MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 1-2, 2021

ISSN 1857-1476 MAGAZIN BIBLIOLOGIC nr. 1-2, 2021

Revistă ştiinţifică şi bibliopraxiologică Editori: Consiliul Biblioteconomic Naţional Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Societatea Ştiinţifică de Bibliofilie şi Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova Directorul publicației: Elena Pintilei Colegiul de redacție: dr. hab. Gheorghe Postică, Chişinău acad. Andrei Eşanu, Chişinău acad. Mihai Cimpoi, Chişinău acad. Valeriu Matei, Chişinău Iurie Colesnic, scriitor, cercetător, Chişinău Vera Osoianu, dir. adjunct BNRM, Chişinău dr. hab. Roman Motulski, Minsk dr. Hermina Anghelescu, profesor la Facultatea de Biblioteconomie și Știința Informării, Wayne State University, SUA dr. Adolf Knoll, secretar pentru știință, cercetare și relații internaționale, Biblioteca Națională a Republicii Cehe, Praga Sorina Stanca, manager, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România dr. hab. Nelly Ţurcan, USM, Chişinău dr. Mariana Harjevschi, BMC „B.P. Hasdeu”, Chişinău Redactor-șef: Ludmila Corghenci Secretar de redacție: Tatiana Bahmuteanu Redactori: Tatiana Bahmuteanu, Raisa Plăieșu, Ludmila Șimanschi Redactor artistic: Cristina Ceoinac

Procesare computerizată: Diana Odobescu Clasificare / Indexare: Aliona Muntean, Victoria Vasilica Traducere în engleză: Elina Bolgarina

Revista este recomandată spre editare de către Consiliul redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 1 din 18 martie 2021) Răspunderea asupra conținutului materialelor le revine în întregime autorilor Revista este indexată în Registrul național al revistelor științifice „Instrumentul Bibliometric Național” Com. nr. 5. Tiparul executat la Tipografia „Primex-Com” SUMAR

SUB CUPOLA BIBLIOTECII NAŢIONALE 4-14 Aliona MUNTEAN, Rodica BALEANU. Excursia de bibliotecă – mod de extindere a orizonturilor cunoașterii 15-19 Tatiana BAHMUTEANU. Retrospectiva activității editoriale a BNRM 20-28 Raisa PLĂIEȘU. Corabia cărții Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova prin timp 29-31 Svetlana MIRON. Valeriu Herţa – voluntar şi donator al Bibliotecii Naționale

FORUMUL MANAGERILOR DIN CADRUL SISTEMULUI NAȚIONAL DE BIBLIOTECI: PRIORITĂȚILE ANULUI PROFESIONAL 2021 32-37 Vera OSOIANU. Biblioteca în condițiile noii normalități: provocări, riscuri, oportunități 38-43 Victoria VASILICA. Bibliotecile din Republica Moldova în perioada pandemiei: resurse și activități. Studiu sociologic 44-47 Veronica BORȘ. Tehnologiile informaționale în activitatea bibliotecilor – imperativul supraviețuirii 48-49 Nadejda PĂDURE. Promovarea lecturii în condițiile de criză pandemică: învățămintele unui an de cotitură 50-54 Ludmila CORGHENCI. Incluziunea digitală a personalului de specialitate din biblioteci: competențe, învățare orientată 55-60 Angela DRĂGĂNEL. Dezvoltarea și promovarea Științei Deschise : experiențe cu noi formule

CONSOLIDAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE BIBLIOTECI 61-65 Silvia HABAȘESCU. Asigurarea accesului comunității academice la resursele informaționale ştiin- ţifice pe timp de pandemie: schimb de bune practici 66-69 Natalia SUVAC, Ina NICUȚĂ. Biblioteca Științifică a ASEM în perioada pandemiei: noi provocări și oportunități de dezvoltare 70-76 Angela GHEORGHIȚA. Biblioteca universitară în mediul informațional: modalități și mijloace de promovare 77-83 Adela NEGURĂ. Elaborarea unui tutorial video didactic – structură, etape, mijloace

ANUL LECTURII – 2020. PROGRAMUL NAȚIONAL LECTURACENTRAL, EDIȚIA A III-A 84-86 Vera OSOIANU. Programul Național LecturaCentral 2020 : bilanțuri, lecții și împliniri 87-95 Victoria POPA, Lilia POVESTCA. Implicarea bibliotecilor în implementarea Programului Național LecturaCentral prin prisma indicatorilor statistici (ediția a III-a, anul 2020) 96-101 Tamara COȘCIUG. Concursul raional: Patrimoniul cultural – totalitate de valori ale neamului

MOȘTENIRE CULTURALĂ. VALORI BIBLIOFILE 102 NOTĂ de Veronica COSOVAN 103-108 Pr. Maxim MELINTI. Părintele Paul Mihail – o comoară pentru cultura românească (115 ani de la naștere) 109-115 Pr. Maxim MELINTI. 200 de ani de la nașterea Arhimandritului Andronic Popovici 116-119 Veronica COSOVAN. Biblioteca Seminarului Teologic din Chișinău: reconstituiri istorice 120-126 Pr. Octavian MOȘIN. Rolul Capelei „Întâmpinarea Domnului” din Chişinău în formarea duhovni- cească a teologilor (140 de ani de la târnosirea sfântului locaș) 127-132 Pr. Eugen ONICOV. Școlile spirituale de băieți din Chişinău și Edineț 133-140 Pr. Ioan LISNIC. Învățământul în cadrul școlilor teologice din partea de nord a Basarabiei (1869-1944) 141-152 Vlad GHIMPU. O biserică de zid din secolele VI-VII de la monumentul arheologic Sobari (Soroca) 153-155 Raisa PLĂIEȘU. Însuflețirea cuvântului în cărțile timpului prin darul dat de Dumnezeu (interviu cu Protoiereul Mitrofor Octavian Moșin)

STUDII ŞI CERCETĂRI 156-158 Elina BOLGARINA. Nikolai Kozlov – omul diplomației și al cărții

MERIDIAN BIBLIOTECONOMIC 159-161 Genoveva-Irina BULICHE. Biblioteca – serviciile de informare versus fenomenul Google 162-172 Sanda Beatrice BITERE. Contribuții ale unui deceniu de presă ieșeană (1851-1860) la promovarea lecturii, cunoașterii și a progresului

OAMENI ÎN PROFESIE. PROFESIE PRIN OAMENI 173-174 Aliona TOSTOGAN. Bibliotecarul din zodia Capricornului – Aliona Muntean 175-181 Vera OSOIANU. Lidia Kulikovski și tribuna Simpozionului Anul Bibliologic 182-184 Ludmila CORGHENCI. Omul care neintenționat ne formează și ne conduce în profesie

RECENZII. INFORAFT 185-186 Raisa PLĂIEȘU. Un manual practic de biblioteconomie și științe ale informării pentru lumea bibliotecară

187-188 AUTORII ARTICOLELOR

189-190 GHID PENTRU AUTORI SUMMARY

UNDER THE CUPOLA OF THE NATIONAL LIBRARY 4-14 Aliona MUNTEAN, Rodica BALEANU. Excursion in the library as a mode of extension of knowledge horizons 15-19 Tatiana BAHMUTEANU. Retrospective of the publishing activity of the National Library of the Republic of Moldova 20-28 Raisa PLĂIEȘU. The book ship of the National Library of the Republic of Moldova through the times 29-31 Svetlana MIRON. Valeriu Herța, volunteer and benefactor of the National Library

FORUM OF MANAGERS OF THE NATIONAL LIBRARIANSHIP SYSTEM: PRIORITIES OF THE PROFESSIONAL YEAR 2021 32-37 Vera OSOIANU. Library in a „new normality” conditions: challenges, risks, opportunities 38-43 Victoria VASILICA. Libraries of the Republic of Moldova in pandemic period, their resourses and activities. Sociological study 44-47 Veronica BORS. Informational technologies in library activity as the imperative of survival 48-49 Nadejda PĂDURE. Promotion of reading in conditions of pandemic: lessons of the crisis year 50-54 Ludmila CORGHENCI. Digital inclusion of the library staff via capacities and oriented tutoring 55-60 Angela DRĂGĂNEL. Development and promotion of Open Science: experiences with new formule

CONSOLIDATION OF THE NATIONAL LIBRARIANSHIP SYSTEM 61-65 Silvia HABAȘESCU. Ensured access of academic community to informational resources in pandemic times: exchange of good practices 66-69 Natalia SUVAC, Ina NICUȚĂ. ASEM Scientific Library in pandemic period: new challenges and opportunities to develop 70-76 Angela GHEORGHIȚA. University library in an information environment: modalities and means of promotion 77-83 Adela NEGURĂ. Creation of the tutorial video – structure, stages, methods

THE YEAR OF READING 2020. LECTURACENTRAL NATIONAL PROGRAM, 3RD EDITION 84-86 Vera OSOIANU. LecturaCentral National Program-2020 : survey, lessons, results 87-95 Victoria POPA, Lilia POVESTCA. Libraries to involve in implementation of the LecturaCentral National Program (3rd edition, 2020) from the angle of statistical indicators 96-101 Tamara COȘCIUG. Regional competition “Cultural heritage, an ensemble of the national values”

CULTURAL HERITAGE. BIBLIOGRAPHIC VALUES 102 Note on the column by Veronica Cosovan 103-108 Pr. Maxim MELINTI. Father Paul Mihail, gem of Romanian culture (on his 115th anniversary) 109-115 Pr. Maxim MELINTI. 200 years since the birth of the Archimandrite Andronic Popovici 116-119 Veronica COSOVAN. The library of the Chișinău Theological Seminary: historical reconstitution 120-126 Pr. Octavian MOȘIN. Role of the Chapel „Grace of the Lord” in spiritual formation of theologists 127-132 Pr. Eugen ONICOV. Orthodox Ecclesiastical Schools for Boys of Chișinău and Edineț 133-140 Pr. Ioan LISNIC. Education in theological schools in the northern part of Bessarabia (1869 – 1944) 141-152 Vlad GHIMPU. The Wall Church of the 6th-7th centuries at the archeological site Sobari (Soroca) 153-155 Raisa PLĂIEȘU. Inspired words in books of all time with talent given by God (an interview with archbishop Octavian Moșin)

STUDIES AND RESEARCH 156-158 Elina BOLGARINA. Nikolai Kozlov – the man of books and diplomacy

LIBRARY MERIDIAN 159-161 Genoveva-Irina BULICHE. Library information services versus Google phenomenon 162-172 Sanda Beatrice BITERE. Contribution of a decade (1851-1860) of the Iași (Yassy) press in promotion of lecture, science and progress

PEOPLE IN PROFESSION. PROFESION BY WAY OF PEOPLE 173-174 Aliona TOSTOGAN. Librarian of the Capricorn sign - Aliona Muntean 175-181 Vera OSOIANU. Lidia Kulikovski at the tribune of the Bibliological Year Symposiums 182-184 Ludmila CORGHENCI. A person who informally shapes us and conducts in profession

REVIEWS. INFORMATION BOARD 185-186 Raisa PLĂIEȘU. A practical guide of library and information science for the library world

187-188 JOURNAL AUTHORS

189-190 GUIDE FOR THE AUTHORS 4 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale o bibliotecă este modernă obligată ofe să - de autiliza/ consuma/ folosi. urmare, Ca obiceiurile deconsum, înluarea deciziei jore înstilul deviaţă utilizatorului, al în a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Rodica BALEANU, Aliona MUNTEAN, rul turistic al țării. Cercetările speciali turistic țării. Cercetările al rul rituale șiintelectuale omului, ale este secto important formarea –pentru valorilor spi- tarea ațării, dar social-economică și–mai comunității [7]. deservite de bibliotecă constituie îl nevoia/ cerinţa noi Stimulentul apariţiei al esenţial serviciilor dar șiînactivitatea cotidiană abibliotecilor. nu numai înviaţa aţării, social-economică capătă dimensiuniserviciilor tot mai mari zate, scopul cu atragerii acestora [1]. Sfera toatepentru furni categoriile deservicii resăi beneficiarilor experienţe nea de organizare aexcursiilor. metode bibliotecă, de tur excursie, Cuvinte-cheie: de competențepentruutilizatori. dezvoltării contextul în deci bibliotecă, de modern serviciu un ca excursia prezintă articol acestui rii Auto comunitatea. cu comunicare de metodă ca ci metodologice, care asigură eficacitatea excursiei de desfășurare a excursiilor include un set de tehni istorisi o „poveste” despre un „obiect” dat. Metoda bazează pe abilitatea de a inventa, conceptualiza și Rezumat: Metodologiauneiexcursiighidatese DOI 10.5281/zenodo.4636007 DOI CZU 021.4:379.85 Un imbold considerabil dezvol pentru S ş i amplificării serviciilor tradiționalei amplificării serviciilor ritm rapid ocietatea încare trăim evoluează în EXCURSIA DEBIBLIOTECĂ ş i aduce schimbări ma A ORIZONTURILOR CUNOAȘTERII

ş t eptate ş t ilor ------culturale șiinformaționale, bibliotecile ar spirituale țării. Similaralte ale cu obiecte când valorifică se bunurileculturale și culturală” [6]. titate naţională sunt purtătoare dememorie istorică, iden- devalori culturale caregibilă un„set ca culturale auneienirii comunităţi”. care include mo este conceptul de „mo Componenta principală definiţie în această te amo valoare culturală zitarea siturilor căror scop principal sau este secundar vi lui OMT (Raport 2012) drept „excursii al de către Organizaţia Mondială a Turismu tere continuă. Turismul cultural este definit nal economiei al vital un sector nivel la naţio în domeniu demonstrează turismul că este ganizing excursions. or of tour,methods library excursion, Keywords: vice incontextofusers’ skillsdevelopment. ser library modern a like tour guided the present community.the with contact of method authors The a as effectiveness its ensure which techniques, cal the libraryexcursionincludesasetofmethodologi conducting of Practice "object". given a about ry" on ability to invent, conceptualize and tell the “sto Abstract: The methodology of a guided tour bases MOD DE EXTINDERE – MODDEEXTINDERE Bibliotecile nu pot deoparte sta atunci ş i internaţional, având tendinţe decre ş t ş ş i au ovaloare ş i acele evenimente acăror ş t enirea tangibilă i istorică le-afăcut opar ş t enire culturală”, ş t iinţificăsau ş i intan ş ------Sub cupola Bibliotecii Naționale putea să contribuie la dezvoltarea acestora. pe o analiză a obiectelor în fața ochilor Resursele informaționale și umane de care excursioniștilor, precum și o poveste iscu- dispun bibliotecile moderne le permit să sită despre evenimentele asociate acestora. devină centre de informare în turism, un Cu toate acestea, ar fi greșit să reducem fel de operator de turism, inițiatori și orga- esența conceptului de „excursie” doar la nizatori ai mai multor evenimente culturale acest aspect. Luați în considerare mai multe pentru un public larg, promotori activi ai formulări ale termenului „tur”, care au fost turismului cultural-informativ, etnografic, publicate în diverse publicații în ultimii 70 ecologic sau rural. de ani. Prima dintre ele arată astfel: „O ex- Orientarea spre turismul intern și pro- cursie este o plimbare care are ca sarcină movarea activă a noilor destinații turistice studierea unui anumit subiect pe un mate- este imposibilă fără cunoașterea istoriei rial specific accesibil la contemplare” [4]. locale. Anume istoria locală, istoria fiecă- Descriind locul activităților de excursie rui orășel sau sat aparte, este cea care ofe- în munca extrașcolară cu copiii, excursio- ră posibilitate oamenilor din comunitatea nistul L. Barkhash credea că o excursie este dată să fie mai aproape de pământul na- o metodă vizuală de obținere a anumitor tal, să cunoască mai bine natura, istoria și cunoștințe, educare prin vizitarea anumi- cultura neamului. Biblioteca poate fi unul tor obiecte (un muzeu, o fabrică, o fermă dintre principalii parteneri de informare, colectivă etc.), având un subiect pre-dez- furnizând produse și servicii de înaltă ca- voltat, cu un lider special (ghid). litate pentru promovarea comunității sale. Să cităm și una dintre ultimele definiții Activitatea unei biblioteci în acest domeniu publicate la vremea respectivă: „Un tur este poate fi prezentată printr-o serie de produ- o formă specială de muncă educațională și se și servicii, care includ: extracuriculară, în care profesorul-ghid și . formarea unor resurse informa- elevii îndrumați colaborează în procesul ționale (colecții speciale sau baze de date), studierii fenomenelor realității observate în care ar conține informații de referință des- condiții naturale (plantă, fermă colectivă, pre raionul/ satul respectiv; monumente de istorie și cultură, situri me- . elaborarea unor documente de pu- moriale, natură etc.) sau în bolți de colecție blicitate (atât tradiționale, cât și multime- special create (muzeu, expoziție)”. dia), valorificând istoria și cultura orașului/ Teoreticianul şi organizatorul activităţii satului natal; excursioniste din Rusia, B. V Emelyanov . organizarea unor activități cultura- definește excursia ca „esenţa procesului de le (expoziții de pictură sau foto, întâlniri cu cunoa ştere intuitivă a lumii înconjurătoa- personalități din comunitate etc.) care ar re”, legat de obiectele turistice selectate şi promova valorile și bunurile culturale ale programate din timp, care vor fi studiate la comunității deservite; locul lor. O altă definiţie concretizează că . organizarea excursiilor, călătoriilor „excursia este un proces de percepere a re- interactive în orașul/ satul natal. alităţii, constituit la confluenţa impresiilor Autorii prezentului articol și-au propus vizuale şi conceptuale” [4]. să prezinte excursia ca un serviciu modern Din definiţiile de mai sus ale excursiei de bibliotecă, deci în contextul dezvoltării devine clar faptul că excursia este una din- bibliologic Magazin de competențe pentru utilizatori. tre formele de cunoaștere a lumii din jurul Cuvântul „excursie” a apărut din latină și nostru, compusă din două elemente im- înseamnă plimbare sau călătorie – de obicei portante: vizualizarea obiectelor pre-selec- în grup, făcută pe jos sau cu un mijloc de tate în realitatea înconjurătoare și o poveste transport în locuri remarcabile, de interes despre ele, care acționează ca o explicație științific, cognitiv sau de divertisment, în a seriei vizuale. Excursia lipsită de poveste nr. 1-2 | 2021 scop educativ, sportiv sau distractiv. va rămâne doar o vizită a obiectivelor tu- O excursie este o expunere gândită me- ristice, eficiența căreia sau influența asupra todic a locurilor de interes, a monumen- conștiinței vizitatorilor va fi minimă. telor istorice și culturale, care se bazează Esenţa excursiei este unitatea între 5 6 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale ii, contribuie ea asimilarea la ne începutul activității deautoeducare [4]. omului.tual al mulți pentru Excursia devi puternică asupra formării aspectului spiri - factorilor prezentaţi, exercită oinfluenţă excursioni eficientă de împărtă tivităţii, excursia este oformă extrem de tuale. Datorită vizibilităţii, clarităţii, emo- mânt, care necesită eforturi fizice în petrecerea timpului sau liber deînvăţă- amuzament, este oactivitate intelectuală mândrie etc. nu Excursia este unsimplu lizare: admiraţie, interes, tristețe, bucurie, trebuie sentimente trezească să de sensibi fiecărei cea fostCeea excursii. văzut care este, defapt, componentul al debază rol considerabil are îl emoţională, partea demonstrare – funcţia deinformare– funcţia etc. – alegerea profesiei; turi pentru unii tehnico-culturale; adolescenţi pentru de lărgirea orizontului decuno copii grupuluide structura de vizitatori. Pentru ce depinde demodul încare este condusă îndeplini, concomitent, câteva fapt funcţii, imaginii obiectului. Fiecare excursie poate a persoanelor interesate care contribuie dezvoltarea la intelectuală siei este textul aprobat. este binevenită nimentului. aici, De obiectivitatea ghidului voltarea atitudinilor față desubiectul eve înțelegerea pentru bază materialului și dez punctul devedere ghidului, al care devine înțelegerii. Majoritatea vizitatorilor percep lucru înacestpalul proces este problema către unrol joacă ghid important. Princi materialul turului, prezentarea acestuia de (artistul), creându-și opera. În acest proces, carecifice în scriitorul,sculptorulse afla oricărei acțiuni;înțelegerea situației spe ce căreia excursia este dedicată; percepția a excursionistului asupra istori perioadei - sie trebuie înțeleasă oanumită ca viziune excursioniștilor. Atitudinea față deexcur privire subiectul la excursiei înrândul siei este dezvoltarea uniiatitudini cu Un obiectiv indispensabil excur al Din momentul conceptualizării/ plani- Etapele pregătire de aexcursiei Excursia îndeplineExcursia ş i tineri aceasta îndepline aceasta i tineri ş t ş i expunere. În excursie, un ş i chiar dorită. excur Baza ş ire a cuno ş t e anumite funcţii ş i la poziţionareai la ş t ş inţe, avizi ş t ş t inţelor cu t e funcţia e funcţia ii străini ş i spiri ş i auzit ş ------i un conținut mai științificsau profesional. competiție. maturi Specialiștii vor aprecia elementelecia deoriginalitate, uimire sau elemente interactive. Adolescenții vor apre- iar însăși excursia trebuie conțină să câteva durata excursiei copii pentru este limitată, are aexcursiei. Vom cont ține defaptul că rea sau traseului metodologiilor deefectu pun atât definirea obiectivelor,cât alege și - Particularitățile devârstă sau profesie im fi variate îndependențăgrupulțintă. de durata, conținutul excursiei vor șiaspectul ficării excursiei avem în vedere faptulcă turului biect, obiect/ loc saubiect, obiect/ loc eveniment cunoștințe/ abilități despre unanumit su - pentru păstrareapentru mediulu populației;ale sensibilizarea comunității culturale; satisfacerea intereselor cognitive lor spirituale; îmbunătățirea competențelor le din regiune/ oraș/ sat; promovarea valori comunitate; promovarea bunurilor cultura- a timpului locuitorilor al liber dinoraș/ sat/ nizarea activităților intelectuale depetrecere mântului natal; culturii,menii ale științei; studierea pă de cunoștințe suplimentare în diferite do carte; extinderea orizonturilor, obținerea culturii iubirii lecturii, șirespectului pentru obiectul cât poate se mai multilateral [5]. pute a atinge pentru scopul și a prezenta Obiectivele excursieispectivă. sunt conce portofoliul ghidului, dispoziţia emoţională expunere, mijloacelor selectarea din vizuale cursiei, aconţinutului materialului pentru obiectelor deexcursie, aitinerariului ex a le excursiei finală determină selectarea culturală șieducativă. Scopul din ziare cercetarea cărţilor, bro indispensabilă documentarea prealabilă: tivelor educare. Pentru realizarea scopului, obiec- sunt concentrate deformare funcţiile concepută elaborarea unei excursii, încare Astfel, fără definirea obiectelor poatenu fi a excursiei este osinteză amai multor forme demuncă 1. Scopul . .

Obiectivele excursiei (exemple): orga- Scopul excursiei (exemplu): educarea Definirea scopuluiDefinirea și obiectivelor ş i textului coerent excursiei al este ş

i reviste, referință cu tema la re excursiei este deadobândi ş i a părţilor sale individuale. sale i apărţilor ş ur i; crearea unei ati ilor, publicațiilor ş . i obiective O excursie ş ------i

Sub cupola Bibliotecii Naționale tudini etc. . traseul excursiei ar trebui să faciliteze 2. Selectarea subiectului dezvăluirea temei acestei excursii; Fiecare tur trebuie să aibă propriul su- . traseul trebuie să cuprindă obiective biect clar definit. Alegerea subiectului de- variate care să trezească şi să menţină in- pinde de cererea excursioniștilor, parame- teresul participanților, să le ofere emoţii trii de vârstă, interese, etnie etc. De exemplu, plăcute prin frumuseţea sau neobișnuința pentru un grup de cetățeni de etnie evreias- peisajului/ încăperilor, prin unicitatea sa; că ar prezenta interes în Chișinău vechiul . traseul trebuie să ofere o combinaţie cimitir evreiesc, Sinagoga veche, monu- armonioasă, echilibrată, variată de obiecti- mentul jertfelor pogromului etc.; pentru un ve pentru a nu obosi şi plictisi utilizatorii/ grup de copii interes ar prezenta parcul de vizitatorii, ci pentru a determina odihna distracții din Orhei, teatrul de păpuși din activă a acestora. Chișinău, iar pentru cei interesați de istoria 5. Elaborarea textului/ scenariului ex- Moldovei – Cetatea de la Soroca sau com- cursiei plexul Orheiul Vechi etc. Fiecare localitate Textul este conceput pentru a oferi un poate depista un obiect, care, însoțit de o accent tematic al poveștii ghidului, formu- „poveste” bine pregătită, poate fi temei pen- lează un anumit punct de vedere asupra tru excursie. faptelor și evenimentelor, care sunt dedi- 3. Selectarea și studiul materialelor cate turului, oferă o evaluare obiectivă a pentru scenariul viitoarei excursii se efec- obiectelor afișate. Cerințe pentru text: con- tuează, evident, în baza resurselor gestiona- cizie, claritate în formulare, cantitatea ne- te de bibliotecă: cesară de material faptic, disponibilitatea . publicații privind amplasarea geografi- informațiilor despre subiect, dezvăluirea că a orașului/ satului și caracteristicile sale, completă a subiectului, limba literară. publicații despre monumente naturale și Textul turului poate fi compilat de o istorice; echipă creativă pentru fiecare subiect nou . legende, povești populare, colecții de și îndeplinește funcții de control. Aceasta poezie dedicate locurilor; înseamnă că fiecare ghid poate să-și con- . albume foto, materiale audio și video, struiască propria poveste, dar ținând cont multimedia despre localitate; de cerințele acestui text (text de control). . mărturii documentate ale localnicilor Pe baza textului de control, opțiunile de cu privire la evenimente și personalități; excursie pot fi create pe același subiect, in- . resurse care ajută la navigație: hărți și clusiv pentru copii și adulți, pentru diverse ghiduri; baze de date privind infrastructu- grupuri de lucrători. Dar practica de excur- ra turistică din regiune (hoteluri, moteluri, sie se bazează pe textul individual, care de- puncte de mâncare etc.); termină succesiunea și complexitatea pre- . o bază de date cu link-uri către site-uri zentării gândurilor, ajută ghidul să-și con- de informații utile; struiască logic povestea. Fiecare ghid ela- . publicații enciclopedice și de referință; borează un astfel de text independent, baza . resurse elaborate de bibliotecă: blo- fiind, totuși, textul de control. Toate textele guri, texte ale excursiilor, materiale video, individuale, cu un bun text de control, vor fotografii etc. avea un conținut identic, dar diferite stiluri bibliologic Magazin Textul excursiei ar trebui să dezvălu- de vorbire, cuvinte diferite, secvență dife- ie complet subiectul, să conțină diferite rită în poveste, pot exista chiar fapte dife- informații despre subiect. Cifrele, citatele, rite care confirmă aceeași situație. Desigur, videoclipurile, diapozitivele ar trebui să fie toți ghizii, fiind la același obiect, vor spune însoțite de trimiteri la surse. același lucru, dar în mod diferit. 4. Întocmirea traseului excursiei pre- Textul trebuie să fie convenabil de uti- nr. 1-2 | 2021 supune executarea unor principii cum ar fi: lizat. Citatele, cifrele (datele statistice) și . traseul excursiei ar trebui să fie cât mai exemplele vor fi însoțite de link-uri sau comod pentru vizitatori; referințe către surse [5].

7 8 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale rii, citat, întrebări-răspunsuri etc. r nicii deefectuare aexcursiilor, ar cum fi ghidului;discursul regulilor selectarea teh privind utilizarea mijloacelor expresive în de excursie; formularea derecomandări rea procesului de percepție a materialului menținerea atenției turiștilor șiintensifica zi, determinarea seară), metodelor pentru siei (adulți, copii), ora turului (iarnă, vară, recomandate de publicul în excurfuncție tarea celor mai eficiente de metode predare etapă constă înmai multe activități: selec obiect. Munca echipei decreație înaceastă de bogăția informațională aunui anumit mite este dictată de obiectivele excursiei, col/ poveste. Alegerea unei metode anu tehnicile metodologice utilizate înspecta efectuare aexcursiei va avea derezolvat un număr deexerciții exploratori. Pe durata turului, utilizatorul dinascultători devină să pasivi detectivi, scop ușor diferit. Utilizatorii sunt încurajați din zonă,atracțiile excursia Quest are un informezesă utilizatorul despre obiectele/ scopulDacă unei excursii obișnuite este sarcini, înlimitele unui subiect determinat. interactiv care presupune rezolvarea unor zarea unor excursii desucces. tudine deforme organi șimetode pentru originală și distractivă aexcursiei. pului liber. va Deci alege oformă cât mai nă, oformă interesantă de petrecere atim Ghidul va ține cont că excursia este oodih învățământ, vizitatorul își pierde interesul. de sistemul în aplicate principiile pe struită eferințe informative, descriere, comenta- Succesul excursiei depinde direct de Excursia Quest. Questul este Quest. unjoc Excursia excursionistăPractica prezintă omulti N.B! de tehnicilor6. Alegerea metodologice În cazul în care excursia este con ------vă, trezește curiozitatea, gândirea. activează conjurătoare, favorizează inițiativa creati și estetică. Jocul ajută cercetarea la lumii în de dezvoltare intelectuală, educație morală caracter cognitiv, unmijloc eficient devine În timpul jocul. areocupă excursiei, jocul tant elemente înexcursia cu deanimație îl de programul deexcursie. Un rol impor excursie, oferite divertismentul/ la jocurile arii, participarea lor comună procesul la de interconectivitateape ghidului benefici cu excursiei decătre excursionist. vabaza Se plicarea înacțiuniactive aparticipanților sunt untip deexcursii care presupune im lui. de excursie dorește otransmită să publicu principale, care pe creatorul acestei forme prezența unei teme interesante și a unei idei rea unei excursii teatralizate ar trebui fie să fapte șipovești. Principiul crea la debază primată emoțional acelor mai interesante interactive oprezentare cu dinamică șiex lizată este ocombinație aunei unică forme mul deexcursie prezentat. teatra Excursia evenimentele la direcți înprogra descrise nu numai înspectatori, cișiînparticipanți Acest tip deexcursie transformă ascultătorii și foarte elegant timpul deapetrece liber. tralizată este destul unmod deneobișnuit nenta principală aprocesului dejoc. un rol joacă nală semnificativ, fiind compo rezolvate înproces. în mișcare opriri; șila activități, șiexercițiile; dictându-i traseul etc.) bine definită,care este esența acestei soane); ozi; la academică questului șiaexcursiei: probele propuse ajungă șisă final. la Scopul utilizatorului este rezolve să toate rea într-o deobiecte ascunse zonă anume. variate, simple de la întrebări,- descoperi la Excursiile cu elemente cu animație de Excursiile teatralizatăExcursie . Oexcursie tea În acest tip de excursie, emoțio- partea ...... QuestcombinăExcursia caracteristicile exerciții/ probleme (ghicitori) logice familiarizare obiectele cu deexcursie temă (poveste, legendă, aventură șisarcini traseu bine pregătite; formarea unui (deobicei grup 1-7per durata detimp, deobicei ooră dela ------

Sub cupola Bibliotecii Naționale Excursii-victorine. În timpul acestor excursii participanții vor putea să-și de- monstreze erudiția și să facă o mulțime de descoperiri importante. Competiția are toate șansele să trezească forțele creative ale excursioniștilor, să stimuleze căutarea, cercetarea, autodezvoltarea continuă. Excursie de tipul „Muzeul într-o va- liză” sau „Comori și taine din valiză?”, „Scoatem cărțile din ladă” etc. este o for- mă nouă de excursii. Organizatorii acestor excursii și-au propus să se îndepărteze de stereotipuri. Tot mai des exponatele sunt scoase din depozite și vitrine și incluse în sfera comunicării tuturor doritorilor. Una Spațiul web prezintă o avalanșă de ex- dintre formele interactive de lucru cu do- cursii variate, cum ar fi: excursii cu loterie cumentele de bibliotecă și materialele de și excursii cu degustație, excursii yoga și muzeu este așa-numita idee de a crea „mu- excursii pe biciclete, excursii muzicale și zeu/ expoziție într-o valiză”. Expoziția tre- „lecții vii”, excursii cu elemente de observa- buie să se încadreze într-o valiză/ ladă (sau re a vieții animalelor sau plantelor, excursii mai multe) cu cărți, documente, fotografii, acasă la beneficiar sau online. Formatul ex- diapozitive și desene, filme, misiuni creati- cursiilor este limitat doar de reguli etice și ve. Trebuie remarcat faptul că excursia de spiritul de creație al organizatorilor. tipul „… în valiză” poate fi utilizată în două Putem diviza câteva tipuri de excursii opțiuni: atât în incinta instituției căreia îi ale căror variații se întâlnesc mai des: aparțin obiectele expuse, dar și ca expoziție . legate de date remarcabile (aniversări itinerantă. Vizitatorii pot alege orice carte ale orașelor/ satelor, date remarcabile din sau obiect și face presupuneri de tipul: cum istoria comunității); putea ajunge obiectul/ cartea în bibliotecă/ . legate de evenimente (festivaluri, săr- muzeu, ce istorie are „în spate”, prin ce e bători tradiționale sau naționale); remarcabil etc. . excursii urbane (obiecte de atracție/ Excursii cu implicare (când istoria nu interes turistic în localitate); este doar prezentată sub formă de expona- . excursii tematice (istorice, literare, pe- te, ci prinde viață în ochii vizitatorilor sub lerinaj); formă de ateliere, spectacole, programe . etno-turism (cultură, viață, tradițiile gru- educaționale și de divertisment în care vizi- purilor etnice, națiunilor și naționalităților); tatorii bibliotecii participă direct). . excursii ecologice (probleme ecologice, conservarea obiectelor naturale); . excursii geografice (obiecte naturale și fenomene ca atare). Printre serviciile prestate de Biblioteca Națională a Republicii Moldova întotdeau- bibliologic Magazin na s-a regăsit „Excursia în bibliotecă”. Acest serviciu prevede valorificarea și promovarea patrimoniului cultural național material și imaterial. Dar lumea în care trăim e în permanentă schimbare intensă în toate domeniile de activitate. Activitățile de ex- nr. 1-2 | 2021 cursie nu au făcut excepție: introducerea diverselor tehnologii inovatoare și integrarea lor în activitățile de excursie deja existente sunt ireversibile. Tehnologiile permit: 9 10 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale pair café” ‒excursie atelier cu dereparare obicei nu sunt disponibile publicului; „Re zintă compartimentele bibliotecii, care de tecii; „Biblioteca Națională: în culise” pre este axat oprezentare pe generală abiblio „BIBLIOTur Biblioteca la Națională”, care în dependență degrupul țintă șiinteres: Sunt elaborate diverse variante traseelor ale bări, evenimente, ateliere, master-class etc. vertisment, participarea cu diverse la ser elementecu deteatru, deextremă, dedi tradiționale deorganizare sunt completate implicare avizitatorilor bibliotecii. Formele și apariția unor modalități suplimentare de pre metodele deefectuare aunei excursii cesar stereotipice deaschimba ideile des Naționalăteca fiecompetitive, să a fost ne Pentru serviciu. rui excursiile înBiblio ca ce privește calitatea șioriginalitatea orică Utilizatorii mult devin mai exigenți în ceea tinuă evoluție tot și devine mai complexă. re, activitatea de excursie astăzi este în con mobile deGhid turistic sau urma GPS.Ca folosirea QRcod-ului, folosirea aplicațiilor călătorii online, în 3D,excursii virtuale ------mentare/ testare. care oînconjoară ‒este etapa la deimple Națională și a monumentelor, obiectelor torie a clădirilor care găzduiesc Biblioteca Traseul „Citește ocarte” pe ca strada ‒ois Audiovideoteca). (secția devinil de discuri plastice) Arte copii șiColecția tru (secția de carte ilustrată pen Colecțiile speciale: cultate…”, axat promovarea pe colecțiilor „Poveștieste traseul desenate, povești as viciilor noi. În proces deconceptualizare susține elaborarealocală produselor șiser și poziționarea Bibliotecii încomunitatea ocuparea modernizarea pentru activității ciclurile pe tehnologice bibliotecii. ale Pre sie „Biblioteca bibliotecari”, pentru axată de expoziția vernisată moment; pe excur expoziție, când tema excursiei este dictată quest „Vreau știu”; să excursie tematică la tăblițesau pe stilosul cu delut); excursie- altfel” ‒atelier pana cu degâscă descris (combinată, „Școala deobicei, serviciul cu scrisului șiatiparului” Muzeul la cărții derestaurare, Centrul la a cărților „Istoria ------Sub cupola Bibliotecii Naționale Spațiile Bibliotecii Naționale, precum și amplasarea acesteia în centrul capitalei, permit ca specialiștii să modificela alege- re tema, traseul și tipul de excursii. Dar și bibliotecile din localități mai mici își pot elabora servicii de excursie. Orice bibliotecă poate elabora o excursie de prezentare generală a localității. Sunt localități cu un patrimoniu istoric și cultural bogat și diversitatea naturală deosebită. Traseul excursiei de prezentare generală a localității poate include vizitarea mai multor așezări și obiecte care ar povesti despre: • apartenența așezării la un anumit raion, regiune (posibil demonstrarea stemei și simbolurilor așezării); • analiza numelui așezării (originea numelui, abordări pentru interpretarea denu- mirii, opțiuni pentru redenumiri); • istoria creării așezării (data fondării) sau prima mențiune în documente de ar- hivă; • date statistice privind localitatea (nu- mărul de locuitori, distribuția lor pe vârste și sexe, numărul de străzi, curți etc.); • caracteristicile condițiilor naturale și climaterice, principalele obiecte geografice (râuri, lacuri, podișuri etc.), minerale, flora și fauna (pe scurt); • caracteristicile principalelor obiecte sociale (școli, spitale, întreprinderi industriale și agricole, muzee, cluburi, biblioteci, asociații obștești și de creație etc.); • străzile principale (originea toponime- lor, nume istorice și moderne etc.); • caracteristicile monumentelor arhitecturale locale (istorie, stil), lăcașurilor de cult (biserici, mănăstiri etc.), designul și caracteristicile estetice ale caselor locale; • monumente, obeliscuri, plăci memo- riale; • personalități notorii (nativi din regiu- bibliologic Magazin ne sau care au activat aici), vizite în oraș/ sat ale oamenilor celebri; Varietatea de trasee și forme de excursie • rolul așezării în istoria raionului, țării; ne permit să dezvoltăm competențele per- • probleme și perspective pentru dezvoltare [10].

sonale ale utilizatorilor reali și potențiali nr. 1-2 | 2021 ai Bibliotecii Naționale; să valorificăm Excursia poate fi completată cu întâlniri colecțiile bibliotecii; să promovăm resurse- cu localnici celebri, bătrâni. Se vor popula- le, produsele și serviciile bibliotecii; să dez- riza activ resursele bibliotecii cu privire la voltăm competențele didactice și de cerce- istoria locală. tare ale angajaților bibliotecii. O altă temă pentru excursie în localitățile 11 12 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale mai mici poate fi „ a participanților excursie la șielementele manifesta creativitatea. Implicarea directă interesante prezentări atraseului. sie, care vor elaborarea la participa celei mai exercițiu creativ participanții pentru excur la materialca promoțional, dar poate fișiun de bibliotecarul excursionist șimultiplicat/ă pământenii care au ajuns fie să remarcați. bu Pelivan) ar putea „povești” oglindi despre meu, /Și-au mers hudicioare...” pe (V. Sâr satului. Iar „Căci genericul au trăit însatul despremoasă familii/generații din istoria (A. Blandiana) ar putea însoți opoveste fru sat –/Unii direct, alții trecând prin părinți” „Fiecare venimetc.). dintr-un Genericul vedere spiritual biblioteca, (biserica, școala importante locuri vaaxape se dinpunct de cântec.poezie, „Sufletul Excursia satului” tea fiînsoțită deun atelier dedesen, artistic putea arăta cele mai pitorești și ar pu locuri voltare durabilă ONU. șipromovareaperfect obiectivelor dedez nocive etc.). Această excursie vasusține luarea apelor, eroziunea solurilor, deșeuri axată problemele pe (po locale ecologice Participanții (copii/adolescenți) își pot Traseul/ excursiei harta poate fi elaborat/ă „SatulExcursia meu –gurăderai” ar Rănile pământuluiRănile natal”, ------re etc. Dar nu este alegeți necesar să deloc le, echipamente profesionale filma pentru de produse multimedia, programe specia nevoie încrearea deexperiență unor astfel să faciun destul tur 3Dsingur, dedificil ai domenii ITșigestionarea unui site. Este implicareapentru unor profesioniști din unui tur 3D necesită resurse financiare otecii. exemplu, De dezvoltarea șicrearea capacitățile financiare și ale tehnice bibli- de abilitățile personalului ale digitale și caretâlniri au înbibliotecă. loc mente, expoziții, activități remarcabile, în celebri ai acesteia, puteți promova eveni- remarcabile localității natale, ale vizitatorii putețivirtual, relata despre personalitățile plasată biblioteca. Cu ajutorul unui tur bibliotecii,tării istoria încare clădirii este și resurse, poate fi istoria creării șidezvol tuali încititori reali ai bibliotecii. drept scop transformarea vizitatorilor vir și interiorul acesteia. Astfel deexcursii au bibliotecii, demonstra capacitățile, spațiile care poate promova resursele șiserviciile este unprodus informațional relativ nou, bliotecii poate deveni lare opțiuni publicitatea pentru spațiului bi financiare mari. Una dintre cele maipopu te oferă creativității loc șinu necesită costuri oferite Această media. oportunita de social online, site-uridiverse șiposibilități servicii totdeauna sunt productive, putem folosi și obișnuite deatragere avizitatorilor nu în părinților. lele promoționale –vor fidemonstrate le –desenele, plantele colectate, materia- și mai interesantă. Iar rezultatele materia- de concurs/competiție vor face excursia Tipurile depind deexcursii virtuale acestor al Obiect excursii, lângă pe spații În condițiile actuale, când metodele Turul. Acesta virtual ------

Sub cupola Bibliotecii Naționale acest tip de excursie. Un tur virtual format cum ar fi Biblioteca de Stat din Rusia sau din fotografii obișnuite este, de asemenea, Biblioteca Congresului din SUA, cât și bi- eficient și uneori funcționează chiar mai blioteci școlare, universitare sau municipa- bine decât panoramele interactive. Foto- le ordinare. grafiile vă permit să spuneți rapid și ușor Biblioteca Națională a Republicii Mol- despre bibliotecă, caracteristicile arhitectu- dova folosește acest tip de tururi pentru a-și rale ale acesteia, unde este amplasată, câte promova resursele, serviciile și imaginea la etaje are, câte cărți și reviste, servicii etc. general. Pe contul YouTube al bibliotecii Echipamentul personal (telefoane mobile, găsiți mai multe lucrări video elaborate în tablete) vă permite să faceți fotografii de acest scop. Din ultimele, putem evidenția înaltă rezoluție fără a avea abilități profesi- un șir de biblio-excursii virtuale „Muzeul onale. Fotografiile sunt ușor de adăugat pe Cărții”, elaborate de angajații secției Carte site-ul/ blogul dvs. sau pe rețelele sociale. veche și rară, care sunt concepute să scoată Desigur, în acest caz nu există interactivita- în evidență cele mai importante momente te, nu există posibilitatea de a aduce obiec- din istoria cărții și a tiparului. tele mai aproape sau mai departe, efectul Actori în aceste excursii virtuale pot fi nu prezenței nu este atât de mare. Cu toate numai angajații din bibliotecă, dar și utili- acestea, adăugând un mic text explicativ, zatorii ei. Firește, cu cât mai bine cunoașteți puteți prezenta biblioteca în detalii pentru software de editare video, cu atât mai calita- a-i interesa pe viitorii vizitatori [9]. tiv va fi rezultatul final. Dacă totuși optați pentru o formă mai Evident că bibliotecile nu pot face interactivă de prezentare a informațiilor, competiție multitudinii de oferte care a puteți folosi clipul video, care demonstrea- apărut (mai ales în situația de pandemie) și ză o încărcătură emoțională mai puternică. propun publicului excursii virtuale în cele Există multe platforme pentru postarea mai renumite muzee, galerii și săli ale lu- gratuită a videoclipurilor. Pentru moment, mii; oferă vizite în grădini zoologice și fa- cea mai populară platformă este YouTube, buloase grădini botanice sau chiar excursii iar cel mai popular tur virtual de excursie virtuale în ocean, unde poți vedea în detalii este dedicat New York Public Library și în cel mai mare recif de corali în lume și „îno- momentul accesării (05.11.2020) a demon- ta” cu locuitorii acvatici; în planetarii sau strat de 892,218 de vizualizări. Deși cu vi- centre de pregătire a cosmonauților. zualizări mai modeste, platforma YouTube Spațiul virtual autohton propune tururi prezintă o multitudine de tururi video din online 3D în cele mai frumoase mănăstiri, diferite țări cu excursii virtuale în diferite cetăți, muzee, vinării și cele mai pitorești tipuri de biblioteci: atât biblioteci enorme, locuri ale țării. Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

http://www.visit.md 13 14 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale ved_eks_dejatelnost_bibliotek.pdf. cât poate se decreativ. abordare sinceră vagenera untur virtual fițice văfacesă deosebiți încomunitate. O mai populare, ceevenimente desfășurați și mai interesant aici, care sunt cele cărțile cel mai mult demuncă, ceeste locul la cel Spuneți vizitatorilor potențiali cevăplace principal nurul este destul decarismatic. clipurile nu au calitatea necesară, iar acto tele, nu presupuneți fotografiile că video- și meni. Nu comparați spațiul bibliotecii- al cu dumneavoastrăcursia nu vainteresa ni pe 4. GRIBINCEA, Alexandru, GRIBINCEA, 4. şi profesori. Chişinău:BonsOffices,2007.512p.ISBN:978-9975-80-129-4. studenţi pentru Manual geografiei. Didactica Serafima. ROŞCOVAN, Eliza; Maria DULAMĂ, 3. 2007. 225p.ISBN:978-9975-70-141-9. USM, CEP Chişinău: ─ geografiei. didactica în tendinţe Noi Silvia. DRUMEA, Petru; DRUMEA, 2. temporane-1/file. ces-deschis-1/teze-de-doctorat-1/30-managementul-serviciilor-pentru-utilizatori-in-bibliotecile-con zumatul tezeidedoctorat.[online].[citat05.11.2020].https://www.kosson.ro/depozit/ac Disponibil: contemporane: Re- pentru utilizatoriînbibliotecile serviciilor Managementul 1. DEDIU,Liviu-Iulian. Referințe bibliografice: 10. com/virtualnaya-ekskursiya-po-biblioteke-idei-po-sozdaniyu Disponibil: https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_1289.pdf.; Disponibil: STANCIU,8. 05.11.2020].[citat [online]. 1993. Bucureşti, Universităţii Editura Bucureşti: Marketing. S. ISBN 978-9975-9580-8-0. p. 154 2007. Chișinău, Osoianu. Vera de îngrijită Ed. IFLA-UNESCO. şi Ghidului Expozeu asupra publice. comentarii bibliotecilor funcționării și organizării ale actuale internaționale RIGORILE 7. montana-vidin-dolj.com/ro/publications/?NewsId=4. http://www. Disponibil: 05.11.2020]. [citat [online]. cultural. turismului caracteristicile NATURAşi 6. ru/ro/nachinat-ekskursiyu-kak-sdelat-horoshuyu-ekskursiyu-o-chem-stoit/. 5. ÎNCEPEȚI turul. Cum să faci un tur bun. [online]. [citat 05.11.2020]. Disponibil: http://prosemenov. tehnici deghidaj.Notecurs.Chișinău:USEM,2018.92p. ской, Круп К. Н. им. ООУНБ Бурлакова.РИО Оренбург:С. Автор-составительматериалов.Е. ских Dar aceasta nuDar aceasta faptul semnifică că ex Краеведческо-экскурсионная деятельность библиотек. Сборник методико-библиографиче 2015. 56 с. [online]. [citat 05. 11.Disponibil: 05. 2020]. [citat [online]. с. 56 2015. COȘCIUG Cristina, , - - -

GRIBINCEA comunitatea. tatea excursiei decomunicare metodă ca cu tehnici metodologice, care asigură- eficaci desfășurare aexcursiilor include de unset veste” despre un„obiect” dat. Metoda de a inventa, conceptualiza șiistorisi- o„po unei excursiigia ghidate este abilitatea de lizatorii viziteze să biblioteca. sunt omodalitate reușită deamobiliza uti Rezumând, putem spune metodolo că Tururile au deja virtuale demonstrat că https://portal.orenlib.ru/up/article/file/krae Crn. raiae ecrilr şi excursiilor Organizarea Corina. , https://lala.lanbook. ------CZU 025.12:027.54

DOI 10.5281/zenodo.4636051 Sub cupola Bibliotecii Naționale RETROSPECTIVA ACTIVITĂȚII EDITORIALE A BNRM

Tatiana BAHMUTEANU, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Centrul editorial-poligrafic constituie Abstract: The Editorial and Publishing Centre unul din pilonii de bază a Bibliotecii Naționale. presents one of the fundamental services of the Na- Publicațiile sunt și vor rămâne tezaure importante tional Library of the Republic of Moldova. Publica- ce au menirea de a fortifica nivelul culturii naționale tions were and will be important treasures for the a generațiilor viitoare. În activitatea editorială, national culture of generations. The most frequent cele mai frecvente publicaţii, din punctul de vedere publications, from the point of view of their con- al conţinutului, sunt: bibliografii, biobibliografii, tents, are bibliographies, bio bibliographies, col- culegeri de articole, publicații promoționale. Unul lections of articles, promotional publications. Prin- dintre principalele obiective al Centrului editori- cipal objectives of the Centre focus on edition and al-poligrafic este axat pe editarea și promovarea promotion of realized printings. publicațiilor sale. Keywords: National Library of the Republic of Cuvinte-cheie: Biblioteca Națională a Republicii Moldova (NLBM), heritage, publications, editorial. Moldova (BNRM), patrimoniu, publicații, editura.

Biblioteca Națională a Republicii Mol- Din punct de vedere istoric, primii pași dova, fără îndoială este una din institu- ai activității editoriale, datează cu sfârșitul ţiile fundamentale ale societății actuale, anului 1988, iar acest moment ce marchea- importanța vitală a acesteia fiind redată ză începutul activității nu poate fi apre- prin spectrul domeniilor de activitate, cum ciat în mod deplin fără cunoașterea unei ar fi cel cultural și științific. Una din func- personalități remarcabile din domeniul bi- ţiile de bază ale Bibliotecii Naţionale este blioteconomic, Alexe Rău, cel, care, alături cea de cercetare şi punere în valoare a pa- de o echipă de profesioniști au stat la temelia bibliologic Magazin trimoniului naţional scris. Organigrama înființării și dezvoltării noului serviciu Edi- instituției este compusă din 5 direcții și 28 tura. Începând cu anul 1992 și până în 2017, secții/centre ce asigură buna exercitare a activitatea serviciului editorial a fost dirijată funcțiilor principale ale Bibliotecii. Sub pede doamna Elena Turuta, sub aspect orga- cetea timpului, acest templu al cunoașterii nizatorico-practic. Totodată, din anul 1992 a cunoscut diverse schimbări ca structură, serviciul Editura – constituie un element nr. 1-2 | 2021 dictate de necesitățile sociale existente co- cheie indispensabil în structura BNRM, care respunzător etapei de dezvoltare, iar una asigură suportul editorial al tuturor servicii- din aceste schimbări a fost și ideea fondării lor responsabile de elaborarea lucrărilor din serviciului Editura. cadrul instituţiei, dar şi al multor biblioteci 15 16 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale instituției ceoreprezintă. totodată contribuie buna la funcționare a imperiul necesităților și actuale societății nuă dinamică a Republicii Moldova află într-ose conti Activitatea editorială aBibliotecii Naționale publice teritoriale dinRepublica Moldova. loage expoziţiilor, ale afi programe, ghiduri, invitaţii, pliante, cata de profil etc.); programe dedezvoltare, publicaţii seriale de informare-documentare înbibliologie, de specialitate, manuale, sinteze, publicaţii sesiunilor nicări încadrul biblioteconomie, destudii culegeri din întreaga țară; învedereaport) informării bibliotecarilor de ultimă oră profesiei utilă orice su (pe - unor bibliografiicare cuprindăsă literatură cataloage ustive inţifice ţionale, biblioteconomice, sociologice, elaborate deBiblioteca Naţională: informa- ş creaţie în totalitatea activităţilor organizatorice, de deactivitate,decenii cărei al constă funcție împlinească se să peste trei2021 urmează editorial-poligrafic, menționămcă în anul revistă retrospectiva realizărilor Centrului generațiilor viitoare. Trecând succint în ur important cultura pentru națională a al-poligrafic sunt și vor rămâne un - teza sunt carte editori devizită aCentrului ceaubază văzut lumina tiparului șicare în activitatea Centrului. Publicațiile de ficiu desăvârșitau serviciu pledatpentru un și dedicație sacri prin care personalitățile fel la ta are oistorie bogată generată de editorial-poligrafic. Centrul Aces secția viciul Editura își schimbă denumirea în carea și restructurareaOrganigramei, ser tecilor îndomeniul condiții pandemică, rolul de criză biblio subiecte precum: promovarea în lecturii care au fost oglindite cele mai importante mai mare înanul 54dearticole, 2020cu în semnificativ,pondere o astfelse observă articolelor înreviste acrescut șiculegeri i difuzare adiverselor genuri detipărituri, Astfel dinanul modifi 2017,odată cu Ø publicaţii promoţionale (calendare, Ø publicaţii despecialitate (lucrări de Pe parcursul anilor 2017-2020,numărul Ø bibliografii generale ş ş i selective,curente ş i de pregătire tipar, pentru tirajare i promoţionale [1]: ş i repertorii colective; elaborarea ş i proces demodernizare sub Ș tiinței etc. Deschise ş e et ş ş ş i speciale (exha i speciale t i retrospective); iinţifice, reviste c.). ş i comu ş t i ------Moldavistica Publicații(seriile: oficiale, doctorat, de Teze otecii: din ele au devenit o carte de vizită a bibli include 30 titluricca de publicații, unele foliul anual deproduse editoriale BNRM al blica Moldova, lucru valabil șiastăzi. Porto de gratuitate bibliotecile pentru dinRepu bliotecii Naționale au fost publicații titlu cu Dintotdeauna produsele editoriale Bi ale editorial BNRM al este de o factură aparte. lumul de150coli detipar [2]. Segmentul rute încâte cedepășește vo 25-30fascicule câtemedie 20detitluri depublicații apă- din anul 1992, Biblioteca editează anual în Zenodo.org). DOI,tificare (deexemplu, datebaza de în acces deschis și atribuirea codului de iden fuzate prin intermediul bazelor dedate în tirajate șiplasate site-ul pe bibliotecii, di Moldova. Astfel, publicaţiile sunt arhivate, față deprincipala bibliotecă aRepublicii evoluției noastre, dar șiatitudinii Statului colecțiilor, personalului diferite la etape ale mâne comori grăitoare bibliotecilor, ale bibliotecari, actualii pentru ele vor ră- instituției.colectivul efortului șiexperienței acumulate decătre atestă2020 se ocreștere aedițiilor datorită nr.1, parcursul pe că anilor 2017- observăm BNRM. Analizând dinamica din diagrama apariției tipurilor depublicații dincadrul de mai urmărimevoluția jos rezultatelor na tiparului 25titluri delucrări. În tabelul le. exemplu De înanul 2020au văzut lumi anului 2019au fost publicate 27deartico În comparație, similară a perioada pentru ce și culturale ce aMoldovei, revista Magazin politico-administrative, vieții social-economi- te, buletinul Cultura în Moldova, Cronica străinăta în Moldova Republicii Imaginea conomia Moldovei: cadru de reglementare, Din cele relatate că mai sus, observăm Aceste publicații sunt demare inters Diagrama nr. 1.Tipul publicațiilor BNRM Bibliografia Naționalăa Moldovei ), Calendar Național, Bibliote ------

Sub cupola Bibliotecii Naționale bibliologic, Buletin bibliologic, colecția de tării și dezvoltării bibliologiei, biblioteco- materiale și documente Basarabenii în lume nomiei și științe ale informării; precum și ș. a.[3]. Succesul Centrului editorial-poli- modernizarea tehnologiilor de informare și grafic a fost condiționat de mai mulți fac- comunicare; Obiectivele de Dezvoltare Du- tori cu caracter economic, material, tehno- rabilă 2030. Revista apare în format tipărit logic etc. Personalul este esența instituției și electronic, se editează de două ori pe an, care garantează succesul apariției lucrări- a câte patru numere. lor de specialitate. În diagrama de mai jos În ultimii ani revista încearcă să valo- observăm activitatea editorială a BNRM rifice tot mai insistent dimensiunea uma- în anii 2017-2020. Ținem să menționăm nă a bibliotecii, să dezvolte competențele că publicațiile BNRM au un drum lung de dezvoltare și de creștere, de îmbunătățire profesionale ale bibliotecarului, precum și a calității acestora. Important este dorința să stabilească contacte cu alte domenii ce de a schimba lucrurile spre bine, de a căuta promovează interesele profesiei cât și co- metode și tehnici noi pentru promovarea municarea între diferite rețele de biblioteci. publicațiilor. Astfel în anul 2020 au văzut În colecția Magazin bibliologic veți găsi ar- lumina tiparului 25 titluri de lucrări în vo- ticole, studii de cercetare, analize semnate lum de 362,1 de coli de tipar, iar în anul de colegii din cadrul Bibliotecii Naționale 2019 au apărut 38 de titluri cu un volum de și din alte instituții. Analizând colecția re- 377,4 de coli de tipar, pe baza acestor date vistei am observat, că la revistă colaborea- am realizat diagrama de mai jos. ză un număr impresionant de cercetători, profesioniști din domeniul bibliotecono- 45 40 mic, cultural și științific. 35 În ultimii ani, remarcăm că din Colegiul 30 de redacție al revistei Magazin bibliologic 25 Nr. de titluri fac parte nume notorii care contribuie ne- 20 Nr. de ediții 15 Coli de tipar mijlocit la îmbogățirea calității publicației. 10 5 0 2020 2019 2018 2017

Revista MagazinDiagrama bibliologic este nr. o publicație 2. Activitatea de specialitate cueditorială nuanțe științifice a și culturale care se adresează publiculuiBNRM larg. Lucrarea în anii apare din2020-2017 anul 1991 la inițiativa ex-directorului, Alexe Rău, care a pus baza și suportul metodologic pentru a valorifica cele mai importante studii din domeniul biblioteconomic.Revista Magazin În prezent este bibliologic cea mai importantă este revistă o publi-de specialitate cu un aport incontestabilcație la de promovarea specialitate mișcării de cu idei nuanțe contemporane științifice. De-a lungul anilor și în jurul publicației s-auculturale adunat personali caretăți renumitese adresează ale domeniului publicului care cercetează tematici larg. inedite și le aduc lumii bibliotecare.Lucrarea Printre apare obiectivele din principale anul consemn 1991ăm la în primulinițiativa rând că se acordă o atenție deosebităex-directorului, terminologiei de specialitate, Alexe fiind Rău, publicate care articole a pusce abordează baza problemele existente în și activitatea suportul domeniu metodologiclui cercetării și dezvoltării pentru bibliologiei, a valorifica biblioteconomiei și științelor informării;cele mai precum importante și modernizarea studii tehnologiilor din domeniul de informare bi și - comunicare; Obiectivele deblioteconomic. Dezvoltare Durabilă 2030. În Revista prezent apare în este forma tcea tipărit mai și electronic, im- se editează de două ori pe an, a câte patru numere.

portantă revistă de specialitate cu un aport bibliologic Magazin În ultimii incontestabilani revista încearcă să valorificela promovarea tot mai insistent dimensiuneamișcării umană de a bibliotecii, să dezvolte competențeleidei contemporane. profesionale ale bibliotecarului, De-a lungul precum și anilorsă stabilească în contacte cu alte domenii ce promovează interesele profesiei cât și comunicarea între diferite rețele de biblioteci. Înjurul colecția Magazinpublicației bibliologic s-au veți găsi adunat multe lucruri personalități interesante, articole, studii de cercetare, analizerenumite semnate deale colegii domeniului din cadrul Bibliotecii care cercetează Naționale și din te alte- instituții. Analizând colecțiamatici revistei inedite am observat, și le că aduc la revistă lumii colaborează bibliotecare. un număr impresionant de

cercetători, profesioniștiPrintre dinobiectivele domeniul biblioteconomic, principale cultural șiconsemnăm științific. nr. 1-2 | 2021 În ultimii înani, remarcămprimul că rânddin Colegiul că dese redacție acordă al reviste oi Magazinatenție bibliologic de- fac parte Din colecția revistei Magazin bibliologic nume notoriiosebită care contribuie terminologiei nemijlocit la îmbogățirea de calități specialitate,i publicației. fiind Din colecția revistei Magazin bibliologic publicate articole ce abordează problemeleRevista Magazin bibliologic urmărește prezentarea realizărilor și experiențelor inovaționale existente în activitatea domeniuluiale bibliotecilor,cerce- conținuturilor de calitate, evaluarea nivelului de coordonare a rețelei de 4 biblioteci din cadrul centrelor biblioteconomice, crearea imaginii pozitive a bibliotecii17 în comunitate, reinventarea serviciilor de bibliotecă, realizând în același timp un studiu comparativ cu situația existentă în afara țării. În ciuda crizei economice, BNRM îşi menţine poziţia privilegiată prin numărul de ediţii, ţinuta grafică, prin echipa redacţională şi colegiul său onorific. În anul 2020 au apărut 25 titluri de publicaţii, cu un volum editorial de 388,31 coli de tipar. Caracteristicile acestei activităţi s-ar putea sintetiza astfel [4, p. 67]:  lucrările realizate au, în cea mai mare parte, menirea de a pune în lumină valorile documentare, păstrate în colecțiile BNRM;  cele mai frecvente publicaţii, din punctul de vedere al conţinutului, sunt: bibliografii, biobibliografii, culegeri de articole, publicații promoționale;  tirajele publicaţiilor sunt reduse, încadrându-se, de regulă, între 30-100 de exemplare;  operaţiunile de editare şi tehno-procesare sunt înfăptuite prin resursele umane şi materiale ale instituţiei;  imprimarea este încredinţată în multe cazuri tipografiei Primex-Com, dar uneori are loc şi în BNRM;  activitatea editorială a BNRM se finanţează din bugetul instituţiei, rareori din alte surse; 5



format tipăritșielectronic. diversific gamă o informării ale științelor și dispoziți biblioteconomiei la pună să continuă BNRM al publicații de portofoliul 4. BIBLIOTECANaționalăaRepublicii Moldova:Raport anual202 http://www.bnrm.md/index.php/arhiva/30-biblioteca/resurse-pentr Disponibil: http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Lege-cu-privire-la-biblioteci.pdf din 20.07.2017//Monitoruloficial.–2017. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id= [Accesat –Disponibil: 02martie2021]. drepturile conexe: nr.139 din 02.07.2010 –2010.Nr191-193.P.7-26. //Monitorul – oficial. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_i Monitorul oficial.–2000.Nr 70-72. – P. martie2021]. 8-12. – [Accesat –Disponibil: 02 elaborat înconformitate cuprevederileLegiiprivind activitatea nr.939 din editorială: 20.04.2000 // 1. REGULAMENTULprivindactivita Referințe bibliografice: 6 segmentele procesuluieditorial. eno rol un joacă aici bogăție, o timp același în și obligatorie e în Munca informațională. societate într-o urmat de cale este unica schimbări, facem să ajuta va ne care parteneriatul, important este aceasta pentru lucrărilor, î a pentru schimbări alte și parcurgă să urmează profesioniști, de echipă o lucrat a căruia realizarea la secția parcurs-o a care pe lungă cale o fost A Concluzii: 3. BIBLIOTECANaționalăaRepublicii Moldova.Fapte șicifre[o ‒ P.112-115. 2. TURUTA,aBibliotecii Elena. ActivitateaNaționale editorială //Magazinbibliologic. ‒ 2002. ‒Nr3. 18 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale

Coperțile cărților și materialelor promoționale prezentate arti situația existentă înafara țării. în același timp unstudiu comparativ cu ventarea de bibliotecă, serviciilor realizând pozitive abibliotecii încomunitate, rein trelor biblioteconomice, crearea imaginii nare arețelei debiblioteci cen- dincadrul de calitate, evaluarea nivelului decoordo inovaționale bibliotecilor, ale conținuturilor prezentarea realizărilor șiexperiențelor onală de ediţii, ţinuta grafică, echipa prin redacţi menţine poziţia privilegiată prin numărul parte, menirea deapune înlumină valorile tea sintetiza astfel [4,p. 67]: lum editorial de388,31coli detipar. au apărut 25titluri depublicaţii, unvo cu - Ø lucrările realizate au, mai încea mare acesteiCaracteristicile activităţi s-ar pu În ciuda economice, crizei BNRM î Revista ş i colegiul său onorific. În anul 2020 oglindește Magazin bibliologic Coperțile cărților și amaterialelor cărților promoționaleCoperțile prezentate artistic tea editorială a BiblioteciiNa tea editorială

Nr.301-315/529 din18.08.2017 2021]. [Accesat 02martie – d=108563&lang=ro, Legiiprivind dreptul de autorși 95282&lang=ro, Legecuprivirelabiblioteci:nr.160 ş - - - - i disponibilă înformat tipărit șielectronic. formării -o gamă diversificată de publicații, domeniul biblioteconomiei șiștiințe in ale tinuă pună să dispoziția din la specialiștilor plare; drându-se, deregulă, între 30-100deexem cole, publicații promoționale; bliografii, biobibliografii,culegeriarti de punctul devedere conţinutului, al sunt: bi documentare, păstrate BNRM; încolecțiile are loc ş cesare sunt înfăptuite prin resursele umane cazuri tipografiei dar cazuri Primex-Com, uneori i materiale instituţiei; ale Ø Ø tirajele publicaţiilor sunt reduse, înca Ø cele mai frecvente publicaţii, din Ø Ø imprimarea este încredinţată în multe portofoliul depublicații BNRM con al - operaţiunile de editare ş rm i înBNRM; u-mass-media/715-fapte-si-cifre u-mass-media/715-fapte-si-cifre nline]. [citat19.02.2021]. Disponibil: ţionale aRepubliciiMoldova este 0. Chișinău : BNRM, 2021. 116p. operativitatea și calitatea pe toate pe calitatea și operativitatea mbunătăți calitatea și conținutul conținutul și calitatea mbunătăți ată de publicații, disponibilă în în disponibilă publicații, de ată hp l fl se necesitate o este fel la chipă seilșio dn domeniul din specialiștilor a ş

i tehno-pro stic stic ------Sub cupola Bibliotecii Naționale Concluzii: A fost o cale lungă pe care este unica metodă de urmat într-o societate a parcurs-o secția la realizarea căreia a informațională. Munca în echipă la fel este lucrat o echipă de profesioniști, urmea- o necesitate obligatorie și în același timp o ză să parcurgă și alte schimbări pentru a bogăție, aici joacă un rol enorm operativi- îmbunătăți calitatea și conținutul lucrări- tatea și calitatea pe toate segmentele proce- lor, pentru aceasta este important partene- sului editorial. riatul, care ne va ajuta să facem schimbări,

Referințe bibliografice: 1. REGULAMENTUL privind activitatea editorială a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova este elaborat în conformitate cu prevederile Legii privind activitatea editorială: nr. 939 din 20.04.2000. In : Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2000, nr 70-72, pp. 8-12. [citat 02 martie 2021]. Disponi- bil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=108563&lang=ro; Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe: nr. 139 din 02.07.2010. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2010, nr 191-193, pp. 7-26. [citat 02 martie 2021]. Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_ id=95282&lang=ro; Lege cu privire la biblioteci: nr. 160 din 20.07.2017. In : Monitorul Oficial al Re- publicii Moldova. 2017, nr. 301-315/529 din 18.08.2017 [citat 02 martie 2021]. Disponibil: http://www. bnrm.md/files/accesDedicat/Lege-cu-privire-la-biblioteci.pdf 2. TURUTA, Elena. Activitatea editorială a Bibliotecii Naționale. In: Magazin bibliologic. 2002, nr. 3, pp. 112-115. 3. BIBLIOTECA Națională a Republicii Moldova. Fapte și cifre [online]. [citat 19.02.2021]. Disponibil : http://www.bnrm.md/index.php/arhiva/30-biblioteca/resurse-pentru-mass-media/715-fapte-si-cifre 4. BIBLIOTECA Națională a Republicii Moldova : Raport anual 2020. Chișinău : BNRM, 2021. 116 p. Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

19 20 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Raisa PLĂIEȘU, Rezumat DOI 10.5281/zenodo.4636067 DOI CZU 025.12:027.54 trudite șineobosite sutelor ale debibliote filelele îngălbenitetimpului.ale Mâinile niul ei național cei de carela le-au pe scris s-a străduit le moștenească să în patrimo și lemai trăiește vremii unde înCartea sale, Toate aceste evenimente le-atrăit seculare Moldova deindependențăoada aR. etc. staliniste, sistemul totalitar sovietic,peri de Patria mamă – România, deportările mondiale,războaie alipirea șidespărțirea revoluții,fruntat vieții: furtunile cele două re afost greu șianevoios, care mereu aîn lui de 188 de ani. Cursul de pluti sale vieții timp, care navighează prin timpu valurile Cuvinte-cheie: la aparițialuiînlumină. până și manuscrisului redactarea de procesul în redactorului prin a obiectivele și atribuțiile principale de serviciu neostenită munca despre descrie se periodice, ediții și specialitate de publicații ite difer cu activitate de ani 30 cei în lumină în ieșite de biblioteci. Scoate în evidență peste 600 publicații și valorificare a metodologiilor în sistemul național structură noua prin științific și bibliografic nomic, poligrafic), atât la nivel poligrafic cât și biblioteco- ser editorial- Centrul al (actualmente „Editura” viciului restructurare de aspectele pe axându-se Moldova, R. a Naționale Bibliotecii a timp prin ală teca Națională a R. Moldova, activitate editorială, editorială, manuscris, impact,realizări, publicații,autoinstruire. activitate Moldova, R. a Națională teca B Moldova este ocorabie prin aCărții iblioteca Națională aRepublicii : editori- activitatea sintetizează Articolul Centrul editorial-poligrafic, Biblio editorial-poligrafic, Centrul CORABIA BIBLIOTECII CĂRȚII NAȚIONALE A REPUBLICIIMOLDOVA PRIN TIMP ------a bibliotecii prin timp, toate schimbările care de activitate. restructurare această Odată cu șivalorificarestructură a metodologiilor noi bibliograficăcă, și științificăsa prin noua activitateadin rădăcini biblioteconomi sa Bibliotecaoadă Națională și-a restructurat Republicii Moldova. Anume peri înaceastă rămas staționeze să țărmul pe Independenței sprecursul unnou răsărit vremii, al unde a BiblioteciiCărții Naționale și-a schimbat sufleteleoamenilor. au revărsat lumina Cuvântului prin timp în oanele de cronici, lor deschizând coperțile responsabilitate au șters praful mili de pe cari prin ani mare BNRM, dela cu și grijă study. self publications, achievement, impact, manuscripts, activity, editorial Moldova, of Republic the of Library Keywords: appearance inaprintedform. its to up manuscript a a editing of in process continuing powers, and objects major their with scribed: de is redactor and editor of work Untiring viewed. reare activity its of years 30 during printed serials) and monographs specialized of variety (a lications pub 700 than More System. Librarianship National the of methodology of valorisation by structure new its in established scientific, and library,bibliographic to Centre):specific Publishing polygraphic and torial Edi – present (at Section „Editura” of restructuring of aspects on axes It time. throughoutthe Moldova of lishing activity of the National Library of the Republic Abstract: La răscrucea anilor 1989-1990,corabia răscrucea La The article elaborates a synthesis of pub of synthesis a elaborates article The Editorial and Publishing Centre, National National Centre, Publishing and Editorial ------Sub cupola Bibliotecii Naționale aveau loc în interiorul și exteriorul vieții ei etc. Serviciu „Editura” a fost mereu o echipă era nevoie de o evidență și oglindire editori- unită unde au activat și mai activează și alți al-poligrafică. Astfel, după anul 1990, odată colaboratori: Dragoș Popa-Miu, pictor și de- cu schimbările ei organizatorice din punct signer; Maria Griniuc, machetatoare; Vlad de vedere biblioteconomic și bibliografic, se Perțu, machetator; Rita Creangă și Diana restructurează și activitatea editorială a ser- Odobescu, machetatoare; Cristina Ceoinac viciului „Editura” (actualmente Centrul edi- și Vladimir Kravcenko, pictori; Alexandru torial-poligrafic). Bazele activității editoriale Burdilă, specialist principal și alții. În cadrul au fost organizate de ex-directorul BNRM serviciului „Editura” (actualmente Centrul domnul Alexe Rău, doctor în științe filosofi- editorial-poligrafic) funcționează comparti- ce, scriitor, împreună cu colaboratorii Bibli- mentul „Imprimeria”, unde tipărește și mul- otecii Naționale a R.Moldova. Pe parcursul tiplică producția editorială BNRM și poar- anilor au activat și mai activează redactori tă răspundere pentru calitatea standartelor profesioniști: Elena Turuta (șefa serviciului poligrafice. Pe parcursul anilor în această „Editura”); Elena Mîslițchi, Gabriela Buruia- secție poligrafică au muncit cu abnegație și nă, Valentina Gălușcă, Tatiana Luchian, Jana mai muncesc și astăzi: Valentina Cerepano- Badan, Natalia Rotari, Cornelia Hâncu, Ta- va, Eudochia Tur, Liuba Volovețchi, Ludmila tiana Bahmuteanu (actualmente șefa secției Pisaniuc - operatoare; Serghiei Odot; Anast- Centrului editorial-poligrafic), Ludmila asia Corcimari, Tamara Krișanatki - legători; Șimanschi, Raisa Plăieșu, care redactatează Eugen Daghi și Mihai Burdilă au fost șefi de și au scos în lumină atât ediții periodice de secție la „Imprimerie”. Actualmente com- specialitate cât și cărți în domeniul bibliote- partimentul „Imprimerie” se află în cadrul conomiei și bibliografiei: ediția lunară ”Ga- Centrului editorial-poligrafic BNRM. zeta bibliotecarului” (2000-2011); „Salon Activitatea editorial-poligrafică a BNRM expres” (1992-2015), publicație a Salonului prin cei 30 de ani de activitate se remarcă prin Internațional de Carte; revista științifică și redactarea, valoarea, tematica și aspectul po- bibliopraxiologică ”Magazin bibliologic”, o ligrafic al edițiilor apărute pe parcursul anilor. parte din aceste ediții care apar și până în Profesionalismul redacțional al edițiilor edi- prezent: monografii, culegeri, bibliogra- toriale a făcut față la nivel înalt, unde mereu fii, biobibliografii, publicații de referință, s-a bucurat de succes. Pe tot parcursul anilor, publicații metodologice, lucrări didactice, redactorii din serviciul ”Editura” (actualmen- publicații de sinteză, ediții promoționale te Centrul editorial-poligrafic) au fost întot- deauna pe prima linie a Bibliotecii Naționale, depunând eforturi maxime creatoare la editarea tuturor edițiilor, ducând faima editorial- poligrafică și prin materialele promoționale a manifestărilor culturale, atât internaționale cât și republicane: Salonul Internațional de Carte, Simpozionul Internațional ”Valori bibliofile”, Anul bibliologic, ”Nocturna bibliotecilor”, Zilele Europene ale Limbilor Europene, Zilelele Europene ale Patrimoniului, Forumul

Managerilor din Sistemul Național de Biblio- bibliologic Magazin teci, Festivalul Internațional al Cărții și Lec- turii (actualmente Programul LecturaCen- tral) și anume prin: cărți, bannere, ziare (”Ga- zeta bibliotecarului”, ”Salon-expres”), revista ”Magazin bibliologic”, ”Calendar Național”,

diplome, testimonii, afișe, diferite buclete și nr. 1-2 | 2021 broșuri, expoziții de carte etc. Echipa edi- torială care era alcătuită din: redactori, ma- chetatori, pictori, operatori activau mereu în Materialele promoționale ale BNRM echipă, uneori și în zilele de sărbătoare, până- 21 22 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale Biblioteca Națională Republicii a Moldova dovei” enii Moldovei” oficiale liografia Naţionalăa Moldovei.Publicaţii Moldovei. Moldavistica (Exteriorica) Teze doctorat de tarea lucrărilor; rea, redactarea tehnică, ilustrarea șimache- entate spre redactarea, traducerea,- culege următoarele etape: note, calendare, etc., ediții unde deartă, are lor genuri detipărituri: ziare, cărți, reviste, tipar,pentru tipărirea și difuzarea diverse creație, economice) șiconstă înpregătirea tea activităților editurii (organizatorice, de ”Activitatea editorială reprezintă totalita- lamentul Republicii Moldova prevede că: Nr.939-XV din20.04.2000elaborat dePar promoționale șidespecialitate. re adiferitor materiale cărți, ediții periodice, termenii ceimai restrânși detimp prin edita Naționale, încele mai împrejurări, dificile în n orele târzii denoapte înincinta Bibliotecii tradiţionale moldovene culturale a Moldovei; politico-administrative, social-economice informare de specialitate șiediții periodice: BNRM diferitela redactează manuscrise de editorial-poligrafic de Centrul la dactorul proză, poezii, tistice: romane, când pe re doarredactorul redactează manuscrise ar ce lepregătesc editare. pentru șialcătuitoriisecții responsabili deedițiile în fiece secoordoneazăde an, unde șefii cu principal deactivitate, care îndeplinește se lui editorial-poligraficeditorial estetraseul de carte. Planul Centru editorial secției al anul 1988 până în prezent peste 600 de titluri BNRM, unde au fost editate aproximativ din lucrare alcătuitorii cu a din diferite secții editorial-poligrafictrece și înCentrul con toriale prin rețeaua debiblioteci șialte căi”. tiplicare aoriginalului editorial; b) Tipărire –proces tehnologic demul a) Prepress –totalitatea procedeelor ori- privire cu Legea activitatea la editorială ■ într-oDacă editură profil cu artistic, Prin aceste etape deactivitate editorială c) Difuzare –distribuirea producției edi

Bibliografii: Bibliografia Naţionalăa ; ; Colecţia “Clio și Biblon”; Bibliografia Bibliografia Naţionalăa Moldovei. ş ; i documentare i ; Colecţia “Compozitorii Mol “Compozitorii Colecţia Cultura în Moldova: buletin buletin Moldova: în Cultura Me ş t i ; ş Colecţia “PlasticiColecţia te ş uguri populare populare uguri

Cronica vieţii Cronica vieţii ; Bib- ; ş ------i

grafie MihaiPrepeliță Mustea Gheorghe Biobibliografie Ungureanu; ografie Ludmila Toma; Ludmila Corghenci. Oprea Roibu fie Nicolae Gagiu Biobibliografie Valeriu Biobibliografie Valentina Rusu-Ciobanu cuvintelor ; ruz xandru Sturdza xandru ■ Edițiile biobibliografice ale BNRM ale biobibliografice Edițiile

Biobibliografie Biobibliografii: ; Biobibliografie Alexe Rău; Edițiile bibliografice ale BNRM ale bibliografice Edițiile ; Biobibliografie ZbârneaTudor

Biobibliografie Ştefan cel Mare; ; Biobibliografie Petru Bubu Petru Biobibliografie , Biobibliografie Gheorghe Nina Soroceanu: Rodul ; Biobibliografie Ion Biobibliografie Biobibliografie Ale ; Biobibliogra ; Biobiblio Biobibli - - - - - ; ; Sub cupola Bibliotecii Naționale Omul din Templul Cărții și Științei. Mo- ■ Lucrări practice: Biblioteconomie și nografie biobibliografică. științe ale informării. Manual practic. ■ Monografii: Centrul Bibliotecono- mic Național: conținut de calitate și schim- bări de perspectivă. Monografie aniversară; Biblioteca Națională a Republicii Moldova - meridianul zero al Sistemului Național de Biblioteci (1991-2016); Veronica Cosovan. Domnitori și steme românești.

Lucrări practice ale BNRM ■ Publicații de referință: Calendar Național.

Publicații de referință ale BNRM Magazin bibliologic Magazin ■ Publicaţii metodologice: Biblioteco- nomia Moldovei. Cadru de reglementare; Indicatori de performanță pentru biblioteci. Ghid în sprijinul implementării SM ISO 11620:2016; Buletin bibliologic; Imaginea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova nr. 1-2 | 2021 în mass-media din străinătate (1991-2011); Tribuna avocatului bibliotecii. Îndrumar pentru bibliotecari; Osoianu-Filip, Vera. Bi- Monografii ale BNRM blioteca publică între percepția tradițională 23 24 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale blioteca în căutarea în identității blioteca renumiți din istoria culturii mondiale culturii istoria din renumiți lon expres. gazin bibliologic; și utilizatorul modern ■

Ediţii periodice de specialitate de periodice Ediţii Ediții metodologice Ediții Gazeta bibliotecarului Gazeta ; Osoianu, Vera. Bi ; Bibliotecarii Bibliotecarii . : - , Sa Ma - - le BNRM:ediţie ilustrată consacrată cărţii lui cultural-istoric rare din fondurile bibliotecii fondurile rare din vechi Ba Almanah străinătate. în Moldova publicii onal de Carte de onal Internaţi Salonului ediţiilor a trospectivă patrimoniului documentar al BNRM. ţională: raport anual Moldova. Situaţii statistice BNRM; sarabenii în lume: materialele polipticu ■ ■

Publicaţii sinteză: de Ediții periodice de specialitate ale specialitate ale de periodice Ediții Ediţii promoţionale:Ediţii ş i Publicații sinteză de BNRM ale Bibliotecile publice din Republica Republica din publice Bibliotecile ; Gala Laureaţilor Premiilor BNRM ş i ; știinţific organizat de Omagiu „Străjerilor” ; Biblioteca NaBiblioteca Imaginea Re Din comori Din ; O re O ------; Sub cupola Bibliotecii Naționale Naţionale GALEX, Valori bibliofile, Salonul corectura în manuscris în forma electro- Internațional de Carte Bookfest, Nocturna nică; bibliotecilor și alte materiale. ■ Efectuează redactarea, precorectura și Astfel, munca redactorului de la BNRM corectura materialelor textuale (2-3 corec- este multilaterală, cu o responsabilitate și turi) biblioteconomice, științifice, sociolo- răspundere mare, cu o pregătire în toate gice și informaționale; aceste profiluri mai înaltă și profesionistă, ■ Conlucrează cu autorii și alcătuitorii în ceea ce mereu se cere să se autoinstruiască vederea remedierii de formă, concept și stil de sine stătător prin sistematica pregătire a a manuscriselor; profesiei sale de redactor, îndeplinind toa- ■ Monitorizează procesul de macheta- te cerințele gramaticale, sintactice, textuale re computerizată a exemplarului prepress, prin redactare după conținut și formă. operând procesul lingvistic, bibliografic, Adevărat, că pentru un redactor, pro- biblioteconomic a tuturor manuscriselor; cesele etapelor de editare a manuscriselor ■ Verifică cuvintele neclare în:Dicți- sunt anevoioase unde se cere o încadrare onarul ortografic, ortoepic și morfologic a în timp, conform planului de activitate a limbii române, Dicționarul explicativ ilus- redactării și pregătirii pentru tipar. Re- trat al limbii române, Dicționarul general dactorul este obligat să-și îndeplinească: de sinonime al limbii române și de aseme- obiectivul general al funcției sale, obiecti- nea alte cuvinte tematice, nume de autori, vele specifice, atribuțiile, responsabilitățile, diferite personalități în diferite domenii, împuternicirile, relațiile ierarhice, relațiile denumiri de instituții și organizații, orașe de colaborare, să deie dovadă de experiență și țări din lume atât pe Internet, cât și în profesională, competențe speciale, abilități, Dicționarul enciclopedic ilustrat, alte surse aptitudini, de o cunoaștere profundă a do- științifice, sociologice, biblioteconomice și meniului în care activează, să se lectureze bibliografice (Dicţionar de Biblioteconomie mereu ca să fie la curent cu toate noutățile şi Ştiinţe ale Informării); din viața înconjurătoare. Astfel primul pro- ■ Conlucrează cu pictorul designer asu- ces de muncă este prezentarea manuscri- pra prezentării grafice a manuscriselor bi- sului în redacția editurii conform planu- blioteconomice și bibliografice și a revistei lui de activitate în termenii stabiliți, între ”Magazin bibliologic”; Centrul editorial-poligrafic și secțiile din ■ Completează și transmite formula- BNRM. Din păcate acești termeni nu se rul pentru Camera Națională a Cărții din respectă întotdeauna și redactorul este ne- R.Moldova pentru a cere datele referitor la voit de multe ori să lectureze într-un timp CZU și ISBN a manuscrisului pentru tipar; scurt de redactare. Din anul 2019, odată ■ Expediază odată cu formularul, exem- cu înființarea Consiliului redacțional al plarul prefinal al manuscrisului mache- BNRM (președinte fiind doamna Ludmila tat în forma electronică PDF la Camera Corghenci), toate manuscrisele înainte de a Națională a Cărții din R.Moldova; fi prezentate în redacție, sunt discutate, ve- ■ Perfectează exemplarul manuscrisului rificate, modificate, îmbunătățite, aprobate prepress pentru „bun de tipar”; pentru publicare de membrii consiliului. ■ Urmărește executarea poligrafică a Această ideie nouă de implementare ajută publicațiilor biblioteconomice și informa- bibliologic Magazin atât alcătuitorului sau autorului, cât și re- ționale în vederea tirajării calitative și ope- dactorului la editarea calitativă și profesio- rative a exemplarului prepress; nală a conținutului manuscriselor. ■ Repartizează și transmite depozitul Redactorul este obligat să îndeplineas- legal a exemplarelor publicațiilor apărute că obiectivele și atribuțiile principale ale la Biblioteca Națională a R.Moldova și Ca- manuscrisului de la redactare și până la mera Națională a Cărții din R.Moldova; nr. 1-2 | 2021 apariția lui în lumină prin următoarele eta- ■ Transmite și distribuie prin acte de pe: predare / primire numărul de exemplare ■ Efectuează redactarea în forma origi- apărute, alcătuitorului care a lucrat asupra nală al manuscrisului (Word) și introduce manuscrisului din secțiile respective ale 25 26 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale BNRM. aspecte: editorial anul pe 2021prin următoarele editorial-poligraficCentrului al Planului perfecționare profesionale secției încadrul țional sunt atașate șiîntemele acțiunilor de bibliograficăcă, și științifică. de pregătiresa biblioteconomi lingvistică, - durată decinci ani, făcând osinteză asupra demuncăsale șinivelul depregătire o pe calificarea activității perfecționeze să-și abilităților șicompetențelor ajută îl sale, princă ridicarea profesională atuturor îi mobilizează întreaga activitate demun muncă aredactorului este atestarea, care care antiplagiat. diverse programe deredactare șideverifi AD, SIBIMOL, Repozitoriul șialte Zenodo gramelor editoriale: Word, Excel, TinRE- continuă;nală idei șideprinderi înechipă; inovație șicreativitate; parea calitatea pentru muncii; bilităților; rituală (cultura vorbirii, autocontrol); sunt abilitățile: rol important în procesul său de muncă zarea activității editoriale abibliotecii. Un apliceși să tehnologii noi- moderni pentru înprocesulcă deredactare apublicațiilor bibliografi respecte și descrierea să noască trebuie delucru. asemenea De sale cu să care toate au unimpact asupra activității documentare despecialitate, șialtă lectură feritoare biblioteconomie, la informare și standartele naționalesecției, învigoare regulamentul deorganizare șifuncționare al de reglementare aactivității bibliotecii, Re dul deontologic bibliotecarului, al Cadrul informat Republicii legile cu: Moldova, Co Ridicarea nivelului profesional redac- Un rol important înactivitatea de ☻ Abilități tehnice –cunoașterea pro- ☻ Tendințe către dezvoltarea profesio- ☻ Responsabilitate, receptivitate noi la ☻ Atenție, concentrare, meticulozitate, ☻ Gestionarea informațiilor șipreocu- ☻ Planificarea și asumarea responsa- ☻ Capacitatea deanaliză șisinteză, ☻ Nivelul corespunzător decultură spi fie trebuieșisă Redactorul cunoască să ------în afara ei:Anul bibliologic, Forumul Ma onale cât și culturale, atât în BNRM cât și diferitorcadrul manifestări atât profesi - portant este participarea redactorului în orizontului deperfecționare unrol im formării BNRM la de tinuă înBiblioteconomie și Științe in ale Universitatea deStat dinMoldova. orelordrul aformării decurs profesionale la Științe Informării ale BNRM de la și în ca Profesională Continuă înBiblioteconomie și lierelor de Formare Centrul la petrec ce se ningurilor, cursurilor, meselor rotunde, ate intermediul orelor încadrul participării tre diferite cât lecturi, prin șiprin individual publicațiilor BNRM. noi deîmbunătățire înaspectele acalității liotecă șialteR.Moldova; edituri /tipografii din zare înprocesul editorial; În dezvoltarea, formarea șilărgirea Formare de Centrul Profesională- Con Autoinstruirea redactorului ofaceatât șitehnologiile poligrafice ᴥ Designerul ᴥ ᴥ Metode și mijloace de utili moderne Dezvoltarea parteneriatelor între bib------

Sub cupola Bibliotecii Naționale nagerilor din Sistemul Național de Biblio- naționale: ”Valori bibliofile”, ”Biblioteca teci, expoziții eveniment, lansări de carte, Națională – liant dintre patrimoniu cultural Salonul Internațional de Carte, Programul și educație”, participarea în cadrul diferitor LecturaCentral, Nocturna bibliotecilor, Zi- emisiuni atât prin intermediul radioului cât și lele științei, Conferințe internaționale și televiziunii naționale etc.

Expoziție-eveniment la Biblioteca Națională a R.Moldova Magazin bibliologic Magazin Destinul unei cărți e trecut prin creierul fectă vorbită, trăirea cuvântului din carte, și ochiul redactorului, care mereu bate la o însușire a regulilor gramaticale, sintacti- ușa sufletului său cerându-i: responsabi- ce și fonetice, o cunoaștere multilaterală a litate, dinamism, perseverență, onestitate, personalităților în domeniul literaturii și loialitate, obiectivitate, o preocupare pen- tuturor domeniilor de știință. tru dezvoltarea profesională, o limbă per- nr. 1-2 | 2021

27 28 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale 2. cesDedicat/Codul%20deontologic%20al%20bibliotecarului%20din%20Republica%20Moldova.pdf Biblioteconomic Disponibil: 19.02.2021] [citat Consiliului [online]. 2018. septembrie 7 a din Național plenară ședința la Aprobat bibliotecarului al deontologic CODUL 1. md/md086ro.pdf https://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/ro/Disponibil: 16.02.2021] [citat [online]. Moldova. publicii Re Parlamentul de elaborat 20.04.2000 din Nr.939-XV editorială activitatea la privire cu LEGE 3. teca ŞtiinţificăCentrală„A.Lupan”).Chişinău:2014.411 p. 5. ponibil: http://old.mc.gov.md/ro/content/legea-cu-privire-la-biblioteci-aprobata-de-parlament BNRM, 2016.73p. genia Bejan ; Consiliul Biblioteconomic Naţ., Comisia de Formare Profesională Continuă. Chişinău : Eu- Corghenci, Ludmila ed.: resp. biblioteci; din specialitate de personalului calificare de tegoriilor ca a conferire de modul privind Regulamentului aplicarea pentru practic Nelly.Ghid ŢURCAN, 10. Rep. Moldova(1832-2012):vol.I.–Chișinău: Tipocrat Print,2012.86p.ISBN978-9975-4402-2-6. 9. PLĂIEȘU, Raisa. Templul Cărții: dedicată aniversării a 180 de ani a fondării Bibliotecii Naționale a ortoepie, ortografie, 9-80-019-8 Fonetică, română: limbă de practic 978-9975- ISBN p. 72 2006. Offices, Bons Ch.: – Harea. Larisa Proiectului: coord. lexic; punctuație, Ghid Florentina. Diana POPESCU, 8. line.ro/. 7. DICȚIONARUL explicativ al limbii române DEX [online]. [citat 18.02.2021]. Disponibil: http://dexo 2012. p.199-206. București: – contemporane. bibliotecile în utilizatori pentru serviciilor Managementul L. DEDIU, 6. n=view&viem=doclang=18id=336156 Republicii Moldova. 2010, nr.191-193, pp.7-26. – Disponibil: http: // lex.justice.md / index. Php?actio 4. LEGE cu privire la biblioteci: nr. 160, aprobată de Parlament. Publicat: 07/20/2017. Publicat: nr.Parlament. biblioteci: de la aprobată privire 160, cu LEGE 4. Referințe bi DICŢIONAR LEGE privind dreptul de autor și drepturile conexe: nr.139 din 02.07.2010. In Monitorul oficial al oficial Monitorul In 02.07.2010. nr.139din conexe: drepturile și autor de dreptul privind bliografice: de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării (Institutul de Studii Enciclopedice, Biblio http://www.bnrm.md/files/ac-

[online]. Dis - - - - -

CZU 76.071.1(478) 025.177

DOI 10.5281/zenodo.4636112 Sub cupola Bibliotecii Naționale VALERIU HERŢA – VOLUNTAR ŞI DONATOR AL BIBLIOTECII NAŢIONALE

Svetlana MIRON, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Rezumat: Articolul reliefează importanța volun- Abstract: The article highlights the importance of tariatului în activitatea bibliotecii, îndeosebi vorba volunteering in the library activity, especially when fiind despre personalități notorii din domeniul ar- notorious personalities in the field of art and culture tei, culturii. Este și cazul artistului plastic Valeriu are involved. This is the case of the painter Vale- Herța, care prin implicațiile cu statut de voluntar riu Herța. With his implications in status of volun- și donator a înscris o pagină aparte în activitatea teer and contributor he inscribed a special page in Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. activity of the National Library of the Republic of Cuvinte-cheie: Valeriu Herța, Salonul de artă, Moldova. voluntariat. Keywords: Valeriu Herța, Art Salon, volunteering.

e numele artistului plastic, Valeriu public de tineri plasticieni de la Academia Herţa, este legată istoria Salonului de Muzică Teatru şi Arte Plastice, Univer- de Dartă din cadrul Bibliotecii Naţionale a sitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” şi Republicii Moldova. În anul 1996, a fost in- de la alte instituţii cu profil de artă. augurat Salonul de artă, a fost un an al pro- La 50 de ani împliniţi, în anul 2010, Va- movării tinerilor talente. Prima expoziţie leriu Herţa a vernisat o expoziţie personală personală din cadrul acestui salon, a fost de Caligrafie în cadrul Salonului de artă a a plasticianului Valeriu Herţa, care a făcut Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, şi o donaţie Bibliotecii Naţionale, tabloul adunând un public numeros şi interesat. „Peisaj la Câmpulung”, o lucrare, executată Cu prilejul aniversării a 180 de ani de la în ulei pe carton în anul 1993, în România, fondarea Bibliotecii Naţionale a Republicii formând astfel, începutul unei mici galerii Moldova, în anul 2012, a fost lansat un con- bibliologic Magazin de artă, care astăzi numără peste 130 de ta- curs naţional de Ex-libris, urmărind scopul blouri şi exponate de diferite genuri. de a promova imaginea Bibliotecii Naţio- În cadrul zilelor Culturii Europene din nale. La concurs au participat studenţi din anul 2004 a fost organizată prima Expozi- instituţiile de învăţământ de profil. Preşe- ţie Republicană de caligrafie „Crinii Latini”, dintele juriului a fost Valeriu Herţa – preşe- dedicată sărbătorii „Limba noastră cea ro- dinte al secţiei Ex-libris şi grafică de carte a nr. 1-2 | 2021 mână”, scopul căreia a fost de a arăta frumu- Societăţii Bibliofililor „Paul Mihail”, mem- seţea grafiei latine. Iniţiatorul, coorganiza- bru al Uniunii Artiştilor Plastici din RM. torul şi moderatorul a fost artistul plastic, Expoziţia a fost documentată printr-un ca- Valeriu Herţa. La eveniment a participat un talog, acesta reflectând conţinutul şi facili- 29 30 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Sub cupola Bibliotecii Naționale remarcat Valeriu pe operso Herţa pe ca expoziţie cu celeexpoziţie mai cu valoroase lucrări, Ex-libris aei, făcând muncă voluntară în spre aîntoarce faţa cu spre neamul nostru nată atunci pe deoorientare antinaţională, dinRSSM, Prietenii domi Cărţii Societăţii stre comparamîl Valeriu pe troian, uncal cu în revista „Magazin bibliologic”, încare Îmi amintesc meu, al publicat deuneseu conţinuturi artei ex-librisului faţa cu spre formele şi reorientareala artei plastice tul ingenios puncte ca au de reper servit rativă. frontiera La dintre căderea imperiu- dar deomanieră profesionistă, nondecla- torii naţional specificului înplastică, arta instituţii, iar Valeriu Herţa este, mai bine BibliofililorSocietatea sub auspiciile acestei tor Bibliotecii al Naţionale, am reînfiinţat Moldova. Mai apoi, când am devenit direc culturalementale vieţii ale românesc, spre aspectele său,cult al profesională erudiţia ş lui sovetic de răsărit, a fost cei mai originali nalitate distinsă „...unul dinarti tând documente accesul la reprezentative. moderator, multor încadrul vernisaje, eve rea, vernisarea. Aparticipat încalitate de partu, consultarea bibliotecarelor, panota- grafice,selectarea, confecţionarea pas de implicat înprocesul afoilor deperfectare un cititoral fidel Bibliotecii Naţionale, s-a a fost meritul lui Valeriu Herţa, care, fiind ai artei moldovene cutate înexclusivitate degraficieni, mae deartă Colecţia proces dedemocratizare…” [2,p. 5-6]. lume a acestei arte aristocrate intrată în numele prosperării acasă de două decenii, pre loare Colecţia de Stampe din cadrul secţiei deStampe secţiei loare dincadrul Colecţia onale, prima pentru dată afost pusă înva bris Biblioteca Națională cataloguluial „Concurs Național deEx-li articolul deintroducere „De-bine-cuvântare” otecii Naţionale aRepublicii Moldova, în i independenţe naţionale, patriotismul Tot aniversării încadrul Bibliotecii Naţi Alexe Rău, ex-d curat deEx-libris a îninteriorul secţiei le legate defiinţa naţională. ş i înfiriparea unei suveranităţi ş ş ş i rămâne unul din promo i h i mai ş irector general Bibli al t ărţi, afost organizată o i. În mare parte, ş e ş dinte al secţiei de dinte secţiei al co – ş ş liţi dinMoldova 180 de ani”, l-a i temele funda i promovării în ş i spirituale din şi în special a şi înspecial ş t ii plastici ş i talen ş i aici exe ş t ri ri ------

otecilor, veche încolaborare Carte secţia cu nimente, lansări decarte. sunt realizate în diferite tehnici : gravu Ex-libris-uri, semnate de Valeriu Herţa ită dindonaţiile creatorilor deEx-libris, impresionantă deEx-libris-uri, constitu tugalia, Rijeka (Croaţia). nale, prestigioase, editate înRomânia, Por în mai multe ediţii dereferinţă internaţio un cititor fidel încă din anii studenţiei. şi hărţi deartă Colecţia secţiei al onale, înspecial promovareape Bibliotecii colecţiilor Na orelor destudiu studenţii cu săi este axat voltare profesională petrecerii încadrul ş Creangă”, Catedra Studiul artelor, grafică a Universităţii Pedagogice deStat „Ion rior Facultatea la Plastice Arte dar foarte amplă pictor, ca grafician,caligraf, fost repetat decâteva ori. sul afost foarte mare, încât acest atelier a de Caligrafie cu peniţa pentru copii. Intere- ş lă, resurselă, electronice. grafică interviuri, dialoguri, bidimensiona- ticole, consemnări dinpublicaţii periodice, plasticianului, dicţionare, enciclopedii, ar tecii Naţionale :biobibliografiapersonală a lective, înfondurile care găsesc se Biblio urmat de mai multe surse bibliograficese cuprinde unarticol biografic 2020, elaborat deBiblioteca Naţională, care ere, personalitatea lui Valeriu Herţa a fost documentată în na onale Moldavica. Digitale poatepagina fipe accesatăBibliotecii Naţi parte dinPatrimoniul cultural naţional tehnicămetal, Această mixtă. face colecţie ră masăplastică, cli printre care este re! Mulţi Ani! Realizări frumoase în continua i metodologia instruirii. Cursuli metodologiainstruirii. dedez i rară, Valeriu Herţa un apetrecut ş În anul Nocturnei Bibli 2019,încadrul Biblioteca Naţională ocolecţie deţine Numele lui Valeriu Herţa este prezentat Cu împlinirii ocazia a60deani dela Valeriu Herţa desfă îizicem Cu ocazie această t ş i de cadru didactic. Este lector supe didactic. i decadru , cunoscând-o dininterior,, cunoscând-o fiind ş i Valeriu 16 Herţa. Cele ş eu t ş Calendar Naţional ipografic,gravură o ară oactivitate ş i decreaţie, ş i noi : ş i Design i Design Atelier ş i el La La ţi ş ş ------i i

Sub cupola Bibliotecii Naționale

BIBLIOFREŞ. Septembrie – Luna Cunoştinţelor.

Valeriu Herţa în sala secţiei Colecţia de participarea studenţilor de la UPS „Ion artă şi hărţi, promovând publicaţiile din Creangă”, facultatea Arte Plastice şi Design. domeniul artelor plastice la acces liber cu

Referinţe bibliografice: 1. MIRON, Svetlana. Salonul de artă – un laborator de creaţie a tinerilor plasticieni. In: Magazin bibliologic. 2017, nr. 3/4, pp. 136-142. ISSN 1857-1476. 2. CONCURS Naţional de Ex-libris Biblioteca Naţională - 180 de ani. Catalog Chişinău: BNRM, 2012. 36 p. ISBN 978-9975-4368-0-9. 3. DIN comorile Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Album. Chişinău, 2007. Volumul 1. 88 p. P 78. ISBN 978-9975-9580-5-9. 4. ENCICLOPEDIA artiștilor români contemporani. Bucureşti, 2012. Vol. 7. 200 p. P. 85. ISBN 978- 973-7703-31- 6. 5. ENCICLOPEDIA Biobibliografică a creatorilor contemporani de Ex-libris. Ediţia a 24-a. Portugalia, 1999, P. 93. 6. PRIMA Expoziţie Internaţională Concurs de Grafică Mică Ex-Libris „In Memoriam Ioan Slavici” Arad, 1998, România : Catalog, Arad : Complexul Muzeal Arad, 1998. 138 p. bibliologic Magazin 7. MEĐUNARODNA izložba „Ex Libris” = 1st International Exhibition Ex-Libris. 500 godina od rođenja Julija Klovića. 370 godina od osnivanja Sveučilišne Knjižnice Rijeka. B. Josip, Rijeka: Rijeka Univer- sity Library, 1997. 203 p. P. 153. nr. 1-2 | 2021

31 32 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Vera OSOIANU, Rezumat post-Covid-19. era în bibliotecile Covid-19, pandemia și biblioteci biblioteci, pentru normalități noi Cuvinte-cheie: logice. sanitar-epidemio- crizei ale provocări mari aceste treacăsă de comunitatea biblioteca, ajuta a pentru creativitate și imaginație cunoștințe, de senalului ar a bibliotecari către de deținerii necesitatea la perioada post-Covid. Îndemnul autorului se rezumă tendințele bibliotecii care vor și deveni permanente în activitățile post-Covid-19, era în biblioteci tru ale pen urmat de calea Covid-19, virusului pandemiei nocive efectele atenua a pentru biblioteci de depus efortul vizează care vârfuri, înalte mai cele la bibliotecară lumea de generate documentelor, DOI 10.5281/zenodo.4636224 DOI CZU 021:614.44 transformarea în activități și produse nece mării înparticular, dar realizarea acestora, domeniul biblioteconomie șiștiința infor carecu confruntă lumea se îngeneral și impus șiau rezultat dinsituația curentă Prioritățile anul pentru 2021,practic,s-au parcursulpe unui an plin deincertitudini. complicat deprevăzut cepoate fi realizat schimbă oră de la se oră, la este destul de deschidere, reblocare etc., încare situația care aînsemnat blocarea bibliotecilor, re artrebuit fi să fie echilibrului,anul dar desfășurare. În condițiile anului 2020,care zate, comparate, parcursul pe anului în C sunt gândite șirăzgândite, anali- a regulă, prioritățile viitor pentru Atcll e xaă e conținuturile pe axează se Articolul : BIBLIOTECA ÎNCONDIȚIILE NOIINORMALITĂȚI: PROVOCĂRI, RISCURI,OPORTUNITĂȚIPROVOCĂRI, - - - - - Covid-19 era. post- the in libraries pandemic, Covid-19 the and libraries libraries, for normality new Keywords: epidemiological crisis. the the of challenge great this overcome and to community library the help to creativity and nation imagi- knowledge, of arsenal the have to brarians li for need the on focused is appeal author's The period. post-coronavirus the in permanent will become that trends and activities library post-Co- era, the vid-19 in libraries for path the pandemic, Covid-19 the of consequences harmful the reduce to libraries by made effort the regarding nizations ments generated by the international library orga Abstract: The article focuses on essence of docu sunt diferite lor șiaupe mai specificul - mul me șiaceleași incertitudini. bibliotecile aceleași proble confruntă cu se situația este generalizată, toate că pentru marile biblioteci lumii ale denotă faptul că nouala normalitate într-un proactiv. mod în aceste condiții, bibliotecile alinieze se să intern.cilor pe Și totuși... este Esențial ca, reprioritizarea agendelor, revizuirea politi cilor au suferit schimbări majore, aavut loc bibliote untermen nedefinit.pe Agendele provocare foarte serioasă. sare comunităților va fi o din ariade servire Bibliotecile din diverse arii geografice O privire generală asupra situației din Pandemia a schimbat mersul lucrurilor ------Forumul te dimensiuni. Însă criza provocată de pan- bibliotecii în situația generată de pandemia demia virusului Covid-19 a pus bibliotecile Covid-19 ale ABRM; măsuri pentru redes- lumii în aceeași situație. Cu lacătul la ușă, chiderea Bibliotecii Naționale a Republicii orice bibliotecă, indiferent de mărime, do- Moldova: nonpublicație; recomandările M tare, potențial, a nimerit în mreaja acelorași privind managementul situațiilor gene- anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 restricții și s-a confruntat cu aceleași pro- rate de pandemia Covid-19 și prevenirea bleme. Inegalitatea digitală, despre care se lor în cadrul Bibliotecii Municipale „B. P. discută în domeniu de mai multe decenii, a Hasdeu”. fost cea care a făcut diferența și de această Date fiind aspirațiile europene ale mol- dată. Atât pe parcursul crizei, cât și imediat dovenilor, unul dintre documentele re- după slăbirea restricțiilor (și reintroduce- levante privind pandemia și bibliotecile, rea acestora), bibliotecile s-au divizat foarte pentru bibliotecarii din Republica Moldova distinct între cele care dețin tehnologii și este studiul „O agendă a bibliotecilor euro- cele care nu se bucură de acest avantaj. pene în era post-Covid”, la elaborarea căru- Dacă ne referim strict la Republica Mol- ia și-au unit eforturile asociațiile bibliote- dova, descoperim că problemele cu care se carilor din 17 țări europene sub egida Biro- confruntă bibliotecile sunt enorme. Din- ului European al Asociațiilor de Biblioteci tr-un total de 2674 de biblioteci publice, și instituții de Informare și Documentare – cât numără SNB, doar 1811 (67,7%) dețin o asociație-umbrelă independentă care re- calculatoare. Din totalul bibliotecilor care prezintă interesele bibliotecilor europene. dețin tehnologii doar 144 sau 5,4% dispun Documentul pregătit de secretariatul de site-uri sau bloguri. Situația este un pic EBLIDA identifică cinci factori privind mai bună în cadrul rețelei de biblioteci pu- noua normalitate pentru o agendă a biblio- blice teritoriale, unde, din 1326 de bibliotecii europene în era post-Covid-19: teci, site-uri și bloguri dețin 114 biblioteci . distanțarea socială exponențială: o bi- sau 8,55%. Marea problemă o constituie bi- bliotecă bine conectată la doi metri; bliotecile școlare, unde, din 1210 de biblio- . tehnologiile modelează bibliotecile în teci, doar 563 (sau 47%) dețin calculatoare. moduri noi; Cum au interacționat cu comunitatea . teritoriul economic neexplorat: revi- din aria de servire bibliotecile fără teh- zuirea structurii bugetului bibliotecii; nologii? Au pus mâna pe telefon, cei care . administrarea bibliotecii la nivel cen- l-au avut, și n-au avut altă soluție. Și cam tral și local; atât. Majoritatea bibliotecilor au suspen- . oportunitatea și amenințarea schimbă- dat toate împrumuturile de publicații în rilor climatice. format tradițional. Ce vor avea de spus Potrivit constatărilor studiului, distan- reprezentanții APL-urilor, dacă situația se țarea socială exponențială privește poli- repetă, este greu de spus. Contemplând ticile de acces, securitatea personalului, spațiile goale, s-ar putea întâmpla să nu re- distanțarea socială și igienizarea colecțiilor. ziste tentației de a umbla la bugetele biblio- Regulile și reglementările au fost și vor fi tecilor și așa destul de modeste. determinate de trei factori: a) reglemen- În lunile de la declanșarea crizei, lu- tările naționale de sănătate; b) percepția mea bibliotecară a inițiat mai multe stu- riscului, care variază de la o țară la alta; bibliologic Magazin dii, rapoarte, recomandări, vizând situația c) dimensiunea și dispunerea spațiilor bi- provocată de pandemie. Printre cele mai bliotecii. Spațiile și birourile bibliotecii relevante pot fi menționate cele generate sunt reconcepute pentru a reduce riscul de de IFLA Covid-19 and the global library a crea aglomerări. Această tendință poate field, OCLC OCLC statement on corona- avea un efect pe termen lung și asupra arhi- virus (Covid-19), CENL Cenl Covid-19, tecturii bibliotecii. Re-proiectarea spațiilor nr. 1-2 | 2021 EBLIDA A european library agenda for the bibliotecii duce, de asemenea, la reorgani- post-Covid age, WebJunction Reopening ar- zarea serviciilor bibliotecii. Cu o societate, chives, libraries, and museums. Amintim aici orientată la doi metri fără contact, există și de recomandările privind managementul precondițiile ca conceptul de bibliotecă 33 34 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 adaptarea celor existente noii normalități. inovatoare înființareapentru servicii de sau unfactor-cheiede asemenea, determinant șiprofesionalăadministrarea locală afost, siv îndomeniul statisticilor. În același timp, coordonarea sarcinilor degestionare, inclu autor, standardizarea cerințelor tehnice și cepriveșteceea autorizarea drepturilor de guvernare a bibliotecilor mai centralizată în vel național sau local. centralizate informații cu distribuite ni- la plementarea web de portaluri sau facilități instituționale au fost consolidate prin im Înnală. timpul setările Covid-19, crizei condusă depasiune șidedicare perso re șiomișcare aprofesioniștilor debază lizate promovate deinstituțiile biblioteca tradiționale fața la activități locului, centra rea bibliotecii afost realizată prin activități este doar undeziderat. tivă, care, dinpăcate, spațiul pentru nostru, biblioteci. Osoluție ar fifinanțarea alterna cândcunoaște cazuri reducerile încep dela mare uniidecidenți. pentru Istoria recentă bugetului bibliotecii va fi o tentație foarte ni evidente structurii în2021.Revizuirea draconice. Greutățile financiare vor deve post-Covid, APL vor trebui reduceri facă să bugetuluistructurii bibliotecii. În perioada în viitorul apropiat vaavea revizuirea loc activităților public. pentru vele de învățare și dimensiunea a virtuală amploarea, domeniul deaplicare, obiecti- bliotecile europene vor trebui analizeze să care conducă să excluderea la Bi socială. le poate ajunge creeze cerințe să negative care pivotează distanțării înjurul socia datelecu pre-Covid-19. Dar osocietate sute șichiar miideprocente încomparație utilizarea resurselor au digitale crescut cu multe posibilități. Unii indicatori privind poatese diminua. întâlnesc șifacschimbse deideișiopinii, biblioteca unde cetățenii locul, atreia casă, dezvoltarea încontinuare aconceptului de și,greseze înacelași timp, ca există riscul bazată pe autoservire,bazată pe fără pro să personal Potrivit studiului EBLIDA, și riscurile necesită digitale o Accesul serviciile la În timpul administra Covid-19, - crizei nuSpecialiștii exclud posibilitatea că Accesul biblioteca la oferă digitală mai ------care până pandemie la erau realizate în putem constata majoritatea că activităților vizibilitate a utilizatorilor. comunica biblioteca șiapăstra înrazade din mers diverse aplicații, aputea pentru bibliotecilor. ale ale Bibliotecarii au învățat distanță au fost diversificate ofertelevirtu fizice. Anumebaza activității în la de putea face personalul lor în afara spațiilor trat componenta pe cear lor șipe digitală instituție care utilizatorii există pentru săi. o pentru ușoară deloc prin practică această excepții toate bibliotecile lumii au trecut de autoritățile de sănătate. Cu doar unele lizatorilor. Spre au aceasta fost orientați și sănătatea șisiguranța personalului șiauti situație, bibliotecarii au pus prim-plan pe de timp? Impuși perioadă ră în această de ghinionul înfruntăm provocări să similare. mai bine pregătiți”, totuși, dacă, vom avea nu „data șică varepeta se viitoare vom fi vafiunică, Covid-ul cu experiență această istoriei șirămânelocul doar speranța că aruncat bibliotecile șibibliotecarii înmij- bibliotecară? agrăbit Criza viitorul șia post-Covid. perioada bibliotecii care vor deveni permanente în activitățileera post-Covid-19; șitendințele de urmat bibliotecicalea vid-19; pentru în efectele nocive pandemiei ale virusului Co efortul depus debiblioteci aatenua pentru otecară cele la mai înalte vizează: vârfuri feluri. multe iar bibliotecă accesulla este restricționat în respecte regulilesă dedistanțare socială, destinatenate, clienților serviciile trebuie sunt interzise, 75%dinscaune sunt elimi ralizată dedoi încare metri, evenimentele inventarea bibliotecii într-o societate gene larg;blicul nu existența vafi ușoară sau re vor bibliotecilor atracția păstra pu pentru introducerea măsurilor desănătate publică, configurațiiale bibliotecii, rezultate din zat; dacă noilese stabilească estesă dificil șilung numen scurt sunt ușor deprogno tecii includ faptul ter pe perspectivele că provocările înviitorul apropiat biblio al - Din experiența BiblioteciiDin experiența Naționale distanță, la De bibliotecarii s-au concen s-aîntâmplatCe lumea cu biblioteca aînsemnatCe anul lumea 2020pentru Documentele generate de lumea bibli ------Forumul format tradițional, cu utilizarea spațiilor inteligente” prin digitalizarea activităților; fizice, pot fi realizate în format virtual cu . transformarea experiențelor testate pe utilizarea spațiului virtual. parcursul pandemiei în activități durabile. Din gama de activități programate pen- Nu este greu de prevăzut nici impactul M tru anul 2020, Direcția Cercetare și Dez- permanent asupra percepțiilor oamenilor anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 voltare în Biblioteconomie și Știința Infor- cu privire la siguranță și preferințele pentru mării a Bibliotecii Naționale va declara ne- un contact limitat (chiar dacă amenințarea realizat doar Simpozionul Anul Bibliologic acestui virus special se va încheia). În urma 2019, care era preconizat la 25 martie. La Covid-19, tehnologiile de bibliotecă self- acea dată încă nu intrase în vogă aplicațiile service vor fi mai importante ca niciodată; gen Zoom, Google Meet, Skype Meet și se va produce reinventarea utilizării viitoa- multe altele, pe care le-am învățat din mers re a bibliotecii; transformarea experiențelor după 25 martie. testate pe parcursul pandemiei în activități În rest, toate trainingurile programa- durabile. Bibliotecile vor elabora protocoa- te pentru anul 2020, conferințele zonale, le proprii de activitate, respectând și pe cele conferința internațională Lectura ca bază elaborate la nivel de țară sau Organizația pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare, Mondială a Sănătății. Redeschiderea bibli- majoritatea întâlnirilor cu scriitorii din otecilor, așteptată de bibliotecari și mem- cadrul Programul Național LecturaCentral brii comunităților, nu înseamnă revenirea (PNLC), lecții publice, consultații etc. au la modul în care lucrurile erau în timpurile fost realizate în format online. De menționat pre-Covid-19. Redeschiderea însemna pu- că spațiul virtual oferă posibilități enor- nerea în aplicare a noilor abordări ale servi- me, mai ales pe segmentul distribuirii ciilor de bibliotecă într-o nouă normalitate. informațiilor și a conținuturilor. În timp Când bibliotecile s-au redeschis, au făcut-o relativ scurt, aproape s-a dublat numărul cu o mare precauție și grijă pentru personal de membri ai paginii Programul Național și, deopotrivă, pentru utilizatori. LecturaCentral și ai grupului LecturaCen- Spațiile bibliotecilor sunt, evident, mai tral de pe Facebook. liniștite decât înainte și nicio bibliotecă nu Avantajele care au consacrat soluțiile oferă gama de evenimente care atrage, în digitale s-au conturat și mai pronunțat în mod normal, utilizatorii. De menționat și condiții de criză, însemnând rapiditate, li- faptul că o mare parte din baza tradițională chidarea barierelor geografice, posibilita- de utilizatori este, de asemenea, atentă la tea de a ajunge la mai mulți utilizatori cu riscul de infectare. mai multe conținuturi. Exemplificăm cu Nu vom discuta aici importanța și im- activitățile din cadrul PNLC. La o lună de pactul comunicării față în față, dar ca la plasarea înregistrării conferinței Lec- soluție de scurtă durată (sperăm), TIC au tura ca bază pentru cultură, cunoaștere și fost și rămân în continuare de mare ajutor. dezvoltare, aceasta avea contabilizate 4421 Biblioteca ca spațiu fizic nu și-a epuizat de vizualizări, întâlnirile cu scriitorii și posibilitățile și ce s-a întâmplat trebuie pri- experții din cadrul campaniei 10 scriitori/ vit ca o provocare și o soluție intermediară. 10 experți, avea înregistrate în mediu câte Concluzia care se impune, din anali- 2600 de vizualizări, iar grupul LecturaCen- za situației reale, este că biblioteca zilei bibliologic Magazin tral înregistra câte 1700 de postări zilnice. de mâine este biblioteca hibrid sau mixtă. Așa cum înregistrările au fost plasate și au Despre biblioteca hibrid se discută încă de rămas în mediul virtual, acestea pot fi acce- la începutul anilor 2000, când tehnologiile sate oricând, de oricine și de oriunde. au început să ocupe tot mai mult teren în Oportunitățile deschise de criză presu- biblioteci. pun: David Lankes, directorul Școlii de Infor- nr. 1-2 | 2021 . creșterea accesului la resursele digitale mare a Universității din Carolina de Sud, în biblioteci ca direcție pozitivă pe termen autorul Atlasului noii biblioteconomii, ne lung; sfătuie să privim biblioteca ca o platformă . accelerarea realizării unei lumi „mai cu servicii fizice și digitale, care să permită 35 36 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 nuare activitatea nr. 1abibliotecii. împrumutul tipărite de cărți este înconti- crescut semnificativtimpul în pandemiei, 55%în2020. 2016 la onlinelă abibliotecii acrescut 39%în de la debutulde la pandemiei. Utilizarea genera 2016, au început dividende, dea să mai ales weburi șiînaplicații mobile, începând cu și începutul anului 2020. bibliotecii a scăzut comparativ anul cu 2019 crescut considerabil, utilizarea generală a timp ceutilizarea resurselor electronice a bibliotecile ca de repede lor. rezultat, Ca în totuși nu toți utilizatorii au avansat fel la rabil concentrându-se resursele pe online, comunitățile. bibliotecile ca tru rămână să conectate cu aadusmia sine provocări cu imense pen de o încrederecură extraordinară, pande publice sunt încă o instituție care bu se adulți dinSUA, arată deșibibliotecile că, tembrie, participarea cu apeste 1.000de atunci, s-au redeschis treptat. chis înluna ușile aanului martie 2020și, de după cemajoritatea bibliotecilor și-au în căile printă care s-aschimbat utilizarea, publice înanii 2019și2020.Datele reflec dul în care oamenii au folosit bibliotecile în esențiale timpul Covid-19”, prezintă mo lele derezistență: bibliotecile publice încă pandemiei. SUA folosescbibliotecile publice în timpul cercetări despre modul încare oamenii din de presă prin care anunță rezultatele unei din întreaga lume, aemis uncomunicat mare calitate bibliotecilor șiutilizatorilor care tehnologice oferă de soluții șiservicii vative, ocompanie dinlanțul ProQuest, carepe osusține șicare întreține biblioteca. raftalocat pe etc., ciîn succesul comunității indicatori precum circulația cărților, spațiul formă, potrivit lui nu Lankes, măsoară în se cât șifizice. Valoarea unei bibliotecica plat- șiexperiențe atâttreagă deservicii digitale, comunităților conceapă să în locale oserie . . . Studiul demonstrează că: Sondajul inovator efectuat înluna sep decercetare,Raportul intitulat- „Seco 27octombrieLa 2020,compania Inno

Deși utilizareaDeși resurselor electronice a Investițiile făcute debiblioteci însite- Bibliotecile au făcut unlucru admi------ternici în urma Covid-19, în ternici Covid-19, ce în măsurăurma bi și giganțiirestricții IT, devenind și mai pu tor comunității?; termen lung, pe atâtea cu cândcriză, defapt ar trebui vinăînaju să au putut fi blocate atât de ușor însituații de tale”, „cheie” societate, pentru bibliotecile bibliotecii sunt considerate „esențiale”, „vi putea merge înainte: dece, activitățile dacă douăla întrebări foarte importante a pentru era post-pandemică va trebui răspundă să cate de pandemie. Dar este deja clar în că pătrundă degravitatea problemelor provo cări. Lumea bibliotecară se să încă urmează blioteca șideaceste treacă să mari provo imaginație și creativitate a ajuta pentru bi- tot înarmeze cu se arsenalul decunoștințe, toți însiguranță”. oamenii, cât a ne și pentru pe păstra servi tate șiotehnologie mai bună atât a pentru pandemică vacontinua necesite să creativi bune. Angajarea comunităților într-o lume ajutorulle pot lichida cu tehnologiilor mai prezintătările care pe lacunele bibliotecile de comunitățile lor. cerce asemenea, De blice sunt iubite șisusținute largă scară pe suntștim că adevărate noastre confirmă multe despre lucruri care ei Innovative, menționează „Cercetările că dezvoltarea compani afacerilor din cadrul tich, vicepreședinte marketing pentru și este greu viziteziadesea să biblioteca. impunător derespondenți, 33%,susțin că nucă afle știu să mai cum multe. Un număr biblioteca și același număr lor locală spune suntcă foarte familiarizate ceoferă ceea cu ce doresc înbibliotecă. bibliotecii susțin uneori că nu pot găsi ceea surselor electronice, 53%dintre utilizatorii bliotecilor online șiautilizării mari are- zul bibliotecilorzul rămâne devăzut. acest argument vaputea fiinvocatca șiîn sunt„cărțile unbun comun”. În cemăsură demonstrând deschise, ile înacest că caz au reușit dinBelgia rii mențină să librări trecut după Covid-19? criza bliotecile își vor restabili starea defapt din Este evident bibliotecarii că trebuie să În concluziile studiului, Kirsten Mate . . La adoua reblocareLa ainstituțiilor, libra

În plus, doar declară 1din5persoane Însemnificative pofida utilizării a bi că bibliotecile– că pu ------Forumul Referințe bibliografice: 1. A European library agenda for the post-Covid age [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: chrome- extension://ohfgljdgelakfkefopgklcohadegdpjf/http://www.eblida.org/documents/eblida-preparing-a- european-library-agenda-for-the-post-covid-19-age.pdf M 2. CENL Covid-19 [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://www.cenl.org/cenl-covid-19/ anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 3. COVID-19 and the global library field [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://www.ifla.org/ covid-19-and-libraries 4. COVID-19 infection prevention tips for libraries [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://jane- cowell8.medium.com/covid-19-infection-prevention-tips-for-libraries-67f8e1fd3bf4 5. COVID-19 NEWS: ‚New Research on Public Library Usage During Pandemic [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: http://newsbreaks.infotoday.com/Digest/COVID19-NEWS-New-Research- on-Public-Library-Usage-During-Pandemic-143640.asp 6. MĂSURI pentru redeschiderea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Nonpublicație. 7. OCLC statement on coronavirus (Covid-19) [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://www. oclc.org/en/news/announcements/2020/oclc-statement-coronavirus-covid-19.html#:~:text=We%20 have%20curtailed%20international%20and,in%20locations%20around%20the%20world 8. RECOMANDĂRI privind managementul bibliotecii în situaţia generată de pandemia Covid-19 [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://en.calameo.com/read/0061964970cc0272a08e4?fbclid =iwar0pfsllyfcrqf_ppgcyo_emp3qc1c3zczvptotpjwn3gnsqqdig9974kys 9. RECOMANDĂRI privind managementul situațiilor generate de pandemia Covid-19 și prevenirea lor în cadrul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: http://hasdeu. md/despre-bibliotecaitemi-regulamentul-de-ordine-interioara-1/ 10. REopening archives, libraries, and museums [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://www.oclc. org/realm/research.html 11. SOARE, Iulian. Belgia: Cartea – declarată „bun esențial”, pentru ca librăriile să rămână deschise în carantină [online] [citat 15.10.2020]. Disponibil: https://cursdeguvernare.ro/belgia-cartea-devine- bun-esential-pentru-ca-librariile-sa-ramana-deschise-in-carantina.html?fbclid=IwAR34pntOzPQDa CLPbHATmLywmjyGayw2JlUw3iS8-Zn2hcHish3_0Gc1i70#.X6J4td8Y1zE.facebook Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

37 38 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 nologiile și a accesa gadgeturinologiile șiaaccesa noi. identifica cu pentru pas afiîn teh resurse mare și documentare inovative, dar și de a autoinstruise despre modalitățile deinfor pus însituație rapid acționeze să a pentru nizare tradiționale, iar bibliotecarul este otecile sunt încorsetate înforme deorga lor, dar nu librăriilor. rândul La lor, bibli către carte revine înmare partebiblioteci majoritatea cetățenilor, oferirea accesului capacității decumpărare care pe mică oau dova, datorită stării economice precare șia nii către carteÎn șilectură. Republica Mol autoizolării șiale sociale îndeamnă oame- vastator Efectele Covid-19. al distanțării impactul confruntă cu se de ce societatea DOI 10.5281/zenodo.4636681 DOI CZU 027.000.316(478) a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Victoria VASILICA, Rezumat evci o, ciiăi nie Aoița Bibliote Asociația carilor dinRepublicaMoldova. online, activități noi, servicii Covid-19, de pandemia biblioteci, Cuvinte-cheie: comunitățile deservite. către orientate și create informare de servicii noi cu online migrarespațiul de în perioada biblioteci, către de realizate activități de tipurile Evidențiază Covid-19. de pandemiei perioada în bibliotecilor BIBLIOTECILE MOLDOVA DINREPUBLICA ÎNPERIOADA R mai decât vital oricând, măsură pe olul bibliotecilor al esențial devine Atrl cae n vdnă activitatea evidență în scoate Autorul : PANDEMIEI: RESURSEȘIACTIVITĂȚI Studiu sociologic ------demie. impuse restricțiile adepăși pentru depan comunitățile îneforturile deconsolidare adapta mediului actual, dar șideasprijini face eforturirul considerabile a se pentru publicul larg aibă să dificultăți înadiscerne adevărate conspirative. scenarii informații trunchiate, false, mistificări și expuși printr-un volum fără precedent de pandemiei informaționale, care la am fost fost instituțiile care au minimalizat efectele corect. În același timp, tot bibliotecile au online, ajutând informeze oamenii se să grarea activităților cotidiene înmediul alitate noi prin șimi inițiere deservicii the RepublicofMoldova. vices, online activities, Association of Librarians of Keywords: libraries, Covid-19 pandemic, new ser the communities. serve to oriented createdand services, information new regime,with online to transition of term the in traces the types of activities carried out by libraries libraries during the Covid-19 pandemic. The article the of activity the highlights author The Abstract: Bibliotecile s-au adaptat noua la actu când dificilă bibliotecaEste operioadă - Supra-abundența informațională faceca - - - - Forumul între sursele de informare, de încredere și tea a informaţiei utilă comunităţilor. cele îndoielnice. Bibliotecarii au desfășurat La rândul său, Biblioteca Naţională pen- activități online care să aducă lumină tru Copii „Ion Creangă” promovează prin în ceea ce privește fenomenul excesului intermediul paginii de Facebook diverse M informațional și mijloacele de a ne proteja surse utile pentru copii, părinţi şi cadre di- anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 de efectele nocive ale infodemiei. dactice şi anume: colecţii de cărţi electro- Activitățile desfășurate în spațiul online nice, site-uri educaţionale, webinare despre au fost diverse, debutând cu lecturi în voce, folosirea instrumentelor online în proce- povești pentru copii, ateliere online Code- sul de predare-învăţare, informaţii oficiale Lab ale cluburilor de robotică, scanarea și despre măsurile de protecţie în perioada livrarea prin e-mail a publicațiilor care nu pandemiei de Covid-19. Biblioteca Naţio- sunt sub incidența dreptului de autor. Pe nală pentru Copii „Ion Creangă” translocă parcurs bibliotecarii inventivi și creativi Programul „Ora poveştilor la tine Acasă”, au livrat publicații către utilizatori, respec- destinat copiilor de 3-7 ani şi părinţilor, în tând măsurile de protecție impuse de către spațiul online. Live-urile sunt disponibile autorități, dar și au realizat verificarea fon- în limbile română și rusă pentru un spec- dului de carte. tru larg de utilizatori. Proiectul are parte de Bibliotecile, entități producătoare de succes. În acelaşi timp, instituţia organizea- cultură [3], se străduiesc ascendent și se im- ză prin intermediul aplicaţiei Zoom, servi- plică activ cu diverse activități desfășurate ciul „CodeLab online”, care include webi- în scopul îmbunătățirii bunăstării psiho- nare de web design pentru copii cu vârsta emoționale a utilizatorilor, desigur, prin peste 12 ani. intermediul rețelelor sociale. Bibliotecile publice teritoriale la fel de- Biblioteca Naţională a Republicii Mol- pun efort pentru a ieși din izolarea socială dova a redirecționat activitatea în spațiul impusă de pandemie și de a continua par- virtual prin actualizarea ofertei de servicii cursul instituțional. Se observă prezența pentru utilizatorii săi. Accesul la cataloa- continuă pe rețelele sociale, blogurile și site- gele electronice online: Catalogul TinRead urile instituționale. Există interes în rândul şi Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Pu- bibliotecarilor pentru dezvoltarea propriilor blice Teritoriale SIBIMOL, care sunt cele abilități de alfabetizare digitală și schimba- mai importante surse de informare pen- rea mediului de influență. În față bibliote- tru publicul larg. Biblioteca Naţională Di- cii/ bibliotecarului stă sarcina de a face față gitală Moldavica (http://www.moldavica. exigențelor timpului, de a deține infrastruc- bnrm.md/), oferă acces la publicaţiile pa- tură tehnologică, de a întruni competențe trimoniale (cărţi vechi, publicaţii periodice de utilizare a softurilor, programelor și vechi, cărţi poştale, ex-librisuri, manuscrise, aplicațiilor informaționale, atitudine res- hărţi), izvoare științifice populare în rândul ponsabilă, accentuarea educației informale, cercetătorilor. În calitatea sa de Centrul me- capacități de analiză și sinteză [1]. todologic național [2], Biblioteca Națională În perioada pandemiei Covid-19 există a Republicii Moldova propune specialiștilor și orientări ale bibliotecilor de a cultiva și din Sistemul Național de Biblioteci un in- dezvolta inteligența emoțională a utilizato- strument didactic, la distanță de doar un rilor prin lecturi poetice în mediul online. bibliologic Magazin clic. Repozitoriul Național Tematic MoldLis În articolul „Lecturile poetice în mediul (http://moldlis.bnrm.md) care oferă acces online a bibliotecii – un mecanism de dez- integral la publicaţiile de specialitate. voltare a inteligenței emoționale a utiliza- Totodată, Biblioteca Naţională a realizat torului”, autoarea Maria Pilchin evidențiază un rebranding al serviciului „Întreab@bi- contribuția bibliotecii ca și spațiu de forma- bliotecarul”, activ 24/24, disponibil prin e- re a culturii poeziei în particular și al cul- nr. 1-2 | 2021 mail şi telefon, dar și a păstrat succesiunea turii literaturii în general [4]. Poezia este Info-buletinului „Mă informez. Particip la și o formă de socializare, de sensibilizare a proiecte”, destinat bibliotecilor ca centre publicului care ascultă. În acest sens, bibli- comunitare şi de diseminare de către aces- otecarul participă la procesul de a cultiva și 39 40 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 cru, în special despre serviciile dereferință despre înspecial cru, serviciile bibliotecilor publice noile la condiţii delu ABRM au comunicat despre adaptabilitatea impuse Covid-19. devirusul privind regulile sanitaro-epidemiologice, gur, informarea angajaților șiutilizatorilor resursele bibliotecii și utilizarea lor și, desi- spațiile bibliotecii, asigurarea accesului la otecă, limitarea concentrării persoanelor în surilor deprotecție apersonalului debibli- în igienă spațiul bibliotecii, asigurarea mă axau, asigurarea pe măsurilor înspecial, de [6].Recomandările Covid-19 demiei cu se de relaxare amăsurilor deprevenire a pan rea activităților înbibliotecă înperioada derecomandăriset privire cu organiza la A fost editat șipublicat 17mai la 2020un Moldova a întreprins mai multe acțiuni. Asociaţiei Bibliotecarilor dinRepublica bibliotecilor șibibliotecarilor, Consiliul tului de solidaritate și ideii de coeziune a utilizatorii.cii cu oportunitățile de a menține relația bibliote informației online sunt doar câteva dintre prinţie telefon, dar a șidifuzarea selectivă rea electronică adocumentelor, informa- Accesul catalogulonline la OPAC, livra noi, impuseservicii derealitățile vremii. site-ul instituției apariția unor observăm care au nevoie.depe În lista deservicii deinformarevrarea serviciilor cei pentru a păstrat legătura utilizatorii cu săi prin li tezelepentru demaster. re șidocumentare șiatribuirea cotei CZU Standardulcu SM ISO690:2012Informa licență, masterat, doctorat înconformitate erau redactarea bibliografiilorla de tezele resurse informaționale online [7]. prestarea distanță la șiaccesulla serviciilor Biblioteca Științifică a ASEM organizează de instruire și de cercetare în sistem online, distanță.la În scopul de a susține activitățile pot fi remarcate eforturipentru a oferi acces atât denecesar. inclusivsă, moment poetice, prin lecturi dezvolta ointeligență emoțională sănătoa La fel, în această perioadă membrii fel, La perioadă înaceastă În vederea menținerii ordinii, sentimen Biblioteca Republicană Tehnico-Științifică Cele În similar, mod înbibliotecile științifice, mai populare servicii acordatemai populare servicii ------Educaţiei, Cuturii bibliotecarilor no resurselela online. furnizate comunității deservite. rea elementului debunăstare a psihologică și gradul deimplicare a acestora înpăstra situației bibliotecilor deizolare înperioada lui. Scopul cercetării afost expertizarea care reprezinte să întregu caracteristicile - chestionate opartemai la aei, mică dar cercetarea reducerea selectivă, populației Națională aRepublicii Moldova, a presupus parteneriatuluiîn urma Biblioteca cu 1aprilie -31iulieperioada 2020. rețeaua Sistemului Național deBiblioteci în rezultatelor chestionarului distribuit în din țară. Analiza afost realizată înbaza profesional debibliotecile șibibliotecarii a fost studiul despre gestionarea timpului pandemieidova deCovid-19 înperioada Asociația Bibliotecarilor dinRepublica Mol instituții. asuferit îmbunătățirede serviciu înmulte l-au creat. În Republica Moldova, acest tip bibliotecile care nu au avut unserviciu așa Întreb@ bibliotecar un numărul dereferințe serviciului dincadrul teci dințară. programe deactivitate peste 60debiblio cilor”, 2020,încare ediția s-au implicat cu Campania Națională „Nocturna Bibliote- 28-30iuliedesfășurată 2020; înperioada tura șiuniversul tehnologiilor digitale”, Bibliotecari,tru tema 2020cu ediția „Lec Pot fi menționate de Academia Varăpen tate noilor condiții în an de pandemie. Asociațiapentru Bibliotecarilor, dar adap mediul Skype-ului. copiii cu de acasă din localități prin inter cesului educaţional prin realizarea temelor carii s-au implicat continuarea la activ pro eACASĂ!”.PONSABIL! ta Clasa niei naționale inițiată decătre Ministerul De asemenea, s-a observat solidarizarea s-aobservat asemenea, De Sondajul realizat sub Asociației, egida O altă activitate realizată decătre deizolare,În perioada nivel la mondial, Au continuat și alte inițiative tradiționale În raioanele CahulșiTelenești bibliote ş i oferirea/ menținerea accesului ş t ri însusţinereari campa ş i Cercetării „Fii RES „Fii i Cercetării a crescut 38%, iar cu ------Forumul Tabelul nr. 1. Profilul persoanelor După cum se observă din tabelul nr. 2, chestionate serviciul prioritar prestat de către biblioteci 32 de persoane Directori de biblioteci este Întreb@bibliotecarul, care a răspuns la solicitările de informare ale utilizatorilor M

raionale și municipale anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 prin diferite mijloace: telefon, e-mail, chat. 3 persoane Directori interimari Important este că în biblioteci s-au cusut 30 de persoane Bibliotecari principali și măști și s-au creat viziere, de exemplu în șefi de bibliotecă FabLab din Biblioteca Publică pentru Copii 65 de persoane TOTAL „Grigore Vieru” din orașul Cahul. Dacă se raportează numărul total de ches- O altă funcție, atribuită în condițiile de tionare recepționate la numărul de biblioteci pandemie bibliotecii, a fost cea de informa- raionale și municipale, se poate menționa că re și documentare despre virusul Covid-19 eșantionul are reprezentativitate, ceea ce de- și metodele de minimizare a riscului de îm- termină validitatea cercetării [5]. bolnăvire. Bibliotecile au folosit mijloace Perioada de pandemie a obligat bibliote- diverse de a partaja cu populația acest tip carul de a scana profilul comunității pe care de informație. o deservește și a oferi exact serviciile necesare comunității. Antoine de Saint Exupery Tabelul nr. 3. Canale de informare menționa că „Perfecțiunea se realizează nu folosite de către biblioteci pentru a infor- atunci când nu mai este nimic de adăugat, ma populația despre pandemia de coro- ci când nu mai este nimic de luat”, deci naviroză cuvântul echilibru ar fi cuvântul-cheie al 77, 6% Folosirea rețelelor sociale pentru realității perioadei menționate, iar bibliote- a partaja informația despre CO- ca s-a afirmat ca instituție care poate păstra VID-19 echilibrul în comunitate prin informare ve- 55, 6% Utilizarea rețelelor sociale pentru ridică a populației. a promova serviciile de bibliotecă Echilibrul emoțional al cetățeanului vine și din echilibrul, comunității în care acesta 20,9% Actualizarea paginii web a bibli- coexistă, iar situația în care a ajuns o lume otecii cu informații despre CO- întreagă a scos în evidență importanța bib- VID-19 liotecii ca loc sigur de informare și docu- 16, 4% Folosirea paginii web a bibliotecii mentare. Rezultatele obținute din această pentru a partaja modificările ser- chestionare pot fi folosite ca instrumente viciilor de bibliotecă de control managerial, pentru evaluarea performanței instituționale, dar și pentru După cum observăm rețelele sociale au monitorizarea progresului. prevalat în procesul de informare pe scară largă de către biblioteci despre pandemia de Tabelul nr. 2. Activități desfășurate în coronaviroză. Motivele pot fi diverse. Pu- perioada de pandemie în biblioteci tem presupune că bibliotecile s-au orientat 52, 2% Întreabă bibliotecarul/ referințe strategic și au fost prezente în mediul unde sunt cei mai mulți membri ai comunităților.

online prin telefon/ servicii bi- bibliologic Magazin bliografice online Un alt motiv ar putea fi numărul mic al bibliotecilor care dețin web site, conform ra- 46, 3% Servicii online (vociferarea tex- portului statistic centralizator privind actelor, muzică, video) tivitatea Sistemului Național de Biblioteci 20, 9% Alte activități și servicii noi (de din 2019, acestea sunt 29 la număr. ex. producerea de articole uti- O altă curiozitate a cercetării inițiate nr. 1-2 | 2021 lizate pentru prevenirea CO- a fost dacă biblioteca are puncte de acces VID-2019) Wi-Fi în afara bibliotecii pentru utiliza- 14, 9% Livrarea publicațiilor către uti- tori. S-a descoperit că 62,7 % dintre bi- lizatori prin intermediul poștei, bliotecile care au participat la sondaj ofe- curieratului etc. ră acces gratuit pentru cetățeni la rețeaua 41 42 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 soluții ainiția astfel pentru deserviciu. Administrațiacu au găsit Publică Locală sută 13,4la că s-au mobilizat șiîmpreună de Internet. Dintabelul nr. observă 4se 3. cesDedicat/Lege-cu-privire-la-biblioteci.pdf 2. Corghenci_Activit%c4%83%c8%9bi_educa%c8%9bionale.pdf?sequence=1&isAllowed=y 1. Referințe bibliografice: itorul prezent. [online]. [citat 10.02.2021]. Disponibil: itorul prezent.[online].[citat10.02.2021]. demie. [online].[citat11.02.2021]. Disponibil: bitstream/handle/123456789/1306/Pilchin_Lecturile_poetice.pdf?sequence=1&isAllowed=y Disponibil: 12.02.2021]. [citat [online]. utilizatorului. a emoționale inteligenței 4. dle/123456789/1127/Osoianu_Paradigma.pdf?sequence=6&isAllowed=y prin posibilitatea deamunci distanță. la păstrarea își permită să angajaților anume ceput de an. Mai multe biblioteci au reușit torsiona foarte mult procesul stabilit în la zarea muncii îninstituție, anu pentru dis- de bibliotecă au avut prioritate ca reorgani 11, 9% 10,4% 77,6% 22, 4% 13, 4% 62, 7% 1, 5% CORGHENCI, Ludmila. Activități educaționale pentru bibliotecari: răspuns la criza provocată de pan PILCHIN, Maria. Lecturile poetice în mediul online al bibliotecii – un mecanism de dezvoltare a dezvoltare de mecanism un – bibliotecii al online mediul în poetice Lecturile Maria. PILCHIN, LEGE cu [online].[citat privire labiblioteci 11.02.2021]. Disponibil: SIN, ea Prdga iloei î „oa eltt/ omltt” a bbitc l vi la biblioteca sau normalitate” realitate/ „noua în bibliotecii Paradigma Vera. OSOIANU, Desigur că însituația că Desigur creată, managerii Tabelul nr. WI-FI 4.Puncteacces de Tabelul nr. 5.Munca distanță la a personalului de bibliotecă de personalului Încă nu s-adecis distanțăla Nu poate desfășoare să activități muncă distanță la Poate desfășoare să activități de ciu Biblioteca nu- oferă acest servi depandemie perioada doar pe Biblioteca oferă acest serviciu continua ofere să răspunsca pandemie la șiva Biblioteca oferă acest serviciu ofere până pandemie la și continua să Biblioteca aoferit acest serviciu în afara biblioteciiîn afara http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1212/

- - avantaje. avantaje. poatese concluziona munca că are deacasă biblioteci sunt dotate IT, infrastructură cu faptulla puțin că peste 60%dinnr. total de distanță,de la raportăm de86,6% dacă cifra bibliotecarul are echipament alucra pentru teci. Conform tabelului nr. că 6observăm echipamentcu angajaților ale din biblio ne interesăm să s-a decis care sunt dotările oricare cetățean. tecare spațiu ca sigurdeinformare pentru important au dat poziție instituției biblio comunitatea șicel mai perioadă înaceastă și posibilitățile deinteracțiune. lizată, s-aschimbat doar mediul, suportul valența emoțională înfiecare activitate - rea zii întimp învețe real șisă păstreze să cum dezvolte competenţele deci ia să furtunos, realizarea obiectivelor planificate. și impulsionarea potențialului lor pentru prin coordonarea eforturilor bibliotecarilor noii realități constructive, prin dialoguri timp, bibliotecarii au reușit adapteze se să parcursul pe anului. incertă oadă În același Republica Moldova a trecut printr-o peri pandemie, comunitatea bibliotecară din 13,4% 86,6% Odată cu reorganizareaOdată cu muncii deacasă, Bibliotecile s-au mobilizat și au susținut Bibliotecarii sunt ceicare au învățat să-și dilemele Confruntatăgenerate cu de Tabelul nr. 6.Dotarea echipament cu pentru munca la distanță la munca pentru http://moldlis.bnrm.md/bitstream/han Bibliotecarul nu are echipament Bibliotecarul are echipament a bibliotecarului http://www.bnrm.md/files/ac-

http://moldlis.bnrm.md/

------Forumul 5. POPA, M. Metodologia cercetării: note de curs [online]. [citat 10.02.2021]. Disponibil: http://www. apio.ro/upload/mc10_esantionarea.pdf 6. RECOMANDĂRI privind managementul bibliotecii în situația generată de pandemia COVID-19.

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova [online]. [citat 10.02.2021]. Disponibil: https:// M en.calameo.com/read/0061964970cc0272a08e4 anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 7. SERVICII la distanță oferite de către Biblioteca Științifică a Academiei de Studii Economice a Mol- dovei. [online]. [citat 12.02.2021]. Disponibil: http://lib.ase.md/?p=6775&fbclid=IwAR3d2FQUNb6D srQjXnr_W_V4RbSEgao01MwxdeCdwKEltFJmnbjD1-zBRqQ Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

43 44 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Veronica BORȘ, 10.5281/zenodo.4636754 DOI CZU 027:004 iiae avcc, evlae parteneriatelor, dotări cuTIC. dezvoltarea advocacy, digitale, Cuvinte-cheie: diversificarea ofertelor digitalealebibliotecilor. digitale; tendințelor consolidarea de advocacy în vederea dotării bibliotecilor cu TIC; activităților reorientarea parteneriatelor; voltarea posibilităților de relevădotare a bibliotecilor cu TIC; dez- identificarea Articolul prin: fundamentate RM. cheie inițiativele în Anului 2021 ale strategice biblioteconomic priorități principalele bibliotecilor,ca activitatea în informaționale giilor Rezumat: tehnolo- importanța evidenţiază Autorul informaţionale înRM,bibliotecile, derând un șirdeprovocări termen lung. pe adapta dease societății acestea, la creând dezvoltă mai rapid decât capacitatea timp tehnologiile informaționale se oportunități dedezvoltare, dar înacelași complet relațiile generând sociale, noi de dezvoltare. urmare, aplicăm să urmează noi paradigme imprevizibilitatea sunt în creștere și, prin în următoarele decenii. Incertitudinea și care vor avea consecințe semnificative național, cât nivelși la regional și global, B Conform conceptului, societăţii edificării Viteza progresului tehnologic schimbă TEHNOLOGIILE INFORMAȚIONALE ÎNACTIVITATEA provocări șitendințe, atât nivel la ibliotecile unșirde confruntă cu se BIBLIOTECILOR –IMPERATIVUL SUPRAVIEȚUIRII Tehnologii informaționale, tendințe se unstudiu,se din cele 1383debiblioteci crearea Bibliotecii Naţionale [4]. Digitale european, extinderea proiectului SIBIMOL, integratedigitale nivel la național și public internet, la crearea conținuturilor informațiilor, crearea punctelor deacces echipamentcu șitehnologii accesarea pentru fi menţionate: dotarea bibliotecilor publice sferăaceastă printre cele mai importante pot sferei culturii pentru anii 2012-2020, Programului național de informatizare a dezvoltareala acestora. naţionale şi, respectiv, trebuie contribuie să deținătoareca a resurselor informaţionale muzeelecu şiarhivele, sunt considerate viding IT equipmentanddatabases. pro development, partnership advocacy, dencies, Keywords: the digitalofferoflibraries. of diversification tendencies, digital of knowledge databases, & equipment IT providing on focused activities advocacy libraries partnerships, of ment ITdevelop- with equipment, libraries the supplying initiatives centred on: identifying the possibilities of revealsarticle key The Moldova. of Republic the in the strategic priority of the Librarianship Year 2021 the information technology in the library activity as of importance the highlights author The Abstract: La începutulLa anului 2011efectuându- Bibliotecile partecomponentă ca șia Informational technologies, digital ten- în în - Forumul publice care activau în Republica Moldova, universitare este un proces de durată, care doar 17,2 % (238) erau dotate cu computere, din motive financiare și umane procesul la Internet fiind conectate 10,8% (149) din decurge foarte lent. Deși există numeroase numărul total de biblioteci, sau 62,6% din provocări în dezvoltare, sunt și numeroase M numărul bibliotecilor dotate cu computere. oportunități care pot fi și trebuie valorifi- anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 Doar 3,4% (47) de biblioteci publice dis- cate. puneau de pagina web, iar diferenţa dintre Pentru dezvoltarea priorităților pro- nivelul de informatizare a bibliotecilor din fesionale pentru anul 2021, au fost funda- spaţiul rural faţă de cele din spaţiul urban mentate pe tendințele domeniului bib- este alarmantă. Astfel, din cele 1218 bibli- lioteconomiei și științelor informării la oteci publice de la sate, doar 142 (11,6%) nivel internațional, politicile promovate de dispuneau de un calculator, doar 5,5% (67) organizații de profil internațional: declarații beneficiau de conexiune Internet şi doar 12 și inițiative IFLA, CENL etc. Declarația (1%) au pagina web. Tehnologii digitale și dezvoltare socială: Datele statistice la finele anului 2019 avem nevoie de eforturi semnificative de arată, că în Republica Moldova activează incluziune [2], concentrându-se pe rolul 2.674 de biblioteci, din care 1811 (64%) tehnologiilor digitale, subliniază necesitatea sunt dotate cu calculatoare, iar 1621 (57 de a oferi tuturor conexiune, colecții și %) sunt conectate la Internet. Din numărul încredere pentru a utiliza internetul în total al bibliotecilor din R.M., doar 145 mod eficient. Contribuția IFLA subliniază (5,8%) dețin pagina web sau bloguri. necesitatea de a depune eforturi mai mari Numărul documentelor electronice pentru a oferi tuturor oportunitatea de a deținute de către biblioteci la finele anului ajunge online, inclusiv prin soluții de acces 2019 a ajuns la 3.693.904 unități, iar public; investiții mai mari în furnizarea de cataloage electronice create și dezvoltate în competențe și asistență, în special pentru biblioteci – 20 (1,3%) [1]. noii utilizatori de internet, bazându-se Bibliotecile școlare din păcate sunt cele pe potențialul bibliotecilor de ai ajuta; mai slab dotate cu tehnică și respectiv co- disponibilitate mai mare a conținutului nectate la Internet. Încă 863 de biblioteci au relevant pentru a vă asigura că persoanele nevoie stringentă pentru dotare cu echipa- care intră online, găsesc informații care îi mente TIC. Din păcate nici o bibliotecă pu- ajută. blică teritorială (în afară de mun. Chișinău) Inițiativele IFLA (Fiecare comunitate sau bibliotecă şcolară din Republica Mol- conectată: un îndemn la acțiune, un dova nu dispune de soft specializat de bi- angajament de implicare și Bibliotecile bliotecă. pot face diferență), solicită guvernelor Totodată, transpunerea pe suport di- să acționeze în sprijinul investițiilor în gital a colecțiilor de carte, cât și crearea biblioteci; abordează problemele cheie conținuturilor digitale pentru multe bibli- a timpului nostru – decalajul digital oteci publice teritoriale este un imperativ reprezintă angajamentul de a face tot de vis. Și pentru bibliotecile naționale și ce stă în putință pentru promovarea

Nr. personal de bibliologic Magazin Nr. de bi- Nr. de bi- Nr. de bibli- informaticieni Nr. total blioteci blioteci ce Anul de oteci care Nr. de doc. (ingineri, pro- de bibli- conecta- dispun pag. referință dețin calcu- electronice gramatori, oteci te la In- web/blo- latoare administra- ternet guri tori)

2016 2.790 1042 894 104 27017594 64 nr. 1-2 | 2021 2017 2.720 1698 1.533 155 27096774 70 2018 2.690 1774 1566 145 27165944 58 2019 2.674 1.811 1.621 145 3.693.904 69

45 46 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 bibliotecarilor. cât șiimplementarea lor înactivitățile bibliotecilor tehnologii cu informaționale aoptimiza pentru nivelulserioase dotării astăzi simțim necesitatea unei analize încrederii șisiguranței înspațiul virtual, serviciilor, educației TIC, consolidării dezvoltării conținutului și a digital decomunicațiiinfrastructurii electronice, dimensiuneaviziunile pe dezvoltării dezvoltare „Moldova 2030” Republica Moldova”; Strategia națională de și valorificarea conținutului din digital 2020”; Programul „Crearea, dezvoltarea informaționalesocietății „Moldova Digitală Strategia Națională dedezvoltare a a sferei anii culturii pentru 2012-2020; prin: Programul național deinformatizare și științelor informării nivel la național, tendințele domeniului biblioteconomiei anulpentru 2021,au fost fundamentate pe câștige prospere șisă [3]. oportunitățile care îipot ajuta învețe, să să și de oameni sunt separați deserviciile într-un încreștere, dezastru iar milioane a transformat decalajul dintr-o digital jenă incluziunii digitale. Pandemia COVID-19 așteptări. așteptări. resurse asatisface pentru aceste cereri și acțiuni decreare și mai puține anoi servicii reorientezesă activitățile, întreprindă să Această situație impune bibliotecile publice ele suntdigitală, lipsite de finanțări. carepractic unicile asigură incluziunea au bugete reduse, sau chiar nu au deloc. continuare își exercită deși funcție, acestă din acest domeniu. bibliotecile Desigur în din procesele decizionale legate depolitica și incluziune precum digitală, șiexcluse puțin finanțatealfabetizareapentru digitală acestea, bibliotecile publice sunt cel mai încurajarea incluziunii digitale. Cu toate de apromova și alfabetizarea digitală decalajula depăși digital, au menirea orice altă instituție culturală pentru a bibliotecilor TIC cu . Inițiativele 2021: pentru cheie În aceste documente sunt concentrate Dezvoltarea priorităților profesionale În timp Bibliotecile publice mai mult decât

Identificareaposibilităților dotarede ce bibliotecile publice sunt ajuta organele administrative detoate care produc se constant. Bibliotecile pot şieconomice schimbările sociale pentru comunităţii centre ca importante pot servi că convingă să vin decidenţii şimembrii etc. Împreună lor, partenerii cu bibliotecile informaţională, câmpul forţei de muncă angajamentul civic, educaţia, alfabetizarea domenii, incluzând sănătatea, agricultura, prezenţa parteneriate facă şisă îndiverse #SuperCoders descopere onouă lume atelierele la digitală care ainvitat 1500decopii şipărinţi să grandios proiect dinMoldova, decoding Novateca) șiOrange, lansând cel mai între bibliotecile publice (programul resursele informaționale bibliotecilor. ale echipamente șitehnologii deaccesla acces șiutilizare abazelor dedate, aimplementa noi,pentru pentru servicii finanțări suplimentarela donatori de bibliotecii. networking și promovare a serviciilor cunoștințe; oportunități noi demarketing, bibliotecilor; căpătarea denoi competențe și îmbogățirea portofoliului a deservicii noi utilizatoriloroferirea deservicii fideli; taje deutilizare anoi resurse informaționale; înîntreagavieții țară. vibrante șiasigurând îmbunătățirea calității transformându-se încentre comunitare ajustate necesitățile la comunității, astfel cultural și economic,social, orientate și noi caracter educațional, cu oferi servicii privat șinon-profit, bibliotecilepot crea și public,naționali dinsectorul șilocali încredere, sunt cum bibliotecile publice). carepe oameniişi în care le cunosc au resurselepe existente instituţiile şipe locale (sunt mai eficiente atunci cândbazează se proiecte dedezvoltare inițiate decomunitate și administrațiilor publice /finanțatori;proiecte de finanțare: finanțarea din partea bibliotecile sunt nevoite caute să surse Bibliotecile, impună astăzi pot să-și Un exemplu elocvent este parteneriatul fel esteLa posibilitatea deasolicita Crearea departeneriate noi oferă avan- Cu suportul partenerilor internaționali, . Pentru crearea deresurse digitale programe naționale șiinternaționale; Dezvoltarea parteneriatelor Dezvoltarea . Forumul nivelurile să-şi realizeze obiectivele privind . Diversificarea ofertelor digitale ale dezvoltarea comunităţii. bibliotecilor . Reorientarea activităților de advo- Noile media digitale prezintă unele cacy în vederea dotării bibliotecilor cu caracteristici specifice, diferite de cele M TIC ale media tradiţionale. Modernizarea anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 Fiecare bibliotecă trebuie să fie pregătită tehnologiilor, inovaţiile aduse de reţelele de să facă lobby pro bibliotecă, să-și pledeze socializare oferă posibilitatea de a multiplica cauza în orice moment, când o cere situația. şi diversifica oportunităţile bibliotecare. Datele statistice comparative, indicatorii Crearea noilor medii de comunicare, extind de performanță și infograficele, corecte, posibilităţile de acces la documente, contribuie actualizate și relevante, pot ajuta foarte la diversificarea ofertelor informaţionale mult mesajul pro biblioteca. ale bibliotecilor. Relaţia virtuală bibliotecă Pentru optimizarea şi dezvoltarea – utilizator presupune comunicare rapidă serviciilor furnizate de bibliotecă este şi eficientă, care ajută să mărim numărul de prioritar să dezvoltăm colecţii pe suport vizualizări, prieteni, followers (adepţi), fani şi electronic, să extindem prezenţa bibliotecii implicit, mai mult trafic pe site-ul bibliotecilor. în mediul on-line, să ne implicăm în Pentru promovarea ofertelor informaţionale, dezvoltarea competenţelor informaţionale bibliotecile utilizează: Facebook, YouTube, ale utilizatorilor, astfel încât aceştia să Flickr, Scribd, Twitter, Instagram, LinkedIn, devină autonomi şi să ajungă rapid la cele Google+ Blogster etc. mai adecvate surse de informare. Bibliotecile și-au continuat diversificarea, . Consolidarea tendințelor digitale sunt utilizatori ai platformelor educaţionale Pentru a-și atinge obiectivele, bibliotecile on-line, programelor de editare, de creare a promovează incluziunea digitală în diferite infograficelor: Zoom, Google Meet, Canva, moduri semnificative: Fotojet, LearningApps, PhotoPeach, Ani- - oferind acces gratuit la tehnologiile moto Voki sau Blabberize, PictoChart, de acces public (hardware, software, StoryJumper, PowToon, etc. conectivitate la internet de mare viteză) în Tehnologiile informaționale și de co- comunitățile lor; municare facilitează, în primul rând, - oferind acces la conținut digital; accesul rapid și eficient la informație, - prin furnizarea de servicii de alfa- oferă oportunități de învățare și servesc betizare digitale, care ajută persoanele să drept instrumente-suport în cooperarea navigheze, să înțeleagă, să evalueze și să internațională. Mediile sociale au creat un creeze conținut digital; format nou de comunicare iar biblioteca - prin furnizarea de programe și servicii pentru a supraviețui va continua să fie o în jurul unor domenii cheie ale comunității, rețea de socializare locală care va conecta cum ar fi: sănătatea și bunăstarea, educația, persoane în jurul colecțiilor sale. ocuparea forței de muncă.

Referințe bibliografice: 1. BORȘ, Veronica. Crearea, dezvoltarea și valorificarea conţinutului digital în instituțiile infodocumentare din Republica Moldova. In: Magazin bibliologic. 2020, nr. 3/4, pp. 104-112. ISSN 1857-1476 bibliologic Magazin 2. DIGITAL Technologies and Social Development: We Need Meaningful Inclusion Efforts [on-line]. [citat 25 februarie 2021]. Disponibil: https://www.ifla.org/node/93415 3. EVERY Community Connected: A Call to Action, a Pledge to Engage [on-line]. [citat 25 februarie 2021]. Disponibil: https://www.ifla.org/node/93389 4. PROGRAMUL național de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020. [citat 25.februarie 2021]. Disponibil: http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Hotarire_cu_privire_la_Programul_natio- nr. 1-2 | 2021 nal_de_informatizare_a_sferei_culturii_pentru_anii_2012-2020.pdf

47 48 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 „M.Sadoveanu”, Strășeni Biblioteca PublicăRaională Nadejda PĂDURE, Rezumat Filip. Cuvinte-cheie: Lectură, Festival de Lectură, Iulian care vaaveacontinuitate. Filip”, Iulian la de carte o și iepure la de „Pâine Lectură de Festivalului descrierii evenimentelor/activităților acordă se deosebit accent Un lecturii. doveanu”, Strășeni, privind promovarea / învățarea unicat ale Bibliotecii Publice Raionale „Mihail Sa cile aucile fost redeschise, accesul a fost limitat cepând 1iunie cu bibliote 2020.Chiar dacă rugau lefieîmprumutate să cărți; mulțiÎn perioadă din ei telefonauaceastă și nusemna doar darlectură, și comunicare. narii, care pentru ieșirea bibliotecă la în- afectate categorii de vârstă au fost pensio martie/mai 2020.Printrerioada cele mai urmează: cum miei decoronavirusevidențiate pot fi după cilor dinraionul Strășeni pande înurma - blemele care au marcat activitatea bibliote- iar bibliotecile nu au fost oexcepție. Pro a afectat toate domeniile șisectoarele vieții, care afost lovită deCOVID-19. Pandemia CZU 028.8:614.4 A . . PANDEMICĂ: ÎNVĂȚĂMINTELE UNUIANDECOTITURĂ

acces interzis utilizatori pentru înpe acces limitat din cauza pandemiei în- PROMOVAREA ÎNCONDIȚIILE DECRIZĂ LECTURII rezistență întreaga pentru omenire, nul 2020adevenit unan de : Articolul scoate în evidență experiențele------Keywords: Reading,ReadingFestival,IulianFilip. tinued inthefuture. and a book from Iulian Filip”, which should be con “BreadFestival fromrabbit Reading the the of ties activi and events of description on put is emphasis Special reading. of promotion in Straseni Library, Public District Sadoveanu" "Mihail the of rience expe- unique the highlights article The Abstract: cile, în special acelorcile, devârsta înspecial atreia; și restricționat întoate spațiile bibliotecii; din cauza restricțiilor din cauza pandemiei; nu auactivități putut șiservicii fi organizate șiactivitățilepublicul.ile cu Numeroase tru păstrarea biblioteciitru încircuitul uman parte, ne-au motivat căutăm să soluții- pen care s-a confruntat fiecare bibliotecă în nutecile au putut ajute. să-i lipsa calculatoarelor domicilii, la iar biblio dezavantajate nu au avut studii accesla din online. În același timp, copiii din familiile piilor tehnologii la încondițiile studiilor getelor; . . . Toate aceste probleme, dar și altele cu .

lipsa decarte încondițiile ajustării bu frica utilizatorilorfrica deavizita bibliote imposibilitatea de a organiza servici accesul nelimitat (necontrolat) co al ------Forumul și în prioritățile culturale ale membrilor realitate pandemică care a redus numărul comunității. Astfel, de la probleme am pășit de vizite și împrumuturi de carte. În același spre noi oportunități de activitate: timp, festivalul sus-numit este un rezultat . ieșirea în afara spațiilor convenționale al colaborării dintre bibliotecarii din raio- M ale bibliotecilor (lecturi la natură, ședințe nul Strășeni și scriitorul Iulian Filip, care anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 ale serviciilor, care nu necesită tehnologii au discutat în luna iunie pe Zoom despre în aer liber etc.); problemele lecturii și soluțiile necesare . servirea utilizatorilor în vârstă sau în pentru a redresa situația cauzată de pan- dificultate la domiciliu. Acest serviciu a fost demie. Astfel, scriitorul Iulian Filip a venit întâmpinat cu mare recunoștință de către cu propunerea de a citi copiilor din manus- utilizatorii de vârsta a treia sau de cei care crisul cărții „Pâine de la iepure”. Ulterior, au frică să viziteze biblioteca; au fost organizate activități de lectură, ele . utilizarea rețelelor de socializare pen- reunindu-se într-un festival adevărat. Lan- tru a ține utilizatorii bibliotecilor mai sarea evenimentului s-a produs online la 26 aproape. Dat fiind faptul că utilizatorii, august, după care bibliotecile din raion au bibliotecii se află în mare parte pe rețelele organizat diverse evenimente literare sau de socializare, biblioteca și-a revăzut acti- culturale. Printre eele se înscriu: lecturi, vitatea online, devenind mult mai activă și expoziții, spectacole literar-muzicale, fla- oferind informații necesare publicului; sh-moburi, discuții, concursuri de desene, . revizuirea serviciilor propuse utili- înscenări. De asemenea, fiecare bibliotecă zatorilor și reorientarea unor servicii și participantă a organizat în cadrul festivalu- activități în spațiul online; lui expoziții și evenimente dedicate pâinii. . consolidarea eforturilor dintre biblio- La festival au participat 29 de biblioteci tecari, scriitori și editori pentru promova- din raion, au fost organizate 91 de diverse rea lecturii. evenimente informaționale și culturale, la Reorientarea unor servicii și activități în care au participat peste 1400 de persoane, online a fost apreciată de utilizatorii noștri, atât copii, cât și adulții. care au început să ne urmărească și să par- Pe 6 octombrie 2020 a avut loc festivita- ticipe la aceste evenimente. Cele mai popu- tea de închidere a festivalului, desfășurată lare activități online ale Bibliotecii Publice pe zoom și îndirect e pagina Programului Raionale „Mihail Sadoveanu” au fost: LecturaCentral. La eveniment au participat . Povestea de la ora 11.00 online (18 scriitorul Iulian Filip, bibliotecarii și copiii. activități); Festivalul va avea continuitate în anul 2021, . Alfabetizarea digitală în online; când va fi organizată cea de-a doua ediție. . Concursul declamatorilor online „Nu Din anul 2020 spre anul 2021 pășim cu noi suntem stăpânii limbii, dar limba e stă- noi experiențe și multe învățăminte. Una pâna noastră”, ediția a XXX-a, pe 31 august dintre ele este că doar o biblioteca mixtă, 2020, a adunat 65 de participanți din Repu- care va putea integra serviciile tradiționale blica Moldova, România, Grecia și Româ- cu cele online, va fi cea mai de succes bibli- nia. otecă. Iar lectura, fiind cel mai complex act Festivalul de Lectură „Pâine de la iepure spiritual în sprijinul dezvoltării intelectua- și o carte de la Iulian Filip” a fost conceput le, râmâne a fi o prioritate pentru biblioteci bibliologic Magazin ca răspuns la necesitatea de a redimensio- în continuare. na activitatea bibliotecilor, dictată de noua nr. 1-2 | 2021

49 50 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 omenirii în3ere: DOI 10.5281/zenodo.4636776 DOI CZU 023.5.085:004 a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Ludmila CORGHENCI, Rezumat optnă iiaă euai ifraă lecturi profesionale. informală, educația digitală, competență de standarde digitală, incluziunea Cuvinte-cheie: digitale, instituționalizarea educațieiinformaleetc. competențe de non/formal domeniile pe informal caracter și de educațional procesului centrarea personalului, a digitală standardelor competență de și implementarea elaborarea speci fică: autorul acestea Dintre biblioteci. din tate speciali 2021 de personalului a anului digitală incluziunea – ale profesionale priorității cadrul mult mult – oamenii/utilizatorii bibliotecii apreciază rican, menționăm decriză înperioada că creative, empatice, afective) [3,p. 64-65]. pact/rezultat, ceicare pe sunt personaje formă cunoștințele în cunoaștere, înim- conceptuală care muncește informația, cu cunoștințele); informațională racter); principale erauca tăria de forța și fizică principal era muncitorul, căror ale însușiri decât ar trebui vorbim să mai mult despre debibliotecarnea este una interrelaționistă, le-amsoane, șicum trăi ca noi. Profesiu de asimți emoțiile șigândurile unei per TATE DINBIBLIOTECI: COMPETENȚE, ÎNVĂȚARE ORIENTATĂ INCLUZIUNEA DIGITALĂ APERSONALULUI DESPECIALI D Dezvoltând gânditorului ideea ame empatia (comunicare prezentată încadrulForumului Managerilor din Sistemului Național deBiblioteci, 2020) 4noiembrie rican, împarte ultimii 150deani ai aniel Pink, autor șigânditor ame Articolul reflectă inițiativele cheie din cheie inițiativele reflectă Articolul : (se centrează(se cei care pe trans

– capacitatea deaînțelege și industrială industrială (se centrează (se cel pe (personajul ------tangențial, oproblemă –necesitatea necesitățile,tească, dorințele șialtele. - ai utilizatorilor atenție indicii nonverbali ş ş ing. read- professional education, informal standards, competence digital inclusion, digital Keywords: the institutionalizationofinformaleducation,etc. formal character on the field of digital competence, in and formal no of process educational of tering cen the competence, digital staff library of dards stan- of implementation and elaboration specifies: author the initiatives key Among staff. library ized special of inclusion digital the - 2021 year the of priority professional reflects article The Abstract: torii bliotecă: o de caracter, individuale departicularitățile utilizatorului, de adapta ase la modul al de comunicare o atitudine pozitivă față deei; otecar, de a-i trata echitabil, demonstrând încurajându-i astfel apropie se să debibli fi deschis utilizatoriicu șicolegii; autoexaminare amodului deacomunica i opiniile lor; i devârstă; pentru aleînțelegepentru mai bine starea sufle conduită empatică apersonalului de bi În acest context mai abordăm, doar , manifestând interes discursul pentru

capacitatea de autoanaliză, către comunicare cu utilizatorii, cu către comunicare capacitatea de aasculta utiliza ținând cont de trăsăturile lui capacitatea de a observa cu capacitatea de a capacitatea capacitatea exis- - de ------Forumul tenței/dezvoltării conduitei empatice ale li- niul informației și al datelor, comunicarea derilor/managerilor din biblioteci – condiție și colaborarea, educația în domeniul mass- a funcționării/optimizării relațiilor cu mediei, crearea de conținuturi digitale (in- subordonații și a comunicării eficiente. Este clusiv programarea), siguranța (inclusiv M o temă de discuție, reflectare în alt context. bunăstarea digitală și competențele legate anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 De ce „Incluziunea digitală a personalu- de securitatea cibernetică), chestiunile le- lui de specialitate din biblioteci” – gate de proprietatea intelectuală, precum și prioritatea anului 2020? soluționarea problemelor și gândire critică” Viața noastră profesională devine tot [6]. Personalul de specialitate din biblioteci mai virtualizată, tot mai „onlinezată”…. trebuie să înțeleagă modul în care tehno- Tot mai des folosim termenul „competențe logiile digitale pot sprijini comunicarea, digitale”, ori ar fi mai relevant să ne axăm creativitatea și inovarea și să fie conștienți/ pe incluziunea digitală a personalului de să aplice oportunitățile oferite. Este vorba specialitate din biblioteci. A fi inclus digi- de înțelegerea principiilor generale, meca- tal în lumea de astăzi nu presupune doar nismelor, logicii, funcțiilor tehnologiilor deținerea abilităților/deprinderilor de a ac- digitale. În același timp, cadrul de referință cesa/utiliza tehnologiile informaționale și european ne orientează pentru o abordare comunicaționale, ci și cunoștințe, abilități critică a valabilității, fiabilității și impactu- și atitudini adecvate integrării acestora în lui informațiilor și datelor, puse la dispoziție servicii, produse de bibliotecă, transferul prin mijloace digitale, utilizarea etică și co- acestora către utilizatori. rectă a acestora. Incluziunea digitală presu- Reieșind din prevederile Strategiei IFLA pune susținerea cetățeniei active, colabo- 2019-2024, dar și ale Cadrului european de rarea cu colegii și membrii comunităților referință privind competențele cheie pen- servite, realizării obiectivelor personale tru învățare pe tot parcursul vieții (2, 3, 6), și sociale. Este vorba și despre educarea/ incluziunea digitală este parte integrantă a formarea unei atitudini reflexivă și critică, „Pilonului european al drepturilor sociale”, deschisă și orientată spre viitor [6]. care prevede că „orice persoană are dreptul Relaționând cele menționate mai sus la educație, formare profesională și învățare cu domeniile activității bibliotecare, con- pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii chidem că incluziunea digitală a bibliote- și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a carului include: informarea și gestionarea menține aptitudini care îi permit să partici- informației; comunicarea digitală; crearea/ pe deplin în societate și să gestioneze cu suc- utilizarea de conținuturi digitale; siguranță ces tranzițiile pe piața forței de muncă” [6]. în utilizarea echipamentelor digitale; rezol- Astfel, incluziunea digitală a persoanei varea problemelor; respectarea normelor „implică utilizarea cu încredere, critică și etice și legale în spațiul digital și altele. responsabilă a tehnologiilor digitale, pre- În continuare sunt prezentate (succint) cum și utilizarea acestora pentru învățare, inițiativele cheie, de reper, propuse pentru la locul de muncă, și pentru participarea în această prioritate a anului profesional 2021: societate. Ele includ alfabetizarea în dome-

Repere. Inițiative Argumente/Componente Responsabilități bibliologic Magazin cheie Elaborarea și imple- . competențe digitale – pentru a face față CBN mentarea standardelor provocărilor erei conceptuale; Comisia Formare de competență digi- . două aspecte: parte integrantă a profesională Con- tală a personalului de competențelor profesionale și suport necesar tinuă din cadrul

specialitate din bibli- în dezvoltarea competențelor utilizatorilor; ABRM nr. 1-2 | 2021 oteci . context comunicațional (fondatori, comuni- Centrele bibli- tate servită, cea profesională, parteneri etc.); oteconomice naționale, departa- mentale, teritoriale 51 52 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 acesteia instituționalizarea șimanagerială;sonală responsabilitate per alitate dinbiblioteci: personalului- despeci Educarea informală a tale de competențe- digi informal domeniile pe non/formalracter și educațional- deca Centrarea procesului - (vă aduceţi aminte –Clubul bibliografilor, narea unor liste caracter derecomandare cu prezentări desurse, schimb deopinii, disemi educaționale, discuțiilor metodologice prin profesionalelecturile activităților încadrul . profesionale;prin lecturi discute despre experiențele proprii ori aflate analizeze, să gândească, să raja să specialiștii fesionale deîncredere, deautoritate;- aîncu . formale înbiblioteci; instituționalizarea/oficializareaeducației in- sului deformare continuă –orientare pentru estelă ocomponentă fundamentală aproce- . în mediul etc.). digital prevederile legislației îndomeniul protecției instrumentele depistarea pentru plagiatului, informațiilor caracter înInternet, personal cu asociate distribuiriispațiul (riscurile digital . lacunelor decompetență șialtele); digitală utilizarea creativă atehnologiei, identificarea ilor șiarăspunsurilor tehnologice, inovarea și . protejarea mediului etc.); lor decaracter personal, protejarea sănătății, (dispozitivetale deprotecție, protejarea date- . licențe etc.); torii), biblioteci digitale, drepturi deautor și conturi rețele, pe dedate baze (deex.repozi - . Implicarea „cetățeniei” online, netiquette); nologii, partajarea informațiilor șiaconținutului, . preluarea informațiilor etc.); informațiilor, Evaluarea informațiilor, Stocarea și narea informației (navigarea, căutarea șifiltrarea competențelor utilizatorilor Informarea, gestio- profesionale șisuport necesar îndezvoltarea . . mai recenzii, ales comunicări); experiențe acest la capitol (prin publicații, . sională, marketing, etc.); beletristică din biblioteci (management, dezvoltare profe - rilor profesionale apersonalului despecialitate contține interdisciplinar decaracterul lectu al Clubul biblioteconomi riza atitudini,riza comportamente, sentimente etc. posibilitatearului deainterioriza siaexterio

două parteintegrantă aspecte: acompetențelor

promovarea/ educarea pro lecturile pentru - r normelor Respectarea în șilegale etice Rezolvarea problemelor (identificarea nevo - Siguranță înutilizarea echipamentelor- digi Crearea deconținuturi (blog-uri, digitale cunoașterea, promovarea bunelor Comunicarea (interacțiune digitală prin teh- este necesar deaorienta șimonitoriza învățarea detip informal conferă biblioteca ecunoașterea faptului educația că informa- ş t ilor etc.) Evident, va se - - - - de bibliotecă personalulperiori, cilor, managerii su- Fondatorii bibliote- non-formale. grame educaționale depro– furnizori - biblioteconomice formală), centrele (educație continuă formare continuă educaționale de Centre mentale, teritoriale naționale,- departa oteconomice Centrele bibli- Forumul Dezvoltarea supor- . manuale, ghiduri practice Centrele bibli- tului documentar/ . e-Portofolii (a se vedea http://resurse.bnrm. oteconomice educațional în spriji- md/ro/for-public-libraries/resource-center ) naționale, departa- . M nul incluziunii digitale curriculum mentale, teritoriale anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 a bibliotecarului . tutoriale . etc. Augmentarea lectu- . Repozitoriul Tematic Național Mold-LIS Centrele bibli- rilor profesionale; re- (lecturi, integrarea publicațiilor, dezvoltarea oteconomice surse biblioteconomi- competențelor de utilizare) naționale, depar- ce în Acces Deschis . Repozitoriul Tematic Internațional e-LIS tamentale, terito- http://eprints.rclis.org/help/index.html riale. . Repozitorii instituționale Personalul de spe- . Instrumentul Bibliometric Național https:// cialitate ibn.idsi.md/ro . reviste de specialitate . altele Optimizarea rolului . eficientizarea conținutului Ofertei Centrele bibli- educațional al centre- educaționale integrate (elaborată la nivel oteconomice lor biblioteconomice. național) naționale, depar- Prezențe la nivel de . centrarea eforturilor în sprijinul rețelelor/ tamentale, terito- rețea și național țintă de biblioteci etc. (diseminarea operativă riale. a informației, neticheta)

Exprimăm ferma convingere, că cei care menii fac diferența. Chiar în situații difi- au îmbrățișat această profesiune, pot schim- cile, provocate de criza pandemică, este ba situația. De ce este nevoie? Da, este ne- important de a identifica posibilități de voie de tehnologie înaltă, performantă. Dar dezvoltare continuă a competențelor per- aceasta nu este de ajuns. Este important ca sonalului de specialitate din biblioteci. În bibliotecarul să fie creativ, să fie capabil de era vitezei și comunicării, care a transfor- a născoci o poveste bună, atractivă și de a mat radical societatea, biblioteca/bibliote- face legătura, a combina idei aparent fără carul este obligat să țină pasul cu schim- legătură între acestea. bările mediilor de influență. Este vorba O succintă istorioară în acest context: în despre incluziunea digitală a bibliotecaru- anii 70 la posturile TV din SUA era difu- lui, care prevede competențe de mânuitor zată o reclamă caraghioasă: Un personaj de tehnologii informaționale, creator de se plimbă visător, mâncând încet dintr-un conținuturi digitale, comunicator virtual și baton de ciocolată. Altcineva, la fel de ab- altele. Toate acestea sunt obținute/dezvolta- sent, se plimbă mâncând unt de arahide. În te prin educația/formarea continuă profe- cele din urmă cei doi se ciocnesc. Primul sională, inclusiv la distanță. Bibliotecarul/ se plânge: mi-ai murdărit ciocolata de unt biblioteca trebuie să facă față exigențelor de arahide. Cel de-al doilea: Iar tu mi-ai acesteia: suport tehnic/tehnologic adec- bibliologic Magazin pus ciocolată în untul de arahide. Care este vat, mânuirea aplicațiilor informaționale, concluzia? A fost descoperită o capodope- atitudine responsabilă privind dezvoltarea ră: Ciocolată cu unt de arahide! O invenție! competențelor, accentuarea educației in- Deci, tehnologia este esențială, dar oa- formale, capacități de analiză și sinteză. nr. 1-2 | 2021

53 54 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 rea%20orientata%20spre%20actiune_concept%20actual.pdf https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36_38_Instrui Disponibil: 2020]. mai 29 [citat tehnic. vocațional- învățământul pentru actual concept acțiune: spre orientată Instruirea Anatol. ȚÂȚU, 8. 22iulie2015.pdf https://mecc.gov.md/sites/default/files/cnc4_finalcompetente_digitale_profesori_ Disponibil: 2020]. prin ordinul nr. 862 din 7 septembrie 2015 al Ministerului Educației. Chișinău, 2015. 8 p. Aprob. general. învățământul din didactice cadrele pentru digitale competențe de STANDARDE7. https://eur-lex.europa.eu/ Disponibil: 2021]. legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32018H0604(01) februarie 9 [citat vieții. parcursul tot pe învățarea tru 6. RECOMANDAREA Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competen and-training-vet_ro https://ec.europa.eu/education/policies/eu-policy-in-the-field-of-vocational-education- Disponibil: 5. 4. PINK,DanielH.Omintecutotulnouă.București,2015.302p.ISBN978-606-588-736-7. 3. IFLA Strategy2019-2024.[citat29mai2020]. Disponibil:https://www.ifla.org/strategy en/publication-detail/-/publication/a410aad4-10bf-4d25-8c5a-8646fe4101f1/language-en https://op.europa.eu/ Disponibil: 2020]. mai 29 2013.[citat Commission, European Europe. in tence Compe Digital Understanding and Developing for DIGCOMP: AFramework FERRARI, Anuska. 2. turi-din-proiectul Disponibil: epale.ec.europa.eu/ro/blog/educatie-participativa-ce-ar-putea-insemna-acest-lucru-cateva-invata 2020]. mai 29 [citat EDUcitizens. Proiectul din Învățături Martin. BARTHEL, 1. Referințe bibliografice: PRIORITĂȚILE Uniunii Europene pentru educația și formarea profesională. [citat 6 august 2020]. august 6 [citat profesională. formarea și educația pentru Europene Uniunii PRIORITĂȚILE țele-cheie pen- [citat 29mai https:// - - - CZU 027:001.38

DOI 10.5281/zenodo.4636915 Forumul DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA ȘTIINȚEI DESCHISE :

EXPERIENȚE CU NOI FORMULE M anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021

Angela DRĂGĂNEL, Biblioteca Națională a Republicii Modlova

Rezumat: Articolul prezintă și accentuează rolul Abstract: This article discusses the role of public bibliotecilor publice în dezvoltarea Științei Deschi- libraries in the Open Science development. It high- se. Scoate în evidență realizările bibliotecilor din lights the achievements of libraries of the Republic Republica Moldova în promovarea culturii Științei of Moldova in promotion of the Open Science cul- Deschise și prezintă câteva noi oportunități. ture and explores new opportunities. Cuvinte-cheie: știință deschisă, acces deschis, Keywords: open science, open access, institutional repozitoriu instituțional, repozitoriu tematic, repository, thematic repository, Digital Library, re- Bibliotecă Digitală, cercetător, bibliotecar, arhive. searcher, librarian, archive.

ișcarea, care a primit numele de și sunt activ implicate în păstrarea, publi- „Știință Deschisă”, implică utili- carea și diseminarea materialelor științifice zareaM gratuită, reproducerea și diseminarea digitale (publicații, date și alte tipuri de rezultatelor cercetării științifice. În plus, conținut științific). Bibliotecile și depozite- datele științifice devin subiectul cererilor le constituie infrastructura fizică care faci- sponsorilor și fondatorilor, un aspect cheie litează partajarea și reutilizarea rezultatelor al științei deschise. Multe instituții dezvoltă cercetărilor științifice (3). o gamă largă de servicii de date de cerce- În acest context, una din prioritățile pro- tare (Research Data Services, RDS), care fesionale ale anului 2021 pentru bibliotecile își ajută facultățile, laboratoarele, oamenii din Republica Moldova este „Dezvoltarea și de știință și studenții să gestioneze în mod promovarea Științei Deschise”. Această pri- eficient seturile de date științifice în tim- oritate are următoarele repere și inițiative bibliologic Magazin pul ciclului de viață al cercetării. (5) Știința cheie : Deschisă crește capacitatea de inovare și • poziționarea bibliotecii ca creator și oferă transparență în procesul de cercetare. utilizator al conținutului științific deschis Bibliotecile, depozitele și centrele de date (dezvoltarea și menținerea repozitoriilor sunt actori-cheie și facilitatorii de bază ai instituționale și al celui tematic, acces la nr. 1-2 | 2021 Științei Deschise. Abordând această mișcare baze de date); din perspectiva publicațiilor în Acces Des- • crearea, dezvoltarea și valorificarea bi- chis, continuând preocupările cu toate cele- bliotecilor digitale; lalte aspecte, bibliotecile și-au adaptat rolul • intensificarea implicării bibliotecilor

55 56 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 cetare; și vizibilității rezultatelor activității de cer sistemelepentru decercetare); rare apoliticilor, prin stabilirea deagende implicarea publicului înprocesul deelabo prin bloguri șipromovarea înmass-media; cetătorii, printr-o comunicare mai deschisă înțelege angaja șiase în activități cer cu acces deschis); abilitatea cetățenilor dea de cercetare sau descărcarea articolelor în cetare (abilitatea deautiliza date deschise larg informații la despre procesul decer a științei decătre public, prin accesulmai blemelor de cercetare; o mai bună înțelegere experimente științifice,soluționarea pro - cetățenilor încolectarea datelor, efectuarea (realizarea cercetărilor prin implicarea publice în dezvoltarea științei cetățenilor Testemiţanu” (http://repository.usmf.md/) de Stat deMedicină Acces Deschis; lizatorilor învederea folosirii resurselor în ve Balti „Alecu Russo”ve „Alecu Balti State University) tor cercetătorului); al personal cercetătorului) șiORCID (ID–identifica obținerea (ID–identificator DOI al lucrării tatelor cercetării produse de alții (sprijin în cercetare, împărtășirea șireutilizarea rezul- fluxurile de a-șideschide de pentru lucru arhivarea rezultatelor cercetărilor: menține repozitorii instituționale pentru științific deschis, biblioteca dezvoltă și comunității profesionale ele. la sului și nepărtinitor egal tuturor membrilor cercetărilor dinbiblioteci oferirea cu acce- care apersonalului dinbibliotecile publice); obținere/confirmarecategoriilor a califi de de evaluaresele a activității bibliotecii, de tului dedeschidere acercetării înproce cursuri, premii etc.; introducerea elemen (stimulareaDeschise cercetătorilor –con dezvoltarea înbiblioteci aculturii Științei Sciences) menținutSciences) decătre Universitatea Ph (Institutional inMedical Repository • • • • • • Fiind creator șiutilizator conținutului al • promovarea disponibilității deschiderii, dezvoltarea abilităților uti ale digitale (Open Research Archi ORA USARB (Open IRMS –Nicolae Testemitanu SUM- instruirea șisprijinirea cercetătorilor implementarea stimulentelor pentru echitatea șiincluziunea rezultatelor ş i Farmacie “Nicolae ------http://dspace.usarb.md:8080/jspui/Balti ( ) - Universitatea Russo” deStat „Alecu din uasm.md/) Agrară deStat dinMoldova ( –Universitatea inAgricultural Sciences) ry md:8080/xmlui/) ( de Stat dinMoldova Moldova State University) –Universitatea ce.usarb.md:8080/jspui/) Studii Economice aMoldovei (http://dspa- of Economicry Knowledge) -Academia de Dezvoltarea Informaţionale Societăţii onal md/jspui/) EconomiceCercetări (http://dspace.ince. Research Economic (http://dir.upsc.md:8080/xmlui/) a Universității Pedagogice „Ion Creangă”) sitory md/ Tehnică aMoldovei (http://repository.utm. Universitycal of Moldova doar/) positories eprints.rclis.org/); conomiei șiȘtiințe Informării ale ternațional deschis îndomeniul Bibliote- de bună calitate. alte accesdeschis șila cu resurse credibile, oferă dedate, baze accesla arhive dereviste biblioteca,intervine care promovează și și nu tot ceeste deschis este știință. Și aici biblioteconomie șiștiințe comunicării. ale publicațiitribui cu relevante îndomeniu întreaga comunitate biblotecară, deacon Moldova. Aici venim unîndemn către cu de către Biblioteca Națională aRepublicii (http://moldlis.bnrm.md/) este menținut A Ş M ( • • • • • • • • Alte repozitorii pot figăsite în registrele: • Repozitorii tematice internaționale: Nu tot ce este în acces deschis este gratis Repozitoriul tematic NTRMold-LIS ) DIR SPU Institutional (Digital Repo IREK –ASEM (Institutional Reposito- Repozitoriul Institutului pentru DOAR Repository ofRepository National Institute For –cel mai maree-Lis Repozitoriu in- IRAS SAUM Reposito- (Institutional (Institutional of Repository IR-MSU Institutional of Repository Techni ) (Repozitoriul Bibliotecii Științifice Instrumentul Bibliometric Naţi- https://ibn.idsi.md/) Directory of Open Access of Directory Open Re (https://v2.sherpa.ac.uk/open- Institutul Național de http://dspace.usm.

– Universitatea http://dspace. (http:// - - - - Forumul • ROAR Registry of Open Access Re- • World Digital Library (WDL) (https:// positories (http://roar.eprints.org/) www.wdl.org/) Bibliotecile publică și promovează revis- • Europeana (https://www.europeana. te cu acces deschis : eu/) M • Magazin bibliologic (http://bnrm.md/ • Tne European Library (https://www. anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 index.php/publicatii/bibliografii/15-publi- theeuropeanlibrary.org/) catii/editii-periodice-de-specialitate/26- • Library of Congress (https://www.loc. magazin-bibliologic) gov/collections/) • BiblioPolis (http://ojs.hasdeu.md/in- • The British Library (https://www. dex.php/bibliopolis/) bl.uk/catalogues-and-collections/digital- • Revista Română de Biblioteconomie collections) și Știința Informării http://www.rrbsi.ro/ • Biblioteca Nationala Digitala a Roma- index.php/rrbsi niei (http://www.bibnat.ro/Colectii-digita- • Biblioteca: revista de bibliologie și le-s94-ro.htm) știința informării http://www.bibnat.ro/ • Научная Библиотека «Киберленин- Arhiva-s231-ro.htm ка» (https://cyberleninka.ru/) • Revista „Studii de Biblioteconomie şi • National Geographic (https://www.na- Ş tiinţa Informării” (Universitatea din Bu- tionalgeographic.com/) cure şti) http://lisr.unibuc.ro/ • Internet Archive - o bibliotecă non- • Library and Information Science profit cumilioane de cărți gratuite, filme, (Elsevier) 10 reviste https://www.elsevier. software, muzică, site-uri web, etc. (https:// com/social-sciences/library-and-informa- archive.org/) tion-science Să le facem mai vizibile! Promovează arhivele de reviste: Știința cetățenilor face parte din im- • IBN: Instrumentul Bibliometric Naţi- plicarea cetățenilor în știință și cerceta- onal (https://ibn.idsi.md/) – include 55 de re. Observăm un interes tot mai mare al reviste din republică. cetățenilor de a contribui la o societate mai • DOAJ: Directory of open access jour- bună. Împreună cu noile tehnologii dispo- nals (care include 36 reviste din Republica nibile, se deschide o lume de oportunități Moldova) (http://www.doaj.org) pentru instituțiile de cercetare, iar bibliote- • Elsevier: Open access archive journal cile publice se implică din ce în ce mai mult directory (https://www.sciencedirect.com/ în dezvoltarea Științei cetățenilor. Rolurile browse/journalsand-books) sugerate în continuare includ: • SpringerPlus și SpringerOpen Jour- • dezvoltarea abilităților pentru implica- nals (https://www.springeropen.com/jour- rea în proiecte de știință participativă; nals) • activități de advocacy, dezvoltarea sau • Wiley Open Access Journals (https:// implementarea unui set de instrumente authorservices.wiley.com/openscience/ pentru proiecte privind știința participati- open-access/browse-journals.html) vă sau oferirea serviciilor respective altor • Hindawi Publishing Corporation organizații; (www.hindawi.com/journals) • construirea și întreținerea colecțiilor Patrimoniul cultural de mâine este con- de protocoale, formularelor de date și ma- bibliologic Magazin struit pe informațiile digitale de astăzi. Bi- terialelor educaționale; bliotecile digitale sunt și ele create, dezvol- • contribuirea la crearea de date FAIR tate și valorificate de către biblioteci, care (Findable, Accessible, Interoperable, Reu- gândesc conservarea pe termen lung. Este sable) și dezvoltarea colecțiilor de seturi de necesară dezvoltarea și promovarea de mai date departe a acestor proiecte. • oferirea infrastructurii (pentru servicii nr. 1-2 | 2021 Drept exemple ne pot servi: IT, servere, repozitorii instituţionale, spații • Moldavica – Biblioteca Naționala pentru întâlniri și conferințe) Digitală a Moldovei (http://www.moldavi- • contribuirea la procesele de evaluare ca.bnrm.md/) • comunicarea tuturor descoperirilor noi 57 58 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 și sprijinirea atât acomunicării rândul lui va: dedicatun personal șibine instruit, care la lornile deinstruire. Este necesar deaavea tecarii sunt tot mai înmisiu recunoscuți - susțin excelența mișcare. în această Biblio lentele șimecanismele derecunoaștere care tarea instrumentelor șiserviciilor, stimu arse trebui dezvol înparalel aibă cu să loc sul lunii aprilie. 2020 evenimentele parcur pe desfășoară se desfă iembrie –anualDeschis înluna octombrie viața cotidiană a întregii în cadrul: societăți știința participativă (4). luntarilor participarea pentru înproiecte; cât șiacomunicării privire cu știință la vind competențele digitale https://www.citizenscience.org/events/citizen-science-month/ • promovacunoștinț • Promovarea beneficiilor ȘtiințeiDeschi se - Cetățenilor Științei Zilei/Luna • no 10 - ȘtiințeiInternaționale a Zilei • AccesuluiInternaționale Săptămâniia • Bibliotecile promovează rolul științei în de față pozitive promovareaatitudinii • • participarea activități la demarketing • participarea la recrutare și asistarea vo- sui isrmne o adaptând noi instrumente studia • șoară din 2016 în șoară luna aprilie. Din e șideprinderi pri- științifice, ------struire și servicii în: struire șiservicii parcursul ciclului decercetare. cetătorului), sprijin nivel la tot practicpe ORCID (ID–identificatorpersonalal cer – identificatoral lucrării cercetătorului) și jin în obținerea în DOI rezultate cercetării produse de alții: (spri de lucru în cercetare, împărtăși și reutiliza cercetătorilor fluxurile a-șideschide pentru acest capitol șiastfel potșisprijini instrui mult mai conștiente deceau defăcut la sunttate profesională digitală. Bibliotecile internet creeze oadevărată șisă-și identi doctoranzi șicercetătortru vizibilipe fie să pen și crearea Este dificil denoi servicii. dezvoltarea denoi programe deformare necesită definireacru de noi competențe, Acest lu- cercetători. pentru debază tici implicăDeschise dezvoltarea denoi prac torită vizibilității optime. Succesul Științei științifice, promovând refolosirea lorda rea cât mai largă adatelor șiapublicațiilor date). este Obiectivul deaasigura difuza (digitalizare, indexare, crearea de debaze personalizate gamă deservicii mai globală Acestetrică. propuneri facpartedintr-o și accesului, prin monitorizare bibliome etc.) întreținerea la tehnică aplatformelor privind identitatea acercetătorului digitală cereredeschise, crearea pentru sfaturi DOI, datelor necesare, prin utilizarea arhivelor arhivă (prin deschisă structurarea meta indexarea corectă adocumentelor într-o în cercetare, care variază asistențăde la în deasistențăcrete înoferta lor deservicii lor. Bibliotecile tehnice con includ servicii cercetătorilorîn deservirea dininstituția experiențe carebândească pe lepot utiliza complexe au bibliotecarilor permis do- să cuprinde din ce în ce mai multe aplicații Gestionarea unui sistem informațional care ne au promovat apariția unor noi abilități. sitare și dezvoltarea instrumentelor onli - electronice dinoferta bibliotecilor univer tronic competențele bibliotecarilor mediul la elec friae d informa de furnizarea • Bibliotecarii pot oferi îndrumare, in Importanța crescândă apublicațiilor cercetătorii• instrui utilizatorii• instrui zenodo.org (ID ții înetapații ex ------Forumul ploratorie a cercetării; (Online Computer Library Center)) în mo- • oportunități și cerințe de finanțare; delul său de bibliotecă din interior spre ex- • bibliografie și gestionarea datelor; terior. Nobilă misiune, nu-i așa (1) ? • aplicarea metadatelor; Pentru biblioteci se deschid noi M • identificarea metodelor de cercetare oportunități: anagerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 deschise și a instrumentelor de analiză; • Diversificarea colecției cu publicații de • partajarea și publicarea rezultatelor; calitate în diverse moduri de acces (audio, • citarea datelor, licențierea și alte pro- video, online etc.); bleme de proprietate intelectuală; • Economisirea resurselor din buget • pregătirea datelor pentru depozitarea pentru achiziții de publicații; și conservarea pe termen lung a datelor. • Descoperirea și studierea unor instru- • efectuarea analizelor bibiometrice. mente noi adaptând competențele bibliote- Un aspect esenţial în activitatea biblio- carilor la mediul electronic; tecii moderne este evaluarea calităţii infor- • Regândirea, crearea unor servicii noi maţiei referitoare la cercetarea ştiinţifică mai diversificate și mai extinse; şi studierea laturii ei cantitative. Aspectele • Extinderea funcțiilor educaționale; cantitative ale informaţiilor sunt măsurate • Acordarea serviciilor de gestionare a cu ajutorul unor instrumente informatice datelor de cercetare; speciale, aceasta fiind o preocupare aş ti- • Operativitate în diseminarea inţelor: bibliometria, scientometria, webo- informației – livrând informația prin dife- metria, infometria, altmetria, viziometria. rite mijloace (mesaje e-mail, sms, messen- În acest context, bibliotecile evaluează ger, telefon, etc.); calitatea informației prin: • Acces gratuit, echitabil, pe termen . efectuarea analizelor bibliometrice în lung, la nivel mondial la publicații și date baza Instrumentului Bibliometric Național, de cercetare; Google Scholar, Publsh of Perish, Scopus • Mărirea numărului de utilizatori; . identificarea factorului de impact al • Susținerea învățământului la domici- revistelor într-un anumit domeniu în ve- liu/ distanță; derea unei potențiale publicări a articolelor • Parteneriate durabile pentru rezolva- cercetătorilor rea problemelor legate de costurile ridicate . acordarea asistenței privind personali- ale resurselor electronice licențiate; zarea producției științifice (ORCID, indici- • Consolidarea imaginii în comunitate – le Hirsch, etc.) pune biblioteca într-o poziție de frunte, pe Pentru a motiva susținerea incluziunii măsură ce se redefinește rolul său în secolul digitale a personalului de specialitate este XXI etc. necesară și implementarea stimulentelor Concluzii: Dacă biblioteca dorește să pentru dezvoltarea în biblioteci a culturii ofere valoare, trebuie să găsească acele Științei Deschise: activități/servicii/produse informaționale • stimularea cercetătorilor – concursuri, pe care doar ea le poate face, care nu pot premii etc.; fi realizate mai eficient de altcineva. Dacă • introducerea elementului de deschi- nu le identifică pe acestea, nu are motive dere a cercetării în procesele de evaluare a întemeiate să existe. Din fericire, există ast- bibliologic Magazin activității bibliotecii, de obținere/confirma- fel de servicii, iar bibliotecile și specialiștii re a categoriilor de calificare a personalului ei sunt poziționați în mod unic pentru a le din bibliotecile publice face; majoritatea sunt, însă, diferite de cele Dezvoltarea Științei Deschise este un pe care le-au făcut în trecut (2). Mișcarea proces lung, de mare importanță, dificil Științei Deschise își propune să constru- și include contribuția fiecăruia. Munca ne iască un ecosistem în care știința să fie mai nr. 1-2 | 2021 v-a aduce multă satisfacție, asigurând astfel cumulativă, mai puternică bazată pe date, funcția esențial definită de Lorcan Dem- mai transparentă, mai rapidă și universal psey (bibliotecar și academician irlandez, accesibilă. A venit timpul să acționăm! vicepreședinte și strateg principal al OCLC 59 60 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci: prioritățile anului 2021 m/5efaba62d2cf29f414fe6110?locale 2017]. 5. %c8%98TIIN%c8%9aA%20PARTICIPATIV%c4%82.pdf?sequence=1&isAllowed=y bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1165/BIBLIOTECA%20PUBLIC%c4%82%20%c8%98I%20 deu” din Chișinău. din deu” Revistă BiblioPolis: informării // ale științe Țurcan biblioteconomie, Nelly de / participativă știința și publică Biblioteca Nelly. ȚURCAN, 4. zenodo.1468417 pp. 2018, Informaționale, 3. pp. – Apr.-iun.– 2019. ques.- Ar(abes) // Aymonin David / l’accès de L’idéal David. AYMONIN,1. Referințe bibliografice: [citat pe 12februarie2021].Disponibil: 2. OLARIU, Ivona. Rolul bibliotecilor în tranziția către open access (OA): tendințe europene. php?id=1460&file=1 3. ȘTIINȚA DESCHISĂ în Republica Moldova: Studiu. riu.pdf

РЕДЬКИНА [online]. [online]. [citat 12 februarie2021].Disponibil [citat 12februarie2021]. , Наталья. „Открытая библиотека” для открытой науки r 4 (75). 4 nr 25. ISBN 978-9975-3220-3-4, eISBN 978-9975-3220-4-1, DOI 978-9975-3220-4-1, eISBN 978-9975-3220-3-4, ISBN 25. pp. 5-16. =ru [online]. [citat 12 februarie 2021]. Disponibil [online].[citat12februarie Disponibil: https://ciccre.uvt.ro/sites/default/files/qr/qr_viii_2_ivona_ola și de cultură, editată de Biblioteca Municipală „B.P.Has- Municipală Biblioteca de editată cultură, de și https://publications-prairial.fr/arabesques/index.

: https:// Institutul de Dezvoltare a Societății Chișinău www

: .libway . [дата обращения: 7 марта .ru/2020/conference

: http://moldlis.

10.5281 [online]. /progra - / CZU 027.7:004

DOI 10.5281/zenodo.4636943 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci ASIGURAREA ACCESULUI COMUNITĂŢII ACADEMICE LA RESURSELE INFORMAŢIONALE ŞTIINŢIFICE PE TIMP DE PANDEMIE: SCHIMB DE BUNE PRACTICI

Silvia HABAŞESCU, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice a Moldovei

Rezumat: Articolul reflectă experiența Bibliote- Abstract: The article reflects the experience of cii Științifice a Academiei de Studii Economice a the Scientific Library of the Academy of Economic Moldovei, prezentând oferta resurselor electronice Studies of Moldova to present the offer of electronic disponibile în/prin bibliotecă. Un sistem perfor- resources available in the library and with the help mant de căutare, regăsire și furnizare operativă de of it. The LibUniv shared electronic catalog on the informații este Catalogul electronic partajat Lib- ExLibris Primo platform is the efficient system for Univ pe platforma ExLibris Primo. Autorul se research, retrieving and operatively providing of in- feră și la experiența privind crearea cursurilor de formation. The author refers to her experience of Cultura informaţiei şi prezentarea lor online în sis- creating Information Culture classes and present- temul MOODLE. ing them online in the MOODLE system. Cuvinte-cheie: resurse informaționale, catalog Keywords: information resources, electronic cata- electronic, cultura informației. log, information culture.

n primăvara acestui an, activitatea bibliotecii prin intermediul tuturor mijloa- sistemului educațional din Republica celor disponibile, în sprijinul procesului de MoldovaÎ a fost încorsetată de restricțiile studii. globale impuse de Covid-19. Parte a aces- Materialul expus în acest articol ne tui sistem, şi Biblioteca Ştiinţifică a Aca- va permite să înţelegem în ce măsură am demiei de Studii Economice a Moldovei la reușit să facem faţă provocărilor, să păstrăm rândul său a fost scoasă din rutină și forțată funcționalitatea și să ne atingem finalitățile. la adaptare, în plin proces de elaborare şi Ceea ce este important, și valoros în același

susţinere a tezelor de licenţă şi masterat. timp, ține de faptul că am avut multe de bibliologic Magazin Chiar dacă se află într-o poziţie mai avan- învățat și, prin urmare, multe de câștigat. tajoasă comparativ cu alte biblioteci din Lecțiile desprinse din această criză a izolării învăţământ, oferind deja utilizatorilor ac- sociale ne-au îndemnat să găsim abordări ces la distanță la colecțiile și serviciile sale, noi pentru o continuitate a interacțiunii totuşi a fost necesar suficient efort și timp sociale, iar beneficiile descoperirilor făcute pentru actualizarea site-urilor și sisteme- vor fi vizibile pe termen lung. nr. 1-2 | 2021 lor informatice existente în bibliotecă şi Activităţile de informare a comunităţii pentru reorganizarea activităţii bibliotecii academice privind resursele informaţio- în aşa fel, încât să rămânem conectați unii nale ştiinţifice au devenit un proces indis- cu ceilalți, să asigurăm accesul la resursele pensabil al activităţii Bibliotecii Ştiinţifice 61 62 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci rea lor partecomponentă ca în acolecţiilor impulsionat apariţia, răspândirea scară pe tor Consorţiului al eIFLDirect Moldova a largă apublicaţiilor electronice a ASEM, care încalitatea decoordona sa https://ibn.idsi.md/ro http://irek.ase.md http://primo.libuniv.md/ blications/publications europa.eu/en/web/general-pu- Europene https://publications. Biblioteca electronică aUniunii bank.org/ https://openknowledge.world- Repozitoriul Băncii Mondiale bank.org/ Mondiale http://elibrary.world- Biblioteca electronică aBăncii https://www.cambridge.org/core http://methods.sagepub.com/ ch.ebscohost.com/ Publishing http://sear dedateBaza EBSCO Oferta de resurse electronice disponibileînBibliotecaOferta resurse electronice de ră (of-line) ţia Republiciiţia Moldo- va” dedateBaza „Legisla (IBN) ometric Național Instrumentul Bibli- ş i Practica Judiciai Practica - - - ş i integra Totalitatea actelor juridice dinRepublica Moldova, în nii. Moldova 1993-prezent. înperioada a științei șiînrevistele dinRepublica socio-culturale manifestărilor științifice, în popularizarerevistele de articole publicatela înrevistele științifice, culegerile în mai mareCea bibliotecă electronică Acces cu Deschis 24 000dereviste 6000 de cărţi 6000 decărţi limbile română Repozitoriul instituțional ASEM. al din Republica Moldova. Electronic UnicCatalogul Bibliotecilor al Universitare Totalitatea publicaţiilor Uniunii Europene. reviste, studii etc.). 14596 depublicaţii disponibile rapoarte (cărţi, anuale, multidisciplinarăColecție de390reviste. tative disponibile online orice dela editor științific. inclusivsociale, mai cea mare demetode cali colecție deoclipuri deinstruire dintoate domeniile științelor Peste lucrări 1000decărți, dereferință, articole șivi - - biblioteca oferă de date, 17 acces baze la bibliotecile dinRepublica Moldova. Astăzi pagina webpagina aBibliotecii licenţiate care full-text, pot fiaccesatepe majoritatea reprezentând resurse ş i rapoarte Băncii Mondiale. ale ş i rusă. ş t iinţifice dindiversefull-text dome Ş t iinţifică a iinţifică ASEM Ş t iinţifice ASEM. ş t iinţifice - - - Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci 53 de industrii; 600 de surse; 235 de țări și teritorii; articole și interviuri. Cele mai bune articole din mass-media în limba rusă. http://polpred.com/ Acces direct la ediţii periodice, cărţi, studii (statistica, macroeconomie, globalizare, demografie etc.). Fondul Monetar Internaţional (FMI) eLibrary http://www. elibrary.imf.org/ 5 reviste de management, drept şi peste 160 de materiale didactice. Publicaţiile editurii Edward Elgard http://www.elgaronline. com/ Publicaţiile editurii Duke Uni- 45 de reviste full-text a editurii Duke. versity Press https://www.dukeupress.edu/ Royal Society este cea mai veche editură științifică din lume. Reviste ştiinţifice full-text din domeniile mate- matică, inginerie etc. https://royalsociety.org/journals/ 160 de reviste din științele umaniste și sociale. Aproxi- mativ 80% din publicații sunt în limba franceză. http://www.openedition.org/ ASTM Compass Abstract este o colecție de standarde ASTM Compass și informații tehnice. Abstract https://www.astm.org/astm- portals.html

Una dintre cele mai des utilizate baze O altă activitate extrem de importantă, de date este EBSCO Publishing, dar pentru care rămâne actuală în continuare şi care a avea acces la ea cercetătorii şi studenţii a permis accesul utilizatorilor noştri la re- trebuie să se afle în incinta ASEM. Admi- surse electronice internaţionale, naţionale nistraţia bibliotecii a depus tot efortul pen- şi instituţionale, este promovarea pe larg a tru a exclude această barieră, iar compania Accesului Deschis la publicaţiile ştiinţifice bibliologic Magazin EBSCO a mers în întâmpinarea mediului din registrul internaţional DOAJ (Direc- academic oferind acces nelimitat (perioada tory of Open Access Journals), repozito- 01.04.2020 - 31.05.2020) la bazele de date riul instituţional ASEM „IREK – AESM: EBSCO, Cambridge University Press, la o Institutional Repository of Economic colecție largă de cărți Harvard Business Re- Knowledge – Depozit digital instituţio- view, extinzând accesul la colecţia uriaşă nal ASEM” şi Instrumentul Bibliometric nr. 1-2 | 2021 de resurse electronice în orice moment şi Național (IBN) cea mai mare bibliotecă din orice locaţie, scutindu-i pe utilizatori electronică cu Acces Deschis la articole de necesitatea aflării în incinta blocurilor publicate în revistele științifice, în culege- ASEM. rile manifestărilor științifice, în revistele de 63 64 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci nu doar descrierile documentelornu doar descrierile deţinute căutărilor matului PDF documentelor, al rezultatele zarea Sistemului PRIMO”. În ajutorul ela- nă”, „International Monetary Fund”, ASEM,ţifică ghidurile: „Uniunea Europea- rea publicaţiilor ata cu faptului softul că permite ALEPH cataloga - integrată şapte biblioteci universitare partenere care lângă pe cataloagele electronice acelor sire șifurnizare operativă deinformații, în mo -unsistem performant decăutare, regă partajat LibUniv platforma pe ExLibris Pri- tea de cercetare este 1993-prezent.da culturale dinRepublica Moldova înperioa popularizare a științei și în revistele socio- au fost oferite ri. no în bibliotecă, atât denecesară utilizatorilor informaţiiţine despre cele mai noi apariţii fost reînnoită referinţelor bibliografice”. a informaţiei” plasate tutorialele „Căile deutilizare etice borării tezelor delicenţă electronice disponibile înBiblioteca multe tutoriale ar cum fi de „Oferta resurse site-ulpe bibliotecii au fost plasate mai activităților educaționale. În acest context muncă independentă învolumul total al în contextul unei ponderi tot mai mari de ce priveșteîn ceea utilizarea informațiilor, și metodologice electronice, consultanță la mare, distanță dela centre la educaționale de un acces constant și, într-o măsură mai studenții perioadă această au avut nevoie - suport și,e-learning. Înpentru în special sprijinul informațional de înaltă calitate profesorilor pentru de noi un set servicii tradiționale, cât ofere șisă studenților și completrul șiactivităților funcțiilor al buit păstreze să atât calitatea șicaracte distanță, bibliotecarii universitari au tre- destudiioada distanţă. la acestora, fapt extrem deimportant- înperi de biblioteci dar cesul la resurselecesul la informaţionale existente, ş Un instrument indispensabil înactivita Odată cu trecereaOdată cu învățământul la la Pe lângă faptul afost că oferit larg pe ac- t ş efectuate deutilizatori întrunesc i baza dedatei baza EBSCO. Datorită ş expoziţia virtuală, careexpoziţia virtuală, con- ş i ogamă largă de alte servi i „Modele deprezentare a ş i documente a full-text ş i Catalogul electronici Catalogul ş a rea linkurilor/for ş i masterat au fost Cu regularitate a

„Utili Ş t este iin ------distanță revenind înforţă înuniversităţi cii. Pe site-ul Academiei deStudii Econo- mândrie, când am înţeles primim că so te care ne-au dat uneori un simţământ de destul deîncărcată,o perioadă momen cu ar fi dusla dublarea răspunsurilor. A fost adresele electronice afișatepe site, ce lucru studenți trimiteau aceleași solicitări toate la de aprimi unrăspuns cât mai rapid unii bună între bibliotecari, deoarece îngoana care au participat colaboratorii ASEM. revista „Economica” șidiverse conferințe la de teze demasterat/doctorat Zecimale Clasificării Universale circa 840 te de B informaţiilor înresursele electronice oferi - de consultații individuale în scopul regăsirii au fost perioadă în această oferite circa 42 gentă elaborarea deele pentru tezelor. Tot sine stătător, dar aveau onecesitate strin ASEM, care nu reu mare partedecătre studenţii ei electronice 87debibliografiila cere po fost elaborate aprilie -maiîn perioada aanului curent au apela ajutor pentru utilizatorii no bibliotecă anunţuri oferite despre decătre serviciile mice situaţia rămânea aceea nuLa început a fost fie. să de an de studii dispărea va devară virusul căldurilor dinperioada acumulate. puţin când am văzut numărul de solicitări am depistat problema, care s-amai atenuat îmi amintesc sentimentul de cândbucurie într-un număr destul deimpunător. Acum înmapacea „Nedorite”, acumulase unde se numărului mare sistemul descrisori, letre depistăm problema. În realitate dincauza lor depuse deîntreaga echipă am reu perioadă. acea la mai primit niciosolicitare, lucru straniu grijorare, când unmoment la dat nu am învăţământ licitări text. Aceste informaţii au fost solicitate în au constituit circa 528dedocumente full- re, 48decercetări bibliografice tematice ce ş A fost necesară o coordonare foarte Am sperat toţii venirea cu odată cu că t ş i pe site-uli pe bibliotecii au fost plasate Ş ş i de la studenţiii dela altor instituţii de ASEM. Au fost indexate conform ş i vom reveni normalitate, la dar ş i adresele electronice care la pot ş i altele care ne-au trezit în ş i expediate prin intermediul Ş i ş ară e au să le găsească de au legăsească să ş ş i, i datorită eforturi învăţământul la ş ş i masteranzii i articole din ş t ri. Astfel ş it să ------. Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci O adevărată provocare pentru angajații 40 minute, pe care le poţi repeta ulterior. bibliotecii au devenit orele de Cultura Iar reluarea procesului nu este tocmai co- informației pentru studenții anului întâi, modă. Reieşind din aceste considerente, de ciclu licență. Pe de o parte exista perico- comun acord cu administraţia bibliotecii, lul infectării, iar pe de altă parte necesita- am decis şcolarizarea angajaților biblio- tea de ai familiariza pe studenţi cu spațiile tecii privind crearea cursurilor de Cultu- bibliotecii și cu modalitățile de accesare a ra informaţiei şi prezentarea lor online în documentelor din fondurile ei. Luând în sistemul MOODLE. Utilizarea platformei considerație faptul că studenții anului în- MOODLE pentru biblioteca noastră este tâi, oricum trebuiau să vină la bibliotecă binevenită din mai multe considerente cum pentru a li se elibera permisul de cititor și ar fi: utilizarea acestei platforme pe larg în seturile de manuale, am decis organizarea cadrul ASEM, asigurarea şcolarizării gra- lecțiilor cu prezenţa studenţilor în săli. Atât tuite de către instituţia noastră, existenţa lecțiile propriu zise cât și excursiile în sălile unui ghid bine gândit de creare a cursurilor bibliotecii s-au petrecut cu luarea tuturor online pe platforma E-learning MOODLE măsurilor de protecție recomandate. ASEM și a multiple tutoriale create de către Dar după ce am finalizat instruirea cadrele didactice din ASEM. studenţilor anului întâi am început pre- În această perioadă foarte grea pentru gătirile pentru organizarea lecţiilor onli- întreaga societate am demonstrat din nou ne. Primele lecții online, au fost orele de că, contrar unor voci care susţin că interne- Cultura informației pentru doctoranzi. tul va substitui activitatea bibliotecilor, am Orele au fost prezentate pe platforma demonstrat odată în plus că bibliotecile au ZOOM, una din cele mai folosite aplicații un rol important în promovarea resurselor de videoconferință în această perioadă informaţionale, ghidarea utilizatorilor săi şi au fost petrecute de către doamna Ana în multitudinea de baze de date, platforme Gudima șeful serviciului Multimedia. online şi asigurarea accesului la informații Tradițional doamna Gudima este prima cu un conţinut relevant activităţii de cerce- în ceea ce ține de procesele de informati- tare. zare, ulterior împărtășind experiența acu- Sper că lecțiile desprinse din această mulată colegilor. Cu toate că ZOOM este o criză a izolării sociale ne vor îndemna să aplicaţie foarte bună, în varianta gratuită a găsim abordări noi pentru soluţionarea timpului nelimitat cât foloseşti doar două problemelor apărute, în interesul comu- camere, tu plus încă una, de la conectarea nităţilor academice şi de ce nu, a întregii celei de-a treia eşti limitat la sesiuni a câte societăți.

Referințe bibliografice: 1. HABAŞESCU, Silvia, PANCRATOV, Elena, STUDZINSCHI, Svetlana, IAROVAIA, Alla. Cultura Informaţiei - obiectiv strategic în activitatea Bibliotecii Ştiinţifice ASEM. In: Conferinţa internaţională „MISISQ: Implicare. Creativitate. Durabilitate”, 27-28 septembrie, 2018. Chişinău, 2018. pp. 246-249. 2. Key Resources for Libraries in responding to the Coronavirus Pandemic [online]. [citat 01.11.2020]. Disponibil: https://www.ifla.org/covid-19-and-libraries

3. Masa rotundă „Accesul Deschis – construirea echității structurale și a incluziunii” [online]. Chişi- bibliologic Magazin nău, 2020. [citat 01.11.2020]. Disponibil: https://eifloamoldova.wordpress.com/2020/10/23/masa-ro- tunda-online-accesul-deschis-construirea-echitatii-structurale-si-a-incluziunii/ 4. MUNCA-AFTENEV, Daniela, CUTASEVICI, Angela. Biblioteca digitală Educație Online – conturarea unei pedagogii a continuării procesului educațional în perioada pandemiei. In: Didactica Pro. 2020, nr. 1-2, pp. 73-75. 5. PORTĂRESCU, Serghei. MOODLE ASEM [online]. [citat 04.12.2020]. Disponibil: https://www. youtube.com/watch?v=QbUdkujRdgs&list=PL5sLm1EW2tpNjmzXN4E1OUqVxcoLZzm4S&index=3 nr. 1-2 | 2021 6. SCLIFOS, Constantin, CHICU, Olga. Instrucţiune privind crearea /restabilirea contului și înre- gistrarea la curs în sistemul E-learning MOODLE ASEM pentru anul de studii 2020-2021 [online]. [citat 07.12.2020]. Disponibil: https://vle.ase.md/static/info/2020_2021-Instr_inregistrare_moodle_ sept%20FINAL.pdf

65 66 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci de StudiiEconomiceaMoldovei Biblioteca Științificăa Academiei Ina NICUȚĂ, Natalia SUVAC, Rezumat iloea nvriaă resurse informaționale; serviciionline. universitară, biblioteca Cuvinte-cheie: tecilor. biblio gestionarea pentru marketing de abordare informaționale, resurse altor și proprii cumentare dezvoltarea serviciilor online pe baza colecțiilor do dezvoltarea conținuturilor digitale pe paginile web, distanță, la acces cu electroniceresurselor lizarea uti- exemplu, de ca sanitar-epidemiologică, criza de influențate actual, educațional și informațional mediul în universitare bibliotecii a dezvoltare de DOI 10.5281/zenodo.4636955 DOI CZU 027.7:004 gândirea șimodul deviață. noi revoluții industriale, care ne schimbă schimbat dramatic, s-aformat nucleul unei există nici o îndoială lumea că de astăzi s-a confruntă universitățilese Nu moderne. caredoar partedinschimbările cu omică pul „megascience” etc. –acestea constituie proiectelor științifice de amploareti de în domeniul științei și educației, apariția educaționale,piața serviciilor globalizarea educație și știință, concurența crescută pe îndoială existența formelor tradiționale de tehnologiiile informaționale care au pus la învățământ șicomunicarea științifică. No înspațiulloc informațional, sistemul de creșterea ritmului schimbărilor care au BIBLIOTECA AASEMÎNPERIOADA ȘTIINȚIFICĂ PANDEMIEI: A În modelul monologic (modelul clasic NOI PROVOCĂRI ȘIOPORTUNITĂȚINOI PROVOCĂRI DEDEZVOLTARE re este moderne determinată de ctivitatea bibliotecilor universita- Articolul reflectă direcțiile specifice direcțiile reflectă Articolul : - - - - es; onlineservices. Keywords: university library, information resourc keting approach tolibrarymanagement. mar resources, information other and documentary collections proper on based services online of development pages, web on content digital of ment of electronic resources with remote access, develop use the as such pandemic, COVID-19 by fluenced in environment, educational and information tual ac- the in library university the of development of Abstract: The article reflects the specific directions modernizării sistemuluimodernizării de învățământ su instruireapentru ulterioară. În contextul cunoștințelor formularea șila problemelor formarea gândirii creative, asimilarea la a unei varietăți demateriale contribuie la ză rapid, iar disponibilitatea înbiblioteci versitare- șimaterialele dezactualizea se pline înactivitatea bibliotecilor. ansamblu sunt participanți drepturi cu de în care cititorii, utilizatorii în șisocietatea cătreacum modelele pluraliste, deschise, forțelor proprii. Bibliotecile îndreaptă se erau realizate înbiblioteci prin implicarea iar toate cărțile, cu procesele principale auile fost construite operațiunilor înjurul Colecțiilor, în care toate și servici funcțiile nivel afost ocupat simbol ca deCarte al de bibliotecă) bibliotecii, al cel mai înalt Menționăm faptul, manualele că uni------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci perior din țară, sarcina procesului didactic teca și-a transferat activitatea în formatul nu este doar de a transmite studenților un online, iar bibliotecarii au trecut la regimul anumit set de cunoștințe, ci și de a le oferi de lucru la distanță. posibilitatea de a se familiariza cu meto- Astfel, pentru a susține activitatea dele de cercetare moderne. Datorită mun- științifică, instruirea la distanță și pentru cii independente, studentul va putea să-și a satisface nevoile utilizatorilor din cadrul dezvolte propriul algoritm de învățare, să universității, în acel moment a fost asigu- determine metodele de studiu a unei anu- rat accesul la distanță gratuit la resursele mite probleme și să dobândească abilitățile electronice disponibile pe site-ul bibliotecii de cercetare. În acest context, biblioteca - www.lib.ase.md: universitară devine o „a doua sală de curs” . catalogul online al bibliotecii; și „al doilea profesor” pentru studenți, iar . Repozitoriul Instituțional, creat de conceptul dezvoltării bibliotecii univer- specialiștii din bibliotecă, care conține arti- sitare în mediul modern de informare și cole, monografii, rezultate ale cercetărilor, educație se bazează pe principiul construc- teze de doctorat și autoreferate ale tezelor tiv al accesului subiecților din învățământul de doctorat ale profesorilor ASEM; superior la informațiile de care au nevoie . baze de date licențiate (EBSCO Publi- „în orice moment și din orice loc”. shing, Cambridge University Press, Oxford Cele mai importante direcții de dezvol- University Press, Open Knowledge Reposi- tare a bibliotecilor universitare din Repu- tory, Taylor & Francis Online, Royal Soci- blica Moldova în mediul informațional și ety Publishing, Open Edition portal, Por- educațional actual sunt următoarele: talul analitic Polpred analytical etc.); . utilizarea resurselor electronice cu ac- . Instrumentul Bibliometric Național. ces la distanță; Servicii online oferite de Biblioteca . dezvoltarea și promovarea site-urilor Științifică a ASEM în acest moment: web ale bibliotecilor; . căutări de surse la temă pentru tezele . dezvoltarea serviciilor online pe baza de licență, masterat, doctorat. fondurilor documentare proprii; . redactarea bibliografiilor la tezele de . consolidarea funcției educaționale da- licență, masterat, doctorat în conformitate torită rolului mai activ al bibliotecii univer- cu Standardul SM ISO 690: 2012 Informare sitare în interacțiunea dintre utilizatori și și documentare. Reguli pentru prezentarea informații; referințelor bibliografice și citarea resurse- . abordare de marketing pentru gestio- lor de informare (ISO 690: 2010, IDT). narea bibliotecilor. . precizarea ISBN și ISSN pentru De-a lungul anilor, Biblioteca Științifică publicațiile din lista bibliografică. ASEM a acumulat resurse informaționale . oferirea informațiilor cu caracter juri- colosale, corespunzătoare domeniilor dic din baza de date Moldlex. de instruire a specialiștilor, precum și . redactarea referințelor pentru artico- experiență în utilizarea și promovarea aces- lele științifice. tora în procesul activităților educaționale. . atribuirea cotei CZU pentru tezele de Acest lucru a făcut posibilă adaptarea ra- master și pentru articolele din Revista Eco- pidă la noile realități, când în luna martie nomica și culegeri de la conferințe. bibliologic Magazin 2020 Organizația Mondială a Sănătății a Profesorii și studenții universității au declarat starea de pandemie legată de răs- avut posibilitatea de a contacta personalul pândirea noului coronavirus SARS-CoV-2. Bibliotecii Științifice a ASEM prin e-mail Măsurile restrictive impuse în acest sens au sau telefonic pentru a obține informațiile condus la închiderea pentru vizitatori a bi- necesare. În fiecare zi, timp de trei luni, bliotecilor din toate țările și regiunile lumii. angajații și-au împărtășit experiența de lu- nr. 1-2 | 2021 Biblioteca Științifică a ASEM nu a consti- cru în regim de carantină pe site-ul biblio- tuit o excepție. Pentru a-și continua imple- tecii și pe rețelele sociale. mentarea misiunii de a furniza informații La 18 mai, în legătură cu măsurile de re- relevante și fiabile utilizatorilor săi, biblio- laxare a carantinei, bibliotecarii și-au relan- 67 68 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci ată activitatea legată deachiziții. Biblioteca referințelor tematice șideadresă, este relu- diverseodice, servicii ASEM peri au decărți, colecțiile accesla 15:00. 9:00 la 16:30, 8:00sâmbătade la la zilnic, - de la Biblioteca este utilizatori pentru deschisă asigurată aerisirea permanentă aspațiilor. ore, după care sunt aranjate rafturi. pe Este sate carantină” „în timp depână 72de la de către utilizatori, documentele sunt pla și aaltor obiecte). După ceau fost returnate fectarea suprafețelor mobilierului, pereților dezinfectante (inclusiv curățarea șidezin o curățenie utilizarea generală cu soluțiilor gramului, întoate spațiile bibliotecii are loc primire. înainte Zilnic, de începerea pro număr depână 50%dincapacitatea la de simultană a utilizatorilor în este permisă tuturorpectarea măsurilor deprotecție. planificattimp, din ținându-se cont de res au fost desfășurate conform unui program studenții dinanul Ideînvățământ, zi, secția de împrumut interbibliotecar. domiciliu”,la Multimedia, Centrul servicii Oficiul de lectură, „Împrumut rilor în sălile lor utilizato bibliotecă, deaccesla - servirea gistrarea utilizatorilor, eliberarea permise nou disponibile următoarele înre servicii: colaborare decanatele cu ASEM. „ComunicareaServiciului în Colecțiilor” form programului elaborat depersonalul studenții absolvenți afost efectuată con Restituireasociale. manualelor decătre dusele dezinfectante, respectarea distanței a mănușilor, prelucrarea mâinilor pro cu - regim obligatoriu depurtare amăștilor și respectarea măsurilor sanitare șiigienice: gurarea normelor dedistanțare și socială stabilite restricțiile cu necesare asi pentru utilizatori a avut conformitate în strictă loc line. condițiile tradiționale, cât șiînmediul on prin urmare, biblioteca a funcționat atât în bibliotecălansată fie să s-adecis înetape și, rea tradițională autilizatorilor din însălile sat activitatea în spațiile bibliotecii. Servi În prezent, utilizatorii bibliotecii bibliotecii ale În delectură sălile prezența Orele de „Cultura informației” pentru 1septembrie la De 2020au devenit din tradiționaleReluarea pentru serviciilor – scanare, obținerea ------colecțiilor dedocumentecolecțiilor proprii. nuăsatisfăcute fie să de bibliotecibaza pe informaționale utilizatorilor ale conti- voltare a bibliotecii universitare, necesitățile fondul bibliotecii. superior, indiferent deprezența acesteia în necesare subiecții dinînvățământul pentru accesconvenabilpentru toate la informațiile otecii universitare drept moderne „poartă” interpretarea pentru bază ca servește bibli torii. tehnologii ainteracționa pentru utiliza cu de lucru înspațiul online, folosind noile desfășurat utilizându-se noile oportunități altor biblioteci universitare dințară, s-a cii Științifice a ASEM,la felca șia multor impuse depandemie, activitatea Bibliote- situația determinată actuală, decondițiile te încondiții înpractică În reale decriză. de a lucra distanță, de la care pot fi aplica- ganizate înmediul bibliotecar. conferințe,cipă la activ online, cursuri or temul deconferințe șiparti ZOOM video științifice etc. ce, redactarea bibliografiilorpentru lucrări lui economist”; românești: 80 de la ani naștereade la mare BRAN -personalitate marcantă aștiinței „Contabilitate”, „In Memoriam: Paul tar, doctor îneconomie, decanul Facultății Lilia GRIGOROI -conferențiar universi- - „Intrări aniversar: noi”; tematice: Omagiu lui economist”; românești: 80 de la ani naștereade la mare BRAN diverse evenimente online: Științifică a ASEM agăzduit, de asemenea, specifice. specifice. lizatori șiinformații, încondițiile actuale eficiență maximă acomunicării între - uti biblioteca ca necesar pentru obțină să o diul informațional șieducațional, care este unuilirii nivel optim deintegrare înme universitare conceptul pe bazează se stabi În acest sens,dezvoltarea bibliotecilor În același timp, onouă la etapă dedez bibliotecilorExperiența universitare Astăzi, există nenumărate modalități Bibliotecarii au învățat lucreze să însis . . . diverse informative expoziții virtuale: lansarea ”In cărții memoriam: Paul întocmirea listelor dereferințe temati – personalitate marcantă științei al ------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci Biblioteca ar trebui să contribuie la in- oferind în spațiul său posibilitatea existenței dividualizarea traseului educațional al diferitelor formate de lucru disponibile tu- studenților, masteranzilor, doctoranzilor, turor grupurilor de utilizatori.

Referințe bibliografice: 1. GHINCULOV, Silvia; CHERADI, Natalia. Dezvoltarea noilor servicii informaţionale pentru învăţămân- tul economic superior din Republica Moldova. [online]. Disponibil: https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/ handle/123456789/75/S_Ghinculov_N_Cheradi_ASEM_2013.pdf?sequence=1&isAllowed=y 2. RECOMANDĂRI privind managementul bibliotecii în situația generată de pandemia Covid-19 [online]. [citat 26.10.2020]. Disponibil: https://en.calameo.com/read/0061964970cc0272a08e4 3. OSOIANU, Vera. Paradigma bibliotecii în „Noua realitate / Normalitate” sau biblioteca la viitorul prezent [online]. [citat 24.10.2020]. Disponibil: http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1127/ Osoianu_Paradigma.pdf?sequence=6&isAllowed=y 4. Biblioteca Științifică a ASEM [online]. Disponibil: http://lib.ase.md/. Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

69 70 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci DOI 10.5281/zenodo.4636966 DOI CZU 027.7:339.138 la îndoialăla existența aforme unică - bine documentate. creareatru unor comunități informate și mentale care asigură factorii relevanţi- pen sunt considerate instituții publice funda Înglobal. aceste condiţii anume bibliotecile afectată depandemia COVID nivel – 19la a comunicării științifice, într-o perioadă reformare asistemului deînvățământ și zei de modificare a spațiului informațional, racterizată printr-o creștere avite colosală Rezumat municare, canaleșimetodedepromovare. Cuvinte-cheie: bibliotecă modernă, marketing,co- te debibliotecă. produseleoferi- serviciile strategice, și obiectivele utilizareade depinde metode și canale de mix unui sau Combinarea action”. to „call de la tipuri noile adaptat trebuie care conținutului prisma prin și cât mesajele, transmit se care prin canalelor al vedere de punct din atât majore schimbările cu relevant necesar un reprezintă comunicare de le politici marketing, de Strategiile potențiali. tori utiliza atrage a de și actuali utilizatorii întâlni a de instituției a deoarece generale strategiei valoare adaugă marketing, de strategiilor dezvoltarea pentru benefice și importante sunt digital. tendințe în Noile comunicării tranziția cu pasul ținând paradigmă, de modele multe mai îmbinând bale, glo tendințele de cont ținând dezvoltării, cipiile a IP USMF „N.Testemițanu” Biblioteca ȘtiințificăMedicală Angela GHEORGHIȚA, BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎNMEDIULINFORMAȚIONAL: Noile tehnologii informaționale pun D astăzi are într-o loc ca perioadă ezvoltarea bibliotecilor universitare săi iloeie ș saiec prin- stabilesc își bibliotecile Astăzi : MODALITĂȚI ȘIMIJLOACE DEPROMOVARE ------anumită provocare activitatea pentru bi educațional, deoparte, adevenit pe șio care confruntă universitățile se moderne. reprezintă doar listă demodificări omică proiectelor științifice etc. multiaspectuale globalizarea științei și educației, apariția educaționale, trecerea învățarea la on-line, Creșterea concurenței piața pe serviciilor încare loc singurul primi poți cunoștințe. în care unversitatea clasică a încetat fie să aconsumatorului fizică locația încondițiile Cunoașterea adevenit indiferent posibilă de lor tradiționale deinstruire șiștiință. cation, channelsandpromotion methods communi- marketing, library, modern Keywords: by thelibrary. offered services and products objectives, strategic the on depends methods using of mixture and nels chan of combination The action". to "call of types new for adapted be should that content of and ted throughchannels the aremessages which transmit about goes It changes. major to relevant necessity represent policies communication and strategies current users and attract potential users. Marketing strategies, add value to general marketing policy of the institution to meet library of development for beneficial and important are trends new The tion. communica digital to transition the with pace ing keep- models, paradigm several combining trends, of their own development taking into account global principles establish libraries the Today Abstract: Transformarea amediului globală - - - - Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci bliotecilor universitare. Pe de altă parte, ea ■ Biblioteca deschisă – știința deschi- deschide perspective noi de implementare să. Biblioteca, ca centru de informare al a ceea ce nu era posibil fără consolidarea universității, promovează inițiativa știința poziției bibliotecii în comunitatea acade- deschisă, reflectând conținutul cel mai mică. Bibliotecile universitare adesea de- complet și calitativ, produs de personalul monstrează soluții de succes pentru pro- universității în spațiul informațional glo- blemele universității, fiind locomotivele bal. Biblioteca contribuie la „descoperirea” dezvoltării, formulându-și propriile pro- nu numai a surselor de informații publi- grame de acțiuni și solicitând fonduri de- cate, dar și a „literaturii gri” - rapoartelor dicate special pentru implementarea lor. științifice etc. De la activitățile interne doar cu Cartea ■ Biblioteca ca spațiu vrea să ofere cer- – simbol al Bibliotecilor (toate funcțiile și cetătorilor posibilitatea de a crea în comun serviciile fiind construite anterior doar în cunoștințe - coworking space. jurul cărții), instituțiile infodocumentare ■ Biblioteca ca infrastructură speci- își deschid activităţile, adaptează modele ală, cu spații fizice și virtuale, resurse pluraliste în care utilizatorii, comunitățile informaționale, experți, rețele sociale în și societatea devin participanți deplini. care se desfășoară activități științifice și În ultimele decenii, bibliotecile demon- educaționale, existente în infrastructuri strează din ce în ce mai mult valoarea per- globale. Un exemplu de implementare a sonalului lor, a serviciilor și a existenței în acestei paradigme este experimentarea bi- general, atât pentru fondatori, cât și pentru bliotecilor în domeniul datelor științifice utilizatorii care și-au schimbat compor- deschise și crearea sistemelor de gestionare tamentul informațional. Cheia succesu- a datelor. lui constă în flexibilitatea mediului intern ■ Biblioteca-computer care are scopul de bibliotecă, precum și în capacitatea de de a furniza accesul la informații și date în a prezice, utiliza și gestiona modificările baza cererilor utilizatorilor. O paradigmă din mediul extern. Acest lucru depinde în asociată cu o serie de tendințe globale în mare măsură de faptul dacă biblioteca are domeniul inteligenței artificiale, învățării o politică de marketing – o înțelegere atât informatizate, remedierii nevoii de impli- a necesității sale, cât și a principiilor imple- care mai profundă a bibliotecarilor în aces- mentării sale. te zone. Studiile actuale indică apariția diverse- ■ O altă paradigmă sunt bibliotecile care lor modele, mai bine zis a unui conglome- își construiesc obiectivele în jurul serviciilor rat de diferite modele, roluri și nișe deschi- mai mult decât în jurul colecțiilor. O astfel se bibliotecilor universitare. Astfel, raportul de bibliotecă trebuie să fie foarte explicită „Cartografierea viitorului bibliotecilor aca- pentru utilizatorii săi în vederea prezentării demice”, elaborat de Asociația bibliotecilor sale și a serviciilor pe care le oferă. publice, școlare și universitare din Marea ■ Biblioteca globalizată este cea de a Britanie, a demonstrat câteva paradigme de noua paradigmă, sintetizată de specialiști, dezvoltare a bibliotecilor universitare: în care se susține dezvoltarea biblioteclor în ■ Biblioteca hibridă, apărută la finele rețea cu posibilități de conservare digitală anilor 1990 rămâne actuală în continuare. sau furnizare de servicii comune, reorien- bibliologic Magazin Într-o astfel de bibliotecă convețuiesc în ar- tarea bibliotecilor de la nivel instituțional la monie resursele tipărite și cele electronice. nivel global. ■ Biblioteca orientată spre exterior asigu- ■ Biblioteca fără frontiere trece peste fronti- ră utilizatorii săi cu resurse informaționale erele organizaționale, angajează profesioniști din exterior și concomitent promovează din alte domenii pentru a asigura activitatea produsele interne la nivel informațional multiaspectuală prin deschidere și flexibilita- nr. 1-2 | 2021 global. te în implementarea cooperării. ■ Biblioteca în viața utilizatorilor se im- ■ Biblioteca este cel de al treilea loc digital- plicâ în pregătirea, scrierea și promovarea această paradigmă generează biblioteci lucrărilor științifice ale cercetătorilor. care colaborează la nivel internațional pen- 71 72 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci stabilite. care de marketing ocupă Cei se comunicare, își poate atinge obiectivele lului în care fiecare instituție, anume prin din domeniu oexplicație cu vin clară afe de planificare și management. Specialiștii keting pun digital omulțime deprobleme, lor, atehnicilor șiinstrumentelor demar ketingul înzona Explozia canale digitală. situație care transferă aproape integral mar nale, cumpără șion–line,vând cale pe diverse resurseză, accesează informațio- Oamenii obțin informații, documentea se mediulla on-line crește unan dela altul. la celene tradiţionale cu off-line. cientă a noilor canale și instrumente on-li trebuiespecialiștii asigure să integrarea efi acestepractică schimbari. În acelasi timp, există resurseca șicapacități deapune în redefinite obiectivele,se darasigure să si nivelulla întregii instituții, obligând fie să adaptat noile la tipuri to action”. de„call cât șiprin prisma conținutului care trebuie canaleloral prin care transmit se mesajele, schimbări majore atât din punct de vedere municare reprezintă un necesar relevant cu Strategiile demarketing, politiciledeco șideaatrageactuali utilizatori potențiali. generale ainstituției deaîntâlni utilizatorii sunt inovatoare șiadaugă valoare strategiei ting în bibliotecile universitare, deoarece dezvoltareapentru strategiilor demarke- tranzițiasul cu comunicării îndigital. de paradigmă, iar fiecare instituțiepa- ține sitare îmbină succes maicu multe modele exemple reale când unele biblioteci univer factorii care îi afectează dezvoltarea. Există organizaționale soluții cu reale, identifică mulează inițiative, proiecte manageriale și ținândrii cont detendințele for globale, bliotecă își stabilește principiile dezvoltă exhaustive șiniciindependente. bi Orice profesioniștii bibliotecilor. și creează unpotențial extraordinar pentru necesită gândire șiacțiune nivel la derețea cunoștințe șidiscipline. Această paradigmă rea asigurării accesului șischimbului de oamenilor ale deștiințăvirtuale învede construireatru șisusținerea comunităților Numărul persoanelor care conectează se Marketingul provocări vine cu digital Noile tendințe sunt foarte importante Evident aceste că paradigme nu sunt ------tre aceste obiective, dar trebuie cunoscută utilizatori. Pot fi toatesau doar unul din rut doreșteori se fidelizareapotențialilor care noi mereu au urmăresc apă ceservicii jamentului celor care sunt deja utilizatori, instituția? Obținerea reputației sau anga- reacționează șicum? face parte, cepreferințe are, ceîncurajări la Care este publicul țintă? Dincecomunitate tuită pași: dinpatru strategie decomuncare on-line este consti act de eficiența comunicare. fiecărui Orice list îndomeniu care ajută maximizarea la și regulă, înbibliotecă De se. este unspecia în condiția folosirii acât mai puține resur publicul-țintă întimp legeră cale real, pe le încel mai eficient mod, ele ajungândla de comunicare? line desktop dela spre mobile. terminale înregistreazăse otranziție on- aaccesării cont țină se să de faptul nivel la că mondial lele decomunicare. În toate acestea, trebuie instituție sunt instrumentele alese șicana marketingului. care au contribuit modelarea la viitorului domeniul marketing dinîntreaga lume, keting drept unul dintre în cei50„guru” recunoscut deChartered Institute of Mar și studenților din domeniu. În 2004 a fost rând consultanță, instruirea specialiștilor și atehnologiilor marketing, pentru asigu aplicarea mai cea reușită amediului digital cializat înschimbul decunoștințe privind on-line publicațieial deconsiliere înmarketing este cofondatorul șidirectorul deconținut e-mail și marketing Daveviral. Chaffey parteneriate, publicitate, marketing prin principale: căutări on-line, relații publice, comunicare funcții îndependență deșase toategrupează instrumentele și canalele de le șiarii decomunicare. Dr. Dave Chaffey re, daracopere șisă tot mai multe cana tot mai multe resurse –umane șifinancia trebuie planifice, să să să asigureprevadă și cu atențiecu resursele șirezultatele. care pe direcția lucrează se măsoară și se Ce obiective –Ce urmărește doilea pas Al Primul –Cui pas Bibioteca? adresează se Cu ajutorul lor transmit se mesaje Care sunt cele mai pertinente mijloace În destrategia funcție adoptată de Smart Insights. Din 1994este spe ------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci Al treilea pas – Ce mesaje-cheie ajută ză „implicare”. Brandul bibliotecii evocă la atingerea obiectivelor propuse? Utiliza- sentimentul și înțelegerea a ceea ce repre- torilor trebuie să li se comunice benefi- zintă biblioteca și valorile pe care le promo- ciile colaborării cu biblioteca universitară. vează și se manifestă în toate experiențele Argumentele trebuie concepute, plecând instituției, inclusiv în prezența sa on-line. de la obiectivele trasate și promovarea ra- - Publicitate: mesaje contra plată on-li- poartelor către publicul țintă. Atunci când ne, în ziare, reviste și radio. se cunoaște că utilizatorii astăzi caută ceva - Ecran TV: situat în holul clădirii ori calitativ, nu ieftin, nu trebuie să fie folosite într-un alt loc cât mai vizibil, în care de- frecvent și inutil cuvinte ca „gratuit”. Al pa- rulează o prezentare atractivă și dinamică trulea pas se referă la stilul de comunicare despre bibliotecă, colecțiile, serviciile și care reprezintă instituția, important este să prezența sa în rețele. fie cât mai consistent și explicit. De obicei, - Canale virtuale: Biblioteca valorizează sunt respectate câteva orientări generale în special utilizarea acestor canale de co- pentru o comunicare corectă: folosirea unui municare pentru versatilitate, imediatitate stil clar și simplu, scrierea în limba utiliza- și posibilități de difuzare. torilor, interesant și atractiv, nu se promite - Buletin informativ: Biblioteca trimite ceea ce nu se știe și nu se poate face. periodic buletine de știri prin dispozitive- O bibliotecă universitară caută să folo- le electronice pentru studenți și profesori sească trei tipuri de canale: Proprii – din printr-o listă de distribuție pe care o deține Bibliotecă, Prin Universitatea fondatoare și care este actualizată periodic. și Externe. - Audiovizualul (mediile specializate: Proprii – din Bibliotecă filme, diapozitive, casete video, televiziune - Contactele personale (de la un indi- cu circuit închis, reţelele de computere sau vid la altul sau de la o persoană la grup). intraneturile) Asistență directă și telefonică: Biblioteca este - Toate elementele vizuale ce pot fi ex- conștientă de importanța acestui canal de puse la sediu (inclusiv postere, articole din marketing direct, din moment ce constituie ziare, afişe ), CD-ROM-uri. primul contact sau prima imagine pe care o În activitățile de marketing on-line se primește utilizatorul. Mesajele sunt clare și îmbină căile Proprii cu cele Externe, actu- univoce, prin telefon, sms sau e-mail. ale și foarte importante fiind : - Poşta tradiţională. • Vebul Bibliotecii – acesta trebuie gân- - Publicaţii (mediile specializate: cărţi, dit ca un bun imobiliar ce găzduiește tot reviste, ziare, newslettere). ceea ce înseamnă azi bibliotecă. Doar bibli- - Media de imprimare: Biblioteca tre- otecarii decid cum se prezintă cu resursele, buie să beneficieze de suporturi de impri- serviciile și produsele lor. Toate acestea, mare a bannerelor, afișelor, pliantelor etc. inclusiv design-ul site-ului sunt elemen- în vederea răspândirii produselor, servi- tele care îi generează reputația. Aceasta ciilor și activităților sale spre diferite seg- din urmă atrage creșterea vizibilității și a mente de utilizatori, consolidându-și ima- cererii pentru ceea ce se oferă, iar în defi- ginea de brand. Aspectele de proiectare nitiv se reflectă în statisticile anuale, suc- și utilizare a brandului fiind detaliate în cesele studenților, ale cadrelor didactice bibliologic Magazin manualul de identitate corporativă. Bran- și cercetătorilor. Conținutul pe care se ba- dul este o parte importantă a procesului zează site-ul unei biblioteci universitare de marketing prin care utilizatorii reali include catalogul electronic, repozitoriul și potențiali, autoritățile și societatea află instituțional, ebooks - Biblioteca digitală ce face biblioteca, ce înseamnă biblioteca, cu materiale didactice și metodice, link-uri inclusiv ce înseamnă biblioteca pentru di- pentru acces la baze de date cu specificări nr. 1-2 | 2021 ferite persoane, pentru diferite niveluri de relevante, infografice, broșuri on-line pri- instruire etc. Pe această cale se stabilesc și vind achizițiile recente, expoziții informa- se comunică obiective clare, se dezvoltă o tive și tematice, o diversitate de tutoriale în relație emoțională cu publicul care creea- susținerea utilizatorilor, serviciul Întreabă 73 74 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci torul final. torul conducecă mesajul direct către consuma Publicitatea ambientala are marele avantaj plasare,pe atragerea suporturilor originale. blicitate încare accentul principal este pus mesajul folosit. Este caracterizat o puca ambient marketing depinde foarte mult de home advertising). Reușita campaniei de modalitate de promovare (out – OOH of HI5etc. Linkedin, cebook, este disponibilă atât cât Fa șipe Google, pe mita sumă. Această formă demarketing de reclamă, fiecare la se achităclick o anu plată traficul generat pentru prin afișarea conținut similar (link-uri). tarea dereferințe alte dela website-uri cu fi depistate de motorulcăutare de șicolec relevanței anumitor cuvinte -cheie a pentru optimizat șimodificat în vederea obținerii tare. conținutul Deci, paginilor web trebuie tion) -Optimizare Motoare pentru de Cău timizare -SEO (Search Engine Optimiza tate încăutări organice prin strategii deop activități care asigure să bibliotecii vizibili nificarea de marketingtrebuie să includă are legatură vizibilitatea. cu Iată decepla meniul lor chiar perfomanța dacă lor nu considerate demulți cele mai bune dindo care apar primele întopul căutărilor sunt atunci când au nevoie Bibliotecile deceva. de prima amotoarelor pagină decăutare Însează. majoritatea einu cazurilor trec bibliotecăla și produsele care intere îl principal prin care utilizatorii ajungă pot să motoare decăutare (PPC șiSEO) necesitățile lui. ră impactul imediat asupra utilizatorului și feel –atinge șisimte, acest procedeu asigu brandul utilizeze și să cieze oferit. Touch & a convinge utilizatorii testeze, să benefi să este metodă Prin această urmărit scopul de maiun mod eficientcu un buget limitat. centuând obiectivele de comunicare într- un tip de publicitate ac termen scurt, pe bibli cu carecu confruntă. se asistați însoluționarea problemelor uzuale utile prin care utilizatorii sunt informați și solicitărilor de achiziții, tot felul dedate • marketing este oaltă Media Ambient • (Pay-per-click)PPC –este oformă de • Cautarea Internet pe astăzi este canalul • • otecarul, Formular privind colectarea colectarea privind Formular otecarul, Publicitatea BTL (below the line) Search marketing – promovarea prin este ------reţelele on-line, personale de opi paginile mai mult despre produsele promovate pe lumea cât șifaceca vorbească ingul sa viral muri, messenger, sms-uri, spoturi etc. ternetul, email-ul, site-uri, blog-uri, foru destinatar. Pentru este aceasta utilizat In difuzarea ulterioară ainformației decătre depublicitatemod constă înacceptarea și Avantajul media. tribuite însocial acestui - butoane de expediere prin email sau dis produs util, asigurat tehnice, detalii gen cu dusele concrete înspațiile aglomerate. anumiți promotori laudă insistență cu pro ajutorul publicității atunci ascunse când tehnologie depromovare aprodusului, cu muzical, eveniment, ș.a. (roman,scrisă piesă deteatru), videoclip sau logo într-unTV, film, producție opera presupune integrarea unui produs, brand nii, chat, grupuri dereferinţă pe oară în1984decatre Jay Levinson Conrad marketingde guerrilla afost utilizat prima în fata unpas cu competitorului. Termenul neordinarerea unei tactici scopul cu deafi anumite instituții ori unor ale Consorții. – marketing poate fi unei Târgul Proiectelor moria participanților. Un exemplu de event arămâneși pentru mult pentru timp în me success acreacu pentru oimagine pozitivă na cât mai mulți consumatori, este realizat acest eveniment La adu se de perspectivă. brand șiconsumator acrea pentru orelație deinteracțiunezintă unică oocazie între niment semnificativ. evenimentUn repre interesele organizației ajutorul cu unui eve keting sor, autoritate. cu uncunoscut de la sau produsserviciu unprieten, dela pofe mai credibilă formă depromovare aunui comunicarea dintre interlocutori. Este cea grai) este aceasta publicitatea ceare în loc WOM marketing –Marketing prin viu despre el șialtora. produs dorească să neaparat comunice să tător încât cel ce află despre ori serviciu un mesajulca foarte devina atractiv, să încân Uniculţă. marketing scop înbuzz viral Marketingul Life placement placement Product Guerrilla marketing Guerrilla Event-Marketing, Entertainment Mar Word-of-mouth marketing (WOMM, Buzz marketingBuzz reprezintă deapromova experiența (plasarea înviață) este o este generat demarket- este promovarea unui (plasarea deproduse) presupune utiliza- ş este acela i influen ------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci în cartea cu același nume. Această tehnică a otecii, a scopului și rolului său educațional devenit una dintre cele mai inovatoare meca bibliotecă universitară de importanță tode de marketing. Ea se bazează pe timp, națională și internațională, creșterea gradu- energie și imaginație și nicidecum pe un lui de conștientizare a publicului cu privire buget mare, lucru care i-a adus la început la servicii, evenimente și activități. numele de “publicitatea săracului”. Se disting diverse campanii de market- Folosintd această tactică fiecare ing: expoziționale, corporative, de colecta- organizație poate să atragă atenția publi- re, de vizitatori, campanii de ambient mar- cului în cele mai neașteptate locuri. Cu cât keting, campanii on-line prin bannere. Pen- acțiunea este mai spontană și campania mai tru fiecare tip de campanie este elaborată o creativă, cu atât impactul va fi mai mare. strategie, iar pentru o mai mare eficiență Web analytics – instrumente și servicii este utilizat mixul de marketing, introdus ca de analiză a tuturor activităților de mar- termen în anii ‘50 și care sugerează ideea keting. antrenării resurselor de marketing în dife- Social media: este locul în care este pro- rite combinații. În viziunea lui Philiph Ko- movat brandul și conținuturile pentru ac- tler elementele mixului de marketing sau tivitatea infodocumentară în sensul con- „cei patru P” sunt : Produsul, Plasamentul, vingerii potențialilor utilizatori. Pentru Prețul și Promovarea. Produsul reprezintă aceasta este folosit Facebook, Instagram, combinația de bunuri, servicii, idei pe care Linkedin, Twitter, Snapchat, Pinterest etc. le oferă Biblioteca. Plasamentul, vizează Pentru o mai mare diseminare a serviciu- canalele de distribuție. Plasarea reprezintă lui pe rețelele sociale și tehnologiile mobile, acele activități ale bibliotecii care fac dis- chat-ul poate fi integrat în profilul de Face- ponibil produsul publicului-țintă. Pentru book, precum și în profilurile bibliotecari- satisfacerea acestora, produsul trebuie să lor și se lucrează la accesarea chat-ului prin fie disponibil la momentul oportun, într- intermediul telefoanelor mobile. Este un un loc cât mai convenabil. Prețul este foar- plus de accesibilitate și confort pentru uti- te important pentru utilizatori întrucât lizatori prin care se obțin informațiile de aceștia sunt preocupați de valoarea pe care care are nevoie. o obțin. Promovarea conține activități lega- Entitățile digitale interactive: era digita- te de prezentarea produselor, publicitate, lă asigură un pachet ce poate fi exploatat cu relațiile publice. Promovarea reprezintă ac- inteligență artificială. Dacă biblioteca vrea tivitatea ce comunică meritele produselor să fie cel mai căutat furnizor de informații, și convinge utilizatorii să le folosească. chatbot-ul este un nou agent digital care poa- Următorul canal de comunicare este te să țină cât mai aproape pe utilizatorii săi. Universitatea fondatoare. Pentru a mări Newsletter: dacă se dorește a fi cât mai numărul de canale utilizate pentru co- aproape de utilizatorii existenți și pen- municare, Biblioteca trebuie să profite de tru a-i cuceri pe cei indeciși se apelează la mass-media virtuală a Universității: web- oportunitățile oferite de e-mail marketing. ul instituțional, buletine interne în care Pe această cale este comunicat conținutul biblioteca își are pagina ei, videoclipuri promovat, sunt transmise informațiile cu multidisciplinare, evenimente, revista di- privire la ofertele și evenimentele organi- gitală universitară, interviuri participative, zate sau se redirecționează abonatul spre rapoarte, cronici etc., liste de distribuție Magazin bibliologic Magazin website-ul, blogul, bibliotecile și platforme- institutională cu un administrator univer- le deschise în care s-au înregistrat de cu- sitar care moderează toate mesajele, inclu- rând lucrările instituționale, social-media siv ale bibliotecii. Prin aplicația respectivă cu biblioteca. biblioteca poate trimite notificări despre Aplicațiile mobile: care permit utiliza- știri, modificări de program, reguli de îm- torilor să se conecteze la site-ul bibliotecii prumut, etc. Este foarte importantă și ne- pentru a accesa în primul rând noutățile și cesară implicarea bibliotecii în proiectele nr. 1-2 | 2021 catalogul electronic. și evenimentele universitare. De asemenea, Campanii de marketing care urmăresc, sunt folosite facilitățile oferite de diferite de regulă, creșterea numărului de utilizatori, facultăți, centre de servicii către studenți, creșterea gradului de conștientizare a Bibli- rectorat și centre ale diverselor asociații 75 76 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci vertoriale), inserturi publicitare,vertoriale), inserturi cupoane, bateri, culturale, etc.) - apariții emisiunilor încadrul (știri,dez duse, emisiuni sponsorizate), Televiziune cost (spot-uri, teleshoping, plasare depro- Televiziunesa. –spațiu publicitar contra în care biblioteca nu înstructura deține îl conta Media universtar pe Centru încazul minarea activităților Bibliotecii poate se carevisuale completează șisusține dise interviuri, reportaje etc. evenimente coordonarea șipe posibililor rea deinformații întimp util despre divesre colaborareape biblioteca, cu furniza pe națională șiinternațională fie să articulate Estecă. important mass-media ca urbană, lor care înmulte au cazuri proiecție publi propriile informații derivate dinactivitățile le denivel national șiinternational. consorțiilor,paginile instituțiilor profesiona Asociațiile profesionale, bibliotecarilor, Liga site-urile lor web șirețelele sociale. pe privind știrile ca produsele șiserviciile instituția este încolaborare apubli pentru contactate diverse centre șiunități care cu aobținepentru unimpact mai mare pot fi au spațiu feedback. pentru studențești ori cadrelor ale care didactice tecă [on-line] [citat 12 august 2020]. Disponibil: 2020]. august 12 [citat [on-line] tecă 2.CHERADI, Natalia, Elena RAILEAN. Instrumente inovative pentru promovarea serviciilor de biblio [on-line] [citat12august2020].Disponibil: Iván universitarias. bibliotecas para tendencias en nuevas basada de marketing Alonso. Estrategia 1.BENÍTEZ GÓEZ, Ángela María, MONTOYA RESTREPO, Luz Alexandra, MONTOYA RESTREPO, Referințe bibliografice: august 2020].Disponibil: 5.VASILEIOU, Magdalini. Marketing and promotion of e-books in academic libraries [on-line] [citat 12 science/article/pii/S1877042814031012 role of Library professionals [on-line][citat 12 aug.2020].Disponibil: 4. PATIL, S.K., PRANITA,services: of Library marketing and practices promotion Library Pradhan. A 2020]. Disponibil: august 12 [citat [on-line] lume în bibliotecă de Marketingul Simona. GHEORGHE Ionel, 3.ENACHE tive-pentru-promovarea-serviciilor-de-biblioteca.html 7. 2020]. Режим доступа: 6. ГУГЛЯ, Л. В. Маркетинг в работе вузовской библиотеки [on-line] [дата обращения: 12 aвгуста motion_of_e-books_in_academic_libraries ния: 12 aвгуста 2020]. Режим доступа: onnaya-politika-bibliotek КОРМИШИНА, Г. М. Внешняя политика коммуникационная библиотек [on-line] [дата обраще Presa scrisă –aparițiiPresa scrisă înarticole (ad Pentru producția demateriale audio Mass-media Foarte importante promovare pentru sunt Extern: Pe lângă toate canalele indicate – Biblioteca își generează http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A27092/pdf http://www.spsl.nsc.ru/fulltext/IZDGPNTB/bibliot/bibliot15.pdf 5 etc.). https://www.researchgate.net/publication/235311839_Marketing_and_pro

https://cyberleninka.ru/article/n/vneshnyaya-kommunikatsi https://core.ac.uk/download/pdf/268087963.pdf ------https://dokumen.tips/documents/instrumente-inova fluide. grat, iar granițele dintre acestea sunt tot mai celfuncționează mai bine împreună, inte- noi.modalități și tactici Toate aceste canale turor oportunităților ori unor descoperirea fie asiguratesă șiinventariereaanaliza tu oferite.dusele Important șiserviciile este obiectivele strategice bibliotecii, ale pro de de canale șimetode variazăinfuncție procesul șifurnizarea serviciului. a utilizatorilor, unde eisunt participanți la este orientată către percepția satisfăcătoare .În efectiv” mesc acest sens,oferta serviciilor care pe pri îl șiserviciul față deunserviciu „diferența dintre așteptările utilizatorului utilizatorului apare atunci când percepe se fie direcționatecătre realizarea acestuiscop. urmare, eforturile organizației ar trebui să dorințelor, nevoilor șiașteptărilor lor. Prin rii, obiectivul principalsatisfacerea fiind și inițiativele de marketing sunt utilizato principală care pe gravitează toate ideile oferteba devaloare utilizator. pentru Axa acrea,pentru comunica, livra șischim deactivitățiun set șiprocese instituției ale (AMA) subliniază „marketingul că este sponsorizate, invitații înemisiuni. spațiu publicitar Combinarea sau utilizarea unui mix satisfacția În ce privește ceea serviciile, Asociația Americană de Marketing –spot-uri publicitare,Radio emisiuni https://www.sciencedirect.com/ ------CZU 025.3:[004.78:37]

DOI 10.5281/zenodo.4636973 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci ELABORAREA UNUI TUTORIAL VIDEO DIDACTIC – STRUCTURĂ, ETAPE, MIJLOACE

Adela NEGURĂ, Biblioteca Ştiinţifică Medicală USMF „Nicolae Testemiţanu”

Rezumat: Articolul reflectă o metodă inovaţională, Abstract: The article reflects an innovative method utilizată în procesul instructiv-educativ – tutoriale- used in the instructional-educational process - video le video, metodologia elaborării şi avantajele uti- tutorial. It surveys methodology of their elaboration lizării lor. Astăzi, când știința cuprinde spații noi, and the advantages of using them. Today, when sci- nevoia de personal calificat a crescut semnificativ. ence encompasses new spaces, the need for qualified Pentru asigurarea cu lucrători de înaltă calitate, personnel grows significantly. To provide high qual- nivelul de formare, atât în școli cât și în universi- ity workers, the level of training both in schools and tăţi, a crescut considerabil. În procesul educațional universities increases considerably. New techniques sunt introduse noi tehnici, cum ar fi: cursuri, semi- are introduced in the educational process - courses, nare, exerciții practice. Tutorialele video ocupă un seminars, practical exercises. Video tutorials play a loc special, atât în procesul educațional principal, special part in the main educational process and in cât și în cursurile de formare avansată. the advanced training courses. Tutorialul video este un tip special de organiza- The video tutorial is a special type of organization re a procesului educațional, constând în faptul că of the educational process, including different video la lecții sunt utilizate diferite echipamente video: equipment being used during lessons: screen, pro- ecran, proiector, laptop etc. Tutorialele video de- jector, laptop, etc. Video tutorials become more and vin din ce în ce mai populare, datorită eficienței lor more popular due to their high efficiency. Practice of ridicate. Practica de utilizare a tutorialelor video a using video tutorials shows that the level of qualifica- demonstrat, că nivelul de calificare a specialiștilor tion of the specialists in this case grows higher than în acest caz este mult mai mare decât a celor, care that of those who attended regular hours. au frecventat orele obișnuite. Keywords: video tutorial, didactic tutorial, on-line Cuvinte-cheie: tutorial video, tutorial didactic, education, elaboration methods, specialized pro- educaţie on-line, metode de elaborare, programe grams.

specializate. bibliologic Magazin

„O imagine valorează cât o mie de cuvinte”. Fred R. Barnard

tilizarea tehnicilor video în societatea și gratuitatea tutorialelor didactice nr. 1-2 | 2021 tatea contemporană devine foarte - acestea sunt principalele argumente ale necesară.U Acestea pot fi atât camerele video lecțiilor video. Dar este imposibil să vor- obișnuite, cât și computerele modernizate bim doar despre aceste avantaje, deoarece sau telefoanele performante. Disponibili- educația on-line din mai multe puncte de 77 78 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci percepția materialului învățarea șipermit în explicarea temelor simplifică foarte mult litatea, emotivitatea, intonația profesorului ente școlare decât obișnuite. lecțiile Vizibi lui, fapt fie celepermite să mult mai efici succes a materialuteoria practică și partea tutorialele deformare video combină cu reguli,la cât șiexemplele sistemice. În plus, cheie în considerare șiia atât excepțiile de concentreazăsale atenția asupra factorilor tutore, intonația, cu emoțiile șigesturile învățare, deoarece profesorul, încalitate de moment simplifică foarte mult procesul de nuanțelor cheie acestui ale subiect. Acest video, profesorul concentrează se asupra și impersonală, apoi înprocesul deformare prezentând-oticulară, într-o formă uscată multe moduri dearezolva oproblemă par sau manualele pur șisimplu enumeră mai citatea formării. de exerciţii culegerile Dacă estecru exprimat înprimul rând prin efica mentele tradiţionale. didactice Și acest lu cunoștințele. dată tutorialul a sistematiza pentru didactic mult timp, este suficientvizionămsă încă o cacitatea instruirii; este confortabilă,: eficientă și practică tradiționale profesorii, cu lecțiile deoarece independent.în mod ent, decât atunci când manualul este studiat plă, conform experților, permite elevului să materialul într-o formă accesibilă șisim profesional, încare prezintă instructorul cunoștințelor. Tutorialele compilate video propus, cișisistematizarea, aprofundarea nu numai asimilarea întregului material puternice aelevului, studentului permite autoorganizare. Prezența unei motivații marea distanță la necesită disciplină și vedere este mult mai eficientă decât instru ască 89% dinmaterialulască propus, iar însu fortabil, fapt care sporește rezultatul elevi pentru materialului predat mai repede mai intense, nu îndetrimentul studiilor; oferă posibilitatea deadescărca cele zilele Dar, înpofida tuturorbeneficiilor, for - repetarea materialului nu durează prea - instruirea are într-un loc regim optim Educația on-line are prioritate faţă de - instruirea are într-un loc mediu con - planificareala discreția dvs. vă lecțiilor ş e ş i studenţi; ş i mai efici ş i efi ------te colorate. șipoze lentă deinformații exemple utile cu ilustra logie. - frumusețe șipsiho -modă, puțin serioase informaţionale,gii precum șisubiecte mai populare șisolicitate. sunt video șicursurile video atâtlecțiile de de percepție, și numai cauză din această este foarterul aproape demediul natural de învățare, numai că pentru atunci creie sunet oferă uimitor unefect înprocesul Dar, nu să uităm, numai că videoclipul cu un rol imens, care nu poate fi subestimat. însistemuldeo deformare deastăzi joacă oricine.zi pe dintre aceste abilități prețioase vaîngro vederea și auzul. Gândul de a pierde una două sisteme fundamentale depercepție: creându- a elevului. restul 11%reprezintă munca independentă vizionate oricând iinţe exacte, științe naturale, tehnolo rite alege tutoriale video, care referă se dife la gamacă lor este adevărat cu largă. Putem de căutare abrowserului, ne vom asigura, diferitecu tematici. video.rilor șilecțiilor sunt aproape nici pe toate avantajele cursu a informațiilor noi. bile șimai eficiente în procesul deînvățare de predare este unul dincele mai convena suntdeo întopul popularităţii. Acest mod naștere informații percepe șiaudio, vizuale dio, deoarece fiecarepersoană, chiarla de video. Pe doi sunt locul plasate sursele au cel maicepe bine șimemorează informațiile foarte utile înviitor. în același timp, noi competențe, care vor fi îmbunătățesc cunoștințele, dar dezvoltă, ilor și, prin moderne urmare, nu numai rea educației tradiționale șiatehnologi deinformații,se care combina permit - Al doilea avantajAl doilea : La momentulLa diferite actual tutoriale vi Avantajele tutorialelor video Internetul oferă astfelacces la de sur Dacă vom Dacă „tutoriale scrie video” în bara Primul avantaj: ogamă largă decursuri Dar ademonstrat, practica acestea că nu În procesul deînvățare, per opersoană Rolul îneducaţie tutorialelor video ş t Tutorialul video ş i oimagine alumii ajutorul cu a Prin urmare, tutorialele- vi ş i oriunde ele pot fi ascultatesau este osursă exce . Oposibilitate ------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci excelentă ar fi descărcarea tutorialuluiîn sunt greu de înţeles atunci, când doar citeşti calculatorul personal, în player sau telefon. textul, mai ales când conţin o terminologie Atunci când apare timpul liber, putem as- dificilă, deoarece întregul proces este oferit culta şi asimila toate informațiile necesare. şi poate fi urmărit vizual pas cu pas. Putem face acest lucru atunci când suntem - Conţinut optimal - Profesorul nu va în drum spre casă sau serviciu, în timpul omite nimic, din ce şi-a planificat, nu se va când facem sport sau suntem la plimbare abate de la temă în timpul explicaţiilor şi prin oraş. va şti exact cât timp va dura explicaţia te- Al treilea avantaj: tutorialele video pot mei noi. O structură bine chibzuită. Drept fi asimilate de toţi. Fiecare persoană are urmare, astfel de proiecte sunt din ce în ce anumite priorităţi în asimilarea informa- mai utilizate în scopuri educaționale, mai ţiei. Cineva percepe mai bine informaţia ales că tehnologiile multimedia moderne auzită, altcineva are nevoie de contactul permit crearea de materiale de înaltă cali- vizual cu textul sau imaginea. Tutorialul vi- tate. deo combină aceşti doi factori într-un tot Tipuri de tutoriale video: întreg. Chiar şi cea mai dificilă informaţie ● Screencast (capturare de ecran) - în- poate fi asimilată simplu şi uşor. registrare de pe ecranul calculatorului şi Al patrulea avantaj: tutorialele video – voice-over (voce în afara cadrului), care co- sunt un cadou perfect pentru diferite cate- mentează tot ce se întâmplă în video. E ge- gorii de persoane. Putem oferi un tutorial nul perfect, scopul căruia este de a instrui de masaj persoanelor, care nu sunt indife- spectatorii să utilizeze programul Photo- renţi faţă de acest mod de relaxare, un tu- shop sau oricare alt program de calculator. torial cu tematică istorică poate fi util per- ● Asistenţă video sau videoul cu „capul soanelor interesate de evenimente şi fapte vorbitor” - omul stă în faţa camerei şi citeş- istorice, iar tutorialele despre o alimentaţie te textul. Acest format video se utilizează, sănătoasă şi un mod sănătos de viaţă vor de regulă, în calitate de supliment la pre- deveni un izvor nesecat de informaţie pen- zentările PowerPoint, când este necesar de tru persoanele, care încearcă să-şi schimbe comentat slide-urile. modul de viaţă. ● Tutorial (lecţie video) – un clip scurt În afară de aceste avantaje mai putem cu conţinut didactic. Ca format seamănă menţiona: mult cu o emisiune TV. Tutorialele video se - Utilizarea accesibilă - pentru auto- disting printr-o serie bogată de secvenţe vi- educația cu ajutorul cursurilor și lecțiilor deo și o „dramaturgie a operei”, concepută video nu sunt necesare dispozitive supli- în mod ideal. mentare, este necesar doar un calculator cu Crearea de tutoriale video este un proces acces la Internet. După descărcarea cursu- complex. Există două metode principale de lui, îl putem vedea pe orice dispozitiv. Nu elaborare: este nevoie să facem notiţe sau să conspec- - înregistrarea video utilizând o cameră tăm informația primită, pentru că putem video pe diferite tipuri de suporturi media; întotdeauna să revenim de nenumărate ori - înregistrarea semnalului de la echipa- la orice porţiune video și să repetăm mate- mentul care produce imaginea (TV, moni- rialul deosebit de dificil. Prețul tutorialelor tor etc.). bibliologic Magazin video este un alt avantaj. Acest tip de in- Prima metodă utilizează o cameră video struire este mult mai ieftin decât un dispo- pentru înregistrare. O cameră video este zitiv pentru cursuri speciale, iar materialul un dispozitiv electronic de imagine pentru primit poate fi mult mai interesant, actual obținerea de imagini optice ale obiectelor și relevant. ce urmează a fi filmate pe un element fo- - Abordare profesională - tutorialele vi- tosensibil, adaptat pentru a înregistra sau nr. 1-2 | 2021 deo sunt elaborate în aşa mod, ca să ofere a transmite imagini în mișcare la televizor. elevilor şi studenţilor o cantitate maximală Această metodă nu este convenabilă atunci de informaţii. Cu ajutorul lor pot fi îndepli- când înregistrăm munca în program ca o nite cele mai dificile sarcini didactice, care lecție. Pentru aceasta este necesar să utili- 79 80 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci MOV, WMV,RM, GIF, CAMV. tele acceptate deprogram: AVI, SWF, FLV, Studio ты într-un fi ecranul depe calculatoruluiginile ş playerevideo zăm adoua metodă. video, dar Vizualizarea fi 4096 în: morizează oconsecutivitate ca deimagini sunete înorice parte mului calculator. pe (*.exe), este fără posibilă instalarea progra a tutorialelor video lizate elaborareprograme de specializate inclusiv deînregistrare setări audio. Acestespeciale. software au multesetări, oară. Înregistrarea are folosind loc software format o prelucrare pentru special ulteri de computer). anumit mediu (deexemplu, unhard disk lui, televizorului, altor echipamente un pe caresemnal, ecranul vine depe monitoru se vaschimba îndependenţăse decalitate AVI. registrări video. Înregistrarea efectuează se cesibil înutilizare, „open source” în pentru dorite. tele sau dreptunghiuri aevidenția punc pentru bilitatea adăugăm să câmpuri text, săgeți cu te te, permite editarea video, sunt încorpora ecran înfișierepe dediversevideo forma puternic înregistrarea pentru imaginilor последовательности neschimbate sau efectua modificări le putem menține registrării, putem optimiza înregistrarea, memorizarea sunetului. tea de a vedea tea deavedea (Grayscale). avem asemenea De posibilita- i

elementele Macromedia Flash (SWF) memorizează totul într-un fi 2. 3. 1. uti mai populare- și mai frecvent Cele Acest este semnal înregistrat într-un În este doilea celcaz, de-al înregistrat un 4.Werbineria с calitate superioară экрана Programul culori Jing Videoul creat ajutorul cu Сamtasia Studio poate fi exportat ş

ier – ş , i

и simplă . permite nu doar înregistrarea *.exe. ( . Camtasia capturi de ecran. Oferă- posi Fi ş воспроизводит volumul fi ierelor create în

ş Screen2exe ierul poate fi ierul memorizat – unprogram foarte ac – 256 : Она a sistemului Windows из *.exe). Permite şi , 16-bit,

în unul din forma делает captează acțiuniși ş După oprirea în – uninstrument ierului final ierului culori captează ima- ş ier Screen2exe их скриншо- , normală Camtasia alb-negru

standard в ş i leme той , care care

же

ş – ------i .

Rezultatul poate fi exportat în formatele te înregistra sursa dela video, ecran, audio. gratuită aunui program mai avansat. Poa alte surse desunet. un microfon, difuzoare, linietelefonică și proiectat aînregistra pentru sunetul dela rialului te abilităţi pedagogice. untip devine apartetorial video declipuri populare.video carea rapidă avideoclipurilor înserviciile AVI formate :.EXE,.FLV, .HTML etc. butoanelor, titlurilor. Susţine o varietate de capturarea ecranului, adăugarea textului, alelor identificat acel utilizatoral bibliotecii,care mic, întimp real. Drept public-ţintă afost profilului cercetătorului Google în Acade riu, scopul eracrearea căruia tă. În nostru, am cazul elaborat un scena clipului. minăm clar șiscopul înmod video ideea o anumită trebuie idee, deaceea deter să de Let’s Play, menţionate mai sus, necesită mai multă atenţie, decât alte tipuri destinaţie cu video în capul spectatorului. În a trebuie prezentată îna mentează calculator), pe informaţia unjoc sau dejucători ungrup demonstrează șico ecran, însoțite detext, încare unjucător un videoclip, decapturi uneori unset de Let’s Play ne să jucăm” „hai (din engleză – atât,ca spre deosebiresau defilm alt tip de tate, conține anumite informații. Mai mult prelegere universi dela practică sau lecție înregistrarea ecran). depe (deexemplu,surse video ocameră web și interesantăo funcție decombinare adouă ușurință.cu Programul are, deasemenea, fierbinți”, putemporni/opri înregistrarea de convertire înFLV. Utilizând „butoanele în formatul AVI posibilitatea cu ulterioară 7. Elaborarea unui didactic tutorialElaborarea video 6. Pasul 1. Orice înregistrareOrice porne video Metodologia Un tutorial video, ca 5. ş UV SoundRecorder BB FlashBack ExpressBB FlashBack –oversiune Wink i FLV. Acordă suport descăr pentru ş i prezentărilor video, care permite –program decreare atutori- Identificarea - publicului-ţin ş i etapele etapele elaborării tuto ş i conţinut Ele special. ş a m ş i cea maii cea obișnuită ş - programul este od, ca să rămână să ca od, a m ş i gestionarea od, oriceod, tu ş ş i anumi t e de la e dela ------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci este nemijlocit implicat în procesul de cer- Deci, avem nevoie de un microfon foarte cetare, şi anume: cadru didactic, academi- calitativ. cian, medic-practician etc. Pasul 4. Alegerea locului pentru înre- Deci, în urma vizionării acestui tutorial gistrare video spectatorul urma să capete anumite Popularitatea înregistrării video depin- abilităţi în crearea şi gestionarea propriului de în mare măsură de imagine şi fundal. profil în Google Academic, fără a apela la În mod ideal locul înregistrării trebuie să ajutorul bibliotecarului (tutorialul creat poa- corespundă 100% temei reflectate. Fundal- te fi vizionat la adresa: https://www.youtu- ul stabilește tema. Deci, dacă o persoană se be.com/watch?v=jVeRQudFLVc&t=299s). află pe fundalul unei biblioteci, o asociație Pasul 2. Scrierea scenariului – este ce cu un scriitor sau un om de știință apare în mai dificilă etapă în elaborarea unui tuto- mod inconștient. rial video. El este necesar pentru a evita: Pasul 5. Înregistrarea pauzele nedorite, abaterile de la ideea prin- Această etapă este la fel de importantă, cipală, apariţia iniţiativei nesănătoase în dar mai plăcută. Scenariul este deja ela- momente nepotrivite, explicaţiile proaste, borat şi imprimat, stăm în faţa camerei de repetările, anumite greşeli şi pauze de ge- filmatş i, fără grabă, metodic îndeplinim nul mmm…, îîî… etc. Deci, scenariul este acţiunile, prevăzute de scenariu, pe care foarte necesar. Prin urmare, pentru a obţi- urmează să le preia spectatorul în urma vine un scenariu reuşit, scrieţi şi analizaţi fi- zualizării videoului nostru. În acelaşi timp, ecare cuvânt, aduceţi explicaţia aproape de citiţi în scenariu sau redaţi din memorie ideal. Textul scenariului trebuie să fie clar explicaţiile acţiunilor dvs. Nu înregistrăm și simplu. Pentru a fi mai siguri de calita- videoul integral, dar pe părţi. Înainte de te, acest text ar trebui descărcat în progra- înregistrare trebuie să citim textul scena- mul calculatorului Correct Spelling. Acest riului cu voce tare, să alegem tembrul şi vo- serviciu ne va ajuta să evităm şabloanele, lumul potrivit. În mod obligatoriu testăm generalizările și alte „gunoaie verbale”. De microfonul şi calitatea vocii înregistrate. asemenea, ne va spune cum să modificăm După ce citim un fragment din text, trebuie textul astfel, încât spectatorul să poată asi- să facem o pauză de cel puţin 5 secunde. mila cu ușurință informațiile. Înregistraţi şi Dacă pentru înregistrare nu ni s-a oferit un explicaţi toate acţiunile dvs. În aşa mod veţi studiou profesional şi suntem nevoiţi să în- obţine un video profesionist şi calitativ. registrăm într-un spaţiu adaptat artificial, Pasul 3. Alegerea instrumentelor nece- atunci trebuie să ţineţi cont de următoarele sare lucruri: Elaborarea unui video tutorial didactic, 1. Opriți toate aparatele de aer condica şi oricare alt tip de clip video, necesită ționat, echipamentele de birou și notificări- instrumente corespunzătoare, cu ar fi: le pe computer – dacă înregistrați video pe § Baza tehnico-materială: microfon, ca- o cameră web sau pe laptop; meră video, boxe, laptop. 2. Înregistrați videoclipul într-o sală de § Programe specializate de înregistrare conferințe sau într-un birou în spatele unei video şi audio. uși închise; § Programe de montare şi redactare a 3. Evitați sălile goale, deoarece sunetul bibliologic Magazin materialului filmat (Adobe After Effects, din astfel de încăperi se reflectă din pereți Adobe Premiere). și creează un ecou inutil; § Software de editare audio. 4. Verificaţi dacă scaunul dvs. nu O atenţie deosebită necesită alegerea scârțâie; microfonului şi camerei video. Discursul 5. Opriți tot ce sună și clipește. Mai bine trebuie să fie clar și distinct, iar imaginea scoateți aceste lucruri din încăpere. nr. 1-2 | 2021 nu trebuie să fie neclară. Asemenea defecte Nu uitaţi, că Internetul a redus drastic în editarea videoului sunt foarte dificil de nivelul mediu de concentrare. Twitter și rezolvat. Acestea pot influența spectatorul Instagram au învățat oamenii cu porțiuni să închidă videoclipul în primele secunde. scurte de informații. Prin urmare, durata 81 82 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci mai favorabil. Explicaţi fiecarepas,dar nu Faceți totul clar șifilmați dinunghiul cel program înţelege totul. acest Dar faceţi lucru cât mai nu că rul, vapierde timpul în zadar şiva scopul acestui video prezentat menea, foarte util. Un screensaver șiconcis vafi, scurt de ase ul vadevenimaiul atrăgător. Putem vizualiza salutăm important gram putea zgomotele ascunde nedorite ş muzica defon, darnu să fie foarte agresivă mentăm volumul cu vocii, putem adăuga li. În cel mai rău gre caz, eliminate întimpul montării. gre înregistraţisă dinnou depauze încaz sau 7minute.depășească nu video trebuie aunei lecții ideală să voluminoasă. Necesit maiEste cea partea importantă clar atenţie calitatea la vocii, dicţiei de vizualizare spectatorulinvoluntar atrage afi mează prezentat. mai succint conţinutul tutorialului, ceur prezentat mătoarea: putem încărca orice platformă pe on-line. versiunea a finală tutorialului nostru treg, eliminăm tot, ceeste înplus, experi tantă. Lipim anumite într-un părţi tot în i să se audă se i să foarte încet. În a Exlicaţiile nu trebuie fie să plictisitoare navigare de în pas cu pas Explicaţii Povestiţi cât mai amănunţit care este Informaţii despre generale produsul Cuvântul desalut nu are unrol foarte Cuvântul salut de ● Cuvânt derămas bun. ● Vizualizarea rezultatelor; ● Explicaţii navigarea pas, cu pas înpro- ● Explicarea element fiecărui din meniu; Această etapă este impor deasemenea Pasul 6.Montarea Menţionăm încă odată: nu văleneviţi ● Informaţii generale despre produsul ● Cuvânt desalut; Structura unui tutorial poate video fiur ş e ş i laconic ; , să ne prezentămsă ; . Uneori este suficientsă doarne . . Covingeţi spectato ă În primele secunde eforturi ş i să explicămi să cât ş a m ş ş e i imaginii ş deosebite lile vorlile fi i cea maii cea ş od vomod i video ş i îl i îl ş ------i . . . obţinute înalt etc. mod paraţi rezultatele obţinute alte cu rezultate, naţi beneficiile produsuluivizualizat, com- merită efortul. înregistraţisă totul de 5-6 ori. Rezultatul „stricat”.uză este uncadru Și nu văleneviţi vă repetaţi. repetare, Orice sau pa greșeală informaționale dezvoltă (TI),se pinde defantezia dumneavoastră. rămas bun onotă pe pozitivă. Aici totul de de dvs., care ar putea fie să-i utile, luaţi-vă ţie, recomandați-i calitate sunt necesare: elaborareapentru unui tutorial de video voce. cu sau efectuarea uncomputer deacțiunipe gistrarea acestor ocameră acțiunipe video lectorilor tablă, dela prelegerilor înre cu de învățământ superior prin înlocuirea formaba clasică depredare într-o instituție învățare distanță, la prin care putem schim ţământ; vedere: vele acestei tehnologii dindouă puncte de estedeci important evaluăm perspecti să dinceîn mai devine accesibilă,video bil, tabletă. conectat Internet: la calculator, telefon mo permanență, orice dela dispozitiv tehnic tutorialelor deoriunde video înlume, în tul. Acest lucru vizualizarea faceposibilă de 96%dintre studenți folosescInterne ce înmai eficientă. descărcată Internet pe oformă devine din tutoriale video, simulatoare. video Lecția me promițătoare deeducație -webinare, Mulţumiţi-i spectatorului aten pentru - Cuvânt bun rămas de Analizaţi rezultatele obţinute, menţio- Vizualizarea rezultatelor ● Dorinţă materială● Bază ; ● Timp Odată cu dezvoltareaOdată cu tehnologiilor Concluzii ● Din proprie pot experienţă afirma,că Un tutorial este video oformă de utilizatori.- pentru instituţiile- pentru superioare deînvă Instruirea utilizatorilor prin tutoriale În 2014s-aconstatat, martie mai că mult O idee bună Oidee ; ; ş i unicală ş i alte videouri, create ; ş i noi for ------Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci ● Răbdare; pot consulta cu un profesor pe problemele, ● Simț estetic rafinat; care apar după ce au vizionat o lecție video, ● Unele abilități în editarea şi montarea oricând în timpul semestrului. După pri- materialului video și audio. mirea notificării de apariţie a unei întrebări Prin combinarea tuturor acestor lucruri, la videoclip, profesorul îi poate răspunde vi se garantează obținerea rezultatului aş- la întrebare sau poate șterge oricând orice teptat. întrebare sau comentariu. Aceste întrebări Un avantaj important al tehnologiei de și răspunsuri sunt vizibile pentru toți utili- învățare folosind tutorialele video, încăr- zatorii lecției video, fapt care va ajuta la evi- cate pe YouTube, este posibilitatea de a le tarea dublării întrebărilor și a răspunsurilor comenta, adică, sub ecran există o bandă la acestea, adică la economisirea timpului de întrebări (comentarii) ale publicului și atât a profesorului, cât şi a utilizatorului. răspunsuri la acestea. Astfel, studenții se

Referinţe bibliografice: 1. ДЕМКИН, В. П., МОЖАЕВА, Г. В. Видеоуроки как основа учебно-методического обеспечения подготовки учителей в области информационных технологий [Электронный ресурс]. Томск: 2003. [Дата обращения: 27 сентября 2019]. Режим доступа: https://ido.tsu.ru/files/pub2003/2003_ Demkin_Mojaeva.pdf 2. Инструкция для регистрации на сайте «Google Академия» для авторов научных публикаций Университета ИТМО. [Дата обращения: 3 октября 2019]. Режим доступа: http://aspirantura.ifmo. ru/file/other/rqnk55R8o7.pdf 3. Инструкция по регистрации и работе в системе Google Scholar Информационно- библиотечного центра ФГБОУ ВО «Гос. ИРЯ им. А.С. Пушкина» [Дата обращения: 4 октября 2019]. Режим доступа: http://www.pushkin.institute/science/publikacii/Google_Scholar_instrukciya. pdf 4. ПИЧУГОВА, И. Л. К вопросу об использовании видеоматериалов при обучении иностранному языку профессионального общения [Текст] / И.Л. Пичугова. В: Язык и культура. 2009, № 3, рр. 94-100. 5. Пролетарская общеобразовательная школа I-III ступеней г. Ровеньки. Видеоуроки и их использование в школе [Электронный ресурс]. [Дата обращения: 7 октября 2019]. Режим доступа: http://school-pro.ru/index/videouroki_ispolzovanie_v_shkole/0-7 6. ПУЛЯЕВСКАЯ, А. М. Формы и программные средства реализации тьюторского сопровождения дистанционного обучения учащихся [Текст]ю В: Вестник Иркутского государственного лингвистического университета. 2011, № 15, рр. 209-214. 7. Рекомендации по созданию презентаций [Электронный ресурс]. [Дата обращения: 25 сентября 2019]. Режим доступа: http://csr.spbu.ru/wp-conteuploads/2010/05/ 8. ЧАЛИЕВ, А. А. Видеоурок как перспективная информационная технология обучения в вуза- хю В: Современные проблемы науки и образования. 2014, № 5. [Дата обращения: 6 сентября 2019]. Режим доступа: http://science-education.ru/ru/article/view?id=15233 Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

83 84 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a tral ediții a Programului Național 10.5281/zenodo.4643109 DOI 316.648:028 CZU 028:316.6 omenirea Însuși rii, edițieaceastă a fost una total deosebită. agenda schimbat echilibrului a al pretindea fi a pandemiaUn an care virusului Covid-19. până noțiunile cu opera va lumea a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Vera OSOIANU, tral, Anul lecturii,promovarea lecturii. LecturaCen- Național Programul Cuvinte-cheie: edificarea comunităților unite, participative, durabile. în cheie actori drept bibliotecilor activității ficarea intensi pentru programului orientarea specificată Este cetățenilor”. Știința sau participativă Știința – comunitate pentru câștigătoare „Strategii recip și respect roc” și ordine de co armonioasă, o munitate pentru „Biblioteca 2020: anului ediției ale tematice axe două reliefează Autorul lecturii. tura funcțional, promovarea lecturii, dezvoltarea analfabetismului competenței de cul resort minimizarea de factorilor pentru ale comunității, ale blioteci, Bi- de Național Sistemului cadrul din bibliotecilor 2020. Scopul Programului – centrarea contribuțiilor anul LecturaCentral, Național Programului a III-a Rezumat: LecturaCentral pect săraci și pect L Proiectul Cultural Programul Național . Desfășurată în vitatea de totalizare acelei de-a III-a loc acti avut a decembrie 3 2020 a PROGRAMUL NAȚIONALPROGRAMUL anul 2020 a fost unul careanul plasează 2020 și Articolul prezintă o sinteză a ediției a a ediției a sinteză o prezintă Articolul mijlocul istoriei. mijlocul aiciDe în prioritățile lumii, punând la res la lumii, prioritățile punând bogați, deopotrivă. este unul dintre cele mai im- BILANȚURI, LECȚII ȘIÎMPLINIRI BILANȚURI, LECȚII cadrul Anuluicadrul lectu LecturaCen- după și după încolo ------

LECTURACENTRAL 2020: o Agenție sau Fundație dupăLectură, Pro platforme, care tate. responsabilități acest segment pe deactivi consolidarea eforturilor tuturor actorilor cu largicercurile de cititori reali și lectură interesului pentru stimularea Year ofReading,promotion ofreading. Keywords: munities isspecified. com sustainable participatory, united, building in actors key as libraries of activity the intensifying Program’sNational LecturaCentral for orientation Citizens' or community". the for strategies Winning as Science Science “Participatory and spect" re mutual and order community, harmonious for axes ofthisyearLecturaCentraledition: "Library and promotion reading culture. The author highlights two thematic reading on illiteracy, functional minimize to directed factors relevant on munities, com- and System Library National the within ries libra- of contributions on focuses which tral-2020, LecturaCen- Program National the of edition the 3rd of synthesis a presents article The Abstract: tingent departicipare șiarie de implicare. re: atât format ca dedesfășurare, cât șicon bliotecii Naționale, responsabilă derealiza depășit mult cu gândit cadrul deechipa Bi- portante proiecte realizate înacest an șia Ne adevăratdorim cu constituirea unei În În linii mari scopul proiectului este proiectului este scopul linii mari LecturaCentral National Program, The în timpputea ar creșteîntr- potențiali în și și - - - - - Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral modelul celora existente în Marea Britanie, Printre activitățile de mare răsunet, or- Germania, Franța etc. ganizate în cadrul PNLC, un loc deosebit PNLC a fost gândit ca un proiect inte- ocupă cele două campanii „10 scriitori/ grator care să includă întreg SNB, dar și toți 10 întâlniri/ 10 localități” și „10 experți/ 10 actorii cu responsabilități de promovare a întâlniri/ 10 localități”. cărții și lecturii, indiferent de format. Printre cele mai de răsunet activități or- Deși la acest capitol este loc de mai bine, ganizate în cadrul Programului Național trebuie de menționat că rezultatele ediției a LecturaCentral se numără întâlnirile cu 20 III-a a PNLC sunt o mare bucurie pentru de scriitori, cercetători, experți în domeniul organizatori. Nu în zădar se spune că ma- cărții. Publicul cititor a avut ocazia să-i cu- rea mobilizare apare, în special, în situații noască pe Oleg Serebrian, Tatiana Țîbuleac, de criză. Nina Corcinschi, Iulian Filip, Dorian Fur- Ediția 2020 a PNLC a fost una complexă, tună, Nelly Țurcan, Vasile Romanciuc, Alex incluzând mai multe componente, pornind Cozmescu, Tatiana Ciocoi, Sergiu Stanciu, de la: Gheorghe Erizanu, Iurie Colesnic, Nadejda . Organizarea activităților de formare pe Pădure, Aurelian Silvestru, Valeriu Turea, diverse teme adiacente fenomenului lectu- Dumitru Crudu, Maria Pilchin, Claudia rii, în special promovarea lecturii, cultura Partole, Marinela Lungu, Savatie Baștovoi – lecturii, stimularea interesului pentru lectu- o galerie de personalități, care, cu siguranță, ră etc., cu invitarea unor experți din interio- vor amplifica interesul pentru lectură și cu- rul, dar și din afara domeniului. vântul scris.

. Asistență metodologică și logistică. Este adevărat că schimbarea formatului , ediția a III-a Deplasări. Conferințe zonale. Conferința de desfășurare a activităților a schimbat și internațională Lectura ca bază pentru cul- concepția generală a campaniilor, care au tură, cunoaștere și dezvoltare. fost transferate online, dar indicatorii au . Organizarea evenimentelor pentru citi- fost o revelație adevărată. tori, cu implicarea mai multor instituții res- Conform datelor de la 02.12.2020 im- ponsabile de promovarea lecturii. pactul era 65.367, iar numărul total de . Distribuirea informațiilor și conți- vizualizări – 27.214. nuturilor, prin utilizarea tuturor instrumen- Majoritatea întâlnirilor au fost transmise telor disponibile: mass-media tradițională, live, rămân în spațiul virtual și v o r pute a fi bloguri, pagina de Facebook a BNRM, a vizualizate în continuare. Programului Național LecturaCentral, gru- Și ne convingem încă o dată că viitorul pul de pe Facebook LecturaCentral, canalul aparține bibliotecii mixte, care va îmbina de YouTube al BNRM etc. formatul tradițional și formatul online al Formatul de comunicare cu cititorii, im- comunicării cu membrii comunităților din pus de situație, a fost unul nou, asimilat din aria de servire. mers, respectiv au fost și mici deficiențe. Nu De la tribuna Conferinței internaționale vom vorbi despre marele dezavantaj, impus Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere cititorilor, de a nu experimenta bucuriile și și dezvoltare, care, la această ediție, emoțiile întâlnirilor față-în-față cu autorii s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, preferați. participanții au interacționat cu specialiști bibliologic Magazin Dar au existat, totuși, și avantaje, aces- versați în diverse aspecte, interesați de fe- tea incluzând posibilitatea de a lichida ba- nomenul lecturii. Comunicatorii au repre- rierele geografice, participarea unui audi- zentat toate instituțiile cu responsabilități toriu extins, posibilitatea de a accesa repe- în domeniu: decidenți, cadre didactice de tat înregistrările evenimentelor difuzate divers nivel, inclusiv învățământul de speci- live etc. Indicatorii de participare, impact, alitate, bibliotecari, librari, editori de carte nr. 1-2 | 2021 interacțiune, vizualizări se numără cu ze- etc. A fost prezentă și experiența altor țări cile de mii – eficiență de care nici nu poate cu experiențe remarcabile în domeniu. Nu- fi vorba în cazul formatului tradițional de mărul de vizualizări pe canalul YouTube al comunicare. BNRM constituie la 02.12.2020 – 4603. 85 86 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a reprezentanții acesteia sunt reprezentanțiiacesteia sunt generațiaonline, de net dominat studiul este realizatanul 2018 că faptul explicație fi O ar relativ noi publicul pentru larg decititori. interacțiuni participanți,de miimii vizualizări, de de mii (cu impactul PNLC în viitor. Despre cultură este cea mai durabilă investiție proprii. legile are rest este vorba desimpatia cititorilor, care multiplă. permite nu a votarea lor pentru alizat respondenți. Unicul lucru care a putut fi re etc., vremede ceva Tatianei cazul Țîbuleac, Liliei Calancea fost la debut apăreausteluțe îna devenire,cum afiurmează interpretat. nume nou-descoperite, fenomen care încă lucrăm la conceptualizarea ediției aIV-a a „Regele a murit, regele”, trăiască noi deja acest Proiect vafi susținut mult că evenimentelor. ne al foarte Sperăm deechipamenteserie formatulpentru onli procura pututo am susținerea MECC cu și mersschimbăm formatul de organizare din impuscultural. Situația să ne-a Proiectul nea anvergură fără susținerea MECC prin reușit reau pentru că că pentru iectele viitoare.iectele acestui proiect anticipație șicu pro pentru viitor. Mulțumiri susținerea pentru MECC și turaCentral Național Programul iectului cultural susținereaprin Pro că clareste deja Dar editate cărți 10 și arhicunoscute Cercetării a făcut o investiție serioasă investiție o serioasă făcut Cercetării a Este faptul cunoscut investiția că în pânăcâțiva acum Dacă ani Vommenționa, start, din Studiul sociologic în în să realizăm unproiect deasemesă mare partepersonalități cunoscute acest an afost perfecționarea filtre , Ministerul Educației, Culturii Educației, Culturii Ministerul , în și impact) consens celebra cu expresie în în în intrigă prin2019 lista de mediul cultural figurează nume în top figurează nume TOP-ul celor mai citite încă și în vom discuta. cei mai activi activi cei mai că n-am că fi începând în în continuare, și TOP apă TOP respectiv formatul formatul și doar Lec cu cu În În în ------

Printre cele mai accesate articole Blode pe acumulat mai multe demiizeci de accesări. despre carte zualizate de 18 246 ori; c zualizate de18246 exemplu,De citatele despre au cărți fost- vi bibliotecă, carte, lectură, bibliotecar.despre tul deSlideShare sunt culegerile de citate Cele mai vizualizate conținuturi con depe vizând lecturabucură demare căutare. se conținuturile plasate conținuturile plasate echipa BNRM demonstrează printre că rezultate. așteptăm să tea de contribuții ce sabili depromovarea lecturii parrealizează Însă ani nere adosarelor. a putea termenul respecta limită dedepu chiarlucrul înainte moară să regele, pentru PNLC. fapt, De este începusem că adevărul mai multă lume adevăr. de acest mare marea responsabilitate deaconvinge cât at bliotecii responsabilitate este garantul existenței bi întotdeaunași imens. Aici întotdeauna numără „Argumente se pro... lectură”. biblioteconomie de gul scriitorului Vasile Romanciuc: „C acest de final proiect este gândul înaripatal forța. Altfel ne așteapt „Cultura trebuie impusă. Câteodată chiar cu cianul Capița,Serghei care eraconvins că concetățeanului ale nostru cele de academi fericit”,fie nimeni să pe dar impune poți fericirii, că „Lecturao formănu a este dar atât lui ale Jorge Luis Borges, care susținea ține â i,c ta cre InstrumenteleWeb elaborate 2.0 de mulți vorbește de se lecturiiDespre criza Promovarea lecturii este uncâmp Cred cel că mai potrivit Motto pentru probabil că se va vorbi vorbi va se că și probabil cont deîndemnul atât timp cât fiecare dintre cei respon în ş t viitor. â și i, at cite t va fi locva de mai bine. Această cărți, Vasilecărți, Romanciuc au În În ş t activitățile noastre vom vom activitățile noastre îi revine, avem dreptul în grele”. l e r ă vremuri g și știința și spațiul cele virtual, â âteva va fi ceva de făcutfi ceva va marilor i”. Noiavem ta e în continuare. ş t lucruri știutelucruri informării înaintași â i, i, cite t ş t și și ------, CZU 027/028.000.31

DOI 10.5281/zenodo.4643114 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral IMPLICAREA BIBLIOTECILOR ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI NAȚIONAL LECTURACENTRAL PRIN PRISMA INDICATORILOR STATISTICI (ediția a III-a, anul 2020)

Victoria POPA, Lilia POVESTCA, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Autorii prezintă indicatori statistici pri- Abstract: The authors present statistical indicators vind implicarea comunității bibliotecare în imple- regarding the involvement of the library community , ediția a III-a mentarea Programului Național LecturaCentral, in implementation of the LecturaCentral National ediția a 3-a, 2020 în baza datelor din Sistemul de Ra- Program’s 3rd edition-2020, based on data from portare lunară online (ORT): numărul de activități the Online Monthly Reporting System (ORT). The de instruire, numărul de activități informaționale article analyses number of training activities, num- de promovare a lecturii, numărul de utilizatori ber of informational activities to promote reading, participanți/instruiți, numărul de activități de pro- number of participations / trained users, number of movare a Științei Participative, date privind „Topul activities to promote Participatory Science, data on celor mai citite 10 cărți”, etc. the "Top 10 Most Read Books", etc. Cuvinte-cheie: Programul Național LecturaCen- Keywords: LecturaCentral National Program, tral, promovarea lecturii, bibliotecă. promotion of reading, library.

rogramul Național LecturaCentral, comunității. ediția a 3-a, 2020 a avut drept scop În continuare sunt reflectate rezultatele promovareaP lecturii și a valorilor unei din Sistemul de Raportare lunară online societăți moderne. Sistemul Național de (ORT) privind: Biblioteci (SNB) a contribuit substanțial la . Numărul de activități de instruire / numărul dezvoltarea competențelor de cultura lec- de utilizatori privind formarea competențelor turii și cultura informației. De asemenea, de cultura lecturii/cultura informației; bibliotecile s-au implicat activ în dezvolta- . Numărul de activități informaționale de rea și promovarea Științei Participative ori promovare a lecturii organizate / numărul de bibliologic Magazin a Științei Cetățenilor. utilizatori (ex.: zile de informare, reviste bi- La implementarea Programului s-au im- bliografice, elaborarea și distribuirea listelor plicat, în mod deosebit, 36 de centre bibli- bibliografice de noi achiziții/tematice/aniver- oteconomice teritoriale și rețelele pe care le sare, prezentarea expozițiilor de carte, etc.); reprezintă. . Numărul de activități culturale de pro- Pe parcursul proiectului, perioada mar- movare a lecturii / numărul utilizatori; nr. 1-2 | 2021 tie-octombrie, Biblioteca Națională a Re- . Numărul de activități de promovare publicii Moldova a monitorizat datele sta- a Științei Participative organizate / număr tistice privind desfășurarea activităților/ utilizatori participanți (activități de promo- experiențelor programate pentru membrii vare a științei, noilor descoperiri; organiza- 87 88 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a de discuții Facebook „Lectura Central” Facebookde discuții „Lectura createsocializare deBNRM: grupul public administratesocializare debibliotecă; tradițional șielectronic; promoționaleteriale elaborate, în format în anul 2018”; în „Topul celor mai citite editate 10cărți, activităților depromovare incluse acărților editate înanul 2018”; din„Topulcărților celor mai citite 10cărți, editate10 cărți, înanul 2018”; cărților, incluse în„Topul celor mai citite etc.; subiectecivice cu deinteres comunității, ale etc.); activități depromovare aproiectelor bil (asupra sănătății, mediului sociale, vieții și oamenii de știință scop de impact cu vizi rea de întâlniri între membrii comunității ...... Promovarea Proiectului rețelele pe de Promovarea Proiectului rețelele pe de Promovarea Proiectului, inclusiv ma Forme șimetode deorganizare a Numărul deactivități depromovare a Numărul total deîmprumuturi al eeid i dtl aaiae mninm răou caaet S clasament: următorul Soroca, Fălești, Bălți. Călărași, Taraclia, Hâncești, Leova, menționăm analizate, datele din Reieșind biblio Comunitatea etc.). carte de expozițiilor prezentarea achiziții/tematice/aniversare, noi de bibliografice listelor distribuirea lecturii a promovare de Orhei, Fălești. Te Ungheni, Leova, Chișinău, Sângerei, plasat: s-au biblioteci, 10 top active, mai cele printre ORT, Sistemul de procesate datele Analizând informației. cultura instruire, la care au participat au care la instruire, Hâncești, Soroca, Briceni, Telenești, Ialoveni. bibliote centre 10 top, următorul Programului privindformarea comp ...... Diagrama 1. Diagrama 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

100 200 300 400 500 600 700 n aa aeo clcae i itmtzt piid uău d u de numărul privind sistematizate și colectate datelor baza În Pe parcursul Proiectului au fost organizate un număr impunător impunător număr un organizate fost au Proiectului parcursul Pe bibliotec centrele în total, În Proiectului. cadrul în organizate lecturii, și cărții a promovare de activitățile în partenerilor Implicarea https://www.facebook.com/groups/205286133498142/?epa=SEARCH_BOX Facebook discuții de public grupul BNRM: de create socializare de rețelele pe Proiectului Promovarea desocializareadministratePromovareade bibliotecă; Proiectuluiperețelele electronic; și tradițional format în elaborate, promoționale materiale inclusiv Proiectului, Promovarea celor mai editateînanul2018”; citite10cărți, că a promovare de activităților a organizare de metode și Forme anul 2018”; promovare de activități de Număr anul 2018”; celo „Topul în incluse cărților, al împrumuturi de total Număr interes ale comunității, etc.; etc.); mediului sociale, vieții 0 0 100 200 300 400 500 600 700 îgriCiiă ev nhn eeet rcn îcşiSrc Orhei Soroca Hînceşti Briceni Teleneşti Ungheni Leova Chişinău Sîngerei îcşiSrc rcn eeet Ialoveni Teleneşti Briceni Soroca Hînceşti Leova Orhei Ungheni Sîngerei Chişinău 8364 656 0 îgriUgeiBieiClrş Ta Călăraşi Briceni Ungheni Sîngerei Diagrama 1. 625 Diagrama 2.Numărul utilizatori de Diagrama instruiți Activități și informației cultura lecturii cultura privind 1713 332 Diagrama 3. 389 6293 - 1529 250 de utilizatori dezvoltându-le competențele de cultura lecturii cultura de competențeledezvoltându-le utilizatori de 21193 tecară participantă la Proiect s Proiect la participantă tecară Activit Diagrama 2. 348 e. zl d Ifrae rvse ilorfc, lbrra și elaborarea bibliografice, reviste Informare, de zile (ex.: Activit 1055 243 ciiăi e rmvr a proie a promovare de activități ăț nmc trtrae a fs organizate fost au teritoriale, onomice etențelor decultura lecturii și cultura informației evidențiem ooie Ciiă, Sângerei, Chișinău, conomice: i privind cultura lecturii 347 ăț a cărților din „Topul celor ma celor „Topul din cărților a - - i informaț Num 221 949 344 ăr utilizatori instrui „Lectura alaHnet ev ooaFăleşt Soroca Leova Hînceşti raclia Briceni, Hâncești, Orhei, Soroca, Fălești. gerei, Chișinău, Leova, Ungheni, Telenești, mai active, top 10biblioteci, s-au plasat: Sân datele procesate deSistemul ORT, printre cele tura șicultura lecturii informației. Analizând lizatori dezvoltându-le competențele- decul instruire, care la au participat ritoriale, au fost organizate Proiectului.în cadrul de promovare organizate șilecturii, acărții 133498142/?epa=SEARCH_BOX; https://www.facebook.com/groups/205286 ca, Briceni,ca, Telenești, Ialoveni. rei, Ungheni, Orhei, Leova, Hâncești, Soro centre biblioteconomice: Chișinău, Sânge- informației evidențiem următorul top, 10 competențelor de cultura și cultura lecturii Programuluiîn cadrul privind formarea te privind numărul deutilizatori instruiți 670 191 ionale depromovarealecturii În datelor baza colectate șisistematiza În total, încentrele biblioteconomice te- . 327 Implicarea partenerilor înactivitățile -au manifestat activ la acest segment. acest la activ manifestat -au 595 184 271 ș eet, rcn, âcși Soroca, Hâncești, Briceni, lenești, i culturainforma 567 ț 144 i r mai citite 10 cărți, editate în în editate cărți, 10 citite mai r nee, nhn, Briceni, Ungheni, ângerei, tlr iie u uice de subiecte cu civice ctelor iiaoi ntuț î cadrul în instruiți tilizatori de activități informaționale activități de 267 nhn, re, Leova, Orhei, Ungheni, i citite 10 cărți, editate în în editate cărți, 10 citite i rților incluse în „Topul „Topul în incluse rților 527 143 6 261 261 ciiăi de activități 3471 ț iei ; Orhei i activități de 3471 activități de Făleşti 448 115 21193de uti- Central”

și și - - - În baza datelor colectate și sistematizate privind numărul de utilizatori instruiți în cadrul Programului privind formarea competențelor de cultura lecturii și cultura informației evidențiem următorul top, 10 centre biblioteconomice: Chișinău, Sângerei, Ungheni, Orhei, Leova, Hâncești, Soroca, Briceni, Telenești, Ialoveni. 9000 8364 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1713 1529 1055 949 670 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral 1000Pe parcursul Proiectului au fost orga- În 595cadrul 567Programului527 Național448 Lec- nizate0 un număr impunător de activități turaCentral au fost dezvoltate/formate informaționaleChişinău Sîngerei de promovare Ungheni Orheia lecturii Leov -a Hînceşticompetențe Soroca Briceniinformaționale Teleneşti Ialovenide promova- 6293 (ex.: zile de Informare, reviste bibli- re a lecturii la 59915 de utilizatori. Prin - ografice, elaborarea și distribuireaDiagrama 2.listelor Numă r utilizatoritre cele instrui mai țactivei raioane au fost Un- bibliografice de noi achiziții/tematice/ani- gheni, Chișinău, Orhei, Sângerei, Taraclia, versare,Pe parcursul prezentarea Proiectului expozițiilor au fost organizate de carte un numărRâșcani, impunător Călărași, de Florești, activități Soroca, informaționale Leova. de promovareetc.). Comunitatea a lecturii bibliotecară- 6293 (ex.: participan zile de- Informare,Bibliotecile reviste au bibliografice, organizat 3564 elaborarea activități și tă la Proiect s-au manifestat activ la acest de promovare a lecturii. Din totalul da- distribuireasegment. listelor Reieșind bibliografice din datele de noi analizate, achiziții/tematice/aniversare, telor raportate, prezentareaevidențiem expozițiilor următoarele de carte etc.).menționăm Comunitatea următorul biblio tecarăclasament: participantă Sânge- la Proiectraioane s-au active:manifestat Sângerei, activ laUngheni, acest segment. Leova rei, Ungheni, Briceni, Călărași, Taraclia, Chișinău, Fălești, Telenești, Hâncești, Bri- ReieșindHâncești, din datele Leova, analizate,Soroca, Fălești, menționăm Bălți. următorulceni, clasament: Călărași, SOrhei.ângerei, Ungheni, Briceni, Călărași, Taraclia, Hâncești, Leova, Soroca, Fălești, Bălți.

700 625 600

500 389

400 , ediția a III-a 348 347 344 327 300 271 267 261 261

200

100

0 Sîngerei Ungheni Briceni Călăraşi Taraclia Hînceşti Leova Soroca Făleşti Orhei În cadrul Programului Național LecturaCentral au fost dezvoltate/formate competențe informaționale de promovareDiagramaDiagrama a 3.lecturii3. ActivitățileActivit la ăț59915i informa informaționale de utilizatori.ționale de Printre promovarede promovare cele mai a lecturiiactive a lecturii raioane au fost Ungheni, Chișinău, Orhei, Sângerei, Taraclia, Râșcani, Călărași, Florești, Soroca, Leova.

35000 29634 30000

25000

20000 Magazin bibliologic Magazin 15000

10000 6610 3633 5000 2370 2156 1812 1495 1312 1018 867

0 nr. 1-2 | 2021 Ungheni Chişinău Orhei Sîngerei Taraclia Rîşcani Călăraşi Floreşti Soroca Leova

DiagramaDiagrama 4. Numărul4. Număr utilizatoride utilizatori instrui instruițiți Bibliotecile au organizat 3564 activități de promovare a lecturii. Din totalul datelor raportate, evidențiem următoarele raioane active: Sângerei, Ungheni, Leova Chișinău, Fălești, 89 Telenești, Hâncești, Briceni, Călărași, Orhei.

Orhei 154 Călăraşi 155 Briceni 172 Hînceşti 186 Teleneşti 196 Făleşti 212 Chişinău 218 Leova 220 Ungheni 247 Sîngerei 262 0 50 100 150 200 250 300

Diagrama 5. Activități de promovare a lecturii La subiectul dat în total au fost instruiți 56364 de utilizatori, fiind centrate eforturilor bibliotecilor în promovarea/acceptarea lecturii drept indispensabilă dezvoltării unei personalității active civic și educate. 90 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a iesuio Șine PriiaieȘine Ctțnlr Bbitcl a oei cmntți noi comunității oferit au modalități de cunoaștere și integrare minimizareaîn fenomenului analfabetismului funcțional. Bibliotecile Cetățenilor. Participative/Științei Științei dimensiunilor Ialoveni, Râșcani, Criuleni,Cantemir. bi de s-au implicat rețeaua activ membriimai Cel etc. comunității, ale interes de subiecte cu civice între proiectelor a promovare de activități etc.; întâlniri de organizarea mediului, sociale, vieții sănătății, asupra descoperiri; vizibil impact de scop cu știință de noilor oamenii și comunității științei, a promovare de activități active civic și educate. dezvoltării indispensabilă drept lecturii promovarea/acceptarea în bibliotecilor Telenești, Hâncești, Bri Ung Sângerei, active: raioane următoarele evidențiem raportate, Taraclia,Râșcani,Călărași,Ungheni, Chișinău,Orhei,Sângerei, Florești,Soroca,Leova. informaționale de promovare a lecturii la alfabetismului funcțional. integrare înminimizarea fenomenului an comunității noi modalități decunoaștere și Științei Cetățenilor. Bibliotecile au oferit re adimensiunilor Științei Participative/ educative dedezvoltare șipromova - unei personalități active civic șieducate. dreptrea lecturii indispensabilă dezvoltării rilor bibliotecilor înpromovarea/accepta 56364 În acest context, au fost organizate 896 ediției a3-ainclusSpecificul inițiative La subiectul datLa întotal au fost instruiți

n cs cnet a fs organizate fost au context, acest În dezvo de educative inițiative inclus a 3-a a ediției Specificul a uicu dt n oa a fs instruiți fost au total în dat subiectul La organizat au Bibliotecile n arl rgauu Nțoa Lectura Național Programului cadrul În Cantemir Chişinău Teleneşti Chişinău Teleneşti 10000 15000 20000 25000 30000 35000 Chişinău Teleneşti Ungheni Călăraşi Taraclia Ungheni Criuleni Sîngerei Sîngerei Căuşeni Ialoveni Călăraşi Ungheni de utilizatori, fiind centrate efortu Hînceşti Sîngerei 5000 Rîşcani Rîşcani Briceni Făleşti Făleşti Cahul Orhei Leova Orhei Bălţi 0

nhn hşnuOhiSnee Tara Sîngerei Orhei Chişinău Ungheni 29634 0010010020025000 20000 15000 10000 5000 0 0101020250 200 150 100 50 0 010102020300 250 200 150 100 50 0 ceni, Călărași,Orhei. 960 1003 1121 Diagrama 5 Diagrama 6610 1851 1888 Diagrama 6.Numărul utilizatori de Diagrama instruiți 2759 29 30 31 Diagrama 5. 34 3425 35 blioteci din Căușeni, Sângerei, Ungheni, Chișinău, Telenești, Cahul, Chișinău, Telenești, Ungheni, Sângerei, Căușeni, din blioteci 3633 Diagrama 4.Num 4651 ciiăi e rmvr a etri Dn oau datelor totalul Din lecturii. a promovare de activități 3564 Diagrama 6 59 60 . Activitățile promovare de alecturii 59915 deutilizatori.Printrecele 2370 74 76 Activit ciiăi e rmvr a tiți Participative: Științei a promovare de activități 896 . Num 2156 - - - ăț 10237 u ot evlaefrae competențe dezvoltate/formate fost au Central 56364 i depromovarealecturii ăr utilizatori instrui laRşaiClrş lrşiSoro Floreşti Călăraşi Rîşcani clia ăr utilizatori instrui leni, Cantemir. Telenești, Cahul, Ialoveni, Criu Râșcani, din Căușeni, Sângerei, Ungheni, Chișinău, s-auactiv implicat rețeaua de biblioteci te deinteres comunității, ale mai etc. Cel promovare a proiectelor subieccivice cu mediului, sociale, etc.;vieții activități de scop deimpactcu vizibil asupra sănătății, membrii comunității șioamenii deștiință organizareadescoperiri; de întâlniri între tive: activități depromovare aștiinței, noilor activități depromovare aȘtiinței Participa 1812 154 e tlztr, in cnrt eforturilor centrate fiind utilizatori, de 155 172 1495 186 ei Loa hșnu Fălești, Chișinău, Leova heni, 196 ț i 212 1312 mai activeraioaneaufost 218 220 19247 ț i unei personalității personalității unei 247 1018 tr ș pooae a promovare și ltare 225 aLeova ca 262

867

- - -

Făleşti 960 Sîngerei 1003 Călăraşi 1121 Rîşcani 1851 Orhei 1888 Taraclia 2759 Ungheni 3425 Bălţi 4651 Teleneşti 10237 Chişinău 19247 0 5000 10000 15000 20000 25000

Diagrama 6. Număr utilizatori instruiți Specificul ediției a 3-a a inclus inițiative educative de dezvoltare și promovare a dimensiunilor Științei Participative/Științei Cetățenilor. Bibliotecile au oferit comunității noi Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral Tema dată a prezentat interes pentru voltarea competenței de cultura lecturii. modalități5568 demembri cunoaștere ai comunității și integrare care în s-au minimizarea im- fenomenuluiÎn baza sintetizării analfabetismului datelor statistice funcțional. co- plicatÎn acestîn procesul context, de lectură, au fost de organizate dezvoltare 896 activitățilectate în ORT, de promovare numărul total a Științei de împrumu Participative:- a competențelor de cercetare participativă turi al cărților, incluse în „Topul celor mai activitățiprin intermediul de promovare bibliotecii. a științei, noilor descoperiri;citite 10 organizareacărți, editate în de anul întâlniri 2018” – 11186, între membrii În cadrul Programului a fost organizat iar numărul de activități de promovarea a comunitățiistudiul și sociologic oamenii deși descriptivștiință cu „Topulscop de ce impact- cărților vizibil dinasupra „Topul sănătății, celor mai vieții citite sociale, 10 cărți, mediului, etc.; activităților mai citite de promovare 10 cărți, editate a proiectelor în anul 2018” civice cu editatesubiecte în deanul interes 2018” ale este comunității, de 1738. Datele etc. Cel mai destinat tuturor celor interesați de subiect, statistice pe fiecare raion sunt prezentate în activ s-auîn mod implicat deosebit rețeaua personalului de biblioteci din bibliodin Căușeni,- următorul Sângerei, tabel, Ungheni, în ordine Chișinău, descrescătoare. Telenești, Cahul, teci, implicat în promovarea lecturii, dez- Ialoveni, Râșcani, Criuleni, Cantemir.

Cantemir 29 Criuleni 30 Rîşcani 31 Ialoveni 34 Cahul 35 Teleneşti 59 , ediția a III-a Chişinău 60 Ungheni 74 Sîngerei 76 Căuşeni Diagrama 7. Activități de promovare a științei participative225 5568 în 0 50 100 150 200 250 procesulTema de lectură,dată a Diagrama prezentat de dezvolta 7.interes Activitățilere a competențelorpentru de promovare membri de cercetare a științeiai comunității participativă participative care prins-au intermediulimplicat bibliotecii.

Ungheni 151 Ialoveni 175 Leova 178 Drochia 191 Rîşcani 227 Teleneşti 349 Magazin bibliologic Magazin Cahul 367 Sîngerei 472 Soroca 576 Chişinău 1995 nr. 1-2 | 2021 0 500 1000 1500 2000 2500

DiagramaDiagrama 8. Numărul 8. Numă rde de utilizatori utilizatori instruițiinstruiți În cadrul Programului a fost organizat studiul sociologic și descriptiv „Topul celor mai citite 10 cărți, editate în anul 2018” destinat tuturor celor interesați de subiect, în mod deosebit 91 personalului din biblioteci, implicat în promovarea lecturii, dezvoltarea competenței de cultura lecturii. În baza sintetizării datelor statistice colectate în ORT, numărul total de împrumuturi al cărților, incluse în „Topul celor mai citite 10 cărți, editate în anul 2018” – 11186, iar numărul de activități de promovarea a cărților din „Topul celor mai citite 10 cărți, editate în anul 2018” este de 1738. Datele statistice pe fiecare raion sunt prezentate în următorul tabel, în ordine descrescătoare.

92 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a Tabelul 1. Promovarea în„Topul cărții celor mai citite editate 10cărți, înanul 2018” Basarabeasca Ştefan-Vodă Anenii Noi Dondușeni Dondușeni Şoldănești Nisporeni Cantemir Găgăuzia Dubăsari Telenești Chişinău Hîncești Ungheni S Cimișlia Raionul Criuleni Drochia Glodeni Ialoveni Taraclia Căuşeni Călăraşi Străşeni Rîșcani Floreşti Briceni Soroca Ocniţa Rezina Edineţ Făleşti î Cahul Leova Orhei ngerei Bălţi TOPUL CELORMAICITITE10CĂRȚI,EDITATEÎNANUL2018 împrumuturi alcărților, incluse în„Topulcelor editate înanul2018” mai total de Numărul citite 10cărți, 2309 104 129 139 151 178 195 266 271 292 332 336 346 388 405 467 467 505 522 902 912 923 20 44 64 71 80 81 83 97 98 0 0B 1 8 Basarabeasca Ştefan-Vodă Anenii Noi Dondușeni Şoldănești Nisporeni Cantemir Găgăuzia Dubăsari Telenești Chișinău Hîncești Ungheni Sîngerei Raionul Cimișlia Criuleni Drochia Taraclia Căușeni Călăraşi Glodeni Ialoveni Strășeni Floreşti Rîşcani Briceni Ocniţa Rezina Soroca Edineț Fălești Cahul Leova Orhei ălţi c din „Topul celormai din „Topul promovare acărților itite 10 cărți, edita itite 10cărți, Activitățile de în anul 2018” 105 116 119 127 219 54 58 62 63 79 86 95 99 11 13 14 19 22 22 23 24 26 28 29 30 36 38 44 53 0 1 2 6 7 8 te Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral În baza datelor analizate din tabel, 10 cunoașterea de către utilizatori a servicii- raioane cuTabelul cei mai 1. Promovareabuni indicatori „Topul cantita celormai cititelor 10 și cproduselorărți, editate înde anul bibliotecă, 2018” stimularea tivi privind În bazanumărul datelor total analizate de împrumuturi din tabel, 10 raioaneutilizatorilor cu cei mai bunide aindicatori promova cantitativi cartea privindși lec- al numărulcărților, totalincluse de împrumuturi în „Topul celor al cărților, mai citi incluse- în tura.„Topul Au celor fost mai elaborate citite 10 cărți,diverse editate materiale în anul te 10 cărți, editate în anul 2018” sunt: Un- promoționale: bannere, afișe, semne de gheni,2018” Sîngerei, sunt: Ungheni, Leova, Sângerei, Cimișlia, Leova, Rîșcani, Cimișlia, Râșcani,carte, Soroca,etc. Participanții Briceni, Ștefan-Vodă, la proiect Telenești,au oferit Soroca,Hâncești. Briceni, Cele mai Ștefan-Vodă, active raioane Telenești, la capitolul „Activitățiinterviuri de radio/TV, promovarea au a publicat cărților dinarticole Top” în - Hîncești. Cele mai active raioane la capito- presa scrisă, bloguri. lulUngheni, „Activitățile Telenești, de promovare Leova, Cimișlia, a cărților Briceni, din Hâncești, BibliotecileSângerei, Soroca, au argumentat Fălești, Ialoveni. promovarea, Top” - Ungheni,În cadrul Telenești,Programului Leova, au fost Cimișlia, aplicate 38 de implicareaforme și metode în cadrul de organizare Programului a activităților cu 8545 de Briceni,promovare Hîncești, a cărților Sîngerei, incluse Soroca, în „Topul Fălești, celor mai cititepostări 10 cărț pei, rețeleleeditate înde anul socializare 2018”. Printre adminis cele- Ialoveni. trate de bibliotecă. maiÎn cadruldes utilizabile, Programului menționăm: au fostexpoziții aplica decarte, întâlniriPe pagina cu scriitorii, de Facebook, mese ro întunde, grupul lansări public de te carte,38 de filmulețe forme șivideo, metode campanii de organizare de promovare, a lecturide discuțiicu voce LecturaCentraltare, lecturi în ,aer fiind liber, creat materiale de Bi- activităților de promovare a cărților incluse blioteca Națională a Republicii Moldova, bi- promoționale, cluburi de lectură, grupuri de lectură pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, în „Topul celor mai citite 10 cărți, editate în bliotecile publice teritoriale au postat rezulta- anulbloguri, 2018”. etc.). Printre cele mai des utilizabi- tele și succesele privind promovarea cărții și le, menționăm:Activitatea expoziții promoțională de carte, în cadrulîntâlniri Programului a lecturii; a oferit stimularea un ansamblu interesului coerent utilizatorilor de activități cu scriitorii, mese rotunde, lansări de car- pentru actul lecturii și cultura lecturii; inter- te,care filmulețe au avut video, ca obiectiv campanii general de cunoaștereapromova- de conexiuni către utilizatori directe a serviciilorîntre utilizatorii și produselor bibliotecii de re,bibliotecă, lecturi cu stimulareavoce tare, utilizatorilorlecturi în aer de liber, a promova și carteapersonalități și lectura. notorii Au din fost țară elaborate (scriitori, diverse cer- materiale promoționale, cluburi de lectură, cetători, psihologi, pedagogi, universitari etc.) , ediția a III-a materiale promoționale: bannere, afișe, semne de carte, etc. Participanții la proiect au oferit grupuri de lectură pe rețelele de socializare care au contribuit la crearea unui mediu be- (Facebook,interviuri radio/TV, Instagram, au bloguri,publicat articole etc.). în presa scrisă,nefic blog lecturiiuri. și cercetării științifice, prietenos ActivitateaBibliotecile promoțională au argumentat în cadrul promovarea, Pro- implicareautilizatorilor. în cadrul Au Programului fost contabilizate cu 8545 5252 postări de gramului a oferit un ansamblu coerent de postări în grupul public. activitățipe rețelele care de socializareau avut ca administrate obiectiv general de bibliotecă.

900

797789 800

700

600 518 500 500 472471 431421419 401 400 353 319316 300 281 300 248

205 bibliologic Magazin 200 181 146142 109104 92 88 80 100 62 60 55 45 38 37 27 21 17 0 0 Bălţi nr. 1-2 | 2021 Orhei Cahul Leova Edineţ Ocniţa Făleşti Soroca Rezina Briceni Rîşcani Floreşti Drochia Străşeni Căuşeni Glodeni Criuleni Călăraşi Ialoveni Taraclia Hînceşti Sîngerei Cimişlia Ungheni Chişinău Dubăsari Teleneşti Cantemir Găgăuzia Nisporeni Şoldăneşti Donduşeni Anenii Noi Ştefan-Vodă Basarabeasca

Diagrama 9. Numărul de postări pe rețelele de socializare

93 94 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a instituții deînvățământ, etc.). 2073 au șilecturii, a cărții fost atrași/implicați Programului Național Lectura abiblioteciloractivă înrealizarea scopului portare online (ORT) ne indică implicarea procesate șisintetizate dinSistemul deRa a promova inovativ prin lectura centrarea servicii, produse,partenerișiactori sociali. Lectura Național Programul în unei crearea comunității, a vieții parcursul pe educarea la contribuit au dezvoltare resursele/serviciile/produsele, promovat și-au deProgramului, și lectură de față lor cerințele satisface a de bibliotecilor capacitatea în comunităților membrilor încrederii creșterea demonstrează ne Rezultatele științifice. cercetărilor cr rezultatelor valorizării și publicării informației, la contribuie care Deschise” „Științei conceptului aplicarea implicar comunității. de democratice, mecanismele în acesteia a de integrare și și intelectuală cultură de înalt nivel in care comunității membrilor un a informației cultura comunicare; cu interesați, membri din a constituită indispensabilă perspectivă, condiție drept lecturii, cultura comunității; educării scopul în lectura promovat au analfabeti organizate activitățile minimizarea pentru resort de factorilor comunității, Lectura rea bibliotecilorîn a activăimplicarea indică ne (ORT)online parteneri, actori sociali (APL contabilizate fost Au5252 depostăriîngrupulpublic. utilizatorilor. prietenos științifice, cercetării și lecturii benefic mediu unui universi pedagogi, psihologi, cercetători, (scriitori, țară din notorii personalități și bibliotecii utilizatorii între directe interconexiuni lecturii; cultura și lecturii actul pentru utilizatorilor interesului stimularea lecturii; a și cărții promovarea privind succesele publice bibliotecile Moldova, Republicii a Națională Biblioteca 100 150 200 250 50 Concluzii: În cadrul Înprogramului cadrul de promovare 100 200 300 400 500 600 0 Diagrama 10. Diagrama 0 parteneri, actori sociali (APL, ONG,parteneri, actori sociali 210 datelorpromovareaanalizate,șimenționămbaza asemenea, în în De implicareabibliotecilor Concluzii: Central - n arl rgauu d pooae cri ș lcui, u fos au lecturii, și cărții a promovare de programului cadrul În Lectura discuții de public grupul în Facebook, de pagina Pe

354 143

Ungheni Diagrama 10.PromovareaProgramuluipereț Anenii Noi 510

Teleneşti 142 Briceni 507 123

Sîngerei Datele statistice colectate, Taraclia 455

Orhei 118 Chişinău 361 aee ttsie oett, rcst ș sneiae i Sseu d Raportare de Sistemul din sintetizate și procesate colectate, statistice Datele

Briceni 103 Promovarea Programului LecturaCentral rețelele socializare pe de e pooa nvtv etr pi cnrra otiuilr bib contribuțiilor centrarea prin lectura inovativ promova a de Ungheni Hînceşti 290 96

Diagrama 11.Numărul parteneri de implicațiDiagrama Făleşti Soroca 276 93 Soroca Ialoveni 268 89 Glodeni Leova 265 84 Diagrama 9. , ONG,instituțiideînvățământ, Leova Cimişlia 264 77 Central Diagrama 11.Num Rîşcani Central Chişinău 256 74 imagini pozitive în societat în pozitive imagini Călăraşi Rîşcani 226 72 proaă Bbitcl, rn mlcra ciă n cadrul în activă implicarea prin Bibliotecile, personală. a Orhei Făleşti 218 create BNRM de 56 Sîngerei 149 denotă faptul că trebuie să existe continuitate cu noi idei, idei, noi cu continuitate existe să trebuie că faptul denotă Anenii Noi – 54

Drochia Num 141

Cantemir de 353 53

Teleneşti - Cahul 129

Ialoveni ăr de post

Ştefan-Vodă 98 48 Ştefan-Vodă

Drochia 88 47 ăr departeneriimplicaț Hînceşti nivel înalt de cultură intelectuală și de co- constituită dinmembri interesați, un cu unei comunități decalitate, deperspectivă, ra dreptlecturii, condiție indispensabilă a amembrilorsul vieții comunității; cultu- înscopullectura tot educării pe parcur activitățilornea organizate au promovat analfabetismului funcțional. Multitudi- factorilor de resort minimizarea pentru contribuțiilor bibliotecilor, comunității,

Ocniţa 42 40 Cahul

Glodeni 41 elele de socializare create de BNRM 39

Călăraşi Ocniţa ări pe re 40 36 Donduşeni Căuşeni 39 32 ai t. cr a cnrbi l crearea la contribuit au care etc.) tari etc.). e, etc. Implicarea activă a bibliotecilor a activă Implicarea etc. e, Cantemir

lizarea scopului Programului Național Programului scopului lizarea Străşeni 37 30 Şoldăneşti e o prusl iți membrilor a vieții parcursul tot pe fluențează potențialul de participare de potențialul fluențează Floreşti 32 eioil a psa rzlaee și rezultatele postat au teritoriale 27 ț elele sociale

ni ouiăi e aiae de calitate, de comunități unei Dubăsari eșterea gradului de circulație a a circulație de gradului eșterea

smului funcțional. Multitudinea Multitudinea funcțional. smului Rezina 828 28 25 a esaeo î dezvoltarea în persoanelor a e Taraclia Donduşeni 22 Şoldăneşti Străşeni 20 18

Criuleni Rezina Centaral 17 616 16 i Dubăsari atrași/implicați t Nisporeni 515 15 Edineţ Bălţi 313 13 Basarabeasca Edineţ 313 13 Căuşeni Basarabeasca de creat fiind , Bălţi 8 Criuleni 9 Nisporeni 3 Floreşti 8 0

liotecilor, Găgăuzia Cimişlia 0

Găgăuzia 2073

Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral municare; cultura informației a membri- comunităților în capacitatea bibliotecilor lor comunității care influențează potențialul de a satisface cerințele lor față de lectură și de participare și integrare a acesteia în me- de dezvoltarea personală. Bibliotecile, prin canismele democratice, de implicare a per- implicarea activă în cadrul Programului, și- soanelor în dezvoltarea comunității. au promovat resursele/serviciile/produsele, De asemenea, în baza datelor analizate, au contribuit la educarea pe parcursul vieții menționăm implicarea bibliotecilor în pro- a comunității, crearea unei imagini pozi- movarea și aplicarea conceptului „Științei tive în societate, etc. Implicarea activă a Deschise”, care contribuie la creșterea bibliotecilor în Programul Național Lectu- gradului de circulație a informației, pu- raCentral denotă faptul că trebuie să existe blicării și valorizării rezultatelor cerce- continuitate cu noi idei, servicii, produse, tărilor științifice. Rezultatele ne demon- parteneri și actori sociali. strează creșterea încrederii membrilor , ediția a III-a Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

95 96 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a bibliotecile publice au dinSoroca dat start Lecturii 2019), anul 2020,afost declarat drept amara COŞCIUG, , G U I C secția Culturăși Turism, Ş Soroca O C a r a m Ta tre bibliotecă. promovarea înregim lecturii on-line- decă utilizatorilor talentați ai șiactivi bibliotecii, ral, scoaterea dinanonimat ficarea bibliotecarii, cât raional, care ar antrena înactivitate atât venit iniţiativa cu organizării unui concurs Consiliuluidin cadrul Raional Soroca, a biblioteci,pentru Cultură Secţia situaţie această asalva tru u deloc activat doar distanţăde la (on-line). Pen parte din biblioteci nu au activat sau au întreaga activitate abibliotecilor. Obună peste cap toate proiectele, programele a stopat activitatea bibliotecilor. S-au dat COVID-19,mia apus stăpânire noi pe tematică mai multor servicii promovarea în comunitate, lecturii valori comunitate. în lecturii rii tru de Nord de line, Observatorul înparteneriat ziarul cu CZU 021.6:008 Concursul s-a desfășurat în perioada Obiectivele concursului au fost axate pe Concursul afost organizat înregim on- L , în cadrul Anului, încadrul 2020 – Anul promovă Național deBiblioteci (30octombrie a Forumul Managerilor din Sistemul CONCURSUL RAIONAL: ş . Pentru realizarea acestui obiectiv

i promovarea patrimoniului cultu ş i publicația periodică ş i durată. În luna martie, pande TOTALITATE DEVALORI ALENEAMULUI ş i utilizatorii. ş i activităţi diverse ca ş i promovarea Ziarul Nos Ziarul ş i Turism ş Anul Anul o ară ş ş ------i i

PATRIMONIUL CULTURAL – pat utilizatori care au atins vârsta de18ani toarele. Concursului În au cadrul partici condițiile departicipare menționăm urmă 25 iunie-5 septembrie 2020.Referitor la e într-un cuvânt -PATRIMO dinlemn,demult obiserică Zastânca la tă menţiune)(decernată cu a fost descoperi NIU. Astfel, împreună Marina cu Matei împletese lităţile riți oameni valoroși, care au demonstrat ca publicația Ziarul periodică Nostru Culturăi oferite deSecţia tenerilor, ziarului câtSoroca, băne auţii fost desemnați diplome cu reprezentanți ai 26debiblioteci. Participan utilizatori dinmunicipiul ConcursuluiÎn au cadrul participat 35 de capodopere depatrimoniul cețin cultural. care au reu re oameni creativi autul fost poezie solicitate creaţii proprii. litate, istorioare tradiţii, popular, port legende despre loca numente, personalităţi, colective artistice, cultural dinlocalitate (zone turistice, mo- promovezesă componentele patrimoniului mare on-line, fotografii, desen, filmuleţe) descriere, eseu, decla modalități (poezie, ş i mai mult, În cadrul ConcursuluiÎn au cadrul fost descope- Bibliotecarii au fost antrenaţi descope să ş t ş i dragostea deneam delectură, ce ş t ş ş it prezinte să cele mai valoroase i cu menţiunii cu par dinpartea ş i care au reușit prin diferite ş i altele). compartimen La ş Observatorul de Nord de Observatorul i talentaţi dinlocalitate, ş i raionul Soroca, . ş ş i Turism i premii

ş ------i i Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral uitată, dar care până astăzi mai trăieşte în hail Sadoveanu” Soroca, au fost realizate inimile oamenilor prin oaza de lumină călătorii prin locurile sfinte de la Rudi: o şi credinţă pe care a lăsat-o băştinaşilor descriere în 65 de pagini despre mănăstirea drept moştenire: ,,Bisericuța au clădit-o Rudi, cetăţuia inelară ,,Farfuria Turcului”, cum își clădește rândunica cuibul din lemn cetatea ,,La Trei Cruci”, cetatea ,,La şanţuri”, ş i lut, cu multă dragoste şi dăruire de sine. Arcul geodezic Struve, Schitul Rudi, Re- În anul 1715 au lucrat toți gospodarii din zervaţia naturală Rudi-Arioneşti, peşteri şi localitate, aducând fiecare dintre ei aportul grote, care te fac să cunoşti multe din tre- la construcția bisericuței din lemn în mij- cutul şi prezentul acestor capodopere cam locul aşezării cu numele „Nașterea Maicii prea uitate de vremi: ,,Civilizaţii, istorii de- Domnului”. Ținând în inimă Cuvântul lui mult trecute, aşternute sub solul negru, sub Dumnezeu, i-au dat formă de corabie (pro- prundi şul adus de Nistru repede, trecute şi babil corabia salvatoare a lui Noe). Această ascunse azi sub rădăcinile stejarilor seculari. biserică are valoare spirituală, făcându-şi Pe cărările ocolite cu poteci abrupte şi ridi- serviciul divin până la începutul războiului. cări spre ceruri, te opreşti la porţile oraşului Bisericuța n-a fost distrusă de obuze, dar de antic Maetonium, unde se îmbină trecutul indiferența ateistă față de lucrurile sfinte. În rătăcit prin ceaţa timpurilor, prezentul şi vi- locul bisericii acum crește un copac înalt și itorul fumuriu. Aici, la Rudi, la Samoleuca, frumos. În apropiere a existat și un cimitir, la Tătărăuca Veche şi Nouă, la Cremnciug, unde se mai văd rămășițe ale crucilor de Holo şniţa, Cureşniţa sau la Cosăuţii So- piatră răsturnate de alunecările de teren. Și rocii,... unde s-a făcut istorie, se caută şi se totuși, ceva a mai rămas – CREDINŢA. Este descoperă mereu ţara moşilor şi a strămoşi- , ediția a III-a un citat din eseul, prezentat de către parti- lor mei, a strămoșilor noștri. M-am reîntors cipanta la concurs. la locurile dragi şi sfinte. M-am reîntors… Cu Nicolae Bulat (laureat al Premiului Nu mai ţin minte a câta oară la Mănăstirea II), utilizator al bibliotecii municipale ,,Mi- Rudi…”. Magazin bibliologic Magazin

Farfuria Turcului

nr. 1-2 | 2021

97 98 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a

Nicolae Bulat sfinţirea la Mănăstirii Rudi Mănăstirea Rudi Schitul RudiSchitul Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral Tot datorită utilizatorilor bibliotecilor publice teritoriale, participanții la concurs, au fost reliefate numele personalităţilor marcante, originari din raionul Soroca, care ne poartă cultura şi faima în lume: actorul Andrei Sochircă-Dubna, poetul, eseistul, criticul literar Vitalie Raileanu-Soloneţ, Si- mion Gogu-Slobozia Cremene şi mulţi alţii. La compartimentul poezie (creație proprie) am sorbit din dragostea de neam, de săteni, de lectură împreună cu Anastasia Nesterenco (74 de ani) – Egoreni (decerna- tă cu menţiune), Taviana Tomescu - Rudi, Constantin Ciumac (71 de ani) - Cosăuţi (menţiune), Valentina Gâlcă (68 de ani) – Voloviţa (menţiune). Revelația concursului de poezie a fost Inessa Cojocaru - Vasilcău (câștigătoarea premiul I), care a reuşit să-i dea poeziei sale un colorit aparte îmbinând versurile cu imaginile pitoreşti din localitate într-un filmuleţ. Mai jos prezentăm

Pe ştera răposaţilor câteva creații proprii ale participanților la , ediția a III-a concursul de poezie. Magazin bibliologic Magazin

Inessa Cojocaru, Biblioteca Publică Vasilcău nr. 1-2 | 2021

99 100 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral, ediția a III-a Creatori suntem de soarte fără vrere, omOrice este unsufletcălător. pasăreOrice cuibul la său revine. Timpul ne mai doare, norii ne mai dor... Floarea sine. decicoare soarbe-n cerul Gutuii lampele î Vrăjiți de-unstrop delună nouă, Iar pa Sfâr Și mă-ntorc când doru-mi vine, Azi detoate-mi amintesc Pe cărăricoline, șipe Acompaniat de-odiplă... Sub unorizont elastic, O copilărie amplă, Am trăit unvisfantastic, Soarelui dinviața mea. În Sfânt, Lăcașul ce-iurma de-amăDornică ruga, Și am fost, șisunt și-acuma Cunoștinței, spre trofeu! Unde-am îngrelat desagul dinsatulÎn meu, școala Am trăit adânc miracol De-a-ncerca... deacânta... Și-am simțit oprimă faimă Pentru grădinița mea. este loc otaină,Orice Unde tot schimbă-n bine. se Într-o fantasme, cu curte Cu Cenușărese, Zâne, Am trăit povești șibasme, mine s-atăinuit.Ce-n într-oCa poveste oarbă, E unviscel-am trăit iarbă, pe Mă pășesc trezesc, dor.Scăldate de-unfalnic Pe mele, meleagurile Cu șerpuitor, unval Nistrul linși-ndreaptă cursul Printre zbor derândunele... Se-mpletesc încet fiorii Peste pragul mele. casei Soarele își varsă zorii ş itul veriiderouă, esetos ş ii no ş t ri iarri cărări adună... ş i pun cunună. Vasilcău mea înviziunea Gustar aprinde vara Oameni printre oameni, schitnici printre ere, Pana ardeviață file, să ledea... Iar verii astea, rămâne-va focul înnoi. Trăim ovară arome cu coapte... Bobițele-durerea mustului dinploi... Gustar aprinde stelele înnoapte, Fiecare î pelin cupacu Satul iubit! meu, frumos, Vreau știetoți, să ceeste Care-n mine-a tăinuit... poveste,Și acea deschid Lângă Nistru, chiar maluri. pe omargineLa dețară, Între-o vale, între dealuri, Vasilcău e-opiatră rară, Primăveri, zâmbete... cu Și derâu mal la s-aștepte Fericire-așa e cum Oameni, care știu s-accepte Și vatră la acânta... aniiBogăția-n rodnici munci,De-a de-aaduna, Oameni harnici, oameni dornici viață, cecomori...Ce Și-a păsărilor dincurte... cocoșuluiAl dinzori săuDecât cântec falnicul Mai aproape, mai sonor? pe Cine-o fi lume, cine? Apa dulce deizvor, Zbuciumul coline, depe Când mă cheamă greu. dorul unsunet decamuflet,Ce-i Decât plaiul, satul meu, Nu mai eloc drag însuflet, Vreau fie... să ca doar pace Și-n plină intimitate, Predomină doar magie Când înlarga libertate Și dinnou simt că-nfloresc. Autor :Taviana Tomescu –Rudi Autor: Inessa Cojocaru Autor: ş i bea. Anul Lecturii - 2020. Programul Național LecturaCentral Totalurile Concursului, înmânarea lui, doamna Svetlana Păunescu a menţio- premiilor şi a diplomelor a avut loc la 25 nat necesitatea organizării acestui concurs, septembrie 2020, când Soroca a sărbătorit care a venit ca o oază de lumină în întune- Zilele Europene ale Patrimoniului. Cetatea ric, datorită varietății expunerii gândurilor Sorocii a fost binevoitoare să găzduiască şi exprimării prin versuri şi proză a concu- acest eveniment care a culminat cu un pro- renţilor care au dat viaţă multor poezii, ese- gram artistic prezentat de utilizatori, solişti uri şi au adus valori în faţa noastră. Grigore şi declamatori din raionul Soroca. Bucataru, șeful secţiei Cultură şi Turism Este important să menționăm sprijinul Soroca, a remarcat reuşita mobilizare a bi- administrației publice raionale în organi- bliotecarilor şi a utilizatorilor în promova- zarea activităților din cadrul concursului. rea patrimoniului prin lectură, dorindu-le Prezentă la eveniment, Preşedintele juriu- succese tuturor şi continuitate concursului. , ediția a III-a

Secvență din cadrul evenimentului de decernare a premiilor Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

Svetlana Păunescu, vicepreşedinte al raionului Soroca

101 102 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Veronica COSOVAN, tecii Naționale aRepublicii Moldova). Chișinăula Biblio 2 al în 1813, astăzi blocul fosta clădire teologic Seminarului (deschis al SIS”, sub îndrumarea lui Sergiu Crudu, în susținutcă de grupul coral bărbătesc „GNO a debutat unrecital cu demuzică bisericeas importanța acestei manifestări. Simpozionul salutat călduros audiența șiavorbit despre tecii Naționale dnaPintilei, Elena care a tate decătre directorul general Biblio al - tăţii Informaţionale. a fost IDSI/Institutul deDezvoltare- aSocie care media rii au asigurat transmisiunea live cultivareași la valorilor spirituale. Partene dezvoltareaologic, la patrimoniului cultural îndeosebi cel XIX-lea, te dinsecolul al bean pună înlumină rolul învățământului basara ral și educație Națională –liant dintre patrimoniul cultu- Simpozionului științific național 2020 încolaborare Mitropolia cu Moldovei, lui cultural, aoganizat 15-16octombrie la în valorificarea și promovareapatrimoniu a Republicii Moldova, prin bogata eitradiție temă. În acest context Biblioteca Națională bibliologic” vom include această articole la ”Moștenireca culturală” arevistei ”Magazin spirituale a unui popor. în rubri aceea De CZU 061.3:[37+28] rinaj Mănăstirea la Căpriana, prin care a fost basarabean. În adoua zis-arealizat unpele trimoniului cultural în sistemul educațional de vazăcare au contribuit dezvoltarea la - pa tivarea valorilor spirituale și personalitățile zat rolul teologice școlii din Basarabia- încul 9 comunicări. tematice Ariile abordate au vi BIBLIOTECA NAȚIONALĂ – LIANT DINTRE PATRIMONIUL E În prima ziaforului au fost prezentate Lucrările Simpozionului au fost prezen două dimensiuni vieții ale esențiale ducația șipatrimoniul cultural sunt . Evenimentul să a fost gândit SIMPOZIONULȘTIINȚIFICNAȚIONAL: CULTURAL ȘI EDUCAȚIE (NOTĂ) Biblioteca Biblioteca ------

niul ecleziastic. promova spiritualitatea, cultura șipatrimo prin carefrumoasă cele două instituții vor Bibliotecă otradiție devină să șiBiserică, de temelie dintre aunei colaborări fructuase Naționalzeul deIstorie aMoldovei. în istorie Vlad Ghimpu, coordonator Mu la Națională aRepublicii Moldova și Doctorul Veronicarie, MECC; Cosovan, Biblioteca în istorie Diana EȚCO, Institutul deIsto Teologie Ortodoxă dinMoldova; Doctorul reul Eugen Onicov, lector Academia la de Mateevici”„Alexei din Chișinău; Protoie Chișinău; Preot., Mihail Bulmaga, Colegiul tul Maicii Domnului”, s.Ghidighici, mun. Manică, „Acoperămân Bisericii clericul mun.dighici, Chișinău; Preot., drd. Vasile „Acoperământul Maicii Domnului”, s.Ghi Prot. dr. Maxim Melinti, parohul Bisericii „Sf.Irh.Bisericii Nicolae”, Putinești, Florești; istorie, USM; Prot., dr. Ioan parohul Lisnic fost: Prot., dr. Octavian Moșin, Facultatea de și culturii îndeosebi. Printre vorbitori au ritual-morale, făcând astfel cinste poporului în promovarea și valorificarea valorilor spi carericii evidențiazăprin activitățile se lor, Moldove care aîntrunit înalți prelați ai bise- mir, Mitropolit Chișinăului al Întregii șial binecuvântarea Înalt Preasfințitului Vladi rece înpremieră Forumul s-adesfășurat cu Filip alături depărintele Maxim Melinti. moral-spirituale ghidate Iulian demaestrul moaște ierarhului ale șiau săvurat discursuri mănăstire, s-au pelerinii închinat sfintele la Ierarh. Gavriil Bănulescu-Bodoni adus un Sperăm evenimentul că vadeveniopiatră Acest eveniment a fost unul inedit deoa o magiu decomemorare aSfântului

La vechea vechea La ------CZU 262.14(092)(091)

DOI 10.5281/zenodo.4643120 Moștenirea culturală. Valori bibliofile PĂRINTELE PAUL MIHAIL – O COMOARĂ PENTRU CULTURA ROMÂNEASCĂ (115 ANI DE LA NAȘTERE)

Prot. Maxim MELINTI, parohul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Ghidighici, mun. Chișinău

Rezumat: Anul curent se împlinesc 115 ani de la Abstract: This year marks 115 years since the birth nașterea marelui cărturar, neobosit cercetător și of the great scholar, tireless researcher and minister slujitor al Bisericii Basarabiei – avva Paul Mihail. of the Church of Bessarabia - Avva Paul Mihail. In În ultimii ani de zile s-au scris numeroase articole și recent years numerous articles and memoirs have memorii despre viața părintelui Paul Mihail. Consi- been written about the life of Father Paul Mihail. I der că activitatea și munca prodigioasă a părintelui believe that the prodigious activity and work of the nu este atât de cunoscută publicului larg, mai ales father is not so well known to the general public, în cercul tinerilor teologi – viitori preoți. Ar fi mare especially in the circle of young theologians, future păcat să dăm uitării meritul și contribuția adusă la priests. It would be a great pity to forget the merit studierea trecutului, relațiilor culturale și spirituale and contribution brought to the study of the past, the între Țara Moldovei și Muntele Athos etc. Nutresc cultural and spiritual relations between the Land of speranța că în viitor vom cunoaște despre apariția Moldova and Mount Athos. I hope that in the future unor urmași fideli ai părintelui Mihail, care vor ști we will know about the appearance of some faithful să iubească Biserica, pământul Basarabiei, istoria, descendants of Father Mihail, who will know how to cultura și spiritualitatea românească. love the Church, the Land of Bessarabia, Romanian Cuvinte-cheie: Basarabia, Paul Mihail, spirituali- history, culture and spirituality. tatea ortodoxă, Facultatea de Teologie, Seminarul Keywords: Bessarabia, Paul Mihail, Orthodox Teologic, Muzeul bisericesc. spirituality, Faculty of Theology, Theological Semi- nary, Church Museum.

„E aşa de scurtă viaţa noastră. Toate răutăţile provin de la oameni şi împrejurări.

Dar în esenţă, e aşa de plăcut să trăieşti, bibliologic Magazin să vezi şi mai ales să gândești” [14, p. 119].

Paul Mihail (fost Pavel Mihailovici) s-a născut la 29 iunie 1905 în s. Cornova, jude- ţul Orhei (azi raionul Ungheni), în familia dascălului şi învăţătorului Iustin Mihailo- nr. 1-2 | 2021 vici şi a Elenei, născută Huzun, descenden- ta mai multor generaţii de preoţi cărturari români. Neamul Mihailovici provine din comuna Ciuciulea, fostul ţinut al Iaşilor, 103 104 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile Bisericesc, CuvântBisericesc, Moldovenesc Elena Huzun,Elena căpitanului fiica de mazâli hramulcu Sf. Gheorghe. Prin căsătoria cu tetului abisericii dinpiatră, deconstrucţie dent slujba din1909.Odată cu deînvăţător, el apredat moarte pânăprin tragica acci la clasă,unde pentru dincărămidă,destă sală lor, apoi satul a ridicat o moconstrucţie ceput înveţe să copiii casele la în1893pe judeţului –Cornova –unde cele la 80de numit într-un sat îndepărtat decapitala când dinclasaa5-aSeminar, afost tivitatea ei, despre ai teologiei, mari dascăli amintire despre caldă înfiinţarea primei Fa tei „Luminătorul”, părintele Paul o valăsa iartirească, în 1918 afost la admis elev ca ală începătoare.ală Tânărul învăţător aîn ş locuitorilor ale case răze ridicareaării pentru poporului. Ple mi unde predecesorii au fost preoţi generaţii depreoţi, savanţi care au îndrumat cultăţi deTeologie înChi aceluia a fost inaugurată data la de8noiembrie a Facultăţii de Teologie din Chi statului. arhivele instituţiilor deînvăţământ bliotecile parohiale studiază documente aici, înclasele seminarului, tânărulteolog ş au fost publicate înrevistele dinChi tat diverse referate, care puţin mai târziu Bodoni”. aprezen acestei În secţii cadrul narului „Mitropolitul Gavriil Bănulescu- - culturale aelevilorSemi turală aSocietăţii absolvire, în1926[21,pp. 7-9]. în învăţătură, Paul Mihail afost cel dintâi la TeologicSeminarul din Chi Hârjauca,rii unde aurmat de 3ani, afost dus orfelinatul la mănăsti băiat fiind Paul. iat gospodăria din satul Mele „Sf. Dumitru” a îndeplinit-o sub influenţapoporanismului s-adedicat i Ia co ş În toamna anului studentul 1926devine Fiind înseminar, el acondus cul secţia Paul, rămânând orfan detată vârsta la Tatăl său, când Seminar,pe la era elev c ş i: ş Luminătorul, Studentul, Calendarul i an. Mai târziu, revis paginile pe ş ş ş i pe cea de dascăl al bisericii al dedascăl cea i pe ş eni i aavut nouă copii, ultimul i afost pre , jud. Orhei, ş i au crescut mai multe ş ş i mănăstire i manuscrise dinbi ş i ş ş inău, despre ac ş ş i ţărani o lipsea i slujitori vred ş e ş inău. Sporind dintele comi co

ş ş ş ala mănăsala i-a înteme . a.Anume ş inău, care i dascăli. ş t i ş ş ş i din i ale i ale inău ------tecile parohiale”,tecile încare tânărulteolog arată Publică primul său articol „Despre biblio nici ai [15]. Bisericii publicată Istorico-Ar înrevista Societăţii i dintre români istorică” Schiță XX. 78depagini), (înextras ce . Ia lor aUniversităţii dinIa Facultății deLitere, Istoria secţia Români cembrie 1930). facultăţiide secretar al (ianuarie 1927-de Teologie îndepline în parohiile Facultatea basarabene. La de relateazăales, despre ordinea dragostea cărţi pentru sa mare dedocumente, hrisoave, manuscrise, [14,p.călugărie?” 72]. sau„Da nu? Spre preoţia demirsau spre ş merge călugărie, la viaţa la curată, muncă la întrebarea privind planurile deviitor: „Voi care oduceau călugării athoniţi, î Athos, văzând viaţa curată slujbelela divine dinmănăstirile Muntelui lui divin” [14,p. 67].Iar aflându-se zilnic fiisăsimţisă ca aici acoperământu harul aici nu pot exprima prin cuvinte. Trebuie studii în Sud-Estul Europei: „Ce-am simţit ziu publicată titlu cu Jurnalul călătoriei de te, care pe leexpune înagenda mai sa, târ ş nuscrise vechi, privitoare istoria la patriei cumente, hrisoave, acte voievodale sistent, studiind flămând,bolnav, fărăodihnă, lucrează in ş estul Europei: Iugoslavia, Bulgaria, Grecia Grosu, îiacordă bursă studii pentru însud- căreiaîn fruntea afla se Mitropolitul Gurie trecutului Bisericii, Eparhia Chi siderare străduința lui cunoa pentru heologice Biserice Orestnescu, Tafrali, Petre Constantinescu- marcat deprofesorii IlieMinea, Dan Simo pentru lucrareapentru „Legături culturale-biseri- ne”, obţinând notarea Laude” „Magnacum licenţă catedra la „Istoria Româ Bisericii i rugăciune...” [14,p. 69] i aneamului. i Turcia (1930-1932).Prin greutăţi, uneori ş ş i În 1928debutează înpresa periodică. Paralel, cursurile din1928,urmează În noiembrie anului 1930susţine teza de Se întoarceSe Chi la Rămâne impresii cu t ş i copiind numeroase do ş ş t t i [13].Luând încon e timp de4ani funcţia ş i ru ş inău unnumăr cu ş i amintiri deosebi ş ş ş i biblioteci, i, unde afost re i în secolele XV-i însecolele ş ş i înălţătoare, pe i înaltă parte: ş i starea lor ş ş inăului, i pune ş ş ş i ma i mai t erea ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile tipărituri şi corespondenţe, care au format rul a intenționat să-i ajute pe cei setoși de un bun al Patrimoniului Cultural Naţional. a cunoaște istoria neamului, cât și istoria Materialele aduse de Paul Mihail în ţară, unor valoroase cărți, manuscrise, mănăs- la începutul lunii februarie 1932, constitu- tiri, biserici, viața unor fețe bisericești, de- iau o mare noutate ştiinţifică, fiind desco- mult trecute în lumea celor drepți. Lansa- perite în locurile unde nici un român până rea cărții a avut loc la Chișinău cu prezența atunci nu fusese. Erau texte şi informaţii autorului, pe atunci în vârstă de 88 de ani, despre aprox. 1000 de documente din se- plin de dorința să continue a munci, adică colele XV-XIX, între care acte necunoscu- a căuta, a găsi, a cerceta și a scrie” [11, p. te, dinaintea şi în timpul domniei lui Şte- 145]. fan cel Mare şi a altor domni, descrieri de Munca sa de cercetător în istorie era ori- manuscrise şi tipărituri vechi. Rezultatele entată, în primul rând, către cunoaşterea cercetărilor întreprinse au văzut lumina ti- trecutului pământului natal. Pentru lucra- parului în studii şi articole fundamentale rea sa în manuscris „Tipărituri româneşti pentru istoriografia românească, elogios din Basarabia de la 1812 până la 1918” Aca- apreciate de istoricii vremii: N. Iorga, Mi- demia Română i-a acordat Premiul Năstu- hai Costăchescu, Gh. Ghibănescu, P. P. Pa- rel (în sumă de 5000 lei) la 13 iunie 1939 naitescu, Damian Bogdan. şi a tipărit-o în 1940 în colecţia „Studii şi Cel mai vechi document descoperit de cercetări”. Apariţia cărţii i-a adus părinte- Paul Mihail este Hrisovul lui Alexandru cel lui Paul aprecierea în rândurile savanţilor Bun, care datează din 6 ianuarie 1406. Prin şi cercetătorilor. Astfel, generalul Rady Ro- acest act domnesc, Alexandru dăruiește setti o numeşte „una dintre cele mai impor- mai multe sate mănăstirii Bistrița. „Când tante cărţi citite în ultimul timp” [20, p. 30]. am dat de el..., mărturisește Paul Mihail, cu La 19 februarie 1945, la Râmnicu-Vâl- dreapta îmi făceam cruce, iar cu stânga îl cea, unde se afla temporar Facultatea de strângeam la piept...”. Teologie din Cernăuţi, preotul Paul Mihail Se căsătoreşte şi este hirotonit diacon susţine teza de doctorat: „Ctitorii româneşti (1933) la Catedrala „Naşterea Domnului” către Locurile Sfinte şi popoarele vecine”, şi preot (1936) la „Soborul Vechi” din Chi- manuscris în 313 pagini. Comisia îl declară şinău. Aici a slujit din anul 1936 până la 28 Doctor în teologie, specialitatea „Istoria Bi- iunie 1940 şi din iulie 1941 până la 18 au- sericii”, cu calificativul „magna cum laude”. gust 1944. În deceniile următoare şi-a continuat cer- În anul 1930, în calitate de secretar al cetările, publicând peste 400 de studii, arti- Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia cole, recenzii şi note [16, pp. 342-405, 17]. Basarabia, a efectuat o călătorie prin satele A activat în calitate de subdirector provinciei, pentru a aduna informaţii des- (1933), apoi director (1941) al Muzeului pre bibliotecile parohiale, cărţile şi icoane- Istorico-Bisericesc din Chişinău. În 1940, le vechi din biserici. Materialul adunat din Muzeul a fost evacuat în România, iar la cele 21 de biblioteci parohiale ale judeţelor 1942, se redeschide în clădirea Mitropoliei Bălţi, Orhei, Lăpuşna şi Soroca a fost publi- vechi (construită la 1792), fostă reședință a cat în anul 1934, sub titlul „Cărţi bisericeşti, Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. manuscrise şi icoane din Basarabia. Însem- După 1944, Muzeul este devastat, iar soar- bibliologic Magazin nări vechi şi inscripţii”. Reeditat în cartea ta exponatelor nu este cunoscută. Părintele „Mărturii de spiritualitate românească din Paul Mihail, ultimul șef al Muzeului, care Basarabia. Aşezăminte, scrieri, personali- mult a suferit după distrugerea Muzeului, tăţi”, a primit premiul „Eudoxiu Hurmu- își amintește cu durere în suflet: „[...] A zachi” al Academiei Române, în anul 1993. rămas Muzeul istoric-bisericesc, cel plin cu nr. 1-2 | 2021 Ion Madan menționează că lucrarea cărți vechi și manuscrise multe, comoara „Mărturii de spiritualitate românească din trecutului istoric-bisericesc al Basarabiei, Basarabia” deține „o puternică încărcătu- cu documente, obiecte de artă și veșminte. ră emoțională care vine, bineînțeles, din Atâtea mitre arhierești, atâtea cărți și evan- sufletul celui ce semnează volumul. Auto- ghelii îmbrăcate în aur și argint, atâtea cruci 105 106 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile Vestire” Vâlcea dinRâmnicu (1944-1946). ”. i r u s tate a prezentat rapoarte despre activitatea specialitate arată contribuţia îndome sa citareanea, acestora îndiverse lucrări de ventarului parohiei. în România, salvarea pentru fizică sa Ia lii înrevista „Luminătorul”. ş 1941-1944.În cali acestă i înperioada ce slavone, [...]”[16,p. grecești șirusești 13]. Aur Cantacuzino, Sfinților Cazania vechi dechiparos, atâtea odoare șiicoane! grafia tipăriturilorgrafia române tipărite înBasarabia”, precedate debiblio a publicat volumul înlimba română, „Acte neamului nostru. întreaga lume niul istoriei ş Moscovavia, istorice dinstrăinătate (Sofia, Praga, Var pant mai la multe congrese Universităţii dinIa ş aintrodusbă, cântarea deob Aici a predicat Ia Istorie Ia tribuţii documentare istoria la ora care aminte paroh bisericii „Banu” al dinIa multe cu din casă, strămutări, frică multă vreme, „o viaţă derefugiat, alungat lor mărturisiri, părintele Paul Mihail adus, membrilor Conform familiei sale. proprii- este avansat întreapta deiconom stavrofor. vistică”, „Bibliografia istoricăRomâniei” a nească”, „Bibliografia românească de ling registrarea lor în„Bibliografia veche româ temporar,fugieze, împreună familia, la cu i înbibliografiipeste de hotare.De aseme i s-aîngrijit buna pentru conservare ain co ş ş ş ş i. Apoi, din luna 1944, definitiv, martie i” (vol. I i”, Institutului apărută în„Anuarul de Între de anii funcţia 1946-1980deţine După 1944,este preot „Buna biserica la Este asistent Facultatea la a de Filologie Împreunăsa, dr. fiica cu ZamfiraMihail, Au fost apreciate prin în sale scrierile 28iunie 1940,afostLa nevoit re se să Este director al t , Evanghelii ş ale lui ale Dosoftei, i Arheologie „A. D.i Arheologie „A. Xenopol” din Mitropolitului Varlaam, ş ş ş i t i valoarea studiilor pentru sale II e în lucrarea intitulată „Con ş Mărgăritarul Sf. Ioan Gură de . a.). ş din anul 1987),înanul 1942 ş , manuscripte românești și i, în special, pentru cultura pentru i, înspecial, i a catehizat fiecare la sluj Ş ş i (1948-1949)șipartici co lii decântăreţi biseri Biblia ş ş t i simpozioane i dinBasara ş t e în biserică e înbiserică lui Șerban ş i, despre Viețile ş i lip ş u ş ş i a lui o ------gini, la București,gini, la în1993. lucrare fundamentală apare în411depa bibliologiei noastre” [19,pp. 1-2].Această pietrele detemelie, dinmonadele templului bia, l, 1812-1830,care „constituie una din drepţilor. „Paul Mihail s-astins dinviaţă 1994, preotul Paul Mihail atrecut înlumea „Avva”.titlul onorific de Învierii Domnului, prin care is-aconferit părintelui Paul Mihail gramota către ziua Mitropolit Moldovei al Prea Fericitul Patriarh Teoctist, atunci pe de peste Bisericii 50de ani,al înanul 1980, Iustinian. Iar activitatea pentru deslujitor memorativă” decătre Preafericitul patriarh ordinul1974, cu „Crucea Patriarhală- Co părintele Paul Mihail afost distins, înanul re preoţească abisericii 80 deani înpublicaţii biserice lângă Muzeul icoane cu basarabene mântat Mănăstirii încimitirul Căldăru pul neînsuflețitpărinteluial a fost înmor Lucrulgheni). nu acesta s-aînfăptuit. Tru natal Cornova, judeţul Orhei (astăzi Un ş Mănăstireala Neamţ. 1994 înCatedrala „Înălţarea Domnului” de năstirilor Secu Velicikovski, arhimandritul rea dinviaţă aSfântului Cuviosului Paisie iinţifică dr.ZamfiraMihail, dlui torească împlinirea a200deani trece dela - avea momentul la sărbă când se să urma academician prof. Virgil spre Cândea, a-l Mănăstiriiea Neamţ anii la 1836- tătoarea 1837”, care a „Ob obi p. luni, 145].Deci, 10octombrie afost ozi întregii unprogram vieți, bine definit” [11, având masadescris, la parcursul șipe ca dumnealui, ziaînceput-o șiultima sa tot 291]. puţinecum mai sunt astăzi în ţară” [18, p. dinBucure sale sei um atrăit, senin sine a ce [2,4,5,7,8,10]. i înmormântat lângă părinţii săi, însatul ş a c În noaptea de10spre 11octombrie Dorinţa testamentară fie să eraca dus apropiații mărturisesc cum „După Pentru îndelungata A fost omagiat împlinirea la a70,75 ş ş nuită ş t i cu lumea,i cu înlini ş t ş i chiar aterminat studiul privind ş i fost dussa, cerce defiica ş i Neamţ 15noiembrie –la ş t i, unadevărat templu, ş ş ş ş t i blând, împăcat cu i excepţionala sluji ea patriarhalăea aca ş i Sucevei, îiacordă i culturii române, ş i stareţul Mă ş t i ş i ş t iinţifi ş ş i în a ni, ş ------i Moștenirea culturală. Valori bibliofile apropierea Mitropolitului Grigore Dascălul tru istorie şi Biserică, un preot şi cercetător al Ungrovlahiei. cu „caldă afecţiune umană” [4, p. 934], „un Părintele Paul a suferit ca pe o răstignire părinte al dragostei” [1, p. 3], „un patriot al prelungită neputinţa de a merge zece ani la meleagurilor natale, al limbii, tradiţiei po- locurile copilăriei sale, deşi s-a aflat în per- porului nostru şi al culturii” [12, p. 145]. manentă activitate ştiinţifică de cercetare în O imagine de excepție a părintelui Paul spaţiul de parohie, de arhive şi biblioteci de Mihail ne oferă Iurie Colesnic în cartea sa toate nuanţele (bisericeşti şi laice). A suferit Timp și istorie. Autori de la „Viața Basara- în anul 1985, când, la împlinirea a optzeci de biei”: „M-am întâlnit cu el o singură dată. ani, în unele articole de omagiere, din cauza În 1992, la Muzeul Literaturii Române din „cenzurii”, nu s-au putut înscrie corect datele București, unde am prezentat o expoziție biografice în coordonatele reale ale spaţiului de portrete ale scriitorilor basarabeni. Ne geografic românesc de unde provenea, ci vedeam pentru prima și ultima oară. Dar doar: creşte (sau a crescut) în localitatea (sau aveam senzația că ne cunoșteam de-o viață, satul) Ciuciulea din ţinutul Iaşului (sau „din stabilind că pe undeva suntem rude, căci vechiul ţinut Iaşi”) [9, p. 123]. bunicul meu avea pământ pe moșia Cor- Prin studiile sale istorice a adus o con- novei și botezase acolo. Dar cel mai impor- tribuţie importantă la descoperirea şi stu- tant moment pe care mi l-a descoperit Paul dierea surselor medievale ale istoriei naţi- Mihail, dovedind o profundă cunoaștere a onale, fiind cel dintâi cercetător român al limbii ruse, a fost atunci când mi-a desci- Arhivei Metocului Sfântului Mormânt din frat etimologia satului meu de baștină, De- Istanbul (Constantinopol). reneu, atestat documentar din 1495, adică Multe alte documente inedite pe care din timpurile lui Ștefan cel Mare. Denumi- le-a descoperit şi publicat – ca şi unele rea provenea de la cuvântul slav deoren – în manuscrise şi obiecte de artă – le-a donat traducere, copac de corn, ceea ce corespun- Bibliotecii Academiei Române, Bibliotecii de realității. Satul și astăzi e înconjurat de Centrale Universitare din Iaşi, Arhivelor păduri de corn. Am corespondat, ne-am Statului din Iaşi, Institutului de Istorie din amintit de lucruri uitate, de oameni uitați Ia. şi și în sufletul meu a rămas lumina unui om Părintele Paul Mihail a rămas şi va rămâ- nemaipomenit – părintele Paul Mihail...” ne pe veacuri pentru neamul nostru, pen- [3, p. 224].

Referințe bibliografice: 1. BĂLAN, Ioanichie. Dascăl de teologie ortodoxă: Paul Mihail. In: Literatura şi Arta. 1992, nr. 7, p. 3. ISSN 1857-3835. 2. CAPROȘU, Ion. Paul Mihail la a 70-a aniversare. In: Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”. Iaşi, 1975, pp. 417-418. 3. COLESNIC, Iurie. Timp și istorie. Autori de la „Viața Basarabiei”. Chișinău: Grafema Libris, 2011. 440 p. ISBN 978-9975-52-117-8. 4. DAVID, Petre. Preotul Paul Mihail la 70 ani. In: Biserica Ortodoxă Română. 1975, nr. 7-8, p. 934. 5. GAȘPAR, Ion. Preotul Dr. Paul Mihail la 80 de ani. In: Mitropolia Moldovei şi Sucevei. 1985, nr. 10-12, pp. 795-800. bibliologic Magazin 6. CÂNDEA, Virgil. Trecutul la timpul prezent: Paul Mihail. In: Literatura şi Arta. 1992, nr. 7, pp. 1, 3. ISSN 1857-3835. 7. GOROVEI, Ștefan. Dr. Paul Mihail la 80 ani. In: Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”. Iaşi, 1985, pp. 999-1000. 8. IRIMIA, T., GAȘPAR, I. Preotul Paul Mihail la 75 de ani. In: Mitropolia Moldovei şi Sucevei. 1980, nr. 1-2 | 2021 nr. 3-5, pp. 396-397. 9. IVAN, Ioan. „Avva Pavel” – preot dr. Paul Mihail. In: Teologie şi viaţă. 1994, nr. 11-12, p. 123. 10. LEMNY, Ștefan, Pr. dr. Paul Mihail. In: Mitropolia Moldovei şi Sucevei. 1985, nr. 10-12, pp. 814- 815. 11. MADAN, Ion. O viață cu calificativul „Magna cum Laudae”. In: Basarabenii în lume. (Colecție de 107 108 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile din Basarabia.Chişinău:Știința,1993,pp.7-9.ISBN5-376-01648-X. 21.VORNICESCU, 1993, nr. 1,p.30-31. 20. SIMONESCU, Dan. Lucrările bibliografice ale părintelui avva Paul Mihail. In: Magazin bibliologic. otecarului. 2005,nr. 6,pp.1-2. RĂU, 19. naşterii centenarul (La Desiderie lui cărarea Pe Alexe. Avveibibli Gazeta In: Mihail). Paul 18. MITU,Mihail.InmemoriamPaulIn:Romanoslavica,1994,p.291. 12-3. 973-9368- ISBN p. 380 1999. Bucureşti, corespondenţă. şi (1940-1944) Jurnalul Paul. MIHAIL, 17. ISBN 5-376-01648-X 16. MIHAIL, Paul. Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia. nr. 2,pp.38-40. 15. MIHAIL, Paul. Facultatea Paul. MIHAIL, 15. 14. MIHAIL,Paul.Jurnalulcălătorieidestudiiînsud-estulEuropei(1931).Bucureşti,1991.128p. că. In:RSIAB.1932,nr. 22,pp.199-276. XV-XX.secolele în ruși și români dintre culturale-bisericești Legături Paul. MIHAIL, 13. istori Schiță ISBN 978-9975-9954-9-8. de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Chişinău: CEP USM, 2005, vol. 3, pp. 142-145, In: neamului. Universităţii al ale istoric Ştiinţifice şi Analele preot – Mihail Paul Maxim. MELINTI, 12. ISBN 978-9975-9954-9-8. 142-146. pp. 2007, BNRM, omonim). ştiințific Chişinău: şi 3. cultural-istoric Vol. polipticul la prezentate documente, şi materiale Nestor. Cuvânt înainte, In: MIHAIL, Paul. Mărturii de spiritualitate românească spiritualitate de Mărturii Paul. MIHAIL, In: Nestor.înainte, Cuvânt . de TeologieIn: (1926-1940). Iaşi din Universităţii a Chişinău: Știința, 1993. 408 p. Luminătorul. 1992, Luminătorul. - -

CZU 262.14(092)(091)

DOI 10.5281/zenodo.4643128 Moștenirea culturală. Valori bibliofile 200 DE ANI DE LA NAȘTEREA ARHIMANDRITULUI ANDRONIC POPOVICI

Prot. Maxim MELINTI, parohul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Ghidighici, mun. Chișinău

Rezumat: Istoria Mănăstirii Noul Neamț nu poate Abstract: The history of the Noul Neamț Monastery fi evaluată fără cunoașterea unei personalități re- cannot be evaluated without the knowledge of a remarcabile – Arhimandritul Andronic Popovici, cel markable personality - Archimandrite Andronic Popo- care, alături de Egumenul Teofan Cristea, a stat la vici, who, together with the Abbot Teofan Cristea, fondarea și dezvoltarea noului așezământ monahal stood at the foundation and development of the new din Basarabia, dar s-a evidențiat, mai ales, prin monastic settlement in Bessarabia, but distinguished activitatea cărturărească de copist, bibliotecar și especially through his scholarly activity of librarian istoric, lăsând urmașilor numeroase cărți, scrieri și and historian, leaving to his descendants numerous colecții de manuscrise. books, writings and collections of manuscripts. Cuvinte-cheie: Andronic Popovici, Mănăstirea Keywords: Andronic Popovici, Secu Monastery, Secu, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Noul Neamț, Neamț Monastery, Noul Neamț Monastery, Ortho- spiritualitatea ortodoxă, tipărituri, bibliografie, dox spirituality, prints, bibliography, biography, biografie, secularizarea. secularization.

„Preoţii care îşi ţin bine dregătoria, să se învrednicească de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu cuvântul şi cu învăţătura”. (I Timotei 5, 17)

e-a lungul secolelor, mănăstirile românești s-au considerat așezăminte celebreD destinate rugăciunii neîntrerupte, centre de „spiritualitate monahală, litur- gică și filocalică” [4, p. 61]; adevărate re-

fugii și adăpost pentru isihaști; necropo- bibliologic Magazin le domnești; dar, mai ales, centre de artă, cultură și patrimoniu național. Aș alătura remarca lui Ioan C. Popa care afirmă că „alături de clasa socială a ţărănimii, un alt pilon al păstrării identităţii româneşti în

Basarabia, sub ocupaţia ţaristă şi apoi so- nr. 1-2 | 2021 vietică, l-a reprezentat clerul, din cădelniţe- le căruia, cum afirmă un autor inspirat, nu ie şea numai mirosul de tămâie, ci şi puţin parfumul culturii naţionale” [8, p. 93]. 109 110 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile de înaltă statură duhovnicească” [1,p. 5]. a Înălțării Domnului – Noul Neamț, „om cărturar șichivernisitor Sfintei al Mănăstiri Andronic Popovici, un neobosit ostenitor, din co-fondatorii ei – schiarhimandritul voslavnicei împărății aRusiei” [10,f. 74]. oadevăratădevine lavră, a intrat încomponența Imperiului țarist. prin Pacea București dela (12/28mai 1812), războiuluiîn urma ruso-turc (1806-1812), tre Prut șiNistru, numit „Basarabia”, care, lui românesc, dedata teritoriul asta pe din Duh” naștere ia onouă amonahismu oază ajutorulcu Fiului monahilor” [10,f. vrerea 57],„cu Tatălui, începuse asupra tirăniile mănăstirilor șia vreme când depe intrase Cuza domn și și totdeauna ectenii,din la șipe zicemașa, domnului Alexandru»,după nostru cum numai «Preablagocestivului așa: marelui domnulpe României, Cuza, pe ciam zis Ioan»,dru precum aiurea pomenea îl pe cuviincios nu locul am zis «Alexan „la luibisericești ale Alexandru Ioan Cuza, ş numit dinSfântul Botez” vârstă nu-i pruncească, minte ţin s-au cum ş trei prunci, dar fiind eu nevârstnic ne mărturise ghe copii. Andrei amai avut unfrate –Gheor primit botez la [10,f. 3].În familie erau trei Criteanul Andrei, încinstea Sfântului Ierarh Andrei SfântulLa copilul Botez aprimit nume de ş Lungani, înfamilia preotului Nicolae Nanu Popovici, s-anăscut4iulie la 1820însatul drei Nicolaevici Nanu-Badenschi, numit sabil șicărturar neobosit. succes misiunea deadministrator respon Noultirii Neamţ, care a combinat mare cu a devenit primul egumen-stareţ Mănăs al - Mănăstirii1885, egumen al Noul Neamţ. El dupăîn special ceafost 10aprilie la ales, Popovici afost foarte bogată șiproductivă, i instruirea primară le-aprimit pă încasa i prost, Măria, sale i asoţiei Badenschi. născută Meritul deplin putem îl atribui unuia Acest așezământ, numit Noul Neamț, Arhimandritul Andronic, înlume An Viaţa După reforma averilor secularizării ş i o soră – Anastasia. Dar, Andronic ş ş ş i activitatea părintelui Andronic i eiluaţi în Dumnezeu fiind de i întru pomenirea celor care l-au ş t e că „s-aue că mai născut încă ş i cu săvâri cu „subt sceptrul pra„subt- sceptrul [10, f. 3].Educaţia ş irea Sfântului ş i încă ş ------i rintească, sub îndrumarea mamei care sale, tie, Episcopul deStavropolis, l-ahirotonit numele Andronic. 5aprilie La 1842,Mele a fost călugărit LavraNeamţu, la primind ş zitiu, fierar, copertar, lemnar ş în 1839,Andrei astudiat Tipicul bisericesc mare arămas încalitate deascultător. Până n-a fost primit mănăstire, la iar fratele mai Gheorghe, afost foarte tânăr copilulrea pe de11ani. Fratele lui Andrei, tul Dometian, înasculta primească să-l egumenul Mănăstirii Neamţ, arhimandri - hul Badenschi. Daniil Acesta l-arugat pe bunelul său mamei, dinpartea schimona slujirii Domnului. Mai întâi el aplecat la Mai târziu, Andrei ahotărât consacre se să tălui, părintele Ioan dinacela ş bineia carte „ lucrul acesta ne acesta lucrul relatează Andronic în con limbile română, slavonă procure să grijă mănăstire pentru în cărţi biblioteca într-o clădire separată, având le-au scăpat...” [10,f. 22]. chilie: mănăstirii într-un leţinea cărţile dulap în ş au că pojarul, ars barba pătimise încă părintelui duhovnicului Neofit... Pentrucă fiutipicariu sobornice te...”: fost rânduit „Am deascultare, să ca „Oare sa nic încartea ne mărturiseDupă cum ierodiacon „Buna Biserica Vestire” la dinIa fost adăpostit deunchiul său ta dinpartea l831, când amurit tatăl său. a După aceasta lui Lungani Teodor, unde s-aaflatpână în 1829, când avea 9ani, mama adecedat sa dificil a fi scoase din cufăr, din scoase afi dificil aflat închilie. aproape toate au cărţile ars, era că pentru care avut înmănăstire loc înanul 1844, Iarun cufărsa. dinchilia după incendiu, Neofit,păstra toate mănăstiriicărţile într- Predecesorul lui Andronic, ieromonahul mitent avea depăstrarea grijă cărţilor. mit tipicar Mănăstirea la unde conco Secul, ia mănăstireascăia Oancea. În 1839,Andrei i aîndeplinit diferite bucătar, ascultări: vi i el afost dat învăţătură la satu dascălul la i mâinile ş t Deci AndronicDeci hotără În 1847,ierodiaconul Andronic afost nu Biblioteca nu avea oîncăpere aparte. ş i s-au sârguit, cât pe s-au putut de ş i picioarele,pe fiindcă toateel ş i mare primejdie când afost ş i cântări” ş ş t c ei biserici, în locul ei biserici, în locul ş are aduceri amin ş ş i i-afript obrazul ş t

i greacă. Desprei greacă. [10, f. 4]. Dar în t e însu e să amenajezee să ş ş i altele mo la i sat Lungani. ş i de aceea i deaceea ş i Andro ş i . ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile tinuare: „Şi am întemeiat biblioteca, deasu- şi, în special, a celei din Ţara Românească. pra sfintei porţi supt clopotniţa cea mare... În acelaşi timp, istoriograful acorda o aten- Ş i m-am sârguit de am adunat tot felul de ţie deosebită istoriei mănăstirilor, cu care cărţi în limba moldovenească, slavenească l-a legat pronia dumnezeiască. Un rol de- şi grecească, aşezându-le în două dulapuri cisiv în formarea viitorului istoriograf 1-a mari, şi am făcut dinspre fereastră un pat avut activitatea arhimandritului Andro- mare, din dulapi groşi, de brad, pe carele se nic la Mănăstirea Neamţu, unde el trece întind cărţile, de se usucă, ne urmând ne- în septembrie 1853. Acolo el a îndeplinit voia, a se mai scoate afară” [10, f. 22]. mai multe funcţii: duhovnic (a fost numit El găsea permanent timp, de rând cu alte duhovnic încă la Mănăstirea Secul, la 15 ocupaţii, să citească şi să transcrie textele, mai 1853, cu binecuvântarea mitropolitu- care i-au plăcut. În iunie 1850, Andronic a lui Moldovei şi Sucevei Sofronie Miclescu, fost hirotonit ieromonah de Episcopul Mar- bibliotecar, iereu şi ajutor de egumen, iar darie. Anume de această perioadă a aflării la 3 ianuarie 1855 a fost numit ecleziarh lui Andronic la Mănăstirea Secul ţine da- superior la Lavra Neamţu). Părintele An- tarea primelor sale manuscrise. În baza dronic se străduia să completeze golul unor cercetării mai multor cărţi el a alcătuit trei studii sistematizate printr-o neobosită au- ontologii după Psaltire. La ultima, el ane- toinstruire în bibliotecă şi în fondurile ar- xează Acatistul Sf. Cuv. Parascheva. În 1851 hivistice ale Mănăstirii Neamţu. Încetul cu Andronic copie două manuscrise cu „Jur- încetul, prin mâinile părintelui Andronic a nal de călătorie a ieroshimonahului Chiri- trecut toată biblioteca amenajată de Mitro- ac, care descrie calea de la Mănăstirea Secul politul Moldovei Veniamin Costachi. El a până la Sfântul munte Athos şi în Ierusalim făcut multe extrase, pe care le-a folosit mai în 1849”, precum şi „Notiţe de călătorie în apoi în lucrările sale. Totodată el reuşea să Rusia în 1850” ale aceluiaşi ieroshimonah urmărească toate apariţiile editoriale ale ti- Chiriac, având drept anexă evenimentele pografiilor româneşti. din istoria bisericii. Aceste notiţe se păs- Autoinstruirea sa a dat roade bogate. El trează în fondul Mănăstirii Noul Neamţ. a lăsat un material valoros despre starea bi- Originalul notiţelor părintelui Chiriac se bliotecii monastice după incendiul din 1862, află în biblioteca Mănăstirii Neamţul. Iero- în timpul căruia o bună parte din fonduri a shimonahul Chiriac a tradus câteva lucrări fost pierdută irecuperabil. Din lucrările pe- din limba rusă, printre care şi lucrarea ie- rioadei anteincendiare face parte „Condica rarhului rus Dmitrii Rostovschi „Cerce- averilor bisericeşti şi iconomiceşti a sfintelor tarea”, adică examinarea schismei, pe care Mănăstiri Neamţu şi Secul”, scrisă de părin- părintele Andronic a copiat-o în 1855 şi a tele Andronic în 1853, când a preluat funcţia dăruit-o schitului Acoperământului Maicii de bibliotecar principal. În această lucrare, Domnului. La Mănăstirea Secul, părintele de rând cu averea şi cărţile bisericii Înălţa- Andronic scrie două volume ale lucrării rea Domnului, este inclusă şi lista tuturor sale în patru volume „Istorii bisericeşti şi cărţilor din bibliotecă. La acel moment, la politice şti de la naşterea Domnului până Mănăstirea Neamţu se păstrau 104 de ma- în 1858” (cronograf), v. II – 1850 şi v. III – nuscrise româneşti, tălmăciri din greacă ale 1851. Primul şi ultimul volum au fost scri- cărturarilor români din şcoala paisiană; 146 bibliologic Magazin se la Mănăstirea Neamţul în 1853 şi 1858, de manuscrise româneşti, copii de pe origi- probabil în lipsa unor surse documentare nalele traducerilor; 118 de manuscrise sla- la Mănăstirea Secul. Ulterior, manuscrise- vone, majoritatea realizate la şcoala lui Pai- le au fost, de asemenea, dăruite schitului sie; 96 de manuscrise în limba greacă; 995 de „Acoperământului Maicii Domnului”. Este cărţi editate în limba română; 773 de cărţi în o lucrare voluminoasă, care include pes- limbile slavone şi rusă. Conform părintelui nr. 1-2 | 2021 te o mie de pagini, fiind în cea mai mare Andronic, această „Condică...” nu cuprinde parte compilativă. Ea reprezintă începutul cărţile păstrate în Turnul mare al mănăstirii, cercetărilor părintelui Andronic în dome- numit ,,Pendulul”, unde se aflau câteva mii niul istoriei Bisericii Ortodoxe Universale de alte manuscrise şi tipărituri dintr-o peri- 111 112 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile serioasă. Este vorbaserioasă. despre „Sinaxar”, mandritul Andronic amai olucrare scris de cărţi pentru biblioteca pentru de cărţi Noului Neamţ de său.porul nu El numai solicita că donaţii părintele Andronic doar trei ascris luni: Neamţu Icoana Maicii Domnului Mănăstirea dela cicovski, legende despre minunile făcute la te pasaje dincreaţia stareţului Paisie Veli i „Filocalie”. Părintele Andronic citează multor aspuselor sfinţilorpărinţi, preluate din tei lucrări constă înfolosirea decătre au române care l-a alcătuit Mineilor în baza grece Neamţu în Basarabia, este „Istorie aMănăstirilor re, decare s-aapucat părintele Andronic de el Mănăstirea la Neamţu. Prima lucra lor sunt continuări lucrărilor ale începute basarabeană aactivităţii Majoritatea sale. părintele Andronic cii Mănăstirii Noul Neamţ sunt semnate de Peste 40demanuscrise dinfondul bibliote su instanţelela părintelui Andronic față de cultura reprezintă mo din luna decembrie. Iată, în linii mari, ce septembrie, octombrie, noiembrie năstirea Noul Neamţ erau 146demanus monastice dinBasarabia. În Mă 1884,la în scopul creării celei mai mari biblioteci turi române tropoliei Moldovei, aaltor mănăstiri călugărilor.i ale rând De cele cu numeroase donaţii Mi decarte dinpartea - tirea Neamţu, părintele Andronic primea 30 demanuscrise aduse deel Mănăs dela hovnice totu debunanea a maioadă timpurie. p. 43]. de acest Basarabia” fel care pe leposedă nescu-Ia afirmacum cercetătorul ConstantiPetre vechi române tipărite, printre care din XIV-XIXsecolele crise muncă întoate sferele deactivitate, ceţi ş În timpulBasarabia, în aflăriisale arhi Iată odovadă denetăgăduit adragostei Părintele Andronic avea de experienţă i ocompleta creaţii cu literare proprii. ş i el acorda prioritate necesităţilor du ş ş ş ş t ş t i multe altele. Dincele 12volume, i: „este una dinpuţinele comori i Secul” ş i slavone. Particularitatea aces ş ş t i instituţiile biserice i, de la persoane particulare i, particulare persoane dela ş ş ş t e i. Această bibliotecă, după t zare monahale, avieţii dar enirea literară ashiarhi . ş i datează cu perioada i datează perioada cu ş i mostre ediţiilor ale ş i 2272 de cărţi i 2272 de cărţi ş t i, dar în ş ş i 6 zile i 6zile i schi ş i po ş [3, pe pe t i, ------de ani deactivitate Mănăstirile la Neamţu, mandritului Andronic Popovici încei50 lățime, 10 mînălțime. sistării În perioada brie are 1886).Biserica 25mlungime, 20m de chilii îndouă etaje (sfinţităseptemla 11 - Cruci” aDomnului Iisus Hristos, unbloc cu Secul Secul „Înălţarea Sfintei timpul lui afost înălţată dronic apornit mai multe construcţii. Pe egumenul Teofan Cristea, părintele An evenimentelor tragice, menţionate anterior. dar acest imposibil lucru eradeja dincauza frăţiilor Mănăstirile dela Neamţu ella egumenul formal eraales desinodul men-stareţ Mănăstirii al Noul Neamţ, până Neamţ [6,p. adevenit 121].El primul egu- aprilie Mănăstirii 1885,egumen al Noul dupătivă, înspecial ceafost 10 la ales, au fost prodigioase 1891) [5,p. 176]. insistențala arhiepiscopului (1882- Serghie Eparhiale (închisă înluna ianuarie 1883), curat decătre mănăstire utilajul Tipografiei alizat, deșiînacest scop anume pro fusese - Neamț arămas, înfond, unproiect nere tipografii înincinta Mănăstirii Noului cele întâmplate. Problema organizării unei comentariu mult ascris mai târziu după anulla 1887”. pare, Se cel care alăsat acest a fost vândută lui Șlimovici dinChișinău, episcopului Tipografia Serghie, Eparhială însemnare: spusele „Din arhi ale verbale arhivă – poate următoarea fi decodificată de inferioară –dosarul înpartea afilei că mai mult privință. în această Să mai notăm le dearhivă, însă, nu nimic ne mărturisesc amenajeze șiunatelier delegătorie”. Surse meșteșugul legatului șiar cărților putea să mănăstire „la că sunt frați care pricep în se Acestatirii. mai indică scrupulos, precum sigilate înlăzile dinincintace zăcea mănăs utilizareapermită inventarului tipografic PărinteleSerghie. Andronic ise solicita să 19 iunie 1886 (nr. 46), către arhiepiscopul adresaturie din înacest sens ne servește acest lucru nucrise), s-a întâmplat. Măr ușureze munca de legare (manusa cărților l-ar fi ajutat, într-o oarecare măsură, să-și Preluând ocârmuirea mănăstirii de la Atunci când apăruse ce orară ocazie Viaţa ş i Noul Neamţ. ş i activitatea părintelui Andronic ş i deViaţă Făcătoarei ş i însfera administra ş i sfinţită Biserica ş i Secul, i Secul, ------

Moștenirea culturală. Valori bibliofile vieții mănăstirii, care a adăpostit spital de Prima parte constituie un testament şi po- tuberculoză, biserica a fost transformată în veţe duhovniceşti adresate frăţiei. În el, pă- cinematograf. rintele arhimandrit aminteşte pe scurt des- Concomitent a fost încheiată şi con- pre cele mai principale momente din viaţa strucţia spitalului. În 1884, au fost constru- sa, mulţumeşte Domnului pentru toate bi- ite un hambar pentru cereale și un depozit. nefacerile Sale, cere iertare la obştea mona- În 1886 – o bucătărie de piatră cu două chi- hală, indicând cum trebuie să fie repartiza- lii pentru bucătari; în 1891, a fost înălţat un te lucrurile sale personale. Referindu-se la zid de piatră în jurul mănăstirii. În 1892, au soarta cărţilor din biblioteca mănăstirească fost deschise o prăvălie de cărţi şi una de după moartea sa, arhimandritul Andronic icoane. În scurt timp această mănăstire a roagă ca acestea „câte ar fi ele, în limbile devenit una din cele mai mari și mai pros- română, rusă, greacă, şi tipărite, adunate pere [2, p. 51]. cu multă străduinţă, precum şi cărţile cu Pentru aceste lucrări părintele Andronic cântări bisericeşti şi cele cu istorii, scrise cu a fost menţionat cu diverse distincţii, prin- atâta efort, să rămână întru îmbogăţirea bi- tre care Crucea Sinodală (14 iulie 1887 sau bliotecii Mănăstirii Noul Neamţ...” [9]. 24 iulie 1886 Gurie). La 15 aprilie 1890 la Părintele Andronic adresează poveţe Catedrala din Chişinău părintele Andronic duhovnice şti obştii monahale şi egumenu- a fost hirotesit în treapta de arhimandrit de lui, care va fi ales după moartea sa. El cere către Preasfinţitul Arkadie Filonov, Episcop sfinte rugăciuniş i dă indicaţii, cum să fie de Akkerman, vicarul Eparhiei Chişinăului săvârşită rânduiala prohodului, dar, în spe- și a Hotinului [12, p. 57]. cial, roagă să fie respectată tradiţiaş i să fie citite toate rugăciunile necesare. Acest testament a fost scris la 3 septembrie 1887, dar părintele Andronic roagă ca el să fie înmormântat în partea de răsărit a zidului de cimitir şi trupul lui să fie pus în groapă fără sicriu de lemn, înfăşurat doar în mantie, iar deasupra să fie pusă lespedea de marmură, pe care el şi-a pregătit-o cu Anunţând despre acest eveniment în inscripţia „anul 1890”. cronica sa, părintele Andronic adaugă: „La- Cea de-a doua parte a acestui testament vra Neamţu, care există din 1367, nu a avut este adresată Înaltpreasfinției Sale, Arhie- un egumen arhimandrit până în 1790, când piscopului Chişinăului şi a Hotinului, fără arhiepiscopul Poltavei Ambrozie, sosit în să-i indice numele. Părintele Andronic îl România cu trupele ruseşti în timpul răz- roagă pe „vladâca” să aibă în special grijă boiului ruso-turc l-a hirotesit în acest cin de mănăstire şi de respectarea tradiţiei şi pe Paisie Velicicovski; de atunci s-a făcut a rânduielilor, stabilite de Cuviosul Paisie parcă lege ca egumenul ales al Lavrei să fie Velicicovski. El cere iertare şi dezlegare pă- hirotonit, odată cu alegerea sa, în rânduiala catelor sale, precum şi sfinte rugăciuni. Tes- de arhimandrit. După o sută de ani de la tamentul a fost scris 13 septembrie 1887. începutul arhimandriţii la Lavra Neamţu În cea de-a treia parte, părintele Andro- bibliologic Magazin cu contribuţia Rusiei, aceeaşi Rusie mănăs- nic include rugăciunea cuviosului Iosif, al- tirea m-a făcut şi pe mine, simplu şi necio- cătuitorul de canoane, condace şi stihuri, la plitul arhimandrit al noii Mănăstiri Neam- rânduiala „Despărţirea sufletului de trup”, ţu” [9, f. 71]. precum şi o rugăciune a sa foarte vastă la În septembrie 1887, părintele Andro- darea duhului. Această rugăciune vădeşte nic s-a simţit rău şi s-a gândit că se apropie foarte multe trăiri interioare, precum şi o nr. 1-2 | 2021 sfârşitul vieţii sale. Cu acest prilej el scrie cunoa ştere profundă a învăţăturii creştine un vast testament, compus din câteva părţi. despre moarte:

113 114 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile i-a mai dăruit 6ani deviaţă. fost îndeplinit imediat, deoarece Domnul cea maicea iubită mi-au fost aibă să sfinte ca am fost ne iubitor de avere multă, averea prunciedin mică pre cât îmiaduc aminte testament, încare menţionează: „...Eu, naștere” [12,p. 60]. în ziua a12-a,anul cei73ani 1893,la dela monahului arhimandrit Andronic, murit odihnește trupul ieroschi se cruce această Iar avea crucea următoarea inscripție: „Sub celorîn locașul veșnice 12august la 1893”. dronic. S-anăscut4iulie la 1820.Atrecut Neamț, primul nastoiateli arhimandrit An- Mănăstirii Înălțarea Domnului – Noul monahului, celui doilea egumen de-al al piatrăaceastă odihnește trupul ieroschi se piatră funerară, care avea inscripția: „Sub sine. Mormântul lui era format și din cruce păcătoși, precum considera se el însuși pe este privilegiu oamenilor sfinți, și nu acelor acoperit mantia, cu considerând sicriul că năstiresc, nu șisă fie pus însicriu, cidoar Înălțării Domnului, mă ciîncimitirul fost înmormântat însubsolul Catedralei pământul. iar morminteletrus, au fost făcute una cu acest sovietică cimitir afostperioada dis- mormântul său nu s-apăstrat, deoarece în tea cimitirului Mănăstirii Noul Neamţ, dar august afost 1893.El înmormântat încur Sfântului Maslu, atrecut Domnul la 12 la Împărtășanie șii-afost administrată Taina nic s-aîmpăcat toții, cu aprimit Sfânta icoane, frumoase icoane, frumoase gată sfâr la Testamentul părintelui Andronic nu a Schiarhimandritul Andronic a lăsat un insistențaLa proprie, părintele nu a După multe trude ş itul părintele vieţii, Andro ş Mâinile Tale, Doamne, m-au făcut Pe fiul Tău, Andronic! Binecuvântează, părintele meu duhovnicesc duhovnicesc, Acoperă-mă de vedeniile diavole Binecuvântează-mă, Preacurată Maică alui Dumnezeu! Binecuvântează-mă, Doamne, Dumnezeul meu! Ca ceeaCa ce îi luat de la tine cumâinile Domnului... Acum braţele tale, prime Pământule, maica fiinţei mele!Deschizând Îmi dau sufletul meu. În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, i sfinte cărţi multe.Deci, ş i o boală îndelun i oboală ş ------t e trupul meu, ca al tău, 4-6]. sfântă această la novaia monastire” în veci, ne înstrăinându-se niciodată, de mănăstirii, aici... rămâie să spre îmbogăţire bibliotecii rite limba moldovenească, sfinteleca cărţi, toate,câte se vor în afla dintre toate află cele în ce se chilie, mă rog, manuscrise. alăsatEl urmaşilor unbogat tezaur de Andronic s-adedicat scrisului şicititului. năstire. celor cecaută mântuirea sufletelor în mă ş nu amesteca se în treburile gospodăre credinţa economului Problemele ceţineau leîn degospodărie conducăsă ob duhovnicească, care nu căuta cum ceea la înaltă, fiind unconducător viaţaiscusit în le Andronic apare unom ca omorală cu tului. tradiţiilor nemţene, însensullarg cuvân al tul Andronic arămas unfidel cronicaral pofida tuturorgreutăţilor, schiarhimandri spirituală în primul rând, acelor deluminarea ceţin continuare aporuncilor lui Paisie Velicicovski, cel nou dinBasarabia. Activitatea este sa o lui. Prin intermediul acestui stareţ, se Mănăstiriiţiile Neamţ Neamţul cu șiSecu creează olegătură nemijlocită între tradi lăca colecţiei mărea două scopuri: întâi –completarea prin testament mănăstirii lucrările ur sale, tului demai sus, părintele Andronic lăsând ş i înţelegea însensulconducerii sa funcţia t i, sfinte Îngere păzitor al sufletului meu! După cum rezultăDupă cum dinconţinutul cita În amintirile ucenicilor săi, părinte ş ş i m-a ş u i adunate prin multă sârguinţă amea Pe tot parcursul părintele sale, vieţii ş u creat: i doi –folosulfrăţieial sufletesc ş ş i activitatea cărturărească. În i spre folosul sufletelorfraţilor ş t ea, ci cum să opovăţuiască. să cicum ea, ş i altora, singur însă ş i grecească, tipă i grecească,

[11, f. ş t ------i Moștenirea culturală. Valori bibliofile Referințele despre activitățile cărturărești vici, atât în sfera literară, cât şi în cea ad- ale lui Andronic sunt destul de sumare, ministrativă, fiind prezentat ca un neobosit acesta fiind așezat în tagma cronicarilor: truditor, istoriograf şi un fidel custode al „În rândul lor putem aminti și lucrările că- învăţăturii stareţului Paisie. lugărului Andronic […]. Sunt scrise într- Meritul părintelui este inestimat, iar un stil aproape naiv, care îl fixează în fami- contribuția sa la conservarea, păstrarea lia cronicarilor drept un întârziat urmaș al și copierea manuscriselor și cărților vechi lor, cu o frumoasă scriere ce amintește de ne ajută să cunoaștem trecutul pământu- faimoșii călugări de la mănăstiri – fără nici lui nostru, nutrind speranța că „societatea o ilustrație […]. Manuscrisele de la Noul contemporană, ieșită din robia și dictatura Neamț […] pot sta cu cinste alături de cele comunistă, s-a copt pentru a putea citi cu de la Putna sau Dragomirna ale Mitropoli- detașare și unele opinii care contrazic ideea tului artist Anastasie Crimca” [3, p. 44-47]. generală formată despre o epocă politică și Din cele afirmate mai sus, observăm istorică” [1, p. 9]. activitatea arhimadritului Andronic Popo-

Referințe bibliografice: 1. CECAN, Paisie. Cronicar luminos la unor vremi întunecare. In: Schiarhimandritul Andronic (Po- povici), Aduceri aminte (1820-1892). București: Cathisma, 2007, pp. 5-9. ISBN 978-973-88143-5-6. 2. CIORBĂ, Veaceslav. Biserica Ortodoxă din Basarabia și Transnistria (1940-2010). Chișinău: Pon- tos, 2011. 460 p. ISBN 978-9975-51-299-2. 3. CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre. Manuscrisele de la Mănăstirea Noul Neamţ. In: Viața Basarabi- ei. 1933, nr. 2, pp. 43-47. 4. CIOBOTEA, Daniel. Dăruire și dăinuire. Raze și chipuri de lumină din istoria și spiritualitatea ro- mânilor. Iași: Trinitas, 2005. 440 p. ISBN 973-7834-07-0. 5. DANILOV, Maria. Repere în istoriografia Bibliotecii Mănăstirii Noul Neamț. Probleme și interpre- tări. In: Tyragetia, vol. VIII (XXIII), 2 (2014), pp. 173-182. ISSN 1857-0240. 6. GROSU, Gurie. История Ново-Нямецкого Свято-Вознесенского монастыря. Кишинев, 1911. 160 p. 7. MELINTI, Maxim. Arhimandritul Andronic Popovici – 115 ani de la trecerea la cele veșnice. In: Curierul ortodox. 2008, nr.7, p. 6. 8. POPA, I.C. Ţărănimea şi biserica – piloni ai apărării identităţii româneşti în Basarabia. In: Limba Română. 2012, nr. 5-6, pp. 90-95. ISSN 0235-9111. 9. POPOVICI, Andronic. Istorie pentru începutul și întemeierea și împodobirea Sf. Mănăstiri ceea Nouă a Înălțării Domnului, care se numește Neamţul în Basarabia. ANRM, F. 2119, Inv. 3, nr. 83. 10. POPOVICI, Andronic. Oarceşicare aducere aminte despre mine. ANRM, F. 2119, Inv. 3, nr. 95. 11. POPOVICI, Andronic. Testament. Agenția Națională a Arhivelor. Fond 2119, Inv. 3, nr. 88. 12. ТАФУНЯ, Ириней. История Свято-Вознесенского Ново-Нямецкого Кицканского монастыря. Ново-Нямецкий монастырь: Изд-во «Преп. Паисия Величковского», 2004. 172 p. Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

115 116 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile lor seminariști basarabeni. În lipsa unor sul timpurilor și puse dispoziție la primi crare dedicată adunate cărților parcur pe nu există înliteratura despecialitate olu din Chișinău este foarte deoarece dificilă carte dinbiblioteca Teologic Seminarului 10.5281/zenodo.4643132 DOI CZU 027:261.5(091) a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Veronica COSOVAN, Rezumat: lioteci școlare. bib basarabeană, școala teologice, instituții bean, basara- învățămîntul Bănulescu-Bodoni, Gavriil Chișinău, din Teologic Seminarul Cuvinte-cheie: și aînceputfiformatăabiaîn1919. româneascăcarte Teologicde Seminarului fost a a regăseau circa 100 de cărți. Cea de-a 3-a bibliotecă se aici început La 1868. în abia elevilor a proprie Secția profesorilor.Учебная a fost creată pentru elevi și cu contribuția doar împrumutate utilizate, erau ele și teologică literatura vizau exemplarelor Domeniile Seminarului. a activitate de în ani primii achiziționate rusă, limba în cărți compusă din exclusiv era Фундаментальная Secția studii). pentru (Biblioteca Учебная și Fundamentală) teca (Biblio- Фундаментальная secții: 2 din alcătuită era Seminarul avut-o a care pe bibliotecă Prima Mit de către ropolitul GavriilBănulescu-Bodoni,înanul1813. Chișinău la înființată gubernială, Basarabia din învățământ de instituție prima rului, Semina biblioteca din carte de colecțiilor a mare for procesuluide al reconstituireaistoric cadrului R BIBLIOTECA SEMINARULUI TEOLOGIC DINCHIȘINĂU: cesului deformare de acolecțiilor econstituirea istoric cadrului pro al Cercetările noastre sunt orientate spre orientate sunt noastreCercetările RECONSTITUIRI ISTORICE ------foarte modeste. constituirea bibliotecii sunt Seminarului documentare propriu referitoare zise la aSeminarului, deoarecezisă m cercetările ce abordează istoria propriu- respective, am folosit drept punct dereper mărturii despre certe bibliotecii colecțiile braries. li- school school, Bessarabian institutions, logical theo education, Bessarabian Bănulescu-Bodoni, il Keywords: nian booksandwasformedalready in1919. Roma included Seminary Theological the of brary li third The books. 100 about were there Initially 1868. in contribution own their with and students for created was section Books Study The teachers. by only used and borrowed were which literature, theological concerned copies the of divisions The Seminary.the of years early the in purchased sian, Rus- in books of exclusively composed was ment Depart Basal The Studies). (For Basal) “Учебная” and or (Fundamental, “Фундаментальная” sections: two of consisted Seminary the of library first The 1813. in Bănulescu-Bodoni Gavriil tan Metropoli- by founded Bessarabia, governmental Theo Chisinau logical Seminary, the first educational institution in of library the in process mation for collections’ book of framework historical the Abstract: Thearticle focuses on reconstruction of afost o TeologicSeminarul Chisinau Theological Seminary, Gavri- instituție ărturiile ărturiile ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile de învățământ din Basarabia gubernială, Secția Учебная a fost creată pentru elevi înființată la Chișinău de către Mitropo- și cu contribuția proprie a elevilor abia în litul Gavriil Bănulescu-Bodoni, în 1813, 1868. La început aici se regăseau circa 100 după modelul Seminaruui de la Socola. de cărți [5, p. 11]. Amplasarea bibliotecii În 1910 secția Фундаментальная La început instituția a avut doar 2 cla- număra peste 3515 titluri de carte, 39 se în care au fost înscriși doar 53 de elevi, hărți geografice în 54 de exemplare și 39 primul local fiind 2 odăi puse la dispoziție de manuscrise și 18 tablouri pictate de de către Comisia de Aprovizionare. În pri- descipolii seminarului Al. Plămădeală și mul an de activitate seminarul nu despu- Mihail Berezovschi [11, p. 90]. Din șirul nea de bibliotecă, ea fiind deschisă abia în manuscriselor făceau parte și cărticele 1814 când seminarul este transferat în Casa scrise cu mâna, conţinând Ode închinate Eparhială. Mitropolitului Gavriil de către elevii săi și Tocmai la 27 septembrie 1817 a fost con- dăruite cu ocazia onomasticii în 1817. În struit un edificiu special pentru instituție, aceiași perioadă secția Учебная număra cu 2 nivele, la intersecția străzilor regele 3126 cărți, 1015 reviste. Ferdinand I (Ștefan cel Mare) și Mitropo- Un compartiment aparte a bibliotecii se- litul Gavriil Bănulescu Bodoni. La primul minarului era „Biblioteca de carte străină” etaj se afla doar localul Inspectorului și bi- care întrunea în sine câteva sute de exem- blioteca. plare în franceză, latină, germană, engleză, Deoarece creștea numărul elevilor, ve- greacă, slavonă etc, oferite în dar de diferi- chea clădire nu mai avea suficiente săli de te personalități [8, p. 5]. De fapt în această clasă. Prin urmare, s-a decis construirea secție se regăseau cele mai vechi cărți pre- unei noi clădiri, temelia căreia a fost pusă cum: Biblia lui Ivan Feodorov de la 1581, în aprilie 1900, și dată în exploatare doi ani Dreaptă alcătuire a gramaticii slavoneşti, mai târziu, adică în 1902. alcătuită de Meletie Smotrițki și tipărită la Noua clădire metropolitană a fost con- Snagov, 1697; Mărturisirea ortodoxă a lui struită la colțul actualelor străzi Bănules- Petru Movilă de la 1743, care au fost donate cu-Bodoni și 31 August 1989. Ansamblu în instituției cu diverse ocazii. Aceste daruri și sine este format din două clădiri: una cu 3 alte cărți de valoare au fost făcute cunoscu- etaje (astăzi clădirea UTM) și alta cu 2 eta- te publicului larg în cadrul manifestărilor je. Anume la parterul clădirei cu 2 etaje din de sărbătorire a centenarului seminarului, partea actualei străzi pe 31 August 1989, adică în 1913 [9, p. 20-21], moment descris era amplasată prima bibliotecă a seminaru- de mai mulți autori din acea perioadă. lui: Фундаментальная și Учебная, actual- În perioada interbelică Seminarul dis- mente secțiile Carte veche și rară și Colecția punea de 3 biblioteci, dintre care doar 2 de Arte și Hărți ale Bibliotecii Naționale a erau puse la dispoziția elevilor [6, p. 101]. Republiciii Moldova. În perioada interbe- Cea de-a 3-a bibliotecă este biblioteca lică, la etajul doi al aceleiași clădiri pe lngă românească a început a fi formată abia în sala de festivități, a fost amplasată bibliote- 1919. Prima achiziție de carte româneas- ca de carte românească a Seminarului. că constituia un lot din 20 exemplare, ca în Structura bibliotecii următorii 6 ani să ajungă la 3012 volume! bibliologic Magazin Puține surse pun în lumină activitatea, fără reviste. soarta și conținutul bibliotecii seminarului. Deși N. Negru [5, p.11] citează o sursă Prima bibliotecă pe care a avut- precum că în biblioteca seminarului, pe o Seminarul era alcătuită din 2 secții: timpul Mitropolitului Gavriil Bănulescu Фундаментальная și Учебная. Secția Bodoni „n-a intrat nici o carte româneas- Фундаментальная era compusă exclusiv că”, eu îmi permit să mă îndoiesc, și să-mi nr. 1-2 | 2021 din cărți în limba rusă, achiziționate în pri- pun întrebarea chiar să nu fi donat mitro- mii ani de activitate a Seminarului. Dome- politul bibliotecii seminarului, care potrivit niile exemplarelor vizau literatura teologică afirmațiilor lui O. Ghibu „era mai bine or- și ele erau împrumutate doar profesorilor. ganizat decât cel de la Iaşi”, [3. p. XXXIX], 117 118 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile temeietorul șictitorul primei tipografii din rite Chișinău la înlimba română? Oare în care cercetătorii aledescoperi. urmează doveziledoar lipsesc că documentare, pe de suflul spiritualal Puținelevilor? probal, spiritual Basarabiei al nu să fiîngrijit se dominaţieiperioada ruse Chi nici unexemplar tipă dinprimele cărți sale ma c ma mărturii este adresarea lui Dimitrie Suli carte românească au fost donațiile.Una din aproximativ an. 49,000leipe c te profesori. dela bliotecarul solicitărilor înbaza parveni coavne basarabene. [2,p. 183] printre una dintre cele mai interesante bu ediţii o importanţă deosebită și o clasifică vechi moldovenești, ce conferă ceea acestei mânesc este tipărit caractere cu chirilice tipărit ro caractere Cel (civile). cu - rusești ce cuprinde 56depagini. Textul este rusesc 1830-1840 este ediţia Teologic dinChi efan Ciobanu înBiblioteca Seminarului Ş desprelii locale care același ile șiadaptatăoriginalul rusesc nevo pentru te exemple”. Este după otraducere selectă Basarabia care s-a păstrat în mai mul Ciobanu „cel mai vechi manual școlar din dinrusească 1819 ... cărț 91] subliniază „... că secolului [4,p. ale XIX-lea decenii al 90- cat învățământului dinChișinău înprimele fost alcătuit șitipărit manualul terior, seminarului, elevii a pentru special ortodoxă turisirea bibliotecii seminarului afăcut parte„ Sulima Dimitrie arhiepiscopul Gavriil Bănulescu-Bodoni și reorganizată biblioteca Seminarului, creată moldovenească destul decorectă Ciobanu bui gratuit biblice, depozitul dela Societății prin care solicita deadistri permisiunea heltuielile financiarela de Stat ajungeaula t Natalia Derevenco înstudiul său dedi O altă cale deîmbogățireO altă cale abibliotecii de completareaDe bibliotecii bi ocupa se Printre primele manuale dincolecțiile O altă ediţie bilingvă, identificatăO altă ediţie bilingvă, de ş ş co inău, care avea toată pentru devină să ătre Sfâ ile în limba rom limba în ile spunea este că redat „ ntul Sinod, din6august 1830, ş ” alui Petru Movilă. Ul inău , considerat deȘtefan În perioada interbelicăÎn perioada La fineleLa secolului XIX â n Abecedarului rusesc Abecedarului ş ă i datată între anii puteau figasite la ş t i unicul centru i unicul de Mitropolitul de ”. într-o limbă Gramatica ”. Ştefan Măr de de și ------

Vrienos ”Despre purcederea Sfântului Duh alui Iosif sfinţenia Sa Mitropolitul Valahiei, Grigore: minarului două traduse dinde greacă cărţi 10 mai curent adăruit Biblioteca pentru Se românească îndeosebi religioasă adus de la fost completat unimpunător cu lot decarte biblioteciicolecțiile seminarului teologic a folosu sufletesc deie „ cească „Fraţii de aici erau lipsiţi de hrană biseri pul NeofitRâmnicului, al Grigoriescria corespondența Mitropolitului episco cu Chi exilul dela ălmăcirile lui Ioan Damaschin”, tipărite la Ia tinopol hiepiscopul Chi i [7,p. 240-244]. Bucure Grigorie IV-lea, al aflării în în perioada Mitropolitului porunca la Ungro-Vlahiei, titluri dintrese aduse Chișinău la cărțile blioteca Teologic Seminarului numeroa rului. În bibliotecar 1823ca este numit un cătuit primul catalog bibliotecii al semina Dumnealui îi revine înt mai din 1819pânăfuncție, exact în1822. care alucrat mai bine de2ani înaceastă afost preluatăfuncția destareţul Ioanichie bliotecii până 24ianuarie la 1819.Ulterior carevschi s-aocupat decompletarea bi teologicrului avea fie să Isidor Gherbano exemplare și166manuale. [6,p. 103] spre folosință elevilorunlot decarte de685 Științifică a ArhivelorBasarabia din adonat rabia, printre acestea Gubernială Comisia culturale uneleși dela dinBasa societăți conținut cu elevilor cărți științific valoros. rare șiistorice, astfel punând dispoziția la seminarului toate publicațiile lite secțiilor - demiei Române care abinevoit doneze să care este notat SaDimitrie, „Măria că Ar nalul anul Dicasteriei pe 1833,mai 20,în Duhovnicesc. românăba elevilorbursieri ai Seminarului 25 exemplare din Constantin Tomescu aidentificat în Bi Un alt exemplu elocvent este gestul Aca Primul bibliotecar Semina dincadrul Bibliotecarii Biblioteca aavut Seminarului donații Potrivit M.Danilov [2,p. 138]înjur în dar cele mai însemnate spre cărţi, ”. mitropolitul aceea De dorea le să ş , ş t i T Scrisoare Patriarhului de Constan ş i, î ”. Datorită intervenției sale n 1816”. ş inăului ş inău (1829-1832).Din Noul Testament â ietateaal de a fi ş i Hotinului în înlim------

Moștenirea culturală. Valori bibliofile elev absolvent și anume Ioan Rodostat, care centrul unor evenimente cruciale pentru a făcut prima încercare de a clasifica cărțile istoria ţinutului. În vara anului 1915 și până din bibliotecă, clasificare care din păcate în 1918, perioadă în care orașul și-a schim- n-a fost aprobată de conducerea seminaru- bat de 3 ori statutul1 clădirile seminarului lui.[10, p. 138-146] au fost ocupate de spitale de război, deoa- În 1900 bibliotecar devine un alt rece Chișinăul se afla în în preajma liniei absolvent: Pavel Lotoțkii, care între timp își frontului și cine știe dacă biblioteca a fost desăvârșise educația teologică la Academia evacuată în acea perioadă sau a avut soarta din Kiev (1900-1904), după care a revenit la cărților prețioase din biblioteca personală a Chișinău în calitate de profesor . lui Vasile Stroiescu, cu care bolșevicii au În 1924 biblioteca era condusă de peda- făcut trei zile la rând foc în sobe. gogul M. Spinei, care se ocupa și de legarea/ Clădirea seminarului a suferit în cel de-al copertarea cărților într-un atelier înzestrat doilea Război Mondial, dar a fost restaurată cu instrumentele necesare, în care lucrau și păstrată până în zilele noastre și, în plus, însăși elevii. îndeplinește într-o anumită măsură une- *** le dintre funcțiile sale originale – studenții Pe unde să fie răvășită biblioteca Semi- (Universitatea Tehnică) studiază în clădirea narului? Greu de spus. Cert este că în vâl- cu trei etaje și clădirea cu două etaje, deținută toarea evenimentelor istorice de la începu- de Biblioteca Națională, în care sunt ampla- tul secolului XX, Chișinăul a fost în epi- sate colecțiile de patrimoniu.

Referințe bibliografice: 1. CIOBANU, Șt. Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă.Chișinău, 1923. 346 p. 2. DANILOV, Maria. Carte și cenzură în Basarabia: teza de dr hab. în istorie. Chișinău, 2018. 383 p. 3. GHIBU, O. De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Cluj, 1926. 714 p. 4. IDENTITĂȚILE Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”. Ediția a 3-a. Chișinău, 2016. 273 p. ISBN 978-9975-61-871-7. 5. NEGRU, Nina. Bibliotecile Basarabiei și ale Transnistriei și conștiința de comunitate. Chișinău, 2002. 191 p. ISBN 9975-9992-5-5. 6. POPOVICI, Constantin. Anuarul seminarului teologic superior „Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bo- doni” din Chișinău. Chișinău, 1926. 168 p. 7. TOMESCU, C.N. Mitropolitul Grigorie IV al Ungro-Vlahiei. In: Revista Societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău. Vol. 17. Chișinău, 1927, pp.1-300. 8. КИРТОКА, А. Государственная республиканская библиотека имени Н.К. Крупской. Кишинев, 1961. 79 p. 9. КУРДИНОВСКИЙ, В.Г. Описание празднования столетия Кишиневской Духовной Семинарии. Кишинев, 1913. 142 р. 10. ЛОТОЦКИЙ, Павел. История Кишиневской Духовной Семинарии. Выпуск 1-й : (1813-1823 годы). Кишинев, 1913. 177 р. 11. ПАРХОМОВИЧ, Иосиф. Духовно-учебные заведения Кишиневской Епархии : Краткий очерк к столетию ее. 1813-1913 . Кишинев, 1913. 198 р. Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

______1 A fost capitala Republicii Democratice Moldovenești (în 1917), capitala Republicii Independente Moldovenești (ianuarie 1918), iar din 27 martie același an orașul face parte din Regatul Român.

119 120 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile Universitatea deStatdinMoldova Prot. OctavianMOŞIN, 10.5281/zenodo.4643140 DOI 37.014.52 CZU 261.5(091) Rezum u” Smarl elgc i Ciiă, Biserica Universității deStatdinMoldova. Chișinău, din Teologic Semianrul Domnu- lui”, „Întâmpinarea Capela Cuvinte-cheie: Universităţii deStatdinMoldova. a republică, din superior învăţământ de instituţii importante mai cele dintre repre uneia Biserica actualmente zentând şi Chişinău din Teologiei de Academiei studenţii găzduit a 1993-2007 între iar Teologiede (1991-1993), Facultăţii Chişinău a din apoi interbelică), perioada (în Chişinău din ologic TeSeminarului - capela fost consecutiv,a timpului, marea duhovnicească a teologilor, care de-a lungul bedev.remarcatde Este rolul for în locaş sfântului Le- Pavel arhiepiscopului păstoriei perioada în tă fonda- Chişinău, din Spirituale Şcolii capelei a sau casă de Bisericile dintre uneia importanţa denţă evi în scoate a urmăreştede se iniţiat studiul Prin bisericii aavutlocla24august1880. careSfinţireaţinski, tehnică. asistenţa şi asigurat a proiectată de către arhitectul eparhial Mihail Sero fost a Domnului” „Întâmpinarea Biserica tuală). (Spiri- Duhovnicească Şcoala pentru Chişinăului Primăria către de donat teren un pe 1879, aprilie 18 la loc avut a capelei zidirii Începutul nistrean. toria Chişinăului, dar şi pentru întreg spaţiu pruto- is- pentru doar nu semnificativ religios şi cultural trecut un cu XIX secolul din istoric monument un Capela „Întâmpinarea Domnului” este Domnului” „Întâmpinarea Capela at: ROLUL CAPELEI „ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI” (140 deanilatârnosirea sfântului locaş) DUHOVNICEASCĂ A DUHOVNICEASCĂ TEOLOGILOR DINCHIŞINĂU ÎNFORMAREA - - - -

versity ofMoldova. Uni- State Churchthe Chisinau, of in Seminary cal Keywords: “Grace of the Lord” Chapel, Theologi- portant higher education im institutions of the country. most the of one Moldova, of University State the representsChurchof Currentlyit the Chisinau. in Theology of Academy the of students the hosted it -2007 1993 years the between and 1991-1993), (in Chisinau in Theology of Faculty the of period), interwar the (in Chisinau in Seminary Theological the of Over chapel the theologians. as served it of consecutively, time, formation spiritual the in place holy this of role the noting worth is It edev. Leb Pavel Archbishop of pastorate the during ed found- Chisinau, in School Spiritual the of chapel the of importance the highlight to aims study The August 24,1880. tance. The consecration of the church took place on assis technical all Mikhail provided also architect who Serotinsky, diocesan the by designed was church Lord" the of "Grace The School. siastical) Eccle (Orthodox Spiritual the for government pal on April 18, 1879, on a territory donated by munici place took building church the of Start area. ester entirethe and Chisinau of history the for Prut-Dni cant cultural and religious past. It is important both torical monument of the 19th century with a signifi- Abstract: The "Grace of the Lord" Chapel is a his ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile Preliminarii Universitatea de Stat din Moldova. Biserica Capela „Întâmpinarea Domnului” a a fost sfinţită la 13 mai 2007 de un sobor de Ş colii Spirituale din Chişinău a avut o soar- preoţi condus de ÎPS Vladimir, Mitropolit tă vitregă de-a lungul existenţei sale, având al Chişinăului şi al Întregii Moldove. de suferit enorm. În timpul Primului Răz- Acest locaş divin, în pofida vicisitudini- boi Mondial, clădirea şcolii şi biserica au lor timpului, a rămas să fie un centru de ru- fost cedate provizoriu unui lazaret militar, găciune, destinat învăţăceilor şi dascălilor fiind retrocedate în anul 1919. Între anii care au activat în instituţiile de învăţământ, 1919-1940, apoi 1941-1944 aici şi-a avut care au funcţionat în corpul de clădiri situat sediul Seminarul Teologic. În martie 1944 în campusul actual al Universităţii de Stat Seminarul a fost evacuat la Rusca Monta- din Moldova. nă, judeţul Caraş-Severin, iar Capela „În- Istoricul acestui edificiu de la fondare tâmpinarea Domnului” a fost folosită con- până în zilele noastre a fost cercetat, de- trar destinaţiei. În primii ani ai dominației scris de numeroase personalităţi ale timpu- sovietice corpul de clădiri, unde este în- lui. Primele informaţii publicate cu privire cadrată Biserica „Întâmpinarea Domnu- la edificarea Bisericii Şcolii Spirituale din lui”, a fost atribuit organelor de represiune Chişinău coincid cu perioada propriu-zi- totalitare sovietice, aici avându-şi localul să a edificării acesteiaş i au fost publicate Comisariatul Poporului pentru Afaceri In- pe paginile publicaţiei Eparhiei Chişinău- terne (NKVD-ul), fiind inaugurată catedra lui şi a Hotinului, Buletinul Eparhiei Chi- militară şi tirul, unde militarii deprindeau ş inăului („Кишиневские Епархиальные „mânuirea armelor”. Pictura de pe pereţii Ведомости”), dar şi de unele personalităţi capelei a fost acoperită cu vopsea [4, p. 132- marcante care au slujit aici, în special a pre- 135]. Odată cu înfiinţarea Universităţii în otului Mihail Ciachir [11], dar şi în cadrul anul 1946, respectiva clădire a fost utilizată unor materiale cu tentă publicistică dedica- şi ca spaţiu de cazare pentru noii studenţi, te Chişinăului, semnate de neobositul cer- dar şi în calitate de sală de sport[7, pp. 5-6]. cetător al istoriei locale şi în speţă a Chişi- Începând cu anii `90 ai secolului XX, năului, Vladimir Tarnachin [14, pp. 33-49]. Capela „Întâmpinarea Domnului” a reve- Construirea şi sfinţirea Bisericii „În- nit la destinaţia sa iniţială, când odată cu tâmpinarea Domnului” reînfiinţarea Facultăţii de Teologie pe lângă Începutul zidirii Capelei „Întâmpina- Universitatea de Stat din Moldova, biserica rea Domnului” din Chişinău a avut loc la a fost reamenajată şi folosită pentru ofici- 18 aprilie 1879 [12,], pe un teren donat de erea de servicii religioase. Prin strădaniile către Primăria Chişinăului pentru Şcoala părintelui Petru Buburuz, pe atunci decan Duhovnicească. Capela a fost proiectată de al Facultăţii de Teologie din Chişinău, care către arhitectul eparhial Mihail Seroţinski, în perioada octombrie 1991-noiembrie care a asigurat şi asistenţa tehnică. Sfinţi- 1993 a funcţionat în fostul local al Semi- rea bisericii a avut loc la 24 august 1880. narului de Teologie [3], iconostasul a fost Cu această ocazie a fost oficiată o slujbă readus din România şi instalat în Capela de sfinţire de arhiepiscopul Pavel Lebedev „Întâmpinarea Domnului”. şi un sobor de preoţi [7, p.16]. Era o con- În perioada 1993-2005, capela s-a aflat strucţie din blocheţi, încununată cu cinci bibliologic Magazin în componenţa Academiei Teologice, ce ac- cupole. Iconostasul era cioplit din lemn, tiva în blocul II de studii al Universităţii de suflat cu aur. Stat din Moldova (transferată ulterior în alt Conform Buletinului Eparhial al Chişi- sediu de pe strada Ismail). Oricum, în peri- năului din 1880 se nota: „Biserica frumoa- oada 2005 şi 2007 în lăcaşul sfânt, studenţii să, clădită din piatră, cu cele cinci cupole, teologici săvârşeau practica liturgică, până care reprezintă o raritate în regiunea noas- nr. 1-2 | 2021 la deschiderea unei noi capele pe teritoriul tră, măreşte valoarea, frumuseţea şi gran- ş colii cu hramul ”Sf. Trei Ierarhi”. diozitatea clădirilor şcolii, le lărgeşte şi le Din anul 2000 au început lucrările de re- conferă un aspect frumos şi măreţ asemeni novare a bisericii. Principalul aport l-a avut unui castel sau unei mănăstiri măreţe”[12],. 121 122 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile serica adevenit neîncăpătoare.serica Astfel, înoc ne mari numai trei îi reprezintă Iisus pe sunt redate evenimentele mai încea mare iconostasuluile fine. Specificul pe el este că (fototasul incrustarea 1)cu înlemn,aurit întru totul corespunde interiorului, iconos exterior bisericii al indica: „Aspectul se eri nului Iacob (Piatniţki). Lungimea bisericii alte biserici, care lângă pe destinaţia direc re Celelalte biserică. sunt oraritate pentru care deobicei sunt obligatorii- fieca pentru Hristos, Maica Domnului care a a copiilor care roagă se întemplu, pentru copilăriaparte cedescriu Mântuitorului ş În marginea nota pe făcută aceleia de către Episcopul Chi în 1902,când 17octombrie la este resfinţită loca planului arhitectului Mihail Seroţinski întocmirea tombrie 1899direcţia Duhovnice torează biserica memorie acele feţe, faţă decare aută, i cu picturile frumoase picturile frumoase i cu Din motivul numărul că elevilor ş . Reconstrucţia bisericii adurat. Reconstrucţia până ş ş i unalt scop, deaînve special i fost zidită dincele biserica; 6icoa ş i devizul pentru lărgirea pentru sfântuluii devizul ş t i fiind încontinuă cre ş i alte binefaceri [12,p. 71]. Iconostasul Teologic Seminarului Capelei dinChi ş co ş (arhiva Bisericii „Întâmpinarea Domnului”) ş inăului lii îiîncredinţează i cu semicoloanei cu ş i cea cu hramul, cu i cea ş ş i al Hotii al co ş ş i descri t ş ere, bi ala da ala nici în perioada interbelică perioada Ş co lii ş ------i i înlaudele Bisericii minari care aavut menirea viitorii deainstrui se unlăca cu cadrele didactice elevii în anii `20ai secolului XX-lea, al dinChi deBăeţi lă rea Domnului” lângă depe Băieţi. Prin edificarea„Întâmpina Bisericii veniturileta necesare acestora, care ostructură devenise comple portant în educarea elevilor teau asista până 700 de la enoria stângeni, divine pu astfel încât serviciile la împreună pridvorul, cu s-amărit cu ală teologicăbasarabeană. ală prima atâtea generaţii deslujitori, care au studiat la „laborator deformare duhovnicească” pentru din vremea apostolilor. Capela afost un ca înacesteie deveacuri ţinuturi cre a faptului, credinţa că dreptmăritoare dăinu ani târnosire, dela reprezintă mărturie ovie nului”, ajunsă un popas la aniversar – 140 de buit pregătirea la teologilor viciilor religioase. ară aasigurat, durata pe activităţii până sale lângă faptul reprezenta că un element im Capelă cu hramulCapelă cu „Întâmpinarea Dom Personalităţi marcante au care contri- Biserica „ÎntâmpinareaBiserica Domnului” pe ş ş co t ş inău, instituţia benefici ş ină Ş co u, lii Spirituale de Ş ş co derugăciune, ş i oficierii ser i oficierii ş ala Spirituaala i pregătirea ş ş i [6, p. 23]. t inate încă ş a pte ş ------i Moștenirea culturală. Valori bibliofile ş ul, îndestulându-l cu obiecte de cult, cărţi şi toate celelalte trebuincioase, încât Con- gresul protopopilor, convocat la Chişinău în 1894, a decis să-i acorde un supliment la salariu. În calitatea sa de responsabil de locaş, părintele Mihail era şi duhovnicul elevilor şi al pedagogilor, numărul cărora cre ştea pe an ce trecea. Printre ucenicii săi figurează şi personalităţi notorii, precum viitorul arhiereu Gurie Grosu şi poetul Ale- xei Mateevici [5, p. 209]. Datorită faptului că îşi îndeplinea cu pi- o şenie misiunea, în repetate rânduri a fost inclus în componenţa diferitor comitete şi comisii de revizie[1]. A fost ales membru al Consiliului pentru şcoli din judeţul Chi- Preotul Mihail Ciachir şinău pe lângă Ministerul Învăţământului (Ceachir, Cekir, Ciakir) (1884-1897); membru, după care succesiv Un rol deosebit în activitatea Capelei secretar al Consiliului şcolar judeţan Chi- „Întâmpinarea Domnului” l-a avut Proto- şinău (1888) şi respectiv preşedinte (1894). iereul Mihail Ciachir, care a activat 35 de În cadrul Şcolii Duhovniceşti din Chişi- ani în cadrul capelei. Numit de găgăuzii nău a predat religia, limbile rusă şi greacă, contemporani „apostolul limbii găgăuze ti- aritmetica şi ştiinţele naturii (1881-1883). părite”, M. Ciachir în calitate de slujitor al Disciplinele teologice au ocupat un rol bisericii, administrator şi pedagog, a con- esenţial în activitatea sa, fiind gata să in- tribuit mult la formarea duhovnicească a struiască, stăpânind aproape tot ansamblul teologilor. disciplinelor teologice de bază, printre care: Mihail Ciachir s-a născut la 27 aprilie Legea divină, Catehismul, Liturgica, Istoria 1861 în familia pălămarului Mihail Vasilie- bisericească ş.a. vici Ciachir din satul Ceadâr-Lunga, Ţinu- Pr. Mihail a făcut parte din conducerea tul Bender, Basarabia (azi raion din com- Frăţiei „Sf. Aleksandr Nevski” de pe lângă ponenţa Unităţii Teritorale Administrative Catedrala Mitropolitană; a contribuit la Găgăuzia, Republica Moldova). Deşi tră- înfiinţarea Societăţii Istorico-Arheologice iau foarte modest, părinţii le-au dat studii Biserice şti din Basarabia; s-a numărat ca bune ambilor fii, Mihailş i Fiodor. Aceştia funcţionar din componenţa Consistoriului au învăţat la Şcoala spirituală şi la Semi- Duhovnicesc (membru din 1901), respon- narul Teologic din Chişinău, care la acea sabil de cenzura cărţilor editate în limbile vreme erau unicele instituţii de învăţământ rusă şi găgăuză. A fost deputat în Zemstva superior din Basarabia. La 15 iunie 1881, a gubernială (1905-1908). absolvit cursurile Seminarului Teologic cu Pe tărâmul cărturăresc s-a afirmat cu titlul „Studentul Seminarului”. publicaţiile: Bucoavna (1900) – un ghid/ Cea mai mare parte a vieţii sale Mihail ajutor al moldovenilor la studierea iniţială Ciachir a consacrat-o activităţii pedagogi- a limbii ruse, după sistemul „învăţătorului ce. Prima sa ascultare pe acest tărâm a fost celor de alt neam” al lui Nikolai Ilminski; bibliologic Magazin funcţia de educator la Şcoala spirituală de Rusesc şi moldovenesc cuvântelnic (1907) – băieţi din Chişinău, pe care a exercitat-o Dicţionarul rus-moldovenesc, care cuprin- din septembrie 1881 - până în iulie 1883[1], dea peste 22.000 de cuvinte, considerat cel după care numit şef al bibliotecii. Trei ani mai voluminos dicţionar moldovenesc de mai târziu, a fost ales preşedinte al consiliu- până la 1917. Printre alte tipărituri se nului pedagogic Chişinău pe lângă Ministerul mără: Evanghelia (Chişinău, 1909); Datoria nr. 1-2 | 2021 Învăţământului. ş i stăpânirea Blagocinilor, adecă a privighi- Hirotonit preot la 15 august 1884 pe sea- torilor pentru buna orânduială (Revista So- ma capelei cu hramul „Întâmpinarea Dom- cietăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din nului”, doar în zece ani părintele Mihail a Chi şinău, vol. XVI, Chişinău, 1925) etc. reuşit într-atât de mult să amenajeze loca- 123 124 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile (1921-1933). nuare, menţiune, cu Te absolvă Seminarul (1920-1940) telor revistelor: ale deredacţie tul Bravicea, judeţ profesor deDogmatică. Seminarului, excelent gospodar dinChi Armenească strada Centralpe său de deveci fiind înCimitirul matice ale credinţei în teologia rusă. l-a obţinut titlul: tezei cu înbaza 1911). Titlul în demagistru matică din Kiev, specializându-seînTeologia- Dog patru ani studiază Academia la Teologică ologic dinChi dinChi cească natal, la cursurile urmează Chi cietăţii Istorice, Arheologice Biserice Naţional vicepre Bisericesc, hiepiscopiei Chi logie, membru Adunării al Eparhiale a Ar rabia, econom stavrofor, profesor de teo- vat Serghie Bejan, carevat Bejan, asigura conducereaSerghie capelala „Întâmpinarea Domnului” a acti Cleric al Bisericii Ortdodoxe Bisericii al dinBasa Cleric S-a născut25septembrie la - 1879,însa La vârstaLa de 22 de ani a fost hirotonit pe După absolvirea În anii Bejan Preotul Serghie A plecat Domnul la înanul 1938, locul ş inău (1934-1940),membru comite al ş i Dreptul Canonic (1907- Bisericesc 30 ai sec. XX încalitate XX depreot′30 ai sec. Preotul Serghie Bejan Preotul Serghie ş i ş

ş inău, (1894-1900).Timp de Biserica Ortodoxă Română Ortodoxă Biserica inău (1890-1894).În conti ş inăului ul Orhei,ul Basarabia. ş co lii primare dinsatul ş i al Congresuluii al Ş ş ş co inău. t ş iinţe teologice e ala Duhovni ala dinte So al Luminătorul Bazele dog- ş i eminent ş t i din ------

Biserica Ortodoxă Română Ortodoxă Biserica minat peste Prut refugieze se –întâi să la co-istoric co-istoric membru Adunării al Eparhiale a Arhiepi rangul depatriarhie. OrtodoxeBisericii Române s-apus căruia problemaîn cadrul unificării dinte, după care, aflatla Bucure ţilor dinRomânia (17-19decembrie 1919), a luat lucrările partela Congresului Preo cepre Chi din Chi ş (1914-1927). Ulterior afost numit director calitate aactivat la din Chi nom stavrofor (1920). (1901-1907). I-a fost acordat titlul de eco parohieiseama Crăsnă din Chi faţa studenţilor Facultatea dela deTeologie de care-lcris), cândfolosea zilnic ie în concepţia cre revistei blicată consecutiv înmai multe numere ale ApostolPavelSfântului Păcatul strămo vista basarabeneortodoxe (Harkov, 1913); elaboraterile budistă numără: se Psihologia diverse reviste despecialitate. Printre lucră rea războiului omânăda deajutor (1941-1943). ni, apoi Pite la făcut mai el ca să revină ba la declan Foc revistelor ale nale biserice Chi cietăţi Istorico-Arheologice Biserice onal A fost Bisericesc. vicepre scopiei Chi studenţilor Facultatea dela deTeologie din sor suplinitor apredat Teologia Dogmatică onarea (1927-1939).În sa calitate deprofe ceptat profesor ca nr.1 dereligie Liceul la din 1917(25-28mai), care la afost vi ales numentală aProt. Pavel Svetlov matică Ortodoxă (sub formă demanus- i profesor Teologic Seminarul la de 8 ani Ocuparea forţată aBasarabiei l-adeter Pe parcursul a mai multor ani a fost Activitatea publicistică a fost reflectată în A participat Congresul la Învăţătorilor După studii, revenit ba la A tradus înlimba română opera mo Cursul întrei volume delecţii deDog ş ş ş a inău (1928-1940). inău, membru comitetelor al redacţio ş Luminătorul e ş a ş ş Luminătorul) ş inău, unde amuncit până pensi la inău arămas nepublicat. inău (1911-1914),apoi, înaceea (Chi ş inăului ş inău, 1930) ş ş e O pagină din istoria Bisericii t sc sc inismului: studiu dogmati în perioada 1920-1921); 1920-1921); înperioada ş i m ş Ş

; i al Congresuluii al Naţi ş (studiu apărut înre- co t Dogma SfinteiDogma Treimi

i (1940-1941).Însă, (Chi ozaismul în teologia ş ş ala Duhovnicească Duhovnicească ala eni dinj i lipsa decadre au ş ş t . . a. . a. i ş ş ş inău, 1925, pu Luminătorul Luminătorul i ridicarea eila t ş ş ină, a fost ac t e ină pentru a ină pentru dinte So al

Învăţătura Învăţătura ud. Orhei ş ş t e i din a în ş t ş ş i, ------i i ,

Moștenirea culturală. Valori bibliofile cre ştină în expunere apologetică (vol. 1, ti- părit în 1935, vol. 2 – 1936, în colaborare cu Constantin N. Tomescu); a mai tălmăcit Crucea lui Hristos a aceluiaşi autor; Ideea împărăţiei lui Hristos şi importanţa ei în în- văţătura creştină despre contemplare (1947, traducere neterminată); precum şi 18 articole referitoare la teologie, selectate din Dicţionarul filosofic al lui Silvestru Gogoţki („Филоссофский лексикон”: в 4-х томах). Serghie Bejan a decedat la 12 decembrie 1954 şi înmormântat în Cimitirul Ghen- cea-civil din Bucureşti, România. Pentru capela seminarului a făcut tot ce Arhimandritul i-a stat în puteri fie bine amenajată şi să re- Ermoghen (Adam) prezinte un model de biserică. Comisiei pentru examinarea şi cercetarea Arhimandrit Ermoghen (Adam) candidaţilor la hirotonie în treptele de di- După redeschiderea sfântului locaş în acon şi preot. La 14 iunie 2000, Mitropo- anul 1991, timp de 16 ani la capelă a slu- litul Vladimir îl decorează pe Arhim. Er- jit regretatul arhimandrit Ermoghen moghen cu dreptul de a sluji cu Uşile Îm- (Adam) – unul dintre fondatorii învăţă- părăte şti deschise până la „Tatăl nostru” şi mântului teologic contemporan din cadrul cu dreptul de a purta cea de a doua Cruce Bisericii Ortodoxe din Moldova, duhovnic cu Pietre Scumpe. La 16 octombrie 2007, şi profesor de Liturgică la Academia de Te- printr-un Decret Mitropolitan, este numit ologie Ortodoxă din Moldova. duhovnic al Academiei de Teologie Orto- Părintele Profesor Arhim. Ermoghen doxă din Moldova şi responsabil de capela (Adam), renumit specialist în Liturgică, Academiei, cu hramul „Sf. Trei Ierarhi”. La a fost un dascăl erudit, un om onest şi un 11 decembrie 2007, în cadrul Liturghiei să- teolog mărturisitor. A fost o fire harnicăş i vârşite la Biserica „12 apostoli” din or, Ca- ordonată, un om de aleasă cultură, corect pernaum, Israel, Părintele Ermoghen, pri- până în măduva oaselor şi luptător pentru me şte dreptul de a purta Toiag. Trece la cele dreptate. Este cel care a suferit pentru cre- veşnice la 27 noiembrie 2013. dinţă în anii prigoanei comuniste şi unul Părintele Ermoghen, în egală măsură, a dintre cei mai erudiţi profesori şi teologi însemnat mult pentru Facultatea de Teolo- autohtoni din ultimele decenii. gie Ortodoxă din Chişinău, pentru învăţă- S-a născut la 6 august 1929 în s. Boldu- mântul academic teologic în general, pre- re şti, r. Ungheni. Absolvă pe rând Semina- cum şi pentru capelele studenţeşti „Întâm- rul Teologic din Sankt Petersburg (1959), pinarea Domnului” şi „Sf. Trei Ierarhi” din Academia Teologică din Sankt Petersburg capitală, fiind duhovnicul teologilor peste (1963), aspirantura la Academia Teologi- două decenii. că din Moscova (1964). A fost hirotonit în Părintele profesor acoperea un domeniu treapta de diacon la 7 ianuarie 1965, iar în vast de preocupări, depăşind cadrul iniţial cea de preot la 1 ianuarie 1976. al formării sale de liturghist şi reuşind o În anul 1965 este numit paroh al Biseri- abordare interdisciplinară a unor domenii bibliologic Magazin cii din s. Beleavenţi, r. Briceni, în 1974 de- teologice variate. Specificul cercetării sale vine paroh al Bisericii „Schimbarea la faţă” teologice îl constituie particularizarea unor din Bender, iar peste doi ani este numit cle- secvenţe concrete, investigate cu acrivia şti- ric al Catedralei „Sf. M. Mc. Teodor Tiron” inţifică a detaliului minuţios explorat, pen- din Chişinău. tru a oferi cele mai înţelepte soluţii unor si- Din anul 1980 devine membru al Comi- tuaţii adeseori generatoare de controverse, nr. 1-2 | 2021 siei de traducere a cărţilor liturgice în limba confuzii sau dezbinări. română. Însă înainte de a fi profesor, a fost un La 23 octombrie 1999, prin decretul monah trăitor. Zilnic stătea ore întregi în- ÎPS Mitropolit Vladimir, Arhimandritul genuncheat în faţa proscomidiarului şi sco- Ermoghen (Adam) este numit membru al 125 126 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile Pontos, 2014,pp.33-49. Владимир, Зинаида МАТЕЙ. Учебные заведения Кишинева XIX-го – начала XX веков. Chişinău: 14. ТАРНАКИН, Владимир, МАТЕЙ, Зинаида. Кишиневское Духовное Училище. В: ТАРНАКИН, Ведомости. 1880,nr. 17. Епархиальные Кишиневские В: училища. мужеского Кишиневского церкви ОСВЯЩЕНИЕ 13. года. В:Кишиневские Епархиальные Ведомости. 1879,nr. 10. 12. ОСВЯЩЕНИЕ места для церкви при Кишиневском Духовном училище 18 апреля сего 1879 Кишинев, 2013.123p. 11. МОШИН, Октавиан, КОПУЩУ, Виктор. Протоиерей Михаил Чакир: служение Богу al.]. Кишинев,2018.pp.8-16. и ближним. [et ЦВИРКУН Сост.Виктор жизнь”). : („Бессарабская Basarabiei” „Viaţa журнале в Бессарабии культурыи историиСтатьи по : гагаузов ПротоиерейЧакир Михаил = Basarabiei” „Viaţa revista 10. Protoiereul Mihail Ceachir : Articole privind istoria şi cultura găgăuzilor din Basarabia publicate în 152 р.ISBN978-606-8141-77-0. Basarabia. Mircea. PĂCURARIU, 9. 1993. Iaşi, românesc. neamului a şi bisericii istoria din Aspecte Cugetul. 2000,nr. 2,p.45. In: (1926-1940). studenţii şi Profesori Teologie Chişinău. de din Facultatea PALADE,Gheorghe. 8. USM, 2015,pp.5-21. tive. Conferinţă ştiinţifică cu participare internaţională, 1-3 octombrie 2015, Chișinău. Chişinău: CEP perspec- TradiţiiBasarabia. şi în spirituală viaţă şi Educaţie „În In: Chişinău. din Domnului” tâmpinarea Bisericii sfinţirea şi zidirea la privitoare aspecte Teodor.Unele CANDU, Octavian, MOŞIN, 7. 1-3 internaţională, participare octombrie 2015,Chișinău.Chişinău:CEP USM,2015,pp.22-30. cu ştiinţifică Conferinţă perspective. şi Tradiţii Basarabia. în rituală spi viaţă şi Educaţie In: Domnului”. „Întâmpinarea Biserica la VredniciOctavian. slujitori MOŞIN, 6. 5. COLESNIC,Iurie.Chişinăuldinamintire.Chişinău,2011. 526p. 4. COLESNIC,Iurie.Basarabianecunoscută.Vol.3. Chişinău,2000.300p.ISBN978-9975-8639-2-9. 3. Alfa şiOmega,1997,1-15decembrie. 2. ANRM. Fond208,inventar12,dosar196,fila90v. 92v. filă 196, dosar 12, inventar 208, Fond 17; fila 138, dosar 12, inventar 208, Fond 1. ANRM,Acronim Referințe bibliografice: Chi la gie vechi după înfiinţarea Facultăţii de Teolo strămutareacu acestei instituţii din sediul Chi cutiv, aaparţinut Teologic Seminarului din de cultcare, de-alungul timpului, conse republică, fiecarelăsându- de slujire obună slujitori partedinactualii din ne. Evident, în acest loca te trei figuri proeminenteale teologiei autohto prin ne-am biserică, această oprit doar aces la sute destudenţi teologi. necesare către arhipăstorii locului. lucrător întoate încredinţate ascultările de autentic, care s-aconsacrat Părintele rămâne afi modelul slujitorului rugat însfintele îipomenească să rugăciuni. miidesuflete pentru care tea părticele l-au A împodobit capela studenţească cele cu De Este deremarcat importanţa loca Concluzii ş inău în perioada interbelicăinău (odată înperioada ş i au fost ş ş i acoordonat liturgică practica a inău) sau actualmente, reprezen ş i alţi slujitori care au trecut ş au făcut primii pa ş i amprenta. ş i afost smerit ş u lui ş - - - - - i i rea duhovnicească ateologilor. în evidenţă rolul vădit capelei al înforma capelei,în diferitescoate încadrul perioade au slujit credinţei altarul la dreptmăritoare dova. Prezentarea unor de figuri preoţicare tând Universităţii Biserica deStat dinMol i de educaţie tineri. pentru spirituale, reprezentând unadevărat centru duhovnice Moldova, săptămânal desfă se denţilor Cre acest sfânt loca rostul înviaţă mă spiritual, astfel ajutându-i să- duinţă faţă care deceipe îiasistă dând dovadă de înţelegere, răbdare un roljoacă considerabil înviaţa tinerilor, preoţilordin partea slujitori. Astfel, preotul ş spaţiu rena al Domnului” reprezintă delini ooază i nu numai, care sprijin găsesc La ziua deazi,La Capela „Întâmpinarea Este demenţionat faptul lângă pe că ş t ş ş t t ş ş ini Ortodoc erii pentru foarte pentru mulţierii tineri, i lini i alte activităţi culturale ş activează Asociaţia activează Stu ş t ea lăuntrică.ea ş i dinRepublica ş i încurajări ş ş ş o i găsească i găsească i îiîndru ară Seri ară Seri ş ş t i îngă e ş i un i un ş ------i CZU 261.5(091) 37.014.521

DOI 10.5281/zenodo.4643146 Moștenirea culturală. Valori bibliofile ŞCOLILE SPIRITUALE DE BĂIEȚI DIN CHIŞINĂU ȘI EDINEȚ

Prot. Eugen ONICOV, Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău

Rezumat: Printre primele instituţii de învăţământ Abstract: Among the early institutions of theologi- teologic din Basarabia, după deschiderea Semina- cal education in Bessarabia, after the opening of rului Teologic, a fost Şcoala Spirituală de Băieţi din premiere Chisinau Theological Seminary, second Chişinău, întemeiată în urma reformei Seminarului was the Orthodox Ecclesiastical School for Boys, Teologic. Până în anii ᾿60 ai secolului al XIX-lea, founded as the result of reform of this Theological această şcoală a fost unica instituţie de acest gen Seminary. Until the 1960s this school was the unique din provincia românească. institution of this kind in the Romanian province. Autorul pune în lumină termenul de studii la Școala The author highlights that the term of study at the Spirituală de Băieţi care era de patru ani. Rele- Orthodox Ecclesiastical School for Boys constitut- vante sunt constatările despre procesul de studii ed four years. Relevant are his observations on the potrivit cărora absolvenţii şcolii aveau dreptul de study process. According to it the school graduates a se înscrie în clasa întâi a Seminarului Teologic. had the right to enroll in the first class of the Theo- Sunt trecute în revistă principalele obiecte de stu- logical Seminary. Are observed the main objects diu incluse în programul de învăţământ al Școlii included in the school program - curriculum of the Spirituale de Băieţi din Chişinău și Edineț, cea din ecclesiastical school for boys in Chisinau and Edi- urmă întemeiată ca urmare a deciziei Congreselor net. The last one was founded after the decision of Eparhiale din 1867 și 1869. the Diocesan Congresses of years 1867 and 1869. Cuvinte-cheie: Şcoala Spirituală de Băieţi din Chi- Keywords: Chisinau Orthodox Ecclesiastical şinău, Seminarul Teologic din Chișinău, educație School for Boys, Chisinau Theological Seminary, teologică. theological education.

Printre primele instituţii de învăţământ de la preoţimea locală şi a celor furnizate teologic din Basarabia, după deschiderea de Sinodul de la Petersburg. Termenul de Magazin bibliologic Magazin Seminarului Teologic, a fost Şcoala Spiritu- studii la Școala Spirituală de Băieţi era de ală de Băieţi din Chişinău. În 1823 este re- patru ani. Absolvenţii şcolii aveau dreptul format Seminarul Teologic după un nou re- de a se înscrie în clasa întâi a Seminarului gulament. Ca rezultat, în seminar au rămas Teologic. La studii erau admişi copiii între numai clasele superioare, din cele inferioa- 10 şi 12 ani, care puteau să citeasca în limba

re autorităţile ecleziastice ţariste formând rusă şi în slavonă, să scrie în limba rusă, cu- nr. 1-2 | 2021 în acest an şcoala superioară de băieţi. no şteau rugăciunile şi predicile principale, Această şcoală, reprezenta o instituţie de ş i ştiau pe de rost primele două coloniţe ale învăţământ teologic primar, care se scria în tăbliţei înmulţirii [4, p. 244]. lista şcolilor de categoria a doua. Ea funcţi- Procesul de studii în această instituţie de ona în baza mijioacelor financiare colectate învăţământ era organizat în exclusivitate în 127 128 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile limba română sau înaltă limbă decât cea Spirituale niciocarte nu deBăieţi eraîn tura pusă dispoziție la debiblioteca Școlii formal olimba nedorită. Dintoată litera alta -copiilor români lis-aimpus înmod aveauelevi rezultate bune. Explicația este straine, deexemplu, latina, aceeași greaca, ne este eronată, deoarece celelalte la limbi nu ar fi avut înclinaţiipentru limbile străi exclusivitate limba la rusă. aveau cele mai proaste note (note de„2”)în lor dearhivă confirmămoldovenică elevii rezultate deoarece dinpunct de fructuoase) rituală dinBasarabia, (fapt, ce ulterior adat văm majoritatea că acestora erau restanţi- materialului întâlneau mari impedimente înasimilarea în învăţământ, deorigine română, elevii impunerii indezirabile aunei limbi străine întrevorbească einumai rusește. Dincauza timpul cursurilor - cât Eraulimba rusă. obligați atât înclasă- În lor, baza directorul, rândul la său, ela volumul materialului destudiu predat etc. insuccesele înprocesul educativ-instructiv, lii spirituale raportau directorului des pre rezultatele testării elevilor, succesele ş ş mată dindirectorul Chi seminarului afla se sub din teologic egida vedere intructiv-educativ, gurării succesului limbii în ruse metodicesuri aadoptatrului înanul demă 1825oserie deacest faptAlertată conducerea semina limba la rusă-oral eri zultatele reexaminării elevilor limbatină, cântul greacă, urmau apoi geografia, limbala aritmetica, tehismul, statutul istoria bisericesc Sfântă, istoria (scris), (oral), Rusiei, limba rusă - ca dinChi deBaieţi ale programul deînvăţământ al Rusieiria [3,p. 71]. tendenţios care gloriflcauperseverent isto- Predominaugreacă. lucrările conţinut cu excepţia cu manualelorrusă, delatină i adjunctul directorului. Lunar învăţătorii co Afirmaţia, că copiiiprecum autohtonilor Principalele obiecte destudiu incluse în Administraţia Consultând despre deseamă dările re- ş inău [1]. ş co ş i coercitive învederea asi lar. Analiza documente ş co ş ş inău, erau: limba rusă lii spirituale erafor ş co i la limba rusă-scris. limbai la rusă-scris. ş i în afara orelor, să lii („smotritel”-ul) ş i desenul. ş co Ş ala spiritualăala colii ş co ş co lii, obser S ala spiala piritu ş ş ------i i bora unraport despre activitatea instruc ala spirituală,ala având autorizaţia arhie ş seminar. Puteau fiinvitaţipentru a preda în cât de studiu în de organizarea junctul său, directorul eraresponsabil atât Academieial teologice. Împreună ad cu lii spirituale erainstituit dinpersoanele care aveau titlul sau demagistru candidat ş teologic dinChi ficare episcopal, care transmitea îl veri pentru prezentându-l regularitate cu arhiereului tiv-educativ înansamblu a goria clerului,încauză, elevul prin urmare, lipsiţi dedreptul deafacepartedincate parinţii vreounuia dintre ace rului. În încare cazul dinanumite motive din Chi ceau studiile la careelevii, au abandonat studiile. lii spirituale, comunica regula cu vacantelocurile deînvăţători, cât ritate conducerii seminarului atât despre rul adresala conducerii seminarului. Directo învăţătorilorale motive pe variate, deserviciu, din funcţia încredinţată.funcţia deeliberare Cererile rea destituirea persoanelor respective din lii spirituale, conducerea seminarului ce- enţe încomportamentul învăţătorilor etc. În atestării cazul anumitor inconveni s-au înregistrat anumite fraude financiare, au fost utilizate conform destinaţiei lor, nu sumeleadecvat, tă transferate acest cont pe gestionarea finanţelor procesului instructiv-educativ, dar lorcându-se nu încadrul numai evoluţia tuate decătre rectorul seminarului, verifi- spirituale prin intermediul reviziilor efec- rea seminarului controla activitatea ş înţelegerii dintre persoanele respective acărorţii salarizare erastabilită conform reului eparhial, învaţători dinalte institu- durile absolvenţilor academiilor teologice, nerea conducerii seminarului, atât dinrân- naţi de către arhiereul eparhial, propu la tionarea finanţelor. i conducerea co co Învăţătorii Marea majoritate aelevilorcare- ş ş i aelevilorceaveau titlul destudent în co ş i dezbatere conducerii seminarului ş inău erau deregulă, copii ai cle ş co ş co ş ş ş ala spirituală,ala cât i monitorizarea procesului co ş ş inău. regulă, directorul De co co lii spirituale erau desem lii spirituale. Conduce lii spirituale erau scrise ala spiritualăala debăieţi ş co lii este organiza ş co ş t lii spirituale i elevi eraui elevi ş ş i deges i despre ş i dacă i dacă ş ş i fă co ş co lii ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile era exmatriculat din şcoala spirituală. Ca- în funcţia de director al şcolii spirituale zuri de acest gen întâlnindu-se destul de din Chişinău pe motiv că el nu avea nici frecvent în istoria şcolii spirituale de băieţi o pasiune pentru meseria de profesor, mai din Chişinău. curând avea predilecţie pentru servicii de De asemenea, conform statutului şcolii cancelarie. în cauză, elevul repetent de două ori în ace- După eliberarea lui Gheorghii Tabuci eaşi clasă era exmatriculat, iar elevii cu o din funcţia de director al şcolii spirituale reuşită nesatisfăcătoare erau obligaţi să facă din Chişinău, în 1856 locul vacant a fost armata. Cel mai des însă elevii erau exma- suplinit de inspectorul şcolii Vasile Mihai- triculaţi, din cauza, că nu aveau cu ce achi- lovici Parhomovici1. ta taxa pentru studii. Reieşind din aceste După numirea lui Vasile Parhomovici în considerente, în 1829, administraţia şcolii funcţia de director al şcolii, cea de inspec- a întervenit pe lângă conducerea seminaru- tor a revenit lui Emilian Ghepetchi. Vasile lui în vederea formării unei grupe de elevi a Parhomovici preda catehismul detaliat şi căror întreţinere în timpul studiilor ar fi fost limba latină, iar Emilian Ghepetchi - limba asigurată completamente din partea statu- greacă şi geografia. lui. Drept criterii pentru selectarea acestor Profesorii cu studii seminariale, ei întâl- elevi urma să servească reuşita la învăţătură neau mari dificultăţi în procesul de preda- şi situaţia financiară precară. În continuare, re. În secţia inferioară paralelă istoria sfân- conducerea seminarului a luat decizia de a tă catehismul, (limba rusă, limba română interna gratuit în spitalul seminarului elevii şi cântul bisericesc, erau predate de preotul bolnavi ai şcolii spirituale, din contul mij- Bisericii ”Bunei Vestiri” Eftimie Popovici. loacelor financiare seminariale. În anii ’50 ai La istoria sfântă şi catehism în calitate de secolului al XIX-lea, în şcoala spirituală au manual servea lucrarea lui Filaret „Iniţiere fost introduse un şir de înlesniri pentru ele- în învăţătura creştină”. Expunerea concisă vii săraci. Ei erau asiguraţi gratuit cu manu- şi vocabularul oneros al manualului în ca- ale pentru procesul de studiu, li se acordau uză obstacula procesul de studiu, elevii în- compensații financiare ș.a. văţând mecanic şi tocind pe de rost fiecare De regulă, cadrele didactice ale şcolii cuvânt fără să pătrundă în sensul lor. spirituale erau formate din absolvenţii se- Statutul bisericesc, cântul pe note, lim- minarului teologic, cu excepţia reprezen- ba rusă erau predate de preotul Bisericii tanţilor administraţiei şcolii. ”Na şterea Maicii Domnului” Nicolai Pere- În 1854-1856 în şcoală activau 3 pro- teatcov. În calitate de manual la limba rusă fesori cu studii superioare academice, toţi servea lucrarea lui Greci. candidaţi în teologie ai Academiei din Kiev. În anii ’50 ai secolului al XIX-lea, buge- Ace ştia erau: directorul şcolii spirituale, tul anual alocat pentru întreţinerea semi- Gheorghii Romanovici Tabuci, originar din narului şi şcolii spirituale constituia cca 12- Basarabia, (a absolvit Seminarul Teologic 14 mii de ruble. O parte din această sumă din Chişinău în 1842, apoi şi-a urmat studi- era funizată de Sfântul Sinod, iar restul era ile la Academia Teologică din Kiev, pe care încasat din veniturile eparhiale locale. Pen- a absolvit-o în 1853, iar în anul următor tru întreţinerea unui elev în şcoala spiritu- la 19 martie 1854 a fost instituit în calitate ală erau prevăzute doar 22 ruble 84 copeici, bibliologic Magazin de director al şcolii spirituale); inspectorul pentru alimentaţia lui cheltuindu-se 11 ru- ş colii Vasilie Parhomovici şi profesorul de ble 42 cop. anual. limbă greacă, Emilian Ghepeţchi. Gheor- Elevii şcolii spirituale care şi-au făcut ghii Tabuci s-a menţinut relativ puţin timp studiile aici anterior ale anilor ’50 nu au ______

1 A. Parhomovici a absolvit Academia Teologică din Kiev în 1853, tot în acelaşi an a fost instituit în funcţia de nr. 1-2 | 2021 inspector al Școlii Spirituale de Băieţi din Chişinău. În 1860 eliberându-se din această funcţie, se angajează în calitate de profesor de religie la gimnaziul din Chişinău, în 1875 este ales rector la seminarul teologic din Chişinău. Rămas văduv în 1885 s-a călugărit, ulterior a fost numit Episcop al Novgorodului, apoi Episcop de Sarapulisc, în 1891 - Episcopul Ecaterinburgului, în 1894 este numit Arhiepiscop al Novocerkaskului, în 1908 s-a eliberat la pensie şi a decedat în 1910 la 5 septembrie. 129 130 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile 1865 a decis „să fie dat fie înexploatare „să 1865 adecis Școlii Conducerea 30decembrie seminarului la (numărulţii lor ajungând 650deelevi). la tiv-educativ unnivel la calitativ nou afost asigurarea la esenţial procesului- instruc tuţii deînvăţământ. ţământ teologicabandoneze îidetermina să precară aangajaţilor îninstituţiile deînvă- ble 70cop. Prin urmare, situaţia financiară nar de10ruble 72copeici, iar anual –128 inţific. un supliment în dependenţă de gradul sti mai se adăuga debază salariul la asemenea, oreletru destudiu –12ruble, 51cop. De lii spirituale dinChi vităţii din oaie, uncartuz dinpostav. închis, o mantă din acela ani, oredingotă dinpostav deculoare verde o vestă din demicaton, unhalat doi pentru de cizme noi, 2perechi deciorapi deiarnă, 3 complete delenjerie, 2batiste, 2perechi de lână deoaie. Anual eliberau: se 3cămă prins gât, la încălţăminte suficientă, cojoace eliberauli se cartuze, năframe, batiste de de ordin material. Astfel, în1826elevilor fost supu Antonie 1966) referitor 24martie (dela la raportuluiSinod înbaza arhiepiscopului dormitoare, cantină, pentru etc. Sfântul cantitațile cerute: mobilier declasă,pentru fie să cu utilattoate cele indispensabile, în Spirituale procurat noul local decurând, contingentului necesar, datorat măririi considerabile a Teologic.de Seminarul Lucru imperios separarea Spirituale Școlii dinChi acest serviciu lunar de4ruble 76cop. 150 r. 15cop. plătease 12ruble 51cop. lunar, iar anual – suplimentardiu debază, lângă pe funcţia i mai că ruble lunar;încaz preda ore destu fixat anualruble,salariu un de114 sau 12 ţinerea personalului al pedagogic mijioacelevizează repartizate între pentru putem vederea trececare cu unalt aspect, loacelor alocate întreţinerea pentru acti O măsură importantă, care acontribuit Analizând în ansamblu problema mij Învăţătorii Inspectorul Astfel, Directorul ş co ş i să treacă prin treacă acestei să dificultăţi ş ş i să se transfere se i să alte la insti co ş ş co co lii primeau unsalariu lu lii avea fixatsalariu un lar înambele institu ş co ş i suplimentar pen lii spirituale avea ş i postav, o blană ş ş inău, nu co lii. ş inău ş ş i, ------i nat Teologic. separat deSeminarul acest moment Spirituală Școala afuncţio 2 augustprinde la decizia cru 1866. Din evenimentul încauză aautorizat acest lu următoarea radiografie acontingentului detimpli înintervalul indicat. în anul 1835.Prin urmare, avem schiţată mare contingent a fost deelevi înregistrat Pe indicate parcursul perioadei cel mai acestei din Chi rior, Spirituală înanii ’50,Școala deBăieţi cerut decătre autorităţile ecleziastice, ulte gura procesul instructiv-educativ nivelul la un suport material suficientpentru a asi SpiritualăȘcoala dinChi această XIX-lea Chi Basarabia - a fost prima deschisă mării Teologic Seminarului dinChi activat succes nu cu mai puţin de aunuifuncţe student seminarului, al care a cepţională admitea se instituirea în această didat Academiei. al În desituaţie caz ex aiba gradul un decret eparhial. lară dincare parte făcea membri erau confirmaţi funcţie printr- în ind ale ţia clerului eparhialdincircumscrippartea ve, de administraţie ales prezentant învăţătorilor al dinţia directorului, încomponenţa căreia intra adjunctul directorului, unre- pre Rus.periul legislativcadru printr-undin interiorul ruse societăţii nou au fost conectate opera transformărilor la politice din anii ’60ai secolului XIX-lea, al colului XX-lea. al dinChi Băieţi lar acestei al secolului Spirituale a Școlii XIX-lea al de ş nefavorabil asupra organizării funcţionării nomică din Rusia, lucru care s-a repercutat nomică, financiară, generatăeco decriza deacestţie gen dinprovincia românească. co Astfel, înanul urmare 1823,ca arefor Directorul Școlii SpiritualeDirectorul Școlii trebuia să Sub imperativul noilor realităţi social- Iniţial, înaniiXIX-lea al ’20-’30ai sec. Administraţia ş ş ş e co inău. Până înanii ’60ai secolului al ş ş ş i pe untermen de3ani.i pe Ace co inău trece printr-o eco criză acută Ş ş t co ş iinţificsau de magistru can inău înprima jumatate ase ala Spiritualăala din deBăieţi ş ş i ş co ş co ş co co ală afostală institu unica li înprima jumatate a lii spirituale sub activa lile spiritualelile din Im ş co ş ş ală spiritualăală din i doi membri din inău dispunea de ş co lii respecti ş co ş a ala, fi ala, ş se anise ş t inău, i trei ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile în calitate de îvăţător al şcolii seminariale. Arhiepiscopul Pavel, clasicul rusificator Epitropul de onoare, responsabil de la- al bisericii româneşti dintre Prut şi Nistru tura gospodărească era ales de consiliul a amplificat dinamica a dezastruosului pro- administrativ şcolar din rândurile nobili- ces, confirmând imuabil principiile auto- lor, cetăţenilor de onoare, sau negustorilor, rităţilor ecleziastice ţariste prin directivele fiind confirmat în această funcţie de arhie- sale: „Clerul să-şi asume univoc responsa- reul eparhial. bilitatea de a pregăti cu succes copiii pentru Obiectele care se predau în şcoala spiri- ş coala spirituală să se impună limba rusă în tuală după modificarile introduse de regu- calitate de limba lor maternă şi să perseve- lamentul din 1867 erau următoarele: Isto- reze în studierea ei încă din fragedă copi- ria Sfântă a Vechiului şi Noului Testament, l ă r i e”. Catehismul creştin detaliat, Explicaţii la Sub presiunea arhiepiscopului congre- oficierea serviciului divin, Statutul biseri- sul eparhial din 1873 a adoptat deciziile cesc, Limbile străine, Limba rusă şi slavona de a obliga întregul contingent al clerului bisericească, Limba latină, Limba greacă, să înveţe copiii limba rusă în şcoală-acasă, Geografia, Aritmetica, Caligrafia, Cântul în şcolile mănăstireşti, preconizându-se în- bisericesc simplu şi pe note [2]. fiinţareaş colilor proprii pentru studierea Cazarea privilegiată a elevilor, ştampile- limbii ruse. În cadrul rezoluţiei congresu- le şi stemele de care dispuneau, precum şi lui se specifică, drept masură coercitivă, că statutul recunoscut al acestor instituţii de elevii care nu vor da dovadă de cunoaşte- învăţământ erau de asemenea reglementate re temeinică a limbii ruse nu vor fi admişi în această lege. pentru a face studii la şcoala spirituală. Cântul bisericesc în clasele a III-a şi a Acţionând cu ferventă vigoare în „ges- IV-a era prevăzut în afara orelor de studii. tionarea” tendenţiosului scop, Pavel a Astfel, în rezultatul aplicării reformelor în instituit pe lângă şcolile spirituale clase învăţământul teologic au fost inobilizate pregătitoare destinate pentru extirparea toate eforturile autorităţilor țariste pentru vocabularului român al elevilor şi rusifica- asigurarea unui proces de studii cu succes rea lor prin implementarea forţată a limbii în şcolile spirituale. În acest sens congresul ruse. „Înfiinţarea claselor pregătitoare pe eparhial al clerului din circumscripţia Chi- langă şcolile din eparhia Chişinăului nu va şinăului care a avut loc la 1869 a supus unor da rezultatul scontat, atâta timp cât elevii dezbateri furtunoase problema pregătirii ş colilor vor locui cum locuiesc în prezent, copiilor clerului pentru a-şi continua stu- la gazde particulare, la moldoveni care nu diile în şcoala spirituală. Principalul obsta- cunosc, şi chiar dacă posedă nu utilizează col în asigurarea unui randament maxim între ei limba rusă” [3, p. 179]. în procesul de studiu se identifica în nepo- În escaladarea acestei circumstanţe „ne- sedarea limbii ruse de către copiii clerului favorabile” arhiepiscopul Pavel, mobilizând autohton. Autoritaţle ţariste, în loc să ia eforturile financiare ale eparhiei a dat în atitudine, modificând sistema de predare, exploatare în termen record la 1878 noile în favoarea limbii române, fie şi parţial, au cămine spaţioase pentru cazarea întregului abordat într-o manieră totalitaristă proble- contingent şcolar al şcolilor spirituale care ma respectivă. S-a elaborat un plan coerent funcţionau în Basarabia. bibliologic Magazin şi complex de măsuri coercitive, care vizau Luând atitudine faţă de contingentul de rusificarea perseverentă a acestor copii. elevi exagerat de mare al Școlii Spirituale Prin urmare, congresul a decis să se in- de Băieţi din Chişinău, congresele eparhi- tervină pe langă Arhiepiscopul Chişinăului ale din 1867 şi 1869 au decis să deschida la şi Hotinului Antonie să exercite presiune 1869 o nouă şcoală spirituală. intolerantă faţă de clerul local în vederea S-a convenit ca ea să fie amplasată în nr. 1-2 | 2021 intensificării implementării limbii ruse în orasul Bălţi, formându-se o circumscripție ş colile rurale teologice şi în special, în cla- ş colară nouă (cea a Bălţului), din care fa- sa pregătitoare a şcolii spirituale [5, p. 449- ceau parte judeţele Hotin, Iaşi, Soroca, şi o 500]. parte din judeţul Orhei. În prima circum- 131 132 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile Pentru Spirituală dinChi Școala deBaieţi său suma de19.773ruble 66copeici anual. tuale dinBasarabia transfera se dinbugetul Spiritualănând judeţele Școala la de Băieţi al Sf.al Petersburg, Sinod dela ş asigurareatru activității ambelor de 174elevi. 1 septembrie uncontingent 1869,cu lară, aChi cea judeţului Orhei. Chi scripţie 5. Кишиневския епархиалъныя Ведомости. 1873, Nr.22. pp.449-500. 4. Кишиневския епархиалъныя Ведомости. 1888, Nr. 6.p.244. 3. POPOVSCHI, N., Istoria bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi. Chişinău, 1931, p.71. 2. ANRM, fond218,inv.1, dosar579,fila2. 1. ANRM, fond218,inv.1, dosar5,fila4. Referințe bibliografice: sfâr La Spirituale aȘcolii construcţie dinEdineţ. demara înanul curent (1872)lucrările de eparhial din1872aadoptat dease decizia de favorabile expuse mai sus, congresul au făgăduit oofertă de200ruble. târgului prietarul local decâttin întoate celelalte localităţi, iar pro lemnul eramai Edineţ la deconstrucţie ef încondiţii locului etarul foarte avantajoase, înaţe se să noua clădire oferea se depropri Basarabiei denord,trul terenul unde urma prin faptul Edinețul că s-ar fi aflat încen Precursorul ei, arhiepiscopul Pavel, motiva mite raţionamente caracter materialist. cu ând au decizie această fost ghidaţi deanu ar fi fost Edineţ. firesc, la ci Autorii ei lu a construieptat. o Soluţia care la s-aconvenit erade a ces-a ceea ciu nou prevăzut premeditat pentru ar fi impus problema construirii unuiedifi arendat, ce mai ceea devreme ori mai târziu din veniturile eparhialelocale. inău alocau 4.020rub. se dincontul direct ş t Conform Sfântului deciziei Sinod pen Reie îceputLa Spiritualăala s-adeschis la dinBălţi Ş ş co inău, Tighina, Alba Cetatea ş ş itul anului 1875afost dată înex ind dincircumstanţele deosebit ş co ş i produs curând, precum erade ş ş co co ală nouăală nu precum Bălţi la ala funcţiona într-unala local ş i locuitorii ora ş inăului rămâ ş i 5.524ruble ş o ş i restul li spiri ş ş co co ş u ală ală lar lui ------ore delimbă rusă rusă considerabilă anumărului deore limba la adoptat 22august la 1884impunea mărirea faptultifică prin că regulamentul clasic politicii al coloniale ţariste iden se care oreliefăm să ţinem înspiritul înscrisă programei destudiu în Țarist. Principala măsură, demodificare a regimuluiale Pobiedonosţev dinImperiul localitate dinaceastă ala [3,p. în corespundere noile cu tendinţe politice din Basarabia aavut în1884realizată loc 180]. ploatare lile spirituale,lile suprima ostentativ 1867. lii teologice ţariste prin regulamentul din puţinele care libertăţi au fost acordate dus în prin intermediul reviziilor. reprezentanţii administraţiei seminariale era verificatăla ordinul arhiepiscopului de rituale educativă, (instructivă, financiară) spirituale. lor deconducere ş prevăzute doar două ore decânt bisericesc, te obligatorii toate pentru clasele. studiu clasaîntaia, pentru cu fiind înlocuite general, au dinprogramul fost scoase de numarultă, deore limbile la vechi, care, în stabilite câte 19ore, reducându-se, totoda slavonăricească ambele la obiecte au fost a fost „abolit” principiul eligibilităţii cadre reforme aînvăţământului teologic din1884 i acelea doar pentru clasaI-a doari acelea pentru Astfel, noul regulament din1884, intro Conform regulamentului din1867erau Astfel, de11ore înloc del. rusă O nouă reorganizare a Activitatea înansamblu a Eimportant dereţinut noii înbaza că ş i bisericească slavonă.i bisericească ş co ş co ş i cânt declara bisericesc, ş i didactice ale ale i didactice ş co ş co lile spiritualelile pe lilor spirituale ş ş i aII-a. co lilor spi ş ş co i bise ş co

ş lilor co lar ------CZU 261.5 37.014.521

DOI 10.5281/zenodo.4643154 Moștenirea culturală. Valori bibliofile ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN CADRUL ȘCOLILOR TEOLOGICE DIN PARTEA DE NORD A BASARABIEI (1869 -1944)

Prot. Ioan LISNIC, parohul Bisericii „Sf. Ierarh Nicolaeˮ, Putinești, Florești

Rezumat: Autorul pune în lumină școlile existente Summary: The author highlights the theological la mijlocul secolului al XVIII-lea în partea de nord schools existing in the northern part of Bessarabia a Basarabiei, printre care și Școala de la Hotin, in the mid-18th century. One of them was the Hotin condusă de către Episcopul Amfilohie Hotiniul. School, led by Bishop Amfilohie Hotiniul. The his- Sunt relevante datele istorice despre înființarea în torical data describes establishment in 1869 of oth- anul 1869 a școlii spirituale în partea de nord a er spiritual schools on the north of Bessarabia - first Basarabiei, întâi la Bălți, apoi la Edineț. În 1924, in Bălți, second in Edineț. In 1924, at the Dobruşa la Mănăstirea Dobruşa, se înfiinţează Seminarul monastery, the Monastic and Church Singers Semi- monahal şi de cântăreţi bisericeşti. Această şcoală nary was inaugurated. This school was meant to avea menirea de a pregăti cântăreţi bisericeşti cu o give church singers a special education, including educaţie aleasă în deprinderea anumitor meşteşu- knowledge of certain crafts, elements of pray books, guri şi pentru mănăstiri, elemente ştiutoare de carte general preparation of them for monastic life. For şi cu pregătire pentru viaţa monahală. Școala de some time this school of singers was transferred to cântăreți a fost transferată la Mănăstirea Rudi, iar Rudi Monastery, then, in 1943, to Bălți. In 1927 at în 1943 la Bălți. În 1927, la Mănăstirea Japca, se the Japca monastery the School of village house- înfiinţează Şcoala de gospodine sătească, menită de wives was organized, meant to teach young girls to a pregăti fetele de la sate în cunoştinţe superioare, practice various works of village household, next însuşind şi variate lucrări practice de gospodărie to general knowledge given. At the beginning of the sătească. Cu începerea anului școlar 1938-1939, 1938-1939 school year, the Seminary High School la Bălți își deschide cursurile Liceul Seminarial. În opened its classes in Bălți. In autumn 1938 four toamna anului 1938, au fost înființate în Eparhia monastery schools for adults were inaugurated in Hotinului patru școli mănăstirești pentru adulți: the Diocese of Hotin, exactly in the monasteries of Mănăstirile Dobrușa, Japca, Călărășăuca și Dobrușa, Japca, Călărășăuca and Cușelăuca. The Magazin bibliologic Magazin Cușelăuca. Scopul înființării acestor școli era de a purpose of these schools was to reduce the number reduce numărul călugărilor neștiutori de carte. La of illiterate monks. In development of education in dezvoltarea învățământului din cadrul Episcopiei the Diocese of Hotin, with residence in Bălți, the Hotinului cu reședința la Bălți, au depus eforturi titular bishops who led the diocese played the main arhiereii titulari care au condus eparhia, în perioa- part in all period of its existence (1923-1944). After da ei de existență, 1923-1944. După anul 1944 s-a 1944 returned the situation of the years 1940-1941, revenit la situația din perioada 1940-1941, impusă imposed by the Soviet regime. nr. 1-2 | 2021 de regimul sovietic. Keywords: theological schools, theological educa- Cuvinte-cheie: școli teologice, învățământ teolo- tion. gic.

133 134 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile ale timpuluiale [17,p. 23-24]. rile europene.rile Manualele episcopului erau osebeau derestulosebeau locuitorilor statului rus Basarabia existau peste 750debiserici în o eparhie nouă, motivând atunci pe că în nerea înteritoriul ca anexat înfiinţeze se să tează Sinodului dinPetersburg unproiect utilizate înAcademia dinIa Domnească manualele celor mai distin principiipe având pedagogice, normă ca dinMoldova,primele didactice cărţi bazate mai Ascris multespectivă. manuale, fiind istoriei culturii românești re dinperioada printres-a înscris cele mai importante ale torită numele sale, scrierilor acestui ierarh mare cărturar șipăstor duhovnicesc.- Da decătresă Episcopul Amfilohie Hotiniul, Hotin, dela Basarabiei eraȘcoala condu secolului XVIII-lea denord al înpartea a ş alta învăţa grămăticească se cititul, scrisul cele două formate, clase una pregătitoare civile gile acestea nudacă erau încontrazicere le cu trebuia cont ţină se să locale, detradiţiile organizarea devenind primul eiarhipăstor năului binecuvântează înfiinţarea EparhieiChi 1813, Sf. Ortodoxe Bisericii Sinod al Ruse Mitropolitului afost aprobat. 21august La prin limbă, tradiţii târguri de organizare biserice avieţii capitală aBasarabiei. În acela aproximativ 5000delocuitori, adevenit tarea Chi Chi slujitorii cu cu-Bodoni lui s-au a (anul 1812), Mitropolitul Gavriil Bănules dintre Prut M ala în oţi aveau slujească limbă. să înaceastă În atenţie limbii române, întrucât viitorii pre le propuse spre instruire acorda se omare Teologic [16,p. 1,10].Pe lângă discipline- înfiinţează1813 se Chișinăula Seminarul eparhii, mitropoliei. construiesc casele se În sebită abnegaţie, organizarea începe noii i gramatica –,,gramatica curată scrisorii Ş După ceteritoriul Moldovei derăsărit Prin grija sa arhipăstorească,Prin sa grija - odeo cu Una dintre existente școlile mijlocul la ş co inău, cevacontribui ceea dezvol la ş ş i aHotinului, Mitropolitul Gavriil i sate, ai căror credincio ş ş inăului, care, dintr-un târg cu i biserice ş ănăstirii Putna şiînalte şcoli i Nistru afost anexat Rusia la ş i cârmuirea acestei eparhii ş ş t i dinRusia. i obiceiuri. Proiectul ş i dascăli dinţă i dascăli ş t ş i, cu propui, cu i an, înain ş i exarh. În ş i se de i se ş e zat la ş ş ş ş i i, ------i i „statut organic”, prin care recunoa i se ş organizareate la activă primelor 900. lor spre sfâr mai de8 ani mică Erau admi câtecă două ore exerciţii limbă. în această obligat dedouă săptămână ori pe petrea să care profesorul disciplină această dela era de trei săptămână, ori pe câte două ore, la pravila scrisorii Învățăturilor creștinești” dus moldovenești școlile pentru „ ind distribuite înparohii. Ierarhul amai tra „Pravilele”din limba rusă deînvățătură, fi în credință șievlavie”. În acest scop atradus „povățuirea cu rohiale, ocupe se să copiilor implice se să în activ insista preoții, ca trie păstorii duhovnicești desfășurată depredecesorul său. ÎPSDimi (1821-1844), care acontinuat activitatea condusă deArhiepiscopul Dimitrie Sulima Eparhia Chișinăului șiHotinului afost Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, trecutulea Basarabiei, sufletulpopo ei”rului [4,p. 37]. cuno pus unepiscop unarhipăstor rus, care nu sarabia, încapul dacă eiar Bisericii fi fost nu ne putem închipui unde ar fi ajunsBa- ritului românesc înprovincia noastră. a contribuit foarte mult spi conservarea la mânească s-aîntărit, aluat care odirecţie străină, activităţii înurma că lui cultura ro românerii Mitropolitulcă Gavriil a pus bazele cultu târziu istoricul lucitele aveamai realizărisale scrie ale să trativă înimperiu. distinctă Despre stră naţionalcaracterul –organizaţie adminis insistenţa L.Lancaster). La glez ierarhului casteriene (după sistemul pedagogului en construite 200debiserici, astfel numărul că M bisericeşti, cât şilaice. În timpul păstoriei care editau se în limba română,cărţi atât Basarabiaprima din tipografie eparhială în supăra tuit –,,iar plata pentru învăţării nu vor se i a boierimii, în 1818, Basarabiei un dă i se itropolitului Gavriil, înBasarabia au fost Pe lângă arhipăstorească, sa grija par ia După trecerea înlumea celor drepți a În anul 1814 se ş t ” [19,p. 7-9,21-23]. ş ş i la seminari la copii de vârstă nu t ş i înBasarabia sub stăpânirea itul păstoriei eramai mare de ” Ş . Limba maternă. Limba preda se t efan Ciobanu: „Fapt este ş i învăţământul eragra înfiinţeazăChişinăula înființareașcolilor pa . Dininițiativa sa, Începutul ş co li lan ş Ş t e ------i Moștenirea culturală. Valori bibliofile fiind încă episcop-vicar, cu binecuvântarea lucrările de construcție a clădirii școlii s-au Mitropolitului Gavriil, a fost înființată pen- încheiat și, de atunci, școala spirituală și-a tru copiii clericilor, cât și ai celor de mazi- desfășurat activitatea în acel imobil [5, p. 53 li și țărani o școală la Mănăstirea Curchi. – 54]. Toate cheltuielile pentru construcția Asemenea școli au mai fost înființate școlii au fost acoperite din bugetul eparhi- ceva mai târziu, la Mănăstirile Dobrușa, al. În luna noiembrie 1878, a fost târnosită Hârjeuca ș.a.[14, p. 60-63]. Treptat, atât în capela școlii, construită din jertfa donato- Seminarul Teologic din Chișinău, cât și în rilor locali. În această școală învățau 150 școlile mănăstirești a pătruns limba rusă. de elevi, dintre care 40 primeau bursă din În anii ’70 ai secolului al XIX-lea, în toa- fondurile preoțimii. În anul 1878, s-au te școlile din Basarabia, cursurile se țineau mai adăugat încă 40 de burse din fondul doar în limba rusă. Părinții erau datori să moșiilor mănăstirești. Cel mai mare număr învețe odraslele lor „din fragedă copilărie” de elevi era în anul de învățământ 1890- limba rusă, ca mai apoi să învețe în școlile 1891, când în școală învățau 248 de elevi. parohiale sau în cele elementare, să urmeze Școala Spirituală din Ismail a fost înființată studiile la școlile mănăstirești sau în clasele în anul 1893 [22, p. 175-179]. pregătitoare ale Școlilor spirituale, condiții Începând cu vara anului 1918, anul Marii pentru îmbunătățirea cunoașterii limbii Uniri, Biserica din Basarabia se încadrează ruse [14, p. 177-181]. în viaţa bisericii din România întregită. S-a În anul 1823, Seminarul Teologic din procedat la o nouă organizare a centrului Chișinău a fost reformat, alcătuindu-se eparhial, la introducerea limbii române în Școala spirituală, cu cele dintâi 4 clase, iar multe biserici, mănăstiri, în Seminarul Te- seminarul a rămas cu 3 clase superioare. ologic din Chişinău, cât și în celelalte școli Programul de studii a mai fost modificat teologice din Basarabia. Mai târziu, Semi- în 1867 și 1884, ajungându-se la 6 clase narul Teologic din Chișinău, cât și Școlile superioare, în total pentru finalizarea stu- Spirituale din Edineț și Ismail au fost reor- diilor seminariale se învăța timp de 10 ani ganizate în seminarii cu 8 clase, după mo- [2, p. 14]. Potrivit regulamentului, în cele delul seminariilor din România. dintâi 4 clase de studii de la Școala spiritu- În anul 1923, în Basarabia are loc o re- ală, cursul inferior al seminarului teologic, structurare substanțială a vieții bisericești. se studiau atât obiectele laice, cât și cele te- Se refac două eparhii: cea a Cetații Albe-Is- ologice. mail, cu reședința în orașul Ismail și Epar- Din cauza numărului mare de elevi care hia Hotinului cu reședința în orașul Bălți. învățau la Școala Spirituală din Chișinău Episcopia Hotinului cuprindea județele (numărul lor se ridica la 500 de elevi), Con- Bălți, Soroca și Hotin și a fost condusă până gresul preoțimii, la 1 iulie 1869, hotărăște în 1944 de ierarhi care s-au distins prin înființarea unei Școli spirituale la Bălți. Se fapte mărețe și luptă continuă în apărarea prevedea ca la această școală să învețe co- dreptei credințe. Aceștia au fost: PS Episcop pii din partea de nord a Basarabiei, din Visarion Puiu (1923-1935), PS Episcop Tit ținuturile Hotin, Iași, Soroca și o parte din Simedrea (1935-1940) și PS Episcop Parte- județul Orhei [14, p. 179]. Școala Spirituală nie Ciopron (1941-1944). Au desfășurat o din Bălți și-a început studiile la 1 septem- activitate rodnică în direcția misionară și bibliologic Magazin brie 1869, într-un local închiriat. Dacă la culturală, ridicând la nivel înalt pastorația Bălți nu s-au găsit clădiri potrivite pentru și misionarismul clerului. În afară de ope- școală, Congresul cercului școlar respectiv ra gospodărească, în care s-au dovedit în- a hotărât, la 12 septembrie 1972, mutarea temeietori și continuatori, au contribuit la școlii la Edineț. Proprietarul din Edineț, dezvoltarea învățământului din eparhie, Cazițin a donat un teren pe care s-a și în- prin îndemnul preoților ca să dea tot spriji- nr. 1-2 | 2021 ceput construcția clădirii școlii. Până în nul educației premilitare și străjeriei tinere- anul 1876, cursurile Școlii Spirituale din tului, prin susținerea cursului de religie din Edineț s-au ținut într-o clădire cumpărată școlile primare de către preoți și dezvolta- de la acest proprietar. La 11 martie 1877, rea atât pe plan material, cât și intelectual 135 136 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile nice măsuri deevacuare aliceului defete izolateţii încare află [...].Să se luămgrab dinpricina dinEdineţ localită Seminarul din nou asupra greutăţilor ce întâmpină dritul Eugeniu discutat „am Laiu, scria: se aproape supraveghere, Episcopul Visarion, nind preoţi [15,p. 597]. dat deabsolvenţi, oserie majoritatea deve ilor dinţară. Acest seminar până în1930a opt cu logic după clase programa seminari anului deînvăţământ 1923-1924,această inţa Preasfinţitului Visarion,cu începerea împreună Adunarea cu hotără eparhială, afostală transformată Teo înSeminar ş Spiritualăala Prin dinEdineţ. strădu Ş a învățământului eparhiale dinșcolile avea despre scrie să „cuminţenia dinChi gie anul 1928, profesorul Facultăţii de Teolo comisia deexaminare această la fiinţat altele 1931,odată cu rie dinţară, afost des profesori pregătire cu 1 ianuateologică, la altă parte, dinlipsă dedirector destoinic prevedeau torită împrejurărilor grele economice, care [1]. După mutarea da Bălţi, la Seminarului poat se 1931 să timpul vacan clădire care trebuie numaidecât facă se să în înmai dinEdineţ Seminarului sus numita a.c. contract acărui din Bălţi expiră 20iulie la află în ce se clădirea din str.Co Visarion iulie 1930, sub pre Adunării al bal consiliului eparhial, din8 seminar. pentru un local În procesul-ver În acest scop, procurase încă în1928,se mutarea acestei viaţa monahală [6,p. 14].Luând parteîn ştiutoare pregătire decarte şicu pentru meşteşuguri mănăstiri, şipentru elemente o educaţie îndeprinderea aleasă anumitor menirea deapregăti cântăreţi bisericeşti cu cântăreţi bisericeşti. Această avea şcoală înfiinţează Seminarul monahal şide M în 1924,la meiate. co co Dorind deaavea înmai seminarul de Prin străduinţa Episcopului Visarion, La reînfiinţareaLa episcopiei exista numai ş i pregătirea mutarea localului pentru ş i Seminarul din Bălţi [15,p. dinBălţi i Seminarul 597]. ş i avicaruluieparhial, arhiman ş ş i reduceri bugetare, de iar pe inău, Constantin N.Tomescu ţei mari, anul ca şcolar 1930- ă începe regulată începe vreme” şila ş co ănăstirea se Dobruşa, ş li de la Edineţ la Bălţi. Bălţi. la Edineţ li dela e denţia Preasfinţitului ş ş buc nr. 8 ş co i evlavia i evlavia ală, în ală, înte ş t ş e ------i

copii dinAlbania această 185]. La poranilor dintainele holde aurite îndoaie toarne înbrazde, să ea ca pentru gospodari, iscusiţi lui Dumnezeu gătesccântăreţii afi slavei întru ceide sus mănăstirească acelor pre cese 60deelevi, te nevoie la îndrumăripractice” cu [20,p. departe și atunci trebuiesc puse totul cu în ne hotărâm într-un fel: ori lepăstrăm mai în privința școlilor eparhiale: „...trebuie să nării eparhiale, PSTit avea menționeze să încuvântulspectări, dedeschidere aAdu- lut șiplini deigrasie. În acestor urma in foste grajduri dinnuiele pereții cu lipite cu într-o stare mizerabilă. Erau instalate în decântăreți Școala aflaule elevilordela se căpătoare, dar șineprielnice. Dormitoare funcționaușcoli devenite înlocaluri neîn te și ș șiJapca, Dobrușa năstirile au fost- inspecta canonice efectuate dePSEpiscop Tit mă la lamentele necesare. afosthială însărcinată pregătească să regu aniipentru următori, culturală epar secția funcționarea normală așcolilor eparhiale anultru școlar curent 1935-1936. Pentru redeschiderea dedrept aacestor pen școli populația creștină din eparhie, s-a aprobat absolut deveniseră hiale necesare pentru Avându-se învedere aceste că epar școli nua prin funcționeze ținerea să cursurilor. de cântăreți, desființată, deșifusese conti desființate în toamna anului Școala 1935. Japca rea Șc de cântăreți dinM situația activității școlilor eparhiale, Școala 9ianuariede la 1936s-avorbit șidespre toatepentru eparhiile dinţară [6,p. 16]. model ca de Consiliul Bisericesc Central organizarea acestei afost şcoli recomandată lucrări sătească, practicedegospodărie cunoştinţe superioare, însuşind şi variate menită deapregăti fetele sate dela în sătească, de înfiinţeazăgospodine Şcoala on, M în1927,la oala de gospodărie casnică dinM casnică degospodărie oala În vara anului vi 1936,înurma ședințaConsiliuluiLa eparhialplenar Din iniţiativa episcopului Visari - colile eparhiale. S-a constat ambele că [12,p. 63].Aceste fuseseră școli ş i totodată poată lămuri să po ş i ai păcii pe pământ,i ai pe păcii dar ş ş co ş i Grecia. t iind să calce ţarina,s-o calce iind să ală ală ănăstirea și Dobrușa ş ănăstirea Japca, se t iinţelor ş i-au făcut studiile ş i să leajui să ănăsti zitelor ş ------i Moștenirea culturală. Valori bibliofile alte condițiuni de funcționare ori nu le mai – trei la secția croitorie și cinci la țesut, s-au menținem [...]. Dar credința mea neclinti- prezentat bine pregătite la examenul de ab- tă este că aceste școale trebuiesc menținute solvire” [ 8, p. 173 – 174]. cu orice sacrificii”. Fiindcă „Școala de Vizitând în iulie 1936 Mănăstirea Rudi, cântăreți bisericești este absolut necesară PS Episcop Tit, hotărăște ca Școala de eparhiei, iar Școala de fete din Mănăstirea cântăreți din Mănăstirea Dobrușa să fie Japca este cea mai frumoasă înfăptuire pe transferată la această mănăstire. Acest loc care o putem realiza acum, după ce eparhia era prielnic pentru Școala de cântăreți. a fost înzestrată cu catedrală, reședință, Mănăstirea se afla în mijlocul pădurii, într- cancelarie, etc.” [ 12, p. 64], PS Episcop Tit un climat sănătos și cu apă bună de băut. pleda pentru păstrarea și crearea condițiilor Averea mănăstirii permitea întreținerea, pe necesare de funcționare a școlilor eparhiale. lângă cei zece călugări, și a elevilor Școlii S-a hotărât ca din veniturile Episcopiei să se de cântăreți. Mănăstirea dispunea de: 75 acorde credite necesare pentru construcția ha teren arabil, livadă de pomi fructiferi, clădirilor acestor școli. Astfel, în cursul ani- grădină de zarzavat și vie. În construcție se lor 1937-1938, a fost zidită clădirea Școlii aflau mai multe imobile printre care și un de gospodărie casnică din Mănăstirea nou corp de chilii. Japca. Această școală a fost reorganizată Școala eparhială de cântăreți a mai încă în 1937 în Gimnaziul industrial de fete funcționat în Mănăstirea Dobrușa până în [18, p. 369]. Anul școlar 1938-1939 elevele vara anului 1937. În acest interval de timp, Gimnaziului industrial l-au început în lo- o clădire din cele aflate în construcție de la calul nou al școlii. Era o clădire cu parter Mănăstirea Rudi a fost finisată și amenajată și etaj, zidită din piatră tăiată, în care erau pentru sălile de clasă, ateliere și locuință sălile de clasă, atelierele și dormitoarele (a pentru profesori, fiind un local spațios cu fost dărâmată de autoritățile sovietice în două etaje. Începând cu anul școlar 1937- 1959). Prin străduința PS Tit, școala a fost 1938, Școala de cântăreți a fost transferată înzestrată de stat cu 300 ha de pădure pen- la Mănăstirea Rudi. Dormitoarele elevilor tru întreținere. În anul școlar 1938-1939 în au fost instalate temporar în câteva chilii Gimnaziul Industrial își făceau studiile 102 mai vechi, dar refăcute, iar în 1939, într-o eleve [12, p. 66]. Școala a fost inspectată clădire nouă construită cu această menire. în 1939 de către delegații Inspectoratului Prin străduința PS Tit Mănăstirea și Școala Învățământului Ținutului Prut din Iași, de cântăreți de la Rudi au fost înzestrate iată ce se scria în darea de seamă în urma cu o pădure de 100 ha, școala primea și o inspectării: „Localul nou s-a clădit în anul subvenție anuală de la Ministerul Cultelor 1938 și este propriu, spațios, curat și bine [10, p. 88-89]. Programa analitică a școlii, întreținut. Școala are patru clase, cancela- pe lângă obiectele de bază prevedea deprin- rie, cinci dormitoare, două sufragerii, spă- derea unor meșteșuguri pentru elevi în ra- lătorie, bucătărie, cameră și o odaie în care murile de gospodărie sătească, meșteșuguri se va instala baia. Atât sălile de clasă, cât și în atelierele de tâmplărie, sculptură în lemn dormitoarele sunt luminoase, încăpătoare, și fierărie. Școala de cântăreți a reușit să ținute în ordine și prevăzute cu toate facă din absolvenții ei un ajutor efectiv al cele necesare unei bune funcționări, ce preotului în conducerea pastorală și gos- bibliologic Magazin dovedește atât buna conducere a școalei, podărească în parohie. În multe parohii cât și deosebita grijă a Sfintei Episcopii absolvenții Școlii eparhiale de cântăreți de- a Hotinului, pentru această instituție, de veneau președinți de cămine culturale, diri- educație a fetelor”. În această dare de seamă jori de coruri sătești și buni lucrători sociali se arăta și despre reușita elevelor: „Elevele [12, 69-70]. sunt voioase, disciplinate și sănătoase, do- La Adunarea eparhială din 1936, în cu- nr. 1-2 | 2021 vedind la examen bune îndrumări, atât din vântul de deschidere Episcopul Tit semnala punct de vedere a cunoștințelor teoretice, nevoia unei școli teologice proprii a epar- cât și practice, cerute de Programa Analiti- hiei pentru pregătirea viitorilor preoți. „O că [...]. Absolventele școlii, în număr de opt școală teologică liberată de rutina școalei 137 138 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile pentru admitereapentru încl. a V-a, par cefăcea s-au format foștii ai cu elevi normale, școlii I s-aorganizat unexamen, iar celelalte clase formate cinci clase. Pentru admiterea încl. fostului șial male fiind dinBălți, Seminar afuncționatBălți fostei înlocalul nor Școli din de studii Seminarial 1938-1939Liceul în promovarea șieducația copiilor. În anul a doua familie și părinților fie să sprijin ca îndemn către profesori lefieo să școala ca care înviitor vor aduce roade. Afăcut un a arătat apoi rostul noilor seminariale licee sarabiei trei eparhiale. școli PSEpiscop Tit ani Nordului decând dea este să Bălți la Ba cultură pentru grija areușit numai ca îndoi PS Tit înînființarea acesteișcolică și prin rostit ocuvântare încare menționa meritul prot.ceului Seminarial, Valerian a Zaharia, săvârșirea religios, directorul Li serviciului lui județului șialtor autorități destat. După tinului, aprimarului mun. prefectu Bălți, înprezențapetrecut PSEpiscop Tit Ho al anului școlar 1938-1939. Festivitatea s-a a avut din minarial Bălți începerea cu loc [7,p. liceului seminarial posesia 207]. male, prin hotărâre atrecut ministerială, în Avereaun liceuseminarial. fostei nor școli desființată, dinBălți, de băieți s-aînființat din 20iunie normale școlii 1938,înlocalul Ministeruluidecizia Educației Naționale le ierarhului s-au încununat succes. Prin cu postul desubsecretar Minister. la Tratative- tre prof. I.Savin, care vreme înacea ocupa A fost susținut inițiativă înaceastă decă a cursului inferior seminarelor al teologice. or normale din școlile este identică cea cu motivândgic, programa că cursului inferi lui inferior acestei al școli în seminar teolo Ministerul transformarea pentru cu cursu despre E aceasta, normală din debăieți Școala le. Printre supuse școlile reducerii afost și buia fie să redus școlilor numărul norma zii a Ministerului Educației Naționale, tre favorabilă în 1938, când potrivit unei deci litatea înființării unei astfelșcoli a de fost menționa PSTit său. îndiscursul Posibi ocervremurilecum deazi” [12,p. 69-70], plinirii datoriei pastorale complecte, așa căra entuziasmului duhovnicesc șiaîm vechi, o școală încarevechi, ardă să oșcoală pară fla cu Deschiderea Deschiderea cursurilor noul la Se Liceu piscopul Tit adus tratative Bălți. Aflând Bălți. ------instituției. care avea șiînsărcinarea despiritual al Nicatim șiIeromonahul Ghiuș, Benedict profesori șidoi monahi, aleși protos. An de cântăreți. Au fost primiți încalitate de mulți fusese minarial ani director Școlii al țară și peste hotare.- Directorul Liceului Se vastă cultură studii teologică șicu făcute în slujitoridin aleși ai bisericii, înzestrați o cu p. profesoral 207-208].Corpul eracompus stat dela elevi, pentru episcopie șidela [7, regimera cu intern, erau prevăzute burse altela seminare sau teoretice. licee Liceul transferați șicei fi admiși înaceastă clasă de men dediferență limba la Puteau franceză. dinclasaaIV-aelevi au susținut unexa te superior dincursul seminarului, al foștii sălile declasă[9,p.sălile 302–305]. clădire a mănăstirii undefie instalate să și următordată fie să înexploatare o nouă mănăstirii, înprimăvara ca urma anului Cursurile țineau se temporar întrapeza clasa I – 31 de eleve și în clasa a II-a – 24. mănăstire noiembrie. După examinarea surorilor din Cușelăuca aînceput 15 la funcționeze să de adulți dinM duminică. Școala în fiecareseara, în zi afarăsâmbătă de și clasa aII-a–12frați. Cursurile țineau se învățătură clasaI–18frați șipentru pentru protos. Antim Nica. Au fost admiși la de către Exarhul mănăstirilor din eparhie, a fost efectuată sfârșitul la lunii octombrie monahilorla învățătură afiînscriși pentru 1noiembrie. la cursurile Examinarea M de la vârsta de30ani. Astfel, deadulți Școala obligatoriu toți pentru monahii până la Învățământul mănăstirești înșcolile era carela adăugau se șiobiectele religioase. aveau programa bază la școlilor primare școlilor mănăstirești erau detrei ani și posibilitatea deaînvăța Cursurile înșcoală. veneau dinfamilii nevoiașe, lipsiți de neștiutori decarte. Majoritatea monahilor eradeareduceșcoli numărul călugărilor și Cușelăuca. Scopul înființării acestor în M mănăstirești școli tru adulți pentru șianume Episcop Tit au fost înființate îneparhiepa- În toamna anului 1938,dininițiati Prin binecuvântarea PSTit, întoamna ănăstirile Japca, Dobrușa, Călărășăuca ănăstirea și-a Dobrușa deschis , au fost învățătură la înscrise în ănăstirea ănăstirea va PS - - Moștenirea culturală. Valori bibliofile anului 1938, la Mănăstirea Călărășăuca a lucrările de refacere a bisericilor distruse fost înființat un orfelinat de fete. În această de sovietici, au fost redeschise şcolile teo- mănăstire se aflau spre îngrijire câteva fete logice, au început să reapară periodicele orfane din rândul refugiaților transnistreni bisericești. Din octombrie 1941 îşi încep din 1932. Deci în această mănăstire exista cursurile şcolile eparhiale din cadrul Epi- deja o practică de îngrijire a copiilor orfani. scopii Hotinului. Pe parcursul anului de în- În orfelinatul de la Mănăstirea Călărășăuca văţământ 1941-1942 la Şcoala de cântăreţi erau primite fetele orfane de ambii părinți din Mănăstirea Rudi îşi făceau studiile 112 de vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani. În anul de elevi. La Gimnaziul Industrial de fete de 1938 se aflau aici spre îngrijire 12 fete. la Mănăstirea Japca învăţau 60 de eleve [3, Întreținerea acestui așezământ se făcea din p. 110]. fondurile mănăstirii și ale Consiliului epar- În 1943 au fost reparate Catedrala Epi- hial. Fetele din orfelinat primeau o educație scopală, clădirea Căminului eparhial, clădi- morală și religioasă, urmau învățământul rea Consiliului Eparhial și clădirile fostului primar și învățau câte o meserie, ca să le fie seminar din Bălţi. După reparaţia capitală a de ajutor în viitor. clădirilor seminarului, Şcoala eparhială de La Mănăstirea Cușelăuca, în 1938, au cântăreţi de la mănăstirea Rudi a fost trans- fost înființate ateliere de țesătorie și tricotaj, ferată la Bălţi. amenajate într-o clădire nou-construită. După anul 1944 s-a revenit la situația În primul an de ocupație sovietică (1940- din perioada 1940-1941, impusă de regi- 1941), școlile eparhiale din cele 3 eparhii mul sovietic. Din cauza lipsei de preoți, basarabene își încetase activitatea. Împreu- fiindcă în 1944 foarte mulți se refugiaseră nă cu administrația civilă și militară româ- în România, timp de doi ani, Episcopul Ie- nească s-au refugiat peste Prut un număr ronim al Chișinăului (1944-1947) a hiroto- mare de populație, dintre care 486 de preoți nit în preot mai mulți candidați care aveau din cele trei eparhii basarabene și 112 de studii teologice incomplete, astfel comple- preoți din Mitropolia Bucovinei [11, p. 45]. tându-se jumătate din numărul de preoți În perioada stăpânirii sovietice se desfă- necesari pentru parohiile basarabene. Din ş ura o intensă propagandă antireligioasă. inițiativa succesorului său, a Episcopului Bisericile erau supuse la plata unor impo- Benedict (1947-1948), în luna aprilie a anu- zite exagerate; în cazul neachitării la timp lui 1947, se convoacă Consiliul Eparhial, la a sumelor stabilite de autorităţi, locaşele care se ia hotărârea ca în cadrul Eparhiei sfinte erau închiseş i transformate în maga- Chișinăului să se organizeze cursuri pasto- zii, sali de spectacole, cazărmi, grajduri sau rale pentru candidații la preoție. Candidații chiar closete, cum a fost cazul unor biserici la preoție erau selectați, ca regulă, din rân- din Hotin şi Ismail. Preoţii rămaşi sub stă- dul cântăreților bisericești, absolvenți ai pânirea sovietică erau şi ei supuşi la plata Școlilor de cântăreți, care, potrivit progra- impozitelor. Erau obligaţi să îndeplinească mului de studii însușit, aveau studiile Semi- tot felul de munci degradante, erau umiliţi, narului Teologic inferior. Cursanții studiau bătuţi, deportaţi şi chiar omorâţi [13, p. 45]. obiecte care se învățau la seminarele teolo- După eliberarea Basarabiei, viața religi- gice, cu un număr de ore mai redus, și la oasă a revenit la normal. Sub conducerea încheierea cursurilor susțineau examene de bibliologic Magazin arhiereilor numiţi în funcţie au început absolvire [21, p. 42].

Referințe bibliografice: 1. ANRM, Fond. 1217, inventar 1, dosar 372, fila 17. 2. ANUARUL Eparhiei Chişinăului şi Hotinului. Chișinău, 1922. 238 p. nr. 1-2 | 2021 3. BISERICA Basarabeană: Organul Eparhiei Hotinului. 1942, nr. 2. Bălți, p. 110. 4. CIOBANU, Ștefan. Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă. Chișinău, 1923. 342 p. 5. CUCIULSCHI, Teodor. Câteva cuvinte despre Episcopia Hotinului. In: Luminătorul. 1933, nr. 10, p. 597. 6. EPISCOPIA Hotinului: Anuar. Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1925, pp. 139 140 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile 18. Editura „Labirint”,2014, Chişinău: (1923-1944). Bălţi la reședința cu Hotinului Episcopia LISNIC. IOAN PROTOIEREU 17. Ortodoxe dinMoldova.2012,29octombrie,pp.1-10. Bisericii a spiritualitate şi teologie bisericească, informaţie de periodică publicaţie Credinței: Altarul In: canonizare. spre propus Bănulescu-Bodoni Gavriil Mitropolitul LISNIC. PROTOIEREUIOAN 16. Chișinău: ruși. sub Tipografia Eparhială„CarteaRomânească”,1931.511XIX-lea p. al veacul în Basarabia din Bisericii Istoria Nicolae. POPOVSCHI, 15. Lohanul: Revistăcultural-științifică.2011, nr. 1,p.45. In: 1940. anului vara în România în refugiați Basarabia din clerului Membrii Ştefan. PLUGARU, 14. pastorale 13. Patru ani de lucrare în Eparhia Hotinului, 1936-1939. In: Însemnări Creștine: Revistă de orientări 2007. Parteaa2-a.226p. Internațional, Prut Chișinău: (1941-1944). Antonescu regimul sub Bucovina Pavel. MORARU, 12. 11. IONIȚĂ, Alexandru. Tit Simedrea Mitropolitul: repere biografice. Constanța: Ex Ponto, 2002. 121 p. Care articol? 10. 19. TOMESCU, Const. N. Înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului şi Chişinăului Eparhiei Înfiinţarea N. Const. TOMESCU,19. bisericești, 1939,p.469. 9. 8. 22. 21. ЖурналМосковскойПатриархии.1947,nr Foaie eparhialăoficială.1928,nr. 19-20,p.185. Hotinului: Episcopia In: Dobruşa. Mănăstirea din cântăreți de Școala N. Constantin TOMESCU,20. sarabiei. 1929,nr. 4,pp.7-9;pp.21-23. Кишиневъ: Епарх 7. 53-54. EPISCOPIA EPISCOPIA EPISCOPIA Revistă de orientări pastorale şi misionar.nr.şi 1938, 302-305. pastorale Bălți, pp. orientări 5, de Revistă Creștine. ÎNSEMNĂRI ПАРХОМОВИЧЪ RAPOARTE și misionare.1939,nr. 9-10,pp.63-66. Hotinului:Foaieeparhialăoficială.nr.13-14. Bălți,1939,pp.173-174. Hotinului:Foaieeparhialăoficialănr. 13-14.Bălți,1938,pp.207. Hotinului: Anuar. Chişinău: Tipografia Eparhială„CarteaRomânească”,1930,p.14. generale asupra situațiunii bisericești, 1935-1938. București: Tipografia cărților Tipografia București: 1935-1938. bisericești, situațiunii asupra generale iальная типограф я Кишеневской Епарх Кишеневской заведенiя Духовно-учебныя М. I. pp. 23-24. iя, 1913.195p. . 8,p42. – 1813. Acte. In: Arhivele Ba In: Arhivele 1813. Acte. и, 1813-1913 г., 1813-1913 iи, г. - CZU 726:551.442(478-22)

DOI 10.5281/zenodo.4643162 Moștenirea culturală. Valori bibliofile O BISERICĂ DE ZID DIN SECOLELE VI-VII DE LA MONUMENTUL ARHEOLOGIC SOBARI (SOROCA)

Vlad GHIMPU, Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Rezumat: Studiul pune în valoare biserici și mă- Abstract: The study highlights paleo-Christian năstiri paleocreștine de la monumentul arheologic churches and monasteries at the Sobari Archaeo- Sobari (Soroca), de la Peștera Bechir de lângă logical Monument (Soroca), and, exactly, at Bechir orașul Soroca, și de la complexul rupestru monastic Cave near the town of Soroca, and also at the mo- din Butuceni (Orheiul Vechi), în care s-au expus o nastic cave complex in Butuceni (Orheiul Vechi). serie de evaluări creștine, arhitecturale, iconogra- A series of evaluations - Christian, architectural, fice, folclorice și cronologice, care le-au imprimat iconographic, folkloric and chronological – were o importanță excepțională, uneori de unicat, pen- made to prove an exceptional, sometimes unique, tru istoria plaiului nostru. Unele din aceste valențe importance of these objects for the history of our depășesc valoarea lor locală sau națională și se land. Some of these valences exceed their local or pot înscrie în categorii de modele ce pot completa national value and can fall into categories of mod- patrimoniul creștin ori cultural general al spațiului els that can complement the Christian heritage in european sau mondial. general, or the European and the world cultural Cuvinte-cheie: monument arheologic Sobari (So- heritage. roca, episcopie, biserica Peștera Bechir, templon, Keywords: Archaeological monument Sobari (So- mănăstirea rupestră de la Butuceni (Orhei). roca), diocese, Bechir Cave church, templon, cave monastery of Butuceni (Orhei).

Din anii 60 ai sec. XX arheologul sovietic liniar, ce s-a colectat în monumentul arhe- E. Rikman, venit de la Moscova, a efectuat ologic și a fost publicată de cercetătorul E. mai multe săpături arheologice la monumentul antic Sobari, raionul Soroca, în care bibliologic Magazin ulterior s-a descoperit şi o construcţie de piatră (fig. 1), cercetările s-au reluat în anii 90 şi continuă până astăzi, cu multe analize polemice, tributare, în fond, concepţii- lor istorice sovietice. A fost o construcţie a romanilor sau a barbarilor, mai multe erori nr. 1-2 | 2021 conceptuale, dar şi în cadrul publicării ne- adecvate a unor materiale, cum s-a dove- Fig. nr. 1. Planul arheologic cu urme de zid dit recent printr-un studiu revăzut al unor și baze de coloane al edificiului de piatră de la vestigii. Este vorba de o cărămidă desenată Sobari (Soroca), după Niculiță, Popa. 141 142 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile imaginile de pe cărămida depe imaginile liniată, repetând dit ulterior, autorul nu a reprodus integral așezareaceastă [53,p. 183].Cum s-adove- a pământului încomunitatea în cealocuit dovadă grăitoare activitatea la decultivare reprezentareacu unui plugar, aducând-o ca piatră, apublicat E.Rikman, șicărămida înansamblu,logic cât de șiaconstrucției tate dinevaluarea monumentului arheo afară deconsiderațiile cronologice rezul III-IV, ori hotarul la secolului VI-VII.În care le-ardatat, fi secolului la fie hotarul Arheologie Academiei al deștiințe aURSS, cronologic radio-carbon Institutul cu la de lui unele E.Rikman, vestigii s-au analizat nologică [27;28;32]. abordare în aceeași Sobari culturală și cro heologice, au analizat monumentul de la cercetători, care au reînceput săpăturile ar în anii ’90,investigațiile au fost reluate. Alți considera interzis valorificare. pentru Apoi, definitivată. Ulterior, acest monumentse adurat că semn puțin timp sau nu afost culturalena, urme însă proprii, fără lase să atăiatconstrucției stratul cultural Sânta dedatare,evaluări deșisublinia fundația că IV nu autorului i-apermis propună să alte material arheologic dominant III– desecol sticlă, deolane acoperiș etc. Amestecul cu tectonice inclusiv specifice, cu geamuri de coloane,rămidă cu elemente cu deci arhi dinpiatrănind oconstrucție dela șică de factură romană, credea, prove se cum reprezintândacestei perioade, unelement piesaIV), așirămas încadrată cronologic ră Sântana deMureș III- (sec. –Cerneahov coperită într-un sit preponderent decultu Rikman înanulRikman 1970 tată iar o cruce, de asupra, un rând de cifre dreaptă.partea În stânga are jos reprezen fi împărțită partea stângă îndouăpărți: și expusă album, compoziția desenului poate șiromânilortor locuri înîntregime. valențe excepționale civilizația pentru aces monumentul dela tră arheologic cu Sobari, altă apartenență culturală a“casei” depia care pot fundamenta onouă datare, cât șio și alte elemente, deosebit deimportante, 5 ani înaltă publicaţie [54],de tendenţios acelea Încă sfârșitul la anilor inițiativa ’60,la Privită (cărămida) o foaieca de hârtie, ş i caracteristici [53, p.- 180-197].Des ş i piesa conține i piesa conține ş i peste ------

Plugușorului 2). (fig. scris”, și“în tistic despre apariția obiceiului niște informații imaginare, consemnate ar cele relatate, prin desenul liniat, observăm a fost pusăposibil. înzid,Din dingreșeală demortar, urme Cărămida poartă că semn ignorând orice referire celelalte la elemente. blicat șiarheologul [53,p. E.Rikman 183], margine, ultimul fără fie să numit, le-a pu Plugarul șisimbolul calul cu deasupra, din bandă este liniat unsimbol -soarele. astral ară iar uncal, spre cu margine, sus, îna3-a un plugcu două de lemn, cu brăzdare, ce pului. asupra, De unagricultor înpicioare, greu vizibil, mai sigurprin triunghiul cor ei, tot încerc, Iisus, posibil pruncul stilizat, babil Maica Domnului, alături, în stânga destul de schematic, chipul unui sfânt, pro Jos, într-un medalion rotund este redat, prima, dincauza desenului mai complicat. desenată liniimai cu puțin adânci decât Parteapectorale. dreaptă adesenului este poateși deci fiîncadrată printre cruciulițele aprecia, gât, legala cese unmodel repetă că – arecrucii gaură bara la de sus șiputem rotunde.caracteristica din Săspecificăm râiat cărămida pe și auudă marginile mai osebire de toate celelalte linii care s-au zgâ prin marginile ascuțite, (malurile) spre de ardere, considerăm noi, deosebește se -ea cărămizii.nea Ultima, după s-ascris unică, tând-o dimensiune, ca apropiată demargi este inscripționată mai sus deprima, repe Sfântul Vasile. Altă literă, singulară, „V” redă oabreviere alui Vasile, cu asemenea „V”, despărțit de cifre printr-o linie în unghi, a luniiziua a IX-a, sau de XX septembrie. După noi marchează o dată calendaristică, 5roman,cifra (20)șiIX(9). numărul XX și posibil litere: ”V”, litera „v”, seamănă cu Fig. nr. desenată liniar dinmonu 2. Cărămida mentul (interpretare Sobari la de V. Ghimpu). ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile Așa cum se relevă calendaristic pe că- este greșit, probabil. După ce s-a trecut la rămidă, marcarea primei brazde se serba la calendarul iulian, pe timpul lui Cezar, Anul aratul de toamnă, în luna septembrie, când Nou se va marca la 1 ianuarie, iar o nouă se celebra echinocțiul de toamnă, obicei schimbare a calendarului la 1 septembrie asimilat religiei creștine, după cum ne dăm are loc în Bizanț începând din secolul al seama din crucea prezentă și după meda- VII-lea. De la schimbarea din acest secol lionul cu sfinți. Acest fapt ne îndrituește sărbătoarea primei brazde s-ar fi adaptat de să propunem apariția Plugușorului, cu o la echinocțiul de toamnă ceva mai devre- evoluție mai concretizată decât cea din stu- me la Anul nou din 1 septembrie. Ulterior, diile cecrcetătorilor de până acum [1; 31, p. când se trece din nou la marcarea Anului 25-131; 5, p. 249-292]. Pentru început, să nou iulian la 1 ianuarie (Dimitrie Cante- pornim de la calendarul concret, cel iulian, mir redă sărbătorile după calendarul iuli- cu datarea aratului de toamnă, iar Anul an), ar fi putut începe transferul de sinteză Nou se schimba iarna, la sfârșitul lunii de- cumulativă de iarnă, adică anul nou de la cembrie. În secolul VII în Bizanț se trece la 1 septembrie se serba la 1 ianuarie. Obicei calendarul anului nou de la 1 septembrie care s-a finalizat deja, după primul sfert al [8, p. 858-860]. Drept element de datare a secolului XVIII, manifestat până la noi, ca sărbătorii primei brazde, - o avem consem- o tradiție a Plugușorului de Anul Nou, ce nată înscris și imaginar-artistic în perioada va continua într-o datină originală până de până la acest moment. După trecerea la în zilele noastre. Cu o precizare însemna- calendarul cu Anul Nou de la 1 septembrie tă: Plugușorul, cu toate componentele sale sărbătoarea s-a transferat la această dată. se va contopi și cu obiceiul Orația de Anul Ulterior, mai târziu, datina înregistrată pe nou, deosebită, care a existat mai înainte cărămidă s-a dezvoltat într-un obicei etno- la anul nou de iarnă, împreună cu jocuri- grafic excepțional, așa cum este Plugușorul le cu măști, cu prezentări satirice, având și de astăzi, descris de câteva secole (cf. isto- un accentuat caracter de cronică și critică riografia cercetărilor [5, p. 7-35]; inclusiv socială. Astfel, importanța cărămizii dese- studii monografice [1; 31]). nate de la Sobari, datată plauzibil în secolul Obiceiul Plugușorului include în sine VI-VII, are valoarea de a puncta un obicei mai multe datini, primordial fiind fertiliza- dintre cele mai fundamentale ale folcloru- rea ogorului cu plugul sacru, aratul primei lui românesc, împreună cu atestarea uneia brazde, prezent la mai multe popoare. Apă- dintre primele manifestări de iconografie rând din negura timpului, românii, proba- creștină, o operă de artă românească cu bil l-au avut încă de la geto-daci, și el s-a profunde semnificații, inclusiv ale primului perpetuat inclusiv în epoca romană. Așa document “scris”. cum apreciază specialiștii, ca o sinteză într- În urarea clasică a Plugușorului prota- un obicei complet Plugușorul s-a definiti- gonistul de bază este badea Vasile, moș Va- vat târziu, deoarece Dimitrie Cantemir nu-l sile, sau Sf. Vasile: “S-a sculat badea Vasi- menționează. Cantemir, având cunoștințe le de dimineață...”. Conform calendarului enciclopedice, a descris obiceiele moldo- creștin, astăzi se face o legătură directă în- venilor, relatând la Anul Nou manifestări tre sărbătoarea Plugușorului și Sărbătoarea bogate, practicate atât de țărani, cât și de Sfântului Vasile cel Mare de 1 ianuarie [16, bibliologic Magazin boieri. Plugușorul, la vremea lui, trebuia p., 316-317; 35, p. 341]. Dar noi nu știm deja să se fi transferat ca obicei la Anul Nou cum s-a ajuns la aceasta contaminare, de- de 1 septembrie, - brazda cu arătură numai oarece ele nu au fost identice. Era creştină atunci s-a arat, nu iarna la 1 ianuarie, cum a Calendarului s-a început din secolul VIII se urează și astăzi, ca o reminiscență de la [15, p. 109; 8, p. 859]. Sărbătoarea de Anul anul nou bizantin. Aici noi trebuie să ne Nou este un prilej de veselie generală, pe nr. 1-2 | 2021 conducem de litera Calendarului, despre când modelul de viață al sfântului este unul care majoritatea cercetătorilor îi vedeau dintre cele mai exemplare, determinate de începutul primăvara, când Anul Nou se cumpătare creștinească, deci, probabil, cu marca la echinocțiul din martie, ceea ce atât mai mult nu la el se refereau atunci 143 144 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile se susținese șipe că interesante în acest sens, de pildă, în popor găsim în unele izvoare folclorice, relatări avem marcată, totuși, osărbătoare creștină, când aapărut înluna septembrie. Deoarece a fost generală înteritorile romane [39,p. apariția medalioanelor tematică cu cre V gie, tot sec. mijlocul la mai nord, la înMoldova, datat prin analo exemplar s-a descoperit într-un monument secoluluimijlocul V[30,p. 337-338].Alt leis-agăsit cu pa înDobrogea, datat la imaginea luimedalion cu Daniel îngroa [33,p.medalioane 55;36,p. 227-233], un aparițieibaza iconografiei în paleocreștine secolului V, crede acestea se că au stat șila mane sârșitul dela secolului IV – începutul reape unormonedele imperiale efigii ro complexității desenului. După reprezenta mat liniimai cu putin adânci dincauza ce s-aredat destul destilizat, șis-aimpri imaginea Maicii Domnului pruncul, cu trebuiaBazilius. fie să română, nu șiniciînlatină, îngreacă care latină “V”) siguranță s-afăcut cu înlimba lui, ori aSf. Vasile, însă inscripția litera (cu re ziua lui Iisus Christos, sau a împăratu tul însemnat, nu avea se știmdacă învede de Anul Nou. În evenemen nostru,la - cazul au sărbătorile șiastăzi la loc deCrăciun [12, p. 175-177;13,p. 251]sau capra, care inclusiv înaltă variantă, bourul cu masca p. 141-142; 10, p. 155-156; 11, p. 169-171], Turca, care desfășura Crăciun la se deja [9, de D. Cantemir români la înobiceiul numit tată debachante atunci, este menționată și septembrie, cap iar cu masca decerb, pur viei, care culesul 95], la aveau tot loc înluna sărbătorireade la zilelor lui Bacchus [25,p. un mileniu, legăsim băutorii însă la devin tea aprecia naivități ca folclorice, depeste sau aîmpăratului? Nu ceam pu- știm.Ceea arheologică ziua inițial lui Iisus Christos părat, rege”, fi să fost marcajulcărămidape menul „vasileos”, grecesc sensulde„îm cu le” în legea cea veche și i-au pus numele ”Vasi iar la săptămână, de Sf. Vasile, l-au botezat re, ani, când s-abotezat. Vasile . Antroponimul Vasile provine ter dela Probabil, înicoana dinmedalion avem Domnul Christos s-anăscut de Crăciun, . Numele de Christos i s-a pus la 30 de Iisus Christos îl chema Sau, înaltă interpreta- [36,p. 227-233], ş t ină ş ------i 196]. Acestea nu au avut ocirculaţie prea icoane (rotunde) înmedalioane [51,p. 62- iconostasului),cursorul avea, de asemenea (anulSofia Constantinopol 537) din (pre de către cercetători, templonul bisericii Sf. 19-27]. Ulterior, după s-areconstituit cum VII, corelate rală pecto iuliancalendarul secolul VII,crucea avemSobari însemnaţi următorii indici: carbon. Astfel, datarea la Cărămizii dela care este susținut șideanalizaradio- cu VI–VII arheologic, unul dintre indicatori, acestea apar cum așa în desen, însecolele roborată imitată șiprin cruciulița pectorală aproximativ însecolul VI-VII,inclusiv, co din medalionul cărămidă depe s-ar data tot ne dreptunghiulare [45, p. 135-138]. Icoana Bechir, secolul VII,întemplon avem icoa largă, Pe înbisericuţa dela deja re înafarăDupă 3). (fig. afirmarea religiei clasice s-aubazilicii prin scos simplifica colonadele dinSobari biserica dininteriorul datatăgalia), V-VI însecolele d. Hr. [40].La neabsidat altarul cu azilică numită siri ană s-a descoperit în ora a altarul pătrat.altarul În mediul romano-bizantin o de piatră putea Sobari dela cu fio biserică lui cultural (fără delociure), urme edificiul p. 69;31,p. 153, 158],dincauza lipsei stratu apreciat șialți autori [38,p. 82;27,p. 20;28, zinte autoritatea unei episcopii. Așa au cum simplă, obiserică pentru s-ar putea repre să edificiuliar de cum piatră era somptuosprea comunitate românească, aproape deNistru, ot cel mai probabil, român, șireprezenta o liniat cărămida care Sobari, dela eraunpre- Fig. nr. piatră (bisericii) de casei 3. Reconstrucția ş a b Încercăm ne referim să cea persoana șila ş i icoană în medalion VI– dinsecolele de la Sobari, după A.Popa. Sobari, la de ş i cu informaţiilei cu etnografice. ş u l Callatis (Manl Callatis ş t era lui ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile creștine, ca şi în trecut, apanajul stabilirii calendarului îl aveau preoții. Ei trebuiau să anunțe populația cu privire la zilele de săr- bători religioase, atunci când nu se muncea, dar trebuia să se meargă la biserică. Și doar nici preoții singuri nu fixau aceste zile individual, dar erau anunțați de o autoritate mai generală, care se făcea probabil la episcopie. Astfel, s-a liniat și cărămida de la Sobari, de către un preot, abilitat cu anunțarea calendarului poporenilor, plus că s-a dovedit și cu un oarecare talent, care ne-a lăsat o imagine sugestivă a sărbătorii Plugușorului din Fig. nr. 4. Intrarea în altar în biserica rupestră secolele VI-VII. Apreciind posibilitatea care Bechir de lângă Soroca. ne indică o biserică somptuoasă episcopa- de pe unul lateral, care se prelungeşte până lă, acoperită cu olane și cu ferestre de sticlă, de-asupra ferestrei de la peretele din spate, putem considera că aici să se fi aflat sediul într-adevăr, asemenea decoraţie noi nu am unui horepiscop, termen arătat de Mircea mai întâlnit în spaţiul românesc. Decoraţia Păcurariu pentru zone de la nordul Dunării, sculptată s-a păstrat doar fragmentar, fiind cu semnificaţia de episcop de ţară (adică de în mare parte distrusă, iar edificiul în între- sate) [34, p. 117], aflaţi într-o relaţie strân- gime este înnegrit de la focul care s-a făcut să canonică şi liturgică cu biserica creştină în interior, ulterior, procedeu de vandalizare romano-bizantină. Cât privește biserica cu ce continuă până în zilele noastre. altarul pătrat de la Sobari, ea avea două în- Această biserică are unele asemănări cu căperi, în cea mică se afla altarul, iar în cea lăca şele de cult de la Basarabi–Murfatlar mare naosul pentru credincioși, iar orien- (Dobrogea) prin faptul că sunt realizate în tarea altarului era spre vest [20, p. 307-311; aceeaşi rocă de cretă [2, p. 180-233; 3, p. 81- 22, p. 36; 55, p. 79-81, 83-84], care iarăși ne 106; 4, p. 54-59], iar la peretele din spate, de susține o cronologie destul de veche. Impli- o parte şi de alta a uşii are câte o banchetă cit, la reconstrucția edificiului putem adăuga cruţată în rocă. Peretele din partea laterală coloane (de lemn) și portice pe toate cele pa- dreapta a avut bancheta pe toată lungimea tru laturi, așa cum sunt descrise în analogiile sa, de la uşă pănă aproape de altar, care a dintre cele mai strânse cu bisericile creștine fost scurtată, după informaţiile culese de siriene [55, p. 83]. Vasile Сurdinovschi în anul 1918 [48, p. 1-11], lucru explicabil, deoarece acest pere- Biserica rupestră Bechir te nu are decoraţie, iar deasupra banchetei de lângă Soroca rămasă numai lângă uşă i-a fost săpat un La o înălţime de circa 6.50 m de asupra ni- cotlon în care s-a făcut focul, scoţindu-se velului de călcare, în afara bisericuţei Peştera un hogeag afară, de la care s-a păstrat o gau- lui Bechir de lângă Soroca se vede o uşă şi, ră în perete. Prezenţa acestor utilităţi relevă alături de ea, o mică fereastră pătrată, săpată că încăperea în cauză a fost locuită, probabil în secolul XIX sau într-a doua jumătate bibliologic Magazin în roca de cretă, cu o structură asemănătoa- a secolului XVIII, cum se crede, când în ea re cu cele din perioada primilor creştini [18, ar fi trăit un haiduc cu numele Bechir. p. 43-56; 19, p. 31-46; 21, p. 144-162; 23, p. În altarul destul de neîncăpător ce pă- 9-17; 45, p. 135-138]. Ea se compune dintr-o trunde print-o singură intrare, el având o mică încăpere dreptunghiulară, plus altarul groapă în centru, în care fie că s-a aflat -în semicircular, în care se pătrunde printr-o gropată masa sfântă din lemn, fie că era la nr. 1-2 | 2021 singură intrare arcuită în partea superioară fel cruţată în cretă (asemenea ca la Basarabi (fig. 4). Ceea ce-i dă valoare, în contrast cu – Murfatlar), fiind apoi distrusă de căută- simplitatea planului, este o exuberantă plas- torii de comori. Altarul, mai îngust decât tică decorativă de pe pereţii din faţa altarului, compartimentul principal, este deteriorat

145 146 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile din decoraţia sculptată trei ai pereţi pe na ces-amai păstratra. Ceea ora la actuală nului bisericilor cele ale Basarabi cu dela oprimă comparaţie La trică. apla vizuală actualmentetă într-o formă puţin asime dată fiind amplasarea lor favorizată.Cele babil fi ele că să avutaltfel de ornamente, tragere, forma lor pare mai elegantă, pro se deosebesc de cele din faţa altarului, deosebesc se care, Capitelurile 5). (fig. la acestea de dinurmă fragment destul demicnumai încolţuri spre peretelui, mijlocul p peretele lateral aveau colonete până scurte, Celelalteparte distrus. 12 capiteluri de pe deV.descris Curdinovschi, înmare acum deproscomidie,poliţe, afost cum servind telul, dar care adăuga undulăpior două cu întrepte,bază păstrat fi fără se să capi nici din altar) sprijinea, se o pe deasemenea, treia colonetă îndreapta naosului (privită sprijineau întrepte baze pe probabil, cese colonete podea, până pe jos, gere. oparte De care între unesc se ele înretra prin benzi depiramidătrunchi inversată, imposte, osului sunt ni pare mai arhaică lui Bechir, având orientat altarul spre nord, p. Pe de la X–XI,cea 249-269],secolele – Murtfatlar, cât dreaptăîn partea trei până pereţi fereastră la 6). (fig. bilă, compoziţional bine închegată cei pe prezintăse orealizare ca remarca artistică decorativ, sculptat destul deiscusit încretă, te înretragere dintoate trei Sistemul părţi. care detrepbenzile -ostructură leunesc, peretelede pe lateral, mai multe, au, ca de ş În ceprivește ceea templonului, structua i se unesc cu celelalte cu unesc înre prini se benzi Fig. nr.peretelui a grafică 5.Reconstrucția lateral capiteluri cu sculptate ş t e capiteluri deforma unui ş i alta aaltarului ele aveau, ş ş ş i, mai larg aici, prezin se i de la Dumbrăvenii dela [14, i ar fi anterioară acesto ăstrate câte cu un ş i, posibil, oa ş i coană. coană. ş t era ş ------i tate spre nord, atunci când s-ar fi putut ge punde, în faza superioară a altarelor orien noi avemera Bechir posibilitatea Pede la orientarea altarelor spre est. Pentru biserica V–IX, răstimpul când stabile se 33], ele datându-se secolelor în perioada sunt orientat spre nord, biserici mai asemenea decoraţie sculptată are Soroca dela altarul criterii preliminare de datare. cu Bisericuţa importante. Mai întâi vom propune unele îi vom prezenta 139; 52,p. 110–136]. Evidenţiind crearea de V. [51,p. N. Lazarev 162-196;50,p. 128- până iconostas la a fost studiată în special şi evoluţia templonului înarealul ortodox tat-o V. cu ografie privirela temploane a prezen credincioşilorrezervat (naosul). Oistori unei biserici ortodoxe(bema) despaţiul a unuiticală cancel, separând sanctuarul aluatstrucţie naştere dezvoltarea la ver pe decultprecreştine. lăcaşele la Această con- după colonadele asemănătoare cele de cu dinlatinescul că zantin, apărut terminologic înlimba grea oraşul reprezintă Soroca untemplon bi aflăanelângă ce se rupestră biserica de la compusă structura că dincolonete şiico temploane.pe neraliza mai apropiată aPe propriu–zis, templon. pe Astfel, datarea cea ş siv, altele două peretele pe din faţa altarului chenare puţin adâncite înax;inclu înaltar: prezenţei baza pe icoanelor, remarcate prin de arestrânge limita aexistenţei dejos sale, i pe cel lateral,i pe între colonetele sculptate, Conform mai celor sus, descrise rezultă, Fig. nr. 6.Foto. sculptat Element de ş i înMunţii Buzăului ]34;26,p. 17- ş М. ş t i începerea amplasării icoanelor Kovaleva (47,p. 55).Apariţia asupra ferestrei. asupra ş i alte valenţe nu mai puţin templum ş t erii Bechir poate cores Bechir erii , denumire dată ş t e definitiv ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile a două feluri de bariere ale altarului în pe- rioda creştinismului timpuriu, de tip vestic și estic, acest autor a specificat geneza templonului bizantin din construcţia bazată pe colonade, iar imaginile sfinţilor fiind iniţial în relief, pictate sau încrustate în arhitravă sub forma medalioanelor. Drept model clasic ele s-au propagat în Biserica ”Sf. So- fia” din Constantinopol, construită în anul 537. Dacă în bisericile mari toată structura barierei altarului se făcea din marmură, în cele provinciale se realiza din lemn. V. N. Lazarev recunoştea, totuşi, că în inter- columnie (e și cazul nostru) icoanele au putut apare mai timpuriu în temploane de lemn. În realitate, modele de temploane au fost mai multe, pe care le-a prezentat L. V. Betin. Unii autori antici ca Sofronie din Ierusalim descrie un templon cu icoane în Fig. nr. 7. Foto. Ferestre exterioare ale biserică încă înainte de anul 629 [43, p. 57]. mănăstirii rupestre de la Butuceni (Orhei). La baza dezvoltării lor s-a aflat elaborarea ori o activitate umană de asemenea anver- simbolisticii şi dogmaticii altarului, care s-a gură, ce a rămas din săparea stâncii de pia- definitivat, cum se consideră, la începutul tră nu putea să rămână neobservată. Este secolului al VIII-lea [44, p. 43]. evident, că localnicii din sat îl știau de mai Noi mai putem adăuga aici şi lipsa din devreme, urmele de ferestre și intrări de pe bisericuţa noastră a unor imagini fitoforme suprafața exterioară a stâncii se vedeau de la sau animaliere, motive ce au fost iniţiate distanță (fig. 7), iar unii dintre locuitori au și de iconoclaşti (în lupta împotriva icoane- surmontat cu siguranță stânca ca să vizite- lor), apoi propagate pe larg ca parte a artei ze construcția, după care, sătenii, au hotărât laice, atât în temploane, dar care au rămas să continue tradiția și, prin alte eforturi de şi mai târziu la iconostase (până astăzi). muncă, au străpuns o nouă intrare de acces Astfel, construcţia modelului de templon, liber din direcția satului, continuând practi- asemănător cu cele de lemn, l-ar fi adus ca creștină de acum într-o biserică parohială lângă Soroca unii călugări refugiaţi de la [49, p. 1313-1317]. În RSS Moldovenească, prigoana iconoclaştilor. Luând în conside- unde aproape toate mănăstirile (exceptând raţie, totuşi, schema nedezvoltată de nu- una din ele) și majoritatea bisericilor au fost mai două-trei icoane la noi, putem admite închise, cercetarea științifică a edificiilor construcţia bisericii de la Peştera Bechir de religioase era interzisă, cu unele excepții, lângă Soroca, cât şi a templonului, nu prea tangențial, când unii autori publicau ediții târziu după cel din Sf. Sofia, în secolul al de istoria artei. O istoriografie a acestei pro- VII-lea. Ca ultimă remarcă, să precizăm că, bleme noi am scris-o într-o lucrare de doc- bibliologic Magazin templonul de la bisericuța de lângă Soroca a torat, susținută la Universitatea „A. I. Cuza” fost realizat și pe peretele lateral în imitație, din Iași, și publicată ulterior într-o mono- fără destinația lui directă, ca barieră între grafie [21, p. 16-42]. Despre acest așezământ altar și naos, în fond, și din cauza dimensi- monastic de la Butuceni au scris, mai puțin unilor mici ale bisericuței, cât și pentru a sau mai mult preocupați unii istorici de artă, înfrumuseța lăcașul și a pune icoane. însă despre reala importanță a lui în cadrul nr. 1-2 | 2021 Mănăstirea rupestră practicii religioase creștine din țara noastră, de la Butuceni (Orhei) sau despre valențele lui universale ori crono- Interesul pentru cunoașterea comple- logice, pe care le are, încă nu s-a conștientizat xului monastic rupestru din satul Butuce- încă. După proclamarea Independenței Re- ni (Orhei) s-a început din secolul al XIX-lea, 147 148 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile ţele personale, apoi înunelederugă case anticăoada s-aînceput mai întâi înlocuin hive decătre Vasile Curdinovschi [48,p. 4]. simplistă dinanii dinar 1886-1887,extrasă p. 20], corectând o altă variantă de plan mai stitutului deIstorie dinChișinău aArtei [17, monastic decătre rupestru colaboratorii In plan complex releveului șial ansamblului dit cercetarea, realizarea șipublicarea unui au paleocre culminat bazilicile cu ciune unele pentru colective, adaptarea publicii Moldova, deunreal folos s-adove explicat arheologic, toate însă, cu acestea, timpurie,medievală este şi mai greu de alte lucrări. Sămai remarcăm perioada că, 42, p. 120-123],despre care șiîn am scris privește pronaosului originea [41,p. 94; antică, înce și cele înspecial dinepoca greșit semnul egalităţii între evoluţia lor care la medievale, rici aproape s-apus că aici aprecierile despre debise construcţia cărora resimt se şiastăzi. Avem învedere comis şiunele erori deconcepție, urmările dealtă parte,iar înplan pe subiectiv, s-au multe şietntice, social-politice perturbări lor spre lumea bizantină, ceau produs mai instabile amarilor migraţii popoare ale cronologic, apoi și din cauza condiţiilor Este mai greu deevaluat, deoparte, pe rupestre, aici situaţia mai trebuie studiată. tuirea celor timpurii, medievale şicele ca 112], este (s-au poate fi) mai clară, consti s-a propagat [24,p. rurale şiînlocalităţile urban roman şiromano-bizantin, deunde temei acreştinismului cultă tradiţia detip sau dreptunghiular [55,p. 79-81,83-84]. numitele biserici fără altar absidă, cu pătrat romane tradiţionale, dreptunghiulare, a s-au construit dezvoltate, primele noii biserici ale religii unde au fost nuclee timpurii creștine mai MesopotamiaSiria, șiînalte acolo părți, altarului.or distinctiv al semn Însă, ca în unghiulară absidă ulteri semicirculară, cu s-a adaptat romană casa dela inițial drept admiteregulă, se paleocre biserica că după prezenţa absidelor semicirculare. De lorneza poate fi studiată mai concludent preluau edificiilor publice locul Ge civile. Din istoria creștinismului cunoaște că se Dacă bisericile antice, bisericile Dacă ceau urmat în ş i construcţia debiserici înperi i construcţia ş i după altă formă acasei ş i, mai mari, ş t ine, ce ş t ină ş a------tipică, e consemnată cum așa în legislația s-a contruit bizantină întradiția mai cea mun călugărilor al de aproximativ 12chilii, trat orientat spre undormitor est șicu co ceni (Orhei), având pă altarul cu biserica unui pronaos. диновский adausul 1906,1313-1316),cu transformată parohială înbiserică ( trare dinspre sat, opusă, dinpartea şiafost stâncăpe prăbuşite, iar apoi s-asăpat oin depărăsire avândperioadă căile deacces pronaos, decât din anul 1821, după o lungă 69;22, fig. ea că iniţial p. 69], nu putea avea înălțime (greu deurcat femei) pentru [21, dar și, ținând cont deamplasamentul ei la lo unde trebuia denotăfie ușa, altceva,să bisericii, stâlpul cu biserii, în aco mijlocul și pronaos [7,p. 130-139].Însă, construcția avut început dela încomponenta de plan dovezi concludente, de biserica aici că ar fi samblurilor rupestre, aapreciat, totuși, fără un cercetător mai cu multe contribuții an al lor. vaschimba structura se Eugen Bâzgu, comune), vor dispărea [46, p. 54-55], adică, XII înBizanţ, după care ele (dormitoarele împăratului Iustinian I,între secolul VIşi călugărilor, care au durat legislaţia de la dar 8), rian (fig. şiundormitor comunal Vechi), ce are un altar pătrat de tip si mănăstireade la dinButuceni (Orheiul forma altarului șiorientarea lor geografic În primul rând, considerăm cum noi, prin biserici dezidsau paleocreştine, rupestre. poateea fidemonstrată şi deja uneleprin înțelegereapentru evoluţiei creştinismului, Fig. nr. 8.Foto. pătrat biserica Altarul la de Astfel, mănăstirea Butu dela rupestră Asemenea este cum rupestră şibiserica mănăstirii Butuceni. la de Кур ă. ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile toriul nostru de la nordul Mării Negre. În acest mod, toate elementele consti- tutive ale acestei mănăstiri rupestre de la Butuceni și de planificare arhitectonică, reflectă, cum se vede, o tradiție creștină și de cultură bizantină și, deci, adusă de o comunitate monastică de călugări de la sudul Dunării, iar importanța ei a avut o valoare covârșitoare asupra comunităților românești din teritoriul înconjurător, pu- tând fi un model de urmat (ca la Sobari), și primind ulterior și călugări din mediul local. Spre acest lucru ne înclină urmele unor chilii din ansamblul interior, iar nu- mărul de persoane mai apoi s-a mărit, cum se vede, ce se mai poate observa după sem- nele în peretele din spate al pronaosului (alte locuri pentru chilii), suprimate când Fig. nr. 9. Plan și secțiune longitudinală sătenii au lărgit suprafața pentru a trans- a complexului monahal de la Butuceni. forma biserica cu funcție parohială. Având limita de existență generală, databilă între împăratului Iustinian (527-565), care a re- secolul VI si XII, noi putem opta pentru cea glementat și unele norme pentru organi- mai timpurie perioadă de început în aceste zarea mănăstirilor. Și altarul pătrat, repre- secole, fondată în secolul VI-VII, apropia- zintă un element de vechime al ei, dintre tă de cronologia bisericilor de la Callatis, primele din cele construite după modelul Dobrogea și cea de la Sobari, dar și posibil casei romane dreptunghiulare, asemenea și logic cu o durată mai lungă de activita- cu altarul bisericuței de zid de la Sobari, ce te, datorită condițiilor mai sigure de am- a avut un rol episcopal. Tot un element de plasare în stânca de calcar de la Butuceni, construcție timpurie este și dormitorul co- locuind la înălțime și mai bine protejată de mun cu 12 chilii inițial (fig. )9 , rămas așa în năvălitori. Mai târziu, când s-au prăbușit istoria arhitecturii, de parcă a încremenit, căile de acces, călugării au fost nevoiți să sculptat într-o epocă din acele secole, de- părăsească acest stabiliment monahal, iar oarece în bisericile construite de zid ele au nouă, urmașilor acelor vremuri istorice, dispărut demult, fiind înnoite și prefăcute, ne-a rămas o memorie înscrisă în piatră ale după cum astăzi le găsim numai consemna- uneia din primele organizări monastice cu te documentar, sfârșind existența lor în se- valoare universală creștină, a epocii care colul al XII-lea. În cazul cu numărul de chi- se prezenta atunci cu cel mai înalt nivel al lii în număr de 12, la fondare, ea a prezen- civilizației europene. În consens cu aces- tat una din primele organizări monastice, te considerente, păstrarea acestui ansam- repetând sfânta scriptură, de comuniune a blu ca un monument protejat de valoare Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, creștină mondială ne obligă să avem grijă bibliologic Magazin o practică stabilită la începuturi de Vasile de păstrarea lui, ca să-l putem prezenta cât cel Mare în secolul IV [6, p. 185-189]. Ase- mai integru generațiilor viitoare. menea model de organizare monastică, cu Concluzii. În urma prezentării biserici- un număr de 12 persoane se mai întâlnește lor și mănăstirilor paleocreștine de la mo- și în Munții Buzăului (stabilit numai după numentul arheologic Sobari (Soroca), de la locul de masă cu scobituri în trunchiul de Peștera Bechir de lângă orașul Soroca, și a nr. 1-2 | 2021 lemn) (37, p. 57), o zonă, de asemenea, cu complexului rupestru monastic de la Butu- mănăstiri rupestre dintre cele mai vechi, ceni (Orheiul Vechi), s-au expus o serie de din spațiul comunitar al românilor, aflat în evaluări creștine, arhitecturale, iconografi- afara granițelor statului bizantin, ca și teri- ce, folclorice și cronologice care le-au im- 149 150 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile 27. Musaios. 1994, vol.4,parteaa2-a, pp.17-25. In: Curbură. de Carpaţilor zona din rupestre vestigiilor asupra Observaţii E. LUPU, 26. 25. KERNBACH,V. Dicționardemitologiegenerală.București,1983.783p. cia romană,Daciapostromanăşiuneleprovinciivecine. Cluj-Napoca:Editura„Mega”,201 24. mentelor Istorice.2012,nr.1-2, pp.9-17. 23. GHIMPU, V. Un templon în biserica paleocreștină de lângă Soroca. In: Buletinul Comisiei Monu getia-Destin, 2017.249p. Tyraromânilor.Chişinău: ale - necunoscute medievale izvoare şi V.creştine GHIMPU, Lăcaşuri 22. 21. GHIMPU,V. BisericișimănăstirimedievaleînBasarabia:monografie.Chișinău,2000.219p. 2016, nr. 10,pp.303-314.ISSN1857-0240 Tyragetia, In: timpuriu. mediu evul în românesc spaţiul din paleocreştine Biserici V. GHIMPU, 20. pp. 31-46. al românilor de la est de Carpaţi. In: Moldova’99 – Sărbătoarea bimileniului creştin. Bucureşti, 1999. 19. GHIMPU, V. Descoperirea primei biserici din sec. VIII–IX la Nistru şi importanţa ei în cadrul istoric pp. 43-56.ISSN1857-0240 18. GHIMPU, V. Mănăstirea rupestră de la Peştera lui Bechir din Soroca. In: Tyragetia, 1998, nr. 6-7, 17. GhiddemonumenteşisituriistoricedinRepublicaMoldova.Chişinău,1995.72p. 16. FARMER, D.H.Dicţionaralsfinţilor. Bucureşti:Universenciclopedic,1999.580p. 15. Dicţionaralştiinţelorspecialealeistoriei.Bucureşti,1982.268p. Pontica. 1998-1989,nr. 21-22,pp.249-269. În: Constanţa). (jud. Dumbrăveni la de rupestru complexul inedit: monument Un C. CHIRIAC, 14. Biblioteca regională„A.M.Gorki”dinOdesa din Cantemir Dimitrie de Moldovei] [Descrierea Tres. Partes Moldaviae. Historicae latină limba în 13. 12. CANTEMIR,D.Дескриеря Молдовей. Chişinău, 1988.234p. 11. CANTEMIR,D.DescriereaMoldovei.București,1923.184p. 10. CANTEMIR,D.DescriereaMoldovei.București,1875.343p. 9. CANTEMIR,D.DescriptioMoldaviae.București,1872.167p. pp. 858-860. 8. ”97”. Chişinău,1997,pp.130-139. Arta In: Butuceni-Orhei. rupestru monastic complexului ale cronologice Reevaluări E. BÂZGU, 7. 6. BĂLAN,I.Vetre desihăstrieromânească,secoleleIV–XX.Bucureşti,1982.575p. 5. BĂIEȘU,N. Tradiții etno-folcloricealesărbătorilordeiarnă.Chișinău,2008.410p. pp. 4-30.ISSN:1857-0143. 4. BARNEA, I. Monumente rupestre de la Murfatlar (Basarabi), jud. Constanţa. In: Sud-Est, 1997, de JosşialDobrogei).Galaţi,1987,pp.81-106. nr. 4, şi izvoare creştine (mărturii de străveche existenţă şi de continuitate a românilor pe teritoriul Dunării 3. BARNEA, I. Monumente creştine şi viaţa bisericească în secolele VII–XIV. In: Monumente istorice 2. BARNEA,I;ŞTEFĂNESCU,Ș.DinistoriaDobrogei.Bucureşti,1971.V 1. ADĂSCĂLIȚEI, V. Istoriaunuiobicei:plugușorul.Iași,1987.154p. Referințe bibliografice: saulor națională locală în pot înscrie șise Unele dinaceste valențe valoarea depășesc de unicat, istoria pentru plaiului nostru. primat oimportanță excepțională, uneori Calendarul Calendarul în spaţiul românesc de-a lungul timpului. In: Istoria României în date. Bucureşti, 2003. GUDEA, N., Christiana Minora: Studii, articole şi note în legătură cu creştinismul timpuriu din Da NICULIȚĂ, I. Situl de epocă romană de la Sobari și unele aspecte ale romanizării în spațiul de la CANTEMIR, D. Descrierea Moldovei Descrierea D. CANTEMIR, . : Studiu monografic şi anexă facsimilată a manuscrisului a facsimilată anexă şi monografic Studiu : . . București,2004.596p. spațiului european sau mondial. trimoniul creștin ori cultural general al categorii cepot demodele completa pa ol. 3.439p. 1. 520p. - - -

Moștenirea culturală. Valori bibliofile Est de Carpați. In: Probleme actuale ale istoriei, economiei și culturii moldovenilor de la Est de Prut. Romanizarea la Est de Carpați, caietul 2, materialele sesiunii din 3 iulie 1996. Chișinău, 1996. p. 20. 28. NICULIȚĂ, I., POPA, A. Prezență romană în zona Nord-Vest Pontică. Chișinău, 2000. 131 p. 29. NICULIȚĂ-VORONCA, E. Datinile și credințele poporului român: adunate și așezate în ordine mitologică. București, 2008. Volumul 1. 448 p. 30. OPAIȚ, C. Două amulete din sticlă din nordul Dobrogei. In: Peuce. 1984, nr. 9, pp. 337-338. 31. POP, D. Plugușorul – sinteză folclorică românească. In: Pop, S. Obiceiuri agrare în tradiția po- pulară românească. Cluj-Napoca, 1989, pp. 25 – 131. 32. POPA, A. Romains ou barbares? Architecture en piere dans le barbaricum à l’ époque romaine tardive : (sur le matériel archéologique du Nord-Ouest du Pont Euxin). Chișinău, 2001. 362 p. 33. PREDA, C. Callatis. Necropola romano-bizantină. București, 1980. 222 p. 34. PĂCURARIU, M. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti, 1991. 679 p. 35. STOIAN, I. M. Dicţionar religios. Termeni religioşi, credinţe populare, nume proprii. Bucureşti, 2007. 295 p. 36. ȘOVAN, I. O. Un mormânt cu medalioane romane de sticlă din necropola de la Mihălășeni (jud. Botoșani). In: ArhMold. 1987, nr. 11, pp. 227 – 233. 37. ŞTEFAN, C. Vestigiile rupestre din Munţii Buzăului. Buzău, 1980. 65 p. 38. TEODOR, D. Gh. Creștinismul la est de Carpați, de la origini până în secolul al XIV-lea. Iași, 1991. 232 p. 39. TEODOR, D. Gh. Medaillon byzantines a simboles chretiens des IV-VIe de l’espace carpato-da- nubienno pontique. În: Etudes byzantines et post-byzantines, IV, Iaşi, 2001. pp. 19 – 27. 40. THEODORESCU, D. L’Edifice Romano-Byzantin de Callatis. În: Dacia. Revue d’Archeologie et d’Histoire Ancienne. 1963, nr. 7, pp. 257-300. 41. THEODORESCU, R. Bizanţ, Balcani, Occident, la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X–XIV). Bucureşti, 1974. 379 p. 42. THEODORESCU, R. Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400 – 1400). Bucureşti: Editura Gramar, 2002. 379 p. 43. БЕТИН, Л. В. Исторические основы древнерусского высокого иконостаса. In: Древне- русское искусство. Художественая культура Москвы и прилегающих к ней княжеств XIV-XVI вв. Москва, 1970. p. 57. 44. БЕТИН, Л. В. Об архитектурной композиции древнерусских высоких иконостасов. In: Древне-русское искусство. Художественая культура Москвы и прилегающих к ней княжеств XIV-XVI вв. Москва, 1970. p. 43. 45. ГИМПУ, В. Древнейшая церковь Пещеры Бекира возле города Сорока. In: Археологические вести 2013, nr. 19, pp. 135 – 138. 46. КАЖДАН, А. П. Византийский монастырь XI-XII вв. как социальная группа. In: Византийский Временник. Москва, 1971, том 31, pp. 54-55. 47. КОВАЛЕВА, В. М. Алтарные преграды в трех новгородских храмах XII века. In: Древне- русское искусство, проблемы и атрибуции. Moscova, 1977. p. 55. 48. КУРДИНОВСКИЙ, В. Общий очерк о песчерных храмах Бессарабии. In: Труды бессараб- bibliologic Magazin ского церковного историко-археологического общества. Chișinău, 1918, 10 выпуск, p. 4. 49. КУРДИНОВСКИЙ, В. Окрестности Старого Орхея. In: Кишиневские Епархиальные Ведомости. 1906, nr. 41, pp. 1313-1317. 50. ЛАЗАРЕВ, В. Н. Два новых памятника русской станковой живописи XII-XIII веков (к истории

иконостаса). In: Лазарев, В. Н. Русская средневековая живопись. Статьи и исследования. nr. 1-2 | 2021 Москва, 1970, pp. 128 – 139. 51. ЛАЗАРЕВ, В. Н. Три фрагмента расписных эпистилиев и византинский темплон. In:

151 152 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile 5 ЯКОБСОН 55. нашейэры.Москва,1975. в первыхвеках 52. ЛАЗАРЕВ, град, 1983 Византиййский временник. 54. няховцев сантичныммиром). 53. живопись. В. Н.Византийская

РИКМАН, Э. А. Поселение первых столетий нашей эры Собарь в Молдавии (о связях чер- РИКМАН . 170p. , Э. А. Этническая история населения Поднестровья и прилегающегоПодунавьяи Поднестровья населения история Этническая А. Э. В. Н. Ленин архитектуры. раннесредневековой развитии в Закономерности Л. А. , Три фрагмента расписных эпистилиев и византийский темплон. In: Лазарев, Москва, 1967,том 27, Москва, 1971pp.110 –136. In: Советская археология, 1970,nr. 2,pp.180-197. 336 p. рp.162–196. - CZU 261.6:0.21(047.53) Moștenirea culturală. Valori bibliofile ÎNSUFLEȚIREA CUVÂNTULUI ÎN CĂRȚILE TIMPULUI PRIN DARUL DAT DE DUMNEZEU

Interviu cu Protoiereul Mitrofor Octavian MOȘIN, conf. univ., doctor în teologie, Fa- cultatea de Istorie și Filosofie, USM, președinte al Sectorului Sinodal Activitate Pastorală pentru Tineret al Mitropoliei Moldovei, paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului”, or. Chișinău

Raisa Plăieșu: Care este importanța vântul în cărțile timpului prin Darul dat sufletului omului la scrierea unei cărți? de Dumnezeu? Cum este primită această faptă atât pe Pr. O. M.: Chiar dacă o mulțime de cărți pământ, cât și în cer? stau depozitate și nimeni nu dă de ele, au- Protoiereul Octavian Moșin: Omul este torul și-a înfăptuit misiunea. Nu avem de o ființă creatoare. În toate lucrările e nevoie unde ști, peste veacuri cineva poate descope- de suflet. A pune suflet în ceva înseamnă a te ră o carte sau o scriere pierdută drept adevă- dărui, a pune toate facultățile sufletești. Or, rată avere. Unii scriu nu pentru veacul aces- viața omului este privită ca o muncă și ru- ta, transmițând un mesaj pentru generațiile găciune. Acestea sunt cele două condiții care viitoare. duc spre mântuirea sufletelor noastre. Eu cred că nici un efort al nostru nu este R. P.: Care este corelația divină între zădarnic, nu se pierde, ci se transmite într- autorul cărții și darul de Sus care-i dat un mod sau altul. Doar Domnul le știe și le s-o scrie? Cum credeți, Preacucernice rânduiește pe toate. Părinte Octavian Moșin, are Domnul o R. P.: Dumnezeu, alegându-și „uceni- rânduială prin timp în transmiterea tecii”, adică autorii cărților, a dat binecu- maticii lucrărilor scrise și alegerea con- vântare să le scrie prin timp. Este o mun- cretă a autorului? că sfântă, tenace, enormă a Preasfântului Pr. O. M.: Fără de inspirație omul nu Dumnezeu de-a lungul mileniilor, veacu- poate crea. Tot ajutorul și binecuvântarea rilor, deceniilor, anilor ce a pogorât prin vin de sus. E nevoie de efortul omului, apoi Sfântul Duh scrierea lucrărilor Sale prin vine, neapărat, și ajutorul Domnului. sufletele autorilor de pe pământ. Cum să Sunt unele lucruri care sunt date direct de ștergem praful anilor de pe aceste cărți Dumnezeu, deci reprezintă revelații supra- scrise ce stau tăcute, nedeschise în biblio- naturale. Altele reprezintă revelații indirec- tecă? Ce factori ar acționa la însuflețirea, te, naturale, reieșind din tot ce a creat Cel de luminarea acestor scrieri prin timp? Cine Sus și poate fi văzut de către noi. poate face aceste acțiuni de promovare a Omul urmează să ceară înțelepțire, pen- acestor lucrări date de Dumnezeu ca să se tru a vedea, deci a descoperi niște realități și reverse în sufletele oamenilor? Un biblio- Magazin bibliologic Magazin de a acționa potrivit acestor revelații. tecar poate fi și un duhovnic a sufletelor R. P.: Casa cărții este biblioteca, unde autorilor care au scris aceste cărți? sute, mii, milioane de cărți prin timp se Pr. O. M.: Chiar dacă bibliotecile devin depozitează în patrimoniile bibliotecilor mai mult niște muzee de carte, iar bibliote- din diferite țări din lume, în bibliotecile carii niște ghizi în lumea cărților, toate raf-

lăcașelor sfinte, unde între coperțile aces- turile cu cărți prăfuite ne transmit un mesaj. nr. 1-2 | 2021 tor cărți se oglindesc sufletele autorilor Neapărat cineva le va șterge de praf și le va care le-au scris prin diferite conținuturi descoperi celor care vin după noi. atât în diferite domenii, cât și din punct Sunt atâția bibliotecari care transmit de vedere artistic. Care e părerea Sfinției frumusețea scrierilor uitate în timp. Ei sunt Voastre, cum trebuie să însuflețim Cu- mesagerii celor scrise altădată, venind cu re- 153 154 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Moștenirea culturală. Valori bibliofile te înbibliotecă? autor.mite fiecare date, niște tablete la mesajul pe care îl trans ra din scoarță în scoarță. le oferim Să scurte omul de astăzi nu are timp pentru alectu luare spre aminte.știute anonimat și ne transmit niște lucruri puțin rotunde etc. Toate acestea scot din scrierile du-se simpozioane, lansări, prezentări, mese vin centre de educație și cultură, organizân promovare acărții? maide ar care cea fi credeți, bună metodă ei casa la revine cartea părare, dăruire, autografe, dar mai mult cititorilor ale personale prin cum cile atât revine înbibliote cartea editează, operei editarea Apoila sale. se după ce creator muncă un proces de greu până acărților. scriere de înperioada Estesale suferințe, ispite, emoții tensionate avieții și șisău cugetul sufletul prin diferite ei,al care a fostautor, de scrisă jertfindu- noștri. vadăsă ce au și ce scris ne-au lăsat înaintașii Vorscrieri. fi mereu oameni care vor căuta veni. Așa afost mereu, s-arevenit la vechile vom redeschide, la multe idei din ele va se re nu prea „umblă” se la ele, sistematizămsă cărțile. Chiar dac în bibliotecă este mai bună? soluția cea timpdupă anumite de s-au ce aflat perioade lor Oareele? facem cu ce casarea Octavian, tori Preacucernice ani, de decenii. încep afi reeditate. fiindscanate, iar unele maiscrieri importante soluție este păstrarea și în format electronic, pentru păstrarea și conservarea lor. Altă Urmează a crea condițiile corespunzătoare XVIII-XIX, care s-au păstrat destul de bine. din Moldova, avem cărți din veacurile religioasă, din cadrul Universității de Stat nemișcate, prăfuite, nesolicitate citi de conservăm cărțile și recuperăm trecutul. zumate ale trecutului. Cât avem bibliotecari Pr. O. M.: P.:R. Câți ani poate supraviețui ocar Sunt necesare rezumate ale cărților, căci Pr. O. M.:Ultima vreme bibliotecile de P.:R. are viață undestin de și Cartea ea Pr. O. M.: R. P.:R. Multe înbibliotecă stau cărți

În biblioteca noastră de carte E foarte corect aranjăm să și – biblioteca. Cum multe le scrieri Părinte ă astăzi ------a Republicii Moldova? întresens și Biblioteca Biserică Națională colaborare ar putea Ce fiînacest lotecă? sfinte,carese înaflă cărțile bibi deschidă Sfintelorpul Liturghii.Darcum să omul sfinte dar maisă, în mult înlăcașele tim lor, rostesc se prin care atât rugăciuni aca respirăm și supraviețuim prin Cuvântul noastre, căpătâi vieții care prinde ale ele bisericești, mănăstirești. sunt cărțile Ele sfânt bibliotecilor al naționale, biblioteci dinpatrimoniul parte fac mai vechi cărți Sfinților Părinți, diferite acatistealte și ghelie”, „Psaltirea Lui David”, cărțile mâiei. icoanei, cu candela aprinsă, în mirosul tă alta stai esă cucartea de rugăciune, în fața Una este citești să rugăciunile pe tabletă și și pe hârtie. Aici mă refer și la cărțile sfinte. tronic, sunt unele care scrieri mereu vor fi deprinsă parcurgă să textele în format elec- digitală? sau hârtie cartea de suport vor supraviețuicărți prin pe timp: cartea meniul informaticii. Care epărerea, care torului, planșetelor și alte aparate îndo printurând intermediul cartea calcula - lec mai mai benefice, moderne, devenit auzat, păstrare condițiile acărților de întreagălumea s-au roboti modernizat, - lor informaționale, multe biblioteci din bună-credință. studenții de la teologie, slujitori și lumea de necesare drept suport de cercetare pentru bibliotecilor.dul sunt Aceste informații zenta vechile ce păstrează se scrieri, în fon răsfoit și am cules informații atât de utile. coperit multe cărți, pe care ulterior le-am sunt binevenite. În cadrul acestora am des pe care le organizează Biblioteca Națională, în viitor să se înfiripe o colaborare o în viitor înfiripe mai se să sufletește,face altădată.ca așa Ar putea nu se cărților nedeterminată și lectura nestabilă, neconcretizată,în altădirecție om azipe duc îl lecturii etc.) prin ochiul maționale (lăptopuri, mobile, tablete Pr. O. M.: P.:R. „Sfânta Scriptură”, „Sfânta Evan- Pr. O. M.:Chiar dacă noua generație e P.:R. sisteme Odată modernizarea cu R. P.:R. Ar fi nevoie și de un catalog care ar pre- Avalanșa tehnologii infor- de Expozițiile de carte religioasă, ------Moștenirea culturală. Valori bibliofile apropiată între Biserică și bibliotecă în în sufletele creștinilor în bisericile și satele și orașele Republicii Moldova de mănăstirile din R. Moldova? a însufleți Cuvântul cărții prin Darul Încercăm cele citite să le punem în viața dat de Dumnezeu prin diferite proiecte creștinilor de zi cu zi. Una este să citești sau cultural-creștine, lansări de carte, școli să cunoști ceva, alta e să îți schimbi viața. duminicale și tabere de vară ale copiilor? Mesajul evanghelic rămâne actual pen- Lansarea de carte creștină se poate de or- tru toate timpurile. Transmitem dragostea ganizat nu numai în bibliotecă, ci și în creștină, care este una împărtășită față de biserică? Ar putea biserica să se încadre- toți și de toate. ze în Programul Național LecturaCen- R. P.: Vă mulțumesc din suflet pentru tral, ediția a IV-a, anul 2021 cu sloganul acest interviu, care nădăjduim, va revăr- „Citește! Trăiește liber!”, elaborat în anul sa o lumină, iar coperțile cărților din bi- 2018 de Biblioteca Națională a Republicii blioteci vor fi deschise de mai mulți citi- Moldova? Prin care modalități și criterii tori. ar putea să se implice. Prot. O. M.: Doar numai prin căutare, Pr. O. M.: Se practică organizarea unor cercetare, acțiuni, metode noi de lucru, prin lansări de carte și în bisericile din cuprin- fapte concrete vom șterge praful de pe croni- sul republicii. Să știți că Biserica are toată cile timpului, astfel le vom readuce la o viață deschiderea pentru o colaborare în vederea nouă pentru cititorii care le vor căuta și se luminării și catehizării populației. Suntem vor înfrupta din ele. gata să sprijinim și să promovăm diverse inițiative ale bibliotecilor. Consemnare: Raisa PLĂIEȘU, R. P.: Cum e însuflețit azi Cuvân- Biblioteca Națională a Republicii Moldova tul scris prin Darul dat de Dumnezeu Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

155 156 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Studii și cercetări DOI 10.5281/zenodo.4643188 DOI 341.71-057(092)(091) CZU 023.5-057.17(092)(091) și alte surse istoric a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Elina BOLGARINA, Gubernială dinChișinău,eseubiografic. Publică Biblioteca Kozlov; Nikolai Cuvinte-cheie: Kozlov. Nikolai bibliotecarului a viață din stingerea la de Imperiul Rus. În anul 2021 se împlinesc 175 de ani în înalt rang de diplomat și fost a Kozlov Nicolai 1832. anul în deschisă fost a Gubernială Publică Biblioteca Chișinău. din Guberniale Biblio- Publice tecii ai directori primii Kozlov Iakovlevici dintre unul Nikolai (?-1846), lui munca și viața - Resumat: tecii. în mo liotecarului Kozlov multe inspirate pagini care a consacrat activității progresiste a bib- în 1987–director-adjunct știință, pentru de Stat RSSM, al înanii 1965-1984șipână Petru Ganenco, fost director Bibliotecii al fost elaborat de către istoricul și bibliologul atenția. notorie care fie merităstudiat să ani stingerea dela dinviață, personalitate KOZLOV. În anul împlinesc 2021se 175de anii 1835-1846,alui Nikolai Iakovlevici otecii Publice dinChișinău, Guberniale în vitatea celui doilea director de-al Bibli al prin timp. Una dintre ele este despre- acti Î Î nceputul studierii despre acest om a NIKOLAI KOZLOV –OMULDIPLOMAȚIEI ȘIALCĂRȚII blicii Moldova sunt necercetate pagini n istoria Bibliotecii Naționale Între timp Între nografiile sale despresale nografiile istoria biblio Articolul se axează pe o temă nestudiată , au , o-bibliografice, șiacum, văzut lumina tiparului cu toatăă cu a Repu- - - vici Kutuzov,vici încalitate detraducător. Și-a condusă de ambasadorul Mihail Ilariono plomatică Constantinopol, la solemnă rusă În anul 1793 aparticipat Sankt Petersburg, student, ca apoi actuar. Imperiului al Externe de Afaceri Rus din 1783, îndomeniul diplomației, Colegiul la Chișinău.1846, la XVIII-lea).al S-astins dinviață 20aprilie la cunoaște (aproximativ anii ’70 ai secolului dinChișinău.Guberniale dintre primii directori Bibliotecii al Publice fost șiundiplomat deexcepție, rus șiunul muncii lui Nikolai Kozlov, care, defapt, a paranteze, punctăm niște și vieții etape ale bibliograful P. Ganenco unele –deschidem preluăm probabil, este momentul încercăm să să brary inChișinău;biographicalessay. Keywords: Nikolai Kozlov; the Province Public Li- years sincehisdeath. 175 the mark we year This century. 19th eartly – the higher ranked Russian diplomat of the late 18th was previously who 1832, in Chișinău in tablished es- Library, Public the Province of directors first the of one 1846), – (? YakovlevichKozlov Nikolai of works and life the studies article The Abstract: Și-a început activitatea profesională în Data nașterii lui Nikolai Kozlov nu se ș tafeta simbolică savantul dela și la misiunea la di- - Studii și cercetări continuat activitatea la Ambasada Rusiei în aducă acum și în viitor un mare folos vizi- capitala Imperiului Otoman până în 1809. tatorilor Bibliotecii din Chișinău”. Garnitu- În perioada anilor 1811-1818 este primul ra de cărți, achiziționată de el în anul 1835 în istorie consul general al Rusiei în Statele de la editorul și vânzătorul de cărți rus A. Unite ale Americii, cu reședința în Phila- Smirdin, se numărau 1143 volume de lite- delphia. ratură rusă și străină, editată preponderent După finalizarea misiunii în America, în anii ’30 ai secolului al XIX-lea. Mai mult revine la muncă în Colegiul de Afaceri Ex- de jumătate din volume era literatură artis- terne al Rusiei în Sanct Petersburg (în ge- tică, preponderent operele clasicilor ruși – neral și-a dedicat patruzeci de ani de viață Pușkin, Krîlov, Fonvizin, Derjavin, ș.a., iar diplomației ruse). Dar în 1824 părăsește literatura străină era oglindită de lucrările colegiul pentru a ocupa, pe parcurs, diver- lui: Byron, Shakespeare, Schiller, W. Scott, se posturi de stat în gubernia Novorosia și Voltaire etc. Basarabia. Începând cu anii ’30 al secolului Datorită acțiunilor insistente ale lui al XIX-lea, activează la Chișinău. În 1835 Nikolai Kozlov, întocmirii de către el a liste- l-a schimbat pe Gavriil Bilevici, primul di- lor de cărți și periodice necesare bibliotecii, rector al Bibliotecii Publice din Chișinău, la dialogului permanent, prin corespondență, propunerea generalului-guvernator de No- cu conducerea guberniei și a orașului, Bi- vorosia și Basarabia, Mihail Voronțov. Aces- blioteca Publică Gubernială din Chișinău a ta menționa că, Nikolai Kozlov ”...va aduce început să se completeze mult mai activ și un folos considerabil prin cunoștințele sale sistematic cu publicații. În anii ’40 ai sec. vaste și prin talentul său Bibliotecii publice al XIX-lea biblioteca abona anual 13-15 ti- din Chișinău”. tluri dintre cele mai bune ediții periodice din țară și de peste hotare. De asemenea, primea gratuit până la 15 denumiri de ziare și reviste de la diverse instituții de stat și particulare, care își editau publicațiile lor de specialitate. Biblioteca funcționa doar în orele de zi, ceea ce nu era convenabil pentru cititori și explica vizitarea pasivă a bibliotecii. Un alt obstacol care împiedica, creșterea număru- lui de cititori era faptul că nu se permitea împrumutul la domiciliu din bibliotecă. Nikolai Kozlov a insistat ca la bibliotecă să fie stabilit împrumutul la domiciliu, elabo- Semnăturile bibliotecarilor la cartea de inventar rând și regulamentul respectiv. a Bibliotecii Publice Guberniale din 1835: Gavriil Regulamentul privitor la împrumu- Bilevici, Nikolai Kozlov și Petru Manega (mem- tul cărților la domiciliu, elaborat de către bru al Consiliului de patronaj al bibliotecii). directorul Bibliotecii Publice Guberniale Luând în primire biblioteca în anul N.Kozlov a dat rezultate îmbucurătoare: 1835, Nikolai Iakovlevici Kozlov a găsit în numărul cititorilor în anul 1843 erau 341 bibliologic Magazin ea 580 de cărți. Convingându-se de fap- de persoane, iar în anul 1846 a crescut tul că Biblioteca dispunea de un fond prea până la 1328 de persoane. mic, el a întreprins măsuri de completare Bibliotecarul N.Kozlov se străduia me- sistematică. N.Kozlov selecta minuțios lite- reu să completeze numărul de cititori ai bi- ratură conform propriei concepții burghe- bliotecii. El scria guvernatorului suplimen- ze, fiind adept al dezvoltării economice și tar la propunerile sale: ”… Pentru a păstra nr. 1-2 | 2021 culturale rapide a țării. Chiar din mărturiile numărul actual de vizitatori ai bibliotecii și, lui N. Kozlov, aflăm că, la evaluarea și selec- totodată, pentru a face cât mai captivantă… tarea cărților, el ”se conducea întotdeauna ar fi deosebit de utilă procurarea nu numai de principiul: cărțile procurate trebuie să a celor mai de seamă opere ale literaturii 157 158 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Studii și cercetări 5. 626 p.-P. 32-39 6. Наука, 1966.639p.-P. 432-437,492-531, 563,577,583 e”. t n a t dintrefranceze periodice cele mai impor noastre contemporane, dar și alte publicații Moldovenească, 1966.114 p.-P. 46-54. 1832 pânăla1918,Chișinău:BibliotecaNațională,2001. 196p.ISBN Petru. GANENCO, 1. Referințe bibliografice: grea șiîndelungată deviață”. “a fost răpit cruntă, într-o deoboala luptă menționa 20 aprilie adecedat subit, după cum dedirector,eliberare sa dinfuncția dar la Basarabiei P. I.Fedorov, cerere scriind de anului 1846,el ainformat guvernatorul până director aBibliotecii Publice Guberniale 4. Козлова. In:ВестникБАЕ.2019,Nr. 1,pp.77-86.ISSN2658-4921 3. Chișinău: BNRM,2012.364p.ISBN 2. БОЛХОВИТИНОВ, Н.Н. БОЛХОВИТИНОВ, БОЛХОВИТИНОВ, Н.Н. БОЛХОВИТИНОВ, АЕК, П. ГАНЕНКО, БОЛГАРИНА, VARTA Nikolai Kozlov alucrat la sfârșitulla 7aprilie La sale. al vieții . Vra I. Varta T., și Revistele franceze „Le Magasin Pittoresque” „Le franceze Revistele dinanii 1838,1840,1842 guvernatorul înraportul său, сои Кшнвкй улчо библиотеки публичной Кишиневской История Э.Л.

Scrieri istorice. Vol. I. Istoria Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova de la de Moldova Republicii a Naționale Bibliotecii Istoria I. Vol. istorice. Scrieri soi Bbitci ainl a eulci odv î dcmne e arhivă. de documente în Moldova Republicii a Naționale Bibliotecii Istoria осйкй илмт кшнвкй илоеаь згда Николая загадка библиотекарь: кишиневский и дипломат Российский procurate Nikolai de Kozlov BPG. pentru

Становление русско-американских отношений, 1775–1815. Москва: 1775–1815. отношений, русско-американских Становление Русско-американские în funcția de în funcția 978-9975-4368-6-1 -

отношения cl. II.(înanul 1814). Imperiul Rus, decorat ordinul cu Sf. Anna, în conformitate Tabelul cu rangurilor în coleсție dedirectorul bibliotecii N.Kozlov. Magasin Pittoresque, achiziționate pentru almanahului1840 și 1842 ale francez păstreazăBNRM ediții dinanii: se 1838, șidesene. Pânăhărți 63detitluri deatlasuri,de ediții periodice, Kozlov, 2644volume 30detitluri decărți, includea, în 1846, după luimoartea Nikolai Nikolai Ia. Kozlov afost consilier destat BiblioteciiColecția Publice Guberniale . –P. 24-217 , 1815-1832. Москва: Наука, 1975. Наука, Москва: 1815-1832. , 13-97. hșnu Cartea Chișinău: (1830-1917). 9975-9991-1-5 în prezent . -P. 78-95. în colecția colecția Le Le CZU 027:004.738.5

DOI 10.5281/zenodo.4643301 Meridian biblioteconomic BIBLIOTECA – SERVICIILE DE INFORMARE VERSUS FENOMENUL GOOGLE

Genoveva-Irina BULICHE, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, Iași

Rezumat: Articolul se referă la provocările impuse Abstract: The article discusses the challenges de noile tehnologii de informare în biblioteci. Mo- posed by new information technologies in librar- toarele de căutare ajută la regăsirea informațiilor, ies. Search engine helps to find information, but it dar nu evaluează calitatea materialelor din lista de doesn’t evaluate the quality of materials in the re- rezultate. Dezvoltarea continuă a aplicațiilor web, sult list and their meaningfulness. The continuing care devin tot mai inteligente, interacționând cu development of web applications, which become utilizatorii asemenea unor inteligențe artificiale, increasingly intelligent and interact with the us- va impune bibliotecilor dezvoltarea și distribuirea ers the same way as artificial intelligence does, re- de produse și servicii de informare în moduri quires from the libraries to develop and distribute esențialmente noi. information products and services substantially in Cuvinte-cheie: Internet, Google, motoare de a new way. căutare, servicii de informare, suprainformare Keywords: Internet, Google, search engine, information services, information overload

ontextul informațional mondial, prin redistribuirea conţinutului. Tehnolo- coroborat cu evoluția fără prece- giile informaţiei şi comunicării, prin noul dentC a mijloacelor informatice, au deter- context informaţional şi de comunicare minat o transformare a vieții economice, a pe care îl produc şi îl impun, relativizează vieţii sociale implicit o transformare cultu- noțiunile de spațiu şi timp, adună indivizi rală, de mentalitate şi nu în ultimul rând a și comunități într-un spațiu unitar global, vieţii cotidiene a fiecărui individ. spațiu în care fiecare dintre noi trebuie să-şi bibliologic Magazin Relaţia societate-informaţie este indiso- dezvolte strategii de adaptare, informare şi lubilă. Schimbul de informaţii reprezintă o comunicare prin asimilarea de cunoştințe categorie esenţială în existenţa societăţii, o şi competențe specifice. realitate care defineşte societatea în relaţie Internetul, mai precis evoluția sa, a adus cu toate componentele. – ca o consecință directă – fenomenul de

Particularitățile informației sunt strâns globalizare care nu mai reprezintă o noutate, nr. 1-2 | 2021 legate de caracterul său imaterial: ea se însă viteza cu care își propagă fluxurile, din multiplică fără a se epuiza, se transmite de ce în ce mai puțin materiale, ridică nume- la un individ la altul, se reproduce, devine roase probleme de adaptare în structurile un bun public şi îşi pierde parţial valoarea infodocumentare, cu precădere în biblioteci. 159 160 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic a privi pasiv; înseamnă colaborare,a privi pasiv; împăr înseamnă anaviga sau aciti, sau aasculta o forță compactă. colectivă Web-ul nu mai miliardelor deoamenireunesc, se formând acomputerelor,rea decalcul aparţinând beră, deschisă ainformațiilor deschisă beră, șiideilor. nivella mondial, care sprijină circulația li estecesul Deschis omișcare manifestă cese rii, regăsirii șidiseminării informației. Ac creării unei instrumentații adecvate- stocă în actualitate șiposibil înprezent, grație mai cu urmă bine de 50 de ani – este readus – unul din principiile formulat UNESCO în liber.în mod creare unor în cadrul comunități conectate tă încareloc cuno de informații net pe inclusă bibliotecii. încolecțiile responsabil achizițiile aputea cu pentru fi aprobată depersonalul departamentului blicată. După publicare, lucrarea trebuie anumită lucrare ar trebui sau nu fie să pu proceduri editoriale, care stabilesc o dacă și alte documente de bibliotecă trec prin fel sau altul. publicațiile Cărțile, periodice toatecă, materialele sunt evaluate într-un prin intermediul motoarelor decăutare. vă calitativă regăsirea pentru informațiilor organizate, încercând ofere să oalternati lor surse deinformare evaluate, selectate și litate. lor web deîncredere șidefoarte bună ca informații facilitează identificarea resurse rezultate. Bibliotecarii în și alți specialiști luează calitatea materialelor din lista de informațiilor internet, depe dar nu eva rezultatele căutării. motiv care pentru nu elimină conținut din informații la ber deexprimare, șilibertatea platformei proprii, promovând accesul li și aplicațiide produse, servicii integrate încorporat șidisponibilizat omultitudine un simplu motor decăutare –adezvoltat, până înprezent, –care nu Google mai este ş ire, șimai socializare mult decât orice, Accesulla informațiile fiecăruia tuturor Pare paradoxal, dar suprainformarea În documentării într-o cazul bibliote Bibliotecile pun dispoziția la utilizatori Motoarele decăutare ajută regăsirea la De la lansarea la De oficială în sa anul 1998 Internetul deieri,reprezentat decăutări ş t inţele, resursele ş i afi ş ă ri, devine un ri, devine ş i pute ş ------i este principala ainformării. barieră le și pericolele diverselorle șipericolele infopoluări anumite dealarmă. reguli șitragsemnale tăresc fenomenul, studiază efectele, deduc tot acest timp, măsoară șicân sociologii enare, manipulare, prăpastie cognitivă. În îmbracădacă forme conceptuale: difuz ali buie plătim îl să poate fiexorbitant, chiar demobilizează energiile. Prețul care pe tre interesul,descurajează deturnează atenția, incorectţii înţeleasă, asimilată informaţie ne cile trebuiecile preocupe deelaborarea se să și tul este destul de recent? lui, data publicării sau data ultimei revizuiri? fiindși ca cută obiectivă? specializată organizația care susține îl poate filocalizată? imparțiale? pot fiacceptatele sale ca fiind și obiective domeniul respectiv? mătoarele întrebări: internet este răspundem necesar să ur la cele care evaluative. aspectele vizează competențele informaționale, îndeosebi tuale, competențele respectiv tehnologice, abilitate înafolosi tehnica muncii intelec care presupune cunoaștere, deprindere și improvizație de moment, este undemers tip un lifica deinformație nu este osimplă de referințe este major. Aidentifica acest proces complex, rolul bibliotecarilor praîncărcări mediului specifice online. În Internet, în încercarea capcane de a evita calificare auniversului informaționalpe acestuia deorientare, deidentificare șide utilizatorului, acapacității sau incapacitații datorităvirtual gradului deautonomie al tat o amploare fără precedent în universul Saturarea provocată desupraexpunerea la re –așa-numita obezitate informațională. ş Dezinformarea este generată deomisiu Problema informației evaluării acăpă Pentru a-șiîndeplini menirea, bibliote- ...... Pentru evaluarea documentelor depe i adaos, de i fenomenuladaos, de suprainforma Documentul include data copyrightu autorul Dacă nu este identificat, Dacă este Dacă prezentată odată, documen Organizația care susține îl este cunos autorul Dacă nu opinii este expert, este Dacă identificat, este în specialist Autorul articolului este identificat clar? ş i cantitatea imensă deinforma ş i digerată ş i aca ş i su ------Meridian biblioteconomic punerea în aplicare a noilor modele de or- mai important, în modul în care oame- ganizare a informației; să stabilească și să nii interacționează cu acele site-uri web. furnizeze criteriile de regăsire a informației Oamenii de știință și experții în comuni- (criteriile derivate din analiza comunității care digitală consideră că această nouă pa- deservite, din misiunea și obiectivele bi- radigmă în interacțiunea web va face viața bliotecii, din cunoașterea modalităților oamenilor în online mai ușoară și mai in- și formelor de construcție și comunicare tuitivă. Acest lucru se va întâmpla pe mă- a informației); să asigure selectivitatea în sură ce aplicațiile devin mai inteligente și regăsirea informației (decurge din stabili- vor avea funcții de căutare mai bune care rea criteriilor, o particularizare a acestora în le oferă utilizatorilor exact ceea ce caută, funcție de solicitarea expresă a utilizatoru- interacționând cu aceștia asemenea unei lui, modele de selectivitate care țin de situații inteligențe artificiale, care înțelege contex- informative contextuale); elaborarea de pro- tul mai degrabă decât doar compararea duse și servicii de informare electronice ac- cuvintelor cheie, așa cum se întâmplă în cesibile prin Internet; dezvoltarea cercetării prezent. fundamentale și aplicative în domeniul Şti- În acest context, dezvoltarea fără prece- inţelor Informării şi Comunicării. dent a internetului va avea un impact major Web 3.0 – web-ul semantic - este a tre- asupra comportamentului utilizatorilor și ia generație de servicii de internet pen- asupra celor care gestionează informația, în tru site-uri și aplicații, care va marca o complexitatea sa, impunând dezvoltarea și schimbare fundamentală în modul în distribuirea de produse și servicii de infor- care dezvoltatorii creează site-urile, dar, mare în moduri esențialmente noi.

Referințe bibliografice: 1. LUCAS, Stephen E. Arta de a vorbi în public. Iași: Polirom, 2014 [online]. [citat 14 aprilie 2020]. Disponibil: https://books.google.ro/books?id=pCqTDwAAQBAJ&pg=PT1&dq=arta+de+a+vorbi+in+- public+lucas+pdf&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjmsdiBn-zoAhXEysQBHb-3BqwQ6AEIJzAA#v=onep age&q=arta%20de%20a%20vorbi%20in%20public%20lucas%20pdf&f=false 2. MAN, Raluca. Resursele electronice și bibliotecarul de referințe versus fenomenul Google [online]. [citat 13 aprilie 2020]. Disponibil: https://www.kosson.ro/know-how/616-resurse-electronice-bibliotecar-referinte 3. NEAGU, Lidia. Web 3.0. Cum poate fi schimbat internetul pentru a fi un serviciu mai bun?. Econo- mica.net [online]. [citat 14 aprilie 2020]. Disponibil: https://www.economica.net/web-3-0-cum-poate- fi-schimbat-internetul-pentru-a-fi-mai-bun_175376.html 4. TÂRZIMAN, Elena. Biblioteca în era digitală – provocări, mutații perspective.[online]. [citat 14 aprilie 2020]. Disponibil: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19382/pdf Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

161 162 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic DOI 10.5281/zenodo.4643385 DOI CZU 070:[028+001](498.3)(091) Obiectivele principale cercetării ale vizea maila buna înțelegere arealităților istorice. larg, formarea la cul și unei imagini a epocii lor personalități fondatoare decătre publi facilitareala cunoașteriiacesteia șiamari toria presei scopul ieșene, cu deacontribui profesionalepările privind bibliografia și is Asachi”, Iași Biblioteca Județeană„Gheorghe Sanda BeatriceBITERE, Rezumat: rs ișaă e pionierat, lecturii, acunoașteriișiprogresului. de promovarea 1851-1860, ieșeană cronologic desfășurător presa Cuvinte-cheie: reflectă colecțiile Bibliotecii Academiei Române. prezentate periodice Publicațiile locale. laice tipografiilor dezvoltarea și apariția latin, cel la chirilic alfabetul la de imprimării a și cititului scrisului, tranziția vizate, public de segmentele lui, nou a şi promovareacreativităţiivremii, ale teres in de temele și domeniile preseiieșene, evoluția și tipologia rolul, privind relevante informații unor a rituri constituie un formatsintetic de comunicare perioada tipă din a fiecărei bibliografică fișa ieșene unde 1851-1860, periodice publicații de 25 cuprinzând cronologic desfășurătorul de ilustrate sunt contribuții Aceste națională. unitate de lului idea al susținător și română) limba al în creațiilor și români autorilor (al naționale culturii al allecturii şi promotor veritabil în societa un fiind epocii, tea formativ-informativ rol semnificativ Lucrarea defață încadrează se înpreocu- M CONTRIBUȚII ALEUNUIDECENIUDEPRESĂIEȘEANĂ rs ișaă e inea a vt un avut a pionierat de ieșeană Presa obiectivele lucrării obiectivele otivația temei. alegerii și Scopul (1851-1860) LAPROMOVAREA LECTURII, CUNOAȘTERII ȘIAPROGRESULUI ------ului la emanciparea societății vremii prin promovarea culturii, acreativității și ano pentru lectură, contribuind prin informare, onierat în formarea și educarea interesului și 2.Evidențierea rolului presei ieșene de pi ne cronologică din perspectivă bibliografică, 1851-1860, prin prezentarea lor în succesiu publicațiilora din ieșene perioada periodice asupra dezvoltării, ca număr și diversificare, ză: tion oflecture, knowledgeandprogress. promo 1851-1860, in development chronological Iaşi, in printed publications serial old Keywords: the Romanian Academy Library. reflect of publications collections serial the on material development of the local printing houses. Bibliographic and appearance one, Latin the to alphabet Cyrilic the from printing readingand writing, of transition dience, terest, promotion of the new and creativity, targeted au press from Iași, specific to its time fields and topics of in the of evolution and typology role, the on information relevant of formed is It unit. communicative synthetic represents publication a each of description liographic Bib 1851-1860. years the during Iaşi in printed tions publica serial 25 includes that list chronological the by areunity.illustrated contributions national These of idea the of supporter language, Romanian in works the and authors Romanian of reading and na culture the tional of driver genuine a as acting society, in role informative and educational significant a played Iaşi Abstract: 1. Conturarea perspectivei de ansamblu The pioneer serial publications printed in in printed publications serial pioneer The ------

Meridian biblioteconomic cunoaștere și progres. apariție și locul de editare. Abordarea este Bazată pe surse secundare, lucrarea interdisciplinară, atingând aspecte de isto- reunește 25 de publicații periodice tipărite rie a presei, lecturii și a tiparului, de istorie la Iași în deceniul șase al secolului al XIX- a introducerii limbii române și a alfabetului lea, având scopul de a le prezenta biblio- latin în presă, sociologice (rolul periodice- grafic în ordinea datelor de publicare, în lor în epocă, adresabilitatea, segmentarea contextul analizei evoluției presei locale și publicului), perspectiva preponderent uti- a diversificării rolului acesteia în societatea lizată în lucrare fiind însă cea bibliografică epocii. (utilizarea și elaborarea de bibliografii, ca Stadiul cunoaşterii în materie, reflec- instrumente de cercetare). tat în literatura de specialitate Cartea de vizită a publicațiilor men- Documentarea efectuată se circumscrie ționate conține principalele elemente de acoperirii perioadei 1851-1860 în fondul descriere bibliografică, decorsetate din for- documentar al Bibliotecii Academiei Româ- matul standardizat: titlu și subtitlu (în for- ne, reflectată de tomul I [13] al Bibliografiei ma actualizată), date de apariție (perioada, Periodicelor din România (1790-1930), din tipografia), colectivul de redacție, periodi- cadrul Bibliografiei Naționale Retrospective citate și grafie. Marcajul cu asterisc indică elaborată de Biblioteca Academiei Române. publicațiile care nu mai există fizic, dar care Pentru unele completări sau în scop de cla- sunt semnalate în presa vremii. În descrie- rificare am avut în vedereDicționarul presei rea bibliografică a documentelor am operat românești (1731-1918)[24]. actualizarea titlurilor și a subtitlurilor, pre- Referitor la abordarea istoriei presei cum și eliminarea prețului și a dimensiu- tipărite la Iași, este divers documentată – nilor publicațiilor, formatul simplificat păs- ceea ce reflectă importanța și actualitatea trând „suficienți descriptori, încât să facă temei – de autori ca Mircea-Cristian Ghen- posibile taxonomii” [21, p. 695] în abordări ghea, Camelia Stumbea, Vasile Ilincan, Ele- ulterioare. na Chiaburu, Carmen Ţâgșorean, Mihae- Rezultatele obținute la Mocanu, Iulian-Cătălin Dănilă, Maria Contribuția specifică a prezentei lucrări Lucreția Sturtzu, Liviu Iulian Roman, Dia- la cunoașterea în domeniu constă în: na Vrabie, Emilia Chiscop etc. 1. Schiţarea unei perspective de ansam- Legătura prezentei lucrări cu cercetări blu asupra evoluției ca număr și diversi- proprii anterioare ficare a publicațiilor periodice tipărite la Lucrarea de față vine în continuarea Iași în perioada 1851-1860, prin ilustrarea unui studiu bibliografic preliminar [2] des- dezvoltării în timp a presei ieșene într-un pre presa ieșeană din intervalul 1829-1850, desfășurător cronologic dedicat (secțiunea din care au fost menţionate cinci tipărituri A) – inspirat de Enciclopedia cronologică a seriale care se continuă sau se reiau în de- jurnalismului din România [22]; ceniul șase al secolului al XIX-lea. Acestea 2. Evidențierea rolului celor 25 de perio- au fost completate în ordine cronologică dice de pionierat în epocă, cu atenție speci- cu 20 de publicații periodice care apar la ală pentru cel formativ-informativ. Iași în perioada de referință 1851-1860, în Foaie de parcurs a presei ieșene din de- contextul istoric preliminar Unirii Princi- ceniul șase al secolului al XIX-lea bibliologic Magazin patelor de la 24 ianuarie 1859, în vederea I. Publicații periodice ieșene a căror ilustrării aportului la promovarea lecturii, editare se continuă sau se reia în deceniul cunoașterii și a progresului. șase al secolului al XIX-lea Metodologia de cercetare aplicată În această primă categorie sunt rei- Cercetarea bibliografică, bazată pe surse terate în ordine cronologică cinci dintre secundare, a avut ca obiect publicațiile pe- publicațiile periodice ieșene cu data de nr. 1-2 | 2021 riodice care au apărut la Iași în intervalul apariție în prima jumătate a secolului al 1851-1860, cu parcurgerea operațiilor spe- XIX-lea [2], anume cele a căror editare se cifice: sortarea și ordonarea documentelor continuă sau se reia în deceniul studiat: relevante pentru temă, în funcție de data de Albina românească (1829), suplimentul 163 164 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic pografia pografia InstitutuluiAlbinei, apoi,la 7 de re săptămânal, caractere cu Ti chirilice, la 1845). Apa 16 (de dec. 1840); la C. Rolla iun. 1846);M.Kogălniceanu 7apr. (de la Gh. Asachi ([1939],apoiRedactor: 2 dela Moldovei” (2apr. 1839 –24iun. 1851). 1851-1860: înperioada nească, [22, p. 312].[13,p. 86-87,286;24,p. 25] 1859),redactor1858 –5oct. fiind C.Gane „Patria, foaie politică și literară” (27 nov. Albinei Românești Albinei Urma nov. 1858apare „Gazeta ca deMoldavia. littéraire”. ră –L’Abeille moldave, gazette politique et românească,„Albina politico-litera gazetă - (româno-franceză): bilingve o perioadă tre 30iun. 1835–3ian. 1837. acesteia mână șifranceză. politică literară”. din 2apr. administrativă 1831,în„gazetă română ia sătească (1845),precum și sătească dovei în „gazetă politico-administrativă literară”;în „gazetă D.Sion, C.Bolliac, Gusti etc. N.Nicoleanu,C. Caragiali, G.Săulescu, G. Kogălniceanu, A.Donici, V. Alecsandri, 37]. Printre colaboratori: C.Negruzzi, M. Iancucu, V. Codrescu, Fabian-Bob [15,p. presapentru națională. Editori: Gh. Săules piatrăHeliade-Rădulescu ca defundament românesc (București, 8apr. lui 1829)al I. va [11,p. 31],alăturându-se primul ziar înlimba română dinMoldo ce. Fondator Gh. Asachi. șidirector: Este Tipografiala Albinei, caracterecu - chirili – 3ian. 1835și3ian. 1837–8ian. 1850, literară. (1850). (1840)șiZimbrul literară (1833), Arhiva românească 1.1. Gazeta de Moldavia de Gazeta Schimbare de titlu: între 9 ian. 1850 – 24 1833,titlul 7dec. la șisubtitlulDe sunt Din 1831 conține articole în limbile ro Suplimente Nu apare între 8ian. 1833 –7dec. Schimbări desubtitlu: din1ian. 1830, Apare bisăptămânal, între 1iun. 1829 politico-1. Albina, gazetă românească (1839)împreună cu Foaie sătească a Principatului Mol „Foaie sătească aPrincipatului (1857), (1841), Adaos extraordinar la Foa ş i adausuri la apoi apoi Buletin, foaie oficială vaficontinuată de cu al eifoileton”. al cu Adaos Foaia la Albina româ- (1840), Dacia Noua Albină Curierului Curierului ş i în ş ------i a Principatului Moldaviei”; 11dec. dela oficial,„Buletin foaia publicaţiilor oficiale cipatului Moldaviei’; 3 de ian.la 1857, în foaia„Buletin, publicaţiilor oficiale a Prin Gh. Asachi. 1iulie Redactordela 1851: chirilic. fabet 27 sept.Tipografia 1859,la Albinei, al cu pografia InstitutuluiAlbinei. (5 ian. – 7 feb. 1857). Apare bilunar, Ti la Adaosși artistică. deMoldavia” Gazeta la că 1.1.2. „Adaos extraordinar la Foaia Săteas ia Sătească” valul detimp studiat: 1.1.1.„ p. 53,193] etc”. [13,p. 2,3,18,50,pp. 256-258,452;24, trative, mezaturile, legile, prețurile curente alecomunicapentru „dispoziții adminis A fost înființatăcultura sătenilor”,„pentru apr. Tipografia 1840,la Sfintei Mitropolii. oficial al oficial Moldovei. Principatele-Unite (din 4ian. 1859). 2.3. „Adaos Buletinul la al Oficial Moldovei iul. 1851);2.2.„Săteanul Buletin,la foaia publicaţiilor oficiale pp. 86-87] Valahia. Buletinulal oficial Moldovei”. [13, 1858, în„Principatele-Unite Moldova tivă Moldova Buciumul Român). (Tipografia1863), editatCodrescu de Th. ian. –iun. Cantora I),la 1840(ediția Jurna numere (unul 30 două la luni) înperioada Kogălniceanu [13, p. 50;22,p. 24,103]. fie publicată, între anii 1940-1946,de V. M. literare tipărite [11,p. 46],vacontinua să primade documentetă colecție istorice și tipograful-editor Considera A.Bermann. și 1860, 1862 (ediția a II-a), la chirilic) bet în [apr.]- alfa I,cu 1840-1841,1845(ediția ” (25feb. 1845–17iun. 1851). Schimbări detitlu: 1iul. dela 1851,în Apare bisăptămânal între 22 iun. 1833 – 2. Buletin,foaie oficială 1.2. „Noua Albină română, foaie literară Suplimente „Foaia la Sătească”, îninter Monitorul Buletinul este deMonitorul înlocuit Suplimente independente: 2.1. . Foaie3. Arhiva românească retrospec- Redactor: M.Kogălniceanu.Redactor: Apar trei literară4. Dacia Apare lui sub redacția M.Kogălniceanu, ş i trimestrială. ş i V (19 ian. 1841–24iun. 1851); alahia (28 oct. 1859 – 28 febr. (28 oct. ” (ian. –iul. 1853); Adaos Foa la Adaos „Adaos ” (din1 ş ” ------i Meridian biblioteconomic lului (Cantora Daciei literare, Cantora Foii săptămânală. sătești), cu pagina de titlu cu litere latine și Zimbrul este considerat primul ziar po- text chirilic [20, p. 40], apoi în 1859 (ediția litic cu foileton (11, p. 380), având scopul a II-a) la tipograful-editor A. Bermann, cu de a mulțumi „curiozitatea publicului în text cu litere latine. privința noutăților din străinătate, cum și a Este considerată prima revistă cu un celor din lăuntru” [16, p. 115]. program literar coerent, formulat în Intro- ducţia semnată de M. Kogălniceanu, pro- II. Publicații periodice ieșene cu data gram care susține promovarea originalității de apariție în deceniul șase al secolului al și a specificului naţional în literatură. XIX-lea Elocvente în acest sens sunt și cele patru Această a doua categorie prezintă, secțiuni ale revistei: I. „compuneri origi- în continuarea seriei cronologice, 20 de nale ale conlucrătorilor foaiei”; II. articole publicații periodice care apar la Iași în pe- originale din celelalte jurnaluri româneşti; rioada 1851–1860: Foaia Societății de Me- III. critica cărţilor nou ieşite în deosebitele dici şi Naturişti din Principatul Moldovei provincii ale Daciei; IV. „Telegraful Daciei”, (1851), Săptămâna (1853), România lite- ş tiri culturale, editoriale. Printre colabora- rară (1855), Steaua Dunării (1855), Korot tori: V. Alecsandri, C. Negruzzi, M. Kogăl- Haitim (1855), Nepărtinitorul (1856), Jur- niceanu, Al. Russo, Gr. Alexandrescu, Gh. nal de agricultură (1857), Buletinul şedinţe- Asachi, N. Bălcescu, N. Filimon, Al. Do- lor Adunării ad-hoc a Moldovei (1857), Mo- nici, B. Petriceicu-Hasdeu ș.a. [13, p. 181, nitorul oficial al Moldovii(1858), Consti- pp. 322-323; 24, p. 154, 230]. tuţionalul (1858), România (1858), Patria 5. Zimbrul (1858), Gazeta româno-evreiască (1859), Gazeta politică și literară apare disconti- Foaie de [i]storia română (1859), Tribu- nuu, în intervalul 3 iul. 1850 – apr. 1884, la na română (1859), Instrucțiunea publică Tipografia Buciumul Român, cu A. Fotino (1860), Foița de istorie și literatură (1860), ca director. Colectiv de redacție: Th. Co- Ateneul Român (1860) și Il Fulmine (1860). drescu, D. Gusti, V. A. Urechia, I. Codres- 6. Foaia Societății de medici şi natu- cu, C. Codrescu, V. N. Lupu. ri şti din Principatul Moldovei. Frecvență: bisăptămânal (între 3 iul. Apare săptămânal, în perioada 1 iul. 1850 - 21 feb. 1852; 17 ian. 1855 - 10 sept. 1851 – 1 iun. 1853, cu grafie chirilică, la Ti- 1856; 1 nov. – 30 dec. 1858); zilnic (între 19 pografia Institutului Albinei, redactor fiind dec. 1878 – 29 mart. 1879); tri-săptămânal dr. C. Vârnav. (între 16 nov. 1883 – apr. 1884). Schimbare de titlu: Foaia Societăţii de Schimbare de titlu: de la 1 nov. 1858, în medici şi naturişti din Moldova (din 1 „Zimbrul și Vulturul”. iun. 1853). Fuzionează la 2 ian. 1859 cu „Steaua Continuă Povățuitorul sănătății și al Dunării, jurnal politic, literar și comercial” economiei, foaie periodică pentru poporul fondat în 1855 de M. Kogălniceanu, sub ti- românesc, publicat de același redactor (24 tlul „Steaua Dunării, Zimbrul şi Vulturul”. de numere, bilunare, cu caractere semi-chi- Schimbare de titlu: de la 19 dec. 1878, rilice), în perioada [15 feb.] 1844 – [înainte în „Zimbrul. Ziar cotidian, politic şi econo- de 1 aug.] 1845, la Tipografia Institutului bibliologic Magazin mic”. Schimbare de subtitlu, de la 16 nov. Albinei [18]. 1883, în „Ziar politic, literar și științific”. Ti- În ian. 1887, Foaia devine Buletinul So- părit cu alfabet de tranziţie şi, de la 19 dec. cietăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, 1878, cu alfabet latin [13, pp. 807-808; p. care în perioada ian. 1900 - ian.1905 va 269; 24, p. 456]. avea și o ediție în limba franceză: Bulletin Suplimente: 5.1. *Calendarul literar al de la Société des médécins et des naturalistes nr. 1-2 | 2021 Foii „Zimbrului” (1850-1851). Tipografia de Jassy. Buletinul își schimbă titlul, în anul Buciumul Român; 5.2. Foiletonul Zim- 1924, în Revista medico-chirurgicală a brului (23 ian. 1855 - 16 iul. 1856). Redac- Societăţii de medici şi naturalişti din Iași tori: I. Codrescu, D. Gusti. Periodicitate [13, p. 263, pp. 504-505; 24, p. 321]. 165 166 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic ş Șuțu etc. [13,p. 613;24,p. 366] Urechia, D. G.Sion, N.Bălcescu, N. Ralet, Alexandrescu, Al. Donici, Al. Russo, V. A. Bolintineanu, Gr. C.Negri, Gr. Cobălcescu, M.Kogălniceanu,dri, Al. Odobescu, D. rea țiganilor. de V. cronicii Alecsandri privind dezrobi pendarea ultimului număr afost atribuită referitorN. Bălcescu Răzvan-Vodă. la Sus suspendat marginea pe unui lui articol al număr, proiectat febr. pentru 1852, a fost zo-Română, detranziţie. alfabet cu Primul 1855 (47denumere), Tipografia la France sub dlui direcția V. Alecsandri. iun. 1851). Principatului Moldovei (2apr. 1839-24 continuăîn mediul rural, Brad, G. Sion, I. Ivanov. Distribuită gratuit cerealelor șivitelor [13,p. 670]. economie prețurilerală, șirurală, casnică de tranziţie. Subiecte abordate: religie, mo Tipografiala Francezo-Română, alfabet cu C. Negruzzi, între 9mai 1853–1mai 1854, (1840), din Valahia (nr. 3). davia (nr. 2);Cântice poporale ale românilor 1); Cântice poporale ale românilor din Mol românilor din Transilvania și din Banat (nr. les deV. Cântice Alecsandri): poporale ale cere, nesc turea opiniile cu și tendințele publicația „chiar început dela pune se ală V. program, Ca Mălinescu șiI.Codrescu. 2 ian. 1859, de V. Alexandrescu-Urechia, M.Kogălniceanu,Redactori: urmat din grafia BuciumuluiRomân ian. (din2 1859). H. Goldner 1858) Tipo și (din la 11 dec. grafia Francezo-Română, apoila Tipografia detranziţie, alfabet 1860, cu întâi Tipo la 1855 –11sept. 1856și1nov. 1858–5nov. i comercial. Continuă din ideile Colaboratori: C.Negruzzi, V. Alecsan Apare săptămânal între 1ian. –3dec. 8. România literară Colaboratori: Al. Donici, I.Ionescu dela Este editată săptămânal, lui sub redacția Supliment (trei numere, material cu cu 9. Steaua Dunării Apare întreruperi1 oct. cu în perioadele 7. Săptămâna. 1842)șiPropășirea Almanah de învățătură Almanahde (cu și petre Calendar pentru poporul româ poporul pentru Calendar Foaie sătească. . Jurnal politic, literar . Foaie periodică . Foaie periodică (1844). Foaia a sătească Dacia literarăDacia României li------3 iul. 1856,fără subtitlu. Unirea Principatelor (9,pp. 107-123).Din terare 1856 - 31 oct. 1858 1856 -31oct. Suspendări: 3mart. -22mai 1856;11sept. 3aug.de la 1860,2numere săptămână. pe 5maide la 1860, 3numere săptămână; pe mai 1858. mutăse Bruxelles, la între 1856 - 1 4 dec. ş Dunării, Zimbrul ian. 1859) primată neregulat Tipografia la Minervei, iul. –1sept. 1860,im înperioada drescu; pografia MoiseRoman, editor Co fiind Th. mart. 1856,imprimată bisăptămânal Ti la periodicitatecu variabilă: între 9febr. -26 primată publicație dinRomânia. evreiască 152]. tămânal, Tipografia Bermannla [13, A. p. între 21mart. -26mai/ 7iun. 1859, bisăp nube 395]. 3 iul. 1852) [13, p. 245, pp. 695-701; 24, p. Dunării. Suplimentua extraordinar extraordinarletin mercial. Kogălniceanu. Are caracter politic șico- grafia Francezo-Română, redactor fiind M. caractere1856, cu Tipo la semi-chirilice, - fondat în1855deMihail Kogălniceanu”. mart. 1907),menționând însubtitlu „ziar III(din16 1897 -15aug. 1899)șiseria editarea etc.setti Dim. Bolintineanu, Russo, Alecu C.A.Ro drescu, C.Negruzzi, Al. Donici, G.Sion, la Iașila șiCodrescu (Tipografia Th. D. Gusti) 14/26 iul. –20sept. 1856apare săptămânal aug. 1860,în„Steaua Dunării”. În perioada i înlb. „L’Ètoile franceză: du Danube”, care Periodicitate: 1nov. dela 1858,zilnic; Apare Iași la 1855-1871, înperioada politică înlimba idiș, consideraRevistă - 11. Korot Haitim timpului [Cronica politică șiliterarăGazeta apare Iași la L’Ếtoile de 10. Correspondance du Da Schimbare detitlu: Steaua Dunării. Bu- Apare neregulat între 24mai –12iul. Supliment: Stelei Buletinul Dunării. V. M.Kogălniceanu varelua București la Colaboratori: V. Gr. Alecsandri, Alexan Fuzionează „Zimbrul cu ”, promovând totodată autonomia și cu seria II (7 dec. Stelei II(7dec. seria Dunăriicu ş i își schimbă titlul în:„Steaua ş ş (din 3iul. 1852); i Vulturul”, i 4iun. -3aug. 1860. ş i Vulturul” (2

apoi,

Stea (din la 3 la ] ------Meridian biblioteconomic având ca editor pe H. Goldner; între 19 ian. Unite”; din 2 oct. 1859, în „Principatele- – 30 mart. 1867, imprimată săptămânal, la Unite Moldova și Țara Românească. Moni- Tipografia H. Goldner, cu P. Levinstein ca torul oficial al Moldovei”; din 3 oct. 1859, redactor. în „Principatele-Unite. Monitorul oficial al Schimbare de titlu: Koret Huitum (Eve- Moldovei”; din 10 febr. 1862, în „Principa- nimentele timpului), în perioada ian. – febr. tele-Unite. Monitorul oficial, partea Mol- 1871 [13, p 363; 24, p. 251]. dovei”; din 2 apr. 1862, în „Foaie de Publi- 12. Nepărtinitorul, jurnal politic, lite- caţii oficiale. Principatele-Unite” (care va fi rar şi comercial. înlocuită de „Progresul” de la 1 mar. 1863). Apare bisăptămânal, în perioada 21 iun. Publicația are trei suplimente: – 30 aug./ 23 sept. 1856, redactor respon- 15.1. Moniteur officiel de Moldavie. sabil fiind C. Gane. Text cu alfabet de tran- Principautés-Unies de Moldavie et de Va- ziţie, numai titlul cu alfabet latin. De la 25 lachie. Iassi. iun. 1856, unele articole sunt bilingve (ro- Imprimat de Th. Codrescu, între 1 nov. mână-franceză). Publicația este imprimată 1858 - 12 ian. 1859 și în 1861, cu frecvență la Tipografia C. Gane [13, p. 448; 7, pp. 19- neregulată, la Tipografia Buciumul Român. 24]. Din 1861, cu subtitlul „Principautés-Unies” 13. Jurnal de agricultură. Foaie perio- [13, p. 421; 433]. dică. 15.2. Procesele verbale ale Adunării Apare lunar între 1 aug. 1857 - 1 iul. elective din Moldavia. Supliment extra- 1858 și ian. - dec. 1859, la Tipografia Bu- ordinar al Monitorului oficial al Moldovei ciumul Român, Th. Codrescu și D. Gusti, [28 oct. 1858-28 febr. 1863]. cu alfabet de tranziţie. Redactor: I. Ionescu Conțin dezbaterile parlamentare ale se- [de la Brad]. siunilor din 4-21 dec. 1860, 10 ian. - 22 mai Schimbare de titlu în „Foaia de agricul- și 3-14 dec. 1861, publicate bisăptămânal tură practică”, din ian. 1859. În perioada la Tipografia Minervei, cu caractere semi- ian.-sept. 1859 a fost imprimată la Tip. H. chirilice [13, p. 194; 24, p. 326]. Goldner [13, p. 358]. Vezi Desbateri parlamentare [BAR PPR 14. Buletinul şedinţelor Adunării ad- I: p. 102; 189], publicate în „Buletinul hoc a Moldovei ședințelor Adunării ad-hoc a Moldovei”, Apare între 1 oct. – 24 dec. 1857, la Ti- Iași, 1 oct. - 24.dec. 1857. pografia Buciumului Român, Th. Codres- 15.3. Adunarea electivă din Moldova cu și D. Gusti, inițial săptămânal și de la 21 (Procesele verbale) (1860 - 1861) [vezi oct. 1857, bisăptămânal. Procesele verbale ale Adunării elective Publicația are și o ediție săptămânală pa- din Moldavia. Supliment extraordinar al ralelă în limba franceză: Bulletin des séan- Monitorului oficial al Moldovei (28 oct. ces du divan ad-hoc de Moldavie (1/13 1858 - 28 febr. 1863)]. oct. 1857 - 26 ian.1858), pentru informarea 15.4. Adaos literar. Pentru prenume- străinilor din Principate [13, p. 102, 189; ranţii Monitorului 24, p. 82]. Apare neregulat, redactor fiind Gh. 15. Monitorul oficial al Moldovii. Prin- Asachi, în anii 1860 (ian., iul, dec.) și 1861 cipatele-Unite Moldova şi Valahia. (febr., apr., iun.), la Institutul Albinei româ- bibliologic Magazin Editor: Th. Codrescu. Apare în perioa- ne. Textul cu caractere semi-chirilice, iar ti- da 28 oct. 1858 - 28 febr. 1863, la Tip. Bu- tlul cu alfabet latin (cu excepția numărului ciumul Român, T. Codrescu şi D. Gusti, din ian. 1860). iar din 2 iul. 1862, la Tipografia Minervei. Schimbări de titlu: din iul. 1860: în Ada- Continuă Buletin, foaie oficială(22 iun. os literar. Pentru Abonaţii Monitorului 1833 - 27 sept. 1859), scos de Gh. Asachi oficial al Moldovei; din dec. 1860, febr. nr. 1-2 | 2021 la Tipografia Albinei [13, p. 86-87; pp. 433- 1861: în Adaus literar pentru Monitorul 434]. oficial al Moldovei. Pentru DD. Abonați; Schimbări de titlu: din 1 oct. 1859, în din apr. și iun. 1861: în Adaus literar pen- „Monitorul oficial. Ziar al Principatelor- tru DD. Abonați, la Monitorul oficial al 167 168 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic grafia H. Goldner,grafia H. apoila Tipografia. A. redacția luiredacția B. Petriceicu-Ha 298; 24,p. 215]. românăba din Moldova [8, p. 154], [13, p. text șiînlim cu evreiesc primul periodic 28apr. la De 1859,apare săptămânal. Este și din Moldovaevreiești ieșene [10,p. 123]. ce) șiidiș prezenta comunității ale aspecte limbile română caractere (cu semi-chirili sabil: M.Feldman. Publicația text în cu Goldner (11numere). Redactorrespon - 12 martie mai Tipografia1859, la H. comercială și industrială 24 nov. 1858[13,p. 485;24,p. 312]. ei foileton, care s-atipărit între 9ian. 1850- de Moldavia române) Albinei iletonul în limba [13,p. franceză 145]. (20 nov. 1858)este -11dec. paralelă ediţia Gusti, caractere cu semi-chirilice. grafia BuciumulRomân, și Codrescu T. D. 1858).Este 8dec. imprimat(de la Tipo la responsabil G.Bal pe Moldovei. franceză). Colaborator:franceză). Gh. Asachi (cu de tranziție. Text (română- bilingv parțial Tipografia InstitutuluiAlbinei, alfabet cu apoi alui 1858),la 1dec. C.Dediu (dela 1859, sub lui redacția 1858 - 5 oct. C. Gane, p. 485;24,p. 312]. ian. 1859[13,p. 607;24,p. 364]. 1858, iar9 dec. următoarele trei, între 2-16 le cinci numere sunt tipărite între 18nov. – dactor-autor: B. Petriceicu-Hasdeu. Prime (numaichirilică latin). titlul alfabet Re cu mânal,grafie Tipografia Bermann,cula A. numere săptămână, pe având redactor ca - 30iun. 1862)[13,p. 763]. tipăreștese Institutul la Albinei 1859 (1oct. Moldovei. Principatele Unite Apare Iași, la [înainte de apr.] 1859,sub 20. Foaie [i]storia de română Apare bisăptămânal, 12 în perioada literară, româno-evreiască 19. Gazeta Revistă politică șiliterarăRevistă apare săptă 17. România Constitutionnel,„Le politique” journal Apare bisăptămânal 27nov. înperioada 18. Patria. Apare între 10nov. trei 1858,cu -31dec. Constituţionalul, 16. Este supliment Monitorul la al oficial Urma .Urma Foaie politică Albinei româneștiAlbinei ş , urmat deN.Aslan . Continuă Gazeta jurnal politic. ş ş deu i literară [13, , când acesta , la Tipo, la cu al al cu Fo ------mart. 1862,ian. 1864-apr. 1865și14aug. mai 1859-7iul. 1860,16apr. 1861-27 257]. având mențiunea Unirii” „Anul [13,p. te sunt nenumerotate șinedatate, primul numere latin.patru alfabet Cele cu apăru Textul caractere cu iar titlul semi-chirilice, 1859). Frecvență: patru numere lună. pe (începând numărul cu Bermann 3 din anul Melidon [13,p. 338;24,p. 236]. Colaboratori: B. Petriceicu-Hasdeu, G. R. lui V. A.Urechia, Imprimeria la Statului. ian. -17mar. 1860,săptămânal, sub redacția N.Filimongruzzi, [13,p. 744;24,p. 419]. și culturale: B. Petriceicu-Hasdeu, C.Ne 1866. dec. latin. alfabet Nucu apare între - 10 24 oct. latin,alfabet iar 14aug. dela 1866,integral 10febr.de la 1864având unele articole cu Române. Imprimată detranziţie, alfabet cu iar 16apr. dela 1861,Tipografia Tribunei 13iun. (la șidin21iun.Bermann 1859), T. șiD. Codrescu Gusti, apoi Tipografia A. Inițialcu. Tipografia„Buciumul Român”, N. Ionescu, 1859,I.Iones iar 31dec. dela - 1866 - I.Leca 4 mart. 1867. Redactori: va fiind suprimat integral în iul. 1861. literară,„Revistă științifică și artistică”,care frecvență lunară, subtitlul cu schimbat în: tor 20 febr. unicdela 1861. Din mai 1861, Urechia, rămânândacesta din urmă redac I. Missail, I.Columbu, V. Alecsandrescu- detranziție.betul G.Mărzescu, Redactori: Tip.- Este în alfa Minervei. editată parțial tând numărul din20nov. 1860imprimat la TipografiaBermann, 1861,la excepdec. A. având latin titlul alfabet [13,p. cu 269]. Tipografia1860, la „Buciumul Român”, Statului, detranziție. alfabet cu Diniun. re lunar între mar. - iul.1860, Imprimeria la 269]. Apare bisăptămânal, 10 în intervalele 21. Tribuna Română Revistă de cultură Revistă apare 24 în perioada 22. Instrucțiunea publică Printre colaboratorii publicației politice 23. Foiţa istorie de Dintre colaboratori: B. P. Hasdeu, V. Po- Apare săptămânal între 15sept. 1860- literarăRevistă șiștiințifică. 24. Ateneul Român. Având redactor ca B. pe P.-Hasdeu, apa ş i literatură

[13, p. ş - - - - - i Meridian biblioteconomic gor, Al. Donici, V. Alecsandri, M. Kogăl- de publicații periodice ieșene din perioada niceanu, Al. Papiu-Ilarian, Al. Papadopol- 1851-1860, unde fișa bibliografică a fiecă- Calimah etc. [13, p. 56; 24, p. 56]. rei tipărituri constituie un format sintetic 25. Il Fulmine de comunicare a unor informații relevan- Apare un număr în oct. 1860, cu text te privind rolul, tipologia și evoluția presei bilingv (română-italiană). Redactor este ieșene, domeniile și temele de interes ale L. Ademollo. Ulterior, acesta va scoate vremii, promovarea scriitorilor români, a publicația săptămânală Fulgerul. Ziar tea- culturii și idealurilor naționale, segmentele tral, umoristic și literar (18 ian. - 16 apr. de public vizate, tranziția scrisului, cititului 1864), în aceeași variantă bilingvă, la Ti- și a imprimării de la alfabetul chirilic la cel pografia Buciumul Român. Schimbare de latin, apariția și dezvoltarea tipografiilor la- subtitlu (în 16 apr. 1864): „Foaie italo-ro- ice locale. mână ilustrată”. Printre colaboratori: Șt. G. Jurnalista Emilia Chiscop consideră că Vârgolici, C. Liciu, Șt. Velescu [13, pp. 274- „majoritatea periodicelor de pionierat au 275; 24, p. 204]. ca obiective programatice formarea sen- timentului patriotic, transformarea pro- B. Consideraţii privind rolul presei fundă a societății, constituirea conștiinței ieșene de pionierat în societatea vremii naționale și unirea Principatelor. La acestea Făcând referire, în lucrarea sa Jurnalis- se adaugă formarea limbii literare și a unei mul românesc la 1855 [19], la apariția Curi- literaturi proprii, luminarea nației, educa- erului românesc (București, 8 aprilie 1829, rea spiritului civic, popularizarea științelor, fondator Ion Heliade Rădulescu) și a Albi- cunoașterea istoriei naționale, informarea nei românești (Iași, 1 iunie 1829, fondator poporului, scoaterea acestuia din izolare și Gheorghe Asachi), Mihail Kogălniceanu ignoranță, reducerea distanței față de cele- arată că: „Aceste jurnale, emise în timpul lalte nații europene” [4, p. 40]. ocupației rosiene (rusești - n.n.) și sub În mod ilustrativ, foaia de parcurs a cenzura impusă pentru întâiași dată Prin- publicațiilor periodice care au apărut la cipatelor prin ocârmuirea provizorie, fură Iași în intervalul 1851-1860 relevă aspecte însă o adevărată revoluție pentru români. definitorii ale rolului acestora, subsumat Ele le deschidea o lume nouă, punându-i obiectivelor programatice, cu perspective în contact cu celelalte popoare mai civili- de dezvoltare în continuare, dintre care se zate, arătându-le faptele, propășirile și mai remarcă următoarele: ales driturile (drepturile - n.n.)”. Cu refe- 1. Cultivarea interesului publicului larg rire la adresabilitatea periodicelor, autorul pentru lectură, prin larga popularizare și menționează că „auditoriul lor era pretu- difuzare de informații, fapt ilustrat prin ca- tindeni”, tematic acestea abordând toate racterul eclectic al primelor publicații peri- domeniile: politică, științe, artă, literatură, odice (ziare, reviste, suplimente); morală etc. „Clase întregi fură deșteptate, 2. Rolul educativ corelat cu cel infor- luminate și chemate la viața publică. Şi așa mativ îndeplinit de presa începuturilor, pe putem spune că Curierul și Albina au răs- fondul procesului de introducere și promo- pândit, în starea de mijloc mai ales, mai vare a utilizării scrisului, cititului și tiparu- multe idei, mai multe nobile credințe, mai lui în limba română (repere ale emancipă- bibliologic Magazin multă învățătură decât școalele naționale rii lingvistice, componentă a emancipării [...]” [23, p. 30]. naționale), coroborat cu grafia de tranziție Presa ieșeană de pionierat a avut un de la caracterele chirilice la cele latine, într- semnificativ rol formativ-informativ în so- o epocă ilustrând „o diversitate de sisteme cietatea epocii, fiind, totodată, un veritabil de scriere, de frământări și controverse pri- promotor al culturii naționale (a autorilor vind introducerea scrierii cu alfabet latin” nr. 1-2 | 2021 români și a creațiilor în limba română) și [14, p. 299]; susținător al idealului de unitate națională 3. Preocuparea celor două personalități [25; 26]. Aceste contribuții sunt ilustrate de fondatoare de publicații, redacții și tipogra- desfășurătorul cronologic cuprinzând 25 fii, Gheorghe Asachi și Mihail Kogălnicea- 169 170 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic Dunării în veșmânt tradițional”, consemnează isto- localitate, redactor) rămânând deocamdată tlul propriu-zis, celelalte elemente (subtitlu, nou. obicei, De litere cu - latine ti culege se cel vechi alfabetul cu coexistă periodice, tele frontispiciul și cărților pe publicațiilor figureazăcaractere în rile latine. Pe coper tipăriturilor sau chirilice detranziție, titlu scrie”)in „a este absolut curent. În cadrul secvențelor alografe (gr. „alt”, allos graphe cronologic. „În 4-6, procedeul deceniile incluse ieșene îndesfășurătorulperiodice al celor tipografic 25de pectul publicații a grafiei limbii române, faptilustrat de as detranziție cercetării facepartedinperioada Intervalulfabetică. dereferință 1851-1860al brul, anul 1850apar ră (1840), (1841), mân. Jurnal științific, literar și industrial etc.:tura, pedagogia economia,filosofia, medicina,arta, litera larg, îndomenii ar cum fi spectru istoria, mult opresă culturală șipolitică, având un literar.strict mai afost perioadă Ea în acea puturile ei, numai publicații caracter cu can: „Presa literară nu cuprindea, înce la tarea publicului), după arată cum V. Ilin ficare și specializare (însoțitesegmen de anului[1; 6],înjurul 1840,către diversi neologismelor șiterminologiilor specifice presă,pentru difuzarea fiind acesta vehicul (1855); ră 1842), (cu Icoana lumii (1840), lumii Icoana Alăuta românească roșu”rul ideilor al programatice care leagă idealurilor naționale, fapt vizibil prin „fi românilor depretutindeni, aculturii șia din autori străini, acreațiilor ale originale larg șipromovarea, alături detraducerile carea audienței lectură; pentru româneșticiile șiformarea, edu respectiv - atragerea de colaboratori din toate provin nu, privind punerea înlumină atalentelor, (1844). Ca jurnale politice vremii, ale (1844).Ca în 6. Caracteristica grafiei epocii: tranziția al grafiei epocii: 6. Caracteristica 5. Orientarea presei șialimbajului de 4. Aducerea cunoștința la publicului Almanah de învățătură și petrecere urmate îndeceniul următor de Propășirea Propășirea Propășirea. Foaie științifică și litera (1855)”[16,p. 626]; Calendar românesc pentru poporul Gazeta de Moldavia de Gazeta România litera (1844) șiRomânia (1837), Dacia literară (1840), Spicuitorul moldo-ro Spicuitorul Dacia literară și Steaua Steaua Zim ------,

le depublic vizate, tranziția scrisului, cititu le șitemele deinteres vremii, ale segmente șievoluțiatipologia presei ieșene, domenii re aunor informații relevante privind rolul, constituie unformat sintetic decomunica tranziție, inclusiv privitor grafie. la lor depionierat însocietate, într-o de epocă lor, suport analiza pentru rolului- periodice fișelor baza pe bibliograficedocumente ale - analizatintervalul 1851-1860,constituie, 25 depublicații tipărite ieșene în periodice man, Tipografia Francezo-Română [5]. Tipografia C.Gane, Tipografia Ro Moise fia Goldner, Herșcu Tipografia Minervei, lui, Tipografia TribuneiRomâne, Tipogra Adolf Moritz Imprimeria Bermann, Statu - lângă pe lează, acestea: Tipografiaeditor din deceniul 1851-1860 semna locală sa Sătești Tipografia/ InstitutulAlbinei, Cantora Sfinteipografia Mitropolii seînființează: întreieșene. Dacă, lângă 1829-1850,pe Ti- bilă prin sporirea numărului detipografii literarricul Ștefan [3,p. Cazimir 8]; epocă etc. Desfășurătorulepocă cronologic ur de interes, segmentarea publicului, rolul în rilor, diversificarea temelor șiadomeniilor privire evoluția la tipăritu și specializarea premisătă, continuarea pentru analizei cu stituie stadiul curent cercetării al și, totoda oferită detabloul sinoptic prezentat, con 1851-1860, preseitării în perioada ieșene vremii.ale periodicelor ieșene al grafic cellic la latin, fapt ilustrat- tipo deaspectul grafiei limbii române,alfabetul la de chiri detranziție a facepartedinperioada cetării susținător idealului al deunitate națională. și acreațiilor înlimba originale română), culturii naționalerii, al (aautorilor români fiind un veritabilepocă, promotoral lectu semnificativ rol formativ-informativ în etc. laice locale cel latin, apariția șidezvoltarea tipografiilor lui șiaimprimării la chirilic alfabetul dela Fișa bibliograficăFișa document afiecărui Desfășurătorul cronologic cuprinzând etapă de Concluzii 7. Continuă dezvoltarea tiparului,- vizi Perspectiva deansamblu asupra dezvol cercetării ale Limite și perspective Intervalul dereferință cer 1851-1860al Presa depionierat ieșeană aavut un șiTipografia BuciumulRomân, pre Foii Foii ------Meridian biblioteconomic mează să fie extins, în etape succesive, până continuarea investigării pe baza fondului la finalul de secol, în paralel cu aprofunda- de documente al Muzeului Național al Li- rea nivelului de analiză însoțit de detalierea teraturii Române și al celui de la Arhivele criteriilor și descriere bibliografică. Statului. Materialul bibliografic reflectă colecțiile Bibliotecii Academiei Române, urmând

Referințe bibliografice: 1. ANDRIESCU, Alexandru. Limba presei românești în secolul al XIX-lea. Iași: Editura Junimea, 1979. 204 p. 2. BITERE, Sanda Beatrice. Incursiune în presa ieșeană din prima jumătate a secolului al XIX-lea. In: Asachiana-Revistă de biblioteconomie și cercetări interdisciplinare. 2019, nr. 11, pp. 130-141. 3. CAZIMIR, Ştefan. Alfabetul de tranziţie. București: Editura Cartea Românească, 1986. 146 p. 4. CHISCOP, Elena. Presa ieșeană de informație (1890-1910). Iași: Editura Junimea, 2018. 261 p. ISBN: 973-37-2166-6. 5. CREȚU, Grigore. Tipografiile din România de la 1801 și până astăzi (1910). București: Imprimeria Statului, 1910. 6. DRUŢĂ, Inga. Presa – vehicul al terminologiei științifice și tehnice (secolul al XIX-lea), Limba Ro- mână (Chișinău), XXIV (2): 245-257 [online].[citat 05.09.2020]. Disponibil: http://www.diacronia.ro/ro/ indexing/details/A20704/pdf. 7. GHENGHEA, Mircea Cristian. From „Nepărtinitorul” (1856) to „Ecoul Munţilor” (1871). Prelimina- ries for a History of the Moldavian Anti-Unionist and Separatist Press in the 19th Century. In: The Romanian Journal of Modern History. 2015, nr. 1-2, pp. 19-24. ISSN: 2068-715X. 8. GHENGHEA, Mircea Cristian. C. Marcu Feldman şi „Gazeta română-evreiască” din Iaşi (1859). In: Carpica. 2014, nr. 43, pp. 151-158. 9. GHENGHEA, Mircea Cristian. Retorica unionistă şi antiunionistă. O confruntare publicistică din veacul al XIX-lea: „Nepărtinitorul” contra „Steaua Dunării” (1856). In: Mihai COJOCARIU și Cristian PLOSCARU (coordonatori). Retorică politică modernă în spaţiul românesc. Origini şi forme de ma- nifestare (secolele XVII-XIX). Iași: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013, pp. 107-123. 10. GHERNER, H., WACHTEL, Beno. Evreii ieșeni în documente și fapte. Iași: Tipografia Opinia, 1939. 11. HAGIU, Ion. Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completa- tă. București: Editura Fundației Culturale Române, 1996. 12. HAGIU, Ion. Dicționar al presei literare românești (1790-1982). București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. 13. HODOŞ, Nerva, SADI-IONESCU, Alexandru. Publicaţiunile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), tom I, catalog alfabetic 1820-1906. Bucureşti: Librăriile Socec et comp. și C. Sfetea; Leipzig: Otto Harrassowitz; Viena: Gerold & Comp., 1913. 14. HUŢANU, Mihai. Principiul tradițional și principiul etimologic în scrierea limbii române. Studia in honorem magistri Vasile Frăţilă. Timişoara: Editura Universităţii de Vest, 2005, pp. 283-294. 15. ILINCAN, Vasile. Istoria presei literare românești. Secolul al XIX-lea. Curs opțional pentru Magazin bibliologic Magazin învățământul la distanță. Anul II. Suceava: Universitatea „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, 2010. 107 p. ISBN: 978-973-666-333-8. 16. ILINCAN, Vasile. Presa religioasă românească din secolul al XIX-lea - privire diacronică. In: Car- men ŢÂGŞOREAN, Ilie RAD (coord.). Tradiții ale presei religioase din România”. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană, 2017, pp. 620-631. 17. IORGA, Nicolae. Istoria presei româneşti. București: Editura Muzeului Literaturii Române, 1999. nr. 1-2 | 2021 209 p. 18. IORGA, Nicolae. O foaie de popularisare igienică și economică la 1844-5. Rolul fraților Vîr- nav în Renașterea romănească. In: Revista istorică. 1919, nr. 8-10, pp. 170-187 [online]. [citat 06.09.2020]. Disponibil: http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/22093/1/BCUCLUJ_ FP_279849_1919_005_008_010.pdf 171 172 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Meridian biblioteconomic şi cercetărideistorieapresei.Chişinău:Centruleditorial-poligraficUSM,2012,pp.98-107. Studii interpretare. şi document între Mass-media, (coordonator). Silvia GROSSU, In: (1855-1862). 26. ROMAN, Liviu Iulian. Valoarea documentară a presei din Moldova în perioada unirii Principatelor Editura Universității„Al.I.Cuza”,2014.551p.ISBN978-606-714-056-9. Iași: (1855-1858). Principatelor unirii problematica și Moldova din Presa Iulian. Liviu ROMAN, 25. Editura Științifică,1995.560p.ISBN: București: (1731-1918). românești presei Dicționarul Nicolae. RĂDUICĂ, Georgeta, RĂDUICĂ, 24. 23. PETCU,Marian.Istoriapreseiromâne.(Antologie).București:Editura că. Iași:EdituraPolirom,2012. cronologi Enciclopedie date. în România în jurnalismului Istoria (coordonator). Marian PETCU, 22. 749. 695- pp. 2017, Clujană, Universitară Presa TradițiiCluj-Napoca: România”. din religioase presei ale (coord.). RAD Ilie ŢÂGŞOREAN, Carmen In: creştine. presei a cronologie O Marian. PETCU, 21. pp. 39-42.ISSN1857-1476. nr.2-3: 2006, bibliologic. Magazin In: Kogălniceanu. M. de redactate Revistele Radu. MOŢOC, 20. (antologie). București:Editura Tritonic, 2002,pp.29-38. române presei Istoria M. PETCU, In: 1855. la românesc Jurnalismul Mihai. KOGĂLNICEANU, 19.

973-44-0123-8. T ritonic, 2002. - CZU 023.5(089.7) Oameni în Profesie. Profesie prin BIBLIOTECARUL DIN ZODIA CAPRICORNULUI – ALIONA MUNTEAN

Aliona TOSTOGAN, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Articolul prezintă un omagiu, adresat Abstract: The article pays homage to the Deputy directorului adjunct al Bibliotecii Naționale a Re- Director of the National Library of the Republic of publicii Moldova – Aliona Muntean. Conține date Moldova, Aliona Muntean. It contains biographical biografice și oglindește aspecte importante din ca- data and reflects important aspects of her profes- riera profesională. sional career. Cuvinte-cheie: carieră profesională, Aliona Muntean. Keywords: professional career, Aliona Muntean.

iua de 7 ianuarie este o zi magică a țel. Toate activitățile lor se orientează către lunii lui Gerar (Genarie), pentru că succes. Au un puternic simț al realității. Ei în aceastăZ zi se nasc Capricornii, printre ei aleg întotdeauna cele mai bune soluții din fiind și omagiata noastră Aliona Muntean, multitudinea de alternative posibile, ajutați director adjunct, Direcția Dezvoltarea și fiind de un simț practic deosebit. prelucrarea resurselor infodocumentare. Persoanele născute în această zi nu sunt stânjenite de faptul că se află în prima linie de acțiune, se comportă politicos și mani- erat. Stilul lor sofisticat poate fi fermecător datorită combinației de cunoștințe, rafina- ment și popularitate. Această referință se potrivește întru totul doamnei Aliona Muntean. Născută într-o familie de profesori în satul Rădoaia, raionul Sângerei, ulterior își petrece copilăria pe malul stâng al Nistrului, în satul pitoresc Butuceni, raionul Râbnița – satul de baștină al tatălui. Din fragedă co-

pilărie este atrasă de farmecul miraculos al bibliologic Magazin cărții, lecturând cu plăcere și cu voluptate din colecțiile bibliotecii școlare și sătești, nemaivorbind de biblioteca familiei. Car- tea a fost și este pentru dumneaei cel mai Zodiacul european susține că nativii prețios cadou. Această pasiune dedicată, din Zodia Capricorn se disting prin per- dragostea enormă pentru carte a îndem- suasivitate și corectitudine, perseverență și nat-o ulterior spre Templul Cărții. nr. 1-2 | 2021 adaptabilitate. Sunt susținători fervenți ai A știut să-și aleagă profesia în care lasă o disciplinei, ordinii, seriozității. Răbdători, amprentă personală și în care își echilibrea- raționali, intelectuali, Capricornii trec totul ză perfect libertatea individuală cu datoria. prin prisma rațiunii înainte de a-și fixa un Cu toate că este absolventa Facultății de 173 174 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni fesional. și consecvență, verticalitate pro șialtruism tate și devotament plenar, responsabilitate Aliona Muntean s-aremarcat prin capaci Naționale aRepublicii Moldova. re șiactivitate informațională Bibliotecii al rector adjunct probleme pe deinformatiza îi aduce îndar unnou –postul de post lor, dezvoltarea catalogului electronic. onate: catalogarea șiindexarea documente ces misiunea și obiectivele gesti structurii acumulată oajută suc îndeplinească cu să indexare. Efortul, capacitățile șiexperiența mai subdiviziuni laborioase Catalogare și du-i propusă deconducere funcția acelei proiectulpentru SIBIMOL. tarea, testarea șiperfecționarea soft-ului mentelor. Aparticipat implemen la activ - șiclasificării talogării preliminare- adocu bibliotecii: niul dezvoltării resurselor informaționale a mulând profesională experiență îndome Completarea șidezvoltarea colecțiilor, acu otecar, apoi principal, specialist ca lectivului, înrealizarea atribuţiilor debibli desăvâr mister ţă de lumea a o pentru cărții, infodocumentare, afi mai pentru aproape nicării, Managementul cursul instituțiilor Facultatea dejurnalism șiștiințe comu ale făcând masteratul Universitatea la deStat, „Ion Creangă” dinChișinău, s-areprofilat, a filologie Universității Pedagogice de Stat trunirilor profesionaletrunirilor naționale locale, de comunicări în științificecadrul în niul bibliografiei naţionale. care înscriu valoroasă opagină înpatrimo palmares multe lucrări deautor bogatălă în domeniul bibliologic, are în bine informată, profesiona experienţă cu ş Moldova avenit înprimăvara anului 2005 le-a împărtășit generos colegii. cu nat multiple realizări șiexperiențe care pe consacrați activității de bibliotecar, a adu i s-aintegrat multă cu u ş Pe parcursul acestor ani de activitate, Iar anul 2012, înpreajma de naștere, zilei Anul 2009îiaduce noi provocări, fiin Portofoliul profesional include 26 Tenace BibliotecaLa Națională aRepublicii În cei50deani ai săi, dintre care 15ani i pasiune –olume fabuloasă plină de ş ş i înţelepciune, care pe aiubit-o cu ire. ş achiziționării, inventarierii,- ca i consecventă, disciplinată ş ur inţă înviaţa co sluji credin cu ş i coautor, în secția în secția di- ş ------i dafir în cununadafir în anilor, noi, colegii BNRM, na Aliona Muntean a adăugat tran- 50-lea al – ostarepentru firească bibliotecă”altele. și nicării eficiente”,„Schimbarea șiinovarea ciilor utilizatori”, pentru „Principiile comu - „Tendințe înmanagementul actuale servi „Optimizări rețele pentru de socializare”, zitul general, Laboratoarele (restaurarea)”, de carte, Catalogarea șiindexarea,- Depo Națională Experiențe: aCehiei. Achiziția de Dezvoltare Durabilă 2030”, „Biblioteca comunităților prin susținerea obiectivelor inovative de bibliotecă dezvoltării – baza современность”, „Dezvoltarea serviciilor Республики Молдова: История и „Развитие библиотечного образования demarketing„Repere biblioteconomic”, 2.0 flux de informațieritm în NOU...”, nologiilor noi”, dinRepertoriul „Servicii ment calității”, al „Pentru sau contra teh- organizațională”, „Noțiuni demanage și modelele BNRM, precum „Cultura și internaționale privind experiența sele realizate.sele ie ooportunitate deapune cântar pe succe Popasul aniversar care la aţi ajuns constitu tatea dumneavoastră. în suflet, optimism ş alături deceidragiinimii. trăitemoase în deplină armonie spirituală ţaresă sufletească, parteaveţifru de clipe clipe cât mai durabile desatisfacţie îndelungată,ţă plină derealizări urări debine,se prosperitate îi adresăm cele mai sincere i bunăvoinţă, trăiţi să ani îndelungaţi, pace Dar, ziimportantă, în această când doam- La frumoasa aniversare, frumoasa La Vă dorim- via im întotdeauna plină de energie Să vă ş t La mulțiLa ani! ş i noi realizări în activi ş i mai frumoa ş i sănătate. ş i bucurii, ş i înăl ------

CZU 023.5-057.17:[061.3:02] Oameni în Profesie. Profesie prin LIDIA KULIKOVSKI ȘI TRIBUNA SIMPOZIONULUI ANUL BIBLIOLOGIC

Vera OSOIANU, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Materialul reprezintă o oglindă a Abstract: This article reflects the involvement and implicării și participării Lidiei Kulikovski în orga- participation of Lydia Kulikovsky in organization nizarea și desfășurarea Simpozionului Anul Biblio- and progress of “The Bibliological Year” Sympo- logic…, ajuns în anul 2021 la cea de-a 30-a ediție. sium, which marks its 30th edition in 2021. The Autorul prezintă cele mai importante teme de inte- most important topics of professional interest were res care au fost prezentate comunității biblioteca- presented by her to the library community at these re de la tribuna simpozionului, reflectând parcur- symposiums, reflecting the course of the library sul reformei bibliotecare, inițiate după declararea reform, initiated after the declaration of indepen- Independenței Republicii Moldova în anul 1991. dence of the Republic of Moldova in 1991. The ar- Este și o recunoaștere a contribuției protagonistei ticle is written in gratitude to our protagonist for în dezvoltarea bibliotecilor publice și afirmarea și her contribution to public library development, as- consolidarea domeniului biblioteconomic. sertion and consolidation of library domain. Cuvinte-cheie: Simpozionul Anul Bibliologic, re- Keywords: „The Bibliological Year” Symposium, forma bibliotecilor, model de dezvoltare în biblio- library reform, development model in librarianship, teconomie, brand al profesiei. brand of the profession.

acă ar fi să extrapolăm eticheta fo- siguranță, se vor bucura generațiile viitoare losită de marele filosof Constantin de bibliotecari și alți specialiști, în special NoicaD pentru a caracteriza o personalitate din sfera informării. atât de complexă cum a fost Mihai Emi- Scriam într-un articol recent despre nescu – „Omul deplin al culturii românești”, modele de dezvoltare în biblioteconomie și am putea afirma, cu toată certitudinea, că științele informării și n-am concretizat fap- Lidia Kulikovski este „omul deplin al bibli- tul că este vorba de lipsa publicațiilor, stu- oteconomiei moldovenești”. diilor și materialelor despre acest fenomen. Nu putem vorbi de lipsa modelelor. Pentru că modele care ar putea ghida profesioniștii de generație mai nouă, în curs de afirmare sau cei de generație mai veche, dar în continua căutare, sunt și nu puține. Un bibliologic Magazin model de profesionalism, dăruire, loialitate, consecvență (șirul poate continua) este Lidia Kulikovski. Cu întreaga cariera pusă pe altarul bibliotecii, Lidia Kulikovski este însuși brandul profesiei. Un brand puternic se naște în timp și, cu cât este mai nr. 1-2 | 2021 mare este perioada de afirmare a acestuia, de rezistență în timp, de activitate la scenă Este un model de dezvoltare în profesie deschisă, cu atât brandul este mai puternic de care se bucură generațiile actuale și, cu și greu sau chiar imposibil, de înlocuit. 175 176 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni likovski. „bibliografie” semnatelucrări Lidia de Ku lui, care nu să conțină compartimentul la cercetări, articole etc adiacente domeniu lucrări delicență, lucrări studii decurs, și nu are limită. Puține sunt tezele de doctor, este vorba debibliotecă, ariaargumentelor Academiei sau unsimplu muncitor. Când indiferent este dacă vorba depreședintele te impune punctul devedere înfața oricui, te profesiei, ale care poate și-șipoa discuta are aparte. un loc Este printre distinc vocile bibliotecare, protagonista acestor rânduri imagine profesiei debibliotecar șiinstituției toare demesaje. cele mai mari șiimportante tribune, purtă de bibliotecar etc. Respectiv, s-abucurat de lobby pro șiadvocacy bibliotecă șiprofesia atenționa șisensibiliza decidenții, deaface externi deinfluență, dea promova idei, dea breasla, deasensibiliza factorii interni și mente, posibilități, decomunicare ocazii cu KulikovskiLidia aavut nenumărate- instru internațional) îndiferite detimp, perioade blicane deatestare, formator național (și internaționale, membru comisiei al repu diverselor al expert proiecte naționale și universitar,de specialitate, didactic cadru revistei colegiului (îndiferiți deredacție ani) al dactor revistei al Bibliotecarilor dinRepublica Moldova, re Republica Moldova, președinte Asociației al mai mare bibliotecă publică teritorială din Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” – cea mator de opinie în domeniu, de director al de influență aacestora. atâtcu mai mare cât cu este mai mare raza ilor, inovațiilor, practicilor decalitate este comun a ideilor și resurselor. Impactul ide formării are piatră ca detemelie folosirea în blicii Moldova. Ministerului Culturii șiCultelor Repu al rea nr. 24din decembrie 1991 aColegiului Republicii Moldova, aprobat prin Hotărâ Sistemului al gic Național de Biblioteci al contribuit elaborarea la Modelului Strate re adomeniului, începând anul cu 1990,a Parte importantă a echipei reformatoa În calitatea delider, sa infuencer, for Domeniul biblioteconomie și știința in În depersonalități galeria care au făcut Magazin bibliologic, alte publicații BiblioPolis , membru al ------sunt înevidență, atât scoase realizărileim realizatele totalurile anului precedent și un an Simpozionul la Anul Bibliologic sunt sate prioritățile anul pentru viitor, iar peste pereche. Forumul La Managerilor sunt tra două mari activități au fost concepute în menționat aceste că ocazie această și cu asigură unitatea națională îndomeniu. De de Biblioteci au fost șirămâne axacare rumul Managerilor din Sistemul Național zionul Anul Bibliologic …,derând Fo cu Sistemului Național de Biblioteci, Simpo lidare acomunității, deinterconectare a profesionale”. sale grării norme de apartenență și posibilitatea inte ecare caută specialist înspațiul profesional adomeniului.științificăsocială și fi Astăzi cel mai important element încomunicarea blic profesional rămâne principalul, poate Nataliacu Goian menționa „…spațiul pu Kulikovskidia într-un articol încoautorat de comunicare profesională despre care Li nul este parteimportantă aspațiului public Anul Bibliologic. Cu siguranță, Simpozio- și profesioniști ai domeniului, Simpozionul o mare detimp, perioadă mulți pentru lideri națională șiinternațională etc afost, pentru rilor, experiențelor avansate dinpractica care șidistribuire arezultatelor cercetă - cel mai constant instrument decomuni (acceptmea ar că putea fiși subiectivă), au fost foarte variate. Dar, după părerea informațiilor, cunoștințelor, conținuturilor Evident șiinstrumentele că dedistribuire a încape oviață adevărat cu printre cărți. borare. Va fi,cu siguranță, care în o oglindă actualizată abiobibliografieicurs de în ela geografic ș.a. Așteptcu mare interesediția coordonate etc., index de subiecte, index tuitor, traducător, titluri de ediții îngrijite, denume,indexul detitluri deautor, alcă noastre. auxiliareindexuri zece Cele includ: de titluri tangențiale numelui protagonistei cărți”, editată înanul 2011,inserează 600 bliografia„Lidia Kulikovski: Viața printre științele informării biobi Doar este uriașă. voltarea domeniului biblioteconomie și urmează afi urmează rezolvateviitor. în portante, cât și problemele identificate,care Conceput uninstrument ca deconso Contribuția Kulikovski Lidiei dez la În anii când clocotea munca deechipă ------Oameni în Profesie. Profesie prin la elaborarea materialelor și documentelor larg de probleme, care au constituit palma- care au pus bazele reformei bibliotecare, un resul temelor de interes. document de reglementare, politică, stra- Tema propusă pentru acea primă ediție tegie etc era de neconceput fără participa- a Simpozionului „Serviciul de bibliotecă rea Lidiei Kulikovski. În calitate de șef al pentru minoritățile naționale în munici- secției Dezvoltare în biblioteconomie, apoi piul Chișinău” era foarte importantă în de director adjunct cu responsabilități de acea perioadă. De remarcat că, după de- prim-director adjunct, apoi director ad- clararea Independenței, literatura în limba junct responsabil de activitatea de cercetare română/ moldovenească cu grafie chirilică și dezvoltare în biblioteconomie și științele din colecțiile bibliotecilor se rotea în jur de informării, care este responsabil de organi- 30% din fondul total. În alte limbi, nici nu zarea și desfășurarea Simpozionului Anul era realizată evidența. Bibliologic … și, respectiv, de elaborarea În august 1991 este inaugurată prima agendei, pot pune mărturie că o agendă a filială de carte în limba română „Transil- evenimentului nu putea fi concepută fără vania”, cu participarea mai multor biblio- participarea Lidiei Kulikovski. De fapt, teci județene din Transilvania, România. de-a lungul colaborării și participării în di- Mai apoi mai multe biblioteci județene verse proiecte comune, cel mai des ni s-au din Transilvania au deschis la Chișinău intersectat drumurile pe marginea Simpo- propriile filiale, Biblioteca Județeană Cluj zionului Anul bibliologic… asumându-și dezvoltarea și actualizarea de Cunosc, deci, din propria experiență mai departe a filialei „Transilvania”. Tot în că Simpozionul Anul Bibliologic… a fost acea perioadă are loc și deschiderea filialei apreciat înalt de dna Kulikovski, de aici și „Onisifor Ghibu” (cu ajutorul Bibliotecii implicarea în organizarea acestuia pe par- Metropolitane București). cursul întregii foi de parcurs, încă în depli- În acel an, 1991, începe și bibliografia nă desfășurare. dnei Kulikovski, dacă ne conducem de bi- În procesul de pregătire a aniversării obibliografia editată de BM „B. P. Hasdeu” a 20-a de la prima ediție a Simpozionului în anul 2011. Semnificativă această primă Anul Bibliologic (1 martie 2012), am rea- publicație cu titlul „Ordinul nr. 86: elimi- lizat topul celor mai activi participanți cu nând ambițiile politice: Unele organe de comunicări la cele 19 ediții precedente ale presă îl confundă pe Lenin cu Bulgakov, acestei activități științifice de anvergură. Li- pe Marx cu Soljenițân: (despre fonduri- dia Kulikovski figurează în top cu 14 comu- le bibliotecilor din Chișinău)”, apărută în nicări, întrecută fiind numai de directorul, ziarul Sfatul Țării din 3 iulie 1991. Era în de atunci, al BNRM, care se situa pe primul toiul furtunii, declanșată de apariția renu- loc cu 15 comunicări. Să ne imaginăm câtă mitului ordin nr. 86 „Cu privire la reorien- muncă! Pentru că atunci când pregătești tarea completării fondurilor și excluderea o comunicare pentru o activitate de nivel publicațiilor superflue depășite moral, ne- național, investești în această lucrare tot solicitate de cititori și care nu țin de proce ai adunat mai bun la tema în discuție pe filul de activitate al bibliotecilor publice”, parcursul anilor, invocând experiența loca- din 18 aprilie 1991 al Ministerului Culturii lă, națională și internațională. și Cultelor al Republicii Moldova. Ordinul bibliologic Magazin O găsim neapărat în agenda primei apare pe fonul mișcării de deideologizare a ediții a simpozionului „Anul Bibliologic societății. Și, totuși, semnarea acelui ordin 1991”, imediat după înscăunarea în 1990, a dat mari bătăi de cap ministrului Ion Un- ca director al BM „B. P. Hasdeu”, anul când, gureanu, dar și Direcției Biblioteci a Minis- după declararea Independenței Republicii terului. Din acel prim material desprindem Moldova, începe, în forță, reforma bibliote- esența și poziția civică a Lidiei Kulikovski, nr. 1-2 | 2021 cară și mai apoi, pe parcurs de trei decenii care avea s-o însoțească pe întreg parcursul aproape, la fiecare ediție a Simpozionului. profesional. Ar fi suficientă o simplă analiză a comuni- La ediția următoare, Simpozionul Anul cărilor prezentate pentru a înțelege spectrul Bibliologic 1992, prezintă rezultatele unei 177 178 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni este antrenată într-o privind discuție drep- Bibliologic 1998,comunitatea bibliotecară anta standardului din2018. Înengleză. română a fost tradusă abia vari România, cât noi și la s-a lucrat varianta cu n-a fost tradusă înlimba română. Atât în peste unan, în1998.Această variantă nici Performance Indicators, care avea apară să de Performanță Biblioteci/ pentru Library Standarduluinea Internațional Indicatorii șidezbaterimargi dediscuții pe - perioada dului Internațional destatistică 1994șiîn aprobarea Standard ca Național aStandar catorii deperformanță europeni.” Eradupă care deevaluare aactivității, folosind indi- Municipală „B. P. Hasdeu” în 1997: o încer zionului prezintă comunicarea „Biblioteca bibliotecii. anuluiediția La 1997 a Simpo- torii deperformanță înevaluarea activității mele biblioteci care au implementat indica BM „B. P. Hasdeu” numără se printre pri asuprareflecții activitățilorculturale”. zator bibliotecii al publice încomunitate: ski prezintă șicomunicarea „Rolul civili noastră. tante, încare România ajungea înaintea netezit drumul întoate proiectele impor și, Kulikovski, personal,Lidiei al care ne-a mare prieten bibliotecarilor al moldoveni tatul director Bibliotecii al Județene Cluj, susținută împreună Traian cu Brad, regre 1996 sub forma unei conferințe deinițiere, blice”, apare înagenda Anului Bibliologic Consiliului Europei bibliotecile pentru pu - tecară etc. „Programul PHARE. Inițiativele deinteresiecte comunitatea pentru biblio - fesie nivel la național șiinternațional, pro ologic apromovat deideiînpro mișcările ski. careLidiei deumorul specific țin Kulikov momentele noastre deveselie, multe dintre cât mai sus șicât mai departe”. Am avut și titlul, citez dinmemorie, „Cum sărim să ocupare editorială dinaceiani cu cartea invocândtotală asălii, exemplu ca depre anume ediție aprovocat acea la oexplozie 1944-1955”.oada îmiamintesc Dacă bine, cercetări noi „Politica editorială în peri În următorul an, Simpozionul la Anul Nu poatetrecut fi cu vederea faptulcă Tot anului ediția la Kulikov 1996,Lidia tribuna la SimpozionuluiDe Anul Bibli ------ca publică,ca specificând înfinal: „În aniide blică” mai cu multe argumente pro bibliote - lul/ luare de atitudine „S.O.S biblioteca pu anului 1999înmai multe publicații artico activitățiicazul lor ineficiente”. rea bibliotecilor sătești cele școlare cu în delor biblioteconomice existente; comasa sătești corespunderii încazul lor standar toarele posibilități: păstrarea bibliotecilor activității lor înconformitate- urmă cu reale abibliotecilor sătești șioptimizarea următoarea „Examinarea redacție: stării terului Educației șiȘtiinței” este expusă în sătești șitrecerea lor însubordinea Minis sarea bibliotecilor școlare bibliotecile cu nouă hotărâre deguvern poziția „Coma- Guvernului Republicii Moldova. În această 1999 privind modificarea unor hotărâriale estezia revăzută prin HG nr. 32din22-01- convingători, înanul că pentru 1999deci bibliotecilor publice. pare Se am că fost comunităților prin lichidarea, de fapt, a decidenții denedreptatea care pregătește se re au dus oluptă aconvinge grea pentru și Științei”. comunității Liderii biblioteca lor în subordinea Ministerului Educației școlare bibliotecile cu sătești șitrecerea va care prevedea „Comasarea bibliotecilor a Hotărârii Guvernului Republicii Moldo oficial nitorul bibliotecile publice după publicarea în tecilor publice. aproapeoadă dramatică dinistoria biblio onul Anul Bibliologicperi o 1999 reflectă sau afirmare?”, tema prezentatăla Simpozi- întregiicursul activități. le, publicate par dar șipe perioadă, înacea de interes care apare în mai multe materia posibil în Republica Moldova?” Este o temă tul informație la „Dreptul informație la –e cles atârnă și asupra bibliotecilor. Oare nu trecem reconstrucția la lor, sabia lui Damo unde s-amai noi, păstrat să La înloc ceva. alereconstituipentru sau alereface, acolo lumii ale te cheltuiesc părți sume enorme vei. Acum statele șicomunitățile dinmul decultdinsatelelăcașele șiorașele Moldo istorie, au fost ștersefața depe pământului amintiretristă fără precedent ofurie cu în În același context, publicam începutul la Era marea cumpănă prin care treceau „Biblioteca șicomunitatea: supraviețuire (1998,nr. 100-102,art.1047) Mo ------Oameni în Profesie. Profesie prin s-a aflat și în părțile noastre că biblioteci- au avut o implicare și o prestanță excelentă le, deopotrivă cu școala și biserica, au stat în organizarea și desfășurarea anului pro- întotdeauna la temelia spiritualității unui movării imaginii bibliotecii în comunitate – n e a m”. anul 2009. Toate aspectele teoretice și prac- Situația provocată de cele două hotărâri tice ale acestor activități au fost expuse în de guvern a fost un model clasic de impli- prezentarea „Biblioteca contează în viața ta: care a liderilor bibliotecari în protejarea in- proiect de promovare a imaginii”, în cadrul tereselor bibliotecilor publice și comunica- Simpozionului Anului Bibliologic 2009. În rea Lidiei Kulikovski este foarte elocventă ajutor bibliotecarilor și pentru organiza- în acest context. rea eficientă a campaniei de promovare a Cuvântul de deschidere a Anului Bi- imaginii, Biblioteca Națională a Republicii bliologic 2001 în calitate de președintele Moldova a elaborat lucrarea Imaginea bibli- Asociației Bibliotecarilor din Republica otecii publice în comunitate. Pentru această Moldova (ABRM) a însemnat o trecere lucrare Lidia Kulikovski a pregătit materi- în revistă a tuturor realizărilor, dar și pro- alul Imaginea bibliotecii municipale „B. P. blemelor înregistrare pe parcursul anului Hasdeu” – construct multidimensional. De precedent. Menționăm că simpozionul a menționat că această lucrare a fost printre fost tribuna perfectă și pentru Asociația primele full-texte plasate pe Blogul de bibli- Bibliotecarilor din Republica Moldova. În oteconomie și știința informării, lansat în unii ani agenda simpozionului a fost ajus- anul 2010. Lucrarea se numără printre cele tată în așa fel ca să includă spațiu și pen- mai accesate și descărcate lucrări. La data tru conferința ordinară a ABRM. În așa fel când lucram asupra acestui material (fe- colegii din teritoriu salvau timp și finanțe, bruarie 2021) era descărcată de 14 966 ori. participând la ambele evenimente printr-o Tema este o prezență constantă în activita- singură deplasare la Chișinău. tea protagonistei. De imaginea și impactul La Simpozionul Anul Bibliologic 2003, bibliotecii în comunitate depinde prezen- axa prezentării o constituia „Bibliotecile și tul și rezistența în timp a acesteia. Este și societatea informațională globală”. motivul pentru care, peste 10 ani, în anul Interesul pentru viziunea bibliotecii vi- 2019 s-a revenit la această temă, anul 2019 itorului este foarte pronunțat în comuni- fiind declarat anul promovării imaginii bi- carea „Tendințe și schimbări de schemă la bliotecii în comunitate. Ca și în Campania solicitarea viitorului”, prezentată la Simpo- anului 2009, această prioritate națională zionul Anul Bibliologic 2006. a avut menirea să dea o nouă dimensiune O temă absolut indispensabilă timpului activităților de promovare a bibliotecii ca „Tehnologiile informaționale – catalizator al bază pentru știință, cultură, cunoaștere și a inovațiilor și schimbărilor proceselor teh- valorilor de bază ale democrației. La zece nologice la BM „B. P. Hasdeu” este dezbă- ani după prima campanie de promovare a tută la Simpozionul Anul Bibliologic 2007. imaginii, cea din anul 2009, era timpul unei De aici și mai departe inovațiile, creati- contabilizări. Constatăm că din anul 2009 vitatea, serviciile moderne, bazate pe aces- până în anul 2019 numărul bibliotecilor s-a tea, vor constitui piatra de temelie a tuturor redus cu 47 și fenomenul reducerilor este activităților și temelor de cercetare ale dnei deja un minus de imagine. O scădere con- bibliologic Magazin Kulikovski. statăm și în numărul bibliotecarilor, din bi- Promovarea bibliotecii, a resurselor și bliotecile publice teritoriale, de la 2504 în a serviciilor oferite a fost dintotdeauna anul 2009 la 2386 în anul 2017, respectiv partea vulnerabilă a profesioniștilor din minus 118 bibliotecari. Numărul total de biblioteconomie și știința informării. Stu- personal din Sistemul Național de Biblio- diile demonstrează că aceasta este o pro- teci a fost în anul 2017 de 4307, cu 354 mai nr. 1-2 | 2021 blemă specifică comunității bibliotecare puțin decât în 2009 (4661). Cifrele invoca- internaționale. te sunt un prim argument despre imaginea Conștienți de această problemă, colegii bibliotecii în comunitățile servite. Un cal- de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” cul simplu demonstrează că bibliotecarii 179 180 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni la tribunăla unreprezentant sau altul Bibli al bibliotecare, indiferent cepoziție urcă depe enorm demult decomunicat comunității Chișinău,cipală instituție ca deelită, are părere derău, Biblioteca că pentru Muni împărtășit, distribuit. Constat cu aceasta Kulikovski are încă atâtea decomunicat, înțeles, dar nu întotalitate, dna că pentru cret tribuna dela Simpozionului. Lucru de P. Hasdeu”, dna Kulikovski retrage se dis terea ștafetei noului director B.M. al „B. BM,carela înanul începe 2013,transmi Bibliologic care la participă. profesională”. Este ultimul Simpozion Anul deveac 2015–unsfert desolidaritatelogic BiblioBibliologic „Anul genericul 2015cu Simpozionului 2016încadrul martie Anul nata. Acest panel aavut dediscuții 30 la loc lly Țurcan, Ludmila Corghenci șisubsem a participat alături deClaudia Ne Balaban, biblioteconomie șiștiința informării care la platformăca deconsolidare adomeniului Simpozionuldiscuții Bibliologic „Anul …” ciere aacestuia afost expusă șiînPanelul de munitatea bibliotecară. Oformulă deapre parcurs aunit dedecenii șiconsolidat co activitateaceastă denivel național, care pe posibilitățile oferite deAnul Bibliologic, Kulikovskitul Lidia că aapreciat mult eveniment deosebit. mărturia recunoașterii importanței unui serioasă” era replicată și de alte colege. Era Poptămaș.trie fapt, De „atitudine această șiprieteniilegii noști Traian Brad șiDimi noi, lucru remarcat (dar și apreciat!) de co întâlnire își pregătea Lidia dintimp șihaine interese, proiecte, viziuni. Pentru această facultate, prietenii, aceleași persoanele cu întâlni de a-ți colegii de sonală, o ocazie uniune profesională, este osărbătoare per Bibliologic erașieste mai mult decât ore reformei bibliotecare, Simpozionul Anul careparte pe oare biblioteca. voltării comunităților șiapersoanelor în luămimpactuldacă asupra în calcul dez remunerare onorabilă, dar enorm demare tul central șibugetele leasigure să o locale buge destul ca țării, pentru o cifră demică constituie aproximativ 0,12%dinpopulația Odată cu transferulOdată demanagement cu Cunosc dinproprie fap experiență - Pentru foarte mulți dintre noi, generația ------likovski aurcat toate treptele spre culmea șansă:nici această „Nu știu dna Ku dacă formării. domeniului biblioteconomie șiștiința in învățământului formal șinonformal a(ale) a avut dispoziție la șitribuna (tribunele) meniului. Paralel activitatea cu demanager, câttică, și, ado mai practică partea ales, cunoaște înprofunzime, atât teore partea bi despre ca biblioteconomistul total, care votament absolut. îndrăgostit incurabil debibliotecă, unde- te reprezenta unîmpătimit profesiei, al un detoatăun model fascinațiacare-l pe poa deschidere această la De și depărtare văd spredecenii activitatea Kulikovski. Lidiei e”. r a r modele eficiente de comunicare și colabo tul tuturor bibliotecarilor căutăm noștri, să Pentru ne aceasta trebuie conjugăm să efor plăti care pe greșelile pentru le-am făcut. vom elabora programe inovatoare șivom idei noi, intensifica activitatea de cercetare, buie fieuna de să succes, vom experimenta care în2002ABRM tre- vrea s-oderuleze citat mai sus, menționa „Activitatea că pe tate dePreședinte ABRM. În al materialul nomică mondială apromovat-o șiîncali conomia mondială”. creareala pozitive imaginii sale înbibliote în publicații dereferință străine contribuie tarele Republicii Moldova, iar prezența ei bibliografi,peste adevenitși cunoscută ho titanică abibliotecarilor noștri-cercetători, otecilor noastre, care, defapt, este munca tivitatea științifică șidecercetare a bibli sinteze”, dna Kulikovski menționa- „Ac că intitulat Bibliologic „Anul 2001: analize și material publicat în invitați dinRomânia, Franța, SUA. Într-un activitate la că numeroși participă specialiști bibliotecară internațională, dat fiind faptul sprerămâne serioasă comunitatea o poartă otecii. le-a adunat înpalmares, dar știu simpa că careși pe dintre mențiunile statului încă nu recunoașterii meritelor nivel la sale destat Am scris și cu altă ocazie, dar altă ocazie, nu șicu Am scris ratez Despre Kulikovski Lidia putem vor Personal am odeschidere depeste patru Apropierea decomunitatea biblioteco Simpozionul Anul Bibliologic afost și Gazeta bibliotecarului, Gazeta ------

Oameni în Profesie. Profesie prin tia, recunoștința și admirația colegilor le-a adunate, Lidia are atâtea de dăruit și încă câștigat demult și foarte mulți se mândresc urmează să ne minuneze, iar noi urmează cu faptul și-și revendică dreptul s-o aibă în să ne bucurăm și în continuare de această preajmă. Cu atâta experiență și cunoștințe energie molipsitoare”.

Referințe bibliografice: 1. ANUL Bibliologic – 25 de ani: colaborarea, dezvoltare, impact. Chișinău: BNRM, 2016. 70 p. ISBN 978-9975-9696-6-6. 2. Cu privire la reorientarea completării fondurilor și excluderea publicațiilor superflue depășite moral, nesolicitate de cititori și care nu țin de profilul de activitate al bibliotecilor publice. Ordinul din 18 aprilie 1991 al Ministerului Culturii și Cultelor al Republicii Moldova. In: Biblioteconomia Moldovei. Cadru de reglementare. Chișinău, 1993, pp. 50-53. 3. CURRICULUM vitae Lidia Kulikovski. [citat 12 februarie 2021]. Disponibil: http://media-azi.md/ sites/default/files/experte_cv/CURRICULUM%20VITAE%20Lidia%20%20Kulikovski%20.pdf 4. Hotărârea Guvernului nr.32 din 22-01-1999 privind modificarea unor hotărâri ale Guvernului Repu- blicii Moldova. [citat 12 februarie 2021]. Disponiobil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_ id=47983&lang=ro 5. KULIKOVSKI, Lidia, Goian, Natalia. Spațiul public de comunicare profesională – revistele de specialitate. In: Contribuții biblioteconomice (teoretice și praxiologice). Culegere de articole (2008-2012. Chișinău, 2012, pp. 304-305. 6. OSOIANU, Vera. Un nume de marcă (brand). In: Viața printre cărți: Lidia Kulikovski. Biobibliogra- fie. Chișinău: Magna-Princeps SRL, 2011, pp.182-183. 7. VIAȚA printre cărți: Lidia Kulikovski. Biobibliografie. Chișinău: Magna_Princeps SRL, 2011. 232 p. ISBN 978-9975-9889-7-1. Magazin bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2021

181 182 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni cumentară, managementulcalității. do- componenta Barbei, Svetlana Cuvinte-cheie: de calitateîninstituție. management unui implementarea pentru acesteia capacitățile analitice ale protagonistei, evidență contribuțiile în scoate de Autorul evidențiat. demn de și profesionalurmat parcurs un are care dova, Mol- Republicii a Naționale Bibliotecii cadrul din pentru omagiu Svetlana Barbei, șef secție Dezvoltare un instituțională prezintă Articolul Rezumat: a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Ludmila CORGHENCI, eforturilor, acțiunilor, implicațiilor. Orăde lume. Paginile – sunt cărții oînregistrare a –estedă numele tău, introducerea pentru felul: Viața este ocarte. ca Pagina de gar Esența acestui citat poate fi prezentată în succesul oratoric șidezvoltarea personală. deinspirațiete decărți pentru șighiduri tor nord-american, autorul unei lungi lis lui Grenville (1868-1935),unau Kleiser dership aur de concrete. cazurile ral abordând clar, metodic, creativ, multilate lentă problemei/situației, îndezghiocarea ojudecată posedând exce logic, acționează - de invidiat (însensbun!): Persoană, un spirit cu și capacități analitice preluate demulți colegi drept modele… O mative, strategii șipolitici instituționale, reprezentative dereglementare, acte nor care a elaborat și a pus înaplicare cele mai Republicii Moldova (BNRM). OPersoană rațională a activității Bibliotecii Naționale a blioteconomiei naționale, în organizarea CZU 023.5(089.7) E John C.Maxwell, înlucrarea Lea sa OMUL CARE NEINTENȚIONATOMUL CARE NEFORMEAZĂ ȘINE merite deosebite îndezvoltarea bi ste vorba despre oPersoană care are , vine cu uncitat, vine cu aparținând CONDUCE ÎNPROFESIE… care gândește și ------formator atelierului în cadrul de informații un exemplu: prestanța Svetlanei ca Barbei și convingător!) Doar șiînscris… verbal unui delucru, grup deacomunica (frumos araporta,culta, aîntreține funcționalitatea conomie șiștiințe informării, ale deaas lui analist mai deforță înbibliote expert, infinitpagini,care de capacitatea relevă ce- acestuita articol. Domnia fiindcă Barbei, Saeste protagonis siste… [4,p. 314]. oră înregistrează cetrebuie se ceea, per să ture, qualitymanagement. Keywords: the institution. in system management quality a of implementation the to contribution protagonisther the and of skills analytical the emphasizes author The path. career highlighting and following worth a has who dova, tion of the National Library of the Republic of Mol- Sec- Development Institutional the of head Barbei, Abstract: Cartea Domniei conține Sale Cartea unnumăr Oare câte are pagini Svetlanei Cartea h atce as oae o Svetlana to homage pays article The vtaa abi dcmnay struc- documentary Barbei, Svetlana - - - - Oameni în Profesie. Profesie prin și discuții cu tema „Organizarea și tegii și altele), care pe lângă rolul de instru- funcționarea Sistemului de Control Intern mente manageriale, servesc și ca modele Managerial” (21 octombrie 2020, BNRM) a pentru bibliotecile din cadrul sistemului scos în evidență capacitățile de comunica- național. Menționăm și un document uni- tor/formator eficient, care poate și dorește cat, la care și-a adus contribuția profesiona- să împartă „analiza” cu alții. lă Svetlana Barbei – „Indice de competențe Or, un comunicator, o persoană care profesionale” http://www.bnrm.md/files/ este situată permanent în „epicentrul” pro- biblioteca/INDICE-DE-COMPETENTE- fesional instituțional, are obiceiul de a pune PROFESIONALE.pdf. Adresând întreba- întrebări și de a căuta răspunsuri la aces- rea valoroasă – De ce avem nevoie de acest tea. Îmi permit să afirm, că Svetlana Barbei document? – ni se oferă și răspunsul: „Indi- este permanent „măcinată” de întrebări în cele de competențe este destinat să susțină scopul rezolvării problemelor, relaționării personalul Bibliotecii în identificarea şi cu colegii, implicării acestora în analize și dezvoltarea competențelor, inclusiv a celor, luare de decizii, împărtășirii gândurilor. care pot fi mai importante în deservirea efi- Altă mulțime de pagini din Cartea cientă a comunității. Lucrarea poate consti- Svetlanei Barbei descriu și ne conving pri- tui un suport important pentru managerii vind orientarea și implicarea permanen- Bibliotecii în procesul de elaborare a fișelor tă a protagonistei în activități de progra- de post și a programelor de formare profe- mare/planificare curentă și strategică, de sională continuă a lucrătorilor. Acest docu- modelare previzibilă, de restructurare și ment, de asemenea, poate fi folosit de către îmbunătățire. unii specialiști, care au intenția de a-și op- Următoarele pagini din Cartea Svetla- timiza calificarea sa, identificând, în acest nei Barbei reflectă tendința permanentă a scop, competențele necesare pe care trebuie acesteia de a acumula informația veridică, să le dobândească sau să le îmbunătățească corectă, și de a o valorifica pentru a identi- în cazul trecerii în altă subdiviziune sau pe fica pozițiile slabe și puternice profesiona- o treaptă mai înaltă de salarizare” [2, p. 7] le, axele de centrare a eforturilor, a construi Este marea grijă a doamnei Svetlana idei noi în baza celor acumulate. Este vorba Barbei – de a ține componenta documenta- despre faptul (adaptându-ne la terminolo- ră a BNRM conform cerințelor, prevăzute gia actuală privind competențele de dezvol- de SM SR EN ISO 9001:2015 „Sisteme de tare personală), că Domnia Sa este prezentă management al calității. Cerințe”: docu- cu o calitate esențială atât din punct de ve- mentele să fie formulate adecvat ca for- dere personal, cât și profesional – gândire mat, aranjare, text, aprobate de factorii de critică. Această calitate aduce beneficii atât resort; la fel de important – să fie disponibi- personale, dar și instituției – în postul Dân- le, cunoscute și „învățate”; să fie actualizate, sei de șef al secției Dezvoltare Instituțională ușor regăsite și utilizate corespunzător [5]. din cadrul BNRM. Ba chiar și mai nou – recent Svetlana Barbei Paginile Cărții Svetlanei Barbei înscriu a lansat un ciclu de activități educațional- și informații relevante privind finalitățile / metodologice privind managementul con- produsele ori rezultatele materializate trolului intern al calității, managementul ale activității creative și analitice. Ne re- riscul. bibliologic Magazin ferim la programele și rapoartele anua- Portofoliul profesional al BNRM, le instituționale, care au devenit o parte în funcție de prevederile standardului excelentă a componentei documentare menționat mai sus, dar și grație eforturi- a BNRM. Dar și la textele strategiilor, re- lor managerului-analist Svetlana Barbei, gulamentelor (strategia de dezvoltare conține documente categorisite după cum instituțională 2019-2021, strategia de for- urmează: nr. 1-2 | 2021 mare profesională continuă a personalului . documente de organizare, directive de specialitate și altele – a se vedea http:// (politici și strategii, statut și ROF al BNRM, www.bnrm.md/index.php/biblioteca/des- ale subdiviziunilor acesteia, ale consiliilor pre-noi/strategii-politici-si-programe/stra- specializate etc.) 183 184 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni dăm compartimentuluilectura „Cultura acestuia. al peutic Drept exemplu recoman reieșind dinrolul educațional, social, tera acceptă umorul, administrează,Barbei șiîl comune, învățăm, să facem….Svetlana să vremtăm, ne să apropiem să prin interese poate cel mai important –ne faces-oascul ne relaxămdem șisă dar benefic, efect ca citate aDomniei ne facenu Sale râ doar să inteligentZicem –deoarece capa această un simț dezvoltat umorului al inteligent. ponsabilă, organizată –Svetlana are Barbei dere procesele BNRM). cu ale debază de documente fiind structurat încorespun - metodologice instituționale; acest sistem specifice) alte documente învigoare) comunității standardele servite deprofil, instituțional, despecificul ză înfuncție al ce (documente analitice, care abordea- 5. SM SR EN ISO 9001:2015 „Sisteme de management al calității. Cerințe. Adoptat de Institutul de Adoptat Cerințe. Național deStandardizarela23octombrie2015.Chișinău,42p.Manuscris. calității. al management de „Sisteme 9001:2015 ISO EN SR SM 5. 2010. 326p.ISBN978-973-162-056-5. Amaltea, București: lider. de viață într-o învățate Lecții : aur de Leadership C. John MAXWELL, 4. teci. Chișinău:BNRM,2017.216p.ISBN978-9975-110-86-0. Biblio de Național Sistemului al zero meridianul – Moldova Republicii a BIBLIOTECANațională 3. files/biblioteca/INDICE-DE-COMPETENTE-PROFESIONALE.pdf Disponibil: 2021]. februarie 23 [citat p. 84 2016. BNRM, Chișinău: Moldova. cii 2021].Disponibil: 2. BARBEI, Svetlana, Sanduță, Elena. Indice 22februarie de competențe profesionale. Bibl. Națională a Republi [citat și exemple. ro.chalized.com/abilitati-analitice-definitie-lista-si-exemple/ liste Definiție, analitice. ABILITĂȚI 1. Referințe bibliografice: Fiind o persoană foarte serioasă șiresFiind foarte opersoană serioasă . . . documente documente tehnologice (instrucțiuni documente normative aplicații (cu ş t iinţifico-metodologi ------tă… dedura șiperspective deschideri gă, cu instituție șicomunitatea profesională. nă, incluzând acesta șieducația, rolul în reprezintă mai mult decât munca cotidia Domniei reflectă Sale traseul Dar din punct de vedere conținutului, al în postură debibliotecar ovârstă la tânără. onal înlimitele BNRM, aici fiind angajată Svetlanacă are Barbei unparcurs profesi cunoaștem, oapreciem șiorespectăm! re referință există înnoi, colegii, ceicare o alte publicații. mai Credem- cea că devaloa de referință BNRM „Calendar ale Național”, biografic și bibliografic, incluse edițiile în prezentate mai multe referințe de caracter articol [3,p. 200-203]. adus contribuția protagonista prezentului dedicată BNRM, conținutul la și-a căruia despre BNRM” dinmonografia aniversară organizațională: povestiri, mituri, credințe O carierăcare durează oviață întrea Nu ne rămâne decât mai să menționăm Despre doamna Svetlana pot fi Barbei

http://www.bnrm.md/ o carierăcare https:// ------CZU 02(048) Recenzii. Inforaft UN MANUAL PRACTIC DE BIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINȚE ALE INFORMĂRII PENTRU LUMEA BIBLIOTECARĂ

oteca este regăsită ca instituție socială în funcție de nivelul de dezvoltare al societății, Raisa PLĂIEȘU, circulație a informației, nivelul de educație Biblioteca Națională al populației și alți factori. Astfel, putem identifica următoarele prezențe ale bibliote- a Republicii Moldova cii în timp și spațiu: biblioteca antichității, biblioteca medievală, biblioteca în epoca Renașterii și perioada modernă, biblioteca Cartea a fost și va rămâne un izvor ne- secolului XX – în contextul democratiză- secat de cunoștințe, fără de care omenirii accesului la informație, biblioteca mo- rea nu ar putea exista. Lumina ei de citire dernă, biblioteca tradițională, biblioteca este cel mai corect drum al vieții omului, electronică, biblioteca digitală, biblioteca unde îl îndrumă pe căile cele mai principa- 2.0 – se caracterizează prin patru elemente le al mersului său prin timp. Cartea poa- esențiale: centrată pe utilizator (utilizatorii te fi considerată un depozit al inteligenței care participă la crearea conținutului și ser- omenești, conținând în filele ei cunoștințe, viciilor); în colecții și servicii aplică com- sensibilități și emoții. Ea este o comoară ponente audio și video; interrelaționează pe fără de preț, care adună cele mai frumoase Web și rețelele de socializare; este deschisă gânduri ale autorilor pe care cititorii le pot schimbărilor. folosi. Esența și orientările dezvoltării biblio- Avalanșele de cărți apărute la etapa actu- tecilor sunt reflectate în cele cinci Legi ale ală în cele mai diverse ipostaze de lux edi- lui Ranganathan (Shiyali Ramamrita Ran- torial-poligrafice, atât artistice cât și în alte ganathan – matematician și bibliotecar domenii, își ocupă locul pe polițele maga- din India (1892-1972), elaborate în prima zinelor, unde cititorii nu pot să le procure jumătate a sec. al XX-lea, actuale și viabile pe toate, că nu-i permite bugetul. Și în aju- până în zilele noastre. tor îi vine biblioteca, care este templul în- La cârma bibliotecii este bibliotecarul, văţăturii, deoarece doar în bibliotecă omul care este persoana cu o pregătire profesio- poate să-și hrănească sufletul şi gândul cu nală în domeniul biblioteconomiei, respon- cele mai diverse cunoştinţe, având acces li- sabilă de organizarea colecțiilor în biblio- ber la toate cărțile de care are nevoie. Din tecă. A fi bibliotecar înseamnă cunoaștere, păcate, astăzi Internetul şi alte tehnologii echilibru, perseverenţă, cultură, informa- informaţionale concurează cu biblioteca, ţie, pregătire, răbdare, spirit de prudenţă, dar totuşi, cred că nimeni niciodată nu va amabilitate, simţ analitic, spirit critic, cre- reuşi să înlocuiască cartea pe suport de ativitate, capacitate de sinteză, curiozitate hârtie cu alte invenţii. Biblioteca va rămâ- intelectuală, rigoare etc. Profesionistul din ne mereu cu ușile deschise pentru omenire, bibliotecă nu este un simplu angajat care bibliologic Magazin pentru că doar ea este uşa larg deschisă spre difuzează cartea sau informaţia în format viitor şi doar într-o bibliotecă ai şansa să fii tipărit. În raport cu clienţii bibliotecii, el superior. Biblioteca este ca o a doua casă, caută să înţeleagă interlocutorul, psihologia o şcoală unde poţi mereu învăţa. Să citești şi personalitatea fiecărui beneficiar. El este şi să frecventezi biblioteca în timpul liber a un agent cultural şi educaţional, utilizează devenit o obişnuinţă. Biblioteca ne ghidea- oportunităţile pentru îmbogăţirea cunoş- nr. 1-2 | 2021 ză ca printr-un labirint de enigme, care ne tinţelor profesionale. El face cultură la locul ajută să devenim mai inteligenţi, mai buni său de muncă. El ştie să selecteze din multi- ş i mai deştepţi, pentru că nicăieri nu vom tudinea de documente pe cele mai valoroa- găsi un limbaj mai frumos şi mai corect se şi să le difuzeze în rândul utilizatorilor. decât în carte. De-a lungul istoriei bibli- El identifică cele mai importante elemente 185 186 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Recenzii. Inforaft să promovezesă politicile procesul deinstruire bibliotecă, unde trebuie implice se să în îninteriorulloc profesional cadrului din statutul decercetător îndomeniu. Toate acestea îiconferă bibliotecarului Bibliotecarul este într-o formare continuă. contact permanent utilizatorii cu care presupune deprofesionalism ungrad o bibliotecă după standarde fapt specifice, ş regulilete domeniului cu biblioteconomic Prelucrează documentele în conformita obiectivelor,ale ierarhizarea lor valorică. na DMITRIC, Veronica BOR OSOIANU, Valentina POPA, Ecateri- COSOVAN,ca POVESTCA, Lilia VERA MUNTEAN, Aliona TOSTOGAN, Veroni CORGHENCI, PINTILEI, Elena Aliona va șiCamera Națională Ludmila aCărții: Bibliotecaei dela Națională Moldo aR. profesioniști îndomeniul biblioteconomi de o echipă practic scris de autori, specialiști Moldova. R. al Cercetării Este unmanual borare Ministerul Educației, cu Culturii și Naționale a Republicii Moldova, în cola iinţe Informării ale Bibliotecii dincadrul Ş Profesională Continuă în Biblioteconomie borată șicoordonată deFormare deCentrul Manual practic informării. ale editorial recent științe și –Biblioteconomie meniul biblioteconomiei, care aș propune un este literatura profesională didactică îndo- avansate îndomeniu. schimbarea ţire a calităţii muncii executate naţional, să- niului biblioteconomic promovezesă tradiţiile tic estetic destinat toată pentru lumea bibliote- Naționale Moldova. aR. Acest manual prac care de Consiliul Bibliotecii redacțional al Manualul a fost recomandat publi pentru Ludmila CORGHENCI șiVera OSOIANU. CHITOROAGĂ. Coordonatorii ediției sunt: CEBOTARI, Renata COZONAC, Valentina VASILICA, Angela DRĂGĂNEL, Margareta lă, să studieze să lă, noi modalităţi deîmbunătă problemelor referitoare viaţa la profesiona procesul la participe deinformare asupra te satisfacerea unor interese personale, să contribuţia afilierile personală profesionale, tuţiei care pe oreprezintă, susţină să prin i bibliologic, organizează activitatea într- t Modul de instruire bibliotecarului al are Sursa deautoinstruire bibliotecarului al ş ş i implementarea tehnologiilor i facă meseria fără apermi meseria i facă ş i formare continuă, ş ş i realizăriledome ş i infodocumentar i interesele insti -lucrare ela- ş Ş i să acceptei să , Victoria ş i cartea. i cartea. ş ş ş ------i i i

cii Naționale Moldova. aR. editorial-poligrafical Centrul Bibliotede la crări echipei a fost redacționale în posesia teconomie, informare șidocumentare. pactului bibliotecii; Standartizarea înbiblio nuă; Statistica debibliotecă. Evaluarea im profesională șiformarea profesională conti cialitate dinbibliotecile publice. Formarea activitatea bibliotecară; Personalul despe Conceptul,în rolul marketingului șifuncțiile blică; Studii șicercetări înbiblioteca publică; informare șidocumentare înbiblioteca pu debibliotecă;publice. Activitatea Servicii de bibliotecii;colecțiilor Utilizatorii bibliotecii bibliotecă; Instrumente deinformare asupra informaționale; Prezervarea de colecțiilor voltarea debibliotecă; colecțiilor Resurse șirolulca - Dez modernă; eiînsocietatea următoarele compartimente: Bibliote profesionale.”mării for dezvoltarea la contribui va și biblioteci interes de către personalul de specialitate din Sperăm că lucrarea de faţă va fi acceptată cu a personalului de specialitate din biblioteci. a dezvolta capacitatea inovativă omenii diferite de studii, dorinţa auto competenţelor, continuă a dezvoltarea spre de rilor fiind de a încuraja luri într-o manieră accesibilă persoanelor nive de prezentat este acestuia Conţinutul fesională. pro activitatea pentru suficiente competențe pregătescse devină să angajați și nu dețin lul angajat în biblioteci, cât iinţe Informării ale aBNRM: „ ş constituie un reper util atât pentru persona Profesională Continuă înBiblioteconomie Corghenci,deFormare Centrului mila șefa prefațatorulrul, acestei lucrări doamna Lud- cară, după menționează cum șicoordonato i Ş Responsabilitatea de editare a acestei lu Conținutul acestui manual oglindește t ş i d ş i as ş timula înclinaţia i p entru cei care ş Manualul Manualul i cr eativă ------Autorii articolelor AUTORII ARTICOLELOR

BAHMUTEANU, Tatiana – șef al DRĂGĂNEL, Angela – specialist prin- Centrului editorial-poligrafic, Biblioteca cipal, secția Studii și cercetări, Biblioteca Națională a Republicii Moldova Națională a Republicii Moldova E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] ORCID: 0000-0001-6749-6782 BALEANU, Rodica – specialist principal, secția Marketing și comunicare socio- GHEORGHIȚA, Angela – bibliotecar culturală, Biblioteca Națională a Republicii principal, Biblioteca Științifică Medicală a Moldova IP Universitatea de Stat de Medicină și Far- E-mail: [email protected] macie „Nicolae Testemițanu” E-mail: [email protected] BITERE, Sanda Beatrice – bibliograf, Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” GHIMPU, Vlad – doctor în istorie, cer- Iași, România cetător științific, coordonator la Muzeul E-mail: [email protected] Național de Istorie a Moldovei BOLGARINA, Elina – șef al secției Li- E-mail: [email protected] teraturile lumii, Biblioteca Națională a Re- publicii Moldova HABAȘESCU, Silvia – șef serviciu E-mail: [email protected] Asistență informațională, Biblioteca Știin- ORCID 0000-0001-8887-9838 țifică a Academiei de Studii Economice a Moldovei BORȘ, Veronica – director adjunct, Bi- E-mail: [email protected] blioteca Națională a Republicii Moldova E-mail: [email protected] Protoiereul LISNIC, Ioan – dr., paro- ORCID 0000-0002-5739-3324 hul Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”, satul Putinești, raionul Florești BULICHE, Genoveva-Irina – bibli- E-mail: [email protected] ograf, Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași, România Protoiereul MELINTI, Maxim – doc- E-mail: [email protected] tor în istorie, parohul Bisericii „Acoperă- mântul Maicii Domnului”, s. Ghidighici, CORGHENCI, Ludmila – șef al Cen- mun. Chișinău trului de Formare Profesională Continuă E-mail: [email protected] în Biblioteconomie și Științe ale Informării, Biblioteca Națională a Republicii Moldova MIRON, Svetlana – ş ef al secției Colec- E-mail: [email protected] ţia de arte şi hărţi, Biblioteca Naţională a

ORCID: 0000-0002-0248-9108 bibliologic Magazin Republicii Moldova COSOVAN, Veronica – șef al secției E-mail: [email protected] Carte veche și rară, Biblioteca Națională a Republicii Moldova Protoiereul Mitrofor MOȘIN, Octavi- E-mail: [email protected] an – doctor, conferențiar universitar, Uni- versitatea de Stat din Moldova COȘCIUG, Tamara – specialist superi- E-mail: moș[email protected] nr. 1-2 | 2021 or, secția Cultură și turism din cadrul Con- siliului raional Soroca MUNTEAN, Aliona – director adjunct, E-mail: [email protected] Biblioteca Națională a Republicii Moldova E-mail: [email protected] 187 188 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Autorii articolelor Moldova superior, Strășeni Sadoveanu”, Publicăteca „Mihail Raională blioteca Națională aRepublicii Moldova Moldova lector, Academia de Teologie Ortodoxă din Economice aMoldovei Biblioteca Științifică a de Academiei Studii Medicină șiFarmacie „Nicolae Testemițanu” Științifică aIP Medicală Universitatea de Stat de E-mail: [email protected] PLĂIEȘU, –scriitoare, Raisa specialist E-mail: [email protected] PĂDURE, ORCID: 0000-0001-8509-8796 E-mail: [email protected] OSOIANU, Vera – E-mail: [email protected] Protoiereul ONICOV, Eugen – E-mail: [email protected] NICUȚA, Ina – E-mail: AdelaNEGURĂ, – Biblioteca Națională aRepublicii [email protected] Nadejda bibliotecar principal, director adjunct, șef sector,șef – director, Biblio- Biblioteca Biblioteca doctor,

Bi -

Bibliotecarilor dinRepublica Moldova cii Moldova, director executiv Asociației al și cercetări, Biblioteca Națională aRepubli Moldova adjunct, demiei deStudii Economice aMoldovei carea colecțiilor, Biblioteca Științifică a Aca Biblioteca Națională aRepublicii Moldova în Biblioteconomie șiȘtiințe Informării, ale de Centrul Moldova statistică, ORCID: 0000-0001-7366-9512 E-mail: [email protected] VASILICA, Victoria Studii secție – șef E-mail: [email protected] TOSTOGAN, Aliona – E-mail: [email protected] SUVAC, Natalia E-mail: [email protected] POVESTCA, principal, –specialist Lilia E-mail: [email protected] POPA, Victoria de Centrului al –șef Biblioteca Națională aRepublicii Biblioteca Națională aRepublicii Formare Profesională Continuă –

șef serviciu Comuni serviciu șef prim-director - - - GHID PENTRU AUTORI Ghid pentru autori

1. Cerințele privind prezentarea arti- rânduri 1; cursiv; nu va depăși 200 de semne); colelor în revista „Magazin bibliologic” . cuvinte-cheie în limbile română și en- sunt elaborate în baza prevederilor Regu- gleză (stânga-dreapta, size 11; cursiv; spațiu lamentului cu privire la evaluarea, clasifi- între rânduri 1); carea și monitorizarea revistelor științifice, . textul articolului (size 12; spațiu în- aprobat prin decizia nr. 6 din 18 decem- tre rânduri 1,5; volumul unui articol nu va brie 2018 a Consiliului de conducere al depăși 10-15 pagini A4); fiecare articol va fi Agenției Naționale de Asigurare a Calității însoțit de referințe bibliografice (a se vedea în Educație și Cercetare. poziția 9 din prezentul Ghid); 2. Conform Politicii Bibliotecii Naționale . la redactarea manuscriselor se vor a Republicii Moldova privind Accesul Des- respecta normele ortografice precizate în chis, revista ,,Magazin bibliologic” se de- Dicționarul ortografic, ortoepic și morfolo- clară publicație cu Acces Deschis în baza gic al limbii române (DOOM), ediția 2005, licenței Creative Commons, care permite precum și Hotărârea Adunării generale a altora să distribuie, remixeze, regleze și să Academiei Române din 17.02.1993 privind creeze pe baza operelor autorului, chiar și revenirea la scrierea cu „â” și „sunt” în gra- în scop comercial, atât timp cât ei creditea- fia limbii române; ză opera (licența Atribuire CC BY): . opțional, în caz de necesitate, pot fi incluse în articol tabele/grafice/imagini, cu trimitere din text către acestea; ele vor fi ex- http://www.bnrm.md/files/biblioteca/ pediate redacției separat, odată cu articolul, Politica-Acces-Deschis-BNRM-ro.PDF în format jpeg/png/tiff. În cazul tabelelor, http://www.bnrm.md/files/biblioteca/ deasupra se scrie, „Tabelul nr. X: titlu”, iar Policy-Open-Acces-BNRM-en.PDF în cazul imaginilor, hărților etc., dedesubt 3. Colegiul de redacție își asumă dreptul se scrie „Figura nr. X: titlu”; de a organiza recenzarea (inclusiv anonim) . abrevieri: În cazul utilizării în publi- a articolelor prezentate spre publicare. caţie a abrevierilor, lista acestora urmează 4. Sunt pasibile pentru publicare gratui- a fi anexată. În cazul unui număr infim de tă articole de conținut fundamental și apli- abrevieri (1-3), ele pot fi indicate între pa- cativ ale autorilor din Republica Moldova și ranteze în text. din alte țări, din domeniul Biblioteconomi- 7. Pentru fiecare articol va fi atribuit ei și Științelor Informării, precum și celor indexul Clasificării Zecimale Universale adiacente (CZU) – aceasta fiind responsabilitatea Bi- 5. Limbile de publicare – limba română bliotecii Naționale a Republicii Moldova. și limbile de circulație internațională. Pu- 8. Autorii dețin întreaga responsabilitate blicarea articolelor în limbile de circulație pentru caracterul original și conținutul ar- internațională nu va depăși 1/4 din volu- ticolelor prezentate. mul revistei. 9. Referințele bibliografice vor fi pre- 6. Autorii vor respecta următoarele zentate la sfârșitul textului articolului, for- cerințe tehnice la prezentarea articolelor mat Times New Roman; size 10; space 1, spre publicare: cu caracterele originale ale documentului. . prezentare generală – font Times New Structura referinței bibliografice corespun-

Roman; de prevederilor standardului SM ISO 690- bibliologic Magazin . titlul articolului (centrat, scris cu ma- 2012 „Informare şi documentare. Reguli juscule, bold, size 12, spațiu între rânduri 1); pentru prezentarea referințelor bibliografi- . numele, prenumele autorului, afilie- ce și citarea resurselor de informare (aprob. rea instituțională, funcția deținută, gradul prin hotărârea nr. 871-ST din 05.04.2012 a științific şi titlul didactic, adresa de e-mail Institutului Național de Standardizare și Me- (aliniere dreapta; size 12; numele autorului trologie). Prezentarea şi citarea referințelor este indicat cu litere majuscule); bibliografice este realizată conform Sistemu- nr. 1-2 | 2021 . poza autorului (autorilor) – imagine în lui Harvard (autor / an de apariție). JPEG cu o rezoluție cât mai bună; Referințele se ordonează alfabetic (fiind . rezumat/abstract în limbile română și elaborate în funcție de caracterele originale engleză (stânga-dreapta, size 11; spațiu între ale documentului, în prim-plan fiind am- 189 190 Magazin bibliologic nr. 1-2 | 2021 Ghid pentru autori 2010, pp. 34-44. național, 28ian. 2010,Chișinău]. Chișinău, Investigatioposia Bibliotheca: [simpozion Creativității Inovării și al – 2009. In: Sym rea științificăla DIB încontextul Anului 973-1931-82-1. București: Publica, 2011.553p. ISBN 978- murile bătătorite nu duc spre succes. 622. ISSN 0869-608 Библиотековедение. 2017, nr. 6, рр. 616- дисциплина. В: научная иучебная как 77-85. ISSN 1857-1476. In: Magazin bibliologic. 2015,nr. 1/2,pp. prioritate strategică anii pentru 2017-2020. Formareamila. continuă a bibliotecarilor – 5, pp.185-188. ISSN 1811-900X. „Onisifor Ghibu”. In: Bibliopolis. 2014,nr. adolescenți,pentru organizat Biblioteca la dungs: program informațional/formativ 304 р.ISBN 978-5-8183-1401-3. ционной 2009. Москва, деятельности. информа впрофессиональной тернета 2016. 45p. ISBN 978-9975-9696-7-3. na. Biblioterapie. Chișinău: Primex-Com, 2007. ISBNC.H. 978-973-115-052-9. Beck, Tomescu, M.Dicționar decomunicare, grafice: numeroteazăle, șise continuu. înmod mele autorului majuscu ori titlu,cu - scrise negociere plasate caractere cele cu latine), după nu гии развития информационногогии развития обще блики Молдова о Национальной страте cii Moldova. 2017,nr. 301/315,pp. 141-147. 20.07.2017. In: MonitorulRepublial Oficial Moldova, 2004,nr. 125-129, pp. 12-70. lie 2004. In: MonitorulRepubliciial Oficial Republicii Moldova: nr. 259-XV din15iu Publicații oficiale: VASILICA, Victoria, Dmitric, Ecateri Articole din culegeri: Н.П.БиблиоэтнологияИгумнова, CEBOTARI, Margareta. JuniorBil- revistă: din Articole BOTEZAT, E.A.,Dobrescu, E.M., Cărți: biblio referințelor a prezentare Mostre de Постановление Правительства Респу Постановление Правительства privireLEGE cu biblioteci: la nr. 160din CODUL privire cu la OSOIANU СТЕПАНОВ, PETERS, CORGHENCI, ş i mediere. București: Editura Tom. inovației: Cercul - dru , Vera, CORGHENCI, Lud В.К.Применение Ин- X Ludmila. Cerceta . ş t iinţă ş i inovare al ------

schimbare-a-bibliotecii management-ca-factor-de-supravieuire-i- BMHasdeu/lidia-kulikovski-inovaia-n- Disponibil: me, roluri [on-line]. [citat 2017]. 6martie infodocumentar. Oportunități, proble- gement –soluția schimbării îndomeniul экон. наук. 2002.234p. Москва, … канд. неопределенности: диссертация оценки коммерческих банков вусловиях Chi%C5%9Fin%C4%83u_2006_413_p 3%AEn_%C5%9Ftiin%C5%A3e_istorice_ XIII_Tez%C4%83_de_doctor_habilitat_%C spa%C5%A3iul_pruto-nistrean_secolele_V- medieval%C4%83_timpurie_din_ ghe_Postic%C4%83_Civiliza%C5%A3ia_ www.academia.edu/13334679/Gheor p. [citat 2017].Disponibil: 7martie tat înștiințe istorice. Chișinău, 2006.413 V-XIII).(secolele Teză dedoctor habili timpurieevală dinspațiul pruto-nistrean cronologie spaţiul carpato-nistrean: (cronostratigrafie, Moldova. 2011,nr. 252/257,pp. 37-45. 31.10.2013. В:MonitorulRepublicii al Oficial Молдова «Цифровая 2020»: № ства 857 от cerințelor expuse anterior vor fi respinse. sau Ecaterina Dmitric, [email protected] Ludmila Corghenci, [email protected] etajul 2, biroul 20). Persoane de contact: tare înBiblioteconomie 2, (BNRM, blocul Cercetaretransmise Direcția la șiDezvol articles/kluev/1/04_menegment.pdf http://www.library.ru/1/kb/жим доступа: 2017].Ре 7марта обращения: 136 р.[дата библиотеки. потенциала го 2011. Москва, org/library_upld/d360.pdf 2018]. Disponibil: nău: Expert-Grup, 2011 [citat 2 octombrie mă? Versiune preliminară din Moldova: este oare necesară orefor torul decercetare, dezvoltare istorice. Chișinău, 2008.53p. referat tezei dedoctor habilitat al înștiințe POPA, Ana, Prohniţchi, Valeriu. Sec Resurse electronice: ВИШНЯКОВ, И.В.Модели иметоды BORZIAC, Ilie. Paleoliticul superior din Autoreferate. Teze de doctorat: rticolele prezentate fără respectarea fără prezentate respectarea Articolele învariantaArticolele electronică pot fi KULIKOVSKI, POSTICĂ, КЛЮЕВ, ş В.К.Менеджмент ресурсно i periodizare culturală).i periodizare Auto Gheorghe. Civilizația medi https://www.slideshare.net/ http://www.expert-grup. Lidia. . Inovația înmana-

. [online]. Chi ş i inovare . http:// . ş i . ------,