BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 2 ( 80 ) /2018

UNIREA BASARABIEI CU MAMA SA ROMÂNIA

http://smap .mapn.ro/ AMNR/index.html ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR

EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 2 (80)/2018 ActulUSŢ nirii votat de fatul ării Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) la 27 martiest .v .1918 1

Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 STUDII/DOCUMENTE Coperta I: (1854-1925) O poveste adevărată RegeleFICU erdinand – uvânt pentru nirea Coperta IV : 1918. Prim-ministrul neamului românesc (partea a II -a) , Alexandru Marghilomanş i participanţi i la masa festivă Neculai MOGHIOR 2 organizată laCercul Militar din Chiş inău (Fototeca Arhivelor Impasul unui as al aviaţiei române – Naţionale Istorice Centrale) CGNu,ăpitanul ing. heorghe egresc Editor coordonator: Comandor (r) Dr. Marian MOŞNEAGU 24 Colonel Adrian GRIGORE

Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU UnireaBR asarabiei cu omânia în corespondenţa Tel./fax:67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 primită deNI, icolae orga [email protected] Profesor universitar Dr. Petre ŢURLEA 30 Redactor-ş ef adjunct: Dr. Ion RÎŞNOVEANU Politica luiAM lexandru arghiloman reflectată Secretar de redacţ: ie Dr. Veronica BONDAR în rapoarte informative austro-ungare

Redactori: (mai-a, ugust 1918) Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, Dr. Sorin CRISTESCU 32 colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR

Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Consideraţii cu privire la reorganizarea şi încadrarea aeronaut i c ii în anul 1918 , Tă:ehnoredactare computerizat Măă d lina DANCIU Drd. Silviu-Daniel NICULAE 40 Consiliulş tiinţ ific: · General de brigadă Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării Cimitirul eroilor dinC, hişinău, o istorie uitată · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR Alexandru DOBRICĂ 46 Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securită ţii ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Portrete, meniuri şi moravuri Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC înRÎ ăzboiul de ntregire (1916-1918), Universitatea „Ovidius” Constanţa văzute de un ofiţer francez (I), · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U Comisia Română de Istorie Militară Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 53 · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Depozitul Central de Arhivă · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Stări de spirit şi extremism înB asarabia şi Universitatea„” Hyperion din Bucureşti ·Prof. univ. D r. Dinu C. GIURESCU TR,ransilvania după realizarea omâniei întregite Membru al Academiei Româ ne · Dr. Luminiţa GIURGIU Dr. Cătălin FUDULU 58 Comisia Română de Istorie Militară ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe Contribuţia locuitorilor dinB ucureşti la cu Armata României „General Paul Teodorescu” „F, ondul jertfelor liniei demarcaţionale" (1919) · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA Comisia Româ năă de Istorie Militar Dr. Vasile MĂRCULEŢ · Dr. Petre OTU Colonel (r) Dr. Alexandru BUCUR 66 Comisia Româ năă de Istorie Militar · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Ministerul Afacerilor Externe Cazarma istorică „FO ort 3 topeni" – · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Academia Oamenilor deŞ tiinţă o,istorie fascinantă • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice General-maior (r) Ion CERĂCEANU 69 · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE

Sumar în limba engleză: Spionajul românesc în timpul regimului Dr. Teodora GIURGIU GGheorghe heorghiu- D ej – Distribuţ: ie DIirecţia nformaţii E xterne (1951-1963) , Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N.

Adresa redacţ iei: Florin PASCARU 84 Drumul Taberei, nr.7H , sector 6, cod 61353, Bucureş ti. Tel./fax021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Mărturisiri ale luiPS etre trihan e-mail:sia @forter.ro despre mareşalul IAon ntonescu , http://smap .mapn.ro /AMNR/index.html General de brigadă (r) profesor universitar Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida Arhivelor Militare Naţionale Române. Publică articole pe teme de istorie Dr. Adrian STROEA universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din arăăă sau str in tate. Colonel (r) Marin GHINOIU 90 Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei. Agora 97

ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 C. 189/2018 B 00139 editorial ACTUL UNIRII VOTAT DE SFATUL ŢĂRII LA 27 MARTIE ST.V. 1918

n numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară Republica Democratică ÎMoldovenească () în hotarele Ion Inculeţ ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, SE UNEȘTE CU MAMA SA ROMÂNIA.

TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA DE-A PURURI ȘI TOTDEAUNA!

PREȘEDINTELE SFATULUI ŢĂRII, ION INCULEŢ Pantelimon Halippa

VICEPREȘEDINTE PAN. HALIPPA

SECRETARUL SFATULUI ŢĂRII I. BUZDUGAN

Ion Buzdugan

document 2018 2 (80) 1 studii/documente O poveste adevărată

REGELE FERDINAND I – CUVÂNT PENTRU UNIREA NEAMULUI ROMÂNESC (Partea a II-a)

Neculai MOGHIOR1

ste de subliniat În pofi da tuturor intervenţiilor din afară și a greutăţilor faptul că în din interior, ca urmare a acţiunii neobosite desfășurate de Eaceste condiţii regele Ferdinand I, de guvernul României și de Marele deosebite din toate punctele Cartier General român, la care s-a adăugat sprijinul de vedere, militar, politic preţios al misiunilor militare aliate, în mod special și social, în momente de al Misiunii Militare Franceze, condusă de generalul o importanţă deosebită Henri-Mathias Berthelot, armata română s-a pentru soarta ţării, regele reorganizat, fiind instruită, echipată și dotată cu Ferdinand I și guvernul armament modern, gata să facă faţă viitoarelor bătălii său au reușit să ţină ferm din vara anului 1917. în mână cârma destinelor Pe toată durata acestei perioade de refacere, I.G. Duca neamului românesc fruntariile Carpaţilor erau apărate de vitejii ostași impunând, totodată, străinătăţii ai Armatei 2, comandate de demnitatea și autoritatea Cea dintâi grijă a noastră a fost ca neamul, generalul . în fruntea căruia M-a aşezat Pronia naţională. Și nu a fost deloc ușor. Cerească, să nu piardă prilejul de a-şi Comandantul de căpetenie, A fost vehiculată ideea asigura dreptul de a trăi netrunchiat şi de regele Ferdinand I, însoţit de ca autorităţile române sine stătător multe ori de regina Maria, nu să renunţe la rezistenţă pregeta să vină adesea până în și să părăsească teritoriul naţional, iar apropierea primei linii de tranșee pentru a se întâlni cu armata noastră să fie dirijată spre tabere subordonaţii săi, pentru a le cunoaște starea de spirit și de refacere dincolo de Nistru, la , Jitomir, pentru a-i îmbărbăta. Berdicev și Poltava. Aceasta, pentru că anumite În memoriile sale, cunoscute sub titlul de Povestea autorităţi de la Petrograd urmăreau subordonarea totală vieţii mele, regina Maria nota: Pe front. 16/29 ianuarie a forţelor române administraţiei ţariste. 1917. Ieri a fost o zi de nesfârșite vizite prin spitale. Ziua După cum menţiona și I.G. Duca în jurnalul său: de azi, în schimb, am petrecut-o în mijlocul soldaţilor. Nicio săptămână nu trecuse de când Marele Cartier Dimineaţa, Nando (diminutiv folosit pentru regele General era instalat la Bârlad și generalul Beleaev ceru în Ferdinand I – n.n.) a decorat, la Onești, trei steaguri, precum numele Rusiei ca cele două armate să fi e puse sub comanda și câţiva ofi ţeri și foarte mulţi soldaţi. A fost o ceremonie generalului Zaharov și ca Marele Cartier român să fi e profund mișcătoare, într-un decor de zăpadă. Zăpadă desfi inţat și contopit cu Cartierul rusesc. Cererea era fi rește peste tot, toate erau albe ca moartea, cerul și pământul; inadmisibilă […] de altfel, propunerea rusească se izbea ochii abia puteau să îndure strălucirea lor amorţită. După și de unele greutăţi de ordine legală. Așa spre pildă, șeful prânz pornirăm iar în altă direcţie, înaintând greu prin armatei, după Constituţia noastră era Regele. Cum era el nămeţi; câteva opriri silite și ajunserăm în sfârșit într-un să cedeze această comandă unui străin? Pe de altă parte, sat, lângă care se orânduiau câteva regimente cu soldaţi Marele Cartier exercita, în temeiul legii stării de asediu, o sosiţi din tranșee. Trecură prin faţa noastră într-un soi serie de atribuţii care, în timp de pace, erau de competenţa de defi lare, cu multe urale și cu multe chipuri înviorate de guvernului2. bucuria de a ne vedea. Ah! Dar cât erau de zdrenţuiţi, de

2 2 (80) 2018 document studii/documente slabi, de feţe oacheșe, uneori acuma, stau fraţii noștri și suferă sub jugul nemilos al aproape negre, cu ochi ageri unui vrăjmaș, care fără cruţare a cotropit o mare parte și departe văzători, ochi care a iubitei noastre Ţări, și care suge până la cea din urmă văzuseră toate grozăviile și picătură de viaţă a unei populaţii chinuite și batjocorite moartea năprasnică. Afară în cele mai sfi nte sentimente ale ei. Acolo zac, sub ţarinile de aceasta păreau degeraţi de sfi nţite de sângele lor, mii de viteji care și-au dat viaţa frig; îmbrăcămintea lor e cu pentru mărirea patriei. Ei toţi așteaptă de la voi să goniţi totul neîndestulătoare pentru din pământul românesc armatele vrăjmașe, să înfi geţi frigul cumplit de la noi. Și drapelele voastre victorioase iarăși în pământul strămoșesc. aici Nando a împărţit multe Vă mai așteaptă lupte grele, căci drumul este lung, dar cu decoraţii; ceremonia ţinu mai ajutorul lui Dumnezeu îl veţi străbate ca biruitori. Vouă, Take Ionescu mult decât cea de dimineaţă, fi i de ţărani care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde căci trupele erau în număr mai mare3. v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, Regele vostru, Inspectând spatele frontului, taberele de refacere, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii, care va asigura asistând la depunerile de jurământ de către noile fi ecăruia recunoștinţa neamului nostru întreg, aţi câștigat promoţii de ofi ţeri sau mergând la ostașii afl aţi în totodată dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă tranșeele din prima linie, regele Ferdinand I își manifesta pământul pentru care v-aţi luptat. Vi se va da pământ. faţă de militari recunoștinţa sa și îi încredinţa că toţi cei Eu, Regele vostru, voi fi întâiul în a da pildă; vi se va da care se bat pentru ţară vor fi împroprietăriţi cu pământul și o largă participare la treburile Statului. Arătaţi-vă, pentru care s-au luptat. Această promisiune era menită scumpii Mei ostași, demni de încrederea ce Ţara și Regele să contracareze infl uenţa stării de spirit revoluţionare vostru pun în voi și îndepliniţi-vă ca până acum datoriile care domnea în sânul armatei ruse. voastre cu sfi nţenie. Să trăiască scumpa noastră Ţară și Regina Maria chiar menţiona în memoriile sale: Iași, viteaza ei armată, nădejdea și fala ei5! joi 22 martie/5 aprilie 1917. Majestatea Sa a plecat pe Această promisiune a fost reluată peste puţină vreme, front, unde e vorba să facă o declaraţie trupelor, declaraţie în Ordinul de Zi către întreaga armată, din 22 aprilie/ pe care am dezbătut-o încă de ieri în mod serios. El, Eu și 5 mai 1917: prinţul Știrbei. În ea va promite soldaţilor săi că vor primi OSTAȘI, ca răsplată o parte din pământuri când se vor întoarce din De Sfântul Gheorghe sărbătorim hramul oștirilor. Sub război4. steagurile cu chipul Marelui Mucenic și apărător al credinţei La 22 martie/5 aprilie 1917, cu prilejul unei inspecţii s-a luptat pentru apărarea Ţării și răpunerea dușmanilor, în pe front, în cuvântul rostit, regele Ferdinand I a precizat: fruntea ostașilor vechii Moldove, Ștefan cel Mare și Sfânt, Cu inima plină de nădejde vă salut astăzi pe voi, ostașii al cărui steag a fost găsit acum la Muntele Athos, ca și cum din Armata a II-a, care de mai multe luni aţi opus o el însuși, viteazul de pe vremuri, ar vrea să ne cheme spre rezistenţă nebiruită tuturor încercărilor vrăjmașului biruinţă. Să prăznuim cu toţii, cu inima smerită, dar și cu de a rupe liniile noastre, voi staţi aici ca la un post de hotărâre nestrămutată de-a învinge, ziua în care sute de onoare, păzitori neobosiţi ai hotarelor Ţării, expuși la ani s-au făcut de vrednicii noștri înaintași rugăciuni pentru atacurile unui vrăjmaș, care, cu trufi a lui, crede că toate ca vitejia dreaptă să biruiască. Eu, ca unul care Mă găsesc trebuie să se închine lui, că toate drumurile, toate ușile sunt în Scaunul de domnie al Aceluia, voi fi cel dintâi care să fac deschise baionetei sale de stăpânire; prin vitejia voastră rugăciuni pentru izbăvirea Ţării. În același timp, urmând bărbătească l-aţi învăţat că pe aici nu se trece. Am venit pilda lui Ștefan Vodă cel blând și milostiv, întăresc încă o azi, între voi, să vă aduc prinosul Meu de recunoștinţă dată făgăduinţa mea de Rege ca, precum după biruinţele Lui pentru modul cum v-aţi luptat până acum și să împart se întindea praznic pentru viteji și ei erau ridicaţi în rândul acelora, care s-au distins îndeosebi, răsplata pentru faptele fruntașilor, astfel, după izbânda, pe care o așteptăm, se vor lor, dar mulţumirea Mea vă îmbrăţișează pe voi toţi care realiza pentru voi legiuita stăpânire asupra ogoarelor câștigate v-aţi condus ca niște ostași vrednici de dragostea ce Ţara cu sângele vostru și prin vot obștesc veţi lua o parte activă la vă poartă și de la care Ţara și Regele vostru mai așteaptă alcătuirea unei Românii nouă și mai mare, pe care o vom fi multe fapte eroice. Dincolo, în ţinuturile bogate dar pustiite înfăptuit-o împreună 6. document 2018 2 (80) 3 studii/documente Se cuvine să reamintim faptul că, cele de mai sus, au revoluţionare rusești și germane, România vedea în Legaţia fost exprimate de un fi u al familiei de Hohenzollern, Franţei, sprijinită de o misiune militară mai numeroasă care se născuse departe de hotarele României și își și mai activă decât la oricare alt aliat, salvgardarea a tot petrecuse copilăria și tinereţea într-un mediu cultural, ce-i rămânea ca autonomie, legătura ei cea mai puternică politic și religios total deosebit de cel existent în cu Antanta, garanţia cea mai sigură a speranţelor sale în România acelor vremuri. reparaţiile viitorului. „Sunteţi - ne spuse într-o zi regele Regele Ferdinand I a fost un suveran care și-a făcut Ferdinand generalului Berthelot și mie - colacul nostru de pe deplin datoria. Promisiunea sa, din primăvara anului salvare. Dacă acest colac, ce nu-i insumersibil, pare gata 1917, că se va trece la un program de reforme sociale, de a fi înghiţit de furtună, atunci România se consideră la reforma agrară pierdută”7. și la acordarea În ziua de 1 mai votului universal, a 1917, a avut loc căpătat concreteţe la Iași, pe câmpul prin legiferările de la Socola, o din Adunarea manifestaţie a Deputaţilor în ostașilor ruși, la care ședinţele din 24 au participat peste mai și 17 iunie 5.000 de persoane. 1917. Aproape Cu acest prilej s-a două milioane discutat problema și jumătate de eliberării din sclavie hectare de pământ a poporului român urmau să fi e oferite (sic!) și a urmat o acelora care nu-și defi lare pe străzile precupeţeau viaţa Generalii Henri-Mathias Berthelot și Eremia Grigorescu orașului, în cursul și sângele pentru căreia s-a propus libertatea, independenţa și unitatea României. A fost eliberarea prin forţă a doctorului Racovski, care avusese o decizie foarte înţeleaptă, care a avut o contribuţie impus domiciliu forţat din cauza acţiunilor sale contra esenţială la menţinerea spiritului ofensiv al ostașului politicii guvernului român. El a fost eliberat, îmbarcat român și pentru evitarea infl uenţelor revoluţiei bolșevice, într-un tren cu soldaţii ruși și trecut peste graniţă și care a spulberat, practic, marea armată a Imperiului Rus. transportat la Odessa, unde a pus bazele unui așa-zis Ostașul român nu a putut fi capacitat de propaganda comitet de acţiune social-democrat român, cu misiunea bolșevică. de a iniţia tulburări în ţară pentru răsturnarea ordinii de După cum remarca și regretatul istoric Florin drept și instaurarea regimului bolșevic și în România. Constantiniu: Cuvântul regal a avut o extraordinară forţă Renumitul om politic de consolidare și amplifi care a motivaţiei soldaţilor-ţărani remarca: […] autorităţile noastre intraseră în gaură de de a continua lupta. Pentru ei, sfârșitul războiului trebuia șarpe încântate că bolșevicii se mulţumesc cu atât și nu să însemne, în primul rând, împroprietărirea. Este ceea puseseră în execuţie planul de detronare a regelui, plan ce explică soliditatea frontului intern - absenţa oricăror îndelung discutat în sovietele lor. Familia regală fusese tulburări în rândurile populaţiei și armatei - precum și expediată cu două zile înainte la Bacău, la generalul imunitatea manifestată faţă de propaganda comunistă, Averescu8. desfășurată de soldaţii ruși, câștigaţi de ideile lui Lenin. Suveranii României au fost evacuaţi din Iași pentru Dar aceasta nu a însemnat că regele și guvernul că soldaţii ruși, care părăsiseră în număr mare frontul român nu erau ameninţaţi, situaţie remarcată și de sub infl uenţa ideilor revoluţiei, se strânseseră în mai Contele de Saint-Aulaire: Cu două treimi din teritoriu multe orașe din (Roman, Pașcani, Iași și ocupate de inamic și cu a treia parte copleșită de armate Botoșani) și, cu prilejul unor mari întruniri deosebit rusești, lăsată pradă dublei și concentratei propagande de zgomotoase, au decis înlocuirea comandanţilor,

4 2 (80) 2018 document studii/documente arestarea și împușcarea cu ordinea, ai cărei ultimi paznici erau, în acel colţ de lume, ofi ţerilor. De multe ori s-a soldaţii români. În ei, regele își pusese suprema nădejde, strigat: Jos armata română! de credinţa lor nu se îndoia. De aceea, părăsind orașul în Jos regalitatea română! Jos care anarhia putea oricând izbucni, s-a îndreptat spre ei. România! Trăiască revoluţia Întâmplarea a făcut să comand trupele în mijlocul cărora și comunismul! regele Ferdinand a venit, dar pentru mine acest semn de Generalul Constantin înaltă și desăvârșită încredere a însemnat cea mai mare Găvănescu, care a fost mulţumire a vieţii mele de ostaș, iar pentru trupele Diviziei martor ocular la asemenea a XII-a, care nu părăsiseră nicio clipă frontul, decât spre a manifestări, relatează că: Se se pregăti, în scurtă vreme, pentru noi lupte, sosirea familiei zvonise că rușii bolșevici vor regale a însemnat împlinirea unei adânci dorinţi11. încerca o mare lovitură în Norii negri apăruţi ca urmare a răzvrătirii Cristian Rakovsky ţară la noi, în mica noastră revoluţionare a armatelor ruse au început a fi înlocuiţi ţărișoară, ce ne mai rămăsese, și care era, după cum credeau relativ repede de momentele de satisfacţie inspirate ei, pe mâna lor pentru totdeauna. Se zvonise că vor ataca de rezultatele bune obţinute în acţiunea de instruire palatul regal și că vor detrona pe regele românilor, întronând, și refacere a armatei române. Ele i-au permis lui apoi, și aici aceleași nelegiuiri ca la ei în ţară. Prea le sta în Constantin Kiriţescu să consemneze cu deplină gât atâta cinste și ordine, atâta disciplină și credinţă, atâta mândrie și satisfacţie: Ziua de 10 mai 1917 a fost una devotament și iubire. Iașii erau plini de ruși. Peste patruzeci din zilele cele mai înălţătoare ce i-a fost dat să trăiască de mii umblau forfota, de colo până colo; iar ai noștri erau capitalei pribegiei și durerilor. A fost pentru marea masă toţi la frontieră, acolo unde-i chemase datoria către ţară. a poporului și pentru toată lumea, care nu avusese de Nu putem nici să ne opunem, la un caz, bolșevicilor, cu cele unde să cunoască munca tăcută de luni de zile, revelaţia câteva sute de oșteni ce abia puteau da posturile și gărzile reînvierii armatei românești. Ce deosebită a fost revista din oraș. Și apoi era mult mai înţelept să se evite, pentru trupelor de pe platoul Copoului de spectacolul obișnuit al moment, orice ciocnire, orice vărsare de sânge, cu aceia ce acestei serbări din anii păcii! Nu mai era o armată de ofi cial ne erau tovarăși. Înţeleptul rege, fără a ști dacă este paradă care să defi leze în faţa unor tribune împodobite adevărat sau nu aceea ce se zvonise, hotărăște a pleca din cu fl ori și steaguri. Ci, pe platoul scăldat de soare, timp de Iași cu toată familia sa și a merge pe front, să-și mai vadă trei ceasuri au trecut, cu pas bărbătesc, trupele unei divizii credincioșii ce stau de strajă și să-și răsplătească eroii ce și-au întregi, vechii luptători cu sufl etul oţelit al luptelor de la vărsat sângele pentru apărarea ţării9. Jiu și de la Neajlov, purtându-și cu mândrie drapelele La 2 mai 1917, Take Ionescu, ministrul român al zdrenţuite, amestecaţi cu tinerii nerăbdători de a da piept Afacerilor Externe îl informa, printr-o telegramă, pe cu cotropitorii ţarinilor lor. Era armata nouă, care purta Constantin Diamandi, ambasadorul nostru la Petrograd, în raniţe cinstea, soarta și nădejdea ţării. Era Zece Mai că: Serviciile noastre de informaţii ne-au anunţat ieri seară al războiului, sărbătorirea jertfelor și a vitejiei. Trupele că în câteva cercuri de soldaţi ruși s-a discutat urgenţa defilează cu însufleţire și bărbăţie. Lumea privește, executării, la Iași, a unei lovituri pentru a pune mâna pe admiră și plânge. Sunt lacrimi de bucurie, lacrimi fecunde, rege, prinţul moștenitor și guvern și a proclama, cu Racovski, care prind laolaltă, într-o comunitate de simţăminte, Republica Socialistă Română10. pe români și pe francezi. Regele decorează steagurile Retras la Bacău, în mijlocul trupelor proprii, regele eroicelor Regimente 4 și 9 de Vânători și pe bravii lor Ferdinand a găsit siguranţa și liniștea necesară protejării comandanţi. Generalul Berthelot împarte decoraţii. Iar familiei regale. Rememorând, peste ani, aceste momente pe câmpul imens se ridică accentele măreţe ale imnului deosebit de tensionate, generalul Traian Moșoiu spunea „La arme!” ieșit din șapte mii de piepturi de soldaţi și din că: [...] nebunia, care agita Rusia, își începuse dezmăţul. instrumentele de metal a patru muzici militare. Niciodată Pe străzile Iașilor, cete de abrutizaţi își purtau beţia de o mulţime nu a simţit fi ori mai puternici ca cea adunată pe totdeauna și fluturau steagul roșu, simbol al nimicirii platoul Copoului. Într-un elan de entuziasm nestăpânit, tuturor valorilor datorită cărora omenirea trăiește de mai un ministru își smulge ceasornicul de aur de la brâu și-l bine de trei milenii. În capitala Moldovei, haosul se ciocnea dăruiește maestrului Castaldi, autorul imnului, care document 2018 2 (80) 5 studii/documente conducea el însuși corul imens. Zi de reîmprospătare a veseli și mândri, purtând pe umerii lor voinici arma durerilor, de reînviere a mândriei și speranţelor! 12. românească, stau adunaţi în faţa pavilionului, la dreapta În timpul Primului Război Mondial peste și la stânga. Rând pe rând, sosesc toţi membrii Șcerbacev, 400.000 de români din Transilvania și Bucovina au fost Prezan, Cristescu, Petala, Vlădescu etc. și numeroși ofi ţeri, înrolaţi în armata imperială austro-ungară și trimiși să misiunile militare ale aliaţilor și un imens public. La ora lupte pe diferite fronturi. Drept urmare, în anul 1917, 10 sosesc suveranii cu toţi prinţii și prinţesele. E un moment numai în lagărele de prizonieri din Rusia se afl au circa mișcător și înălţător; trompeţii sună pentru onor, muzica 120.000 de ardeleni. După intrarea României în război intonează imnul regal. Regele cu prinţul moștenitor trec de partea Antantei, aceștia au cerut să li se permită să în revistă pe noii soldaţi ai armatei române. Urale umplu lupte de partea văzduhul. aliaţilor. Suveranii În decem- urcă pe estradă, brie 1916, iar mitropolitul s-a format la Pimen, cu Darniţa, lângă înaltul cler, Kiev, un lagăr oficiază slujba special, în religioasă; ostașii care au fost se descoperă, aduși 250 de muzica ofi ţeri și 1.200 intonează de gradaţi rugăciunea, corul recrutaţi dintre ridică imnuri Darniţa prizonierii de mărire către români din Rusia. Aceștia au constituit nucleul iniţial Dumnezeu. Momentul solemn sosește. al Corpului Voluntarilor Români din Rusia. Mitropolitul rostește câteva cuvinte arătând însemnătatea La 6 iunie 1917, primele batalioane de voluntari, actului care se îndeplinește și apoi, cu glas tare, zice: „Sus inimile, formate din 130 de ofi ţeri și 1.500 de soldaţi au plecat oșteni! Ridicaţi mâna dreaptă în sus și cu ochii aţintiţi spre de la Kiev spre Iași, urmate de alte batalioane, unde au steagurile sub care veţi lupta de azi înainte, faceţi semnul sosit a doua zi și au fost întâmpinaţi, la gară, de generalul crucii și spuneţi după mine: În numele lui Dumnezeu și de numeroși reprezentanţi ai Atotputernicul, jurăm credinţă regelui nostru Ferdinand autorităţilor militare și civile române. I, supunere legilor ţării și îndatoririlor militare în toate În ziua de 8/21 iunie 1917, pe o câmpie de lângă Iași împrejurările, în timp de pace ca și în timp de război. Așa să (platoul Șorogari), primul contingent al voluntarilor ne ajute Dumnezeu”! ardeleni și bucovineni (peste 30.000), foști prizonieri Acest jurământ se repetă de cele 1.500 de piepturi de război în Rusia, depunea jurământul de credinţă ostășești cu hotărâre în glasuri, cu deplina credinţă a faţă de România. săvârșirii marelui act. În acest moment drapelele ciuruite Martor ocular la acest impresionant eveniment de gloanţe, acoperite de glorie, se apleacă spre capetele înălţător, doctorul Vasile Bianu consemna în jurnalul descoperite ale noilor ostași români. M.S. Regele coboară său: O zi frumoasă ca și ieri, cu un cer de o seninătate câteva trepte pe estradă, dă ordin să se adune ostașii în ideală, scăldat în razele soarelui care a favorizat împlinirea rânduri compacte lângă tribună și, plin de emoţie, cu glas bogatului program al ei și care program are să înceapă cu puternic, vibrant, străbătând inimile întregii asistenţe, solemnitatea depunerii jurământului bravilor voluntari spune următoarele cuvinte: ardeleni și bucovineni. Pe întinsul platou al Morii de „OSTAȘI, Vânt, soldaţii se înșirau de dimineaţă în rânduri strânse, Vouă, fraţilor ardeleni și din Bucovina, care aţi venit cu baionetele sclipind ca fulgerele. Un pavilion, îmbrăcat în între noi din pribegie, care după multe și crude suferinţe verdele naturii și cu tricolorul românesc, era ridicat pentru aţi pășit pe pragul casei părintești, vă zic, azi, din suverani, miniștrii și înalţii demnitari. Bravii ardeleni, adâncul inimii: Bine aţi venit! Prin jurământul solemn

6 2 (80) 2018 document studii/documente ce aţi depus înaintea lui Dumnezeu, înaintea drapelelor acestora, care vă vor arăta drumul spre libertate, înaintea camarazilor voștri, care s-au luptat, care au sângerat pentru înfăptuirea idealului nostru naţional, v-aţi legat cu un lanţ indisolubil de patria mamă; aţi pus sufl etul și sângele vostru în serviciul cauzei sfi nte, ce împreună cu voi am îmbrăţișat-o cu inima curată, cu voinţă de fi er. Trăim niște momente frumoase, niște clipe de bucurie, de înălţare sufl etească. Vouă, ţara vă spune: Bine aţi venit!, căci în voi vede întâile raze ale unui soare nou ce răsare din întuneric; pe voi orașul acesta unde s-a făptuit Unirea Principatelor vă salută cu iubire ca întâii soli ai unirii neamului. Armata, în a cărei familie aţi intrat 1917, Iași. Jurământul voluntarilor ardeleni azi, vă primește cu braţele deschise ca niște fraţi de mult a sintetizat năzuinţa voluntarilor ardeleni: Prin acest așteptaţi, căci știe că inima voastră bate spre biruinţă, că jurământ voi sunteţi cetăţeni ai României. Ea e patria braţul vostru este oţelit prin luptă; pe voi Regele, căruia noastră, ea e patria Ardeleanului întreg. Iubiţi fraţilor, aţi jurat credinţă, vă privește cu dragoste și încredere, căci iubiţi cu toată căldura ce poate da libertatea, iubiţi în sosirea voastră salută chezășia cea mai puternică, că această ţară care de un an aproape sângerează la pragul visul atâtor veacuri se va înfăptui, că dorul unui neam porţilor voastre. Siliţi-vă s-o cunoașteţi cât mai bine, să-i întreg în sfârșit se va stinge. Vouă, fraţilor de dincolo și pătrundeţi durerile și nădejdile, cinstiţi-o cu blândeţe bucovineni vă zic: Înainte cu Dumnezeu! Uniţi sforţările pentru lipsurile ei, cu îndârjire pentru drepturile ce i se voastre cu ale fraţilor din ţară; călăuziţi steagul nostru cuvin, iar dacă s-ar întâmpla vreodată ca cineva să vă naţional peste munţi, unde milioane de fraţi așteaptă plini greșească, nu-l confundaţi cu ţara, gândiţi-vă că fraţii de nădejde dezrobirea de un jug asupritor. Biruinţa va voștri sunt milioanele neamului, fraţii voștri sunt soldaţii fi a noastră și cu ea libertatea și fericirea, și atunci vom morţi, soldaţii vii cu care alături va trebui să sfărâmaţi pe fi un singur și strâns unit popor de fraţi nedespărţiţi dușmanul de la hotare. Cu aceste cuvinte, vă urez bun sosit întotdeauna”. și crezând în vitejia voastră și în biruinţa steagului nostru Urale puternice și nesfârșite umplu văzduhul la aceste vă zic la revedere la noi acasă, la revedere în Ardeal 15! ultime cuvinte ale suveranului iubit. Corul ardelenilor După terminarea ceremoniei ofi ciale, Corpul 2 intonează: „Trăiască regele!”13. Armată a organizat o masă câmpenească pentru toată Impresionată de solemnitatea acestui moment, regina lumea. Regele Ferdinand I și principele Carol au luat Maria nota în jurnalul său: Soarele își revărsa căldura în loc alături de soldaţi și au mâncat împreună cu ei. Cu valuri de aur pe câmpia întinsă unde erau înșiraţi noii noștri această ocazie suveranul român a rostit următorul ostași. Ei aveau ochii hotărâţi, ca ai oamenilor care văzuseră toast: Voi care aţi pus piciorul astăzi în Patria Mamă a moartea de aproape și nu se înfricoșează de ea, obrajii Moldovei, de care este legat în mod nedespărţit numele lui bronzaţi de soare și de vânt, iar mersul sigur și mândru. Ștefan cel Mare și Sfânt, precum este legat de numele lui Și, ca o minune, mii de ardeleni și bucovineni, izgoniţi din , Bucovina și Muntenia, voi aţi avut prilejul să căminurile și din ogoarele lor, ca și ai noștri, au venit să-și vedeţi astăzi una din diviziile române cu care astăzi vă înfrăţească suspinul și dorul pentru pământul iubit. De aceea contopiţi și vă înfrăţiţi pentru jertfe ca și pentru biruinţă. au fost primiţi cu lacrimi, cu lacrimi de bucurie în ochi, și de Pe cât de inimoși aţi pășit pe pământul României, pe atât aceea am aruncat fl ori la picioarele lor. Erau ostașii purtători de inimoși veţi trece sub ghiulelele inamicului, pentru a ai aceleiași făclii a eliberării ca și noi; erau pentru noi mai înfrunta toate greutăţile luptei și a vă uni mâine pentru mult decât o încurajare și mai mult decât o speranţă: erau totdeauna cu fraţii voștri de sânge. Ridic paharul meu simbolul ţelului nostru, erau mărturia vie că visul nostru în sănătatea Corpului de Armată, dar și în sănătatea poate să fi e realitate14. soldaţilor ardeleni și bucovineni, care vor ști să se strângă Participant și el la acest impresionant moment, sub cutele drapelelor române și să se jertfească pentru a rostit un fulminant discurs în care idealul României Mari16. document 2018 2 (80) 7 studii/documente După Revoluţia cum se poate burghezo- concluziona și democratică din acest episod din februarie unirea devenise 1917, care punctul principal a dus la la ordinea zilei. detronarea Pătrunzând ţarului cu sfioșenie și Nicolae al pietate pe câmpul II-lea a creat istoric al unirii o conjunctură însângerat de favorabilă oșteanul român, pentru ne întărim intensifi carea convingerea că mișcării prin crezul și Septembrie 1917, Iași. Regele Ferdinand, principele Carol, generalul Prezan și I.P.S. mitropolitul Pimen naţionale comportamentul pentru său, soldatul UNIRII n-a intrat în haosul acestui măcel autodeterminare din Basarabia. pentru cuceriri, ci pentru dezrobiri. La 26 martie 1917, ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Barbu Ștefănescu-Delavrancea sintetiza victoria, care apărea la Chișinău, a publicat un articol în care se apoteoza, ca simbolul cel mai de preţ adus de armata preciza că: Acum ori niciodată putem noi să ne hotărâm română pe altarul unirii: Noi nu vrem ce nu este al nostru, singuri soarta. Trebuie să ridicăm steagul pe care să fi e scris ci vrem unirea cu fraţii noștri din Ardeal, Banat și din Unire! Bucovina. Noi nu ne croim cu sabia o patrie nouă, ci ne-o Profi tând de anarhia creată în Imperiul Rus, în întregim... Duhul adevărului, al dreptăţii și al fraternităţii iunie 1917, guvernul Republicii Ucraina a revendicat mână vitezele noastre oștiri17. Basarabia, ceea ce a determinat protestul energic al În aceste vremuri tulburi, dominate de pribegie și românilor din această provincie și, la 15 iulie 1917, suferinţă, din dreptatea și demnitatea misiunii asumate Partidul Naţional Moldovenesc, împreună cu toate de regele Ferdinand I au înfl orit curajul și încrederea organizaţiile locale au făcut cunoscut Radei Ucrainiene ţării. Demonstrând că este cel dintâi la sacrifi ciu, că: Basarabia, pe baza drepturilor istorice, etnografi ce, pe cel dintâi la muncă, prinţul plecat din castelul de la baza obiceiurilor sale deosebite și a situaţiei economice, are Sigmaringen, de la izvoarele Dunării, a devenit aici, dreptul imprescriptibil pentru o completă autonomie, făcând la vărsarea ei în mare, conducătorul competent, călit pași importanţi pentru o apropiere de Regatul Român. în lupta cu toate furtunile istoriei, profund integrat cu Se apropia ora adevărului – biruinţă românească interesele poporului în fruntea căruia îl pusese un destin și renaștere naţională sau înfrângere și ștergerea de implacabil. Din aceste motive, unul din principalele pe harta Europei și din familia popoarelor europene. cotidiene ale vremii i-a făcut, în primăvara anului Reorganizată în centrele de instrucţie amenajate în 1917, următorul portret: În împrejurările cele mai grele taberele de refacere, instruită și înarmată cu armament ale istoriei sale, România a avut la conducerea ei, pentru și echipament modern procurat de la Antantă, armata salvarea ei morală, credinţa suveranului său. Credinţă cu română era gata să înscrie paginile de epopee de la atât mai frumoasă cu cât era străbătută de griji și de tristeţe; Mărăști, Mărășești și Oituz. credinţă loială, cu atât mai mișcătoare cu cât ea n-a încetat Așa cum remarca și Octavian Goga, în iulie 1917: a se exprima cu mândria unui rege și simplicitatea unui O oaste nouă, mai vârtoasă decât cea dintâi, încercată în om al cărui crez era că datoriile au o ierarhie, că fi ecare război și cu braţul greu de răzbunare, o oaste care e mândria dintre noi nu alege, și datoria care i se impunea era de a ţării, așteaptă cu sete ordinul de înaintare. Niciodată n-a apăra România și de a-i asigura independenţa în prezent fost în sufl etul românesc mai multă încredere și mai multă și mărimea în viitor18. îndârjire19.

8 2 (80) 2018 document studii/documente Pe frontul Armatei 2, comandată de generalul ia prizonier, că-i capturează Alexandru Averescu existau condiţii favorabile pentru materialul (arme, mitraliere, realizarea unei posibile străpungeri a dispozitivului tunuri)22. inamic. Marele Cartier General român a stabilit măsurile Aflate în plin avânt, necesare pentru reluarea acţiunilor pe principala direcţie trupele noastre au fost de efort. nevoite să se oprească Comandantul suprem al armatei române, regele datorită unei telegrame Ferdinand I, a dat următorul Ordin de Zi: a guvernului Kerenski care cerea tuturor trupelor OSTAȘI ! ruse stoparea oricăror A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea acţiuni ofensive ca urmare românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât a agitaţiilor bolșevice în Octavian Goga oricine, să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios rândul soldaţilor de pe dincolo de care se aud gemetele părinţilor, fraţilor, copiilor linia frontului și a unei ofensive germane în Galiţia și noștri, sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreţ. Nu uitaţi că Bucovina. reluăm lupta pentru cea mai sfântă cauză și anume pentru Drept urmare, la 12/25 iulie 1917, Marele Cartier izgonirea cotropitorilor din căminele noastre... În trecutul General român emite Ordinul de Operaţii nr. 34, care nostru, nu o dată ţărișoara noastră a fost potopită de ordona oprirea ofensivei de la Mărăști: Cu tot succesul dușmani; întotdeauna însă strămoșii noștri au știut să-i obţinut, continuarea operaţiilor pe frontul nostru nu alunge și să ne păstreze până azi moșia neatârnată. Aceeași mai este posibilă din cauza situaţiei generale a Frontului datorie avem și noi faţă cu urmașii noștri; am toată nădejdea Oriental. În consecinţă se ordonă: Armata a II-a se va opri că Armata 2 nu va lipsi de la o așa sfântă datorie și va ști pe frontul pe care va ajunge în seara zilei de 12 iulie. Trupele să se menţină, ca și până acuma, prin valoarea ei dovedită, se vor întări puternic pe cea mai bună poziţie de rezistenţă la înălţimea încrederii ce pune Ţara în ea20. care se afl ă în lungul frontului cucerit. Pregătirea de artilerie a fost declanșată în ziua de Constantin Kiriţescu a surprins cu măiestrie și 9/22 iulie 1917, atunci generalul Alexandru Averescu durere în sufl et efectul acestui ordin: În plină înaintare făcea următoarea însemnare în jurnalul său: În fi ne, ziua victorioasă Armata a II-a primește fatalul ordin de mult așteptată începe. Zi mare, căci este în joc reputaţiunea suspendare a operaţiilor... Rareori o armată victorioasă a Armatei, sau cel puţin a valorii soldatului nostru... Am primit o lovitură morală mai puternică decât cea primită însă ferma încredere în succesul trupelor noastre pe frontul de Armata a II-a. Să trăiești șase luni de viaţă chinuită, armatei mele. Sunt convins că acţiunea care va începe azi susţinut numai de nădejdea zilei celei mari când, cu preţul va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie și pentru ţară jertfei supreme, să poţi gusta bucuria izbânzii și, odată de mândrie. Ne măsurăm, în condiţii aproape egale, cu cei ajuns aci, pe când braţul lovește fără cruţare cu sabia de foc mai buni soldaţi din lume. Sunt convins că vom învinge21. pe cotropitorul ogoarelor noastre, să fi i deodată oprit, nu de În dimineaţa zilei de 11/24 iulie 1917, la ora 3.45 a slăbiciunea ta, nici de puterea dușmanului, ci de dezertarea fost declanșat atacul năprasnic al infanteriei române. Pe aliatului, era cea mai grozavă amărăciune pe care ne-o direcţia loviturii principale, frontul inamic a fost rupt pe păstrase desfășurarea războiului nostru, atât de darnic în o lăţime de 10 km și o adâncime de 2,5-3 km, au fost decepţii de tot felul 23. eliberate 30 de sate, o întreagă divizie germană a fost Principalul aliat, armata rusă, dădea semnale din ce pusă pe fugă, au fost capturaţi circa 3.000 de prizonieri în ce mai puternice că este în stare de dezagregare, după germani și austro-ungari, o însemnată cantitate de cum menţiona și regina Maria în jurnalul său în ziua armament și muniţie și circa 60 de tunuri. de 13/26 iulie 1917: Zi de îngrijorare din ce mai mare. În Notiţele sale zilnice, generalul Alexandru Averescu Nando a venit pe neașteptate la dejun, rechemat de pe front sublinia că: Moralul ofi ţerilor și trupei Armatei a II-a de Cartierul General, care a pus capăt ofensivei noastre, căci române s-a ridicat foarte mult, căci pentru întâia oară, după se pare că în Rusia se întâmplă lucruri grozave. Am afl at că 11 luni de la intrarea României în război, ei au văzut că frontul lor dă înapoi peste tot în faţa unei armate dușmane inamicul atacat fuge din faţa lor, că el cedează terenul, că-l de patru ori mai puţin numeroase ca a lor, se retrag în masă document 2018 2 (80) 9 studii/documente armata sa modernă, care-și primise botezul de sânge numai cu 40 de ani înainte la Griviţa, înscrie în istoria sa prima victorie în adevăratul înţeles al cuvântului, adică victoria ofensivă și defensivă 29. A urmat epopeea celebrelor bătălii susţinute de armata română pentru apărarea porţilor Moldovei, unde trupele Puterilor Centrale și feldmareșalul Mackensen, care își propusese scoaterea defi nitivă a României din război, au suferit un eșec răsunător. Aproape numai prin efortul propriu, trupele române au obţinut impresionantele victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz. 15 iunie 1917. Regele Ferdinand în tranșeele din Valea Oituzului Remarcând contribuţia deosebită a oștirii române și fără a mai lupta. Vestea aceasta e pentru noi îngrozitoare; modestul sprijin primit din partea aliaţilor, ambasadorul și am afl at-o pe neașteptate, încât am rămas cu totul uluită; belgian în România, Van Ypersen de Strihou, comunica mă agăţ totuși de orice nădejde, căci așa e felul meu, dar mă ministrului de Externe al ţării sale: Armata română tem că de data asta va fi sfârșitul tuturor nădejdilor. De fapt, rezistă pretutindeni cu succes în ciuda câtorva mici avantaje dezastrul e pentru noi atât de mare, încât nu sunt cuvinte pe care și le-au putut asigura germanii, atacând deunăzi în care să poată fi descris 24. în regiunea Panciu, în punctul de joncţiune al armatelor Tocmai în aceste condiţii deosebit de difi cile pentru lui Averescu și Grigorescu și unde Divizia 124 rusă în frontul român, victoria obţinută de Armata 2 la Mărăști întregime a fugit, ca și în nord, la frontiera Bucovinei, a avut o importanţă deosebită pentru întreaga armată unde trupele rusești de asemenea au părăsit toate terenul română fapt relevat și de când afi rma în faţa bombardamentului. De când se prefigurează că: După admirabile atacuri pieptișe, în mijlocul bucuriei atacul, devine din ce în ce mai cert că trupele moscovite dârjilor ţărani de pe coastele aspre ale muncelelor, puternicele părăsesc tranșeele, aruncă puștile și pleacă. Ele nu mai vor linii de apărare fură părăsite de trupele inamice, care se să lupte. De asemenea, germanii care, fi e prin serviciul retrăgeau în dezordine. Prima adevărată și deplină victorie lor de spionaj, fi e prin contactul direct pe care ei continuă românească 25. să-l menţină cu adversarii lor pe front și căruia îi dau Această victorie a fost apreciată imediat de numele de fraternizare, cunosc amplasamentul fi ecărui personalităţi militare și politice ale vremii. Astfel, corp, au grijă să decidă atacurile lor acolo unde știu că nu ministrul de război al Franţei - Paul Painleve - afi rma întâmpină nicio rezistenţă. Deunăzi, chiar, atacul a fost într-o telegramă adresată omologului său român: dat de o divizie bulgară în faţa căreia o divizie rusă a Armata franceză a afl at cu bucurie despre frumoasele succese fugit cu toată viteza, pentru a face desigur, mai savuroasă ale armatei române. Rog transmiteţi felicitările cele mai vii ironia acestei declaraţii faţă de care, marii noștri aliaţi, cu ale soldaţilor francezi către fraţii lor de arme 26. incorigibila lor nerecunoaștere a psihologiei popoarelor din Cotidianul „The Times” scria: Singurul punct Europa orientală, se complac cu comoditate de atâta vreme, strălucitor în răsărit se găsește în România, unde armata și anume că este sufi cient să apară cascheta plată a soldaţilor reconstituită atacă viguros frontierele Carpaţilor, obţinând ţarului pentru ca bulgarii să cadă în genunchi și să ceară succese apreciabile 27. iertare... Cu tunurile pe care armata rusă le abandonează Iar în ziarul „Herald” se arăta că: Progresele armatei în fuga sa, germanii trag asupra românilor și, recent, orașul române sunt rezultatul unui plan bine conceput a cărui Tecuci, primind astfel numeroase obuze rusești, s-a putut desfășurare toţi Aliaţii o urmăresc cu viu interes... convinge de excelentul material american și japonez, care Redeșteptarea armatei române neliniștește pe inamici, în loc să-i distrugă total pe germanii cărora le era destinat, dejucându-le planurile 28. contribuia dimpotrivă, la victoria lor30. Așa cum sublinia și istoricul Ion Lupaș: Poporul Pentru a ilustra eroismul și sacrificiul ostașilor României moderne trebuie să-și întipărească bine în sufl et noștri în aceste bătălii sângeroase menţionăm Ordinul ziua de 11 iulie 1917, căci în acea zi pentru întâia dată de Zi dat de colonelul Constantin Jipa, comandantul

10 2 (80) 2018 document studii/documente care constituie titluri de glorie pentru trupele care au luptat și sângerat acolo. Cu piepturile voastre aţi ridicat un zid mai tare decât granitul. Voinţa voastră, vitejia copiilor ţărilor noastre aliate au pus o stavilă puhoiului vrăjmaș ce a vrut să se reverse asupra Moldovei, pentru a purta valurile sale mai departe până în sânul Rusiei. Cu mândrie mă uit la voi și vă aduc mulţumirile Mele și recunoștinţa Mea ofi ţerilor și trupei, care v-aţi purtat atât de bravi. Onoare acelora care și-au lăsat viaţa pentru apărarea patriei lor. Ne mai așteaptă noi lupte, noi sforţări și noi jertfe ni se impun, căci vrăjmașul tot mai își ţine capul sus. Nu uitaţi nicio clipă că drumul spre biruinţă duce numai într-o 1917. Obuze de 100 mm capturate în luptele de la Mărăști singură direcţie: înainte, numai învingând pe vrăjmaș puteţi realiza străduinţele voastre. Aţi dovedit până acum Regimentului 43/59 Infanterie, la 10/23 august că puterea voastră de rezistenţă e mai tare ca năvălirile 1917: În timpul ciocnirilor de ieri noapte, pe dealul vrăjmașului, iar vitejia voastră mai mare decât numărul Secului, a căzut în fruntea plutonului său, lovită în lui. Va veni momentul când voi veţi purta drapelele voastre inima-i generoasă de două gloanţe de mitralieră, înainte, pentru a alunga pe vrăjmașul de pe pământul care nu voluntara ECATERINA TEODOROIU din Compania este al lui, căci cât timp mai are un picior pe pământul nostru a 7-a. Pildă rară a unui cald entuziasm patriotic, unit cu cea biruinţa nu e desăvârșită. Vitejia ce aţi arătat până aici îmi mai strălucitoare energie, aceea, pe care unii au numit-o cu dă dreptul să privesc cu încredere în viitor, căci luptăm pentru drept cuvânt EROINA DE PE JIU, și-a dat jertfa supremă bunurile noastre cele mai sfi nte și cauza noastră e justă, de lipsită de orice trufi e, de orice deșartă ambiţie, ci numai din dragostea de a apăra pământul ţării sale cotropit de dușmani. aceea și biruinţa trebuie să fi e a noastră. Și-a dat viaţa cu simplitatea eroismului adevărat, nu pentru Acest ordin trebuie citit la toate companiile, escadroanele a obţine o apoteoză de vorbe, ci pentru că așa cerea inima ei, și bateriile. 32 pentru că așa credea sufl etul ei că i se împlinește datoria vieţii. Dat în Cartierul Nostru General în 12/25.VIII.1917 . Aceea care în vitejia comunicativă a murit în clipa când se Acela care începuse a fi numit Regele ţăranilor și descoperea spre a-și îndemna ostașii cu vorbele: «Înainte soldaţilor a fost în acest timp prezent în mijlocul ostașilor, băieţi! Nu vă lăsaţi! Sunteţi cu mine!», are dreptul din clipa îmbărbătând luptătorii, sprijinind comandanţii în adoptarea aceasta la cinstea veșnică a tuturor românilor 31. deciziilor celor mai adecvate momentului respectiv. Cei care și-au făcut datoria supremă faţă de patrie au În articolul intitulat Suveranul pe front, publicat intrat pe drept în cartea de onoare din aur a neamului în cotidianul militar ofi cial sâmbătă 12 august 1917, românesc. scriitorul Corneliu Moldovan relata că: Dragostea La 12/25 august 1917, regele Ferdinand I a dat ostașilor noștri pentru suveran nu are numai strălucirea următorul Ordin de Zi: respectului adânc și aproape cucernic, ca pentru cele sfi nte, ci de multe ori ia forma unei pasiuni omenești, a unei iubiri OSTAȘI DE PE FRONTUL ROMÂN ! simple și calde, care șterge pentru o clipă depărtarea dintre Luptele crâncene ce s-au dat în timpul ultimelor săptămâni Coroană și baionetă. Greu răniţi, pe paturile spitalului, ei de către trupele ruso-române, puse sub comanda Mea, au dat nu râvnesc atât la meșteșugul doctorului, cât așteaptă să se din nou la iveală însușirile ostășești ale armatelor aliate pe ivească în prag vedenia luminoasă și mângâietoare a reginei frontul român. După ce bravele Mele regimente din Armata sau domniţelor, sfânta icoană care tămăduiește pe dată, a II-a, cot la cot cu vitejii lor fraţi de armă din Armata cu o singură privire sau cu un singur zâmbet... Pe front, a IV-a rusă, au alungat pe vrăjmașul din poziţiile ţinute ostașii voinici și hotărâţi, la luptă pe viaţă și pe moarte, atâta timp; Armata I-a, împreună cu Corpurile VII și VIII tânjesc deopotrivă de dorul suveranului, socotindu-i sosirea ruse, au știut să ţină în respect valurile inamice ce încercaseră printre ei ca o binecuvântare și o chezășie de biruinţă. Ei să rupă frontul la Nord de Focșani. Mărăști, Mărășești, nu-l întâmpină doar ca pe un monarh cu admiraţie rece și Panciu și Oituz, pentru Armata IX rusă sunt niște nume, umilă, nici ca pe un înalt suveran, căruia i-au jurat credinţă document 2018 2 (80) 11 studii/documente și supunere până la cea din urmă sufl are, ci îl primesc cu urale Ajunși la postul de comandă al Armatei I-a, M.S. Regele și chiote nesfârșite, cu priviri fi erbinţi de copii cărora le surâde și A.S.R. Principele Carol au fost întâmpinaţi de generalul bucuria, cu iubire și avânt de ostași cărora li s-a hărăzit de divizie Grigorescu, care le-a expus situaţia de pe front, norocul să vadă printre ei pe cel deopotrivă cu drapelul, mersul operaţiilor, entuziasmul și vitejia fără de seamăn în cinste și în glorie... Toţi ostașii noștri ard de dorinţă a celor cărora le este încredinţată soarta ţării și cinstea să vorbească cu regele. Când Majestatea Sa are prilejul numelui de român. Suveranul n-a avut de adăugat decât să-i asculte, ei nu-și cuvinte de mulţumire pierd cumpătul, ci și de laudă. A dat apoi grăiesc răspicat și cu ordine în legătură inima deschisă, știind că cu operaţiile zilei și, sunt crezuţi și că se pot trecând la Corpul II rezema pe făgăduinţa Aeronautic, a binevoit suveranului. Căci doar a decora mai mulţi el este regele ostașilor - ofiţeri aviatori, care regele ţăranilor. E ușor s-au distins în ultimele de bănuit entuziasmul lupte aeriene. eroilor de la Siret la La orele 15.30 au vestea că Majestatea mers cu automobilele Sa va sosi printre ei, la Spitalul de Triaj ca să le mărturisească Tecuci, unde M.S. Generalul Eremia Grigorescu în inspecție pe fr ont încă odată iubirea și Regele s-a urcat în admiraţia sa pentru risipa de eroism și dobândirea unei vagoane, stând de vorbă cu răniţii sosiţi de pe câmpul atât de strălucite biruinţe. După atâtea crâncene valuri de de luptă, vorbindu-le cu acea bunătate comunicativă sânge, după o atât de înverșunată apărare a frontului, nu și liniștită, caracteristică augustului său sufl et. Răniţii se putea să nu sosească mulţumirea și răsplata. își povesteau isprăvile, minunile de vitejie săvârșite, În ziua de 4 august, Majestatea Sa, regele Ferdinand, înfăţișându-le ca pe cel mai fi resc lucru din lume. Își însoţit de A.S.R. Principele Moștenitor au sosit cu arătau dorul grabnic de vindecare și întoarcere în luptă, automobilele la postul de comandă al Armatei I-a. Făcând iar suveranul, adânc încântat de ostașii săi, împărţea un scurt popas la Spitalul Crucii Roșii al Misiunii Engleze, cu dărnicie mângâieri și îmbărbătări. Un sergent rănit instalat în casa Cincu, au vizitat răniţii în bătălia de la pentru a treia oară, căruia fusese nevoie să-i amputeze Mărășești, care, cu toate rănile lor grele, păreau că nu suferă unul din braţe, a fost decorat de către însuși M.S. Regele 33. și că sunt străini de orice durere trupească, atât de senin Duminică, 13 august 1917, a murit, ca urmare a și de ridicat le era moralul. Suveranul, vădit mișcat de tifosului exantematic contactat pe frontul din Moldova, sufl etul și avântul acestor viteji, le-a rostit cuvinte blânde, preotul militar basarabean Alexei Mateevici, profesor la lăudându-le virtutea ostășească dovedită nu numai pe Seminarul Teologic din Chișinău, născut în satul Zaim, câmpul de luptă, dar și pe patul de suferinţă al spitalului. judeţul Tighina, autorul admirabilei bijuterii poetice Trecând, apoi, în camera unde se găseau rămășiţele Limba noastră, care a avut o contribuţie importantă pământești ale viteazului aviator francez, plutonierul la propaganda pentru unirea Basarabiei cu Regatul Texier Th omas, care căzuse greu rănit, cu o zi înainte, Român. Ea a fost recitată pentru prima dată, când a în lupta cu un avion inamic, M.S. Regele s-a apropiat venit de pe front și a participat la Congresul Didactic de cu pietate, i-a pus mâna pe frunte, ca o cunună de la Chișinău din 25-27 mai 1917. Cu acest prilej Alexei binecuvântare, și aninându-i pe piept „Virtutea Militară”, Mateevici a declarat: Da, suntem moldoveni, fi i ai vechii i-a rostit cu vocea înecată de cele mai curate simţiri: „Dormi Moldove, însă facem parte din marele popor român, așezat în pace, viteaz soldat al Franţei, care te-ai jertfi t pentru prin România, Bucovina și Basarabia. Fraţii noștri din noi!... Fie ca pământul primitor al patriei surori să-ţi Bucovina, Transilvania și Macedonia își zic români. Așa înfl orească amintirea cu admiraţie și recunoștinţă veșnică”. trebuie să facem și noi. În continuare, a recitat următoarele Toţi cei de faţă aveau privirile înlăcrimate. versuri:

12 2 (80) 2018 document studii/documente Limba noastră-i o comoară Nu veţi plânge – atunci amarnic, În adâncuri înfundată, Că vi-i limba prea săracă, Un șirag de piatră rară Și-ţi vedea cât e de darnic, Pe moșie revărsată. Graiul Ţării noastre dragă.

Limba noastră-i foc ce arde Răsări-va o comoară Într-un neam, ce fără veste În adâncuri înfundată, S-a trezit din somn de moarte, Un șirag de piatră rară Ca viteazul din poveste. Pe moșie revărsată! 34. Stăpânirea de sine și curajul de care dădea dovadă în Limba noastră-i numai cântec, cele mai fi erbinţi momente ale luptelor regele Ferdinand I dorurilor noastre au fost evocate de mulţi participanţi direcţi la ele. Astfel, Roi de fulgere, ce spintec generalul adjutant Constantin Găvănescu relata că: Pe Nouri negri, zări albastre. la ora zece și jumătate, în ziua de 6 august, pe când lupta Limba noastră-i graiul pâinii, era mai aprinsă, iată că intră în curtea comandamentului Când de vânt se mișcă vara; Armatei I-a automobilele regale. Regele Ferdinand venise În vestirea ei bătrânii aici, la postul de comandă al Armatei, însoţit de prinţul Cu sudori sfi nţit-au Ţara. Carol, moștenitorul Tronului, ca să se informeze de mersul luptei și să-și vadă voinicii. La scară, generalul Grigorescu, Limba noastră-i frunză verde, comandantul Armatei, primește pe regele ţării și, după ce-i Zbuciumul din codrii veșnici, dă raportul, îi spune între altele: Nistrul lin, ce-n valuri pierde „– Raportez Majestăţii Voastre că postul de comandă Ai luceferilor sfeșnici. este încadrat de artileria dușmană și bătut regulat de azi-dimineaţă. Locul, aici, este foarte primejdios pentru Limba noastră-i vechi izvoade, Majestatea Voastră”. Povestiri din alte vremuri, „– Tot așa cum este și pentru dumneavoastră” – răspunde Și cetindu-le-nșirate, liniștit și surâzător regele. Apoi adaugă: „Să mergem Te-nfi ori adânc și tremuri. înăuntru să vedem situaţia”. Intră întâi regele cu prinţul Carol, urmaţi de generalul Limba noastră-a fost aleasă, Grigorescu, întreaga suită și ofi ţerii de stat-major. În salonul Slavă să ridice-n ceruri, central, transformat în Birou de Operaţii, era în mijloc Să ne spuie-n hram ș-acasă o masă mare pe care erau întinse hărţile cu dispozitivul Veșnicele adevăruri. trupelor noastre și cu direcţiile de atac ale inamicului. Prin zeci de telefoane se comunicau informaţiile de la trupe Limba noastră-i limba sfântă, și se dădeau ordinele necesare, făcându-se apoi, de către Limba vechilor cazanii, ofi ţerii de stat-major, modifi cările rezultate din operaţiile Care-o plâng și care-o cântă întreprinse de inamic sau de trupele amice. Salonul acesta Pe la vatra lor ţăranii. de operaţii dădea cu ferestrele cele mari pe o terasă largă, ce răspundea în grădina casei, dinspre stradă. Generalul Înviaţi-vă, dar, graiul, Grigorescu începe expunerea situaţiei, arătând tot ce știa Ruginit de multă vreme, despre inamic, precum și în detaliu repartizarea forţelor Ștergeţi slinul, mucegaiul, noastre; apoi planul de apărare ce și-a alcătuit și hotărârea Pe uitarea-n care geme. ce și-a propus să execute. Toţi, stând aplecaţi asupra hărţii, Strângeţi piatra lucitoare, urmărim cu atenţie încordată explicaţiile. Deodată se auzi Ce din Soare se aprinde, o șuierătură de ne pătrunse fi ori și, în aceeași clipă, un obuz Și-ţi avea în revărsare se sparse, cu un zgomot asurzitor, în grădină, la piciorul Un potop nou de cuvinte. terasei salonului unde se afl a regele cu întreaga sa suită și document 2018 2 (80) 13 studii/documente tot statul major. Geamurile toate ale întregii clădiri cad în au fost apreciate de regele ţăndări cu un zuruit sinistru, casa se cutremură, iar din George al V-lea al Marii pâlnia făcută de obuzul spart ies nori groși de fum. Toţi ne Britanii în telegrama trimisă ridicăm de pe hartă, drept în sus, și ne uităm unul la altul și, suveranului român la 16/29 cu toţii, întrebători, la rege și prinţul Carol. Regele, liniștit, august 1917: În timpul când cu ochii mereu pe hartă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic Majestatea Voastră este prinsă extraordinar, ciocănea ușor, pe masă, cu un dublu decimetru într-o luptă grozavă pentru ce avea în mână. Prinţul Carol se repede la ferestrele sparte, apărarea ţării, doresc să aduc dinspre terasă și privește afară, în grădină, la fumul ce ieșea admiraţia poporului britanic năvalnic din pâlnia obuzului. Cineva din afară, un ofi ţer de pentru modul cum luptă stat-major, deschide repede ușa salonului, se uită înăuntru. armatele aliate sub comanda Regele spune liniștit, cu un ușor zâmbet pe buze: Majestăţii Voastre și pentru „– Continuaţi, general Grigorescu”. vitejeasca rezistenţă pe care Alexei Mateevici Se urmează cu explicaţiile, în care timp alte trei obuze au o susţin împotriva atacurilor căzut în vecinătate,între 30-50 metri depărtare de postul de inamice. Popoarele britanice urmăresc de aproape mersul comandă 35. acestei bătălii mari, care este în toiul ei, și au încredere că Firește că un asemenea exemplu de stăpânire de sine vitejia trupelor române și rusești sub comanda Majestăţii și de eroism nu putea decât să mobilizeze pe subordonaţi. Voastre va zădărnici sforţările dușmanului. Forţele britanice Atitudinea curajoasă a comandantului de căpetenie și al din Apus, cooperând cu vitejii lor aliaţi francezi, izbesc cu armatei române a fost remarcată în numeroase rânduri și putere în dușmanul comun și vor urma cu toate mijloacele ce de corespondenţii de presă străini, după cum menţiona sunt în puterea lor a da tot ajutorul posibil Majestăţii Voastre și colonelul doctor Vasile Bianu în jurnalul său: 15/ și aliaţilor lor 37. 28 august 1917. Iată ce scrie un ziar rusesc despre vitejia La rândul său, președintele Statelor Unite ale armatei noastre după luptele de la Mărășești:„După Americii, Woodrow Wilson, într-o scrisoare trimisă declaraţiile celor ce au fost de faţă, armatele române s-au regelui Ferdinand I, arăta că: [...] poporul american a condus mai presus de orice laudă, provocând admiraţia urmărit cu cea mai caldă simpatie și admiraţie curajoasa tuturora și aducând dușmanului pierderi îngrozitoare. luptă a poporului român în scopul apărării integrităţii Regele României a fost tot timpul pe front în regiunea și libertăţii ţării, împotriva actului de dominare a luptelor aprinse și a localităţilor bombardate de artileria militarismului german... Vreau, de asemenea, să asigur pe inamică. Prezenţa regelui a înfl ăcărat mult pe soldaţii Majestatea Voastră că Statele Unite, cu întreaga lor putere, români” 36. vor ajuta România și după război, în negocierile ce se vor Este interesant de semnalat faptul că, sosit în purta pentru pace 38. București pentru a urmări evoluţia evenimentelor Primul ministru britanic, Lloyd George, adresându-se de pe frontul Oriental și străpungerea primului ministru român Ion I.C. Brătianu, într-o „Porţilor Moldovei”, kaizerul Wilhelm telegramă din 13/26 august 1917, remarca: La al II-lea vorbea cu dispreţ despre ruda sa, afl ată acum sărbătorirea intrării în război a României, doresc să pe tronul Regatului Român, fi ind sigur că: […] poate exprim din partea guvernului britanic admiraţia noastră ne vom vedea cândva unul cu altul și atunci cel rușinat nu sinceră pentru suferinţa și curajul eroic de care a dat dovadă voi fi Eu. poporul român în timpul unui an de încercare aproape fără Epopeea Mărăștilor, Mărășeștilor și Oituzului a seamăn. Declarând război Puterilor Centrale, România s-a demonstrat că împăratul german s-a înșelat profund. ridicat, pentru cauza libertăţii, împotriva autocraţiei și a Vitejia acelora care, cu preţul sângelui și al jertfei lor nedreptăţii, împotriva puterii. Această cauză nu poate eșua supreme, au salvat Moldova și ţara de la ocupaţia totală niciodată, oricât s-ar părea că este de întârziat triumful și au demonstrat lumii întregi ce poate face oșteanul ei. Reconstituirea armatei ei și rezistenţa îndârjită și de român atunci când luptă pentru glia străbună. nepreţuit pe care o opune în prezent inamicului în condiţiile Eroismul armatei române și modul în care a fost de excepţională difi cultate constituie un exemplu magnifi c al ea condusă în marile bătălii din vara anului 1917 tăriei pe care libertatea o insufl ă unui popor liber 39.

14 2 (80) 2018 document studii/documente Demnă de menţionat, în acest context, este cea mai frumoasă Proclamaţia către poporul românesc, dată de regele pildă de înălţare Ferdinand I la 14/27 august 1917: sufletească. Al ROMÂNI! doilea an de Se încheie anul de când credincioși neamului, am război, începând declarat război Austro-Ungariei. De atunci ne afl ăm în acum, ne va luptă cu Germania și aliaţii ei. Războiul nostru nu porni găsi tot așa de din dorinţa de cucerire. Viaţa și roadele muncii voastre hotărâţi, tot așa ne-au fost prea scumpe ca să ne fi gândit la risipa lor în de neclintiţi. scopuri de deșartă strălucire. Războiul nostru este un război Prin suferinţele sfânt. A nu-l fi declarat ar fi fost o îndoită trădare: faţă de noastre vom înaintașii noștri și faţă de șirul de generaţii care vor să vie. câștiga dreptul la Acum optsprezece veacuri, Traian ne puse strajă civilizaţiei viaţă Românilor pe crestele Carpaţilor și la poalele lor de la miazănoapte de pretutindeni, la miazăzi, de la Tisa până la Mare. Năvala ungurească singura viaţă care de acum zece secole ne-a rupt în două. Carpaţii, leagănul are preţ pentru noi Kaiserul Wilhelm al II-lea neamului, i-a schimbat în hotar despărţitor între fraţi. toţi. Sus inimile și Ea ne-a despicat politicește, dar ne-a lăsat sufl etul întreg, strâns uniţi împrejurul steagului acoperit de glorie prin același sufl et al aceluiași popor. Vreme de veacuri nu am avut vitejia ostașilor să nu iasă din piepturile noastre decât un decât un gând: veni-va ceasul să fi m iarăși împreună. Prin singur strigăt: Înainte pentru România Mare !40. munca, prin răbdarea și prin jertfa strămoșilor și a părinţilor Din cauza bulversării politice prin care trecea Rusia și noștri abia ajunseserăm la înfăptuirea Regatului României. a anarhiei care cuprinsese armata sa, eroismul românesc Și era limpede: ori izbutim să înfi gem steagul României manifestat la Mărăști, Mărășești și Oituz nu s-a putut dincolo de munte, ori s-ar stinge viaţa noastră dincoace de fi naliza cu rezultate palpabile și mult așteptate pentru munte. Războiul lumii dezlănţuit acum trei ani de setea de România. Dezagregarea armatei ruse, profund afectată stăpânire a Austriei și Germaniei ne dădu prilej să punem de virusul revoluţiei bolșevice, a creat probleme foarte la mijloc toate puterile neamului. Oricât am suferi trebuie grele autorităţilor românești aflate în așa-numitul să urmăm soarta și să asigurăm unirea neamului nostru. triunghi de foc, respectiv porţiunea din Moldova care Ieri, și mai ales azi, suntem aliaţi cu aproape toate popoarele mai rămăsese sub autoritatea regelui Ferdinand I. de pe faţa pământului. Bătându-ne pentru dezrobirea Importanţa marilor bătălii din vara anului 1917 este moșiei strămoșești ne batem pentru triumful libertăţii și al relevată și de contele de Saint-Aulaire care menţiona în dreptăţii în omenirea întreagă. Biruinţa este sigură. Nimic confesiunile sale că: A fost o luptă îndârjită de cincizeci și nimeni nu o poate împiedeca. Aliaţii și noi vom învinge. de zile, cu cele două episoade mai importante, Mărăștii și Vom învinge oricare ar fi întâmplările nestatornice ori Mărășeștii, două victorii românești în care nemţii au fost trecătoare ale acestui război uriaș și ne vom întoarce într-o bătuţi, cu toată superioritatea lor în efective și materiale și patrie preamărită. În locul României de ieri vom dobândi cu toată atitudinea echivocă a rușilor, atitudine care nu va România de mâine, așa cum au mângâiat-o în visurile lor lua sfârșit decât prin trădare. În timp ce trupele române părinţii noștri, așa cum o vom lăsa moștenire urmașilor erau angajate din plin, Kerenski dădea ordin ca operaţiile noștri. Eroismul nemuritor al ostașilor – admiraţi de lumea să fi e suspendate din cauza situaţiei generale pe frontul toată – a fost susţinut de bărbăţia voastră, a acelora de acasă. oriental. O armată rusă și-a părăsit atunci poziţiile fără În mijlocul celor mai groaznice încercări aţi rămas statornici luptă și fără a-i preveni măcar pe români, care, în plină în credinţa și hotărârea voastră de a jertfi tot pentru cinste, bătălie, le ocupară, slăbindu-și poziţiile în altă parte. O altă pentru drept și pentru biruinţă. Aliaţi cu armata celei mai armată rusă a încheiat cu nemţii o convenţie, prin care se puternice împărăţii am fost siliţi părăsim două treimi din obliga să le semnaleze bateriile rusești sau românești care ar scumpul nostru pământ. Și soarta a vrut să îndurăm și deschide focul pentru a le permite să răspundă cu un număr vedenia chinurilor cumplite la care sunt supuși cei rămași dublu de proiectile. Unităţi rusești care-și părăseau poziţiile sub călcâiul vrăjmașului. Și aţi rămas neclintiţi. Și aţi dat fără luptă trăgeau asupra românilor care-i înlocuiau. document 2018 2 (80) 15 studii/documente Totuși, această Iași, marţi 25 iulie/7 august 1917. Zi de așteptare; bătălie a primim vești tot mai rele, deși nu afl ăm nimic hotărât, afară Moldovei, doar că în unele puncte trupele noastre au fost nevoite să se această Marna retragă din pricina gazelor otrăvitoare, una din nemernicele românească, născociri ale războiului modern! Ne pregătim neîncetat cea mai mare pentru tot ce poate fi mai rău, plănuim în liniște toate fazele; încleștare în cu toate că nu plecăm într-o călătorie de plăcere, totuși nu această zonă știm încă unde ne vom duce, nici în ce condiţii, și nici cum din tot războiul, vom fi primiţi de răzvrătiţii noștri vecini. Toate acestea a scăpat de alcătuiesc un viitor care nu ne dă curaj, totuși păstrăm invazie ceea ce nădejdea că acest pahar – cel mai amar din toate – nu-l mai rămăsese vom bea 43. din România, S-au purtat mai multe discuţii pe această temă. o parte din La unele dintre ele au participat și generalii Prezan, teritoriul ei și Averescu, Șcerbacev, prinţul Carol și prim-ministrul guvernul ei. Ionel Brătianu. Pe acest fundal întunecat, victoriile Regele Ferdinand I Dacă n-ar fi obţinute de armata română la Porţile Moldovei au adus împreună cu Regele George al V-lea al Marii Britanii trădat rușii și o notă de optimism în inimile atât de încercate ale dacă s-ar fi obţinut colaborarea armatei franceze de la suveranilor români, după cum reiese și din menţionarea Salonic, bătălia de la Mărășești ar fi grăbit victoria fi nală 41. făcută de regina Maria în ziua de 9/22 august 1917: La un moment dat, din cauza defecţiunii ruse și lipsei Regele s-a întors de pe front. După dejun am avut o lungă de sprijin concret din partea aliaţilor, situaţia devenise convorbire despre situaţia militară, cu el și cu Ballif, care de atât de critică, încât a circulat chiar ideea evacuării asemenea se întorsese de pe celălalt front, unde fusese alături autorităţilor și armatei române. de Averescu. De altfel, veștile aduse de el erau destul de bune. Șeful Marelui Cartier General român, generalul Regele crede că în ciuda puternicei înaintări dușmane și Constantin Prezan relatează că: [...] un ministru, cu a pierderilor noastre îngrozitoare (se pare că luptele sunt o mare suprafaţă, din cabinetul de concentrare de sub cât se poate de sângeroase), trupele noastre tot le vor ţine președinţia lui Ionel Brătianu, înaintează regelui un piept. S-a întors plin de laude pentru purtarea ofi ţerilor și memoriu în care-i cerea să abdice și să părăsească ţara, soldaţilor, dar e rău că transportul trupelor se face cu mare pentru a-și salva viaţa sa și a familiei. Regele mă cheamă greutate; avem prea puţine camioane, iar bieţii cai sunt și făcându-mi înalta cinste de a mă pune în curent cu într-o stare de plâns 44. conţinutul memoriului, cu ochii lăcrimând, dar cu glasul Deși armata noastră era biruitoare pe toată linia celei mai ferme dintre hotărâri, îmi spuse: „Niciodată nu frontului din Moldova, iar regele Ferdinand I, după voi urma sfatul ce Mi se dă. Datoria Mea e să rămân aici cum scria Nicolae Iorga, toamna anului 1917: [...] își și să mor în mijlocul soldaţilor Mei” 42. păstra încă credinţa că, orice s-ar întâmpla, biruinţa fi nală Îngrijorată de evoluţia evenimentelor, regina Maria va răsplăti așa de grele jertfe, lovitura de stat bolșevică consemna în jurnalul ei: Iași, luni 24 iulie/6 august 1917. din Rusia a dat peste cap toate speranţele, România Nu e de mirare că deznădejdea obștească e atât de mare. afl ându-se într-o situaţie absolut disperată. Nu se poate închipui o stare de lucruri mai rea; dacă va sosi Evenimentele nefericite din Rusia o determinau pe clipa temută, n-avem unde să ne refugiem decât în Rusia regina Maria să menţioneze în jurnalul său: Nando e răzvrătită. Mulţi pleacă de pe acum, ca să se ferească de abătut și deznădăjduit. Mă tem că se afl ă în pragul unei înghesuiala clipei din urmă, în cazul că va începe adevărata adevărate năruiri. Ultimele vești din Rusia au fost atât bejanie. În fi ecare zi facem alte planuri și niciunul nu pare de disperate și atât de îngrozitoare pentru noi, încât bietul nimerit. Regele mi-a jurat că, orice s-ar întâmpla, îmi va fi Nando spune că vede apropiindu-se sfârșitul cu pași uriași. îngăduit să rămân cu el și cu armata pe pământul românesc, Eu încerc să-l îmbărbătez, să-i dovedesc că nădejdea nu e până la ultima sforţare. Nimic nu mă va hotărî să plec, așa încă pierdută, dar nu pot lupta împotriva veștilor precise cum mă îndeamnă mulţi să o fac. și rele decât cu instinctul și încrederea din mine, astfel încât

16 2 (80) 2018 document studii/documente argumentele mele nu prea au putere convingătoare. Cred Democratică într-adevăr că situaţia noastră e complet înspăimântătoare. Moldovenească și a Rușii au luat hotărârea să ceară pace și încearcă să ne silească ales primul guvern al să facem și noi la fel, iar, dacă nu vrem, declară că vor lua noii republici, numit familia regală prizonieră, împreună cu tot guvernul 45. Sfatul Directorilor. Paradoxal, evenimentele revoluţionare din Rusia au Între timp, la Iași, creat condiţii favorabile dezvoltării mișcării naţionaliste atmosfera era deosebit pentru unire din Basarabia. de încărcată datorită La 2 august 1917 s-a întrunit, la Chișinău, Sfatul valurilor de furtună Central al Împuterniciţilor Soldaţilor și Ofiţerilor stârnite de revoluţia Basarabeni care a dat publicităţii o declaraţie în care bolșevică din Rusia. se afi rma că: [...] fi ecare norod are dreptul de a-și hotărî Până și presa străină soarta și, luând în seamă trecutul, așezarea și neamul remarca situaţia grea în Generalul Constantin Prezan locuitorilor Basarabiei, a hotărât să îndrepte către toate care se găsea România partidele politice, naţionale, obștești și profesionale în acele vremuri. Astfel, în „Liverpool Daily Post” din 15 strigarea de a se întemeia, la Chișinău, Sfatul Ţării, în octombrie 1917 se afi rma că: Încercările grele prin care a care să intre împuterniciţii norodului de la toate partidele trecut România, de la intrarea ei în război, au fost totodată politice, proporţional numărului fi ecărui norod ce locuiește grele și amare. Ea a fost rând pe rând victima autocraţiei și în Basarabia 46. a revoluţiei ruse. Prin trădarea vechiului regim rus, ea și-a În perioada 8-14 septembrie 1917 a avut loc, la Kiev, văzut cea mai mare parte din teritoriu cucerit de dușman, Congresul Popoarelor din Rusia, la care au participat după cum infl uenţele rele, care s-au strecurat în armatele delegaţii din partea a 13 naţiuni și naţionalităţi, printre Rusiei emancipate, au stânjenit în chip serios sforţările care și o delegaţie din Basarabia. Teofi l Ioncu, membru generoase care făgăduiau redobândirea celor pierdute. al acestei delegaţii, a declarat, în numele Partidului Informaţii deosebite în acest sens găsim și în Naţional Moldovenesc: Salut Congresul Naţiunilor articolul intitulat Ocuparea Basarabiei de către România în numele românilor din Basarabia! Mulţi au auzit de (după notele fi ului generalului Șcerbacev),publicat de moldoveni, dar puţini știţi că naţiunea moldovenească nu A. Reabin-Sclearevsky, la Harkov, în revista „Letopiseţul există. Este o naţiune română. Numele de moldovean și Revoluţiei” nr. 1(10)/ ianuarie-februarie 1925, organ de moldoveni este unul teritorial, dar nu naţional, iar dacă presă în limba rusă al Comitetului Executiv al Partidului noi numim moldovenești comitetele și organizaţiile noastre, Comunist Ucrainean. Analizând acest articol într-o o facem aceasta numai din punct de vedere tactic, fi indcă recenzie publicată în revista „Viaţa Românească”, cuvântul român sună prea aspru în urechile vrăjmașilor P.P. Cazacu arăta că, în primul capitol se spunea că: [...] noștri, de care avem mulţi, ca și dumneavoastră 47. rușii din Iași trăiau ca acasă, aducându-și nevestele și copiii. Evenimentele s-au precipitat și, la Evenimentele din Petrograd erau departe, Iașii erau peste 20 octombrie 1917, s-a întrunit, la Chișinău, graniţă, societatea rusească se simţea în siguranţă, trăia Marele Congres al ostașilor moldoveni la care au liniștită, în răstimpuri petreceau, auzind din când în când participat 800 de delegaţi reprezentând peste 250.000 vești groaznice...48. ostași moldoveni afl aţi în diferite garnizoane și pe Dar atmosfera aceasta, să-i zicem aproape idilică, diferite fronturi. Congresul a hotărât convocarea nu putea să dureze prea mult. Valurile furtunoase Sfatului Ţării, care urma să fi e format din 250 de ale revoluţiei bolșevice au început să agite apele și în membri, proporţionali cu numărul locuitorilor de Moldova. Pentru contracararea lor, comandamentul rus diferite naţionalităţi de pe teritoriul Basarabiei, a convocat la Roman, în ziua de 6 noiembrie 1917, un respectiv 105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, congres al soldaţilor, menit să aleagă un comitet care să 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean, acţioneze contra bolșevicilor. Numai că lucrurile nu au 1 grec. evoluat deloc în direcţia prognozată. După cum se arată Întrunit la Chișinău, în ziua de 2 decembrie 1917, și în articolul amintit mai înainte: Într-adevăr, s-a ales Sfatul Ţării a proclamat Basarabia ca Republica un comitet socialist revoluţionar, care trebuia să militeze document 2018 2 (80) 17 studii/documente pentru război, dar era așa de slab, că în noaptea de 2 spre 3 sublocotenent Krâlenko, decembrie câţiva bolșevici l-au arestat și s-au constituit ei al cărui prim decret a fost în comitet, la Roman. La Iași era un comitet revoluţionar desfiinţarea rangurilor bolșevizat, Șcerbacev a instituit împotriva lui un comitet în armata rusească... de coaliţie din reprezentanţi ai naţionalităţilor. Acest Atașaţii militari străini comitet a arestat, la Iași, comitetul bolșevic și i-a expulzat la sunt acum la Kiev, căci Socola, unde aceștia s-au întărit și au întrerupt comunicaţia Cartierul General e acuma trenurilor cu produse care veneau din Rusia și mergeau la în stăpânirea bolșevicilor, front. Din această cauză, Șcerbacev a convocat la el acasă, la adică a gloatei celei mai 6 decembrie, ambele comitete, pentru a încerca o conciliere. josnice. Toate se năruiesc S-a ajuns la o înţelegere. Rămâneau de discutat detaliile, în jurul nostru, trăim pe Generalul Erich Friedrich Wilhelm pentru care s-au adunat la 8 decembrie. Pentru această jumătate în întuneric, Ludendorff ședinţă, din 8 decembrie, a venit și Roșal, trimis bolșevic căci ne e cu neputinţă să ne dăm seama temeinic ce de cele din Petrograd, cu 22 de bolșevici din comitetul local și ce se întâmplă sau să știm ce întorsătură vor lua lucrurile. comisarii naţionali, 20 de membri. Roșal s-a declarat În clipa de faţă rușii au declarat armistiţiu pe întreg președinte, naţionaliștii au protestat și au părăsit sala și au frontul rusesc, cuprinzând și pe al României, adică Rusia trecut în altă odaie; discuţiile separate au durat două ore. În cea reprezentată prin bolșevici. Alte părţi ale Rusiei se sfârșit, un grup de bolșevici ies din odaia lor, declarând că împotrivesc la această hotărâre, iar ambasadorii ruși din nu mai pot face concesii și că pleacă la Socola. Era evident ţările străine nu recunosc pe cei ce deţin puterea. Năruirea e că se duc după forţe armate. Pentru a evita neînţelegerile, deplină și biata mică Românie e prinsă în cea mai grozavă comisarii naţionali au chemat soldaţi ucraineni. Casa a fost capcană și nu-i rămâne decât să stea liniștită, gândindu-se înconjurată. În odaia din mijloc a ieșit Kornev (locotenent în ce fel va avea să moară50. bolșevic) și Asenov (ofi ţer bolșevic) și s-au îndreptat către Momentul era extrem de difi cil. Știri neliniștitoare odaia lui Sion (ofi ţer român, aghiotant pe lângă Șcerbacev). veneau și din teritoriul afl at sub ocupaţia inamică, după Kornev a împins ușa, care era închisă, a lovit pe ofi ţer, care cum se poate constata și din însemnările generalului voia să iasă și a scos revolverul. Trei ofi ţeri din suita lui Alexandru Averescu: […] Cantacuzino crede că sunt Șcerbacev (Vadin, Masalski și Andro) l-au dezarmat pe în teritoriul ocupat curente defavorabile regelui. Carp Kornev. Bolșevicii au fost invitaţi să predea armele. Ei s-au este pentru schimbarea dinastiei, Stere pentru republică, supus. Li s-a declarat că vor fi lăsaţi liberi, afară de cei doi Marghiloman pentru menţinerea dinastiei, dar, la nevoie, care au atentat la viaţa lui Șcerbacev. Toţi au plecat. La cu sacrifi carea regelui51. ieșirea din oraș au fost arestaţi 49. Pe lângă aceste curente fi logermane exista și un Analizând evoluţia precipitată și necontrolată a puternic curent de opinie favorabil suveranului nostru evenimentelor și impresionată de ce se întâmpla zilnic și ideii de unire a tuturor românilor, după cum o atestă în orașul devenit provizoriu capitală regală și important și acest Manifest-rugăciune care era răspândit noaptea centru militar, regina Maria afi rma în jurnalul său că: pe străzile din București: Doamne, Dumnezeul nostru, [...] Situaţia rămâne îngrozitoare. Am ajuns să stăm și să îngenunchem înaintea Ta strigând: Ocrotește-L și păzește-L chibzuim în ce chip ne va fi scris să pierim. În orice parte pe regele nostru Ferdinand! Tu, Doamne, care i-ai dat ne întoarcem, suntem trădaţi, suntem vânduţi... Din toată și iubire de neam și uitare de sine, întărește-I sufl etul cu amărăciunea ce ne-a fost dat să gustăm, gândul că în tot dragostea noastră, a tuturora! Doamne, Tu care ai făcut ca timpul am fost mereu trădaţi e cel mai greu de îndurat. mai scumpă să fi e dreptatea și legea noastră decât bunurile Se pare că nu mai e scăpare. Rusia e în stare de putrezire, din lume, dă-i Doamne înfăptuirea unirii noastre, a se destramă treptat și nimeni nu se ridică să ia frânele tuturora! Tu, care știi că niciunul din vitejii noștri n-a conducerii ei. În fi ecare zi trece puterea în câte o mână mai murit în zadar, Doamne Dumnezeul mântuirii noastre, josnică. Oamenii lui Lenin sunt acuma la putere și sunt care ai cunoscut jertfele la care ai fost părtaș, oţelește sufl etul cu totul la cheremul germanilor; sunt cumpăraţi cu bani regelui nostru în restriște și dă-i Doamne stăpânire peste germani, îndeobște falși, așa încât Germania nu sărăcește toată românimea unită în cuget și sufl are, făurită din câtuși de puţin. Întreaga armată e acum în mâinile unui jertfe sfi nte și drepte izbânzi52.

18 2 (80) 2018 document studii/documente În acele momente, într-adevăr, nu se mai putea spera Rusia și Germania soldate cu încheierea unui armistiţiu la un ajutor decât din partea Atotputernicului. Se știe între cele două părţi. Încheierea armistiţiului de la că regele Ferdinand I făcuse numeroase intervenţii pe Brest-Litovsk și propunerea înaintată de către generalul lângă reprezentanţii Antantei, în vederea asigurării unui Dimitri Șcerbacev feldmareșalului von Mackensen și sprijin militar și politic, dar fără a obţine niciun rezultat. arhiducelui Iosif de a începe tratativele pentru încheierea La un moment dat, după cum preciza și cunoscutul unui armistiţiu cu trupele ruse și române de pe frontul diplomat Contele de Saint-Aulaire, regele le-a declarat: din România au creat o situaţie profund defavorabilă Dacă situaţia se înrăutăţește într-atât, încât rezistenţa și ţării noastre. exodul devin În ședinţa imposibile și Consiliului inutile, nu mă de Miniștri voi resemna de la Iași, din să suport ceea 21 noiembrie/ ce ar fi nu o 4 decembrie pace separată, 1917, dedicată ci o capitulare analizării impusă de situaţiei nou foamete. create, regele Împreună Ferdinand cu regina și I a declarat: cu guvernul Atunci când Meu, socotesc am intrat în că onoarea și război știam interesul ne-ar că va fi greu, comanda să ne prevedeam Generalul August von Mackensen pe malul Dunării legăm până la chiar că se capăt soarta de cea a aliaţilor, și, dacă drumul spre Anglia poate să fi m învinși; nu mi-a putut trece însă prin minte ne este tăiat, să căutăm azil mai degrabă în America sau că vom fi victimele unui act de trădare fără precedent în Japonia decât să tratăm cu inamicul. Vă cer să studiaţi cu istorie și că va veni o zi cum e cea de azi în care să trebuiască colaboratorii dumneavoastră militari un plan de călătorie să ne gândim cum să ieșim cu onoare fără a ne sinucide... spre Pacifi c, prin … Expuneţi, încheia regele, în aceste condiţii armata română, constrânsă de necesitate, această situaţie guvernelor dumneavoastră și întrebaţi-le trebuie să încheie un armistiţiu pur militar, excluzând orice ce ne sfătuiesc să facem dacă, așa cum mă tem, sunt condiţii politice 54. neputincioase să obţină din partea Rusiei consideraţia pe Ieșirea intempestivă a Rusiei din alianţa cu Antanta a care o merităm. Nu văd cum aș putea să intru cu armata creat o situaţie deosebit de critică pentru România care în Rusia, și fără ea nu am nici , nici demnitate s-a văzut lipsită de orice legătură cu aliaţii și înconjurată pentru familia și guvernul Meu. Precedentul reprezentat de un inamic deosebit de puternic. prin instalarea guvernului și armatei belgiene în nordul Generalul german Erich von Ludendorf sublinia, Franţei nu se poate aplica în cazul Nostru. Eu vă sunt în memoriile sale, că: Marea ofensivă a Antantei, care tot atât de ferm atașat ca regele Belgiei, dar Rusia nu este trebuia să ne zdrobească în vara anului 1917, se terminase; o aliată ca Franţa 53. revoluţia rusă împiedecase o acţiune concretă și unică. Rusia Congresul al II-lea al Sovietelor de Deputaţi din Rusia se prăbușise în momentul ofensivei anglo-franco-italiene.... a adoptat, la 26 octombrie/8 noiembrie 1917, Decretul Revoluţia aducea cu sine o micșorare a valorii militare ruse, asupra păcii prin care propunea tuturor guvernelor și slăbirea Antantei și ne ușura nouă enorm greaua noastră popoarelor din ţările beligerante încheierea imediată povară. Marele Cartier General german putea să realizeze a unui armistiţiu. Drept urmare, la 20 noiembrie/ imediat o însemnată economie de trupe și muniţii, putea 3 decembrie au avut loc, la Brest-Litovsk, tratative între de asemenea să întreprindă pe o scară mai mare schimbul document 2018 2 (80) 19 studii/documente diviziilor... Situaţia noastră se îmbunătăţise considerabil în ministru român, Ion ansamblul ei 55. I.C. Brătianu i-a arătat Deși izolată și înconjurată de inamici, asupra acestuia situaţia deosebit României aliaţii făceau presiuni puternice pentru de gravă în care se găsea continuarea cu orice preţ a acţiunilor militare. Marele România în ianuarie Cartier General român, analizând situaţia creată în urma 1918: [...] trenurile cu semnării armistiţiului de la Brest-Litovsk a ajuns la provizii nu mai sosesc, concluzia că deoarece aliaţii nu ne mai pot acorda sprijin și, de altfel, guvernul material și moral și exista pericolul ocupării integrale a Comisarilor Poporului teritoriului naţional, singura soluţie este aceea a încheierii din Petrograd, declarând unei păci separate. război României, a La 18 noiembrie/1 septembrie 1917, regele Ferdinand I adoptat o atitudine net a convocat un Consiliu de Coroană la care s-a hotărât: ostilă faţă de noi și a dispus Generalul Constantin Iancovescu 1. Armistiţiu de detaliu, care există de fapt: să nu se arestarea concetăţenilor ţină seama de el și să continue, ca și în trecut, să se noștri. N-avem nimic de așteptat deci de la nimeni, nici închidă breșele create pe front de trupele rusești care chiar din partea aliaţilor occidentali, care, rupţi de noi, lipsesc; 2. Armistiţiu general încheiat de ruși: niciun nu pot face altceva decât să ne trimită încurajări sterile. amestec, refuzarea oricărei propuneri, interzicerea În România este foamete; muniţiile sunt insufi ciente oricărei fraternizări în cadrul trupelor române, nicio pentru o campanie de lungă durată; cea mai mare parte a provocare a inamicului, dar respingerea fi ecărui atac; lor a rămas în depozitele noastre din Rusia și mai ales în 3. Părăsirea totală a frontului de către ruși: retragerea Ucraina... În aceste condiţii ce putem face? Prin urmare, împreună cu ei și stabilirea unui nou front în faţa pacea? Îmi repugnă și vreau să sper că va interveni un Prutului, cuprinzând și Iașul, pentru a se putea sprijini fapt nou, că voi putea reţine cât mai mult timp posibil pe cursul de apă cele două aripi; 4. Adoptarea de măsuri pe frontul nostru diviziile inamice care se găsesc acolo. de protecţie împotriva jafurilor în zonele de retragere a Războiul nu l-aș putea relua pentru că asta ar însemna un trupelor rusești 56. inevitabil dezastru. Germanii vor arunca cu certitudine Pentru a nu fi implicat personal în tratativele asupra noastră diviziile necesare pentru a ne distruge și umilitoare care urmau să se desfășoare la Focșani atunci ce va rămâne? O Românie anemică, fără drepturi, pentru încheierea armistiţiului cu Puterile Centrale, fără guvern favorabil Antantei, în mâinile germanofi lilor regele Ferdinand I a renunţat temporar la funcţia rămași la București. Nu văd decât o soluţie și anume de de comandant de căpetenie, delegând generalului a intra în negocieri cu Germania și de a le face să dureze Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier General, cât mai mult timp posibil 58. comanda supremă a armatei române. În ziua de 24 noiembrie/7 decembrie 1917 a avut loc, În ziua de 24 noiembrie/7 decembrie 1917 a avut loc la Focșani, prima întâlnire dintre delegaţiile română și prima întâlnire dintre delegaţiile militare română și rusă rusă cu delegaţia militară a Puterilor Centrale condusă cu delegaţia militară a Puterilor Centrale. Ca urmare a de generalul Kurt von Morgen și colonelul Hentsch, tratativelor purtate, la 26 noiembrie/9 decembrie 1917, reprezentanţi ai feldmareșalului von Mackensen. ora 23.30 a fost semnat armistiţiul de la Focșani care Ca urmare a tratativelor purtate, la 26 noiembrie/ prevedea o încetare provizorie a ostilităţilor până la 9 decembrie 1917, ora 23.30 a fost semnat armistiţiul negocierea tratatului de pace. provizoriu. După cum se arăta și în ziarul „România” din Dacă iniţial, pe plan politic nu s-au produs schimbări 3/16 decembrie 1917: Armistiţiul de la Focșani nu e în vizibile, în schimb, semnarea acestui armistiţiu provizoriu stare să provoace nicio diversiune morală. Politicește tot așa. a provocat practic dezmembrarea armatei ruse afl ate pe Raporturile noastre nu le-a atins deloc această vremelnică frontul românesc: Soldaţii nu mai ascultau de nimeni, nici încetare de focuri 57. măcar de șefi i bolșevici pe care tot ei îi numiseră. Toţi ofi ţerii La o întrevedere avută cu șeful Misiunii Militare ruși care nu se alăturaseră noului regim căutaseră de mult Franceze, generalul Henri-Mathias Berthelot, primul adăpost în armata română. Frontul, atât de fragil chiar

20 2 (80) 2018 document studii/documente de la începutul La Iași, în revoluţiei, cu ziua de 7/20 grupuri și mici decembrie unităţi din 1917, în ce în ce mai prezenţa numeroase care regelui dezertau, se Ferdinand I, prăbuși deodată a avut loc o pe sectoare consfătuire întregi. Toate a guvernului drumurile român Moldovei erau împreună cu înţesate de principalii dezertori, de reprezentanţi jefuitori care ai armatei luau trenurile pentru a cu asalt și-i se analiza obligau pe Personal medical român și străin alături de un preot militar posibilităţile mecanici, prin care ameninţându-i cu moartea, să le îndrepte spre Rusia. puteau fi împiedecate trupele răzvrătite, ruse, să Unităţi înarmate încercau să năvălească la Iași pentru a devasteze teritoriul românesc. S-a hotărât dezarmarea proclama republica și a-i măcelări pe suverani, pe Șcerbacev și evacuarea lor de pe teritoriul afl at sub autoritatea și pe reprezentanţii aliaţi 59. guvernului român. Ţinând cont de condiţiile amintite mai sus se După cum menţiona și I.G. Duca în jurnalul cuvine a fi apreciate în mod deosebit spiritul de său, acţiunea declanșată la 9/22 decembrie 1917 s-a disciplină al armatei române, respectul faţă de desfășurat în condiţii bune: Părea un basm și totuși era o jurământul dat și devotamentul demonstrat faţă de realitate. Când pe la ora șapte, șapte și jumătate, bolșevicii suveranul ţării. s-au văzut înconjuraţi de trupele noastre, au schiţat timp Pentru a stopa și chiar înlătura această stare de de câteva minute o rezistenţă, dar, simţindu-ne hotărâţi, anarhie care perturba desfășurarea unei vieţi cât de cât au depus imediat armele și, astfel, fără nicio luptă, am putut organizate în teritoriul afl at sub autoritatea guvernului dezarma câteva mii în câteva ceasuri și fără nicio pierdere. român a fost nevoie de măsuri hotărâte: Poliţia română În momentul în care mă afl am la Brătianu, ofi ţerii noștri îi arestă pe toţi membrii comitetelor celor mai înfl ăcărate. preluau armele bolșevicilor, care, foarte docili, se supuneau, Rușii, fi e dezertau abandonându-și artileria și vânzând tot fără niciun protest, tuturor ordinelor, cerând numai să fi e ce se poate vinde – cai, mașini, echipamente, alimente – fi e, trimiși acasă, în Rusia61. în mase compacte de zece sau cincisprezece mii de oameni Cu toate că în ţară erau deosebit de critice condiţiile cu tunuri, încercau să-și deschidă drum spre Iași, pentru pentru desfășurarea unei activităţi politice de anvergură, a instala acolo bolșevismul. Ei se loveau mereu de trupele la 14/27 decembrie 1917, în sala Teatrului Naţional române, care nu se lăsau rugate și intrau în luptă unu contra din Iași, la ora 12 s-au deschis lucrările Parlamentului 10, 20 sau 30. Un corp de armată rus, după ce a pierdut României, afl at în refugiu în capitala Moldovei. La mai mulţi oameni răpuși de gloanţele românilor decât a ucis ședinţa inaugurală, în mesajul său, regele Ferdinand I a români cu obuzele sale, s-a predat unui batalion român, evidenţiat încă odată eroismul armatei române: care l-a dezarmat și l-a expediat în Rusia. Alte unităţi Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, ale acestei armate formidabile de un milion de oameni s-au În grele împrejurări deschid sesiunea ordinară a predat austro-germanilor fără să lupte, pentru a scăpa de Corpurilor Legiuitoare și vă aduc caldele Mele mulţumiri unităţile de rezervă românești, înșirate pe drumul spre pentru reformele constituţionale. În cea din urmă sesiune aţi Rusia 60. săvârșit o mare operă de solidaritate naţională. Aţi schimbat document 2018 2 (80) 21 studii/documente până în temelie viaţa socială și politică printr-o dreaptă îndemână ajutorul militar necesar pentru apărarea împărţire a pământului de hrană și prin votul obștesc. liniilor ferate și a depozitelor de aprovizionare. Aceste adânci prefaceri niciodată n-au fost mai mult dorite, Generalul Iancovescu, ministrul de Război al și domniile-voastre le-aţi înfăptuit fără a precumpăni României a dat ordin unui detașament de 1.000 de jertfele, văzând cum se jertfește poporul român pentru binele voluntari ardeleni și bucovineni, care veneau de la Patriei și al idealului naţional. În acest război, oștirea Kiev, să se oprească la Chișinău pentru a se pune la ţării pururea și-a îndeplinit datoria cu vitejie vrednică dispoziţia Sfatului Ţării. de admiraţia lumii. Sub apăsarea numărului covârșitor al Între anii 1917-1919 apărea la Chișinău ziarul vrăjmașului, a trebuit să se retragă pe câmpiile și plaiurile „Ardealul”, transformat ulterior în „România Nouă”, Moldovei. Repeziciunea cu care s-a reorganizat în mijlocul al cărui prim redactor a fost dr. Ion Mateiu (intelectual suferinţelor celor de neîndurat, a dovedit și de astă dată ardelean care, din 1920, a fost numit director general bărbăţia și puterea de viaţă a prea mult încercatului al învăţământului primar și normal din Transilvania). nostru neam. Și iarăși s-a întors aprigă și oţelită în La 25 decembrie 1917, sub semnătura sa apare articolul mijlocul luptelor nesfârșite și, prin faptele ei de vitejie la intitulat Crăciunul nostru n-a sosit, în care analizează Mărăști, Mărășești și pretutindeni pe văile și înălţimile situaţia românilor la sfârșitul anului 1917: În vuietul Moldovei a scris pagini de mândrie și glorie, care vor năprasnic al tunurilor, glasurile îngerești vestesc nașterea rămâne de pomenire nu numai în istoria României, dar Mântuitorului. E sărbătoarea păcii. Bucuria ei înalţă și în aceea a acestui crâncen război. Astfel, ostașul român, cugetul popoarelor libere și stăpâne pe soarta lor. Dar după ce apărase bucată cu bucată pământul strămoșesc, asupriţii și robii plâng în această noapte sfântă. Pacea a dovedit lumii întregi că la gurile Dunării trăiește un lor nu le-o poate aduce decât libertatea naţională. Dar în neam știutor de menirea sa și pe care se poate rezema durerea bejaniei noastre simţim totuși o mare mângâiere. civilizaţia în răsăritul Europei. Eu, urmașii Mei și tot Este învierea fraţilor noștri moldoveni de dincolo și de neamul românesc îi vom fi veșnic recunoscători. Oricât dincoace de Nistru. Dumnezeu le-a dăruit norocul de a de dureroase vor fi jertfele ce ne mai așteaptă, până să scăpa, mai înainte decât noi, din temniţa întunecată a ajungem la realizarea aspiraţiilor noastre legitime, avem robiei muscălești. Astăzi ei sunt liberi și steagul naţional convingerea că ele vor fi răsplătite în ziua hotărâtoare strălucește cu aceeași mândrie la Chișinău ca și la Tiraspol. când se va stabili în relaţiile internaţionale dintre popoare Sufl etul lor soarbe cu sete izvoarele vieţii noi, apa fermecată domnia dreptului și a libertăţii. Legăturile de dragoste, a limbii și culturii naţionale. De acum ei vor merge voioși pe care speranţele și suferinţele comune dintre Mine și pe drumul fericirii, care nu mai atârnă decât de vrednicia Ţară le-au sporit și le strâng mai cu putere, mă fac să vin și priceperea lor. Cine nu se va bucura alături de fraţii în mijlocul domniilor-voastre cu sufl etul plin de credinţă noștri din răsărit ai neamului nostru care, astăzi, sunt în destinele neamului. Nu mă îndoiesc că prin unirea stăpâni pe soarta lor? Bucuria lor e bucuria noastră. tuturor voinţelor și energiilor opera noastră va ajunge la Dar ea nu e deplină și nu poate fi deplină, câtă vreme bun sfârșit. Însufl eţiţi de aceleași simţăminte de iubire și 12 milioane de fraţi plâng în nenorocire. România e călcată de devotament nemărginit pentru Patrie, pe care le-aţi în picioare, Transilvania și Bucovina gem de dureri fără dovedit cu prisosinţă în legislatura din urmă, cu adevărat nume așteptând ceasul dreptăţii dumnezeiești. Crăciunul istorică, și cu gândul la cel Atotputernic, sunt sigur că veţi nostru, cu pacea dreptăţii și a libertăţii naţionale nu a sosit. duce și mai departe, uniţi cu guvernul Meu, greaua muncă Crăciunul neamului românesc e departe încă și el atunci va pe care aţi început-o cu așa de patriotică hotărâre. Trăiască fi prăznuit când va fl utura și pe culmile Carpaţilor steagul armata! Trăiască România 62! sfânt al României Mari 63. Deoarece în urma armistiţiului de la Brest-Litovsk La sfârșitul anului 1917, trupele rusești, care (3 decembrie 1917) trupele rusești au început să se părăseau în debandadă frontul român, au încercat retragă de pe fronturile de vest, traversând Basarabia să se stabilească în Basarabia, iar comitetele lor la fel și prizonierii ruși sau austro-ungari s-a ajuns revoluţionare, conduse de Front-Otdel (Secţia de la numeroase acte de violenţă și dezordine pe Front Bolșevică), au iniţiat acţiuni de lichidare a teritoriul noii republici. În aceste condiţii, Sfatul Sfatului Ţării și organelor militare și administrative Directorilor a cerut guvernului român să-i pună la ale acestuia.

22 2 (80) 2018 document studii/documente

King Ferdinand I – Word for the Union of the Romanian Nation (Part II) Neculai Moghior

Abstract: King Ferdinand I faced a dramatic situation at the beginning of 1917. With the help of foreign military missions, especially the French Military Mission, the Romanian army will undergo a miraculous transformation that will lead to the great victories from Mărăşti, Mărăşeşti and Oituz. Unfortunately, the events that made the Czarist Empire fall apart forced our country to conclude a disadvantageous truce and peace.

Keywords: King Ferdinand I, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, truce, peace

NOTE

1 Membru fondator al Asociaţiei Cultural-Ştiinţifi că „Dimitrie Ghika- 29 I. Lupaş, Istoria unirii românilor, Bucureşti, 1937, p. 353. Comăneşti”. 30 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt 2 Constantin I. Stan, Regele Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), pentru întregirea …, pp. 69-70. Editura Paideia, Bucureşti, 2003, p. 82. 31 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Din întuneric 3 Maria Regina României, Povestea vieţii mele, ediţia a VI-a, Editura un soare …, p. 59. Adevărul S.A., f.a., vol. III, pp. 168-169. 32 Ferdinand I, Discursuri, scrisori, alocuţiuni…, documentul. 49. 4 Ibidem, p. 215. 33 Ziarul „România”, Anul I, din 12 august 1917, p. 1. 5 Ferdinand I, Discursuri, scrisori, alocuţiuni, cuvântări şi ordine de 34 Căpitan Gheorghe V. Andronachi, Albumul Basarabiei în jurul zi, text olograf, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Secţia marelui eveniment al Unirii. Ediţie îngrijită de Rotaru Jipa, Neculai Documentare, Fond Manuscrise, inventar 91, documentul 41. Moghior, Ion Dănilă, Editura Asociaţiei Române Pentru Educaţie 6 Ibidem, documentul 44. Democratică, Bucureşti, 2000, p. 37. 7 Contele de Saint-Aulaire, Confesiunile unui bătrân diplomat, Editura 35 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I…, pp. 86-87. Humanitas, Bucureşti, 2003, p. 109. 36 Colonel dr. Vasile Bianu, Op. cit., p. 186. 8 Constantin I. Stan – Regele Ferdinand I..., p. 91. 37 Ibidem. 9 General Constantin Găvănescu, Fapte mari în zile grele. 1917-1918, 38 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I…, p. 129. Bucureşti, Tipografi a Serviciului Topografi c al Armatei, 1921, p.76. 39 Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, De la statul geto-dac la statul român 10 Ibidem, p. 92. unitar, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p. 517. 11 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I. Amintiri de pe la 40 Ferdinand I, Discursuri, scrisori, alocuţiuni…, documentul 50. cei ce l-au apropiat, adunate de G. N. Budişteanu, 1933, p. 22. 41 Contele de Saint-Aulaire, Op. cit., pp. 150-151. 12 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 42 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt 1916-1919, vol. I, Tipografi a România Nouă, Bucureşti, f.a., pp. 89-90. pentru întregirea …, p. 70. 13 Colonel dr. Vasile Bianu, Însemnările din războiul României Mari, 43 Maria, Regina României, Însemnări zilnice..., p. 70. Tom I, Institutul de Arte Grafi ce „Ardealul”, Cluj, 1926, pp. 140-141. 44 Ibidem, p. 303. 14 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt 45 Ibidem, p. 364. pentru întregirea neamului românesc, Editura Metropol, 1994, p. 36. 46 Constantin MoŞincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Din întuneric 15 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Din întuneric un un soare …, p. 113. soare nou răsare. Basarabia 1918, Editura G.P., Oradea, 1999, p. 58. 47 Căpitan Gh. V. Andronachi, Op. cit., p. XXXIV. 16 Ferdinand I, Discursuri, scrisori, alocuţiuni…, documentul 47. 48 Revista „Viaţa Românească”, Anul XVII, , nr. 9/septembrie1925, 17 Constantin MoŞincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Din întuneric p. 460. un soare …, p. 58. 49 Ibidem, p. 461. 18 Ion Scurtu, Regele Ferdinand I (1914-1927). Activitatea politică, 50 Maria, regina României, Însemnări zilnice..., pp. 381-382. Editura Gramont, Bucureşti, 1995. p. 62. 51 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I…, p. 135. 19 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I. Amintiri de pe la 52 Maria Regina României, Povestea vieţii…, pp. 393-394. cei ce l-au apropiat, adunate de G. N. Budişteanu, 1933, p. 124. 53 Ion Scurtu, Op. cit., p. 45. 20 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt 54 Ibidem. pentru întregirea …, p. 69. 55 Erich Ludendorff, Souvenirs de guerre (1914-1918), tom II, Paris, 21 Mareşal Alexandru Averescu, Notiţe zilnice din război (1916-1919), 1920, p. 20. Bucureşti, 1937, pp. 169-170. 56 *** România în anii primului război mondial, vol. II, Editura 22 Ibidem, p. 173. Militară, Bucureşti, 1987, pp. 426-427. 23 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 57 Ziarul „România” - organ al Apărării Naţionale, Anul I, nr. 284 din 1916-1919, vol. II, Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 3 decembrie 1917. 1989, p. 71. 58 *** România în anii primului…, p. 429. 24 Maria Regina României, Însemnări zilnice, vol. I-III, Editura 59 Contele de Saint-Aulaire, Op. cit., p. 191. Albatros, 2004, p. 272. 60 Ibidem, p.192. 25 Ziarul „România”, Anul I, nr. 198 din 25 august 1917, p. 1. 61 Ion Scurtu, Op. cit., p.46. 26 Ibidem. 62 Colonel dr. Vasile Bianu, Op. cit., pp. 291-292. 27 Ibidem. 63 Constantin Moşincat, Ion Dănilă, Neculai Moghior, Din întuneric un 28 Ibidem. soare …, pp. 115-116. document 2018 2 (80) 23 studii/documente IMPASUL UNUI AS AL AVIAŢIEI ROMÂNE – CĂPITANUL ING. GHEORGHE NEGRESCU

Comandor (r) Dr. Marian MOŞNEAGU1

ăscut pe 26 ianuarie 1888, marginii de răsărit a Rusciukului, în satul Frutișani din formația a lansat bombele peste bord, Njudeţul Tutova, generalul una câte una. Câteva au căzut pe un ing. Gheorghe Negrescu, posesorul rezervor de petrol care a luat foc imediat, brevetului nr. 2 (rectifi cat nr. 3) de pilot arzând câteva zile la rând, iar fumul militar, a absolvit Liceul „Gheorghe incendiului s-a întins până la Giurgiu. Roșca Codreanu” din Bârlad și Școala de Alte două bombe au fost lansate asupra Artilerie, Geniu și Marină din București, gării din Șiștov, iar o alta a lovit cazarma la 1 iulie 1909, ca șef de promoţie al unui regiment de geniu din acest oraș”3. ofi ţerilor de geniu2. Avansat la gradul de căpitan, Deși și-a început cariera, cu gradul Gheorghe Negrescu a comandat de sublocotenent, la Compania 1 Căi Escadrila de Recunoaștere F2 din cadrul Ferate din Batalionul de Căi Ferate Grupului 1 Aeronautic Bacău până în din București, în anul 1911 s-a înscris primăvara anului 1917. voluntar printre cursanţii Școlii de Pilotaj. La 1 aprilie 1917 a fost numit șef al Cu acest nou statut profesional, Serviciului Tehnic la Rezerva Generală sublocotenentul aviator Gheorghe Generalul Gheorghe Negrescu a Aviaţiei de la Iași, unitate care asigura Negrescu a participat la manevrele (Colecția Valeriu Avram) mentenanţa avioanelor cumpărate din militare din toamna anului 1911, Franţa și Anglia. desfășurate între Roman și Pașcani, pilotând un După realizarea României Mari, căpitanul ing. „H. Farman” pentru Corpul 3 Armată, comandat de Gheorghe Negrescu a părăsit aviaţia, fi ind încadrat generalul de divizie Hârjeu, cu care a executat recunoașteri ca locţiitor la Batalionul de Care de Asalt, înfi inţat la în zona Pașcani - Vadu Siretului - Valea Moldovei, unde Giurgiu, în toamna anului 1919. acţiona Corpul 4 Armată. Memoriul confi denţial înaintat din Iași de căpitanul După înfi inţarea, începând cu 1 aprilie 1912, a Școlii inginer aviator Gheorghe Negrescu Direcţiei Militare de Pilotaj pe aerodromul de la Cotroceni, Personalului, pe 25 mai 1917, identifi cat în fondul sublocotenentul Gheorghe Negrescu a fost numit pilot- Marelui Stat Major, reprezintă o radiografi e, în maniera instructor în cadrul acestei instituţii. originală și parţial subiectivă a reputatului aviator, viitor Înaintat la gradul de locotenent la 1 aprilie 1913, general, a stării Aviaţiei Române în preajma și în timpul la 1 noiembrie 1913 Gheorghe Negrescu a devenit Primului Război Mondial4. student în anul II la Școala Superioară de Aeronautică DE și Construcţii Mecanice din Paris, unde s-a remarcat prin cunoștinţe și aptitudini deosebite. Războiul groaznic care bântuie lumea de trei ani, Revenit în ţară pe 3 august 1914, a fost confi rmat în provocat de poporul german, organizat în mod perfect cu funcţia de pilot-instructor la Școala Militară de Aviaţie, tot ce tehnica a putut să dea, a arătat popoarelor aliate afi rmându-se ca un apreciat specialist și profesor. multe defecte de care sufereau și care, numai când au putut A participat cu curaj la Primul Război Mondial, fi ind fi alăturate, le-au putut da speranţa unei victorii. distins cu „Steaua României” cu spade în grad de Cavaler Dintre mijloacele de război cele mai noi și mai groaznice, și numit la comanda Grupului 2 Escadrile. prin infl uenţa ce puteau avea nu numai asupra primelor linii, Din inițiativa sa, ,,trei echipaje aflate la bordul dar și mult în interior, aeroplanele sunt cele mai de seamă. avioanelor F.40 au plecat, în ziua de 13/26 septembrie, Descoperite nu mai mult decât un deceniu, aeroplanele, prin într-o misiune de recunoaștere în zona Rusciuk - Țețevo - calităţile lor specifi ce, au căpătat într-un timp foarte scurt atâta Goldjove - Balbunar - Turtucaia. În carlinga fi ecărui importanţă, încât nu se poate concepe o armată modernă, bine avion se afl au patru bombe de mortier, de 16 kg fi ecare, organizată, decât cu un serviciu bine organizat de aviaţie, cu aripioare, ce puteau fi lansate cu mâna, întrucât pentru că aeroplanele sunt ochiul armatei, ochiul artileriei, aparatele Farman 40 nu erau dotate cu lansatoare de factorul ce poate provoca debandada și deprimarea morală în bombe. […] Avioanele noastre au trecut Dunărea la formaţiunile dinapoia frontului, factorul ce intervine spre a 2.500 de metri înălțime și, ajunsă aproape de verticala împiedica aviaţia inamică a-și îndeplini misiunea ei.

24 2 (80) 2018 document studii/documente Războiul, în care am fost nevoiţi să intrăm, pentru al domnului Mihail Cerchez, pe atunci director al motivele bine cunoscute, în care am făcut o experienţă atât Aerodromului de la Chitila, aviaţia militară se manifestă de tristă și am adus atâtea sacrifi cii, care nu au împiedicat întâi prin zborurile sublocotenenţilor, actualmente căpitani, cel puţin contopirea ţării, a arătat atâtea păcate în [Ștefan] Protopopescu și [Gheorghe] Negrescu, sub direcţia organizarea noastră civilă și militară, încât a fost nevoie Direcţiei a 4-a Geniu. de o reorganizare, de o primenire a tuturor obiceiurilor De la început, însă, faţă cu noutatea lucrului, faţă, pe și mentalităţii generale, o așezare inteligentă și justă a de o parte, cu frumuseţea și senzaţiile deosebite simţite în fi ecăruia la locul ce merită, potrivită aptitudinilor, muncii timpul zborului, pe de altă parte cu interesul ce toată lumea și capacităţii, fără de care dezastrul acestui popor ar fi fost arată aviaţiei, scump plătită cu preţul atâtor vieţi, care dă inevitabil. aviatorilor o oarecare reputaţie, o oarecare aureolă, s-au Dacă, întrucât privește armata, această regenerare a deosebit printre ei două categorii bine distincte: fost înfăptuită prin noua organizare și ordine de bătaie, ce Întâia categorie, a acelora ce în mod cinstit și din pornirea au pus elemente tinere cea mai curată și-au și dornice de muncă înfrânt instinctele și cinstită la locul cuvenit, au trecut peste orice o parte din armată consideraţie de persoană și anume aviaţia, a și familie, pentru a rămas în același stadiu deveni zburători, spre de mizerie morală și în a aduce cât mai mult parte și materială, în folos armatei și ţării. care a fost înainte de A doua categorie, a război, cu toate cele zece acelora ce au venit în luni de război trecute, aviaţie spre a ajunge, care au arătat ce au făcut executând ceva zboruri, și ce au produs fi ecare în care ajutate de o reclamă această ramură. sufi cientă, pentru a le da Intrat în aviaţie o aparenţă deosebită pe de la început, în anul care în arma de origine 1911, fiind unul din nu o aveau, fi ind bine primii ofi ţeri aviatori, cunoscuţi de camarazii am muncit în această și șefi i lor. specialitate timp de Brevetul superior de pilot al maiorului Gheorghe Negrescu (Colecția Valeriu Avram) Aceste două categorii șapte ani ca zburător, s-au diferenţiat imediat profesor și inginer și am luat parte la toate zbuciumările graţie unei infl uenţe exterioare armatei, pornită din aceeași aviaţiei, fără să fi avut mulţumirea sufl etească de a o vedea dorinţă a unui renume ușor și de reclamă, la care se mai acolo unde merită, faţă cu importanţa ce are și sacrifi ciile adaugă și oarecare scopuri materiale. Această infl uenţă făcute, fără a o vedea scăpată de sinecurele ce i-au făcut este a domnului George-Valentin Bibescu (prinţ) care, atâta rău și care prin prezenţa lor continuă, face ca această aducându-și câteva aeroplane, începuse o școală de pilotaj ramură a armatei să fi e în aceeași situaţie bolnavă ca și separat de cea de la Chitila, pe baza căreia începuse a lucra, înainte de război. bazat pe legăturile ce avea în cercurile conducătoare, spre a Cu conștiinţa că mi-am făcut datoria în aviaţie de deveni șeful aviaţiei, deși aceasta era de abia în formaţie. la început și până acum, ca pilot, începând cu Manevrele O luptă ocultă se încinse între Direcţia Geniului și Regale din 1911, unde am fost decorat de Majestatea Sa domnul Bibescu, care avea ca rezultat o stare de zâzanie Regele cu „Virtutea Militară”, ca profesor pilot, ca profesor continuă între ofi ţerii aviatori din cele două școli, în special la Școala de observatori de artilerie și Școala de observatori din partea acelora ce erau în sfera de acţiune a domnului a ofi ţerilor de stat major, ca inginer aviator și în timpul Bibescu. războiului, ca aviator, prin recunoștinţele ce am făcut pe O reclamă extraordinară prin ziare despre tot ce domnul frontul de sud și pentru care am fost decorat cu „Steaua Bibescu, prin dărnicia lui, oferea ţării și armatei, când, în României, cu spade” și în urmă, de la 25 septembrie 1916, realitate, toate au fost plătite de Ministerul de Război cu ca și comandant de grup de escadrilă pe lângă Armata a 2-a, valoarea integrală, adăuga la aureola sa o faimă deosebită îmi voi face ultima datorie, arătând în prezentul memoriu faţă de tot publicul ce nu cunoștea adevărul. starea mizerabilă morală a aviaţiei noastre și motivele Înfi inţarea „Ligii Aeriene” nu a fost decât specularea, de pentru care ea nu poate fi la înălţimea necesară situaţiei același domn, a celor mai frumoase sentimente patriotice și actuale, acesta fi ind, în fond, adevăratul motiv al audienţei risipirea obolului dat cu toată dragostea de ţară pentru a se cerute, motivul personal ocupând un loc de detaliu. întrebuinţa numai la zboruri de reclamă, de paradă și de Luând fi inţă în anul 1911, ministru de Război fi ind reprezentaţie, ajutată de inerţia sau neputinţa Direcţiei Nicu Filipescu, în urma unui memoriu bine documentat Geniului ce avea sub conducerea ei aviaţia de la Cotroceni, document 2018 2 (80) 25 studii/documente au mărit faima în mod nedrept a aviaţiei patronată de încetaseră un moment a muncii la Cotroceni și tot sufl etul domnul Bibescu. este dat noului comandant, care deși vedea realitatea, nu În acest timp, la Cotroceni, cu mijloace restrânse fără ezită a da ascultare celor ce vroiau să parvină fără a zbura, reclamă, eforturi supraomenești erau făcute de câţiva fără a risca nimic, bazându-se numai pe dreptul vechimii aviatori cinstiţi și dornici de muncă. Se zbura intens, serios, și al legăturilor arătate. Ceea ce este mai mult, unul din se formau piloţi, se trasa curentul sănătos în aviaţie, din care aviatorii cei mai harnici de la Cotroceni, căpitan Popovici au ieșit, după cum se va vedea mai jos, aviatorii de război, Andrei este trimis la regimentul de provenienţă pentru aviatori ce și-au împlinit datoria atunci când ţara a avut toate adevărurile spuse în faţă și sub infl uenţa acelora ce nevoie de serviciile lor. le stă în cale. Această stare de lucruri a fost arătată la timp celor în Cu avioanele sosite din Franţa (septembrie 1915) se drept de curentul cinstit, sănătos de la Cotroceni. face antrenamentul noilor piloţi și școala de observatori Dar ce puteau face, oricât de juste erau părerile și oricât a ofi ţerilor de stat-major, până în preajma războiului, pornite din gândul cel mai curat, cei când aceste aparate sunt complet uzate. câţiva ofiţeri cu grade mici, care nu Mobilizarea ne surprinde, deci, fără aveau măcar un prinţ ca patron, când aparate de război, care sunt uzate de cealaltă parte era un personaj cu și nearmate și fără o stare morală la legăturile cele mai sus puse, ajutat fi ind înălţimea evenimentelor ce se desfășurau. și de câţiva aviatori militari, ceva mai Întrucât privește bilanţul activităţii vechi în grad decât cei de la Cotroceni, celor două centre de aviaţie (Cotroceni și care, din nenorocire, erau înarmaţi cu și Ligă) în privinţa formării piloţilor, toate calităţile aviatorilor clasifi caţi în a până la data de 1 octombrie 1915, doua categorie? dată de la care se înfi inţează Corpul de În această atmosferă nesănătoasă în Aviaţie, cifrele ce dau sunt elocvente. aviaţie, începe Războiul Mondial, care La Cotroceni: piloţi formaţi – 47, arată ce importanţă mare are aviaţia retrași – 6, morţi – 5, rămași – 36, în război. Un sufl u de regenerare pare primii profesori fiind sublocotenenţii că străbate pe toţi pentru pregătirea Protopopescu și Negrescu. armatei în vederea zilei celei mari și deci La Ligă: piloţi formaţi – 14, retrași – măsuri de îndreptare și pregătire se iau și 1, morţi – 0, rămași – 13, profesor fi ind în aviaţie. Sub direcţia domnului general locotenent Nicolae Capșa. [Constantin] Coandă, se începe, în Din aceștia, iau parte efectivă la ianuarie 1915, o școală de observatori de Certifi catul de personal navigant al colonelului război, ca piloţi disponibili, la începutul Gheorghe Negrescu (Colecția Valeriu Avram) artilerie, se primește un mare număr de campaniei 32 piloţi, din care zboară în elevi-piloţi și se comandă în străinătate un stoc de aparate. mod efectiv 25, fi ind decoraţi 7, iar de la Ligă din 13 piloţi Prin o conducere extrem de înţeleaptă, un avânt mare ia zboară 7. aviaţia, atât la Cotroceni, cât și la „Liga Aeriană”, care este Pregătirea din timp de pace nu are nicio valoare dacă pusă sub controlul Ministerului de Război. în timp de război nu-și dă roadele. Speranţele încep să renască în sufl etele celor ce lucraseră Desigur că aviaţia nu era la început, ca material, la pentru binele aviaţiei, dar aceeași infl uenţă nefastă a înălţimea cerinţelor, însă marele public, obișnuit cu reclame domnului Bibescu, smulge aviaţia de sub direcţia salutară de tot felul, în jurnale, despre isprăvile aviatorilor noștri, pe care încăpuse spre a se forma într-un corp de aviaţie știa cel puţin că trebuie să fi e liniștiţi, întrucât aviatorii independent, rămânând „Liga Aeriană” o școală de piloţi, binecunoscuţi X, Y, Z etc. vor face înzecit decât până o povară pentru Ministerul de Război, întrucât prin atunci. Câtă dezamăgire pentru bunul nostru public, indus contractul ce se face cu M.R. (Ministerul de Război – în eroare de reclama făcută! Câtă lipsă de conștiinţă din n.n.), piloţii vor fi formaţi acolo, plătindu-se 7.000 lei de partea acelora ce fuseseră răsfăţaţi! Căci toţi piloţii mai fi ecare pilot format, când în niciun aerodrom din lume nu vechi în grad și mai noi în aviaţie care s-au vârât și au se plătea decât 1.500 lei. rămas în comandamentele aviaţiei, deja cu mult înainte Acei din ofi ţerii aviatori de la Ligă ce nu pot rămâne în de mobilizare, nu mai știau ce este zborul. serviciul acestei instituţii, devenită acum un fel „societate Cu alte cuvinte, din 60-70 piloţi formaţi, numai vreo pe acţiuni”, trec la Corpul de Aviaţie. Nu rămân la Ligă 10-15 nu-și precupeţesc la început serviciile în momentele de decât: căpitan [Constantin] Fotescu, sublocotenent Savu și imperioasă nevoie și zilnic sunt trimiși în recunoașteri grele, plutonier [Nicolae] Cottache ca profesori de pilotaj. Ceilalţi, cu avioane nearmate, extenuaţi, storși, în timp ce restul, cei veniţi în corpul de aviaţie, sunt în curând în graţiile mai vechi în grad, profi tă spre a-și aranja situaţiile cu cât mai comandantului, el însuși venit prin infl uenţa aceluia ce puţină muncă și riscuri. Cu atât mai mult este de admirat contribuise la noua schimbare. eroismul acestor puţini piloţi ce-și fac datoria, când acest eroism, Cu puteri și speranţe noi se începe munca pentru această abnegaţie nu le-a fost inspirată deloc de aceia care mai formarea viitoarelor unităţi de aviaţie de către cei ce nu vechi în grad ca ei, și numai pentru acest motiv, îi comandă.

26 2 (80) 2018 document studii/documente Războiul trebuie să fi e un examen al muncii din timp de comandând deja ca locotenent Grupul 2 de Escadrile, cu pace și care trebuie să recompenseze pe cei ce-și fac datoria și toată activitatea ce am depus, sunt retrogradat ca [sic!] să înlăture pe cei ce nu și-au făcut-o și nici nu au intenţia comandant de escadrilă. a și-o face vreodată. Este ușor de imaginat starea morală a celorlalţi aviatori În această atmosferă, în care ofi ţerii aviatori ajunși care se văd din nou neglijaţi, uitaţi și nedreptăţiţi. Ei la comandamentele unităţilor nu făceau nimic pentru a-i nu puteau vedea nicio răsplată pentru toate sacrifi ciile ce îndreptăţi să-și menţină aceste posturi, iar ceilalţi, ce-și trebuiau încă să aducă, pentru că nu șefi i lor, din motive făceau datoria, erau cu moralul scăzut, pe de o parte că nu ușor de înţeles, aveau să-i susţină. aveau mijloace să poată da tot ce ar fi vrut cu randament, Dar nu numai profi turi morale au acei ce nu s-au pe de altă parte, că sistemul de favoritism se continuă și în distins cu nimic în război, dar și profi turi materiale. Legea clipele de pericol, încep a sosi avioane noi din Franţa, precum de organizare a Aeronauticii Militare a prevăzut, dat și Misiunea Aeronautică Franceză. Bucuria a fost mare, mai fi ind riscurile aviaţiei și energia mai multă cheltuită, o ales pentru materialul atât de mult așteptat. Bucuria însă oarecare răsplată materială, o indemnitate de zbor, pentru nu a fost de lungă durată, întrucât avioanele de recunoaștere a înlesni un trai mai convenabil piloţilor. Ori, această sosite erau prevăzute cu motoarele cele mai bune admise în indemnitate de zbor, în loc să fi e numai apanajul acelora Franţa, ceea ce a făcut ce în mod efectiv ca multe din misiuni să zboară și riscă și chiar nu poată fi îndeplinite. un fel de stimulent, Același lucru se a devenit, printr-o întâmplă cu avioanele curioasă interpretare de bombardament a legii și ordinului Breguet, care nu pot Ministerului de fi utilizate imediat, Război, Direcţia având nevoie de Muniţiilor nr. 64971 oarecare modifi cări. din 20 septembrie Misiunea 1916, care prevede clar Aeronautică Franceză că indemnităţile se vor venind în contact cu lua de piloţii ce în mod șefii aviaţiei noastre, efectiv zboară, o leafă care nu aveau nici sigură și pentru acei ce priceperea tehnică și de ani de zile nu mai nici autoritatea morală, Gheorghe Negrescu, la început de carieră (Colecția Valeriu Avram) zboară. În acest mod, a câștigat în scurt timp ascendenţă, compromiţând astfel pe lângă piloţii de pe front și cei se zboară în interior, și mai mult reputaţia aviaţiei noastre și prin aceasta mai iau această indemnitate și un număr de peste 10-12 contribuind mai mult la coborârea nivelului moral al piloţi, pentru care, dacă s-ar cerceta registrele de zbor, câtorva aviatori ce tot timpul și-au făcut datoria și care nu ar putea fi găsiţi trecuţi cu niciun zbor în timpul erau conștienţi că starea aviaţiei noastre nu era atât de rea campaniei și unii chiar cu mult înainte de campanie. pe cât se părea. Deci, aceleași avantaje materiale pentru ambele feluri Modifi carea adusă în organizarea aviaţiei de Misiunea de aviatori, care nu pot contribui la ridicarea moralului Franceză nu diferă cu mult de cea deja existentă, căci nu în celor ce în adevăr riscă. organizarea unităţilor constă slăbiciunea aviaţiei noastre. Pentru a veni la chestiunea personală, subsemnatul, care Acolo unde răul era mare, adică în raţionala și justa plasare sunt unul dintre aviatorii cei dintâi, care în curs de șapte a elementelor, ea nu a adus nicio modifi care; de altfel, nu ani nu am încetat a zbura și a învăţa pe alţii să zboare, acestei misiuni care nu avea nicio dată precisă asupra mult mai vechi în grad decât mine, care nu m-am mulţumit valorii indivizilor incumbă această sarcină și numai astfel numai cu partea sportivă, ci m-am specializat și în tehnica se explică faptul că șefi i deja existenţi rămân la locurile lor, aviaţiei, cred că mi-am făcut datoria de pilot în timpul iar mai mult, cei care își făcuseră în mod efectiv datoria sunt campaniei, deși cunoștinţele mele tehnice mi-ar fi putut fi coborâţi din atribuţiile lor și secundaţi fără nicio necesitate un motiv pentru a rămâne în atelierele de montaj, unde de ofi ţerii francezi. a-și fi putut fi tot atât de util. Făcând parte din Aviaţia de Astfel, căpitanul [Panait] Cholet, care ca [sic!] Recunoaștere, la început pe frontul de sud și în urmă ca și comandant de escadrilă, în Dobrogea și la Ciulniţa își comandant al Grupului 2 de Escadrile, pe lângă Armata făcuse în mod strălucit datoria, este pus sub comanda unui a 2-a, care m-a propus excepţional la gradul de maior, deși ofi ţer francez mai nou în grad ca el. Căpitanul [Ștefan] nu eram căpitan decât de la 1 noiembrie, am continuat Protopopescu sosit din misiunea română în Franţa, unul a zbura cu toate nemulţumirile ce aveam, până când, în din cei dintâi piloţi, inginer și absolvent al Școlii de Luptă timpul unei recunoașteri pe un timp extrem de friguros, am din Pan, i se dă un rol de simplu pilot într-o escadrilă sub contractat o boală de ureche care mă împiedică a mai zbura comanda unui ofi ţer francez mai nou în grad. Subsemnatul, până la însănătoșire. document 2018 2 (80) 27 studii/documente Adânc mâhnit că nicio schimbare în bine nu se făcea în În prima parte a acestui memoriu, căpitanul Negrescu face aviaţie, am făcut raport pentru a pleca în arma de origine, un istoric cu totul subiectiv al aviaţiei noastre, referindu-se la pentru a ieși din această atmosferă. două persoane (domnul colonel Găvănescu și domnul maior Domnul director al Aeronauticii, locotenent-colonelul Bibescu), cărora le aduce acuzaţii ca unii și singurii vinovaţi De Vergnette [de la Motte] a insistat însă să rămân în de starea mizerabilă morală și materială în care s-a născut aviaţie, putând aduce reale servicii cu cunoștinţele mele tehnice, Aviaţia și a trăit până la izbucnirea războiului. ca șef al Serviciului Tehnic, la Rezerva Generală a Aviaţiei. A răspunde la aceste încriminări, redactate într-un stil Prezentându-mă la Rezerva Generală a Aviaţiei, în cât se poate de ireverenţios faţă de foștii șefi care și-au dat noul post, unde știam că voi avea colaborator pe căpitanul acolo obolul de muncă și devotament pentru binele acestei francez Sanua, mai nou în grad ca mine și fără a avea arme, fără niciun interes material, încriminări în care nu cunoștinţe speciale în aviaţie, am văzut cu surprindere că se vede niciun spirit critic obiectiv, nici dorul de adevăr, ar sunt pus sub ordinele lui. Am făcut imediat raport la Direcţia fi să fac polemica unor afi rmaţii ale căpitanului Negrescu, Aeronauticii, arătând starea de lucruri pe care nu o puteam care să iasă din cadrul unui referat. primi și domnul comandant al Aeronauticii a găsit cererea Obiectivitatea și adevărul însă îmi impun a declara că în justă la întrevederea avută odată cu raportul, promiţând a timp ce maiorul Bibescu a creat aviaţia la început și care s-a da un ordin scris care să stabilească atribuţiile și legăturile, ca afi rmat pe cât s-a putut afi rma aviaţia în primii ani ai nașterii de la egal la egal. Cu multă surprindere primesc însă Nota de sale (1911-1915), domnul colonel Găvănescu a dat acestei serviciu nr. 530, prin care soluţia scrisă este cu totul contrară aviaţii independenţă, creând un corp aparte, care completat în promisiunii date, continuând a fi sub ordinele căpitanului timpul războiului cu material și ajutat de experienţa personalului Sanua. Cum asupra acestei chestiuni domnul comandant francez, a ajuns a aduce servicii reale Armatei, atrăgând al Aeronauticii nu a revenit, cu toate că am avut o a doua mulţumirile șefi lor armatelor aliate (Armata 5 și Armata 6 întrevedere, supun aceasta la aprecierea dumneavoastră rusă), precum și a Misiunii Franceze care colaborează cu noi pentru a decide, eu personal simţindu-mă nedreptăţit. și care, având o răspundere morală în această colaborare, nu a Concluzii ezitat a menţine în capul unităţilor de aviaţie pe toţi cei „mai Oricare ar fi soluţia ce mi s-ar da la chestiunea personală, vechi și mai puţin capabili”, cum îi califi ca căpitanul Negrescu. ea este abia un dinte din marele angrenaj stricat ce este Acești comandanţi fi ind maiorul [Alexandru] Sturza, maiorul aviaţia noastră. [Andrei] Popovici, maiorul Adamovici, căpitanul [Nicolae] Considerând ca o datorie de ostaș și român de a arăta Capșa și căpitanul [Constantin] Beroniade. direct și făţiș celor cu responsabilitate, care sunt relele acestei Cum între cei vizaţi de căpitanul Negrescu putând fi și ramuri a armatei, îmi dau seama de toată responsabilitatea subsemnatul, nu-mi pot permite a releva calităţile și meritele ce iau, pentru care o anchetă minuţioasă și cinstită nu ar fi ale niciunui dintre ei, și mai puţin pe ale mele. decât satisfacţia cea mai mare ce aș putea avea, convins fi ind Aceasta cred că ar putea să o facă domnul colonel de confi rmarea în mod prea strălucit a celor ce am afi rmat, De Vergnette, comandantul Aeronauticii, un străin de orice după cum, asemenea, sunt conștient de tot ce furia celor pe infl uenţă a persoanelor „sus puse” sau a acelora „foarte sus drept atinși ar putea să-mi vatăm, prin infl uenţele sus puse, puse” și care, în interval de 6 luni, cred că a avut tot timpul, chiar cele mai sus puse, ce știu că le-ar putea avea. ca lucrând cu dânșii, să-i cunoască, să-i aprecieze și să-i Atât timp cât o operaţie chirurgicală nu va fi făcută, selecţioneze comparativ cu căpitanul Negrescu. scoţând din aviaţie elementele ce nu au făcut nimic și care În aceeași parte a memoriului se întrezărește nemulţumirea puse la încercare sau vor pleca singure sau vor da fi asco, atât căpitanului Negrescu că nu este pus în capul unei unităţi, timp mai ales cât aceste elemente vor fi nu numai tolerate, considerând aceasta ca o nedreptate. La aceasta nu a putut dar chiar așezate la locurile cele mai de cinste, unde nu ajunge printr-o muncă cinstită pe care o preconizează, fi indcă s-ar cădea să fi e decât acei ce au dovedit elan, abnegaţie, întâmplarea nefavorabilă căpitanului Negrescu a făcut ca toţi capacitate, cunoștinţe tehnice, spirit de sacrifi ciu, atât timp cei din capul unităţilor să nu dea nicio dovadă de incapacitate cât cei ce nu au făcut nimic își iau și avantajele materiale până în prezent, fapt care să îndreptăţească comandantul a-i ca și cei ce riscă, atât timp cât aviatorii muncitori nu vor îndepărta și înlocui cu alţii mai capabili, pentru a-i veni și avea posibilitatea de a se odihni de oboseala extenuantă a rândul căpitanului Negrescu. Dar în numirea comandanţilor zborurilor, printr-o raţională rotaţie de atribuţii, aviaţia de unităţi nu s-a avut în vedere numai vechimea, astfel nu va putea fi la înălţimea necesară grelei misiuni ce are de căpitanul Capșa Ion, care a fost cel mai vechi și căpitanul îndeplinit, nici ca material, nici ca personal navigant, care [Mircea] Zorileanu, atât de bine cunoscut, deși cu 4-5 ani trebuie să aibă moralul totdeauna sus, sus de tot! mai vechi decât dânsul nu au niciun comandament. În alegerea deci a actualilor comandanţi, foștii și actualii Căpitan inginer aviator G. Negrescu 5. șefi nu s-au călăuzit decât de meritele și aptitudinile de În Referatul cu nr. 11057 din 10 iunie 1917, comandant ale fiecăruia. Critica ce o aduce căpitanul comandantul Aviaţiei, maiorul aviator Constantin Negrescu camarazilor și șefi lor săi este fără de temei și Fotescu, menţiona: La ordinul dumneavoastră de a refera numai din pornire și interes personal de a ajunge cât mai asupra celor expuse de căpitanul Negrescu în memoriul său, sus, este o nedreptate din partea lui și un gest neostășesc ce am onoarea a vă raporta: îl las aprecierii dumneavoastră.

28 2 (80) 2018 document studii/documente Prin desfi inţarea unui grup și revenirea în aviaţie a ridicate decât prin lege și numai în cazul când pilotul refuză căpitanului [Andrei] Popovici, pe care îl recunoaște ca un nemotivat de a mai zbura când este îndepărtat din aviaţie, om cu calităţi, i s-a dat căpitanului Negrescu comanda unei iar nu atunci când funcţia ce i se impune din necesitatea escadrile, care dacă s-ar fi avut în vedere numai vechimea serviciului îl împiedică de a zbura. s-ar fi dat căpitanului Capșa sau Zorileanu. Faţă de cele expuse, găsesc pe căpitanul Negrescu Ca și comandant de escadrilă, căpitanul Negrescu a dat vinovat de încriminări nefondate aduse șefi lor și actualilor dovezi că nu a fost nici militar, nici camarad, fapt pentru care comandanţi pe care îi califi că de incapabili și sinecure, a fost pedepsit cu multă indulgenţă faţă de greșelile ce le-a comis. căutând a ajunge pe această cale acolo unde ar fi putut În ceea ce privește acuzarea ce o aduce comandanţilor ajunge printr-o muncă cinstită, iar faptul că a încredinţat de unităţi că nu au zburat niciodată, găsesc că relevarea redactarea unui astfel de memoriu unei persoane străine, aceasta este în dezavantajul căpitanului Negrescu, a cărui ce nu poate fi decât un inferior al său și al celor vizaţi, activitate ca zburător de la începutul campaniei se reduce agravează și mai mult fapta sa neostășească. numai la 18 zboruri, deci aproape nimic faţă de cei care prin În consecinţă, subsemnatul, comparând calităţile cu funcţia ce ocupă nu sunt deloc obligaţi a lupta cu pușca la defectele [sic!] acestui ofi ţer, opinez a fi pedepsit și înlăturat cot cu soldaţii, menirea lor fi ind de a-i comanda și conduce. din aviaţie unde rămânând, am convingerea că va fi un În ceea ce privește numirea căpitanului Negrescu ca șef al element de discordie mai mult periculos decât folositor și care Serviciului Tehnic, când a cerut să plece din aviaţie, această ar avea ca rezultat o nouă dezbinare în aviaţie ce nu poate numire s-a făcut ca încercare, bazat pe titlul de absolvent al unei fi decât fatală în momentele prin care trecem. școli tehnice, nu de comandament, considerându-l în această Comandantul Aviaţiei specialitate mai util aviaţiei decât ca și comandant de unitate. s/s indescifrabil Maior aviator C. Fotescu6 Totuși, cu toată importanţa serviciului ce i s-a încredinţat, serviciu ce ar fi trebuit să corespundă năzuinţelor sale și La rândul său, directorul Aeronauticii, locotenent- titlului de tehnician ce-l invocă în memoriul său, nici aici nu colonelul De Vergnette de la Motte, a menţionat: și-a afi rmat calităţile sale, sub pretext că nu este mulţumit J’approuve en tous points le référât du Commandant de Nota de serviciu nr. 530 alăturată, a domnului colonel Fotescu; le rapport du Capitaine Negrescu prouve chez cet De Vergnette, prin care căpitanul Negrescu era obligat offi cier un esprit critique mauvais frisant l’indiscipline et un a supune aprobării căpitanului francez Sanua toate manque de camaraderie absolu. Il est d’autant plus fautif que dispoziţiile de ordin tehnic ce ar fi luat, măsură luată de depuis le début de la campagne on n’a eu que de bonté set de domnul colonel De Vergnette, singurul în drept a o justifi ca. l’indulgence pour lui. Très négligeant dans le commandement În a doua parte a memoriului său, căpitanul Negrescu de son escadrille et ne volant plus, j’ai été oblige de lui enlever arată că în aviaţie ar fi unii ofi ţeri care iau indemnitatea le commandement de cette escadrille. J’avais espère que fără ca să zboare. Este aceeași aluzie răutăcioasă în scop de place dans un service technique il pourrait se remonte rets a pune într-o lumină cât se poate de nefavorabilă pe cei mai rendre des services. Il est devenu un élément de discorde très vechi care îi stau în calea năzuinţelor sale timpurii. préjudiciable à la bonne marche de son service. En conséquence Cei vizaţi de căpitanul Negrescu sunt comandanţii de j’ai l’honneur de vous demander que le Capitaine Negrescu unităţi (Grupe, Rezerva Generală etc.), la care se mai adaugă soit raye de l’aviation et renvoyé dans son arme. și cei ce se găsesc în infi rmităţi temporale provenite din cauza Directeur de l’Aéronautique serviciului, categorie în care intră și căpitanul Negrescu, care s/s indescifrabil Locotenent-colonel De Vergnette7. a continuat a-și primi indemnitatea și după ce a încetat a zbura din cauza unei boli de ureche ce a căpătat în timpul Ca urmare, pe 6 iunie 1917, generalul Constantin unei recunoașteri, după cum spune în memoriul său. Prezan, numit pe 2/15 decembrie 1916 în fruntea Aceste indemnităţi sunt legale, controlate de organele Statului Major General al Armatei8, a decis, în rezoluţie administrative ale Ministerului de Război, ele neputând fi pe raportul în cauză: Se va trimite în arma de origine. Th e Impasse of an Ace of the Romanian Aviation - Captain Engineer Gheorghe Negrescu Captain (N, r) Marian Moșneagu, Ph.D. Abstract: Combatant on the air front during the First World War, Captain Engineer Gheorghe Negrescu sends to the echelons a Memoir in which he realizes a radiography of the situation of the Romanian Aviation and reveals some dysfunctions. His sincerity and subjectivism turn against the offi cer, but this does not aff ect his career obtaining the rank of General. Keywords: Gheorghe Negrescu, pilot, combatant in the First World War, General of the Romanian Army, memoir

NOTE

1 Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României ,,General 4 Pentru detalii, vezi şi Valeriu Avram, „Aeronautica Română în Războiul de Întregire Paul Teodorescu”. Naţională (1916-1919)”, Bucureşti, Editura Militară, 2012. 2 Biografi a completă a generalului ing. Gheorghe Negrescu o regăsim în Valeriu Avram, 5 Arhivele Militare Române, Fond Marele Cartier General, dosar nr.crt. 1485, „Generalul aviator inginer Gheorghe Negrescu. Viaţa şi opera”, Vaslui, Editura Thalia, 2004; ff. 587-594. Valeriu Avram, „Zburătorii României Mari”, Buzău, Editura Alpha MDN, 2007, pp. 254-266 şi 6 Ibidem, ff. 597-598. Valeriu Avram, Valeriu Nicolescu, „Războiul aerian deasupra României (1916-1918) oglindit 7 Ibidem, ff. 598 verso-599. în memorii, jurnale de front, carnete de zbor şi rapoarte”, Editgraph, Buzău, 2015, pp. 81-91. 8 Corneliu Andone, Ion Giurcă, Marian Moşneagu, Vasile Popa, Florian Tucă, „Mareşali 3 Valeriu Avram, ,,Războiul aerian deasupra României 1916-1919. Confruntarea cu aviaţia Puterilor ai României”, coordonatorul lucrării Teodor Frunzetti, coodonator ştiinţifi c Ion Giurcă, Centrale, Rusiei sovietice şi Ungariei comuniste”, Bucureşti, Editura Militară, 2017, pp. 58-59. Bucureşti, Editura Rao, p. 248.

document 2018 2 (80) 29 studii/documente UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA ÎN CORESPONDENŢA PRIMITĂ DE NICOLAE IORGA

Profesor universitar Dr. Petre ŢURLEA1

rumul Basarabiei fi soarta războiului, în ceea ce spre Unirea privește pe românii de peste hotare, Dcu România am crezut că e bine să ne constituim se reflectă major în într-un comitet care, în înţelegere corespondenţa primită cu cehii, polonezii și iugoslavii, să de Nicolae Iorga, aflat la apere și să lămurească situaţia celor Iași din toamna lui 1916. din Ardeal și Bucovina5. Îi scriau oameni politici, Corespondenţa primită prieteni, discipoli, anonimi de Nicolae Iorga reflectă – toţi considerându-l așa agravarea situaţiei din cum intrase în conștiinţa Basarabia la începutul lui 1918. Poporului Român, „Apostol Pe 5 ianuarie, bolșevicii au Nicolae Iorga al Neamului”, cel care avea ocupat Chișinăul. Au arestat un rol foarte important în lupta pentru făurirea României o parte din deputaţii Sfatului Mari. Cum majoritatea scrisorilor pe care le primea istoricul Ţării, au instaurat un climat le publica în ziarul său, „Neamul Românesc”, opinia publică de teroare. În aceste condiţii, tot pe românească era informată despre evoluţia lucrurilor în 5 ianuarie, deputaţii rămași liberi au trimis o delegaţie la Basarabia, era pregătită pentru momentul Unirii 2. Iași, cerând ajutor. Răspunzând acestei cereri disperate, Mai multe scrisori, de la interferenţa anilor 1917- mai multe unităţi ale Armatei Române au intrat în 1918, refl ectă climatul instaurat de bolșevici în Basarabia, Basarabia; Divizia XI, condusă de generalul Broșteanu, anarhia antiromânească, cea care putea periclita viitorul va intra în Chișinău la 13 ianuarie, Iorga publica în întregului Popor Român. „Neamul Românesc”, comunicatul Marelui Cartier Ion Nistor, viitorul mare istoric, scria lui Nicolae Iorga, General: Toată populaţia i-a întâmpinat pe ostașii români din Odessa, la 3 ianuarie 1918: Circulaţia e redusă la câteva ca pe niște adevăraţi liberatori6. ore pe zi, dară și atunci tulburată de detunături care se aud la Dar, Rusia bolșevică acuză Armata Română de tot pasul. Noaptea e ca în tranșee. Focurile de armă, exploziile invazie cu scop anexionist. În Corespondenţa Iorga se de bombe, descărcăturile de revolver nu mai încetează cât e găsește o scrisoare de infi rmare a acestei acuze; aparţine noaptea de mare. Tovarășii dorm ziua, pentru a-și începe ministrului Franţei în România, Saint Aulaire, fi ind noaptea îngrozitoarea lor îndeletnicire: jaf, pradă, devalizare datată la 18 ianuarie 1918: Toţi colegii mei miniștri ai și omor, de resimţi Revoluţia cu toate cruzimile și teroarea ei 3. Aliaţilor și eu, suntem delegaţi ofi cial să declarăm de comun Această situaţie s-a extins în toată Basarabia. Din acord că intrarea trupelor românești în Basarabia este o Chișinău, la 26 ianuarie 1918, viitorul mare geograf, vechiul exclusivă măsură militară, care are drept scop asigurarea prieten al lui Nicolae Iorga, George Munteanu-Murgoci, funcţionării normale a spatelui frontului român, conform îi scria istoricului: Am fost cercetaţi de bolșevici, care mi-au regulilor și legilor stabilite pentru toate statele beligerante. luat două milioane ruble. Am trăit o săptămână de teroare 4. Astfel că intrarea trupelor românești în Basarabia nu poate Mulţi prieteni ai lui Nicolae Iorga, originari din avea nicio infl uenţă asupra politicii interne prezente, precum teritoriile românești stăpânite de Austro-Ungaria, nici asupra viitorului politic al Basarabiei 7. ajunseseră în Basarabia, susţinând lupta acesteia pentru Și, într-adevăr, Armata Română nu s-a amestecat în Unirea cu România, văzută ca început al procesului drumul Basarabiei spre Unirea cu România. A asigurat unirii tuturor provinciilor românești. Acești bucovineni, doar climatul de liniște pentru ca populaţia provinciei transilvăneni sau bănăţeni scriau despre evoluţia situaţiei respective să-și poată exprima liber voinţa. din Basarabia, dar și despre idealul formării României Înfrângerea anarhiei bolșevice a produs o furie Mari. Ion Nistor, bucovinean, scria lui Nicolae Iorga, la sălbatică a comuniștilor. Se vede din multele manifeste 21 ianuarie 1918, că se formase Comitetul Românilor răspândite în ianuarie 1918, o parte ajunse și în Refugiaţi din Austro-Ungaria. În conducere erau: Ion Corespondenţa Iorga, trimise istoricului de către Marele Meţianu, George Baiulescu, Octavian Goga, Ion Nistor, Cartier General - Biroul de Informaţii. Într-unul din Alexandru Lapedatu, , Victor Deleu, manifeste, se scria cu disperare: Basarabia piere! Românii Mihai Popovici, Sever Bocu, Octavian Tăzlăuanu. ocupă Basarabia! Cetăţeni ieșiţi la drum! 8. Alt manifest era Lapedatu era președinte. Ion Nistor prezintă motivul mai larg: Tovarăși ţărani! Fii liberi ai Republicii Moldova! Pe înfi inţării Comitetului: Cum nimeni nu poate ști care va neașteptate, pe negândite și fără să ghicim, furtuna s-a abătut

30 2 (80) 2018 document studii/documente asupra Patriei. Despotul naţional – Te-Deum. Pe străzi staţiona regele român – cu consimţământul o lume imensă. Catedrala trădătorilor patriei noastre, Sfatul era ticsită. Serviciul divin Ţării, a inundat cu bandele sale a fost oficiat, la ora 8, de scumpa noastră ţară, silindu-se ca arhimandritul Gurie. După sub motivul sufocării anarhiei să Te-Deum, prim-ministrul vă supună pe voi, ţăranii liberi, și ministrul de Război au să vă smulgă pământul și să-l trecut trupele în revistă. dea din nou boierilor. Tovarăși Astă seară banchet. Plecarea ţărani, îngădui-veţi voi care o prim-ministrului și a suitei asemenea minciună? Copiii voștri, sale după miezul nopţii 10. nepoţii și toate generaţiile vă vor Iorga publica telegrama blestema pentru asemenea toleranţă. în „Neamul Românesc”, George Munteanu-Murgoci Ridicaţi-vă, tovarăși ţărani, pentru însoţită de un articol al binele Patriei și pământul vostru Contele de Saint Aulaire său intitulat Votul de Unire și opuneţi-vă în chip eroic despotului străin, asupritorului al Basarabiei; în fi nalul acestuia scria: Orice român se va Poporului Român! Mai bine moartea decât noua robie sub bucura de această mare veste și va dori din adâncul inimii ca jugul vărsătorului de sânge – regele român. Trăiască libertatea! lucrul început astfel să ajungă pe mâini bune, care să asigure Trăiască ţărănimea liberă! Moarte trădătorilor! 9 dăinuirea lui, așa cum o cere, de altfel, dreptul naţional 11. Și momentul unirii Basarabiei cu România, martie Centenarul unirii Basarabiei îi pune pe români în 1918, este amplu prezentat în corespondenţa primită de faţa a două întrebări: 1. Dacă Basarabia se va reuni cu Nicolae Iorga. Faptele sunt bine cunoscute, dar aceste România? 2. Când se va face acest lucru? scrisori aduc amănunte interesante, inclusiv de atmosferă. La prima întrebare – dacă va avea loc reunifi carea? – Chiar pe 27 martie 1918, la ora 10 seara, din răspunsul afi rmativ este indiscutabil. Nu pot fi despărţite Chișinău, un anonim îi telegrafi a, la Iași, lui Nicolae pentru vecie părţi ale aceluiași trup naţional, oricâţi ar fi Iorga: După două zile de dezbatere, Sfatul Ţării a votat doritorii de a menţine această despărţire. cu 86 voturi, contra 5, unirea cu România. Prim-ministrul La a doua întrebare – când va avea loc acest eveniment? (Alexandru Marghiloman - n.n.) și ministrul de Război – răspunsul l-a dat Nicolae Iorga, în fi nalul volumului său (Constantin Hârjeu - n.n.), însoţiţi de toţi ofi ţerii superiori Basarabia noastră. Scrisă la o sută de ani de la ocuparea ei din Basarabia, și urmaţi de demnitarii veniţi în Chișinău, de către ruși, volum publicat în 1912. Iată-l: În așteptarea au sosit, la 7 seara, la Sfatul Ţării spre a lua act de votul vremurilor când viaţa românească din Basarabia va porni dat. Ședinţa a fost emoţionantă, un adevărat act istoric. de la toate amintirile ei pentru a-și urmări toate drepturile Manifestaţii calde și indescriptibile. În mijlocul aclamaţiei naţionale, nu numai umane, încheiem această carte cu un vii s-a proclamat votul, iar prim-ministrul, luând act de îndemn călduros spre acea muncă încordată și bine orânduită vot, a fost obiectul unei călduroase manifestaţii. Prim- care singură poate grăbi sosirea acelor vremi 12. ministrul a luat act, în numele Poporului Român și a[l] Așadar, vom grăbi sosirea momentului reunifi cării M[ajestăţii] S[ale] Regele Ferdinand, de votul Sfatului, prin munca noastră, care trebuie să fi e intensă, dar și și militarii aveau lacrimi în ochi. În mijlocul aclamaţiilor, bine orânduită. Deci, apropierea momentului reunifi cării miniștrii români însoţiţi de miniștrii basarabeni și de depinde de noi toţi și de felul în care cei afl aţi în fruntea înalţi demnitari au mers la Catedrală, pentru a asista la României vor ști să ne conducă.

Th e Union of Basarabia with in the Correspondence received by Nicolae Iorga Prof. univ. Petre Ţurlea, Ph.D. Abstract: Th e great historian Nicolae Iorga received in 1918 several letters refl ecting the atmosphere of enthusiasm regarding the union of Basarabia with Romania, as well as the vicissitudes suff ered by those who militated for this act. Th e letters were published in the “Neamul Românesc”, being re-edited by Petre Ţurlea over the years. Keywords: Nicolae Iorga, “Neamul Românesc”, letters, Basarabia, union

NOTE

1 Academia Oamenilor de Ştiinţă. Română a intrat în Basarabia la chemarea Republicii Moldoveneşti. 2 Scrisorile primite, în majoritate, se afl ă la Biblioteca Academiei Române (în continuare 7 Scrisoarea ministrului Franţei în România, din 18 ianuarie 1918, fusese adresată BAR), Corespondenţa N. Iorga. Cele din anii 1916-1918, o selecţie, au fost publicate în consulului Franţei la Chişinău; publicată în „Sfatul Ţării”, gazeta ofi cială a Consiliului seria Scrisori către N. Iorga, vol. V, îngrijit de Petre Ţurlea, Editura Minerva, Bucureşti, Director General din Basarabia, la 24 ianuarie 1918; o copie în BAR, Corespondenţa 1996. O parte a corespondenţei se regăseşte în mai multe volume monografi ce publicate N. Iorga, vol. 263, f. 133. de Petre Ţurlea; cel mai recent: Nicolae Iorga, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2016. 8 Ibidem, f. 139. 3 BAR, Corespondenţa N. Iorga, vol. 278, ff. 326-327. 9 Ibidem, f. 140. Ambele manifeste antiromâneşti imprimate la Tipografi a I.I. Pinkensohn 4 Ibidem, f. 342. din Bălţi. 5 Şi Ştefan Pascu, Făurirea statului naţional român, Editura Academiei, Bucureşti, 10 Ibidem, vol. 271, f. 170. 1983, vol. II, p. 13. 11 „Neamul Românesc” din 29 martie 1918. 6 BAR, Corespondenţa N. Iorga, vol. 263, f. 130. Ibidem, ff. 132 şi 133. Gazeta „Ardealul” 12 N. Iorga, Neamul Românesc în Basarabia, volum îngrijit de Iordan Datcu, Editura (tipărită la Chişinău şi care de la 24 ianuarie 1918 şi-a luat numele „România Nouă”) Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995, cuprinde şi cea mai recentă republicare anunţa că se va sili a reuni pe românii din toate ţările şi consemna şi ideea că Armata a volumului Basarabia noastră, pp. 139-308. document 2018 2 (80) 31 studii/documente POLITICA LUI ALEXANDRU MARGHILOMAN REFLECTATĂ ÎN RAPOARTE INFORMATIVE AUSTRO-UNGARE (MAI-AUGUST 1918)*

Dr. Sorin CRISTESCU1

umele liderului Într-adevăr așa a fost, dar ce se politic conservator putea face atunci? Mai ţinea minte NAl. Marghiloman (1854- oare marele istoric ce consemnase 1925) a rămas cunoscut în istoria el însuși într-una din acele zile de contemporană românească ca fi ind tragică restriște, la 19 februarie/4 legat de tratatul de pace înrobitor de la martie 1918? Sunt chemat la regina la Buftea-București elaborat în perioada ceasurile 12 și jumătate. Afl u pe d-na 22 februarie/5 martie-24 aprilie/ Procopiu, pe d-na Lahovari4, care e cu 7 mai 1918. Acest tratat a fost impus ochii plânși. Cea dintâi mă întreabă de României de către Puterile Centrale ce n-aș lua eu răspunderea. (subliniere în urma izolării în care ajunsese Nicolae Iorga – n.n.) Îi arăt totala micul regat de la Dunăre ca urmare a mea lipsă de prieteni și de cunoștinţă încheierii păcii de Brest-Litovsk de la a mecanismului de Stat cu care aș vrea 3 martie 1918 între Rusia Sovietică și să lucrez. Puterile Centrale. Portretul caustic pe care l-a făcut Demersul liderului politic Constantin Argetoianu în memoriile conservator, care va fi șef de guvern sale liderului conservator, memorii Contele Ott okar von Czernin la 5/18 martie-23 octombrie/ care graţie remarcabilului talentul 5 noiembrie 1918, a fost considerat expresia vederilor literar al autorului, au devenit un izvor istoric de prim sale fi logermane, a miopiei sale politice, care a refuzat să rang în anii ’90 când au fost publicate, a contribuit și el vadă dezastrul spre care se îndreptau Puterile Centrale la discreditarea nedreaptă a celui care a avut o intervenţie după intrarea Statelor Unite în război la 6 aprilie 1917. salvatoare pentru România în lunile grele din primăvara Oprobiul la care politica românească postbelică l-a și vara lui 1918, când soarta Marelui Război se decidea supus pe Marghiloman, nu a dispărut nici măcar în pe frontul de vest și nimeni nu bănuia amploarea ziua când a murit. intervenţiei americane ce va pune capăt în decurs de Judecata obiectivă a marelui istoric Nicolae Iorga trei luni unui război nimicitor care dura de patru ani. vedea lucrurile astfel: De un mare talent oratoric, unul Numele lui Marghiloman ca potenţial șef de din acele talente care n-au nevoie să strige, nici să facă guvern apare în celebra întâlnire de la Răcăciuni, de gesturi, ci sunt numai afl uxul nesilit al unui sufl et vibrant, la 27 februarie st.n. 1918, dintre Regele Ferdinand și de o dezinteresare personală absolută într-o ţară unde ministrul de externe austro-ungar Ottokar von Czernin. politicienii cei mai bogaţi sunt și cei mai nesăţioși, de o Regele s-a plâns din nou de asprimea condiţiilor puse lui perfectă amenitate 2 în raporturi într-o societate unde cine și a opinat că nu va găsi niciodată un guvern care să le se crede puţin își atribuie dreptul de a fi brutal, Alexandru accepte. Eu am replicat regelui că formarea cabinetului Marghiloman a fost o podoabă a vieţii noastre politice. este o chestiune internă a României, dar că, după părerea Locul și l-a cucerit singur și fără artifi cii. A venit însă mea personală, un cabinet Marghiloman se va împăca cu războiul. Să spunem un adevăr: Marghiloman a greșit, condiţiile puse, pentru a salva România 5. și a primit cea mai grea pedeapsă: a înlăturării lui de la Ulterior meritele lui Marghiloman în salvarea afacerile publice unde altfel el ar fi jucat și mai departe un României au fost recunoscute chiar de către cei care rol de căpetenie... Dar pe dânsul momentul decisiv l-a prins erau tineri pe vremea aceea. Cel mai obiectiv portret ni-l tocmai în ireparabilul unei situaţii din care – fără s-o fi lasă marele istoric Constantin C. Giurescu (1901-1977) căutat numaidecât, dar pe care n-o primise cu neplăcere – în memoriile sale din 1976, care spune că trebuia ca un nu mai putea ieși 3. om politic să-și sacrifi ce cariera și să accepte să încheie

32 2 (80) 2018 document studii/documente pacea impusă de cei care apropiatele alegeri a propus pe listele parlamentare păreau învingători în oameni de mâna a doua și a pregătit o operaţiune de martie 1918 și subliniază anulare de voturi care să arate nemulţumirea ţării faţă meritele lui Marghiloman de guvernul ei, în fi ne se consideră că însăși punerea în păstrarea dinastiei și a sub acuzare a fostului guvern condus de Ion I.C. continuităţii fi inţei statale Brătianu doar pentru că a permis intrarea trupelor ruse a României în acele pe teritoriul României fără o lege specială aprobată de condiţii atât de vitrege: Parlament, este de fapt o acţiune menită să ducă de nas A fost criticat, uneori cu Puterile Centrale. înverșunare, pentru faptul Cele mai interesante afi rmaţii aparţin primarului că a format guvernul din Galaţiului care spune unui ardelean – de fapt informator 1918 care a semnat tratatul al Serviciilor Secrete austro-ungare - că Marghiloman

Constantin Argetoianu de la București. Trebuie să este la fel de interesat de soarta ardelenilor ca și oricare recunoaștem însă acum, în dintre predecesorii săi și că însăși demersul încheierii perspectivă istorică și privind lucrurile cu obiectivitate, păcii a fost făcut pentru a salva armata română de la că Marghiloman a acceptat atunci un rol de sacrifi ciu. distrugere și pentru a-i da posibilitatea ca în cazul în Normal ar fi fost ca acela sub care s-a purtat războiul, care evenimentele vor lua o altă evoluţie, militarii români adică Ion I.C. Brătianu, și s-a ajuns în situaţia din 1918, să poată juca un rol în viitoarea alipire a Transilvaniei acela să încheie și tratatul de pace. Dar Ionel Brătianu s-a la România. dat de o parte, după cum s-a dat și generalul Averescu, sub Această evoluţie ulterioară confi rmă veridicitatea care s-au semnat totuși preliminariile de la Buftea, care acestor rapoarte informative și în egală măsură faptul cuprindeau condiţiile principale care urmau să fi e incluse că prin demersul său Marghiloman și-a atins scopurile în tratat. Ce era de făcut? Trebuia să se găsească cineva urmărite și a fost un patriot adevărat care merita care să ia asupră-și sarcina ingrată de a iscăli tratatul, recunoștinţă și nu oprobiu. altfel expunându-se în noua situaţie creată în urma păcii Pentru cei familiarizaţi cu memoriile lui Argetoianu de la Brest-Litovsk și a înaintării trupelor germano- există un pasaj memorabil în care memorialistul austro-ungare în Ucraina de Sud, să vedem Moldova relatează călătoria sa cu trenul de la Iași la București ocupată de dușmanii care ne strângeau din toate părţile. în vederea intrării triumfale a suveranilor în Capitală A făcut-o Marghiloman, cu preţul sacrifi cării viitoarei la 1 decembrie 1918, în același compartiment cu sale cariere politice. Sunt asemenea momente în viaţa unei Marghiloman. Argetoianu se arată intrigat de naţiuni, nu numai la noi, când cineva trebuie să tragă, atitudinea mulţumită de sine și mândră a fostului sub raportul politic, concluziile, căutând să scape ce se mai șef de guvern. Vesel și vioi de parcă trăsese numărul poate scăpa sau căutând să păstreze pentru o următoare cel bun la loteria vieţii, sprintenul amorezat a început eventualitate sau conjunctură viitoare, statul, cu aparatul să glumească cu mine ca și cum ne-am fi părăsit în său militar, economic și administrativ... Oamenii de bună ajun, deși nu-l mai văzusem din primăvară, de când credinţă nu pot să acuze guvernele respective pentru aceste îi predasem, lui și lui Arion, dosarele negocierilor de la fapte politice, impuse de necesitate (subliniere Buftea... Omul căruia i se înecaseră toate corăbiile mai C.C. Giurescu – n.n.)6. făcea proiecte de drenaj și mai credea în posibilităţile lui Acest mod de a privi demersul de atunci al de realizare! Să mai adaug că nenorocitul care „pontase” liderului conservator este confirmat de o serie de pe tabloul lui Czernin și al lui Kühlmann n-a vorbit de rapoarte informative păstrate la Secţia de Manuscrise la Iași la București în afară de irigaţie și drenaj, decât a Bibliotecii Academiei Române, în fondul intitulat de „aliaţii noștri” – și „aliaţii noștri” erau bineînţeles Arhiva Consulilor Austrieci, în Mapa XLI. francezii și englezii! Ăsta era Marghiloman. M-a Acolo se află rapoartele scrise de observatorii mirat că n-a cerut să defileze în capul trupelor, alături atenţi ai evoluţiei politicii românești care semnalează de generalul Berthelot, și în locul lui Averescu! - scria legăturile neofi ciale ale guvernului Marghiloman cu indignat Argetoianu7. Ion I.C. Brătianu, faptul că preluarea puterii de către În realitate armata română îi datora lui Marghiloman liderul conservator s-a făcut în urma unei înţelegeri faptul că nu fusese aruncată într-o operaţiune fără între acesta cu Regina Maria și cu Brătianu. Apoi se speranţă în primăvara lui 1918 și fostul șef de guvern subliniază declaraţiile celor care îl cunosc îndeaproape avea toate motivele să fi e mândru de modul în care pe Marghiloman și care semnalează faptul că la condusese lucrurile. document 2018 2 (80) 33 studii/documente ED tacit împotriva alegerilor, Mapa LX. Arhiva consulilor austrieci. Acte 1-229 respectiv a Act 157 încheierii păcii. Reprezentantul Ministerului de Externe Imperialo- Pentru Regal pe lângă Comandamentul Suprem al Armatei România, Imperialo-Regale (AOK) obiectivul unei astfel de comedii Nr. 30.092 ar fi ca, în cazul Baden unei victorii a 1 iunie 1918 puterilor Antantei, să i se asigure Excelenţei Sale, uși deschise domnului Ministru al Casei Imperiale și de Externe, către guvernele Contele Burián acestora. Este Secţia de contrainformaţii a Centralei Poliţiei din evidentă speranţa București raportează despre pretinse legături neofi ciale ca actuala pace să între Marghiloman și Brătianu. poată fi declarată Am onoarea să vă trimit acest raport în anexă. nulă și neavenită, iar dacă România Trauttmansdorff Contele István Burián își va putea asigura Act 158 participarea la conferinţa generală a păcii se va declara, Secţia de contrainformaţii a Centralei Poliţiei din pur și simplu, că ţara nu a participat la această pace de București raportează: acum și că adevărata majoritate nu a fost în niciun caz La 6 mai 1918, a avut loc în locuinţa soţiei doctorului de acord cu ratifi carea ei. Cantacuzino o întrunire a doamnelor din înalta Ca nu cumva Partidul Conservator să ajungă în societate, care conduc așa-numita Garda Reginei Maria. trena Puterilor Centrale, anumiţi oameni de încredere Purtătoarea de cuvânt a fost în primul rând doamna Pillat, ai lui Brătianu au fost desemnaţi pentru a intra în sora mai mică a lui Ionel Brătianu. Nu a fost o întrunire Partidul Conservator pentru a-l controla și pentru a ofi cială, ci mai degrabă doar o discuţie confi denţială face atmosferă împotriva Puterilor Centrale. în chestiuni personale prin care să se decidă cine va fi Este de la sine înţeles faptul că doar foarte puţine susţinut pentru conducerea consulatelor care urmează să persoane știu despre aceste convenţii și, de asemenea se redeschidă după semnarea tratatului de pace. presa, ia chipurile în serios iminenta punere sub acuzare Doamnele au vorbit clar despre faptul că a lui Brătianu pentru că Marghiloman duce de nas Marghiloman, înainte de a prelua formarea guvernului Puterile Centrale. său, a avut o discuţie cu Brătianu în prezenţa reginei și Săptămâna trecută, cu prilejul șederii lui Marghiloman în care s-a convenit asupra tuturor detaliilor misiunii la Iași, câţiva dezertori din Transilvania i s-au adresat cu sale. Marghiloman și Brătianu au căzut de acord ca să rugămintea ca el să facă în așa fel ca după ratifi carea păcii trimită oameni de încredere la guvernele Antantei și ca ei, dezertorii, să se poată instala la București. Printre ei se Brătianu să rămână în ţară pentru a menţine legătura afl a și dr. Ghibu, la ora actuală redactor la Chișinău, care cu Antanta în privinţa acestor chestiuni, despre care i-a solicitat un post de secretar la Ministerul Cultelor. cabinetul neutru al lui Marghiloman nu trebuie să știe Marghiloman i-a declarat că nu va primi niciun sigur ofi cial nimic. dezertor în teritoriul ocupat, atâta vreme cât trupele Marghiloman va face ca în cele mai multe ungare se afl ă acolo, pentru a evita orice confl icte. Toţi circumscripţii electorale să nu candideze decât vor primi drepturi cetăţenești și funcţii bănoase în persoane de mâna a doua, fără o apartenenţă politică Basarabia, dar trebuie să rămână acolo și nu au voie, în clară: negustori, funcţionari economici, pădurari și alţii acest răstimp, să facă propagandă iredentistă pentru că asemenea. La alegeri, cele mai multe voturi care se vor ar putea să-și atragă cele mai mari neplăceri. arunca în urnă vor avea toate numele înscrise pe ele tăiate, La 20 ale lunii, am vorbit cu fostul Sfetescu ceea ce prin legea electorală românească se consideră că care mi-a povestit că Marghiloman este abonat la sunt anulate, pentru ca în felul acesta să se protesteze ziarul maghiar „Az Est“ și cere să i se traducă anumite

34 2 (80) 2018 document studii/documente articole sau să i se scoată fragmente din altele, iar Marghiloman, și în linia dezvăluirile legate de maiorul Konsten a pus să fi e a doua facţiunea carpistă chiar multiplicate. Știe precis că deputatul Alexandru a Partidului Conservator. Vaida la Viena ia parte la toate consfătuirile cehilor Așa cum s-a arătat în și că între românii transilvăneni și cehi există relaţii rapoartele anterioare, strânse atât în chestiunile economice, cât și în cele carpiștii au depus 30 de politice, pe care le-au stabilit ofi ţerii români din Boemia candidaturi, anume în 12 și Moravia afl aţi în corpurile de rezervă ale Diviziilor judeţe din Valahia și în 2, 31 și 64 de Infanterie, dar mai ales de către un patru judeţe din Moldova, individ scutit de serviciul militar, directorul de bancă dintre care la colegiul întâi Amos Frâncu8. La ora actuală principalul agitator al al judeţului Ilfov P.P. Carp, românilor este jurnalistul Horia Petra-Petrescu9, fi ul Lupu Costache, Virgil unui director de bancă din Hofölder care a fugit din Arion, Paul Teodoru și Richard von Kühlmann Transilvania împreună cu armata română, iar al cehilor Grigore Golescu. Din este profesorul universitar dr. Urban Jarnik10. acest motiv este evident faptul că P.P. Carp nu a mai Din câte se știe Legaţia Franceză din Iași a tipărit respectat nicio înţelegere cu guvernul pentru că a depus textul tratatului de pace de la București în mai multe candidaturile după bunul său plac, deci intenţionează să milioane de exemplare în limbile franceză, engleză și se lanseze într-o luptă electorală făţișă, lucru prin care italiană și urmează a-l răspândi printre trupele Antantei. ar cam putea să-i pună în încurcătură pe intermediarii Într-un preambulul la acest tratat, traducătorul spune că săi germani... (semne în text). așa arată pacea nemţească fără anexiuni și despăgubiri și În afară de mai candidează cei care că toate statele Antantei trebuie să fi e pregătite pentru gândesc la fel ca el: D.D. Pătrășcanu, Ion Teodorescu12, condiţii asemănătoare dacă vor învinge nemţii. Din acest Grigore T. Coandă, Simionescu-Râmniceanu și motiv fi ecare soldat al Antantei trebuie să lupte cu atât L. Teodoreanu. Averescu candidează numai el singur mai multă vitejie împotriva inamicului. din partea partidului său. Partidul Liberal și Partidul Îmi permit să mai remarc faptul că „Telegraful Democrat-Conservator nu vor participa la alegeri. Român”, ziarul ofi cial al Bisericii Ortodoxe Române Pe agenda de lucru a viitoarei sesiuni parlamentare Unite cu Roma din Ungaria, a publicat în ultimul se afl ă în primul rând ratifi carea tratatului de pace. număr de duminică, cu litere îngroșate, articolul contelui Apoi se discută de pe acum ca în afară de anumite Reventlow11 din care rezultă că monarhia noastră a reforme (presă etc.) și posibilitatea ca fostul guvern impus României prin forţă o pace cu anexiuni. să fi e tras la răspundere pentru vina de a fi aruncat ED ţara în război, pentru toţi aceia care s-au îmbogăţit cu acest prilej și pentru abuzurile săvârșite. Această Act 160 revendicare este formulată cel mai zgomotos din partea Reprezentantul Ministerului de Externe Imperialo- germanilor și a carpiștilor; ea constituie ca să spunem Regal pe lângă Comandamentul Suprem al Armatei așa piatra de încercare pentru sinceritatea cu care Imperialo-Regale (AOK) guvernul Marghiloman susţine prietenia cu Puterile Centrale. Acum însă această acuzaţie în realizarea ei Nr. 30.151 practică va arăta altfel decât în teorie, deoarece nu există Baden argumente concrete decât acolo unde se face referinţă la 5 iunie 1918 intrarea trupelor ruse în România. Din punct de vedere Excelenţei Sale, constituţional această intrare nu se putea face decât domnului Ministru al Casei Imperiale și de Externe, pe baza unei legi pe care Brătianu, aici e vina lui, nu Contele Burián a adus-o în dezbaterea Parlamentului. Toate celelalte puncte de acuzare sună atât de vag, încât nu se poate Raport al împuternicitului austro-ungar de pe lângă deschide vreo urmărire penală pe baza lor. În plus, într-o Administraţia Militară din România privind pregătirea ţară precum România, unde la vremea respectivă nu alegerilor parlamentare și despre situaţia politică din România doar Antanta a lucrat ca să mituiască lumea cu bani și București, unde cei mai mulţi dintre oamenii de stat pot fi trași 25 mai 1918 la răspundere pentru orice fel de procedură ilegală, nu În momentul de faţă în centrul politicii românești se va face altceva decât să creeze un precedent periculos. afl ă pregătirea alegerilor parlamentare la care participă Marghiloman însuși se pare că nu urmărește cu în primul rând partidul care se afl ă la guvernare, al lui acuzaţiile lui decât să discrediteze cât se poate de document 2018 2 (80) 35 studii/documente mult partidul lui Brătianu, „Primarul Brăilei13, Orleanu, s-a arătat foarte încă popular și foarte interesat de transilvăneni și a subliniat că aceștia pot puternic din punct de vedere să fi e liniștiţi pentru că Marghiloman nu va pierde din economic, și să împiedice vedere Chestiunea transilvăneană la fel ca și oricare candidatura liderilor lui din predecesorii săi. Replica [ardeleanului] că cei din pentru următoarea, mult Transilvania nu vor amestecul românilor acolo, că vor să mai importantă, Adunare decidă ei înșiși asupra destinului lor, a fost considerată Constituantă care urmează de primar doar ca expresia neîncrederii interlocutorului să fie aleasă. Germanii și său în conservatori și l-a făcut să-i arate un decret aceia care predică dominaţia guvernamental confi denţial referitor la alegeri și o lor nelimitată asupra ţării, proclamaţie adresată alegătorilor. Orleanu a declarat carpiștii, ar vrea să lichideze că actualul guvern nu vrea să facă atmosferă împotriva Constantin Stere complet și o dată pentru politicii externe dusă de Brătianu și vrea să pedepsească totdeauna infl uenţa tuturor doar corupţia nemăsurată a liberalilor. Lui Brătianu instituţiilor economice prin care liberalii domină România nu i se va reproșa decât că a permis ca oamenii săi să și din această cauză se uită cu neîncredere la Marghiloman, săvârșească multe furturi și delapidări. spunând că el nu ia în serios darea în judecată a lui Brătianu, Orleanu a mai spus că este prieten cu Marghiloman și că, mai curând, este înţeles cu acesta din urmă și cu și, din discuţiile personale pe care le-a purtat cu el, Regina și că urmărește același ţel ca și Brătianu, anume ca știe precis că Marghiloman a încheiat pacea pentru în cazul victoriei Puterilor Antantei România să aibă ușile că presimte și știe că în viitor va fi nevoie de soldaţii deschise la guvernele acesteia... (semne în text). români. Dacă după încheierea păcii cu Rusia, România Nici Stere nu este de acord cu atitudinea guvernului, ar fi fost expusă unei noi ofensive din partea Puterilor îi reproșează slăbiciunea care provine nu numai de la Centrale, efectivele de soldaţi ar fi scăzut atât de mult intrigile partidului liberal, ci și de la armata de ocupaţie încât la victoria fi nală a Antantei, românii n-ar mai fi trimisă în Basarabia, ai cărei ofi ţeri și trupă se poartă avut oameni nici măcar cât să poată menţine ordinea acolo de parcă ar fi stăpânii ţării și nu menajează în Transilvania. Din punctul de vedere [al interesului] sufi cient suspiciunile populaţiei. românesc Marghiloman a acţionat foarte înţelept când După ultima versiune, se spune că orașul Bârlad a încheiat pacea. Și mai bine a făcut însă Brătianu, care din Moldova este avut în vedere ca loc pentru reunirea s-a ţinut departe de alegeri pentru că în felul acesta la Parlamentului. După altă versiune, se spune că guvernul sperata victorie fi nală a Antantei el nu va fi cu nimic ar intenţiona să reunească Parlamentul la București compromis și va avea tot dreptul să nu recunoască și se străduiește să determine Administraţia Militară pacea de acum, pe care se pare că nici măcar nemţii nu ca pe timpul sesiunii parlamentare să-și mute sediul o consideră defi nitivă. la Ploiești. În orice caz, în ceea ce privește locul de Această părere domnește în toate cercurile din întrunire nu s-a luat încă nicio decizie. România, fără diferenţă de partid, au însă o situaţie grea faţă ED de opinia publică pentru a nu trezi suspiciunea nemţilor. Act 170 Din cele ce comunică ardelenii care trăiesc în Reprezentantul Ministerului de Externe Imperialo- Moldova și din propriile sale observaţii, omul nostru Regal la Comandamentul Suprem al Armatei Imperialo- de încredere a ajuns la convingerea că cea mai mare Regale (AOK) parte a poporului român stă și astăzi neclintit alături de Brătianu. Soldaţii și corpul ofi ţeresc ţin cu Averescu, care Nr. 30.761 este însă și el considerat un adept tacit al lui Brătianu, Baden dar produce tuturor o impresie foarte penibilă când 27 iunie 1918 începe să-l atace fără menajamente pe liderul liberalilor. Vești din Moldova și Basarabia Funcţionarii administrativi par și astăzi să fi e adepţi Excelenţei Sale, devotaţi fără rezerve lui Brătianu, pentru că ascund orice domnului Ministru al Casei Imperiale, știre din care ar rezulta că trupele Puterilor Centrale se Contele Burián poartă bine cu poporul. Mai ales nemţii sunt detestaţi, ura faţă de ei este aproape la fel de mare ca și ura faţă de bulgari. Așa cum mi s-a transmis de la Departamentul de Despre trupele monarhiei noastre se știe că ele se Informaţii, un om de încredere (ardelean) întors de curând poartă omenește cu populaţia, ceea ce poate fi atribuit din Moldova și Basarabia a comunicat următoarele: faptului că atât în rândul ofi ţerilor, cât și al trupei există

36 2 (80) 2018 document studii/documente mulţi români. De la rectifi cările de frontieră ungurii sunt nu era pe deplin favorabilă Puterilor Centrale, putea fi și mai mult detestaţi decât erau înainte. totuși considerată că este favorabilă încheierii tratatului Familia regală se bucură de o mare popularitate. de pace, acum vedem că în ultimele săptămâni au apărut Se spune că la Iași, Marghiloman se poartă altfel anumite semne care, chiar dacă nu dau deocamdată un decât la București. motiv serios de îngrijorare, trebuie totuși urmărite cu Se spune că la Iași, Marghiloman ar fi declarat că de mare atenţie. aceea a încheiat el pacea pentru ca să salveze armata de În lunile aprilie, mai și iunie, lipsa tot mai crescută care va fi mare nevoie în vederea marilor evenimente care de alimente, perspectivele unei recolte slabe, greutăţile se așteaptă. Marghiloman mai spune că va veni ea ziua provocate transporturilor din cauza lipsei de cărbuni și când va trebui să i se mulţumească pentru că a încheiat agitaţiile muncitorești, apoi atitudinea ameninţătoare pacea. Dar totuși nu este crezut și s-au strâns în jurul a Ucrainei în chestiunea Basarabiei, în fi ne, starea lui numai aceia care așteaptă ceva de la el”. de spirit ostilă a populaţiei basarabene chiar faţă de români, au făcut ca și cele mai agresive cercuri militare Trauttmansdorff să priceapă că încheierea păcii cu Puterile Centrale era singura soluţie de ieșire din situaţia grea, mai bine zis ED imposibilă a României. Elementele liberale și takiste fuseseră pe atunci Mapa LXI. Arhiva consulilor austrieci. Acte 1-190 complet împinse pe planul doi și păturile largi populare au salutat încheierea păcii deschis și cu sinceritate ca pe Actul 4 o mântuire. Atitudinea guvernului Marghiloman a fost Nr. 31.992 din 27 august 1918 aproape unanim încuviinţată sau cel puţin recunoscută ca fi ind singura opţiune politică posibilă la vremea Excelenţei Sale, domnului Ministru al Casei respectivă. Se părea chiar că se netezise drumul spre o Imperialo-Regale și de Externe, alăturare a României la Puterile Centrale din punct de Baron Burián von Rajecz vedere politic și economic. Diferite evenimente politice interne, apoi diplomatice Vă supun atenţiei o primă anexă în care se afl ă copia și militare [survenite ulterior] au provocat începând cu unui raport al Serviciului de Informaţii Lemberg trimis sfârșitul lunii trecute o schimbare a stării de spirit, vizibilă la Comandamentul Suprem al Armatei Imperialo- și primejdioasă, în aproape toate straturile populaţiei. Regale despre o discuţie cu un moșier român ale cărui Publicarea tratatului de pace, apoi agresivitatea tot mai proprietăţi se afl ă în Bucovina în zona care, conform crescută a facţiunilor opoziţiei și mai ales atitudinea ostilă prevederilor tratatului de pace urmează să revină și ireconciliabilă a lui Averescu faţă de Marghiloman au Austriei și din care rezultă că lumea de acolo, mai ales acţionat provocând supărare și iritare. evreii, privesc favorabil această schimbare. Dacă condiţiile economice stipulate în tratatul de A doua anexă conţine un raport al Secţiei Politice a pace însemnau deja sacrifi cii grele pentru România, Poliţiei Imperialo-Regale în care se constată schimbarea menţinerea trupelor de ocupaţie în teritoriul ocupat și survenită în ultima vreme în starea de spirit din Valahia, închiderea frontierei cu Moldova, precum și implicit care constată că este nefavorabilă Puterilor Centrale și în împiedicarea liberei circulaţii se resimt acum mult care se arată că ultimele evenimente politice și militare mai apăsător. Însuși Marghiloman, care la vremea sunt speculate într-un mod abil de propaganda Antantei respectivă a cutezat să-și formeze guvernul numai sub pentru a instiga populaţia împotriva tratatului de pace protecţia trupelor de ocupaţie, ar fi spus că prietenii și a actualului regim. săi politici cei mai apropiaţi îi reproșează lui faptul că armata de ocupaţie este atât de numeroasă. Refugiaţii Raport al Serviciului de Informaţii despre starea din Moldova care speraseră că după încheierea păcii se de spirit din România vor putea întoarce imediat în teritoriul ocupat și s-au Serviciul de Informaţii Imperialo-Regal Lemberg văzut înșelaţi în speranţele lor, la fel ca și locuitorii din Raport despre starea de spirit din România Moldova pentru care refugiaţii sunt o povară foarte grea, mai ales în ceea ce privește aprovizionarea, sunt Feldpost 354 din 23 iulie 1918 extrem de nemulţumiţi și supăraţi pe situaţia creată prin Ad nr. 31.926 Copie tratatul de pace. La aceasta se mai adaugă rechiziţiile de cereale „În vreme ce în a doua jumătate a lunii iunie starea ordonate de guvernul român, greutăţile legate de de spirit și opinia publică din toată România, chiar dacă transportarea rezerviștilor demobilizaţi în teritoriul document 2018 2 (80) 37 studii/documente ocupat, șomajul Propaganda abilă și pe multiple planuri dusă de care apărut Antanta a sesizat imediat aceste predispoziţii favorabile dintr-o dată în pentru ea și le-a exploatat. Multe din evenimentele care multe pături au avut loc în ultimele săptămâni lasă să se ajungă la ale populaţiei, concluzia că propaganda Antantei nu se mai mulţumește revoltele izolate doar cu instigarea populaţiei, ci a trecut deja la fapte”. provocate de foamete și în fi nal ED fricţiunile dintre Act 181 guvernul român Reprezentantul Ministerului de Externe Imperialo- și administraţia Regal pe lângă Înaltul Comandament al Armatei militară germană, (AOK) toate sunt cauze care au Baden săpat prestigiul 20 iulie 1918 guvernului. [...] Petre P. Carp 2) Starea de spirit a corpului ofi ţeresc. La această deteriorare a contribuit mult și faptul că Nu se știe nimic de vreo sciziune a acestui corp partidul de guvernământ duce mare lipsă de adepţii în ofi ţeri dinastici și antidinastici. Ofi ţerii activi sunt doritori să muncească, care să aibă popularitate și evident devotaţi regelui și fi lo-antantiști. Ofi ţerii de experienţă politică. Cu puţine excepţii, Partidul rezervă par mulţumiţi de faptul că s-a încheiat războiul; Conservator este format din elemente tinere, lipsite în niciun caz nu sunt antidinastici. de experienţă, iar o parte sunt transfugi din alte 3) Ideea unei cooperări a românilor cu germanii partide, așa că posturile importante au trebuit să se bazează pe niște zvonuri lipsite de orice temei. fi e ocupate de oameni care, în condiţiile de azi, de Starea de spirit a armatei și a populaţiei din Moldova două ori mai grele, nu sunt în niciun caz la înălţimea este, conform rapoartelor primite, ostilă Germaniei. misiunii asumate. Dacă și în ce măsură guvernul Misiunea Germană de la Iași, condusă de colonelul actual colaborează cu Brătianu și oamenii lui, lucru Brandenstein14, nu este agreată. Și rechiziţiile germane despre care se tot vorbește, nu se poate afi rma cu din Basarabia au provocat o stare de spirit ostilă certitudine în clipa de faţă. Realitatea este însă că nu Germaniei. numai acei membri ai Partidului Conservator care 4) Atitudinea guvernului Marghiloman. Se pare au venit din tabăra liberală sau takistă au legături cu că Marghiloman a încercat într-adevăr să ajungă la opoziţia, ci și anumite personalităţi conducătoare ale o înţelegere cu Brătianu și Averescu. Demersurile guvernului actual, precum ministrul Afacerilor Străine, întreprinse în acest sens nu au avut însă succes, pentru că C.C. Arion, care este în relaţii cu fostul ministru liberal Averescu l-a atacat vehement pe Marghiloman în Senat al Finanţelor, Costinescu. și în Camera Deputaţilor – chiar dacă nu cu destulă În afară de circumstanţele politice interne mai sus abilitate. Marghiloman a acceptat lupta și a pus sub menţionate, cea mai mare infl uenţă asupra caracterului acuzare fostul guvern al lui Brătianu. Cei mai mari și mai oscilant, pur balcanic, al românilor o au evenimentele vehemenţi instigatori [antigermani] precum Take Ionescu, externe. Situaţia militară de pe frontul de vest și din Cantacuzino și alţii au fost scoși din ţară. Altă explicaţie Italia, apoi cea de pe teatrul de operaţiuni albanez, pentru plecarea politicienilor fi lo-antantiști nu există. apariţia englezilor la Murmansk, zguduirile sociale Dacă Marghiloman este sincer cu noi este ceva și revoluţionare din Rusia, zvonurile fanteziste greu de apreciat. Principalul său obiectiv urmărit prin despre o intervenţie a trupelor japoneze, americane încheierea păcii se pare că este păstrarea armatei române. și chineze în Siberia cu ajutorul cehoslovacilor De aici se poate trage concluzia că Marghiloman însuși constituie material exploziv pentru recenta instigare i-a în calcul în mod tacit o eventuală utilizare a ei în a populaţiei prin lozinci legate de România Mare, la evenimente politice ulterioare. Motive concrete pentru care contribuie și divergenţele din cadrul Împătritei ca noi să nu avem încredere în Marghiloman nu există Alianţe, speculându-se mai ales asupra divergenţelor însă până acum. dintre Germania și Austro-Ungaria pe de o parte și apoi 5) Basarabia. Starea de spirit a celei mai mari părţi dintre Bulgaria și Turcia pe de altă parte. a populaţiei de acolo pare să fi e împotriva României și

38 2 (80) 2018 document studii/documente a fost provocată de procedeele fără menajamente ale au început de vreo zece zile să fi e trimise în Moldova, românilor în problema aprovizionării. Este însă posibil dar operaţiunea trenează din câte se pare din cauza lipsei – așa cum arată și contele Demblin15 – să fi e și efectul de mijloace de transport. Divizia 3 de Infanterie de la propagandei rusești. Cercurile politice ofi ciale de acum Sculeni (la nord de Iași) ar fi început să fi e transportată Sfatul Ţării (Landesrat) apar hotărâte să menţină unirea la Huși, dar informaţii mai ample lipsesc. cu România, dar au pus problema autonomiei Basarabie Este posibil ca transportarea Diviziilor 3, 4 și 5 ca o condiţie de bază a alipirii lor la România. de Infanterie, ordonată de Înaltul Comandament 6) Pregătiri militare românești pentru un eventual românesc, să fi fost intenţionat încetinită chiar de către marș în Ucraina. Conform tratatului de pace în Basarabia români. Ca motiv se arată greutăţile legate de transport. nu pot fi decât două divizii de infanterie, două divizii Motivul pentru păstrarea unor corpuri mai mari de trupe de cavalerie și zece regimente de vânători cu efective în Basarabia poate să fi e legat de tulburările de acolo. Nu de război. Ar fi vorba de Diviziile 9 și 10 de Infanterie este însă exclus ca să fi e menţinute trupe acolo pentru a și de Diviziile 1 și 2 de Cavalerie și de Regimentele le sustrage mai ușor controalelor legate de demobilizare. de Vânători de la 1 la 10. Dar în afară de acestea acolo Starea de spirit a corpului ofi ţeresc românesc nu este în se mai afl ă: Divizia 15 de Infanterie demobilizată dar niciun caz favorabilă unei colaborări cu noi. fără artilerie, Brigăzile 1 și 2 de Călărași – se pare cu La ora actuală efectivele combatante ale armatei efectivele de război. Diviziile 4 și 5 de Infanterie, care române sunt de circa 70 de mii de oameni, dintre care până acum au fost dislocate la cetatea Albă și la Bolgrad, în Basarabia se afl ă circa 37 de mii de oameni.

Politics of Alexandru Marghiloman refl ected in Austrian-Hungarian Informative Reports (May-August 1918) Sorin Cristescu, Ph.D.

Abstract: Alexandru Marghiloman’s attitude to assume a political demarche that could and had meant the end of his career is confi rmed by a series of informative reports kept at the Manuscripts Department of the Romanian Academy Library, in the fund entitled the Austrian Consuls Archives, in the XLI Portfolio. Th ere are written reports that show the unoffi cial connections of the Marghiloman government with Ion I.C. Brătianu and the fact that the taking of the power by the conservative leader was made after an agreement between him and Queen Maria and Brătianu. Keywords: Alexandru Marghiloman, peace, Central Powers, informative reports, Austrian Consuls Archives

NOTE

*Studiul a fost susţinut în cadrul Simpozionului „1918. De la Chişinău 9 Horia Petra-Petrescu (n. Braşov, 1884 – d. Sibiu, 1962) jurnalist, la Alba-Iulia”, organizat de Arhivele Militare Naţionale Române, în poet prozator şi autor dramatic. Fiul publicistului Nicolae Petra- ziua de 22 martie 2018, la Cercul Militar Naţional. Petrescu. 1 Institutul de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. 10 Urban Jarnik (1848-1923), fi lolog ceh, romanist şi albanolog, 2 Amabilitate, politeţe. membru de onoare al Academiei Române. În anul 1919 a participat la 3 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, ediţie de Valeriu şi Sanda negocierile pentru stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Cehoslovacia Râpeanu, Bucureşti, 2012, vol. II, p. 145 (articol publicat la 13 mai şi România. 1925). 11 Ernst Graf zu Reventlow (1869-1943), ofi ţer de marină german, 4 Irina Procopiu şi Simky Lahovari, doamnele de onoare ale Reginei jurnalist la „Deutsche Tageszeitung”, promotor al imperialismului Maria. german, a criticat în repetate rânduri politica ofi cială germană din 5 *** 1918 la români. Desăvârşirea unităţii statale a poporului român. timpul războiului, membru marcant al Partidului Nazist. Documente externe 1916-1918, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 12 Tudor Arghezi (1880-1967) poet, jurnalist şi prozator care, în 1919, Bucureşti, 1983, vol. II, doc. 336, pp. 1079-1081. va face câteva luni de închisoare pentru atitudinea sa fi logermană. 6 Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 13 Este vorba de primarul Galaţilor şi nu al Brăilei, oraş care se afl a 1976, vol. I, pp. 121-122. sub ocupaţie germană încă din decembrie 1916. 7 Constantin Argetoianu, Memorii, Ediţie şi indice de Stelian Neagoe, 14 Vezi David Hamlin, Germanys Empire in the East, Germans and Editura Machiavelli, Bucureşti, 1995, vol. V, pp. 179-180. Romania in an Era of Globalisation and Total War, Cambridge 2017, 8 Amos Frâncu (1866-1933), avocat şi om politic român, apărător al p. 311. memorandiştilor şi militant pentru Marea Unire de la 1 decembrie 1918. 15 August Graf von Demblin (1883-1938), diplomat austro-ungar. document 2018 2 (80) 39 studii/documente CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA REORGANIZAREA ŞI ÎNCADRAREA AERONAUTICII ÎN ANUL 1918

Drd. Silviu-Daniel NICULAE1

onform Instrucţiunilor asupra demobilizării într-un moment de cotitură din istoria acestei arme, se armatei nr. 2.620 din 1 mai 1918, corpurile încerca, așa cum reiese din documentele pe care le vom Cde armată și serviciile au început, la data prezenta în continuare, nu numai păstrarea efectivelor mai sus menţionată, acţiunea în ordinea încorporării avute înainte de război, ci încadrarea unui personal vechilor contingente. Astfel, cele din urmă 4 contingente profesionist, care să continue tradiţia aeronautică și anume 1916, 1917, 1918 și 1919 rămâneau sub arme, românească. avându-se în vedere și voluntarii din aceste contingente Prin Referatul nr. 1.006 din 15 mai 1918, care urmau să constituie efectivul de pace al armatei. Comandamentul Aeronauticii cerea Marelui Stat Toate comandamentele corpurilor Major - la stăruinţele generalului de trupă și servicii care urmau să rămână Constantin Gavănescul și ajutorului la 31 mai 1918, dată considerată ca fi ind tehnic al Aeronauticii căpitan-aviator termenul limită pentru demobilizarea Cantacuzino - aprobarea tabelelor de generală a întregii armate și trecerea efective ale Aeronauticii pe anii 1918- de pe picior de război pe cel de pace 1919. Conform acestuia, se aducea la până la 1 iunie 1918, se menţineau cunoștinţa Ministrului de Război o după această dată având prevăzut un schemă comparativă a organizării Aviaţiei buget asemănător perioadei 1916- și Aeronauticii în 1916 cu efectivele lor și 1917. Prin urmare, din lipsă de spaţiu a reorganizării Aeronauticii propusă menţionăm câteva dintre acestea: Casa pentru 1918 cu efectivele; un tabel de Militară a Majestăţii Sale Regale, efective detaliat al Aeronauticii propus Inspectoratul General al Armatei, pentru 1918; o ordine de bătaie nominală, Administraţia Centrală a Armatei, arătând ce personal de comandament și 5 comandamente de corp de armată navigant ne rămâne la demobilizare și (1-5), 15 comandamente de divizii ce completare indispensabila cerem, prin (1-15), 2 comandamente de divizii chemări temporale și reangajări. Din de cavalerie (1-2), Comandamentul Generalul de divizie Constantin Hârjeu – actele alăturate reiese că conformându-se Artileriei Grele, 30 brigăzi de infanterie ministru de război între instrucţiunilor primite variaţiile faţă de 14 octombrie 1912 - 3 ianuarie 1914 şi (1-30) dintre care brigăzile 1-20 6 martie - 23 octombrie 1918 1916 sunt următoarele: a) combinarea constituite din câte 2 regimente Aviaţiei cu Aerostaţia sub denumirea (Regimentele 1-40), iar Brigăzile 21-30 din câte de Aeronautică cu un comandament special; b) respectarea 4 regimente (Regimentele 41-80), 6 brigăzi roșiori, numărului unităţilor conform prescripţiilor ce decurg 3 brigăzi de călărași, 15 brigăzi de artilerie, 1 brigadă din tratatul de pace; c) necesitatea de a acorda grupurilor artilerie de munte, 5 consilii de război, Consiliul de aviaţie și Corpului de Aerostaţie gestiune separată; Permanent de Revizie, închisorile militare, taberele de d) o creștere a efectivelor, redusă la strictul minimum, însă instrucţie, comenduirile de garnizoană, școlile militare impusă de dezvoltarea luată în doi ani de Aeronautică; și Corpul Aeronauticii2. e) s-a căutat a evita statului cheltuieli oneroase reducând Referitor la efectivele acestor comandamente și efectivele până la limita posibilităţilor păstrând, însă, ca servicii, se prevedea că vor reveni la cele de pace, stabilite scop vital menţinerea unui nucleu al Aeronauticii capabil, pentru exerciţiul 1916-1917, cu menţiunea că locurile la nevoie, să permită o dezvoltare sigură și rapidă a acestei de demobilizare se găseau în localităţile unde se afl au. În arme, când timpurile o vor permite. Dacă cele propuse sunt ceea ce privește Corpul Aeronauticii, rezerva generală a conforme vederilor, solicitând analizarea propunerilor. aviaţiei, formată din toate unităţile de aviaţie și aerostaţie, Conform rezoluţiei se aproba cererea în principiu, se strângea la Iași. Sub comanda generalului Constantin cu recomandarea de reduceri și propunerea de activări, Găvănescul, afl at la conducerea Aeronauticii Române chemări temporale și reangajări3.

40 2 (80) 2018 document studii/documente Impulsionat de această rezoluţie, Comandamentul rezervă Cantacuzino Aeronauticii propunea, la 17 mai 1918, prin Referatul Ghe. Șerban pe ziua nr. 1.057: în conformitate cu rezoluţia dvs. pusă pe referatul de 31 august 1918; acestui comandament nr. 1.006 din 15.05.1918, pentru locotenent de rezervă completarea cadrelor necesare Aeronauticii prevăzute în Ioanin P. pe ziua tabele efective întocmite conform noii organizări, am onoarea de 31 august 1918; a vă ruga să binevoiţi a aproba chemarea temporară în locotenent de rezervă activitate a ofi ţerilor notaţi mai jos, pe datele ce se specifi că Petrescu At. pe ziua în dreptul fi ecăruia: int. maior de rezervă Popescu G. pe de 31 august 1918; ziua de 1 iunie 1918; căpitan de rezervă Secăiescu A. pe adm. locotenent de ziua de 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Poly Vacas rezervă Vasilescu D. pe ziua 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Cottache N. pe ziua de 1 iunie pe ziua 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Popa Ion pe 1918; locotenent de ziua 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Nasta E. pe ziua rezervă Vlădicescu A. Generalul de corp de armată Constantin 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Mincu C. pe ziua pe ziua de 1 iunie Christescu – şef al Marelui Stat Major între 1 iunie 1918; maior în rezervă Grand George pe ziua 1918; sublocotenent 3 decembrie 1913 - 1 aprilie 1914, 1 aprilie - 28 octombrie 1918 şi 1 iunie 1918; căpitan în rezervă Savu M. pe ziua 1 iunie de rezervă Gorgan 1 aprilie 1920 - 8 mai 1923 1918; căpitan în rezervă Papas T. pe ziua 1 iunie 1918; Niţă pe ziua de 1 iunie locotenent în rezervă Cașolţeanu A. pe ziua 1 iunie 1918; 1918; sublocotenent de rezervă Bădină Marin pe ziua de locotenent în rezervă Baziliade pe ziua 1 iunie 1918; 1 iunie 1918; locotenent de rezervă Secărescu A. pe ziua locotenent în rezervă Teodorescu D. pe ziua 1 iunie 1918; de 1 iunie 1918; ajut. sublocotenent de rezervă Bucur locotenent în rezervă Dragomirescu Gh. pe ziua 1 iunie Stan pe ziua de 1 iunie 1918 [rezoluţie Nu – n.n.]; ajut. 1918; locotenent în rezervă Ionescu Emanoil pe ziua sublocotenent de rezervă Crășnaru D. pe ziua de 1 iunie 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Brabeteanu pe ziua 1918 [rezoluţie Nu – n.n.]5. 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Ștefănescu Valeriu pe ziua În ceea ce privește unităţile Aeronauticii, prin 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Macavei P. pe ziua Referatul nr. 1.064 din 16 mai 1918, se menţiona că 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Nanu Ioan pe ziua actualmente unităţile Aeronauticii se afl ă dislocate astfel: 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Dragomirescu I. pe ziua Comandamentul Aeronauticii la Iași; Grupul 1 la Bacău; 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Magâlea Paul pe ziua Grupul 2 la Bârlad; Grupul 3 la Roman; Școala de Pilotaj la 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Popescu M. pe ziua Tecuci; Escadrila F4 la Chișinău; Rezerva G-lă a Aviaţiei 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Sava Ioan pe ziua la Iași; Grupul de Aerostaţie la Iași. 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Ionescu Mihail pe În același timp se propunea având în vedere că ziua 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Bianu Corneliu funcţionarea la un loc a tuturor unităţilor este imposibilă pe ziua 1 iunie 1918; locotenent în rezervă Bădulescu din punct de vedere tehnic al Armatei, și că prezenţa în altă Nicolae pe ziua 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă Bota organizare asigura o colaborare mai strânsă cu celelalte arme Gheorghe pe ziua 1 iunie 1918; sublocotenent în rezervă în vederea pregătirii de război, cu onoare vă rog să binevoiţi Săulescu G. pe ziua 1 iunie 1918; ajutor sublocotenent a aproba dislocarea de mai sus, ţinând cont că Escadrila F4 în rezervă Rotaru Tănase pe ziua 1 iunie 1918; ajutor aparţinând Grupului 1 va fi readusă la Bacău, iar Școala de sublocotenent în rezervă Dumitrescu I. pe ziua 1 iunie Pilotaj va lua denumirea de Grupul 4 de Instrucţie, imediat 1918; ajutor sublocotenent în rezervă Paukert Carol pe ce tabele noi de efective vor fi fost aprobate 6. ziua 1 iunie 1918; ajutor sublocotenent în rezervă Gruia Referitor la aceste tabele de efective, la 18 mai 1918, Ioan pe ziua 1 iunie 1918; ajutor sublocotenent în rezervă se înainta Marelui Stat Major un număr de 21 de foi cu Naidinescu D. pe ziua 1 iunie 1918; medic ajutor în rezervă efectivul total de 133 de ofi ţeri și 1.662 trupă, care constituie Mateoșanu pe ziua 1 iunie 1918 4. un minimum absolut indisponibil din care nu mai putem Suplimentar se cerea, în conformitate cu rezoluţia pusă reduce nimic fără a periclita serviciul 7. pe Referatul nr. 1.006 din 15.05.1918 pentru completarea Ca răspuns, Marele Stat Major, prin Adresa nr. 4.146 cadrelor necesare Aeronauticii prevăzute în tabele de din 19 mai 1918, aducea la cunoștinţa Comandamentului efective întocmite conform noii organizări, aprobarea Aeronauticii că Ministerul de Război a aprobat ca să activării ofi ţerilor notaţi mai jos, pe datele ce se specifi că se dea la lucrările liniei ferate Băcești - Roman 800 (opt în dreptul fi ecăruia, în Aviaţie și Aerostaţie: locotenent de sute) oamenii încadraţi cu ofi ţeri și gradaţi necesari. Acești document 2018 2 (80) 41 studii/documente oameni se vor da de corpurile care au excedente în raport cu raţiuni de existenţă și siguranţă a armei. Îmi este dureros efectivul din tabelele de efective de pace pe 1916-1917 și ca să întârzii cu executarea ordinului ce mi s-a dat. O anume: Corpul Aeronauticii va da 300 de oameni; Corpul fac însă numai în interesul serviciului ce-l conduc. Astfel de Tracţiune Automobilă va da 300 de oameni, Regimentul nu-mi asum nicio răspundere, căci oricâte ordine s-ar 8 Vânători (de munte) va da 200 oameni 8. da de subsemnatul, oricâte dispoziţii s-ar lua, nu s-ar Din acest moment începe o corespondenţă intensă putea niciunul executa din lipsă de personal. Înaintez prin care, pe de o parte Comandamentul Aeronauticii aici alăturat un tabel de efectivul absolut necesar și lipsa face eforturi mari pentru păstrarea efectivelor de oameni pentru completare. La o extremă nevoie putem aprobate, pe de altă parte, Ministerul de Război renunţa la numărul de 198 de oameni pe care i-am cerut încearcă să disloce ofi ţerii și gradaţii necesari lucrărilor cu Raportul 1.359. Așteptăm ordinul dvs. urgent și ultim precizate. Prin urmare, Comandamentul Aeronauticii, pentru executarea întocmai11. prin Referatul nr. 1.359 din 25 mai 1918, răspundea, Către jumătatea lunii iunie 1918, eforturile Ordinului nr. 4.146 emis de Marele Stat Major, că nu comandantului Aeronauticii de a păstra efectivele avem excedent de efective în raport cu tabele de efective de aprobate prindeau contur cu toate insistenţele Marelui pace aprobate de Minister, ci ne lipsesc pentru completarea Stat Major și ale Ministerului de Război de a disloca activelor 196 de oameni în termen, care, cu onoare, vă oameni pentru șantierul deschis în Moldova. rog a ordona să ni se verse din unităţile ce veţi crede de La 12 iunie 1918, Ministerul de Război informa cuviinţă 9. Comandamentul Aeronauticii că pe raportul dvs. Replica vine imediat de la Ministerul Războiului - nr. 42/1918, d-l general, șef al Marelui Stat Major, a Direcţia Aeronauticii, prin Adresa nr. 4.745 din 30 mai pus următoarea rezoluţie: se va da ordin ca toţi oamenii 1918, potrivit căruia la nr. 1.359, am onoarea a face care trec peste efectivul de 1.258 oameni stabiliţi prin cunoscut că tabelele de efective propuse de Comandamentul noile tabele de efective pentru Corpul de Aviaţie și Aeronautic au fost aprobate, în principiu, de Ministerul Corpul de Aerostaţie să fie trimiși la dispoziţia Direcţiei de Război cu restricţia de a face reducerile posibile. Deci Construcţiei liniei Bănești - Roman. Se va cere să se nu 1.581 este efectivul trupei în termen, ci acela care se va raporteze de executarea ordinului. În consecinţă cu onoare stabili de Marele Stat Major, luându-se ca bază efectivele vă rugăm a lua cunoștinţă și executa Ordinul nr. 4.745 propuse de Comandamentul Aeronauticii. În consecinţă, din 30.V.191812. vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri ca cei 300 de oameni Răspunsul generalului Găvănescul Constantin ordonaţi cu nr. 4.146 să fi e trimiși la Vulpărești până nu se lasă mult așteptat și, la 16 iunie 1918, acesta cel mai târziu 31 mai a.c. la care dată se va raporta de transmitea Marelui Stat Major că la Ordinul executare 10. nr. 5.375 din 12 iunie 1918, conform ordinului verbal Comandantul Aeronauticii, generalul Constantin al d-lui general, șef de Stat Major General, am onoarea Găvănescul, hotărât să nu renunţe la efectivele pentru a vă înainta, aici alăturat, un tablou de efectivul real care făcuse mari eforturi să le formeze și să le menţină, al Corpului Aeronautic și de rapoartele sale. Din acest răspunde Marelui Stat Major că la Ordinul nr. 4.745 raport rezultă că efectivul real este de 1.505 din care sunt prin care se cere executarea până la 31 curent, am onoarea 425 răspândiri. Din această cauză ne găsim în absolută a raporta că Ministerul de Război a aprobat tabelele de imposibilitate de a mai detașa vreun om. În același timp, efective, cerând a se mai face reducerile ce ar mai fi posibile. rog să binevoiţi a ne da ordinul aprobator, ca efectivul Am avut onoarea a vă raporta că efectivul ce l-am stabilit, Corpului Aeronautic să fie redus la 1.505 în loc de 1.662 ţinând seama de dezvoltarea ce a luat Aeronautica și de cât era pus de noi pe tabelele de efectiv, pe care rugăm să lipsa de oameni ce-i are ţara, este un minim sub care nu binevoiţi a ordona să ni le înapoieze pentru a fi refăcute ne putem coborî fără pericol. Cu Raportul nr. 1.359/1918 în această vedere13. am arătat că, din acest efectiv stabilit, ne mai lipsesc încă La 22 iunie 1918, prin Adresa nr. 6.085, Marele 196 de oameni. Acum ni se mai cer încă 300 de oameni. Stat Major informa Comandamentul Aeronauticii În acest caz Aeronautica va fi redusă la un efectiv care nu că la nr. 2.342/1918 am onoarea a vă comunica ca va mai permite nicio activitate fără a fi totodată sau foarte d-l general, șef al Marelui Stat Major, a aprobat să nu des însoţită de accidente pe care le regretăm întotdeauna mai daţi cei 300 de oameni la linia Băcești - Roman. În posterior în loc să le prevenim pe cât este posibil. Cu onoare ceea ce privește tabelele de efective de pace, Marele Stat sunteţi rugat să binevoiţi a orândui o anchetă dacă credeţi Major a înaintat deja propunerile sale Ministerului cu cale, spre a se constata dacă sunt cele mai elementare de Război14 .

42 2 (80) 2018 document studii/documente Tabloul efectivelor Aeronauticii pe contingente

Efectiv aprobat de Unităţile 1916 1917 1918 1919 Total în termen Ministerul de Război Surplus Lipsă 1918-1919 Comandament 0 0 0 0 48 48 R.G.A. (rezerva generală 89 149 89 536 863 401 462 a aviaţiei) Școală (Gr. 4) 10 8 4 25 47 267 120 Aerostaţie 85 81 15 3 184 367 183 Grupul 1 54 17 19 30 120 193 73 Grupul 2 37 39 21 30 127 193 66 Grupul 3 37 35 19 34 125 193 Total 312 329 167 658 1.466 1.662 462 658

La 17 septembrie 1918, prin Referatul nr 13.009, ultimelor tabele de efective de război. Conform acestui Marele Stat Major primea de la Comandamentul referat la demobilizarea armatei, Comandamentul Aeronauticii propunerea privind organizarea acestei Aeronauticii a propus Ministerului de Război organizarea arme la trecerea pe picior de pace. Astfel, în vederea Aeronauticii în timp de pace înaintând tabele de efective întocmirii tabelelor de efective de pace Comandantul Md. A spre aprobare (referatul nr. 1.006 din 15 mai 1918). Aeronauticii înaintează Marelui Stat Major propunerile Ministerul de Război a aprobat această organizare, relative la organizarea Aeronauticii, din tabelele trimise respectând următoarele unităţi corpuri aparte: Rezerva rezultă organizarea următoare: la Aviaţie: a) trei grupe Generală a Aviaţiei (Atelierele și Depozitul Central); de aviaţie; b) un grup de instrucţie; c) rezerva generală a Grupul 1 Aviaţie; Grupul 2 Aviaţie; Grupul 3 Aviaţie; aviaţiei (ateliere și depozitele), adică 5 unităţi organizate ca Grupul 4 Aviaţie de Instrucţie (Școlile); Corpul de [sic!] corpuri de trupă aparte, cu administraţie, gestiune și Aerostaţie. Tabele de efective au fost aprobate în principiu, recrutare deosebită fi ecăruia, întocmai ca la un regiment sau cerându-se o reducere a efectivelor pe cât se va putea. batalion corp în parte. La Aerostaţie: Corpul de Aerostaţie Efectivul total a fost aprobat la 1.505 oameni. În vederea ca [sic!] corp în parte. Pentru a se face economie în personal colaborării cu celelalte arme și comandamente, am cerut și de administraţie, atât în timp de pace, cât și la mobilizare obţinut aprobarea pentru următoarea dislocare a Corpurilor (având cinci grupe de aviaţie, o parte activă și părţi Aeronauticii (referatul nr. 1.064 din 16 mai 1918): sedentare) pentru ușurinţa recrutării și pentru motivul că Comandamentul Aeronauticii la Iași; Grupul 1 Aviaţie la există o strânsă și continuă legătură și mișcare de material Bacău; Grupul 2 Aviaţie la Bârlad; Grupul 3 Aviaţie la între grupe de aviaţie, școală de aviaţie și rezerva generală Roman; Grupul 4 Aviaţie Instrucţie la Tecuci; Rezerva de aviaţie; Marele Stat Major luând și avizul Comitetului Generală a Aviaţiei la Iași;Corpul de Aerostaţie la Iași. Executiv de Stat-Major, este de părere ca organizarea După oarecare dificultăţi Marele Stat Major a admis aeronauticii să fi e următoarea: Aviaţie - un corp al Aviaţiei efectivul total de 1.505 aprobat de Ministerul de Război și (similar cu un regiment) având: 1 companie de depozit; Aeronautica a funcţionat până azi, așa cum a funcţionat în 1 companie de școală; 1 companie de lucrători (atelierele), timp de război și în baza aprobării ministeriale de mai sus, 3 grupe de aviaţie similar fi ecare cu un batalion încadrat. având 6 unităţi corpuri aparte. Prin Referatul 13.009 din Corpul de Aerostaţie (cu un batalion corp în parte). Dacă și 27 septembrie Marele Stat Major cere Ministerului de dvs. aprobaţi această organizare urmează a se da ordine și Război ca Grupurile de Aviaţie să nu mai formeze corpuri întocmi tabele de efective de pace pe aceste baze. Rezoluţia aparte, ci să fi e considerate ca batalioane detașate a unui corp șefului Marelui Stat Major, din 25 septembrie 1918, de aviaţie, organizând Aeronautica ca având 2 unităţi: un aproba în întregime propunerile cu menţiunea că până corp de aviaţie similar unui regiment și un corp de aviaţie la defi nitiva organizare a Corpului de Aviaţie va avea similar unui batalion. La această cerere, domnul generalul numai două grupe de aviaţie 15. Hârjeu, ministru de război, nu numai că dă aprobarea, ci La 28 octombrie 1918, Comandamentul Aeronauticii, mai decide încă și suprimarea a unui din cele 3 grupuri. prin Referatul nr. 4, cerea ca organizarea Aeronauticii Faţă de aceste decizii grave care periclitează funcţionarea, să nu fi e schimbată și ca mobilizarea să se facă în baza dezvoltarea și aproape existenţa Aeronauticii în armata document 2018 2 (80) 43 studii/documente noastră, avem onoarea a vă supune următoarele. Faţă de la demobilizare nu reprezintă decât un nucleu, un embrion 1916, admiţând că domnul ministru a avut în vedere al viitoarei aviaţii. Toată dorinţa noastră este de a păstra Tratatul de Pace, cerând suprimarea unui grup din 3 acest embrion neștirbit ca dezvoltarea ulterioară și eventuala existente (Aviaţia este mai redusă), în 1916 avea 4 grupuri întrebuinţare actuală să rămână posibilă. A vrea să se existente, azi ni se admit numai două. Ori Tratatul de Pace considere Rezerva Generală a Aviaţiei ca o companie de respectă unităţile existente în bugetul 1916-1917. În lucrători făcând parte din corpul de aviaţie nu mi se pare privinţa grupurilor apărute, remarcăm că în prima parte a logic, nici măcar posibil. Această unitate care constituie campaniei, grupurile, conform tabelelor de mobilizare Depozitul Central de Materiale al Aviaţiei și totodată aprobate de Marele Stat Major în 15 august 1916, au contat arsenalul ei, are o importanţă care nu credem a fi compatibilă ca batalioane detașate,însă aceasta a fost cauza de continue nici cu denumirea, nici cu funcţionarea unei companii. Are întârzieri, de difi cultăţi și de mari încurcături administrative. o gestiune anuală chiar în timp de pace de peste 500-600 de Marele Cartier General, prin Instrucţiunile secrete nr. 698 meseriași și mecanici (în campanie a avut peste 900), în din 27.04.1917, a ordonat ca [sic!] cu începere de la 1 iulie afară de servanţii de avion, trupa și diferite servicii. 1917, corpurile să fi e considerate ca [sic!] corpuri aparte. A considera Grupul de Instrucţie al Aviaţiei ca o companie, Așa cum au funcţionat până acum, și după demobilizare. A este echivalent cu a da unui adevărat centru de instrucţie o reveni la forma veche ar însemna, deci, a nesocoti importanţă derizorie. Rugăm a considera că nu este vorba, învăţămintele războiului. Argumentul cel mai puternic însă, ca în 1916, a se forma anual câţiva piloţi, căci nimeni nu pentru respectarea calităţii actuale de corpuri aparte a ne procură mecanici speciali de avioane și de motoare, de grupurilor, decurge din următoarele consideraţii. Războiul T.F.F. sau de mitraliere de avion. Nu găsim nicăieri formaţi a arătat clar că pentru o bună pregătire de război a armatei observatori specialiști de fotografi e aeriană, de meteorologie, este necesară o strânsă colaborare între arme. Infanteria nu aerologie. Tot acest personal urmează a fi format de noi, iar se poate pregăti de război fără artilerie și invers. Iar ambele când Aeronautica va fi o armă în adevăratul înţeles al au nevoie de aviaţie. Răspândirea unităţilor de aviaţie pe cuvântului, acest Grup de Instrucţie, pe lângă Școlile de teritoriu este o necesitate absolută. Nu numai corpurile și Specialiști va cuprinde și școlile NOASTRE de aplicaţie, trupa ale diferitelor arme au nevoie de ea pentru instrucţie, devenind Școala Specială a Armatei. Rugăm, în fi ne, a ci încă și comandamentele de diferite grade au tot avantajul considera că tendinţa de a reveni la Corpul de Aviaţie din de a cunoaște din timp de pace cu care sunt chemate a lucra 1916, a readuce cele 6 corpuri ale aeronauticii la 2, a suprima în timp de campanie. Or fi ind dislocate (idealul ar fi la fi ecare din unităţi, a elimina din personal, a nesocoti experienţa corp de armată pe tot teritoriul) cum se vor administra campaniei trecute, nu poate fi o linie de conduită folositoare unităţile de Aviaţie dintr-un singur loc? Cu un singur casier, armei, ţinând cont de dezvoltarea ei, de pregătirea un singur contabil, materii pe toată Aviaţia Militară indispensabilă, de război. Franţa a intrat în război cu Română, când știut este că un singur grup de 3-4 escadrile 300 de avioane, azi au peste 6.000 de avioane pe front și are un buget anual comparabil cu cel al unei divizii de tot atâtea în linia a doua. Noi am intrat în război cu două- infanterie? Cum se vor putea face legal și la timp formele trei duzini de avioane și am ajuns la circa 100. Nu le vom necesare consumării intense de combustibil, reparaţii și păstra nici pe acestea în bune condiţii de încadrare și scăderi de material? În timp de război totalitatea mijloacelor funcţionare. Rugăm a se ţine cont de cele trei grupuri cu Aeronauticii puse la dispoziţia fiecărei armate (avioane, 9 escadrile și 5 companii de aerostaţie pentru a căror baloane, secţiuni meteorologice și foto-aeriene) sunt grupate respectare insistăm, aveam în timpul campaniei prevăzute într-un comandament: Grupul Aeronautic. Dacă acest grup, 3 grupuri cu 33 escadrile și 10 companii de aerostaţie a căror corp aparte nu funcţionează din timp de pace ca atare, ce înfăptuire a fost oprită de Armistiţiu. Și chiar acele 33 de pregătire de comandament și administraţie vor avea ofi ţerii escadrile nu puteau fi considerate decât ca un embrion al destinaţi a comanda grupurile? Grupurile fi ind răspândite Aeronauticii, reprezentând elementele de Aeronauticii pe tot teritoriul ţării, dacă nu sunt corpuri, o parte vor trebui indispensabile și insufi ciente chiar numai pentru cele două să-și facă mobilizarea la sediul corpului unic de aviaţie. Asta armate de atunci. Faţă cu cele peste 12.000 de avioane care ar însemna ca la mobilizare un om din Dorohoi destinat funcţionează pe frontul occidental, putem afi rma că, în ziua grupului din Iași să fi e mobilizat la București, apoi trimis de mâine, efectivele generale ale armatelor se vor cifra global la Iași. Credem că această încurcătură este cel puţin inutilă. la atâtea baionete, săbii, guri de foc și atâtea avioane, chiar Un grup având minimum 400-500 oameni și având a se ţinând cont de resursele noastre tehnice reduse, cu dezvolta la peste 1.000, credem că este natural a depinde de 100 avioane nu vom putea respecta proporţia vrută de cercul de recrutare corespunzător recrutării regionale. Rugăm dezvoltarea Aeronauticii. Va persista Marele Stat Major a a se ţine cont că actuala Aviaţie ce ne-a rămas din război cere un sigur corp de aviaţie când vom avea 40 sau

44 2 (80) 2018 document studii/documente 50 escadrile? În concluzie, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a se prezenta direct corpurilor care i-au demobilizat, având a aproba ca Aeronautica să-și păstreze organizarea de timp în vedere ca o schimbare a mobilizării Aeronauticii așa cum de pace ce o are cu cele 6 corpuri aparte (similare cu batalioane a fost făcută în campania trecută nu mai este posibilă azi corp aparte) ce posedă, rămânând ca organizarea defi nitivă în cursul noii mobilizări, pentru a nu produce încurcături să fi e aceea că se va arăta ca bună după pacea generală, mari. Cu onoare sunteţi rugat a aproba: ca Aeronautica ţinând cont și de cele ce vor face și marile puteri în această să mobilizeze în organizarea ei actuală: Comandamentul direcţie, iar cu ocazia mobilizării ce s-a decretat tabelele de Aeronauticii; Corpul de Aerostaţie, Rezerva Generală a efectiv de război aprobate în campania trecută să rămână Aviaţiei; 3 grupuri aeronautice având fi ecare un stat-major, în vigoare pentru noua mobilizare16. 1 escadrilă vânătoare, 1 escadrilă recunoaștere, 1 companie Prin Referatul nr. 7 din 28 octombrie 1918, aerostaţie, 1 parc, 1 uzină mobilă hidrogen, ca să rămână Comandamentul Aeronauticii informa Marele Cartier aprobate tabelele de efective de război cu care a funcţionat General că azi 28.10.1918, la ora 11, am primit Aeronautica în campania trecută. Fără aceste măsuri, Instrucţiunile Secrete asupra Mobilizării Armatei. Prin Aeronautica va putea aduce foarte greu cu serviciile ce se aceste instrucţiuni se prevede următoarea mobilizare pentru așteaptă 17. Aeronautică: 2 grupuri aeronautice a 4 escadrile, un parc, La 30 octombrie 1918, Marele Cartier General 2 companii de aerostaţie și o uzină mobilă de hidrogen. Aceste răspundea Comandamentului Aeronauticii că prin grupuri să fi e considerate ca detașate de la Corpul de Aviaţie rezoluţia pusă, pe referatele dvs. nr. 4 și 7 din 28 octombrie și cel de Aerostaţie. Având în vedere că, în ziua de 23 crt., 1918, s-a aprobat ca până la trecerea armatei pe picior de un ofi ţer de la Comandamentul Aeronauticii a fost delegat la pace să se păstreze organizarea pe care o are azi Aviaţia și Marele Stat Major - Secţia 1 Organizare pentru a discuta Aerostaţia, rămânând ca din urmă să se decidă defi nitiv asupra cererii Marelui Stat Major de a desfi inţa unul dintre asupra organizării de pace a acestor formaţiuni. La cele 3 grupuri existente, având în vedere că cele 3 grupuri Aeronautică să mobilizeze formaţiunile arătate de dvs. prin până azi au contat ca [sic!] corpuri aparte, oamenii urmează referatul nr. 7 18.

Considerations regarding the Reorganization and the human Resources of the Aeronautics in 1918 Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate

Abstract: Th e year 1918 was marked by an action of demobilization and transition to peace and one of mobilization of the Romanian army. Between the Aeronautics Commandment, the Ministry of War and the General Staff , there was an intense correspondence regarding the structure and the staff of Aviation and Aeronautics. On the one hand, it was wanted to be decreased the staff according to the international provisions and on the other hand to maintain the operative capacities of this new weapon – aviation. Keywords: mobilization, demobilization, 1918, aviation, aeronautics

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. 10 Ibidem, cd. 222. 2 Arhivele Militare Române, Fond Microfilme, rola F.II. 1.289, 11 Ibidem, cd. 224. cd. 445-446. 12 Ibidem, cd. 226. 3 Idem, rola F.II. 1.2590, cd. 215. 13 Ibidem, cd. 227. 4 Ibidem, cd. 216. 14 Ibidem, cd. 228. 5 Ibidem, cd. 218. 15 Ibidem, cd. 231. 6 Ibidem, cd. 219. 16 Ibidem, cd. 233. 7 Ibidem, cd. 220. 17 8 Ibidem, cd. 221. Ibidem, cd. 238. 18 9 Ibidem, cd. 225. Ibidem, cd. 239.

document 2018 2 (80) 45 studii/documente CIMITIRUL EROILOR DIN CHIŞINĂU, O ISTORIE UITATĂ*

Alexandru DOBRICĂ1

entru românii din Basarabia, anul 1918 a ostași, de pe cuprinsul ţării, care rămăseseră neînhumate pe reprezentat intrarea într-o etapă decisivă a câmpul de luptă. Prin semnarea Tratatului de pace de la Versailles Pmișcării de emancipare naţională. (Secţiunea a II-a morminte, art. 225 și art. 226) și a Tratatului În condiţiile create de dispariţia autocraţiei rusești și de pace de la St Germaine en Laye (art. 172 și art. 173), statul de hotărârea guvernului bolșevic, de a recunoaște dreptul român își asumase obligativitatea întreţinerii mormintelor la autodeterminare a popoarelor din fostul Imperiu rus, ostașilor îngropaţi pe teritoriul său, inclusiv mormintele 10 fruntașii români basarabeni au întrevăzut posibilitatea prizonierilor și internaţilor civili morţi în captivitate . unirii Basarabiei cu România. Pentru centralizarea și amenajarea, pe teritoriul În anul anterior, fuseseră făcuţi pași importanţi către României, a mormintelor tuturor militarilor români sau 11 acest fericit deznodământ: se înfi inţase Partidul Naţional străini, „căzuţi în timpul și din cauza războiului” , prin 12 Moldovenesc2, a fost decisă autonomia politică și teritorială Decretul Regal nr. 4106 din 12 septembrie 1919 , a luat 13 a Basarabiei3, a fost convocat Sfatul Ţării4 și proclamată fi inţă Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” . Republica Democratică Moldovenească Autonomă5. Conducerea Societăţii era încredinţată, de către Proclamarea autonomiei și a republicii au coincis cu Adunarea generală anuală a membrilor Societăţii, unui perioda încheierii armistiţiilor cu Puterilor Centrale6, Comitet Central cu sediul în București. Acestuia i se subordonau comitetele regionale și cele din străinătate prin care Rusia și România ieșeau din război, fapt care 14 a generat grave consecinţe pentru teritoriul Basarabiei. (acolo unde existau morminte ale eroilor români) . Pentru identificarea, centralizarea și amenajarea În drumul lor, de pe frontul românesc spre Rusia, mormintelor de război, de pe teritoriul Basarabiei, bande ale soldaţilor ruși bolșevizaţi traversau în dezordine Societatea era reprezentată de Comitetul Regional Basarabia, dedându-se la acţiuni de jaf, incendiere și omor Chișinău. Acesta funcţiona pe lângă Corpul 3 Armată din în rândul populaţiei basarabene. În faţa acestor realităţi Chișinău, comandantul acestui corp fi ind și președintele dramatice, autorităţile noii republici democratice se Comitetului15. Membrii de drept ai acestui comitet erau dovedeau neputincioase, fapt ce punea în pericol ordinea ofi cialităţi civile, ecleziastice și militare locale, în frunte cu de drept și exprimarea voinţei libere a populaţiei din arhiepiscopul Gurie al Basarabiei16. Basarabia anului 19187. În aceste condiţii, autorităţile tinerei entităţi statale moldovenești au solicitat sprijin militar guvernului român, pentru apărarea căilor de comunicaţii și a depozitelor de aprovizionare din Basarabia8. În consecinţă, la 10/23 ianuarie 1918, patru divizii românești, sub comanda generalului Ernest Broșteanu, au trecut Prutul și au înaintat, pe mai multe direcţii, spre Chișinău, Tighina, Bugeac (regiunea de sud a Basarabiei), Cetatea Albă și localităţile situate în regiunea braţelor de vărsare a Dunării (Chilia și Ismail), scopul intervenţiei fi ind exclusiv de menţinere a ordinii. Până la 12 martie 1918, când a fost eliberată Cetatea Albă, trupele române au eliminat principalele focare de rezistenţă bolșevică, restabilind ordinea și asigurând posibilitatea ca cetăţenii noii republici să-și exprime, într-un climat relativ sigur, voinţa politică9. În aceste condiţii, la 27 martie, Sfatul Ţării a decis unirea Basarabiei cu România. Intervenţia decisivă a armatei române, în Basarabia, s-a soldat însă cu victime în rândul trupelor, înhumarea acestor morţi de război fi ind o datorie morală a statului român. De altfel, la sfârșitul Primului Război Mondial, una dintre priorităţile guvernului român a fost strângerea și înmormântarea creștinească a tuturor acelor oseminte de 11 februarie 1920. Membrii Comitetului Regional Chişinău

46 2 (80) 2018 document studii/documente Sarcina Comitetului Regional Chișinău nu era simplă. Pentru În Basarabia, pe teritoriul a nouă judeţe (Chișinău, mărirea Bălţi, Cahul, Cetatea Albă, Ismail, Hotin, Orhei, capitalului în Soroca și Tighina), erau înhumaţi 20.333 morţi de bani, în vederea război de diferite naţionalităţi, din care: 1.653 români, executării de 10.771 ruși, 1.215 austrieci, 601 germani, 501 unguri, lucrări mai 111 polonezi, 39 cehi, 35 francezi, 11 evrei, 3 turci, importante 1 bulgar; 2.376 români, ruși, germani și austrieci cu în cadrul identitate neidentifi cată și 3.016 eroi necunoscuţi17. cimitirului, Având în vedere cheltuielile enorme pentru organizarea Comitetul și îngrijirea tuturor mormintelor de război răspândite Regional pe teritoriul Basarabiei, Comitetul Regional Chișinău Chișinău a dispus ca, în regiunile în care numărul mormintelor a apelat la nu era prea mare, să se organizeze un singur cimitir de organizarea onoare, centralizator al tuturor mormintelor de eroi de unor serbări pe teritoriile judeţelor din apropiere18. publice, în Astfel, au fost amenajate marile cimitire centralizatoare programul ale eroilor din Chișinău19, Soroca20, Bălţi21, Tighina22, cărora intrau Cahul23, Orhei24 și Lipnic25. momente de Dintre toate aceste cimitire, cel din Chișinău a fost cel teatru, tombolă, mai mare și mai impunător, fi ind amenajat și sistematizat donaţii în pe parcursul a 23 de ani, în perioada anilor 1921-1943. bani și dans. Situaţia acestui cimitir, înainte de începerea lucrărilor Un asemenea de amenajare și de centralizare aici a eroilor exhumaţi eveniment a 16 martie 1922. Afi şul spectacolului din alte judeţe ale Basarabiei, o cunoaștem datorită de la Teatrul Naţional din Chişinău avut loc în data descrierilor făcute de către reprezentanţii Comitetelor de 16 martie Central București și Regional Chișinău, ale Societăţii26. 1922, în sala Teatrului Naţional din Chișinău, aducând Conform acestora, cimitirul eroilor din Chișinău se un benefi ciu net de peste 24.000 lei. Încasările s-au găsea în partea vestică a orașului, în Mahalaua Muncești, distribuit Societăţii „Ocrotirea Orfanilor de Război, în apropiere de gara orașului27. Înainte de unirea Basarabiei Sucursala Chișinău”, Azilului de bătrâni „Covalgi” din cu România, aici funcţionase cimitirul rus de garnizoană Chișinău, a Chișinăului28. După anul 1918, autorităţile române Teatrului au înhumat în acest cimitir militarii morţi în timpul Naţional din serviciului29, inclusiv o parte a celor decedaţi în cursul Chișinău și luptelor purtate de trupele române, la începutul anului Comitetului 1918, pentru restabilirea ordinii de drept în Basarabia. Regional La început, în cimitir se aflau aproximativ Chișinău al 500 morminte de eroi, aparţinând mai multor naţionalităţi, Societăţii în majoritate români. Mormintele erau lipsite de însemne „Mormintele de căpătâi și se prezentau sub forma unor movile de Eroilor pământ, împrăștiate pe tot cuprinsul cimitirului. Nu Căzuţi în exista împrejmuire sau alei pietonale, iar gropile făceau Război”32. 30 aproape imposibil accesul și circulaţia prin cimitir . În data de În anul 1921, Comitetul Regional Chișinău a decis 25 octombrie amenajarea de urgenţă a acestui cimitir, lăsat în părăsire. 192133, în Lucrările au fost puse sub conducerea secretarului acest cimitir Comitetului Regional (căpitanul Antoniu Gheorghe) și au fost s-au desfășurat în perioada anilor 1921-1923. Cu această centralizaţi, ocazie, cimitirul a fost împrejmuit cu sârmă ghimpată; au într-o parcelă fost amenajate alei pietonale; au fost instalate cruci tip cu separată, tăbliţe, la căpătâiul fi ecărui mormânt; a fost construit un 25 militari portal (la intrarea în cimitir) și a fost reparată locuinţa francezi Tabel cu obiectele de tombolă 31 îngrijitorului . (printre ei și rămase în urma serbării din 16 martie 1922 document 2018 2 (80) 47 studii/documente ofi ţeri), exhumaţi de pe teritoriul judeţului Tighina. La a fost ridicată o poartă de acces34. Astfel amenajată, această parcelă, împrejmuită cu gard de sârmă, s-a instalat parcela a fost inaugurată, cu fastul impus de un asemenea o troiţă (donată de Comitetul Central al Societăţii) și eveniment, în data de 28 octombrie 192235.

1930. Parcela eroilor fr ancezi Parcela eroilor fr ancezi (vedere înspre mormintele ostaşilor de religie musulmană) Urmare a lucrărilor de amenajare și centralizare, la Vasile Rudeanu, inspectorul școlar-șef al Regiunii 19 ianuarie 1925, în Cimitirul Eroilor din Chișinău a XV-a – Constantin Al. Holban, I.P.S.S. Arhiepiscopul erau înhumaţi 500 eroi români, 500 eroi ruși și 40 eroi Gurie al Basarabiei, episcopul Ismailului și Cetăţii francezi. La căpătâiul mormintelor, eroii identifi caţi, în Albe – Iustinian, comandantul Brigăzii 3 Jandarmi din număr de 1.000, aveau instalate cruci cu tăbliţe, pe care Basarabia – colonelul Voinescu și inspectorul general al erau scrise numele acestora și unitatea în care luptaseră. Finanţelor - Ștefan Negrescu37. Pe tăbliţele eroilor neidentifi caţi, se aplicase același text: Prin acest ordin, transmis tuturor autorităţilor civile „Aici se odihnește un erou necunoscut mort pentru și militare din judeţele basarabene menţionate, se patrie”. Toţi eroii erau îngropaţi în gropi individuale36. stabileau, în detaliu, regulile de identifi care, exhumare și În urma Ordinului Circular nr. 14 din 23 mai 1925, transportare la Chișinău a sicrielor cu oseminte de eroi38. la Cimitirul Operaţiile de de onoare din exhumare Chișinău au fost erau plani- începute lucrările ficate să de centralizare înceapă a mormintelor în data de eroilor exhumaţi 24 mai 1925 din judeţele și să dureze Chișinău, Orhei, până la Tighina, Cahul 28 iunie și Cetatea Albă. 1925, dată la Documentul care toţi eroii era semnat de trebuiau aduși principalele și centralizaţi personalităţi în Cimitirul și oficialităţi de onoare din ale Basarabiei: Chișinău39. ministrul Autorităţile Basarabiei – judeţene Ion Inculeţ, erau rugate comandantul stăruitor ca, Corpului 3 în executarea Armată – acestui ordin, generalul să pună toată de divizie Ordinul Circular nr. 14 din 23 mai 1925 (faţă/verso) dragostea,

48 2 (80) 2018 document studii/documente făcând sacrifi cii chiar, pentru a duce la bun sfârșit această adune, în acest fel, suma de 37.147 lei. În plus, Comitetul „operă de înălţare naţională și creștinească”40. a convertit în bani cupoanele și titlurile de rentă, pe care În urma acestor eforturi, în cursul anului 1925, Comitetul le deţinea, în valoare de 206.000 lei47. Regional a reușit să centralizeze la Chișinău osemintele a Odată cu lucrările de înfrumuseţare ale cimitirului, circa 250 eroi români, ruși, austrieci și ale unui grec41. Comitetul Regional Chișinău a luat măsuri și pentru Tot în anul 1925, prin grija aceluiași Comitet Regional, fi nalizarea operaţiilor de exhumare. Pe 30 mai 1928, la Cimitirul Eroilor din Chișinău s-a început construirea căpitanul Ioan, noul secretar al Comitetului, a fost autorizat unui mausoleu cehoslovac. Aici au fost depuse osemintele să exhumeze osemintele eroilor din mormintele de război a 39 legionari cehi morţi în Chișinău, în drumul lor din rămase pe teritoriul judeţelor din sudul Basarabiei și să le Rusia spre Europa Centrală. Mausoleul a fost construit centralizeze în cimitirul de onoare de la Chișinău48. din fondurile statului cehoslovac și a fost inaugurat în Pe data de 15 mai 1933, Comitetul Central al luna mai a anului 1926. La solemnitate au fost prezenţi Societăţii a comunicat Regionalei Chișinău, instrucţiuni ministrul de război din acea perioadă (generalul de detaliate privitoare la felul în care trebuia conceput divizie Mircescu Ludovic), ministrul Cehoslovaciei și proiectul de sistematizare a cimitirului de onoare. alte personalităţi. Guvernul cehoslovac a acordat, cu Rămășiţele pământești ale eroilor trebuiau exhumate și această ocazie, decoraţii ofi ţerilor din Corpul 3 Armată, reînhumate în parcele, separate, organizate în funcţie de care s-au ocupat de construirea acestui mausoleu, printre naţionalitatea eroilor. Dată fi ind importanţa elementului aceștia numărându-se și secretarul Comitetului, căpitanul rusesc în Basarabia și pentru prevenirea eventualelor Antoniu Gheorghe, care a primit Ordinul „Leul Alb susceptibilităţi49, eroii români și ruși necunoscuţi, fi ind cl. a V-a”42. și de aceeași religie ortodoxă, trebuiau așezaţi în criptele În anul 1926, Comitetul Regional s-a ocupat și laterale ale unui mausoleu, care urma să fi e ridicat în de cimitirul vechi rusesc din Chișinău, aflat lângă centrul noului cimitir al eroilor50. Cimitirul Eroilor, unde erau înhumaţi eroi ai Marelui Conform dorinţei exprimate în cadrul Adunării Război, aranjând toate mormintele și punându-le cruci Generale a Regionalei Chișinău, din data de 5 iulie 1933, regulamentare. Cu această ocazie, toate elementele mausoleul ar fi trebuit ridicat după modelul mausoleului componente ale cimitirului, realizate din lemn, au fost din Cimitirul „Eternitatea” Iași51, lucrarea urmând să vopsite în culoarea bleu-ciel43. coste aproximativ 300.000 lei52. Piatra de construcţie, În mai 1927, Cimitirul Eroilor din Chișinău a fost din carierele de la Rășcanova, Ghidighici, Cricova și vizitat de A.S.R. Principesa Mamă Elena, însoţită de Cosoluţ53, era asigurată de Primăria Orașului Chișinău54, către comandantul Corpului 3 Armată (generalul de iar Garnizoana Chișinău dădea garanţii că va contribui divizie Romulus Scărișoreanu), care a depus buchete de cu mâna de lucru55. fl ori la toate grupele de morminte44. Decizia fi nală, asupra proiectului de sistematizare a În opinia Comitetului Regional Chișinău, această cimitirului, a aparţinut Comitetului Regional Chișinău primă etapă, de amenajare a cimitirului, trebuia al Societăţii, care, în data de 7 martie 1935, informa continuată cu lucrări de înfrumuseţare, de împrejmuire Centrala de la București, că era de acord ca lucrările de și de refacere a portalurilor, putrezite între timp45. reorganizare a Cimitirului Eroilor din Chișinău să se În acest sens, la 31 martie 1928, au fost începute execute prin grija Centralei Societăţii, după planurile lucrările de săpare, întreţinere și împrejmuire, cu brazde Proiectului B, trimis de Societate56. Conform acestuia, de iarbă, a mormintelor. Pentru refacerea împrejmuirii cimitirul urma să fi e reorganizat, în perioada anilor 1935- parcelei eroilor francezi, Comitetul Regional a intervenit, 1937, prin regruparea întregului ansamblu de morminte, pe lângă Direcţia Generală a Căilor Ferate Române, în interiorul unei împrejmuiri de piatră, împărţită în pentru obţinerea, în mod gratuit, a 300 ţevi de fi er. parcele, pe naţionalităţi, având ca monument principal Pentru înlocuirea unui număr de 500 cruci putrezite, care central un mausoleu-capelă, de proporţii reduse, de forma nu mai fuseseră schimbate din anul 1920, s-a apelat la unei biserici ortodoxe57. Costul de execuţie al întregii sprijinul Comitetului Central al Societăţii, care avea, în lucrări se ridica la suma de 700.000 lei58. București – Ghencea, un atelier specializat în acest sens. În data de 25 mai 1937, Regionala Chișinău informa Pentru amenajarea și retrasarea aleilor pietonale – care nu Societatea despre fi nalizarea lucrărilor de construcţie mai fuseseră întreţinute și reparate de câţiva ani, din acest a mausoleului și de amenajare a noilor parcele de eroi, motiv, începând să se confunde cu restul terenului – , s-a structurate pe naţionalităţi. Exhumarea osemintelor apelat la mâna de lucru furnizată de garnizoana Chișinău46. eroilor din vechile morminte și reînhumarea acestora Pentru obţinerea sumelor necesare înfrumuseţării în noile parcele, care le fuseseră special rezervate, nu cimitirului, Comitetul Regional a apelat la acţiuni de fusese încă începută. În acest scop, Societatea s-a adresat chetă în biserici și pe străzile orașului, precum și la donaţii reprezentanţelor diplomatice franceză, cehoslovacă, de la diferite instituţii și persoane particulare, reușind să austriacă și greacă, pentru a aproba demararea acestora document 2018 2 (80) 49 studii/documente lucrări și pentru a-și desemna reprezentanţi, care să asiste la aceste operaţii59. Pentru a da cimitirului o înfăţișare grandioasă, Primăria Chișinău a fost de acord să amenajeze, din șoseaua principală, o alee de intrare directă la mausoleu, să asigure iluminatul mausoleului și să prelungească conducta de apă, până în incinta cimitirului, astfel ca toate plantaţiile din cimitir să poată fi întreţinute în bune condiţii60. Lucrările de exhumare/reînhumare s-au desfășurat în perioada 28 iulie61-27 octombrie 193762. În data de 3 decembrie 1937, în cimitir au mai fost aduse, din localităţile Căușanii Vechi (jud. Tighina) și Purcari (jud. Cetatea Albă), osemintele a 6 eroi polonezi63, 14 ruși (ofi ţeri și grade inferioare) și ale locotenentului român Miciora Scarlat, din Regimentul 5 Infanterie. Osemintele respective fuseseră găsite de către cercetașii- străjeri din localitatea Căușani, care le înhumaseră creștinește și avuseseră grijă de mormintele lor, până când Societatea „Cultul Eroilor” le-a putut pregăti centralizarea în Cimitirul de onoare de la Chișinău. Ceremonia de reînhumare, a acestor eroi, s-a desfășurat în prezenţa consulului Poloniei la Chișinău (Poncet de Sandon) și a Asociaţiei „Amicii Poloniei”64. În urma finalizării lucrărilor de centralizare, în 1942. Portalul monumental din Cimitirul eroilor Chişinău Cimitirul de onoare din Chișinău au fost înhumaţi, în total, 775 eroi, dintre aceștia 203 eroi fi ind înhumaţi în însușiţi de Comitetul Regional Chișinău și întrebuinţati 141 morminte și 572 în cele două cripte ale capelei65, astfel: pentru fi nalizarea lucrărilor care mai rămăseseră de ● În capela-mausoleu: cripta română (în dreapta): executat69: amenajarea capelei și a intrării în cimitir70. 365 români (neidentifi caţi); cripta rusă (în stânga): În data de 12 octombrie 1938, Cimitirul eroilor a fost 207 ruși (neidentifi caţi). vizitat de Getta Poetaș, soţia defunctului general Stan ● În cimitir (7 parcele și un mormânt individual): Poetaș. Cu acest prilej afl ăm că, la acea dată, lucrările la parcela română A: 38 români (în 38 morminte); parcela mausoleu nu fuseseră încă fi nalizate, nici în exterior și română B: 28 eroi (în 28 morminte); parcela rusă: nici în interior. Nu erau instalate icoane și nici candele și, 27 ruși (în 27 morminte); parcela austriacă: 29 austrieci din această cauză, nu se puteau ofi cia slujbe de parastas (în 5 morminte individuale și unul comun, cu 24 eroi pentru eroi. În rest, cimitirul, care se întindea pe o suprafaţă neidentificaţi); parcela cehoslovacă: 39 cehoslovaci împrejmuită cu beton, de aproximativ 500 metri pătraţi, (în 2 morminte comune); parcela franceză: 35 francezi era foarte bine întreţinut și avea un aspect impunător71. (în 34 morminte); parcela poloneză: 6 polonezi În ceea ce privește intrarea în cimitir, accesul se făcea (în 5 morminte); mormânt grec: 1 grec (în spatele capelei, printr-o stradă dosnică72, fapt lipsit de orice aspect estetic între parcelele română B și parcela rusă). raportat la pretenţiile unui cimitir de onoare centralizator. La toate mormintele au fost așezate, provizoriu, cruci Pentru amenajarea unei intrări principale, dinspre șosea, din lemn de stejar, iar pentru o perspectivă cât mai bună Comitetul Central al Societăţii solicita Primăriei Chișinău, asupra cimitirului, au fost defrișaţi mai mulţi copaci66. în data de 19 octombrie 1938, intervenţia în vederea De asemenea, din zona necesară înfrumuseţării exproprierii tuturor caselor situate în zona de intrare în cimitirului, au fost exhumate osemintele a 876 militari cimitir, cu scopul construirii unei alei de acces, din stradă până ruși și români67, ofi ţeri și grade inferioare, morţi în spitale, la capela cimitirului73. Aceasta a fost realizată de primărie, de diferite boli, în perioada de dinainte și de după război. în anul 1942, fi ind compusă dintr-un portal arhitectonic Ofi ţerii au fost reînhumaţi, individual, într-o parcelă situată (constituit din doi piloni, cu înălţimea de 10 m, purtând în partea stângă a cimitirului, iar gradele inferioare au fost fi ecare câte un vultur cu aripile desfăcute) și o scară, de îngropate separat, în două gropi comune (într-una rușii, 6 metri lărgime, cu 50 trepte. Cu această ocazie, în faţa intrării iar în cealaltă românii), în partea din spate a cimitirului68. monumentale a fost amenajată și o frumoasă piaţetă pavată74. Toate materialele rezultate, prin mutarea și refacerea Prin această lucrare edilitară, în anul 1943, Cimitirul diferitelor morminte (aproximativ un vagon de fi er), Eroilor ajunsese cel mai pitoresc colţ al orașului au fost vândute prin licitaţie, iar banii obţinuţi au fost Chișinău. Situat la periferia orașului, în partea de

50 2 (80) 2018 document studii/documente sud-est a acestuia, terenul cimitirului reprezenta un italian, morţi în cel de-Al Doilea Război Mondial, în platou, care domina întreaga regiune, de forma unui perioada 1 august-23 decembrie 194176. poligon neregulat, având suprafaţa de 2,4 hectare, cu Cimitirul a funcţionat până în anul 1959, când a o pantă uniformă, care cobora spre strada Eroilor. În fost demolat de autorităţile sovietice, pentru a face centrul cimitirului se ridica o frumoasă capelă, executată loc Institutului de Pulmonologie și Ftiziatrie „Chiril și pictată în stil bizantin vechi. În jurul capelei se afl au Draganiuc”. O altă parte a terenului fostului cimitir a fost 237 de morminte, ale eroilor din ambele confl agraţii alocat pentru construcţia Complexului comercial „Jumbo”77. mondiale, frumos amenajate și plantate cu flori și În prezent, pe locul fostului cimitir se mai păstrează, gazon. Pe fi ecare mormânt se înălţa câte o cruce, îngrijit parţial, doar construcţia monumentală de la intrare, prelucrată, fi ecare având o inscripţie cu numele celor precum și fundaţia fostei capele, alături de alte edifi cii trecuţi în veșnicie75. mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial După anul 1941, în acest cimitir au fost amenajate și, până în anul 2007, Institutul de Pulmonologie și morminte și pentru 107 militari români și 1 militar Ftiziatrie (demolat între timp)78.

2017. Rămăşiţele intrării monumentale în Cimitirul eroilor Chişinău 2017. Rămăşiţele capelei-osuar din Cimitirul eroilor Chişinău

Între anii 2007-2012, Ofi ciul Naţional pentru Cultul decizii guvernamentale, unei societăţi cu capital privat Eroilor a făcut demersuri, pe lângă autorităţile municipale („Buican Real Estate Holding”), care a devenit ulterior din Chișinău, pentru reconstrucţia capelei-osuar, în și proprietar, printr-un contract de vânzare-cumpărare79. interiorul unei suprafeţe amenajate, de aproximativ După anul 2012, odată cu semnarea Acordului între 80-100 metri pătraţi. Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova În cadrul unor întâlniri ofi ciale cu delegaţi ai Ofi ciului, privind regimul mormintelor de război românești situate pe care au avut loc la Primăria Municipiului Chișinău, teritoriul Republicii Moldova80, guvernul moldovean, prin fi ind intens mediatizate de presa locală, foștii primari ai intermediul unui grup de lucru format din reprezentanţii Chișinăului, Viaceslav Iordan și Dorin Chirtoagă, și-au mai multor ministere, renegociază condiţiile de procurare afi rmat întreaga deschidere faţă de iniţiativa Ofi ciului. a terenului81. Impedimentul major l-a constituit și îl constituie, În prezent, autorităţile de la Chișinău încearcă să însă, statutul juridic al terenului, rămas de pe urma identifi ce soluţii de ieșire din blocajul juridic existent. fostului cimitir, care nu mai este administrat de Între timp, cu fi ecare zi ce trece, pe locul fostului primărie. Astfel, terenul în cauză a fost atribuit, pe 15 Cimitir al eroilor din Chișinău, se așterne uitarea octombrie 2007, prin licitaţie publică, în temeiul unei regretabilă a contemporanilor. Heroes’ Cemetery from Chişinău, a forgotten History – Alexandru Dobrică Abstract: Th e Association “Th e Graves of the Heroes dead in War” (established in 1919) had as main mission to centralize and to arrange the graves of the Romanian and foreign servicemen who lost their lives in the First World War. Th e Regional Committee from Chişinău had as mission to organize honor cemeteries on Basarabia territory. Th e biggest and most imposing cemetery was the one from Chişinău which was systematized between 1921 and 1943 but destroyed in 1959 by the Soviet authorities. Keywords: cemetery, heroes, Romanian and foreign servicemen, Basarabia, Chişinău, 1921-1943, 1959

document 2018 2 (80) 51 studii/documente

NOTE

* Studiul a fost susţinut în cadrul Simpozionului „1918. De la Chişinău la Alba- 36 Ibidem, f. 74. Iulia”, organizat de Arhivele Militare Naţionale Române, în ziua de 22 martie 37 Ibidem, f. 79-79 v. 2018, la Cercul Militar Naţional. 38 Pentru detalii privind regulile transmise autorităţilor locale, prin acest ordin 1 Ofi ciul Naţional pentru Cultul Eroilor. circular, vezi ibidem. 2 Partidul Naţional Moldovenesc a fost înfi inţat, în jurul publicaţiei „Cuvânt 39 Ibidem. moldovenesc”, în data de 3/16 aprilie 1917. 40 Ibidem. 3 Autonomia politică şi teritorială a Basarabiei a fost proclamată în cadrul 41 Ibidem, f. 88 v. Congresului Ostaşilor Moldoveni, desfăşurat la Chişinău, în perioada 42 Ibidem. 20 octombrie/2 noiembrie-27/9 noiembrie 1917. 43 Ibidem. 4 Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările la 21 noiembrie/4 decembrie 1917. 44 Ibidem. 5 Republica Democratică Moldovenească a fost proclamată, de Sfatul Ţării, în 45 Ibidem. data de 2/15 decembrie 1917. Preşedintele republicii a fost ales Ion Inculeţ, iar 46 Ibidem, f. 108 v. în fruntea puterii executive, reprezentată de Consiliul Directorilor Generali, se 47 Ibidem, ff. 105 v, 109-109 v. afl a . 48 Ibidem, ff. 112-114. 6 Este vorba de Armistiţiul ruso-german de la Brest-Litovsk (22 noiembrie/ 49 Ibidem, dosar nr. crt. 748/1937, f. 39 v. 5 decembrie), care a generat, în mod inevitabil, Armistiţiul româno-german de 50 Ibidem, f. 49; pentru modalitatea de îndeplinire a formalităţilor, cu ocazia la Focşani (26 noiembrie/9 decembrie). lucrărilor de exhumare/reînhumare, vezi ibidem, f. 49 v. 7 Constantin Kiriţescu, Istoria Războiului pentru Întregirea României (1916- 51 Ibidem, f. 48. 1919), vol. II, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, pp. 239-240. 52 Ibidem; Comitetul Central al Societăţii urma să contribuie cu suma de 210.000 lei, 8 Ibidem. iar Comitetul Regional Chişinău cu suma de 90.000 lei, ibidem, f. 41. 9 Pentru campania armatei române în Basarabia, în perioada ianuarie-martie 53 Vezi ante-măsurătoarea deviz pentru Cimitirul Eroilor Chişinău, întocmit de 1918, vezi Ibidem, pp. 242-253. arhitectul Societăţii, ibidem, ff. 50-51v. 10 Ofi ciul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), Arhiva „Cultul Eroilor”, dosar 54 Ibidem, ff. 39, 41. nr. crt. 8/1922-1948, ff. 364-365. 55 Ibidem. 11 Ministerul de Război, Statutul „Societăţii Cultul Eroilor”, Editura Răsăritul, 56 Ibidem, f. 38; pentru sistematizarea cimitirului, Direcţiunea Centrală a Bucureşti, 1928, pp. 22-23. Societăţii „Cultul Eroilor” întocmise două proiecte, cu două serii de planuri. 12 „Monitorul ofi cial” nr. 123 din 19 septembrie 1919. Este vorba de Proiectul A (cu 5 planuri) – care consta în regruparea întregului 13 De-a lungul istoriei sale, de 29 de ani (1919-1948), Societatea a funcţionat ansamblu de morminte, în interiorul unei împrejmuiri de piatră, interiorul fi ind sub mai multe denumiri: Societatea „Mormintele Eroilor căzuţi în Război”, împărţit în cripte (pe naţionalităţi) şi un monument principal central şi Proiectul B Societatea „Cultul Eroilor”, „Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul (cu 3 planuri) – care consta în regruparea întregului ansamblu de morminte în Eroilor” şi „Aşezământul Cultul Eroilor”. 14 interiorul unei împrejmuiri de piatră, împărţită în parcele pe naţionalităţi, având Pentru organizarea în detaliu şi atribuţiile organelor administrative şi de însă ca monument principal central un mausoleu-capelă, de proporţii reduse, în conducere ale Societăţii, vezi Ministerul de Război, Statutul ..., pp. 28-60. 15 loc de un simplu monument, ibidem, ff. 39-39 v. ONCE, Arhiva „Cultul Eroilor”, dosar nr. crt. 746/1920, f. 110; la data de 57 Ibidem, f. 38. 11 februarie 1920, preşedintele comitetului era generalul de divizie Ioan 58 Ibidem, f. 38. Popovici, ibidem, f. 2. 59 Ibidem, f. 125. 16 Pentru componenţa Comitetului, în faza de început a activităţii sale, vezi 60 Ibidem. ibidem. 61 Ibidem, f. 114. 17 Ibidem, dosar nr. crt. 889/f.a., f. 151. 62 Ibidem, ff. 108-109. 18 Ibidem, dosar nr. crt. 746/1920, f. 66. 63 Cei şase militari polonezi făcuseră parte din Divizia 4 Polonă de Vânători a 19 În Cimitirul eroilor din Chişinău au fost înhumaţi 779 eroi români, ruşi, generalului Zeligowski şi muriseră în anul 1919, ibidem, ff. 99-100. austrieci, cehoslovaci, francezi şi polonezi. Pentru evidenţa nominală a acestora, 64 Ibidem, f. 87; pentru cuvântarea consului Poloniei, vezi ibidem, ff. 99-100. vezi ibidem, dosar nr. crt. 748, ff. 90-97, 108-109. 65 Ibidem, f. 130; ibidem, dosar nr. crt. 76/1941, f. 17; ibidem, dosar nr. crt. 191, 20 La Soroca au fost înhumaţi 237 militari ruşi, români şi austrieci, inclusiv ff. 478-478v; pentru evidenţa nominală a militarilor identifi caţi, vezi ibidem, generalul Stan Poetaş, împuşcat în zona satului Călărăşeuca din Basarabia, în dosar nr. crt. 748, ff. 90-97 v, 108-109v. data de 8 ianuarie 1919, de către bande bolşevice, pe când se afl a în inspecţie de 66 front în sectorul Regimentului 34 Infanterie. Corpul neînsufl eţit al generalului a Ibidem, f. 130v. 67 Ibidem. fost înmormântat în oraşul Soroca, în data de 14 ianuarie 1919. Pentru evidenţa 68 nominală a eroilor înhumaţi la Soroca, vezi ibidem, dosar nr. crt. 770, ff. 13-14, Ibidem, dosar nr. crt. 191, ff. 478 v-479; ibidem, dosar nr. crt. 748/1937, 34-36, 38-67, 70, 111-113. ff. 76-77; pe 1 martie 1938, Societatea informa Garnizoana Chişinău despre 21 În Cimitirul eroilor din Bălţi au fost înhumaţi 221 eroi români şi ruşi, ibidem, dorinţa de a desfi inţa aceste parcele, prin exhumarea şi reînhumarea osemintelor dosar nr. crt. 885, f. 5. în cimitirul comunal, în două morminte comune (ruşi şi români), dar nu putea 22 La Tighina erau îngropaţi 159 eroi români, din armata austro-ungară, foşti contribui la lucrările respective, deoarece mormintele nu erau de război şi, în prizonieri de război, decedaţi în detenţie, ibidem, dosar nr. crt. 772, ff. 163, 384. acest sens, solicita implicarea garnizoanei, ibidem. 69 23 În Cimitirul eroilor din Cahul au fost înhumaţi 126 eroi necunoscuţi, ibidem, Ibidem, ff. 79-80. 70 dosar nr. crt. 755, f. 8, 13 v; ibidem, dosar nr. crt. 195, f. 53. Ibidem, f. 79 v. 71 24 În Cimitirul de onoare din Orhei au fost îngropaţi 64 militari români. Pentru Ibidem, dosar nr. crt. 191/1942, f. 473. 72 evidenţa nominală a acestora, vezi ibidem, dosar nr. crt. 764, ff. 16-17. Ibidem, dosar nr. crt. 192/1941, f. 268. 73 25 La Lipnic au fost centralizaţi 40 eroi români. Pentru evidenţa nominală a Ibidem, dosar nr. crt. 748/1937, f. 81. 74 acestora, vezi ibidem, dosar nr. crt. 770, ff. 17, 72, 76 v, 108, 112. Ibidem, dosar nr. crt. 192/1941, f. 268. 75 26 Este vorba de raportul maiorului Fotescu Ştefan din 21 ianuarie 1925, ibidem, Ibidem; pentru planul cimitirului (la scara de 1:500), vezi ibidem, f. 277; dosar nr. crt. 746/1920, f. 74; nota căpitanului Antoniu I. Gheorghe din 4 ianuarie pentru planul cu indicarea mormintelor existente în anul 1943, vezi ibidem, 1928, ibidem, f. 88; raportul delegatului Raul Stroja din 31 iulie 1937, ibidem, f. 281; pentru planul parapetului de intrare şi a gardului (la scara de 1:20), dosar nr. crt. 748/1937, f. 111. vezi ibidem, f. 269; pentru detaliul parapetului pentru scări (la scara de 1:20), 27 Ibidem, dosar nr. crt. 746/1920, f. 74. vezi ibidem, f. 282. 28 Ibidem, f. 74; ibidem, dosar nr. crt. 748/1937, f. 111. 76 Pentru evidenţa militarilor înhumaţi în cel de-Al Doilea Război Mondial, 29 Ibidem. vezi ibidem, passim. 30 Ibidem, dosar nr. crt. 746/1920, f. 88. 77 Angelina Olaru, Comerţ cu „sufl ete moarte” de 70 000 000 de lei, la adresa 31 Ibidem. http://www.jurnal.md, din 09.07.2010. 32 Ibidem, ff. 25-27; vezi şi afi şul spectacolului, tabelul cu obiectele de tombolă 78 Ibidem; vezi şi Olga Bulat, Cimitirul Eroilor – proprietate cu oseminte, în şi borderoul cu actele justifi cative referitoare la cheltuielile făcute cu ocazia „Eroii neamului”, anul VI, nr. 2, iunie 2014, pp. 15-16. serbării, ibidem, ff. 28-30. 79 Ibidem. 33 Ibidem, dosar nr. crt. 6/1921, f. 112. 80 Acordul a fost semnat la Iaşi, în data de 3 martie 2012, şi a fost ratifi cat de 34 Ibidem, dosar nr. crt. 746/1920, f. 88. către Parlamentul României, prin Legea nr. 57 din 27 martie 2013, publicată 35 Data inaugurării parcelei eroilor francezi este consemnată într-un raport, din în „Monitorul Ofi cial” nr. 165 din 27 martie 2013. data de 14 noiembrie 1922, al delegatului Comitetului Central al Societăţii, Getta 81 Terenul fostului cimitir este arondat, în prezent, Zonei „Botanica” din Poetaş (soţia defunctului general Stan Poetaş), ibidem, ff. 51-52. Chişinău, pe bulevardul Decebal, nr. 17.

52 2 (80) 2018 document studii/documente PORTRETE, MENIURI ŞI MORAVURI ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE (1916-1918), VĂZUTE DE UN OFIŢER FRANCEZ (I)

Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1

isiunea Militară Franceză a venit în în România. Până să ajungă acolo, nemţii vor fi ocupat România, în octombrie 1916, pentru a ajuta, deja toată ţara2. Realitatea era că armatele Puterilor Mcoordona și susţine armata română contra Centrale ocupaseră deja sudul României, inclusiv adversarilor din Puterile Centrale, austro-ungari, germani capitala, dar luptele se purtau în continuare la porţile și bulgari. Una peste alta, Misiunea a venit cam târziu. Ar Moldovei. Afl at în plin elan, Fontaine a înţeles aluzia fi fost util ca, măcar o parte din ofi ţerii superiori francezi, rușilor, iar ironia perfi dă ascunsă în ea fi rește că nu ne e să se afl e la București din 15 august 1916, data când pe plac3. Grupul de ofi ţeri francezi ajunge la Petrograd România a declarat război Imperiului Austro-Ungar, și să (14 ianuarie 1917), Kiev (15 ianuarie 1917), de unde, ofere sfaturi competente în desfășurarea unor operaţiuni. șase zile mai târziu, se îndreaptă spre România. Ajung în Atunci când primii militari francezi au Basarabia (22 ianuarie 1917), trec graniţa ajuns în România armatele Puterilor la Ungheni și foarte curând ajung la Iași, Centrale se afl au în ofensivă și nu păreau capitala temporară a României. De aici că nu mai pot fi oprite. Gestionarea înainte toate experienţele lui Fontaine retragerii în Moldova, a situaţiei socio- sunt inedite și exotice. Se ciocnește cu economice și refacerea armatei au fost moravurile, observă eroismul, suferinţa cele trei elemente principale pe care și lașitatea, constată calităţi și defecte, guvernul român le-a derulat în iarna laudă și critică de la caz la caz, iar în unele anilor 1916/1917. La refacerea armatei momente se implică fi zic și emoţional. Misiunea Militară Franceză a avut rolul Toate aceste trăiri și experienţe le-a notat cel mai important, întrucât a adus militari cu migală și, indiscutabil, cu un talent și armament din Franţa, a instruit ostașii literar de excepţie. Are portretizări de români și a supervizat reorganizarea și ofi ţeri români și francezi, mai ales critice, încadrarea armatelor, marilor unităţi și inclusiv pentru modul de comportament unităţilor române. Între cei care au venit sau obţinere de diverse produse și mostre din Franţa și s-au afl at în România, în de umor, uneori negru. perioada 1917-1918, s-a numărat și La începutul lunii februarie 1917, tânărul ofi ţer Marcel Fontaine. Fontaine este repartizat la Regimentul Marcel Fontaine s-a născut în 1888 și, 63/79 Infanterie care, împreună cu la declanșarea Primului Război Mondial Regimentul 73/78 Infanterie constituiau (1914), a fost mobilizat ca ofiţer de Brigada 29 Infanterie. Brigăzile 29 și rezervă. A luptat la Marna, Artois și 30 Infanterie intrau în componenţa Verdun, apoi s-a înscris pe lista misiunii Diviziei 15 Infanterie, subordonată militare destinate să plece în România. Corpului 5 Armată. La comanda Nu este optimist, căci știe că alţi ofi ţeri Regimentului 63/79 Infanterie, staţionat sunt mai bine văzuţi sau deţin reţete în satul Franciugi, judeţul Vaslui, se afl ă minune de a fi postaţi în fruntea listei. colonelul Buciumeanu, pe care francezul îl Are, totuși, noroc și este anunţat să-și facă Marcel Fontaine în satul Franciugi, antipatizează din prima clipă și îl faultează bagajele pentru plecare. Drumul este plin județul Vaslui (aprilie 1917) din toate poziţiile. de peripeţii, căci din Franţa în România Este surprins să le cunoască pe soţia drumul trecea prin Marea Britanie, Marea Nordului, și fi ica lui Buciumeanu, deoarece în Franţa ofi ţerii nu-și Norvegia, Suedia și Rusia. aduc familiile pe front. Este invitat la masă și servit La 3 ianuarie 1917 se îmbarcă cu alţi camarazi la cu bunătăţuri, iar acest lucru repetându-se îi naște Calais, debarcă la Dover și ajunge la Londra, apoi la întrebarea: cum de unii au atât de mult, iar alţii mor de Newcastle. Pleacă de pe ţărmul britanic și debarcă foame? Într-o zi colonelul este nemulţumit de prepararea la Bergen, înnoptează la Christiana (Oslo), apoi la unui dejun și merge la bucătărie să-și exprime criticile. Se Stockholm, de unde trece în Finlanda, teritoriu rus. pare că a și lovit pe unul dintre vinovaţi4, ceea ce provoacă La trecerea în Imperiul Ţarist, grănicerii se amuză contrarierea invitatului, care nu admitea ca un superior de destinaţia ofi ţerilor francezi: Au pretenţia să ajungă să lovească un inferior. document 2018 2 (80) 53 studii/documente Îl cataloghează un bătrân cu ochelari de cal5, crede că s-a cele constatate aici11. Are o discuţie cu șeful de stat-major ascuns în timpul luptelor, dar pe timp de pace e dur cu al diviziei, ocazie cu care afl ă lucruri interesante, inclusiv subalternii. Face o comparaţie cu situaţia din Franţa, unde că subiectul criticilor sale nu e nici pe departe vreun caracter a văzut specimene identice, dar acolo nu avea posibilitatea distins12. să atragă atenţia cuiva. În România, dimpotrivă, avea La începutul lunii martie 1917, se primește știrea libertatea și chiar încurajarea de a semnala asemenea unei victorii britanice pe Frontul de Vest care, însă, nu cazuri și mentalităţi. Buciumeanu nu se arată interesat pare a-i impresiona pe români. Nici comandantul nu se de instrucţie sau exerciţii cu noul armament. În relaţiile entuziasmează, ceea ce-l face pe memorialist să noteze: dintre cei doi mi-a făcut impresia unei fi inţe lipsite de Bătrânul hodorogit n-are nicio idee despre război13. voinţă6, ceea ce reprezenta un avantaj pentru libertatea Buciumeanu, locţiitorul său și Fontaine merg într-o de mișcare a ofi ţerului francez. inspecţie prin cantonamente, iar la orice nemulţumire O inspecţie de la statul major al Diviziei 15 Infanterie românii își revărsau cu toţii mânia pe sergenţi, caporali (12 februarie 1917) constată lipsa curăţeniei la regiment și soldaţi, lovindu-i în faţă cu bastonul ori cu pumnul14. și Fontaine se întreabă ce scuze va invoca Buciumeanu, Evident, așa ceva nu putea fi conceput în armata franceză, pe care toţi ofi ţerii săi îl consideră unde cei care ar fi procedat în un incapabil7. A doua zi cei doi acest mod ar fi fost sfâșiaţi15 de merg la poligon pentru a asista soldaţi. Desigur, lipsurile erau la exerciţii cu noul armament. reale, dar modul de semnalare Cum mersul pe jos, prin zăpadă, jalnic, mai ales când managerul era difi cil, francezul îi împrumută era un nătărău care nu ia nicio comandantului bastonul său. decizie16. Fatală greșeală! Ajung la o casă Francezul se agită, vrea să unde se afl ă postul de poliţie, iar schimbe mentalităţi și obiceiuri, garda iese și se aliniază. Fără un dar totul este blocat de același motiv clar sau vizibil colonelul personaj considerat o masă atonă s-a enervat și cu vârful de fi er al și amorfă17. În fi ne, vine un ofi ţer bastonului meu pe care se sprijinise de la statul major al diviziei care până atunci, a început să-i lovească discută cu Fontaine cu privire peste faţă pe caporal și pe sergent, la rapoartele sale confi denţiale. care stăteau drepţi, nemișcaţi, în Acesta insistă pe teza sa, cu faţa lui. (…) Auzeam lovitura speranţa să scap de boșorog18, bastonului pe dinţii și maxilarele dorinţă manifestată și de ofi ţerii bieţilor oameni. Fierbeam în mine! regimentului. Francezul merge Culmea era că îi lovea cu un obiect după câteva zile la divizie care-mi aparţinea; mă simţeam pentru a-și ridica solda, ocazie responsabil pentru netrebniciile lui8. cu care vorbește cu diferiţi ofi ţeri Indignat la culme, francezul Fontaine este purtat pe brațe de militarii români superiori români și conaţionali își propune să semnaleze acest din Regimentul 63/79 Infanterie despre situaţia din unitate. Este caz superiorilor. Peste câteva zile se indignează din nou optimist după ce afl ă că am obţinut aproape certitudinea că și speră că, odată cu întinerirea cadrelor militare române, vom scăpa de colonel19. Confi rmarea vine de la comandantul Buciumeanu trebuie incontestabil să facă parte dintre primii Diviziei 15 Infanterie, colonelul Paul Anghelescu, care îi îndepărtaţi și voi avea grijă de asta!9. destăinuie că are intenţia de a-l „debarca” pe colonelul meu20. Suspectează că masa comandantului, la care este Primul rezultat se vede la 18 martie 1917, când la invitat zi de zi, dar la care nu contribuie cu niciun regiment se primește un ordin cu mutări de ofi ţeri, ceea leu, utilizează fondurile regimentului în moduri cel ce provoacă bulversarea comandantului. Acesta a fost puţin dubioase. Devine mai puţin amabil și, la cina consternat, nu mai vorbește, nu mai mănâncă21, în timp din 16 februarie 1917, l-am bruftuluit pe colonel așa cum ce soţia îi ridica moralul și îi insufl a spiritul de acţiune. plănuisem. Dat fi ind că, în pofi da aerelor sale de bătrân Prima reacţie e să meargă la divizie pentru a protesta la ramolit, este mai curând irascibil, a început să se înfurie. mutările de ofi ţeri, dar la plecare lasă impresia de câine (…) L-am luat de sus, iar până la urmă totul s-a aranjat bătut care speră să nu ajungă la destinaţie. Ofi ţerul spre mulţumirea mea10. Misiunii Militare Franceze analizează situaţia și constată Altă disensiune este problema corespondenţei: că este ușor de prevăzut, dacă ajungem cumva cu el pe front, Fontaine nu arată ce primește de la divizie și consideră în ce măsură se va comporta ca o zdreanţă, ca o cârpă, încă că, din contră, Buciumeanu ar trebui să-i arate lui de la primele obuze22. documentele, ca unul trimis să controleze ordinele Va mai trece o lună până când, deși bolnav, afl ă superioare. Deși este tratat regește, nu ezită să trimită vești bune, adică i s-a venit de hac colonelului sau cel superiorilor francezi un raport oarecum mai sever despre puţin regimentul s-a descotorosit de el23. Abia la începutul

54 2 (80) 2018 document studii/documente lunii mai 1917, când revine la unitate, este informat nu trântește ușa, că Buciumeanu și alţi doi colonei au fost puși în dar numai fiindcă disponibilitate și crede că plângerile și cererile mele au postul de comandă avut efect24. nu are ușă36. Al doilea personaj luat în vizor este locotenent- În aceeași seară colonelul Haralambie Milcu, noul comandant al cei doi își remediază Regimentului 63/79 Infanterie, care este prezentat la relaţia și merg să 10 iunie 1917. Prima impresie: este un bărbat încă în asiste la distribuirea puterea vârstei, de înălţime medie, cu faţa rotundă, solid hranei în linia întâi. și chiar un pic de burtă25. Fontaine se prezintă, însă are Dar, la un moment impresia că primirea sa a fost mai degrabă rece și distantă. dat, Milcu începe Milcu nu vorbește limba franceză și lasă impresia că nu să ţipe în stânga și este prea dornic să mă folosească26. dreapta. Neputând După câteva zile, la fi nalul unor manevre și exerciţii, distinge gradaţii în francezul merge la comandant să-i raporteze rezultatul. Mă obscuritate, îi strigă; primește cu aceeași răceală și-mi răspunde pur și simplu că nu iar când compar în are nevoie de serviciile mele și că mă pot duce acasă27, notează faţa lui, începe să-i acesta rezultatul. Se revăd pe câmpul de instrucţie, schimbă lovească!... Păi nu amabilităţi, iar Milcu catadicsește să-mi vorbească puţin28. a meritat să fac să Reticenţa putea fi și din cauza expulzării predecesorului, fi e concediată bruta în care Fontaine se considera marele artizan29. Totuși, aceea hodorogită colonelul era apreciat pentru că se dovedea energic și se de Buciumeanu implica în procesul de instrucţie al soldaţilor. pentru ca succesorul Atmosfera se schimbă atunci când se anunţă inspecţia său să reînceapă – generalului Ion Istrate, comandantul Corpului 5 Armată, și cu circumstanţa Generalul Paul Anghelescu, comandantul și toată lumea începe să se agite. Milcu este la fel de puţin agravantă că ne Diviziei 15 Infanterie, urmărind un tir de mortiere expansiv cu mine30, ascultă distrat ce i se spune și oferă afl ăm pe câmpul de răspunsuri evazive. La inspecţie, francezul îl abordează pe luptă – aceleași isprăvi! Părea totuși mai capabil acesta de colonelul Toma Dumitrescu, șef de stat-major al Diviziei acum. Manifesta mai multă energie. Dar dacă-și folosește 15 Infanterie, căruia îi rezum tot ce nu merge31, iar acesta forţa ca să-și brutalizeze soldaţii… la ce bun?37. Intervine pare interesat în remedierea defi cienţelor. și mediază nemulţumirea prin atragerea atenţiei că Comandantul nu mai este menţionat până la fi nalul inamicul poate bombarda zona. În fi nal, după încă o lunii august 1917, când unitatea se afl ă în prima linie scenă de vacarm și harababură prestată la un alt batalion a frontului de la Mărășești, în zona satului Rateșul lui se decretează înapoierea cât mai grabnic38. Ultima notare a Haret. Pe drumul către locul de amplasament unii se colonelului Milcu este la 21 septembrie 1917, atunci când mută fără să anunţe, iar alţii se rătăcesc. Milcu și statul Fontaine îl simte că se teme un pic39 de un confl ict cu el, său major petrec noaptea într-o casă părăsită, iar a doua așa că alege să-l ignore. Astfel, românul stă în biroul lui, zi dimineaţa se îndreaptă spre șoseaua Mărășești – Adjud. în mijlocul statului major și al hârtiilor, pe când francezul Drumul era drept și îl parcurseseră în sens invers în ziua se afl ă pe teren și între oameni. precedentă, dar la o răscruce colonelul care ţine la onoarea Colonelul Sachelarie, comandantul Brigăzii 29 de a servi drept ghid pretinde că nu are nevoie de sfaturile Infanterie, este un alt personaj creionat de Fontaine, nimănui32 și face la dreapta, în pofi da sfaturilor de la care pare să se fi născut și să fi crescut în cazărmi40. Se subalterni. În fi nal își dă seama că a greșit drumul și se comportă ca un aghiotant, dar nu are fi neţea acestora. resemnează să se reîntoarcă. Nu știe limba franceză, se simte inferior (suportă greu) La 29 august 1917, Divizia 15 Infanterie primește și încearcă să compenseze prin… ridicatul vocii. Se ordin să contraatace într-un simulacru de atac33. Fontaine consideră întruchiparea știinţei militare41, așa încât la și Milcu merg în inspecţie în linia întâi, în care cel de-al instrucţie face critici nejustifi cate, ordine absurde, după care doilea gâfâie și-și șterge fruntea din când în când34. Un obuz părăsește zona înainte de a le vedea transpuse în practică. inamic îl face să se adăpostească într-o nișă de pământ și Noroc că generalul Anghelescu, comandantul diviziei, rămâne nemișcat, îngrijorat că el este ţinta artileriei. După revocă o parte din ordinele colonelului și instrucţia își efortul de urcare și coborâre ajunge, în fi ne, în liniile urmează cursul normal. Batalionului 2 și se repede la comandant: Aţi auzit? Ne-au La jumătatea lunii iunie 1917, Sachelarie vizitează bombardat nemţii. Aveţi niște ţuică? Daţi-mi o dușcă!35. câteva companii din Regimentul 63/79 Infanterie, nu Revenit la postul său, Milcu preia ordinele redactate de s-a ocupat decât de fl eacuri42 și a ţipat din toţi rărunchii francez și le distribuie exact așa, fără traducerea în limba la subalterni. română. Apoi, la alte sugestii se împotrivește și discuţia În iulie 1917, la finalul unor manevre cu toate degenerează până la plecarea furioasă a lui Fontaine, care regimentele diviziei, s-a organizat o defi lare. Colonelul document 2018 2 (80) 55 studii/documente Sachelarie se afl ă în fruntea brigăzii sale, foarte mândru, în jos lasă un gust foarte ţanţoș, luând pe cât posibil atitudinea marionetei amar celor din mecanice a pasului de paradă german43. În timpul defi lării afară care sunt doar are nefericita idee să se întoarcă pentru a vedea dacă simpli martori la unităţile îl urmează, dar când revine se împiedică de sabie evenimente. Toţi și cade cât e de lung în iarbă44. Bineînţeles, incidentul îi sunt lingușitori, amuză pe ofi ţerii francezi, care cunoșteau că acesta se uită ni s-a spus, și așa strâmb45 la Misiunea Militară venită de la Paris. trebuie să fie ca În octombrie 1917, Fontaine primește numirea ca să reușească57, a ofi ţer atașat la brigada colonelului Sachelarie, care m-a notat Fontaine. copleșit cu cuvinte de bun-venit, exprimându-și bucuria că A exemplificat mă are lângă el46. Francezul are dubii cu privire la această cu un caz, în care amabilitate și nu se înșeală. În perioada următoare este, Anghelescu l-a constant, evitat, iar când se întâlnesc discută amical tot primit pe principele felul de banalităţi. Atât de multe încât memorialistul Carol și, ca să-l Fontaine pe fr ontul de la Mărășești (octombrie 1917) alege să-l ignore și, evident, să-l mai menţioneze în fl ateze, ia de pe masă jurnalul său. propria-i farfurie, toarnă apă în ea și o așează jos ca să-i dea Personajul cel mai interesant este, de departe, Paul să bea câinelui Alteţei Sale58. În antiteză, ofi ţerii din statul Anghelescu47, comandantul Diviziei 15 Infanterie, un major al diviziei sunt jigniţi într-o anume mârlănie. De bărbat cu înfăţișare simpatică48, dar și fl oare rafi nată a pildă, vinul servit generalului la masă este bun, pe când saloanelor, a eleganţelor și curţilor49, pe care îl cunoaște la al ofi ţerilor este oţetit; el și-a adus soţia pe front, dar a 27 februarie 1917. interzis subalternilor să facă la fel. La 11 martie 1917, ofiţerii francezi detașaţi la După ce armata română este obligată să încheie Divizia 15 Infanterie sunt invitaţi la ceai de colonelul armistiţiu cu Puterile Centrale, generalul, care n-a Anghelescu. Ceaiul a fost servit de soţia comandantului îndrăznit niciodată să vină în tranșee, și-a descoperit și alte soţii de ofi ţeri superiori, toate foarte elegante50. vocaţia de luptător. A anunţat ţanţoș la popotă, tare și După delicatese a urmat un expozeu de talente la diferite răspicat ca să-l audă toată lumea: „Ei bine, eu am să mă duc instrumente, iar Anghelescu însuși a cântat la vioară, în tranșee”59. Evident, faptul s-a petrecut în compania fi ind aplaudat pentru prestaţie. Cina din 12 martie 1917 unui fotograf, care l-a imortalizat în toate poziţiile se servește la colonel Buciumeanu, cu Paul Anghelescu combatante posibile. invitat de onoare. Deși apreciat pentru că este un bărbat La slujba de Crăciun (25 decembrie 1917) Fontaine foarte distins, de altfel un obișnuit al Palatului și aghiotant admiră glasul de bas al preotului, fost actor și cu o solidă regal51, acesta își dă arama pe faţă. Observă sticla de ţuică reputaţie de amator al divinei sticle, de desfrânat și chiar de pregătită pentru a fi adusă pe masă, numără comesenii pungaș60. Numele regelui și al familiei regale, al armatei și (cam mulţi) și îi spune doamnei Buciumeanu: Ascundeţi ţării sunt des menţionate în gura preotului, dar francezul asta repede. Nu merită să ne serviţi aperitiv. Puneţi sticla constată că religia se înclină, într-un mod prea slugarnic bine și mi-o veţi da la plecare52. după gustul meu, în faţa puterii politice… și militare61. La La 18 aprilie 1917, în localitatea Grajduri, unde se fi nalul slujbei omul bisericii se înclină la propriu în faţa afl ă sediul diviziei, Fontaine este chemat și întâmpinat generalului și soţiei sale cu formula Să trăiţi, domnule de colonel cu efuziune, mă pune să iau loc și mă copleșește de general! Generalul îl eclipsează pe Dumnezeu!62, a scris politeţe și amabilităţi53. Afl ă de la comandantul Drouillard, maliţios Fontaine. șeful său ierarhic, că Anghelescu este foarte bine văzut la Dar nu numai românii sunt încondeiaţi de memorialist, Curte, unde și-a făcut toată cariera și se bucură de favoarea ci și conaţionalii săi. La fi nalul lunii ianuarie 1917, când reginei Maria54. este trimis la Corpul 5 Armată, afl at la Vaslui, nu găsește Bunăvoinţa comandantului de divizie se face simţită niciun comandant la care să se prezinte. Generalul Istrate și la 24 mai 1917, când îi spune că a solicitat principelui se afla într-o inspecţie, iar locotenent-colonelul de moștenitor Carol o decoraţie pentru el. Propunerea Roincé, superiorul său, s-a auzit de el, se știe că trebuie să îl miră pe francez: Decorat fără măcar să fi văzut focul vină, dar nu e deloc sigur că va fi văzut foarte curând. Astfel aici!55. Realitatea era că francezii Fontaine și Blanc se că, până acum, pentru mine șefi i strălucesc prin absenţă63. implicau cel mai mult în instrucţia militarilor români, Următorul șef e comandantul Drouillard, atașat la fi ind consideraţi serioși, dar și cei mai șic ofi ţeri ai diviziei, Divizia 15 Infanterie, caracterizat a fi regalist și leneș. potrivit unor indiscreţii. Acesta are ca unică activitate să însoţească statul major al La începutul lunii iunie 1917, Anghelescu, proaspăt diviziei la picnicuri câmpenești organizate – sub pretextul avansat la gradul de general de brigadă, își arborează unor inspecţii – în prezenţa soţiilor acestor domni, se cufundă triumfal epoleţii noi-nouţi56. Dar dincolo de strălucirea tot mai mult în neurastenie. Bombăne împotriva tuturor, epoleţilor se afl ă o altă lume, cu alte obiceiuri, unele susţine că nu se poate scoate nimic bun din armata română și provenite încă din epoca fanarioţilor. Perpetuarea de sus că, dezgustat de tot și toţi, nu se mai implică deloc. În realitate

56 2 (80) 2018 document studii/documente nu este câtuși de puţin califi cat să-i acuze pe români de lene; existente în privinţa instrucţiei, constant întreruptă, cu ar putea să le vândă dintr-a lui64. tot felul de pretexte, de câte un șef român. Foarte calm, La începutul lunii mai 1917, are un confl ict deschis îmi răspunde că greșesc dacă pun lucrurile astea la inimă și cu Anghelescu, reproșându-i că divizia nu este pregătită că trebuie să-l iau pe el drept model: „să nu-mi mai pese de pentru luptă, iar acesta a părăsit ostentativ masa. Asta nimic”, este recomandarea superiorului. Regimentul 63/79 nu-l împiedică pe comandant să aibă și accese de bună Infanterie este detașat la Divizia 11 Infanterie (comandant dispoziţie. Într-o zi, împreună cu ofi ţerii francezi din general Ernest Broșteanu – n.n.), ocazie cu care Fontaine subordine, a început să asmută câinii răi ca să-i facă să îl cunoaște pe Philippart, noul șef, care este „simpatic, fără latre, alergă după porci, îmbătă o găină și, pe urmă, un viţel nimic din morga ofi ţerilor superiori activi faţă de subalternii obligându-l să bea ţuică, legă apoi un clopoţel de grumazul lor rezerviști, foarte simplu, foarte deschis67. unui câine și după aceea de-al unui viţel beat… și pe urmă În raport cu el, Drouillard, care nu-i poate suferi din ce de gâtul ţărăncii, proprietăreasa lui, care asistase râzând la în ce mai mult pe români și critică tot68, s-a dovedit morocănos aceste pozne65. și bombănitor, în afara crizelor lui de exuberanţă destul de Aceeași stare de spirit – dezgustat și acru66 – o are vulgară69. În ansamblu, cea mai nefericită situaţie o aveau și la fi nalul lunii iunie 1917, când îi împărtășește lui ofi ţerii francezi detașaţi la comandamentul Armatei 2 Fontaine o listă interminabilă de nemulţumiri personale române (comandant general Alexandru Averescu – n.n.), și profesionale. Peste o lună, ofi ţerul de la Regimentul deoarece nu li se arată instrucţiunile ofi ciale, iar uneori li se 63/79 Infanterie îl vizitează ca să-i prezinte problemele întâmplă chiar să fi e acuzaţi de spionaj70. (va urma) Portraits, Menu and Manners in the First World War (1916-1918), seen by a French Offi cer (I) Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. Abstract: Among the members of the French Military Mission that arrived in Romania, in October 1916, was the young offi cer Marcel Fontaine. Th e veteran of the battles from Marna, Artois and Verdun will come into contact with a reality other than the one he was accustomed to, making a radiography of the realities of the in the pages of his diary, as well as inedited and colorful portraits of the offi cers with whom he collaborated. Keywords: Marcel Fontaine, French Military Mission, Buciumeanu, Milcu, Sachelarie, Anghelescu

NOTE

1 Universitatea Bucureşti. 37 Ibidem. 2 Marcel Fontaine, Jurnal de Război. Misiune în România noiembrie 1916- 38 Ibidem, p. 225. aprilie 1918 (traducere de Micaela Ghiţescu, cuvânt înainte de Alain Legoux, 39 Ibidem, p. 242. introducere de Daniel Cain), Editura Humanitas, Bucureşti, 2016, p. 37. 40 Ibidem, p. 143. 3 Ibidem. 41 Ibidem, p. 144. 4 Ibidem, p. 64. 42 Ibidem, p. 147. 5 Ibidem, p. 66. 43 Ibidem, p. 167. 6 Ibidem, p. 67. 44 Ibidem. 7 Ibidem, p. 75. 45 Ibidem. 8 Ibidem, pp. 75-76. 46 Ibidem, p. 252. 9 Ibidem, p. 79. 47 General Paul Anghelescu/Angelescu (n. 10 octombrie 1872, Iaşi – d. 4 10 Ibidem, p. 80. februarie 1949, Bucureşti) a absolvit Şcoala Militară de Ofi ţeri de Artilerie 11 Ibidem. (1890-1892) şi Şcoala Superioară de Război (1901-1903), a comandat Divizia 12 Ibidem, p. 82. 8 Infanterie (1916) şi Divizia 15 Infanterie (1917). A fost numit ministru de 13 Ibidem, p. 91. Război (1927-1928 şi 1934-1937) şi ministru de Stat (1933, 1934-1936). 14 Ibidem, p. 92. 48 Marcel Fontaine, Jurnal de Război…, f. 89. 15 Ibidem. 49 Ibidem, p. 143. 16 Ibidem, p. 93. 50 Ibidem, p. 96. 17 Ibidem. 51 Ibidem. 18 Ibidem, p. 95. 52 Ibidem, p. 97. 19 Ibidem. 53 Ibidem, p. 113. 20 Ibidem, p. 96. 54 Ibidem. 21 Ibidem, p. 99. 55 Ibidem, p. 136. 22 Ibidem, p. 100. 56 Ibidem, p. 144. 23 Ibidem, p. 111. 57 Ibidem, p. 182. 24 Ibidem, p. 121. 58 Ibidem, p. 282. 25 Ibidem, p. 145. 59 Ibidem, p. 314. 26 Ibidem, p. 148. 60 Ibidem, p. 322. 27 Ibidem, p. 149. 61 Ibidem, p. 323. 28 Ibidem, p. 153. 62 Ibidem, p. 324. 29 Ibidem. 63 Ibidem, p. 58. 30 Ibidem, p. 157. 64 Ibidem, p. 148. 31 Ibidem. 65 Ibidem, p. 122. 32 Ibidem, p. 211. 66 Ibidem, p. 157. 33 Ibidem, p. 221. 67 Ibidem, p. 204. 34 Ibidem, p. 222. 68 Ibidem, p. 121. 35 Ibidem, p. 223. 69 Ibidem, p. 204. 36 Ibidem, p. 224. 70 Ibidem, p. 261.

document 2018 2 (80) 57 studii/documente STĂRI DE SPIRIT ŞI EXTREMISM ÎN BASARABIA ŞI TRANSILVANIA DUPĂ REALIZAREA ROMÂNIEI ÎNTREGITE*

Dr. Cătălin FUDULU1

rezenta cercetare a analizat stările de spirit pe toţi grănicerii români izolaţi de pe malul Nistrului, pe o și acţiunile extremiste din Basarabia și parte dintre militarii din subunităţile cantonate în sate, iar Transilvania numai la nivelul anului 1919, în pe alţii i-au luat prizonieri6. Printre victime s-a numărat și P 7 lumina unor documente existente în fondurile Arhivelor generalul Stan Poetaș (1870-1919) , comandantul Brigăzii Militare Naţionale Române și în cele ale Serviciului 21 Infanterie, omorât, la 21 ianuarie 1919, de banda lui Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. G.I. Bărbuţă, pe când se îndrepta, împreună cu doi soldaţi, Dincolo de bucuria Întregirii României, atât în spre localitatea Unguri, pentru a inspecta trupa8. Basarabia, cât și în Transilvania au existat stări de spirit Corpul neînsufl eţit al generalului Stan Poetaș a fost negative, generate de atitudinea funcţionarilor, vechi și înhumat în Cimitirul eroilor din Soroca9, situat în cadrul noi, din administraţie, dar și de existenţa unor curente cimitirului civil. În memoria sa, românii din Soroca, cu extremiste. Astfel, iniţiativa ruperii Basarabiei a existat sprijinul sculptorului George Dimitriu, au dezvelit un atât în viziunea ofi ţerilor ruși din Armata Albă2 care monument din bronz, în Piaţa Unirii, la 30 octombrie luptau împotriva bolșevicilor, a bolșevicilor însăși, cât și 1921, „ca un gest de recunoștinţă pentru acest nemuritor a unor comitete/organizaţii înfi inţate în acest scop de erou al neamului”10. persoane civile, care au considerat că lupta armată avea Bolșevicii au ocupat Hotinul la 24 ianuarie 1919, să fi e soluţia cea mai fi abilă. În Transilvania, populaţia trecând la „cruzimi asupra funcţionarilor și soldaţilor de naţionalitate ungară spera că Tratatul de pace de la români; șeful Siguranţei române din Hotin a fost ucis Paris nu avea să valideze actul de la 1 decembrie 1918, și aruncat în puţul fortăreţei din Hotin. De-a lungul militând pentru realizarea unei Ungarii milenare, în Nistrului, de la Atachi la Hotin, victimele masacrelor graniţele existente înainte de începerea Marelui Război. oferă privirilor îngrozite un spectacol de viziune dantescă. Dacă în Basarabia, bolșevicii s-au limitat la atacuri Cadavre de soldaţi români atârnă spânzuraţi de crengi în dreapta Nistrului, propunându-și să intervină militar de copaci sau de stâlpi de telegraf. Zăpada a nins pe ele pentru a-și ajuta fraţii ideologici din vestul României, după și le-a transformat în fantome albe. Numai în faţă dârele ce militarii unguri au atacat statul român, în aprilie 1919, de sânge, scurse din gurile din care limba a fost tăiată, reprezentanţi sistemului roșu de la Budapesta au apelat la zugrăvesc bărbi roșii pe piepturile albe”11. argumentele militare înaintea semnării tratatului de pace. Din cauză că mulţi civili au luptat în tabăra bolșevicilor În Basarabia, primele incidente armate generate – fi ind obligaţi de aceștia – de bolșevici, la începutul anului 1919, au avut loc în generalul Mihail Schina sectorul Hotin, când au fost înregistrate mai multe (1867-1945), comandantul diversiuni, bazate pe teroare și crimă3. Apoi, bandele Diviziei 1 Cavalerie, a bolșevice, compuse din maximum 5.000 de pușcași, cerut moldovenilor și 3.000 de călăreţi și 10 tunuri4 rușilor din zona Hotin să s-au infiltrat în dreapta fi e „creștini și buni români, Nistrului, în noaptea de 19/ de orice naţionalitate aţi 20 ianuarie 1919, iniţiind fi , căci ţară mai dulce, mai acţiuni militare la Hotin și blândă și mai ocrotitoare Soroca, în nordul Basarabiei5. ca ţara românească nu Bolșevicii au trecut Prutul, există pe pământ”12. În pe gheaţă, la Atachi (nord pofi da apelului generalului de Hotin) și la Ocniţa (est Schina, bolșevicii au luptat de Soroca), fiind conduși de cu o ferocitate crescută, Macevski și de G.I. Bărbuţă. ofiţerul menţionat Generalul Stan Poetaş După ocuparea localităţilor ordonând că armata Colonelul Victor Tomoroveanu (Fototeca Muzeului Militar Ocniţa, Sicureni, Atachi și română să treacă la (Fototeca Muzeului Militar Naţional Naţional „Regele Ferdinand I”) Unguri, bolșevicii i-au omorât „încercuirea fi ecărui sat, a „Regele Ferdinand I”)

58 2 (80) 2018 document studii/documente bandelor bolșevice și a locuitorilor răzvrătiţi, mergând cu Referitor la incidentul de la Moghilev, agentul 101 repesaliile, cu distrugerea satului prin ardere, dacă pentru a raportat că bolșevicii intenţionau să treacă Nistrul cu a doua oară s-au răzvrătit contra noastră”13. ajutorul unor poduri, construite din bărci22, la amenajarea În perioada 28 ianuarie-1 februarie 1919, armata cărora urma să lucreze un batalion de pontonieri23. română a eliberat localităţile Năbădăuţii, Noua Suliţă, În cele din urmă, în pofi da măsurilor de precauţie, 126 Cliscăuţi, Maliuţi, Oglizani, Dăncăuţi și Hotin, de bolșevici au trecut Nistrul la Tighina, luând prizonieri fi ind conduse de maiorul Ion și de colonelul Victor 4 militari români, care au predat o casetă de valori cu 10 14 Tomoroveanu , comandantul Regimentului 37 milioane de lei24. Infanterie „Alexandru cel Bun”. Unităţi bolșevice izolate, Una dintre informaţiile privind intervenţia planifi cată care nu s-au retras în stânga Nistrului, au provocat atacuri a Armatei Albe în Basarabia a fost confi rmată iniţial atât izolate până la 18 februarie 191915. Siguranţa Generală, cât și de Marele Cartier General, Luptele din nordul Basarabiei au generat pierderi însă, așa cum se va observa, numai Secţia Informaţii a bolșevicilor de cca 400 de oameni, iar câteva localităţi, Ministerului de Război a verifi cat cazul în profunzime. unde s-a constatat că populaţia a sprijinit inamicul, dedându-se la crime antiromânești, au fost distruse total Astfel, în situaţia ambiguă din Basarabia s-a lansat sau parţial. Armata română a înregistrat la capitolul morţi ipoteza că trupele române au primit un ultimatum de 1 general (Stan Poetaș), 2 ofi ţeri și 148 de soldaţi; au mai a părăsi Basarabia, de la generalul rus Anton Denikin fost răniţi 2 ofi ţeri și 71 de soldaţi, alţi 117 militari fi ind (1872-1947), comandantul șef al armatelor în sudul daţi dispăruţi – s-a considerat că au fost luaţi prizonieri Rusiei, care le-a și mulţumit pentru că „au păzit Basarabia de bolșevici și trecuţi în stânga Nistrului16. Despre de invazia bolșevicilor”. Informarea a fost trimisă de militarii dispăruţi s-a apreciat „că desigur că au fost toţi la Hotin, la 22 septembrie 1919, de șeful Siguranţei, masacraţi. Morţii au fost găsiţi mutilaţi în modul cel Stroescu, în atenţia premierului României și a Marelui mai sălbatic”17. Cartier General25, ca urmare a unor articole publicate în Pentru evitarea unui atac masiv al bolșevicilor în presă26, la 15 și 19 septembrie 191927. Basarabia, în contextul în care aceștia câștigau teren Marele Cartier General a fost informat prin Secţia în zona Odessa, îndreptându-se spre Nistru, generalul Informaţii de așa-zisul ultimatum al lui Denikin de Constantin Prezan (1861-1943) a ordonat Corpurilor către Grupul informaţional al generalului Lupescu28. 4 și 5 armată, la 20 martie 1919, să pregătească „toate Potrivit raportului29 scris al generalului Lupescu, într-o podurile peste Nistru [...] în vederea unei distrugeri cât broșură atribuită generalului Denikin, adusă de un agent mai radicale”. Distrugerea podurilor avea să fi e realizată nenominalizat, Denikin a cerut „ca România să evacueze de Comandamentele armatei române atunci când vor imediat ţinuturile Hotin, Bălţi, Cetatea Albă și Ismail, considera necesar din punct de vedere operativ18. iar restul Basarabiei să fi e supus unui plebiscit”30. Ordinul de distrugere a podurilor s-a fundamentat În completarea informării de la Hotin, I. Negoescu, pe eliminarea posibilităţii unei agresiuni împotriva subinspector general al Siguranţei la Chișinău, a informat României. Din dorinţa de a se evita distrugerea că generalul Denikin a dat trupelor române un ultimatum precipitată a podurilor, Marele Cartier General a de 14 zile pentru a părăsi Basarabia, solicitând Brigăzii solicitat Comandamentului Trupelor în România și din Tighina să confi rme ultimatumul31. Rusia Meridională ca ordinul de distrugere să fi e dat în În contextul în care generalul Denikin a participat la regiunea Tighina – Bugas de către generalul d´Anselme19. un Consiliu militar la Kiev, la 15 septembrie 1919, în care Cunoscând modul de operare al bolșevicilor, s-a discutat despre modul de luptă împotriva bolșevicilor, armata română din Basarabia a intensifi cat măsurile de o serie de refugiaţi din Tighina și Chișinău, dar și din observare, pentru a nu se mai repeta incidente de genul alte orașe din Basarabia, de religie iudaică, au format celui de la Hotin. De aceea, la 13 iunie 1919, din cauză un comitet și s-au prezentat la general, solicitându-i să că a fost văzută o patrulă de cavalerie bolșevică pe malul intervină în Basarabia32. stâng al Nistrului, în dreptul satului Bilza, iar ulterior Generalul Denikin a declinat oferta Comitetului s-a observat în pădurea Mohailovka „un foc mare care a de iniţiativă, precizând că abia după ce va termina durat timp de două ore și în același timp s-a auzit focuri „operaţiunile cu bolșevicii se va adresa României, în mod de mitralieră”, a fost trimis pilotul slt. Dumitrescu, cu un amical, pentru cedarea Basarabiei Imperiului Rusesc și, la LGV, în recunoaștere20. un răspuns negativ din partea guvernului de la București, Pilotul a identifi cat la Moghilev mai multe căruţe vom interveni cu forţa armată pentru a aduce această acoperite cu prelate. Asupra a 10 căruţe care se afl au la provincie din nou în sânul nostru”33. gară a aruncat bombe, 6 dintre acestea pornind, la trap, Atitudinea și afi rmaţiile generalului Denikin s-au pe șoseaua spre Karpovka21. datorat unui comunicat primit de la Misiunea Militară document 2018 2 (80) 59 studii/documente Rusă în România, semnat de colonelul Romanovsky, la folosit frauda, acestea fi ind urmărite de către Siguranţa 14 august 1919, căruia i s-a ordonat ca „până la lămurirea Generală47. chestiunilor privind Basarabia pe cale diplomatică să nu În acest context, profesorul Tverdohlebov a înfi inţat treacă Nistrul”34. „Comitetul pentru salvarea Basarabiei”, susţinând În cele din urmă, informaţia privind ultimatumul de într-un interviu acordat cotidianului „Odeski Novosty” retragere a armatei române din Basarabia nu a putut fi că eliberarea Basarabiei se va realiza cu ajutorul unei confi rmată de Siguranţa Generală, care a catalogat-o, la armate voluntare, considerând teritoriul dintre Prut și 3 octombrie 1919, ca aparţinând rușilor care se ocupau Nistru „o parte integrantă din Rusia unică”, problema cu propaganda antiromânească în Basarabia35, deși șeful acestui spaţiu urmând a fi soluţionată atunci când se va Siguranţei din Reni, E. Bobeica, a fost informat, la realiza „unifi carea Rusiei”48. De altfel, „Comitetul pentru 2 septembrie 1919, că un ofi ţer rus a declarat că armata salvarea Basarabiei” a cerut femeilor din Basarabia, rusă urma să se repatrieze în Rusia, iar în momentul prin intermediul unui articol publicat în ziarul „Jujnoia retragerii va ridica depozitele de armament din România, Slovo”, la 30 septembrie 1919, să formeze „un comitet urmând a le folosi pentru a realipi Basarabia la Rusia36. de dame” pentru a ajuta Divizia 14 Infanterie rusă ca să Referitor la planificata „invazie” bolșevică în scrie „pagini frumoase în viitor și în ziua refacerii marei, Basarabia, la Cabinetul ministrului de război se știa, singurei și neîmpărţitei Rusii”49. încă de la 12 aprilie 1919, că trupele bolșevice afl ate Despre armata de voluntari care avea să lupte pentru dincolo de Nistru aveau intenţia de a ataca Basarabia Basarabia s-a discutat la ședinţa formaţiunii „Una prin trei locuri37, însă numai după curăţarea Ucrainei38. și nedespărţita Rusie”, la Odessa (17-18 septembrie Informaţia a fost confi rmată de Marele Cartier General, 1919)50. În cadrul unui discurs, colonelul Iuchnowsky care a informat Președinţia Consiliului de Miniștri, la a susţinut referitor la Basarabia, în aplauzele audienţei, 19 noiembrie 1919, că ofi ţerii din armata lui Denikin că „românii nu o vor părăsi de bună voie nu rămâne alta susţineau că, după încheierea luptelor din Ucraina, „vor decât a o lua cu forţa și cu arme”51. începe lupta cu România”. Pentru a pune presiune pe Formaţiunea „Una și nedespărţita Rusie” a fost Denikin, Comitetul „Salvarea Basarabiei” i-a înaintat un proclamată organul de ajutor al statului major al dosar privind Basarabia, cerându-i „să hotărască cu o zi armatei voluntare. Prin statutul formaţiunii s-a stabilit înainte salvarea Basarabiei, promisă solemn”39. ca propaganda în Basarabia să se facă numai prin Analizându-se armata bolșevică, implicată în agenţi basarabeni, în mod deschis, „contra românilor și acţiuni militare contra ucrainenilor, s-a constatat, la întreprinderilor lor”, prin proclamaţii în limba română nivelul Ministerului de Război, că aceasta avea în și în limba rusă52; pentru a crește numărul membrilor componenţă cca 90.000 de oameni, fi ind formată din: formaţiunii s-a recomandat agenţilor să îi ajute pe soldaţii trupe bolșevice – cca 2-3 divizii – venite din Rusia; ruși, pentru a fi pregătiţi să lupte în spatele armatelor trupe bolșevice recrutate dintre ucraineni și trupe de române, să facă propagandă printre soldaţii întorși din voluntari basarabeni, care au format batalioanele numite prizonierat și a-i înscrie în organizaţiile locale ale uniunii; „Basarabia” și „Kurina”40. s-a recomandat ca agenţii să aibă relaţii de prietenie cu Referitor la Denikin, la nivelul Ministerului de ofi ţerii români, mai ales cei de stat-major (pentru a se Război se știa că acesta nu avea o situaţie optimă în obţine informaţii) și să comunice populaţiei române că lupta cu bolșevicii. În cazul în care nu ar fi primit sprijiul va fi autonomă, iar străinilor că se vor bucura de toate cazacilor41 de pe Don, bolșevicii ar fi ocupat regiunea drepturile53. Abia la 5 noiembrie 1919, autorităţile până la sud de Don42. române au fost informate de Marele Cartier General Nemizând pe sprijinul cazacilor de la Don, armata lui despre faptul că Uniunea „Una și nedespărţita Rusie” „va Denikin și-a completat efectivele cu unităţi compacte de lupta pentru toate căile pentru recucerirea Basarabiei, armeni43, în contextul în care ţăranii din mai multe zone44 această provincie fi ind absolut necesară pentru viaţa s-au revoltat împotriva acesteia, „din cauza mobilizării și Rusiei”54. a rechiziţiilor forţate”45. Unul dintre motivele invocate de bolșevici pentru Propaganda bolșevică pentru intervenţia militară în ocuparea Basarabiei a fost acela că spaţiul dintre Prut și Basarabia s-a realizat în mod insistent prin intermediul Nistru deţinea un pământ foarte bun55. presei, iar ca urmare a știrilor din presă s-au iniţiat Este posibil ca între „Comitetul pentru salvarea acţiuni pentru a „salva Basarabia (…) de sub jugul Basarabiei” și „Una și nedespărţita Rusie” să fi existat siluitorilor români și aventurierilor”46, înfi inţându-se o discuţii pe această temă, aspect confi rmat de faptul serie de comitete comuniste pe scară largă, inclusiv în că ofi ţerilor ruși care se afl au în Basarabia, „fără nicio Basarabia. Pentru susţinerea fi nanciară a comitetelor s-a ocupaţie”, li s-a comunicat de către „Comitetul pentru

60 2 (80) 2018 document studii/documente salvarea Basarabiei” să provoace tulburări interne în generalului Constantin Prezan, care a cerut trupelor, Basarabia în momentul în care armata rusă va acţiona la 19 ianuarie 1919, să aibă o atitudine binevoitoare contra României56. faţă de populaţia pașnică. Să-i apere avuţia și viaţa și să Dincolo de propaganda antiromânească din procedeze „cu toată asprimea” faţă de răufăcători62. Basarabia57, subinspectorul general al Basarabiei a Din cauza propagandiștilor, la 21 mai 1920, de Ziua informat Siguranţa Generală, la 10 octombrie 1919, Eroilor, când Regele Ferdinand și Regina Maria au despre starea de spirit a populaţiei din Basarabia. Acesta vizitat Chișinăul, autorităţile au realizat o schimbare de a constatat că „majoritatea populaţiei nu nutrește deloc ultimă oră în program, contramandându-se procesiunea sentimente pur românești și vede cu ochi răi unirea la Cimitirul eroilor, iar parastasul a fost organizat în cu Vechiul Regat; caută și organizează chiar nu o Catedrala orașului63. descentralizare, ci o autonomie a Basarabiei pentru a În Transilvania, propaganda ungară a fost constantă putea fi liberi în acţiunile lor, iar nu sub controlul celor pe tot parcursul anului 1919, constatându-se de din Regat”. către agenţii de informaţii că cetăţenii români de Cauza acestei stări de spirit a fost identifi cată în alte naţionalităţi „nu recunosc autorităţile române, ci rândul funcţionarilor din administraţie, atât a celor lucrează în ascuns la refacerea Ungariei în hotarele ei care au fost transferaţi din Vechiul Regat, cât și a celor milenare”64. care au fost preluaţi din vechea administraţie rusă. Ca și în Basarabia, funcţionarii au generat o Astfel, „funcţionarii din Vechiul Regat care au inundat problemă administrativă. „Cei noi nu aveau experienţă, Basarabia, sunt consideraţi o plagă pentru populaţie. necunoscând limba română și având probleme stilistice, Jandarmii și agenţii de percepţie bat și schinguiesc pe în timp ce funcţionarii regimului vechi sunt agenţii locuitori pentru lucru de nimic; așa de exemplu: dacă vine guvernului ungar, care sunt pregătiţi cu trup și sufl et la un locuitor spre a-i cere plata de 300 lei și acesta are pentru o administraţie ungurească și nicidecum pentru în casă suma, îi cere să-l îngăduie 2-3 zile, până va vinde cea românească”65. o vită sau altceva, perceptorul vine peste o săptămână și Populaţia de naţionalitate ungară s-a înscris în pe lângă datoria de 300 lei îi ia și amendă 200 lei, că n-a societăţile „Ebredő magyrok” și „Területi épséget védő plătit la timp dările. Administratorul fi nanciar din Bălţi liga”, cu scopul refacerii Ungariei în graniţele anterioare când vine cineva să-i facă reclamaţie îi dă afară, în loc Primului Război Mondial66. De asemenea, „sașii să-i asculte plângerea”58. sunt foarte nemulţumiţi din cauza reformei agrare, Referitor la funcţionarii basarabeni care au fost instalaţi neputându-se împăca cu ideea, ca pământul lor să fi e de autorităţile române, aceștia au fost catalogaţi ca fi ind dat valahilor, și, astfel, se mângâie cu speranţa că pacea foști membri ai bolșevicilor, scopul lor fi ind acela „de a face aceasta nu va fi admisibilă, și astfel nici România Mare neajunsuri funcţionarilor din Regat, pentru ca aceștia să nu se va înfăptui”67. plece sau să fi e daţi afară și odată rămași singuri să se pună În judeţele Ciuc, Odorhei și Trei Scaune, unde în capul bandelor de bolșevici, să taie și să spânzure”59. populaţia a fost majoritar ungurească, aceasta nu s-a Pentru corelarea proporţiei dintre funcţionarii obișnuit cu administraţia românească, iar „funcţionarii basarabeni și cei veniţi din alte regiuni ale României, unguri, care au fost și sub stăpânirea ungurească, dintre s-a înfi inţat o comise, în martie 1919, pe lângă Serviciul care o parte sunt în slujba statului român, prin rezistenţa Administraţiei Centrale al Directoratului de Interne al pasivă și dispreţul care îl arată faţă de tot ce e românesc, Basarabiei, cu scopul elaborării unui proiect de organizare dau exemplu poporului cum să se poarte și ei”68. a funcţionarilor60. Astfel, s-a constatat că exista o tendinţă Nemulţumirile populaţiei au crescut din cauza de marginalizare a funcţionarilor locali (mulţi proveneau preţurilor maximale69, a dispariţiei produselor de pe piaţă din vechiul regim rus, fi ind ostili noii administraţii), (petrolul nu se găsea la vânzare, însă dacă un ţăran oferea considerată ca necesară, în condiţiile românizării 30 de ouă pentru un litru de petrol putea să primească aparatului administrativ. Astfel, Comisiile de recrutare a orice cantitate dorea70), cumpărătorii fi ind lăsaţi la voia funcţionarilor au primit precizări, încă din 24 iulie 1918, speculanţilor71. să acorde prioritate la recrutare funcţionarilor basarabeni, Iniţial, în anul 1919, ungurii au insistat ca Transilvania apoi ardelenilor și bucovinenilor. Funcţionarii recrutaţi să fi e păstrată în componenţa Ungariei prin realizarea aveau statutul de stagiar, fi ind confi rmaţi în post dacă, unei Ungarii în graniţele existente în anul 1914. În acest după șase luni de stagiu, promovau un examen de evaluare scop, un ofi ţer ungur s-a prezentat la Biroul de Informaţii a cunoștinţelor profesionale și a celor de limba română61. al armatei române, susţinând că maghiarii, după ce au În schimb, atitudinea armatei române faţă de populaţia respins realizarea unei uniuni cu Serbia „găsesc naturală civilă din Basarabia a fost determinată de ordinul numai o uniune cu România”72. document 2018 2 (80) 61 studii/documente O a doua militar după ce vizită a ofi ţerului bolșevicii unguri ungur la Biroul au trecut linia român de de demarcaţie Informaţii a fost și au înaintat înregistrată la în Transilvania. 27 septembrie Secţia Operaţii 1919, acesta a Marelui cerând să se Cartier General evite întârzierile a realizat, la în realizarea 27 aprilie 1919, uniunii. În scopul un rezumat al celor prezentate, operaţiunilor ofiţerul ungur militare din a relatat despre Transilvania, modul de potrivit căruia, acţiune din Artilerişti români trecând peste podul budapestan „Frantz Josepf“ după mai multe (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) punct de vedere zile în care diplomatic și militar: „în Ungaria s-a format un curent „bande și trupe regulate ungare atacau posturile noastre pentru uniune, mai ales printre ofi ţeri, care și-au dat acoperite din Transilvania“, ungurii au trecut linia de seama de situaţia Ungariei. Încercările lor sunt însă demarcaţie între Ilba și Cicăldău, la 15 aprilie 1919, timide, fi indcă guvernul Frederich este contra acestei „atacând prin surprindere posturile noastre acoperite” și idei. Colonelul Darmandy, un ofi ţer capabil și care are ocupând Dealul Pietrișului. În consecinţă, trupele române trecere printre ofi ţeri, guvernează curentul și acum a din Transilvania au primit ordinul de a ataca pe tot frontul atras de partea mișcării pe amiralul Horty73; acesta are „pentru a ridica inamicului putinţa de a mai fi agresiv”78. forţa armată (garda albă) la dispoziţie și este înconjurat Propaganda ungară privind ostilitatea locuitorilor din de oameni politici, gata să formeze un guvern pentru Transilvania, în special a secuilor, la adresa României a mișcare; așteaptă numai asentimentul României, ca să fost continuată de către unguri și după ce armata română dea orice probe de bună credinţă”74. a ajuns la Budapesta79. Una dintre informaţii s-a referit În pofi da bunei credinţe invocate de ofi ţerul ungur, în la faptul că unităţi de secui din Transilvania au luptat aceeași lună, Comandamentul Trupelor din Transilvania a în cadrul armatei ungare împotriva armatei române. înregistrat omorârea sublocotenentului (r) Negoiţă Nicolae Pentru verifi carea acestui aspect s-au solicitat detalii la din Regimentul 7 Vânători, din Grupul generalului Comandamentul Suprem al Trupelor Naţionale Ungare, Moșoiu, de către doi civili unguri, lângă o pădure din care i-a răspuns generalului Soas, șeful de stat-major Györ75, evenimentul fi ind consemnat într-un Raport al Comisiei Militare Interaliate80. Potrivit informării operativ76 la nivelul Comandamentului. Sublocotenentul primite de la Comandamentul ungar, „unităţile de secui fusese trimis de conducerea regimentului la trenul proveneau din tot teritoriul roșu, mai ales din Budapesta regimentar, situat în staţia Szt. Janos (la 5 km est de Györ). și în mică parte din oameni cu adevărat secui originali”. În drumul său, ofi ţerul s-a întâlnit cu civilii Cserny Antal Unităţile de secui nu au vrut să lupte pentru bolșevicii și Szarkaszi Ioszeg, întrebându-i în ce direcţie trebuie unguri și nici împotriva trupelor române, fi ind declarate să meargă pentru a ajunge la staţia Szt. Janos. Civilii suspecte și internate „în regiunea de peste Dunăre”. l-au omorât pe ofi ţerul român, însușindu-și banii și alte Comandamentul Suprem Ungar a identifi cat unităţile bunuri pe care le avea asupra sa. Deși știau adevărul despre de secui în locul în care au fost internate, desfi inţând omor, jandarmii din comuna Bonyretalan (14 km est de Brigada de Secui și reducându-i efectivele la numărul Györ) au consemnat în actele de investigare a cazului, că unui regiment. Din cauză că nu mai existau secui în ofi ţerul român a fost omorât de soldaţi români. În acest cadrul trupelor, nu s-a mai folosit denumirea de secui context, armata română i-a cercetat pe jandarmii din la unităţi, companiile fi ind integrate în cadrul a trei comuna Bonyretalan pentru fals și uz de fals în înscrisuri, regimente, autorizate a funcţiona în zona Szombathely, iar Szarkaszi Ioszeg a fost prins și arestat, asupra sa fi ind precizându-se că „puţinii care au mai rămas din soldaţii găsită centura și o parte din banii ofi ţerului român77. de origine secui au fost concediaţi”81. După o serie de provocări bolșevice la graniţa Ideea intervenţiei armate în Transilvania pentru a-i dintre România și Ungaria, armata română a intervenit elibera „pe fraţii [...] din Ardeal” a continuat să fi e folosită

62 2 (80) 2018 document studii/documente Potrivit unui document84 al Comandantului Trupelor din Transilvania, ministrul de Război ungar a cerut, în scopul pregătirii războiului, să se strângă efectele militare afl ate în posesia civililor și să fi e înscriși în evidenţe toţi ofi ţerii afl aţi în rezervă85. S-a constatat, faţă de lunile anterioare, creșterea propagandei contra României: „Ura contra noastră în Ungaria ia proporţii din ce în ce mai mari; întreaga presă e plină cu injurii la adresa noastră”. Propaganda pentru integritatea Ungariei a generat înfi inţarea „Ligii pentru apărarea integrităţii Ungariei”, iar la Budapesta au fost promovate afi șe care îndemnau la război, tipărite sub auspiciile Ministerului de Război ungar și a ligii menţionate86. Concluzionând, politica propagandei extremiste sovietice și ungare a rămas constantă faţă de Regatul României în perioada interbelică, scopurile anunţate încă din anul 1919 – „unifi carea Rusiei” și „refacerea Ungariei” – fi ind atinse în 1940, când ultimatumul transmis României de URSS87 și Dictatul de la Viena, au determinat ca Basarabia să fi e ocupată de URSS, iar Transilvania să Fragment din piatra funerară a generalului Stan Poetaş, fi e administrată de Ungaria până în 1944, când armata recuperată din Cimitirul civil din Soroca română a eliberat-o și a readus-o Patria mamă. în propaganda ungară și după ce armatele române au După 99 de ani, militarii români care au murit pentru defi lat prin Budapesta. Despre acest aspect a informat82 apărarea României Mari nu sunt uitaţi. Deși sovieticii Comandamentul Trupelor din Transilvania, care a precizat, au distrus statuia generalului Poetaș și au profanat mormântul acestuia, la 13 martie 2018 s-a resfi nţit piatra de mormânt a generalului Poetaș, relocată în incinta Muzeului de Istorie din Soroca, urmând ca în memoria sa să fi e realizat și un monument, după planul inserat în prezentul documentar. Epitaful de pe blocul din marmură resfi nţit la Soroca evocă nu numai personalitatea generalului Stan Poetaș, dar este în același timp și un îndemn peste timp, pentru generaţia prezentă dar și pentru cele viitoare: „MEMENTO. Generalul Stan Poetaș inspectând posturile de pază rânduite în largul Nistrului, front de război, a fost atacat în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul 1919 (ianuar) între satele Calarașovca și Unguri de bolșevici contra cărora s-a luptat cu arma în mână până în ultima clipă, când răpus de 4 gloanţe dintre care unul drept în inimă a căzut pentru patrie murind ca un erou. Mândrie Planul monumentului generalului Stan Poetaş Neamului și Ţării. SLĂVIRE MEMORIEI LUI”. „CUVÂNT URMAȘILOR NOȘTRI. Prinos de la 3 noiembrie 1919, că a avut loc o întrunire politică în recunoștinţă de-a pururi sfântă aducem viteazului general orașul Szkésfehérvár, la care au participat miniștrii ungari Stan Poetaș, fi ul născut din părinţi săteni, care în lupte de Război, Agricultură și de Lucrări Publice, care, prin strașnice la Topraisar, în Dobrogea și Mărășești a făcut discursurile ţinute, au îndemnat „populaţia să se înroleze stâncă din pieptul său, luptând de-a valma și în același în număr cât mai mare, pentru a putea să elibereze de sub rând cu soldaţii, iar la Calarașovca, în ţinutul Sorocii, jugul străin pe fraţii lor din Ardeal”83. străjuind meleagurile bătrânului Nistru, a căzut mort, Propaganda realizării unei Ungarii care să aibă între apărându-ne pe noi și pământul nostru strămoșesc de graniţele sale și Transilvania prin intermediul unui hoardele ce veneau din răsărit și miazănoapte ca să război cu România a continuat și în decembrie 1919. ne strice rânduiala și buna înţelegere. Dumnezeu să-l document 2018 2 (80) 63 studii/documente

Monumentul „Vulturul” – detaliu placă comemorativă (Colecția Cătălin Fudulu) despărţiţi de graniţa fi xată pe râul de sânge93, chiar dacă la Chișinău 20.000 de români și moldoveni au participat, la 25 martie 2018, în Piaţa Marii Adunări Naţionale la un Marș al Unirii, folosit de politicienii de peste Prut pentru demararea campaniei electorale parlamentare94. În schimb, liderii politici de la București s-au declarat Monumentul „Vulturul” (Colecția Cătălin Fudulu) pentru Unirea Republicii Moldova cu România, cu odihnească în pace! Urmașilor noștri lăsăm cuvânt să-i prilejul unei ședinţe solemne a Parlamentului României, împodobească cu fl ori și să-i cinstească în veci memoria la 27 martie 2018, în contextul împlinirii a 100 de ani de acestui erou SANTINELĂ A ROMÂNIEI LA NISA. la Unirea Basarabiei cu ţara95; în aceeași ședinţă, Adrian [SUBSCRIITORII]”. Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Referitor la colonelul Victor Tomoroveanu88, corpul a declarat însă fără echivoc: „La ora actuală există opţiuni neînsufl eţit al acestuia a fost exhumat la iniţiativa diferite în Republica Moldova, trebuie luat în considerare Diviziei 2 Vânători, fi ind reînhumat89 în Cimitirul ce vor cetăţenii, azi își doresc să fi e Republica Moldova eroilor Rulikovski90 din municipiul Oradea, loc unde un stat independent”96. a fost dezvelit și Monumentul „Vulturul”91, la 4 aprilie Dincolo de aniversarea Centenarului Unirii 192092, în memoria eroilor români care au murit în Basarabiei cu România, a marșurilor de la Chișinău și Campania anului 1919. Pentru cinstirea memoriei a declaraţiilor pozitive din Parlamentul României, o colonelului Victor Tomoroveanu, la 31 octombrie serie de europeniști consideră tema unirii Basarabiei cu 2017, Primăria municipiului Botoșani a alocat suma România o diversiune, în contextul în care „prezenţa mai de 25.210 lei, pentru realizarea unui bust în memoria multor lideri politici din România la Marea Adunare acestuia. În acest scop, Ministerul Apărării Naţionale Centenară de la Chișinău, majoritatea din opoziţie, a pus la dispoziţia sculptorului, prin intermediul nu reprezintă un pas tactic efi cient, în condiţiile în Ofi ciului Naţional pentru Cultul Eroilor, o fotografi e care România nu a fost acceptată în Schengen, iar a colonelului Tomoroveanu. parteneriatul strategic nu a formulat o opinie în legătură În schimb, lacrimi încă curg pe obrajii Basarabiei, cu apropierea NATO de zona controlată de Armata românii afl aţi de o parte și de alta a Prutului fi ind a IV-a rusească”97.

States of Spirit and Extremism in Basarabia and after the Realization of Great Romania Cătălin Fudulu, Ph.D.

Abstract: Th e realization of Great Romania on December 1, 1918 was aff ected by extremist actions organized in Basarabia and Transylvania, initiated by the representatives of anti-unionist currents. Among the means used were the propaganda/counter-propaganda, armed actions, massacres or robberies. Keywords: Basarabia, Transylvania, 1919, anti-unionist actions, extremism, armed intervention

64 2 (80) 2018 document studii/documente

NOTE

*Studiul a fost susţinut în cadrul Simpozionului „1918. De la Chişinău la Alba-Iulia”, 57 În cotidianul „Ziua Viitoare” din Odessa s-a publicat, la 22 septembrie 1919, articolul organizat de Arhivele Militare Naţionale Române, în ziua de 22 martie 2018, la Cercul Despre ce este vorba aici?, politicienii români fi ind consideraţi escroci în privinţa Militar Naţional. Basarabiei: „Trec săptămânile, lunile, anii şi nenorocita Basarabie tot geme în ghearele 1 Ofi ciul Naţional pentru Cultul Eroilor. de maimuţă ale stăpânirii româneşti. Oamenii buni şi sinceri se consolează de fi ecare 2 Forţă militară din Rusia, sprijinită de anumiţi politicieni, care s-a opus bolşevicilor dată, zicând că şansele Rusiei în chestia Basarabiei s-au ameliorat, dar politicienii după Revoluţia din octombrie (25 octombrie/7 noiembrie 1917), luptând împotriva români, în acelaşi timp, reuşesc să găsească ieşiri ascunse în labirintul diplomaţiei Armatei Roşii, care sprijinea sovietele şi comunismul. aliaţilor pentru întărirea uzurpării lor. Oare când, în fi ne, barbara putere cu diplomaţii 3 Arhivele Militare Naţionale Române (A.M.N.R.), Fond microfi lme, rola P.II. 6.786, săi hoţi, cu administraţia sa neruşinată, cu mituiţii săi homerici, cu banda sa de straşnici cd. 313. escroci politici, va înceta a fi un AVANPOST AL CULTURII OCCIDENTALE ÎN 4 Marin C. Stănescu, Armata română şi unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, ORIENT, precum ea singură se supranumeşte cu mândrie”. 1917-1919, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999, p. 238. 58 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, ff. 38-39. 5 Ibidem, p. 223. 59 Ibidem, f. 39. 6 Ibidem, pp. 226-227. 60 Steliana Suveică, Basarabia în primul deceniu interbelic (1918-1928). Modernizare 7 General n. 5 decembrie 1870; sublocotenent 8 iulie 1891; locotenent 10 mai 1894; prin reforme, Editura Pontos, Chişinău, 2010, p. 237. căpitan 1 mai 1902; maior 10 mai 1890; locotenent-colonel 1 aprilie 1914 – conform 61 Ibidem, p. 237, Lucian Predescu, Enciclopedia României, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1999, 62 Marin C. Stănescu, Op. cit., p. 226. p. 667. 63 ***, Sosirea suveranilor noştri la Chişinău, în „Sfatul Ţării”, anul III, nr. 610, 8 Marin C. Stănescu, Op. cit., p. 227. sâmbătă, 22 mai 1920, p. 2. 9 Pentru mai multe detalii privind numărul morţilor de război din Primul Război Mondial, 64 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 7/1919, f. 3. centralizaţi în Cimitirul eroilor din Soroca, vezi Alexandru Dobrică, Cimitirul Eroilor 65 Ibidem, f. 5. din Chişinău, o istorie uitată, în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare 66 Ibidem, f. 6. Române”, nr. 2(80)/2018, pp. 46-52. 67 Ibidem, f. 15. 10 ***, O mare sărbătoare naţională la Soroca, în „Cultul Eroilor Noştri”, nr. 1/ 1922, p. 6. 68 Ibidem. 11 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru Întregirea României 1916-1919, vol. 69 Ibidem, f. 8. II, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, pp. 439-440. 70 Ibidem, f. 9. 12 Marin C. Stănescu, Op. cit., p. 232. 71 Ibidem, f. 13. 13 Ibidem, p. 232. 72 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.525, cd. 103. 14 Ibidem, p. 234. 73 Miklós Horty (1868-1957). 15 Ibidem. 74 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.525, cd. 103. 16 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 6.786, cd. 314. 75 Conform Raportului de pierderi cu nr. 70 din 26 septembrie 1919. 17 Ibidem. 76 Documentul a fost înregistrat cu nr. 315 din 29 septembrie 1919. 18 Ibidem, cd. 388. 77 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.525, cd. 107. 19 Ibidem, cd. 422. 78 Ibidem, P.II. 1.526, cd. 20. 20 Ibidem, rola P.II. 1.1525, cd. 2. 79 Pentru mai multe detalii privind intrarea armatei române în Budapesta, vezi: Cătălin 21 Ibidem. Fudulu, Armata română ocupă Budapesta fără luptă, în „Dosarele Historia“, an III, 22 Pentru a nu fi observate de informatori, bărcile au fost acoperite cu prelate şi ascunse nr. 37, martie 2005, pp. 32-35. în mai multe locaţii: 28 în grădina lui Krasatki, 20 la gară, 10 la rezervorul de apă şi 8 80 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.525, cd. 135. la o casă din strada Poltavskaya. 81 Ibidem. 23 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.1525, cd. 3. 82 Raportul informativ cu nr. 344 din 4 noiembrie 1919. 24 Ibidem, cd. 7-8. 83 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.525, cd. 174. 25 Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (S.A.N.I.C.), Fond Direcţia Generală 84 Raportul cu nr. 370 din 1 decembrie 1919. a Poliţiei (D.G.P.), dosar nr. crt. 4/1919, f. 6. 85 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.525, cd. 196. 26 Cotidienele „Ucraina” şi „Jmerinca”. 86 Ibidem. 27 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, ff. 51-53. 87 Semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, cu partea a doua secretă, care aşa a şi rămas 28 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.1525, cd. 41 şi cd. 105. până la fi nele celui de Al Doilea Război Mondial, a arătat interesul deosebit pe care URSS 29 Raportul informativ cu nr. 360 din 10 noiembrie 1919. l-a acordat Basarabiei, în condiţiile în care afi rmase cu orice ocazie că nu recunoaşte 30 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.1525, cd. 180. spaţiul dintre Prut şi Nistru ca aparţinând României, vezi Emilian Bold, Ilie Seftiuc, Pactul 31 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, f. 8. Ribbentrop-Molotov, Editura Institutul European, Iaşi, 1998, pp. 144-146. 32 Ibidem, f. 12. 88 Colonelul Victor Tomoroveanu a fost comandantul Brigăzii 2 Infanterie, fi ind distins 33 Ibidem. post-mortem cu Ordinul „Mihai Viteazul”, prin Înaltul Decret cu nr. 2.339 din 1 iunie 34 Ibidem, f. 18. 1920, „pentru vitejia şi elanul cu care a condus Brigada a 2-a Infanterie în luptele 35 Ibidem, f. 21. cu maghiarii de la Kenderes din iulie 1919. Întrucât inamicul a atacat cu forţe mult 36 Ibidem, f. 23. superioare aripa dreaptă a trupelor noastre, a intervenit personal pe linia de luptă, 37 La nord, între Staraja-Uszyca şi Moghilev, la Tiraspol şi la sud de Cetatea Albă. aşezându-se cu arma în mână în fruntea brigăzii sale, cu care a pornit la atac, căzând 38 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.526, cd. 13. vitejeşte pe câmpul de onoare”, vezi coordonator Eugen Stănescu, Cavaleri ai Ordinului 39 Ibidem, rola P.II. 1.525, cd. 193-194. militar de război „Mihai Viteazul”, Editura Salgado, Sibiu, 2002, p. 92. 40 Ibidem, rola P.II. 1.526, cd. 16. 89 La vremea respectivă au mai fost reînhumaţi cpt. Chivănescu, lt. N. Potângu, mr. Vlad 41 Provincia Don, prin Rada acesteia, încerca să se răzbune pe Denekin, pentru Copgea, slt. D-tru Anghelescu, N. Stoica, Anton Teodor, I. Stănescu, Poroc Daniil, Sandu spânzurarea unor membri ai acesteia în anul 1918. N. Popescu, serg. G. Tănăsescu, C-tin Stănescu, N. Coconiu, V. Grozavu, V. Popa, cap. 42 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.526, cd. 40. I. Ciulijan, N. Postelnicu, armurier Gh. Moldoveanu, sold. M. Genozevea, I. Baicu, 43 Ibidem, rola P.II. 1.1525, cd. 41. I. Sava, Şt. Orişan, Gh. Tomescu, V. Radu, P. Roşinoiu, N. Sultana, P. Blăjan, D-tru 44 Birzula, Poltava, Harkov şi Ecaterinoslav. Papain, D-tru Bercea, Alexa Constantin, Vasile Alexandru, N. Nasta, Iancu Stegaru, 45 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.526, cd. 158. Stan Androne, Grozea Miocanu, V. Juroamă, I. Ghicet, I. Theise şi 27 eroi necunoscuţi. 46 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, f. 10. 90 Pentru mai multe detalii privind Cimitirul eroilor Rulikovski, în care au fost înhumaţi 47 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola P.II. 1.526, cd. 320. 2.632 morţi de război din Marele Război, vezi Cătălin Fudulu, Morminte şi opere 48 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, f. 10. comemorative de război orădene, în ***, Eroi şi morminte, vol. II, Editura Alpha MDN, 49 Ibidem, f. 37. Bucureşti, pp. 74-76 şi ***, Locuri de glorie. Mormintele Marelui Război, Editura 50 Ibidem, f. 71. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2018, pp. 78-80. 51 Ibidem. 91 Pentru detalii privind Monumentul „Vulturul”, vezi revista „Document. Buletinul 52 Ministerul de Interne a identifi cat 15 broşuri cu rol propagandistic, care aveau să fi e Arhivelor Militare Române”, nr. 2(48)/2010, pp. 76-85. distribuite în România de agenţii ruşi, una dintre ele avânt titlul Revoluţia socială din 92 La data dezvelirii, Monumentul „Vulturul” a fost situat în parcela cu nr. 7 din Cimitirul România şi revoluţia din Basarabia. În acest context, ministrul de Interne a solicitat Eroilor. La 25 octombrie 1984, când a fost mutat pe amplasamentul actual, în faţa Siguranţei Generale să îi cerceteze pe cei care aveau să răspândească broşurile Parcelei eroilor români din cel de-Al Doilea Război Mondial, fi gura în parcela cu nr. 22. propagandistice şi trimişi în faţa Curţii Marţiale. 93 Denumirea vine de la bătălia care s-a dat în Capul de pod de la Ţiganca (4-19 iulie 1941), când 53 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, ff. 71-72. peste 1.000 de militari români au murit în luptă, înroşind cu sângele lor râul Prut. 54 Ibidem, f. 73. 94 Sebastian Zachman, Un veac de amăgire. Cum şi-au bătut joc politicienii de unionism 55 Basarabia deţinea, la fi nele anilor `30, 199.460 ha de pădure, 110.582 ha de vii, 28.274 la Chişinău, în „Adevărul”, nr. 7915, miercuri, 28 martie 2018, p. 1. ha livezi cu pomi fructiferi, 28.425 ha fâneţe naturale, 427,618 ha păşuni. Totalul terenului 95 Romulus Georgescu, Cum a ajuns Unirea prilej de dezbinare politică, în „România agricol al Basarabiei constituia 3.626.428 ha, din care 3.031.529 ha suprafaţă arabilă, Liberă”, nr. 8098, miercuri, 28 martie 2018, p. 4. conform Nicolae Enciu, Basarabia în anii 1918/1940. Evoluţie demografi că şi economică, 96 Ibidem. Editura Civitas, Chişinău, 1998, p. 10. 97 Marius Ghizelan, De ce Unirea Basarabiei nu se poate face acum, în „Adevărul”, 56 S.A.N.I.C., Fond D.G.P., dosar nr. crt. 4/1919, f. 106. nr. 7915, miercuri, 28 martie 2018, p. 9. document 2018 2 (80) 65 studii/documente CONTRIBUŢIA LOCUITORILOR DIN BUCUREŞTI LA „FONDUL JERTFELOR LINIEI DEMARCAŢIONALE” (1919)

Dr. Vasile MĂRCULEŢ1 Colonel (r) Dr. Alexandru BUCUR2

nirea Transilvaniei cu România, proclamată ofrandele, distribuirea ajutoarelor urmând a se realiza de marea adunare a naţiunii române, prin Comitetul Executiv cu ajutorul organelor ce va afl a desfășurată la 1 decembrie 1918 la , de cuviinţă, iar termenul fi nal de încheiere a strângerii U 7 a determinat o puternică efervescenţă naţională în rândul contribuţiilor era fi xat pentru 1 mai 1919 . Așa cum tuturor locuitorilor români ai provinciei. Pe plan extern, informaţiile o vor arăta, însă, această dată avea să fi e actul de la Alba Iulia, recunoscut de Puterile Aliate, a prelungită ulterior, fără a mai fi stabilită una fi nală. fost puternic contestat de statul maghiar, care a recurs De asemenea, în acţiunea de strângere a colectelor inclusiv la folosirea forţei armate pentru împiedicarea lui. s-au implicat activ patru ziare din Transilvania: „Telegraful Român”, „Patria”, „Renașterea Română” și „Fondul jertfelor liniei demarcaţionale”– „Unirea Poporului”. De altfel, din paginile lor dispunem înfi inţare și evoluţie de cele mai consistente informaţii cu privire la evoluţia Oprirea ofensivei armatei române, în urma Fondului jertfelor liniei demarcaţionale. dispoziţiilor Comandamentului Aliat, a încurajat forţele Primul organism care a deschis seria contribuţiilor maghiare să reia acţiunile antiromânești, încălcând cu a fost Corpul Voluntarilor Ardeleni. Membri săi au bună-știinţă hotărârile internaţionale. Profitând de contribuit cu suma de 10.000 de coroane8. La 19 martie oprirea ofensivei armatei române în Transilvania, forţele 1919, în urma unei colecte organizate pe străzile orașului, armate ale Ungariei au ocupat întinse regiuni din vestul femeile din Sibiu au strâns suma de 15.947 de coroane9. provinciei, situate în zona liniei de demarcaţie stabilită La rândul lor, preoţii, întruniţi într-un congres în Sibiu, de Aliaţi. Scopul acestor acţiuni este clar semnalat de au donat fondului 5.699 de coroane10. În scurt timp, Constantin Kiriţescu, care consemna că recâștigarea contribuţiile au început să curgă de pe întreg spaţiul Ardealului este acum obiectivul principal al sforţărilor lor3. locuit de români, astfel că, în conformitate cu cifrele Regimul de ocupaţie, cu un pronunţat caracter publicate în „Telegraful Român” nr. 29 din 12/25 martie antiromânesc, a supus populaţia românească unor 1919, în numai câteva zile de la înfi inţare se strânseseră abuzuri greu de imaginat4. Presa românească a vremii în fond 34.362 de coroane11. a semnalat, de altfel, atrocităţile la care au fost supuși Au răspuns imediat apelului Reuniunii femeilor române locuitorii români indiferente de statutul lor social5. din Sibiu, alte asociaţii ale femeilor, atât din Transilvania, În aceste momente difi cile, solidaritatea românilor cât și din Vechiul Regat: Reuniunea femeilor Române de pretutindeni avea să se manifeste cu pregnanţă. Greco-Catolice din , care a contribuit cu suma de În sprijinul fraţilor lor din zona linei de demarcaţie, 6.737 de coroane; Societatea Ortodoxă a Femeilor Române năpăstuiţi de ocupanţii unguri, locuitorii din restul din București, provinciei au venit, atât prin strângerea de fonduri în care a trimis bani, cât și prin donaţii de bunuri materiale și alimente. suma de 3.000 Iniţiativa colectării de fonduri bănești și de ajutoare lei; Reuniunea materiale, în scopul ajutorării românilor din zona femeilor liniei de demarcaţie, supuși represiunilor maghiare, a române din revenit femeilor române din Sibiu și din împrejurimi. Brașov, care a În adunarea Reuniunii femeilor române din Sibiu din donat 6.573 18 martie 1919, acestea au decis înfi inţarea Fondului coroane și jertfelor liniei demarcaţionale sau liniei de demarcaţie. 20 filleri12; Scopul fondului, care urma să se constituie din colecte, Reuniunii chete, daruri ori alte ofrande de la locuitorii întregii ţări „Sf. Maria” românești, precum și de la ofi cii publice, bisericești, institute a femeilor particulare și de umanitate, era acela de a veni în ajutorul române Telegrama de aderare a Societății Ortodoxe 6 victimelor violenţelor maghiare . din Cluj; a Femeilor Române din București Administrarea fondului era încredinţată Băncii Reuniunea la apelul femeilor din Sibiu – Ziarul „Patria”, „Albina” din Sibiu, către care trebuiau trimise direct toate femeilor anul I, nr. 34, din 26 martie 1919, p. 3

66 2 (80) 2018 document studii/documente române din Bistriţa, Reuniunea femeilor române din mare întrunire aici Năsăud, Reuniunea femeilor din Sângiorgiul de Câmpie, în capitală, la care Liga drepturilor și datoriilor femeii. o delegaţie dintre Parcurgerea presei ne arată faptul că strângerea dumneavoastră de fonduri pentru victimele atrocităţilor maghiare de ar arăta ororile dincolo de lina de demarcaţie nu s-au oprit la 1 mai săvârșite de un neam 1919, așa cum fusese stabilit iniţial, ci a continuat și după blestemat29. această dată, până la sfârșitul lunii iunie. Sumele strânse Cu același în fond au cunoscut creșteri continue: prilej, era transmisă - la 3 aprilie 1919 acestea erau de 35.963 de coroane Reuniunii femeilor și 60 de fi lleri13; române din Sibiu, - la 12 aprilie de 72.098 coroane și 60 de fi lleri14; pentru Fondul - la 19 aprilie de 108.794 coroane și 40 de fi lleri15; jertfelor linei - la 24 aprilie de 125.556 coroane și 20 de fi lleri16; demarcaţionale - la 10 mai de 148.504 coroane și 40 de fi lleri17; suma de 3.000 - la 17 mai de 168.890 coroane și 35 de fi lleri18; lei. Dintre aceștia, - la 20 mai de 178.408 coroane și 75 de fi lleri19; 2.000 lei proveneau - la 24 mai de 188.908 coroane și 92 de fi lleri20; din partea Societăţii - la 31 mai de 199.110 coroane și 42 de fi lleri21; Ortodoxe a Femeilor - la 7 iunie de 207.922 coroane și 37 de fi lleri22; Române, ca primul Alexandrina Grigore Cantacuzino (Fototeca - la 14 iunie de 229.860 coroane și 51 de fi lleri23; ajutor pentru Arhivelor Naționale Istorice Centrale) - la 21 iunie aceasta era de 524.025 coroane și 71 de fi lleri24; victimele cruzimii maghiare, iar 1.000 lei reprezentau - la 26 iunie 534.776 coroane și 60 de fi lleri25; donaţia prinţesei Alexandrina Grigore Cantacuzino30. - la 28 iunie de 541.476 coroane și 65 de fi lleri26. În perioada următoare, locuitorii Bucureștilor au După 28 iunie nu mai dispunem de informaţii făcut noi colecte considerabile pentru Fondul jertfelor provenite din presă cu privire la noi colecte pentru liniei demarcaţionale. Potrivit consemnărilor din presă, Fondul jertfelor liniei demarcaţionale. Asemenea acţiuni sumele trimise din București în contul fondului, în au continuat însă. Conform Raportului general pe anii perioada în care acestea au continuat a fi înregistrate, 1917/18 și 1918/19, al Reuniunii Femeilor Române din au variat de la câteva sute de coroane la câteva sute de Sibiu, publicat în 1919, se arată însă că la data prezentării mii de coroane. acestuia se strânseseră peste 700.000 coroane27. Informaţiile din presă ne permit identifi carea modului Alături de bani, în Fondul jertfelor liniei de demarcaţie, de evoluţie a colectelor în bani trimise din capitala s-au colectat și unele bunuri materiale și produse României pentru Fondul jertfelor liniei demarcaţionale, alimentare. Ziarul „Telegraful Român” nr. 59 din 26 iunie precum și a donatorilor. Potrivit știrilor deţinute, suma 1919, spre exemplu, înregistrează faptul că locuitorii din totală strânsă de la locuitorii Bucureștilor s-a realizat în satul Boian, judeţul Târnava Mică (azi, în judeţul Sibiu) mai multe tranșe, pe durata a circa trei luni și jumătate, au mai predat Comitetului Executiv, diverse albituri și după cum urmează: 61 feldere de porumb28. Întrucât o ferdelă de porumb În data de 12/25 martie 1919, suma s-a ridicat la cântărește 13-14 kg, putem estima că donaţia locuitorilor 1.700 coroane. Donatorii ei au fost d-na Emanoilă L. din Boian s-a ridicat la circa 800-850 kg. Ghika (1.000 coroane), Mihai Popovici, consilier al ministrului de interne (400 coroane) și Dumitru Voina Contribuţia locuitorilor din București (300 coroane)31. În 3 aprilie 1919, suma trimisă a fost de 344 coroane. Printre cei care au răspuns apelului femeilor din Sibiu Ea a fost colectată în totalitate de către Nicolae Vlădescu de a contribui la Fondul jertfelor liniei demarcaţionale s-au de la mai mulţi funcţionari ai Ministerului de Culte și numărat și locuitorii Bucureștilor, în frunte cu asociaţia Cassa școalelor32. femeilor din capitala României. La 26 martie 1919, prin În 19 aprilie 1919 a fost donată suma de 20.000 glasul președintei Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române coroane. Donatorul acesteia a fost Banca Naţională a din București, prinţesa Alexandrina Grigore Cantacuzino României33. adresa asociaţiei femeilor din Sibiu o telegramă în acest sens. În 24 aprilie 1919, din capitala României a fost În telegrama președintei Societăţii Ortodoxe a Femeilor trimisă suma de 6.040 coroane. Dintre acestea, 4.000 Române din București se arăta: Luând la cunoștinţă de coroane reprezentau donaţia Societăţii Ortodoxe Naţionale protestul dumneavoastră, Societatea Ortodoxă a Femeilor a Femeilor Române din București, 2.000 coroane au fost Române, cu toţi membri săi, și fi lialele sale se asociază la donate de prinţesa Alexandrina Grigore Cantacuzino, mișcarea dumneavoastră și vă stă la dispoziţie pentru o iar 40 coroane de profesorul Cristu Negoescu34. document 2018 2 (80) 67 studii/documente În 10 mai 1919, suma trimisă din București a fost de 28 iunie 1919, a fost de 1.066 coroane. Ea a fost strânsă și de 14.200 coroane. Donatorii săi au fost Societatea donată de profesoarele Școlii Centrale39. „Transilvania” (4.000 coroane), Academia Română Suma totală a contribuţiei Bucureștilor la Fondul (10.000 coroane) și cetăţeanul Petre Ghica (200 coroane)35. jertfelor liniei demarcaţionale s-a ridicat la un total de În 24 mai 1919, suma donată din București a fost 302.227 coroane40. Din suma totală, 45.790 coroane de 2.440 coroane. Întreaga sumă a fost donată de două provin din donaţii ale unor persoane particulare și persoane, respectiv Marioara Mircea (2.000 coroane) și instituţii41, iar 256.437 coroane din colecte realizate de de o anume doamnă Nicolau (440 coroane)36. femei pe străzile capitalei. În data de 21 iunie 1919, din București era înregistrată Consideraţii fi nale în contul Fondului jertfelor liniei demarcaţionale suma de 256.437 coroane. Modul în care s-a colectat, cel puţin Atrocităţile comise de ocupanţii maghiari împotriva o parte a acestei sume, este prezentat într-o scurtă notă locuitorilor români din zona liniei de demarcaţie, publicată în „Telegraful Român” nr. 38 din 19 aprilie, între 1918-1919, a generat un puternic sentiment de în care se consemnează că pentru Fondul jertfelor liniei solidaritate cu victimele opresiunii, în întreg spaţiul de demarcaţie s-a făcut duminică și luni (adică în 13 și românesc. Din iniţiativa femeilor românce din Sibiu, 14 aprilie - n.n.), pe străzile Bucureștilor, o colectă publică la 18 martie 1919 s-a constituit Fondul jertfelor liniei prin mijlocirea doamnelor și domnișoarelor din capitală37. demarcaţionale, prin intermediul căruia urma să se vină Contribuţia bucureștencelor, cea mai consistentă în sprijinul victimelor violenţelor maghiare. cunoscută în toată perioada funcţionării acestuia, a Impresionantă a fost colecta realizată în București, unde făcut ca, în 21 iunie, suma existentă în contul Fondului femeile au strâns suma de 256.437 de coroane. Acesteia i jertfelor liniei demarcaţionale să depășească dublul celei s-a adăugat cea realizată din donaţiile unor persoane fi zice din 14 iunie38. sau instituţii, însumând 45.790 coroane, adică un total de În sfârșit, ultima sumă cunoscută ca provenind din București, 302.227 coroane. Ea a reprezentat circa 43,18% din suma vărsată în contul Fondului jertfelor liniei demarcaţionale, în data totală colectată pentru Fondul jertfelor liniei demarcaţionale. Th e Contribution of the Inhabitants from at the “Border Line Victim’s Fund” (1919) - Vasile Mărculeţ, Ph.D., Colonel (r) Alexandru Bucur, Ph.D. Abstract: At the end of 1918 and at the beginning of the 1919, Hungary occupied a number of Romanian territories in western Transylvania, in the area of the border line. Th e Romanians under the Hungarian occupation were subjected to atrocities diffi cult to imagine. In response to the Hungarian violence, on March 18, 1919, the “Border Line Victim’s Fund” was created at the initiative of the Romanian Women Reunion from Sibiu. Its role was to help the victims of the Hungarian oppression. Th e inhabitants of Bucharest donated to the fund the sum of 302.227 crowns. Keywords: Sibiu, Bucharest, “Border Line Victim’s Fund”, Romanian Women Reunion, 1919

NOTE

1 Doctor în istorie; profesor la Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaş, jud. Sibiu. 26 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 60 din 28 iunie 1919, p. 7. 2 Doctor în istorie; Sibiu. 27 *** Anuarul Reuniunii Femeilor Române din Sibiu pe anii 1917/19 şi 1918/19, 3 C. Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, vol. II, Sibiu, 1919, p. 15; Cf. Valeria Şoroştineanu, Reuniunea Femeilor Române din Sibiu Bucureşti, 1989, p. 417. în anii Primului Război Mondial, în „Astra Sebesiensis” nr. 2/2016, p. 69. 4 D. Preda, V. Alexandrescu, C. Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei 28 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 59 din 26 iunie 1919, p. 6. române din 1918-1919, Bucureşti, 1994, p. 162-163; C. Kiriţescu, op. cit., p. 417. 29 „Patria”, anul I, nr. 34 din 26 martie 1919, p. 3. 5 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 27 din 7/20 martie 1919, p. 2, 6; Telegraful 30 Ibidem. Român, anul LXVII, nr. 47, din 20 mai 1919, p. 2-3. 31 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 29 din 12/25 martie 1919, p. 3; „Renaşterea 6 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 27 din 7/20 martie 1919, p. 2. Română”, anul I, nr. 55 din 13/26 martie 1919, p. 2. 7 Ibidem. 32 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 33 din 3 aprilie 1919, p. 3. 8 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 27 din 7/20 martie 1919, p. 3; Telegraful 33 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 38 din 19 aprilie 1919, p. 6. Român, anul LXVII, nr. 29, din 12/25 martie 1919, p. 3. 34 9 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 39 din 24 aprilie 1919, p. 3. „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 29 din 12/25 martie 1919, p. 3. 35 10 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 44 din 10 mai 1919, p. 6. Ibidem. 36 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 48 din 24 mai 1919, p. 7. 11 Ibidem. 37 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 38 din 19 aprilie 1919, p. 6. 12 Filler: subdiviziune a forintului maghiar, a coroanei austro-ungare, a coroanei 38 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 57 din 21 iunie 1919, p. 6. maghiare şi a pengheului (1 forint – 100 fi lleri) – n.r. 39 13 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 60 din 28 iunie 1919, p. 7. „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 33 din 3 aprilie 1919, p. 3. 40 14 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 36 din 12 aprilie 1919, p. 3. „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 29 din 12/25 martie 1919, p. 3; „Telegraful 15 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 38 din 19 aprilie 1919, p. 6. Român”, anul LXVII, nr. 33 din 3 aprilie 1919, p. 3; „Telegraful Român”, anul 16 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 39 din 24 aprilie 1919, p. 3. LXVII, nr. 38 din 19 aprilie 1919, p. 6; „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 39 din 17 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 44 din 10 mai 1919, p. 6. 24 aprilie 1919, p. 3; „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 44 din 10 mai 1919, p. 6; 18 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 46 din 17 mai 1919, p. 6. „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 48 din 24 mai 1919, p. 7; „Telegraful Român”, 19 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 47 din 20 mai 1919, p. 3. anul LXVII, nr. 60 din 28 iunie 1919, p. 7. 20 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 48 din 24 mai 1919, p. 7. 41 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 29 din 12/25 martie 1919, p. 3; „Telegraful 21 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 50 din 31 mai 1919, p. 6. Român”, anul LXVII, nr. 33 din 3 aprilie 1919, p. 3; „Telegraful Român”, anul 22 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 52 din 7 iunie 1919, p. 6. LXVII, nr. 38 din 19 aprilie 1919, p. 6; „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 39 din 23 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 54 din 14 iunie 1919, p. 6. 24 aprilie 1919, p. 3; „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 44 din 10 mai 1919, p. 6; 24 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 57 din 21 iunie 1919, p. 6. „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 48 din 24 mai 1919, p. 7; „Telegraful Român”, 25 „Telegraful Român”, anul LXVII, nr. 59 din 26 iunie 1919, p. 6. anul LXVII, nr. 60 din 28 iunie 1919, p. 7.

68 2 (80) 2018 document studii/documente CAZARMA ISTORICĂ „FORT 3 OTOPENI” – O ISTORIE FASCINANTĂ

General-maior (r) Ion CERĂCEANU1

xistenţa omului pe aceste meleaguri, situate de libertate, dinamism, demnitate și patriotism local cam la jumătatea spaţiului geografi c dintre transmis tot mai pregnant din generaţie în generaţie, EDunăre și Carpaţi, dăinuiește din timpuri ceea ce au făcut ca în ultimele decenii orașul Otopeni să imemoriale, dar este atestată documentar abia în urmă fi e gazda unor manifestări știinţifi ce, culturale, artistice cu 430 de ani într-un act de danie, datat în februarie și sportive de înaltă ţinută. Toate acestea sunt posibile 1587, al domnitorului Mihnea Turcitul către Mănăstirea astăzi pentru că niște oameni vizionari au pus bazele Radu Vodă prin care se ceda acesteia jumătate din moșia tuturor așezămintelor necesare unei urbe moderne în cătunului Hodobeni, cu tot cu ţăranii aserviţi (rumânii) care cetăţeanul se regăsește cu toate nevoile sale materiale care îl locuiau. Iniţial, acest cătun a fost localizat pe și spirituale (laice și religioase). Aici, la margine de valea râului Pasărea (în preajma aeroportului de astăzi), București, ne întâlnim cu istoria la tot pasul; aici sunt la marginea unei păduri seculare din legendarii Codri principalele porţi de intrare în Capitală, aeriană și rutieră, ai Vlăsiei, ce se întindea de aici până în partea de nord internă și internaţională. a Bucureștilor. În ultimii 300 de ani, cei aproximativ Tot aici, la intrarea în Otopeni dinspre București, 100 de ţărani liberi (moșneni), dar și aserviţi aveau începe, pe la 1884 și istoria cazărmii noastre, cazarma să roiască (migreze – n.n.) mai spre sud, pe un deal istorică a Fortului 3 Otopeni. De peste 130 de ani, cetăţenii la marginea pădurii și pe o vale mai ferită din moșia din Otopeni trăiesc alături de garnizoana Fortului 3 al Otopeni, pe zone de teren mai puţin expuse inundaţiilor Cetăţii București în această zonă de mare interes strategic și revărsărilor frecvente ale cursului de apă pe care erau pentru apărarea Capitalei. De peste 130 de ani, militarii așezaţi, durând în timp cele două entităţi administrative garnizoanei Otopeni au avut ca mediu de provenienţă sau Otopenii de Sus și Otopenii de Jos. S-a ajuns la denumirea de de rezidenţă această străveche așezare românească, demnă astăzi pe care o posedă micul, dar prosperul, oraș Otopeni și mândră de obârșia, istoria și tradiţiile ei multiseculare. prin transformarea fonetică succesivă a denumirii de Ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea ne-au adus Hodobeni în Hodopeni și în fi nal în Otopeni. Am independenţa, dar și nevoia de a o întări din punct de afl at toate acestea din cele scrise în „Jurnalul de Ilfov” vedere militar. Pentru o mai bună recunoaștere pe plan nr. 338/2017 de tânărul deputat Daniel Gheorghe, internaţional, Regele Carol I (principe între 1866-1881 pasionat istoric și viitor (co)autor al mult așteptatei și rege între 1881-1914) a contribuit în mod decisiv la Monografi i a orașului Otopeni. dezvoltarea și modernizarea armatei române. Cu ceva vreme în urmă, scriam în această revistă Datorită insistenţelor sale au început studiile, iar mai („InfoOtopeni” nr. 73/august 2015) despre manifestările apoi lucrările de fortifi care ale României, care cuprindeau organizate în cazarmă cu ocazia sărbătoririi, la 14 iulie, în principal: Cetatea București (1884-1895), Regiunea a Zilei transmisioniștilor militari, sub genericul Zilele Întărită Focșani - Nămoloasa, Galaţi (1888-1894), Podul Muzeului Comunicaţiilor și Informaticii, manifestări peste Dunăre (1890-1895) și Capul de Pod Fortifi cat de la care majoritatea publicului a fost din Otopeni, în la Cernavodă (1906-1912), Podul peste Olt (1888-1891) frunte cu domnul primar Gheorghe Constantin Silviu de la Slatina, trecătorile Carpaţilor, amenajările portuare și alţi ofi ciali ai Consiliului Local, Clubului Seniorilor, de la Brăila, Galaţi și Constanţa ș.a. veterani de război, cadre didactice și, evident, foarte Ne vom referi pe scurt la istoricul fortifi caţiilor Cetăţii mulţi elevi. Apreciam atunci că Muzeul Comunicaţiilor București și numai în măsura în care acest lucru ne ajută și Informaticii, deși este dispus într-o cazarmă istorică a să consemnăm mai atent istoria cazărmii Fortului 3 Fortului 3 Otopeni, dislocată undeva la periferia Capitalei, Otopeni. Prin urmare, pe baza studiilor realizate de pe linia de centură, nu este nici pe departe și la periferia comisia numită de generalul Ioan-Emanoil Florescu2 în culturii și civilizaţiei noastre, tocmai pentru că aici, în anul 1871 (din care făceau parte maiorul G. Slăniceanu, Otopeni, sentimentul de mândrie al urmașilor geţilor căpitanul E. Ariton și căpitanul N. Dabija), cea de-a doua munteni este foarte puternic, cum puternic este și comisie condusă de colonelul G. Manu, viitorul general, sentimentul identităţii și obârșiei lor din neamurile de numită în 1876, fi nalizează, în anul 1882, studiile pe baza lăptari, morari sau lucrători agricoli autohtoni, ai satului experimentelor europene și a recunoașterilor în teren, românesc așezat în vatra lui seculară, precum și spiritul materializate în Memoriul asupra lucrărilor de apărare a ţării. document 2018 2 (80) 69 studii/documente Carol I, profitând de bătaie 9,9 km; tun Krupp, relaţia privilegiată cu 150 mm cu tragere înceată, Regele Leopold al II-lea md. 1885, bătaie 9,9 km; al Belgiei (căsătorit cu tun Hotchkiss, 57 mm Maria, sora lui Carol I) cu tragere repede și cu îl invită în ţară, în anul tragere înceată, md. 1891, 1883, pe generalul- bătaie 4 km; tun Grusson, locotenent belgian 53 mm, md. 1889, Henri-Alexis Brialmont bătaie 4 km; tun Krupp, (1821-1903), unul dintre 105 mm, md. 1891) cei mai mari specialiști în amplasate în 240 de cupole arta fortifi caţiilor, realizator de diferite tipuri (St. al cetăţilor fortifi cate de la Chamond, Montluçon, Anvers și Liege3. Generalul belgian studiază Memoriul Creusot și Gruson). comisiei G. Manu și, însoţit de doi căpitani, Culcer și Din punct de vedere operaţional, Cetatea Boteanu, viitori generali în Primul Război Mondial, București era împărţită în trei sectoare de apărare, execută o călătorie de recunoaștere în teren în urma căreia care împreună realizau o incintă fortificată înaintează regelui un Proiect general de apărare (analizat cu perimetrul de 72 km, diametrul maxim de și avizat în prezenţa regelui de o comisie condusă de 23 km și minim de 21,5 km și un reduit central prim-ministrul I.C. Brătianu din care făceau parte (comandamentul cetăţii) dispus în zona Uranus. generalii Dabija, Văleanu, Arion și coloneii A. Berindei, Garnizoana militară a cetăţii era prevăzută cu 30.000 Z. Gheorghiu, S. Voinescu și D. Dimitrescu-Maican) de militari. în care, pentru București era prevăzut un sistem de 18 Lucrările fortifi caţiilor au început în vara anului 1884 forturi și 18 baterii detașate, sistem care ulterior a căpătat și s-au fi nalizat în 1895. Până în 1900 au mai continuat denumirea de Cetatea București. lucrări de fi nisare, împădurire a terenului aferent, mascare O scurtă descriere generală a acestui sistem de naturală a construcţiilor din cărămidă și beton cu gazon, fortifi caţii: pe un perimetru de 72 km (aproximativ arbuști și plantaţii de foioase și conifere, precum și actuala linie de centură) s-au realizat 18 forturi și 18 repararea/modernizarea șoselei și a căii ferate. baterii. Forturile erau dispuse din 4 în 4 km și numerotate Construcţia Cetăţii a fost opera militarilor de la 1 la 18 începând cu Fortul 1 Chitila, Fortul 2 Regimentului 1 Geniu, comandat iniţial de colonelul Mogoșoaia, Fortul 3 Otopeni și așa mai departe până la Anton Berindei, viitor general, director al lucrărilor de ultimul, Fortul 18 Chiajna. Cele 18 forturi erau dispuse fortifi caţii (1882-1895), comandant și guvernator al pe una din căile de comunicaţie înspre/dinspre București Cetăţii București, dar și ministru de război. (11 rutiere și 7 de cale ferată) pentru a bloca pătrunderea Materialele de construcţii, cu excepţia armamentului în oraș pe una din direcţiile operative de înaintare/atac. și muniţiilor, au fost achiziţionate din ţară; de asemenea, La jumătatea distanţei dintre două forturi s-a realizat câte lucrările au fost executate cu forţe proprii. Deci, o o baterie/reduit care avea în principal rolul de a interzice realizare de mare anvergură, care a suscitat un imens ecou/ pătrunderea/străpungerea aliniamentului fortifi cat pe interes internaţional. intervalul dintre forturi, mai ales că distanţele de 4 km În pofi da părerilor contradictorii, atât din epocă, cât și condiţiile naturale din teren nu permiteau vizibilitatea și din timpurile noastre, îndrăznesc să afi rm că această directă dintre acestea. Forturile și bateriile erau legate lucrare de artă trebuie să fi e o mândrie pentru armata între ele printr-o șosea pietruită și o linie de cale ferată. română, pentru militarii care au executat-o, pentru Cetatea a fost dotată cu cel mai modern armament greu inginerii și specialiștii români deopotrivă. Și să avem în de artilerie existent la acel timp, achiziţionat prin licitaţii vedere și faptul că în același timp se executau și celelalte internaţionale cu cele mai mari fabrici producătoare din lucrări de fortifi caţii în Moldova și Dobrogea, iar în Anglia, Franţa și Germania. În funcţie de cele 5 tipuri principalele orașe ale ţării, cu precădere în București, de forturi și 6 tipuri de baterii (ca amploare a lucrărilor era în plină desfășurare un amplu proces de dezvoltare de fortifi caţii, condiţii naturale și restricţii bugetare) s-a a infrastructurii, de sistematizare și modernizare realizat dotarea cetăţii cu 551 guri de foc, de diferite arhitecturală și urbanistică. Efortul fi nanciar al ţării a fost, calibre și 354 tunuri de fl ancare (obuzier Krupp, 210 mm, după cei mai mulţi specialiști, între 120 și 150 milioane md. 1886-1888, bătaie 6,9 km; obuzier Krupp, 210 mm, lei aur (spre comparaţie, Palatul de Justiţie realizat în md. 1885, bătaie 6,9 km; tun Krupp, 150 mm, md. 1891, 1893 a costat aproximativ 9 milioane lei!).

70 2 (80) 2018 document studii/documente Manevrele regale din garnizoana militară (compusă din trupe de geniu cetate, anul 1895 desfășurate pionieri, pontonieri, artileriști și transmisioniști) dispunea în prezenţa atașaţilor de toate utilităţile necesare unei cazărmi militare (sursă militari străini, dar și proprie de curent electric, sobe pentru încălzire, apă vizita înaltei delegaţii curentă, sisteme de canalizare a apelor pluviale și austro-ungare în România reziduale, protecţie împotriva focului infanteriei și din 19 septembrie/ artileriei inamicului, mascare terestră și aeriană etc.)7. 1 octombrie 1896 condusă Prezentăm în continuare planul general al Fortului 3 de împăratul Franz Joseph Otopeni cu explicaţiile necesare privind organizarea și însoţit de ministrul de dotarea cu armament a celui mai mare și mai complex, externe A. Goluchowski alături de Fortul 1 Chitila, dintre toate cele 18 forturi și generalul Ferdinand ale Cetăţii București. De la fi nalizarea lucrărilor de Beck, șeful statului major fortifi caţii, Fortul 3 Otopeni a funcţionat în regim de al armatei imperiale, precum și a reprezentanţilor caselor cazarmă militară, administrat în timp de pace de o regale europene înrudite cu familia regală, au făcut să se companie, uneori de un batalion de geniu de cetate, în afi rme în epocă faptul că Bucureșri este una dintre cele organica cărora intrau militari/subunităţi de specialităţi mai bine apărate capitale europene, o cetate inexpugnabilă, tehnice diferite așa cum am arătat anterior. iar România este ultima ţară europeană care și-a permis Contextul extrem de complex atât pe plan internaţional, realizarea unui sistem de fortifi caţii puternic și modern. cât și pe plan intern de acum un veac, în care s-a luat Cel puţin aceste considerente sunt sufi ciente să apreciem decizia de ieșire din neutralitate și intrarea în război că datorită acestor eForturi, România a avut pentru alături de Antantă prin semnarea Tratatului politic aproape patru decenii un statut internaţional, militar și și a Convenţiei militare la 4/17 august 1916, precum diplomatic, demn de invidiat chiar și în zilele noastre! și evoluţia nefavorabilă a operaţiilor armatei române Revenind la Cazarma istorică a Fortului 3 Otopeni atât în Transilvania (septembrie-octombrie 1916) și construită între 1884 și 1895, aceasta a fost amplasată trecătorile Carpaţilor (septembrie-noiembrie 1916) pe o suprafaţă de teren din comuna Otopeni, situată pe cât și la Dunăre8 și în Dobrogea (spargerea frontului partea dreaptă a șoselei București - Ploiești (actualul româno-rus la 6/19 septembrie 1916), ocuparea Olteniei DN.1), la km 12,5. În baza Legii pentru fortifi carea și Munteniei (octombrie-noiembrie 1916), pierderea Bucureștilor publicată în Monitorul Ofi cial nr. 258/25 bătăliei de pe Neajlov - Argeș (16/29 noiembrie-20 februarie 1886 prin care Fortificaţiile Capitalei se noiembrie/3 decembrie 1916) și ocuparea Bucureștilor la declară de utilitate publică4 și a Înaltului Decret Regal 23 noiembrie/6 decembrie 1916 au făcut să se ia decizia nr. 2360 din 3 septembrie 1886 prin care și exproprierea istorică de dezarmare a Cetăţii București și cedare a terenurilor necesare fortifi caţiilor se declară de utilitate Capitalei fără a se lupta în fortifi caţiile realizate în urmă cu publică și luarea în posesiune a acelor terenuri se declară de patru decenii tocmai pentru acest scop. Nu ne propunem urgenţă5, prin sentinţele Curţii de Apel București nr. 324 aici să analizăm sau să detaliem raţiunile pentru care din 28 august 1886, nr. 411 din 3 octombrie 1886, nr. 476 s-a luat această decizie, pe care eu personal o consider în din 27 octombrie 1886, nr. 218 din 31 octombrie 1886, egală măsură o ironie a istoriei dar și o enigmă a acesteia, nr. 519 din 15 noiembrie 1886, nr. 253 din 2 decembrie în condiţiile în care demontarea pieselor de artilerie grea 1886 și nr. 21 din 22 ianuarie1887 au fost expropriate de cetate a început în mare secret încă din anul 1915 suprafeţele de teren necesare construirii Fortului 3 când nu se decisese intrarea României în război. Timp Otopeni (47,4282 ha), Bateriei 3-4 Otopeni-Tunari (25 de un an s-a executat adaptarea și modifi carea artileriei ha) și liniei de C.F. între Fortul 3 Otopeni și Fortul 4 de cetate pentru a putea substitui lipsa artileriei grele Tunari (14,1718 ha)6. de câmp a celor două armate. Modifi carea afetelor de Pe această suprafaţă de aproape 47,5 ha, timp de un tun și realizarea dispozitivelor de tracţiune și transport deceniu s-au executat ample lucrări de săpături, dislocări s-au executat la Arsenalul Armatei, la Uzinele Malaxa, masive de pământ, de zidărie în piatră, cărămidă și beton la Atelierele Nicolina – Iași și chiar la Odessa. turnat, s-au realizat căi de acces și depozite temporare Astfel, piesele de artilerie de sub cupolele Cetăţii pentru imensele cantităţi de materiale necesare, s-au București au format artileria grea de câmp, folosită în construit șoseaua de centură pietruită și linia de cale luptele din defi leul Oltului și pe Valea Prahovei (unde a ferată, s-au executat amenajările și dotările interioare și rămas în mâna inamicului după retragere) și mai puţin și exterioare fortifi caţiei, astfel încât, în fi nal, a rezultat pe frontul din Moldova. Piesele de 37 și 53 mm au servit o fortifi caţie modernă, extrem de puternică, în care fi e pentru constituirea bateriilor de artilerie antiaeriană document 2018 2 (80) 71 studii/documente „Negrei” și „Burileanu”, fi e reduce material de artilerie de cel mai mare calibru; acum, pentru însoţirea coloanelor această neînvinsă cetate nu era decât un oraș deschis. Nicio de infanterie. Efectivele piesă de artilerie nu mai înarma puternicele sale întăriri și unităţilor de cetate au cupolele sale blindate se transformaseră în cupole de lemn. format Regimentele Spionajul nostru, din timp de pace, așa de lăudat de inamicii de Infanterie „Horia”, noștri, nici nu parvenise să constate că Bucureștii au fost „Cloșca” și „Crișan”, cu dezarmaţi înainte de intrarea în război! Soarta României o organizare mediocră și s-a împlinit cu forţa unei drame! România, care avusese fără o pregătire pentru în mână soarta lumii, a trebuit să se considere fericită că a lupta ca unităţi de sfărâmăturile armatei sale au scăpat de distrugere cu ajutorul infanterie. O mică parte întăririlor ruse!11. din armamentul de cetate După război, unităţile de geniu au revenit, în mai a fost destinată pentru completarea fortificaţiilor multe etape succesive, în garnizoanele de reședinţă. (nefi nalizate) de la Turtucaia, căzând, în numai două Subunităţile celor trei batalioane de pionieri (3, 4 și 12) săptămâni de la intrarea în război, în mâna forţelor create în aprilie 1917 din Batalionul 2 Pionieri, odată germano-bulgare9. cu reorganizarea armatei din iarna aceluiași an, revin în Dezarmarea Cetăţii București a fost o mare cazărmile „Sf. Gheorghe” (Malmaison) pe calea Plevnei, surpriză”, dar și forturile Afumaţi, o mare ușurare Ștefănești, Tunari pentru Armata și Otopeni în 9 Germană și care își continuă Armata de Dunăre activitatea până după câștigarea la demobilizarea Bătăliei pentru totală și trecerea București. Iată armatei pe picior cum consemnează de pace la 1 aprilie generalul 1921. Ludendorff în În anul 1919, amintirile sale noua cazarmă a de război: Prima Batalionului 2 ipoteză (lupta Pionieri a fost de încercuire a alocată Școlilor Cetăţii București Militare de Geniu, – n.n.) ne-ar nou înfiinţate, fi fost foarte iar batalionul a neplăcută, fiindcă avut ca reședinţă ar fi prelungit provizorie campania în forturile din România. Toamna partea de nord a era deja foarte Capitalei, iar la târzie. Trebuia 14 iunie 1922 să ne echipăm Regimentul 2 pentru anul viitor. Pionieri primește Mijloace de atac de tot felul fuseseră pregătite pentru a grăbi în administrare cazarma Fortului 3 Otopeni. cucerirea orașului. Mi s-a luat o mare piatră de pe inimă În perioada 8 noiembrie 1923-7 ianuarie 1928, când, la 6, ne-a sosit știrea că Divizia noastră de Cavalerie majoritatea efectivelor regimentului sunt mutate la a găsit uvrajele de nord ale Cetăţii neocupate10. Cernavodă pentru executarea unor lucrări la fortifi caţii, Foarte interesante sunt și aprecierile feldmareșalului dar și de utilitate publică (șosele, cale ferată, poduri, Hindenburg cu privire la căderea neașteptată a Bucureștilor: intervenţii la inundaţii, dislocări de gheaţă etc.). La 10 Ne-am imaginat că [sic!] cucerirea capitalei române va fi mai 1929, Principele Nicolae, în prezenţa Înaltei Regenţe, ceva mai războinică decât cum a fost în realitate. Noi știam decorează la Cotroceni Drapelul de luptă al Regimentului că Bucureștii sunt o cetate puternică și adusesem pentru a o 2 Pionieri cu Ordinul „Steaua României Mari”, ca o

72 2 (80) 2018 document studii/documente

recunoaștere a excepţionalelor jertfe și merite istorice internaţional a marilor idealuri naţionale ale poporului ale acestui corp de elită al armatei noastre în războaiele român – independenţa statului și întregirea neamului12. pentru independenţă și de întregire a neamului. Pentru a înţelege mai bine rosturile acestor aprecieri, Putem spune că anul 1929 este reperul temporal vom prezenta în continuare o serie de fapte și evenimente de la care activitatea specifică armei geniu devine care s-au petrecut de-a lungul timpului aici, în Cazarma statornică și durabilă în această cazarmă. După o analiză Otopeni, în această perioadă dintre războaie. Ele fac parte retrospectivă, dar și potrivit aprecierilor din epocă, arma din evoluţia istorică a acestui spaţiu geografi c, edilitar, geniu era cea mai tehnică dintre categoriile de arme din administrativ și militar. Evenimentele în succesiunea organica armatei noastre, întrunind specialităţi precum lor cronologică sunt consemnate cu mare acurateţe în pionieri, pontonieri, căi ferate, transmisiuni (în cablu și „Jurnalul de Operaţii”/„Registrul istoric” al Regimentului telegrafi e fără fi r/radio, telefonie, semnalizare optică, 2 Pionieri Gardă (1859-1946) cu denumirile succesive columbofi lie, serviciul de curierat), aerostaţii militare și pe care acesta le-a avut într-o lungă perioadă istorică13. aviaţie. Decenii de-a rândul, arma geniu a pregătit pentru În cazarmă, principala activitate era instrucţia/ societatea civilă generaţii întregi de specialiști pentru care pregătirea personalului (ofi ţeri, subofi ţeri, reangajaţi, nu aveam în ţară un sistem de învăţământ dedicat, în trupă și civili) pentru lupta în fortifi caţii și executarea special (poli)tehnic. Ofi ţerii de geniu, în special, urmau lucrărilor specifice armei geniu. Aici se desfășurau cursuri la instituţii de învăţământ superior din Franţa, activităţile de pregătire în cadrul „școlilor” organizate la Germania și Austria, completând pregătirea militară cu ordin și cu obiective bine defi nite pentru întreaga armată. una tehnică, fundamentală și dedicată domeniilor de Tot aici se experimentau noi echipamente și unelte de vârf ale cunoașterii știinţifi ce. Nu puţini dintre aceștia au lucru, tehnici și tactici de luptă, materiale și substanţe devenit mari personalităţi militare, politice, academice au noi precum și inovaţii, modifi cări și modernizări la cele ocupat funcţii de înalţi demnitari ai statului și au avut o existente în dotare. De pildă, la 1 septembrie 1931, cu contribuţie decisivă în realizarea și confi rmarea pe plan ocazia manevrelor de garnizoană desfășurate în zona document 2018 2 (80) 73 studii/documente

Planul general al Fortului 3 Otopeni 1 - corp de gardă reduit 9 - potemă 2 - corp de gardă fort 10 - şanţ lateral 3 - şanţ reduit 11 - şanţ anterior 4 - local reduit 12 - caponieră dublă 5 - cazemată de contraescarpă 13 - semicaponieră 6 - galerie de contraescarpă 14 - şanţ diamant 7 - escarpă zidită 15 - contraescarpă zidită 8 - local fort 16 - glacis

A - cupolă Montluçon cu un obuzier de 210 mm, model 1891 (2x) B - cupolă St. Chamond cu două tunuri de 150 mm, model 1891 (1x) C - cupolă Montluçon cu două tunuri de 150 mm, model 1891 (2x) D - turelă cu eclipsă cu un tun de 57 mm (5x) E - tun de 57 mm, pentru fl ancarea şanţurilor (13x) Chiajna – Otopeni – Cociovaliște s-au executat reţele de – 25 octombrie, Serbarea Pomului de Crăciun, Serbarea transmisiuni și, pentru prima dată, s-au făcut experienţe Bobotezei, Sărbătorirea patronilor spirituali Sf. Împăraţi de trecere a râurilor pe schiuri de apă în localitatea Constantin și Elena – 21 mai ș.a.). De asemenea, spaţiul Ordoreanu. Pregătirea practică se executa prin lucrări cazărmii devine și unul cu valenţe spirituale, cultural- proprii armatei sau de utilitate publică pe bază de licitaţii educative, sportive și confesional-religioase deosebite. și contracte. Iniţial, cazarma fortului dispunea de utilităţile strict Având în vedere statutul său distinct în organica necesare (apă, căldură, electricitate, canalizare) pentru armatei române, Regimentul 2 Pionieri a participat la cazarea efectivelor și depozitarea materialelor, un platou toate manevrele regale anuale desfășurate în toate zonele central (piaţa armelor), un pavilion administrativ (birouri, de operaţii și în provinciile istorice, la paradele militare muzeu și cazinoul ofi ţerilor), teren de educaţie fi zică și și evenimentele organizate sub egida Casei Regale sau teren de instrucţie (pe marele islaz din Otopeni, unde a membrilor acesteia (Ziua Regalităţii – 10 mai, Ziua este acum pista aeroportului). Restauraţiei – 8 iunie, Ziua Regelui Carol al II-lea – Spre exemplifi care, la 10 mai 1931, în regiment s-a înfi inţat 15 octombrie, Ziua Marelui Voievod de Alba Iulia Mihai Casa ostășească – Mărăști care dispunea de sală de cetire

74 2 (80) 2018 document studii/documente

CAZARMA „FORT 3 OTOPENI” ÎN ANUL 1937 Scara 1:8.000 Reconstituire pe baza Jurnalului de Operaţii al Regimentului Pionieri Gardă

(bibliotecă și sală de lectură) și sală de teatru-cinema. (generalul Constantin Ștefănescu-Amza), secretarul La 21 mai, cu ocazia sărbătoririi patronului spiritual general al Ministerului Apărării, (generalul Partenie), al regimentului s-a săvârșit un Te Deum urmat de o foști miniștrii de război (generalii Cihoski, Văleanu și masă festivă, horă și cinema. Peste câteva zile, prin Istrate), inspectorul general al geniului (generalul Ignat), Decretul Regal nr. 1950 din 6 iunie, Carol al II-lea ia în un mare număr de generali, foștii comandanţi ai geniului proprietate Regimentul 2 Pionieri și îi acordă cifra regală, și ai unităţii, comandanţii unităţilor din garnizoana ceea ce reprezenta o mare onoare pentru personalul București și mulţi alţii: Încă de câteva zile, întregul regiment regimentului, care se mândrea cu faptul că la vârsta de 8 ani își pregătește sufl etul și haina pentru această zi măreaţă. Se (în 1901), principele Carol a îmbrăcat uniforma de fruntaș fac mari pregătiri, așa cum se cuvine pentru o vizită regească. al Regimentului 1 Geniu dislocat la Cotroceni. De la portalul artistic sculptat de la intrarea în regiment și La 16 octombrie 1932, în regiment s-a sărbătorit până în cele mai depărtate colţuri ale vastei cazărmi mâna ziua de naștere a regelui, ocazie cu care pe platoul cel pionierului a intervenit, făcând totul în cea mai perfectă mare s-a dat citire mesajului regal, a avut loc defi larea ordine. Însăși natura a înţeles sufl etele pionierilor pregătiţi regimentului și o șezătoare culturală. Altă dată, la pentru o zi mare, oferind sărbătoriţilor cea mai frumoasă zi 1 decembrie, s-au aniversat 72 de ani de la înfi inţarea din primăvara acestui an, prima zi de vară! Numai verdeaţă, primului batalion de geniu. După trecerea în revistă fl ori și miresme alături de ghirlande de stejar, placarde cu și parada militară s-a desfășurat o frumoasă șezătoare inscripţii, mii de steguleţe tricolore, fl ori și plante pe tot artistică. Cea mai mare sărbătoare a anului 1932 avea să întinsul cazărmii și fortului Otopeni. Tot ansamblul oferă fi e organizată la 21 mai cu ocazia sărbătoririi patronului spectatorilor un aspect impunător, feeric14. După trecerea Regimentului 2 Pionieri – Sfi nţii Împăraţi Constantin în revistă a regimentului, aceștia, însoţiţi de ofi cialităţile și Elena. Într-o atmosferă sărbătorească, cu cazarma și civile, generali și ofi ţeri din garnizoană, în activitate și în fortul pavoazate cu fl ori, plante ornamentale, ghirlande rezervă, au ocupat locul pe estrada special construită și de stejar și sute de drapele tricolore au fost întâmpinaţi împodobită cu fl ori, drapele și covoare naţionale, într-un regele Carol al II-lea, Marele Voievod de Alba Iulia altar improvizat și artistic executat, înconjurat de piramide Mihai, prim-ministrul Nicolae Iorga, ministrul apărării de arme, unelte și aparate de specialitate, s-a săvârșit serviciul document 2018 2 (80) 75 studii/documente

Pavilionul comandament (1939) – latura dinspre linia de centură cu intrarea Pavilionul comandament (1939) – latura dinspre terenul de educaţie fi zică principală şi terasa descoperită şi terasa acoperită divin de către confesorul garnizoanei, preotul Inocenţiu urmărit la cazinoul ofi ţerilor un program artistic ad-hoc Ștefănescu, asistat de confesorul regimentului, preotul care s-a bucurat de un real succes. Ioan Popescu din Otopeni. Răspunsurile au fost date de La 6 aprilie 1934, Mihai – Marele Voievod de Alba un cor format din toţi copiii de trupă ai regimentului. Iulia a vizitat cazarma și Fortul 3 Otopeni împreună După cuvântarea comandantului regimentului, colonelul cu toţi colegii clasei speciale din care făcea parte. Pe Gheorghe Petrescu, și scurta alocuţiune a regelui, au tot parcursul vizitei au fost însoţiţi de col. Ghe. Petrescu, avut loc defi larea și vizitarea cazinoului ofi ţerilor. S-a comandantul regimentului primind toate explicaţiile necesare scris în „Cartea de Aur” a regimentului, deschisă în și intrând în toate încăperile fortifi caţiei. anul 1900 cu semnătura regelui Carol I, după care s-a O semnificaţie cu totul particulară o are vizitat cazarma printr-o plimbare pe aleile acesteia care sărbătoarea Patronului regimentului și a purtau denumiri istorice de eroi, localităţi și bătălii din 75 de ani de existenţă a Corpului, la 20 mai 1935. Într-un Războiul de Independenţă și Războiul de Întregire la care dispozitiv de paradă impresionant s-au adunat în „piaţa a participat și regimentul. S-au vizitat apoi poligoanele armelor”/marele platou, pentru a întâmpina pe regele de instrucţie a lucrărilor de poduri, șosele, distrugeri, Carol al II-lea și pe Mihai – Marele Voievod de Alba instalaţii și fortifi caţii și s-a inaugurat noul stadion de Iulia, ofi ţeri veterani, foști șefi ai corpului, ofi ţeri de educaţie fi zică, dispus pe locul pe care este și astăzi. rezervă ai regimentului, Drapelele istorice ale Batalionului După desfășurarea unui program sportiv, s-a servit o 1 Geniu, Regimentului 1 Geniu, Batalionului 2 Pionieri gustare frugală într-o atmosferă de caldă însufl eţire sub și Regimentului 2 Pionieri, ofi ţerii și trupa regimentului, brazii de lângă pavilionul administrativ. Însoţit de uralele comandanţii și șefi i ierarhici, comandanţii unităţilor soldaţilor dispuși pe ambele părţi ale aleii pietruite, regele din garnizoană, precum și înaltele ofi cialităţi invitate la și ofi cialităţile au părăsit cazarma. sărbătoare: Gheorghe Tătărăscu, președintele Consiliului Cam în același mod s-a desfășurat sărbătoarea de Miniștri, generalul Angelescu Paul, ministrul apărării Patronului regimentului și în anul următor, deși timpul naţionale, principele Nicolae, generalii și ofi ţerii care au a fost nefavorabil; a plouat toată ziua, iar activităţile nu îndeplinit funcţii de demnitate publică sau în conducerea s-au putut desfășura decât în sala de mese. De remarcat armatei. După primirea raportului și ofi cierea serviciului că pe timpul serviciului divin ofi ciat de aceiași preoţi- divin de aceiași preoţi confesori (Inocenţiu Ștefănescu de confesori și în cuvântul comandantului a fost evocată la garnizoană și Ioan Popescu din Otopeni), comandantul personalitatea foștilor comandanţi ai unităţii care au regimentului, colonelul Gheorghe Petrescu, a prezentat trecut în viaţa veșnică - maiorul inginer Panait Donici, succint trecutul istoric și de luptă al unităţii și armei coloneii Poenaru, Istrate, Zamfi r și Gheorghiu, precum geniu în cei 75 de ani de existenţă, faptele de eroism și generalii Berindei, Culcer și Hîrjeu. Principele Mihai ale militarilor geniști în campaniile Războiului de a inaugurat poligonul de tragere redusă și a fost vizitat un Independenţă, ale celui de-Al Doilea Război Balcanic și post de comandă în cavernă prevăzut cu toate instalaţiile ale Războiului de Întregire, realizările din timp de pace necesare (sobă, ventilaţie, generator de curent electric, ale regimentului pentru construcţia a numeroase obiective fântână, mese, scaune, pături antigaz). De asemenea a de interes public pe întregul teritoriu al ţării și alte fapte fost vizitat muzeul, s-a scris în „Cartea de Aur” și s-a și evenimente semnifi cative din istoria regimentului.

76 2 (80) 2018 document studii/documente M.S. Regele a binevoit să răspundă: „Iubiţi Ostași! În continuare s-au desfășurat demonstraţii de instrucţie Prăznuind astăzi acei 75 ani de fi inţă a armei geniului, de specialitate în Fortul 3 Otopeni, s-au prezentat regelui să închinăm primul nostru gând cu recunoștinţă acelora care reconstituiri ale principalelor bătălii la care a participat au făcut ca această armă și acest regiment să fi e ceea ce este. regimentul în cele trei campanii, au avut loc concursuri Până mai ieri considerat ca o armă minoră, astăzi geniul este sportive, ai căror câștigători au fost premiaţi de principele una dintre cele mai principale arme de luptă ale oștirii. În Mihai și, în fi nal, la cazinoul ofi ţerilor, regele a decorat acest răstimp lung, sunt fericit să constat că toţi au știut să-și un număr mare de generali și ofi ţeri și a înmânat cadouri facă datoria. Astăzi, când se împlinesc 75 de ani de existenţă, simbolice ofi ţerilor și trupei. Fac aici precizarea că, la fi ecare fac călduroasa urare Regimentului 2 Pionieri și Armei sărbătoare la care participa, Carol al II-lea avea obiceiul să Geniului să fi e la înălţimea înaintașilor și să știe întotdeauna, ofere subofi ţerilor și trupei bomboane și ţigări, iar ofi ţerilor atât în timp de pace, cât și în timp de război, să-și facă diferite suveniruri (un blocnotes cu cifra regală, o tabacheră datoria către Patrie și Tron”. din argint, o fotografi e a sa cu Ultimele cuvinte ale suveranului autograf înrămată etc.)! au fost acoperite de nesfârșite și Odată cu punerea pietrei puternice urale. Apoi, în sunetele fundamentale a cazărmii „Marșului Regimentului”, a regimentului a început urmat defi larea15. demolarea vechilor barăci și În această atmosferă, construirea noilor pavilioane, trebuie să recunoaștem plină existente și astăzi, pe baza unui de însufl eţire, are loc momentul proiect realizat de prof. arhitect cel mai important al acestei zile C. Iotzu, asistat de căpitanul de sărbătoare, punerea pietrei ing. C. Rădulescu. Lucrările au fundamentale a noii cazărmi, început în 1935 sub comanda care de acum înainte va purta colonelului Gheorghe Petrescu denumirea de Cazarma „Marele și s-au fi nalizat, în linii mari, în Voievod Mihai”. Punerea 1939 sub comanda colonelului pietrei fundamentale s-a făcut Tudor Orezeanu. prin încastrarea unui tub de Însemnul heraldic al armei Geniu de pe intrarea principală în La 23 decembrie 1936, cu oţel inoxidabil în fundaţia pavilionul comandament (1939) ocazia sărbătorii Pomului de pavilionului trupă de către Crăciun ce a avut loc în cazarma regele Carol al II-lea, existent și astăzi, în care s-a Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul”, regele a hotărât ca introdus următorul Act de fundaţie: Regimentul 2 Pionieri, proprietatea sa să se numească și „Regimentul 2 Pionieri regiment de gardă17, fapt consfi nţit prin Înaltul Decret Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Sfântului Duh Regal nr. 19 din 4 ianuarie 1937. Cu aceste noi haine de Noi Carol al II-lea Regele Românilor sărbătoare (uniforme, insigne, însemne și accesorii distincte cu fi ul meu Mihai Mare Voievod al Albei Iulia și fratele și personalizate) Regimentul Pionieri Gardă îl primește meu Principele Nicolae pe rege în noua sa cazarmă de la Fortul 3 Otopeni pe Miniștrii fi ind: Prim-ministru și ministru armamentului 20 mai 1937 pentru a sărbători Patronul Spiritual Tătărăscu Gh. „Sfi nţii Împăraţi Constantin și Elena” și a 77-a aniversare Ministru Apărării Naţionale general de C.A. adjut. a existenţei sale. Angelescu Paul Pe lângă activităţile deja obișnuite în asemenea ocazii inspector general al geniului general de divizie (raportul, trecerea în revistă, ofi cierea serviciului divin, Ignat Mihail demonstraţiile de geniu, vizitarea cazărmii, întreţinerea iar comandant al Regimentului 2 Pionieri colonel cu ofiţerii regimentului și invitaţii la sărbătoare, Petrescu N. Gheorghe consemnarea în „Cartea de Aur” a unităţii și oferirea de pus-am piatra fundamentală a acestei clădiri astăzi, luni cadouri simbolice) este de rememorat de această dată 20 mai, anul de la Cristos una mie nouă sute treizeci și cinci interesul regelui pentru stadiul lucrărilor de construcţie pe terenul vechiului fort Otopeni în amintirea celor 75 ani de la noile pavilioane ale cazărmii și pentru condiţiile de viaţă ai armei geniului și o vom desăvârși ca să fi e adăpost cazare și hrănire a trupei. După primirea unui Album cu ostașilor din Regimentul al II-lea de Pionieri proprietatea realizările regimentului în ultimul an pe șantierele militare Noastră, urmași ai celor care au dat Ţării Neatârnarea și și civile și a unei statuete din bronz intitulată Pionier la Întregirea “16. lucru, regele a rostit o scurtă alocuţiune. document 2018 2 (80) 77 studii/documente

Putem deduce cu ușurinţă că au fost admirate și constitutiv poate fi considerat și astăzi un model pentru apreciate de către toţi participanţii la această sărbătoare demersuri similare18. marile realizări constructive ce aveau să întregească și să La 15 martie 1938, a început construcţia gardului pe defi nească noua cazarmă a Fortului 3 Otopeni: noua clădire latura de sud, paralel cu calea ferată de centură, pe o lungime a corpului de gardă, compusă din trei încăperi, cu spălător de 500 m, după același model și din aceleași materiale ca și cel și prispă, impunătorul portal monumental al cazărmii înalt paralel cu șoseaua naţională București – Ploiești. Tot atunci de 10 m și lung de 15 m, prevăzut cu două lăcașe pentru încep plantaţiile de pomi și sofora19 pentru completarea santinele și două porţi mari din fi er forjat încadrate de doi parcului regimentului, al cărui plan a fost întocmit de stâlpi ornamentaţi cu emblema regimentului și acoperiţi același arhitect C. Iotzu, împreună cu directorul Societăţii cu olane de ţiglă roșie/cărămizie, precum și frumosul gard „Rebbum” de la Casa Grădinilor Publice. Într-un timp din plăci armate de beton, pe fundaţie și panouri din plasă record, de la 15 la 21 mai, s-a realizat aleea de defi lare, de sârmă ţesută între stâlpi de beton înalţi de doi metri pe locul celei vechi, pe o lungime de 130 m, de la intrarea pe o lungime de 850 m, paralel cu șoseaua naţională. De principală și noul corp de gardă (pe locul pe care este asemenea, s-a mai realizat și o frumoasă tribună ofi cială acum restaurantul „McDonald’s”), prin cazarmă până în pe latura dinspre terenul de educaţie fi zică, cu fundaţie șoseaua de centură, de către regiment cu forţe proprii, din beton, o estradă regală și două estrade laterale pentru dar și cu un sprijin de materiale în valoare de 400.000 lei persoanele ofi ciale care asistau la ceremoniile militare și din partea Primăriei Municipiului București. Tot acum religioase desfășurate aici. Tribuna era încadrată cu patru se fi nalizează demolarea barăcilor bucătărie și dormitor vase din beton mozaicat pentru susţinerea stâlpilor pe care din apropierea noului pavilion pentru trupă, ceea ce a dat se realiza baldachinul, iar în restul timpului se montau aici o nouă perspectivă arhitecturală acestei zone a cazărmii. patru vase mari cu fl ori. După cum se consemnează în Cu aceste frumoase realizări edilitare, noul și vrednicul „Registrul istoric” al regimentului, lucrările s-au executat în comandant al regimentului, colonel Tudor Orezeanu, îl timp record de numai două săptămâni conform proiectului întâmpină, la 28 mai 1938, pe regele Carol al II-lea însoţit arhitectului C. Iotzu și sub conducerea căpitanului ing. de Marele Voievod Mihai și Î.P.S. Partenie Ciopron, N. Novacovici, locotenent-colonelului Adrian Iazovici și episcopul armatei, pentru a sărbători în noua cazarmă a locotenentului N. Petreanu. 78-a aniversare a înfi inţării unităţii. Cu numai o zi înainte, Anul 1937 se încheie cu o realizare de mare succes, de tot cu sprijinul Primăriei Capitalei, s-a reușit montarea a data aceasta de factură spirituală am spune – înfi inţarea, 4 refl ectoare mari pentru iluminarea nocturnă a portalului la 9 noiembrie 1937, a Asociaţiei Culturale, Sportive și monumental de la șoseaua București – Ploiești și corpului de Turism a Regimentului Pionieri Gardă, al cărei act de gardă. Pe lângă activităţile comemorative specifi ce, cu

78 2 (80) 2018 document studii/documente această ocazie i s-au a contingentelor prezentat regelui 38/39 și executarea noile obiective rechiziţiilor realizate sau în conform planurilor curs de realizare și de mobilizare și un amplu program altele. de demonstraţii de În acest timp, tehnică și lucrări, în cazarmă pe ateliere de încep lucrările specialitate, astfel: de construcţie post de comandă la noul pavilion de divizie, punţi „Comandament” de echipaj și (10 septembrie improvizate, 1938) compus camufl aj cu plasă, din corpul Noua poartă monumentală a cazărmii istorice „Fortul 3 Otopeni“ poduri, mine (2001) administrativ, anticar, sisteme de cazinoul și căminul ventilaţie, stand de miniaturi cu realizările personalului pentru ofi ţerii necăsătoriţi pe baza planurilor arhitectului regimentului: podurile peste Argeș la Budești și Izvoarele, C. Iotzu și sub conducerea căpitanului ing. C. Rădulescu. linia C.F. Carmen Silva – Mangalia și proiectul de plan Construcţia acestuia se va termina la 1 octombrie de ansamblu al cazărmii. 1939. Cu o suprafaţă totală construită de 4.022 m.p. Am lăsat la urmă prezentarea „Standului de transmisiuni”, (662 subsol, 2.176 parter, 180 mezanin, 280 etaj 1 cămin, având în vedere tocmai faptul că din 1954 și până în 280 etaj 2 cămin, 380 bibliotecă și 65 vas de expansiune) prezent în această cazarmă au fost dislocate permanent noul pavilion administrativ cuprindea un corp de birouri, unităţi de transmisiuni (Regimentul 45 Transmisiuni sală de festivităţi, popotă și cămin (18 camere). până în 1964 și de atunci până astăzi Regimentul 48 Între 25 septembrie 1938 și 5 mai 1939 s-a forat și dat Transmisiuni, cu denumirile ulterioare pe care le-a avut în funcţiune puţul de apă al cazărmii (55 m adâncime), și Centrul de Instrucţie al Transmisiunilor între 1968 la 1 noiembrie 1938 începe construcţia WC-ului trupei și 1997). Preocupările pe linie de transmisiuni ar putea să (exterior), iar la 8 noiembrie 1938 încep lucrările la grajdul pară simpliste astăzi, dar pentru vremea respectivă trebuie pentru 42 de cai. Între 24 aprilie-7 octombrie 1939 s-a să constatăm că ele se încadrau la un construit un frumos castel de apă cu o înălţime de 30 nivel tehnic ridicat. Standul de transmisiuni, realizat m și o capacitate de 50 m.c. La 6 februarie 1939 încep cu concursul Regimentului 1 Transmisiuni, prezentat lucrările la pavilionul „Infi rmerie” pe baza planurilor regelui cuprindea: întrebuinţarea celulei fotoelectrice, aceluiași arhitect și în aceeași dirigenţie de șantier ca la declanșarea focului la armele automate, aprinderea unei pavilionul administrativ, lucrări ce vor fi fi nalizate la 17 încărcături cu termit, darea focului la un furnal de mină, iulie 1939 cu realizarea unui adevărat pavilion de spital, echipament de curenţi purtători tip M.A.N., telefonul executat în perfecte condiţii tehnice, cu maximum de confort și optic, teleimprimatorul „Creed”, staţiunea radio „G” tip într-un stil cât se poate de frumos (cu o suprafaţă construită M.A.N., radiogoniometru tip Bg.I., radioreceptor RSI tip de 492 m.p. – 417 parter și 75 subsol)20. M.A.N., grupul electrogen de 400 W tip M.A.N., grupul Neputând participa la serbarea Patronului electrogen de 12 kW, postul de radioamator ZA5AT Regimentului în acest an, 1939, inaugurarea noilor al maistrului Tremtea. Cu aceeași ocazie, s-a instituit și clădiri nu a mai avut loc. Considerând inaugurarea făcută decernat unui număr mare de persoane „Insigna Onorifi că s-a dispus la Casa Regală pentru M.S. Regele și M.S. de 7 ani a Regimentului Pionieri Gardă” (7 ani de la luarea Marele Voievod Mihai câte un album legat în piele având în proprietatea regelui a regimentului). aplicat CC-eul Regimentului în aur și argint cu colecţia În perioada care urmează, concomitent cu lucrările de fotografi i ale clădirilor realizate de regiment împreună de construcţii în curs de execuţie în cazarmă, o parte din cu plachetele în aur ale Pavilionului Administrativ, bătute efectivele regimentului au participat la instalarea cablului cu ocazia inaugurării21. telefonic la Castelul de la Scroviștea (22 iulie 1938), la La 31 octombrie 1939, comandantul regimentului, funeraliile reginei Maria (24 iulie 1938), la dezvelirea colonelul Tudor Orezeanu, este mutat ca șef de secţie Monumentului Carol I în Piaţa Palatului Regal în Marele Stat Major. Cu ocazia predării comenzii, (9 mai 1939), la mobilizarea parţială pentru instruire comandantul, care timp de 3 ani a condus lucrările de document 2018 2 (80) 79 studii/documente realizare a noii cazărmi a regimentului, a dat un Ordin În cuvântul său, noul comandant al Regimentului de Zi prin care s-a adresat subordonaţilor într-un mod Pionieri Gardă, locotenent-colonelul Vintilă care ilustrează modest și în parte marea operă de prefacere Haritonovici, a ţinut să sublinieze că participând la totală a numelui, prestigiului și cazărmii regimentului, Cruciada împotriva bolșevismului ateu, armata tării se realizate în cei 3 ani de muncă neabătută la conducerea afl ă pe linia desfășurării fi rești a destinului nostru istoric23. regimentului22. Pe toată perioada războiului, în cazarmă a funcţionat La 1 noiembrie 1939 este numit la comanda partea sedentară a Regimentului Pionieri Gardă și Regimentului Pionieri Gardă colonelul Constantin s-au desfășurat activităţi de pregătire a efectivelor Eftimiu, viitor general, comandant al transmisiunilor și materialelor necesare completării nevoilor sau Armatei 4 române pe Frontul din Est, decorat cu pierderilor de pe front. După terminarea acestuia, o Ordinul Militar „Mihai Viteazul” pentru faptele sale de parte din subunităţile regimentului au intrat în proces vitejie pe front și unul dintre primii comandanţi ai nou de demobilizare, iar cealaltă parte a fost reorganizată și înfi inţatului Comandament al Transmisiunilor (1 iulie restructurată conform convenţiilor internaţionale impuse 1942) în perioadele 20 aprilie 1943-24 august 1944 și României după Conferinţa de Pace de la Paris (1947). 13 noiembrie 1944-20 martie 1945 și, nu în ultimul rând, Fortul propriu-zis și-a pierdut complet importanţa ministru secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor și lui ca obiectiv militar operativ fi ind folosit în continuare Lucrărilor Publice. în scopuri administrative (depozitare de tehnică și Cutremurul de la 9 octombrie 1940 care a provocat materiale, armament și muniţii, materiale chimice, mari stricăciuni și anii care urmează sunt anii care poartă documente de arhivă și chiar birouri pentru personal). amprenta curentului războinic ce se face tot mai pregnant De altfel, majoritatea fortificaţiilor au fost folosite, simţit în Europa și care avea să capete dimensiuni încă după Primul Război Mondial, pentru depozitarea mondiale în scurt timp. imenselor cantităţi de materiale rămase de pe front, În anii 1940-1941, controalele ierarhice în special grenade, focoase, muniţii de infanterie și (Brigada 1 Pionieri, Corpul 2 Armată, Direcţia praf de pușcă. Din cauza neglijenţelor și manipulării Superioară și Comandamentul Geniului) au vizat necorespunzătoare sau nesupravegherii operaţiilor de în primul rând verificarea nivelului de pregătire a încărcare-descărcare a acestor materiale periculoase, militarilor mobilizaţi, asigurarea materialelor necesare dar și din cauze naturale (temperaturi ridicate) care la mobilizare conform planurilor de rechiziţii, au dus la autoaprinderea unor încărcături de muniţie, funcţionarea Centrului de Instrucţie al Pionierilor. o parte din fortifi caţiile cetăţii au fost distruse parţial Controalele s-au executat în cazarmă și pe terenul sau complet. Așa s-a întâmplat la două forturi (Fortul de instrucţie (islazul din Otopeni), iar constatările au 9 Căţelu – iunie 1919 și septembrie 1925, Fortul 19 fost în general foarte bune, urmate de măsuri imediate Afumaţi – 12 noiembrie 1923 și septembrie 1932) și trei de completare a lipsurilor în efective și materiale. baterii intermediare (Bateria 18-1 la 12 octombrie 1921, Controalele din anul 1942 la partea sedentară constatau Bateria 16-17 – septembrie 1919 și Bateria 2-3 Odăi – că regimentul este bine condus, gospodărit și instrucţia 23 septembrie 1919 și 26 septembrie 1929). Bateriile bine îndrumată, iar la unităţile de pe front că militarii intermediare erau numerotate cu două cifre, corespunzătoare sunt pătrunși de spiritul datoriei și au în special grijă de numărului fortului din fl ancul stâng și al celui din fl ancul materiale. (Nu începuseră înfrângerile pe front!) drept. Bateria 2-3 Odăi, dispusă la jumătatea distanţei Poate că este interesant de amintit că în toată această dintre forturile nr. 2 Mogoșoaia și nr. 3 Otopeni, a dispărut perioadă în 12 camere din fort s-a depozitat Arhiva complet ca urmare a celor două explozii soldate cu pagube M.Ap.N. și că, începând cu luna noiembrie 1940, în materiale și victime omenești (în 1919 au explodat cazarmă a fost dislocată o unitate germană compusă 32 vagoane de dinamită din cauza unei ţigări aruncate pe din 3 ofi ţeri, 86 trupă, mașini și ateliere. La 20 aprilie fi tilul unei lăzi, fi ind uciși 1 caporal, 12 soldaţi și 2 civili 1942, această unitate germană cu indicativul H.K.P.533 afl aţi la 1.200 m depărtare, precum și 80 de oi afl ate la a dat o masă camaraderească cu ocazia zilei de naștere a peste 2.000 m de locul exploziei, iar în 1929, din cauza führerului Adolf Hitler la care au fost invitaţi generalul B. neglijenţei și nesupravegherii operaţiilor de descărcare a Alinescu, comandantul Brigăzii 1 Pionieri și toţi ofi ţerii focoaselor a explodat o magazie cu pulbere, fiind uciși și subofi ţerii regimentului. În prezenţa comandantului 2 soldaţi și distrusă în totalitate fortifi caţia). Pe locul acesteia, Brigăzii 1 Pionieri generalul B. Alinescu, și cu participarea la marginea fostului sat Odăi, s-a ridicat prin grija „Cultului camarazilor germani de la H.K.P.533, s-a desfășurat Eroilor” un monument comemorativ care a fost mutat mai slujba religioasă a preotului Ioan Popescu din Otopeni întâi pe terenul fostului Fort nr. 2 Mogoșoaia la șoseaua de cu ocazia sărbătoririi Patronului regimentului. centură pe drumul de acces în fort, iar în anul 2006 acesta a

80 2 (80) 2018 document studii/documente fost mutat în cazarma Fortului 3 Otopeni pentru a putea ani înainte sau după această perioadă. În primul rând, fi îngrijit cum se cuvine, deoarece la Mogoșoaia, pe locul suprafaţa cazărmii s-a redus treptat de la 47,5 ha cât respectiv, s-a construit un cartier de locuinţe sociale și în a avut iniţial la aproximativ 30 ha cât are în prezent, cadrul programului ANL – Locuinţe pentru tineri. în urma unor retrocedări pentru interese publice sau În perioada 1946-1953, în cazarmă au fost dislocate politice. Toate s-au făcut pe baza unor Hotărâri ale mai multe tipuri de subunităţi de eșaloane și specialităţi Consiliului de Miniștri sau ale Guvernului României diferite (plutoane, companii și batalioane de geniu, și prin ordine de transfer ale M.Ap.N. Nu voi intra în artilerie antiaeriană, transmisiuni). Din 1954 până în detaliile juridice și legislative ale acestui proces, ci voi 1964, cazarma a fost administrată de Regimentul 45 arăta că primul transfer de teren de 3.881 mp din anul Transmisiuni, fost Regimentul 1 Transmisiuni, cea mai 1944 a fost impus de înfi inţarea unor ateliere mecanice veche, mai importantă și mai mare unitate de transmisiuni pentru utilaje mari pentru nevoile frontului. Până de din acea vreme (1909 – Compania Specialităţi, 1913 – curând a funcţionat acolo I.U.D.P. Otopeni; în prezent Batalionul Specialităţi, 1919 – Regimentul Specialităţi, spaţiile sunt închiriate sub forma unui parc de societăţi 1923 – Regimentul Transmisiuni, 1928 – Regimentul comerciale, mai mult sau mai puţin de profi lul iniţial 1 Transmisiuni, 1959 – Regimentul 45 Transmisiuni). (reparaţii utilaje drumuri și poduri). Un alt transfer, către După o lungă perioadă când cazarma a aparţinut Ministerul Transporturilor Auto, Navale și Aeriene, trupelor de geniu, din 1954 ea va aparţine trupelor de realizat în 1968, a fost impus de necesitatea construirii transmisiuni ale armatei române, până în 1964 fi ind pasarelei actuale peste calea ferată de centură și este în dislocat aici Regimentul 45 Transmisiuni. Din aprilie curs de reglementare încă o cedare teritorială necesară 1964 și până în prezent Regimentul 48 Transmisiuni, realizării magistralei de metrou București – Aeroportul fostul Regimentul 4 Transmisiuni, înfiinţat la 10 Otopeni. Cea mai mare suprafaţă de teren a fost ianuarie 1942, la Alexandria, mutat după război la Cluj cedată în anul 1961 (aproximativ 17 ha) către Raionul (1945-1946), desfi inţat în 1946 și reînfi inţat în 1948 „I.V. Stalin” pentru modernizarea șoselei de centură și la Vaslui și mutat ulterior în București, pe șoseaua dublarea liniei de cale ferată, dar mai ales pentru mărirea București - Măgurele (1954-1964) și în fi nal la Otopeni, suprafeţei de teren a C.A.P. Roșia și C.A.P. Otopeni cu în cazarma istorică a Fortului 3. Acest lucru a fost posibil ocazia colectivizării. Este interesant cum în documentele prin faptul că la 1 februarie 1949 (Ordinul Marelui de arhivă se consemnează aceasta și ca o iniţiativă a Stat Major nr. 45107/1949), trupele de transmisiuni se comandantului de regiment, căpitanul Mincu Gheorghe, desprind din arma geniu (ieșind defi nitiv din subordinea pentru a impulsiona procesul de colectivizare cu o suprafaţă Inspectoratului General al Geniului) și devin armă de teren care este oricum prea mare pentru nevoile de distinctă, de sine stătătoare, cu unităţi și subunităţi proprii, instrucţie (evident, impusă de regimul comunist!). S-a cu comandament de armă cu atribuţii și competenţe la mai cedat o suprafaţă care cuprindea și vechiul corp de nivelul întregii armate (terestre, aeriene și maritime), gardă de lângă portalul monumental realizat în 1937 al cărui comandant era și comandantul transmisiunilor (pe locul actualului restaurant „McDonald’s”) către armatei (1949), ulterior comandantul trupelor de Primăria București. Ambele au fost demolate în vara- transmisiuni ale armatei (1951). Primul comandant al toamna anului 1989, odată cu tot cartierul de locuinţe transmisiunilor armatei și cel care avea să facă muncă de din Otopeni, situat între blocuri și cazarmă, pe partea pionierat în organizarea noii arme avea să fi e colonelul dreaptă a DN.1. Tragică etapă în viaţa celor două Ion Focșeneanu, militar de o aleasă cultură și o temeinică comunităţi la care, din păcate, am fost ca tânăr ofi ţer pregătire profesională. un martor neputincios. În cele peste șapte decenii care au trecut de la În anii 1976 și 1978 s-au mai cedat două suprafeţe terminarea războiului și până în prezent, istoria acestei de teren și o parte din construcţia fortului (cea destinată cazărmi continuă cu noi și importante realizări, poate cazării trupelor) către Ministerul Agriculturii și Industriei nu la fel de fascinante ca cele realizate până acum, dar, Alimentare pentru nevoile Întreprinderii „Zarea” (și în cu siguranţă, la fel de solicitante din punct de vedere prezent au aceeași destinaţie, cu toate că activitatea productivă al eforturilor umane, fi nanciare și materiale. Aparent, este mult restrânsă, iar capitalul nu mai este românesc). Deși cazarma a rămas la locul ei, lângă vechiul Fort 3 Otopeni, nu este de o mare precizie, iar scara de 1:8000 este relativă, dar geografi a ei s-a schimbat mult24. Am putea spune, schiţa cu cedările teritoriale din Cazarma Fortului 3 Otopeni fără să ne propunem să sensibilizăm anumite orgolii, în perioada 1944-1989 este cât se poate de relevantă pentru că procesul de urbanizare și modernizare a localităţii a înţelege modul cum s-a modifi cat geografi a cazărmii, cel rurale Otopeni a început de aici, de la intrarea în puţin perimetral, analizând-o comparativ cu „Schema cu comună, în perioada 1935-1939 și mai apoi în deceniile terenurile expropriate și vecinătăţile” de la anul 1886 până ’60-’70 cu precădere, fără să excludem complet și alţi în 1930, când a fost actualizată aceasta ultima dată. document 2018 2 (80) 81 studii/documente Pentru că modificările survenite în exteriorul teritoriale, vechiul și frumosul gard al cazărmii, realizat actualei cazărmi (deși sunt mult mai impresionante și cu atâtea eforturi în perioada interbelică, a fost demolat spectaculoase) sunt în general ușor vizibile și cunoscute fără a mai putea fi recuperat pentru aceeași destinaţie. atât de locuitorii din Otopeni, cât și de militarii unităţii Același lucru s-a întâmplat și cu vechea și monumentala sau trecătorii ocazionali, voi prezenta în puţine cuvinte poartă a cazărmii în anul 2000, când, în urma întocmirii pe cele mai relevante produse în aceste ultime cinci documentelor de vecinătate și delimitare a proprietăţii decenii ale istoricei noastre cazărmi. În 1952 a fost între M.Ap.N. și Consiliul Local Otopeni s-a stabilit demolat vechiul pavilion administrativ al Regimentului actualul perimetru al cazărmii. Pionieri Gardă, unde era întâmpinat regele la muzeu și Realizările și rezultatele unităţii în cazarmă, pe cazinoul ofi ţerilor și pe locul său a apărut, lângă fostul teritoriul naţional sau în teatrele de operaţii din Irak castel de apă (construit în 1939 și demolat în 2016 ca și Afganistan au adus aprecieri cu totul remarcabile la urmare a gradului de risc seismic) un frumos pavilion, adresa personalului, au dus la creșterea prestigiului acestui cu parter, două etaje și subsol, cu destinaţii multiple corp de elită al armatei noastre. Unitatea și cazarma (birouri, săli de specialitate, magazii de materiale, au fost vizitate în această perioadă de personalităţi ale bucătărie și sală de mese). Este de remarcat că cel puţin armatei și ale NATO, de șefi ierarhici superiori până la latura dinspre platou care are la parter fosta popotă a șefi i Statului Major General și miniștrii apărării naţionale ofi ţerilor și o frumoasă terasă semideschisă, cu arcade, și, în două rânduri, de președinţii României (2005 a păstrat ceva din aspectul arhitectural al vechiului și 2016)26. pavilion al cazinoului ofiţerilor. Pavilionul, fiind Toate aceste realizări de succes, materializate în disponibil din anul 2011, a fost renovat și în 2013 a fost decorarea în două rânduri a Drapelului de luptă al amenajat aici Muzeul Comunicaţiilor și Informaticii, regimentului cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” cel mai mare muzeu de profi l din armata noastră. El are în grad de Cavaler (2002) și în grad de Ofiţer program de funcţionare zilnic, cu acces direct din stradă (2017), nenumăratele distincţii conferite unităţii și (vechea linie de centură) pentru publicul interesat. personalului acesteia, alături de noul statut profesional Din anul 2008, muzeul este fi lială a Muzeului Militar și profesionist al militarilor din toate gradele, precum Naţional „Regele Ferdinand I” și participă anual la și noile oportunităţi și provocări oferite de participarea toate evenimentele muzeistice organizate în Capitală, la activităţile de pregătire și misiuni comune cu ceilalţi dar și în ţară, fi ind tot mai mult cunoscut și apreciat de parteneri în cadrul Alianţei Nord-Atlantice conferă publicul de toate vârstele. o perspectivă optimistă pentru perioada următoare, A urmat o perioadă de aproape două decenii în care demnă de un trecut istoric măreţ – peste 130 de ani de s-a construit și s-a muncit mult în această cazarmă la înfi inţarea cazărmii și peste 75 de ani de la înfi inţarea pentru a crea toate facilităţile necesare unei funcţionări regimentului. O unitate de elită a armatei noastre, oarecum separate de comuna Otopeni (apă, curent dislocată într-o cazarmă istorică a Fortului 3 Otopeni electric, gaze naturale, canalizare, încălzire centrală, de peste o jumătate de veac, a ajuns să se identifi ce transport, cazare ș.a.). Vechile fortifi caţii au fost treptat cu acesta. Împreună sunt cunoscute și recunoscute în scoase din funcţiune sau li s-au dat alte destinaţii. Așa întreaga armată. Sistemele și echipamentele moderne de pildă șanţul lateral dreapta și cel frontal, prevăzute de telecomunicaţii militare, de pază, supraveghere cu (contra)escarpă zidită, adânci de 8-10 m și late de și protecţie a obiectivelor, activităţile de pregătire 10-20 m au fost adaptate pentru instrucţia focului, operaţională cu caracter multinaţional, viaţa spirituală instrucţie genistică și poligon redus de tragere. Cel elevată și înalta ţinută etică, morală și profesională a lateral stânga a fost nivelat și pe locul lui s-a amenajat personalului defi nesc o admirabilă imagine a unui Corp un poligon de pregătire fi zică (1973-1976). Zonele al Armatei Române în care Prezentul se îmbină în laterale și frontale care constituiau glacisul25 fortului modul cel mai fericit cu Trecutul. O istorie fascinantă, au fost desecate pe alocuri și transformate în teren în care identitatea de astăzi își are obârșia într-un trecut de instrucţie (genistică, chimică, tactică de infanterie, glorios. construcţii linii în cablu și permanente, locuri de Mândria unei ascendenţe remarcabile este o stare de instalare a autospecialelor de transmisiuni etc.). Tot spirit care nu s-a născut „ex nihilo”, ci prin acumulări acum, în anii ’60-’70, s-a realizat un bazin și o reţea de succesive și transferul permanent al înaltelor valori captare a apelor pluviale din toată cazarma, precum și militare tradiţionale și tocmai de aceea și perene, din o staţie de pompare a acestora în canalul de desecări generaţie în generaţie, aici, în acest așezământ secular – din apropiere. Din păcate, în urma repetatelor cedări CAZARMA ISTORICĂ FORT 3 OTOPENI!

82 2 (80) 2018 document studii/documente

Historical Barrack „Fort 3 Otopeni” – A Fascinating History Major-general (r) Ion Cerăceanu

Abstract: Barrack Fort 3 Otopeni has a history of more than 100 years, with a development in time from part of Bucharest citadel to headquarters of an elite unit of the Romanian Army. It witnessed some historical events and received the visit of important civil and military statesmen that appreciated its role in the evolution of the military organism by hosting some engineer or communications units. Keywords: Bucharest citadel, Fort 3 Otopeni, engineer, guard, communications

NOTE

1Asociaţia „Pro-Muzeum”. 17 Ibidem, ff. 208-219 – „Statutul Regimentului Pionieri Gardă”. 2 Generalul de divizie Ioan-Emanoil Florescu a fost ministru de 18 Ibidem, ff. 194-205. război între 1859-1860 (guvernul de la Bucureşti), 1860-1861 19 Salcâm-japonez – n.r. (guvernul de la Iaşi), 1862-1863 şi 1871-1876, având un rol 20 A.M.R., Jurnalul de operaţii şi Registrul istoric al Regimentului 2 hotărâtor în modernizarea armatei române înainte de Războiul de Pionieri/Regimentului Pionieri Gardă (1859-1942), Fond M.St.M., Independenţă. dosar nr. crt. 1183/1, f. 286. 3 În această epocă istorică, Belgia, ţară neutră, îşi fi naliza modernul 21 Ibidem, f. 285. său sistem de fortifi caţii, iar Franţa, în urma concluziilor din războiul 22 Ibidem, f. 292. franco-prusac (1870-1871) când sistemul său de fortifi caţii (câmpuri 23 Ibidem, f. 356. retranşate izolate) de tip „Vauban” s-a dovedit depăşit şi vulnerabil la 24 Datele ce vor fi prezentate în continuare au fost extrase din armamentul cu „tragere repede” şi puterea distructivă a noilor obuze „Dosarul juridic”, „Dosarul tehnic” şi „Registrul istoric” aflate în şi proiectile, a trecut la refacerea/modernizarea vechilor fortifi caţii: evidenţa unităţii, fac parte din categoria „informaţii neclasificate” 19 fortăreţe din sistemul fortifi cat Verdun (1890), fortifi caţiile de pe care pot fi destinate publicităţii. O bună parte dintre acestea, râul Meusa (1881-1884), marele câmp întărit al Parisului, fortifi caţiile precum şi aprecierile care chiar dacă pot fi suspectate, pe bună Toul, Lille, Lyon, Reims, Metz ş.a. dreptate de subiectivism, aparţin autorului, pe baza cunoaşterii 4 Direcţia Arhivelor Istorice Centrale, fond Tribunalul Ilfov - Secţia directe, timp de aproape trei decenii, când a fost repartizat la a III-a, dosar nr. crt. 94, f. 3. această unitate (1977) ca tânăr absolvent al Şcolii Militare de 5 Ibidem, f. 4. Ofiţeri Activi de Transmisiuni cu gradul de locotenent şi în care 6 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), fond şi-a desfăşurat activitatea până în anul 2006, ultimii nouă ani ai Comandamentul Cetăţii Bucureşti, dosar nr. crt. 25, f. 150. acestei perioade îndeplinind funcţia de comandant. Următorii 7 Pentru detalii constructive se poate consulta lucrarea Istoricul şapte ani şi jumătate, fiind promovat în funcţia de comandant al lucrărilor de fortifi caţii a Cetăţei „Bucuresci”, 1900, Fond documentar, Comandantului Comunicaţiilor şi Informaticii, eşalonul imediat Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. superior, a răspuns şi a vegheat în continuare asupra destinelor 8 Turtucaia (19-24 august/1-6 septembrie1916) şi Manevra de la acestei unităţi. Ca un fapt de ordin personal, voi consemna aici Flămânda (18 septembrie/1 octombrie1916). ultimele cuvinte pe care le-am rostit în faţa şefului Statului Major 9 Locotenent-colonel D.I. Vasiliu, Fortificaţia Permanentă General cu ocazia ceremoniei de pensionare a mea din 6 decembrie Contemporană, Tipografia „Revista Geniului”, Cotroceni VI, 2013, desfăşurată pe platoul central/fosta piaţă a armelor: Am păşit Bucureşti, 1934, pp. 139-191. pe poarta regimentului în urmă cu 36 de ani, cu două steluţe mici, 10 Souvenirs de guerre, Paris, 1929, p. 142. de locotenent, şi cu sufletul plin de speranţe, iar acum părăsesc 11 Aus meinem Leben – Ma vie, Paris, 1921, p. 141. această cazarmă, pe noua sa poartă, reconstituită de mine de pe 12 Pentru mai multe amănunte privind istoria Regimentului 2 Pionieri modelul vechii porţi monumentale, cu două stele mari, de general, recomandăm albumul omagial Regimentul 2 Pionieri – Proprietatea probabil mai strălucitoare decât cele de locotenent, cu mai puţine M.S. Regelui Carol II – 75 ani de existenţă (1860-1935) în fondul speranţe în suflet, dar cu conştiinţa datoriei împlinite! documentar al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” şi, în 25 Zona de teren destinată pentru lupta/apărarea infanteriei în afara copie, la Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii. fortifi caţiei. 13 A.M.R., fond Marele Stat Major (în continuare M.St.M.), dosar nr. 26 Unitatea poate fi vizitată cu ocazia activităţilor organizate sub crt. 1183/1. genericul „Ziua Porţilor Deschise”. 14 A.M.R., Jurnalul de operaţii şi Registrul istoric al Regimentului 2 Sub acest generic, anual, în weekendul care coincide sau precede ziua Pionieri/Regimentului Pionieri Gardă (1859-1942), Fond M.St.M., de 14 iulie – Ziua Transmisioniştilor Militari – se desfăşoară „Zilele dosar nr. crt. 1183/1, f. 81. Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii”. Următoarea manifestare 15 Ibidem, ff. 145-146. de acest gen va avea loc pe data de 14-15 iulie 2018, afl ată deja la 16 Ibidem, ff. 146-147. a XI-a ediţie! document 2018 2 (80) 83 studii/documente SPIONAJUL ROMÂNESC ÎN TIMPUL REGIMULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ – DIRECŢIA INFORMAŢII EXTERNE (1951-1963)

Florin PASCARU1

irecţia I Printre atribuţiile DIE găsim următoarele: să descopere Informaţii din timp acţiuni dușmănoase puse la cale de „dușmanii DExterne imperialiști” la adresa lagărului socialist; să intre în (D.I.E) a fost denumirea posesia de documente secrete care vizau activităţi politice, pe care a purtat-o serviciul economice sau militare; să pătrundă în cercurile înalte ale de informaţii externe al scenei politice din statele respective pentru a afl a dacă României în prima parte acestea au trimis în România sau în alte state socialiste a regimului comunist, spioni; să anihileze grupurile de români/organizaţiile în perioada anilor când românești/rezidenţele românești afl ate pe teritoriile acestor la conducerea partidului state și care manifestau un caracter reacţionar sau care unic și a statului era desfășurau activităţi împotriva regimului de la București; să stalinistul Gheorghe contribuie la crearea unei cât mai bune imagini a României Gheorghe Gheorghiu-Dej Gheorghiu-Dej2. în statele occidentale și să prevină pătrunderea pe teritoriul După 23 august 1944, conducerea provizorie a SSI3 românesc a serviciilor de informaţii occidentale9. (serviciul de informaţii românesc anterior Direcţiei de În ceea ce privește Direcţia I Informaţii Externe, Informaţii Externe), i-a fost încredinţată lui Victor pe întreaga sa existenţă găsim mai multe moduri de Siminel, colonel în cadrul serviciului și șef, la acea dată, organizare. Astfel, în intervalul 1951-1955, Direcţia era al Secţiei I Informaţii Externe, iar din 19 septembrie condusă de un șef, iar de-a lungul timpului în această 1944, colonelului Ioan Lissievici. funcţie îi avem pe Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov), La 12 iulie 1945, după instaurarea regimului Groza, între aprilie 1951-ianuarie 1953; Vasile Vâlcu între la conducerea SSI ajunge Ilarion Stănescu (Lucian ianuarie 1953-octombrie 1955; Mihai Gavriliuc în Stupineanu), membru PCR și fost dezertor pe Frontul perioada octombrie 1955-iulie 1959; Nicolae Doicaru de Est, revenit în ţară odată cu trimiterea în România între 15 iulie 1959-4 martie196310. Cel din urmă de către sovietici a celor două divizii formate din a continuat să deţină funcţia de șef al spionajului prizonieri trădători și dezertori români pe teritoriul românesc și după 1963, însă DIE își va schimba sovietic, diviziile ,,Tudor Vladimirescu” și ,,Horia, denumirea și structura, devenind Direcţia Generală de Cloșca și Crișan”4. Informaţii Externe (DGIE). SSI își încheie activitatea în data de 2 aprilie 19515, Pe lângă șeful direcţiei, în intervalul 1951-1955, fi ind inclus în Direcţia Generală a Securităţii Statului mai găsim un număr de 4 locţiitori de șef de direcţie, (DGSS) ca Direcţia A - Informaţii Externe6. 1 secretariat, 2secţii (una pentru cifru și una pentru Pe întreaga durată a Războiului Rece, lagărul pașapoarte), 10 servicii, 1 birou independent și 1 rezervă socialist, din care făcea parte și România, s-a temut de a directorului11. Ca număr de posturi/angajaţi ai DIE, în o posibilă invazie a dușmanilor occidentali, capitaliști, 1954, avem 366 de posturi, din care 275 erau ocupate de și conform propagandei socialiste, „imperialiști”. Nou ofi ţeri, 36 de subofi ţeri, iar 55 erau dedicate civililor12. formata Direcţie de Informaţii Externe, din cadrul Secretariatul avea în componenţă 5 birouri, iar ca sarcini Securităţii (prin Decretul nr. 50 din 30 martie 1951, de lucru avea următoarele: asigurarea corespondenţei Direcţia Generală a Securităţii Poporului devine între Serviciul de Informaţii și Ministerul de Externe DGSS7) s-a conformat acestei temeri, dezvoltându-se în sau cu Ministerul de Comerţ Exterior; asigurarea așa manieră încât activitatea de strângere de informaţii fondurilor bănești; supervizarea îndeplinirii sarcinilor să acopere mai toată Europa de Vest și America de trasate de șeful de direcţie; întocmirea rapoartelor de Nord (în special, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, analiză a rezultatelor obţinute13. De asemenea, asigura RFG și SUA)8. legătura cu spionii trimiși în misiune14.

84 2 (80) 2018 document studii/documente Separat de Secretariat, DIE mai avea în componenţă, și că reorganizarea în primii patru ani de existenţă, și un Serviciu Cadre, cu DIE făcea parte rolul studierii, verifi cării și recrutării de personal, precum din întreaga și cu trimiterea acestuia la școli de specialitate. Tot acest reorganizare a serviciu se ocupa de îndreptarea erorilor în munca de Ministerului de spionaj sau cu pedepsirea abaterilor disciplinare15. Interne, din data de Alături de Secretariat și de Serviciul Cadre, mai 20 iunie 195623. avem în componenţa Direcţiei alte opt ramuri, denumite Cele 9 servicii crescător, de la Serviciul I la Serviciul VIII, și care își împărţeau împărţeau atribuţiile privind munca de spionaj16. astfel atribuţiile: Serviciul I avea în structura sa trei birouri și se ocupa Serviciul I continua cu supervizarea emigraţilor români în străinătate. să supravegheze Nicolae Doicaru Cele trei birouri acţionau astfel: Biroul I se ocupa de activitatea celor emigraţi, Serviciul II se ocupa românii care plecaseră în RFG și Austria, Biroul II se de activitatea informativă pe teritoriile RFG ocupa de românii emigraţi în Franţa, Anglia, Italia și și Austriei, Serviciul III acţiona pe zona nord- SUA, iar ce este curios, Biroul III se ocupa de credinţa americană, sud-americană, dar și pe Marea Britanie, celor emigraţi. Se urmărea crearea unor grupuri de Serviciul IV avea ca scop adunarea de informaţii simpatizanţi ai regimului comunist de la București în din Franta și Italia, Serviciul V își îndrepta aria de rândul celor emigraţi, cu ajutorul bisericilor ortodoxe activitate spre Orientul Apropiat, Serviciul VI se din statele de care se ocupa Serviciul I, aici apelându-se ocupa de prinderea spionilor străini care acţionau pe la slăbiciunea pentru credinţă a poporului român17. teritoriul românesc și de contrainformaţii, în general, Serviciile II, III, IV și V se puneau atât în slujba Serviciul VII avea în vedere adunarea/sustragerea de pe Bucureștiului, cât și în slujba Moscovei. Acestea se teritoriile altor state de informaţii cu caracter tehnico- ocupau de culegerea de informaţii pe teritoriile vizate știinţific, Serviciul VIII centraliza informaţiile, iar atât de regimul lui Dej, cât și de cel de la Moscova18. Serviciul IX se ocupa de gospodărirea și administrarea Astfel, Serviciul II se ocupa de RFG și de Austria, direcţiei. Secretariatul își păstra atribuţiile pe care le Serviciul III de SUA, Anglia și Canada, Serviciul IV de avea și în anii 1951-1955, la fel și Serviciul Cadre, care Italia și Belgia, iar Serviciul V se ocupa de strângerea își continua activitatea învăţată, cea de perfecţionare a de informaţii pe teritoriile statelor Orientului Apropiat: cadrelor, de recrutare etc.24. Turcia, Israel, Egipt și Siria19. În 1955, în rândul D.I.E. a avut loc o amplă epurare În afară de informaţiile care priveau vreo activitate de cadre. Conducerea Ministerului de Interne a dat periculoasă de ordin economic, politic sau militar, mai ordin Securităţii și implicit DIE să scape de „toate avem de-a face și cu culegerea de informaţii de natură elementele dubioase, nesincere și de balastul din tehnico-știinţifi că. Cu alte cuvinte, DIE trimetea spioni agentură”25, toate acestea având loc după atacul asupra în statele dezvoltate pentru „a le fura meseria”. Astfel, Legaţiei Române de la Berna, din 14-16 februarie 1955. în structura DIE a apărut Serviciul VI, care se ocupa cu Securitatea și DIE au fost trase la răspundere pentru acest lucru20. neglijenţă, iar în urma epurărilor 52 de agenţi și 84 de Serviciul VII se ocupa cu redactarea unor sinteze ofi ţeri au fost eliminaţi26. și a unor buletine informative pe baza informaţiilor Venirea la putere a comuniștilor a însemnat primite și centralizate de la agenturile din străinătate, degradarea elitei militare românești, inclusiv a elitei iar Serviciul VIII se ocupa de exploatarea informativă spionajului autohton. O vastă campanie s-a dus a foștilor ofi ţeri ai Serviciului Special de Informaţii împotriva capilor SSI, mulţi s-au ascuns de frica noii (SSI)21. conduceri de la București, în timp ce mulţi alţii au fost În anul 1956 are loc o nouă organizare a arestaţi pentru activitatea împotriva Uniunii Sovietice Direcţiei I Informaţii Externe. Odată cu noua din perioada anilor 1941-1944. De precizat că după organizare, în cadrul DIE, avem 9 servicii, faţă de 8 câte Abwher, SSI-ul era a doua structură informativă din existau în anii precedenţi, însă avem un număr mai mic Europa ca „dotare informativă” în ceea ce privește spaţiul de angajaţi, 359 faţă de 366 câţi erau în perioada 1951- sovietic. Din cauza epurărilor s-a ajuns la un defi cit de 1955. De menţionat că, în noua organizare apare și o personal în mai toate structurile de securitate. În aceeași așa-numită „rezervă a directorului”, care se compunea situaţie se afl a si structura informativă a MAI. din cadrele ce erau pregătite pentru munca în exterior După 1945, s-a trecut la numirea de membri ai și a celor chemaţi pentru instructaj22. Trebuie spus PCR în fruntea principalelor ramuri de securitate. document 2018 2 (80) 85 studii/documente Agentul sovietic Serghei 50 de km de Moscova, și aveau durata de 1-2 ani. Nikonov ajunge șeful SSI. Viitorul director general al vămilor din anii ’70, Autorităţile de la București Constantin Ţincu și Gheorghe Bolânu, viitor general, erau conștiente de defi citul sunt doar două nume din cele trimise să înveţe tehnica de personal din serviciul de spionajului de la sovietici34. În spaţiul românesc o școală informaţii românesc, dar și de modernă de spionaj găsim abia în 1963, Școala nr. 5 gradul mediocru de pregătire condusă de Ion I. Munteanu35. al noilor recruţi. După acest Printre personalităţile „de marcă” a DIE, care an, recrutarea se făcea, în și-au împletit destinul cu acest serviciu informativ, îi toate sistemele de securitate, numărăm pe cei patru șefi : Nicolau, Vâlcu, Gavriliuc și nu după merite sau după Doicaru, dar și pe alţii ca Ion-Mihai Pacepa sau șeful Vasile Vâlcu studii, ci după principii tipic Securităţii de la acea vreme, Pantiușa Bodnarenko socialiste. Trebuia să fi i sărac, să nu provii din familie (Gheorghe Pintilie). chiabură sau burgheză, să ai convingeri comuniste și Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov) era născut în serviciul militar satisfăcut27. Ismail, în anul 1905, provenind dintr-o familie modestă, În ceea ce privește DIE, la înfi inţarea sa în aprilie potrivindu-se principiilor „sănătoase” după care se 1951, conducerea CC al PMR a elaborat o hotărâre alegeau șefi i de structuri în primele două decenii ale prin care se prevedea repartizarea anuală a 40 de cadre regimului comunist36. Înainte de a ajunge la conducerea cu pregătire adecvată în privinţa adunării informaţiilor, DIE, a fost ultimul director general al SSI, practic însă în 1955 situaţia arăta același defi cit, iar cadrele menţinându-și funcţia de șef al spionajului autohton și erau mai mediocre, în privinţa pregătirii, decât după după schimbările din aprilie 195137. instaurarea regimului comunist. Din cei 161 de ofi ţeri În 1923 a părăsit ţara, după ce își absolvise studiile la în activitate, doar 19 aveau studii superioare, 59 aveau Iași, plecând în Belgia. Istoricul Florian Banu menţiona absolvite școli medii, iar cei mai mulţi, 83 la număr, în lucrarea sa, De la SSI la SIE. O istorie a spionajului aveau doar câteva clase, și nici acelea terminate cu românesc în timpul regimului comunist (1948-1965), că, bine28, iar ca exemple vin chiar Vasile Vâlcu sau Mihai după unii autori, această plecare în Vest s-ar fi făcut Gavriliuc, șefi ai DIE care nici nu știau să vorbească în urma înregimentării lui în structurile de spionaj bine românește. sovietice și a migrat tocmai pentru a îndeplini o misiune Pentru a rezolva cât mai repede situaţia neplăcută de spionaj38. în care se afl a DIE, CC al PMR a hotărât, în 1955, În 1927, se înscrie în Partidul Comunist Belgian, dar repartizarea către această structură a 100 de persoane acţiunile sale atrag atenţia autorităţilor belgiene, iar în bine pregătite, cu studii superioare și cunoscători ai unei 1928 se vede expulzat. Merge mai apoi în Franţa unde limbi străine29. se înscrie în Partidul Comunist Francez39, iar în 1931 După 1960, s-a trecut la profesionalizarea serviciului se întoarce în România, ceea ce va stârni suspiciuni. DIE, astfel recrutările nu mai ţineau de condiţia socială, În 1937 este arestat pentru spionaj și închis. La ci de pregătirea profesională a candidatului, iar acest închisoarea Doftana se împrietenește cu Gheorghe lucru va aduce benefi cii mai târziu30. Gheorghiu-Dej40. Alexandru Bârlădeanu spunea despre În ceea ce privește școlarizarea recruţilor, în anii prietenia dintre cei doi următoarele: ...pe Nikonov, Dej existenţei D.I.E., trebuie să spunem că aceasta era, îl vizita deseori acasă. Ani de zile, soţia lui Nikonov (Nina în primii ani ai deceniului VI al secolului trecut, în Nikonova) a fost secretara lui Dej. Pot să spun că Dej avea mare parte mediocră și conţinea mari lacune de ordin încredere în ei și se afl au în relaţii prietenești. De aceea l-a operativ31. Găsim școli de instructaj pe teritoriul și păstrat mai departe în serviciile secrete41. României, ca Școala nr. 1 a DGSS, condusă de Nicolau a fost șef al DIE până în martie 1954, când Ervin Voiculescu32. Printre cursurile predate avem a fost numit șef al Secţiei II a Marelui Stat Major al „Studiul marxism-leninismului”, „Economie politică” și Armatei (Direcţia de Informaţii a Armatei)42. „Probleme de politică mondială”. Se mai predau noţiuni După Nicolau, la conducerea DIE avem de-a face de tehnică informativă și cursuri tehnice33. cu Vasile Vâlcu, un comunist bulgar, care abia absolvise Pentru a reduce din aceste lacune și pentru o șapte clase43, neștiind să vorbească corect românește44. pregătire cât mai bună a viitoarelor cadre, s-a hotărât Istoricul Cristian Troncotă susţine că acesta era în trimiterea acestora în URSS, unde să deprindă tainele realitate un ofi ţer acoperit al INU/PGU, serviciul de spionajului. Cursurile se făceau la o școală a KGB, la spionaj extern al URSS45.

86 2 (80) 2018 document studii/documente După Vâlcu, la cel de-Al Doilea Război Mondial. A ocupat funcţia conducerea DIE vine de șef al spionajului românesc (DIE devine Direcţia Mihai Gavriliuc, numit Generală de Informaţii Externe, odată cu noua șef al spionilor români la organizare din 1963, acesta fi ind numit la 26 septembrie ședinţa Biroului Politic 1963 Secretar General al MAI și șef al DGIE din MAI, al C.C. al PMR din prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 760 din 25 octombrie 195546. La 26 septembrie 196354) până în 4 martie 1978. După această ședinţă, „bulgarul” această dată va ocupa funcţia de ministru al Turismului, Vâlcu este îndepărtat fapt datorat acelor rotaţii de cadre pe care le obișnuia să din funcţie, pe motiv că le facă periodic Ceaușescu. După dezertarea lui Pacepa, acţiunea lui Beldeanu Mihai Caraman Ceaușescu l-a îndepărtat din funcţie, acuzându-l că avea de la Berna a surprins informaţii despre ce urmărea să facă fostul său adjunct. nepregătite serviciile secrete românești. Gavriliuc Va fi ucis după căderea comunismului, la o partidă de era ucrainean și vorbea românește mai prost decât vânătoare, fi ind împușcat cu un glonţ, știindu-se că la predecesorul său47. Limba română îi era străină și vânătoarea respectivă se foloseau doar alice55. adjunctului șefului direcţiei, maghiarul Wilhelm Doicaru a adus profesionalismul de care avea nevoie Einhorn48. DIE, iar dintre succesele sale enumerăm performanţa Cu o așa conducere, avem și rezultatele dezamăgitoare reţelei Caraman, care izbutise recrutarea, în 1962, a despre care am pomenit mai sus. Gavriliuc se poate lăuda lui Francois Roussilhe, ofi ţer NATO, reușind astfel cu răpirile și repatrierile lui Oliviu Beldeanu, a istoricului sustragerea unor informaţii strict-secrete56. Aurel Decei și a comandantului legionar Traian Puiu, Un personaj interesant și foarte util regimului și vânaţi de Securitate pentru acţiuni împotriva regimului grupului facţional al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost de la București. Cel care avea să îmbunătăţească situaţia, nimeni altul decât Gheorghe Pintilie. Acest Gheorghe imaginea și rezultatele DIE a fost Nicolae Doicaru. Pintilie s-a născut în anul 1902 la Tiraspol, cu numele Conform referatului de cadre al lui Doicaru (care la adevărat Timofei Bodnarenko. El nu a fost șef al DIE, data de 18 noiembrie 1959 avea gradul de colonel49), ci a fost șeful șefului DIE, conducând DGSP (DGSS redactat de nimeni altul decât de ministrul de Interne de după 1951) între 1948 și 1963. Este unul din apropiaţii atunci, Alexandru Drăghici, acesta era membru de partid lui Gheorghiu-Dej, unul din principalii organizatori din ianuarie 1945. Era născut în Dolhanţi (pe atunci ai represiunii staliniste din România, responsabil raionul Focșani, regiunea Galaţi), în 1922, provenind (potrivit wikipedia.org ) pentru deportarea, arestarea dintr-o familie de ţărani cu o situaţie materială decentă sau întemniţarea a circa 400.000 de persoane57. Istoricul (nu chiaburi), a absolvit șapte clase primare, patru clase Cristian Troncotă caracterizează perioada începutului de gimnaziu și o școală muncitorească, în ianuarie 1959 de regim comunist în România ca fi ind perioada când el fi ind locţiitor de șef de direcţie al DIE50. „Ghiţă ordonă, Pantiușa execută”58. În ceea ce privește activitatea militară, conform Gheorghe Pintilie a fost racolat de NKVD, instruit aceluiași raport, Doicaru s-a preocupat în special de ca spion și apoi trimis în România59. Ajuns în România, transmisiuni. În 1942, a fost încorporat în Regimentul 1 este arestat și închis la Doftana, Caransebeș și Văcărești. Transmisiuni Constanţa, în cadrul căruia a participat În închisoare îl cunoaște pe Gheorghiu-Dej, cu care și pe front, după 23 august 1944, ajungând până în leagă o strânsă prietenie. Este eliberat după 23 august Cehoslovacia51. Intrat în Securitate în 1948, cu gradul 1944. Gheorghe Pintilie este recunoscut prin sadismul de căpitan, avansează rapid la gradul de maior52, până său, revista „Historia” evidenţiindu-i această latură la numirea sa ca șef al Securităţii pe zona Constanţa. În în articolul său privind moartea lui Ștefan Foriș - în 1952, se încorporează în MAI cu gradul de locotenent- 1946, Pantiușa l-a ucis cu câteva lovituri de rangă într-o colonel. În 1955 ajunge locţiitor de director al aparatului casă de pe Aleea Alexandru din capitală, la ordinul lui central al MAI53, și, cu ocazia aniversării a unsprezece Gheorghiu-Dej60. ani de la „întoarcerea armelor”, este avansat la gradul Pe site-ul Wikipedia.org găsim o afi rmaţie a fi icei de colonel. Raportul lui Drăghici aduce numai cuvinte Anei Pauker, Tatiana Brătescu, care arăta cruzimea de laudă și cântăresc decisiv în numirea lui Doicaru în viitorului lider al Securităţii: „Pantiușa a fost un funcţia de șef al Direcţiei I Informaţii Externe. personaj sinistru. În ce măsură, am afl at odată la o beţie Nicolae Doicaru este unul din puţinii comuniști care a acestuia. Atunci a povestit cum, comsomolist tânăr au participat activ, acumulând și experienţă militară, la fi ind, urmărea culacii și preoţii. I s-a spus că niște preoţi document 2018 2 (80) 87 studii/documente ţin o ședinţă într-un bordei din stepă. Atunci el s-a Revenind la dus repede acolo – în Ucraina era – și nu știu dacă i-a Caraman, acesta somat sau nu să iasă, dar a acoperit bordeiul cu pământ avea două sarcini de și i-a omorât prin sufocare. Pe noi ne-a cutremurat de-a îndeplinit la Paris. dreptul. Asta era în stare”61. Una de a se infi ltra Acest aspect sprijină afi rmaţia istoricului Cristian în rândul emigraţiei Troncotă, cum că Pintilie era omul care făcea lucrurile reacţionare murdare ale regimului stalinist condus de Dej. Fiind un românești din nume sonor în cercurile înalte ale PCR, nu i-a fost greu Franţa și readucerea Ion-Mihai Pacepa să ajungă în funcţia de șef al Securităţii, înfi inţată la în ţară a unor români recunoscuţi pe plan mondial - ca 30 august 1948. Prin Decretul nr. 1517 din 28 august de exemplu Henry Coandă75 - și alta de a se infi ltra în 1948, emis de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a cercurile politice înalte pentru a afl a informaţii despre RPR, Gheorghe Pintilie este numit în funcţia de director NATO - a doua misiune fi ind trasată de Kremlin. El general al DGSP62, el deţinând gradul de general- a reușit să recruteze în reţeaua sa o serie de funcţionari locotenent de securitate63. Numirea a fost făcută de NATO, ca Nahit Imre, Francois Roussilhe, un angajat către ministrul de Interne, Teohari Georgescu64, fi ind NATO la secţiunea „Documente secrete” și alţii76. Prin remunerat, potrivit tabelului din referatul din data de aceste persoane, Caraman a sustras o serie de documente 1 septembrie 1948 al DGSP cu suma de 55.000 lei, la și informaţii secrete ale NATO. Caraman va fi medaliat care se adaugă bonusuri de 1.000 lei pentru fi ecare copil65. de Moscova și va ajunge chiar căpitan al KGB77. Va deţine șefi a Securităţii până în 1963, pensionându-se Deseori, un eșec al serviciilor secrete este mult mai pe caz de boală, după ce a suferit mai multe preinfarcte66. mediatizat decât un succes, iar ca un eșec al DIE readuce Revenind la activitatea DIE, doresc să aduc în atenţie în discuţie evenimentul care a dus la schimbarea șefului o reușită și un eșec ale spionajului românesc în această DIE, Vasile Vâlcu, din funcţie: atacul împotriva legaţiei perioadă. Fără îndoială, succesul reţelei Caraman este de pus române de la Berna, din februarie 1955. pe prima poziţie. Activitatea informativă a DIE îndreptată În 14 februarie 1955, clădirea legaţiei românești spre NATO debutează încă de la începutul anilor ’50, este ocupată de un grup de militanţi anticomuniști. când conducerea direcţiei a căutat să recruteze „surse” cu Liderul acestui grup era Oliviu Beldeanu, care fugise din posibilităţi informative în rândul forţelor NATO67. România în Iugoslavia, în 1949 și apoi în Vest. Înainte Liderul reţelei, Mihai Caraman, ajunge recrut al de cel de-Al Doilea Război Mondial, ar fi făcut parte Școlii nr. 1 Măgurele a MAI în vara lui 194868. Având o dintr-o facţiune a Gărzii de Fier78. Beldeanu și grupul memorie bună, un intelect apreciabil, Caraman absolvă său au intrat în sediul legaţiei, însă clădirea era goală, mai multe școli, inclusiv, după spusele lui Florian Banu, deoarece membrii legaţiei erau plecaţi la o recepţie. Școala de Contrainformaţii KGB de la Moscova69. Doar șoferul Aurel Șeţu era în clădire și alte trei femei. În 1950, este recrutat în MAI ca ofiţer la Acesta a fost împușcat în grădina locaţiei, în jurul contrainformaţii70, la 1 iunie 1956 ajunge șef de birou orei 2:00, 15 februarie 195579. Cele trei femei au fost la DIE71, iar în 1958 pleacă la Paris în misiune, lucrând legate și sechestrate. Au intervenit negociatorii, iar pe atât pentru București, cât și pentru Moscova72. 16 februarie 1955, Beldeanu și grupul său s-au predat80. De precizat că, la începutul existenţei sale, DIE Membrii grupului au primit sentinţe cu închisoarea de lucra pentru Kremlin, toate informaţiile culese de până la cinci ani, în 1958, Beldeanu era chelner într-un spionajul românesc ajungând la Moscova. După venirea bar din Munchen. lui Doicaru la conducerea Serviciului, la Kremlin mai DIE a fost învinuită că nu ar fi fost în temă cu ce ajungeau doar informaţiile selectate de conducerea urmărea grupul reacţionar al lui Beldeanu, evenimentul de la București sau doar sinteze, acesta fiind unul fi ind văzut ca un eșec al spionajului acelei perioade. din aspectele politicii de desprindere de Moscova a Răzbunarea a fost cruntă, și în ciuda faptului că nu regimului de la București, proces iniţiat cu subtilitate s-a obţinut extrădarea lui Beldeanu, acesta a fost atras de Gheorghe Gheorghiu-Dej după Congresul într-o cursă în Berlinul Occidental, și răpit de DIE. Va al XX-lea al PCUS (februarie 195673) și care va atinge fi împușcat la Jilava în 1960. apogeul în aprilie 1964, odată cu redactarea declaraţiei Ca toate instituţiile, DIE va avea nevoie la un PMR privind problemele cauzei socialiste, o veritabilă moment dat de o reorganizare, o redenumire, o declaraţie de independenţă a regimului de la București adaptare la nevoile și realităţile politice, iar ziua faţă de Moscova74. de 25 septembrie 1963 a însemnat un nou început

88 2 (80) 2018 document studii/documente pentru această structură, odată cu transformarea nr. 760 din 25 septembrie 1963, este numit și în funcţia DIE în Direcţia Generală de Informaţii Externe de secretar general al MAI82. (DGIE) - prin Ordinul nr. 1916 din 1 iulie 1963 După 1963 se remarcă îndepărtarea Securităţii și a și în conformitate cu decretul Consiliului de Stat spionajului românesc de liniile trasate de Moscova și al RPR nr. 341 din 20 iunie 196381. Doicaru este adoptarea unor direcţii de acţiune noi, după specifi cul, reafirmat ca șef al structurii, iar prin Decretul nevoile și cerinţele regimului de la București.

Romanian Espionage during Gheorghe Gheorghiu-Dej’s Regime - Th e Foreign Intelligence Direction (1951-1963) - Master Florin Pascaru Abstract: Th e Foreign Intelligence Direction was the secret service in the fi rst part of the Romanian Communist Regime. Th e aims of this service were: the discovery in time of hostile actions conspired by “the imperialist enemies” against the socialist system; to procure the secret documents about political, economic and military activities; the penetration of the high circles of Western political scene to fi nd out if these countries have sent spies in Romania; to annihilate the Romanian emigrants who criticized the Communist regime and to catch the foreign spies on the Romanian territory. Keywords: Gheorghe Gheorghiu-Dej, espionage, spies, Serghey Nikonov, Nicolae Doicaru, the socialist camp, intelligence

NOTE

1 Masterand - Master Istorie şi Politică Militară, Facultatea de Istorie a Universităţii 42 https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Nicolau, accesat 3 ianuarie 2018. Bucureşti. 43 Liviu Ţăranu, Ofi ţerii „ilegali” ai Securităţii, între folclor şi realitate, în „Cetatea 2 Iniţial serviciul s-a numit Direcţia A – Informaţii Externe (1951-1954). Bihariei”, seria a II-a, 2008, nr. 1, pp. 149-158. 3 Serviciul Special de Informaţii (SSI) a fost serviciul de informaţii externe românesc 44 Cristian Troncotă, Torţionarii..., p. 42. în perioada 1939-1951, activând cu precădere în timpul celui de-Al Doilea Război 45 Ibidem. Mondial. 46 Florian Banu, De la SSI la SIE…, p. 138. 4 Florian Banu, De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului 47 Cristian Troncotă, Torţionarii..., p. 42. comunist (1948-1989), Editura Corint, Bucureşti, 2017, p. 49. 48 Ibidem. 5 www.sie.ro accesat la 2 ianuarie 2018. 49 *** C.N.S.A.S., SECURITATEA. Structuri, Cadre, Obiective, Metode, Vol. I (1948– 6 Ibidem; Florian Banu, De la SSI la SIE…, p. 53. 1967), coordonator Florica Dobre, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2006, p. 229. 7 Ibidem, p. 55. 50 Ibidem, p. 230. 8 Ibidem. 51 Ibidem. 9 Ibidem. 52 Ibidem. 10 Ibidem, p. 124. 53 Ibidem. 11 Ibidem, pp. 56-57. 54 *** C.N.S.A.S., SECURITATEA..., p. 277. 12 Ibidem. 55 http://romanialibera.ro/special/documentare/oameni-cheie-ai-revolutiei-au-murit- 13 Ibidem. suspect-113939, accesat 7 ianuarie 2018. 14 Ibidem. 56 http://adevarul.ro/international/in-lume/dinistoria-spionajului-romanesc-reteaua-caraman- 15 Ibidem. actiunile-nato-1_51fa60f2c7b855ff56960af0/index.html, accesat la 4 ianuarie 2018. 16 Florian Banu, Direcţia I-a Informaţii Externe. Atribuţii şi Organizare(1951-1955), 57 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pintilie, accesat la 4 ianuarie 2018. în C.N.S.A.S.: Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România Comunistă, 58 Cristian Troncotă, Momente şi personalităţi din istoria serviciilor secrete româneşti vol. I, Bucureşti, 2001, pp. 44-45. (1924-1989), Editura Elion, Bucureşti, 2017, pp. 265-269. 17 Ibidem. 59 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pintilie, accesat la 4 ianuarie 2018. 18 Ibidem. 60 Laurenţiu Ungureanu, Moartea lui Ştefan Foriş. Politică făcută cu ranga, în 19 Ibidem. „Historia”, Anul XIV, nr. 152/ septembrie 2014. 20 Ibidem. 61 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pintilie, accesat la 4 ianuarie 2018. 21 Ibidem. 62 *** C.N.S.A.S., SECURITATEA..., p. 13. 22 Ibidem, p. 45. 63 Ibidem. 23 Ibidem. 64 Ibidem. 24 Interpretare după schema de organizare a DIE redată de Florian Banu în lucrarea 65 Ibidem. De la SSI la SIE. …, p. 322. 66 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pintilie, accesat la 4 ianuarie 2018. 25 Florian Banu, Direcţia I-a Informaţii Externe. …, apud Arhivele Naţionale Istorice 67 Florian Banu, De la SSI la SIE…, p. 464. Centrale, Fond CC al PCR - Cancelarie, dosar nr. 83/1955, f. 101. 68 Ibidem. 26 Ibidem. 69 Ibidem, p. 467. 27 Florian Banu, De la SSI la SIE..., pp. 269-270. 70 Ibidem. 28 Ibidem. 71 Ibidem. 29 Ibidem. 72 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/moartea-lui-stefan-foris-politica- 30 Ibidem. facuta-cu-ranga, accesat la 4 ianuarie 2018. 31 Ibidem, p. 281. 73 Dinu C. Giurescu, România în timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Editura 32 Idem, p. 279. Enciclopedică, Bucureşti, 2015, pp. 103-107. 33 Ibidem. 74 Cristian Troncotă, Duplicitarii, Din istoria serviciilor de informaţii şi securitate 34 Ibidem. ale regimului comunist din România (1965 – 1989), Editura Elion, Bucureşti, 2003, 35 Ibidem, p. 285. p. 18; Liviu Ţăranu, Gheorghe Gheorghiu-Dej în istoriografi a actuală. Ce i se impută, 36 Ibidem, p. 127. ce i se recunoaşte”, în „Dosarele istoriei”, nr 7/2005, p. 8. 37 Cristian Troncotă, Torţionarii. Istoria instituţiei Securităţii regimului comunist din 75 Florian Banu, De la SSI la SIE…, p. 469. România (1948 – 1964), Editura Elion, Bucureşti, 2006, p. 29. 76 Ibidem. 38 Florian Banu, De la SSI la SIE..., p. 127. 77 Ibidem. 39 https://www.voceavalcii.ro/18054-dezvaluiri-cine-este-bunicul-lui-victor-ponta. 78 https://ro.wikipedia.org/wiki/Oliviu_Beldeanu, accesat la 5 ianuarie 2018. html, accesat la 3 ianuarie 2018. 79 Ibidem. 40 https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Nicolau, accesat la 3 ianuarie 2018. 80 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-i-a-vanat-securitatea-pe- 41 Florian Banu, , De la SSI la SIE..., p. 132, apud Lavinia Betea, Alexandru ocupantii-ambasadei-de-la-berna, accesat la 5 ianuarie 2018. Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu. Convorbiri, Editura Evenimentul 81Florian Banu, De la SSI la SIE…, p. 68. Românesc, Bucureşti, 1997, p. 37. 82 Ibidem. document 2018 2 (80) 89 studii/documente MĂRTURISIRI ALE LUI PETRE STRIHAN DESPRE MAREŞALUL ION ANTONESCU

General de brigadă (r) profesor universitar Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

espre mareșalul Constituţional și Administrativ din cadrul Academiei Ion Antonescu de Înalte Studii Comerciale și Industriale. În perioada Ds-a scris mult 1942-1944 a fost secretar de stat în guvernul Antonescu, de-a lungul timpului. deţinând un post pur tehnic la Ministerul Afacerilor Personalitatea sa complexă, Interne. Pentru deţinerea acestei înalte demnităţi a fost importanţa excepţională condamnat în anul 1946, alături de ceilalţi membri ai avută în scrierea istoriei guvernului Antonescu, la 9 ani și 9 luni de temniţă grea, naţionale din secolul ce au inclus și 6 luni de detenţie în temuta Zarcă (izolat trecut și nu în ultimul rând în întuneric total, în frig, fără posibilitatea să vorbească controversele referitoare cu cineva). Cu neclintită credinţă în Dumnezeu a la deciziile sale politico- supravieţuit închisorilor Gherla, și Poarta Albă. Petre Strihan militare, generează încă Între cei cu care a împărţit celula s-au numărat poetul noi abordări cognitive, Mircea Vulcănescu, Mircea Cancicov și preotul Valeriu menite a facilita corecta sa percepere ca militar și Galeriu. Anii detenţiei i-au adus ca bonus divorţul de om politic. Convinși de nevoia incontestabilă de mai soţie. La ieșirea din închisoare, profesorul universitar bună cunoaștere a sa, am apreciat ca extrem de utilă doctor Petre Strihan a cunoscut alte nemeritate publicarea în premieră a unor inedite fragmente din nedreptăţi. Timp de doi ani nu a fost primit în niciun memoriile martirului Petre Strihan, referitoare la serviciu. Ulterior i s-a permis angajarea pentru puţin mareșal. Menţionăm că în condiţiile cenzurii, publicarea timp în funcţia de contabil la Șantierul TCH Titu, acestora înainte de 1989 nu era posibilă, din care cauză portar la Grădina Zoologică din București, muncitor Petre Strihan nici nu a iniţiat un astfel de demers. Cu necalifi cat la Uzinele Chimice Române și arhivar și certitudine era convins, după aproape 9 ani de temniţă manipulant la Cooperativa „Soarele”. Deoarece în anul grea, că încercarea de publicare a acestora era o gafă 1964 un scriitor italian s-a interesat de poetul Petre inutilă, foarte probabil generatoare de noi necazuri. Strihan, în demersul său de scriere a unui dicţionar În posesia memoriilor sale, scrise la mașină, am intrat al literaturii române, autorităţile l-au angajat ca prin generoasa amabilitate a domnului Victor Benedict, documentarist la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” de păstrătorul acestora, a cărui mamă a fost verișoară cu pe lângă Academia Română. În perioada 1968-1970 a Petre Strihan. activat la acest prestigios institut ca cercetător știinţifi c. Înainte de a prezenta modul în care l-a perceput A avut o substanţială activitate publicistică de și descris pe mareșalul Ion Antonescu, se impune specialitate (drept). Înainte de arestare a desfășurat, în ineluctabil relevarea succintă a reperelor biografi ce perioada 1921-1945, în paralel cu cariera universitară, definitorii ale celui ce a fost Petre Strihan (Petre o intensă și de succes activitate de avocat. Constantinescu, înainte de schimbarea numelui), Petre Strihan a fost de asemenea unul din poeţii membru al guvernului Antonescu. S-a născut la 27 mai de mare talent ai secolului trecut. Prima sa apariţie 1899 la Mizil și a decedat la 25 iulie 1990 la București. publicistică a avut loc în anul 1922 în „Flacăra”. A Părinţii săi au fost Ion și Steliana (născută Anastasiu). publicat mai multe volume de poezii: Penumbre - 1929, Strămoșii săi au fost mocani din Ţara Bârsei. În perioada Poezii - 1968, Moara Albastră - 1978 și Lumini Târzii 1910-1918 a fost un elev strălucit la Ploiești și Buzău. În – 1984. De remarcat că timp de 7 ani a frecventat anii 1918-1921 s-a numărat printre studenţii Facultăţii cenaclul „Sburătorul” condus de . A de Drept a Universităţii București. În anul 1925 a mai făcut parte din cenaclul „George Călinescu”, pe devenit doctor în drept. A avut o strălucită carieră care l-a și condus o vreme, precum și din cenaclul „Titu universitară între anii 1928-1947 la Catedra de Drept Maiorescu”.

90 2 (80) 2018 document studii/documente A fost alături de , unul din genialii poeţi parte mea imaginaţie și iniţiative în alegerea mijloacelor. de după zăbrele. Poezia sa Psalmul 353 (intitulată după Mai târziu mi-am dat seama că eram pus la încercare și, numărul celulei) este un persuasiv argument în acest deși necontrolat ofi cial, eram supravegheat din urmă de sens. Aceasta se încheie cu convingerea defi nitorie ochi experţi. Atunci, având o solidă situaţie profesională pentru crezul lui Petre Strihan: și nepreocupat dacă perspectiva de a intra în guvern se va Și-asupra lor apăsă un blestem: realiza sau nu, era fi resc să lucrez degajat și sincer, interesat Ne au în mână și, tot ei, de noi se tem. până la pasiune de problemele în sine… Să tremure! Că noi cei din morminte, Eu mi-am continuat activitatea la minister fără Vom trece peste ei! Vom merge înainte! ostentaţie și fără nerăbdarea pe care ar fi putut-o genera După acest succint excurs despre dramatica existenţă așteptarea prelungită (de intrare în guvern – n.n.). Starea a lui Petre Strihan prezentăm câteva din interesantele mea de spirit era calmă poate și din cauză că, în afară de sale consemnări despre mareșal. această activitate, fără termen și fără respiraţie aveam La 22 iunie 1942 s-a declarat războiul între România, destule sarcini profesionale: eram conferenţiar universitar alături de Germania, și U.R.S.S. Era o zi de duminică. și consilier juridic la Banca Centrală Cooperatistă, în afară Evenimentul îl cunoșteam încă din ajun. Dar deși cunoscută, de procesele angajate ca avocat pledant… proclamarea stării de război în această zi de sărbătoare, cea La 5 decembrie 1941, prezentând un referat privitor la mai lungă zi a anului, cu o strălucire neobișnuită a soarelui, o problemă care avea să fi e rezolvată prin decret, ministrul, cu clopotele tuturor bisericilor trase îndelung, m-a emoţionat. în loc să rezolve referatul meu, a pus o rezoluţie cu totul în Avea vârsta de 42 ani împliniţi: vârsta coaptă, când omul afară de problemă. Textual rezoluţia era: „Se va face decret părea a fi atins cea mai înaltă treaptă a judecăţii sale. Îmi pentru numirea d-lui Petre Strihan ca ministru subsecretar dădeam seama de riscurile pe care le implica un război cu o de stat pentru administraţie”. Și, cu toate acestea, a mai mare putere vecină. Credinţa în destinul poporului român trecut o lună până la publicarea decretului în Monitorul înzestrat cu un simţ politic istoricește dovedit și încrederea Ofi cial din 5 ianuarie 1942. Prin același decret, era numit în patriotismul Conducătorului Statului din acel moment odată cu mine și un subsecretar de stat pentru poliţie, în mi-au ridicat moralul. persoana generalului Constantin Vasiliu (Piky Vasiliu). În Nu vorbisem niciodată cu generalul Antonescu, nici nu-l ziua apariţiei decretului, amândoi am depus jurământul. văzusem la faţă în viaţa mea. Dar mi se părea că un om cu După-amiază, invitat la cabinetul mareșalului, m-am mintea întreagă nu se hotărăște să facă un război decât dacă prezentat cu jena rezultând din faptul că nu-l văzusem acesta este absolut necesar. Și, analizând situaţia, intuisem în viaţa mea niciodată pe mareșal, care și el mă vedea că generalul Antonescu trebuie să fi judecat că, în acel pentru prima oară. M-am prezentat fără altă introducere moment istoric România nu avea altă cale de urmat. Căci, decât cuvintele strict necesare: „Domnule Mareșal, am în adevăr, după cele trei amputări ale teritoriului, lipsită onoarea să mă prezint. Sunt profesorul Petre Strihan”. de orice sprijin din partea puterilor occidentale, cu moralul După îndeplinirea ritualului jurământului, Mareșalul scăzut și o Ungarie dușmănoasă datorită poftelor sale mi-a adresat aceste cuvinte lapidare: „Domnule Strihan, incomplet satisfăcute, România ar fi fost în imposibilitatea cunosc problema. Trebuie să începem cu ridicarea satului, de a-și păstra neutralitatea faţă de Germania care nu putea reconstrucţia statului!”. Am răspuns scurt: „Domnule lăsa în spatele ei o ţară echivocă, cu o armată înzestrată și Mareșal, voi face tot ce-mi va sta în putinţă. Și am salutat instruită ca armata română. pe mareșal, care mi-a strâns mâna. În ziua de 22 iunie, neavând obligaţia să merg la După jurământ, am fost invitat să particip de Serviciul minister am mers la Mizil, locul meu de naștere, unde aveam Protocolului ca a doua zi (6 ianuarie) să particip în calitate încă în posesie casa părintească și mormintele părinţilor și de membru al guvernului la serbarea Bobotezei. Serbarea ale bunicilor mei. În cimitirul de acolo, m-am rugat pentru la care am participat, a avut loc la podul Senatului, unde pacea sufl etelor lor și viitorul poporului român. Aveam se construise o estradă de pe care s-a aruncat crucea în apa presimţirea că ne așteaptă vremuri grele. Dâmboviţei potrivit unei vechi tradiţii. În atmosfera cea nouă creată de starea de război, m-am A doua zi urma să fi u instalat și să încep a lucra ca aplecat cu o seriozitate sporită asupra problemelor legate de subsecretar de stat pentru administraţie. Are să pară ciudat munca de răspundere pentru care mă pregăteam. E drept că, deși avusesem destul timp (7 luni) ca să mă pregătesc că nu eram intimidat, dar eram impresionat de noutatea sufl etește pentru înalta funcţie, abia acum îmi dădeam cu situaţiei. Calitatea cu care fusesem investit (consilier tehnic) adevărat seama de marea răspundere ce-mi asumasem. Nu printr-o comunicare verbală, era un titlu, nu o funcţie. mă refer la răspunderea faţă de alţii, cu care mă deprinsesem De aceea nici nu aveam atribuţiuni. Vaga indicaţie dată și la care făcusem faţă onorabil, ci la răspunderea faţă de de ministru îmi crea o libertate nemărginită și cerea din mine însămi, care mă cunoșteam mai bine decât oricine. document 2018 2 (80) 91 studii/documente Știam că nu aveam aptitudini pentru politică, așa cum se care tradiţia cerea ca ofi ţerul să aibă cultură generală. Nu practica în ţara și în vremea noastră. În timpuri normale, l-am cunoscut în intimidate. sub regimul partidelor politice, n-aș fi putut niciodată să ocup Bănuiesc că nu era lipsit de umor. Fiind de zeci de această funcţie. Calităţile mele de modestie, de sinceritate ani ofi ţer de stat-major, cunoștea bine geografi a ţării cu și onestitate habotnică ar fi fost tot atâtea handicapuri toate realităţile ei: economice, sociale, politice, etnografi ce, într-o carieră politică. Modestia mea înnăscută, hrănită demografi ce. cu sentimentul religios prin evlavia mamei și conștiinţa Concepţia sa de guvernare era că politica, adică sărăciei mele, mi-a plafonat aspiraţiile adolescenţei. guvernarea propriu-zisă, o făcea el, împreună cu Dar datorită succeselor școlare, a lecturilor în afara vicepreședintele Consiliului de Miniștri care conducea manualelor și a norocului de a fi nimerit un mare maestru, politica externă de acord cu el. Ceilalţi miniștri erau onest și generos, am ajuns prin executanţi ai politicii guvernului. teza de doctorat și studiile de drept În cadrul departamentului lor, administrative, membru al corpului miniștrii puteau avea iniţiative, didactic universitar și al Institutului dar orice iniţiativă trebuia să fie de Știinţe Administrative. Eram propusă Conducătorului Statului care convins că această califi care specială singur era chemat să o aprobe sau să cântărise greu în cumpăna care a o respingă. Când o problemă interesa determinat desemnarea mea pentru două sau mai multe departamente, înalta dregătorie. ea era dezbătută în Consiliul de Cu toate că am lucrat 2 ani, 7 luni Miniștri pentru ca din dezbatere să și 18 zile (5 ianuarie 1942-23 august rezulte soluţia cea mai potrivită pe 1944) în echipa lui de guvernare, care o adopta Conducătorul Statului, despre mareșalul Antonescu, puţine nu Consiliul de Miniștri, chiar lucruri de amănunt pot spune din dacă de formă soluţia era înglobată cunoștinţa mea direct. Și asta, nu într-un document emis de Consiliul pentru că aș avea ceva de ascuns. Ci, de Miniștri. De altfel, în Consiliul de datorită împrejurărilor mai presus de Miniștri nu se vota niciodată. voinţa mea. În anul intrării mele în guvern, Cum am arătat mai sus, în la epoca alcătuirii bugetului, am descrierea solemnităţii jurământului Veturia Goga avut contact de lucru cu mareșalul meu ca și subsecretar de stat, pe Antonescu care în mod obișnuit nu mareșalul Ion Antonescu l-am văzut întâia oară în viaţa lucra cu subsecretarii de stat, ci numai cu miniștri. Între mea în ziua de 5 ianuarie 1942, când am depus jurământul. Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanţelor se Îl cunoșteam numai din fotografi i. În timpul activităţii mele ivise o controversă de mari proporţii, în urma unui studiu în guvernul mareșalului Antonescu, de foarte puţine ori am al meu întreprins asupra bugetelor administraţiilor locale, venit în contact nemijlocit cu el. încă din vremea când eram consilier tehnic, studiu publicat Puţinele prilejuri când am vorbit cu el sau l-am auzit în Revista de Drept Public (anul XVI, nr. 1-4/1941). vorbind (în Consiliul de Miniștri) le voi povesti cu respectul Ministerul Afacerilor Interne ajunsese la concluzia că adevărului, cu grija de a evita orice alterare sau amplifi care administraţiile locale (judeţene și comunale) erau într-o a realităţii. Am promis că această carte va fi un document, stare deplorabilă datorită în primul rând faptului că modest dar autentic, o mărturie cinstită a împrejurărilor la fi nanţele lor erau sistematic pauperizate prin absorbirea care am participat sau asistat. Și înţeleg să mă ţin de cuvânt crescândă a materiei impozabile de către stat. Studiul chiar cu riscul ca unele pagini să pară serbede sau anoste. meu urmărea comparativ volumul total al bugetelor Autorul nu face în această carte operă de creaţie. El este un administraţiilor locale și cifra bugetului statului pe ultimii martor al evenimentelor de cele mai multe ori… 10 ani. Concluzia era că trebuiau create noi venituri Mareșalul avea, când l-am cunoscut, un fi zic care, de la administraţiilor locale. Ministerul Afacerilor Interne, prima vedere, îi releva caracterul: energic, hotărât, autoritar, reprezentând toate administraţiile locale din ţară cerea sever, distant, ambiţios. Era sobru la mâncare, sobru la Ministerului Finanţelor ca, la alcătuirea noului buget al băutură. Datorită sobrietăţii și somnului puţin era slab. statului, raportul între bugetul statului și fi nanţele locale Avea ochii albaștri, părul blond aproape roșcat, din care să fi e restabilit în favoarea fi nanţelor locale, fără de care cauză i se spunea în armată „câinele roșu”. Avea o inteligenţă nu se putea realiza niciun progres în gospodăria judeţeană sprintenă și sfredelitoare. Era ofi ţer de cavalerie, armă în și comunală.

92 2 (80) 2018 document studii/documente Ministerul Finanţelor, generalul M. Stoenescu, un om să le facă parte în mod judicios. M-am convins atunci că capabil dar prea ambiţios, n-a cedat stăruinţelor depuse omul considerat în genere ca puţin „repezit” se dovedea pe lângă el de generalul Dumitru I. Popescu. Mareșalul, experimental, plin de tact și prevenitor faţă de colaboratorii luând cunoștinţă de ambele teze și apreciind că problema lui. era de mare însemnătate, a dispus ca el personal să arbitreze Mai târziu am afl at de la generalul Dumitru I. Popescu diferendul. În acest scop a convocat pe amândoi miniștri la că mareșalul a apreciat ca îndreptăţit punctul nostru de cabinetul său, la o dezbatere. Generalul M. Stoenescu a venit vedere și că a stăruit pe lângă ministrul Finanţelor să personal. Ministrul meu m-a delegat pe mine care studiasem prevadă în bugetul statului o sumă importantă (denumită problema și, oarecum, iniţiasem controversa. fondul comun pentru nevoile administraţiilor locale pus la Deși cunoșteam bine dosarul și aveam obișnuinţa dispoziţia M.A.I.). susţinerii orale, ca profesor și avocat, mărturisesc că am Refl ectând, mi-am dat seama că era greu pentru mareșal fost oarecum emoţionat. Mareșalul mi-a dat mie cuvântul să se pronunţe fără să verifi ce în prealabil cifrele arătate ca să expun teza de Stoenescu. Și administraţiilor de asemenea, am locale. Venisem cu înţeles că era o tablouri și cifre chestiune de tact care demonstrau din partea lui, elocvent dreptatea să nu dea câștig cauzei. Expunerea de cauză tezei mea a fost clară, susţinută de un completă dar civil contra tezei concisă, tonul susţinută de un puţin patetic militar care era dar reţinut (mă un ministru ţineam să nu fiu proeminent, prea patetic, știind generalul că mă adresez N. Stoenescu. unui militar și În anul unui om sobru). 1942, lucrând la Mareșalul m-a Regele Mihai I şi mareşalul Ion Antonescu asistând la parada de 10 mai 1942 minister, m-am ascultat cu interes, pomenit cu un m-a apărat împotriva unei încercări a generalului extras dintr-un raport al unui inspector de la Consiliul de Stoenescu de a mă întrerupe și când am terminat, a Miniștri care făcuse o inspecţie la o unitate administrativă dat cuvântul generalului M. Stoenescu. Acesta, care de din Banat și constatase o abatere minoră de la regulile când era ministru de Finanţe, deprinsese bine tehnica și noi editate de M.A.I. pentru simplifi carea formalităţilor terminologia fi nanciară, având și experienţa de profesor administrative. Extrasul conţinea rezoluţia mareșalului, la Școala Superioară de Război, a făcut o apărare a tezei al cărui text era cam așa: „Ce face d-nul Strihan? Ia leafa sale, mai scurtă, dar foarte abilă. El n-a tăgăduit niciuna degeaba?”. Președinţia trimitea la M.A.I. extrasul în mod din cifrele tablourilor mele, dar a amintit că el ca ministru confi denţial și ruga să luăm cunoștinţă și măsurile ce vom de Finanţe, în timp de război, trebuia să satisfacă cu crede de cuviinţă. precădere nevoile inexorabile ale războiului: creditele pentru În aceeași zi, m-am prezentat la ministru și i-am înzestrarea armatei cu armament, muniţii, medicamente și, comunicat, calm dar ferm, că mă socotesc ofensat pe nedrept recapitulând capitolele bugetare corespunzător acestor nevoi, prin această rezoluţie. Adăugam că nu văd altă soluţie a conchis că dorinţa Ministerului Afacerilor Interne de a onorabilă decât demisia pe care i-am pus-o pe masă. îmbunătăţi fi nanţele locale prin cedarea unor venituri ale Ministrul, după ce a citit hârtia de la Președinţie, mi-a Statului în favoarea administraţiilor judeţene și comunale spus că am dreptate să reacţionez așa cum am reacţionat, nu poate fi satisfăcută fi ind inoportună. că va prezenta demisia mea domnului mareșal, dar că el va Mă așteptam ca mareșalul, cu spiritul energic și categoric opina pentru respingerea ei deoarece activitatea mea, bogată să se pronunţe imediat. Nu s-a realizat previziunea mea. și competentă, merita o altă apreciere. Întâi, pentru că, în acest prim contact de lucru cu mareșalul, După două zile, ministrul m-a chemat și mi-a spus mi-am dat seama că omul acesta era pătruns de seriozitatea că domnul mareșal n-a avut intenţia să mă jignească și problemelor ce se iveau în practica vieţii de stat și se străduia mă roagă să merg a doua zi la locuinţa sa de la Băneasa, document 2018 2 (80) 93 studii/documente unde mă va primi ca să stea de vorbă cu mine. A doua zi, unul care îl făcea și mai simpatic, făcuse armata la cavalerie. telefonând, am fost primit de mareșal în biroul său, în casa Și, fi ind mobilizat, îl însoţea pe mareșal în uniforma de fostă proprietate a d-nei Lupescu, favorita regelui Carol al II-lea. ofi ţer de cavalerie. În timpul inspecţiilor, mareșalul își M-a primit imediat ce am fost anunţat, s-a interesat de contura mai bine unele proiecte, confruntând pe teren ideile mersul administraţiei, i-am spus ce se lucrează, i-am expus sale cu realităţile concrete. apoi că eu lucrez cu inspectorii generali administrativi și Dintre toate expunerile sale de una îmi amintesc mai cu prefecţii și că nu pot fi răspunzător pentru orice greșeală bine. După o inspecţie în judeţele Teleorman și în alte două a unui eșalon inferior. Mareșalul, se vede, a înţeles că eu învecinate, ne-a făcut în Consiliul de Miniștri o expunere stăruiam în demisia mea. De aceea mi-a spus în fi nal, că este amplă, vorbind liber două ore. Vorbea cu amănunte, într-o convins că eu desfășor o activitate pozitivă pe care mă roagă ordine perfectă, într-un stil simplu, aproape uscat, dar să o continui. Am înţeles că demisia îmi fusese respinsă și am spunând numai lucruri substanţiale și trăgând concluzii plecat satisfăcut. Altă reparaţie decât respingerea demisiei nu care interesau direct uneori mai mulţi miniștri. În epoca puteam aștepta. Șeful statului nu putea să-mi ceară scuze. aceea (prin anul 1943) îl preocupa mult înlocuirea viilor Originea acestui incident am afl at-o fără întârziere. de hibrizi cu viţă nobilă. Proiectul său era lăudabil: tindea Ovidiu Vlădescu (care, deși universitar era cam slab la sporirea producţiei de vin atât cantitativ, cât mai ales și pregătit, din care cauză i se și spunea zero Vlădescu, calitativ. Dar întâmpina rezistenţa ţăranilor din judeţele pentru că semna O. Vlădescu) era prieten și rudă cu Mihai de șes, deprinși să aibă fi ecare un petec de vie de hibrizi, Antonescu și ocupa postul de secretar general al Președinţiei nu pentru a-și spori veniturile, ci pentru nevoile casei. În Consiliului de Miniștri. În situaţia și cu veleităţile lui, el nu expunerea sa, mareșalul urmărise toate problemele care privea cu ochi buni consolidarea poziţiei mele la Ministerul priveau viaţa satului. Și, narând constatările dintr-o Afacerilor Interne. Ar fi dorit o promovare pe care a și comună din Teleorman, ne spunea că, inspectând primăria, obţinut-o mai târziu, când a fost numit subsecretar de stat școala și biserica a rămas satisfăcut că satul acela nu avea la Ministerul Românizării. Dar, deocamdată, neexistând cârciumă. Dar, la ieșirea din sat, pe o colină din marginea un loc liber, încerca să creeze o vacanţă. El a ordonat ca satului, a observat o sumă de mici parcele de vie de hibrizi. rezoluţia mareșalului să-mi fi e comunicată, în speranţa că Atunci, am înţeles, conchise mareșalul, de ce satul nu avea eu voi demisiona, iar demisia îmi va fi primită. Poate el cârciumă. Fiecare ţăran avea la el acasă cârciuma lui. trimisese și pe inspectorul care făcuse raportul de inspecţie Ca să închei acest paragraf, voi consemna un fapt cu pricina. Cât privește rezoluţia mareșalului, desigur semnificativ petrecut în anul 1944, în atmosfera de jignitoare, ea putea să fi e determinată de fi rea sa impulsivă, îngrijorare accentuată de după 4 aprilie (începutul dar poate și de vreo subliniere meșteșugită cu scopul de a bombardamentelor americane masive). Convorbirile aţâţa spiritul caustic al mareșalului. Nu știu dacă Ovidiu neofi ciale ale mareșalului cu miniștri după ridicarea ședinţei Vlădescu a primit vreun reproș că s-a grăbit să comunice o consiliului au continuat, parcă mai animate ca înainte. rezoluţie usturătoare fără autorizarea expresă a autorului La una din aceste convorbiri, unul din miniștri i-a pus ei. Procedarea lui Vlădescu am explicat-o ușor: conta pe întrebarea care ne frământa pe toţi: „Nu e posibil ca ţara să sprijinul lui Mihai Antonescu, rudă și prieten apropiat. iasă din război înainte de terminarea lui?”. Și îmi amintesc Cele mai dese prilejuri de a-l auzi vorbind pe mareșalul foarte bine că mareșalul a răspuns cu o metaforă: Antonescu le-am avut la Consiliul de Miniștri, fi e când „– Eu când am pus un picior într-o groapă, nu-l pun în prezida ședinţa (și desigur vorbea puţin), fi e după ridicarea ea și pe celălalt”. Ceva mai mult, îmi amintesc că mareșalul ședinţei când, în picioare, înconjurat de miniștri, într-o a repetat această metaforă și la altă convorbire, în același atmosferă familiară, pe un ton neofi cial, răspundea la unele loc, în aceeași epocă. întrebări formulate de cei mai apropiaţi. În anul 1943, am primit de la mareșalul Antonescu, De la o vreme, după câte o inspecţie în ţară, făcea o prin cabinetul său, delegaţia să cercetez personal activitatea expunere în Consiliul de Miniștri cu constatările sale pe și eventual abuzurile lui Ștefan Tătărăscu din Olănești teren și cu aluziile și sublinierile de rigoare care priveau (Vâlcea). Mareșalul se afl a la Băile Olănești, unde făcea direct pe miniștrii de resort. o cură. Plimbându-se pe dealurile din împrejurimi și Din când în când, făcea câte o inspecţie mai lungă (de stând de vorbă cu oamenii din partea locului, a afl at că 2-3 zile) trecând prin câteva judeţe. Voia să vadă personal, acest domn, fost maior activ iar acum proprietar și om de la faţa locului, cum merge administraţia și să ia contact pe afaceri, învârtește printr-o cooperativă locală unele afaceri teren cu problemele fi ecărei regiuni. De obicei, în afara suitei comerciale din care câștigă mulţi bani. sale, era însoţit de ziaristul Ion Dumitrescu, care, pe lângă Am comunicat aceasta ministrului și, a doua zi, însoţit talent de gazetar, avea și frumoasă cultură și era și cronicar de un inspector general administrativ din cooperaţie, dramatic. Peste toate aceste atribute, acest tânăr mai poseda am plecat cu automobilul la Olănești. Am descins la

94 2 (80) 2018 document studii/documente Primărie unde am început erau consemnate implacabil. Tătărăscu era vizibil enervat. cercetarea. Inspectorul general Când i s-a citit declaraţia, care reproducea fi del mărturiile administrativ îndeplinea lui, a refuzat s-o semneze. Am încheiat procesul-verbal sarcina de secretar (grefi er) constatând refuzul și l-am semnat atât eu, cât și cei doi consemnând răspunsurile inspectori generali care mă asistau și am continuat ancheta. celor interogaţi de mine. În seara aceleiași zile, am primit la Govora, unde Am lucrat toată ziua, mă dusesem să dorm, o notă scrisă prin care a doua zi ascultând martorii după eram invitat la dejun, împreună cu soţia, la mareșal. Am o listă întocmită de mine, interpretat că mareșalul, ţinut la curent cu mersul anchetei împreună cu inspectorul și informat că eram la Govora împreună cu soţia, a avut general administrativ și cu un gest de atenţie faţă de mine invitându-mă la masă. primarul local. Invitaţia coincidea, de altfel cu intenţia mea de a-i cere În a doua zi de anchetă, audienţă ca să-i comunic rezultatul anchetei. Generalul Dumitru Dămăceanu înainte de a reîncepe audierea În ziua următoare (a 3-a zi de anchetă), am încheiat martorilor chemaţi, d-nul Ștefan Tătărăscu, care nu fusese lucrările scriptice în cursul dimineţii, urmând ca după dejun chemat, el urmând să fi e interogat ultimul, mi-a cerut să plec la București. audienţă. Prin această procedură, el se situa pe o poziţie La dejun, înainte de a fi poftiţi la masă, am fost primiţi, de personalitate (era doar frate cu fostul prim-ministru eu și soţia mea, de doamna Veturia Goga (soţia lui Octavian Gheorghe Tătărăscu) și voia să arate că nu concepea să fi e Goga – n.n.), prietena doamnei Maria Antonescu, bănuit de vreo neregulă și refuza să aștepte chemarea sa care făcea onorurile casei. Doamna Goga, imediat după pentru a fi audiat ca martor sau ca inculpat. Puteam să prezentări, a ţinut să aibă o întrevedere aparte cu mine. Îmi nu-l primesc și să-i comunic prin grefi er sau primar să cerea insistent să rezolv cât mai repede o problemă a unui aștepte până va fi chemat. Dar după indiciile de vinovăţie om de afaceri originar din Transilvania, al cărui nume s-a gravă, temându-mă că d-nul Ștefan Tătărăscu nu va șters total din memoria mea. Cunoșteam din auzite afacerea, răspunde la chemarea mea sau va pleca din localitate, ceea care îmi părea cam dubioasă. Nu i-am spus că o cunosc. I-am ce mi-ar fi îngreunat ancheta, am schimbat planul iniţial promis că, ajuns la București mă voi ocupa de ea. Dar chiar și l-am primit imediat. Dar spre surprinderea lui, când a din acel moment am hotărât să evit orice contact cu persona intrat, în loc să-l primesc ca pe o personalitate i-am întins sprijinită de interlocutoarea mea, cât și cu însăși doamna mâna, dar l-am ţinut în picioare, ca pe orice martor și am Goga care mi-a făcut o impresie rea, de persoană interesată. invitat pe inspectorul general administrativ să consemneze Și se vede că această doamnă, de altfel foarte inteligentă, a răspunsurile d-lui Ștefan Tătărăscu. înţeles psihologia mea, de vreme ce nu a căutat să mă mai „– Domnule ministru, eu v-am cerut audienţă, n-am vadă și nici nu ne-am mai văzut vreodată în viaţă. venit aici în calitate de inculpat. Am fost informat că La masă, în afară de doamna Goga, mai era invitat dumneavoastră faceţi o anchetă contra mea și, în calitate profesorul Vespasian V. Pella, pe atunci ambasadorul de ofi ţer de rezervă și om de onoare, am să protestez că României la Berna. Mareșalul s-a întreţinut mai ales cu dumneavoastră plecaţi urechea la calomniile debitate de acesta, de la care căuta să afl e cât mai multe informaţii în dușmanii mei împotriva mea. legătură cu politica internaţională. – Domnule Tătărăscu, dumneavoastră fi guraţi pe lista Primul fel de mâncare – o lostriţă mare – servită ca celor ce urmează să fi e chemaţi și interogaţi la această antreu, a ocupat primul plan al conversaţiei. Mareșalul, anchetă ordonată de domnul mareșal. Deci, vă rog, să atent la conversaţie, a mâncat foarte puţin. După masă, a răspundeţi, deocamdată ca martor la întrebările ce vă voi stat de vorbă cu mine, interesându-se de mersul anchetei. pune în legătură cu faptele dumneavoastră”. Afl ând că ea s-a terminat și concluziile mele confi rmau Și am intrat imediat în cercetare, punându-i întrebări aprehensiunile sale, am înţeles că a fost foarte mulţumit, asupra tuturor punctelor de vinovăţie care rezultau din fără să mi-o arate. arătările martorilor și din scriptele cooperativei, a cărei Raportul meu de anchetă, împreună cu toate anexele președinte era însuși domnul Tătărăscu. Între timp, inspectorul lui l-am depus ministrului care l-a înaintat mareșalului. din cooperaţie mă informase despre afacerile domnului Am afl at ulterior că, deși eu conchideam în raport pentru Tătărăscu, care comanda și primea unele mărfuri în numele sesizarea Parchetului în vederea trimiterii în judecată cooperativei și le comercializa, cu benefi cii mari, pe cont propriu, penală, mareșalul a hotărât internarea în lagăr a celui fără ca ele să fi trecut prin magazinul cooperativei. vinovat pentru o lună (dacă nu mă înșel). În fond, era o Îl strângeam prin întrebări precise și convergente ca soluţie destul de indulgentă, întrucât faptele constatate de într-o menghină. Răspunsurile care îl învinuiau categoric mine și dovedite perfect, se încadrau în Codul Penal și în document 2018 2 (80) 95 studii/documente textele penale ale Legii cooperaţiei. Cu toate acestea, Ștefan și a guvernului în Transilvania, sprijinindu-se pe Carpaţi Tătărăscu mi-a purtat o ură de moarte, chiar după 23 august și luptând mai departe până la terminarea războiului sau 1944. După condamnarea mea în octombrie 1946, la o la încheierea unui armistiţiu onorabil. pedeapsă de 10 ani temniţă grea, mă afl am la Aiud, unde După terminarea convorbirii, ministrul, calm, ca și îmi ispășeam pedeapsa. După vreo 4 ani de la condamnare, când ar fi prevăzut evenimentele în curs de desfășurare, când am primit prin Cancelaria închisorii o copie după s-a urcat în automobil și a plecat la Otopeni, unde avea reclamaţia lui Ștefan Tătărăscu către procuratură. Mă locuinţa pe timpul dispersării, ca măsură de apărare contra acuza de calomnie și de abuz de putere arătând că, pe bombardamentelor aeriene. baza mărturiilor mele mincinoase el a suferit internarea Eu am rămas la minister, așteptând știrile pe care postul samavolnică în lagăr. Cerea și despăgubiri pentru că în lagăr de radio București le anunţa din 5 în 5 minute, ca știri s-a îmbolnăvit și a cheltuit mult pentru refacerea sănătăţii. senzaţionale, de excepţională importanţă pentru ţară. La Tot în anul 1943, după vreo lună de la ancheta de la orele 20, s-a difuzat la radio proclamaţia Regelui Mihai Olănești, am primit de la mareșal o nouă delegaţie ca să către ţară, decretul de numire a unui guvern de uniune anchetez o afacere similară. Când am arătat ministrului naţională a tuturor forţelor politice și lista noilor miniștri. delegaţia, acesta mi-a spus: Prim-ministru era numit generalul Sănătescu, ministru de „– Domnul mareșal arăta prin asta cât te apreciază, Interne - generalul Aldea, ministrul de Justiţie - Lucreţiu după felul cum ai lucrat la Olănești. Dar dumneata ești Pătrășcanu. Miniștri de stat (fără portofoliu) erau Iuliu prea ocupat cu problemele departamentului ca să-ţi mai Maniu și Dinu Brătianu. rămână timp pentru anchetă. Și apoi asta nu cadrează cu Familia mea (soţia și copiii) se afl a la Bran, unde poziţia dumitale de membru al guvernului. Ancheta poate închiriasem o vilă încă din primăvara 1944, imediat după face foarte bine un inspector general administrativ. Am să bombardamentul din 4 aprilie. În seara aceleiași zile, l-am vorbesc cu domnul mareșal să te scutească de această sarcină”. rugat pe fratele meu (la acea vreme necăsătorit) să meargă Și de atunci nu am mai primit asemenea delegaţii. cu mașina mea la Bran și să-i aducă pe ai mei la București. Apreciem ca interesante și consemnările lui Petre Toată noaptea (23-24 august) s-au auzit împușcături în Strihan despre evenimentele din 23 august 1944, mai București. Pe străzi circula armata română (mai ales artilerie). jos prezentate. A doua zi, a început un bombardament aerian ciudat. Părea că Seara (23 august – n.n.), pe la 18-19 lucram la minister. un singur avion venea regulat la interval de câte o jumătate În ziua aceea, în mod excepţional, ministrul, care nu venise de oră și arunca bombe mici, cu efecte năprasnice. Se spunea de dimineaţă fi indcă participase la o ședinţă a Consiliului că este un avion german care venea din direcţia Ploiești. de Miniștri la Snagov, se afl a în cabinetul lui. Bombardamentul acesta avea să continue 3 zile. Secretarul general Alexandru Ionescu a venit la mine În ziua de 24 august, pe la orele 11, m-am dus la cam agitat. M-a întrebat dacă știu ceva despre noile minister, unde l-am găsit pe generalul Dumitru Popescu. Nu evenimente. Nu știam decât că de dimineaţă fusese Consiliul mai eram ministru. Dar trebuia să predau Subsecretariatul de Miniștri prezidat de mareșal, la care eu nu fusesem de Stat al Administraţiei colonelului Dămăceanu, care fusese invitat și la care se discutase ce este de făcut faţă de situaţia numit pe postul pe care îl ocupasem eu. Ministrul Afacerilor militară grea în care ne afl am. Rușii care se afl au în nordul Interne, generalul Aldea, preluase deja ministerul de la Moldovei, fi xaţi de rezistenţa românească pe un front foarte generalul Dumitru I. Popescu. apropiat de Iași, se părea că voiau să forţeze frontal. Eu am predat Subsecretariatul de Stat, cu proces-verbal, Alexandru Ionescu mi-a comunicat că el are informaţia noului subsecretar de stat, colonelul Dămăceanu. că mareșalul Antonescu, împreună cu Mihai Antonescu și Mai târziu, prin anii 1977-1978, în preajma zilei de cu generalul Piky Vasiliu se afl ă arestaţi de Rege la Palat. 23 august, mi-a fost dat să citesc un articol de ziar semnat N-am spus nimic și m-am dus imediat la ministru. Acesta de același care scria că Ministerul Afacerilor Interne a fost mi-a confi rmat cele spuse de secretarul general. Atunci mi-a luat cu asalt de către o formaţiune patriotică, în ziua de spus că, la Snagov, mareșalul preconizase retragerea armatei 24 august 1944. Am zâmbit și am tăcut”.

Th e Memoirs of Petre Strihan about Marshal Ion Antonescu Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D.; Colonel (r) Marin Ghinoiu Abstract: Petre Strihan (Petre Constantinescu) was a reputed law professor, lawyer and publicist of the 20th century. Secretary of state at the Ministry of Internal Aff airs during 1942-1944 left to posterity memoirs of great value for the understanding of a controversial period from our national history. Keywords: Petre Strihan (Petre Constantinescu), secretary of state, 1942-1944, memorialist, professor, lawyer, publicist

96 2 (80) 2018 document agora SIMPOZIONUL „1918. DE LA CHIŞINĂU LA ALBA-IULIA”

n data de 22 martie 2018, în sala „Ștefan vara anului 1918; Cătălin Stănescu (Depozitul Central cel Mare” a Cercului Militar Naţional, s-a de Arhivă) – De la demobilizare la mobilizarea Armatei Îdesfășurat Simpozionul „1918. De la Chișinău Române: mai-noiembrie 1918; dr. Cătălin Fudulu la Alba-Iulia” dedicat Centenarului Marii Uniri. (Ofi ciul Naţional pentru Cultul Eroilor) – Stări de spirit Activitatea a fost organizată de Arhivele Militare și extremism în Basarabia și Transilvania, după realizarea Naţionale Române și s-a desfășurat sub egida Statului Marii Uniri. Major al Apărării, în cadrul activităţilor care marchează Comunicările susținute au abordat teme diverse, sărbătorirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. specifi ce Primului Război Mondial, având la bază, în Lucrările simpozionului, moderate de comandorul principal, valorifi carea documentelor de arhivă păstrate Marius-Corneliu la Arhivele Naţionale Croitoru, au ale României, început prin Arhivele Militare intonarea imnului Naţionale Române de stat al României și Depozitul Central și susţinerea de Arhivă. Au fost alocuţiunilor de către reliefate aspecte colonelul Adrian mai puţin dezbătute Grigore - Arhivele din istoriografia Militare Naţionale românească legate Române, generalul de misiunile maior Teodor armatei române, Incicaș, locţiitorul situaţia populaţiei pentru resurse al civile și acţiunile șefului Statului Major al Apărării și de prof. univ. propagandistice antiromânești îndreptate împotriva dr. Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naţionale ale Marii Uniri. României. În ultima parte a manifestării s-au derulat lucrările După fotografi a de grup, au fost deschise lucrările sesiunii a II-a moderată de dr. Ion Rîșnoveanu - Arhivele sesiunii I, moderată de colonelul dr. Gabriel Pătrașcu - Militare Naţionale Române. La această sesiune au Arhivele Militare Naţionale Române. prezentat comunicări următorii participanţi: lector univ. În cadrul acestei sesiuni au prezentat comunicări dr. George Ungureanu (Depozitul Central de Arhivă) – următorii participanţi: dr. Teodora Giurgiu (Arhivele Unirea Basarabiei cu statul român refl ectată în balcanistica Militare Naţionale Române) – Înfăptuirea României occidentală; Mirela Mușoiu (Depozitul Central de Mari în context internaţional; Elena Zîrnă (Depozitul Arhivă) – Realităţi și stări de spirit în Bucovina la fi nele Central de Arhivă) – Ocrotirea orfanilor de război în anului 1918; dr. Ion Rîșnoveanu (Arhivele Militare anii 1917-1918. Studiu de caz: comuna Bucium, judeţul Naţionale Române) – Situaţia românilor din Serbia Iași; Lucian Drăghici (Arhivele Militare Naţionale la sfârșitul Primului Război Mondial; dr. Oana Otu Române) – Propaganda antiromânească în Basarabia (Arhivele Militare Naţionale Române) – București. în primăvara anului 1918; dr. Valentin Ioan Fușcan Sfârșitul ocupaţiei germane; pregătiri pentru reîntoarcerea (Arhivele Naţionale ale României) – Pacea de la București Familiei Regale; Alexandru Dobrică (Ofi ciul Naţional văzută din perspectiva antantistă; cercetător știinţifi c pentru Cultul Eroilor) – Cimitirul Eroilor din Chișinău – dr. Sorin Cristescu (Institutul pentru Studii Politice o istorie uitată și colonelul dr. Gabriel Pătrașcu (Arhivele de Apărare și Istorie Militară) – Politica lui Alexandru Militare Naţionale Române) – Însemnele eroismului și Marghiloman în rapoarte informative austro-ungare în sacrifi ciului românesc. 1916-1919. document 2018 2 (80) 97 agora Și în cadrul acestei sesiuni, participanţii au prezentat De asemenea, a arătat că dragostea de ţară și cunoașterea comunicări cu teme diverse, legate de situaţia și stările de istoriei poporului român trebuie să fi e caracteristici spirit ale populaţiei civile din teritoriile locuite compact primordiale ale militarilor Armatei României. de români, precum și măsurile luate de autorităţile Alocuţiunea de închidere a lucrărilor Simpozionului politice și militare pentru cinstirea și comemorarea „1918. De la Chișinău la Alba-Iulia” dedicat Centenarului celor care s-au jertfi t pe câmpul de luptă, dar și pentru Marii Uniri a fost rostită de colonelul Adrian Grigore aprecierea faptelor de vitejie și a curajului de care au dat – Arhivele Militare Naţionale Române, care a salutat dovadă combatanţii armatei române în timpul Primului prezenţa în sală a unui grup de elevi din cadrul Război Mondial. Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir”, La fi nalul sesiunii a II-a, a fost alocat un spaţiu condus de prof. dr. Aurel Soare, directorul adjunct de timp generos pentru concluzii. Colonelul inginer al instituției, a studenţilor de la Programul de studii Leonard Mocanu, directorul adjunct al Statului Major universitare de licenţă – comunicare publică din cadrul al Apărării, a mulţumit organizatorilor pentru eforturile Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” coordonaţi depuse și pentru ţinuta știinţifi că a simpozionului, de colonelul prof. univ. dr. Ioan Deac, colonelul prof. felicitându-i, în același timp pe participanţi pentru univ. dr. Filofteia Repez și lectorul univ. dr. Alina Roșca, profesionalismul și dăruirea de care au dat dovadă în precum și a unor reprezentanţi ai diferitelor instituţii documentarea și redactarea comunicărilor prezentate. de cultură.

ED

SIMPOZIONUL ITINERANT „DE LA PACEA DE LA BUCUREŞTI LA UNIREA DE LA ALBA-IULIA”

rhivele Militare Naţionale Române în Naţionale ale României) – Pacea de la București din colaborare cu Arhivele Naţionale ale 24 aprilie/7 mai 1918; dr. Victor Martin ARomâniei și Depozitul Central de Arhivă (Depozitul Central de Arhivă) – De la demobilizare au organizat Simpozionul „De la Pacea de la București la mobilizarea Armatei Române: mai-noiembrie 1918; la Unirea de la inspector asistent Alba-Iulia”, care s-a Dragoș Dumitrașcu desfășurat în data (Serviciul Judeţean de 18 aprilie, în Dolj al Arhivelor garnizoana Craiova, Naţionale) – la Cercul Militar și Mărturii docu- la Colegiul Naţional mentare privind Militar „Tudor ocupaţia germană Vladimirescu” a Craiovei în și în data de anul Marii Uniri; 19 aprilie la sediul colonel dr. Gabriel Batalionului 325 Pătrașcu (Arhivele Artilerie „Alutus” Militare Naţionale din Caracal. Române) – Au fost Însemnele eroismului prezentate și sacrificiului comunicări de către următorii participanţi: dr. Teodora românesc. 1916-1919. Giurgiu (Arhivele Militare Naţionale Române) – Programul simpozionului a inclus și prezentarea Înfăptuirea României Mari în context internaţional; revistei „Document. Buletinul Arhivelor Militare consilier superior dr. Ioan-Valentin Fușcan (Arhivele Române” nr. 1(79)/2018 de către dr. Teodora Giurgiu.

98 2 (80) 2018 document agora

rimăria, Parohia Ortodoxă, Cercul ASTRA „Luceafărul” și Școala gimnazială „O.C. Tăslăuanu” din comuna Bilbor, în zilele de 2-4 Pfebruarie 2018, au organizat ediţia a XI-a a Colocviilor naţionale „Octavian C. Tăslăuanu”. Din partea instituţiei noastre a participat dr. Teodora Giurgiu cu tema: Informaţii despre Octavian C. Tăslăuanu din Jurnalul de Operaţii al Diviziei 7 Infanterie (1917), material elaborat în colaborare cu drd. Silviu-Daniel Niculae.

Dr. Teodora GIURGIU

ED

uzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” a organizat, la 31 martie 2018, o manifestare dedicată Maniversării Centenarului Unirii Basarabiei cu România, eveniment petrecut la 27 martie/9 aprilie 1918. În deschidere, despre însemnătatea momentului celebrat, au luat cuvântul directorul Muzeului Militar Naţional - colonelul Petre Neaţă, colonel (r) prof. univ. dr. Vasile Popa, colonel (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă, cercetătorul științifi c dr. Sorin Cristescu și dr. Cristina Constantin. O serie de acţiuni cu caracter istorico-militar s-au desfășurat în curtea interioară a muzeului, cu participarea mai multor grupuri de reconstituire istorică, reprezentând armatele care au participat la luptele desfășurate în timpul Primului Război Mondial. Au avut loc demonstraţii și prezentări ale uniformelor, echipamentului și armamentului de epocă precum și exerciţii tactice în conformitate cu regulamentele militare în vigoare în acea perioadă. De asemenea, a avut loc vernisarea unei prime expoziţii din ciclul de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, intitulată „Artizanii Marii Uniri”.

Dr. Teodora GIURGIU

document 2018 2 (80) 99 contents

ED

C O N T E N T S

Editorial ♦ King Ferdinand I – Word for the Union of the Romanian Nation (Part II) –Neculai Moghior ♦ Th e Impasse of an Ace of the Romanian Aviation - Captain Engineer Gheorghe Negrescu – Captain (N, r) Marian Moșneagu, Ph.D. ♦ Th e Union of Basarabia with Romania in the Correspondence received by Nicolae Iorga – Prof. univ. Petre Ţurlea, Ph.D. ♦ Politics of Alexandru Marghiloman refl ected in Austrian-Hungarian Informative Reports (May-August 1918) – Sorin Cristescu, Ph.D. ♦ Considerations regarding the Reorganization and the human Resources of the Aeronautics in 1918 – Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate ♦ Heroes’ Cemetery from Chişinău, a forgotten History – Alexandru Dobrică ♦ Portraits, Menu and Manners in the First World War (1916-1918), seen by a French Offi cer (I) – Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. ♦ States of Spirit and Extremism in Basarabia and Transylvania after the Realization of Great Romania – Cătălin Fudulu, Ph.D. ♦ Th e Contribution of the Inhabitants from Bucharest at the “Border Line Victim’s Fund” (1919) – Vasile Mărculeţ, Ph.D., Colonel (r) Alexandru Bucur, Ph.D. ♦ Historical Barrack „Fort 3 Otopeni” – A Fascinating History – Major-general (r) Ion Cerăceanu ♦ Romanian Espionage during Gheorghe Gheorghiu-Dej’s Regime - Th e Foreign Intelligence Direction (1951-1963) – Master Florin Pascaru ♦ Th e Memoirs of Petre Strihan about Marshal Ion Antonescu – Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D.; Colonel (r) Marin Ghinoiu ♦Agora

100 2 (80) 2018 document