Anul XV. Arad, Duminecă 27 Martie v. (9 Aprilie n.) 1911. Nr. 70

ABONAMENTUL REDACŢÎA h m ta .28 Cor. »I ADMINISTRAŢIA» 4 m jtun.. li « Deák Ferencz-utcza 20. boburi . 2-40 « INSERŢIUNILE Ыія zi pentru Ro- te primesc Ia adminis­ tXih ţ\ străinătate pe traţie. ia 40 frand. Mulţăraite publice ţi Loc de. [deton peutru ora» ţl «Chis costă fiecare ţi'r 20 fii. Manuscripte nu să îna­ comitat 502. I poiază.

Ionescu, uiţi că Saşii sunt 200.000 de su­ clar, că delà nici un guvern, prin ur­ flete, pe când Românii se apropie de 3 mi­ mare nici delà acela al zdrobitorului Discursul dlui Tache ionescu. lioane. D-ta uiţi că Saşii sunt la o mie de chilometri de Germania, iar Românii stau Bănffy, noi Românii n'am fi primit Din marele discurs polemic al dlui de-a lungul graniţei Românie?. să fim trataţi după pilda Saşilor. Tache Ionescu, rostit săptămâna tre­ In genere credem, că situaţiile noa^ cută în camera din Bucureşti, pentru Suntem recunoscători dlui Ionescu stre, a noastră şi a Saşilor nu pót i'şi stabili credinţele în chestiunea na­ pentru ideia desvoltată în convorbirea suferi o comparaţie şi nu pot fi lim­ ţională, în legătură cu acel cunoscut sa cu Bănffy la anul 1896, căci ne dă pezite după acelaş calapod. Lasă că interview al dlui prim-ministru Carp astfel prilejul unei lămuriri. In ea s'a rolul de popor, cu o politică de umi­ din „Figaro", se desprind o. seamă de văzut o bună intenţie de a indica cel lire şi de căciulire ca al elementului gânduri frumoase şi de consideraţii puţin o cale, fie şi mai puţin radicală, săsesc, nu ne poate de loc ademeni politice temeinice. Am reprodus la alt de a rezolva conflictul între Maghiari şi nu poate fi imitat vre-odată de noi loc al ziarului nostru părţile mai în­ şi Români. Saşii au în adevăr o situa­ Românii, cari ne-am condus o vi­ semnate, pentru a arăta cetitorilor ţie excepţională, de care noi am fost ată întreagă de principiul, că dreptu­ noştri modul de a judeca al acestui şi suntem geloşi în mod firesc. Un rile nu se cerşesc ci se câştigă prin iárbat de stat al României. Aici vom pumn de cetăţeni Saşi au în parla­ luptă neîntreruptă. Dar între noi mai retine însă pasagiul mai de actualitate, ment mai mulţi deputaţi decât noi, sunt şi alte deosebiri. Neamul româ­ anume incidentul expus asupra întâl- Românii ; în direcţie culturală, în şcoală nesc din Ungaria este mai important, nirei dJui Ionescu cu baronul Bănffy, şi biserică Saşii se împărtăşesc con­ ca element constitutiv al tării, decât în cursul căreia îi s'a propus acestuia siderabil mai mult de beneficiile sta­ Saşii, atât din punct de vedere nu­ un mod de conciliantă între Maghiari tului ; în administraţia comitatelor, sau meric, cât şi economic şi nu se poate şi Români. judeţelor, ei sunt stăpâni şi exercită fată de Români aceeaş presiune de lăsa să fie adăpostit sub aripa stângă La 1896, Ianuarie eram la Viena, — zice t tot felul, ca şf Maghiarii. al cutărui partid maghiar delà putere, dl Tache Ionescu. Baronul Bănffy, care era cum o fac scumpii noştri Saşi buge­ prim-ministru în Ungaria, a exprimat unui O mică rezervă însă trebuie să ne tivori. yrieten comun dorinţa sd'mi facă cunoştinţa. facem. Dacă Bănffy n'a primit pro­ Ş trecând prin Budapesta am avut cu el o punerea dlui Ionescu şi n'a dat probe Câtă dreptate este în această con­ mgă conversaţie de aproape 2 ore. In acea conversaţie, intre altele, spuneam baronulu în cursul guvernării sale, că este dis­ statare se vede şi din faptul, că ac­ Bănffy, fără să am mandat, căci eram un pus să ne facă nouă cel puţin con­ tualul guvern al dlui Héderváry şi în­ simplu particular; de ce nu faceţi cu Ro- cesiile, de cari se bucură Saşii, a fost deosebi contele Tisza nu fac nici ei mânii ceeace aţi făcut cu Saşii? Saşilor le că acel bărbat de stat ungur a fost altceva, propunându-ne pacea, decât recunoaşteţi o viaţă naţională foarte intensă de-apururi o mentalitate îngustă şi nu si cu toate aceste ii aveţi in majoritatea chemându-ne spre dânşii şi învitân- i-wastre, ca un grup distinct, ca partid să­ ş'a înţeles rolul fată de noi decât după du-ne să primim situaţia politică umi­ sesc. Nu puteţi încerca aşa ceva şi cu Ro_-formula eternă a temniţei, a procese­ litoare a Saşilor guvernamentali. Ti­ mânii? lor şi a teroarei jandarmereşti. Dealt­ sza cere ca o întâie condiţie a împă­ „Ştiţi care a fost răspunsul lui Bănffy ? fel chiar dacă elocventa cunoscută a cării, intrarea Românilor în partidul Mei odată! De ce ? Pentrucă d-ta, die dlui Tache Ionescu i-ar fi ademenit, e majorităţii şi renunţarea noastră la

FOITA ZIARULUI „TRIBUNA" destinul. El este lupta lui Iacob cu îngerul, .Am jucat rău" îşi spun ei... pactul doctorului Faust cu dracul. Ei se acuză, dar nu se revoltă. Se joacă pentru bani — pentru bani, adică Anatolp Francei pentru posibilitatea imediată, înfinită. Carta pe înţelepciunea. Din »Gradina lui Epicur«. care stă s'o întoarcă, bila care se rostogoleşte Cunosc o fetiţă de nouă ani, mai înţeleaptă va da poare jucătorului parcuri şi grădini, decât toţi înţelepţii. Iată ce îmi spunea ea: Culese şi traduse de: Adrian Corbul. câmpii şi păduri stuioase, castele înălţând spre ceriuri turnuleţele lor ascuţite. „Prin cărţi se văd lucruri ce nu se pot ve­ Jucătorii. dea în realitate, pentrucă sânt prea îndepărtate Jucătorii joacă după cum îndrăgostiţii iu­ Da, bila aceasta care aleargă conţine într'însa sau pentrucă au fost în trecut. Dar prin cărţi besc, dupăcum beţivii beau, cu patimă, or­ hectare de pământ rodnic şi acoperişuri de lucrurile acestea chiar se văd rău şi cu tristeţâ. beşte, sub imperiu] unei forţe irezistibile. Sânt olane ale căror coşuri sculptate se oglindesc Şi copiii nu trebuie să citească prin cărţi. Sânt fiinţe menite jocului, dupăcum sânt fiinţe me­ în rîu ; ea păstrează comorile artei, minuni de atâtea alte lucruri bune de văzut şi pe cari ei nite amorului. Cine şi-a închipuit oare poves­ gust, giuvaeruri nestimate, trupurile cele mai nu le-au văzut încă: lacuri, munţi, rîuri, oraşe frumoase şi suflete chiar, toate decoraţiunile, şi sate, marea şi vapoarele, cerul şi stelele!" tea celor doi marinari stăpâniţi de furia jocu­ toate onorurile, toată graţia şi toată puterea lui? Ei făcură naufragiu şi după întâmplările lumei. Ce spun eu? ea păstrează mai mult Sânt cu totul de părerea ei. N'avem decât cele mai grozave, nu scăpară de moarte de­ decât atât: ea păstrează visul acestor stăpâ­ un ceas de trăit, la ce bun să ne încărcăm cât sărind pe spinarea unei balene. De îndată niri. Şi vreţi să nu se mai joace ? Dar dacă cu atâtea lucruri? La ce bun să învăţăm ce şezură jos, unul din ei scoase din buzunar jocul n'ar da decât speranţe nesfârşite, dacă atâtea, când ştim că nu vom şti nici odată niste zaruri şi un carnet, şi începură să joace. el n'ar arăta decât zâmbetul ochilor lui verzi, nimic ? Trăim prea mult din cărţi şi nu destul m o poveste mai adevărată decât adevărul. oamenii l-ar iubi cu mai puţină turbare. El are în natură, şi semănăm cu acel neghiob de Orice jucător e unul din aceşti mateloţi. însă unghii de diamant, el este teribil, el dă, care ne povesteşte Pliniu, că studia cu patimă Fără îndoială, jocul este o putere care mişcă când îi place, mizeria şi ruşinea : de aceia îl un orator grec în vreme ce sub ochii lui Ve- teribil toate fibrele oamenilor îndrăsneţi. Căci adorăm. suviul îneca cinci oraşe sub cenuşă. nu este o voluptate mediocră aceia de a te măsura cu soarta. Plăcerea de a gusta într'o Farmecul primejdiei este în fundul tuturor Istoria. secundă luni şi ani întregi, o viaţă întreagă de pasiunilor mari. Nu există voluptate fără ame­ Există o istorie imparţială ? Şi ce este is­ teamă şi de speranţă, nu este puţin îmbătă­ ţeală. Plăcerea amestecată cu teamă îmbată. toria? Reprezentarea în scris a evenimentelor toare. Şi ce este mai teribil decât jocul ? EI dă şi el trecute. Dar ce este un eveniment? Este el Ce este jocul, dacă nu arta de a produce ia ; rezoanele lui nu sânt şi ale noastre. El este un fapt oare-care ? Nu ! el este un fapt no­ într'o clipă schimbările pe cari destinul nu le mut, orb şi surd. El poate orice. El este un zeu. tabil. Or, cum ştie istoricul dacă un fapt este produce în general decât în ceasuri lungi, în El este un zeu. El îşi are pioşii şi sfinţii săi notabil sau nu ? El judecă în ideia sa, in sfâr­ ani întregi, arta de a îngrămădi într'o secundă } care-1 iubesc pentru el însuşi, şi nu pentru şit, ca un artist. Căci faptele nu se împart «noţiunile împrăştiate în existenţa înceată a I cele ce fâgădueşte, şi cari îl adoră când îi lo- după propria lor natură în fapte istorice şi în altor oameni, taina de a trăi o viaţă în puţine I veste. Dacă îi despoaie cu cruzime, ei zăresc fapte neistorice. Un fapt este ceva foarte com­ minute ? Jocul este o luptă piept la piept cu 3 că vina e numai a lor, şi nu şi a lui. 1 plex. Istoricul va prezintă el faptele în corn-

1 .TRIBUNA. _9 Aprilie n. 1911 ideia unei grupări parlamentare ro­ acestei păci şi că toată preoţimea, inspirată Guvernul ungar e hotărît să pre4 mâne, constituită în baza programu­ de intenţiuni loiale o va propaga şi o va păzi. zinte Camerei deputaţilor proiectul pri-f lui nostru national. Ceeace Bánffy Primiţi cele mai călduroase mulţumiri pentru vitor la reforma legii despre apărarea; prin urmare a refuzat dlui Take Io- măgulitoarea dumneavoastră urare şi asiguraţi ţării îndată după sărbătorile Paştilor,; nescu cu toată hotărirea, ni-se ofere pe tovarăşii dumneavoastră de credinţă des­ fără considerare dacă guvernul austriac; acum de către Tisza cu amândouă pre paza şi graţia mea, predându-le totodată va fi în situaţia să prezinte Reichst manile, dar veti căuta zadarnic în rân­ augustul meu salut. tului aceleaşi proiecte înainte de va­ durile noastre, rămase dârze în jurul canţele parlamentare de vară. Moti­ programului, o singură înclinare spre O manifestaţie italiană pentru România. vele guvernului ungar nu sânt motivi astfel de condiţii. Şi explicarea e foarte Din Roma se anunţă : Rectorul Universităţii, di de ordin politic, ci mai mult de ordin) naturală. Conştiinţa prerogativelor Tenelli, în capul unei de'egaţiunei de studenţi, a psicologic. Contelele Khuen-Méderváryl noastre e mult mai trează, încrederea vizitat Miercuri seara pe dl Dimitrie Grecianu, îşi dă seama că proiectele aceste ni în forţele noastre este mult mai mare trimisui extraordinar al Regelui Carol, spre a-1 vor întimpina din partea opoziţional şi demnitatea noastră naţională mult ruga să transmită naţiunei române omagiile Uni­ ştilor unguri o rezistentă atât de îo] mai scumpă, decât să ne mulţumim versităţii şi ale studenţimei din Roma. delungată acum vara, cum ar intimi cu situaţii trecătoare, cu câteva scoale D. Greceanu, foarie mişrat de acest demers, pina Іа toamnă. Deputaţii unguri, din­ mai mult, cu câţiva episcopi noui, în a mulţumit rectoru'ui şi delegaţiunei studenţeşti ire cari mulţi au şi preocupări econol schimbul renunţării la autonomia noa­ în termini căldurosi, invitând totodată pe repie- mice. nu vor putea lipsi acum vreraj stră naţională completă. Căci aceasta zentanţii Universităţilor italiene !a serbările jubi­ atât de îndelungată de acasă, und ar însemna propunerea de a renunţa leului de 50 ani al Universităţei din Iaşi. economia le reclamă prezenţa, -curat la soarta neamului nostru de dragul * ar putea lipsi la toamnă. pildei Saşilor din Transilvania. Croaţii şi reformele militare. Contele Guvernul ungar vrea să-şi asigurtl Peiacevich a convocat deputaţii guvernamen­ Cuvântarea dlui Take lonescu am tali la o conferinţa, caie va avea loc azi şi deci votarea acestui proiect la vreme.! cetit-o cu plăcere, căci e străbătută de mâne în Zagrab. La această conferinţă, aştep­ Guvernul austriac nici n'a ridicat vrei tată cu multă nerăbdare din partea cercurilor obiecţiune împotriva acestei hotărîrif idei sănătoase şi de multă bunăvoinţă politice croate, vor lua parte toţi deputaţii şi iubire de neam. Ne facem însă da­ mai ales că nici o iege nu dispunea! clubului lui Tbmaşici şi cei înafară de partid. aceste proiecte să fie prezintate \ toria informându-1, că o privire mai Se vor aduce in discuţie şi motivele neinulţă- de-aproape a situaţiei noastre îl va mirii cari au silit pe deputatul Zbierovsky să discutate în aceiaş vreme de amân­ convinge, că o soluţie, ca cea pro­ părăsească partidul guvernamental. In confe­ două parlamentele. rinţa de mâne se va desbate dreptul iimbei pusă de d-sa baronului Bánffy, nu croate faţă de reformele militare şi limba de Neînţelegeri există numai în ce pri­ poate fi un remediu pentru suferin­ desbatefe în procedura penală a codului mi­ veşte chestiunea limbii în procedural ţele, ce ne impun să luptăm înainte. litar. penală militară. Pe acest teren şi gj * vernul contelui Khuen, asemenea tu­ — Pentru reînfiinţarea tribunalului din turor guvernelor ungare de până a- M. Sa şi pacea dintre confesiuni. Două Haţeg. O deputaţi.jne de pa'ruzea-şi-i:inci de cum, ar dori să poată aduce pe seamă membri riin comitatul Hunedorii sub conducerea deputaţii ale bisericii evanghelice au fost pri­ primarului din Haţeg a fost zilele scesUi ia mi- şovinilor unguri - al căror număr ni mite zilele aceastea de M. Sa la Viena. Răs­ пИгиІ de justiţie şi cel de finanţe ca «ă ctară vrea să mai scază — o „izbândă na­ punzând salutului acestora M. Sa a spus ur­ reînfiinţarea tribunalului din Haţ?g. Până prin ţională". Stăruinţele Ungurilor tinda mătoarele : ansi 1876 exisia şi aici un tribunal, dar рг urmá limba de desbatere în procesele mii a fijst casat şi chestiunile aparţinătoare lui au tare din Ungaria să fie limba ungu­ Juruîrea credinţei şi alipirei tradiţionale a bi- fost transpuse tribunalului din Deva. sericei evanghelice ce-mi asiguraţi, mă umple Ministrul de jus iţie a făgăduit, că de se va rească, fără considerare la naţionali­ de mulţămire. Doresc ca ideea egalei îndrep­ adeveri că trebuinţele locale reclami necondiţjo- tatea acuzaţilor. Aici se ivesc neînţe­ tăţiri a confesiunilor recunoscute, exprimată nat reînfiinţarea tribunalului, acesta se va face legerile. Factorii chiemaţi să vegheze de dvoastră, să prindă cât mai mult rădăcini necondiţionat, chiar şi Ia caz că oraşul nu ar asupra unităţii armatei nu pot să avea mijloacele suficiente pentru reînfiinţarea lui. făcând astfel loc bunei înţelegeri dintre cetă­ în manile şovinilor unguri o noua ţeni şi păcii religionare. Sânt încredinţat că armă de maghiarizare, care, în ultima superioritatea bisericei evaghelice va lucra şi analiza, ar introduce politica şi în ca­ de-acum înainte, ca şi până aci, în interesul Scrisori din Viena. drele armatei. Minisirul-preşedinie ungar în Viena. — Co­ Principiile de cari sânt conduşi a- pîexitatea lor? Aceasta e cu neputinţă. EI le dul penal militar. — Vizita moştenitorului ceşti factori se învederează lămurit va reprezenta aproape despuiate de particu­ tronului german. — Terminul alegerilor. — din un comunicat al — de obiceiu - larităţile cari le constituesc, adică ciuntite, Campania electorală. — bineinformatului „Deutsches Volks- mutilate, cu totul altfel de cum au fost. Cât blaff, care scrie : despre legăturile faptelor între dânsele, să nu Viena, 7 Aprilie. mai vorbim. Dacă un fapt zis istoric este Ministrul-preşedinteal Ungariei, con­ „Proiectul guvernului austriac e ca în noui adus, ceeace e posibil, ceeace e probabil, de tele Khuen-Héderváry, care Joi a fost procedură penală militară a armatei comune unul sau mai multe fapte neistorice, şi prin — în desbaterile orale — limba de desbatere urmare necunoscute, cum vor putea istoricii în Viena, unde a avut o conferinţă cu să fie în Austria cea germană, iar în Ungaria să însemne legătura acestor fapte şi înlăn­ ministrul-preşedinte austriac baronul cea ungurească. întrucât acuzaţii stăpânesc ţuirea lor? Şi-mi închipuesc, când spun toate Bienerth şi apoi a fost primit în au­ perfect limba aceasta. In cazul contrar limk acestea, că istoricul are sub ochii săi măr­ dienţă de Maiestatea Sa, s'a întors în de desbatere are să fie limba maternai turii sigure, în vreme ce, de fapt, el se în­ aceiaş zi la Budapesta, ca Duminecă acuzatului. şeală şi nu acordă încredere decât uitărei sau din nou să fie în Viena. Dorinţele mai exagerate ale guvernului cutărei mărturii ceeace e o simplă chestiune austriac n'au sorţi de izbândă/ de sentiment. Istorie e dar nu o ştiinţă ci o O parte a presei vieneze şi buda- aită. Nu reuşeşti s'o scrii decât prin ajutorul pestane pretind că aceste călătorii dese Chestiunea aceasta a limbii deci, imaginaţiei. stau în strînsă legătură cu un conflict reclamă călătoriile atât de dese la Morală. grav ce s'ar fi ivit între cele două gu­ Viena ale ministrului-preşedinte ungar. Noi numim primejdioşi pe aceia cari au verne pe tema chestiunilor militare. La o înţelegere definitivă nu se va spiritul altfel întocmit decât al nostru şi imo­ Unele ziare vorbesc chiar despre o putea ajunge încă în zilele aceste, rali pe aceia cari n'au morala noastră. Noi numim sceptici pe aceia cari n'au propriile criză ale cărei consecinţe nu se pot fiindcă cei doi miniştri-preşedinţi acum noastre iluzii, fără să ne interesăm măcar cari prevedea. Duminecă nu vor avea vreme să ţină sânt iluziile lor. De un conflict grav sau chiar de o consfătuiri lungi. Duminecă soseşte Popularitatea. criză nici vorbă nu poate fi. Fapt e anume moştenitorul tronului german Unii oameni au totdeauna mulţimea pe însă că există între cele două guverne cu soţia sa şi contele Khuen vine la partea lor. Ei sănt siguri^ de dânşii ca de neînţelegeri cari până acum nu s'au Viena mai mult pentru a reprezintă univers. Şi aceasta place mulţimei : ea cere putut aplana şi reclamă încă consfă­ guvernul unguresc la serbările ce se afirmaţiuni şi nu dovezi. Dovezile o tulbură şi o zăpăcesc. Ea este simplă şi nu înţelege tuiri şi conferinţe. Neînţelegerile aceste vor da în onoarea înalţilor oaspeţi. decât simplitatea. Nu trebuie săi lămureşti nici nu privesc însă reformele militare în In vederea vizitei perechei moşteni­ cum nici în ce chip, ci trebuie săi spui da general, ci chestiunea mult mai gravă toare a Germaniei, capitala noastră sau nu. a codului penal militar. face pregătiri mari. S'a lansat deja un 9 Aprilie n. 1911 „TRIBUNA" Pag. 3

apel cătră cetăţenii Vienei ca toate firilor sä vor pofo'i pe încetul şi oamenii şi-or să ţie seamă de comisia administrativă, s'a adre­ sat direct ministrului cerând ajutorarea a vreo casele din stradele ce duc delà gara vedea de lucru ! Ceeace dorim din toată inima ! Cu Doamne câtă muncă am avea, de care nu ne 180 de scoale populare româneşti, iar ministru!, de sud până la Burg- să fie pavoazate fără să fi cerut la rândul său părerea comisiei interesăm cum se cade! şi împodobite cu flori, Poarta mare a administrative, a dat o ordonanţă cătră regizorul Burgului va fi decorată în chip deo­ şcolar, aducându-i la cunoştinţă, că dupăce sebit de festiv pe cheltuiala comunei. episcopul român a promis pentru viitor că şcoalele poporalor româneşti din comitat vor sa­ In onoarea înalţilor oaspeţi va avea Din ediseia şcoalelor soasire. tisface dezideratelor legii, el le-a asigurat ajutorul loc un dineu de gală la curte, repre- Conflict între ministru şi administraţia de stat. Regizorul şeoiar a rugat comisia să ia zintaţie festiva la operă şi alte festi­ comitatului Arad. la cunoştinţă ordonanţa ministrului. vităţi. După regizorul şcolar a luat cuvântul contele Sistemul de torturi morale fără sfîrşit, Károly Gyula, fostul prefect al comitatului Arad Guvernul austriac a terminat pregă­ sistemul ce s'a creiat şcoalelor noastre prin ş'a declarat că ordonanţa ministerială e în con­ tirile pentru alegeri. Numărul de mâine draconica lex Apponyi a avut de curînd tradicţie cu spiritul legii XXVII din 1907, deoa­ rece, conform acestei legi, ministrul e dator nu al Monitorului oficial va publica auto­ iarăş un succes celebru, menit să ne lumi­ neze asupra unei serii întregi de datorii na­ numai să ceară părerea comisiei administrative, graful împărătesc privitor la alegeri. ci şi să respecte chiar această părere. Ordonanţa ţionale ce avem în comitatul Aradului. Suc­ Alegerile generale vor avea loc în nu poate fi luată Ia cunoştinţă fără discuţie. Au cesul acesta s'a dat la iveală ieri în şedinţa vorbit apoi mai mulţi membrii din comisie, iar Austria întreagă la 13 Iunie, iar even­ comisiunei administrative a comitatului şi se primnotarul comitatens, Schill lozsef, a dat cetire tualele alegeri de balotaj la 20 Iunie. adauge ca un nou titlu de merit la mă­ părţi referitoare din lege, după care a luat cu­ Cele din urmă alegeri din Cialitia vântul contele Károlyi Gyula şi a propus ca co­ noasa activitate patriotică a unor funcţio­ misia să respingă ordonanţa ministrului. şi Dalmaţia vor avea loc la 6 Iulie, nari plătiţi din şerparul sutelor de mii de aşa încât Reichsratul nu se va putea ţărani din acest mare, plin de forţe şi to­ Prefectul, Urban Iván, a propus dimpotrivă, ca comisia să ia la cunoştinţă ordonanţa ministrului, întruni înainte de 11 sau 12 Iulie, iar tuşi atât de neputincios comitat românesc. prima şedinţă meritorie nu se va putea dar în aceiaş timp să i arate ministrului că dând ţinea decât pe la 20 Iulie. Se prevede Absorbiţi de preocupaţii de ordin politic ordonanţa a adus o gravă atingere sferei de mai abstract- şi mai puţin oţioase, pier­ competenţă a comisifi administrative şi în con­ deci că sesiunea de vară a Reichsra- secinţă să roage pe ministru să se conformeze iului va fi de scurtă durată. dem din vedere problemele principale şi spiritului legii. totodată cele mai arzătoare ale vieţii noa­ Campania electorală, de altminteri, stre naţionale şi nu arare rămânem sur­ Regizorul Varjassy a obicţionat că el se află a şi început şi promite a fi foarte agi­ într'o situaţie foarte neplăcută, deoarece e dator prinşi în faţa realităţii, care din răstimpuri să se conformeze ordonanţei ministrului, dar în tată. Partidele au adresat sau vor a- în răstimpuri ne aruncă în faţă, drept re­ aceiaş timp trebuie să respecte şi hotărîrile co­ dresa în curînd manifeste şi apeluri zultat al nenumăratelor conflicte parţiale dar misiei. A stăruit ca comisia să ia de data asta Ia cătră alegători, solicitând votul lor. urzite pe scara întinsă a supraveghierii din cunoştinţă ordonanţa ministrului. Comisia în cele Credinţa şi nădejdea generală e că partea heghemonilor noştri, conflicte de un din urmă a luat Ia cunoştinţă ordonanţa. partidele duşmane obstrucţiei parla­ caracter mai general închipuind în mod iz­ Regizorul a prezintat apoi comisiei petiţiile mentare vor eşi întărite. bitor suferinţele nesfârşite şi rămase în altor 14 scoale româneşti şi a recomandat comisiei ca, în senzul ordonanţei ministeriale, să protejeze Intre partidul creştin-social şi parti­ întuneric ale unei categorii întregi de mun­ petiţiile la ministru. Comisia însă a hotărît să dele germane liberale s'au început tra­ citori în câmpul vieţii noastre naţionale. nu recomande ministrului încuviinţarea ajutoru­ tative în scopul unei cooperări şi N'avem nici măcar norocul ca aceste lui cerut. sprijin reciproc la alegeri împotriva momente de-o însem'iVătate mai generală Vedem că proverbialul mamelucism al candidaţilor adversari, în rîndul întâi pentru noi să ne ajungă la cunoştinţă pe funcţionarului ungur se preschimbă ca prin împotriva candidaţilor social-demo- calea cea bună a organelor noastre chemate, farmec în cea mai revoltătoare temeritate crafi. ci în parte covîrşitoare le aflăm tot delà când e vorba de strivirea şcoalelor româ­ La o înţelegere perfectă nu s'a pu­ potrivnicii noştri şi le înţelegem momentuo- neşti. Vedem că acest clasic exemplu de tut însă ajunge. Partidele germane zitatea din vâlfa victorioasă cu care ei le sentimentele ce ne poartă administraţia un­ liberale au refuzat încheiarea unui vestesc publicului unguresc, drept probe de gurească a putut să ni-1 dea o corporaţie pact formal, deşi au recunoscut iden­ activitatea conştiincioasă a celor angajaţi la de funcţionari plătiţi din truda poporului titatea intereselor lor, lăsând la buna aplicarea sistemului de opresiune. dintr'un întins şi puternic comitat românesc. chibzuială a organizaţiilor locale şi Căci momentele de cari vorbim sânt tot­ Constatăm în sfârşit un fenomen, din cele cercuale să hotărască în ce priveşte deauna succesele sistemului de opresiune. mai grave, al anarhicelor stări constituţio­ atitudinea lor. Austriacus. Meritul celui mai nou succes de această nale din ţara noastră, fenomenul acestei natură îi revine — dupăcum am amintit — uimitoare cutezanţe din partea unor sub­ comisiei administrative a comitatului Arad alterni împotriva păzitorului suprem al legii, şi s'a dat pe faţă în şedinţa ei de ieri. Dar căci în atitudinea lor ei se ştiu sprijiniţi de PACE! să lăsăm să urmeze raportul, — tot al aprobarea unui for şi mai suprem, de forul — Din „Libertatea^. — ziarelor ungureşti — despre această şedinţă, opinei publice ungureşti. căci e prea elocvent şi ofere singur cetito­ Dar atitudinea aceasta a comisiei admi­ Cu muită bucurie vestim cetitorilor noştri din rilor învăţămintele de preţ : popor, că aceea ce Ie preziceam numai de curînd : nistrative ne povesteşte în aceiaş timp un că cearta dintre ce'e două foi ale noastre din Comisia administrativă a comitatului Arad — mare capitol din suferinţele şcoalelor noas­ scriu ziarele ungureşti — şi-a ţinut eri, sub pre­ tre şi are darul de-a ne trezi odată mai Arad, sau mai bine zis: dintre oamenii ce susţin şedinţia prefectului Urban Iván, şedinţa lunară, ziarul >Tribuna<, şi cei delà ziarul comitetului în care s'a discutat confictul dintre comisie şi mult la conştiinţa datoriilor noastre. Vom naţional > Românul «, va înceta In curînd, — e ministrul de instrucţie. Conflictul s'a iscat din înţelege odată mai mult, că avem datoria azi fapt împlinit. Cearta să prea înieţise. Oamenii cauza ajutorării şcoalelor confesionale româneşti să sprijinim pe toate cărările şi cu toate din comitatul Aradului, iar regizorul şcolar Var- prea-şi pierduseră rostul. Strigăte de : încetaţi ! mijloacele legale pe muncitorii şi păzitorii jassy Árpád a raportat despre antecedenţele con­ şcoalelor noastre, să le punem pe aceste se ridicau din toate părţile de printre R mânii flictului. buni Şi îTribunat a dat întâi ascultare acestui cu tot dinadinsul la adăpost de ajutoarele A spus că în baza legii XXVII din 1907 şcoa- glas. Publicând un ar;icol al poetului Ooga, care statului, câtă vreme nu va înceta furia des- lele româneşti sunt în drept să ceară ajutorare naţionalizării şi să deşteptăm o dragoste vie cţi el cere acest lucru : redacţia a fácut cunoscu delà stat, dar că petiţiile în chestiune trebuie să ă se supune chemării, din a sa parte inceatăt le adreseze la ministru prin intervenţia comisiei în popor pentru şcoala sa. aceaslă ceartă, dorind a urma lucrarea roditoare administrative: Comisia administrativă a comi­ Avem apoi datoria să dăm samavolniciei şi folositoare pentru neam şi lupta numai contra tatului Arad n'a propus niciodată ministrului ajutorarea şcoalelor româneşti din comitat, pen- comisiei răspunsul nostru cuvenit, numai de­ duşmanului din afară cel al întregului neam. trucă în şcoalele aceste nu s'a putut constata parte decât la adunarea congregaţională >Românul< în ziua următoare a mai dat >Tri- rezultate satisfăcătoare în ce priveşte învăţarea din luna aceasta, apoi în cameră şi în sfâr­ bunei« un pumn zdravăr?, apoi a încetat şi el. limbii ungureşti şi pentrucă şcoalele n'au adoptat şit la cele mai apropiate alegeri congrega- planul de învăţământ fixat de ministru. Ministrul, Doar >Oazetft< delà Braşov de şi păstrează li­ ţionale. Pentrucă numai opunând hegemo­ ţinând socoteală de atitudinea comisiei adminis­ nilor noştri neomenoşi o energie extremă bertatea* de-a ocărî la »Tribuna« că — de ce trative, nici nu le a dat şcoalelor româneşti din tace acum. comitatul Aradului nici un ajutor de stat. îi vom putea readuce la sentimente mai Furia e în scădere. Mici ciocmri vor mai urma Acum însă — s'a întâmplat cu câteva săptă­ bune. Să-i facem să respecte pe cei delà ele din când în când şi toi mai rar. Aprinderile mâni înainte — episcopul român din Arad, fără cari îşi au existenţa şi să se teamă de mâ- •T R ï B U N A« 9 Aprilie n. (Oft nia lor. Să-şi aducă aminte că comitatul pule să câştige popularitate ! (Apalauze din partea mi- pe cari stau scrise tratatele şi, între legăturile reale Aradului e românesc şi că acest neam ro­ norităţei). dintre popoare; că la ceasurile cele grele, pergamen­ Un popor care cade aşa de jos nu merită stima ni­ tele atârnă cât o bucată de hârtie; iar comunitatea su­ mânesc poate să dea în curând dovezi, nu mănui şi, dacă s'ar lua în serios cuvintele primului fletească este acea care în adevăr poate să stoarcă delà numai de indolenţă ci şi de energie, mătu­ nostru ministru, puteţi fi siguri că şi mica stimă de neamuri o sumă de jertfe, cari sânt necesare în cea­ rând cu puterea lui formidabilă pe toţi cei care se bucură românii aiurea ar scădea mult după surile grele. (Aplauze din partea minorităţei). asemenea declaraţiuni. De aceea d-lor, cu un adânc regret şi pentru întâia ce-şi bat joc de drepturile lui. Eu, d-lor, care am suferit mult de aceleaşi mişcări, oară sânt silit să nu pot să dau aprobarea mea po­ despre cari d. Carp zice că au fost făcute numai pen­ liticei externe a guvernului acesta, nu aşa cum reiese Şi ne vom face datoria.... tru popularitate, eu zic că nici chisr mişcarea de la din mesaj şi din răspunsul Camerei, dar aşa cum re­ iese din cuvintele aşa de clare şi aşa de des repetate 1893 a d-lui Sturdza - şi nimeni n'a suferit atunci ale d-lui prim-ministru, care, tn această privinţă, vo­ mai mult de cât mine care am fost denunţat şi cu numă­ turile d voastră le va avea, dar tare m'aş prinde, ci rul mandatelor o ştiţi, — nici acc?a nu cred că era chiar la dv. nu are şi bătăile inimilor. numai vânătoare de popularitate. M'am gândit, am a- Discursul d-lui Take Ionescu, vut vreme să mă gândesc"; şi cred că era numai o Chestia Românilor o rea judecală asupra situaţiunei din Ausiro-Ungaria, macedoneni. Bucureşti, 20 Martie. că era credinţa că se petrecea ceva mai grav în rapor­ turile dintre Viena şi Pesta, ceva care era destinat să Mai e dlor o chestiune de politică externă asupra In şedinţa delà 18 şi 19 Martie, d. Take schimbe lucrurile, şi se lucra în consecinţă. căreia mă cred dator să vorbesc două cuvinte. Acea­ ionescu şeful partidului conservator-democrat Aşa îmi explic astăzi mişcarea de atunci, şi nu-i stă chestiune e relativă la o ţară şi Ia nişte Români mai găsesc ca parte reprehensibiiă de cât atacurile în despre cari putem vorbi în linişte şi în siguranţă, a ţinut un mare discurs, în care s'a ocupat şi contra noastră, a guvernului de atunci, care nu eram pentrucă acolo amestecul nostru e primit, ba e pri­ de chestia naţională. Ne ocupăm la loc de vk.ovaţi de nimic, dar nu pot să cred că s'a mişcat mit chiar cu plăcere delà un timp încoace, din pri­ irunte cu declaraţiunile bărbatului de stat ro­ un partid o ţară cu gândul unic de a specula o du­ cina unui anume echilibru care se produce prin ame­ rere, şi că nu s'a voit de cât să se facă o populari­ stecul nestru. Vorbesc dlor de Românii din Macedonia. mân, aci reproducem numai această parte re­ tate pe spinarea românilor de dincolo. Dior e fcarte interesant, e simbolic pentru noi şi e lativă la chestia naţională. Dar mai departe d-lor, d. Carp zice: dătător de speranţe chipul în care s'a redeşteptat, s'a deşteptat pot zice, conştiinţa românească a Românilor ...Dior, tot in legătura cu această chestiune mai sînt «Aş vrea să mi se arate cu ce aceşti fraţi transil­ văneni s'au folosit, în chip practic, din asemenea pro­ din Macedonia. Fiindcă sânt aici mulţi tineri, să-mi alte declaraţiuni ale d-lui Carp pe cari iarăşi mi-este daţi voie să vi-1 spun în două vorbe: La 1863, un cu neputinţă să Ie primesc. D-sa, acum de curând, dt pagandă» : Evident, noi nu putem nici schimba decre­ tele istoriei, nici face ca lucrurile de acolo să se în- biet lucrător p'ăpumar din Tîrnova, din Nordul Ma­ curând de tot, a dat un interview asupra chestiunei cedoniei, se duce la Odesa să înveţe meseria şi romanilor din Ungaria. Acest interview a fost dezminţit vîrtească altfel, dar nu este adevărat că existenţa rega­ tului nostru nu schimbă îniru nimic soarta românilor acolo, în atelierul în care intră face cunoştinţă cu în timpul electoral, într'o întrunire de la Dacia, da­ un Român din Basarabia: unul supus Ia Turci, că nu mă înşel, de către d. Maiorescu. Dar după această de dincolo. Eu opun d-lui Cirp părerea unui om de stat care a guvernat în Ungari'.. altul supus Ia Muscali, şi grăeşte unul în graiul dezminţirea venit confirmarea interviewului de ziaristul delà Pind şi altul în graiul moldovenesc al Basara- care l'a luat şi care a calificat de «electorală* dez­ * bsnilor. Şi, spre marea lor mirare văd că pot să se minţirea. Şi eu, d-lor, ori cât nu mă înţeleg cu d. La 1896, Ianuarie, eram Ia Viena. Căzusem de!a înţeleagă. Aşa se mşte conştiinţa românească în ma­ Carp în nimic, am convingerea că d. Carp nu va da guvern după patru ani de ministeriat, în care se pre­ cedoneanul Tănăsescu delà Tîrnova, şi deşteptat de aici în Camera o dezminţire, dacă ziaristul a scris tindea pe nedrept că mă amestecasem dincolo în un basarabean vine la Bucureşti şi vede pe Cogăl- exact ceea ce i-a spus. senzul de a ajuta mişcările Românilor din Ungaria şi niceanu, ministrul Iui Cuza. Cogăimctanu i-a dat ca Până câni d. Carp singur, în persoană, nu va da baronul Banffy care era prim-ministru în Ungaria a să 1 înveţe româneasca literară pe un român din Un­ dezminţirea — şi n'am văzut până azi nici o dezminţire exprimat unui prieten comun dorinţa să-mi facă cu­ garia. — sânt în dreptul meu să tratez acest interview ca noştinţa, «cunoştinţa vrăjmaşului care acum este la Vedeţi un macedonean, trezit de un basarabean, în­ fiind bine redat de corespondentul ziarului »Figaro«. pământ* şi trecând la Budapesta am avut ca el o vaţă limba clasică delà un român din Ungaria ! lungă conversaţie deaproape două oie. In acea con­ In acel interview este un lucru foarte drept, asupra Peste şease luni Cogălniceanu îl (rimete în Mace­ căruia nimeni n'are de iăcut vreo obiecţiune : este versaţie, între altele, spuneam baronului Banffy, fără mandat, căci eram un simplu particula*-, nu eram nici donia şi se deschide prima şcoală românească. E bine punctul în care d. Carp spune că n'are dreptul statul de notat această dată, ea este pentru recunoaşterea me­ romîn să se amestece în chestiunea romînilor din deputat, deoarece pe-atunci nu se prea alegea opozi- ţiunea dupăce cădea delà guvern.... ritului ac^'ora cari au făcut-o. De atunci dlor, delà Ungaria. Aşa este; n'are drept statul român să se amestece 1863 până acum, multe sacrificii a făcut statul nostru în aceasta chestiune şi să intervină, dar dacă n'are — D. Ioan Lahovary, ministrul de domenii. — Ca pentru aceşti Români din Macedonia, dar în schimb dreptul statul român să se amestece în aceasta chestiune în regimul actual de terttre! (Paritate). ne-au dat şi ei ceva; sânt mulţi oameni din acea ţară şi să inter vină în fo'osul lor, eu tăgăduiesc că ar avea cari ne-au adus aici munci lor, simţirea lor româ­ D. Take Ionescu. — O să ajung şi Ia partea aceasta dreptul să intervină în centra lor, şi cînd d. Carp, cu nească; au adaus şi ei la comoara naţională partea lor şi o să veitţi regimul de teroare. autoritatea sa de prim-ministru al ţărei spune această de muncŞ, parte care fără de această deşteptare ar fi frază : »De altmintrelea situatiunea lor s'a îmbunătăţit Şi-atunci, d-lor, cu libertatea mea absolută, fără sporit bogăţia grecească, în loc să sporească bogăţii în mod simţitor în vremea din urmă», atunci d. Carp mandat, spuneam baronului Banfy: de ce nu faceţi sufletească a României. intervine contra românilor din Ungaria în procesul lor cu Românii ceeace aţi făcut cu Saşii ? Saşilor le re- Ei bine dlor, despre aceestă chestiune acum 3—4 secular cu statul din care ei fac parte. Unde a auzit cunoa '.ţi o viaţă naţională foarte intensă — era la ani dl Carp a spus: »pentru noi această chestiune d. Carp că dânşii săji declarat că situatiunea lor s'a 1896, s'au mai schimbat lucrurile de-atuuci ; aeum s'a este chestiunea Hecubei«, iar acum decurînd, se zice, îmbunătăţit in vremurile din urmă ? Unde a auzit ? O redus şi saşilor din drepturile lor — şi cu toate — aş fi fericit ca dl Carp să-mi dea o desminţire, — fi în declaraţiunile contelui Tisza, că noi ne datorim acestea îi aveţi în majoritatea d-voastră ca grup dis­ că unei delegaţiuni a Românilor macedoneni le-a vor­ independenţa şi tot ce sântem buneivoinţi ungureşti. tinct, ca partid saxon ! Nu puteţi să încercaţi aşa ceva bit greceşte. Nu poate să fie nimic mai grav decât ca N'am văzut îndreptare; din contră, dacă s'a întîmplat cu Românii» ? unui român din Macedonia să-i vorbeşti greceşte şi ceva la românii de dincolo, s'a întâmplat — vedeţi, Ştiţi care a fost răspunsul baronului Banffy ? unui român din TransHv2nia să-i vorbeşti ungureşte! specialitatea transfugilor nu este rezervată regatului Nici odati ! — De ce ? — »D-ta uiţi, mi-a răspuns Este cea mai mare lovitură pe care poţi să i-o dai. nostru — s'a întâmplat ca cîţiva transfugi, unul membru Eu sper că lucrul acesta este ueadevârat... al Academiei i-a părăsit. Şi acum românii de dincolo Banffy că saşii sânt 2C0.000 pe când românii se a- DI Ermil Pangrati. — Mi-a spus dl Valaori în per­ n'au altă ai.nă decît opiniunea publică din ţara lor şi propie de 3 тіііозпе? D-U uiţi, că saşii sânt Ia o soană că nu este adevărat. opiniunea publică europeană, căci conştiinţa europeană mie de chilometri depărtare de Germania, iar Ro­ estă încă o srmă în aceasta lume, declaraţi unea d-lui mânii stau de-a lungul graniţei României ?« O voce. — Nici nu ştie greceşte. Carp prim-ministrul României, că situatiunea lor s'a Va să zică iată că prezenţa şi existenţa noastră de D. Take Ionescu. — Sânt fericit că nu este adevă­ îmbunătăţit, scade această armă a lor, scade puterea aici influienţează în rău soarta românilor de dincolo rat ; atât mai bine, dar chestiunea Hecubei rămâne — apelului pe care-1 pot face la opiniunea publică din faptul bănuielei. Să nu vă închipuiţi însă că nu o nu este aşa. Ea a fost în «Neue Freie Presse» şi nu a europeană. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Eu numesc influenţează în bine. Credeţi d-voastră, de exemplu, fost desminţită nici odată. Ei bine, eu întreb acum : ace?sta o intervenire în contra lor şi nu recunosc că în tentativele de acum ale oamenilor de stat cu­ tot cestiunea Hecubei este chestiunea Românilor din guvernului ţărei mele dreptul să inttrvie în contra ro­ minţi de acolo de a găsi un »modus vivendi*, Macedonia şi năzuinţa lor de acum de a obţine or­ mânilor din Ungaria, în lupta ce o duc, dacă nu poate cu românii, existenţa României şi simpatiile de aici ganizarea lor bisericească ? D-lor, fără o asemenea or­ interveni pentru ei. pentru dânşii, nu joacă nici un rol? Nu aţi citit d- ganizare, chestiunea românească din Macedonia se în­ voastră ce rol a jucat în acordarea universităţei italiene, chide, pentrucă de altminteri preoţii se împuţinează Mai mult: d. Carp adaugă: italienilor din Austria, simpatiile italienilor din Italia? pe fiecare zi, şi fără de preot, fără biserică, cetăţenii în imperiul otoman n'au nici stare civilă, nici drept »Se găsesc în totdeauna Ia noi debutanţi tineri, Este cineva, care să tăgăduiască acest lucru? S'a adus succesoral. Aş vrea să ştiu delà dl prim-ministru dacă cari sânt gata să-şi facă o eftină popularitate propo­ chestiunea chiar la tribuna Parlamentului din Roma şi o va considera tot ca cestiunea Hecubei, sau dacă din văduind cauza fraţilor din Transilvania*. a vorbit însuşi ministrul de externe al Italiei despre creiarea universităţei italiene din Austria. potrivă o va considera ca o cestiune care interesează * Eu nu cer nimic din toate acestea, dar cer ca primul- Regatul nostru şi pentru erre Regatul român va face Adică, d-lor, acele explozii sentimentale cari se în­ ministru al României să nu afirme, că din simpatiile toate sforţările posibile, afară de una ; de a-şi compro tâmplă câte odată în massele acestui popor, d. Carp de aici nu s'a tras nici un folos şi, că nu o să se mite situatiunea lui pentru a salva situatiunea lor. le denunţă opiniunei publice europene că sânt vână­ tragă nici odată nici un folos pentru rezolvarea Şi d-lor sânt cu atât mai în drept să vorbesc de a- toare după popularitate ? ! Toate mişcările, fie ale tine­ problemei românilor de acolo; ei vor să fie supuşi ceastă cestiune, cu cât partidul conservator, până nu rilor fie ale celorlalţi şi cari s'au făcut continu, în cre­ leali statului în care i-a pus urgia vremurilor, dar în devenise partid junimist, a avut în această privinţă o dinţa, în naivitatea că ajută în ceva fraţilor de dincolo, acelaş timp să rămână şi credincioşi neclintiţi naţionali- politică foarte activă, dintre cele mai active. Aud că o n'au pornit nici una din convingere adâncă! Au fost tâţei lor! Acest lucru nu ne este indeferent nouă parte din rezultatele acestei activităţi se încheie prin numai vânătoare după popularitate ! Nu este aceasta a şi acest lucru în rezolvirea Iui atîrnă şi de simpatiile reluarea relaţiunilor diplomatice cu Grecia. interveni în contra românilor de dincolo, când arăţi şi de frăţeasca iubire de aci, orice ar crede dl Carp! N'am nici o obiecţiune; n'am rupt noi relaţiunile lumei că în loc de ecoul pe care este firesc să-1 aibă (Aplauze din partea minorităţei)- cu dânşii, le-au rupt dânşii ; atât mai bine dacă do­ suferinţele lor la noi în regat, noi aici facem din du­ Adevăraţii oameni de stat, d-lor ştiu altceva; ei resc să le restabilească, n'avem nimic de zis. Şi nici rerile lor tarabă murdară pentru ca oamenii fără scru­ ştiu deosebirea cea mare, care este între pergamentele nu sântem noi de vină că s'au rupt în urma aceste

Atelier de fotografii ariistise, Fotografii şi portrete, reproducţii după fo­ tografii vechi şi noui în mărime naturală, — — de primul rang. — — expuneri de obiective speciale pentru interioruri, VITS E. O RADE A-M A RE, Palatul Sas. acatice, şi lucrări în aquarel şi olei artistic executate, Atelierul se află exclusiv numai în Palatul Sas 9 Aprilie n. 1911 »TRIBUNA« Pag. 5

uni, deoarece s'au rupt în urma declaraţiunei extra- stă societate va scoate în curând o revistă Discursul de eri alui Polonyi, a dat, inare care s'a făcut generalului Lahovari de către culturală religioasă, care dacă nu va face nici fireşte, prilej la o mulţime de decla­ Rallys : «Nu numai că Grecia n'are nici o influ­ o propaganda pentru a câştiga proseliţi, va ai asupra patriarchatului ceeace era dreptul lui să lupta cu îndârjire, în contra acelora, cari ur­ raţii ale francmasonilor împotriva irt'ndl, dar că dacă ar avea vre- influenţă, aro în- lui. rtbuintá-o ca să nu se acorde Românilor macedoneni măresc asemenea tendinţe faţă de biserica eradicările lor'|. Această parte a răspunsului era un ţărei. In şedinţa de azi,terminându-se dis­ B de ostilitate pentru o cestiune de mare' interes na­ * cuţia generală a bugetului ministe­ ht Încă sub guvernul trecut era vorba să se rului de interne, s'a intrat în discuţia Dl Mihail Vlădescu, vice-preşedinte. D-lor deputali, mărească salariile membrilor corpului didac­ Miform pe •articole. votului d-voastră din şedinţa de eri, prelun­ tic. In primul rând soarta învăţătorilor, ale gise şedinţa până Ia orele 7. căror venite sunt în deobşte cunoscute pentru Ministrul-preşedinte contele Khuen- lumina, ce au revărsat-o la sate, trebuie schim­ Héderváry răspunzând oratorilor, a bată. Prin presă s'a discutat de atâtea ori făcut pomenire şi de chestiunea na­ această chestie, arătându-se mijloacele,- prin Scrisori din Bucureşti. cari s'ar putea face unele îmbunătăţiri. Actua­ ţionalităţilor în câteva fraze goale: „observarea legilor existente". Шішй Românesc*. — Pentru apărarea legei. lul guvern a făcut primul pas în această di­ - Salariile membrilor corpului didactic. recţie. & Cum se prezintă această „obser­ Proiectul de buget pe anul 1911—12 al mi­ vare a legilor existente" în practică o Bucureşti, 21 Martie. nisterului de culte şi instrucţie publică prevede ştim cu toţii din nenumăratele pro­ )e ani de zile presa din regat duce o luptă un plus de un milion şi vre-o cinci sute de cese de presă şi prigonirile de tot so­ kijîrjiiă în contra exploatatorilor tinereţei şi mii de lei faţă de bugetul din anul trecut. sărăciei, in contra proxeneţilor. Cu toate Acest spor este destinat exclusiv pentru îm­ iul de cari avem parte. sasurile ce s'au luat de cătră autorităţi, a- bunătăţirea salariilor membrilor corpului di­ După Paşti, Camera va intra în dis­ tostă plagă a societătei moderne n'a putut dactic, l cuţia bugetului ministerului apărării combătută cu destul succes. Luxul şi lenea Cu începere din Aprilie 1911 leafa învăţăto­ tării. pi de-o parte, iar pe de alta greutăţile şi de- rilor va fi urcată delà 90 la 110 lei lunar. In­ cepjiile uneori seceră zilnic victime, cari ar stitutorilor li-s'a sporit leafa delà 190 la 224 Şedinţa de Vineri. pitea aduce un serviciu societătei. de lei. Profesorii secundari, precum şi profe­ După verificarea sumarului şedinţei de Joi, Ceeace nu s'a putut face pe cale adminis­ sorii şcoalelor normale vor primi delà întâi se întră în discuţia bugetului ministerului de trativă, se va putea realiza, credem, printr'o Septembre 1911 în loc de 360, cât priveau interne. energică acţiune din partea societătei. In până acuma 420 de lei lunar. Un însemnat Poionyi Géza: Se ocupă cu soarta func­ tatea mişcărei acesteia bine făcătoare s'a adaos s'a făcut şi la lefurile profesorilor uni­ ţionarilor delà oraşe şi administraţie şi găseşte pl. P. S. Mitropolitul Primat al României, versitari. aie a înfiinţat la Bucureşti o societate „Că- îndreptăţite plângerile lor. Vor trebui să fie Éul Românesc", al cărei scop este educaţia Pentru adaosul la leafă profesorii secundari însă cu răbdare până va ajunge din nou la ţi protecţia fetelor sărace. Din comitetul so­ vor trebui să facă de-acum înainte 15 ore de guvern o majoritate, care să pună zăgaz mi­ cietătei fac parte membrii din elita bucureş- curs pe săptămână, aşa dară trei ore mai lioanelor date pentru armată şi să le între­ Iffliă, între cari amintim pe doamna Maria C. mult. Sporirea numărului orelor nu este însă buinţeze pentru îmbunătăţirea sorţii funcţio­ Iod, Florica Voinescn, Dr. Botescu, fost de natură de a nemulţumi pe profesori, cari narilor. de primar, Arhimandritul Teofil Mihai- mai dinainte erau de părerea de a li-se în­ Trece apoi la chestiunea francmasonăriei, doamna Rădulescu-Motru, Cezărescu mulţi şi numărul orelor de lucru în raport cu care a fost atinsă în repeţite rânduri în cursul jit. Societatea se va interesa de aproape de adaosul de salar. discuţiei bugetului. [Mita fetelor din ateliere, va căuta pe cât Acest spor s'a acoperit din resursele statu­ Face deosebire între loje patriotice, tole­ li va fi posibil să le uşureze soarta, la nevoie lui, iar altă parte din unele reduceri făcute în rante, şi loje antipatriotice şi ateiste. Atacă l-dupâ starea fondurilor — va da mici aju­ personalul administrativ. Intre altele, au fost lojele din Ungaria, pentrucă au pornit război ste familiilor lor. Celor cari nu vor avea suprimate posturile de revizori şcolari de de exterminare împotriva statului naţional- Ilucru, le va căuta ocupaţie, având în ace- clasa a doua, ceia-ce a realizat în buget o maghiar. împotriva religiei şi a proprietăţii. 15 timp intenţiunea de a urmări pe cale le- economie de 124 mii de lei. (Aprobări în stânga). Face istoricul francma­ I pe toţi vânătorii fără de suflet. De ac- Dacă sporirea aceasta de salarii a fost apro­ soneriei şi spune că la început lojele au recu­ iatea acestei societăţi se leagă multe spe- bată de toată lumea, aceia, cari sunt mai mul­ noscut exitenţa lui Dumnezeu, dar mai târziu, mţe. ţumiţi, sunt învăţătorii, cari văd făcându-se la 1887, l-au detronat! ceva în senzul cererilor lor de atâtea ori re­ înaltul prelat al României este hotărât a-i Aceasta se învederează şi din jurământul petate. Ei au misiunea cea mai grea şi cu pe care trebuie să-1 depună cei cari sânt pri­ latot concursul. Şi, având sprijinul bisericei, toate acestea retribuţia lor era atâta de să­ ine îndoim că rezultatele vor ii îmbucură- miţi în organizaţia asta secretă. Toţi trebuie racă, încât cea mai mare parte dintre ei trăiau să jure pe ce au mai sfânt că nu vor trăda iare pentru toţi aceia cari văd cu durere în- în mizerie. Corespondent. Merea corupţiei în straturile de jos ale so- nici odată secretele societăţii şi nu vor lupta âetăţei. nici odată împotriva vre-unui „frate". Franc­ masonii îşi bat joc de patriotism şi-i numesc comedianţi pe cei ce-1 afirmă. acelaş tirnp trebue înregistrată cu satis- iejie activitatea societătei ortodoxe a femei- într'o vreme, francmasonii unguri au fost br române, înfiinţată în urma actelor de pro Francmasoneria... patrioţi. Kossuth Lajos si Türr István au fost "' n, la care s'au dedat preoţii şi călugării — Discursul lui Héderváry. — „fraţi" cu Garibaldi şi Mazzini. Francmasoni i veniţi în România. Sunt societăţi, cari au fost şi contele Andrássy Gyula — nu cel Tăesc mai mult cu numele. Roadele muncei — Şedinţele delà 7 şi 8 Aprilie. — de astăzi — Wekerle, Hieronyrni şi alţii. Dar br nu se văd nicăiri. Dar cel puţin se văd pe lucrurile s'au schimbat. S-a întâmplat că pri­ în dările de seamă luxos tipărite. So- Ziua de Vineri a fost alui Polonyi marul Budapestei, Bárczy István, care e şi el ietatea ortodoxă este însă una dintre acele Géza. Fostul ministru de justiţie, care francmason, a scris în revista contelui Tisza, societăţi, a cărei activitate se vede şi se poate ajuns cu greu în fotoliul de ministru, „Figyelő" un articol în favorul şcolilor confe­ ţrecia imediat. Numeroasele grădini de co- sionale. A doua zi a fost tras la răspundere de a fost după câteva luni silit să-şi dea loja din Budapesta că a îndrăsnit să ia ati­ ' înfiinţate în diferitele cartiere ale Bucureş- demisia, a profitat de discuţia bugetu­ ! ; seria de conferinţe atât de instructive, tudine împotriva şcolilor de stat. interesul ce l'a desvoltat pentru biserica stră- lui pentru a ataca societatea francma­ Lojele cer ca deputaţii aleşi să desfăşure jşască atât de neglijată în ultimul timp, sonilor, cărora le atribuie căderea sa. activitate publică nu în sensul programului cu ate aceste sunt rezultate reale, cu care Marele intrigant a vorbit aproape 3 cari s'au prezintat alegătorilor, ci în sensul această societate, care a luat fiinţă dintr'o jurământului! Iar dacă du o fac, sunt traşi la pornire atâta de nobilă, se poate mândri. ceasuri, făcând multe destăinuiri inte­ răspundere (Sgomot). resante despre această societate se­ In curând societatea, dispunând de fondurile Dacă sistemul acesta se va generaliza, vom necesare, va înfiinţa în diferitele cartiere ale cretă din care odinioară făcea şi el putea zice rămas bun parlamentarismului ! Capitalei opt biblioteci populare. Va organiza parte, provocând în repetite rânduri Haller István: Francmasonii trebuie să re­ o serie de concerte religioase, al căror scop aplauzele partidului poporal. este de a se dovedi superioritatea frumuseţei nunţe la mandat ! coltului strămoşesc faţă de cele streine. Pri­ Mai interesantă a fost partea în Polonyi: Sânt mulţi între noi cari s'au lă- mul concert de felul acesta se va da Vineri, care a vorbit despre semitizarea Un­ pădat de francmasoni. Preşedintele logei „De­ la Ploieşti; apoi, succesiv se vor da în toate mocrat a fost deputatul Sándor Pál, care centrele. Căci nu numai în Capitală este ne­ gariei. s'a săturat de cele experiate şi a eşit din sânul voie de ase lupta în contra prozelitismului, ci La sfârşit s'a declarat şi el aderent societăţii. sj în oraşele de provincie, unde avem de în­ al votului universal, egal şi secret. Huszár Károly: Pentrucă au încercat să-1 registrat atâtea dezertări delà credinţa stră­ # terorizeze. bună. E destul să amintim cazul domnişoare­ lor Basarabescu din Galaţi. Polonyi: Azi preşedintele acestei loje e Şedinţa de Sâmbătă a fost cea din Dr. Jászy Oszkár. Şi sânt multe alte loje cari Pentru răspândirea gustului de literatură ro­ urmă şedinţă înainte de Paşti. Camera se mândresc că au organizaţie şi putere po­ mânească, şi pentru a familiariza publicul cu deputaţilor a luat vacante şi nu seva litică. Dar aceste loje nu cheltuiesc nimic teturi religioase scrise în spirit naţional, acea­ mai întruni decât la 24 Aprilie n. pentru scopuri de binefacere, deşi în progra- Pag. б »T RI B U N A« 9 Aprilie n, 191! mul lor vorbesc mereu de ajutorarea ome- dresează vouă pentru a saluta poporul italian nimii, in Komama. întreg. Baross János: Banii le trebuie pentru po­ Preşedinte, V. Arion, litică ! Răspunsul M. S. Regelui la adresa Ca­ Se-retar, N. Iorga. Polonyi : Francmasonii vreau să facă din merei. M. S. Regele primind Mercuri comisiunea * ţara aceasta o ţară ovreiască. In Budapesta, Camerei cu Adresa la Mesagiu, a binevoit a răs­ Grupul interparlamentar român. Joi delà 1869 până la 1906 numărul Ovreilor s'a punde următoarele : a avut lec întrunirea membrilor Parlamen­ sporit delà \&6% la 23^5% de vremece nu­ tului, convocaţi de comitetul grupului interparla­ mărul catolicilor a scăzut delà 72% la 62%. Domnule Preşedinte, mentar român, pentru a sc înscrie în acest grup, Aceasta e o urmare a emigrării Ovreilor din Domnilor Deputaţi, în vederea viitoarei conferinţe care va avea loc Galiţia şi Bucovina, imigrare sprijinită de Primesc cu o deosebită mulţumire asigurările Ia Roma în luna Odomvric a. c. francmasoni. L i alegerile comunale recente de dragoste şi credinţă ce Mi-le aduceţi, în cu­ Au luai parte d-nii: B. Deiavrancea, minislm, Jidanii au ajuns la majoritate. vinte aşa de calde din partea adunării legiui­ C. Dissescu, Al. Bădăreu, i. Grădişteanu, foşti Dintre consilierii comunali 123 sânt Jidani toare. miniştri gen. Argentoianu, N. Cerchez, Ai. Ra- şi numai 70 catoîlci. Dintre reprezintanţii su- dovici, Senatori E Pangrat', Emanoil Antonescu, leniţi 35 catolici şi 50 Jidani. Dovadă că nu Cu mare bucurie văd că primele gânduri ale Gr. Goilav, Ion Th. Ghica, Ion Goilav, Volent, e vorba de întâmplare ci de o acţiune bine Camerei sunt îndreptate cătră acei mai greu G. Scorţescu, deputaţi şi Srarlat Gr. Lahovaryi chibzuită. atinşi de scumpirea traiului, mai ales cătră ţă­ fost deputat, secretarul grupului român. Trece apoi la chestiunea votului universal, rani a căror muneă contribuie într'o măsură în­ semnată la bogăţia Ţârei şl cari, ca ostaşi, sunt După ce a expus scopul conferinţei, di C. egal şi secret şi apelînd la partidele indepen- Dissescu, preşedintele grupului, a rugai pe dl B. diste să lupte pentru acest drept al popoa­ scutul Patriei. Nu Mă îndoiesc dar că grija ce vă însufleţeşte de a uşura soarta lor va putea Dtlavrancea, ministru ai lucrărilor publice să in­ relor. tervină pe lângă dl T. Maiorescă ca să acorde o Nu primeşte bugetul, fiindcă n'are încredere fi înfăptuită prin măsuri bine chibzuite, păstrând neatinsă soliditatea financelor noastre, aşa de subvenţie de 2000 Iei, aşa cum s'a făcut sub în guvern. guvernele precedente. Beöthy Pál (guv.) răspunde lui Polonyi şi strâns legată cu buna stare economică şi politică. regretă coloritul antisemit al discursului lui. Sunt încredinţat că 'îmbunătăţirea ce se va DI Dílavrancea a promis să intervină pe lângă Vorbeşte apoi despre soarta funcţionarilor aduce în folosul corpului didactic, va fi un im­ Ministrul de Externe. Apoi d-nii C. Dissescu, delà oraşe şi comitate. In chestia reformei bold nou la munca sa pentru buna îndrumare a preşedinte şi Sc. Lahovaty, secretar, iar pe de electorale declară că partidul guvernamental tinerimei şcolare. a'.tă parte, domnii loan Procopiu, Şi. Şendrea şi va observa fără rezervă programul său. Julian Vrăbiescu, foşti d-putaţi membrii în co De asemenea simt o vie satisfacţie văzând cât mite», dânduşi demibla, s'a decis ca să se proce­ Primeşte bugetul. de pătrunşi sunteţi de menirea scumpei noastre deze la constituirea comitetului grupu ui. * armate şi de datoria ce avem de a o înzestra cu toate mijloacele spre aşi îndeplini înalta sa Numărul parlamentarilor fiind restrâns, s'a de­ Şedinţa se ridică după orele 2. cis ca o a doua întrunire să aibă ioc în aceasta * chemare. Sprinul ce sunteţi hotărâţi a-l da guvernului chestie. Şedinţa de Sâmbătă. Meu întru realizarea programului ce vi-Va înfă­ * După verificarea sumarului şedinţei trecute, ţişat, este o chezăşie sigură că lucrările Camerei Aniversări. In cursul lunei Aprilie Familiile se continuă discuţia la buget. vor fi rodnice şi închinate binelui Ţârei. Rei>aîă şi Princiară vor sărbători'mai multe ani­ Bekszid Árpád (poporal) vorbeşte în inte­ încă odată vă mulţumesc din suflet pentru versari a!e României. resul notarilor şi cere ca să fie scutiţi de-a fi mărturisirile de credinţă ce le arătaţi Mie şi Fa­ La 7 Apriile naşterea M, Sale Regelui Card şi oficeri ai stării civile (matriculanţi), având miliei Mele şi rog pe Tot Puternicul să binecu­ (1839). . şi altfel muncă destul de grea. vânteze munca acestei, legislaturi. ta 7 'Aprilie naşterea A. S. R. Principesei Bea­ trice de Saxa Coburg-Gothi, sora A. S. R. Prin­ Bakonyi Samu (justhist) răspunde lui Po­ * cipesa Maria (1884). lonyi şi declară că Polónyi a fost lipsit de La 7 Aprilie căsătoria A. S. R. Principesei obiectivitate în discursul său de ieri rostit îm­ Bugetul ministerului de externe. Bugetul ministerului de externe prevede crearea unei le- Alexandra, sora A. S. R. Principesei Maria cu potriva francmasonilor. Principe!« moştenitor Ernest de Hohenlohr-Lan gaţiuni a României ia Washington. In ce priveşte chestiunea votului universal, genburg (1896). apelul lui Polónyi a fost de prisos. Partidul Această legaţiune va fi de clasa Í, fiind con­ La 8 Aprilie proclamarea M S. Regeiui la său va şti să silească guvernul să realizeze dusă de un ministru de clasa 1, cu o leafă anuală Tronul României (1866). reforma electorală. Nu primeşte bugetul. de 18 mii Iei şi 28 mii lei cheltuieli de reprezen­ La 24 Aprilie sărbătoarea patronimica a M. S. Preşedintele declară discuţia generală în­ tare pe an, ca şi miniştrii delà Berlin, Constan- Principesei Eiissbefa. chisă. tinopol, Viena, Paris, Petersburg, Londra şi Huszár Károly ia cuvântul în chestie per­ Roma. sonală, simţându-se ofensat de o întrerupere De-asemanea figurează în buget cheltuielile a unui deputat. pentru legaţiunea din Atena. Această legaţiune Шитж йт гшш. Khuen şl naţionalităţile. va fi de clasa a doua, ca acelea din Btlgrad, Aniversara morţii lai Gambetta : O vila în­ Khuen-Héderváry răspunde la observările Bruxelas, Haga şi Sofia treit istorică. — Care este cel mai frumos oratorilor de până acum şi declară că la toamnă Prin proiectul de beget se restabilesc vechile roman francez ? — Încercarea de germani- va prezintă un proiect de lege despre regu- zare a Francezilor din Alsacia-Corena. - larea plăţii funcţionarilor comitatenşi. lefuri ale personalului diplomatic. Pe de altă Un spectacol parizian. — Curentul naţiona­ parte s'a suprimat funcţiunea de director g! lu­ Tot atunci se va regula şi plata medicilor list francez şi circiutul european de aero­ de ocol. crărilor speciale şi cercetări isiorice ocupat până plane. acum de d! Radu Rosetti. In ce priveşte chestia naţionalităţilor, de­ Paris, 6 April 1911. clară categoric că guvernul n'are altă poli­ S'au suprimat de-asemenea 110.000 lei din tică de naţionalităţi decât executarea legilor subvenţia acordată şcoalelor şi bisericilor româ­ In cea mai faimoasă vilă din Ville-d'Avray existente : neşti din Turcia şi Bulgaria, reducându-зе această (la douăzeci de minute de Paris) a avut loc Duminecă o solemnitate pioasă. Admiratorii Şt. C. Pop : Şi legea naţionalităţilor ? subvenţie la 760.000 Iei pe an. şi prietenii lui Gambetta au serbătorit aniver­ Khuen-Héderváry: Punctul de vedere al * sarea morţii tribunului francez. guvernului e să procedeze faţă de toţi cu aceiaş măsură. Liga română şi jubileul Italiei. Cu prile­ A fost o adevărată lecţiune de patriotism. jul serbărilor semicenienaru'ui unităţii Italiei, Liga In ziua de azi când elementul francez tulbu­ In ce priveşte chestiunea votului universal, Cuitirală a trimis societăţii »Dante Alighieri< din rat de atâtea curente searcăde, când auzim gla­ nu poate să facă declaraţii mai amănunţite. Roma următoarea telegramă: surile răguşite ale antimilitariştilor şi antipatrio- Nu admite să se cmeze'iunctim între chestia Jubileul unităţii Ha'ie!, operă a cu'turei itaîiere ţilor agresivi şi neghiobi, câţi-va buni francezi şi reformei electorale şi altă chestiune. triumfătoare, inspiră poporului Român care caută oameni de seamă, şi-au propus ca vizita lor la Roagă Camera să primească bugetul. prin neîncetate sforţări şi dureroase lupte reali vila în :;care a locuit şi unde s'a stins Gam­ Preşedintele (consultând Camera) : Majo­ zarea spersnţelor sale legitime, sentimentele celei betta într'un melancolic sfârşit de toamnă, ritatea primeşte bugetul. mai adânci simpatii frăţeşti. să însemne un pelerinaj şi un omagiu adus Se trece la discuţia pe articole. »Liga Culturală* ai cărui scop este dea întări nu numai ilustrului most, ci şi patriei, de Şedinţa se ridică la orele 2. Şedinţa viitoare conştiinţa română militantă în toate provinciile dragul căreia vocea sa a avut accente atât va avea loc la 24 Aprilie. neamului nostru împărţit în şapte state, se a- de exaltate.

Pre ateí te EohriYo Aa tamnloría S ? ш®Ы\ішт comptofe pentru lo- ГиИІІШ HC idilipidllC cuinţe, birouri, magazine, farmacii, biserici şi scoale după model în o rice sti Mobilier instalată cu putere de maşini american pentru ЬІГОиГІ SÍ sipete CU StrO- EROS VICTOR FIAI ruri pentru acte se pregătesc Ia comandă

din Marosvásárhely, Régikorház-utcza 3. — şi în diferite calităţi, precum se vede şl din desemn, zzzi 9 Aprilie n. 1911 »TRI BUNA« Pag. 7

Evenimentul 1-a constituit mai ales un dis­ strămoşească e prea bogată, sângele latin e ochii. „Numai mieii nu se răzbună" spune un eurs admirabil de căldură patriotică, pe care prea curat pentru a se lepăda de strălucitoa­ proverb marocan. Şi Francezii n'au de loc 1-a rostit bătrânul director al marelui ziar „Le rea mentalitate pe care a moştenit-o. Cel mai pofta să fie comparaţi cu aceste animale Temps", dl Adrien Hébrard. Venerabilul scrii­ bun mijloc ar fi să se acorde popoarelor la­ blânde, e adevărat, dar lipsite de orice vlagă. tor a vorbit cu o voce tremurătoare şi cu la­ tine cucerite, cât mai multe libertăţi posibile... C. R. B. crimi în colţul ochilor. Un soare scânteetor dar rece, îşi revărsa lumina pe ciudatul fast Am asistat alaltăeri înt'o sală din Hotel de al vilei balzaciene. Statuia lui Gambetta tre­ Ville, la unul din cele mai pitoreşti din spec­ sărea par'că la cuvintele bătrânului său amic. tacolele pariziane la concursul de admitere D. Adrien Hébrard s'a adresat mai ales tineri­ în corporaţiunea aşa zişilor Forts delà Halle. Povestiri de femei. lor francezi. El lea dat ca pildă viata marelui Dar, mai întâi să vă explic ce este un Forts tribun. El le-a recomandat iubirea de neam, delà Halle. El este ceeace numim m româ­ Reflecţii asupra voinţei şi energiei noastre. iubirea limbei materne şi iubirea de oameni. neşte un hamal ; dar un hamal de categorie — Sclavele pasiunilor. „Nici odată nu vom putea iubi omenirea - specială, unul din acei voinici cari încarcă şi Zilele acestea, într'un foileton al «Tribunei», de a exclamat el — dacă nu vom şti să ne iu­ descarcă sacurile cu merinde dimineaţa, în Adrian Corbu, poveàtindu-se câteva întâmpiări dure­ bim patria". Discursul său a tăcut senzaţie aşa zisele hale ale Parisului, pe cari Zola le-a roase din ultimele zile ale lui Guy de Maupassant, se mare în Franţa şi în străinătate. descris cu atâta culoare în romanul său „Le amintea în treacăt numele marelui filozof german Afară de emoţiunea aniversării lui Gambetta, Ventre de Paris". Friederich Nitzsche, mort acum unsprezece ani într'a- un alt lucru m'a impresionat în faimaoasa vilă Or alaltăeri fiind numai două locuri va­ celeaş fatale împrejurări ca şi nefericitul Maupassant. din admirabilul Ville-d'Avray. Balzac a lo­ cante pentru postul de „Fort", a avut loc con­ Printr'o înrîurire de fapte actuale, numele puterni­ cului cugetător şi filozof mi-a trezit o ciudată asociaţie cuit şi el într'însa. Lui i-se datoreşte curiosul cursul anual de admitere. Au fost vre-o cinci­ de idei, transpusă în viata noastră a femeilor, cari ală­ aranjament al clădirei şi al parcului. Bietul zeci de candidaţi, căci funcţiunea aceasta e turi de bărbaţii noştri suferim acum mai mult ca ori romancier a încercat şi acolo unul din mij­ foarte bănoasă. Un public imens se înghesuia când, de o extraordinară alteraţie morală: boala lip­ loacele de îmbogăţire pe cari le-a visat toată în vasta sală din Hotel de Viile ; publicul cel sei de „voinţă". viata sa cu atâta naivitate. El îşi închipuise mai eclectic la un loc. Delà milionarul ame­ înţeleg aceasta, asupra noastră înşi-ne. Toate anche­ că va çutea câştiga sume enorme, plantând rican şi delà aristocraţi francezi şi străini, tele şi analisele diferitelor cazuri mai mult sau mai pe tot întinsul gradinei boschete de ananas delà burghez până la apaş, delà femei din puţin nefericite din viaţa femeilor de azi, dovedesc pentru speculatiune. Se ştie că n'a reuşit. lumea mare şi actoriţe celebre până la aşa un singur lucru. Nu sântem pline de voinţă, nici După dânsul, au locuit acolo Corot, Gambetta zisele „pierreuses" — cu toţi priveau cu ani­ energice. Şi în toate împrejurările, motorul conducă­ şi Alphonse Daudet. După cum vedeţi e o maţie la ciudatul examen ce se desfăşura sub tor at vieţei ni-1 lăsăm alimentat numai din sensibili­ tăţi, susceptibilităţi şi slăbiciuni de tot soiul. Infrînge- vilă intreit istorică... ochii lor. rile suferite de regulă sub stăpânirea pasiunilor de * Examen? nu, mai curând o întrecere atletică orice natură, au dus totdeauna la dezastru şi de aci O anchetă instituită de un mare cotidian de cel mai viu interes. Concurenţii, dupăce tragicul şi ruina morală a atâtor familii cari ne slă­ arizian l'a redus în discuţie pe acelaş Balzac, depun un examen sumar de aritmetică şi ca­ besc societatea şi rasa. iarul în chestiune a adresat celor mai de ligrafie, sunt invitaţi să-şi măsoare puterile. Sânt două părţi prin care putem privi cauza lipsei seamă scriitori din Franţa următoarea între­ Li-se dă să poarte pe o anumită distanţă un acesteia de voinţă şi energie, fizică şi morală. bare: „Care este cel mai frumos roman fran­ imens sac încărcat cu făină şi care nu cântă­ In legătură cu aceasta, sufletul cărţilor lui Nietsche, reşte mai puţin de 200klgr. Cel care va purta acest mare maestru al «energicelor» citiţi, «indivi­ cez?" Rezultatul e foarte interesant de rele­ dualiste». — mi-a adus aminte un mic pasagiu din vat. Cei mai mulţi s'au pronunţat pentru două sacul mai iute şi mai cu uşurinţă, este admis| doctrinele lui şi-i dau cuvântul ! «Acelora cari mă romane : Moş Goriot Balzac şi Doamna Bo­ învingătorii de alaltăieri, doi la număr, au ating în vre-un fel oare-care le doresc suferinţa, pă­ vary de Flaubert. Ambele aceste cărţi au mers în fugă sprintenă, cu enorma greutate răsirea, tratamentele rele, asupririle ; le doresc adâncul apărut şi în traducere româneasca, în ediţiu- pe spinare, pe o distanţă de 150 metri. Ei au dispreţ şi torturile îngrozitoare a temerti de sine în­ nea Minerva. fost declaraţi Forts de la Halle în aplauzele suşi, ca să nu le rămâe necunoscute mizeriile com­ Dacă Doamna Bovary este cel mai perfect spectatorilor entuziaşti. plecte ale învinsului. roman din Franţa, Moş Goriot este în schimb Ca în nici o alta ţară, Parisul are câteva Şi nu mi-e milă de ei, pentru-că Ie doresc sin­ cel mai puternic. In el regăsim toate defec­ spectacole de acest fel, cari constituesc adu­ gurul lucru care poate să arate astăzi, — dacă cineva, are sau nu valoare. — a şti : să se păstreze buni». tele şi calităţile marelui Balzac. In el, imagi­ nările cele mai democratice din lume. Un des­ Ce superbă atitudine de aristocraţie morală, mai naţia exaltată şi adâncimea de cugetare a ro­ cendent al familiei de Rohan, cea mai veche mândră de cât revolta, mai fecundă ca ori-care alta, mancierului curg ca un torent. Apoi se clasează şi mai nobilă din toate aristocraţiile nu se în măreţe rezultate individuale şi sociale ! Manon Lescaut de Abatele Prévost, Mizera­ simte jignit stând de vorbă cu un salahor pa­ Dar boala aceasta a lipsei de energie şi voinţă nu bilii de Victor Hugo, etc. rizian, cu care discută aprins cauzele de reu­ este fără vindecare. Voim să ne creiăm o indepen­ Câţi-va scriitori şi-au dat, cu acest prilej, şită ale concurenţilor. Femeile cele mai ele­ denţă, o situaţie în care personalitatea noastră să părerea şi asupra romanelor streine. Reese din gante schimbă zâmbete şi cuvinte cu u- se desvoalte după tendinţele naturale şi meritele spusele lor că cel mai mare roman din toate mila spălătoreasă din foburguri. Totul e pi­ noastre ?... literaturile este Războiu şi Pace pe care „Tri­ toresc, nesilit şi curios... Atunci trebuie să voim şi trebuie să fim energice. buna" şi-a propus să-1 publice în coloanele Să ne studiem, în felul de a nu pierde nimic din ei. In al doilea rând vine tot Tolstoi, cu Ana V'am întreţinut în corespondenţa mea din forţa de a lucra, pe care o posedăm într'o măsură oare-care, bine-înţeles fără a ne întrebuinţa forţa a- Kflrenina şi Reînviere. Vedem dar că roma­ urmă de rezistenţa pe care o întâmpină din ceasta, în direcţia unei ţinte greşite şi neconforme nul rus face o concurenţă redutabilă romanu­ partea opiniei publice franceze, proiectul cir­ personalităţei noastre. Puterea noastră de muncă să lui francez. cuitului european, adică vizita aviatorilor fran­ n'o lăsăm în serviciul nici unei pasiuni, ori de ce * cezi la Berlin, „Le Journal", iniţiatorul aces­ natură ar fi pasiunea aceasta, care făcându-ne sclave, Zilele trecute a avut loc la Metz procesul tui circuit, şi-a modificat programul. Aero­ ne subjugă în mod absolut, în ciuda şi detrimentul intentat de autorităţile germane tinerilor mem­ planele franceze nu vor mai sbura în Capitala tuturor celorlalte datorii. Aici e punctul decisiv, în brii ai societăţii sportive din Lorena. Procesul Prusiei, Şi aceasta, mai ales, din pricina ame- care impunânduni-se cumpătul armonic, trebuie să acesta are multă asemănare cu unele din pro­ ninţărei mecanicilor din uzinele Blériot, de a ne gândim să nu ne epuisăm rezervele ce sânt în cesele intentate Românilor din Ungaria. Din ..sabota" motoarele ce ar fi servit în acest noi, în interesul predilect al unei slăbiciuni, ce ne scop. amăgeşte. Intr'aceasta trebuie să ne serviască vo­ zece acuzaţi, nouă au fost condamnaţi la mai inţa care trebuie în acelaş timp să ne conducă multe luni de închisoare şi Ia amenzi băneşti. Naţionaliştii francezi s'au declarat mulţumiţi. energia către o ţintă stabilită, pe care nu trebuie Principala vină pe care li-o impută autorită­ In schimb, aşa zişii internaţionalişti s'au cos­ să o [pierdem din vedere nici o clipă, tn viaţă. ţile germane este aceea de a fi strigat „Vive mopoliţi protestează. Totul e însă înzădar. Ar S'ar putea răspunde că nu este dat unei femei să la France", ceeace nemţii considera ca un stri­ fi fost o greşală neiertată, dacă organizatorii fie energică după placul ei. Aceasta fiind lăsat în găt sediţios ; tinerii Loreni au mai fost acuzaţi circuitului ar fi persistat în cel dintâi proiect al mod firesc mai mult bărbaţilor, ca o calitate fizică de a fi purtat panglici tricolore şi de a fi cân­ lor. Spiritele s'ar fi agitat enorm. Parisienii aparţinând mai întâiu unei bune funcţionări a orga­ tat cântece franţuzeşti... cari fac o revoluţie cu spontaneetatea cu care nismului, unui calm al nervilor, ca singuri coman­ Un incident mai ales a încălzit, în timpul o bucătăreasă ar prepara o omletă, n'ar fi danţi ai creerului. procesului, inimile patrioţilor Loreni şi i-a în­ permis aceasta. Să le dăm dreptate. V'am ex- Şi privind din punctul acesta de vedere, ar fi in­ furiat pe germani. Dl Samain, tînărul preşe­ , plicat în scrisoarea mea trecută, atitudinea dispensabil, să fii mai întâiu sănătoasă, ca să poţi dinte al societăţii lorene a vorbit judecătorilor agresivă pe care au avut-o Germanii cu oca­ lucra şi să te poţi conduce în viaţă, cu voinţă şi zia circuitului delà Est. energie. săi în limba franceză, pretextând că nu cu­ Şi aceasta nu numai pentru că o perfectă stare de noaşte bine limba germană. După încrun­ E de remarcat că la orice manifestare a sănătate îţi permite şi-ţi dă imbold să vrei totdeauna tări din sprîncene şi priviri furioase, autorită­ cosmopoliţilor, corespunde o explozie a na­ mai bine, ci şi pentru aceia, pentrucă orice cale ai ţile nemţeşti au trebuit să se servească de un ţionalismului. Lucrul se explică uşor. In avea de urmat, la o femee ca şi la un bărbat, fisicul interpret. Rămâne bine înţeles că tinărul lo- Franţa internaţionaliştii au mers prea departe este arma cea mai preţioasă pe care ne-o punem cea ren a fost condamnat cu entuziasm. în ultimul timp. Ei propăvăduesc unirea po­ d'intâiu, în serviciu. In Franţa, afacerea aceasta face mare sgo- poarelor, fără să se asigure mai întâi dacă O sănătate deplină procură un fizic seducător, nu mot. Un profesor delaSorbona, S. André Lich- toate popoarele sunt de acord. Franţa nu trebuie să se înţeleagă prin aceasta că o figură ar de­ tenberger, născut în Alsacia a publicat zilele poate să se izoleze într'o mişcare aşa de de- veni altfel de cum e, cu alte trăsături cu aită culoare acestea o operă foarte interesantă asupra în­ { licată, fără a fi taxată de lipsită de energie. de ochi şi de păr, — ci sănătatea împrumută ori-care I Ori, bunăvoinţa excesivă e de multe ori o ar fi faţa, o frumuseţă indiscutabilă, o frăgezime, o cercării de germanizare a Alsaciei-Lorena. Dl aparenţă deschisă, plină de viaţă, care răspândeşte asu­ Lichtenberger prevede că silinţele Germanilor dovadă de slăbiciune. pra întregei fiinţe bună disposiţie şi agilitate în miş­ vor rămâne infructuoase, şi că prin mijloacele Francezii au pierdut săptămânile trecute doi cări, factori esenţiali de reuşită în impunerea voinţei violente pe cari le întrebuinţează, vor ajunge ( ofiţeri şi zece soldaţi, ucişi mişeleşte de indi- şi energiei. la rezultatul contrar. Căci orice ar face o na­ I genii din Noua Guinee. In Maroc, trupele lor Şi pentru a întră în domeniul aristocraţiei acesteia ţiune de altă origină, ea nu va putea asimila I sunt hărţăuite de rebeli. Dacă ar fi să se ia sufleteşti a lui Nitzsche, care dispreţueşte sclavia pa­ nici odată un neam de origine latină. Zestrea : după socialişti, Francezii ar trebui să închidă ' siunilor, nu trebuie să credem că ne-ar servi intra- Pag. 8 •TRIBUNA« 9 Aprilie n. lWr ceasta, condiţia elegantei naşterii şi a caracterului, ra­ >La ce-ţi trebuie coroana, când ţara ta va ră­ la Arad. In restimpul acesta şi-a câştigat trib finamentul unor manieri alese. Căci aristocraţia aceasta mânea aşa de mică ?< — a întrebat un valiu albanez moaşe merite crescând mai multe generau morală a lui Nitzsche e compusă din toate acelea, pe Nichita Dumneasa va primi anual ca întregire ae cari, fir-ar ele serve sau sclave, în sens social, — au ştiut a se birui ele Înşi-Ie, supuse, într'o mândră su­ »Las-o în pace, — răspunse regele — vom salar câte 200 cor. din partea statului. punere, despre care distinsul filosof vorbeste cu o împăca şi dorinţa aceasta.* — j- Petru Cosmuţa de Cerneşti, jude re­ superioară apreciere. Căci Nitzsche scrie : «Sânt femei Vorbele aceste cuprindeau aspiraţiunile popo­ gesc in retragere, a repauzat în Şimlea la 4 sau bărbaţi, — capabili de a se ridica asupra lor rului muntenegrean, care aştepta momentul po­ Aprilie n, în vârstă de 69 de ani. înmormân­ înşi-le, printr'o strictă şi severă impunere cu cari trivit ca să-şi poată estinde hotarele micei ţări­ tarea lui a avut loc la 6 Aprilie în cimitirul îşi ştiu subordona pasiunile ce!e mai puternice. şoare. Şi în revolta Albanezilor, Muntenegrul a bisericii gr.-cat. române din Şimleu. »Şi apoi sunt ceilalţi, acei sau acele, cari nejtiin- jucat un rol foarte dubios, chiar delà începutul Odihnească în pace ! du-şi disciplina propriile slăbiciuni, mai înainte de-a izbucnirii nemulţumirii. Bănuiala cercurilor din impune disciplina aceasta supuşilor lor, sunt sclavii Constantinopol, că Muntenegrul sprijineşte pe — Fondul cultural delà Blaj, pentru aju­ cei mai de plâns, fir-ar ei suiţi în slava tronurilor sub mână revoluţia pare a se fi adeverit pe de­ torarea şcoslelor poporale, a sporit în zilele din aurite. plin în urma intervenţiei puterilor europene, cari urmă cu încă următoarele frumoase contribuiri >Sunt sclavii pasiunilor lor slăciciunilor, lenei, rău­ ce le af ăm publicate în »Unirea«. cor. tăţii, laşităţii lor. Aceia-şi întocmesc o morală uşoară, i-au pus micului regat alternativa, sau rămâne de care nici nu vreau să mă ocup. Acelora nu le am neutral în turburăriie din Albania sau va trebui L. Pascu, protopop D.-S-Martin — — 400 — nimic de spus. Nu pot să le stimez nici chiar ceeace să-şi tragă consecvenţele amestecului său. Arnos Frâncu, preot Benic — — — 300"- ei işi numesc virtuţi şi cari nu sunt decât sensibili­ in urma acestei note, Muntenegru s'a retras Avram Boer, preot. Abuş — — — 200,- tăţi exagerate, provenite din egoism şi din spaima delà orice infuenţă asupra sorţii mişcărilor alba­ luliu Truţa, preot, Ciucea — — — 500- laşe, din frica de-a nu suferi, pesimismul şi d spreţul neze, care pas pare a apropiat cauza de sfârşitul Oheorghe DănMă, preot, Cheta — — 200'- pentru viată, — pentru că nu au înţelepciunea şi pu­ Eut. Poşa, preot, Riuşor — — — — 100 — terea tăriei, energia şi voinţa de-a trăi «. aşteptat de guvernul din Constantinopol. Revoluţia ne mai fiind alimenta'ă de Munte­ Ilar. Dulău, preot, Adămuş — -- — 200 — Dar ca să eviţi atâtea lucruri, de cari trebuie să te negreni, va t ebui să sfârşească în timpul cel I. O. Damian, înv., Roşia — — — 200 — temi, de fapt, nu este ceva prea comod şi calităţile Іоз. Şerban, preot, Oa'tiu — — — 200- ce se cer pentru o astfel de luptă continuă, împotriva mai scurt. lo. Bochiş, pre^t, T. Sân. Craiu — — 200 — ap'ecărilor şi ispitelor omeneşti, eferă o contra partidă - care face pe multe femei, să dea îndărăt. Vorbire revoluţionară în Camera spa­ Emil Faust, preot, Veseu^ — — — WO— Şi cum vremurile ce se scurg, înghit cu ele şi felul niolă In şedinţa de Vineri a Camerei spaniole Ios. Halász, măsar, Blaj — — - — 200- traiului, modest şi obscur al femeilor bune şi fără s'a continuat discuţia asupra revizuirei procesului Cir. Raţ preot, Oieşde — — — — 100 - prttenţii de odinioară, soţii şi mame ideale aducând Ferrer. A vorbit şeful partidului social-democrat, Io. Botezan, preot, Agârbiciu — — — 200 — noui şi tot mai împovărătoare sarcini în viaţa noastră, care a zis următoarele : Ilie Câmpean înv. — — — — — 100- — silite să luăm o parte mai directă în viaţă, asta şi Sunt convins despre nevinovăţia lui Ferrer. Tr. Hădărean, preot Cămăraş — — 100 — de dragul unor situaţii problematice, cari se plătesc Io. Moldovan, preot, Uifalău — — — 200*— aşa de scuma, sacrificăm bucuriile curate şi mari, ale Politica cabinetului conservativ Maura din săptă­ conştienţioasei noastre datorii de femei, în adevăratul mâna sângelui rămâne o pată în viaţa politică a Ales. Damian, înv. » — — — 100 — înţeles al cuvântului. Spaniei. Social-democraţii au luptat cu toate ar­ Iuliu Pop, preot, Urca — — — — 100 — Numai o tnormă dosă de voinţă şi energie, ne mele, ca să opriască executarea sentinţei împo­ L. Laurenţiu, preot, Berchieş — — — 200"— poate fi salutară în vreaurile grele de acum. Nu tre­ triva nenorocitului erou. Nu vă mirat*, daci veţi loan Petraşcu, preot, Ciugud — — 200- buie bine-înţeles să înţelegem prin aceasta, calităţile auri iar zăngănitul armelor, în caz că nu se va — Logodnă. Mult simpatica d-şoară, predominătoare ale „feminismului" actual cari se im­ da dreptatea aşteptată de mulţime. Valeria Albini, fiica dlui notar Iuliu Albim pun în detrimentul oare-căror tradiţii şi oare-căror Pasagiul acesta a silit pe ministrul-preşedinte sensibilităţi dăunătoare chiar, acelui nu ştiu ce gingaş din Zlatna, s'a logodit cu dl Dr. Alexandra şi delicat care face farmecul oricărei femei. Canalejas să protesteze în contra unor astfel de Morar, advocat în Elisabetopole. Când ne gândim să ne venim înajutor, pentru slă­ ameninţări. A declarat, că faţă de violenţa revo- biciunea unei lipse de voinţe şi energii, să nu uităm luţionari'or va opune puterea ce Uo dă legea. Sincerile noastre felicitări ! ca Nitzsche a adăoga : „Graţia face parte din generozi­ tatea acelora cari au gândirea înălţată". Femeile cari — Moştenitorii Germaniei în Italia. în decursul unor vieţi accidentate şi fără noroc, s'au Moştenitorul Germaniei care de prezent e ridicat de asupra noianului de patimi, prin forţa unei la Roma a luat parte împreună cu familia personalităţi marcate cu o superioară putere de voinţă INFORMAŢII. şi energie, fără să ştirbească prin aceasta, câtuşi de regală a Italiei la reprezentaţia de gală ce puţin liniile armonice ale graţiei femenine, sânt ca A R A D, 8 Aprilie n. 1911. s'a dat în teatrul Constanzi în onoarea acele statui antice, peste cari vremurile aspre au trecut vijelioase, lunecând pe poleiala marmurei, ca o — Ştire personală. Aflăm cu o deo­ congresului internaţional al artelor şi mu- furtună de vară, ce curăţă şi înfrumseţează apoi, cu sebită bucurie, că distinsul fruntaş din Ti­ zicei, aranjat în Roma. Când au intrat în atât mai mult! mişoara dl Èmanoil Ungarianu, care în loja regală publicul s'a sculat în picioare şi Silueta ce trebuie să ne-o închipuim astăzi ca mo­ Ie-a făcut ovaţii, iar muzica a intonat imnul del, opus acelei contimporane moderne şi exotice, să vremea din urmă se afla suferind, s'a res­ fie — o creatură de energie şi forţă, de vigoare şi tabilit. german şi cel italian. In anturajul MM. înţelepciune în idei, totdeauna în plină frumuseţă a LLor era întregul corp diplomatic, miniştri unui sentimentalism, din care să izvorască toate por­ Ii dorim din toată inima reînsănătoşare nirile bune, cari iar păstra neatinsă graţia femeiască grabnică şi deplină. şi mai mulţi membri ai curţii şi ai aristo­ şi care în vârtejul capriciilor sorţei să nu-şi piardă craţiei. După reprezentaţie poporul i-a pe* devotamentul şi farmecul discret, adevărata putere se­ — Achitarea profesorilor Români din trecut cu aclamaţii întreg drumul până la ducătoare a femeiei. Sultănica. Turtucaia. Din Turtucaia se anunţă: Miercuri, Cvirinal. Ziua următoare auguştii oaspeţi tribunalul în urma depoziţiilor martorilor, cari au vizitat cazarma de artilerie şi regimentul mai toţi au făcut declaisţii favorabile acuzaţilor, al doilea de grenadin din Roma. Sin străinătate. a achitat pe d-nii: Niculescu, actualul director al şcoalei române din localitate; Cristescu, profesor — Părerea scriitorului Shaw despre Expozeul ministrului de externe al şi Chelu, maestru de desemn. şcoala de azi. Zilele trecute celebrul scriitor Franţei. In şedinţa delà 7 Aprilie a Ca­ englez Bernardt Shaw a ţinut la colegiul Birk­ Părinţii elevilor — despre cari actul de acu­ merei, ministrul de externe Cruppy şi-a beck din Londra o conferinţă despre efectele zare spune, că în mod fraudulos, au fost sem­ ţinut expozeul, care a fost primit cu ova- crescânde ale dramei şi muzicei folosindu-se naţi, pe declaraţiile de înscriere, de cătră acuzaţii totodată de acest prilej ca să-şi expună pro­ ţiuni de deputaţii diferitelor partide politice. de azi — au declarat, din contră, că aceasta s'a priile păreri despre şcoala modernă. Aceste A spus, că va continua politica înaintaşilor jăreri deşi sânt idei învechite prin felul fra- făcut cu ştirea şi învoirea lor. La întrebarea pre­ săi, căci numai aceia poate asigura pacea )ant în care le ştie reda scriitorul ne par to­ şedintelui, că de ce au declarat, altfel la instruc­ ţării. Politică pozitivă, precaută şi hotărîtă us noui şi contribuie odată mai mult fa spri­ ţie, au răspuns, că au făcut'o din teama de re­ jinirea adevărului şi dragostei din care emană. — va fi deviza lui. Prin aceasta numai presalii din partea bulgarilor. Shaw e duşmanul neîmpăcat al şcoalei car­ poate să întărească poziţia Franţei faţă Şcoala închisă din ordinul autorităţilor, va fi ceră s'au cum o numesc pedagogii de azi „fo- de celalte state europene. Convenţia fran- cularul muncei". Şcoala ar trebui să fie locul ceză-rusească a apropiat şi mai tare statele redeschisă în curînd. unde copii să meargă în voie bună, cu cre­ unele de altele. Tot astfel şi faţă de An­ — Ajutor de stat pentru un învăţător dinţa că aci vor petrece şi se vor simţi bine. „Scârba atât de intensivă — spune scriitorul glia şi Germania va urrna o politică prie- român. In baza legii şcolare din 1907 se a- dusese hotărîrea ca învăţătorii — chiar şi cei — contra credinţei, care e nota caracteristică tinească, în baza principiului cooperaţiunii. confesionali — să primească din partea sta­ a tuturor claselor sociale din Anglia se ex­ Afacerea marocană cere apărarea demnităţii tului întregire de salar, urmând ca să fie pro­ plică prin faptul că religiunea se propune în naţionale aşa că nu crede, că s'ar afla vreo puşi pentru ajutor de către comisiile adminis­ şcoli, cari din copilărie le ştiu aceleaş, întoc­ părere contrară, faţă de planul guvernului, trative.. Anul acesta inspectorul şcolar dl Var­ mai ca nişte temniţi căci numai acestea nu se schimbă niciodată. Ar fi vremea ca şcolile, î» de a lua toate măsurile de lipsă, pentru jassá Apád a propus ministerului de culte trei învăţători din comitatul Aradului drept forma lor de azi să dispară. Şcoala viitorului menţinerea ordinei şi apărarea intereselor răsplată pentru destoinicia şi munca fără pre­ va fi întocmai ca un teatru, unde omul face franceze. get ce au depus vreme îndelungată la catedră, ce-i place. De se plictiseşte, pleacă ; de-i place, * între cei trei inşi propuşi pentru răsplată e şi rămâne. In şcoala ce va să vină, ne bucurăm Muntenegru şi revolta albaneză. Un eaz dl Ion Moldovan directorul şcoalelor poporale de aceiaş libertate. Cărţile şcoalei de azi sânt caracteristic, petrecut pe timpul Incorării regelui din loc. Dl Moldovan serveşte şcoala româ­ scrise aşa fel, că nu le-ar ceti nimeni dacă na Nichita al Muntenegrului, arată toate intenţiile nească de douăzeci de ani. începând din 1882 l-ar sili. Bărbaţii de azi, cari cercetează şan­ domnitorului în revolta albaneză. a propus în Lugoj, iar de aci în 1887 a trecut i tanurile şi ascultă operetele obscene sânt toc- !' Nr. 70 — 1911. TRIBU NA Pag. 9 nai acei copii pe cari îi silim în şcoală să ci­ Muzeului mai donează şi dl general A tească cu foita pe Shakespeare. Lupa, Viena suma de 20 cor. Mulţumim ge­ ECONOMIE. Scriitorul Shaw e de părere că copiii ar neroşilor donatori. Biroul „Asociaţiurii*. Lucruri frumoase la Caransebeş. trebui învăţaţi să pătrundă frumuseţa muzicei Citim în » Foaia diecezană*: Din îndruma­ clasice şi în genere trebuie aşa fel crescuţi, — Un ziarist şi regele Manuel. Un redac ca să fie aperceptivi cu toate simţurile pentru ter al unui ziar din Berlin s'a Întâlnit zilele tre rea P. S. Sale Dlui Episcop Dr. M. E. frumuseţile naturei. cute în gara din Lüttich cu exregele Manuel, care Cristea, librăria a lăsat să i-să pregătească f Traten Ulpiu Codrean fiul dlui Blasiu Co­ tocmai aştepta însoţit de secretarul său şi prie o fabrică mare, materie pentru haine cu drean învăţător pensionat a reposut în etate tena sa, Gaby Deslys, trenul spre Ostende. Re motive româneşti, adecă cu modele, desemn, Vienna 1 Biberstr. 1, trimite la cerere [ ail la Germania, presupunându-se că Ger­ absolut gratuit cititorilor acestui ziar doze de încer­ BIBLIOGRAFII. mania a vrut să desavueze Franţa faţă de care şi broşuri medicale foarte interesante despre Rttóa, ale cărei interese era chemata să le îngrijirea Copiilor. Cutii originale, cari ajung unui Banul Mărăcine I sptijfeească în urma înţelegerei între ele. Şi copil p«ntru vre-o 25 prânzuri, se găsesc în toate — Romanul dlui Rouet de Ceresnes — i răceala observată în timpul din urmă din par­ farmaciile şi drogueriile cu preţul de K 1'80. Legenda românească despre Banul Mă­ tea Rusiei faţă de Franţa pare a confirma bă­ X Noutăţi de moda pentru sezonul de pri­ nuiala aceasta. măvară la firma Fodor si Halász. Lumea tine­ răcine, care ar fi plecat din Craiova însoţit In orice caz furtul va da naştere la multe rilor eleganţi cumpără delà firma noastră, unde se de o ceată de voinici spre a veni în aju' complicaţii diplomatice. află în depozit cele mâi fine noutăţi de modă. Des­ torul Franţei ajunse în zile de grea cum­ facerea pentru sărbătorile Paştilor, va selecta un nu­ .- Delà tAsociaţiune>. Dl Iosif Russu, ofi­ măr frumos ee domni în prăvălia noastră. Pălării, că­ pănă, a fost utilizată de scriitorul francez cial penzionat în Arad, se înscrie membru meşi, cravate, bastoane, mânuşi etc. nu se află în nici Rouët de Ceresnes, care sub titlul »Le tndator al Asociaţiunii cu suma de 600 cor., o altă pjăvălie de provincie în calitatea pe care o chevalier de Rofcsard et Bane Maratchine* oferim noi cumpărătorilor. Prăvălia noastră Fodor şi a publicat nu de mult un roman din cele id totodată şi Muzeului Asociaţiunii suma - Halász este în apropierea magazinului de haine M. 50 cor. ' Neumann. Vitrinele noastre fac mare senzaţie. mai interesante. 1 *9g. 10 „TRIBUN A Nr, 70 - 1911

Acţiunea se petrece în timpul cruciatelor. POŞTA REDACŢIEI. Cavalerii francezi pregăteau o nouă espediţie Corespondentului, Blaj. Nu ne mai ocupăm Dr. Stefan Tămaşdan, în contra păgânilor, cari cutropiseră locurile de ei. Publicul de bunăcredintă s'a putut edifica, sfinte. Pe atunci Veneţia era în plină putere. cel de rea credinţă s'ar bucura dacă neam lăsa medic univ. specialist (n denturà, Ajutorul ei putea decide succesul unei astfel asmuţaţi. Să nu le facem bucuria asta. Arad, vie à-ѵів en casa comitatului. de espediţii. Dreptaceea o seamă de cavaleri Palstul Fischer Eliz. Poarta It. în frunte cu Conon de Bethune şi cu baronul Totvărâdia Ştirea ni-s'a transmis târziu, după Baux, ai cărui descendenţi trăiesc şi astăzi în ce apăruse în alte ziare. Vă rugăm să faceţi ară­ ConaaltatH del« orele 8—12 a. ш. ai 3—6 d.a. România sub numele de Balş, cavalerul de tare la Consistor. Autoritatea sa ar trebui, să-1 Bachellereie, Ronsard şi alţii venisă pe la disciplineze pe un preot, care-si baljocureşte in ! Cancelarie administrativă I 1202 să ceară sprijinul puternicei republici. chipul acesta chemarea sa, cerind sporirea bir­ Cu ajutorul Veneţei, care le pune la dispo­ turilor! I şi birou de informaţiuni f ziţie corăbiile şi vasele de război, cavalerii Nor. Acrostih o fi, dar atâta tot. Judecă şi dta, ci- * în. Budapesta. * francezi ajung la Constantinopol, pe care îl ind din nou strota întâi ! cuceresc' punând pe tron în locul lui Alexis Mări departd... unde planta durerii într'uua creşte,i\ g Procur şi dau informaţiuni în toate afacerile- Comnen, pe acela care singur era îndreptăţit Acolo, unde boceşle negrul plâns, m ceaţă şi frig ; procesuale, cxtraprocesuale, administrative şi co­ a purta coroana sfântă, pe Isac Comnen, care Rău mi'ai îngropat nădejdea, pe'al decepţiilor drigljg merciale, mijlocesc împrumuturi personale, hipo- le promisese că, de 'şi va putea ocupa tro­ Inima'mi fără nădejde — e un mort, care trăeşte ! tecare şi amortizaţionale ieftin şi în scurt timp; nul, le va da toate ajutoarele, de cari vor avea mijlocesc cumpărări, vânzări, exarendări de bu­ nuri, maşini motoare şi alte rechisite economice; nevoie în espediţia lor. Eedaetor responsabil: Iuliu Giurgiu. finanţez parcelări de moşii, exoperez ajutoare r& ^Tribuna" institut tipografic, Nichin şi cons. Odată ajuns la putere, Isac Comnen îşi uită stat pentru preoţi, învăţători, scoale şi pentru însă de promisiunea făcută. Refuză orice aju­ cumpărare de izlaze şi păşuni; efeptuiesc totfe­ tor cruciaţilor, cari, văzându-se înşelaţi de vi­ lul de comande comerciale eventual şi la bureS cleanul împărat, se hotăresc să-şi răzbune. Cu prompt, pe lângă taxe moderate şi anticipaţia, aceiaş vitejie şi luptă acum împotriva lui Isac, pentru corespondenţă. pe care-1 detronează şi proclamă de împărat pe Baldovin de Flandra, transformând imperiul MOBILE Dr. Constantin Maneat Bizanţului în imperiu latin. din cauza schimbării localului advocat diplomat Dar Bulgarii, în fruntea cărora era împăra­ tul Ioniţă din neamul Asanizilor nu puteau ve­ se vând cu preţuri VIII., Aggtelekiu. 10., I. 7. Telefon 171-27. dea cu ochi buni întărirea cruciaţilor şi stă­ pânirea lor asupra Constantinopolului, pe care Bulgarii de mult voiau să-1 cucerească. Ei se îndreptară sub conducerea viteazului Ioniţă în contra cavalerilor cuceritori. Dacă ne gândim ieftine KLINGE ANTAL şi la curentul duşmănos ce domnea în contra cavalerilor la Constantinopol, uşor vom putea pictor bisericesc şi de icoane sfinte li înţelege că situaţia lor nu era din cele mai strălucite. Din afară îi ameninţa un luptător Nagyvárad, Szent János-u. ZL viteaz, iar în lăuntru îi prindea ura cetăţeni­ lor din Constantinopol. în fabrica de mobile alui Pregăteşte gratis tot felul de pla­ Cavalerii, cari erau foarte puţini aveau ne­ nuri pentru iconostase şi plafoane voie de ajutor spre a putea întâmpina furtuna ce se deslănţuia asupra lor. Aveau nevoie de : bisericeşti. - : ajutorul unui popor, care nu putea suferi cu nepăsare întărirea Bulgarilor, care vedea în Ţme în depozit cruci mari pen­ ridicarea acestora un pericol pentru existenţa lui. Dar unde vor găsi acest ajutor? Singuri tru drumuri de ţară şi duleie. Valahii, cari aveau vechi duşmănii cu Bulgarii Oradea-mare-Nagyvárad erau mai aproape şi ajutorul acestora îl cerură. Cu ocazia unei expediţii pe Dunăre, o de­ AVIZ! Marca de scutire putăţie a cavalerilor, sub conducerea lui Ros- delSubscrisuà 1 Mal ami onoarîn Rákoczi-ne a aduce Ia cunoştinţt 14 a a şerpelui. sard debarcară pe pământ românesc întrară Fluid şv; Kwizda. în tratative cu Românii, a căror forţă îi urîmi onoratului public din loc şi jur, că mi-am Mijloc aromatic probat de fretac deschis pentru întărirea şi câştigarea puterii delà început. Tot ce le lipsea acestora, era o vinelor şi muşchilor,contra organizaţie în spirit militar. Şi această orga­ poda^rei, reumei, ischia- nizaţie Ie-o tăcură cavalerii, cari le ridicară şi atelier de croitorie şuîuijunghiuilor îq coaste mma cetate, cetatea Craiovei. Cu ajutorul etc. p?nt>u tu; işti, vînători în Siria, drumul Aradului. (Casa proprie). biciclişti şi călăreţi ca mij­ Românilor, cari respinseră cu vitejie atacurile loc de întărire şi recâşti- bulgarilor, cavalerii repurtară mai multe vic­ în atelierul meu pregătesc tot felul de garea puterilor după dru­ torii. Ronsard rămase în fruntea cetelor ro­ haine pentru domni, saloane şi sacouri; muri obositoare. mâneşti şi deveni în curând ban al Craiovei. Preţul unei Vi sticle Fiul său se căsători cu fata lui Radu Basarab, afară de aceste pregătesc reverenzi pentru cor. 2-— '/2 sticlă c. V20, veritabil se capătă în far­ ban al Severinului, iar urmaşii lui, moşteniră, preoţi şi tot felul de ornate bisericeşti. macii. Catalog de preţuri odată cu domeniul Mărăcimile, de unde-şi Ingrijindu-mă pentru marfă fină procurând gratis şl franco se capătă luară mai târziu numele, şi demnitatea de bani delà fabricele cele mai renumite din patrie prin depozitul principal : ai Olteniei. şi străinătate. Ï*Î5A Legăturile de rudenie fură păstrate cu sfin­ Franz Johann Kwizda, Pregătesc lucru gata pe lângă preţurile reg. române şl reg. bulgare. Korneuburg bei Wien. ţenie între aceşti bani şi familia cavalerilor de cele mai moderate. Rousard din Franţa. Se poate plăti şi pentru fasoane. La Astfel când, la 1320, isbucni războiul între Francezi şi Englezi, când armata franceză fu cerere mă prezint în persoană la locuinţele aproape zdrobită, banul Radu Mărăcine porni on. muşterii. Pentru sezonul de p imăvară! cu o ceată de o sută de Olteni ca să dee a- Dobândă puţină circulaţie mare, rugându- Rt comand magazinul meu bogat jutor regelui Fi[ip de Valois. Ajutorul lui a fost mă pentru onoratul sprijin am rămas asortat în •line venit. Regele Filip dădu un nou atac. cu profundă stimă i Englezii fură biruiţi, iar banul Radu Mărăcine агня t fu încărcat cu onoruri. Ioan Secheşan S albituri, cravate şi mite In aceiaş timp, temându-se de noui primej­ croitor m dii, regele francez rugă pe banul Radu să nu Siria (Világos). Mare asortiment tn pălării de băieţi se mai întoarcă în Valahia, ci să rămână în m pelângă preţuri fixe. Totodată recomand i Franţa, la castelul strămoşilor săi delà Ven- ѣ i domois. Banul Radu Mărăcine cedă stăruin­ Se caută atelierul meu de blănărie t ţelor şi rămase în Franţa, unde, printre ur­ pentru efectuarea a totfelul de lucrări t s ce cad în branşa aceasta pelângă pre­ maşii lui numărăm şi pe marele poet Ro% sard. lin candidat dc advocat m ţuri moderate şi serviciu prompt. Cu deosebită stimă : i Acesta este pe scurt subiectul romanului, în care vor fi multe greşeli de istorie — e şi un scrietor Joan Bálint (János) vorba de o legendă — din care însă vedem pentru cancelaria subscrisului. s o sinceră dragoste a autorului faţă de ţara şi palatul oris&ust. poporul românesc, a cărui vitejie o descrie Dr. Enea Andrea g Timişoara-Fabric. cu atâta căldură. advocat, Nocrich—Uj egy ház. Nr, ?o ~ \m „TRIBUNA" Pag. ii ANUNŢ. ßirou de infor"*xta,^ii ! ! | - Timişoara - ' în comuna Rădmăneşti, (cercul Bega) se (Centru). ; află Cunoscând multele lipsuri ale publicu- | str. Takarékpénztár 4. lui românesc din provinţă, m'am ho- j de vânzare o crîşmă tărît să deschid în Budapesta un| Articole de coafură speciali. = şi boltă din mână liberă, casa e cu cinci Ir&u ÛQ ttaîm mafii şi ehilii corespunzătoare legilor de birt, cum­ Chignone, bucle, *^ A|e%fură roiaftiie&scá. împleti íuri, turbane, părătorului i-se va scria licenţa de beuturi, Orice informaţie relativ la petiţiile îna­ plete, transformaţii, şi trafica pe numele lui. Cu casa se mai peru ce, bandouri. pot vinde şi 15 jughere de pământ. Dori­ intate la ministerii şi la alte foruri, orice torii de a cumpăra să se adreseze proprie­ informaţii comerciale şi în general îa Specialităţii de par­ tarului Nicolae Rista, Radmanest, up. Bálincz. orice cauză dau în restimp de 2—3 fumerie, garnituri zi!e, ori-şi-cui resolvând toate chestiile pentru curăţitul ma­ în modui cel mai cinstit. Urgitez rezol- nilor, noutăţi de virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu piepteni, orno şi an­ referentul causei şi rog resolvire favo­ trepozite pentru păr. rabilă. Fac totfelul de mijlociri comer­ Fischer Testvérek ciale şi comande. Preţuri moderate, Mare depozit în ar­ fabricanţi de ţesături de sîrmă, împletituri serviciu prompt, informaţii detailate. ticole de toaletă, ape de sîrmă p. garduri, site şi de coarde din - La aviz aştept la gară. ' de păr, pudră. Birma de otel (madraţe) pentru pai mi etc. L OLARIU, Budapest, Lajos-u. 141.11119., 51 Primul salon pentru frizat, conservarea, Arad, József-főherceg-ut 8. "4 ondularea, spălarea, culorarea şl curăţirea părului şl a manilor din Ungaria de sud. Fabrica : Kossuth-utcâ No 45. Comande prin poştă se efectuesc prompt. Preţ Telefon No SS*. ANUNŢ. < — — — curent gratis şi franco. — — — La Petru Tulcan din Apateu (Apáti, Recomandă în atenţia on. pub'ic up. Simonyifalva, comitatul Arad) se află magazinul bogat cu lucrări de de vânzare branşa aceasta, care se capătă cu preţuri ieftine de concurenţă. — AGAM DE MOBILE Catalog de preţuri trimite gratuit. 2 tauri (bici) de 3 ani amândoi comasaţi. KUNSCH AHTUL I tâmplar de edificii şi mobile Nu mal sunt dureri de stomac ! NAGYENYED, Rozsa-utca, (Vis-à-vis de CASA comitatului.) stîan IA KAKUKFQIIESEROJ Horváth L 4 HASZNALATA * fabricant de Instru­ li mente muzicale 1rs Budapesta, Raioczi-ut 51. !_J; 1 Recomatvaă pe îâegs. preţari moderai.e pianuri, cimbale, pia­ ELŐTT I Primeşte orice lucrări de edificaţii. Are nine, viol ini, flaute, Mijlocul de casă patentat «r IARBA CUCULUI AMARA după o folosinţă de câteva zile încetează în depozit aranjamente complete centru | Іаагшвзісе, precum şi cu totul lipsa de apetit, vomarea, nervositatea de odăi, lucrate în atelierul propriu în cei mai modern stil, delà cele mai ieftine pânfc ţI* tot-felul de instrumente s'omac, diarea şi ori-ce durere de stomac — Preţul unei sticle mici 80 fii., sticlă mare 2 cor. la cela mai burse, după planuri proprii p mUîfcaie. preţjîl şcoalei Kulif- sau la comandă. — Pentru lucrările me!? Щ fay pentru învăţatul cimbale! 7 cor. primesc garanţia cea mai extremă. Mare | Ţin în depozit piese rcmâneşti pentru Szentgályi Danie, farmacist, Gödöllő, cimbală, Catalog (ilustrat) de preturi Să vă păziţi de imitaţii ! Veritabile sunt numai când 0 asortiment de mobile de alamă şl fler, | la dorinţă se tri«?ite gratis şi franco pe dop şi pe acoperiş e patenta »elix fumar. off.« 1 deasemenea şi fotolii.

Mare depozit în CLUJ Inspecţia ingine-EJSJS* jß* ^

rulai gratuit. JST <£ ^ ^ <

Agentura fabrice! de maşini agricole: JjW 0^ * ^Articole de CLAYTON ИІЕЮІ Ш.Х^/#ѴІ Motoare cvi oloi ЪгѵгЬ. Tulumbe cu motor cu gaz specialitate. Motoare cu benzină Cereţi prospecturi. Oleiviri ele vins. Fag. 12 „TRIBUNA" Nr. 69 — 1911

Câteva cuvinte asupra boalelor secrete! Ce faceţi băieţi? — Tata ne-a E trist, — dar în realitate adevărat că în vremea dat voie ! Căci fumăm doar tuburi veri­ MAG AZI M DE MOBILE de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor oameni, a căror sâuge şi sucuri trupeşti sunt atrofiate şi cari tabile Antinicotin firma „JACOBl" în urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele din cutii de lemn tîmplar artistic pentru edificii şi mobile, în şi-au sdruncinat sistemul nervos şi puterea spirituală. Siblin N.-szeberi, Elteabeig. 20. E timpul suprem ca acestei stări îngrozitoare să se pună capăt. Trebue să fie cineva care să dea tinerimei desluşiri binevoitoare, sincere şi amănunţite în tot ce priveşte viata sexuală — trebue să fie cineva căruia oamenii să'şi încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu Încredere necazurile lor secrete. Dar nu e în deajuns І însă a destăinui aceste necazuri ori şi cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medic specialist, conştiintios, care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bune sexuale şi ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual există, atunci Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de apoi va înceta existenta boalelor secrete. scoale, biserici, magazine, birouri şi locuinţe, deasemenea pentru clădiri, lucrări I De o chemare atât de măreaţă şi pentru acest scop Păziţi 1 Sunt veritabile numai cu inscrip- în cel mai modern stil, pe lîngă liferare e institutul renumit în toată taxa al Dr-ului PALOCZ, promptă preţuri moderate şi din material uscat. medic de spital, specialist (Budapesta IV. Múzeum Kör­ ţiunea »JACOB1«. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit. út 13. unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte I ori cine (atât bărbaţii cât şi femeile) desluşiri asupra vietei sexuale, unde sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavului se curăţă, nervii i-se întăresc, tot organis­ turnătorie, fabrică de mul i-se eliberează de materiile de boală, chinurile clopote şi metal, aran­ sufleteşti i-se liniştesc. Frlderie Honig jată pe motor de vapor Fără conturbarea ocupatiunilor zilnice dr. PALOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi radical cu meto­ Arad, Strada Rákóczi No 11—28. = Fondat în anul 1840. dul său propriu de vindecare, chiar şi cazurile cele mai FVemiat în finul 1890 cu cea mai mare medalie de stat. neglese, ranele sifilice boalele de teve, băşică, nervi şi şira spinării, începuturile de confusie a mintei, ur­ Cu garanţie de mai mulţi ani şi pe lângă ce'e mai mările onaniei şi ale sifilisului, erectiunile de spaimă, favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale slăbirea puterei bărbăteşti (impotenta), vătămăturile, cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul boalele de sânge, de piele şi toate boalele organelor că faţă de orice alte clopote Ia turnarea unui şi aceluiaşi e sexuale femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare se­ tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30°/o parată şl eşire separată. In ceeace priveşte cura, de­ la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer părtarea nu este piedică, căci dacă cineva, din orice ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­ cauză, n'ar putea veni în persoană, atunci i-se va da buinţare, clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (în mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­ epistolă e de ajuns a se înlătura numai marca de răs­ mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de puns). Limba română se vorbeste perfect. După înche­ fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­ ierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă ficăruia. Institutul se îngrijeşte şi de medicamente spe­ o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna ciale. Vizitele se primesc începând delà 10 ore a. m. la dispoziţie. Liste de preţuri şi cu ilustratiuni la dorinţă şi pană la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m. Ï se trimit gratuit şi porto franco. Tratament şi cu serumul Ehrlich 606. Adresa: Dr. PALOCZ, medic de spital, specialist în Budapesta, delà 1 Noemvre IV., Muzeum-körut 13. I «cuI.PTOre I SZATMÁRI KÓIPARGYAR — HARKÁNYI EDO — Fabrica de motoare A. G. sculptor şl riií*ti"it- 111 din Orczda, — SZATMÁRNÉMErn, — Cea mai veche şi mai mare fa­ brică de motoare din Germania. ^й^ѵо £»«äri: Sculptură şi monument*, altare g^-rs smt/oas!, grilaje, baziuuri, statuete, rugi, craciІШІ. , ш\ібpietre щшwtiífa œomîatтпгаЫ , etce\t. {tç. & Clasa arhitectonică : Cars ou ri, mauzolee, poduri, — — scări balustrade, pavagii ş. a. — — Clas» de morarii. Pietre de moară franceze, ríj n iţi — — pentru sămânţă şi sare, tocile eîc. — — Numai lucrări de gust şi execuţie specială, pe lângà — — preţurile cele mai convenabile. — — Expedează renumitele шоТОйге şi loèomobile de benzin, ulei ti brut, Se fac gratuit desenuri, reservându-se dreptul de gaz şi petrolea precum şi motoare proprietate. — Vă rog sä fiţi atenţi la firmă. - absorbitoare de gazări. - — -~ IVovt/tâ/ţ î neîntrecute. — Generator absorbitor de gazurl — UNIVERSAL. UZINĂ ASORTATA OU Spesele de mânare şi puterea de cai costă numai 1 fii. pe oră. Reprezintat generali Ignácz O ellői-t «fc Q>™i>- INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE Budapesta, Teréz-kőrút 41. — Telefon 12-91. Garantă deplină. — Condiţiuni favorabile de plată. Pentru mori, fabrici, ferme, etc. Motoare de oiei ыш swidehski Metoare de München f ÄÄIS Maşini electrice INI. W. A Pompe centrifugale şi turbine. Auspiciile inginerilor şi preliminarele de spese le La proprietarul loan Popescu în pune bucuros la dispoziţie. Magyarád se află de rlnzari în cvant mare şi mic : „ELEKTRA" wm wmmhm sá nou soc. pe acfii pentru edificarea uzinelor electrice Budapest, VI., Gyár-u. 11|L Telefon 84-64. de Măderat. тО - 1911 Pag. 10 ÍRIBÜNá cremă neunsuroasă. fi-тЫ ga &е»3&11» зеа иа?в la &q>. alienară Шп Bpestft 1896. tCd mal nou pro­ Tprnätorla de clopote. — Fabrica de scaoM te fer pentru clopote, i Ir! fért Wgienic pentru Іші(ігеа ţi intru- TIMIŞOABi juiiejarea feţei. — - FABBIC. - [Uituri petele gal- vo jtoe, bubele prici- ie recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum ia turnarea |adte de înfierbân- *s Eou a clopotelor stricate, spre facsrea dc clopote întregi, armo- I )eH, egrâbunţe şi alte íiöase pe garantis, de mai mulţi ani prevăzute ca adjnstări de fer ! «curăţenii de piele. ^Stut, construite spre a le întoarce In uşurinţă in ori-ce parte, îndată [Crema aceasta ziua :î clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. [iepoate folosi mult ÎJtnt reecjasütda- «т рппю-дт V П I ttdîTI? de dânsul in­ ie cu deosebire Ь h Ь í 11 I, È aJ\X Ä %3 X* .1. A Eíi ventste şi pre- mal eu succes. ïmîe îa mai multe rânduri, e&ri sunt рготгжиіе în partea superioară |1 teglă 1 coroană. -:j»a flolina — eu găuri ca figura S şi au un to» mai intensiv, mai E non plus ultra pudrei. Bună la іШт, mai limpede, mai placat şi cu vibrare mai voluminoasă decât baluri, saloane şi de zilnic folos, Janer" pudră. :t!e de sistem Vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este lore acopere încreţurile şi e cu totul nestricăcioasă. In roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană. -gal în ton cn un clop >t ds 46 c klg. patentat după aistemulvachiu. Janer" săpun 1 bucată 60 filerl. 3« mai recomandă epre facerea ssaune'or de 1er bătut, de síec stă- 'ătoare, — spre pread'ustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut Janer" pastă pentru dinţi — :s si apre urnarea da toace ;ie metal. Preiurl-eurante Uutrate gratii. 1 doză, 1 cor. Janer" apcontră apentr mirosuluu igur greău de SeJgură, 1 sticläă \'m. 160; jumătate sticlă, 80 fileri. шштшттшшшштттт^ fßJaner bureţuşi" , esenţă pentru păr AM Mei şi contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri. Motoare şvedeze crsşterea păralui 1 te- m of oare Janer" pomadă gi?coroane. ' «c XX benzină, a pentru olei brut! în cea msi bună execuţie ! I" Yăpseală pentru păr Ä J° (Brevetul lui Hirsch Frank, ^ВДЬ Execuţie promptă. E ia blond părul cur şi cărunt. Nereuşita cclorii e eschisă Execuţie promptă. |U comande să se noteze că părul încărunţit în ce coloare Stockholm) Iti se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane în poziţie orizontală şi ver­ Janer" apă care îace părul blond ticală. V ШЩ îiclo ! Pentru a văpsi în timp scurt, în băl, auriu, părul blond, I rosa, chiar şi brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor. Maşini moterice ieftine inginer tehnic diplomat, şi sigure, se pot instala [Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. - telefon 476. fabricant de maşini agricole tPtntru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele oriunde. [tai Rudolf Іавег" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se pot căpăta la Motoare sistem Diesel. Bpest, YL, Teréz-körut 21. [farmacia „Maria ajutătoare" alui Rudolf Motoare cu gaz. Cereţi catalog. Ilaner, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

ciasornicar giuva ergiu Karl G. Sadlerş i optic In Bestercze, Spital-gasse 23. A. SZÁNTÓ (lângă „Hotel Sahling"/. • armurar, optician şi fabricant de cumpene Mare magazin de : Besztercze, Strada Spitalului ciasopiiiee de buzunar Pregăteşte totfelul de arme, pistoale, revolvere, apoi cumpene din aur argint şi din nickel. deci- şi centimale după ultimul sistem de legalizare pelângă pre­ ţuri ieftine şi execuţie plăcută. Iroloage de părete, deşteptătoare şi cu pendul. Primeşte deasemenea repararea, pre lângă garanţie şi preţuri Éli de aur şi argint. ieftine, a maşmelor de cusut- şi de scris, a bicicletelor şi cum- penelor. rtlclli optiei şi ehe lari de Ţin în depozit totfelul de arme, Ratenow. — revolvere, cumpene, greutăţi ş. a. de «parările a tot-felul arlidi în branşa permanenţă. Ш& se efepiuesc conştiinţiozitate şi preţuri moderate.

.IVI £i io cîc; -eurtielil pentru biseori-ei |*reoţ:i. ARAD, Ni Forray-utca Nrul 2,

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit Postavuri de reve­ renzi, brîuri preo­ noutăţile de primăvară gazie in articii pen­ Im ţeşti, roşii, vânate şi în stofe, mătăsuri, delainuri, zeîyruri, tru sfintele biserici S negre. : : cretoaue, batisturi şi multe alte articole : şi preoţi :

IU cari nu se pot toate înşira. Pag. 14 ï R I B ü N A Nr. 70 ~ nm Prăvălie nouai Să nu se ia ni nu Sub firma » Depozit de rachiuri după reclamele sgomotoase din valea Crisului« (Körösvölgyi înnainte de ce şi-ar cumpăni Carol Tarder pálinka raktár) s'a deschis în ghetele de trebuinţă să cercetezi Arad, Andrássy-tér 5. • "' magazinul de =aa Besztercze, (Palatul Almay) o prăvălie încălţăminte pălărier — nouă unde se vinde : — Str. Bautler il pentru bărbaţi femei şi copil îşi recomandă bogatul depozit, asortat cu rachiu de prune (Czipészek term. szövetkezeti de drojdii, rom. coniac, licheuri Szabadság-tér No. 14, und precum şi vinuri din pivni- să găsesc ghete lucrate de mi tot-felul de pălării — ţele lui Almay în sticle. — iestri şi calfele din localitate p Aşteptând sprijinul onor. public lângă preţurile cele mai ieftini tari, de pâslă pentru bărbaţi şi copii, precum şi Cu stimă : Ca deosebită stimă: Iustin Olariu, cuşme, stafii, şapei şi berete SCHWARCZ PAL, conducătorul asociaţiei сопсіѵгсЛѣоі-» pentru bărbaţi şi femei, delà cele mai ieftine până la cele mai bune calităţi. — Apoi Să ne credeţ i pălării ţărăneşti că este tn interesai D-tre, dacă coama' ™ - coasa „Koronagyémánf care îşi păstrează coloarea sa originală pelângă garanţie. Produse proprii asupra cărora se atrage îndeosebit aten­ ţiunea publicului provincial. Se primesc tot-felul de reparaturi 8 precum şi Cu cosea »Koronagyemant« bătută odată se poate cosi ziua întreagă şl deoarece e făcută din oţel-dia-1 văpsirea pălăriilor vechi mani, coase rele sau moi an se găsesc între ele. Pentru trăinicia fiecărei buciţi garantăm. din pâslă ori paie pelângă serviciu conştiinţilos. 75 80 85 90 95 100 110 cm. j_a comande de 10 buc I Pentru buna calitate a pălăriilor provăzute cu foto­ Preţul î 1 buc. 1-80 1-90 2-— 2-20 2-40 2-40 2-60 cor. una se dă rabat. - Comandele se pot face prin trimit, banilor înainte sau pe lângă rambursa Ia . grafia mea proprie drept brevet primesc cea mai extremă п е şi sigură garanţie demnă de toată încrederea. Lengyel Testvérek ГкА 4 Аі Kaposvár, FÖ-utca 2S2B T. ^ Ч Г sштттттшттттттвшттттввтттш ïEïoitz; János Eugen Lieblich strungar, pregătitor de dacuri şi fotograf ======bile pentru biliard Sibiiu—Nagyszeben—Hermanstadt Budapest, VIL, Akáczfa-u. 55. Erzsébet u. No 56 (casa proprie). = Execută îoifelul de icoane artistice. = Recomandă pelângă preţurile cele F*latjm.£itipie:, icoane simple, mici şi până la mai convenabile mărime naturală. JF*ictvu~i renumite în oîevi în toată mărimea, după orice fotografie mică. biliarde moderne, І^оѣодѵгѵхАгігсгд. ccrpiülot" executată pulturi pentru vin, aparate pentru son­ modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că dat berea, scaune de lemn încovoiat, atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. = casse Wertheimiene, mobile de Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate — fotografia chiar şi pe timp ploios. nuiele, etc. precum şi mobilier p. hoteluri şi cafenele. Preţuri moderate. Cu desluşiri servesc. Cataloage se trimit gratuit şi franco. Se

Motor cu benzin. Garnituri pentru îmblătit. MAJOROS JÓZSEF înainte de a cumpăra garnituri pentru îmblătit cereţi !n ===== fabricant de trăsuri ======interesul propriu al D-Voastre, catalog de preţuri delà fi Fabrica de maşini MAY ER soc. acţ. Lugoş, Str. Andrei Nr. 5. în Szombathely şi Budapesta, V., Váczikörut 61. Magazin permanent 3 de trăsuri noi şi — prefăcute. — Reparaturi şi ori-ce o lucrări din ramul o acesta se efeptuesc repede şi prompt. De 60 de ani executăm garnituri pt. îmblătit. Lucru bun, serviciu Multe scrisori de recunoştinţă din toată ţara. solid şl conştiinţios MLotor ou benzin. 1 tio — юю. »TRIBUN Ac Pag. 15

rt Mobile defer şi aramă

BANCĂ GENERALĂ DE ASIGURARE MUTUALĂ llllllu împletituri şi garduri „TRANSSYLVANIA" b û a u"oW SI Bl IU, Strada Cisnădiei 1—5 în casele proprii. de stemă Acceptează asigurări asupra vieţei omului în cele mai Cataloage pentru mobile de fier şt variate combinaţiuni, pe lângă premii solide şi în con­ aramă se trimit gratuit şi p. franco. diţii culante. Se recomandă ca deosebit de avantagioasă încheierea unei asigurări pe caz de moarte şi cu termin furnisează mai ieftin fabrica lui fix după cel mai nou tarif introdus tariful X c, la care este garantată o scădere de 3<>/o a premiilor anuale. De pildă: O persoană în etate de 25 ani asigură suma de K. Hoffmann & Mer 10000. - după acest tarif plătibilă imediat după moartea r, ., .... „ .., , XI «, Cataloage de împletituri şi gar- ei, cel mai târziu însă după 30 de ani. In cursul ce­ Buáápeslá, VII., HolIO-UtCa NO 3. duri de simtă trimite gratuit. lor cinci anii primi premiul la aceasta asigurare va face K. 36520. De aci încolo însă premiul scade cu Cel mai ieftin loc de cumpărat 3°/o anual, astfel : după anul 5-lea cu 5X3°/° = 15%. mobiliare p. heteiifi şi iptak« „ „ 6 „ „ 6X30/0 = 18%. тѣшй%

„ „15 „ „ 15X3% = 45%. „ „ 25 „ „ 25X3% z=z 75%. şi aşa mai departe. Va să zică persoana asigurată va plăti în anul al Primul atelier ardelean aranjat cu putere electrică pentru 26-lea numai un pătrar din premiul cu care începe; scobirea pietrelor şi fabrică de pietrii monumentale. » în al 27-lea an şi mai puţin etc, ! — Aceste reduceri nu atârnă de profitul curat referitor, ci cum s'a amin­ tit mai sus, sunt garantate prin bancă ! Întreg premiul prestat face în urmă acestor reduceri chiar şi după o Gerstentain Tamás és Társa durată de 30 de ani a asigurării K. 6300 — pentru care sumă se achită un capital de K. 10000.— Dacă sculptori şi măiestrii pietrari. I însă moartea asiguratului s'ar fi întâmplat mai'naînte, banca ar fi plătit erezilor K. 10.000* — iar ca premii 2f53liS3^ Cluji—Kolozsvár, Dézsma-u. 21. s'ar fi plătit şi mai puţin decât K. 6300.— ! Magazin de pietrii monumentale, Prospecte şi informaţiuni asupra acestui tarif cum şi fabricate proprii din marmoră, labrador, granit, sienit etc. asupra tuturor celorlalte tabele se dau în orice timp prin Direcţiune şi prin reprezentanţii ei cu toată prevenirea. Reprezentanta pentru Arad se află Ia Dnul Iuliu Herbay, strada Széchenyi No 1. Aquisitori se caută pretutindenea. I

CT II I ETD ! 7Q ET Ï7 fabrică de dulapuri J 1 I L L C I\ JULjLr ghiaţă de brevetate. Fabrica şi biroul: Budapesta, VII., Nagydiófa-u. 22 (colţul Weselényi) Telefon 12 83. Telefon 12-83. Fondat în ші 1832. TtUfos îfo. 688. Recomandă dulapuri de ghiaţă scutite prin lege, cea mai bună tonsirucţie pentru răcirea berei, apei, untului, cărnii pentru trebuinţe gos­ podăreşti, maşini şi rezervoare de îngheţată, instalaţii pentru boite şi «le mai noui condatoare CATALOG ilustrat despre articolele anunţate mai sus şi despre răcitoarele pentru carne şi UCKNER LIPOT bucate, recitoare cu aer condensat pentru bere, la cerere se trimite gratuit şi porto franco. tapefîer, decorator şi fabrică de mobile in Unicul proprietare STILLER JÓZSEF, Budapesta, VII, Nagydiófa-utca 22 şi 25. Delà 1 August începând în Kazinczi-utca 6jB. Andrássy-tér, tér palatul Neumann. Pentru a preveni eventuale greşeli, atrag (Lângă cofetăria Matzky). atenţia on. clienţi, că fabrica mea de dulapuri de ghiaţă, există de 36 de ani şi să nu fie confun­ dată cu alte fabrici de aceasta branşă, dar de dată Recomandă mob Ізіѳ sale propnu pregă­ mai nouă. Cu stimă : Stiller József. tita, solida şi de o execuţie elegantă. Ш Pentru camere de durmît delà 190 floriul. Sufragerie (prînzitor), Cel mai mare depozit de cuptoare de olane Hi NCUSCHLOS2 lauTORi deia 140 florini. Garnituri ne salon, MICHAIL WAGNER delà 95 fiorini. fabricant de enptoare şi olar, pretori de comparare Besztercze, Ungargassc 12. : : convenabile : : Recomandă cuptoare de olane, căminuri, Se YindesclusiY MOBILE cuptoare pentru bucătării; fabricaţie proprie, pelângă preţuri moderate, modele simple până din lemn tare şi Testit la cele mai complicate în culori variate şi mo­ derne. — NEÏÏSCHLOSZ. -, Totfelul de reparaturi şi prefaceri se efeptu- Furnisorul asociaţiei esc cu preţuri convenabile. căilor ferate ungare. Comande pentru băi de vană şi căptuşirea păreţiţor se fac deasemenea din asortimentul Atelier de I-u rang. depozitului. Ряе. 16 TRIBUNA Nr. 70 — 191 „VICTORIA" institut de credit şi economii soc. pe acţii în Ar; Prospect de emisiune. Adunarea generală ţinută la 19 Martie 1911 n. a hotărît fuzionarea institutului de credit economii »Lunca« din Boroşineu, cu institutul nostru, şi totodată a hotărât şi urcarea capitalului acţii delà 1,200.000*— la Cor. 2,500.000*— sub condiţiile ce urmează aci : I Institutul nostru emite 6500 acţii nouă în valoare nominală de Cor. 200*— acţia dintre car 1., 6000 de acţii se ofer acţionarilor vechi cu Cor. 300*— preţ de emisiune, astfel, că fie care acţionar vechiu are dreptul de prioritate de a subscrie din aceasta emisiune atâtea acţii nouă !€âte are deja din emisiunile precedente. 2. 250 acţii se oferă cu drept de prioritate acţionarilor institutului »Lunca«, cu preţul d< Cor. 400.— ; astfel însă, că pelângă o simplă declaraţie de optare şi pelângă depozitarea acţiilot fără altă plată, pentru aceste 4 acţii delà »Lunca«, institutul nostru, dă câte una acţie nouă, şi toi

odată după aceste acţii dă 5°|0 interese delà 1 Ianuarie 1911—31 Decembre 1911, îndată după închô ierea acestui an ; în fine restul : 3. 250 acţii noui, dimpreună cu toate celelalte acţii rămase eventual neoptate, fie delà »Vîéj toria sau fie delà »Lunca«, se ofer în primul rînd acţionarilor şi în al doilea rînd şi altor persoane] cu preţul de emisiune de Cor. 400*— de acţie. II. In toate trei cazurile din preţul de emisiune Cor. 200*— se adaugă la capitalul de ac$ iar restul, după substragerea speselor de emisiune, se adaugă la fondul special de rezervă. III. Terminul de subscriere, pentru acţionari şi pentru neacţionari se fixează delà 15 Aprilk până la 15 Maiu 1911 n. inclusiv, astfel însă că toţi acţionarii vechi, cari până la acest termin nit; au participat la subscriere, necondiţionat îşi perj* dreptul lor de prioritate (§ 7 din statute). Deodată cu subscrierea acţionarii vechi sunt datori să prezenteze la cassă toate acţiile vechi pentru cari vor să opteze, spre a se stampila cu nota de emisiune, datori fiind să plătească tot* odată şi prima rată de emisiune ; altcum subscrierile nu au nici o valoare. IV. Preţul acţiilor nouă se plătesc în următoarele rate şi termine : a) Cor. 50*— delà 15 Aprilie până la 15 Maiu 1911 n. b) „ 50-— „ 15 Maiu „ „ 15 August „ c) „ 100*— „ 15 August „ „ 15 Sept. „ d) „ 100-— „ 15 Sept. „ „ 15 Oct. Ce priveşte acţiile emise cu preţul de Cor. 400*—, rata ultimă de plătit la 15 Septemvrie! până la 15 Octomvrie 1911 n., în loc de Cor. 100 va fi de Cor. 200*— 1 Toate ratele se pot plăti însă şi înainte de aceste termine. V. Acţiile nouă vor participa la toate drepturile institutului numai începând delà 1 Ianuarie! 1912, până atunci subscriitorii primesc 5% interese după ratele plătite, şi dincontră după ratele ne*|

achitate la termin vor plăti 6°;0 interese de întârziere. | In caz de nepîătire la terminele fixate, ratele deja plătite se pierd în favorul fondului! de rezervă, iar acţiile rămase astfel neplătite, se declară de nimicite şi în locul lor se emit acţiE nouă cu preţul de Cor. 400*— (§ 10 din statute). á VI. In caz dacă cutare acţionar delà »Lunca«, nu va uza de dreptul său de prioritate (ad}| punctul I|2) sau peste tot nu va depune Ia cassa noastră una sau mai multe acţii delà »Lunca«, îif terminul mai sus hotărît, acţiile astfel neoptate se declară de nule şi pelângă plătirea sau depozit tarea valorii lor nominale decâte Cor. 100*—, institutul »Victoria« este în drept să emită acţii nouă* conform prospectului de faţă, cu preţul de Cor. 400 —. VII. Acţiile se vor elibera numai după pîătirea întregului preţ de emisiune, şi numai cu în* cepere delà 1 Noemvrie 1911, — până atunci plătirile se fac şi chitează în titluri provizorii.

Arad, 19 Martie 1911 n. DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI, г, • TRIBUNA< INSTITUT TIPOGRAFIC, NiCHiN ŞI — CONS. ARAD 1191. i