BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOA TERE A DOCUMENTAłIEI Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL – COMUNA IANCU JIANU – JUDE łUL OLT Prezenta documenta Ńie a fost întocmit ă la comanda – Prim ăriei Comunei Iancu Jianu, judetul Olt care are în planul de investi Ńii pe anul 2016 întocmirea PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI IANCU JIANU - JUDETUL OLT. Beneficiar: PRIM ĂRIA COMUNEI IANCU JIANU - JUDETUL OLT Proiectant general: BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212 email: [email protected], num ăr de înmatriculare în Registrul Fiscal al Direc Ńei Generale a Finan Ńelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod inregistrare fiscal ă CIF RO20190678, Data elabor ării: 2016
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII Documenta Ńia are ca obiect întocmirea Planului Urbanistic General al Comunei Iancu Jianu, judetul Olt. Prevederile de dezvoltare ale comunei Iancu Jianu, judetul Olt., cuprinse in prezenta documentatie de urbanism, pentru întocmirea Planului Urbanistic General al Comunei Iancu Jianu, judetul Olt., au la baza consultarile efectuate la Prirnaria Comunei Iancu Jianu, judetul Olt. i tema - program stabilita prin „Strategia de dezvoltare locala pentru perioada 2016 - 2020 - Comuna Iancu Jianu - judetul Olt ”. Planul Urbanistic General - Comuna Iancu Jianu - judetul Olt, edi Ńia 2016 preia o serie de date si prevederi din P.U.G. Preliminar - Comuna Iancu Jianu - judetul Olt proiect 788 / 2004, intocmit de S.C. Coral S.A. Slatina, aprobat de Consiliul Local Comuna Iancu Jianu, cu avizul Consiliul Jude Ńean Olt.
pag. 1 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Planul Urbanistic General (P.U.G.) are atât caracter strategic, cât i caracter de reglementare i reprezint ă principalul instrument de planificare opera Ńional ă, constituind baza legal ă pentru realizarea programelor i ac Ńiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorial ă are obliga Ńia s ă î i întocmeasc ă i s ă î i aprobe Planul Urbanistic General (P.U.G.), care se actualizeaz ă periodic la cel mult 10 ani. Elaborarea Planului Urbanistic General (P.U.G.) cuprinzând analiza, reglement ări i regulament local de urbanism se va face pentru întreg teritoriu administrativ al comunei Iancu Jianu, delimitat conform legii, atât pentru suprafe Ńele din intravilan (localitatea de baz ă) cât i pentru cele din extravilan (terenuri agricole, forestiere, c ăi de comunica Ńii, ape, etc.). Elaborarea Planului Urbanistic General se va face prin consultarea popula Ńiei i a Consiliului Local. Prin Planul Urbanistic General se identific ă zone pentru care se pot institui reglement ări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu i de la care nu se pot acorda derog ări. Aceste reglement ări se formuleaz ă cu claritate în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General. Planul Urbanistic General se elaboreaz ă în scopul: - Stabilirii direc Ńiilor, priorit ăŃ ilor i reglement ărilor de amenajarea teritoriului i dezvoltare urbanistic ă a localit ăŃ ii; - Utiliz ării ra Ńionale i echilibrate a terenurilor necesare func Ńiunilor urbanistice; - Identific ării i preciz ării a zonelor de riscuri naturale; - Eviden Ńierea fondului construit valoros i a modului de valorificare a acestuia în folosul localit ăŃ ii; - Cre terea calit ăŃ ii vie Ńii, cu prec ădere în domeniile locuirii i serviciilor; - Fundament ării realiz ării unor investi Ńii de utilitate public ă; - Asigur ării suportului reglementar pentru avizarea i autorizarea construirii; - Corel ării intereselor individuale cu cele colective în ocuparea spa Ńiului. Materializarea propunerilor de amenajarea i dezvoltarea urbanistic ă, reglementate prin Planul Urbanistic General, se face în timp, în func Ńie de fondurile prev ăzute din bugetul propriu al unit ății teritorial-administrative de baz ă, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor factori priva ți. În baza P.U.G. se pot emite Certificate de urbanism i Autoriza Ńii de construire pentru obiective ce nu ridic ă probleme de amplasare (Ex: realizarea de locuin Ńe prin completare în cadrul zonelor reziden Ńiale, în care prescrip Ńiile de construibilitate – regim de aliniere i în ălŃime, P.O.T., C.U.T., echipare edilitar ă, accese etc. – rezult ă clar din
pag. 2 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] documenta Ńia P.U.G.). În caz contrar se va solicita elaborarea P.U.Z. sau P.U.D., dup ă caz. Pentru zonele în care s-a instituit interdic Ńie temporar ă de construire se vor elabora documenta Ńii P.U.Z. Dintre principalele obiective urm ărite în cadrul Planului Urbanistic General se men Ńioneaz ă: - Optimizarea rela Ńiilor localit ăŃ ii cu teritoriul lor administrativ i jude Ńean; - Valorificarea poten Ńialului natural, economic i uman; - Organizarea i dezvoltarea c ăilor de comunica Ńii; - Stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan; - Stabilirea i delimitarea zonelor construibile; - Stabilirea i delimitarea zonelor func Ńionale; - Stabilirea i delimitarea zonelor cu interdic Ńie temporar ă sau permanent ă de construire; - Stabilirea i delimitarea zonelor protejate i de protec Ńie a acestora; - Modernizarea i extinderea echipamentelor i dot ărilor edilitare; - Eviden Ńierea de Ńin ătorilor terenurilor din intravilanul localit ăŃ ii; - Stabilirea obiectivelor de utilitate public ă; - Stabilirea modului de utilizare a terenurilor i condi Ńiile de conformare i realizare a construc Ńiilor. P.U.G.-ul cuprinde obiective pe termen scurt, la nivelul întregii unit ăŃ i administrativ- teritoriale de baz ă, cu privire la: a) stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan în relaŃie cu teritoriul administrativ al localit ăŃ ii; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea func Ńional ă corelat ă cu organizarea re Ńelei de circula Ńie; d) delimitarea zonelor afectate de servitu Ńi publice; e) modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate i de protec Ńie a monumentelor istorice i a siturilor arheologice reperate; g) zonele care au instituit un regim special de protec Ńie prev ăzut în legisla Ńia în vigoare; h) formele de proprietate i circula Ńia juridic ă a terenurilor;
pag. 3 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] i) precizarea condi Ńiilor de amplasare i conformare a volumelor construite, amenajate i plantate; j) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i la măsurile specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea construc Ńiilor în aceste zone; k) zone de risc datorate unor depozit ări de de euri perpetuate în timp. Planul urbanistic general cuprinde obiective pe termen mediu i lung cu privire la: a) evolu Ńia în perspectiv ă a localit ăŃ ii; b) direc Ńiile de dezvoltare func Ńional ă în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circula Ńie i de echipare prev ăzute în planurile de amenajare a teritoriului na Ńional, zonal i jude Ńean; În con Ńinutul documenta Ńiei se va reg ăsi tratarea categoriilor de probleme enumerate mai jos i se vor stabili obiectivele i ac Ńiunile de dezvoltare ale comunei pentru urm ătorii 10 ani: - probleme principale rezultate din analiza situa Ńiei existente, disfunc Ńionalit ăŃ i și priorit ăŃ i de interven Ńie atât în teritoriu, cât i în cadrul comunei; - zonificarea func Ńional ă a teritoriului din localitate i stabilirea regimului juridic al acestora printr-un sistem de reglement ări i servitu Ńi adecvate; - volumul i structura poten Ńialului uman, resurse de munc ă; - poten Ńialul economic al localit ăŃ ii; - organizarea circula Ńiilor i a infrastructurii de transport; - echiparea tehnico-edilitar ă; - reabilitarea, protec Ńia i conservarea mediului; - reabilitarea, protec Ńia i conservarea patrimoniului construit; - condi Ńii i posibilit ăŃ i de realizare a obiectivelor de utilitate public ă. În urma studiului i a propunerilor de solu Ńionare a acestor categorii de probleme men Ńionate mai sus, materialul ofer ă instrumente de lucru necesare elabor ării, aprob ării cât i urm ăririi aplic ării Planului Urbanistic General în urm ătoarele domenii: proiectare, administra Ńie central ă i local ă, agen Ńi economici, colectivit ăŃ i sau persoane particulare. Prevederi ale programului de dezvoltare al localit ății, ini țiat și aprobat de consiliul local al Comunei Iancu Jianu, jude țul Olt - Politica de dezvoltare a Consiliul Local Iancu Jianu, implic ă ca date de tem ă, rezolvarea urm ătoarelor probleme: - Restabilirea și delimitarea teritoriului administrativ și intravilanului comunei;
pag. 4 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] - Introducerea în cadrul Planului Urbanistic General a zonelor/terenurilor ce au f ăcut obiectul unor P.U.D.-uri și/ sau P.U.Z.-uri aprobate în intervalul de timp 1990-2016; - Tendin ța de abandon a activit ăților agricole; - Minimizarea impactul secetei asupra agriculturii; - Racordarea slab ă a infrastructurii fizice (utilit ăți urbane, drumuri); - Reactualizarea planului coordonator de utilit ăți urbane prin reactualizarea traseelor de re țele cu extinderile realizate; - Restabilirea unor solu ții în ceea ce prive ște interdic țiile de construire condi ționate; - Lipsa unei infrastructuri social-culturale care să conduc ă la ridicarea standardelor de via ță ale localnicilor. Tabel 1.
1.3. SURSE DOCUMENTARE LISTA STUDIILOR I PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU CONCOMITENT ACTUALIZ ĂRII P.U.G. ORA UL D ĂBULENI • Planul de amenajare a teritoriului Jude Ńului Olt, proiect elaborat de un consortiu format din INCERC (Institutul Na Ńional de Cercetare i Dezvoltare pentru Urbanism i amenajarea teritoriului), Urban Proiect Bucure ti, HALCROW S.R.L. si UAUIM (Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti), avand ca beneficiar si utilizator Consiliul Judetean Olt; • Planuri topografice – scara 1:5000 i 1:25000 asigurate de O.C.P.I. Olt i Consiliul Judetean Olt, aduse la zi prin completari dupa ortofoto planuri; • Planul cadastral al Comunei Iancu Jianu, judetul Olt; • Strategia de Dezvoltare a Judetului Olt pentru perioada 2014 - 2020; • Strategia de dezvoltare locala pentru perioada 2016 – 2020 - Comuna Iancu Jianu - judetul Olt • Studiu geotehnic aferent P.U.G. Comuna Iancu Jianu • Planul de Management al Riscului la Inundatii - Administratia Bazinala de Apa Olt • Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor - Judetul Olt
SURSE DE INFORMA łII UTILIZATE, DATE STATISTICE • Monumente, situri i ansambluri arheologice – jude Ńul Olt - list ă aprobat ă de Ministerul Culturii i publicat ă în Monitorul Oficial; • Modul de folosin Ńă al teritoriului pe de Ńin ători transmis de Prim ăria Comunei Iancu
pag. 5 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Jianu, judetul Olt i O.C.P.I. Olt; • Date statistice furnizate de Direc Ńia Regional ă de Statistic ă Olt. • Date furnizate de institu Ńii publice i societ ăŃ i comerciale care de Ńin informa Ńii la nivelul teritoriului Comunei Iancu Jianu, judetul Olt: - Direc Ńia Judeteana pentru Cultura i Patrimoniu Na Ńional - Jude Ńul Olt - Agen Ńia de Protec Ńie a Mediului - Jude Ńul Olt - Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar ă - Jude Ńul Olt - Agen Ńia National ă de Imbun ătăŃ iri Funciare – Sucursala Dun ăre Olt - S.N.T.G.N. »TRANSGAZ » S.A. MEDIAS - S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A. - C.N.T.E.E. « TRANSELECTRICA » S.A. - S.C. OMV PETROM S.A. - TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A. DIVIZIA OPERATIUNI VEST - S.C. COMPANIA DE APA OLT S.A. - S.C. DISTRIGAZ SUD RETELE • Date culese de proiectant în teren, precum i din discu Ńiile purtate cu reprezentan Ńi ai Prim ăriei Comunei Iancu Jianu, judetul Olt.
METODOLOGIA UTILIZAT Ă Metodologia folosit ă este în conformitate cu "GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE I CON łINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL" aprobat ă cu ORDINUL M.L.P.A.T. num ărul 13/N/10 martie 1999. Proiectul are la baz ă: • Legea nr.184/2001 privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect, republicat ă.
• Legea nr.172/2010 pentru modificarea Legii nr.184/2001 privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect, republicata.
• HOT ĂRÂRE nr. 932 din 1 septembrie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea i exercitarea profesiei de architect • Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, cu modificarile si complet ările ulterioare.
pag. 6 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] • Legea nr. 242/ 2009 privind aprobarea Ordonan Ńei guvernului nr. 27/ 2008 pentru modificarea i completarea Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul.
• Hotararea nr. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism , cu modificarile i complet ările ulterioare.
• Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc Ńii, cu modific ările i complet ările ulterioare.
• Ordin nr. 839 din 12/10/2009 Ministerul Dezvolt ării Regionale i Locuin Ńei pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc Ńii
• Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea public ă i regimul juridic al acesteia.
• Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.
• Ordonan Ńa nr. 43 din 28 august 1997 privind regimul juridic al drumurilor;
• Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului Na Ńional (PATN): Sec Ńiunea I - Căi de comunica Ńie: Legea nr. 71/ 1996 ( actualizare Proiect lege / 2004). Sec Ńiunea II - Apa: Legea nr.171/ 1997. Sec Ńiunea III - Zone protejate: Legea nr.5/ 2000. Sec Ńiunea IV - Re Ńeaua de localit ăŃ i: Legea nr. 351/ 2001. Sec Ńiunea V - Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001.
• Hot ărarea nr. 1 519/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea dreptului de semn ătur ă pentru documenta Ńiile de amenajare a teritoriului i de urbanism i a Regulamentului referitor la organizarea i func Ńionarea Registrului Urbani tilor din Romania.
• ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea i aprobarea regulamentelor locale de urbanism ”
• ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare i con Ńinutul - cadru al Planului Urbanistic General ”
pag. 7 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] • ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare i con Ńinutul- cadru al planului urbanistic zonal ”
• ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare i con Ńinutul- cadru al planului urbanistic de detaliu ”
• Legea fondului funciar (nr. 18/1991, republicat ă);
• Legea administra Ńiei publice locale (nr. 69/1991, republicat ă);
• Legea privind circula Ńia juridic ă a terenurilor (nr.54/1998);
• Legea cadastrului imobiliar i publicit ăŃ ii imobiliare (nr. 7/1996);
• Legea privind calitatea în construcŃii (nr.10/1995);
• Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.82/1998 pentru aprobarea OG nr. 43/1997);
• Legea apelor nr. 107/1996;
• Legea privind zonele protejate (nr.5/2000);
• Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea i administrarea spa Ńiilor verzi din zonele urbane;
• Codul civil;
• Ordinul comun nr. 214/RT/16NN/martie 1999 al ministrului Apelor, P ădurilor i Protec Ńiei Mediului i al ministrului Lucr ărilor Publice i Amenaj ării Teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documenta Ńiilor i emiterea acordului de mediu la planurile de urbanism i de amenajarea teritoriului.
• Ordonan Ńa de urgenta nr. 7 din 02 februarie 2011 pentru modificarea i completarea Legii nr. 350 / 2001 privind amenajarea tertoriului i urbanismului;
• Ordinul nr. 2701 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare i consultare a publicului cu privire la eleborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism;
pag. 8 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] • Legea nr. 133 din 2012 pentru aprobarea OUG nr. 64 din 2010 privind modificarea i completarea Legii cadastrului i publicit ăŃ ii imobiliare nr. 7 din 1996
• Ordinul nr. 108 al Ministerului Administra Ńiei i Internelor privind aprobarea Regulamentului de avizare, verificare i recep Ńie a lucr ărilor de specialitate din domeniul cadastrului, al geodezie, al topografiei, al fotogrammetriei i al cartografiei.
• Legea nr. 190 din 10.07.2013 privind aprobarea Ordonan Ńei de urgen Ńă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea i completarea Legii nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismului.
• Ordinul nr. 119 din 04.02.2014 pentru aprobarea normelor de igien ă i s ănătate public ă privind mediul de via Ńă al popula Ńiei – Ministerul S ănătăŃ ii.
BAZA TOPOGRAFICĂ Baza topografic ă, constând in : − planuri la scara 1: 5000 actualizate dupa ortofotoplanuri la zi − Plan cadastral pentru teritoriul administrativ al Comunei Iancu Jianu , judetul Olt - realizat prin Programul National de Cadastru si Carte Funciara − R.E.L.U.A.T. registrul electronic al limitelor unităŃ ilor administrative-teritoriale - O.C.P.I. Olt
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. EVOLUłIE Localitatea Iancu Jianu este cunoscu ă sub mai multe denumiri. Ini Ńial, localitatea era cunoscut ă sub dou ă denumiri – Cepturoaia i Ciuturoaia, apoi sub denimirea de tirbei i în cele din urm ă Iancu Jianu. Primul document oficial, ce men Ńioneaz ă numele localit ăŃ ii Cepturoaia, este un hrisov al Cancelariri Domne ti din łara Româneasc ă, ce poart ă data de 7 august 1560, prin care: “Petru Voievod cel Tân ăr, înt ăre te m ănăstirii Arge , occinele de la Albe ti i Dobre ti, cotropite de Buica din Cepturoaia (so Ńia lui Dumitru) i de Radu, logof ătul din Dr ăgoe ti ”. Cepturoaia - Ciuturoaia, adev ărata denumire a localit ății, a șa cum este ea atestat ă documentar, se pare c ă vine de la numeroasele fântâni cu ciutur ă, existente în zon ă. Mai târziu a fost denumit ă Știrbei, deoarece aici î și avea prin țul tirbei, mo șii întinse și un pag. 9 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] palat pe dealul unde acum este amplasat liceul. Din toata averea prin țului, a mai r ămas o cram ă domneasc ă înc ă folosit ă. Localitatea propriu-zis ă este împ ărțit ă în dou ă: partea sudic ă, numit ă și Robi ți, cea nordic ă Ciumegeana. Se pare c ă denumirea de Ciumegeana vine de la o întâmplare tot de prin jurul anilor 1600 când un deta șament răzle ț de turci au n ăvălit peste sat, pe atunci înconjurat de p ăduri, punând st ăpânire pe jum ătatea sudic ă a localit ății. Locuitorii "de la deal" aflând de atacul turcilor, au venit în ajutorul cons ătenilor, înarma ți cu ce au apucat, predominând "ciumagele" ciomegându-i pe turci, și astfel le-a r ămas numele de "ciumegeni". Aceasta întâmplare a mai dat nume și unei p ăduri, unde s-au retras s ătenii dup ă confruntarea cu turcii, p ădure care exist ă și ast ăzi. Dup ă ce i-au învins pe turci, oamenii au strâns corpurile neînsufle țite ale turcilor și pe cei r ăni ți și i-au dus s ă moar ă într-o zon ă a p ădurii bântuit ă de lupi. Aceasta zon ă se nume ște și azi Zăcătoarea - locul unde au fost du și turcii s ă zac ă. Istoria comunei Iancu Jianu este legat ă de renumita familie a Buze tilor, ctitorii mănăstirii de la C ălui. Conform documentelor de la sfâr itul anilor 1500, Radu Buzea, tat ăl celor trei fra Ńi Buze ti, fost mare arma din Cepturoaia, a murit în anul 1590 fiind înmormântat în pronaosul m ănăstirii de la C ălui. Familia Buze tilor a ctitorit mai multe biserici i m ănăstiri de pe teritoriul Olteniei printre acestea fiind i biserica din Cepturoaia ce poart ă hramul Sfânta Paraschiva. Cepturoaia, este locul în care a copil ărit Stanca, so Ńia lui Mihai Viteazul, ceea ce explic ă de ce acesta a ales ca localitatea Cepturoaia s ă fie capital ă itinerant ă a łă rii Rom ăne ti, în timpul r ăzboaielor cu turcii. Începând cu anul 1651, apare pentru prima dat ă, în form ă scris ă demumirea localit ăŃ ii – Ciuturoaia – “Preda sp ătarul din Ciuturoaia, vinde fra Ńilor Morunglavi o Ńiganc ă numit ă Vl ădoaia, cu 24 de unghi ”. Prin c ăsătoria lui erban tirbei cu P ăuna Buzescu (Cepturoianca), mo iile familiei Buzescu trec treptat în propietatea familiei tirbei, pentru o perioad ă de 250 de ani. În anul 1826 bivel vornicul Dumitru Bibescu, noul st ăpân al mo iei solicit ă print –un document “a i se întocmi 2 bâlciuri cu oboar ă de vite i târg în toate duminicile la satul Cepturoaia, mo ia dumisale ce o are ”. Dumitru Bibescu devine propietar al mo iei prin căsătoria cu Catinca V ăcărescu, care a fost adoptat ă de marele vornic tirbei. Documentul din anul 1826, este ultimul document care men Ńioneaz ă ca numele de Cepturoaia. În acela i timp indic ă începuturile târgului s ăpt ămânal în localitate. În timpul domniei lui Barbu tirbei (1848-1856), în urma reformei administrative este schimbat numele localit ăŃ ii din Cepturoaia în tirbei.
pag. 10 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] În anul 1852 descoperim primul document în care este folosit noul nume al localit ăŃ ii – tirbei. Aceast ă denumire a fost utilizat ă pân ă în anul 1951 când a fost schimbat în Iancu Jianu. Fostele propiet ăŃ i ale familiei Buzescu trec treptat în perioada 1840 – 1859 în propietatea familiei tirbei. În anul 1859 a fost finalizat planul topographic al mo iilor domnitorului Barbu tirbei. În urma reformei agrare din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, 404 familii din localitate au fost împropiet ărite cu diferite suprafe Ńe de teren ce proveneau din mo ia familiei tirbei. În anul 1900 în localitatea tirbei a fost înfiin Ńat ă Banca Popular ă tirbey. În anul 1905, în localitate tr ăiau 2.230 de locuitori ce alc ătuiau peste 700 de familii, din care 580 erau Ńă rani care puteau munci. Prin Ńul Barbu A. tirbei de Ńinea peste 2.000 de hectare de teren agricol în localitate la care se adaug ă păduri i p ă uni. În anul 1907 acesta aredeaz ă mo ia lui Bekel i apoi lui Hubert Thegorten, care introduc tehnologii i principia moderne în administrarea i exploatarea fermei. Este înfiin Ńat ă o orez ărie pe malul Olte Ńului, au fost plantate 14,5 ha de vi Ńă nobil ă pe dealul Palatului. Podgoria creat ă a func Ńionat pân ă în anii 1980 i a determinat construirea unei crame, dup ă modelul cramelor din zona Bordeaux, care mai există i ast ăzi. Evenimentele de la 1907 au afectat i zona localit ăŃ ii tirbei, ca urmare a abuzurilor administratorilor mo iei dar i a lipsei de p ământ a marei majorit ăŃ i a locuitorilor. Evenimentele din martie 1907 nu s-au soldat în localitate cu mor Ńi ci doar cu distrugeri materiale. Evenimentelor petrecute au dus la schimbarea arenda ilor mo iei tirbei i la anumite modific ări în rela Ńia dintre arenda i i Ńă rani. În anul 1907, localitatea tirbei era una dintre cele mai mari din jude Ńul Romana Ńi având 2.230 de locuitori În perioada primului r ăzboi mondial, locuitorii comunei au luat parte la luptele purtate 97 dintre ace tia au pierit pe câmpul de lupt ă. Localitatea a fost ocupat ă de armatele germane. Piederi de vie Ńi omene ti a produs i al doilea r ăzboi mondial la care au participat locuitori ai comunei tirbei. Reforma agrar ă din anul 1945 a dus la împropiet ărirea celor care au luptat pe front al ături de v ăduvele de r ăzboi. Ace tia au primit loturi de teren ce apar Ńinea mo iei tirbei.
pag. 11 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] 2 martie 1949 – este data de înfiin Ńare a Gospod ăriei Agriole de Stat Iancu Jianu, care mai t ărziu se va transforma în IAS Iancu Jianu, un loc unde locuitorii comunei au muncit pentru s- i între Ńine familiile. Cooperativizarea va începe s ă- i fac ă loc în comun ă încât pân ă în anul 1949 au luat fiin Ńă 7 întov ără iri gricole ce cuprindeau 272 ha, 548 bra Ńe de munc ă i 73 de atelaje, formate în special din Ńă rani s ăraci. În anul 1951 numele localit ăŃ ii a fost schimbat din tirbei în Iancu Jianu cu scopul probabil de a terge numele ultimilor propietari ai terenurilor. În perioada anilo 1951- 1961, la conducerea prim ăriei din localitate au fost adu i oamni din afara localit ăŃ ii. Locuitorii încerac ă să sa acomodeze cu noile schimb ări. În anul 1955, pe data de 20 ianuarie a fost înfiinŃat CAP 7 Noiembrie. Întov ără irile creeate pân ă în anul 1949 erau considerate c ă nu r ăspund suficient exigen Ńelor noilor modific ări sociale. Procesul de colectivizare s-a desf ă urat pân ă în anul 1962. Toate suprefe Ńele de teren din extravilan aveau drept propietari – GAS i IAS Iancu Jianu sau CAP Iancu Jianu, unde oamenii î i donau terenurile sau p ădurile în baza Decretului 308. Al ături de dezvoltarea agriculturii în perioada de după colectivizare, principala ocupa Ńie a locuitorilor din comuna Iancu Jianu, se va dezvolta i exploatarea petrolului. Prima sond ă de exploatarea a petrolului a fost ridicat ă în anul 1957. Al ături de aceasta în um ătorii ani au fost ridicate zeci de astfel de schele petroliere, parcuri petroliere, o sta Ńie de debenzinare, o sta Ńie de compresoare, o sta Ńie de ap ă etc. Dobriceni Descoperirile arheologice f ăcute pe teritoriul satului Dobriceni, confirm ă existen Ńa localit ăŃ ii dn cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentr ă a satului Dobriceni dateaz ă de pe vremea lui Mihnea Turcitul (1577-1583, 1585-1591), când actul emis, la data de 29 mai 1589, “înt ăre te lui Dragot ă i fiului s ău, P ătru, ogoare i vii la Dobriceni ”. Despre istoria satului Dobriceni se poate vorbi separat ci dor împreun ă cu istoria satului Preote ti. Satul Dobriceni a f ăcut parte din mo ia fra Ńilor Buze ti, al ături de cătunele Preote ti, M ărcu , Ghindari, satele Mologe tii Dobricenilor, Dobricenii din Deal i care formau împreun ă Mo ia Dobriceni. Dintre boierii de pe mo ia Dobriceni avem informa Ńii despre tefan dimitrie Dobriceanu ce cump ără de la unchii s ăi trei curele de p ământ în satul Dobriceni, conform hărŃilor întocmite de inginerul hotarnic Karol Forster – 1863. Fiica acestuia Calliopia se
pag. 12 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] căsătore te cu c ăpitanul Vl ădoianu. În urma mor Ńii so Ńiei sale c ăpitanul Vl ădoianu va dona pământurile familiei pentru împropiet ărirea din anul 1922. Printre boierii Dobriceni, înt ărit cu carte de boierie data de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica Voievod în anul 1822 se num ără i Constantin Dobriceanu. Fiica lui Constantin Dobriceanu a avut un singur copil, o fată care s-a c ăsătorit cu Ioni Ńă Pârâianu din Vâlcea. Ace tia î i construiesc un conac în mijlocul satului, construc Ńie na Ńionalizat ă în anul 1948, fiind utilizat ă între 1949-1965 drept sediu pentru gr ădini Ńa cu program prelungit. Al ături de conac ace tia au construit i o moar ă care a func Ńionat pân ă în anul 1984 când a fost demolat ă, iar pe locul ei, princ contribu Ńia localnicilor a fost ridicat ă o moar ă nou ă. În anul 1906 a fost înfiin Ńat ă în satul Dobriceni prima Banc ă Săteasc ă. Pe teritoriul satului Dobriceni, pe Dealul lui Bucic ă, a fost descoperit mormântul unui soldat trac. În mormânt al ături de toporul i lancea de lupt ă, din bronz, s-au mai descoperit buc ăŃ i din harna amentul calului pe care soldadul a fost înmormântat c ălare. Pe acela i deal al lui Bucic ă au mai fost desoperite v ărfuri de s ăge Ńi de bronz, modelate, sub form ă de frunz ă, ele fiind p ăstrate în cadrul Muzeului S ătesc din Dobriceni. Încputurile colii din satul Dobriceni dateaz ă din anul 1838. coala a fost închis ă în anul 1845, redeschis ă i din nou este suspendat ă activitatea pân ă în 1848. În anul 1857 se redeschide iar în 1864 din nou i se suspendă activitatea în perioada în care înv ăŃă torul era Marin Predescu. La data de 1 septembrie 1897, se redeschide oficial prima coal ă din Dobricenii din Vale, elevii fiind instrui Ńi de preotul Dumitru Popescu. Elevii erau împ ărŃiŃi pe clase fiind în num ăr de 55 – clasa I-a- 51 elevi, clasa a II-a-2 elevi i clasa a III-a- 2 elevi. Pentru eforturile depuse de acesta pentru deschierea colii din Dobriceni i pentru instruirea copiilor din anul 1997 coala poart ă numele de – Dumitru Popescu. Începând cu anul 2006 coala Dumitru Popescu din Dobriceni, prin descentralizare devine structur ă arondat ă a liceului din Iancu Jianu. Începând cu anul 1948, în satul Dobriceni este înfiin Ńat ă Gr ădini Ńa cu program prelungit. Prima înv ăŃă toare – Gheorghi Ńa Petrescu – face parte din familia celui care a pus bazele înv ăŃă mântului în satul Dobriceni, fiind ajutat ă de Cazacu Mihaela – îngrijitoare supraveghetoare i Paula Budic ă – buc ătăreas ă. Gr ădini Ńa a func Ńionat în casa na Ńionalizat ă Oltenescu, unde avea la dispozi Ńie patru înc ăperi. Masa copiilor a fost asigurat ă de c ătre prim ărie pân ă în anul 1953, apoi de
pag. 13 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Gospod ăria Agricol ă de Stat pân ă în 1956 i de CAP pân ă în 1965. Dup ă anul 1965 cl ădirea este c ăstigat ă în instan Ńă de propietarii de drept iar gr ădini Ńa se mut ă în vechiul sediul al prim ăriei, în care mai func Ńiona i Dispensarul s ătesc, pentru o perioad ă de 2 ani i în cele din urm ă este mutat ă într-o locuin Ńă privat ă. Din anul 1970 forma de program prelungit este înlocuit cu programul normal, iar din anul 1974 este înfiin Ńat al foilea post de educatoare. Primul l ăca de cult din satul Dobriceni a fost sfin Ńit în anul 1764 fiind ctitoria ieromonarhului Athanasie. Construc Ńia a fost distrus ă de apele Olte Ńului în anul 1912. În anul 1941, preotul Ioan B ăla a, cu ajutorul locuitorilor ridic ă o capel ă ce a fost sfiin Ńit ă în 9 noiembrie 1941. Părintele Ion B ăla a, ce a primit rangul de iconom în anul 1943, reface biserica Sfânta Treime din Preote ti i cl ăde te biserica cu hramul Sfânta Paraschiva. De asemena, la Dobriceni, a înfiin Ńat un muzeu parohial ce g ăzduia ceramică, numismatic ă antic ă, obiecte din perioada medieval ă, obiecte de cult ale preo Ńilor din zon ă. Începând cu anul 1979, preotul Nicolae R ădulescu cu ajutorul autorit ăŃ ilor i al localnicilor va ridica noul l ăca de cult dn satul Dobriceni. Noul l ăca de cult a fost sfin Ńit în anul 1987. Preotul paroh care ia urmat din anul 1995, Giurea Lauren Ńiu Mirel sluje te la biserica parohial ă Sfânta Cuvioas ă Paraschiva din Dobriceni dar i la biserica Sfântul Ioan Botez ătorul din satul Preote ti. Deoarece construc Ńia a avut probleme, noul preo paroh a fost nevoit s ă efectueze repara Ńii importante la l ăca ul de cult în perioada anului 2007 – au fost efectuate lucr ări de subzidire perimetral ă i s-au amplasat picioare de sus Ńinere, dar cu aceast ă ocazie s-a restaurat i pictura interioar ă. Toate cheltuielile necesare pentru reconstruc Ńia bisericii au fost asigurate de p ărintele paroh i de enoria ii parohiei. Resfin Ńirea bisericii a fost efectuat ă în septembrie 2007, biserica primind binecuvântarea Înalt Prea Sfin Ńitul Episcop Gherasim al Râmnicului,iar cu aceast ă ocazie p ărintele Giurea prime te gradul de iconom. Prin eforturile p ărintelui paroh. În urma retroced ărilor biserica a primit 5 ha de pădure i 4,5 ha teren arabil din fosta mo ie a bisericii. Preote ti Prima atestare documentar ă a satului Preote ti dateaz ă din 4 iunie 1567 din perioada domniei lui Petru cel Tân ăr (1559-1568). Documentul men Ńioneaz ă că “satul Preute te este preluat de banul Stan, de la Vladislav ”.
pag. 14 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Sub acela i nume apare i în anul 1625, men Ńiune ce apare în cartea lui Alexandru Voievod, prin care domnul łă rii Române ti “înt ăre te st ăpânirea Zariei, logof ătul din B ăbenii de Vâlcea peste mai multe p ărŃi de mo ie ale satului Preute te ”. Denumirea satului, în forma actual ă de Preote ti, este menŃionat de dou ă hrisoave eliberate de cancelaria domnitorului matei Basarab emise la 1642 i 1652 care, prin vânzare “confirm cump ărarea de mo ii, sate cu rumâni i Ńigani i cu tot venitul de pe tot hotarul, de c ătre v ătaf Oprea din Preote ti de la boier Preda Buzescu, sp ătar de la Cepturoaia ”. Satul Preote ti a fost un sat de mo neni – Ńă rani liberi. Propietari pe cas ă i pe gr ădini sau livezi erau propietari în dev ălm ă ie pe p ă uni i p ăduri. Unii dintre ace ti Ńă rani si-au v ăndut p ământurile acestea fiind cump ărate în principal de familiile Dobriceanu, M ăld ărescu i Staicovici, cumna Ńi între ei. Mo ia boierului Staicovici a fost expropiat ă i din ea au fost împropiet ări Ńi veteranii primului r ăzboi mondial, v ăduvele de r ăzboi. Boierii Dobriceanu i M ăld ărescu, i-au vândut mo iile din Preote ti către s ăteni, care au f ăcut ob te pentru cump ărarea lor. Ast ăzi satul Preote ti este desp ărŃit în “cel din Vâlcea ” i cel de la Olt. Începuturile înv ăŃă mântului în satul Preote ti dateaz ă din anul 1921. M ărirea efectivelor de elevi la coala din Dobriceni, distan Ńa de circa 3 km între cele dou ă localit ăŃ i i ca urmarea cererilor p ărin Ńilor au dus la înfiin Ńarea colii cu clasele I-IV Preote ti în septembrie 1921, cu un post de înv ăŃă tor. coala i-a început activitatea într-o înc ăpere din casa nelocuit ă a lui Florea Marinoiu cu b ănci împrumutate de la coala din Dobriceni. Primul înv ăŃă tor din satul Preote ti a fost Preda Ion, care era absolvent a patru clase. Primul înv ăŃă tor calificat a fost Ilie Constantinescu în perioada 1925-1930. Cl ădirea colii din Preote ti a fost construit ă prin eforturile lui Micea Popescu, care în perioada anilor 1950, fiind înv ăŃă tor în sat a mobilizat locuitorii comunei pentru a începe demersurile pentru realizarea unui local destinat înv ăŃă mântului. De i în anul 1956 a fost transferat de la Preote ti la Dobriceni a continuat s ă îl sprijine pe noul înv ăŃă tor Gheorghe Goant ă, care a reu it cu ajutorul p ărin Ńilor, s ă finalizeze noul local al colii în anul 1960. Noua cl ădire dispunea de o sal ă de clas ă, o cancelarie-scen ă i un hol. coala din Preote ti se desfin Ńeaz ă în anul 2000 ca urmare a unui num ăr redus de elevi – sub 7.
pag. 15 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] În anul 1951, satul Iancu Jianu devine sat de centru, la care se adaug ă satele Dobriceni i Preote ti.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1.Relief Teritoriul comunei Iancu Jianu este situat în zona de contact dintre Piemontul Getic i Câmpia Român ă, în zona dealurilor Bal ului iar sub raport tectonic apar Ńine zonei de vorland având ca fundament zona de contact dintre Platforma moesic ă i Orogenul Carpatic. Relieful este format dintr-o succesiune de dealuri alungite desp ărŃite de v ăi i înclinate spre sud-sud-est. Caracteristica principal ă a reliefului este dat ă de paralelismul culmilor fragmentate în f ă ii de afluen Ńii Oltului- Aninoasa, C ălui, Ulmeasa, Lo ca, Valea Mare, Moru , Valea Grajdului. Celelelte denumiri sunt – Dealul Cuca (276 m), Dealul C ăzăceilor, Dealul Golumbeanu (240m), Dealul Ruginoasa (247 m), Dealul lui Bucic ă (247 m), Dealul colii, Dealul Pietroasa, Dealul Palatului (250 m), Dealul Cerului (256 m), Dealul Botul Mare, Dealul Botul Mic, Dealul Curm ătura, Dealul Corboi, Dealul Plea a, Dealul Viilor, Dealul Craiovei, Dealul Moru ului. În zona Dealului Cuca au fost descoperite oase de mamut iar în zona Dealului colii au fost descoperite scoici marine. În partea de sud i de est a teritoriului comunei, precum i între satele Dobriceni i Iancu Jianu se întinde Lunca Olte Ńului. Lunca Olte Ńului este fragmentat ă în mici câmpuri – Tri Ńescu, C ăpr ărea Ńa (27,5 ha), Zăcătoarea (14,35 ha), C ăld ăraru, Murgea (44,10 ha), Lupoaia, Izlaz (20,01 ha), Gr ădina Neam Ńului (7,29 ha), Podul Lupoii (18,51 ha), Olteneasca, Lica (2,07 ha), tevie, Vârcan, Pietri (14,38 ha), Pietri Biseric ă (21,20 ha), Ulmeasa (26,48 ha), Vâlceaua, Buduroi (26,95 ha), Ob te (35,49 ha), Nistoroiu (23,47 ha), Pietroasa, Vâlceua Mi cului, Târg, Laz ăr, Bo neagu, Rudari Vale, Rudari Dobriceni, Balta Sârbii, cardo , Fântâna Mare, S ăli te, Horezu, Drum Dobre Ń. Dincolo de aceste dealuri, spre vest, pân ă la apa C ăluiului se g ăsesc forme colinare netede, desp ărŃite de pâraie care formeaz ă interfluvii largi, aproape paralele de la nord la sud: Gl ăvanu (92 ha), Niciccoaia (41 Ha), Borz-Potcoava (61 ha), Borzul Mare (70 ha), Pelin (23 ha), Ulmeasa (53 ha), Poiana (23 ha), Scoru (50 ha), La Vi ini (12 ha).
pag. 16 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Altitudinea Luncii Olte Ńului, situat ă în zona de est a comunei este de circa 150 - 155 m i are o l ăŃ ime cuprins ă între 500 – 1.800 m. Teritoriul comunei are o suprafata de 4.743 ha făcând parte din categoria comunelor cu suprafa Ńă mic ă-mijlocie. Din punct de vedere morfologic localitatea se incadreaza in DealurileOltetului, subunitatea PodisuluiGetic. Relieful este alcatuit din doua tipuri de unitati ,interfluviile (zonele inalte dintre vai) si vaile. Interfluviile principale au caracter de podis, sunt dens si adanc fragmentate de vai (60-70m altitudine relative), iar interfluviile secundare apar sub forma de culmi cu altitudini ce depasesc 230m în Dealul Iancu Jianu, Dealul Dobriceanu, etc. Podi șul Getic are o structur ă monoclinal ă N-S eviden țiat ă și de re țeaua hidrografic ă secundar ă specific ă acestui tip de structur ă. Vâile secundare consecvente cvasiparalele orientate de la N la S sunt adânc s ăpate in depozite friabile, iar v ăile subsecvente sunt scurte cu caracter toren țial accentuând fragmentarea reliefului. Cea mai dezvoltat ă dintre v ăile care br ăzdeaz ă zona este Valea Olte țului cu orientare generala NNV-SSE și o albie meandrat ă. Pe partea dreapt ă a râului s-a dezvoltat o lunc ă larg ă (peste 2km l ățime) intens aluvionat ă. De la V la E, in cadrul zonei se disting 3 (trei) trepte de relief: treapta înaltă de podi ș, panta de racordare între podis si lunca si treapta joas ă reprezentata prin lunca râului. Forma țiunile sedimentare din zon ă s-au depus peste un fundament cristalin, in patru cicluri de sedimentare. Ultimul ciclu de sedimentare Neozoic începe in zona sarma țianului care a fost interceptat în foraje si reprezentat printr-o alternan ță de gresii calcaroase, nisipuri fine, argile nisipoase, marne si argile compacte. Pliocenul are o succesiune complet ă: marne cenu șii cu intercal ări de gresii calcaroase ( Meotian), marne si nisipuri ( Pontian), nisipuri fine cu intercala ții argiloase (Dacian) argile, argile nisipoase cu intercala ții de nisipuri fine si turb ă (Levantin). Coloana stratigrafic ă este completat ă de forma țiunile cuaternare bine reprezentate prin toate etajele. Pleistocenul inferior este alc ătuit din dou ă orizonturi importante pentru rezerva de ap ă subteran ă: Stratele de Cîndesti. (nisipuri, pietri șuri si bolov ăni șuri) și stratele de la Fratesti( nisipuri cu lentile de pietri șuri) Pleistocenul mediu formeaz ă partea superioar ă a succesiunii litologice din zona înalt ă, fiind constituit din depozite argiloase cu grosimi de cca. 9-15m.
pag. 17 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Holocenul cuprinde depozite aluvionare din lunca râului Oltet și din sectorul inferior al v ăilor ce br ădeaz ă zona. Complexul aluvionar este constituit din depozite fine și grosiere ce însumeaza cca 5-12m grosime. 2.2.2. Clima Zona de podi ș în care este situat ă localitatea se caracterizeaz ă prin urm ătoarele constante climatice: - Temperatura medie anuala a aerului este de +10,3 °C; - Media lunar ă cea mai caloric ă se înregistreaz ă în luna ianuarie -3°C, iar cea mai ridicata in luna iulie +22 °C; - Cantitatea medie anual ă a precipita țiilor atmosferice este de 620m Teritoriul comunei se încadreaz ă într –un climat temperat continental moderat, cu o nuan Ńă mai arid ă, datorit ă valurilor de aer uscat din est, care determin ă ierni aspre i veri uscate. Clima în zona comunei Iancu Jianu este direct influen Ńat ă de dispunerea altitudinal ă a principalelor forme de relief care î i pun amprenta asupra distribu Ńiei maselor de aer din zon ă. Verile sunt în general c ălduroase, temperatura medie a lunii iulie este de 22,8 0 C, iar iernile sunt friguroase, media lunii ianuarie fiind de -2,8 0 C. Temperatura maxim ă absolut ă s-a înregistrat în data de 19 iulie 2003 i a atins + 43 0 C, în punctul Crivina - Moar ă. Cantitatea medie anual ă a precipita Ńiilor este de 524 mm/an, fiind repartizat ă neuniform în cursul anului, acestea crescând treptat pân ă în lunile iunie i iulie, iar în august scad brusc. Vânturile cele mai caracteristice din punct de vedere al frecven Ńei i intensit ăŃ ii sunt – criv ăŃ ul, austrul, b ălt ăre Ńul. Austrul bate de la vest i sud vest, fiind un vânt cald i uscat. Vara aduce furtuni i bate cu intensitate mare, iar iarna este uscat i produce sc ăderea temperaturii. Criv ăŃ ul sufl ă din direc Ńia nord est i nord, având dou ă caracteristici – vara este foarte cald iar iarna este foate rece i provoac ă sc ăderea brusc ă a temperaturilor. Viteza vântului se înscrie în general în intervalul 2m/s – 7 m/s. Grindina are o frecven Ńă destul de mare. Perioada critic ă pentru grindin ă este în a doua jum ătate a lunii iunie i începutul lunii iulie. 2.2.3. Hidrografia Teritoriul comunei Iancu Jianu face parte din bazinul hidrografic al Oltului. Apele subterane – baza aliment ării cu ap ă a popula Ńiei apar la suprafa Ńă prin numeroase izvoare, denumite izvoare de coast ă. Ele se reg ăsesc în urm ătoarele puncte:
pag. 18 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Hele teul Ci meau La S ăraru Izvoarele de la poalele Podului Lupoii; În zona Dobriceni întâlnim ochiurile de ap ă denumite La Gâldane – Dealul Golumbeanu, în vâlceaua lui Mo Ń sau Fulger-Balt ă, pe Dealul lui Bucic ă;
Aceste izvoare de coast ă au debitul asigurat de apa din stratele freatice dar i din precipita Ńii sau din topirea z ăpezilor. Forarea pentru extragerea petrolului a dus la dispari Ńia multora dintre aceste izvoare de coast ă dar i la afectarea calit ăŃ ii apei potabile. Re Ńeaua hidrografic ă este reprezentat ă de râul Olte Ń i pâraie. Bazinul hidrografic, al Olte Ńului care m ărgine te comuna în partea de est, este amplasat în zona de sud-vest a bazinului hidrografic al Oltului. Adâncimea p ănzei de ap ă freatic ă variaz ă în diferite zone. În func Ńie de natura depozitelor variaz ă i debitul i compozi Ńia chimic ă a apei freatice adâncimea stratului freatic este cuprins între 0,5 m - 2 m. 2.2.4. Flor ă i faun ă Vegeta Ńia din zona comunei Iancu Jianu apar Ńine zonei de step ă i silvostep ă. Vegeta Ńia natural ă cuprinde ierburi ca: tir, neghin ă, pelinul, coada oricelului, scaiul, p ălămida, mu eŃel, pelinul, urzica, mur de miri te, traista ciobanului, troscot, loboda s ălbatic ă, rapi Ńa, mac ro u, m ăzăriche, borceag, laptele cucului, volbura, izma, pătlagina, romani Ńa de câmp, p ălămida, brustur, p ăpădie, limbari Ńa. Întâlnim aici i diferi Ńi arbu ti precum m ăce ul i porumbarul. Pe teritoriul comunei Iancu Jianu exist ă o suprafa Ńă de 1.195 ha de p ădure care cuprinde – păduri de stejar, cer, gârni Ńă sau în amestec cu diferite specii- carpen, tei, alun etc. P ădurile au în componen Ńă si arboret – corn. Porumbar dar i paji ti cu asocia Ńii de p ăiu uri. Pe marginea pârâului i în zona luciurilor de ap ă înt ălnim – trestia, papura, pipirigul, rogozul, menta de ap ă, linti Ńa, iarba broa tei, ciuperci, alge. Fauna este mai pu Ńin variat ă i bogat ă în specii. Dintre animalele caracteristice zonei pot fi amintite: vulpea, lupul, mistre Ń, c ăprior, dihorul, viezurele, oarecele de câmp, hârciogul, pop ăndaul, iepurele de câmp, obolanul de camp, sopârla, arpele de casa, dihorul de câmp, nev ăstuica etc. Fauna local ă cuprinde p ăsări precum: prepeli Ńa, gugu tiucul, vulturul ple uv de step ă, potârnichea, fazanul, ciocârlia de c ămp, cucu, cucuveaua, bufni Ńa, huhurez de pag. 19 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] pădure, cioara neagr ă, gai Ńa, prigoria, l ăstun, sticletele, turtureaua, pi Ńigoi, vrabia de cas ă, porumbelul gulerat, barza, heretele alb, sitarul etc. Fauna acvatic ă este reprezentat ă de p ăsări precum – ra Ńe, stârci, fluierari, sau de pe ti – crap, caracud ă, ro ioar ă, pl ătic ă etc. 2.2.5. Solul Sub raport tectonic, aceast ă parte a jude Ńului Olt apar Ńine zonei de vorland ce are ca fundament Platforma Moesia (Prebalcanic ă). Peste acest fundament eterogen i complex st ă o cuvertur ă sedimentar ă, cu litologie i grosimi diferite. Pe teritoriul comunei înt ălnim o mare varietate de soluri, pornind de la cele aluviale i brune din v ăile înguste la solurile cultivate de la baza versanŃilor. Pe terenurile situate în pant ă, solurile au fost supuse unor slabe i moderate procese de eroziune eolian ă. Stabilirea PH-ului pentru solurile de pe teritoriul comunei arat ă că acesta se încadreaz ă în limita general-admis ă de 6,5-8,5. Reac Ńia acid ă a solului este dat ă de folosirea îndelungat ă a îngr ă ă mintelor chimice, de deversarea dejec Ńiilor animalelor direct în natur ă – în trecut pe teritoriul comunei a func Ńionat o ferm ă de porcine dar i de prezen Ńa schelelor de extrac Ńie a petrolului. Conform studiului agrochimic i pedologic de bonitare a terenurilor agricole, de pe teritoriul comunei Iancu Jianu, au fost constatate urm ătoarele tipuri de soluri: Clasa protisoluri, cu urm ătoarele tipuri de soluri – regosoluri i aluviosoluri, care din punct de vedere pedogenetic apar Ńin solurilot neevoluate sau trunchiate; Clasa cambisoluri, cu eutricambisoluri, specifice solurilor de dealuri; Clasa luvisoluri, cu preluvisoluri i luvisoluri; Clasa pelisoluri, cu tipul vertisoluri; Clasa antrisoluri, cu tipul erodisoluri;
2.3. RELA łII IN TERITORIU
Comuna Iancu Jianu este situat ă în partea de nord-vest a jude Ńului Olt, pe malul drept al Olte Ńului, la grani Ńa cu jude Ńul Vâlcea. Coordonatele geografice ale comunei sunt - amplasare pe paralela 44 029 ’33 ” latitudine nordic ă i pe meridianul de 24 001 ’43 ”E longitudine estic ă. Comuna Iancu Jianu se afl ă la o distan Ńă de 43 km de re edin Ńa de jude Ń Municipiul Slatina, la 59 km de Municipul Caracal, 18 km de ora ul Bal i la 60 km de ora ul Dr ăgă ani. pag. 20 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Teritoriul comunei Ianu Jianu se întinde pe o suprafa Ńă de 4.743 ha, f ăcând parte din categoria comunelor cu o suprafa Ńă mic ă-mijlocie. Comuna Iancu Jianu cuprinde trei sate componente – Iancu Jianu, Dobriceni, Preote ti. Conform datelor de la recens ământul din 2011, comuna Iancu Jianu avea o popula Ńie de 4.118 locuitori i se încadreaz ă în grupa comunelor de m ărime mijlocie – pân ă în 5.000 locuitori. Comuna Iancu Jianu nu dispune de conexiune feroviară direct ă. Cea mai apropiat ă sta Ńie de cale ferat ă este în ora ul Bal , la o distan Ńă de circa 18 km.
2.3.1. ÎNCADRAREA ÎN RE łEAUA DE LOCALIT Ăł I A JUDE łULUI OLT Conform Legii nr. 2 – 1968, comuna Iancu Jianu, judetul Olt se compune din 3 localitati – Satul Iancu Jianu – resedinta de comuna si satele componente Dobriceni si Preotesti. Comuna Iancu Jianu este situat ă în partea de nord-vest a jude Ńului Olt, pe malul drept al Olte Ńului, la grani Ńa cu jude Ńul Vâlcea. Coordonatele geografice ale comunei sunt - amplasare pe paralela 44 029 ’33 ” latitudine nordic ă i pe meridianul de 24 001 ’43 ”E longitudine estic ă. Comuna Iancu Jianu se afl ă la o distan Ńă de 43 km de re edin Ńa de jude Ń Municipiul Slatina, la 59 km de Municipul Caracal, 18 km de ora ul Bal i la 60 km de ora ul Dr ăgă ani. Teritoriul comunei Ianu Jianu se întinde pe o suprafa Ńă de 4.743 ha, f ăcând parte din categoria comunelor cu o suprafa Ńă mic ă-mijlocie. Comuna Iancu Jianu cuprinde trei sate componente – Iancu Jianu, Dobriceni, Preote ti. Conform datelor de la recens ământul din 2011, comuna Iancu Jianu avea o popula Ńie de 4.118 locuitori i se încadreaz ă în grupa comunelor de m ărime mijlocie – pân ă în 5.000 locuitori. Comuna Iancu Jianu se învecineaz ă cu: Comuna Dobre Ńu, în partea de vest; Comuna C ălui, în partea de sud; Comuna Lalo u - Jude Ńul Vâlcea, în partea de nord-vest; Comuna Bulzesti - Jude Ńul Dolj, în partea de nord-vest Comuna Morunglav, în partea de est; Orasul Balcesti - Jude Ńul Vâlcea, în partea de nord pag. 21 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] Principalele c ăi de acces c ătre comuna Iancu Jianu: DJ 643 – Bobu – Bal – Oboga – Călui – Iancu Jianu – Dobriceni – Limita Jude Ńul Vâlcea; DJ 651B – Limita Jude Ńului Vâlcea – Preote ti – Dobriceni; DJ 643 E – Iancu Jianu - Balcesti
Distan Ńa c ătre Municipiile Slatina, Caracal i ora ele din jude Ńul Olt: Slatina – 43 km; Caracal – 59 km; Corabia – 99 km; Bal – 18 km; Scornice ti – 69 km; Dr ăgăne ti –Olt – 60 km; Piatra – Olt – 40 km;
Distan Ńa c ătre ora e ale Ńă rii: Craiova – 43 km; Bucure ti – 221 km; Pite ti – 114 km; Constan Ńa – 453 km; Tulcea – 510 km; Buz ău – 335 km; Ia i – 613 km; Suceava – 663 km; Satu Mare – 558 km; Timi oara – 375 km; Oradea – 513 km; Bra ov – 251 km; Sibiu – 193 km;
Comuna Iancu Jianu nu dispune de conexiune feroviară direct ă. Cea mai apropiat ă sta Ńie de cale ferat ă este în ora ul Bal , la o distan Ńă de circa 18 km.
pag. 22 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] 2.3.2. DATE I RELAłII EXTRASE DIN P.A.T.N. REFERITOARE LA ZONA IN CARE SE ÎNCADREAZA COMUNA IANCU JIANU – JUDETUL OLT Căi de comunicaŃie Teritoriul administrativ al comunei Iancu Jianu este străbatut de traseele drumului judeŃean DJ 643 – Bobu – Bal – Oboga – Călui – Iancu Jianu – Dobriceni – Limita Jude Ńul Vâlcea si drumului judeŃean DJ 651B – Limita Jude Ńului Vâlcea – Preote ti – Dobriceni. Ca ordin de mărime, dup ă popula Ńie, comuna Iancu Jianu se înscrie în cadrul localit ăŃ ilor rurale de rangul IV pentru satul resedinta de judet Iancu Jianu, respectiv de rangul V pentru satele componente Dobriceni si Preotesti, cu populatie totala la 01. 07. 2015 de 4359 de locuitori, conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica – Olt: An 2002 2011 01.01.2014 01.07.2014 01.01.2015 01.07.2015
Comuna 4476 4118 4382 4376 4369 4359 Iancu Jianu Un proiect de lege privind reclasificarea localit ă ilor propune înfiin area a 183 de comune poli-regionali. Aceste localit ă i au rol de servire intercomunal ă la nivelul zonelor lipsite de ora e pe o distan ă de minimum 25 km. Proiectul de lege stipuleaz ă că dezvoltarea acestor localit ă i este „sprijinit ă“ de guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitar ă i socio-cultural ă.
Comunele din România vor fi împ ăr ite în dou ă categorii: comune poli regionali i alte comune. Aceste comune poli regionali, un fel de supercomune, au fost deja selectate de guvern. Comunele poli regionali sunt localit ă i cu rol de „loc central “ în jude e care pot prelua servicii cu rol teritorial în s ănătate, educa ie, cultur ă, comer i servicii. Ele vor avea o popula ie de minimum 2.000 de locuitori. În desemnarea drept comun ă – pol rural au fost lua i în calcul mai mul i factori: Rata migra iei temporare a popula iei, rata medie anual ă de cre tere a popula iei, volumul popula iei, accesibilitatea rutier ă i feroviar ă, ponderea persoanelor cu studii superioare sau m ărimea medie a exploata iilor agricole. Din lista comunelor poli rurali din Oltenia din judetul Olt, face parte si comuna Iancu Jianu.
A ezarea în teritoriu plaseaz ă comuna Iancu Jianu în raza de influen Ńă a orasului Bals (la cca. 18 km), comuna fiind situata la 43 km de resedinta de judet, municipiul Slatina. Relatiile economice i teritoriale se manifest ă în
pag. 23 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] special în raport cu comunele Dobretu, Calui, Morunglav, Lalosu si orasul Balcesti cu care se învecineaza si cu si orasul Bals aflat la 18 km. APA Teritoriul comunei Iancu Jianu se inscrie in bazinul hidrografic al raului Oltet. Re țeaua hidrografică din zonă este tributară râului Olte ț, al treilea râu al jude țului Olt care apar ține acestuia numai prin cursul său inferior si confluen ța cu răul Olt. Olte țul brăzdează partea de est a localită ții, având o direc ție generala de curgere NNV SSE. Dinspre zona înaltă de dealuri pe partea dreaptă a râului, în Olte ț se dirijează p serie de văi poten țiale din care amintim: din amonte spre aval: V Ruginoasa, V. Corboaia, V. Ulmeasa, V. Moro șului. Pentru văile din zonă este frecvent fenomenul de secare datorat forma țiunilor permeabile pe care curg și în care se infiltreaz ă apa, sau spa țiile netede foarte restrânse dintre v ăile adânci care împiedic ă infiltrarea apei și acumularea ei în subteran pentru a putea fi redata ulterior re țelei hidrografice. Versan ții cu înclin ări mari, asigur ă o scurgere rapida a apelor din precipita ții fenomen ce favorizeaz ă secarea v ăilor. Râul Olte ț are un debit mediu multianual de 13 mc/sec. Debitul maxim cu asigurare de 1% are valoarea de cca 1200mc/sec, iar debitul mediu zilnic minim anual cu asigurare de 80% este de 0,15mc/sec (date de la sta ția hidro Bal ș) Afluen ții Olte țului din zon ă au o scurgere temporara mai mult cu caracter toren țial, producându-se inunda ții în perioadele ploioase respectiv sc ăderi ale debitelor de apa pân ă la secarea complet ă în sezonul uscat. Scurgerea maxim ă a râurilor din zon ă are valori ridicate prim ăvara (când se adauga la topirea z ăpezilor și ploile din acest sezon), iar scurgerea minim ă cu valori foarte reduse se înregistreaz ă vara când majoritatea seac ă datorita secetelor prelungite. Scurgerea solid ă este ridicat ă în zona colinar ă (dealuri) oscilând între valori de 1- 5 t/ha/an.
ZONE NATURALE PROTEJATE
Pe teritoriul comunei Iancu Jianu nu au fost identificate zone naturale protejate.
ZONE CONSTRUITE PROTEJATE In teritoriul administrativ al comunei Iancu Jianu , conform Planului de amenajare a teritoriului naŃional SecŃiunea a III a Zone protejate si Listei Monumentelor istorice pag. 24 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected] aprobata cu Anexa la ordinul nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor au fost localizate urmatoarele monumente istorice:
− pozitia nr. 551, cod monument istoric OT II m B 08925 – biserica “Cuvioasa Paraschiva” – sat Iancu Jianu ante 1529; sec XVII; 1832;
− pozitia nr. 552, cod monument istoric OT II m B 08926 – biserica “Sf. Dumitru” sat Iancu Jianu 1900;
− pozitia nr. 553, cod monument istoric OT II m B 08927 – Casa Mihai Andronache –sat Iancu Jianu 1922 disparuta
− pozitia nr. 753, cod monument istoric OT IV m B 09105 – troita de lemn in curtea bisericii “Cuvioasa Paraschiva” – sat Iancu Jianu sec XIX.
Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de protectie a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respectiv 500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Olt.
Regimul juridic al constructiilor monument istoric este reglementat prin prevederile Legii nr. 422 / 2001 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 938 din 20.11.2006, republicata in temeiul art. V din Legea nr. 259 / 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 573 din 03.07.2006, dandu se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 407 din 24.07.2001 iar ulterior a mai fost modificata si completata prin: