I. Introducere LEADER, concept ce vine de la “legaturi intre acţiuni de dezvoltare rurala”, nu reprezintă doar un set de masuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare si promovare a dezvoltării rurale in comunitatile rurale locale si un instrument care functioneaza eficient in situatii si in zone diferite, prin adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale. Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvolatre rurala care incurajeaza participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a comunităţilor rurale locale. Prin încurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa devină sau sa ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca dificultăţile pe care le intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populaţiei, nivelul redus al prestărilor de servicii, absenta posibilităţilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER contribuie la imbunatatirea calitatii vieţii in zonele rurale, atat pentru familiile de agricultori cat si pentru populaţia rurala in sens larg. LEADER vine in completarea altor programe europene sau naţionale, iar abordarea sa urmăreşte sa ofere comunităţilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali in orientarea dezvoltării viitoare a zonei lor. Astfel, de exemplu, acţiunile LEADER pot activa si mobiliza resursele locale, sprijinind proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacitatilor locale, care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa si de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci si alte surse pentru finanţarea dezvoltării lor. De asemenea, LEADER susţine sectoare si categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care functionaeaza in zonele rurale, precum si activitatile culturale, punerea in valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii si a clădirilor de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea relaţiilor dintre producători si consumatori, etc. Conceptul fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive si mai eficiente, daca sunt decise si implementate la nivel local, de către actorii locali care utilizeaza proceduri clare si transparente si beneficiaza de susţinerea administraţiilor publice corespunzătoare. Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumata la şapte trasaturi esenţiale: 1. Strategii de dezvoltare locala axate pe zona; 2. Abordarea de jos in sus; 3. Parteneriate public - private; 4. Facilitarea inovaţiei; 5. Acţiuni integrate si multisectoriale; 6. Stabilirea de contacte in reţea; 7. Cooperare; Axa LEADER constituie o noutate în România şi reprezintă o provocare pentru toţi actorii ce vor fi implicaţi în implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambiţioase. Aceasta urmează a fi implementată „pas cu pas”, orientându-se la început pe activităţi de instruire a actorilor locali şi de sprijinire a teritoriilor în vederea realizării strategiilor de dezvoltare. Obiectivele specifice ale Leader urmăresc: - participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea acţiunilor inovative (spre exemplu, soluţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piaţă, modernizarea activităţilor tradiţionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.); - încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanţii altor comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării; - stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare local; Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER in Romania îl constituie spaţiul rural definit, conform legislaţiei din România (comune şi oraşe) la care se adaugă un număr de 206 oraşe mici (care nu depăşesc 20.000 locuitori). Includerea oraşelor în teritoriul eligibil LEADER va asigura coerenţa teritorială si masa critică necesară din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi economice, pentru a susţine o strategie de dezvoltare locală viabilă. Coerenţa teritorială va elimina riscul ca acţiunile prevăzute a fi implementate într-un teritoriu să întâmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe unităţi administrative fară continuitate teritorială şi lipsite de punctul comun reprezentat de un oraş care asigură susţinerea economiei rurale prin relaţiile create în timp între locuitori. Deşi conform legislaţiei naţionale în vigoare spaţiul rural reprezentat de comune şi sate, şi spaţiul urban compus din oraşe şi sate aparţinătoare ale acestora, este delimitat utilizând anumite criterii, oraşele ce vor fi parte componentă a unui GAL, în marea lor majoritate, au fost create în mod artificial, neavând la bază criterii corecte, aşa încât astăzi se află într-o situaţie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare, în cele mai multe cazuri, este precar, iar economia locală se axează în principal pe sectorul agricol. Problemele cu care se confruntă locuitorii acestor oraşe sunt similare cu cele întâlnite în sate şi comune, diferenţiindu-se de fapt doar prin numărul mai ridicat de locuitori din cadrul unităţii administrative, fapt ce duce spre dependenţa locuitorilor din spaţiul rural de localităţi cu o populaţie mai numeroasă, pentru a putea pune în valoare mai bine rodul muncii lor. Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite de GAL, şi pentru evitarea direcţionării greşite a strategiei şi proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL va putea să facă parte un singur oraş, iar în condiţii excepţionale, ce vor trebui argumentate în conformitate cu principiile abordării LEADER, vor fi acceptate două sau mai multe oraşe, dar care să nu însumeze mai mult de 20.000 de locuitori. Totodată, populaţia din oraşele mici nu poate depăşi 25% din numărul total de locuitori d intr-un GAL. Astfel, suprafaţa eligibilă pentru Leader cuprinde o populaţie de aproximativ 11,7 mii., din care aproximativ 2 milioane provin din oraşe, iar suprafaţa eligibila pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km2 (207.000 km spaţiul rural definit conform definiţiei naţionale, la care se adaugă aproximativ 20.000 kmz suprafaţa deţinută de oraşele cu până la 20.000 locuitori). Desi în perioada anterioara de programare 2000-2006 România nu a implementat acţiuni LEADER, au fost identificate totuşi, la nivelul întregii tari, o serie de initiative în dezvoltarea comunitara, precum: Grupuri de Initiativa Locala (GIL), micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt parteneriate între organisme non-guvemamentale (ONG), administraţie publica locala, biserica, şcoala, cabinete medicale si stomatologice, microregiuni etc. Micro-regiunile, spre deosebire de grupurile de initiativa locala, sunt înregistrate juridic ca asociaţii. Unele GAL-uri chiar au atins o oarecare maturitate organizationala încât s-au transformat în asociaţii comunitare cu personalitate juridica, iar altele s-au dizolvat dupa atingerea obiectivului. Acţiunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale, renovarea şcolilor, dispensarelor si unitarilor culturale, îmbunatatirea stării drumurilor si podurilor, analiza si promovarea mediului rural, înfiinţarea de Tele- Centre pentru informarea cetatenilor, cursuri de instruire pentru membrii lor, scrierea de proiecte etc., toate acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale specifice. Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a selectat în anul 2006 un număr de 120 reprezentanţi ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o populaţie cuprinsa între 10.000 si 100.000 locuitori, teritorii ce au acoperire în 37 de judeţe din cele 42 în vederea realizarii de structuri si activitati tip LEADER. Reprezentanţii teritoriilor au fost desemnaţi de către parteneriate informale ale sectoarelor public, privat si a societarii civile, în vederea instruirii cu privire la urmatoarele subiecte: constructia parteneriatului, analiza diagnostic, strategia de dezvoltare locala, planul de acţiune al teritoriului, activitati de animare, monitorizare si evaluare a planului de acţiune. Toate aceste acţiuni au fost necesare pentru pregatirea implementării axei LEADER în România. În cadrul sesiunilor de formare, reprezentanţii acestor teritorii au dobândit cunostinte suficiente în vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare locala. O mare parte a acestora au demarat activitatea de elaborare a strategiei, insa nu au putut-o finaliza datorita lipsei resurselor financiare iar, daca au finalizat-o, nu o pot implementa. De asemenea, în aceeaşi situatie se afla si alte parteneriate public-private, nu numai cele selectate de minister pentru formare, astfel ca fondurile europene reprezintă o oportunitate în acest sens. Potentialul tarii noastre în materie de parteneriate este mult mai ridicat decât iniţiativele prezentate mai sus, insa obstacolul principal în calea constituirii acestor parteneriate este reprezentat de către mentalitatea formata în anii de guvernare comunista, care a generat neîncredere în rândul actorilor locali, în ceea ce priveşte formele institutionalizate de asociere si colaborare. Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol important în cadrul parteneriatelor public-private îl ocupa administraţia publica locala.