ACADEMIA DE MUZICĂ “GHEORGHE DIMA” – CLUJ D.I.D. TATIANA OLTEAN IstorIa muzIcII MODUL DE STUDIU VI ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI PENTRU STUDII UNIVERSITARE PRIN ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ 2 CUPRINS INTRODUCERE ....................................................................................................................... 4 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 - Începuturile şcolii româneşti de compoziţie în contextul vieţii muzicale autohtone .......................................................................................... 5 Lecţia 1 Viaţa muzicală românească în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.................... 6 Lecţia 2 Creaţia şi activitatea corală în ultimii ani ai secolului ai XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea. Genul coral – tărâmul înnoirilor scriiturii şi limbajului muzical ..... 7 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 - GEORGE ENESCU, FIGURA CENTRALĂ A COMPONISTICII ROMÂNEŞTI DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA .................................................................................................................................................. 10 Lecţia 3 George Enescu (1881-1955). Date biografice şi periodizarea creaţiei. Particularităţi ale gândirii componistice enesciene ..................................................................................... 11 Lecţia 4 George Enescu, creaţia camerală şi simfonică. Opera Oedip ................................. 12 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 - MIHAIL JORA ŞI PAUL CONSTANTINESCU .... 15 Lecţia 5 Mihail Jora (1891-1971), creator al baletului românesc şi promotor al liedului în cultura muzicală românească ................................................................................................ 16 Lecţia 6 Paul Constantinescu (1909-1963) şi simbiozia filonului folcloric cu cel bizantin în creaţia muzicală românească ................................................................................................ 17 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 - PASCAL BENTOIU, AUREL STROE, ANATOL VIERU, ŞTEFAN NICULESCU, TIBERIU OLAH .............................................................. 20 Lecţia 7 Pascal Bentoiu şi Anatol Vieru. Două concepţii componistice complementare .... 21 Lecţia 8 Aurel Stroe .............................................................................................................. 22 Lecţia 9 Tiberiu Olah şi Ştefan Niculescu ............................................................................ 23 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 5 - ŞCOALA IEŞEANĂ DE COMPOZIŢIE: VASILE SPĂTĂRELU ........................................................................................................................... 27 Lecţia 10 Şcoala ieşeană de compoziţie: Vasile Spătărelu ................................................... 28 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 6 - ŞCOALA CLUJEANĂ DE COMPOZIŢIE: SIGISMUND TODUŢĂ ŞI DISCIPOLII SĂI ....................................................................... 31 Lecţia 11 Sigismund Toduţă, creatorul şcolii clujene de compoziţie. Creaţia simfonică, vocal-simfonică şi camerală ................................................................................................. 32 Lecţia 12 Sigismund Toduţă, creaţia vocală şi corală. Caracterizarea şi evoluţia stilului ... 33 Lecţia 13 Discipolii lui Sigismund Toduţă (I). Cornel Ţăranu şi Dan Voiculescu .............. 34 Lecţia 14 Discipolii lui Sigismund Toduţă (II). Hans Peter Türk. Adrian Pop, ultimul discipol ................................................................................................................................. 36 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 40 3 INTRODUCERE Studiul Istoriei muzicii româneşti se constituie ca parte finală a disciplinei Istoria muzicii din cadrul studiilor universitare, fiind structurată pe trei direcţii de cunoaştere: contextul cultural-istoric în care se desfăşoară viaţa muzicală românească începând cu secolul al XIX-lea, evoluţia stilului şi a limbajului şi evoluţia genurilor, oglindite în creaţiile compozitorilor reprezentativi ai şcolii de compoziţie româneşti. Disciplina are o componentă teoretică, de asimilare de informaţii referitoare la stilul compozitorilor reprezentativi, cu etapele evolutive ale creaţiilor lor, şi o componentă practică (audiţia comentată), de identificare pe criterii stilistice şi de limbaj a particularităţilor concepţiei creatoare a compozitorilor aflaţi în studiu. Scopul final al studiului Istoriei muzicii româneşti este cunoaşterea evoluţiei gândirii muzicale în context autohton, dar şi evidenţierea locului pe care creaţia muzicală românească îl ocupă în peisajul muzical european, prin raportarea la creaţiile compozitorilor reprezentativi ai curentelor şi orientărilor stilistice din muzica europeană. FORME DE EVALUARE Studenţii vor fi evaluaţi prin: - teste de evaluare a cunoştinţelor - portofolii semestriale (referate) UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Lecţii Obiective (competenţe) I. Începuturile şcolii româneşti de 1-2 - cunoaşterea terminologiei, a obiectului compoziţie în contextul vieţii muzicale disciplinei şi a metodelor de lucru autohtone - corelarea evoluţiei istoriei muzicii II. George Enescu 3-4 româneşti cu date esenţiale ale evoluţiei III. Urmaşii lui Enescu: Mihail Jora, 5-6 muzicii europene Paul Constantinescu - cunoaşterea contextului social-istoric în IV. Şcoala bucureşteană de compoziţie 7-9 care se desfăşoară evoluţia componisticii în a doua jumătate a secolului al româneşti XX-lea: Pascal Bentoiu, Anatol - cunoaşterea elementelor de creaţie şi stil a Vieru, Aurel Stroe, Ştefan principalilor reprezentanţi ai şcolii Niculescu, Tiberiu Olah româneşti de compoziţie V. Şcoala ieşeană de compoziţie: Vasile 10 - recunoaşterea, pe baza audiţiei, a Spătărelu influenţelor folclorice, bizantine, VI. Şcoala clujeană de compoziţie: S. 11-14 gregoriene, şi a orientărilor postromantică, Toduţă, C. Ţăranu, D. Voiculescu, neoclasică, impresionistă şi H.P. Türk, A. Pop neoimpresionistă, expresionistă, etc. în creaţiile compozitorilor români - comentarea unor fragmente muzicale la prima audiţie, din punct de vedere stilistic şi al genului, cu eventuala identificare a perioadei şi a compozitorului 4 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 ÎNCEPUTURILE ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE COMPOZIŢIE ÎN CONTEXTUL VIEŢII MUZICALE AUTOHTONE Cuprins: Obiectivele unităţii de învăţare ....................................................................................... 5 Lecţia 1. Începuturile şcolii româneşti de compoziţie în contextul vieţii muzicale autohtone ........................................................................................................................................ 6 Lecţia 2. Creaţia şi activitatea corală în ultimii ani ai secolului ai XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea. Genul coral – tărâmul înnoirilor scriiturii şi limbajului muzical ............................................................................................................................ 7 Rezumatul unităţii de învăţare ........................................................................................ 9 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ....................................................... 9 Lucrare de verificare nr. 1 ............................................................................................... 9 Bibliografie minimală ..................................................................................................... 9 Obiectivele unităţii de învăţare: În urma parcurgerii unităţii de învăţare nr. 1, Începuturile şcolii româneşti de compoziţie în contextul vieţii muzicale autohtone, veţi dobândi următoarele competenţe: - cunoaşterea obiectului disciplinei şi a metodelor de lucru - cunoaşterea periodizării generală a istoriei muzicii româneşti - coordonarea informaţiei istorice cu analiza auditivă a exemplelor muzicale - realizarea de conexiuni istorice şi culturale ale evoluţiei istoriei muzicii româneşti cu istoria muzicii universale - identificarea, după auz, a unor particularităţi de scriitură şi expresie din creaţiile corale ale primelor decenii ale secolului al XX-lea 5 LECŢIA 1 VIAŢA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA - Evenimente istorice semnificative: o Unirea (A.I. Cuza, 1859) o Războiul de Independenţă (1877) - În a doua jumătate a secolului al XIX-lea începe procesul de profesionalizare a tuturor domeniilor de activitate muzicală: . Apariţia unor reviste cu tematică artistic-muzicală: Gazeta teatrului Naţional (1835- ’36, începuturile criticii muzicale), Musicul Român (1861), Eco musicale di Romania (revistă bilingvă cu tematică muzicală, 1869-1871) care determină profesionalizarea criticii muzicale (adaptarea terminologiei de specialitate străine la cea românească, sincronizarea cu nivelul criticii literare, afirmarea necesităţii creaţiei muzicale autohtone, conştientizarea rolului educativ al criticii. Rolul lui Nicolae Filimon în profesionalizarea criticii muzicale). În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea apar noi reviste muzicale: Lyra Română, Doina, Arta, Musa Română, România musicală . Apariţia unor instituţii muzicale: Societatea Filarmonică Română (Bucureşti, 1834- ’37, apoi), promovează muzica simfonică clasică şi romantică, în stagiuni de 3-6 concerte pe an; apar primele titluri de lucrări româneşti în genuri clasice şi romantice (Alexandru Flechtenmacher, Ludovic Wiest, Eduard Wachmann, George Ştephănescu), se simte necesitatea recuperării de către componistica autohtonă a decalajului faţă de cultura