1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – SEPTEMBRIE 2013 Ședința din ziua de 27 septembrie 2013 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova.) 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.382 din 25 septembrie 2013 privind numirea în funcție a unui membru al Plenului Consiliului Concurenței. 4. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.353 din 25 septembrie 2013 privind numirea în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție (Ion Druță). 5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.319 din 9 iulie 2013 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești – art.2, art.6; Codul de procedură penală – art.525; Legea cu privire la Procuratură – art.63). 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.340 din 15 iulie 2013 pentru modificarea Codului contravențional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (art.110, 405). 7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.351 din 30 august 2013 privind importul unor autovehicule. 8. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.315 din 8 iulie 2013 pentru completarea Legii nr.86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice. 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.316 din 08 iulie 2013 privind abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.452-XV din 30 iulie 2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Drapelul și Însemnul unic ale Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.313 din 8 iulie 2013 pentru modificarea și completarea Legii învățămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995. 11. Dezbaterea proiectului de Lege nr.268 din 14 iunie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de

1 stare civilă (art.29, 30, 69). În urma dezbaterilor, s-a luat decizia de a discuta acest proiect de lege la ședința Biroului permanent din miercurea viitoare. 12. Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.369 din 18 septembrie 2013 pentru modificarea componenței nominale a comisiilor parlamentare. În urma dezbaterilor, domnul Președinte al Parlamentului Igor Corman a luat decizia de a retrage acest proiect de Hotărîre din ordinea de zi. 13. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotarîre nr.370 din 18 septembrie 2013 cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. 14. Prezentarea informației cu privire la cazul depistării unor muniții și armamente deținute ilegal de către un cetățean și regimul de păstrare a armelor. (Domnul vicepreședinte al Parlamentului Andrian Candu aduce la cunoștință corpului de deputați informațiile în scris parvenite de la ministrul afacerilor interne și de la Procurorul General.)

Ședința începe la ora 10.06. Lucrările sînt prezidate de domnul Igor Corman, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnii Andrian Candu și Oleg Bodrug, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Vă rog să vă ocupați locurile. Secretariatul, Rog să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputați, și-au înregistrat prezența 95 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Lupu Marian, Țulea Oleg – în delegație; Abramciuc Veronica, Postoico Maria – din motive de sănătate; Plahotniuc Vladimir.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Domnilor deputați, Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc.

Deci, pînă a trece la agenda ședinței de astăzi, vreau să vă anunț, stimați colegi, că, astăzi, își sărbătorește ziua de naștere colegul nostru domnul Oleg Garizan. (Aplauze.) Îi urăm ”La mulți ani!”, multă sănătate și succese. Acum, referitor la ordinea de zi a ședinței de astăzi, vreau să vă anunț că au parvenit două propuneri: să introducem în ordinea de zi proiectul de Hotărîre al Parlamentului cu nr.382 privind numirea în funcție a unui membru al Plenului Consiliului Concurenței… Dar nu, fac o rectificare, deci noi această hotărîre am adoptat-o, astăzi este vorba despre depunerea jurămîntului membrului Plenului Consiliului Concurenței. Dar în ordinea de zi propunerea este să introducem proiectul de Hotărîre cu nr.353. Se referă la numirea unui judecător al Curții Supreme de Justiție. Da, colegii mă informează că proiectul cu nr.382, la fel, urmează să îl introducem în ordinea de zi, privind numirea în funcție a unui membru al Plenului Consiliului Concurenței. Deci două proiecte avem. Acestea sînt propunerile. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Iurie Muntean: Deci, avînd în vedere modificările pe care le operăm în ordinea de zi, propunem, adică în cadrul procedurii de modificare, următoarea chestiune, noi cerem insistent, iarăși, prezența Prim-ministrului Leancă în Parlament cu un raport amplu cu privire la cedarea acțiunilor statului în Banca de Economii, situația în această instituție financiară, care pînă nu demult a aparținut statului și întregului popor, tranzacția cu privire la jaful Aeroportului Internațional Chișinău, precum și tranzacțiile care acum se pun la cale în cadrul actului de privatizare a celor peste 100 de întreprinderi care aparțin statului, inclusiv „Moldtelecom”, Calea Ferată, sectorul energetic și multe alte întreprinderi care aparțin statului și formează mai bine de 90% din proprietatea statului. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Da. Stimați colegi, Eu vreau să vă amintesc că noi am discutat, ieri, timp de trei ore agenda pentru ziua de ieri, astăzi și săptămîna viitoare, toate propunerile au fost făcute la microfoane, inclusiv această propunere a dumneavoastră. Conform Regulamentului Parlamentului, articolul 46 alineatul (3), în calitate de Președinte al ședinței, eu am dreptul, după consultarea grupurilor parlamentare, să propun unele subiecte. Și sînt două subiecte de ordin tehnic, pe care eu le-am propus și le voi propune și votului în plen, în rest nu mai facem astăzi dezbateri privind ordinea de zi. Și acestea fiind spuse, eu supun votului proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu nr. … (Rumoare în sală.) Stimate coleg, Deci deschideți, vă rog, Regulamentul Parlamentului și citiți articolul 46 alineatul (3). Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule Președinte al Parlamentului, Dumneavoastră nu v-ați consultat cu Fracțiunea noastră. Ați spus că ați făcut, ați organizat consultații cu grupurile politice. Nimeni nu a vorbit cu Fracțiunea noastră referitor la modificarea ordinii de zi. Dar dacă o faceți, atunci și noi avem propuneri din partea Fracțiunii și vă rugăm, totuși, să ascultați propunerile noastre. Noi… Deci, ieri, toate posturile de televiziune cele mai echidistante și imparțiale în ghilimele nu au arătat inițiativele opoziției legate de Banca de Economii. Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Parlament a înregistrat proiectul de Lege nr.381, prin care cere abrogarea tuturor actelor legate de emisiunea suplimentară de acțiuni la Banca de Economii, adică întoarcerea Băncii în proprietatea poporului, în proprietatea statului. Noi am solicitat examinarea acestui proiect de lege, noi și astăzi insistăm ca acest proiect de lege să fie inclus în ordinea de zi și vă rugăm să supuneți votului această propunere.

Domnul Igor Corman: Bine. Stimați colegi, Atunci să procedăm în felul următor, propunerea mea. Deci ca excepție, este dreptul meu, pînă la urmă, în calitate de Președinte de ședință, dar ca excepție, dacă insistați, eu am să supun votului și propunerea dumneavoastră cu proiectul nr.381 și două subiecte tehnice, pe care eu le-am propus și mai mult nu continuăm discuțiile referitor la agenda de astăzi, fiindcă o avem deja aprobată. Toată lumea este de acord. (Rumoare în sală.) De procedură? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnule Președinte Corman, Fracțiunea Partidului Liberal solicită prezența, astăzi, în ședința Parlamentului, necondiționată și neîntîrziată, a ministrului sănătății Andrei Usatîi, pentru a ne…

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Să terminăm. Iarăși, teatrul de ieri încercați să îl desfășurați și astăzi. Ați solicitat ieri toți miniștrii, unii de 2 – 3 ori, am pus la vot aici, ați făcut propunerile. Avem agenda, nu mai reiterați încă o dată toate aceste lucruri. Eu cred că am convenit normal, așa cum ne-am înțeles: trei proiecte le supun votului în plen și cum va decide plenul așa vom activa în ziua de astăzi cu agenda. Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Muntean: Dumneavoastră, în calitate de deputat, care are și un statut special, votat de o majoritate, dar ca deputat, în primul rînd, propuneți sau inițiați modificarea ordinii de zi. Acum noi, ca și deputați, venim cu propunerile noastre vizavi de modificarea ordinii de zi și solicităm prezența neîntîrziată a Prim-ministrului cu un raport amplu vizavi de jaful Băncii de Economii și a Aeroportului Internațional Chișinău. La vot.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Deci, vă rog frumos, articolul 46 din Regulament, îi dau citire, văd că dumneavoastră nu vreți să deschideți Regulamentul, alineatul (3): în mod excepțional, accentuez, în mod excepțional, Președintele Parlamentului poate propune, în orice ședință a Parlamentului, modificarea și completarea ordinii de zi din proprie inițiativă, la cererea Biroului permanent, a unei fracțiuni parlamentare sau a comisiei parlamentare. Această propunere se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Deci eu, în semn de mare deschidere față de dumneavoastră, am spus că, dacă insistați, proiectul cu nr.381 putem să îl mai supunem votului încă o dată și două proiecte tehnice, pe care le-am numit, și cu aceasta am terminat dezbaterile pe marginea ordinii de zi. Primul proiect, pe care l-am propus, este cu nr.382. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, acest proiect este introdus în ordinea de zi. Al doilea proiect, cu nr.353. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, acest proiect este introdus în ordinea de zi. Și proiectul cu nr.381 s-a reiterat. Cine este pentru vă rog să votați. (Rumoare în sală.) Dacă doriți, numărătorii să ne anunțe voturile, ca să nu avem, iarăși, întrebări. Vă rog, pe sectoare să anunțați rezultatele votului. Să fie introdus sau nu proiectul cu nr.381.

N u m ă r ă t o r i i: – 28.

Domnul Igor Corman: Sectorul nr.1 – 28. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 11.

Domnul Igor Corman: Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Zero.

Domnul Igor Corman: 39 de voturi. Deci acest proiect nu este introdus în ordinea de zi. Acesta este rezultatul votului. Acum, stimați colegi, trecem la examinarea agendei de astăzi. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Muşuc: De procedură. Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. După acest vot negativ acordat inițiativei noastre cu privire la Banca de Economii, noi avem nevoie de un timp ceva pentru ca să ne consultăm. Fracțiunea Partidului Comuniștilor solicită o pauză pe o oră, pentru ca să ne consultăm și să aprobăm o decizie cum procedăm mai departe.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Chiar o oră? Poate vă ajunge jumătate de oră ca să examinați situația. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Muşuc: Da. Noi, sincer vorbind, eram aproape siguri că veți accepta propunerea noastră, cel puțin să examinăm situația la Banca de Economii și să decidem cum ieșim din situație cînd Banca nu se află sub controlul statului. Situația este, într-adevăr, excepțională, noi avem nevoie de o oră pentru consultări. Fracțiunea PCRM insistă ca această pauză să fie anunțată.

Domnul Igor Corman: Da, stimați colegi, În condițiile actualului Regulament, este dreptul Fracțiunii să solicitați pauză. Deci anunț pauză de o oră. Rog colegii peste o oră să revină. P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupați locurile. Da, văd că colegii au folosit eficient pauza solicitată. V-ați înarmat cu megafoane, sînteți gata de luptă. Vreți să ne anunțați ceva, domnule Petrenco, da? Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimaţi colegi, În această pauză a avut loc ședința Fracţiunii. Noi atragem atenția dumneavoastră că cu toții sîntem deputați în acest Parlament și toți avem dreptul la inițiativă legislativă, ceea ce înseamnă că noi nu înaintăm inițiative legislative pentru arhiva Parlamentului. Noi le înaintăm ca să fie dezbătute în plen și este dreptul nostru. Noi insistăm, avînd în vedere că este o problemă stringentă, legată de Banca de Economii, de acest furt care a avut loc, insistăm ca să supuneți votului propunerea noastră: de a include în ordinea de zi proiectul de Lege nr.381 care prevede abrogarea actelor care au permis această emisiune suplimentară de acțiuni la Banca de Economii. Adică, care prevede acest proiect de lege întoarcerea Băncii de Economii în proprietatea poporului și a statului. Noi ne adresăm către dumneavoastră, domnule Corman, să folosiți posibilitatea, conform Regulamentului, dreptul de a propune modificarea, completarea ordinii de zi cu acest subiect. Proiectul de Lege nr.381. Supuneți votului.

Domnul Igor Corman: Stimate domnule deputat, Vă amintesc că am supus votului propunerea dumneavoastră, exact cum ați formulat-o acum și această propunere nu a întrunit majoritatea voturilor plenului Parlamentului. Și acum dumneavoastră, din cîte înțeleg, folosiți doar ca motiv, ca pretext acest lucru, ca să ne mai amuzați un pic. Da? Vă rog frumos. Eu vă doresc succes. Și, stimaţi colegi, din cîte văd, la propunerea și rugămintea colegilor din opoziție, sîntem obligați să mai luăm o pauză, de jumătate de oră, și să le acordăm lor posibilitatea ca să își exercite, așa cum consideră ei, dci dreptul de a activa în calitate de deputat aici, în Parlamentul Republicii Moldova. Jumătate de oră vă ajunge? (Rumoare în sală.) Mai aveți propunere? Microfonul nr.2, vă rog. Da.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Preşedinte, Folosind această pauză pe care o oferiți în lucrul Parlamentului, noi convocăm ședința Fracţiunii Partidului Comuniștilor și, pentru a determina și a înțelege de ce nu doriți să dezbatem acest proiect despre Banca de Economii, domnule Preşedinte al Parlamentului Corman, vă invităm să veniți la ședința Fracțiunii noastre.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc frumos de invitație. Da, văd chiar o propunere aici, ca să ader la Fracțiunea dumneavoastră. Da? Da. (Rumoare în sală.) Am să examinez cu minuțiozitate această propunere. Deci dumneavoastră vreți să faceți o ședință a Fracțiunii? (Rumoare în sală.) Dar eu pot să spun față de toți colegii și de toată țara că, de fapt, avem un Regulament, avem anumite proceduri. Ați formulat o propunere, eu am supus-o votului, rezultatul îl cunoașteți. Cum doriți să schimbați situația?

Voce din sală: Avem Regulament, dar nu avem Banca de Economii. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Deci o pauză de jumătate de oră, stimaţi colegi, eu am anunțat. P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Igor Corman: Ca să putem continua ședința. Pauza a fost cam lungă, de aceea eu am să rog numărătorii să anunțe prezența în sală. Vă rog frumos, faceți acest exercițiu și să anunțați de la microfoane.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 27.

Domnul Igor Corman: 27 ați spus?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 27. Sectorul nr.2 – 28.

Domnul Igor Corman: Avem prezenți 82 de deputați în sală. Stimaţi colegi, Referitor la subiectul organizării în ședința plenară a Parlamentului a unor audieri pe marginea celor două subiecte, situația în jurul Băncii de Economii și concesionarea Aeroportului, vreau să vă amintesc că aceste subiecte au fost discutate pe platforma economie, buget și finanțe, Comisia economie, buget şi finanţe.

Totodată, eu am avut consultări cu toate grupurile parlamentare și, pentru a pune capăt multor speculații care există în jurul acestor subiecte, pentru a da posibilitatea tuturor deputaților să participe la astfel de discuții, care poate nu au avut șansa să o facă pe platforma Comisiei economie, buget şi finanţe, eu, în calitate de Președinte al Parlamentului, propun ca aceste audieri să fie organizate ținînd cont și de prezența fizică în țară a responsabililor de la Guvern. Deci ca aceste audieri să fie organizate săptămîna viitoare, în ziua de joi și ca să introducem în agendă acest subiect. (Aplauze.) Deci liderii grupurilor parlamentare doresc să confirme disponibilitatea, înainte de a supune votului această propunere? Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Noi am discutat la Fracțiune, am discutat la Coaliție, cunoașteți foarte bine, subiectul respectiv. Am avut audieri în Comisia economie, buget şi finanţe. Ieri nu era nici o problemă ca să fie discutat subiectul respectiv. Pur și simplu, am ținut cont de doleanța colegilor noștri de la Guvern ca, eventual, dacă vor fi propuse, să se ia în vedere faptul să ei vor putea fi prezenți fizic doar săptămîna viitoare. Firește că noi sîntem pentru transparentizarea acestui subiect, pentru dezbaterea lui în public și, din numele Fracțiunii, confirm faptul că sîntem pentru a include acest subiect în ordinea de zi.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov: Da. Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că, într-adevăr, sînt subiecte care nu numai că trezesc interesul opiniei publice, dar și a mediului politic. Noi, de asemenea, am avut cîteva discuții în rîndul Fracțiunii parlamentare. Avem nevoie de o informare și din partea Guvernului la această temă. Cred că joia viitoare ar fi util să avem o discuție la acest capitol.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Noi sînterm de acord cu soluția propusă, deși avem unele îndoieli, pentru că noi sîntem autorii sesizării la Curtea Constituțională în ceea ce privește Aeroportul

și am putea interpreta aceste dezbateri parlamentare ca o încercare de presiune asupra deciziei Curții Constituționale. Dar totuși sîntem de acord cu dezbaterile parlamentare. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Domnule Preşedinte, Cred că este binevenită această decizie, pentru că urma să fie, probabil, chiar ieri examinată. Dar dacă rămîne pe joia viitoare, este binevenit acest lucru, pentru că e de o importanță majoră. Și doi ceea ce am vrut să menționez. Ieri a fost un caz strigător la cer în municipiul Bălți. Deci un jurnalist și un coleg de al nostru au fost agresați fizic de către un consilier comunist în Consiliul municipal Bălți. Există imagini video în acest sens. Mai mult decît atît, a fost amenințat cu răfuiala fizică și a fost amenințat inclusiv cu moartea. Cel puțin din comunicările pe care le avem, acest lucru este ferm. Eu vreau, în contextul în care astăzi va fi prezent Procurorul General, pentru că am înțeles că a fost invitat, să sesizeze pe marginea acestui caz au fost depuse la MAI și la toate organele abilitate în municipiul Bălți aceste sesizări și să vină cu aceste clarificări. Pentru că ceea ce nu este clar pentru noi, a fost o întrebare din partea unui jurnalist, dacă s-a închis sau nu o școală de limbă rusă în Sadovoe, municipiul Bălți, după care a fost agresat fizic acest jurnalist. Deci nu este, cel puțin, corect, pe de o parte. Pe de altă parte, cade sub incidența mai multor articole ale diferitor coduri, începînd cu cel administrativ și presupun că sub cel penal. Vă rog mult ca în momentul în care Procurorul General va fi în această sală să ne spună ce cunoaște, ce va întreprinde în acest sens. Și organele abilitate să se autosesizeze. Vă mulțumesc mult.

Domnul Igor Corman: Da. Stimaţi colegi, Eu vă rog la subiectul pe care îl aveam în discuție. Deci mulțumim pentru această informație, dar să nu deraiem de la subiect. Mai ofer cuvîntul și la microfonul nr.2. Deci cu subiectul audierilor, da? Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Vladimir Vitiuc: Спасибо.

Я хочу поздравить господ из соцпартии с удавшейся провокацией в той ситуации, о которой говорил коллега Чебан. Но вместе с тем хочу сказать, с сожалением что коллеги по фракции в Бельцком муниципальном совете обсудили тот всплеск эмоций, который имел место в лице советника и журналиста. Но опять же хочу попросить тех, кто ими управляет, чтобы они журналистам своим четко определили функции журналиста и провокатора. Все то, что было снято на видео, это только небольшая часть происходившего там. Это вопрос, который уже на рассмотрении и у местных правоохранительных органов. Я думаю, даже этот выход к микрофону – это часть спланированного сценария для того, чтобы спровоцировать того советника. Я еще раз повторяю, коллеги по фракции в Бельцком муниципальном совете провели соответствующие беседы и санкции по отношению к своему товарищу, но то, что это было чистой провокацией, будет доказано и во всех правоохранительных органах, если дойдет это дело и до суда. Спасибо.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Eu am rugat la subiectul audierilor, părerile grupurilor parlamentare. Dacă o să fie alt subiect, atunci am să fiu nevoit să vă retrag cuvîntul. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. În privința audierilor. Sigur că noi sîntem de acord, a fost cerința noastră, dar este foarte important ca aceste audieri, aceste dezbateri să nu fie sterile, ca la ele să participe primele persoane în stat. Noi insistăm ca la aceste audieri să participe Prim-ministrul Leancă, ministrul finanțelor, ministrul economiei, Procurorul General și insistăm ca aceste audieri să fie transmise în direct la postul de televiziune Moldova 1, ca toată lumea să cunoască realitatea. Ca noi să avem posibilitate să punem întrebări, fără ca să fim limitați în timp. Și considerăm că, după aceste audieri, vom trebui totuși să revenim la inițiativa noastră, proiectul de Lege nr.381, care prevede abrogarea acelor acte ilegale care au permis emisiunea de acțiuni a Băncii de Economii, prin care s-a permis acest furt al proprietății poporului. De aceea, noi vom vota pentru includerea acestei chestiuni în ordinea de zi, dar cu condiția ca la aceste audieri să fie prezente aceste persoane.

Domnul Igor Corman: Doleanța dumneavoastră a fost înregistrată. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Noi salutăm organizarea audierilor pentru săptămîna viitoare la acest subiect. În același timp, sperăm foarte mult că nu este urmare a unui troc, a unei înțelegeri dintre Coaliția de guvernare și comuniști, pentru că am văzut cum vă șoșoteați în fața tribunii. Și o să vă spun de ce noi așteptăm astăzi să audiem Procurorul General și ministrul de interne privind problema elementelor teroriste pe care le-am văzut la comuniști. Și, de aceea, sper foarte mult că aceste audieri de astăzi nu au fost cumva trecute pe linie moartă sau anulate. Și vreau să îmi confirmați acest lucru, dacă nu cumva a făcut un subiect de troc, un subiect de schimb la această problemă.

Domnul Igor Corman: Domnule deputat Munteanu, Vă rog frumos să nu fiți gelos. Sînt gata să mă șușotesc și cu dumneavoastră ori de cîte ori doriți. Deci eu discut cu toți deputații din sala aceasta. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Preşedinte. În contextul desfășurării audierilor, de asemenea ar fi bine să pregătiți niște demersuri privind transmiterea în direct la Euronews, la BBC, la alte posturi internaționale, fiindcă cred că vor manifesta un interes extraordinar față de chestia aceasta. (Rumoare în sală.) Și, de asemenea, referitor la genialul proiect nr.381. Stimați colegi din opoziția comunistă, Citiți proiectul acesta mai cu atenție, vedeți-l și poate îl dezbatem, dar să nu vă pomeniți în situație stupidă.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu cred că am auzit părerile și este timpul să supunem votului această propunere. De acord? Nu. Replici de acum, dacă intrăm, uitați-vă cît este ora: 12:43. Cît se poate de făcut replici? Vă rog frumos. Deci eu supun votului propunerea ca în agenda zilei de 3 octombrie… La audieri? Din partea fracțiunii sau din partea cui? A grupului dumneavoastră de deputați? A vorbit domnul Munteanu, da? De acum să… Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc.

(Mihai Ghimpu, Fracțiunea Partidului Liberal) Eu doar vreau să vă mulțumesc, domnule Președinte al Parlamentului, Coaliției, pentru faptul că ați acceptat să fie invitat Prim-ministrul, ce ține de problema Băncii de Economii. Foarte simplu și frumos: chiar am început să stimez Coaliția „AirBank 3”. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Va intra în istorie, cu litere de aur, și această expresie. (Rîde.) Și ultima deci. Microfonul nr.5. Dar foarte succint, vă rog. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. (Reidman, Frakția PCRM) Eu am o mică precizare: în conținutul audierilor de joia viitoare, eu propun să fie inclusă și chestiunea de îndeplinire a Hotărîrii Parlamentului nr.152. Mersi. Nu numai, nu numai starea de lucruri în Banca de Economii. Îndeplinirea Hotărîrii Guvernului… Parlamentului nr.152.

Domnul Igor Corman: Înregistrată și această propunere. Stimați colegi, Astăzi, noi vom vota, în principiu, includerea în ordinea de zi a acestor audieri și rămîne ca, la ședința Biroului Permanent, miercurea viitoare, să vorbim despre scenariul, conținutul, desfășurării acestor audieri. Și acum, supun votului propunerea ca, în ziua de 3 octombrie, în ordinea de zi, să introducem subiectul audierilor pe marginea subiectelor Banca de Economii și concesionarea aeroportului. Cine este pentru rog să voteze. Da. Cred că este o decizie unanimă. Subiectul a fost introdus în ordinea de zi. Și acum, stimați colegi, în sfîrșit, să revenim la activitatea noastră legislativă. Primul subiect din ordinea de zi: Proiectul de Hotărîre cu nr.382, privind numirea în funcție a unui membru al plenului Consiliului Concurenței. Rog președintele comisiei să prezinte raportul.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Președinte, Onorat prezidium, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre privind numirea în funcție a unui membru al plenului Consiliului Concurenței

13 nr.382 din 25 septembrie și expune următoarele: Comisia economie, buget și finanțe a prezentat avizul pozitiv asupra proiectului menționat, prin care se susține candidatura domnului Veaceslav Guțuțui pentru numirea în funcție de membru al plenului Consiliului Concurenței, pe un termen de 5 ani. În contextul celor spuse, comisia, cu majoritate de voturi, în corespundere cu prevederile articolului 92, alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, alineatelor (1) – (3), articolul 42 din Legea concurenței din 11 iulie 2012 propune spre examinare în ședința de plen a Parlamentului a proiectului de Hotărîre privind numirea în funcție a unui membru al plenului Consiliului Concurenței, a domnului Veaceslav Guțuțui, pe un termen de 5 ani. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări către comisie. Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Поняли. Мерси. Госпожа председатель комиссии, Spuneți vă rog, avem careva criterii, careva cerințe la candidați? Legale, cerințele legale.

Doamna Raisa Apolschi: Da. Ele sînt expuse în legea privind… deci în Legea concurenței nr.183.

Domnul Oleg Reidman: Dumneavoastră ați studiat?

Doamna Raisa Apolschi: Da.

Domnul Oleg Reidman: Normal. Eu am văzut. Mersi.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, doamnă președinte. Vă rog să rămîneți la tribună, căci următorul proiect tot dumneavoastră o să-l prezentați. Dar pînă atunci, mai aveți ceva de completat, domnule Reidman? Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Eu am o opinie. Eu nu cunosc candidatul. Согласно документам, которые представлены, данный кандидат вообще не имеет никакого отношения к

вопросам развития, сохранения, поддержания конкуренции, практически никакого опыта работы. Все его образование и практически весь его трудовой путь проходил либо в проектах по публичному управлении, либо в министерстве. В реальном секторе он работал 3 года всего лишь, на двух предприятиях, по сбыту и предприятия эти, ну прямо скажем, так себе. Это мнение такое. При всем уважением к кандидату подыскать другого человека, более опытного в этом смысле? Спасибо.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule președinte, Eu, spre deosebire de domnul Reidman, colegul pe care îl stimez foarte mult, cunosc candidatul de, cel puțin, 10 ani de zile, are experiență practică în companii, are experiență în consultanță, în toate domeniile, are funcția de viceministru timp de 3 ani de zile. Comisia economie, buget și finanțe a examinat această candidatură și consideră că dumnealui corespunde tuturor criteriilor profesionale, iar Comisia juridică, numiri și imunități consideră că corespunde tuturor rigorilor Legii concurenței. De aceea, am audiat că ambele comisii consideră că acest candidat corespunde, atît profesional, cît și legal, cerințelor pentru a fi membru în acest consiliu.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr. 3.

Domnul Oleg Reidman: В качестве реплики: Господин Ионицэ, конечно, вы можете знать этого человека, поскольку и вы, и он большую часть своей профессиональной деятельности провели в проектах, так сказать, иностранной помощи, а не в реальном секторе. Сколько гвоздей вы забили, я не знаю.

Domnul Igor Corman : Microfonul nr. 2.

Domnul Iurie Muntean: Stimați colegi, După ieșirea aceasta spectaculoasă la microfonul nr. 4, efectuată de colegul nostru Ioniță, noi chiar trebuie să ne gîndim, la modul cel mai serios, dacă, după o asemenea recomandare personală, noi am putea să acceptăm această candidatură, avînd în vedere că recomandarea parvine de la o persoană care și-a impus studenții să își cumpere broșura scrisă de dînsul personal, drept condiție…

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Vreau să vă amintesc că astăzi discutăm o candidatură pentru Consiliul concurenței și, din cîte înțeleg eu, nu domnul Ioniță concurează, deci, la această funcție, de aceea nu vă referiți la biografia lui. Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Muntean: …și parvine de la o persoană care se face responsabilă de… inclusiv, se face responsabilă de jaful Băncii de Economii și a Aeroportului Internațional.

Domnul Igor Corman : Stimați colegi, Parcă ne-am înțeles că nu discutăm candidatura domnului Ioniță. El a prezentat poziția comisiei pe care are onoarea să o conducă. Mai sînt întrebări? Nu. Dar, vă rog, la subiect. Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Muntean: Cînd recomandarea o face un asemenea ca Ioniță, noi, cu adevărat, persoana recomandată trebuie să o respingem.

Domnul Igor Corman : Tot acolo. Domnule Muntean, Nu vă supărați. Microfonul nr.3.

Domnul Constantin Starîș: Мы хотим узнать, сколько еще у господина Ионица нетрудоустроенных друзей, чтоб мы их сразу в одном заседании всех трудоустроили и закрыли тему. Спасибо.

Domnul Igor Corman : Нет, ну давайте, я и на русском объясняю, что речь идет не о господине Ионицэ. Там другой кандидат. Stimați colegi, Deci, în condițiile raportului comisiei, supun votului proiectul de Hotărîre cu numărul 382. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, această hotărîre a fost adoptată. Următorul proiect de Hotărîre, cu nr.353, privind numirea în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. Rog, doamnă președinte Apolschi, să prezentați raportul comisiei.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Președinte, Onorat prezidium, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități, a examinat proiectul de Hotărîre nr.353 din 4 septembrie 2013 privind numirea în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. Urmare a examinării materialelor prezentate și în temeiul articolului 116, alineatul (4) din Constituția Republicii Moldova, a articolelor 9 și 10 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, comisia a decis, în unanimitate, să propună examinarea în Parlament a proiectului de Hotărîre privind numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție a domnului Ion Druță, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări nu sînt. Este o întrebare. Doamnă preşedinte, Îmi cer scuze. Microfonul nr.2.

Domnule Anatolie Zagorodnîi: Doamnă preşedinte, Pentru concretizare. Eu țin minte la comisie și colegii nu o să îmi dea să mint, noi am avut doi candidați, am trecut prin Comisia juridică, numiri și imunități. Deci acei pe care i-am ținut la ultima ședință a sesiunii de primăvară pînă la orele 12. Apoi i-am trimis acasă. Și la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități noi i-am reconfirmat, la inițiativa dumneavoastră. Și astăzi regăsim doar un candidat. Vreau să știu care este, să spunem așa, cauza că al doilea candidat nu este prezent, ca să fie deja ambii votați de plenul Parlamentului și oamenii să se apuce de muncă.

Doamna Raisa Apolschi: Eu am făcut raportul comisiei la subiectul inclus astăzi în ordinea de zi. Cînd va fi inclusă următoarea candidatură, deci voi raporta.

Domnule Anatolie Zagorodnîi: Da, dar este…

Doamna Raisa Apolschi: Asta este.

Domnule Anatolie Zagorodnîi: Așa cum a spus domnul Preşedinte, sînt niște proiecte incluse în ordinea de zi, tehnice. Adică sînt careva, să înțelegem, sînt careva întrebări la a doua candidatură sau care este motivul?

Doamna Raisa Apolschi: Îmi pare rău, dar cred că nu o să vă pot satisface curiozitatea, pentru că chiar mă depășește chestia.

Domnule Anatolie Zagorodnîi: Păi, curiozitatea întregului plen.

Doamna Raisa Apolschi: E am fost invitată să raportez acest proiect și aceasta am făcut-o. Vă mulțumesc.

Domnule Anatolie Zagorodnîi: E clar.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi. Încă o întrebare, doamnă preşedinte. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă preşedinte, După 7 aprilie 2009 au fost mai mulți judecători care au judecat în contradicție cu legea tinerii noștri prin subsolurile comisariatelor de poliție. Dacă nu mă înșeală memoria, și nu cred acest lucru, și judecătorul pe care vreți să îl supuneți astăzi votului făcea parte din judecătorii care a judecat. Vreau să ne confirmați sau să ne infirmați acest lucru, ca să dispară această bănuială rezonabilă pe care o avem. Dacă nu puteți dumneavoastră, aș ruga altcineva să ne spună acest lucru.

Doamna Raisa Apolschi: În primul rînd, nu că vreau eu să promovez această candidatură. Este demersul Consiliului Superior al Magistraturii. Este una. În ceea ce privește evenimentele din 7 aprilie și acțiunile judecătorilor, în special a domnului Druță, eu nu posed o astfel de informație. Și poate era cazul, în cadrul ședinței comisiei, să vă interesați și să aveți un rezultat, un răspuns la această întrebare.

Domnul Valeriu Munteanu: Da, evident că ne poate răspunde domnul judecător, ca să dispară echivocul din această întrebare.

V-aș ruga foarte mult, dacă este posibil. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1. Vă rog să încercați să satisfaceți curiozitatea colegului nostru. Microfonul nr.1.

Domnul Ion Druță – candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: Domnule deputat, Îmi cer scuze, deci acțiunile din 7 aprilie au avut loc, dacă cunoașteți, în sectorul Centru. Judecătoria sectorului Botanica nu a putut fi… avea cauze în procedură cît privește evenimentele din 7 aprilie.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Munteanu: Noi cunoaștem foarte exact cum s-au desfășurat evenimentele din 7 aprilie și știm foarte exact unde au fost ținuți copiii și unde au fost judecați, și nu au fost judecați numai în sectorul Centru. Întrebarea era: dacă dumneavoastră ați participat sau nu? Nu era vorba de o întrebare generală. Da sau nu și aceasta o să clarificăm pe urmă.

Domnul Ion Druță: Domnule deputat… (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Ion Druță: Domnule deputat, Nu numai eu nu am participat, dar și colegii mei care erau în Judecătoria sectorului Botanica nu au participat la examinarea a unor așa cauze.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Deci speculațiile s-au adeverit, da, domnule Munteanu? Alte întrebări nu mai sînt. Vă rog frumos să vă ocupați locul, doamnă preşedinte. Deci, în condițiile raportului comisiei, supun votului proiectul de Hotărîre cu nr.353. Cine este pentru rog să voteze.

Cu majoritatea voturilor, acest proiect de hotărîre a fost adoptat. Stimaţi colegi, Vreau să vă reamintesc că, la 12 iulie 2013, Parlamentul a adoptat Hotărîrea cu nr.179 privind numirea în funcție a membrilor Plenului Consiliului Concurenței. Potrivit articolului 43 alineatul (1), membrii Plenului Consiliului Concurenței, inclusiv președintele și vicepreședinții, la numirea în funcție, depun jurămînt. Deci astăzi noi am votat o hotărîre privind numirea în Plenul acestui Consiliu al Concurenței a domnului Veaceslav Guțuțui și vreau să îl invit la tribuna centrală pentru a depune jurămîntul. Și îl rog să se pregătească și domnul Cibotaru. Deci în baza deciziei pe care am menționat-o să facă același lucru.

Domnul Veaceslav Guțuțui – membru al Plenului Consiliului Concurenței: Jur să slujesc Republica Moldova cu credință, să respect Constituția și legile Republicii Moldova, să protejez democrația și bunăstarea poporului.

Domnul Igor Corman: Domnul Cibotaru.

Domnul Mihail Cibotaru – membru al Plenului Consiliului Concurenței: Stimaţi deputaţi, Jur să slujesc Republica Moldova cu credință, să respect Constituția și legile Republicii Moldova, să protejez proprietatea publică, democrația și bunăstarea poporului. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Îi felicităm și le dorim succese în activitate! (Aplauze.) Stimaţi colegi, Acum revenim la ordinea de zi a ședinței și următorul subiect este proiectul de Lege cu nr.319 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești și Codul de procedură penală). De asemenea, Legea cu privire la Procuratură. Și, din partea Guvernului, domnul Eșanu, viceministru al justiției, prezintă raportul. Vă rog frumos.

Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Doamnelor și domnilor deputați, Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vine să aducă în concordanță cele trei acte, numite de domnul Preşedinte, între ele, cît și cu alte acte legislative, și se referă la trei subiecte.

Termenul de înaintare a pretențiilor, care în unele acte este stabilit de un an, în altele – de trei ani. Momentul de cînd începe să curgă aceste termen este reglementat diferit și se prevede stipularea unui singur moment de începere, de cînd persoana a aflat că… despre cauzarea prejudiciului și schimbarea organului care va reprezenta interesele statului în instanța de judecată. După cum cunoașteți, competențele respective au fost transferate de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Justiției și actele, la timpul respectiv, nu au fost incluse în concordanță. Și se propune ca să fie stipulat că Ministerul Justiției va reprezenta statul în instanțele de judecată, în litigiile ce vizează repararea prejudiciului. Rugăm susținerea acestui proiect în primă lectură. Și, avînd în vedere că sînt doar niște obiecții de ordin redacțional, se propune de completat, de asemenea, și alte acte normative și noi susținem și în lectura a doua. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Întrebări nu sînt. Mulțumesc, domnule viceministru. Rog comisia cu raportul.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.319, înaintat cu titlu de inițiativă de către Guvern și constată următoarele. Obiectivul de bază al inițiativei legislative este modificarea articolului 525 din Codul de procedură penală, care reglementează termenul de înaintare a acțiunii civile și, în acest caz, se majorează termenul de la un an la trei. Totodată, conform prevederilor articolului 5 din Legea nr.1545 privind modul și dreptul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procurorului și ale instanțelor judecătorești, modificat și completat prin Legea nr.96 din 3 mai 2012, este prevăzută că cererea de chemare în judecată privind repararea acestui prejudiciu se depune în termen de trei ani, iar organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției. Alte prevederi din proiect țin de tehnica legislativă și sînt îndreptate spre a aduce unele reglementări din Legea nr.1545, Legea nr.294 cu privire la Procuratură în concordanță cu Codul contravențional și Legea nr.59 privind activitatea specială de investigații. Fiind pus în dezbatere, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități s-au pronunțat pozitiv asupra reglementărilor din proiect, acceptînd, totodată, propunerea Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului de a extinde prevederile proiectului la articolele 1 și 2, care se înglobează în scopul proiectului de bază.

Cu acordul Ministerului Justiției, proiectul nr.319 a fost definitivat fiind anexat la prezentul raport. În aceste circumstanțe, comisia propune Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului menționat, iar în lipsă de amendamente din partea deputaților – și adoptarea în lectura a doua. Redacția definitivată este anexată la prezentul raport. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, doamnă preşedinte. Întrebări nu sînt. Stimaţi colegi, În condițiile raportului comisiei, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.319. Cine este pentru rog să voteze. Deci, cu majoritatea voturilor, acest proiect de lege a fost votat în primă lectură. Stimați lideri ai grupurilor parlamentare, Propunerea comisiei a fost ca acest proiect de lege să fie votat și în a doua lectură. Vreau să vă întreb dacă sînt obiecții? Obiecții nu aveți. Dar colegii sînt toți pe loc? (Rumoare în sală.) Atunci supun votului și adoptarea în a doua lectură a proiectului cu nr.319. Cine este pentru rog să voteze. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

Domnul Sergiu Stati: PCRM s-a abținut.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 29. Sectorul nr.2 – 25.

Domnul Igor Corman: Cu 54 de voturi, proiectul de Lege cu nr.319 a fost adoptat. Proiectul de Lege nr.340 pentru modificarea Codului contravențional nr.218- XVI din 24 octombrie 2008. Prezintă domnul Guțu, viceministru al agriculturii și industriei alimentare. Vă rog.

Domnul Viorel Guțu – viceministru al agriculturii și industriei alimentare: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Propun spre examinare proiectul de Lege privind modificarea Codului contravențional nr.218 din 24 octombrie 2008. Acest proiect a fost elaborat în scopul soluționării problemelor ce țin de utilizarea resurselor de apă din bazinele

22 acvatice în scopurile pisciculturii, irigării terenurilor agricole și acoperirii necesităților comunităților. Contravențiile prevăzute la articolele 110 – 115 din Codul contravențional pentru încălcarea regulilor de folosire a apei și nerespectării regulilor și instrucțiunilor privind exploatarea construcțiilor, conform prevederilor articolului 405, se constată de către Agenția pentru Silvicultură „Moldsilva” și Inspectoratul Ecologic de Stat. Iar conform alineatului (1) al aceluiași articol, aceste contravenții se examinează de organele pentru protecția mediului. Luînd în considerație că Agenția „Moldsilva” nu este organul responsabil de domeniul gospodăririi apelor, aceste norme nu sînt aplicate și în practică. În acest sens, propunem constatarea acestor contravenții să fie efectuată doar de către Inspectoratul Ecologic de Stat, care este organul abilitat cu funcția de control privind modul de folosire a apei, conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Totodată, propunem să fie expusă referința la ”titlul de stat de folosință separată a apei”, care deja nu mai este eliberat de nici un Organ de stat. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule viceministru. Întrebări? Este o întrebare. Microfonul nr.4.

Domnul Simion Grișciuc: Domnule viceministru, Spuneți-mi, vă rog, în articolele menționate se întrunește… construcțiile în zonele de protecție a rîurilor. Dar noi cunoaștem că zonele de protecție a rîurilor, în mare parte, sînt împădurite, aparțin Fondului forestier. Ce facem cu competența? Cine vor fi agenții constatatori în respectivele contravenții?

Domnul Viorel Guțu: De fapt, „Moldsilva” oricum nu face nici un fel de constatare la momentul actual și atunci Inspectoratul Ecologic va fi responsabil și de respectivele…

Domnul Simion Grișciuc: Vedeți, de-a lungul rîurilor Prut și Nistru sînt fîșii de protecție, sînt niște arbori, niște plopi.

Domnul Viorel Guțu: Am înțeles.

Domnul Simion Grișciuc: În mod normal, ele sînt în competența sau gestionarea este în competența Agenției „Moldsilva”. Noi, în situația în care scoatem competențele Agenției „Moldsilva” de a fi agent constatator în zonele respective și se fac niște tăieri sau

23 se fac niște construcții, nu știu cine o să reacționeze. Care va fi organul care va constata? Aici poate aveți o…

Domnul Viorel Guțu: De fapt, dacă tot este în gestiunea „Moldsilva”, „Moldsilva” și o să răspundă. Dar resursele acvatice ce țin deja de rîurile propriu-zise vor fi administrate de Inspectoratul Ecologic de Stat în cazul contravențiilor pe aceste…

Domnul Simion Grișciuc: Mulțumesc mult.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule viceministru. Rog comisia cu raportul.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul nr.340 și comunică următoarele. Modificările propuse prin prezentul proiect sînt îndreptate spre ajustarea unor prevederi din dispoziția și sancțiunea articolului 110 („Încălcarea regulilor de folosire a apelor”) din Codul contravențional la reglementările existente ale legislației naționale, precum și excluderea din articolul 405 al codului menționat a unor discrepanțe cu privire la organele de constatare a contravențiilor din domeniul mediului. Astfel, unul din semnele constitutive ale contravenției, prevăzute în dispozițiile actualei redacții din alineatul (2) al articolului 110 pentru încălcarea regulilor de folosire a apelor, este sintagma „fără titlul de stat de folosință separată”, introdus în baza articolului 26 din Codul apelor, aprobat prin Legea din ’93. Însă, în Legea apelor, prin care a fost abrogat Codul apelor, noțiunea de „titlu de stat de folosință separată” la eliberarea autorizației de mediu pentru folosință specială a apei nu este prevăzut. În aceste condiții, din dispoziția alineatului (2) al articolului 110 se impune excluderea cuvintelor „fără titlul de stat de folosință separată”, fapt ce atrage și excluderea cuvintelor „în ambele cazuri” din sancțiunea acestui alineat. Modificările propuse la articolul 405 din Codul contravențional („Organele pentru protecția mediului”) se impun din următoarele motive. Alineatul (1) al acestui articol prevede că contravențiile, specificate la articolele 110 pînă la 115 inclusiv, ce țin de încălcarea regulilor de folosire a apei, de nerespectarea regulilor și instrucțiunilor privind exploatarea instalațiilor și aparatelor de măsurat hidrotehnice de gospodărire și de protecție a apelor, deteriorarea acestora și altele, se examinează de organele pentru protecția mediului.

Totodată, conform prevederilor aceluiași articol 405, aceleași tipuri de contravenții, prevăzute la articolele 110 pînă la 115 inclusiv, se constată de către Agenția pentru Silvicultură „Moldsilva”. În aceste condiții, ținînd cont că Agenția pentru Silvicultură „Moldsilva” este autoritatea care gestionează domeniul silviculturii și cinegeticii, folosirea rațională a fondurilor naturale din acest domeniu, nu poate fi desemnată ca organ responsabil din domeniul gospodăririi apelor. Prin urmare, cer scuze, acest domeniu ține de competența organelor de protecție a mediului. Cu atît mai mult, conform anexei la Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător din 8 iunie 2012, Inspectoratul Ecologic de Stat din cadrul Ministerului Mediului este desemnat ca organ pentru protecția mediului, unul dintre domeniile de specialitate fiind protecția și modul de folosire a apelor. Iar alineatul (2) al articolului 405 prevede expres dreptul Inspectorului principal de Stat pentru ecologie și adjuncții lui să examineze și să aplice sancțiuni în cazul contravențiilor prevăzute la articolele ”110 – 115”. Prin urmare, din alineatul (3) al articolului 405 din Codul contravențiilor cifrele 110 – 115 se propun a fi excluse. Acest proiect de lege a fost avizat de comisiile permanente, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, Ministerul Mediului. Fiind pus în dezbatere, membrii comisiei au susținut integral reglementările din proiect și, cu majoritate de voturi ale membrilor, comisia a decis să propună plenului Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului nr.340, iar în lipsă de amendamente din partea deputaților – și adoptarea acestuia în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări sînt către comisie? Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc. Noi propunem, ca să nu ne grăbim, să aprobăm în primă lectură, pentru că este nevoie de…

Domnul Igor Corman: În primă lectură sau în a doua lectură, stimate coleg?

Domnul Vladimir Saharneanu: Să fie aprobat doar în prima lectură în această ședință. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc.

Stimați colegi, Deci supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.340. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul de Lege cu nr.340 a fost adoptat. Următorul proiect din agendă: proiectul de Lege nr.351 privind importul unor autovehicule. Îl invit pe domnul Groza, viceministru al afacerilor externe și integrării europene.

Domnul Iulian Groza – viceministru al afacerilor externe și integrării europene: Stimate domnule Președinte, Stimați domni și doamne deputați, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind importul unor autovehicule, care presupune oferirea prin derogare a dreptului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene să introducă în țară și plasarea sub regim vamal de import cu scutirea de la plata drepturilor de import a șapte autovehicule aflate în posesia misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova. Deci, la reîntoarcere, aceste automobile urmează a fi transmise în gestiunea Bazei auto a Cancelariei de Stat. Ulterior, mijloacele de transport vor fi transferate cu titlu gratuit, conform necesităților, instituțiilor de stat și subdiviziunilor acestora în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.688 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor și subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor și altor mijloace fixe.

Domnul Igor Corman: Domnule viceministru, Vă rog, ritmul alert un pic să îl mai stopați, ca să înțeleagă și colegii. Că și așa acustica e proastă în sala aceasta. Vă rog frumos.

Domnul Iulian Groza: Bine. Deci scopul acestor mijloace de transport, pînă la urmă, o să fie transferarea cu titlu gratuit, conform necesităților, instituțiilor de stat și subdiviziunilor acestora. Vă rog sprijinul Parlamentului în vederea votării acestui proiect de lege în primă lectură și în a doua lectură.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule Președinte, Înainte de a adresa o întrebare, în special vreau să mă adresez cvorumului legislativ. Da, noi cînd… mai adoptăm… În istoria parlamentarismului din Moldova au mai fost, da, adoptate astfel de proiecte de lege, dar se stabilea clar unde și pentru care necesități se duce acea sau altă unitate de transport. Deci pentru… nu știu, pentru un spital de urgență, pentru unitatea de pompieri, așa că, haideți, domnule Preşedinte, să decidem dacă este oportun, în genere, să aprobăm acest act normativ. Aceasta este pentru domnul Preşedinte și pentru forul legislativ. Acum, pentru domnul raportor. Domnule raportor, Spuneți-ne, vă rog, clar, pentru care instituție, care instituții s-au adresat la Ministerul de Externe în special, pentru că dumneavoastră reprezentați acum această instituție, ca să le fie date aceste mașini? Prima întrebare.

Domnul Iulian Groza: Pot să răspund?

Domnul Alexandr Petkov: Da, sigur.

Domnul Iulian Groza: Mulțumesc foarte mult, stimate domnule deputat. Deci aceste 7 automobile, care se află în posesia Misiunilor diplomatice, vor fi transferate la Ministerul de Externe, la balanța Ministerului Afacerilor Externe. Ulterior, mijloacele de transport vor fi transferate în gestiunea Bazei Auto a Cancelariei de Stat și, ulterior, Baza de stat… Cancelaria de Stat urmează să distribuie aceste mijloace de transport cu titlu gratuit, conform Hotărîrii de Guvern nr.688 din 9 octombrie 1995.

Domnul Alexandr Petkov: Deci atunci eu vreau o clarificare la prima, la răspunsul la prima întrebare. Dumneavoastră acum ne-ați enumerat cel puțin 3 trepte prin care trebuie să treacă aceste mașini. Noi nu am adoptat niciodată în Parlament astfel de decizii. A fost în permanență direct de la cine ne dă pînă la beneficiar. Dumneavoastră acum ne spuneți, dintîi ne-ați spus cînd ați prezentat proiectul că vine la Baza Auto a Cancelariei, acum ne spuneți că vine la Ministerul de Externe, după aceea la Bază, după aceea nu se știe cui. Haideți…

Domnul Igor Corman: Stimate coleg…

Domnul Alexandr Petkov: Eu…

Domnul Igor Corman: Îmi dați voie, căci m-ați implicat și pe mine, da. Nu știu, cu bună-credință…

Domnul Alexandr Petkov: Da, la… haideți.

Domnul Igor Corman: Sau cu rea-credință.

Domnul Alexandr Petkov: La sfîrșit de acum, domnule Preşedinte, ca să…

Domnul Igor Corman: Nu. Eu cred că am dreptul să răspund, că ați început cu mine, da, este sau nu este nevoie, să discutăm acest act legislativ. Deci eu cred că dumneavoastră înțelegeți despre ce este vorba. Deci avem un Minister care se numește al Afacerilor Externe și Integrării Europene și avem Misiuni diplomatice peste hotare. Deci în cazul în care de la o asociație de caritate vine un anumit mijloc de transport în țară, atunci noi știm foarte exact unde mergem mai departe. Dar în cazul de față este vorba de aducerea în țară a acestor unități de transport de la Misiuni diplomatice la balanța Ministerului de Externe și apoi eu înțeleg se va decide deci unde mai departe sînt repartizate aceste mijloace de transport. Domnule viceministru, Am dreptate sau…?

Domnul Iulian Groza: Da. Da, inițial noi planificam, în general, autovehiculele acestea să le transferăm direct Bazei Auto. Dar la sugestia juriștilor Cancelariei de Stat, fiindcă în legislația Republicii Moldova, într-adevăr, nu există foarte clar stabilită procedura respectivă, tocmai de asta și a apărut necesitatea unei legi speciale care ar presupune transferul acestor mijloace auto din gestiunea Misiunilor diplomatice în gestiunea Ministerului de Externe și, conform proiectului, notei informative prezentate și dumneavoastră, este foarte clar menționat că, ulterior, Ministerul de Externe, la rîndul său, va transfera în gestiunea Bazei Auto a Cancelariei de Stat care, la rîndul ei, va transfera altor instituții după necesitate.

Domnul Igor Corman: Este și logic. Nu poate o Misiune diplomatică să transfere direct unitatea de transport cuiva. Deci este important să revină în țară, la balanța Ministerului de Externe. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Domnul Preşedinte, Tot la prima întrebare, da. Nu este clar. Deci este o logică, într-adevăr, dar nu este clar. Dați să stipulăm atunci clar în această lege că mașinile vin pentru a fi distribuite. Administrația raionului cutare administrațiilor raionului cutare, primăriei cutare. Aceasta va fi atunci clar. Ceea ce spuneți dumneavoastră nu este clar deloc.

Domnul Iulian Groza: Stimate domnule deputat…

Domnul Alexandr Petkov: Ce o să faceți cu dînsele? O să le vindeți? Ce o să faceți cu dînsele?

Domnul Igor Corman: Domnule viceministru…

Domnul Alexandr Petkov: Este procedura…

Domnul Igor Corman: Vă rog deci să răspundeți concret la întrebare.

Domnul Iulian Groza: Vă rog.

Domnul Igor Corman: Dacă există claritate, dacă știți ce se va întîmpla, fiindcă voi puteți să lăsați și la balanța Ministerului de Externe. Nimeni nu poate să interzică acest lucru, dar dacă deja există un plan, să ne spuneți care este și dacă va mai fi nevoie, eventual, de anumite decizii. Unde: la Guvern, în Parlament, da? Aceasta e întrebarea? Vă rog frumos.

Domnul Iulian Groza: Procedura este stabilită clar de Hotărîrea Guvernului nr.688 din 9 octombrie 1995. Deci procedura de transfer a acestor mijloace de transport de la Ministerul de Externe către Cancelaria de Stat și Cancelaria de Stat urmează să distribuie aceste automobile în concordanță cu Regulamentul privind modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor acestora, clădirilor, construcțiilor și altor mijloace fixe.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Atunci eu am o propunere legislativă pentru acest proiect: să fie stipulat că controlul care o să fie exercitat… din partea cui o să fie exercitat asupra transferării de mai departe a mașinilor conform destinației. Să nu ne trezim peste o lună sau două luni că Ministerul de Externe o să spună: nu, nouă și mașinile acestea tot nu ne trebuie și o să mai fie cumpărate de altcineva. Așa putem face, domnule Preşedinte? Așa, de fapt, trebuie să fie, pentru că noi în aceste proiecte… în astfel de proiecte de lege în permanență scrie: fără drept de înstrăinare.

Domnul Igor Corman: Domnule viceministru, Spuneți, vă rog, ați făcut referință la o hotărîre a Guvernului, i-ați dat și numărul. Deci este posibil ca aceste unități de transport să fie înstrăinate în alte părți decît să fie în folosința structurilor statului?

Domnul Iulian Groza: Nu. Deci ele se transferă direct la Baza Auto a Cancelariei de Stat în gestiune.

Domnul Igor Corman: Iată și răspunsul la întrebare.

Domnul Iulian Groza: Și, după care, ulterior, conform regulamentului, urmează a fi transferate la altă instituție de stat. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Acest drept de înstrăinare se exclude, da, prin faptul că…

Domnul Iulian Groza: El, oricum, se exclude…

Domnul Igor Corman: Regulamentul prevede foarte clar deci cum sînt ele utilizate. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: (Rumoare în sală.)…vă rog microfonul. Atunci dați să stipulăm clar în acest proiect de lege: fără drept de înstrăinare. Pentru că se aduce cu încălcarea legislației în vigoare și noi facem derogarea de la legislația în vigoare, ca să nu se mai înstrăineze mai departe. Pentru că eu, de fapt, știu pentru care cauză sînt…

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi.

Domnul Alexandr Petkov: Aceste automobile…

Domnul Igor Corman: Haideți să ascultăm o opinie profesionistă, da? Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Doamnelor și domnilor deputați, În principiu, nu este exclus să scriem, dar aceasta este absolut inutil. Nu se poate de comparat acest proiect de lege cu celelalte proiecte. În cazul de față, bunurile sînt în proprietatea statului și ele se introduc în țară fiind proprietatea statului și modul de gestionare a bunurilor proprietate de stat este deja reglementat. În celelalte proiecte de lege era necesar să se scrie: fără dreptul de înstrăinare, pentru că bunurile se introduceau pentru persoane private și acestea puteau să le înstrăineze după ce le introduceau fără taxă de stat. Dar, în principiu, dacă Parlamentul insistă să fie scris aceasta în proiectul de lege, pur și simplu, o să arate un act care nu este foarte cărturar, dar poate fi scris așa. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Sau poate putem scrie: ele nu pot fi înstrăinat deloc, da? Ca să fie mai clar. În nici un caz, da.

Domnul Alexandr Petkov: La ceea ce spune domnul ministru. Să începem cu ceea ce, cu ce a început, da. Nu putem exclude astfel de formulări. Așa-i? Așa-i. Asta este unul. Dar, domnule ministru, nu ne induceți, vă rog, în eroare. În alte cazuri se introduceau nu doar pentru persoane private, se introduceau și pentru primării, pentru urgențe, pentru pompieri. Nu ne induceți în eroare acum. Aici scriem clar, virgulă, cu excepția înstrăinării. Excepția dreptului de înstrăinare. Aceasta este propunerea și cred că este una normală.

Domnul Igor Corman: Bine. Spuneți, vă rog, acest amendament poate cumva să denatureze sensul proiectului de lege?

Domnul Nicolae Eșanu: Sigur că nu. (Rumoare în sală.)

Domnul Iulian Groza: Nu.

Domnul Nicolae Eșanu: Sigur că nu. El poate fi stipulat în fel… Pur și simplu, modul de administrare a proprietății de stat este Legea cu privire la administrarea proprietății de stat. De a scrie fără drept de înstrăinare este posibil, numai că lucrurile acestea nu totdeauna este foarte util, pentru că unul poate să ajungă într-o situație degradabilă în care s-ar putea ajunge la concluzia că poate fi înstrăinat în proprietatea de stat. Vă asigur că în gestiunea Guvernului există foarte multe automobile care, dacă s-ar dori să fie înstrăinate, ele ar putea fi astăzi înstrăinate, nu este nevoie ca să fie aduse aceste 6 automobile și să fie înstrăinate cuiva. Chiar de aceeași marcă, cu aceleași calități există astăzi apartamente în parcul, scuzați, automobile în parcul Guvernului. Deci nu este o problemă. Dar dacă se insistă pentru a nu împiedica derularea procesului de adoptare, se poate de stipulat acest lucru fără vreo problemă.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Preşedinte, Ca să ajut colegii. Într-adevăr, este o diferență cînd dăm la organizații, cum, de caritate, noi spunem ca să nu o înstrăinăm. În cazul de față dacă mașina este veche și Guvernul, spre exemplu, decide să o dea la o casă de copii, poate scriem: fără dreptul de vînzare, dar nu de înstrăinare. Căci dacă decide Cancelaria să o dea la o casă de copii sau ceva de felul acesta, ea este… Nu, dar ei au procedurile lor. Înțelegeți, noi nu prin lege reglementăm. Noi aici doar spunem că proprietatea statului Republicii Moldova, să dăm voie să fie aduse în Republica Moldova. Noi nu vorbim despre donații, despre importuri, noi vorbim despre faptul că proprietatea se întoarce în țară. Iar ea se administrează în țară conform legilor pe care tot noi le-am votat.

Domnul Igor Corman: Domnule Petkov…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Este o diferență.

Domnul Igor Corman: …este clar pentru toată lumea, ne aducem proprietatea acasă. Acesta este sensul proiectului de lege. Și mai departe cum se întîmplă cu toate celelalte unități de transport din toate ministerele ș.a.m.d. deci e același lucru. Nu credeți, da? Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte, În momentul în care domnul Ioniță insistă așa, eu atunci spun că propunerea mea chiar este una viabilă. Așa că eu insist să fie scris: fără drept de înstrăinare. O să doriți pe urmă la Guvern să includeți mașinile, cum spune domnul ministru, pentru vînzare, faceți-le.

Domnul Igor Corman: Da. Bine, domnule Petkov.

Domnul Alexandr Petkov: Nu e problemă.

Domnul Igor Corman: Deci eu amendamentul dumneavoastră îl voi supune votului. Ne-am înțeles. Microfonul nr.5. Mai avem juriști. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Da. Mulțumesc. Mie mi-a plăcut prima intervenție a domnului Eșanu, a fost foarte clară, lipsită de echivoc, dacă vom introduce această sintagmă, asupra căreia insistă comuniștii, în proiectul de lege, proiectul de lege va arăta agramat. O deducție logică ne duce la gîndul că acei care au propus și au votat acest lucru, la fel, sînt agramați. De aceea, noi nu o să votăm pentru această propunere, pentru că acest lucru este intrinsec, de natura lucrurilor derivă. De aceea, vă rog frumos, și dumneavoastră, domnule Președinte, nu încercați să le intrați atîta în voie comuniștilor, că pe ei nu îi mai înțelegi. Cu atît mai mult că ei citesc legea aiurea. Acum o întrebare pentru domnul viceministru. Domnule viceministru, Din cîte înțeleg, încercați să înnoiți parcul de mașini al ambasadelor noastre, mașinile mai vechi le aduceți acasă, după care, în mod normal, veți cumpăra altele. În același timp, am aflat din presă, în luna mai, în presa din Republica Moldova, în luna mai și în lunile iunie, iulie, din presa din Federația Rusă că, cel puțin, la Ambasada Federației Ruse avem vreo cîteva zeci de mașini bune, aș citi a-totcunoscuta Bentley pe care circulă cu numere diplomatice. Cînd o să le aduceți pe acelea acasă și cui o să le împărțiți, domnule viceministru?

Domnul Iulian Groza: Deci, domnule deputat, mulțumesc pentru întrebare. Pînă la urmă, nu avem ce aduce, fiindcă în proprietatea misiunilor diplomatice, dacă vă referiți la Ambasada noastră de la Moscova, astfel de mijloace de transport nu se află.

După investigațiile pe care le-am organizat, toate încălcările au fost excluse și, în momentul de față, în cadrul Ambasadei Republicii Moldova, există doar… la evidență sînt cu numere diplomatice doar automobilele personalului diplomatic.

Domnul Valeriu Munteanu: Puteți fi un pic mai explicit ce înseamnă „toate încălcările au fost…

Domnul Igor Corman: Un pic mai explicit am să fiu eu…

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, nu, lăsați…

Domnul Igor Corman: …deputat Munteanu, și am să vă indic asupra faptului că în Regulamentul Parlamentului este foarte clar stipulat, deci Președintele ședinței este obligat să retragă cuvîntul deputaților atunci cînd ei nu se referă la subiectul pus în discuție. Deci ceea ce ați întrebat dumneavoastră nu are nici în clin, nici în mînecă cu proiectul de lege pe care îl discutăm acum. Dacă doriți informații adiționale, puteți solicita aceste informații la Ora interpelărilor de la Ministerul Afacerilor Externe. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Este adevărat, domnule Președinte, Președintele este obligat să intervină atunci cînd deputatul pune o întrebare care nu se referă la temă, dar Președintele poate să închidă telefonul atunci cînd deputatul… pardon, microfonul, atunci cînd deputatul pune o întrebare care nu vă place nici vouă, nici Ministerului de Externe. Pentru că eu l-am întrebat foarte clar pe domnul viceministru, da, ian, spuneți-ne, vă rog frumos, care au fost aceste încălcări? Și domnul ministru vroia să ne spună, trebuia să îi permiteți. Dumnealui poate…

Domnul Igor Corman: Păi, da, dar noi avem de discutat o agendă foarte concretă astăzi. Și dacă fiecare iese la microfon și ne spune întrebările care îl interesează pe el, dar nu sînt în strictă conformitate cu agenda, atunci eu pentru ce stau aici în Prezidium? Mulțumesc frumos. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimați colegi, Eu cred că noi pierdem timpul cu acest proiect de lege și, în genere, în general, Ministerul de Externe nu trebuia să vină cu acest proiect prost pregătit.

Trebuie să recunoașteți că vreți să procurați mașini noi și din cauza aceasta vă debarasați de aceste mașini vechi.

Domnul Igor Corman: Domnule Petrenco…

Domnul Grigore Petrenco: Dar…

Domnul Igor Corman: …este treaba Ministerului de Externe și a misiunilor diplomatice în limitele bugetelor, pe care le au, să procure și mașini, și proprietăți ș.a.m.d. Vă spun și eu, că am lucrat și eu în domeniu. Și, haideți, dacă aveți întrebări stricte la proiect, căci noi deja prea mult timp acordăm acestui proiect de lege, care este foarte simplu. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Eu vă rog să nu mă întrerupeți. Întrebarea mea este următoarea: cît ne va costa, adică bugetul statului, acest proiect de lege? Pe urmă o să veniți cu modificarea bugetului statului pentru Ministerul de Externe, suplimentar pentru procurarea mașinilor noi, deoarece nu aveți autovehicule la misiuni. Deci cît ne va costa?

Domnul Iulian Groza: Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră, acest proiect de lege nu va costa bugetul de stat nici măcar un leu. Este un simplu transfer al bunurilor de la balanța misiunilor diplomatice, pînă la urmă, la balanța Bazei auto a Cancelariei de Stat.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. De fapt, și intervenția domnului Ioniță m-a convins că există riscul ca aceste automobile să fie vopsite în culoare verde, albastră și transmise diferitor persoane sau instituții. Acum nemijlocit la conținutul proiectului. Domnule ministru, Dumneavoastră, astăzi, nimeni nu vă încurcă, nici legislația Republicii Moldova, să aduceți, să introduceți aceste automobile în Republica Moldova. Așa este, da?

Domnul Iulian Groza: Așa este, dar noi cerem prin această lege să fie scutită de taxa de drept la import.

Domnul Artur Reșetnicov: Așa. Acum eu vă întreb pe dumneavoastră ca autor, inclusiv pe reprezentantul Guvernului: care este deosebirea dintre Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare sau Ministerul Mediului, sau ministerul… orice alt minister din cadrul Guvernului care, la fel, dorește să procure automobile, automobile speciale și atunci cînd le introduce în Republica Moldova, conform legislației, ca și orice altă persoană fizică sau juridică obligatoriu să plătească taxele respective? Prin ce Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este mai deosebit față de o persoană fizică sau altă autoritate?

Domnul Iulian Groza: Vă explic, stimate domnule deputat. Deci aceste mijloace de transport se află, în momentul de față, în gestiunea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, respectiv, în general sînt procurate cu mulți ani înainte din bugetul alocat pentru Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de a procura automobile și autovehicule de transport pentru…

Domnul Artur Reșetnicov: Atunci formulez puțin altfel întrebarea, dacă nu ați înțeles. Un cetățean care muncește ani de zile în Italia și acolo și-a procurat automobil, a circulat în Italia, cînd dorește să îl introducă în Republica Moldova, întorcîndu-se acasă, este nevoit să plătească taxele vamale. De ce el este discriminat comparativ cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pe care doriți să îl scutiți de plata acestor taxe?

Domnul Iulian Groza: Cetățeanul respectiv nu este discriminat, se cere doar o derogare de principiu. Deoarece aceste mijloace de transport oricum se află în proprietatea statului, aflate în gestiunea misiunilor diplomatice. Deci este o chestie tehnică, care, în momentul…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, nu este o chestie tehnică, este o… Derogarea nu este chestie tehnică. Dumneavoastră derogați de la prevederile cadrului legal.

Domnul Iulian Groza: Deci, domnule deputat, eu v-am explicat că aceste mijloace de transport deja se află în proprietatea statului.

Domnul Artur Reșetnicov: Și de ce culoare sînt?

Domnul Iulian Groza. Putem să vedem și numerele lor. Sînt șapte autovehicule…

Domnul Igor Corman: Vă rog frumos, adițional, să prezentați lista în paranteze ce culoare au mașinile pentru domnul Reșetnicov. Stimați colegi, Deci eu fac referință la Regulament și de acum eu propun încetarea dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege. Deja aceste dezbateri au devenit ridicole. Deci eu propun votarea în primă lectură a proiectului… Da, vedeți, (Rumoare în sală)… amendamentul pentru lectura a doua. Dumneavoastră știți foarte bine. Comisia, de la microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Iulian Groza. Vă mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu.

Domnul Igor Corman: La tribuna centrală.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.351, prin care Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene propune importul unor autovehicule care sînt în gestiunea lor și transferul de la misiunile diplomatice în gestiunea ministerului. Comisia a examinat acest proiect de lege, propune ca acesta să fie aprobat de către Parlament în primă lectură și adoptat în a doua lectură, dacă nu sînt careva obiecții. Diferența, care s-a spus deja, este faptul că aceste autoturisme sînt proprietatea statului și ele trec dintr-o instituție în alta. Deci este un specific al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, că el are subdiviziuni și în alte țări decît Republica Moldova.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Da. Mulțumesc, domnule Președinte.

Am vrut, de fapt, să îi adresez această întrebare domnului viceministru, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, dar, domnule Ioniță, fiindcă dumneavoastră deja sînteți la tribună… Este o situație, într-adevăr, cam puțin stranie, fiindcă se introduc în țară bunuri care aparțin Republicii Moldova. Și, de aceea, propunerea mea este ca Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene să se adreseze către Guvern cu posibilitatea de modificare a legislației, ca el să dispună de posibilitatea, de cîte ori are nevoie, să intervină să își rezolve problemele de sine stătător, fără a veni în Parlament. La situația concretă de astăzi, eu cred că cel mai bine ar fi ca în hotărîrea Parlamentului să fie scris ca Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene să informeze sau Cancelaria de Stat, în dependență unde vor fi distribuite aceste automobile, deci ca să informeze Parlamentul despre destinația finală a acestor autovehicule care au venit în… deci care au fost introduse în țară. Și cred că aceasta va fi normal. Dar, pe viitor, cred că, în general, stimați colegi, noi, probabil, trebuie să ne adresăm Guvernului ca să fie elaborat un proiect care ar scoate orice suspiciuni care vin, că noi, în fiecare săptămînă, examinăm niște chestii foarte clare și concrete despre autospeciale sau mașini care vin de la ambasadă. În opinia mea, este absolut normal, că ambasada trebuie să își schimbe parcul de automobile, dar, în același timp, ca să fie un proces transparent de examinare și de soluționare a acestor probleme. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Stati…

Domnul Igor Corman: Da, eu sînt perfect de acord cu dumneavoastră, domnule Stati. Deci demult era timpul de venit cu o inițiativă și ca să nu pierdem timpul aici în plen. Dar trebuie să înțeleagă și deputații că, în cazul respectiv, dacă vom delega Guvernului dreptul de a lua astfel de decizii, atunci deputații nu vor putea veni cu astfel de inițiative sau vor fi nevoiți să aștepte avizul Guvernului. Și aici trebuie de luat o decizie și de văzut cum…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Stati, Eu cred că această propunere a dumneavoastră este foarte judicioasă, ca să nu scriem „fără dreptul de înstrăinare” sau „fără dreptul de vînzare”, mai bine scriem fraza „Guvernul va informa Parlamentul cu destinația finală”. Și, în felul acesta, vom vedea care a fost acțiunea lor. Eu personal consider să susținem acest lucru și…

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Ioniţă: …rezolvăm problema.

Domnul Igor Vremea: Domnule preşedinte al comisiei, Dumneavoastră știți care… sau ce a stat la baza includerii anume a acestor mijloace în această listă?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Noi am vorbit. În comisie a fost această întrebare și misiunile diplomatice, fiecare misiune, în baza bugetului alocat, ei își reînnoiesc parcul lor de autoturisme și fiecare misiune a spus că aceste autoturisme, din diverse motive, sau că vîrsta este înaintată, sau că au probleme de deplasare în țara de origine, fiind mașina veche, că au costuri suplimentare legate de taxe sau alte lucruri, ei au decis ca aceste autoturisme să le transfere înapoi de pe contul misiunilor la ambasadă. Despre aceasta am fost informați. Dacă aveți mai multă informație, puteți…

Domnul Igor Vremea: Deci…

Domnul Veaceslav Ioniţă: …să ne-o spuneți.

Domnul Igor Vremea: Eu sînt de acord. Anume aceasta am vrut să aud, căci ele sînt într-o stare avansată de uzură. Așa-i?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Da.

Domnul Igor Vremea: Noi le aducem aici.

Domnul Igor Corman: Într-o vîrstă înaintată.

Domnul Igor Vremea: Și…

Domnul Veaceslav Ioniţă: Dar ei nu au alt…

Domnul Igor Vremea: Înaintată, dacă vreți. Domnul ministru ne-a spus că ele vor fi aici transmise la Cancelaria de Stat și, ulterior, repartizate altor instituții.

Eu, pur și simplu, vreau să știu ce o să repartizăm, fiindcă am activat în Ambasada Ungariei și știu că mașina aceasta sau automobilul acesta e inclus aici, că el nici nu… ungurii nu vreau să constate revizia tehnică pentru anul acesta. Dar noi aici o să îl aducem și o să îl dăruim la o casă de copii și o să spunem: uitați-vă ce act de caritate am făcut. De aceea și apar întrebările de genul acesta. Ce o să faceți mai departe cu dînsele? Ministerul nu a prevăzut chestiile acestea. Poate mai degrabă era de a-l transmite acolo, la o stație de metal uzat, și era mai simplu decît de a-l aduce aici.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Ei cred că au calculat.

Domnul Igor Vremea: El e plin de fisuri.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Ei au calculat și cred că 500 sau 600 de euro pentru utilizarea mașinilor vechi mai mult decît să le aduci în țară. Deci ei…

Domnul Igor Vremea: Deci și ce o să facem în țară cu dînsele?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Au făcut și atunci în Republica Moldova mai ușor se rezolvă problema. Într-adevăr, este un subiect prea mult… și noi am alocat prea mari discuții. Sînt… vechi…

Domnul Igor Corman: Așa este, domnule preşedinte. Eu vă mulțumesc. Da, vă mulțumesc. Și, în condițiile raportului comisiei, mai întîi supun votului în primă lectură amendamentul dumneavoastră, deci după ce votăm în primă lectură, domnule Petkov. Deci supun votului în primă lectură proiectul cu nr.351. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul cu nr.340, cer scuze, nr.351 este aprobat în primă lectură. Și acum deci amendamentul deputatului Petkov, cu referință la înstrăinare. Cine sprijină acest amendament, îl supun votului. Deci este dreptul deputatului să insiste ca să supun votului. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Preşedinte, Dacă se acceptă amendamentul domnului Stati, poate domnul Petkov își retrage amendamentul lui, în favoarea amendamentului domnului Stati și, în felul acesta, îl votăm pe al domnului Stati și îl sprijinim. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Ioniţă, Noi știm cum Guvernul informează Parlamentul. Mai mult dezinformează. De aceea, să fie două amendamente: și a domului Petkov, și a domnului Stati. Și fără drept de înstrăinare și cu informarea.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Cine sprijină amendamentul domului Petkov rog să voteze. Număr insuficient de voturi. Și supun votului și amendamentul domului Stati. Cine este pentru rog să voteze. Deci, cu majoritatea voturilor, amendamentul domului Stati a fost adoptat. Și acum, în condițiile raportului comisiei, supun votului adoptarea în a doua lectură. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Preşedinte, Înainte de a vota în a doua lectură, noi avem nevoie de timp, pentru a pregăti și alte amendamente, deoarece unul din două nu a fost acceptat, de aceea solicităm să fie respectat Regulamentul, votat în altă zi regulamentară.

Domnul Igor Corman: Da, ați făcut o prioritate pentru sesiunea noastră de toamnă, văd, cu acest proiect de lege. Eu credeam că avem altele. Deci comisia ați propus să votăm în lectura a doua. Și am luat în considerație și un amendament al colegilor din opoziție, care a fost sprijinit de majoritatea parlamentară. Și eu cred că, în aceste condiții, pot să supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului cu nr.351. Cine este pentru rog să voteze. Vă mulțumesc. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Noi ne abținem.

Domnul Igor Corman: Domnule Stati, Și aceasta după ce s-a votat amendamentul dumneavoastră. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 25. – 27…

Domnul Igor Corman: Cu 52 de voturi, proiectul de Lege cu nr.351 a fost adoptat în a doua lectură. Stimaţi colegi, Următorul proiect de Lege este cu nr.315. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Balan, directorul Serviciului de Informații și Securitate. Vă rog frumos.

Domnul Mihai Balan – directorul Serviciului de Informații și Securitate: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Proiectul de Lege privind completarea Legii nr.86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice are drept scop reglementarea expresă a posibilității aprobării simbolurilor corporative ale Serviciului de Informații și Securitate de către Președintele Republicii Moldova. Luînd în considerare faptul că Serviciul de Informații și Securitate, potrivit articolului 1 din Legea nr.753-XIV din 23.12.1999, reprezintă organul se stat specializat în domeniul asigurării securității de stat, a cărui activitate este coordonată de către Președintele Republicii Moldova, propunem completarea alineatelor (5) și (6) ale articolului 6 din Legea nr.86 două mii unsprezece prin includerea, după cuvintele „Forțele Armate” a sintagmei „Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova”. Aprobarea simbolicii Serviciului de către Președintele Republicii Moldova rezultă din statutul special al Serviciului de Informații și Securitate, precum și din specificul atribuțiilor Președintelui Republicii Moldova, specificate la articolul 10 din Legea securității statului. Exercită conducerea generală a activității de asigurare a securității statului, emite decrete cu caracter normativ cu privire la problemele asigurării securității statului. Proiectul a fost avizat de către Ministerul Justiției. În contextul celor expuse, solicit plenului Parlamentului să examineze și să aprobe proiectul de Lege privind completarea Legii nr.86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule Director. Întrebări? Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Director, Să înțelegem că proiectul care a venit se încadrează în intenția domniei voastre de a reforma domeniul respectiv și Serviciul respectiv. De aceea, sînt nevoit să constat și să vă readuc aminte că reforma poliției s-a limitat numai la faptul că a fost schimbată uniforma polițiștilor și introdusă uniforma unui stat vecin, cum este România, și majoritatea ofițerilor, colaboratorilor din poliție au plecat din serviciu și ei sînt nevoiți acum să înroleze în poliție în stradă, în corturi. De aceea, nu este clar și nu ar fi de dorit să vorbiți de reformarea, de formarea, dar de modernizarea unui serviciu special cum este SIS-ul. Dar faptul că excludeți din competența Parlamentului, care este nu numai organ legislativ, dar și de control și încercați să transmiteți în împuternicirea Președintelui de a aproba, a modifica simbolica Serviciului este o eroare și este o incoerență în procedurile de modernizare a Serviciului. Or, lasă de bănuit că această reformare, în ghilimele, a SIS-ului, se va finaliza cu faptul că veți înlocui simbolica actuală a Serviciului cu o altă simbolică care va fi aprobată de Timofti. Este control parlamentar prevăzut în legislație. De aceea, ar fi corect și logic ca simbolica principalului Serviciu, unicul Serviciu de Informații și Securitate să fie dezbătută și aprobată aici, în Parlament. Care este opinia dumneavoastră?

Domnul Mihai Balan: Mulțumesc, domnule deputat. Eu aș fi bucuros dacă simbolul Serviciului de Informații și Securitate ar fi aprobat de către Parlamentul Republicii Moldova, dar este Legea nr.86 și aici stipulează concret ce, cine și ce organ, adică aprobă simbolurile organizațiilor. Și aici Parlamentul Republicii Moldova nu există, care, prin legea, care a fost aprobată în 2011… De aceea, noi am propus ca în această lege să fie stipulat Președintele Republicii Moldova.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu nu în zadar, domnule director, am început cu faptul că doriți să reformați, dar în realitate trebuie să fie modernizat Serviciul și nu trebuie să începeți cu simbolica, cu Imnul sau cu alte atribute, care sînt înrădăcinate de ani de zile în inima și în sufletul ofițerilor.

Dar acest pas pe care l-ați făcut, perfectă trimitere la Legea din 2011, a fost un pas greșit. Am dat exemplu cu ce s-a finalizat reforma Poliției. Noi nu am vrea ca reforma SIS-lui să se finalizeze tot cu schimbarea simbolicii și în loc de scut să introduceți acolo o găină și aceasta va fi toată reforma.

Domnul Mihai Balan: Domnule președinte, În momentul de față nu se pune problema schimbării simbolicii, ca să începem cu aceasta. La momentul actual se pune problema, pe care am solicitat-o Parlamentului, să modificăm legile, ca să ne dea posibilitatea ca să aprobăm această stemă.

Domnul Igor Corman: Da, poate, domnule director, era cazul de nuanțat că reforma Serviciului de Informații și Securitate nu prevede doar acest proiect de lege, este și una din părțile componente, dar și aceasta e important sub aspect simbolic. Alte întrebări nu mai văd. Mulțumesc, domnule director. Și acum invit la tribuna centrală comisia cu raportul. Domnule Lucinschi, Vă rog frumos.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Proiectul nominalizat a fost examinat la ședința comisiei sesizate în fond și acest proiect are ca scop reglementarea expresă a posibilității aprobării simbolurilor corporative ale Serviciului de Informații și Securitate de către Președintele Statului. Urmare a dezbaterilor, 6 membri ai comisiei au susținut proiectul, iar 3 s-au abținut. În acest context, adoptarea proiectului de Lege nr.315 pentru completarea Legii nr.86 cu privire la simbolurile publice rămîne la latitudinea plenului Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebări nu sînt. Deci, în condițiile raportului comisiei, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului cu nr.315. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.315 este aprobat în primă lectură. Comisia a propus și în a doua lectură? Liderii grupurilor parlamentare sînt de acord? Microfonul nr.4.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Dacă nu sînt obiecții, noi am propune să adoptăm acest proiect în ambele lecturi.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc. Supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului cu nr.315. Cine este pentru rog să voteze. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: – 25. – 0. – 27. – 29. Rectificăm.

Domnul Igor Corman: Cu 54 de voturi, proiectul cu nr.315 a fost adoptat în a doua lectură. Următorul subiect din agendă, proiectul de Hotărîre cu nr.316 privind abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.452-XV din 30 iulie 2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Drapelul și Însemnul unic ale Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Balan, director al Serviciului.

Domnul Mihai Balan – Directorul Serviciului de Informații și Securitate: Mulțumesc, stimat Parlament, pentru aprobarea modificărilor la legea menționată. În conformitate cu modificările înaintate la articolul 6 din Legea numărul respectiv, alineatele (5) și (6) din Legea nr.86 din 28 iulie 2011, aprobată recent, cu privire la simbolurile publice, simbolurile corporative ale Serviciului de Informații și Securitate și regulamentele de utilizare a acestora se instituie prin decret al Președintelui Republicii Moldova. Anterior, Regulamentul cu privire la Drapelul și Însemnul unic al Serviciului de Informații și Securitate a fost aprobat prin hotărîrea Parlamentului. Astfel, în contextul emiterii Decretului privind Stema, Emblema, Drapelul de luptă și Drapelul Serviciului de Informații și Securitate, se propune abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.452-XV din 30 iulie 2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Drapelul și Însemnul unic al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. În contextul celor menționate, solicit, stimați deputați, examinarea și aprobarea proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.452-XV din 30 iulie 2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Drapelul și Însemnul unic al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule director. Întrebări nu sînt. Rog comisia cu raportul.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimați deputați, Luînd în considerare faptul că au fost operate niște modificări în Legea nr.86, prin care regulamentele care înainte au fost aprobate prin hotărîre de Parlament, după modificarea legii, acestea sînt aprobate prin decretul Președintelui Republicii Moldova. În acest context, proiectul de hotărîre propune abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.452 din 30 iulie 2001. Urmare a dezbaterilor, 6 membri ai comisiei au susținut proiectul și 3 s-au abținut. În acest context, decizia pentru aprobarea hotărîrii rămîne la latitudinea plenului Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Stimați colegi, Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Hotărîre cu nr.316. Cine este pentru rog să voteze. Deci este un proiect de hotărîre, da. Proiectul de Hotărîre cu nr.316, deci l-am votat în primă lectură. Și vreau să întreb fracțiunile… A, să am iertare. Da, am obosit și eu un pic. Deci cu majoritatea voturilor, proiectul de hotărîre a fost adoptat. Nu este nevoie să-l supunem votului în a doua lectură. Și următorul subiect din agendă: proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995, proiectul cu nr.313. O invit la tribuna centrală pe doamna ministru Maia Sandu.

Doamna Maia Sandu – ministrul educației: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Prezentăm, astăzi, atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995. Modificările vizează două lucruri importante: instituirea ciclului trei al învățămîntului superior – studii superioare de doctorat și crearea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional. După opt ani de la aderarea Republicii Moldova la spațiul european al învățmîntului superior, cu această inițiativă legislativă reușim să facem ultimul pas pentru finalizarea implementării structurii învățămîntului superior, conform procesului de la Bologna. Este un moment deosebit de important întrucît, în urma aplicării acestei legi, Ministerul Educației va dispune de cea mai importantă

46 pîrghie de reformă și progres și anume formarea resursei umane pentru învățămîntul superior și cercetare, veriga cea mai importantă a unui sistem de învățămînt superior relevant și de calitate. Ministerul Educației a prevăzut în acest act normativ principiile de organizare a ciclului trei de învățămînt superior și mecanismele care să asigure finanțarea corespunzătoare a programelor doctorale și utilizarea eficientă și eficace a fondurilor alocate acestora. Este intenția echipei pe care o conduc de a utiliza programele de doctorat pentru revitalizarea activității de cercetare din universități, pentru a readuce producerea de cunoaștere în amfiteatrele și laboratoarele universitare și pentru a limita educația bazată pe transfer de informație. Este un prim pas, important în procesul de reformă din învățămîntul superior, ce permite așezarea universităților din Republica Moldova pe principiile sănătoase ale marilor universități din întreaga lume. Nu mai puțin important este al doilea aspect de reformă, abordat de inițiativa legislativă, pe care o aducem azi în fața dumneavoastră și anume crearea agenției, unei agenții profesioniste și independente de asigurare a calității programelor de formare profesională și a instituțiilor care oferă aceste programe. Aceasta reprezintă o altă restanță a sistemului de învățămînt din Republica Moldova pe care sîntem determinați să o recuperăm cît de curînd posibil, întrucît lipsa unei asemenea instituții pune la îndoială chiar calitatea absolvenților noștri pe piața forței de muncă, cel puțin, dacă nu chiar credibilitatea diplomelor pe care instituțiile de învățămînt din Republica Moldova le eliberează. Agenția de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional va evalua problemele tuturor instituțiilor din învățămîntul superior și vocațional-tehnic și va face acreditarea instituțională. Procesul de evaluare se va face în 2 etape: autorizare de funcționare provizorie, care reprezintă actul de înființare și acordă dreptul de a desfășura procesul educațional și a organiza admiterea la studii și acreditarea, care acordă dreptul de a organiza examene de finalizare a studiilor și de a emite diplome, alte acte de studii recunoscute de ministerul educației. Obiectivul acreditării este asigurarea beneficiarilor, în primul rînd, a angajatorilor, a comunității academice, a publicului, în general, că instituția de educație satisface standardele minime de calitate. Facilitarea recunoașterii internaționale a calificării și diplomelor oferite de instituțiile de învățămînt este determinată, conform normelor internaționale, de prezența unui mecanism credibil de evaluare a calității educației. Astfel, tergiversarea implementării acestui mecanism reduce șansele includerii instituțiilor de învățămînt superior în circuitul internațional, prin atragerea candidaților de peste hotare și generează impedimente pentru mobilitatea academică și

47 profesională și pentru recunoașterea studiilor nonformale obținute de-a lungul vieții. De asemenea, crearea Agenției de Asigurare a Calității va stimula concurența dintre instituții și va permite folosirea, alocarea eficientă a mijloacelor publice pentru cele mai bune programe și instituții. La fel de important, crearea unui sistem de asigurare a calității va contribui la fortificarea conexiunii sistemului de educație cu mediul economic și cu piața forței de muncă. Agenția va fi o entitate independentă, care va lucra în baza standardelor și metodologiilor de evaluare aprobate de Guvern și conforme standardelor europene de calitate stabilite pentru fiecare nivel al învățămîntului și formării profesionale. Evaluarea va viza mai multe aspecte: capacitatea instituțională, eficiența educațională (inclusiv rezultatele academice), calitatea programelor, rezultatele cercetărilor științifice, managementul instituțional. Deciziile despre autorizarea provizorie, acreditare sau retragerea acestora vor fi luate de către Guvern, în baza recomandărilor agenției. Agenția va fi formată dintr-un consiliu de conducere, constituit din membri cu funcții didactice de predare și de cercetare științifică, reprezentanți ai studenților și ai comunității de afaceri. Pentru evaluare vor fi constituite comisii de profil și vor fi angajați, prin concurs deschis, experți evaluatori. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, doamnă ministră, pentru prezentarea exhaustivă a acestui și… Domnilor deputați, Vă rog, întrebări pe marginea acestui proiect. Microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Bondari: (Бондарь, Фракция ПКРМ) Госпожа министр, такой вопрос: это агентство будет при Правительстве? С Министерством образовании, я так понимаю, оно не будет иметь ничего общего? Cu Ministerul Educației o să fie ceva comun ori agenția o să fie aparte?

Doamna Liliana Palihovici: În subordinea cui va fi agenția? Va fi una guvernamentală?

Doamna Maia Sandu: Nu. Această agenție este o agenție independentă, spuneam mai devreme, metodologia de evaluare și standardele de evaluare sînt aprobate de Guvern, dar agenția face evaluarea ca un organ independent. Ministerul Educației nu are nici o treabă cu această agenție.

Domnul Veaceslav Bondari: Следующий вопрос, госпожа министр. Цена вопроса. Сколько будет нужно ежегодно из бюджета средств для этого агентства?

Doamna Maia Sandu: Conform legii bugetului, agenția va fi finanțată, în primii doi ani, pentru a se constitui, după care, va fi finanțată din bugetul de stat, după care va funcționa din taxele pe care la va colecta de la evaluare.

Domnul Veaceslav Bondari: Dar, din start, cît trebuie, din bugetul statului?

Doamna Maia Sandu: Deci, pentru anul viitor, pentru crearea agenției, am planificat în proiectul bugetului 2 milioane de lei.

Domnul Veaceslav Bondari: Вот, госпожа министр, 2 миллиона... На 2 миллиона мы могли бы содержать свободно 8 таких школ, которые вашими силами закрываются в селе Новотроицк.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Ați avut 2 întrebări. Microfonul nr.3.

Doamna Maia Sandu: Stimate domn, Pe noi astăzi ne costă învățămîntul superior, pe noi toți, ca societate, aproape un miliard de lei. Eu cred că este judicios să investim 2 milioane ca să ne asigurăm că cheltuim eficient și eficace acest miliard de lei și că calitatea programelor este una care satisface, cum spuneam mai devreme, cel puțin standardele minime.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc. (Inna Șupac, Fracțiunea Partidului Comuniștilor) Doamnă Sandu, Două întrebări. Prima întrebare este următoarea: din 2009, partidele de guvernămînt promit, au promis societății să vină cu proiectul Codului educației. Cu această promisiune ieșea și predecesorul dumneavoastră, domnul Șleahtițchi. Această promisiune și

49 obligațiunea de a veni în toamna acestui an cu proiectul Codului educației, ați venit și în iulie a acestui an, cînd am discutat moțiunea simplă asupra activității Ministerului Educației. Așa că, constatăm că este vina Ministerului Educației că, timp de 4 ani de zile, nu s-a venit cu acest proiect al Codului educației și acum dumneavoastră veniți cu un proiect mai mărunt, da, cu un fel de schimbare a legii învățămîntului. Care este logica? De ce dumneavoastră, pînă acum, nu ați organizat audieri ample, discuții cu societatea civilă, cu pedagogii, asupra proiectului Codului educației, în așa mod ca noi aceste chestiuni, inclusiv treapta a treia a învățămîntului, să discutăm per ansamblu, în general și nu într-un proiect de lege de schimbare a Legii învățămîntului?

Doamna Maia Sandu: Doamnă deputat, Noi organizăm discuții ample cu societatea pe educație, pe problemele educației și vă invităm și pe dumneavoastră. Am lansat, pentru discuții publice, o strategie pe termen lung, în care încercăm să abordăm toate problemele din sectorul educațional și la următoarea etapă, așa cum am promis, vom lansa pentru discuții publice și proiectul Codului educației, care nu este altceva decît un instrument legal pentru implementarea anumitor prevederi ale acestei strategii, deci trebuia să respectăm consecutivitatea logică a prezentării documentelor. De ce venim cu modificarea la legea existentă și nu așteptăm proiectul Codului educației, tocmai din motiv că sîntem în întîrziere cu crearea acestui organism, acestei agenții, or discuțiile pe Codul educației, chiar dacă le lansăm săptămîna viitoare, o să dureze și o să tergiverseze în continuare, cu cîteva luni, crearea acestei agenții, perioadă în care noi putem să o constituim, așa ca de la 1 ianuarie ea să înceapă să funcționeze.

Doamna Inna Șupac: Da. Vă mulțumesc pentru răspuns la prima mea întrebare și o constatare, doamna Sandu, că, într-adevăr, discuțiile o să dureze dar, pînă la momentul actual, trebuia să fie deja finisate pentru că este, încă o dată, greșeala Ministerului Educației că, pînă la momentul actual, nu s-a venit cu un proiect al Codului educației. În așa condiție, Fracțiunea PCRM nu va vota nici un fel de schimbare în Legea învățămîntului pînă ce nu vom discuta proiectul, per ansamblu, al concepției dumneavoastră și a societății, de dezvoltare a învățămîntului. Și a doua întrebare. Doamnă ministru, Spuneți-ne, vă rog, dacă dumneavoastră și Ministerul Educației, pe care îl reprezentați, aveți ceva de tăinuit cu privire la realizarea reformei de optimizare, dacă sînt careva secrete privind implementarea reformei de optimizare.

Doamna Maia Sandu: Nu sînt secrete. Noi tocmai v-am prezentat, săptămîna trecută, o informație despre aceea cum decurge reforma de optimizare a rețelei instituțiilor școlare.

Doamna Inna Șupac: Eu vă mulțumesc pentru răspuns și Fracțiunea PCRM face un apel deschis către dumneavoastră, doamnă Maia Sandu, ca dumneavoastră să discutați cu colegii dumneavoastră din Coaliție și să le transmiteți acest mesaj că nu aveți nici un fel de secrete, ca colegii dumneavoastră să accepte propunerea Fracțiunii PCRM să desfășurăm audieri publice, în cadrul Parlamentului Republicii Moldova, cu privire la realizarea procesului reformelor de optimizare și sperăm că dumneavoastră o să veniți și o să ne prezentați…

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă deputat, Timpul vi l-ați epuizat și ultima întrebare, în general, nu a ținut de proiectul nr.313. Vă rog, nu adresați întrebări care nu țin de proiectul care se dezbate conform ordinii de zi. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Mulțumesc, doamnă Președinte. (Ion Ceban, Grupul Socialiștilor) Doamnă ministru, Am o întrebare foarte simplă. De fapt, cît va costa această agenție, menținerea ei? Și așa, dumneavoastră ați spus, într-o discuție pe care am avut-o în cadrul audierilor, că sînt fonduri din partea Uniunii Europene, care urmează a fi, deci, eu nu știu, donate, creditate instituțiilor statului din Republica Moldova pentru a menține această agenție. Deci cît ne-ar costa, eventual, această agenție fără fonduri și, dacă vor veni fonduri, cîte la număr, în cuantum bănesc, vor fi acestea?

Doamna Maia Sandu: Da. Eu am spus mai devreme că această agenție, în primii doi ani de funcționare, va fi finanțată de către bugetul de stat, după care se va autofinanța din contul taxelor de acreditare și evaluare. Pentru anul 2014 este prevăzut în legea bugetului, sînt prevăzute 2 milioane de lei pentru constituirea agenției și mai este prevăzut 1 milion de lei din contul suportului bugetar care vine din, deci, grantul oferit de Comisia Europeană și este destinat, în special, părții care ține de evaluarea învățămîntului vocațional-tehnic.

Domnul Ion Ceban: Am vrut să vă întreb, acești bani vor merge doar pentru salarii, pentru întreținere? Care este componenta propriu-zisă a acestor surse financiare? Unde vor fi ele utilizate?

Doamna Maia Sandu: Acolo sînt mai multe, avem mai multe destinații pentru aceste surse. În primul rînd, trebuie să angajăm oameni și, inițial, vom plăti și salariile acestor

51 oameni. Doi – avem nevoie de instruiri, o să angajăm și experți din afară, pentru anumite evaluări, pentru că avem nevoie să importăm expertiză din exterior, pînă o să construim această expertiză acasă. Cam acestea sînt articolele de cheltuieli.

Domnul Ion Ceban: Da. Și, din cîte înțeleg eu, dacă vine suport financiar, este și…

Doamna Liliana Palihovici: A treia întrebare, domnule deputat.

Domnul Ion Ceban: Este în cadrul aceleiași întrebări. Este și un angajament, în fața unor structuri europene, de a crea această agenție, pentru că, dacă vin bani, respectiv trebuie cumva să îi utilizați. Eu înțeleg corect acest lucru?

Doamna Maia Sandu: Și în acordul de asociere se spune că țara trebuie să facă dovadă a calității… Domnul Ion Ceban: Atenție, doamnă ministru, noi acordul de asociere, deci toată lumea care stă aici, cel puțin textul, nu l-am văzut. Noi l-am solicitat, dar nu l-am văzut încă.

Doamna Maia Sandu: Noi ne obligăm să creștem calitatea învățămîntului superior, dar pînă a ajunge la angajamentele noastre pe extern, noi avem niște angajamente pe intern, cum spuneam mai devreme. Și statul investește bani mari în învățămîntul superior, și populația investește bani mari și, noi toți, avem dreptul să știm care este calitatea programelor care se oferă la o instituție sau alta. Avem nevoie de această informație atunci cînd facem o decizie, luăm o decizie la care facultate să mergem. Statul are nevoie de această informație să știe care instituție să o sprijine financiar și care să nu o sprijine. Este foarte important pentru…

Domnul Ion Ceban: Doamnă ministru, Doar da sau nu. Există…

Doamna Maia Sandu: …interesul național.

Domnul Ion Ceban: Există, la nivel de angajament, în fața structurilor europene? Pentru că, pentru mine, contează să înțeleg de ce această grabă de a crea această agenție.

Doamna Maia Sandu: Nu există un termen fixat de către instituțiile internaționale. Noi avem o obligație pe intern și am discutat, în ultimele săptămîni, că sîntem în întîrziere cu crearea acestei agenții.

Domnul Ion Ceban: Dar ce e cu acordul de asociere, în acest caz?

Doamna Maia Sandu: Spuneam că în acordul de asociere avem prevederi prin care ne obligăm să asigurăm calitatea învățămîntului superior, or această instituție este un instrument de bază prin care o sa asigurăm calitatea sau, cel puțin, o să facem dovada calității.

Domnul Ion Ceban: Am înțeles. Mulțumesc mult.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: (Corina Fusu, Fracțiunea Partidului Liberal) Doamnă ministră, Eu am întrebări concrete la proiectul de lege și anume la articolul 30, alineatul (12), unde este stipulat că studiile superioare de doctorat se finalizează cu susținerea publică a tezei de doctorat, conferirea gradului de doctor în științe și eliberarea diplomei de doctor în științe. Întrebarea mea este: dacă eliberarea diplomei de doctor în științe, înainte de a elibera această diplomă, calitatea de doctor în științe va fi confirmată de către o instituție.

Doamna Maia Sandu: Da. Aceste diplome vor fi confirmate, ca și astăzi, de către Consiliul Național de Acreditare și Atestare (CNA). Doar că, pe diplomă, va apărea și denumirea instituției, or, în toată lumea, pe diploma de doctorat este scris numele instituției în care această diplomă a fost obținută. La noi acest lucru nu se întîmplă. Deci trebuie să apară, știu… și cu instituția care a pregătit acest doctor, trebuie să aibă dreptul să își pună denumirea pe diplomă. Dar, mai departe, documentul va fi, neapărat, autorizat așa cum scrie Codul cercetării și științei astăzi.

Doamna Corina Fusu: O sugestie ar fi ca acest lucru să fie, expres, scris în acest articol 12, pentru a nu trezi nedumeriri. O variantă este de a scrie expres faptul că diploma va fi confirmată de CNA, sau să faceți trimitere la acest Cod al învățămîntului și cercetării.

Doamna Maia Sandu: …al cercetării și inovării.

Doamna Corina Fusu: Și sînt mai multe articole care necesită această trimitere la Codul învățămîntului și cercetării, pentru că el nu a fost abrogat, el este în vigoare. O altă (tot legată de gradul științific), ne spuneți, vă rog, dacă gradul științific ”doctor habilitat” va fi păstrat.

Doamna Maia Sandu: Această lege nu schimbă nimic. Avem Legea învățămîntului, articolul 30, pe care noi nu intrăm cu această…

Doamna Corina Fusu: 31, am înțeles.

Doamna Maia Sandu: 31, pardon… cu această modificare. Respectiv acest articol rămîne intact și, mai departe, discutăm pe Codul educației, dacă este cazul sau nu să păstrăm acest titlu.

Doamna Corina Fusu: Tot legat de CNA (Consiliul Național pentru Acreditare), există unele idei, da, în rîndul specialiștilor și celor vizați de această lege că ar fi fost mai rațional ca Centrul Național pentru Acreditare să fie transformat în această Agenție a Calității. Care este opinia dumneavoastră?

Doamna Maia Sandu: Răspunsul nostru este că cercetarea și învățămîntul superior și mai ales vocațional-tehnic sînt domenii distincte, sînt competențe distincte, metodologiile de evaluare sînt diferite și, dacă o să analizați experiența internațională, peste tot există o agenție, un organ care se ocupă de evaluarea în învățămîntul superior și vocațional-tehnic, pentru anumite țări.

Doamna Corina Fusu: Și ultima clarificare pe care vreau să o fac…

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă deputat, Ați adresat deja 3 întrebări. Microfonul nr. 5

Doamna Corina Fusu: Da. În presă a fost vehiculată ideea dumneavoastră precum că necrearea acestei agenții, la momentul actual, face imposibil pentru absolvenții universităților

54 din Republica Moldova de a se înscrie la masterat în România și aceasta a îngrijorat foarte mult tineretul nostru.

Doamna Maia Sandu: În presă a fost preluată greșit informația. Ce spuneam eu este că noi avem o problemă de credibilitate a diplomelor, atît timp cît nu avem un organ recunoscut la nivel european, care să facă evaluarea programelor și acreditarea instituțiilor și, exemplul pe care l-am adus eu s-a referit la faptul că Guvernul României nu ne acordă burse pentru masterat, nu locuri, ci burse pentru masterat pentru studenții care au licența obținută în instituțiile de învățămînt în Republica Moldova și motivul invocat a fost anume lipsa unui asemenea organ recunoscut la nivel european.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: (Domenti, PCRM) Doamnă ministru, Agenția Națională de Evaluare a Calității pe care vă propuneți să o instituiți, va fi condusă de un consiliu de conducere, al cărui președinte v-a fi ales pe un termen de 4 ani – așa înțeleg din proiect. Totodată, pentru primele 6 luni de activitate a acestei agenții, vă propuneți să aveți un consiliu de conducere provizoriu a acestei agenții naționale care, în primul rînd, să elaboreze acte normative și am înțeles că va angaja personalul, în primele 6 luni vor avea loc anumite instruiri ale acestui personal. Cu privire la statutul acesta provizoriu al consiliului de conducere: în primul rînd, mi se pare incorect că această agenție sau consiliul de conducere se va ocupa de elaborarea acestor acte normative care, de fapt, trebuie să fie funcția ministerului (aceste acte să fie pregătite de minister și agenția, deja, să funcționeze deja în baza acestor acte normative). În al doilea rînd. …pentru că ar exista un conflict de interese. În al doilea rînd, mi se pare că nu ați putea coopta niște persoane foarte serioase, pe această perioadă provizorie de timp, pentru 6 luni, pentru că persoana vine, pregătește toată activitatea, angajează personal, instruiește – se ocupă de instruiri și, pe urmă, poate are puține șanse să revină, iarăși, în conducerea acestei agenții. Nu vi se pare, poate ar fi mai corect să stabiliți deodată acest comitet de conducere, să anunțați concurs, să angajați personalul pe 4 ani de zile și ei, deja, să se ocupe de toate lucrurile?

Doamna Maia Sandu: Da, mulțumesc. În primul rînd, în ceea ce privește metodologia și elaborarea tuturor actelor de funcționare, acest lucru se întîmplă peste tot în lume, se face în cadrul agenției. Nu poate ministerul să elaboreze aceste lucruri pentru că sînt foarte detaliate și,

55 pînă la urmă, noi oricum ne inspirăm din actele care se folosesc la nivel european: spuneam despre acest registru, de această Agenție a Evaluării Activității în Europa. Deci sînt niște documente care trebuie doar ajustate la condițiile Republicii Moldova. Mai mult decît atît, ca să avem o agenție credibilă, noi ne propunem ca cel mult în 2 – 3 ani, această agenție să fie înscrisă în Registrul European al Agențiilor de Asigurare a Calității. Pentru ca să ajungă să fie înscrisă acolo, trebuie să corespundă anumitor rigori și va fi, la rîndul ei, acreditată, dacă doriți, de către organul european. Aceasta este dovada calității și ne va permite ca aceste evaluări să fie recunoscute la nivel european. Ceea ce propunem noi… ca consiliul provizoriu… are următoarea explicație: noi ne dorim ca această agenție să fie complet independentă. Aceasta înseamnă că consiliul de conducere, mai departe, își va alege, deci acei care vor veni să îi substituie. Nu va fi Președinția sau Guvernul, sau Ministerul Educației care va alege membrii în acest consiliu. Consiliul, o dată la 4 ani, își va schimba 8 membri, își va alege membrii noi tot din cadrul lor. Acum, pentru că primii trebuie să îi aleagă altcineva (nu există consiliu), noi am zis că facem împreună cu Ministerul Economiei, pentru că acolo vor fi reprezentanți și din mediul de afaceri, și vom avea și în juriu, și experți din afara țării, ca să asigurăm transparență și corectitudine în selectarea acestor membri ai consiliului. Este adevărat că ei sînt acolo pentru 6 luni. Oricum, noi credem că această activitate este una foarte interesantă și că vor exista oameni serioși, care vor dori să riște pentru 6 luni cu condiția să rămînă mai departe, dacă sînt suficient de buni.

Doamna Oxana Domenti: Nu mi se pare corect și nu veți putea atrage persoane serioase pentru jumătate de an de zile, pentru că ei trebuie să plece din activitatea de muncă de bază, să vină pentru o muncă provizorie, după care să se întoarcă. Nu veți putea coapta nici un rector, prorector, în funcție de conducere.

Doamna Maia Sandu: Deci este…

Doamna Oxana Domenti: Pentru că ele sînt…

Doamna Maia Sandu: Rectorii și prorectorii nu pot să aplice, nu sînt eligibili pentru…

Doamna Oxana Domenti: …în conflict de interese.

Doamna Maia Sandu: …asemenea funcții pot să vină persoane care lucrează în domeniu, dar care nu dețin funcții de conducere, inclusiv șefi de catedre ș. a. m. d.

Doamna Oxana Domenti: Dar aceștia ar putea refuza funcția pentru o perioadă mai mare de timp. În cazul în care va exista doar 6 luni, mie mi se pare că s-ar putea de exclus acest Consiliu provizoriu. Mulțumesc.

Doamna Maia Sandu: Bine. Dar atunci va trebui Ministerul Educației să îl aleagă și atunci nu avem independență totală, așa cum ne dorim toți.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Госпожа министр, Конечно вызывает недоумение, разочарование, что повышение качества высшего образования вы числите лишь среди обязательств по asocierea cu Uniunea Europeană, dar nu ca scopul național. Но вопрос мой не в этом. Spuneți, vă rog, dumneavoastră ați spus că programele și metodicile vor fi aprobate de Guvern. Care este sensul de a transfera funcția elaborată, funcția ale cărei norme au fost elaborate în Guvern, transferăm la careva agenție? Care este sensul? У вас в аппарате не хватает квалифицированных людей, чтобы разработанные методики применять для оценки, эвалюирования ș. a. m. d.

Doamna Maia Sandu: În primul rînd, nu este corect ca o instituție să își evalueze instituțiile din subordine. Deci Ministerul Educației să își evalueze instituțiile de învățămînt care sînt în subordine. Nu este corect. Este conflict de interese. În al doilea rînd, Guvernul nu poate să elaboreze metodologii de evaluare și standarde, pentru că astea sînt niște chestii tehnice care trebuie să le facă un organ specializat. Agenția va fi independentă, ea va face evaluările și Guvernul va decide dacă se retrage o autorizație de funcționare, dacă se permite deschiderea unei noi instituții ș. a. m. d.

Domnul Oleg Reidman: Ну, мы могли бы наверное создать какой-нибудь совет по высшему образованию в Академии наук и т.д.

Ну, ваш ответ мне понятен. Он меня не очень устраивает, но тем не менее. Второй вопрос, если можно. Вы в своем сообщении упомянули об обострении конкуренции между институциями.

Doamna Maia Sandu: …de învățămînt.

Domnul Oleg Reidman: De învățămînt superior. Скажите мне, пожалуйста, в нашей стране рынок услуг высшего образования является конкурентным или регулируемым?

Doamna Maia Sandu: Există și aspecte de concurență și există aspecte care trebuie să fie reglementate. Statul trebuie să asigure beneficiarii că standardele minime de învățămînt se respectă de toate instituțiile. În același timp, există instituții care pot avea un management al resurselor mai bun și altă instituție cu un management al resurselor mai prost și atunci intervine elementul de concurență.

Domnul Oleg Reidman: OK. Это общий ответ. На общий ответ я тогда задам конкретный вопрос.

Doamna Liliana Palihovici: A treia întrebare.

Domnul Oleg Reidman: Нет, это будет уточнение первого, второго вопроса. С кем будет конкурировать Медицинский университет на рынке образовательных услуг в Молдове? С кем будет конкурировать Сельскохозяйственный университет, агрономические факультеты и т.д. на рынке образовательных услуг в Молдове? О каком повышение конкуренции мы говорим? Мы можем говорить о повышении стандартов, об улучшении качества. С этим можно согласиться.

Doamna Maia Sandu: Vă răspund. Sînt…

Domnul Oleg Reidman: Но я понимаю менеджмент în ASEM și менеджмент în ULIM, și менеджмент în Universitatea de Stat. Но это специальности конкурируют, никак не учреждения.

Doamna Maia Sandu: Corect. Despre aceasta și vorbesc. Spre exemplu, astăzi avem 19 programe la drept pe piață. Cum alegem, cum aleg abiturienții și cum alege statul atunci cînd vrea să ofere locuri finanțate de la buget în 19 programe.

Domnul Oleg Reidman: Doamnă ministru…

Doamna Maia Sandu: Există și problema medicinii, există domenii singulare și nu o avem…

Domnul Oleg Reidman: Doamnă ministru…

Doamna Maia Sandu: …competiție.

Domnul Oleg Reidman: Doamnă ministru…

Doamna Maia Sandu: Dar există și…

Domnul Oleg Reidman: Девятнадцать.

Doamna Maia Sandu: …domenii de competiție.

Domnul Oleg Reidman: Девятнадцать программ права будем так говорить, это наша с вами вина. Не утвердили бы девятнадцать программ, было бы только девять программ. Правильно?

Doamna Maia Sandu: Tocmai pentru că nu am avut o instituție care să facă o evaluare riguroasă. Acum acest lucru se va întîmpla și vom ști unde, la care instituție putem să avem programe la drept și unde nu trebuie să avem programe la drept și să avem programe la specialități.

Domnul Oleg Reidman: Я хотел бы просто посоветовать ко второму чтению быть чуть-чуть точнее с формулировкой, потому что рынок образовательных услуг в Молдове не является конкурентным.

Он является регулируемым и это задача Правительства его регулировать как по качеству, так и по количеству, а также еще и по плану набора. Спасибо.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul…

Doamna Maia Sandu: Aceasta și încercăm să facem.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă ministru, Am și eu… întrebare. Spuneți-ne, vă rog frumos, denumirea agenției viitoare, potențialei agenții ați spus dumneavoastră că o să fie Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional. Din punctul nostru de vedere, preocupările, funcțiile acestei Agenții vor depăși cu mult denumirea care trebuie să fie una lapidară și să conțină foarte exact și foarte clar care o să fie preocupările. Din punctul nostru de vedere, duce undeva la alt gînd că această Agenție s-ar ocupa doar de învățămîntul profesional, așa cum este această denumire consacrată în Republica Moldova. De aceea, propunerea noastră este ca, la lectura a doua, să analizați posibilitatea schimbării sintagmei denumirii care ar conține și învățămîntul superior și cel vocațional. Din punctul nostru de vedere, ar trebui să se numească Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior, Profesional și Vocațional. Dacă va fi identificată o altă formulă mai concisă și mai exactă, noi o să o îmbrățișăm.

Doamna Maia Sandu: Noi am…

Domnul Valeriu Munteanu: Vă rog să…

Doamna Maia Sandu: …explicat mai devreme, am folosit definiția europeană a învățămîntului profesional care include și învățămîntul vocațional tehnic, și învățămîntul superior, dar sîntem deschiși pentru sugestii.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu întotdeauna traducerea din limba engleză sună foarte exact. În limba română există un termen care s-a încetățenit la noi, învățămîntul profesional, și aceasta poate să inducă cumva în eroare vizavi de adevăratele funcții ale acestei Agenții. Și acum, o a doua întrebare. Săptămîna aceasta ați acordat un interviu consistent unei reputate publicații chișinăuiene unde ați declarat că chiar dacă va fi creată această Agenție, oricum, ea va fi, funcțiile acestea vor fi insuficiente și noi nu vom putea obliga toate universitățile din Republica Moldova să țină cursuri în limbă română. Or, tot dumneavoastră ați spus că avem 5 universități care au cursuri exclusiv în limba rusă, făcînd trimitere sau acuzînd Constituția că nu este sau că este insuficientă în acest sens. Noi avem o altă părere în acest sens și vreau să îmi spuneți dacă și acum susțineți acest punct de vedere sau iarăși ați fost interpretată greșit de presă?

Doamna Maia Sandu: Eu am menționat că avem, deci ca această problemă să se rezolve trebuie să intervenim pe legislația care ține de funcționarea limbilor. Și toată lumea cunoaște această problemă, este una politică, pe care Ministerul Educației de unul singur nu are cum să o rezolve.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă ministru, O să îmi permit să polemizez cu dumneavoastră la această temă, indiferent că limba cum o numim…

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Nu este subiectul acestui proiect. (Rumoare în sală.) Nu este subiectul acestui proiect. Microfonul nr.3. (Rumoare în sală.) Mie subiectul îmi place, dar nu ține de discuția pe care o avem acum pe agendă. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Doamnă ministru, Iată, la articolul care se referă la Agenția Națională de Asigurare a Calității, alineatul (6) prevede Consiliul de conducere să fie constituit din 15 membri. Așa este? Alineatul (9) stipulează că, la fiecare 4 ani, opt dintre membrii Consiliului de conducere vor fi realeși sau vor avea alegeri. Anume în privința la opt. Iată, mie mi-i interesant, cînd o să fie ales Consiliul acesta, care vor fi acești opt primii sau cum se va face?

Ei vor fi aleși 15? Că nu este prevăzută modalitatea.

Doamna Maia Sandu: Acest lucru va fi prevăzut în legislația secundară deja.

Domnul Igor Vremea: Nu este bine.

Doamna Maia Sandu: În cadrul normativ.

Domnul Igor Vremea: Dacă noi am prevăzut aici și spunem, atunci în articolul acesta sau cel puțin la „Dispoziții finale și tranzitorii” ar trebui de prevăzut mecanismul acesta pentru prima perioadă pînă cînd mecanismul este pus de circulație de realegeri, de alegeri noi ș. a. m. d. Fiindcă dumneavoastră înțelegeți că este vorba despre 8 oameni care trebuie excluși din acei 15.

Doamna Maia Sandu: Corect.

Domnul Igor Vremea: Cine o să vrea? Înseamnă că trebuie, din start, de impus condițiile, iată, dumneavoastră sînteți aleși pe primii doi ani, dumneavoastră – pe patru ani. Și peste patru ani de acum iese că ciclul are loc.

Doamna Maia Sandu: Există diferite modalități, inclusiv evaluarea performanței membrilor. Și acei care au performanță mai proastă trebuie să fie primii pe lista celor care vor pleca din acest consiliu.

Domnul Igor Vremea: Nu cred. OK.

Doamna Maia Sandu: Doar să... Am notat. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, doamnă ministru, Comisia, vă rog, prezentați raportul.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimați deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de lege nominalizat și, luînd în considerare competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul de lege a fost prezentat de Guvern și propune modificarea și completarea Legii învățămîntului și vizează două subiecte – instituirea ciclului III al învățămîntului superior și crearea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional și Cercetare. Menționăm că, după aderarea Republicii Moldova la procesul de la Bologna (în mai 2005) sistemul de învățămînt superior urma să fie racordat la cerințele educaționale europene. Cu regret, realizarea de activități în acest domeniu întîrzie foarte mult. Proiectul de lege prezentat prevede instituirea Agenției Naționale de Asigurare a Calității, care va realiza acreditarea instituțiilor de învățămînt de stat și privat. Deși Guvernul a creat, prin Hotărîrea nr.1225 din 2008, Agenția de Asigurare a Calității, aceasta nu a devenit funcțională nici pînă în prezent. În așa mod, procesul de evaluare și acreditare a instituțiilor de învățămînt fiind suspendat de aproape 5 ani. Un alt subiect al proiectului de lege vizează instituirea ciclului III al învățămîntului superior – studii superioare de doctorat. În acest context, se propune o nouă redacție a articolului 30 din Legea învățămîntului, inclusiv prin crearea școlilor doctorale. Întru asigurarea transparenței procesului de examinare a proiectelor legislative, comisia a organizat două runde de audieri publice ale proiectului de lege nominalizat cu participarea conducerii Ministerului Educației, a reprezentanților Consiliului rectorilor, ai Consiliului directorilor de colegii și cel al conducătorilor instituțiilor de învățămînt secundar profesional, membrilor comisiei. În cadrul dezbaterilor, s-a decis de a propune comisiei promovarea proiectului pentru aprobare în primă lectură, urmînd ca, pentru lectura a doua să fie examinate toate propunerile și amendamentele parvenite. Comisiile parlamentare și Direcția generală juridică au prezentat avizele care sînt favorabile examinării și adoptării proiectului. Amendamentele și propunerile prezentate vor fi examinate pentru promovarea proiectului în lecturile ulterioare. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu votul majorității membrilor (7 – pro și 5 – împotrivă), au susținut proiectul de Lege nr.313 pentru modificarea și completarea Legii învățămîntului nr.547 și propune plenului Parlamentului aprobarea acestuia în primă lectură.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule președinte. Este o întrebare. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc.

Domnule președinte Lucinschi, O întrebare. Spuneți-ne, vă rog frumos, conform articolului 37 prim al acestei legi, Agenția are mai multe competențe. Una din aceste competențe, din aceste funcții este evaluarea programelor instituțiilor. Vorbesc despre instituțiile de învățămînt superior. Spuneți-ne, vă rog frumos, ce se va întîmpla în situația cînd o instituție de învățămînt superior din Republica Moldova va prezenta doar programe în limba rusă, așa cum prezintă pînă acum, legea noastră este suficientă pentru ca această universitate să fie acreditată sau este insuficientă și avem nevoie? Pentru că Constituția spune că limba se numește moldovenească, noi spunem română, alții o poreclesc altfel. Trebuie cumva neapărat să scrie „limba română” ca să îi obligăm pe acei de la universități să o aplice, chiar dacă ei spun moldovenească, sau este suficient așa? Pentru că altfel am impresia că cineva ține cu ursul.

Domnul Chiril Lucinschi: Vă mulțumesc pentru această întrebare. Vă răspund. Pentru a răspunde completamente la ceea ce vă interesează, trebuie să așteptăm cînd va fi formată Agenția propriu-zisă și va elabora deja regulamentul care, bineînțeles, va stipula ce fel de documente sau ce fel de condiții trebuie să fie create pentru a trece procedura de acreditare.

Domnul Valeriu Munteanu: Întrebarea mea a fost foarte clară și am așteptat de la dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei de specialitate, să ne dați un răspuns fără echivoc.

Domnul Chiril Lucinschi: Da. Vă spun în articolul... imediat vă spun, 2, alineatul (2) este scris foarte clar: „Guvernul, în termen de trei luni de la data publicării prezentei legi, va aproba un Consiliu interimar de conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățămîtul Profesional, la propunerea Ministerului Educației, care va funcționa pînă la selecția prin concurs a membrilor consiliului acesteia, dar nu mai mult de șase luni.” Și litera b), de exemplu: ”va aproba Hotărîrea Guvernului cu privire la instituirea Agenției Naționale, precum și va crea condițiile necesare pentru funcționarea acesteia;”. Litera c): „va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în corespundere cu prezenta lege.” Alineatul (3): „Consiliul interimar va elabora regulamentul de organizare și funcționare a Agenției și va propune spre aprobare actele normative necesare implementării prezentei legi.” Deci acolo se va conține ceea ce...

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Cunosc aceste prevederi. Eu cred că aplicarea corectă a Constituției pe dimensiunea lingvistică nu trebuie să

țină de crearea sau necrearea unei agenții. Este foarte clar, de la o poștă se înțelege, că nu poate o universitate să aibă doar cursuri în limba rusă. Dacă încercăm să ne acoperim deja cu agenții, aceasta este altceva. Noi oricum rămînem la punctul nostru de vedere, că trebuie să obligăm toate universitățile să aibă cursuri în limba română. Mulțumesc.

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule deputat, Pentru lectura a doua, poftim, așteptăm propunerile dumneavoastră.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări? Nu sînt, Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Avem două luări de cuvînt pe marginea acestui proiect de lege. Primul s-a înscris domnul deputat Ion Ceban. Vă rog la tribuna centrală.

Domnul Ion Ceban: Domnule Președinte, Onorat plen, Stimați colegi, invitați. Apropo, eu m-am înscris al doilea, domnule Președinte, dar aceasta mai puțin contează. Sînt cîteva lucruri pe care am vrut să le spun în ceea ce ține nemijlocit de acest proiect de lege. Primul lucru ține de procedură și am vorbit despre aceste subiecte, inclusiv în cadrul audierilor și în cadrul comisiei de profil. Nu vedem necesitatea unei asemenea urgentări și grabă în adoptarea unui astfel de proiect de lege. Din 2008 încoace, Ministerul Educației, Guvernul Republicii Moldova are toate pîrghiile pentru a realiza procesul de acreditare, fie în condițiile actelor normative și legislației care există, fie prin modificarea acestora, pe care putea să o facă mai demult. Deci în legislația cu privire la aceste procese din ’97, ’99 este foarte clar scris: “de regulă ar putea fi extins ca și formulă în care ar putea supraviețui instituțiile de învățămînt superior”, doamnă ministru. Pentru mine, de exemplu, ca și deputat, și cred că pentru întreg plenul Parlamentului, din discursul dumneavoastră ar fi două lucruri de menționat, care mi se par periculoase. Aceste lucruri sună: că tinerii ar putea avea probleme pe piața forței de muncă. Și doi. Că tinerii ar putea avea probleme cu credibilitatea diplomelor. Dumneavoastră știți foarte bine că, la această etapă, acest lucru nu corespunde realității. Și eu nu cred că este necesar a invoca aceste subiecte, cel puțin, aici, în plenul Parlamentului, și, într-un fel, a șantaja toată lumea în contextul acestui proiect de lege.

Ceea ce este și, am încercat să întreb, atunci cînd ați fost la tribuna Parlamentului, dacă cumva aceste surse financiare, care vin din partea Uniunii Europene, dacă cumva aceste angajamente, apropo, în Acordul de asociere, și aici vreau să mă adresez plenului Parlamentului, poate ar putea cineva să ne spună, a văzut acest text al Acordului de asociere, pentru că eu, de exemplu, nu l-am văzut și, reiterez, cred că o bună parte a celor prezenți aici nu au văzut, constituie angajamentul în fața unor structuri europene, în vederea creării acestei comisii. Pentru că aceasta înțeleg în instanță finală: vin niște bani din partea UE, există un angajament din partea UE sau în raport cu UE. Noi nu am văzut nici una, nici alta, dar trebuie de creat agenția. Acum, la nivel conceptual, sînt cîteva lucruri principiale în acest sens. Stimați reprezentanți ai Ministerului Educației, Ministerul Educației a venit cu o viziune de dezvoltare a învățămîntului în Republica Moldova. Slavă Domnului! Sîntem sau nu sînt de acord /sîntem de acord cu această poziție a ministerului este altceva, pentru că este în discuție acest document. Atenție, el nu este adoptat, nu este aprobat. Este propus spre audieri publice. Deci este o viziune care trebuia să existe. Bine că ea este prezentată acum spre discuție, dar nu este adoptată. Această strategie, din cîte înțeleg eu, trebuie să vină pe o evaluare foarte clară, pentru că ceea ce s-a făcut, după părerea mea, pînă acum în sistemul educațional, vă spun cu certitudine, aceste reforme nu este altceva decît călcat pe greblă, în mod continuu. Foarte multe lucruri s-au făcut fără o evaluare, foarte multe lucruri s-au făcut fără o analiză minuțioasă și acum culegem ceea ce culegem. Eu nu vreau, în nici un caz, să mă întorc la autobuzele procurate pe banii, apropo, care au venit din partea, inclusiv a Uniunii Europene, inclusiv a Băncii Mondiale, cu preț dublu și tot așa mai departe, dar sîntem victime ale acestui proces și, apropo, încă nimeni nu a răspuns. Deci, conceptual, aceste modificări nu puteau să vină în legislație și nu trebuie să vină într-o lege din anul ’95. Domnilor deputați, Legea din anul ’95 este o lege învechită moral și tehnic și din punct de vedere al tehnicii legislative nu corespunde realității, și nici din punct de vedere moral nu mai corespunde situației actuale. Nu mai trebuie să fie cîrpită această lege, pentru că altceva se întîmplă în momentul de față. Dacă vreți poziția mea personală, ca și deputat și ca și ex-funcționar în acest domeniu, vă spun: sistemul educațional, astăzi, în Republica Moldova, arată ca un costumaș cîrpit în permanență. Se fac tot felul de cusături, de tot felul de stofe, se bagă peste acest costum și se încearcă a arăta: iată aceasta este esența, de facto, a unui proces de învățămînt într-o țară. Deci, stimați colegi, În cazul audierilor, în cazul discuțiilor, ne-ați promis că în Parlament va veni Codul educației și acest lucru va fi făcut foarte curînd. Deci nu este nevoie de a cîrpi, repet, Legea învățămîntului din anul ’95, pentru ca, ulterior, aceste lucruri să se regăsească, inclusiv, în Codul educației. Deci 3 lucruri trebuie de pus la punct:

66 strategia, evaluarea și baza legală. Asta ar fi, repet, Codul educației. Pînă atunci nu avem ce căuta, că nu se întîmplă nimic și e mare jale în procesul educațional. Ceea ce mă pune pe mine în gardă cel mai mult, stimați colegi, și am împărtășit această viziune și cu dumneavoastră, că dacă nu va fi, astăzi, în această sesiune, adoptat Codul educației, el nu va mai fi adoptat în următorii 3 ani de zile, pentru că intrăm într-un an preelectoral și atunci lumea are frică de orice reformă în acest sens, este anul electoral, cînd nimeni nu face reforme și este an postelectoral, cînd se fac coaliții, se fac noi guvernări și nimeni nu vrea să ia responsabilitatea asupra lor. Or, este periculos pentru Republica Moldova, ca cel mai important domeniu, cum este sistemul educațional, cum este sectorul educațional, să se dezvolte fără o Lege a învățămîntului nouă, de factură nouă, bine închegată, cu o tehnică legislativă bine pusă la punct și cu obiective foarte bine determinate. Nu vom susține acest proiect anume din aceste cauze pe care le-am menționat mai sus. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Următoarea luare de cuvînt. O invit la tribuna centrală pe doamna Maria Ciobanu.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule Președinte al Parlamentului, Vicepreședinți, Stimați colegi deputați, Dezideratul național al Republicii Moldova, cu privire la reformarea sistemului de învățămînt a stîrnit discuții aprinse printre acei vizați sau interesați de acest domeniu. Este un lucru firesc care, în viziunea mea, ar trebui să se dezvolte în linie ascendentă și să finalizeze cu un sistem educațional performant, calificat și competitiv pe plan internațional. Proiectul de lege propus spre dezbateri nu vine decît să confirme angajamentele asumate de către Republica Moldova, odată cu semnarea declarației de la Bologna, de a implementa obiectivele acestui proces prin reformarea învățămîntului superior pe plan național, dorința de a înscrie învățămîntul superior național în aria europeană comună a învățămîntului superior, necesitatea de a fi compatibili în domeniul învățămîntului superior, în diverse aspecte, inclusiv structură, conținut, finalități etc., recunoașterea calificărilor, actelor și perioadelor de studii. Cele trei cicluri ale învățămîntului superior: licență, masterat și doctorat, urmează să asigure calitatea învățămîntului acceptat pe plan internațional. Pentru a asigura obținerea acestei calități este imperios necesar să avem o instituție funcțională, independentă și autonomă care să realizeze evaluarea, autorizarea provizorie și acreditarea instituțiilor de învățămînt superior, dar și a programelor de studii pe care le oferă acestea.

Procesul de acreditare a instituțiilor de învățămînt este suspendat de aproape 5 ani, iar termenul de acreditare a peste 20 de universități, din cele 33 existente, a expirat. Legea învățămîntului, articolul 37 alineatul (5) stipulează faptul că instituțiile de învățămînt din Republica Moldova, de stat și private se supun, în mod obligatoriu, acreditării. Tocmai din aceste considerente trebuie să evităm situația în care instituțiile de învățămînt superior activează fără acreditare, iar diplomele și calificările absolvenților noștri riscă să fie nerecunoscute. Inițiativa legislativă propune soluții, în acest context, care să ofere încredere participanților la studii, deoarece instituțiile de învățămînt vor trebui să demonstreze faptul că programele de studii oferite corespund standardelor, să obțină autorizație provizorie pentru programele noi și să își reconfirme acreditarea o data la 5 ani. Pentru a deveni competitivi cu învățămîntul european este necesar să asigurăm realizarea cerinței prioritare de asigurare a calității de studii, numai astfel putem spori încrederea în specialiștii formați pe teritoriul statului Republica Moldova, credibilitatea și atractivitatea învățămîntului nostru pe plan național, dar și internațional. Prin lege, la selectarea cadrelor pentru Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional vor fi implicați specialiști din străinătate, care să asigure competența și obiectivitatea necesare recrutării celor mai buni specialiști, această competiție fiind una deschisă tuturor doritorilor. Aceasta este și una din principalele direcții ale Strategiei Naționale pentru Dezvoltare „Moldova 2020”, dar va deveni și principala direcție a Strategiei „Educația 2020”, care este, deja, în curs de elaborare. Adoptarea acestui proiect de Lege va determina facilitatea recunoașterii internaționale a calificărilor și diplomelor oferite de instituțiile de învățămînt din Republica Moldova, conform normelor internaționale și în baza unui mecanism credibil de evaluare a calității educației. Stimați deputați, De ce să tergiversăm implementarea acestui proiect de lege, de ce să tot amînăm includerea instituțiilor de învățămînt superior în circuitul internațional, de ce să nu oferim studii de calitate candidaților noștri, dar și celor de peste hotarele republicii? Punerea în aplicare a prevederilor prezentului proiect de Lege va stimula concurența dintre instituții și va asigura beneficiarii, angajatorii, comunitatea academică în întreaga societate că entitățile educaționale din învățămîntul superior satisfac standardele europene de calitate. Acest lucru va permite și alocarea eficientă a mijloacelor publice pentru cele mai bune programe și instituții de îmvățămînt. Ministerul Educației, în baza rezultatelor evaluării, va putea implementa instrumente de stimulare financiară a celor mai bune instituții educaționale. Rezultatele evaluării și acreditării vor servi drept suport pentru ratingul instituțiilor de învățămînt superior, mediu de specialitate și secundar profesional, precum și pentru optimizarea rețelei.

Prin conectarea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional la rețeaua europeană devin racordate automat în cadrul european al calificărilor și cadrul european al competențelor, ceea ce face accesibilă piața europeană a forței de muncă pentru absolvenții instituțiilor de învățămînt superior din Republica Moldova. Instituirea unor agenții separate pentru fiecare treaptă nu este rezonabilă, întrucît costurile ar fi mult prea mari, iar Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional va fi formată din trei departamente separate și va avea metodologii de evaluare distincte pentru toate aceste niveluri de formare profesională. Capacitatea instituțională, rezultatele academice, calitatea programelor, rezultatele cercetărilor științifice, managementul instituțional sînt elemente care necesită monitorizare continuă și comișii de profil ale agenției care vor suplini această necesitate. Publicarea rapoartelor de evaluare, dar și prezența evaluatorilor angajați prin concurs deschis, a experților din afara țării, a căror participare este obligatorie pentru fiecare evaluare, a reprezentanților sectorului privat și a studenților va asigura transparența activității agenției, obiectivitatea procesului de evaluare și va reduce riscul traficului de influență. Stimați legiuitori, Sistemul de învățămînt al Republicii Moldova are nevoie de această reformă atît pentru îmbunătățirea calității studiilor și a calificării specialiștilor, cît și pentru recunoașterea bunelor practici, conforme standardelor internaționale. Jumătate de minut. Stimați deputați, Prin votul dumneavoastră de susținere a acestui proiect de lege veți face dovadă faptului că sînteți interesați la propriu de o educație de calitate și de credibilitate a sistemului nostru de învățămînt. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Vă mulțumim și noi. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.313. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul cu nr.313 a fost adoptat în primă lectură. Și acum următorul subiect din agendă este proiectul de Lege cu nr.268 pentru modificarea și completarea Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Eșanu, viceministru al justiției.

Domnul Nicolae Eșanu – viceministru al justiției: Doamnelor și domnilor deputați, Prin proiectul supus atenției dumneavoastră se propune amendarea a trei articole din Legea cu privire la actele de stare civilă și vizează consolidarea dreptului persoanei la autodeterminarea naționalității sau apartenenței etnice. Amendamentele propuse vizează completarea alineatului (1) litera b) cu sintagma „naționalitatea sau apartenența etnică”. Ceea ce înseamnă că în actul de naștere a copilului se va indica naționalitatea sau apartenența etnică. Și excluderea de la litera e) a acelorași cuvinte, pentru a nu mai include în actul de naștere a copilului naționalitatea sau apartenența etnică a părinților. Amendamentele la articolul 30 vizează aceleași informații, adică includerea mențiunilor la naționalitatea sau apartenența etnică a copiilor și excluderea naționalității sau apartenenței etnice a copiilor din certificatele de naștere. Rugăm să susțineți proiectul pentru prima lectură. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule viceministru. Întrebări către raportor sînt? Întrebări nu sînt. Vă mulțumesc. Raportul comisiei. Vă rog domnul președinte Stoianoglo.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.100, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Potrivit autorului, prezentul proiect de lege a fost elaborat în vederea înlăturării dificultăților de ordin normativ, ce au apărut odată cu intrarea în vigoare și aplicarea în practică a Legii sub nr.49 din 22 martie 2012. Astfel, în scopul asigurării funcționalității prevederilor înscrise în articolele 29 și 30 ale Legii, autorii prezentei inițiative legislative propun ca din conținutul actelor și certificatului de naștere să fie excluse datele cu privire la naționalitatea și apartenența etnică a părinților copilului. După părerea autorului proiectului, implementarea modificărilor menționate vor conduce la asigurarea exercitării dreptului persoanelor de autoidentificare, prin oferirea posibilității de a decide unipersonal asupra naționalității și apartenenței etnice, care urmează a fi înscrisă la dorința persoanei în actul său de stare civilă. De asemenea, la articolul 2 din proiect, autorii menționează faptul că actele, certificatele de stare civilă, care vor fi eliberate pînă la intrarea în vigoare a prezentei modificări, vor rămîne valabile și în continuare. Certificatele de tip nou vor putea fi solicitate de către părinții copilului sau de către titular, care, la momentul solicitării actelor, a împlinit deja vîrsta de 16 ani.

Majoritatea comisiilor parlamentare permanente și Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului au examinat și s-au expus asupra prezentului proiect, înaintînd la conținutul acestuia unele obiecții și propuneri, care vor fi examinate de către comisie la lectura a doua. Totodată, Comisia drepturile omului și relații interetnice, coraportoare la prezentul proiect, consideră că modificările propuse în proiect conțin abordări conceptual contradictorii și se expun pentru respingerea acestei inițiative legislative. De asemenea, luînd în considerare faptul că comisia nu a putut lua o decizie asupra proiectului de lege menționat din lipsa majorității voturilor membrilor prezenți la ședință, comisia propune plenului Parlamentului să se expună prin votul său asupra oportunității examinării și aprobării prezentului proiect de lege în lectura întîi.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Уважаемый докладчик, Ответите на такой вопрос. Вот у нас в Молдове огромное количество смешанных браков.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Так.

Domnul Grigore Petrenco: …мать может быть болгаркой, отец гагауз или наоборот. Как они будут решать национальность ребенка? И зачем создавать на ровном месте конфликт? У ребенка появится право, когда он станет совершеннолетним, определиться, какой он национальности, болгарин он или гагауз. Зачем мы за ребенка решаем этот вопрос? И зачем мы навязываем ту или иную национальность? А если он передумает в 16 лет?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Хорошо. Спасибо.

Domnul Grigore Petrenco: И зачем мы создаем на ровном месте конфликт между отцом и матерью?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Норма, о которой вы говорите сегодня, существует в статьях 29 и 30. Мы всего лишь в часть (1) вносим те изменения, которые были в 2012 году внесены в части (4) статей 29 и 30. То есть мы просто приводим

законодательство в соответствие с нормами, для того чтобы оно функционировало.

Domnul Grigore Petrenco: А можно ответить на вопрос?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Это первое. И второе. Никто не лишает ребенка права по достижении 16 лет определиться и идентифицироваться, кто он есть по национальности.

Domnul Grigore Petrenco: Ну а зачем тогда писать в свидетельстве о рождении его национальность, если в 16 лет он сам определит?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Сегодняшняя норма статей 29 и 30 предусматривает это, мы вносим всего лишь другой пункт, дополнить эту позицию, то есть дополняем, для того чтобы или при соответствующих записях в актах гражданского состояния, при выдаче свидетельства о рождении была указана эта же норма. То есть мы даем возможность ее практическому применению.

Domnul Grigore Petrenco: Вы сейчас пытаетесь ответить с точки зрения применения нормы…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Я пытаюсь не ответить, я вам предлагаю, чтобы вы прочитали закон.

Domnul Grigore Petrenco: Нет, а я вам предлагаю все-таки подумать о том, какие будут последствия всего этого. На ровном месте создаете проблемы.

Domnul Igor Corman: Nu. Stați un pic. Domnule președinte, Deci eu am impresia că domnul Petrenco nu înțelege. Deci acest proiect de lege exclude naționalitatea și apartenența etnică a părinților copilului în certificat. Așa este?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, anume așa.

Domnul Igor Corman: Și unde e conflictul?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dar include la copii.

Domnul Igor Corman: Vă rog, domnule președinte.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dar nu apare nimic. Mai mult ca atît, concepția aceasta a fost propusă din partea Guvernului. Întrebați de ce ei au propus atunci aceasta?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Значит, правильно ли я понимаю, господин докладчик, что из документа уберут национальность родителей и появится национальность ребенка, так?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Национальность ребенка уже предусмотрена частью (4). Мы всего лишь эту норму дополняем пунктом в. Это правильно понимаете. И то, что вы спросили, о национальности родителей, будет исключено по этому проекту.

Domnul Grigore Petrenco: Подождите, а если ребенок в 16 лет…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Так.

Domnul Grigore Petrenco: …скажет что он вообще другой национальности, какая процедура?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Это его право. Это право ребенка.

Domnul Grigore Petrenco: Ну, а зачем вы тогда лишаете ребенка права на этапе получения ….

Domnul Alexandru Stoianoglo: Мы не лишаем его.

Domnul Igor Corman: Domnule Petrenco, Păi, la 16 ani de acum omul…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Мы реализуем это право.

Domnul Igor Corman: …poate să decidă cine este, în ce limbă vorbește, cine se consideră, nu? (Rumoare în sală.) Cum propuneți? Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Было бы правильно, чтобы ребенок в 16 лет определился относительно своей этнической принадлежности, а не так чтобы за него решали и вписывали ему в документ ту или иную этническую принадлежность.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Послушайте меня. Я хочу вам прочитать статью 29 в сегодняшнем редакции: „Naționalitatea sau apartenența etnică se înscrie la cererea în baza declaraților pe propria răspundere a părinților sau a titularului care a împlinit vîrsta de 16 ani”. Эта норма сегодня существует в законе, который действует в Республике Молдова. Мы всего лишь эту норму дополняем частью (1). Потому что зта норма не может быть применена без внесения дополнительной позиции в части (1). То есть мы в принципе подтверждаем то же самое, что сегодня есть в законодательстве. Ничего нового мы не предлагаем.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Вы только что прочитали норму, она совершенно не ясная с точки зрения применения. Обычно родителей двое. Dar dacă nu este părerea comună, ce facem noi cu naționalitatea? Pe propria răspunde mama spune așa, tata spune așa. Как разрешается этот спор и где? Как вы будете применять эту норму?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Эта норма сегодня (se rîde) …

Domnul Oleg Reidman: Подожди. Эта норма сегодня применятся. Так что должно быть заявление обоих родителей?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Конечно.

Domnul Oleg Reidman: А если такового нет, если и родители не пришли к общему знаменателю? Ce facem noi? Вот в чем проблема.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Да у нас сегодня нет этой проблемы, мы обсуждаем абсолютно другой вопрос.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi…

Domnul Alexandru Stioanoglo: Нет, подождите. Вот та норма, которая там заложена…

Domnul Alexandru Stioanoglo: Вы сейчас нас втягиваете абсолютно в другие дискуссии, которые не являются предметом рассмотрения этого проекта.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Deci, eu rog, de la microfonul nr.1, expertiza încă o dată, să fie foarte clară. Vă rog, microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Mulțumim, domnule Președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Într-adevăr, proiectul respectiv nu schimbă nimic conceptual, ci schimbă doar informațiile care se prevăd să fie incluse în actul de stare civilă și în certificatul de stare civilă.

Domnul Alexandru Stioanoglo: Corect. Și în certificatul de naștere.

Domnul Nicolae Eșanu: Astăzi, pur și simplu, alineatul (4) prevede că se include, dar în alineatul (1), unde se prevede informația din certificat, lucrul acesta nu este și noi, din punct de vedere practic, nu putem asigura implementarea legii. Cît privește întrebarea de la microfonul nr.2, referitor la cine decide: există foarte multe probleme pe care părinții trebuie să le decidă în comun, în privința copilului, pornind chiar și de la numele copilului și legislația în vigoare, deja reglementează modul în care se soluționează problema în cazurile în care între părinții copilului apar divergențe cu privire la soluționarea problemelor ce țin de copil pînă la vîrsta în care acesta poate lua decizii de sine stătător.

Astfel, nu este necesar să fie reglementat aici, în mod special, ce se va întîmpla în cazul în care părinții vor avea opinii diferite cu privire la informația care trebuie să fie inclusă acolo, deoarece legislația deja reglementează modul în care se soluționează această problemă. Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: В отношении имени родители, если не приходят к общему знаменателю, могут прийти к компромиссу: Анна-Мария, Мария-Луиза, как хотите, а в отношении национальности, не знаю как можно…

Domnul Igor Corman: Ei cum. Cetățean al Republicii Moldova.

Domnul Oleg Reidman: Запишите, Cetățean al Republicii Moldova și atît. Потому что документ этот, кстати, не предполагает определения какой страны он гражданин. Если родители граждане разных стран, а родился он в Молдове, у нас по законодательству гражданство по крови, по-моему.

Domnul Igor Corman: Eu înțeleg că fiecare om care are un pașaport al Republicii Moldova, prin definiție, este cetățean al Republicii Moldova, da? Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Domnul Președinte, Проблема заключается в чем? Правительство пришло с проектом в котором исключают национальность родителей и этническую принадлежность родителей. Чтобы эта норма стала применимой, проект должен быть ьдополнен статьями относительно разногласий по определению как, что, где и кто решает этот вопрос.

Domnul Alexandru Stioanoglo: Предложите ко второму чтению, мы рассмотрим.

Domnul Oleg Reidman: Ну, оставьте в первом чтении. Ко второму чтению Правительство пусть предложит, как надо делать. Да, национальность юрист будет.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Doamna Sella Jantuan: Mulțumesc, domnule Președinte. (Stella Jantuan, Fracțiunea Partidului Democrat) Sincer vorbind, toate discuțiile sînt atît de tensionate, deoarece chiar, una mie mi se pare că… însăși nota informativă pe care a prezentat-o Ministerul Justiției mi se pare deloc inspirată, măcar din punct de vedere al unei logici formale. Dumneavoastră spuneți că conceptual nu se schimbă. Se schimbă conceptual și, aceasta este înscris în nota informativă a Ministerului Justiției. Altceva vreau să întreb, nu pe dumneavoastră, domnule Stoianoglo, dar pe reprezentantul Ministerului Justiției. Deci, aici, în nota informativă este indicat că, de asemenea, modificarea apartenenței, deci, care, cred, că este o justificare de ce se optimizează acest act, de asemenea, modificarea apartenenței etnice, a naționalității în actul de naștere a părintelui, va atrage obligația operării modificărilor la rubrica corespunzătoare (naționalitatea, apartenența etnică) și în actul de naștere a copilului. Și vreau să vă întreb: în baza căror statistici v-ați bazat atunci cînd ați venit cu acest argument și care sînt statisticile? Cîți părinți sau cîte adeverințe de naștere au fost modificate din cauza că părinții și-au modificat, pe parcurs, apartenența etnică?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Eu, cu părere de rău, nu pot să vă prezint statistica, pentru că noi nu am făcut această statistică. Noi pornind de la faptul că certificatele de naștere trebuie să corespundă, actele de naștere și certificatele de naștere trebuie să fie în concordanță cu situația, de fapt și informațiile pe care le conține trebuie să fie veridice. În măsura în care părinții își schimbă naționalitatea sau apartenența etnică, în actul de naștere al copilului și în certificatul de naștere al copilului este obligatoriu să se facă amendamente, deoarece naționalitatea, fosta naționalitate sau apartenență etnică este acolo și este necesar ca certificatul de naștere al copilului să fie adus în concordanță cu informația referitoare la naționalitate sau apartenența etnică actuală a părinților. În caz contrar, noi ne vom afla într-un conflict în care părinții vor avea o naționalitate, o altă naționalitate sau apartenență etnică decît cea care este indicată în certificatul sau actul de naștere al copilului.

Doamna Sella Jantuan: Domnule ministru, Urmărind logica dumneavoastră, pe parcursul timpului, părinții pot să modifice nu doar naționalitatea și apartenența etnică, chiar și numele său, și prenumele. Atunci?

Domnul Nicolae Eșanu: Corect. În aceste cazuri se face rectificarea actelor de stare civilă, în caz contrar, copiii nu își pot exercita drepturile în măsura în care ei vor fi nevoiți să prezinte, spre exemplu, certificatul său de naștere, că sînt copiii părinților. Ei nu vor putea demonstra acest lucru, deoarece părinții lor vor fi alții. Spre exemplu, la deces: a decedat cetățeanul cu un anumit nume, copilul vrea să arate că acesta este părintele lui și el nu poate demonstra fără să își schimbe certificatul de naștere.

Doamna Sella Jantuan: De acord, domnule ministru, dar aceste argumente nu pot fi baza unei note informative și a unei norme legale.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu cred că aceste discuții, în mod normal, trebuie să aibă loc pe platforma comisiei. Acolo trebuie să vă descurcați, să puneți toate întrebările și să ajungeți la un numitor comun. Deci eu vreau să întreb liderii fracțiunilor cum procedăm. Nu, căci eu înțeleg că aceste discuții se învîrtesc pe loc și nu dau nimic valoare adăugată. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Domnule Președinte. Da. O secundă. Domnule Președinte, Iată, doamna Jantuan zice că, în cadrul comisiei, care, inițial, a fost de bază, sesizată în fond, Comisia drepturile omului și relații interetnice, ea a acordat un aviz, un raport negativ la acest proiect de lege. Din alt punct de vedere, domnule Președinte, dumneavoastră cunoașteți foarte bine principiul fundamental european la autoidentificarea etnică și națională care apare la atingerea vîrstei majoratului sau atunci cînd omul îndeplinește 16 ani, dar nu înainte de. Noi încălcăm principiul fundamental european, în cazul acesta. Nicidecum, în așa hal, în așa mod noi nu putem aproba legea respectivă. Eu cred că ea trebuie întoarsă, cel puțin, sau retrasă din ordinea de zi, cumva Comisia, într-adevăr, drepturile omului și relații interetnice să se lămurească, să vină cu o soluție, dacă ea există, dar nu să aprobăm în formula actuală.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Eu vreau să consult și președinții fracțiunilor, fiindcă eu aș propune ca noi să retragem din ordinea de zi acest subiect. Dacă există neclaritate, să îl întoarcem în comisie, să discutați acolo și să ajungeți la un numitor comun. Să iasă comisia cu un raport.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Care comisie?

Domnul Igor Corman: Drepturile omului și relații interetnice.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dar ei sînt coraportori, dar comisia de bază e comisia noastră. Iar noi nu am luat nici o decizie… (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Fiindcă eu înțeleg că este o situație interesantă. Da? Comisia raportoare, comisia de profil. Deci, domnule Stoianoglo, aveți raportul. Pe cînd în Comisia drepturile omului și relații interetnice raportul nu a fost votat. (Rumoare în sală.)

Domnul Alexandru Stoianoglo (nu vorbește la microfon): Nu, nu, nici o dată nu a fost, domnule Mușuc. Dumneavoastră… (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Водишь в заблуждение. (Rumoare în sală.)

Doamna Ana Guțu: Stimaţi colegi, Domnule Preşedinte, Vreau să vă aduc la cunoștință că acest proiect de lege vine din partea Guvernului, ca și o perfecționare tehnică a unui alt proiect de lege pe care l-am adoptat noi cu un an în urmă. Și acum oficiile stării civile se află în dificultate în a perfecta aceste acte. Eu m-am întîlnit cu președinții oficiilor stării civile din Chișinău și au solicitat. Deci dacă noi îl întoarcem, noi tergiversăm acest proces. Este un proiect tehnic.

Acei care nu au intrat în esență, nu au decît să mai citească încă o dată. Și trebuie să îl votăm neapărat. Și nu e cazul să căutăm amendamente. Este doar o ajustare și o îmbunătățire a procedurii de perfectare a actelor civile.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnule Preşedinte, Eu vă rog frumos, a cîta oară, să nu încercați să le intrați în voie comuniștilor, pentru că ei tot la Lenin se gîndesc. Este evident că acest proiect de lege va permite tuturor să se autoidentifice români. Și, iată, chestia aceasta pe dînșii îi sperie foarte mult, pentru că ei vor ca toți cetățenii Republicii Moldova în continuare să fie homos sovieticus. Pe dînșii nu îi interesează nici naționalitatea lor proprie. Și, avînd în vedere aceste lucruri, domnule Preşedinte, Coaliția ”AeroBank” m-a rugat să propunem articolul 108 și să încheiem discuțiile în acest subiect. Și eu vă transmit propunerile.

Domnul Igor Corman: Domnule…

Domnul Valeriu Munteanu: Din partea Coaliției…

Domnul Igor Corman: …deputat Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: …”AeroBank”.

Domnul Igor Corman: Dumneavoastră nu aveți nici un drept să invocați articolul respectiv din Regulament, fiindcă aceste propuneri poate să le facă fracțiunile. Vă mulțumesc frumos. Microfonul nr.3.

Doamna Stella Jantuan: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Preşedinte, Poate din toate discuțiile acestea tragem următoarea concluzie. Poate, într-adevăr, întoarcem, pentru că Secretariatul a greșit și a pus comisia de bază

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, care nu are nimic comun cu acest proiect de lege și ține de drepturile omului. Acest proiect de lege să se întoarcă în Comisia drepturile omului și relații interetnice. Noi, în septembrie, cu reprezentanții Ministerului Justiției… și discutăm cu dînșii, ne clarificăm și ieșim atunci la un numitor comun. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Bine. Atunci eu fac propunerea ca acest subiect să îl discutăm joia viitoare. Pînă atunci, comisiile au timp miercuri să mai discute încă o dată. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Am fost vizați, comuniștii, de persoana care e de serviciu ba la microfonul nr.5, ba la microfonul nr.4. E vorba de Valeriu Munteanu, care a afirmat că comuniștii se gîndesc mereu la Lenin. Și, probabil, și de această dată are perfectă dreptate, dar mai bine ne gîndim permanent și, într-adevăr, la Lenin, decît cum fac liberalii, în frunte cu Ghimpu, vorbesc permanent cu Decebal.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule preşedinte. Următorul. Am încheiat discuțiile pe marginea acestui proiect de lege. (Rumoare în sală.) Joia viitoare va fi în agendă. Miercuri – la comisie. (Rumoare în sală.) Păi, dar alta care e soluția? Deci. (Rumoare în sală.) Păi, ambele comisii sînt comisii ale Parlamentului nostru. Lasă să facă o ședință comună. Eu le sugerez să facă o ședință comună specială pe subiectul acesta. (Rumoare în sală.) Deci Regulamentul permite convocarea unor ședințe comune atunci cînd sînt implicate mai multe comisii pe marginea unor proiecte de lege. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Domnule Preşedinte, Noi totuși vrem să clarificăm situația și vrem să știm care comisie este de bază și de ce Comisia securitate națională, apărare și ordine publică este de bază pentru această problemă importantă pentru drepturile omului și relații interetnice? Și noi insistăm ca Comisia drepturile omului și relații interetnice să fie comisia de bază, astfel ca să știm cu ce o să ieșim noi joia viitoare, dacă ieșim joia viitoare. Ceea ce dumneavoastră vreți să transferași pe joia viitoare.

Domnul Igor Corman: Tot ceea ce ține de…

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră vreți să transferați.

Domnul Igor Corman: …actele oficiale, documente de stare civilă ș. a. m. d., știți foarte bine, domnule Petkov, că este subiectul comisiei domnului Stoianoglo. (Rumoare în sală.) Și Comisia juridică, numiri și imunități, da, tot este implicată. Deci să încheiem dezbaterile. L-am retras din ordinea de zi. Dacă vreți, am să convoc eu o ședință cu președinții comisiilor respective și vedem cum procedăm mai departe. Nu putem să decidem acum. Eu pot să decid acum să îl retragem din ordinea de zi și vedem ce facem mai departe. (Rumoare în sală.) O să decidem la Biroul permanent. Stimaţi colegi, Următorul subiect din ordinea de zi este proiectul de Hotărîre cu nr.369 pentru modificarea componenței nominale a comisiilor parlamentare. Inițiatori – doi deputați. Cine prezintă proiectul? Domnule Arhire, Vă rog frumos la tribuna centrală.

Domnul Anatolie Arhire: Domnule Preşedinte Stimaţi colegi deputați, Vă propun proiectul de Hotărîre pentru modificarea componenței nominale a comisiilor parlamentare. Art. 1 – Componența nominală a comisiilor permanente se modifică după cum urmează. – doamna Fusu Corina, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, se retrage din calitate de membru, vicepreședinte al Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media; – domnul Saharneanu Valeriu, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, se retrage din calitate de membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică; – domnul Hadârcă Ion, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, se retrage din calitate de membru al Comisiei drepturile omului și relații interetnice; – domnul Saharneanu Valeriu, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, se alege în calitate de membru, vicepreședinte al Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media;

– domnul Hadârcă Ion, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, se alege în calitate de membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Art. 2 – Anexa nr.8 la Hotărîrea Parlamentului nr.13 din 12 ianuarie 2011 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului Republicii Moldova (Monitorul Oficial nr.15, articolul 16), cu modificările ulterioare, se modifică conform art. 1 din prezenta hotărîre. Art. 3 – Prezenta hotărîre intră în vioare la data adoptării.

Domnul Igor Corman: Întrebări sînt? Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: Stimaţi colegi, Vreau să fac uz de dreptul meu legal de deputat de a avea un loc de muncă nu doar la ședințele Parlamentului, dar și într-o comise permanentă de specialitate. Și fac trimitere la articolul 17 alineatul (5). Dacă facțiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenței uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, Parlamentul hotărăște, cu votul majorității deputaților prezenți, asupra candidaturilor propuse, respectîndu-se principiul reprezentării proporționale și opțiunea personală a deputatului. Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că, în calitate de deputat, nu sînt o cărămidă ca să mă mutați dint-un loc în altul, nici măcar să nu mă întrebați, să aflați și opinia mea. Și, în afară de aceasta, fiecare deputat la locul său de muncă trebuie să fie eficient. Eu înțeleg că sînt incomodă în Comisia respectivă cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Vreau să îmi răspundeți la această întrebare: cînd s-a solicitat opțiunea personală a deputatei Corina Fusu?

Domnul Anatolie Arhire: Da. Mulțumesc, doamnă Corina Fusu. Ați fost invitată la ședința Fracțiunii, la care ați fost lipsă.

Doamna Corina Fusu: Cine m-a invitat? Stop. Cine? Și cînd? Și dovediți că m-ați invitat.

Domnul Anatolie Arhire: Și, totodată, pentru că nu v-ați prezentat, acesta este dreptul dumneavoastră. Dar este bine să vă reamintesc că, la articolul 6, alineatul (1), în conformitate cu prezentul Regulament, fracțiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri pentru: litera a) – numirea, alegerea reprezentanților lor în Biroul permanent, în comisiile permanente și în delegațiile parlamentare permanente, ținîndu-se seama de reprezentarea lor proporțională în Parlament, precum și revocarea lor.

Doamna Corina Fusu: Cînd m-ați invitat?

Domnul Anatolie Arhire: Foarte clar.

Doamna Corina Fusu: Cînd m-ați invitat la ședință pe mine și pe ceilalți colegi? Ați scris în hotărîre că… în decizia dumneavoastră că am lipsit nemotivat.

Domnul Anatolie Arhire: Doamnă Fusu, Nu odată am fost, s-a convocat ședința Fracțiunii și dumneavoastră nu ați fost prezentă la ședința Fracțiunii. Eu nu pot să vă… Adică, noi nu putem să impunem un deputat să… fiecare vine nesilit de nimeni, vine la prezență sau nu vine.

Doamna Corina Fusu: Da, și, cu această ocazie, am să fac totuși apel către colegii mei deputați: atunci cînd votează să nu se conducă doar de culoarea politică. Dar, din punctul meu de vedere, politicianul și deputatul trebuie să mai aibă și un sentiment al eticii. Și îmi pare foarte rău că nu avem Comisie de etică. Dacă am fi avut Comisie de etică în Parlamentul Republicii Moldova, dumneavoastră, astăzi, nu ați fi afirmat cu obrăznicie că sînteți Fracțiunea Partidului Liberal. Această uzurpare nu s-ar fi întîmplat. Îmi pare rău.

Domnul Anatolie Arhire: E un punct personal al dumneavoastră de vedere.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări nu văd. Vă mulțumesc. Comisia, raportul, vă rog. Microfonul nr.4.

Doamna Raisa Apolschi: Domnule Președinte, Vreau să vă zic că comisia nu are raport. Dar, conform Legii nr.780 privind actele legislative, hotărîrile cu caracter individual pot fi examinate de Parlament și fără raport în acest caz.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc. Deci urmează să hotărască plenul Parlamentului. Supun votului… O clipă, vă rog.

Domnul Andrian Candu: O întrebare către autor, dacă îmi permiteți.

Domnul Igor Corman: Autorul, Vă rog la microfonul nr.5. A apărut o întrebare. La microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Andrian Candu: E și pentru stenogramă. În care comisie se va revedea doamna Fusu? Fiindcă în proiectul de hotărîre nu scrie.

Domnul Anatolie Arhire: Normal și natural ar fi bine în drepturile omului, bineînțeles ținînd cont și de poziția ei, dacă este de acord.

Domnul Andrian Candu: În proiectul de hotărîre trebuie să fie scris clar unde merge doamna Fusu.

Domnul Anatolie Arhire: În clipa în care dînsa refuză, evident că nu am putea să… Și nu a fost la ședință, de aceasta vă zic.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Noi putem propune un alt punct în acest proiect de hotărîre: ca doamna Fusu să meargă în calitate de membru în Comisia drepturile omului și relații interetnice. Dar ea trebuie să își dea acceptul, dacă dorește.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Muşuc: Domnule Președinte, Eu înțeleg că sînt chestiuni în interiorul unui grup parlamentar și, practic, îi vizează pe dînșii, dar, totuși, nu poate un deputat să nu participe într-o comisie sau alta. Și sigur că eu înțeleg toate, cum spuneți, ”razborcile” acestea, dar să luăm și interesele unui grup de deputați care activează și vor continua să activeze în Parlament.

Domnul Igor Corman: Aveți perfectă dreptate, domnule Mușuc.

Domnul Eduard Muşuc: Eu cred că trebuie să fie, totuși, o decizie corectă din toate punctele de vedere.

Domnul Igor Corman: Așa este. Aveți dreptate. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Nu puteți să obligați un deputat, prin voința voastră politică, să meargă acolo unde vreți voi. În situația în care să îl scoateți, da, nici o problemă, puteți să faceți acest lucru, pentru că ați încălcat legea de mai multe ori, dar să îl obligați să meargă acolo unde… Regulamentul Parlamentului spune foarte clar că este nevoie de acceptul deputatului, nu puteți. Și, de aceea, eu vă rog frumos să respectați Regulamentul, care este o lege organică.

Domnul Igor Corman: Autorul, Mai aveți ceva de completat? Situația e confuză. Microfonul nr.5.

Domnul Anatolie Arhire: Domnule Președinte, Stimați colegi, Nu este deloc confuz, dacă doamna Corina Fusu, care este prezentă aici, acceptă. Pur și simplu, trebuie să spun că doresc sau nu doresc.

Domnul Igor Corman: Păi, întrebați-o pe doamna Fusu dacă acceptă? Sau s-o fac eu? Doamnă Fusu, Vă rog la microfonul nr.5 să ne spuneți punctul dumneavoastră de vedere.

Doamna Corina Fusu: Așa. Eu nu pretind… Eu, Corina Fusu, nu pretind la funcție, am și funcție în această comisie de vicepreședinte al comisiei, eu nu pretind la această funcție. Înțeleg că s-a format o Alianță, o Coaliție nouă, se împart funcțiile peste tot, dar chiar să atentezi la locul de muncă al deputatului… Eu pretind și doresc și îmi exprim această dorință să muncesc acolo unde sînt eficientă, cunosc domeniile și mass-medie, și cultură, și educație, nu vreau să mă duc într-o comisie unde nu am suficiente cunoștințe și nu voi fi eficientă, nu vreau să fiu mobilă în Parlamentul Republicii Moldova. Și insist asupra faptului să mă lăsați să muncesc pînă la sfîrșitul mandatului în calitate de membru simplu în Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu… Doriți să mai adăugați ceva? Microfonul nr.5.

Doamna Ana Guțu: Dacă doamna Fusu dorește să rămînă în această comisie, rămîne pe post de membru supleant. (Rumoare în sală.) Aceasta este unica soluție pe care noi o putem propune. Și vă rog să puneți la vot proiectul de hotărîre.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu am să retrag din ordinea de zi acest proiect și vă îndemn să continuați consultările și să găsiți o soluție, o soluție adecvată situației. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Eu vă mulțumesc pentru această decizie nu doar înțeleaptă, ci și legală. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Igor Corman: Următorul proiect de Hotărîre: proiectul de Hotărîre cu nr.370 cu privire la modificarea Hotărîrii nr.102 din 12 mai 2011 a Parlamentului privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. Prezintă proiectul tot domnul Arhire, da? Vă rog frumos. Poate acesta e mai cu noroc.

Domnul Anatolie Arhire: Domnule Președinte, Stimați colegi deputați, Vă prezint proiectul de Hotărîre cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. Art. 1. – Poziția „Fusu Corina, membru supleant Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei” se exclude. Doi. Domnul deputat Arhire Anatolie, membru al Fracțiunii Partidului Liberal, se alege în calitate de membru supleant Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Trei. Poziția „Vieru Boris, membrul Comitetului Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană” se exclude.

Patru. Domnul deputat Saharneanu Valeriu, membru al Fracțiunii Partidului Liberal, se alege în calitate de membru al Comitetului Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Art. 2. – Articolul 1 al Hotăririi Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 cu privire la aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale, cu modificările ulterioare, se modifică conform articolului 1 din prezenta hotărîre. Art. 3. – Prezenta hotărîre intră în vigoare de la data adoptării.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Domnule raportor, Spuneți-mi, vă rog, în ce măsură se racordează propunerile dumneavoastră cu exclamațiile direct antisemite ale unor participanți în această hotărîre, mai ales că este vorba de niște delegații importante pe plan european? Ca să nu cădem cumva, știți cum, într-o situație, pentru că o să puneți… Moldova, știți, așa, de rușine. Să fii antisemit pe lista reprezentanților la forurile europene.

Domnul Anatolie Arhire: Categoric. Unde ați văzut o asemenea declarație sau o asemenea poziție a mea în privința aceasta?

Domnul Alexandr Petkov: Păi, sigur că da. Noi le-am auzit cu toții. Cu toții în Parlament, aici.

Domnul Anatolie Arhire: Data, ora, ziua, dacă…

Domnul Alexandr Petkov: Domnule…

Domnul Anatolie Arhire: Dumneavoastră ce născociți?

Domnul Alexandr Petkov: Domnule, Dumneavoastră, aici, de fața întregului legislativ.

Domnul Anatolie Arhire: Domnule Petkov, Dacă vreți să visați frumos…

Domnul Alexandr Petkov: Ați înjurat. Ați înjurat persoane și ați dat dovadă de un antisemitism…

Domnul Anatolie Arhire: Domnule Petkov…

Domnul Alexandr Petkov: …cras.

Domnul Anatolie Arhire: Vă spun.

Domnul Alexandr Petkov: Acum, doriți ca să ne reprezentați în Europa?

Domnul Anatolie Arhire: Eu vă spun care e situația.

Domnul Alexandr Petkov: Dați să ne reprezentați undeva într-un ghetou, undeva, scuzați-mă de expresie.

Domnul Anatolie Arhire: Dacă dumneavoastră mai vedeți și gîndiți virtual, acasă, dar aici, în Parlament, nu e cazul.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Noi nu o să ne opunem acestui proiect de hotărîre… care sînt niște găinării foarte mărunte și determină nivelul politic al celor care vin cu astfel de propuneri. Noi le dorim succes, dar nu au nici o șansă.

Domnul Igor Corman: Eu rog: acei care sînt responsabili de logistica sălii, eu aud foarte prost ceea ce se vorbește de la microfonul nr.5. Nu știu cum se aude în sală. Deci întrebări nu mai sînt, da? Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Domnule Preşedinte, Как говорится, истина дороже. Știți ce faceți dumneavoastră acum? Iarăși, nu ne implicăm în reglările acestea de conturi în cadrul…

Domnul Igor Corman: Dar o faceți cu plăcere.

Domnul Eduard Mușuc: Da, în cadrul unui grup parlamentar. Dar, în fond, cum arată lucrul acesta dintr-o parte, dumneavoastră excludeți reprezentanții opoziției din lista membrilor comisiei, comisiilor respective, deoarece ei s-au declarat clar. Domnul Ghimpu a declarat clar: noi sîntem în opoziție. Ei reprezintă vocea opoziției în cadrul acestor comisii și le excludeți din comisiile respective.

Domnul Igor Corman: Domnule Mușuc, Nu este vorba de comisie. Vă aduc la cunoștință dumneavoastră personal.

Domnul Eduard Mușuc: Nemaivorbind despre excluderea femeilor din această componență.

Domnul Igor Corman: Vă aduc la cunoștință dumneavoastră personal. Vă rog să închideți microfonul nr.3. Deci vă aduc la cunoștință că noi acum am trecut la alt proiect de lege și aceasta vizează componența organizațiilor internaționale permanente, nu a comisiei. Comisie… deja l-am retras din agendă. (Rumoare în sală.)

Domnul Anatolie Arhire: Atît?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Mușuc, Dumneavoastră ați înțeles incorect poziția noastră în acest Parlament. Noi nu sîntem în opoziție față de actuala guvernare. Noi sîntem în fața lor, noi sîntem precursorii care trebuie să le arătăm drumul corect către Uniunea Europeană, pentru că ei au luat-o prin bălării, prin izlazuri și acum fac foarte multe mizerii. Noi o să le arătăm drumul corect către Uniunea Europeană, pentru că ei o să ne ducă la Vladivostok cu tempourile acestea.

Domnul Igor Corman: Deci să încheiem și acest subiect. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da, foarte scurt. Atunci eu vreau să vă rog foarte frumos, domnule Munteanu, sînt martori membrii Comisiei administrație publică și dezvoltare regională. Să nu mai aud la ședința comisiei, de fiecare dată, cînd nu votați „pentru”, spuneți că sînteți în opoziție. Și domnul Ghimpu să nu mai spună că este în opoziție. Înseamnă că sînteți în cîrdășie cu această Alianță și sînteți responsabili și de Banca de Economii, și de Aeroportul Internațional.

Domnul Igor Corman: Da. La proiectul de Hotărîre cu nr.370, raportul comisiei. (Rumoare în sală.) Domnule Petrenco, Microfonul nr.3.

Domnule Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimaţi colegi, Săptămîna viitoare începe Sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care va fi dezbătut Raportul de monitorizare a Republicii Moldova. Chiar dacă veți modifica componența acestei delegații, oricum, rămîne în vigoare delegația veche pînă la, pînă în luna ianuarie. Noi pentru ce facem acum? Dar dacă adoptăm acest proiect de hotărîre, deci o să apară și careva neînțelegeri, unii membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pot să pună sub semnul întrebării toată componența delegației noastre. Pentru ce?

Domnul Igor Corman: Doamnă Palihovici, Pentru ce? Răspundeți-i domnului Petrenco.

Doamna Liliana Palihovici: Nu știu pentru ce. Este vorba că nu facem modificări în membrii permanenți ai delegației, ci la supleanți, domnule Petrenco. Și nu poate să apară o astfel de întrebare la ședința următoare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Deci eu supun votului acest proiect de Hotărîre cu nr.370. Rog plenul să se expună. Cine este pentru rog să voteze. Deci, cu majoritatea voturilor, acest proiect de hotărîre a fost adoptat.

Și la ultimul subiect din agenda zilei de astăzi: audierea informației referitor la cazul depistării unor muniții și armamente deținute ilegal de către un cetățean și regimul de păstrare a armelor. Vă amintesc, stimaţi colegi, că ieri noi am decis să introducem acest subiect pentru ziua de astăzi în agendă. Vă aduc la cunoștință că, cu foarte puțin timp în urmă, am primit scrisori din partea Ministerului de Interne, din partea Procurorului General și eu am să rog colegul domnul Candu ca să redea esența pozițiilor respective. Dar am să rog, în același timp, în paralel, am să rog Secretariatul să transmită aceste scrisori grupurilor parlamentare. Rog să o facă deci chiar acum. Domnule Candu, Vă rog.

Domnul Andrian Candu: Scrisoarea parvenită din partea Ministerului Afacerilor Interne. Cu referire la solicitarea de a fi prezent la ședința Parlamentului din 27 septembrie 2013, în vederea oferirii informației ce ține de percheziția care a avut loc la data de 24 septembrie la domiciliul cetățeanului Mihai Amerberg, vă comunic următoarele. Printre altele, în vederea respectării prevederilor articolului 212 din Codul de procedură penală, vă informăm că materialele urmăririi penală nu pot fi date publicității decît cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală și numai în măsura în care se consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumției de nevinovăție și ca să nu fie afectate interesele altor persoane și ale desfășurării urmăririi penale. Solicitarea de informații sau înaintarea unor indicații va fi o încălcare a principiului de activitate a ofițerului de urmărire penală. Or, conform articolului 3 din Legea cu privire la statutul ofițerului de urmărire penală, acesta este independent, se supune numai legii, indicațiilor scrise ale conducătorului organului de urmărire penală, ale procurorului și hotărîrilor instanței de judecată, emise în limitele competenței lor și în conformitate cu legislația în vigoare. E un extras doar din scrisoare. Și scrisoarea din partea domnului Procuror General Gurin. Fără a pune la îndoială dreptul deputaților în Parlament de a fi informați asupra oricăror probleme de interes public, considerăm că aceste drepturi discreționare se pot realiza doar în cadrul constituțional și legal existent, fără a prejudicia ancheta penală și activitatea legală a instituțiilor care fac parte din autoritatea judecătorească. Conform rigorilor legislației procesual-penale naționale, materialele urmăririi penale nu pot fi date publicității. Astfel, obiectul preconizatelor audieri în discuții în Parlament ar reprezenta acțiuni procesuale și investigative operative din cadrul unei cauze penale concrete. Prezentarea în Parlament a informației privind derularea cauzelor penale și acțiunilor investigativ-operative sau darea publicității lor în alt mod ar fi inoportună, neîntemeiată și chiar ilegală.

Conform recentelor concluzii ale Curții Constituționale, expuse în rezultatul controlului constituționalității unor prevederi ale Hotărîrii Parlamentului nr.3 din 15 februarie 2013, dispozițiile regulamentare care ar implica posibilitatea citării unui judecător, procuror în fața unei comisii parlamentare ar încălca dispozițiile constituționale care stabilesc separația puterilor în stat, independența judecătoriei și a Procurorului și supunerea lor numai legii. Concluziile respective le considerăm aplicabile și în cazul audierilor în plenul Parlamentului, dacă acestea ar viza cazuri și dosare penale concrete. Evidențiind cele de mai sus, țin să asigur forul legislativ despre disponibilitatea de a prezenta la solicitare sau în cadrul audierilor oricărei informații complexe de interes public major în orice domenii, care sînt gestionate de organele Procuraturii, solicitînd doar ca aceste acțiuni să fie desfășurate în limitele constituționale și legal existente, fără a prejudicia interesele și confidențialitatea anchetei penale pentru cazuri concrete.

Domnul Igor Corman: Da. Aceasta este informația, stimaţi colegi. Deci, cu aceasta, declar ședința închisă. Și ne revedem joia viitoare. O zi bună!

Ședința s-a încheiat la ora 15.40.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.