Numãrul 524 7 martie 2011 8 pagini 1 leu 8 martie. În întreaga lume, aceastã zi este dedicatã femeii. Are o dublã semnificaþie: Ziua Femeii ºi Ziua Mamei. 8 martie – Ziua Mamei. Se spune cã Ziua Mamei îºi are originile în Grecia Anticã, în festivalul dedicat mamei tuturor zeilor ºi zeiþelor din Olimp, Rhea, zeiþa pãmântului. În Roma, sãrbãtoarea era cunoscutã sub denumirea de Hilaria ºi þinea trei zile (15 – 18 martie), fiind dedicatã aceleiaºi mame a tuturor zeilor, LA MULÞI ANI cunoscutã, însã, sub numele de Cybele. În secolul al XVII-lea, în Anglia se sãrbãtorea, în a patra sâmbãtã a postului Paºtelui, aºa - numit㠄Sâmbãta Mamelor”, prilej de a petrece ziua - mamã, tuturor fiicã, sorã,femeilor iubitã, alãturi de cei dragi. Opinia În Statele Unite ale Americii, Julia Ward Howe este cea care a propus, pentru prima datã, colegã, învãþãtor! în anul 1872, sãrbãtorirea Zilei Mamei drept o Vã dorim sã trãiþi o zi dedicatã pãcii. În anul 1907, Ana Jarvis din Philadelphia a început o campanie pentru a permanentã primãvarã! stabili ziua internaþionalã a mamei în luna mai, la comemorarea a doi ani de la moartea mamei sale, Reese Jarvis. În urma acestor acþiuni, la 12 decembrie 1912, ia fiinþã Asociaþia Internaþionalã pentru Ziua Mamei, iar, în anul naþionalã 1914, preºedintele Woodrow Wilson proclama Ziua Mamei drept sãrbãtoare naþionalã, celebratã în a doua duminicã din luna mai. Deºi astãzi þãrile lumii serbeazã Ziua Mamei la date diferite, þãri ca Danemarca, Italia, Turcia, Belgia, Finlanda ºi Australia au ales, ca ºi Statele Unite, a doua duminicã a lunii mai Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional pentru a o dedica tuturor mamelor. În România, Ziua Mamei este sãrbãtoritã la 8 martie. 8 martie – Ziua Internaþionalã a Femeii. Pe Femeii marcheazã, de fapt, o comemorare a datei internaþional a unei sãrbãtori dedicate femeii, fãrã Director: Mioara Vergu-Iordache plan internaþional, ziua de 8 martie nu este Ziua de 8 martie 1857, când 129 de muncitoare din New a stabili însã o data exactã. Mamei, ci este cunoscutã ca Ziua Femeilor York au fost arse într-o fabricã de textile, fiind Ziua de 8 martie este declaratã oficial drept Militante, a celor care au luptat pentru ca femeile blocate înãuntru, dupã ce au organizat un protest Ziua Internaþionalã a Femeii în anul 1921, iar, în sã aibã drept de vot, dreptul la educaþie, la împotriva condiþiilor mizere de muncã ºi a salariilor anul 1977, Adunarea Generalã a ONU a proclamat Sesiune ºtiinþificã omagialã asistenþã socialã, contracepþie, drept la mici. În anul 1910, Internaþionala Socialistã, reunitã ziua de 8 martie „Ziua Naþiunilor Unite pentru proprietate ºi la divorþ. Ziua Internaþionalã a la Copenhaga, a hotãrât recunoaºterea pe plan Drepturile Femeilor ºi Pace Internaþionalã”. SPIRU HARET Colocviul interdisciplinar – CONTEMPORANUL NOSTRU Traducere, semioticã, Continuãm sã publicãm comunicãrile rostite, cu ocazia Perenitatea ideilor haretiene. antropologie: transferul reperelor celebrãrii a 160 de ani de la naºterea lui Spiru Haret, în cadrul Sesiunii ºtiinþifice omagiale De la haretism la neoharetism spaþiale ºi identitare. Spiru Haret – contemporanul nostru Repere ºi ecouri Spiru Haret - Prof. univ. dr. Florian TÃNÃSESCU Lect. univ. drd. Raluca BURCEA un mare Departamentul de Limbaje Specializate, Facultatea de Litere Domnule preºedinte, reformator domnule rector, În zilele de 25 ºi 26 februarie 2011, fãrã vreun demers special în sensul acesta stimaþi oaspeþi, dragi colegi, Facultatea de Litere a Universitãþii din partea iniþiatorilor, de cãtre unele ºi om politic Desigur cã personalitatea lui Spiru Spiru Haret din Bucureºti ºi-a deschis larg asociaþii de cercetãtori în domeniul Haret, pe care o evocãm astãzi, ºi pe porþile pentru a gãzdui Colocviul lingvisticii aplicate, didacticii limbilor care o evocãm într-un moment festiv internaþional interdisciplinar „Traducere, strãine sau traducerii profesionale (acest prezidate de D.A. Sturdza (1897-1899, - ºi aº vrea sã cred cã aceastã festivitate semioticã, antropologie: transferul colocviu interdisciplinar fiind inclus în 1901-1904, 1907-1908) ºi Ion I.C. înseamnã mai mult decât o simplã reperelor spaþiale ºi identitare.” calendarul lor de evenimente pe anul în Brãtianu (1908-1910). Era vremea festivitate, înseamnã o abordare cu Aºa dupã cum ne-a mãrturisit dna conf. curs pe site-urile: când în fruntea acestui minister se aflau seriozitate ºi discernãmânt a ceea ce a univ. dr. Ruxandra Vasilescu, „ideea www.ltt.auf.org/article.php3?id_article=583 personalitãþi marcante ale însemnat viaþa, opera ºi zbaterea lui conferinþei a pornit de la dorinþa de ºi www.eizie.org/fr/). promovare a noului program de studii învãþãmântului, culturii ºi vieþii Spiru Haret. De ce spun acest lucru? De asemenea, colocviul apare în masterale în domeniul traducerii, cu doi University publice, precum C.A.Rosetti, Vasile Pentru cã domnul preºedinte a fãcut o calendarul asociaþiilor Lexicologie, piloni principali, engleza ºi franceza. Dar Pogor, Gheorghe Costa-Foru, Titu remarcã extrem de interesantã, anume diverse rezultate, în contextul în care terminologie, traduction, Association des Prof. univ. dr. Maiorescu, Petre P. Carp, Alexandru aceea cã opera, viaþa ºi zbaterea lui aceastã relaþie personalitate-miºcare tema propusã de noi a avut un impact mai Management System Ioan SCURTU mare decât ne-am aºteptat, un ecou ºi chercheurs français, Association de Orãscu, Nicolae Creþulescu, Vasile Spiru Haret - sã înþeleg prin aceasta nu este adecvatã. Traducteurs, Correcteurs et Interpretes de Alexandrescu-Urechea, P.S.Aurelian, activitatea desfãºuratã de Spiru Haret De ce insist asupra caracterului încurajare internaþionalã ºi teme de Langue Basque, Société française des la Universitatea Take Ionescu, Petre Poni. Intrat în viaþa – presupun mult mai mult decât miºcãrii în sine? Sã-mi fie permis sã vã comunicãri care au depãºit graniþele unei Spiru C. Haret este una dintre traducteurs (colocviul fiind semnalat în politicã, Spiru Haret a militat pentru cunoaºtem noi în prezent ºi, presupun, dau câteva citate ale manierei în care simple promovãri de program masteral - de personalitãþile emblematice ale numãrul 223/2010 al revistei Traduire). Spiru Haret învãþãmântului, ºtiinþei ºi culturii o dezvoltare organicã a societãþii, o interpretare mult mai adecvatã a tot este configuratã, în scrierile sociologice aici ºi numãrul destul de mare de înscriºi.” româneºti. Nãscut în 1851, Spiru C. socotind cã ºcoala aveau un rol ceea ce înseamnã operã, viaþã, în special, miºcarea haretienã. ªi, De remarcat faptul cã aceastã Haret ºi-a trãit copilãria în efervescenþa fundamental în acest proces de activitate. În cele ce am sã prezint în anume, este vorba, în primul rând, de manifestare ºtiinþificã a fost semnalatã - (Continuare în pag. 3) Pagina 6 generatã de Unirea Principatelor, s-a modernizare a þãrii. Aceastã continuare voi încerca sã merg pe „miºcare cu caracter social, general”, maturizat în anii când se constituiau concepþie s-a materializat în provocarea domnului preºedinte, în este o „miºcare cu caracter social, sensul sã gãsim poate ºi alte cultural ºi educaþional”, în altã variantã, structurile statului modern român, s-a legislaþia adoptatã din iniþiativa sa. rãspunsuri, alte cãi de interpretare a ºi nu mai citesc ºi celelalte calificative, Asociaþia Studenþilor Arhitecþi de la Universitatea Spiru Haret împlinit din punct de vedere Prin modificarea legii privind unor demersuri haretiene, fie sub care sunt date miºcãrii în sine. profesional în perioada de dupã învãþãmântul primar a urmãrit creºterea numãrului celor care ºtiau raport teoretic, fie sub raport acþionar. Pãrerea mea este cã ar trebui s㠖 ASASH obþinerea Independenþei de Stat a Primul aspect, care mie mi se avem în vedere, pe de-o parte, României. Savant cu contribuþii sã scrie ºi sã citeascã, prin legea Îi cunosc pe câþiva dintre tinerii important pentru dezvoltarea lor învãþãmântului liceal a vizat o pare drept de reþinut, este relaþia traiectoria evolutivã a acestei miºcãri, notabile în domeniile matematicii, care se stabileºte între persona- caracteristicile de la fiecare etapã a entuziaºti, care au înfiinþat, recent, profesionalã ºi, în general, pentru pregãtire a elevilor la nivelul celor astronomiei ºi sociologiei, membru al litatea lui Spiru Haret, în toatã acestei miºcãri, care sunt rezultatele Asociaþia Studenþilor Arhitecþi de la viaþa Facultãþii de Arhitecturã din mai ridicate standarde europene, prin Academiei Române, profesor la complexitatea ei, ºi miºcarea, care concrete, pentru fiecare etapã, ale Universitatea Spiru Haret, din Universitatea Spiru Haret. Facultatea de ªtiinþe a Universitãþii din legea învãþãmântului superior a a generat-o, adicã haretismul. activitãþii celor care sunt actorii perioada ªcolii de varã, anul 2010. Acum câteva zile m-am întâlnit, Bucureºti, Spiru Haret s-a implicat de asigurat cadrul necesar formãrii unor De ce spun acest lucru? Pentru sociali ce pun în operã idealurile Aveam sã-i revãd în Sala Studio din nou, cu ei ºi am vrut sã aflu mai timpuriu în viaþa politicã, devenind adevãrate elite intelectuale. În cã este extrem de important ca acestei miºcãri, pentru cã, iatã, mã la începutul anului universitar 2010- multe despre cum le-a venit ideea unul dintre fruntaºii Partidului acelaºi timp, s-a preocupat de personalitatea sã se relaþioneze corect apropii de ceea ce, în mod firesc, ar 2011, la conferinþa þinutã de marele înfiinþãrii „ASASH” ºi ce îºi propun Naþional-Liberal. În anii de guvernare formarea de cadre medii, necesare ºi ºtiinþific în interpretarea noastrã, trebui sã susþin astãzi, anume arhitect Richard England. Era prima sã realizeze cu asociaþia lor. a acestui partid a îndeplinit o singurã economiei naþionale, aflatã în plin pentru cã ºtim foarte bine cã o miºcare „Perenitatea ideilor haretiene”. oarã când aveau în faþã pe unul dintre Am reþinut cã membrii fondatori funcþie: ministrul Cultelor ºi proces de dezvoltare. poate sã aibã diverse conotaþii ºi poate marii arhitecþi din Arhitectura ai „ASASH” sunt: Ileana Cristina Instrucþiunii Publice în guvernele (Continuare în pag. 8) sã aibã diverse sensuri ºi, mai ales, (Continuare în pag. 8) Contemporanã, ceea ce constituia un Bãlan, Onisim Bulgariu, Constantin eveniment memorabil în viaþa lor. Emilian Calotã, Tudor Mafteianu ºi La începutul lunii februarie a ªtefana Popa, toþi studenþi în anul II Valorificarea Spiru Haret în conºtiinþa posteritãþii acestui an, tinerii entuziaºti au venit la Facultatea de Arhitecturã din sã mã anunþe cu multã emoþie, dar cadrul Universitãþii Spiru Haret. operei „Om de mare ºi cu mândrie despre ultima lor Conf. univ. dr. arh. realizare: înfiinþarea „ASASH”. Adrian MAHU lui Spiru Haret însemnãtate M-am oferit sã-i sprijin cu bucurie, convins cã particip la un moment în Republica naþional㔠(Continuare în pag. 4) Moldova (N.Iorga) ISTORIA TRÃITà Valeriu RÂPEANU FILE DIN RELAÞIILE MILITARE multe, dar a cultiva ºi inima, a forma caracterul, a face, în fine, ceea ce se Posteritatea lui Spiru Haret nu ROMÂNO-CHINEZE (1980-1985) numeºte educaþiunea tinerimii. De se reduce doar la un numãr de caracter avem noi nevoie, românii de pioase aduceri aminte, evocate cu pretutindeni”. evlavia datoratã unui om care a General-colonel (rtr) dr. Constantin OLTEANU* Prof. Victor AMBROCI, Astfel, în 2000, când fosta semãnat idei ºi fapte ce s-au rãsfrânt Delegaþia militarã chinezã, directorul Liceului teoretic „ªcoalã medie ruseascã numãrul pozitiv asupra unor destine. În cadrul raporturilor Armatei române cu armate din þãri neutre ºi condusã de Wang Chen, Spiru Haret, Chiºinãu 56” din Chiºinãu a devenit, prin Chiar din momentul în care a nealiniate, un loc deosebit de important l-au ocupat relaþiile, pe multiple 1982 Hotãrâre de Guvern, „Liceul închis – prea devreme – pentru aleasã, Spiru Haret a acþionat planuri, cu Armata Republicii Populare Chineze. Acestea ºi-au gãsit teoretic”, inspiraþia de a-l alege pe totdeauna ochii, cei care au þinut sã-l eficient, a construit aproape în tãcere expresia în vizitele reciproce la nivel conducerii celor douã armate, Domnule preºedinte, Spiru Haret ca patron spiritual al omagieze prin viu grai ºi prin scris o operã de însemnãtate istoricã. precum ºi ale unor delegaþii de ofiþeri ºi generali pe linie de comandã domnule rector, instituþiei ne-a dat curaj, ne-a ajutat nu au reeditat locurile comune spuse ªi mai e o deosebire de ºi stat major, tehnicã, medicalã ºi logisticã. onoratã asistenþã, în determinarea unei traiectorii de în asemenea ocazii, ci au subliniat substanþã între el ºi cei mai mulþi Respectând cronologia, reamintim unele din acele momente. În distinºi membri ai Senatului, dezvoltare pe potriva nevoilor valoarea perenã a operei sale, care se oameni politici ai vremii lui: aceea anul 1982, s-a aflat în þara noastrã delegaþia militarã chinezã condusã de înscrisese în fluxul pozitiv al istoriei cã la el noþiunea de operã nu se Mai mulþi decât zbuciumaþii ai societãþi basarabene, dar ne-a ºi Wang Chen, membru al Comitetului permanent al Comisiei Militare. investit cu mari responsabilitãþi. naþionale, înrâurindu-i în mod fericit mãrginea doar la cuvântul scris pe Delegaþia chinezã a vizitat unitãþi de instrucþie, Academia Militarã ºi 90, ani de renaºtere naþionalã pentru drumul. tãrâmul criticii, al teoriei literare, al Republica Moldova, ani de cotiturã Dacã nici numele ilustrului nostru alte instituþii de învãþãmânt militar, Muzeul Militar Central. La încheierea savant nu era cunoscut, este uºor de Timpul nu a ºters niciuna dintre filosofiei, precum a fost, ca sã dãm vizitei, subsemnatul, în calitate de ministru al apãrãrii naþionale, am primit ºi, de ce nu, de grea cumpãnã, aprecierile acelui moment. A adãugat exemplul cel mai sesizant, Titu prezentul þãrii noastre rãmâne sub imaginat cât de promovatã era opera delegaþia militarã chinezã, cu care am avut o interesantã ºi utilã discuþie. acestuia. Timp de 10 ani, modest, încã o dimensiune, aceea a valorii Maiorescu, ci cuprindea totalitatea Cu acest prilej, Wang Chen, dupã ce a mulþumit pentru modul în care a semnul întrebãrilor politice, exemplare a demersului sãu, care faptelor sale în calitate de economice, sociale ºi culturale. dar constant, am încercat sã spunem fost primitã delegaþia, a explicat pe larg locul ºi rolul Comisiei Militare, tuturor cã primul manual de privea structura societãþii româneºti, reformator îndrãzneþ ºi tenace, al cãrei preºedinte era Deng Xiaoping, în structurile politico-militare Între Rãsãrit ºi Occident, am fost clasa care întrunea în existenþa ei pornind de la realitãþile, pe care sã Dândãreanu, comandantul Armatei 2, general-maior Mihail Mitrea, locþiitor întotdeauna siliþi sã ne conformãm pedagogie pentru cei puºi în slujba chineze, precum ºi modul în care aceasta îºi exercita atribuþiile. al ºefului Marelui Stat Major, contraamiral Gheorghe Angelescu, ºcolii este activitatea prodigioasã a secularã tradiþiile spirituale, nu ne sfiim sã le numim dramatice, În perioada 19-27 septembrie 1983 am efectuat o vizitã în Republica unor hotãrâri strãine. ªi dacã cu 20 producãtoarea tuturor valorilor ale existenþei materiale ºi spirituale comandantul Institutului Militar de Marin㠄Mircea cel Bãtrân”, colonel de ani în urmã era suficient celui care, printr-un îndelung efort Popularã Chinezã, în fruntea unei delegaþii a Armatei noastre, la invitaþia Ion Parepa, translator de limba chinezã, colonel Gheorghe Gherãsoiu, ºeful ºi cutezanþã nemãrginitã, rãmâne materiale, care asiguraserã existenþa a celor ce formau zdrobitoarea generalului Zhang Aiping, consilier de stat, ministrul apãrãrii acestei þãri. entuziasmul alunecat pe alocuri într-un ºi progresul României, ºi întruchipa, majoritate a populaþiei româneºti. ªi Biroului Protocol al miniasterului, alþi ofiþeri. soi de isterie patrioticã, acuma vine personalitatea exemplarã a Din delegaþie au fãcut parte: general-locotenent Victor Stãnculescu, adjunct Ceremonia oficialã de întâmpinare a delegaþiei militare române a învãþãmântului, ºtiinþei ºi culturii în gradul cel mai înalt, înzestrãrile mai era încã o deosebire. Opera al ministrului apãrãrii naþionale, ºef al Direcþiei Generale a Înzestrãrii, timpul adevãrului sprijinit pe noastre morale: þãrãnimea. ºtiinþificã a lui Spiru Haret îºi avut loc la 19 septembrie, orele 17.00, în Piaþa Muzeului Militar, în argumente solide, care sã nu admitã româneºti, ministrul instrucþiunii general-locotenent Ilie Ceauºescu, adjunct al ministrului apãrãrii naþionale, prezenþa unui numeros public. În Republica Popularã Chinezã am avut publice - Spiru Haret. De aceea, consecvent, fãrã cucerise de timpuriu o notorietate secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei, general-locotenent compromisuri ieftine. În acest emfazã, deoarece nu beneficia de europeanã. Abia dupã 1907 va avea fructuoase convorbiri cu omologul meu ºi cu colaboratorii lui, am vizitat context, ºcoala pare sã-ºi asume Fãrã a rãmâne indiferent la Gheorghe Zãrnescu, comandantul Aviaþiei Militare, general-maior Ion unitãþi ºi instituþii ale Armatei, diferite zone militare, am asistat la mai frãmântãrile neamului, acesta faconda unui „Tãchiþã gurã de aur”, în parlamentul României un emul greul sarcinii, pentru cã ºcoala, dupã de rangul sãu intelectual ºi de multe demonstraþii interesante pe linia pregãtirii de luptã. De asemenea, demonstreazã cã ºcoala este o forþã cum era alintat oratorul Take * General-colonel (rtr) dr. Constantin Olteanu a deþinut funcþia de cum spunea Spiru Haret, „trebuie sã suprafaþa lui internaþionalã, anume am vizitat numeroase obiective social-economice ºi turistice. capabilã sã traverseze supliciul unui Ionescu, ºi nu-ºi construia ministru al apãrãrii naþionale în anii 1980-1985; în prezent, este profesor fie desãvârºitã, trebuie sã se discursurile conform modelului pe Nicolae Iorga. îngrijeascã nu numai de a cultiva timp ºi spaþiul zbuciumat de istorie. asociat la Facultatea de Relaþii Internaþionale, Istorie ºi Filosofie a secolului al XIX-lea, adicã cu grijã Universitãþii Spiru Haret (Continuare în pag. 4) mintea înavuþind-o cu cunoºtinþe (Continuare în pag. 8) excesivã pentru forma cât mai (Continuare în pag. 8) 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 2 STUDENÞII ÎNTREABÃ. PROFESORII RÃSPUND Astãzi, rãspunde, de la Facultatea de Litere, • prof.univ.dr. Elena SILVESTRU ISTORIE ªI ONOMASTICÃ

Pentru poporul român, cu un trecut istoric nebulos din cauza desãvârºitei lipse de documente într-o epocã foarte întinsã a existenþei sale, onomastica (toponimia ºi antroponimia) reuºeºte, nu Student: Ce s-a întâmplat dupã retragerea romanã? Student: Numele topice Student: Cum au pãtruns în limba românã elemente de limba de puþine ori, sã facã luminã în cercetarea istoriei noastre, întrucât numele de locuri ºi de persoane Profesor: Condiþiile de viaþã ale locuitorilor Daciei dupã retragerea formate de la teme slave presupun maghiarã? sunt fragmente de limbã care poartã semnele unor civilizaþii trecute, sunt istoria nescrisã a unui romanã ºi multe secole mai târziu nu au permis pãstrarea unui numãr prea cã localitãþile respective au fost Profesor: Maghiarii, neam fino-ugric, vin dinspre Urali ºi se stabilesc în popor, o adevãratã arhivã care poate servi la reconstituirea unor vremuri îndepãrtate pentru care mare de toponime prelatine sau latine. Multe popoare s-au perindat prin þinuturile întemeiate de slavi? Câmpia Panoniei în secolul al X-lea. Populaþia româneascã din Transilvania ºi nu existã mãrturii scrise. Nu de puþine ori numele proprii sunt singurele „resturi” sau „relicve de la nordul Dunãrii ºi, inevitabil, au transformat profund o mare parte din Profesor: Originea româneascã din Banat, organizatã în voievodate, ajunge în contact cu ungurii începând cu secolul lexicale” ale unei limbi vorbite odinioarã pe un anumit teritoriu ºi care suscitã interes prin faptul nomenclatura noastrã geograficã. Popoarele migratoare care au invadat Dacia, a unor toponime cu aspect slav este al XI-lea, atunci când, dupã opinia celor mai mulþi specialiºti, pãtrund în românã cã fixeazã stãri ºi situaþii specifice etapelor anterioare de dezvoltare a limbii. Atât istoricii, cât ºi începând cu anul 375, când nãvãlesc hunii (de la care nu avem urme nici în evidentã atunci când acesta este primele elemente de limbã maghiarã. Mult mai târziu, unele grupãri etnice filologii au cãzut de acord cã studiul onomasticii trebuie sã stea la baza istoriei aºezãrilor omeneºti, limbã, nici în onomasticã, în afarã de numele Attila), urmaþi de goþi, gepizi, format, prin derivare, cu sufixe maghiare ajung sã se aºeze ºi în diferite pãrþi ale Moldovei. Contactul dintre îndeosebi pentru acele teritorii pe care s-au perindat ºi s-au amestecat, în cursul veacurilor, mai avari, pecenegi, cumani, tãtari, alani ºi alte seminþii, au modificat mult româneºti de origine latinã, cum ar români ºi maghiari a fost unul direct, între cele douã populaþii, ºi altul legat multe popoare vorbind limbi diferite. Numele proprii ne dau informaþii preþioase asupra mediului onomastica româneascã. Ca mãrturie a trecerii lor pe aceste meleaguri avem ºi fi: -ioara < lat. –iola: Dumbrãvioara, aproape exclusiv de administraþie, de practica judiciarã, de armatã, de viaþa de astãzi aºa-zisele toponime etnice: Peceneaga, Gotul, Greaca, Greci, Gepizi, Slãtioara, Slãtinioara, Râbicioara, curte, iar rezultatul a fost o influenþã reciprocã a celor douã limbi, manifestatã ºi asupra ordinii de succesiune în care s-au aºezat acele popoare pe teritoriul respectiv, asupra Tãtarea, Tãtãreºti, Tãtãrani, Turcu, Turceni, Tãutu, Tãuþi < magh. tót „slovac”, cu precãdere în compartimentul lexicului ºi în onomasticã. În zonele cu populaþie ocupaþiilor ºi traiului acestora, a orânduirii sociale ºi, în primul rând, asupra limbii pe care Trestioara, Bistricioara, Huþani, Leºi, Schei/ªchei, Bulgari, Sârbi etc. Breznicioara, Cerniºoara, mixtã sau româneascã gãsim nume topice care au la bazã apelative de origine acestea o vorbeau. Ele ne ajutã sã elucidãm problemele simbiozei românilor cu alte grupuri Neamurile turcice se aºeazã pe teritoriul þãrii noastre începând cu Dâmbovicioara, Ialomicioara; - maghiarã, rãspândite aproape pe tot teritoriul þãrii, ca de exemplu: Borcut < etnice, condiþiile ºi epoca asimilãrii acestora în masa româneascã ºi constituie „probe care secolul al IX-lea, mai întâi triburile de pecenegi (bessi, bisseni), a cãror easa, -oasa < lat. -osus: Dobroteasa, magh. borcút „izvor de apã mineralã”, Borviz < magh. borvíz „apã mineralã”, dovedesc continuitatea sau lipsa de continuitate ºi, mai presus de orice, întâietatea noastrã ca limbã nu ne este cunoscutã, dar de la ei ne-au rãmas toponimele Peceneaga, Gãneasa, Ludeasa, Voineasa, Budãi, Budoi < magh. bodon „ºtiubei”, Ceahlãu < magh. csaholó „vultur auriu”, element de baºtinã în viaþa istoricã a Daciei”. Pecineaga, Peceneagul, Pecineagul, Peceniºca, Beºenova (venit prin Rãchitoasa; -et < lat. –etum: Ciorgãu, Ciurgãu < magh. csorgó, csurgó „izvor care merge pe un scoc; cãdere mijlocire ungureascã Besenyö) ºi, probabil, Baraolt, Ozun, Tãlmaciu. Dobrotinet, Gârnicet, Gornet. Prin de apã zgomotoasã”, Covaci < magh. kovács „fierar”, Dãrabã, Dãrab < magh. Este posibil ca numele „pãdurii românilor ºi pecenegilor” din partea urmare, numele topice formate de la darab „bucatã, lot de pãmânt”, Dâmb < magh. domb „deal mic”, Fãgãdãu < de sud a Transilvaniei, pomenit în documente la anul 1224, sã aibã magh. fogadó, Feredeu < magh. feredö „loc de baie”, Firezu < magh. fürész Student: La ce foloseºte, de fapt, cercetarea toponimelor ºi antroponimelor? teme slave nu presupun în mod legãturã cu numele acestora: Silva Blachorum et Bissenorum. Aceasta necesar faptul cã localitãþile „ferãstrãu”, Hagãu < magh. hágó „trecãtoare, pas”, Heleºteu < magh. halastó Profesor: ar fi o dovadã cã românii se aflau în Transilvania la începutul secolului respective au fost întemeiate de slavi. „lac cu peºte”, Hotar < magh. határ „graniþã”, Imaº < magh. nyomás „urmã, al XIII-lea. Deci, toponimia cu aspect slav de pe cãlcãturã”, Legheleu < magh. legelö „pãºune”, Nemeº < magh. nemes „nobil”, Cumanii ocupau, în sec. al XI-XII-lea, un vast teritoriu în câmpiile teritoriul României nu trebuie Oaº < magh. avas „curãturã, defriºare”, Pusta < magh. puszta „pustiu, loc fãrã dintre Carpaþi, Dunãre ºi Urali. Partea rãsãriteanã a acestui spaþiu era consideratã global, fãrã a face case, câmpie întinsã”, Rarãu < magh. ráró „ºoim”, Surduc < magh. szurdok cunoscutã pe atunci sub denumirea Cumania Albã, iar cea apuseanã distincþie între numele de locuri „chei, trecãtoare”, Suruº < magh. szoros „strâmtoare”, Tãu < magh. tó „lac Cumania Neagrã. Pentru popoarele turcice, „negru” însemna tot ce nu era create de o populaþie care vorbea un adânc”, Teleac < magh. telek „parcelã, lot de pãmânt”, Temeteu < magh. temetö al lor, de un sânge cu ei, birnic, supus, strãin. Nu trebuie uitat cã Moldova grai slav ºi cele create de români din „cimitir”, Valãu < magh. válu „jgheab”, Vamã < magh. vám „vamã”, Vãgaº, era denumitã în trecut de cãtre turci Kara Bogdan, adicã Bogdania Neagrã, elemente de origine slavã. Trebuie Fãgaº, Ogaº < magh. vágás „tãietur㔠etc. Multe dintre apelativele româneºti dupã numele domnului Bogdan I. În toponimie, cumanii ne-au transmis sã cãutãm o origine slavã numai de origine maghiarã care stau la baza acestor toponime se întâlnesc aproape pe nume de râuri ºi de locuri, terminate în –ui accentuat, precum Bahlui, pentru toponimele care sunt formate întreg arealul românesc (v. dâmb, heleºteu, hotar, imaº, pustã, tãu, vamã, fãgaº). Cãlmãþui, Covurlui, Teslui, Vaslui ºi, desigur, Comana, Comanca, Cumanova, din elemente lexicale neînregistrate Numele topice cu frecvenþã mare circulã în paralel, în românã: Dâmb, Fãgaº, Vadul Cumanilor, Comãneasa, Comãneºti. Prin cumanã s-ar explica ºi în limba românã: Bala, Bãlgrad, Hagãu, Oaº, Valãu ºi în maghiarã: Domb, Hágó, Vágás, Avas, Válu. În aceste Burnaz, Bãrãgan, Caraiman, Teleorman, compus din teli „nebun, sãlbatic” Cerna, Crasna, Dâmboviþa, Lipova, situaþii, cu denominaþie paralelã, stabilirea „Namengeberului” este foarte greu ºi orman „pãdure”, ºi varianta cu d, din turcã, Deliorman < adj. diliu Moigrad, Târnava etc. sau cele de fãcut, numele puteau fi date iniþial atât de populaþia româneascã, cât ºi de „nebun”, Caracal, compus din kara „negru” ºi kala „castel, fortificaþie”. derivate cu sufixe slave: -ov/-ovãþ: cea maghiarã, întrucât apelativele de la care s-au format aceste nume topice În ce priveºte numele de persoane, cumanii adaugã inventarului onomastic Bucov, Bucovãþ, Dobrovãþ, Ilfov, circulã în cele douã limbi, locuitorii fiind, de obicei, bilingvi. românesc câteva nume identificate prin terminaþia lor specificã: -aba, - Ilfovãþ, Jirov, Luncavãþ, Topolovãþ; În alte situaþii, numele topice apar traduse dintr-o limbã în alta fie de români, abã (de fapt, un element de compunere cu semnificaþia „tatã”): Talabã, -ište: Batiºte, Braniºte, Jiliºte, fie de maghiari, de exemplu: rom. Cetate – magh. Vár, rom. Câmpulung – magh. Tartabã, Tocsabã, Tocsoabã, Gârjoabã, Basarabã, cu varianta Basarab, nume Loviºte, Mostiºtea, Prihodiºte; -eþ: Hosszúmezö, Joseni – magh. Alfalu, rom. Pietriº – magh. Köves, rom. Rupturi – cu atestãri rare, aproape dispãrute. Tot în legãturã cu numele cumanilor sunt Colareþ, Jieþ, Soloneþ, Voroneþ; -iþa: magh. Szakadás, rom. Satul Nou – magh. Uifalu, rom. Suseni – magh. Felfalu, puse antroponimele: Baiu, Bozgaciu, Cazan, Aslan, Balaban, dar fãrã Cameniþa, Dumbrãviþa, Racoviþa, rom. Vârfu – magh. Tetö etc. O altã categorie este aceea a numelor de locuri argumente convingãtoare, precum ºi numele Coman, cu forma intermediarã Topliþa, Topolniþa; - nic: Comarnic, împrumutate de la populaþia maghiarã ºi adaptate sistemului limbii române, mai Cuman, un argument în plus în a considera cã numele provine din cel al Horodnic, Râmnic, Slãnic etc. Prin ales în teritoriile cu populaþie majoritar maghiarã: Dioºu < Diós „nucet”, Dâmbu populaþiei migratoare cumane. Facem observaþia cã poziþia accentului este unii termeni slavi sunt traduse vechi Sâncraiului < Szent királydombja „dealul regelui sfânt”, Pustãvar < Pusztavár diferitã la antroponim (Cóman), faþã de apelativ (cumán). Mulþi specialiºti nume indigene. De exemplu, Bistriþa „cetate pãrãsitã”, Ted’eº < Tögyes „stejãriº”, ªuvaru < Sóvár „cetate de sare”. considerã cã aceste nume topice sau de persoanã sunt difuzate în este o traducere a numelui de origine Alte nume de localitãþi se formeazã de la antroponime. Astfel, în documentele exclusivitate în aria de sud: Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei. latinã Repedea, Dobra sau Crasna din Transilvania secolelor al XIV-lea ºi al XV-lea, întâlnim toponime ca: De la triburile germanice (gepizii) unii specialiºti considerã cã substituie pe Frumoasa, Camena Andrásfalva, Barbfalva, Budfalva, Danfalva, Dragomerfalva, Gyulaháza, Kalinfalva, moºtenim numele Aldea, însã ascendenþa acestuia se pare cã este slavã, este o traducere a rom. Piatra, Karakhonfalva, Lazarfalva, Mihályfalva, Péterfalva, Siményfalva, Tamásfalva datã fiind prezenþa aceluiaºi radical în nume de persoanã compuse de Bârzava sau Prahova sunt, de etc., care sunt calchieri ale toponimelor româneºti: Andreieºti, Berbeºti, Budeºti, tipul Aldomir sau numele bulgãresc Aldja. asemenea, traduceri ale numelor Dãneºti, Dragomireºti, Giuleºti, Cãlineºti, Crãciuneºti, Lãzãreºti, Mihãileºti, Petreºti, traco-dace Bersobis, respectiv Simioneºti, Tãmãºeºti. Este evident antroponimul de la care s-au format ºi, pe baza acestor nume de locuri, avem ºi o imagine a numelor de persoane purtate în Student: Dar influenþa slavilor cum s-a exercitat ? Tibiscum / Timiº. O altã discuþie comportã acele timpuri. Aceste nume, multe de origine slavã sau maghiarã, se regãsesc ºi în Student: Au fost pãstrate ºi nunele aºezãrilor omeneºti, oiconimele? Profesor: Slavii, cunoscuþi sub numele de venedi (cei de pe Vistula), toponimicele, creaþii sigur româneºti, alte provincii româneºti. Dar, indiferent de naþionalitate, numele localitãþii are Profesor: sclavini ºi anþi, rãspândiþi în sec. al VI-lea la nordul Dunãrii, sunt cei provenite de la nume de persoane de evidentã structurã româneascã, iar originea etnicã a unei localitãþi nu poate fi care au exercitat asupra noastrã cea mai puternicã ºi mai îndelungatã origine slavã: Bãlãneºti, Bogdãneºti, stabilitã numai dupã numele întemeietorului acesteia, chiar dacã acest nume putea influenþã în epoca veche. Dupã cum se ºtie, la sfârºitul secolului Brãneºti, Bratomireºti, Cãlineºti, fi slav (Dragomir, Vladimir) sau maghiar (Gyula, Tamáº), întrucât chiar purtãtorii al VII-lea, Þara Româneascã era denumit㠄þara slavilor”, Sclavinia (la Dobreºti, Dragomireºti, Gãneºti, acestor nume nu este obligatoriu sã fie de originea numelui pe care îl poartã. cronicarul bizantin Theophylaktos Simokattes), nume provenit de la Mirceºti, Vlãdeºti, Voineºti etc., slovnm, devenit în latinã sclavus. În dacoromânã, acesta s-a pãstrat sub formate cu sufixul –esc/-eºti, care nu forma ºchiau „bulgar, sârb, neam slav”, în aromânã ºcl’au, în albanezã Student: Aceste nume topice, de diferite origini, sunt este slav, ci de origine tracã. Pe baza considerate ca fiind româneºti? shqa, trecând ºi în nomenclatura proprie: Scheia, Schei, Scheianu, ªcheia, acestora, ne putem face o idee ºi ªcheaua, ªchiau, ªcheiul, ªcheuþul. Contactul dintre populaþia despre numele de persoanã din acele Profesor: Trebuie reþinut deci cã toate numele topice, fie ele de origine romanizatã ºi slavi s-a produs atât la nordul, cât ºi la sudul Dunãrii, iar timpuri, întrucât, atunci, numele latine româneascã, pseudoslavã, pseudomaghiarã, chiar ºi slavã, maghiarã, germanã sãpãturile arheologice dovedesc cã în secolele al VII-lea – al VIII-lea slavii au fost înlocuite cu nume de persoanã etc., odatã adoptate de populaþia româneascã, sunt bagajul lexical onomastic al

stãpâneau la nordul Dunãrii ºi, cu timpul, au fost asimilaþi de români. cu bazã lexicalã slavã sau cu nume de limbii române ºi, în consecinþã, toate sunt nume topice româneºti. Dupã analiza Procesul de asimilare nu s-a fãcut repede, el a durat secole întregi, cel sfinþi luate din hagiografia greco- succintã fãcutã legãturii trainice dintre onomasticã ºi istoria noastrã, referitoare mai probabil, secolul al XIII-lea. Sedentarizarea ºi interpunerea masei latinã. Împrumutul onomastic vechi mai ales la elementul migrator, nu ar fi lipsit de interes sã amintim cã ºi apelativele de slavi în sudul Dunãrii au avut ca rezultat destrãmarea unitãþii românei slav de tip laic priveºte un numãr din substrat au furnizat un bogat material onomastic, cu rãspândire pe întreg comune: grupurile de români sud-dunãreni au fost dispersate în regiunile limitat de prenume compuse bitematice: teritoriul dacoromân. Multe dintre numele proprii, fie ca toponime, fie ca sudice ºi vestice ale Peninsulei Balcanice.Urmele stãpânirii slave la nordul Dragomir, Ne(a)gomir, Radomir, antroponime, apãruserã încã din perioada românei comune, de dinainte de Dunãrii se regãsesc în onomastica de origine slavã a þãrilor româneºti. Vladimir; Dragoslav, Neagoslav, separarea dialectalã, de exemplu: Baci, Baltã, Brad, Brânzã, Bucur, Buzã, Toponimia nord-dunãreanã este un argument foarte important cã românii Radoslav, Vladislav, fixate în românã Cãciulã, Cãtun, Groapã, Leurda, Mal (în toatã toponimia anticã din Balcani), se aflau în Dacia la venirea slavilor pe aceste pãmânturi, iar simbioza în formã simplã: Drag(u), Neag(u), Mazãre, Mugure, Murg, Strungã, Urdã, Viezure. Mai târziu, prin derivare cu româno-slavã în vechea Dacie este o dovadã de netãgãduit privind Radu, Vlad. Alãturi de acestea, sufixe strãvechi latine ºi traco-dace, de la aceste nume, s-au dezvoltat adevãrate continuitatea româneascã la nord de Dunãre. Prezentãm o serie de inventarul numelor de persoanã de serii onomastice: Baci, Bãceanu, Bãcescu, Bãceºti, Bãceni; Baltã, Bãlteanu, toponime de origine slavã din regiunile locuite de români: Bala, Bahna, origine slavã se îmbogãþeºte cu nume Bãltina, Bãlteni, Bãlþi, Balta Albã; Brad, Brazi, Brãdetu, Brãdiºor, Brãdeanu, Bela, Bistreþ, Bistriþa, Breaza, Bucovina, Cerna, Cernavodã, Cozia, simple formate de la cuvinte vechi Brãduleþul; Brânzã, Brânzan, Brânzaru, Brânzari, Brânzescu, Brânzeºti, Craiova, Crasna, Crivina, Dâmboviþa, Dobra, Dolj, Grãdiºtea, Gorj, slave: Aldea, Baicu, Balotã, Bogdan, Brânzilã, Brânzoi; Bucur < adj. bucur „frumos”, Bucura, Bucureasa, Bucurenci, Ialomiþa, Ilfov, Jijia, Lipova, Loviºte, Moldova, Novaci, Ocna, Ohaba, Bran, Dan, Dediu, Dobre(a), Ganea, Bucuresc, Bucureºti, Bucureºteanu, Bucuroiu; Bunget < bung „stejar”: Bungete, Orºova, Pociovaliºte, Predeal, Râmnic, Putna, Rodna, Slatina, Snagov, Manea, Mareº, Mârza, Mihalcea, Bungescu, Bungeºti, Bungeanu, Bungilã; Cãciulã, Cãciulata, Cãciulaþi, Cãciuleºti; Sohodol, Târgoviºte, Târnava, Topolniþa, Topolog, Vâlcea, Vârtop, Vidra, Mihu, Mircea, Moga, Nanu, Nedelcu, Groapã, Groapele, Gropile, Gropeni, Gropeanu; Leurda, Leordeanu, Leordeni; Vlaºca, Vodiþa, Vorona, Zlatna etc. Nica, Paicu, Preda, Socol, Staicu, Mal (v. Malua, capitala Daciei Maluensis, Ad Malum –Vidinul de astãzi), Malul, Lista substantivelor de origine slavã cu ajutorul cãrora românii au Stan, Stancu, Stanciu, Stoica, Vâlcu, Malurile, Mãleanu, Mãlureanu, Mãlureni; Mazãre, Mãzãrescu, Mãzãriºte; creat nume de locuri este considerabilã. Se poate susþine cã orice termen Vlaicu, Voinea. Mãgura, Mãgurã, Mãguricea, Mãgurele, Mãgurile, Mãgureni, Mãgureanu; Mugur, de origine slavã din lexicul limbii române, care se referã la configuraþia Antroponimele slave, provenite Mugure, Mugureanu, Mugurel; Murg, Murgea, Murgeanu, Murgeni, Murgescu, terenului, la hidrografie, la florã ºi faunã, la diferite realitãþi sociale, la de la popoarele învecinate, prezintã Murgilã, Murgoci, Murgulescu, Murgaºi; Strungã, Strungaru, Strunga originea locuitorilor, la apartenenþa etnicã etc., a servit la crearea de unele particularitãþi prin care le Ciobanului, Strunga Iezerului, Strunga Jidovilor; Urdã, Urdãreanu, Urdãrescu, toponime ca: Bahna, Dumbrava, Grãdiºtea, Grind, Heleºteu, Hârtop, putem distinge: fonetisme ºi sufixe Urdea, Urdoiu, Urdeasca, Urdeºti, Urdãreanca; Viezure, Viezureni, Viezuri, Izvoarele, Laz, Lunca, Ostrov, Peºtera, Poiana, Prislop, Prival, Prund, specifice, distribuþie regionalã (cele Viezureºti, Viezuinã, Vizuinã. Toate aceste nume, atestate în cele mai vechi Rovinã, Seci, Topliþa etc. Trecerea acestora în toponime s-a fãcut pe bulgãreºti sunt localizate mai ales documente latineºti, slavo-române sau maghiare din secolele al XIV-lea – al teren lingvistic românesc ºi pot fi explicate pornind de la apelativele în judeþele sudice, cele sârbo-croate, XVI-lea, sunt adevãrate documente care reflectã atât universul vieþii pastorale româneºti: bahnã, dumbravã, izvor, luncã, poianã, prislop etc., la fel în Oltenia ºi în Banat, ucrainene, în din þinuturile româneºti de odinioarã, cât ºi viabilitatea românei la nordul Dunãrii, ca Valea Seacã sau Câmpulung. Moldova ºi în Maramureº). expansiunea etnicã româneascã în Evul Mediu, pe o arie foarte întinsã.

Sesiunea jubiliarã de comunicãri ºtiinþifice a cadrelor didactice, masteranzilor ºi studenþilor de la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport Spiru Haret - promotor al formãrii ºi modernizãrii educaþiei fizice din þara noastrã

Organizarea sesiunii, în acest an, a vizat atât din þara noastrã, cu multiplele sale valenþe Conf. univ. dr. Gheorghe DANIEL sãrbãtorirea a 160 de ani de la naºterea ctitorului formativ-educative. Cancelar, Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport învãþãmântului românesc modern - Spiru Haret, Sesiunea s-a desfãºurat prin prezentarea de cât ºi aniversarea a douã decenii de la înfinþarea comunicãri, în plen, ºi prin prezentarea de S-a desfãºurat, la Facultatea de Educaþie cadrelor didactice, masteranzilor ºi studenþilor, cu Fundaþiei România de Mâine ºi a Universitãþii postere. Programul a cuprins peste 50 de Fizicã a Universitãþii Spiru Haret, Sesiunea tema: „Spiru Haret - promotor al formãrii ºi Spiru Haret. comunicãri ºi referate ºtiinþifice, care au abordat ºtiinþificã omagialã de comunicãri ºtiinþifice ale modernizãrii educaþiei fizice din þara noastrã”. Înfiinþarea Facultãþii de Educaþie Fizicã ºi domeniul educaþie fizicã ºi sport ºi, deopotrivã, Sport, în anul 1992, între primele facultãþi ale kinetoterapia. Universitãþii Spiru Haret, reprezintã o Dintre lucrãrile susþinute, care urmeazã sã recunoaºtere a importanþei domeniului Educaþie fie publicate în noul numãr, al 7-lea, al Analelor fizicã ºi sport în instruire ºi educaþie. Aceasta Universitãþii Spiru Haret, secþiunea: Educaþie constituie o însemnatã contribuþie, un important fizicã, sport ºi kinetoterapie, remarcãm: aport în dezvoltarea domeniului, începând înc㠄Facultatea de educaþie fizicã ºi sport a de acum 20 de ani. Universitãþii Spiru Haret în cei aproape 19 Spiru Haret poate fi considerat, pe bunã ani de existenþ㔠– prof. univ. dr. Septimiu- dreptate, ca cel ce a contribuit nemijlocit la Florian TODEA, lector univ. dr. Simona- crearea bazei moderne a învãþãmântului de Anemari TEODORESCU; „Studiul asupra educaþie fizicã ºi a fãcut posibilã extinderea eficienþei acþiunilor de joc la campionatul predãrii acestei discipline în învãþãmânt, vizând mondial de volei masculin, Italia 2010” – conf. atingerea unui þel nobil, pregãtirea fizicã a univ. dr. Adin COJOCARU, lector univ. dr. tineretului ºi întãrirea sãnãtãþii poporului român. Marilena COJOCARU; „Studiu asupra relaþiei Prestigioasa activitate a lui Spiru Haret ne putere – performanþã la proba de sãritura în Ioana GHEORGHE, asist. univ. drd. Rãzvan AFUMATU; „Cooperarea internaþionalã în îndreptãþeºte sã afirmãm cã înfiinþarea Facultãþii înãlþime” – conf. univ. dr. Toma PETRESCU, NEGRÃU; „Miºcarea olimpicã în societate - domeniul anti-doping” - prof.univ.dr. Graþiela de Educaþie Fizicã ºi Sport în cadrul Universitãþii prof. Corina GHEORGHIU; „Studiu privind lector univ.dr. Arthur HOFFMAN; „Refacere VÂJÎIALÃ, masterand F. ILIE; „Alternative reprezintã o recunoaºtere beneficã a rolului jucat potenþialul biomotric al studenþilor din anul I dupã efort si recuperare posttraumaticã în terapeutice în gripa sezonierã în colectivitãþile de acesta în formarea ºi modernizarea a cea ce specializarea educaþie fizicã ºi sportiv㔠– conf. educaþie fizicã ºi sport” – prof. univ. dr. Elena- studenþeºti” - lector univ.dr. Carmen numim astãzi sistemul de educaþie fizicã ºi sport univ. dr. Florentina POPESCU, lector univ. dr. Luminiþa SIDENCO, masterand Valentina BUªNEAG. 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 3

Colocviul interdisciplinar TRADUCERE, SEMIOTICÃ, ANTROPOLOGIE: TRANSFERUL REPERELOR SPAÞIALE ªI IDENTITARE. Repere ºi ecouri

unui text specializat, pe de altã parte, presupune asupra terminologiei ºi traducerii specializate poate ºi datoritã prezenþei celor trei colegi de la (Urmare din pag.1) o abordare diferitã: traducãtorul trebuie sã fie realizate pentru profesioniºtii din întreprinderi, Facultatea de Arhitecturã ºi a unui specialist un cunoscãtor foarte bun al terminologiei de prof. univ. dr. Adriana Costãchescu terminolog de la Institutul European, cu care am Reunind sub un titlu generos trei domenii specialitate. El nu poate sã se limiteze la soluþii (Universitatea din Craiova) a semnalat câteva stabilit conexiunile interdisciplinare declarate ca disciplinare aparent distincte, colocviul s-a facile, cum ar fi sinonimia sau parafrazarea, ci fenomene semantice întâlnite în procesul de obiectiv prin însãºi tema conferinþei.” bucurat de participarea a numeroase cadre trebuie sã gãseascã echivalentul precis al creare a unei terminologii, iar prof. univ. dr. 6. Moderatã de prof. univ. dr. Rodica didactice, cercetãtori, teoreticieni ºi profesioniºti termenului din limba sursã în limba þintã. Ori Claire Martinot a vorbit pe larg despre Locusteanu, a ºasea secþiune s-a desfãºurat în din domeniul traducerii din universitãþi ºi acest lucru nu este întotdeauna posibil. Tocmai construirea discursului oral, privitã ca activitate limba italianã, discuþiile purtându-se în jurul instituþii naþionale, cum ar fi Universitatea de aceea, teoria pe care o propun are ca scop, de reformulare ºi traducere. traducerilor în ºi din limba italianã ale unor Bucureºti, Academia de Studii Economice printre altele, identificarea unor repere 2. O a doua secþiune în limba francezã opere literare cum ar fi: romanul La variante di Bucureºti, Universitatea din Craiova, lingvistice universale, valabile pentru toate (secþiune moderatã de prof. univ. dr. Alexandra Lunenburg a lui Paolo Maurensig (tradus în limba Universitatea de Vest din Timiºoara, Academia tipurile de traducere.” Costãchescu - Universitatea din Craiova ºi prof. românã), versiunile în limbile englezã ºi spaniolã Tehnicã Militarã Bucureºti, Institutul de Studii Expunerea prof. univ. dr. Ibrahim a fost univ. dr. Christian Papas - Universitatea Ionianã ale romanului Il gattopardo de Tomasi di Sud-Est Europene din Bucureºti, Universitatea urmatã de o videoconferinþã deosebit de din Corfu) s-a grefat în jurul transferului Lampedusa, traducerile în limba italianã ale „Al.I.Cuza” din Iaºi, Universitatea „ªtefan cel interesantã, cu titlul Linguistics or Stylistics?, mãrcilor culturale, grupând o serie de prezentãri romanelor Kassandra de Christa Wolf (scris iniþial Mare” din Suceava, Universitatea de Vest din susþinutã de reprezentantul Universitãþii din despre transferul reperelor spaþiale ºi identitare în limba germanã) ºi Les Soleils des Timiºoara, Universitatea Ovidius din Constanþa, Avignon, prof. univ. dr. Graham Ranger. în ghidurile de cãlãtorie sau în diferite opere Indépendances de A. Kourouma (tradus din limba Universitatea „Transilvania” din Braºov, Aplecându-se cu predilecþie asupra problemelor traduse din limba francezã în limbi precum greaca francezã). Printre cei care ºi-au adus contribuþia Universitatea din Piteºti, dar ºi de un numãr pe care le presupune transpunerea anaforelor (traducerea toponimelor ºi patronimelor din în cadrul acestei secþiuni s-a numãrat ºi considerabil de participanþi din þãri precum lexicale din limba francezã în limba englezã, albumele de benzi desenate cu Asterix), poloneza Mariangela Albano (Universitatea din Palermo, Algeria, Austria, Franþa, Grecia, Italia, Polonia, acesta a propus auditoriului un exerciþiu (transferul elementelor culturale asociate Italia), care nu se aflã la prima sa participare în Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii. provocator de traducere ºi interpretare a Marsiliei în romanul „Total khéops”, semnat de cadrul unei conferinþe organizate de Facultatea Totodatã, am avut onoarea de a beneficia de anaforelor. Oferind ca bazã de studiu o serie de Jean-Claude Izzo, precum ºi traducerea în limba noastrã. Aceasta ne-a mãrturisit cã a revenit cu prezenþa, în cadrul Comitetului ºtiinþific al extrase de presã, prof. Ranger a exemplificat polonezã a toponimelor din seria Cei trei plãcere aici, apreciind ca deosebitã iniþiativa colocviului, unor distinse cadre didactice modul în care se realizeazã în traducere translaþia muschetari a lui Alexandre Dumas). De organizãrii acestei conferinþe, care prilejuieºte universitare, printre care amintim: prof. univ. dr. dinspre anaforele convenþionale cãtre cele asemenea, prof. univ. dr. Elisabeta Nicolescu „deschiderea orizontului traducerii cãtre o serie Paul Miclãu (Universitatea Spiru Haret), prof. neconvenþionale, ostentative. Totodatã, ne-a (Universitatea Spiru Haret) a realizat o filtrare de alte discipline” ºi „îmbogãþirea viziunii pur univ. dr. Irina Mavrodin (Universitatea împãrtãºit experienþa sa de traducãtor pertinentã a reperelor spaþiale ºi identitare prin lingvistice asupra domeniului traductologiei cu reper identitar al Bucureºtiului, transferul redãrii precise a particularitãþilor morfologice ale Bucureºti) – membri onorifici ai Comitetului profesionist, dublatã de cea de profesor, insistând prisma „microlecturii” traducãtorului, aplecându-se puncte de vedere aparþinând semioticienilor ºi temporal ºi spaþial al reperelor identitare în limbii din care se traduce, din necesitatea adaptãrii ºtiinþific, prof. univ. dr. Corina Cilianu-Lascu asupra faptului cã traducerea literalã a anaforelor în mod deosebit asupra operatorilor transferabili antropologilor”. nordul Olteniei, simbolistica locului de trecere structurilor lingvistice ºi antropologice în funcþie (ASE Bucureºti), prof. univ. dr. Daniela Ionescu poate afecta grav sensul, nereuºind, de multe ori, ºi a celor intraductibili. 7. O participare deosebitã a înregistrat-o ºi (cruci, troiþe ºi fântâni) sau repere sociale ºi de publicul destinatar etc. Pe de altã parte, în cazul (Universitatea Bucureºti), prof. univ. dr. Amr sã capteze nuanþele stilistice ale textului original. 3. Lucrãrile reunite în cadrul secþiunii La secþiunea de limbã germanã, Kulturelle Räume identitare gorjene, concretizate în obiceiuri ºi textelor poetice, scriitorul-traducãtor s-a confruntat H. Ibrahim (Universitatea Franche-Comté ºi Pentru depãºirea acestor dificultãþi, distinsul profession du traducteur-interprete/ und Identitäten: Zwischen Bukarest und Wien. practici locale de construire. cu dilema pãstrãrii sau nu în varianta francezã a Paris-Sorbonne), prof. univ. dr. Claire Martinot oaspete a enumerat o serie de strategii posibile Translating and interpreting as a professional Discuþiile prilejuite de aceastã secþiune au fost 10. Problématique identitaire et elementelor de versificaþie (ritm, rimã, mãsurã) din (Universitatea Paris V, René Descartes), prof. de traducere, precum: utilizarea ghilimelelor, activity (moderator prof. univ. dr. Anda moderate de conf. univ. dr. Sorin Gãdeanu géographique littéraire, secþiune desfãºuratã opera originalã. univ. dr. Mariette Meunier-Crespo (Universitatea alegerea diatezei pasive, combinarea cu un verb Teodorescu - Universitatea Spiru Haret) au (Institut für Germanistik, Universitatea din sub semnul problematicii identitare ºi geografice Negãsirea unei soluþii de traducere Lyon 3), prof. univ. dr. Jean-Louis Courriol de stare, folosirea unui subiect animat etc. generat reflecþii critice asupra teoriei, Viena ºi Universitatea Spiru Haret), prof. univ. reflectatã în literaturã, a reunit lucrãri dintre cele satisfãcãtoare poate duce, aºa cum a afirmat prof. (Universitatea Lyon 3 ºi Universitatea din Prezentãrile în plen au fost apreciate, unii metodologiei ºi practicii traducerii, precum ºi dr. George Guþu (Universitatea Bucureºti) ºi lect. mai diverse, care au captat interesul univ. dr. Miclãu, la alterarea substanþei poetice Piteºti), prof. univ. dr. Domnica ªerban dintre participanþi, de exemplu drd. Oana asupra diferitelor metode ºi procedee de univ. dr. Sorin Toma (Universitatea Spiru Haret). participanþilor datoritã aspectelor teoretice ºi sau narative ºi a identitãþii personajelor, autorul, (Universitatea Spiru Haret), prof. univ. dr. Surugiu, Universitatea „Al. I. Cuza”, mãrturisind traducere. S-au realizat, de asemenea, De asemenea, participanþii au beneficiat de practice pe care le-au tratat. S-au remarcat în calitate de traducãtor profesionist, fiind George Guþu (Universitatea Bucureºti), prof. deschis cã, în afarã de faptul cã preocupãrile lor comunicãri despre semiologia comparatã a prezenþa remarcabilã a prof. dr. John Heath readucerea în discuþie, de cãtre lect. univ. dr. obligat sã utilizeze anumite procedee de univ. dr. Adriana Costãchescu (Universitatea din academice rezoneazã puternic cu tematica sub textelor sursã ºi a textelor þintã, despre impactul (Universitatea din Viena). Subiectele abordate Mihaela Chapelan, a necesitãþii colaborãrii parafrazare ºi „trucuri” de identificare, Craiova), prof. univ. dr. Rodica Dimitriu care se desfãºoarã aceastã conferinþã, interesul implementãrii tehnologiei informaþiei ºi au vizat ilustrarea dihotomiei între literalism ºi dintre traducãtor ºi autor, fãrã de care nu se poate transpunere, echivalenþã ºi, mai ales, modulare (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaºi), conf. univ. lor a fost amplificat de dorinþa vie de a asculta comunicãrii în sprijinul traducerii, despre rolul traducere liberã, a diferitelor strategii ºi realiza cu succes transferul reperelor identitare pentru a reuºi sã pãstreze spontaneitatea ºi dr. Emilia Bondrea (Universitatea Spiru Haret), prelegerile invitaþilor de marcã din þarã ºi din factorului uman în procesul de interpretare dificultãþi legate de traducerea în ºi din limba din opera originalã în cea tradusã, semnalarea sinceritatea textului original. conf. univ. dr. Sorin Gãdeanu (Institut für strãinãtate, prelegeri despre care au aflat din simultanã, echivalarea frazeologismelor în germanã, prezentarea unor noþiuni legate de aspectelor culturale, pe care le presupune Expunerea în plen prof. univ. dr. Paul Miclãu Germanistik, Universitatea din Viena ºi programul conferinþei. traducere, diferitele aspecte ale traducerii transferul cultural din perspectivã diacronicã ºi traducerea unui text teoretic, delimitarea unor a fost urmatã de o intervenþie a conf. univ. dr. Universitatea Spiru Haret), conf. univ. dr. juridice din limba francezã în limba românã etc. dezvoltarea arhetipurilor identitare, precum ºi perspective asupra identitãþii naþionale în George Volceanov. Acesta a prezentat proiectul George Volceanov, (Universitatea Spiru Haret), *** 4. Secþiunea Lingvisticã aplicatã ºi reliefarea unor modalitãþi de reprezentare comunism, reliefarea unor aspecte legate de Un Shakespeare pentru mileniul trei (Editing conf. univ. dr. Daniela Dincã (Universitatea Lucrãrile colocviului s-au desfãºurat în traducere (Applied linguistics and translation) stilisticã în limba germanã ºi românã etc. Au fost cultura traducerii ºi traducerea culturii - mai din Craiova). limbile românã, englezã, francezã, italianã ºi a prilejuit, sub moderarea excepþionalã a prof. prezentate ºi câteva studii contrastive între Shakespeare in Romania(n) in the Third precis conºtientizarea faptului cã traducerea *** germanã, fiind grupate pe zece secþiuni tematice: univ. dr. Domnica ªerban ºi a lector univ. dr. traduceri în ºi din limba germanã ale unor opere Millennium), al cãrui iniþiator ºi coordonator reprezintã un proces de re-scriere a operelor Lucrãrile conferinþei s-au desfãºurat pe La reformulation en langue et en discours, Le Sanda Marcoci, aproape ºapte ore de discuþii literare, cum ar fi celebrele Fleurs du mal, este, împãrtãºind auditoriului atuurile acestei noi traduse. Am reþinut, de asemenea, ºi subiecte parcursul a douã zile de emulaþie intelectualã, transfert des référents culturels, La profession extrem de stimulante, participanþii dezbãtând Beaudelaire, sau traducerea în limba francezã a ediþii: operarea unor modificãri substanþiale de incitante precum Paul Ricoeur ºi psihologia de dialog ºi schimburi de opinie ºi de experienþe du traducteur-interprete/Translating and intens ºi cu o prospeþime spiritualã nealteratã romanului Die Liebhaberinnen, Elfriede Jelinek. formã faþã de traducerile anterioare ale operei umanistã a traducãtorului, personalitatea profesionale. interpreting as a professional activity, Applied probleme legate de dificultãþile întâmpinate în Conf. univ. dr. Sorin Gãdeanu a delectat shakespeariene, utilizarea unei limbi moderne, marelui Sadoveanu privitã prin prisma calitãþii În cuvântul de deschidere, prof. univ. dr. linguistics and translation, Translation for procesul de traducere a creaþiilor literare lirice participanþii cu o analizã comparativã a accesibile cititorilor, dar ºi publicului românesc sale de traducãtor, abordarea unor aspecte legate Domnica ªerban, personalitate marcantã a special purposes, Identita culturale e traduzione ºi epice de cãtre traducãtorii profesioniºti, dar diverselor variante în limba românã ale din sãlile de teatru, înlocuirea notelor de final de receptarea versiunii în limba francezã Universitãþii Spiru Haret, le-a mulþumit letteraria, Kulturelle Räume und Identitäten: ºi de cãtre studenþii aflaþi în curs de iniþiere în romanului Faust, Goethe, lect. univ. dr. Sorin cu note de subsol, publicarea operelor (realizatã de Monica Lovinescu) a romanului invitaþilor ºi participanþilor prezenþi la aceastã Zwischen Bukarest und Wien, Culture transfer tainele traducerii. De asemenea, au fost raportate Toma ºi-a îndreptat atenþia asupra traducerii necenzurate, orientarea acestora cãtre Ora 25 de Virgil Gheorghiu, problematica reuniune, adresându-le cuvinte calde de bun in literary translation, Memoria identitarã în diferite erori de traducere (traducerea inadecvatã limbajului naturii în opera lui Goethe, în timp „comunicabilitate” ºi „performabilitate”. traducerii identitãþilor multiple în romanul Les venit ºi trecând în revistã domeniile tematice în spaþiul construit ºi Problématique identitaire et a unor structuri lexicale ºi gramaticale, utilizarea ce renumitul profesor univ. dr. George Guþu a Prof. univ. dr. John Heath (Universitatea din Jardins de lumières de Amin Maalouf, dificultãþi jurul cãrora se grefeazã acest colocviu, care géographique littéraire. greºitã a „prietenilor falºi”, folosirea excesivã realizat o interesantã explorare a Bucovinei ca Viena) a încheiat seria prezentãrilor în plen din ale traducerii în limba românã a romanului reprezintã o premierã pentru comunitatea În cadrul secþiunilor tematice au fost ºi nejustificatã a pseudo-sinonimelor în limbajul spaþiu de translotologie interculturalã. cea de-a doua zi a conferinþei cu un discurs Germinal de Emile Zola, sau analiza academicã din Bucureºti, atât din punct de dezbãtute teme deosebit de interesante de marketing etc), propunându-se, totodatã, 8. O a opta secþiune a conferinþei a fost spumos ºi vivace, grefat în jurul unei teme comparativã a traducerilor în diferite limbi vedere al tematicii, de o anvergurã deosebitã, referitoare la problematica traducerii soluþii originale de traducere. Lector univ. dr. dedicatã transferului reperelor culturale în inedite ºi controversate: traducerea cântecelor strãine ale poeziilor Annei de Noailles. cât ºi al ariei largi de domenii interdisciplinare, specializate, a gramaticii aplicate la traducere, Adina Rãdulescu a reuºit chiar sã sugereze un traducerea literarã (Culture transfer in literary pop. Oferind ca exemplu douã versiuni în limba *** propuse ca bazã a discuþiilor. Cu deschiderea a didacticii traducerii ºi învãþãrii unei limbi profil actualizat al traducãtorului profesionist din translation). Sub coordonarea conf. univ. dr. germanã ale celebrului „Like a Rolling Stone” Realizând un bilanþ al primei zile, conf. univ. care o caracterizeazã ºi rigoarea ºtiinþificã a strãine. O serie de comunicãri au adus, de domeniul juridic, în timp ce lector univ. dr. Sanda George Volceanov (Universitatea Spiru Haret), (Bob Dylan), prof. Heath a pledat pentru dr. Ruxandra Vasilescu afirma: „A fost o zi intelectualului rasat, prof. univ. dr. Domnica Marcoci s-a referit la pitorescul, dar ºi la au fost prezentate o serie de studii constrastive ºi transpunerea atitudinii ºi a caracterului ludic al asemenea, în discuþie aspecte lexicologice ºi extrem de plinã, ºi lungã... ªedinþele plenare au ªerban a încântat audienþa cu prezentarea unui comparative, menite sã reliefeze diferite abordãri cântecelor, a limbajului colocvial, odatã cu terminologice ale traducerii, dar s-au grefat ºi dificultatea redãrii titlurilor din presa în limba fost un succes, recunoscut de toþi participanþii, exerciþiu de transpunere, realizând o adaptare mai încercarea de a pãstra ideea de ansamblu, care în jurul unor teme precum analiza discursului englezã în limba românã. Prof. univ. Domnica ale traducerii unor opere literare în limba românã, iar discursul de deschidere al prof. univ. dr. mult decât inspiratã a unui cunoscut fragment din însufleþeºte textul original, ºi, în mãsura în care ºi pragmatica, semiotica ºi antropologia, studiile ªerban ne-a delectat cu o prezentare extrem de precum ºi caracterul dinamic ºi complex al Domnica ªerban a impus un standard ridicat al romanul Bleak House la realitatea româneascã literare sau culturale, modul în care se realizeazã bine documentatã a verbelor cu regim lexical ºi procesului de traducere. Astfel, au fost prezentate e posibil, ritmul ºi rima originale. lucrãrilor. Prezentãrile ºi dezbaterile pe secþiuni Încununarea celei de-a doua zile a contemporanã, similarã, din multe puncte de transferul cultural al reperelor identitare ºi sintactic multiplu în limba românã (în special elementele similare ºi diferenþele dintre cele nu s-au prelungit mult peste programul anunþat; vedere, timpurilor sumbre descrise de Dickens. spaþiale, acestea fiind, dupã caz, recuperate, predicaþiile cu a da ºi a lua) ºi a echivalenþilor mai puþin de ºapte versiuni în limba românã ale colocviului a reprezentat-o seria de mese rotunde schimburile de opinii au durat poate mai mult consacrate discutãrii a trei teme centrale: Quel Jocul transpunerilor subtile ºi deseori greu modificate sau anihilate. Alte secþiuni au adus acestora în limba englezã. romanului Coliba Unchiului Tom (Harriet decât la orice altã conferinþã. La unele secþiuni pivot pour la traduction? Perspectives pour une de realizat în momentul traducerii a fost în discuþie problematica diferitelor tipuri de 5. Lucrãrile secþiunii Traducere specializatã Beecher-Stowe), precum ºi elemente legate de lucrãrile s-au încheiat dupã ora 20:00, la niciuna approche interdisciplinaire, Steps in a continuat de distinsul prof. univ. dr. Amr H. discurs, a genurilor ºi subgenurilor discursive, (Translation for specific purposes), moderate conservarea identitãþii textului original sau, dintre secþiuni nu s-a plecat mai devreme de ora translation project, dedicatã proiectului Ibrahim, specialist în lingvisticã, reprezentant privite din punct de vedere al dificultãþilor care de conf. univ. dr. Ruxandra Vasilescu ºi conf. dimpotrivã, contribuþia inovatoare a 19:00, iar sãlile au fost pline, ceea ce traducerii operelor shakespeariene ºi Kulturelle al Universitãþii Franche-Comté ºi Paris- apar în procesul de traducere ºi/sau interpretare univ. dr. Rodica ªtefan, au adus în prim plan traducãtorului, în cazul traducerii unor opere demonstreazã interesul nedisimulat al Räume und Identitäten: Zwischen Bukarest Sorbonne, care ne-a revelat un punct de vedere a discursurilor profesionale ºi instituþionale, ca chestiuni „fierbinþi” legate de optimizarea literare printre care amintim: romanul Never Let participanþilor.” atipic asupra traducerii, sub denumirea de ºi în procesul de traducere a echivalenþelor competenþelor de traducere a textelor Me Go (Kazuo Ishiguro), povestirile autorului De asemenea, moderatoare a secþiunii und Wien (Cultural Spaces and Identities: On analiza matricialã definitorie. Mai precis, prof. terminologice. specializate (în special din domeniul afacerilor), japonez Miyazawa Kenji, romanul Wide Sargasso Applied linguistics and translation, prof. univ. dr. the Road from Bucharest to Vienna). dr. Ibrahim pleacã de la ipoteza cã, în ciuda 1. Secþiunea în limbã francezã La traducerea sau nu a toponimelor, care se Sea de Jean Rhys, volumele de ficþiune ale lui Domnica ªerban a conchis, la sfârºitul primei zile Rapoartele de sintezã care au încheiat în mod varietãþii extraordinare ºi diferenþelor definitorii reformulation: contraintes en langue et en dovedesc adevãrate depozitare ale culturii ºi Norman Manea, nuvela fantasticã La þigãnci de a conferinþei: „A fost o zi deosebit de fructuoasã, oficial lucrãrile conferinþei au confirmat interesul între cele aproximativ 7000 de limbi naturale, discours s-a bucurat de prezenþa unor moderatori istoriei unui popor, traducerea terminologiei ºi Mircea Eliade, traducerea poeziilor lui T.S. Eliot. desfãºuratã sub semnul inspiraþiei creative ºi al vãdit al participanþilor pentru cercetarea pluri ºi care sunt cunoscute în prezent, acestea sunt de excepþie – prof. univ. dr. Corina Cilianu- documentaþiei comunitare din limba englezã în Alte subiecte care au suscitat dezbateri au fost bucuriei ºi efervescenþei intelectuale.” interdisciplinarã, succesul ºi actualitatea de perfect traductibile dintr-una în cealaltã. Lascu (Academia de ªtiinþe Economice limba românã, limbã ºi terminologii specifice politicile ºi strategiile de traducere în România *** necontestat a temei propuse. Conferinþa s-a bucurat Propunerea lansatã ºi argumentatã cu Bucureºti) ºi prof. univ. dr. Claire Martinot relaþiilor internaþionale ºi diplomaþiei, tipologia post-comunistã, aspecte ale operei shakespeariene În deschiderea celei de-a doua zile am de un rãsunet deosebit, fiind apreciatã drept „o minuþiozitate ºi vivacitate este aceea cã (Universitatea Paris V, René Descartes), dar ºi argumentelor din discursul juridic, problematica „traduse” în teatrul absurdului, sau parametrii ascultat cu realã încântare mãrturisirile conferinþã incitantã”, „o întreprindere îndrãzneaþã”, traducerea ºi convertirea structurilor gramaticale de intervenþiile prompte ºi pertinente ale prof. împrumuturilor ºi a calcului în discursul IT&C caracteristici ai transferului cultural în cazul distinsului profesor univ. dr. Paul Miclãu, „un eveniment interdisciplinar complex”. ale limbii sursã în reprezentãrile corespunzãtoare univ. dr. Amr H. Ibrahim. Printre temele în limba românã etc. Secþiunea s-a bucurat ºi de traducerii operelor lui Radu Tudoran, precum ºi memorabile, nãscute din experienþa colosalã a „A fost o conferinþã dinamicã, de la care s-a în limba þintã nu se pot realiza fãrã medierea dezbãtute în cadrul acestei secþiuni menþionãm: participarea unor reprezentanþi din partea atributele unei traduceri competente: stãpânirea omului de litere familiarizat cu exerciþiul plecat cu satisfacþia a douã zile de sãrbãtoare unui limbaj „pivot”, care poate fi definit ca un construcþiile „îngheþate” în limbajul de Facultãþii de Marketing ºi Afaceri Economice temeinicã atât a limbii sursã cât ºi a limbii þintã, scrisului, dar copleºit de povara traducerii profesionalã - conform unor ecouri imediate!” ansamblu de relaþii, organizate conform unui specialitate, traducerea colocaþiilor ºi Internaþionale din cadrul Universitãþii Spiru familiarizarea cu conþinutul textului ce urmeazã propriilor sale opere într-o limbã strãinã sau, (conf. univ. dr. Ruxandra Vasilescu) protocol elementar, cu formã matricialã ºi frazeologismelor, a expresiilor paremiologice, Haret, care au propus o abordare din perspectivã a fi tradus, capacitatea de a „simþi” când este mai dupã caz, în limba maternã. Nãucitoare Nu putem încheia acest articol fãrã a adresa definitorie, ºi care ar putea constitui un fel de a anumitor conectori din limba francezã în limba semioticã a discursului de marketing (referindu-se, potrivit recursul la metafrazã sau, dimpotrivã, la sinceritate: „Atunci când autorul se traduce pe felicitãri echipei entuziaste, omogene ºi „sursã natural㔠pentru toate limbile cunoscute. polonezã, a variaþiei diatopice, a adverbelor de în speþã, la exploatarea metodelor persuasive în parafrazã etc. sine, nu poate ºti niciun moment cu certitudine proactive, care s-a ocupat de organizarea acestui Întrebat care ar fi, în opinia sa, diferenþa între intensitate, problematica echivalenþelor în comunicãrile de marketing). Conf. univ. dr. 9. Memoria identitarã în spaþiul construit punctul de sosire a noii sale versiuni”. eveniment, sub îndrumarea riguroasã a conf. realizarea unei traduceri literare ºi cea a unei traducere dintre gerunziul din limba spaniolã ºi Ruxandra Vasilescu s-a aplecat asupra unei teme s-a unit, la propunerea conf. univ. dr Ruxandra Decantând experienþa traducerii în limba univ. dr. Ruxandra Vasilescu (Departamentul de traduceri specializate, prof. dr. Ibrahim a omonimul sãu din limba francezã, precum ºi cea extrem de actuale: deontologia profesiei de Vasilescu, unul dintre organizatori, cu secþiunea românã a unor opere în prozã, scrise iniþial în limba limbaje specializate) ºi conf. univ. dr. Elisabeta rãspuns: „Traducerea literarã este, în general, a normei ºi diferenþei din limba francezã din traducãtor ºi aspectele etice conflictuale ce Traducere din domeniu specializat, prilejuind francezã, dar ºi pe cea a traducerii în limba francezã Nicolescu (Catedra de limbi romanice). De mai permisivã, în sensul cã oferã traducãtorului Canada. De altfel, dezbaterile au fost atins intervin în cazul înlocuirii traducerii realizate o abordare absolut ineditã ºi originalã a a unor opere poetice (poeziile eminesciene, dar ºi asemenea, trãind alãturi de colegii mei ºi de toþi o anumitã libertate de interpretare, creativitate apogeul în cadrul mesei rotunde cu tema Quel de traducãtorii umani cu traducerile automate, fenomenului traducerii, privitã din perspectiva sonetele scrise chiar de dumnealui), prof. univ. dr. ceilalþi invitaþi ºi participanþi emoþiile acestei ºi inovare lingvisticã în redarea nuanþelor, pivot pour la traduction? Perspectives pour une generate de calculator. De altfel, la sfârºitul zilei, „traducerii” valorilor identitare ºi general umane Miclãu a menþionat câteva dintre problemele manifestãri, mãrturisesc cã mi-aº dori din tot ambianþei, armoniilor textului original. approche interdisciplinaire, desfãºurate conf. univ. dr. Ruxandra Vasilescu declara cu în diferite expresii spaþiale arhitecturale. teoretice ºi practice pe care le-a întâmpinat. În cazul sufletul ca aceastã relatare sã reprezinte o primã Traducãtorul devine un fel de complice al sâmbãtã, 26 februarie. În contextul acestei bucurie: „Personal pot spune cã la secþiunea Lucrãrile prezentate au explorat teme legate de prozei, acestea au derivat, în principal, din filã dintr-o frumoasã poveste, care va înscrie o autorului: el re-scrie textul, re-creeazã, încercând reuniuni, prof. univ. dr. Corina Cilianu-Lascu a Translation for special purposes au fost spaþiile urbane reziduale, ca lacune ale memoriei necesitatea echivalãrii registrelor lingvistice din lungã tradiþie în Facultatea de Litere a sã conserve spiritul creaþiei originale. Traducerea oferit o perspectivã deosebit de interesantã dezbateri aprinse, discuþii extrem de interesante, identitare, arhitectura intrãrilor interbelice, ca limba sursã în limba þintã, din imposibilitatea Universitãþii Spiru Haret.

FOTO: Mihãiþã ENACHE, student anul II, Facultatea de Jurnalism, Comunicare ºi Relaþii Publice 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 4

ISTORIA TRÃITÃ FILE DIN RELAÞIILE MILITARE ROMÂNO-CHINEZE (1980-1985)

delegaþiei militare chineze, condusã datã bunele relaþii statornicite între Dunãre-Marea Neagrã. Pe lângã (Urmare din pag.1) de ºeful Marelui Stat Major, Republica Popularã Chinezã ºi generalul Zhang Aiping, ºeful Spicuim din programul generalul Yang Dezhi, în perioada România, între cele douã armate. delegaþiei militare chineze ºi întocmit de gazdele noastre: la 12-20 iulie 1984. Cu demnitarul Au fost discutate teme de politicã persoanele care l-au însoþit au fost Bejing ni s-a prezentat o divizie militar chinez mã cunoºteam din generalã, am vizitat împreunã cu ataºaþi permanent: viceamiral de tancuri ºi am vizitat Palatul de timpul vizitei oficiale pe care o oaspetele chinez unitãþi de instrucþie Mihai Aron, locþiitor al ºefului iarnã; la Yangcum am vizitat o fãcusem în Republica Popularã ºi de învãþãmânt militar, obiective Marelui Stat Major, colonel divizie de aviaþie militarã; la Chinezã, în septembrie 1983, când economice, sociale ºi turistice. Gheorghe Gherãsoiu, ºeful Shenyang am fost oaspeþii a douã am purtat discuþii deosebit de Concret, programul pentru Biroului Protocol, colonel Ion uzine constructoare de maºini, am interesante în probleme militare delegaþia armatei chineze a cuprins, Parepa, translator. purtat discuþii cu conducerea generale, precum ºi pe marginea în afarã de convorbirile de la Programul special pentru zonei militare, am asistat la raporturilor dintre cele douã armate, Ministerul Apãrãrii Naþionale, Li Youlan, soþia ministrului FEMEIA – un potenþial uriaº exerciþii executate de luptãtorii inclusiv în domeniul producþiei de depunerea unei coroane de flori la chinez, pe lângã obiective miliþiei populare, ni s-au prezentat apãrare. Monumentul Eroilor Patriei, vizite comune cu întreaga delegaþie, a La originea tuturor marilor realizãri se aflã o femeie (Lamartine) construcþii de apãrare popularã Delegaþia militarã chinezã a la Expoziþia de tehnicã militarã de cuprins unele vizite separat: antiaerianã ºi a unui tunel de sub vizitat Expoziþia de Tehnicã Militarã la Clinceni; la Sibiu a vizitat ªcoala Întreprinderea de Confecþii Redacþia: Domnule lect. univ. dr. Dragoº a vieþii, aºa cum remarca Valeriu Butulescu, sau râul Hunhe; la Yanliang am vizitat de la Clinceni, ªcoala Militarã de Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae Bucureºti, Întreprinderea de Ilie, sunteþi manager de Comunicare în cadrul „lipiciul care þine lumea noastrã de zi cu zi la un o uzinã de avioane; la Xi´an am Ofiþeri Activi de Tancuri ºi Auto din Bãlcescu”, la Braºov, delegaþia produse Cosmetice „Miraj”, proiectului Performanþã în carierã ºi în afaceri loc”, cum spunea Anna Quindlen. vizitat Muzeul de figurine de Piteºti, Centrul de Instrucþie al militarã chinezã a asistat, în Cheile Întreprinderea de Textile pentru femei, proiect derulat de Universitatea Ca analist de credite în sistemul bancar, ceramicã din timpul dinastiei Trupelor Chimice din Câmpulung- Râºnovului, la exerciþii executate de Cisnãdie, Muzeul Brukenthal, Spiru Haret, beneficiar Facultatea de funcþie pe care am avut-o 12 ani, am analizat Qing ºi parcul Huaqingchi; la Muscel, Întreprinderea de Construcþii o unitate de vânãtori de munte, a fost Serele Codlea, staþiunea Poiana Management Financiar Contabil Craiova. foarte multe situaþii financiare pentru finanþarea Shanghai am vãzut o bazã Aeronautice de la Ghimbav, Uzina primitã de preºedintele Comitetului Braºov, Muzeul de arheologie Acum, la început de primãvarã, ce are o afacerilor respective ºi vã pot spune cã cele mai maritimã ºi obiective turistice, nr.2 din Braºov, Institutul de Marinã Executiv al Consiliului Popular al din Constanþa. Pe lângã doamna semnificaþie aparte pentru femei, puteþi sã ne solide ºi echilibrate situaþii financiare erau cele precum ºi douã mari uzine; la „Mircea cel Bãtrân”, unitãþi militare judeþului Braºov; care a oferit un Li Youlan a fost ataºatã spuneþi mai multe despre acest proiect dedicat, care aveau proprietari sau manageri femei. Nu Nanjing o divizie de infanterie, o ºi întreprinderi industriale din Cluj ºi dejun, a vizitat Întreprinderea de permanent doamna Mariana evident, femeilor? în ultimul rând, am avut contacte cu o serie de fabricã de aparate de radio ºi a asistat la exerciþii ale vânãtorilor de Maºini Grele Speciale(Fabrica de Romanoschi, translator, iar, la Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Este vorba cercetãtori din afara þãrii care îmi spuneau cã, podul peste fluviul Yangzi; seara, munte în zona Braºov. La încheierea tancuri din Uzina 23 august activitãþile care au avut loc în despre un proiect cofinanþat din Fondul Social în þãrile unde trãiau, guvernele ºi-au dat seama delegaþia a asistat la un spectacol vizitei, ºeful delegaþiei militare Bucureºti), Muzeul Satului, Muzeul Capitalã, a fost întovãrãºitã de European prin Programul Operaþional Sectorial de potenþialul uriaº al femeii ºi le-au ridicat mai dat de Ansamblul artistic de chineze a fost primit de Nicolae Colecþiilor de Artã. De la Bucureºti, soþia mea, Victoria Olteanu. Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, mult în societate, iar rezultatele s-au vãzut dansuri ºi cântece al Zonei Ceauºescu, preºedintele þãrii. delegaþia militarã chinezã s-a Vizita s-a încheiat cu Investeºte în oameni!, Axa prioritarã 6, imediat. Este inutil sã vã dau ca exemplu pe cel militare Nanjing. La sfârºitul Ministrul apãrãrii deplasat la Tulcea, unde a vizitat primirea conducãtorului Domeniul Major de Intervenþie 6.3. mai de succes prim ministru al Marii Britanii vizitei a avut loc o cordialã R.P.Chineze în România. În Muzeul Deltei ºi a fãcut o excursie delegaþiei la preºedintele „Promovarea egalitãþii de ºanse pe piaþa muncii”, sau pe actualul cancelar al Germaniei. întâlnire cu secretarul general al perioada 4-11 iulie 1985 am primit cu nava pe Dunãre; la Constanþa, României. Activitatea a fost iar obiectivul sãu general îl reprezintã formarea Redacþia: Spuneþi cã obiectivul proiectului CC al P.C.Chinez, Hu Yaobang. vizita unei delegaþii militare chineze delegaþia a avut discuþii la stabilitã pentru 11 iulie, orele competenþelor manageriale ºi antreprenoriale este formarea competenþelor manageriale ºi La primire a fost prezent Angelo condusã de ministrul apãrãrii, Comandamentul Marinei Militare, 10.00. Când mã pregãteam sã pentru femei, în vederea dezvoltãrii carierei sau antreprenoriale pentru femei, în vederea Miculescu, ambasadorul generalul Zhang Aiping. urmatã de prezentarea Institutului de merg la cabinetul ºefului statului, pentru iniþierea unei afaceri. dezvoltãrii carierei sau pentru iniþierea unei României în Republica Popularã Conducãtorul delegaþiei militare Marin㠄Mircea cel Bãtrân”. Apoi, pentru a primi împreunã pe Redacþia: La Craiova mai sunt ºi alte astfel afaceri. Sunt multe femei care nu pot sã-ºi Chinezã. chineze a venit împreunã cu soþia, oaspeþii chinezi au vizitat câteva ministrul chinez, mi s-a adus la de proiecte. Sã înþelegem cã sunteþi adeptul Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Tot la o învingã teama sã o ia de la capãt ºi se mulþumesc Un alt moment al Li Youlon, care s-a bucurat de un staþiuni de pe litoral ºi Întreprinderea cunoºtinþã cã oaspetele nu se conceptului de universitate antreprenorialã? conferinþã internaþionalã, un profesor a lansat o cu un serviciu sau cu un statut socio-profesional contactelor militare româno- program special. A fost o vizitã Agricolã de Stat Murfatlar, au avut simte bine ºi cere sã stabilim altã Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Subscriu în tezã interesantã, ca în cadrul factorilor de mai prost remunerat. Credeþi cã în urma chineze, l-a constituit vizita obiºnuitã, care a evidenþiat încã o prilejul sã vadã ºi sã admire Canalul orã pentru întâlnirea preconizatã. totalitate la acest concept, deoarece, aºa cum producþie sã fie inclusã ºi fericirea, înþeleasã ca proiectului vor putea sã învingã teama? Medicul din delegaþia militarã Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Aldo Camarota remarca ºi distinsul profesor Grigore Posea la o alimentare a sufletului, oamenii trebuind sã se chinezã, împreunã cu medici spunea cã dacã o femeie se dã învinsã, este doar conferinþa de lansare a proiectului, universitãþile gândeascã nu numai la profit, dar ºi la militari români, i-au acordat pentru cã a învins. Cursurile, seminariile, antreprenoriale vor fi cele care vor rezista în alimentarea sufletului. Atunci am realizat cã asistenþa necesarã. În aceastã aplicaþiile practice, workshop-ul sunt fãcute în aºa viitor pe piaþã, iar Universitatea Spiru Haret putem sã introducem în doctrina economicã situaþie, m-am prezentat la fel încât sã dea, pe lângã informaþia necesarã deruleazã foarte multe proiecte finanþate din Nicolae Ceauºescu, raportându-i femeia ca factor de producþie. femeilor, ºi încredere. Vreau sã vã spun cã în fonduri europene. ce se întâmplase. Comandantul Redacþia: ªi nu aþi întâmpinat o reacþie în proiect sunt prevãzute, în acest sens, mai multe Redacþia: De ce femeia ca grup þintã? suprem mi-a cerut sã-i acordãm acest sens, cum cã aþi exploata femeia? întâlniri cu femei de afaceri care au reuºit; acestea Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Pentru cã femeia Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Am avut o ministrului chinez tot sprijinul le vor spune cursantelor povestea de succes a medical, fixând pentru primire are un potenþial uriaº, care este încã nevalorificat singurã reacþie din partea unui profesor, dar afacerii lor ºi le vor destãinui din tainele acestuia. în societatea noastrã, ºi pentru cã, aºa cum i-am explicat cã este vorba de acele calitãþi ale orele 12.00. Conform Redacþia: Sunteþi adeptul aprecierii mai programului, la orele 12.00 a avut spunea ºi Lamartine, „la originea tuturor marilor femeii pe care bãrbaþii nu le au ºi care ar trebui mari a femeii în societate. Nu credeþi cã acest realizãri se aflã o femeie”. combinate, alãturi de ceilalþi factori de producþie, loc întâlnirea, care nu a durat lucru este greu de realizat ºi datoritã faptului cã mult, întrucât se putea observa cã Redacþia: Cum s-a nãscut ideea unui astfel pentru a realiza ceva solid în societate. femeia, dupã ce naºte, este privitã unii bãrbaþi oaspetele era suferind. „În cadrul de proiect dedicat femeilor? Redacþia: Sunteþi ºef Colectiv de cercetare mai mult ca un accesoriu? întrevederii - se sublinia în Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Eram la o din cadrul Centrului European de Studii Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Când Dumnezeu comunicatul dat publicitãþii - au conferinþã internaþionalã când un profesor din Manageriale în Administrarea Afacerilor. Când a înzestrat femeia cu cea mai fascinantã calitate fost evidenþiate, cu satisfacþie, Spania, constatând cum se degradeazã societatea aþi decis implementarea unui astfel de proiect, din univers, aceea de a da naºtere vieþii pe relaþiile de prietenie ºi umanã, a propus ca în toate facultãþile sã se fiind vorba despre femei, aþi gândit din pãmânt, i-a fãcut o mare nedreptate pentru cã a colaborare dintre cele douã þãri introducã cursuri de picturã, de muzicã, de frumos, perspectiva bãrbatului sau a cercetãtorului? þinut-o departe de vârful piramidei sociale, dar, ºi popoare, raporturi care, în spunând cã, în felul acesta, oamenii îºi pot da seama Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Din ambele dacã savanþii încearcã sã dividã particula lui spiritul înþelegerii stabilite la cel ºi pot vedea degradarea care i-a cuprins. M-am perspective. Când am gândit ca bãrbat, am vãzut Dumnezeu, atunci ºi noi putem sã încercãm sã ridicat în picioare ºi i-am spus: de ce domnule femei cu salarii mici, am vãzut femei cu dãm femeii mai mult decât i-a dat Dumnezeu. mai înalt nivel, cunosc o evoluþie profesor sã introducem astfel de cursuri când putem doctorate departe de funcþiile de conducere ºi, Redacþia: În final, adresaþi un gând ascendentã”. sã ridicãm mai mult femeia în societate. Dacã nici nu în ultimul rând, am vãzut ce fac soþiile ºi femeilor, la începutul primãverii. Vizitele reciproce ale femeia nu reprezintã picturã, dacã nici femeia nu fiicele noastre, pentru noi, zi de zi. Când am Lect. univ. dr. Dragoº Ilie: Aº vrea, dar delegaþiilor militare româno- reprezintã frumos, dacã nici femeia nu reprezintã gândit ca cercetãtor, am avut în vedere raþiuni consider cã sunt prea neînsemnat ca sã fac un chineze deveniserã tradiþionale, muzicã, atunci cine? pur economice. În activitatea pe care am compliment femeilor. Vã reamintesc vorbele ele nefiind afectate nici mãcar de Redacþia: Aþi lansat, în cadrul unei emisiuni desfãºurat-o de-a lungul anilor am constatat cã unei personalitãþi, Gabriel Liiceanu: femeia este Delegaþia Armatei române în R.P. Chinezã, septembrie 1983 momentele de încordare dintre televizate, chiar o tezã referitoare la femeie ca nu poþi sã faci nimic în societate dacã nu fanta care se deschide în zona vizibilului pentru U.R.S.S. ºi R.P.Chinezã. factor de producþie. La ce v-aþi referit, concret? investeºti în oameni, iar femeia este forþa motrice a lãsa extraordinarul sã pãtrundã în lume. Cartea, modul nostru de a dãinui Asociaþia Studenþilor Arhitecþi de la Universitatea Spiru Haret – ASASH

serie de acþiuni: expoziþii de proiecte Studenta ªtefana Popa: În lucrarea Cartea, modul carte pe care profesorii ei sau alþi care poartã numele marelui învãþat (Urmare din pag.1) Prof.univ.dr. Zamfira MIHAIL ºi de picturã, graficã, fotografie, „Aºteptãm ca în asociaþia noastrã Facultatea de Litere nostru de a dãinui sunt dezvãluite oameni de culturã le acordã acestor B.P.Hasdeu, configureazã aceastã resorturile de perfecþionare ºi depozitare de nãdejde ºi de eficienþã imagine multidimensionalã a Am înþeles de la studenþii conferinþe ºi simpozioane, schimburi sã se înscrie studenþi din toþi anii multiplicare a acestui domeniu al ale culturii. Existenþa bibliotecilor de locaºului de culturã. Activitatea Constantin Calotã ºi Tudor de experienþã cu studenþi arhitecþi de de facultate. Pânã acum avem deja Facultatea de Litere a modelele de articulare a educaþiei ºtiinþelor umaniste.. Autoarea, om al facultãþi mereu îmbogãþite permit bibliotecii se reflectã în presa scrisã Mafteianu cã ideea înfiinþãrii la alte facultãþi de arhitecturã, 150 de înscrieri din anul II ºi Universitãþii Spiru Haret, secþia de biblioteconomice, de aceea îmi permit cãrþii, pentru care gestionarea ei cadrelor didactice sã propunã în ºi, de aceea, ni se pare normalã grija asociaþiei a apãrut în urmã cu un participãri la concursuri naþionale ºi credem, dupã entuziasmul stârnit Limba ºi literatura românã, are, de sã reiau unele exemple date de autoare: constituie o preocupare cotidianã, cursurile lor bibliografii ample, care de a gestiona aceastã enormã an, în dialogurile lor pe marginea internaþionale, sesiuni ºtiinþifice de iniþiativa noastrã, pe care l-am la înfiinþarea ei, printre modulele din în unele þãri vest europene sunt admiºi este ºi profesor cu mari satisfacþii pot fi cu uºurinþã consultate de cãtre informaþie, foarte disparatã, despre unui concurs de arhitecturã pentru comune cu cele ale profesorilor, prin vãzut printre colegii din ceilalþi Programa de învãþãmânt, ºi cursul de la masterat în biblioteconomie numai didactice ºi om de ºtiinþã. ªtiinþa studenþi chiar în cadrul facultãþii. În „imaginea” ei, într-o lucrare studenþii arhitecþi, intitulat care sã-ºi facã simþitã prezenþa în þarã ani, sã cuprindem pe aproape toþi „Biblioteconomie”, care se licenþiaþi din acelaºi domeniu, dar, în managementului a fost pusã în acest fel soluþiile de informare a biblioteconomicã de sine stãtãtoare. „Arhetipuri”. Cei doi erau singurii ºi strãinãtate. studenþii din facultate, în scurt finalizeazã cu obþinerea unui alte þãri, licenþa doritorului sã se înscrie practicã de domnia sa ºi verificatã studenþilor capãtã o pondere de Volumul Biblioteca Municipalã înscriºi în concurs, care nu aveau Transcriem, în continuare, timp”. certificat de abilitãþi teoretice ºi la masterat de biblioteconomie poate de-a lungul timpului. Titlurile accesibilitate ºi credibilitate sporit㠄B.P.Hasdeu” în presã (2002-2006), sprijinul unei asociaþii studenþeºti, câteva dintre gândurile membrilor Studentul Onisim Bulgariu: „La practice în domeniu. Pe lângã sã fie din orice domeniu. Unele capitolelor ne conving de aceasta: prin consultarea de visu a Chiºinãu, ediþie îngrijitã de dr., toate celelalte echipe erau formate fondatori ai „ASASH”: fel ca ºi colegii mei am simþit nevoia specialiºtii absolvenþi ai facultãþii de programe de master presupun anterior Abordãri ale managementului la bibliografiei tipãrite. conf.univ. Lidia Kulikovski, din câte 5-10 studenþi aleºi dintre Studentul Tudor Mafteianu: sã mã implic ºi în alte activitãþi profil, colectivul Catedrei de limba doi ani de experienþã profesionalã Biblioteca Municipalã În cerinþele obligatorii ale continuã bibliografia care membrii asociaþiilor de studenþi „Am simþit nevoia sã ne facem o legate de profesie, decât cele ºi literatura românã considerã cã toþi (Danemarca), însã majoritatea „B.P.Hasdeu” sau Ludoteca – un managementului modern, receptarea înregistreazã 2121 referinþe ! arhitecþi de la facultãþile de puternicã echipã, sã avem o ºcolare. Am vrut sã fac parte dintr-o absolvenþii unui modul pedagogic, universitãþilor europene, ca ºi USH, serviciu nou pentru biblioteca instituþiei ca o prezenþã activã pe Lucrarea, întocmitã de Taisia Foiu, arhitecturã din Bucureºti, Cluj, comunitate a noastrã, care sã echipã puternicã în care poþi avea aflându-se în contact nemijlocit cu programeazã ciclul de masterat publicã, o oportunitate pentru copiii multiple planuri se înscrie ºi prin lector Vlad Pohilã, a apãrut ca Timiºoara, Iaºi ºi Oradea. cuprindã pe toþi cei care manifestã încredere Mã bucur cã împotriva cartea, pot gestiona bibliotecile imediat dupã susþinerea examenului de dezavantajaþi. Strategiile au fost implicaþiile pe care cartea o antreneazã urmare a iniþiativelor Lidiei În excursia lor în Spania, cu aceeaºi pasiune, determinare ºi tuturor piedicilor am reuºit sã ºcolare, ale cãminelor culturale, ale Licenþã a primului ciclu etc. stabilite pe termen lung, apoi au fost la nivelul diverselor paliere ale Kulikovski, în seria de bibliografii prilejul ªcolii de varã din luna dorinþã de a face performanþã. Deja realizãm ce ne-am propus”. altor instituþii ºi nu numai. Unele Domeniul biblioteconomiei, ce îºi cãutate cãile de aplicare a lor. Una colectivitãþii. Dr. Lidia Kulikovski, care fac un serviciu enorm august 2010, din vorbã în vorbã cu am început sã stabilim relaþii de Am vrut sã aflu mai multe situaþii deficitare se mai întâlnesc în arondeazã probleme adecvate, pe dintre consecinþe deosebit de care este director general al informaþiei culturale. Studiul ceilalþi colegi participanþi au ajuns colaborare cu celelalte asociaþii ale despre problemele pe care le-au învãþãmântul universitar, aºa încât lângã managementul indispensabil, se eficiente este faptul c㠄sistemul de aºezãmântului de culturã Biblioteca introductiv Imaginea publicã a la ideea înfiinþãrii asociaþiei pentru studenþilor arhitecþi din þarã. Numai avut de depãºit, încã din faza de dorim sã atragem atenþia asupra bazeazã pe noile provocãri ale motivare nu ar fi devenit realizabil Municipal㠄B.P.Hasdeu” din Bibliotecii Municipale ca sã impulsioneze viaþa facultatea noastrã nu avea o început. Mi-au spus cã au fost întâi frânelor pe care le reprezintã: tehnologiei moderne, pe care o fãrã un sistem managerial bine Chiºinãu, face dovada, de aproape „B.P.Hasdeu” – barometru al studenþeascã din facultate, printr-o asociaþie a studenþilor arhitecþi. probleme între ei, cum sã-ºi centralizarea excesivã, limitarea foloseºte cu rezultate multiple. Multe dezvoltat, cu scopuri prestabilite”. douã decenii, a ºtiinþei sale succeselor ei reprezintã o analizã Spre surprinderea noastrã, cei care desfãºoare activitatea asociaþia, ce autonomiei universitare ºi a dintre ele în scopul instruirii Este ºi implementarea unui control manageriale. Pe care a putut sã o ºtiinþificã a ceea ce înseamnã o ne-au întâmpinat cu braþele program, ce obiective sã-ºi libertãþilor academice, mobilitatea personalului angajat în serviciile permanent al calitãþii. Deoarece confrunte ºi cu realizãrile din alte þãri, bibliotecã în viaþa polisului (în limba deschise ºi ne-au încurajat cel mai propunã. redusã a studenþilor ºi a cadrelor bibliotecii. Unul dintre capitolele cu serviciile bibliotecii sunt în totalitate în care a cãlãtorit pentru a se greacã = „aºezare umanã, cetate”), mult au fost studenþii arhitecþi de la Pânã la urmã, au ajuns sã se didactice, lipsa unor conexiuni finalitate pedagogicã, de formare a destinate publicului, este firesc ca documenta. de aceea ºi revista editatã sub egida Universitatea de Arhitecturã ºi cunoascã mai bine, sã se aprecieze viabile cu piaþa muncii, aspecte unor formatori, se intituleazã ca atare factorul uman sã reprezinte una O bibliotecã ai cãrei colaboratori bibliotecii se numeºte BiblioPolis. Urbanism Ion Mincu din Bucureºti. ºi sã formeze un nucleu sudat cãrora Universitatea Spiru Haret le- Instruirea. Sunt discutate pe larg dintre preocupãrile de bazã. alcãtuiesc cãrþi despre bibliotecã Ne-am referit la una dintre ultimele Ei ne-au ajutat, contrar opiniei care Entuziasmul lor m-a molipsit a adus un corectiv eficient de-a abilitãþile necesare bibliotecarului din Autoarea ºi-a argumentat ideea depãºeºte definiþia tradiþionalã a apariþii bibliografice deoarece le exista printre noi cã nu ne vor ºi pe mine. Cred cã toate cadrele lungul anilor. sec.XXI, dupã ce autoarea trece în generoasã cã realizãrile se obþin în instituþiei ca atare. O asemenea considerãm instrumente de accepta ca parteneri ºi cã ne vor fi universitare ar trebui sã-ºi Biblioteconomia reprezintã în revistã aspectele specifice ale echipã, prin conlucrarea tuturor, activitate îmbogãþeºte nu numai informaþie de înaltã clasã, care ostili ”. înfrângã eventualele reticenþe ºi deceniile ultime, în care asaltul învãþãmântului biblioteconomic din fiecare prin atribuþiile ce le revin. patrimoniul cultural al þãrii, ci ºi trebuie pregãtite de cãtre specialiºti Studentul Constantin Emilian sã-ºi reaminteascã visele ºi Europa ºi implementarea lui în R. diferitelor manifestãri de mass-media Constituite ca martore ale propriul ei patrimoniu ºi, mai ales, cu o viziune generalã cuprinzãtoare Calotã: „Pânã acum am observat o nãzuinþele pe care le aveau când Moldova. Textul Lidiei Kulikovski a tind sã domine canalele de permanenþei altor martori (textele diversificã statutul unui depozitar, asupra obiectului cercetãrii ºi sã ºtie lipsã de relaþionare între noi, cei din erau de vârsta acestor tineri fost receptat ca un document important comunicare, o redutã a culturii. scrise), bibliotecile au calitatea de a conferindu-i acea prezenþã vie pe care sã confere specificitate fiecãrei Facultatea de Arhitecturã din entuziaºti! pentru problematica instruirii Universitatea din Chiºinãu, cu care fi în acelaº timp bãtrâne (în sensul o simte necesarã societatea din partea bibliografii în parte. Ceea ce seria Universitatea Spiru Haret. Dulcea pasãre a tinereþii are bibliotecarilor ºi din spaþii ale Uniunii Facultatea de Litere are relaþii de Considerãm cã prin înfiinþarea acestei privilegiul entuziasmului, a Europene. Pentru cã se pune problema etimologic latin, de depozitare ale unor asemenea venerabile foruri de editatã sub egida Bibliotecii parteneriat ºi proiecte comune de asociaþii putem sã eliminãm aceastã elanurilor generoase, dezinte- instruirii „din mers” a unui segment cãrþilor „veterane” ) ºi extrem de culturã. Poziþia interactivã între o Municipale „B.P.Hasdeu” din cercetare ºtiinþificã, a editat o lucrare lacunã. Prin activitãþile pe care ni le resate, a optimismului, încrederii profesional cu un numãr mare de tinere, în sensul în care ele sunt „la structurã organizatoricã, de activitate Chiºinãu ilustreazã cu prisosinþã ºi, de biblioteconomie teoreticã ºi aplicatã propunem vrem sã fim o adevãratã într-un viitor mai bun. angajaþi, care trebuie sã se ridice la zi” cu ultimele apariþii proaspete ale ºi de finalitate, în ultimã instanþã, foarte de aceea, sunt aºteptate permanent Cartea, modul nostru de a dãinui, tiparului. ªtim cã normele bine statuatã de-a lungul secolelor ºi noi lucrãri în acest domeniu. familie; mulþi abia ne cunoaºtem între Dialogul cu tinerii studenþi standardele noi, pe care tinerii, noi sau nu ne cunoaºtem. Sper ca sã entuziaºti m-a fãcut sã visez la o Chiºinãu, 2009, a conf.univ.dr. Lidia pregãtiþi în ultimul timp, le cunosc ºi occidentale acordã unei biblioteci prezenþa în forum a rezultatelor Orientarea generalã a societãþii Kulikovski, care ne oferã argumente publice „profunzimea cronologicã, activitãþii ei academice îi conferã, în sec.XXI este de instruire profesionalã începem sã ne cunoaºtem din ce în facultate care sã se facã remarcatã le aplicã. Bibliotecile activând într-un ce mai bine ºi sã participãm la cât mai prin participãri la concursurile de sã susþinem aceastã aserþiune. Ni le mediu competitiv, în care orice ultimii cinci ani; în acest caz ea este contemporaneitate, un canal de continuã, prin cursuri, învãþarea la prezintã chiar autoarea, analizând cu relevantã”. Însã ceea ce conferã comunicare cu multiple valenþe. locul de muncã, rotarea posturilor, multe activitãþi benefice pentru viaþa arhitecturã ale studenþilor, la stagnare înseamnã regres, greu de facultãþii noastre”. conferinþe þinute de mari competenþã ºi cunoaºtere din interior recuperat ulterior, bibliotecarii, dupã valoare unei biblioteci este cantitatea Biblioteca iese din starea staticã, de învãþãmânt la distanþã prin folosirea Studenta Ileana Cristina Bãlan: profesioniºti, la schimburi de Învãþãmântul biblioteconomic din pãrerea autoarei, trebuie sã elaboreze de „memorie”, de mãrturie pe care aºteptare a beneficiarilor existenþei ei computerului ºi multe alte forme de „Ca studentã, simþeam nevoia de experienþã între facultãþi ºi la sesiuni Europa în contextul procesului de la servicii care sã facã faþã ºi chiar sã o conservã ºi, deci, o perpetueazã. ºi se transformã într-un partener perfecþionare ºi diversificare a evenimente organizate de studenþi. ºtiinþifice comune ale studenþilor ºi Bologna; Competenþe pentru depãºeascã aºteptãrile prezumtivilor Cu cât poate pãstra in bune condiþii colocvial, care informeazã despre abilitãþilor. Modulul de Au fost foarte puþine evenimente în profesorilor. bibliotecarii de azi. Abordãri cititori; sã promoveze, utilizând cele ºi mai multe cãrþi vechi, cu atât creºte tezaurul ei din imperiul Gutenberg, dar biblioteconomie din Programa de conceptuale, concretizãri noþionale în mai diverse canale de informare iar importanþa unei biblioteci. Iatã de ce ºi creeazã alte biblioteci, virtuale, pe învãþãmânt a Facultãþii de Litere a facultate ºi acelea neorganizate de Numai visând astfel ºi contextul perfecþionãrii profesionale serviciile bibliotecilor, sã creeze, în bibliotecile facultãþilor din care le alimenteazã cu texte din Universitãþii Spiru Haret este, ºi în noi, studenþii! Este important ca încã continuând sã înþelegem sau Bibliotecarul universitar în accepþia noastrã, acea „imagine ideal㔠Universitatea Spiru Haret includ nu depozitele ei. acest sens, de maximã importanþã. Iar din facultate sã învãþãm sã lucrãm aspiraþiile studenþilor noºtri vom contextul integrãrii în spaþiul a aºezãmântului de culturã care sã numai ultimele apariþii editoriale ci Proiecte de largã amploare, care Bibliotecile fiecãreia dintre facultãþile în echipã. Avem nevoie de activitãþi putea sã ne numim adevãraþi educaþional european. Provocãri ºi stimuleze un numãr sporit de pãstreazã ºi transmit spre folosinþã se deruleazã de mai mulþi ani la Universitãþii Spiru Haret sunt tezaure extracuriculare, stimulative pentru pedagogi ºi sã meritãm încrederea competenþe. Sunt destul de diferite solicitatori. generaþiilor de studenþi donaþiile de Biblioteca Municipalã din Chiºinãu, de informare ºi instruire. noi din punct de vedere profesional”. ºi respectul studenþilor noºtri. 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 5 Sà NE CUNOAªTEM PROFESORII: PANTEON • PANTEON • PANTEON • PANTEON Prof.univ.dr. Ioan N. ROªCA – ºeful catedrei de Filosofie din cadrul Facultãþii de Relaþii Internaþionale, Istorie ºi Filosofie GRIGORE

AMFORE DE LUMINà Sunt ºi instituþii ºi persoane care fac tot ce pot pentru a ne þine deschisã de aur. O nevoie fereastra inimii în aºteptarea fâlfâitului aripilor de înger. Nu sunt ani lãuntricã l-a împins lui însuºi: el scrie, sau face poezie pentru alþii, ca sã formelor în ele însele, cã sufletul nu poate scãpa mulþi de când Grigore Vieru ne-a pãrãsit. Dar ne rãmâne aproape ºi ne cãtre încoace. Cu se ascundã în ea, ca sã-ºi mângâie sinele cu bogãþii de sine, este „a­tomul” noosferei. Nici zborul nu e cautã, mângâietor ºi tãmãduitor, cu versul legãnat ºi parfumat, desprins încuviinþarea imense de nedescoperit. Iatã, de pildã, ce simplu ne posibil pe lume. O pânzã de pãianjen dominã totul, cu migalã dintre furtuni stelare ºi arºiþe nepotolite. Verbul lui, încrustat Înaltului Scaun, s-a spune: “Totul e atât de frumos, minunat,/ cântãm ca în acest poem: „Un dor mistuitor de zbor ºi în grindã, vegheazã visele copiilor ºi îndeamnã pe cei mari la bunã purtare, rupt din locul sãu de unul pe sufletul celuilalt/ pânã se rupe ceva în noi,/ plopi / ne-aduce toamna-n inimi ºi în ochi/ ºi înþelepciune ºi înþelegere. Rugãciunile împletite din nesomn ºi întristare sus, pierind mai o coardã delicatã, ultrasensibilã,/ numitã încredere, suntem ochi a toate privitor / ºi suflet doar sunt presãrate asuprã-ne întocmai ploilor de stele, misterioase ºi grãitoare multe zile. A venit aºteptare, dorinþã, speranþã,/ sau altfel, într-o mie fremãtãtor de dor.// Vrem sã zburãm, însã pãianjeni de poveþe. Ca într-un testament arghezian, iarba cerului se agaþã de geam, special pentru a-ºi de alte chipuri posibile.// De ce suntem mereu dulci/ ne prind zborurile în plase lungi,/ nouã ne astfel încât pe firele sale sã vinã aproape „în neºtire” luceferii. aºeza urechea în þãrmuriþi/ ºi mereu ieºim din sine chiar în sinele place starea de captiv /ºi nu putem zbura Sunt bucuros cã pot strânge mâna acelor semeni ce se adunã pentru dreptul inimii ei, nostru ? / Iubesc semnele tale, vorbele tale, mâinile intempestiv.// Însã pãianjenii încet ne rod// ei ar ca, alãturi fiind, sã dea formã acelui gând ce-l datorãm lui Grigore. Rostit ascultându-i, cu tale/ melodioase, dansul superb al trupului tãu.// vrea sã ne macine de tot/ ne întoarcem atunci mai în bronz, chipul sãu de fiinþã sensibilã ºi chinuitã cu grijile semenilor gravitate ºi emoþie, Iubeºte-mã pânã în tãcerile mele/ pe care nici eu nu mult constrâns / sã apãram soarele-n suflet strâns.” aºteaptã sã-i trecem prin preajmã ici ºi acolo, în spaþiul românesc de bãtãile normale, le voi descifra vreodatã.” (Totul e atât de frumos) „Dor”). Aceastã pulsaþie din real în afara realului, dincoace ºi de dincolo de Prut. Liga Culturalã a Românilor de aritmiile, cãutând Poetul vrea sã ne spunã cã iubirea nu ne aceastã scãpare ca ieºire din joc, nu este alternativa Pretutindeni, cu rãdãcini bãtând departe cãtre truda lui Eminescu, a-i auzi ºi interpreta dizolvã unul într-altul, bãrbat ºi femeie, nu la nimic, la moarte sã zicem, ci chiar jocul ciclurilor, Delavrancea ºi Iorga vãdeºte resurse nebãnuite în zilele noastre în a-ºi glasurile interioare, amestecã sufletele, nu e chestie de potrivire în moartea ca veºnicã trecere - punctul de reper fiind, onora blazonul. Ea are în Profesorul Victor Crãciun un lider imaginativ, gândurile, temerile, univers a jumãtãþilor unui întreg - ci, iatã, cã la Ioan N. Roºca, lumina solarã, divinã. pãtimaº, priceput ºi eficient. O seamã de alte organizaþii cultural- aºteptãrile, omul este mãrginit în nemãrginirea lui, oricât Ca moarte nu este, de altfel, ne-o spune poetul ºtiinþifice, coordonate la rândul lor de personalitãþi de marcã, invitã, spaimele, visele, tãcerile. În acest timp, se legãna pe funii de aur oferite în de încreþite ar fi ºi extinse de plajele tãcerii, pe mai multe voci - dintre care aleg acest poem ce prin iniþiative de toatã atenþia, la perpetuarea memoriei unui mare dispãrut. dar de Patria numitã Limba Românã. ªi caligrafia cu grai stins, sub cerul marginile lui definesc, totuºi, o insulã - cã, la evoc㠄Mortua est !” de Eminescu: „Privirile ei, Se manifestã activ, inteligent ºi convingãtor Asociaþia cultural㠄La zilei ºi al nopþii, rostiri potrivite la toate câte lua seamã. Când cineva, la urma urmei, ceva trebuie sã se rupã în el, dar pierdute departe,/ Sunt învãluite parcã în ceaþã./ - noi la Români” unde gãsim în calitate de protagonist o doamnã ºtiutã de Jilþul Domnesc, a strigat revenirea, zilele detaºãrii fuseserã nemilos numãrate, numai în el ca individ, cã iubirea, aºadar, deºi Doamne, unde-i lumina Ta sfântã / din sufletul ei ? noi de pe când realiza emisiuni la Radioteleviziunea Românã ºi ca apreciat Îngerul a pornit în cãutarea scãrii ºi a apelat la serviciul ei. clamatã ca salvatoare, nu miºcã sorii ºi stelele .. ./ Ceaþa-i prea deasã/ ºi razele nu mai pot s-o rapsod popular - Niculina Merceanu. A prezentat toate cele trei manifestãri Pe Grigore l-am cunoscut înainte de a-l întâlni. Îi citisem din ... Mesajul acesta este, însã, ascuns sub horbota strãbatã !” (Doamne!). Nu este altceva decât bruiaj, anuale de pânã acum închinate, la propriu, lui Grigore Vieru, mai întâi la poeziile ajunse sub ochii mei. L-am întâlnit mai întâi la Chiºinãu. Era frumuseþilor zilei: “Totul e atât de frumos, ceaþã, dar prin ea ºi dincolo de ea lumina existã, Sala Palatului, apoi la Centrul Cultural al Ministerului de Interne. Ediþia sfârºitul de decembrie 1990, la primul meu drum în Basarabia. Am ... Nu trebuie sã fii neapãrat filosof ca sã vezi cã minunat ... “, lumea stã în „corola de minuni”, sufletul nu se dizolvã, ci (se) cãlãtoreºte: iatã cât de acum o sãptãmânã a beneficiat de sprijinul Ambasadei Republicii asistat alãturi la lucrãrile Parlamentului, întrunit pentru a decide în poezia lui Ioan N. Roºca bate insistent ºi sistematic tristeþea se înþãrmureºte în spatele realului. Cum optimism, în fond, în faþa morþii - la un autor atât Moldova la Bucureºti ca ºi de asistenþa Înaltului Reprezentant al acea zi de Crãciun calendarul de peste an al sãrbãtorilor culturale (Ziua ideea - aºa cum nu e nevoie sã-þi explice un poet cã ar spune Horaþiu: „Se-ascunde-n riduri de sceptic: este jocul contrariilor, al caldului care Guvernului Român pentru românii de peste Prut. Liga Culturalã ºi Limbii Române, Ziua lui ªtefan cel Mare...). Ne-am revãzut în mai ideatica sa este poeticã prin excelenta. S-ar putea bãtrâneþea” ... Ioan N. Roºca pare a-l citi însemnã ºi frig totodatã ... Primãria Sectorului 2 al Capitalei ºi-au fãcut simþitã prezenþa. Ca partener multe rânduri, acolo ºi la Bucureºti. Ultima datã, într-un octombrie spune pe drept cuvânt: câtã filosofie atâta poezie în (comenta poetic) pe Lucian Blaga prin Horaþiu. În fond, iarãºi revin: câtã filosofie, atâta media, TvRM se poate felicita de conlucrare în termeni specifici cu însemnat de tenul cupros al foilor de viþã de vie. Venise însoþit de Adrian acest nou volum al sãu. Nu este, însã, reciprocitate Te poþi opri la faldurile imaginilor - sau poþi poezie la Ioan N. Roºca. Citit cu lupa, la organizatorii. Pe ecranul societãþii noastre de televiziune, Grigore Vieru Pãunescu, urmând a prezida laolaltã o manifestare culturalã în acel aici, adicã prima parte „trage” - ºi asta nici mai mult cobori în corabia vieþii grea de gânduri a microscop sau cu raze X, volumul acesta se aratã a fost dintotdeauna o fiinþã aducãtoare de luminã, un prieten drag. Remarc oraº de provincie. Arãta tras la faþã ºi vorbea ºoptit. Ieºise din spital în nici mai puþin decât din binecuvântate motive de filosofului, chiar þi se oferã acest joc, aceastã ca un tratat de filosofie scepticã fãcut în versuri, la conducerea complexului cultural de la Podul Mihai Vodã o prezenþã ziua precedentã ºi pornise încoace. De unde sã ºtiu cã doar peste câteva otium: munca, miºcarea - mai ales repetarea ei ! - ofertã este cheia cãrþii, adicã ceea ce o închide mai degrabã abandonat cuvintelor simple. Citit, de tot tânãrã, interpret de fineþe de muzicã bunã. A fost o ºezãtoare literarã sãptãmâni îl aºtepta Scara Îngerilor? stau cam departe de cel lucrat atât de intens de ºi ceea ce o deschide: în ambele laturi gãseºti însa, cu „ochi de carne”, cum ar zice Iov, este o gânditã cu mãsurã, cu momente de realã emoþie, cu gândul la scriitorul De fapt, l-am întâlnit din nou toamna trecutã. Eram la Iaºi ºi am gânduri ºi cutreierat nu o datã de cântec. Când ºi coerenþã, consecvenþã. antologie fãcutã cu zgârcenie dintr-­un câmp ce ar fi putut împlini 76 de ani. O rememorare pioasã, în admiraþia unui urcat, ca de fiecare datã, pe Copou. De aceasta datã, la un lat de palma când tortura scrisului îl fura - ºi iatã apare câte un Recitesc poezia „Scindare”: ,,O tulburare a poetic potenþial primãvãratic, abundent prin creator de icoane ºi ferecãturi în argint, sub privirea duioasã a ochilor de Teiul lui Eminescu, Grigore, în straie de bronz, îºi aºtepta volum care sugereazã gânduri strânse bine în gândurilor,/o învãlmãºire a sentimentelor./ conjuncturã aºadar. Când zãboveºte în forme, îndreptaþi cãtre noi, miratã ºi întrebãtoare. cunoºtinþele. M-am înclinat în dreptul ochilor lui obosiþi de atâta plâns. menghina unei realitãþi aproape hermetice, Deodatã,/ ca un fulger,/ sufletul se pãtrunde pe în tonuri muzicale sau în nuanþe coloristice, este A început programul serii printr-o juxtapunere de simboluri. Mai I-am surprins - mi s-a pãrut mie?! - buzele-i tremurânde ºoptind: „Eu asemenea unei perle ascunsã într-o scoicã, purtatã sine,/ despicându-­se în douã:/ jumãtate soare,/ o încântare sã te rãtãceºti în poezia sa, sã te întâi, Scrisoarea din Basarabia, cititã de însuºi cel care o caligrafiase cu þi-s frate/Tu mi-eºti frate...” în voie de valuri ºi deloc uºor de dezghiocat. În acest jumãtate ceaþã./ În sine,/ sufletul-/ ca o regãseºti tu însuþi, cititorul, ca o insulã într-o gândul la noi, adresanþii numeroºi de departe. Au venit solfegiile pogorâte Întors acasã, am alergat la bibliotecã. Volumul meu „Români la hermetism, cuvântul, forma în general, ca ºi pânzele strãlucitoare lamã de brici/ împlântatã adânc/ în þãrmurire de gând atât de largã, de încãpãtoare, din Stupca Bucovinei. Aceasta alãturare mi-a adus aminte evocarea dintr-o Nord ºi la Sud de Ecuator”, ce alãturã convorbiri cu vorbitori de limba unei corãbii, nu dau seama neapãrat de ce e dedesubt, propriile sale plãsele.” Imaginea este barbilianã încât pare a tinde la infinit: parcã întreg cosmosul recentã emisiune TvRM. Interlocutorul meu îºi amintea cu voce tare o româna trãitori dincolo de graniþele de azi ale þãrii, se deschide cu sau au linia ºi viaþa lor - doar plutirea împreunã cu („Sfânt trup ºi hranã sieºi Hogea muºca din el” ) - ar fi þãrmurit undeva, în depãrtãrile din noi. Ioan întâmplare de dupã rãzboi. Intrat în clasa, dascãlul a cerut ºcolarilor sa interviul luat de mine lui Grigore, la Chiºinãu. L-am recitit cu dedesubtul dându-le aceeaºi direcþie. Se întâmplã, dar câtã diferenþã: energetismul naturii (umaneºti N. Roºca este un poeta doctus, specie rarã, dar scoatã din ghiozdan cartea de citire ºi s-o deschidã la o paginã anume. încetinitorul, vorbã cu vorbã Îl rugasem pe poet sã opteze pentru douã astfel, sã urmãreºti jocul pânzelor ºi sã te odihneºti cosmice) la Ion Barbu ºi constatarea, adânc scepticã cu atât mai preþioasã în literatura românã. Era acolo harta României Mari. I-a pus sã rupã fila ºi s-o punã deoparte. dintre poeziile sale ºi sã mi le recite pentru noi, cei de aici. Reproduc în acest joc; poetul este chiar bucuros cã te-ai oprit la Ioan N. Roºca, dar deloc lipsitã de adevãr, cã nu Uitaþi-vã, copii, aici, în stânga Prutului, vedeþi, este ca ºi cum o fatã cu ultima strofã din poezia numita: Testamentul lui Daniil Sihastru. Sunã acolo, parând a spune cã restul este al lui ºi numai al se poate scindare, cã orice tãiere este miºcare a N. GEORGESCU gleznele umezite de valurile mãrii stã cu capul plecat pe umãrul mamei aºa: „E toamna. Tot mai toamnã. Ploaie. Fiere./ ªi cade frunza în pãduri sale. Aceastã fiinþã, a continuat învãþãtorul cu ochii în lacrimi ºi cu glas departe/ ªi nimeni n-o fereºte de cãdere,/ ªi nimeni nu ne apãrã de abia ºoptit, a fost smulsã de lângã maica ei ºi dusã printre strãini... moarte”. Pot crede, la urma urmei, cã Grigore nu era fãcut sã ne semene. Am Cineva a þinut sã-l îndemne s-o probeze el însuºi. ªi, din nefericire, Asumã-þi! Jurnalismul trebuie sã aibã o igienã dreptul sã mã gândesc, de ce nu, cã el a fost din începuturi un înger ºi lãsat sã l-a convins. zburde pe portativul rezervat lor, acolo în înalturi. Când i s-a întâmplat sã - interviu cu Dan PURIC - coboare privirea, a zãrit aceastã fecioarã frumoasã cu ochi migdalaþi ºi pãrul Neagu UDROIU Decebal ªtefãnescu: Tema discuþiei, pe ,,Ce, mã, te pregãteºti sã fii cel mai bogat din cimitir”? care doresc sã o port cu dumneavoastrã, este Vezi? O moralitate de genul ãsta. Nici eu nu fac ce se apropiatã de activitatea studenþeascã. face în teatrul românesc, în cultura românã de astãzi. Invitaþiile Doamnei Pictura Dan Puric: Pãi, dã-i drumu’. Întreabã, Sunt total în rãspãr cu ei. Eu, de exemplu, nu îi suport fãrã sã avertizezi. pe intelectualii români. Îi consider oportuniºti. În Decebal ªtefãnescu: Cu ce gânduri ar marea lor majoritate. útia, care conduc opinia CARMEN ORêANU – pictoriþa poet trebui sã se apuce tinerii sã-ºi asigure o pregãtire publicã, sunt de tip dilematic. Nu îi suport. Subscriu superioarã? Cu ce scop sã facã o facultate? la ce zicea Mihail Manoilescu: deficienþa sufleteascã ultima: „Ceea ce pentru un filosof facã o prezentare a poemelor sale Dan Puric: Da... Am înþeles întrebarea. a intelectualului român. Oportuniºti. Oameni care se numeºte o revelaþie, pentru un scrise în cuvinte, ori întrupate în Cred eu, cã... ªtii cum zice Gorki: ,,Important e cultivã confuzia, care creeazã dileme, în loc sã creeze glumeþ este doar o poantã”. culorile curcubeului. nu ce spune omul, ci de ce o spune”. De ce sã certitudini. Nu trebuie sã te impresioneze asta. De Iatã ºi câteva date despre viaþa sa. Carmen Orãºanu este, apoi, un facã o facultate? Pânã sã facã o pregãtire regulã, toatã presa din România este în mâna foºtilor Carmen Orãºanu s-a nãscut la temerar navigator în spaþiul virtual. superioarã, trebuie sa facã o pregãtire securiºti, care acum sunt ,,patroni”. Nu, ei sunt niºte Slobozia, pe 6 iulie 1986. Are o sorã Un internaut care cautã numai fundamentalã. Nu e nevoie de profesioniºti. securiºti, ºi sunt de proastã calitate ca structurã umanã. geamãnã, Alina. Dupã Liceul lucruri de mare calitate – muzicã, Când Carol I a fost întâmpinat aici, la De proastã calitate. De-aia ºi produc infecþii. Nu sunt Pedagogic din Slobozia, a fãcut poezie, picturã. Cu alte cuvinte, o Universitate, de profesori, când s-a inaugurat niºte oameni din aparatul de securitate, care sã aibã psihologie la Universitatea Bucureºti. existenþã dedicatã sensibilitãþii, Universitatea, ei au spus aºa: ,,Majestate, vã vom dimensiunea þãrii... Cã securitatea, în sine, nu e rea. Face picturã ºi graficã de bunã calitate. armoniilor de toate felurile. da profesioniºti”. ªi el a spus: ,,Nu! Am nevoie Orice stat trebuie sã aibã un organism de securitate. Foarte interesant este faptul cã, Iarna anului de graþie 2011 este de caractere”. Deci, un tânãr, în primul rând, útia-s niºte amãrâþi, domne. Cã acum au trimis în dupã ce îºi pune visele pe pânzã, dedicatã de Carmen Orãºanu trebuie sã-ºi gãseascã fondul, cum sã zic? Securitate, cã au intrat ãºtia tineri, sã dea bunul Carmen Orãºanu nu se odihneºte, picturii ºi poeziei, iar gândurile îi pentru o altã lucrare. Începe sã facã sufletesc, motivaþia. De acolo, poate sã se facã Dumnezeu sã citeascã ce spun eu, ºi sã-i extirpe pe pleacã mereu cãtre prima expoziþie poeme. Cuvintele se aºtern cuminþi inginer, artist... Ca problema aia, mi-a zis un ãilalþi. Un mogul din ãsta, ce e? Un analfabet, care personalã, ori cãtre prima carte la locul lor, aºa cum fac ºi culorile. secretar literar de la Botoºani: ,,Eminescu a fost vrea sã-ºi vândã chestia asta cãlcând în picioare. Iar tipãritã. Amatorii de artã trebuie Deseori stau ºi mã întreb, cum deci sã fie avertizaþi. Vi se ºi poet”. Eu zic: ,,Cum domne, a fost ºi poet”? la nivel de stat, ce? Statul român se ºtie cã e un stat reuºeºte la o vârstã a tinereþii plenare ,,Da, domnul Dan, cã mai întâi a fost o de tip mafiot. Noi suntem o jucãrie, o improvizaþie pregãteºte ceva! În curând, un nou sã conducã magia formãrii astru pe cerul înstelat al picturii, o conºtiinþã”. Deci, el trebuie sã-ºi asume, pe politicã. Când zici stat, pãi domne, aia e o certitudine. Este momentul sã vã prezint un umor ºi optimism, vã voi oferi câteva tablourilor, pe care le uiþi greu, ori a nouã luminã printre poeþi. termen lung, o atitudine. Dupã ce îºi asumã A, sigur cã orice stat are grad de corupþie, sau nu ºtiu pictor aparte. Nu voi menþiona acum dintre citatele sale preferate: primul: poemelor, ce intrã adânc în memorie. aceastã atitudine... Eu am ºtiut clar de ce fac... ce... la noi e de tip mafiot. ªi, atunci, care e soluþia? Care va strãluci mai mult ºi mai câteva date biografice, voi începe cu „Omul trãieºte cât trãieºte ºi spre Într-o dupã - amiazã încremenitã tare? Autorul întrebãrii este Dupã ce am rãtãcit aºa, am ºtiut clar de ce fac Îþi asumi. Scrii un articol pe cont propriu, cum fac ºi câteva date spirituale. Pentru a sfârºitul vieþii moare”; altul: „Decât în gerul bucureºtean, aflu aproape teatru. Nu m-am apucat sã mã aflu în treabã, ci eu o piesã de teatru, pe cont propriu. Existã politica înþelege stilul sãu de viaþã, plin de sã fie rãu, mai bine sã fie bine”; toate visele sale. A venit cu Alina sã Aristotel BUNESCU ca sã merg cât mai adânc în spiritualitatea Teatrului Naþional ºi politica lui Dan Puric în politica româneascã. Am ºtiut clar de ce am fãcut teatrul Teatrului Naþional. Eu nu mã substitui politicii acesta, aº zice nonverbal. Tocmai pentru faptul directoriale a Teatrului Naþional. Niciodatã. Sau a ca sã fac traductibilã spiritualitatea româneascã Ministerului Culturii. A, dacã, cumva, ne intersectãm, într-un nou canal de comunicare teatralã. De aia foarte bine. Eu am propriul meu demers. Joc piesele Omagiu Peace Corps – 50 de ani nu am naufragiat în dramaturgia româneascã. care cred cã sunt bune ºi le refuz pe celelalte. Nu Nedesconsiderând-o. Dar, mi-am dat seama cã, face nimeni curat în bucãtãria mea. Stai la un ziar ºi Maria Montessori La Centrul de Informare ºi Resurse American Corner de la Biblioteca dincolo de Turnu Severin, nu bate. ªi nu bate scrii. Dacã te dã afarã patronul, la revedere. Asta e Pedagogicã Naþional㠄I.C. Petrescu” a avut loc, în ziua de 1 martie 2011, din cauza limbii, din cauza condiþiei noastre istorice. Limba româneascã este problema? Te duci în altã parte. Sau îþi schimbi profesia. Nu faci nicio concesie Seminarul Voluntariatul pentru pace. superbã. Limba româneascã este divinã. Dar, vis a vis de circulaþia ei... ºi la chestia asta. De ce sã îþi dai tu sufletul pentru aºa ceva? ªi atunci creezi ºi Oaspeþii seminarului au fost reprezentanþii Peace Corps Romania, atunci am zis: nu mã leg de limbã, mã leg de un alt limbaj. Deci, am avut un precedent de demnitate. ªi tractezi. ªtii cum zicea Socrate? Piatra din Valerie Dolan, Meagan Wardell ºi Diana Toda, care au prezentat activitatea aceastã motivaþie. Dacã te faci inginer, dacã te faci doctor, nu te faci de Heracleea. E o piatrã puternicã, ce atrage dupã sine lanþuri, lanþuri. Fii ca organizaþiei în slujba pãcii, libertãþii ºi a prieteniei în întreaga lume, a dragul de a fi. Þara trebuie ridicatã. Am þinut niºte conferinþe despre conºtiinþa piatra din Heracleea. Dezvolþi o energie. siguranþei ºi ºanselor egale de dezvoltare a tuturor popoarelor lumii. Printre medicalã. Un doctor, astãzi, ºtie cã nu are numai un pacient, are o þarã bolnavã. Decebal ªtefãnescu: Aþi vorbit despre puterea tinerilor de a schimba altele, au arãtat cã în România are 20 de ani de activitate. Deci este o medicinã aproape socialã. E o stare de conºtiinþã. Deci, îºi asumã lucrurile. Miºcarea studenþeascã întotdeauna a fost generatoare de idei Din 1961, peste 200.000 de voluntari americani ºi-au desfãºurat întâi poziþia. ªtii, ºi în arte marþiale, întâi conteazã hara, poziþia la karate sau revoluþionare. De un timp, însã, nu este prea vizibilã, la nivel social. activitatea în 139 de þãri, predând limba englezã, contribuind la educarea la judo. Poziþia. Dan Puric: Da! Da, pentru cã, ce se întâmplã, au fost douã feluri de familiilor sãrace în vederea îmbunãtãþirii sãnãtãþii ºi a mediului în care Decebal ªtefãnescu: Consideraþi cã jurnalismul are vreo influenþã în acest amorþiri. În 1948, deci nu în 1848, în 1948, toatã studenþimea românã, trãiesc, încurajându-i pe antreprenori sã-ºi dezvolte propriile afaceri, pe demers? Poate sã ajute la identificarea acestei poziþii, pentru a ridica þara? elita, a fost bãgatã în puºcãrii. Pentru cã ei erau germenele unei noi gândiri. fermieri sã foloseascã noile tehnologii agricole, iar pe tineri sã îºi exercite Dan Puric: Da! Jurnalismul ar putea sã ajute, atâta timp cât el ºi-ar ªi le-a fost fricã. Din 1989 încoace, deoarece ideologia internaþionalistã ºi- libertatea de exprimare ºi sã-ºi asume rolul de conducãtori. La discuþii au participat elevi ºi profesori de la colegiile „George respecta propria deontologie, dar cum, astãzi, jurnalismul e o junglã, în a schimbat practica, nu mai merge pe teroare ideologicã, ci merge pe Coºbuc” ºi „Spiru Haret” din Bucureºti. care totul este permis, fãrã niciun fel de feed-back al moralitãþii, lucrurile confuzie, pe sistem soft, le-a creat tot felul de turbioane, ispite, i-a terminat Sala American Corner a Bibliotecii Pedagogice Naþonale „I.C. devin devastatoare, mai ales pentru tinerii jurnaliºti, care sunt puºi sã vâneze sãracii. Au mai bãgat pe urmã ºi niºte intelectuali din ãºtia de doi bani, care Petrescu” a fost arhiplinã, oaspeþii fiind bucuroºi de interesul acordat ºtirea cu orice preþ, sã treacã peste cadavre, sã spargã intimitãþile, este genul au atacat modelele culturale: un Eminescu, un Constantin Noica, un Mircea organizaþiei lor de cãtre tinerii români. (M.A.F.) de culturã jurnalisticã de tip britanic Obraznici. Obraznici. Cea mai Vulcãnescu, au atacat modelul voievodal, au fãcut în aºa fel încât sã-ti fie perfidã ºi nenorocitã presã e cea britanicã. În America, încã îi mai stãpâneºte. ruºine sã fii român, sã n-ai istorie, sã relativizeze, sã demitizeze... Sunt Deci, jurnalismul poate sã devinã un vector de transmisie extraordinar, scrieri cu desacralizarea ºi demitizarea istoriei românilor. Dobitocul acela, Reflecþii sãptãmânale atâta timp cât el are o deontologie. Dacã nu, e ca-n bancul ãla, cicã : Domne, când a scris-o, nu ºi-a dat seama când a scris-o cã mitul are o anumitã forþã. dacã n-ai televizor, nu eºti informat, dar dacã-l ai, eºti dezinformat. Domne, eu am o poveste despre bunica. E povestea mea. Eu nu pot sã-l Decebal ªtefãnescu: Din pãcate, acest banc este o realitate astãzi. reduc pe bunicul la datele de CNP, cum vrea el, idiotul. El, pesemne, e Dan Puric: Este o realitate ºi, cum sã zic, jurnalismul în România ºi, miliþian. Bunicã-su a fost miliþian, ºi el, tot miliþian. Eu am o poveste despre Biblioteca Pedagogicã abordat o nouã metodã de educaþie, Dincolo ºi deasupra mai ales, tinerii jurnaliºti sunt instrumentalizaþi, în sensul de a face bunicul, domne. Am o poveste despre familia mea, altul are o altã poveste, Naþionalã a fost gazda unei sesiuni bazatã pe cunoºtinþele sale din confuzie socialã, de a crea traume sufleteºti, de a vinde orice, de a distruge avem o legendã despre poporul ãsta. Fiecare popor trebuie sã-ºi respecte de comunicãri ºtiinþifice dedicatã biologie, psihiatrie ºi antropologie. Polybios reflecta asupra foloaselor socialul... Gândiþi-vã la ºtirile de la ora 5, de la Pro TV, care sunt legendele. Mitul este transistoric, cum aº zice. ªi ãºtia s-au apucat sã cunoaºterii pedagogiei Montessori, A studiat copiii din diferite rase ºi cunoaºterii trecutului, spunând c㠄cea nãucitoare, sunt condamnabile penal. demitizeze, sã zicã la fel ca ãia de la Discovery, care cautã grupa sanguinã aplicãrii acesteia ºi miºcãrii culturi ºi a fondat ºcoala ºi metoda mai bunã, sigurã ºi strãlucitã învãþãturã, Decebal ªtefãnescu: Acest gen de a face ºtiri este discutat des la a lui Hristos. útia-s brancardieri. Nu. Îl laºi aºa, în Tainã. ªi atunci trebuie Montessori din România, cu ocazia Montessori în lume, aplicând-o în care te face în stare sã suporþi cu cursurile ºi seminariile noastre... sã te desprinzi de lucrul ãsta. În acelaºi timp, tineretul de astãzi, simt cã-ºi împlinirii a 140 de ani de la naºterea mod deosebit în educarea copiilor demnitate schimbãrile soartei, este Dan Puric: Da, dar ele sunt discutate, dar nu sunt ºi condamnate. revine, iar eu acolo, (la teatru, n.r.), ce am putut sã fac este, ºtii cum zicea Mariei Montessori. Au participat preºcolari ºi a celor cu deficienþe. amintirea întâmplãrilor altora” Deci, ele ar trebui eradicate. ªi la asta se zice: dar dumneata eºti taliban, Hegel: „pune conceptul la lucru”, sã pun la lucru aceastã tinereþe, aceastã prof. univ. dr. Viorel Nicolescu, de Totodatã, s-a vorbit ºi de Ilie Ceea ce putem înþelege din aceste eºti dictator Nu, e vorba de autoritatea valorii. În situaþia în care copilul nouã informaþie, pe care orice tânãr o are ca atitudine, ºi sã dezvolt un la Universitatea Bucureºti, Ioana ªulea Firu, de la a cãrei naºtere se rânduri este cã unicitatea nefericirii tãu ia canabis, nu poþi sã stai nepãsãtor. Trebuie sã iei niºte mãsuri. Adicã, câmp de manifestare. Asta este tot. În România, tragedia cea mai mare este Herseni ºi Elisabeta Negreanu - împlinesc 105 ani. El a fost unul este greu de îndurat pentru cã ne existã o normã, existã o diferenþã. În sala de operaþii nu poþi sã intri cu între potenþialul uriaº, genial al tineretului, ºi lipsa câmpului de manifestare. directorul Centrului Naþional dintre cei care au aplicat pedagogia situeazã în afara rânduielilor firii. mâinile murdare. Jurnalismul trebuie sã aibã o igienã. Cã nu þi se dã. De-aia trebuie sã migreze omul în strãinãtate. Uite, unul Montessori ºi cercetãtor principal la Montessori în România. Decebal ªtefãnescu: Este adevãrat. În facultate , la nivel teoretic, Suferinþa noastrã ne mai este una face taximetrie, altul face nu mai ºtiu ce, baby sitter, altul face nu mai ºtiu Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei. Dupã alocuþiunile invitaþilor, a repetabilã ºi, prin aceasta, una percepem clar diferenþele între un jurnalism de calitate ºi orice altceva. ce. κi gãsesc forme de supravieþuire, nu forme de manifestare. Nu forme Vorbitorii au prezentat viaþa ºi vorbit Carmen Pesantez, directorul Însã, ,,în câmpul muncii”, lucrurile încep sã stea altfel. În general, presa „istoricã”; ea ne desparte ºi ne izoleazã. de manifestare. Asta este crimã. ªi crima asta trebuie spusã, mãrturisitã. activitatea Mariei Montessori, Bibliotecii Naþionale Pedagogice Este fãrã de seamãn, privind în publicã, de stat, este apropiatã de putere, indiferent care este aceea, în Da, sunteþi criminali. Dar trebuie ºi luptat pe chestia asta. Sã vadã cã sunteþi ediþiile cãrþilor care oglindesc „I.C. Petrescu”, mulþumindu-le, urmã ºi fãrã pereche între cele ce timp ce trusturile particulare, reprezintã o presã comercialã, în care se stindarde. Domne, nu vã acceptãm! Restul, dã bunul Dumnezeu. activitatea pedagogiei Montessori totodatã, participanþilor cã au onorat stau sã vinã. Nu suntem cu nimeni urmeazã politica editorialã impusã de patron, deci, de interese. În aceste Decebal ªtefãnescu: Aceastã amorþire a conºtiinþelor poate duce la ºi activitatea Asociaþiei Montessori cu prezenþa lor aceastã manifestare. solidari într-o singurãtate a condiþii, se pare cã au rãmas puþine ºanse de a te manifesta independent. stingerea trãirii naþionale? Eu, la fel ca mulþi dintre colegii mei, caut ºansa asta. în România. Maria Montessori s-a În final, a fost vizitatã expoziþia rãtãcitului necãutat vreodatã. Dan Puric: Ei vor asta, dar n-or sã poatã. Pentru cã e lucrarea lui nãscut în 1870 ºi a murit în 1952. de carte dedicatã Mariei Dan Puric: Spunea Sfântul Apostol Pavel, care a fost un bãrbat Dumnezeu. Ei toarnã ciment ca la Cernobîl, înþelegi? Ei vor, de ani de Izgoniþi în singularitate ne simþim extraordinar: ,,Nu vã potriviþi chipului acestui veac cã este urât”. De regulã, Ea a fost prima femeie care a Montessori, cãrþile fiind din dincolo de oameni, dar uitãm cã ºi zile. De-aia, dacã îþi iubeºti þara, te eticheteazã cã eºti neofascist, eºti practicat medicina în Italia, dupã fondurile Bibliotecii Pedagogice un creºtin o ia în rãspãr. Dar nu de Gicã Contra. O ia în rãspãr, cã el aºa s-a extremist, umblã cu etichete. deasupra este un fel de a fi dincolo. absolvirea Facultãþii de Medicinã a Naþionale „I.C. Petrescu”. nãscut. Are o toaletã curatã. Mi-a zis un bãiat de la Baia Mare, am avut o Vã mulþumesc! Excepþionalul înstrãineazã, Universitãþii din Roma în anul conferinþã despre Iubire, mi-a zis, ,,Domnul Dan, vreþi sã vã spun cum m-a Decebal ªTEFÃNESCU, Maria Andreia FANEA obiºnuitul apropie. Doar fãrã ceilalþi iubit bunicul pe mine”? ,,Da, spune”! ,,Când aveam vreo 19 ani, m-am apucat 1896. Ca medic, era în permanentã poþi fi ca nimeni altul. ºi eu ca ãia din jur sã fac niºte afaceri dubioase, cã aºa era toatã lumea, asta student anul II, legãturã cu copiii ºi era interesatã Biblioteca Pedagogicã era lege. ªi s-a uitat la mine, aºa, cu niºte ochi din ãia de Moromete, ºi zice: Facultatea de Jurnalism, Comunicare ºi Relaþii Publice de dezvoltarea celor mici. Ea a Naþional㠄I.C. Petrescu” Alexandru LUCINESCU 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 6 AVEM NEVOIE DE SUCCES! CÃLÃTORIA

interioare, te face mai atent la viaþa citind aceleaºi ziare – înþelegerea EI NI-L OFERÃ. din jurul tãu, mai generos mai se uzeazã, simpatia ºi curiozitatea încrezãtor în oameni. se mediocrizeazã, spiritul critic se Nicãieri nu înveþi sã cunoºti mai osificã. Începi sã judeci lumea adânc ºi mai limpede oamenii, decât printr-un singur criteriu sau începi Vlad Regizorul într-o cãlãtorie. Cãlãtoria te invitã sã sã te dezinteresezi de ea ºi sã n-o ieºi din tine, te sileºte chiar la aceasta mai judeci deloc. Maistorovici Paul Negoescu ºi atunci fãrã îndoialã cã priveºti altfel O cãlãtorie promoveazã viaþa din jurul tãu ºi altfel înþelegi interesul intim pentru oameni ºi la Barbican Hall nominalizat, oamenii. Un cãlãtor este mai caritabil, pentru culturã, reîmprospãteazã pentru mai generos, mai înþelegãtor ºi în spiritul critic, potenþeazã atenþia adâncul lui, mai optimist decât un la viaþa din jur. ªi în cursul acestei Mircea ELIADE sedentar. bãi spirituale, dogmele cad, a doua oarã, la Oamenii care cãlãtoresc mult, Duminicã, 13 martie 2011, la 13 martie 1907, Bucureºti - prejudecãþile dispar, siguranþa de sunt feriþi de cele mai grave pãcate Barbican Hall, Londra, are loc Oscarul european 22 aprilie 1986, Chicago mai înainte – cã ºtii totul ºi ale civilizaþiei noastre: premiera mondialã a lucrãrii lui înþelegi tot, siguranþa care dogmatismul, opacitatea, Vlad Maistorovici, Halo. Scurtmetrajul Derby în regia lui O cãlãtorie este, întotdeauna, conduce lent la moarte spirituala îngustimea. Numai cãlãtorind mult Compoziþia va fi interpretatã de Paul Negoescu a fost nominalizat o invitaþie la gândire. Se gândeºte – începe sã se clatine. ªi te întorci – adicã întâlnind ºi cunoscând London Symphony Orchestra, la Premiile Academiei Europene de mult mai viu, mai intens ºi mai cu o nouã cunoaºtere, mai oameni, pe care altminteri nu i-ai fi dirijor Clemes Schuldt. Vlad Film 2011 (echivalentul european al spontan, cãlãtorind, decât în cele generalã, mai vie ºi mai realã. întâlnit sau nu te-ar fi interesat Maistorovici ºi Mercury Quartet Oscarurilor), ceremonie care va mai concentrate ceasuri de Nu trebuie sã uitam cã existã niciodat㠖 numai cãlãtorind, te poþi vor cânta, de asemenea, în aprilie, avea loc pe 3 decembrie în sala bibliotecã. Voiajul descoperã ºi o foarte preþioasã cãlãtorie: debarasa de dogmatismul acela la St Martin in the Fields. Tempodrom din Berlin. antene noi spiritului de observaþie, aceea cãtre sufletul nostru, cãtre potenþeazã interesul pentru lumea sterp, de rigurozitatea ºi siguranþa Guvernatorul Bãncii Naþionale Nãscut în 1985, Vlad Nominalizarea a venit retroactiv, ca noi înºine. Cãlãtoria pe care o exterioarã, uºureazã reculegerea ºi oarbã cu care judecai pânã atunci a României, Mugur Isãrescu, a Maistorovici a început studiul viorii Mastercourse, unde a studiat cu urmare a câºtigãrii Marelui Premiu facem în singurãtate...Lucrurile Mugur Isãrescu - animã viaþa interioara. lumea ºi oamenii. primit vineri, 4 martie, la reºedinþa la Liceul de Muzicã din Ploieºti, cu Viktor Pikeisen, Petre Munteanu, acestea se pot verifica cetind O cãlãtorie deschide fereºti Înveþi, cãlãtorind ºi înveþi mult, ambasadorului Franþei din Capitalã, profesorii Adrian Ceapã ºi Ioana Dora Schwartzberg, Zakhar Bronn, cãrþile de cãlãtorie, adevãratele decorat pretutindeni ºi în afarã ºi înlãuntru numai dacã renunþi la ideile fãcute, Croitoru, terminându-ºi studiile Donald Wailerstein ºi Krzysztof cãrþi de cãlãtorie, scrise de obicei, Henri Paul, ordinul Legiunii de la prejudecãþile ºi superstiþiile cu liceale la ªcoala Yehudi Menuhin Wegrzyn. tãu...altfel cunoºti oamenii cu ordinul Onoare în grad de ofiþer, a informat care ai plecat. În acest caz, cãlãtoria de oameni care nu sunt scriitori. din Londra, unde a luat lecþii de Violonistica lui Vlad cãlãtorind ºi altfel îi cunoºti în serviciul de presã al Ambasadei este cea mai bunã igienã mentalã, Descoperi în ele mai multã vioarã de la Natalia Boyarskaya. Maistorovici este caracterizatã prin celelalte zile. Întâlnirea oamenilor Legiunii Republicii Franceze la Bucureºti. fiind cea mai autenticã primenire a umanitate ºi mai dramaticã viaþã La Colegiul Regal de Muzicã siguranþã tehnicã, rafinament ºi peisajelor strãine te sileºte sã sufletului. Stând pe loc, având decât în cele mai ilustre romane... Legiunea de Onoare este cea din Londra a studiat vioara cu Felix interpretativ, stil. Prezenþa sa pe gândeºti proaspãt, fãrã formule ºi de Onoare acelaºi program, vãzând aceiaºi mai înaltã distincþie civilã ºi Andrievsky ºi compoziþia cu scenele europene a fost apreciatã la judecãþi stereotipe. O cãlãtorie oameni, vãzând aceleaºi locuri, Mircea ELIADE în grad de ofiþer militarã francezã, instituitã în 1802 Jonathan Cole. S-a perfecþionat la superlativ, tânãrul artist având un stimuleazã toate facultãþile de Napoleon Bonaparte ºi acordatã numeroase cursuri de mãiestrie, ca repertoriu amplu, de la Bach pânã neîntrerupt din 1804 pânã astãzi. Verbier Academy ºi Keshet Eilon la compoziþii contemporane. Mai e încã timp DRUMUL SPRE CELEBRITATE Pãstrez aproape de inimã ºi Radio România Cultural ºi Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneºti” organizeazã ediþia a II-a a concursului Drumul spre celebritate, manifestare gând, de destul de multã vreme, o menitã a conduce la descoperirea tinerilor muzicieni talentaþi de astãzi, invitând publicul sã fie martor la parcursul lor spre recunoaºtere a valorii , carte, pe care nu poþi sã o citeºti într-un proiect coordonat de Sebastian Crãciun. decât cu sufletul, o carte talisman, la Festivalul de Film de la Bristol, eveniment, cadou, simbol Un Brief Encounters în luna noiembrie simbol de iubire. ªi nu poate fi Oboi Vioarã - 2010. Festivalul de Film de la oferitã decât cu inima, gândul, Bristol, cel mai important festival sufletul. Cu gândul, inima ºi - Ana Maria Neagu Alexandru de scurtmetraje din Marea Britanie, sufletul v-o prezint, înfãºuratã cu un a înlocuit anul acesta Festivalul de În cadrul celei de-a treia etape calificat astfel în finala care va avea Mãlaimare ºnur bicolor, de Ziua femeii. Film de la Edinburgh pe lista Pe coperta ei scrie „Mai e încã a concursului Drumul spre loc la Palatul Mogoºoaia pe 7 mai festivalurilor eligibile pentru a celebritate, ediþia a II a, concursul 2011. Ea are 20 de ani, s-a nãscut timp”. Autorul volumului de versuri Etapa dedicatã viorii a fost nominaliza scurtmetraje la Premiile este Victor Constantin Ciocan. dedicat instrumentelor oboi ºi fagot la Bacãu, iar în prezent este studentã câºtigatã de Alexandru Mãlaimare. Academiei Europene de Film. a fost câºtigat de oboista Ana Maria a Universitãþii Naþionale de Muzicã Redactor de carte, Constanþa El a obþinut 37 din cele 126 de Filmul a fost realizat 100% Ciocan. Grafica, excepþionalã, este Neagu. Ea a obþinut 32 din cele 84 din Bucureºti – clasa Florin Ionoaia. puncte oferite în egalã mãsurã de independent, fãrã susþinerea de puncte oferite în egalã mãsurã Pânã acum a obþinut 18 premii la semnatã de fiica celor doi, Ioana publicul alcãtuit din elevi ai ªcolii Centrului Naþional al Ciocan. Editura „Om bogat, om de publicul alcãtuit din elevi ai concursuri regionale ºi naþionale. nr.197 din Bucureºti ºi de juriul de Cinematografiei, din fonduri proprii ºcolilor generale numerele 128 ºi 45 Invitat special a fost oboistul Viorel sãrac”. O familie bogatã. Cãci doar specialitate. Alexandru Mãlaimare obþinute din vânzarea unui bogatã poate fi o familie pentru care din Bucureºti ºi de juriul de Muºat – artist instrumentist al s-a calificat astfel în finala care va autoturism, premii câºtigate la alte specialitate. Ana Maria Neagu s-a Orchestrei Naþionale Radio. sentimentul de definiþie este iubirea, avea loc la Palatul Mogoºoaia pe 7 festivaluri ºi implicarea unei echipe iubire în toate dimensiunile ei. entuziaste. Filmul a avut premiera Dincolo de subiectivismul mondialã la cea de-a 60-a ediþie a cititorului, care sunt, „Mai e încã Festivalului de Film de la Berlin ºi timp” este o carte ce respirã Contrabas a mai fost selectat în peste 40 de tandreþe, nostalgie, optimism, festivaluri dintre care menþionãm pe tragism, profunzime, superfi- - Rãzvan Popescu cele mai importante: Karlovy Vary cialitate, supãrãri, iertãri Versul - festival de clas㠓A”, Londra - cel strigã, ºopteºte, se tânguie, impune, Etapa dedicatã contrabasului a Mogoºoaia pe 7 mai 2011. El are mai important festival de film din cu mãsura cuvenitã comunicãrii. fost câºtigatã de Rãzvan Popescu. 23 de ani, iar în prezent urmeazã Marea Britanie, Sarajevo, Pare trist poetul, dar e doar realist. El a obþinut 38 din cele 114 de cursurile de master ale Universitãþii Vancouver, Vila do Conde, Namur, Cãci care iubire e doar veselã? „ timp ), pentru ca / Sã ne iubim dimineþile/ ºi / nopþile / ºi vremea / puncte oferite în egalã mãsurã de Naþionale de Muzicã Bucureºti. Din Sao Paulo, Rio de Janeiro, Lumea s-a nãscut/ prin tine, prin etern potopitor, / sã ne iubim cuvintelor, / proaspete anotimpuri, / publicul alcãtuit din elevi ai anul 2008 este membru al Hamburg, Roma etc. tine / ca o floare dintr-un roºu ram. nãscuþi cu-aceleaºi haruri, / sã ne ce strãbat spaþiile / din gurã în gurã, Colegiului Tehnic Media din Orchestrei Naþionale de Tineret a Premiile Academiei Europene / Lumea e tânãrã/ prin tine, prin iubim în închisori de dor, / sã ne / din ochi în ochi, / din sânge / în Bucureºti ºi de juriul de specialitate. României – ªef partidã, iar din 2010 de Film sunt decernate anual tine/ca un copil plângând. / Lumea iubim fãcuþi sã fim doar daruri; / sânge, / din trup / în trup, / dintr-un Rãzvan Popescu s-a calificat astfel membru al Orchestrei Jeunesse începând din 1988 de Academia vrea sã afle / prin tine, prin tine / sã ne iubim adânc ºi abisal, / sã ne cais / într-altul, / ca o lacrimã / cu în finala care va avea loc la Palatul Musicale – de asemenea ªef partidã. Europeanã de Film producþiilor obârºia ºi sfârºitul,/ pe Dumnezeu iubim în preasfinþirea humii, / sã ne promisiuni / strecurate / pe sub cinematografului european. ºi zeii dindãrãtul Lui. / Lumea are iubim nocturn ºi matinal, / sã ne pleoape / în auz, / ca o brazdã / Academia numãrã peste 2300 de iubirile ei / prin tine, prin tine/ iubim pân-la sfârºitul lumii; / incert nãscutã sub holdele mileniilor / în membri specialiºti în pietre ei în galop, / chipurile ei ºi ireal sã ne iubim, / aleºi de alt care trec, / cu braþele deschise / cãtre cinematografie, iar preºedintele alcãtuind un singur chip. / Lumea destin, de altã lume, / sã ne iubim zenit, / în foºnet de izvoare / ºi / Academiei este regizorul german învaþã-ndoiala/ prin tine, prin tine,/ definitiv, sã fim / crucificaþi purtând murmur de pãdure, / trecute în doine Flaut Wim Wenders. ameþeala sângelui,/ bãtrâneþea acelaºi nume, / sã ne iubim, iubind, / în care viscolesc sevele, / din care Negoescu a mai fost nominalizat verbului. / Lumea învaþã sã moarã/ sã ne iubim (Sã ne iubim ) renasc ºi se duc / în zâmbetele - Elena Dinuþa Costache în 2009 la premiile EFA cu prin tine, prin tine. / Lumea s-a Criticii de specialitate, cronicarii nenãscuþilor / izbânzile / iubirilor scurtmetrajul „Renovare” ºi, tot la stins, / prin tine, prin tine (Prin de meserie, cu cerbicie, vor cãuta sã târzii. (Cuvintele, potir de aur). Etapa dedicatã flautului a fost câºtigatã aceeaºi categorie, au mai fost tine, prin tine ), îns㠄Mai e încã identifice asemãnãri, influenþe de Îmi veþi da dreptate sau nu, dar de Elena Dinuþa Costache. Ea a obþinut 36 nominalizaþi, în anul 2004, Cristi timp / sã-nveþi drumul spre mine. / idei, ritm, filosofii Nimic nou sub vã invit sã cãutaþi cartea ºi sã o citiþi. din cele 96 de puncte oferite în egalã mãsurã Puiu, cu scurtmetrajul „Un cartuº de Scoate-þi aureola obiºnuinþei / ºi soare. Cuvintele, în îngemãnarea lor Cred cã vã va fi desfãtare. Mai e de publicul alcãtuit din elevi ai Colegiului kent ºi un pachet de cafea”, ºi Cristian armonioasã, exprimã, atunci când încã timp. mai 2011. El are 21 de ani, s-a pune-þi pe frunte luminã! / Auzi Naþional “Elena Cuza” ºi ai ªcolii Generale Nemescu, cu filmul „Poveste la zãpezile cum bat / La tâmpla zilelor sunt mânuite cu talent, sentimente, Nr.178 din Bucureºti ºi de juriul de nãscut la Bucureºti ºi este student scarã C”. stãri Cuvintele / potir de aur / din Mioara al Universitãþii Naþionale de Muzicã senine? / Mai e încã timp / sã-nveþi specialitate. Elena Dinuþa Costache s-a drumul spre mine. ( Mai e încã care/ beau roua / în care / îmi spãl / VERGU-IORDACHE calificat astfel în finala care va avea loc la din Bucureºti. A câºtigat numeroase Palatul Mogoºoaia pe 7 mai 2011. Ea are 15 premii, a fost finalist al selecþiei Contraste ani, este elevã a Colegiului de Art㠄Ciprian naþionale a concursului Eurovision Porumbescu” din Suceava, unde este Young Musician, a susþinut îndrumatã de profesoara Mihaela Sãveanu, recitaluri ºi concerte în þarã, dar ºi Actorii Dana Cavaleru ºi iar pânã în prezent a obþinut 23 de premii la la Praga ºi Viena. A fost solist al Richard Bovnoczki susþin concursuri judeþene ºi naþionale. Filarmonicii din Botoºani. spectacolul de pantomimã Contraste, în cadrul Festivalului Francofoniei, ediþia 2011, în Expoziþie de fotografie douã reprezentaþii: 18 martie Lucian Bute îºi apãrã, la Centro Cultural e de Congressos Lisabona în viziunea ºi 19 martie 2011 - Amfiteatrul pentru a ºaptea oarã, titlul Institutului Francez din Lisabona. unor artiºti fotografi de campion mondial al IBF Dana Cavaleru ºi Richard Bovnoczki au absolvit Academia de de la ªcoala de Poeticã Fotograficã Pugilistul roman Lucian Teatru ºi Film din Bucureºti în 1999. Bute îºi va apãra, pentru a În ultimii 10 ani au lucrat cu „Francisc Mraz” la Lisabona ºaptea oarã, titlul de campion Dan Puric (actor ºi regizor) creând mondial al IBF, la categoria poveºti ºi gag-uri într-un limbaj ªcoala de Poeticã Fotograficã mijlocie, în faþa campionului comportamental care se bazeazã pe „Francisc Mraz”, fondatã în urmã european Brian Magee, în 19 observarea ºi imitarea cu trei ani, funcþioneazã în martie, la Bell Centre din comportamentului uman ºi a Bucureºti, sub egida Fundaþiei Montreal, conform Interbox. rutinelor noastre cotidiene. Culturale SOCIETATEA de Campion european, În aceastã perioadã au jucat în CONCERTE BISTRIÞA avându-i Magee, în vârstã de 35 de ani, mai multe spectacole regizate de Dan drept coordonatori pe Francisc are 34 de victorii în carierã, Puric: „Costumele” (1998), „Made in Mraz, cineast, director artistic la TV dintre care 24 prin KO, ºi trei University Management System Trinitas ºi Gheorghe Ilinca, conf. înfrângeri. Nord-irlandezul, univ. dr. la Universitatea din care este pe locul 1 în Bucureºti. Susþine o bogatã la Universitatea Spiru Haret Cu ocazia Festivalului Franco- clasamentul WBA, locul 2 în activitate, organizând anual 3-4 foniei, ediþia 2011, ICR Lisabona WBC ºi locul 8 în IBF, este expoziþii, în spaþii publice, neînvins în ultimele ºase Universitatea Spiru Haret a ales soluþia University moderne, care îl poziþioneazã într-un proces organizeazã douã expoziþii de artã Management System(UMS), implementatã de The Red educaþional mult mai interactiv, mult mai dinamic. De fotograficã, reunind lucrãri ale absolvenþii sãi numãrându-se meciuri. printre participanþii constanþi la Lucian Bute este neînvins Point. A avut loc întâlnirea de debut, la sediul universitãþii, exemplu, pe cele douã canale de televiziune ale membrilor ªcolii de Poeticã Universitãþii Spiru Haret sunt realizate dezbateri cu Taberele Internaþionale de în 27 de meciuri, dintre acestea, între echipele de specialiºti din partea The Red Point ºi Fotografic㠄Francisc Mraz” din din partea Universitãþii Spiru Haret, în cadrul cãreia s-a profesori ºi studenþi despre temele de studiu din cadrul Fotografie „ªcoala de la Bistriþa”. 22 de victorii au fost obþinute Bucureºti, rezultate în urma unui pus accentul pe aspecte esenþiale pentru derularea planurilor de învãþãmânt. Aceastã abordare se pliazã Începând cu 2010, a fost prin KO. Românul a câºtigat stagiu efectuat la Lisabona, în luna proiectului la cele mai înalte standarde de eficienþã, pe viziunea The Red Point, care susþine importanþa inauguratã seria de tabere titlul în octombrie 2007, mai a anului trecut. aspecte ce þin de metodologia de implementare ºi roluri inovaþiei ºi a comunicãrii în mediul educaþional, a Prima expoziþie a fost fotografice din afara þãrii, prin învingându-l prin KO, în runda a 11-a, pe columbianul cheie, asumate de ambele echipe în proiect. interacþiunii complexe la diferite niveluri de inauguratã în data de 3 martie 2011, expoziþia de la Lisabona, urmând ca Alejandro Berrio. Pânã acum, Romania” (2001), „Hic sunt Leones” Prin soluþia University Management System comunicare. Proiectul de implementare orele 18:00, la Facultatea de Litere anul acesta sã plece la Sarajevo. Bute ºi-a apãrat cu succes (2003) etc. ºi au participat la (UMS), se asigurã un management academic a UMS la Universitatea Spiru Haret are o duratã de a Universitãþii Lisabona, rãmânând Lucrãrile ce urmeazã a fi expuse titlul de ºase ori: în februarie numeroase festivaluri din lumea performant prin automatizarea ºi optimizarea implementare de nouã luni, pânã în noiembrie 2011, deschisã pânã pe 17 martie 2011. poartã semnãtura artiºtilor fotografi: 2008, în fata americanului întreaga: Croaþia, Germania, Elveþia, principalelor arii ce þin de admitere, gestiunea în care se vor aborda procesele legate de admitere, Cea de-a doua expoziþie va fi Andrei Conþiu, Iulia Dumitru, Rãzvan Franþa, Polonia, China, Bosnia, studenþilor, examene, gestiunea taxelor, sesiuni, licenþã, ºcolaritate ºi financiar. Elementul de Bumbeº, Silviu Pavel, Carmen Ioniþã, William Joppy (KO), în inauguratã în data de 10 martie octombrie 2008, în faþa mexicanului Librado Andrade (la puncte), în Ungaria, Cehia etc. examene de absolvire. noutate va fi integrarea cu sistemul de elearning 2011, orele 18:30, la Institutul Lucian Bibo, Francisc Mraz, Gyuri Contraste este primul lor Oana Rusu, Business Line Manager, The Red Blackboard. Ilinca, Cornel Brad, Andreea Vintze, martie 2009, în fata columbianului Fulgencio Zuniga (KO tehnic), în Camões din Lisabona ºi va rãmâne noiembrie 2009, în faþa mexicanului Librado Andrade (KO), în aprilie proiect independent, momentul în Point: „Universitatea Spiru Haret este una dintre cele Acest proiect continuã seria de proiecte inovative Mirela Momanu, Raul Tanislav, Cristina deschisã publicului pânã pe 21 2010, în faþa columbianului Edison Miranda (KO), ºi, în octombrie 2010, care au început sã spunã propriile mai mari din þarã, cu o strategie diferitã de ºcoala pe piaþa educaþionalã din România, pe care compania Irian, Radu Angheloiu, Tudor Stãnicã. martie, anul curent. în faþa americanului Jesse Brinkley (KO tehnic). lor poveºti. tradiþionalã, în care studentul beneficiazã de servicii The Red Point deþine o cotã de 30%..” 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 7 Programele Televiziunii România de Mâine ºi RRM Student FM

00:00 Teleamfiteatrul Universitãþii 22:30 Lauri pentru liceeni. 14:30 Adevãratele stele. TVRM Educaþional Spiru Haret* Emisiune de Cristina Matei Emisiune de Sorin Lupaºcu RADIO ROMÂNIA DE MÂINE – STUDENT FM 04:00 La hanul morãriþei (r) 22:30 Film documentar – Absolut minunat 15:58 Promo 05:00 Cãlãtori în timp (r) 23:00 Consum cultura. 16:00 Magazin de weekend. LUNI – VINERI SÂMBÃTà – DUMINICà Emisiune de George Stanca Emisiune de Marius Voicu LUNI – 7 martie 2011 MIERCURI – 9 martie 2011 00:00 Teleamfiteatrul Universitãþii 16:30 Cinepanorama. 07.00-10.00 06.00-09.30 Spiru Haret* Emisiune de Eugen Atanasiu BUNà DIMINEAÞA USH! MUZICà 06:00 Promo USH 04:00 Nocturna (r) 17:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi Realizator: Tiberiu Ursan 06:00 Promo USH 09.30-10.00 06:05 Cronica scepticului (r) 05:30 Deschide cartea! (r) 18:30 Contrapunct. Emisiune de George 06:10 Ani de liceu (r) 10.00-13.00 MINI RADIO SHOW 06:30 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi (r) Marinescu ºi Simona ªerban 06:40 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) TACHE ªI FACE Realizator: Irina Haideþ 08:00 Stele de mâine. 07:00 Contrapunct (r) VINERI – 11 martie 2011 19:30 Am venit cu drag la voi. Realizator: Robert Tache Emisiune de Dumitru Lupu 08:00 Stele de mâine. Emisiune de Georgel Nucã 10.00-12.00 13.00-16.00 08:30 Parodi Press. Emisiune de Dumitru Lupu 06:00 Promo USH 21:30 Viaþa ca un spectacol. MATINAL DE WEEK-END Emisiune de Nicolae Iliescu Emisiune de Viorel Popescu CUTIA PANDOREI 08:30 Virtuþi ºi vicii. 06:10 Lauri pentru liceeni (r) Realizator: Alina Toma 09:00 Nimic fãrã lege. Emisiune de Alexandru Lucinescu 06:30 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) 22:30 CONCERT PENTRU EUROPA – Realizator: Kristine Emisiune de Florin Fãiniºi 09:00 Românul, cetãþean european. 07:00 Contrapunct (r) Ediþia 2006 (ORF / Austria) Marþi 13.00-14.00 – INVITATUL DE 12.00-13.00 09:30 Teleamfiteatrul Universitãþii Emisiune de Cristina Pãiuºan-Nuicã 08:00 Stele de mâine. 00:00 Cafe concert. LA ORA 13 Sâmbãt㠖 MUZICà Spiru Haret* 09:30 Teleamfiteatrul Universitãþii Emisiune de Dumitru Lupu Emisiune de Sorin Petre Realizator: Sorin Lupaºcu Duminic㠖 OMUL DIN SPATELE 13:00 Agricultura ºi alimentaþia (r) 00:30 Adevãratele stele (r) Spiru Haret* 08:30 Scena ca istorie. 16.00-19.00 PERSONALITÃÞII 14:00 TVRM-edicina. Prof. univ. dr. Constantin 02:00 Viaþa ca un spectacol (r) 13:00 Muzart. Emisiune de Violeta Screciu FRESH NEWS Realizator: Maria Ilie Dumitrache la dispoziþia dvs. 03:00 Academica ªtiinþã (r) Emisiune de Dumitru Nicolae 09:30 Teleamfiteatrul Universitãþii Realizatori: Otilia Zamfir 14:58 Promo USH 14:00 TVRM-edicina. Prof. univ. dr. Spiru Haret* 04:00 Am venit cu drag la voi (r) 13.00-17.00 15:00 Teleamfiteatrul Universitãþii Alexandru Oproiu la dispoziþia dvs. 13:00 Femeia – adevãr ºi poveste. 19.00-22.00 SIESTA DE WEEK-END. Spiru Haret* 15:00 Teleamfiteatrul Universitãþii Emisiune de Ana Maria Ghiur DUMINICà – 13 martie 2011 DESTRESEARA Realizator: Alina Toma 18:30 Stagiunea muzicalã TVRM. Spiru Haret* 13:30 Film documentar - Cinemania Realizator: Maria Ilie Emisiune de Stela Cristea 17.00-18.00 18:30 Mama, tata, ziarele ºi eu. 14:00 Din sãlile de concert. 06:00 Promo USH 22.00-23.00 19:00 Comorile oraºului. Emisiune de Viorel Popescu Emisiune de Mihai Darie 06:10 Cinepanorama (r) Sâmbãt㠖 MUZICà Emisiune de Cezar Lungu Luni-Joi MUZICà Duminic㠖 PRINTRE RÂNDURI 19:00 Lumea vãzutã de aproape. 14:30 Cronica ST. 06:30 Panteon (r) Vineri 00.00-06.00 – NIGHT FEVER 19:30 Stele de mâine. Emisiune de Neagu Udroiu Emisiune de Cristian Român 07:00 Deutsche Welle. Realizator: Otilia Zamfir Emisiune de Dumitru Lupu 20:00 Noi consumatorii. 15:00 Teleamfiteatrul Universitãþii Emisiune de Oana Popescu 23.00-24.00 18.00-20.00 20:00 Apel telefonic. Emisiune de Mihail Dumitru Sandu Spiru Haret* 07:30 Deschide cartea! Luni-Joi CAFE NOCTURN Sâmbãt㠖 80 REMEMBER Emisiune de George Nicolau 20:30 Circulaþi, vã rog! 18:30 Mama, tata, ziarele ºi eu. Emisiune de Alexandru Mironov Realizator: Luminiþa Bondrea 21:00 Academica – ªtiinþã. Emisiune de George Nicolau Emisiune de Viorel Popescu 08:00 Ecumenica. Luni 00.00-01.00 PRINTRE RÂNDURI (r) Realizator: Robert Tache Emisiune de Alexandru Mironov 21:00 Academica – Economia pentru cine? 19:00 Panteon. Emisiune de Sorin Bejan Realizatori: Otilia Zamfir Duminic㠖 TOP 30 22:00 Haretiºtii. Emisiune de Ilie ªerbãnescu Emisiune de Neagu Udroiu 09:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte. 02.00-07.00 – NIGHT FEVER Realizatori: Alex Crãciun ºi Alina Toma Emisiune de Mugur Popovici 22:00 Lumea sporturilor. 19:30 Recital muzical. Emisiune de Valeriu Marinescu Marþi 00.00-02.00 – TOP 30 (r) 20.00-23.00 22:30 Film documentar – Tehnologia azi Emisiune de Cristina Matei Emisiune de Dumitru Cucu 09:30 Basmele copilãriei. Realizatori: Alex Crãciun ºi Alina Toma MUZICà 23:00 Contrapunct. Emisiune de George 22:30 Film documentar - Filme, filme, filme 20:00 Apel telefonic. Emisiune de Carmen Fulger 02.00-07.00 – NIGHT FEVER Marinescu Simona ªerban 23:00 Contrapunct. Emisiune de George Emisiune de George Nicolau 10:30 Idei în dialog. Miercuri 00.00-02.00 – 80 REMEMBER (r) 23.00-00.00 00:00 Teleamfiteatrul Universitãþii Marinescu ºi Simona ªerban 21:00 Casã dulce româneascã. Emisiune de Corneliu Toader Realizator: Robert Tache CAFE NOCTURN Spiru Haret* (r) 00:15 Teleamfiteatrul Universitãþii Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 12:00 Starea de duminica. 02.00-07.00 – NIGHT FEVER Realizator: Luminiþa Bondrea 04:00 Apel telefonic (r) Spiru Haret* (r) 22:00 Performeri în arenã. Emisiune de Sorin Bejan Joi 00.00-01.00 – Metalmorfoza 05:00 Invitatul de la ora 13 (r) 04:00 Istoria cu învãþãturã (r) Emisiune de Mugur Popovici 12:30 Scena ca istorie. Realizator: Marru 00.00-07.00 05:00 Academica ªtiinþã (r) 22:30 Cinefilia. Emisiune de Violeta Screciu 01.00-07.00 – NIGHT FEVER NIGHT FEVER MARÞI – 8 martie 2011 Emisiune de Daniel Paraschiv 13:30 Mioriþa – antologie de folclor JOI – 10 martie 2011 00:00 Teleamfiteatrul Universitãþii tradiþional. Emisiune de Ioan Filip 06:00 Promo USH Spiru Haret* (r) 14:00 ªlagãr fix. La Muzeul Naþional Cotroceni, expoziþia 06:05 Haretiºtii (r) 06:00 Promo USH 04:00 Apel telefonic (r) Realizator Sorin Lupaºcu 06:30 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) 06:10 Lumea sporturilor (r) 05:00 Panteon (r) 15:00 Teatrul în fotoliul de acasã. 07:00 Grãdina cu statui (r) 06:40 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) 05:30 Atelier TV studenþesc (r) Emisiune de Viorel Popescu 08.00 Stele de mâine – ediþie specialã. 07:00 Lumea vãzutã de aproape (r) 16:00 În cãutarea folk-ului pierdut. Elena Cuza, Emisiune de Dumitru Lupu 08:00 Stele de mâine. SÂMBÃTà – 12 martie 2011 Emisiune de Maria Gheorghiu 09:00 Gândeºti, deci exiºti. Emisiune de Dumitru Lupu 17:00 Scrisori de acreditare. prima doamnã Emisiune de Victoriþa Duþu 08:30 Academica – ªtiinþã. 06:00 Promo USH Emisiune de Mihaela Mihailide 09:30 Teleamfiteatrul Universitãþii 17:30 Dor de-acasã. Emisiune de divertisment Emisiune de Alexandru Mironov 06:10 Performeri în arenã (r) Spiru Haret* Realizator Puiu Stoicescu 09:30 Teleamfiteatrul Universitãþii 06:30 Casã dulce româneascã (r) a României 13:00 Invitatul de la ora 13. 19:30 Grãdina cu statui. Spiru Haret* 07:30 Noi consumatorii (r) Emisiune de Sorin Lupaºcu Emisiune de Neagu Udroiu Elena Doamna” de la Cotroceni, pentru fetele 13:00 La hanul morãriþei. 08:00 Stele de mâine. 14:00 Din sãlile de concert. 20:30 Galele TVRM organizate de Societate orfane, lucru ilustrat în expoziþie prin expunerea Emisiune de Paulina Irimia Emisiune de Dumitru Lupu Emisiune de Mihai Darie Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie medaliei „Azilul Elena Doamna, 1862" din bronz 08:30 Teleamfiteatrul Universitãþii patinat ºi aurit, medalia jubiliar㠄50 de ani de 14:30 Un rãspuns pentru fiecare. 14:00 TVRM-edicina. Prof. univ. dr. Andrei ªtiinþã ºi Culturã Firicã la dispoziþia dvs Spiru Haret* existenþã a Azilului Elena Doamna, md. 1912" Emisiune de Simona ªerban Emisiune de Georgel Nucã din bronz, iconiþe brodate de elevele Azilului etc. 15:00 Teleamfiteatrul Universitãþii 10:30 Biblioteca virtualã. 15:00 Teleamfiteatrul Universitãþii Emisiune de Ionel Benea 22:00 Film artistic: Expoziþia va fi completatã cu scrisori, Spiru Haret* Spiru Haret* 11:00 Academia copiilor. Undeva cuiva îi pasã (China) fotografii, litografii, stampe, albume de 18:30 Mama, tata, ziarele ºi eu. fotografii, precum cel dedicat de Carol Pop de 18:30 Mama, tata, ziarele ºi eu. Emisiune de Irina Haideþ 00:00 Teatrul în fotoliul de acasã (r) Emisiune de Viorel Popescu Szathmary doamnei Elena Cuza, cãrþi etc. Emisiune de Viorel Popescu 12:00 Întâlnire cu folclorul. 01:00 Dor de-acasã (r) 19:00 Agricultura ºi alimentaþia. În anul 2011, Muzeul Naþional Cotroceni Recompunerea atmosferei fascinante a 19:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi Emisiune de Theodora Popescu 03:00 Galele TVRM (r) secolului al XIX-lea la palatul Cotroceni, unde Emisiune de Constantin Predilã sãrbãtoreºte împlinirea a 20 de ani de existenþã 20:30 Nocturna. 12:30 Cronica scepticului. 05:00 Scena ca istorie (r) în spaþiul cultural al Capitalei. În acest context, nu pentru mult timp a locuit doamna Elena Cuza, Emisiune de Mugur Popovici 20:00 Întâlnire cu folclorul. Emisiune de Cristian Român instituþia ºi-a propus organizarea unor evenimente va fi realizatã prin amenajarea unui nou spaþiu 22:00 Ani de liceu. Emisiune de Theodora Popescu 12:57 Promo culturale de importanþã naþionalã ºi internaþionalã, de expunere, aflat, aºa cum o confirmã descrierile ºi documentele vremii, în apropierea Emisiune de Mugur Popovici 20:30 Atelier tv studenþesc. 13:00 En garde! *În emisiunea Teleamfiteatrul Universitãþii care sã ilustreze istoricul ansamblului de la 22:30 Film documentar - Tehnologia azi Emisiune de Ciprian Vasilescu Cotroceni, viaþa ºi activitatea unor personalitãþi fostului apartament al acesteia. Emisiune de Carmen Fulger Spiru Haret sunt prezentate Consultaþii Pentru organizarea expoziþiei Elena Cuza, 21:00 Academica - Cãrþi în instanþã. al cãror nume este strâns legat de acest loc, 23:15 Cãlãtori în timp. 14:00 Un actor în culise. pentru sesiunea de examene. Emisiunea este prezentarea operelor unor artiºti de renume ai artei prima doamnã a României, Muzeul Naþional Emisiune de Violeta Screciu Emisiune de Florin Rotaru Emisiune de Viorel Popescu realizatã în cadrul Departamentului Învãþãmânt. româneºti, concerte ºi dezbateri pe teme Cotroceni a colaborat cu prestigioase instituþii definitorii ale muzeologiei contemporane. muzeale ºi biblioteci din Bucureºti ºi din þarã: Vernisajul expoziþiei Elena Cuza, prima Muzeul Naþional de Istorie a României, Muzeul doamnã a României, ce are loc pe 8 martie, Municipiului Bucureºti, Muzeul „Theodor 22.00 Generaþia în teniºi – arhivã 20.30 Virtuþi ºi vicii 11.00 Lumea vãzutã de aproape deschide seria de evenimente. Aman”, Muzeul Militar Naþional „Regele TVRM Cultural 23.00 Teatrul în fotoliul de acasã 21.00 Teatrul în fotoliul de acasã 12.00 ªtiinþã ºi spiritualitate (r) Dupã cum informeazã organizatorii, în cadrul Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, 00.00 Nimic fãrã lege (r) 22.00 Profil spiritual – arhivã 13.00 Invitatul de la ora 13 (r) expoziþiei, publicul va putea admira obiecte personale Complexul Muzeal Naþional „Moldova” - 00.30 ªtiinþã ºi spiritualitate (r) care au aparþinut primei doamne a României: brãþara Muzeul Unirii, Iaºi, Muzeul de Istorie Galaþi, 23.00 TVRM-edicina (r) 14.00 Scrisori de acreditare de aur ºi sigiliul cu iniþialele H.C., mantia, copia unei Muzeul de Istorie ºi Arheologie Piatra Neamþ, 01.30 Academia copiilor (r) 00.00 Galele TVRM (r) 14.30 În cãutarea folk-ului pierdut rochii purtatã de doamna Elena Cuza dupã moartea Muzeul Literaturii Române Iaºi, colecþia 02.30 Invitatul de la ora 13 (r) 01.30 Cronica scepticului (r) 15.30 Gândeºti, deci exiºti domnitorului Al. I. Cuza, casete de înfrumuseþare ºi particularã a doamnei dr. Mariana Pãvãloiu. 03.30 Nocturna (r) 02.00 Adevãratele stele (r) 16.00 Adevãratele stele lucru de mânã, trusa de scris, trusa de voiaj, evantai Vernisajul expoziþiei are loc marþi, de la ora LUNI – 7 martie 2011 05.00 Teatrul în fotoliul de acasã (r) 03.30 Grãdina cu statui (r) din baga cu monograma E.C. ºi coroana domneascã 18.00, ºi va fi urmat de un concert dedicat zilei 17.30 Virtuþi ºi vicii (r) lucrate în pietre preþioase, batiste, ºaluri, portretul de 8 Martie - Ziua Internaþional a Femeii, susþinut 04.30 Virtuþi ºi vicii (r) 06.00 Stele de mâine (r) 18.00 Viaþa ca un spectacol doamnei Elena Cuza, pictat de Theodor Aman în de soprana Patricia Seymour ºi Adina Cocargeanu MIERCURI – 9 martie 2011 05.00 TVRM-edicina (r) 06.30 Cronica scepticului (r) 19.00 Aplauze pentru haretiºti 1863, pentru a fi donat „Azilului Elena Doamna”, la pian. În program figureazã lucrãri semnate Jules Massenet, Franz Lehár, Emmerich Kálmán. 07.00 Academia copiilor (r) 19.30 ªlagãr fix portretul domnitorului Al. I. Cuza în 1864 etc. 06.00 Stele de mâine (r) VINERI – 11 martie 2011 Vor mai fi expuse servicii de masã din Expoziþia, care beneficiazã ºi de un catalog, 08.00 Mapamond cultural 06.30 Triumful unei idei (r) 20.00 Generalul cinema porþelan, care au aparþinut familiei Cuza (cu va fi deschisã publicului în perioada 8 martie - 08.30 Stele de mâine 07.00 Femeia, adevãr ºi poveste (r) 06.00 Stele de mâine (r) 20.30 Cronica scepticului monogramele A.I.C. ºi H.C., stema Principatelor 31 mai 2011, ºi va putea fi vizitatã de marþi pânã 09.00 Panteon (r) 07.30 ªlagãr fix 06.30 Noi, consumatorii (r) 21.00 Galele TVRM Unite ºi deviza „Toþi în unu”), farfurii, fructiere, duminicã între orele 9.30 - 17.30. pahare din cristal de Baccarat, tãvi argintate cu De asemenea, la Muzeul Naþional Cotroceni 09.30 Am venit cu drag la voi (r) 08.00 Mapamond cultural 07.00 Un rãspuns pentru fiecare (r) 22.30 Lumea vãzutã de aproape (r) 11.30 Echipele „Gusti” (r) 08.30 Stele de mâine 23.30 Femeia, adevãr ºi poveste (r) monogramã, furculiþe, linguri, cuþite cu stema se aflã în pregãtire ºi vor fi deschise, tot în cursul 07.30 Un actor ºi rolurile sale – arhivã Principatelor Unite, bombonierã din cristal de lunii martie, încã douã expoziþii, dupã cum 12.30 ªlagãr fix 09.00 Parodi press (r) 08.00 Mapamond cultural 00.00 Cronica scepticului (r) Boemia cu devizele „Toþi în unu” ºi „Cu puteri urmeazã: „Theodor Aman - pictor ºi gravor”, ce 13.00 Ecumenica (r) 09.30 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) 08.30 Stele de mâine 00.30 Invitatul de la ora 13 (r) unite”, serviciu pentru ceai ºi cafea din argint, va fi vernisatã pe 24 martie, ºi „Univers cromatic 14.00 TVRM-edicina – direct 10.00 Nocturna (r) 09.00 Aplauze pentru haretiºti (r) 01.30 Academia copiilor (r) feþe de masã, ºervete ºi ºtergare cu monograma - Iosif Iser”, ce va fi deschisã pe 31 martie. domnitorului ºi a doamnei Elena Cuza etc. Cele douã expoziþii sunt prilejuite ºi de 15.00 Dor de acasã (r) 11.30 Am venit cu drag la voi 09.30 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) 02.30 Scrisori de acreditare (r) 17.00 Teatrul în fotoliul de acasã 13.30 Deutsche Welle (r) Doamna Elena Cuza a desfãºurat o amplã împlinirea a 180 de ani, respectiv, 130 de ani, de la 10.00 En garde! (r) 03.00 Gândeºti, deci exiºti (r) operã de binefacere, a fondat, în 1862, „Azilul naºterea celor doi mari clasici ai picturii româneºti. 18.00 Un rãspuns pentru fiecare 14.00 TVRM-edicina – direct 11.00 Atelier TV studenþesc 03.30 Viaþa ca un spectacol (r) 18.30 Recital muzical (r) 15.00 Generaþia în teniºi – arhivã 11.30 Cronica ST (r) 04.30 Galele TVRM (r) 19.00 Aplauze pentru haretiºti 16.00 Arhiva TVRM (r) 12.00 Teatrul în fotoliul de acasã (r) Stimaþi cititori, 19.30 La sfat cu medicul 17.00 Cãrþi în instanþã (r) 13.00 Comorile oraºului (r) DUMINICà – 13 martie 2011 Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Opinia naþionalã. De 20.00 În cãutarea folk-ului pierdut (r) 18.00 Viaþa ca un spectacol (r) 13.30 Deutsche Welle (r) 21.00 Cãrþi în instanþã 19.00 La Hanul Morãriþei (r) aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, informaþii, idei de larg 14.00 Lumea vãzutã de aproape (r) 06.00 Stele de mâine (r) 22.00 Profil spiritual – arhivã 20.00 Mama, tata, ziarele ºi eu 15.00 Profil spirirtual – arhivã 06.30 Aplauze pentru haretiºti (r) interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile viitoare. 23.00 TVRM-edicina (r) 20.30 Noi, consumatorii 16.00 Echipele „Gusti” (r) 07.00 Gândeºti, deci exiºti! (r) Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. 00.00 Echipele „Gusti” (r) 21.00 Echipele „Gusti” 17.00 Muz-art (r) 07.30 Stagiunea muzicalã TVRM (r) 01.00 Am venit cu drag la voi (r) 22.00 Istoria cu învãþãtur㠖 arhivã 18.00 Cinefilia (r) 08.00 Cronica ST 03.00 Ecumenica (r) 23.00 TVRM-edicina (r) Dragi studenþi! 18.30 Scrisori de acreditare (r) 08.30 Stele de mâine 04.00 Cãrþi în instanþã (r) 00.00 Femeia, adevãr ºi poveste (r) Aveþi întrebãri la care doriþi sã primiþi lãmuriri de la cadrele didactice? 09.00 Deutsche Welle 05.00 TVRM-edicina (r) 00.30 Deutsche Welle (r) 19.00 Consum cultura (r) 09.30 Noi, consumatorii (r) Vã rugãm sã le transmiteþi Opiniei naþionale! Tot aici veþi gãsi ºi rãspunsurile. 01.00 Cãrþi în instanþã (r) 20.00 Mama, tata, ziarele ºi eu 10.00 Ecumenica Transmiteþi corespondenþa dumneavoastrã la adresele: MARÞI – 8 martie 2011 02.00 Viaþa ca un spectacol (r) 20.30 Nimic fãrã lege 03.00 La Hanul Morãriþei (r) 21.00 La Hanul Morãriþei 11.00 Un actor ºi rolurile sale – arhiv㠕 Strada Fabricii nr. 46 G, sectorul 6, Bucureºti 06.00 Stele de mâine (r) 04.00 Echipele „Gusti” (r) 22.00 Românul, cetãþean european 11.30 Recital muzical • e-mail: [email protected]; [email protected]; 06.30 Nimic fãrã lege (r) 05.00 TVRM-edicina (r) 22.30 Femeia, adevãr ºi poveste 12.00 Agricultura ºi alimentaþia [email protected] 07.00 Contrapunct 23.00 ªlagãr fix 13.00 Întâlnire cu folclorul Telefoane: 021.316.97.91 (telefon ºi fax) 08.00 Mapamond cultural JOI – 10 martie 2011 23.30 Stagiunea muzicalã TVRM (r) 13.30 Grãdina cu statui 08.30 Stele de mâine 00.00 Atelier TV studenþesc (r) 14.30 Parodi press 021.316.97.85; 021.316.97.86; 021.316.97.87 09.00 Generalul Cinema (r) 06.00 Stele de mâine (r) 00.30 En garde! (r) 15.00 Muz-art - interioare: 168 ºi 169 09.30 La sfat cu medicul (r) 06.30 Scrisori de acreditare (r) 01.30 La Hanul Morãriþei (r) 16.00 Cinefilia 10.00 Film artistic strãin 07.00 Contrapunct 02.30 Lumea vãzutã de aproape (r) 16.30 Consum culturã Draga mea secretarã (SUA, 1949)(r) 08.00 Mapamond cultural 03.30 Muz-art (r) 17.30 Dor de acas㠖 direct REVISTA OPINIA NAÞIONALà ESTE EDITATà 11.30 Agricultura ºi alimentaþia (r) 08.30 Stele de mâine Opinia 04.30 Românul, cetãþean european (r) 19.30 Panteon Opinia 12.30 Triumful unei idei 09.00 Nimic fãrã lege (r) DE FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE, 05.00 Consum cultura (r) 20.00 En garde! 13.00 Invitatul de la ora 13 – direct 09.30 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) naþionalã UNIVERSITATEA SPIRU HARET 14.00 ªtiinþã ºi spiritualitate 10.00 Galele TVRM (r) 21.00 Film artistic strãin SÂMBÃTà – 12 martie 2011 Remediu (China) 15.00 Profil spiritual – arhivã 11.30 Adevãratele stele (r) Solicitãri de abonamente, cu plata prin mandat poºtal sau dispoziþie de 16.00 Stagiune muzicalã TVRM 13.00 Teatrul în fotoliul de acasã (r) 06.00 Stele de mâine (r) 22.30 ªlagãr fix (r) 16.30 Biblioteca virtualã (r) 14.00 TVRM-edicina – direct 06.30 Gândeºti, deci exiºti (r) 23.00 Biblioteca virtualã platã, se pot adresa serviciului de difuzare care funcþioneazã în Strada Fabricii 17.00 Mãmico, azi e ziua ta! (r) 15.00 Istoria cu învãþãtur㠖 arhivã 07.00 Contrapunct 23.30 Cãrþi ºi probleme – arhivã nr. 46 G, sectorul 6, Bucureºti. Telefon 021.316.97.88/int.108. 08.00 Întâlnire cu folclorul (r) 00.30 Agricultura ºi alimentaþia (r) 18.00 Academia copiilor (r) 16.00 Grãdina cu statui (r) ISSN 1221-4019 ºi ISSN 1841-4265 (Opinia naþionalã ONLINE) 19.00 Românul, cetãþean european (r) 17.00 Nocturna (r) 08.30 Stele de mâine 01.30 Dor de acasã (r) 19.30 Comorile oraºului 18.30 Cãrþi ºi probleme – arhivã 09.00 Atelier TV studenþesc (r) 03.30 Biblioteca virtualã (r) Tiparul executat de 09.30 Mama, tata, ziarele ºi eu (r) 20.00 Mama, tata, ziarele ºi eu 19.30 Cronica scepticului (r) 04.00 En garde! (r) TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE 20.30 Nocturna – direct 20.00 Mama, tata, ziarele ºi eu 10.00 Academia copiilor 05.00 Grãdina cu statui (r) 524 – 7 martie 2011 OPINIA NAÞIONALà pag. 8 Sesiune ºtiinþificã omagialã: SPIRU HARET – CONTEMPORANUL NOSTRU

(Urmãri din pag.1) Spiru Haret - un mare reformator ºi om politic

În opinia lui Haret, ºcoala nu era o instituþie ca contrastând izbitor cu cei vãzuþi în Parcul Carol. pentru a evita pierderi mai mari ce ar putea avea oricare alta, cu anumite atribuþii tehnice ºi Aflând despre acest episod, N . Iorga a scris în viitor. Oricine are dreptul sã trãiascã, ºi când administrative, ci una fundamentalã, superioarã articolul intitulat Ascundeþi þeranii: «Nu-i lãsaþi unei clase întregi de oameni i se taie toate tuturor celorlalte: „cea dintâi datorie a ºcoalei, care sã umble slobozi pentru a nu strica prin nespusa mijloacele de existenþã, ei ajung la disperare ºi trece înaintea oricãrei alteia, este de a forma buni lor nenorocire efectul cuvântãrilor înfocate în nu mai ºtiu sã aleagã între ceea ce legea permite cetãþeni ºi cea dintâi condiþiune pentru a fi cineva care triumfã avântul ºampaniei plãtite de stat, sau nu permite». bun cetãþean este de a-ºi iubi þara, fãrã rezervã ºi adicã tot de dânºii, robii sãlbãticiþi ai brazdei El s-a strãduit sã convingã partidul din care de a avea o încredere nemãrginitã într-însa ºi în negre/.../. Îngrijiþi-vã, o, voi eminenþi cârmuitori fãcea parte, P.N.L., sã iniþieze un program viitorul ei”. Cu alte cuvinte, ºcoala pregãtea tineri de þarã ºi de drumuri frumoase, pe care le concret în aceastã problemã. La 28 iunie 1906 îi cãrora societatea, guvernanþii trebuiau sã le asigure semãnaþi cu femei de la târguri ºi cu bugetivori atrãgea atenþia preºedintelui D.A.Sturdza cã posibilitatea de a contribui la dezvoltarea de cancelarii îmbrãcaþi în haine de galã pentru a partidul, «în politica þãrãneascã, nu a avut un României, ºi nu de a-ºi cãuta de lucru pe alte juca rolul þãranului român. Iar pe vita câmpului plan bine hotarât ºi nu a fost urmãrit cu curagiu meleaguri. În calitate de ministru, Haret nu s-a respingeþi-o în pumni, ascundeþi-o în vizuini, ca ºi spirit de continuitate». Dar, D. A.Sturdza a limitat la o muncã administrativã, de birou ºi la sã nu strice bucuria risipei din anul jubiliar». preferat sã nu punã în discuþia conducerii discursuri politice privind învãþãmântul, ci - aºa Þãrãnimea, care alcãtuia circa 90% din partidului propunerile lui Spiru Haret. cum scria un colaborator al sãu - «Doritor sã populaþia României, trãia într-o neagrã mizerie, Este un fapt, cã semnalul tras de Spiru Haret cunoascã prin sine lucrurile ºi oamenii, el a cãlãtorit era privitã cu suspiciune de guvernanþi ºi þinutã - ca ºi de alþi cãrturari ºi oameni politici, precum prin þarã, nu numai prin oraºe, dar ºi prin multe departe de viaþa politicã. Deºi articolul 31 din C.Stere, Vasile M.Kogãlniceanu, dr. N.Lupu, sate, vãzând ºcolile, încurajând pe cei harnici, Constituþie prevedea cã «Toate puterile statului George Coºbuc, G.D. Creangã - nu a fost ascultat, Perenitatea ideilor haretiene. îndemnând la muncã pe toþi». emanã de la naþiune», în realitate þãrãnimea nu iar România s-a confruntat, în 1907, cu cea mai Prin prestigiul sãu profesional, prin þinuta avea drept de vot direct, ci prin delegaþi, care se mare rãscoalã þãrãneascã din Europa secolului al De la haretism la neoharetism elegantã ºi distinsã, prin sfaturile ºi îndemnurile întruneau în capitala de judeþ, alegând un câte un XX-lea. În timpul rãscoalei, ministrul Spiru Haret pe care le adresa celor inspectaþi, Spiru Haret deputat, la colegiul al III-lea, care era, de regulã, a lansat un apel propriu, alãturi de cel semnat de Ei bine, despre perenitatea unei idei, dacã doar un râu despãrþitor temporar, care, în ºi revelatoare pentru a încerca sã extragem era un ministru iubit ºi apreciat ca un adevãrat cel propus de guvern. Liderii politici nu aveau Carol I ºi de membrii guvernului, prin care-i ar fi sã ne raportãm, de pildã, la „Egalité, viitorime, poatã sã însemne unitate naþionalã. anume adevãruri din spusele sale. om al ºcolii. În «fondul Spiru Haret» de la curaj sã meargã la sate pentru a face campanie îndemna pe învãþãtori sã acþioneze «pentru a Fraternité, Liberté” înþelegem cã traverseazã ªi, când spun unitate naþionalã, mã refer ºi Spunea domnia sa, nu vreau sã citez, cã nu are Biblioteca Academiei Române se aflã sute de electoralã, apreciind cã orice activitate în rândul împãca pe fraþi ºi a aduce pacea ºi liniºtea printre epocile ºi devine constantã, între ghilimele, la ceea a însemnat în esenþã Spiru Haret în planul sens sã caut în pagini acum, spunea, dar reþineþi scrisori primite de ministru de la inspectori þãrãnimii era periculoasã, deoarece aceastã «mare oameni». Dupã înfrãngerea rãscoalei, liderii pentru umanitate. Aceastã idee, care este o idee spiritualitãþii româneºti, în afarã de învãþãmânt, esenþa, anume cã Spiru Haret se pare cã a avut ºi ºcolari, profesori, învãþãtori ºi chiar simpli mutã» nu pricepea problemele statului ºi reacþiona Partidului Conservator s-au nãpustit asupra lui forþã, care reprezintã în ultimã instanþã un nucleu în afarã de culturã, în afarã de ºtiinþã, este vorba unele influenþe socialiste. Eu îndrãznesc sã spun sãteni, precum ºi copii dupã rãspunsurile cu violenþã, aºa cum au dovedit-o repetatele Spiru Haret, acuzându-l cã prin activitatea sa a ideologic, este rezultatul unei anume ideologii. de ceea ce este fundamental pentru un român – cã Spiru Haret nu a avut, se pare, unele influenþe transmise de acesta. Este un fapt cã oamenii rãscoale de la sfârºitul sec. al XIX-lea ºi începutul instigat pe þãrani, iar învãþãtorii s-au aflat în Consider cã ºi miºcarea haretianã este o inima românã, sufletul român ºi acþiunea socialiste, ci cã a avut clar influenþe socialiste. ªi pãstrau cu grijã scrisorile cu semnãtura lui Haret, celui de-al XX-lea. Cei care se apropiau de lumea fruntea rãsculaþilor. El nu s-a lãsat intimidat, ci a miºcare care are o proprie doctrinã ºi ideologie româneascã curatã în cuget ºi simþiri. nu este un blam pentru Spiru Haret, ba din contrã, iar fotografia sa era pusã, adesea, lângã icoanã, ruralã erau consideraþi instigatori, care puneau în atras atenþia de la tribuna Parlamentului: «Dacã ºi aceastã doctrinã ºi ideologie este cea care a De ce? Pentru cã ºtim foarte bine cã Spiru este un element pozitiv. De ce? Pentru cã ne aflãm ca un obiect de preþ, aproape sacru pericol liniºtea ºi ordinea socialã existente. Orice nu se va face ceva ca sã se rezolve chestiunea dat sens, care a dat consistenþã ºi care a Haret, cu simþul patriotic înnãscut, cu acþiunea într-o epocã, în care, ºtim foarte bine, miºcarea socialistã din România era în declin: o parte dintre Spiru Haret s-a preocupat de formarea unui linie de comunicare oficialã între guvernanþi ºi þãrãneascã (subliniere I.S) cu bine ºi pace pentru determinat, în ultimã instanþã, rezultatele patrioticã permanentã, a ºtiut sã imprime miºcãrii sale, care, repet, are un caracter ideologic, care reprezentanþii miºcãrii socialiste, din nefericire, au corp didactic care sã acopere necesitãþile tuturor masa þãrãnimii era blocatã, astfel cã - aºa cum toatã lumea, pericolul nu va dispãrea ºi va reveni excelente, pe toate planurile, ale acestei miºcãri. are ºi o doctrinã, acel sens major al societãþii trecut la liberali, iar consistenþa ideologicã pe ºcolilor din România, cu deosebire din mediul scria Spiru Haret - þãranul «nu cunoaºte pe cei din nou, sub altã formã». Printr-o circularã din Desigur, dacã nu aveam în Spiru Haret omul româneºti în care toate forþele, evident capabile formulã socialistã liberalã a crescut considerabil. rural aflat în mare suferinþã. In acest scop a care pretind cã-i vor binele decât sub formã de 24 iulie 1907, ministrul Spiru Haret a cerut epocii respective ºi omul viitorimii românilor, înfiinþat ºcoli normale, unde se asigura o prefect, subprefect, primar sau vãtãºel, toþi aceºtia învãþãtorilor: «Sã reluãm cu puteri înnoite munca sã se alãture miºcãrii în sine, s-au concentrat spre Gândiþi-vã la urmãtorul lucru: suntem în preajma era foarte greu de conceput ca aceastã miºcare împlinirea acestui ideal naþional corelat cu momentului 1899, când un grup masiv ºi temeinicã pregãtire profesionalã. Pe lângã înarmaþi cu legi represive ºi cu putere de a-l noastrã cea bunã pentru luminarea poporului ºi sã aibã un viitor. ªi iatã cã aceastã miºcare are materiile de bazã - limba românã, matematica, pedepsi, de multe ori pentru lucruri de care nici pentru ajutorarea lui în lupta pentru existenþã. Sã idealurile sociale ºi politice ale epocii respective. reprezentativ de intelectuali din fostul partid social un viitor ºi profit de ocazie cã avem în mijlocul ªi, când spun politice, am în vedere ºi un democrat muncitoresc din România trece la liberali istoria, geografia - în aceste ºcoli se învãþa nu-ºi dã seama». facem sã intre, de s-ar putea, toþi þãranii în bãncile nostru ºi pe colegul din Basarabia, profesorul muzica ºi lucrul manual. Pentru a ieºi din acest cerc vicios, era nevoie populare, sã dezvoltãm cu înþelepciune tovãrãºiile anume aspect, anume de ce pronunþ „politice” . – trãdarea generoºilor – ori acest element, în Victor Ambroci, directorul Liceului teoretic din Este un lucru extrem de important ºi trebuie sã preajma momentului în care se va instala la Totodatã, Haret a urmãrit creºterea de curaj, forþã de argumentare ºi iniþiativã. Haret sãteºti, sã stârpim pe samsarii ºi pe cãmãtarii de Chiºinãu, ºi îl salut cu aceastã ocazie ºi îmi prestigiului dascãlilor în localitãþile unde îºi a constatat cã învãþãtorii beneficiau de un salariu prin sate». analizãm cu mai multã responsabilitate ce Ministerul Învãþãmântului, este semnificativ, pe permiteþi sa-l salut ºi în numele dumneavoastrã înseamnã omul politic Spiru Haret. ªi pentru cã toate planurile ºi, îndeosebi, pe plan politic, pentru desfãºurau activitatea, astfel încât aceºtia sã substanþial, aveau gospodãrii temeinice, Dupã 1907, activitatea extraºcolarã a îmbrãcat pe acest bãrbat care, la Chiºinãu, împreunã cu profesoara Carmen Furtunã, colega noastrã, s-a Spiru Haret. De ce? Pentru cã el dã mai multã devinã persoane respectate atât de cetãþenii de reprezentau un model pentru sãteni. Mulþi þãrani o hainã politicã. Mulþi învãþãtori cereau înfiinþarea colegii domniei sale au ºtiut sã dea glas referit la un mare sociolog din epoca interbelicã, consistenþã aspectelor ideologice ºi doctrinare. ªi rând, cât ºi de autoritãþi. Cu ocazia vizitelor pe îºi fãcuserã un ideal din aspiraþia ca fii lor sã unui partid propriu, care sã reprezinte interesele haretismului într-o manierã impresionantã. am sã mã refer ºi eu la acelaºi sociolog – este închei, dar cu o provocare: a programului sãu care le fãcea în ºcoli, Haret nu accepta sã fie ajungã preoþi sau învãþãtori. El a observat cã þãrãnimii. Spiru Haret aprecia cã un asemenea ªi iatã cã ideile haretiste traverseazã Prutul, vorba de Eugeniu Speranþia, care fãcea o ideologic ºi doctrinar, despre care vom vorbi, însoþit de prefecþi sau alþi demnitari, ci doar de situaþia þãranilor era mai bunã în satele în care partid nu era viabil, dar se impunea ca învãþãtorii nu traverseazã graniþele, cum cineva poate se apreciere ce se pare cã este trecutã în subsidiar, probabil, cu alt prilej. inspectorii ºcolari. Astfel, dascãlii puteau sã-ºi învãþãtorii se implicau în viaþa de zi cu zi a sã se angajeze în munca de pregãtire politicã, aºtepta sã spun; Prutul nu este o graniþã, este dar o apreciere care este extrem de importantã Vã mulþumesc pentru atenþie. spunã deschis punctele de vedere, ca unui pãrinte sãtenilor, înfiinþând cercuri culturale, ºcoli de civicã a þãranilor, pentru momentul introducerii drag. Este de la sine înþeles cã dupã o asemenea adulþi, bãnci populare, cooperative pentru votului universal. Urmãrind sã asigure un cadru vizitã , primarul, prefectul ºi ceilalþi oficiali îi vânzarea produselor, achiziþionarea de vite ºi adecvat pentru promovarea acestui obiectiv, Spiru priveau cu alþi ochi pe dascãli, tratându-i cu unelte agricole. Ca urmare, el a ajuns la concluzia Haret a iniþiat o acþiune pe cont propriu, în afara respect ºi plini de solicitudine. La rândul sãu, - formulatã într-o scrisoare adresatã unui învãþãtor P.N.L., înfiinþând în iunie 1912, Liga Deºteptarea Valorificarea operei lui Spiru Haret învãþãtorul sau profesorul se simþea încurajat în din comuna Bezdead (judeþul Dâmboviþa) - cã . Comitetul Central al Ligii Deºteptarea era format munca sa pentru binele obºtesc. «Învãþãtorul dintr-un sat nu trebuie sã fie numai din: Spiru Haret - preºedinte, V.G.Morþun ºi dr. în Republica Moldova Efectul unor asemenea vizite s-a vãzut ºi în învãþãtorul copiilor, el trebuie sã fie în acelaºi timp Ioan Cantacuzino - vicepreºedinþi, dr. N.Lupu, privinþa atitudinii oficialitãþilor locale faþã de ºi sfãtuitorul bun ºi luminat al sãtenilor, pilduitorul Ioan Nãdejde, Constantin Banu, Gheorghe Spiritul de dreptate, înalta proprietate moralã, traducem în fapte intenþia de a scoate o revistã intelectualã Spiru Haret, modele savante ºi construcþia localurilor de ºcoalã. La vremea lor la cele bune ºi folositoare pentru dânºii». În Adamescu º.a.- membri. La 7 octombrie a apãrut capacitatea de sacrificiu au fost inimile metodicã pentru profesori „Convorbiri didactice” culturale, dar ºi talente, prin spectacole folclorice, respectivã România suferea de o acutã lipsã de prim plan se afla, în concepþia lui Spiru Haret, primul numãr al gazetei «Liga Deºteptarea», în apostolatului haretian. Ne-am reorganizat – am adus ºi aici un exemplar , ºi una pentru elevi ultima activitate fiind ºi lansarea celui de-al doilea ºcoli. In unele sate orele de ºcoalã se desfãºurau educaþia patrioticã: învãþãtorii trebuiau sã fie care s-au publicat statutele, programul ºi activitatea, ne-am ierarhizat prioritãþile ºi am „Vlãstarul” pãstrând, pentru o bunã motivare, CD al ansamblului folcloric al liceului, condus în localuri improvizate, fãrã o minimã dotare. «propagatorii cei mai aprigi ai ideii naþionale, informaþii despre primele acþiuni desfãºurate. încercat sã fim altfel. Nu a fost deloc uºor sã fim titlurile deja cunoscute. Mai multe iniþiative au de Valentina Osoianu. In alte sate, copii erau nevoiþi sã meargã pe jos încãlzitorii patriotismului ºi luminãtorii poporului Obiectivul acesteia era «sã lumineze pe viitorii trataþi ca opoziþie, sã suportãm critica pentru prea devenit posibile graþie asociaþiilor obºteºti Spiru O onoare pentru noi a fost ºi disponibilitatea la ºcoala din centrul de comunã, aflatã la 5-6 asupra gloriei þãrii lui, în trecut ºi în prezent, ºi a cetãþeni asupra drepturilor ºi datoriilor de mâine», mult avânt pasional ºi prea evidenta reticenþã faþã Haret, o idee personalã susþinutã în 1996 de un Ambasadei României în Republica Moldova de km ºi chiar mai departe. Când era vreme rea, încrederii nestrãmutate ce trebuie sã aibã în sã asigure «pregãtirea cuvenitã a viitorilor de ideologia fostei puteri, dar, de câte ori ne-a fost grup de pãrinþi, asociaþie care, în prezent, îºi a ne susþine, alãturi de Ministerul Educaþiei, de mai ales iarna, aceºtia nu se puteau deplasa ºi viitorul ei ». alegãtori». Erau îndemnaþi sã se înscrie în Liga greu, aminteam cuvintele pline de har ale omului asumã organizarea activitãþii în interior, dar ºi în Primãria Chiºinãu, de Uniunea Scriitorilor, de mulþi abandonau ºcoala. Ministrul Spiru Haret Elogiind iniþiativele individuale, ministrul Deºteptarea cetãþeni indiferent de opþiune ºcolii. „Dacã ar fi uºor ce merit am avea?” promovarea instituþiei dincolo de pereþii ei. reprezentanþii mass-media, în una dintre cele mai a venit cu o inovaþie: a cerut prefecþilor sã-i Spiru Haret a decis sã-i mobilizeze pe toþi politicã: «Activitatea noastrã nu este aceea care „Învãþãmântul unei þãri - spune Haret - este chemat Fãrã sprijinul ei nu ar fi devenit realitate nici emoþionante încercãri ale noastre. mobilizeze pe localnici în acþiunea de construire învãþãtorii la o intensã activitate extraºcolarã, sã urmãreascã folosul politic al unui anumit sã îndeplineascã un întreit scop: în prima linie, el „Zilele Spiru Haret” tradiþia liceului, ocazie de a Considerãm o restanþã insuficienta a ºcolilor. Prin Casa ªcoalelor el a oferit modelul sã devinã «apostolii neamului». Corpul didactic partid. Sperãm ºi dorim ca ea sã se înalþe acolo trebuie sã formeze buni cetãþeni, în a doua linie, el reuni la masa de dialog personalitãþi din þarã ºi colaborare cu Colegiul Naþional Spiru Haret din ºi planul clãdirii: patru sãli de clasã ºi cancelaria, rural era singurul capabil sã se implice într-o unde toate partidele sã o recunoascã ca folositoare trebuie sã procure tuturor tinerilor fondul de de peste hotare, interesate de opera haretianã. Bucureºti, începutã mai demult, dar abandonatã ferestre mari având deasupra un arc de cerc muncã la nivel naþional: «el este cel mai ºi patrioticã». Moartea fulgerãtoare a lui Spiru cunoºtinþe care este indispensabil oricãrui om în Prima încercare am avut-o în acelaºi an, 2000, sub influenþa mai multor factori ºi þinem sã numeros; membrii lui sunt rãspândiþi pe toatã Haret, în decembrie 1912, a fãcut ca acest proiect alcãtuit din cãrãmizi arse. ªi astãzi, la mai mult viaþã fãrã deosebire de treapta socialã. În fine, el când, cu sprijinul Societãþii „Limba noastrã cea reiterãm intenþia noastrã de a reactualiza o întinderea þãrii, pânã în ungherile cele mai sã nu se realizeze, Liga Deºteptarea încetându- de 100 de ani, asemenea ºcoli funcþioneazã încã. mai trebuie sã formeze contingente pentru toate român㔠– preºedinte Valentina Butnaru – i-am pornire mai veche. Strânsa legãturã cu lumea satului i-a permis lui ascunse ºi mai depãrtate. Întocmai ca rãdãcinile ºi, practic, activitatea dupã câteva luni. carierele necesare vieþii complete ºi armonioase primit pe cei de la „Astra Central㔠Sibiu, în Spiru Constantin Haret, ca ºi ctitor al ºcolii Haret sã cunoascã adevãrata situaþie a þãrãnimii. unui arbore puternic, corpul didactic îºi întinde Sub titlul Moartea unui prieten al þãrãnimii: ale statului”. persoana domnului preºedinte, profesor moderne, a pledat pentru circuitul valorilor El nu s-a lãsat amãgit de imaginea idilicã ramificaþiile peste tot, pãtrunzând în toate Spiru Haret, N. Iorga scria: „A înþeles mai mult Am ales aceste cuvinte ca sistem de obiective universitar doctor Dumitru Acu, ºi de la filiala morale, într-o restructurare ºi înãlþare a promovatã de semãnãtoriºti, nici de cea oferitã pãturile naþiunii ºi confruntându-se cu dânsele, decât tovarãºii sãi din Partidul Liberal, ºi chiar pentru activitatea pe care o desfãºurãm ºi încercãm, Iaºi a acesteia, cu doamna preºedinte Areta Moºu. învãþãmântului românesc. Manifestãrile de guvernanþi, unii chiar colegi de-ai sãi. ºi acest nepreþuit avantagiu singur îl are». de cât toþi cei din partidele vechi, cã fãrã a se conjugând efortul profesorilor, al pãrinþilor, al La sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul În calitate de ministru, Haret a asigurat o bazã ridica þãranul n-are nici o putere ºi nici o trãinicie În urmãtorii opt ani am suportat impactul unui culturale anuale, dar ºi parteneriatul dintre liceul celui de-al XX-lea, România cunoºtea un rapid legalã activitãþii extraºcolare. În februarie 1902 þara însãºi”. N. Iorga a avut dreptate. Reformele elevilor, al partenerilor deschiºi unei colaborãri regim anti-naþional ºi activitãþile, fãrã a lipsi vreun nostru ºi universitatea pe care o reprezentaþi cu proces de modernizare, dar care se desfãºura a publicat decizia privind organizarea cercurilor înfãptuite al sfârºitul primului rãzboi mondial au constructive, sã ne concentrãm pe câteva an, au fost desfãºurate doar în interiorul instituþiei, toatã onoarea, la care þinem sincer ºi numai în mediul urban. Bucureºtiul devenise culturale; în august acelaºi an a cerut prefecþilor, avut importanþa lor, mai ales cea agrarã. Cât dimensiuni ale vieþii ºcolare, cum ar fi instruirea cu angajarea profesorilor, elevilor, pãrinþilor, a necondiþionat, sunt doar încercãri de a demonstra «micul Paris», cu clãdiri monumentale, precum printr-o circularã, sã asigure traducerea în viaþã a priveºte votul universal, acordat unei þãrãnimi în calitativã, educaþie prin ºi pentru valori europene, unor oameni de culturã din Republicã. profunzimea convingerilor simþirilor noastre. Poºta, CEC-ul, Fundaþia Carol, Gara de Nord, articolului 34 din legea învãþãmântului primar cea mai mare parte analfabetã, fãrã un minim de dar ºi transformarea ºcolii într-un laborator de Anul trecut, am profitat de schimbarea puterii Pentru a transforma ºcoala într-un factor de Athenee Palace etc, þara era brãzdatã de cãi privind înfiinþarea de cursuri pentru adulþi; în educaþie civicã, acesta a rãmas mai curând, ca ºi formare a personalitãþilor pregãtite pentru viaþã. de la Chiºinãu ºi am reluat tradiþia parteneriatului cãpetenie în pregãtirea sufleteascã a generaþiilor ferate, Saligny construise podul de la Cernavoda, noiembrie 1904 a numit trei învãþãtori cu misiunea alte reforme legiferate în România, o «formã fãrã În continuare, aº vrea sã conturez profilul internaþional, mai ales cã sãrbãtoream un deceniu care vor avea sã înfãptuiascã unitatea naþionalã Constanþa devenise un mare port european. Elita «de a lucra pentru propagarea printre sãteni a ideii fond». S-a dovedit astfel, cã iniþiativa lui Spiru instituþiei noastre, prin prisma acestor dimensiuni. de activitate, un bilanþ apreciat înalt ºi de avem nevoie de susþinerea celor care înaintea marilor oraºe adoptase în vestimentaþie moda de de tovãrãºii sãteºti cu scop economic». Haret, din 1912 fusese salutarã, dar politicienii Contextul academic al liceului are la baza cele conducerea de stat, prin decorarea Liceului cu noastrã, ºi cu toatã dãruirea, i-au valorificat la Paris, la restaurante se serveau bucate alese, În acelaºi timp, Haret a þinut sã atragã atenþia grãbiþi sã obþinã voturi nu s-au preocupat de treizeci de clase, la treapta de gimnaziu ºi la cea „Ordinul de onoare al Republicii Moldova”. postulatele. Apropiaþi de ideea haretistã prin cu denumiri franþuzeºti etc. etc. factorilor de decizie - rege, parlament, guvern - educaþia cetãþenilor ºi mai ales a þãrãnimii. de liceu, cu un eºantion de 850 de elevi. Cei 67 În acest context, þin sã mulþumesc repetat ºi esenþa socialã umanistã ºi spiritul patriotic, prin Într-un asemenea mediu, þãranii ar fi fãcut asupra situaþiei grave în care se afla þãrãnimea ºi La scara istoriei, Spiru Haret rãmâne un de profesori îºi urmeazã activitatea conform unui sã-mi exprim profund admiraþia pentru domnul optimismul faþã de gloria neamului ºi izbânda cea mai dezagreabilã impresie. Dar cum ei nu a necesitãþii de a se lua mãsuri grabnice pentru veritabil om de ºtiinþã, un dascãl de prestigiu, orar ºi plan aprobat de Ministerul Educaþiei. Ca profesor Florian Tãnãsescu, care a fost, în numele românilor, rãmâne sã sperãm cã vizitele reciproce puteau lipsi de la serbãrile oficiale, cum a fost rezolvarea acesteia. În 1905 a publicat lucrarea dar mai ales un ministru de excepþie, care s-a ºi instituþie de stat, deþinem prea puþine libertãþi Universitãþii dumneavoastrã, alãturi de noi la toate nu sunt doar simple formule de curtoazie, ci punþi cea a jubileului (împlinirea a 40 de ani de domnie intitulatã Chestia þãrãneascã , în care propunea devotat ºcolii ºi slujitorilor ei. Si nu mai puþin de modificare a disciplinelor ºcolare ºi numãrului manifestãrile preconizate. Mesajul adus de reale de colaborare ºi un liant de nestrãmutat în a lui Carol I), s-a recurs la ceea ce N.Iorga numea adoptarea unor mãsuri urgente prin care «s-ar un vizionar, care a înþeles cã o þarã se poate de ore rezervate acestora. Bugetul auster nu dumnealui în sesiunea de comunicãri ºtiinþifice promovarea unor idealuri româneºti. «þãrani de operetã», adicã orãºeni îmbrãcaþi în stãvãli mãcar în parte exploatarea cea grozavã ale dezvolta cu adevãrat numai dacã cetãþenii ei au permite nici diversificarea orelor opþionale ºi a „Spiru Haret - promotorul învãþãmântului modern Mândri de moºtenirea spiritualã a celui care costume naþionale. Presa relata ca, un grup de cãrei victime sunt þãranii», astfel încât problema o bunã stare materialã, un nivel de culturã ridicat celor extracuriculare. Cu toate acestea, în instituþie românesc” a întregit imaginea savantului, prin de 10 ani ne-a devenit patron, ne exprimãm ardeleni, dupã ca a vizitat expoziþia jubiliarã din agrarã «sã piardã din caracterul ei de gravitate ºi ºi o temeinicã educaþie civicã. Ideile sale sunt activeazã colective de cântece, dans popular, corul elucidarea domeniului social al activitãþii acestuia. convingerea cã societatea are nevoie de o ºcoalã Bucureºti a fãcut o excursie prin þarã. La podul sã lase conducãtorilor timpul ºi libertatea de spirit pe deplin valabile ºi astãzi, iar cultivarea ºi elevilor ºi un studio vocal, ateliere de artã plasticã Am þinut, cu toatã mândria, sã scoatem în scenã temeinicã ºi verticalã, iar ºcoala are nevoie de de la Cernavoda , mai mulþi þãrani, care se aflau de a gândi în liniºte, de a lua ºi alte mãsuri». Haret aplicarea lor ar trebui sã constituie un obiectiv ºi manualã, un laborator de fotografie, secþie de ºi elevi. Aceºtia au demonstrat interes pentru opera viabilã ºi mobilizatoare a celui pe care îl la arat, au venit sã-ºi vadã fraþii de peste munþi. þinea sã avertizeze: «Ar trebui ca proprietarii sã pentru toþi ce ce doresc o Românie modernã, sport. Inspirat de interesul lui Spiru Haret pentru studiile superioare oferite de Universitatea omagiem astãzi, dar ºi în fiecare zi, prin acþiunile Imaginea acestor sãteni, desculþi, scheletici, cu nu piardã din vedere cã modestul sacrificiu ce civilizatã, puternicã ºi respectatã în lume. literaturã ºi încurajarea de cãtre acesta a dumneavoastrã, pe parcursul unui dialog cu benefice þãrii în general ºi fiecãruia în parte. haine rupte ºi murdare, era de-a dreptul ºocantã, propun sã facã ei din multul ce câºtigã astãzi este publicaþiilor pedagogice ºcolare, am încercat sã invitatul de onoare. Cunoaºtem, în competiþia Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi este demn de relevat faptul cã, la cea de a zecea aniversare a morþii Spiru Haret în conºtiinþa posteritãþii avut, în Spiru Haret, un neostenit sprijinitor. ªi tot el a fost acela care i-a lui Spiru Haret, tânãrul Lucian Blaga - care revoluþionase lirica româneascã, comandat Istoria Bisericii Ortodoxe Române, apãrutã în anul 1908. Ajunºi prin volumul sãu „Poemele Luminii”, apãrut în anul 1919, ºi se afirma ca „Om de mare însemnãtate naþionalã”(N.Iorga) aici, trebuie sã arãtãm cã Spiru Haret a încurajat valorile epocii sale, Nicolae poet, eseist ºi dramaturg, dar se formase intelectual ºi moral în alte Iorga ºi Mihail Sadoveanu, care au devenit piscuri de granit ale spiritualitãþii împrejurãri decât cele asupra cãrora a acþionat Spiru Haret - va surprinde Muscel ºi a 6000 de þãrani din regiunea Muscelului, strânºi în „Federaþia moment de crizã, despre care ne-au vorbit Gala Galaction, G. Ibrãileanu, noastre. Dar înaintea lor, el ºi soþia lui, Ana Haret, au fost cei care au avut esenþa personalitãþii lui în articolul „Apostolul cultural – Spiru C. Haret”, Podgoria de 25 de bãnci populare, obºti ºi cooperative”, rostea cu francheþã Mihail Sadoveanu ºi nu numai ei. Este, dacã vreþi, un consens al istoriei iniþiativa unei subscripþii publice datoritã cãreia George Enescu a avut apãrut în ziarul clujean „Patria” din 5 ianuarie 1923. Articolul ar trebui aceste cuvinte, care, în mod cert, nu vor fi fost pe placul multora dintre cei noastre literare faptul cã, dupã moartea lui Eminescu ºi Creangã (1889), posibilitatea sã achite jumãtate din costul unei viori Stradivarius. Vã rog citat în întregime pentru subtilitatea observaþiilor sale, acum, însã, vom ce alcãtuiau clasa politicã de atunci. ªi anume faptul cã fusese trimis de dupã ce Caragiale dãduse Nãpasta (1890), dupã acea glorioasã epocã a sã-mi permiteþi sã fac o comparaþie între dragostea filialã, cãlduroasã, reproduce doar câteva rânduri semnificative: „Studentul cu mintea agerã, aceºti oameni „sã iau bun rãmas de la cel mai mare iubitor de care a avut marilor clasici, literatura româneascã pãrea cã merge pe un povârniº. Spiru emoþionantã, pe care Regina din acea vreme a României, Carmen Sylva, a Spiru Haret fãcând multe studii înalte de matematicã în Paris, îºi întrece în parte þãrãnimea de la Cuza ºi Kogãlniceanu încoace.” Haret, omul ºtiinþelor exacte ºi al acþiunii politice practice, a intuit procesul arãtat-o tânãrului Enescu, o adevãratã podoabã a salonului ei de muzicã de la lucrãrile sale pe colegul Henri Poincaré, care avea sã devinã unul din cei A evalua posteritatea lui Spiru Haret reprezintã una dintre acele chiar în timpul desfãºurãrii lui. ªi a acþionat în consecinþã, subvenþionând castelul Peleº, dar care nu s-a materializat într-un ajutor efectiv care sã-i mai mari matematicieni ai timpului, ºi ne prinde, parcã, un regret cã nu s-a fascinante operaþii de cercetare, care nu priveºte un domeniu sau altul, ci apariþia unor reviste precum „Albina”, „Semãnãtorul”, comandând lucrãri permitã excercitarea în condiþii optime a înzestrãrilor sale, ºi gestul hotãrâtor, dedicat exclusiv ºtiinþei”. Lucian Blaga sublinia aceastã trãsãturã esenþialã însuºi existenþa poporului român. Pentru cã Spiru Haret nu a vãzut unor scriitori ai generaþiei mature Coºbuc, Caragiale, Vlahuþã, ca ºi unor fãcut de Spiru Haret, pentru cariera genialului violonist, pe care, cel ce rãmâne a personalitãþii lui Spiru Haret: „A înþeles, se vede, cã, pentru noi, problema unidimensional viaþa României contemporane lui, nu ºi-a îndreptat acþiunea tineri, care se afirmau atunci, precum Mihail Sadoveanu, D. Anghel, ªt. O. unul dintre marii muzicieni ai lumii nu l-a uitat ºi l-a consemnat în douã ridicãrii culturale a maselor e mai arzãtoare decât o colaborare cât de ilustrã asupra unui domeniu neglijând altele. Pentru el, existenþa materialã a Iosif. Viziunea organicã asupra societãþii româneºti l-a determinat ca aceste dintre interviurile sale din 1931 ºi 1942. Spiru Haret nu s-a oprit aici, în anul la progresul internaþional al ºtiinþei. De aceea a renunþat parþial la omul de þãranului, ºcoala ºi creaþia culturalã reprezentau un tot coerent, unitar. De comenzi sã se înscrie pe cele douã mari direcþii ale epocii: idealul naþional 1898 i-a conferit medalia Bene Merenti ºi, în acelaºi an, i-a acordat o subvenþie ºtiinþã ce era, pentru ca sã facã apostolatul cultural la sate, în calitate de aceea cuvântul ºi, mai ales, fapta lui au înrâurit pozitiv, decisiv, am putea ºi anume acea Românie Mare, pe care o visau ºi o vroiau împlinitã toate pentru orchestrarea Imnului Naþional. Avansez ideea cã a fost nu numai prima, ministru al instrucþiunii. Schimbul i-a fost plãcut ºi dureros în acelaºi timp; spune, evoluþia culturii româneºti la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi forþele pozitive ale naþiunii noastre, ºi idealul social, adicã cel legat de ci ºi singura subvenþie pe care statul român a acordat-o lui George Enescu. renunþa doar la o sigurã glorie universalã pentru ca sã facã pentru noi o începutul secolului XX. Tocmai acest demers al sãu a fost pus sub semnul viaþa þãrãnimii. Spiru Haret a avut o extraordinarã intuiþie, oferind un sprijin Se vãdeºte ce intuiþie extraordinarã a avut Spiru Haret, cel care a încurajat operã mai necesarã”. ªi încheie: „Chemat sã devinã un mare om de ºtiinþã întrebãrii începând din 1947, când s-a dezlãnþuit ofensiva împotriva efectiv tuturor formelor ºi formulelor care puneau în valoare aceste idealuri. valorile culturii noastre. De aceea numele lui s-a perpetuat, nu numai în articole se mulþumeºte sã pregãteascã drumul viitorilor oameni de ºtiinþã”. Aflãm tradiþiilor ºi valorilor naþionale, urmãrind încadrarea lor la registrul pasiv De aici convergenþa de idei cu un mai tânãr intelectual, amintit la începutul ºi studii privind pe omul de ºtiinþã, pe reformatorul ºcolii româneºti, pe aici mai mult decât o caracterizare a unei personalitãþi. Portretul lui Lucian ºi nociv al istoriei. Atunci, iniþiativele sale pe planul afirmãrii creaþiei comunicãrii noastre, ºi el animat de aceleaºi idealuri ca Spiru Haret, l-am luptãtorul pentru ridicarea nivelului material ºi moral al þãrãnimii noastre, ci Blaga reprezintã portretul unui erou de roman. originale, a încurajãrii scriitorilor din toate generaþiile, prin comenzi ºi numit pe Nicolae Iorga. Trebuie sã spunem cã Spiru Haret a fost, în perioada ºi în lucrãri de referinþã ale culturii româneºti: autobiografia O viaþã de om, a Când vorbea la ceremonia înmormântãrii lui Spiru Haret, I.G. Duca, subvenþii, erau privite drept o ofensivã antiesteticã, o afirmare a unei la care ne referim, unul dintre principalii intelectuali, care, având o funcþie lui N. Iorga, ºi fermecãtoarele memorii ale lui Mihail Sadoveanu, Anii de unul dintre cei ce reprezentau curentul reformator îndreptat spre literaturi utilitare menitã sã abatã atenþia þãrãnimii de la lupta de clasã, politicã ºi guvernamentalã, au înþeles sã facã totul pentru a pune în valoare ucenicie. Recitind paginile lui Mihail Sadoveanu ne apropiem de adevãratul îmbunãtãþirea vieþii þãrãnimii noastre, rostea acest adevãr ce ºi-a dovedit propagând împãciuitorismul, armonia socialã. Într-un recent articol, publicat sentimentul naþional, care a pregãtit sufleteºte poporul român pentru marea Spiru Haret, de omul lipsit de expansivitãþile oamenilor politici, dar care ºtiu viabilitatea ºi acum, când au trecut, practic, o sutã de ani de când marele în suplimentul din 14 februarie 2011 al revistei Opinia naþionalã, colega luptã. De aceea, N. Iorga îºi începe cartea sa, „Pomenirea lui ªtefan cel sã-i asculte pe cei ce trãiserã viaþa celor mulþi, a þãranilor, ºi îºi fãcea timp sã om de ºtiinþã ºi om de stat a încetat din viaþã: „Prin ºcoalã, el a dat poporului noastrã, doamna conferenþiar universitar dr. Luiza Marinescu, de la Mare”, tipãritã din însãrcinarea ºi cu cheltuiala Ministerului de Instrucþie, afle de la ei adevãrul ca sã nu meargã pe cãi ocolite sau întortocheate. luminã. Prin activitatea extraºcolarã ºi prin cooperaþie, el a arãtat ºi a deschis Facultatea de Litere, a întreprins o laborioasã cercetare a acestei direcþii a spunând: „gândul de a se pomeni într-un chip vrednic ziua de 2 iulie 1904, De aceea, dupã ce am cãutat sã indicãm câteva direcþii ale prezenþei satelor calea ridicãrii economice [ ] De aceea se ºi poate spune cã Spiru demersului lui Spiru Haret pe tãrâmul stimulãrii creaþiei originale româneºti. când se împlineau patru sute de ani de la moartea celui mai mare Domn al sale în posteritate, nu vom putea încheia decât citându-l pe N. Iorga, din Haret a fost unul din puþinii cãrora le-a fost dat ca, în trecerea lor pe acest Nu vom repeta exemplele elocvente date de Domnia Sa, ci vom încerca sã Românilor, ªtefan cel Mare, l-a avut întâi Spiru Haret, Ministrul Instrucþiei articolul scris la împlinirea a zece ani de la moartea lui Spiru Haret: „cel pãmânt, sã lase în viaþa poporului român urme nepieritoare”. Iar învãþãtorul rãspundem alegaþiilor de acum mai multe decenii arãtând cã Spiru Haret ºi al Cultelor.” În acest deceniu, N. Iorga, care a întruchipat prin acþiunea pe care îl omagiem astãzi a fost un om de mare însemnãtate naþionalã”. Ion Mihalache, care venea aici în numele „a 150 de învãþãtori din judeþul începe sã-ºi exercite acþiunea sa beneficã asupra culturii româneºti într-un sa multiplã ºi impetuoasã pe planul ideii naþionale panromânismul, ºi-a Adevãr valabil ºi azi.