revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXVIII * nr. 11-12 (829-830) * noiembrie-decembrie 2017

Adrian Popescu RECVIEM PENTRU TINERII PAGINA LICEENILOR DIN DECEMBRIE 3 Iulia Iacob FLUTURE 50 INTERVIU INEDIT DE ACUM O JUMĂTATE DE SECOL Irina Gorgan CLIȘEU 51

Gelu Hossu EPISCOPUL IULIU HOSSU. AMINTIRI – Florin Balotescu CETATEA SUFLETELOR EVOCĂRI 6 ȘI CONDORUL POET 52 b DE VORBĂ CU EPISCOPUL DR. IULIU HOSSU, PREZENT LA MAREA UNIRE 8 Bogdan Tiutiu [POEME] 54 Aurel Rău DRUMUL UNUI DOCUMENT DE TIMP 12 Iulian Leonard [POEME] 55

INVITAȚI DE MARCĂ LA FICT 2017 Vlad-Ion Pappu ANGOASA HEIDEGGERIANĂ ÎN VIZIUNEA LUI EDGAR PAPU 56 Vlad Moldovan ADONIS ȘI ALICE NOTLEY ÎN CLUJ 17 Adonis [POEME] (traducere din limba franceză de Dinu CRONICA LITERARĂ Flămând) 20 Ion Pop O EXEMPLARĂ CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ 59 b INTERVIU CU ALICE NOTLEY (consemnează Alex Văsieş) 23 Victor Cubleșan CONJUGĂRI EXTRACONJUGALE 61 Denisa Adriana Moldovan POLIFONIE ȘI ȘAMANISM 25 Mihail Vakulovski AVIATORUL LUI VODOLAZKIN 63

NOBEL 2017: KAZUO ISHIGURO Paul Iușan DEMISTIFICAREA UNOR PREJUDECĂȚI CULTURALE 64 Virgil Stanciu LAUREATUL ISHIGURO 27 Emil Adrian Rus ISHIGURO SAU DESPRE CUM ÎNCERCĂM Angelo Mitchievici ONOAREA ȘI PROVOCĂRILE EI: SĂ SUPRAVIEȚUIM TRECUTULUI 29 O ISTORIE APARTE 66

ANIVERSARE: IRINA PETRAȘ LECTURI ÎN ATELIER Adrian Popescu DOAMNA IRINA 32 Andrei Dósa & Cosmina Moroșan [POEME] Ion Pop VREDNICĂ ESTE! 33 (prezentare de Alex Ciorogar) 68 Mircea Muthu LA SEPTENAR 34 Constantin Tonu ISTORIA (CO)MEMORATĂ, ÎNTRE ADEVĂR ȘI AUTENTICITATE 71 Nicolae Sănițariu CREANGĂ ROMANCIER? 35 Ion Pițoiu STRUCTURALISMUL ROMÂNESC – Ruxandra Cesereanu SCOTOCIND DUPĂ LICORNE (II) ABORDĂRI COMPARATISTE 72 (REPORTAJUL CONTINUĂ, ÎNTRUCÂT NU ARE ÎNCOTRO) 36 Constantin Cubleșan O MITOLOGIE A SATULUI 73 b CONCURS PROZOPOEME 41

UNGHIURI ȘI ANTINOMII UNGHIURI ȘI ANTINOMII Cosmina Moroșan GÂNDIREA CONTEMPORANĂ Alina Petri SCRISUL CA PROIECT DE (FINAL DE) VIAȚĂ 42 ȘI PERFORMANCE-UL (I) 75 Cristina Eșianu ANUL MUTILAT (fragmente) 45 TRADUCERI Adrian Țion CAPCANA SONETULUI 48 Autoportret în oglinda convexă (22): Ștefan Manasia PENTALOGIA TÂNĂRULUI ROMANCIER 49 May Swenson (traducere şi prezentare de Alex Văsieş) 78 Marius Popa AXIOLOGIA MODELULUI PICARESC Ilinca Mare UN PUZZLE ISTORIC 97 (O RECITIRE) 80 Alexandra Turcu ET IN SANATORIUM EGO 98 Călina Bora CAIETUL UNUI CENZOR: Andreea Stoica SISTEME DE FIXARE ȘI PRINDERE 98 FILOFTEIA MOLDOVEAN 82 Ilinca Mare VIAȚA REPOVESTITĂ PE SCURT 99 Maria Barbu Renata Orban MITUL PUTERII ÎN PROZA LUI TUDOR A VEDEA VS. A SIMȚI 99 DUMITRU SAVU 83 b MĂTUȘA JULIA ȘI CONDEIERUL 101

Maria Fărîmă -600C ÎN INFERN 86 Eugenia Sarvari A PLECAT SANDINI 103 Bogdan Istrate [POEME] 87 ARTE Nicolae Mareș MIHAIL DIACONESCU 80 88 Ioan-Pavel Azap REMEMBER MIRCEA VEROIU 104 Adrian Emil Rus DESPRE CULIANU PRIN OBSESIILE b ANTON TAUF, ÎNTRE VOCAȚIE ȘI DAMNARE 106 ȘI CONSTANTELE UNUI DESTIN 89 Cristina Pascu ANTONIO PAPPANO ȘI LUMINA PRIMORDIALĂ A ÎNVIERII. O SEARĂ DE FESTIVAL Mircea Popa UN SCRIITOR DISCRET: ENESCU 109 VIRGIL NISTOR (II) 90 Marius Silviu Georgescu BIENALA INTERNAȚIONALĂ Constantin Cubleșan POEMUL ÎN PROZĂ 94 DE CERAMICĂ CLUJ 2017, EDIȚIA A III-A 111

RECENZII JAZZ CONTEXT Andreea Stoica CELE MAI MICI PROZE 96 Virgil Mihaiu 20 DE ANI DE ESTETICA JAZZULUI LA ACADEMIA DE MUZICĂ DIN CLUJ (I) 113 Denisa Adriana Moldovan NOSTALGIA DINAINTEA MORȚII 96 b ETERN TÂNĂRUL VALI BOGHEAN LA 40 DE ANI 114 Andreea Stoica SATURN, ZEUL 97 b CUPRINSUL REVISTEI PE ANUL 2017 116

Ilustraţia numărului: lucrări de la Bienala Internațională de Ceramică, Cluj-Napoca, 2017

Pe copertă: Hasan Şahbaz (Turcia), Purgatory (2016)

Director: Adrian Popescu Redactor şef: Ruxandra Cesereanu

Redactori: Victor Cubleşan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad

http://revisteaua.ro/

Revista se găseşte de vânzare la sediul redacţiei din Cluj, str. Universităţii nr. 1. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti (contact: [email protected] şi dl. Eugen Crişan tel. 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor.

ISSN 0039 – 0852 P A opescu drian Recviem pentru tinerii din Decembrie

sau avutul?Trupulîl alegi?Viaţa sausufletul oriNeamul? dar maialesce alegiînfaţa primejdiei.Te salvezi tu şi trebuie-ntr-o clipăsădecizidecare parte rămâi, Veniţi, voi, cei duşiînDecembrie când moartea easpră, 1 voi care nuveţi maidansaîndiscoteci şinuveţi voi, care nuveţi maista subviţa devieacaselor în preajmaLaculuiSfânta Ana nu văveţi mai Veniţi, voi, care nuveţi maiînota înmare la lizierapădurii,săneîntîlnim înrugăciune,veniţi. purtând colindele bucurieiNaşterii Salepebuzele voi, care v-aţigrăbitsă-iieşiţiînainte Mântuitorului din băietani trecuţiînbărbaţişidincopile înfecioare Veniţi, voi, care aţiîmbătrânitcuoviteză ameţitoare în rugăciune,veniţi,lalizierapăduriisăneîntâlnim. al convalescenţei primăvăratice, înrenaşterea eternă voi, care numaiaveţi cumsperaînmiracolul adolescentin voi, care aţiplătitcuospărturăcumplită Veniţi, voi acăror frunte alovit cuzgomot pieleaasfaltului, să neîntâlnim în rugăciune,lalizierapădurii. voi, răsadniţele acestei primăveripecare n-oveţi maivedea, în parcuriuscate şilacolţul marilorclădirioficiale, metroului, înpiaţa Universităţii şiînPiaţa Universului, Veniţi, voi, cei morţiînDecembrie pestrăzi şilagura Veniţi, săneîntâlnim lalizierapădurii, înrugăciune. Un fagure uriaş,lucrând laomierenemuritoare, cum trebuiesărămână, o singură,solidăstructură. intercontinentali, încercând săsudaţiContinentul aşa şi încă neclarul,tulburele,crudul,ameţitorul viitor, de oasespălate învin,între ce-a fost ca-n poveste Pentru câteva săptămâni voi aţi fost şirămâneţi mereupodul 2 în rugăciune,şiviiimorţiiaceeaşi limbăvorbind-o, mai citiromane, de ţară, părinteşti, întinde cortul, anul acesta şinici voastre tumefiate şicrăpate, încă nenăscut, îndurerate, în câteva zile, a anotimpului, în pântece libertatea, să ne-ntâlnim.

3 STEAUA 11-12/2017 4 STEAUA 11-12/2017 Recviem pentru tinerii din Decembrie în rugăciunesăneîntâlnim lalizierapădurii, acum,în Voi, cei morţilaTimişoara,Sibiu şiîncetatea luiBlaga, plută, decare neţinemsănuînghită abisul de ajutor, peoceanul învuiet şiscândura Crucii când doarlumânărilebâtrâneşti şi tămâia vor arde ceasul fără cruţare, defoc şicutremurîntuneric nu lecunosc,șiniciheruvimiiştiu cînd vor fi; Doar seapropieziuaşiceasul pecare niciserafimii Universală, ce nu-şilasăcopiii săpiară pe cale. Nu vătemeţi, cunoisunt puterile nevăzute şiMaica pentru ovremeveaculprosperşipacea îninimă. mai sunt pentru voi atâtea deîmplinit!”Şiapoipromisiunea: Iată, Fecioara aspus-oprealimpede:„Lucraţi, voi, 3 Voi, tinerejertfe, umeziţi uscăciunea aluatuluiromânesc. s-o smulgemdestinului, s-oplămădimcusângeşilacrimi. ca neamce iubimnemurirea, deşiadesprealeneşiamfost, Stăpânului, detalantul primitfiecare şi,maicuseamă, E târziu şipuţinnemairămânepânăvom dasocoteală dar prost, mereune-ausalvatdinurgia Istoriei. sudalma, sauvorba încoadă depeşte, râsulorimila n-au muritfără rost, deşirostul abiaacum în munţi, printre moţi,sauîninimaFăgăraşului, răzvrătiţii Nicicînd noin-amacceptat libertatea schimbată în smârcuridinDeltă şicei îngropaţilaAiud, cei delaGherlaşitinerii torturaţi laPiteşti, bâtrânii căzuţi seminţe avemînGrânareleŢării: martiriidinSighet şi Faste decenii, sprevoi, noiprivimca laprimaiubire; şi seminţii delamunte contopindu-se-n unicmănunchi. polifloră de etnii şilivezi depopoare,naţiunidunărene, însufleţite desacrulaburcreştin, într-o reţea deparabole, preaclare celule greceşti şienergielatină şi monştrii adâncului. va fisingura ca unsemnal ca peGolgota Străduiţi-vă bine!” se-va-ntoarce„Aici cei delaDunăre, de cel ce-i puternic pricepem; îl în slavăşerbie, sau fără mormânt. într-o frăţeasc-mbinare chiar zidită-n perete osimţeam ocrotindu-ne. o Icoană aPreacuratei mereuamascunsîntr-o casă, un cocoș naivcântând, înreflexul săumatinal, un bănuţdintr-o salbăruptă demâinibutucănoase deşef, un grăunte înbuzunarele hainei,dinpierduta Grădină, Mereu ampăstrat unbulgăraşdelumină, 4. televizoarelor). Cuvântul născutdinFecioară. un singurcuvînt (ce citimcuochiislăbiţi greuîl mâna voastră chircită-şi dezdoaie-nţepenitele cât timpnoinuvăuităm, voi neputeţi ajuta, fără-ndoială, Voi, cei îngropaţiînlutuliernatic,înveliţi în zăpadă veniţi, să rostim împreună Salutul de Bunavestire, ce Îngerul I-l spuse a nordului,sauboarerăsăriteană, ţinânddoarpân’laasfinţit, miezul deiarnă,ce parefără sfîrşit,deşipentru voi boiernoase conace, o carte derugăciuni, de lucirea degete recipentru ascrie şi zloată, Mariei, demult. nu-i decât umbră, Foto: Constantin timpolis.ro Duma/ (1990)

5 STEAUA 11-12/2017 6 STEAUA 11-12/2017 Episcopul Iuliu Hossulatinerețe Gelu Hossu Gelu de text

L Prunduş, Clemente Plăianu, şiIoan M.Bota. Alexandru Nicula Cardinalul IuliuHossu care i-aadusîn1954ocondamnare pentru derăzboi”.„crimă Este coautor allucrării 5. încercarea arămas fără succes. parea luiderepunerea Greco-Catolice Bisericii îndrepturile constituţionale. Evident, la sărbătoarea jubiliară de să la participe Alba Iulia. Episcopul a condiţionat partici 4. comuniste. tamentului depresă alPartidului Naţional Ţărănesc. Apetrecut 12aniînînchisorile 3 anul 1950afost condamnată la5anideînchisoare pentru „agitaţie publică”. 2. ani. Este autorul celebrei melodii cător. anul1947afost În condamnat la15anidetemniţă grea, dincare aexecutat 8 1. în Cetatea Eternă. Pentru a-i câştigaîncrederea, Dumitru-Snagov îi careistoria Romei, nudemultăvreme s-aîntors călătorie dintr-o peepiscopavertizat căva fivizitat deun cercetător specializat în al Asociaţiei Foştilor Luptători Naţionale. Cei dinGărzile doil-au deIonCostanzile înurmă şidemediculAurel Dumitraş, secretar IonDumitru-Snagov,ricul acăruivizităfost anunţată cucâteva 1968,Episcopul2 noiembrie Iuliuîlprimeşte lamănăstire peisto oferit calitatea debiograf personal verificat ţarea Bisericii eveniment propunerea ziariştilor, cu ereului acordul pentru realizarea Episcopul acceptă interviului. tolic „nerevenit” IonCostan, sperând săobţin Mănăstirii intră pepoarta data de22octombrie În Episcopul sărevină IuliuHossuarurma încalitate deinvitat oficial se vor desfăşura laAlba Iulia,oraşul încare, unorzvonuri, potrivit a 50deanilaMarea Unire şiagrandioaselor manifestaţii care Materialul este programat pentru publicare Petronela Negoşanu ia, Aurel publiciştilor decidesăredistribuie misiuneainterviului Rău refuzului urma Iuliu Hossu. luiSbârcea, În larecomandarea acestu Mănăstirea Căldăruşani, cuEpiscopul pentru a realiza uninterviu compozitor George Sbârcea Episcopul IuliuHossu Interviu ineditdeacumojumătatesecol . IonCostan, 1911-1987,afost proprietar şiredactor alziarului Petronela Negoşanu, 1913-2001, a fost prozatoare, traducătoare şi publicistă. În Reprezentanţii Departamentului Cultelor Reprezentanţii au încercat Departamentului săîlconvingă peIuliuHossu George Sbârcea (1914-2005) a fost pianist, compozitor, scriitor, publicist şi tradu Emil Boşca-Mălin (1913-1976)afostEmil Boşca-Mălin responsabil şiziarist, lingvist, jurist aldepar tei aanului1968,redactorul şefalrevisa începutul luniioctombrie După osăptămânădelaacordareaDupă înseara zileide interviului, Steaua ă î Amintiri nainte depublicare deIonCostan, să , Aurel îitrimite oscrisoare Rău, şi faimosuluijurnalist Greco-Catolice), clauzăacărei îndeplinire va trebui fieamintit momentul 1decembrie 1948(desfiin , Editura Unitas, Cluj-Napoca,1995,alăturideSilvestru Augustin 2 şiEmilBoşca-Mălin , Emil Boşca-Mălin şiPetronela, EmilBoşca-Mălin Negoşanu Căldăruş Ionel, Ionelule condiţia capel 1 , prin care, prin îlroagă săsedeplaseze la 5 ani alăturidepreotul greco-ca . . – Evocări 3 , colaboratori airevistei. ângă î n preajma aniversării că ă evocarea marelui din partea arhi dinpartea ruia arhiereul i-a Săptămâna , calitate 4 ------.

de detenție Episcopul Iuliu Hossuînperioada şi Negoşanu a primit şi Negoşanuaprimit „avizarea” luiIonCostan. dinpartea convenţional, deBoşca-Mălin interesându-se scris apoidacăarticolul avut la Vatican cuAloisie Tăutu de organele destat”, nupomeneşte despre întâlnirilepecare le-a pentru căeste obligat săpăstreze cursuldiscuţiei „în limitele stabilite înmânează arhiereului unrozar deEpiscopul trimis Vasile Cristea şi amoşierimii”, „viitorul luminos”. conlocuitoare”, „calea nestăvilită aprogresului”, „dominaţia burgheziei „scuturarea îndoituluijugsocialşinaţional”, „masele naţionalităţilor mului ceauşist aflat înplinăascensiune: „voinţa maselorpopulare”, cenzurii, fiind mii încolţul denăframă”, „duhovnicească dojană” sepierd înarhivele rostite tare”, tăcerii”,„biserica Daicoviciu, „1 Decembrie”. Astfel, formule stilistice ca „emoţia vorbei întregime articolul, Cluj refacerea adevărului istoric” însensul respectării acestui interviu Tipăriturilor, [care] tă, găsimcăarfinecesară sesizareaGenerale a Direcţiei Presei şi Petronela Negoşanu: Dr. IuliuHossuprezent lamarea Unire”, şi semnat deEmilBoşca-Mălin algazeteibrie clujenevaarticolul cuprinde vorbă„De cuepiscopul Statului, nedatată şinesemnată, avertizează cănumăruldinnoiem publicareaoprită acestuia. Oaltănotă,emisădeConsiliul Securităţii anumite probleme care dela1decembrie” ardăunasărbătoririi săfie ză săapară înrevista literară presei OlarusolicităDirecţiei Nicolae ocopie care dupătextul urmea cândfacastfellor şinuştiepece şiRău deafirmaţii”. sebizuieBoşca Preotul consideră căpublicarea textului „ar fiîmpotriva tuturor norme Brad, „pentru aveni cuobombăpeste capulPatriarhiei dinBucureşti”. că va apelaîncazdenevoie lainfluenţa lui Titus Popovici şialuiIon aoferit garanţiiRău căacest „material tare” va fipublicat, precizând celor doinuva fiaprobatarticolul presei, deDirecţia cu toate că Aurel istoricul nuacutezat săpomenească.Costan este însăconvins este maibun,pentru căaminteşte Blajului,despre deBiserica care însăconsideră deBo scris cătextul articolului, călătoriei laCăldăruşani. declară mul Se Bucureşti, Costan citeşte materialul pecare înurma istoricul l-ascris tiv, 000736, vol. VII, f. 248-254. Arhiva Consiliului Na 8. sia pontificală istorică a Vaticanului. 7. 6. la liniaadevărului istoric. evidenţiază pasajelepe care Securitatealeconsideră grave devieri de şiPetronelazat de EmilBoşca-Mălin Negoşanu. Caracterele italice Informaţiile prezentate sunt extrase din dosarul informativ al Episcopului Iuliu Hossu din Vasile Cristea, 1906-2000,afost episcop pentru românii dindiaspora. greco-catolici Aloisie Tăutu, 1895-1981,afost canonic, istoric, profesor deteologie, delegat înComi „ „Deoarece acest material săapară urmează înrevista susnumi Într-adevăr, î seara zileide6 noiembrie,În la locuinţa luiDumitru-Snagov din Redăm încontinuareRedăm integral textul prelucrat alinterviului şistili În sensul respectării adevă sensulrespectării În î nlocuite cusintagmele oficialealenaţional-comunis ț n data 1968maioruldesecuritate de13noiembrie ional pentru Studierea Arhivelor Securită săpropună conducerii redacţ î n loculacestuia lui fiindimpus textul Constantin

„cătuşele tăcerilor impuse”, „bobul lacră Steaua rului istoric”, presei Direcţia respinge în 7 . Episcopul , subliniindcă „în cazulcăridică ţumit deconţinutul ş îi oferă ş ca-Mălin şiNegoşanu ca-Mălin ț iei revistei ii, Bucureşti, Fond Informa un scurt interviu interviu unscurt Steaua i forma 6 , dar din că 8 ------.

7 STEAUA 11-12/2017 8 STEAUA 11-12/2017 marea Unire prezent la Dr. Iuliu Hossu, cu episcopul De vorbă 1. 4. documentaţi-vă!”Mai periferic atunci şinuaavut niciunrol deosebit. te notează: „Nu este aşa.Hossuera unelement legate deUnire”, unofiţer desecurita superior din Transilvania laevenimentele participante „printre exponenţi primii aiunor personalităţi conţinutul căreia episcopul era considerat afi 3. domiciliul obligatoriu laCăldăruşani. 2. Olaru (p. 617). 616), notafiindprocesatăNicolae demaiorul numele informatorului „Ion Snagov” (pp. 615- Notăinformativăcumentar într-o semnată sub afost2016, pp. do surprins 617-623.Interviul Note informative – luiSergiucat pentru Soica întâia dată încartea tiv, 000736,vol. VII, f. afost publi 218.Interviul Arhivelor Bucureşti, Securității, Fond Informa Cardinalul IuliuHossuîndosarele Securității. NotaSecurităţii: Pe marginea unuinote informative, în este Numelemănăstirii greşit. Episcopul avea Arhiva Consiliului Național pentru Studierea , Cluj-Napoca,Editura Mega, „fără apreciza înce epocă”

- - - - 1 S portiţa vorbei spre împlinirea portiţa deredacţie dorinţei colectivului faţa aceleiaşi frunţi. Nesimţim intimidaţi. Nuştim sădeschidem încredere spre viitor. – aînfruntat cu privind atunci puhoiulfanatismelor hortyste, maltratându-l. şovinişti,de tineri îlatacă înplincentru alClujului,scuipându-l, in 1942,unatentat împotriva sa,iarînprimăvara lui1944ungrup ocupaţie, atrăgându-şi ura claselor stăpânitoare care pun la cale, eliberatoare. A cutreierat neobosit toate satele rămase sub speranţelor pentru întregirea baionetelor ce avenit învârful credincioşi menţinând de sacrificii, nestinsă flacăra drumurilor lângăpoporulşiintelectualii a rămas subocupaţia hortystă, de lumină. dogma supremă adat aUnirii; măreţie epicăacelor zilepline nelor deardeleni –prezente aievea cugândulori –;arostit Hossu aoficiat laaltaruleternităţii româneşti, înfaţa milioa legendare străluciri. Alături deatâţia alţiiazidispăruţi, dr. Iuliu nimbat de la făurirea dela1decembrie Actului 1918,act dorea „acumoriniciodată habsburgului înşelător –granitul adevărurilor despre neamul ce na –înfaţa Casei Magnaţilor, oriîna amarilordemnitaripolitici cătuşele tăcerilor impusedeoficialitate dar care arămas! –orgoliul neamuluisău, confunda cuoameniisatelor transilvane robite. vinacă pentru temniţi rostul orispre săuduhovnicesc moarte şi-l tranzacţioneze ocolit cărările cuconştiinţa, n-a duceau ce-l spre dorinţe dedescătuşare şiunire apoporuluinostru. cunoscut mergând milenarei îndrăzneţ pedrumulafirmării de Cluj-Gherla, tirea Cernica toamnă, un grup de condeieri ardeleni ne-am dus la toamnă,mănăs un grup de condeieri ardeleni ne-am ăptămânile trecute, dupăamiazădemaiestuoasă într-o ...Suntem azilaCernica, chilia deretragere, deodihnă,în Fruntea senină–pecare oregăsim azidupădouădecenii înaniicedărilor târziu, fărăMai nume, din1940,vlădicul i-auimpusprezenţaAtitudinea sa,luptapurtată, activă Stăpânit deorgoliul înalt–decare nu-iplace să-iaminteşti vase studiilela Viena dr. şiRoma, IuliuHossus-afăcut războitimpul primului mondial, dupăce îşidefiniti Învestit de episcop al diecezei în funcţia în de Gherla luptători pentruşieliberarea biserică poporului. Numele luiHossuseînşiruieînrândurile marilor tori peteren socialşinaţional. oblăduirea eiformându-se ofalangădevajnici luptă română înfaţa încercărilor dedeznaţionalizare, sub Păstrând răsăritean ritul s-aîncurajat şiocrotit limba în întreaga Transilvanie începând dinsecolul al18-lea. şi Năsăud, care au revărsat româneşti lumina culturii ţionarea întâilor şcoli ardelene din Blaj, Oradea, Beiuş existenţa acelei este biserici legată înfiinţarea şifunc De InocenţiuMicu. trasate deîntâiul episcop-martir bogat tezaur de luptă românească pe linia afirmărilor româneascăde Biserica aBlajului,depozitara unui Episcopul unit Iuliu Hossu a rămas indestructibil 2 pentru a sta de vorbă cu episcopul dr. Iuliu Hossu unul dintre mariifăuritori aiUniriidin1918 ” să-şi„croiască altăsoartă”. 4 ciarostogolit întotdeau nu s-a lăsatprinsîn nu s-a

Fără să 3 . ------semn deSfântă Cruce peste frunţile seninealeimenseimulţimi,apoiîncep cuinspiraţie dedincolo de omătul imaculat dedincolo depedealurile decâmpulfurcilor, pecare fuseseră şiCloşca;fac căzniţi Horia cel mare şisfânt alNeamului,înmijlocdeadâncă,liturgică tăcere. Cuprind cuoprivire cerul seninşi un exemplar şiieşimbraţ labraţ cuvijeliadeafară. cutremuraţi săluămcontact Neoprim lângăsteagul Cristea,Miron episcopul Caransebeşului: tesc... Afară, cât era întinsul stapoporulromânesc, peste osutădemii,aşteptând vestea mare. spunlui Îi suferinţe, cerând cuvânt istoriei. apoteoză amartirilor. „trădători dePatrie Dreptate şiAdevăr. Ziua Uniriireabilitează toţi pe aceia care auluptat,care aufoststigmatizaţicuvorba de atea lui. Adevărului; ceas alsupremei aunuineamridicatdinsuferinţa bucurii mileniuluicucredinţa tare îndrept poporul săufericit căseuneapeveci Ceas cuRomânia. deluminărevărsată dinveacuri, debiruinţă a singur! destăpânirea nimicirii maghiară; vreaeste dreptate! sortit ascultat. M-a Dreptate nui-afăcut. Şi-aluat-o vorbele. doar semnalul, care să vină. nu aîntârziat stămtare,„Să săstăm cu smerenie! luăm aminte!” Să – ne erau cătorilor politicideatunci, noştri înfrunte cuPop deBăseşti,Mihali, Vaida, spunându-lecătoţi aşteaptă neamului: „unirea cu Ţara voinţa prin Supremului Stăpân”. Comunicam mereu aceasta întainăcondu pentru zecile demiiromâni răniţi pefronturi. acolo De caşideacasăştiamsupremele dorinţe ale undetimpdetrei dinspitaleleMonarhiei aniamfost –misionarismul preot– cuinimasfârtecată militar sfântă care nusecuvineatinsă devorbă profană. Încercăm: al revistei. Ştim dinpăţania altora căbătrânul vlădicăeste ostilpovestirii –pâine amintirilordinanulUnirii pe veci. Ascultaţi!” acum şi n-au auzit.voştri Ochii lăcrămează fericiţi că văd şi urechile că aud buna-vestire, noastre a unirii mulţime: un popă românesc, în cârja vlădicească; sprijinit rostea vorbă prin biblică, împlinirea destinului transilvan. fice ştiute, entuziaste peisajulizbucnirilor ale istoriei de atunci, îmbrăcată înhainăţărănească, de stârnit aduceţi aminte căvă spuneamcăseapropie ceasul noastre?” bucuriei deci frunţile: slăvi, dincoloÎn defrunţi spre mineîndreptate, mi-aurăsărit scene dinspitalelede campanie. Am întrebat mine, robul: „Da, fraţilor, Unire! săvadă audorit ceea Mulţi ce vedeţi voi şin-auvăzut; săaudăceea ce voi auziţi gândit, continuă– M-am episcopul, laHristos, laspusaluiadresată apostolilor, şiam rostit pentru Părintele Hossuseopreşte dinvorbă iarnoiîncercăm săreconstituim, dinpuţinelefragmente fotogra „Unire, unire!” legănavalul viu. „Ei bine, ceasul acela asosit!” „Da, Sfinţia Ta, te ştim, te cunoaştem!” mi-au răspuns sute deglasuri. „Vă amintiţi dezileleîntuneric, cândvă vesteam sutele prin despitale că Dreptatea va învinge? Vă „Acesta-i ceasul Dreptăţii! fraţilor întru neam!” Braţele îmi erau ridicate şi cerul să cuprindă şi pământul. „Că binespuifraţia ta!” afost răspunsul. Pe masăerau câteva foi cuhotărârea ce trebuia votată. Iau „La ce zăbovim aici?Haiînmijloculpoporuluisă-idămbună vestire.” – Asistam, optimiştişisenini,laîncheierea dezbaterilor dinsalazisădeatunciDa...îmiamin aUnirii. – Veneaţi, catoţi cei deatunci prezenţi lamăreaţa adunare, dinlumeadeenergii, deconspiraţii şi – A,da...Am cuvântat şieulaîmplinirea voinţei înmijlocul elanului anonim... Domnului – Preasfinte părinte, noiam recitit nudemultcuvântarea rostită deSfinţia Voastră la AlbaIuliaşi... Este pe ziua sfântă a sufletelor României, una şi nedespărţită, româneşti, semn al înălţării decembrie afost– Întâi ceas Dreptăţii, alîmplinirii deveacuri aşteptată, rostită deDumnezeu prin – Cum îlreţineţi? 1918, anulîmplinirilor.– Da,înanulDomnului – Acum 50deani! învestiturăDupă amvăzut peîmpăratul. Eram 32deani.I-amvorbit: episcop poporulnostru tânăr: – Sunt într-al 51-lea. Am fost învestit 1917, când am părăsit în noiembrie înscaunul vlădiciei de Gherla – Aţi împlinitojumătate deveac deepiscopat, preasfinte ... ” , darcare sacrificatpentru Unirea s-au Românească din Mihai cetatea lui Viteazul, marea temei de - - - -

9 STEAUA 11-12/2017 10 STEAUA 11-12/2017 Episcopul Iuliu Hossulamaturitate de cenzură Șpaltul revistei Steaua din 1968,eliminat mângâiere desperanţă şitărie înputerea Dreptăţii divine. ţele şilagărele sub strânsori delanţuri.Noiîncercam săducem ce din 1917. Apăsa greu prigonirea temni întunericului. Gemeau toţi românii trebuie săfimlaunloc. români; liberă căRomânia este doarpeste crestele că Carpaţilor; ţie oconsfinţeşte; săfieîndreptată nedreptatea adevăratapoarte pecete aautenticităţii erei care pe noua constitu ceea ce are maiprofund, maiuman. Biserica Blajului,Biserica tăcerii, săfie rănită Constituţia Ţării în până când luminabucurieisemicentenarului deacumva fi totală. cioşii luptători aiBisericii.Convingerea meaeste că nu va trece mult – aceste demare acţiuni curaj lacare aucontribuit dinplincredin 100 de ani de la Revoluţia din 1848 şi 30 de ani de la aceea din 1918 din 1decembrie 1948luată după250deanilaUnirea cuRoma, întâi decembrie este –dupăpărerea mea–întunecat demăsura ci substantiv: România, republică România, socialistă... ci substantiv: cum suntem noi.Sunt numaieste mândrucăRomânia adverb mare şicinstitpecare nu-lare nicioaltăţară latină debaştină, ani, căsuntdeazi!Eaacăpătat mândrudeRomânia numele de Constituţie. sau nuocredinţă religioasă. Exercitarea cultuluieste garantată garantată tuturor cetăţenilor. este Oricine libersăîmpărtăşească decembrie 1918. noului Stat proclamat Român de adunarea naţională dela1 Stat”. Era unuldintre fundamentale principiile laalcătuirea confesionalăşi deplinălibertate pentru toate confesiunile din – laAlba Iulia? codificate în constituţie. Vă amintiţi ce sehotărâse –între altele pecare luminosalprincipiilor azilegăsimsolemn este izvorul conştiinţă aunuipoporîntreg. Ea–şiebinesăştiţiaceasta! – generos alromânilor; este rezultatul unuiexamen luminosde Adevărul sunt latemelia unite! României Dreptatea luiHristos, pecredinţa poporuluisău. Dreptatea şi vecie pecetluiţi Unirea întemeiată oRomânie cuRomânia, pe toate. Neunim!Binecuvântă Părinte!” cerul serăsturna deurale: reprezentanţiiprin atoată suflarea românească. Auzindu-mă, Constituţia conştiinţei noastră spunecălibertatea este Noi bătrânii biblic: o ştim ca peun text „Egala îndreptăţire arată sufletul – Hotărârea libertatum; este magna charta oîntrebare:– Îngăduiţi-ne Ce semnificaţie avea hotărârea? Aşa afost ... spusiarăşi: FericiţiEu le-am sunteţi voi fiilorcare pentru noastre neamurile „Ne unim!NeŞiplângeauabucurie spuscăHotărârea este judecata luiDumnezeuLa sfârşitle-am Unirii. cititapăsat actul Şi le-am Îmi vineîngândoîntâmplareÎmi din timpuluneivizitaţii canoni – Poporul! Elapregătit Unirea. Toţi, până launul, ştiaucăsunt – Care determinanţi aiUnirii? sunt factorii Aniversarea trebuie săîmbrace deplina hainăaluminei;să La aniversarea solemnădin 1968 nu se cuvine să fie absentă Şi vă ascunzișîninimă–că că maispun–pentru acest n-am Spun astaşipentru paginile publicaţiei dinCluj Eu, vă spunacum,cândam84de Episcopul deCluj-Gherla, . Steaua . - - - - în elandemisticăpietate. Cei prezenţi amdispărutparcă sufletul Elîngenuncheînfaţa dinchiliamănăstirii. crucifixuluipierzându-şi Transilvaniei româneşti prăbuşiţi năprasnic înnemurire. de cei înmodeste reverenzi înainta Cortegiul şisărăcăcioase flancat surtuce. nevăzut deumbrele eroilor zornăit delanţurisfărâmate defrenezia era mijloculpoporuluicuprins Mulţimea prin alături triumfului. cu prestigiul imensalsuferinţelor, alsperanţelor şialprorocirilor; înaintau pedrumulistoriei aducând im înaintarea delegaţiei peuliţele capitaleideatunci. Nuerau doipopiînsoţiţidelaici,ci Transilvania era auneigeneraţii ciaîntregului popordintoate veacurile, neamcare arămas neclintit încredinţa deunire. vorbe pentru istorie: sunteţiniciodată. nu Bucuria aşteptaţi să sosiţi nu de ne 1000 mai de despărţim ani. Să guvernul Coandă preluând puterea Ion Brătianu. aşteptat s-au spus noul guvern. A doua zi, la Bucureşti, Ni ne-a înretragere.trupele germane noastră Întârzierea sedatora între altele pripite politice: şiuneischimbări căzuse câteva oprit ceasuri lungibrie. spre LaPloieşti ne-au aobţinedrumliberspre capitalaizolată derestul de ţării tenderul care neadăpostea defumul gros alcoşului ce înfrunta urcuşul spre Predeal. Era înziuade12decem un... tren special compus dintr-un vagon de clasă tras de o locomotivă mânată custânjenide lemne aşezaţi în pului dr. IuliuHossu. sărămânăRomânia neutră. Laieşirea delarege, unchiulîntâlneşteFilipescu: peNicu Aşa vineaminte era poporul!Îmi şioaltăîntâmplare: deschidă!” cu România.” vorbei rostite tare: Păstraţi-vă cutoţii credinţa înAdevăr şiDreptate mileişilaudei. petoţi dinjertfa Dumnezeu să-iîmpărtăşească greşiţilor binecuvântşi strănepoţii satele lor; şinevoind şioraşele iertând săsupărpenimeniniciînvis. din loculdesingurătate, binecuvânt din1918,penepoţii la marele petoţi cei act dinviaţă, participanţi pentru noinumai: doamne! –curgeau noastre şilacrimile dincăldură de nesecat izvor. eliberat! Osana,ne-am cutoţiiaruncau pălăriile; răbufneau înstrigăte denecontenită bucurie. unii; alţiipresărau cine ştiedeundeadusedinBucureştiul unii flori plinîn1918doardepetaleleinimilor; loc învorbă: strigăte cadeosana–pentru Transilvania; vedeam care lacrimi îngenuncheaupe în cetatea descaunavoievozilor româneşti! ţării Cât deintense erau entuziasmele care azinu-şipotgăsi Îmbrăţişez fierbinteÎmbrăţişez pe toţi, înaceşti aivieţiimele, anidepeurmă smeritele melerugăciuni. prin – Veşnicia mi-a dat Sunt şimiepaharulbucuriei. recunoscător deaici luiDumnezeu şineamului.Azi, ...Episcopul pare obosit. Nuîndrăznim să-ipunemvreo întrebare. Darelcontinuă cuvocea şoptită, Stăteam toţi patru încremeniţi. Priveam cerul senin,a pierdută, amisticăbinecuvântare şi–doamne, Ardealul, Ardealul necheamă!Noicei patru duceam pentru vecie voinţa deUnire. Totală! Venea Transilvania! – O, doamne!cumtrăieşte înminemarea şisfânta tabucurie. Eram înIerusalimulaspiraţiilor naţionale, câtevaDupă momente continuă calaunsfârşitdedramă, osfielnicărugă. Priveam aiepiscopului: înadânculochiloralbaştri păstrează luminidejăratec peste fiordeamintire. Bătrânul episcop Hossucontinuă cuvorba domoalăpovestirea dinaniiaceia. Dinspusalui,reconstitu - Eram patru: Goldiş, Alexandru Vaida, Cristea Miron episcopul urcat de Caransebeş într- şicumine. Ne-am - Vă amintiţi deîmprejurările prezentării laBucureşti? Unirii actului apoionouăîntrebare:Îndrăznim Zâmbim laînţelesul adâncalvorbelor rostite deantecesorul înscaunulepiscopiei alepisco deGherla Aşa erau popiiînmisiunidiplomatice! „Aşa? Apoi Dumnezeu săledeasănătate. Noivom tăcea molcom!” „Nimic! Vom trimite vorbă 600.000baionete!” prin „Ce săspunemdleministruluiPişta?” Unchiul meu Vasile de fusese trimis Tisa Pişta împreună cu Toader laCarol Mihaly Ispre astăruica Aveam deci – şi trebuie să avem! – cu toţii inima deschisă şi azi. Unirea e a noastră, a tuturor românilor. „Nu pot! Tăcerea îmifrânge inima.Dacăoînchid doare. faţa preasfinţiei În taleea,inima,trebuie săse „Taci, fiicamea”, i-amspuscuoduhovnicească dojană. „Binecuvântă-ne părinte penoicele tinere fete cubobullacrămii încolţul denăframă pentru Unirea satÎntr-un cufiideaimei,măîntâmpină înfaţaotânără bisericii curugămintea înlăcrimatădeemoţia . - - -

11 STEAUA 11-12/2017 12 STEAUA 11-12/2017 S mai multdecât proiectaserăm: să dar odată conturată promitea săfie cumideea s-anăscut, amintesc strict în anPrimăvara delaPraga. Nu-mi oarecari pe care deschideri îl marca varietate înclimatul deunghiuri, cu cele întâmplate, împreună cuo ale unor contemporani de mărturii dintr-uncalculele redacţiei, grupaj încăpea, sauarputea pasiona. rostul, după cum restabiliri armai unele completări îşipotavea şiele nu amştiut, şiînmarginea cărora datele aupermis, despre care multe restabilite fapte, înmodjudicios, cât Evocări”, Hossu, semnat Gelu sunt la acelaşi mare, naţional, eveniment. decembrie 2018, la o sută de ani de înainte cuunandelaîmplinirea, în1 zis, săfiepublicat urmează în revistă acum, pentru căatunci afost inter semicentenar, delaMarea Unire; iar o lună înainte de sărbătorirea unui numărul 11din1968,alrevistei, cu noi: atunci,trebuia textul săapară în de ani.Opotriveală demaipresus de a fi publicat în luat episcopului IuliuHossu, pentru l-am solicitat, larându-mi, şii-afost Aurel Rău de timp document unui Drumul la publicarea pe care unuiinterviu, unt solicitat câteva săscriu rânduri Interviul trebuia în săfacăparte, Interviul Alăturat, înarticolul „Amintiri – Steaua

, în urmă cu 50 , în urmă

- cuvântul „patriarhie” edesiguruneufemism. Fiindcă sespune mea: „o bombăpeste capulPatriarhiei dinBucureşti” –încare acest fel În Unirii. explicându-se şioposibilăexclamaţie a Declaraţiei estimată lapeste osutădemiiparticipanţi, caţii direct, care a dat expresie în Adunarea din Alba Iulia, avem îndemersulnostruevocativ glasulunuiadintre impli de autori ca Victor un militant Eftimiu, îngenulsău, nunumai trece cu bine, nepunândprobleme de unordin special, susţinut acum, „Amintiri –Evocări”, decondei, maimultgesturi aputut Război. din ţară era implicat nemijlocit „marele învingător” din al Doilea Paris, cuzone precise deseparări între Est şi Vest, cândînpolitica reformă religioasă, lanumaiunande Tratatele dePace dela ţie ceva ce în1decembrie 1948fusesepecetluit aşa-zisa prin consecinţă arfiurmatsătransforme dediscu într-un subiect deziderat, despre Blajului”,„Biserica referirile toate la ea, care în se varând, vedea.primul În săpoată fiacceptată fraza, caun „garanţii”. Nefăceam iluzii,mulţi,darceasul nuera sosit, cum de decizie, să pună în temă pe cine ar fi cazul –încât să ofer bucureştenizaţi, prieteni, amintiţi, camaiapropiaţi delocurile de aceea voi fispus, poate, călanevoie îipotrugaşipeardelenii căsechiarpregătesctivi afirmând maidecuraj gesturi înpolitic, ca deoîndrăzneală faţă deun părinte”,„partid uniimaiimagina reuşită, sevorbea, entuziast, îndiferite mediiculturale, inclusiv era înpregătire. să fi fost urmarea uneialte întrevederi, cândplanulnumărului „stilizare”, dinuneleraţiuni. Lafel, fiindposibilcaaceastă vizită când voi fiaflat şicănupoate fivorba de vreomodificare sau printr-unriatul redacţiei, jocdeumbre şidelumini.Moment i-am rugat să aştepte emoţie, până l-am citit, într-o în secreta au venit, cusentimentul parcă uneiîmpliniri, dinSibiu, şică amintesc căpentru aducerea cei laredacţie doiautori textului careRomâniei, va deveni membrualAcademiei Române. Îmi ale unuinord-american KeithHitchins, înmaterie deistoria tate a revistei la cercetările şi interpretările de un orizont nou ţate înprobleme aşafiindşio deistorie modernă, receptivi cărora veneaupartea adeseasugestiideabordări mainuan clujeni „mai tineri”, grupaţi deIstorie dinCluj, laInstitutul din şi o relaţie de colaborare mai apropiată cu un grup de istorici grănicereşti.arme cumtrebuie După sămaifieluată încalcul Antonio Cossimelli, cântăreţ al Ţării Năsăuduluişifaptelor de publicaţi în nu cumva cei doi „ziarişti” s-aupropus cumeisunt singuri, liu supravegheat”, iarelsărefuze refuzului”). Dacă („înurma la distinsulierarh, aflat, lamănăstirea Căldăruşani, în „domici fi petrecut chiarîn termenii folosiţi: eusă-lfirugat sămeargă şiPetronelaBoşca-Mălin Negoşanu. nusevor călucrurile Doar Nu eexclus caelsăfi fost cel care i-a recomandat peEmil Victor Papilian, iarîn1967cuamintiridespre Victor IonPopa. din 1968alrevistei l-amavut colaborator despre cuunarticol săfistatnu eimposibilcalucrurile aşa,înnumărulpeiulie că m-aşfiadresatGeorge lui Sbârcea pentru plinirea gândului, speranţe pus mari în asemenea, îmi amintescDe că ne-am Grupajul cu mărturii, în schimb, de intitulat,Grupajul cu mărturii, ca şi articolul Steaua , Boşca-Mălin cu un articol despre unpoet cuunarticol , Boşca-Mălin ------literare”; uncapitol dintr-un serial „Însemnări Ardeleană şi rolul ei în formarea limbii noastre Istrati,Gavril profesor universitar ieşean, „Şcoala de unarticol din cultura minoră seîntâlnesc”; luţia naţională din cultura majoră şi cea socială în care, înreluarea unortermeni blagieni, „revo dualiste dinRevoluţia Franceză şiAmericană”, şi Unirea, care s-afăcut „sub semnulideilorindivi filosofia şicultura ardeleană, având în centru nat politic, „Periplu transilvan”, înistoria, periplu universitar Mărgineanu, Nicolae fost condam dincolo de aniversar. Ca un eseu de profesorul buit şimulte alte colaborări, uneledereferinţă de numărgânditmonografic, lacare au contri în cele nuafost dinurmă afectată componenta zis, cât aceasta putea fi, constituindu-l faptulcă rului abiaacum. mai conformă. Şicare în fi reînviatcare lor şi în litera le-ar în spiritul lor cea cea maidininteriorul faptelor,lipsită demărturia Huniade șiMihai Viteazul”. Numai că revista a fost zând de probleme de presă, „din cetatea lui Iancu însă şiunrol îndesfăşurarea lucrărilor, răspun fost redactor-şef alziarului pentru Unire; Viena, undeafost elevşistudent, care aumilitat ni, cumşidecercurile români deintelectuali din Valeriu vorbind Bologa, dedascăliaisăibraşove clujene înanii1920;unistorician almedicinei Sperantia, vorbind deorganizarea Universităţii rea presei româneşti imediat după1918;Eugeniu Petrescu şiAdian Maniu, săcontribuie ladezvolta venit din Vechiul Regat, asemeneaunorCezar Unire; Perpessicius, criticul cu „Suveniri ardelene”, în presa franceză avremii, caîn publicate dramatică, articole cişiprin artă prin au luptat război în primul mondial, încheiat cu Emil Manu, relatând despre români scriitorii care eseu documentaristic, „Carmen Transilvaniae”, de unor stăruinţi, săapară, înacest context; unalt folcloristului, admis, până după moartea în urma șlea, fundamentalMu îndomeniu, rămas inedit sticlă şixilogravurile din Transilvania”, deIon Unire, unstudiu alluiG.Bulgăr; „Icoanele pe dinpresaun florilegiu de extrase vremii, despre plastice înArdealartelor înainte şidupăUnire”; deNegoiţăLăptoiu, articol ale „Unele aspecte favoarea continuităţii românilor înArdeal”; un „care şiunaltargument neserveşte istoric în nimico-arheologice”, anumelui, pre-maghiară, originea, cudovezi etimologice, topo „potriviri despre numeleoraşului Cluj, încare estabilită despre Dacia(XI)”, alluiConstantin Daicoviciu, O consolare pentru propriu- lucrulredacţional și nu pe ultimul loc un Ion Clopoţel, Steaua Românul vede luminatipa Le Figaro , care ajucat , pentru ------şi cu interviul. Etichetareaşi cuinterviul. „sintagmele oficialeale întregul deci număr pentru mai departe, a fi trimis careînceput. va Articol fi fost paginat odată cu cerut, dinredacţie, cudeferenţa derigoare, dintru ie spuscănuafost impusdecătre nimeni. Va fi fost derea numărului,deConstantin Daicoviciu, trebu le romane dinUlpia Traiana”. inferioarăcare sevădsunt înpartea delaedificii dinDensuş”,„Biserica unde depiatră„blocurile braşovean pentru Constantin Brâncoveanu, sau cel Mare”, o „cădelniţă” executată deunmeşter din Liturghierul delaFeleac, luiŞtefan ctitoria altele, patru lanumăr, ca cubiserici, „Pagină a locului „unde afost spânzurat Apostol Bologa”; şi alta Sadoveanu, Ion Minulescu; Goga, Octavian ziarului de fronta redacţiei ilustraţii, întregului: alese înspiritul o fotografie după metoda nebuloaselorcereşti”. Şimaimulte spărgea cercul,ce-şi încolăcindu-se înspirală, populaţiei s-aumanifestat horă uriaşă, într-o intrarea însufletul cetăţii. Entuziasmul şibucuria de decembrie, trupelemultaşteptate şi-aufăcut această metaforă dinLucian Blaga: seară „Într-o arunci oprivire în interiorul unuimecanism,dacă fiindşiacela Unmerit dea te ajutasă a interviului. le săvârşite „hotărîrea printre delaAlba Iuliaseînscrie acţiuni luidecembrie sporeştede lakalendele înmăreţie”, de luptagrecilor antici pentru libertate”, „Exemplul aici datele umanălegată indelebiledinmemoria ştiinţifice proprii, cutandreţe: „Ajunge săamintesc şi elemente devocabular dinarsenaluldisciplinei croi român habsburgice monarhiei dincuprinsul dea-şi subjugate,neamurile devoinţă apoporului dârză de 1decembrie 1918,pildăşimodel, pentru toate continentului nostru, ecel legat deneuitata dată române, şianaţiunilor dinzona răsăriteană a te remarcabile şicruciale pentru istoria naţiunii când sespune, de pildă: „Unul dinaceste momen undeziderat şidinfiind dezvoltat „Un răsunet”, spusese „eu măţindeclasa progresiştilor”. text În celprin alcuvintelor –Andrei Mureşanu, publicist, dreptului naţiunilor săfieînlocuitglasularmelor mod olegitate care capentru apermis invocarea nestăvilită aprogresului” numeşte într-un alt din voinţa tuturor românilor dinArdeal; „calea însuși. Unirea din „voinţa maselorpopulare” ecea ele sunt maidegrabă săapere deCeauşescu scoase dincontext, înghilimele, sunt „ceauşiste”, adevăr de timp, aşa cum afost. Dacă formulările, ceauşist”,naţional-comunismului nesocoteşte un Privitor dindeschi laafirmaţiadespre articolul Desigur, lămureşte deînsoţire atâtea, articolul o altăsoartă în sensulistoriei şiallegilorei ”. Dar profesorul îşialege arheolog România , cu Mihail , cu Mihail ”. - - - - -

13 STEAUA 11-12/2017 14 STEAUA 11-12/2017 respectivei Secţii, caaceasta săletransmită, caale respectivei Secţii, pot luadecătre acest Consiliu, transmise apoi desigur greşit, căhotărârile înatariprobleme se Central undesăpoţideduce, alPartidului. De de Secţia fi altadecâtPropagandă dela Comitetul avea căderea dea „sesiza”. Autoritate care nupoate Presei,superioară Direcţiei şicare singură poate care reiese căadresarea este către oaltăinstanţă, Tipăriturilor, săpropună conducerii redacției”. Din e necesară sesizarea GeneraleaPresei Direcției și ceva Presei”. Pentru acestui posibilitatea observării în expresia: „ar finecesară sesizarea Direcției cevaDar înfrazăşimaiinteresant, intervine ascuns „refacerii”, adevărului istoric”.„în sensulrespectării „dăunează”, dinmoment ce sevorbește denevoia Statului”.Securităţii Aici, stabilindu-se că articolul „note” ţinânddeunnivel maiînalt: „Consiliului vreopoţi să-lsitueziprin 15noiembrie, alunei pentru că va veni ririi”. Când, însă,parcă s-arfidat şiun „rezultat”, ridica „anumite probleme care ar dăuna sărbăto că publicarea trebuie ar dacă săfieoprită textul pentru obținerea uneicopii, şipărerea exprimând de securitate, care seadresează Presei Direcţiei adouaetapă,intrând înscenă unofiţerÎntr-o naţia număruluisăfişiajunslaDirecţia Presei. noiembrie, cândeacordat pagi unaltinterviu, tehnic, mai trecând 2 vreo zile; ca prin trei-cinci Cluj; cu pregătirea pentru tipar şi întregul proces zează” textul, şidupăalte vreo douăzileîladucla vreo douăzile, cei doi „ziarişti” „prelucrează şistili începutul lunii”, laCăldăruşani; pentru interviu, în 22 octombrie, are locîntâlnirea, preconizată pe „la ar putea fiestimate camcuacest desfăşurător: în gătoare tiparului,devenite şieleistorie. Etape care e săscrutezi etapeleparcurse pânăînora premer (subl. n.). din 1918, marele act tate, binecuvânt la petoţi cei dinviaţă, participanţi xă semnificaţie: de aici,din ceasul desingură „Azi la eifăcândreferinţă şiaceste cuvinte, deocomple judecând dupătiraj, nul-aupututavea subpriviri; numeroşi abonamente, şiprin deordinul miilor, Cu valorileşifrumuseţilelui,pecare cititorii noştri, mul abia dupăce amaifost publicat în2016, în volu dine aunuiompentru istorie, apărând în vârf”. calcule „la înnişteca unindiciucăoschimbare asurvenit secretarul cupropaganda alComitetului Central, luată la Comitetul Central, de presupus de către realitate, cenzurii. În decizia afostei, serviciului Dar textul, în sine, mărturie deistorie şiatitu Dar textul, însine, mărturie , trebuind re-privit întregul, trebuind pasaj: re-privit „găsim că Cardinalul IuliuHossuîndosarele Securităţii și acest alt moment, pe care pe nepoţii şi pe strănepoţii şipe nepoţii pe lor Steaua ------” !

patru: Goldiş, Alexandru Vaida, Cristea, Miron a prezenta regelui Ferdinand marele act: „Eram deplasarea la Bucureşti, a unei delegaţii, pentru Unirii”.citit apăsat actul Şiunaldoileapasaj, despre auziţi acum şi n-au auzit (…). Ascultaţi! Şi le-am ce vedeţi voi şin-auvăzut; săaudăceea ce voi mulţime: –Dafraţilor, Unire! săvadă audorit Mulţi la spusalui,adresată apostolilor, şiamrostit pentru Scenă finalizată astfel:Hristos, gândit(…)la „M-am creştinism: „– Da,Sfinţia Ta, te ştim, te cunoaştem!”. ge?”. Iaraceştia i-aurăspuns, cadinînceputuri de team sutele prin despitalecăDreptatea va învin „– Vă amintiţi dezileleîntunericcândvă preves „frunţile” spre el „îndreptate”, alefoştilor soldaţi: doar semnalul care să vină”), nu întârzia a întrebat români dinArdeal, „spunându-le cătoţi aşteaptă lui”, pecare lecomunica „în tainăconducătorilor” şi deacasă” ştia „supremele dorinţe aleneamu de miiromâni răniţi pefronturi”, şi „de acolo ca „timp detrei ani” afost „preot militarpentru zecile cerulcuprindă şipământul” (care îşiva aminti că prelatul cucrucea înmână, „cu braţele ridicate să două pasaje, unulAdunarea dinAlba, unde amintit momentul 1 decembrie 1948(desfiinţarea nerea cucondiţia ziariştilor ca…”, respectiv „să fie din moment ce sespune: „arhiereul acceptă propu vedere înprincipal „evocarea marelui eveniment”, Aceştiaţă de subiect. chemându-se, totuşi, că au în studii juridice, încunoştin şicuexperienţa scrisului, mărunţi. exprimat. Poate şi cu ceva politică a paşilor dintr-o scris, încare dezideratul săfieîntr-un modpublic late –mijloculputându-loferi negocieri untext mai mult, saucrede înşanseleuneifieşisimu Cultelor”,Departamentului s-ar fi putut spera la discuţiiprin încă semaipurtau „reprezentanţii interzicere aBisericii „tăcerii”. Şiîncare cadru, când el apuscondiţia uneireveniri asupra de măsurii „invitat oficial” la „grandioasele manifestaţii”; iar va fimanifestat intenţia dea-l avea peepiscop ca după ce, dinspre reprezentanţi aiautorităţilor, se putut iviîntr-un cadrumailarg, aluneiconfesiuni, unei comunicări s-a printr-un indirect memoriu Când să-ţipropui acest posibilscenariu: ideea sunteţi aşteptaţi săsosiţideomieani”. tat s-auspusvorbe noulguvern. pentru Ni istorie: aştepfumul gros (…).Adouazi,laBucureşti, ne-a de lemne aşezaţi în tenderul ce ne adăpostea de clasă tras deolocomotivă comandată custânjeni într-un tren… special, compus dintr-un vagon de episcopul urcat Caransebeşului, şicumine. Ne-am Valori şi frumuseţi, pe care le pot reda şi alte În careÎn scop sunt desemnaţicu oamenipotriviţi, Textul altfel putândficititşiîntr-o decheie. ------mental poeticardelean, „care duc” lao „moară”. care sevor împletimereu, ca nişte cărări, dintr-un cadinoratoriunei pledoarii, antici. Coordonate (1918 şi1948),întoarceri întimp, darşisuport tele stabilite, sau va evolua între cele douădate coordonaa celui va strict intervievat, respecta lucrare. revistei”. Pentru oasociere şiaoamenilordeaici,în spre împlinirea al deredacţie dorinţei colectivului ele cuuntâlc: vorbei „Nu ştimsădeschidemportiţa expresia: „Ne simţim intimidaţi”. Urmate dealtele, şi eîncercatiaşi frunţi”) unfior, cumdupăelevine mare smerenie, „în faţa” frunţii gazdei („faţa acele odihnă”; firească, şi să-ţi spui că nu numai dintr-o (după urmează „Cernica”): „chilia de retragere, de să pui şi în legătură cu acest fapt cuvintele care notă desubsol,Încâtîntr-o neputândfi vorba. greşeală, cumelăsat săseînţeleagă, inexplicabil, «în limitele stabilite deorganele destat»”. o De obligat (acesta, n. n.)săpăstreze cursuldiscuţiei despre oaltăvizită,aluiIonDumitru-Snagov: „este ce seafirmă va fiaaprobat vizita,dacăesăobservi locului putândfidoaro condiţie pusădecătre cine mănăstirea Cernica”. Schimbarea a numelui în text adresă: dusla „un grup decondeieri ardeleni ne-am Căldăruşani. unde, De expresia, cuoschimbare de Ion Costan”, prezent deasemenealaMănăstirea va trebui verificată, înainte depublicare, depreotul cao în termeni juridici, „clauză”, „a cărei îndeplinire Greco-Catolioce)”.Bisericii Condiţie, ci, nuoricum, Dialogul, uneisuccinte urmând caracterizări - - in-visible cities x x Omür Tokgöz(Turcia) cities in-visible de episcopat, preasfinte…”. Cuvinte ce determi termeni ocolitori: „Aţi împlinitojumătate deveac Presei”. celor doinuva fiaprobat„că articolul deDirecţia vor face pepreotulcare-l „nerevenit”, săconsidere care seva asociaafirmaţiilorpefaţă, tranşante, dinpartea sublinierile prin „organului destat”, şi politici”.tari Tendinţă ce va fi desigur amendată, impuse deoficialitate –înfaţademni (…)marilor spre temniţi”, „nu s-a lăsat în cătuşele prins tăcerilor oneze duceau cuconştiinţa, n-aocolit cărările ce-l sensul figurat, următoarele două: „fără sătranzacţi expresia „eliberarea”, alternând sensulpropriu cu mintea unuisupraveghetor stândlapândă.După cudublusens,exprimărilor parcă spre airita luptători pentruşieliberarea biserică poporului”. „Numele lui(…)seînşiruieînrândurile marilor unităţi contopite, încel dealtreilea aliniat, astfel: legatromânească deBiserica aBlajului”; structibil aiUnirii”făuritori şi „Episcopul (…)arămas inde ce deschidtextul, înformulările: „unul dintre marii douăfraze, dinprimele Încă douăaliniate primele luat-o singur”,luat-o 1918”.„în anulDomnului Întrebare tură: ascultat.„M-a Dreptate nuis-afăcut. Şi-a nimicirii”.„sortit Şicare cunoscaceastă întorsă „supravegheat”, deacum,i-avorbit deunpopor vedea pe împăratul, însinguratul cu domiciliu tânăr de32ani”, dea-l ivindu-i-se prilejul nă, întâi, această relatare: despre cum, „episcop Şi se încheagă şi prima întrebare,Şi seîncheagăşiprima înaceşti folosireaAici impunându-seafiobservată (2014) - - - - -

15 STEAUA 11-12/2017 16 STEAUA 11-12/2017 şi concluzia: Blajuluinupoate 3.Biserica fiinterzi Constituţie”; Greco-Catolică 2.Biserica euncult; premize: 1. „Exercitarea cultuluieste garantată de care, reformulat, arputea consta dinaceste două trei propoziţii luate dinconstituţia încurs–şi formală lucrul ce mailipseşte edoarunrecurs la noului Stat Român”. Apoi, venindu-se înclipă, fundamentale” care aucontribuit la „alcătuirea tea confesională” era „unul dintre principiile unenunţ: îndocumentulÎntâi Unirii „liberta din Stat». liberate confesională pentru toate confesiunile lovit: eaproclamă «Egala îndreptăţire şideplină deschidă înformularea, ţintit-punct înfinepunct „Hotărârea libertatum”, este magna charta să se „Ce semnificaţie are hotărârea?”, ca răspunsul tate. Numaienecesară decât oadouaîntrebare: îşi fac, pe acest temei, un argument de continui nenta latină aînceputului românilor înDacia,ce nare mişcare deideipropunându-şi ooperă de tol alliteraturii ŞcoalaArdeleană, române o care-i Blajului cultural, personajcucare începe uncapi de întâiul episcop InocenţiuMicu”, întemeietorul ce sespuneînintroducere, despre o „linia trasată şi cuvântul „lumină”, venind încontinuarea aceea pe temei deDreptate şiAdevăr”. Amândouă, ca unaşinedespărţită, României, „semn alînălţării biruinţă aAdevărului”, aceste douăconcepte. Sau: „un ceas delumină” „revărsată din veacuri”, şi „de strălucind: „anul” eunul Dreptăţii”,„al împlinirii e pe scop, seşiaflăînplinădesfăşurare, desfătată, puse dinpornire, oconcentrare agânduluinumai neţi?”. Lacare, intrarea pecomponentul condiţiei (despre acest an),sunândastfel: „– Cum îlreţi lagăr, n-a pututtrece acest examen, de epocă, şi Cluj Steaua”. „Spun aceasta şipentru paginile publicaţiei din i-se această nominalizare, între pereţii uneichilii: ea de faţă, nu doar ca un notar public – făcându- revista trebuie apublicatextul urmând săfieşi republică socialistă”. Contract, lasemnarea căruia că suntdeazi!”, mândrudeRomânia „România, vă spunacum,cândam84de ani, de Cluj-Gherla, religioasă, care poate declara, ritos: „Eu, Episcopul reprezentanţaa daaprobarea şipartea, publicării, presupusă careprezentată care au serviciile prin unui contract, între politică, autoritatea, partea, la omasădetratative. să”. Modalitatea aleasămijlocindaceastă aşezare Din păcate, regimul dictatorial, în lanţuri de Şi cândsăcrezi căasiştilachiarîncheierea în careMoment elacapătul pledoaria ei. , şiumblând, înrelaţia lacompo cuRoma, , un aproape silogism, pe care-l servesc servesc , unaproape silogism, pecare-l logică ilumi ------unui document pentru viitor, „condeieri”, înfaţa centenarului deacumva fi totală”. nu va trece semi multpânăcândluminabucuriei mai lăsândlocsperanţei: „Convingerea meaeste că din 1848şi30deanilaaceea din1918”. Edrept, de laUnirea 100deanilaRevoluţia cuRoma, măsura din 1 decembrie 1948 luată la 250 de ani (…) căacest întâi decembrie este (…)întunecat de cifrelor, încuvinte cadinScripturi: „Şi vă maispun să rişte această atenţionare, ritualitate a într-o imposibilitate deasesustrage uneiproprii naturi, luptător, ca,înfaţa unuinegociator presupus, în ori organizează liber”. şifuncţionează religios este garantată”, şi „Cultele religioase se ei din articolul „30”: exercitării„Libertatea cultului postură delicatăpune într-o propoziţiile ultime profund, maiuman”), deo, formal, minciună,care „nu trebuie rănită Constituţia înce ţării are mai s-aspusşimaibine: superbă vieţi (înpledoaria 1965,încă întipul proprieianul dedeschideri ei săscutească constituţia din României Respectiv să onoreze, pefond, poporului să-idămbuna vestire!”. Iulia, spune: „La ce zăbovim aici?Haiînmijlocul în Adevăr şiDreptate!”. înAlba Unirii, IarînSala „Osana pentru Transilvania”; „Păstraţi-vă credinţa binte petoţi înaceşti aivieţiimele”; anidepeurmă trăieşte înminesfânta tabucurie”; fier „Îmbrăţişez Paul al VI-lea, cardinal, seroagă: „O doamne, cum an delasemicentenar va finumit, decătre papa drept înParlamentul care Mari, peste României un onoare al Academiei şi fost Române senator de unui crucifix,unneîngenunchiat, fost membrude peste fiordeamintire”. aiepiscopului:albaştri păstrează luminidejăratec – toţi trei spunând: „Priveam înadânculochilor gurii”, semnată deunenigmatic „popa Costan” cedat, devorbe şiorubrică cutâlc, intitulată „Paza Săptămâna Regale la revista tă pledantă şicolaboratoare, înClujulinterbelic, unui volum denuvele presa înPartidul Naţional Ţărănesc, oautoare a ziarul „Curentul”, şef cu numit de Iuliu Maniu condamnaţi politic, fost unjurist, redactor la cărora sunt spuse aceste cuvinte, toţi trei foşti Şi, să-i privim şi pe cei trei martori ai scrierii aiscrierii şipeceiŞi, să-iprivim trei martori Totuşi resursele vor fimulte, decuraj, alunui Lucruri dintr-un veac dus, încare, înpreajma , şiunfost director alpublicaţiei bistriţene Symposion , undeputeai citi,înaniiArdealului , darşila premiza majoră Am ucisalbatrosul Am Revista Fundaţiilor dinsilogism. , avoca ◆ - - - tar, de melting-pot cultural. A orașului dea-irecâștiga alura decentru universi semnaleazăgraba decarte saulansările concertele atoamnei,cristal expozițiile, defilme, proiecțiile tor șiînmaterie culturale. deoferte Subluminade animația debușeazăsalvala început deoctombrie înspațiul public.superficială Totuși, caalternativă, devenind dinpăcate piețele centrale deexpunere par excedate dedorințaconsum acetățenilor, munte; ambuteiaje primele studențe ști; mallurile Oamenii seîntorc dinescapadedelamare, dela săudereorganizare șifrisonul brie apriorităților. semi pustii, soseșteunei urbe aplicatul septem sau înînterminabilele pestrăduțele plimbări ști ce deturi îșicautăalinarearile estivală laterase de august, cu festivalele sale electronice, cu valu ral pentru oraș emoționant publiculînuniversul creației poetului cătorul Dinu Flămând șiinvitat a introdus firesc și Adonis cucititorii săi.Dialogul dintre poetulșitradu a avut locîntâlnirea binecunoscutului poetsirian în sala octombrie Tonitza unde a Muzeului de Artă Borkovec, Berényi, Petra Maria Irina ș iDanCrecan. Pellea, Radu Țuculescu, Sandrone Petr Dazieri, Alice Notley, Ș Mihai Invitații deonoare aiacestei edițiiaufost: Adonis, cu numederezonanță dinuniversul scriitoricesc. Litere, publiculclujeanapututsăintre încontact sauFacultateași înalte locații caMuzeul deArtă de autentic maraton cărturăresc. Atât înPiața cât Unirii Vasile apropus Bota, un George DâncușiGabriel Carte Transilvania gestionat de (3-8octombrie), care pelângăFest-Lit, Festivalul Internaționalde Î întotdeauna cea perioada maipercutantă cultu ncep În fapt FICT a debutat în forță într-o seară de într-o adebutat înforță faptFICT În utul lui octombrie înClujNapocaafostutul luioctombrie . După letargia. După asoarelui glorioasă ora, Grigore Arbore, Oana

șa ianul acesta în Invitaţi de marcă 1 ------la FICT 2017 Vlad Moldovan Vlad în Cluj Alice Notley si Adonis metrica oscilantă,metrica combinate cuovoce intimist-pro terpretare șifracturare atradiției formale. Versul liber, Staticul șiDinamicul universală. Opere seminale ca încă dinanii’60unnumedereferință pentru lirica arab. Ali AhmedEsbar(n.1ian.1930)adevenit Said tarea, copil fiind, aunuipoemînfața președintelui nul creator: inițierea paternă înpoeziaarabă, reci reitereze momentele decisive ce i-auorientat desti (trad. Laura Sitaru).Șiaici violența –Adonis cu HouriaAbdelouahed îndialog apărută recentguri la editura Humanitas: relația sa cu Islamul e decelat Orientul apropiat. poziționării poetului în Miezul vis-a-vis dereligia musulmanăatât deinfluentă în destinuluifrământattării alautorului șipoziției sale Tonitza afost dedicată dinopera luiAdonis.cunoaște parte – întraducerea auputut Chican)doritorii luiDumitru Qabbani,Colette Aliarabi Al-Quasimi (Nizar Khouri, deversuri din poeziaaltorantologii autori șicărți Biblioteca Arabădin colecția încare pelângăalte auavut delansări locdeasemeneaoserie octombrie intre cumodulpoeticarab. încontact seara de3 În rămâ neutică poetică creator.traiect sadeherme aceeași notă–cartea În lungulîntregului său explicit asumate depoetde-a problematice dininteriorul eiafost unadinmisiunile de resemantizare a tradiției găsește unsuflu autentic ultimele decenii )încare strania mitologie arabă își larea șireluat unuipoem-rețea în (atât deperfectat la Adonis. său caută mai degrabă Modernismul profi fetică aureușit săspargă liniaritatea poetic textului ’ Însă întâlnireaÎnsă inițială deduminicădinsala ne unreper pentru occidentalul ce dorește să

– Introducere arabe înpoeticile (2003) au explorat noi căi lirice de rein în primul rând înprimul auto-prezen și peviu–Adonis să adorit

și personal. Această grijă și de expunere a zonelor Mihyar dinDamasc i în cartea de dialo și în cartea

Islamul și sau ------

17 STEAUA 11-12/2017 18 STEAUA 11-12/2017 o legătură cujurisprudența( misticilor, afilozofilor șiapoețilorcare nuaunici devenit mistic. A adevărat musulmani.Excepție face Ghazalicare a Averroes, niciAvicenna sauRawandinuerau cu să creadă, însensuldogmatic altermenului. Nici nici unmare poetcredincios sauvreun filozof care fie, înacelași timp, șiunbunmusulman?Nutiu „..de ce nuexistă niciunmare poetarab care să mundan șiadeseaexclusiv-agresiv alislamului: vad mistic, profund siv-poetic acreatorului, înrealizarea existenței unui decantare a subvertradiției islamului constă actul universale.șească culturii Chiarînaceastăîmpărtă Adonis dorește să o salveze, să o conserve, să o valoroasăacea dintradiția parte islamicăpecare dincolo devalurile luptelor istoriei, neînfățiș ează lor arabi, deoviziuneintegrativă aprezenței divine meditativ despiritul almistici poetului octogenar viață, toate ipostaze „ale aceluia și sine”. Apropierea toare aalterității, semnificative achipurilor dintr-o atât creație prin cât aînțelegerii desine cvasi-magică întortocheată poeticsedevoaleazăActul ocale afipânălaurmă cu celălalt, fie el părinte, prieten, iubit, dușman. operă întâlnirile semnificative prin șiprin perpetuă Adonis constatăface cuocreație căavem de-a etc..).Bjørnson orașului Frankfurt, nominalizarea laNobel, premiul și recunoașterea samondială(premiul al Goethe laadresacriticilor religiei islamice, viața laParis ArabiUniunea Scriitorilor odată cuintensificarea Joseph din Beirut, „anatema” și excluderea sadin măsură, doctoratul înliteratură laUniversit zul literar șifericita alegere aunui pseudonimpe studiul filosofieilaUniversitatea dinDamasc, bote – cesirian i-adeschis calea spre educație în cartea dialogevocată sunt maisus:exterminările în cartea câteva dintre capetele deacuzare ce seformulează contondente aleacestei confesiuni. enumerăm Să ceco-natus s-a confruntat neîntrerupt cu aspectele dramatică atunci unui când evaluarea vinedinpartea încare aucăzut societățileactual orientaleeșimai monoteist”,a „obscurantismului „medieval”,tatoare Lectura ai ști, unei eterniiculturi. pionieri contes arti în lumeaarabă aseco travaliu desecularizare anticlericalătrebuie susținut creștinismului operate deacestea. iată căacest Însă Paine, Paul etc) Dietrich șicontestarea Heinrich vocile iluministe din secolul 17 în Occident (Thomas religiei instituționalizate musulmaneneevocă musulmană?” (p. 28). religioasă este numităcivilizație islamicăsau i deconstrucția propusă ș i deconstrucția Critica deAdonis asupra Vorbind despre propria-i identitate, șadar, dece această civilizație a și neafectat de dogmatismul i prin traversareași prin surprinză lelor 20-21decătre poețiși fiqh ) sau cu ortodoxia ) saucuortodoxia și cultură, é Saint------să trecă pentru asetransforma într-un altînceput. disoluție necesară care prin aceste societăți trebuie patetism vizează șipesimismapoetuluisirian o nonsecularizate. pare Se că viziunea nu lipsită de de p dreptuldecadă. Desigur lareligie nueste contestat trec națiunile acestei zone depeglobînultima simptom alîncercărilor șitransformărilor care prin de Stat al –ecou târziu care poți să schimbi o societate separând religia poet încursulîntâlniriidelaClujvizamodul apărut odată cunașterea luietc. încărcatfiind un text deviolență, violența înislama Coranului este unaretorică șiimpersonalăacesta putere, istoria arabă este unrăzboi perpetuu, limba și bazate tribale în sânuluneiculturi pecomerț și prizonieră tribal, spiritului islamuls-adezvoltat chiar șicea rămâne modernă, profund dogmatică fidelitatea unui „timpcare nutrece”, gândirea arabă, asupra lumii,istoria arabă emodulată derepetiția și zațiile anterioare lui–trasând oviziunemonocromă aistoriei musulmane, islamulacombătutparte civili spune launmoment dat, parcă ru șinată. Secondată Mohave laNew din deșertul York. „I don’t have alife”, Poeta cuovoce decopilă pare ovestitoare ruptă autoarei. înlectura a devenit subitfeminin neo-goth pierdute îndegradeul existențelor posibile. Engleza încă, purgatorială desuflete. ne-născute Moarte, o Persefonă pierdută șiaproape regăsită înpădurea metafiziccudetaliipsihedelic-infernale.trip Vorbea apărătoarea familei,saușamancaaflată labuza unui tică care jucazeci deroluri –aiciiubita,mai încolo în frazeleNi seadresa versificării ei. o voce fantoma Alice aconvins înflăcărare printr-o interpusă precis aleunuineuroticismfluviu –urme elemental.Însă laspectralitatea haoticăapoemelor doar oreacție Ardeleană, 2017) șiceva miserefuza. Poate era Alex Văsieș citisempoemeledinantologiaÎi tradusă corect de tatea ei.Aveam orezistență pânăînacel moment. ultimele rețineri săcadăînceea ce privește poetici tonul acestei poete albite septuagenare aufăcutca dramatizanterialitatea șiafluctuațiilor implicării din FICT. Poate vocea expus contestatoare, poate mate lounge-ului instalației de aerisire de sub copertina luiAlice Notleysubîngânarealecturii vuitoare a singular alcelui care invocă sauimploră. idiom necunoscutseputea culegeunpathos lui român. Pe lângăprospețimea stranietății unui noscute auocolit câteva minute urechile publicu Contorsionărilesiriană. vocale aleuneilimbinecu La finalulîntâlnirii Adonis a recitat unpoemîn Una dintre întrebările stringente formulate de Un pathos înruditmi-afost evocat șiînseara oet cidoar potențialul violent aluneisocietăți . ( . Câteva numere de magie eșeculuiprimăverii arabe și –Ed. Ș coala ------and frogs.” devoci e atent Racursiul să articuleze sweet other mammals, the dear ones, the spiders birds,/ lizards, and lilies, fish and algae, we the say; they’re people. Maybe theapesare people. And the people we are mostlikewhoaren’t people–maybe/ in boats. Orwe justmaterialized alongside/the acrossshores a shallow walking ocean/ or rowing dinodiseeaantropocenului:flashuri „We found our epocală atimpuluice nebrăzdează dininterior, cu cană ( 37) We Were crezut că Am suntem Own/ oamenii Our tat seara. potrivit Olga Ș Bâlici,Andreiș (Mihnea Dobo clujeni seara poețilortineri de4octombrie. Recitalul Notley arealizat șiundialogreu olectură șite în de traducător șidepoetaRuxandra Cesereanu, Alice în care poetaamestecă atât ocritică deameri We the people... tefan, Florentin Popa șiAlex Văsieș) acomple Să luămunpoemca Să ) adusăumanității cuoviziune , Ovio Olaru, Otay, Deniz , Ovio We Thought (p. și - -

Irina Razumovskaya(Rusia) Presurface momente trăite laastfel de memorabile. O bere de după decantează ciudate tea ora sepierdeainterminabil urbane deciori sine ezoterice. Ofăcea diferit darconvingător. poezia petărâmul tremurător invizibil de alcăutării de adresări. La fel ca Adonis, și Alice Notley aducea Eu, acela responsabilită and thecar.” us. We/ are ourbodyoftheairplane, thecomputer, consider/them us:we want as themto thinkandact andourmachinesexcitehow;/ us, somuchthat we our/ class, andourvalues, asonlywe correct know we are inourdetails;we correct are ofourtimes, în fenomenalități excluse, aleumanului trans-portări disponibilitatea proximă a mașinii –„We are sure/ Seară de octombrie metalică deoctombrie Seară ș te lecturi și aoferit niște lecturi ului. FICT și, (2017) altul oarecare, pierdut Aveam face cuopoeticăaunei de-a ți feroce, oresponsabilitate aunui întâlniri în în . propriul ocean Cluj. Fluviul în întâlniri noap -

19 STEAUA 11-12/2017 20 STEAUA 11-12/2017 n o d a s i

peste 25delimbi,afost nominalizat demaimulte laPremiul ori Nobel pentru Literatură. și dezbateri politice. Este considerat unuldintre cei poeți arabi, mai mari tradus șipublicat în șiistorie literară, decritică despreroase eseuri cultura cărți și literatura arabă, studiiestetice profesor laUniversitatea Este autorul Sorbona. adouăzeci devolume depoezieșianume Paris. 1985sestabilește definitivîncapitala În Franței, împreună săfie cufamilia,urmând Saint-John Michaux, Henri Perse. Civil dinLiban,emigrează 1980,dincauzaRăzboiului la În Universitatea Saint-Joseph (1973). Traduce precum înlimbaarabă scriitori mari Baudelaire, în Filosofie.În 1956 se stabilește în Liban, unde obține doctoratul în literatură arabă la Adonis. timpulstudiilorliceale debutează 1930. În cupoezieînperiodiceianuarie subpseudonimul (Adonis)Ali Esber Ahmad Said Studiază Dreptul șiFilosofia laUniversitatea dinDamasc, iarîn1954obținelicența mine –altfel ce sunt aceste litere risipite, pădureadeiubire-nlăuntrul nostru? minune atrupurilornoastre șiatot ceea ce afost întreși tine s-a născut în localitatea Al-Qassabin dinvestul s-anăscutînlocalitatea la1 Siriei Al-Qassabin Se aseamănănorșifulger:niciasocieredarunire face sângelemeusăcurgăînmine,numeletău – Și care săfienumele tău înaceastă clipă? Vânturi – Oare înnumeletău sămăfilocuitlimba– cea care Am ajunsnoioaresăfimdeacelași sânge? Convins că moartea seaflăînurmamea Tot ceea ce eunuamputerea să-țispun Dar nicisepară-setot nimic–lafel cum Deși eutrăiescmergândînaintea iubirii Între tineșiminenimicnuse-mparte Și dece fel desângedaueledovadă Se vaepuiza înadâncultăcerii mele Te vafischimbatoarelimba? În tradițiaorganelornoastre Iar eaperplexă orbecăieș Iar răspunsuletrupulmeu Fără dramdeîn Trupul meuacest călător Tu cunoș Cine sunt eu?Întrebi tu Când loculdevine timp Iar timpuldevine loc? Într-un nordepraf Alteori certitudine Trupurile noastre Lipsită deviitor, ti legendelelui Uneori boală ț elepciune *** *** *** *** te - Când și-afrecat sâniidepieptul meu Când eași-astrecurat brațulsubcapul meu Atunci când euamintrat Ea nuera-npatulmeu *** Somnul nostru e soarelenostru Somnul nostru e ocălătorie pringalaxiapasiunilornoastre Iar patuledoarnostalgie... De splendoareatrupurilornoastre Pernele încă rămâname Așadar nicinumăvoi ridica acum.Nu. Eu numaiascultdechemareata, soare *** Spune că adevărul edoarobănuială. Cel maireușitdintre aceste gânduri Oare deunde-șiiasufletul toate amărăciunile? Totdeauna mi-amascultat gândurileîntrebându-mi inima: Alteori rămânparalelesănusemaiîntâlnească Uneori sedespartînmaimulte fâșii Drumurile melerămânperplexe Iată decimetafora uneivechiambiguități Sunt devenire Mea eprezen Totdeauna l-ambănuit:inima Iar eutotdeauna l-amascultat Între gândurileșiinimameaacelași dialog *** O stea dansa însecret Și iată că între coapsele noastre Ca sănepoată acoperi trupurile Noaptea apărăsitgeneleei Aerul pegenunchiieise-ncâlceș Iat-o așezată subunmăslin *** Și nicieunueram Ea nuera În peș Iar apoinoiamalunecat Când m-astrâns înbraț terile pasiunilornoastre ț ă iargândurile e spunându-mi:„Stăpâne” țite te

n o d a s i

21 STEAUA 11-12/2017 22 STEAUA 11-12/2017 din Cluj-Napoca Adonis Flămând șiDinu laMuzeul deArtă octombrie 2017 octombrie dinCluj-Napoca, Adonis laMuzeul deArtă Rațiunea mearefuză lucrurileașcumse-arată ele Iubirea noastră –scară ce urcă darșicoboară Și săvedemceea ce nupoate săvadăcerul traduceri dinlimbafranceză de Care dejur-împrejurul lorseaglomerează (Selecție dinvol. E ovânzoleală demun Ar trebuisăascultăm înnoidepărtările Toate cuvintele astea doarcât săspun Că iubesc?Nu-ipreamult?Probabile Așa că nebuniameaegata sădevină Unind încuviin Și păzesc gazelele gândurilormele Va trebuisăcăsătorim pădurile ei Eu pășescprinpădureasim Ar trebuisăneluminămorbitele „Apa iubiriinumăscapă desete„Apa Repetând înălț Sau așcumochiloriubiriimele Prea puțin.Amsărămânfidel Fără speran Prefăcută înspațiușiecou Cu aerulce sefrângeînele– Repetam neîncetat vorba ta La forêt del’amour ennous Cu încuviin Să străfulgerăm spațiile Cu minunișicurevelații Mercure deFrance, 2009, Iar nisipeste apalumii” ț Și aridelelorpustiuri ările rănilornoastre Le place să levadă ți șdepecâmpuri ț Iubirea noastră – area acestei seve ă, fără disperare Cu legendeleei ț Dinu Flămând De anidezile ările vântului Rațiune țurilor *** *** *** *** ) ,

fel deproiect,șianume cares-a impussăoscriu. eun Există,totuși, oparte care pluteausuflete în moarte jurul meu.Deci mi cerut deniște unanumitpoem,cămi-era să scriu alte proiecte șisimțeam cătrebuie purșisimplu aufost printre scrise Majoritatea textelor dincarte și mi-amdat seamapeparcurs cumsăoscriu. timp. Dar, înacest caz,m-amapucatcartea săscriu plan, ceva asemănător unuiproiect,care necesită nu amacest tipdeexperiență, deobicei amun cerut, într-un fel, săfiescris, eu. săîlscriu De obicei Alice Notley ajuns săoscriețișifelulîncare vă laea. raportați Ș ( recentdespre cartea tradusă, Alex Văsieș Notley scris în2010,cred.scris săîmivizitez Mersesem mama, alb dinfața mea” și „Am coborât acolo”, pecare le-am sunt,centrale pentru mine, dincarte „Orbitor, calul aceste dinafară, lucruri, cumva. Cele douăpoeme de aproape zece ani încare mi-afost săscriu dictat untrul meu, darafost vorba, separe, deoperioadă exterioare îmi cer ceva, să scriu de obicei vine dină obicei în2013.De nusimtl-am scris căniște forțe pecare ultimul este chiarpoemuldefinalalcărții, ciclul A.N. A.V. pe care l-amexclus ulterior. intercalate cuunfel dejurnal, ficțional, unjurnal avea diferită ostructură laînceput. Poemele erau Voci Alice Câteva numere demagie interviu coala 2017)–despre Ardeleană, încare modul ați , care e poemul lung de la mijlocul cărții șicare , care epoemullungdelamijloculcărții : : Primele poeme le-am scris în2005,cele scris din : Primele poemele-am Câți aniațiscrislaea? Texte găsite : : Cred s-a căfiecare poemdincarte A ș vrea săvorbim, început, pentru , cele rostite de un manuscris, iar Voci , trad. AlexVăsieș . Mi-am propus săscriu . Mi-am Certain Magical Acts Magical Acts Certain

, Editura - m-a inspirat atât demult, încât, atunci cândm-am ca săamgrijă deeașii-arevenit. Acest lucru dul. Avea 88deani,iareuammersînNeedles în Needles, California, pentru șol- căîșifracturase i cred că funcționează, doarcă par frumoaseșicred că funcționează, placenu. tarotul, Îmi pentrumise căsimbolurile A.N. care arputea daocheiedelectură carte? pentru această și,îngeneral, carte) latoate magice aspectele elementul șamanic(care fostatribuit cuprivire la v-a A.V. întrestări, cele douălocuri. complicat, astfel cătrebuie săfiuîntre cele două intru prea transă, nupotscrie, adâncîntr-o decie dinaceascriu experiență, dinacea stare. Dacă șilecersă scriu vocilor săvinăspre mine, iarapoi seîntâmplăuneori săintru într-un fel detransă și niștedacă amscris versuri care îmiseamănă.Dar sunt deschisăfață detoate vocile dinunivers, chiar voce tare, totul etransformat defaptulcăsimt că dinmine, daracum, cândcitesc cu o parte textul spuneau cineerau șicumerau, seșipotriveau cu mi-am dat seamacănuleinventam, ci căeleîmi și m-am gândit: ei bine, inventez euvoci, dar apoi poate decomun, caîn cum face toată lumea.Laînceput eunlucrucât se A.N. influențelor? Cum se coagulează unastfeldediscurs? A.V. a devenit că trebuie oceremonie săscriu de vindecare, care întors laParis, măsimțeam deparcă misespusese : : : Uneori măinteresează: Uneori înmoddirect,alteori obicei ceva,: De măgândesccăosăscriu aș Cum acest funcționează mecanism alvocilor, al Cum vă la tematica raportați tarotului, la Orbitor, calul albdin fața mea Am coborâtAm acolo . . Scriam . Scriam

23 STEAUA 11-12/2017 24 STEAUA 11-12/2017 aparține acum? aparține A.V. apăreau, lecumpăram șileciteam. maispre scris bătrânețe șimăbucuram când le-a cele mairecente, pecare mi-auplăcuttoate cărțile lui John Ashbery, multcărțile mi-auplăcutfoarte să mai simt asta niciodată. L-amn-o citit mereu pe te entuziasmeze dinnou, pentru cămătemeam că carelucruri care săîțiplacă,descoperi lucruri să laovârstă atâtRacine deînaintată. Egrozav săai Shakespeare șiafost minunat săîldescopăr pe fascinat poeziadinele. plăcutîntotdeauna Mi-a șim-a câțiva aniamdescoperit pieseleluiRacine veche.poezie foarte Citesc poezielatină, iaracum cu ce prietenii mei,darcitesc scriu maidegrabă (Anselm –n.m.)șiținpasul șiEdmund Berrigan urmăresc peunii,îiurmăresc, desigur, pe fiiimei A.N.: Da,darnuomaifaclafel caînainte. îi Încă A.V. totdeauna. Lumea epoezie, nuproză. tate, ceea ce șamanismulnureușete săînsemne poezia ecarealitatea. Pentru mineînseamnăreali care poate fiaccesat conform șamanismului,dar poezie. îninteriorul Existăunspirit fiecăruilucru, poezie, așvorbi despre altceva, nuașvorbi despre asta. Dar dacă aș vorbi despre fel ca de fapt, sunt opoetă.Poate căpoeziabunăela la îndemânăpentru oasemeneaexperiență, dar, telor. Ș într-adevăr, comunică cuacea uneori lumeaspiri eu număconsider unșaman,ciopoetă,care, orice vrei. Despre șamanismam citit, evident, dar sunt frumoasecucare doarsimboluri poțisăfaci poetice. casimboluri funcționează Nusunt magie, e cel al lui Emily Dickinson, iareaera opoetămult e cel alluiEmilyDickinson, apropie cel mai mult deideeauneipredecesoare cesoare. Numelecare îmivineînminte șicare se A.N. urmașele? fiindu-vă predecesoare americane cineațiconsidera scrisedefemei,pe ca A.V. pentru orice. pentru animaleșipentru plante și pentru pietre, pentru vrea oricine săîmicitească poezia,scriu poeziei franceze. Eu pentru scriu toată lumea,scriu zeci șicincideaninuamniciunlocîncadrul dartrăiescamericancă, dejaînafara dedouă țării tocmai opoetăamericană. Voi fiîntotdeauna o A.N. : : : : Nusunt sigură căamcuadevărat prede : Sunt opoetăinternațională, așzice. Nusunt Mai citițiîncă poezie? Dacă ar fi să ne raportăm la o tradițieDacă ar fi să ne poeziei a raportăm Ce eAlice feldepoetă Notley?Cărei culturiîi șamanismul, nu amanismul esingura definițiepecare oam știu cum să vorbesc despre și cine ați spune că vă sunt șamanism în loc de - - - - întors și,cândm-amîntors, Ted era acolo. Berrigan neștiind dacăaveam sămămaiîntorc. Darm-am șase lunidelaîntregul Program casăcălătoresc, poezie, iarlaunmoment dat amluat opauzăde prozăștiam cumsăscriu șinutiamcumsăscriu Au fost douăchestiicomplet noipentru mine:nu proză, iarapoiamrămas purșisimplulapoezie. început poezie, săscriu atât scriam poeziecât și asta, nu mă gândisem niciodată la asta, dar am poeții sunt oamenicare trăiesc. Cumva nuștiam am început săcunoscpoețișiamavut epifaniacă admisă caprozator. Dar, dupăce amajunsacolo, de Scriere Creativă delaIowa University. Am fost zie. Apoi am fost admisă în cadrul Programului fiecarescriind cuvânt cumare greutate șipreci mai degrabăscriam în felul în care oface un poet, povestiri.scris Nu-midădeamseamaatunci, darle York, lacâteva deproză cursuri amparticipat șiam A.N. A.V. îmi suntșe. urma șe,urma cred cătoate femeile care înAmerica scriu mai concisă decât mine. Darcred căammulte lumea eacumpericuloasă. știu dacăastas-armaiputea întâmpla, pentru că interiorul acestei realități tangibile facă ceva rău, era despre unmoddeate aflaîn a-i însuflețipeoameni, nupentru a-i tul cătrebuie sămergi șisăcite înlocuri ști pentru citi textele, rușiifăceau șieiasta,aveam sentimen e nimenicare săcălătorească peste tot pentru a-și acum șinimeninutiece osă seîntâmple. Numai electricitate, ciudată pentru că lumeaefoarte putea întoarcedau seamacumne-am laacea sunt ogrămadă Nu-mi depoețișisunt plictisitori. academic cineva asemănător. Totul a fost preluat de mediul atât de mulți oameni, iar acum nu mai există internațională, șiafăcutpoeziasăfieviepentru Allen afost incredibilă, specială,oforță o forță isedatora lui MareAllen Ginsberg. figurii parte A.N. cutrecerea schimbat odată spune că s-a anilor? ei A.V. influențată de toți. devin unuldinacei poeți.I-amcititpetoți, amfost că acela era, într-un fel, drumul meu, că aveam să citesc tot șim-amalăturat lor, mi-amdat seama contemporanăpoezia americană și amînceput să tuturor prietenilor săi,mi-aarătat ce însemna L-am cunoscutpe Ted șielmi-apovestit depoezia și cel ce din contextul în careați dezvoltat, v-ați : : : Laînceput, cândammerslafacultate înNew : Poezia lafel numaieelectrizantă caînainte. Dacă arfisă comparațipoezi al statutulactual Cum ațiînceput săscriețipoezie? și poezia e plictisitoare în clipa de față, și spirituale. Nu încuraja să - - - C turite încurenți stratificați”, „Fiecare voce e real adormi posedă: „Suntem luiNotleyvorbește înnumelevocilor ceaparține o în anumite ipostaze, instanța poeticăprimară ce-i vocile ce Astfel, oposedăpepoetăsepotexprima. vocile umanității. Poezia care devinemodulprin multiplu. Poeta, asemeni unui Alice Notley construiește un univers de subiect Polifonia devineotemă recurentă, pe bazacăreia unei singure instanțe poetice.par să nuaparțină zintă șamanictranspus unritual înpoezie. traducerea luiAlex Văsieș care îșivorbesc unulaltuiaînversuri, înfața tuturor. Shakespeare place ideeadeoameni sauRacine.Îmi narativă diferite Poezia lucruri. mea păstrează încă o forță de bogat șitoți acei oamenicare la reacționează acolo, orice lucruposibilîntr-un limbajincredibil Citești pieseleluiShakespeare șigăsetitotul merită A.N. începe săscrie? recomanda unui tânărsauuneitinere care acum A.V. un fel de limbaj universal intermediul prin căruia o singură viziunealumii,ciparsăconstruiască nou tipdediscurs. Poemele numaireprezintă can, încercând să seîntoarcă acasă”. un inuit, lumeameasetopește. Sunt unimigrant afri din clasa de mijloc, care bogăție merită un curent deenergie, sunt rea „R poemelor: ocazia sădevinămateriale tocmai intermediul prin caresine devineunritual invocă vocile, dându-le câștige unanumitgrad de autonomie. Poezia în poetică reușete săsedebaraseze deacesteași să textele dinacest volum.anumite pasaje, În instanța gât, însusprin potstriga șerpuind pot săspun?Agățându-se derădăcina inimii,apoi Polifonia recurentă are drept scop crearea unui Vocile devinunnoutipderealitate care acaparează recent âteva numere demagie : : Allen (Ginsberg citit, Apollinaire –n.m.)merită Care sunt cincinume descriitori care pe i-ați și el citit din plin, Shakespeare e minunat. i o forță orală, ca așcă îmi plac scriitorii și o forță

apărută laEditura Ș ăcnesc prin guraăcnesc prin ta,răcnesc doar. Sunt Polifonie ºiºamanism ți, numero , cartea poetei Alice Notley,, cartea , este unvolum ce repre șaman, conține toate ,„ ”, coala Ardeleană, în Sunt ooccidentală ”. ase voci, împă Denisa AdrianaDenisa Moldovan și liniște. Sunt Poemele ă. Ce - - - anumite voci ce aparțin unoralteritățianumite sepot voci ce aparțin s-au părutdeschișiprietenoși adevărați. dificil să ști desprevorbe astea, lucrurile dartoți mi multoameniipecarefoarte i-amcunoscutaici.E avut niște conversații bune și mi-auplăcut foarte A.N. A.V. Cosmosul. că unpoemmicșiconcis elafel demare precum pentru a vedeasă o citească pe Emily Dickinson, Ar fi grozav să-lcitească șipeSofocle. Șiarfibine cititorului innoulunivers creat intermediul prin torului. Poemul imersarea devinemeta-poemprin nu este” poezia em. În „Dacă realul este atât de real dece conține șioîncercare de scriere a unui meta-po reînvățareaprin limbajului. nată acuvintelor duce larestructurarea universului limbajului șireclădirea acestuia. Ciuntirea intențio fulger ja”) care potsăreprezinte destructurarea dislocate („Tre- fulgerbuia/săfiu înpersonajde- cartea fie o încercare de acumulare a limbajului. Astfel, și recreează lumea. Cuvintele monosilabice parsă cuvinte,prime redate interjecțional, restructurează crea universul sunt diferite: huhohu”.„Hi Aceste cuvântului, cuvinte însăprimele rostite pentru a început sunt ovoce”. există nimic, acumapareu. Nusunt decât sunet, la Exist Acum acesta eunvidnegru aici,edoarvocea mea./ unei ființe: „Acum nuenimicaici,sunt doareu./ recreerea universului parsă coincidă cunașterea entitate umanălaînceputul sau timpului.Geneza, intermediulgeneza prin individualității, punândo acelor voci care ininteriorul seexprimă volumului. poemelor, cititorul/cititoarea pare să se alăture exprima. Totodată, intermediul prin interiorizării Pe lângăaceste elemente, volumul defață esteGeneza concretizată tot intermediul prin Pe lângăpolifonie, Alice Notleyrecreează : : Afost minunat. Nuamfăcutmare lucru. Am ertăciune neagră, nuenimicaici./Nu ă deșertăciune Cum v-ați simțitînacesteCum zilelaCluj? v-ați Câteva numere de magie instanța poeticăseadresează citi direct a consemnat cuprinde cuvinte cuprinde Alex Văsie ș - - -

25 STEAUA 11-12/2017 26 STEAUA 11-12/2017 „ Cassandrei. apariția personaje culmineazăprin ipostaze aleinstanței poetice. Prezența celor trei Astfel, Ahile, șiCalchas și devinglasuri Iphigenia face posibilă prezența unor personaje mitologice. după recreerea universului, lipsatemporalității volum. non-spațial perceptibil printre versurile acestui se poate transpune în universul non-temporal pare săofere orețetă pentru felul încare cititorul continue intermediul prin meta-poemului.Poeta este prezentat noulunivers, camaiapoiinițierea să fază, cititorului primă îi limbajului. În destructurării Sunt Cassandra acumnecrezută doaropreviziune Instanța poeticădevineoCassandraInstanța modern Pe lângăvocile fără numeprezente înpoeme, ă și : Com saudade Cristina Bolborea(România) saudade Com cunoaștere. profeții reușete să inițieze cititorul în noul tip de intermediulprin unormeta-poemecurol de devine unșamanposedat devoci exterioare care pendent derealitatea poetică Instanța exterioară. numere de magie univers creat. de meta-poemeacesta poate săînțeleagă noul intermediul oferiteîn poezii,însăprin inițierii care nupercepe profețiile Cassandrei, prezente de onuanță profetică. Cititorul este oprezență și voci, timp, spațiu, morți coloratură ar putea fiadorabilă Alice Notley construie ște în volumul mistică.Relațiile dintre instanța poetică (2016) un univers nou, recreat, inde ”. Astfel, șio poemeleprimesc și univers, sunt încărcate Câteva - D dedicate operei lui,poate prea uniform focalizate Această întrebare informează cel maidesşistudiile ereditar potfidobândite studiuşieducaţie. ori prin care trăsăturile identităţii naţionale sunt transmise meiază aproape toată opera lui Ishiguro: măsura în more English?” Aceasta este ideeapecare seînte unchiul: „How doyou supposeonemight become „un fel decorcitură” lamaturitate, elîşi întreabă iseatragesau americani, atenţia căarputea deveni Shanghai şiînconjurat dechinezi,japonezi,nemţi Când eroului din esteo afirmă, maimultenglezădecât japoneză. identităţii sale naţionale, care, după cum singur cu circumspecţie, înspecialcândsepuneproblema comuniunii culumea.” Acest autor secere abordat abisuldesubsentimentul nostru iluzoriu al dezvelit scriitor care „în romane emoţională,a demare forţă după comunicatul Academiei, afost atribuitunui spreaplecări discriminarea pozitivă. Premiul, Comitetului Nobelsărămână fidelevidentei sale deci odimensiuneapersonalităţii care i-apermis engleze,turii laureatul are oascendenţă alogenă, indubitabillitera cutoatealtă parte, căaparţine aş fi mers,Byatt); de pildă, pe Dame A. S. pede decât el, lăsaţi, deocamdată, sămaiaştepte (eu că înMareatrăiesc maivrednici Britanie scriitori literare Ishiguro, aleluiKazuo deşite poţigândi popularitate sedatorează şiexcepţionalei pelicule este Premiului „Booker”) îndoială căromanul cel maiapreciat (câştigător al ( Orphans Day of theFloating World tea privatizării). Alte notabilesunt titluri adjudecat „Univers”, de dinain în zilele ei de glorie toate în română, tălmăcirile şi le-a deşi pe primele este, dealtfel, unautor „Polirom”, undei-auapărut tradus laEditura „Polirom” decătre Vali Florescu (el romane; cel mainou, A Pale View oftheHills romancier prea fecund. ladebutuldin1982cu De subtilitatea şifineţea. asupra trăsăturilor japoneze în special ale scriiturii, Kazuo Ishiguro (n. 1954, Nagasaki) nu este un Ishiguro (n.1954,Nagasaki) Kazuo drept înfloare. Greu de contestat sunt meritele e data asta,Academia Suedezăalovit cuiul (1989), 2000) şi The Unconsoled When We When Were Orphans Never Let MeGo The BuriedGiant şi pânăacumapublicat şapte (1986), Laureatul Ishiguro Rămăşiţele zilei (1995), The Remainsofthe (2005). Nuîncape When WeWhen Were , afost recent , crescut la , crescut la , acărui An Artist Artist An Virgil Stanciu Virgil - - -

de dată relativ recentă: Stevenson, niciRandall nici consemnat căpopularitatea luiIshiguro înUKeste trăiri şisentimentepot dezvolta omeneşti.Trebuie a literaturii SF, dacăfiinţele cuinteligenţă artificilă nelor umane. Prin urmare, iarăşi eterna pepinieră pentru reproducerea şirecoltarea orga personajele sunt defaptclone, nii, cândcititorul are deadescoperi surpriza sunt adouanaraţiu date peste capînpartea psihologice şibunacunoaştere anaturiiumane dezamăgitoare:mea, este o carte fineţea analizei romane înlimbaengleză,darcare, dupăpărerea la un moment dat, printre cele mai bune100 de şi stârnit Emma Thompson în rolurile principale. Vâlvă a realizate deJamesIvory, cuAnthony şi Hopkins Britanii din alianţeleBritanii politico-militare tradiţionale; şi manevrele deculisece urmăresc scoaterea Marii indirect, situaţia politicăaEuropei înaniiinterbelici tui roman propune unparadox: seabordează înel, rez construieşte cititorul. şi-o ficţional, cu cea pe care, din cauza neîncrederii îndiscursul propusă de autor esteartistului pusă faţă în faţă oftheFloating World Artist An Acelaşi lucru se întâmplă cu Künstlerromanul (fals) tegie sceptică ( delectură să-l suspecteze de nesinceritate şi să adopte o stra aspecte, cosmetizând faptele şi obligândlectorul fiduciar, distorsionând adevărul, ascunzând unele Confesiunea naratorului contractul încalcăadeseori ca naratorul să sublinieze dintre deosebirile ele. narea uneilumiimaginare curealul fără ficţional, teoriei lumilorposibile. combi Easeobţineprin We Were Orphans Necredibilitate narativă găsimşiînromanul nă douăpoveşti paralele, aparent neconectate. chiar dacăautorul autodiegetic preferă săpropu torul poate stabiliversiunea adevărată apoveştii „spaţiilor mentale” sedemonstrează .Ni cumciti necredibilitatea narativă văzută din perspectiva vorbuliţă despre el. din adouajumătate asecolului trecut, nusuflăo J. D. Taylor, în panoramările loraleprozei britanice Prin urmare, În istenţă aoperei luiIshiguro. existenţa Însăşi aces A Pale View oftheHills

Să nu mă părăseştiSă Rămăşiţele zilei , care poate prisma ficititprin The Remains of the Day , inclusă de revista trăind într-un fel de , încare imaginea rămâne piesade este interesantă întrebare When When Time că ). ------,

27 STEAUA 11-12/2017 NOBEL 2017: KAZUO ISHIGURO 28 STEAUA 11-12/2017 NOBEL 2017: KAZUO ISHIGURO de părere cădatoria unui „gentleman al unui Kenton, fosta sacolegă delaconac. Stevens este oferit de acest trecut, personificat de domnişoara în căutarea, figurat vorbind, iluzoriu asprijinului discret dispreţuit) înregiunile vestice aleAngliei, torii cuautomobilul deci nouluistăpân(american, Mondial. Rememorarea oface întimpuluneicălă Darlington Hallînaniice preced Război Al Doilea etape, aevenimentelor petecute lareşedinţa conţine rememorarea decătre Stevens, încâteva cal. Narat, urmare, prin lapersoanaîntâi, romanul de facsăvadăochelari lumeaprin castei, care-l teri este împovărat deprejudecăţile şitabu-urile în care are fundamental uncaracter onest:altmin Stevens este un „narator creditabil” doarînmăsura necesară şifirească, cişiacceptată cumândrie. pentru care stratificarea socialăeste nunumai laocategorie profesionalăminată deapartenenţa experienţă redată deter deelînroman este strict irevocabil pe pozi devotat situează necondiţionat care-l uneimeserii alege cacentru reflector conştiinţa unuibărbat totală, i-afost, fire cult, Ishiguro abeneficiat deoeducaţie britanică ierarhiei socialeeste sacrosantă, ridicatălanivel de lângă căprovine ţară încare dintr-o respectarea cut înmijloculacelor realităţi tipice. Faptul că,pe concetăţean al său, intelectualiceşte superior, cres autenticitate şiatât de conving că unastfel depersonajputea ficreat, cu atâta – este şieaoarecum stranie. Ar fi fost decrezut grad prefăcută deinconştienţă, cel puţinparţial englezeşti, care priveşte evenimentele cuunînalt mul Stevens, reprezentant aluneiprofesiuni tipic adverse. Relaţiadintre autor şinarator –majordo tocmai taberei naşterii,după criteriul arfiaparţinut or, cel care oface este un japonez naturalizat, care, între eisecrease acărei oafinitate nerodire certă, omenească, poate chiarsentimentală, cutoate că sale cudomnişoara Kenton săiaoturnură mai relaţilor îl împiedică să permită şi neimplicării şării nearatăcu primul) felul cumacelaşi aldeta spirit sale.ale meseriei Unaltfirnarativ (strâns împletit sibil, eltezaurizează aceste momente cabeneficii la politica Axei. Britanii impa a Marii Rămânând pă persoanepolitice interesate deposibilaaliniere Darlington Hall găzduieşte un dineu la care partici ţară”. Istoria îlatinge eiînmomentul cuaripa când ci „în intimitatea şiliniştea casedinaceastă marilor iau însălipublice saulaconferinţe internaţionale, hotărâri legate de problemele lumii întregi nu se Darlington Hall, elseconvinge defaptulcămarile dar săînregistreze totul. timpulpetrecut În la gentleman” este să rămână mut şi neobservat, ţia de observator tăcut. ţia de observator ş te, demare ajutor. Ishiguro îşi ător , numai de un Tranşade ------limbajul specific. personajului-narator, controlându-i şi gândurile în care autorul reuşeşte săsestrecoare înmintea naraţiuni lapersoanaîntâi, admirabil este felul romanele luiIshiguro (cuexcepţia ultimului)sunt deinspiraţiesale timpurii niponă.Dat fiindcă toate stampă japoneză,procedeu folosit şiînpovestirile nostalgiei englezeşti dupătrecut cuoprecizie de conştiinţei de clasă, a aderenţei la ierarhii şi a trecutului. DarsespunecăIshiguro face analiza individului înistoria naţională şiîninterpretarea pot fuziona,ilustrând investiţia desentiment a mentele sinelui,alfamilieişiidentităţii culturale zilei matică, ascunderea trăirilor proprii – personaj –laconismul, discreţia, fleg comportarea datorită lui Stevens figurii şiacalităţilor acestui ei postbelic. englezesc, foarte Roman înspecial mică aAngliei întimpulrăzboiului şiadeclinului sociale. Darlington Halleste oprezentare metoni complex ascunsînspatele platoşei deconvenienţe tul eminamente generos, dar închistat, al omului în abilitatea de a-l face pe cititor să perceapă sufle o va regreta luiIshiguro Geniul maitârziu. constă valoarea. pe jumătate conştienţi cănulevor putea egala deeimailaînceputul scrise carierei, gie lacărţile şimici,privesc mari mulţi scriitori, cujindşinostal Ishiguro.romancier aluiKazuo Darsunt convins că Nu seştiece neva oferi încontinuare cariera de demonstrează totuşi, convingător, cum senti Rămăşiţele - - - - - Memory Steps (2016) Ileana Crãciun (România) P K omul înlimitele saleînconfruntarea cumemoria. cu oviziunetematică îndrăzneață, înfățișează sensibilitate, șiadesea ofinețe stilistică aparte a cărei scriitură simplă,puternic impregnată de Ishiguro se remarcănici, Kazuo literatură printr-o tăcere carieră camuzician. o șiinițiali-adorit un admirator Dylan alluiBob din adolescență, continuând șiacumsăscrie. Este încercări literare au fost versurile pentru cântece ani șilachitară delacincisprezece, iarprimele wo hanasanai părăsești Me Go the Day romanele saleaufost ecranizate, scenarii defilm statului francez în 1998. Pe lângă proză a scris nul Chevalier del’Ordre etdesLettres desArts al toEmpire Literature for Services în1995șiordi zilei Booker,Man câștigându-lîn1989cu apremiului s-a regăsit depatru pelistascurtă ori Este câștigătorul literare anumeroase distincții și 1989. laaproapevizitat-o treizeci deanilaplecare, în în 1983,dupăce dejadebutase, iarțara natală și-a finalizat în1980. ștePrime cetățenia abia britanică șiAngela Carter,îndrumarea luiMalcolm Bradbury mului masteral delaUniversity ofEastAnglia, sub deCreativecursurile Writing dincadrulprogra la University ofKent între 1974și1978,aurmat sa în Marea Britanie. A studiat literatura Trecutul recuperat importante alenoiigenerații brita descriitori importante încădeladebutcafiindunadintrerivit vocile Nagasaki, iarîn1960aemigrat alăturidefamilia Nagasaki, azuo Ishiguro 1954la s-anăscut pe 8noiembrie . A primit distincția de Officer of de Officer distincția . A primit British The (2010) în regia lui Mark Romanek; (2010)înregia Romanek; luiMark (1993) în regia lui James Ivory și (1993)înregia luiJamesIvory i la baza serialului japonez stând și la baza serialului sã supravieþuimtrecutului sau desprecumîncercãm

de și (2016).Cântă lapiandecinci deteleviziune, iardouădintre și trecutul redus la The Remains of Ishiguro Rămășițele și filozofia Să nu mă Să Never Let Watashi Emil Adrian Rus Adrian Emil și - - - Însă indiferentÎnsă denuanțele pecarește, leprime modul încare timpulerodează șidistorsionează. con șialeuitării, știenținismele memoriei saunude recuperat saudimpotrivă redus latăcere, demeca ideea trecutului, demodulîncare acesta poate fi descriere. șiparticularități genuri metamorfoz imprimat parcursului săuromanesc ocontinuă Temă centrală a șitemeiul memoria uneicăutări, cu alegerile trecutulcu alegerile într-un sătuc undeîncearcă britanic săseîmpace conturează existenței aspectele salesinguratice nez, relația căsătorieNiki, ulterioară, cufiicadintr-o Keiko,prin Etsuko se simte legată detrecutul japo tânără penumeSachiko, șiafiiceiMariko. ei, Dacă daratipice uneiscurte, a istorisirii prietenii cuo te înfăți șată nuatât spațiul prin înschimbare, cât războiului;gerile oatmosferă auneiluminea șeza careîntr-un îșirevenea Nagasaki treptat dindistru aviețiipetrecute înțara cuoparte contact natală, Sinuciderea fiicei Keiko, mai mari, o repune în de origine japonezăstabilităînMarea Britanie. narațiune care oare înatenție peEtsuko, ofemeie le trecutului, despre pierdere șivinovăție într-o debutul din1982,este unroman despre traume Ishiguro.Kazuo formă care prin viitorul seconturează înproza lui saupreocupări,cheie aunormicigesturi singura optimist subtilîncheieadesearomanele sale, într-o prezentului, timpuluicare amairămas. Notaunui supraviețui înțelege șide-a elposibilitățiiprin de-a dasenstrecutului, și ordona șide-a încercări de-a personajelor iadecele maimulte forma ori unei delirul existenței lor, înamurgul vieții,rememorarea cu pierderi dureroase, devenite ori conștiente de obsedant prezentul. Personaje confruntându-se cu atât maimult,care emereu bântuie unspectru trecutul, chiar Personajele luiIshiguro sunt preocupate de Amintirea palidă Amintirea a munților ă

, facilitândopendulare între diferite și în imposibilitatea amintirii lui, și să se apropie de fiica rămasă. ( A Pale View of Hills

și ), - - - - -

29 STEAUA 11-12/2017 NOBEL 2017: KAZUO ISHIGURO 30 STEAUA 11-12/2017 NOBEL 2017: KAZUO ISHIGURO domnișoarei Kenton i-auapărutprea puțin sentiment afost înăbușită,iarprieteniași dragostea profesia deafectsau detrimentulei,orice urmă sa.În unui puternic simț aldatoriei șialdemnității față de întreaga viață subsemnuluneiloialitățișia oarbe fiputut avea, Stevensstăpânului săule-ar și-atrăit preocupa vreodată deconsecințele pecare acțiunile slujba unui lord cu viziuni pro-naziste, însă fără a se față de trecut. Aflându-se interbelică în perioada în vor punesubsemnulîndoieliiconsiderentelecare-i Hall, sevede înfața unoramintirișidestăinuiri Stevens, majordom respectabilul delaDarlington ale luiIshiguro. lunguluneicălătorii deșasezile, De-a al schimbărilor, în unadintre cele maiîndrăgite scrieri responsabilități depoziție șiauneiluări într-un timp sub alte coordonate problematica unei asumării zilei Japonii care s-arfivrut redusă latăcere. care și-apierdut lumea,unpenelalunei unui artist sale, segăsește la Masuji bătrânețeal artei în ipostaza lumii trecătoare întinerețe, ulterior unmodernizator larealitate,personajul seraportează al un pictor creionează Se astfelsubiectivității. modulîncare lor pare avorbi, elserelevă inevitabilsubapanajul generație, iaratunci când în sfârșitadevărul fapte prea puținglasacelor contestate implicări denoua dă Masuji cenzuri. Rememorându-și etapeleartistice, asume ovinăiremediabilă, atunci să-lsupunăunei de prezent, luidacănusă-și îidetermină peactanții se puneîncheiaunuitrecut care, vehement respins marginalizat încea postbelică,problema memoriei Ono, influentinterbelice, alperioadei unpictor dar viața șiamintirileluiMasuji în 1986.Urmărindu-se lumii trecătoare doilearoman,constantele șicelui de-al minat, șirelațiile defamilierămân uneledintre în fața unorindivizicare pretind fiecare câte ceva tal. șievenimentele Întâlnirile care au locîlpunînsă unui celebru pianist, Ryder, pentru asusțineunreci Premisavisării. este sosirea într-un oraș nenumita prezent șideincoerența guvernat delegi kafkiene ca osuccesiune deevenimente aleatorii într-un conștient, cimaidegrabă deo trăire atrecutului acesta nu maievorba deorememorare însens și aprezentului înțeles această prin reamintire, în se construia peoparalelă atrecutul reactualizat ții narative. trei Dacăînprimele romane narațiunea britanic, atât tematic soled că oexistență precum asapoate fi greșită. lul vieții,pusînfața trecutului, Stevens va fideacord târziu Romanul din1995, Romanul Cadrul spațial alJaponiei,deaceastă dată predo ( The RemainsoftheDay ), aduce o modificare înscriitura autorului sub adevărata lorînsemnătate. Abia spre fina ( An Artist ofthe Artist An ă , cât șiînprivințacomplexită Nemângâiații ), publicat în1989,reia

Floating World ( The Uncon- Un artist al Un artist Rămășițele ), apărut și prea - - - - -

față carede indivizii săi, sau a unei culturi adesea își o imagine așteptărilor pecare o societate leare lității lui Ryder, Ishiguro conturează în spatele ei fragmentarizată ca pe o proiecție privit apersona pe care separe căopierduse.și totul De poate fi atât oresponsabilitate, cât șiolegătură emoțională de la el, și față de care personajul-narator va simți chiar uneleecouri alregimurilor totalitare din anilorcare au urmat, incertitudinea de laNagasaki, Mondial, bombaatomică Război Doilea celui de-al tiv. Perioada interbelică, cea premergătoare șianii nut, profilându-se undeva înafara orizontului nara evenimențiale, care propriu-zis lipsescdinconți în proximitatea unor temporalități istorice sau anarațiunilor,particularitate fi aceea de-a personajuleste.lui 1937,alcăruimartor evenimentelemai alesprin dinShanghai-ul toamnei strâns corelată cucea atimpuluiistoric întruchipat ecel mai constă subiectului în faptul căaicimemoria bil. cucelelalte Particularitatea romanului înraport privește, Christopher făcuse tot ceea ce fusese posi aibă îngrijă, șiîntrucâtva aresemnării căînceea ce-l lui Jennifer, față de care seangajeazăsăo oorfană prietenia luiSarah, oiubire neîngăduită,șiprezența prin din1989,pedeoparte precum încazulcărții notei demelancolie, aceasta nuatinge același nivel indu-și prea puțintimppentru sine. Totuși, înpofida eghidat dedatoria vocații, uneimari tei îngădu cărți al copilăriei. Asemenea luiStevens, șinaratorul aces de misterul părinților săi într-un dispariției Shanghai un celebrulondonez al anilor ’30, obsedat detectiv îlare încentrupolițist, cartea peChristopher Banks, romane. narațiune care Într-o amintește degenul publicat în2000,seîntoarce laatmosfera primelor poate puneînpericol propriii actanți. În romanele amintiteÎn anterior, există oanume Pe când eram orfani ( When WeWhen Were Orphans plasate și ), ------C adună subtemele sugerate detitlucinciproze ( cincipovestiriNocturne: despre muzică șiamurg mai multorevenire laspeciaanilordeformare, și timpulcare fuge, considerat niciodată suficient. vinovăție, despre identitatea înțeleasă camemorie neobișnuită despre prietenie șiiubire, despre fie în niște indiviziclonați, romanul este oradiogra recunoaște unsufletuman cea aposibilității de-a cât sau aalegerii, a sepunechestiunealibertății organe aioamenilordupăcare aufost creați. Fără pentru ca la maturitate să devină donatorii de erau educați unde copiii-clone britanic dintre numeroasele școli saucentre depeteritoriul îndeosebi pecel alcopilăriei delaHailsham, una morează timpulpetrecut alături deRuthși Tommy, umane. Kathy o „îngrijitoare” de31ani,reme domeniul geneticiiauduslaposibilitatea clonării Anglie auneilumiîncareîntr-o din descoperirile ei cuopoveste plasată spre sfârșitulanilor’90, destabilizat noicoordonate prin delumificționale. căci evenimentul, așcumfost înțeles anterior, e prozele ulterioare, măsură maimică, însăîntr-o globale. Această seregăse caracteristică ște șiîn unorevenimente cuconsecințedevin mărturiile viețile lor, lor trecute în aspectele sau prezente, panți, sauprea puțin,aiacestor evenimente, dar al personajelor. Einusunt neapărat niște partici jurul cărora seconstruiesc existențele ficționale alEuropeicentrul-estic sunt realitățile istorice în de bătrâni, Axl romanula uitării, are încentru povestea unui cuplu dragoni șiaflat subblestemul uneimisterioase ceți încă nusestinsese, bântuitși,căpcăunisau deuria în care timpuriu anilor regeluiMediu gloria Arthur datăprima multiplă.Plasat într-un peisajdeEv narațiunii, narativă, cât perspectiva șiprin pentru rioare, atât coordonatele prin spațio-temporaleale 2015, seproduce ante oaltă distanțare decărțile din volumele anterioare. contemporaneități care, înmodevident, alipsit Ishiguro îșiplaseazăpovestirile înluminaunei de căsniciealeunuicuplușisfâritul unei iubiri, găsească un loc în lumea muzicii, la problemele violoncelist care încearcă diverse prin forme să-și saxofonist unuichitarist, laistorisirile De scurte. și Nocturnes: FiveNocturnes: Stories ofMusicandNightfall Prin Fără aindicaoruptură deforma romanului, și Distopie șiEv Mediu în 2005,Ishiguro pășete înplanuldistopi u întunecată Să nu măpărăseSă ști Uriașul îngropat aomuluiînsu și Beatrice, care își părăse , cel mai recent roman, din ( Never Let MeGo și , printr-o poveste, printr-o și crescuți ), apărut ș te ), 2009, satul - - - - -

perspectivă, direcțiile înspre direcțiile careperspectivă, va evolua proza în prezent sunt procesele care prin acestea sunt reactualizate rememorarea, involuntară memoria saunostalgia care erezultatul evenimente marilor aletrecutului, la cumîșiamintesc saucumuită. Trăind lume într-o lapropria șiidentitate,tind săseraporteze memorie modul încare tocmai aceste (tempo-)spațialități unei anumite societăți, general. Personajele luiIshiguro, ai caaparținători gândi,răsfrângându-se la unnivelunor tipare de-a e aceea că ele devin indiciile particulare unor cazuri ții. Valoarea acestor narațiuni care se apleacă asupra aproape individuluidecea amemoriei acolectivită anterioare oconturau, apropia tot maimultdeoțintă pecare dejaprozele lumii care epecalesăfiedistrusă. pune la încercare trainica iubire, și a unei ordini a doi înfața unoramintiri recuperate, care lepotînsă diversele îi aduc pe cei întâmplări la care iau parte SirGawain, alături de bătrânul cavaler arthurian războinicului saxon Edwin și Wistan, tânărulorfan pentru încăutarea a porni Întâlnirile cu fiuluiuitat. mereu poateficționale, șimaiîndrăznețe imaginativ, dar toare, cupromisiunea discretă aunornoiincursiuni Ishiguro nupotfidecât unelesurprinză lui Kazuo Cu Ishiguro ultimulsăuroman, pare Kazuo ase în căutarea aceluiași ideal. , regândite și reinvestite. astfel Dintr-o de și anumeo țări sau culturi conturează sauculturi False Story Story False aducere tot mai Doina Stici (2016) - -

31 STEAUA 11-12/2017 NOBEL 2017: KAZUO ISHIGURO 32 STEAUA 11-12/2017 foto: Dan Bodea Irina Doamna text de Adrian Popescu

E ideile şi lecturile o viaţă de om. Solitudinea Irinei, după prea grabnica Irinei, o viaţă deom. Solitudinea ideile şi lecturile eseistei literar şi criticului pecare oaniversăm, cel cucare aîmpărţit am reprodus aicititlulvolumului dedebutalluiPetru Poantă, soţul rite formule epice sau modalităţi lirice contemporane. Fără să vreau cidisonibilităţi estetice,mult nuare despre scriind parti-pris-uri, felu care unui critic compun nu se înşală în verdictele portretul sale, mai lunare din şi judecăţilor salecritice din pentru stil, unulsobru, darinventiv, maturitatea deplinăaopţiunilor de diversitatea saexcepţională. Textele excelente, redactate cugrijă Petraş aIrinei intelectuală monitorizăm activitatea amrămâne uimiţi ale uneilumifugitive, aburoase, stranii, darsimbolice. Dacăarfisă matice vorbesc cele mairecente aleautoarei, lucideinvestigaţii cărţi mulţimedetexte.într-o Despre oplonjare înstraturile psihice fantas consonanţă cu preocupările sale, la întâmplare, nu scrie caută „fiorul” e dublată decronicar, spunceva în unulcare care-i îşialegetitlurile rare perseverente întinse şilaborioase pemaimulte decenii. Eseista (2008) cu de solidevolume, vezi alecronicilortitluri saurecenziilor Petraş Irinei strânse înimpresioant române” sau la impunerea unui concept, „muritudinea”. Numeroase asupra lanişte fineobservaţii foarte a condus-o „feminităţii limbii toare, cumziceau francezi. psihocriticii Intuiţia cuvintele-talisman, puţin cunoscut, găsindu-iîntotdeauna tonul specific, obsesiilecrea sute depagini, care descifrau universul unuiscriitor maimultsau sau volumele deversuri. Puterea astfel analiticăşi-ademonstrat-o în (1981) laIonCreangă, fără auitanicioclipăromanele contemporane laînceput,De apreferat temele dificile, delaproza lui Camil Petrescu cultul cărţilor, insuflat depărinţii ei. pentru copii, moşteneşte printrede cărţi altele simţul plasticalIrinei, cu fiecare.Irinei şi a lui Laura, fiica Petru, traducătoare, ilustratoare Lucian Blagasauzilele FESTLIT, abnegaţia şirăbdarea deaconversa concepe şicoordoneză simpozioanele şicolocviile,Festivalul literar a Filialei şieficienţa cu care tactul dinRomâia, ClujaUniuniiScriitorilor apoi, damulte exemple înlegătură cuenergiaPetraş Irinei preşedintă pot, multor şideazi.Se autori deieri sensibilitate şiempatie cărţile autenticlirismului aufost treptat asimilate decătre eacare citea cu internalizat, devenind olumeînlume, iarmetaforele şirevelaţiile româneşti saustrăine. Tot acest imaginar fabulosfost interiorizat, spuneaupovestea,cu vocile autorilor care-şi cuepiculatâtor romane, plecare dincolo Petru acriticului Poantă, s-a umplut, cred, miraculos, Irina PetraşIrina este literar aziunnumedecritic temeinic şioriginal. chinoxistă afinitate, prin adopţie, sauprin cumspuneeaînsăşi, Prelungiri Apostrof, (2010) nedauimaginea fidelăauneimuncilite saudin Literatura română contemporană. Opanoramă România literară Steaua, La mulţi ani, doamna Irina! La mulţiani,doamnaIrina! ori din ori Viaţa românească , bisăptămânal, cele ori toate toate - - - - este! Vrednică IonPop text de

A îşi distribuie timpul,îşi distribuie fără între să-lrispească, propriul şilansarea scris activ rare. Toată lumeaştiedemultăvreme şi acăruiimagine opromovează cuopasiuneşiundevotament tat detoată lumeacititoare –aavut şiare şieaClujulsău, lacare ţine literar, făcândopereche idealăcuPetru Poantă, soţuleimultregre albume vibrant evocatoare imagini istorii aClujului alemicii-marii ere; aîncercat sărecompună „Transilvania dincuvinte”, aadunat în masive destudiievocatoare culegeri dinapropi deoamenişilocuri din filialaclujean tându-şi mereu promisiunile, şicomunităţii confraterne ascriitorilor arde citite şi,dacăsepoate, elogiate. dedicat S-a cerneală, maidegrabă demnedeafi bucurându-se căaparscrieri je alecelor citiţi,însăfără polemice impulsuri şiacizistrecuraţi în vecinătatea imediată, rămânînd atentă derapa la micile sau marile întotdeaunascris cu un fel de bunăvoinţă de asistent din al scrisului stilistic, expresivă înformulări şi,îngenere, cuevaluăriexigente. A întâmpinare, întradiţia solidăafoiletonismului românesc, elegantă de critică abiaieşite desubtipar: marenicar unfoarte numărdecărţi al tomului eirecent apărut)c şi, maiales, astat „de veghe printre cărţi” (cumsunăuntitluinspirat „feminitatea limbiiromâne”); aalcătuit deteorie literară dicţionare şi buc cu ofrumoasăseninătate elegiacă, despre „muritudine”, dars-a şi eseist, a meditat la teme existenţiale majore (scriind, de pildă, descurajată Are dearitmetică. dejaooperă consistentă decritic totuşi, în acest şapte noiembrie decenii de viaţă şinupare deloc nobilei Doamne. ne colegială, cuostilizată plecăciune, cadepevremuri bune, înfaţa ei de solemnitate – şi o rostesc ritualică şi eu, cu emoţie şi afecţiu noasă deomomenie. generoasă disponibilitate, cheltuindu-şi fără zgomot energia lumi omul decuvânt încare poţicrede, pecare sepoate conta, deo cele alrostirii. mai potrivite laloculpotrivit Dar, peste toate, este ascultaţi acumlaCluj şinunumai, deasupra, este unuldintre vorbitorii cei maiinspiraţi dinc „Lucian Blaga” şialZilelorliterare clujene. Pe Şiaşamaideparte... căr „Vrednică este” –putem spuneacum,cuoformulă ce are procentul ţilor foarte multorţilor foarte „breslaşi” cifre convenţionale şiprozaice. Petraş Irina îşisărbătoreşte, proape cănuefrumossăreţii nişte dincalendarulcuDoamne lenească tenacitate face bine ceea şi voinţă ce face, de-a respec şi mai eficient urat, fără sădefileze substindarde sectare, căpoate elogia ă aUniu preşedinte de filială scriitoricească din ţară, că

nii Scriitorilor, coordonând şi importante â ntărind cuoseriozitate degrefier-cro , căesufletul Festivalului Naţional găsindmereu şi că Irina Petraşcă Irina ecel mai şi se dedică cu o foarte şi sededicăcuofoarte fraza şicuvântul âţ i potfi ------

33 STEAUA 11-12/2017 34 STEAUA 11-12/2017 La septenar Mircea Muthu text de I nepublicate. doresc Îi săcâştigetimppentru toate. tice, precum şiînfebrilele „cuvinte” şiacelor scrise încă alecărţilor tinereţe multiple intelectuală, „stări” însurprinzătoarele exerciţii plas contemporane. Colega noastră netransmite, şicuaceeaşi periodic dar înrama, închenarulnumeroaselor reflexii filosofice şi moderne se împleteşte, pânălaosmoză, uneori autohton, cuuniversul ficţional despre „această stare complementară avieţii” încare (auto)biografia lapurtător Moartea destinului demuritor”. rale: este său, alscrisului construitiască unreperîntrepte important tempo existenţei. aceea, De unnecesar profil restitutiv va trebui săîncercu unei atitudini care acceptă, înfruntând înacelaşi timp provizoratul eternităţi (2006) sau, concomitent editorial, în multe dintre acestea din anticipate fiindîninterviurile re. Oaniversare rotundă aduce cusine, chiarimpunenecesare evaluări, traduceri, ş.a. dicţionare culegeri, uneicolegialităţi în spiritul exempla în incursiunileeseistice, lacare seadaugăpanopliaimpresionantă de completându-se cuvântul nealterată în răbdătoare pentru căştie, c a devenit –traversând aniişiapoideceniile –unetalonetic-spiritual sut, descentralizat din cultura (nu numai) literară contemporană. Irina bile”, lamodulgeneros şipolimorf, desenuldincovorul adeseadescu şi maialesnepropune liniişifiguri, refăcând în „configuraţii accepta Cluj-Napoca. „Profesoară fire prin şi vocaţie”, ordonează easelectează, tematice sauînmanifestările ale oficialeşidiurne Asociaţiei U.S.R. din şi cudisciplinătransilvană înconvocarea/ organizarea deconclavuri ceşti pecare ogospodăreşte cuo Petraşrina este argintul viu, coagulant, albreslei noastre scriitori cucare în s-afamiliarizat bibliotecii” „zumzetul (2006),ilustrative pentru francheţea, vitalitatea şicoerenţa muritudinea : stenică şidinamică,îşipăstrează încrederea şiplăcerea vorba a puţinialţii,săînainteze frumosînvîrstadeocamdată în cuprinderile Velimir Vukicevic(Serbia) Cloud (2012), încheagă trilogic o tulburătoare meditaţie ce stălatemelia convivialităţii, deasemenea

(2017) Ştiinţa morţii – termen inventat însemnând „complexitatea monografice saude comparatistică şi

(I –1995şiII2001),împreună cu sympathia Despre moarte, feminitate şialte moarte, Despre specific feminină, dar Miezul lucrurilor Miezul , amândouă în şi ------

I problematic construirea unuiroman: stratul care Mircea Tomuş leconsideră definitorii pentru aluiCreangă?scrise găsi unroman printre nescris rândurile operei sind exclusiv componentele propriei opere. Putem dacă povestitorul un arfivrutsăscrie roman folo corosive), acele elemente care arfi fost necesare toateprin luiCreangă scrierile (chiar Încerca cum amputea fi tentaţi să roman pierdut dă impresia unuiritual diferitelor religii, apelarea lamitologie, laelemente laarhetipuri, ale exegeză care, folosirea prin unuianumitlimbaj, prin frecvent laexegeza folcloristului Vasile Lovinescu, explicarea basmelorluiCreangă, autorul apelează puternică anumite poţiuni.Această senzaţie devinetot mai rând perând, toate ingredientele necesare unei pădure fabuloasă printr-o poartă mult senzaţia căeşti Parcurgând paginile cărţii iniţiatic tata nostruarputeatextului fialtuldecât unanimaştep aceste dimensiuni,răspunsul la zorii vârstei aliteraturii moderne române, cuprinde vedem dacă nucumva literatura acestui scriitor, din enumerat mai sus n.n.), […] care le-am particularităţi tui gen,care sebazează pe delaoanumitădefiniţieaacesNumai că,pornind înţelegându autor alunuia saumaimultor romane, roman prin Nu, fireşte, ca autor de literatură, nupoate finumit romancier. propus-o, estepe care evident căIonCreangă, ne-am romancier: ,,Cât priveşte tema a cercetării principală da voie să-iatribuim, acestor elemente Tomuş ( mpresia lui Mircea pe care o ai citind cartea Demonstraţia analizează acele elemente pe Firește căautorul nu va vorbi despre vreun şi categorica negaţie.” rea lui Mircea Tomuş este de a găsi, trecând , Limes, 2017)este iniţiere. cătreci printr-o Creangă romancier? Unfabulos roman în , stratul în -se, desigur, unanumitgendenaraţiune. ultima parte a cărţii, unde, pentru acărţii, ultimaparte

şi înţelesul dimensiunicaracteristice (cele pe şi şi eventual regăsit alluiCreangă, în printr-o anumecurgere printr-o afrazei, diegetic opera lui Creangă ne-ar putea opera lui Creangă ne-ar Creangã romancier? în într curent altermenului, adică compania unuivraci care te şamanic -un anumefel, ţi

înmănuncherea şi seconturează tot mai cel înţelegem . întrebarea demiurgic, sinfonic şi care şi şi căutând să dintitlu. şi prin cele prin . Prezenţa iniţialăa titlulde îţi Nicolae Sănițariu Nicolae câtorva câtorva arată, stratul - - - unele componente, ansamblul este conturat, limitele luisunt trasate, mai mult decât o eboşă incipientă sau pasageră; componentele conturate definitiv, darea există finisate,rurile toate relaţiile stabilite, nici toate întregul deroman,unui proiect care seaflă aşteptată: ,,Este drept: ceea ce amnumitschiţa sare, este concluzia hermeneutic cea periplului deroman”.unui proiect Cu toate rezervele nece neterminată, dar destul de evident conturată, a că opera lui Creangă are ,, sa, Mircea Tomuş va putea afirma evidenţă elementele care susţin demonstraţia rezumând saucitânddineapentru ascoate (romancierul?) dinHumuleşti. complexitatea universului creat depovestitorul lucrări e aceea că reuşeşte să scoată fascinantă. Iarovaloare incontestabilă aacestei Creangă, sub efaptulcătrecereaprivinţă. Cert opera prin lui E datoria specialiştilorsăsepronunţe e lungă. George Munteanu, Ioan Holban. Lista continuă EugenBârlea, Simion, Pompiliu Constantinescu, Dumitrescu-Buşulenga, Vladimir Streinu, Ovidiu Între operei luiCreangă, dincare citeaz rinţă lacei maiavizaţi cercetători cu care este tratat Autorul subiectul. face refe PopescuNeagu, Radu Dumitru Teodoreanu, Preda, Marin Fănuş Galaction, Gala Sadoveanu,pe Mihail Matei Caragiale, Ionel romanuluiriei românesc, maiales substraturile operei luiCreangă arstalabazaisto fel romanescă deinedită.Construcţia aflată unele episodice, altele mailargi, deroman.” încheiate Trecând toată prin opera literară aluiCreangă, Mircea Tomuş, Stă oare vădesc seriozitatea Notele delafinalulcărţii Această concluzie atrage dupăsine o alta,la aceştia -George Călinescu, Tudor Vianu, Zoe acestei opere literare, nu are toate contu

şi funcţionează caatare, funcţionează cafragmente, în picioare demonstraţia autorului? îndrumarea Creangă romancier? Un fabulos roman iniţiatic şi nupuţine, sunt chiar lui Mircea Tomuş, e , Cluj-Napoca,Limes, 2017 în interiorul ei, schiţa şi Nicolae Velea.Nicolae în în ă ce-i priveşte ce-i şi finalul cărţii finalulcărţii îngropată consistent. în exegeţi ai în evidenţă această

în în în şi - - - -

35 STEAUA 11-12/2017 36 STEAUA 11-12/2017 Dogana șiPalazzoDogana Grassi –m-arecucerit. Titlul venețiană, găzduită – Punta în două clădiri della Darexpoziția luikitsch. șideartefactele de Hirst din1999,apoiamfostHirst destuianidezamăgită Eram plastice fană deacum,DamienHirst. artele în gândită șicorporalizată deunuldin performerii Veneția, aveam acolo ceva defăcutînlegătură cu în septembrie, amajunscutatăl meu, la Domițian, se oaltăcoincidență cutâlc. grecești deargint, identice. Acum, iată, sepetrecu când descoperisem căAlina șicumineavem inele dinCluj(FICT), lafestivalulun anînurmă, decarte i-am dat-o, aceea mirasem de Licornina. Mă culicornele, tricouri deundeporecla pecarepurta aici Alina, odelicioasăfemeie, poetășipublicistă, Apoi amajunslaFestivalul deliteratură delaIași continuarea scotocirii cândva2017. înnoiembrie așcăamprogramatdupă călătoria detectivistică, acolo. 2017,launandezile Eram înoctombrie jivinele împăiate Cunoștea liceul unde sunt din Dej adăpostite împăiate dinfosta delacastelul Kornis. colecție mi-a dat deveste căștieundesegăsescanimalele cipant întaberele meledescriere creatoare, care ș), eaafostNeri cititășideunjunepovestaș parti a fi ferite dehoți,încasadomnului Piști dinsatul (după ce fuseseră mutate delacastelul Kornis, spre poze ziție Iarla Roma. Veneția amdat peste magnifica expo bunicul meupatern, padre Basilio, înexil, la mort Ruxandra CesereanuRuxandra ( dupã licorne(II) Scotocind Î nești înnumărul8alrevistei ntrucât ampublicat istori reportajul Am uitat săspuncătot întoamna lui2017,dar care înfățișau licornele îngrijite, chiarspălate Treasures from theWreck oftheUnbelievable și m-ar fi putut

continuã a pățaniilor pro-licor Steaua duce, la o adică, , , cuc întrucât âteva âteva și cu

- - - - , din insulele mele favorite Giorgio în lagună – San zărea atât obucățică dinPiazza Marco, San cât șiuna orientată săvegheze Canal Grande șidincornul eise nate dinargint argint aurit, șifier. era Licorna aurită della Salute), dupăpereți desticlă,șierau confecțio favorită depeCanal Grande, anumeSanta Maria Puntarii (imediatmea dellaDogana dupăbiserica Licornele erau expuse peterasele închisealeclădi pânăînlagună. amuzat călicornele m-auurmărit reprezentau licorne, drept care tatăl meumi-așoptit careși câteva obiectuale instalațiiansambluri ori Ei, bine, înteribila segăseau expoziție aluiHirst să fantasmezeoricine din Epava Denecrezutelor mea,Cosana, sunadefaptașa: scoasă de-a expoziției, tradus înromânește deoprietenă firo licornelor. și aiciopuzderie dechestionări De despre gourmet căutarealului, tocmai reportajul centralunde amcitit, șialfestiva înCortul alurbei urmăresc așmerge, oriunde pascupas. a glosat, pe ideeacă licornele mă mai apoi,ritualic ter, aluminiușiluminăacrilică. Tatăl meu, Domițian, ocean, ceea ce era ominunată făcătură dinpolies șireplicacristal sapresupusă afi din fost extrasă apoi unașa-ziscraniu deinorog confecționat din adăpostise undesenfincuinorog,Damien Hirst PalazzoÎn Grassi, situat față înfață cuCa’ Rezzonico, după Hotel Monaco &Grand Canal șiCa’Giustinian. tată spre micilepalate depeCanal Grande, imediat Redentore. Il biserica Licorna dinargint era orien orientată spre insulaGiudecca, iarcornul eiindica tulburătoare Veneție de sus!).Licorna dinfierera Maggiore (dincampaniladeaicisezărește cea mai Dar sămăîntorc lafestivalul ieșeandeliteratură

nu

are

încotro

și să aiurească la nesfârșit. . Oformulă care arface pe ) Comori ------pe temă într-o poveste.pe temă într-o Am șieuopoveste înnote, dacăgăsesctimposameditez romanului șiPovestașul suntparalele figuri dinere diferite. oamenii care levăd reprezintă ceva nou. Povestitorul Draga Ru: un roman e posibil. prezent In licoarnele scotocirea care avusese locacumunandezile): (cr microromanului bolañez.IarAndrei arăspuns aș Iași, culicorne cutot, șisă-lîntreb deposibilitatea degrabă luiAndrei Codrescu, să-iziccumafost la de ce nu?! Când am ajuns la Cluj, i-am întrebarea urmei La urma lui m-a pus pe gânduri. vreunscriu Bola microroman stil Roberto Tănase m-aîntrebat dacănuamdegândsă deIulian Himericul primit. nuanțe pecare le-am acum ovreme seocupădelicornele dela castelul Oișteanu licornelor, căci auzind povestea scotocirii, Andrei maapuc? Sa Tu ce crezi? Cum tis-arparea asa ceva? bacsi. despre aventura noastra siinsatul laKornis Neris, laMortzi Unii m-auimbiatunmicroroman sascriu instilBolano povestea licornelor aavut unsucces mare laIasi. noastra in3,alaturi desoferita Calina. duminica aceasta afost unandezilelaisprava exact nit multsibine. publice, pome incadruluneilecturi incare te-am facut-o despre cautareadin reportajul licornelor, anul trecut. Am uitat saitispuncalaIasi,FILIT, amcititfragmente ed căera nostalgic dupăjivinemagice șidupă Lucrurile tot nus-auîncheiat întrucât i-a adus aminte cum în cartea lui și-a adus aminte cum în cartea eu îi scrisesem astfel : euîiscrisesem Licorne prezente înexpozița în chestiunea și emailat ño, iar Am Am de și - bou unicornat, doamna domnul ori ca unleualbnăltărog sauantilopă unicornată ori măgar bizar, darșicauncerb lafel destraniu ori Andrei Cu prietenie, la Iaşi. sează, apropo depovestea spus-o fantastică pecare ne-ai simbolistica Licornei (lapp. 209-228).Cred căte intere Polirom, 2012) încare amunamplucapitol ilustrat despre în pdf. cartea trimit ( Îţi bucuratM-am săte reîntîlnesc laIaşi. Dragă Ruxandra, inorogică.întru lectură Kornis. A o corridă, catauratacator.o corridă, defapt, la văzătorul arfiparticipat, tapiseriilor țesută povestea culicorna, de parcă Doamnei a fost culoarea de granat afondului pecare era în ansamblulmănăstiresc Cloisters dinNew York. o licornă înțarc, gândităcauncentru allumii)aflată Muzeul Cluny dinParis, genială(cu darșipetapiseria pe celebrele cu licorna ale aflateDoamnei tapiserii la una se numea (era un romantrei cu trei cărțulii capete!), dintre care publicasem unroman numit na cornului tămăduitor. a folosit ladestule speculații în alchimie, dinprici Androginia saseninăafost sesizată dinvechime și întotdeauna blană,înpoveștile deodinioară. ori monoctrus Confundat Ceea ce m-a izbitdelaînceput înMuzeul Cluny Fixația mealegată de licorne era veche. 2002, În Comori dinEpava Denecrezutelor i totodată cartea mailșitotodatășa cămi-atrimis cartea ă Cartea licornei Cartea , licorna va săzică,avea aproape lui Damien Hirst),Veneția,lui Damien septembrie 2017 sautratat Grădina dedincolo. Zoosophia ă ,

Tricephalos și era axată, între altele, în Antichitate, Verdele, a (înregia șirealizarea , alcătuit din ș monokeros a cumse ca un - - ,

37 STEAUA 11-12/2017 38 STEAUA 11-12/2017 mică șipierdută înalte lumiatingea unsubstitutde două mătulburaseră. femeia Întrucât aceea exoftal Din cele închinate cinci tapiserii simțurilor, acestea și dupăce făcuselicorna săseprivească înoglindă. venea dupăce atinsese Doamna cornul inorogului despretapiseriei care vorbesc, renunțarea latrup puralacestei asceze.licorna fiindmartorul carerii pretindea c sep Mi spurc désir Fire era unulded trebuiau afi r opus dinpartea cortului litera era confuz cea poc de fr aveam destule P dar sensulp care ie na le experimentase anterior. de lag cea de-a cu semin priveasc licorn lor omene de ini deloc, concentrat debiloid, cuochiistiliza nu era nicifrumoas decer fals dea unalbastruaparte st î singur efeb. minat, f oglind simțul văzului. tot scenă atingeriera care amarii șitapiseria ilustra albastră care putea fiolance înfiptăînpământ. Dar acesteia. Cu cealaltă țineaoprăjină mână,Doamna iarcornul depășeacucevaDoamnei, șoldurile Capul licornei ajungea puțin maisusdegenunchii aducea mai degrabă cuunțapdecât cu uncal. intriga, apoi,faptulcălicorna dinaceastă tapiserie unde celălalt este altfel decât orice altăfăptură. Mă pe celălalt, străin ție, șialtceva să-latingiacolo exact bil acelui maidetemut. Fiindcă unaeste săîlatingi putere șiopedagogie aunuiadintre simțuri,proba falus șifăcea dinaceastă atingere odemonstrație de mbina ă ă â m rea s rnea frenezie,rnea fiindc ș â cuunochip te c te â nea, defapt, era: Î ă: î n oglind nghia desus ț ă ă ș â n vreun fel leg iat ă pip ă ea viitoarea c ureche ambigu t ă ă ă cu rea, fie, zic, pentru c ă ș ptura aceea aduc ș ț it

ă exageram i renun î e asea tapiserie, Doamna n oglind . Cinci tapiserii erau. Cinci tapiserii ro ș ă ti pecare leexperimenta pe Doamna ș , av , ă î ă i fructe i fructe î ns ind cornul acesteia, f n rea s ă ș ă ul acelaaparent aparte, decolorat, ț ruire fa ș Adev ă , î â elese astfel, atunci gestulDoamnei ă: ndoieli: primul cuv ndoieli: primul i f , desuet î nd capereche unaltsemn,de ț ns ă chipulinorogului era cabalin-efe a lacele cincisim ă ă ă . Semnul era t . Semnul ă ă c r cumera asupra ei gesturilor ă ț ă fie , c ă ă inere a cortului dincareinere ie acortului femeia renun ă ă , se z ă ș ă cornul deinorog. Apoi licorna tos, darnufiindc ș rat c rat i f lug , niciur â tura dintre fecioar ță i priveam tapiseria Mon seul désir ă nt ă À monseuldésirjerenonce

delicorn ă î c ț ă ă n ascunzi â ă pudibonderia interpret pudibonderia i exoftalmic. Nuz â ă ri ă , ndu-i laharp rea un cal cu barb â nd-o s nd-o asupra acestor cuvinte licorna seprivea ță î nd de-a dreptul cuun nd de-a n a scria scria Deasupra cortului din Deasupra cortului â t ș ă a fel î , ciavea unchip ă nchinate sim ă îș î ă ț ș miroase flori. nstelat. Doamna ță

À monseuldésir uri pecareuri licor iat defr â urile luisepier urile i scotea colierul ș ă . nt, nt, i degoliciune. lacarnalitate, c Dac î ă nc â ă a nd-o s nd-o À ă , hr â ș ă

, era t ș t ceea ce fi voit s Mon seul lucrurile lucrurile i licorn ă În cazul În â â nind-o nind-o ă mbea nghia î , cu o ntr-o ntr-o ă ț ă se uri ș iat ea Î ă ă ș n ă ------i . , .

palpabil, chiar ro mai putea fi, totu Undeva, ze animalulhipnotizat delasciva provocatoare. cele trei licorne, cadeni tat patra fecioar privește treia, cea de-a regale, oalta,lapicioarele ei,eonimfet una dintre fecioare este de medievala Doamn ne alit de licorn Dar era imposibilca erotism ar trebui suprimat î Privirea era Doamnei impasibil î din fa real rezemați dejilțurioripisicitorcând, c-uncocostârc se lăsa.Pe când părințiilorciteau răvașe, cupudeli altaaproape sărutată și-o parte își spuneamaiîntr-o după uncopac privea spre nicăieri, oaltarugăciunea o alta de din ele prinsă era curtezan, de mână de-un un singurchipera nedeslușit:acela allicornei. Una veniți dinalte zări,cudaruri,medalioaneîncare din ascunziș aste grădini nemaivăzute? Pe când lepândea ovulpe coapselor fecioarelor, cineoare avea săsebucure în fia n-ar ar fipututs r brod fream fruntepe cresc dem cu-asupra fo la p de paz servitor î un c prelucrată față decea publicată odinioară. lui șialvânătorii pecare îlredau versiune aici,într-o n timpce domni ncruntat n timp ce aceasta ă ș zle ș ă neau, Gustave Moreau are șieluntabloucutrei licor Seniorul porni lav porni Seniorul licornei Cartea ate, fieeaspiritual u, care și patru fecioare, î pictat ă ăș care â â ț â , care sereflecta ine, olance, precum e veneau s ă nd ță irea nd ca vrejurile, c pe t. Apoi, subo magnolie,t. Apoi, ele ș

drept teptat-o doar pe licorna doarpe cea aleas teptat-o ă î ș ă ș À MONSEULDÉSIRJERENONCE n poaleleoarecum ridicate aleDoamnei, î ș s i ei, n dep i , chiar sceptic încearcă î i p n iarb ț ă î ă inea ntinz nuse , domnițele erau curtate decavaleri, domnițele erau curtate leadoarm ă privește ă î rul prinssubcoroni ș n preajm î n ochiolicorn ă i deladistan ă ț ă î ă ele seplimbau , u ns â ă se încheia printr-un extaz alvăzu seîncheiaprintr-un extaz î sur ciuguleasc rtare, vagrtare, n poaleunanimalalb, singurul ndu- , printre p ș î , defapt, s ț ă nv i, z inea inorogul de dup ș î ă â , deolascivitate des ntre ideea deDoamn or sume î

ă n oglind n ă ă ș , dac ă ș lm ă culicorna delaCluny. C i flori c ă i cus rit ă magnific toare, al ă ș mul â . O, Doamne, c ă ăș , a i ș ă tre frumoasa nd domni ă ș te adoratori,

oapari ă easc oimul cel atoatev din interpretarea mea. ș ă ă ă altfel nuseputea. ță ș a ț n stildecandent fa î unii ț toriile, c pe lapicioare. n ă i inten indu- ime delicorne, deele ă , fiind cornul. î î ă , st ș hipnotizat nso nc ă urubate-n alte flori urubate-n ă ă se ooarecare senzu sau, poate, u turea depajuls ă ță ă ș â

i prepeli tea cupicioarele ț t orice urm î ș ț , leatingeaucu ite dedoici n ve n ț i rochiile lungi ș ie feminin î ele, cul ț edeau nconjoare de ionat p ș ă â ș â î ă mintele ei nve ă i s r te gr ă nd p . Î grumaz. ă ă ț ă n poale- De tihna De

ș ele care ă , iaroa sf v ț ă i aceea ă es izole ș â â ăț n z m ă r ș ă ă ă clos, â ț ă ș i-un dini at s i de â tor, nd, it ă ș ș

ăci ă n- or or ță î u, u, ă, ă n ri - - - - ,

pe carepe servitoarea-feti dreapt p cu florialbastre, av acum. str av fiindc curat cruci domne st ca ni pe piepteni ca ni le-nfigeau servitorii adev beasc ce cuoameniider gurilor, c cu t stăpână. s le farmec. c Apoi, lor domni Î ce. simțită, înașteptarea aceva, acineștiecui, stenahoria sefăceauneori, înliniștea acestor curți, pui aluneca careținea oglinda fericea oriîntrista. împletea cosițele stăpânelor, altul altulle-nmiresma, unul cânta în jur: laflaut,un altul cu zeci de servitori zburând năucpeste grădini, domnițele seîmbăiau verzui, Doamna stă-ntinsă pe pajiște, stă-ntinsăpe verzui, Doamna licorna fiind nei, întimpce nimeninu nimeni pe privește înochi. întinsă îniarbă.Fetișcana atingeîntreacăt orga stăpâ timp ce leulpăzește împrejurimile, iarlicorna ascultă zburdă cre pe ștet. Ea cântă laorga mică dinEden, în păru-i eascunsșidoarunmoțblond, ca delance, vârf cudungiauriișicapibrocart, șon negru, întimpce lungi, licorna privește către noi. simți. Cu barba-i albă de țap gustalicorna deoferit,nu dinpoamele știuce ar de-ar fiind, la r la fellicorna, de un vulture, ovulpe dar pre ă ă ă ș nu- â ă ș rul blond, chiarcopt desoare, Doamna p Înve rozaliu,șmântată înbrocart cubroderii Doamna-nve pe șmântată înrubiniu iat-o Apoi Sub semnul lunii, Castelele se-nviorau doartoamna, laculesulstru tia, domni ț te oridin ș nd al ă î b . La picioare-i stauomaimu. La picioare-i ncercuite cu lan n gr â tiute, despre vreun zbur ș ă lpile abia-ating ă ș ă ă na urm ă te scaune cruci i-o e i-o rat erau numai la ceasul piept tut de limbi de foc, povestea lor voi spune-o tut de limbi defoc, povestea lor voi spune-o ș , servitorii nu onumeau domni , servitorii ă ț era st Î -n picioaredestrugure. boabele fericite cu Dar ș i nve ele unpapagal, iarcucea st ă ti â î â ă nchipuie vreun p din Î ndu-i, de leu nd domni ș turea licorna nchise ș îș ș i dealtfel. arf m ț ă î i susurau cuvinte tainice, nicidep ă n tihnacur i de urs, piepteni cupatru ă ț maisuntrisipi â ș ă p ele se atingeau, se s reau lazaruricheltuielilecavalere te c te â ntat de-argint, st de-argint, â ș nd nimeni nu le mai z i easingur na renun î â n iatace, fecioarele chiard ă ș nd, s â ă i unlup. Leul ț r î nd pe fruntend pe e ț n cre â ele aveau c

ț î ș uri de-aur uri de-aur î ntre fecioarele-nsemnate cutrei i sculptate, cudin nd p ntr-o rochie verzuie de brocart, rochie verzuiedebrocart, ntr-o e. Aceasta, c pe ș ș i Doamn ș ă can ț i unleu, tustrei ro guste must orichiars ilor domne ș ță tete tete ă ă ă ă ă ț cat, c m rilor. insul Pe-o i ochii lăcrămoși ochii și, cu gene prive i opisic tea Doamna aleas tea Doamna lepoart ă â ș

tor ce-avea puteri de tor ce-avea ntul. ță i duceau p ă ă ț ș ine steagul fecioarei, â derea s ă i man

, iepuri ș ș ă ng ci castitatea leera te c te ș i de servitoare. ă rutau, dar nimeni arfa-i brodat arfa-i ș s ă ă ti dealt ă â ă ă ță natului. Atunci atinge fructele atingefructele

Pe lac, ra nd st ă lbatic ș tre noi,privit î ș ț ntr-un vas de , ciDoamn ete de vizon, ă rea iruri dedin i m ș ț i c se-ameste ine â ș ă i n ț â ă ă albastr ș i decerul ă ă ă ă ini pitici, î i nici nu run p n m lat n , unied, dat. ă â ă ă ț zdro nul ț . De uiau, ă rin ț a cu â ă i de Dar Dar , cu ș na Ci, lpi ț ț ti, ă ă ș ș ă ii i, - - - - i i , ,

în jugul suav aliubirii. atingerea cornuluite-nspre Doamnă: săuatrecut-o ține eaînsășistindardul onoarei sale. Licorna priveș iesc îngrădina aceasta. Încealaltă mână,Doamna barbă senină.Vulpi, șoimisesălălu iepuri,leoparzi, FetiDoamnă. șcana pierită-i.Licorna i-unțapcu al licornei. Leul privește spre noi,maimuța spre atingesingurulcorn creși rubinepe ștet, Doamna preajmă. toare? Mure, mere, ficuleseîn pot aluneșiportocale oare, făpturile prea mirosul simți undeare săpoarte miroase cu nesaț. Nimeni nu privește nimeni. Dar, pe cruciați. Maimuța așezatădeasupra coșului cuflori flori. Leul de gr dantel t ajunge p rie. Picioarele-i dechinezoaic de Doamnă. licornă, întimpce aceasta dăruită prive oglinda ște-n privesprijinită degenunchiiște ei.Doamna tristspre potrivit arfisă-ispunem potrivit făptură.Dacă nu auputut unasemeneaanimal. mai ce hram Dar poartă liocorno, lincornu oripoate vânătorii înșinu știau rii. era dezgolite oricu-nc cre sf désir jerenonce pourtoujours albastru. Văd, aud, ating, miros războit Roșu, cusimțurile-i. verde, s-a Doamna auriu, tică, acesteia. licorna e ultimaispită și martorul c-un cal, cusingurulcorn răsucit ca oturlăsubțira v renun mere, alune, Cinee portocale. cu fiare tr c cinstei sale, p br bijuterie nu mai are asupr colierul care pe at de lacoate pornind, Doamna-i de sultan verzuie str mu À monseuldésirjerenonce ă â ă â â u corn nu sez inele privesc zurile, mirosurile, auzurile, atingerile. Isespuneaînmaimulte chipuri:lycorn, alicorno, r ș Înve albastru,ș mântată înbrocart cubrâu auriu Î Acu, însă,artrebui să rostesc povestea vânăto Acestea cele cincisim fost-au ț u c ș nve ș tet. Perechea licornei era. Niciodat e i b it ă ș ț ă ă te. te. din ă at latot, darmaialeslamine ă ș -i. Uncorn dinp lug galben m rbat, â ă ă n lat Î și licorna au scutdecavaleri rătăcitori â ă ă nve ă . Fetișcana îiținetava deaurumplutăcu peste p ntat ind laolalt b resc. Leul Poala rochiei, ă ă ș ș i femeie, oriniciunul dindoi. zindu-l la poalele cortului. Maimu cortului. zindu-l lapoalele tut ă m î ă ă ă nspre noi.Gr lpi. Cinee pe cre pe re

â ă î â ă n brocart ro n brocart ntat ș der ta vreme l te te ță ă ru-i p ș î ă ri nu i le-am pututz ri nu ile-am i licorna, fiecare, n oglind ă ș , f â -n ro ă tet, Doamna-mplete uri albastre, cuunturban r galben avear galben ea ș ă ti tu, licorn ă r î ă ă ntoars -i, dec ios, cu dantele ă s ș î ă ș l purtase lag l purtase ti tu?Suntcea care am dina ar ș u brocart, cu poala cupoala u brocart, nu isez ă ă , auriu ser ! și gust. . Cruciadafecioarei , roste ț î uri alen â ă ntinde servitoarei ntinde servitoarei t cing pe dos, pe es î ns ă ă ? ă neasc ș ă ț Capră corcită i-albastru, cu i-albastru, ș mas aceea C in stindardul ă mi. S-au dus mi. S-au À monseul ă te Doamna te Doamna ă resc. P ă ă picioarele ci singurul ă ri. Licorna toarea ca â î p ă ns t. Nicio ș ă . Mure, î te flori ncinse stuirii. ăș â ă nge ț i pe i pe ru-i a ș și ș i, ------i

39 STEAUA 11-12/2017 40 STEAUA 11-12/2017 lup, uncerb pierdut. Însăfăptura aceea nu putea fi limba neagră, mușcă licorna degrumaz,precum un mușcau licorna depicioare oridecrupă,iarunul, cu spintecată,aceștia: unul zăcea daralții cuburta corn câini. și-mpungându-ipe Prea mulți erau, însă, din tufișuri,ca alb, șarpele făcându- cusinguru-i și loc chiuie șisăuiere ca licorna niște țâ șni săgeți.Apoi șii adulmecară urmelelicornei, vânătorii-ncepură să se ivisedinpricinacornului singuratic. Iarcând hăita pricepea deundevenea furialor, darbănuiala era că pornite-mpotriva făpturii nemaivăzute. Nimeninu felurite.pene Călări jos, oripe gura șimâinilele-aveau purtând bufanți și-ntuniciverzi, lapălăriileturtite la luptă.Cu toții erau înve șmântați înpantaloniroșii dinții-ncleștați, isăfluiere ca niște războinici zoriți pussă-șistârnească hăitașii,să-iînviforezeții s-au cu știind că făptura aceea era căzută-n torpoare, bărba Deci suflarea. când, prins urma, la ceasul arșiței, i-au nemaivăzut care pe voiau să-lcaptureze șisă-iia căci mintea oaveau sfredelită decornul calului O haitădecâini albiaustrâns înpreajmă vânătorii, cum să o îmblânzești inicicum să o-nfrângi altfel. și-ntr-un-sfâr făpturășit, săoucidă.Asemenea nu ai chiareisăcaute pornit hărțuiască, licorna,s-au s-o să omomească bărbațiiaceia cuoneprihănită, - - Velimir Vukicevic(Serbia) Mountain cele. Cornu-i luase-nfățișarea unui arbore allumii privea spre nicăieri și,înaceeași vreme, spre toate grădină veîntr-o șnică, iarbă înaltă având, licorna șag, oluarăalții defurti delacapăt cumânia.Estimp, ales, văzură cornul dispărutși,bănuindu-se uniipe se maidomoliră, trăgând lavânatul cuochiul cel un leș de cal corcit cu țap fărăDar cornul râvneau ce-l bărbațiibătăuși.Lăsă vânătorii ce trecuse, înfăptuită fiind, doarleșulsău. șidusăfu, lăsând lavremea ieși dinpielea-imoartă Pe când hârjoanalorstropită fucusânge, licorna ierară laolaltăcucâinii, alăturea devânatul depreț. curat șimaiales?Niciunul dinei.A tia: care dineisătaieșismulgă cornul? Care emai fără suflare zăcea lapământ,în vânători intră zavis intrase-n oase.rămăsese Când, albă,deșimoartea-i trupul făpturii nu furănit sângeros, astfelîncât ea îi străpunse gâtuliarcâinii oacoperiră puzderie. Dar genunchi, cupicioarele îndoite în față, olance apoi începu sfârșitul. Licornaîn șoldide-aici seprăbuși în cavaler alb, pânăcând unul izbutisă-iînfigălancea narea dețintași.Ca laturnirseîntrecură eicuzisul care furândul lăncierilorsă-șidovedească-ndemâ învinsă decâini, iaroameniiștiauaceasta. Drept care-i țâșneadincreștet. (2017) i-atâta tot. Când vânătoriiși-atâta șa încât se-ncă - - - prozopoeme concurs gmail.com, pânăladata de5aluniiurmătoare, cumenţiunea „Pentru concurs rugaţi unpoemnumailungde20rânduri peadresa sătrimită steauacj@ continua acest concurs şiînanulurmător. Cei sunt care doresc săparticipe DINU SICOE tema cotidianului, amalespoemulurmător, peadresa trimis de redacției Pentru ultimaedițiedinacest anaconcursului nostrudeprozopoeme pe dar ziuasunt mereualtele defăcut, cresccopiii șitemperatura globală își trimitsms-urilaoretârzii, visează lavaste colonii pelunăsaumarte etern ferici ți împreunăca șineledecale ferată bărbații cugândullawhiskyfemeile latango șifoxtrot fără îndoială un Pepsi înpet uitat pelespedeavecină e oprietenie extrem contemporană groparii dejunează /maialături sub soaretârziu unabursefurișează încimitir e adevărat eadevărat femeilor acăror absen numărul e necunoscutacare în ecuație o e bărbați între întîlnire orice că pentru e oprietenie încare există doartimpul care trece șivorbe șiabsen acoperă scuzele despresingurătate, desprecamaraderie saudesprebătrîne îi decît des mai fac o poatebluze, femeile cumpără își decît des mai fac o poate e-adevărat ce sespunecă bărbațimaibeau de schimb? cumvaprietenianu tual foarte rardealtfel șipermeabildoarîntre sfin dar singurătate &împărtășanie, pentru că au la îndemână mai puține obiecte de lux decât femeile, prieteni mai sunt bărbații că spune se ce e-adevărat whisky tango foxtrot acum învolum. prozopoeme”. Atenţie, concursul seadresează autorilor nedebutaţi până ce tremuraîngrele-s pahare-nșirate pepatinoarul tejghelei de bar? Și totuși uitarea sauamintirea-o provoca lichidulcuț ghea nas. fum de mirosul simte sticla desinglemalt nop miezul după ținutului, soioase cârciumi în seară de seară gustă femeile înalte șiînvelite iarnaînșaluridelână-ncarouri sauîntweed cu vorbe repezite înfraze cumulte consoane; îi dauunaburșimaice nesigură noastră mărcile delicori sco țiene lumea în lucrurile stau aș poate și dacă toate femeile ar fi prietene cu bărbații în în . Îl publicămmaijosşireamintim. Îl cuaceastă ocaziecăvom i toarnă și î barmanul însuși măturat e localul când ții i-ar pierde în pierde și-ar i de butoi de stejar, un whisky la care novicii strâmbă din strâmbă noviciistejar, care de butoila de whisky și un ț ț ă rămînenerostită os; aburstraniu deținuturimlăș ț elesul intim elesul i ele din distileriile de whisky ale whisky de distileriile din ele și i s-ar preschimba într-opreschimba monedă s-ar și ți, și mai multe în ț rpd teăor iar trecătoare repede și i între ei între adevărați mai și elesul acela extrem spiri tinoase șidebărbaț ă ț ț elesuri despre a femeilor i el din el și Steaua ț e -

41 STEAUA 11-12/2017 42 STEAUA 11-12/2017 U scrise într-unscrise astfel decontext biografic, înso orizontul zileiprezente. refuză orice speranță care sauproiecție depășete în day at atime”, așcumîipropune Matei Călinescu și cumarfiultima,pânălatrăi câte ozipe rând, „a noidesupraviețuire,principii delaatrăi clipaca aflațiunii scriitori înaceastă situație construiesc două coordonate: prezentul șitrecutul. aceea, De imediată organizarea viețiicare maiedetrăit pe existențială, amputarea viitorului are înastfelde areacționa demomente decotitură le, speranțele. în modnormal, seinstaleazăproiecțiile, planuri chiaradimensiuniiviitorului,dispariția cea în care, este diminuareaprecizată sau întimpamorții fără preget, apropierea iminentăconcret șiuneori antinomii și unghiuri discontinuă, înacord cu „rupturile” real deritm faptulcănaturaprin sa este una fragmentară, de complexul fausticdeanuputea clipa),ci opri decisuferind deafidelizamemoria, opune uitării, coerența sa internă (intenția este jurnalului de a se dimensiuni temporale limitate, nuatât prin Polirom, 2005,p.175). moartea” ( mai urmează sunt fraze primele aleepigrafului. elnu După un gen literar „funerar ale devinceeamemoriile ș numete ce Mircea Mihăie pierea sfârșituluianunțat. sau Șimaialesjurnalul comun ideiideplanviață aldispariției înapro asumat postume, pare scrisul săsfideze acest loc pevoci țesc boalapânălasfârșitiomărturisesc Un altfeldejurnal Jurnalul pareJurnalul afitipuldescriere unei potrivit Totu care,și, pentru faptulcăexistă multe cărți Un genliterar „funerar” tării cuivatării cuundiagnostic grav care anunță, na dintre consecințele imediate aleconfrun Cărțile crude. Jurnalulintimșisinuciderea,Cărțile

– n-armaitrebui săurmeze –decât

A șadar, dincolo defelurile diferite (Humanitas, 2015),cândîși de (finalde)viaþã Scrisul caproiect

cărui ultime cuvinte

ca urmare Alina Petri Alina - - - - dimensiunile unui proiect existențialdimensiunile unuiproiect alcărui plus,și stările. poate În jurnalul căpăta a împărtă disponibilitatea șicapacitatea deaseconfesa, de cufidelitate,uneori fragmentarismul prin lor, nu sunt supuseuneilipsedecoerență, cisurprind sunt influențate adeseadestarea fizicăaautorilor, inegale unele față de altele, ale căror dimensiuni consemnările dejurnal,Din această perspectivă, din existența amenințată deunfinalimplacabil. discontinue, arhitecturale, e alipseiuneistructuri inegale,secvențialității sau a serialității, a ritmurilor lități prezente, care, dincauzaorizontalității sale, a trecute, necesare în(re)dimensionarea unei menta de reconstituire nesistematică aunorepisoade un demersdeschis, dedisciplinare zilei, aritmurilor nu seautoiluziona. diagnostic fatal săoamputeze con știent, pentru a sub presiunea scrise unui nevoiți șiautorii cărților intermediare. put șiunfinal, între care seinserează momente cărui logică săfiedată delegătura dintre unînce poate nuare lipsi:jurnalul nevoie a deunproiect pe care nu mai potconta autorii cărților „finale”, tă maimultsaupuținfidel. Viitorul, tocmai cel alimentează șiprezentul memoria, pecare îlreflec poate așezapedouădimensiuni:trecutul, deunde me. Pentru aavea consistență, intim jurnalul se imediat altrăirilor, ooglindăauneirealități proxi fie unînsoțitor alsuferințelor zilnice, unmartor nevoie atâta deproiecții, timpcât îșipropune să pentru aseputea realiza, jurnalul, însă,nuare au nevoie dedimensiuneatemporală aviitorului unor etape, aunor succesiuni deevenimente care anticipare planificate, a unor acțiuni gândirea până acolo săaibădesuferit. fi suspendat fără caîntregul de demersalscriiturii – dar nedorit, care – poate oricând poate surveni Inițial, o scriere diaristică sau memorialistică esteInițial, oscriere saumemorialistică diaristică presupuneDacă ascrie un Și tocmai această dimensiunesunt

proiect , adicăo final - - - -

A suportabilă realitatea saufalsifică,cubunăștiință,suportabilă a traseului delanegare laacceptare, alteori face conștientizarea boliișiparcurgerea culuciditate final de existență sunt diverse: sunt uneori utile care prin dăsensunui scrisul continua. Resorturile care bolnavul fără speranță găsește motivația dea multe contexte, este scrisul singura rațiune pentru debineșiavitalității.de multe sursastării În ori, relație plauzibilăcumoartea. care generează spațiul deinterogare, adicăsingura tocmaimoarte, acest viddecunoaștere este cel șiinsuficient pentru aînțelegefi inexact propria caexperiență aalteritățiidespre poate moarte precum empatia,și,deci,tot empirismul ce seștie accesul este prin „metode” neștiințifice, imprecise, de mâna a doua, din experiențe mijlocite, la care nusepoatedespre vorbi decât moarte dinsurse șitimpul Moartea raționamentul pe care îl face Emmanuel Levinas în tul, devorb㔄ținând moartea șietestamentar. puterea autoiluzionat –asumată deaamânasfârși puțin trei semnificații contextuale: e terapeutic, are capătă finalului,jurnalul cel entizată certitudinea lună –douăînurmă.” (idem, p.129). Odatăconști sunt lafel dedezorientat șiacumcumeram cuo un falsproiect,înfond, dacănuunanti-proiect), aleatoriu, derefacere nesistematică atrecutului, afară deacest într-un moment încare n-aveam în niciunproiect și Matei Călinescu: „Cum boalaterminală m-aprins considerat adeseaunanti- proiect,așcumsusține este „cel care îmioferă oplăcere, obucurie, mai confirmând încăo dată publică memoriile căscrisul mai profund că alege să-și trăiască ultimele luni „în cel mai plin, t.n., p. Oliver 32). Sau care, Sacks după ce anunțase d’un jeunehommedevenu vieux a continua sădauunsenszilelormele” ( înseamnă atrăi... șivreau Da,scriu pentru săscriu face odatorie: înseamnăarezista.„A scrie Ascrie dincare împotrivauitării, scrisului finale cuefortul moare la36deaniSIDA, îșiînsoțe ște suferințele mobilizator. misiunea deatransmite unmesajpostume iar alteori gândulcăsensulpersonal elegat de bolii oferă lucidității, asigurări asupra conservării alteori gravitatea situației șiîmblânze ște demoarte, frica Confesiunea nu este doar un paliativ, ci este, Terapia incurabile este lafel depuținparadoxal ca vorbi despre terapie încontextul bolilor îndârjirea cufidelitate deaurmări traseul

De exemplu,De GillesBarbedette, care i mai productiv mod cu putință”,și mai productiv își « Altfel dejurnal (Biblioteca Apostrof, 1996): dacă » (proiect deschis, (proiect , Gallimar, 1993, Mémoires - -

P U impunătoare, încât numaiare nevoie deartificiile muflează sau falsifică. Aici realitatea pare atât de maimultdecât seauto-ca se auto-dezvăluie, sinelui care,sinceritatea, mărturisirea scris, prin mai sunt citocmai mizele aletextului, principale carea euluisaudistanțarea identitate/ alteritate nu ideilor, aljudecăților, alimprovizațiilor, nicifalsifi de diagnostice fatale, nueste unjocal prioritar autoreferențialeși scrierile aleautorilor amenințați 2006),dincategoria Românească, cărora facparte Zamfirîn de Mihai existență”, în decriz㔄jurnalele (distinție făcută momentului final.Mai multdecât în de „jurnalele semnificația simbolicășiautoiluzorie a viață chiar detrecerea timpului” (O. Sacks, care m-arputea distrage, degriji, depreocupări și [...] undesunt complet șiuitdegândurile absorbit într-un altloc presus deoricaretransportă alta.Mă măsura uneidimensiunitragice, înfavoarea unui unei distanțe temporale reflexive care să poată oferi aproape de foarte a dramei,unei priviri adică a lipsei suferințaadeseori cea mai atroce poate fiefectul re, deprimante. Naturalețea cucare este surprinsă adevăruri ultime, darnicinusunt sumbre, apăsătoa sunt patetice, nu conțin revelații, remarci teziste, unei sentințe nemiloase.”ș (M. Mihăie amânarea, ca peonouăpovestire aSeherezadei, a literară. Nudeexhibiționism evorba aici,cât de suferința presimțirea (ori acesteia) capeo temă avântul propriei saleexpresivități, sănu-șitrateze păcăli finalul: „Nusepoate cascriitorul, luat de mici dimensiunicare poate, auto-iluzionându-se, aunei amânări, „duceri cuvorba”, de alunuiproiect eshatologice, însinecapătă scrisul sensulunei ră șichiardacădrama personalănuare proporții temă devineprincipala litera Chiar dacămoartea devine osimbolicăamânare amomentului final. așteaptă), scrisul pentru ceea ce-l mărturisitorul în fond, nupoate schimbafinalulșinicipregăti ficărilor. Dincolo deafio terapie (niciunjurnal, trăită, decâtconstrucție unacare sălaselocfalsi proprietăți curative. este Jurnalul mai degrabă o pentru aopotența.ficționalului Confesiunea are Amânarea sfârșitului (Anti) revelațiile testamentare a trăirilor finale în jurnale arputeaa trăirilor finaleînjurnale căpăta surprinderea consecventă e dealtăparte, unea diagnosticului fatal este căacestea nu subpresi scrise încărțile observabil n aspect , Humanitas, 2015,p.392). Cealaltă față aprozei , op. cit., p.27). În mișcare. O amânării , Cartea , Cartea ------

43 STEAUA 11-12/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII 44 STEAUA 11-12/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII mentul că,deșirăspunsurile nusunt definitive, cel putea revela semnificația ultimăaviețiișiare senti apropierealegerea desuferința morții, reală i-ar saleîntrebărimarile existențiale șicrede căînțe șiindirecte la umană îioferă răspunsuri parțiale sofie. Studiile universitare deliteratură șibiologie dintreintersecția biologie, etică,literatură șifilo contextul realțiilor umane, alvalorilorumane, la vieții”, unconcept pecare îlproblematizează în Paul sepreocupă decăutarea Kalanithi „sensului și elitistăcaneurochirurgia. dinadolescență, Încă nea, precum șiospecializare considerată dificilă resimțirii absențelor tatălui său, medicdeaseme umană), deși inițialnu este oopțiunedincauza medicina (după studii de literatură Paul explică motivația pentru care Kalanithi alege eminentă deprofesor neurochirurg cuvocație –, care anticipa ocarieră medicalăuniversitară în special, dedinaintea bolii–untraseu instalării care relatarea cuprinde parcursului profesional, sale,neurochirurg. amemoriilor parte prima În alegereainclusiv prin șiaprofesiei specializării de revelația căutat permanent, pecare sensurilor le-a boala șivecinătatea nuproduce propriei morți temporal necesar reflecției detașării, suferinței, nupoate oferi iarpedealtă parte spațiul urmărește derulareaparte și implicațiile imediate ale vorbește despre „miopia” care jurnalului, pedeo firesc (auto)curativ. Un bunexemplu ePaul pentru care Kalanithi, În acest sens,ș În Mircea Mihăie sintagmatice. și biologie - - - - Ihor Kovalevych(Ucraina) Oronsko deloc faptulcăexistă, înafară șimemo dejurnale situație.” ( în spate. Trebuie sămă înainte ca o ghiulea primit fusese azvârlit adevărat. simțeam Mă maidegrabă caunomcare nare bruscă,încare săzăresc ceea ce contează cu de revelație. N-am trăit nici un moment de ilumi dădea cueadetoți pereții. Nusimțeam niciunfel rosturilor vieții: gravă„Boala nuîmialtera viața, ci unei legăturidesensîntre boalășidescoperirea spulberă iluziile unei revelații.proporțiile Înfruntarea realit nuproducanunțarea otransformare morții de este alimentată șidedeziluziacăboalagravă și clipesc.” (P. Kalanithi, mâna peea,săodespoi,privesc înochifără să săpun carieră, înmare casăcautmoartea: parte, trăită mai departe la întrebarea referitoare la ce fel de viață merită idealist, căarputea conduce laaflarea răspunsului tea cauzată deotumoare malignă lacreier crede, puțin acolo trebuie căutate: confruntarea cu moar Frédéric Blecher. Max Badré, Guibert, Hervé E suficient să-i amintesc pe doar câțiva: Tony Judt, FrigyesKarinthi în ci artă, „face eaînsășicompoziții”,șa cumspune a autoficționale, încare realitatea nue concurată de despre anunțate, finalurile și cărți mari rii, ficționale Toată demonstrația meaanterioară nu Descurajarea dedupăaflarea diagnosticului (2016) idem , p.108). bazate pe premisele utopice ale Călătorie în jurul craniului meu. op. cit. și cum: această„Începusem descurc cumva cunoua , pp. 79-80).

anulează ă direct ă direct ății - - -

ăstea numoromie deani. Am Muntele de gunoifumegalaoaruncătură deumărulmeu stâng. Ne-am întors spre oraș. panoul orbte anun era era lacapatul luiunpanoualbastru pecare nuscrianimic, Pe urmădrumuls-aterminat, Kurt Cobainazis îmbrăcată înnegru. Am văzut laopoartă însatulPata șiobabăcam jumulită, gâturile lorarată ca niș O înghitca peomărgică fermecată dinpovestea cuporci, ESIANU CRISTINA Anul mutilat hors normes viaț acum de că de necaz, haz făcând avertizat râzând, m-a Ăsta hiperactivă. vezică de tâmpit diagnosticul pus mi-a care Eș *** din tinere dorm mult sau puțin, au boli, nu prea mașini case, cumpără gătesc, vorbesc, respiră, glod, prin alcoolici. Mai sunt unii care îmbătrânesc Mulți dintre oamenii pe care i-am cunoscut sunt deja pe lumea cealaltă, alții trăiesc, dar sunt depresivi sau Prietenii care auexistat, darcare au murit.Toate. Oameni care nuse cunosc. Lucruri care nusespun. *** ti ceva biologic în descompunere în biologic ceva ti văzut multe flori multe văzut înfipt lângăobaligă ’ ț e. Puțini.Șide regulă înaltă parte. șieros matur, cidespre graficulurinatului noaptea. (fragmente) a mea nu va mai fi despre ezoterism, despre cultură fi mai va nu mea a iubiți credincioși, nuvă teme ț a totuși că aiajunslamamadracilor. pe marginea pe te tuburide piele zbârcită princare alunecă bile. ,

șoselei ț diminea în municipal, spitalul la urolog medic amic, un zis mi-a , ș tiu sub ce regim politic trăiesc. Sunt S mici. și apoi găinile înghit câte o boabă șt Kurt Cobainasmulsniș de umbralui. am C visam încopilarie. ars lemn a mirosea prin împrejurimi A fost binetotuși laPata Rât, ah, ce parc !!! sau TheNew York cuintrare PublicLibrary prinBryant Park, MoMA gallery Metropolitan museum, Guggenheim museum, după-amiaza și atât. Cei mai mul ți în acela . Albastre, verzi Albastre, . âmpurile erau moarte, iule Mă gândeam conducând într-acolo că unii se duc să viziteze să duc se unii că într-acolo conducând gândeam Mă âmbătă amfost învizită laPata Rât. găsit ți dinăiapecare îiscărmăneș ți, asta e Moartea! totuși un copac viu sub care fostul meu soț s-a adăpostit ii. De plastic. Kurt Cobain m-a avertizat că avertizat m-a Cobain Kurt plastic. De roșii. și i medicamente, îș medicamente, și underground i mi-am amintit inelul mic de fum în care în fum de mic inelul amintit mi-am și te ș tiule și loc în care s-au născut. Înaintează ți de pe untulei uscat, mișcându-și caraghios capetele , Deleuze et Guattari, Guattari, Deleuzeet existen, i unii și unii care ti cuosfârmătoare de fier i sună copiii, merg la frizer, la merg copiii, sună i și-au împlinit visele a în în a ț ă

45 STEAUA 11-12/2017 46 STEAUA 11-12/2017 *** vorbesc sidespre salvare prinChristos pe lablocurile chibrit, cumin în păstrate dungi în batiste care-și groaznic transpirați mari, prea cămăși în bunicii Olivo, resto la cappuccino două ani, pe de fetele vând 30 centură se de acum care de hippie rămase tipele Londra, la lor plesnesc pe ei, oameni de afaceri în treacăt prin orașul prăfuit, hipsterii care au mers măcar o dată în viaț mănâncă care fran valut schimbă care borfașii legănat, merg care disturbă. mă nu nimic lume de ăsta colțul În *** Ăsta e bărbatulcucare nutemaisăruți. singurătatea care poate exista într-un omde lafacereapână lamareastingere. și lumii ca e dezmembrează se care contorsionat corpului ale ghidușii lumii, sfârșitul muș tată departe pleacă Copiii Daca eș indiferent dacă puiulamuritsautrăieș care descreierată mamă o de lin un ca arată alb celdezolant, putrezit, e mov Cel copac. în Atârnăpenibil uscat. s-a Liliacul pe care ostăpâne nentă. Plauzibilă în lumea asta care a ajuns la apus, care acum îș speran Cu mea. a totformă, nouă o densă materie Cu lut. cu umplu să-l putea Aș startul. fi putea ar care Ăla Negativul. *** pe care amvândut-o când eram studentă caarată sămerglaLondra.Îmi orele până lamoarte. faț stăîn meu Corpul *** de fapt aşa sunt prietenii când e atâta spaim a pelume aveam câte un prieten infiecare buc citatul eăsta: citat dinGelluNaum laînceputul romanuluiei –dacă ofiroman– ei. amintirilor româna fond în unii, după vulgară Bucureș serios, vorbesc eu Dar Müller,Hertaea! e e căSoră-mea jur *** se îmbulzesc înautobuz, aupriviridecăprioareînjungheate, ț scârbăla seuităîn nu vinilin, de genți maro, ciorapi cu asortate lână de fuste poartă egal, la de vorbesc îți când favor un fac soare sunt mai toate obosite care ies de la încălț stradă pe Merg uzoaice aproape dezbrăcate care fac medicină la cea mai ieftină universitate din Europa, asiaticii asiaticii Europa, din universitate ieftină mai cea la medicină fac care dezbrăcate aproape țuzoaice tele bâzâie enervant. Uneori mai apar convulsii violente, figuri de dans tembele care par să anun să par care tembele dans de figuri violente, convulsii apar mai Uneori enervant. bâzâie tele ț i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Bărbatul zice că e normal să plece copilul plece să normal e că zice Bărbatul întâmplat. fi s-ar nu nimic cum și eapăn care se uită în altă parte. Un om cu care mama a făcut pace. În casă nicio vorbuliț nicio casă În pace. făcut a mama care cu om Un parte. altă în uită se care eapăn i), oameni de la de oameni ți), ti mamă ai de plâns. Mamele plâng. Asta e. Trebuie doar să pui comprese reci ti, la Ateneul Român, cum stătea ea frântă pe scaun pe frântă ea stătea cum Român, Ateneul la ti, școli i care le-o servesc, nem servesc, le-o care sinistra ți sirienii șaorma, ș și se duc te fără săaibăcoșmaruri. a mea, arată caraghios. E un obiect urât, fără miros. Corpul meu Corpul miros. fără urât, obiect un E caraghios. arată mea, a i nu se mai întorc niciodată. Mamele rămân singure, uneori prinse de mână de un de mână de prinse uneori singure, rămân Mamele niciodată.întorc mai se nu și ată în tene în ată ș ț tiam de acum vreo 7 ani că Herta Müller e soră-mea e Müller Herta că ani 7 vreo acum de tiam ară care vând ceapă verde în pie în verde ceapă vând care ară șontic-șontic, de ilor să stea să nepoților poruncesc le (bunicii Ceaușescu lui vremea pe de șifonier și acre, au voci pițigăiate sau stridente, convingeri ferme, nu empatizează, oarece cred. Mama tuturor, aia care plânge care aia tuturor, Mama cred. mamă-șoarece O puiul. pierdut și-a ii mei de pânză, cu rucsacul în spate în rucsacul cu pânză, de mei șii ț a a că noua formă va putea articula dracului ceva. dracului articula putea va formă noua că a ţic Tipa se uită la mine crucindu-se mine la uită se Tipa te. a de nor șelate de muncă, spre autobuzele municipale. Doamnele profe at, femelele pișat, de mirosul centru, din gangurile din Jegul ă i care fumează pe stradă, tinerele stradă, pe fumează care burtoși indivizii colț, la Ș tiam că e sora mea de când am văzut că folose că văzut am când de mea sora e că tiam

ț itul lumii, dar lumii, sfârșitul provăvăduiesc care dame e, înțesat i vorbea bizar româna, o română violentă, română o româna, bizar vorbea și i în costume scumpe care scumpe costume în încoto șmăniți ții i dă ultima suflare. Plauzibilă într-o limbă Animalul Inimii Animalul e de pensionari. i mă întreabă ce naiba mi-a venit. mi-a naiba ce întreabă mă și i mă uit la doamnele profesoare doamnele la uit mă și șterg i cade pe podea. Dar a doua zi doua a Dar podea. pe cade și , îi zic, de când am văzut-oam la când de zic, îi , broboanele de pe frunte cu frunte pe de broboanele i și să te gânde igani. , i în ochii lui vezi toată vezi lui ochii în și i vâscoasă. Să torn Să vâscoasă. și Că va deveni perti deveni va Că ine locul pendulei locul ține ș ț ti la altceva. oliu deșirat oliu ă, numai ă, ș te un te ț îți a e - - era toamna frig în apartament biscuiți mestecat, de gumă bomboane, cu plin baroc palat puteam s-o vizitez pe verișoara-mea din Germania, din cauza comunismului îmi imaginam că America e un fel de cauzastăteamdin comunismului Liberă, Europadimineaț proaste erau televizor la de filmele comunismului cauza din cap, pe spălăm ne să aragaz pe apa încălzea mama comunismului cauza mine pentru însemna comunism cuvântul concretefoarte lucruri trăiam, lume ce pe n-aveam habar barbarului vârsta aveam Când *** a douacea maiurâtă ț suportecolegele,m să-și trebuie sora-sa pentruastaEst,dar recordîn toată familiaface Mika urâtă sacrificii. mai cea doua a stă în bun cartier din oraș, ta-su e manger la B, firma plăte ș în România. Mika e sigur de asta, pentru că a văzut pozele. Mika stă într-o căsoaie cât toate zilele în cel mai din lume în topul său personal după India. Tatăl lui Mika a fost în India soră-sa la ei acasă. Mikael i-a spus lui Kurt Cobain înainte să plece c făcut a Așa Viena. la treacă vara. Asta dacă n-ai bani de vacan decât sunt. Aici totul s-a oprit. Tramvaiele merg totuși. Merg oftalmolog. Oamenii sunt decolorați Lumina curge pe stradă. Curge în *** preot șică dacă așvrea așputea merge să-lvădpe taică-său Tipa mi-a zis că ea n-are părin lasă săzicprea multe lucruridespre noidoi. l’autrede côté Deci Gellu Naum e tatăl meu, iar soră-mea trăie în același timp, darnum-au zgâriat) șimi-azis: s-a scremut să mă nască. Tipul ăsta bizar, înalt ani 16 aveam când născut m-a el tatălmeu, e Naum Gellu iar mai bine m-aş gândi la ceva serios mama spuneaşieac să nucazi șisă- ți rupidin Eu doar m-am pierdut pe aici nimic. nu-i mică, sunt eu iar murdară e lumina comunism, din relicvă bicicletă, de rablă o tânăr,are biciclist un apare stradă Pe care mă întreabă dacă mi-e rău. Major gang. într-un muzică aud că pentru opresc Mă umbră. la pe scurtătură, pe iau O *** meu matern atrebuit săsemneze pentru colectivizare ca să n-odea afară pe mamadin facultate. Pite sugar,comuniș fostarestata bunicul cauzacomunismului Din e așdelagazele dincombinat, porcii ă ș căptușit care îi era mare, arăta ca o sperietoare de ciori puț casă în gât, până-n acoperită pat, în ș ti. Din cauza comunismului tatăl meu n-a fost primit la liceu pentru că tatăl lui era preot era lui tatăl că pentru liceu la primit fost n-a meu tatăl comunismului cauza Din ti. ez în fund pe bordură, plâng ca o tâmpită, trece una tâmpită,trece o ca plâng bordură, pe fund în așez Mă plâng. să apuc interpretatmă , mizerabil, . Mai am Mai . ii la rahații mănânce să-și obligat fost a N, meu, unchiul iar reacționare, cărțile ars i-au tii a e normalşic i nu puteam citi ce voiam, din cauza comunismului ascultam cu sonorul la minim Radio minim la sonorul cu ascultam comunismului cauza din voiam, ce citi puteam nu și i prietenul cel mai bun a lui Kurt Cobain care e neam e care Cobain Kurt lui a bun mai cel prietenul și i nu o ideologie de partid. Din cauza comunismului îmi făceam temele la lumânare, din lumânare, la temele făceam îmi comunismului cauza Din partid. de ideologie o nu și i oameni. celorlalți a E mea. a nu-i vorbesc să îndrăznesc nu care despre Singurătatea ară dinlumeîmpreună cuopisică Germania. adusădin i un frate, îl cheamă Leonard Cohen, dar despre el nu vorbesc, pentru că nu mă nu că pentru vorbesc, nu el despre dar Cohen, Leonard cheamă îl frate, un și ții. i și sfâr șiturile de săptămână erau dezolante, bătea vântul prin camere, eu stăteam și ea ricoșează în ți, frați scriitori sau vedete, că maică-sa lucrează la ț grădini Peste drum e un aprozar, oamenii cumpără piersici, caise șuvoaie albe a nuaccepta samfac prieten și par muți, câinii par mai mici decât sunt, numai be tia ne gazează, îiurăsc pe făgărășeni, făgărășenii trebuie extermina ea a zacusc a ea e la renunțe să trebuit a ă-sa ț e. Dacă ai bani, pleci. Te urci în mașină și eu văd dublu. E var ț ș i dus la canal trei ani, bunica a rămas acasă cu tatălmeu cu acasă rămas a bunica ani, trei canal la dus și easta mea. Nu sunt decât un obstacol care trebuie evitat ca i frumos m-a prins în braț ș Bine aivenit pe lume, amăr te în Germania, e Herta Muller, doar tata e mort, trăieș ă , pe geam vedeam un cer galben-vezui, tata ne tot repeta i fiertură de murături, maică-mea umbla într-un capot într-un umbla maică-mea murături, de fiertură și te casa, a la a i haine care miros frumos, din cauza comunismului cauza din frumos, miros care haine și ase la coadă la lapte, din cauzalapte,nu din comunismuluila coadă la șase și autobuzele. Acum trebuie doar să aș școala de fiț căm-arputea ajuta. i am citit citit am și ă Romania e a doua cea mai urâtă ă serviciul din Germania Germania din serviciul și eu văd dublu, trebuie să consult și acolo a văzut mai mult jeg decât e (ținea în braț e a copiilor, ta-su încasează sume Zenobia â . A plecat cu mă-sa, ta-su mă-sa, cu plecat A ț. ta mea fiică și nu te mai opre

E Pachelbel, E i atunci am sim am atunci și e și mere, par surzi. ! ivii țivii par mai mari și vreo zece pisici ă și că taică-su e ț i stăși în acasă ară din lume, din ară Canon in D in Canon i bunicul și ș tep it cum țit ti până ț ți ți să ară . un te și

47 STEAUA 11-12/2017 48 STEAUA 11-12/2017 E cu traduceri șisonete maivechi publicate în tizate dupăcele patru plus3addende anotimpuri, iveal Ș propriul săudemers, numitsimplu „fals jurnal, adică a sonetului.Da,elgăsește această autonomie în „rigoarea conținutului” și „surprinzătoarea libertate” „tiparul formei” fixe în genere. Dimpotrivă, Dinu Flămând aer vetust, asociat adesea sonetului sau formelor șiniciconținutul sprecă nicistructura nutrimit un postmoderne.turnată în extensii remarcat De faptul die asupra rosturilor existențiale. clasică Structură diaristice aleunuipoetdenotație, aplecat cuosâr versurile dinvolum punînevidență comentariile românească că volumul substanțial sat întainelecomunicării șialetraducerii. A novatoare a neofituluiși experiența unui poet exer clasicizant. DinuFlămând vineaicicudezinvoltura capcana forma unui joc savuros de idei. redefini poeticitatea specieisub rigorilor supusă echinoxist va cădeaîncapcanasonetuluispre a-și săi de generație. nu prevedea Nimic că poetul a avut unparcurs poetictriumfal, alături decolegii tatea textului, da glas nedumeririi metafizice.da glasnedumeririi Confuzii” încare dubitativ spiritul îșiface locpentru a acest antitetic joc liric seconturează „Matricea Marii „vorbim oase”, prin „în cimitirul bunicilor” (p. 56). Din „oasele meleabsent-prezente” (atributele îndurării), spre metaforeleNichita Stănescu: finitudinii,cala vegherii deaglutinarea învis care descumpănesc, aducândmaiaproape apoteoza 7). Poetul selasăvrăjit destridențacontradicțiilor vadă plăgile șiravagiile iscate defrumusețea ei” (p. care rănește caofemeie ruptădinsoare: „voiam să-mi lic spre frumosul asurprinde „ce palpităpe lucruri”, țial. Unochipineal, altreilea ochi,sedeschidesimbo mereu reformulată înfața auimirii miracolului existen somn notații despre cumtrece viața”. coala Ardeleană, Cluj-Napoca,2016)scoate la limbajului rafinat, eseistic, trăind patetic în chinoxist val, dinprimul sedusdeacrobațiile Materia ideatică avolumului, balansîntre ă „un andesonete” (defapt101 , e intersectată pe diagonalatrăirilor curostirea liber aleasă,altfel acceptată decât deun ). Fără propriu-zis, liric săfieunjurnal experimentând tenace, DinuFlămând capeuncerc vicios, jubilândîntre Capcana sonetului Veghea șisomnul și alunecând, in Și totuși a căzut. Este poeme, repar mângâie șa seface eluctabil, eluctabil, (Editura veghe intimi Adrian Țion Viața și ------

iubită” înacest nihilismasumat ecleziastic, „acest pehârtie”, lasurme scriu căcipoeziae „singura neantul, idealul înpatriacuvintelor, unde, cochetând cu în căutarea uneipatriiideale, poetulîșiancorează exasperantă” (p. 26). Ca și inocentă”, „patrie penitentă” (p. 25), „capitală de uncinismdemistificator: „patriameaperversă adesea decadența înstăpânităînsintagme pline Mateiu Caragiale (p. 15).Darversurile denunță al luiArghezi (p. 14) mul rememorărilor, alături deundelicat portret desenateMântuleasa, nostalgic sauironic înalbu bucureștene dinHala Traian, Piața Parcul Unirii, parente alecotidianului înfățișări precum aspecte se sinchisescpentru asta. tură cuforma fixă.Șiabaterile delacanon nicinu fi un poemîn veritabil albe,versuri fără niciolegă cerință. Dacăaranjezi altfel rândurile, poate textul versurilor îndouăcatrene după șidouăterține, nusesimtelectură, căesonet, înciudagrupării „vânjoasă (p. 69). care leera fericirea”„își urau viața lor și doarmoartea trece rana șiprin deschisănumităParisul teroriștilor melancolizărilor dinacest Itinerariul „an desonete” brut,limbajul fiindadesea necenzurat.colocvial, e trecut grila meditativului prin șiarememorării, defectă lunădefier” (p. 79 sau de nimic” dinfestivalul ceaușist „Cântarea României” neguros are învedere dezgustul de acel „patriotic niciunde înțara mea” (p. 34).Decantarea trecutului inarea, angoasa: „Unde măaflueuneaflându-mă candid înfluxulelegiac alnotației,înstră frizând antonimelor formate derivare prin searmonizează „atingeri de întâmplare neîntâmplată”. Pendularea șterii italienesefaceRena încadențe discrete, diafane lui Petrarca înfân”. Legătura cusonetistulprecursor al an, iarcel cunumărul31imaginează un „vis cuLaura 30 Sonetul a scriiturii. în densitatea discursului,accentuând nuanța barocă nimic dece setot învârte” (p. 28). Realul proiectează Realul în imaginarul poetic trans Dinu Flămând lărgește baierele sonetuluiîn Eseistul care este DinuFlămând răzbate frecvent Călan – „murdară Apocalipsă” dăg i postmodernă poezie”și postmodernă aș încât, la i incertitudini: las aceleiași incertitudini: și nu „De

e dedicat debutuluieminesci și evocarea bastonului lui și Pessoa ) . Zvâcnetul cotidianului și Cioran, aflați , deoțel”,„urzici - - - - - L comozi şilipsiţidesubstanţă. Întreaga pornografie politici nouăzecişti şiabeizadelelorlor, liceeni nii”, introducîndu-ne abrupt capitolele aucatitluziuaşiora trei părţi, „acţiu În primele tehnicile documentarului ficţionalizat. cîteva pagini, cinematice, împrumutîndceva din mesager hăituit najele romanului norul întunecat alistoriei –săfieactivate deperso ne –toate ieşite dinşifiind, finalmente, înghiţite de ca delirulpolitic, beţiaputerii, atinereţii nietzschee Saramago). unorRushdieori Pentrujită (peurmele os, constituind un fel de evanghelie eretică, dezvră Coşa), de unrealism cinic(învecinătatea unuiBogdan volume scaneazăcosmosul românesc, însecvenţe diversitateacît prin formulelor narative. Dacăpatru autorului, prolificitate, prin ritm demaratonist epic, logie aşadar, invidiabilă vîrstei prisma nudoarprin trei publicate laEikonîn2015,2016,2017).Openta a generaţiei noastre oficiu în2012), Românească, Cartea debut alediturii cinci romane: prost al vieţii, băieţii au porţile deschise, prestigiulprost al vieţii,băieţiiauporţile mai bunliceu dinoraş. Cum seîntîmplă înfilmul o umanitate neverosimilă) învaţă –modestlacel (muzalor,didaţi politici)şiIrina de ingenuă, artistă, elevi, RubenşiAndrei (delfiniieternilor contracan rahatului care cerşeşte, anual, unsuflet deelev. Tot –bunăoară –sistemul budeideţară,a conserva a pentruintelectuale) a-i persecutapeceilalţi, pentru peste tot, înghiţeau umilinţe (politice, fiziologice, înfloreau, reţele dezvoltau mafiote, îşiafişau puterea Pe atunci Mateeştii şiIstodorii, Vlazii şiUmbrăreştii Consecinţele leadmirăm, întoată splendoarea, azi. neurotoxinele înfiecare organism instituţional. mică şipolitică(locală,centrală), insinuîndu-seca şi băieţiidescurcăreţi acaparează puterea econo & tripantînspre începutul anilor politică edevoalată aici.Eunflash-backultrarapid clujean născut la Bistriţa, esteclujean născutlaBistriţa, dejaautorul a Ardelean,a 28deani,Cristi tînărulavocat Scris alert, într-o permanentăstare într-o defugăaunui alert, Scris Pentalogia (Herg 2014)şi Benet, Apocrife Agenţia inventariază formele deliruluireligi , romanul eorganizat încapitole de Spre răzgândit seară s-au , Spre răzgândit seară s-au (cîştigător alconcursului de Apocrife în agenda oamenilor ’90, cînd securiştii ’90, cîndsecuriştii , Muzica proastă tînãruluiromancier . Ştefan Manasia Ştefan (toate Din Din ------miliardar agramat. Baia asta de sînge devine poem viziunile transmit măcelul organizat la Bîlc de-un asta care deCrăciun, sănuofteze ipocrit cîndtele nuenimeniînţaraşansă, înaplauzele gonacilor: Porcin, Mateescu doboară cerbul stretin, fără nicio acoperit deghipsulmediocrităţii,ticăloşiei,laşităţii. depiţipoancele siliconate.cu burţi, Totul emaculat, de hienelesecuristo-interlope, debăieţiideştepţi asaltată debigotismşiparanoia religioasă, hăituită Ardelean, democraţia einvalidată istoric: adică Cristi teoretico-eseistice ză însplendideinserturi emigrează în democraţii validate istoric. Aici marşa la care congenerii lorabiavisează,atunci cîndnu paternirinocerilor leasigură, înnicizece ani,luxul lui socialromânesc. zăm, odată înplus, gradul demalignitate alcorpu la istorie, biologie etc. Obligîndu-ne să conştienti apel contextualizează prin permanent, explicînd-o cu setea unui natura.”ţia, sfărîmînd (p. 73) ceaţăghicim prin zîmbetul. şi, pemăsură ce seapropie deanimalulîncăviu, îi opusăavăii. aplauze alegonacilordepepartea înfruptat seminţiile. (…) praful depuşcă.Ezeitatea dinacăror s-au carne fără decare creierul lorn-arfiinventat vreodată i-a hrănit străbunii. Acelaşioferit proteina care le-a cerbul totemic, coborît delaLascaux,eacelaşi care dat peste putere, îlare demultînbătaia puştii.E lungi, indecisdacăsăorupălafugă.Omul, încor pămînt. Animalul rămîne neclintit cîteva secunde deobucatăun genunchisprijinit maiţeapănă de Poate uncot i-aalunecat neglijent pepiatră, poate semnale sonore luiMateescu. pleacădindirecţia întoarce capul. Urechile îisunt ciulite. Primele epic, microeseu amar: Lumea astaviolentă şigrosieră edeconspirată Acelaşi zîmbetdinSumer, care aclăditciviliza Istodor coboară înpassăltat, laumăr cuarma şicerbulUn zgomotsurd, cade. Scurte scurt, „Sălbăticiunea seopreşte dinsenin,fără a-şi stabilizator de aromă de stabilizator Cristi Ardelean,Cristi insider . În plus,. În Ardelean Cristi o Bucureşti, Editura Eikon,2017 Spre răzgândit seară s-au ------,

49 STEAUA 11-12/2017 50 STEAUA 11-12/2017 foto: Ilya Yakover/ Unsplash liceenilor pagina Fluture prof. Viorelia Sabău Coordonator Cluj-Napoca „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic Clasa aXII-aC Iulia Iacob :

n-am cumsămaitrăiescașa. îngrijorarea șicerulopacsentimentul căvine ploaia,darnu plouăși nu le fac – le-aș face dacă mi-aș aminti care-s lucrurile alea, așa îmi ajunge nu-mi amintesc nici măcar unul din lucrurile pentru care mă îngrijorez că în cușca lui aprilie îmi trag blugii pe mine ridic o șosetă de pe claviatură și înseamnă băieți alți mulți iubesc zic și mântuitoare devine codependență prin lentă sinucidere o la angaja s-ar care om singur unui imaginea și psihoza șoptește nopțile vin apoi ce ecăpruișinuștiesăfiemaimultdeatât. fisurat desoaresaucă ochii ăiaprind totfelulde nuan întunecat cald ăla ghipsul în viitorul ție oglindește se ți că pasă cui îi dracu’ luminoase, de monstruos sclipiri niște plutesc cald noroi de alea le cică dumnezeu e perfect, atunci ăștia de ce există? și cui îi pasă că în bălți cifre colosale de perechi de ochi verzi sau albaștri zic îmi asta. de capabilă circule peroțișipicioare șinuîiînvațănimeni ciocola tă cu mânjită e cărucior din fetița și aer de formă sau în pământ pământul de formă în e aerul poate știe, cine deși heliul, nu asta, forma avea balonul – dinozaur de formă în heliu cu balonul spart și-a liniștită, stai da, liber? e scuze și are loc aici acum ad-hoc pe bancă, lângă tipa care mănâncă un covrig mână ruptă ai semnat tu așa ceva? poate chiar gândul mi-e semnătură mușcătură privire ce cu formular, un dat i-a naiba cine dar iulia, zice sau undeva formă, ce în ea și verbalizez? întâmplă o să trebuie se alesului, să a asta alegerea loc are când și î n igr m etu o rsu vei ml ș, a ru fpu c sunt că faptul rău, mai și, mele vieții restul tot pentru om singur un iubesc să trebui va că gândul anulare la până strânge mă zile unele n femeie, scoate fetița din cărucior, de ce naiba îi învă îi naiba ce de cărucior, din fetița scoate femeie, pot vreau știu să te iubesc doar pe tine lex chiar dacă pot vreau știu să știu vreau pot dacă chiar lex tine pe doar iubesc te să știu vreau pot alesul, aleg să te aleg și aleg să cred că vei alege la fel. nu plouă. dar nu asta e dragostea de fapt, alegere? și asta și alegere? fapt, de dragostea e asta nu dar eu trebuie să gust mulți băieți foarte mulți băieți mulți foarte băieți mulți gust să trebuie eu dar poate tipa vrea să se agite; băiețelul agite; se să vrea tipa poate dar this is not what i signed up for up signed i what not is this zboare detest tipii cu ochi căprui, țe delut,lasă-mă, țăm pe copii să copii pe - - prof. Alina Pargea prof. Alina Coordonator Cluj-Napoca „Avram Iancu”, Liceul Teoretic Clasa aIX-aC Irina Gorgan Clișeu :

S pasul. depresiei. în ele. restul zilelor. lași captiviîn„tot”. doar oaltăverigăaclișeului. ez demajoritatea,dartotamolipsă. era: benefici da, banale, Chestii prieteni. familie, Asta o dans, Muzică, NEVOIE. experiență. o persoană, o sentiment, un lucru, un obiect, un Poate viu. încă ține mă care oxigenul înlocuiască să care ceva de nevoie Am aparține. îmi nu care suferință văd să Vreau celorlalți. a ca fundal. Aștept ceva. Poate un semn. Un impact. Sau poate o viață la fel ca acestea,cutremurecarefăceausticlasătrosnească. când mi-amdatseamacăacestlanțdecuvinteepalid. secate de orice picătură vitală care se zbătea în interiorul aproape mort. rat despume.Îmireamintescstelele. înconju fie să obișnuit subconștientului ale valuri mici provoacă care Vital. Dacă nevoiameanueonevoie? tot la inexistenței probabilitatea și greșite cooperare de Sisteme Nevinovați radiindentuziasmulanilordeneștiință. Nu suntversuri.Sunttulburărivitale. Viețigoale. O săajunglaunpunctdeinutilitateabsolută. Scriu astapentrucăîncercsăgăsescceva. adâncul din vine inspirație singura dar artă, e viața că Credem Ne credem speciali, în timp ce trăim cu impresia că suntem nimicuri. Dezordine și pian pe fundal. Ne lovim de eșecuri și ne transformăm Ore tulburătoare. Dorințe, speranțe,scopuri. tot pentru străini sau prieteni noi, oameni triști, oameni stradă, Pe Lipsă deadaptarelaviață. Imposibilitatea dealăsaamprentelemăcarpeoparteinvalidă. Melancolie îmbibată. Sfârșit oprit de insuficient curaj. Suntem niște Era speranțe. scopuri sau fără seară altă o era asta ghici că Puteam pe sunet de fel niciun fără cameră prin Privesc tăcere. e Acum Fiecare gând era fereastra unei clădiri care străpungea cerul. Serile până rutină, în trăiesc să Obișnuiam bune. mai zile după Tânjesc Liniștea orașului. Îngânarea unei linii melodice este singurul lucru singurul este melodice linii unei Îngânarea orașului. Liniștea Apocalipsă. Avalanșă. Sentimentele țâșnesc, lăsând pielea și oasele și pielea lăsând țâșnesc, SentimenteleAvalanșă. Apocalipsă. eară. Stele.Nimicspecialînliniaorizontului. - -

51 STEAUA 11-12/2017 52 STEAUA 11-12/2017 sunt texte (doar)pentru copii, maialescăsuntem în zona ne trimit riale Junior, cele două volume nu lumea simbolicăcoexistă fără schizoidii. le, întruchipând olumeîncare visul, cotidianul și protagoniștii staudevorbă pitagoreic cuanimale și gândescînversuri incantatorii. Larândul lor, pentru că,fie cos, zboară șifacversuri, fiecitesc dreptulpoate șamanice vedea, sunt animalede-a grădină zoologică. Șițestoasa, șicondorul, cumse îl eliberează pe Isidor, condorul prizonier într-o poveste despre încare libertate, oadolescentă care intrarea seface visșipoveste. prin Adoua,o tului magic alCetății Sufletului,fără timpșiloc, spre însoțit deoțestoasă magică, aflat încăutarea ținu vară cuIsidor (editura Humanitas)și Veronica D. Niculescu, din2017:Ana Alfianu, cărți ce nu, Naum)seaflădouă doarpemuzicaluiGellu cuApolodor Cartea și J.D. drept Salinger îninim Ende șialtullaLewis Carroll, cuMark Twain înminte din nouă; înorice caz,lafel desurprinzătoare cașicitatele descoperă o dimensiunenuștim dacă veche sau în capitole numerotate invers, eroul Otto, tot uncopil, Loghinană deMarina laeditura Litera, Baccalario (2009,apărutăîntraducere dinlimbaitali șteptarea luiGalen De amintim doaruntitlurecent, sepetrece șiîn permite nașterea așcum,dealtfel, casă „basmelor”; ar fi exterior, între imaginația „reală” trezie, între copilărie șitot ceea ce sepresupune că ambigue capovestea, senzații degraniță între vis și avea înlocdebrațe; aripi senzațiile sunt lafel de 2010. Era povestea stranie afetiței Viegeltje, care primejdie, obișnuința cuenergia și cutemeritatea”. misterioase aleimposibilului”, cași „dragostea de fiecărui capitol, cele Î Joke van Leeuwen, ecranizată subacelași titluîn n 1997 În ciudafaptuluicăetichetele În Prima este călătoria autoinițiatică aunuicopil În În Manifestul futurismului apropierea acestor lumi,cuunochilaMichael apărea cartea apărea cartea (editura Polirom). pemuzicaAdei(sau, de Milea în care se vorbea despre „porțile , cartea luiPierdomenico, cartea Cetatea Sufletelor Iep! (1909)așezate laînceputul ºi CondorulPoet Val șiCetatea Sufletelor a scriitoarei olandeze ă, fredonând poate colecțiilor edito colecțiilor și imaginația care în 2010) unde, Cyboria. Florin Balotescu Florin O - - - -

C ale poveștii. Nutrebuie, deci,să ne grăbim, cu vindecătoareși rătăcirii, redescoperind virtuțile fapt, îșiexplică astfel vechile narațiuni alecăutării de individulmodern, capătă onouămorfologie; rat maimultsaupuținospeciefixată definitiv, epoca deacum.Cu basmul, conside astfel decărți, tendință dintr-o destuldepronunțatăfac parte însă, fără teama deagre și, este căastfel devolume lafel capeunbasm.CeeaKakfa ce putem spune în măsura încare amciti,depildă, vârstă aprotagoni volumeleștilor; potficitite astfel, lumea copilului sunt gândirea magică șipresupusa tentați săspunemcăsingurele încomun lucruri cu de muzicaademenitoare acântărețului laflautdin substanță vitală și un balaur O, care leagă lumile visului ca un fel de (poate că e chiar frumosul labradorit), apare chiar minunat decâte ori eroii ori sunt pedrumulbun poveste. care o piatră-călăuză secolorează Găsim ei. al drumului dintre creatorul poveștii al cărei traseu, de fapt, este la rândul său un ecou poate, olumecare sedesfășoară doarînacest fel și nu este adevărul, deaîntârzia cinumaideacrea, (p. 7).Ocapcană,defapt, pentru cărolul pove știi discutară cuaprindere despre elfi,orci că sejucară împreună ovreme înălţândunzmeu, era prea miccasăînţeleagă anumite A lucruri. obișnuite, pentru totdeauna: „[...] segândeaueică unde buniculsăuplecase, cumsespuneîncuvinte ani care pleacăîncăutarea Cetății Sufletului,acolo așcumfacpărințiilui ficțiune, prin Val, eroul de10 dată deevitarea intrării înadevăr, deîntârzierea lui adulților nu este ci este o chestiune de conflict, proces facil. Sursadistanței dintre acestea șilimba limba pecare ovorbesc adolescenții, nuedelocun pe care ovorbesc copiii, casănu maispunemde intepretările tematice, pentru căregăsirea limbii Altfel despre lumii poezia sunt, perând, intrări dince înce maiadânciîn deAna Alfianu scrisă ele nouăcapitole dincartea și jucăușă. Suntem aproape când

Metamorfoza și ascultătorul și pitici[...]” lui șa în -

din urmă maialesîngraficadin urmă sepotrive decarte, ște ante Le aleluiHenri Rousseau, Douanier aceștia create deLeonora Carrington luxuri saupădurile din Alfianu, aflată undeva înspațiul dintre Magritte cel Bodenseekreis.de, Ana asurprinzătoarei artiste ființe fantasmatice. Oautodescriere depesite-ul asumă vocea decopil șicare eaînsăși schimbătoare, cișiîntr-un tipdesensibilitate care nu seregăsește doarînpostmodernitatea mereu vorbesc despre care, olumepost-tarkovskiană iată, tă dindorințalumiide „a salva poeziavieții”. Toate fără cuvinte dincapitolul al VII-lea sauinsulanăscu fine,În nuputem sănu vedem splendida vorbire pentru căreferințele atacă aproape viral realitatea. iaroraexterioară, șul este înpermanențăaltul, zime alelimbajuluiseconvertesc geografie într-o modifică deprofunrealitatea, așîncât structurile defrazele54 șiurm.), care, aruncate laîntâmplare, esențial este legat de „cuvintele care lucrează” ( numaiasa.Unaltelement ocarte lului armerita când îi este sortit” (p. 100). Acest ne- un moment, la care o clipă potrivită ajunge fiecare loc care, nisespune, ci „nu este unoraş peohartă, Unul este chiar Cetateaale acestei cărți. Sufletelor, Inception 2016)saudeorașele hiperstriate din Derrickson, spațiilor-mandale din lui Jonathan Swift, cișidelanțurile psihedelice ale spații vii,fractalice, amintind nudoardeLaputa Schimbător. Ambele reprezintă toposuri proteice, Swift, a expiră... pove utopicești, cânddeținuturile alelui mitologii –Elacaravolturna –cea care inspiră și patronate deocaracatiță cunumeiscoditor de Hamelin saudeviziunileverniene, dedata aceasta libertate, a unor structuri vechi desecole care aunorstructuri libertate, nu nă, orevoltă. Orevoltă laadresa oricărei de privări în lumea contempora artist doua piele a oricărui tea fetei care eliberează uncondor, caaproape o a sălbăție the others, through art”. manageto dissolve[...] to intheothers, kindly for own healingwhilemaintaining your individuality tool forI have to beanecessary my considered art lui șisurselenesfârite alepoeziei: „most ofmy life povestea vindecătoare, șiAnei Alfianu scriitoarea, cea careperfect crede în Î autoarea romanului poetic n cartea În căutareaÎn zborului Nu doaraicisunt,degreutate însă,punctele Portretul luiEdwardPortretul James șa cumsunt Târgu șorul peRoți (editura Polirom, 2016),ascundeînpoves (regia Christopher Nolan,2010). O vară cu Isidor Doctor Strange Doctor în puterea fără egalavisu , Veronica D. Niculescu, , animalelefantastice Spre văi dejadși loc loc (regia Scott dă al imagina sau Orașul glasunor cf . p. își ------de areorganiza realitatea, deao sublimealezborului,atestă virtuților la munte undevor evada pânălaredescoperirea acelea pe care fata le scoate în casa de din sertare le vede condorul încasaundestăascuns, lafel ca pecare deobiecte Șirurile căutându-și libertatea. întrerea doiHoldenCaulfield, seîmparte fiecare a Serenei cuaceea totemice apăsării Isidor, autoa că șisăvorbească înlimbaoamenilor. imaginea condorului care învață săscrie, săciteas țesutul șicompunerea versurilor –este redată prin dintre puterile miraculoase alețestoasei, anume dezinteresulprin protagonistului față dedouă „oboseală” estetică –prezentă șilaAna Alfianu, rane, adeseaistovite deexperiment; aici,această evitată niciideeauneicrize apoeticilorcontempo ale fetei de13 ani sauale unui condor. Nu trebuie trerupte, aceeași substanță care cuvisele, împarte ancestralritm dinmiciepifaniiurbane. și suflet, poate respira în voie șipoate înțelege un simple, dinlucrurile întreextazului care omul, trup sunt decât modelecarcerale mascate, ocăutare a probabil, paradisul. Undeva,și splendori. între toate acestea, seaflă, copilărie șirătăcedintr-o ște, printre cuști,libertăți că fiecare poet, cașifiecare aieșitcândva carte, ca alunecate elafel înoniric deimportant incantatoriu textul narațiunile2012, prin sauprin narativ vindecătoare forța prin apove știi –caînproiectul devine dince înce maivizibil;căelseface simțit e reală. Fără îndoială,substratul poeticalumii trebuie extinse știe câta oară îndomeniulpoeticii),căparadigmele undemergem”.exact din 2014apoetuluiDanSociu): „Vino cu mine, știu nii (caocoincidență, ele sunt și titlul antologiei altfel decușcă,îisunt adresate câteva cuvinte stra chiar cititorului, dere careșă; nupăsării uria incantează versuri, ci aceste dimensiuni, autoarea pare săaibăoîncre așa, itot deunaltul”, așa.Unlucruecuprins șimaimare,geometrică săzicem unpătrat, șitot un cerc maimare, apoitotul încapeînaltăformă într-unînscris cerc. Apoi cercul într- ăstaecuprins dincelede geometrie maisimple. e Untriunghi în eainfinitul(„poate problemă că totul ecaîntr-o jumătăți diferite”, p. 152)saualumiicare ascunde lumii androgine („toți suntem alcătuiți dindouă nelipsită deadevăruriimemoriale, canostalgia subiectivitate. Narațiunea este voit simplă, dar În capitole care uma În alternează perspectiva neîn agândirii este scrisă șiopledoarie Cartea Două cărți, așadar, cărți, Două care spun, încă odată (a cine Poveștile Duniazadei i că dorința de libertate a omului și că dorința de libertate și el un fel de Isidor prizonier într-o , editura Tracus Arte, reînvesti cu încercarea și ideea id .). nă În În ------

53 STEAUA 11-12/2017 54 STEAUA 11-12/2017 survolează spațiulvi frunzele uscate când MIG-urile banii verișorilordinAustria, lauda casnică șiviziuneapolitică, în războiulneamurilor: table deslănină,sarmaleșicaș cu borcane demurăturășidulceaț a umplutportbagajul și unchiu’dinUngaria și depicior,ofăcutdiversiune apoi s-oplânsdecoloană așe rugăciune faină, și buna’ de partea cealaltă agardului ce iubeș că amfacultate: au adustortul șiamținutundiscurs nepotul preferat nu amfost niciodată nu eașcând îmiîmbrățișez bunicii, de octombrie – câinele îmilingepielea inima lorcând atingegardul foșnetul depungicolorate, sub luminaviț oamenii delaoraș? aș degetele încovrigate pesârmă au venitlagard,copiii dinvecini strategii devictimizare și dedata asta. din aluminiu,amfost nimerit în paharseînvârteobilă și umoareavitroasăacurs chiar dacă soareleatăiat dealurile mâinile aurămaslagard dar nouănunedauniciodată nimic și euceva acasă îmi imaginamcă osăduc învingătorul primeaodamigeanădevin, și bilelericoau– bunu’ nimereagarduldelemn de plastic, jocul comunicării: trăgeam cupistolul într-o găleată teaptă lasoare:ce aumaiadus ti frumos rămâne, restu-i s-o mirat că n-omaiauzit ei devie: ei – – ă, Bogdan și m-aicernut ai fost răcoare corpul tău alipăitînmine– să fie terapie stai cupicioareleînapă lumina filtrată prinlăstăriș sunetul tăios algrohotișului, mult m-aîncercat să vinăvietă pot atingeșiapa pulsează înmușchiul-de-stâncă – forț În vuietulHudei Tiutiu a meaproaspătă țile mici

Found It (2016) Julia Feld (SUA) fumau obâtă lângăpropriamașină.înainte să dispară, unulafuratțigara,lăsândgeamulpe am trecutcucartea-n mâiniprintre doicare prin cartoanele dinghenă Leonard am aruncat pegeam imediat: să-șicaute și douăclementine bunicul aripostat un locdemuncă! o pungăalbastră Iulian unui homeless avea bicicletă azi dimineaț cu obanană sâmbătă răscolea credit ă

frică, seriosșitotal neinspirat,celălalt și-a datjos zdravăn dinspliff, după care s-aîntins pespate și mi-a arătat undeget, doarașa,deprobă.plin un sfert. cuibăritînpartea dreaptă, atrasfum i-am turnatînmâinileunuiafără picioare pe care-l văzusem înmijlocultrotuarului am fost înoraşsă schimbnişte mărunţi banii curgeauca dintr-un borcan mere confiate pentruceai un mesajdoarpentru mine stătea electrizat întimp ce arată maiinteresant aşa din telefon cineva auzea din telefon audecineva restul aveam pe mobil cu bomboanevărsate pe-o bucată deziar grupul deprieteni se uitau mine la cum nedădeam şi uitaţi delume să ajunglajazz privim maşinile îmi notez ideile s-avem acelaşi vino laconcert mi-am rafinat am săîngheţ când eînchis pe lângănoi în locsăfiu şi s-aşters la orefixe cum trec în linişte în africa la iarnă déjà vu șapca. ep.

55 STEAUA 11-12/2017 56 STEAUA 11-12/2017 poetică „Epirema” („Epirrhema”, de Goethe apud J. re, pebazaexperienţei. legi generale dinproprietăţile particula obiectelor ( lectivă însensulcăfacultatea inteconcepea aserţiunea putinţă operaţiunea fiindcă deinducţie, teologul 2 a.3arg. 19),propoziţie peripatetică care face cu veritate/ Controverse privindaflarea adevărului tă lui Toma d’Aquino ( fi trecut anterior simţuri[percepţie]), prin datora [laînţelegere] nuajunge în intelect (Nimic fără să ţiune anumite componente aledefiniţieiheideggeriene. să apelezladouădigresiuni menite săclarifice natura angoaseiexistenţialiste. 40, încare urmărea filosofulgerman sădefinească categoriale argumentată ţătorului/ strivitorului”. Ca săopereze odistincţie este produsă intermediul prin categoriei „amenin în domeniullaic, activarea sentimentul degroază sfera de receptare a valorilor cultice, realizează că, alocate deteoreticianul religiilor manifestărilor din de natura fenomenelor din lumea creaţiei”, fiind sunt sau „înfiorătorul”căreia „monstruosul” „nu vit raţionalul onalul dinconceptul său cu dedivinitate şiraportul sein Verhältnis zumRationalen ( rului”. aluiRudolfOtto Plecând delaoobservaţie osului/ infiorătorului” şi „ameninţătorului/ strivito zează contrastiv categoriile estetice ale „monstru Eikon, 2016,p. 395sqq),atunci cândE. Papu anali Papu, „Factorii ascunşişimijloacele inefabilului” (v. Edgar lată formelor şi tipurile „Structura deschise”, cap. operei deartă structurii lucrarea T Das Heilige. dasIrrationaleDas Über und desGöttlichen În aldoilearând voiÎn evoca voiMă referi, rând, înprimul lacunoscutaaser Înainte care îmipropun săocercetez –apare în Heidegger–pe rimiterea luiMartin latextul Nihil est in intellectu quod nonsitpriusinsensu quod Nihil estinintellectu Estetica I intellectus agens intellectus Fragmentul Contribuţii la studiul în artă. , 16.Aufl.,Klotz, 1927, Gotha, p. 27),potri deacontinua demonstraţia, simt nevoia î apeleazălaunpasajdin n viziunealuiEdgarPapu Angoasa heideggerianã între celor mobilurile douăserii , Vlad-Ion Pappu (ed.), Cluj-Napoca, , secţiunea secundăintitu , secţiunea Quaestiones disputataede Quaestiones ) permite extragerea unor / un distihdinpiesa Sacrul. iraţi Despre Fiinţă şi timp Vlad-Ion Pappu , q. , § ------

innen, dasistaußen natura, cadomeniuconfluent spiritului: şi despre dincare perspectiva trebuie contemplată din ciclulsăudepoemeaforistico-descriptive, dar lui în care trebuie interpretat sentimentul naturii te”), versificată defaptoinstrucţiune asupra modu lii sind gemalte Fensterscheiben” [ pectiv, există şiopoezieintitulată „Gedichte Lesering, s.a., kap. 298;semnificativ, înciclul res- Hrsg. von Bernt Heiseler, Gütersloh, Bertelsmann W. v. Goethe, existenţialistă, şi anume la Ortega y Gasset, după yGasset, existenţialistă, şianumelaOrtega maţie făcutădeunexeget goetheeandefactură nicului”, pp. 196-197),E. Papu apelează laoafir pasajul goetheean( fiindcă va constata oidentică tendinţă şiînbaroc. civilizaţie europeană, deşinuapare înpremieră, şi, îngenere, înconceperea decultură şide actului logic la cel psihologic drept epistemic, criteriu dar Edgar Papu, marchează trecerea delaprimatul onale ( impregnat, coordonatele chiarprimind dispoziţi creatorului cu ambianţa naturală, mediul fiind carelui prin seechivaleazăsufleteşti stările ale formarea uneitrăsături definitorii a romantismu constitui pentru impulsul, transpus înplanulartei, pentruşi-l structurează, a-lpercepe; cugetarea va care există cuadevărat, îngermene îlcuprinde singurul o ipostaziere, a particularului, o extensie ceea ce înţelegem generalitate prin n-arfidecât este oabstracţie, privată deoexistenţă reală, iar susţine el la modul implicit– planul generalului fiindcă– identică exterioară, cuobiectivitatea interioritatea este subiectivă are intuiţia planul general şicel particular; alteritatea calitativă şisubstanţială existentă între o concepţie contrară celei precedente, negând adaos normativ, tocmai Goethe împărtăşeşte nimic nu-işi-afară;/ Căci ],

„ Pentru aprehendarea sensului interiorităţii din Emiţând oasemeneaapoftegmă, cutitlulde de aicioriginea titluluiblagian „Ferestre colora Nichts istdrinnen,nichtsdraußen;/ was Denn Stimmung Gesammelte Werke Bänden in sieben ) aleacestuia. Exemplul, observă .”; „Când nimicnu-iînăuntru, op. cit lăuntricu-ifăţiş.” ., cap. „Primatul orga consonantă, chiar Poemele suntvitra

că ------,

abisală generează, peaceastă cale, oînţelegere constat,torii şipermutabili; favorizanţifactorii şi cei agresiv-invazivi sunt alea dilemele condiţiei umane, ceea ce înseamnăcă apare caneutră înceea ce priveşte implicarea în de supravieţuire pentru specie;înconsecinţă, individului,creează cel multonişă faţă desoarta neîndurătoare, dareste indiferentă oportunistă, că existenţa vorbind, însine, obiectiv poate fidură, blului realităţii. ment şimobiluman,dar determinant înmodelarea întregului comporta arfifactorul şi subconştienta teamă demoarte teză a existenţialismului, şi anume că permanenta gânditorul urmăreşte sădemonstreze principala bui ladescifrarea încare pasajuluiheideggerian, [algoritmul] logaritmul odată fizicîşiare ce exteriorul drept echivalent tatea şiînsensuladâncimiigerminatoare deviaţă, putereaprin intuiţiei, cautăsăstăpâneascătotali – nevăzute –aacelui întreg. felul În acesta, Goethe, derea uneicorespunzătoare existenţe interioare mână activitatea el îlpriveşte deindicii,care numaicapeocolecţie astfela neexprima –cuîntregul vizibilalsuprafeţei; Papu observă: nusemulţumeşte„Goethe –pentru „Primatul organicului” dinlucrarea amintită, E. Madrid, Barcelona, Espasa-Calpe, 1932,p. 613sqq. Inutilitarismul –Spectatorul yGasset, Ortega să atragă meditaţia oamenilornoi”, apudJosé tainealeUniversului,marile menităcel maimult dintre purulînlăuntru şipurulînafară este unadin care „[r]adicala afinitate dintre sufletşispaţiu, departe Heideggeradaugă: departe ce seteme. însănuînseamnănimic… Nicăieri lăuntrice. alfricii Aceasta nuştie înfaţa a de-cine ameninţătorul nueste caracterizează faţă- nicăieri din [ explicativ-interpretativ: „ traducând consideraţiile respective, lamodul Furcht între douăvocabule cuînţeles germane apropiat, nuanţeazăfilosoful german diferenţa semantică se opreşte tocmai laacest fiindcăisepare text, că subsumată „groazei”, însăcusubstrat laic-iraţional; existenţa uneicategoriipentru acertifica estetice prezenta ales de Edgar pasajul heideggerian Papu distopică aexistenţei. Angst Revenind lacursuliniţialaldemonstraţiei, voi acest cadrusecereÎn amendată teza Cele douăilustrări menţionate arputea contri Comentând citatul, în cadrul capitolului

cari săseapropiecari ameninţătorul. Faptul că (senscurent, „frică”) şi ]

nu vede undeterminat «aici»şi«acolo», psyche Inutilitarismo –ElEspectador săulăuntric -i noastre şicătre pătrun « De aceea lăuntrică De frica în interpretarea , t. VII, în însă, că « Astfel ameninţătorul Angst ”. subiectivitatea subiectivitatea Obras („spaimă”), , însensul ( ansam Opere »

Mai Mai ), / ------

se cheamă „panică”, dupăcum reiese dinminuţioa psihiatrie, caformă demanifestare aangoasei,şi lăuntrică”.„frică Termenul este, însă,consacrat în de obicei s-artraduce prin „groază” etc., numind-o contextualăcaţie aparte, anoţiuniide Tübingen, Niemeyer, 1977). Erste Hälfte doch nirgends” Heidegger, (Martin es beugtundeinemdenAtem verschlägt –und schon «da»–unddochnirgends, esistsonah,daß esist derNähenähern, ten herinnerhalb Richtung sichdeshalbauchnicht auseinerbestimm kann das kterisiert Wovor derAngst […]DasDrohende Daß das Bedrohende nirgends ist, charanähert. aus dem her sich das Bedrohliche und «Dort» «sieht» dieAngst auchnicht einbestimmtes «Hier» 396-397 şiNota413. Estetica I…Fragmentul înartă respiraţia –şitotuşi nicăieri este atât deaproape încât te nelinişteşte, tăindu-ţi trul apropierii, eleste chiaraci–şitotuşi nicăieri, nu poatedată direcţie înlăun să păşească dintr-o „Tot deaceea angoasanu«vede» un«aici»sau şi timp Heidegger,rea înMartin Liiceanu-Cioabă, săuinefabil caracterul spaimă. Fantoma îşidovedeşte, peaceastă cale, deşteptând însufletocuriozitate stăpânităde cerculuimenţionat nostruderealitate, nuaparţine se ataşează uneialte luminepătrunse; fenomenul un lucrucare nuexistă pentru noisau, maicurând, pot fi concepute cumintea, cidinfaptulcăeaeste nu provine dinanumite calităţi alefantomei, ce cuvinesăaccentuămlăuntrică. Se căaceastă stare psihice, provocând, caurmare, amintita înfiorare dinlăuntrul organizaţieinici uneifuncţiuni noastre la aşteptareasenzaţii străine, perfect neadecvate superioară. Fantoma este acel fenomen ce trezeşte ită Divinităţii şidecătre sensibilitatea religioasă fantomaticului; oasemeneaînsuşire seaflă atribu- proprie îndeosebiefectuluirezultat dinintuiţia torul, care deşteaptă maicurând ogroază lăuntrică, ană: „ îmbogăţind peaceastă caleexegeza heideggeri categoria psihologică curentă a „ameninţătorului”, preia deaicisensulinteriorizat pentru adescifra şi goria „înfiorătorului” desorginte mistică,autorul termenului medicalde „anxietate”. cate Definind existenţialist de „angoasă”, casubstitutpotenţat al termenul generic cu oaccepţiune particulară sa simptomatologie care heideggeriană, îmbracă Edgar Papu sesizează analogie prin osemnifi În Redau, încontinuare, acelaşi pasaj, întraduce original, pasajul sună în felul următor: „Daher În acest senspriveşte înfioră-În şi RudolfOtto , Bucureşti, Humanitas, 2002,§40, p. 345: / Fiinţă şitimp. Prima parte .” ( .” op. cit. » ”, apudEdgar Papu, , p. 397) , Contribuţii Sein undZeit. Sein Angst , 14.Ausg., .., pp. Fiinţă , care ------

57 STEAUA 11-12/2017 58 STEAUA 11-12/2017 ale fiinţei; spaţiale manifestărilororientări dinaria individuate „seind” ( de domeniuluinesubiectivat faptul căaparţin cu majuscule, deci substantivate, pentru aindica „aici definiţieglobală: de asuspendacontradicţia într-o provenienţei sentimentului de panicăşiintenţia sa aceluiaşi paragraf denotăindeciziasaînprivinţa degger investeşte determinantele spaţiale încadrul [adică, sematerializează înmoddifuz]…” atacul de panică] – încât copleşeşte şi taie respiraţia – traduc; trimitere lanoţiuneade „Dasein” – ţiile detipul „il ya”, „există”; „aici şiacum” hic etnunc descoperă prezenţa [cusensulde în«actualitate» anumedinorizontuldirecţie proximităţii, eaîşi Ameninţarea, deaceea, nusepoate apropia dintr-o vant pentru agentul provocator [ [subînţeles,«nicăieri» ameninţător].factor Faptul căameninţarea vinede ameninţarea «acolo» [implicit, [în orig., „ urmează: ţintuiţi şirespiraţia nisetaie–şitotuşi nicăieri.” elestenicăieri, atât deaproape încât rămânem anume;eledeja«aici»–şitotuşi direcţie dintr-o nici nusepoate apropia deproximitatea noastră […]Şitocmainicăieri deaceea ceea ce ameninţă aceea prin e caracterizat căameninţătorul nue se apropie. angoasa Lucrul în faţa căruia survine un «acolo» determinaţi dincare ameninţătorul să act de obiect, îl pătrunde de obiect, act trebui să accepte cunoscător, căsubiectul luând înconjurătoare, cazîncare –înplanfilosoficar substanţa emotivă s-arrevarsă asupra naturii viziunea lui Goethe, care prin împărtăşeşte parte, admite o manifestare generalizată în acelaşi spaţiu. fiecare dată şinoţiuneade „pretutindeni”, pentru a accepţiuni simultaneşicontradictorii, implicând de nu operează cusensulcurent altermenului), însăîn dată,(prima subliniat defilosof, casă că avertizeze este „nicăieri”, detrei înaceeaşi ori frază intervine localizare nedefinită,chiardenegaţie spaţială, care tual aleatoriul generic „oriunde”; la fel termenul de care este o „proximitate” nedefinită, devin contex minarea], incluseîntr-un spaţial circumscris, sector colo” ( şi totuşi este nuseaflănicăieri; atât deaproape, Din cele relevate reiese căHeidegger, pedeo Valorile semantice contradictorii cucare Hei- Propun, urmare, prin dupăcum oaltălecţiune, ” şi „acolo ab hoc etabhac ab hoc fiind vede , în limbaromână sintagma colocvială „ici

în original Î n consecinţă, panicanu«sesizează ), ele exprimând categorii), eleexprimând ontice şinu

[înţeleasă caentitate ameninţătoare/ ” ] coordonatele unui «aici» şi a unui [ în orig., adverbele delocsunt scrise oriunde , da şi, totuşi, este nelocalizabilă şi depretutindeni ) acoperă maiprecis indeter ,

adverb folosit în construc ] dincare s-arstrecura şi se identifică cu el Wovor [celui de cuprins , în orig] […] , înorig] ] este rele

nu semai a-fi-aici prin prin » - - - - ]

tice ainefabilului–care „pleacă delanepătrunse se sugerează prezenţa înoperă aconstantei este strivitorul” reprezintă care prin unprocedeu artistic nutului manifestării factorilor „ameninţătorul sau că absenţa uneisoluţiidefinitive înprivinţa conţi înambeleipostaze.funcţioneze ambiguitate, lăsândangoasaexistenţialistă să acelaşi aşa că recurge plan cucea obiectivă, la ontic al „realităţii subiective”, ezităsăoaducăpe păstrează prudentă) orezervă tului deconservare. Heideggereste nelămurit a unei pericolsituaţii-limită, ori datorită instinc teama propriu-zisă, care sedeclanşeazăînfaţa unui caşi o motivaţiepentru întemeiată subiect –şi însă constituie o „realitate emotivă”, lafel dereală tă, obsesivă –cazîncare cauzatorul este imaginar, aproximativ diferenţei între anxietatea nemotiva căarcorespundetermenii psihologiei, amobserva ela pendentă şiconsecutivă concepţiei tomiste care instituieorelaţie interde conceptualizare. Pe dealta,rămâne şi tributar Heidegger ea îmbracă un decis aspect epistemic.Heidegger eaîmbracă undecisaspect întimpce la numai unasimbolico-funcţională, p. 417) –, neacordându-i o relevanţă teoretică, ci rea”( a propriilor trăiri, ce exprima nu-şipotaflanicăieri echivalentul înafară […]doarsubstanţa simbolică lăuntricestări cărora legăseşte, cuaproximaţie, borarea lorraţională. Edgar Papu, însă,pleacădeaicicuconvingerea în dilemaheideggeriană Dacă amextrapola op. cit. , cap. „Consideraţii tipologice. Infinitul”, între datele exterioare şi asupra statutului Color of Poem Poem of Color Abbas Akbari(Iran) (2016) (şi ------minoritate, fiindla fel depuţinascultată. numita „minoritate gânditoare” pare fi rămas tot le greu decalificat aleguvernanţilor faţă decare dupăderapajede oşimaistringentăactualitate civic. Omeditaţiedimensiunea activismului parcă asupra unorchestiunideordinul creaţiei literare preţuita poetăşiprozatoare asociazăreflecţiei ţeşte, astfel, încare mailungădeculegeri oserie ca viitor rea doctoratului Universitatea „Babeş-Bolyai”, carăspuns laacorda adunate subtitlulrăsunătoarei cuvântări rostite la cu unnumărdeconferinţe, confesiuni, articole, patru ani,scriitoarea revine înarena publicisticii rală mailargă, lesesizează situare a „temelor” tempo perspectivă saleîntr-o are şiorizontul necesar intelectual pentru o justă dovedeşte că exersată, î din cele două orânduiri încare atrăit, îndelung ac. „Calitatea demartor” laevenimentele esenţiale însă, fără unprocent depatos, şiluminos, şielegi de concepte întoarse petoate fe atentanalist, foarte lacontexte şilanuanţe, uzând presa noastră dinultimiiani,ciadoptăipostazade tonul inflamat din polemicalprea multor articole decenii. E oexigen neşti ieşite dincomunism cuaproape înurmă trei altminteri, militante pentru înnoirea lumiiromâ este ţinutadeînaltăexigenţă eticăacunoscutei, O exemplarãcarte Ceea ce impune de la primele pagini ale cărţii Ceea ce pagini impunedelaprimele alecărţii de învãþãturã (Editura Humanitas, îmbogă 2017).Se şi s pune încăodată cuvântul. Blandiana ştie honoriscausa foarte exact despre exact ce foarte vorbeşte, nu maipoate fiacceptat.După iresponsabil şi incompetent, ce lume a politicianismului cinic, semne detrezire salutare într-o gânditoare” care începe sădea se maipoate, acea „minoritate la timppentru aîncuraja, cât pulare Blandiana, din2013aAnei Despre cartea ţă ce nu se Ion Pop Ion , scriam căapărusetocmai, scriam înţelesu Fals tratat demani înanul2016, exprimă delocpe exprimă ţ ele sensului.Nu, rile perenerile ca Istoria ------a nesolidariz la români”, vorbind despre „patologia dizolvantă accente repetate asupra „carenţei desolidaritate ca formă decorupţie colectiv, aspiritului pune te înţelepciunea deaofolosi”; amendeazăapatia acumlipseş „dacă înainte de ’89lipsealibertatea, 1989, de notând după dezamăgităDecembrie că resată a Răului”. Înregistrează şi „nevroza libertăiţii” „bănuiala că Binelenueste decât oindulgenţă inte supuşilor, alîmpotrivirii profilactic insinuându-le indusă deregimul comunist caunfel detratament „tema vinovăţiei”, culpabile, asupunerii cuspaima comun”. misul, amor amestecurile impure, blamalaşităţile, compro în poezie, cerea imperativ „tonuri clare”, detestând tul cuimagine apăsat conturată întimp, cel care, nuediferit desubiec mare scenă socio-culturală imediată.actualitatea Protagonistul de peaceastă şi reverberaţiile efectivmanifestate posibileori în Pumnul, însă vineană nemţeasc sa lareperul Eminescu, cel educat laşcoala buco ţilor… Ana Blandiananuface acumapelînreflecţia dedeasupraînalt, nu-iaşa,cucapulînnorii realită înduratăideal alîmplinirii aomului.Romantism şifrivolconjunctural înnumeleunui „absolut” ca confruntării cu lumea, respingerea relativului an” alpsihologiei româneşti, ce sugera gravitatea pus –cumseştieînopoziţie cupolul „eminesci mentalităţii naţionale, înspeţă „sudice”, „balcanice”, însă afi realist pesuprafeţefoarte însemnate ale gialean” calificat că, care apusnuodată încontrast spiritul frecventată îndezbaterea rom intelectuală re”, încare sereactivează peo reflecţia temă mult despre „Băşcălia laromâni, delasalvare lasinucide amintita ţinutăeticăascriitoarei este, cred, cel zorie şiprecară. pentru căutarea unuimoddesupravieţuire provi singur, verbul „a te descurca” fiindaiciemblematic măcar temporar salvatoare, lasoluţiigăsite deunul Istoriei care aobligat deatâtea lacompromisuri ori explicabil, determinat, desigur, deloc îmbucurătoare, precum individualismul conanalizele acestei cărţi, logia poporului român se prelungesc firesc Dumitru Drăghicescu alelui reflecţii despre psiho daritatea ca pe un „superlativ al libertă Acum paragrafe reflectează încădinprimele pe Unul dintre textele cele maidefinitorii pentru ţirea conştiinţ acesta reînvie inevitabilîn subtextul ării” , defineşte aproape patetic soli cân ă şisubtutela ardeleanului Aron cronica literară dva ca „dizolvant”, dovedit firmând niştefirmând constante ei căzute în timp , derăutăţile în ţii” „somnul . Unele âneas „cara şi în ------

59 STEAUA 11-12/2017 60 STEAUA 11-12/2017 CRONICA LITERARĂ cărora trebuie mereu meditat… ceva suspect”. Lucruri, s-arzice, ştiute, însăasupra titatea, care rămâne întotdeauna pentru şmecher nu are destulăfantezie pentru a-şiimagina ones închipui pecineva spunândadevărul, şmecherul ci şisufletulîngol”.Sau: „Cel ce minte nu-şipoate mobile care face de rezolvat toate problemele, unfel deperpetuum un fel şi deşperaclu bundedeschistoate porţile joc decei care îi care(o şmecherie are înplustupeuldea-şibate ţinut minte sunt, depildă,următoarele: „Băşcălia şi dispreţul faţă de celălal dintre scepticism şigrandomanie, dintre umilinţ complexele desuperioritate şicele deinferioritate, atitudine, carezultat alunuidublujocdintre analizează cu mare fineţe psiholoogică această a multora dintre contemporanii Poeta noştri. vicia grav mare; şi,înorice caz,îndeajunsdenocivpentru a scuzabil în timpul nostru de spre deschideri Europa însădeloc Ralea), (a meditat asupra luişiunMihai riceşte condiţiile prin vitrege lacare aufost supuşi tranzacţional” alromânilor, explicabil desiguristo cu ambiguităţi acest pecare spirit suită desituaţii ilustrative, deloconorante, pentru până în politicăimediată”,„actualitatea numindo Blandiana îiînregistrează supravieţuirile nefaste şi abăşcăliei caz, tizată totuşi) cumentalitatea „regăţeană”. confruntare într-o (poate prea schema azi-de-ieri etici conduse deexigenţă dupăcriterii pusenude anta transilvană dinnouscoasă în relief, a unei culturalememoriei acititorului deastăzi,învari de mentalităţi, cele maimulte incompatibile cu cutoate Roman, brasajele Imperiului decăderii raţia dinEuropa delucruri cuepoca stării actuală de măcelurile cumplite aleorei, asperiat compa lor depretutindeni, alungaţi lor dincaseleşiţările moment dramatic alistoriei, cunăvala emigranţi sensibiltate faţă de „drepturile omului” într-un tradiţional,anume conservatorism insuficienta voci „corect politice”, care i-aureproşat poetei un universală, şigăsit vitalpentru lumeadeazi. S-au durabil, recursul patetic naţională lamemoria şi înalt, apelullaconştiinţă şivoinţa deaconstrui sunt altele, nus-aschimbat însăesenţa mesajului după Marea Unire de Vasile Pârvan. Temele zilei noastre înAulatat-o Magnaclujeană, cu părut, nunumaimie, echivalabilă, cândamascul Ampla conferinţă ms-a care dătitlulcărţii vorbind despre „persistenţa lumiiluiCaragiale , rostită înacelaşi spaţiu academic, imediat şi petermen lung sugestive pentru unanume „spirit ei înplinănebunietotalitară”, să ni se învârtă nunumaiso săniseînvârtă înşeală) adevenit pentru ro băşcălia t. Două t.fraze Două demne de tocmai ţinutamorală îl acoperă semantic, Datoria vieţii Datoria În orice În mâni arta, arta, ă ------constructiv, eliberat deprejudec unui patriotismluminat şidemn,însufleţitdespirit vorbeşte!), chemare, deasemenealareînvierea de la Sighet chiarştiedespreMemorialului ce (şi întemeietoarea, Rusan, a alături de Romulus istoriei tragice trăite şideromâni subcomunism ultima: chemare vibrantă laaducerea aminte a tită darşicusperanţa care, cumsespune, moare îmipare afi,dealtfel,carte rostit cuo voce neliniş substanţa ei. amnezie amaitot ce era esenţial pentru defini tă. Şi,maiales, entropii dincare s-arputea sănumaiiasăncioda lasăîn voiaSe unuirelativism generalizat, aunei umana compasiune, cuolaxitate iresponsabilă. pentrurespect propriile tradiţii, confundă fireasca, de găzduire generoasă, darnucere şiobligaţii şi nucigaşă ză leneşăşicuunfel deiresponsabilitate voios-si vede cu ochiul liber că civilizaţia europeană cedea automat de roboţii ideologici aiceasului de faţă. Se nu are amendate defaptnimicdinscăderile caşi tradiţiile locului.Ascultat şicititatent, acest mesaj aflat încăutarea adevărului dincolo deinteresele con autentic,înaltă ţinută,definiţia intelectualului care este cea aunorconvingeri etice decea mai piaţă… noua cenzură, nuideologică, ciaeconomiei de cuvîntului” comuniste, după căderea dictaturii cuvântului adiminuat importanţa „libertatea că,înmodparadoxal,lumea mainouă,observaţia „cinismul surogatelor şialformelor fără fond” din de orice fel, osmoza, înscris, dintre eticşiestetic, elogiul rezistenţei cultură prin înfaţa opresiunilor me înpoezie, refuzul gratuite potrivirii acuvintelor, învăţ toate dinaceastă reflecţiile concentrată de „carte fie o dejustiţie”.formă fie o dememorie,formă singură memoria po din nordul ţării: „Atunci când justiţianureuşeşte s frazei emblematic înscrise pepereţii Memorialului în cele oformă dinurmă, dememorie”, variantă a poeta, lafel dememorabil: este„Justiţia eaînsăşi, ofere dintre lecţii cele mai productive. Şimaispune pentru care trecutul repede estompat ar trebui să s-a străduit săatragă ogeneraţie şipractic tânără trăit-o, invitând lao „şcoală amemoriei”, spre care ţă exemplară şipentru cealaltă Europă care nua formula „suferinţa este unpatrimoniu”, o experien inflamate.conjunctural O spune frumos şi în Un fir roşu a tot Ana Blandianaînaceastăce scrie Î Între asemenea cadre sunt n totul, Ana Blandianareafirmă, cuoputere ş tiin ătu ţă deveghe, acutinterogativă, ră”. Opţiuneapentru simplitate şilimpezi în faţa agenţilor dizolvanţi, uită , trece fazădeuluitoare printr-o înrămate, de fapt, ăţi şis oferă drepturi loganuri loganuri „cineva ate să ţia şi ă ------prin gazeteprin cuplăcere, unscenarist pecare l-am cum „inventariat”. Unautor pecare l-amparcurs de textele considerîndu-l saledejurnalist, oare lume trăiesc şiînce lumeartrebui sătrăiască. la dispoziţia tuturor celor care maivor săştiepece care, dacăaşfieditor, întiraje demasă, aştipări-o nească, este, pe dinnou, Ana Blandiana.Ocarte lumea contemporană şi,maialesdi în realismul eideanalistalst vor convinge, poate, cât derealistă şiexigentă deprofesie,cârtitori îneaşise înscrise reflecţiile vremurilor în care trăim. mai citească, Să aceşti ce pare desprins scriitoarea noastră patriotice”. sale”, cel care refuză cudemnitate „răsplata jertfei nu este un roman comercial (decît într-un mod tea nueste intelectuală; unroman demonstrativ; stilistice şi superiorita să-şi etaleze manufacturile met simbolisticoid învreun fel; nu este un roman politic; nueste unroman parabolic, metaforic sau răfuieli cutrecutul; nueste unroman cusubstrat ci pentru ceea ce nueste. Nueste unroman de nupentru rînd ceea şiînprimul ceprimul este, pentru care În arfitrebuit săfiedejaunsubiect. oarecum marginal. Şitotuşi există multe motive pare săfiintrat în atenţia noastre criticii decît puţindespus.foarte ecourile produse. Eram convins că îmi va fi rămas făcut pecareşi primul amavut şansasă-ldeschidm-a ascultat cuinteres. Acest aldoilearoman alsău încare vreun rafinat autor cititşi foarte foarte

extraconjugale să dau rapid o căutare pe internet după Ştim căaufost şivoci care auacuzat la Conjugãri Victor Cubleşan ă der tocmai această latură idealistă admit, dinlene, nuamtrecut mai laîndemînăscuze şi,să ne furnizează întotdeauna cele din cauzastereotipiilor care naţiei Times NewRoman pe autor din dinultimiiani. surpriză a fost pentru minemarea Extraconjugalul ealitatea brutăşibrutalăa Surprinzător, romanul nu , dar, din lipsă de timp, ărilor de lucruri din delucruri ărilor

Caţavencii lui Mihai Radu Radu lui Mihai , dela n cea româ Îl ştiam Îl Starea gour , din - - - - care eambalată.decomentatori Oserie notauo înafara moduluiîn deosebit, nimicspectaculos odată altfel nuare decîtcapretext. Intriga nimic unui publiccare nuva exista pentru personajnici această formă confesivă, ca de scrisori probleme întreaga a romanului construcţie sub introspect şinonşalant care îlconstruieşte suficient de gregar, analitic, prietene, fostă amantă, prieteni vechi şi noi–pe de anidinBucureşti cusoţie, fetiţă, părinţi,foste –scenarist devreo Nicula patruzeci naj, Robert autobiografică, de către este ficţiune) unperso persoana întîi singular (nu, nu este o lucrare din literatura noastră. lipseşte îngrozitor depregnant înacest moment roman care artrebui săfie comun, darcare foarte cum poate săsedestrame aceasta. de Genul mai simpluformulat –despre căsătorie şidespre despre sentimente omeneştisimple şiuniversale, despre dragoste, ură, dispreţ şierodare, altfel spus ai prezentului puşiînsituaţii comune, un roman roman despre prezent, despre oamenii obișnuiți subtilşionorabil).foarte ales alnaraţiunii, care este masculin. unulfoarte cît maialesdinunghiul macism ascunsalscriiturii, decît cele feminine, darastanuatît dintr-un convingătoare. Poate cele masculinemaimult să-şipetreacăşi auhotărît restul zilelorîmpreună. aproape un bărbat şi o femeie oriunde s-au iubit local”, romanului poate acţiunea fi exportată Desigur, elementele de lăsîndlaoparte „specific construiască oreplicăRomâniei prezente. fidelăa să şipeniţafinăîipermit bunobservator foarte ţia deplonjare lumeîntunecată. de Ochiul într-o credibilitate a scenelor şiareplicilor induce senza dea verosimilitate episoadelornarate, şiaceastă binesă ştiefoarte transformat. Radu Mihai te-ai mînă sau prima experienţe proprii, măcarunelelacare aiasistat la pe banal. Nuaicumsănurecunoşti, dacănu şisoţieeste atît deuzual, încîteste aproaRobert de tensiune şiocoloratură sumbră. Baletul dintre care nu are cum să inducă cititorului decît o stare conexiunile sînt eunmecanism înputrefacţie alte aflate cupluri Iarofamilieîn care încriză). întreagăexistă oserie despre deistorisiri alte şi în destrămare (alăturidepovestea mai principală cotidianului. Tensiunea vinedinrelaţiile decuplu tabloual unei echilibrate aunuipertinent căutări ca atare. Fundalul este descriptiv neutruînsensul Fals. al Nuuniversulromanului e ficţional construit atmosferă Mihai Radu propune opoveste Radu Mihai narată la Personajele sînt Radu pecare leanimăMihai noir , o lume întunecată şi apăsătoare. în al căror depozitar de încît săpoată duce fără Extraconjugal

confesiuni

este un adresate - - - -

61 STEAUA 11-12/2017 CRONICA LITERARĂ 62 STEAUA 11-12/2017 CRONICA LITERARĂ români înmomentul defață care săaibăunmai stăpînit, viu, eficient, credibil. Sînt puținiscriitori ral Dialoguleste potrivit. înegalămăsură bine stăpînită, care reu tonulșete gene sădeaexact bine ușor pedant. finășifoarte Eoscriitură foarte exprimare, cînd să recurgă la argou, cînd să devină binecuvintele,foarte în știecîndsăfie colocvial senzații desimplitate. Prozatorul știesă-ialeagă condei bine antrenat foarte stau în spatele acestei dar un întreg arsenal de tehnici de scriitură vedereLa oprimă stiluleste degajat, colocvial, iarfrazareaacțiune, este întotdeauna inteligentă. de decupare dincontext. Paginile sînt dense, au fiecare cupotențial înmicro-episoade, împărțite tr-un spațiu redus îșispunecuvîntul. Scenelesînt și derealizare cupoantă aunuitext șinoimăîn- gazetărie, deîncadrare într-un numărfixdesemne ței salepentru reflexivitate. Exercițiul zilnicdin scenelor șidialoguluiînacela și timpaapeten îndemînarea în controlulpe care Radu o are Mihai greu. Pare unparadox, darsenzația provine din atare condiții”. „nu cred căcineva arputea crede sau face asta în unde cititorul șisăspună săzîmbeascăsuperior Nu cred căsepotgăsiepisoadeîn credibile. perfect șireacții Dar persoanecugesturi normale,limita reacțiilor persoaneaflate încriză. nu face demonstrații. Desigur, persoaneîmpinsela construiește Radu oameni, ale romanului. Mihai personajelor. Șiaicieste unuldintre forte punctele de interes fiind constant interioare în reacțiile ale memorabile caîntîmplare, degreutate punctul și propriu-zis este redus, sînt puțineepisoade ţiunea este subsumat psihologicului. Factologicul aproape întreg motorul care propulsează nara- Prozatorul reuşeşte pagini buneîncare foarte iau prea mult în calcul ambalajul, poziționarea și indigeste pentru unii cititori? Cred că aceștia clasei de mijloc românești par săfie sentimentale ale(mereu clamatei cainexistentă) este rînd unromanprimul binescris. foarte Dramele afișată. bine decîtunelecăutate cuseriozitate poetică poateDar imaginile rămîn, chiarmai funcționează care a exprimării. lasăimpresia desuperficialitate recurge întotdeauna laodoză de umor, deironie, descriptive fără adaimpresia căleface. Pentru că plasticcomparația,foarte știesăfacămicibroderii Care Radu. tor a lui Mihai mai sine vorbește suficient despre valoarea de proza tății transpuse direct,șicred cădoaracest lucruîn bun simț alreplicii, omaiechilibrată dozare aorali Este darcurge areRomanul oscriitură alertă, Extraconjugal unroman bun? foarte știe și să utilizeze Extraconjugal

„burgheze” și un În În - - - -

De cititneapărat.De gust amaralexperienței șiunularomat allecturii. care secitește cutensiune șicare un lasăînurmă zități, demonstrații șirăfuieli. Eunroman simpatic ancoratenoastră însubiecte înaceleași pretențio din obsesilenoastre literare care sufocă proza puținele care corectă indicădirecția înspre ieșirea bunealemomentului șiunuldintrenele foarte se impune. Personal, îlconsider unuldintre roma romanulprofund rezistă omenesculsubiectului, și toată universalitatea lor. Tocmai deaceea, prin najele din rea, conformarea, refularea sînt acelea și, iarperso socială apersonajelor. Dragostea, gelozia, trăda Extraconjugal le exhibă în prim-plan în le exhibă înprim-plan Ileana Crãciun(România) Memory Steps Steps Memory (2016) - - - - C leat cusecolul (născutîn1900)şinueaviator, cum personajului principal,Platonov, Innokenti care e și sfîrșitul secolului XX. ale aceluiași oraș Vodolazkin unește temporare douăperioade cum sunt şicelelalte romane alesale. SF, imposibilderealizat, hiper-realist, darscris tastic” sau „NeLaur”. care are O ficţiune un subiect Aviatorul măcar despre istorie. Literatura e despre om”), sub istorică. Pentru că „literatura nuedespre epocă, nici veșnic viu, valabil pentru omuldinorice perioadă istoriei, înafara timpului,interesîndu-l doarce e asupra ideiideatemporalitate, atot ce eînafara e subintitulat „roman neistoric” (autorul insistă care l-a făcut celebru în lumea întreagă. Dacă Adrianei Liciu imediat după publicarea în Rusia, 2017), cel mainouroman alsău, aapărut şi lanoi, ironic înacelaşi timp. personaje principale, unroman tragic, hedonistşi filologic &un şidouă roman istoric cudouăplanuri nu prea are cum! atingă nivelul lui Laur sale. Ambele luiromanecărţile traduse lanoidupă romanului sufletești, care ca marea e la fel de importantă – unaasimțurilor, mirosurilor, sunetelor, atrăirilor istoria umană, care are loc odată cuistoria faptelor din manuale, curăzboaie șievenimente majore, ci biografia sa,cişiistoria secolului XX, darnuistoria puțin cî lare. A și aminteșteși absoluttot dinainte ce- deconge un jurnal, încare peelșice să-ldescrie vede, dar cul îlsfătuiește sădevină descriitor deviață: sățină inocent șinutienicimăcarcumîlcheamă,medi secolului, în 1999. Fiindcă personajul se trezește secolului (pe la 26 de ani) conducătorii sovietici. Elecongelat laînceputul științific care trebuia să testeze nemurirea pentru periculos, unultemporar, datorită unuiexperiment am crede inițial, darcare face unzbormultmai bila surpriză aruşilor,bila surpriză va rămîne hiar dacăştimcăEvgheni Vodolazkin, incredi sunt excepţionale, chiardacă,da,n-aucumsă șa seredescoperă, aşa te puțin. Practic, Platonov reface nunumai Vodolazkin arfipututlipi „roman nefan Laur Aviatorul luiVodolazkin , şinuprea seamănăcuromanul ”, aşteptăm oricum cunerăbdare Laur Soloviov şiLarionov , Sankt Petersburg, Sankt –începutul –niciunroman contemporan Aviatorul Și asta reușete datorită și decongelat la sfîrșitul îl cunoaștem și noi, (HumanitasFiction, în în traducerea e un detectiv eundetectiv veci „autorul În În Aviatorul Mihail Vakulovski Laur - - - -

să fie iarPlatonovomorît, eînchisînlagăr, undeajunge Voronin, băgat înpuşcărie. Apoi muncitorul afost careajunge înaceeaşi casăşiZareţki, l-aturnat pe dat muncitorilor.vechilor proprietari şile-a Aşa acoperiş, după ce luat puterea casele sovietică le-a Voronin, cucare ajungesălocuiascăsubacelaşi s-a îndrăgostit deAnastasia, fiicade15anialui era pictor, student laAcademia cînd deArte, e subvremi şidesprePlatonov de)moarte. (frica natal, cunoaștere, temporalitate, despre cumomul despre dragoste, ură, istorie, vină,iertare, orașul o tehnică SF pentru un roman a scrie postmodern caz că e fantastic, Vodolazkin doar se folose ște de Un roman despre care nuputem spuneînniciun istorie. Astfel, chiarși inclusiv elbiografia. cititorului, care, citindromanul, poate să-șirefac că aceste latrecut trimiteri tulbură roman despre secolul XX, darşidespre tine, pentru într-un ciîninteriorul fiecăruiom.Un interviu, care nusedăîntre oameni,spuneE. Vodolazkin existențial despre luptadintre bineșirău, bătălie logic şipăstra trecutul,a conserva onarațiune psiho şi nesemnate. Unroman despre imposibilitatea de la început sunt jurnalele distincte, apoisuprapuse Platonov,naje principale: Nastia şi medicul Geiger; Platonov, celor iar a doua – din jurnalele trei perso ecompusă lui dinjurnalul acărţii Prima parte se îndrăgostesc, secăsătoresc, aşteaptă uncopil. care seamănăatît demultcubunică,încîtcei doi spital. Daraşaseîntîlneşte cunepoata sa,Nastia, Anastasia, bătrînăde93 ani,inconştientă, la Evgheni Vodolazkin, ă congelat. decongelare După ogăseşte pe despre șipedeapsă,darşiunroman crimă Fiction, traducere deAdriana Liciu, 2017 Aviatorul Aviatorul , București, Humanitas e roman ne-istoric. eroman ne-istoric. şi amintirile ă - -

63 STEAUA 11-12/2017 64 STEAUA 11-12/2017 J le comuniste șiaspirațiile capitaliste. înpermanentăpendulareRomânii între metehne străinului cuimaginea atrofiatăraportului aunei sauoradiografiemodern încărcată de sarcasm a considerată, pebunădreptate, unroman picaresc rândul autobiografiilor ficționalizate, însăpoate fi Dracula Lennon șiJohn despre literatura modernă. satirică, volume pentru copii, poeziisaueseuri pret șisăseconcentreze deproză cărți peascrie urmând, ulterior, sălucreze catraducător șiinter undeva lucraGermană, câțiva anicaprofesor, lindu-se laDüsseldorf,înfosta Federală Republică reușete săpărăsească ghetoul comunist, stabi (Scoția),iar și Stirling Timișoara, Düsseldorf Studiază englezașifranceza launiversitățile din îl consideră maioccidentalizat decât Bucure știul. șița, oras-a născutîn1950,laRe ș pecare acesta cuideologia comunistă.structurale JanCornelius sale darșianepotrivirii Securității, din partea permanenteexilului, dincauzașicanărilor venite darcare născuțiînRomânia, germani, aalescalea i disconfortul cauzat deaceledepăși disconfortul scene deviață, aduce înfața cititorilor este capacitatea sadea Iugoslavie, era semnificativ. să treacă Dunărea înot, pentru aajungeînfosta care cănumărultinerilor Sau mureau încercând regimului ceau șist, cozile laalimente erau infinite. de publiculstrăin. Vest-europenii știucă,întimpul volumul sus-amintit sunt deja cunoscute chiarși mustesc de umornegru șiironie. ani negri, cudetașare, zugrăvind scene care încearcă săprivească întreaga atmosferă aacelor oamenii suferă defoame, JanCornelius șifrică, frig aflateunei Românii înplin regim totalitar, încare cu imaginea Müller Lovinescu Monica sau Herta caPaul unorscriitori mediul memoriilor Goma, te dingrupul română, scriitorilor face parte an Cornelius, denaționalita scriitor german Elementul denoutate pecare JanCornelius îl Majoritatea scenelor prezentate deautor în Dacă publicul străin inter se familiarizează prin Apărută la Editura Humanitas, în 2016, unor prejudecãþiculturale , seîncadrează în generic Demistificarea în 1977 Paul IuPaul Eu, Eu, - - - - - multora, devine o limbă interesantă Lennon decât cele reale.” Cornelius, (Jan rologic mințea, anunțând temperaturi maiînalte buletinulmeteo- „pentru aface maisuportabil, frigul până șiinformațiile meteorologice erau falsificate: terapeutic. Ca cetățenii autorul cuunumorpecare ledescrie l-amnumi Astfel, nupuținesunt scenele dincomunism pecare întreaga atmosferă sufocantă aacelor vremuri. ajutorul ironiei rupte comunismului, din negurile încercând cu stare de paralizie aacestei zone, încare timpul și permanenta observând țile socialedinRomânia, intercultural, autorul privește cu gust amar realită a putea găsiopunte care săfacăposibildialogul drept unhandicapgreu detratat. unui regim totalitar este văzut de către A trăi aproape ojumătatea deveac subauspicile Dracula, care devine un adevărat brand de export. Primul lucruasociateste cuRomânia personajul de inferioritate înrândul cetățenilor est-europeni. careprincipale conduce la nașterea sentimentului considera esticilor una dinproblemele superiori lor. Autorul găseș te înaroganța vesticilor dea se de integrare înparadigma culturală aoccidentali și spaimastatelor estice față deincapacitatea lor custatelecățile vesticilor est-europene înraport fi oîncercare demediere culturală între prejude luiCornelius sedoreoada comunistă,ște cartea a omului nou.”și victoria ( poeziile proslăvind dragostea depatrieșipartid gandistice făcea cu rimă, harcea-parcea toate text clipitătoate„spulbera într-o gunoaielepropa în ascultarea melodiilortrupeiPink Floyd, alcăror de evadare din cotidianul ideologizat, care constă îl aduce înatenția cititorilor este forma alternativă era simpatică. pentru autor, deoarece profesoara sadinșcoală îi ș an Rusa, limbainvadatorului, înaccepțiunea Cu toate este căunadinmizele de acestei cărți Pe lângănumeroasele scene decupate dinperi interesantUn altaspect pecare JanCornelius , Editura Humanitas, București, 2016,p. 33.) sădetensioneze, cel puținînscris, săcreadă cănurabdă

Ibidem , p. 135.) Eu, Dracula șiJohn și plăcută defrig, vestici - - - - -

Eugen Ionescu, și Urmuz Tristan Tzara audescris acest sens. „Acuma știu, în sfârșit, de ce Caragiale, această țară adat în naștere aparte unorscriitori încât, conchide autorul, nuedelocîntâmplător că să aibăoaltăvalență decât cea normală. progresul sau, parsăsefioprit în cel maibuncaz, În România, absurdul România, În este pretutindeni, astfel Bodyblaze#3 Shamai Gibsh(Israel) Bodyblaze#3 ști.”n-ai cumsăte plictise ( aici cel înțara puținodată asta pean,căciesigur: propus sămăîntorccă autrăit Mi-am înRomânia. mai bineabsurdul decât pelume–pentru oricine (2015) Jan Cornelius, București, Editura Humanitas, 2016 Ibidem Eu, Dracula Lennon șiJohn , p. 188.) ,

65 STEAUA 11-12/2017 66 STEAUA 11-12/2017 C că, înainte detoate, dueluleprivilegiul elitei. Însă care lupta parlamentară nuedeajuns, șipentru depolemici,sedueleazăpoliticieniipentruo serie publiciștii, reglându-și astfel conturile cuprivire la zie sedueleazășiea,duelează,deasemenea, el este îmbrăți șat burghe declasamijloc. Mica nească aluilacare semaiadaugăunparticularism: reclamă, indiscreția este poate o dimensiune româ saurăniri grave.cu victime fapt, dueluluiiseface În de autorități, maialescândduelulnusesoldează reglatăafacere cudiscreție, particulară, laadăpost și derezonanțe care facdinduelmaimultdecât o istoricul, deinterdependențe există oserie observă forme deviață ilustrate deexemplarități retro. Cum tatea nudoarînforme deviață moderne, cișiîn aristocratic societate într-o care își caută legitimi esențială, dueluldefinește unethos observație Habsburgic O școliți înImperiul sauGermania. francez, dar înparticular un produsca șialte practici deimport, medievală românească,lega de o practică rămâne birea căduelul, înciudaîncercărilor înepocădea-l acestei forme dedrept aparent cutumiar, cudeose e destul de drastică, ea rămâne neaplicată în fața punitive,ciuda măsurilor legislația există șiuneori sociale pecare oreprezintă șianumeonoarea. În male, laputerea aduelului,ci oridică dimensiunii face oistorie propriu-zisă aintituției, dealtfel infor de instituție. Ca constituielegislativ oastfel șimentalitar pecare-l cea carcerală, închisoarea cuîntregul complex Foucault pentru instituția psihiatrică sau pentru de la Anale, să ne amintim interesul lui Michel demers își are cel puțincâteva rădăcini în școala la nivelul întregii societăți urbane. fel, Într-un acest 1914) încare eas-adovedit șiatractivă funcțională (1859- anume instituțiadueluluiîntr-un interval siune aparent colaterală preocupărilor istorice, și capitol deistorie culturală investigând odimen Chiperdechideînmodstrălucit un istoricul Mihai Universității „Alexandru IoanCuza”, Iași,2012), și masculinitate înRomânia(1859-1914) sa, u cartea Onoarea ºiprovocãrileei: i cu ecouri germane și pentrucu ecouri germane tinerii O societate în căutarea onoarei. Duel i Michel Foucault,și Michel Chiper nu Mihai o istorieaparte Angelo Mitchievici (Editura ------în care societatea conotații mondeneconstituie problema, cimodul vă istoricul, nuduelulcaatare cafaptde care această se sprijină instituție. Cum bine obser ChiperreconstituieMihai eșafodajul complicat pe deziarcudoza sadesenzaționalism, la articolul avocaților implicăpedueliști laprocesele care-i parlamentare, depozițiile martorilor, pledoariile largi care merge delaordinele militare, discursurile nale este armata. Pe baza unei documentări foarte cea patrioticăademnității națio înalte servituți, prestigiu decastă,unmodeldestinat celei mai instituția care conferă dueluluimaimultdecât un literaturii de consum care uzează desenzațional. într-un modextrem deprofitabil, maialesîncazul lui–, ca document –este olipsăscuzabilăacărții Chiper arfiputututilizadinplinșiliteraturaMihai de marcă,scriitori darprezentă nu numai acolo. nilor genealogice, ușordeînregistrat încazulunor această pasiune recentă cultivată înepocăaficțiu acestei instituțiiinformale, cieste recuperabil șidin Acest fenomen este vizibilnunumailanivelul publici. și micaburghezie șicorpul funcționarilor ofițieresc, nu numaielitapoliticășieconomică, ci societății românești care privește nunumai corpul în opniamea,cuunproces dearistocratizare a onoare larg distribuită lanivelul ei.Avem face, de-a intermediulprin unuicod aristocratic aideiide domeniul onoarei, fieinstrumentarea simbolică unor reglementări suficiente pentru aacoperi subliniază pentru societatea epociifieabsența nea deonoare șiîiconstituie unspațiu dejoccare devineunelementDuelul fondator pentru noțiu invocate înepocăatât pro, cât șicontra duelului. Chiperurmărește argumenteleiar Mihai cuacribie promiscuu, improvizat, aluneireglări deconturi, mod clar, afacerea deonoare îșirelevă caracterul expune cafalaciosșiineficient lanivel simbolic.În tent, ceea ce submineazădemersulcaatare și-l o constituie setulmotivațional adeseainconsis a dueluluiderapând șicaricatural, adeseaînrizibil fenomenului dincolo de „democratizarea” excesivă de onoare. românească a Oaltăparticularitate belle époque belle administrează ideea high life

cu - - - - - colilor particulare înfiecare școlilor oraapariția particulare ș unde rei dincolo decâmpulluptă.Istoricul observă reprezintă o formă extremă de practicare a onoa de război civilcare stăsubprerogativele civilității, reprezintătuală. Duelul forma minimală,asistată reglare a diferendului, propria dinamică conflic și creează propriile formecare- debeligeranță, de firesc, vehicularea saîn spațiul societății civile conceptului înafara cadruluiprivilegiat șioarecum ză cuatenție istoricul ieșeaneste tocmai revărsarea măsură să mențină combativitatea. Ceea ce studia dueluluicaunaîn și implicitîncurajează practica mensionează ideealascara unuiehtos național de masculinitate. Cercurile apropiate armatei redi emoției publice șianumecea aconstituirii ideii și altădimensiunecorespondentă configurării nu toată lumeasebate Chiperrelevă înduel. Mihai formă deviață, omanieră deatrăi, indiferent dacă Avem înduelceea Macénumește ce o Marielle speculate aemoțiilor. șidinaceastă perspectivă politicerile înparlament, rumoarea publicăsunt dar șialeliteraturii precum Delavrancea, dezbate proces încare aupledatnume ale avocaturii, mari creat,celui Scandalul din urmă. alimentat avândGheorghe carezultat Em.Lahovary decesul cumesteenormă dueluldintre Filipescu Nicoale și careîn jurulunorcazuri aucunoscutopublicitate stituirea acestui climat alsensibilităților, înspecial publice. ademersuluisăuvizează recon Oparte tează ozonă rar explorată lanoi,cea aemoțiilor Istoria pecare otrasează istoricul ieșeaninteresec și de un ------Holam SuzanneAu(HongKong) Instinct necesitatea intermediul demersuluiprin martori cuprivire laonorabilitatea și în zona pertractării există specific care a fost dinplinspeculat de Caragiale, saupubliciști,fenomenulscriitori dobândește un păstrat. cazulautorilor, În culturală le-a fieei noi, darnușiînepocăsaunumepecare istoria paliere sociale, incluzândanonimiaastăzipentru influența pecare dueluloare asupra diferitelor va consacra studiilordecazînmăsură săreflecte Chipero Cel sa,Mihai puținjumătate dincartea ideea deduelînmasacre lipsite deorice onoare. va dizolva înPrimulMondial, care Război va ruina aceasta a societății va vedea înrăzboi o soluțiefirească.Beligeranța deoriceconflictelor natură, este tot aceea care în formă diminuată cao modalitate de reglare a unui ethosaristocratic, care presupune războiul care exaltă onoarea capeformă privilegiată a Chipersugerează că acestMihai tip de societate, tolerată pentru beneficiile asupra întregii societăți. oformă deviolențăun punct instituită,minimală, oferindu-și exercițiul onoarei. este Duelul pânăla elita poate deprinde cuvinte sărecupereze olumedispărută. tată ulterior lanivelul reflexului mentalitar, cualte în spațiul publicșiaideiidemasculinitate depozi onoare operante emoțiilor în epocă, a spectrului preocupărilor uneisocietăți, constituirea ideiide fenomen doaraparent minor, săreleve majorul lor. Chiperareu investigareașit, Mihai prin acestui (2016) și această latură comică a duelului, mai ales belle époque belle școala armelor, dar deopotrivă va conduce și se - -

67 STEAUA 11-12/2017 68 STEAUA 11-12/2017 în Atelier Lecturi anumită măsură, mizele metamodernismului. (hiper-realismul) sa actuală amplifică,într-o că extrem-contemporană, darșicăformula înpoeziaromâneas uneinoidirecții apariția subliniat faptulcădebutulsăumarchează Casa deEditură Blecherîn2017).Am Max al său, a avut loclansarea celui mairecent volum nouă colecție, iar în2015,editura Pandora o Mîitipărise volumulRomânească 2013apublicat Eminescu. laCartea În Mihai care Premiul aprimit Național dePoezie este desăvârșit în 2011cuvolumul Bucur șiAndrei Bodiu. Andrei adebutat Dósa lucrat alăturideAlexandrușina, Romulus Mu scriere creativă (inovare culturală) undea masteratului salacursurile de participarea fost poetulAndrei Am discutat Dósa. despre înAtelier.ediție alecturilor Invitatul meua 9-a 31mai2017aavutMiercuri, loc cea de-a adevăratul băiatdeaur (editura Tracus pentru Arte) Nada Când va veni ceea ce . În cadrulevenimentului. În American Experience (publicat de

, - și mască de oxigen nu vreausăajunglasomnifere nu vreauhardcoreală nu vreausex şimâinicălduţe pe mize măsluite nu vreaudragoste şiprietenie irizările nopţii panterei urbane peblana negre Andrei Dósa dacă naşiitoponimelor hotelurile care arfipututdineuforie şihoteluri dineforie de cadre naturalevârfurimuntoase când fotografiile cuprieteni erau înlocuite verile dinadolescenţă fr putere şicontrol atacuri depanică îmi daualternativ pe blanapanterei negre irizările nopţii urbane mă simt vinovat faţă deanimale las toxine şibanipepatuldemasaj visez că sunt maibun în curcubeulpetelor dehidrocarburi cu privireasuspendată am visatrenun și-n celelalte viteze dinempatie din adouaîntreia în lumeaadoua am intrat dinlumeaîntâi am ieșitdesubinfluen luciditate unitate normalitate am trăitsubnouadeviză ühstück amstrand ț area lapetrol ț ă Alex Ciorogar încheiat cuosesiunedeautografe. Spinoza șilasingularitate. s-au Ambele seri aiciamajunsla Eftimie. De debutul Gabrielei școlii luiAdrian Urmanov, darșidespre despredespre influența post-douămiism, „Cooperativa pasionala“. Am vorbit, apoi, la crearea platformei nomad-digitale de „Morfolina". Lucreaz a, înacelași timp, a vizualsubpseudonimul muzicasiart prin șidocumentează excesul za performance-ul autoareaîn 2006.Momentan, experimentea AgesexlocationPLS Cosmina Moroșan adebutat cuvolumul lă. Vlad Moldovan aasigurat fondul muzical. în 2017),darșidespre cercetarea sadoctora eseu politic doileavolum alei( celui de-al discutat cuCosmina Moro șan despre apariția înAtelier. sezondin primul allecturilor Am La mijloculluiiunieaavut locultimaediție , publicat laEditura Nemira/Vorpal , publicat laEditura Vinea beatitudine. - - spălăcit, lasoare. cu dimine transmisia luivasemăna ca labacteria interactivă șibunăpebiofilme– procesul deorganogeneză, pe pârtiedeinsight-uri: repetând Corpul fascinează voca Cosmina Moro lumina filtrată depalmierulautocolant păsări exotice lacutie de launmagazincare vindeanimaledecasă seara îmidădeamîntâlnire cufata verile desemi-mulţumire n-ar fi fost atât deobtuzi în pace senilă. Inima seghiftuieș să sim Traduci într-o mașină Smulgerea aten fizicii, c’est-à-dire: metafora continuând demersulmetafizic – cu promisiuneacă osăamgrijădeel– Imunostim: margarete înfridiger că s-adesprins.) unu rupt (Aș vreasămăanun se pregăteș oameni prindumeacăror sens Dar acuminstruiesc anonimă. Fixații alecuriozității. Mai departe eafec țiunea Ai/ avemojigărită. stopând aberațiaîndrăzneliideamămaiplânge. plonjează pefachir Cuddling-ul ghiftuieș magazinul Cora. Madlena căsătoriei cuivae ția: prehensiuneculove. ție. aleg cleme ți iasomiavaporizată. ți dincolaj te întimp ce uităm premiza. te ț te, obufniț e san ’ ă

69 STEAUA 11-12/2017 70 STEAUA 11-12/2017 flori de-aer. tot aceeași oază: coame, până concluziile numaistăpânesc –parturiste imortalizând Să operezi peinterior dincolo deurletele dinjoc? și paginilefoșnind –glet Vezi necesitatea uneiadolescente cuocăpriț vă valucra. orice urmăgrea, creierul meudrăgăstos, cât săpoată drege îmi sunt egaliînmintea necoordonată, fecundă; puternici, pelângăloaze – se sufocau alțiînanticariat Pentru baniica dinsmoală&cuarț cu glumelaoratorie? subminând într-un loungepentru idioți,eternii Cine dinamizează ocaziile înslujbafisurilor maipreocupălumeaasta.f puținîl Pe centrul ei,dilatându-se fericit subreflexe, Iubind, uit. vă ghicesc. și ziua– s-amdeclick Stau noaptea cutremurător destranii între entități. pâlc înnădufșipermutări Insulă decase grunjoase, Pinar BaklanÖnal(Turcia) The Green Activist Activist Green The ă (2016) intersecția dintreintersecția contur prinde istorie șimemorie constituirii discursuluiistoriografic: La memoria. subiectiv recuperarea șirevalorificarea elementului fragil, (bine fundamentatăo pledoarie teoretic) pentru reprezintă dinaceastă Radosav carte sul luiDoru multitudine demicipovestiri demer (subiective), punere narațiuni a marilor unificatoare într-o atât pentru speciali ști, cât șipentru restul cititorilor. dinRusca,ceeaș Ivănescu celui Mo îlface ofertant șvabilortărilor sătmăreni saupovestea înDonbas mai narativ, cumsunt cele despre istoria depor locurilor” pânălapasajeexpuse într-un stilmult dense înteme ca șimemoria memoriei „locurile fiecare subcapitol, autorului diferă detema abordată) (înfuncție Cluj-Napoca. Un volum de studii în care scriitura Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Universității Babeș-Bolyaiifost director al deIstorie Oralădirector dincadrul alInstitutului istorie orală (Canada), caracteristicile definitorii ale istoriei orale poartă definitorii aleistoriei oralecaracteristicile poartă a reconstitui trecutul în mod obiectiv istoriei tradiționale de a căuta adevărul „Istoria orală și...povestea ei”. sunt redate capitol în primul alvolumului, intitulat: cunoașterii dinistorie șitiințele sociale” (p. 13) catalogată drept unadintre „noile paradigme ale epistemologică, cât și „povestea” istoriei orale, 7) asupra trecutului ca«istorie-trăită»”.particulară (p. acestei istoriografii, „în sensul că oferă o lectură alternativă laistoriografia clasică,sau concurenta surselor șiaviziuniiasupra istoriei-realitate” (p. 7), tară istoriei tradiționale, prin beneficăa „extensia mației: istoria orală – care poate fi complemen o nouămetodă decercetare șiinterpretare ainfor Î Napoca șiSymphologic Publishing dinGatineau n 2016apare, Argonaut laediturile dinCluj- Introducerea în, circumscrierea culturală acordÎn cuîncercările între cartea cartea i, prin urmare,și, prin autentic din procesul , semnat de profesorul Radosav, Doru Istoria (co)memoratã, Istoria dinmemorie:Încercări de delaincursiuniteoretice foarte postmoderne dedescom postmoderne adevãr ºiautenticitate În contrastÎn cuobsesia i imparțial, și imparțial, unic Constantin TonuConstantin și de în și - - - - - anii comunismului evacuarea Rom dinistorie aBisericii Rezistența anticomunistă armatădinRomânia; analizează defenomene oserie evenimente, depoziții”, biografii, mărturii, autorul al ierarhiei”. (p. 22) cainstrument alputerii și „încetează deamaiservi cratism înexercițiile istoriografice, istoria orală autentice. Aducând unmare potențial dedemo indivizilor subiectivității marca genuluidialogic, plurivoc, pivotând în jurul people say ishistory”. acolo undegăsimșiafirmațialui J. Gloud: „What excurs înmemoria „de jos” (delasol)arăzboiului, sociale” (p. 380)șise reîntoarcerea evenimentului în istorie șitiințele cu din domeniu, în scrierile continuăși memorie privire asupra critică uzuluișiabuzuluideistorie memoriei” utilizările ale memoriei, ei:amintiri,retrăiri, memoria șilocuiri locuri devine unimperativ eticpentru supraviețuitori. vieți, aacelui „trecut care nuvrea sătreacă” (p. 153) tuționalizat, ritualizat– rememorarea propriei lor doar comemorată, transferată într-un cadruinsti este ștearsă dinistorie, leeste saucândmemoria situațiilor periculoase) extreme–cândmemoria istoria oficială,înunadintre cele două(egal de 153). Aflați înpericolul deafiaruncați, de către mene săiasă „din memorie încărcătură negativă acestor casăpermită feno oprea trecutului puternicăspectrele comportă sau a supraviețuitorilor pentru a caremartorilor tă șireconstruită intermediul –cea prin memoriei În capitolul II, În „Istoria și...povestirea ei:teme, Ultimul capitol alvolumului, „Istoria și... analiza felului încare la participă „memoria de istorie orală Doru Radosav,Doru Gatineau, Symphologic Publishing, 2016 etc.) acăror istorie este revizita încheie, semnificativ, cuun , Cluj-Napoca, Editura Argonaut/ și a istoriei lor „trăite”, deci Istoria dinmemorie:Încercări și să intre în istorie” (p.

(Holocaustul; âne Unite în începe cuo - - - -

71 STEAUA 11-12/2017 72 STEAUA 11-12/2017 V provocat adevărate mutații,aceea prin călimbanu Cluj erau înființate.Mai mult, influența stalinistăa deCercetaredeși Institutele delaIași,București i tic, însănuarenunțat lasincronicitatea sovietizării, fost impuslanivel academic, elanuldidac astârnit conceptuale. lingvisticromân Structuralismul a a deschis,Rosetti) deși izolat, calea circularității ghiul lingvistic(Iorgu Pu Iordan, șiAl.șcariu Sextil tul cuefuziuneaideatică internațională, triun păstrându-se ulterior șiînstilistică. za faptelor delimbaj, tendințele deconservare creat unclimat propice pentru teoretizare șianali al XIX-lea, revizitarea vechilor concepte a germane protectorat. Disociindu-sedevariabilelesecolului dat naștere laofuziune lingvistică în condiții de realismului socialistau pentru Occident șiinerția ralismul aîntâlnit aliatul lingvisticii.Empatia de atmosfera escapismuluiideologic, structu curentului: reificarea șisistematizarea. edificatoare,generice șifiguri principale ale axele Adriana Stan, parcurge sistematic, deladelimitări MLR, 2017), inițialteza de doctorat semnată de sinoptice depistate deAdriana Stan marchează tuia creând unmiraj de durată. Opțiunilecritice Jakobson,receptareamai cuseamălaRoman aces varea internațională aautonomiei esteticului apare interdisciplinar înfolcloristică. Mihai ticieni edificatori, sau Pop drept promotor Pavel sunt Golopenția șiSanda amintiți caprac exaltat defrancezi. spațiul românesc, În Toma a fost puternic influențat prin focarul lingvistic lingvistice contemporane. Totodată, nivelul literar reticențeși subiectului, ideologice față deșcolile de efervescentele discuțiiasupra pragmatismului atenția exagerată asupra gramaticii. tură, cioștiință tehnică, efectulresimțindu-se în mai era considerată unfenomen desuprastruc Tranzitând deschiderea pentru stilistică, promo anilor’60-’70,apresupus,Intervalul dincolo postbelicăs-apierdutși înRomânia De contac Pe fondul determinismului literar, darcuprins ratistă astructuralismului înRomânia olumul Structuralismul rom Bastionul lingvistic–oistorie compa abordãri comparatiste (Editura Ion Pițoiu ------dare pânăîn1989,creând unblocajfără miză. citează foiletonistica, devali păstrându-i funcția românesc,structuralismul deșiminimalist, suprali de exegeți valoroși dinaceastă perioadă. doileaval celuiZamfir șiAl. de-al Călinescu aparțin de poetică șistilistică Poetică șiStilistică sauînvolumul din1966, nesc, regăsind însărelevanțe Cercul critice prin de metalimbajelor fără anvergură dinspațiul româ literare mainstream șifuncțiile ale raporturile depărtată. care aducerea lanivel s-aadeverit poeticacriticii politice șiefectulaplatizantforțe atextului pentru laautorii româniStan carențele sancționează unei sacralizat Adrianaric de emanațiile subiectului, intensificat educația literară. Sfidând templul valo discursiv șifurnizarea alternativei canonice care a descentralizarea literaturii, deschiderea câmpului și lacontraste deoralitate ironică. rie, cândplinădesentințe defamiliaritate, apelând Stan aplicăotehnica impregnată cânddepedante de robustețe autoarea. cucare acționează Adriana etc.) LiviusCiocârlie Mincu, tor (Marin străbat filtrul fiinddizidenți.Marino Traseul profilelor în colima obsesia textocentrismului, Paul Cornea șiAdrian decade între vârstele aconsolidat structuraliste literare.hibridizările altfel, De distanțarea dedouă stânga, etosul contestatar și anti-establishment circulațieidezvoltarea deideicutemperament de tidisciplinaritatea, spațiul francez afost marcat de autentic aîngreunat șimaterialismul dialectic mul- românesc, undenuaexistat unrevizionism marxist cele douătabere. Spre deosebire destructuralismul șicea deflaționistă,(subiectivă) cu reprezentanți din autoarea expune dihotomic inflaționistă critica vs. Picard Raymond Barthes Roland – caz de la care Viziunea teoretizată seface simțită îndihotomia Pe aceeași filieră a „revoluţiei fără reformă”, a structuralismului înRomânia Adriana Stan, Finalmente, ating beneficiile structuralismului Bastionul lingvistic–oistorie comparatistă ânesc – . Sorin Alexandrescu,. Sorin Mihai , Bucureşti, Editura MLR, Studii 2017 ------

Cu călătoare peneîmpietrite/ Nisipuri timp/ prin Clocesc demileniiouăîngeri/ sticlă./ Aripi îmbie cu tainele lor/ Cuiburi săpate în stâncile roz/ „Templul zăbavnic/ Șitreptele cioplite înpiatră/ Ne O arheologie poetizată lumineazăaicitrecutul: vremilor) trecutul neguros (însensuldeîmplinitînnegurile o adevărată mitologie asatului darplinedeemoțiilumești, puțin spectaculoase, plări vieții rurale tradiționale. naște Se astfel, dinîntâm prezente, uimitor dereale, deaievea, descântecelor, alsolemnității rugăciunilor încă sacrale,alurile alăturidemisterul farmecelor șial casa, animalele, pădurea, fântânile etc, darșiritu cu înlănțuirea rubedeniilor, pământul, pajiștea, ci dinelementele eiconstitutive –omullocului idilică, sămănătoristă saupășunistădacădoriți, vieții lațară, văzută fără niciunfel derezonanță 2017). Istorii bă), cum este volumul deversuri Cetea, alDoinei nostru ancestral (ardelenesc îmi pare, mai degra primară, nuprimitivăcât primordială, asatului evocatoare,apară ocarte deîntoarceri spre lumea rilor febrile violen Poemele Cetea Doinei sunt structurate lăuntric pe narațiuni, de povești, mitulînsuifiindopoveste. Venea către mine” („Solomonarul”). auzit cum/Dinadânculpământului/ Unfirde apă/ vânt./ culcat atunci/ M-am Pe șipietre/ iarbă Și-am dreaptă/ săselegene/Fără Începu săfiebatută de rea: „Nuielușa dealun/Pe care oțineamînmâna universul vegetal, înmediulcăruiaîșiaflădeveni așa), de altfel, cu biografia naturii (dacă se poate spune și/Lecuprinde unește petoate” („Petra”). re/ Naștere,ștere/ Și,apoi,moarte.//Cea re-na care toate./ Vedere, uimire, amintire/ Tăcere, cunoaște cel denepătruns/ Șimiiledemâiniculcuș/Peste Morminte nabateene dezgolite/ întunericul De Î i le dezvoltă și ledezvoltă n tumultulatâtor stridențe pecare leproduce Mitologia e prin excelențăMitologia eprin produc Elementul biografic se confundă osmotic, firesc într-o delicată comuniuneîntr-o întemporalitate cu și dinistorii, cum zice poeta,mai mult sau mai și al rostirilor

Poezia senaște aicidinfreamătul șivibrația (Editura și-a lăsat amprenta, pecetlulind destine. ț e într-un veac aldegringoladei trăi la noi poezia actuală, cuprinsă de cuprinsă la noipoeziaactuală, Ș coala Ardeleană, ClujNapoca, O mitologieasatului deșucheate, e surprinzător să actual, încareactual, în practic ă Constantin Cuble Constantin toare de a ------al Caprelor”). al Caprelor”). poveste”ș/ Ca-ntr-o guleruria purta care-l ( toiagul luiînfrunzit/Curgea sângelelupului/Pe Cunună deoaseavea/ Greu sălenumeri/ Strămoși ridicațidinadâncuri ținea înpumniistrânși/ Jumătate fiară/ Singur locuitor allumii/ Pe care–o apărut înfață/ alcaprelor./ Miron Jumătate stâncă/ nebune,/tea/ dansuri Când Mi-a lupiișiluna/ Încing ondulat,/Perfect Cu pietre albe/Strălucind noap sterp,din Bolțon,/ mărunt/Dealul Desprins bizar/ cu universul: „Pe cărarea Nins șerpuită/ derulare cotidiană, a unei misterioase întâmplări, tor, evocator, comunicând, ca într-un soi de ritualică naște dinsemnificația întâmplărilor, eulmărturisi înașfelfirul unor epicizări, atari încât poeziase mul coșbucian, care evoca folclorizant unsat rimând, într-un altregistru, desigur, cuvizionaris caută urma”. tem”, șiiată, „după cincizeci îșimai deani/Nicolae apoi „făcătura” oaruncăîntr-un mormânt ca „bles pus-o batistă”,„într-o ascunzând „pașii bărbatului” („Valea Anuța cailor”); „i-a furat lui Nicolae”, urma a pământ/ Șiintră-n izvoare”sudoare/ Se-adună-n trezit/ Șigonesccaodinioară./ Spumășistropi de cuibare/ Sublespeziledegranit/negre-n Caii s-au aur” avestit un nou anotimp: întors„S-au berzele de subdeal, tot noapte, dintre poarta lupi/Aapărutmirele prin ei”; cânepă” tulpina „copacului tânăr” dincare „Într-o geana pădurii” toarcea învăluind cu „firul subțire de bunăoară, dinpoemul lupilor”„Ileana „așezată în nopți cețoase”), înfantastic, acotidianului. Ileana, ceva voit dinproiecția, („visul onirică meudin evocatoare atuturor întâmplărilor comune, are să vorbească” ( itor la viață de început –deaiciîșirevendică alefirii devenirea propune capeunlocdeîntâlnire asacumircolele pe care a satuluiimaginea poeta îl virtual, picturală sa, ceva întregului, căcifiecare adaugă,înindividualitatea Fiecare poempoate fi considerat caunsegment al E ceva baladesc întoate Cetea, poemeleDoinei Volumul eunitarcaviziuneșica…factologie. altălume,„într-o cerească/ știu Undepădurile ș an și tot deaiciparcursul spre în plus, frapant înfelul lui,care îmbogățește într-o noapte într-o „Călătoria”). poetică, Imagistica Între semnelepalmelor/ „Un vulturcupenede ./ Împrejurulcapului/ neantul mântu ă denisipul „Miron „Miron Și din - - - - -

73 STEAUA 11-12/2017 74 STEAUA 11-12/2017 Sub razele soarelui tânăr./ Era caovată dezahăr/ nu-mipl „Nimic e pastelată, poetaapelândlatonuri temperate: („Podul evocarea casei”), aacestora descriptivistă foi,/ amestecate/ Parfumuri trandafir De „Istovitoare miresme/ mentă, De busuioc,/ capri sfârșitul verii” („Petru”). pretutindeni De răzbat fântânila pământ./ apeledeploaie/Plângeau În răsuceau/ Se Șifrunzelearbori/ necoapte cădeau ochii închișivedeam/ Cum frunzele din desprinse Mă-nvăluielacrimi/ ca o durere/ Demult dulce/ pământ De proaspăt săpat/ Amestecat cu într-un melosinterior altrăirilor toateprin aceste evocări, răzbate lirismul tânguitor mână caii în Carul Mare încornorați, obunic părăsite încare cresc buruienișisepreumblă melcii lăzicuamintiridureroase, poduri prin bătături pădurea cufiare spăimoase, case ce auascunse înrezonanța sadetaliialefabulosuluirustic: poartă o onomasticățărănească misterios. altfel, De întoate poemelesevehiculează nu vreau săspun:maisumbru;efantast tori. Vizionarismul Cetea Doinei emaidramatic, ancestral, simplealețăranilor cubucuriile munci ă cea/ mult/Ca Mai topirea zăpezii/ ă și vrăjitoare ce- șiunNicolae i în Carul Mic etc.și în Carul Mic etc., iar frustă,fiecare nume simple: „Mirosul simple: „Mirosul și lavandă” știută./ Cu și mai - - Karin Putsch-Grassi(Germania) Figuline satului careper deviață, ancestral. rea fioruluipoetic, vibrând subaura mitologizării re, tocmai prin esențializaevoluția spectaculoasă rândul șaizeciștilor raționist lansat deLaurențiu Ulici,așezând-o pe care, încadrăm, dupătabloulgene dacăarfis-o ce Cetea caracterizează poeziadeacumaDoinei nul) uniprozodii deosimplitate emoționantă, iată țiile ritualice, totul regulile urmând (nuspun:cano evocarea trecutului temperate, înhalouri descrip eiascuțit”Arcul șisăgeata cuvârful („Masca”). căutamstrăbunii/ ciei:„eu, Îmi cuochiiamitirilor/ un rost alprogramului lumiisatului poetizării veșni ca oprofesiune decredință, maimultchiar, cape Toate acestea seadună peunaxideatic mărturisit Din pământ./ Totul era viață” („Topirea zăpezii”). Șiascultamcumcrește râul/ pânădeparte/ în zări nam pemâini/Prin părulrăvășit devânt./ Vedeam gâtu colinei./ Neîmpleteam cununidinele/Le atâr Floricele albastre,șirate la albeșiroșii/ Mărgele-n Sub cerul Apele z gurii./ Discursul liric sobru,Discursul liric metaforizarea cumpănită, (2016) Doina Cetea,Doina , ar fi să-i surprindem, cuplăce , arfisă-isurprindem, Istorii ăpezii , Cluj-Napoca, scoteau dinpământ/ Ardeleană, 2017 Editura Ș coala în ------D S estetism urgent? necesară sau–ce aduce nouconvulsivitatea acestui dinspre cadrele lor, politicăisterică, dar oimixtiune venindpoeții –neîntrebăm, astfel: eperformance-ul, cei dinspațiul literar maiaprope deperformance sunt România, În ‘60, pescenele internaționale aleartei. prezente, iată,performance-ului, înspecialdupăanii drare ac genealogie alui,cât șitrasarea de uneidescrieri apropriere aconceptului î cele trei În episoadede performance-ul. România: relativ intermediulfiecăruia, prin fresh unei arte în cadrele deexpunere dince înce maiversatile ale etc.) nesuscită teoreticieni,ști vizuali,scriitori, curatori(dansatori, arti contemporaniștilor/ intelectualilor instrumentele arti pozitiv deașteptare exploratoare –creierele hidră, desegregate, la nesf fiecă deziderate decunoaștere generate prisma prin înprocesulcurioasă deînălțare laexponențialele din contră, proiectă i scrierilor luiAntonin și scrierilor Artaud. Victor Turner și-a Noh șibogatul grund teoretic dininteriorul literaturii regimului deexpunere: commedia del’arte, teatrul unorsecvențe deswitchcu punctarea lanivelul sa „volatilă”, de instantaneu bulversant, odată deteatru, insistândpedimensiunea performance-ul etc.) direc ro ofPerformance,Anthropology scenariu decât undialogscris”, („ mance-ului comedia dell ș (antic ă neimaginăm uncreier-hidră, însănuhidra i teoreticieni (Victor i teoreticieniTurner, (Victor Auslander, Laura Cull Dimensiunea pozitiv-haotizantăDimensiunea aperfor- în primul rând,în primul s-adecantat,eși conceptul deperformance rei tentacule/ zone deinteres. Min ă) supraveghind mofluzăintrarea înHadesci, âtorva dintre din figurilor âtorva zona demersurile ții de genealogizare ce demarchează clar Gândirea contemporanã o aten ’Arte [...] urmărea mai degrabă un m ohidr ºi performance-ul(I) în jurul ideii de artă în jurulideiideartă ție particulară, având învedereție particulară, it re-fixate pe un model ârșit re-fixate n discu ă emanatoare debucurie p. 27),e ție vom urmă Victor Turner, xist ă ț dramatic i/ corpuri i/ corpuri Cosmina MoroCosmina la nume ri at ri de -ca ât o The ă - -

Turner ocălă „ act de rând, exalând oanumitătemporalitate fără concomitent, inten realității sociale” pragmatică („nudoaroglinzi, ci oglinzi magice ale (literatura, deexemplu), este ochestiuneprofund c justificator o întreconectivitate concepte. Aară privirea-instrumentar aunuiteoretician care livrează dincolo de asumat cartografierea performance-ului, nând că „întreaga lumeeoscenă” ( contradic transformativ revelând majore, clasificări categorii laR.Grimes,De care unui asociazăritualul „proces ideea detransgresiv.și, poate cel mai important, grup,de colectiv/ multidimensionalitate ritualistică european acesta fiind egalîn greacă ideiide „a face” sauî Turner cuprivire laetimologia termenului de „dramă”, iau deciziileșifacrealitatea lui - deaicișisublinierile ale relațiilor sunt cele care controlat-incontrolabil își ele înseledivizate peinterior –,efectele-eveniment – (dincolo dedualitatea obiect-subiect joc alterțului pentru a-i cuceri intensitatea fugă O intruziune cuefecte sănătoase înreal, olinie î ideea decreier cași „organ liminaloperând undeva concret lashow-ul deraportare cubuledeinsight: conceptualacestui unmarcaj spectru profund lează ideeadeperformance. Turner i-arasocia bilul, ambiguitatea contextuală catalizatoare nive- în termeni deleuzieni.Indiscernabilul, improba- ș haosul rămânând cea amulti-permeerii adeschiderii, șansa noastră demodificare șiîmprietenire reală cu de interdisiciplinaritate deexpunere, act a oricărui în consecință, profund conectiv, ascuț de Turner etc. moduri a anumitor ritualuri, lă Instrumentarul ntre fixare genetic i modific ă performance-ul, șiorice regim care iseatașează ă performance-ul, ș perpetu an unghiuri și antinomii și unghiuri major” înzona estetică ții ale procesului cultural” ă presupune„a munci”) înțelegerea ideii ării nivelelorării de real, a „producerii de Real” în torie antropologic ă aoutsider-ului care vânează mișcarea Antropologia performance-ului Antropologia , p. 42, i libertate radicală”ă șilibertate ( ții terapeutice și,nuînultimul idem ), reu și a livra altele apoi, un / stilistic ă reală deapropriere idem ș ind s , Goffman sus , Goffman ă presupune la , p. 75),până ind direc idem ă cuprindă

preten eunul, n indo , p. 12). sat de ția ți ta ții la ș - - i ,

75 STEAUA 11-12/2017 76 STEAUA 11-12/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII P nu va fi,astfel, înafara vieții,e ometa-experiență din mitologia chineză. mance-ului se marchează ideea de naivitate sacră a perfor pe Richard Poirier din propriilor texte literareperformerii (citându-laici FrostJames, potfi Robert Mailer) sauNorman (precum personajeșipublic;scriitori text, Henry transformă glisândîntre osituație (dupăDerrida), care în1982refuzăteatrului), acesta artificialitatea teatru (seaducexemplele luiPontbriand șiFeral zitul experiențelor noastre ancestrale” ( dezechilibru” ( curpindea „toate care jocurile încearcă să creeze Turner neaduce aminte deconceptul de „ilinx”, ce cola detraducere: multipealte sauspectre denumiri isepot un calupdereal înreal, performance-ului la fel caînteatru Noh,magie. Nudoarunefect, ci (estetic) ce ar genera,indicativ (normal)-subjonctiv Enecesară, însă,ofuziuneobligatorie Jean Oury). „normopată” dupăcumîispuneașipsihoterapeutul fiind, după Turner, una „indicativă”, adicănormală, manieră într-o „subjonctivă” osocietate (cealaltă depășete literalmente olimită)responsabilizează a oricărei trans-cedentale, mișcări adicăunacare ne lămurește șiGenette, îngro șând alonjaimanentă lui Foucault sauDeleuze). Atransgresa (dupăcum vedere șansadată(oobsesieteoretică decriză șia să te vindeci” ( terapeutic. vindec –„ unuiperformance care sededăpost-efectul Turner Essays on Modernism andPostodernism,Essays onModernism (Auslander Philip, nu evinaciumeișiniciateatrului, ciaviețiiînseși”, și dacăaceste sunt posibilități întunecate șiforțe conflicte, eliberează deschideposibilități forțe, „boli contagioase”, spuneundeva Artaud: „rupe posibil. El va mișca moleculele, asemenea unei ci profund revelatoriu, încel maiorganic sens Braidotti. a „experiment Performance, decoralifuri nucleari”, șireactori („medii generate decomputer, stații spațiale, reci de o experienț experimentarea care crează că performance-ul nuereprezentare șinue că performance-ul hilipp Auslander în Teatrul va deveni, astfel, nuneapărat cathartic, nueteatruPerformance-ul ă, arta remediază, muzicaalină,romanul e ă, arta „techno-performativitate”,o „teleprezență” însuș e dionisiace virtuale, Auslandere dionisiace virtuale, vorbind A ajungesăte cunoștiînseamnăaîncepe i afirm p. 220),orealitate post-umană, deci, idem ării smerite”ării decare vorbește ș idem ând dimensiuneadevindecare la , p. 127)sau „carnavalul” – „depo , p. 106)–nisepuneconstant în From Acting to Performance Performance The Self Performing real. proiectează Se Auslander Philip, stabilește faptul Performance-ul Performance-ul idem p. 21). , p. 167). , 1971), Drama i Rosi i Rosi - - - , E stream cuideeadecorp concomitent înveli main șul capitalistalasocierilor transsexualitatea șicriticând gestuluiperformativ precum cel de „prezență continuă”, insistândpe Wilson, Pontbriand, Feral. Ei vor genera concepte Acconci, ElisabethChitty, RichardForeman, Robert arondați ideiidefragmentar, discontinuu: Vito ști cumovor face dearti oserie bil-deconstructivist ma nudoarcontraintuitiv pe cauza gândirea” ( nou, încășimaiaproape de același timp, printr-un curent pulsatoriu complet existențialăîși numeaautorul actorii) erupând, în ea acutizează senzația demister, „hieroglifă” (cum aproape agresiv, calaunșoctemporarși benefic, spunemnoi,gândireapentru scintilează Artaud, bile decuantificare șimăsurare arealității. Însă, previzi leneșăauneiinerții gândirea oferta prin tramă areprezentării Insidioasa a gândirii. înăbușă a fost, dupăDeleuze, găsirea uneicăidegenerare ceză, delaființele singuratice, de la cei care trăiesc tenențe lagrupuri: as- prin „Ideile noivindin deșert, refuză polemica/ dezbaterile, sceptică față deapar aproape deleuzianăaici(șiimplicitspinozistă), care de a încorda fericit gândirea, hrănește social. O etică întotdeauna pentru otrans-suficiență care, dincolo de subiectivitate” ( degrabă pentru experiențe anticipative cunoiforme tru dorințe nostalgice față de trecutul umanist, cimai Postumanul, centric dedați analiticacestui deteoreticieni,o serie filosofiaiștiinței profund conceptuală a luiSerres, căruia îi putem subîntinde discursul literar bogata sesusține șiprin proliferare mediat de deleuziene șiideeadeperformance Beyond Boredom andAnxiety, generarea unuiflux.” Mihaly,(Csikszentmihalyi de arestructura mediulastfel încât astava permite contează maimulteste capacitatea uneipersoane Csikszentmihalyi: psihologului Mihaly „Ceea ce joc „dincolo de plictis ecolat ideiidemagie/ performance-ul puține ori a realității tabile, având evidentă odirecție de happening-ul escos dinzona eficientizărilor profi o nișă care haotizează social-politicul. Intervenția, nenta pop/ folk a performance-ului, localizat pe nenta pop/folk aperformance-ului, xistă oinsistență teoretică generală pecompo Postumanism fără melancolii Problema cea mai stringentă a lui Antonin Artaud Conexiunea puternică între pozițiile teoretice „dincolo depanicășidoliu” Braidotti, (Rosi i Derrida. Nude , dupăcumospuneșiDerrida. p. 125),pentru care „nu este timppen- idem idem , p. 22)presupune aperfor , p. 121).Filosoful apledat postumanist postantropon postumanist ajutat și anxietate” în termenii corpul-fără-organe. p. 47) tehnologic. Real , cișiresponsa transformare „A ------

văzut punerea în scenă la piesa de teatru ment dintre filosofșiCarmelo Bene. Fără să-ifi analiză laDeleuze lamomentul întâlnirii-eveni întreefervescență fertilă demersul acestui tip de Teoreticiana Laura Cull notează, înacest sens, o lui, ospuneșiscriitorul israelian Ali Eskandarian). pozițieinocentă deputere șifertilă ecea aartistu pe sine, (cea încele caarmă maidulce, dinurmă, Valery) proprieisedescoperă mașini.Schizanaliza infra aleadevărului suprafeței pielii,înlimbajullui progresiv, de necesitățidar discontinuu (în funcție își asumămainaliterară tocmai pentru ao alipi rescrie liniidefugă, despre Kafka, Guattari încartea tip deapropiere a-l care săsedeze sistematizându-l, untext, pentru zgomotului, parazitării, întermenii luiSerres. p. 74). O singularitate, ar spune Deleuze, rezistând Serres, (Michel șieroziuneamaluri ireversibilă amunților dinjuru-i.” totuși rămâne stabilîncolapsarea sacontinuă printre homeostatic, –eunrâu cihomeorhetic care curge și arogă zone desistemicitate, nefiind „nicistatic, nici fericită șinouă,lafel cumorganismul nu-șimai perpetuu devine o armă de o coliziune dialectică, rea, traversându-și propriile contre constant, dincolo lui față decea-mai-bună-retorică, dincontră, gândi Facticitatea nu e un efect rezidual gândirii al raportu Ideii pure saumăsurarea lumiiînnumelemăsurii. lism sănătos distanțele față defilosofia înnumele exprimând, înacelași timp, cuunanumeradica vizează șiSerres, încontinuitatea unuiCastaneda, conectivitate care șicea cuprinde maistrăină plantă Conversations onScience, Culture, andTime, țiilor repetitive.” SerresșiLatour Bruno, (Michel retras discu șinuseafundăînzgomotulfuria ce orice procesualitate forțează săseîncarce de eticadramaturgului.prin vorbe Se ște deunteatru a luiFoucault, pentru căo pentru Deleuze, șioapropiere /evocare indirectă psihanalizei dinanii privilegiază,‘60. Carmelo Bene teoretic atât al deanturat, darhiperfabulatoriu discursiverile derezistență acelor doilahaloul de expuneretatorie a unui act etc.) pentru calupu să gândim, semnificativă de concepte (corpul care ne forțează și schizofrenie împreunăscris cu Guattari: filosofia saaparevidenteprimul încădin volum al non-reprezentării șiinfluențele luipentru dramaturgului. Apropierea deteatrul performativ, conceptuale totu pornind și delamanifestul al III-lea Schizanaliza nuareSchizanaliza uninstrumentar-indice interpreta , Deleuze, corpul-fără-organe subdiferite nivele Acest delectura. , când se preiau de la Artaud o serie oserie , cândsepreiau delaArtaud Hermes: Literature, Science, Philosophy cartografiază își însăileazămotorul creativității ars erotica AntiOedip. Capitalism , dimensiuneaincan , ospunDeleuze și s-arcăutași p. 81).O Richard Richard ------, un sistem deecouri” ( a vieții.Amândouă sunt contrafăcute. Natura e copiindu-se pe sine nu e pur termenii luiKaprow care copiază societatea„Arta, zare alenuanțelor noastre conectivității sau, în fiindcadreledată, societatea,responsabili arta un show almonadelor, însădeschise, deaceastă esențe,și exprimă fiecare însingularitatea sa).E poate constitui o ale care –modificări atributelor prin modurile se emanatoare deatribute ce subîntind, larândul lor, o evocare a lui Spinoza (cosmosul e substanța filosofiei occidentale sub toate formele putere față afalsului.Eoreacție deidealismul de o (exprimând „tradiție anoului” care „repetă unfel roase volume, laDeleuze –invenția autentică genuină a corpului, dupăcumcitimșiînnume cu o tendințădimensiune melancolică în raport bre porno.șele performative anulează orice Se tantă tocmai ideenietzscheană,pânălaurmă) prin Performance, scop decât creația desine” (Laura Cull, „narcisism, obscenitate, blasfemic [...]fără kitsch alt PAJ Publications, 1988 Turner Victor, Rosi Press, 1997 andPostodernismEssays onModernism Philip Philip University Press,Johns Hopkins 1983 Serres, Michel Press, 1995 Science, Culture, andTime SerresșiBrunoLatour,Michel de Vest,2003 Serres, Michel Anxiety Csikszentmihalyi, Mihaly University Press, 2009 Laura Bibliografie VJilor spre exemplu, șiLaura după cum afirmă Cull. imanente tul Dincontră,public-celălalt. autoafectarea epămân din sfera desinesubexpectanțele unui exprimării raculoase existențiale. Ate bucura desineiese haceități care vor vorbi șiDeleuze și Guattari,devinpure luiKaprow,urile Dewey, muzicaluiJohnCage de interiorităților absolute concepție imaculată Braidotti, Cull, Auslander, , Jossey-Bass Publishers, 1975 Auslander, , egală demersurilor nonierarhice egalădemersurilor ale marker Deleuze andPerformanceDeleuze p. 28)care „excede dorința” (oimpor Hermes: Literature, Science, Philosophy Postumanul Modelul luiHermes Modelul The Anthropology ofPerformanceThe Anthropology -e ale concreteții-e bulversant-mi Performance genealogie From Acting to Performance idem ”) va atinge cea maiînaltă , înnumeleunei , University of Michigan , University ofMichigan , Ed. Hecate, 2016 , p. 146).Happenings- Beyond Boredom and aesenței substanței- , Routledge, 2003 și simplu o oglindă Conversations on , Ed. Universității , Psychology , Edinburgh Deleuze and Deleuze și simultan ecologii - - - - - , , ,

77 STEAUA 11-12/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII 78 STEAUA 11-12/2017 Braț ca pentru oînmormântare indiană. picioarele încrucișate, cu capul scufundatînpernă, stau întinsă peoparte, rostogolindu-mă spresoare, lumea săsecoacă, ridicarea perdelei, Aș Dormind singură Restul viețiimele inclasificabil. cu cel misticșifilozofic, într-un discurs atipic, și capacității deacombina imaginarul natural propus (fiind comparată cu le-a E. E. Cummings) datorităamericană inovațiilor formale pecare Tomas Tranströmer), săseimpunăînpoezia cunoscută este cea acâștigătorului deNobel din poețisuedezi(dintre care poate cea mai Swenson areușit, pelângăapreciatele traduceri adormite, adispărutdeja Profilul tău, ochișiurechebuză simte răcoarea pernei. îmi atingeobrazul.Capul meu suntem înpat.Degetul tău mare De parcă amdansa. Dar se unesc,stau unacufaț stângă, ca douăcorpuri care Mâna ta dreaptă șimânamea Diminea îi aducecăldurăceleilalte. O mână,liberă,atinge, relaxate de-oparte șidealta. teptând primalumină, ele îmisunt prietene ț ă deprimăvară poeți aisecolului XX, afost unul dintre cei maiimportanți considerată deHarold Bloom May Swenson limbă vorbită, dupăsuedeză, re englezaera abiaadoua Crescând familieînca- într-o fiica a doi imigranți suedezi. a sprecealaltă. autoportret înoglindaconvexă (22) (1913-1989),

aprinderea fulgeruluișitrosnetul agoniei. Singură lângăunulcare nusimte Zac singurăîndisperaremurdară. nimeni nuciteș Mesajul lorinvizibil, Lacrimile nusunt obunăcerneală. Neputând să oscriu fraza, oîntrebare. își repetădinnou de dincolo defereastră, grangurul Din vârfulstejarului dar nusimte că obrazul mi-eud. Mâna ta aîntâlnit-o peamea, pe raftînlumina zorilor. Ceasul cucadran rotundticăie, prin intrarea sprevisultău. focul magic.Darținta nucontează. e marcat ca țintă, injectat cu în spatelevizoruluisemăre ște, Orice semișcă intrând înrază ridicată. tinere începutul la de Într-o anumităclipăchimică încăpățânarea, sauneputina. Doar dragostea contează – iube ș dacă îl te micșorează, îțiscurtează viaț care îțidovedeș care evampirsaufantomă, ceea ce apucă totul șinudănimiclaschimb– sau ceea ce nurăspunde– Poate interzisul, denecrezutul, Desigur, ce contează ecât deputernic. (Poate contează când, șipentru cât timp.) pe cinesauce saudece iubeș S-ar putea sănuconteze Ce contează fără cuvinte, umplută culacrimi. Mă scufundînnegru,călimara ti, el te durereaasta. te că eș nucontează. ii tale, piedica dragostei e dragostei piedica tale, ții ti nebun, ti. a, pentru restul vie singura care număvapărăsi absolut singura, Eu sunt singura, pentru restul vie Ve Ochi, fițicumine. Braț vie pe mineînsămipentru restul va fibunădeiubit,pentru amăiubi care vaaveagrijădemine, care sevabucurademine, Eu sunt cea pentru restul vie care vaficumine Eu sunt cea Restul viețiimele ți ficumine ții mele. e, fițiputernice ca sămăține ții mele. ții mele? ții mele. ți. The Archaeology of Memory/ Books of Fire Fire of Books Memory/ of Vlad Basarab(România) Archaeology The O, liniș înăuntrul meu, O, zilipsită devânt singura dinviaț Eu sunt singura,absolut Înghit soarele. Timpul eînmine. fiecare zi–omiedeani. Fiecare zi–perfectă, liberă înviaț absolut singura, Sunt singura, Eu nude Eu nuaș Eu nuam. Sunt singura te șisoare. tept. țin. a mea. a mea. Traducere șiprezentare de (2016/ 2017) Alex Văsieș

79 STEAUA 11-12/2017 80 STEAUA 11-12/2017 P de pildă,cazulluiCiubotaru, unpersonaj(cuo diegezei este Este, cea ludicăşidedivertisment. esenţă, înfiecareÎn dintrereală a funcţia cazuri, „declaraţiile“ naratorului, moralizator. proiectul narative îlconstituie, vedere, laoprimă dup intenţionalităţii naratoriale. Pretextul restituirii reprezintă contrastul dintre aparenţa şiesenţa ironiei dupăprincipiul lui –care –îl funcţionează încarecvasi-totală, ironia devinelegitate. constituite uneilumitextuale rurile caobufonadă neobişnuite cutoatele şiburleşti –creează contu autoironiza. scenelor Multitudinea reconstituite – forme alealterităţii şi,înainte detoate, pentru ase scenariu picaresc pentru aironiza cât maimulte Humanitas, 2010),încare naratorul mizează peun pentru cazul 1999, p. 101).Definiţia rămâne reprezentativă ( lumi fragile şiautosuficiente cabaloaneledesăpun“ exces deimaginaţie situaţii efemere, construindu-şi incapabil săîntemeieze, dartrăind cufrenezie şi continuă schimbare amediilorşiperspectivelor, sitate“, este un „jidov rătăcitor, personajpicaresc în povestiri. categorie estetică pecare cele oactualizează trei este suspendată şiînlocuitădecomic, principala finalitatea axiologicăde artificiu, adiscursului milă… aoleu, inima…»“ (p. 281). Or, printr-un astfel muribundul, «lăsaţi-mă cuLili,fraţilor… fie-vă lăsacuea…»«Da…»,îngânăjalnic l-om doar-doar are câte De epelaLiliîlapucăaşa,inima, ocriză. ori altceva bufonadă: decât într-o „«Da, sărăcuţul, iar un astfel de exemplu setransformă înnimic „etic“ om avea tocmai acum o criză!“ chinuit să-idesfacgulerul… Ce nenorocire, bietul înpicioare,Am sărit l-amapucat deceafă, m-am dramaturgia enormul cumânadusăpepiept. „«Fraţilor, mor… Mor, fraţilor… inima…» horcă printr-un cardiac,„atac“ fiind din conduită „suspectă“) Postmodernismul românesc personaj care „trăieşte ironia cu[deplină]inten luiMirceaotrivit Cărtărescu, postmodernul, Unul dintre filoaneleelementare alepicarescu Axiologia modeluluipicaresc Frumoaselor străine , Bucureşti, Humanitas, Bacoviană în vizită la o curtezană: în vizită la o curtezană: (p. 281) (o recitire) (Bucureşti, , „pedepsit“ , „pedepsit“ . În realitate,. În Marius Popa Marius ă - - - - Fireşte căunasemenea instaurează,„avertisment“ surd şidefinitiv, iarînainte era coşmarul“ (p. 83). mea,cuunzgomot înurma metal se-nchisese de să mă simt ca-ntr-un imensapoartă horror: declanşează otensiune epicăevidentă: „începeam tate dinCastel Goffredo vizitei dela convingător înacest sensîlreprezintă relatarea o formă de „persiflare“ anaratarului. Un exemplu repetate rânduri – „amânarea“ rezolvării crizei ca ironiei,asimilează însăprincipiul reliefând –în zintă, deasemenea,tehnica suspansului,care cu benzidemagnetizate însala şi-afăcutapariţia dată debăcănie?[…]Pe omuzică demagnetofon putea„Se săpierdem noiocaziasănefacem încăo realitate, setransformă într-un grotesc:„spectacol“ presupune căimitătradiţia românească, darcare, în leagă, depildă,unîntreg „ceremonial“ care se tipare narative. Experienţaitalianăanaratorului se referent, dedata aceasta reiterarea –prin aceloraşi rămânând un „semn“ alironiei –îndeosebi faţă de picarescului, îlconstituie inepuizabilul aventurii, tonalitate „zeflemistă“. într-o ficaţii alenaraţiunii, rezumându-se laalesugera tocmai faptulcăascundadevăratele prin semni extrem dereprezentativă amecanismului ironiei nea digresiuni sunt, fără îndoială,ocomponentă brusc –laceauşism şirevoluţie“ (p. 90).Or, aseme trecând medievală,Dunării, laperioada apoi–cam mai obscură aetnogenezei lanordul (sausudul?) cu olimbăînrudită,intrând şiînproblematica arătându-i că suntem un popor latin ca şi italienii, în privinţa modestei noastrenelămuririle ţărişoare, astfel decontext delectură: doamnei „i-am risipit divagaţii88) sauprin devenite „agasante“ într-un Cei care ţileiauauimpresia că-ţifaco favoare“ (p. rând, primul ale popularităţii.În emuncăneplătită. sunt cele maineplăcute însoţitoare„Interviurile deraţii –înaproape douăpagini –despre interviu: torul oprelungeşte, bunăoară, diferite prin consi în realitate, o „aşteptare“ acititorului pecare nara Un element exponenţial al picarescului îl repre În plus,În un aspect extrem derelevant,un aspect înlogica Ospiciul penitenciar demaximăsecuri Ospiciul , îndebutulcăreia naratorul

------confraţii împreună cu personajecaAgopian sau de pildă, scena în care naratorul îşi defăimează ce priveşte dintre prima situaţii, o reprezintă, tă –înacelaşi rol. O „mostră“ interesantă, înceea – care ajungeastfel săfie, la rândul său, ironiza „declasaţilor“, fieeste decătre distribuit alteritate ează pesine–încheieautoironică –încategoria de anaratorului,„cvasi-picaro“ care fiesesitu almodeluluipicaresc.ciţiu predilect potenţează, negreşit, efectele ironiei, fiindun exer (p. 185).Astfel de „reluări“ înordinea narativului nou-născuţii“ pe acele încare hamuri sepoartă fata înşfăcăacordeonul,Una-două, ca şi-lprinse fată care… darînfăţişarea, seştie, te poate înşela. după înfăţişare, cântau probabil metrouri prin şi-o unor astfel de obiceiuri: lor“ „Erau trei băieţi care, devenind semnalul acute„persiflării“ a „promotori parcursul „experimentului“ francez alnaratorului, dezagreabilă, se repetă similare în linii foarte şi pe tor, aventură dintr-o care face parte mai multdecât (p.insuficient“ 95).Or, unasemenea ofensa „ritual“ ţă-n spinare şiopincipentru care cuvântul e «uriaş» cu oimensăbroboadă peochi,cuunsoidestrai o…de balultraselectă mogâldeaţă […]cocârjată, Remarcabilă este, în egală măsură, condiţia ------The Archaeology of Memory/ Books of Fire Fire of Books Memory/ of Vlad Basarab(România) Archaeology The cărtărescian, sub cărtărescian, „influenţa“ –devenită absolută le, dupăcumamremarcat, încadrulimaginarului sunt generatoarele unei(auto)ironii fundamenta rescului pecare volumul leactualizează îndiscuţie biografică şiprozaizantă anaraţiunii. dimensiunea(auto) maicuseamăprin dernistă, coloraturăîn contextul defaţă, ocertă postmo cadrul modeluluipicaresc, modelcare primeşte, reprezintăironie-autoironie unelement nodalîn de felu-ăsta“ (p. 166).Fireşte căaceastă dialectică mobile?» […]«Trageţi şivoi apalacloset?»şialtele «Aveţi biblioteci?» în România «Folosiţi telefoane francez: lungulperiplului tot întâlnit de-a ne-am poezie, apoiauurmatîntrebările obişnuite, cucare aspusşielo „Am cititceva dintextele mele, Mury Occidentul, este un considerat, dinstart, „arierat“: naratorul, încalitatea saderomân care vizitează aţie vizează, bunăoară, multipleleepisoadeîncare dată pecei vizaţi,penoi“(p. ori 131).Adouasitu nu i-aţicap şi,dindouăuna:ori maificititnicio fi uncherubim?–ridicatv-ar fi părulmăciucăîn de Agop, deFlorin saudemine–amziseuc-aş Iaru: spusăatunci „Cea maineînsemnată bârfă – acurentului postmodernist. Fără alepica doarşipoate căacele resorturi (2016/ 2017) - - - - -

81 STEAUA 11-12/2017 82 STEAUA 11-12/2017 C autorilor pecare i-a cenzurat, fără, însă,adevoala pasaje,categorie însemnări, șicuprinde dincărțile „caiet ciornă”. Caietul Filofteiei dinprima face parte Biblioteci-Anticariat-MuzeeControl și șiServiciul teren” –pentru cenzorii Instructaj- delaDirecția Literatură, cititorilor delaDirecția – distribuit „caiet pentru cenzori generat. acestor instituțieicare șistructura le-a însemnări modulîncaredouă lucruri: aajunsînposesia Moldovean, Liliana sumbre,Românii tăcute șicontrolate. înapoiîntimp,ești transportat învremurile unei și simplu, cutoate deficțiune, cănueste ocarte și Tipăriturilor), învremea regimului comunist. Pur fostă angajată GeneralăaPresei aDGPT(Direcția autoarea – caietulcenzorului Filofteia Moldovean, șochează chiar, fiindcă redă cu fidelitate – ne asigură la editura Polirom (2017), cazul volumului defață nusepoate altfel. Apărut cuatribuirea direct unuicalificativ,rea uneicărți în neprofesional, săîncepi comentarea sauprezenta c țată, iarCaietul sustras demineva fisingura dovadă doar peste câțiva ani instituția noastră va fi desfiin de muncăacest caiet. „Nu aveam deunde săștiucă EmiliaCodrescuGermania, sustrage delaloculsău tea caietului sustras, „Confesiunea unuihoțdecaiet”. capitol chiar înacest volum încare relatează poves ea șiEmiliaCodrescu, având doamnadinurmă un dintreLiliana Corobca redă schimbuldee-mail-uri pentru verosimilitatea anuștirbi volumului defață, distrugerea ardere prin sautocare. Pentru aceasta, și ment secret destat șicare avea casingură destinație: de caiet, datat 1974,caiet care era considerat docu este modul încare s-aajunsînposesiaunui astfel pe care Liliana Corobca îl pune în atenția cititorilor, identitatea interesant, nimănui.Al doileaaspect ă unasemeneadocument chiara Decisă săplece șisăsestabileascăîn Decisă dinRomânia rând, primul În auexistat trei decaiete tipuri Înainte de redarea Filofteiei însemnărilor țială. Cu toate căeste poate nepotrivit, chiar realizată deLiliana Corobcaartea este esen , ne dezvăluie autoarea: , nedezvăluie „caiet lector” Caietul unuicenzor: Filofteia Moldovean Corobca nepuneînvedere Caiet decenzor existat” (p. 26). surprinde, Călina Bora Călina - - - - - realității încare era subjugat sătrăiască. Pe dealtă luptă cusineacenzorului sugrumat deplatitudinea fi interpretată la practicarea cenzurii” (p. 20),alternativă care poate putea reprezenta pentru posesorulsăuo „alternativă cu sineaacestuia. Cumva, susțineautoarea, caietul ample aleacestui cenzor punînevidență tocmai lupta nevinovăție”, inducând ideea că, poate, însemnările alta, să-iatribuieFilofteiei Moldovean „prezumția de pasaj încare încearcă, autoarea suboformă cărții sau devedere.dintr-un singurpunct un Existăîncarte Moldovean. Acest contează aspect pentru cititor pareSe că Emilia Codrescu o cunoștea pe Filofteia 302). (...), mătem depropria-mi normalitate psihică” (p. unrezultatder toate alunei nebuniitotale cărțile „sfaturi utiledinromane”: „sunt clipeîncare consi Filofteiei Moldovean de a nota printre rânduri, Corobca, poate chiarșicurajul, sauinconștiența, apreciat curajul EmilieiCodrescu șimunca Lilianei înloc.ținut România Nuînultimăinstanță, sunt de verosimilă despre acest aparat politicatroce care a cap lapiesele ai angajaților statului, cât pentru areuși săsepună judeca vinovăția saunevinovăția PCR, membrilor acestuia. cuînsemnările lua contact acestui șiînsemnările cenzor,activitatea dupăce va pe cuvânt. Elîșiva putea crea singuropiniadespre ona. Firește, cititorul nutrebuie săcreadă penimeni mecanismului psihic–dece nu–dupăcare funcți robot alunuicenzor,portretului derecompunere a despre acest cenzor, un început degenerare a nu este sustenabilă. Există,așadar, dejadouăpăreri încredere șicăideeacroirii uneirealități alternative cudevotamental statului făcea aceste șicu servicii Aceste amănunte pot duce la ideea că acest angajat de parcă ordonanță citea dintr-o departid” (p. 30). încruntat (...),avea tonul acela monoton șirăspicat, Pauker”, alanilor’50, rigid,„tipul acela de funcționar „cea maisoldățoasă, maisobră” (p. 30),poreclită „Ana nal pe Filofteia Moldovean, susține că aceasta era EmiliaCodrescu,parte, cea perso care acunoscut-o În final, cartea este esențială, final, nupentru a În cartea și cagestdecuraj sau care săconstituie oimagine

dedisperare, o - - - i moartea lor.unor comunități, șimoartea darșidispariția prozele nașterea descriu și perpetuarea miturilor lor miticșimitologic,caracterul însensulcare lui Tudor Savu Dumitru sunt așezate sublupă,este careaspectele ieslaiveală, imediat ce narațiunile din carede perspectiva sunt privite. Unul dintre diferite,dimensiuni șicaracteristici înfuncție a scriitorului ci, dimpotrivă,conturează oimagine (schematică) că opiniilecronicarilor nuseexclud unelepealtele, exactitate «realism magic»” (Tașcu 1986)etc. Sigur opera sa se află „sub semnul a ceea ce s-a numit cu balcanică șiorientală” (Glodeanu 1986)saucă fi inclusîntradiția literaturii române deinfluență în sensulprozei mitice” (Simion1986),că „poate ’80” (Holban1986); sespunedespre el că „merge este considerat „singurul povestitor dingenerația cadrul literaturii române, pare săfiemereu alta: Orban Renata în prozaluiTudor Mitul puterii batantul). În toatebatantul). În cazurile, atitudinea autorului față (Avocatul) ralul Klamm) eaapareKlamm), înromanul Leopold Margea) și romanele sale, conducătorului ocupăunloccentral îndouădintre Î (predictatori ședintele, generalul, etc.). patriarhul Márquez, construită înjurulunorpersonaje– Carpentier, Ángel Asturias, García Miguel Gabriel realist-magică; oregăsim, deexemplu, laAlejo față deepocasa. putem identifica șiatitudinea scriitorului optzecist Conducătorului –pentru că,peaceastă cale, Vom analiza,înacest eseu, unsingurmit–mitul Î n cazulprozei lui Tudor Savu, Dumitru figura lui Tudor Savu, Dumitru poziția scriitorului, în n cronicile dereceptare dedicate Tema puterii este înproza unapredilectă din ș și a operei sale, romanele obținând Marginea Imperiului i De-a lungulfluviului De-a în proza scurtă în proza scurtă Eclipsa generalului Cantacuzina Augusta –povestire (Gheorghe Com- (generalul Ion (generalul romanelor

(gene -

DumitruSavu al Muzeului deistorie a Vamei, care îșiasumărolul comunistă dinspațiul românesc. cu figura miticăaacestuia, dinmitologia politică sesuprapune dictatorului al puterii. Imaginea trăsăturiprin grotești, devenind unfalsdeținător de conducător este unaironică: acesta este definit combatantului, aluptătorului. conturează orescriere ironică șiparodică amitului cele dinurm un cultalpropriei salepersonalități, violența și,în văm trăsăturile saleesențiale: încercarea deacrea conducătorului este aici doar schițată, însă obser plante care cresc încâmpie” (Savu 1981,20). Figura cu osoluțiepreparată deel, înfiecare toamnă, din știu căGheorghe Combatantul îșivopsește mâinile atacate) sedovedește afiunul fals: la „De Augusta care acestea îlaruncă din gușă atunci cândsunt și veninoase dincâmpie, mână, pecare leaucei care ucid simbolul destinului său eroic (petele roșii de pe preocupat doardepropriile saleobsesii.Inclusiv tatea: nu schimbă cu nimic istoria orașului, fiind Trăsătura esențială a personajuluieste, însă,falsi – bardezorașul. Înțeles?” (Savu 1981,60-61). rea minelordeplumb sau lângăvila mea, bom în clipacare sevor construi barăci în apropie bombardarea orașului: „Sunt aicicasăvă previn: de Gheorghe Combatantul, elsepregătește de (Savu 1981,60)șiamenințând spațiul dominat orașul seschimbă,lățindu-se „ca ocaracatiță” orașului celor dinjurulsăușiconsiderându-se stăpânul în hainemilitare, având obiceiul deadaordine atunci, îșidădemisia descoperă căeste nepotulgeneralului Margea și, de conduc a) Gheorghe Combatantul este fostul director și aîntregii câmpii ă tor, datorită descendenței: zi, într-o ă, falsitatea șigrotescul; trăsături ce începe săseîmbrace datorită lichiduluipe . În momentul încareÎn REMEMBER șe uria șopârlele mereu - - -

83 STEAUA 11-12/2017 84 STEAUA 11-12/2017 1998, 139-140),căcischimbă „valorile” șipopulația dovedește a fi militară” (Savu 1995,60).Iar, încele se dinurmă, 1998, 137-138): „Era uncopil, darastudiat doctrina mitologia comunistă: „setea de învățătură” (Boia oaltătrăsăturăgeneralul Klamm, ailegalistuluidin recunoaștem, dinnarațiunile personajelordespre ora cutreizecișului, înurmă asemenea, deani.De lului pentru desființarea garnizoanei militare a această cucerire reprezintă răzbunarea genera despre cucerireaarticol Cantacuzinei, aflămcă venitreporterul delaBucurești pentruun ascrie orașului lor. locuitorilor Cantacuzineifrica duce lapierderea este condusă de oameni fără putere fizică,dar cucerească orașul Cantacuzina. Dinnou, armata armată decerșetori, cucare reușete, lafinal, să oamenilor îi „oferă” generalului oputere reală. doar consistență teoretică, însă, ironia este că frica că armată dinbătrâni. Observăm „puterea” are aici această îșiformează cauză,generalul o Klamm șiaputerii. Din echivalează cuobținerea libertății căci, paradoxal, personajulconsideră cămomentul episod încare seîmpletește comicul cuabsurdul, un eveniment ce reprezintă pierderea bărbăției, 1998, 135). Tinerețea personajuluieste marcată de tare capitalistă,burghezo-moșierească” (Boia legic sub regimul plină de lipsuri de cruntă exploa mitologia comunistă: știi cunosc „Ilegali lui, ceea ce este trăsătură șiprima ailegalistuluidin apărut în1995despre copilăria dificilăapersonaju dică șiînromanul Eclipsa generalului al romanului postumallui Tudor Savu, Dumitru felul deminciuni,bacăeora și șul înprimejdie „generalul a pus mâna pe oraș folosindu-se detot ra, deaproteja, deaface dreptate, deaconsolida: unile tipice unui conducător comunist: de a elibe generalul punestăpânire peoraș din narațiunile celorlalte este personaje. că Cert fluidă apersonajului, trecut. remarcăm Însă, că arfistrăbătut câmpia,unspațiu imposibilde deoarece lungulDunării, sespunedespre el de-a politic, dincele de scrise Tudor Savu. Dumitru lui ale romanuluinajele principale reprezintă sfârșitulorașului ialromanului. orașului, alungând „burghezii” dinoraș , probabil romanul cu cel mai profund substrat La începutul cărții, generalul câștigăputere Laînceputul cărții, c) IonLeopold Margea este unuldintre perso Din versiunile de personajelorintervievate În este personajulprincipal b) GeneralulKlamm Eclipsa generalului și un „revoluționar de profesie” (Boia , șireprezintă oprezență episo Cantacuzina căcieaeste delaînceput identitatea , Klamm , Klamm . Aflăm din romanul De-a lungulfluviu De-a , făcândpromisi construită doar își formează o viața grea , ceea ce ------,

paralela cufolosirea soldaților șideținuțilorîn nuți” (Savu 1985,63).Este delasineînțeleasă construit de „soldați șiofițeri,și câțiva chiar deți burți” (Savu fapt, întregul 1985,63).De zidfusese ciudate, șicurburi făcând unghiuri și adâncituri acumselipeadezidulînchisorii pe malulDunării, fortăreața făcândnenumărate ocoluri, acumera din jurul fortăreței, un zid ciudat care „înconjura fi însășiun „constructor”, zidului datorită ridicării distrugerea acestui pod. Generalulsedovedește a unul dintre alegeneralului obiective este primele 38). Desigur, pentru a-șidemonstra autoritatea, depeDunăre”frumoasă construcție (Savu 1985, orașului, idespre care „se spuneacăecea mai podul luiGramatopol, construit laîntemeierea 94). Simbolulvechii „orânduiri” aCantacuzinei este aproape fără posibilitate de replică” 1998, (Boia sau oameni;paralelinstituții, valorispirituale și gerea vechiului regim, fiecăe destructuri, vorba ideale sunt ce mituri seedifică paralel cu distru pacificatorul, justițiarul, societății constructorul (Savu 1985, 93).Al.că Zub observă „liberatorul, Margea asucitmințile tuturor șis-afăcutstăpân” că numaielpoate să-lapere, bacă...IonLeopold văzut „bocănind trufașpecoridoarele înguste ale șobolani: generalul IonLeopold Margea este specifică regimurilor tortură comuniste, cea cu de laOstrov). Astfel, dinmanuscris, aflămdeo publicat (deexemplu, țipetele ce seaudmereu a autocenzurii), darsugestiiexistă șiînvolumul romanului încarceraților aflămmaidegrabă dinmanuscrisul tratamentulaceastă privind fortăreață șiaspecte țează pe toți cei care îi amenință puterea. Despre fortăreței delaOstrov, undegeneralul îiîntemni arestări fără vină,tortură. confiscarea averilor, supraveghere permanentă, consolidarea noiiconduceri, teroare prin șifrică: sau deomulțimeentuziastă” 2001,361). (Boia mului șiînconjurat demuncitori cufața luminoasă soția, pefundalulmărețelor realizări alesocialis Ceaului Nicolae șescu înfotografii: „singursau cu ta, e impsobil să nu ne gândim la reprezentările vorbă cucetățeni” Peștelui îl arătau pe Ion Leopold Margea stândde (Savu 1985,62)/„Câteva afișerăspândite înpiața alături de soldați etajele fortăreței din Ostrov” oraș reprezentaude afișe care-l pe general intrând în cult alpersonalității, împânzindorașul cu „sute generalul urmărealtă parte, ște șantierele aleluiCeau deconstrucții șescu. Pe de Însă, cel maiterorizant esteÎnsă, construirea aspect Următorul Cantacuzinei pasalcuceririi este , venind singurdinspre câmpie, construind De-a lungulfluviului De-a (înmanuscris) (oposibilăformă . Șidedata aceas să-șicreeze un - - - - -

atitudine șiironică critică față deepocasa. oricărei autorități, și astfel, în mod indirect, el ia o tența fricii” efemeritatea 1986),respectiv (Dumitriu turi” (Tașcu 1986), „inconsistența terorii șiinconsis teroare,prin „sfârșitul lamentabil pentru aarăta falsitatea puterii care seinstalează rescrierea mituluiconducătorului falsitatea șigrotesculdezvăluie personajelor. pescena Povestitorului:doar unactor lafinal, se cele trei cazuri, „conducătorul” sedovedeș te afi unei noi „lumi”, în toate cultul personalității. Însă, și teroare, consolidarea construirea puterii prin de a oferi libertate la aceeași strategie minciuna tipicăunuidictator: sau generalul Ion Leopold Margea, o obțin apelând puterea, Gheorghe generalul Combatantul Klamm, al puterii. Toate personajelecare dețintemporar neînțeles, acuzații false” (Deletant1998,15). vină, procese înscenate cuproceduri juridice de comuniste: lungulperioadei te de-a „arestări fără cu suferințeleacestea îndura se suprapun perfect Și n-are niciunulvreo vină.” (Savu 1985,47). Toate a fost arestată șiînchisăînfortăreața delaOstrov fac cine fusese încarcerat” Arestările (manuscris). se desăvârșită, astfel cădupăcâteva zilebuneaflai arestări numai noaptea. Totul liniște se făcea într-o că IonLeopoldzvonea Margea ieșeaîn oraș pentru fier”. Arestările aulocdoarnoaptea, însecret: „Se încu ști de în vreuna dincelule șobolaniipurtați lui șiateptând cel maimicsemnpentru aarunca din Ostrov,închisorii garda pășind atent în urma fără caacuzații săaibăvreo vină: lume „Multă În concluzie În A șadar, „dictatorul” este doarundeținător fals , Tudor Savu Dumitru apeleazăla și siguranță, supunere frică prin aloricărei dicta în romanele sale - - - . Invisible series V V Belgin Akbaba(Turcia) series Invisible Cluj-Napoca: Dacia. Savu, Tudor Dumitru. 1981. Vatra Glodeanu, Gheorghe. 1986. povestirii”.„Mirajul tii”. Holban, Ioan.1986. „Prezentul repetabil alpoveș Humanitas. 1989 Constrângere șidisidențăînRomâniaanilor1965- Deletant, Dennis. 1998. România literară Dumitru, Dana.1986. „Negustor depovești”. Pol%20Myths.pdf. 2017) (7octombrie kurser/OCKC11/20091/Tanasoiu_Romanian%20 http://www.sol.lu.se/media/utbildning/dokument/ Politicalof Romanian Mythology”, OldStories? –Same An Analysisbolism: NewMyths Cosmina Tănăsoiu. „Post-Communist Politica Sym- nească Lucian.Boia, 2011. românesc LucianBoia, (coord.). 1998. Bibliografie poranul Tașcu, Valentin, 1986. realității”.„Mirajul ră Simion, Eugen. 1986. „Proza mitică”. românesc.București: Viitorul Savu, Tudor Dumitru. 2001. Napoca: Mesagerul. Savu, Tudor Dumitru. 1995. Cluj-Napoca: Dacia. Savu, Tudor Dumitru. 1985. 22/1986. România literară . Traducere deGeorgeta Ciocâltea. București: 2/1986. , București: Humanitas. 7/1986. . București: Nemira. (2015) 7/1986. 46/1986. Istorie șimitînconștiința româ Ceaușescu Miturile comunismuluiMiturile De-a lungulfluviului De-a Marginea Imperiului Eclipsa generalului Cantacuzina România litera i Securitatea. și Securitatea. www.sol.lu.se Contem- . Cluj- - - - , , . ,

85 STEAUA 11-12/2017 86 STEAUA 11-12/2017 D va construi unscenariu demântuire alacestuia prin nefericire Ulterior, este de Mazulin. pângărită autorul Aita întruchipeazăsurdo-mută inocența, care din exemplu, sauvicii.De tânăra schemădevirtuți într-o revenindu-i câte otipologie reprezentativă, fixate conturată personajelor, portretizarea prin fiecăruia detectivistică. psihologică, antropologică, politică,mitologică sau iește romanulnivele înjurul câtorva de factură trigger roluri, săîntâmpine obstacole șisituații neașteptate. Sokolov va finevoit săseintegreze înpeisaj, săjoace (Ș în căutarea presupusului făptașpenumeZnaiuki acoperire înOimiakon,cea mairece zonă depeglob, avându-l încentru peagentul rusSokolov, sub trimis ștede față.porne delaacest Romanul scenariu, ște dreptserve sursădeinspirație pentru romanul deprovocări,serie finalitatea fiindsinuciderea. lui, un,,demiurg” neidentificat propune o tinerilor care înmediulonline. reacții astârnit Conform jocu percutant, morbid întrucât trimite lajoculvirtual apărut anulacesta laPolirom. Titlul romanului este Moscova, exemplu decultură șicivilizație, înflore ște tul dintre centru șimargine. de Odată cuîndepărtarea Configurarea rapor spațială nepermite săobservăm mai degrabă ideeadejoc, păcălindu-lpeSokolov. șa intră înpieleașului,preferând uciga gul jocului,Mi șa. Bănuitcăarfiiideolo băiatul luiSudelnikov –Mi frecventă înliteratură, îșigăsete corespondent în multe înfemeia ori umilă voluptoase, Rufina,chiardacăaceasta pozează de destabilizatoare,zintă forța ilustrat figura prin femeii și morale, Sokolov cadepradă ispitelor. Erosul repre iubitor, alangajatului responsabil, alființei raționale torie regresivă. Dinprototipul tatălui șisoțului La polulopus, personajul central va suferi otraiec de Mazulin Astfel,dostoievskiană. dezmățul perspicacitatea luiSokolov, amintind deatmosfera tiutorul). Fie căeunmitsauomistificare, ,,joculsuicidar” Dimensiunea psihologică este cea maibine fapt, ,,joculsuicidar”De nu reprezintă decât debutul în ficțiune cu romanul debutul înficțiune e profesie sociolog, Lăzăroiu Sebastian îșiface -ul acestui firnarativ, întrucât autorul constru În călătoria În ite printr-o serie de pedepse.vor serie fiispășite printr-o inițiatică lacapătul Rusiei, și umilită. Tema paricidului, -60˚C înInfern și orgiile Balena Albastră înfăptuite Maria Fărîmă Maria ------, o dedublare circumscrisă nebuniei.Astfel, finalul deghizarea lui Sokolov din rațiuni devine practice iar să neîndoimchiarșideexistența luiZnaiuș ki, în care numaiștimcineurmărește pecine. Începem narațiunea devineunjochipnoticpericulos punct, celebrează gratuitatea răului. launanumit De face simțită prezența oenergie tenebroasă care își peparcursulUndeva în spatele lecturii cortinei, îi place ,,săcontemp șicapeunDiavol alnoiiere virtuale Rasputin joc fatal. luiSokolov ni-lprezintă Mintea capeun secrete, trădări, gelozii șiagresiuni. pământ devine, pentru defapt, unpandemoniufertil monstruosul reflexiv-introspectiv. șitensionat cuunul îmbinândstilulalert lectură, deschide posibilitatea unorpiste interesante de al narațiunii. Cu toate acestea, firescul prestabilit forțând din EseninsauPu șkin de arecrea unorversuri atmosfera rusească,inserția pretextul consumului desubstanțe halucinogene. întrucât acesta arfi fost internat labalamuc sub le tradiții este resimțită înatitudinea față deșaman, societății care detipmodern tindesăanihileze vechi poreclit Infiltrarea Maroz șiDed ș Gerilă). (Mo Mikil, cut încomunitatea din Țara Frigului drept șamanul mitologia zonei, șiprintr-un personajstraniu cunos este recuperată Ciuciuna, făptură prin fantastică din Dimensiuneamitologicăcomunității dinIakutsk. cotidiene a peisajuluișiritualurilor în descrierile înlogicaînscrie resurecțională. al Marelui Uter, configurează omitologie care se înțeleasăcolectivă casfârșitallumii.Balena,simbol putempe de altă parte, vorbi despre o sinucidere percepută caucidere simbolică avechiului eu. Or, sante i se oferă suicidului precum cea a renașterii către extreme. comportamente Interpretări intere înmrejeleastăzi prinsă tehnologiei șicare împinge biblic alluiIona,încare vocile seîntrepătrund. accente apocaliptice reactualizarea prin mitului romanului conține fragmente suprarealiste cu Dominant rămâne afiinventatorul celebrului Un repro este dorința ș care i s-ar fi imputa cărții Tentative deanalizăantropologică transpar Î n același timp, romanul denunță societatea de și răul. Astfel, locul cel mai rece de pe le căderea lornătângă îngol”. Balena Albastră căruia - - -

Suceava, Mălini,2017 ediţia a49-a „Nicolae Labiș” la ConcursulNaționaldePoezie Premiul revistei (Suceava) Bogdan Istrate îmi va putea salvavia îmi dar niciodată număgândeamcă perimată oacțiune precum cro șetatul cum sepunșireturi pantofi la mașină la cumsăpunbenzină mă gândeam că osăamnevoie săș când măînvăț unde voi fiînfă șurat deacea înfiorătoare arahnidă care e ca bunica pânzăde păianjen zbura directîntr-o și voi aș sta pe pere fără acordul părin nimic dar nuampututciti căci ăș copiii careprin că ș mărturisi i-a văzut i-am cartea cărture în ș fărăcer să-mi scuze kafka personal lui ș trimite i-a probabil oscrisoare dacă considerare în așlua cânteculmilea m-așputeaadei metamorfoza într-o muscă pe perete a teîneca cuaer le iau aripile pepost aripile le iau de perne de deaspurapământului cealțiîngeri timp în ș izbe după untimpîi și î dar secalmează repedecând vede atâa ținti ochi ția ți asupralui unul se trezeș căgândindu-se tăcereae cel uneori mai bunrăspuns căcimoartea sătacăse decid are ei nume șioaseiar în ei cândmai auddin când în ovoce care blândă leordonăsăse strige pe nume acolo-s în până când pământul întunericascunde în îi ca peniș sim șitampilate intrare la lăsate cuaripile șirindian în înaintează spună numele șesc fărăsă-i se împărtă îngerii house ofcards ind pe corpurilețind greu lestrive cumaerul lor i reia pozireia i ș țială ini ția ț eleg asta ca pe-o condamnare moarte la sigură ț epeniți

te că vrea sătacă pe muzică debeethoven ți pânăcând voinecesar impulsul primi a săcroșetez eueram plictisit iar

Steaua și se simt foarte singuri ților te șiîncep plictiseala săofteze capîn dea pumni ș să-i și ța

tergându- creier oricedin și idee care poate deranja

tiu cum se schimbă un bectiu cumse schimbă tia potsparge kilometri întregi depahare ș te fiecare ostreptat culege-mă de subpământ sunt hrană pentru peș cubicicletaeu măplimb lor juliturile prin copiiise daucutrotinetele pe toate canalele deș strigă mary cudisperare dupăbloody timp în vaselor spălatul ce hormonii tăi unui homosapiens al oscior primul cămarăle-am pusîn ele săascundîn am făcut pentru borcane iarnă stratul din de ozon mă aș unde tocu costumelemoșii ți de nuntă pe ei scauntraversând în curotile policlinicăstrada dela e unsemn cătrăiesc via osă-mi totle încurc cupoeziile timpul păunescu lui noxele încă foarte numi-s clare am călcat peel greșeală din copilal unui supra-dotat am distrus unpuzzlede 1000debucăți poezie decititcândești singur tesub pre chei ti îndoită la colțuri teaptă otablă la ș tiri ti de-acum ț a

87 STEAUA 11-12/2017 88 STEAUA 11-12/2017 P literaturii daco-romane, el dândnoidimensiuniliteraturii document. rară, în spațiul române ortodoxiei ști, istorice vaste dinlumeaantică, maialesîncea lite se miș că cu mare dezinvoltură culturale în arii publicații prestigioase: ( Diaconescu adebutat înpresa literară românească de filologie al Universității din București, Mihail ardeleneurbe ști ipiteștene, absolvent alFacultății școli superioare sau decetățean deonoare alunor cutitlulde Răsplătit inclusiv universitar, de omalcetății întregi. șialțării din antichitate pânăînzilelenoastre, dedascăl, de manifestare aleetosului românesc îndevenire, romancier maitoate capabilsăsurprindă treptele de ladaciliteratura șicultura contemporană, de tate desecol. șiexeget Critic române alculturii ști, creațiaprin sapluridisciplinară depeste ojumă români contemporani se prezintă cu atâta strălucire putut constata cuuimire căpuținidintre scriitorii Diaconescu,eseistului șiromancierului Mihail am Nicolae Mareș Diaconescu Mihail i spirituali nunțiuluituali șispirituali apostolic la București, (ceRomânia coincidență!), a al II-leafăcea istorica savizităecumenicăîn în anul în careîn 1999, exact Papa Ioan Paul de care este fascinat cercetătorul. „discipol” la „schola” tomitane, uneimănăstiri lume este astronomul şiteologul Dionysus Exiguus, șitimpul Depărtarea antice insolite găsimșiîn lui IuliusCezar: Arhidamos, ambasadorulluiBuerebista lacurtea ne aduce înfațăantică, Roma văzută cuochiilui aleseșitratatesubiectele deel. Astfel, scriitorul tematica abordată Diaconescu, deMihail ciși Gazeta literarăGazeta lungul vieții,opera savantului, istoricului literar, arcurgând, nudoarînprag aniversar, cide-a În acest contextÎn am înțeles mai bine apariția, Nu numaiplinădeineditșiincitantă este șicercetătorIntelectual Diaconescu rasat, Mihail ) în1960,casăajungășefalunei Călătoria spre zei (1986), roman al cărui erou Doctor honoriscausa Doctor Argeșul șicare i-a datintelec fiori Speranța . Tratatului deIstoria (1982). Subiecte (1982).Subiecte (1984)sauîn și în cel epic, alunor și - - - cunoștință dacoromani cuscriitorii devaloare lumea ecleziasticășiliterară românească face Diaconescu,scriitorului Mihail pentrudată prima Călinescu”. decercetăriani șipelaInstitutul literare „George și istoricului literar român, trecut vreme dezece a-i înălțaunmonument înbronz romancierului acest opusnemaiîntâlnit înalte pentru culturi orice prezentare șinumaila asadacăm-așopri Perisset.episcopului Jean-Claude Ar fisuficientă 80 în Academie, Profesore! ilustre Maestre! Șimaialesintrareacărți, grabnică teoriile sale despre roman şispecificitatea epicului. narativă tului volum: Lafelpoetică, părinţiiBisericii. șiasupra incitan dogmatică, istoria artelor, şicivilizaţiei, culturii salemulti,interrile şitransdisciplinare: teologie șipecei mai exigențisurprins exegeți cuabordă Teologie şiestetică 1996) șicea din2009,îndouăvolume intitulate: urmată de de referință de ani. cu acribieînpaginăevenimentul deacumo sută Diaconescu: tesc aldistinsuluiscriitor romanul -Mihail deforță 1 decembrie 1918laAlba Iulia,nupotsăamin înpragul centenarului înfăptuităla Însă Uniri, Marii ținută. aș ceva. acestui aicifiorii diplomat De demare mană. Perisset îmispuneacăniciocultură nu are patru anideocrestomație deliteratură dacoro înfățișați înmedalioanedistincte, operă urmatăla Byzantinus, IoanMaxentius şialţii,fiecare înparte Sfântul şiAreopagitul, DionisieSmeritul Leontius Sfântul IoanCassian, SfântuldeRemesiana, Niceta universală dinsecolele I-VI –Aethicus Histricus, Cu prețuire mai amintesc totuși că datorită La mulțianișiîncămulte asemeneacaptivante ș putea aiciînsuccintaM-a opri meaprezentare. După cumnupottreceDupă cuvederea (2001), încare găsimexpuse maitoate Prelegeri deestetica ortodoxiei Biserici şimănăstiriortodoxe Farmecul şifenomenologia dialecticii Sacrificiul – epopeea –epopeea Sacrificiul care surprinde şi Ipostazele artei, Ipostazele artei, lucrări care au

(1988), (1995- cartea cartea - - - - D giilor”, evoluția savantului român, caracterizând-o Popescu capitol, înprimul punctează „Istoria reli Astfel, sinteză teoretice, a scrierilor printr-o Raul științifice,a scrierilor a eseisticiișiaprozei sale. sale”nismele gândirii sondare critică (301)printr-o litatea [...]omuluiIoanPetru Culianu, cât șimeca de doctorat, încearcă să surprindă „atât persona (Eikon, 2017). sa, cartea ambele parafi conturateRaul de Popescu în poate Culianu despre destinulsău, ar spune-o Eliade, omaterializarenumi-o apropriilor gânduri, Un tragism aldesfășurării timpuluiistoric, ar acele ale figuri exilului menită să fie recuperată. către aceștia, iarpentru țara sanatală, unadintre religiilor,ricii uitat șiignorat fiindînmare parte de ezoteric pentru publicistică,unparia isto saîntr-un personajaproape moartea după șiprin neți savanți aidomeniuluisău, Culianu sepreface excepțional șipoate unuldintre cei maiîndrăz în necunoscute. Cu undestincatalogat adesea asasinat încă,șipoate pentru totdeauna, învăluit unui cul discipolalluiMircea Eliadeșivictima tema politice, gnosticismului, șiscrierile înspeță re detip mitanaliză,pentru ca treptat săatingă carehermeneutico-literar inițialpropun otrata filoane tematice aleacesteia: cucaracter scrierile Popescului român, Raul conturând două mari capitolul următor, discutăpublicisticasavantu dualismul șignosticismul religios. „Eseistica”, unii sufletului la cer, magia lipsesc tratate nicitemele sale recurente: ascensi de acrea o nea umană,scopul savantului român fiindacela creațiilor omeneștiîntr-un spațiu cognitiv, rațiu deorigine altuturortațională, mutândpunctul rațional, bazat peoelementară schemăcompu aș numitului „Sistem Culianu”, „un sistem strict vist, care avea să-lducăîntr-un finalla conceperea de laînceput șideconstructi printr-un critic spirit Cartea scriitorului brașovean,Cartea rodul tezei sale Culianu rămâne înopiniamajoritățiiveșni upă 26 de ani de la dispariție, Ioan Petru Despre Culianuprinobsesiile Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic ºi constanteleunuidestin teorie

cognitivistă și erosul renascentist,

integrală ” (115).Nu Adrian Emil Rus Emil Adrian ------

Culianu”, are concluziv. uncaracter modevident, În timp ce ultimulcapitol, „Tripla ipostazăaluiI.P. sau aantologiei coordonate Antohi, deSorin în Oișteanu, Roman-Patapievici, Horia Idel Moshe MateiAnton, Gavriluță, Călinescu, Nicu Andrei referireaprin unorautori precum lacărțile Ted receptării critice aoperei român, intelectualului „I. P. Culianu: luminișiumbre”, oferă al unportret Capitoluloferind șicheidelectură. direcții patru, științifice găsiecourileîncercare scrierilor și de-a zată istorico-literară” perspectivă „dintr-o într-o Culianu, treilea capitol, tema celui este de-al anali despre situațiacomuniste. României Proza lui care fidefinitivat. nuaavut șansadea i-o fi văzut caacel savant cuoviziune revoluționară fipusînumbra luiEliadesaude-a de tiparulde-a Culianu(critic), nescăpândnicideaceastă dată și comprehensiv, pare în schimb a-i refuza spiritul despresă scrie Culianu într-un modcuprinzător trasate. Popescu DacăRaul sedovedește capabil de pornire suntdimensiuni noi,deșiunelepuncte teoretice personale, discuțianuatinge neapărat Există totuși unminus:cuprea puțineipoteze șiînțelegeriigândirii fenomenelor religioase. laistoria celor care și-auadusaportul pe harta bibliografice,trimiteri dea-l(re)pune pe Culianu darșioîncercare,aducă lămuriri, repetatele prin nalității cercetătorului menităsă român, ocarte osinteză a operei șiaperso cărții, importanța așadar, șiînaceasta trebuie văzută valoarea și maestru, prietenia celor doi. interbelic, distanțarea discipoluluicaviziunede savant român, inconstantele dintrecutul său influența personalității șiaoperei maibătrânului relația discipol-maestrudintre Culianu șiEliade: nu lipsescnicifragmentele privind șiobservațiile Raul Popescu,Raul Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic București, Editura Eikon,2017 este

- - ,

89 STEAUA 11-12/2017 90 STEAUA 11-12/2017 C i-o sfarmă”, și-o scurmă întimpce înjurorizontul se Acum omulaajuns „o biată vietate/ încare timpul cardinalepunctele/ șichiarsteaua polară” etc. știa undeaudispărut/deodată toate busolele despre „oxidare” și „rotirea îngol”: numai „Nimeni vorbește despre purificare și „topirea umbrei”, E unvolum unvolum alspaimei,stingerii, care șialdialoguluicueternitatea. semnul extincției în volumul frâmântare dinaintea definitive pieirii ogăsimși să-și imaginezetăria propria sa dispariție. Această se comunică sentințele definitive, darcare maiare omul seprezintă înpostura decondamnat, căruiai cotropită deneguri” etc. Este momentul încare acela neutru”;de punctul „Caut înorbita unțărm punem firesc geometrice”, înfiguri „Ne-apropiem dinaceste câtorva poezii: incipiturile „Ne descom în care apar la fiecare dispariției figurile pas. Iată și cer/ Lamijlocundeva undeabisulînccepe” și tului. Acum acesta„jocul se consumă între pământ cuvinte Versurile volumului citate maisusaparțin să neîntoarcem laipostazaîntâiului smeriți om”. întoarcem „la simpla noastră ipostază de oameni/ Pe două ecrane vietate încare șisfarmă.” timpulscurmă Ciclul final, tă miraculoasă/ casăajungaltceva decât obiată/ șapte piticivrăjitori,un cal/năzdrăvan șiacea trais lui Făt Frumos săintru eu însumi/ Împrejur am nează pe sine într-un spațiu al basmului: pielea „,În „Tinerețe fără bătrânețe”, încare poetulseimagi poatetă. Se citapentru această afirmație poezia zonă miticăpredilec într-o temelor ș i subiectelor elaborareprintr-o atentă proiecția prin atextului, parabolic, vizând opoezieconstruită cerebral, din acest registru volum într-un seînscriu cert mă maisimt șinumă știu”. general, În poemele în crevasele unuighețar/cănumămai văd șinu șiparcăsomn hipnotictârziu/ măpierd lunecând adânc, maiadânc,/ înmiezulpământului caîntr-un închide ermetic: „Cu fiecare zimăscufundmai a acestei lumichinuite deîntrebări, cucare ne intregitoareuvântul saulogosuldevineparte (2001),conceput caunmare poemalsfârși Clipa când orele tac , schimbă registrul îndreptându-se Un scriitordiscret: Virgil Nistor(II) , volum așezat sub Ultimele Ultimele Mircea Popa Mircea - - - - -

ză, procesului de modelare interioară la care este mai binelacerințele timpuluipecare îltraversea reconfigurativ,efort a dorinței de a răspunde cât cantonări anistorice, face dovada permanentului vă, care prin încearcă săeliminestridențele unei deultimăoră,la actualitatea reflexivă șimeditati rani. Această tendință de „întinerire”, deacomodare aproape săicontempo destilulpoeticaltinerilor schimbată, pecare acrediteze dorește s-o cât mai percuții harfă cu care tratează anecdotica evenimențială. spre stiluldiscursiv-prozaic sauspre ironia subțire scos pe piață în 1968, dovedind aptitudini reale de volum intitulatprim deproză scurtă existențiale este șiproza de scrisă Virgil Nistor. Un de rezistență, opunte fluidăspre lumeadedincolo. cu inflexiuni psalmice, oraculare. Poezia e unpunct materia devineesențial lirică meditativă, elegiacă, prezente urmare prin subdiferite înfățiiar șări, dialogului final, involutiv. sunt morții Alegoriile maturități, ovârstă a maidegrabă asenectuții, spre crepuscul. Vârsta poezieieste vârsta deplinei îmbătrânirea, cufisurarea materiei șilunecarea le vitalealeexistenței, dialogulcutimpulși sunt dominante, citrăirile interioare, probleme el nuimaginea satului șinicidecupajelepeisajului nu eunpoetaltradiției, cialmodernității.Pentru din ținutulnatal untopos caracteristic, Virgil Nistor strălucirea metalelorcălite îndelung. să ardă doar atât cât verbale distileriile să capete creatoare.rie „Pasărea defoc” apoezieiechemată perirea lumiisăproducă cât maimultăuluire, bucu șimuzicalitateaprivirii cuvintelor, astfel ca desco al echilibruluidintre imagine șisunet, dintre poezia literar. Totodată, elcautăcumultăinsistență unjoc lașcoala aCercului deprins lirică și intelectualism lar-retorică, născutădindorința deimpersonalism tinzând la o anume rostireși subiectivism oracu respinge lirismul excesulparte desentimentalism supus conceptul căînbună de poezie. Edeobservat Același stilîlgăsimînvolumul Circumscrisă tratării unor grave probleme Spre deosebire demulțipoețiardeleni, care fac , poetulabordând oretorică oarecum

Pe oinvizibilă Spirala este ------ocolească cudibăcieformulele uzate șiclieele lui propagandistic alepocii.Dimpotrivă,elștiesă a daimpresia căautorul seconformează rețetaru moralesuită decazuri tratate cudezinvoltură, fără stare („Spirala”). Avem face urmare prin cuo de-a episod dedragoste decare nusemaicredea în de aputea visaînliniște, trăind alăturideeaun care îistimuleazăimaginația și-icreează confortul este scos dinrutina saobișnuitădeonecunoscută, unaltpersonaj șina decusut”); în alte („Ma culori deacasă îiaparepentru întâia oară, soțiamartiră se lasătârâtmicăaventură, într-o căreia, înurma și, atunci place, când întâlne ște o tânără care-l exasperat declănțănitul mașiniidecusutasoției domnului Climente Hleb”); unbărbatcăsătorit e agresiuneprintr-o („Aventura directă imaginară a din starea amnezică,descărcându-și fondul primar când printre aceștia seaflăinoulef, eliesesubit nie de fo viziteazăștii colegi, acasă, dar atunci care-l familiei, el e tratat cu condescendență unuitratamentîn urma medical. Revenit însânul creează oadevărată depresie, decare nuscapănici instaurate odatănouluișef, cu apariția Mititelu, îi întreaga viață din rosturile lui. Noile raporturi Climente euncontabil Hleb tipicar, care n-aieșit („Păpu și,înconsecință, îliartă șa”). poartă ce i-o păpușă, fata înțelege emoțiatatălului șidragostea mama eil-apărăsit. Atunci cândacesta îiaduce o tatăl pentru căafost iar condamnat pentru furt, poate conta („Perdeaua”); ofetiță nu-șipoate ierta fetei, peacărei morală rectitudine seconvinge că temeri sunt risipite defirea hotărâtă șideschisăa de afialunuibărbat ceva maiîn vârstă, alecărui O tânără estede comportament. atrasă de modul scene de familie incluseaiciaducîndezbateretirilor morale, cazuri evocator demoravuri. șipictor Majoritatea poves „Eprubetele”). nare („Paralelă”, „Spirala”, „Pasărea, dobândesc verosimilitate și capacitate de iluzio drame mărunte, darcare evadarea prin învis și îisubliniazărealismul justițiar. Sunt îngeneral neverosimilitate care amplificădezbaterea morală carea tramei epice, conferindu-i uncoeficient de imaterialuluicu simboluriale contribuie la compli și steaua”). Această capacitate deainvada realului („Pasărea,planurile șifetița”, șopârla „Fata, bătrânul în imaginar șifantastic, amestecând cusubtilitate realistedeterminărilor spre apropune deseieșiri multe laevadarea ori dinchingile prea strâmte ale inventive. plus, În prozele sale apelează de foarte jate”, oferind defiecare dată personajesinuoaseși psihologice înrăspăr custereotipiile prozei „anga moraliste aleepocii,propunând soluțiișievoluții și tentația descifrării unor enigme opârla șopârla și cu priete și fetița”, ------opac. Caii galopau, fornăiau; fuioare deaburizbuc descărnat, pecare înghețasezăpadacăzutălânos, nele copacilor sebolteau curămurișul încâlcit, intrară binelea;coroa înpădure seîntunecase de-a pentru intrarea în halucinatoriu atmosferănuvelei, într-o care tipică netransportă de ofinăpensulație. Vom daca exemplu începutul binesugerate plastice descripții de clar-obscur prin apropia de proza artistă povestire, „Lupii”, scriitorului de a se vădind efortul este șiceacazuistica luiGibMihăescu deadoua lui Pavel Preda. DansauMarin Parcă din desprinsă țională, asemănătoare povestirilor deînceput ale care otratează înacea manieră modernist-tradi o reminiscență acredințelor arhaică populare, pe intitulează „Pricoliciul” se cenaclu clujeanl-afrecventat ovreme. Povestirea case întinerețe (1946)lui Victor Papilian, alcărui relua învolum opovestire veche pecare odedi tastice. Semnificativă este chiaropțiunealuidea evadărilor onirico-fan mult maibinesubraportul paraleleOglinzi vedere tipologic șe,rămân aproape întimpce înaintarea fără cartu bine surprinse.de reacții încep Soldații să tragă, dar dezlănțuite sebucură de ogradație binedozată și pentru lupiiînfometați. Lupta oamenilorcufiarele la fugă spre pădure, sigură dar devine o victimă tensiunea șioia numaipoateprizonieri suporta cailor, dar mulțimea lupilor îi copleșete. Unul din recurg șilatăiatul lașomoioageaprinse legăturilor recurg eipentru a-iținepelupiladistanță. Întâi presiunea devinemaimare, caș i mijoacele lacare re etapă spaima oamenilor. Cu cât trece timpul, pădurea care nusemaisfârșete, cufieca sporind mai rece, pregătind atacul iminent al lupilor iviți din nemți.prizonieri Noaptea se face tot mai adâncă lacomandamentsoldați obligați doi sătrasporte descrierea acestui drumhalucinatoriu trăit dedoi eră clasic-romantică, povestirea este centrată pe Alunecau caniște năluci...” înaceastă mani Scrisă cumușchides, cafeniu,date sârmos. pe-alocuri într-altul, având coaja crăpată iarcrăpăturile înfun numai de copacii din ce în ce mai îndesați unul arăta caocovată vag adâncită,fără șanțuri,străjuit ninsoare nu mai trecuse nimeni pe-acolo zărea încă, adevărat, cu greu, pentru că după ultima întinsăca sunetuluneicorzi lamaximum.Pârtia se subțire subtălpilesaniei,unfâșâitaproape fluierat zăpeziiseauzea seîntețea, Gerul hamuri. scârțâitul roaca întindea pete asudate albe pe spinările ace deghiațăumede, atârnaupeboturile promo- lor încălzite,neau din nările diluate apoi în aer, Mai izbutiteMai (2009),volum care îlreprezintă i artistic sunt prozeleși artistic din volumul i mai închegate din punct de și mai închegate din punct și fantastică, cu acute tente

și eaaduce îndezbatere și ireal: cum „De și drumul și pe și și ------

91 STEAUA 11-12/2017 92 STEAUA 11-12/2017 pe urmele lui.Darnuvăzupe urmele decât oviermuială, tr-un cuspaimăcăva târziu, vedea sălbăticiunile căvași nădejdeaoarbă scăpa.Întoarsecapul, în- lor, dincolo decare persistagolulîntinderiimoarte conștient numaidezgomotulînfundat alcopite dungăalburie. Era într-o cerul sesparsedeparte el. Zăpadaîlîmbrățișa fierbinte din toate părțile, Satul părea căseapropie vertiginos, alergând spre greutatea saniei,iapa țâșni înainte sforăind gros. la gură pânăînultimaclipă: „Eliberată astfel de ținutcusufletul în gesticaluimecanică,care ne-a salvator, întrăirea surprins limităapersonajului, a încerca săîncalece unuldincai.Egestulultim, mai întrevede este aceea deatăiahățurile, spre o sclipire deluciditate. Singura salvare pecare o pradă sigură haitei, îngurile călăuzulțăran maiare să maiiaseamalacei dinsanie, care devinde-acum re. Satul sezărea undeva subdâra orizontului”. Fără sălbăticiunile, înțelese cănumaiaveau nicioscăpa nemișcarea celor doi, țăranul se întoarse. Când văzu de detaliului:„Mirat cufinețe sigurăsurprinde arta nou latablouldeansamblu. Notația prozatorului fiecăruipersonaj,lui vizitiulareacțiile iardeaicidin țăranula animale, delamimicașicomportamentul camera de luat vederi se mută ingenios de la sanie reu înintensitate, efectulpsihologic, sporind dinăuntru pânăînmăduva oaselor”. audă. Omare pustiire seabătuse peste ei,îiarsepe frunțile între brațele încolăcite, sănuvadă, sănu sânge, învreme ce oameniidinsanieîșistriveau de subacea învălmă ahtiateșeală detrupuri după tiră, leauziră clănțănind, țipete fioroase străbătură nierului și-lprăvăliră peste loitră. Fiarele senăpus fi înțeles dinainte, se repeziră deodată asupra prizo la aldoileasacrificiu: „Șicei doioșteni, cașicums-ar Acumlupilor edeneoprit. cei doisoldați recurg și chemat deorganele unde isetransmite Securității, individ, procurorul Paul setreze ște peste noapte acuze improvizate puteau desfința cariera oricărui vremeprieteniilor dintre încare oameni.Într-o cu oamenilor creează crevaseșe înspațiul uria intim al brutală îndestinele acăruiintervenție din Romînia, E opovestire, cualuziifăți șe laregimul totalitarist interpuse”,„Oglinzi aflat în volumul cuacelaș i titlu. proza de practicată Virgil este Nistor cel intitulat lui autorului. bijuterie epică,care dăîntreaga măsură atalentu Povestirea este delaînceput pânălasfârșitomică darea dearc de scenele pricinuită halucinante. lui eliberatoare, este întonalitate scris cuîncor acolo sania.” undeseoprise Un alt text careUn alttext devineemblematic pentru Finalul, ușor, ambiguu, darsupluînconstrucția Absolut cinematografică, relatarea crește me------

cedează laînchisoare, șiprietenul săubunetrimis cineva săexecute această treabă murdară, Paul Convins face el, maiorul tot cădacăn-o va găsipe care seaflășifemeia iubitășimamacopilului său. oamenii nevinovați dinpreajma procurorului, între tator extreme, vinecumăsuri gata să lovească în cu demnitate șicuraj. Iată însăcămaiorulanche dee staliniste, Paul rezistă pânăînultimaclipă, care exercită asupra sa o suită întreagă de proce profesională șiamenințările maioruluianchetator, sa totală. Pus însituația săaleagăîntre cinstea sa unor amenințăridiabolice, distrugerea urmărind anchetator înmalaxorul îlprinde nală, darperfidul profesiune șisăaccepte orice pedeapsăprofesio este dincolo deorice îndoială.Egata sărenunțe la încă dincopilărie șiacăruiintegritate profesională viață, pecare l-acunoscut chiar prietenul săude-o tatea acestuia, întrucât prezumtivul vinovat este devastator, darseizbește derezistența șionesti dovezile șisă-lobligepeprocuror launrechizitoriu orice preț țapi ispășitori, maiorulegata să falsifice acesteiîn urma Pornit intervenții. săgăseascăcu l-au operat peilegalistulBravu, care adecedat noua sarcină: aceea deaanchetapechirurgul care cipiile coliviei strivitoare. Unuldintre cei doiprieteni lume traumatizată șiobligată sătrăiască dupăprin sociale revine înpiesa tenței diurne. Problema libertății consideră căfaptele salețindenormalitatea exis părăsească încele bărbatul, dinurmă deșiacesta se de răspundere asoțuluioface peeroina Cora să-și de lamiezulnopții limpedeesteMai conturată drama dinpiesa („Copilul,toare demoarte fluturele șibondarii”). involți,fluturi nusunt altceva decât avioane aducă de pecer, pecare îiaseamănă laînceput cuniște este furată unuicopil, atunci cândaflăcă „bondarii” aflăm împrejurările în care inocența îi copilăriei tate inechitabilăîlgenerează. Dintr-una dinschițe ordinea socialășiordinea morală pecare osocie lui Virgil Nistor, tot maiatras dintre deconflictul tul viitoarelor epice construcții sau scenice ale momentului. înțelegere superioară aimperativelor istorice ale re edificatoare, dânddovadă șide demărinimie prilej, Paulște prime delaprietenul săuoscrisoa fetița, uneicomplicate înurma operații. Cu acest ani, cândmediculeminent îisalvează delamoarte să-și lămurească diferendul abiapeste douăzeci de noapte cuinsistență, cei doiprieteni vor ajunge ziși vade această urmări traumă morală, care-l regimului carceral comunist. Marcat definitiv unde va fisupuslasuferințe fizice șimorale tipice Astfel morale decazuri complicate devinobiec , când superficialitatea șilipsa , cândsuperficialitatea Canarul , undeasistămlao și responsabilității Omul Omul ------decât incriminatoriu, eleîșipăstrează înîntregime sunttrimiterile făcute maidegrabă lamodulaluziv apăsătoare, aunuimediuangoasant. Chiardacă sale, autorul tindesăcreeze imaginea uneilumi pieselor unor asemeneapersonajeînstructura sa face imposibilă o viață Prin normală. plasarea vorba șideunDictator, personajcare prezența prin un stadiunedefinitdeinvestigare. e În altăparte e decât o tentativă aflată de crimă, permanent într- lăsândimpresiasub ochiinoștri, căviața însășinu cu procurori, inculpați șijurați, care sedesfășoară transformă peparcurs adevărată într-o anchetă, piesa Ca exemplu din edificatorconflictul poate servi inevitabil dezumanizarea șiplafonarea individului. rezultate dinpresiunea „oamenilor cenușii” impun ile lainechitățile socialeșiladesfigurările morale sistematic ocolite timpului,căcialuzi deculturnicii toare. Piesele aufost, saleîntr-un act dinpăcate, convingătoare, vădind resurse teatrale promiță ei beneficiază înpiesa sade o dezbatere scenică dintre aparență șiesență, dintre idealitatea șifalsul celui condamnat.și libertatea Acest joccomplicat în timpceîncearcă Sem înzadarsăapere onoarea nează dinumbră, pentru a-iproteja peprivilegiați, terorii Omului cenu șiu, cel care pândește șiacțio devineținta viață, SimșiSem, care secunoscde-o Întâlnire cu Don Quijote Întâlnire cuDon , dezbatere care se - - - Two Mountains Yuriy Musatov(Ucraina) Mountains Two libertate interioară. Eunțellibertate pecare atât proza, cât tențial, subliniinddreptul omuluilaemancipare și logica respingerii uniformului șicenușiului exis șocante eleintră („Secretul”), cutoate acestea în acesteChiar dacăuneori desituații răsturnări sunt complexitatea șiabaterile delasituațiile rectilinii. care prin personajeleîșidovedescclar-obscururi, tate șiluminăîntr-un spațiu cutreierat deumbre și de spaimeșiinechități, aducândooazădesenină plin laprocesul șidemontării uneilumi dimistificării cămilă”). lui Scrisul Virgil contribuie Nistor astfel din accepta (asevedea șipovestirea „Pălăria dinpărde dar fixe, pecare gândirea lui poateVirgil Nistor n-o acelorintervenția șefinăstrunici,cuideipuține, propriul moddeafidestinul E celorlalți. de vorba gândirea oficială,de cei chemați să dictezedupă „direcționat” exterioare, deputeri șiforțe venite din ile convingeri interioare, ci este mereu „ajutat” vid care nu e lăsat să evolueze singur după propri care invadează lumeaomuluisimplu, aacelui indi E vorba de demontarea acelor ticuri volumului, care frizează suprarealismul șiinsolitul. tirea „Enigma umbrelei”, unadincele maibuneale puterea derecurență. Negândimmaialeslapoves constrângeri șidecomplexul „coliviei”. ință, caunulcare visamereu eliberarea deplinăde și dramaturgia lui Virgil îl urmăre Nistor ște cu stăru (2017) și stereotipii și ------

93 STEAUA 11-12/2017 94 STEAUA 11-12/2017 L mama sal-adatA săpat uitării. ogroapă înafara anidedor și lacrimi, După regală portugheză./ douăzeci șitrei de aniera înrolat înputernica flotă domolească dorința deaplecaînlarg./ Ladoar cu doruldeocean însufletșinimenin-areu șit să-i înprezent):„Miguelde puținpracticată s-anăscut Sunt, elegante poemeînproză atât (specielirică înpovesteaun faptpetrecut istoriei. de-acum sferă deepocă,învăluită înmister, înlegendă,fie poematic, sugerând defiecare dată fieo atmo ale unorîntâmplăridedemult, narațiuni rostite dublează metaforic versetele poemelor–evocări textul. degrabă Mai dimpotrivă. Frumoasele porți se oprească iarspațiului săsecurbeze”, încaligrafia Editura Avalon, 2017)propunând astfel „timpului să poeme ( de istorii legendare, a de aicișiluândcusineemoțiaunuitopos marcat s-a pătruns misterios alatmosferei defarmecul cadeunaltCabo daRoca”de Obidos-ulportughez, lumea largă, Mure Sânziana șeanu care, „fascinată interesul unei poete, pasionat Iată, destuleelemente pitorești care sătrezească infantă denumai8ani,elavâd cudoianimaimult. Prințul Alfons al V-lea s-acăsătorit cuverișoara lui,o ceva Igreja laBiserica mai târziu, de Santa Maria, Reginei IsabeladeAragon înziuanunții lor. Tot aici, La 1285,bunăoară, Dinisi-adăruitora Regele șul lungulvremii. găzduit de-a princiare pecare le-a bătălie. Dar, faimaorașului afost creată denunțile șilegendară primă într-o 1148 împotriva maurilor (din latinescul opiddum)acăruicetate arezistat la Obidos ce s-aconsumat aici.Eorășelul portughez poți intralumefascinant într-o o frumusețe vetustă p aparte, străjuiite șizăvorâte deflori medievală, casemicișipitorești canite cetăți șidealtacărora serânduiesc,parte dupăregula un oraș custrăzi înguste, labirintice, pietruite, de-o vremurile Antichității, corăbiile fenicienilor, seaflă poetă însăși,cucare îșiilustrează… descântecele. de imaginile cromatice aleporților, fotografiate de unor rostiri poetice deunrafinament delicat, dublat de Obidos, încare obișnuiausăancoreze, în a câțiva pașideAtlantic, înbuzagolfuluiLagoa La drept vorbind, imaginile nu-șirevendică Călătorii. dinObidos Porțile restituit cetății Poemul înprozã în spatele unor porți de în spatele unorporți rin carerin dacăpătrunzi ă ă a poveștilor istoriei de călătorii prin , Cluj-Napoca, un volum de Constantin Cuble Constantin - oară, sespunecănicimăcarnus-aîmpiedicat, ci când s-aîmpiedicat înacelași locafost vara Asta s-apetrecut obligată sărenunțe la „ceremoniile delaCurte”. piatră din caldarâm, luxându-și glezna castel dăruit ei de către Rege”, s-a împiedicat într-o Reginei care,plările străbătând traseul spre „micul „Poarta pașilor întorși din drum” relatând întâm reconstituirii memorialistice lait-motivic: așîn Alteori, anecdoticadispăruți”). istorică seîntrețese Jesus” („Iată Poarta Labirint. Poarta navigatorilor ar fiplecat spreIndia,penefericita corabieBom mai întors niciodată înCetate…/ că Umblazvonul și a jurat nu s-a săși-l scoată Miguel din gânduri./ a îngropat toate cele rămase de lafiulei rătăcitor Cetății, într-un locascunsvederii./ Acolo, mama cu degajarea unei posibile creatoare de mituri, MureSânziana șeanu leutilizează fără ostentație, a povestirii. Șiîncălaalte multe prozodice. oferte discursul melodicinterior, evocatoare laritualica generoasă înformulele saledeexpresie. la De fără stăpân.Poarta Constelației Orion”). rămâneau despletite, cuochiitulburi” („Iată Poarta stăteau la fereastră stelele. urmărind Dimineața seră decândAstrologul intrase înCetate./ Noaptea pe pereții caselorlor. alesfemeile Mai seschimba desenat semneleacelea ciudate înpraful dumului, parcă nui-arfimângâiat peumărcueasaunuar fi lui dreaptă, deparcă arfi fost învăluită în ceață, de inelul, bachiarnu-șiaminteau nimicdespre mâna stătuse devorbă ceasuri întregi, nuputea descrie văzuseră peAstrolog,ce-l nimenidincei cucare dinceiput șisfârit, deluminanepătrunsă. Nimeni zut, ce amintea fiecăruisufletdelumeafără înce inelar delamâna-idreaptă avea uninelnemaivă verde șiohainădeculoarea cenușii. Pe degetul avea neagră, barbă strălucitoare, unturban purta rească: „Astrologul nuera bătrân cumseașteptau, vremelnic înoraș insuflândacestuia oaură nefi poposit tivă aunormisterioase personajecare-au își dobândete virtuțile rostit numeleorașului”. Dar, poematica prozodiei niciodată înObidosși einuamai „până lamoartea rănindu-se dinnou. A numai amintindu-și vechile întâmplări s-aprăbușit Structura poemului în prozăStructura este extrem de ș an într-o primăvară.într-o Adouaoară șa seface cănus-amaiîntors reale, suges îndescripția și fiind astfel ; atreia ------zidită!/ Am înțeles că pentrtu minenumaiexista zidită!/ Am înțeles căpentrtu oclipă:iată singura Poartă ochi… euamprivit-o privesc în semnele acelei zileîmi spuneau săn-o nimeni nu-irostise niciodată numele./și toate De mirosea amigdale, amare./ Venea și dedeparte zi dinzodia Leului, iarapeleerau secate său cuantumul demister învăluitor: „Era ultima și arefabulosul dubleazăorealitate larândul ce- de papirus. cenzurată, transcriindu-le parcă pe fabuloase legende, pecare lereînvie cuemoție timpii fabuloșiaiuneiistorii bogată înmistere, în perceperea ei orașului Obidosdevenind,porțile E înacest volum oatmosferă poetică,generoase intrări în viziuneași învechite foi iri di și ieiri ./ Femeia în care n Common Matter – 2017 #4 #4 2017 – Neil Hoffmann(Australia) Matter Common cu multe pietre prețioase înmontura eideepocă. se complinesc între ele, brățară caîntr-o princiară poem unitar construit pe segmente ce converg ritualica mărturisiri puritatea unor rostiri balade Formulele generos-retrospective aucandoarea și pentru saledefals inscripțiile scontat un colorit aparte, imprimă fericit de poetă, zidită”). scăpare./ Iată singura Poartă zidită!” („Iată Poarta Astfel, păstrate viidinvechime, imaginile porților Sânziana MureSânziana șeanu, evocărilor. Eîntotul, , în ciudafaptuluicăepicitatea susține Cluj-Napoca, Editura Avalon, 2017 (2017) Călătorii. dinObidos Porțile Porțile dinObidos Porțile ști ă cronic sau romanțioase ă acetății. , un și ,

95 STEAUA 11-12/2017 96 STEAUA 11-12/2017 A intermediul precum textului „o șoaptăcaldă”. formează imagini frumoase, redate cititorului prin emo tată asupra spațiilor șiachipurilor, este osumă a descris limbă capeunlemndulce.” Prezentul, deșieste nică”, „Lemn dulce. Odată, un bărbat m-a pus sub finețe: masculină este totu întreg zele demușcate, crengile copacilor, alcătuiesc un cutele rochiilor, păpu ale mediuluicasnicșinatural, precum diul amintirilor tului material, trecutul se infiltrează interme prin cu delicate contururilor, unmicunivers ce dorește afi cercetat câte uncuvânt, reprezintă șial unjocalculorilor mediului exterior. Fiecare obiect, cu aten cate, precum sunetullini „o roti elemente precum sarea, piperul, caietuldictando, o țară imaginară, Papucia, peteritoriul căreia capătă un tică, colec este lansat noulsăuvolum, (2010), de trecere Cartea burţilor burţilor Cartea de poezieprecum: Duduca demarţipan Ioanid adebutat cuvolumul depoeme Străine recenzii de Master la Facultatea de Limbi bsolventă aFacultă ț în ț iilor provocate deevocările trecutului, care univers feminin, ie de poezii epice de o mare bogă ță de

care cele maibanaleșineînsemnate lucruri Cele mai mici mici mai Cele „Plouă. Stăm amândoi ț Cusături în ia la detalii a unui fin observator almicro ia ladetaliiaunuifinobservator în abuden cadrulUniversită țe și (2005), geamantan ruptă”, senza înț Doina Doina eles aparte. Autoareaeles aparte. conturează blânde (2014). îmbrățiș Andreea Stoica Andreea Stoica şi proze Ritmuri de Ritmuri asingurătăţii Ioanid, ță E vremea să porţi cercei Evremea săporţi și (2000), urmat dealte volume șile, printr-o sensibilitate orien printr-o i descrisă cumultă șidescrisă primită țe. În țe. în ții de În ș ate cuemo Cele maimiciproze interiorul căruia prezen tit alpa 2017,laeditura Nemira cafeaua fierbinte, frun acest tărâm alprezen Cele maimiciproze ții Litere șiacursurilor într îmblînzit Editura Nemira, 2017 ș Bucure închis -o cabinătelefo-o ilor, sunt descise (2003), ții sonore ț ie. Elemente şi

aricioaica în ti, Doina ști, Doina Literaturi , București, sensula ț în ie stilis (2001), Poeme proză deli , o ța ------

tând orememorare avieții,înspecialcopilăriei. este marcată denostalgie, poemelereprezen avolumului Primaele deapropierea parte morții. de melancolie șisingurătate. poetul încercând astfel săinculce oanumităstare Poeziile incluseînacest volum aumotive comune, neantului șianostalgiei care vineodată cuacesta. 2017), Andrei Zanca meditează asupra apropierii nostalgie, rememorarea înadouaparte nostalgică ce răgaz definitiv”). măgândesc, întreși clipamorții, (,, viața șimoarte simbolizează opauză,unpopas atemporal plasat nicivii”.când nueram nicimorți Astfel, clipamorții aminte/ de câte se oprea ori timpul/pevremea devine aiciunhotel plasat înneant: ,,și-miaduc care sematerializează atemporală iarnă într-o sticlă tăților anihilate decătre moarte. rememorare nostalgică aviețiișituturor posibili ,,poemul e oprire în timp”. Astfel, poezia devine o intermediul devine posibilăprin poeziei: morții rea sfârșitului.Clipanostalgică șiinfinitădinaintea în neant, instanța poeticăfiindmereu înaștepta alte ființe, cipenostalgia amintirilor. punându-se nu pe o viitoare posibilă conexiune cu care deconexiune umanăeste ratată, accentul osteniți”. această atemporală, iarnă În orice încer unduind dureros înoasele/chipulșiochiinotri însoțitmereu/ nelocuia ne-a ,,iarna de iarnă: timp. Pentru Zanca,această clipădevineonoapte devine un loc material, independent de spațiu în poeme. se aflăîn contradiție permanentădescrisă cuiarna Nostalgia transformă copilăria într-un locidilicce Î efectului deflutureefectului n ultimulsăuvolum depoezieintitulat Volumul legate între este compus dindouăpărți Dac avolumului, intitulatăA douaparte Viața devine o amintire, iar viitorul se plasează Clipa nostalgică șisinguratică dinaintea morții dinaintea morþii , continuă notăasemănătoare. într-o Nostalgia ă prima parte avolumului este marcată parte ă prima de Denisa AdrianaDenisa Moldovan Nostalgia (editura Limes, Cluj-Napoca, Integrala Casa de și - - - - A re unor „teritorii diforme”, în care nepalpabilul scaieți”, propriilor subiectivitatea emoțiidănaște deprivarea delibertate. Totuși, „între mărăcini și răsite, marcând atât adăpostul, cât șiizolarea, derent închise, claustrofobe, goale, respectiv pă- nou, blocurile. Spațiile menționate sunt prepon demolate,tul, parcul curțile industrial, cartierul proaspăt văruită”, „cameră închiriată”, apartamen la spațiile exterioare familiare, fiindamintite „casa interioare sunt înfățișate intermediul prin Particularitățile st spaimei șialincertitudinii. gingășia, fragilitatea aflate sub semnultragic al menite de monologuri țișează o serie să sublinieze într-un planatemporal. rea în neant intermediul prin poeziei de către acesta este pentru plasa stoparea morții îl resminte găsită Soluția în clipa dinaintea morții. să transpună nostalgia șiregretul pecare oființă nea vieții. saudeposiblitățide eșecuri ratate, cidefinitudi formă deregret. Acest regret nueste unulmarcat intermediulprin poemelorinculcăoanumită devine regret. morții Certitudinea pietre de care oamenii/ vor sfărma farfurii, resturi pietre de care oamenii/vor farfurii, sfărma răului: îndirecția metamorfoze „în grădini cre șteau elementele materiale sunt descrise supuseunor tății. Familiaritatea capătă nuanțe de coșmar, iar niște păpușicontrolate demecanismele singură timpului.Perii străzile citadine, oameniidevin sub amenințarea șiatrece continuă anocturnului regim al terorii”. Toate călătoriile se află descrise la rândul eiintrarea „într-un andefrică”, „într-un Teama adusădeproximitatea diminețiimarchează încredere, demoarte. frica lipsadeapartenență, Conturul pierdut alstrăzilor încurajează lipsa de citadin, ritm mormânt colectiv, tragedia fiind conturată într-un ră, comun peisajulurban, mulțimii,devineun găsesc „periferia”. atmosfera șiobscu În nocturnă ia forma unor coordonate fizice, iar amintirile își Andrei Zanca, Astfel, înpoemelesale, Andrei Zanca,dore ște doilea volum alOlgăiȘ părut înanul2016laeditura Charmides, al Saturn, zeul Saturn, în contrast Integrala de fluture, efectului Andreea Stoica cuașteptarea somnului. tefan, Saturn, zeul Saturn, Editura Limes, 2017 și neantizarea și existența Cluj-Napoca, apelului , înfă ărilor ărilor ------

C mistuite/ crește laloc/pufuldepiersică”. speranță seîntrezărește înideeacăși „pe corpurile care inocenta cuprinde „inimă prunc”, ofărâmă de Ș de blesteme. Cu toate acestea, deșipoemeleOlgăi delamento,construită peritmuri dedescântece, vietățile morții”. Subsemnulocultului,spaimaeste tate”, „draperiile grele”, iar „intestinele leagănă plămânii se regăsesc printre „decorurile demon intimitatea corpului mediuluiexterior, astfel încât citadine la cele intime, personale, organice, alătură consistența propriului înveliș noncorporalitate îșipierde substanța, fiind redus la a coșmarului”. Omuldevineunmanechin,acărui va intra/ launmoment dat/recuzită însuperba în cimitire”, „casa pierdută, atât decurată atunci,/ menajere (...)grădinile seprefăceau,/ știe, fără s-o nuitatea temporală nueobligatorie. cliffhanger care lasă cititorul lafiecare finaldecapitol cuun cinematografice,nului constă scurte, înflash-urile sau despre cinevorbește. Postmodernitatea roma de onarațiune încare nuștiisigurcinevorbe ște sunt completate deRăzboi) din arhivaMinisterului Tulcea deutilizare arevolverului sauinstrucțiuni tele istorice (precum darea deseamăajudețului istoric șinarativ, încare spațiile dintre documen piese din poveste. stingeluminașiscoatelumină șisăumplegoluri, roman istoric, care, maidegrabă decât săfacă și spațiu. volumelor precedente întimp șiplaseazăacțiunea Din fericire, prefața luiIoanHolbanface osinteză a fără cap anterioare,cărțile povestea poate părea stranie, Șuțu datăprima Theologos, aventurierul balcanicce apare pentru la Editura Junimea, continuă din epopeea lui Nikos tefan oadevărată descriu atragediei geometrie Un puzzleistoric Pare că intenția autorului este de acrea un nou intitulată aluiM.B. treia IonescuLupeanu, carte ea de-a , debutulautorului. Citită independent de și fără coadă, datorită stilului postmodern. șicreează opoveste pentru care conti într-una dinnuvelele din Icre negre proaspete Icre negre proaspete Ilinca Mare Ilinca Olga Ș tefan, . Tranziția delaspațiile Editura Charmides, 2016 șiapărutăîn2017 Saturn, zeul Saturn, este un colaj Strigoii lui În primul primul În , Bistrița, , Bistrița, - - - -

97 STEAUA 11-12/2017 RECENZII 98 STEAUA 11-12/2017 RECENZII L tratate izolate unadecealaltă, cea maibinetratată ză sunt nebuniașidragostea, teme care parsăfie rană românească. de spațiul pecare și-lcreează înpoeziacontempo (rupt) bamairămân șipedinafară. potrivesc perfect, final, rămânem cuunpuzzleîncare pieselenuse firele se vor înnodașinarațiunea seva clarifica. te așteaptă unroman istoric clasic, cândlaBucureîn Deltă, ști. timpul Primul Mondial, cândîn1929, Război continuare,În apare Nikos spună povestea naufragiului căpitanuluiHassan. replică dinBiblie, iarcapitolul următor începe să spună opoveste, apoicapitolul seîncheiecuo face începutului desecol XX. este rugat Nikos să Nikos, pierdută întabloulfugarpecare autorul îl capitol, aprotagonistului găsimdoarourmă s-au găsitcâțiva/ să mă ajute înacest sens. Motiv pacientului: nedormite/ „și după opt zile-ntregi exemplu fiindunpoemdespre tratamentul aplicat mea instituțieisanatoriale este puternic expusă, un ironiei. Și,datorită acestei strategii textuale, cruzi ironic, tot mediulspitaluluiapare printr-un filtrual ironice, limbajulmediciloreste pusîntr-un discurs mistice ale autorului toriu.sunt Intertextualitățile experimentate lalucrurile face raportarea însana realizându-se modalitatea prin ironică care prin se – p. 15),într-un limbajtotuși deta șat, acest efect vom veni luni laspitalcupijamapapuciperiuță” narativ, care începe cumomentul internării („bine Poemele Moldovan luiRomulus construiesc unfir ascunzându-se prea puțindupămetafore gratuite. deazil,jurnal direct, sincer formulat, experiențele fiind De fapt, cea anebuniei. volumul devineun se citește și,maiales, serecitește, însperanța că gat în2017șivolumul Moldovan, luiRomulus a colecția Temele pe care Moldovan Romulus le prelucrea care poate pecititorii ceO carte să-ienerveze sanatorium ego , o carte sigură pesine, con, ocarte știentă desineși Debut Debut M. B. IonescuLupeanu Alexandra Turcu Et in a Editurii Charmides s-aadău a EdituriiCharmides Iaşi, Editura Junimea,2017 și dispare, când în , Icre negre proaspe Icre negre

proaspete În În ------,

A instituție, vorbește despre relațiile deputere din modalității în care vorbește despre sanatoriu ca meargă, așadar, am nevoie deunexpectorant” (p. 22). au efectumoristic, caîntextul: „te iubesc/cred că livrează subformă de pastiledecâteva versuri și (p. dinpoemelededragoste se 24)Mare parte rămas doarnoidoiîncurulgol/șinicicănepasă.” mai degrabă cinică: „toate aucăzut/am imperiile internării, dragostea Moldovan luiRomulus fiind romantism înele, sunt lafel deironice capoemele ce.” (p. 23)Poemele dedragoste puțin aufoarte aclamă rimat/căs-arfiinternat dinmotive poeti la proba r. nuafăcuttratament/ înultimii10aniși tul are potențial normal,/ intelectual peste medie examen cerut de pavilionul II./ constatări: subiec și prenumele, 35deani,fost profesor defilfilosofie./ tot ludic, printr-un limbajcudouătăișuri: „numele picături.” (p. 16) soi debreakdance./ extrapiramidale. reacții dela cusomnulm-amalesșiun de nopți./și-odată pentru care iată/demaibineomieșiuna dorm une”. Această clară, precum împărțire șiinteresul doua”, „Colierul dublu”, respectiv „Cablu detracți ale volumului, intitulate:patru părți „Primul”, „A Tema maternității seconturează puternic încele colecția „Vorpal”, coordonată deSvetlana Cârstean. poezii, laedituramai târziu, Nemira apare volumul săude Est-falia volumul colectiv înanul2012.Aceastadoctor debutează Budapesta, Ș și cultură laUniversitatea Central Europeană din siunii socialeiseadaugășdimensiuneaestetică. spital, dardinfericire, nuseoprește aicișidimen Sisteme de fixare fixare de Sisteme Volumul Moldovan luiRomulus arputea să Și diagnosticul, șiboalaîncearcă săfie explicate Transilvania șiaunuimaster înstudiidegen bsolventă aFacultății deLitere aUniversității Sisteme defixare șiprindere, (2004) ºi prindere ºi tefania Mihalache obținetitlulde tefania Mihalache și Andreea Stoica și înspre poezia socială, datorită Junii 03 Poemele secretarei Romulus Moldovan,Romulus (2003),publicândulterior Editura Charmides, 2017 făcând parte din făcând parte (2015).Unan (rupt) , Bistriţa, , Bistriţa, în cu - - - -

D cum menționează Svetlana Cârstean. maternității, „o aventură greu deformulat”, după versurile poemeloremanăsavoarea șidificultățile devenită acumoentitate. Pline desinceritate, femeii, a mamei, pe imaginea respectiv familiei, mutăaccentul depeimagineatană. Ultimaparte psihologice duclaomaturizare violentă șispon resorb/ nuseretrag discret șielegant”, iarefectele avolumului: parte nutrec niciodată/ nuse „burțile cele emoționale, schimbări sunt evocate înatreia celelalte.” fizice, Schimbările urmate deputerni poate promite „tinerețea fără bătrânețe șitoate nu este „un pat de vorbe”, iar figura maternă nu plăcut, oferindu-i oversiune idealizată, căciaceasta față decare ezităîna-iprezenta lumeaîntr-un mod deexterior,se îndepărtează protejând noua viață, viață, renăscând deopotrivă. Completă, aceasta două experiențe separate care prin femeia oferă alevolumului indică Primeleextern. douăpărți femeii săucumediul care devinemamă,șiraportul prezintăMihalache complexele ale metamorfoze cu putere, cât șicuodeosebităfinețe, Ș lui uman,aleorganicului șialepsihologicului. Atât autoarea reu alecorpu aspecte șete săsurprindă alocat elementelor tehnice, anunță precizia cu care limba română „limba cucare măaflu în dragoste” (p. rul declarând „mă ducunde audpoezia” șinumind mele poeziei instrumentca principal al poezieilui.Poemul te înpofidalor.Mai apoi,seinsistăpelimbapatrieisale defectele doar pentru a evidenția cât de mult o iubeș patrii în postură de iubită, căreia îi scoate în evidență de cursivitate șinostalgie. însuși autorul, șieste caracterizată are patru părți depoemeînproză,serie dupăcumleintitulează furnici Kocsis Francisko seîntoarce în2016cu Viaþa repovestitã În În (2009), upă volume precum Poemele patriotice , carte apărutălaeditura Ardealul., carte Această Ș tefania Mihalache, poate fi considerat oarspoetica,auto Melancolii înformăcontinuată pe scurt Ilinca Mare Ilinca Bucureşti, Editura Nemira, 2016 , autorul se adresează unei Sisteme defixare șiprindere Ceva trece aproape pe (2012), Oțet de Oțet tefania Limba - - - - - ,

D autorul conștietizează rolul sale, meseriei spunândcă adevărul sau divinitatea. La un momentmoartea, dat, despre maturizare, plecare, teme precum serioase ciclul narativă. puternice amintirisenzoriale dispusepeschemă de nostalgie șiseconstruiesc pe bazaunor Tocmai deaceea, poemeleacestui ciclumustesc „gust înțepător deoțet, gustdecopilărie” (p. 20). estede furnici echivalentă cuvârsta copilăriei – aproape caorețetă, încare prepararea oțetului poemul care dănumelevolumului,parte unpoem ceterii detulei”virtuozii (p. 22).Dinacest cicluface săseviseze muzică,eram „noi făceam scârțâitul aparențele contau maimultdecât realitatea – improvizate din ce se găsea pe lângă casă și casa bunicilor, într-un veac te, copilărești natal, cucare euldorește săsecontopească. ciclu reușete săcartografieze destuldebinespațiul asemenea, în numărul restrâns de poeme al acestui 10) tocmai pentru aevidenția condiția depoet. De lumea sevede altfel, atenția este îndreptată spre este opoeziecare arată că,delaoanumităvârstă, simțurișiceapută prin văzută, spuneIoanHolban; Doxologia din Iași.Poezia luistăîntre lumeaperce Muntele Fuji preotul Ploscaru scrie Dorin ancorat înrealitate, care urmărit. merită dinspre copilărie spre maturitate și binestructurat Aurel Pantea, Teodor sauCsekeGábor. Borz epistole dedicate unorautori precum IustinPanța, intitulat șteporne iarmecanismuldeafi” (p. 49).Ultimulciclu, poetul „repară lumea,oderetică pânălatemelii și-i Volumul unparcurs urmează cronologic firesc, doileaciclu, intitulat Cel de-al Kocsis Francisko, luiKocsisFranciskoCartea unparcurs descrie transpus în zece gândurile volume de poezie, upă maibinededouăzeci deaniîncare și-a Lucruri șimaimărunte, necopilărești Îmbrățișări vs. asimþi , volum publicat în2017la editura , ne poartă cunostalgie înapoiîn , nepoartă A vedea Maria Barbu Maria Oțet defurnici Oțet , conține șimaiales monologuri în care erau jucăriile Cincizeci deiernipe , Târgu Mureș Lucruri mărun Ardealul, 2016

vorbind , Editura - -

99 STEAUA 11-12/2017 RECENZII 100 STEAUA 11-12/2017 RECENZII Totodată, sunt, de celesemnele de punctuație mai fică unui ce dăocontinuitate volumului ci stausubegida unuivers pecare îlconțin, fapt pentru formă. Poemele propriu-zise, nuautitluri rigori pe simțire, Ploscaru seeliberează Dorin șide comuniune cuesența divină. ză, iarpoetulașteaptă, acolo suspe munte, fericita tăcut”admiri (p. 77). Apropierea sfârșitului iluminea când l-aidescoperit/ șipânăînseara aceasta cândîl veri autrecut/ peste muntele fuji/dindimineața ază șielaceastă idee, deoarece „cincizeci deprimă plete/ șisimți adierea libertății” (p. 92). Titlul sublini și din firele/ albe” (p. 18),elevocă înt dintr-un prezent încare eulîșiculege „unul câte unul rale reiese dimensiunearetrospectivă apoemelor: știe săîlvadă. Pe dinreferințele dealtăparte, tempo că elementul estetic este atotprezent pentru cel care uraganul/ șizephirul” (p. 43)regiunilor exotice, semn puritatea Valea Chioaruluisauîn Vama Veche; simplitatea Ș cititorul cuimagini sepoate dincomuna delecta de succesiunea aleatorie aamintirilor eului.Astfel, încontinuu, se apropie șisedepărtează înfuncție cazul ideal, săvadă frumosuldinjurulsău. profunzimea lucrurilor omcuta Mare pânăînAfrica, dinGrecia pânăîn În interiorul aceleiaÎn și sfere care puneaccentul devedereDin punct spațial, poetică perspectiva perioada copilăriei, perioada le poezieiclasice, renunțând lainterestul vieții rurale coexistă cu „grația șiclocotul șir de amintiri legate de aceeași temă. și sufletulomuluiînvață, în când âmplări dintinerețeâmplări „vântul îțibate prin și ounitate speci și - - - - - Fortune Pig/ “Bright Deflate” No. 4 4 No. Deflate” “Bright Edina Andrási(Ungaria) Pig/ Fortune oamenii numaiautimpsăseoprească șisăadmire să îi îngroape zilnic. Alergând mereu după ceva, sufletele denoroiul subcare „ceea ce se vede” vrea săi săîncerce să „simtă” șisăî și curețe lucrurile printreți secerne iarna/ dește” (p. 27). apa/gălbuiedelapîrăul verdelui/ săvezile-n cum schimba prioritățile: „mai bineți-aimuiapicioare trăim cutoții, precum șioinvitație deane directă detașare deaceastă „viață deplastic” (p. 27)încare oignorareobserva voită alumiipragmatice șio și săleținădefoame șidefrig. Dinnousepoate nilor poeziile sale pentru ca acestea să îi vindece mată înceva curativ, căcipoetulletrimite priete tea creației pare să fieasumată șiulterior transfor (p. 48);paradoxal, durerea provocată deintensita metaforă: „Ca orană arsăpemasadescris/poezia” Prietenul șiPăstorul...”. de poezii: „Din iubire pentru Hristos, Dulcele Miel, care reprezintă acestui volum șimotivulscrierii doar supremația divinității, acel etern „Doamne” localități sunt toate culiteră scrise mică.Rămâne multe inexistente, ori, iarnumeledepersoaneși există defaptînlume. reuși sărealizeze (p. 21),darpoate razele soarelui sau „mireasma decetină aliniștii” Dorin Ploscaru lesugereazăDorin așadarcititorilor Poetul delucruprintr-o îșidefinete obiectul Dorin Ploscaru,Dorin cătotuși, asemeneapoetului,vor cândva cât Cincizeci Muntele deiernipe Fuji (2017) ă frumusețe șibucurie Editura Doxologia, 2017 , Iași, - - - -

atenție vechi lalucrurile lorinefabil. șilaarmul invizibile. cititașcumsetrece cu De bazar: prin lumea, darîisimte încătragediile șifrumusețile ale unuiscriitor care numaipoate săvadă plimbarea”, p. 25),amadmirat aceste producțiuni ceva, ca după aceea urmând să ne continuăm intrăm înrestaurantul undelucra eașisăservim tor („Mergând spre centru, Veronica mi-a propus să prea politicos, multprea educat pentru un proza Altora). Cu micirezerve, legate deunlimbaj mult folclorul (cumecea urban referitoare lațigările până șianecdote care auintrat deceva vreme în caunumil și letrececronicar), filtrul ficțiunii prin care probabil autorul, născut în 1951,letranscrie aniaiinstaurării regimuluiîn primii comunist (pe cruntăpovestiri aunoroameni legate desoarta în paginile acestui volum schițe autobiografice, povestească tot ce atrăit și tot ce aauzit. Sunt ușor defăcut. Lui Ș rul cupățitul. fapt, amspunenoi,eoconfuzie De mai confundă autorul cu personajul Ș artrebui să înceapăaceastă cuacest carte text.) fapt, orice(De cititor înmâinilecăruiaosăajungă avolumului,şi maidirectă pemasă”.„Cu cărțile prozator nevăzător, cea maiconfesivă dinpartea ce am ţinut cont de avertizarea autorului, poet şi decât apărutălaeditura clujeanăLimesîn2017, Şerban, sunt nici experți în calitatea tămâiei, nici judecătorisunt nici experți tare nu nebate acest literari gândși,cumcriticii nu sul voitor să urce muntele grecesc. Pe noi foarte pentrubine săfieunîndrumar spiritual credincio fixă, grupate care încicluri, uneori arputea foarte Ș P N erban seamuzăacoloerban detoţi acei cititori care coala Ardeleană, 2016)osutădepoemecuformă Sfântului Munte Athos așcu Balacistrânge învolumul colecţia depovestiricolecţia şirememorări alui Viorel u seputea pentru găsiuntitlumaipotrivit Bazarul cuamintiri şi condeierul erban îiplaceerban cusiguranță să Mătuşa Julia * . Spunemastaşidupă (Cluj-Napoca, Editura și povestito Sonetele Sonetele - - - c-a-nvins tot iadul/Slavă luiDumnezeu, că umple lui Dumnezeu, că sufluîncă/SlavăDumnezeu lui Balaci are comode, șirime laîndemână(„Slavă ție, vorba prozatorului, părerile sunt împărțite. lungulvremii. Când vinevorba deversificade-a locului șinenumăratele miracole consemnate aici note de subsolajutătoare, când e nevoie) istoria Paîn această carte: șcu Balacitranspune erudit(cu Voiculescu, bunăoară. Ceva impresionant amgăsit la oadicăs-arputea compara unui culirica Vasile volum caomostră depoezietradiționalistă, care când vinevorba credinței, detăria amcititacest Marie cu pată de lupus cucernic/ Marie scriind scriind cu pată de lupuscucernic/ Marie Marie Unde ecapătul? Unde/Undesetermină toate?// cu sfeclă/ săsepoată luminândzaharidele căi.// cu suprarealism. Cum arfiMarie, „Marie, lampă banidin Biserica comerțul nu știmsămaifiprimit matic întru dăinuirea poporului român” –,fiindcă Catedralei Neamului,monument emble Mântuirii din vânzarea vor fidonate acestei ridicării cărți a IV-aințarea – de pe coperta „Fondurile realizate n-amș tiut câtsăluămînști deînserios 2016). Nici Filothei delaCozia sau 33devariațiuni teme pe din penumelelui semnat Duncan, deDarie mai bogată înmiracole literare. la oadouaediție, mai generoasă înecumenismș i la formele luiextreme. Nuputem decât săsperăm laadresaturi Islamului,redus, nufoarte credincios maistrecoară strofe prin șinite înțepă Cale”, p. 95).Nuprea ajutănicifaptulcăpoetul somn penoi,nerozii/ Spre Adevăr, Viață șispre-o deșteptat cu numede ambrozii//din monarh Ne-a autumnale,/flori Bătut-a rituale/ șiun toaca după Colciusihăstria printre bozii,/ smochiniși Măslini, ș vadul/ Slavă lui Dumnezeu, că sunt pe stâncă” M .a.m.d., p. 76),și strofe un picmai lucrate („În părut volumul subțire ajuns la redacție ai păgân,darinfinitmaiinteresant nis-a (Editura Nico, Târgu-Mureș *

Pripealele Marielnic fair play lui și - - - - , ,

101 STEAUA 11-12/2017 102 STEAUA 11-12/2017 ne lustruim privirile depliscululiu/șipăim ne lustruimprivirile ca mușcatele pansate culuminadelună,/alteori penoi/ umblămcucarnea-nflorită mei,/ uneori acolonumită Sfârlesia, nuîncap/decât euși-ai mai puținvrednice. exemplu: De „Am încăoțară, versuri bunepecare leîmpingdinspate unele Numai căacestea sunt aglomerații deversuri, cu le găseștiînorașele noastre dinsticlășibeton. sunt camacelea pealocuri și aglomerații pecare stricat dinbunadispoziție: înaceastă Sfârlesie, premiul «Eminescu»”.) mai Unsingurlucrune-a poem deMircea Cărtărescu, înpoezia „Apropo de până șinite versuri meditative pe marginea unui un femur almeu” (p. 29).(Sunt incluseînvolum plop/ era-nfiptă osabiecumânerdeos/dintr- unui făcea plajă-narșițadinmăruntaie/ și-nvârful labotoșani/ omorgană lui moldo/săse-ncunune prezențe orădene: „Veneam delaioni/i-amurat pe stradă, tot felul decunoscuți.Un exemplu cu înfața pălăria notabilitățilorși ridicau belici care- am avut ocaziasăîntâlnim, caburghezii inter displăcut să-lstrăbatem încet, lapas, maialescă Nouănune-a tipică modestiepoetică,Sfârlesia. 2017) untărâm propriu, pe care îl botează, cu fi reușit orice mătănii lirice maibineintenționate. făcutmaicredincioși decât ar ne-a Duncan Darie Te are...” (p. 65). Ironice sau extatice, versurile lui Sarcina de Soare,/ [cică]/ supliciu de mare m’a Rio, M’arie mare,/ Te-ncarci ca cubucurie și-ți cer înschimbchiliastem” (p. 41).Sau „Maria rugăciuni-zaharat.// Troițe-mbib tale/ delacrimile A lucrează la o altălume creeazălexandru Sfârlea în * (Oradea, Editura Aureo, Aliodora –se șlem cui - Fox Stories Lucia Lobonþ(România) Stories Fox nostru. Îi lipsesc însă niștenostru. concluzii Îi mai critice nu existe. nu-ilipsescautorului Nunegăm,lecturile pentru acevatext eterna glorie ce s-arputea sănici încălzire pemargine, de sămaifacăcâțiva kilometri tici despreserios specificul românesc, darmaicustatis Limes, 2016). Nu că nus-ar putea discuta la o adică timpului Românii înoglinda volum (predestinat dintitlulaastfel dedistincții) adjudecat maimultcasigurLucian Gruiacualsău Romulus Vulcănescu). Anul acesta, premiul l-arfi dreptul aromante expiratepra), o parte de-a (alde Noica, cuunfirdeHeideggerpresărat pedeasu dăunătoare împreună în cantități (alde Blaga, mari ingredienteîn cultura noastră – o parte vechi ființei”, pentru acel cocktail care se tot amestecă C maibună. exista oSfârlesie Cu unpicdeordonare credem, șiselecție, arputea semeți, cu toate bețele/ umplute de piei” (p. 43). în ziuaașaptea aGenezei” (p. 78). 11, ca Demiurgulatelierului Ronsin său din Impasse îl reprezintă a mioritică cubarda înmânăpoarta dată era la care încheiat și care universul artistului tonă este fotografia făcutăîn1946de Miller,Wayne legătură a lui Brâncuși cu matricea stilistică autoh nesc. Fără alte comentarii: sfârșit, cea maivizibilă „În Brâncuși sunt pușisăreprezinte firavul suflet româ care, pentru anuștiucâta oară, Eminescu, Blaga și în judecata cititorului, unpasajdinaceastă carte expuse umorului involuntar. pentru Selectăm, o oarecare distanțare deformulări care sunt subit intitulat (depildă) „Sentimentul paraguayan al ineva artrebui sădecerneze unpremiu anual, și cu comparații, nu cu aceiași filozofi pu și la (2016) * (Cluj-Napoca, Editura și și - - - - autoportret-colaj de Alexandru Pecican C (4 februarie1956–26septembrie2017) Alexandru Pecican A plecatSandini amintesctea, extremdemodest. Îmi deunexamen ladomnulprofesor Ion Vartic. Primisem obibliografie ales că el eraținem pasul cu ei. Mai extrem de meticulos în tot vaste ce făcea, cu lecturi rămîne cusiguranță, înluminăorbitoare. va rămîne sau auzite, despre cîte ș i maicîte. despre noiletendințeartă, înteatru, despre regizori cunoscuți,despre proiecte, șiactori citite despre cărți Vorbeam ore înșir, plimbîndu-nepemalulMureșului, despre Steiner, despre ezoterism, despre teatrul de vreme, de cîte ajungeamlaArad, dar ori ori la vreun spectacol, nuseputea sătrec pe acolo fără sănevedem. atunci cînd aveai nevoie cuvintele de un sprijin, lui fiind un balsam pentru suflet. Ne întîlneam rar înultima Și niciodată nui-arefuzat. Au rezultat, astfel, peste osutădecoperți. te, încare el, cudelicatețea, umorulșiînțelegerea decare dădeadovadă, neajutasădevenim mai înțelepți. tare puslacaledecatedra deiudaisticăaUniversității clujene. Au fost niște desăptămînăminuna sfîrșituri de text Am scris aicilatrecut.Am scris Cînd despre așfivrutsă numaila Sandini șisăscriu vorbesc Întotdeauna era disponibil. Iar ceea ce am remarcat de fiecare dată era generozitatea cu care te încuraja Compunea „învelișuri” Fiecare decărți. dintre eleera, însine, ooperă deartă. Toți prietenii auapelat lael. trecuse peste noișiacumulaserăm cumultmaimulțianidecîtcolegii Asta no ștri. nuneîmpiedicasă încîtevaum să-lpoțicuprinde cuvinte Am fost peSandini? colegi defacultate. Elera laregie. Timpul

Eugenia Sarvari în prezent, însufletul celor care l-aucunoscut. Darsănu înnumelealtora.În almeu vorbesc va evreiești din preajma Clujului, într-un program de cerce Pecican,duit împreună, cuelșiOvidiu cimitirele prin gust dinsalatele luinemaîntâlnite atunci cîndamhălă înalegastronomiei. Am avutEra plăcerea șiunartist să Echinox că aromanului revistaÎn clujeană susținut maimulte ateliere deregie, scenariu, muzică. în landul Hessen. A montat piese de teatruartistice larealizarea proiecte unorimportante participînd Main, maestrului Mircea Schlotter, Form, Art înFrankfurt am țară șiînstrăinătate. Întreși 1993alucrat 1990 înatelierul – personalesaudegrup -degrafică, sculptură în pictură, proza scurtă proza scurtă un scenariu defilm, „patru mîini” Pecican. cuOvidiu Amîndoi ausemnat și RugiiCiubăr Vodă, spre Drumul Indii,Arta to JimMorrison Nautilus. piesedeteatru: Ascris Pecican celebru, pentru care Ovidiu, Premiul auprimit apărut fie, colaje. Talentul luis-amanifestat șiînscris. Astfel au care alătura neașteptat lemnul cu metalul –, de fotogra că era vorba –în sculptat, despre depictură unobiect întot ce făcea. Era unartist Tot ce atingea, dinArad.de Arte firească astudiilordeaproape zece anifăcute laȘ laCluj,Regia, pecare avenit aabsolvit-o caocontinuare spune el. Darsingurulcare atrecut afost cubrio Sandini. Sandini: vezi„Să căazinepicăpetoți”. „Da’ deunde!”, îmi peușăprofesoruldouă. Intră nostrușieuîioptesc lui consultat cuconștiinciozitatele-a șiînțelegere peamîn obligatorie șiunafacultativă. afost Sandini singurulcare și în Franța, la expoziții sau Anglia. A participat Germania colaborare, multe dintre eleprezentate nudoarînțară, ci metraj,peste singursauîn douăzeci defilmescurt din Clujșiaavut premiera cucinciani.A realizat înurmă spreDrumul Indii ori chiarunnumărdin revista ori Razzar – Insula dehîrtie , Bokia Bokia un roman împreună SFscris cucelălalt a fost pusă în scenă la Teatrul Național Mama Noapte, Brel, Ninsoare încodru, Tribuna O ciupercă numită dragoste de Ovidiu Pecican,de Ovidiu darșiCaietele sau a ilustrat varianta electroni Istoria secretă acopilăriei Fata cupărulcărunt, Ode prezent Steaua și cu toate aces , toate create la devenea . Cred căel . . Apoi coala , fie și a ------.

103 STEAUA 11-12/2017 104 STEAUA 11-12/2017 CINEMA P ideologice obscure de auapărutseparat la interval săconstituieurmând unsingurfilm,dardinmotive careDemian este operatorul alfilmelor–, principal realizatedin urmă deFlorin nudeIosif Mihăilescu, câteva completări ulterioare laOraviţa, acestea au fost turnate împreună, cu Montană, – la Roşia ecranizări aleunorschiţe deIonAgârbiceanu, legate ideaticîn fapt patru între scurtmetraje ele, urmat în1974de în 1973 într-un fericit tandem, cu stabileşte înFranţa, revenind după1989. înRomânia tanţi regizori defilm români aianilor’70,în ceDupă seimpunecaunul dintre cei maiimpor „I. L.Caragiale” Regie film(1970). dinBucureşti, secţia de Artă (1964) şiInstitutul Teatrală şiCinematografică de Educaţie vit FizicăInstitutul din Bucureşti şi Sport Mărgineanu,Nicolae Timotei Ursuş.a. Veroiu aabsol Alexandru Tatos, Constantin Vaeni, Stere Gulea, MirceaGeneraţiei Daneliuc, ’70,dincare maifacparte: 1949,Bucureşti),aprilie lider, alăturideDanPiţa, al Ioan-Pavel Azap Mircea Veroiu Remember (1997, şiscenarist, adaptare dupăromanul omonim deMircea Nedelciu, Adriana BabeţişiMircea Mihăieş). prietenului Vechede Curtea Ion Brad), sc. Anghel Mora), untrenAşteptând Mircea Veroiu Filmografie aurului cinematografiei române, un an.Opere deprofundă originalitate, unicate ale a murit, laBucureşti,a murit, regizorul Mircea Veroiu (n.29 e 7decembrie 2017seîmplinesc20deanicând Mircea fac parte din acea categorie din de creaţii parte fac Somnul insulei Somnul (1997,filmTV, Mircea sc. Veroiu, Stelian Stativă, adaptare dupăproza fantastică aluiA. E. Baconsky),

Veroiu şiDanPiţa debutează împreună

(1996, coscenarist, alăturide IoanGrigorescu, adaptare aromanului omonimde Mateiu Caragiale),

(1982, sc. Ilie Tănăsache), Adela Duhul aurului Duhul (1985,şiscenarist, adaptare aromanului Ibrăileanu), omonimdeGarabet

(1994,coscenarist, alăturideBujorNedelcovici, adaptare aromanului acestuia Nunta depiatră Popovici), Patul luiProcust a romanului parte (1978, sc. Ghilia), Alecu Ivan Dincolo depod tare dupăschiţa aurului Duhul adaptare după schiţa omonimădeIonAgârbiceanu), Nunta depiatră . Cele douăfilme, Nunta de piatră Sfârşitul nopţii Semnul şarpelui Semnul

(1974,

(1973,întandemcuDanPiţa, I, semneazăscenariul şiregia părţii şi şi

(1976, şiscenarist, adaptare dupăromanul

1986 se Vâlva băilor Jocul ielelor Jocul Duhul Duhul Ultima noapte dedragoste,Ultima întâianoapte derăzboi în tandemcuDanPiţa, I, semneazăscenariul şiregia părţii

(1983, sc.Iordache), Marian 1 - - , ,

(1982, sc. Mircea adaptare Micu, dupăromanului său

de IonAgârbiceanu Î ntre paralele oglinzi , deCamil Petrescu), fiecare dată, regizorul-scenarist „n-a în respectat în1985.Aşa cumaprocedatla Sanremo (Italia), de Bucureşti), distinscuMarele Premiu laFestivalul de lui: vremea lui,daremblematic pentru stilisticaregizoru care asupra urmează unuifilmsupralicitat poate la aceeaşi „familie” literară. Nevom înrândurile opri siunea înuniversul unorautori nuneapărat din ecranizări, vădind oreală apetenţă pentru incur popor.spiritualitatea ancestrală unui a talului care potdefini,şichiarofac, sine, înşiprin cris esenţiale delimpezimeaşistructura artistice FilmografiaMircea lui Veroiu Adela (premiera: 4februarie 1985,cinema „Scala”, ),

(1979, şiscenarist, adaptare dupăprima Să morirănitSă dindragoste deviaţă Artista, dolarii şiardelenii Artista, Hyperion 7 zile (1973,sc. Ştefănescu), Nicolae

(1975, sc. Mihnea Gheorghiu),(1975, sc. Mihnea Mara Umbrele soarelui deIoanSlavici), Ultimul mesager 2 este marcată de , cu elemente din (1980,sc. Titus Femeia înroşu Mârza Fefeleaga (1988, sc. Scrisorile Scrisorile Patima , (1984, Mânia ), adap Craii ), - - - - ,

la Bălţăţeşti, vagă staţiune balneară moldavă, la Veroiu romanuluitextul inspirator. Dacăromanul este plasat Mircea Veroiu marcată îşiasumăolibertate faţă de dar frământată, tulburătoare fără afiimpură, înadânc. sensibilitate suavă, fără cutremure mari desuprafaţă, adultului. Existăomelancolie solară înacest filmdeo dragosteţite într-o platonică – cel puţin din partea degrabă camaraderească, transformată penesim când era copilă, între cei doiexistând olegătură mai fiind că,prieten defamilie, ocunoaşte pe Adela de poate depăşiînacelaşi timpunsentiment patern, dat cum l-a numit, uşor sarcastic, Vladimir Streinu Werther român învârstă depatruzeci deani”, după un rafinat jocdesocietate. DarEmil Codrescu, „acest văzut deacesta maidegrabă dinurmă vat ca flirt, Emil la mai mult decât un nevino pe cvadragenarul tate, dincinematografia română), şiaproape îlinvită mai vii personaje feminine, deo accentuată... femini guitate demare rafinament, creează unuldintre cele Procopie, printr-un joc ce păstrează constant o ambi şi ocochetărie feminină nuchiarnevinovată (Marina tomnatică. Candoarea Adelei implicăînmare măsură disimulată voluptate refuzându-şi oposibilăiubire de EmilCodrescu care pare a-şiaccepta vârsta cuo Adela, laovârstă tânără, este dejadivorţată idealizată multsaumaipuţininocenta doamnaM***).Mai carte: în Seciu; văduvei Mureşanu (Valeria doamneRaluca dragoste ce ocrede imposibilăpentru Adela, fiica avârsteio criză demijloc, sfârşitultinereţii, printr-o unei conştiinţe” imposibilităţi care nueste ivitădinafară cidinăuntrul dramatic este olungăcăutare acauzelor acestei la noi despre oimposibilă dragoste, iar tot conflictul dragoste, ciunuldinpuţineleromane deanaliză Pentruoperei. Veroiu, Adela 5. 1987,p.Bucureşti, Ed. 220. Minerva, 4. 3. meleaguri faceşi istoricipersonalităţi defilmşialtepersoane şi cucinematograful care dinRomâniasau auavutde-a care suntoriginarepe aceste de uniica«un cum aufăcut-o Visconti român» nuare totală acoperire” (Bujor T. Rîpeanu, consonanţei pentru literare imagini de ocăutată frumuseţe plastică,îşimenţine casuport interesul şiazi,chiardacădefinirea saaşa 2. Stere Mărgineanu, Nicolae Ion Marinescu, Gulea,IosifDemian, Dinu Tănase, Roxana Pană, Cavadia Bogdan ş.a.). inundaţii anului1970,alături dealţiregizori, dinRomânia operatori şiscenarişti aigeneraţiei lor(Andrei Cătălin Băleanu, Peter Bokor, fest – majoritatea încăstudenţiprintr-un –seafirmau filmde atitudine, cucaracter programatic, mesajullor având atributele unui cu imagini din miezul stihiei, dar prezentat pe ecrane cineaşti abia în mai tinerii 1971!) anunţa destinul fast al realizatorilor de-atunci: 1. Note lui, înprezentul cărţii, acţiunii „anemică şireumatică, mama Adelei; dacă în roman văduva îiapare naratoru sedesfăşoară lamoşiadoamneiMureşanu,acţiunea Garabet Ibrăileanu, Garabet Dincolo destatul deliderşaptezecist, „opera sa,unitară sobrietatea prin şieleganţa soluţiilordelimbaj, precum folosirea şiprin cu debutul colectiv După Mircea Alexandrescu, Vladimir Streinu, „Adela, romanul unui critic”, ” Doctorul EmilCodrescuDoctorul (George Motoi)trăieşte

[Călin Căliman, lui Garabet Ibrăileanu litera, Ibrăileanu luiGarabet cisensul, spiritul , Ed. Meronia,p. Bucureşti, 2013, 3 . Istoria filmului românesc (1897-2010) Adela Cinema , Iaşi,Ed. Junimea,1983,p. 56. Apa caApa unbivol negru Adela , nr. 2(februarie) 1985,p. 9. nueste unroman de

595). Revista tineretului („Documentarul eseistic 4 , Bucureşti, Ed. Contemporanul, 2011,pp. 290-291]),filmdespre dramaticele , nu-şi - - - - - , nr. Ibrăileanu, 5/1943,apud Garabet dovedesc a fi mai puţin convenţionali, Emil Codrescu uşor invidioasă. Dacă Tuliu şiDoamna rând,primul uimire, într-o s-ar putea înţelege chiar du-i pecei apropiaţi, peAdela şipeEmilCodrescu în Mircea Veroiu), încât cei doivor „fugi înlume”, lăsân (personajinexistentIndependenţă înroman, creat de camarad al lui Emil Codrescu de arme de în Războiul tât pe Tuliu (Ştefan Sileanu), vecin de moşie, fost pasiuni.Şichiarovastârni face, fermecându-l într-a dar voluptuos alfemeii mature care încămaipoate ea este încăplinădeviaţă, având discret farmecul are ochiicăprui,acumuscaţi şidecoloraţi” a îmbătrânit [...]Doamna multînaniidinurmă tăţii, deşinuaceasta este mizareală afilmului. poate fiinterpretat şicaosfidare laadresa oficiali unui publicselectiv, ceea ce, încontextul anilor o operă suficientă sieşişiautorului eişidestinată impecabil, faptce rămâne dediscutat, înorice caz gratuitate formală, oferindu-şi unfilm ce sedorea lui, cuunrafinament elevat darşicu pe alocuri, Ibrăileanu, dar şi,maiales, încele aleceluloidu „huzurind” cugraţie prozei înfaldurile luiGarabet Mircea Veroiu s-arăsfăţat cu asupra de măsură, aparent cinematografic, neofertante cărţi calofilul de anuface eapasulhotărâtor. ză totuşi,înlimitele înfilmcaşicarte, convenienţei tinereţii, înciuda „împotrivirii” Adelei, care sepăstrea se resemnează de vârsta cuvetusteţe înasedespărţi În În Apa caApa unbivol negru Adela , dincolo deabordarea curajoasă aunei Cinematografiştii. 2345 (filmat «la cald», în primăvara lui 1970, Privind viaţa.Adela. Amintiri [de] cineaşti, actori, critici critici cineaşti, actori,

Mureşanu se 5 , înfilm

M*** mani ‘ 80, ------,

105 STEAUA 11-12/2017 CINEMA 106 STEAUA 11-12/2017 TEATRU epocă șiera deunmare curaj. Au fost spectacolele A fost un Molière, colectiv. Au mai fost un Antoniu refer, roluri depildă,lamarile shakespeareene din acestui teatru. ale activității Mă momente de vîrf Tauf laNaționalul clujeansînt istorie șireprezintă vă spuneste căpentru mine, lui spectacolele Toni lui de mister, tot așare șiviața lui Toni șiactivitatea cum viața fiecăruiadintre noiare șiunelement nespuse șiebinesărămînă așpentru căaș ce știam.Bineînțeles, multe osărămînă lucruri este multmaidecît ceea aflat dincarte văzut majoritatea spectacolelor, darceea ce am mult. pentru această care carte, miemi-aspusfoarte care doamneiFlorica îlexprim IchimșiEugeniei spun căamunmare sentiment demulțumire, pe întrevocaţi Țăranu șiAnca Hațiegan Roxana Croitoru șiIrinaZlotea. Deocamdată, înacest număr redăm fragmente dinprezentarea făcută deCornel primeicărți, Tauf, între vocație și damnare Studioul „Euphorion” alTeatrului NaționaldinClujlansareaeditate deFundația adouă cărți Culturală „Camil Petrescu”: 2017), edițiiaÎntâlnirilorInternaționale delaCluj(4-8octombrie VII-a În cadrul celei de-a care, dinpăcate, șisînt sigurcăarfi nuamcitit-o l-a comentat încă dinlucrarea sadediplomă,pe Caragiale, decare este extrem deatașat șipecare altele. Este un extraordinar exeget al creației lui care doarzonele nu cuprinde teatrale, cimulte este unintelectual. Este unomcuocultură vastă, ideea că Toni Tauf nueste numaiunactor. Toni Tauf sadeomteatrupe lîngăactivitatea așsublinia temă. Nu sînt decîtunfanalactorului Toni Tauf. Dar dispărut, au mai dispărut E-adevărat, nudoareiau sînt importanți. scriitori dispărut dinteatrele românești după1990,de și de Sorescu. Acești doiautori, nuseștiedece, au te demare îndrăzneală încontextul epocii.Piese care colegii mei mi le comentau ca niște momen minte piesedeD.R. Popescu încare avea replici pe românești, încare Toni aavut unrol decisiv. Țin Îl cunoscpe Îl Toni multăvreme, defoarte i-am Cornel Țăranu Anton Tauf, și e bine să rămînă ca o hologramă. Ce vreau să Macbeth și Cleopatra, Îmblînzirea scorpiei. care era considerat un fel de blestem : Osăîncep cusfîrșituliosăvă Burghezul gentilom și altememorabile. spectacole . , interviu-fluviu și realizat de Sarvari Eugenia, interviu-fluviu și alții, dar asta e o altă e şidamnare , care a făcut

A fost și - totală concordanță cusonoritatea vocii lui Toni, am avut revelația într-o luiNichita întîlniriiculirica Toni afăcutun la acel spectacol Teatrul dePăpuși dinClujîncare Stănescu. tot Să fi anii’80cîndam fost prin văzut „Ars Nova” comune despre colaborarea noastră cuformația fost demare interes. Am săîncheicucîteva amintiri balet. Ar fi fost ceva extraordinar caidee, dar, din a făcut un libret,Mihai a introdus un moment de laMontpellier,însemnat unspectacol pentru care Măniuțiu,fază deproiect, împreună arfi cuMihai și alte colaborări, iarproiectul, dinpăcate rămas în limba franceză isedatorează Ancăi Măniuțiu, ca nomade plat afost creația lui Toni înacel moment. ne scenică afăcutinclusivregia. Tot ce s-aîntîm tat șiînFranța, înUngaria unde Toni, versiu într-o Baltag cu nu sereferă cisereferă numailaNichita, șilaCezar momentele care auînsoțitcolaborarea noastră și – laClujșiBucurești. Acestea sînt cîteva din împreună cunoi–așzice „a cîntat-o”, într-adevăr care senumește uneialte lucrări, auconstituit subiectul Nichita Și alte lucrări... Poemele dedicat pecare nile-a Cîntece fără răspuns, monolog allui Toni, acompaniat deuntrombon. Cîntece fără dragoste, puțin trei saupatru care vor rămîne peste timp. a fost entuziasmat. A avăzut uneledintreNichita aceste și spectacole o muzicăacuvîntului rostit de Toni, însoțitdenoi. să existe șiomuzică–nu, nueste cuvîntul greșit – în care, pelîngămuzicacîntată petexte deNichita dat ideeainvitării lui Toni despectacole serie într-o dejaniște cînteceScrisesem mi-a și acel spectacol pirea, așzice, actorului Tauf luiNichita. culirica cu inflexiunile, cu înțelegerea profundă, cu conto au fost editate înFranța. Traducerea în Cîntecele nomade Ș și despre întîlnirile noastre cu Nichita tefan Braborescu din crâmpeie – portret one manshow. Dedicație care setermină cu „Acum tac”. care setermină cu unlung ș zice căprintre eleerau cel

vineri, 6octombrie, în aavutloc pecare Toni acîntat-o pe care le-am prezen pe care le-am În acel spectacol acel spectacol În Cîntece Anton de - - - - capabil săofacă. atît decomplex,cum numaiunactor cumeste el, e deci avea capabilități aș multipledeaseexprima piesă aînvățat săcînte binelablockflote foarte și spune că nu-i plăcea să cînte, țin minte că într-o cît demultilaterale erau preocupările luișide Toni culturală, înaria care includeșimuzica,arată le lăsămașcumerau. Șicîte altele. Prezența lui tradus dinpăcate înlimbaromână. Era binesă Morgenstern,pe texte deChristian pecare le-am interesantfoarte lucrare Marbe dintr-o deMyriam un fragment dinLiviuGlodeanu. Apoi unmoment proiecte. pildăînmonologullui De și înstrăinătate. Amaicolaborat cunoișiînalte cat multnivelul alenoastre unorconcerte înțară decisivșicăaridi deseori un element important, „Ars Nova” șipentru mineprezența lui Toni afost Ce potsăvă maispundecîtcăpentru formația mai avut locdinmotive de „amor partinic” local. col Blaga,realizat Petrescu împreună cuIrina n-a lui. Tot astfel, amrămas cudurerea căacel specta păcate condițiile realizarea impusenuaupermis le noastre șiîidoresc săcontinue. buit larealizarea numailaude merită acestor cărți, doamna Florica Ichim trăgînd laaceastă căruță,care este cultura română, Toni lăsat. ce Deci, pot să spun decît că nile-a ști deosebite actorice pecaremultor performanțe paleta stilistică, totală, așzice, și amfost martorul demulte,enorm încare ajucat. Este uimitoare sînt consemnate carte șispectacolele, clujean. În care multpentru istoria înseamnăfoarte teatrului dificultăți de sănătate Dar îimulțumimcăatrecut cubinepeste aceste pecare l-afăcutn-afostcă efortul neînsemnat. la începutul uneidificile convalescențe șicred cu interviuri Toni, într-un moment cînd Toni era pe care Eugenia a desfășurat-o transcriind aceste Nu pot decît să subliniez munca de benedictin Nu potdecîtsăsubliniezmuncadebenedictin și toți ceilalți care au contri i ne-a oferit un document și ne-a Zamolxe , într- - - - - i interviuri care privesc colaborareași interviuri sacuformația mai vechi acordate decătre actor, portrete, articole sunt reprodusea cărții dingazete câteva interviuri datare anulcurent.În adouaparte fiinddinmartie, cu Anton Tauf peparcursul maimultor luni,ultima realizat convorbirile le-a pecare Eugenia Sarvari Cea oconstituiemulte maimare secțiuni. parte Anton Tauf, cred căafinitățile salecuace ști mari sau Paul Scofield. Pentru cinel-a văzut jucândpe puternică i-au făcutunPeter O’Toole, RichardBurton de contemporani. Dintre străini, oimpresie actorii finețea oarecum evocării nedreptățite uneiactrițe schițat Beatei Fredanov, căldura, umorul șimaiales pecare il-a actorul plăcut înmoddeosebitportretul Beate Fredanovactorii Cotescu. șiOctavian Mi-a Leopoldina Bălănuță,saucele aleprofesorilor săi, cu admirație șirespect,precum cea aluiEmilBotta, sunt”. Sigur, amintite maisunt șialte deactori figuri poți să le impui colegilor să devină altceva decât care continuau fluxul repetiției, dar, îngeneral, nu Silvia Ghelan, cu Gina Patrichi discuții puteai purta torul citat misepare edificator: „CuIrina Petrescu, cu relației luiAnton Tauf descenă, urmă cupartenerii de frustrant pentru istoricul teatral. privința (...)În este încădeladebut,actor din1969,faptdestul Tauf, despre viața Teatrului Național dinCluj, alcărui tul colegi. Nu aflăm prea multe, de la domnul Anton care se încăpățânează să evite, pe cât posibil, subiec care –fire nurespectă ște cronologic, –criteriul și a protagonistului, meandrică de memoria să, dictată cât conversațiile auodesfășurare destuldesinuoa din cronicile vremii. Aceasta ecuatât maiutilă,cu de binevenită teatrografie, îmbogățită de extrase Mare, câteva și,nuînultimulrând, scrisori oextrem al Teatrului Național dinClujșialteatrului dinBaia sadepedagog,activitatea deregizor, dedirector ori către academicianulCornel Țăranu, note despre de muzică contemporană „Ars nova”, condusă de Anca Hațiegan : (...) Volumul e compus dinmai - - -

107 STEAUA 11-12/2017 TEATRU 108 STEAUA 11-12/2017 TEATRU cât șiînviața cotidiană, deciinclusivînconvorbirile agonal, care atât îlcaracterizează peactor pescenă, cerite. Întotdeauna este ceva decucerit”. Stilul acesta deltoid rămâne călcâiuldescoperit. Le asaltezi mușchiul iubite, auneiinfante. Le cucerești undeget, darle în schimb, nusunt darnice. Nuaugenerozitatea unei timp. Oaltădimensiunenucunosc. (...)Personajele, erotică. Numaiîniubire te șisuferi bucuri înacelași el, „apropierea derol, deunpersonajare oconotație frazat pe domnul Tauf. același timp, În însă, ne spune psihică, chiarșiatunci cândjociunlord. L-am para ales –șiastaîntotdeauna –săadunimultămurdărie presupune, săte uneori, murdărești fizic, darmai un boxer ce careîi este familiar), intră (sport în ring remarcă el sarcastic. Actoria, pe care o abordează ca cât teatrul emaimic, cuatât are culiselemaimari”, crudă,dezvrăjit. teatrul luminăfoarte într-o „Cu Tauf general, vede În actorul Chesterton. dupăG.K. e necesar caeunuculîntr-un harem”, repetă domnul cenzură înainte de1989.Cât despre critici… „Criticul apelor gentilom spectacol acesta maialesînlegătură dinurmă culegendarul stilul „limfatic” Măniuțiu, al montărilor) sau Mihai sale,vizuale alespectacolelor darmaipuținpentru numele lui Vlad (apreciat Mugur pentru calitățile lui György Harag. Foarte desrevin, apoi,îndiscuție Totuși, cu admirație fără rezerve e invocat numele propice dedesfășurare, făcându-lsăsesimtă iubit. nească laacela dea-icrea interpretului unspațiu refulați,niște actori alcăror rol artrebui săsemărgi are opărere bunănicidespre foarte ei:îiconsideră mai generos cândvinevorba deregizori, deșinu în privințacolegilor domnul actori, Tauf searată ceva sunt dedomeniulevidenței.actori Zgârcit lavorbă mărturisire: mărturisire: „Adevărul știicare întrebat e? M-ai odată următoareacând îiîncredințează Eugeniei Sarvari omul selivrează maigreu, daroface, totuși, caatunci fie relaxat. să mintă”.Să nu-și permită afara scenei, În că (...) din o sută de mii de unghiuri. Diderot: „Un actor, când joacă,trebuie săsepriveas anumită măsură, paradoxul comediantului allui reiese dinurmătorul pasaj, care răstoarnă, într-o opinia luiAnton Tauf, drumulspre adevăr, dupăcum ascunzi. Pe scenă, maiales, autocontrolul devine, în neapărat săte eschivezi,șezi tot sătri timpul, săte melc”. Afipermanentcugarda susnuînseamnăînsă sunt, caorice actor, slab. foarte Fragil. Ca uncorn de entitatea mea.Eu sunt dator să măapărpentru că necivil, îl face să se apere. E ungest de intruziune în tate: „Orice întrebare în civil sau i se pune unui actor provine mare dintr-o vulnerabilicu Eugenia Sarvari, –cele douăvariante, de fiind oprită prima și , Îmblânzirea scorpiei șaua turcească și rămân vertebrele necu Antoniu șiCleopatraAntoniu , Lecția , darșicu Și de ce? Ca să nu sau Tulburarea Burghezul - - - - - merită citită,chiardacănuvețimerită găsiînpaginile mă grăbesc să le risipesc, spunându-vă că ea îngrijorare pecare cuprivire laconținutul cărții, teatrului. nuare, mai ales când periscopul e îndreptat asupra înconti– voită –acâmpuluiviziunii,funcționează adicăoanumită detașaresubmarinului, și limitare chiar aceste convorbiri, încursulcărora principiul cred căautoexilul luiAnton Tauf s-aîncheiat, dovadă fi timpul verbelor, delatrecut laprezent, întrucât nu schimba ceva laaceastă confesiune tulburătoare, ar cu călătoriile mele, foloseam acest periscop.” Dacăaș ca instituție. (...)Șiînrelațiile interumane, cunatura, mediului încare eram șicasocietate, darșicateatru, limitat. Pentru cărefuzam organic atașat săfiu foarte care culumea,darnumaiîntr-un iaucontact mod auun periscop, Submarinele cipiul submarinului. cu peprin lungispun căperioade detimpfuncționam autoexilat înpropria mea entitate. Nueexagerat să autoexilat camdevreme, multprea devreme. M-am Ca săfiucinstitpânălacapăt, eucred căm-am tate dacă nuamfost tentat sărămân undeva înstrăină director!»” domnuledirector,«D-apoi, nusepoate așa.Sunteți făcut, măi,Costică?» că nupotsăaparașa?!Ce-ai călcate la dungă. «Domnule, eu ce fac cu astea, peele, erau pusefrumospeumerașe,cu mortar am înlemnit. Costumele aleazbârcite, jegoase, clochard coborât la spectacol. Aveam un citat demndepana „Nemuritorului”: amsăîncheicu Eugenia Sarvari, cum ni-ldezvăluie pe cont propriu universul Anton actorului Tauf, aș cu speranța căamreușit săvă incitsădescoperiți realizat laClujșiBaiaMare.care le-a Drept care, (...) Antonactorului Tauf, concretizată înmontăripe despre Caragiale, cealaltă mare pasiuneliterară a faptul vă – multe va paginisurprinde interesante tor George Ciprian. Veți găsiapoi–șipoate peunii Alexandru Ivasiuc, Teodor sau actorul-scrii Mazilu rând, Stănescu (șiiubitele lui),darșicu cuNichita ales, veți găsimulte pove primul În ști cuscriitori. despre cuvinte, rostire scenică șimuzică,dar, mai afara înturnee, țării, multe meditații despre actor, maghiară. Veți găsi,apoi,pagini despre călătorii în „țipțer”, de profesie inginer, și mama, de origine –tatăl,părinții actorului deorigine germană, „durii” Ferneziu cartierului din Baia Mare, despre copilăria șiadolescența călit printre actorului, actor. Veți găsiînsăpagini plinedesevă despre acesteia poveștile obi șnuite din culisele vieții de Am senzația căamcreat oarecare confuzie și „În prima zi,cândamfost prima numitdirector,„În am și eu ți-am spus că aș fi fost tentat de America. , așa, murdar. Și când am intrat în cabină, Lecția , unde eram - - - - tatea dealcool eridicată”. vinului italianAmarone. dulci,iarcanti Sunt foarte plastic: maestrul odescrie „Tonurile eiau culoarea „Santa Cecilia” Oorchestră dinRoma. pecare alături deOrchestra şiCorul Academiei Naţionale Antonio Pappano a urcat pe scena Palatului Sălii Internaţional Enescu”,„Geoge cânddirijorul XXI-a ediţiiaFestivaluluiîn cadrulcelei de-a pe alenoastre. vieții lumii, în aș felrile încât să le redescoperim generoși buni,aurăstălmăcit pentru noisensu ști mari, rea șiansadeaneaflaacolo undearti măreție încare șibucurie. Seri amluat cunoiului a fostînspre frumusețe, schimbată, răsturnând-o tat, totu încareși, seri viața noastră, aspectatorilor, cu umilirea șidesconsiderarea publicului,auexis ,,cacofonii” organizatorice, uneledintre eletraduse că orânduitorii au avut nenumărate scăpări decultură șidecivilizație pentrurăi, maideparte a fost unul de proporţii serioase,a fost cupagini unuldeproporţii de Simfonia aII-a, programulMahler din ideatic mişcări alprimei întrebări trebuie sădeaunrăspuns.” Aşa îşidefinea glumă? Cel viaţa prin căruia autrecut astfel de suferit? nufie Să totul decât omare, îngrozitoare perenitatea adevărului integrator. strând precaritatea cu individualităţii înraport dedincolo detimp,acum șiperspectiva demon şi veşnic, dintre dintre șispirit, carne momentul de pun înecuaţie, defapt, antinomiile dintre efemer atemporalității. Valențele semantice alepartiturii înscrie, neîndoielnic, universalităţii peorbita și a II-a re șiadevărata Mahler față din aÎnvierii Î i ne-a determinat săfim,parcă,de urâțenii mai șine-a ntr-un Festival „Enescu” ce ascos dinnoitot felul Tabloul interpretativ aferent acestei lucrări „Iată marea întrebare: ce De aitrăit? ce De ai oferit spre amintiteAnsamblurile asculta ne-au O astfel deseară afost cea din22septembrie, ºi luminaprimordialãaÎnvierii , olucrare acărei dimensiunesimbolicăo Învierea ,

O searãdeFestivalEnescu în 1901. Antonio Pappano Simfonia Cristina Pascu și ------evenimentelor deordin micro şimacroformal. unei evoluţii graduale, continuu urmărind „pulsul” aufost atinse cafinalitate şiultimeipărţi a primei deosebit, auditoriul. Culminaţiile dramatice ale cu asemenea „pietre deîncercare” alegenului. inedite– dinperspective –experienţa confruntării acomplexuluisecvenţă scenariu sonor, reeditând referinţă încare afost exploatată expresiv fiecare pregătesc drumulcătre revelarea adevărului ultim. celor patru note din spectatorilor, petelor şicornilor din afara scenei, ascunseprivirii realităţi superioare. Gravitatea expansivă atrom rea a III-apentru a le redimensiona în termenii unei din totodată duioasă,auneisoliidepealtălume. vocii umaneatranspărut cugravitatea înfiorată, dar cu efectulunorinciziinemiloase, bruscăa apariţia dărui omicălumină”. acest conglomerat În de sunete, Dumnezeu măvoi întoarce/ BunulDumnezeu îmiva te deFriedrich Klopstock: „Vin delaDumnezeu şila care conţine învierii, germenele pusastfel încuvin Simfoniei aII-aeste menţionat laînceput). mişcareaexplică Mahler a III-a în acelaşi program cuunstrigătdezgustat”să te îndepărtezi –aşaîşi ca oarătare înfricoşătoare şifără sens, decare vrei ţişeze cu nedisimulat curaj: „Viaţa ţi se înfăţişează eroul este provocat să o privească şi să o îmbră timpanului, subliniazăoaltărealitate, pecare sau aIII-a. în aceleaşi accente tragice evidente I înMişcarea notele întotdeauna de cuprinse şicutremur”,„frică ländler ratoare sărbătoare câmpenească,ilustrată prin Ceea ce aparent seînfăţişează caoveselă, elibe Ascensiunea tensională a impresionat, în mod Ultima mişcare readuce atât oroarea funestă Unul dintre cele maimișcătoare fragmente ale Partea aIII-a,introdusă demişcarea plină a Totenfeier -ul din Andante moderato, se scufundă, sub , cât şispre psihoza teribilă dinmişca pizzicati Dies iraeDies cu alungiri sumbre, reluarea Urlicht , prezente I, şiînpartea

(Lumina primordială),

- - - - -

109 STEAUA 11-12/2017 MUZICĂ 110 STEAUA 11-12/2017 MUZICĂ Antonio Pappano este chiarelementul care face cei dinjur. Șipoate căgentilețea splendidăalui deschise înspre ceilalți, aplecate către curespect talente,Marile sufletele nobilesunt, obligatoriu, demn, păstrând solemnitatea caldă acontextului. Damerau (mezzosoprană) aucântat impecabilși acordat.du-se într-un instrument perfect fonice miraculoase, vocile corului metamorfozân au sculptat înfiligran dinsunetulpur, ghirlande -dincolodeschiderilor detimpşispaţiu. Acestea talitatea faptuluisonor, şiverticalitatea poetica Antonio Pappano auguvernat cuprecizie orizon Generozitatea oameni. eunatributalmarilor Epilog Rachel Willis-Sorensen (soprană), Okka Van Der Autoritatea şinaturaleţea gestuluidirijoral allui - - Formã relevatã Nicolae Moldovan(România) relevatã Formã starea devisare. de aaplaudaînfavoarea celei deanu „rupe”, brusc, emoționalitate care obtura, purșisimplu, dorința a indus acea deși relieful al unor partituri liric a impulsionat de apreciere reacția a publicului, magician al baghetei. Suita de contraste dinamice minute înşir, ieşirea dinscenă aacestui original lui. zându-ne inimile noastre încercate în fața muzicii căl-amascultat,ne mulțumește deschi dinpriviri spectatorilor.chemările Emoțiareală atunci când privește publicul. Dăruirea cu care seîntoarce la Felul profund plinderespect șionestîncareși î modul încare îșisusțineprezintă muzicienii. lumină, atâta vibrație desufletîn voci șiînnote. Ci auzit niciodată atâta armonie, atâta tristețe, atâta saleneasemuite.concertele Numuzica,deșin-am De altfel,De lafinal, publiculaaplaudat cuemoţie, (2017) - M Marius Silviu Georgescu Silviu Marius Cluj 2017 de Ceramicã Internaþionalã Bienala ate. Astfel, s-auacordat trei premii deexcelență rezuma aicidoarsănominalizămlucrările premi al tendințelor ceramicii pemapamond. Nevom prezența apeste 100delucrări, momentul actual complex, bunămăsură, care prin într-o reflectă dinCluj, aluat naștereMuzeului deArtă unpeisaj niți din această edițieauaplicat peste 2 Competiția Internațională de Ceramică. Astfel, la tizează înforma unuiadevărat Festival alCeramicii. rale simultane care, în toamna anului 2017 se concre sinergică deevenimenteo acțiune auneiserii cultu Ceramică dinCluj, eveniment ce poate fi definitca contemporane, amplă atendințelor aleceramicii artistice actuale concursul pentru aoferi publiculuioprezentare focului, conferințeartelor îșidau șiworkshop-uri, ști care au abordat creațieide arti actul folosind în înRomânia. ora actuală ansamblu asupra tendințelor ceramicii existente la ziționale diferite, cuscopul deacrea oimagine de deevenimenteGeorgescu augânditoserie expo că delaCluj, Zmicală șiMarius Ailincăi, Arina Gavril Internațională –,coordonatorii Bienaleidecerami Önal(Turcia)Pinar șiShamaiGibsh(Israel). Baklan (Australia), JuliaFeld (Statele Unite aleAmericii), Crăciun(Turcia), NeilHoffmann (România), Ileana mențiuni: Anne Mercedes (Franța), HasanŞahbaz (Rusia). Alături de acestea, a mai acordat juriul s-aacordat Razumovskaya Irinei un tânărartist și (Serbia) Vlad Basarab Premiul (România). pentru egale –Omür Tokgöz (Turcia), Velimir Vukicevic Pentru aîncuraja dialogulîntre diferite generații jurul acestui evenimentÎn major– Competiția Desigur, pilonulcentral alBienaleidin activități tip performance, simpozion tip performance, dedicat activități anifestări expoziționale, defilme, proiecții 47 de țări iar după selecția juriului, însălile juriului, iardupăselecția 47 dețări în cadrul Bienalei Internaționale de ediþia 20

a ști prove dearti

III-

a

Clujeste șapte ------Nicolae Moldovan,Nicolae Andrei Florian, Andreea Szőcs la Clujexpun: Lucia Lobonț, Zmicală, Gavrilă, ști ceramiști consacrați.nale aleunorarti Astfel cât – Ways of Ceramics”, în diverse locații, atât înCluj Art alelor ceramicii, subgenericul „Contemporary diferitemoduri posibilitățile deexpresie alemateri de artă din România: dinRomânia: de artă Teodoraș Ila Ileana Bota, absolvențigoniștii fiindtineri aiuniversităților expoziția „Tineriști –Ceramică și Sticlă”, Arti prota dinClujgăzduiePivnițaște și Muzeului deArtă de laClujeste acela deapromova Astfel, tinerii. materialelor cermice. unor grafisme sunetulvocii umanepesuprafața cu ajutorul unui dispozitiv, transferă sub forma ști dinIsrael, Roy Maayandoi arti &Liat Segal, care intitulat un performance în „ANTIMACHINE”, torul expoziției este IgorMocanu. Tot aiciavem Tancău, iarcura AndreiMihai, Stoian, Marian-Mina a expoziției au contribuit Goran Mihailov, Radu Yancov, Matei multimedia Dumitrescu. Lapartea Iulian Elena Ilash, Vîrtopeanu, Vasile Filip, Ilia Cozma, Lucian Țăran, Oana Florică, Liliana Marin, stalații. Expun Gheorghe Fărcașiu, Georgiana media pentru a crea asociate obiecte unorvideo-in încare lutulconlucreazădemers artistic cunoile un Artă de multimedia Muzeul realizează la –ceramiSINCRONIC ști, sculptori șiprofesioniști Zmicală șiEugenia Pop Concentric. laGaleria Arcade Ailincăi Arina –Galeria 24;GavrilBistrița, Cătărău – Muzeul Etnografic al Transilvaniei, iarla Francez; Stici –Institutul Doina Vasile Matei; Casa & Piotr – Galeria Kilean Kilean Koczinska Katarzyna Crăciun, JuditCrăciun, Marta Jakobovits – Muzeul deIstorie al Transilvaniei; Gheorghe Un obiectiv important al BienaleideCeramică important Un obiectiv Sub acela sedesfășoarăși generic proiectul i la Bistrița, au loc o serie de expoziții auloc o serie și la Bistrița, perso ș - - - - - i ,

111 STEAUA 11-12/2017 ARTE PLASTICE 112 STEAUA 11-12/2017 ARTE PLASTICE și Design saulaUSAMV Cluj. Ceramică al UniversitățiiDepartamentului de Artă cât șiînateliereleatât însălileMuzeului deArtă cinematograficesau micieseuri pe tema ceramicii. Parcul Central, de aulocproiecții precum șilaCentrul deCultură Casino, Urbană în Process – ofFire”,The Art filme saudiverse comunicări petema ceramicii. Au avut locaiciprezentări deoperă, de proiecții prezenți Bienalei. laClujcuocaziadeschiderii unde s-acreat cadruldedialogpentru toți arti poraneitate” s-adesfășurat încampusulUSAMV Cluj, tation”, cutema „Ceramica între tradiție șicontem Design dinCluj. studenților cerami si ști delaUniversitatea deArtă expoziții –Metafor(m)e șiConexiuni –culucrări ale Campusul USAMV găzduiește, de asemenea, două Olteanu Tudor, Vasile Cătărău și Alupoaie Andrei, IoanaHudișteanu, IosifIoan, Acestora lis-auadăugatdeworkshop-uri oserie Pe toată durata Bienalei,subtitlul „ Prezen- Experience –Art „Sharing Programul la Muzeul de Artă dinCluj, laMuzeul deArtă filme documentare Bölöni Dorottya. Bölöni Ceramic ș tii tii -

Raz-de-marée (Tsunami) (Tsunami) Anne Mercedes(Franþa) Raz-de-marée premiate aleedițieiactuale. Galateea va găzdui înlunadecembrie lucrările ediții precedente Bucureşti, aleBienalei.În Galeria cele maibunelucrări aleceloroctombrie două Complexul Muzeal vor fiprezente pedurata lunii de granițele orașului Cluj. Astfel, în la Bistrița Internaționale deCeramică dinClujdincolo deja, sunt organizate expoziții adiacente Bienalei de mobilitate culturală, așcumamconsemnat tradițională românească. geograficearii reprezentative pentru ceramica expoziționale din ale diferitemeșterilor populari șterilor Olari Me şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Târgul rare cu Târgșterilor Olari al Me internațional alBienaleidelaCluj, printr-un românești încontextultradiționale-ancestrale de remarcat inițiativa aleceramiciise discursuri contemporane este Nu în ultimul rând, subsemnul conceptului Complementar cuprezentarea acestor diver

Centrul Judeţean pentru Conservarea cuprinde peste cuprinde 30destanduri (2015) depromovare aculturii . Organizat încolabo - - de acț adepinsînmare aleRomâniei superior măsură deJazz”„Modulelor îninstitu rolulpredilect individualită de a mântului jazzisticlanivel academic. A lui, s-apus cunoa oportunită de peGlob, pelângăcre consens cuevoluîn decembrie 1989.În plin deeliberarea desubtotalitarism produsă nitatea abeneficiat jazzisticădinRomânia 27 deani!). consulta casetaredac bili, colegi deamplă anvergură (ase intelectuală manifestate de redactorii-responsaclarviziunii tă dinspa dejazzologieunica rubrică cuapari prestigiosul mensual 1990 reu vis devenit realitate, dupărealizarea altuia:în meanatală. G.Dimadinurbea Un de Muzică Pop ( la Casa de Cultură a Studen Iosif Viehmann (fondatorul Clubului de Jazz de jazzistice clujene – precum dr. IonPitty Vintilă, universitară. Pe lângă „vechi combatan atins dezideratul jazzuluiîn programa includerii argumenteze modalită cu un grup consultativ, ce avea să sus la care împreună fuseseminvitat săparticip trecut. amintesc Îmi dereuniunile preliminare Fărca spre noi orizonturi estetice a rectorului Alexandru at deatitudinea în Academia deMuzică Timi tă Academia deMuzicãdinCluj(I) Î 20 deaniEsteticaJazzuluila susț n 2017se ț i: Mircea Tiberian laBucure Cât prive deceniiDupă de ardente speran ș ș ș ș oara, Cozma Romeo laIa in Cursul de Estetica Jazzului la Academia teptat, într-un domeniu artistic ceteptat, cultivă într-un domeniuartistic eful catedrei depercu

ș ș iunea consecventă a câtorva personali iunea consecventă acâtorva te evolu înmoddirect i aechipeisaledinultimiianiaisecolului ș isem să ini ț iul publicisticiiromâne, evident gra ț ș ș ilor oferite compatrio te metropola culturală a Transilvaniei, i problema institu împlinesc ț eleaptă, curajoasă ț

Steaua ț iez paginile Jazz Context din Cluj-Napocaabenefici ională de-a lungulultimilor ională de-a douădecenii decând ț ile prin careile prin putea fi ș terea exponen . Până azi,J.C. rămâne ț ț ie delaAcademia de ii creatoare, apari ț ț ș ț ș ilor), prof. Grigore iile deînvă i... ț iile lazialegenu ti, Johnny la Bota ionalizării învăionalizării ț ilor no ț ie neîntrerup ș ș ț a cumera ț i deschisă e, comu ț i” aivie ină ș țământ tri dea tri ț Virgil Mihaiu Virgil ială a ș ț i să iile ță ț ț ț în ie ia ii ------structură, pecât demică( structură, Aurel Marc, Adrian Pop rector –autenticii oamenidemuzică sive aurma la Cluj în anul 1997. Gra au devenit realitate: deJazzfuinaugurat Modulul mei dinacea frumoaselenoastre perioadă, reverii Tiberian. Prin ac bucure participat până înzilelenoastre) –laamintitele întâlniriau muzicieni,Gaio,mai tineri fondat în1983 StefanMuzică), Vannai (liderulbigband-uluicelor în era mondializării. a particularită precum artistice, gândirii şiexpresie al dezvoltării ră –seismograf alsensibilităţii contemporane şi şi,totodată,sale istorico-stilistice decultu caact complexitatea evoluţiilor prisma jazzuluiprin psihologie, religie, antropologie etc.). Abordez sau domeniialecugetului(filosofie, sociologie, plastice, teatru,arte arhitectură, cinema etc.), (poesie/literatură,şi celelalte arte coreo ale muzicii,precum şiconexiunile dintre jazz ţiilor/interacţiunii dintre acesta şialte domenii specificităţii estetice ajazzului,darşi corela „muzica secolului XX”; relevarea creativităţii şi ţele pluridisciplinare aleacestui gen,supranumit de ultimăoră alejazzologiei mondiale–valen nivel –înconcordanţă superior custandardele academice care prin să fie structuri valorizate la de atunci amavut învedere: instituirea unei cuconsecven urmărit providen deJazz),oconsiderAMGD (încadrulModulului a ini în prezent. atât deinimoasă, Ș ansa ce mis-aoferit cuacea ocazie, de ț ia un ș tean ț ială. Dintre priorită ș i doidintre corifei principalii aijazzului ș ilor luiAlexandru Fărca Curs deEstetica Jazzului ș i na ț ilor diverselor arii etno-culturale ilor diverselor etno-culturale arii ț iunea concertată acomilitoniloriunea concertată ț ș ional, Florian Lungu i-a continuat până activitatea ță ț de-a lungulanilorscur de-a ș ie atitudinii comprehen i Vasile Jucan–,această ș i desubfinan ț ile pe care le-am ile pecare le-am ș înfunc subegida ș i debine ș i Mircea ț ată) pe ș grafie, i activ i activ ț ia de ◆ ș - - - - i

113 STEAUA 11-12/2017 JAZZ CONTEXT 114 STEAUA 11-12/2017 JAZZ CONTEXT C toare inflexiuni exagerat-regionaliste, de care mul comună, româna. mult: o vorbea Mai fără supără ritatea cucare Vali utilizalimbanoastră maternă de originalitate care să-ijustifice cooptarea. Trigon. plin dejovialitate al brian în anturajul expansiv, perfect se înscria din urmă, xilofon muzicu turi, nouă” era alcătuită dinDorel pian,clavia Burlacu/ forme descumpănirea într-un nouînceput. „Garda talente, mari a detecta CuSpania, aldoileaînGermania). finulsăusim Oleg Balataga, deciseseră săemigreze în (primul basistulSergiu ai trio-ului, Testemi ajunsese înpragul destrămării: ceilal de violistulAnatol grupul lampadofor al jazzuluibasarabean, fondat secol.cunoscut laînceputul actualului Pe atunci, la 40deani Vali Boghean Etern tânărul la transfigurarea întru jazzisticaethos-ului spirit tele marca nestemate acustice purtând Trigon. au avut decâ enorm valente însine, s-arfipututlimitalaun spectacol dar însă sau prin caval, fluiere, trompetă, claviaturi, percu pe saxofonul sopran saualto, cândpeflugelhorn, cum un poliglot s-ar în exprima diferite limbi – când se poate manifesta plenar, –aşa quasi-instinctual suficient unsingurinstrument muzical. Ca atare, el unui temperament tumultuos, căruianu-iedeloc mă aflamînfa audi de asemenea,laprima se dezbare. Presta provenien dintre compatrio Cu trecerea anilor, contribu noastrăLa prima discu e dificil de portretizat prin cuvinte. prin e dificildeportretizat L-am a orice personalitate polimorfă ș Ș i poliinstrumentistul Vali Acesta Boghean. i, deasemenea,aducea cusinesclipirile ț ă –nureu ț ș ă, Gary ă, Gary Tverdohleb/ baterie, percu i vocea sa.Asemenea aptitudinipluri ț a unui artist înnăscut a unuiartist ț ii no ț ia samuzicalăm-aimpresionat, Ș tefăne ș tigat integrarea prin înrafina ș ș esc (sauleeprea lene)să tri –indiferenttri dezona de Ș tefăne ț ț ilor săicompanioni din subnumelede Trigon, ț ie, m-afrapat dexte ț iile lui Vali Boghean ț ț a reu ie. Era evident că ț anu , Vali Boghean Boghean , Vali ț ș i doi membri i doimembri i, totodată, a ș ș ț it să trans i bateristul ie, ghitară,

ț de ț ie, ț ------i torul jazzuluideexpresie română. Multe dintre se reliefeazăRichard figura lui Oschanitzky, fonda Anatol Ştefăneţ nuesingular. Între precursorii săi alui lor discipolibasarabeni artistică dinstirpea istorică, demersulînzestraţi perspectivă Dintr-o forjate, cuatâta asiduitate, decătre forma viduală s-aprodus subinfluen semnificative.Indubitabil, această indi dezvoltare muzical allatinită după cum urmează: taragot, duduk, tilincă,ghitară taragot,după cumurmează: duduk, noi instrumente. Listadeja enunţată seamplifică, trupei dejazz-rock X-Band. Abordează, insaţiabil, săi, Aghelia, iarspre finelesecolului 21sealătură încă dinadolescen Ungheni, Vali de trompetă la muzicieni profesioni Jumătate dintre progenituri auatins statutul de dedoipărin avu parte Ungheni, pemalulstângalPrutului, eroul nostru septembrie 1977încomuna Bumbăta, delângă cu care sepoate Născut la21 fălifamiliaBoghean. succesiunee cel mai tânăr dintr-o de 14 fii aci muzicală. Intervin care trăie deplina maturitate interpretativă). Pasiunea cu world music funk, la rock, sau cochetarea cuintimismul până detipfolk, ș cum jonglează cu instrumentele, el abordează cerea exprimat către de lamodelul oschanitzkyan) directă o raportare direc Enescu, drept lucrări românesc”.„în caracter E o 1971− sunt definibile, sintagma prin George lui înregistrate deforma compozi i varii direcţii muzicale−delacântuli variidirecţii tradi Vitalismul inerent artistului Vali se Boghean ț ș ie continuată custrălucire (chiardacăfără coala basarabeană dejazz. ț ș iile acestuia −îndeosebicapodoperele te via ș i-a început activitatea concertistică i-a început concertistică activitatea ț ș a se reflectă în a sereflectă expansivitatea sa Ș i înafara grupării Trigon. Lafel ț coala dinCorne de Muzică ț ii orientaleaudevenit tot mai ă. Laînceput înforma ș ti. Ca absolvent alclasei ș ț i elemente biografice: Vali ț ia saFreetet, între 1969- i înzesta ș ț i jazz(undeatinge a beneficăesteticii ț i pentru cântec. ț ț ia fra ia Trigon ș ț i fiice ional ț ilor ș ti/ - - - . lângă domeniul de predilecţie aljazzului,îmbinatlângă domeniuldepredilecţie Oleg Lascu/contrabas, Daraban/ghitară. Sandu Pe Schirca/pian, Gheorghe Postoroncă/ghitară bas, ţambal, poliinstrumetistulCezar Cazanoi, Valentin rabean: Gary Tverdohleb/baterie, Valeriu Caşcaval/ valoareză personalităţialejazzuluibasa decertă Band îşialcătuieşteurmă propria formaţie – desfăşoară al grup georgian Shin(unfel dependant caucazian se explică spreză deschideri inedite zone muzicale. Astfel (inclusiv sub egida ICR Lisabona), care îi facilitea împreună cuacesta numeroase peGlob turnee în grupul deelită Trigon, Vali efectuează Boghean aifamiliei. baniicelorlalţi membri at, şiaîmpărţit făcut mobil, ce-a Vali L-a Boghean? vândut imedi Şi,cumpremiulde laMamaia. consta într-un auto când acucerit marele premiu laFestivalul Folcloric fuacceptat Mezinul târziu. caatare abiaîn2006, în sânulexigentei salefamiliis-apetrecut relativ recunoaştereasemnificativ: lui Vali stilistice azilelornoastre. precum şideaseputea adaptaimenseidiversităţi la moştenire însânge, folclorică pecare opoartă de areda de operseverentă amplificare acapacităţilor sale cât mai nuanţată asemenea, e vorba a muzicii. De scop însine, ciomodalitate decomprehensiune sunt conştient căăstanureprezintă pentru elun bas,În calitate flaut, cimpoi... depoliglot, clarinet,

Trigon-ului basarabean). O experien După providenţialulDupă moment alacceptării sale Tot peliniebiografică, aşaminti unepisod . În diferitele. În eireconfigurări, ș ș ș i transmite cât maiplasticinestimabi i includerea sacainvitat înmagnificul i cuforma ț ia Transbalkanica. aniidin În V.B.B. Vali Boghean ca muzician ț polarizea ă similară ------

Karin Putsch-Grassi(Germania) Dices melomanilor secolului 21.Lafel cummuzica(şi sonoresplendori reconfortând auzulastenic al sale solistice transmit energii pozitive, străvechi – Vali ştiesărămână Boghean firesc. Intervenţiile în ț face muzicăsesimte căacordă prioritate sincerită ce delasine, impetuos, pasional.felul În săudea nu este unadetipacademicsauaulic, ciseprodu sunetelor primordiale alenaturii.Relaţiasacuarta muzica era delasineînţeleasă, asemeneaforţelor combustia nativă jazzmeni,pentru aprimilor care darşidesensibilitate.forţă, Elpăstrează ceva din ca muziciandeindubitabilăanvergură, demare în spaţiul muzicalmoldo-român. helvetdespre Sha descinderea bas-clarinetistului l-ainclusînfilmulsău Ciorbă tânărul cineastMax Fonseca, alpianistuluicubanez Roberto trio iar cuimportantul facilitat înacelaşi apariţia concert valoric). aspect Turneele i-au România saleprin derabilă anvergură, chiardacămaidiluate sub prezent (unele de consi şi în alte proiecte artistice cu cel al tradiţiilor dincare îşi trage sevele, Vali e aşteptări pentru cele ce vor urma... de pânăacum;dimpreună cuavidele noastre o maiamplăapreciere pentru frumoaselerealizări cei 40 de ani recent împlinţi, Vali merită Boghean îi apar patrimoniulimaterialperpetua −darvital!căruia acest muzicianîşiasumămisiuneadeacultiva şi care s-auabătut adversităţi quasi-insurmontabile, dansul) aumenţinutunuipoporpeste viuspiritul ii funciare, iarnuvirtuozită ș elătoare. Totodată cât şi ca om – atât ca artist, În contexteÎn diverse, Vali se impune Boghean (2017) ț ine integralmente elînsuşi.Mereu tânărla ț ii vane ș i prea adesea V. M. - - -

115 STEAUA 11-12/2017 JAZZ CONTEXT 116 STEAUA 11-12/2017 BUZAŞI, ION,Ctitorul muzeului limbiiromâne, nr. 3; BRAGA, CORIN, Cosmologia poeticăaluiNichita BOT, pe Ana IOANA, Blandiana(oviață de Citind-o CĂLINA, BORA, Vineri BERCE, SANDA, „Lumea” dinbiblioteca literatu cărții BALOTESCU, FLORIN, Cetatea Sufletelor BACONSKY, RODICA, ARETZU, PAUL, M ***, TREI ZILEPRINTRESCRIITORI: FESTLIT2017,nr. 10 ***, GALA PREMIILOR UNIUNII SCRIITORILOR DIN FARKAS, PAUL, nr. deanufiperfectă, Bucuria 2; ELVIREANU, 2016:rediscutarea SONIA,Goncourt CURTICĂPEANU, DOINA, „Corelativul obiectiv”, nr. 4; CUBLEŞAN, CONSTANTIN, COTOI, AMALIA, O teorie a existenței nr. lectură, prin CESEREANU, RUXANDRA, partidu Bodyguarzii Articole, studii,eseuri,portrete Kennedy interumanului, nr. 6 „Feminisia”, nr. 8 11-12 logie asatului, nr. 11-12;Poemul înproză, nr. patul despital(Gheorghe nr. Mocuța), 9;Omito Comunismul pefelii deviață, nr. 3;Poeme pe 3; Dinamicapoezieidouămiiste, nr. 5 jul continuă, întrucât nuare încotro), nr. 11-12 Bacsi), nr. 8;Scotocind dupălicorne (II)(reporta Scotocind dupălicorne (povestășia luiMortzi lui: cenzorii comuni ști imetehnele lor, nr. 2; Inochentie corespondență, nr. aniversară: 6;Ocarte feminității,Spectacolul nr. înfilede Bîrlea 4;Ovidiu între viață Stănescu (II),nr.Nichita 5;George Bălăiță,lumea Stănescu (I),nr. 4;Cosmologia poeticăalui om), nr. 4 Filofteia Moldovean, nr. 11-12 nr. deRăsărit, Român 10;Caietul unuicenzor: scriptor,scriiturii: nr. 9;Despre istoria Imperiului între disidență ekstazic, nr. 4; antologii... numaidebine!,nr. psiho 3;Jurnalul irlandeze,rii nr. 6 Poet tor, nr. 10 10 ROMÂNIA, nr. 6 Cuprinsul revisteipeanul2017 , nr. 11-12 , saucumtranșăm sentimentele, nr. 6 , nr. 8;Centenarul nr. Uniri, Marii 9 și moarte ărturia dumnezeiască ărturia și literatură Personal Jesus Adio, Margot și valea de lupi, nr. 1;Despre , nr. 6 Stând înjilț , nr. 7;Impersonalitatea , nr. 5;Cazul Goma: : note detraducă apietrelor, nr. și Condorul , nr. 1; Măcelăria Vlădica ------ILEA, LAURA T., Dezobediența epistemică ateori GHIMAN, LORIN, R realismului GABOR, ADRIAN,Dualismul Ben african: FĂRÎMĂ, MARIA, Construirea identității înspațiul PAPPU, înviziu Angoasa heideggeriană VLAD-ION, ORBAN, RENATA, puterii înproza Mitul lui Tudor OPRIȚĂ, devotat Uncritic MIRCEA, „fantasticii”, nr. 2 NENCIULESCU, MARIUS, Stelaru Dimitrie 100,nr. 6 MUREȘEANU, MARCEL, Omulambiental, nr. 2 COSMINA,MOROŞAN, G MOLDOVAN, VLAD, uneilumi, –construcția Sapiens MOLDOVAN, DENISAADRIANA,Polifonie șiama MOLDOVAN, ANDREI,Profil depoet, nr. 8 MITCHIEVICI, ANGELO, Onoarea șiprovocările ei:o MÂRZA, IOAN, MAXIMINIAN, MENUȚ, MAREȘ, NICOLAE, Eminescușigrafica, nr.Mihail 6; MANASIA, IUȘAN, PAUL, Demistificarea unorprejudecăți cultu ILIS, FLORINA, LidiaBote, memoriam In nr. 5 politica iubirii revoluționare?,politica iubirii nr. 7; Dezobediența epistemică ateoriilor decoloniale (III):Ce înseamnă (II): Alternative lamodernitate, nr. 6;Dezobediența Dezobediența epistemică ateoriilor decoloniale nr. barbariei, ilor decoloniale (I):Seducția 5; Marelui R patriotism glorie: Presaale omenirii. ultimelor zile, nr. 1; P Pentru oestetică aviețiicotidiene, nr. 5 nr.Okri, căutarea 1;În identității pierdute, nr. 3; i Poetica luiEmilianGalaicu-Păun, nr. 8;-60 lumesaturată într-o urban de imagini, nr. 7; nea luiEdgar Papu, nr. 11-12 Savu,Dumitru nr. 11-12 performance-ul nr. 10;Adonis şiAlice Notley nism, nr. 11-12 nr.istorie aparte, 11-12 apariție, nr. 5 cultură, nr. 7 Diaconescu 80,nr. 11-12 romancier, nr. 11-12 nr.taneitate (în/caartă), 10;Pentalogia tânărului Steinmetz, unom,nr. 8;Lungul drumcătre spon rale, nr. 11-12 negocierii și arta epistemică ateoriilor decoloniale (IV): nfern, nr. 11-12 ȘTEFAN ăzboi Tratat de geologie ăzboi șipace socială. , Auto/re/construcție, nr. 4;Aly , nr. 5

, nr. 8 ( I), nr. 11-12 didactic șiscriitoricesc înanii didactic Saeculum ândirea contemporană î n Cluj, nr. 11-12 șirezistența prin : 90 de ani de la Ultimele zile Trickster și la ărta 0 C

-ul în și - - - - - POPESCU, înliteratura CRISTINA,Iraționalul seco POPESCU, ADRIAN, „Asta afost odată”, nr. 1;Primăvara POPA, MIRCEA, POPA, MARIUS, Axiologia modeluluipicaresc (oreci POP, ROXANA, Prăbușire însus, nr. 9 POP, ION,Unrămas Rusan,nr. bun lui Romulus 1 POENAR, HOREA,Fraza Parker, luiCharlie nr. 6 PIŢOIU, ION, Svetlana contem Aleksievici – subiectul PINTO, DIOGO VAZ, DinuFlămând înportugheză de(finalde)viață, caproiect nr. ALINA,Scrisul PETRI, Ș, IRINA,DinuFlămând,PETRA poetul, nr. 7 PÂRVU, IULIU, Laaniversară: Viorel Cacoveanu, nr. 8 PĂRĂU, C CĂLINA, PAVEL, LAURA, Textul figuri caobandăMöbius: STANCIU, nr. anglo-americane, Lecturi VIRGIL, 1; SĂNIȚARIU, NICOLAE, Creangă romancier?, nr. 11-12 SARVARI, EUGENIA,Aplecat nr. Sandini, 11-12 RUS, ADRIANEMIL,C LAURA,ȘCA, RO Interferențe literare șiestetice, nr. 10 LAVINIA,ROGOJINĂ, Viitorul romanului înepoca Ș, MARIUS,PUȘCA O corespondență cu valențe este POPESCU, TITU, Comemorare Gheorge Șincai,nr. 2; Re:Joyce, nr. 4;Ocatedră cupedigree, nr. 5;Un constantele unuidestin,nr. 11-12 Reginn”, nr. 10;Despre Culianu obsesiile prin „O înghițitură limpededinbăutura piticului nr. 10 digitală (minți Gutenberg versus minți digitale), tice, nr. 3 Dalí (I),nr. 8;Barcelona, şiDalí(II),nr. Gaudí 9 5; Psihiatrie politică(II),nr. 6;Barcelona, şi Gaudí Trei întrei ani,nr. cărți 3;Psihiatrie politică(I),nr. rus modernismul lului XX: latino-american modernismul 8; Zodia leului,nr. 9;Zilelerevistei I le, nr. 5;Promoţia ’70,nr. 6; Literatura este șidialog, nr. 4;Revistele, reviste vrajbei noastre, nr. nr. ce Dylan?, 2;De Bob 3; scriitor discret: Virgil (II),nr. Nistor 11-12 nr. 4; Un scriitor discret: Virgil (I),nr. Nistor 10; Un Octavian tire), nr. 11-12 românesc –abordări comparatiste, nr. 11-12 mul suprarealist adevărat”, nr. 8; Structuralismul hetic șipionierat religios, nr. Naum, 7;Gellu „ulti sare: Basarab nr. Nicolescu), 6;Între cate proiect Cantemir, nr. transdisciplinare 5;Declinări (aniver Müller,Herta nr. 4; Trasee ezoterice laDimitrie nr. între deconștiință șiconcretețe: 3;Obiectul act poran, nr. 1;Obiecte, poezie: Ludmila frică, Ulițkaia, (traducere de Virgil nr. Mihaiu), 6 11-12 a devenirii: înumbră, puneri nr. 10 1; Vinovăția șichipul, nr. 8;Problematica și uitării discursive laDumitru Țepeneag, nr. 3 erusalim, nr. 7; Transilvania, întregirii, memoria nr. Ș chiau. Corespondență (1956-2000), Cronici literare ând prin acvariu nu se vede acvariu ând prin , nr. 3 ând umanulesalvator , nr. 2; Mircea Zaciu –

Târgul dela decarte Familia , nr. 10 clar, nr. , nr. 9; ș și ------i WUNENBURGER, JEAN-JACQUES,WUNENBURGER, Europei, Criza criza VIDICAN, VASILE, Caleidoscop critic, nr. 9 VANCEA, reîntoarcerea Manea: MIHAELA, Norman VAKULOVSKI, MIHAIL, ŢION, ADRIAN, TONU, CONSTANTIN, Istoria (co)memorată, TOMU FermaȘ, MIRCEA, nr. defluturi, 5 STOICA, atipici: onirici ANDREEA,Doi Walter Benjamin STATE, ANDREEA,JazzPoetry–poeticispontane, nr. 8 PECICAN, OVIDIU,PECICAN, Tolstoism critic, nr. 1; Bufnița NICOLAU, FELIX,Forța istoriei nr. ficționale, 3; MITCHIEVICI, ANGELO, Bucureștiul literar CUBLEŞAN, StanVICTOR, orepățește, nr. 2;Amor și CONKAN, MARIUS, Vizionarism parabolic, nr. 3;Poezii ANDREI,Interferențe lirice,ZANCA, nr. 5 Cronică literară hybris, metis, gnosis nr. 2; „Noile frontiere” alecunoașterii științifice: unui imaginar? (traducere deAndreea Bugiac), din exil prin lui Vodolazkin, nr. 11-12 unde curg delapte rîuri verzi 11-12 aventură nr. spirituală, 10;Capcana sonetului,nr. nr.o temă poeticăextinsă, 9;Aventura scrisului, 2; George Vulturescu eseist, nr. 8; „Mainimicul”, efemer”, nr. 1;Alchimia îndoieliișiasperanței, nr. adevăr șiautenticitate și Federico Fellini, nr. 8 nr.modernist, 9 Hamlet nenăscut, nr. șiromanul Barnes 7;Djuna nesc: autori, nr. de extremist, nr. 5;Unportret șiliteratura română,Minervei nr. 2;SF-ulromâ oţi vicecampioni, nr. 9;Despre oratorie, nr. 10 contondente, nr. 8;Comicsuri lingvistice şimafi valabile”, nr. tandrețuri 7;Zaharfață cuOblomov: că, nr. 6; „Visam căpozițiile încare nusunt dorm Fosta poezieanaerobică devine tot mai aerobi alemasochismuluifiligranat,Incantații nr. 5; Indiferent demiză,scriitura pasăre acopilăriei, nr. 7 ună printre clasici,nr.Itinerar 5;Cum sătrăim împre 2; Perspectiva inocenței de lectură extraconjugale, nr. 11-12 8; Exit(us),nr. nr. 9;Margot/Henri, 10;Conjugări crailor,6; Urzeala nr. 7;Subzodia cancerului, nr. 4; Manuc, nr. 5;Anuța, draga fată delațară, nr. lăcuste, nr. șimainuțe 3;Madlene chinezești, nr. noul misticism,nr. 7; Viața caestetică, nr. 10 obișnuite, nr. 4; , nr. trilogie amarginalilor, 2;Mica nr. 3;Acolo într-un peisaj dupăisterie? , nr. căutarea 1;În sensuluipierdut, nr.

Andrei Moldovan – „spectacularul world literature Noir Vara încare mamaa avutochii , nr. 7 șiestetizant, nr. 6; , nr. 11-12 ș și jocul memoriei i miere, nr. 7;Aviatorul , nr. 5 și fantezia , nr. 6;Dulcea în șasefeluri Spiro , nr. 4; , nr. 3; între și - - - -

117 STEAUA 11-12/2017 118 STEAUA 11-12/2017 JARDA, SIMONALILIANA, FĂRÂMĂ, MARIA, Poezia spațiilor micișistranii, nr. 3 DUMAN, ANDA, Integrarea socialăcadezintegrare CRĂCIUN, MARIA DOINA, BĂCANU, ANA-MARIA, Dincolo desine, dincolo de BARBU, MARIA, Creația cauntumultinterior, nr. 4;Alt BALEA, ALEXANDRA MARIA, Despre caducitate, nr. 1; BAGHIU, DIANA-ROXANA, inimii,nr. Anotimpurile 1; ***, POP, ION,Oinsolităcronică nr. apocrifă, 1; „Ferparele” Ș, IRINA,Răzvan VoncuPETRA scriptura șiarhitectura STOICA, ANDREEA, EVA,SĂRĂŞAN, Despre ungândac încămașăporto SĂNIȚARIU, NICOLAE, Odiscuțielamasatăcerii, nr. 5; RUS, ADRIANEMIL,Printre șiepopei micro-epopei POP, ROXANA, creativă, nr. Re-scriere 8 MOLDOVAN, DENISAADRIANA,Nostalgia dinaintea MARE, Oana ILINCA, Văsieș =Alex Văsieș Miniaturi, semnalări,recenzii șa Julia Mătu zeul Sisteme defixare șiprindere calie &poezie, nr. 8 Nu putem reuşi decât împreună, nr. 9 eșuate, nr. 8 nr.morții, 11-12 nr.scurt, 11-12 puzzle istoric, nr. 11-12; Viața repovestită pe sufletești, nr. 4 nr. 3; Viața: aliat saudușman?,nr. 3;Frământări Dumnezeu, nr. 1; Un „aproape liber” necesar, ființială, nr. 6 Ecourile lui Baconsky, nr. 6 mare, nr. 8 11-12 Hamlet laElsinore, nr. 6;Avedea vs. asimți, nr. o altămetodă deînţelegere alumiidepravate, nr. 9 nr. 4;Condiția unuiNarcis-scriitor, nr. 5;Sarcasmul – Identitate/ nonidentitate, nr. tăcerii, 3;Metafizica nr.târzii, 5 nr. nr. 3; Oamenii din spatele cortinei, 4; Poeme Vorbele din tăceri, nr. 1; Ciuma zilelor noastre, nr. 11-12 deînvățătură,ră carte nr. 11-12 Poeme noideMircea Stâncel, nr. 10;Oexempla lentile Stănescu prin depsiholog,Nichita nr. 9; nr. 7;Alte „istorii despre olumecare afost”, nr. 8; nr.nări..., 6;O „executare silită” șidebunăvoie, Ioana Ieronim, nr. 5;Alte urechi, alțiochi,alte postumă” aluiI.D. Sîrbu, nr. 4;Poeme noide lui Constantin Virgil Gheorghiu, nr. 3; „Revanșa lui George State, nr. 2; O introducere în opera lă, nr. 1;Ploaia dinCaramia, nr. 4 lumisecundare,portal, nr. 9; Vistorioare, nr. 10 7; Ademeniri șisupraviețuiri, nr. 8;Fantezism, , nr. 11-12 i Condeierul, nr. 2;nr. 3;nr. 8;nr. 9; Cele maimiciproze Î n granițele sufletului, nr. 5; Î n așteptarea timpuluilui , nr. 11-12; , nr. 11-12; , nr. 1;Un Saturn, Saturn, - - - DEMÉNY, Poem, PÉTER, nr. 7 DAMIAN, COMAN, DAN, înAtelier Lecturi (prezentare deAlex CIUNGAN, VALERIU M.,Poem, nr. 4;Poem, nr. 10 DOINA,Poeme,CETEA, nr. 3 BUD, FLORICA, Poem, nr. 3 BOLEA, BARZ, EUGEN,Poeme, nr. 3 BANCIU, MIHAI,Poeme, nr. 8 ***, CONCURS DEPROZOPOEME, nr. 9;nr. 10;nr. 11-12 VLAD, SOFIA, „Datată cudinte defluture”, nr. 5;Ora TURCU, ALEXANDRA, Poezia celor două voci, nr. 1; Et TONU, CONSTANTIN, Ce vrei tunusegăsește aici,nr. TOMA-DAMŞA, MARIA, ȘTEFANCU SCURTU, LUCIAN, Poeme, nr. 1 Poem, MONICA, ROHAN, nr. 4 PRELIPCEANU, NICOLAE, Ce aifăcutînNoaptea POPESCU, PETRU, POPESCU, pentrudin tinerii ADRIAN,Recviem POMPEI, GAVRIL, Poeme, nr. 5 POENARU MOLDOVAN, EMILIA,Poem, nr. 10 OLARU, OVIO, înAtelier Lecturi (prezentare deAlex NOVAC, RUXANDRA, Poem, nr. 1 COSMINA,MOROŞAN, înAtelier Lecturi (prezentare MOLDOVAN, ROMULUS, Poeme, nr. 6 MIREA, EMILIAN,Poeme, nr. 10 MIHÓK, TAMÁS, Poeme, nr. 1 MAXIMINIAN, MENUȚ, Poeme, nr. 9 MANASIA, LEONARD, IULIAN, Poeme, nr. 11-12 ISTRATE, BOGDAN, Poeme, nr. 11-12 IACOB, IULIA,Fluture (Pagina liceenilor), nr. 11-12 IRINA,Clișeu(PaginaGORGAN, liceenilor), nr. 11–12 EȘIANU, CRISTINA,Anul mutilat (fragmente), nr. 11-12 DRĂGOI, VLAD, înAtelier Lecturi (prezentare deAlex înAtelierDÓSA, ANDREI,Lecturi (prezentare deAlex înAtelierDOBOȘ, ANDREI,Lecturi (prezentare de DUMITRUION,Poeme,DINCĂ, nr. 4 Poezie românească Ciorogar), nr. 3 Ciorogar), nr. 9 decizii,nr.marilor 6 in sanatorium ego, nr. 11-12 3 luiRăchiţeanu, nr.4; Insula 9 Sfântului Bartolomeu, nr.Sfântului Bartolomeu, 9 Decembrie, nr. 11-12 Ciorogar), nr. 8 de Alex Ciorogar), nr. 11-12 Atelier (prezentare deAlex Ciorogar), nr. 3 Ciorogar), nr. 10 Ciorogar), nr. 11-12 Alex Ciorogar), nr. 6 ȘTEFAN ȘTEFAN , IOANA, Am reușit sărămân euînsămi,nr. ȘTEFAN , Lecturi înAtelier, Lecturi (prezentare deAlex , Poeme, nr. 8;Poeme, nr. 10 Poet’s Corner , Poet’s Corner Dincolo deorizont , nr. 4 , nr. în 1;Lecturi , nr. 9 CARAGEA, IONUŢ, Aforisme, nr. 5 CACOVEANU, VIOREL, Oteză dedoctorat, nr. 8 ADAMEȘTEANU, loc nepotrivit, GABRIELA, Moment WRIGHT, Poeme FRANZ, (traducere introductiv şitext WALDMAN, ANNE, Poeme (traducere introduc şitext SWENSON, MAY, Poeme (traducere introductiv şitext PADGETT, Poeme RON, (traducere introductiv şitext NOTLEY, ALICE, Poeme (traducere introductiv şitext LUX, THOMAS, Poeme (traducere introductiv şitext PHILIP,LEVINE, Poeme (traducere introductiv şitext LEVERTOV, DENISE, Poeme (traducere intro şitext JONES, RODNEY, Poeme (traducere introductiv şi text FORCHÉ, CAROLYN, Poeme (traducere intro şitext ASHBERY, JOHN,Poeme (traducere introductiv şitext ADONIS, Poeme (traducere dinlimbafranceză de URS, LUMINIȚA, Poeme, nr. 10 TIUTIU, BOGDAN, Poeme, nr. 11-12 SOCIU, DAN, înAtelier Lecturi (prezentare deAlex SILADE, NICOLAE, Poeme, nr. 8 KRAUS, KARL, ȘERBAN SUCIU, SILVIA, Ofantezie laBruxelles, nr. 1 ADRIANG.,Chestiuneintimă,ROMILĂ, chestiunede MÎRZA, ANA,Convulsie (Pagina liceenilor), nr. 10 COȘBUC, GEORGE, (inedit), Întoarceți inima spre Proză străină, dramaturgie Proză românească, dramaturgie Poezie străină ductiv deLorin Ghiman),nr.ductiv 5 a autorului [fragment] (II),traducere intro şi text zilealeomenirii Ultimele cere introductiv deLorin şitext Ghiman),nr. 1; pentru scenă aautorului [fragment] (I),tradu liceenilor), nr. 10 familie (prezentare deAlex Ciorogar), nr. 5 vrăji (prezentare deMircea Popa), nr. 1 preoților; Despre Dumnezeu; Despre purtările nr.nepotrivit, 9 de Alex Văsieş), nr. 5 tiv deAlex Văsieş), nr. 4 de Alex Văsieş), nr. 11-12 de Alex Văsieş), nr. 2 de Alex Văsieş), nr. 8 de Alex Văsieş), nr. 1 de Alex Văsieş), nr. 7 deAlex ductiv Văsieş), nr. 3 de Alex Văsieş), nr. 6 deAlex ductiv Văsieş), nr. 10 de Alex Văsieş), nr. 9 Dinu Flămând), nr. 11-12 Ciorogar), nr. 3 , MARIA, Femeia cucercel (Pagina deperlă Ultimele zilealeomenirii Ultimele . Versiunea pentru scenă . Versiunea - - - - - VĂSIEŞ, cuAlice Notley, ALEX,Interviu nr. 11-12 NOBELUL DOAMNE, DOMNIȘOARE, SCRIITOARE, AUTOARE –MADE Bojan ***, Mariana „citită” nr. deElenaIvanca, 10 OCTAVIAN BOUR–80: Negoiță Lăptoiu, Ovidiu ISHIGURO: NOBEL 2017:KAZUO Virgil Stanciu, Emil LITERATURA IRLANDEZĂÎN VIZOR: Kiberd, Declan INEDITDEACUM OJUMĂTATEINTERVIU DESECOL – NICIPORUC: IN MEMORIAM RADU Titu Popescu, Raul IN MEMORIAM AUGUSTIN IonPop, BUZURA: Ioan- FORMALISMUL RUS,undosardeAlex Ciorogar: HONORISCAUSADECLAN KIBERD–DOCTOR LAUBB: MEMORIALULUIARHITECTUL DELASIGHET: Ana Ș: Adrian Popescu,ANIVERSARE: IRINAPETRA IonPop, A FOSTODATĂ UNCINEMA, ungrupaj Pop: deDoru ***, INMEMORIAM ROMULUS RUSAN,nr. 1 PEANUL2017,nr.***, CUPRINSULREVISTEI 11-12 Grupaje, dosare Anchete, meserotunde, interviuri Conkan, Radu Radu Conkan, Toderici, nr. 3 Borbély, DanaBizuleanu, Cârneci, Marius Magda Caius Dobrescu, Cosana Eram, Nicolae Carmen Ș Petrar, EmilianGalaicu-Păun, Florin Bican,Robert Danilov, Călin-Andrei Petronia Mihăilescu, Cîmpean, Nichita Florin Balotescu, Răzvan Pop, SimonaPopescu, Laura T. Popescu, Raul Ilea, DIGMĂ? oanchetădeRuxandra Cesereanu: Doru Nicolaie, Floarea Țuțuianu, SimonaPopescu, nr. 1 Răsuceanu, Miruna Vlada, Adina Dinițoiu, Ioana Purcaru, Andreea Cârneci, IuliaMilitaru, Magda CordoSanda ș Codruț, Mudure, Mihaela Veronica D. Niculescu, Petreu, Petra Marta Irina Ana Barton, ș IN ROMANIA: Angela Marcovici, Codruța Simina, Pecican, nr. 8 Adrian Rus, nr. 11-12 Diana Melnic, DianaDupu, Vlad Melnic, nr. 2 Carmen Borbely, Popescu, Cristina Călina Părău, Virgil Stanciu,ș Moldovan, Rare Adrian Radu, Adrian Papahagi, Alexandra Pop, Berce, Sanda Hossu, Aurel nr. Rău, 11-12 EPISCOPUL Hossu, DR.IULIUHOSSU:Gelu Iuliu Popescu, nr. 7 Aurel Pop, nr. 7 Patraș Ion Pop, Cordo Sanda ș Berce,Sanda Kiberd, Declan nr. 5 Blandiana, Ruxandra Cesereanu, nr. IoanaBoca, 7 Mircea Muthu, nr. 11-12 Petrescu,Pecican, Răzvan nr. 4 Demeny, Ovidiu Angelo DanaDuma, Mitchievici, Cesereanu, JanCornelius, Cordo Sanda ș Călin Ioana Bot, Căliman, RuxandraAna Barton, erban, erban, Vasile LiaFaur, Gârneț, Vitalie Ciobanu, , Sanda Berce,, Sanda nr. 10 ȘI LITERATURA: OSCHIMBARE DE PARA- , Ioana Bot, Andra, IoanaBot, Rotaru, Alina , OanaFotache, Antonio , Mariana , Mariana , Peter

119 STEAUA 11-12/2017 120 STEAUA 11-12/2017 CARANFIL, TUDOR, „ CARANFIL, AZAP, IOAN-PAVEL, ***, ***, Etern t ***, înipostazădepictor,***, Arhitectul-jazzist nr. 10 ***, Anton Tauf, între vocație șidamnare, nr. 11-12 RUSAN, ROMULUS, Copil fiind..., nr. 2 DOHOTARU, ADI,Celălalt. Trei zileșitrei nopțiînPata reportaj TIFF 2017 – NOTE PE MARGINEA UNUI FESTIVAL: TABĂRA DELAHISTRIA(5-10IULIE2017): DEPROZĂ ŞAPTEZECIŞTII PASCU, CRISTINA, MIHAIU, Deznodământ autumnal 2016, nr.VIRGIL, CONSTANTINIU, THEODOR, Cronică deteatru, filmşimuzică Pagini călătorie, dejurnal, mărturii,

Mărturie f Mărturie suntem încă datori Ciolan est, nr. simfonic 5;Concertul alorchestrei Cluj (I),nr. 11-12 de estetica jazzuluilaAcademia din deMuzică Baia Mare înplinavânt jazzistic, nr. 10;20deani nr.8; T 7; Corneliu Stroe, sauarderea pânălacapăt (II), Corneliu Stroe, sauarderea pânălacapăt (I),nr. fotografiile jazzistice alelui Edmund H nr. albumfolk 4;Întâiul reverse, nr. 5;Recuperând Timișoara, nr. 3;Celebrându-l pe Gershwin laCluj, 2; Reîntâlnire deBlues-Jazz la cuGala Kamo Albumul Mircea Tiberian/ Toma Dimtriu, nr. 1 nr.Azap), 3 rarfoarte MirceaRemember Veroiu, nr. 11-12 8; Ocapodoperă (încă)tânără: moara cunoroc 5; C Grégoire Bourbier, Théâtre delaHuchette, nr. 7 Cluj (fragment), nr. 3 Morar, Andrei Zamfirescu, nr. 7 Adelina Haș Azap, Deliu, Andreea Ana-Maria Drobotă, Ruxandra Cesereanu, Radu Toderici, Ioan-Pavel nr.colectiv), 9 Adrian EmilRus, (Flame Sănițariu Nicolae -text Szonja Kadar, Călina Părău, Iulia-Teodorașca, Ro Ruxandra Cesereanu debord), DanBucur, (Jurnal Uricaru,Doina IonMircea, nr. 6 Prelipceanu, Alexandru Cornel Sfârlea, Udrea, Diaconescu, Petraş, Irina Petru Poantă, Nicolae Popescu: Ioana Bojan, Bădescu, Horia Mariana Cântăreața cheală âteva rânduri ărâmuri estetice laconfiniile , nr. un compozitor 6;Dvořák, căruia ânărul Vali la40deani Boghean oto deEdmund Höfer, nr. 9 – un grupaj de Irina Petraş – un grupaj de Irina & Adrian și nuanțat” , Alina Jiman,Patricia Lelik,Diana Agonia pădurilor Fixeur , o capodoperă sexagenară, nr. Î despre Radu Gabrea, despre nr. Radu 6; mi maischimb părerile, dar la FITS: interviu cu actorul cuactorul laFITS: interviu , nr. 7; AdelaSoprana Zaharia , nr. 4; (un interviu deIoan-Pavel(un interviu Într-o relativă o Într-o Portrete înpădure , nr. din 3;Geniul Moromeții jazzului,nr. 9; , nr. 11-12 öfer Antonin Antonin , nr. 10; , nr. 6; rdine: , nr. La La îi TOMA, șin FLORIN, Kruch Nikolaus-Otto PIŢOIU, M ION,Nicolae LĂPTOIU, NEGOIȚĂ, Revelatoarea sinteză aSalonului GEORGESCU, MARIUS SILVIU, Bienala Internațională CURTICĂPEANU, DOINA,M VANCEA, MIHAELA,Bucătăria,spațiu deinvestigație ŢION, ADRIAN, TODERICI, RADU, Netzer, Cinemaul serios: nr. 4 SARVARI, EUGENIA, UNGUREANU, DUMITRU, nr. 3 MOLDOVAN, FLAVIU, nr. 10 MANEA, IOANA-STELUŢA, nr. 7 LUCRĂRI DINSALONUL ANUAL ALUNIUNII LUCRĂRI DE LA BIENALA INTERNAȚIONALĂ DE KRUCH, NIKOLAUS-OTTO, nr. 5 IMAGINI DE AZULEJOS DINCOLECȚIA „LUCIAN DINU, VIOARA, nr. 9 DESENE DINEXPOZIȚIACOLECTIVĂ „DRAWING – BRUDAŞCU, CORNEL, nr. 4 BOUR, OCTAVIAN, nr. 8 Cronică plastică Ilustraţiile numerelor nr. 5 le, nr. 10 4; nr.Marica, 2;Pictorul Corneliu Brudaşcu–80,nr. nr.Anual deArtă, deartă: 1;Uncritic Viorica Guy de Ceramică Cluj2017,edițiaaIII-a,nr. 11-12 al nouluicinemaromânesc, nr. 6 nr. 6 Enescu, nr. 11-12 lumina primordială oseară aÎnvierii. deFestival şcolii clujene de canto, nr. 9; Antonio Pappano – o nouă recunoaştere pe plan internaţional a ȘTILORARTI PLASTICI, FILIALACLUJ, nr. 1 CLUJ-NAPOCA,CERAMICĂ, 2017,nr. 11-12 (foto: ElenaPleniceanu), nr. 2 BLAGA” aComplexului Muzeal Bistrița-Năsăud WHERE ANDNOW”, nr. 6;

Gând o Gând magial c

Labirint fixat înistoria comunismului, Odiseea StrăinuluiOdiseea ătre Mihai Barbu –80 ătre Barbu Mihai ărgineanu –diacronii ărturii portugheze ărturii , nr. 1 ălucile , nr. 9 vertica , nr. 2 sale, și -