12 transilvania 9/2015 fost influențatmișcarea de comunităților evreiești dinzona Imperiului Țarist, a culturii în idiș Imperiul Țarist. Inspirându-se dinviața jurnalist șieseist, dar șiunul dintre promotorii Aleihem,Șalom Mendele afost prozator, dramaturg, fondatorii literaturii alături idiș, Peretz deI.L. și de este relativ puțin cunoscut Unul în România. dintre Mendele idiș, clasică Moicher Sforim (1835-1917) urmează săfiedescoperit de către românesc. publicul literaturaRomânia, încă idiș rămâne un domeniu care a unui laureat Premiului al Nobel piața pe decarte din comunist printr-o strategie de tradusă aproape în întregime după căderea regimului evidente, dar șiprin opera Isaac lui Singer Bashevis începutul comunist regimului din motive ideologice opera Aleihem Șalom lui din primele de după decenii constant; cunoscută prin mai ales traducerile masive din este una din literaturile naționale promovate în mod public use. public and cultural context in these which volumes were and the presentational published discourse accompanying them for Moicher Sforim’s prose and identifies differentthe editions whichRomanian in appeared political version, the analyzing and the profile of the authoreven discoveredstillbe century a to after hisdeath. The current research focuses on Mendele Therefore,RomanianRomanian public. to reader,the regular Mendele Moicher Sforim’s work remains unknownlargely promoting aNobel Prize laureate market, on the book literature Yiddish remains stilldiscoveredbe afield to by the purposes and to I.B.Singer’sideological works after the end of the Communist due to marketingregime of strategy massive translations from Sholem Aleichem in the first after decades beginning of the the Communist due to regime Profilul lui Mendele Moicher Sforim în cultura Dintre autorii deprimă mărime dinliteratura În literatura România, nu idiș delimbă clasică Keywords: literary translations; literary literature; Judaism; MendeleKeywords: Yiddish reception; Moicher Sforim classicIn literature Yiddish Romania, is not a consistently marketed known culture; literary mainly through the română: dela traducereromână: la receptare Mendele Moicher Sforim’s profile inRomanian culture: from translation to reception haskalică marketing Camelia CRĂCIUN șideperspectiva Personal [email protected] e-mail: depromovare Romanian Academy Academia Română ideilor dinRomânia. semnificative privind situațialiteraturii piațape idiș cercetareade caz, urmărește săsemnaleze aspecte traducătorilorși al implicați. Reprezentând un studiu dar șiprinpolitică, intermediul conținutului selecției anumită cuosemnificativă deseori delectură, grilă miză oferit destudiile care însoțesc volumele șicare oferă o română prin intermediul traducerilor, adiscursului care Mendele Moicher Sforim este prezent în cultura din versiunea în română. limba literaturiiale dealtfel extrem sale, deapreciate, lipsesc existând puține traduceri rare, în ediții iar unele zone este relativ puțin cunoscut românesc, de publicul dramatice. Cu toateMendele acestea, Moicher Sforim care socială seaflă baza povestirimultorla și texte Articolul defață urmărește în analizarea modului Profilul lui Mendele Moicher Sforim. Di Takse (Taxa) (1869), scriitorul de ocupă de o altă categorie socială în diversitatea sa, și anume de clasa Mendele Moicher Sforim (pseudonim însemnând mijlocie, accentuând deziluzionat coalizarea socială “negustor de cărți”, numele real al scriitorului fiind în scopul profitului comun și ignorarea categoriilor Șolem Iankev Abramovici, 1835-1917) a fost unul din vulnerabile, denunțând personalități cunoscute și clasicii literaturii de expresie idiș. Ca mai toți scriitorii moravuri identificabile din Berdicevul în care locuia, perioadei de început a literaturii de limbă idiș, atunci fapt ce i-a adus neplăceri după apariția piesei. Ideea când idișul nu era încă o limbă de prestigiu pentru că haskalică a importanței educației ca soluție pentru cercurile intelectuale și religioase favorizau ebraica, problemele sociale revine și aici, însă e subminată din Mendele a început să scrie în limba sfântă, ebraica, interior, în acord cu marea literatură europeană care se trecând ulterior la idiș. Astfel, el este recunoscut ca ocupă în acea perioadă din ce în ce mai mult de lumea întemeietorul prozei în idiș, dar și în ebraică. sărăcimii și de problemele ei morale. Născut la Kapulye, orășel din regiunea belarusă a După moartea socrului său, Abramovici devine Imperiului Țarist, Mendele rămâne orfan la 15 ani și, responsabil pentru întreaga familie și începe o perioadă după studii până la nivelul ieșivei, rătăcește prin zona dificilă din viața sa, luptând pentru mijloace de trai. lituaniană și ucraineană în tovărășia unor vagabonzi Numit rabin al coroanei după studii speciale finalizate și cerșetori ambulanți. Se stabilește pentru câțiva cu o diplomă de la un seminar rabinic susținut de guvern, ani în Kameneț Podolski unde lucrează ca învățător, nu reușește să-și găsească un post. În ciuda dificultăților, stabilind relații de prietenie cu grupurile de maskili1 acum ajunge la apogeul artistic prin romanul satiric și de aici și făcându-și debutul în ebraică. Influența alegoric Di kliatșe (Cicălitoarea) (1873) și romanul scriitorului Avrom Gotlober pe care îl întâlnește aici picaresc Kițer masoes Biniomin hașliși (Drumețiile lui este semnificativă, acesta introducându-l în domeniul Biniomin al treilea) (1878) care demonstrează marele studiilor laice, în filosofie, literatură, istorie și limba talent al scriitorului. Cu un titlu inspirat din bine- rusă. După un prim divorț, se recăsătorește și se mută la cunoscuta carte de călătorie a scriitorului medieval Berdicev și, susținut de socrul său, un notar respectat, evreu spaniol Beniamin din Tudela, romanul are multe începe să se dedice scrisului și studiilor laice. asemănări cu Don Quijote-le lui Cervantes, ancorând Începuturile sale sunt strâns legate de limbă literatura de inspirație socială într-o tradiție universală. ebraică în care scrie eseuri de critică literară și socială, După ce, în 1881, i se oferă postul de director al colaborează la presa de orientare maskilică, se ocupă de unei școli evreiești recent înființate la Odessa, centru demersuri didactice și scrie manuale, dar și literatură, important de cultură evreiască, stabilitatea financiară în special în anii 1860. După o activitate literară pe de o parte, dar și noul mediu intelectual dinamic pe semnificativă în această limbă, Abramovici se hotărăște de cealaltă parte îl determină să intre într-o nouă fază să adopte și limba idiș, mult mai accesibilă populației de entuziasm intelectual și să scrie lucrări valoroase. așkenade și care, astfel, îi oferea un public mai larg. Începe să rescrie lucrările anterioare, accentuând În timpul debutului în idiș cu romanul Dos Kleine impactul pe care istoria evreiască recentă l-a avut Menșele (Oameni mărunți) (1864), urmat de povestirea asupra lumii evreiești (pogromurile de la începutul “Dos vintșfingerl” (Inelul fermecat), scriitorul remarcă anilor 1880, afirmarea sionismului), dar finalizează problemele de imagine care decurgeau din trecerea la și opere noi, dintre care cea mai cunoscută este piesa scrisul în idiș, limba aceasta fiind încă percepută a fi Der priziv (Serviciul militar) (1884). După acest o limbă nedemnă de eforturi artistice, așa că preferă moment, în contextul ideologic al vremii și al mediului anonimatul. Deoarece personajul ficțional care găsește său intelectual de la Odesa de orientare sionistă, în textele și le publică folosind pretextul “manuscrisului care limba și literatura ebraică se afirmă tot mai mult, găsit” se numește Mendele, “negustorul ambulant de scriitorul se întoarce din ce în ce mai mult spre ebraică, cărți”, care apare în ambele texte, scriitorul va adopta publică povestiri noi și rescrie lucrările anterioare acest pseudonim pentru textele în idiș în scopul de a-și în idiș în această limbă, cu un interes special pentru proteja identitatea. prezentarea lumii evreiești din Imperiul Țarist de la După aceste texte influențate de ideologia Haskalei2, sfârsitul secolului XIX. promovând ideea educației și autoemancipării ca Supranumit “bunicul” literaturii idiș de un alt soluție pentru problemele existente din cadrul vieții mare clasic, Șolem Aleichem, Mendele s-a bucurat evreiești, lucrările sale următoare se ocupă de aspecte de admirația intelectualilor și a publicului epocii sale sociale; romanul “Fișke der Krumer” (Fișke schiopul) și a devenit un simbol al afirmării literaturii idiș în a (1869) este inspirat din lumea sărăcimii lipsite de doua jumătate a secolului XIX, dar și a bilingvismului sprijin, din cerșetorii și invalizii care își târau cu greu autorilor care continuă să fie atașați și limbii și literaturii existența în ștetl, povestea fiind istorisită aceluiași ebraice. Mendele, negustor de cărți, de la care autorul își Recunoscut pentru realismul și atitudinea de preluase pseudonimul. În prima sa piesă de teatru, critică morală în raport cu viața evreiască tradițională,

13 14 transilvania 9/2015 Baruh Zeilig Baruh traducere realizată detânărul medic destul degreoaie în 1934,la aproape dela unnașterea într-o secol sa, autori deaur, dinepoca Aleichem Peretz. Șolem șiI.L. bucurat deun celorlalți prestigiu similar al cucel doi literaturii deși“bunicul” delasa, moartea s-a idiș secol autorului trebuie încă săfiedescoperit, și chiar la un rămâne în mare necunoscută, parte iar profilul regiune. vorbitorilor ca accesibilă redând-o publicului dinorice preluând vorbită limba depopor, prelucrând-o și scriitorul afost șiun creator literară, idiș delimbă apariția Anti-Evreiești Legislației și care afost urmată Metzer. traducătorului, transpunerea fiind semnată deM.S. de identificat anul apariției, ca șiidentitatea reală a editată deSocietatea Culturală „Saron”, însă este dificil prefața Eugen lui Relgis. Adouaidiș. edție apare la Editura „Bicurim”, fără mare număr detitluri, reflectând varietatealiteraturii când editurile evreiești îșireiau activitatea un șipublică în scurta Perioadă deTraziție dintre regimuri politice, traducător. traducere Aceeași va fi republicată în 1946, este prefațat care l-a deEugencunoscut Relgis pe evrei” clasicilor aEditurii Alechem”,„Biblioteca „Șalom B. M. Negru realizează o selecție programatică oselecție B. M.Negru realizează pentru care apare, în ciuda condițiilor imposibile, în 1942; Halevy. M.A. lui al redactată de Dr. I. Niemirower și de un cuvânt înainte evreiești Rispler șiS.M.Littman, volumul titlul bucății literare, „Kabțansk”. Alcătuită deOsias literară a geografia operedefineșteîntregii și care dă și Mendele,pe cu un text sugestiv care despre îi târgul texte dinliteratura printre idiș; și îlregăsim clasici, în conceptul larg deliteratură șinumeroase evreiască editată derețeaua Tarbut deșcoli în 1939șiinclude, însă simpla apariție acărților pare aproape un miracol. unorîn locul volume deautor poate fidoar speculat, și 1942.Semnificația acestui alegerii tip depublicație supraviețuiriivoalat al identitar-culturale, apar în 1939 alcătuiteidiș, șitipărite înevident scopul șideclarat eforturi considerabile, douădin literatura antologii activității detraducere. În ciuda acestui lucru, cu de Holocaust, acunoscut oscădere dramatică a Opera lui Mendele Moicher Sforim în versiune Adevăratul îlconstituie miracol însă volumul Prima cuscopevident este oantologie școlar, Perioada a dus ce la politică, de radicalizare Povestirea Primul volum dinopera marelui scriitor apare abia Pentru cititorul român obișnuit, opera Mendele lui beneficiază de o prestigioasă deprezentare o prestigioasă beneficiază 4 . Romanul Romanul . Jețul din Mizrach românească Fișke șchiopul 3 apare într-o apare broșură . Antologia literaturii , publicat în seria zugrăvire alumii paupere șifără stabilitate economică, discursul său de critică a lumii evreiești tradiționale și de Mendele înîl ocupă opera sa. Moicher Sforim, prin central care pe categoriile defavorizate socio-economic prin intermediul criticii destânga șialocului sociale măsură,mai mică au portavocea devenit literaturii idiș Aleichem,Șolem alături deEliezer Steinbarg într-o criteriile deexcludere nu sunt clare. Privilegiatul epocii, prin intermediul și cenzurii, propagandei la Mendele și naționalism-comunismul de mai târziu impuse cu stalinismul de stânga, oficială cuideologia dezacord iudaismului, îlau asupra în general operei în deplin sale, elementul prin intermediul religios, hasidismului si scriitor precum Peretz, I.L. prin impactul care pe Dacă această absență poate fiexplicată, în cazul unui opera Mendele, lui fie în traducere sau în republicare. “Schimbul”. criteriul reprezentativității, cuun fragmentintitulat este prezent având șiaici, în vedere că urmărește selecția I.Ludoidiș, evreești”.a “Bibliotecii Traducător dejacunoscut din evrei. Pagini alese deastă dată,intitulată larg, publicul tânărul medic încetândtânărul dinviață medic decurând șivolumul – surpriză! –sereferă la traducător în primul rând, atenția ca poziționare autorului, șica prestigiu al însă scriitor Eugen Relgis evrei,” în traducerea șicuprefața reputatului B.Zeilig lui Alechem”„Șalom clasicilor „Biblioteca în colecția viata evrei” șieste pomanagiilor publicat deEditura Romanul Moicher Sforim apare în România în abia 1934. marelui conturate clasic în cultura română. Mozaic despre autor precum în periodice dintr-o serie care pe dearticole acesta lepublicase de prefața traducătorului și de o „Addendă” alcătuită România care încetase dinviață dejaîn 2010.Însoțit Anton Celaru Hasefer în 2011,fiindultima traducere semnată de de unicul volum care îi apare după 1989 este reprezentat muncitoare,mediu, zugrăvite Aleichem. deȘolem vagabonzilor, spre sarace șidenivel declasele deosebire de elerau, în primul lumii și ale cele pomanagiilor rând, prezentate sociale singura corecție afaptuluică mediile cu se încadra în aceste directoare linii ideologice, Receptarea opereiReceptarea lui Mendele Moicher Sforim în Drumețiile lui Biniomin al treilea Perioada comunistă nu cunoaște un nici text din În evident, mod „Prefața” atrage Eugen lui Relgis Prima lucrare importantă din opera Mendelelui După această mare pauză dinperioada comunistă, , volumul onouă adaugă perspectivă imaginii Fișke șchiopul 5 semnează cuvântul introductiv. Mendele 6 , ultimul traducător din idiș delimbă și care apare în seria dejacunoscută 7 . România. România. poartă subtitlulpoartă „Roman din publicat deEditura Revista Cultului Mari scriitori reprezentând un fel de restituire tardivă a muncii sale acei din ghetto sunt ‚Luftmenschen’.” de traducător. Colaborator al publicațiilor editate de Cu toată această perspectivă, Relgis revine la ideea Relgis, B. Zeilig îi era cunoscut acestuia din paginile universalismului experienței din carte, la interesul Umanitarismului unde deja era prezent de ceva vreme profund uman pe care îl prezintă povestea prezentată cu articole, iar manuscrisul traducerii îi parvine cu de Mendele: „eroii lui Mendele (...) nu prezintă numai vestea decesului acestuia în urma molipsirii de la un un interes specific, ci și unul omenesc, adânc omenesc. bolnav pe care îl îngrijea. Căci peste tot mai e o lume care șchioapătă, ca și Fiske, Dincolo de omagiul discret adus traducătorului, dar care vrea să trăiască, râvnește spre aer și lumină, spre Relgis prezintă și perspectiva sa asupra clasicului tradus. libertate și omenie.”10 Nevoia traducerilor din idiș este subliniată apăsat Al doilea text prefațator, „Doctorul B. Zeilig”, de către Eugen Relgis care îndeamnă la o adevarată care însoțește volumul este dedicat, de data aceasta, operă de recuperare culturală pentru masele aculturate în totalitate traducătorului, un „in memoriam” la limbile locale și pentru care moștenirea culturală idiș emoționant redactat de B. Iosif. Aici aflăm informații ar fi inaccesibilă: despre cel care a fost atât de interesat de opera lui „Să se traducă cât mai mult din acest idiș, tinut Mendele încât a dat culturii române prima traducere până acum în țarcul promiscuității. Se va revela astfel din opera marelui clasic: absolvent de medicină și acea lume cu un picior în groapă, dar cu celalt ținut încă specializat în chirurgie la Iași în 1925, unde este și dârz în iureșul vieții. (...) Generațiile tinere, mai ales lider al studențimii evreiești, Burăh Zeilig se naște la nu prea cunosc pe un Mendele Mocher Sforim, pe un Moinești, în Moldova și frecventează heider-ul din Schalom Alechem, pe un Asch, pe autenticii cântăreți localitatea natală, apoi liceul la Bacău, timp în care ai ghetto-ului. Aceștia au drept de întâietate – și lucrează și ca suplinitor pentru o școală rămasă fără operele lor trebue să circule prin toate limbile, căci sunt învățător în timpul războiului. Medic de circumscripție, bogate, adânci, svâcnitoare, ca orice roade ale suferinții în provincie, la Măgiresti, aproape de locurile natale, și speranței omenești.”8 tânărul medic este atras de scris și de lumea ideilor, În mod evident, pentru Eugen Relgis, Mendele se colaborând la Hasmonea, revista studenților sioniști, cu poziționează în rând cu Șalom Aleichem și Șolem Aș, traduceri din Peretz, Mendele, dar și la revista lui Eugen ba chiar înaintea acestora, iar situația dezintegrării Relgis, Umanitarismul. Molipsindu-se de la unul din lumii tradiționale și perspectiva dispariției ei îl pacienții săi, moare în 1933 la 33 de ani. face să prezinte această necesitate ca pe o prioritate Al treilea text de deschidere a volumului, fără autor absolută. În plus, operele acestor clasici sunt necesare precizat, se ocupa în sfârșit de marele clasic; „Biografia nu doar publicului evreiesc pentru că, din perspectiva autorului” pare a fi redactată de editură și prezintă un ideologului umanitarist, literatura idiș este parte a text standard, posibil a fi folosit și pentru alte traduceri culturii lumii și trebuie să fie accesibilă tuturor pentru din opera marelui scriitor, fără a insista pe o anume valorile sale profund umane. grilă de lectură sau pe mesajul operei traduse. Din acest Perspectiva ideologică a lui Eugen Relgis își găsește text aflăm, cu câteva erori de localizare (târgul nașterii locul în mod firesc în textul care prefațează volumul, sale este prezentat ca fiind Kapulia din Lituania, în astfel că se referă la impactul pe care Revoluția Rusă decembrie 1835), detalii care dau culoare biografiei, l-a avut asupra lumii evreiești zugrăvite de Mendele; deși redactate într-un mod brut precum „tatăl său era folosind prefața ca pretext eseistic, Relgis vorbește cunoscut ca un erudit. Maică-sa era o femee plăpândă despre faptul că ghettoul lui Mendele a fost măturat și delicată, cu figură evlavioasă și o specialistă a de valurile uriașe ale Revoluției ruse. Calicii în sdrențe ceaslovurilor femeești”7. În mod evident, se insistă pe sau în redingote soioase au devenit acolo muncitori – cultura iudaică acumulată de tânărul scriitor, astfel că cu brațele, oameni de faptă și de trudă creatoare. Dar aflăm că „la primul lui dascăl a învățat, într-un singur îi regăsim prin Polonia, prin Maramureș, prin târgurile an, să citească și să traducă părți din pentateuch. moldovene: - pretutindeni unde stăruie ‚lumea veche’, Al doilea învățător al lui era faimosul Josi Rubens, găsim și ghettoul. Mizeria cu chipuri tragice care știu ‚melamed’ pentru biblie și Ghemara. Acest Rubens însă să surâdă inteligent, să rânjească ironic, să urle de avea un suflet de artist și mare putere de sugestie asupra desnădejde sau de revoltă...9 elevilor”11. După decesul tatălui său, „începe să colinde: Pentru Relgis, opoziția între „ghetou” (respectiv la Tinkewitz, la Slutzk, la Wilna, unde a studiat în lumea tradițională) și muncitorime este esențială și „esiva” Gaonului”12. în jurul ei își structurează discursul: „azi, se pare că Aflăm abrupt și că, „după doi ani revine acasă la ghettoul s-a revarsat printre neamuri ca o apă umflată maică-sa, care, între timp, se măritase și se mutase la țară. de ploi. ‚Somajul’ secular al evreului e resimțit acum și S-a dus și ea la țară”13, relevanța amănuntelor ținând de de milioane de muncitori occidentali, de intelectuali și modul în care sentimentul naturii se inserează în opera chiar de atâția burghezi scăpătați, din toate țările unde sa: „în satul tihnit, și în mijlocul naturii încântătoare, revoluția nu s-a statornicit sau a avortat. Azi nu numai s-a deșteptat simțământul său poetic”14. Tot astfel,

15 16 transilvania 9/2015 Aflăm,din nou, informații privindeducația cum sa, însă deviață anii belarusă, regiunea sunt 1935și1917. nașterii locul aici, este aproximateditoriale; în corect, despre autor,alte săfiefolosite și contexte în posibil coperta interioară șicare oferă câteva date standard prezentare, cuexcepția redactate celei deeditură pe Din păcate,idiș. textul nu este însoțit un denici felde multegirând publicații alte deprestigiu dinliteratura perioadăde prolificaeditura interbelică, menționată Culturală „Saron” dinBucurești, publicația ține tot acest moment. unde Analizând locul apare, Societatea traducătorul, M.S.Metzer, este încă oenigmă până în nu neoferă informații în privința anului deapariție, iar Reînoire Țara veche nouă I. Fenchtwanger, limbi: alte anunțate șivolume deliteratură scrisă deautori evrei în în Biblie popular evreesc Dr.de intelectuali din România: Rubin, argint Opatoșul (sic!), au mai aparutaici șivolume precum Pereț, I.L. șiîncadrareaidiș în această serie avolumului defață: activitatea aediturii în privința bogată traducerilor din tăcere. în muncitoare; clasa Holocaustulghetoului impune schimbărilor produse deRevoluție șidetransformarea ” de prigoană. anii dinMoinești,Zeilig săvârșiți dinviață în surghiun în memoria neconsolaților părinți, săi Malca șiGhiță profesional în plină tinerețe, 1933.Șiîn la 23iulie ei Dr. căzut victimă BaruchZeilic, adevotamentului darediție, șipărinților în decedati Holocaust: săi, volumul este traducătorului, dedicat ca șiîn prima fruntea volumului care informațiile; actualizează Apareprefața Eugen lui însă Relgis. odedicație în editurii nesemnată, autorului”, „Biografia puținmai traducătorului, B.Zeilig”, „Doctorul șiprezentarea din1934,textul originală deB.Iosifediția dedicat „Bicurim’ reproduce identic, până la numărul depagini, menționate, evident ca referințe cunoscute depublic. Haskala mai deseamăcel ‚beth-hamidraș’” călătorie.lui Mulțumită acestui cantor a fost primit în Avrumel. lui smuls dinghiarele sfârșit lunga s-a Șiașa întâlnește) cuun prieten isonist la un cantor, care l-a „biatape ‚aghina’”, însă în „Kamenetz Podolsk, (se intră în legătură culumea cerșetorilor care oajută aflăm cum întovărășindu-și o mătușăpărăsită desoț, evreească Broșura în care apare povestirea Ultima copertă acărții aduceinformații despre Momentul nu mai este prielnic unei prefețe dedicate lucrare„Această apare în amintirea tălmăcitorului volumuluiReeditarea din1946,la Editura , dar șilucrări despre situația populației evreiești șiprimul publicat articol în ; A. Schwefelberg, Schwefelberg, ; A. , I.Levinsohn, șiI.Ludo, ; Dr. (sic!), Al. Șofran , Dr.Loewenstein, Th. Păduri poloneze Ultimele zile ale lui Schylock Răscoala traficanțilorRăscoala Puncte în vedere de Fiul Romei ; A. Kabak, Kabak, ; A. 15 Instituțiuni sociale . Relațiile cu sale Jețul din Mizrach Hamaghid , Dr. Th. Herțl, Reîntoarcere și

Poteca de problema Cântecul Molima . Sunt Sunt . sunt sunt . ; mijlocul căreiamijlocul atrăit vieții mai frumoși cei anii ai sale”. inspirată șifrumoasă, bogată desplendorile naturii, în asupra legăturii strânse cunatura pentru e călui „limba în prosăpoeme șiversuri adunate în 9volume”, cuaccent asupra operei alcătuite din„povestiri, sale romane, ciocnirile dintre diferitele sociale”. clase Accentul cade diferențierileîn scrierile (sic!) seoglindește sale și „subastfel, influențaliteraturii rusești a timpului său, influențaliterară semnificativă rusă; este cea din limba Idișulsa deeducația este iudaică. numit „jargon”, iar dereferințeledeosebire anterioare caretraiectoria legau percepute prin perspectiva didactică spre șiliterară, Parcursul său ca educator șistabilirea sunt la Odesa învețe șigermană, rusă dar limba șiliteratura ebraică. prin Gotlober intermediulcu poetul începe să căruia estefie interesat vorba de prieteniadiscipline laice; de interes în educația care șimodul saseculară ajunge să de interes pare pentrucă Se este mult editură. mai de pentru lipsit fie greu se pare, accesibil fie public, mai devenind,profesionale ca specific șilimbajul șiiudaice, comunității sunt eliminate, formării specificul sale privind sistemul dincadrul educațional religios tatăl său, un bun ebraist”, însă dejainformațiile specifice „primele instrucțiuni înșiTalmud Biblie lecapătă dela cărții, pentru programul său că „dezvăluie literar, pseudonimul este un punct în deplecare interpretarea Sforim șieroul său” semnat deAnton aflăm Celaru că moment portretul șiimportanța operei Mendele. lui să contureze mai mult decâtsefăcuse până în acel volumul șicare sunt redactate detraducător nu reușesc notele, prefațaacestea, și „Addenda” care încheie și editată deHasefer, așteptările sunt mari. Cu toate Biniomin al treilea necunoscută românesc, publicului din 2011care aduceîn prim plan ooperă până atunci Israel Zangwill). ( chassidice evreesc Niemorower) șicultura ( evreiască și Judaismul actualul război european Dr. Mayersohn; Lazar evreilor istorie ( evreiască fi Rothschild!aș versuri românești, deDr. ASteuerman șichiar Dr. Steuerman; A. ( publicații Societății „Saron” ale care țin deliteratură din filonului opera iudaic șial sa. religios în prim plan, în detrimentul parcursului educațional În evident, mod activitatea literară este șiseculară pusă Altneuland obosite Suflete Astfel, dintextul introductiv „Mendele Moiher- Având în vedere marea pauză depublicare, ediția Volumulplasat poate fi contextulîn altor d .Kslof), dar șiiudaism ( deS.Kiselhoff deDr. I.Niemirower; deDr. I.Niemirower) sau sioniști clasicii , roman de Theodor și Herzl și , nuvele deHoria Carp; , schițe umoristice Alehem),de Șalom Incursiuni înistoria evreilor Torquemada Contribuțiuni filosofia la istoria , în versiunea Anton lui Celaru Eroismul ostășesc al evreilor în de M. Schweig; de M. Schweig; , deV. Hugo, dramă în Evreii înmedicină Cântecul popular Drumețiile lui Spini Had Gadia Carmen Sylva Carmen , poezii de , poezii deDr. I. Povestiri Dacă de de de de inspirat de curentul de gândire iluminist, ‚Hascala’, preocuparea de a sublima aceste pertinente virtuți puternic în societatea evreiască din tinerețea sa. Este explica titlul generic ‚Portetele reconstituite’22, textul subliniată astfel valoarea cărții pentru înnoirea vieții nu aduce noutăți. Anton Celaru afirmă doar că eroul milioanelor de evrei care trăiau pe atunci în Europa principal „presimte iesirea din ghetou a tuturor celor răsăriteană”16. Grila de interpretare ar fi, așadar, închiși acolo – și prin aceasta aparține viitorului”23. modernizarea prin educație, însă și critica socială pentru că „genul său preferat a fost romanul social, cu o coloratură protestatară și satirică”17. Prefața scurtă Concluzii ar putea fi completată de textele din „Addenda”, însă acestea aflăm că sunt articole publicate în presă (în Analiza situației traducerilor din opera lui Mendele principiu în Revista Cultului Mozaic) de traducător și Moicher Sforim în limba română pune în evidență se referă la teme disparate precum sentimentul naturii faptul că profilul autorului și al scrierilor sale a devenit în romanul lui Mendele („În căruța lui Reb Mendele”), în timp victima regimurilor politice și a schimbărilor misterul celui de-al doilea Benjamin și activitatea sa ideologice, fiind inclus sau nu în planurile editoriale ca personaj istoric („Călătoriile lui Benjamin al II- în funcție de factori ideologici. În plus, lipsa unor lea”), un text despre un alt roman al lui Mendele, Fișke contextualizări necesare și a unor interpretări aduse șchiopul, care nu mai este accesibil, nefiind reeditat la zi prejudiciază grav imaginea lui Mendele Moicher din 1946 („Mersul drept al lui Fișke șchiopul”) și un Sforim care și acum, după o lungă asteptare în perioada text aniversar în care se vorbește despre colaborările comunismului, nu este repus în drepturi literare. Lipsa traducătorului la Revista Cultului Mozaic („Heșbon traducerilor și a studiilor dedicate autorului îl pun într-o Hanefeș sub semnul surâsului”). Textele sunt nedatate umbră nemeritată și mutilează grav imaginea literaturii și fără o relevanță directă pentru lucrarea de față. idiș în România care apare, astfel, incompletă. Perspectiva traducătorului asupra operei lui Mendele transpare uneori prin afirmații precum „cărțile scrise de el, adânc marcate de frustrările contemporaneității sale Note: evreiești”18 și că „’Fișke schiopul’ este o virulentă satiră socială”.19 Analizând romanul Fișke schiopul, „studiu 1. Adepți ai haskalei, mișcarea iluministă evreiască. sociologic aprofundat, un ‚fals tratat de cerșetorie’.”17, 2. Haskala desemnează mișcarea culturală iluministă traducătorul vede în iubirea dintre erou și Beile „sensul evreiască inițiată la sfârșitul secolului XVIII de filosoful simbolic al unei năzuințe evreiești colective, aceea a Moses Mendelsohn (1729-1786) în scopul emancipării și eliberării din constrângerea sufocantă, strivitoare a modernizării vieții evreiești. ghetoului”20, considerându-l pe Mendele „un ‚poet al 3. În limba română au apărut doar două volume traduse ghetoului’, o inimă plină de durere și de afecțiune pentru din opera lui Mendele Moicher Sforim: 1) Fișke șchiopul, victimele nemiloasei noastre claustrări de atunci”21. traducere din idiș de B. Zeilig, prefață de Eugen Relgis, Cele două texte relevante pentru romanul București, Editura „Șalom Alechem”, Biblioteca clasicilor de față deși cuprinzând interpretări personale ale evrei, 1934, 167 p. și 2) Drumețiile lui Biniomin al treilea, traducătorului și mai puțin o contextualizare atât traducere din idiș, note și prefață de Anton Celaru, București, de așteptată și de absentă, se referă la reconstituirea Hasefer, 2011, 203 p. Volumul din 1934 va fi însă retipărit traiectoriilor personajului central și a prietenului său de un deceniu mai târziu: Mendele Moher Sforim, Fișke călătorii într-o serie deja existentă în Revista Cultului șchiopul, traducere din idiș de B. Zeilig, București, Editura Mozaic, ‚Portrete reconstituite’. Astfel, în „Îngerul “Bicurim”, 1946, 167 p. Fără an însă, o broșură care tipărește păzitor al evadatului din Tuneiadevka” este prezentat o povestire scurtă a autorului va fi însă publicată separat: profilul lui Senderl, iar în „Neuitata întâlnire cu Mendale Mocher Sforim, Jețul din Mizrach, în românește Beniamin al III-lea” ajunge, în sfârșit la eroul principal. de M. S. Metzer, București, Societatea culturală „Saron”, Deși seria de articole se ocupă de recuperari literare și sin anno, 30 p.. Scriitorul este însă prezent în volumele reevaluări necesare, redacția afirmând că „personajele la antologice care urmăresc reprezentativitatea și o ilustrare care se oprește autorul merită nu numai a fi cunoscute, echilibrată a marilor clasici, astfel că îl întâlnim cu texte ci și eliberate de o anumită povară a neînțelegerii. scurte și în alte două volume: 1) Mendală Mocher Sefarim, Vremea amară, torturantă, secătuitoare în care au trăit „Kabțansk” în Osias Rispler, S. M. Littman, Antologia și-a pus pecetea pe chipurile și sufletele lor, dar greșesc literaturii evreiești, prezentare de Dr. I. Niemirower, cuvânt cei care văd doar această pecete chiar dacă o fac cu o înainte de M. A. Halevy, Editura “Tarbut”, București, 1939, îndurerată compasiune. Căci, dincolo de frustrări și 256 p. și 2) Mendale Mocher Seforim, “Schimbul” în B. M. desfigurare, continuă să palpite în aceste personaje Negru, Mari scriitori evrei. Pagini alese, cuvânt introd. de I. virtuți evreiești cultivate de milenii: neîmpăcarea cu Ludo, București, Biblioteca evreească, 1942, 144 p. urâtul și nedreptatea, o nevoie imperioasă de mai bine, 4. Baruh (Burăh) Zeilig (1899-1933), fiul unui veteran al credință irezistibilă într-o lume înseninantă. Tocmai Războiului de Independență, a fost un medic originar din

17 18 transilvania 9/2015 Medicină dinIași. la Colaborează ca suplinitor urmează șiapoi războiului Facultatea de Predă israelito-românărăzboiului. la școala în timpul româneștișcoli care pe în lefinalizează privat în timpul din bolnavii Studiază carela pe îiîngrijea. în urma contractării molipsitoare unei dela unul boli traducerilor eseisticii șial întreruptă timpuriu dedecesul Moinești cuoactivitate literară promițătoare în domeniul 8. (1936); (1922); Apublicat: cu RomainRolland. după Holocaust.emigrează Corespondență interesantă impact internațional, în America mai ales deSud unde Umanitatea dar șieseist șijurnalist cunoscut. publicației Directorul 7. Aș,etc.).Șalom literatura (I.Bashevis-Singer, idiș Mendele Moicher Sforim, în 1974(pensionare). Carieră în domeniul traducerilor din până înCDE) 1953.Ziarist la din urmă fiindpentru redactor publicației 6. Traducător excepțional Alehem, (Șalom S.An-sky, etc.). anti-sionistesale șianti-israeliene în presa românească. controversată în perioada postbelică dincauza campaniilor aștepte să de proză demare succes: Mântuirea publicațiilor al editor 5. Mendele Moicher Sforim șialții. la Relgis, Biniomin al treilea 21. 20. București,Celaru, Hasefer, 2011,p. 169. treilea al 19. 18. Anton București, Celaru, Hasefer, 2011,p. 5. lui Biniomin al treilea 17. 16. 15. 14. 13. 12. 11. 10. Alechem”,„Șalom 1934,p. 3-4 prefață București, deEugen Relgis, Editurade B.Zeilig, 9. Alechem”,„Șalom evrei, clasicilor 1934,p. 4. Biblioteca prefață București, deEugen Relgis, Editura deB.Zeilig, idiș Mendele Moher Sforim, Mendele Moicher Sforim, prozator (1895-1987)afost poet, Eugen șifilosof, Relgis Anton (1919-2010)afost Celaru ziarist al șieditor-șef I.Ludo (1894-1973)afost scriitor, jurnalist, traducător, „Mersul drept Fișkelui al șchiopul” în Ibid. “În căruța Mendele” Reb lui în Ibid, p. 6. „Mendele Moiher-Sforim șieroul său” în Ibid, p. 10 Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid, p. 9 Ibid, p. 4. Mărturii și azi de ieri de Glasuri însurdină (1934); , traducere note șiprefață dinidiș, deAnton Adam IKUF Bleter și directorul revisteiși directorul dela care odoctrină dezvoltă intelectuală cu și la Domnișoara Africa , traducere note șiprefață dinidiș, de Hasmonaea Absolutio , traducere note șiprefață dinidiș, de , ulterior revistei al Hodje-Podje Fișke șchiopul (1927); Informația Bucureștiului Fișke șchiopul , Versuri și proză (1962),ș.a. Adam. Adam. . Traduce Peretz, din I. L. Viața nouă Umanitarismul Drumețiile lui Biniomin Principiile umanitariste Eseuri despre iudaism (1935).Personalitate (1928); A publicat volume , traducere dinidiș , traducere din Unirea heider Drumețiile lui (publicație a (publicație , Mesia poate Informația Drumețiile Drumețiile lui Eugen Eugen lui , apoi la, apoi , în cele până până ,

Sforim 1934:Mendele Moher Sforim, Madison 1968:Charles Madison, Liptzin, 1963:Sol Liptzin Liptzin, 1982:Sol Liptzin Kuller 2008:Harry Kuller (coord.), Hundert 2008:Gershon David Hundert (ed.), Bibliography: 25. Anton București, Celaru, Hasefer, 2011,p. 180. lui Biniomin al treilea de finanţarede nr.POSDRU/159/1.5/S/136077. Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul European prinProgramul Operaţional Sectorial Europeană şi Guvernul României din Fondul Social sincronizare, durabilitate”, cofinanţatde Uniunea “Cultura română şi modele culturale cercetare, europene: Sherman 2007: Joseph Sherman (ed.), Sforim Mendale sin anno: Mocher Sforim, Sforim 2011:Mendele Moiher-Sforim, Sforim 1946:Mendele Moher Sforim, Sforim 1942:Mendale Mocher Seforim, Sforim 1939:Mendală Mocher Sefarim 24. 23. 22. Anton București, Celaru, Hasefer, 2011,p. 194 Aleichem to I. Singer B. scope andMajor Writers. From Mendele andShalom Literature David. Jonathan Breviar biobibliografic Press, New Haven and 2008. London, Encyclopedia ofJews Europe inEastern Dictionary ofLiteraryDictionary Biography Societatea culturală „Saron”, sin anno Mizrach de Anton București, Celaru, Hasefer Biniomin al treilea “Bicurim” București,traducere Editura deB.Zeilig, dinidiș introd. deI.Ludo, București, evreească Biblioteca B. M.Negru, înainte Halevy, deM.A. Editura “Tarbut”, București evreiești în OsiasRispler, S.M.Littman, evreiclasicilor București, Alechem”, Editura „Șalom Biblioteca prefață de Eugentraducere Relgis, de B. Zeilig, din idiș “Neuitata întâlnire III-lea” cuBeniamin al Ibid, p. 185. Ibid, Ibid, p. 192-3 Această lucrare afost realizată în cadrul proiectului p. 195. , prezentare deDr. I.Niemirower, cuvânt , în românește deM.S. Metzer, București, , Thomas Yoseloff Publisher. Mari scriitori evrei. Pagini alese Acknowledgement: , traducere note șiprefață dinidiș, de , traducere note șiprefață dinidiș, , București, Hasefer. , Schocken Books. A History ofYiddish Literature The of Flowering Yiddish Yiddish Literature. Its , vol.333. Antologia literaturii Evrei din România. Writers inYiddish, , Yale University “ Drumețiile lui Fișke șchiopul Fișke șchiopul , „ Schimbul” în în în Kabțansk” Drumețiile Drumețiile The YIVO YIVO The Jețul din Jețul din , cuvânt , , ,