2: geo bogza 3 gheorghe dinu 4: andre far 5 m. h. maxy 6 michonze 7: saşa pană 8: al.dimitriu-păuşeşti 9: 10: ives tanguy 11 a. zaremba 12: geo bogza 13 gheorghe dinu 14 andre far 15 m. h. maxy 16 michonze

m. h. maxy PROCESIUNE prezentaţi cu: chiromancie ascultă unirea liberă căzăcească declaraţii la deschiderea unui ficeu lumină crudă poem ales înainte de a deschide pe rimbaud jurnal de plajă represalii histoire de antologie acvarium peşti de foc talent anul IV nr. 39 Octombrie 1931 lei 5. CHIROMANCIE ASCULTA

De cînd mereu mărindu-se cifra voastră de cî- In pîraiele mici ale guşterilor teva milioane a trecut peste murmurul mut al pămîn- tului şi s'a ridicat surzind urechile de vuiet ? Lipesc Lumina ştie în ochiul albastru un havuz de pămînt tîmpla : un umblet ca intr'un pod cu stafii, Pămîntul lipit cu urechea la izvor o sfîşiere în carne ca de hîrtie le aud şi cu o lacrimă de sare îmi ciuruie pleoapa un cancer al durerii : Şi florile fac unde pe unde treci Ca o cometă viciată de trîndăvie, ca un braţ In salivă ascund un dispreţ pentru curcubeie activ amputat, ciocanul şi-a smuls, din pumnul vostru Şi în vîlvătaia bicelor stelele singelui coada şi lîngă maşinile grele ca bivoli cu sîngele negru prelins pe biele şi roţi — zace. Intr'un deşert Pe scările spirale de fructe al panicei şi într'o nebunie a foamei spectrul vostru E o rostogolire de care nu ţi-am vorbit trece. Undeva pe birourile cu press-papieuri de bronz In norii blonzi ploi negre un cap ghiftuit de bine caută soluţia, salutul vostru în formule economice. Şi numărul minat de cauze Şi memoria ca un cuţit înfiptă în om cu totul altele şi explicite în sensul unei econo- Cu un genunchiu pus pe lună te aştept. mii politice mai adevărate, creşte. Feţele se trag la o rîndea invizibilă, gurile tac sugrumate de un ştephan roii rictus şi de o exasperare taciturnă, care colcăie şi se asmute amorfă. Ochii se pierd şi tot mai străvezie carnea se subţiază în proporţia descreşterii alimen- sgîlţîie ca o pădure de plopi cu solul deplasîndu-se tare. Priveşti mai atent şi prin trupurile lor sticloase şi un torent de roţi se prăbuşeşte în beznă. Locomo- de inaniţie vei vedea ca un enorm păianjen de os tive se isbesc de stînci şi rîd, rîd ca nişte clownî zbătîndu-se scheletul şi poate, într'o zi, carnea ca o imenşi de voi, becisnici şi flămînzi, de voi cari le-aţi rufă flască va cădea în faduri palide la glesne şi un călit zimţ cu zimţ. exod cu sunetul lemnos va porni pe acoperişul de sînge al planetei, tropîind un cîntec de lebădă al Undeva e punctul final şi infailibil: moartea. Dar unui veac de pomină, de răsturnări şi de victorie. cu un ţipăt viaţa despică pînă la el cerui. Un apel şi Voi veţi fi victimele lui, voi veţi fi învingătorii lui. o încruntare. Din toate părţile stoluri de păsări de Pe mîinile voastre strînse uscate la piept ca o groază S. O. S. fug în neant se încrucişează, şi şi zmulg icoană a pămîntului, pe mîinile voastre scrijelite şi penele. Toate posturile de ajutor şi-au atîrnat pe uşi cu unghii negre se desprinde şi vă învăluie un nimb, cîte un lacăt ca o frunză de viţă a unei sleiri defini- flacăra unei pleoape ale mele. Caut în cîntec o măn- tive. In geamăt un chiot se încreţeşte sîngeriu într'un gîiere, o coaje de pîine ca o nestimată pentru gurile sîmbure ascuţit. In tării pămîntul şi-a rupt gheizerele voastre, o caut, dar cîntecele sunt nevolnice şi nu le de grîu şi de secară dar ochii voştrii sînt hămesiţi, mai auziţi. Şi mîinile voastre se subţiază de anemie şi flacăra mîinilor palide cu nervura unor frunze gre- şi încep să se lumineze mortuar ca mîinile de prin- le învelind fruntea ca o pătlagină uscată, se zdrenţuîe. cipesă, spre care întind şi fruntea şi fluerul şi buzele Să încuiem în cutia de aramă cîntecul ca o monedă zdrelite de stele şi de stînci. Cu ele aţi bătut ca pe a altor vremuri. Un apel, o incordare şi să purtăm o nicovală planeta ridicîndu-i oraşe fulminante, aii conştiinţa pe obraz ca un herald al dezastrului, ca o întins peste fluvii pambici de oţel, aţi urnit pe dîre exemă a zilei, dureroasă. Intoarceţi-vă cu faţa unul paralele, carele de fier şi aburi, aţi doborît pădurile, înaintea celuilalt. Privirile voastre au scăzut, glasul şi aţi frămîntat ca pe un aluat lemnul iscodind din el s'a strivit ca sub o grindă. De ce ? Măcelul fără pre- fotoliile lascive în care să expieze în fermentări cedent v a săpat şi s'a înfruptat din carnea voastră în- luxuriante pîntecele ca nişte mlaştini. Cit le-ar trebui cropită de funingeni şi de ţărînă. O dantură de oţel pumnilor să se împlînte în ghemul de maţe şi să-1 v'a sfîşiat şi acum flămînziţi în puhoaie după ce aţi smulgă ca pe nişte rădăcini jilave şi pestilenţiale? ridicat oraşe de pomină cu uzine ca nişte buduare ale Aţi clădit şi-aţi înfrumuseţat planeta, aţi lucrat dinain- materiei; după ce aţi tăiat păduri şi aţi făcut drumuri. tea naturii de multe ori întrecînd-o şi totuşi mîinile Destinul vostru e în palma voastră scris de două ori. voastre sfinte şi mari sau încrucişat pe un piept Strîngeţi pumnul şi izbiţi ţeasta acesta înferbîntîn- scobit şi se ofilesc în toamna aceasta ca alte frunze du-se, striviţi ochiul acesta care vă scurtează şi veţi ale unui arbore de tuci şi de fosfor şi vor dîrdîi flămînzi mai departe resemnaţi şi vor veni alţii să vă mîine în buzunarele reci ale iernii. Ţineţi-le în zare, ducă înainte sicriul de cristrl în care veţi fi palizi şi întindeţi-le aici pe masa evenimentelor. Pe palma lor ireali ca o principesă a trecutului vostru glorios şi în liniile limpezi ca o oglindă citeşte înebunit, lamentabil, a materialismului istoric. un ochiu speriat, un destin care e şi al lui. Bîrnele unui continent trosnesc, se relaxează. Furnalele, se gheorghe dinu UNIREA LIBERA

Femeia mea cu părul din focul pădurii Cu gindurile din fulgerele de căldură Cu talia clepsidrei Femeia mea cu talia de vidră intre dinţii tigrului Femeia mea cu gura de cocardă şi din buchetul stelelor de ultima mărime Cu dinţii din amprente de şoarece alb pe pămîntul alb Cu limba de chilimbar şi de sticlă şlefuită Femeia mea cu limba de jertfă înjunghiată Cu limba de păpuşă care închide şl deschide ochii Cu limba din piatră de necrezut Femeia mea cu genele linioare din primul scris al copilului Cu sprîncenele din marginea cuibului de rîndunea Femeia mea cu tîmplele de ardezie din acoperişul serei Şi din aburii ferestrelor Femeia mea cu umeri de şampanie Şi de fîntînă cu capete de delfini sub ghiaţă Femeia mea cu încheiturile mîinilor din chibrite Femeia mea cu degete de hazard şi de as de cupă Cu degete de fin cosit Femeia mea cu subţiorile de jder şi din jir Din noaptea Sfintului Ion Din măliniţă şi din cuiburi de ciocănitoare Cu braţele din spuma mării şi din stavilă Şi din amestecul griului şi ăl morii Femeia mea cu gambe de fus Cu mişcări de ceasornicărie şi disperare Femeia mea cu pulpele din măduvă de soc Femeia mea cu picioarele de iniţiale Cu picioarele din legături de chei cu picioarele de muncitori beţivi cari astupă găurile pe corăbii Femeia mea cu gîtul de orz Femeia mea cu gîtlejul Vale de aur De întîlnire în chiar patul torentului Cu sînii de noapte Femeia mea cu sînii de muşuroi marin Femeia mea cu sînii din creuzetul rubinului michonze Cu sinii de spectru al razei sub rouă Femeia mea cu pîntecele din desfacerea în evantai a zilelor Cu pîntecele gliiară uriaşă Femeia mea cu spate de pasăre care fuge vertical C AZACEASCA Cu spate de argint viu Cu spate de lumină Lumină mare izvorită din cer, din pămînt. Ca ceafa de piatră rostogolită şi de cretă udată Şi din căderea unui pahar din care abia s'a băut Murmur de voci puternice. Femeia mea cu coapsele de nacelă Chiot ca srapnelă pe lingă urechile uimite. Cu coapsele de policandru şi din pene de săgeată Proectil bicolor tîşnit din nu se ştie unde. Şi din tije de pene de păun alb De balanţă imperceptibilă Intîi apare în grimasă de clown. Femeia mea cu fesele de lut şi de amiantă Suspendat în spaţiu, cizmele lui lăcuite s'au Femeia mea cu fesele din spate de lebădă Femeia mea cu fesele de primăvară topit în aier. Unduire de şarpe, clocot de bulboană, Cu sexul de floarea vîntului lunecare lină de rîu tremurînd în razele soarelui, Femeia mea cu sexul de zăcămînt aurifer şi de ornitorinc jucărie pe roată trasă cu sfoară. împletit ca o Femeia mea cu sexul de algă şi de bomboane vechi Femeia mea cu sexul oglindă coadă de cal, spirală învîrtitoare, arc invizibil, pi- Femeia mea cu ochii plini de lacrimi ruetă de lumină, încercîndu-se pe sine însuşi. Cu ochii de panoplie violetă şi de ac magnetizat Femeia mea cu ochii de savană Sustras gravităţii, eliberat de presiune mînile i se Femeia mea cu ochii de apă de băut în închisoare lungesc înfricoşător, trupul lui ia proporţie ului- Femeia mea cu ochii de lemn mereu sub topor toare, se'ndoaie, se frînge, se frînge, se'mparte Cu ochii de nivelă de apă de nivelă de aier de pămînt şi de foc se'mprăştie, umple tot spaţiul; te orbeşte, ochii îl pierd, dispare... în romîneşie de saşa pană Corul, lumina, cerul au pierit toate, cîhd ful- gerul s'a despicat în două.

1928 a. zaremba ufologie declaraţii la deschiderea unui liceu

Fiind invitai să vorbească la liceul din Ploeşti cu ocazia des- UN TÂNĂR SE SINUCIDE chiderii cursurilor din ioamna aceasla, d-1 Geo Bogza a cilit în fa)a au- ditorului c impus diri elevi, părinţi şi profesori, declaraţiile cari urmează. A TREIA ZI DUPĂ NUNTĂ Mă desgustă perfidia operii pe care educaţia o întreprinde cu fie- DOROHOI.—Tînărul Costache Mate- care dintre noi. Sub pretexul unei pregătiri pentru viaţă, ia în primire ciuc, din comuna Dimăcheni, judeţul Dorohoi, s'a s'nucis în împrejurări noile fiinţe şi striveşte în ele cele mai suave făşii de suflet, orice ten- nelămurite. A treia zi după nuntă, dinţă de manifestare în temerar şi răzvrătire, dar mai ales are grijă să pe cnd soţia se afla pe ogor, la formeze fiecăruia o lamentabilă şi inutilă conştiinţă. Ştiu ce cancer al munca cîmpului, la 500 metrii de sat, elanului vital e conştiinţa, ce pumn de cenuşă aruncat peste pâlpâirile Mateciuc a spus nevesti sale că se de dinăuntru, ce drojdie care să fermenteze şi să înăcrească gîndurile. duce pentru puţin timp şi se înapo- iază imediat, Punctul meu de onoare e declaraţia solemnă că nu am nevoie de S'a refugiat apoi într'o luncă şi s'a conştiinţă. Mă lipsesc de ea ca de un excrement Vreau să consum sau sp'nzurat de craca unui nuc. să refuz viaţa într'o cruzime de fapte şi de gînduri scutit de anemierea Cînd a fost descoperit cadavrul, şi caracterul prozaic pe care le-ar aduce fiinţei mele, conştiinţa. Sînt sigur femeia a leşinat. că lumea ar fi fost mai superbă, mai fără miros de cîrpă năduşită, mai Moti/ele sinuciderii nu se cunosc. generoasă în manifestările ei dacă ar fi fost lipită de grimasa interioară SINUCIDEREA UNUI a conştiinţei. FUNCŢIONAR COMERCIAL Vorbesc evident de meschina conştiinţă-scrupul, de conştiinţa-con- duită morală cu care educaţia caută să şi înzestreze victimele, fiindcă într'o modestă cameră mobilată din r Calea Văcăreşti Nr. 212 locuia de există o altă conştiinţă - torent din mintea ca o gresie o isbucnire de mai multă vreme tînărul Iacob Schei- flăcări pîlpîind tragic deasupra lumii, o conştiinţă-îngelegere spăimîntă- ner, în etate de 24 ani, originar din toare şi în aceiaş măsură o canştiinţă-dezastru iremediabil, Nietzche şi comuna Flondoreni, judeţul Strojeneţ Dostoiewschi au cunoscut-o. (Bucovina). In Bucureşti Iacob Schei- Dar unde educaţia culminează în ipocrizie, e în constatârile-i elo- ner îşi cîştiga existenţa ocupînd un post de funcţionar comercial la ma- gioase faţă de sine şi faţă de cei pe cari i-a dresat, sărbătoririle de fine gazinul de accesorii de automobile de an sau de deceniu, şi nu se ţine seamă că în schimbul unor mize- „Fraţii Lăzărescu et Co." din Calea rabile cunoştiinţe s'a răpit indivizilor o serie de virtuţi iniţiale printre Victoriei, vis-ă-vis de ministerul de cari cea mai preţioasă şi de mine iubită cel mai mult, e pornirea nestă- Finanţe. vilită pentru întrebările periculoase în urma cărora răsturnarea falşelor Dela o vreme tînărul funcţionar de- venise extrem de abătut, dar la toate echilibre, e inevitabilă. întrebările puse în această privinţă de Dacă viaţa e capabilă să capete la un moment dat un aspect gran- cei din jurul său, se menţinea să păs- dios, fără îndoială că aceasta se întîmplă în clipa cînd abia desprins din treze cel mai desăvîrşit mutism. pînrele întunericului şi sub imboldul unor forţe eterne din inconştient, Eri la amiază, gazda sa intrigată copilul pune prima întrebare cu caracter subversiv. Clipa în care s'a de faptul că Schneider nu se sculase de dimineaţă ca de obicei, spre a se descoperit praful de puşcă şi dinamita e poate de mai puţină importanţă. duce la slujbă, a bătut în uşă cu sco- întrebarea subversivă a copilului. într'o concentrare şi prelungire a pul de a-1 deştepta, dar la bătăile re- ei peste vîrstă stă toată esenţa din care au pornit acele evenimente de petate nu a primit nici un răspuns. prăbuşiri şi mari prefaceri zguduind lumea din timp în timp. Revoluţie Constată totuşi cu surprindere că chi- înseamnă revizuirea unor stări de lucruri şi formula revizuirii e între- riaşul trebuie să fie acasă, deoare cheia era vărîtă pe dinăuntru în broa- barea. Revoluţia începe cu De ce ? Şi asta e întrebarea pe care o aduce scă, iar uşa era încuiată. de dincolo copilul. A fi revoluţionar e în bună măsură a-ţi păstra neal- terate virtuţile copilăriei. A nu capitula. A pune mai departe întrebări Sosirea autorităţilor cari să stînjenească oamenii şi să le arunce nisip fierbinte în respiraţie Bănuind imediat că ceva ciudat se întrebări cari în „ceilalţi" să trezească elanuri uriaşe. Iată, mulţimea întîmplase, s'a dus de a anunţat cir- cumscripţia VI periferie şi la faţa lo- aşteaptă dezorientată pe străzi, cîteva capete masive se ridică, întreabă: cului au venit d-1 inspector de poliţie De ce ei să mănince cozonac şi voi să n'aveţi pîine ? — şi o avalanşă Ioan Popa împreună cu şeful circum- de piepturi generoase în faţa baricadelor, o dărîmare a Bastiliei, urmează scripţiei sus zise însoţiţi fiind de un repede ca într'un film. lăcătuş, care a procedat la deschi- derea forţată a uşii. întrebări. Sînt întrebări sub arsura cărora oamenii au murit carbo- In momentul cînd au pătruns în nizaţi. Sînt întrebări cari rup, întrebări cari dor, întrebări cari incendiază. casă, un tablou lugubru li se înfăţişă Sînt întrebări cari înebunesc. Hamlet e prinţul întrebării şi al nebuniei. înaintea ochii or. Iacob Schneider ză- întrebarea e nelinişte, e febră, e neurastenie. In clipa în care a fost cea neînsufleţit, jos pe duşumeaua rezolvată începe lamentabilul, obezitatea. înroşită de sînge. întreaga serie de josnicii în care oameni se complac, tot ce a mai L'ngă cadavru se afla un revolver rămas pe planetă situaţie arbitrare sau fetidă nu va putea fi remediată Browning, armă cu care nefericitul decît de întrebările copiilor cari vor veni deacum înainte. tînăr şi-a curmat firul vieţii trăgîndu-şi un glonte în tîmpla dreaptă, astfel că Dar laşitatea oamenilor mari cunoaşte o permanentă dezertare din moartea i-a fost fulgerătoare. faţa copilului din clipa în care el începe să întrebe. Pentru a evita si- U M I N Á RUDÁ Cauzele sinuciderii Pe o măsuţă s'au găsit cinci scrisori lăsate de sinucigaş cu puţin înainte Plaja gărilor liniază un caiet de dictando. In cuşti cuvintele dansează ca de a-şi pune sinistrul plan în aplicare. umbrele şi nici o mîngîiere nu e mai luminoasă decît mîngîierea degetelor Prima scrisoare e adresată D-lui tale mici ca surîsuri. Un peisaj cu pasări fără aripi se întinde într'o prim-procuror, a doua familiei Lăză- rescu, a treia unui frate al său anume direcţie necunoscută, departe. O statuie enigmatică care aşteaptă să- Herman Schneider, domiciliat într'o rutul în vîrful sinilor. Sau poate o corabie de purpură se îneacă comună din judeţul Bacău, a patra in norii festonaţi dela orizont. Uneori linia orizontului tiece ca un scrisoare e adresată colegilor săi, iar şanţ prin inimă şi atunci simţi un magnet cu poluri nelămurite. Printr'o cea de a cincea cuprinde indicaţiuni mare incendiată trece fruntea albă ca un steag al păcii şi fruntea ninge date de sinucigaş cu privire la chipul cum să fie înmormîntat. o cometă de prevestiri. Lacrimile sapă un paradis pierdut fără porţi Din cuprinsul scrisorilor lăsate de şi minutele efervescente caută îmbrăţişarea de scrum a serii, sacii Iacob Schneider reiese că şi-a pus cu bucurii, tentaţiile în ghirlande proaspete. Există o floare liliputană capăt zilelor din cauză că i se plicti- care creşte pe marginea unui lac negru cît o pupilă. Tu o ştii. Deaceia sise de viaţă. cînd mergi lîngă mine mă înveseleşti cu bruma unui parfum nesperat. Din ordinul procurorului de servi- Şi cu pleoapele strînse sfărîm o legendă de cristal. Cuvintele îşi multiplică ciu, cadavrul sinucigaşului a fost trans- portat la institutul medico-legal. sensurile de cîteva ori pe zi şi rododendronul e mai roş şi mai puţin cărnos la mîngîierile fulgerului, iar baso-reliefurile lavei apleacă la pi- SINUCIDEREA UNUI cioarele muntelui o balustradă lichidă. COMERCIANT DIN FOCŞANI Există o oră a sinuciderilor cînd sufletele rămîn la garderobă şi nici El se spînzură a treia zi după nuntă o ureche nu aude cîntecul hieratic dindărătul draperiilor. Tîmplele se în- La ora 1 şi jumătate s'a sinucis tîlnesc pe meridianul unui glonte şi o rază de lumină — singură — străbate prin strangulare, tînărul comerciant oarbă nămolul creierului. Cînd ai părăsit îmbrăcămintea de soare pentru Haim Lipcovici, în etate de 28 ani voiajul în vîrtej, ochii păstrau imaginea iubită. A fost deajuns o secunda patronul magazinului „George". subţire ca un ac şi ai văzut din fundul abisului un deget de culoarea Numitul se însurase alaltăieri la Buzău. La faţa locului au sosit D-nii prim- chemării ispititor ca un şarpe şi pur ca stiletul. Şi la plecarea capului pe procuror Călciu, medic legist Dr. Cîm- spate sunetele se subţiau ca sufletele agonicilor spre o planetă iluzorie, peanu şi subcomisarii Stanciu şi Gavril în lumina transmisă defilau ruinele din holocaustrul fără salvare şi Ionescu, cari au deschis o anchetă. rănile otrăvite de mirosul oleandrului. Dacă cineva ţi-ar fi dăruit o amforă Sinucigaşul a lăsat pe o bucată de de sînge ai fi cunoscut visul care arde, visul care sufocă visul spada hîrtie patru cuvinte .Dragă Sili, iar- tă-mă !" înroşită în privirea conspiratorilor. Şi o verandă se înălţa în locul zeilor- Sinuciderea a provocat o vie im- briganzi întorşi cu faţa în noapte. presie in oraşul nostru unde Lipcovici Opriţi-vă. Pietoni falşi, nu se va şti, nu veţi fi crezuţi nici în secunda erea bine cunoscut. cînd veţi rosti adevărul precum nu sînt nici ceasornicele în clipa cea SINUCIDEREA UNUI STUDENT mai exactă la cari sînt chiar pictate deasupra prăvăliilor. Opriţi-va şi Alt student a încercat să-şi puie priviţi această faţă calmă cu lăcrămioarele dinţilor pictate după o acoladă capăt zilelor dimineaţă. Iancu Fiş- de sînge. Treptele urcă odată cu amintirile. E o aşteptare în fiecare fibră man, în vîrstă de 22 ani, student la ce se desface în garoafe, o înfrigurare reţinută sub masca liniştii. Poate facultatea de drept, îşi făcea stagiul militar la şcoala de infanterie. obsesie. O candelă îşi supraveghează credincioşii cu degetele viermă- Din cauza unei lipse dela şcoală el noase, cu abcese pe toată cămaşa de lut a pielii, ca pansele. Cu umerii a fost pedepsit cu carceră. Faptul sub o povară fără refuz. înaintea lor un tunel fosforescent. E o zi ca acesta l'a întristat în aşa chip încît toate celelalte zile, adică stranie. Idioţia fastuoasei înmormîntări care s'a hotă rit să-şi pună capăt zilelor. trece e precisă. Şi totuşi femeia plînge şi încrustează în aier o filigrana Pe Ia orele 10 dimineaţa, pe cînd neagră. In această dimineaţa cu promoroacă, toate gîndurile sînt nelămurite, se afla singur într'o cameră a locuinţei părinţilor săi din Calea Grivîţei, 25 amorţite. Cuţitul ce mi-ai dat aseară e de ceară iar covorul pe care-1 şi-a descărcat un glonte de revolver credeai altfel era pentru pantofii tăi o capcană, pentru pantofii tăi cari în cap, căzînd jos într'un lac de sînge. căutau un coridor îngust cît zîmbetul lor paralel. Curînd au început să La detunătura armei au venit în- se desluşească casele tiroleze vesele în ploaie, cu cearcăne verzi la fe- grijiţi în cameră cei ai casei găsind restre. Casele erau jucării svîrlite ca seminţe pentru a distra cerul pe student în nesimţire. Cu toată intervenţia medicală, stu- dentul a sucombat. SINUCIDEREA UNUI MUNCITOR tuaţiile penibile în cari temeritatea spirituală a acestuia i-ar pune, ei au Pe Str. Doamnei a fost găsit, căzut inventat educaţia care are grijă să castreze din timp în noile fiinţe glan- jos pe trotuar intr'un lac de sînge şi dele oricărei afirmări făţişe, educaţia îi invaţă cum să nu gîndească nemai puţind vorbi, un indivit prost sau în orice caz cum să gîndească inutil. îmbrăcat. Ridicat de trecători împreună cu Pentrucă orice gînd robust n'ar putea fi decît împotriva aşezărei sergentul de oraş din postul respectiv a cărei ambasadoare pe lîngă copil este. Ea, educaţia, a cărei rea cre- şi transportat cu un automobil la spi- dinţă n'o egalează decît stîrpiciunea sufletească a celor cari au promulgat-o. talul Colţei, a încetat din viaţă înainte Şi pentru care dezgustul meu nu cunoaşte nici o margine. de a i se fi putut da vre-un ajutor fleo bogza medical. Din cercetările făcute s'a putut din inima ta, mary. Şi abea trezită din somn ai privit pajiştea cu prospe- constata că se numeşte Tânase Nicolae ţimi în cute, cu păduri cari se rostogoleau în buimăcire şi ai mîngîiat muncitor şi că şi-a pus capăt zilelor, peisagiul cu fruntea un timbru lipit de geamul compartimentului. Fruntea din cauza mizeriei tăindu-şi beregata cu un brici. fără prihană de care fruntea mea se sprijină în secundele de nesiguranţă şi la atingerea căreia se potoleşte o fierbere şi se şterg cicatricele ca SINUCIDEREA UNEI MAME paşii unei lebezi pe lac. Fruntea ta desvelită ca un ecran pe care citesc DISPERATE poema zilelor scrisă cu spuma şampaniei, fruntea care ascunde secretul CLUJ. — Azi dimineaţă, la ora 10, dîmineţelor semilucide şi al somnului păzit de îngeri. femeia Suzana Comarony, de 49 ani Intr'un exil benevol trec incertitudini şi se desfiinţează în uşor. O pasăre a încercat să se sinucidă, aruncîndu-se de pe fereastra apartamentului său, cîntă prohodul florilor ucise distrat în corolele albe de mireasă. Se va situat la etajul întîi al caselor d-lui număra pînă la trei şi la trei o pedală va strivi pe toţi locuitorii acelei Dr. Vaida Voevod, din piaţa Ştefan insule spre care te îndrepţi cu o grimasă de nedumerire. Acolo vei oferi cel Mare. primei gîngănii colivia cu surprize şi vei înlocui pe dumnezeu într'un In stare disperată sinucigaşa a fost ţinut sinucis. Dar cînd singurătatea va răsuna în tine ca ecoul unei coarde transportată la clinică unde interesîn- de violoncel uitat într'un pod al naufragiului, vei mai avea tăria să deschizi du-ne ni s'a răspuns că sînt puţine speranţe de a fi salvată. o carte, cartea cu poeme şi să te cufunzi în ea ca în legănarea de ba- In cameră s'au găsit mai multe lansoar? Vei mai simţi prin mădularele bătrîne muiate în acel balsam, fie- scrisori din care reiese că Suzana rul ce-1 încercai la fiecare pagină peste care ai plimbat cu acurateţă Komaroni a încercat să-şi pună ca- umbra cuţitului de tăiat filile? Florile cari se despletesc în imagini, lumina păt zilelor, nemaiputînd supravieţui din vocale şi nuferii cari murdăreau genunchii cu funigei destrămaţi durerii ce i-a lost provocată prin moartea recentă a fiicei sale în etate din tăiatul filelor! Tăiatul filelor cari îl simţiai ca desvirginare şi deslu- numai de 18 ani. şeai la fiecare pagină un ţipăt, un spasm. Deschide fereastra. Aier, aier Tînăra Maria Komaroni s'a sinucis mult să biciuiască plămînii mîncaţi de carii leneşi. In faţă, o stîncă pare un strangulîndu-se, din cauza unei dra- deget înmănuşat care te cheamă. Şterge broboanele morţii cu razele de goste nenorocite. aur ale zorilor. Pune ţinuta de ceremonie, prinde la cheutoare o tube- In urmă cu şase ani, un frate mai roză pudrată cu alcooluri otrăvite : începe reprezentaţia de miraj cu tro- mare al Măriei Komaroni s'a sinucis împuşcîndu-se. puri de mesteacăn, tălpi de pluş. Sînt bijuterii cari tresar la aproprierea eprubetei în cari au fermentat spirite, perle cari ucid pe purtător insi- SINUCIDEREA DIN STR. CAROL dios ca un cancer. Intr'o zi se iscă revelaţia turn de ivoriu după coti- O impresionantă sinucidere s'a în- tura dezastrului iminent şi toate neliniştile încetează şi roţile dinţate încuie tîmplat aseară pe la orele 7, în stra- secretul mişcării. Aici în acest muzeu fruntea e o nicovală în care inten- da Carol. D-na Bety Cohn, în etate de 32 ani, sitatea desfăşurărilor loveşte cu un tîrnăcop de oglinzi. Pietre depănate de fel din provincie, fiind suferindă, în alge, iar altele păr pudrat în dezordine lîngă o buclă de ace. Alături a venit împreună cu soţul său, acum o stalactică şi o stalagmită în rut; iar decorul e din pietre în cari frun- cîteva zile în Bucureşti. Soţii Cohn ze preistorice şi-au gravat monograma cînd anii se numărau cu milioa- erau găzduiţi la nişte rude. în stra- nele. încă un viraj printre şerpii îmbrăcînd arborii în tricou, printre mo- da Carol Nr. 41, unde li se dăduse o cameră la etajul II. netele incendiate ale peştilor roşii şi svelţi. Alt viraj şi un tron se lumi- Aseară pe la orele 7 însă în timp nează pe dinăuntrul pleoapei. Gondolele pleacă pe drumul cel mai scurt ce atit soţul precum şi toţi ai casei dintre tine şi luceafăr, pe un bazin fremătînd ca o coamă electrică pe o se aflau plecaţi în oraş, nefericita aţă subţire ca un zîmbet, pe o apă a cărei oglindă nu vei putea niciodată femeie, profitînd de faptul că rămase să refuzi. A fost poate cel mai îndrăzneţ capitol din viaţă. Simţiai inima singură, s'a hotârît sâ-şi puie capăt zilelor. Deschizînd fereastra camerei zornăind alături. Un amnar de sidef a scăpărat în întuneric, nici o pavană în care locuia s'a aruncat în stradă nute-a ferit de alicele soarelui: într'o zi, ai descoperit în pîntecele de dela o înălţime de patru metri. cerneală al peniţei, poemul. Trecătorii îngroziţi cari au fost mar- torii oculari la această scenă au dat alarma, fiind anunţata telefonic şi sal- Nici un gînd nu distramă fuiorul rămas în beznă; Cîntecele se refu- varea. La faţa locului, a venit după giază în unghere, se substituie nălucilor, răzvrătirea închină moleşelii pa- scurtă trecere de timp internul Ră- lide steagul, iar alături îngropate în frunze amintirile închipuie în taină dulescu care n'a mai putut face altceva un colan. Smălţuit de creier cuvîntul mut aşteaptă ora reînvierii. Altădată decît să constate moartea sinucigaşei care în cădere îşi sdrobise craniul de erau rotiri de şoim peste bariera de margherite a clipei transfigurate; prin pavaj. oase fluierau îndemnuri şi din pădure în vis era de-ajuns un pas. Cazul a fost adus apoi la cunoştiinţa Nouri se alungă ca îndoiala. Descarci un revolver spre stelele cari parchetului, la locul sinuciderii venind vor cădea cu zumzetul confetilor de pe turnura marchizei refugiată pe d-nul Judecător de instrucţie Preuţescu terasă în toiul balului. Jurîmprtjur zidul păstrează amprente de parfum, şi procuror Răşcanu cari au dispus transportarea cadavrului sinucigaşei Alături fanaticii îmbrăţişaţi pînă la cenuşă. Pentru că eşti un condamnat, la institutul medico-legal. cuvîntul tău călătoreşte diseminînd epidemia. Fruntea ta nu se mai simte acasă. Atunci arunci revolverul în oglindă şi ca să evadezi din cuşcă FAPTE DIN CAPITALĂ adormi. D-na Naix căpitan Pleşorianu, de loc din Ismail s'a strangulat eri la saşa pană locuinţa sa din Str. Buzeşti No. 14 ives tanguy

POEMUL INVECTIVA [)ar nu prostituate erau, ci îndrăgostite POEM ALES deceiace în viaţă e joc periculos «i sub fuste albastre duceau un sex veninos scumpului meu Saşa Pană şi'n pumni. ca pe şopîrle, ţîţele strivite.

Destrâbălatele tîrgului s'au înhăitat cu haimanale Glesnele subţiri şi le voiau pline cu Jeg şi au- cutreierat maidanele în lung şi lat încălţămintea vişnic descheiată în picioare trupul lor era supt, stors, devorat pe frunte o pecingine ca o floare de gurile flămînzilor din mahalale. şi altă pecingine pe trupul întreg.

Aceştia, năpăstuiţi erau (animale stranii uneori) Dar dacă destrăbălatele erau totuşi frumoase generoase, destrăbălatele se împărţeau o rană de aveau

Feciorii de bani gata abia treziţi din vis Feciorii de bani gata au părăsit palatele le-au văzut printre genele lor frumoase, şi s'au oprit în faţa destrăbălatelor, pierduţi ele mîncau pe stradă gutui viermănoase ele i=au salutat, ei s'au apropiat tăcuţi ,• şi-îşi dezveleau din pulpă un spaţiu interzis. feciorii de bani gata sărută lung destrăbătalele. geo bogza Cercetările au stabilit că sinucigaşa îşi părăs se soţul, fiind îndrăgostita de ÎNAINTE DE A DESCHIDE PE RIMBAUD altul, iar apoi fiind părăsită de acesta a hotărît sa se s'nucidă. NOŢIUNILE DE ESTETICA ARHAICA

O SINUCIDERE ORIGINALĂ Poetul, considerat boscar sublim, poate surprinde prin ingeniozitatea LA LYON potrivirii miilor de panglici. Este misiunea criticului de a-i descoperi O tînară de 18 ani cu numele trucurile şi a le denunţa publicului, a cărui curiozitate nu este dozată Nataş:i Neclado, stabilita în oraşul decît numai de pătrundere. Unui vers din Mallarmé : nostru cu părinţii în urma revoluţiei, ...Des blancs sanglots glissant sur l'azur des coroles s'â sinucis în după amiaza de eri în Thibaudet îi oferă un comentar de o pagină, de unde reiese in chip urma unei certe cu un tînăr cu care evident, efectele artistice lunecătoare ce se pot scoate din întrebuinţarea ; întreţ nea raporturi amoroase. La ple- abilă a unei simple consoane. carea acestuia a rupt şi înghiţit toate Inutilă scuza de pedantism a Iui Thibaudei. Poeţii şi criticii de odi- scrisorile de dragoste ce le primise dela dînsul, deasemenea a înghiţit şi nioară aveau în grad înalt supertiţia corespondenţii dintre formă şi fond. alte obiecte primite dela iubitul ei Acela dovedeşte sensibilitatea estetică cea mai ascuţită care-şi anali- precum un inel, un ceas mic de mînă zează conştiincios cantitatea de senzaţii auditive şi vizuale din materia- două panglici cu care au fost proba- lul oferit de diverse sunete. Corespondenţa dintre cele două noţiuni este bil legate scrisorile. Sinucigaşa n'a atunci perfect realizată ri poetul poate fi pe rînd vioară, privighetoare lăsat nici o scrisoare, iar modul de sau claxon de automobil. Baudelaire, Hugo, Eminescu, prin asemenea sinucidere s'a descoperit la necropsie. distilerii, au t'at aceleaş rezultate colorate şi muzicale. SINUCIDEREA UNUI STUDENT Socotesc preliminară înlăturarea acestei prime superstiţii, dintre alte multele, pentru acel care ar dori să pătrundă în lumea Iui Rimbaud : IN MEDICINĂ Cine preferă : Aseară pe la orele 7 s'a sinucis la ...La voix des sources change et me parle du soir... locuinţa sa sublocotenentul Alex. Bin- der student în anul V la institutul unui rînd ca : medico-mi,itar. Sinucigaşul e fiul D-lui ...O les calvaires et les moulins du désert, les îles et les meules !... Dr. Binder din Dorohoi şi se bucura Rimbaud nu poate exista. de multă simpatie printe colegii săi. Cu siguranţă, curiozitatea vechei estetice poate ii satisfăcută prin- Cum s'a sinucis tr'o stofă de esenţa muzicală ca de pe timpul simbolismului : Nici cei cu care stătuse de vorbă Entends comme brame Dar poate fi Néanmoins ils restent în cursul zilei de eri, nici gazda n'au Près des acacias complect răsturnată — Sicile, Alemagne — observat ceva care să trădeze gîndul En avril la rame citind în aceiaş Dans ce brouillard triste funest ce-1 stăpînea. Viride du bois. poezie : Et blêmi justement. Spre seară, Binder a venit acasă * .ca de obicei. Fără să spuie nimănui * • nimic, s'a retras în cameră şi dupăce Un om, cu reputaţia de cea mai subtilă inteligenţă a secolului, a zăvorit uşa, ş':-a tras 3 focuri de scrie liniştit : revolver întîmpla dreaptă. Două gloanţe „La frénésie du départ, le mouvement d'impatience excité par au răzbit prin craniu şi s'au înfipt în l'univers, la profonde conscience des sensations et de leurs résonances harmo- perete. Unul a rămas înfipt în crtier. niques. qui rendent si énergique et si active l'œuvre brève et violente de Auzind detunăturile gazda a alergat Rimbaud, sont nettement présents et reconnaissables dans Baudelaire..." imediat şi forţînd uşa camerei lui Dacă opera lui Rimbaud s'ar reduce la „Bateau ivre" sau la faimo- Binder, a pătruns înăuntru. sul sonet al vocalelor, prezentate drept caracteristice în toate istoriile Nefericitul student se svîrcolea în- literaturii şi în majoritatea antologiilor, Paul Valéry ar avea dreptate? şi tr'un lac de sînge. Rimbaud ar avea „conştiinţa adîncă a senzaţiilor şi a rezonanţelor lor S'a dat imediat alarma. armonice". A sosit la faţa locului procurorul Dimpotrivă, a face tot mai invizibilă legătura dintre material şi de serviciu. imaterial este progresul urmărit de Rimbaud din chiar primele poezii. Sinucigaşul a fost transportat în In acest senz „Les illuminations" reprezintă etapa supremă. întreru- stare disperată la spitalul militar. perea bruscă a frazei sau a versului, sfărîmarea oricărei linii de armonie Cauzele sinuciderii nu se cunosc. Nu sînt speranţe de scăpare. şi plasticitate, ar fi deocamdată un singur exemplu de derutare a logicei vechiului cititor : SINUCIDERE DRAMATICĂ — Après le moment de l air des bûcheronnes à la rumeur du La o gară lingă Arrast, o fată de torrent sous la mine des bois, de la sonnerie des bestiaux à l'écho des 18 ani, stenografă, s'a aruncat sub vais, et des cris des steppes. — roţile unui tren, care tocmai intra Pour l'enfance d'Hélène frissonnèrrent les fourrés et les ombres, et în gară. le seins des pauvres, et les légendes du ciel, Tatăl ei, care venise s'o ia pentru „Et ses yeux et sa danse supérieurs encore aux éclats précieux, aux a o duce la Paris, voi s'o reţină, dar influences froides, au plaisir du décor et de l'heure uniques". fu lovit în timplă de locomotivă şi moartea i-a fost instantanee Suficient, cred, pentru îndepărtarea forţată a amatorului înarmat Trenul a fost oprit şi vrînd să se cu prejudicii estetice de orice natură. scoată de sub roţile locomotivei cor- „Ma vie serait toujours trop immense pour être dévouée à la force pul fetei, rămasă teafără ca prin mi- et à la beauté". nune, ea resistă cu înverşunare. Poezia lui Rimbaud depăşeşte muzicalitatea, poezie pură, reţete şi In cele din urmă a fost transpor- efecte artistice. E cîntul unui suflet imens pe care universul întreg nu tată cu sila în biroul şefului gării, poate să-1 încapă. al. dimilriu-păuşeşti unde i s'a făcut o injecţie calmantă JURNAL DE PLAJA dar în timpul anchetei fata a fugit din nou, încercînd să se arunce sub un Scumpului meu llarie Voronca alt tren. A fost împiedicată la timp dela Mi-aduc aminte de ceva despre care nu ştiu dacă a fost realitate acest plan sinistru. sau halucinaţie sau un copac, unul din acei copaci cari îşi înfig rădăci- Sinucigaşa n'a aflat încă de tragica nile în creier şi cresc în afară prin braţe pînă în vîrful unghiilor şi moarte a tatălui ei. deacolo mai departe, cîţiva centimetri spaţiu mic şi macabru din jurul Cauza încercărilor de sinucidere e o degetelor atit cit continuă să crească şi unghiile oamenilor după ce au dragoste nenorocită. murit. Acest copac pe care l-am văzut întîi într'o carte de anatomie se SINUCIDEREA UNUI GREFIER chiamă sistemul nervos şi răspîndirea lui în trup fotografiată în negativă DELA CASAŢIE m'a făcut să mă cabrez ca în faţa nnui păianjen şi am căutat să fug- Eri dim. pela orele 7 jum. a fost Dar el era în mine. La fel mi s a întîmplat cînd mi-am văzut fotografiate găsit mort, de către sergentul din post, intestinele sau circomvoluţiunile creierului. îmi iubesc suprafaţa dar aş într'un boschet din dosul bufetului, în vrea să fug de dinăuntru meu. apropiere de soseaua Jianu colţ cu Aceia despre care îmi aduc aminte e o întîmplare pe străzile întor- str. Dimitrie Ghica, un necunoscut, bi- nişor îmbrăcat. In mina dreaptă în- tochiate ale unui oraş oriental topit în amintire, era noapte cu lună şi cleştată, se afla revolverul cu care ne- arhitectura abracadabrantă a oraşului făcea ca pe lespezile străzii fâşiile cunoscutul şi-a răpus zilele printr'un de umbră să se succeadă precipitat ca şi cum lumina ar fi găfîit şi eu glonţ, tras în partea stingă a pieptului,, mai mult o pată în clipa aceia alunecam dealungul zidurilor detaşat de a perforându-i inima şi eşind apoi prin treia dimensiune şi de orice posibilitate de oprire înainte de a fi ajuns spate. Asupra lui s'au găsit mai multe în faţa porţii de nuc sculptat care punea între mine şi capătul visului cărţi de vizită cu adresa : Demetru un obstacol impenetrabil şi prin care totuşi am trecut subţiindu-mă Demetrescu-Buzău str. Apo.'odor. După pînă la volatil şi imponderabil. înfăţişare pare să fi fost un mic slujbaş. Trecerea mea deadreptul prin lemn a fost mai mult un spectacol Din ordinul procuroru ui de serviciu luminos, moleculele materiei se desfăceau din beznă ca nişte planetei cadavrul sinucigaşului a fost transpor- tat la institutul medico-legal. Se crede veneau pînă în dreptul meu şi mă salutau dispărînd apoi din nou în că sinucigaşul şi-a pus capăt zilelor întuneric. astă noapte pela orele 12. Poarta fusese a unei geamii şi după misterioasa parcurgere mă In ultimul timp aflăm că sinucigaşul aflam înăuntru cînd paşii asasinilor învestmîntaţi în albastru au început dela Şosea se numeşte D. Demetrescu să răsune printre coloanele de marmoră. îmi era gura arsă dar şoldul Buzău, fost grefier la înalta Curte de femeiei l-am simţit dulce pentrucă era rotund şi în momentele de mare Casaţie şi justiţie, domiciliat rn Bucu- spaimă noţiunile acestea se confundă în mintea mea întoarsă brusc la reşti, strada Apolbdor No. 13. La el s'au găsit mai multe scrisori în care registrul de senzaţii al copilăriei. arată că-şi curmă firul vieţii din cauza Femeia fusese întinsă pe ceva de pe care braţele îi atîrnau albe unei paralizii ce-o căpătase de cîtva în jos şi înveştmîntaţii în albastru oficiau în jurul ei un ceremonial de timp şi care îi transformase viaţa în- gesturi neînţelese şi stranii. Asasinii albaştrii erau asasini mistici şi tr'un adevărat chin. urmau să-şi execute victima după un catechism care îi purtase de multe SINUCIDEREA DIN CALEA ori prin ierburi înalte în urma şerpilor de al căror venin aveau nevoie GRIVIŢEI ca de un elexir al credinţei. Acum două zile a venit în Capitală,, ocupnd o cameră la hotelul Bratu din Ei ascultau în aier o desfacere de pînze al căror freamăt îl simţeau calea Griviţei, fostul consilier agricol venindu-le ca o adiere peste frunţile pline de o sudoare în care se con- Valeriu Zaharia, de iei din comuna centra toată grija lor de reuşita asasinatului. Mîinile le aveau negre Dogăta, judeţul Roman. pentrucă şi le priviseră toată noaptea cu ochi arzători, ele aveau să Eri dim'neaţa Zaharia nu părăsise desfacă pieptul şi să aleagă din el pumnul de carne roşie al inimii. camera, ca de obicei. Intr'un tîrziu, Asasini mistici crimele voastre sunt frumoase şi îmi plac. Nimeni personalul de serviciu a auzit două nu ştie că boabele de diamant sînt ochii voştrii pietrificaţi de tăria detunături puternice de armă. Servi- torii au spart uşa şi au intrat înăuntru credinţei care a clocotit în ei şi v'a luminat calea spre culcuşul cu găsindu-l pe Zahara scăldat într'un victime moi şi calde. lac de sînge. îşi trăsese două gloanţe Asasini mistici îmi plac şi crimele voastre. Ele au fost deobicei acele în tîmpla dreaptă şi moarlea i-a fost fete frumoase care ar fi făcut copii mulţi ar fi învăţat să spunnă min- fufgerătoare. ciuni şi ar fi murit cu pântecul lăbărţat. Voi le-aţi smuls din urzeala de Pe masă s'au găsit două scrisori mucegai a acestui destin şi le-aţi spintecat trupul cît erea încă proaspăt închise adresate procurorului general cu acele minunate bijuterii cari erau cuţitele voastre şi sub care moartea şi prefectului poliţiei. Cadavrul a iost transportat la in- devenea desigur perlată şi sublimă. stitutul medico-legal. Asasini mistici, crimele voastre au pătat cu sânge numele lui In cameră s'a găsit un revolver Dumnezeu şi i-au dat o savoare fără de care mulţi nu l-ar fi iubit „Browing* calibru 6,35, din care lip- Nu vorbesc de voi sadici inchizitori ai spaniei ci pe voi asasini ai ori- seau două gloanţe. entului care aţi ucis turmentaţi de credinţă voi care aţi murit cu bale la In buzunarul hainei s'au găsit 7 lei. gură şi învârtindu-vă intr'un picior. In cele două scrisori arată că-şi pune capăt zilelor din cauza mizeriei. Mă aflam printre voi într'o ântâmplare despre care nu ştiu dacă a Spune că nu poate să fie nici o bă- fost realitate sau halucinaţie sau un copac, unul din acei copaci numiţi nuială asupra cauzelor sinuciderii. sistemul narvos şi ale cărui fructe de febră şi neurastenie le culeg uneori Roagă să nu i se Facă autopsie şi drin scris. Asasini mistici, vă salut. geo bogza cadavrul să Re predat familiei. de mult — cointeresaţi în tribulaţiile vreunui partid sau ale REPRESALII vreunei întreprinder bancare. Bănci cari se prăbuşesc antre- nînd cu ele bietele depozite ale unor oameni cari şi-au dat pe miinele dolofane şi buboase de briliante ale bancherilor, IAŞII sînt şi au fost un vajnic tributar al culturii şi bietele lor „zile negre". Cele două trei zile ale crahului literaturii romîneşti. însuşi Eminescu poet de mărimea în- puţin zgomot, puţin subiect apoi trecerea mai departe lă- tiia şi-a avut trecutul său prin celebrul Copou, însuşi Creangă, sînd în urmă un cortegiu de calamitate şi mizerie. Fraţii însuşi etc. 'etc. Hymalaia prozei romîneşli ca o budincă Bercovitz vor continua, cu toată garanţia averii, lor perso- enormă tot aici a crescut în ţeasta d-Iui M. Sadoveanu. nale să fie miliardarii banilor furaţi; Eskenazii din Craiova Tot aici au fost Junimea Romînà, , Con- deasemeni şi delictul lor deşi justiţiabil şi penal se va clasa temporanul, este: Viata Romînească, flaşneta d-lui D. Botez, şi va netezi terenul pentru continuarea mai departe a altor pojarul de imagini şi călimara de acadele ale lui Teodo- excrocherii. Şi nici o piatră pentru geamul cu hipopotami reanu Ionel, pisălogul Philippide şi fiul. Ultimul rejeton a! de gelatină. aceluiaşi Iaşi pare-se să fie George Lesnea cu volumul său din acest an „Fleac Tînăr". Bine înţeles că nu Fam citit, INCĂ UNA din pluralele însuşiri ale lui Lucian Botz e clar o întîmplare de a mă afla vara aceasla înlr'un oraş de şi aceia dea avea la cea de a doua majusculă a numelui său munte, într'o căsuţă cu ghivecele munţilor la fereastră, cu semicercul inferior în plus.Imaginaţi-vă capul lui de cucuruz aierul de sticlă spărgîndu-se la fiecare ţipăt, a făcut ca in- şi în cutele Iui o răşină care-ţi rămîne între degete şi de trînd odată din poiată în casă să descopăr că am adus care te scuturi cu silă. O helice îl vîntură hai-hui. Peniţa lipit pe talpă un fragment de jurnal. L'am îndepărtat cu sa e prolifică, e heteroclită, e universală. Lucian ştie de ochii în altă parte, cu cealaltă talpă. A doua zi disdemi- toate, se ocupă de toate şi mai ales de ontologie. E îngropat neaţă gazda mi-l'a readus lipit de papucul ei. M'a intrigat şi de o aureolă ca într'o maioneză poluală de activitatea sa mi-a amintit un automatism discutat de Freud. Am apropiat de eseist şi cronicar. D-1 Potz ne dă tîrcoale. Balele Iui fragmentul şi cu ajutorul unui baston l'am desfăcut şi citit. sînt trandafirii, tălpile Iui ne calcă pe o dungă posterioară Era din „Adevărul Literar", o singură poezie parcă decu- cu o gaură în mijlocul lor care e orificiul nostru anal, pe pată (deşi se cunoştea că era rupt la întimplare) a d-lui Lesnea unde răsuflă dorinţa sa de a fi şi cu noi. Pentru binele şi „Despărţire". De incapacitatea şi capul de cuc al d-lui spinarea lui fragilă, pentru ambiţia lui imperioasă şi obra- Sevastos (Ce-vaste-os)—Ţmose de bêtisse et littérature sîntem zul lui de lipie placardăm pe uşă: Murdăria şi lipirea afi- de mult resemnaţi. Dar să publici pastişe chiar după un şelor chiar cînd ele sînt elogioase oprite cu bălaie şi cu poet pe care-1 publici în fiecare număr de al . tău, pînă acolo apă fiartă. nu-i presupuneam sevastosia., Pastişa, făcută cu foiţa, a d-lui Lesnea e bineînţeles dupăArghezi, acest ultim azil şi can- NOUVEL AGE. Număr consacrat lui U. R. R. S. tină a ultimului contigent literar, şi e după o poezie pe care Peste 30 ele semnături toate tinere, toate dintr'o ţară, pentru o ştiam pe derost încă de pe vremea aritëarghezianâ. Asta mulţi, ciumată de o hidră roşie. Literatura lor e luată de jos nu însemnează că nu recunoaştem că şi d-lui a început să de lângă umărul proletarului ridicînd ciocanul; de lingă sfirşească ca un porc de cîine. Ca să isprăvim, să-! punem mecanicul plin de promoroaca neagră a uzinei, din pă- pe d-1 Lesnea cu genunchii pe boabe de porumb, in două durile gigantice doborîte într'un iureş. O viaţă robustă, un coloane, numai cu doua versuri din poemul d-sale, nevrînd elan nestăvilit, un entuziasm şi o emu'aţie unice în istoria să ne sacrificăm mai mult spaţiu. desvoltării civilizaţiei umane, se ridică într'un ţipăt. Exem- Şi cum se face oare că braţele au stătut plul lor azi cînd asistăm la o generală degringoladă, cînd o depresiune e pretulindenea, şi foamea e un văl pe feţele Nevolnice de parcă din urrieri ne-au căzut ? ii a milioane de oameni fără de lucru, te umple de elan şi-ţi G. Lesnea (Despărţire) da în inimă un pumn spre el. O poezie a lui Maiakowski şi .o introducere a iui Wladimir Pozner. O ! mă ridic, pe suflet, s'c strîng şi s'o sărut — Dar braţele din umeri le sifnt că mi-au căzut. roii li ! : Arghezi (Toamnă) I •,'(' ; î! '1 "' CĂUTĂM ÎMPREJUR; Nici o publicaţie, nici un co- „UNUDONAL" vă fereşte de arfri- tidian în care1 o1 pană să >ie pecinginea^ nici un creier care să se asvîrle '¿'a ô' piatră in'vitrina ou hipopotami ele tism, gută, sciatică, acid uric, etc. gelatină ai ecranului de azi. Q laşitate şi 0 aplecare pre- tutindeni. Orice ga2ëta,'orice scriitor—polemişti nu mai avem histoire de dad şi de scandal, de imens scandal indignînd şi în acelaş limp excilînd publicul. Dar după cîteva manifestări şi un succes care părea că o con- Georges Ribemonl-Dessaignes nu a fost unul dinlre promotorii sacră-poale tocmai deaceia — dada încetează scandalul în afară şi dadaismului, a aderat la mişcarea dislructivă abia cînd aceasta se îl începe, de aslădală penlru mai putini dar cu mai multă furie în stabilise la Paris, dar a aderat cu un entuziasm şi o fermitate pe care chiar sînul ei. Grupul nu se mai pulea menţine lără disciplină, dar alţii mai tineri (grupul Lilléralure de pildă) n'au avul-o. Deasemenea dadaiştii erau împotriva oricărei discipline Brelon şlia aceasta, ve- cind prin 1922 dada începea să moară de inanifie el a fost elementul leităţile lui de „conducălor de oameni" îl face să se relragă cel din- unei cit mai posibile prelungiri căutînd să-i găsească noi forme de ţii, e bănuit ca aulor al unor infernale scrisori anonime pe care da- manifestare. daiştii încep să le primească, înfine : Au Irecut deatunci aproape zece ani. Dessaignes a parcurs cu Jaqu es Rigaul, exprit parliculièremenl désorganisateur, se mon- acelaş elan şi devotament experienţa suprarealislă, din centru sau de Ira dada parmi les . C'est à dire qu'il poussa à la démoralisa- pe marginea căreia a scris o serie de cărfi de cea mai dîrză (mută lion, ne fui pas étranger è a la ruine de dada, el somme fout fîl mer- spirituală conferindu-i un loc privelegiat. veille. ET C'EST LUI QUI AVAIT RAISON. Sublinierea e a lui Dessai- Acum Georges Ribemonl-Dessaignes a publicai o istorie a gnes. Dadaiştii îşi ofereau cu satisfacţie sau cu furie spectacolul dadaismului. O istorie desigur de bună credinţă - nici o urmă de propriei lor desorganizări. Un motiv în plus li-1 prilejuieşte un chelner. rafuială, nici o veleilale de a se releva, dealungul paginilor - dar o Uită în preajma aceslora înlr'o cafenea, un portefeuilles cu o sumă istorie palidă şi nedesvollată în toate posibilităţile la care s'ar fi pre- importantă. Dadaiştii nu înlîrzie să şi-1 însuşească. Momenl istoric. lat. O istorie a dadaismului-chiar de o (¡nulă obiectivă-ar fi pulul Să fie sau nu restituit? Slalulele dada prevăd furlul. Baniivor fi opriţi. .fi o noua şi ultimă vănîtoare dealatul continentului spiritual. Dessaignes Cî)iva protestează: e un biet chelner, dacă ar fi fost un bogat... Dar nu o face. nu e mai demonstrativ, mai dada să furi pe om sărac decîl pe un Face cîteva pagini de o frumoasă teorie, de pură speculatiune bogat ? Paul Eduard opreşte loji banii. Dar are grijă să-i resliluie în cerebrala ,n jurul principiului dada dislrucliv înlru lotul şi a impo- ascuns. Intîmplarea aceasta, adaugă Desssaignes, a demonslrat impo- sibil, laţii acesluia de vieţuire fără a construi altceva în loc Ceiace sibilitatea practică a dadaismului. Acel din spiritul căruia pornise cu e o dezicere. Toluşi dada a îndrăznii lot ceiace se pulea îndrăzni, a cî(iva înainle, care îl văzuse crescînd şi înlinzîndu-ze pesle toată Eu- din ^cuviinţă o virlule şi a dus-o pînă la ultimile limite. ropa, se izolează şi publică numărul unic al revistei Toujours la portée de ce mouvemenl dépassa la littérature el Le Coeur à Barbe. 1 Ari. Il visait la libération de l'individu hors des dogmes, des formules Sfîrşilul istoriei lui Dessaignes e de panegiric astfel: et de lois, son affirmation sur le plan de l'esprit, el l'on peul dire Dada était lerminé. quil libérait l'individu du l'esprit lui-même, en ptaçanl le genie au Né d'un élan vers la libération et la vie, conscient de la force même rang que l'idiot. el de la faiblesse de l'esprit humain, il avait compris lui-même qu'il După care Dessaignes începe istoricul etapelor mişcării atît ne pouvait travailler qu'à sa propre ruine 11 eul conscience de sa de cunoscute deallfel, doar în scrisul lui acele fapie îşi găsesc con- faillite el ne s'en défendit pas. firmarea şi sînt siluale oarecum definitiv. Tzara a găsii cuvînlul Se vor mai scrie probabil şi aile islorii ale dadaismului. Alunei Dada deschizînd la înlîmplare un dicţionar înlr'una din clipele anului cînd cei mai lineri dinlre participanţi vor avea vîrsta pe care o are 1918 şi înlr'un Zürich al anarhiei şi al luluror vînlurilor. Cabaretul Dessaignes azi. Şi va veni de sigur un timp cînd dadaismul va părea Voltaire pornii din intenţiile comerciale ale unui prieten german ajunge o legendă. Contimporanii lui vor fi speclre pe o fată de slaniu a tim- sediul acţiunei dinamitarde, sub semnul de sînge al anului. Noi membri pului. vin din ţoale părţile continentului şi de pesle ocean (Francis Picabia). andré far dada se defineşte (replat în discujii şi manifesle. Curînd mişcarea devine internaţională, alunecă spre est şi se stabileşte la Paris. Aici fuziuni cu grupuri şi personagii, apoi seria spectacolelor de pomină e V M CĂRŢI FILME NOTE CORESPQIVPE IV TA FAPTE

CITIŢi: M Seuphor — GRECO (considérations sur sa vie et sur L'UNION LIBRE - Paris 1931. Plachetă apărulă luna trecută quelques-unes de ses oeuvres). Ed. Les Tendances nouvelles. în tiraj unic de 75 exemplare fără numele autorului şi fără edilură. Dr. A. d'Eck - LA PLURALITÉ SEXUELLE. Editions Les Dar inijiatii au aflat că de pe primul rînd al copertei lipseau cuvin- Tendances nouvelles. tele ANDRÉ BRETON. Poemul e tradus în întregime de D-l Saşa Pană M în acest număr al revistei . FILME. Georges Ribemonl-Dessaignes — ELISA. Roman. 1931. Le Irain des sucidés Regia lui Edmond-T. Gréville Fifm mai André Brelon, René Char, Paul Eluard — RALENTIR TRA- mult literar decît cinematografic. Melrajul complează numai penlru VAUX. Editions surréalistes. negustori: acest film caulă să evadeze din scenariile ridicole. René Char — ARTINE. Editions surréalistes Un soir de rafie. René Char - LE TOMBEAU DES SECRETS. Editions sur- réalistes. Tabù — Ultima realizare a lui Murnau. Big House. Salvador Dali — LA FEMME VISIBLE. Editions surréalistes 1931 Le Million — Realizare de René Clair. Paul Eluard — A TOUTE ÉPREUVE. Editions surréalistes. Le baleau à moteur Diesel Pialiletka— Realizare de Pudowkine. lean Paul — LE JUBILÉ. Ed. Stock. Adevărata Africă. Pierre Navilles - LE REINES DE LA MAIN GAUCHE. Nord — Atlantic. (Tirage limité à quelques exemplaires) Tragedia minei — Realizare de Pabsf. Ultimele Irei sini docu- mentare. VOR APARE: * M — în regia lui Frilz Lang. A. Zaremba: DESCHIDERE — Poeme. Ëdilura Unu Cotoiul dresai — cu Bankroff. René Char — L'HOMME EN QUESTION. Al. Capone — cu Bankrofl. René Char - CHEMIN DES SOURCES (în colaborare cu Paul Eluard ) • 9 AUGUST 1931. Un an delà moartea lai A. Zaremba. a v a r i u ANTOLOGIE. ART1NE gardait en dépit des animaux et des cyclones une Scriind acum cîtva timp despre „reportajul pur— not'lă com- intarissable fraîcheur. A la promenade c'était la transparence absolue. plect schingiuită şi alterată de greşelile de tipar, de pildă : repor- rené char terul imaginează imaginea în cuoînt, în loc de reporterul înmagazi- PEINDRE nează Imaginea în cuvînt (spre deosebire de poet care invenlează C'est plus que voir imaginea cu ajutorul cuvintelor) - André Far pomenea de căutarea Peindre în viaja cotidiană a acelor fapte de esenta truvaiuritor cinemato- C'est concevoir. grafice apărute prin jocul hazardului şi concentrînd în ele simbolul unei situaţii care se desfăşura de cîlva timp. DEACUM, în fiecare dimineaţă, din ţoale mariloraşe aviatori O altă manifestare a spiritului modern e gustul pentru alcă- îndrăsne)i se vor ridica în aier şi pornind spre est cu cîleva mii de tuirea unor situaţii în care tofi membrii componenti — f Unie şi lu- Kilometri pe oră, îi vor ajuta soarelui să răsară. cruri—deşi alcătuind un tot bine închegat să fie totuşi unul fată de CĂLĂTOREAM prin Sahara. Prielena mea nu putea înţelege de altul în cea mai desăvîrşită lipsă de corelaţie, dar nu în dezordine ce delà un timp o sărut toi mai des De fapt, îi furam cu limba saliva şi aspect de lucruri harababura ci—şi aici e geniu şi piatra de în- din gură cercare a procedeului—o impresie stranie să se detaşeze în perma- GREŞALA capitală a artei clasice e sănătatea. Dacă nenumă- nentă, spectatorul să fie turburat şi fără voia lui să se gîndească ratele Junone ar fi suferit de turburări gastrice şi Madonele de pietre la intervenţia unor forte misterioase cari au bulversat natura. la rinichi, anumite sculpturi şi tablouri ar mai fi şi astăzi suportabile» Căutarea acestor truvaiurl— inverse celor cinematografice — se datorează suprarealiştilor şi în primul rînd lui Max Ernst ale VISUL este o a doua viafă. N'am putui deschide fără fremă- cărui colege au făcui înconjurul planetei ca emo/ie şi procedeu de tere aceste por|i de ivoriu sau de coin cari ne separă de lumea lucru, t vorba de o uimitoare împrospătare a lumii, obiectele că- invizibilă Primele clipe ale somnului sînt imaginea morţii ; o amor- pătind subit o valoare nouă prin faptul că stau acolo unde nu ar ţire nebuloasă cuprinde gîndul nostru, şi nu putem determina clipa trebui să steie, unde din toate punctele de vedere logice pe cari exactă cînd eut sub o altă formă, continuă opera exislen(ei. E o le posedăm sîit deconcertate d3 a le vedea. subterană vagă care se luminează pu)in cîle pufin, şi unde se des- In lumina acestei scurte precizări se v i înţelege uşor rostul prind de umbră şi de noapte figurile pale grav imobile cari acestui coridornumit antologie. Aceleaş reportaje cari în marele co- locuiesc în marginea stelelor. Apoi tabloul se formează, o claritate lidiane prin uniformitate de stil şi continui ajung cea mai tacită nouă luminează şi face să joace acesle apariţii bizare ; lumea Spiri- monetă a ştirilor, altoite acum pe o coloană de poeme din Unu vor telor se deschide pentru noi. căpăta dinlr'o dată un curs nou, iar faptele relatate vor apare dez- «érard «ie nerval ghîogate de gazetăresc şi trece în ochi masive, crude tari. Abia acum reportajele acestea vor începe să trăiască. UN IEŞAN CARE A COMIS O CRIMĂ IN VIS SE PREDĂ AU- TORITĂŢILOR. DOMNULE I. O Tărbescu — , nu. Organic aşa ceva Un caz interesant s'a petrecut în apropierea orăşelului nostru- n'a existat niciodată în Romînia. S'a încercat poate importarea, cum Eri dimineaţa s'a prezentat la legiunea de jandarmi un lânăr anume importate au fost toate curentele în literatura romînească, afară de Spiridon Pricop în vîrstă de 20 ani, funcţionar la adminislrajia mo- unul. Numai Tristan Tzara a dus ceva de aici spre occident. Iată şiei Cosliuleni-laşi. dar granata dadaismului concepută în Romînia pentru a exploda sub Acesta a declarai că în urmă cu cîlva timp şi-a ucis iubita, pavilionul larg al Elveţiei, la Ziirich. dar n'a avut curajul să deslăinuiască fapta. Mişcarea dela Unu nu este literatură, nici curent nici şcoală Tînărul a fosl menţinut la legiune şi s'a ordonai o anchetă la literară : ca şi suprarealismul, reprezintă o stare de spirit. O lacrimă Costuleni. Dar cele relalafe nu par a corespunde adevărului, cerce- pe un obraz de culoarea aierului, o umbră care logodeşte forma tările n'au stabilit crima. sufletului prin care rălăceşte, o capsă — inel pe degetul neliniştii. Crezîndu-se că tînărul Spiridon e poate dement sau că ar Nous ne sommes jamais éveillés. avea inlen|ia să inducă în eroare autorităţile, a fost supus unui nou Ai scris în cele trei pagini cuvinte peste cari ochiul meu a interogatoriu. revenit, ca o baghetă imponderabilă pentru descoperitul stratului El sus|ine că a comis o crimă dar în vis. subteran de apă, cu senzaţia unui germene de înţelegere comună Şi lotuşi s'a prezentat jandarmilor pentru a-şi ispăşi pedeapsa. cînd a citit „era alît de întuneric încît un strop de lumină s'ar li Spiridon, de cînd a avui acel vis s'a sugeslionat că a comis crima. topit ca o mărgea clară în craterul unui vulcan". Bietul funcţionar a fost liniştit şi trimis acasă.

Am o senzaţie precisă că fiecare clipă e mai bogată decîl (OPINIA. XXVII Nr. 7313 din 17 Septembrie 1931.) loate tezaurele şi totuşi şi deaceia perfect inutilă. Iar din zborul de • fluture al gîndului fie şi tipărit în tirai nelimitat rămîn imateriale spiralele. UN PERCEPTOR SECHESTREAZĂ COPILUL UNUI CONTRIBUABIL Fou comme je suis Chişinău, 8. — Din comuna Pălrulea judeţul nostru, ni se Je ne suis pas à toute extrémité comunică un fapt senzaţional. Perceptorul comunei ducîndu-se la J'arrache les arbustes gui retiennent le suicide au bord des casa lui Ion Săvilă şi negăsind nici un fel de avere care să poală précipices. fi sechestrată pentru plata impozitelor, a ridicat pur şi simplu un saşa paník copil al acesluia, în etate de 10 luni. Perceptorul a luat sugaciul şi 1-a predat unei femei din sal, cu P, S Doar un hohol de ris poate umple abisul dintre cele recomandafia că sub nici un motiv nu poale da copilul familiei scrise de d-ta sau cuvînlul de magie albă VR\J\ depe coperta Săvilă fără ordinul lui. revistei şi celelalte colaborări (cu unele relicen|e : D-nul I. N. Copoiu) (DIMINEAŢA Septembrie 1931) contra cărora îfi recomand scuipatul browningului sau scuipalul pur. M ADRESE : Saşa Pană — General Angelescu, 163. Bucureşti (II) Sludio Maxy — CaleaVictoriei, Y7. Bucureşti (1) RIEZ mais pleurez en même temps. Si vous ne pouvez pas pleurer par les yeux, pleurez par la bouche. Est-ce encore impossible; urinez ; mais j'avertis qu'un liquide quelconque est ici nécessaire apare în prima duminică a fiecă- pour atténuer la sécheresse que porte dans ses flancs, le rire au, rei luni sub conducerea unui co- frails fendus en arrière. mitet M girant responsabil fiecare unu semnatar de articol • lei 5. ' comte de lautri amont (Isidore Ducasse) stuäio grafic „Steaua Artei" b-dul Maria, 2