Ministerul Afacerilor Externe

Raport privind politica externã a României 2005–2008

Sediul Ministerului Afacerilor Externe 10 realizãri de politicã externã

„Diplomaþia este o muncã de construcþie ºi de 6. Au fost consolidate parteneriatele strategice echipã. Rezultatele se obþin în timp, cu perse- cu þãri importante ºi am circumscris relaþiile verenþã, tenacitate ºi imaginaþie, toate acestea bilaterale modelului european. bazându-se pe existenþa unei viziuni. Trebuie avut întotdeauna în vedere cã aceste rezultate au 7. A fost dinamizatã diplomaþia economicã. impact asupra vieþii de zi cu zi a fiecãruia dintre 8. S-au fãcut paºi importanþi spre relansarea pe noi. Este important ca acest impact sã fie cel pe baze pragmatice a relaþiilor României cu state care ni-l dorim. Dacã privim la ceea ce s-a realizat din afara Uniunii Europene. în politica externã a României din 2005 pânã în prezent, cred cã putem sã afirmãm cã ne-am 9. MAE a susþinut în mod convingãtor ºi cu înscris într-o astfel de perspectivã: profesionalism cauza României în instanþele internaþionale, în dosare de interes major 1. România a devenit stat membru al Uniunii (Delta Dunãrii, platoul continental º.a.). Europene. 10. S-au realizat progrese semnificative în 2. România ºi-a întãrit securitatea naþionalã prin reforma corpului diplomatic, cu un accent rolul activ asumat în NATO, prin consolidarea special pe reforma serviciilor consulare. parteneriatului strategic cu SUA ºi prin par- ticiparea la politica europeanã de securitate ºi Îmi exprim speranþa cã aceste realizãri ºi toate de apãrare. celelalte proiecte, iniþiative sau demersuri de politicã externã din aceastã perioadã se 3. Marea Neagrã a fost adusã pe harta politicii constituie într-un argument convingãtor cu internaþionale. privire la capacitatea diplomaþiei noastre de a 4. România a contribuit la consolidarea regionalã promova interesele României într-o lume ºi la crearea unor perspective europene de complexã, care trebuie sã facã faþã permanent la dezvoltare economicã ºi politicã în Balcani. noi provocãri.“

5. România a contribuit substanþial la apropierea Lazãr Comãnescu Republicii Moldova de structurile europene. Ministrul Afacerilor Externe

4 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 5 Context Obiective

Politica externã a României în perioada ³ echilibrul între interesul naþional ºi valorile la Planificarea strategicã ºi punerea în practicã a po- României resurse esenþiale, prin atragerea 2005–2008 a implementat cu succes Programul care România a aderat – democraþie, stat de liticii externe a Românei în perioada 2005–2008 interesului ºi prezenþa acestor organizaþii în de Guvernare 2005–2008 ºi Strategia Naþionalã drept, respect pentru drepturile omului; au vizat cinci obiective majore: regiunea extinsã a Mãrii Negre. de Securitate (2006). Ea are la bazã trei principii 1) Asumarea cât mai rapidã de România a care îi asigurã o continuitate dincolo de ciclurile ³ abordarea integratã ºi coerentã a prioritãþilor 4) Reflectarea pe plan extern a intereselor econo- statutului de membru cu drepturi depline al electorale: economice, politice, sociale ºi de securitate, mice, culturale, sociale (acceptarea cetãþenilor UE ºi, în consecinþã, trecerea de la un rol pasiv români pe piaþa forþei de muncã din diferite astfel încât acestea sã se sprijine reciproc ºi ³ calitatea României de membru responsabil al de preluare a unor politici-cheie UE, la un rol state membre UE) ºi de imagine, prin sã-ºi gãseascã un echivalent în colaborarea comunitãþii europene ºi al celei euro-atlantice, activ, de promotor de politici proprii, în acord transformarea diplomaþiei româneºti într-una eficientã inter- ºi intrainstituþionalã pentru activ în rezolvarea problemelor de interes cu forþa ei politicã ºi de vot în cadrul institu- pragmaticã, care sã recurgã în mod activ la regional ºi global; punerea lor în aplicare. þiilor europene ºi cu potenþialul ei economic. instrumente moderne precum diplomaþia 2) Asumarea unui rol activ în dezbaterile ºi economicã, diplomaþia publicã ºi diplomaþia procesul decizional al Alianþei Nord-Atlantice, culturalã. echivalent prezenþei trupelor româneºti în 5) Protejarea intereselor ºi identitãþii cetãþenilor teatrul de rãzboi, cu scopul de a susþine trans- români aflaþi în strãinãtate prin oferirea de formarea organizaþiei într-un instrument apt sã facã faþã provocãrilor de securitate din servicii consulare moderne, eficiente ºi de secolul XXI ºi de a consolida rolul ei ºi impactul calitate. sãu stabilizator în zonele adiacente României. Principiile ºi obiectivele enumerate constituie 3) Promovarea unei politici regionale active ºi fundamentul ºi cadrul de promovare a politicii pragmatice, orientate spre angajarea par- externe a României în urmãtoarea decadã, aºa tenerilor din regiuni vecine ºi din spaþiul cum a fost subliniat ºi în documentul „Repere euro-atlantic în proiecte de cooperare cu pentru un deceniu de politicã externã: interese, impact cuantificabil pentru stabilitatea, pros- valori, instrumente“, elaborat ºi lansat de peritatea ºi asumarea valorilor europene. Ministerul de Externe în a doua jumãtate a anu- Statutul de stat membru UE ºi NATO oferã lui 2007.

6 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 7 Europa

Ministerul Afacerilor Externe a contribuit activ la au fost desemnaþi de Parlamentul României sã parcurgerea paºilor pentru atingerea obiecti- participe la lucrãrile PE în calitate de observatori, vului major al programului de guvernare – cu începere din 26 septembrie 2005. aderarea la Uniunea Europeanã. Parlamentul European a acordat, la 13 aprilie 2005, avizul A fost creat un sistem naþional de coordonare a conform asupra Tratatului de Aderare, acesta elaborãrii poziþiilor naþionale în cadrul procesului fiind semnat la 25 aprilie 2005. Prin contacte de decizie din cadrul Consiliului UE, coordonat diplomatice organizate de MAE în perioada mai de Ministerul Afacerilor Externe ºi Departa- 2005 – noiembrie 2006, la toate nivelurile, s-a mentul pentru Afaceri Europene. acþionat cu succes pentru promovarea ratificãrii România ºi-a adaptat politicile ºi obiectivele la de cãtre toate statele membre a Tratatului de cele generale ale Uniunii, fãcând progrese Aderare, in vederea atingerii obiectivului de importante pentru asigurarea conectãrii depline aderare ianuarie 2007. la standardele ºi la politicile europene.

Ministerul de Externe s-a implicat direct în Ministerul Afacerilor Externe s-a implicat activ în efortul de conectare a României la politicile ºi comunicarea ºi promovarea cãtre statele activitatea Uniunii, pe perioada exercitãrii membre UE a progreselor realizate în domeniile statutului de observator pe lângã UE, în perioada reformei justiþiei ºi combaterii corupþiei, în baza aprilie 2005 – 31 decembrie 2006, dupã materialelor ºi informaþiilor furnizate de semnarea Tratatului de Aderare. Autoritãþile Ministerul Justiþiei, referitoare la progresele române au fost reprezentate în Consiliul UE, la Ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã, realizate in domeniul mecanismului de coope- reprezentanþii României au semnat Tratatul de Aderare la UE activitãþile grupurilor gestionate de Comisia rare ºi verificare instituit prin Decizia Comisiei 25.04.2005, Luxemburg Europeanã (comitologie), la nivelul Comitetului din 13 decembrie 2006. Regiunilor ºi al Comitetului Economic ºi Social. De asemenea, MAE a sprijinit procesul de Un dosar special aflat în atenþia MAE a fost conectare instituþionalã pe linia Parlamentului asigurarea liberei circulaþii a cetãþenilor români în European (PE), prin parlamentarii naþionali care UE. Datoritã demersurilor întreprinse, o parte a

8 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 9 statelor membre UE au decis deschiderea totalã vederea îmbunãtãþirii competitivitãþii economiei tejarea intereselor financiare ºi de competitivitate (Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, româneºti ºi a realizãrii convergenþei economice ale agricultorilor români, prin coordonarea ºi Polonia, Slovacia, Slovenia ºi Suedia) sau parþialã ºi sociale a României cu media UE. Au fost elabo- negocierea unor poziþii naþionale fundamentate (Italia, Franþa, Ungaria) a pieþelor lor naþionale de rate ºi prezentate Comisiei Europene Programul pe acest obiectiv. România a susþinut în mod muncã pentru lucrãtorii români. Naþional de Reformã în perioada 2007–2010 constant, în cadrul negocierilor la nivel comunitar (PNR) ºi Planul de acþiune pentru implementarea privind reforma Politicii Agricole Comune, În conformitate cu obligaþiile asumate prin PNR în perioada 2009–2010, principalele instru- necesitatea menþinerii unui buget agricol Tratatul de Aderare, a fost negociatã ºi realizatã mente de implementare ale Strategiei de la comunitar consistent ºi a unor mãsuri de sprijin aderarea la Spaþiul Economic European, care Lisabona la nivel naþional. financiar care sã permitã fermierilor români sã prevede ºi primirea unei asistenþe pentru beneficieze de subvenþiile agricole comunitare ºi În a doua parte a anului 2007 a început elabo- coeziune în valoare de 98,5 milioane euro depãºirea decalajului de competitivitate dintre acordatã de Norvegia, Islanda ºi Liechtenstein. Ceremonia de semnare a Tratatului de la Lisabona, rarea Strategiei Naþionale pentru Dezvoltare România semneazã Tratatul de reformã al UE agricultorii români ºi cei din statele UE-15. De asemenea, a fost negociatã aderarea la 13.12.2007, Lisabona Durabilã (SNDD), care propune o viziune a Acordul cu privire la libera circulaþie a persoanelor dezvoltãrii durabile a României, în context Pe fondul extinderii politicii UE în domeniul încheiat de UE cu Elveþia, care urmeazã sã intre în european, în perspectiva urmãtoarelor douã migraþiei – Abordarea Globalã a Migraþiei – ºi a semnat în calitate de stat membru. România s-a vigoare în martie 2009, ºi o asistenþã financiarã decenii. Documentul va fi adoptat în luna aplicãrii instrumentelor sale la regiunile din numãrat de asemenea printre primele state pentru coeziune de 114 milioane euro acordatã noiembrie. vecinãtatea de Est ºi Sud-Est a Uniunii, România membre care au ratificat acest document, la 4 de Elveþia. a cãutat sã diversifice, eficientizeze ºi consolideze februarie 2008. MAE a demarat o serie de acþiuni Un subiect urmãrit cu interes de România la nivel dialogul dintre UE ºi Republica Moldova ºi a spri- de comunicare publicã pe marginea acestui european a fost problematica energiei. Autori- Prin intermediul MAE, România s-a asociat în jinit crearea unui Parteneriat de Mobilitate UE – document. tãþile române s-au implicat activ în aceastã dez- mod activ procesului de redefinire instituþionalã Republica Moldova în domeniul migraþiei. Auto- batere pentru promovarea poziþiilor naþionale a Uniunii, concretizat prin adoptarea Tratatului de ritãþile române au propus ºi au promovat la nivel Diplomaþia românã s-a implicat de asemenea pe toate cele trei dimensiuni: securitate ener- la Lisabona. Astfel, MAE a asigurat participarea activ în procesul de definire ºi adoptare a comunitar proiectul Platformei de cooperare în activã a României în cursul întregului proces de geticã, energie – schimbãri climatice ºi piaþa Declaraþiei pentru aniversarea a 50 de ani de la comunã a energiei. domeniul migraþiei ºi dezvoltãrii între UE ºi state definire a unui mandat clar privind viitorul Tratat semnarea Tratatelor de la Roma (Berlin, 25 martie terþe din regiunea Mãrii Negre, care a fost (adoptat la Consiliul European din 21–23 iunie 2007), document care schiþeazã profilul unei În dezbaterea asupra bugetului UE, România a aprobatã în iunie 2008. România s-a alãturat, de 2007), precum ºi în desfãºurarea Conferinþei Uniuni puternice, care împãrtãºeºte realizãri ºi participat ca observator în 2005 ºi s-a implicat în asemenea, efortului actual de stabilizare ºi Interguvernamentale (CIG) de redactare a docu- valori comune, fiind capabilã sã rãspundã procesul de consultare la nivel comunitar, care a cooperare a Georgiei cu UE prin contribuþia mentului, desfãºuratã în sem. II 2007. Ulterior, provocãrilor actuale. demarat la nivel comunitar în perspectiva proce- adusã la instituirea unui Parteneriat de Mobili- MAE a asigurat participarea României la nivel înalt sului de negocieri pe baza propunerilor Comisiei tate cu acest stat. la semnarea Tratatului de la Lisabona (Mosteiro România s-a conectat la Procesul Lisabona de Europene care vor fi prezentate anul viitor. dos Jeronimos/Lisabona, 13 decembrie 2007). implementare a mãsurilor pentru realizarea Odatã cu aderarea României la Uniunea Euro- Este primul tratat adoptat de Uniunea extinsã, cu obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru În contextul reformelor sectoriale succesive ale peanã la 1 ianuarie 2007 diplomaþia românã 27 de membri, ºi primul pe care România l-a creºtere economicã ºi locuri de muncã, în Politicii Agricole Comune, România a urmãrit pro- evolueazã într-o nouã paradigmã, respectiv de

10 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 11 consolidare a procesului de integrare. Astfel a Dupã aderarea României la UE, relaþiile bilate- DISTRIGAZ Sud, Electrica Oltenia, Muntenia, crescut capacitatea României de a acþiona la rale cu statele din Europa Occidentalã ºi Moldova, Dobrogea cu Enel. nivel extern, iar statutul de stat membru al Centralã au intrat într-o etapã substanþial diferitã, Uniunii îi oferã o bazã mai puternicã pentru care a presupus demararea unui proces amplu Au fost instituite mecanisme de consultãri susþinerea la nivel european a prioritãþilor de de adaptare la noua paradigmã de cooperare periodice la toate nivelurile, pe teme europene, sectoriale sau globale de interes comun, cu politicã externã. bilateralã ºi în plan european. parteneri din cadrul Uniunii Europene, în special România s-a implicat activ în iniþiativele la nivelul Rezultat al succeselor politico-diplomatice din cu Franþa, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, UE de continuare a politicii de extindere, susþi- ultimii ani, România are relaþii de parteneriat statele central ºi sud-est europene, membre UE, nând la toate nivelurile deschiderea de noi strategic cu Marea Britanie, Franþa, Italia, Spania Olanda, Belgia, Finlanda, Suedia, Danemarca. S-au convenit proiecte concrete de cooperare ºi Marcarea aderãrii României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã, capitole de negociere cu Croaþia ºi cu Turcia, ºi Ungaria ºi un parteneriat strategic în domeniul ceremonia de la Bruxelles precum ºi consolidarea perspectivei europene a economic cu Germania. de asistenþã în domenii specializate, ca parte a 14.12.2006, Bruxelles Balcanilor de Vest. România a rãspuns solicitãrilor unui proces de diversificare ºi specializare a În relaþia cu Italia, parteneriatul strategic a trecut cooperãrii bilaterale care va continua în anii unor state candidate (Turcia) privind furnizarea într-o etapã calitativ superioarã prin organizarea urmãtori. celor douã guverne din 20 octombrie 2005 a de expertizã tehnicã în domeniul proiectelor de primului Summit româno-italian (Roma, 9 octom- constituit o premierã în regiune, fiind pentru infrastructurã cu finanþare europeanã. brie 2008) prezidat de cei doi prim-miniºtri. De Au fost create grupuri de lucru, având ca obiectiv prima datã când reprezentanþii a douã state identificarea proiectelor pentru care România a vecine s-au reunit pentru a discuta despre În procesul de consolidare a relaþiei transatlan- asemenea, a fost promovat un dialog politic ºi primit fonduri de aderare, precum cel cu Olanda coordonarea Planurilor Naþionale de Dezvoltare. tice, România a reuºit sã se profileze de o tehnic intensificat, pentru gestionarea proble- (prin intermediul programelor MATRA ºi PSO), în A doua ediþie s-a desfãºurat în 2006, la Budapesta, manierã foarte activã. Prin promovarea unei maticii românilor aflaþi pe teritoriul acestui stat. domeniile concurenþei, administraþiei, justiþiei, a treia, la Sibiu, în 2007, iar cea de-a patra, la Politici Europene de Securitate ºi Apãrare com- Parteneriatul strategic dintre România ºi Franþa agriculturii ºi mediului. Szeged, la 21 octombrie 2008. plementarã cu NATO, prin sprijinul, arãtat în s-a materializat prin organizarea primei ediþii a cadrul Alianþei, pentru un proces constant de Participarea sectorialã la dezbaterile de interes Summitului româno-francez prezidat de cei doi Au fost convenite programe de formare a cadre- dialog ºi de cooperare între NATO ºi UE, precum mai larg, în cadrul grupului Viºegrad (Viºegrad 4, ºefi de stat (Bucureºti, 4 februarie 2008) ºi lor din administraþia din România, cu sprijinul ºi prin susþinerea agendei politice ºi de securitate Franþei ºi Spaniei. Viºegrad 4+2), precum ºi la întâlnirile în format adoptarea, la ºedinþa comunã de guvern de la a NATO sau UE, în vederea adoptãriii unei poziþii Olive Group au marcat o nouã calitate în Paris, din aprilie 2008, a Foii de parcurs prin care S-au dezvoltat relaþiile de bunã vecinãtate cu prestaþia României în cadrul UE, prin folosirea comune faþã de provocãrile regionale precum se stabilesc prioritãþile cooperãrii bilaterale democratizarea Balcanilor, criza din Georgia, Ungaria ºi cu Bulgaria. Relaþiile cu Ungaria au pârghiilor regionale de consultare oferite de pentru urmãtorii 4 ani. parteneriatele intra – UE. relaþiile cu Rusia, dosarul iranian, Irak, sau atins un nivel de excelenþã. ªedinþa comunã a Afganistan, România este fidelã abordãrii sale Companii din state europene au participat la strategice de valorificare constantã a poten- privatizãri în domenii strategice: privatizarea þialului economic, politic ºi de securitate a PETROM cu OMV, a Bãncii Comerciale Române comunitãþii transatlantice. cu Erste Bank, a DISTRIGAZ Nord cu Ruhrgaz ºi

12 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 13 Dimensiunea de securitate a politicii externe a României

Dupã aderarea formalã a României la Alianþa finalizarea lor depinde de implementarea Nord-Atlanticã în martie 2004, obiectivul reformei. principal a fost definirea ariilor de interes pentru þara noastrã: extinderea Alianþei cãtre Est ºi zona În acest sens, organizarea Summitului NATO la Balcanilor, rolul ei în zona Mãrii Negre, partici- Bucureºti a adus decizii cheie ºi substanþiale în parea trupelor româneºti la misiuni NATO de sta- vederea avansãrii procesului de transformare a bilizare sau/ºi menþinere a pãcii, relaþiile cu Rusia Alianþei. Summitul de la Bucureºti a fost cel mai ºi rolul Consiliului NATO-Rusia, rolul NATO în important eveniment internaþional gãzduit securizarea infrastructurii energetice critice, vreodatã de România ºi cel mai mare summit din apãrarea antirachetã, cooperarea UE-NATO. istoria Alianþei. Alãturi de reuniunile Consiliului Gãzduirea summitului NATO în 2–4 aprilie 2008 a Nord-Atlantic, programul a inclus, pentru prima reprezentat un apogeu al acestei perioade în datã în istoria reuniunilor la nivel înalt ale NATO, ceea ce priveºte capacitatea României de a-ºi o conferinþã a statelor NATO cu partenerii partici- demonstra valoarea adãugatã în Alianþã ºi de a panþi cu trupe la operaþia NATO din Afganistan reuºi sã influenþeze pozitiv agenda politicã a (ISAF), precum ºi cu organizaþiile internaþionale organizaþiei. care contribuie la procesul de stabilizare. La eveniment au fost prezenþi, între alþii, secretarul NATO reprezintã pilonul central al politicii de general ONU, secretarul general al Consiliului UE securitate ºi apãrare a României. Intensificarea ºi directorul executiv al Bãncii Mondiale, pre- Summitul NATO (Bucureºti, 2–4 aprilie 2008), Sala mare de reuniune, Palatul Parlamentului ritmului reformei interne a NATO ºi adâncirea ei ºedintele Afganistanului. Pentru prima datã în 3.04.2008, Bucureºti consolideazã capacitatea Alianþei de a îndeplini marja unui Summit NATO a avut loc o reuniune a funcþii globale multiple ºi variate de ordin politic Consiliului NATO-Rusia cu participarea preºedin- ºi operaþional, inclusiv prin intermediul misiu- telui Federaþiei Ruse. Summitul a inclus ºi o nilor sale de menþinere a pãcii, de securizare ºi reuniune la vârf a Comisiei NATO-Ucraina ºi un stabilizare. Ele constituie experienþe utile pentru dineu de lucru al Consiliului de Parteneriat reformã ºi, într-un proces de interdependenþã, Euro-Atlantic.

14 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 15 Summitului NATO de la Bucureºti a 2009, ocazie cu care se va trece în revistã pro- În perioada care a urmat Summitului de la reprezentat o reflectare a atingerii cesul de adaptare ºi se vor stabili noi orientãri Bucureºti, România a acþionat cu prioritate în maturitãþii politice a României ca pentru modernizarea Alianþei, astfel încât aceasta direcþia îndeplinirii sarcinilor rezultate din membru al comunitãþii Nord-Atlantice. sã poatã rãspunde provocãrilor de securitate ale deciziile Summitului. Contribuþia României la Prin angajamentul politic ferm, prin secolului XXI. îndeplinirea obiectivelor NATO a urmãrit ºi capacitatea de promovare ºi apãrare a urmãreºte, în continuare, cu prioritate, relaþia valorilor democraþiei, libertãþii ºi Comunicatul final al Summitului de la Bucureºti NATO cu spaþiile din vecinãtatea României (Bal- prosperitãþii, România a demonstrat cã reflectã îndeplinirea obiectivelor urmãrite de canii de Vest ºi Regiunea Extinsã a Mãrii Negre), este un Aliat pe care ceilalþi membri ai România: un paragraf în care este subliniatã im- procesul de adaptare a Alianþei pentru a face faþã NATO se pot baza. portanþa regiunii Mãrii Negre pentru securitatea noilor riscuri ºi provocãri (urmãrind, cu prioritate, euro-atlanticã; apãrarea antirachetã, prin îndeplinirea obiectivelor trasate la Bucureºti în La Summitul de la Bucureºti au reþinerea în document a unor principii cheie: domeniile apãrãrii antirachetã ºi securitãþii ener- participat peste 3000 de reprezentanþi indivizibilitatea ºi solidaritatea, acoperirea cu- getice), participãrii la operaþiile NATO (printr-o de nivel înalt ºi oficiali din cele 25 de Summitul NATO (Bucureºti, 2–4 aprilie 2008), Fotografie de familie, contribuþie substanþialã la ISAF-Afganistan ºi state Aliate ale României, delegaþii din ºefi de stat ºi de guverne din statele membre NATO prinzãtoare ºi apãrarea întregului teritoriu aliat; 3.04.2008, Bucureºti KFOR-Kosovo), cele 23 de state partenere NATO în conflictele îngheþate, prin susþinerea soluþionãrii acestora prin mijloace paºnice, precum ºi a inte- cadrul Consiliului de Parteneriat România s-a afirmat ca un susþinãtor constant al unei Alianþe puternice, adaptate provocãrilor gritãþii teritoriale, independenþei ºi suveranitãþii Euro-Atlantic, precum ºi delegaþi ai statelor aspiraþiilor euroatlantice ale Georgiei ºi Ucrainei. actuale de securitate. Imaginea promovatã de Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei ºi Republicii contributoare la misiunea din Afganistan – Ambasadei României la Chiºinãu i-au revenit Australia, Noua Zeelandã, Japonia, Singapore, ºi Summitul de la Bucureºti este aceea a unei Moldova; Tratatul privind Forþele Convenþionale douã mandate succesive de punct de contact în reprezentanþi de marcã ai unor organizaþii în Europa – reluarea implicitã a angajamentelor alianþe care asigurã un echilibru între angaja- relaþia dintre NATO ºi R. Moldova, diplomaþia internaþionale implicate în efortul de stabilizare de la Istanbul; un paragraf privind securitatea mentul sãu faþã de securitatea euro-atlanticã ºi românã contribuind în mod substanþial la des- ºi reconstrucþie a Afganistanului – ONU, UE, energeticã ºi rolul de niºã pe care NATO doreºte rolul firesc de contributor la securitatea globalã ºi chiderea Centrului de Informare ºi Documentare Banca Mondialã. sã îl aibã în aceastã problematicã; existenþa unui care doreºte sã dezvolte relaþiile cu statele terþe al NATO la Chiºinãu. ce împãrtãºesc valorile Alianþei ºi contribuie la mesaj de încurajare pentru Serbia; invitarea Ca stat gazdã a Summitului, România a dorit ca Albaniei ºi Croaþiei pentru a deveni membre Afirmarea UE ca actor politic în domeniul secu- acesta sã se concretizeze prin decizii de viziune implementarea obiectivelor sale, acordând, în NATO; limbajul inovator în privinþa Georgiei ºi ritãþii ºi apãrãrii reprezintã unul dintre aspectele pentru viitorul NATO. România a acþionat, în continuare, o atenþie specialã partenerilor tradi- Ucrainei („not MAP but membership“). ce þin de ajustarea sistemului internaþional de consultãrile interaliate, în mod pragmatic ºi þionali din apropierea sa, din Balcani, din regiunile securitate, un element crucial în aceastã privinþã constructiv, pentru a se ajunge la un numitor Mãrii Negre, Mãrii Caspice ºi Asiei Centrale. România a demonstrat pe deplin cã este un reprezentându-l dezvoltarea gradualã a Politicii comun asupra rezultatelor majore, de viziune Rezultatele summitului corespund obiectivelor membru al Alianþei care nu numai cã s-a ridicat Europene de Securitate ºi Apãrare (PESA). politicã, ale Summitului. urmãrite de România, în special celor legate de deja la standardele ºi aºteptãrile partenerilor ei, România a contribuit la procesul de revizuire a România a depus toate eforturile pentru ca procesul de transformare a Alianþei. Acest proces ci impune ea însãºi standarde de calitate ºi pro- Strategiei de Securitate a UE astfel încât aceasta Summitul de la Bucureºti sã proiecteze imaginea va continua cu ocazia summitului aniversar din fesionalism în cadrul organizaþiei. va reflecta corespunzãtor aspectele de interes

16 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 17 prioritar pentru România, precum raportarea în termen scurt pentru trimiterea în misiuni civile neproliferãrii, la baza cãruia stau Tratatul de ne- utilizare (civilã ºi militarã) este esenþialã în com- Uniunii la problematica de securitate a Mãrii ºi/sau militare sub egida NATO sau a UE, precum proliferare a armelor nucleare (NPT) ºi Conven- baterea activitãþilor legate de proliferarea WMD Negre ºi relaþiile dintre UE ºi NATO, securitatea ºi dezvoltarea unui centru de pregãtire în dome- þiile privind interzicerea armelor biologice (BWC) ºi a vectorilor purtãtori. energeticã ºi schimbãrile climatice. România a niul reconstrucþiei post-conflict în România. ºi chimice (CWC). Þara noastrã considerã cã toate contribuit la finalizarea cu succes a Obiectivului statele membre trebuie sã rãmânã angajate atât Adoptarea Rezoluþiei 1540 (2004) a Consiliului de Global Civil 2008 (documentul director privind România susþine importanþa respectãrii sistemu- în acþiunile de aplicare cu stricteþe ºi eficient a securitate al ONU a jucat un rol esenþial în întã- lui multilateral din domeniul dezarmãrii ºi dezvoltarea capacitãþilor civile pentru PESA) ºi a angajamentelor asumate, cât ºi în eforturile de rirea normelor de control al exporturilor, nu doar participat activ la Conferinþa de Îmbunãtãþire a întãrire a normelor internaþionale în domeniu. În prin aceea cã a condus la identificarea, în plan Capacitãþilor Civile (noiembrie, 2008). acest sens, þara noastrã a participat activ la naþional, a “vulnerabilitãþilor“ din politicile ºi procesul de pregãtire a conferinþelor anuale ºi de mecanismele interne ci, mai ales, prin compo- Pânã în prezent, România a contribuit la majori- evaluare ale statelor pãrþi la NPT, CWC ºi BWC, nenta de asistenþã avutã în vedere pentru tatea activitãþilor derulate sub egida PESA: EUPM din perioada 2005–2008. remedierea deficienþelor. Potrivit rapoartelor ºi Althea (în Bosnia ºi Herþegovina), EULEX Comitetului 1540, s-au înregistrat progrese Kosovo, EUPOL Afganistan, EUPOL RD Congo, Cooperarea în cadrul sistemului multilateral este semnificative în aplicarea prevederilor Rezoluþiei EUFOR Ciad/RCA, EUBAM Rafah, EUJUST LEX – prioritarã pentru a putea rãspunde la amenin- în numeroase zone ale lumii. Recenta Rezoluþie Irak. Reacþia României la recenta crizã din Caucaz þãrile actuale la adresa pãcii ºi securitãþii interna- 1810 a Consiliului de securitate al ONU de ilustreazã capacitatea ºi hotãrârea statului nostru þionale, provenind din proliferarea armelor de de a juca un rol important în exprimarea politicii prelungire a mandatului Comitetului 1540 distrugere în masã (WMD) ºi a vectorilor purtã- externe a Uniunii. România contribuie la Misiu- dovedeºte eficienþa activitãþii desfãºuratã de tori, cãtre actori statali ºi, mai ales, non-statali. nea de Monitorizare a UE din Georgia cu o echipã aceastã structurã, precum ºi necesitatea conti- România susþine necesitatea respectãrii de cãtre operaþionalã de monitori aflatã sub conducerea nuãrii asistenþei pe care Comitetul o acordã ºi coordonarea MAE. Aceste misiuni au contri- toate statele a angajamentului de a se conforma statelor în aplicarea cât mai adecvatã ºi mai buit la transformarea PESA într-un pilon de bazã strict obligaþiilor decurgând din angajamentele completã a prevederilor Rezoluþiei 1540. al politicii externe a Uniunii, în concordanþã cu asumate în materie de dezarmare ºi neprolife- interesele României. rare, precum ºi de a contribui la universalizarea ºi La cinci ani de la lansare, Iniþiativa de securitate îmbunãtãþirea aplicãrii acestor instrumente privind proliferarea (PSI) – ale cãrei principii ºi Calitatea de membru NATO ºi implicarea Româ- juridice internaþionale. obiective sunt susþinute pe deplin de România – niei în dezvoltarea PESA au evidenþiat nevoia ºi-a dovedit capacitatea de a contribui într-o asigurãrii unui set de capacitãþi (personal ºi Pentru prevenirea ºi reducerea traficului ilicit cu manierã concretã ºi eficientã la eforturile regio- echipamente) care sã permitã þãrii noastre sã-ºi WMD este important ca statele sã asigure nale de contra-proliferare, prin exerciþiile organi- sprijine promovarea obiectivelor de politicã aplicarea eficientã a politicilor naþionale de zate, prin asistenþa inter-agenþii ºi schimbul de externã prin intermediul participãrii la misiuni ºi control al exporturilor. În egalã mãsurã, coopera- informaþii. operaþiuni internaþionale, inclusiv pe dimen- rea la nivel sub-regional, regional ºi multilateral Summit NATO la Bucureºti, conferinþa de presã siune civilã. Obiectivul României a fost alcãtuirea a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer în domeniul controlului exporturilor de produse Iniþiativa globalã pentru combaterea terorismu- unei rezerve de capacitãþi ºi personal disponibile 4.04.2008, Bucureºti militare ºi de produse ºi tehnologii cu dublã lui nuclear (GICNT) se dovedeºte operaþionalã, în

18 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 19 condiþiile în care statele susþinãtoare, între care ºi România, sunt implicate în numeroase activitãþi Politica de cooperare practice, prin care se urmãreºte îmbunãtãþirea coordonãrii ºi capacitãþii de rãspuns. pentru dezvoltare România îºi reafirmã interesul ºi disponibilitatea de a coopera în toate formulele – bilateral, regional, multilateral – pentru promovarea Operaþionalizarea începând cu 2007 a unei poli- obiectivelor neproliferãrii ºi dezarmãrii, pornind tici de cooperare pentru dezvoltare a permis de la convingerea cã aceasta este o condiþie ªedinþa comunã a Guvernelor României ºi Republicii Ungare diversificarea modalitãþilor de acþiune externã a esenþialã pentru garantarea ºi asigurarea secu- 21.10.2008, Szeged, Ungaria României, dincolo de acþiunile politico-militare ritãþii ºi stabilitãþii la nivel global. Cea mai clasice, contribuind la creºterea vizibilitãþii ºi recentã materializare a acestui angajament este prestigiului României ca actor extern. co-organizarea, de cãtre România ºi Croaþia, cu 28 martie 2008, prin care statele NATO reitereazã sprijinul Secretariatului internaþional al NATO, a importanþa strategicã a Tratatului CFE, precum ºi În noua calitate de donator de asistenþã oficialã unui seminar regional pe tema aplicãrii Rezo- interesul aliaþilor pentru intrarea în vigoare a pentru dezvoltare (ODA), România s-a asociat luþiei 1540, care a avut loc la Rakitje (Croaþia), în Tratatului CFE Adaptat, în condiþiile respectãrii eforturilor comunitãþii internaþionale de a re- perioada 5–6 iunie a.c. de cãtre Rusia a angajamentelor asumate la zolva marile provocãri ale lumii contemporane, Summitul OSCE de la Istanbul (1999). Între precum sãrãcia, schimbãrile climatice, migraþia Ministrii afacerilor externe ai României, Lazãr Comãnescu, În perioada 2007–2008, România a fost un actor ºi Ungariei, Kinga Gontz, au semnat un acord bilateral 5–7 noiembrie 2008, la Sinaia, România a fost ilegalã etc. Acest lucru a favorizat dezvoltarea cu ocazia ºedintei comune de guvern româno-ungare important ºi respectat în negocierile pe tema gazda Reuniunii informale a Forþei Operative la expertizei naþionale, la nivel guvernamental ºi 21.10.2008, Szeged implementãrii Tratatului Adaptat privind forþele Nivel Înalt a NATO în domeniul controlului arma- neguvernamental în domeniile respective ºi ne convenþionale în Europa. Dupã ce devenit mentelor convenþionale (HLTF retreat). De ase- poate oferi instrumentele necesare pentru o care reglementeazã modalitãþile concrete de aplicabilã decizia Rusiei de a suspenda aplicarea menea, în calitate de participant la Iniþiativa celor revalorificare a prezenþei României zonele de acordare a asistenþei oficiale pentru dezvoltare. Tratatului CFE (12 decembrie 2007), România a ºapte state în domeniul nuclear, România conti- interes tradiþional , dar ºi în zone precum Africa. La nivel naþional, România a raportat, în 2007, o sprijinit activ Declaraþia Summitului NATO de la nuã sã promoveze activ obiectivele dezarmãrii ºi În vederea punerii în practicã a politicii de contribuþie de ODA de 0,07% din VNB (aproxi- Bucureºti ºi declaraþia NAC pe tema CFE din neproliferãrii nucleare. cooperare pentru dezvoltare a fost adoptatã mativ 80 de milioane euro), fonduri care au fost H.G. 747/2007 privind reglementarea acþiunilor direcþionate pentru state prioritare (Republica specifice aferente finanþãrii asistenþei din cadrul Moldova, Georgia ºi Serbia) ºi pentru state în politicii naþionale de cooperare internaþionalã atenþie (Afganistan ºi Irak), precum ºi pentru o pentru dezvoltare, act normativ prin care s-a serie de proiecte regionale vizând în special definitivat structura instituþionalã ºi cadrul intern bazinul Mãrii Negre ºi Caucazul de Sud.

20 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 21 Diplomaþia economicã

Diplomaþia economicã a cãpãtat o pondere în Reuniunea Anualã a Diplomaþiei Române din creºtere, pe mãsurã ce mediul economic ºi de 2008 s-a axat pe tema diplomaþiei economice în afaceri din România a cunoscut un reviriment contextul global actual ºi al provocãrilor pentru substanþial. Consolidarea diplomaþiei româneºti diplomaþia româneascã. Dezbaterile, inclusiv cu o componentã economicã substanþialã se prin vocea invitaþilor din mediul de afaceri, au reflectã ºi prin implicarea tot mai activã a creionat o imagine mai corectã asupra aºteptã- consulilor economici în ofensiva economicã rilor pe care comunitatea de afaceri, celelalte româneascã. S-au organizat, în acest sens, reuniuni regulate, la care au participat consulii ministere ºi autoritãþi ale statului le au de la onorifici ai României. diplomaþia românã, pe de o parte, dar ºi asupra ofertei pe care MAE, prin aparatul diplomatic, o Ministrul Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu Tot pe linia ofensivei economice s-a înscris acþiu- la Reuniunea Anualã a Diplomaþiei Române 2008 face operatorilor economici în interacþiunea lor cu tema O economie în expansiune, nea organizatã de MAE (martie 2006) în vederea externã, pe de altã parte. o diplomaþie dinamicã valorificãrii expertizei consulilor onorifici ai 2.09.2008, Bucureºti României în promovarea intereselor economice În acest context, trebuie menþionatã implicarea româneºti în exterior, cu accent pe identificarea MAE în dezbaterea naþionalã ºi europeanã cu modalitãþilor prin care aceºtia se pot implica mai privire la securitatea energeticã, în mod special activ în sprijinirea intereselor economice ale României, în contextul noilor provocãri econo- asigurarea rutelor alternative pentru transportul mice impuse de noul statut al României de stat de hidrocarburi cãtre Uniunea Europeanã ºi a membru al Uniunii Europene ºi al competiþiei în realizat demersurile necesare vizând trecerea în creºtere la care sunt supuse firmele româneºti pe faza de concretizare a proiectelor prioritare pieþele externe. pentru România, precum PEOP ºi Nabucco.

Parc industrial din România: diplomaþia economicã urmãreºte atragerea de investiþii strãine în România, care sã permitã crearea de locuri de muncã

22 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 23 Relaþia transatlanticã

Obiectivul prioritar al României în relaþia cu SUA ºi prin gradul ridicat de convergenþã cu SUA pe pe parcursul perioadei de referinþã l-a repre- mai multe dosare internaþionale, þara noastrã ºi-a zentat consolidarea parteneriatului strategic confirmat statutul ºi rolul de partener strategic al bilateral. Odatã cu aderarea României la NATO, la SUA. Valorizarea deosebitã, de cãtre autoritãþile 1 mai 2004, acest parteneriat a intrat într-o nouã americane, a relaþiei de parteneriat strategic cu etapã, calitativ superioarã, de aprofundare a România este atestatã ºi de sprijinul constant cooperãrii în toate domeniile – politic, strategic, acordat de SUA pe parcursul procesului de militar, economic. aderare la Uniunea Europeanã ºi de impulsul substanþial pentru completarea reformelor Acþiunile concrete întreprinse în vederea atin- interne ºi dezvoltãrii economice a României, care gerii acestui obiectiv au avut la bazã un dialog au contribuit semnificativ la îndeplinirea acestui politic bilateral intensificat, intervalul analizat obiectiv strategic prioritar al României. consemnând douã întâlniri la nivel de preºedinte (iulie 2006 ºi aprilie 2008), precum ºi numeroase România a beneficiat, totodatã, de sprijinul alte întrevederi între demnitari români ºi politic al SUA pentru politica privind zona Mãrii americani, dublate de vizite în þara noastrã ale Negre. Acest sprijin s-a materializat prin anunþul unor delegaþii ale Congresului SUA. Discuþiile oficial privind participarea USAID la finanþarea

Preºedintele Traian Bãsescu ºi preºedintele american George W. Bush la conferinþa de presã comunã purtate cu prilejul acestor contacte bilaterale au operaþionalizãrii la Bucureºti a Centrului regional de dupã întâlnirea bilateralã; confirmat suprapunerea viziunilor strategice ale al Fondului Mãrii Negre (Black Sea Trust Fund). 2.04.2008, Neptun celor douã þãri cu privire la majoritatea temelor Acest program, sprijinit de guvernul SUA ºi de de interes comun de pe agenda internaþionalã – guvernul României, a fost inaugurat oficial la între care Irak, Afganistan, Orientul Mijlociu, 23 octombrie 2007. Marea Neagrã, CFE, campania globalã împotriva terorismului, securitatea energeticã, Rusia etc. Cooperarea în domeniul strategic ºi militar a cunoscut, la rândul sãu, o evoluþie ascendentã, Prin consecvenþa demonstratã în privinþa anga- punctul culminant al acestuia reprezentându-l jamentului cu trupe în Irak ºi Afganistan, precum semnarea, în decembrie 2005, a Acordului

24 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 25 Intervalul 2005–2008 a marcat ºi o dezvoltare semnificativã a dimen- siunii economice a Parteneriatului strategic bilateral, schimburile comerciale ºi investiþiile americane în România înregistrând creºteri substanþiale. La 31 martie 2008, investiþiile americane în România se ridicau la 874,716 milioane USD (locul 7 ºi aprox. 4% din totalul investiþiilor strãine directe).

În octombrie 2007, s-a încheiat programul Agenþiei SUA pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID) în Vizita în România a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice; semnarea, România. Asistenþa nerambursabilã alãturi de ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu, a Acordului de acces privind amplasarea facilitãþilor militare americane acordatã în ultimii 17 ani de agenþia pe teritoriul þãrii noastre guvernamentalã americanã pentru 6.12.2005, Bucureºti consolidarea reformelor interne a depãºit 600 milioane de dolari. Departamentul pentru Securitate Internã al Statelor Unite ale Americii (DHS) privind principiile Întrevederea premierului Cãlin Popescu-Tãriceanu cu preºedintele SUA George W. Bush la Palatul Victoria În ultimii ani s-au înregistrat, de asemenea, pro- 4.04.2008, Bucureºti de cooperare în vederea întãririi mãsurilor grese semnificative în ceea ce priveºte eforturile bilaterale de securitate pentru cãlãtoriile inter- de îndeplinire a cerinþelor necesare pentru privind activitãþile forþelor Statelor Unite staþio- ºi juridic, precum ºi obligaþiile reciproce ale naþionale ºi a îndeplinirii cerinþelor Programului accesul în programul american de scutire de Pãrþilor în procesul de aplicare a prevederilor nate pe teritoriul României („Acordul de Acces“), vize. O etapã importantã în atingerea acestui Visa Waiver“. Este de remarcat, de asemenea, sale. Cadrul juridic bilateral necesar implemen- prin care este autorizatã prezenþa forþelor SUA în obiectiv o reprezintã semnarea, la 3 noiembrie faptul cã, pe parcursul ultimilor ani, rata de refuz tãrii depline ºi cu succes a Acordului de Acces baze militare de pe teritoriul României. Docu- 2008, la Washington, de cãtre ambasadorul al cererilor de vizã – criteriu esenþial pentru este în curs de finalizare. mentul, intrat în vigoare în iulie 2006, regle- României în SUA, Adrian Vieriþa, ºi secretarul accederea în program – a înregistrat o tendinþã pronunþat descendentã, ajungând, la 1 octom- menteazã cadrul de interacþiune ºi cooperare al Susþinerea fermã acordatã de Administraþia ame- american pentru securitate internã, Michael structurilor executive – centrale ºi locale – ºi al ricanã candidaturii României pentru organizarea Chertoff, a „Declaraþiei dintre Ministerul Internelor brie 2008, la 25% (pragul maxim prevãzut de societãþii civile din România cu forþele armate summitului NATO din aprilie 2008 reprezintã, de ºi Reformei Administrative al României (MIRA) ºi legislaþia americanã este 10%). americane ce vor fi staþionate pe teritoriul asemenea, o dovadã incontestabilã a nivelului României, în plan politic, militar, financiar-logistic deosebit al relaþiilor bilaterale.

26 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 27 Cooperarea regionalã

Marea Neagrã beneficiat de o atenþie sporitã a UE odatã cu lansarea oficialã a Sinergiei Mãrii Negre la Kiev (14 Toate obiectivele politicii externe a României în februarie 2008). România a contribuit substanþial, zona Mãrii Negre sunt circumscrise viziunii sale pe parcursul Preºedinþiei germane a UE din prima de ansamblu de transformare a acestui spaþiu jumãtate a 2007, la formularea propunerii într-o geografie a cooperãrii, securitãþii ºi stabili- Comisiei Europene privind Sinergia Mãrii Negre. tãþii, de sporire a vizibilitãþii temei Mãrii Negre Acest document de viziune este menit a îngloba pe agenda organizaþiilor internaþionale (OSCE, toate tipurile de relaþii ale UE cu statele din UE, NATO, Consiliul Europei, ONU) ºi de consoli- regiunea Mãrii Negre: Turcia – devenitã stat dare a interesului UE ºi statelor occidentale candidat, statele incluse în Politica Europeanã de pentru regiune. În 2006 a fost aprobatã Strategia Vecinãtate ºi relaþia cu Rusia, prin cele patru arii naþionalã privind regiunea extinsã a Mãrii Negre. de cooperare. Implicarea directã ºi de substanþã a Materializarea aceastei strategii a fost direcþio- României în formularea acestui document repre- natã înspre potenþarea reciprocã a ºase com- zintã prima contribuþie majorã a þãrii noastre, în ponente: implicarea crescutã a UE în regiunea calitate de membru UE, la Politica Externã ºi de Mãrii Negre, eficientizarea OCEMN, crearea Securitate Comunã (PESC). Consolidarea Sinergiei Euroregiunii Mãrii Negre, întãrirea dialogului Mãrii Negre a urmat logica concretizãrii proiec- bilateral cu statele din regiune, punerea bazelor telor româneºti de cooperare în domeniile Forumului Mãrii Negre pentru Dialog ºi Parte- protecþiei mediului, conectãrii regionale la nivelul neriat (FMN) ºi lansarea, în România, a Black Sea societãþii civile ºi în educaþia la nivel post-univer- Conferinþa internaþionalã asupra cooperãrii interregionale în bazinul Mãrii Negre; Terry Davis (stg.), sitar. Dupã lansarea Sinergiei România a devenit secretar general al Consiliului Europei ºi Mihai Rãzvan Ungureanu (dr.), ministrul Afacerilor Externe Trust for Regional Cooperation. 30.03.2006, Mamaia unul dintre principalii promotori ai acesteia. România ºi-a asumat un rol de lider în promo- Dintre proiectele propuse de România în cadrul varea ambiþioasã ºi punerea în valoare pe agenda Sinergiei, Forumul Organizaþiilor Neguvernamen- UE a regiunii Mãrii Negre ca zonã de o importanþã tale la Marea Neagrã (31 octombrie – 2 noiembrie geostrategicã deosebitã pentru securitatea 2008) a primit aprecieri atât la nivelul UE, statelor politicã ºi economicã a Europei. Marea Neagrã a din regiune ºi al ONG-urilor româneºti ºi strãine.

28 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 29 Elaborat la solicitarea României, primul program 30 martie 2006, cu participarea preºedintelui proiecte inclusiv în cadrul Sinergiei Mãrii Negre ºi La data de 12 iunie 2008, ºefii de guvern român al UE specific pentru Marea Neagrã, Programul României ºi a ministrului afacerilor externe. La 26 al OCEMN. ºi austriac au adresat o scrisoare comunã pre- Bazinului Mãrii Negre de cooperare transfronta- septembrie 2008 a avut loc, la Varna, conferinþa ºedintelui Comsiei Europene, în calitate de lierã ENPI-CBC (2007–2013), are Autoritatea Co- de lansare a Euroregiunii Mãrii Negre, organizaþie Cooperarea Dunãreanã reprezentanþi ai þãrilor care au lansat în 2002 munã de Management în România. Programul va aflatã sub egida Consiliului Puterilor Locale ºi Procesul Cooperãrii Dunãrene. Scrisoarea a fi operaþional începând cu sfârºitul anului 2008. Regionale al Consiliului Europei, al cãrui sediu România a promovat cu prioritate cooperarea urmãrit readucerea în atenþia Comisiei Europene central va funcþiona la Constanþa ºi care îºi pro- dunãreanã în relaþiile bilaterale cu statele a importanþei promovãrii Dunãrii ºi avansãrii România susþine pe deplin proiectul UE cu pune întãrirea cooperãrii la nivelul autoritãþilor membre UE. S-a urmãrit creºterea vizibilitãþii unor proiecte de interes în regiunea dunãreanã. privire la crearea unei Platforme de cooperare în locale. spaþiului dunãrean, valorificarea Dunãrii ca axã domeniul migraþiei ºi dezvoltãrii în regiunea Aceste demersuri de promovare a Dunãrii ca majorã de transport durabil în UE ºi ca vector de proiect european s-au materializat ºi completat Mãrii Negre. În relaþiile bilaterale cu statele din bazinul Mãrii dezvoltarea economicã ºi culturalã a continen- prin conferinþa cu tema „Dunãrea – Fluviu al Negre, România a încercat obþinerea sprijinului România a deþinut preºedinþia OCEMN în peri- tului european, acordarea unei atenþii sporite viitorului european“ (6–7 octombrie 2008, pentru proiectele regionale propuse. A avut loc oada 1 noiembrie 2005 – 30 aprilie 2006. Pe acestui spaþiu din partea instituþiilor comuni- Bruxelles), organizatã de autoritãþile landului un reviriment al trilateralei România–Bulgaria– parcursul acesteia ºi nu numai, a urmãrit dezvol- tare, atât în plan politic cât ºi în planul susþinerii Baden-Württemberg (Germania). Obiectivul vizat Grecia. În 2007, România, Turcia ºi Grecia au tarea unei relaþii de parteneriat între OCEMN ºi dezvoltãrii acestuia prin programe ºi finanþãri a fost creºterea vizibilitãþii regiunii dunãrene la finanþat un proiect al OCDE dedicat evaluãrii UE; lansarea unui proces de reflecþie asupra europene. Necesitatea dezvoltãrii legãturilor de nivel european prin demersuri unitare ale viitorului OCEMN, inclusiv din perspectiva res- evoluþiilor economice în zona Mãrii Negre ºi Asiei parteneriat politic a fost dublatã de cea a statelor riverane. România a participat la cel mai tructurãrii Organizaþiei; consolidarea dimensiunii Centrale Promoting Work and Well-being. Policy promovãrii oportunitãþilor de afaceri ºi investiþii: înalt nivel, delegaþia oficialã fiind condusã de de securitate ºi stabilitate; sprijinirea eforturilor Challenges in the Global Environment a Centrului proiecte economice comune legate de statelor din Europa de Est ºi Caucaz de conso- de Dezvoltare al OCDE. coridorul Dunãrii, portul Constanþa, infra- lidare a proceselor democratice ºi reformelor structurã. Forumul Mãrii Negre pentru Dialog ºi Parteneriat, economice; elaborarea ºi implementarea unor lansat în iunie 2006, a generat un proces mai larg proiecte de dezvoltare regionalã; dezvoltarea MAE a continuat sã fie activ implicat în de reflecþie asupra regiunii. Aceastã iniþiativã a schimburilor comerciale între statele din bazinul iniþiativele de cooperare dunãreanã. permis MAE sã organizeze, în colaborare cu Mãrii Negre ºi extinderea colaborãrii OCEMN cu Astfel, în cursul anului 2006, partea ministere de linie ºi cu ale instituþii din þarã, pre- alte organizaþii regionale ºi internaþionale. Româ- românã a participat la organizarea celei cum ºi cu instituþiile omoloage din strãinãtate, o nia ºi-a demonstrat interesul pentru organizaþie de-a treia Conferinþe Ministeriale a Proce- serie de reuniuni cu participare internaþionalã, prin creºterea contribuþiei la bugetul acesteia. sului de Cooperare Dunãreanã, organi- menite a realiza schimburi de experienþã ºi zând la Bucureºti, a doua reuniune pre- Procesul de constituire a Euroregiunii Mãrii evaluãri, simultan cu explorarea unor noi zone gãtitoare, la nivel de înalþi oficiali din þãrile Negre a fost iniþiat sub preºedinþia României la de cooperare flexibilã în regiune. Aceste eveni- participante la PCD, a celei de-a treia mente, desfãºurate pe parcursul anului 2007, au Comitetul de Miniºtri al Consiliului Europei. Conferinþe Ministeriale a PCD. Conferinþa Cooperarea statelor riverane fluviului Dunãrea Acest proces a fost lansat la Constanþa, la oferit idei valoroase privind iniþierea unor s-a desfãºurat la Belgrad, în aprilie 2007. este una dintre prioritãþile politicii externe române

30 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 31 domnul Traian Bãsescu, Preºedintele României. respectiv Consiliul Cooperãrii Regionale (RCC), Principalul mesaj al conferinþei a fost necesitatea lansat la 27 februarie 2008. România a susþinut o Relaþiile cu statele valorificãrii potenþialului Dunãrii, ca unul din coordonare eficientã ºi pragmaticã a formatelor coridoarele majore de transport în Europa, atât de cooperare în aceastã regiune: Consiliul de din Balcanii de Vest pentru a conecta continentul pe axa Est-Vest, cât Cooperare Regionalã, Procesul de Cooperare în ºi pentru a promova în regiunea dunãreanã Europa de Sud-Est (SEECP), Euroregiunile ºi dezvoltarea durabilã, cooperarea ºi stabilitatea. cooperãrile în format trilateral. Preºedinþia românã a SEECP (exercitatã în perioada mai 2004 Obiectivele României în relaþiile cu statele din talierã România-Serbia 2007–2009, finanþat prin Europa de Sud-Est – mai 2005) s-a finalizat prin organizarea la Balcanii de Vest reflectã viziunea unei Europe intermediul IPA. Bucureºti, la 11 mai 2005, a Summitului SEECP. lãrgite care nu-ºi poate asigura pe deplin stabili- În relaþiile sale cu toate statele regiunii, România Afirmarea unui viitor european pentru regiune România a câºtigat susþinerea statelor europene tatea ºi securitatea decât prin integrarea a subliniat constant importanþa sporirii coope- depinde însã ºi de rezolvarea diferendelor teri- ºi ale regiunii pentru funcþionarea efectivã ºi definitivã a statelor acestei regiuni în UE ºi NATO. rãrii regionale. În acest din urmã domeniu, În acest sens, România a acordat o atenþie toriale ºi de dispariþia tendinþelor de autonomie România a reuºit sã-ºi impunã viziunea asupra utilizarea în continuare a experienþei Centrului prioritarã sprijinirii perspectivelor europene ºi teritorialã. Problematica statutului Kosovo a rolului structurii care va continua activitatea SECI pentru combaterea Crimei Organizate ºi euro-atlantice ale statelor din regiune prin constituit o prioritate pentru agenda interna- Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Traficului de Droguri. promovarea reformelor lor democratice, a drep- þionalã a ultimilor ani, dinamica acestui proces turilor omului ºi a statului de drept, a eforturilor având un important impact regional ºi global. lor de semnare sau ratificare a Acordurilor de Stabilizare ºi Asociere cu UE sau de obþinere a România a promovat consecvent poziþia con- statutului de candidat la aderarea la UE. România form cãreia, în legãturã cu Kosovo, este necesarã a participat activ, în cadrul grupurilor de lucru ale o soluþie viabilã pe termen lung, care sã UE, la elaborarea textelor finale ale Acordurilor contribuie la stabilitatea ºi securitatea regiunii ºi de Stabilizare ºi Asociere (ASA) cu Bosnia-Herþe- care nu poate fi decât una bazatã pe respectul govina, Muntenegru ºi Republica Serbia, intro- faþã de principiile dreptului internaþional ºi pe ducând o serie de amendamente, în principal de acordul pãrþilor implicate direct. România a dat naturã economicã. De asemenea, România a dovadã de flexibilitate în cadrul UE ºi NATO unde, participat activ la reuniunile Comitetului de gestiune al Instrumentului de Asistenþã pentru fãrã a-ºi compromite poziþia de principiu faþã de Pre-Aderare (IPA), contribuind la definirea docu- dosarul kosovar, a identificat întotdeauna moda- mentelor cadru ale Instrumentului ºi la elabo- litãþile de a facilita consensul privind angajarea rarea programelor finanþate prin intermediul viitoare a UE ºi NATO în Kosovo. România a acestuia. La 8 mai 2008 a avut loc lansarea acceptat continuarea misiunii sale în cadrul oficialã a Programului de cooperare Transfron- KFOR, precum ºi participarea la misiunea EULEX.

32 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 33 România nu a recunoscut declaraþia unilateralã formitatea cu dreptul internaþional a declaraþiei de independenþã a Kosovo din februarie 2008 ºi unilaterale de independenþã a Kosovo. România Republica Moldova a susþinut, în cadrul Adunãrii Generale a ONU, a susþinut ferm cã „dosarul Kosovo“ nu poate fi rezoluþia propusã de Serbia prin care se cere consacrat ca precedent în soluþionarea altor Curþii Internaþionale de Justiþie avizul pentru con- cazuri.

Republica Moldova a constituit o temã prioritarã a politicii externe româneºti, evoluþiile acestui stat în planul consolidãrii democratice, al re- stabilirii integritãþii teritoriale ºi al dosarului european fiind importante pentru interesele României.

România a avut permanent în vedere necesi- tatea promovãrii faþã de Republica Moldova a unei relaþii bazate pe deschidere maximã, orientatã spre cooperare ºi spre fixarea irevoca- bilã a þãrii pe un parcurs european. Dupã aderarea României la UE, instrumentele de sprijin pentru vocaþia europeanã a Republicii Moldova au sporit considerabil.

România a susþinut constant perspectiva euro-

peanã a Republicii Moldova, de o manierã simi- Inaugurarea noului sediu al Consulatului României la Chiºinãu. larã cu grupul statelor din regiunea Balcanilor de În imagine: Filip Teodorescu, ambasadorul þãrii noastre Vest. În acest sens, demersurile iniþiate de în Republica Moldova ºi Adrian Cioroianu, Al 8-lea Summit al ºefilor de stat ºi de guverne din SEECP, organizat la Bucureºti, Palatul Parlamentului ministru al Afacerilor Externe 11.05.2005, Bucureºti diplomaþia românã la nivelul instituþiilor euro- 21.12.2007, Chiºinãu pene au avut ca scop consolidarea acestui rol în relaþia dintre UE ºi Republica Moldova. România a sprijinit lansarea procesului de reflecþie ºi a acþiunilor de lobby întreprinse de cãtre ulterior demararea discuþiilor privind urmãtorul România, au fost convenite, la nivelul Consiliului acord dintre UE ºi Republica Moldova, care sã fie UE din 13 octombrie 2008, concluzii referitoare la un Acord de Asociere, ºi care sã faciliteze viitorul cadru al relaþiilor dintre UE ºi Republica apropierea Republica Moldova de UE. Ca urmare Moldova. Acesta va constitui un pas înainte în

34 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 35 apropierea Republicii Moldova de UE, incluzând, Din dorinþa de a imprima dinamism în relaþiile ca perspectivã, un Acord de Comerþ Liber, un bilaterale, inclusiv cu scopul de a întãri legãturile Vecinãtatea esticã regim liber de vize, precum ºi decizia UE de a se comerciale ºi economice cu Republica Moldova, implica mai activ în reglementarea conflictului România a subliniat importanþa ca, pe lângã din Transnistria. Totodatã, România a contribuit evoluþia fireascã a negocierilor bilaterale, cele activ la definirea elementelor Parteneriatului de douã state sã fructifice la maximum cadrul juridic mobilitate cu Republica Moldova. oferit de Acordul de Cooperare ºi Parteneriat Ca membru UE, România a participat activ la încrederii reciproce, crearea unui climat favorabil România a susþinut consecvent, în plan bilateral, între UE ºi R. Moldova. dezbaterile privind reforma Politicii Europene de intensificãrii colaborãrii bilaterale ºi sprijinirea multilateral ºi în cadrul UE, necesitatea ca rezol- Vecinãtate (PEV), la pachetele de stimulente dezvoltãrii democratice a Ucrainei, a apropierii varea diferendului transnistrean sã aibã la bazã Multe dintre demersurile de ordin politic, finan- oferite statelor din vecinãtate ºi la modalitãþile acesteia de structurile europene ºi euro-atlantice. respectarea suveranitãþii, unitãþii ºi integritãþii ciar, educaþional, consular întreprinse de partea de implementare a unei politici consolidate. A Cu ocazia summitului NATO de la Bucureºti, teritoriale a Republica Moldova, precum ºi românã au vizat o ameliorare a situaþiei populaþiei continuat sã pledeze pentru o operaþionalizare România a fost avocatul includerii Ucrainei în necesiatea ca Rusia sã-ºi îndeplineascã angaja- româneºti care trãieºte în Republica Moldova. În rapidã a stimulentelor PEV consolidatã, luând Planul de Acþiune pentru Aderare (MAP) la NATO. mentele asumate la Istanbul, condiþie indispen- plan consular, instituirea regimului de vize a fãcut decizia sã contribuie la Facilitatea de Investiþii România a participat la finalizarea Acordurilor sabilã pentru progresul în negocierile pentru din rezolvarea problemelor consulare o prioritate pentru Vecinãtate cu 1 milion de euro, în peri- UE-Ucraina de facilitare a acordãrii vizelor ºi de soluþionarea diferendului transnistrean ºi a celor- pentru cetãþenii R. Moldova. S-a ajuns la pro- oada 2008–2010, în cadrul asistenþei oficiale readmisie. Aceste acorduri au intrat în vigoare lalte „conflicte îngheþate“. În ceea ce priveºte cesarea zilnicã a circa 400 de vize. pentru dezvoltare oferite de România. Prin acest doar odatã cu eliminarea de cãtre autoritãþile de soluþionarea diferendului transnistrean, România instrument se vor finanþa proiecte de anvergurã la Kiev a vizelor pentru cetãþenii români ºi bulgari. susþine în mod categoric pãstrarea formatului de Republica Moldova este printre principalii bene- în domeniile transporturilor, mediului, energie, negocieri „5+2“ ºi continuarea misiunii EUBAM. ficiari ai proiectelor de Asistenþã oficialã pentru mediul privat ºi sectorul social. Deºi persistã probleme delicate (Canalul Bâstroe, delimitarea platoului Mãrii Negre, asigurarea dezvoltare oferite de România. Autoritãþile de la România s-a implicat în dezbaterile asupra ges- Cadrul juridic al relaþiilor bilaterale a fost perfec- drepturilor minoritãþii române din Ucraina, Bucureºti au acordat autoritãþilor de la Chiºinãu tiunii Instrumentului European pentru Vecinãtate þionat ºi completat. Au continuat negocierile cu dosarul Krivoi Rog), România a acþionat pentru un ajutor de 2,1 milioane euro, pentru com- ºi Parteneriat (CG ENPI) ºi gãzduieºte Autoritatea privire la Acordul asupra regimului frontierei de soluþionarea lor ºi pentru dezvoltarea relaþiilor baterea efectelor secetei. Volumul schimburilor Comunã de Management pentru cooperarea stat ºi la Acordul-cadru asupra parteneriatului bilaterale pornind de la potenþialul conferit de comerciale reciproce a crescut constant. A România–R. Moldova–Ucraina. strategic pentru Europa, precum ºi acorduri cu vecinãtatea directã ºi de apartenenþa României privire la securitatea socialã, regimul juridic al continuat cooperarea în domeniul energetic, iar În privinþa relaþiei bilaterale cu Ucraina, preocu- la Uniunea Europeanã. În 2007 a fost semnat mormintelor de rãzboi româneºti, protejarea pe plan investiþional s-a extins activitatea firme- pãrile diplomaþiei româneºti au vizat, pe de o Acordul dintre Guvernul României ºi Cabinetul investiþiilor, recunoaºterea diplomelor. lor româneºti. parte, identificarea unor soluþii reciproc accepta- de Miniºtri al Ucrainei privind colaborarea bile problemelor sensibile, care sã permitã economicã, industrialã ºi tehnicã. S-a convenit dezvoltarea în continuare a dialogului bilateral, ºi, constituirea unui Grup comun de lucru în cadrul pe de altã parte, elaborarea unei agende comune Comisiei Mixte Prezidenþiale, care sã analizeze constructive, care sã faciliteze consolidarea problema creanþelor României legate de Krivoi

36 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 37 Procedurile în cadrul procesului României cu prin care Ucraina este obligatã sã abordeze Ucraina în faþa Curþii Internaþionale de Justiþie proiectul Bâstroe în conformitate cu normele pentru delimitarea platoului continental ºi a dreptului internaþional aplicabil. Au fost finali- zonelor economice exclusive în Marea Neagrã au zate lucrãrile Comisiei de anchetã internaþionalã continuat de-a lungul întregii perioade de constituite în 2004, la iniþiativa pãrþii române, în referinþã ºi s-au încheiat prin audierile în faþa temeiul Convenþiei de la Espoo privind evaluarea Curþii Internaþionale de Justiþie. În perioada impactului asupra mediului în context trans- 2–19 septembrie 2008, echipa României, con- frontalier, care a stabilit cã proiectul ucrainean dusã de Agentul României pentru procedurile în are un impact de mediu transfrontalier. faþa CIJ, a susþinut în faþa Curþii de la Haga, pledoariile pãrþii române în contextul fazei orale Pãstrarea identitãþii etnice, lingvistice ºi religi- a procesului. Pledoariile au constat în expunerea oase a persoanelor aparþinând minoritãþii argumentelor juridice ºi elementelor de fapt care române din Ucraina, precum ºi asigurarea drep- sprijinã soluþia de delimitare propusã de partea turilor acestora în conformitate cu standardele românã ºi au fost susþinute de un amplu material internaþionale ºi europene în materie a consti- probator. Finalizarea textului hotãrârii CIJ are loc, tuit, de asemenea, o dimensiune prioritarã a conform practicii Curþii, într-un interval de 3 pânã diplomaþiei româneºti. Alte obiective au vizat la 6 luni de la încheierea fazei orale, în funcþie de promovarea diplomaþiei economice, extinderea complexitatea cazului (respectiv în prima parte a reþelei consulare, armonizarea cadrului juridic anului 2009). CIJ va anunþa o decizie definitivã, bilateral cu legislaþia europeanã ºi asigurarea irevocabilã ºi executorie, care va consta într-o susþinerii de cãtre partea ucraineanã a proiec- linie definitã prin coordonate geografice. Româ- telor regionale ale României. nia a exprimat consecvent încrederea deplinã în judecata Curþii cu privire la delimitarea spaþiilor România a urmãrit cu atenþie negocierile pentru maritime ale României ºi Ucrainei în Marea Acordul Consolidat UE-Ucraina, care va include Fotografie de familie a reprezentanþilor României la procesul dintre România ºi Ucraina pentru delimitarea spaþiilor maritime în Marea Neagrã, desfãºurat la Curtea Internaþionalã de Justiþie (CIJ) de la Haga Neagrã, considerând cã statutul instanþei de la ºi un Acord de Liber Schimb Extins, ca instru- 16.09.2008, Haga Haga constituie garanþia identificãrii unei soluþii ment de promovare a apropierii Ucrainei de UE, în strictã conformitate cu normele ºi principiile ºi va încuraja respectarea valorilor europene ºi a dreptului internaþional. angajamentelor internaþionale ºi regionale Rog. A continuat monitorizarea respectãrii drep- internaþionale în domeniul mediului în dialogul asumate. turilor românilor din Ucraina ºi ucrainenilor din UE-Ucraina, inclusiv în textul noului Acord În legãturã cu proiectul Ucrainei de a construi un România. MAE a acþionat pentru concretizarea Consolidat UE-Ucraina. A continuat cooperarea canal de navigaþie de mare adâncime pe braþele România susþine o abordare precautã faþã de o poziþiei României privind necesitatea respectãrii transfrontalierã dintre România ºi Ucraina sub Bâstroe ºi Chilia ale Dunãrii, România a obþinut deschidere a UE ºi a Consiliului Europei faþã de drepturilor minoritãþilor naþionale ºi convenþiilor egida Politicii Europene de Vecinãtate. adoptarea de rezoluþii, recomandãri ºi decizii colaborarea cu Belarus. Reluarea contactelor la

38 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 39 nivel de lucru cu acest stat reprezintã un semnal torilor, de la Bruxelles, din 22 octombrie 2008, încurajator. România a anunþat o contribuþie la procesul de Federaþia Rusã reconstrucþie a Georgiei în valoare totalã de În relaþia cu statele din regiunea Caucazului de 1.665.000 euro, în perioada 2008–2009, axatã pe Sud (Georgia, Azerbaidjan, Armenia), România a refacerea infrastructurii de transport, ameliora- pus accent pe sprijinirea modernizãrii ºi demo- rea condiþiilor de viaþã a persoanelor strãmutate cratizãrii acestor state, susþinerea apropierii lor datoritã conflictului ºi gestionarea necesitãþilor de UE ºi NATO ºi atingerea obiectivelor europene umanitare ºi sociale urgente. legate de asigurarea securitãþii pe coridorul Marea Neagrã-Caucaz-Marea Caspicã. Contac- MAE a promovat activ, în relaþiile cu Georgia ºi cu tele ºi dialogul politic la toate nivelurile cu statele Azerbaidjanul, necesitatea realizãrii unor cori- din aceastã regiune au fost deosebit de consis- doare alternative de transport al gazelor naturale tente. România a sprijinit, în anii 2005–2008, (proiectul NABUCCO) ºi petrolului (proiectul dezvoltarea cooperãrii regionale în bazinul Mãrii PEOP – Constanþa-Trieste) din regiunea caspicã Negre, participând la reuniunile la vârf ale GUAM cãtre Europa, prin tranzitarea României, care sã ºi Comunitãþii Opþiunii Democratice. România contribuie la consolidarea securitãþii energetice s-a implicat decisiv în constituirea, în 2005, a a UE ºi a regiunii. Dupã includerea statelor din Noului Grup de Prieteni ai Georgiei, format de Caucazul de Sud în Politica Europeanã de sprijinire concretã, prin coordonare între state Vecinãtate ºi încheierea Planurilor de Acþiune membre ale UE ºi NATO, a aspiraþiilor europene ºi sub egida acestui program, România ºi-a inten- euro-atlantice ale Georgiei. sificat eforturile în vederea identificãrii, împreunã cu partenerii sud-caucazieni, a domeniilor de În urma conflictului dintre Georgia ºi Federaþia interes reciproc pentru acordarea de asistenþã Rusã din august 2008, România a participat activ acestor state. Au fost realizate programe de pre- ºi a sprijinit demersurile pentru identificarea gãtire pentru tineri experþi din Georgia. Totodatã, unei soluþii paºnice de duratã. Preºedintele Georgia a fost inclusã printre statele care bene- României a efectuat vizite de lucru în Ucraina, R. ficiazã prioritar de asistenþã pentru dezvoltare Moldova, Azerbaidjan, Georgia ºi Turcia, în din partea României, începând cu 2007. timpul cãrora s-a discutat despre situaþia din Georgia ºi consecinþele pe plan regional. Româ- România a promovat dezvoltarea relaþiilor cultu- nia participã la misiunea UE de monitorizare în rale cu statele sud-caucaziene. În anul universitar Georgia cu un efectiv de 20 de observatori, 2007–2008, a fost inaugurat un lectorat de limbã, precum ºi cu tehnicã de transport, fiind a ºasea culturã ºi civilizaþie românã în cadrul Universitãþii Întâlnirea bilateralã a Preºedintelui Traian Bãsescu cu Preºedintele Federaþiei Ruse Vladimir Putin, la Bucureºti, Palatul Parlamentului þarã contributoare. Cu ocazia Conferinþei Dona- de Stat „V. Brusov“ din Erevan. 4.04.2008, Bucureºti

40 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 41 Obiectivul principal al României în politica faþã În domeniul cooperãrii cultural-academice, Ro- de Rusia, în perioada 2005–2008, a fost asumarea mânia a urmãrit accelerarea negocierii Acordului Celelalte regiuni ale lumii unei conduite pragmatice ºi active, în vederea cu privire la înfiinþarea ºi funcþionarea Institutului relansãrii ºi dinamizãrii relaþiilor în spiritul încre- Cultural Român de la Moscova ºi a Centrului Rus derii ºi avantajului reciproc, pornind de la de ªtiinþã ºi Culturã de la Bucureºti. Anul 2008 a continuitatea realizatã în dialogul la nivel înalt. marcat celebrarea a 130 de ani de la stabilirea La nivel politic, România a urmãrit identificarea relaþiilor diplomatice dintre România ºi Rusia ºi a Relaþiile cu Asia Centralã au constituit o temã În decembrie 2007, România a preluat de la mijloacelor pentru angajarea unui dialog cons- inclus numeroase evenimente de diplomaþie predilectã pentru politica externã a României. Comisia Europeanã, preºedinþia Grupului de tructiv cu Federaþia Rusã pe probleme regionale, publicã ºi culturalã care sã contribuie la o mai Obiectivul cheie a fost, pe de o parte, poziþio- lucru pentru Europa de Est, Caucaz ºi Asia în cadrul multilateral al organizaþiilor sau iniþia- bunã înþelegere a istoriei ºi relaþiilor dintre cele narea mai bunã a þãrii noastre în regiune, iar, pe Centralã (EECCA) din cadrul Iniþiativei pentru Apã tivelor de cooperare la Marea Neagrã. de altã parte, consolidarea profilului nostru de a Uniunii Europene (EUWI). România a luat în douã state. „poartã“ cãtre Europa pentru regiune. România considerare obiectivele ºi provocãrile europene România a abordat, în dialogul oficial cu Rusia, ºi s-a implicat activ în formularea Strategiei UE în domeniul managementului resurselor de apã problema consolidãrii relaþiilor economice, Relaþia bilateralã pragmaticã a României cu Rusia pentru Asia Centralã (iunie 2007), potrivit ºi s-a implicat activ în promovarea celor mai îndeosebi în domeniul energiei. a fost completatã ºi prin cadrul oferit de Acordul expertizei, obiectivelor naþionale ºi spe- de Partneriat ºi Cooperare (APC). România a La nivelul securitãþii, România a susþinut în mod cificului relaþiilor bilaterale. susþinut necesitatea consolidãrii cadrului de ferm necesitatea respectãrii de cãtre Rusia a angajamentelor luate la summitul OSCE de la cooperare post-APC ºi considerã cã între UE ºi La nivel bilateral, Romania a urmãrit Istanbul (1999), privind retragerea forþelor sale Rusia trebuie se se întemeieze o relaþie solidã, intensificarea dialogului cu toate statele din Georgia ºi din Republica Moldova. pragmaticã, de parteneriat. din regiune, în special cu Kazahstan, Turkmenistan ºi Uzbekistan. Miza acestui demers a fost, în principal, una econo- micã, ºi anume atragerea acestor state în efortul de consolidare a securitãþii energetice a României ºi Europei prin diversificarea surselor ºi rutelor ener- getice ºi prin valorificarea potenþialului de stocare sau de tranzit al României. Mai mult, Asia Centralã prezintã impor- tante oportunitãþi de afaceri ºi investiþii, fiind o piaþã de desfacere cu un mare Ministrul Afacerilor Externe Lazãr Comãnescu s-a întâlnit cu un grup de etnici potenþial de absorbþie pentru produsele români din Kazahstan, aflaþi pentru prima oarã în România româneºti. 4.09.2008, Bucureºti

42 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 43 asigurarea accesului la surse alternative de aprovizionare cu petrol ºi gaze naturale. În 2007 ºi în 2008, au avut loc contacte bilaterale menite sã sprijine implicarea diplomaticã a României în regiune ºi sã exploreze teme potenþiale de cooperare viitoare, în special în domeniul economic ºi cultural-ºtiinþific. Una din realizãrile notabile a fost sem- narea Memorandumului de înþelegere între MAE ºi Liga Statelor Arabe (Cairo, 31 octombrie 2007).

Pe parcursul perioadei 2005–2008, Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Tunisiene, România a continuat sã îºi respecte Abdalwaheb Abdallah; semnarea unor documente oficiale alãturi angajamentele internaþionale asumate de ministrul român al Afacerilor Externe, Lazãr Comãnescu 2.06.2008, Bucureºti în privinþa sprijinirii procesului de Sediul Ministerului Afacerilor Externe democratizare, stabilizare ºi reconstrucþie din Irak. diul instrumentelor ºi formulelor oferite de UE ºi În privinþa dosarului nuclear iranian, poziþia de participarea la activitatea instituþiilor ºi bune practici europene prin aplicarea principiilor Libia, Liban, Qatar ºi Siria, care au fost susþinute României s-a aliniat celei a comunitãþii internaþio- organismelor sistemului ONU. A fost, însã, re- Directivei Cadru pentru Apã. de numeroase alte contacte la nivel ministerial nale, în sensul consolidãrii cadrului de cooperare luatã ºi cooperarea pe baze instituþionale cu (Egipt, Tunisia, Maroc, Algeria, Africa de Sud, În privinþa relaþiilor cu statele din Orientul la nivel internaþional în scopul promovãrii unei statele africane active în mecanismele regionale Angola, Iordania, Israel, EAU, ANP, Liban). Cu politici eficiente de non-proliferare a armelor de Mijlociu ºi Africa, principalele obiective au fost: de reglementare a crizelor, fiind încheiate, în aceste ocazii au fost identificate noi oportunitãþi distrugere în masã, în virtutea acordurilor inter- consolidarea ºi extinderea relaþiilor de cooperare acest sens, Memorandumuri de Înþelegere între naþionale din domeniu. cu statele din regiune; accelerarea ºi diversifica- de dezvoltare ºi de diversificare a cooperãrii þãrii MAE român ºi instituþiile omoloage din Africa de noastre cu aceste state, cu un accent deosebit Sud ºi Angola. rea, pe baze pragmatice, a raporturilor cu statele România a oferit sprijin concret în cadrul unor din Orientul Mijlociu ºi crearea de oportunitãþi asupra domeniului economic. misiuni ale UE în Orientul Mijlociu (EUBAM Rafah), Relaþiile României cu þãrile din Asia-Pacific au pentru relansarea în primul rând a relaþiilor precum ºi sprijin financiar pentru refugiaþii Relaþiile cu statele din regiunea Orientului continuat sã deþinã o pondere semnificativã în economice cu statele africane ºi plasarea palestinieni ºi pentru proiecte de reabilitare ºi de Mijlociu ºi de pe continentul african au stat sub ansamblul politicii externe a României, impor- relaþiilor bilaterale în cadrul unor noi contexte de reconstrucþie în Liban, ambele prin programe semnul participãrii progresive a României la tanþa lor fiind datã de resursele naturale, umane, colaborare. multilaterale. conturarea ºi la implementarea politicilor UE faþã financiare ºi tehnologice în creºtere pe continen- În acest sens, au avut loc contacte la nivel înalt de aceste spaþii. Pentru România, un scop Implicarea României în dosarele continentului tul asiatic, realitãþi care modificã profilul calitativ între România ºi Israel, Iordania, Irak, Kuweit, esenþial al consolidãrii acestor relaþii îl reprezintã african s-a derulat, preponderent, prin interme- al acestei regiuni în plan global.

44 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 45 Începând cu 2005, România a fost urmãrit dina- în principal pe linie de securitate, prin prezenþa Având în vedere cã America Latinã este un Motive obiective au împiedicat concretizarea mizarea relaþiilor cu anumite state din aceastã constantã a 700–1.000 de militari români în important partener politic ºi economic al UE ºi cã intenþiilor de organizare a unor vizite la nivel înalt regiune. Au continuat acþiunile vizând reconfi- teatrele de operaþii din sudul Afganistanului. A România este singura, dintre noii membri ai în regiune, care ar fi dat sprijinul politic pentru gurarea relaþiilor cu China, India, Japonia ºi sprijinit proiectul organizãrii misiunii de poliþie Uniunii, care are rãdãcini latine comune cu þãrile procesul de recuperare a poziþiei þãrii noastre pe Republica Coreea, din perspectiva noului statut civilã a UE în Afganistan (EUPOL Afganistan), la din acea parte a lumii, ceea ce reprezintã un cert aceastã importantã piaþã. Cu toate acestea, în internaþional al României. care participã cu 3 experþi, urmând ca numãrul avantaj comparativ, s-a urmãrit punerea în 2008, a continuat dialogul politic la nivel guvernamental (inclusiv pe linia Ministerului de sã creascã la 5. România a oferit, anual, între 5 ºi valoare – dincolo de relaþiile bilaterale tradiþional S-a urmãrit, în principal, consolidarea relaþiilor Externe) ºi parlamentar ºi s-au organizat nume- 7 burse de studii pentru tinerii afgani. apropiate – a mecanismelor de cooperare speciale româno-chineze, precum ºi crearea pre- roase schimburi de delegaþii de oameni de miselor pentru lansarea unui parteneriat strategic interregionalã create de Uniunea Europeanã, cel În urma unor eforturi diplomatice susþinute, afaceri, cu sprijinul MAE ºi al ambasadelor cu Republica Coreea, respectiv a unui parteneriat puþin la nivel politic. De altfel, fapt demn de demarate în 2005, România a obþinut, cu ocazia României, fiind de aºteptat, pe termen relativ extins cu India. S-a acordat atenþie deosebitã reþinut, România este cãutatã de cãtre partenerii Summitului ASEM 6 (Helsinki, 10–11 septembrie scurt, o creºtere semnificativã calitativã a relaþiilor cu Japonia. Mecanismele de cooperare latino-americani – în dubla sa calitate, de 2006), invitaþia de a se alãtura mecanismelor ºi raporturilor cu aceste þãri. De altfel, pot fi deja dintre UE ºi regiunea Asiei de Sud Este au oferit membru UE ºi de þarã latinã – ºi ca „poartã“ remarcate reacþii în acest sens ale partenerilor proceselor de cooperare derulate sub egida canale suplimentare de conectare a României la pentru intrarea lor în spaþiul comunitar. latino-americani, precum menþinerea Ambasa- ASEM, din momentul aderãrii la Uniunea Euro- procesele de cooperare interregionale. dei Republicii Peru, în condiþiile închiderii majo- peanã (1 ianuarie 2007). Summitul ASEM 7 De asemenea, România a fost prezentã la ritãþilor misiunilor diplomatice ale acestei þãri din Între România ºi Republica Coreea au avut loc, în (Beijing, 24–25 octombrie 2008) a marcat prima Summitul UE – ALC de la Lima (mai 2008), unde Europa Centralã ºi de Est, ºi, mai ales, redeschi- ultimii trei ani, trei contacte la cel mai înalt nivel. participare formalã a României la aceastã formã ministrul afacerilor externe a avut o participare derea Ambasadei la Bucureºti a Republicii În octombrie 2006, cu prilejul vizitei în România de dialog bi-regional la nivel înalt ºi a reprezentat remarcatã. Orientale a Uruguayului. a preºedintelui R. Coreea, prima la acest nivel de ocazia ca þara noastrã sã lanseze oficial douã la stabilirea relaþiilor diplomatice (30 martie iniþiative ASEM, programate pentru 2009 (prima 1990), s-a semnat Declaraþia comunã de prietenie, reuniune a miniºtrilor de interne privind migraþia parteneriat ºi cooperare. Vizita din septembrie iregularã, respectiv cursul de instruire a forma- 2008 a preºedintelui României, cea dintâi a unui torilor privind managementul ºi securitatea ºef de stat membru UE în Republica Coreea, frontierelor). Au fost iniþiate demersurile interne dupã instalarea în funcþie a actualei administraþii de la Seul (februarie 2008), a marcat lansarea în vederea concretizãrii cursul de instruire a for- primului parteneriat strategic al României cu un matorilor finanþat din fondurile alocate asistenþei stat asiatic, prin semnarea Declaraþiei comune oficiale pentru dezvoltare. privind stabilirea unui parteneriat strategic între În raport cu statele din America Latinã ºi din România ºi Republica Coreea. zona Caraibilor, s-a acþionat pentru concre- România ºi-a continuat participarea la procesul tizarea premiselor de redresare a tendinþelor Lucrãrile Summitului EU-LAC (Uniunea Europeanã – America Latinã ºi Caraibe); fotografie de familie de stabilizare ºi de reconstrucþie din Afganistan, anterior descendente ale raporturilor bilaterale. 12.05.2006, Viena

46 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 47 Guvernarea globalã ºi organizaþiile internaþionale

Multilateralismul ocupã un loc distinct în politica prioritare ale ONU. Astfel, delegaþia românã a externã a României. Noile provocãri globale avut o contribuþie activã ºi solidã la rezoluþiile subliniazã foarte clar nevoia unei noi paradigme vizând zone de interes pentru þara noastrã a procesului ºi instituþiilor guvernãrii globale, (Balcani, Caucaz, Irak, Afganistan, Orientul care sã reflecte realitãþile secolului în care trãim. Mijlociu). România s-a implicat în procesul de România ºi-a propus sã fie cât mai activã în acest reformã, în vederea sporirii relevanþei ºi rolului efort de remodelare a guvernãrii globale. ONU în apãrarea pãcii ºi securitãþii internaþionale.

În cadrul ONU, reformele prevãzute de Docu- În 2005, al doilea an de mandat, România a jucat mentul final a summitului din 2005 se imple- un rol important în adoptarea de rezoluþii de menteazã destul de lent. Reforma managerialã ºi maximã importanþã pentru comunitatea inter- revizuirea mandatelor rãmân în etape incipiente. naþionalã privind neproliferarea armelor de Reforma Consiliului de Securitate, iniþiatã cu un distrugere în masã, transferul de suveranitate ºi deceniu ºi jumãtate în urmã, în vederea unei procesul de reconstrucþie politicã ºi economicã reprezentãri mai echitabile ºi pentru îmbunãtã- în Irak, actele de terorism, º.a. þirea metodelor de lucru, este departe de obþinerea de rezultate concrete ºi va figura pe O atenþie sporitã a fost acordatã participãrii agenda ONU ºi în anii urmãtori. delegaþiei României la negocierile pe marginea România a deþinut în anii 2004–2005 mandatul unor dosare de actualitate stringentã pentru de membru nepermanent al Consiliului de Secu- agenda globalã de securitate: situaþia din Orien- ritate al ONU. În perioada în care a fost membru tul Mijlociu (Liban), Sudan/Darfur, Côte d’Ivoire ºi nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, alte zone conflictuale. În contextul specific al România a reuºit sã valorifice oportunitãþile de rezoluþiei 1244 (1999) s-a acþionat pentru impli- Cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei, ceremonia oficialã de deschidere: Jose Manuel Durao Barroso, preºedintele Comisiei Europene vizibilitate politicã ºi de afirmare a capacitãþii sale carea în negocierea statutului final al provinciei 28.09.2006, Bucureºti de iniþiativã ºi coordonare, de o manierã care sã Kosovo ºi pentru promovarea unei soluþii care sã satisfacã atât interesele naþionale, cât ºi obiective asigure stabilitatea regiunii.

48 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 49 Un element central al performanþei României în Unite destinat promovãrii ºi respectãrii dreptu- speciale, preluate de la fosta Comisie ONU reprezentat Grupul Est-European la Consiliul Consiliul de Securitate l-a constituit organizarea rilor omului în lume. pentru Drepturile Omului. Consultativ al Democraþiilor Noi sau Restaurate unei dezbateri tematice privind dezvoltarea care s-a întrunit la Doha, Qatar, în perioada cooperãrii ONU – organizaþii regionale ºi adop- În timpul exercitãrii preºedinþiei, România a O realizare importantã o constituie demararea 13–17 aprilie 2008. În semn de apreciere pentru tarea unui document de referinþã, respectiv acordat o atenþie deosebitã aplicãrii deciziilor de cu succes a procesului de evaluare periodicã contribuþia României la promovarea valorilor rezoluþia 1631 (2005) privind dezvoltarea coope- consolidare instituþionalã ºi angajãrii efective a universalã a situaþiei drepturilor omului din democraþiei, preºedinþia qatarezã a ICNRD a ales rãrii dintre ONU ºi organizaþiile regionale ºi Consiliului în efortul de promovare ºi respectare statele membre ONU – cel mai nou mecanism Bucureºtiul drept capitala europeanã pentru subregionale. Concretizarea proiectului iniþiat de a drepturilor omului la scarã globalã. Având în internaþional de protecþie a drepturilor omului. celebrarea, în premierã, a Zilei Internaþionale a România are o dublã importanþã: este, deo- vedere cã primul an de activitate a CDO a fost Primele dezbateri realizate asupra situaþiei din Democraþiei. potrivã, prima rezoluþie româneascã adoptatã la dedicat, cu precãdere, construcþiei instituþionale, 32 de state – printre care ºi România – au fost CS ºi prima din istoria CS referitoare la coope- deciziile adoptate pe durata Preºedinþiei române finalizate prin formularea de recomandãri ºi asu- Începând cu 6 octombrie 2008, România a rarea ONU – organizaþii regionale. au avut o importanþã deosebitã prin prisma marea de angajamente în domeniul drepturilor devenit membru în Consiliul Guvernatorilor al naturii lor de precedent, precum ºi ca prim test al omului. Agenþiei Internaþionale pentru Energie Ato- Ca o reflectare a rolului sãu de membru activ ºi viabilitãþii structurii Consiliului. micã (AIEA). Acceptarea candidaturii României, responsabil al Consiliului de Securitate, pe România a acþionat pentru asigurarea caracte- pentru un mandat de doi ani (octombrie 2008 – Pe durata preºedinþiei au avut loc trei sesiuni perioada mandatului sãu, României i-au fost rului profesionist al funcþiei de Preºedinte al octombrie 2010), a fost decisã în cadrul celei ordinare ale Consiliului Drepturilor Omului, atribuite patru portofolii în organele subsidiare CDO, adoptând o conduitã imparþialã, echili- de-a 52-a Conferinþe Generale a AIEA, la precum ºi trei sesiuni speciale (situaþia dreptu- ale acestuia: 1. preºedinþia Comitetului 1518 bratã, corectã ºi fermã. Prestaþia României a fost 3 octombrie 2008. În plus, cu prilejul reuniunii rilor omului în Burma/Myanmar, situaþia dreptu- privind Irakul; 2. vice-preºedinþia Comitetului general apreciatã ca rãspunzând exigenþelor Consiliul Guvernatorilor din 6 octombrie 2008, rilor omului în Teritoriile palestiniene ocupate ºi 1267 privind eficientizarea regimului de sanc- impuse unei asemenea funcþii. A fost prima România a fost desemnatã în funcþia de vicepre- sesiunea tematicã privind asigurarea dreptului la þiuni impuse talibanilor si Al-Qaida; 3. preºe- preºedinþie a CDO exercitatã de un membru al ºedinte al Consiliului. Prezenþa în Consiliul hranã). Au fost dezbãtute ºi adoptate rezoluþii cu dinþia Comitetului 1540 privind neproliferarea; UE, de la constituirea acestuia. Guvernatorilor presupune o implicare sporitã a privire la situaþia criticã a drepturilor omului în 4. vice-preºedinþia Comitetului 1636 al CS privind României în activitãþile AIEA ºi participarea la anumite þãri (Burma/Myanmar, Sudan/Darfur, România a acþionat pentru asigurarea unei sprijinirea activitãþii Comisiei Internaþionale procesul decizional privind activitatea curentã ºi R.P.D. Coreeanã), cât ºi pe aspecte tematice, colaborãri foarte bune cu agenþiile specializate Independente de Investigare a atentatului orientãrile de viitor ale Agenþiei. terorist în care a fost ucis fostul premier libanez precum: libertatea de expresie, combaterea ale ONU ºi amplificarea profilului României în Rafik Hariri (Comisia Mehlis). torturii, protejarea drepturilor omului în cadrul cadrul proceselor „Comunitatea Democraþiilor“ ºi România intenþioneazã sã gãzduiascã preconi- luptei împotriva terorismului, combaterea „Conferinþa Internaþionalã a Democraþiilor Noi zatul Centru regional pentru Europa (Balcanii de În perioada iunie 2007 – iunie 2008, România a rasismului ºi a discriminãrii rasiale, libertatea de sau Restaurate – ICNRD“. România deþine, de la Vest ºi regiunea Mãrii Negre) al Departamentului deþinut Preºedinþia Consiliului ONU pentru religie, dreptul la educaþie, promovarea dreptu- 10 august 2007, calitatea de preºedinte al pentru Afaceri Politice al ONU. Drepturile Omului (CDO). Acest organ ONU a rilor femeii ºi drepturile copilului. Totodatã, a Grupului de lucru nr. 3, privind cooperarea regio- fost creat în 2006, în contextul reformei ONU, continuat procesul de evaluare, raþionalizare ºi nalã ºi interregionalã pentru guvernare demo- Pentru România, viabilitatea OSCE ca structurã constituind principalul mecanism al Naþiunilor îmbunãtãþire a 33 de mandate de proceduri craticã, al Comunitãþii Democraþiilor, ºi a flexibilã de cooperare politicã în domeniul

50 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 51 securitãþii în noul context internaþional depinde pãstrarea relevanþei organizaþiei ca actor în 2007. Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare de depãºirea impasului legat de îndeplinirea domeniul drepturilor omului. În acest sens, cu Institutul Naþional pentru Studierea Holo- condiþiilor pentru intrarea în vigoare a Acordului România a organizat „Conferinþa OSCE privind caustului din România „Elie Wiesel“ ºi cu Colegiul din 1999 referitor la adaptarea Tratatului privind combaterea discriminãrii, promovarea respectu- Naþional de Apãrare a organizat, la 18 septem- armele convenþionale din Europa din 1990 ºi de lui ºi înþelegerii reciproce”, Bucuresti, 6–8 iunie brie 2008, Conferinþa Regionalã privind Comba- terea Antisemitismului. Conferinþa s-a bucurat de o participare semnificativã din partea auto- ritãþilor române, reprezentanþilor organizaþiilor internaþionale (OSCE, UE), ai unor importante organizaþii evreieºti internaþionale (Comitetul Evreiesc American, B’nai B’rith International, Con- gresul Evreiesc Mondial), alãturi de reprezentanþi Semnarea Protocolului opþional la Convenþia privind drepturile persoanelor cu disabilitãþi guvernamentali din 26 de state, precum ºi 25.09.2008, Sediul ONU, New York personalitãþi ai mediului academic.

În perioada 17 noiembrie 2005 – 19 mai 2006, România a exercitat preºedinþia Comitetului de monitorizare specifice ale Consiliului Europei, cum ar fi Convenþia cadru pentru protecþia Miniºtri al Consiliului Europei, principalul organ minoritãþilor naþionale pentru asigurarea celor decizional al Organizaþiei. Mandatul românesc a mai înalte standarde de protecþie a etnicilor fost orientat în funcþie de deciziile adoptate de români din statele vecine. ultimul Summit al Consiliului Europei (Varºovia, 2005), urmãrind cu prioritate promovarea România a continuat eforturile de aderare la standardelor democratice ºi a bunei guvernãri, Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Eco- protecþia drepturilor fundamentale, dezvoltarea nomicã (OCDE). S-a urmãrit intensificarea unor societãþi inclusive ºi asigurarea coerenþei cooperãrii cu structurile de lucru ale OCDE ºi arhitecturii instituþionale europene, precum ºi continuarea demersurilor politico-diplomatice relaþiile dintre UE ºi Consiliul Europei. România având ca scop declarat includerea României în urmãreºte promovarea de proiecte la nivelul categoria þãrilor viitoare membre ale OCDE. În Consiliului Europei care sã vizeze regiunea ex- perioada 2005–2008 acþiunile de promovare a tinsã a Mãrii Negre: aplicarea unor programe de candidaturii României la OCDE s-au intensificat, Sesiunea de deschidere a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor de politicã generalã asistenþã a reformelor democratice pentru profilul acestora sporind în importanþã ºi ale celei de-a 63-a sesiuni a Adunãrii Generale ONU 23.09.2008, Sediul ONU, New York statele din regiune; utilizarea instrumentelor de eficienþã.

52 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 53 Activitatea consularã

Perioada 2005–2008 a fost marcatã de elimi- narea restricþiilor impuse la libertatea de miºcare a cetãþenilor români, care, coroboratã cu îndeplinirea obiectivului de aderare la Uniunea Europeanã, a creionat necesitatea unei redimen- sionãri proporþionale a activitãþii consulare pentru a rãspunde nevoilor într-o continuã creº- tere ale comunitãþilor româneºti din strãinãtate.

Acest context a contribuit în mod definitoriu la Cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei, organizat la Bucureºti de MAE trasarea unei noi paradigme în funcþionarea fotografie de familie, 28.09.2006, Bucureºti sistemului consular românesc, având ca finalitate imediatã echivalarea calitativã a serviciilor oferite cu cele ale oricãrui alt stat european. România ºi-a asumat un rol extrem de activ ºi în de-al XI-lea Summit al Francofoniei, România a cadrul Organizaþiei Internaþionale a Francofoniei. deþinut pentru 2 ani preºedinþia Conferinþei În acest sens, într-o fazã iniþialã, apariþia unor În perioada 25–29 septembrie 2006, România a Ministeriale a Francofoniei (noiembrie 2005 – comunitãþi româneºti extrem de puternice ºi organizat impecabil ºi cu foarte mare succes cea noiembrie 2007) ºi a deþinut preºedinþia numeroase într-o serie de state membre UE a de-a XI-a Conferinþã la nivel de ºefi de stat ºi de Summitului Francofoniei, din septembrie 2006 impus regândirea teritorialã a reþelei de aco- guvern ai Francofoniei, la care au participat pânã în octombrie 2008. România ºi-a asumat, perire consularã. Au fost deschise o serie de 36 de ºefi de stat ºi de guvern, 25 miniºtri ai începând din mai 2007, pentru o perioadã de doi consulate generale în Italia ºi Spania (Torino, Afacerilor externe, 11 miniºtri ai Culturii ºi ani, preºedinþia Comisiei politice (CPo) a Consi- Sevilla, consulat la Castellon), dar ºi în Franþa Francofoniei. În calitatea sa de stat-gazdã al celui liului Permanent al Francofoniei. (Lyon). În plus, pentru a facilita prezenþa econo- micã româneascã pe piaþa ruseascã, a fost inaugurat un consulat general la Rostov pe Don. Cetãþeni români care au fost repatriaþi din Liban, Acestea au reprezentat primul capitol al unei dupã izbucnirea conflictului din aceastã þarã adevãrate ofensive a reprezentãrii consulare 18.07.2006, Bucureºti

54 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 55 româneºti, pregãtitã cu minuþiozitate, care consulat general la Gyula, în Ungaria, au fost delor Schengen îl reprezintã introducerea De asemenea, au fost demarate procedurile culmineazã cu deschiderea efectivã, în aceastã demarate procedurile pentru deschiderea de noi sistemului V.I.S. (Visa Information System). privind modernizarea legislaþiei în vigoare pentru perioadã, a cinci noi consulate generale la Bilbao, consulate generale în Serbia (Zaje?ar), precum ºi a face posibilã utilizarea poºtei ºi a serviciilor de Bologna, Cosenza, Trieste ºi Cracovia, a douã noi în Republica Moldova (Bãlþi ºi Cahul) ºi a fost Considerând resursa umanã ca fiind fundamentul curierat ºi de comunicare prin internet în rezol- consulate la Ciudad Real ºi Zaragoza, precum ºi a întãritã capacitatea de rãspuns la necesitãþile reformei consulare, în general, dar ºi, în mod varea în timp real a chestiunilor curente. viceconsulatului de la Almeria. comunitãþilor româneºti la consulatele din Chiºi- particular, al implementãrii ºi respectãrii ulteri- nãu, Cernãuþi ºi Szeged. oare a standardelor Schengen, s-a pus în practicã Un alt proiect cu o importanþã deosebitã este Decizia de a utiliza în mod concret instituþia o nouã politicã de personal. În cadrul Direcþiei reprezentat de înfiinþarea unui call center, biroului consular ajutã la accelerarea procesului În perioada de referinþã, nu doar aderarea Româ- Generale a Afacerilor Consulare a fost creatã, deja, apelabil din întreaga lume, la tarife minime, de extindere a reþelei de consulate. Un birou niei la Uniunea Europeanã a reprezentat un o direcþie specializatã pentru profesionalizarea pentru asistenþã consularã de urgenþã. Pentru consular se înfiinþeazã mai rapid decât un catalizator al procesului de creºtere exponenþialã personalului consular, Centrul de Pregãtire ºi implementarea acestui serviciu au fost iniþiate consulat, oferind aceleaºi servicii cetãþenilor a calitãþii sistemului consular, ci ºi asumarea Perfecþionare Consularã. O primã serie de tineri proiecte-pilot în Spania ºi Italia ºi urmeazã a fi români. În plus, activitatea consularã s-a extins obiectivului aderãrii, în 2011, la spaþiul Schengen. absolvenþi a definitivat cursul de pregãtire consu- implementate noi sisteme informatice pentru prin utilizarea tot mai intensã a instituþiei consu- Implementarea cu acurateþe a standardelor larã ºi s-a alãturat corpului consular românesc, prelucrarea operativã a a bazelor de date. latului itinerant, pentru a acoperi necesitãþile Schengen, devenitã o prioritate majorã a politicii adãugând acestuia expertiza necesarã. unor comunitãþi româneºti semnificative din noastre externe, a introdus deja rezultate extrem În acest registru, în calitate de gestionar al oraºe unde nu dispunem de reprezentanþe de vizibile în cadrul activitãþii consulare. De altfel, toate aceste mãsuri incorporate strate- activitãþilor consulare al unui stat membru al diplomatice. giei de implementare a standardelor Schengen Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe Astfel, în organigrama MAE a fost creatã o poziþie s-au aflat în atenþia directã a Guvernului ºi au fost ºi-a creat o agendã dinamicã ºi ambiþioasã în În ultimii trei ani au fost admiºi în Corpul Diplo- de secretar general adjunct, responsabil de aprobate în cadrul unui comprehensiv Program aceastã direcþie, a reevaluat modalitãþile de matic ºi Consular al României aproximativ 150 de serviciul consular ºi de activitãþile legate de de mãsuri pentru modernizarea activitãþilor atingere a obiectivelor de protejare a interesului diplomaþi. În vara anului 2008 au fost create aderarea la spaþiul Schengen. Sub conducerea consulare. cetãþenilor români, precum ºi a resurselor 108 noi posturi pe schema serviciului consular, acestuia, s-au efectuat o serie de vizite de instituþionale ºi financiare necesare. din care 63 reprezintã posturi aferente consu- auto-evaluare la misiunile noastre de la În acest context, în strânsã legãturã cu reforma latelor nou înfiinþate sau care urmeazã a fi Moscova, Kiev ºi Belgrad, Istanbul ºi Chiºinãu. de personal aminititã, s-au pus bazele unei O atenþie specialã a fost acordatã de Ministerul deschise pânã la sfârºitul acestui an. Modernizarea spaþiilor în care sunt desfãºurate colaborãrii adecvate ºi cu alte instituþii precum Afacerilor Externe capacitãþii de reacþie în situaþii activitãþile consulare în aceste prime misiuni Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative, de crizã, în special atunci când sunt implicaþi Un loc important în aceastã strategie de vizate se aflã în plin proces de realizare. Aceastã Ministerul Justiþiei, Ministerul Muncii ºi Protecþiei cetãþeni români. A fost constituit Centrul Opera- protejare a intereselor românilor din strãinãtate activitate constituie prima fazã din procesul de Sociale, Secretariatul General al Guvernului ºi cu þional pentru Situaþii de Crizã. În vara anului 2006 o reprezintã facilitarea serviciilor consulare modernizare a 81 de consulate, conform Departamentul pentru Afaceri Europene. Un alt a fost organizatã evacuarea ºi transportul cetã- oferite comunitãþilor româneºti aflate în ime- standardelor Schengen, pânã în octombrie 2010. punct esenþial al acestei reforme priveºte þenilor români din Liban, în contextul deteriorãrii diata apropiere a graniþelor þãrii. Astfel, a fost angajarea în serviciul consular a unor persoane securitãþii în spaþiul Orientului Mijlociu. Au fost inaugurat un consulat general la Vârºeþ, care sã Un alt domeniu major ce revine Ministerului calificate din comunitãþile româneºti din evacuate 775 persoane (cetãþeni români ºi deserveascã românii aflaþi pe Valea Timocului, un Afacerilor Externe în implementarea standar- strãinãtate. membrii lor de familie). 408 cetãþeni români au

56 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 57 pãrãsit Libanul individual, prin Siria, ºi o parte instituþii ale administraþiei centrale a repatriat, în dintre ei a fost preluatã de cele trei convoaie 2007, 92 de cetãþeni români aflaþi în Gaza. Autori- Românii de pretutindeni organizate de autoritãþile române. În planul tãþile române, prin intermediul ambasadelor din intervenþiilor în situaþii de crizã pentru protejarea Israel ºi Iordania, au beneficiat de sprijinul cetãþenilor români, MAE, împreunã cu alte guvernelor israelian ºi iordanian.

Strategia Guvernului României de dezvoltare a identitãþii culturale a românilor de pretutindeni are la bazã urmãtoarele principii: dialogul per- manent cu comunitãþile româneºti ºi cu autoritãþile statelor în care trãiesc; acordul deplin cu Constituþia ºi legile României, precum ºi cu legislaþia internaþionalã; aplicarea, în relaþiile cu statele în care trãiesc etnici români, a unor norme europene privind dezvol- tarea identitãþii culturale similare cu cele pe care România le promoveazã în tratamentul minoritãþilor naþionale de pe teritoriul sãu.

Relaþiile cu românii de pretutindeni s-au dinamizat, urmãrind în principal adaptarea politicilor guvernamentale Seratã aniversarã dedicatã lui Gheorghe Iancu, balerin ºi coregraf român, care danseazã de 30 de ani în Italia. Eveniment organizat de comunitatea românã în domeniu la fiecare categorie din din Milano cu sprijinul MAE, în cadrul Campaniei Piazza di Romania diaspora româneascã ºi la nevoile 30.09.2008, Milano specifice originarilor români din þãrile vecine, prin îmbunãtãþirea cadrului diverse acþiuni pentru pãstrarea identitãþii lor Alegeri pentru Parlamentul European ºi Referendum pentru votul uninominal – imagine din secþia de votare normativ, a instrumentelor de implementare, naþionale ºi culturale. organizatã la Madrid, pentru ca românii din aceastã þarã sã-ºi poatã exercita dreptul la vot prin adoptarea unor tipuri de programe mo- 25.11.2007, Madrid derne ºi creºterea alocãrilor financiare ºi logistice România a acþionat eficient pentru includerea destinate mãsurilor în domeniu. S-au întreprins aspectelor legate de pãstrarea ºi dezvoltarea

58 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 59 identitãþii culturale a etnicilor români pe agenda cãrþilor, ziarelor, revistelor sau producþiilor audio- dialogului Guvernului României cu statele vizuale. Comunicare ºi diplomaþie publicã vecine ºi organismele internaþionale. S-au alocat fonduri pentru înfiinþarea, susþinerea ºcolilor, România a acordat o atenþie specialã pentru ºi culturalã instituþiilor de cult, instituþiilor culturale ºi pentru asigurarea respectãrii drepturilor cetãþenilor burse de studiu, de care pot beneficia membrii români derivând din statutul României de stat comunitãþilor româneºti de pretutindeni, o membru al Uniunii Europene. Eforturile Româ- atenþie deosebitã acordându-se etnicilor români niei s-au canalizat atât pe plan bilateral, cu statul Comunicarea ºi diplomaþia publicã ºi culturalã au din statele vecine. România a acordat atenþie membru UE, unde s-au înregistrat încãlcãri ale fost în aceastã perioadã instrumente extrem de cultivãrii limbii române vorbite în afara graniþelor aquis-ului comunitar, cât ºi pe plan comunitar, la importante în promovarea politicii externe a României, prin sprijinirea editãrii ºi circulaþiei nivelul instituþiilor europene. României. Astfel MAE, în colaborare cu alte insti- tuþii, a organizat aproape 2000 de evenimente de acest gen în întreaga lume ºi în þarã (turnee, spectacole, concerte, expoziþii, manifestãri de spaþiu public, participãri la târguri ºi expoziþii). MAE a derulat acþiuni menite sã promoveze România în statele europene, pentru a pregãti aderarea României la UE ºi pentru a consolida profilul þãrii noastre de stat membru al Uniunii Europene, dupã intrarea în UE. De asemenea, au fost organizate evenimente pentru a contribui la consolidarea relaþiilor bilaterale ºi pentru pro- movarea României pe plan internaþional. De exemplu, MAE s-a ocupat de participarea României la expoziþii internaþionale, cum ar fi cea Pavilionul României la expoziþia universalã din 2005, de la Aichi, din Japonia, din 2005, la care pavilio- din Japonia, care a primit aproximativ nul românesc a primit aproximativ douã mili- douã milioane de vizitatori 18.03.2005, Nagoya oane de vizitatori. Au fost itinerate 100 expoziþii pe toate continentele. Au fost organizate, cu pentru strângerea relaþiilor cu absolvenþii strãini sprijinul misiunilor României ºi al Centralei, care au studiat în România. Au fost deschise festivaluri ale filmului românesc în peste 40 de nouã institute culturale, iar pânã la sfârºitul anului 2008 vor mai fi deschise încã douã, în Forumul comunitãþii românilor din Spania þãri. Au fost derulate programe pentru promo- 4–5.10.2008, Madrid varea comunitãþilor locale la nivel european ºi Ucraina. MAE a derulat în 2008 o campanie de

60 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 61 comunicare ºi diplomaþie publicã pentru promo- România („Cartea lunii la MAE“ ºi „Repere edito- varea românilor din Italia (Piazza di Romania) cu riale“). Prin demersurile MAE, România a reuºit sã Reforma instituþionalã sprijinul MIMMCTPL ºi al sectorului neguverna- înscrie pe lista aniversãrilor UNESCO, pentru anii mental. A fost încurajatã lansarea de carte de 2008 ºi 2009, personalitãþi româneºti de o profil precum ºi publicarea de documente din rezonanþã aparte pentru noi, printre care Mitro- arhivele diplomatice, prin douã programe politul Andrei ªaguna – 200 de ani de la naºtere ºi premiate în 2008 de Uniunea Editorilor din Eugen Ionescu – 100 de ani de la naºtere. MAE a continuat procesul de reformã institu- rea competiþiei pentru creºterea performanþei þionalã atât la nivelul Centralei, cât ºi la nivelul profesionale printr-o evaluare de parcurs a misiunilor din exterior. A aplicat un model de carierei diplomatice. Procedura de trimitere în management al resurselor umane, lanþul com- misiune permanentã a personalului a crescut în petenþei profesionale, care structureazã poli- transparenþã, eficacitate ºi flexibilitate (concursu- tica de resurse umane. A fost îmbunãtãþitã rile au o frecvenþã mai mare, iar procesul de procedura de admitere prin creºterea transpa- decizie este participativ, Comisia de evaluare renþei ºi a eficacitãþii procesului de recrutare ºi selecþie. A crescut motivaþia personalului prin consultându-se în mod activ cu misiunile). Au îmbunãtãþirea spaþiilor de lucru ºi creºterea fost demarate formalitãþile pentru accesarea salariilor. A fost elaboratã o nouã metodologie unor fonduri europene nerambursabile care vi- de evaluare a performanþelor profesionale ale zeazã crearea unui portal de gestiune a personalului MAE care urmãreºte: schimbarea resurselor umane care va include: o platformã de filosofiei de evaluare a personalului prin intro- învãþare continuã în regim on-line; un site intern Premierea sponsorilor ºi colaboratorilor ducerea evaluarea calitative a rezultatelor în Campaniei Piazza di Romania: Ovidiu Silaghi, de resurse umane; arhivarea electronicã; gestio- Campania Piazza di Romania, care s-a desfãºurat la Torino, detrimentul celei cantitative; identificarea Milano ºi Roma în perioada 28 septembrie – 8 octombrie 2008 ministrul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism narea suplã a CV-urilor, fiºelor de post ºi eva- a cuprins spectacole de muzicã, dans, teatru, precum ºi Profesii Liberale; Stefano Albarosa, preºedintele Unimpresa gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale luãrilor profesionale; un site pentru recrutarea ºi o expoziþie de fotografii cu oameni ºi locuri din România ºi Lazãr Comãnescu, ministrul afacerilor externe din fiºa postului, precum ºi gãsirea unor soluþii 6.11.2008, Bucureºti externã care sã faciliteze atât un acces uºor al pentru eliminarea cauzelor ce conduc la lipsa candidaþilor, cât ºi o pregãtire prealabilã a performanþei; stabilirea nevoilor de formare profesionalã; furnizarea informaþiilor necesare acestora. deciziilor administrative privind promovarea, Ca urmare a tuturor acestor schimbãri impor- motivarea, instruirea ºi concedierea personalului. tante, MAE ºi-a dezvoltat supleþea ºi capacitatea A fost îmbunãtãþitã metodologia pentru promo- instituþionalã de a face faþã cu succes noilor varea în grad diplomatic ºi consular prin induce- sarcini care derivã din noul statut al României.

62 Raport privind politica externã a României Raport privind politica externã a României 63