1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VI-a ORDINARĂ – APRILIE 2013 Ședința din ziua de 5 aprilie 2013 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.141 din 29 martie 2013 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale. (Aurel BĂIEȘU). 4. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.145 din 1 aprilie 2013 privind demisia unui deputat în Parlament. 5. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3 din 15 ianuarie 2013 despre semințe. 6. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1 din 13 februarie 2013 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind administrația publică locală – art.14; Legea asistenței sociale – art.13, 14; ș.a.). 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3148 din 21 decembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova – art.7; Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală – art.1, 6, 8; ș.a.). 8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3179 din 25 decembrie 2012 privind aprobarea uniformei și însemnelor distinctive ale colaboratorilor Centrului Național Anticorupție. 9. Depunerea jurămîntului de către judecătorii Curții Constituționale (Victor POPA și Aurel BĂIEȘU). 10. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.107 din 12 martie 2013 privind modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22 iunie 1993. 11. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.52 din 7 februarie 2013 cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (art. 52). 12. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului Legii cinematografiei nr.2921 din 5 decembrie 2012.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Bună dimineața. Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Rog să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a pelnului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 96 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Palihovici Liliana, Țulea Oleg – la cerere; Apostolachi Iurie – din motive de sănătate; Bannicov Alexandr, Petrenco Grigore.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Înainte de a începe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, stimați colegi, vreau să menționez că, astăzi, 5 aprilie, este Ziua Salvatorului, Ziua profesională a colaboratorilor Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Îmi aduc aminte de situații mai grele în condiții climaterice dificile, la sfîrșitul anului trecut, începutul anului curent, cînd colaboratorii acestui Serviciu cu brio au făcut față situațiilor dificile și au dat o mînă de ajutor deosebit de importantă pentru populație, în special din zona rurală. Eu propun, stimați colegi, cu aplauzele dumneavoastră, să-i felicităm pe acei de la situații excepționale cu prilejul zilei profesionale. (Aplauze.) Acum, readuc aminte, stimați colegi: e vorba de ziua de vineri și, potrivit Regulamentului, nu sîntem pe poziția să facem schimbări, în special, cu suplimentarea ordinii de zi, dar, oricum, vreau să văd dacă sînt anumite propuneri. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Domnule Președinte, Cu titlu de excepție, ieri, în mass-media națională și în cea internațională, a apărut o știre, prin care se spune că în școlile din Republica Moldova, în decursul unei luni de zile, se desfășoară acțiuni, de către o organizație, care țin nemijlocit de propagarea unirii Republicii Moldova cu România. Așa și se numește „Fii mesagerul Marii Uniri”.

Vă rog mult să invităm Ministerul Educației, pentru că nu există nici o claritate. Eu am încercat să sun la Ministerul Educației ieri. Ori Ministerul Educației nu mai monitorizează nimic ce se întîmplă în școli. Ba apar cărți cu pornografie, ba avem tot felul de acțiuni ale tot felul de organizații. Deci solicitarea noastră este să invităm Ministerul Educației, astăzi, în plenul Parlamentului, cu aceste subiecte. Și, iarăși, cu titlu de excepție, rugăm să fie inclus pe ordinea de zi proiectul nr.625, care interzice partidele politice, organizațiile și marșurile unioniste. Acei care propagă astfel de lucruri nu au ce căuta în cîmpul legal al Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Vasili Șova – Fracţiunea PCRM: Уважаемый господин Председатель, Уважаемые коллеги, Я хотел обратить ваше внимание на статью 27-ую Конституции Республики Молдова, которая гарантирует право на свободное передвижение по стране всем гражданам Республики Молдова. Это конституционное право. Насколько было опубликовано недавно в средствах массовой информации, было принято некое решение или в Правительстве, или членами Правительства отдельными, которые собираются нарушить это право на свободное передвижение граждан и планируют в ближайшее время, в мае-июне месяце, установить вдоль реки Днестр некие усиленные внутренние пограничные миграционные, иные посты. Фракция ПКРМ требует, чтобы в самые ближайшие дни от имени исполняющего обязанности Премьер-министра была представлена во всех парламентских комиссиях и руководству Парламента подробная информация о тех шагах, которые были предприняты и что за этим кроется. И второе. До того, пока не будет сформировано Правительство и парламентское большинство, как минимум запретить все какие-либо действия подобного рода со стороны органов власти Республики Молдова. В части исполнительной власти, имеется в виду Правительство, которая не имеет право нарушать Конституцию в тех условиях, в которых сегодня находится ситуация в стране. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte.

Stimați colegi, Eu, ieri, cu stupiditate, am aflat despre intențiile ministrului apărării în exercițiu de a vinde lotul, cela care a mai rămas, de armament nevîndut printr-o firmă din Letonia în Armenia și în Ucraina. Și vreau să spun că, prin această cale, vreau să sesizez Procuratura Generală asupra acestor intenții. Solicit, totuși, ca Procurorul General interimar să fie, astăzi, aici, în Parlament, ca să ne spună: ce se întîmplă? Pentru că intențiile Ministerului Apărării sînt tot mai active în ultimul timp. Dar vreau să vă anunț că eu țin în mînă copia de pe scrisoarea, care mi-a fost transmisă de reprezentanții serviciilor speciale din Letonia, prin care același … Antons, cu care domnul Marinuța a semnat contractul de milioane, îl anunță pe data de 12 decembrie 2011, citez: Мы вынуждены сообщить, что данную сделку просим считать несостоявшиеся, а также закрытой и более обсуждения неподлежащей. Eu vă întreb pe toți, ca să ne întrebăm toți și toată țara: cui mai departe dorește să livreze armamentul rămas? Dar acolo este vorba de zeci de instalații „Uragan”, de mii de rachete S8 COM. Сui dorește să-i mai transfere domnul Marinuța mai departe? Și consider că această temă trebuie să intre în vizorul deja al structurilor europene, care sînt responsabile de monitorizarea traficului de armament în Europa.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Domnul Alexandr Petkov: Aștept aici Procurorul General interimar și sesizez Procuratura Generală în acest sens.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Doamna Maria Ciobanu – Fracţiunea PLDM: Stimați colegi, Domnilor deputați, Acum 129 de ani s-a născut președintele Sfatului Țării Ion Inculeț. Propun, în memoria acestui înaintaș, să păstrăm un minut de reculegere.

Domnul Marian Lupu: Cine vrea o face. (Se păstrează un minut de reculegere de către Fracțiunea PL și Fracțiunea PLDM.) Mulțumesc, stimați colegi. Continuăm. Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Juravschi – Fracţiunea PLDM: Mersi, domnule Președinte. Eu rog ca proiectul de Lege nr.2848 să fie transferat pentru săptămîna următoare.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracţiunea PLDM: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Duminică se vor împlini patru ani de la evenimentele din 7 aprilie. Și atît în calitate de fost membru al Comisiei de anchetă, cît și din numele Fracțiunii, aș vrea să facem o solicitare pentru Procuratura Generală, săptămîna viitoare, să pregătească un raport pe marginea investigațiilor legate de evenimentele din 7 aprilie. Avem hotărîrea Parlamentului, pe care am votat-o. Termenele indicate în acea hotărîre demult au fost depășite. Cred că ar fi binevenit, săptămîna viitoare, în ședința de joi, să, avem o informație din partea Procuraturii Generale ce ține de evenimentele care au avut loc acum patru ani de zile. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracţiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. La ordinea de zi. Proiectul nr.24, al cincilea în ordinea de zi, rugăm să fie transferat. Deoarece, chiar acum, am primit un mesaj de la domnul ministru că nu are cine veni să-l prezinte. De aceea, cer scuze că a fost această confuzie de comunicare. Și, de asemenea, punctul trei din ordinea de zi, nr.146, din numele Fracțiunii, solicităm să fie transferat pentru joia viitoare.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Luînd în considerație faptul că, avînd mai multe tentative de a introduce pe ordinea e zi a unor audieri ce țin de executarea Hotărîrii Parlamentului nr.3 din

15 februarie 2013 privind activitatea Comisiei ce ține de incidentul care a avut loc în „Pădurea Domnească.” Și, cu părere a rău, Parlamentul, și în ziua de ieri, a respins această inițiativă. Rog, astăzi, să fie pus la vot, și o fac din numele majorității membrilor comisiei, domnule Președinte, care solicităm ca, pentru săptămîna viitoare, joia viitoare, să fie organizate audieri întru executarea aceste hotărîri și a recomandărilor din această hotărîre cu invitarea tuturor reprezentanților instituțiilor care sînt vizate în această hotărîre ce ține de executarea acestei hotărîri. Rog ca această propunere să fie pusă la vot. Și ea vine, încă o dată repet, din numele membrilor Comisiei speciale de anchetă. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL: Eu înțeleg că comuniștii nu recunosc contribuția lui Ion Inculeț, care a fost unul dintre artizanii unirii de la 1918. Apropo, nu este adus nici de pe lună, nici din altă parte, este conaționalul nostru, basarabean, român de aici, din teritoriul nostru. Și pe comuniști îi înțeleg, dar pe colegii noștri de la Partidul Democrat chiar nu pot să îi înțeleg. Dacă o să mai continuați așa, sînt absolut sigur că, și peste 129 de ani, nimeni nu o să se ridice să vă comemoreze pe dumneavoastră. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Eu voi face un comentariu la sfîrșit, după ce adunăm toate propunerile pe ordinea de zi, la acest subiect. Dar, în momentul de față, aș spune un lucru. Stimați colegi, Indiferent de culoarea politică, un stat democratic și un sistem politic democratic este bazat pe principiul pluralismului de opinii. Istoria este o chestie complicată. Iar o democrație înseamnă că oamenii au opinii diferite, dar trebuie să știe să tolereze și să se respecte unul pe altul. Dacă nu există decît o singură opinie în societate și este impusă prin varii metode, aceasta deja este o dictatură, indiferent de ce culoare ar fi. Microfonul nr. 4.

Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracţiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Stimați colegi, Vreau să vă informez că, astăzi, expiră cadența Comisiei de anchetă cu privire la demolarea și deteriorarea monumentelor de istorie și arhitectură. Și, probabil, în ședința de plen viitoare, în ulterioara ședință de plen vom veni cu un proiect de hotărîre în care vom solicita o lună pentru întocmirea raportului.

Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM: Stimați colegi, Eu vreau să amintesc că se ridică în memoria unei persoane la data decedării, dar nu la ziua de naștere. (Rîsete în sală.) Și pentru un începător jurist, care dorește să fie mare nacealnic în justiție, vreau să vă spun să nu luați exemplu de la liderul dumneavoastră, care citește morală tuturor. Învățați-vă să fiți jurist și să vă căutați de treabă și conform buchii legii. Și nu citiți morală. Acesta este un sfat foarte bun pentru toți: nu citiți morală altora. Uitați-vă ce faceți singuri. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu îmi cer scuze pentru cea de a două ieșire. Dar, stimați colegi, mass-media din Moldova, în ultimul timp, a fost inundată de informațiile referitoare la contrabanda de erbicide. Și, în acest context, luînd în vedere că aici avem un reprezentant văzut, da, dintr-o fracțiune cît de cît mare, am în vedere domnul Streleț, care este fondatorul sută la sută a unei întreprinderi care se ocupă de erbicide, să ne spună, dacă nu cumva și firma dînsului este implicată în această contrabandă de erbicide în Moldova? Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5. (Rumoare în sală.) Colegi, Puțină liniște, vă rog.

Domnul Petru Vlah – Fracţiunea PLDM: Коммунисты, Тишина чуть-чуть. Дайте я выскажу, а потом будете дальше шуметь. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu vă rog, puțină liniște. Trebuie să continuăm ședința. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Petru Vlah: Приглашаю Генерального Прокурора. Дело в том, что в Чадыр- Лунгском районе есть село Гайдары, и уже более месяца люди не могут обрабатывать свои земли. Незаконно лидер удерживает земли, не отдает людям для обработки свои земли. Прокуратура Гагаузии бездействует. Она занимает именно позицию лидера, который незаконно удерживает земли. Поэтому прошу Генерального прокурора в четверг в Парламент.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc, domnule Președinte. În contextul ping-pongului, care a avut loc între colegii din fosta Alianță de guvernare, noi chemăm Partidul Democrat să susțină inițiativa noastră de a interzice marșurile unioniste și activitatea organizațiilor și partidelor care vin întru distrugerea statalității Republicii Moldova. Să demonstreze prin votul lor, de fapt, dacă sînt de acord cu această poziție. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM: Stimați colegi, Acum, mai mult de o lună, Parlamentul a adoptat Hotărîrea de Parlament cu privire la unele acțiuni cu caracter reformator din domeniul sănătății, prin care am solicitat Guvernului și Ministerului Sănătății, în particular, să sisteze reorganizarea unor instituții medico-sanitare publice pînă la consultarea cu Parlamentul a acestor acțiuni. În pofida acestui fapt, monitorizînd implementarea acestei hotărîri de Parlament, vedem că Guvernul și Ministerul Sănătății se află, astăzi, într-o grevă italiană față de Parlament, adică implementează selectiv prevederile acestei hotărîri de Parlament, pe unele locuri chiar sabotînd această hotărîre de Parlament. Și, pînă astăzi, asupra unor instituții medico-sanitare publice, cum ar fi Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coțaga”, pînă astăzi, planează riscul de lichidare a lor. De aceea, noi insistăm asupra faptului ca ministrul sănătății să abordeze foarte serios prevederile acestei hotărîri de Parlament. Și îl invităm, dacă este posibil astăzi, să vină în fața Parlamentului să dea explicații cu privire la implementarea acestei hotărîri de Parlament, dacă nu, să vină în cadrul comisiei de specialitate. Și vin cu o propunere să organizăm o ședință a comisiei extraordinară în această luni, pentru că în această dată expiră termenul de preavizare a mai multor lucrători din aceste colective. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL: În legătură cu 7 aprilie – ziua în care tineretul iubitor de pace, libertate și democrație a ieșit să manifeste pașnic. Vreau să vă readuc aminte că Parlamentul Republicii Moldova a recunoscut această zi ca o zi de pornire a voinței tineretului pentru libertate și a votat consemnarea acestei zile ca Ziua Libertății. Vreau să nu uitați lucrul acesta. Și fiecare, după cum îl îndeamnă inima, să consemneze această zi și dorința noastră a tuturora de a trăi într-un stat liber, democratic și european. În continuarea acestui gînd și susținîndu-l pe domnul Ghilețchi, solicit, din partea Fracțiunii Partidului Liberal, ca, joia viitoare, cu raport cum se desfășoară lucrurile privind examinarea, elucidarea evenimentelor de la 7 aprilie să vină nu doar Procurorul General, ci și ministrul de interne, și Directorul Serviciului de Informații și Securitate. Pentru că hotărîrea Parlamentului, votată în 2010, prevede prezența în Parlamentul Republicii Moldova a tuturor factorilor care sînt responsabili de evenimentele care au avut loc la 7 aprilie. Deci invităm Procurorul General, ministrul de interne și Directorul Serviciului de Informații și Securitate.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracţiunea PLDM: Stimați deputați, Eu vreau să sustrag un pic atenția asupra incorectitudinii declarațiilor privind respectarea de către Guvern și a Ministerului Sănătății a hotărîrii Parlamentului. Hotărîrea Parlamentului, într-adevăr, în mod legal, a sistat aceste activități. Mai mult ca atît, îndată a fost întîlnirea Prim-ministrului în exercițiu cu toți conducătorii instituțiilor și a fost dată dispoziția să se oprească și toate instituțiile să revină la statutul lor. Ce ține de Spitalul „Coțaga.” Spitalul „Coțaga”, în august 2012, a fost unit cu Centrul Mamei și Copilului, tot colectivul. Și doamna director interimar de atunci a acceptat acest lucru. Proiectul de ordin este deja semnat și pregătit de către ministru. A început procedura. Instituția nou-creată a fost înregistrată la Camera de Înregistrare. Începe procedura respectivă de lichidare a acestei instituții. Și, prin hotărîre de Guvern, deja va trebui organizată altă instituție. Procedura a demarat. De ce zilnic același lucru îl invocăm astăzi? Deja s-a pornit procesul legal …

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Domnul Vladimir Hotineanu: … de a monitoriza.

Mai mult ca atît, deci tot ce a fost invocat în hotărîrea de Parlament se analizează foarte serios și va fi pus în acțiune de către Ministerul Sănătății. Haideți să-l ținem pe ministru doar aici, în Parlament.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Săptămîna trecută, în ședință plenară, am invitat ministrul sănătății. Am decis totuși să-l invităm la comisie. Cu părere de rău, la comisie nu s-a prezentat. Ieri, am vorbit cu domnul Streleț. Să-l sesizeze să se prezinte în comisie. Domnul Streleț a spus că nu are timp. Solicit să vină domnul ministru, pentru că ceea ce spune domnul Hotineanu e corect. ”Coțaga” a fost, a început reformarea lui în august, dar li s-a promis una, dar în realitate se face complet alta. Aceasta e tot aceea: să vă promită ceva bun și să vă facă ceva rău. Oamenii nu au înțeles ce li se promite și de aceasta ei au fost de acord, dar, totodată, însuși Prim-ministrul a decis să stopeze toate reformele. Cu părere de rău, ele prelungesc, oamenii stau fără lucru, oamenii plîng. Închipuiți-vă un medic fără loc de lucru. Ce poate face el altceva? Dar oamenii sînt disponibilizați: 20, 30, cîți sînt ei, dar sînt. Vă rog să vină ministrul sănătății.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM: Da, mulțumesc, domnule Președinte, Reiterînd cele expuse de colegă, doamna Corina Fusu, solicit să fie pus la vot întrebarea de a invita Procurorul General pe săptămîna viitoare, referitor la ziua de 7 aprilie. Să ne raporteze cele ce s-au efectuat pe raportul comisiei parlamentare. Și, mai mult ca atît, această zi va rămîne în istoria Republicii Moldova ca o pată neagră și solicit măriile dumneavoastră de a păstra un minut de reculegere pentru tinerii care au decedat în acele zile tragice. Și mai mult ca atît, ieri, din ”Cabinetul din umbră”, de la o emisiune televizată am adus aici, în Parlament, o pietricică pentru muzeul Parlamentului, pentru că, păcat de acei tineri care au decedat în acea zi tragică de 7 aprilie.

Domnul Marian Lupu: Da, venim la acest subiect, stimați colegi. Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am să propun…

Domnul Sergiu Stati: Stimați colegi, Vreau să vă informez că, zilele trecute, colegii noștri Constantin Starîș și alți colegi din Partidul Comuniștilor au obținut cîștig de cauză în filmul ”Atacul asupra Moldovei”. Curtea de Apel Chișinău a acceptat că acest film este absolut documentar, că toate faptele aduse în acest film corespund realității, de aceea i-aș sugera doamnei Fusu și celorlalți ”eroi” în ghilimele ai libertății din Republica Moldova să-l întrebe pe domnul Chirtoacă, spre exemplu, cine a organizat evenimentele din 7 aprilie? Și, în acest context, vreau, la rîndul meu, stimați colegi, să cer cu insistență ca să vină toți acei care au fost propuși aici, în această sală, să ne informeze. Că deja de 4 ani voi tot vorbiți de 7 aprilie, dar nu ați scos nici un argument, nu ați apărut cu nici o jumătate de virgulă în acest dosar, ceea ce demonstrează că dumneavoastră sînteți acei care ați organizat aceste evenimente. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Apropo de cine și ce stat are. Domnule care bați cu bidonul Rusiei în independența și integritatea Republicii Moldova, statul tău nu este Republica Moldova, ci Rusia. Așa că, чья бы корова мычала? Voi, bănuiesc, sînteți agenții FSB-ului rusesc, care vreți să distrugeți această independență, care sînteți împotriva unioniștilor. Unioniștii știu și cunosc foarte bine că, pentru a face unirea, trebuie să existe acest stat. Iată de ce voi bateți în unioniști, ca să distrugeți statul și să nu se producă unirea. Oricum, statul va exista și unirea se va produce. Doi. (Rumoare în sală.) Domnule Președinte, Disciplină în sală, vă rog. Ăștia-s tot împotriva statului. (Rumoare în sală.) Ce ține de excluderea proiectului… (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Eu vă rog, liniște în sală. (Rumoare în sală.)

Stimați colegi…

Domnul Mihai Ghimpu: …nr.146, privind alegerea președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități. Stimați foști colegi de Alianță, colegi de Parlament din PLDM, (Rumoare în sală.) Nu încercați să ne puneți în situația să facem barter. Votăm Filat, dumneavoastră votați Munteanu. Noi nu vindem țara, ca voi, și nu punem la cîntar (rumoare în sală): voi – nouă, noi – pentru voi. Nu vreți să votați, nu votați, noi oricum nu vom vota pentru Vlad Filat în calitate de Prim-ministru. Timpul lui a trecut. Să se ducă să se odihnească. Vama are nevoie de liniște, pace. Fiscul – la fel. Agenția Achiziții Publice – tot. Banca de Economii și Republica Moldova are nevoie de integrare europeană, nu de trădare în preajma summitului de la Vilnius, din toamnă. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Așa. Foarte scurt, fiindcă eu am să rog aici să încheiem și, doamna Fusu, nu vă supărați, vă rog. Sîntem 30 minute la microfon. Dumneavoastră sînteți la microfoane, toți împreună. Noi avem o agendă. De ajuns cu gimnastica și încălzirea. Două secunde. Microfonul nr.4. A doua ieșire.

Domnul Ion Butmalai: Da. Mulțumesc. Domnule Președinte, Eu am solicitat un minut de reculegere pentru tineri…

Domnul Marian Lupu: Eu am să-l dau atunci cînd… o să așteptați și o să vedeți. Că nu sărim noi toți la solicitarea dumneavoastră, nu? Mulțumesc.

Domnul Ion Butmalai: Eu am solicitat, domnule Președinte, dumneavoastră decideți, da.

Domnul Marian Lupu: Și eu am să dau curs atunci cînd va fi timpul.

Domnul Ion Butmalai: Să fiți sănătos.

Domnul Marian Lupu: Luați locuri.

Domnule Dodon, Ați vorbit. Doamna Fusu, Ați vorbit. Aici ne-am oprit. Ne-am oprit. Fiindcă eu văd că se încing spiritele și, pînă la urma urmei, avînd această responsabilitate de a veghea asupra ședinței plenului Parlamentului, noi trebuie să reintrăm într-o albie lucrativă. Săbiile vi le-ați încrucișat, v-ați spus tot ce gîndiți unul despre altul. Stop aici. Mergem la muncă… Nu, gata. Gata, am zis. Nu vă supărați, vă rog. Chiar, cu tot respectul pentru dumneavoastră. Stimați colegi, Solicitările de informații, care au fost făcute de la microfoanele din sală, sînt înregistrate, vor fi transmise conform destinației. Respectiv, luînd în considerare normele regulamentare, eu voi menționa doar acele lucruri care se înscriu în normele Regulamentului, cu referință la agendă. Domnul Juravschi a propus: proiectul nr.2848 să fie examinat în cadrul acestei bisăptămînale, dar săptămîna viitoare. Alte propuneri nu le-am văzut. Se acceptă propunerea. Domnul Streleț a propus mișcarea proiectului nr.3 pentru examinare în zilele de 11.04,12.04, săptămîna viitoare. (Rumoare în sală.) Deci nr.24 pe săptămîna viitoare? Iar proiectul nr.3, în genere, retras? Stați, dumneavoastră ați menționat nr.24 și nr.3, nu? Nr.24, că nu este raportor de la Externe și-i săptămîna viitoare. A, și este nr.3 pe ordinea de zi, dar nu număr de proiect. Nr.146. Aici avem, stimați colegi, opinie expusă de la microfonul nr.4 și opinie expusă la microfonul nr.5 în legătură cu nr.146. Ce facem cu nr.146? Supun votului sau nu? Colegi, Specificați-mi poziția, fiindcă acesta este un proiect votat. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Noi considerăm că trebuie să existe în ordinea de zi. Vor, votează, nu vor, nu votează. Asta e. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Deci ideea cu mișcarea pe săptămîna viitoare, se acceptă sau nu se acceptă?

Domnul Mihai Ghimpu: Noi de 3 ani de zile tot ne mișcăm înainte, dar ne întoarcem înapoi.

Domnul Marian Lupu: Cum spuneți, eu vă consult.

Domnul Mihai Ghimpu: Înțelegeți dumneavoastră? Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Ce facem? Insistați…

Domnul Mihai Ghimpu: Rămîne în ordinea de zi pentru astăzi.

Domnul Marian Lupu: Pentru astăzi.

Domnul Mihai Ghimpu: Astăzi și la vot, vă rog.

Domnul Marian Lupu: Bine. Mai supunem votului sau nu? Stimați colegi, Cine este pentru excluderea din ordinea de zi a ședinței de astăzi a proiectului sub nr.146? Propunerea de la microfonul nr.4. Cine este pentru rog să voteze. Da, eu văd că este o majoritate de voturi. Deci proiectul este exclus de pe agenda ședinței zilei de astăzi. Acum, cu referință la un șir întreg de comisii de anchetă, care au muncit, au produs rapoartele respective și aceste rapoarte au fost transmise, conform destinației, instituției de profil. Eu constat o situație puțin confuză și o să vin, în ultimă instanță, cu o solicitare către domnul președintele al Comisiei securitate, ordine publică Alexandru Stoianoglo. Deputații, pe de o parte, spun că nu sînt informați, pe de altă parte, eu văd că, pe calea corespondenței scrise, vin tot felul de rapoarte de la această instituție și ele, în mod normal, trebuie să ajungă la dumneavoastră. Dar aud altceva: că nu se știe nimic. Noi trebuie să închidem această situație confuză. Iată de ce, o sugestie și o solicitare ar fi ca, în următoarea ședință a comisiei dumneavoastră, să fie invitate toate instituțiile vizate la acele rapoarte care au fost produse și aprobate aici, în plenul Parlamentului, în speță: și 7 aprilie, și cazinou, și vînzarea armamentului, și Pădurea Domnească. Fiindcă toate ele… noi trebuie să primim informații la acest subiect. Și urmare a acestei informări în cadrul ședinței comisiei, să se vină și să ni se spună foarte clar. E nevoie, atunci am invitat toate instituțiile aici, în ședința plenului Parlamentului, joi – vinerea viitoare, și ne prezintă informația. Există informația, nu e nevoie de asemenea audieri, poftim. Aceasta o vreau, ca să nu continue această speculație: că nu avem informație, nu sîntem informați. Eu vreau să mă conving că Parlamentul este informat. Dar trec și la al doilea subiect. Noi am format și alte comisii de anchetă. Și iată că, dacă nu greșesc, unora dintre ele le-a expirat termenul de aprobare a rapoartelor și mă refer la acelea care au fost create anterior. Domnul Ciobanu a

14 menționat: comisia cu monumentele. Termenul ei a venit la 1 aprilie, dacă nu greșesc. Cinci aprilie, astăzi. Dar mai avem. Ceva cu fondul silvic, avem cu medicamentele, avem și altele. Deci eu nu mă adresez acum cu rugămintea să veniți să ne informați în ședința de plen. Am o rugăminte către toți membrii acestor comisii. Duceți-vă, fiți, vă rog, amabili, duceți-vă pînă la bun sfîrșit activitatea și obligațiunile dumneavoastră în cadrul acestor comisii, ca să punem punct și să ne informați cum se execută hotărîrile Parlamentului. Aceasta este solicitarea către dumneavoastră. Nu am spus acest lucru ca să declanșez discuții. Colegi, Nu deschidem discuții. Examinați situația și la Biroul permanent din săptămîna viitoare, miercuri, vă rog frumos, să ne clarificăm cu aceste subiecte. Stimați colegi, Ziua de 7 aprilie, ce a fost în realitate? Cum a fost în realitate? Noi avem mai multe întrebări fără răspunsuri, decît claritate la cest subiect. Sînt multe pietre ascunse, multe. Nu știu dacă cîndva vom afla tot adevărul, dar să încercăm să aflăm cît mai mult, ține și de interesul societății, și de obligațiunea noastră. Însă, indiferent de această stare de lucruri, păcat că s-au pierdut vieți omenești. Lucru care nu trebuia să se întîmple în nici un fel de condiții. Categoric. Și, în memoria acestora, rog să păstrăm… celor care au decedat… rog să păstrăm un minut de reculegere. (Se păstrează un minut de reculegere de către Fracțiunea PL, PD și PLDM, Fracțiunea PCRM – nu participă.) Mulțumesc. Stimați colegi, Eu am menționat, în mod special, indiferent de interese, curente politice, indiferent de abordări politice, pierderea unei vieți omenești este o completamente altă valoare și altă istorie. Iată, acest lucru am propus să-l manifestăm ca valoare și să-l comemorăm. Stimați colegi, Ordinea de zi. Începem cu proiectul de Hotărîre nr.141 privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională. Vă rog, Comisia juridică, numiri și imunități.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.141 din 29 martie curent privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, inițiativă legislativă a unor deputați, și comunică următoarele. În temeiul articolului 136, alineatul (2) din Constituția Republicii Moldova, precum și al articolului 6, alineatul (2) și al articolul 11 din Legea nr.317 cu privire

15 la Curtea Constituțională, prin prezentul proiect de Hotărîre se propune numirea domnului doctor habilitat în drept Aurel Băieșu în funcția de judecător al Curții Constituționale. Comisia juridică, numiri și imunități a constatat că domnul Aurel Băieșu întrunește întocmai cerințele legale pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, prevăzute de Constituție și de Legea cu privire la Curtea Constituțională. De asemenea, Comisia juridică, numiri și imunități a luat act de acordul în scris al candidatului, prin care acesta acceptă numirea în funcție și se angajează, pînă la data depunerii jurămîntului, să demisioneze din orice funcție incompatibilă cu funcția de judecător al Curții Constituționale, inclusiv suspendarea activității din orice activitate de partid și organizații politice. În contextul celor expuse, Comisia juridică, numiri și imunități a hotărît să propună Legislativului pentru examinare și adoptare proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.141 privind numirea în funcție de judecător al Curții Constituționale pe domnul doctor habilitat Aurel Băieșu. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Domnul candidat este prezent, în cazul în care sînt întrebări pentru comisie sau pentru domnul Băieșu. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. E un lucru semnificativ și straniu cînd un judecător desemnat la Curtea Constituțională prezintă un alt candidat la judecătoria sau la Curtea Constituțională, în calitate de magistrat, cel puțin, etic, moral există un conflict de interese. Dar eu am două întrebări către candidatul prezentat astăzi.

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Băieșu, Noi cunoaștem că, la ora actuală, au fost desemnați la Curtea Constituțională 5 judecători, din 6, care este prevăzut conform Constituției. La fel, cunoaștem că din acești 5 cetățeni, judecători, magistrați, cel puțin 3, oficial, au cetățenia României, fiind judecători la Curtea Constituțională. Acum întrebarea mea este: spuneți-mi, vă rog, dumneavoastră, în afară de cetățenia Republicii Moldova, dispuneți de altă cetățenie și, în special, dacă dispuneți de pașaport al cetățeanului român?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Aurel Băieșu – candidat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională: Eu dispun de pașaport al României. Sînt cetățean al României.

Domnul Artur Reșetnicov: Și în continuare…

Domnul Aurel Băieșu: Dar legea nu împiedică ca membrul Curții Constituționale să aibă cetățenie dublă.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Băieșu, Dumneavoastră sînteți cetățean, sînteți jurist cu gradul respectiv, titlu, dar cunoașteți care este conținutul jurămîntului cetățeanului României? Care va fi prioritatea: jurămîntul în calitate de judecător al Curții Constituționale sau în calitate de cetățean al României?

Domnul Aurel Băieșu: Nu există nici un conflict între aceste două jurăminte.

Domnul Artur Reșetnicov: Acum, teoretic, domnule candidat. Dacă va veni domnul, iată, este la microfonul nr.5, domnul Ghimpu, cu o sesizare la Curtea Constituțională, în care va solicita, așa cum flutură 20 de ani de zile, unirea Moldovei cu România, dumneavoastră, în calitate de cetățean al României, vă veți conduce de legătura față de Bucureștiul sau față de Constituția Republicii Moldova?

Domnul Aurel Băieșu: Evident că mă voi conduce de Constituția Republicii Moldova.

Domnul Artur Reșetnicov: Atunci poate ar trebui… este cazul să vă deziceți de cetățenia României, în cazul de față?

Domnul Aurel Băieșu: Eu cred că aceasta nu are vreo relevanță pentru funcția la care candidez.

Domnul Artur Reșetnicov: E clar. Acum a doua întrebare pentru…

Domnul Marian Lupu: Acum s-a terminat, domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu.

Domnul Marian Lupu: Căci este a 5-a întrebare.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, nu. A fost în legătură cu cetățenia română a candidatului.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Nu vă supărați. V-am dat voie să puneți 5 întrebări. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: De cinci, microfonul cinci. Mulțumesc. Domnule Reșetnicov, Eu aș fi foarte bucuros, dacă unirea ar face-o Curtea Constituțională. Cinci oameni sau cîți sînt acolo. Șase, domnule Popa? Șase, da? Dar vreau să spun că Curtea Constituțională sau judecătorii de la Curtea Constituțională examinează legile, hotărîrile Parlamentului, hotărîrile Guvernului, decretele Președintelui Republicii Moldova, și nu ale României. Și nu are nimic absolut cetățenia română. Doi. Scoateți din cap bostanul acesta care te duce și vorbești aiureli, că Ghimpu va sesiza Curtea Constituțională să facă unirea. Unirea are să o facă poporul, indiferent vreți voi sau nu vreți. Timpul va rezolva toate problemele și tancul sovietic o să dispară întotdeauna… pentru totdeauna de pe acest mult pătimit pămînt. Și nu protejați Rusia, dar protejați interesul cetățenilor, fie rus, ucrainean, moldovean, bulgar, găgăuz, fiindcă ei sînt cetățeni ai acestui pămînt…

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule președinte…

Domnul Mihai Ghimpu: …și noi sîntem acei care trebuie să le hotărîm soarta, dar nu alții.

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule președinte…

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: …și stimaţi colegi, Simt eu, în sală că planează izul electoral. Să ne concentrăm la subiect, proiectul de Hotărîre nr.141.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Popa: Mie permiteți-mi să fac și eu o replică, pentru că am fost vizat, domnului Reșetnicov să-i spun: domnule Reșetnicov, eu, deocamdată, sînt în funcția de deputat și de președinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Următorul proiect în ordinea de zi este nr.146, prin care eu cer Parlamentului demisia din funcția de deputat și, automat, voi cădea și din funcția de președinte. Cred că aceasta este ultima mea intervenție, aici, în fața dumneavoastră, în calitate de președinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov: Bine. Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că problema care apare din cînd în cînd aici, în Parlament, legată de cetățeniile altor state ale unor demnitari, este o problemă serioasă. Eu vă spun sincer, pentru mine este o problemă serioasă. Nu știu pentru alții, fiindcă eu socot că un deputat, un ministru, un Președinte de țară trebuie să aibă un pașaport în buzunar și să slujească acestei țări. Eu trebuie să recunosc că noi trăim în Republica Moldova în condiții speciale. Eu am pașaport moldovenesc și nu am de gînd nici o dată să caut alte pașapoarte, dar copiii mei au pașapoarte românești, soția mea are pașaport rusesc. Iată atmosfera în care noi trăim. Noi nu putem să condamnăm oamenii aceștia și pe domnul Băieșu inclusiv, fiindcă el are cetățenie legală. Eu mulți ani de zile, cît s-a discutat această chestiune, inclusiv la momentul adoptării Constituției, am fost împotrivă ca în Republica Moldova să se ofere două cetățenii. Noi tot atît de cinstiți trebuie să fim și să recunoaștem că comuniștii, cînd erau la guvernare, au adoptat legea și au oferit această posibilitate ca cetățenii Republicii Moldova să aibă dublă cetățenie.

De aceea, speranța noastră este că toți acei care au dublă cetățenie, indiferent, românească sau rusească, slujesc Republicii Moldova zi și noapte. Și eu sînt convins că domnul Băieșu o să slujească Republicii Moldova. Eu vreau să spun, să-i chem chiar pe comuniști să voteze pentru domnul Băieșu, fiindcă este profesionist, este un om liniștit, este un om cumpătat, este un om care nu slujește partidelor, cum la noi se înghesuie să nimerească în următoarele liste, dar slujește justiției și sînt convins că o să facă chestia aceasta și la Curtea Constituțională. Eu îi doresc succes domnului Băieșu!

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Atît de patetic a fost domnul Ghimpu, că nu puteam ca, în sensul acesta, să nu-i spun: domnule Ghimpu, vreau să spun că vă fac o recomandare, adică, chiar și să vă rog să citiți proiectul propus de dumneavoastră referitor la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova și o să vedeți ce fascism acolo dumneavoastră promovați.

Domnul Marian Lupu: Stimate. …domnule Stati…

Domnul Sergiu Stati: Da.

Domnul Marian Lupu: …la subiect.

Domnul Sergiu Stati: Și acum la subiect. Domnule Popa, Vreau să vă întreb dacă nu considerați că există o incompatibilitate, la momentul actual, privind înaintarea acestei candidaturi a domnului Băieșu, pe care îl cunosc, de fapt, personal și împreună cu care am făcut doctorantura la Moscova cîndva. Dat fiind faptul că el acum, actualmente, este ambasador al Republicii Moldova în Italia, respectiv, Guvernul este în demisie și, în aceste circumstanțe, Guvernul va fi incapabil ca să-l retragă din funcția de ambasador, el deja fiind ipotetic deci votat de către fosta Alianță, la funcția de judecător al Curții Constituționale. Cum dumneavoastră, domnule Popa, calificați această situație?

Domnul Victor Popa: Vă explic. Deci, conform Constituției și Legii cu privire la Guvern, Guvernul, în perioada în care este demis, asigură administrarea treburilor publice în stat. Asigurarea administrației publice prevede inclusiv posibilitatea de demisie a unor funcționari, demnitari publici, mai ales la cererea lor, și nu la inițiativa Guvernului. Există 3 hotărîri ale Curții Constituționale privind funcțiile Guvernului în perioada de demisie. Nici una dintre hotărîri nu prevede că Guvernul nu ar avea posibilitate să demită în această perioadă din funcție oficialii sau demnitarii publici subordonați Guvernului. V-am răspuns la întrebare.

Domnul Sergiu Stati: Este adevărat deci ceea ce spuneți dumneavoastră, dar, în același timp, eu cred că acum, de fapt, conform Legii cu privire la funcționarea Guvernului, ei nu au dreptul să numească și să recheme ambasadorii din funcție.

Domnul Victor Popa: Aceasta este opinia dumneavoastră.

Domnul Sergiu Stati: Nu-i opinia mea, așa scrie alb pe negru. De ce vorbiți…

Domnul Victor Popa: Deci Guvernul nu-l recheamă, domnule Stati. Domnul Băieșu depune cerere de demisie.

Domnul Marian Lupu: Și…

Domnul Victor Popa: Sînt lucruri diferite: a rechema și a demisiona din propria inițiativă.

Domnul Marian Lupu: Și în ultima…

Domnul Sergiu Stati: Dar hotărîrea va avea, în sensul acesta, va fi legală sau nu? Guvernul fiind în demisie.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi…

Domnul Victor Popa: În ultimă instanță.

Domnul Marian Lupu: ...în ultimă instanță.

Domnul Victor Popa: Demisia o decide…

Domnul Marian Lupu: Este decretul Președintelui.

Domnul Victor Popa: Președintele…

Domnul Sergiu Stati: Păi, corect, dar decretul Președintelui se prezintă la solicitarea, la hotărîrea Guvernului.

Domnul Marian Lupu: De fapt, el se prezintă la solicitarea candidatului care a depus deja cererea.

Domnul Sergiu Stati: Nu-i adevărat.

Domnul Marian Lupu: Ba da.

Domnul Sergiu Stati: Se face…

Domnul Marian Lupu: Deci ei au verificat toate aspectele juridice. O clipă, căci primul a fost colegul. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Referitor la candidatura propusă. Noi considerăm că este un profesionist și îl cunoaștem destul de bine, însă, în opinia noastră, nici o persoană nu poate fi în funcții publice înalte de stat, miniștri, cu atît mai mult la Curtea Constituțională, atît timp cît are două pașapoarte sau mai multe. Există un conflict de interese, pentru că, în momentul în care va fi necesar să luați o decizie importantă, cu atît mai mult că aveți cetățenia statului vecin, va apărea un conflict de interese.

Noi nu avem nimic împotrivă ca cetățenii Republicii Moldova să aibă două și mai multe cetățenii, pentru că așa este situația. Acei care obțin cetățenia română, o obțin din considerentul, 99 la sută, cu excepția lui Ghimpu, obțin pentru că nu vor să fie români, vor să meargă în Europa fără vize. Aceasta este problema. De aceea, referitor la această candidatură și, în genere, ca abordare, nici un cetățean al Republicii Moldova care are cetățenie dublă, în opinia noastră, nu poate fi un funcționar de rang înalt. De aceea, cu toată stima față de profesionalismul acestui candidat, noi nu vom susține această candidatură. Și referitor la cetățeanul cu barbă de la microfonul nr.5. Noi înțelegem paranoia de primăvară, noi înțelegem că ieri se arunca asupra jurnaliștilor, azi asupra altora, însă unirea dumneata ai s-o faci cu colegii din „palata” numărul 5, și nu mai departe.

Domnul Marian Lupu: Colegi... (Rumoare în sală.) Știți de ce, de rînd cu alte instituții publice și Guvernul, și altele, instituția Legislativului are acel nivel de… acel reiting pe care îl are, inclusiv pe motivul decenței sau indecenței comportamentelor, frazelor spuse, luărilor de cuvînt, aici, în această sală. Și eu chiar vreau să vă rog măcar să dăm dovadă de elementară decență în această sală, de elementare norme de cultură. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Acesta care umblă cu bidonul rus merită să mă apropii și să fac ceea ce am arătat eu adineauri. Dar eu nu mă cobor la nivelul proștilor și trădătorilor, și agenților FSB-ului rusesc. Domnul Ștatî, Ștati, da, sau cum vă numiți dumneavoastră, Limba pe care o vorbiți dumneavoastră noi o apărăm. Fascismul e în cap la dumneavoastră. Limba aceasta, pe care o vorbiți dumneavoastră și eu, e călcată de 200 de ani în picioare și continuă să fie călcată și noi, cînd vorbim de limbă, noi, înseamnă că apărăm statul și cetățenii acestui stat, fiindcă nu poate exista un stat fără limbă. Dacă nu se vorbește limba, înseamnă că nu este poporul. Dacă nu-i popor, nu este statul. Ați înțeles? Și, vă rog, conformați-vă votului Fracțiunii dumneavoastră, Partidului Comunist, care a votat pentru ca cetățenii Republicii Moldova să aibă dubla cetățenie. Domnule Voronin, Ați făcut un lucru bun. Mai potoliți-i pe aceștia, că aceștia umblă cu capul în horn.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Habar nu au…

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi…

Domnul Mihai Ghimpu: …unde se află și unde trăiesc, și ce vorbesc.

Domnul Marian Lupu: …de aici încolo, la subiect. Cine nu la subiect, terminăm. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Domnule Preşedinte, Dumneavoastră nu ați pus la vot proiectul nr.625. Noi înțelegem, cum am spus, că este o acutizare de primăvară a liderului PL, dar lucrurile acestea deja derapează și deranjează. Aceste persoane trebuie incluse sub incidența acestei legi, pentru că ei nu sînt normali la cap.

Domnul Marian Lupu: Stimate…

Domnul Ion Ceban: Cu regret.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ceban… Închideți, vă rog, microfonul nr.4. Eu, ce, în vînt vorbesc? Nu, ce-i cu voi? Campania electorală sau, într- adevăr, primăvara și o acutizare generală. Controlați-vă, vă rog, emoțiile. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Voronin – Fracţiunea PCRM: Я осмыслено, осознано пошел на то, чтобы гражданам Молдовы было, pînă cînd Guțu n-o să-și retragă inițiativa ei referitor la limba rusă, eu am să vorbesc rusești. Я осмысленно пошел на это решение, но к решению о введении двойного гражданства было принято приложение, в котором указывался перечень государственных должностей…

Domnul Marian Lupu: Domnule Băieșu…

Domnul Vladimir Voronin: …которые не могут иметь двойного гражданства. Вы вот патриоты, (ын гилимеле) отменили этот закон в 2010 году, вот и вы пожинайте эти лавры. А устроили нам эту ловушку те, которые кричали десятилетия против Советского Союза и против берлинской стены. Они поставили берлинскую стену между нами, по Пруту, это Европа, и оставили маленькую дверь, которая называется Румыния, через которую граждане Молдовы должны были попасть в эту великую Европу. Вот почему этот бардак случился. И мы здесь сидим в театре абсурда и друг друга обвиняем, унижаем и оскорбляем в ответ на то, чтобы мы все объединились, и ответили должным образом, и защищали действительно, если это не говорит, как всегда ложные слова этот Гимпу и другие, такие как он, а объединились и защищали Республику Молдова, ее суверенитет, ее независимость, ее развитие. Вот что надо делать, уважаемые друзья. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Bine. Ce-i? Da, scurt. (Rumoare în sală.) Păi, dacă vizați omul, ce vreți după aceasta de la mine? (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Eu am doar o rugăminte.

Domnul Marian Lupu: Spuneți ideea, dar nu pronunțați numele de familie…

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Preşedinte…

Domnul Marian Lupu: …și atunci nu are dreptul la replică.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Preşedinte…

Domnul Marian Lupu: Da…

Domnul Mihai Ghimpu: Eu vreau să vă rog pe dumneavoastră un lucru, nu o să discut cu ei, căci este inutil. Dumneavoastră, ca speaker, sînteți obligat, conform Regulamentului, atunci cînd cineva de la noi din sală, un deputat, deraiază de la tot ceea ce este omenesc, să deconectați microfonul imediat, nu să lăsați să vorbească, să jignească și apoi să-i oferiți cuvîntul, dreptul la replică. Vă rog să faceți lucrul acesta în viitor. Mulțumesc frumos.

Domnul Marian Lupu: La subiect. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Am o întrebare pentru domnul Băieșu, în special, dar, înainte de toate, vreau să spun că limba continuă să fie călcată în picioare, domnule Ghimpu, tot de voi, acei care nu o cunoașteți…

Domnul Marian Lupu: Eu am să deconectez… Stopați microfonul nr.2. La subiect. Eu am zis: la subiect. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: La subiect. Și aceasta o spun eu, cetățean al Republicii Moldova, bulgar de etnie, dar, domnule Băieșu, eu vreau să vă spun, să vă reamintesc textul jurămîntului pe care l-ați depus: „Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României”, ați subsemnat dumneavoastră. Și vă citesc și articolul 54 alineatul (1) din Constituția…

Domnul Marian Lupu: Adresați întrebarea, vă rog…

Domnul Alexandr Petkov: României.

Domnul Marian Lupu: ..căci se repetă cu întrebarea domnului Reșetnicov.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, nu se repetă.

Deci articolul 54 din Constituția României spune că fidelitatea față de țară este una sacră. Deci acum spuneți-mi, vă rog, față de care Constituție o să fiți responsabil dumneavoastră, față de care stat?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Alexandr Petkov: Eu v-am citit două documente, deci textele originale.

Domnul Aurel Băieșu: Eu am răspuns deja la această întrebare, care este....

Domnul Alexandr Petkov: Nu ați răspuns la întrebare.

Domnul Aurel Băieșu: …aceeași întrebare pe care a pus-o domnul Reșetnicov.

Domnul Marian Lupu: Exact.

Domnul Aurel Băieșu: Eu voi fi fidel Constituției Republicii Moldova și voi contribui, alături de ceilalți judecători…

Domnul Alexandr Petkov: Păi, da.

Domnul Aurel Băieșu: …ai Curții Constituționale la supremația Constituției Republicii Moldova.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Băieșu…

Domnul Aurel Băieșu: În cazul în care voi fi numit.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc…

Domnul Alexandr Petkov: Jurămîntul…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean – Fracțiunea PCRM: Da. Domnule Băieșu, Eu vă cunosc… (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3. Conform Regulamentului, nu se repetă întrebările. (Rumoare în sală.)

Domnul Iurie Muntean: Colegul nu a finalizat întrebarea.

Domnul Marian Lupu: Dacă nu vreți să adresați întrebarea…

Domnul Iurie Muntean: Eu am întrebare.

Domnul Marian Lupu: …am terminat.

Domnul Iurie Muntean: Dați-i voie colegului să…

Domnul Marian Lupu: Ori adresați întrebarea, ori nu. La alegerea dumneavoastră. Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Domnule Băieșu, Eu vă cunosc de mai demult și am un deosebit respect față de dumneavoastră, pentru că mi-ați fost și profesor. Însă îmi pare foarte rău că dumneavoastră sînteți nevoit astăzi, cu adevărat, să faceți niște încercări stîngace și urîte, să vă ascundeți după așa-numita lege. Eu vreau, cu titlu de informare, pentru dumneavoastră în special, pentru întregul Parlament, reprezentanții mijloacelor mass-media, dar și întreaga țară, să constat și să vă întreb, totodată. Avînd în vedere confirmarea domnului Popa de pe tribuna Parlamentului, că și el deține cetățenia română, astfel, cu numirea dumneavoastră la Curtea Constituțională, noi o să avem o situație cînd 5 din 6 judecători ai Curții Constituționale vor fi cetățeni ai României. Cinci din șase. (Rumoare în sală.) Este vorba de judecători care urmează să supravegheze îndeplinirea prevederilor Constituției Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Veniți, vă rog, și cu întrebarea.

Domnul Iurie Muntean: Ca și cetățean, considerați că această situație este normală sau nu cînd cinci din șase judecători ai Curții Constituționale a Republicii Moldova sînt cetățeni ai României? (Rumoare în sală.) Da sau nu?

Domnul Aurel Băieșu: Eu sînt nevoit să repet ceea ce am mai spus. Legislația Republicii Moldova nu interzice judecătorilor Curții Constituționale să dețină dublă cetățenie și nu văd nici un impediment în acest sens. De aceea, eu am spus și repet că voi sluji Constituției Republicii Moldova și voi asigura supremația legii Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Domnul Aurel Băieșu: Nici un fel de colizie, conflicte nu există.

Domnul Iurie Muntean: E clar.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Domnule Preşedinte, În temeiul articolului 108 din Regulament, Fracțiunea cere încheierea dezbaterilor și supunerea la vot a raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Domnul Marian Lupu: Regulamentar, stimaţi colegi, sînt obligat să supun votului această propunere. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Nu, nu,nu, domnule preşedinte, s-a votat cu majoritatea de voturi. Eu vreau să vă mulțumesc. Dezbaterile s-au încheiat la acest subiect. (Rumoare în sală.) Stimaţi colegi, Să-i lăsăm pe acei de la PCRM să iasă din sală, că aceasta au intenția să o facă. (Fracţiunea PCR M părăsește sala de ședințe) Eu zic să mergem mai departe. Proiectul nr.141, stimaţi colegi. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.141 privind numirea domnului Băieșu în calitate de judecător la Curtea Constituțională rog să voteze.

Pentru stenogramă, stimaţi colegi, rog să fie anunțate rezultatele votului. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.2? Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24. Sectorul nr.3. – 31.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, stimaţi colegi numărători. 55 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. În condițiile acestui rezultat al exercițiului de vot, constat că proiectul de Hotărîre nr.141 este aprobat și, pe această cale, domnul Băieșu este numit de către Parlament în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Vă felicităm, domnule Băieșu și vă dorim mult succes în activitatea dumneavoastră de judecător la CC! (Aplauze.) Stimaţi colegi, Puțin mai tîrziu, cred că în jumătate de oră, 30, 40 de minute, vom invita, noi vom continua activitatea, vom invita și judecătorii, conducerea Curții Constituționale, la fel și pe domnul Președinte Timofti, pentru ca, la o anumită etapă a ședinței de astăzi, atît domnul Popa, cît și domnul Băieșu să depună jurămînt, dar nu înainte ca să examinăm proiectul nr.145. Proiectul de Hotărîre privind demisia unui deputat. Prezintă doamna Apolschi. Vă rog.

Doamna Raisa Apolschi – Fracțiunea PDM: Stimate domnule Preşedinte, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului sub nr.145 privind demisia unui deputat în Parlament, inițiativă legislativă a unui deputat. Luînd în considerare faptul că, la data de 29 martie 2013, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.61, prin care domnul deputat Victor Popa a fost numit în calitate de judecător al Curții Constituționale, se constată situația de incompatibilitate prevăzută de articolul 70 alineatul (1) din Constituția Republicii Moldova. Conform articolului 2 alineatul (8) al Legii nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, cererea de demisie din funcția de deputat se prezintă Președintelui Parlamentului, iar Parlamentul, prin hotărîrea sa, va lua act de cererea de demisie a deputatului și va declara mandatul vacant. În acest context, Comisia juridică, numiri și imunități a luat act de cererea de demisie a domnului Victor Popa, anexată la prezenta inițiativă. Drept urmare, membrii comisiei, cu majoritatea voturilor, au decis să propună Parlamentului spre

30 examinare și adoptare proiectul de Hotărîre privind demisia deputatului în Parlament Victor Popa, ales din partea Partidului Liberal, și declararea mandatului de deputat vacant. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Nu sînt. Mulțumesc, doamnă Apolschi. Stimați colegi, Cine este pentru adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.145 rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.145 este adoptat. Stimați colegi, În numele dumneavoastră al tuturor, al corpului de deputați, permiteți-mi să-i mulțumesc domnului Victor Popa pentru munca depusă în calitate de deputat și de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. Să-i dorim, întîi de toate, multă sănătate și mult succes în activitatea ulterioară. (Aplauze.) Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Vă mulțumesc din suflet pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o. Sincer vă spun: consider că funcția de judecător la Curtea Constituțională se află în vîrful piramidei funcțiilor jurisdicționale. Și, grație votului și încrederii dumneavoastră, pe care mi-ați acordat-o, eu am atins această performanță. Este adevărat că această încredere atrage după sine și o mare responsabilitate. Și eu vă promit că, în continuare, îmi voi exercita funcția de judecător constituțional cu profesionalism și cu toată seriozitatea. În știința juridică există o maximă juridică: veritas est una, error multiplex. Este foarte greu în activitatea juridică într-o mare de erori ca să găsești acel veritas, acest adevăr. Dar pentru aceasta eu mă voi ghida de interesele statului, de interesele cetățenilor de asigurarea supremației Constituției, asigurarea echilibrului puterilor în stat. Și, în baza activității, vă promit că voi pune normele constituționale, doctrinele, teoriile, jurisprudența CEDO. Deci vă promit că îmi voi îndeplini funcția cu demnitate și voi corespunde acelor criterii și acelor cerințe puse în fața unui judecător constituțional. Vă mulțumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și noi la fel, domnule Victor. Stimați colegi, Continuăm cu examinarea proiectelor pe ordinea de zi. Acum am contactat serviciile de protocol, în jurul orei 11.25 se va apropia domnul Președinte al Țării. Mult stimații membri ai Consiliului Suprem al Magistraturii, pe cîte cunosc eu, sînt în sală. Și, la acel moment, vom lua o scurtă pauză de 2 – 3 minute, procedura depunerii jurămîntului și continuăm mai departe.

Continuăm cu proiectul de Lege nr.3 despre semințe. Lectura a doua. Domnule Balan, Vă rog.

Domnul Ion Balan – Fracţiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia agricultură și industrie alimentară a examinat propunerile și obiecțiile de îmbunătățire, prezentate de comisiile permanente, deputații în Parlament și Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului cu privire la proiectul Legii despre semințe, și decizia comisiei asupra lor o expune în sinteză, parte componentă a prezentului raport. Cu propunerile acceptate de comisie, proiectul de Lege cu numărul de intrare 3 din 15 ianuarie 2013 se propune Parlamentului spre adoptare în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sînt. Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectilului nr.3. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi, Rog rezultatele votului. Rog rezultatele, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Bine, revenim, dacă așa e greu … Eu, în genere, mă uit … Ce-i în sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 20.

Domnul Marian Lupu: – 20. 20? Stați. Mai sînt. Iată, domnul Furdui văd că vine. Domnul Candu, îmi pare că, iată, cu domnul Furdui deja sînt 21.

N u m ă r ă t o r i i: – 21.

Domnul Marian Lupu: Da. 51 de voturi „pro.” Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative. Proiectul nr.1. La fel lectura a doua. Domnule președinte Hotineanu, Vă rog.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracţiunea PLDM: Onorate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat raportul pentru lectura a doua asupra proiectului de Lege privind completarea unor acte legislative. Au fost analizate amendamentele cu privire la acest proiect de lege, expuse pentru lectura întîi și de comisiile parlamentare. Și, după examinarea tuturor amendamentelor din modificările propuse la proiectul nr.1, a fost acceptată doar completarea la Legea privind administrația publică locală. În contextul celor menționate, comisia a decis de a expune titlul proiectului în următoarea reacție: „Proiectul de Lege pentru completarea articolului 14 alineatul (2) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care prevede instituirea funcției de moderator social în localitățile cu etnie preponderentă romă. Pornind de la cele estimate, Comisia protecție socială, sănătate și familie propune examinarea și adoptarea în lectura a doua a acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, În aceste condiții, spun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1. Cine este pentru rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: – 30.

Domnul Marian Lupu: Cît? 30? Sectorul nr.2.

60 de voturi „pro.” Doar se anunță rezultatul votului. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1 este adoptat în a doua lectură. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracţiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Prin aprobarea acestei legi, vin să felicit toți romii, fiindcă vin de la Soroca, cu Ziua internațională … Mîine, data de 8, este Ziua internațională a romilor. Îi felicităm. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Proiectul de Lege nr.3148 privind modificarea și completarea unor acte legislative. Guvernul. Ministerul Justiției, domnul Grosu.

Domnul Vladimir Grosu – viceministru al justiției în exercițiu: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezentul proiect de lege este menit să aducă modificări și completări la Legea privind Serviciul de Informații și Securitate, Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală și Legea cu privire la asistența juridică internațională în materie penală. În ceea ce privește Legea privind Serviciul de Informații și Securitate, se propune introducerea unei completări în articolul 7, care se referă la atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate, cu o literă, care sună în felul următor: asigurarea tehnică a interceptării, comunicărilor efectuate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale, conectate, în caz de necesitate, la echipamentul furnizorilor de rețele și/sau serviciul de comunicații electronice. Prezenta modificare este necesară pentru a împuternici expres Serviciul de Informații și Securitate, ca unica autoritate competentă, să asigure interceptarea din punct de vedere tehnic în calitate de măsură specială de investigații. Deci vom avea unicul serviciu, unica autoritate abilitată cu interceptarea din punct de vedere tehnic, adică să asigure tehnic interceptările convorbirilor telefonice – Serviciul de Informații și Securitate. În Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală sînt un șir de modificări de ordin mai mult tehnic, care țin să asigure claritate și previzibilitate în ierarhia dintre conducătorul organului de urmărire penală și ofițerii din organul de urmărire penală. Cînd este vorba de retragerea unui dosar de către conducătorul organului de urmărire penală din competența ofițerului de urmărire penală, retragerea prin informarea procurorului, retragerea să fie motivată și prin rezoluție, să nu fie verbal, ca să fie admise abuzuri în relația dintre conducător și ofițerul de urmărire penală al organului de urmărire penală.

Modificările și completările ce țin de Legea cu privire la asistența internațională în materie penală se introduce articolul 331, care se referă la echipele comune de investigații. Deci este o măsură, prevăzută deja în Codul de procedură penală, care a fost modificat în aprilie 2012, cu această măsură echipele comune de investigații. Deci, în caz de necesitate, autoritățile competente ale Republicii Moldova și autoritățile competente din alte state vor putea crea echipe comune de investigații, pentru a investiga diferite acte infracționale. Deci și această modificare, care se aduce la Legea cu privire la asistența juridică internațională în materie penală, este menită a corela cadrul legislativ, ca să fie coerent și să corespundă cu Codul de procedură penală. Mulțumesc, domnule Președinte. Și solicit votarea pentru a susține acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracţiunea PLDM: Stimate domnule viceministru, Avînd în vedere că, la începutul acestui an, interceptările au dat mari dureri de cap, vreau să vă întreb: acest proiect de lege, pe care l-ați prezentat, astăzi, dumneavoastră ați făcut referință la o serie de schimbări tehnice, aceste schimbări tehnice ele vor îmbunătîi cadrul din punct de vedere al securității cetățeanului, din punct de vedere al excluderii abuzurilor? Proiectul de lege a fost pregătit înainte de aceea ce s-a întîmplat. Dacă nu considerați, la ora actuală, că, în lectura a doua, ar fi nevoie de anumite ajustări, ca să avem un cadru legal foarte sigur atît pentru cetățean, cît și pentru autoritățile care au menirea să combată infracțiunile în Republica Moldova? Poate e o întrebare mai mult de ordin general, dar, totuși, ține de conceptul acestui proiect de lege și aș vrea să aud opinia dumneavoastră.

Domnul Vladimir Grosu: În fine, da, acest proiect de lege a fost elaborat înainte de acele evenimente care au avut loc în mass-media, divulgările celea. Dar eu vreau să spun că cadrul legal, existent la acel moment și în prezent, reglementează aceste situații. Și, de fapt, prezentul proiect de lege nu se referă la acele situații care au avut loc în trecutul nu atît de îndepărtat. În viziunea mea, ceea ce s-a întîmplat atunci, pur și simplu, a fost încălcare de lege. Și legea stabilește clar cine și de ce este responsabil și de unde puteau fi încălcările de lege. Aici noi reglementăm, aducem corectări la același domeniu de activitate, dar care este menit să excludă careva posibile potențiale abuzuri din cadrul ofițerilor de urmărire penală și în relația sa cu conducătorul organului de urmărire penală.

Iarăși, merge spre o claritate acest proiect de lege, pentru ca să clarifice și să dea cetățeanului siguranță, dar nu este strict legat cu acele evenimente sau cu acele situații pe baza cărora au evaluat acele evenimente.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc de răspuns. Dar chiar dumneavoastră, acum, în răspuns, ați menționat că aceste modificări vin să îmbunătățească cadrul legal, ca să excludă abuzurile. Deci, prin urmare, ar putea exista abuzuri. De aceea, vine, iarăși, o întrebare pur ipotetică, cred că în lectura a doua, ar trebui, cel puțin, să fiți deschis pentru anumite amendamente, dacă va fi cazul, ținînd cont și de cele întîmplate.

Domnul Vladimir Grosu: Da, domnule Ghilețchi, dacă vor fi anumite propuneri, noi le vom examina și sînt deschis.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracţiunea PLDM: Domnule viceministru, Vă rog să ne spuneți: dacă, atunci cînd spuneți „interceptarea comunicărilor prin intermediul rețelelor de comunicații electronice”, vă referiți doar la telefonia mobilă sau inclusiv vă referiți la adrese email, poștă electronică ș.a.m.d.?

Domnul Vladimir Grosu: Comunicațiile electronice cuprind și cele ce ați menționat dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Mocanu: Tot?

Domnul Vladimir Grosu: Da.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și a doua întrebare: care instituții ale statului, astăzi, pot efectua interceptări?

Domnul Vladimir Grosu: Pot efectua mai multe instituții ale statului, dar menirea acestui proiect este ca din punct de vedere tehnic, să existe doar una singură. Ca, în cazul în care se întîmplă careva nereguli sau abuzuri, să fie clar unde să se ducă rezultatul. Ca să știm noi clar de unde pot avea scurgeri ș.a.m.d.

Deci scopul nostru este de a avea o singură instituție, cum este SIS-ul. Aceasta este practica europeană: ca să fie o singură instituție, care, din punct de vedere tehnic, să asigure interceptările. Și, de regulă, în țările europene acesta este Serviciul de Securitate sau Serviciul de Misiuni Speciale. Și existența doar a unui serviciu, a unei autorități naționale, care să asigure interceptarea din punct de vedere tehnic, va crea o claritate în acest sens, în viziunea mea.

Domnul Gheorghe Mocanu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule viceminstru, Așa o întrebare. Spuneți-mi, vă rog, de ce normă legală s-au condus acele instituții abilitate cu dreptul de a intercepta telefoanele cetățenilor, a instituțiilor pînă la momentul acestor interceptări? Deci pînă la momentul aprobării acestei legi.

Domnul Vladimir Grosu: De Codul de procedură penală și de Legea cu privire la activitatea specială de investigații. Pur și simplu, în viziunea mea, anumite norme din acele legi au fost violate.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Nu, eu am avut în vedere Serviciul de Informații și Securitate în baza cărui act normativ a activat în momentul în care a asigurat tehnic interceptările respective?

Domnul Vladimir Grosu: Această atribuție nu este expres la moment, într-adevăr, menționată în Legea cu privire la activitatea specială, ea decurge indirect din anumite alte prevederi. Aceasta și creează confuzia, într-adevăr, și aveți dreptate. Creează confuzia și nesiguranța că, totuși, sericul are dreptul sau nu are dreptul din punct de vedere tehnic să facă acest lucru.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Deci, dacă înțeleg corect, acele instituții au interceptat cu abateri de la norma legală, ținînd cont de faptul că nu era stipulat ferm într-o normă legală?

Domnul Vladimir Grosu: Nu, nu cred că cu abateri. Deoarece a fost … tot o procedură …

Domnul Marian Lupu: Colegi …

Domnul Vladimir Grosu: … penală indirect stabilește acest lucru. Și interceptările, dacă ele au fost efectuate, conform legii, ele trebuiau să fie autorizate de judecătorul de instrucții. Nu am de unde să știu despre …

Domnul Marian Lupu: Colegi, Acest proiect de lege, așa cum eu îl înțeleg, nu vine cu o normă nouă. Ei vin să precizeze această normă, să pună toate punctele pe „i”. Alte întrebări nu sînt. Mulțumesc, domnule viceministru. Domnule Stoianoglo, Rog raportul comisiei.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Proiectul a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de Guvernul Republicii Moldova. Necesitatea elaborării proiectului rezidă în ajustarea cadrului legislativ la prevederile Legii nr.66 din 5 aprilie 2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova. Astfel, proiectul vizează modificarea unor prevederi ale Legii nr.753 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Legii nr.333 privind statutul ofițerului de urmărire penală și ale Legii cu privire la asistența juridică internațională în materie penală. Comisia juridică, numiri și imunități, în calitate de coraportor, a susținut integral proiectul de lege. Comisiile parlamentare și Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, la fel, nu au prezentat careva propuneri de modificare și completare. În contextul celor expuse, comisia propune aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Deci comisia spune lectura întîi?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Cine este pentru aprobarea proiectului nr.3148 în prima lectură rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat. Mai avem puțin timp pînă la sosirea șefului statului. Haideți să încercăm… Proiectul nr.3179. Domnule Stoianoglo, Vă rog, operativ, și în calitate de autor, și în calitate de președinte al comisiei.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimați colegi, Proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind aprobarea uniformei și însemnelor distinctive ale colaboratorilor Centrului Național Anticorupție a fost elaborat în contextul reorganizării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și trecerii acestei instituții de sub controlul Guvernului sub controlul parlamentar. Drept temei de elaborare a proiectului sînt normele stabilite de Legea nr.1104 cu privire la Centrul Național Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că toți colaboratorii Centrului poartă uniformă, atribuită gratuit, iar modelul uniformei, însemnele, normele și asigurarea cu uniformă sînt aprobate de Parlament. Prin urmare, Parlamentul este autoritatea competentă de stabilire a uniformei pentru angajații cu statut special. Comisia a examinat acest proiect de hotărîre. Proiectul de hotărîre prenotat a fost elaborat întru executarea prevederilor articolului 17 din legea menționată, care prevede că modelul uniformei, însemnele, normele de asigurare cu uniformă sînt aprobate de Parlament. Pe marginea acestui proiect s-au expus toate comisiile parlamentare. Obiecțiile, propunerile și amendamentele înaintate se includ în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. Acest proiect a fost redactat ținînd cont de obiecțiile, propunerile și amendamentele înaintate și este anexat la prezentul raport. În contextul celor relatate, comisia, cu majoritatea voturilor membrilor comisiei, propune dezbaterea și adoptarea proiectului menționat de către Parlament.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule autor,

Domnule președinte, Spuneți-mi, vă rog, dacă noi astăzi abia adoptăm această Hotărîre, după ce normă legală s-au condus atunci cînd colaboratorii acestui centru, Centrul Național Anticorupție, au efectuat mai multe descinderi, cu mascați, cu fel de fel de inscripții pe uniforme, care, practic, erau în afara legii de a purta această uniformă?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu este corect. Pînă acum a fost în vigoare Hotărîrea Guvernului, care a reglementat aceste momente.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Hotărîrea Guvernului nicidecum, este o altă instituție care a aprobat acea uniformă a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimați colegi…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Dar noi astăzi avem o altă instituție.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …colaboratorii Centrului pînă acum a avut forma… aceeași formă pe care noi o propunem. Cu acest proiect de Hotărîre sau cu această…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule președinte, Induceți în eroare Parlamentul, de aceea eu vreau să fie spus clar, fiindcă Centrul a încălcat legea atunci cînd a folosit această uniformă într-o formă nouă, care se numește Centrul Național Anticorupție, și nicidecum Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, care era cu totul altă subdiviziune, era cu totul altă subordonare, a Guvernului.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat, Noi discutăm astăzi altă întrebare. Dacă dumneavoastră considerați că cineva a încălcat legea cînd a purtat forma respectivă, adresați-vă la organele respective și organele dă aprecierea juridică.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule președinte, Și a doua întrebare. E clară situația, Centrul…

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: …a încălcat legea.

Domnul Marian Lupu: Intră…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Gradele…

Domnul Marian Lupu: Domnule Cimbriciuc, Eu aici anunț o pauză și vom continua dezbaterile. Pur și simplu, în Palatul Republicii a intrat șeful statului. O să ies pe un minut să-l întîlnesc, după care organizăm procedura de depunere a jurămîntului, după care continuăm examinarea agendei noastre. Domnule Stoianoglo, La fel, temporar, vă mulțumesc. Rog să nu părăsiți sala, stimați colegi. O scurtă pauză.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să luați locurile pentru a continua ședința. La această etapă, doi dintre judecătorii Curții Constituționale, desemnați de către Parlament, vor depune jurămîntul, potrivit legislației țării. Potrivit acesteia, înainte de intrarea în funcție, judecătorii depun jurămîntul în fața Parlamentului Republicii Moldova, Președintelui Țării și Consiliului Superior al Magistraturii. În sală este prezent domnul Nicolae Timofti, Președintele Țării, pe care propun să-l salutăm. (Aplauze.) Conducerea Curții Constituționale – domnul Preşedinte Tănase (aplauze) cît și membrii Consiliului Superior al Magistraturii. La fel, salutul dumneavoastră. (Aplauze.) Purcedem la propriu-zisa procedură de depunere a jurămîntului. Îl invit la tribuna centrală de domnul Victor Popa. Eu, tradițional, priveam la sectorul nr.3.

Domnul Victor Popa – judecător al Curții Constituționale: Jur să îndeplinesc cinstit și conștiincios obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr orînduirea constituțională a Republicii Moldova, să mă supun, în exercitarea funcției, numai și numai Constituției. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Semnați, vă rog, domnule Popa. Domnule Popa, Plenul Parlamentului vă felicită cu prilejul intrării în funcție în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Vă dorim mult succes! (Aplauze.)

Domnul Victor Popa: Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Îl invit la tribuna centrală pe domnul Aurel Băieșu.

Domnul Aurel Băieșu – judecător al Curții Constituționale: Jur să îndeplinesc cinstit și conștiincios obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr orînduirea constituțională a Republicii Moldova, să mă supun, în exercitarea funcției, numai și numai Constituției.

Domnul Marian Lupu: Domnule Băieșu, Plenul Parlamentului vă felicită cu intrarea în funcție de judecător la Curtea Constituțională. Mult succes! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Timofti – Președintele Republicii Moldova: Bună ziua! Stimaţi deputaţi, Îmi permiteți ca să exprim cuvinte de felicitări domnilor judecători ai Curții Constituționale, aleși sau numiți de dumneavoastră, și vreau să le doresc succes pe acest tărîm foarte important în viața Republicii, fiindcă Constituția trebuie să fie temelia de acțiuni pentru toți, și trebuie să fie interpretată și corect după duhul care este scrisă și adoptată de Parlament. Vă doresc succese și sperăm că oaceastă componența formată astăzi este una foarte solidă, vă spun, cunosc toți judecătorii și am nădejde că va fi respectată ordinea constituțională în țară. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Vreau să vă mulțumesc dumneavoastră tuturor, întregului corp de deputați, fiindcă, prin acțiunea întreprinsă, deciziile adoptate de către plenul Parlamentului, a fost asigurată funcționalitatea deplină a Curții Constituționale care este, de fapt, o instituție deosebit de importantă, o instituție democratică și, pe această cale, asigurînd funcționalitatea acesteia, s-a adus o contribuție la funcționarea sistemului democratic per ansamblu în Republica Moldova. Domnule Preşedinte, Domnule Preşedinte al Curții Constituționale, Mult stimați membri ai CSM, Vă mulțumesc foarte mult pentru participarea la această importantă procedură de depunere a jurămîntului. Stimaţi colegi, Anunț o scurtă pauză de 5 minute, pentru unele acțiuni protocolare, după care vom continua examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Timofti: Vă zic o zi bună!

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile. Continuăm ședința plenului. Mai avem, cu subiectul în discuție, patru la număr. Domnule Stoianoglo, Vă rog, la tribună. Stimați colegi, Întrebările la subiectul nr.3179, la microfoane. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule autor, Deci noi, acum, nu demult, am aprobat în Parlament Legea nr.1104 cu privire la Centrul Național Anticorupție și, uitați-vă, cîte inițiative deja noi le-am trecut iarăși prin proceduri parlamentare care… eu cunosc și astăzi în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică mai există încă trei… și cîteva hotărîri de Parlament. Poate este normal ca aceste inițiative legislative și hotărîri de

43 parlament să le trecem la pachet, ceea ce ține de ajustarea Legii nr.1104, care are foarte mari carențe și dă semne de nefuncționalitate acestei instituții din mai multe puncte de vedere. Eu consider… fiindcă noi avem aici și unele probleme ce țin de gradele speciale. Eu, ca deputat, am votat pentru Centrul Național Anticorupție ca să aibă grade speciale și nicidecum grade militare, așa cum este stipulat în lege. Eu presupun că și aici este o falsificare a acestei legi. Eu consider că noi avem foarte multe lucruri de ne spus asupra acestei legi, domnule Președinte al Parlamentului. Deci, ținînd cont de faptul că Centrul Național Anticorupție are în efectivul său 250 sau 300 de colaboratori, care au grade speciale, noi ne-am propus ca această instituție să fie demilitarizată, pe cînd Ministerul de Interne, cu 17 mii de colaboratori, au grade speciale, fără grad militar. Unde este aici raționalitatea acestei legi? Deci eu propun ca toate aceste legi… s-o ajustăm la norma legală în folosul cetățenilor Republicii Moldova, să le trecem la pachet într-o următoare ședință.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vă mulțumesc, domnule deputat. Acest proiect de hotărîre, propus astăzi pentru aprobare, nu are nimic cu gradele speciale și cu gradele pentru colaboratorii Centrului. Cu acest proiect de hotărîre noi adoptăm 3 anexe, care prevăd descrierea obiectelor de uniformă a colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, însemnele distinctive ale colaboratorilor, normele și modalitatea de asigurare cu uniformă a colaboratorilor. Deci dacă dumneavoastră ați citit atent proiectul, asta nu are nimic cu gradele speciale. Acesta e un moment. Materialele care au parvenit în comisie pînă acum, despre ce dumneavoastră ați spus, inițiativele respective, pînă acum nu au trecut procedurile parlamentare, adică nu a fost semnat din partea deputaților, nu au fost primite numerele respective și nu au trecut comisiile respective. Așa că eu nu văd nimic ce are acest proiect cu alte proiecte care au parvenit din partea…

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnu Ion Butmalai: Da, mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Stoianoglo, Noi am studiat proiectul de lege respectiv și în comisie a fost discutat. Ceea ce ține de normele și modalitatea de asigurare cu uniformă a colaboratorilor, eu sînt de acord că un ofițer trebuie să arate în societate bine, dar, după părerea mea, sînt niște lucruri foarte, foarte costisitoare. Noi deja în lectura a doua o să venim cu…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu avem lectura a doua.

Domnul Ion Butmalai: …niște amendamente.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Aceasta e hotărîre, hotărîre a Parlamentului.

Domnul Ion Butmalai: Dacă este vorba despre proiect de hotărîre, eu am să vă spun că prețurile sînt foarte costisitoare și, odată cu legea adoptată și demilitarizarea acestui organ, eu socot că sînt foarte mari costuri și, reiterînd cele expuse la capitolul I, 23 de articole se referă numai la ceea ce ține de uniforma pentru directorul Centrului, care deține gradul de general. Vreau.. căci în comisie nu mi s-a dat răspuns și văd că este și domnul reprezentant al CNA-ului, cu chipiul, cu cozorocul rigid de culoare neagră, confecționat din piele lăcuită și ornamentat cu 4 ramuri de stejar a cîte 4 frunze. Nu s-a încurcat nimic? Poate trebuia altă frunză, de trandafir, de vie, de… (Rîsete în sală.)

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat…

Domnul Marian Lupu: Ca să înțeleg că nu vă mai place stejarul, da, stimate domnule deputat, membru al PLDM? Păi, dacă nu vă place, ieșiți și spuneți treaba asta. (Rîde.) S-a schimbat simbolica și s-a rezolvat problema. Alte întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dumneavoastră în cel mai activ mod ați participat la adoptarea acestui proiect și la discutare și acum veniți cu propunerile…

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu vreau să spun următoarele. Eu sînt de acord cu colegul Cimbriciuc. Legea în dezbatere are mai multe lacune. Eu sînt de acord cu colegul Cimbriciuc că CNA-ul trebuie demilitarizat

45 pînă la capăt, dar eu am să-i amintesc și domnului Cimbriciuc, și colegilor care au votat legea respectivă, am să le amintesc cum s-a votat legea: în două lecturi, într-o singură ședință, și mulți dintre deputați nici n-au reușit să o lectureze. Cu o zi înainte, a fost aprobat proiectul de lege la Guvern și trimis în Parlament în regim de urgență. Și, din acest considerent, nu am susținut adoptarea legii respective, cum nu am susținut nici o inițiativă legislativă, indiferent din partea cui a venit, legată de CNA. Pentru că eu consider că s-a greșit din start. Ceea ce ar trebui de făcut, din punctul meu de vedere, este să analizăm foarte bine Legea cu privire la CNA, să venim cu un complex de propuneri privind ajustarea și la necesitățile societății noastre, dar și la practicile europene, și, poate ca prima etapă, să reușim demilitarizarea acestei instituții. Vă mulțumesc. Eu nu o să susțin acest proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Stimate domnule Stoianoglo, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Proiectul nr.3179. Comisia a propus aprobarea acestui proiect. Au sunat ulterior și alte propuneri alternative, dar începem cu aceasta. Nr.3179. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de Hotărîre rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este adoptat. Continuăm cu proiectul de Hotărîre sub nr.107, privind modificarea Registrului monumentelor ocrotite de stat. Inițiativă legislativă a unui grup de deputați (domnul Pleșca, domnul Focșa). Domnul Pleșca prezintă, după care va urma raportul comisiei.

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Proiectul privind modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Este vorba de un imobil cu statut de importanță națională – vilă pentru două familii (situat pe adresa: str. Sfatul Țării, 61, municipiul Chișinău), care a fost introdus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu poziția nr.354, printr-o eroare de adresă. La includerea edificiului în lista monumentelor s-a produs o confuzie între străzile Maria Cibotari și Sfatul Țării, în ambele cazuri existînd cîte un imobil cu nr.61, ambele de colț cu strada Columna. Pentru includerea în Registru a fost preconizat imobilul-vilă pentru 2 familii din strada Maria Cibotari nr.61, dar a fost inclus Sfatul Țării, nr.61. La solicitarea Ministerului Culturii și Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentului, Institutul Patrimoniu Cultural al Academiei de Științe a Moldovei a prezentat expertiza imobilului cu statut de monument protejat cu numărul de ordine nr.354 din Registru și propune introducerea adresei corecte prin substituirea

46 sintagmei ”Chișinău, str. Sfatul Țării, 61” prin sintagma ”Chișinău, str. Maria Cibotari, 61”. Mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Rog comisia.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Stimați deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de hotărîre nominalizat. Proiectul conține argumentul care se invocă, și anume, corectarea unei erori din Registru prin substituirea adreselor. Proiectul de hotărîre a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente și Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului. Urmare a dezbaterilor, comisia cu votul majorității membrilor (7 ”pro”), a decis să susțină proiectul de Hotărîre nr.107.

Domnul Marian Lupu: Întrebări?

Domnul Chiril Lucinschi: Și propunem plenului Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, Cine este pentru adoptarea proiectului nr.107 rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.107 este adoptat. Proiectul de Lege nr.52 cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal. Inițiativa unui grup de deputați. Domnule Dodon, Vă rog. Și va urma, după aia, ultimul proiect, sub nr.2920.

Domnul Igor Dodon: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Am elaborat acest proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal, pentru a preîntîmpina posibilitatea de interpretare a diferitor instituții de stat a prevederilor legale în cazul în care se eliberează facturile fiscale pentru agenții economici. Cunoaștem că, în ultimele luni, a apărut o problemă destul de gravă în acest sens. Este un ordin intern al Inspectoratului Fiscal, care a dus la crearea multiplelor bariere și probleme în elaborarea… în eliberarea facturilor fiscale.

De fapt, prin această modificare, propunem includerea unor prevederi clare în Codul fiscal, unde va fi specificat termenul și, foarte clar, documentele care trebuie și pot fi solicitate la eliberarea facturilor fiscale. În cadrul Comisiei economie, buget și finanțe am discutat acest subiect, am căzut de acord, în calitate de autor, ca alineatul (1), care se referă la impozitarea organizațiilor noncomerciale, să fie exclus. De aceea, ca autori, acceptăm această abordare. Au mai venit și alte propuneri pentru lectura a doua de la colegii din comisie care, de asemenea, vor fi incluse. Stimați colegi, Vă propunem să susțineți acest proiect. Cred că va fi un cadou bun și pentru toți contabilii din Republica Moldova, care ieri au sărbătorit Ziua profesională a contabilului. Vă mulțumesc și sînt gata să răspund la întrebări.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Nu sînt. Mulțumesc, stimate coleg. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.52, care prevede reglementarea emiterii de facturi fiscale și ridicarea acestui proces la nivel de act legislativ, în baza căruia va funcționa în continuare Inspectoratul Fiscal. Este un lucru care… în proiectul de lege sînt și alte elemente, care autorul a acceptat să fie excluse pentru lectura a doua, legate de anumite facilități fiscale. De aceea, pentru lectura a doua, va rămîne doar tot ce ține de emiterea facturilor fiscale. Totodată, autorul a acceptat, pe parcursul discuțiilor, că anumite elemente vor trebui îmbunătățite, fie termenul, modul. Deci toate lucrurile acestea țin de lectura a doua. Pentru lectura întîi, comisia propune susținerea acestui proiect de lege, iar toate lucrurile pe care le-am enunțat, vor fi reflectate în raportul comisiei pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Întrebări nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, Supun votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului sub nr.52. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Mulțumesc. Proiectul este aprobat. Și ultimul proiect pe agenda ședinței de astăzi, odată ce mai multe, 3 sau 4, au fost mișcate pentru zilele ulterioare. Proiectul nr.2921. Proiectul Legii cinematografiei. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă domnul Ciobanu.

Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Prezentul proiect de lege stabilește politica de stat în domeniul cinematografiei la etapa actuală. Se cunoaște că restructurarea cinematografiei pe baze moderne, europene, iar în cazul nostru, și relansarea industriei filmului, este posibilă numai într-un cadru legal adecvat. Actualul proiect reglementează toate etapele, referindu-se la creația cinematografică, producerea, distribuția și păstrarea filmelor. În acest sens, Legea cinematografiei se adresează nu doar creatorului, ci și producătorului, și distribuitorului. Proiectul prevede revenirea la o structură operațională și eficientă prin instituirea CNC – Centrului Național de Cinematografie, în calitate de autoritate centrală, care își va ajusta strategiile, în raport cu politica europeană din domeniu, prin reformarea Arhivei Naționale de Filme, în a cărei funcție va fi dezvoltarea de programe cu privire la conservarea, valorificarea și, eventual, achiziția de film, reprezentînd memoria filmului autohton. Această reformă structurală va permite un control eficient asupra administrării patrimoniului fondurilor de stat investite în cinematografie. Finanțarea pe etape a proiectelor, la rîndul ei, permite controlul calității, dar și al termenelor de împlinire a lucrărilor, pentru care a fost solicitată finanțarea. Prin finanțarea corectă și transparentă, grație desfășurării unor concursuri, se va contura, cum s-a întîmplat și în alte țări după adoptarea legii, o strategie a susținerii producției cinematografice. O altă formă de control, de această dată asupra producției și distribuției de film, îi revine Registrului cinematografic. În final, legea este în deplină concordanță cu legile și normativele europene în vigoare în domeniul cinematografiei. Această condiție, cu referire la sincronizarea legislației, face posibilă orice colaborare de coproducție. Mai mult decît atît, sincronizarea reprezintă o precondiție pentru procesul de coproducție. Stimați colegi, Vreau, pe această cale, să aduc mulțumiri grupului de lucru în componența cineaștilor: Dumitru Marian, Sergiu Prodan, Eugen Sobor, Mihai Poiată, Virgil Mărgineanu, Sandu Vasilachi, care și-au adus contribuția, și-au dat concursul la elaborarea proiectului de lege, prezentat atenției dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru atenție și vă îndemn să susțineți acest proiect, în calitate de concept și în primă lectură. În calitate de post-scriptum, aș putea să remarc că autorii realizează necesitatea unor precizări și redactări, dar acest lucru, ca de obicei, se face pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Nu sînt. Mulțumesc, stimate coleg. Rog comisia.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de lege nominalizat și comunică următoarele. Proiectul de lege a fost prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în scopul elaborării unui cadru nou legislativ pentru dezvoltarea și funcționarea domeniului cinematografiei naționale. Pentru elaborarea prezentului act legislativ a fost creat un grup de lucru, din a cărui componență fac parte experții din domeniu, personalități notorii, juriști, deputați, reprezentanți ai societății civile. Proiectul de lege nominalizat conține noțiuni, capitole, articole noi. Totodată, prevede substituirea termenilor și formulărilor ambigue din legea actuală. Autorii propun instituirea Centrului Național al Cinematografiei, cu autoritatea abilitată, în cadrul căreia funcționează Arhiva Națională de Filme și Registrul cinematografic. La adresa comisiei au parvenit avizele comisiilor permanente și a Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. De asemenea, menționăm susținerea proiectului de lege de către Guvern. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu votul majorității membrilor (7 ”pro”), a susținut proiectul de Lege nr.2921 și propune plenului Parlamentului aprobarea proiectului în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: Stimate domnule Președinte, Vorbesc în numele Fracțiunii Partidului Liberal. Noi, bineînțeles, vom susține acest proiect de lege, pentru că Fracțiunea noastră întotdeauna este pentru sprijinirea, dezvoltarea culturii noastre naționale, inclusiv acest domeniu al cinematografiei, care a cunoscut o înflorire în anumite perioade, iar astăzi se află chiar într-o situație extrem de complicată, și sîntem datori, Parlament și Guvern, să acordăm ajutor și sprijin acestei ramuri a culturii noastre. Dar, cu o singură remarcă, domnule președinte. Articolul 4, alineatul (1), în ceea ce privește Centrul Național al Cinematografiei, o nouă structură, care vine să îmbunătățească considerabil situația în acest domeniu. Din punctul nostru de vedere, acest centru joacă rolul unei agenții care are, printre atribuțiile sale, și implementarea politicilor în domeniul culturii, elaborate de Ministerul Culturii. Așa că noi nu vom fi de acord cu faptul că acest centru, da, această instituție publică, să se afle în subordinea Guvernului Republicii Moldova, pentru că este o frază foarte generală. Noi vom veni cu propunerea, pentru lectura a doua, ca această instituție să fie în subordonarea Ministerului Culturii, ca să poată colabora împreună și implementa politicile ministerului. Vă mulțumesc.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc și eu pentru…

Domnul Marian Lupu: Am luat act.

Domnul Chiril Lucinschi: … această propunere. (Rumoare în sală.) Păi, eu vă zic, vă mulțumesc pentru propunerea dumneavoastră. Ea se conține și în avizul Guvernului și eu cred că la ședințele comisiei deja o să discutăm ambele propuneri. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Bineînțeles că noi anticipăm, pentru că aceste propuneri vor fi discutate și pentru lectura a doua vom veni cu o claritate. Însă, pentru ca să precizăm niște lucruri, este conceptual. Vreau să spun că în diferite țări sînt diferite structuri. Chiar în unele țări a fost o structură cînd CNC-ul era direct în subordinea Guvernului, în România, pînă nu demult, și a trecut în ordinul Ministerului Culturii, ca în alte țări, de la început. Și invers. Unele care au fost în subordinea Ministerului Culturii au trecut în direct, subordine directă la Guvern. Mai mult decît atît, în unele țări, cum este în România actualmente, aduc doar acest exemplu, dar aș putea să aduc și mult mai multe, indiferent de faptul că CNC-ul se află în subordinea ministerului, directorul CNC-ului este numit de Guvern în mod direct. Deci sînt mai multe structuri. Important este nu aceasta, dar faptul ca acest Centru, în condițiile noastre, să aibă o deplină posibilitate și autonomie de lucru, și persoanele care vor fi numite să fie coordonate cu specialiștii din domeniu, cu uniunile de creație respective și să fie demne de a dirija o instituție și de a relansa politica în domeniu. Restul nu contează. Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Contează mereu toate aspectele.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Domnul Chiril Lucinschi: Dacă se poate, numai un lucru vreau să vă spun. Într-adevăr, noi sîntem obligați să alegem cea mai reușită formulă pentru acest Centru și eu consider că, pînă la urmă, contează că acest Centru va fi eficient. Eficiența Centrului cred că urmează să discutăm, pentru că, într-adevăr, cum ați remarcat, foarte corect, sînt diferite exemple. Este și un exemplu al Franței, unde directorul acestui Centru este numit de Președintele Țării. Deci sînt diferite experi… diferite modele.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Alte întrebări nu sînt. Mulțumesc. Stimaţi colegi, Luare de cuvînt, doamna Frumosu, înainte de procedura de vot.

Doamna Elena Frumosu – Fracțiunea PLDM: Stimaţi colegi, Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Una din sarcinile fiecărei guvernări moderne este de a încuraja explorarea publică sau privată a culturii, a acelor instrumente și domenii fără de care sarcina de îmbunătățire a calității vieții ar fi mult mai grea. Unul din aceste domenii culturale este cinematografia, care reprezintă expresia dezvoltării genurilor de artă ale unui popor, ale unui stat. Acest domeniu la noi, în Republica Moldova, este la limita dispariției astăzi. Studiourile create și dezvoltate începînd cu anul 1952 și activitatea pe parcursul a mai mult de 40 de ani, care au pus bazele unui fond cinematografic și a unei experiențe profesionale valoroase, sînt grav afectate de cumulul de orori subiective și obiective, și, în primul rînd, de lipsa unor strategii cu priorități ajustate la realitățile vremii, ceea ce a dus la deteriorarea conexiunilor firești ale cinematografiei, care, cu regret, așa și nu a ajuns să devină națională, la genurile de artă, la cerințele consumatorului produsului cultural. Astfel de abordare defectuoasă și-a găsit, desigur, finalitatea pe măsură. În aceste condiții, cerințele de schimbare a sistemului de administrare și finanțare a domeniului cinematografic pe deplin sînt justificate și absolut necesare. Cu toate că, în vîltoarea preocupărilor majore de care sîntem astăzi bîntuiți, proiectul riscă o atenție minoră din partea mass-mediei, totuși vreau să atenționez că este unul care are pretenția să ridice de pe ultima treaptă a ierarhiei bugetării și să revigoreze cinematografia moldovenească. Proiectul propune un grad mai mare de libertate care va duce la un flux de fonduri. Mai multă inițiativă, responsabilități legal definite și acțiuni clar reglementate. Indică mecanismele funcționale care fac dovada siguranței și garanției patrimoniului cinematografic al Republicii Moldova. Totodată, sînt clar stipulate procedeele operaționale întru accesarea acestor mecanisme. Evident că există mai multe riscuri la nivel de aplicare, unul din care

52 ar fi că statul ar putea interveni în politicile artistice ale domeniului și astfel ar pune în pericol spiritul legii. Însă aceste temeri, care pot fi invocate, nu constituie baza temeinică pentru a lipsi domeniul de stabilitate și sprijin din partea statului, iar riscurile pot fi eliminate prin aplicarea mecanismelor de control, inclusiv pentru a fi realizat echilibrul dintre prevederi și stimul, care, în domeniul culturii în general și în cel al cinematografiei în special, deseori cad în afara limitelor criteriilor stabilite. Stimaţi colegi, Poate că nu există motive suficiente și motive suficient de bune pentru ca un Guvern cu buget restrîns să finanțeze agrementul. În cazul prezentului proiect în proporție de 50 la sută, însă aici se întrevede perspectiva unei industrii prin care unele țări și-au creat fabrica lor de vise. În contextul prezentului proiect, moștenirea, patrimoniul cinematografic de care dispune Republica Moldova poate și trebuie să asigure aceste perspective țării noastre, perspective reale de dezvoltare a acestei industrii. Anume din aceste considerente și, desigur, din multe altele, care pot fi invocate, propun susținerea proiectului de lege în debatere. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Proiectul nr.2921. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Odată cu aceasta, am epuizat agenda proiectelor pentru ziua de astăzi. Ședința următoare va avea loc joi, săptămîna viitoare, în ziua de 11 aprilie, la orele 10.00. Ședința de astăzi o declar închisă. Vă doresc o zi bună în continuare!

Ședința s-a încheiat la ora 12.14.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.