nr. 5, mai 2010

dova l o

M

f

ă

r t

ă s low-co Citiţi lunar revista

Prima revistă despre şi pentru migranţii din Republica Moldova.

Dacă doriţi să obţineţi revista „Pro Diaspora”, contactaţi asociaţiile moldovenilor din străinătate sau/şi din Republica Moldova. UNIUNEA EUROPEANĂ Centrul Cultural Moldav (Portugalia) Eficient şi Avantajos! Associazione Moldova (Italia, Trento) Preşedinte – Oleg Boghenco Preşedinte – Vitalie Rotaru Vicepreşedinte – Larisa Vulpe Tel.: +393282055415 Tel.: +351966485107 Email: [email protected] Email: [email protected] Associazione Moldava „Speranţa” (Italia, Torino) ACUM Belgia Preşedinte – Elena Putina Preşedinte – Vitalie Luca Tel.: +393298870001 Tel.: +32486540314; Email: [email protected]; Email: [email protected] [email protected] Vicepreşedinte – Viorel Bichir Tel.: +32485796794 Asociaţia AMICI (Italia, Veneţia) Email: [email protected] Preşedinte – Iurie BOJONCĂ Vicepreşedinte –Oleg Josanu Asociaţia Moldovenilor din Belgia “Noroc” Tel.: +39 3297044651 Preşedinte – Igor Aramă +39 3807321603 Vicepreşedinte –Aurica Uscov Email: [email protected] Tel.: +3265567852; +32497171035 [email protected] Email: [email protected] Assomoldave (Italia, Roma) Preşedinte – Tatiana Nogailic Connexions Moldavie (Franţa) Tel.: +393294754598 Preşedinte – Violeta Griţcan Email: [email protected] Tel.: +33672909012 Reporter „Pro Diaspora” – Victor Druţă Email: [email protected] Email: [email protected] http://www.connexions-moldavie.fr http://unmoldoveanlaroma.blogspot.com Asociaţia culturală Basarabia din Torino COMUNISON RC (Marea Britanie) Preşedinte – Larisa Olărescu Preşedinte – Serafim Florea Tel.: 3478027187 Tel.: +447703016947 E-mail: [email protected] Email: [email protected], [email protected] Asociaţia moldovenilor din Austria Preşedinte – Olga Petrovsky Tel.: +436505209409 REPUBLICA MOLDOVA Email: [email protected] AO Asociaţia Mediatică ARBS „Basarabia” (Spania) „Pro-Diaspora” Preşedinte – Marcel Macarie Preşedinte – Ştefan Florea Tel.: +34669108208; +34667884091; Tel: +37369112516 +34930014812 E-mail: [email protected], Email: [email protected]; [email protected] [email protected]; [email protected] Asociaţia Presei Independente (API) Asociaţia Femeilor Moldave (Portugalia) Director executiv – Petru Macovei Preşedinte – Natalia Seculteanu Tel./Fax: +37322220996 Tel.: +35925891220 E-mail: [email protected] Email: [email protected] Ne puteţi citi şi pe www.pro-diaspora.md şi www.pro-diaspora.com vĂ puteţi abona la revista Pro Diaspora la oficiile din Republica Moldova ale SA Moldpresa şi ÎS Poşta Moldovei! Indice de abonare pentru Pro Diaspora - 32055 sumar editorial mai 2010

6 EVENIMENT 18 ABC-UL AFACERII Venitul „Nu preţurile sunt mari, Marius Lazurcă: DE SUCCES moldoveanului ajuns la muncă în salariile sunt mici" „România nu Bani pentru e mentorul, business… încă un Grecia Cu un salariu minim de 1100 de lei, cetăţenii ci partenerul hop! R. Moldova plătesc preţuri comparabile cu cele din Republicii Moldova” 36 ISTORIE DE Occident pentru produsele alimentare şi pentru SUCCES „Lufthansa" a lansat 20 PORTRET DE SAT întreţinere. În acest număr, vă propunem să vedeţi, Cioreşti, satul din Vittorio – prin comparaţie, care sunt veniturile şi cheltuielile cursa săptămânală lunare ale europenilor şi moldovenilor plecaţi peste regulată Munchen- inima codrilor moldoveanul de la Paris hotare şi ale celor rămaşi acasă. Chişinău-Munchen Cum sunt preţurile în Europa şi cum sunt la noi, 23 COMUNITATE ce venituri au europenii şi ce salarii avem noi... Salariul Garanţia de 500 38 util de euro solicitată Aleea Moldovenilor moldovenilor este de circa 34 ori mai mic decât cel al de România pentru din Mestre Imigrarea în Italia – angajaţilor din Luxemburg, care ocupă prima poziţie eliberarea vizelor cum, unde, când… într-un clasament realizat de Federaţia Angajatorilor „nu este o politică 24 IDILE" PARIZIENE Europeni (FedEE). " Un nivel relativ similar cu cel din R. Moldova al a UE” 40 CREDINŢĂ La Villeneuve- salariului minim se înregistrează în ţări ca Muntenegru Gata cu Saint-Georges viaţa Înalt Preasfinţitul (55 euro) şi Ucraina (68,21 euro). În România salariul paşapoartele moldovenilor este Mitropolitul Iosif: minim este de 140,64 euro. obişnuite legată cu aţă ”Copii şi tineri sunt De exemplu, în Portugalia salariul minim pe cei care vor fi mâine economie este de 475 euro iar în Cehia 306 euro. Cu 26 LA NOI ŞI LA EI 8 IN DEEP stâlpii bisericii lui toate acestea, o bună parte dintre europeni se plâng că salariile pe care le iau abia dacă le ajung pentru a se Moldova, fără low- Salarii moldoveneşti Hristos” descurca. Ce ar trebui în acest caz să facă moldovenii cost la preţuri europene care, la salariile pe care le au, plătesc preţuri comparabile 41 PRIVIREA 10 Interviu Anton şi Catinca cu cele din Europa la toate produsele şi serviciile? Pe câştigă bani în Italia Sărbătoarea focului alocuri moldovenii chiar le fac concurenţă europenilor Vlad Filat: ”La 15 la Valencia la plata serviciilor comunale, la produsele alimentare iunie vor începe Cum e să trăieşti în sau îmbrăcăminte. De exemplu, întreţinerea unui negocierile privind Cehia 42 Opinii apartament cu trei camere costă în Europa în medie 75 liberalizarea de euro pe lună, iar în R. Moldova – de la 25 de euro, în regimului de vize” Pentru a supravieţui Diaspora are lunile de vară, până la 60 de euro, în sezonul de încălzire. în Londra ai nevoie nevoie de o Îmbrăcămintea costă la noi mai scump decât în 14 Istorie de de cel puţin 500 de Agenţie de Stat Europa. Or, un european îşi poate cumpăra o pereche succes euro pentru protecţia de cizme la un preţ de la 3 până la 300 de euro, în timp Muncitorii din migranţilor ce în R. Moldova, încălţăminte de iarnă mai ieftină de Din pasiune pentru 30 de euro nu găseşti. Singurul lucru ieftin pe care îl lemn Spania sunt „mileuristas” 44 CULTURA avem în republică sunt braţele de muncă. Experţii au şi răspunsuri la situaţia creată – nu coşul 16 SOLIDARITATE Câştigăm şi Nicolai Lilin, minim de existenţă este problema, ci salariul. Suntem europeni şi cheltuim în scriitorul din Liliana PAVEL, punctum portugheză Bender redactor

Redacţia revistei Revista „Prodiaspora” este realizată în cadrul proiectului „Migrants Diaspora Initiative for Media Enterprise (Migrants DIME)”. Proiectul este implementat în parteneriat de Asociaţia Presei Coordonatori de proiect: Independente (API) din Republica Moldova şi COMUNISON RC din Marea Britanie. Serafim Florea (Marea Britanie) Petru Macovei (Republica Moldova), Redactor-şef: Dumitru Lazur Reporteri: Diana Lungu (R. Moldova), Olesea Tanaşciuc (Portugalia), Victor Druţă, Ludmila Cearcă, Larisa Pojoga, Iurie Bojoncă, EC-UN Joint Migration and Development Initiative Larisa Olărescu (Italia), Marcel Macarie (Spania), United Nations / United Nations Development Programme Brussels Office Violeta Griţcan (Franţa), Nadea Hornet (Cehia) 14 Rue Montoyer Design şi machetare: Angela Ivanesi Brussels 1000, Belgium Marketing şi Publicitate: Ştefan Florea, Tel. +32 2 235 05 50 Fax. +32 2 235 05 59 Asociaţia mediatică „Pro-diaspora” Email: [email protected] , Website: www.migration4development.org www.pro-diaspora.com Adrese pentru corespondenţă: Această publicaţie este realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei publicaţii nu În Republica Moldova: În Marea Britanie: reflectă în niciun fel punctul de vedere al Uniunii Europene, OIM sau Organizaţiei Naţiunilor Unite, Asociaţia Presei COMUNISON RC, Suite 62 inclusiv PNUD, UNFPA, ICNUR şi ILO, sau al statelor lor membre. Independente (API) 2 Lansdowne Row, Mayfair, str. Bucuresti 77, London, W1J 6HL mun. Chişinău, MD-2012 Tel.: +447703016947 Tel./Fax: +37322 220996 Email: [email protected], E-mail: [email protected] [email protected] Retipărirea articolelor fără acordul redacţiei este interzisă. Tipografia “Bons Offices”, mun.Chisinau, str. Iurie Gagarin, br.10. Tiraj total: 10000 ex. Legătura directă Informaţii consulare, doar în „Pro Diaspora”

Revista „Pro Diaspora” îşi doreşte să fie mai aproape de cititorii săi. Şi în ediţia curentă publicăm răspunsurile la cele mai frecvente întrebări adresate de cetăţenii R. Moldova operatorilor Centrului de Apel al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Numai în revista „Pro Diaspora” puteţi afla informaţii din toate domeniile consulare.

Iarăşi cetăţean…

Întrebare: Cum pot redobândi cetăţenia R. Moldova? Răspuns: Persoana care a avut anterior care a avut anterior cetăţenia R. Moldova vârsta de 18 ani şi care pierde sau renunţă cetăţenia R. Moldova o poate redobândi o poate redobândi la cerere, păstrându-şi, la cetăţenia unui alt stat, dacă o are, cu la cerere, cu unele excepţii, păstrându-şi, la la dorinţă, cetăţenia străină) şi art.17 alin. excepţia cazurilor când pierderea sau dorinţă, cetăţenia străină. Pentru redobân- (1) lit.g) (Cetăţenia R. Moldova se poate renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi direa cetăţeniei R. Moldova solicitantul acorda la cerere persoanei care a împlinit rezonabil cerută); g) alte documente. trebuie să prezinte la misiunea diploma- Termenul minim de examinare a tică a R. Moldova din statul de reşedinţă cererilor şi a propunerilor privind cetăţenia următoarele documente: a) cerere-chesti- R. Moldova este de trei luni şi nu poate onar; b) autobiografia; c) adeverinţă de la depăşi un an. Termenul va începe să curgă domiciliu despre componenţa familiei; d) din ziua în care au fost depuse toate docu- bonul de plată a taxei de stat (10 dolari); mentele necesare acordării, redobândirii e) fotografii de format respectiv; f) adeve- sau renunţării la cetăţenia R. Moldova. Ce- rinţă că nu deţine cetăţenia anterioară sau rerea şi propunerile repetate în problema adeverinţă despre aprobarea renunţării cetăţeniei se examinează numai în cazul la această cetăţenie, cu excepţia cazurilor constatării unor circumstanţe esenţiale prevăzute la art.16 alin. (1) („Persoana necunoscute până atunci. Permisele de conducere de tip vechi, valabile în străinătate

Întrebare: Permisele de conducere moldoveneşti (modelul anului 1995) au restricţii de valabilitate pe teritoriile altor ţări? Răspuns: Permisele de conducere de valabilitate administrativă, fapt confir- tip vechi (modelul anului 1995), eliberate mat prin poziţia „valabil până la/valid în R. Moldova de către Direcţia Înregis- until”, la care nu se notează nimic. Partea trare a Transportului şi Calificare a Con- ucraineană a fost informată oficial despre ducătorilor Auto, sunt valabile pentru problemele întâmpinate de către cetăţenii conducerea mijloacelor de transport pe R. Moldova, fiindu-i explicată situaţia teritoriul altor state. cu privire la valabilitatea permiselor de În 2009, Ministerul Afacerilor Exter- conducere de acest model. ne şi Integrării Europene (MAEIE) a fost Dacă vă confruntaţi cu problemele informat că unii cetăţeni ai R. Moldova descrise mai sus, sunteţi rugaţi să contac- deţinători de permise de tip vechi au avut taţi Departamentul Afaceri Consulare al probleme pe teritoriul Ucrainei. MAEIE a MAEIE (e-mail: [email protected], tel.

stabilit că acest model de permis nu are o +373 22201048, +373 22 201047). registru.md Foto:

4 mai 2010 www.pro-diaspora.com Cum obţii certificatul de naştere moldovenesc Informaţii consulare, pentru copilul născut peste hotare doar în „Pro Diaspora” Întrebare: Ce acte sunt necesare pentru obţinerea certificatului de naştere al R. Moldova în cazul naşterii copilului peste hotare? Răspuns: Pentru înregistrarea naşterii, copilului de către o femeie concretă; solicitantul urmează să prezinte la amba- actele de identitate ale părinţilor copilului; sadă sau consulat, de regulă, următoarele actele de stare civilă ale părinţilor copilului acte: certificatul medical constatator al (certificate de căsătorie, divorţ etc.); alte naşterii; certificatul medical constatator al documente, în funcţie de caz. naşterii, eliberat de către o instituţie me- Lista expusă nu este una exhaustivă. dicală privată sau de către un medic privat Pentru a afla exact de ce acte aveţi nevo- care a primit naşterea; hotărârea judecăto- ie, contactaţi ambasada sau consulatul R. rească privind constatarea faptului naşterii Moldova. Just married în străinătate Întrebare: Ce acte trebuie să prezint pentru înregistrarea căsătoriei în străinătate? Răspuns: Pentru înregistrarea căsă- nului medical; certificatul privind starea tul ce confirmă dreptul cetăţeanului străin toriei, solicitantul urmează să prezinte civilă a persoanei (celibatar/celibatară, la încheierea căsătoriei în conformitate ambasadei sau consulatului următoarele văduv/văduvă, divorţat/divorţată); actele cu legislaţia statului al cărui cetăţean este documente: declaraţia de căsătorie; actele ce demonstrează încetarea căsătoriei (indiferent de locul înregistrării căsătoriei de identitate ale viitorilor soţi şi copiile anterioare (certificatele sau duplicatele respective), eliberat de organul compe- actelor; certificatele de naştere ale viitori- certificatelor de divorţ sau de deces a so- tent al statului străin. Eventual, imposi- lor soţi (sau duplicatele certificatelor de ţului din căsătoria precedentă, hotărârile bilitatea eliberării documentului în cauză naştere) şi copiile certificatelor; certifica- judecătoreşti privind divorţul emise în va fi confirmată de autoritatea centrală a tele medicale ce confirmă trecerea exame- străinătate) şi copiile acestora; documen- statului respectiv, competentă de înregis- trarea actelor de stare civilă. Lista expusă nu este una exhaustivă. Pentru a afla exact de ce acte aveţi nevo- ie, contactaţi ambasada sau consulatul R. Moldova.

Sună la CENTRUL DE APEL! Centrul de Apel se află pe strada Alexei Mateevici, nr. 80 din Chişinău şi lucrează de luni până vineri de la ora Fără taxă de garanţie 8.00 până la 17.00. Pentru orice infor- maţie se poate suna gratuit de pe teri- Întrebare: Se percepe taxa de garanţie la introducerea pe teritoriul toriul R. Moldova la 080090990. La R. Moldova a automobilelor cu termenul de exploatare mai mare de şapte ani? numărul de telefon +373 22 690990 pot apela cetăţenii aflaţi în afara ţării. Răspuns: Cetăţenii care vor intra pe teri- pe teritoriul R. Moldova de către persoane Apelul este taxat cu tarif standard pen- toriul R. Moldova pe un termen de până la fizice.N oile prevederi au intrat în vigoare tru ţara din care se efectuează apelul. şase luni cu mijloace de transport ale căror la 30 martie 2010 şi vor egala în drepturi termen de exploatare depăşeşte şapte ani, cetăţenii rezidenţi cu cetăţenii nerezidenţi, Solicitări se primesc şi la adresa elec- nu vor mai achita taxa de garanţie. În acest care vor putea intra pe teritoriul R. Mol- tronică [email protected] Operatorii sens, Parlamentul R. Moldova a adoptat dova fără a achita taxa de garanţie pentru Centrului de Apel vă oferă informaţii modificările la Legea cu privire la modul introducerea automobilelor cu un termen în toate domeniile consulare.

de introducere şi scoatere a bunurilor de de exploatare mai mare de şapte ani. innatclearwaterpond.com, corbis.com Foto:

www.pro-diaspora.com mai 2010 5 EVENIMENT Marius Lazurcă: „România nu e mentorul, ci partenerul Republicii Moldova”

omânia nu e mento- moment prelucrăm de la 5 până rului, ci partenerul de 6 mii scrisori de intenţie pe lună. „Rnădejde al Republicii Numărul acestora se vor dubla Moldova. Acest lucru este men- într-un răstimp rezonabil. Noi ţionat şi în Declaraţia comună ne propunem ca durata, din mo- semnată de preşedintele Româ- mentul depunerii solicitării, până niei, Traian Băsescu şi preşedin- la momentul depunerii jurămân- tele interimar al Republicii Mol- tului, să se desfăşoare în luni şi nu dova, Mihai Ghimpu”, a declarat în ani”, a precizat Lazurcă. ambasadorul României în ţara Potrivit ambasadorului, Ro- noastră, Marius Lazurcă, pentru mânia analizează cu toata serio- Jurnal TV. zitatea posibilitatea renunţării la „Vizita în România a dom- dovada existenţei unui depozit nului Mihai Ghimpu poate fi bancar în valoare de 500 euro considerată drept un moment ropeană a Republicii Moldova”. de implementare a acţiunilor şi înlocuirea acestui document de cotitură, de consolidare – aş Noi nu suntem mentorul Re- prevăzute în Declaraţie, a spus de tip bancar cu o declaraţie de spune ireversibilă – a parteneri- publica Moldova, ci partener de Lazurcă. răspundere. Pentru a obţine viză atului nostru strategic. O dovadă nădejde”, a spus Lazurcă. Oficialul român s-a referit românească, moldovenii trebu- definitivă este hotărârea părţilor Ambasadorul a precizat că şi la redobândirea cetăţeniei ro- ie să depună pe un cont bancar de a formaliza sinergia lor într-o Declaraţia semnată are o valoare mâne de către basarabeni. „Re- 500 de euro, ca să dovedească că „Declaraţie comună privind in- politică semnificativă, dar mai dobândirea cetăţeniei române pot supravieţui în spaţiul unitar stituirea unui parteneriat strate- ales cu o dimensiune pragmatică presupune anumite drepturi, european. gic între România şi Republica imediată. Ulterior, premierii ce- dar şi obligaţii. Lucrăm într-un Moldova pentru integrarea eu- lor două ţări vor semna acorduri ritm foarte susţinut, iar în acest Jurnal.md „Lufthansa" a lansat cursa săptămânală regulată Munchen-Chişinău-Munchen

a 23 aprilie a.c., opera- Munchen a devenit cea de-a torul naţional aerian al doua destinaţie, după Frank- L Germaniei "Lufthansa" furt, operată de "Air Moldova" a efectuat prima cursă pe ruta pe teritoriul Germaniei şi este Munchen-Chişinău-Munchen. rezultatul unei colaborări de Potrivit administraţiei aero- durată cu "Lufthansa". portului internaţional Chişinău, Rezervările se pot face pe zborul este operat cu aeronava pagina www.lufthansa.com CRJ-900. Începând cu 1 iulie, sau la telefon, precum şi în zborurile vor fi operate cu ae- casele de bilete "Lufthansa" ronava Airbus A319. Avioane- în aeroporturi sau agenţiile le vot zbura regulat o dată pe de turism din toată Moldo- săptămână. va. Zborul durează 2 ore şi Partenerul din Moldova 20 de minute. Un bilet costă este compania de stat "Air Mol- începând cu 229 euro (all- dova", care a încheiat cu "Luf- inclusive). thansa" un acord code-share.

Noua cursă Chişinău- INFOTAG/azi.md interet-general.info mpinteractiv.ro, Foto:

6 mai 2010 www.pro-diaspora.com Gata cu paşapoartele obişnuite

inisterul Tehnologi- Informaţionale, Alexandru ilor Informaţionale Oleinic. Mnu va mai elibera Paşaportul biometric arată clasicele paşapoarte albastre ca unul simplu, dar are implan- începând cu 1 ianuarie 2011, tat un cip, care conţine, pe lân- când ţara noastră va trece gă datele obişnuite, ampren- definitiv la sistemul de paşa- tele digitale, grupa sanguină şi poarte cu date biometrice. fotografiile digitale ale cetăţea- Trecerea la paşapoartele nului. Paşapoartele biometice biometrice nu va anula însă vor fi valabile şapte ani, în timp funcţionalitatea celor obiş- ce pentru copiii de până la şap- nuite. “Paşapoartele non-bi- te ani – doar timp de trei ani. ometrice, eliberate până pe 1 Totodată, copiii mai mici de ianuarie şi aflate în circulaţie, 12 ani vor obţine acest act fără pentru trecerea frontierelor, tem gata nu doar să producem rămân valabile până la expira- a le fi luate amprentele. acceptat şi recunoscut de către astfel de paşapoarte, dar şi să rea termenului acestora. Ce- Deocamdată, nu se ştie UE în procesul de migraţie. În le gestionam eficient”. Trece- tăţenii care nu au nevoie de a care va fi preţul unui astfel de cazul în care este pierdut sau rea la sistemul de paşapoarte ajunge în spaţiul Uniunii Eu- act, acesta urmând a fi aprobat furat, paşaportul nu poate fi fo- cu date biometrice reprezin- ropene sau în statele unde pa- în toamnă, când vor fi instalate losit de către o alta persoană. tă una din condiţiile Uniunii şaportul biometric este obli- şi aparatele de procesare a pa- Alexandru Oleinic a pre- Europene pentru obţinerea gatoriu, pot să-l folosească pe şapoartelor biometrice la punc- cizat că experţii europeni care regimului de liberă circulaţie cel obişnuit, până la expirarea tele de trecere a frontierei. au vizitat ţara noastră şi au ve- în acest spaţiu. valabilităţii acestuia”, a expli- Paşaportul biometric este rificat implementarea acestor cat ministrul Tehnologiilor cel mai protejat document cerinţe “au constatat că sun- Ştirea Zilei Garanţia de 500 de euro solicitată de România pentru eliberarea vizelor „nu este o politică a UE”

bligarea tuturor sedă mijloace minime pentru doar vize care permit titularu- solicitanţilor de a acoperi costurile presupusei lui să călătorească exclusiv în „Ovize de a poseda şederi în UE (şi întoarcerea România”, a declarat pentru suma fixă de 500 de euro nu lor ulterioară în Moldova). Info-Prim Neo Dirk Lorenz, este o politică a Uniunii Eu- Pentru a estima cuantumul ofiţer politic al Delegaţiei ropene”, a declarat într-un in- mijloacelor minime de exis- Uniunii Europene în Repub- terviu pentru Info-Prim Neo tenţă, fiecare stat membru lica Moldova. Dirk Lorenz, ofiţer politic al indică o sumă zilnică de refe- Senatul României a res- Delegaţiei Uniunii Europene rinţă care ar trebui să reflecte pins, la începutul lunii fe- în Republica Moldova. costurile de trai în respectivul bruarie, un proiect de lege Solicitat să spună dacă Dirk Lorenz a declarat că obli- stat. Aceste sume NU sunt fi- prin care cetăţenii Republicii noul Cod al vizelor al Uniunii garea tuturor solicitanţilor de xate de către UE. Mijloacele Moldova ar fi putut intra în Europene, intrat în vigoare la a poseda suma fixă de 500 de minime de existenţă necesare România fără să facă dova- 5 aprilie 2010, îi poate ajuta euro nu este o politică a Uni- ar trebui, mai mult decât atât, da că dispun de 500 de euro pe moldoveni să scape de ga- unii Europene, ea urmând să să fie evaluate individual (adi- pentru întreţinere în perioada ranţia de 500 de euro pentru fie calculată individual pentru că luând în calcul durata, des- şederii în România. Nici Gu- viza de intrare în România în fiecare persoană. tinaţia şi scopul călătoriei). vernul român nu a susţinut calitate de ţară-membră a UE „În conformitate cu re- Va rog să aveţi în vedere că proiectul. şi dacă această garanţie este o gulile UE, solicitanţii de vize în acest moment România nu cerinţă a României sau a UE, trebuie să demonstreze că po- eliberează vize Schengen, ci Info-Prim Neo registru.md, .xing.com Foto:

www.pro-diaspora.com mai 2010 7 IN DEEP

Moldova, fără low-cost Companiile avia low-cost întârzie să apară în Moldova din cauza fluxului redus de pasageri. Totuşi, cetăţenii R. Moldova, în special cei plecaţi peste hotare, solicită insistent guvernării să accelereze procesul de liberalizare a spaţiului aerian şi atragerea companiilor low-cost.

„Moldova este cea mai scumpă plătim preţuri exorbitante. O familie cu ralizare cu Uniunea Europeană, în timp destinaţie de zbor din Europa. un copil este nevoită să achite aproxima- ce Chişinăul nici nu a început aceste Zborurile la Chişinău sunt de tiv 1200 de euro pentru a zbura spre Chi- negocieri. câteva ori mai scumpe decât şinău dintr-o capitală vest-europeană. Pe Potrivit Ministrului Transporturilor zborurile în orice alt stat euro- când, un zbor tur-retur de la Londra la şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şa- pean, inclusiv vecinii noştri – Kiev sau la Bucureşti poate fi uşor cum- laru, în prezent, nu există careva bariere România şi Ucraina sau statele părat la preţul de 100 de euro”, se mai în venirea companiilor avia low-cost pe din Balcani”, atrag atenţia sem- arată în mesajul diasporei. piaţa R. Moldova. Aceste companii însă natarii asociaţiile comunităţilor nu şi-au arătat interesul faţă de ţara noas- de moldoveni din străinătate. tră, deoarece au nevoie de mai multe con- Ei afirmă că preţurile la biletele avia 400-500 euro diţii pentru a activa, cum ar fi aeroporturi „sunt de fapt o taxă indirectă impusă di- pentru un bilet auxiliare, nave avia de capacităţi mari şi asporei” şi amintesc că „programul de gu- Pe bună dreptate, cursele din Chi- desigur un flux mare de pasageri. vernare al Alianţei pentru Integrarea Eu- şinău sunt de două-trei ori mai scumpe „Sperăm ca în Moldova companiile low- ropeană prevede atât liberalizarea pieţei decât cele din România şi Ucraina, preţul cost să intre din mai 2010. Ducem negocieri de transporturi aeriene, cât şi atragerea biletului pentru majoritatea destinaţiilor cu câteva companii, dar acestea mai studiază în Moldova a companiilor low-cost, care din ţările Uniunii Europene (tur-retur) piaţa. Din cauza fluxului scăzut de călători, operează în România şi Ucraina deja de ridicându-se la 400-500 de euro. Noua din cauza altor bariere, cum ar fi vizele, nu câţiva ani”. conducere recunoaşte că suntem cu mult prea vor să vină la noi. Companiile low-cost „Preţurile la biletele avia ne forţează devansaţi de vecinii noştri la acest capi- nu pornesc la drum cu 20 de pasageri, ci cu să venim mai rar acasă, să ne vedem co- tol. România a liberalizat transporturilor minim 80% din locuri ocupate. În Moldova piii sau părinţii bătrâni mai rar. În cel mai aeriene, iar Ucraina se află pe ultima sută avem 800 de mii de călători cu avionul anu-

bun caz zburăm acasă prin România sau de metri în negocierile acordului de libe- al, adică 2500 pe zi, dintre care 50% se duc corbis.com, dreamstime.com, sxc.hu Foto:

8 mai 2010 www.pro-diaspora.com în CSI şi Turcia unde nu există liberalizare”, explică ministrul. În R. Moldova activează două companii low cost: Air Baltica (zboruri spre ţările baltice) şi Meridiana (zboruri spre Verona şi Milano). Riscurile Venirea mai multor companii low-cost pe piaţa companiilor din R. Moldova, în opinia unor experţi, ar face low-cost o concurenţă neloială companiilor autohtone. Reprezentanţii companiilor îşi moti- vează reticenţa prin faptul că piaţa moldo- De aceea problema liberalizării pieţei aeriene venească este mică şi că, în fine, capacitatea ar trebui să fie examinată în complex cu cea Aeroportului Internaţional Chişinău este de acordare a unei susţineri din partea statului de doar 800 mii de pasageri, astfel că low- operatorilor aerieni locali. cost companiile nu-şi au rostul pe piaţa moldovenească. „Companiile low-cost nu folosesc ae- autohtone. De aceea problema liberaliză- roporturile scumpe, ci serviciile unor aero- rii pieţei aeriene ar trebui să fie examina- porturi cu taxe de până la 5 euro, pe când în 800 mii tă în complex cu cea de acordare a unei de pasageri anual - Chişinău avem o taxă de 25 de euro, ceea ce susţineri din partea statului operatorilor capacitatea Aeroportului influenţează mult preţurile. Serviciile acestor aerieni locali. companii nu includ alimentarea pasagerilor, Internaţional Anterior, Vitalie Marinuţă, ministrul transportul pasagerilor cu autobuzul până Chişinău Apărării, a declarat că este examinată po- la navă etc. În plus, ei nu răspund de bagaje sibilitatea de a utiliza în calitate de aero- şi nu dau nicio garanţie că veţi pleca la ora porturi pentru companiile low-cost cele indicată pe bilet. Acestea sunt riscurile com- Low cost din Mărculeşti, Cahul şi Bălţi. Premierul paniilor low-cost. Dar cetăţenii au dreptul să la Mărculeşti, Vlad Filat este de părere că trebuie să fie aleagă”, explică Anatol Şalaru. Cahul şi Bălţi identificaţi administratori de aeroporturi De cealaltă parte, directorul general al Deocamdată în R. Moldova activea- (potenţiali investitori) care, în perspec- Aeroportului Chişinău, Roman Podcora- ză două companii low cost: Air Baltica tivă, ar putea antrena aceste obiective în tov, susţine că biletele de avion sunt scumpe (zboruri spre ţările baltice) şi Meridiana dezvoltarea business-ului de transport, nu din cauza taxelor aeroportuare cât mai (zboruri spre Verona şi Milano). Venirea de logistică şi altele tipuri de business. curând din cauza taxelor stabilite de compa- mai multor companii low-cost pe piaţa niile aeriene. Uneori acestea le depăşesc de din R. Moldova, în opinia unor experţi, ar Diana Lungu trei ori pe cele aeroportuare. face o concurenţă neloială companiilor

Costul, în euro, a unui bilet avia spre Milano

din Bucureşti din Chişinău data Blue Air Wizzair 25 mai 2010 19,99 11.95 69

Sursa: booking.blueairweb.com, wizzair.com, www.airmoldova.md (la data de 25 aprilie 2010)

www.pro-diaspora.com mai 2010 9 Interviu

Vlad Filat: La 15 iunie vor începe negocierile privind” liberalizarea regimului de vize”

Interviu cu Vlad Filat, - Domnule prim-ministru, în campa- cetăţeni, astfel încât viaţa lor să cunoască o nia electorală vă propuneaţi drept îmbunătăţire. Este dacă doriţi un crez al nos- prim-ministrul Republici obiectiv revenirea de peste hotare tru, pe care-l urmăm cu sfinţenie. Problema Moldova a cel puţin 100 mii de cetăţeni şi migranţilor moldoveni este una extrem de „convertirea” acestora în întreprin- importantă pentru noi şi, după cum bine ştiţi, zători. Ce strategii de atragere a ne-am asumat conştient şi responsabil rolul migranţilor acasă își propune noua de avocaţi ai acestei categorii de cetăţeni încă guvernare? în perioada când ne aflam în opoziţie. Acum, - Din momentul preluării guvernării am în calitate de prim-ministru, profit de orice Interviu de Diana Lungu promovat constant mesajul că tot ceea ce ocazie pentru a discuta direct cu cetăţenii Fotografie de autor facem trebuie să aducă într-un timp cât mai noştri de peste hotare – fie în cadrul vizitelor

scurt posibil efecte resimţite direct de către pe care le am în diferite ţări, fie la Guvern. wikimedia.org Foto:

10 mai 2010 www.pro-diaspora.com Acum, concret la întrebarea dvs. Noi În primele 200 de zile de guvernare noi suntem conştienţi de faptul că moldove- nii aflaţi peste hotare trăiesc, în marea lor am pus bazele relansării ţării. Am demarat parte, în democraţii veritabile, în ţări cu importante reforme structurale, inclusiv ce economii de piaţă funcţionale, chiar dacă ţin de simplificarea procedurilor de iniţiere a nu întotdeauna condiţiile în care activea- afacerilor şi de raportare fiscală, am asigurat ză şi nivelul lor de protecţie sunt cele mai supravieţuirea ţării în prima etapă, pentru că bune. Pentru noi este important ca aceşti toată lumea ştie cum am preluat-o, iar în a doua oameni, venind acasă, să găsească condi- ţii comparabile cu cele din ţările în care se etapă am pus bazele relansării economice şi află acum: economie funcţională, reguli acum avem deja la început de an o creştere de joc clare, mediu de afaceri prietenos, economică de 2%. democraţie veritabilă, justiţie indepen- dentă etc. Numai în aceste condiţii ei vor fiind inclusă de către Banca Mondială în schimbat radical într-un timp atât de scurt. putea investi, iniţia afaceri, trăi alături de topul celor 10 ţări reformatoare din lume. Unele schimbări sunt deja vizibile, dar 200 familiile lor şi vor putea avea un nivel de Toate aceste acţiuni urmează să dea efec- de zile, totuşi, e un termen mult prea mic viaţă prosper. te benefice într-un viitor previzibil, care pentru a face bilanţuri, mai ales că suntem În primele 200 de zile de guverna- vor fi resimţite de cetăţeni. Atunci, vom în faza în care avem multe proiecte în de- re noi am pus bazele relansării ţării. Am putea să le spunem compatrioţilor noştri rulare. Efectele urmează să fie resimţite demarat importante reforme structurale, de peste hotare că au şi în ţară toate con- însă în perioada următoare. inclusiv ce ţin de simplificarea proceduri- diţiile pentru a se afirma. Vă dau un exemplu, Moldova are ne- lor de iniţiere a afacerilor şi de raportare În context, nu pot să nu menţionez voie de investiţii în mediul rural, în agricul- fiscală, am asigurat supravieţuirea ţării în că în scurt timp vom demara negocierile tură. Este un domeniu practic neacoperit, prima etapă, pentru că toată lumea ştie cu Uniunea Europeană pe marginea libe- dar de mare perspectivă. Aici, rolul conaţi- cum am preluat-o, iar în a doua etapă am ralizării regimului de vize. Finalizarea cu onalilor noştri, care se află în prezent peste pus bazele relansării economice şi acum succes a acestui proces va facilita accesul hotare ar putea fi unul foarte important. avem deja la început de an o creştere eco- cetăţenilor noştri în spaţiul comunitar. Micul business, dar şi business-ul mijlociu, nomică de 2%. Am demarat importante are perspective în Moldova, iar perioada reforme în justiţie, inclusiv am iniţiat li- - În ce măsură sunt condiţiile post-criză oferă oportunităţi în acest sens. chidarea instanţelor specializate, care pu- economice de la noi atractive Moldovenii care în prezent se află peste neau o mulţime de bariere în calea antre- pentru moldovenii care muncesc hotare vor veni în ţară cu noi cunoştinţe, prenorilor, am asigurat buna funcţionare în afara ţării? Cum pot fi acestea cu noi abordări. În marea lor majoritate ei a instituţiilor democratice. Şi apropo de îmbunătăţite? trăiesc acum în democraţii veritabile, în reformă, ne bucură foarte mult faptul că - În primele mai bine de 200 de zile ţări cu economii de piaţă funcţionale, iar efortul nostru a fost apreciat în plan inter- de activitate noi am pus bazele revenirii acea experienţă pe care o dobândesc acolo naţional, la cel mai înalt nivel, Moldova la normalitate, dar nu spun că situaţia s-a este de nepreţuit şi ne va ajuta ulterior în edificarea unei veritabile economii. Desigur, statul urmează să creeze con- diţii adecvate pentru ca cetăţenii noştri să poată investi eficient. Urmează ca noi să asigurăm un mediu de afaceri prietenos, un sistem fiscal atractiv, să reducem biro- craţia şi corupţia. În acest sens se lucrează intens şi sunt sigur că vor apărea şi rezulta- te în cel mai scurt timp.

- Pornind de la un alt obiectiv re- flectat în program dvs. electoral, vă propuneaţi să încurajaţi cetă- ţenii să investească banii primiţi de la rudele care muncesc peste hotare în mici afaceri care să

genereze venituri noi. Cum gov.md Foto:

www.pro-diaspora.com mai 2010 11 INTERVIU Republica Moldova

poate fi implicată mai activ răşi numai la misiunile diplomatice de acea deschidere fără precedent pe care comunitatea moldovenească sau aveţi alte soluţii? o manifestă faţă de Republica Moldova or- de peste hotare în viaţa eco- - Asigurarea dreptului constituţional de ganismele europene şi am obţinut un ter- nomică a ţării noastre? a alege în cazul cetăţenilor noştri aflaţi pes- men concret pentru începerea negocierilor - Cred că în acest sens avem nevoie de „o te hotare este o obligaţiune pe care ne-am privind liberalizarea regimului de vize – 15 revoluţie în mentalitate”. Ştiu că mulţi dintre asumat-o încă în perioada când ne aflam în iunie. Sperăm că procesul de negocieri va fi moldovenii aflaţi peste hotare au fost nevoiţi opoziţie. Amplele campanii în susţinerea unul consistent, ne vom mişca rapid, astfel să părăsească ţara pentru că efectiv nu aveau dreptului de vot a cetăţenilor aflaţi peste ho- încât într-un viitor apropiat cetăţenii noştri cu ce-şi întreţină familiile. În toţi aceşti ani, tare, pe care le-am desfăşurat în 2009, sunt să poată călători în Europa mult mai liber şi ei au trimis bani acasă, iar apropiaţii lor i-au o dovadă a seriozităţii intenţiei noastre de mai uşor decât în prezent. folosit preponderent la consum. Criza finan- a rezolva problema respectivă. Guvernarea ciar-economică mondială, care a lăsat fără comunistă nu dorea ca moldovenii de peste - Crearea unui sistem specializat locuri de muncă o mulţime de moldoveni hotare să poată vota, pentru că se temea că de asistenţă pentru soluţionarea aflaţi peste hotare, a demonstrat că această astfel vor pierde puterea. Voturile moldove- problemelor legate de reintegra- abordare nu a fost tocmai bună. În momen- nilor de peste hotare s-au dovedit a fi decisi- rea emigranţilor la nivel local, de tul în care de peste hotare au încetat să mai ve în debarcarea comuniştilor de la putere. asemenea, figurează în programul vină bani, unele familii sau pomenit exact în Evident, după preluarea puterii, am de guvernare. Ce poate oferi statul, aceeaşi situaţie ca şi atunci când apropiaţii avut grijă ca să fie create condiţii pentru ca moldovenilor care intenţionează lor au luat calea pribegiei. Dacă o parte din moldovenii aflaţi peste hotare să-şi poată să deschidă o afacere odată întorşi banii trimişi acasă de peste hotare ar fi fost exercita dreptul de vot, aşa cum prevede în ţară? În ce mod sunt aceştia investiţi în mici afaceri, situaţia ar fi fost alta. constituţia. În prezent, se elaborează modi- protejaţi? Banii proveniţi din reanimarea activităţilor ficări la cadrul legislativ electoral în vigoare, - Codul Fiscal prevede anumite fa- economice s-ar fi întors ulterior la acelaşi una dintre problemele vizate fiind anume cilităţi în acest sens, dar evident acestea familii ale moldovenilor aflaţi peste hotare dreptul de a vota al moldovenilor aflaţi pes- trebuie extinse. Consider absolut logic ca sub formă de salarii, pensii, indemnizaţii, te hotare. Vom soluţiona această problemă cei care iniţiază o afacere la prima etapă alte plăţi cu caracter social. Fiecare dintre şi vom asigura respectarea drepturilor exact să beneficieze de anumite facilităţi, cum noi trebuie să conştientizeze această situaţie aşa cum prevede Constituţia. ar fi scutirea de impozite pentru primii şi să acţioneze în consecinţă. ani de activitate, de exemplu. Dar este - Moldovenii aflaţi peste hotare se important şi să fie eliminate controalele - Cât privește implicarea diasporei întreabă când vor putea beneficia abuzive la agenţii economici. Trebuie să în viaţa politică, alegerile parla- de regimul liber de vize? recunoaştem că sistemul moştenit de la mentare anticipate par inevitabile. - Am menţionat mai sus eforturile pe comunişti este unul total defectuos. Spre Cum vor vota migranţii moldoveni care le-am depus constant în acest sens din exemplu, noi avem câteva zeci de organe la următoarele parlamentare? Ia- momentul preluării guvernării. Am profitat cu funcţii de control, care evident înă- Foto: gov.md Foto:

12 mai 2010 www.pro-diaspora.com buşă orice iniţiativă antreprenorială din start. De acea, vom acţiona în continuare Serviciile consulare ar trebui reformate astfel în vederea reducerii birocraţiei, corupţiei, încât să devină mai calitative şi mai accesibile protecţionismului, iar concomitent vom pentru cetăţeni. Noi am întreprins deja unele depune eforturi pentru îmbunătăţirea ca- acţiuni pentru a reduce numărul de probleme drului legal fiscal. Acele reforme pe care cu care se confruntă cetăţenii moldoveni le-am demarat şi de care am vorbit mai peste hotare. Spre exemplu, la iniţiativa mea, sus sporesc nivelul de protecţie a celor ce iniţiază o afacere. a fost simplificată procedura de eliberare a paşapoartelor pentru moldovenii aflaţi peste - Intensificarea dialogurilor bila- hotare. Vom continua să acţionăm în acest sens şi terale cu statele unde se află co- mai departe. munităţi importante de cetăţeni ai R. Moldova, este o prevedere Acord, care va reglementa problema mi- tratată cu maximă seriozitate. Urmează să a programului noii guvernări, granţilor. examinăm care sunt posibilităţile de ordin dar și o doleanţă a moldovenilor Problema migranţilor moldoveni pes- practic în acest sens. aflaţi peste hotare, în special a te hotare urmează să fie soluţionată şi în celor aflaţi în Italia, Marea Bri- acest sens se vor depune eforturi în con- - Una din problemele migranţi- atanie, Grecia etc. Ce prognoze tinuare. Cred că procesul va deveni mai lor este taxele consulare mari. există în acest sens? dinamic după numirea noilor ambasadori Credeţi că este posibil de redus - Nu este doar o prevedere a programu- într-un şir de state, lucru care urmează să aceste taxe? lui de guvernare, ci şi una din priorităţile se producă în curând. - În genere, serviciile consulare ar tre- noastre declarate. Am spus acest lucru cu bui reformate astfel încât să devină mai diferite ocazii şi voi afirma şi acum: mol- - La congresul Asociaţiei Comu- calitative şi mai accesibile pentru cetăţeni. dovenii care se află peste hotare urmează nităţilor Unite ale Moldovei de Noi am întreprins deja unele acţiuni pen- să beneficieze de drepturile lor fundamen- la Roma din 7-8 martie 2009 tru a reduce numărul de probleme cu care tale şi de condiţii adecvate de muncă şi de migranţii au propus autorităţilor se confruntă cetăţenii moldoveni peste trai. În acest sens se acţionează în prezent. de atunci să creeze o instituţie de hotare. Spre exemplu, la iniţiativa mea, a Spre exemplu, am discutat deja problema stat specializată în problematica fost simplificată procedura de eliberare cu autorităţile ruse, ţară în care se află sute migranţilor. Ce părere aveţi des- a paşapoartelor pentru moldovenii aflaţi de mii de moldoveni. Avem promisiunea pre această propunere? peste hotare. Vom continua să acţionăm în

părţii ruse că în acest an va fi elaborat un - Este o idee interesantă, care merită acest sens şi mai departe. gov.md Foto:

www.pro-diaspora.com mai 2010 13 Istorie de succes Republica Moldova încearcă să atingă acelaşi ţel, reuşita vine mai repede, iar efortul este cu siguranţă mai mic. I-a învăţat meseria şi le-a pus în valoare talentul nedescoperit până acum. „E o meserie frumoasă”, spune Eugen Manic, adăugând: „Pe lângă satisfacţie, lemnăritul ne aduce şi un profit bun”.

Bucuria unui vis împlinit După 12 ani Nicolae Manic, soţia sa şi doi feciori au decis să se întoarcă acasă. Au cumpărat o clădire în satul natal, au achiziţionat utilajul necesar şi au deschis o mică afacere de familie. Eugen, Alexan- dru şi Alina au preferat să muncească în continuare în Praga şi să contribuie la afacerea familiei. Mica fabrică de mobilă este un exem- plu că visele pot deveni realitate chiar şi într-o perioadă lovită de criza economi- că. Dacă eşti harnic şi priceput, atunci şi Din pasiune criza te lasă în pace. Cu multă perseverenţă, pasiune şi mai ales oportunitatea de a face ceea ce le place au pornit pe drumul cel bun. Dau pentru lemn valoare maximă lemnului, oferind astfel produse de o înaltă calitate şi design mo- Familia Manic din satul de mobilă, în calitate de lemnar, deşi nu dern. Punctul lor forte îl reprezintă pasi- avea nicio legătură cu preocupările lui unea şi experienţa de lucru în Cehia. “Nu Stolniceni, raionul Hânceşti anterioare. A fost nevoit să înveţe încetul se poate să nu reuşeşti dacă faci totul cu a deschis acum un an o cu încetul, atât tainele lemnăritului, cât şi multă pasiune”, spune Denis. mică fabrică de mobilă, cele ale vieţii departe de familie. Era un Piesele de mobilier se fac în funcţie după ce au muncit ani în şir nou început pentru el, o nouă aborda- de cerinţele clientului şi de spaţiul în care în Cehia. re. A muncit foarte mult. Şi-a făcut din trebuie amplasate. “Discutăm cu clienţii lemnărit o profesie. Un autodidact care noştri, le oferim sfaturi, ţinem cont de a învăţat singur să scoată la iveală fru- Nimic nu este posibil fără muncă şi museţea lemnului, prin multă răbdare şi sacrificiu. Soţ şi tată a cinci copii, Ni- îndemânare. colae Manic îşi dorea o situaţie finan- ciară bună pentru familia sa. Motivat fiind şi cu multă încredere în Cel mai mare sprijin – forţele proprii a luat drumurile străinătă- familia ţilor. A ajuns în Cehia în anul 1997. Un Nicolae Manic crede că familia re- început greu pentru el, cu lipsuri şi multă prezintă cel mai mare sprijin şi cea mai muncă. Entuziasmul şi încrederea şi-au mare motivaţie. În scurt timp, a reuşit să- spus cuvântul. "Simţeam că voi reuşi. şi aducă lângă el soţia Vera, care a lucrat Intuiţia îmi spunea să muncesc”, spune cot la cot cu el, apoi, rând pe rând, pe cei Nicolae Manic. patru feciori – Denis, Eugen, Alexandru Avea experienţa de muncă, dar şi de şi Ion. Acum doi ani a venit în Cehia şi viaţă. Se angajase în Praga, la o fabrică fiica sa Alina. Atunci când şapte oameni

14 mai 2010 www.pro-diaspora.com toate detaliile", ne mărtu- riseşte Alexandru. “Pro- ducem dormitoare, su- fragerii, uşi, baruri, scări, mese, scaune sau orice altceva îşi doresc clien- ţii”, precizează Ion. Preţurile sunt accesi- bile, ele diferă în funcţie de complexitatea lucrării. „Suntem în permanenţă în contact cu cerinţele pieţii. Asta pentru a cu- noaşte cât mai bine ne- voile clienţilor noştri". explică Nicolae Manic. Muncesc foarte mult şi pun suflet în ceea ce fac. "Nu există bani câştigaţi uşor. Am deschis Ştiu exact ce vor şi care le sunt posi- afacerea pentru că ne place ceea ce facem. bilităţile, dar cel mai important e că acum Nu ne aşteptăm la un venit mare în timp trăiesc bucuria unui vis împlinit. scurt, dar suntem siguri că efortul depus Nadea Hornet, Praga se va materializa", spune Denis. Fotografii din arhiva personală

Mica fabrică de mobilă este un exemplu că visele pot deveni realitate chiar şi într-o perioadă lovită de criza economică. Dacă eşti harnic şi priceput, atunci şi criza te lasă în pace. Cu multă perseverenţă, pasiune şi mai ales oportunitatea de a face ceea ce le place au pornit pe drumul cel bun.

publicitate

Transport de pasageri şi colete cursă regulată prin România tel.: (+40) 755459874 (România) CHIŞINĂU PRAGA

din Chişinău din Praga Telecentru, Market „Victoria” Autogara „Florens” Miercuri, ora 10.00 Sâmbătă, ora 11.00 (Aurel) (+420) 608829623 (Aurel) (+373)www.pro-diaspora.com 69177244 mai 2010 15 (+373) 68277455 (Ion) (+420) 776525866 (Ion) SOLIDARITATE Franţa Suntem europeni şi punctum Trăim în Europa şi suntem europeni. Dar, totuşi, suntem expulzabili. Anual sute de cetăţeni moldoveni sunt expulzati din statele membre ale Uniunii Europene, în majoritatea cazurilor pentru încălcarea regimului de şedere pe teritoriul statelor respective.

aceasta trebuia să plătească serviciile unui avocat, însă nu avea bani. Oamenii nu au rămas indiferenţi, astfel pe 24 martie, co- legii de breaslă a lui Adrian au organizat un concert de susţinere cu participarea Potrivit Ambasadei R. Moldova în până la 11 aprilie. Asta deoarece autori- unor nume sonore ale peisajului artistic Franţa, în anul 2009 au fost înregistra- tăţile franceze au refuzat să-i prelungeas- parizian, cum ar fi Rona Hartner, Sébas- te circa 100 de astfel de cazuri. Numai că permisul de şedere pentru încă un an, tien Giniaux, Norig Gadji, Juliette Gra- în luna martie, misiunea diplomatică a având în vedere că este cetăţean din afara nier, Miléna Kartowski, Adrian Receanu primit opt solicitări de expulzare pen- spaţiului comunitar european. Acest caz cvintet, Iurie Morar, Eléonore Biezunski, tru cetăţeni moldoveni. i-a indignat pe mulţi francezi, dar şi pe Sarah Hirschmuller, Alexis Kune, Samuel E şi cazul artistului Adrian Receanu. concetăţenii noştri. Aceştia au reuşit să Maquin. Banii adunaţi din costul biletelor Adrian este muzician clarinetist mol- adune pe una din reţelele de socializare au fost donaţi pentru apărarea lui Adrian. dovean, stabilit în Franta de zece ani. Din de pe internet, un grup de forţă "Soutien à În sală arhiplină s-au reunit peste 350 de copilărie a studiat clarinetul mai întâi la Adrian Receanu" cu aproape 3000 de sus- susţinători francezi, comunităţile care Şcoala de muzică din Glodeni, iar apoi la ţinători. Prinşi de valul de revoltă, ne-am cântă în mediul francez. Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”. După alăturat şi noi şi am dat mesajul mai depar- un an de studii la Academia de Arte din te, în propriile noastre grupuri de prieteni. Chişinău, şi-a continuat studiile muzicale Astfel cauza lui Adrian Receanu a ajuns să în Franţa, la Conservatorul Naţional Re- fie susţinută de numeroase personalităţi gional din Boulogne – Billancourt, fiind din domeniul artistic francez, el fiind im- timp de trei ani bursier al guvernului fran- plicat în diverse proiecte artistice, dar şi cez. Actualmente, studiază Aranjamentul, de oameni simpli, revoltaţi de atitudinea Orchestraţia şi Compoziţia la o şcoală autorităţilor franceze faţa de străini. Infor- specializată din Paris. maţii şi susţinerea lui Adrian Receanu au apărut în media franceză de la "TSF Jazz" Anunţul despre până la revista "Le Canard enchaîne". expulzare Imediat după ce a aflat vestea că tre- Pe 11 martie Adrian a fost anunţat buie să părăsească Franţa, Adrian Re- că trebuie să părăsească teritoriul Franţei ceanu a depus o contestaţie, însă pentru

16 mai 2010 www.pro-diaspora.com Solidaritatea moldavă Asociaţiile „Pro-Diaspora France” şi „Connexi- ons Moldavie” a organizat la rândul ei, pe 28 martie, un concert de susţinere cu nume sonore, de data aceasta din peisajul artiştilor moldoveni stabiliţi în Franţa. Au fost prezenţi pe scena Victoria Mahu, Sergiu Moisei, Valeriu Dascal, Sarah Laredo, Ghe- orghe Ciumaşu şi Adrian Receanu Cvartet cu Igor Ciobanu, Vlad Andronic şi Romain Dalleine. Deşi a fost organizat duminică după-amiază, concertul nu a reuşit să adune mai mult de 50 de susţinători, arătând, pentru a câta oară, "solidaritatea moldove- nească" faţă de o situaţie, care i se poate întâmpla oricui. Susţinut de colegi şi de admiratori ai creaţiei sale şi de oameni cu suflet mare Adrian Receanu a putut beneficia de serviciile unui avocat şi, recent, a fost anunţat că autorităţile franceze îi vor acorda cartea de şedere pe încă un an. Violeta Griţcan, Paris Fotografii de Marck Crocicchio

publicitate

www.pro-diaspora.com mai 2010 17 ABC-UL AFACERII DE SUCCES Bani pentru business… încă un hop!

Revista „Pro Diaspora” moldoveneşti în perioada de tranziţie, ori suma de 10000 de lei. Totuşi, băncile şi Centrul pentru majoritatea întreprinzătorilor nu au dis- sunt preferate pentru siguranţa pe care o Dezvoltarea Rurală (CDR) pus de rezerve suficiente şi nici nu au avut oferă clienţilor, cu o dobândă de 22-23%. vor să vă ajute să faceţi întotdeauna posibilitatea sau curajul de a Cu toate acestea, experţii recomandă să primii paşi în afaceri. În apela la credite bancare. Cu toate acestea, fim foarte atenţi la comisioanele percepu- ediţia de astăzi, Vadim creditul bancar reprezintă o sursă princi- te de bancă. De obicei se percepe comi- pală de fonduri, în special pentru firmele sion la eliberarea împrumutului, pentru Codreanu, specialist mici şi mijlocii. În cazul R. Moldova, ac- gestionarea anuală şi pentru rambursarea dezvoltare afaceri CDR, cesul la credite pentru firmele noi sau de prematură. În cazul în care se percep aces- ne explică care sunt mici dimensiuni este dificil, rata dobânzii te taxe, se ajunge şi la o dobândă (un cost sursele de finanţare ale şi comisioanele percepute de bănci fiind real) de până la 30%. Totodată, mai sunt afacerilor în R. Moldova. cel mai mare obstacol. o serie de clauze contractuale de care tre- Pe de altă parte, şi băncile sunt mai re- buie să se ţină cont. Nu trebuie de scăpat TEXT de Diana Lungu ticente la solicitările întreprinderilor mici din vedere faptul că banca are dreptul să şi mijlocii (IMM), mai ales dacă acestea modifice rata dobânzii. sunt la faza de start up, adică de început. Criza economică, dar şi lipsa de experi- Şi asta din cauza pachetului voluminos de Companii de enţă a antreprenorilor a dus la închide- acte pe care banca urmează să-l studieze microfinanţare rea multor afaceri în ultimul an. Pentru pentru a stabili dacă clientul este eligibil, La mijlocul anilor 1990, în R. Mol- că nu ştiu unde să se adreseze şi care ceea ce nu este în avantajul lor. Iar pentru dova au apărut organizaţiile de microfi- sunt sursele de finanţare cele mai sigu- întreprinzători, întreaga procedură de pre- nanţare (instituţii financiare nebancare re şi mai ieftine, moldovenii, de multe gătire a pachetului de acte se dovedeşte a care acordă împrumuturi IMM), ajun- ori, se lasă păgubaşi şi renunţă la aface- fi costisitoare, depăşind de cele mai multe gând peste 30 la număr în prezent. De rile deschise sau la care doar visau. obicei companiile de microfinanţare Ideea despre finanţare pe care o au sunt mai flexibile cu analiza clienţilor. majoritatea întreprinzătorilor este de Pot beneficia de împrumuturi şi foarte a acumula banii necesari pentru aface- mulţi antreprenori rurali care nu au is- re din orice sursă, pe orice căi şi cât mai torii de antreprenoriat sau de creditare. uşor posibil. Din păcate, această abordare Companiile de microfinanţare anali- nu ţine cont de faptul că obţinerea bani- zează capacitatea de antreprenoriat din lor pentru afacere implică o mulţime de alte perspective decât o fac băncile şi pot compromisuri. oferi credite cu dobânzi mai mici clien- De obicei, sursele financiare se îm- ţilor fideli. part în două categorii: interne şi externe. Condiţiile de bază sunt ca potenţia- Fondurile proprii şi cele împrumutate de lul antreprenor să aibă careva cunoştinţe la persoanele apropiate reprezintă cel mai de bază despre afacerea pe care vrea să frecvent punct de plecare în cazul afaceri- o lanseze şi să fie de origine din localita- lor mici şi noi. Dezavantajul lor e că sunt tea unde vrea să pornească afacerea (din limitate şi frânează dezvoltarea afacerii. considerentul că e mai greu să dezvolţi o afacere într-o localitate în care nu cu- Creditele bancare noşti oamenii). Un alt obstacol – gajul. Dată fiind conjunctura economică Companiile de microfinanţare percep, care a caracterizat evoluţia economiei de regulă, o dobândă de circa 25%.

18 mai 2010 www.pro-diaspora.com Fonduri de (RISP I şi RISP II). Informaţii despre garantare proiect găsiţi la Agenţiile de Dezvoltare Fondurile de garantare sunt instituţii sau Organizaţia de Dezvoltare a IMM pe care oferă garanţie pentru împrumuturi, lângă Ministerul Economiei. Ne vom re- contra unui preţ desigur, pentru o anu- feri la ele mai jos. mită cotă-parte de risc. Deci, dacă vreţi să împrumutaţi 100000 de lei, instituţia Granturi respectivă asigură un fond de garantare de pentru tineri 70%, restul de 30 % îl asiguraţi din altă sur- Pentru tinerii antreprenori de până la să. Totodată, veţi fi întrebaţi despre surse- 30 de ani, Banca Mondială acordă gran- le de venit formale şi neformale pentru a turi în valoare de 40% din suma totală a putea demonstra că deţineţi un capital cât împrumutului ce nu depăşeşte 300000 de de mic. lei. Banii se returnează în minim doi ani, maxim cinci ani şi pot fi accesaţi prin in- Leasingul termediul Programului de reabilitare eco- O altă metodă este leasingul care nomică a tinerilor care este în derulare şi prevede împrumutul de utilaj. Dacă în anul curent. Statul mai oferă un fond de aveţi nevoie de o combină sau un utilaj garantare de 50-70% pentru tinerii antre- de fabricare a produselor făinoase, de prenori prin Organizaţia de Dezvoltare a exemplu, îl puteţi procura prin leasing. Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, în depen- Proiectul de Finanțare Utilajul de care vă veţi folosi va aparţi- denţă de domeniul de activitate. Rurală și Dezvoltare a ne de jure companiei de leasing. Nu vă Întreprinderilor Mici (FIDA I) rămâne decât să achiţi un comision şi îl Proiectul de Investiții și  suma maximală: echivalentul a răscumpăraţi în câţiva ani. Dobânda de Servicii Rurale, faza I (RISP I) – 500000 de dolari; obicei este mai mică, dar în cazul în care resurse refinanțare  cofinanțarea beneficiarului: 10% nu puteţi achita toată suma în termenii  suma maximă: echivalentul a 500000 din suma proiectului; stabiliţi, proprietar rămâne compania de de dolari;  maturitate: maxim 5 ani cu o pe- leasing. Sigur iarăşi va trebui să achitaţi  cofinanțarea beneficiarului: 20% din rioadă de grație de până la doi ani o serie de comisioane de care trebuie suma proiectului; pentru proiecte în viticultură și să ţineţi cont şi să întrebaţi înainte de a  maturitate: maxim 7 ani; pomicultură; semna contractul.  rata dobânzii: flotantă (10,46%).  rata dobânzii: flotantă, 9,6% în lei moldoveneşti și 7,9% în dolari. Proiecte externe Proiectul de Investiții și O altă sursă de finanţare accesibilă Servicii Rurale, faza II (RISP II) Proiectul de Revitalizare a în R. Moldova este proiectele externe de  suma maximală: echivalentul a Agriculturii PRA (FIDA II) finanţare ale organizaţiilor internaţionale 150000 de dolari;  suma maximală: echivalentul a (Banca Mondială, USAID, Soros, FIDA)  cofinanțarea beneficiarului: 20% din 100000 de dolari; pe care le puteţi accesa doar prin inter- suma proiectului, iar pentru com-  cofinanțarea beneficiarului: 20% mediul băncilor. Creditele oferite sunt paniile creditate pentru prima dată din suma proiectului; mult mai ieftine, dar au un anumit spe- - 10%;  maturitate: maxim 7 ani cu o pe- cific, de exemplu dezvoltarea sau revita-  maturitate: maxim 15 ani cu perioa- rioadă de garanție de până la 3 lizarea spaţiilor rurale. Nu sunt finanţate dă de grație de maxim 3 ani. ani pentru plantații de obicei afaceri cu specific de producere multianuale; a băuturilor alcoolice, medicamentelor  rata dobânzii: flo- etc. O oportunitate ar fi tantă, 8,65% în lei mol- Proiectul de Inves- doveneşti și 6,5% în do- tiţii şi Servicii Ru- lari. rale faza 1 şi faza 2

www.pro-diaspora.com mai 2010 19 PORTRET DE SAT Republica Moldova

Cioreşti, satul din inima codrilor Comuna Cioreşti este Este greu de spus câte persoane din cei cioreştenii preferând să-şi investească banii situată la 17 km de oraşul peste 4600 de locuitori ai comunei, care în afaceri, “astfel încât banii să aducă bani”, Nisporeni. Aşezată între cuprinde şi satul Vulcăneşti, sunt pleca- mai spune primarul. Cele mai multe investi- dealuri acoperite de păduri, te peste hotare. Şi asta deoarece, popu- ţii se fac în terenuri de pământ. Tot mai mul- la prima vedere, ai impresia laţia preponderent de etnie rromă din ţi cumpără loturile lăsate paragină. Cândva, Vulcăneşti munceşte sezonier în ţările satul Cioreşti era recunoscut pentru viile şi că intri într-o localitate CSI. livezile sale de nuci şi pruni. O dovedesc şi pustie şi ruptă de civilizaţie. Cioreştenii, în schimb, aleg Occidentul suprafeţele mari plantate în ultimul timp. Părerea ţi-o schimbi imediat şi merg acolo pentru perioade îndelungate. Dacă acum doi ani, pe teritoriul satului, erau ce laşi în urmă primul petic Potrivit primarului Valeriu Guţu, aproxima- sădite doar 9 ha de livadă, în 2009, suprafaţă de pădure. Cu cât înaintezi, tiv 300-400 locuitori ai satului Vulcăneşti totală a depăşit 50 ha. răsar casele mici, tipice migrează periodic, în special în Federaţia Aspectul satului, spune primarul, s-a regiunii de centru a ţării, iar Rusă. Cât priveşte cei plecaţi în ţările Uniu- schimbat în ultimii ani. Apar garduri noi, uliţele satului sunt acoperite nii Europene, pentru perioade îndelungate, case mai colorate după modelul european. de vocile copiilor. Binevoitori, abia am numărat 150. Cu toate acestea, 35% Tot mai multe gospodării sunt conectate la cioreştenii ne-au explicat din populaţia aptă de muncă a comunei este Internet, iar pe străzile prăfuite apar tot mai cum să ajungem la primărie plecată din localitate. multe maşini. - “tot înainte, coborâţi la Pe de altă parte, spune Valeriu Guţu, Cioreştenii investesc “avem de pierdut din punct de vedere psi- vale…”, ne explicau oamenii în livezi hologic”. Copiii rămaşi fără un părinte sau rămaşi în sat. Banii câştigaţi, iniţial, în primii ani de chiar fără amândoi, sunt cei mai afectaţi. Au migraţie, erau investiţi în lucrările de repara- plecat şi mulţi pedagogi, astfel că un profe- Text de Diana Lungu ţie a caselor sau în procurarea imobilelor în sor predă 2-3 materii diferite. Au plecat şi Fotografii de autor Chişinău. În ultimii ani, situaţia s-a schimbat, cei trei medici din teritoriu, unul fiind de

20 mai 2010 www.pro-diaspora.com Deşi le este dor de părinţi, copiii ştiu că aceştia Cea mai mare problemă a satului este situaţia au plecat pentru a le asigura un viitor mai bun deplorabilă a drumurilor zece ani în Grecia. În ograda fostului doc- publice sunt conectate deja toate la gaz. gră din localitate care doar la Cioreşti se tor se înalţă o casă frumoasă, iar în edificiul Străzile principale sunt iluminate. Ame- întâlneşte şi a devenit în timp cartea de de alături, spune primarul, va fi deschisă o najăm un stadion, am sădit un parc. Vrem vizită a localităţii. farmacie. Proprietarul nu este acasă, doar să creăm condiţii cetăţenilor, mai ales ti- muncitorii care lucrează de zor, ne-au spus nerilor ca să nu plece, căci şi satul nostru “Decât argat la că stăpânul e plecat la Chişinău, după mate- îmbătrâneşte la fel ca celelalte localităţi străini, mai bine în riale de construcţie, cel mai probabil. afectate de migraţie”, povesteşte prima- ţara ta stăpân” rul comunei Cioreşti. Cât despre persoanele care nu sunt Ceramica neagră Cea mai mare problemă a satului, de plecate peste hotare, acestea sunt antre- – cartea de vizită a altfel, tipică pentru întreaga ţară, este si- nate în agricultură, fie pe propriile tere- satului tuaţia deplorabilă a drumurilor. Cu toate nuri, fie pe cele ale migranţilor întorşi Gospodarul satului se străduieşte acestea, ele nu ştirbesc din frumuseţea acasă. Este şi cazul familiei Ştefan şi Lari- prin intermediul proiectelor finanţate de satului, dar îngreunează circulaţia, mai sa Josan. După cinci ani munciţi în Italia, Uniunea Europeană şi nu numai să îmbu- ales pe timp nefavorabil. “Nu pot acce- capul familiei s-a întors acasă şi cu banii nătăţească condiţiile de trai ale populaţi- sa bani pentru drumuri, căci nu are im- agonisiţi a cumpărat 5 ha de pământ pe ei. “A fost construit apeductul care aduce pact transfontalier. Dar, am pregătit un care a plantat nuci şi caise. Ca să-şi uşure- sătenilor apă potabilă în case, apoi, am proiect pentru deschiderea unei şcoli de ze munca, Ştefan Josan a cumpărat şi un început gazificarea gospodăriilor indivi- ceramică şi a unui muzeu cu articole din tractor pe care a învăţat să-l conducă. Nu duale. Avem conectate 60 de persoane, ceramică şi aşa sper să obţin un grant şi vrea să ne spună cât a investit în afacere, anul acesta încă 100-150 de persoane se pentru reparaţia drumurilor”, explică pri- dar ne dă asigurări că a dat bani mulţi, vor conecta la gaze naturale. Instituţiile marul, mândrindu-se cu ceramica nea- pentru că prelucrarea pământului, dar şi pomii, necesită cheltuieli enorme. Banii Comuna: Cioreşti investiţi speră să-i recupereze în 6-7 ani. raionul: Nisporeni Deşi pomii abia au dat în prima floare, s-a gândit ce va face cu recolta – fie va în- cheia contracte cu agenţi economici din Numărul total Federaţia Rusă, fie le va preda la punctele al populaţiei: de uscare a fructelor. Nu a apelat la creditele bancare pen- 4500 tru că sunt prea scumpe. Nici de sub- persoane venţiile de stat nu beneficiază pentru că şi pachetul de acte solicitat este destul Numărul migranţilor: de costisitor. Preferă să se descurce cu resursele proprii şi se bucură că a putut peste 500 oferi locuri de muncă la încă şapte locu- persoane itori din sat. Deşi cheltuielile sunt enorme, iar ajutorul din partea sta-

www.pro-diaspora.com mai 2010 21 PORTRET DE SAT

tului lipseşte cu desăvârşire, Ştefan ce ştie mai bine, chiar dacă avea actele în Josan ne spune că nu mai vrea să se regulă pentru încă doi ani. A deschis un întoarcă în Italia. atelier de confecţionare a geamurilor şi a “Acasă te trezeşti tot la şase dimineaţa, uşilor, atât din lemn, cât şi din metal. Pe dar eşti stăpân pe pământul tău. De ce să viitor intenţionează să deschidă şi o uscă- vină nemţii sau turcii să ne cumpere pă- torie de lemn. Aşa s-ar reduce şi cheltuie- mântul şi să ne înveţe cum să-l prelucrăm, lile sale, dar ar scădea şi preţul final pentru când putem fi gospodari la noi acasă, pe clienţi. Pentru asta are nevoie de 60 mii de Cu banii adunaţi peste hotare, pământul nostru”, ne explică Ştefan. euro, bani pe care încă nu-i are. La credite Ştefan Josan şi-a cumpărat un tractor nici nu se gândeşte, pentru că sunt prea “Aş chema toată scumpe. lumea acasă” “Fiind în Italia, am observat că înce- Zinaida Ghimp este o fire energică pătorii au privilegii, cel puţin un an sunt şi optimistă, un spirit mereu creativ, gata scutiţi de impozite. La noi din prima zi pentru ceva nou. Cu toate acestea, nu a trebuie să achiţi impozite. Asta e cea mai putut munci în Italia mai mult de doi ani. mare problemă şi nu suntem protejaţi de Deja avea deschis acasă un bar, în centrul stat. Nu avem credite mai ieftine sau pre- satului. A plecat să adune bani ca să mai ferenţiale”, explică Gheorghe Guţu. Zinaida Ghimp ar chema toţi deschidă un magazin, să mai repare ceva O altă problemă ar fi şi piaţa de des- migranţii acasă, dar este conştientă prin casă. Zis şi făcut. Recunoaşte că dacă facere, dar, deocamdată se mulţumeşte că că fără banii câştigaţi peste hotare este greu să te descurci în ţară ar mai fi avut ceva bani în plus ar mai fi des- îşi poate câştiga pâinea acasă. Ce-i drept, chis câte ceva, poate o florărie sau poate o a fost nevoit să reducă numărul angajaţi- gheretă unde să vândă legume. lor. Din trei a rămas doar unul, nepotul “Eu aş chema toată lumea să vină acasă său, Ion Josanu. Pentru tânăr, acest loc de şi să deschidă o afacere, dar lipsa susţinerii muncă este o ocazie de a rămâne acasă. îi sperie pe unii. În sat ai ce deschide, un “Nu este plătit la fel de bine ca peste magazin de uz casnic sau unul de flori sau hotare, dar poţi fi alături de cei dragi. Mai de legume”, ne spune Zinaida Ghimp. ales acum când peste hotare este greu să Gheorghe Guţu, în schimb, cât a mun- găseşti un loc de muncă. Mulţi prieteni vor Gheorghe Guţu a deprins meseria cit în Italia a mai deprins o meserie. Acolo să se întoarcă acasă. Pe parcurs, când se va de sudor în Italia, iar cu banii câştigaţi a învăţat să sudeze. A muncit cinci ani pe îmbunătăţi situaţia poate voi pleca şi eu”, acolo a deschis un atelier de tâmplărie în Cioreşti tărâmuri străine şi s-a întors acasă să facă speră Ion.

Cea mai mare problemă a satului Cioreşti este starea deplorabilă în care se află biserica din sat. Cupola locaşului sfânt riscă să se dărâme. Primarul localităţii Cioreşti, Valeriu Guţu, face apel către toţi oamenii de bună credinţă din Cioreşti, mai ales către cei aflaţi peste hotare, să contribuie cu ce pot la reconstrucţia bisericii. “Biserica asta nici în timpul sovieticilor nu a fost închisă. E păcat să i se piardă urma”, spune primarul, dând asigurări că procedura de coloctare a banilor va fi transparentă, fiecare persoană care va contribui financiar va primi un bon şi va fi informat periodic despre modul în care sunt cheltuiţi banii.

22 mai 2010 www.pro-diaspora.com COMUNITATE Italia

Aleea Moldovenilor din Mestre Strada 20 septembrie soţul, având doi copii mici de crescut? Era alee, ne simţim bine aici. Mai aflăm câte ceva din oraşul Mestre este foarte greu acasă”, îmi povesteşte Maria din despre acte, care şi la ce etapă se află, căci cunoscută ca “Aleea oraşul Bălţi, pe care am întâlnit-o pe Aleea unii prieteni au depus dosarul în aceeaşi zi cu moldovenilor”, deoarece Moldovenilor. noi”, afirmă Angela. aici îşi dau întâlnire Tot aici am întâlnit-o şi pe Ana, o moldo- Problemele comune leagă prietenii de- moldovenii din acest oraş. veancă de 42 de ani din Ialoveni. Ea vine pe parte de ţară. Aici devin mai uniţi, mai re- alee în fiecare duminică. “Uneori mi se pare ceptivi la durerile semenilor lor. În urma in- Conaţionalii noştri se săptămâna lungă, dar mă consolez cu gândul tervievării mai multor persoane am înţeles că adună aici în fiecare week- că duminica mă voi întâlni aici cu prietenele pentru majoritatea, Italia este a doua patrie, end, pentru a-şi aminti de mele. Sunt persoane pe care le-am cunoscut chiar dacă suna impunător, aici departe de casă şi a pune ţara la cale. aici, dar îmi sunt foarte apropiate. Ne-au unit locurile natale au fost susţinuţi şi ajutaţi, aici nevoile şi problemele comune”, spune, zâm- au salarii la care în Moldova nici nu au putut bind, Ana. visa. Majoritatea au venit în Italia pentru a Au ales anume acest loc, pentru că în Vorbeşte cu mândrie de fiica ei din Mol- oferi celor dragi un trai mai bun. Au plecat de apropierea străzii sunt amplasate mai dova. Învaţă bine. Este premiantă a unor acasă atunci când au simţit că nu mai pot. Nu multe cabine telefonice, un Internet-cafe concursuri. Vorbeşte cu ea prin Internet. O neagă însă faptul că dorul de casă, de părinţi şi un magazin românesc. Aici s-au legat poate vedea şi îi licăresc ochii de fericire. şi rude îi macină în continuare. O particulari- şi relaţii de prietenie, aici auzi poveşti Angela A., de 35 de ani, este originară tate a moldovenilor din Mestre este că ma- de viaţă deosebite, cunoşti mai aproape din raionul Orhei. Se află în Italia de câţiva joritatea şi-au reîntregit familiile şi acum nu problemele cu care se confruntă, bucu- ani împreună cu soţul, dar nici unul din ei nu există persoane singure. Excepţie sunt celiba- riile fiecăruia. Pe alee găseşti grupuri de are permis de şedere. Muncesc de zece luni tarii. Însă şi ei îşi găsesc pereche aici. Tot din moldoveni, aşa încât ai impresia că eşti într-o familie din oraşul Mestre. În septem- moldoveni. În Italia s-au reunit nu doar soţii, într-o mahala din Moldova. brie când a fost publicată legea care permite dar şi bunicii, fraţii, verişorii. Se fac nunţi, cu- „Sunt plecată din Moldova de 10 ani şi solicitarea unui contract de muncă, angaja- metrii şi viaţa merge înainte. Moldovenii au m-aş întoarce acasă, dar ce să fac acolo? Îmi torii lor au depus cerere pentru ambii. Acum fost şi sunt gospodari, chiar şi-n Italia. este scârbă de ţara mea şi îmi este trist pe su- aşteaptă… “Nu ştim cât va mai dura, sperăm flet că mama trăieşte din banii care îi trimit însă să-l primim cât mai curând. Nu ne-am Larisa Pojoga, şi plânge de sărăcie. Acolo vor rămâne doar văzut copii de trei ani. Venim împreună pe Mestre abs.italiaabc.it Foto: demnitarii care mai pot fura ceva şi trăi pe publicitate spatele altora. Noi, cei care suntem în străi- nătate, trăim numai cu dorul de casă. Ce sa fac eu cu diploma de studii superioare? Să mă duc să mă rog sa mă primească la un ser- viciu? Să mă întreb cum să supravieţuiesc cu 3400 de lei pe care îi câştigam împreună cu

www.pro-diaspora.com mai 2010 23 IDILE" PARIZIENE " La Villeneuve-Saint-Georges viaţa moldovenilor este legată cu aţă

În apropierea Parisului, la vreo 8 km în direcţia sud- est, se întinde pe două dealuri megieşe localitatea Villeneuve-Saint-Georges.

La câteva sute de metri de locurile cele mai aglomerate din apropierea gării de RER (reţeaua pariziană de trenuri suburbane) se face simţită brusc parcă o schimbare de atmo- sferă: străzile devin mai înguste şi mai înghesuite, apar nişte construc- tr-o melodie de petrecere de-a Zinaidei ţii improvizate, neobişnuite pentru Julea, pe care le auzi de după gard, te fac peisajul suburbiilor franceze, în ime- să realizezi ce se întâmplă de fapt. Te afli diata apropiere a gardurilor – movile în una din localităţile din Occident cu o de nisip şi de pietriş şi chiar doi-trei comunitate mare de moldoveni. căţei hoinari care te salută de departe, Impresia supra-realistă e confirmată dând prietenos din coadă. imediat de microbuzul cu numere de în- Umblând pe aceste străduţe dosite, matriculare de Ialoveni, care trece în gra- te copleşeşte, la un moment dat, un sen- bă pe lângă tine. Şoferul seamănă foarte timent acut de déjà-vu, o senzaţie că te mult cu alţi şoferi de microbuz care, mai afli pe străzile unui centru raional de la modeşti fiind, fac doar naveta Chişinău- noi, şi doar inscripţia cu litere de-un cot Ialoveni pe ruta 35. Numărul exact al „SARKO” pe un perete de garaj te readu- moldovenilor stabiliţi la Villeneuve-Saint- ce la realitate – mai eşti, totuşi, în Franţa. Georges nu-l cunoaşte nimeni, nici chiar Dar această „revenire” e de foarte scurtă poliţia franceză, dar îţi dai seama destul durată, căci ritmurile înfocate ale fetelor de repede că acesta este impunător, de de la „Strelki” în melanj cu un chiuit din- ordinul câtorva mii. Marea lor majoritate Foto: villeneuve-saint-georges.fr, wikimedia.org villeneuve-saint-georges.fr, Foto:

24 mai 2010 www.pro-diaspora.com sau chiar cu pavaj, pe jos este curat iar printre uşiţele deschise ale rulotelor se întrezăreşte o încercare de a duce o viaţă normală – covoare pe jos, masă, scaune, pături şi chiar televizor. O aparentă liniş- tire, care te cuprinde la vederea tentati- velor de a organiza o viaţă normală este spulberată îndată ce-ţi pui întrebarea (inevitabilă): ce se întâmplă iarna, când în regiunea pariziană mercurul termo- metrelor oscilează între valorile de -5°C şi +5°C ? Îţi dai seama atunci de gradul provin din satele din nordul republicii, din de pericol permanent care îl reprezintă Briceni şi Edineţ. Sunt oameni care au ve- instalaţiile improvizate de transformare a niciun fel de alocaţie, nu vor avea dreptul nit pe meleaguri străine în căutarea unei curentului electric şi de încălzire, mai ales la niciun fel de compensaţie în cazul unui surse de existenţă, cei mai mulţi dintre ei în nişte condiţii în care materialele uşor accident de lucru şi niciuna din zilele de fiind clandestini, adică fără acte de şede- inflamabile sunt prezente din abundenţă muncă istovitoare de pe şantiere nu va re şi permis de muncă în regulă. Anume şi există un singur robinet cu apă pentru fi vreodată contabilizată pentru calculul această situaţie şubredă în privinţa docu- întregul plaţ. Unde locuiesc familii acolo pensiei, pe care, de altfel, nimeni nu le-o mentelor îi forţează să locuiască în rulote sunt, evident, şi copii, numai că cei mai va acorda vreodată. abandonate, grupându-se câte 10-15 ru- mulţi dintre copiii moldovenilor de la Viaţa de clandestin este un statut fără lote în curtea vreunui francez dispus să le Villeneuve-Saint-Georges nu au văzut o de statut, un fel de „viaţă legată cu aţă”, ofere un mic spaţiu contra unei chirii de altfel de viaţă decât cea din rulote. Ma- care nu permite nici muncă în condiţii le- 300 de euro pe lună (pentru o rulotă). O rea majoritate a locuitorilor de pe aceste gale, nici dreptul de a închiria o locuinţă asemenea grupare poartă denumirea de plaţuri lucrează şi sunt remuneraţi la un decentă, chiar dacă cei mai mulţi dintre „plaţ” şi cele mai multe plaţuri sunt practic nivel destul de decent în comparaţie cu moldovenii de la Villeneuve-Saint-Geor- o reconstituire a mahalei din satul de origi- francezii, numai că spre deosebire de ei, ges şi-ar putea permite acest lucru din ne al moldovenilor. moldovenii noştri nu se pot bucura de punct de vedere financiar... Chiar şi în aceste condiţii vitrege, toate avantajele sociale dintr-o ţara oc- moldovenii oricum sunt gospodari şi în- cidentală – cei mai mulţi dintre ei nu au Dorin Duşciac, cearcă să-şi amenajeze locul de trai. În nici cea mai elementară asigurare medi- Paris multe plaţuri solul e acoperit cu asfalt cală, iar în caz de şomaj ei nu vor primi

publicitate

Mi e r c u r i Mi e r c u r i Bălţi 08.00-09.00 Cauşeni Chişinău 12.00-14.00 Chateau Edineţ 10.00-10.30 Ştefan Vodă Jo i de Vincennes Anenii Noi Cahul 13.00-14.00 Corjăuţi 10.00-12.00 Leova 12.00-12.30 Taraclia 16.00-18.00 Hânceşti 10.00-10.30 Orhei 16.00-16.30 Vanea Vova Vova 676441291 (+373)79608849 (+373)69152061 (+373)79018417 686219353 Tel.: (+33)682745836 www.pro-diaspora.com mai 2010 25 FRANŢA LA NOI ŞI LA EI Republica Moldova Salarii moldoveneşti la preţuri europene După un an de strâns cureaua din cauza crizei economice, pensia ţin de bugetul statului, de fondurile so- a venit rândul scumpirilor. Încă de la începutul anului ciale, care vin de la impozitele angajaţilor. Re- s-a majorat preţul la carburanţi, resurse energetice şi spectiv, dacă forţa ocupată a muncii, cu regret produse alimentare, care au ajuns să fie mai scumpe scade cu 20% minim pe an, fondurile se reduc şi asta e problema că nu poţi mări nici salariul decât în Europa, iar creditele bancare nu sunt cea din aceste fonduri, nu mai vorbim de pensii. mai bună soluţie, majoritatea populaţiei, inclusiv În practică, avem altceva, nu sunt rezerve întreprinzătorii, preferă să împrumute bani de la cunoscuţi bugetare suficiente pentru a majora salariile decât de la bancă, din cauza dobânzilor mari. bugetarilor. Persoanele care lucrează în eco- nomia reală au salariul de cel puţin 3000 de lei şi ei fac faţă mai bine greutăţilor. Pe de altă Cu un salariu minim de 1100 de lei mai pentru încălzire în timpul iernii, cei mai parte, un profesor are salariul mult mai mic. (65 euro), R. Moldova, conform unor mulţi sunt nevoiţi să scoată din buzunar mai Anume aceste pături au nevoie de suport”, studii elaborate de Banca Mondială şi mult de o mie de lei. Iar de pe masă, deseori explică Viorica Antonov, expertă în politici PNUD, este calificată ca cea mai săracă carnea lipseşte. sociale şi dezvoltare al IDIS „Viitorul”. ţară din Europa Centrala şi de Est. Pe Maria am întâlnit-o în piaţă. Se târgu- O întreb pe Maria cum se descurcă cu ba- Salariul moldovenilor este de circa 34 ia cu vânzătoarea poate îi mai scade din preţ. nii ei şi pe ce sunt aceştia cheltuiţi. „Iarna asta ori mai mic decât cel al angajaţilor din Lu- Pentru o pensionară, fiecare leu economisit am plătit 1450 de lei pentru încălzire. Şi sunt xemburg, care ocupă prima poziţie într-un înseamnă mult. O întreb ce are în sacoşă. nevoită să mă limitez foarte mult la cheltuieli. clasament realizat de Federaţia Angajatori- “Vreo doi cartofi, orez, ulei şi mere”, îmi lor Europeni (FedEE). spune Maria. La hala de carne s-a oprit doar Un nivel relativ similar cu cel din R. cu văzutul. A întrebat de preţ şi a mers mai Moldova al salariului minim se înregistrează departe. “E scumpă carnea. Nu-mi permit în ţări ca Muntenegru (55 euro) şi Ucraina de fiecare dată să cumpăr când vin la piaţă. (68,21 euro). În România salariul minim Mai mult cumpăr legume. Îmi fac o oală de este de 140,64 euro. ciorbă şi îmi ajunge pentru câteva zile”, spu- ne femeia. Doar 70 de euro Deşi ajunsă la vârsta de pensionare, pentru alimentaţie şi Maria este încă în putere şi aşa cum pensia comodităţi de 800 de lei nu îi ajunge şi-a găsit un loc Astăzi, în R. Moldova, 25-30% din per- de muncă unde este plătită cu 700 de lei pe soanele active trăiesc sub pragul sărăciei. lună. O întreb dacă ştie de coşul minim de Aceştia din urmă nu au asigurate, prin coşul consum şi ce conţine acesta. “Ştiu că luate minim de consum, cele 2500 calorii zilnic. împreună, pensia şi salariul, acopăr coşul Minimul de existenţă reprezintă volumul minim de existenţă, dar asta nu înseamnă că minim de consum de produse alimentare, pot trăi normal. Cu această sumă doar supra- bunuri materiale şi servicii. În R. Moldova vieţuieşti, dar nu trăieşti”, îmi explică Maria. coşul minim de existenţă a ajuns la 1187 de lei pentru o lună, adică 70 de euro. Luând Nu coşul este în calcul evoluţia preţurilor şi costul servici- problema, ci salariul ilor, autorităţile de la Chişinău consideră că Experţii au şi răspunsuri la situaţia creată suma ar fi suficientă pentru ca o persoană - nu coşul minim de existenţă este problema, să îşi cumpere alimentele şi îmbrăcămintea ci salariul. „Coşul minim este real pentru că necesare într-o lună şi să achite facturile. Oa- face faţă economiei naţionale. Preţurile nu menii de rând nu sunt de aceeaşi părere. Nu- pot fi mici. Este altă problemă că salariul şi

26 mai 2010 www.pro-diaspora.com Nu sun nicăieri. Am o grădină pe care o lucrez ales cei care plătesc şi chirie. Totul este foar- „Coşul minim de consum prevede doar şi mai pun ceva legume, dar nu ies întotdeau- te scump. Şi mai spun că tinerii profesori şi 400 de lei pentru produse alimentare, ceea na multe, oricum cumpăr de la piaţă”. medici nu vor să meargă la ţară să lucreze. Păi ce este dubios, nu poţi exista cu aşa sumă pe Coşul minim de consum alimentar pre- ce să facă ei acolo, unde să trăiască? Şi de ce lună. Şi cuprinde un număr foarte limitat de vede 46 de produse, printre care produse lac- funcţionarii au salarii aşa de mari, de pensii produse şi servicii”, spune Ana Popa. tate, din carne, fructe, legume, care să asigure nu mai vorbesc”, mai spune Maria. „Nu este format corect acest mecanism. cele 2500 de calorii necesare pentru o persoa- Potrivit vice-ministrului Muncii, Protec- Pe de altă parte, dacă includem toate cele nă. Autorităţile responsabile recunosc că este ţiei Sociale şi Familiei, Sergiu Sainciuc, cel necesare ar trebui să se ridice minimul de prea puţin, dar este suficient pentru activita- mai mare procentaj al salariaţilor cu salarii existenţă la 6000 de lei. Lumea s-ar speria şi tea unei persoane. peste nivelul minimului de existenţă este în- ar emigra şi mai mult pentru că cifrele sperie “Desigur, ar fi de dorit să fie şi mai bine, registrat în activităţile financiare (92,1%); în omul, de aceea şi este calculat în asemenea dar acest minim este suficient pentru nevoile energetică, gaze şi apă (97,6%); construcţii mod. În Uniunea Europeană coşul minim se fiziologice, minimul necesar pentru ca orga- (85,9%); industria prelucrătoare (83,8%); calculează în întregime şi este ajustat la poli- nismul să funcţioneze normal. Coşul este sănătate (83,9%), iar cea mai mică cotă a lu- tica susţinerii păturilor social-defavorizate”, dictat de economie, de buget, dar produsele crătorilor bine plătiţi se atestă în agricultură şi explică Viorica Antonov. prevăzute nu sunt mai mici decât necesităţile silvicultură (55,2%); în activităţile recreative, organismului”, ne explică Andrei Ciburciu, culturale şi sportive (55,4%) şi în învăţământ Salarii mici, credite şeful Secţiei igiena alimentaţiei din cadrul (62,0%). scumpe Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Me- Cu toate acestea, chiar dacă pensiile au Instabilitatea salariilor şi veniturile mici dicină Preventivă. fost majorate, oricum reprezintă doar 60- sunt o piedică şi la accesarea creditelor ban- 70% din minimul de existenţă. Există riscul care. În ultimul an, băncile au oferit tot mai 400 de lei lunar ca în acest an coraportul dintre salariu şi co- puţine împrumuturi. „Băncile nu oferă cre- pentru produse şul minim de consum să fie negativ pentru că dite dacă nu ai un loc de muncă şi un salariu alimentare nu există resurse pentru majorarea salariilor stabil. Nu este bine gândit acest mecanism. „Pentru mine aceşti bani sunt oarecum şi a pensiilor, susţine Ana Popa, cercetător Aici trebuie de gândit cum susţii un mic în- suficienţi dacă economisesc bine, dar tineri- economic în cadrul Centrului Analitic Inde- treprinzător cu impozitele şi taxele prea mari lor nici 5000 de lei pe lună nu le ajung, mai pendent „Expert Grup”. şi veniturile foarte mici. În această situaţie, mulţi activează ilegal pentru a-şi asigura un venit”, spune Viorica Antonov. „Tinerilor le este cel mai greu, de asta şi pleacă cu toţii din ţară”, spune Maria care are o fiică plecată peste hotare cu întreaga fa- milie. „Vin o dată pe an în vacanţă şi atunci îmi văd nepoţelul. Se gândesc să se întoarcă în ţară şi să deschidă o afacere, dar cu situaţia asta politică şi economică le este frică că nu vor reuşi. În Danemarca oamenii care îşi des- chid afaceri sunt susţinuţi de stat, dar la noi, ce fel de susţinere oferă statul”, se întreabă mătuşa Maria. „Creditarea businessului, în special, pentru iniţierea afacerilor, este problemati- că, din care cauză creditele contractate de la bănci, deseori, au destinaţie diferită decât cea specificată. Iar faptul că multe întreprinderi funcţionează în economia tenebră reduce transparenţa sistemului de creditare, fiind o piedică în dezvoltarea şi eficienţa acestuia. Întreprinzătorii preferă să se descurce cu re- sursele proprii sau să apeleze la prieteni sau cunoscuţi decât la bănci”, explică Ana Popa.

Diana Lungu dorunica.wordpress.com Foto:

www.pro-diaspora.com mai 2010 27 LA NOI ŞI LA EI Italia Anton şi Catinca câştigă bani în Italia

Catinca a venit la Roma în 2000 și a început să lucreze ca În august a renunțat la concediul legal badante. A avut la început 500 şi s-a ridicat apoi la 600 de plătit și prin urmare a luat două sala- euro. În 2003, când a ajuns la Roma și Anton, Catinca avea rii. Anton era mulțumit, dar nu prea, 750 de euro. Anton s-a angajat și el badante, datorită pentru că soția era badante în altă prietenelor italience ale Catincăi, tot cu 750. Avea grijă casă și prin urmare nu aveau o viață de un infirm. N-avea zile libere, dar dispunea de foarte de familie „ca lumea”. Catinca vroia și ea o viață „ca lumea”, de aceea s-a mult timp liber, citea tot ce găsea în casă. Pentru că lucra învârtit, s-a sucit până când a găsit un joia după masă, când legea prevedea că urmează să se „lungorario” de opt ore zilnice, inclu- odihnească, lua 25 de euro suplimentar. Duminicile sau siv duminica, care presupunea grija sărbătorile erau plătite cu 50. de o familie de bătrâni.

Era liberă seara și avea un salariu de ilgiornale.it Foto:

28 mai 2010 www.pro-diaspora.com 1140 de euro! Majorările de salariu și un serviciu de salubritate, de unde, după succesele Catincăi nu erau întâmplătoa- ce plătea taxele, lua 1100 de euro. Între re: i se plătea pentru caracterul sociabil, timp a murit bătrâna la care lucra Catinca inteligență și priceperea deosebită la și salariul Catincăi a fost înjumătățit. Dar bucătărie. Deci, mergând la o înțelegere și volumul de lucru. Prin urmare Catinca cu patronul lui Anton, Catinca a căpătat a reușit să-și găsească ore suplimentare. dreptul de a veni seara la Anton. S-a în- Știindu-și valoarea, a cerut 9 euro/ora. A ceput o viață tare „ca lumea”. A nu plăti mers. chiria, nici taxe, a nu cheltui aproape ni- Acum Catinca câștigă în jurul la 1600 mic pe mâncare și a pune „deoparte” în de euro. Anton s-a ridicat la 1200. Pentru fiecare lună câte 2000 de euro. Era ceva! ca să ajungă la nivelul soției, Anton îi cere Anton îi zicea Catincăi că mulți italieni, 400 euro pentru că-i este șofer personal. chiar dacă și câștigă mai mult, nu reușesc Catinca ar vrea să mai lase din ore, căci să economisească atâta, pentru că trebuie simte că obosește prea tare, dar o imploră să plătească chirie, întreținere, mâncare patronii să nu-i părăsească. și câte și mai câte. În schimb sunt liberi, Anton și Catinca au doi copii în Mol- zicea Catinca. dova, pe care îi ajută să-și facă o carieră în La început lui Anton nu i-a lipsit li- țara lor. Au cumpărat două apartamente bertatea. Citea, se uita la televizor, se la Chișinău. Acum vor să cumpere apar- plimba o oră pe zi pe malul Tibrului sau tamentul în care stau în chirie, pentru prin centrul Romei și era fericit. Cu tim- ca să aibă unde-și petrece bătrânețile de pul însă atmosfera casei a început să-l pensionari italieni. Vor face un împru- apese, devenea din ce în ce mai nervos și mut de 80000 de euro la banca. se certa tot mai des cu soția pacientului Pe baza istoriei lui Anton și a Catin- său. Peste doi ani și jumătate Anton a fost căi pot fi făcute următoarele concluzii. licențiat. S-au pus în mână 5000 de euro 1. Banii se câștigă cel mai ușor în doi. ca lichidare și pa, la revedere. 2. A fi badante e convenabil din punct Libertatea i-a întâlnit pe Anton și pe de vedere economic, dar e greu să Catinca cu brațele deschise. Au trebuit reziști pe termen lung, mai ales dacă să-și găsească un apartament în chirie mai ești bărbat. în afara Romei cu 300 de euro lunar. Să- 3. În ciuda datelor statistice care vor- și cumpere mașină cu 4000. Să plătească besc de salarii mari la nordul Italiei și asigurarea mașinii de 956 euro anual. salarii mai mici la centru și la sud, poți Să cheltuiască pentru mâncare și pentru câștiga bine oriunde, depinde cât ești benzină circa 100 de euro pe săptămână. de brav. Vreo jumătate de an Anton a avut servicii 4. Străinătatea te înstrăinează. întâmplătoare și prost plătite, trebuind să mai suporte și ironiile Catincăi, care zi- Victor DruŢă, Roma cea că-l întreține. În sfârșit, s-a angajat la cislveneto.it Foto:

publicitate

www.pro-diaspora.com mai 2010 29 LA NOI ŞI LA EI Cehia Cum e să trăieşti în Cehia

Anatol şi Maria Lăzărescu importantă pentru noi, în special în perioa- cumpere lucrurile de care au nevoie (cu atât au venit în Cehia în da de criză. Doar o planificare realistă ne mai puţin pe cele care şi le-ar dori) fără să 2003 din dorinţa de a ajută să facem fată mai uşor dificultăţilor şi apeleze la un împrumut. "Ne conducem în munci pentru un viitor să ducem la îndeplinire planurile de viitor", viaţă după principiul: acolo unde e dorinţă, mai prosper. În 2008 au spune Anatol. nimic nu e imposibil. În baza venitului lunar obţinut viza de reşedinţă Chiria apartamentelor în Cehia este de al familiei am obţinut uşor un credit de 8000 peste 400 de euro, în dependenţă de zonă. de euro pentru un termen de 5 ani cu o rată pentru zece ani în această “Locuim într-un apartament cu două came- de 14%. Am mai beneficiat şi de un leasing ţară. Este tipul de familie re, într-o zonă frumoasă a oraşului Praga şi de 4 ani pentru automobil cu rata anuală de care a ştiut să ia decizii plătim lunar 500 euro. E mult, dar condiţi- 12%. Nu am ratat nici posibilitatea de a in- rapide şi optime. După o ile sunt bune", susţine Mariana. Mai ieftin vesti în imobil, apelând la sistemul ipotecar perioadă au reuşit să-şi e să închiriezi spaţiu locativ în cămine. Aşa pe un termen de 25 ani la 4,6% anual, având reîntregească familia. procedează mulţi moldoveni. Plata lunară aceleaşi privilegii ca şi cehii", explică cu en- pentru o persoană oscilează între 100 şi 120 tuziasm Anatol. Să trăieşti departe de copilul tău este de euro. Ca să obţii aceste beneficii trebuie, în foarte” greu. Ne bucurăm enorm că În Cehia, angajaţii primesc salarii mult primul rând, să ai statut legal de şedere, să fii acum fiul nostru este alături de noi", mai mari decât în R. Moldova, cu toate aces- angajat oficial şi să ai un venit stabil. spune Maria. Dorel studiază în clasa a tea preţurile sunt egale sau chiar mai mici. patra şi are rezultate bune. Anatol lu- Mariana spune: "Când am venit pentru pri- Statistici crează şofer de camion de mare tonaj, ma dată în Praga, mă aşteptam să găsesc pre- Coşul minim de consum pentru un având salariu de 1200 de euro. ţuri mari, dar în magazinele de aici preţurile adult din Cehia este de 180 de euro, salariu Mariana munceşte la un restaurant ceh sunt accesibile. Cheltuielile pentru alimente minim fiind de 306 de euro, iar salariul me- şi câştigă 700 de euro pe lună. Asta e buge- şi alte servicii în familia noastră sunt de apro- diu lunar este 920 de euro. Şomerii primesc tul familiei. "Ne dorim o situaţie financiară ximativ 400 euro". de la stat îndemnizaţii lunare în valoare de sigură, de aceea planificarea bugetului este Adesea oamenii nu au posibilitatea să-şi 200 de euro. Cele mai mari salarii în Cehia sunt obţinute în sectorul bancar, unde sala- riul mediu este de 1700 de euro. Cel mai mic salariu este de 475 de euro pentru muncito- rii necalificaţi din construcţii şi agricultură. Cehii ştiu exact cât, cum şi unde îşi per- mit să cheltuiască. Astăzi, în Cehia, 24% din venitul unei familii este alocat pentru produse alimentare şi pentru cele de strictă necesitate. Investiţiile cele mai importante se fac în imobil. Apartamentele vechi costă între 70000 şi 85000 de euro, iar o locuinţă nouă ajunge până la 8000 de euro per me- tru pătrat pentru locaţii de top. O familie de patru persoane se descurcă uşor cu 600 de euro pe lună, dacă are casă sau apartament propriu. Cu salariile pe care le au, cehii îşi pot permite un trai decent, cu atât mai mult că serviciile medicale şi studiile în instituţiile de învăţământ superior de stat sunt în mare parte gratuite. Cu toate acestea, cehii sunt deseori nemulţumiţi de nivelul lor de trai.

Nadea Hornet, Praga

30 mai 2010 www.pro-diaspora.com LA NOI ŞI LA EI Marea Britanie Pentru a supravieţui în Londra ai nevoie de cel puţin 500 de euro

Veniturile imigranţilor moldoveni din Marea Britanie, ca şi peste tot, depind de munca pe care o îndeplinesc, precum şi de vechimea în muncă. Majoritatea femeilor lucrează în domeniul hotelier şi de menaj sau îngrijesc de bătrâni. Salariul pentru o zi de muncă de 10 ore variază între 30 şi 100 de euro.

Majoritatea bărbaţilor lucrează în (şomaj, locuinţă, sănătate etc.), astfel având trebuie să plătească o licenţă TV de 6 euro pe construcţii ca ajutori pe şantier, fiind mai multă securitate în cazul şomajului. săptămână. Costurile de călătorie în Londra plătiţi pentru o zi de munca de 10 ore Cheltuielile lunare de trai de asemenea variază de la 40 la 120 de euro pe lună, iar în cu minim 50 de euro şi maxim 150 de depind de localitatea şi zona în care închiri- afara Londrei sunt puţin mai mici. Hrana, euro. Majoritatea imigranţilor cu acte ezi o cameră, un mini-apartament sau o casă. îmbrăcămintea şi igienă sunt şi ele la discreţia în regulă şi locuri de muncă îşi pot Cea mai ieftină chirie la Londra: o garsoni- fiecărui om în parte, dar nu pot fi mai ieftine deschide uşor conturi bancare, dar vor eră - 300-400 de euro, un apartament cu o de 50 de euro pe săptămână. Deci, în total, primi credite în funcţie de depozitele camera 800-1500 de euro, o casă 2000-3000 un imigrant ca să supravieţuiască în Marea pe care le fac. de euro. În oraşele mai mici şi în afara Lon- Britanie în cele mai ieftine condiţii trebuie să Celor ce au un venit de cel puţin 1000 drei costurile locuinţelor pot fi de 2 sau 3 ori câştige cel puţin 500 de euro pe lună. Dar aşa de euro pe lună, agenţii de servicii financiare mai mici. Costurile de electricitate, gaz şi apa cum în medie, un imigrant de rând nu câştigă le oferă credite de la 1000 la 10000 de euro la sunt plătite separat şi variază în funcţie de mai mult de 1000 de euro pe lună, profitul ce dobânda de 10-15%. Însă, de multe ori aces- anotimp, ajungând de la 50 la 300 de euro pe rămâne pentru economii şi investiţii sau re- te credite sunt greu de întors şi pot devini lună. Costurile de telefon, TV şi Internet de- mitenţe acasă în mediu este de 500 de euro. amare. Aceleaşi venituri le au şi majoritatea pind de cerinţele consumatorului şi pot varia englezilor, doar că ei, precum şi cetăţenii UE între 30-50 de euro pe lună. Totuşi, fiecare Serafim Florea, pot beneficia de accesul la beneficii sociale persoană care deţine un aparat TV în casă Londra publicitate

www.pro-diaspora.com mai 2010 31 LA NOI ŞI LA EI Spania Muncitorii din Spania sunt „mileuristas”

Se estimează că circa Internet şi telefon este de 45 de euro vestimentație și încălțăminte, au din ce 63% din cei angajaţi în pe lună); alege. Mileuristii de obicei își cumpără câmpul muncii în Spania - serviciile comunale (gaz – circa haine la sfârșitului sezonului, când maga- sunt mileuristas, adică 60 de euro pe lună, electricitate - 30 zinele aplică reduceri semnificative, care salariatul care primește de euro pe lună, apă - 15 de euro pe în unele cazuri pot ajunge și până la 70%. o remunerare lunară lună). Spania are una dintre cele mai bune E de menționat că 40% din casele infrastructuri în materie de servicii publi- inferioară la 1100 de euro. spaniole nu au instalații de gaz. Cheltuie- ce, mai ales în transport. De exemplu, în lile pentru energia electrică a acestor pro- cazul Madridului și a Barcelonei, cel mai prietari sunt mai mari, cu toate că bene- comod e să călătoreşti cu autobuzul. O Cu acest salariu persoana trebuie să ficiază de o tarificare specială, cu prețuri călătorie costă circa 1.20 de euro. Pentru facă față la: mai reduse. o deplasare interurbană, spaniolii optea- - cheltuielile de ipotecă sau chirie Spaniolii care obișnuiesc să ia masa în ză pentru tren, acesta fiind mai rapid, mai care în medie sunt de 600-800 de afara casei, plătesc pentru un prânz con- ecologic și mai ieftin. euro în funcție de metrii pătrați și sistent între 10 și 15 de euro. Evident, cei regiune; ce cumpără produse pentru a găti buca- Moldovenii - cheltuielile pentru şcolarizarea co- tele acasă, „salvează” o parte substanțială piilor (masa, materialul școlar, uni- a bugetului. Pentru hrana spirituală – o În general, moldovenii muncesc în forma, transportul și cotele lunare, parte indispensabilă a vieții latinilor, un construcție, restaurante, serviciu domes- după caz); spaniol rezervă între 50 și 70 de euro tic, agricultură, care sunt prost plătite. Ei - creditele care sunt foarte răspândite, lunar, pentru că un bilet la cinematograf sunt catalogați ca mileuristas. La capito- mai ales pentru achiziționarea unei costă circa 12 de euro, la un meci de fot- lul cheltuieli, în linii generale, am putea mașini (oscilează între 100 și 400 de bal – în mediu 50 de euro, iar la corrida vorbi despre două categorii de moldo- euro pe lună); – 25 de euro. veni și anume: - serviciile de comunicații (pachetul Cât privește cheltuielile pentru  cei de peste 35 de ani, majoritatea cărora muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână şi câștigă mai mult, reducând cheltuielile la minim, fiind- că trimit bani celor de acasă. cei de până la 35 de ani, cărora le plac lucrurile scumpe și care sunt “plini” de credite bancare. Acesta ar fi și unul din motivele din care băncile, afectate de criza financiară, refuză să ofere credite străinilor, mai ales când e vorba de cei extracomunitari. Moldovenii cu rezidență legală con- stituie 0,05% din totalul imigranților din Spania, fiind concentrați mai mult în regi- unile cu un potențial economic mai înalt, cum ar fi: Barcelona, Madrid, Valencia și Santander, unde își pot găsi mai ușor un loc de muncă și bine remunerat.

Marcel Macarie,

Barcelona virginmedia.com Foto:

32 mai 2010 www.pro-diaspora.com LA NOI ŞI LA EI Portugalia Câştigăm şi cheltuim în portugheză

Situaţia moldovenilor din le preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de servicii de comunicaţii; 4-6% vestimentaţie Portugalia este mult mai transport în comun sau alimentaţia vege- şi încălţăminte; 2-4% pentru învăţământ. grea comparativ cu cea a tariană. Pentru alimentele care înglobează conaţionalilor noştri din coşul minim de consum, o familie trebuie Credite alte ţări. Pentru a înţelege să scoată din buzunar în jur de 200-230 de În ce priveşte economiile, imigranţii reu- mai bine de ce spun asta euro lunar. Însă, coşul mediu de consum se şesc să pună deoparte foarte puţini bani din ridică la peste 300 de euro. Produsele sunt salariu, uneori economiile fiind chiar impo- am încercat să fac un puţin mai ieftine decât în Germania, Franţa sibile. Din considerentul insuficienţei finan- raport dintre veniturile şi sau Spania. ciare, unii apelează la credite. În Portugalia, cheltuielile acestora. moldovenii care muncesc cu acte în regulă, au acces la Având în vedere că majoritatea moldo- credite bancare. La venilor activează ca angajaţi necalificaţi acordarea creditelor (deşi 60% dintre ei au studii superioa- se ia în calcul veni- re), remunerarea muncii lor este mai turile legale. Poate mică comparativ cu cea a muncitorii fi vorba de credit calificaţi. în numerar, credit Potrivit Instituto Nacional de Estatísti- imobiliar, credit ca, de la 1 ianuarie a.c. salariul minim pe eco- pentru procurarea nomie în Portugalia este de 475 de euro, cu unui autoturism etc. 25 de euro mai mult decât anul precedent. E Solicitanţii trebuie mult sau puţin? Chiria locuinţei în zona Li- Iată preţurile medii a câtorva produse să demonstreze că au contract de muncă pe sabonei poate ajunge la 500 de euro... Pe de alimentare: pâine – 0,28 euro, lapte –0,60 o perioadă nedeterminată, prin care dove- altă parte, salariul mediu pe economie este euro, ulei – 0,85 euro, zahar – 0,70-0,80 desc băncii ca au venituri stabile. Declinul de circa 840 de euro. euro, făină – 0,85-0,95 euro, peşte – 3,5 multor sectoare, dar şi problemele econo- Un imigrant în Portugalia poate câştiga euro, carne de porc – 3,5 euro, carne de vită mice şi sociale în ansamblu înregistrate în între 500 şi 1500 de euro lunar, asta în de- – 4,5-5 euro. Portugalia în ultimii ani, au un impact direct pendenţă de domeniul de activitate (resta- În afara de asta, se mai adaugă chiria lo- asupra veniturilor imigranţilor moldoveni şi urante, hoteluri, construcţii, servicii etc.). cuinţei care variază între 150 şi 550 de euro angajarea acestora în câmpul muncii. În ul- Desigur, venitul unor moldoveni depăşeşte lunar. Pentru grădiniţă trebuie să plăteşti timul timp ei sunt remuneraţi tot mai prost. suma de 1500 de euro, însă numărul lor este între 150 şi 250 de euro. Statisticile din anii În contextul crizei economice mondiale, re- mic. 2008-2009 spun că o familie aloca 18% din ducerea salariilor este iminentă. La capitolul cheltuieli, fiecare familie salariu pentru procurarea produselor ali- are propriile obiceiuri de consum: unele mentare; 19% pentru achitarea locuinţei/ Olesea Tanaşciuc,

deţin un autoturism şi consumă carne, alte- chiriei; 14% pentru transport; 3% pentru Lisabona z.about.com Foto:

publicitate

www.pro-diaspora.com mai 2010 33 LA NOI ŞI LA EI Grecia Venitul moldoveanului ajuns la muncă în Grecia

caz la caz. Practic, toate femeile din fos- ta Uniunea Sovietică fac curat în casele grecilor. Unica diferenţă este că unele locuiesc la stăpânii lor greci şi rar când ies din casă, doar duminică, pentru că au o zi liberă, iar altele lucrează pe ore şi zile bine stabilite şi au un număr de case, ofi- cii în care fac curat ziua şi, respectiv, seara se întorc acasă. Şi ce bani primesc? În primul caz, salariul variază între 800 şi 1000 de euro lunar, dar, în schimb, nu au cheltuieli pentru gazdă, servicii comunale şi masă. Însă, muncitoarele sunt practic „izolate” de lume. Duminicile sunt aşteptate de ele ca o „gură de aer” - este ziua în care ies din casa stăpânului şi până seara pot să se întâlnească cu rudele şi prietenii, să mai stea în parc şi să mănânce o îngheţată, să transmită colete şi bani acasă. Femeile care lucrează pe ore şi zile au un salariu mai mare, ajunând şi la 1700 de euro lunar, în dependenţă de orele lu- crate şi numărul de case şi oficii deservite. În schimb, cheltuielile sunt cu mult mai mari. Neapărat trebuie achitată gazda, serviciile comunale, mâncarea, telefonia Toţi cei plecaţi de acasă, toţi cei care pleacă şi astăzi şi cei mobilă care este unicul fir ce le leagă de care vor mai pleca şi mâine au un singur scop – să câştige cei dragi, rămânând valabil trimisul cole- mai mulţi bani decât în Moldova. Cu „euroii” munciţi în telor şi banilor în Moldova. sudoarea frunţii cred că vor putea creşte copiii, construi o casă etc. La asta visează moldoveanul la plecare. Bărbaţii Bărbaţii, de regulă, lucrează la con- Nu puţini dintre cei rămaşi acasă îşi rezultatul lucrului şi mult mai puţin senti- strucţii şi spălătorii. Salariul şi aici este pun întrebarea – oare cât primesc mentele pe care le ai. Şi dacă te superi sau foarte mic, dacă-l comparăm cu cheltuie- moldovenii plecaţi peste hotare? nu, dacă îţi convine sau nu – sunt proble- lile lunare pentru casă, produse alimenta- Răspunsul e „ştiut” - primesc bine, mele tale personale. re şi servicii comunale. pentru că uite, şi-au dat datoriile, îşi Iniţial cei care au imigrat în Grecia Istoria veniturilor şi cheltuielilor di- întreţin copiii şi părinţii, cunună, fac s-au gândit că vor sta o perioadă, vor face feră de la casă la casă, de la caz la caz. Si- nunţi şi cumătrii… nişte bani pentru un trai decent şi… aca- gur, când ambii soţi sunt veniţi la muncă Analizând „la rece”, în Grecia, de să! Nu întotdeauna este aşa. în Grecia, respectiv şi venitul e mai mare exemplu, veniturile sunt mizerabile în ra- şi cheltuielile sunt un pic mai mici. Un soţ port cu munca enormă depusă, cu dorul Femeile în Moldova şi unul în Grecia – e situaţia nestăvilit de casă şi, uneori, cu umilinţă cea mai grea pentru amândoi. suferită. Munca de aici este extrem de diferită Practic fiecare familie venită la muncă

Bineînţeles, pe stăpâni îi interesează şi, totodată, foarte asemănătoare, de la în Grecia, legalizată cumva şi, principalul, trekearth.com Foto:

34 mai 2010 www.pro-diaspora.com stabil) şi un „garant” – un cetăţean al R. Moldova, la fel cu actele în regulă. Începând însă cu 2009, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a avea acces la credite şi a cumpăra tot ce spuneam mai sus, sunt necesare foarte multe documen- te (permisul de şedere, certificatul de la locul stabil de muncă (nu mai puţin de 3 ani), dovada venitului stabil şi a impo- zitelor achitate, „garant” – cetăţean grec al cărui venit anual să corespundă ce- rinţelor băncii etc.). Banca decide, dacă acceptă sau nu să-ţi ofere creditul, chiar dacă aparent crezi că ai îndeplinit toate cerinţele. Este o procedură îndelungată şi migăloasă şi nu prea mulţi greci sunt de acord să pună garanţie şi să te ajute să-ţi faci cumpărătura mult râvnită. Oricum, de regulă, moldovenii noştri nu renunţă. Cu siguranţă, au devenit „luptători” de asigurată cu cel puţin un loc de muncă, se 400 de euro, serviciile comunale – 150- nevoie. În fiecare zi luptă pentru a obţi- gândeşte să-şi cumpere un apartament în 200 de euro, alimentele – cam 150 de ne ceva. Aşa e şi cu dorinţa de a cumpăra Moldova sau să-şi construiască o casă şi să euro pe săptămână, la care se adaugă ben- ceva nou şi frumos. Pentru că au dreptul. vină în ţară cu o maşină bună şi frumoasă. zina, telefonia mobilă şi coletele transmi- Pentru că lucrează mult şi din greu pentru Mulţi însă se stabilesc aici, deşi este mai se cu regularitate în Moldova. a-şi realiza nişte vise. Moldovenii aflaţi greu din punct de vedere financiar. Până la criza economică care se resim- peste hotare muncesc mult şi, mi se pare, În dependenţă de venit, tot mai mulţi te foarte acut şi în Grecia, pentru moldo- uneori îşi pot permite să cheltuiască din încearcă să-şi cumpere maşini noi, luate venii împrumutul de la bancă, cumpăratul economiile lor agonisite cu greu, pentru în leasing. Este un lucru foarte convena- apartamentelor sau a maşinilor în leasing, a „gusta” din bucuriile vieţii. bil, daca venitul lunar este la 2000–2500 a fost mai simplu. Era necesar să ai toate de euro. Astfel, pentru o maşină achită de actele în ordine (permisul de şedere, cer- Cristina Bodrug, la 300 la 500 de euro, pentru gazdă - 300- tificatul de la locul de muncă, cu un venit Atena planetark.org Foto:

publicitate

www.pro-diaspora.com mai 2010 35 ISTORIE DE SUCCES Franţa Vittorio – moldoveanul de la Paris Vitalie Banuh s-a născut pe 1 ianuarie 1969 în satul Condrăteşti, raionul Ungheni. După terminarea şcolii medii din oraşul Râşcani şi-a continuat studiile la facultatea de limbi străine din Kiev, specialitatea limbă franceză şi engleză. Mai apoi şi-a făcut studiile postuniversitare la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti. A activat în domeniul Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile a R. Moldova în calitate de şef al Direcţiei Relaţii Internaţionale, iar în anii 1997-2000 a fost reprezentant al unei companiei aeriene moldoveneşti la Kiev.

La insistenţa soţiei, în 2000 au hotă- rât să plece în Franţa, unde mai mulţi colegi se stabiliseră cu traiul şi unde se părea că îi aşteaptă o viaţă mai bună. Dar, cum deseori se întâmplă, realitatea a fost alta. Colegii îşi aveau fiecare viaţa lor, cu problemele lor, iar o persoană pe care conta foarte mult şi pe care a ajutat-o cândva, pur şi simplu a dispărut. Cunoştea limba franceză, acesta fi- ind un atu important. Pentru a sta legal în Franţa s-a înscris la studii la Institutul Naţional de Studiere a Limbilor şi Civili- zaţiilor Orientale din Paris, specialitatea Vitalie (dreapta) şi angajaţii săi limbă ucraineană, pe care o cunoaşte, tatăl său fiind de naţionalitate ucrainea- nă. După câteva luni, când rezervele de unui mic apartament pe care tocmai îl bani s-au epuizat, iar căutările unui loc de închiriase, să fie contabilul unei reţele de muncă nu a dat rezultate, paşii l-au dus la restaurante cu specific italian din Paris. platforma. A început banal, ca alte sute Perspectiva unui contract de muncă legal de moldoveni, prin a frecventa magazine- şi masa asigurată i-au facilitat decizia. le de construcţii, unde patronii angajau la De la chelner la administrator de re- munca pe şantiere. Astfel în câteva săptă- staurant – asta a fost calea parcursă în cinci mâni, şi-a închegat propria echipă de zi- ani de Vittorio, cum l-a "botezat" patronul dari. "Domnea o democraţie adevărată", italian. "Este o muncă complicată, plină de îşi aminteşte Vitalie. "Eu fiind şeful care responsabilităţi, cu un orar stupid, de dimi- cunoştea limba dar nu cunoştea meseria, neaţă până noaptea târziu, cu o pauză între pe teren îndeplineam muncile cele mai orele 15.00 şi 18.00. Dar la cămaşă alba, cu necalificate. În acest domeniu se câştigă zâmbetul pe buze şi în contact permanent bine, dar nu este o activitate stabilă." cu oamenii", spune, zâmbind, Victor. La prima ocazie care s-a ivit de a În 2009, unul din restaurantele din schimba locul de muncă, nu a ezitat să reţea a fost scos la vânzare. Astfel s-a o facă. Hazardul a vrut ca proprietarul ivit oportunitatea începerii unei afaceri

36 mai 2010 www.pro-diaspora.com tic. Pentru ei, Vitalie a reuşit să diversi- fice activitatea restaurantului. "Sala cea mică a restaurantului poate fi rezervată pentru diverse ocazii şi evenimente, cum ar fi zilele de naştere, întâlniri, reuniuni. Concetăţenii noştri însă sunt mai mult interesaţi în petrecerea nunţilor şi cu- mătriilor. Recent, aici a fost organizată o nuntă moldovenească, cu muzică po- pulară, cu bucate tradiţionale, pregătite de două gospodine, cu o ambianţă tipică moldovenească. La numai un an de activitate, despre profit nici nu poate fi vorbă, dar, totuşi, pa- tronul Vitalie Banuh a reuşit să menţină ci- fra de afaceri la acelaşi nivel ca până la criză şi să activeze cu toate cheltuielile achitate. Mai greu a fost la început, când a simţit pe propria piele birocraţia franceză. Legislaţia franceză e dura, dar e stabilă, fapt ce permite o activitate de durată. E şi flexibilă în acelaşi timp, se acţionează după principiul dacă nu este interzis, e permis. Este de dorit ca la în- ceput afacerea să fie monitorizată prin inter- mediul unor specialişti, cum ar fi cabinetele de contabilitate şi audit. Aşa pot fi evitate Vitalie în faţa restaurantului său problemele sau măcar pot fi anticipate la timp. "Sfatul meu pentru moldoveni e să proprii. Din economii, împrumuturi de aibă curaj, să realizeze că suntem destul la prieteni şi un credit bancar, a reuşit să de capabili ca să reuşim. Le recomand încheie un contract de franciză. celor care doresc să-şi deschidă o aface- "Nu a fost un risc foarte mare”, ne re peste hotare: calculaţi, calculaţi şi iar povesteşte Vitalie, adăugând: „Cunosc calculaţi! Nu ezitaţi să apelaţi la ajutorul domeniul, aveam deja experienţa necesa- specialiştilor de pe loc în domeniul în ră în gestionarea unui restaurant asemă- care doriţi să activaţi. Înainte de începe- nător, am păstrat specificul restaurantu- rea unei afaceri, studiaţi minuţios activi- lui, condiţiile stricte ale unui contract de tatea anterioară sau prognozele pe viitor franciză sunt foarte clare în acest sens. Şi pentru că deseori se economiseşte la personalul este cu experienţă, printre cei acest capitol, iar preţul plătit este foarte angajaţi fiind şi câţiva studenţi români şi mare mai târziu", conchide Vitalie. moldoveni, care vorbesc limba franceza, Deşi nu activează după specialitate, engleză, italiană sau rusă. Schimbarea nu regretă că s-a stabilit în Franţa. A cu- patronului nu a afectat activitatea resta- noscut o altă lume, alte perspective. În urantului, clienţii cei mai fideli au rămas general munca peste hotare disciplinează locuitorii cartierului, dar şi turişti străini", omul, îl face mai responsabil faţă de an- spune patronul moldovean. gajamentele luate. La întrebarea dacă îşi Situat la numai câteva minute de doreşte să rămână peste hotare, încă nu a Turnul Eiffel, turiştii sunt ademeniţi de găsit un răspuns. Dar viitorul copiilor săi acest local, dotat cu o sală spaţioasă şi îl vede aici, la sigur. luminoasă, cu un decor plăcut şi o ofertă culinară variată. O categorie aparte sunt Violeta Griţcan, clienţii care provin din spaţiul ex-sovie- Paris www.pro-diaspora.com mai 2010 37 util Italia Imigrarea în Italia – cum, unde, când… “Imigrare cum, unde, când” - aşa se numeşte ghidul imigrantului în Italia care poate fi folosit în rezolvarea problemelor zilnice: de la contractul de muncă până la deschiderea unui cont în bancă ş.a.m.d. Cartea poate fi gătită şi-n limba română pe site-ul guvernului italian. Vă propunem câteva crâmpeie din acest ghid.

re în Italia? Argumente în favoarea eliberării Frontiera vizei: adopţie, afaceri, tratamente medicale, Ce se întâmplă la frontiera italiană? Stră- motive diplomatice, familiale, întreceri spor- inii sunt supuşi controlului vamal, valutar şi tive, invitaţie, muncă subordonată, muncă sanitar. După aceasta autorităţile de frontieră sezonieră, activitate pe cont propriu, misiune, trec în paşaport data şi locul de tranzit. motive religioase, reintrare, rezidenţă, reîntre- Cui i se poate interzice intrarea în Italia? gire familiei, studiu, tranzit, turism. să se facă o declaraţie de prezenţă la frontieră În primul rând, străinilor care se prezintă la sau la Chestorul provinciei în care vă aflaţi): frontieră şi nu îndeplinesc condiţiile de intra- Permisele de şedere la Oficiile poştale indicate pentru expedie- re. Străinii care au intrat în Italia fără a trece Ce este permisul de şedere? Este o autori- re, folosind kit-ul corespunzător, disponi- controlul la frontieră, dar care au fost „prinşi” zaţie eliberată de Chestor care oferă străinului bil în oficiile poştale şi ghişeele patronate- la intrare sau deja pe teritoriul italian. Şi stră- dreptul de şedere pe teritoriul statului. Poate lor şi primăriilor; inii care au fost admişi temporar în Italia pe avea o durată variabilă. direct Chestorului din provincia în care vă motive de ajutor de protecţie umanitară, pot Unde şi când pot cere permisul de şedere? aflaţi în următoarele cazuri: azil politic fi expulzaţi şi însoţiţi la frontieră. Permisul de şedere trebuie cerut în mod obli- (cerere şi eliberare); cure sanitare; între- gatoriu, într-o perioadă de opt zile lucrătoare ceri sportive; integrare de minori; minori; Vizele din momentul intrării pe teritoriul italian sau protecţie umanitară; cerere de statut de Cine are nevoie de viză? Toţi cetăţenii al intrării în unul din statele Schengen (în afara apatrid (eliberare); vacanţă-muncă; moti- consideraţi străini: cetăţenii extracomunitari; cazurilor de intrare şi şedere în Italia pe motiv ve de familie în cazul căsătoriei unui cetă- cetăţenii fără cetăţenie sau fără patrie. de vizită, afaceri, turism şi studiu pe o perioadă ţean străin cu un cetăţean italian; carte de Cum pot motiva solicitarea vizei de intra- de cel mult 3 luni, cazuri în care este de ajuns şedere pentru rude străine a unui cetăţean italian sau UE. Cartea de şedere CE Ce anume este cartea de şedere CE? Este un document care autorizează şede- rea pentru o perioadă nelimitată în Italia. Ce condiţii trebuie să îndeplinesc pentru a obţine cartea de şedere CE? Poţi obţine cartea de şedere CE dacă: eşti un cetăţean străin care se află în Italia de cel puţin 5 ani şi ai un permis de şedere în curs de valabilitate (cu excepţia permiselor pe motiv de studiu, pregătire profesională, azil, protec- ţie temporară, motive umanitare); dacă eşti un cetăţean străin, soţ/soţie, fiu minor sau părin- te, care trăieşte cu un cetăţean italian sau cetă-

ţean al unui stat UE cu rezidenţa în Italia; eşti rai.it, flickr.com Foto:

38 mai 2010 www.pro-diaspora.com un cetăţean străin: soţ/soţie; fiu minor chiar şi cumpărat o restricţie (ipoteca). Banca, Cetăţenii străini trebuie să ceară în- al celuilalt soţ, şi chiar născut în afara căsători- pentru a avea siguranţa restituirii sumei scrierea în registrul Stării Civile în 90 de ei, necăsătorit, cu condiţia ca celălalt părinte să de bani împrumutată, va cere ca locuin- zile de la intrarea lor în Italia. Cetăţenii fi dat acordul său; fiu major întreţinut în cazul ţa cumpărată să fie ipotecată (ipoteca). străini care cer o schimbare a rezidenţei, în care nu poate să-şi asigure satisfacerea ne- Dacă veniturile nu sunt suficiente pen- trebuie să o facă în 20 de zile de la trans- voilor esenţiale ale vieţii din cauza stării de să- tru a plăti rata împrumutului banca cere ferarea lor. nătate; părinte întreţinut care nu are un ajutor o garanţie (fideiussione) de la o a treia Care sunt documentele care trebuie adecvat din partea familiei în ţara de origine persoană sau societate care se angajează prezentate? sau de proveninţă, a unui cetăţean străin deja să garanteze personal cu bunurile proprii Informaţiile despre toate aceste acte, titular al unei cărţi de şedere UE, cu condiţia pentru restituirea debitului tău. Ipoteca dar şi despre cum să obţii cetăţenia itali- de a putea demonstra că are un venit suficient este o modalitate care permite băncii, în ană, ce oferă spaţiul Shenghen şi despre pentru a te întreţine; trecerea unui test de cu- cazul în care nu sunt plătite ratele împru- piaţa muncii în Italia (legi şi drepturi) le noaşterea limbii italiene. mutului, să preia locuinţa şi să o vândă puteţi găsi în ghidul pentru integrarea pentru a recupera banii avansaţi. în Italia, pe site-ul guvernului Italian Cumpărarea Cum procedez dacă merg să locuiesc www.governo.it sau pe site-ul www.pro- unei locuinţe cu o altă familie? diaspora.com În acest ghid sunt incluse Pot cumpăra o casă? Cetăţenii străini cu Prima persoană scrisă în statutul de informaţii atât pentru cei care sunt deja un permis de şedere pentru muncă sau motive familie care te găzduieşte, trebuie să te în Italia, cât şi pentru cei care vin din de familie sau carte de şedere CE pot cumpăra însoţească la Biroul de Schimbare a Re- afara spaţiului italian. imobile în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii itali- zidenţei pentru a prezenta cererea de în- eni. Ceilalţi, în schimb, pot cumpăra o casă nu- scriere de rezidenţă. mai dacă există un acord particular între ţara Care sunt termenii de înregistrare şi Liliana Pavel, de origine şi Italia. În cazul cumpărării unei de schimbare a rezidenţei? Tatiana Nogailâc case sunt înlesniri privind impozitele. publicitate Ce documente trebuie să semnez pentru cumpărarea unei case? Propunerea de cumpărare, cu care se blo- chează preţul tocmit şi se semnează o pro- punere irevocabilă de cumpărare, vărsând un acont; Promiterea de vânzare sau compromisul, este un contract preliminar care angajează părţile să stipuleze actul notarial (contrac- tul de vânzare-cumpărare), fixând data, dacă nu este posibilă stipularea imediată a contractului. Cu ocazia semnării compro- misului se obişnuieşte, dar nu este obliga- toriu, vărsarea unui acont din preţul cerut pentru imobil; Actul public de vânzare, contractul de vân- zare-cumpărare are ca scop transferarea proprietăţii, se stipulează în faţa notarului (actul notarial), în prezenţa vânzătorului şi cumpărătorului şi este redactat în formă publică. Ce este un credit ipotecar Dacă nu ai la dispoziţie toată suma de bani pentru cumpărarea casei poţi să ceri un împrumut la bancă cerând deschide- rea unui credit ipotecar. Banca, ca să aibă garanţia creditului dat, pune pe imobilul

www.pro-diaspora.com mai 2010 CREDINŢĂ Înalt Preasfinţitul Mitropolitul Iosif: Copii şi tineri sunt cei care vor fi mâine ” stâlpii bisericii lui Hristos” În anul 1999 s-a format Asociaţia tinerilor din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale (NEPSIS). În zece ani s-au înfiinţat eparhiile Italiei şi Spaniei şi Portugaliei, drept pentru care NEPSIS s-a transformat într-o federaţie formată din NESPIS Arhiepiscopie, NEPSIS Italia şi NEPSIS Spania şi Portugalia. În cadrul NEPSIS Arhiepiscopie există deja filiale în Franţa, Belgia, Irlanda şi Marea Britanie.

Înalt Preasfinţitul Mitropolitul Iosif particular cu tinerii cuvântul Evangheliei, să Pop care a iniţiat această fraternitate îl cunoaştem mai bine, să cunoaştem Bise- ne-a spus că biserica se ocupă şi de copii rica lui Hristos şi istoria ei bimilenară şi nu şi tineri, cei care vor fi mâine stâlpiiB ise- în ultimul rând să fie un cadru în care tinerii ricii lui Hristos. să se cunoască mai bine sau pur şi simplu să „Neptic înseamnă veghetor duhovni- facă cunoştinţă unii cu alţii ca având aceeaşi implicit, peste secole, către toţi tinerii nea- ceşte, cel care veghează duhovniceşte, cu credinţă mântuitoare”, susţine Preasfinţitul. mului nostru. Sfântul domnitor Neagoe sufletul treaz la cele duhovniceşti. De aceea Federaţia NEPSIS îl are ca protector şi Basarab este acum ocrotitorul nostru al tu- am ales împreună cu tinerii acest nume, toc- ajutător pe Sfântul Neagoe Basarab. Mitro- turor românilor: moldoveni, transilvaneni, mai pentru a-i îndemna pe tineri să-şi ţină politul Iosif afirmă că avem multe de învăţat munteni. Pe oamenii din toată Basarabia şi sufletul treaz la cuvântul lui Hristos, la Evan- de la înaintaşii noştri, dar cu atât mai mult Republica Moldova îi văd ca pe fraţii mei, ghelia Sa. Aş spune că rolul tinerilor creştini atunci când sunt şi oameni sfinţi aşa cum români! Vreau să fiu şi sunt una cu ei, chiar este de a ţine şi în ei înşişi şi în alţii aprins fo- este Sfântul domn Neagoe Basarab, care dacă vremurile ne-au făcut să trăim despăr- cul credinţei şi al harului primit la Botez. În a fost domn al Ţării Româneşti şi ctitor de ţiţi. Iată că de foarte multe ori în afara ţărilor acest cadru al fraternităţii NEPSIS din Mi- biserici şi mănăstiri. „El a avut şi cuvânt ca noastre românii sunt una în comunităţi, cei tropolia noastră încercăm să trăim în mod nimeni altul în acea vreme către fiul său şi de dincoace şi cei de dincolo de Prut”, afir- mă Mitropolitul. La Fraternitatea NEPSIS poate adera orice tânăr creştin, nu doar românii. De ase- menea sunt organizate grupuri de educaţie creştină pentru copii - NEPSIS Junior. Pentru mai multe informaţii şi întrebări puteţi scrie la e-mailul: nepsis@mitropo- lia.eu. Pentru aderare şi participare folosiţi linţurile: http://fr.groups.yahoo.com/group/nepsis/ http://groups.yahoo.com/group/nepsis_uk/ Lista de BISERICI ORTODOXE o gă- siţi pe http://www.mitropolia.eu/

Serafim Florea, Londra Foto: www.nepsis.org Foto:

40 mai 2010 www.pro-diaspora.com PRIVIREA Spania Sărbătoarea focului la Valencia

În perioada 15-19 martie, bloc de apartamente cu nouă sute de mii de turişti s-au reu- etaje. Toate aceste sculpturi nit în Valencia pentru a admira sunt construite în cinstea lui îndeaproape cele 760 de figuri San José (Sfântul Iosif), ocro- gigantice ce reprezintă critica, titorul lemnarilor, şi sunt sor- satira socială şi politică, printre tite să fie devorate de flăcări, care s-au găsit Zapatero, Putin, semnificaţia căruia este de a Merkel sau scenete reprezen- aduce purificarea, de a distru- tând criza economică, gripa ge toate cele rele şi de a spune mln. de euro A(H1N1), primul transplant un “Bun venit!” primăverii. plus munca de- de faţă din Spania etc. La acest eveniment au 9,5pusă timp de un Pe primul loc s-a clasifi- fost antrenaţi 400 de pompi- an, pentru ca într-un final să fie cat figura cu titlul “Rumbo al eri şi 1000 de operatori ai ser- transformate în 7200 tone de paraiso”, ce reprezintă lupta viciului de salubritate, dato- cenuşă. Aşa sunt las Fiestas de între bine şi rău şi a costat rită cărora sărbătoarea a avut las Fallas (Sărbătoarea Focului), 300.000 de euro. În anul loc fără incidente şi oraşul s-a cea mai importantă sărbătoare curent a fost construită cea trezit dimineaţa fără urmă de din Valencia, regiune din Spania, mai mare figură construită cenuşă. unde îşi au reşedinţa peste 600 vreodată cu o înălţime de 27 Marcel Macarie,

de concetăţeni de-ai noştri. de metri, echivalentul unui Valencia lnesthostelsvalencia.com, mundocenter.files.wordpress.com Foto:

UN MESAJ PENTRU TINE Vrei să transmiţi un mesaj sau o felicitare rude- lor, prietenilor sau cunoscuţilor plecate peste hotare sau rămase acasă? Nu ezita să ne scrii la adresa electronică

[email protected]

Mesajul tău va fi publicat în ediţia următoare a revistei „Pro Diaspora”!

MICA PUBLICITATE Doreşti să vinzi o casă, un automobil sau un computer? Cauţi sau oferi un loc de muncă în Uniunea Europeană sau R. Moldova? Oferi servicii şi îţi cauţi clienţi?

Revista „Pro Diaspora” îţi oferă posibilitatea să publici gratuit anunţuri de mica publicitate (maximum 30 de cuvinte). Trimite anunţul tău la adresa electronică

[email protected],

iar noi îl vom publica în ediţia următoare a revistei „Pro Diaspora”!

www.pro-diaspora.com mai 2010 41 Opinii

Diaspora are nevoie de o Agenţie de Stat pentru protecţia migranţilor Datele statistice vorbesc În campania electorală pentru alege- moldoveni. De exemplu, în Italia există despre 280 de mii şi rile din 29 iulie 2009, una dintre pro- ambasadă la Roma şi consulat la Bologna, un milion de moldoveni punerile înaintate de către PLDM s-a în vreme ce cele mai mari concentraţii de referit în mod expres la crearea unei moldoveni se află la Padova şi în împrejuri- care au luat calea Agenţii de Stat pentru protecţia mi- mile acestui oraş. În alte ţări cu comunităţi străinătăţilor. Oricare ar granţilor moldoveni. Acum, în condi- importante de moldoveni nici nu există fi cifra este evident că ţii de criză, această problemă este şi ambasade (de exemplu, Canada, Irlanda migraţia e un fenomen de mai arzătoare. etc.). Misiunile diplomatice, prin menirea masă. În aceste condiţii, Crearea unei asemenea structuri gu- lor, au programe de activitate incomplete recunoaşterea oficială a vernamentale ar fi un lucru salutabil, sar- privind populaţia emigrată şi acest lucru fenomenului trebuie să cina primordială a noii Agenţii fiind recu- din simplu motiv că sarcinile primordiale constituie o prioritate a noaşterea şi protejarea cetăţenilor plecaţi ale lor ţin de activitatea diplomatică de ni- guvernării de la Chişinău. peste hotare, cât a familiilor lor rămase vel înalt, de stabilire a relaţiilor de priete- acasă. Este adevărat există ambasade, însă nie şi cooperare bilaterală între state. competenţele acestora sunt, în condiţiile Bineînţeles, o viitoare Agenţie de Stat Text de Dorin Duşciac, actuale, incomplete şi inadecvate. În toate pentru protecţia migranţilor moldoveni Doctor în Fizică, inginer-cercetător la ţările ambasadele R. Moldova sunt situa- nu ar trebui să intre într-o competiţie ne- Comisariatul pentru Energia Atomică te în capitale, ceea ce nu coincide neapă- sănătoasă cu ambasadele, pentru a „cuceri

şi Energiile Alternative, Paris rat cu locaţiile unde se află cei mai mulţi inimile moldovenilor” – în ţările în care lnordeclair.fr Foto:

42 mai 2010 www.pro-diaspora.com în acelaşi timp identitatea culturală proprie. Astfel va fi posibilă ieşirea comunităţilor de moldoveni din izolarea culturală în care cei mai mulţi dintre ei se află acum. Totodată, Agenţia îşi poate propune ca scop organizarea procesului electoral în străinătate, prin deschiderea birourilor de vot în localităţile cu comunităţi importante de moldoveni. Bazându-se pe rezultatele re- censământului, Agenţia poate să contribuie şi la crearea unui for intelectual cu participa- rea cetăţenilor moldoveni emigraţi. Pe plan intern, adică pe teritoriul R. Moldova, sco- pul primordial al Agenţiei ar fi combaterea eficientă a efectelor dezastruoase ale plecării masive peste hotare a unei părţi din popu- laţia activă a ţării. Aici este vorba în primul rând despre lupta împotriva abandonării frecvente a copiilor după plecarea părinţilor lor peste hotare. Agenţia ar putea promova acestea există, activitatea Agenţiei trebu- crearea unor puncte de reper, a unor refe- prin toate mijloacele posibile implicarea ac- ie să fie organizată în strânsă colaborare rinţe în privinţa „diasporei moldoveneşti”, tivă a sectorului asociativ de specialitate în cu structurile care depind de Ministerul una dintre primele sarcini ale Agenţiei ar procesul de inserţie socială a acestor copii Afacerilor Externe al R. Moldova. Astfel, fi cea de realizare a unui recensământ al lăsaţi în voia sorţii. Am expus mai sus câteva anumite funcţii îndeplinite de către secţi- migranţilor. idei şi gânduri proprii referitor la necesitatea ile consulare ale ambasadelor (stare civilă, Este bine cunoscut faptul că un număr şi funcţionarea practică a Agenţiei pentru emiterea actelor etc.) vor putea fi preluate important de moldoveni aflaţi în ţările Uni- protecţia moldovenilor emigraţi. Sunt con- la nivel local de către structurile Agenţiei. unii Europene sau în Federaţia Rusă se află vins că este loc de mai bine şi aş vrea foarte Misiunile care vor sta în sarcina unei vii- într-o situaţie de clandestinitate sau de se- mult că acest articol să fie un început al unui toare Agenţii trebuie să reflecte în primul mi-legalitate, suportând toate consecinţele adevărat proiect, care să fie creat prin contri- rând o serie de necesităţi cu care se con- negative ale acestei lipse de statut legal. În buţia moldovenilor interesaţi de o astfel de fruntă comunitatea moldovenilor emigraţi aceste condiţii, viitoarea Agenţie ar putea iniţiativă. Va urma o prezentare a proiectu- în toate colţurile lumii. Pentru a şti foarte iniţia o acţiune concentrată în favoarea aces- lui către Guvernul R. Moldova. bine ce anume este de făcut, în mod cert tor clandestini, care să aibă drept scop lega- Dacă ai vreun comentariu, vreo idee, este necesară căutarea unor răspunsuri la lizarea unui număr cât mai mare în ţările în vreo sugestie la acest subiect, scrie un mesaj întrebările: câţi anume sunt aceşti mol- care sunt stabiliţi. La baza unei astfel de po- la adresa: initiativa_emigrantilor@yahoo. doveni plecaţi, cine sunt oamenii aceştia, litici trebuie afirmată în mod foarte clar do- com. despre cine este vorba şi pe cine de fapt rinţa emigranţilor moldoveni de a se integra Să încercam împreună să ne facem auzi- vom încerca să protejăm. Ei bine, pentru în societăţile ţărilor-gazdă, dar de a-şi păstra tă vocea şi doleanţele noastre! amdg.ie Foto:

publicitate

www.pro-diaspora.com mai 2010 43 CULTURA Italia Nicolai Lilin, scriitorul din Bender

Un tânăr rus de 30 de ani din Bender vine în Italia în 2003. Se căsătoreşte cu o italiancă. Bun specialist în tatuaje, îşi deschide la nordul Italiei în provincia Cuneo un cabinet de tatuaje. Fiind tatuajul una din nebuniile foarte la modă în Occident, are succes.

Dar nu se opreşte aici. Aşa cum simte cu stalinist în Transnistria. Sunt criminali, da, pentru că au vorbit cu un poliţist sau au pus putere diferenţa dintre estul pe care l-a dar şi ortodocşi de rit vechi, dar şi în stare să mâna pe o armă... Într-un interviu, întrebat lăsat şi vestul care l-a adoptat, se apucă respecte bătrânii, femeile şi infirmii. Nu au cum de a supravieţuit în acel mediu şi apoi să scrie despre această diferenţă şi des- respect doar faţă de stat şi slujitorii acestuia în doi ani de război în Cecenia, Lilin a răs- pre propriile experienţe în est. Direct pe care consideră că nu e un păcat să-i ucizi. puns că numai datorită bătrânilor pe care i-a în italiană, nepăsător de stil şi greşeli Lilin creează în romanul său o adevărată le- ascultat întotdeauna cu un respect suprana- de exprimare. În rezultat, apare primul gendă a acestor urka, criminali „oneşti”, care tural, ca pe nişte divinităţi. său roman, care imediat are un succes se tatuau pentru a transmite în felul acesta „Educaţie siberiană” a avut un succes răsunător. mesaje existenţiale, care îi considerau pe imediat, cu peste 50.000 de exemplare vân- E vorba de Nicolai Lilin. Romanul său infirmi „trimişi ai lui Dumnezeu”. Urka însă dute, cu traducerea în multe limbi străine şi „Educazione siberiana”, apărut la prestigi- dispar în grabă, înlăturaţi de criminali care propunerea, din partea studioului Cattleya oasa editură Einaudi şi devenit cazul literar nu au nicio regulă morală. şi regizorului Gabriele Salvatores, de reali- al anului 2009, vorbeşte despre un Bender Eroul romanului e Lilin însuşi, poreclit zare a unui film pe baza cărţii. Autorul s-a (Tighina) şi o Transnistrie despre care noi „Colîmà”, un adolescent care se naşte din produs într-o serie de interviuri la radio şi te- nu am fi bănuit niciodată că există. O comu- părinţi urka. Mediul său e un grup de băieţi leviziune, a făcut diferite întâlniri cu cititorii. nitate criminală din Siberia, „urka”, care încă care participă la diverse bătăi şi atacă postu- Secretul succesului cărţii ar fi necunoscuta de pe timpul ţarilor jefuia convoaiele şi era rile de poliţie cu cocktail-uri Molotov. Pot exotică a estului şi asemănarea eroilor ei cu certată cu legea, este deportată de regimul fi ucişi chiar de ai lor, de urka mai vârstnici, mafia italiană. Foto: www.nicolaililin.com Foto:

44 mai 2010 www.pro-diaspora.com este fără îndoială plină de cruzime, vrea să demonstreze cum, pentru mulţi, morala la război este imposibilă... Am încercat să de- scriu cum eu însumi, în acele circumstanţe, mi-am pierdut omenia... Unii înnebuneau, Recent, a apărut la editura Einaudi şi o fată, i se văd cârlionţii...), iar mai apoi apa- alţii mureau pur şi simplu. Adevărul e că era a doua carte a lui Nicolai Lilin, „În cădere să pe trăgaci. Acest tânăr scriitor a suscitat imposibil să te afli în prima linie şi concomi- liberă” („Caduta libera”). Aceasta e un ro- interesul italienilor. Despre „Caduta libera” tent să rămâi om. Omorurile pe care le co- man cu caracter autobiografic care vorbeşte s-au scris articole în cele mai mari cotidie- miţi zi de zi te anihilează. Iar a descrie aceste de cei doi ani petrecuţi de autor în infernul ne şi săptămânale italiene. „L'Espresso” a excesive atrocităţi a fost modul cu care eu celui de-al doilea război cecen. Sunt zugră- publicat un fragment de roman. A generat am vrut să-l silesc pe cititor să coboare în vite cu lux de amănunte atrocităţile comise polemici. De exemplu, în articolul său din infern şi să se convingă că acesta există cu de armata rusă în Cecenia, violenţe de tot „La Repubblica” din 1 aprilie 2010 („Răz- adevărat... ” A-i trimite pe sărmanii soldaţi felul, execuţii sumare. Eroul romanului, boiul blestemat al soldatului Lilin”) jur- pe front să ucidă şi să moară fără glorie, iar acelaşi Colîmà este trăgător de elită şi face nalistul Guido Rampoldi îi reproşează lui mai apoi să vrei să mai şi protesteze contra parte dintr-o unitate specială de sabotori Lilin că descrie războiul îndreptăţindu-i pe războiului ori să manifesteze o morală im- care acţionează în spatele frontului inami- toţi: şi pe cei care au împuşcat ca să se ape- pecabilă? După părerea lui Lilin, nu e just cului. Prizonieri torturaţi, sate distruse, un re, şi pe cei care au comis grave şi gratuite să ceri atâta. bătrân care iese înaintea coloanei de ma- atrocităţi. Am fost toţi târâţi de curent, zicea De la Rusia însă scriitorul cere şi nu şini cu o puşcă de vânătoare în mână, nu se Lilin în carte, la care Rampoldi pariază că a puţin. A criticat cu duritate fostul regim co- fereşte, pune puşca la ochi, soldaţii deschid existat, totuşi, o Rusie care a mers contra munist. A zis că evită să vorbească în rusă focul din mitraliere, iar autorul se opreşte curentului, Rusia Annei Politkovskaia, care pentru că această limbă îi reaminteşte cât a asupra amănuntelor: bucăţi de haine şi car- a denunţat crimele, care nu s-a temut să avut de suferit. A zis că a renunţat în mod ne care sar din bătrân, medaliile de veteran ceară socoteală politicienilor pentru crasa deliberat la paşapoartele transnistrian, mol- al Marelui Război pentru Apărarea Patriei lor amoralitate. În „La Repubblica” din 7 dovenesc şi rusesc. Este cetăţean al Italiei şi care i se văd pe haina însângerată în colbul aprilie N. Lilin îi dă replica lui G. Rampoldi iubeşte Italia. drumului... Lilin povesteşte şi despre sine cu un articol mare şi plin de patos, „Cum să Admirabil, acest Lilin. însuşi, cum îl ia în vizorul armei pe duşman, povesteşti oroarea războiului”. Zice Lilin: iar luneta îl apropie în aşa fel că observă „...şi la război există – ori ar trebui să exis- Victor Druţă, chiar şi micile amănunte (ăsta e blond, aia e te – o morală. Ar trebui. Cartea mea, care Roma

www.pro-diaspora.com mai 2010 45 Ziarul „SP” Ştiri din mun. Bălţi şi din raioanele din nordul R. Moldova Accesează: www.gazeta-sp.info Ziarul „Ecoul Nostru” Ştiri din Sângerei şi Teleneşti Ziarul „Observatorul de Nord” Accesează: www.ecoul.md Ştiri din Soroca şi Floreşti Accesează: www.odn.info.md Ziarul „Est Curier” Ştiri din Criuleni şi Dubăsari Accesează: www.estcurier.api.md

Ziarul „Cuvântul” Ştiri din Rezina, Şoldăneşti, Ziarul „Novaia Gazeta” Teleneşti şi Orhei Ştiri din Transnistria Accesează: www.cuvintul.md Accesează: Citeşte ziarele www.novaiagazeta.da.ru membre ale Asociaţiei Ziarul „Ziarul de Gardă” Agenţia de ştiri „DECA-Press” Presei Ştiri din Chişinău şi provincie Ştiri fierbinţi din provincie despre corupţie, drepturile şi din Chişinău Independente (API) omului, politică etc. Accesează: www.deca.md Accesează: www.zdg.md

Revista „Natura” Ziarul „Unghiul” Ştiri despre ecologie, Ştiri din Ungheni www.api.md turism şi cultură Accesează: www.unghiul.com Accesează: www.natura.md

Ziarul „Jurnal de Chişinău” Ziarul „Business Info” Ştiri din capitală, investigaţii Ştiri din Cimişlia, Basarabeasca jurnalistice şi reportaje din şi Hânceşti provincie Accesează: www.businessinfo.md Accesează: www.ziar.jurnal.md

Ziarul „Cuvântul Liber” Ştiri din Leova, Cantemir şi Cahul Accesează: www.cuvantulliber.md Publicitate în revista

Eficient şi Avantajos!

„Pro Diaspora” – prima revistă (ediţie coloră) despre şi pentru migranţii din Republica Moldova

Cine sunt cititorii noştri? Cetăţenii R. Moldova aflaţi peste hotare, în special în ţările din Uniunea Europeană, la muncă şi studii şi familiile lor din R. Moldova.

Avantajele colaborării cu „Pro Diaspora”: - Tiraj lunar de 10.000 de exemplare; - Circa 40.000 de cititori timp de o lună; - Distribuire în oraşele din Marea Britanie, Italia, Portugalia, Spania, Franţa, Grecia şi Belgia, dar şi-n R. Moldova; - Versiunea on-line a revistei, inclusiv şi publicitatea dvs.,

poate fi accesată la www.pro-diaspora.md şi www.pro-diaspora.com - Preţuri avantajoase la publicitate!

Despre ce scrie „Pro Diaspora”? În fiecare ediţie puteţi citi despre drepturile, capacităţile, comunităţile, remitenţele, problemele şi perspectivele moldovenilor din străinătate. Pentru a plasa publicitate în revista „Pro Diaspora” contactaţi AO Asociaţia Mediatică „Pro-Diaspora”

Persoană de contact: Adresa: str. Onisifor Ghibu 7/1, of.65, FLOREA ŞTEFAN mun. Chişinău, R. Moldova E-mail: [email protected], Tel. : (+373 22) 58-86-21, [email protected] (+373 79) 112516, (+373 69) 112516 Spectacolul va avea loc la 26 iunie la Paris și la 27 iunie - la Londra Informaţii pentru rezervarea și procurarea biletelor: Connexions Moldavie (Franţa) Preşedinte – Violeta Griţcan Tel.: +33672909012 Email: [email protected] web: http://www.connexions-moldavie.fr COMUNISON RC (Marea Britanie) Preşedinte – Serafim FloreaTel.: +447703016947 Email: [email protected], web: [email protected]

La 29 mai, Natalia Barbu şi Gicu Cimbir vor evolua la Paris!

Informaţii pentru rezervarea și procurarea biletelor: Connexions Moldavie (Franţa) Preşedinte – Violeta Griţcan Tel.: +33672909012 Email: [email protected] web: http://www.connexions-moldavie.fr