Redacţia revistei „Realitatea Evreiască” urează cititorilor un an nou bun, cu sănătate şi pace.

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA LA MULŢI ANUL LVI = NR. 418-419 (1218-1219) = 1 – 31 DECEMBRIE 2013 = 28 KISLEV – 28 TEVET 5774 =28 PAGINI – 3 LEI ANI!

Templul Meseriaşilor din Galaţi reinaugurat. (Foto: Alexandru Câlţia). Relatarea în pag. 5

Miracolul Sărbătorii de Hanuca A II-a ediţie KESHET PAG. 3, 20 Târgul Internaţional a adunat din nou evreii din toată ţara Un curcubeu evreiesc în... 16 culori Gaudeamus Carte de Tristeţe şi durere la moartea învăţătură lui Octavian Sava PAG. 21 PAG. 14

Cultura, arta, ştiinţa – domenii TU biŞvat, Nelson în care evreii au excelat mereu anul nou Mandela Convorbire cu JOSÉ BLUM, al pomilor şi evreii SYBIL BENUN, ROBERT SCHORR, CARMEN DUMITRIU PAG. 11 PAG. 9 PAG. 13 PAG. 4-8 Înalte distincţii pentru A.E.R.V.H.: Trei deputaţi ai minorităţilor naţionale dr. Aurel Vainer, Scrisoare deschisă iau atitudine împotriva Rezoluţiei Moshe Kantor către premierul Ponta europene privind circumcizia PAG. 9 şi Baruch Tercatin PAG. 2 PAG. 12 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. Înalte distincţii pentru Temele din recenta agendă a deputatului descentralizare, acces direct şi asigurarea şi preşedintelui dr. Aurel Vainer dau măsura finanţării/ deschiderii de noi pieţe pentru in- dr. Aurel Vainer, Moshe Kantor forţei sale de a cuprinde probleme de mare dustria din România; Asigurarea de capital din diversitate, amplitudine, importanţă: • Dez- Marea Britanie pentru companiile naţionale baterile în Parlament privind bugetul pentru din România; Oportunităţi şi o perspectivă şi Baruch Tercatin 2014; • Vizita la Londra, în delegaţia parla- globală pentru industria maritimă din Româ- mentară română, condusă de preşedintele nia etc; Vizitarea Sinagogii „Bevis Marks”, Camerei Deputaţilor (CD), Valeriu Zgonea; cea mai veche din Marea Britanie; Întâlnirea • Întâlniri în Israel cu reprezentanţi la vârf ai la Camera Comunelor cu lideri ai Partidului Asociaţiei Rabinilor Originari din România, Laburist – în opoziţie, în care a fost abordată ai Fundaţiei „Caritatea”, ai AMIR; • Prezenţa problema atitudinii nefavorabile a Guvernu- în delegaţia parlamentară română care a lui britanic privind libera circulaţie în Marea vizitat Israelul, condusă de preşedintele Se- Britanie, începând de la 1 ianuarie 2014, a natului, Crin Antonescu; • Implicarea în Ha- cetăţenilor români şi bulgari; Prânzul oferit de nuchiada 5774; • Participarea la o reuniune preşedintele Congresului Evreiesc European a Consiliului Minorităţilor Naţionale (CMN); (CEE), Moshe Kantor, amintind cu plăcere • Moderarea vernisajului Albumului „Evrei vizita la Bucureşti, primirile la premierul Victor din România”. Ponta, la preşedintele CD, Valeriu Zgonea • La Comisia de Politică Economică, şi la secretarul de stat la Secretariatul de Reformă şi Privatizare de la Camera Depu- Stat pentru Culte, Victor Opaschi. La prânzul taţilor (CD), dar şi la Comisia Economică de oferit de domnia sa s-au discutat: probleme la Senat, deputatul F.C.E.R. a participat la ale evreilor europeni; relaţiile cu populaţiile în Preşedintelui Federaţiei Co- În comunicatul publicat pe site-ul şedinţele de dezbateri şi avizare a bugetului mijlocul cărora trăiesc; perspective de dez- munităţilor Evreieşti din România, oficial al Preşedinţiei României se pentru 2014 privind instituţii şi organizaţii care voltare a legăturilor între CEE şi Parlamentul dr. Aurel Vainer, deputat, i-a fost arată că distincţiile au fost acordate intră în structura bugetară, guvernamentală şi României. În această ordine de idei, preşedin- acordat, prin Decret semnat de pre- în semn de apreciere pentru înalta a altor instituţii de natură economică. Domnia tele CEE şi-a exprimat dorinţa şi intenţia de a şedintele României, Traian Băsescu, ţinută morală şi profesională de care sa a luat parte la dezbaterile în plen şi la organiza, în comun, un eveniment special în Ordinul Naţional „Steaua României” cei trei au dat dovadă de-a lungul votul final privind bugetul, în ansamblu, al România, în cadrul Proiectului „70 de ani de la în grad de Ofiţer. întregii lor cariere, pentru contribuţia României pentru 2014. Grupul Parlamentar deportările evreilor din Transilvania de Nord”. Concomitent, Preşedinţia a decis determinantă pe care au avut-o în al Minorităţilor Naţionale (GPMN) a votat în Gazdă permanentă pe parcursul vizitei a fost decorarea lui Viatcheslav Moshe conservarea moştenirii iudaice şi în favoarea acestui buget. Desigur, participarea vicepreşedintele CEE şi, totodată, membru în Kantor, preşedinte al Congresu- îmbunătăţirea dialogului interreligi- la dezbateri în Comisia de Politică Economică, conducerea CEMB, Edwin Shuker, cu care lui Evreiesc European, cu Ordinul os, precum şi pentru consolidarea Reformă şi Privatizare din CD nu s-a limitat dr. Aurel Vainer şi consilierul Silviu Vexler au Naţional „Pentru Merit” în grad de legăturilor româno-israeliene şi pro- numai la buget; au fost discutate şi alte proiec- avut un dialog foarte fructuos. Mare Cruce şi a inginerului Baruch movarea imaginii României în lume. te legislative. Au continuat să sosească ecouri • În Israel, deputatul şi preşedintele Tercatin, scriitor şi jurnalist, cu Or- Decorarea a fost făcută la pro- la volumul realizat de F.C.E.R. „Mărturii şi F.C.E.R. s-a întâlnit cu lideri ai Organizaţiei dinul „Meritul Cultural” în grad de punerea secretarului de stat pentru Imagini despre Holocaust în România”, volum Rabinilor Originari din România trăitori în Is- Comandor, Categoria F - „Promo- Culte din cadrul Ministerului Culturii, lansat la Parlament de deputatul F.C.E.R. Un rael, în prezenţa Marelui Rabin Eliakim Schle- varea culturii”. Victor Opaschi. exemplu – scrisoarea primită de la Arhiman- singer, de la Londra, la care s-au discutat, în dritul dr. Ieronim Creţu, Episcop Vicar Patri- detaliu, probleme privind prezervarea patrimo- arhal ales, reprezentantul Patriarhiei Române niului de cult mozaic din România. S-a con- Israelul condamnă acordul la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor venit punerea în aplicare a Acordului încheiat Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, între F.C.E.R. şi aceşti parteneri; inclusiv între în care sunt evidenţiate, printre altele, valoa- F.C.E.R. şi Curtea Rabinică a Rabinului din Occidentului cu Iranul rea şi semnificaţia acestei cărţi: „punerea în Sculeni de la New York; implementarea Acor- Încă înaintea semnării acordului celor cinci ţări membre ale Consiliului lumină a adevărului până nu demult insuficient dului de identificare a terenurilor fără mormin- de Securitate plus Germania, Israelul a atras atenţia asupra unor condiţii ce cunoscut şi asumat”; „remember care trebuie te din cimitirele evreieşti din România, încheiat ar trebui îndeplinite pentru a se ajunge la un acord sigur care să împiedice să elimine din faşă orice recrudescenţă a între F.C.E.R. şi Asociaţia pentru Conservarea continuarea programului nuclear al Teheranului. Din păcate, negociatorii extremismului, antisemitismului şi xenofobiei”. Cimitirelor Evreieşti Europene, condusă de celor şase ţări au ţinut cont doar parţial de avertismentele Israelului. De • Deputatul şi preşedintele F.C.E.R. a fă- Marele Rabin Eliakim Schlesinger, prezent în aceea, nu numai guvernul, dar şi o mare parte a israelienilor au considerat cut parte - alături de deputatul Angel Tîlvăr, Israel. Acordul urmează să fie pus în operă că documentul nu este în favoarea Israelului, şi-au manifestat dezamăgirea preşedintele Comisiei pentru învăţământ în cu sprijinul colaboratorilor săi, mai cu seamă faţă de aliatul american şi, chiar dacă nu majoritatea, dar aproximativ 40 CD - din delegaţia parlamentară, condusă al Rabinului A. Ginsberg. Valorificarea aces- la sută din populaţie ar susţine o intervenţie armată în Iran, chiar şi fără de preşedintele CD, Valeriu Zgonea, care a tor terenuri va constitui o sursă de finanţare sprijinul SUA. În cadrul recentei vizite a secretarului de stat american John Kerry în Israel, vizând stimularea negocierilor israeliano-palestiniene, care au fost întrerupte, diplomatul american a reafirmat soliditatea alianţei strategice dintre SUA şi Israel, în pofida unor „neînţelegeri temporare, care se manifestă uneori”. Israelul a apreciat că acordul semnat cu Iranul este nesatisfăcător. Motivele şi argumentele guvernului sunt prezentate într-o luare de poziţie, trimisă revistei noastre de Ambasada Israelului din Bucureşti, sub semnătura ambasadorului, E.S. Dan Ben-Eliezer „Acordul dintre Iran şi P5 +1 (cele nevoie de centrifuge şi apă grea. cinci ţări membre ale Consiliului de Toate acestea sunt necesare numai Securitate plus Germania) este un pentru producerea armei nucleare. acord prost. Nu este un acord isto- Există în lume 19 state (inclusiv ric, mai degrabă o greşeală istorică. Canada şi Indonezia) care produc Iranul a obţinut înţelegerea pe care energie nucleară în scopuri civile a dorit-o şi Occidentul a făcut o înţe- fără îmbogăţirea uraniului, centrifu- legere foarte proastă şi periculoasă. ge şi apă grea. O ţară care încalcă în Pentru prima dată, superputerile mod constant rezoluţiile Consiliului lumii au fost de acord ca Iranul să de Securitate al ONU, participă la îmbogăţească uraniul. Aceasta, masacrarea civililor sirieni şi răs- prin ignorarea totală a rezoluţiilor pândeşte teroare în lume, va primi Consiliului de Securitate al ONU, din partea Occidentului un acord ce Valeriu Zgonea, Aurel Vainer, Daniel Chiţoiu şi Şef Rabinul puse la punct chiar de către aceste garantează dreptul său de a ajunge Comunităţilor din Marea Britanie, Ephraim Mirvis. (Foto: S. Vexler) supraputeri. Cel mai periculos regim un stat capabil de a fabrica arma din lume a făcut un pas semnificativ nucleară. efectuat o vizită la Londra, la invitaţia Comu- pentru conservarea, cu prioritate, a cimitirelor către obţinerea celei mai periculoa- Israelul susţine o soluţie diplo- nităţilor Evreieşti din Marea Britanie (CEMB). evreieşti şi a sinagogilor din România. A fost se arme din lume. matică ce va duce la desfiinţarea Programul vizitei a constat în: • Participarea apreciată, cu date concrete, edificatoare, Acordul permite Iranului să con- programului de arme nucleare al la Gala Anuală a „Board of Deputies of British atenţia specială acordată de F.C.E.R., cu tinue îmbogăţirea uraniului, să-şi Iranului, prin: Jews”. La festivitate au fost prezenţi: minis- sprijinul Fundaţiei „Caritatea” şi al autorităţilor menţină toate centrifugele, precum - desfiinţarea tuturor centrifu- trul de interne al Marii Britanii, Theresa May; române, întreţinerii şi asigurării securităţii în şi reactorul de apă grea din Arak. gelor; Lordul Primar al Londrei, Fiona Woolf. Şef cimitirele evreieşti, renovării şi restaurării de S-a renunţat la sancţiunile ale căror - scoaterea din Iran a întregii Rabinul CEMB, Eminenţa Sa Ephraim Mir- temple şi sinagogi în România. efecte s-au resimţit după mulţi ani şi cantităţi de uraniu îmbogăţit; vis (cu care au avut loc discuţii în probleme • Dr. Aurel Vainer s-a întâlnit cu vicepreşe- care ar fi oferit cea mai bună şansă - încetarea activităţii reactorului privind F.C.E.R. şi CEMB); Preşedintele lui dintele Fundaţiei „Caritatea”, Nahliel Disson, pentru a soluţiona problema în mod de apă grea din Arak. „Board of Deputies of British Jews”, Vivian şi cu membri în Consiliul Director al Fundaţiei paşnic, în schimbul unor concesii Israelul respinge în totalitate Vineman; fostul ministru de interne, Lord „Caritatea” din Israel. Au fost abordate modali- cosmetice ale Iranului. Iranul poate acordul şi nu consideră că ar fi Hurd of Westwell ş.a.; • Delegaţia a partici- tăţi de soluţionare a unor probleme curente şi renunţa foarte repede, în câteva obligat să-l respecte. Israelul nu va pat la întâlnirea cu reprezentanţi ai „Norton de perspectivă ale Fundaţiei, inclusiv o viitoa- săptămâni, la aceste concesii. Presi- permite Iranului să dezvolte arme Rose Corporation”, specializată în instituţii re reuniune a Consiliului Director şi o Adunare unea economică la care este supus nucleare. Deoarece regimul iranian financiare, infrastructură, minerit, transport, Generală a Fundaţiei „Caritatea” în Israel. Iranul ar fi dus la o înţelegere mult continuă să-şi susţină angajamentul tehnologie, cercetare, sănătate. Au avut loc mai bună. faţă de distrugerea Israelului, Israe- discuţii cu lideri ai organizaţiei despre: Iniţia- IULIA DELEANU Dacă Iranul, aşa cum pretinde, lul va şti cum să se apere singur faţă tive majore aflate pe Agenda Parlamentului (Continuare în pag. 27) doreşte să realizeze capacităţi de orice fel de ameninţare.” României; Măsuri şi efecte ale procesului de nucleare în scopuri civile, nu are E.G. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 3

A II-a ediţie Keshet

După un debut de succes anul trecut, programul Keshet - plăcută, a fost un program la care preşedinţii a 16 comunităţi din Oradea, o comunitate foarte impor- organizat în colaborare de F.C.E.R., Joint, DASM şi JCC - a au răspuns pozitiv, fără sprijin financiar din exterior, şi membrii tantă, care a contribuit la viaţa socială şi revenit în forţă în 16 comunităţi din ţară, puţin înainte de comunităţii au îmbrăţişat programul cu deosebită căldură. Am culturală a oraşului de pe Criş, înainte de celebrarea Hanucăi. La proiect au luat parte aproape 1.000 demonstrat, încă o dată, că suntem un Popor al Cărţii şi suntem Holocaust. Rolul sărbătorilor evreieşti de de participanţi, dintre care cei mai numeroşi la Bucureşti, dispuşi să facem tot posibilul pentru cunoaştere şi educaţie. la origini până în prezent a fost subliniat Timişoara şi Oradea. Scopul organizatorilor a fost de a oferi Kol Hakavod – Toată Cinstea – pentru toţi cei care au pus în în conferinţa susţinută de Cornelia Ro- o zi de educaţie şi cultură evreiască autentice. Sub semnul practică acest program!”. senzveig şi Andrei Seidler, care au trecut Curcubeului, traducerea cuvântului ebraic Keshet, s-a adunat Pe de altă parte, directorul Joint România, Israel Sabag, a în revistă relevanţa ciclului vieţii evreieşti o galerie impresionantă de lectori şi teme din domenii dintre evocat “setea de cunoaştere de care au dat dovadă membrii a pentru toţi cei care păstrează valorile cele mai diverse, reunite sub simbolul unei anume conexiuni 16 comunităţi evreieşti din România. Am văzut, încă o dată, ne- fundamentale ale iudaismului. cu iudaismul. Programele au încercat să atingă teme de actu- voia aceasta de iudaism, cultură evreiască şi idishkeit. Keshet, Seminarul Keshet Braşov s-a desfă- alitate, iar pe de altă parte să apropie auditoriul de sărbătoarea un program care s-a dovedit o investiţie minimală, dar extrem şurat în prezenţa a 59 de participanţi, între de Hanuca şi să aducă o atmosferă autentic iudaică în mijlocul de eficientă, a avut darul să unească evreii din România în jurul care şi nouă membri ai obştii de la Sfântu comunităţii. Directorul Joint, Israel Sabag, a propagat, în com- ideii de Cunoaştere. Programul acesta a arătat că a fi evreu nu Gheorghe, şi a fost structurat pe două pania preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, această idee în este doar un fapt, ci o misiune şi un angajament spre bine în planuri. Mai întâi s-a dezbătut o temă întreaga ţară. această viaţă. O imagine în rezumat a acestui mare eveniment legată de Iudaism, ca un concept legat de Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, a apreciat evreiesc vă puteţi face urmărind prezentarea Keshet II la http:// realitate şi cu deplină actualitate. După la finalul programului Keshet această iniţiativă: “Proiectul tinyurl.com/pte7p97. Este o «gustare» dintr-un program care prânz, s-a luat în discuţie semnificaţia săr- Keshet, care a debutat anul trecut, reprezintă un nou program are toate şansele să se transforme într-o adevărată tradiţie în bătorilor evreieşti. Acestea au fost luate de succes al evreilor din România. Spre surpriza mea foarte comunităţile evreieşti din România.“ în ordinea cronologică a desfăşurării lor în anul iudaic, cu o implicare a participanţilor şi aplauze. Un invitat special între confe- în discuţii. Activitatea l-a avut ca modera- renţiarii Keshet -Timişoara a fost consulul tor pe Ing. Rudi Katz, oficiant de cult, care Spaniei la Timişoara, Excelenţa Sa Jose a găsit modalităţile de a prezenta tematica Miguel Viñals, care a prezentat secvenţe în acel mod care să provoace discuţii din istoria evreilor sefarzi. Pasionat de dintre cele mai interesante. Evenimentul subiect, a fost sursa cea mai autorizată a reprezentat un prilej de socializare între de a reda felul în care este ea percepută membrii comunităţii, general apreciat de şi azi în Spania. Prof. dr. Adriana Babeţi, asistenţa care a solicitat repetarea unor una dintre cele mai iubite profesoare ale astfel de seminarii, nu anual ci, pe cât Universităţii de Vest din Timişoara, scrii- posibil, trimestrial, deoarece subiectele toare şi redactor al revistei „Orizont” din abordate prezintă interes. Bucureşti Timişoara, a prezentat cartea sa cea mai La Satu Mare, Ziua Keshet s-a con- recentă. „Amazoanele, o poveste” repre- centrat asupra sărbătorii de Hanuca, dar dezbaterii s-au aşezat câteva persona- zintă un studiu de 700 de pagini despre au fost abordate şi subiecte specifice Lectori pasionaţi, dezbateri lităţi ale culturii româno-evreieşti, Maia aceste personaje legendare, din cele mai acestui important oraş transilvănean, interesante la Bucureşti Morgenstern, A. G. Weinberger, Radu F. vechi timpuri până în prezent. Dincolo de unde odinioară trăia o foarte mare comu- Alexandru, Copel Moscu. Tema: „Influenţa cercetarea îndelungată şi minuţioasă a nitate evreiască. Personalităţile care au În capitală, şi de această dată, a fost identităţii evreieşti în cuprinsul actului ar- temei, Adriana Babeţi prezintă subiectul marcat istoria oraşului se regăsesc în mo- o zi în care cei 180 de participanţi au tistic”. Dincolo de perspectiva personală a cu vervă, uneori cu umor, atentă atât la nografiile acestei comunităţi şi fac parte avut parte de calitate intelectuală de înalt subiectului, a făptuitorului actului artistic, un public cunoscător cât şi la cei care din patrimoniul uman al oraşului. Cu oca- nivel. Prin intermediul profesorilor dr. Lya rămâne întotdeauna percepţia publică, doar acum îl descoperă. Prin intermediul zia Keshet, au fost evocate personalităţi Benjamin şi dr. Hary Kuller s-au apropiat cea care măsoară prestaţia artistică prin unuia dintre cei mai vechi şi importanţi care au dispărut în timpul Holocaustului de „Dilema identităţii la evrei”, o temă care prisma propriului bagaj de cunoştinţe şi colecţionari de documente ilustrate din şi au lăsat o importantă amprentă asupra i-a preocupat deopotrivă pe evrei cât şi prejudecăţi. Timişoara, Octavian Leşcu, cei prezenţi urbei de pe malurile Someşului. pe neevrei de-a lungul timpului şi care au putut descoperi Timişoara evreiască comportă şi azi dezbateri, în Israel şi în Sefarad, amazoane, aşa cum era ea odinioară. Inginerul Janc- Curcubeu de noiembrie diaspora. Despre prezentarea celor doi so Arpad a studiat în detaliu arhitectura şi scriitori, umorişti şi analişti ai umorului, somn în Tora şi alte surprize istoria Sinagogilor timişorene şi le-a pre- la Cluj Ştefan Cazimir şi Aurel Storin, veştile s-au pentru bănăţeni... zentat într-un mod dus dincolo de sălile de la JCC. Cei doi atractiv, ilustrat cu au abordat tema „Umorul, aliatul evreilor La Timişoara, în decurs de şapte ore, numeroase imagini din România de-a lungul istoriei”. Cu stil şi au avut loc şapte prezentări iar, la plecare, vechi şi noi. figuri de stil, fără să uite că se adresează nu puţini dintre cei 130 de participanţi au Preşedintele mai multor generaţii, ei i-au purtat pe par- întrebat: „Pe când o nouă zi Keshet?”. Comunităţii Evreilor ticipanţi prin vremuri în care cuvântul, şi Conferenţiarii care au pregătit temele au din Lugoj, ing. Ivan mai ales umorul, trebuia măsurat cu grijă făcut-o cu toată atenţia şi seriozitatea, fi- Bloch, a participat în public, fiind, totuşi, o gură de oxigen ind la un nivel oricând posibil de prezentat la acest program şi Oradea pentru auditoriu. Acel „haz de necaz”, tipic în orice mediu academic. Introducerea a împărtăşit partici- evreiesc, dar şi românesc putem spune, a a aparţinut preşedintei comunităţii, dr. panţilor câteva secvenţe din istoria aces- La Cluj-Napoca, cea de a doua ediţie făcut să supravieţuiască esenţa spiritului Luciana Friedmann, care s-a referit la tei comunităţi. Privind în urmă cu nostalgie Keshet a reunit în Sala Einstein - pusă uman în vremuri în care se făceau toate sensul luminii în iudaism, o lumină care spre perioada sa de înflorire, domnia-sa la dispoziţie cu generozitate de Institutul eforturile ca acesta să dispară. este legată de cunoaştere. Conferinţa a a evocat importanţa acestor programe de Iudaistică al UBB - un număr mare Tot în domeniul supravieţuirii, de data debutat cu „Somnul în Tora”, prezentare regionale care îi aduc împreună pe cei de membri ai comunităţii, atraşi atât de aceasta prin muncă şi creaţie, s-a situat şi montaj video puse în scenă de dr. Dan din mai micile şi mai marile comunităţi. program, cât şi de conferenţiari. După şi conferinţa preşedintelul F.C.E.R., depu- Mihăicuţă. Somnul - şi componenta sa, salutul preşedintelui dr. Robert Schwartz tat dr. Aurel Vainer. „Contribuţia evreilor visul - revin în diferite pericope, dar şi în În Transilvania, comunităţile şi binecuvântarea rostită cu multă simţire din România la dezvoltarea culturală, Talmud şi în Cabala, fiind un teren oare- de Emanuel Pusztai, Mihai Emeric Ronai economică şi socială a ţării” a analizat cum misterios, nealterat de conştienţă. au prefaţat sărbătoarea a prezentat o expunere despre răscum- măsura în care marea comunitate ce Prof. Ana Schwartz le-a vorbit apoi celor de Hanuca părarea primului născut şi semnificaţia trăia odinioară în această ţară a condus prezenţi despre „iudaism şi umanism”, mai largă a acesteia. Apoi participanţii la dezvoltarea patrimoniului României. o îngemănare rară între o religie şi un La Oradea, prima sesiune susţinută în au vizionat filmul „Ernest Klein, artistul in- Accentuând valorile durabile, care vor concept care are omul în centrul său. Va- faţa celor peste 110 participanţi a aparţi- tarsier”, realizat de Andrea Ghiţă, despre caracteriza şi peste decenii sau secole loarea pe care Iudaismul o dă vieţii o face nut preşedintelui ing. Felix Koppelmann viaţa şi creaţia unui tâmplar înzestrat cu această ţară, conferenţiarul a atras atenţia cu totul specială în spectrul spiritualităţii. şi Rabinului Sraya Kav. Minunea, lumina har de artist, supravieţuitor al lagărului de asupra loialităţii şi deplinei dedicări de Despre felul elaborat în care dr. Gheorghe şi eroismul celebrate complementar cu la Moghilev Podolski. Yael Gross a trecut care evreii au dat dovadă pentru spaţiul Sebok a prezentat „laureaţii Premiului No- ocazia celor opt zile, care debutează la în revistă sărbătorile evreieşti, punctând pe care l-au considerat mereu ca fiind bel în Medicină” s-ar putea scrie multe... 25 Kislev, s-au aflat în centrul expunerii aspectele esenţiale ale fiecăreia. În fi- „acasă”. Prof. dr. Măriuca Stanciu a vorbit Un lucru e cert, „stilul a făcut muzica”. Pe celor doi conferenţiari. Doamnele Livia nal, invitatul de onoare al manifestării, despre „rezistenţa evreiască: păstrarea o temă serioasă, dezvoltată în cel mai Cherecheş şi Kati Kincses au evocat per- identităţii poporului evreu”, o temă mai elaborat mod, a reuşit să atragă zâmbete sonalităţi din istoria Comunităţii Evreilor (Continuare în pag. 20) puţin abordată dar foarte importantă în contextul în care curajul şi dorinţa de a supravieţui ca popor au fost esenţiale în timpul celui de-al doilea război mondial. În timp ce prof. dr. Felicia Waldmann a prezentat unul dintre conceptele esenţiale ale iudaismului „Tikun Olam” (Repararea lumii), Thea Haimowitz a prezentat câteva generalităţi despre Cabala, un subiect extrem de vast, cu numeroase nuanţe, dar totodată misticism iudaic aflat acum „la modă” în căutarea omului de a-şi găsi sensul vieţii. Ca o prefaţă la Hanuca, Rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre „Miracole în iudaism”, o temă care par- curge întreaga noastră istorie. La masa Timişoara 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 Miracolul Sărbătorii de Hanuca Fiecare dintre noi este o lumânare a cărei flacără păstrează de una, a spus rabinul Rafael Shaffer în Sinagoga Mare de la Mesaje vie credinţa iudaică, iar o semnificaţie a miracolului de Hanuca Bucureşti, în ajunul sărbătorii de Hanuca 5774. este că această flacără durează peste secole şi ne face, an Ceea ce s-a întâmplat apoi, timp de opt zile, în întreaga ţară, de an, să ne strângem împreună pentru a sărbători Hanuca, arată cât sunt de adevărate aceste cuvinte în zilele noastre, la de Hanuca 5774 victoria monoteismului iudaic asupra politeismului elen, a celor 2200 de ani după victoria Macabeilor şi resfinţirea Templului Dr. AUREL VAINER, mulţi asupra celor puţini, a uleiului care durează opt zile în loc din Ierusalim. preşedinte al F.C.E.R., deputat PRIMA SEARĂ, LA SINAGOGA MARE DIN BUCUREŞTI Prima lumânărică de Hanuca 5774 în Comunitatea Evreilor care copii aprind lumânărele, nu încetează să mă emoţioneze.” În luna Kislev, evreii de pretutindeni din Bucureşti a arătat că minuni se petrec şi-n vremea noastră: „Hanuca simbolizează pentru mine miracolul tradiţiei iudaice, celebrează, în fiecare an, Hanuca – Hag în Sinagoga Mare n-aveai unde arunca un ac; nume consacrate legătura cu Dumnezeu, păstrarea acestei credinţe în ciuda celor Ha-Orim – Sărbătoarea Luminilor, prilej şi stele în devenire ale scenei lirice româneşti, Corul „Hazamir” mai necruţătoare forţe ale răului. Faptul de a fi crescut printre evrei de mare bucurie, din cel puţin trei raţiuni („Privighetoarea”) şi Formaţia „Bucharest Klezmer Band” au cân- a lăsat o amprentă de neşters în viaţa mea”. Vorbitorul a reme- esenţiale şi anume: cu peste 2200 de ani tat cum demult nu s-a mai auzit într-o sinagogă bucureşteană; morat lideri ai comunităţii evreilor cărora le-a purtat mult respect în urmă, în 165 î.e.a., Templul Sfânt din o seară de Hanuca infuzându-ne o stare de spirit intraductibilă şi admiraţie: Şef Rabin dr. Moses Rosen, acad. Nicolae Cajal, Ierusalim, pângărit de asirienii seleucizi, în cuvinte; organizatorii serii, văzuţi şi nevăzuţi, prin truda şi Marele Rabin dr. Alexandru Şafran, av. Iulian Sorin. Afirmarea sub conducerea lui Antiohus Epifanes al dedicaţia lor au reconfirmat că „din resturi de lumină se pot face pluralismului religios este una dintre coordonatele principale ale IV-lea, a fost recucerit de armata evreilor minuni”, cum sună un vers dintr-un cântec de Hanuca. activităţii lui Victor Opaschi la Secretariatul de Stat pentru Culte, condusă de Iehuda Macabeul, redobân- Alături de lideri ai F.C.E.R., C.E.B., Joint, BBR, ai Fundaţiei pe care-l conduce. În numele Guvernului, al primului ministru dind valoarea religioasă majoră pentru „Ronald S. Lauder”, ai Habad, a fost cu noi în prima seară de Victor Ponta, vorbitorul a urat tuturor Hanuca Sameah. poporul lui Israel. În al doilea rând, atunci Hanuca E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în Româ- s-a produs o autentică şi mare minune: nia. Ne-au onorat soţia preşedintelui României, Maria Băsescu, „Lumina Domnului uleiul scăpat de la profanare, din recipi- reprezentanţi ai Guvernului - secretarul de stat la Secretariatul entul găsit într-un ungher al Templului, de Stat pentru Culte, Victor Opaschi –, parlamentari, persona- este sufletul omului” deşi era o cantitate suficientă să ardă o lităţi ale vieţii socio-economice, culturale româneşti, diplomaţi, singură zi, a constituit o sursă de lumină înalţi ierarhi. „Acum, poate mai mult ca niciodată, avem nevoie pentru opt zile. În al treilea rând, victoria de miracole, de speranţă, avem nevoie să ne bizuim pe oamenii Macabeilor asupra armatelor lui Antiohus care ne înconjoară”, spunea moderatorul serii, vicepreşedintele Epifanes al IV-lea a însemnat salvarea C.E.B. şi directorul DASM, ec. Attila Gulyas, în deschiderea monoteismului, fără de care nu ar fi exis- sărbătorii celebrând „victoria luminii asupra întunericului, a celor tat nici creştinism, nici islamism, celelalte puţini împotriva celor mulţi”. două mari religii monoteiste, avrahamitice „În această seară a minunilor”, vicepreşedintele F.C.E.R. ale lumii. De aici, şi deschiderea univer- şi preşedintele C.E.B., ing. Paul Schwartz, a anunţat primirea sală a sărbătorii. de fonduri europene care vor permite realizarea unui deziderat Peste vremuri, oriunde trăim, lumina de ani de zile: începerea lucrărilor de modernizare la Căminul ne-a devenit un însoţitor puternic, un „Rosen”. Domnia sa a mulţumit viceprim-ministrului României, corespondent al sufletului, un stimul al Liviu Dragnea, care a ajutat comunitatea pentru obţinerea lor. gândirii iudaice. O altă bucurie: terminarea consolidării şi restaurării singurei De Hanuca, avem din nou, an de sinagogi existente, din cele 26 câte au fost la Galaţi, Templul an, un prilej să vorbim despre reînnoire. Meseriaşilor. Ing. Paul Schwartz a mulţumit lui Cristian Mihăi- Această semnificaţie a sărbătorii, por- lescu, soţul şi managerul sopranei Felicia Filip, care a acceptat Rabinul Rafael Shaffer aprinzând nind de la reinaugurarea Templului din să cânte cu Corul „Hazamir”. În numele F.C.E.R. şi C.E.B., Paul prima lumânărică Ierusalim, Hanucat Habait, mă determină Schwartz a mulţumit sponsorilor, care au contribuit la strălucirea să-mi exprim, ca preşedinte al F.C.E.R., serii, precum şi echipei care a organizat-o: ec. Attila Gulyas; Edi „Peste câteva minute vom aprinde prima lumânărică amintind satisfacţia şi bucuria de a ne afla împreu- Kupferberg, director al Cancelariei Rabinice; Janina Ilie, manager miracolul opaiţului cu ulei neprofanat care a ars opt zile în loc nă – cele 38 de comunităţi şi 26 de obşti de proiecte F.C.E.R.; dr. Mona Bejan, director al CAjM; ec. Silvian de una, dar centrul unui miracol nu e ce s-a întâmplat, ci cum evreieşti – pentru a duce mai departe o Horn, director de Cabinet al preşedintelui F.C.E.R., membri în vorbeşte Dumnezeu cu omul”, a spus rabinul Rafael Shaffer. viaţă comunitară, evreiască, în spiritul conducerea C.E.B. „Lumina Domnului este sufletul omului. Au fost perioade în care învăţăturilor religiei mozaice. această lumină nu se vedea, anii comunismului, dar lumina nu Mă gândesc la reînnoirea care se s-a stins; flăcăruia mocnea sub cenuşă. Ea s-a văzut atunci când petrece în prezent în viaţa evreiască din cenuşa a fost dată la o parte. […] Să avem curajul să ne afirmăm România, concretizată, între altele, în lumina trăind în noi”. efortul de a îmbunătăţi asistenţa socială După deschiderea Aron Kodeş-ului şi rugăciunea pentru şi medicală, ca de pildă introducerea şi România şi Israel, rabin Rafael Shaffer, Zvi Haskal, Edi Kupfer- extinderea continuă a serviciilor de ajutor berg, Aurel Ioviţu şi copiii de la Grădiniţa „Gan Eden”, coordonaţi gospodăresc pentru categorii mai largi de de Dalia Golda, au binecuvântat şi aprins prima lumânărică de asistaţi decât în trecut. De asemenea, Hanuca. Rabinul Rafael Shaffer a rostit cele trei binecuvântări trebuie amintită revigorarea vieţii religioa- înainte de aprinderea primei lumânărele, după care a intonat se în toate zonele din ţară, inclusiv prin „Hanerot Halalu”. Mona Bejan şi Silvian Horn au dăruit copiilor prezenţa rabinilor, de care duceam lipsă de la „Gan Eden” Hanuca Geld. Adi Gueron, director adjunct al în trecutul apropiat. Progresele remar- JCC – Bucureşti, i-a invitat pe cei prezenţi la primul musical de cabile în ceea ce priveşte reabilitarea şi Hanuca, la JCC şi la alte atracţii organizate de Centrul Comunitar reînnoirea unor lăcaşuri de cult, respectiv, din Bucureşti în zilele sărbătorii. Îndrăgite cântece de Hanuca – Sinagogile din Satu Mare, Carei şi Alba unele solemne, altele nostalgice ori vesele, în ebraică, idiş, ladino Iulia. De asemenea, este prevăzut ca în au obţinut aplauzele publicului pentru coriştii de la „Hazamir” acest an membrii Comunităţii din Galaţi şi dirijorul lor, Bogdan Lifşin. Surprizele serii au fost sopranele să sărbătorească Hanuca în Templul Me- Felicia Filip, Angela Stratulat, Claudia Caia, mezzosoprana Ina seriaşilor, care a dobândit o haină nouă, Elena Dincă, acompaniate la pian de Adina Cocargean, care au de o deosebită performanţă. „Puterea noastră interpretat arii celebre din opere de Puccini, Donizetti, Gounod, Anul viitor, Hanuca va fi celebrată şi în din opereta „My fair lady” de Frederick Lowe, lieduri de Tiberiu frumoasele lăcaşuri de cult din Tulcea şi este unitatea noastră” Brediceanu. Într-un moment de vârf, cele trei artiste şi corul Oradea, aflate în plin proces de refacere, În mesajul de Hanuca adresat de preşedintele României, au reuşit să transmită oratoriului „Iehuda Macabeul” ceva din precum şi în Templul Coral din Bucureşti, Traian Băsescu, citit de Edi Kupferberg, a fost marcată însem- măreţia, simplitatea muzicii lui Haendel, sublimul. Aplauze, flori, unde s-au încheiat lucrările de restaurare nătatea sărbătorii: dorinţa evreilor de independenţă spirituală, de emoţii. Un tur de forţă al comunităţii din Bucureşti. constructivă şi de instalaţii, dar mai sunt păstrare a valorilor proprii, ideea de reînnoire. A fost reafirmată IULIA DELEANU în desfăşurare lucrările de interior, cu tot preţuirea faţă de contribuţia comunităţii evreieşti din România ceea ce înseamnă strălucirea unui templu la mai binele societăţii româneşti şi au fost exprimate urări de de această talie. prosperitate şi încredere în viitor. Ne-am bucurat în toate aceste demer- Într-o frumoasă limbă română, E.S. Dan Ben-Eliezer, amba- suri de sprijinul Guvernului României prin sadorul Israelului, a reamintit „puterea de a se apăra”, în toate Secretariatul de Stat pentru Culte, pre- timpurile, a poporului evreu, forţa sa de „a-şi păstra tradiţiile şi cum şi al Primăriei Municipiului Bucureşti religia”. Hanuca, celebrarea minunii opaiţului cu ulei scăpat de şi al Fundaţiei Caritatea. profanare în Templul din Ierusalim, care a ars opt zile în loc de Înnoirea amintită s-a concretizat şi în una singură, „aduce bucurie în inimi”, amintindu-ne că „totul este alegerea unei noi conduceri la Comunita- posibil”. Hanuca este „lumina noastră interioară pe plan personal tea Evreilor din Bucureşti, respectiv ing. şi colectiv”. „Puterea noastră este unitatea noastră”. Paul Schwartz – preşedinte, Attila Gulyas Mesajul de Hanuca, adresat de preşedintele F.C.E.R., dr. – vicepreşedinte, Peri Blănaru – secretar, Aurel Vainer, a fost citit de secretarul general al Federaţiei, ing. astfel încât, într-un timp relativ scurt, s-au Albert Kupferberg. înregistrat progrese remarcabile. În aceeaşi ordine de idei, să amintim şi punctele muzeistice înfiinţate în incinta „Experienţa diversităţii pozitive” unora din lăcaşurile de cult renovate, Cuvântarea secretarului de stat la Secretariatul pentru Cul- chiar şi în localităţi unde nu mai trăiesc te, Victor Opaschi, a fost o confesiune despre rolul benefic pe care comunitatea evreiască din oraşul natal, Dorohoi, l-a jucat (Continuare în pag. 5) în formarea sa spirituală. „Din copilărie, această ceremonie, în Felicia Filip şi ing. Paul Schwartz REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 5 a adunat din nou evreii din toată ţara Simbolul reînnoirii la Galaţi Mesaje… ganizator. Vorbitorul, a evocat un bun venit şi binecunoscuta urare Hag specificul sărbătorii de Hanuca, Hanuca Sameah numeroşilor oaspeţi, Dr. AUREL VAINER, care simbolizează lumina şi membrilor comunităţii, prietenilor şi repre- preşedinte al F.C.E.R., reînnoirea şi coincid cu reinau- zentanţilor diferitelor organizaţii ale mino- gurarea Templului Meseriaşilor. rităţilor naţionale prezenţi la eveniment. deputat Preşedintele Sorin Blumer a Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. (Urmare din pag. 4) urat bun venit oaspeţilor, mulţu- Aurel Vainer, a vorbit despre semnificaţia mind pentru sprijinul primit din sărbătorii de Hanuca şi a prezentat un evrei şi nici nu mai există sinagogi, cum partea F.C.E.R. pentru lucrările scurt istoric al Templului Meseriaşilor este cazul spaţiului nou construit în in- de renovare şi reconstrucţie, din Galaţi, construit în 1875 din fondurile cinta cimitirului din Ştefăneşti. atât la resturantul ritual, cât şi meseriaşilor evrei gălăţeni, remarcând Totodată, s-au înregistrat semnifica- la Templul Meseriaşilor. Vice- splendoarea acestuia. De asemenea, a tive reînnoiri în politica de promovare a preşedintele F.C.E.R., ing. Paul mulţumit tuturor celor implicaţi, preşe- tinerilor şi în organizarea Centrului de Schwartz, a evidenţiat strânsa dintelui C.E. Galaţi, Fundaţiei Caritatea, Editură şi Publicistică, reunind Editura colaborare pe care au avut-o colegilor din Federaţie şi constructorilor. Hasefer şi revista „Realitatea Evreiască”. Lumină, speranţă, reînnoire, acestea de-a lungul perioadei de când Vicepreşedintele F.C.E.R. ing. Paul După Holocaust, după jumătate de au fost cuvintele de ordine pentru sărbă- Sorin Blumer a fost ales preşedinte al C.E. Schwartz, a prezentat un scurt istoric al secol de totalitarism, evrei din toate torirea celei de-a şasea zile de Hanuca Galaţi, menţionând activităţile derulate cu evoluţiei comunităţii evreieşti din România generaţiile îşi afirmă interesul faţă de în rândul comunităţii evreieşti din Galaţi. cele două comunităţi din Brăila şi Galaţi, şi a construirii de sinagogi şi cimitire evre- valorile noastre tradiţionale, educaţia Respectând tradiţia, ca în fiecare an, felicitându-l pentru realizări. Directorul ieşti, reiterând însemnătatea conservării iudaică desfăşurându-se în parametrii preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel CAPI, ing. Rudy Marcovici, a mulţumit patrimoniului sacru. Rabinul Şlomo Tobias modernităţii în comunităţi şi în Centrele Vainer, a vizitat comunităţile din ţară, conducerii F.C.E.R. şi s-a declarat deose- a oficiat serviciul religios închinat celei Comunitare Evreieşti din Bucureşti, împreună cu reprezentanţi ai C.E.B. şi bit de satisfăcut de colaborarea cu C.E. de-a şasea seri de Hanuca, iar sulurile Oradea, Iaşi şi Timişoara, prin programe F.C.E.R., dintre care amintim pe vicepre- Galaţi. Rabinul Şlomo Tobias a evocat o de Tora au fost scoase din Aron Kodeş de mare succes, organizate cu sprijinul şedintele F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., serie de figuri rabinice proeminente din pentru a fi cinstite. Joint-ului, dintre care menţionăm „Be- ing. Paul Schwartz, şi directorul CAPI, ing. Galaţi, subliniind importanţa unor aseme- Loja B’nai B’rith România a oferit un reshit”, la Iaşi şi la Oradea. De acelaşi Rudy Marcovici. nea lideri spirituali pentru poporul evreu. frumos cadou Comunităţii Evreilor Galaţi: succes s-a bucurat şi noul program Primul moment a constat în inaugura- Directorul general executiv al Fundaţiei o serie de cărţi vechi de rugăciuni, în lim- „Keshet”, realizat în 13 comunităţi, într-o rea restaurantului comunităţii, amenajat Caritatea, Samuel Izsak, s-a declarat ba ebraică, de o mare valoare. Preşedin- concepţie unică. într-o sală complet renovată. La masa încântat de reuşita acestor acţiuni şi a tele C.E. Brăila, David Segal Iancu a urat, În Hanukia – Menora cu opt braţe, în festivă oferită de ospitaliera gazdă, pre- reconfirmat sprijinul său şi al Fundaţiei de asemenea, un călduros Hag Hanuca amintirea uleiului neprofanat care a lumi- şedintele C.E. Galaţi, Sorin Blumer, au Caritatea pe viitor. Sameah şi i-a felicitat pe evreii gălăţeni nat opt zile – lumânărelele se aprind în participat şi preşedintele C.E. Tecuci, A doua parte a întâlnirii s-a desfăşurat pentru reinaugurarea Templului. În final, ordine crescătoare. Tot astfel, activitatea F.C.E.R. s-a amplificat în planul relaţiilor Iancu Aizic, rabinul Şlomo Tobias, oaspeţi în Templul Meseriaşilor, care a fost re­ toţi cei prezenţi au ascultat melodii în interne şi internaţionale, al participărilor din Israel, membri ai comunităţii gălăţene, inaugurat. Lucrările de renovare au scos limbile ebraică şi idiş, cântece tradiţionale la evenimente comunitare sau ale unor la iveală un lăcaş de cult de o frumuseţe şi moderne evreieşti, susţinute de corul precum şi numeroşi prieteni ai comunităţii. organizaţii aparţinând altor etnii, al ac- În cuvântul său, dr. Aurel Vainer, l-a arhitecturală şi spirituală deosebită, cu Comunităţii Evreilor Galaţi, corul Hazamir ţiunilor de combatere a manifestărilor felicitat pe preşedintele comunităţii gălă- siguranţă un reper valoros al ansamblului al C.E.B., dar şi de binecunoscuta trupă antisemite şi de negare a Holocaustului. ţene, Sorin Blumer, pentru felul cum s-a cultural şi muzeistic gălăţean. Klezmer Bucharest Band. În acest context, menţionez editarea mobilizat în realizarea acestui proiect, Preşedintele C.E. Galaţi a deschis DAN DRUŢĂ şi difuzarea, cu succes, a volumului pentru consecvenţa şi meritele de or- ceremonia de reinaugurare, adresându-le “Mărturii şi imagini despre Holocaust în România”, precum şi frecventele mani- Iaşi festări de solidaritate cu Statul Israel. Emoţionantă întrunire ecumenică În acest an, 5774, se continuă tradiţia Ca întotdeauna, lumina oferită de lumânările de Hanuca poporul evreu, dar şi legătura acestuia cu creştinismul, morala Hanukiadei F.C.E.R., Festival al luminii, are puterea de a readuce alături de noi tradiţia şi regăsirea evenimentelor din alte vremuri şi dorinţa pentru bună înţelegere, unicat în viaţa evreiască internaţională, sufletească, lacrimi şi zâmbete, ecumenism şi muzică. Aşa ar pentru pace. prilej de mai adâncă apropiere a lideri- putea fi descrisă pe scurt Festivitatea de Hanuca organizată Atât prefectul judeţului Iaşi, cât şi directorul general al lor F.C.E.R. de viaţa comunităţilor, de de Comunitatea Evreilor (C.E.) din Iaşi. Alături de numeroase Institutului Naţional al Patrimoniului, au asigurat comunitatea mai bună cunoaştere a problemelor cu oficialităţi (PS Petru Gherghel, episcopul Diocezei Romano-Ca- evreiască din România de întregul sprijin al instituţiilor pe care le care se confruntă membrii comunităţilor tolice Iaşi, Cristian Adomniţei, preşedinte al Consiliului Judeţean reprezintă, transmiţând un mesaj de apreciere şi gânduri bune. noastre şi de mai largă deschidere a Iaşi, Romeo Olteanu, prefect al judeţului Iaşi, Alexandru Muraru, Din frumosul program nu a lipsit recitalul de muzică klezmer uşilor şi ferestrelor noastre pentru dialog director general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Mihai şi idiş, interpretat de corul Comunităţii. interetnic, interreligios şi intercultural. Chirica, viceprimar al municipiului Iaşi, reprezentanţi ai cultelor şi S. VEXLER Dragi co-religionari, stimaţi oaspeţi, minorităţilor naţionale), preşedintele C.E. ieşene, ing. Abraham închei prin a vă exprima gândurile noas- Ghiltman, a deschis programul festiv în salonul oficial, arhiplin, tre de bine, împreună cu tradiţionala din Hotelul “Traian”. urare: “Hanuca are o valoare de reînnoire religioasă, dar mai ales HAG HANUCA SAMEAH! o semnificaţie extraordinară internaţională – lovitura de graţie dată păgânismului” – aşa a început cuvântarea preşedintelui Traian Băsescu, F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, un mesaj plin de speranţă şi bucu- rie, care a redescoperit istoricul, tradiţia, morala sărbătorii de preşedintele României Hanuca precum şi unele poveşti pline de tâlc. Cu prilejul sărbătorii Hanuca, am de- “Deşi sunt creştin, în această seară am trăit şi eu, alături osebita plăcere de a adresa salutul meu de dumneavoastră, bucuria sărbătorii de Hanuca”, spunea călduros tuturor membrilor Federaţiei Cristian Adomniţei şi, împărtăşind amintiri legate de F.C.E.R. şi Comunităţilor Evreieşti din România. activitatea sa trecută, afirma încrederea în viitorul Comunităţii, Simbolistica aparte a acestei sărbători, precum şi sprijinul domniei sale pentru realizarea unor impor- legată de importanţa de a fi împreună în tante proiecte de interes comun. familie şi în comunitate este un prilej de PS Episcop Petru Gherghel a împărtăşit cu audienţa opi- bucurie şi, în acelaşi timp, de reflecţie la niile domniei sale privind simbolistica acestei sărbători pentru destinul nostru comunitar, la valorile care ne aduc împreună în momentele cele mai importante ale existenţei noastre. Lumină în sufletele seniorilor Căminului „Rosen”! Cred că biruinţa prin credinţă şi spe- Seniorii Căminului „Amalia şi Şef Rabin Dr. Moses Rosen” cadrul C.E.B., Rabi Rafael Shaffer al F.C.E.R., prim-cantorul ranţa în viitor sunt trăsături fundamenta- au aprins anul acesta lumănârile de Hanuca într-o atmosferă Iosif Adler, Israel Sabag, director Joint România, Attila Gulyás, le ale poporului evreu, prin care acesta cu adevărat specială, primind vizita mai multor personalităţi. vicepreşedinte C.E.B., Mona Bejan, consilier C.E.B. Sanda a dovedit în numeroase rânduri că poate Aprinderea primei lumânări a fost urmată de o masă festivă Wolf şi membrii clubului Bait Ham al JCC au fost, de asemenea, depăşi încercările grele ale istoriei. Fra- la care bunicuţii au participat cu multă bucurie, alături de ing. alături de bunicuţi. La manifestare au participat şi tinerii artişti ternitatea, dialogul, solidaritatea, curajul Anette Vainer, preşedinta de onoare a Asociaţiei Femeilor din voluntari ai programului „Vârsta a 4-a”. Într-o altă zi din cele mărturisirii propriei identităţi sunt valori opt de Hanuca, rezidenţii s-au delectat cu momentele muzicale morale dar, în acelaşi timp, sunt principii oferite de cântăreţul israelian Efraim Mendelsohn, care i-a vizitat care ar trebui să ne călăuzească alege- împreună cu Rabi Naphtali Deutsch, de la Habad România. În rile şi acţiunile prin care ne putem atinge ultima zi de Hanuca, atunci când candelabrele s-au umplut cu fericirea personală dar şi binele comun. lumânări, răspândind umbrele amintirilor şi speranţe de mai Vă doresc ca această mare sărbă- bine, seniorii au avut parte de un alt moment deosebit: vizita toare să vă aducă bucurie şi speranţă, E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului. În aşteptarea să reînnoiască legătura atât de valoroa- tuturor acestor momente importante, doamnele rezidente să între generaţii pentru a putea duce au participat cu încântare la un atelier de machiaj, organizat mai departe o tradiţie şi un patrimoniu de Claudia Negoiu-Hălmăgean, ergoterapeut. Din nou, şi de spiritual valoros pentru comunitatea această Hanuca, vizitatorii care au trecut pragul căminului au dumneavoastră şi pentru societatea adus lumină în sufletele seniorilor. românească. DIANA MEDAN HAG HANUCA SAMEAH! 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 Miracolul Sărbătorii de Hanuca lumânărilor de Hanuca de către elevul clasei a X-a a Liceului Lauder, Tomer Seara în care popoarele au stat la aceeaşi masă Mozafi, şi de preşedintele F.C.E.R., fondurile obţinute cu ca după perioada neagră care a fost în deputat dr. Aurel Vainer, care la final a acest prilej fiind des- Europa şi în România, să fie nişte ani de declarat: Bună seara şi aş mai vrea să tinate educaţiei de prietenie între popoare. Imi amintesc că în vă întâmpin cu un salut pe care aş vrea calitate la Complexul urmă cu 11 ani, am fost în Statele Unite, să îl introduc şi să îl generalizez şi în Educaţional Lauder- unde s-a sărbătorit Hanuca şi Crăciunul, România: Shalom ! Pace vouă, pace Reut. şi am văzut că preşedintele Americii, pe tuturor! Dr. Aurel Vainer a avut un mesaj Gazda serii a fost 1 decembrie, aprinde pomul de Crăciun emoţionant, pe care l-a încheiat spunând: Tova Ben Nun Cherbis, şi candelabrul de Hanuca. M-am întors Hanuca este sărbătoarea luminilor. Dacă preşedintele Fundaţiei în ţară şi i-am scris premierului de atunci, vă amintiţi, primul cuvânt al lui Dumnezeu ”Ronald S. Lauder”, Adrian Năstase, că a venit timpul să a fost «să se facă lumină» şi aşa a apărut din România. Nota facem asta şi în România. Mă bucur că această lume, cu bune şi cu rele. Noi de distincţie au dat-o, suntem la a 12-a ediţie a acestui eveni- dăm valoare luminii, luminii materiale şi Tova Ben Nun Cherbis şi premierul bineînţeles, şi invitaţii ment şi aprindem şi lumânările de Crăciun spirituale, iar aici, la Lauder, se învaţă Victor Ponta la Gala Lauder serii: primul ministru şi pe cele de Hanuca. Aş vrea ca această despre lumină spirituală şi sufletească.” Seara de 3 decembrie din Sala mare Victor Ponta şi o bună tradiţie să continue. Primarul Robert Negoiţă, un prie- a Hotelului Marriott din capitală a fost şi parte din miniştrii Cabinetului său, pri- După cuvântul de deschidere al Tovei ten apropiat al Fundaţiei Lauder şi al va rămâne memorabilă. Spun asta pentru marul sectorului 3, Robert Negoiţă, am- Ben Nun Cherbis şi al lui Remus Borza, Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ro- că mie mi-a dat impresia unei schimbări. basadori din peste zece ţări, între care, de asemenea un prieten al evenimentului mânia, a participat la aprinderea luminilor Schimbării în mai bine. Am trăit certitudinea Excelenţa Sa Dan Ben-Eliezer, amba- şi al Fundaţiei Lauder, a urmat mesajul de Crăciun şi a transmis un mesaj tuturor unei înţelegeri şi colaborări între naţiuni şi sadorul Israelului la Bucureşti, şi unele premierului Victor Ponta: celor prezenţi: Daţi-mi voie să-mi exprim mai ales popoare, la invitaţia şcolii Lauder dintre cele mai importante personalităţi Este pentru prima dată când particip bucuria şi mândria că majoritatea punc- Reut. Certitudinea unei prietenii profunde din România şi nu numai. Din partea la un asemenea eveniment, dar cred că telor de interes ale comunităţii evreieşti, între oameni din culturi diferite. Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ro- este de datoria oricărui înalt oficial, nu cum ar fi Templul Coral, Sinagoga Mare, Un moment de mare putere simbolică, mânia au fost prezenţi preşedintele Aurel doar a preşedintelui Statelor Unite, ci şi a Teatrul evreiesc, cartierul evreiesc, se semn al prieteniei şi respectului reciproc Vainer, ing. Paul Schwartz, vicepreşedinte oficialilor statului Român să arate respect află în Sectorul 3. Vreau să-mi exprim între popoare şi credinţe, care s-a bucurat F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B., şi ing. Jose şi consideraţie pentru tradiţii, pentru capa- bucuria că am o relaţie foarte bună cu dintotdeauna de aprecierea şi de prezen- Blum, consilierul preşedintelui F.C.E.R. citatea de a trăi împreună şi de a creşte comunitatea evreiască, cu preşedintele ţa a numeroase personalităţi: premierii şi şef al Departamentului Cultură, Artă, aceşti copii minunaţi. Vreau să vă felicit Vainer. Colaborăm foarte bine şi sper Benjamin Netanyahu şi Adrian Năstase Ştiinţă al instituţiei. pentru rezultatele extraordinare, despre ca împreună să facem lucruri frumoase, (2004), guvernatorul Mugur Isărescu Seara a fost relaxantă, dar în acelaşi care am aflat, ale elevilor şi profesorilor inclusiv pentru şcoala Lauder, care, iată (2011), ambasadorii în exerciţiu ai SUA timp plină de emoţie şi bună-dispoziţie. liceului Lauder. ce rezultate bune ne prezintă de fiecare şi ai Israelului în România, miniştrii de Elevii şcolii Lauder au încântat audienţa Avem de învăţat de la un popor atât dată. Aşadar, să avem mult succes şi Externe, miniştrii Educaţiei şi alţi oficiali cu diferite melodii, dansuri ritmice şi un de vechi şi de special că este bine să sărbători fericite ! de rang înalt ai guvernelor celor două cor care a interpretat cântece specifice reconstruieşti şi să păstrezi ceea ce ai re- Seara s-a încheiat cu reprezen­ ţări, ai administraţiilor prezidenţiale, ai sărbătorilor de Hanuca şi de Crăciun. construit. Cred că, dacă cei mai tineri vor taţia îndrăgitei trupe de actori ai Tea- Parlamentului, dar şi numeroşi oameni de În cuvântul său de deschidere, Tova învăţa această lecţie, vor şti să o aplice trului Evreiesc de Stat, condus de Maia afaceri din România, Israel, reprezentanţi Ben Nun Cherbis a ţinut să le mulţu­ mult mai bine decât noi. Încă o dată vă Morgenstern, şi cu diplomele şi cărţile la nivel de top management al companiilor mească celor prezenţi şi să rememo- mulţumesc, pentru că sunt convins că înmânate de primarul Robert Negoiţă, multinaţionale, al băncilor şi mulţi alţii. reze încercările ei, încă de la înfiinţarea astfel de momente ne unesc mai mult numeroşilor elevi premianţi la olimpiade Gala Lauder are şi un scop caritabil, fundaţiei, de a genera legături strânse decât oricare altă situaţie. şi concursuri naţionale şi internaţionale. între culturi şi oameni: A venit timpul, Seara a continuat cu aprinderea GEORGE GÎLEA Rând pe rând, lumânările au fost aprinse în comunităţile din Ardeal La fel ca în fiecare an, caravana Hanuchiadei a poposit şi în câteva oraşe din preluat-o în comodat pentru 20 de ani, a Cluj În Templul Deportaţilor Transilvania. De această dată, din ea au făcut parte rabinul Rafael Shaffer şi re- fost locul unde s-au desfăşurat aprinderea prezentantul “Realităţii Evreieşti”, iar cuvintele rostite de liderul nostru spiritual au celei de a şasea lumânări şi concertul de lumea a stat în picioare satisfăcut pe deplin enoriaşii, care au umplut sinagogile. Hanuca al formaţiei clujene de klezmeri Ceremoniile de Hanuca, organizate “Mazel Tov”. Obişnuiţi cu programele de de Comunitatea Evreilor din Cluj, s-au A cincea încă opt zile, timpul necesar pregătirii no- muzică cultă, la sinagogă, locuitorii oraşu- desfăşurat în Templul Deportaţilor, care Târgu Mureş ului ulei. Cifra opt, a arătat rabinul Shaffer, lui, inclusiv primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a fost arhiplin. Au participat membri lumânare este simbolică: atât durează purificarea alături de membrii comunităţii, au umplut ai comunităţii, prieteni, simpatizanţi şi uleiului, în ziua a opta se face Brit Mila, sala. Preşedintele Comunităţii Evreilor din numeroase oficialităţi, într-un real spirit legământul evreilor cu Dumnezeu. Găsi- Bistriţa, ing. Fredi Deac, a salutat publicul, ecumenic. Au fost de faţă IPS Andrei An- rea ulciorului cu uleiul nepângărit a fost o l-a prezentat pe rabinul Rafael Shaffer dreicuţ, arhiepiscopul ortodox al Vadului, minune, dar pentru evrei, şirul minunilor şi a vorbit pe scurt despre semnificaţia Feleacului şi Clujului, cu care s-a întreţinut nu se termină niciodată, el se menţine Hanucăi, Sărbătoare a Luminii, reper rabinul Shaffer, Florentin Crihmălneanu, până în zilele noastre şi reprezintă şi spiritual permanent. A urmat aprinderea episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, pentru acest an simbolul Hanucăi. de către rabinul Shaffer a celei de a şasea Kató Béla, episcopul reformat al Ardea- A urmat aprinderea celei de a cincea lumânări. În continuare, el a atras publicul lului, reprezentanţi ai altor culte, alături lumânări. Preşedintele Vasile Dub a ţinut la un dialog interactiv, întrebându-i pe cei de autorităţi locale, cadre universitare, să mai spună câteva cuvinte şi să facă o de faţă de ce există opoziţia între Hanuca- membri ai consulatului Ungariei mărturisire de suflet. A recunoscut că a lumină şi civlizaţia elenă-întuneric. Apoi În cuvântul său, Robert Schwartz, pre- făcut cunoştinţă cu aceste tradiţii târziu, a explicat că determinantă pentru religia şedintele Comunităţii clujene, i-a salutat dar pentru el redobândirea sărbătorii a iudaică este existenţa liberului arbitru, pe cei prezenţi, scoţând în evidenţă mare- Băncile sinagogii din Târgu Mureş au fost o cerinţă sufletească. spre deosebire de cea antică în care totul le număr al personalităţilor şi oficialităţilor fost ocupate de membrii comunităţii, pri- După încheierea părţii religioase, era predestinat. Liberul arbitru conferă care erau de faţă. etenii şi simpatizanţii lor şi de o delegaţie corul Comunităţii evreilor din Cluj (dirijor omului posibilitatea de a creşte, de a se Rabinul Rafael Shaffer a arătat că în de copii israelieni, aflaţi în vizită în oraş. Ecaterina Halmos) a prezentat un frumos dezvolta şi de a se perfecţiona. aceste zile se sărbătoreşte victoria culturii Ing. Vasile Dub, preşedintele Comunităţii, program de cântece, cu melodii tradiţiona- În cuvântul său, Gavrilă Ţărmure , di- iudaice asupra celei elene. “Nu avem a salutat prezenţa rabinului Shaffer cu pri- le de Hanuca, printre care şi una sefardă, rectorul Centrului Judeţean pentru Cultură nimic împotriva culturii elene dar nu am lejul aprinderii celei de a cincea lumânări. ”Ochas Candelitos,” interpretată în limba şi cel care conduce activitatea muzicală fost de acord cu impunerea ei cu forţa Au fost intonate imnurile de stat ale ladino. din sinagogă, a subliniat că, la Bistriţa, asupra altei credinţe”, a subliniat el. Nu României şi Israelului. Apoi, în cuvântul sinagoga este locul care adună oamenii, era nevoie de miracolul uleiului, dar prin său, rabinul Shaffer s-a referit la eveni- Bistriţa Evrei şi neevrei indiferent de etnie. El a vorbit despre miracole Dumnezeu ne comunică ceva. mente premergătoare războiului Maca- bunele relaţii cu comunitatea evreilor şi În miracole predomină limbajul metaforei. beilor şi a povestit cum evreii i-au propus au sărbătorit împreună a precizat că prin luarea în custodie a Lumânarea pe care o aprindem în fie- lui Alexandru Macedon ca, drept omagiu, Frumoasa sinagogă din Bistriţa, refă- sinagogii de către Primărie, câştigă atât care zi, timp de opt zile, domină sufletul numele său să fie dat primului născut din cută prin efortul comun al comunităţii, al oraşul Bistriţa, cât şi comunitatea evreilor. omului. Fiecare dintre noi are în suflet familiile evreieşti. Astfel, memoria regelui F.C.E.R. şi al autorităţilor locale, care au Iar prin sărbătoarea de Hanuca “şi noi o lumină care nu se stinge, a subliniat fiind mai bine păstrată decât cu o statuie devenim mai luminoşi şi mai luminaţi”. rabinul Shaffer, adăugând că şi în zilele amplasată în sinagogă, contra legilor A urmat un program muzical în inter- noastre există minuni, numai că trebuie evreieşti. Acesta a acceptat ideea şi astfel pretarea formaţiei klezmer clujene “Mazel să le descoperim... Alexandru a devenit de atunci un nume Tov”. Solista Sulamita Socea i-a prezentat După rostirea rugăciunilor pentru Ro- evreiesc. Dar după moartea lui, prigoni- pe membrii formaţiei, “prima care a inte- mânia şi Israel, a fost aprinsă cea de a rea tradiţiilor şi a obiceiurilor iudaice a pretat muzică klezmer în România după şaptea lumânare de către cel mai tânăr reînceput. Reacţia evreilor a fost revolta 1989”, adăugând că prezenţa “Mazel Tov” membru al comunităţii. A urmat prima Macabeilor, care au reuşit să-i învingă pe la Bistriţa a devenit o tradiţie. Orchestra şi parte a programului de Hanuca, susţinut seleucizi, o primă minune a Hanucăi, când soliştii au interpretat numeroase cântece de corul comunităţii. A fost transmis apoi cei puţini i-au putut învinge pe cei mulţi. tradiţionale de Hanuca, dar şi alte melodii mesajul preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Cea de a doua minune a fost cea a în limbile ebraică şi idiş. Publicul a fost in- Vainer, însoţit de câteva precizări legate uleiului nepângărit, găsit în templu care, vitat apoi la o gustare cu feluri tradiţionale deşi trebuia să ajungă pentru o zi, a ars de Hanuca. (Continuare în pag. 8) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 7 a adunat din nou evreii din toată ţara Sărbătoarea luminii în Moldova Mesaje… Focşani O comunitate Iancu Wexler, preşedintele C.E. Roman (stânga), şi Emanuel Nadler (dreapta), discutând de Hanuca. Rabin RAFAEL SHAFFER dornică să fie împreună Comemorăm de Hanuca unul din Hanuca 5774 i-a găsit pe evreii din cele mai semnificative momente din is- Focşani împreună, într-o cămăruţă din toria neamului nostru, răscoala şi victoria faţa intrării în sinagogă, odaie unde sunt Macabeilor împotriva Imperiului elenistic seleucid. Ea a venit după 52 de ani de opresiune politică, economică, culturală, dar mai ales religioasă. Practici care ţin de însăşi identitatea noastră, precum Brit Mila şi odihna de Şabat, erau grav pedpsite. Templul de la Ierusalim a fost pângărit cu chipuri cioplite, cărora li se aduceau ca jertfe animale pure şi impure. Însăşi demnitatea umană a fost călcată în picioare printr-un decret care li se elimină credinţa şi obiceiurile”. niat că de Hanuca „nu sărbătorim victoria interzicea să mai fie uşi la intrarea în Edi Kupferberg şi-a încheiat alocuţi- militară, deşi este foarte importantă, ci case. Imperiul Seleucid, slăbit de răz- unea subliniind că, în ebraică, sunetele sărbătorim lumina. În Tora sunt pomenite boaie fără sfârşit , încerca să-şi arate care alcătuiesc cuvântul hanuca sunt numeroase minuni şi ne putem întreba, puterea ameninţând să rupă firul nostru asemănătoare cu cele din hinuc, care pe drept cuvânt, de ce nu sărbătorim şi milenar de identitate şi demnitate. înseamnă educaţie. „Deci Hanuca amin- căderea manei în deşert sau izvorul lui Răscoala a fost încununată cu suc- teşte şi de educaţie. Mulţi dintre cei care Miriam. Răspunsul este că sărbătorim ces. Şi, cu toate că victoria a fost una trăiesc azi în societatea globalizată decid numai acele minuni pe care le putem surprinzătoare, părând chiar a fi fost obţi- să uite inaugurarea şi educaţia, transmi- întâlni şi astăzi. De prea multe ori am nută cu ajutorul divin, dat fiind raportul de terea tradiţiilor şi obiceiurilor, dar uită că a auzit în copilărie şi în adolescenţă pro­ forţe între cei care îi urmau pe Macabei fi altfel nu este un lucru rău, că integrarea orocindu-se moartea comunităţii evreieşti şi armata sirienilor seleucizi elenizaţi, cu nu înseamnă asimilare, realizând astfel din România. Acum, în această sinagogă toate că victoria a avut o însemnătate două mese şi un birou, la care de obicei ceea ce nu au reuşit nici regii sirieni, reinaugurată sunteţi dumneavoastră, care uriaşă, pentru că a permis ca firul iden- îl găseşti lucrând pe Mircea Rond, preşe- nici fasciştii, nici comuniştii. În România, arătaţi astfel că iudaismul are un viitor în tităţii noastre să continue neîntrerupt, nu dintele Comunităţii Evreilor din localitate. trăim într-o comunitate din ce în ce mai România. Hanuca a venit într-un moment victoria este cea sărbătorită de Hanuca, Acum era acolo lume multă, în jurul unor mică, sunt din ce în ce mai puţini copii, de beznă spirituală, când iudaismul era nu ea constituie minunea de Hanuca. farfurii cu fructe, cu gogoşi tradiţionale, dar oricât de târziu ar ajunge Hanuchiada ameninţat şi din exterior, dar mai ales din În primul rând, credinţa noastră nu ne dar şi a unor sticle cu vinul care nu lipseş- acolo, oricât ar fi de frig, văd oameni ca interior, de evreii care clamau superiori- permite să sărbătorim o victorie care a te niciodată în zonă şi sucuri cu care îşi dumneavoastră care se adună, aprind tatea culturii greceşti. Raţional şi uman dus la pierderea unor vieţi ale semenilor sting setea cei cărora doctorul le-a interzis lumânările şi arată că ei nu vor să uite ar fi fost atunci ca evreii să se supună, noştri. În al doilea rând, deşi prin această un pahar cu vin, chiar şi de sărbători. tradiţiile, obiceiurile şi educaţia şi vor să ca şi celelalte popoare din regiune, când victorie a putut fi transmisă mai departe Pe birou, un candelabru pentru opt arate că, împreună, 36 de comunităţi şi raţional şi uman ar fi fost să nu se aprindă revelaţia sinaitică, unde îşi au sursa şi lumânări şi un şamăş, aşteptând rostirea 28 de obşti reuşim să facem o Hanukia pe loc lumina Menorei, ci să se aştepte creştinismul şi islamul, importantă de binecuvântărilor şi aprinderea celor cinci foarte mare, care să lumineze împotriva opt zile aducerea uleiului. Atunci Macabeii Hanuca este minunea prin care Domnul lumânărele de către o tânără membră tăvălugului de uniformizare care este au avut de ales între apatie şi speranţă”. alege să comunice cu noi. a comunităţii. Mircea Rond îşi prezintă lumea modernă”. Flavius Josephus, care a dat Hanucăi Din acest motiv, Hanuca a fost mai oaspeţii, pe directorul Cancelariei Ra- numele de „Sărbătoarea luminilor”, a spus mult decât o victorie. Ea a devenit un binice, Edi Kupferberg, şi pe directorul Piatra Neamţ Sărbătorim că libertatea a venit când nimeni nu mai simbol al faptului că lumina primită la editurii Hasefer şi al ”Realităţii Evreieşti”, spera. „La sfârşit de Hanuca, nu aprindem poalele Muntelui Sinai nu se va stinge. Alexandru Marinescu, căruia îi revine numai acele minuni pe care lumânarea de Havdala, nu avem acel În cele mai grele timpuri, ea a fost raza sarcina de a da citire mesajului adresat le putem întâlni şi astăzi ritual al separării luminii de întuneric. Fie de speranţă care ne-a dat puterea să de Hanuca de preşedintele Federaţiei ca nici noi să nu fim separaţi de lumina ducem mai departe ştafeta. Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Cu modestia care îl caracterizează, speranţei”, a spus în final Edi Kupferberg. În spiritul Hanucăi, în România avem Aurel Vainer, deputat (text reprodus inte- preşedintele Comunităţii Evreilor Piatra Aplauzele au fost culese nu numai de o tradiţie unică în lume. Este vorba des- gral în pag. 4-5). Neamţ, Emanuel Nadler, şi-a început vorbitori, ci şi de familia Grinsberg, „autoa- pre Hanuchiada, iniţiată de regretatul „De fapt, ce s-a întâmplat de Hanu- alocuţiunea de Hanuca amintind încă o rea” unor remarcabile gogoşi cu dulceaţă. Şef Rabin Moses Rosen în urmă cu mai ca?”, a fost întrebarea pe care a adresat-o dată rolul fostului preşedinte, Hary Solo- mult de patru decenii, o rază de lumină Edi Kupferberg audienţei. Răspunsul l-a mon z.l., în restaurarea sinagogii de lemn Bacău Hanuca, pentru comunităţi care trăiau în izolare. dat tot el: „După trei ani de lupte, sirienii ”Baal Şem Tov”. „Mă bucur că de Hanuca Astăzi, mai mult decât oricând, avem grecizaţi au fost au venit atât de mulţi la sinagogă, evrei paradigmă a echilibrului datoria să continuăm această tradiţie, învinşi de Ma- şi prieteni din afara comunităţii, dar vreau între identitate naţională să facem ca prin minunea luminii de cabei, care au să îi văd pe toţi aici şi cu ocazia unor Hanuca toţii evreii din România să se reuşit să recuce- evenimente culturale”, a spus Emanuel şi asimilare culturală simtă uniţi şi solidari în mijlocul majorităţii rească Ierusa- Nadler, care a apelat la sprijinul lui Mihail în care trăiesc. Şi la Bacău, spre bucuria preşedintelui limul şi să rein- Sebastian pentru a defini sărbătoarea de HAG HANUCA SAMEAH! Izu Butnaru, sinagoga a fost plină, locu- augureze Tem- Hanuca: „Hanuca este o sărbătoare de rile fiind ocupate atât de evrei, cât şi de plul, profanat de voinicie şi nădejde. Un neam atât de greu sacrificiile aduse încercat nu-şi poate uita durerile şi nu le Arad Concert zeilor”. De fapt poate aniversa altfel decât într-o împărtă- aici stă sensul şire cu toate sângerările şi tristeţile trecu- sărbătorii, pen- tului. Între Sion şi Diaspora se desluşesc la Palatul tru că „Hanuca amintirile noastre, între Sion şi Diaspora înseamnă inaugurare”. se înalţă zilele noastre mari. În istoria Cultural Un alt aspect subliniat de vorbitor a noastră, făcută din veşnice frământări în- Sala Palatului Cultural din Arad a fost fost că în iudaism există două sărbători tre paginile cărţii, este amintirea unei clipe arhiplină cu ocazia sărbătorilor de Hanu- care nu apar în Tora şi care celebrează unice de dârză şi neînfricată răzvrătire. ca, sub genericul „Aradul, oraş european, două momente salvatoare: Purim, când Este chezăşia vigoarei noastre de neam, multietnic şi multicultural”, Comunitatea a fost salvată fiinţa fizică a poporului este siguranţa bărbăţiei noastre... Dar Evreilor din Arad şi Primăria Municipiului evreu, şi Hanuca, atunci când a fost salvat poporul, care ştia să răsfoiască paginile şi Arad au organizat pentru prima dată sufletul poporului evreu. Ţelul sirienilor să însemne cu grijă literele sfinte ale unei Preşedintele C.E. Bacău, Izu Butnaru (stânga) şi col. (r.) Paul-Valerian Timofte împreună un concert de muzică klezmer. era ca toate popoarele să adopte cultura Tore, a dovedit că ştia să învârtească la fel Programul a fost prezentat de formaţia greacă. Pentru asta, trebuia mai întâi să şi săbii şi să întoarcă lovituri. Şi am învins prieteni neevrei ai comunităţii băcăuane. Mazel Tov a Comunităţii Evreilor din Cluj, fie distruse tradiţiile şi obiceiurile, să fie atunci fiindcă în dosul săbiilor strălucea o În deschidere, preşedintele Izu Butna- sub bagheta prof. Vasile Socea. Binecu- interzise ritualurile religioase, Templul să lumină şi o credinţă. Am învins fiindcă nu ru a prezentat delegaţia venită de Hanuca noscutele melodii de Hanuca, dar şi altele fie profanat şi circumciziile interzise. „Şi luptăm ca să umilim, ci ca să apărăm un din partea F.C.E.R. şi a recomandat cărţile au fost interpetate de Sulamita Socea şi în zilele noastre, mai exact în luna octom- gând. Fiindcă am fost neamul Spiritului, invitaţilor săi: („Lueurs diamantines en Emil Pusztai. brie, Adunarea Parlamentară a Consiliului am izbutit să fim şi apărătorii lui”. Israel”, de prof. ing. Doru Ciucescu, şi Europei a adoptat o Rezoluţie obligând Seara a continuat cu o selecţie de „Consemnări istorice”, de col. (r.) Paul-Va- ţările membre să dezbată problema cir- cântece tradiţionale, interpretate de Corul lerian Timofte, preşedintele Filialei Bacău cumciziei, considerată a fi un atentat la de fete „Macabeii”, condus de profesorul a Asociaţiei Naţionale pentru Cultul Eroilor integritatea fizică a copiilor. Deşi a fost Toader Mocanu, de la Liceul de Arte „Vic- „Regina Maria”. Apoi, a amintit contextul recomandată supunerea deciziei la vot, tor Brauner”, apoi cel mai tânăr membru în care a avut loc Hanuca anul acesta, este evident care va fi rezultatul votului al comunităţii a aprins lumânărelele de atât în ceea ce priveşte evenimente pentru evreii şi musulmanii care trăiesc în Hanuca, sub îndrumarea oficiantului de pozitive (sărbătorirea Zilei Naţionale a ţări în care circumcizia nu este importantă cult M. Bergman. României), cât şi cele negative, respectiv pentru populaţia majoritară; astfel se va După citirea mesajului preşedintelui ucide sufletul unor oameni aparţinând mi- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, directorul Can- (Continuare în pag. 13) norităţilor iudaice şi mahomedane, cărora celariei rabinice, Edi Kupferberg, a subli- 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 Miracolul Sărbătorii de Hanuca a adunat din nou evreii din toată ţara Rând pe rând, lumânările au fost aprinse în comunităţile din Ardeal Ploieşti Tradiţie (Urmare din pag. 6) de Hanuca: “În acele zile au fost miracole, Comunitatea Evreilor din şi modernitate miracolele au fost atunci şi sunt şi acum. Braşov Braşov a sărbătorit la Si- A devenit o tradiţie pentru rabinul de proiectele Federaţiei, cu accentul pe Avem şi azi miracole dar ele nu se văd, nagogă debutul uneia dintre cele mai Rafael Shaffer să ne fie oaspete îndrăgit; continuarea renovării sinagogilor şi pe trebuie dezvăluite. Cel mai mare miracol importante sărbători evreieşti de peste sperăm că sentimentul este reciproc. marcarea celor 70 de ani de la depor- este că am existat milenii fără un stat şi an, Hanuca sau Sărbătoarea Luminii. Cu atât mai mult de Hanuca, rabinul, tarea evreilor din Ardealul de Nord (Eva acest miracol este mult mai mare decât Cei prezenţi la Sinagogă au asistat la un împreună cu secretarul general al Galambos). La rândul său, preşedintele ieşirea din Egipt. Am trecut prin multe, adevărat spectacol multimedia, la rea- F.C.E.R., ing. Albert Kupferberg, au venit Robert Schwartz a vorbit despre lucrările cu toate acestea nu numai că existăm, lizarea căruia şi-au dat concursul corul să împărtăşească alături de noi bucuria de renovare a Templului Deportaţilor şi dar ne adunăm în fiecare an pentru a Comunităţii Evreilor „Bnei Milu“, dirijor Sărbătorii Luminilor. Au participat majo- despre proiectele pentru comemorarea sărbători Hanuca şi acesta este cel mai Răzvan Mureşan, grupul vocal „Yahad“, ritatea membrilor comunităţii, autorităţi deportărilor. mare miracol.“ coordonatori Cristina Plugaru şi Jakab şi personalităţi culturale ale oraşului. Au urmat a doua parte a programului Preşedintele comunităţii a mulţumit Marton, formaţia de copii condusă de Oficiantul nostru de cult Gilu Iuftaru şi corului comunităţii clujene şi concertul pentru frumoasele cuvinte rostite şi a citit Georgia Gulea, grupul de dans al Lice- rabinul Rafael Shaffer au dăruit un plus formaţiei “Mazel Tov”, ceremoniile înche- mesajul preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel ului din Codlea, condus de prof. Elena de solemnitate aspectelor religioase ale indu-se cu melodii israeliene în interpreta- Vainer. Toţi membrii comunităţii au fost sărbătorii. Preşedintele C.E. Ploieşti, rea corului care, în loc de “Talmud Tora”, invitaţi apoi să guste din felurile tradiţio- ing. Adela Herdan, a pus în valoare se va numi de-acum “Şirah Hadaşa”. nale de Hanuca. semnificaţiile istorice ale Hanucăi. Ne-a După terminarea ceremoniilor, rabinul încântat prestaţia artistică a Corului Sibiu Cel mai mare miracol a stat de vorbă cu aproape toţi membrii „Anche Musica” de la Casa de cultură comunităţii, afirmând că va pleca de la „I.L. Caragiale” din oraş, condus de prof. - supravieţuirea milenară Sibiu numai după ce vor pleca acasă Amalia Secreteanu şi îndrumat cu mult a evreilor fără un stat toţi cei prezenţi la sărbătoare. Aşa s-a şi devotament de prof. Iancu Munteanu, întâmplat, dar chiar şi după aceea, a avut membru al comunităţii ploieştene. Corul Ceremoniile de la Sibiu, pentru aprin- convorbiri îndelungate cu preşedintele a interpretat în ebraică, la altitudinea cu derea celei de a opta lumânări, au început comunităţii. Rabinul Shaffer a declarat de care ne-a obişnuit, tradiţionalele cânte- câteva ori că aceasta este una dintre me- ce de Hanuca. Un regal - orchestraţia nirile funcţiei, de a se apropia de oameni, modernă, în ritm de jazz, realizată de de enoriaşi dar nu numai. doi membri ai Filarmonicii ploieştene, * la flaut şi violoncel. În amintirea minunii Pentru rabinul Rafael Shaffer, Hanu- opaiţului cu ulei neprofanat care a ars chiada nu a însemnat numai a merge în opt zile în loc de una în Templul antic câteva locuri diniante stabilite şi a aprinde din Ierusalim, luminând atunci şi acum lumânările. A fost un prilej de a cunoaşte sufletele credincioşilor, au fost aprinse şi de a sta de vorbă cu oamenii, de a lumânărele în Hanuchia. Participanţii vedea care sunt interesele lor şi cum i-ar au primit mici cadouri dulci şi nelipsitele putea ajuta. Pe parcursul turneului, el s-a gogoşi – suvganiot. oprit şi la alte comunităţi. ADELA HERDAN Oprirea la Dej, în drum spre Cluj, a preşedintele C.E. Ploieşti prilejuit o întâlnire cu preşedintele comu- nităţii, Farkas, şi o vizită la Sinagoga din Botoşani Festivalul localitate. Rabinul Shaffer nu s-a limitat numai la a privi şi a se ruga în acest lăcaş, luminii de cult atât de impresionant. El a luat în Tradiţia e tradiţie, mai ales la Boto- mână şi a cercetat cărţile care se găseau şani, un ştetl de tradiţie în istoria comu- Av. Betinio Diamant (Mediaş), participant într-un dulap din sinagogă, adunate nităţii din România. Din păcate, numărul la Sărbătoarea luminii la C.E. Sibiu, după deportarea evreilor. Spre bucuria evreilor din oraş nu mai este foarte mare, şi Rabinul Rafael Shaffer. lui, a descoperit printre ele exemplare Marin, orchestra şi soliştii formaţiei de dar dintre enoriaşii invalizi nu a lipsit valoroase, ca vechime, şi a atras atenţia muzică „Credinţa“ a Comunităţii Evre- nici unul. prin cuvântul preşedintelui Comunităţii, preşedintelui să le păstreze deoarece ilor Braşov. (După “Monitorul Expres”, Cum putea să se aprindă lumina fără Otto Deutsch, care a salutat prezenţa reprezintă valori intelectuale. Braşov) ca să nu fie cineva prezent? Cu mic, cu rabinului Rafael Shaffer. Cel mai tânăr Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la o altă La Braşov s-a oprit şi delegaţia mare, cu prieteni neevrei, sediul Centrului membru al comunităţii a aprins ultima lu- oprire „neplanificată”, la comunitatea din F.C.E.R., unde, spre bucuria lui, rabinul Cultural Intercomunitar din oraş a devenit mânare de Hanuca 5774. În cuvântul ros- Alba Iulia, unde a vizitat de asemenea Shaffer a descoperit un grup care urma brusc neîncăpător. Frigul de afară nu a tit, rabinul Shaffer a arătat că această zi sinagoga şi a descoperit câteva cărţi de cursuri de Talmud Tora sub îndrumarea fost un impediment, ci i-a determinat pe corespunde şi cu Roş Hodeş, luna nouă, valoare. Aici a stat de vorbă destul de rabinului Zwicka Kfir. A stat de vorbă cu toţi membrii să vină la Hanuca – festivalul care semnifică existenţa unei perpetue mult timp cu preşedintele, ing. Lia Borza, ei şi a strâns adresele lor de e-mail pentru luminii. Micul Avi Tălpălariu a rostit bine- înnoiri. Hanuca, a explicat el, înseamnă care i-a prezentat o serie de probleme cu a le integra în grupul său de studiu şi a cuvântările sacre şi a aprins lumânările reinaugurare. În fiecare an avem o rein- care se confruntă. Rabinul Shaffer i-a dat le trimite pericopele puse în dezbatere. jucăuşe, sub atenta privire a bunicii şi a augurare şi pe această cale se continuă şi câteva sfaturi şi a rugat-o ca ori de câte Aceeaşi invitaţie a adresat-o unui grup părinţilor, vizibil emoţionaţi. Preşedintele se dezvoltă iudaismul, şi-şi caută proiecte ori va avea probleme, să i se adreseze din Târgu Mureş, interesat de studii David Iosef le-a urat tuturor celor prezenţi pentru viitor. Minunile de Hanuca sunt un şi, în măsura în care va putea, o va ajuta. iudaice. „Hag Hanuca Sameah” şi a dat rostire simbol dar ele nu se opresc aici. Se spune EVA GALAMBOS mesajului deputatului dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R. Tecuci Lumânările de Hanuca s-au aprins şi la Tecuci Un grup de doamne din cadrul comu- Comunitatea din Tecuci a sărbătorit anul acesta Hanuca la realizarea volumului ,,Evreii din judeţul Galaţi şi municipiul nitţii, coordonate de Goldenberg Mariana, printr-o manifestare complexă, la care au participat preşedin- Tecuci“, şi economistului Iulian Tocu, sponsor al mai multor au pregătit tradiţionalele varenichis şi tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, ing. Anette Vainer, preşedintă evenimente locale. un magnific borş de sfeclă cum doar la de onoare a Asociaţiei Femeilor din cadrul C.E.B., ec. Silviu În discursul rostit, Aizic Iancu, preşedintele Comunităţii, a Botoşani se face. Tinerii au primit cadouri Wexler, consilier, Mircea Rond, preşedintele Comunităţii din precizat: „Îmi amintesc cu mult drag şi multă bucurie, dar mai şi tradiţionalul „Hanuca gelt”. Focşani, alături de gazda Aizic Iancu, preşedintele Comunităţii ales cu emoţie, de anii când, copil fiind, aşteptam cu mare ne- Atmosfera a fost întreţinută de muzică evreilor din Tecuci. Numeroase personalităţi din zonă au venit răbdare să treacă şi pe aici, prin Tecuci, convoiul Hanukiadei, în tradiţională şi de bucuria celor prezenţi. la eveniment, printre care: primarul municipiului, Daniel Ţuchel, traseul lui prin absolut toate oraşele ţării (...), condus permanent Important este ca tradiţia să continue, iar directorul Muzeului local, prof. Doru Parascan, directorul Casei de neuitatul Şef-Rabin dr. Moses Rosen, preşedintele de atunci la Botoşani, mai mult ca sigur, aşa va fi. de cultură, prof. Mircea Călianu, preot protoereu Gheorghe Jo- al Federaţiei (...). Cu toate greutăţile ivite de-a lungul timpurilor, GOLDENBERG MARIANA ghiu, însoţit de preoţii Gheorghe Susnea şi Valentin Stamate, traseul Hanukiadei a continuat an de an, fie că Federaţia a poetul Dionisie Duma, jurnalista Alina Nina Popa. Cu acest prilej, fost condusă de regretatul academician Nicolae Cajal, de av. Tulcea Cinci lumânări la sinagogă a fost inaugurat un colţ muzeistic „In Memoriam“, Iulian Sorin sau, acum, de dr. Aurel Vainer, de prezenţa căruia spre a onora amintirea lui Avram Goldstein-Goren (z.l.), care a ne bucurăm astăzi. (...) În cei 14 ani de când conduc această aprinse în Deltă contribuit substanţial la renovarea lăcaşului în anul 2002, fiind comunitate, pe aici au trecut nume de valoare internaţională (...), În a cincea zi a sărbătorii de Hanuca. declarat „Cetăţean de Onoare al Tecuciului“. dar vizita care a rămas cu adevărat în istoria comunităţii a fost la sediul C.E. Tulcea au fost aprinse lu- Lumânările de Hanuca au fost aprinse de cea mai mică cea efectuată în anul 2010, cu prilejul aceleiaşi sărbători, de mânările tradiţionale şi a fost citit mesajul membră a comunităţii, Alesia Munteanu, nepoata preşedintelui E. S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în România, prima preşedintelui F.C.E.R. după care partici- A. Iancu. A urmat un moment muzical susţinut de corul de copii vizită efectuată la acest nivel în Tecuci. (...) Doresc ca Hanuca panţii s-au bucurat de proiecţia spectaco- „Angelli“ al Casei de cultură din Tecuci, care deţine numeroase să lumineze casele tuturor, indiferent de religie sau credinţă. Să lului susţinut de corul Comunităţii Evreilor premii naţionale şi internaţionale, fiind pregătit de soţii Marcela nu uităm că semnificaţia acestei sărbători este victoria luminii şi din Bucureşti pe scena JCC. şi Mircea Călianu. Printre melodiile prezentate s-a numărat şi credinţei în faţa ignoranţei agresive (...) şi doresc să ne bucurăm Sperăm să sărbătorim Hanuca 5775 tradiţionalul „Să fie pace în lume!“. Preşedintele F.C.E.R., dr. cu toţii, în linişte şi pace, o pace care să dăinuie în veci“, ne-a în Templul Coral din Tulcea, care va fi Aurel Vainer, le-a acordat Diploma şi Medalia „Prieten al Comu- comunicat, printre altele, Iancu Aizic, preşedintele C.E. Tecuci . complet renovat, ne-a scris preşedintele nităţii Evreieşti“ profesorului Ştefan Andronache, pentru aportul C.E. Tulcea, ing. Faimblat Solomon. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 9 IUDAICA BRIT MILA ŞI DREPTURILE OMULUI Trei deputaţi ai minorităţilor naţionale Valorile morale sunt mai mult sau mai mai departe personajul în confruntarea de puţin constante. Majoritatea celor scrise zi de zi cu greutăţile vieţii, dar mai ales iau atitudine împotriva Rezoluţiei de Aristotel în „Etica” sa mai sunt şi astăzi cu singurătatea. actuale. Mai mult de două milenii atitudi- Soţ şi soţie, deşi diferiţi, sunt totuşi nea faţă de justiţie, prietenie, stăpânirea egali, ceea ce nu se poate spune despre europene privind circumcizia de sine şi evitarea exceselor au rămas, în părinţi şi copii. Există totuşi unele aspecte PARLAMENTUL ROMÂNIEI cea mai mare parte, neschimbate. în care drepturile omului sunt benefice şi CAMERA DEPUTAŢILOR Ceea ce se schimbă dramatic de-a în relaţia părinţi-copii. Ele au ajutat la eli- lungul istoriei este ordinea lor. Fiecare minarea unor abuzuri precum educaţia cu Declaraţie a deputaţilor dr. Aurel Vainer (preşedintele Federaţiei Comu- epocă îşi alege o valoare pe care o pune varga, înfometarea şi exploatarea copiilor. nităţilor Evreieşti din România), Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din mult deasupra tuturor celorlalte, un fel Unii pretind că Brit Mila ar fi şi ea o România), şi Amet Varol (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din de “super-valoare”. Super-valoarea evu- formă de abuz şi o mutilare. Afirmaţia este România), din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale. lui mediu occidental, de exemplu, era greu de luat în serios. Circumcizia este În ziua de 1 octombrie 2013, Aduna- semn al legământului cu Dumnezeul onoarea. Ţin minte şi astăzi stupoarea pe practicată deja de trei milenii de milioane rea Parlamentară a Consiliului Europei Unic, care să-i aducă aminte, mereu şi care am avut-o în copilărie, citind despre de evrei şi, în ultimul mileniu, de sute de a adoptat Rezoluţia neobligatorie, care mereu, lui şi generaţiilor care vor urma, cavalerii medievali, care au plătit cu viaţa milioane de musulmani fără să se fi rapor- solicită Consiliului de Miniştri al Uniunii că, în acel moment, au primit promisiu- o iluzie de onoare. O altă super-valoare a tat complicaţii semnificative. Dimpotrivă, Europene să ia în considerare „dreptul nea de a fi poporul lui Dumnezeu. fost supremaţia rasei ariene. La început a mulţi chiar o practică fără nici un motiv copilului la integritate fizică, în contextul Circumcizia, în a opta zi de viaţă, fost nevoie de ea pentru a ridica moralul în religios ci doar din motive de sănătate. adoptării, în 2015, a unei noi Strategii este practicată aproape universal printre Germania înfrântă şi umilită după primul În general, gândirea bazată pe princi- privind drepturile copilului, în particular evrei, iar această interdicţie adoptată de război mondial. Scăpată de sub control, piile drepturilor omului aplicată la relaţia referitor la lupta împotriva violenţei asu- Adunarea Parlamentară a Consiliului această iluzie de supremaţie a fost plătită părinţi-copii nu a fost benefică. Părinţii pra copiilor şi a drepturilor acestora de Europei ar putea determina ca întregi cu zeci de milioane de vieţi. s-au găsit lipsiţi de autoritatea fără de a participa la deciziile referitoare la ei comunităţi evreieşti să se afle în situaţia Super-valoarea generaţiei noastre care este aproape imposibil să educi un înşişi.” În acest scop Adunarea Parla- de a nu-şi mai putea practica corespun- sunt drepturile omului. Ea şi-a făcut copil. Mai mult decât au nevoie părinţii mentară a Consiliului Europei a solicitat zător religia. Tot astfel, în islam practica apariţia pe scena politică reuşind să de senzaţia că frâul e în mâna lor, au statelor membre să înceapă procedurile circumciziei este o condiţie sine qua non primeze asupra legilor discriminatoare, nevoie copii să simtă că se pot baza pe de consultare publică în vederea unei a apartenenţei la religia musulmană. Nu abolind sclavia pe plan mondial, asigurînd părinţi. Că aceştia decid pentru ei pe strategii de interzicere a unor astfel de putem accepta ideea că tocmai Consiliul drepturi egale femeilor şi multe altele, nu baza unor principii clare, chiar dacă nu practici, cum este circumcizia la copii Europei, o instituţie dedicată protejării mai puţin importante. Rezultatul a fost întotdeauna înţelese. Ei înţeleg că ceea de origine mozaică sau musulmană, libertăţilor cetăţenilor săi, va limita sau că, în ultima jumătate de veac, a cres- ce decid părinţii pentru ei, cel puţin la o fiind considerată ca încălcare a dreptu- împiedica libertatea culturală şi religioasă cut impresionant numărul celor care se vârstă fragedă, e în mai mare măsură rilor omului. a comunităţilor evreieşti şi musulmane bucură de libertate şi a căror demnitate spre binele lor decât ceea ce ar decide În legătură cu cele de mai sus din Europa. Rezoluţia adoptată recent este respectată. ei înşişi. Părinţii au un har pe care îl au prezentate, ţinând seama şi de situ- răspândeşte duşmănia şi ura, servind Datorită acestei reuşite fără precedent, numai ei în a alege calea cea mai bună aţia creată, deputaţii Aurel Vainer, la instigarea unui conflict între culturi şi gândirea bazată pe principiile drepturilor de a creşte fiecare copil în parte. Numai ei Ibram Iusein şi Amet Varol, membri ai grupuri religioase. omului şi-a făcut un foarte bun renume. simt care este nivelul educaţiei religioase Grupului Minorităţilor Naţionale din Noi, deputaţii din Parlamentul Ea a ieşit de mult din limitele politicului, care se potriveşte fiecărui copil. Nimeni Parlamentul României, îşi exprimă României, reprezentanţi ai minorităţii lăsânu-şi amprenta asupra unui game nu este mai competent decât ei în a lua nemulţumirea şi mâhnirea pentru evreilor şi minorităţilor turcă şi tătară foarte largi de aspecte ale existenţei. decizia de a face Brit Mila copilului lor. adoptarea acestei decizii care încalcă din România cerem, pe această cale, Dar, să nu uităm, lucrurile bune au Copii care cresc în orfelinate sunt cea drepturile religioase ale unor cetăţeni colegilor noştri din Camera Deputaţi- şi ele limitele lor. Drepturile omului s-au mai bună dovadă în cest sens. din ţara noastră, asigurate de Legea lor şi Senat, reprezentanţi în forurile născut pentru a reglementa relaţiile pe Una dintre marile provocări cărora Libertăţii Religioase şi a Cultelor din parlamentare ale Europei, să adopte plan civil. În relaţiile conjugale ele au societatea modernă trebuie să le facă România. o atitudine de neacceptare a discrimi- ajuns doar prin extindere. Şi aici ele s-au faţă este de a defini autoritatea părinţilor Rezoluţia adoptată de Adunarea nărilor, a limitării drepturilor religioase dovedit deseori benefice, eliminând multe faţă de copiii lor. Aceasta este doar o Parlamentară a Consiliului Europei con- ale fiecăruia,împiedicând acţiuni viitoa- abuzuri de putere şi ajutând la crearea soluţie pe termen lung. Până atunci nu stituie un atac asupra unuia dintre ritua- re, nedrepte, împotriva circumciziei, unor structuri mai echitabile. ne rămâne decât să ne bazăm pe bunul lurile fundamentale ale iudaismului, „Brit comandament fundamental pentru evrei Pe de altă parte, intervenţia lor într-o simţ, chiar dacă acasta este contrazis milah”, bazat pe versetele biblice „Să şi musulmani. structură bazată pe intimitate şi tandreţe de unele principii ale drepturilor omului. vă tăiaţi împrejur şi acesta va fi semnul Stimaţi colegi parlamentari, vă invităm a dus în multe cazuri la dezbinare. Fapt Copii au nevoie de noi să le punem ba- legământului dintre Mine şi voi. În neamul să manifestaţi sentimente şi fapte de dovedit este că au dus la o creştere zele identităţii personale, religioase şi vostru, tot pruncul de parte bărbătească sprijin şi solidaritate pentru a determina drastică a procentului celor care sunt în naţionale. În cazul neamului nostru, Brit să se taie împrejur în ziua a opta” (Ge- poziţii clare şi principiale în îndeplinirea nefericita situaţie de a trăi singuri. Nora, Mila este o piatră de temelie în formarea neza 17:11-12), fiind totodată explicit unei cerinţe de comportament funda- celebrul personaj al lui Ibsen, şi-a păstrat acestei identităţi. Obligaţia noastră este interzisă eludarea acestei prescripţii. În mental al cetăţenilor europeni aparţinând dramatic demnitatea. Păcat doar că Ibsen să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a esenţă, ritualul circumciziei reprezintă religiilor mozaică şi musulmană. s-a retras în momentul de glorie al eroinei. le asigura această temelie. prima poruncă primită de un evreu, ca Se pare că nu a avut curajul să-şi conducă RAFAEL SHAFFER TU BIŞVAT, ANUL NOU AL POMILOR Conform tradiţiei talmudice, ziua de 15 aparţin noului an. Ideea era bazată pe zească după 15 Şvat, faţă de apa ploilor sităţile obştii respective. Aspectul principal Şvat este considerată anul nou al pomilor, situaţia meteorologică din Ereţ Israel în care cad iarna, până la această dată. este obligaţia consumului de fructe din fiind o sărbătoare agricolă care cade în perioada redactării Talmudului: majori- Astfel se explică şi tradiţia plantării de anul precedent. În rândul evreilor sefarzi ziua considerată ca început al sezonului tatea ploilor cădeau până la 15 Şvat. Ea puieţi în ziua de 15 Şvat, prima zi a anului a fost stabilită tradiţia unei mese de Se- ploilor din noul an. Se consideră că roa- indică atât cunoştinţe meteorologice, cât nou al pomilor, iar vârsta lor era socotită der în seara de ajun a zilei de 15 Şvat, dele pomilor fructiferi, legate până la 15 şi cunoştinţe botanice, agricole, pomicole începând din acea zi. Acest lucru era im- fiecare fruct având alt simbol cabalistic. Şvat, aparţin de recolta anului precedent, şi silvicole la învăţaţii din Talmud. Se con- portant, deoarece rodul pomilor din primul Profesorul Hillel Henri Bakis a analizat iar cele legate începând din această zi sidera că apa ploilor începe să se încăl- lor an era interzis consumului, aceste fruc- această tradiţie, menţionând existenţa a te trebuind să fie date ca ofrandă. Decizia trei feluri de mese de Seder în acest sens: amplasării sărbătorii în ziua de 15 Şvat a Seder sefard, sau ”sărbătoarea fructelor”, fost luată pe baza situaţiei meteorologice. devenit o ceremonie familială; Seder ca- Această dată a fost considerată şi prima balistic clasic, apărut în prima jumătate zi a primăverii, începutul muncilor agricole a secolului al XVIII-lea; Seder simbolic şi pomicole. Ideea stabilirii unui an nou al al celor patru lumi ale cabaliştilor. Toate pomilor, arată importanţa acestora în viaţa aceste forme de Seder sunt celebrate evreilor antici. de evreii sefarzi. Ele includ consumul de Ziua de 15 Şvat a căpătat un sens nou fructe de câteva feluri, în funcţie de poziţia în secolul al XVI-lea, rabinul Ary Hakadoş seminţei în fruct, precum şi a câtorva feluri (Aşkenazy Rabi Iţhak) din oraşul Safed de vin. Ideea principală este atât legătura (Ţfat), atribuindu-i un aspect cabalistic. cu pământul, cu natura, cât şi urarea întă- Celebrată cu acest aspect suplimentar în ririi, a vieţii: ”Să înflorească, să rodească rândul evreilor sefarzi, sărbătoarea de 15 precum un palmier”. În ultimele decenii, Şvat s-a extins şi în rândul evreilor aşke- ideea unei Hagade şi a unei mese de nazi, prin filiera hasidică, încă din secolul Seder în seara de ajun de 15 Şvat a fost al XVIII-lea, pentru a pătrunde treptat în preluată şi de unii evrei aşkenazi. Obiceiul tradiţia tuturor evreilor central şi est-eu- consumului de fructe uscate şi zaharisite ropeni. Ea a devenit o sărbătoare fără o (ca siguranţă că provin din recolta anului obligaţie specială, cu excepţia interdicţiei precedent) s-a extins în toate comunităţile postului în ziua respectivă, riturile de ce- evreieşti. lebrare diferind de la o obşte evreiască la LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI alta, în funcţie de situaţia, poziţia şi nece- (Continuare în pag. 20) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

La mulţi ani, C o m u n i t A T i angajaţilor F.C.E.R. născuţi în luna Tg. Mureş Shalom - Cluj „ Î n t r e p r i e t e n i ” În prima duminică a lunii noiembrie, mem- ianuarie! brii comunităţii evreieşti din Cluj au luat drumul ŞTEFANIA CORNELIA o nouă asociaţie Gherlei, unde erau aşteptaţi de armenii din PIŢIGOI - 1 ianuarie 1954 localitate, la cea de a treia întâlnire dintre co- (Ajutor gospodăresc) de prietenie munitatea armeană şi evreiască, desfăşurată MAURICIU ANTSCHEL – sub genericul „Între prieteni”. 1 ia­nu­arie 1958 (Centrul de Apropierea dintre cele două minorităţi Ajutor Medical) România-Israel se bazează şi pe elementele comune ale ANNA NARKIS MARK – L a T â r g u destinului lor: ataşamentul faţă de credinţa 1 ianuarie 1965 (Centrul de Mureş s-a con- străbună, pierderea patriei strămoşeşti, viaţa Ajutor Medical) stituit Asociaţia în diasporă, genocidul, dar şi rolul jucat în MIHAELA ZADOINA – 1 ianua- Shalom care economia Transilvaniei. rie 1987 (Revista „Realitatea şi-a propus ca Oaspeţii au vizitat maiestuoasa catedrală Evreiască”) obiectiv stabi- armeano-catolică, unde au ascultat povestea IOSIF HERSCOVICI – 4 ianua- lirea, promova- întemeierii Oraşului Armenesc şi legenda rie 1927 (C.A.P.I.) rea şi consoli- renumitului tablou Coborârea de pe cruce, ABRAHAM GHILTMAN – darea relaţiilor atribuit lui Rubens, depănate cu mult umor şi de Şabat şi de sărbători. Corul Armenopolis 4 ianuarie 1934 (preşedinte sociale, ştiinţifi- mândrie de gherlean de Ioan Esztegar. (conducerea muzicală: Anamaria Molnár) a C.E. Iaşi) ce, economice, Apoi evreii clujeni s-au îndreptat către casa adus pe scenă sonorităţile exotice ale melodi- MAURICIU EISEMAN – 4 ianu- culturale, turis- de cultură unde au fost întâmpinaţi de prima- ilor religioase şi laice din îndepărtata Armenie, arie 1935 (Cimitirul Giurgiului) tice etc. între rul oraşului, Marius Sabo, un politician tânăr, în timp ce muzica klezmer interpretată de ANDREI IONASCU – 4 ianuarie poporul român dornic să păstreze şi să promoveze istoria şi formaţia Mazel Tov (conducerea muzicală: 1937 (C.A.P.I.) şi cel israelian, valorile oraşului întemeiat de armeni acum prof. Vasile Socea), chiar dacă într-o formulă LILIANA IOANA DRAGOSELEA apropierea dintre evrei şi neevrei, se mai bine de trei veacuri, având încredere în mai restrânsă, a antrenat sala arhiplină, care – 7 ianuarie 1974 (C.I.R) arată în documentul de constituire a revigorarea urbei prin turism şi zestrea multi- a ţinut isonul melodiilor, bătând din palme. Din VICTOR EMANUEL BARBĂ- acestei noi organizaţii a societăţii civile. culturală, alcătuită prin aşezarea succesivă în curtoazie pentru gazde, formaţia Mazel Tov ROŞIE – 8 ianuarie 1975 Prin cunoaşterea reciprocă a celor două acest spaţiu a românilor, maghiarilor, evreilor, a inclus în program un cântec armenesc şi a (Sector Financiar Contabil şi popoare, respingerea antiisraelismului romilor. cântat şlagărul Hevenu Shalom Aleichem în Control Financiar Intern) şi antisemitismului va fi mai eficientă iar Genericul „Între prieteni” a fost validat ebraică, română, armeană şi maghiară. Spec- AUREL VAINER – 10 ianuarie tânăra generaţie va conştientiza faptul şi de scurtele alocuţiuni de salut, rostite în tacolul s-a încheiat cu un grupaj de dansuri 1932 (preşedinte F.C.E.R.) că Israelul este un stat evreiesc. Shalom, tandem de Robert Schwartz, preşedintele pline de antren, interpretate de tinerii gherleni LUCIAN LUPU – 12 ianuarie se subliniază în document, nu este o or- Comunităţii Evreilor Cluj şi Ioan Esztegar, componenţi ai formaţiei Hayakagakh. 1956 (Oficiul relaţii, cultură, ganizaţie evreiască, oricine poate să se preşedintele Uniunii Armenilor filiala Transil- După spectacol, evreii clujeni au fost informatizare) înscrie dacă respectă statutul asociaţiei vania, şi completate în acelaşi ton amical de invitaţi la sediul Centrului cultural armenesc, ELENA BERCU – 13 ianuarie care îşi propune o serie proiecte şi pro- primarul Marius Sabo, dar şi de sala plină, unde au gustat din bucatele tradiţionale gă- 1944 (Salariat C.E.B.) grame în strânsă legătură cu instituţiile alcătuită nu numai de reprezentanţii celor tite de gospodinele armence, vestite pentru DOINEL VLAICU – 13 ianuarie publice, comunităţile evreieşti din Româ- două minorităţi, ci şi din prietenii lor gherleni, priceperea lor într-ale bucătăriei şi, au stat la 1957 (Editura „Hasefer”) nia şi alte organizaţii interesate. concitadinii dornici să cunoască muzica şi un pahar de vorbă ca „Între prieteni”. În drum MIRCEA COGAN – 15 ianuarie MARTIN DASCĂL ritmurile evreieşti şi armeneşti. spre casă, în autobuz, se vorbea deja despre 1929 (C.A.P.I.) Cântecele evreieşti, interpretate de Corul „revanşa” care va avea loc anul viitor, la Cluj. ZANA MUHA – 15 ianuarie 1958 Talmud Tora al Comunităţii Evreilor Cluj (dirijor (Oficiul administrativ, pază) Piatra Bar Miţva – prof. Ecaterina Halmos), au evocat atmosfera ANDREA GHIŢĂ NELLY-ROXANA MIU – Neamţ 17 ianuarie 1962 (C.A.P.I.) Satu Mare ELENA TARTAU – 19 ianuarie eveniment Lansare de carte 1959 (Oficiul administrativ, La sediul Bibliotecii Judeţene din Satu Satu Mare, alte personalităţi din conducerea pază) deosebit Mare a avut loc lansarea volumului „Refugi- oraşului, oameni de cultură, precum şi rude GABRIEL BALASA – 19 ianua- aţii sătmăreni pe plaiurile hunedorene în anii şi urmaşi ai sătmărenilor deportaţi. Lucrarea rie 1961 (Salariat C.E.B.) 1940-45”, de prof. Ioan Corneanu şi Lacrima se ocupă de perioada în care Satu Mare şi ANDREEA VARODIN – 19 ianu- Teocan Istrăuan. Printre cei care au sprijinit şi Ardealul de Nord s-au aflat sub ocupaţia re- arie 1986 (Cabinet preşedinte) au colaborat la acest eveniment editorial, des- gimului horthyst din Ungaria, care a expulzat ION IVAN – 21 ianuarie 1946 făşurat sub auspiciile Direcţiei judeţene pentru numeroşi români. În cuvântul său, prof. Ioan (Oficiul administrativ, pază) Cultură Satu Mare, au figurat „Asociaţia Ho- Corneanu a afirmat că a scris această lucrare BERTA WEXLER – 22 ianuarie locaustului din Ardealul de Nord 1940-1945” „pentru a scoate la lumină unele evenimente 1935 (Cancelaria rabinică) şi Comunitatea Evreilor Sătmăreni. Au fost de petrecute în Ardealul de Nord în perioada JEAN BERCU – 22 ianuarie faţă prof.univ. Ioan Puşcaş, originar din satul 1940-45, perioadă în care peste 30.000 de 1938 (Oficiul administrativ, Trăznea, prefectul Eugeniu Avram, Vasile români sătmăreni au fost expulzaţi în timp pază) Moiş, preşedintele „Asociaţiei Holocaustului ce aproximativ 41.000 de evrei au fost trans- GEORGETA LITA – 22 ianuarie din Ardealul de Nord 1940-1945”, av. Nicolae portaţi în lagărele de concentrare”. (După 1960 (Sector Financiar Conta- Decsei, preşedintele Comunităţii Evreilor din „Gazeta de Nord-Vest”) bil şi Control Financiar Intern) SORIN POP – 23 ianuarie 1975 (C.I.R.) Iuliana Dancu, locul întâi ALBERT KUPFERBERG – Tânăra Iuliana Dancu, elevă în clasa a XII-a a liceului „Ferenc Kölcsey”, din Satu Mare, 24 ianuarie 1939 (Secretar a câştigat locul întâi individual la concursul de fizică interşcolar „Lajos Schwartz”, organizat general al F.C.E.R.) la Oradea. Ea a ocupat şi locul doi, împreună cu echipa liceului. La această competiţie au MAXIMILIAN KERTESZ – participat elevi din cursurile superioare ale liceului şi studenţi, din ţară şi din străinătate, la 25 ianuarie 1932 (Adminis- ediţia din acest an fiind prezenţi şi elevi de la Budapesta. Familia Dancu este membră a trativ) Comunităţii Evreieşti din Satu Mare. (După „Friss Ujság”) MIHAI CRISTIAN BROCINER – 25 ianuarie 1969 (Salariat Focşani noiembrie 2013 C.E.B.) REVISTA „MENORA”, ION VIZITIU – 26 ianuarie 1935 Cu ocazia seminarului Keshet 2, din Revista comunităţii focşănene este la înălţimea unei publicaţii în stare să atragă cititori (Oficiul administrativ, pază) 17 noiembrie 2013, organizat de JDC de toate vârstele, preferinţele, preocupările. O face prin: ştiri din Israel şi ştiri locale de ordin OZIAS ISAC – 26 ianuarie 1950 România, Comunitatea Evreilor din Piatra social, juridic, comunitar; sfaturi utile de ordin medical, gospodăresc, seismologic; pagini din (Salariat C.E.B.) Neamţ a ales să dezbată tema „Sărbă- istoria evreilor din Panciu în serial – în acest număr, participarea evreilor din această urbe în NICOLAE TARCAU – 27 ianua- torile în tradiţia evreiască din Israel şi primul război mondial – scrise de Bogdan Constantin Dogaru şi Mihai Liviu Adafini, din care rie 1928 (Cimitirul Sefard) Diaspora”. În cadrul acestei teme, la al reiese că jumătate din numărul celor mobilizaţi erau evrei; elemente de enciclopedie: cultură, ION SANDU –27 ianuarie 1949 doilea atelier („Rolul sărbătorilor locale enigme ale lumii, istoria Israelului modern, folclor evreiesc, filatelie din ghetourile Poloniei (Salariat C.E.B.) /ocazionale”), găzduit de Sinagoga- ocupate de nazişti în timpul Holocaustului; faţa necunoscută a unor mari artişti ai secolului SORIN IACOB BLANC – Catedrală „Baal Şem Tov”, a avut loc o XX – în acest număr, Josephine Baker. Nu lipsesc: dialogul cu cititorii; comemorările lunii 29 ianuarie 1955 (Sector Fi- „aplicaţie” constând în Bar Miţva tânărului noiembrie – Iosef Eugen Campus, Hanna Szenes, Anton Rubinstein, Felix Mendelssohn, nanciar Contabil şi Control Eric Eibenschutz (ceremonie realizată Chaim Weizmann ş.a. În contrapunct – „Planeta Umor”. (I.D.) Financiar Intern) de oficiantul de cult Marcel Bergman). EMIL ROSNER – 30 ianuarie A fost un eveniment deosebit, deoare- 1956 (C.A.P.I.) ce de aproape două decenii, comunitatea Matematicianul Octav Mayer DANIEL SERBAN – 30 ianuarie nemţeană (îmbătrânită, precum toate ce- Primim de la acad. Solomon Marcus ur- precum Mendel Haimovici, Octav Mayer, doi 1969 (Oficiul administrativ, lelalte din România) nu a mai avut prilejul mătoarea precizare: creatori de şcoală care au profesat în cadrul pază) să participe la o astfel de sărbătoare. Au „În Realitatea Evreiască, numărul pe Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi». EUGEN BADEA – 30 ianuarie fost prezente 70 de persoane, evrei şi noiembrie 2013, la pagina III a suplimentu- Această frază nu-mi aparţine, nu a existat 1976 (Salariat C.E.B.) creştini (invitaţi), care s-au simţit bine şi lui „Podurile toleranţei”, în partea relativă la în intervenţia mea nicio referire la Octav Mayer MIHAI DUMITRU – 31 ianuarie au fraternizat într-o atmosferă caldă, în intervenţia mea, se afirmă: «El a evocat o şi nici nu avea cum să existe, de vreme ce 1952 (Salariat C.E.B.) pofida vremii reci de afară. (E.N.) serie de distinşi matematicieni evrei români, acesta nu era evreu”. PERI BLĂNARU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 11 Cultura, arta, ştiinţa – domenii în care evreii au excelat mereu Evreii reprezintă ceva mai puţin de 0,2% din populaţia lumii, dar se numără printre unor pictori evrei, videoclipuri cu muzicieni muzeului este cronologică, prezentând naţiunile cu cei mai mulţi câştigători ai Premiului Nobel (circa 20% din totalul laure- evrei, mini-filme dar şi interviuri speciale evenimentele care au marcat viaţa comu- aţilor). Numărul evreilor care au excelat în arte este, de asemenea, foarte ridicat. acordate de personalităţi evreieşti cu nitară. Mi-ar plăcea să putem prezenta şi Artiştii sau savanţii evrei născuţi în România au îngemănat în operele lor trăsături ale diverse ocazii. acel tip de identitate modernă, dacă nu ambelor culturi − evreiască şi românească − pe care le-au onorat şi le-au îmbogăţit chiar multiculturală, a evreului, care nu s-a prin creaţia ori cercetările lor. Despre activităţile organizate de F.C.E.R. în această Memoria – glasuri limitat niciodată la a fi cetăţeanul unui stat, sferă am aflat mai multe de la dr. ing. José Blum, consilier, şi colaboratorii săi din de dincolo de timp ci a fost mereu racordat la universal prin cadrul Oficiului pentru Cultură, Artă şi Ştiinţă al F.C.E.R., Sybil Benun – cunoscută diverse sisteme, fie că vorbim de familia de multă vreme ca organizator cultural, Robert Schorr – cel mai nou membru al - Cuprinşi de tumultul vieţii zilnice, mai lui răspândită, de traseul profesional ales, echipei, Carmen Dumitriu, custode al Muzeului de Istorie a Evreilor din România găsesc oamenii răgaz să treacă pragul de cultura lui. Lucrăm la un “smart-muse- “Şef-rabin Dr. Moses Rosen”, şi prof. dr. Liviu Rotman, director al CSIER (Centrul unui muzeu? um” (n.r. – muzeu cu explicaţii interactive pentru Studiul Istoriei Evreilor din România). - Carmen Dumitriu, custode al Mu- bazate pe inovaţii digitale) şi studiem zeului de Istorie a Evreilor din România posibilitatea alcătuirii unui repozitoriu de iar prelegerile şi discuţiile au fost publicate „Şef-rabin Dr. Moses Rosen”: Acest mu- documente, structurat tematic, dar şi pe „Să fim cunoscuţi ulterior în cartea cu acelaşi titlu. Un alt zeu este un loc de intersecţie culturală. tipologii. Multe documente nu pot fi ex- aşa cum suntem” moment aparte a fost comemorarea lui Destinatarii mesajului acestei instituţii puse din lipsa spaţiului, dar măcar într-o Iosif Sava – s-au împlinit 15 ani de când sunt foarte diferiţi − începând de la tu- variantă electronică ar trebui prezentate. - Care sunt principalele activităţi des- marele om şi muzician nu mai este printre rişti evrei, până la grupurile ne-evreieşti; Muzeul poate fi vizitat: luni şi mier- făşurate de Oficiul pentru Cultură, Artă şi noi. Au participat multe personalităţi, prin- acestea sunt, la rândul lor, de multe feluri, curi (9,00 – 17,00); marţi (8,00 – 15,00); Ştiinţă al F.C.E.R? tre care Ioan Holender, Dan Grigore, prof. de la elevi români până la turişti străini vineri şi duminică (8,00 – 13,00). - Dr. ing. José Blum: Oficiul are ca univ. Grigore Constantinescu, muzici- sau de alte etnii. Într-o bună zi, a venit o domenii de activitate coordonarea CIEP eni, jurnalişti. De Istorii scrise şi nescrise (Centrul Iudaic pentru Editură şi Publicis- asemenea, cola- tică), incluzând Editura Hasefer şi revista boratorul nostru - Care sunt momentele importante din “Realitatea Evreiască”, a CSIER (Centrul Iancu Ţucărman activitatea recentă a CSIER? pentru Studiul Istoriei Evreilor din Româ- a organizat şi un - Prof. dr. Liviu Rotman, director al nia), a Bibliotecii “Rabin Dr. Alexandru recital cu tineri CSIER: Preluarea noului sediu, din Calea Şafran”, a Muzeului de Istorie a Evreilor muzicieni, aşa Călăraşilor, a reprezentat un moment de din România, precum şi organizarea de cum obişnuia să activitate febrilă privind mutarea diver- manifestări culturale, cu ocazia anumitor facă şi Iosif Sava. selor fonduri de documente şi de carte sărbători iudaice sau evenimente laice În afara capitalei, în condiţii cât mai bune. Această acţiune importante. Ne adresăm în principal evre- am participat la precede realizarea evidenţei computeri- ilor, dar şi celorlalte etnii şi, bineînţeles, un mare festival zate a materialelor, spre folosul viitoarelor populaţiei majoritare, astfel încât să fim “Proetnica”, la Moment de la Matineul de duminică, „Evreii din România” cu: cercetări. Încercăm, acum, un plan de cunoscuţi aşa cum suntem şi nu cum ne Sighişoara, în dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., Neagu Djuvara, Adrian Cioroianu restaurare a unor bunuri din bibliotecă şi cadrul căruia a (în spate), Andrei Oişteanu, Andrei Pleşu şi ing. Paul Schwartz, din arhivă, care sunt într-o stare avansată prezintă, din păcate, unii antisemiţi. Pe vicepreşedintele F.C.E.R., preşedintele C.E.B. lângă acţiunile organizate în Bucureşti, fost organizat un de deteriorare; e vorba de fotocopierea avem şi manifestări care se desfăşoară colocviu despre pictori modernişti evrei. fată care a parcurs în tăcere tot traseul, lor digitalizată şi de conservare. La Gau- în ţară, nu doar în cadrul comunităţilor S-a vorbit despre renumiţii Victor Brauner având o privire foarte tristă. Într-un târziu, deamus au fost lansate două lucrări, din evreieşti ci şi, mai ales, cu sprijinul unor şi Marcel Iancu; a fost lansat şi un volum, mi-a destăinuit că este copleşită de ceea planul nostru de cercetare, în care s-a instituţii de cultură din oraşele mari, cu totul special, al lui Geo Şerban: “Di- ce vede deoarece, doar în urmă cu două învestit multă muncă, de către autori cu reşedinţe de judeţ. Editura Hasefer, co- mensiunea Sebastian”, editat de Hasefer. luni, aflase că este evreică, descoperind sprijinul întregului colectiv (n.r. - “Strategii ordonată de directorul CIEP, Alexandru De asemenea, F.C.E.R. a fost prezentă în casa părinţilor nişte obiecte pe care nu comunitare de supravieţuire în contextul Marinescu, lucrează pe baza unui plan la Sighişoara cu programe muzicale, şi le explica… Un alt vizitator, care m-a im- statului naţional legionar. Documente anual, care este supus aprobării unui con- susţinute de formaţiile klezmer din Cluj presionat la fel de mult, a fost o tânără ce 1940-1941“ de Lya Benjamin şi “Coduri siliu format din personalităţi culturale, iar şi Braşov. Un concert deosebit a avut intrase în secţiunea “Memorial” şi nu mai vizuale. Evreii din Bucureşti 1881-1941” ulterior este înaintat aprobării Comitetului loc atunci în Sinagoga din Sighişoara, ieşea…M-am dus să văd ce face şi am de Anca Ciuciu). Urmează două cărţi Director al F.C.E.R. În mod similar se face impresionant şi prin atmosferă şi prin găsit-o plângând. Mi-a spus că este din legate de istoria culturală a evreilor din şi programarea planului pentru CSIER, al calitatea spectacolului. “Zilele Mihail Se- Germania, nemţoaică get-beget şi, deşi România: o monografie a unei impor- cărui director este prof. dr. Liviu Rotman. bastian” de la Brăila au fost un exemplu a mai văzut muzee similare, aici lucrurile tante publicaţii evreieşti din România, O componentă deo- de bună colaborare sunt prezentate într-un mod special, astfel „Adam”, şi o lucrare despre contribuţia sebit de importantă cu primăria locală şi încât era prima oară când reflecta asupra unor scriitori evrei din România. Avem şi a acestui oficiu este Teatrul “Maria Filloti”. lor… Aşadar, muzeul este o şcoală, un loc o cercetare legată de arhivele naţionale, revista “Realitatea A fost dezvelită o de regăsire şi unul de instruire. Recent am în care selectăm, din Bucureşti şi din ţară, Evreiască”, care in- placă comemorativă, avut şi un grup de muzeografi din ţară, documentele relevante pentru evreii din tră în coordonarea iar teatrul a amenajat niciunul nefiind evreu, care iniţial veniseră România, aceasta fiind un instrument de directorului Alexan- o sală specială care pentru o oră, dar au rămas patru, vizibil lucru foarte util. Personal, ajutat de o co- dru Marinescu, pre- se va numi “Mihail impresionaţi, fiecare amintindu-şi de câte legă mai tânără, Andreea Toma, lucrez la zentând atât proble- Sebastian”, unde noi o familie evreiască pe care au cunoscut-o o cercetare de arhivă privind jefuirea po- me specific evreieşti, am făcut o expoziţie, sau de vreo tradiţie iudaică de care au pulaţiei evreieşti, un fenomen care a fost sărbătorile iudaice, cu documente şi fo- auzit cândva. Unul dintre ei mi-a spus că observat de cercetători, printre primii fiind cu istoria şi semni- tografii inedite, unele abia acum şi-a dat seama cât de puţine regretatul Jean Ancel; în acest moment ficaţiile lor, cât şi evenimente culturale. prezentate pentru prima dată. În ziua lucruri ştie, iar aceasta în contextul în care studiem jaful comis asupra evreilor din Muzeul de Istorie a Evreilor din România următoare, dr. Aurel Vainer, preşedintele muzeografii au o cultură de referinţă. Mă Transnistria. De asemenea, eu, personal, este căutat atât de publicul autohton, cât F.C.E.R., a moderat o discuţie, despre M. bucur că în ultima vreme am reuşit să am predat la o universitate din Tel Aviv şi de turişti, iar în perioada următoare va Sebastian, la care au participat intelectuali mobilizez voluntari pentru a crea un spaţiu o lucrare despre structura comunitară a intra într-un proces de extindere, dar şi de renume. aparte, “lumea idiş”, fiindcă cei mai tineri evreilor din România în perioada premo- de îmbogăţire a numărului de exponate. - Robert Schorr: Pe 27 octombrie ştiu atât de puţine despre ea, iar aceasta dernă şi modernă care sper că într-o bună Biblioteca “Şafran” are un număr impre- am lansat pagina de facebook “F.C.E.R. a fost prima macro-regiune a Europei, un- zi va fi tradusă şi în limba română. De sionant de volume din toate domeniile şi – cultură, artă, ştiinţă”, menită să promo- deva la începutul sec. al XVIII-lea. Pentru asemenea, dorim să iniţiem o cercetare este accesibilă publicului larg, fiind utili- veze evenimentele organizate de acest “spaţiul idiş” nu existau bariere, era un de tip monografic, pe comunităţi, pornind zată mai ales de studenţi şi de specialişti oficiu, dar nu numai. Cuprinde multe mod de viaţă dar şi o zonă a destinelor de la patrimoniul şi fondurile arhivistice din ţară şi din străinătate. imagini, destinate atât participanţilor cât culturale. Mari scriitori, artişti, gânditori, legate de aceste comunităţi, topografie, şi celor care nu au reuşit să ajungă, dar străbătând ei înşişi această macro-regi- ş.a.m.d. Este o cercetare care va dura Proiecte în Bucureşti sunt interesaţi să afle mai multe. De ase- une de la un capăt la altul, îşi dezvoltau mai mult şi sper să o publicăm treptat, în şi în ţară menea, sunt postate imagini cu operele sistemul de referinţă. Structura actuală a mai multe părţi. DIANA MEDAN - Într-un scurt breviar al evenimentelor organizate, v-aţi opri la…? MAX AUŞNIT – un mare industriaş evreu (1888-1959) - Dr. ing. José Blum: O serie de evenimente importante se desfăşoară la 125 de ani de la naştere Bucureşti sub genericul „Matineul de du- Propaganda comunistă din România pomenea cu asiduita- Carol II a colaborat o perioadă cu Auşnit, ca şi cu alţi industriaşi minică”. Acest program a fost implementat te, referindu-se la capitaliştii din România, două nume, în mod dar, din 1938, când introduce legi restrictive antievreieşti, îşi de către dr. Aurel Vainer, preşedintele special – grecul Malaxa şi evreul Auşnit (Auschnitt). „Ei sugeau uită vechiul colaborator şi Auşnit este obligat să cedeze treptat F.C.E.R., care este şi moderatorul majo- sângele clasei muncitoare”, erau exploatatorii! După 1989 au la acţiunile din străinătate, apoi i se cere să cedeze principala rităţii acestor colocvii. Există, bineînţeles, apărut unii urmaşi. sa investiţie, Titan-Nădrag-Călan. Refuză şi este arestat, apoi numeroase evenimente la care participăm Cine era Auşnit? S-a născut la Galaţi, a absolvit Academia condamnat la cinci ani închisoare, la Doftana (ca o ironie a în afara F.C.E.R., alături de prieteni. Este de Înalte Studii Comerciale şi de Export din Viena, a fost pre- soartei – acolo se aflau şi comunişti). Este transferat la un de remarcat faptul că la manifestările şedinte al Asociaţiei de Industrie din Banat, vicepreşedinte al spital. În 1940, sub Antonescu, are domiciliu forţat, iar în 1944 noastre ne bucurăm de prezenţa unor in- Uniuniunii Generale a Industriaşilor din România, senator. A preia conducerea întreprinderii din Reşiţa. În decembrie 1944, vitaţi de marcă, din artă, ştiinţă şi tehnică. condus Societatea de Telefoane, o serie de bănci, în calitate de conştient de ceea ce va urma, se refugiază în SUA , unde îşi - Sybil Benun: Dintre numeroasele principal asociat. A fost primul miliardar din istoria României. În continuă afacerile. A fost căsătorit cu o frumuseţe a timpului, evenimente organizate la Bucureşti, peste 1938 întreprinderile controlate de el aveau 16.000 de angajaţi, Leonore Brooke, urmaşa unor oameni de afaceri americani şi 20, aş menţiona un moment deosebit, iar în 1948, înainte de naţionalizare – 22.000. Împreună cu fra- indieni. Alături de Aristide Blank şi alţi întreprinzători evrei, el „Evreii din România”, manifestare la care tele său, Edgar Auşnit (d. 1968), a deţinut principalele acţiuni a contribuit – indiferent de ceea ce au comentat xenofobii de au participat Neagu Djuvara, Andrei Ple- la combinatele Titan-Nădrag-Călan, care furnizau armament şi profesie – la dezvoltarea industrială, economică a ţării, ca şi şu, Adrian Cioroianu şi Andrei Oişteanu, echipamente metalice, având 4.900 de angajaţi, în 1938. Regele alţi oameni de afaceri români, unguri sau de alte etnii. (B.M.M.) 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 De vorbă cu laureaţi ai Premiului Nobel, de origine evreiască Dialog cu ARIEH WARSHEL şi MICHAEL LEVITT, laureaţi ai Premiului Nobel pentru chimie în 2013

Ulterior Săptămânii Premiilor Nobel organizată, ca ai Premiului Nobel pentru chimie în fiecare an, în preajma zilei de 21 octombrie, când s-a Conferinţa a avut loc la Academia Regală Suedeză de născut, în anul 1833, cel căruia îi datorăm această tradiţie, Ştiinţe, pe 7 decembrie, sub forma unor discuţii pe baza ŞTIINŢA savantul suedez Alfred Nobel, a avut loc şi conferinţa de întrebărilor venite de la jurnaliştii acreditaţi, între care şi presă la care au participat, între alţii, MICHAEL LEVITT, jurnalista de la Radio România, Corina Negrea, colabo- ARIEH WARSHEL şi MARTIN KARPLUS, laureaţi în 2013 ratoarea noastră, căreia îi datorăm rândurile următoare. ŞI VIAŢA

probleme complexe cu ajutorul com- puterului. C.N.: Computerul pe care l-aţi folosit la Institutul Weizmann se numea GO- LEM? Cum era GOLEM atunci? A.W.: Din nou, nu am avut niciodată probleme cu puterea computerului şi nu am fost impresionat de ea. GOLEM avea un avantaj, anume că îl puteam folosi în ceea ce se numeşte “derivate nume- rale”, ceea ce înseamnă că atunci când încercam să ghicesc o formulă şi doream Arieh Warshel Michael Levitt Martin Karplus să ştiu dacă era corectă, puteam folosi respectivul computer pentru a găsi nu- Reporter: Cum motivaţi dumneavoas- C.N.: Vedeţi o schimbare semnificati- mărul exact. Odată ce numărul ghicit era Trebuie să fie scăzută tră tinerele generaţii să urmeze domeniul vă în viaţa profesională? identic cu numărul de pe computer, ştiam vârsta la care savanţii ştiinţific? Ce v-a făcut pe dumneavoastră A.W.: Încerc să continui cercetarea că aveam dreptate. Am şi inventat câteva să urmaţi această cale? A doua întrebare dar sunt multe invitaţii la conferinţe, mult lucruri, doar ghicindu-le şi apoi verificând devin independenţi e legată de faptul că mulţi cercetători, mai mult angajament. Încerc să menţin cu computerul, pentru ca abia apoi să scriu Reporter: Ce putem face pentru a care şi-au construit cariera în SUA, se cercetarea la acelaşi ritm dar, din păcate, demonstraţia matematică. Lucrul acesta creşte viitoarea generaţie de oameni de întorc acum în Europa. Este acesta un ritmul s-a încetinit. nu e recomandat pentru toată lumea, dar ştiinţă, a ne dezvolta pentru generaţiile motiv de îngrijorare? Există o problemă cu C.N.: Acum, că sunteţi un laureat al un computer are multă putere. care vin? modelul american de a finanţa cercetarea Premiului Nobel, simţiţi nevoia să folo- C.N.: Apoi, în anii ‘70, l-aţi întâlnit pe MICHAEL LEVITT: Ăsta e un lucru ştiinţifică? siţi influenţa pentru a schimba ceva în Michael Levitt. Aş vrea să aud povestea… la care m-am gândit mult. Aveam 20 de MICHAEL LEVITT: Eu m-am apucat domeniul dumneavoastră sau pentru a A.W.: Mai întâi eram de unul singur, ani când am început lucrul, iar la 25 totul de ştiinţă datorită unui program TV. Nu promova o idee? încercând să scriu programe, să calculez era gata. Nu am încetat să muncesc de mai văzusem televizor până în 1963, în A.W.: Nu. Singurul lucru la care ţin structura moleculelor şi abordarea pe atunci, dar m-a făcut să mă gândesc Anglia. John Kendrew avea o emisiune, este că aş vrea să depun mai mult efort în care toată lumea o avea în descrierea lor mult la oamenii care îşi dobândesc in- numită “Firul vieţii”, care m-a impresionat, cercetarea de bază decât în alte proiecte şi aceasta conducea la ecuaţii pe care eu dependenţa timpuriu, iar aceasta este o probabil pentru că nu mai văzusem tele- mari. Aş vrea să promovez cercetarea nu le puteam scrie. Apoi, am presupus tendinţă care s-a schimbat dramatic în vizor până atunci. Cred că toată lumea fundamentală, pe cât pot de mult. că aş putea folosi coordonatele XOY, ultimele patru decenii. Oamenii care în de aici ar trebui să fie pe Facebook şi pe C.N.: De ce aţi ales domeniul ştiinţei să verific pe GOLEM şi după o muncă trecut deveneau independenţi la 25 de Tweeter, pentru că noua generaţie nu mai şi de ce aţi ales SUA? de şase zile a apărut Michael Levitt. ani, acum dobândesc acest statut aproa- înseamnă TV. Cred că a-i motiva pe tineri A.W: Ambele răspunsuri vor fi deza- Împreună am urmat acestă idee cu XOY pe de 40 de ani. Este o creştere masivă înseamnă să vorbim limbajul lor, nu pe măgitoare. Nu am ales ştiinţa, am cres- şi am scris împreună un program general şi cred că acest lucru trebuie schimbat. al nostru. În ceea ce priveşte tendinţa cu cut şi am vrut să merg la facultate. Nu şi apoi am continuat experimentele. (…) Cred că avem fenomene sociale foarte plecatul din SUA, cred că aceste lucruri aveam vreo direcţie preferată de urmat, E mai bine să găseşti un mod simplu să interesante aici. Pentru generaţia noas- au mereu un echilibru. Acum, SUA au un am vrut doar să excelez şi să fiu lider în înveţi computerul cum să facă ştiinţă, tră a fost uşor şi nu ne-am gândit prea surplus de 35% premianţi, oameni care nu orice aş face, dar nu am petrecut deloc decât să scrii poveşti foarte complicate, mult să-i ajutăm pe cei tineri. Trebuie s-au născut acolo, dar au câştigat premiul timp gândindu-mă ce să fac, decât la o care nu au soluţie. să facem eforturi pentru a ne asigura că acolo. Ţările europene au un deficit, aşa vârstă avansată. De obicei, atac proble- C.N.: V-aţi continuat cariera în Israel următoarea generaţie de idei măreţe vine că în ceea ce priveşte echilibrul Premiului mele atunci când mă confrunt cu ele mai sau v-aţi mutat? de la oameni care sunt încă la 20 de ani Nobel, SUA sunt cu mult înainte. Trebuie degrabă decât să mă gândesc “azi vreau A.W.: M-am mutat în SUA în 1976 şi şi nu de la profesori de 60 de ani. Cred că să se dea la o parte. Cred că sistemele să vindec cancerul”. Aşa că nu există am rămas acolo până în prezent. pentru acest lucru va fi nevoie de ajutorul trebuie echilibrate, dar nu văd o criză. o morală pentru cei tineri despre ce să C.N.: Deci vedeţi computerul ca pe un şi intervenţia statelor, nu cred că e atât de Cred că ar putea exista o criză în SUA aleagă. Se întâmplă. element esenţial al ştiinţei? acut precum criza economică, dar cred dacă Europa ar da dovadă de un mana- Am mers în SUA pentru că am întâlnit A.W.: În orice problemă complexă că are implicaţii similare. gement mai bun în acest domeniu. dificultăţi în alte părţi, pentru că oamenii care implică mai mulţi atomi, compute- ARIEH WARSHEL: Un comentariu nu înteleg ce fac. rul este cheia. Şi mulţi oameni încă nu suplimentar. Mi-am dat doctoratul în An- C.N.: Dar în momentul în care aţi în- înţeleg acest lucru, cred că se pot uita glia, în Europa. Din primele mele şapte „La un moment dat, ceput acest tip de cercetare, ce v-a făcut la molecule complexe şi întelege cum lucrări, patru erau scrise de mine singur, mi-am dat seama să urmaţi această cale? funcţionează, dar nu se poate fără com- exista doar un autor. Nu mi-am scris nicio- A.W: Am început să utilizez calcula- puter. După ce computerul îţi spune cum dată doctoratul împreună cu îndrumătorul că aş putea să rezolv torul şi am realizat, la un moment dat, funcţionează, poţi explica mai departe, şi cred că acesta este modelul de urmat orice problemă aş dori, că aş putea să rezolv orice problemă aş dar altfel nu poţi şti dacă ai dreptate. acum. Cel mai bun exemplu pentru mine dori, fără talent, doar utilizând compute- C.N.: Copiii dumneavoastră vă ur- este cel al lui John Kendrew şi Max Pe- fără talent, doar utilizând rul. Nu mai era nevoie să petrec ani de mează paşii? rutz. Max Perutz a avut o idee despre cum computerul” zile citind cărţi, pentru că puteam să în- A.W: Nu. Cele două fiice încearcă să rezolve structura cristalină. Kendrew cep cu prima formulă din carte, să învăţ să stea cât mai departe de ştiinţă. Una era studentul său de doctorat. El a imple- Interviu cu Arieh Warshel computerul această formulă şi apoi să dintre ele e profesor în sănătate. E ştiinţă, mentat ideea şi a publicat singur o lucrare rezolv problema. Pentru că majoritatea dar nu e tipul acesta de ştiinţă. Cea mai în 1959 şi apoi, împreună cu Perutz, a CORINA NEGREA: Felicitări din nou acestor cărţi au fost scrise înainte de tânără studiază comunicare şi relaţii. câştigat Premiul Nobel în 1962. Cred că pentru premiu! Cum a fost viaţa dumnea- computer şi cei care le-au scris inves- Mă poate contrazice, dar nu se numeşte acesta este modelul, oamenii trebuie să voastră în ultima lună? teau timp în modul de a rezolva aceste ştiinţă. scrie lucrări în nume propriu la 20 de ani. ARIEH WARSHEL: Foarte agitată, probleme fără puterea computerului. C.N.: Deci nu sunteţi dezamăgit? Un aspect pentru a-i determina pe tineri dar cred că asta se datorează şi interviu- Deci acesta este lucrul care m-a ghi- A.W.: Nu. Bineînţeles că nu. să facă mai mult este să ne concentrăm rilor. Este o altă viaţă. dat în a-mi da seama că poţi rezolva CORINA NEGREA suplimentar pe cercetarea de bază şi nu pe proiecte multidisciplinare cu nume mari. (…) Scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Victor Ponta O altă problemă este că acum oricine Referitor la candidatura lui Lucian Bolcaş la ocuparea unei poziţii de judecător de o repudiere a ideilor pe care le-a poate derula un program de modelare propovăduit PRM; dar să ştii ce să faci cu el este un proces la Curtea Constituţională a României, Comitetul Director al Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului ne-a remis următoarea scrisoare deschisă, sub - faptul că dl Lucian Bolcaş se simte care necesită educaţie. Cum prezinţi onorat până şi acum de semnarea semnătura preşedintelui organizaţiei, Liviu Beris. întrebarea, cum modelezi ceva? Dacă scrisorii privind menţinerea bustului lui biologii vor să pună o întrebare, au „Stimate Domnule Prim-Ministru, extremist, la a cărui orientare politică şi Ion Antonescu, alături de negaţioniştii nevoie de pregătire pentru a şti ce să aplicarea acesteia şi-a adus pe deplin notorii ai Holocaustului din România, întrebe, mai degrabă decât să deruleze Propunerea de numire a Dlui Lucian contribuţia, ani în şir. ridică unele semne de întrebare asu- un program, iar cu tineri care învaţă cum Bolcaş ca judecător la Curtea Constitu- - politica acestui partid a fost de un pra concepţiilor sale şi în prezent. să pună întrebări cred că multe sisteme ţională a României ne determină să vă naţio­nalism extremist, de un antisemi- Faţă de cele menţionate, ne expri- pot fi modelate. Probabil nu putem mo- aducem la cunoştinţă punctul de vedere tism agresiv, de negare a Holocaus- măm extrema îngrijorare privind capaci- dela emoţii sau alte lucruri, cel puţin la al supravieţuitorilor Holocaustului referi- tului din România răspândite în mod tatea domniei sale de a adopta o atitudine nivel molecular, dar sistemele celulare tor la această problemă. sistematic de presa acestui partid; obiectivă şi echilibrată într-o funcţie atât vor putea fi modelate cu încredere, mai Dl Lucian Bolcaş a fost vicepreşe- - trecerea dlui Lucian Bolcaş la o altă de importantă ca aceea de judecător la devreme sau mai târziu. dinte al Partidului România Mare, partid formaţiune politică nu a fost însoţită Curtea Constituţională a României.“ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 13 „Mărturii şi Imagini despre Holocaust în România” Apărută recent sub egida F.C.E.R. Volumul se încheie cu acestei recunoaşteri s-a democraţie şi umanism, de respectare a şi într-o prezentare grafică de excepţie, gândurile şi opiniile per- consumat mai curând în cetăţeniei integrale pentru toţi locuitorii lucrarea începe, pe coperta întâi şi patru, sonale ale unei autoare, medii comunitare evre- ţării, indiferent de etnie, de dreptul la cu un tablou dedicat tragediei Holocaus- exprimate într-o formă ieşti iar, în rare ocazii, demnitate şi obligaţia unui comportament tului, realizat de artistul Robert Korvus- cvasiliterară, pe câteva chiar şi publice. civic s-a evidenţiat concluzia necesităţii Kara. Volumul mai cuprinde fotografiile pagini, ca amintiri spre Cu atât mai demn de cunoaşterii pentru acceptare, apropiere şi personalităţilor, reunite în diverse prilejuri neuitare. relevat conţinutul acestui asumarea atât a luminilor, cât şi umbrelor comemorative, fie la Parlamentul Româ- Comemorări ale Ho- volum care, prin inter- dezvăluite de cercetarea obiectivă a isto- niei, la Memoriale, cimitire şi chiar locuri locaustului european şi venţiile preşedinţilor ţării, riei moderne şi contemporane, cultivarea virane, unde se află gropi pline de martiri, tragicelor evenimente prin guvern şi parlament, deci amintirii pentru nerepetare; stimularea precum cea de la Popricani (Iaşi). care evreii din România cele mai autorizate voci memoriei critice, schimbarea modalităţilor Sunt reunite în volum circa 80 de au trecut în anii fascizării ale ţării, sunt recunoscu- de percepere a tragediei conaţionalilor alocuţiuni, mesaje, discursuri pronunţate ţării, ai regimului legio- te fără nici o inhibiţie şi noştri, reconsiderarea istoriei recente. O în ordinea din sumar, de preşedintele naro-antonescian şi an- detaliate în amănuntele concluzie majoră a fost că memoria noas- F.C.E.R. şi de cei trei preşedinţi ai Ro- tonescian, realizate mai lor. În acest fel, volumul tră comună este unica victorie postumă a mâniei post-comuniste. Sub genericul mult sau mai puţin public, „Mărturii şi Imagini des- victimelor. Intoleranţa faţă de intoleranţă „Parlamentul României” sunt reproduse au avut loc şi până în 2003 pre Holocaust în Româ- şi urmarea exemplului acelor români 12 intervenţii de la şedinţa Camerei – dată considerată în vo- nia” reprezintă o premi- numiţi astăzi la Yad Vashem „Drepţi între Deputaţilor din 12 octombrie 2011, cu lum ca fiind începutul unor eră absolută în literatura Popoare”. prilejul Zilei Comemorative a victimelor asemenea manifestări. Dar anul 2003 a locală dedicată acestei teme deoarece Pe cei care neagă răspunsurile date Holocaustului din România, ale deputaţi- produs o cotitură în organizarea acestei reuneşte câteva zeci de alocuţiuni rostite în literatura holocaustologică, recte ba- lor şi preşedintei Camerei. Tot sub cupola comemorări prin amploarea şi implicarea de cele mai înalte oficialităţi, sub cupola zate pe cercetare, şi preferă scrierile şi Parlamentului s-a desfăşurat şedinţa Se- oficialităţilor ţării – a preşedinţilor Româ- forului legislativ al ţării sau în alte locuri scornelile negaţioniste, ilogice, holoca- natului din 10 octombrie 2012, dedicată niei, premierilor şi unor miniştri, a multor unde au avut loc comemorări cu ocazia ustilogice, volumul de faţă s-ar putea să-i sesiunii Zilei Comemorative a victimelor parlamentari, oameni politici, cărturari, Zilei Internaţionale a Holocaustului şi Zilei pună măcar pe gânduri. Pentru ceilalţi, nu Holocaustului din România unde, după lideri de opinie ş.a. Este anul recunoaşterii Holocaustului în România (la Memorialele puţini, poate aduce un plus de speranţă alocuţiunea preşedintelui F.C.E.R., de- Holocaustului din România. Dimensiunile din SUA şi Israel, la comemorările evreilor că aşa ceva nu se va mai întâmpla câtă putatul Aurel Vainer, au rostit alocuţiuni catastrofei produse de împrejurările care martiri din Capitala ţării ca şi la Monumen- vreme statul, societatea civilă sunt repre- opt senatori, urmaţi de intervenţiile unor au favorizat uraganul de ură revărsat în tul Holocaustului. Dovezi în sensul înscri- zentaţi prin lideri care nu doar să afirme rabini, lideri comunitari ai F.C.E.R., direc- acei ani împotriva evreilor – destinaţi unei erii conducerii ţării pe linia recomandărilor cele consemnate în această lucrare din tori de instituţii, reprezentanţi israelieni ai „soluţii finale”, au fost relatate amplu în cuprinse în Raportul Comisiei Wiesel au raţiuni politice ci şi să fie mărturisirea lor unor organizaţii ale evreilor originari din descrierile evreieşti făcute „la cald”, ca de fost înfiinţarea INSHR-EW (octombrie de credinţă. România, reprezentanţi diplomatici ş.a. pildă „Cartea neagră”, trei volume datora- 2005); introducerea unor cursuri de isto- Artizanul acestei lucrări, domnul depu- Volumul se încheie cu evocarea a te lui Matatias Carp şi apărute între 1946- rie a Holocaustului în programe şcolare; tat Vainer, scria la încheierea acestui vo- patru evenimente comunitare: comemo- 1948 precum şi în nenumăratele materiale recomandarea unui manual, cu conţinut lum: „Îmi doresc ca acest volum să nu fie rarea victimelor de la groapa comună din publicistice apărute în presa evreiască adecvat, pentru profesori; participarea doar o colecţie de amintiri şi realizări ci un Popricani – Iaşi (4.04.2011), a Trenurilor din anii 1944-1948 – sau numeroasele României la Task Force International instrument, atât de necesar, în cercetarea Morţii la Podu Iloaiei (27.06.2011) şi Târgu mărturii depuse în procesele criminalilor Cooperation on Holocaust Education; şi prezervarea memoriei victimelor Holo- Frumos (27.06.2011), precum şi come- de război din acei puţini ani ai tranziţiei inaugurarea Memorialului (la 8 octombrie caustului, un ghid de asumare al acestei morarea a 70 de ani de la pogromul de la spre... dictatura proletară. Evenimentele 2009) ş.a.m.d. tragedii şi de îmbunătăţire a eforturilor Iaşi (28.06. 2011) la care au rostit mesaje din 1989 au limitat procesul de recunoaş- Pentru toţi intervenienţii prin alocuţi- conjugate pentru combaterea efectelor diplomaţi, oficialităţi locale, deputaţi, lideri tere şi asumare la nivel statal şi naţional uni în acest volum, necesitatea alinierii care au durat şi peste ani.” comunitari, supravieţuitori ş.a. a Holocaustului din România. Solicitarea României la cele mai înalte standarde de HARY KULLER Sărbătoarea luminii în Moldova Nelson Mandela şi evreii (Urmare din pag. 7) împlinirea, la începutul lunii noiembrie, a În luna iulie a acestui an, când Nat Bregman, un alt evreu, 75 de ani de la Noaptea de Cristal, considerat momentul cel mai Nelson Mandela era deja suferind a devenit primul lui prieten alb la de jos atins, până atunci, de civilizaţia germană, revirimentul şi la spital, marele rabin al Africii Johannesburg şi, ca membru al manifestărilor legionare în România zilelor noastre, inclusiv în de Sud, dr. Warren Goldstein, a partidului comunist, a jucat un rol contextul manifestaţiilor împotriva deschiderii exploatării de la avut o convorbire cu dr. Makawe important în formarea sa politică. Roşia Montană, situaţie faţă de care preşedintele F.C.E.R. a Mandela, fiica fostului preşedinte Mandela şi-a continuat studiile de protestat în Camera Deputaţilor. A fost citită interpelarea depusă al Africii de Sud, şi i-a transmis drept la universitatea din Witwa- la Parlament de deputat dr. Aurel Vainer. familiei acesteia susţinerea şi tersrand, unde a legat prietenii Edi Kupferberg, directorul Cancelariei rabinice, a expus un rugăciunile întregii comunităţi traincie cu alţi colegi studenţi punct de vedere financiar al cauzelor ostilităţilor dintre evrei şi evreieşti sud-africane. Mulţu- evrei, Jules Browde şi Harry Sch- sirieni, care a dus la revolta Macabeilor: „Cu două secole înainte mindu-i rabinului, fiica fostului wartz care, la rândul lor, s-au im- de era actuală, sirienii elenizaţi erau în război cu egiptenii (eleni- preşedinte i-a cerut să transmită plicat în politici liberale. Odată cu zaţi, şi ei), drept care aveau nevoie de bani. Ca atare, au apelat comunităţii evreieşti faptul că tatăl intensificarea militantismului său, la cea mai simplă metodă de a-i obţine, şi anume cerându-i de ei a apreciat “relaţiile excepţionale Nelson Mandela s-a asociat din Legăturile lui Mandela cu evrei la popoarele supuse, inclusiv de la evrei”. Perceptori erau alţi şi călduroase” pe care le-a avut în ce în ce mai mult cu alţi membri ai proeminenţi din Africa de Sud au evrei, fascinaţi de cultura greacă şi elenizaţi. Pentru că evreii permanenţă cu evreii din Africa comunităţii evreieşti care, la fel ca fost atât politice cât şi personale. nu au plătit, sirienii au trecut la represalii: jefuirea tezaurului de Sud şi că întreaga lui viaţă a el, luptau împotriva apartheidului. A doua căsătorie a lui Mandela, Templului, interzicerea ritualurilor şi a circumciziei, a spus Edi fost conştient de măsura în care a De pildă, în cadrul procesului lui din 1958, cu Winnie Madikizela, a Kupferberg, care a amintit apoi evenimentele deja menţionate, beneficiat de căldura, amabilitatea de înaltă trădare între 1956-61, 13 avut loc în casa lui Roy Harmel, un care au precedat minunea divină a luminii şi uleiului de Hanuca. şi sprijinul comunităţii evreieşti. dintre apărătorii lui cei mai hotărâţi militant evreu antiapartheid. Man- „Întrebarea care revine de Hanuca, dar şi în alte clipe din Chiar dacă o parte din evrei nu au fost evrei. Printre ei - asociaţi dela s-a apropiat în mod deosebit viaţa evreilor, este cât de mult poţi asimila elemente din cultura s-a opus sistemului de apartheid, fideli de-a lungul anilor lui de luptă, de marele rabin Cyril Harris, con- popoarelor alături de care trăieşti, păstrându-ţi, totuşi, identitatea mulţi, în calitate de persoane par- ca Lionel Bernstein, Joe Slovo şi ducător carismatic de cult, care a iudaică? Hanuca este o paradigmă a echilibrului între tradiţie ticulare, au jucat un rol important Ruth First. Printre fondatorii orga- adoptat noul regim democratic şi şi modernitate, între păstrarea identităţii naţionale şi asimilarea în viaţa şi cariera lui Mandela. În nizaţiei Umkhonto we Sizwe, aripa a încurajat marea majoritate a co- unor elemente culturale, a preluării lucrurilor bune de la cultura cartea “Memoriile evreieşti ale lui militară clandestină a Congresului munităţii evreieşti să facă la fel. În majorităţii care ne înconjoară, aşa cum şi ei preiau lucruri bune Mandela”, de David Saks, se arată Naţional African, s-au aflat Dennis 1998, când Mandela s-a căsătorit de la noi. Hanuca a fost şi este un simbol al luptei împotriva cum s-au angajat evreii în cauza Goldberg, Harold Wolpe şi Arthur din nou, l-a invitat pe Cyrill Harris uniformizării, dar şi al modului în care trebuie acţionat pentru eliberării negrilor. Cartea oferă, Goldreich, voluntar în Războiul să-i binecuvânteze căsătoria. “În menţinerea iudaismului, fără de care nu ar fi fost posibile nici de asemenea, o viziune originală pentru Independenţă, care s-a timpul binecuvântării, şi-a amintit creştinismul, nici mahomedanismul”. despre Nelson Mandela, omul şi stabilit mai târziu în Israel. Anne, soţia rabinului, cei doi au În final, Edi Kupferberg a subliniat că semnificaţia minunii liderul politic. Avocaţii evrei au jucat un rol stat ţinându-se de mână şi cu de Hanuca rămâne deosebit de importantă pentru că „azi este Evreii, scrie „Jerusalem Post“, determinant, implicându-se în ochii închişi. Chiar îţi puteai ima- greu să fii evreu, nu pentru că ne persecută cineva, ci pentru au făcut parte din viaţa lui Man- apărarea lui Mandela în diferite gina şi hupa”. Lideri ai comunităţii că micşorarea comunităţilor face dificilă îndeplinirea tradiţiilor dela, de la începutul anilor 1940, procese politice în care a fost in- evreieşti se întâlneau adesea cu şi a ritualurilor”. când a sosit la Johannesburg, culpat, printre aceştia aflându-se Mandela. În prima sâmbătă de Marcel Weisenberg a trecut în revistă evoluţia evenimen- până în zilele noastre. În timpul Isie Maisels, care a devenit mai după alegerea lui ca preşedinte, telor istorice premergătoare minunii survenite de Hanuca, iar studiilor sale de drept, Mandela a târziu membru al Agenţiei Evre- el a vizitat sinagoga Marais Road col. (r.) Paul-Valerian Timofte, care participă în mod frecvent la fost angajat ca stagiar la cabinetul ieşti, Arthur Chaskalsohn, Joel din Sea Point. “Părea că îşi ce- sărbătoarea de Hanuca, a amintit rolul eroilor evrei înrolaţi în de avocatură al lui Lazer Sidelsky, Joffe şi Sidney Kentridge. El a lebrează alegerea mai întâi cu oastea română în primul şi în cel de-al doilea război mondial într-o perioadă în care aproape colaborat şi cu ziaristul Benjamin comunitatea evreiască”, a spus şi a înmânat preşedintelui Izu Butnaru Diploma şi Medalia jubi- niciodată tineri negri nu erau Pogrund. Mervyn Smith, fostul preşedinte liară „95 de ani de la Marea Unire”, distincţie emisă în 100 de angajaţi în astfel de posturi. În După ce a ieşit din închisoare, al Jewish Board of Deputies din exemplare de Asociaţia Naţională pentru Cultul Eroilor, dintre memoriile sale, Mandela a notat: în 1990, a stabilit relaţii cordiale Africa de Sud. care şase au fost acordate unor personalităţi băcăuane, între “I-am cunoscut pe evrei ca fiind cu cu o serie de lideri evrei şi mulţi Deşi a susţinut crearea unui care şi CE din localitate. vederi mult mai largi decât cei mai importanţi oameni de afaceri evrei stat palestinian, Mandela a re- Sărbătoarea de Hanuca s-a încheiat cu degustarea unor mulţi albi în probleme de rasă şi au fost invitaţi să investească în cunoscut dreptul Israelului de excelente gogoşi şi cu dăruirea de „Hanuca geld” copiilor din politice, poate deoarece ei înşişi Africa de Sud în vederea eliminării a exista în cadrul unor frontiere corul care a cântat pe parcursul festivităţii. au fost de-a lungul istoriei victime sărăciei şi inegalităţii, moştenire a sigure şi recunoscute. ALEXANDRU MARINESCU ale prejudecăţilor”. sistemului de apartheid. EVA GALAMBOS 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

Târgul Internaţional G a u d e a m u s Carte de Învăţătură „Gest Carte şi spirit evreiesc În perioada 20-24 noiembrie s-a desfăşurat la Bucureşti ediţia a XX-a titul pentru cunoaştere şi celui mai atipic de cultură a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură. Evenimentul cititor. Edi Kupferberg, directorul Cancela- a reunit peste 400 de expozanţi, 600 de evenimente editoriale şi a avut riei Rabinice şi iniţiatorul acestui proiect, a peste 115.000 de vizitatori, conform datelor organizatorilor, confirmând vorbit despre simbolistica iudaică, tradiţiile realizat faptul că, de la an la an, devine un reper al vieţii culturale româneşti. şi obiceiurile care diferenţiază o cultură Invitatul de onoare al ediţiei 2013 a fost grupul ţărilor nordice: Dane- de alta, afirmând că această carte explică de România” marca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia. raţionamentul religios şi răspunde celor mai importante întrebări, respectiv „cum” şi mai Conferinţa de presă Printre numeroasele edituri, fun- ales, „de ce” se practică anumite obiceiuri. S-a simţit nevoia unui prelu- daţii şi institute culturale prezente Diana Medan, redactor la editura Hasefer, diu pentru ediţia din acest an a la ediţia jubiliară a Gaudeamus a subliniat importanţa apariţiei acestei lu- Târgului Internaţional Gaudea- s-a aflat şi editura Hasefer, în spi- crări, un adevărat bestseller, vândut în trei mus, fiindcă iniţiatorul şi organi- ritul unei tradiţii mult apreciate de milioane de exemplare, care oferă variate zatorul său, Radio România, a cititorii săi. În a doua zi a Târgului, răspunsuri, atât evreilor, cât şi neevreilor. împlinit în acest început de no- Hasefer a organizat un triplu eveni- Rabinul Rafael Shaffer a apreciat că această iembrie 85 de ani; Gaudeamus ment, lansând volumele: „Strategii carte este diferită, deoarece este axată pe a ajuns la ediţia 20; tot de 20 de comunitare de supravieţuire în curiozitatea cititorului, spre deosebire de ani România face parte din Gru- contextul statului naţional-legionar. alte asemenea lucrări, şi a explicat motivaţia pul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Documente 1940-1941” de Lya existenţei unor rugăciuni precum kadiş, în Instituţiilor Francofone din Ro- Benjamin; „Coduri vizuale. Evreii limba aramaică. mânia (GADIF); sunt 15 ani de din Bucureşti 1881-1941” de Anca Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel la primele editări de documente - Aurelia Ciuciu; şi „Tradiţii şi obi- Vainer a mulţumit tuturor celor prezenţi, din Arhivele Radio România. ceiuri evreieşti. Ce, cum şi de ce?” precum şi tuturor celor care au făcut posi- Nu sunt doar cifre aniversare. de Alfred J. Kolatch. Evenimentul a bile aceste lansări, pe care le-a caracterizat Spunea preşedintele director fost deschis de cuvântul introduc- drept „extrem de importante pentru cunoaş- general Ovidiu Miculescu la tiv al directorului editurii Hasefer, şi Istorie Militară, care a caracterizat această terea umană”. El a afirmat că toate cele trei conferinţa de presă de la Casa Alexandru Marinescu, care a şi moderat lucrare drept un studiu bine documentat, cărţi aduc reale elemente de noutate, din Radio – prefaţă a Gaudeamus- discuţiile şi i-a prezentat pe cei trei autori, care prezintă o frescă realistă, obiectivă şi perspective diferite, istorice şi religioase. ului: „Susţinerea editurilor face dar şi întreaga echipă editorială care a făcut revelatoare ce înfăţişează un capitol impor- Totodată, a arătat că lucrările semnate de parte din misiunea publică a posibilă această lansare. tant de istorie evreiască, depăşit cu abilitate Radio România, aceea de a fi nu Despre volumul „Strategii comunitare de datorită iscusinţei liderilor comunitari. numai on air, ci şi off air. supravieţuire în contextul statului naţional- Totodată, el a apreciat autoarea drept În prezent, Gaudeamus face legionar. Documente 1940-1941” realizat „cel mai profund cunoscător al acestei pe- parte din primele zece Târguri de de dr. Lya Benjamin, cercetător în cadrul rioade, selecţia mărturiilor dovedind încă o carte din Europa. Este un gest Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din dată calităţile sale“. de cultură pe care România l-a România (CSIER), a vorbit prof. univ. dr. Li- Periplul imagistic oferit de cercetătorul dr. realizat într-o lume în care inter- viu Rotman, directorul CSIER şi al Centrului Anca Ciuciu, de la CSIER, prin lansarea unui netul, suporturile alternative de de Studii Israeliene din cadrul SNSPA, care volum de colecţie, despre cele mai importan- carte sunt emergente. Ceea ce a apreciat activitatea îndelungată a Lyiei te repere vizuale ale evreilor din Bucureşti, am reuşit în această piaţă com- Benjamin, dedicată cercetării, şi contribuţia intitulat „Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti plicată, în care editurile luptă să la istoriografia evreilor din România. El a 1881-1941” a fost elogiat de directorul supravieţuiască şi vânzările de afirmat că volumul reprezintă un demers şti- CSIER, prof. univ. dr. Liviu Rotman, drept carte suferă, a fost să atragem inţific necesar şi edificator despre parcursul un veritabil document de istorie alternativă, zeci de mii de oameni, în spe- vieţii comunitare evreieşti şi nu numai, într-o care îmbogăţeşte orizontul oricărui cititor şi cial tineri, spre lectură. Târgul perioadă extrem de dificilă. Cercetătorul şi aduce în actualitate informaţii inedite despre Gaudeamus va fi sprijinit în etnosciologul dr. Hary Kuller a dat citire unui parcursul evreilor din Capitală. continuare de Radio România”. mesaj transmis din partea generalului (r.) Autoarea a mulţumit, în intervenţia sa, Gaudeamus – istorie şi pre- prof. univ. dr. Mihail E. Ionescu, directorul directorului editurii Hasefer, Alexandru Ma- zent. A fost sinteza gândurilor Institutului pentru Studii Politice de Apărare rinescu şi întregii echipe editoriale pentru rostite de directorul executiv al sprijinul oferit şi totodată a relevat impor- Diana Medan Târgului, Vladimir Epstein. Isto- tanţa fotografiei, ca document în studiul rie – fiindcă au fost evocaţi fon- istoriografic şi arheologiei vizuale. cercetătorii de la CSIER au surprins mo- datori ai Gaudeamus-ului, scri- Ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele mente importante din istoria evreilor, modul itorii Mircea Nedelciu şi Mircea F.C.E.R. şi preşedintele C.E.B., a mulţumit cum aceştia au reuşit să supravieţuiască Sîntimbreanu, istoricul şi criticul Departamentului pentru Relaţii Interetnice unor momente dificile, precum şi ipostaze de artă Mihai Oroveanu, director pentru sprijinul acordat activităţii editoriale ale Bucureştiului evreiesc. În privinţa volu- al expoziţiilor şi evenimentelor a Hasefer şi a afirmat că ambele volume mului despre tradiţiile şi obiceiurile evreieşti, culturale de la Teatrul Naţional, reprezintă contribuţii importante atât la reve- vorbitorul a apreciat că reprezintă o lucrare gazdă a primelor ediţii ale Târ- larea adevărului despre cele petrecute de-a complexă, care răspunde multor întrebări, gului, dispăruţi prea devreme. lungul celui de-al doilea război mondial cât chiar şi celor ale unui evreu. Prezent – pentru că Târgul face şi despre însemnătatea prezenţei evreieşti Participarea şi evenimentele organizate o realitate din relaţia nemijlocită într-un oraş cosmopolit precum Bucureşti. de editura Hasefer s-au dovedit un real public-carte. „Vorbim de peste Tainele obiceiurilor, tradiţiilor şi credinţei succes, lansările bucurându-se de un număr două milioane de vizitatori ai evreieşti au fost în mare măsură prezentate semnificativ de participanţi. De remarcat că Gaudeamus-ului în Bucureşti şi publicului larg prin lansarea traducerii în volume precum „Tradiţii şi obiceiuri evreieşti. în ţară. Industria de carte nu se limba română a volumului „Tradiţii şi obice- Ce, cum şi de ce?” sau „Coduri vizuale. află sub cele mai bune auspicii, iuri evreieşti. Ce, cum şi de ce?” de rabinul Evreii din Bucureşti 1881-1941” s-au aflat dar asta nu ne face să dăm american Alfred J. Kolatch. El reprezintă o în topul preferinţelor vizitatorilor, alături şi înapoi. Cu ajutorul sponsorilor, sinteză scrisă cu deosebită acribie astfel de alte volume din ediţii anterioare. construim o stare de emulaţie Anca-Aurelia Ciuciu încât este imposibil să nu stârnească ape- DAN DRUŢĂ culturală.“ (I.D.) AUTORI EVREI LA GAUDEAMUS Recordul de vizitatori la Gaudeamus XX, în special continuă şirul confesiunilor lui Solomon Marcus. Iată că atenţia publicului volumul de poezie „Încă”, publicat de copii şi adolescenţi, a dovedit că atracţia spre lectură vâna literară a familiei Marcus - mă gândesc la fostul Editura Tracus Arte. Editura Ratio et Revelatio a orga- nu a sucombat în faţa hipertehnologizatului secol XXI. nostru coleg Marius Mircu, unul din cei mai prolifici jur- nizat lansarea de carte „Un askenaz între România şi Ar mai fi de observat încă un record, nespectaculos, nalişti şi scriitori ai veacului care s-a încheiat, la fratele Eritreea”, de Dova Cahan şi o masă rotundă cu tema dar generator de optimism pentru comunitatea evreiască lui, scriitorul Marcel Marcian, colaborator al „Revistei „Evrei români între mări şi ţări – fenomenul Herşcu Şaim din România: longevitatea creatoare a unei obşti mici, cu Cultului Mozaic”, predecesoarea „Realităţii Evreieşti” – Cahan”. Editura Vinea a organizat o sesiune de comu- media de vârstă peste 65 de ani, cu apetenţă neostoită, îşi spune cuvântul, în pofida negării cu care se apără nicări dedicate centenarului Sesto Pals. Editura Teşu a poate - cheie a supravieţuirii, spre Carte. matematicianul din spiţa renascentiştilor. promovat puternic propria producţie de carte având în La Humanitas a fost lansată o preţioasă ediţie critică Au fost lansate cărţi de autori neevrei apropiaţi obştii vizor istoria Holocaustului în România, literatura umo- „Amintiri despre Caragiale”, autor - prof. univ. dr. Ştefan noastre. Luiza Barcan, realizatoarea albumului antologic ristică (Ion Pribeagu), poezie şi proză ebraică modernă, Cazimir, exeget fără concurenţă al operei celui mai dedicat pictoriţei Maria Constantin, i-a pus în evidenţă carte iudaică religioasă, istoria Israelului ş.a. contemporan dintre clasici. „Ce a fost – cum a fost. Paul opera la Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucu- Au fost lansate cărţi de autori evrei originari din Ro- Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”. Cartea, reşti. Răzvan Voncu, colaborator permanent al R.E., a mânia stabiliţi în diferite ţări ale lumii: „Diavolul în istorie: apărută la Polirom – Cartea Românească, este un act urat „vânt bun din pupa” unei cărţi - excurs cultural de comunism, fascism, câteva lecţii ale secolului XX” de de evaluare a generaţiei sale, care a traversat secolul mare atracţie şi, pentru cine-i citeşte număr de număr Vladimir Tismăneanu, la Humanitas; „Zece poeme ale XX, în contextul epocilor trăite; act binevenit pentru re- cronicile, de fineţe şi profunzime intelectuală - „O istorie nemişcării” de Mioara Cremene, cu ilustraţii de Tudor echilibrarea balanţei, într-un prezent care ştampilează, literară a vinului în România”, apărută la Curtea Veche Banuş, la Editura Vinea. Merită amintite cărţi traduse cel mai adesea, trecutul în afara acestei necesare înţe- Publishing. în română ale unor scriitori evrei de pretudindeni. Un legeri; cum s-a mai întâmplat, de altfel, într-o altă „istorie Trebuie să-i avem în vedere, de asemenea, pe scri- exemplu: „Teatrul lui Sabbath” de Philip Roth, la Polirom recentă” pusă acum la index. „Răni deschise, vol. III. itorii israelieni care „trăiesc” în limba română, prezenţi – Cartea Românească. Depun mărturie”, carte lansată de Editura Spandugino, la Târg în această ediţie. Riri Sylvia Manor a readus în IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 15 JCC BUCURESTI, Cabalat Şabat, atmosferă de Hanuca Seara de Şabat, care a coincis cu începutul celei de-a treia zile de Hanuca, a avut o co- notaţie specială la JCC Bucureşti. Participanţii au fost aşteptaţi cu simboluri ale acestei sărăbători şi cu relatări despre semni- ficaţia celebrării. Deliciul serii l-au făcut şi halot- urile (pâinile de Şabat) în formă de hanukiot, care i-au aşteptat pe mese pe Spectacol senzaţional cei care au luat parte la acest dublu eveniment, Duminică, 1 decembrie, a fost re- Corul Bim-Bam şi Grădiniţa Gan Eden în care lumina a crescut alizat pentru prima oară un musical au evoluat în program. fascinant - având în cen- de Hanuca, purtând titlul „Spiritul tru şi cele două lumânări Macabeilor”. Pe scenă au apărut 100 care însoţesc, săptămână de interpreţi. Cu această ocazie, s-a Cu Hanukia de săptămână, Şabatul. cântat, s-a dansat, au fost secvenţe de teatru şi umor, prezentări video, s-au decernat premii. Corul Hazamir, în parc... Conform iniţiativei lui Shai Orny, JCC Lumini până în zori Bucureşti celebrează Hanuca în locuri Peste 150 de participanţi au venit la marea petrecere a Luminii, organizată la JCC diverse, nu doar în sediul său din strada Bucureşti. Până la „orele mici” ale dimineţii ei s-au distrat, dar nu au uitat care este Taberele Popa Soare. Într-una dintre cele opt seri, esenţa acestei sărbători. Petrecerea a debutat cu aprinderea lumânărilor, a continuat tinerii au ignorat frigul şi au ieşit să ducă cu surpriza unor suvganiot proaspete, iar apoi generaţia tânără a continuat petrecerea de iarnă, lumina şi semnificaţia acestei sărbători cu dans şi muzică, aşa cum se potriveşte aceastei vârste. într-un parc, trezind întrebări temerarilor care ieşiseră la acea oră la plimbare. în amintirea Tinerii au lansat lampioane şi au aprins Hanukia chiar acolo, în aer liber, demon- celor de vară strând că sunt mândri de identitatea lor şi de tradiţia care le-a fost transmisă în Chiar dacă este iarnă, taberele familie. JCC Bucureşti nu sunt în vacanţă! Zăpada este un nou motiv de bucurie şi organizatorii invită reprezentanţii diferitelor grupe de vârstă să petreacă un timp plăcut împreună. În proximita- tea Braşovului, acolo unde se găseşte Complexul de educaţie şi relaxare de la Cristian, este poate zona ideală pentru a petrece o minunată vacanţă JCC de iarnă. Cei care aparţin grupei de vârstă TIMISOARA 12-18 ani – mulţi nostalgici încă după , tabăra dedicată lor vara – se pot reîn- tâlni în acelaşi cadru, de această dată mai alb, în perioada 5-9 februarie. Împreună cu evreii din Între 16 şi 19 ianuarie, familiile sunt invitate la o tabără de Tu BiŞvat, în care vor avea parte de programe comunităţi apropiate eco evreieşti, plantări de copaci de Şi în acest an Comunitatea Evreilor Anul nou al pomilor, waterpark (cu din Timişoara, respectiv JCC Timişoara, apă caldă), Oneg Şabat şi Havdalah. şi-au trimis reprezentanţii, conform tradi- ţiei, la Lugoj şi Reşiţa. Cei 16 componenţi ai corului, însoţiţi de Rabinul Zvika Kfir şi de preşedintele Comunităţii, Luciana Friedmann, s-au bucurat să se afle în compania acestor comunităţi apropiate, extrem de primitoare. Atât preşedintele Comunităţii din Lugoj, ing. Ivan Bloch, cât şi preşedintele Comunităţii din Reşiţa, ing. Ivan Schnabel, au pregătit membrilor JCC comunităţii şi oaspeţilor evenimente plă- cute, cu bucate gustoase şi o atmosferă Oradea caldă. În cele două oraşe, Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre semnificaţia Sărbătorii de Hanuca, despre minunea care este şi azi evocată ca scânteia care a dus la păs- O festivitate trarea monoteismului în întreaga lume. Centrul de zi din Timişoara a prefaţat ingenioasă sosirea celei mai importante sărbători Hanuca „a ieşit” din Sinagogă şi din evreieşti a iernii prin realizarea unor comunitate în oraş, unde membrii ei, Ha­nu­kiot speciale şi a unor obiecte împreună cu Rabinul Sraya Kav, au făcut deco­rative ingenioase. Sub îndrumarea cunoscut aceste obiceiuri şi celor care nu profesoarei Adriana Oancea, artist plas- au avut ocazia niciodată să le cunoască. tic, pensionarii au realizat o Hanukie de La BooKafe, formaţia Klezmer şi Kati de plăcut atât pentru oaspeţi cât şi pentru diţiile care însoţesc această sărbătoare. mari dimensiuni care apoi a luminat JCC. Kövari i-au încântat cu melodii evreieşti gazde. Grupul orădenilor a adus bucurie Ei au pus întrebări referitoare la religie, Cei care nu au putut veni la programele pe cei care savurau o cafea. Între timp, şi mai multă lumină în comunitatea din obiceiuri, bucătărie tradiţională, etc. Acest Centrului de zi au fost vizitaţi de un grup rabinul a aprins lumânările chiar în acest Sighetu Marmaţiei, împuţinată numeric. proiect face parte dintr-o viziune mai largă de voluntari. S-au aprins lumânări şi s-au cadru cald şi primitor. Copiii care învaţă la Liceul ”Onisifor a comunităţii orădene, de luptă împotriva depănat amintiri. Excursia la Sighet pe care a făcut-o Ghibu” din Oradea au avut prilejul să ignoranţei. Pagină realizată de corul orădean a fost un moment deosebit viziteze JCC Oradea şi să afle despre tra- LUCIANA FRIEDMANN 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

rea în şi reculurile, în ciuda Un manual de dezvrăjire cazul faptului că sensul vieţii Somnul Realitatea Mult timp am crezut, victo- sale – aspect omis de cărţii ca student al profesorului riei forţelor Axei, Paul Cornea s-a angajat în unii comentatori prea raţiunii Paul Cornea, că senină- mişcarea comunistă ilegală încă din timpul grăbiţi – a fost tocmai tatea, nu olimpiană, ci războiului. Are modestia să nu îşi expună despărţirea de o cre- cordială pe care o degajă prea amănunţit actele de eroism, pe motiv că dinţă care, în anii de naşte ceva? personalitatea sa este acestea nu au împiedicat regimul antonescian cumpănă, se dovedise La librăria “Sadoveanu” a fost rodul unei naturi sănă- să-şi urmeze cursul, însă realitatea este că, salvatoare. Dar cu un lansată, în ziua de 27 noiembrie toase, perfect echilibrate. în ipoteza că ar fi fost prins, finalul ar fi fost preţ mult prea mare, 2013, o carte cu titlul „ Somnul După lectura cărţii Ce a condamnarea la moarte. Cu această adeziu- pentru Paul Cornea raţiunii naşte monştri”, de Silvia fost – cum a fost. Paul ne, motivată în anii războiului şi prelungită prin însuşi şi pentru noi toţi. Constantinescu, locuitoare azi Cornea în dialog cu Da- speranţele din primii ani de pace, avea să se Cartea sa de me- în Suedia. Subtitlul – O anchetă niel Cristea-Enache*, aflu lupte profesorul Paul Cornea pe toată durata morii vorbite (cu criticul despre situaţia evreilor în Româ- că, dimpotrivă, ea este regimului comunist, atât în timpul „fisurării în Daniel Cristea-Enache, partener empatic nia anilor celui de al doilea război rodul unei lupte de decenii a profesorului trepte” a convingerilor sale (1949-1964), cât şi experimentat în ştiinţa interviului) este, mondial (editura Silvia&Octavian cu sine însuşi, cu opţiunea politică din tine- şi după eliberarea definitivă de iluzii din 1968. în fond, un manual de dezvrăjire. Narând, Foerlag HB). Autoarea are la ac- reţe şi cu consecinţele ei morale. O bătălie Diferenţa faţă de Ion Ianoşi, rămas marxist din interior, istoria adevărată a mişcării tiv mai multe cărţi: “Exil” (1995), câştigată, din fericire pentru cultura română şi om de stânga, constă, aşadar, în transfor- comuniste din România şi îndepărtarea ei “Alfred Nobel” (1996), “Întâlniri şi pentru zecile de generaţii de studenţi pe marea lui Paul Cornea într-un „extremist de tot mai evidentă de idealurile clamate în cu Corneliu Coposu” (2013) , ş.a. care Paul Cornea i-a format, ca oameni şi centru” (după formula lui Radu Cosaşu) sau momentul preluării puterii, ca şi despărţirea Cartea lansată acum este intelectuali, la Facultatea de Litere a Univer- un umanist liberal, după formula occidentală. sa de o adeziune cu caracter simili-religios, dedicată victimelor antisemitis- sităţii din Bucureşti. Paul Cornea are imensa demnitate să îşi Paul Cornea ne livrează de fapt o lecţie de mului, xenofobiei. În cuprins se Volumul recent apărut – care, în ciuda recunoască adeziunea la comunism drept un luciditate şi o demonstraţie morală. Una pot citi texte semnate de Marele structurii dialogale, conţine memoriile pro- act de credinţă, asemănător, aşadar, unei de- excepţională prin caracterul ei sacrificial, Rabin dr. Al. Şafran, Uli Vălu- fesorului – intră în dialog nemijlocit cu o voţiuni religioase, să îşi recunoască dificul- căci materialul pe care profesorul operează reanu (Poporul român nu este altă carte de memorii deja consacrată, şi tatea de a se îndepărta de această credinţă, disecţia este propria sa conştiinţă. antisemit),Mariana Juster (În anume Internaţionala mea, aparţinându-i ezitările, micile laşităţi. Şi are modestia să nu Gest suprem de devotament al celui care, România au existat lagăre de unui alt mare cărturar din generaţia imediat vorbească foarte mult (din păcate) despre la 90 de ani, numără 61 de ani de predat exterminare), Ion Calafeteanu postbelică, Ion Ianoşi. binele pe care l-a făcut, în toate funcţiile pe la catedră şi un raft de cărţi fundamentale (Convieţuirea românilor şi evre- Pentru că şi existenţa profesorului Paul care le-a deţinut. Căci firea sa echilibrată, pentru istoria şi teoria literară... ilor nu a cunoscut în perioada Cornea s-a desfăşurat, în mare parte, în timpul raţională, şi umanismul intelectual de care Răzvan Voncu interbelică grave momente de regimului comunist şi în relaţie cu acesta. La a fost animat tot timpul l-au plasat mereu, criză), Liviu Rotman (E meritul început, o relaţie de adeziune: evreu, supus chiar şi ca activist, de partea cea bună a ba- *Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu unor istorici români de a recu- discriminării rasiale şi ameninţat cu extermina- ricadei. Îşi accentuează pedagogic ezitările Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, Iaşi, 2013. noaşte realitatea tragediei popu- laţiei evreieşti), Şlomo Leibovici Laiş (Antisemitul este departe O scurtă enciclopedie, aproape iudaică de a fi un naţionalist român), Ion Boris Marian Mehr ne-a obişnuit de-alun- volumul, este pre- dează, într-un mod cam eclectic, probleme Alexandrescu (În România nu gul timpului cu volume de poezie pe care le ocuparea largă şi cunoscute şi dezbătute în cercurile evreieşti au fost special construite şi nu publică aproximativ din doi în doi ani. Dar diversă a autorului (şi nu numai): diaspora şi rolul ei, antisemitis- au existat lagăre de extermina- el are şi o a treia “meserie”. Alături de cea faţă de temele enu- mul, naşterea Israelului sau situaţia evreilor re de genul lagărelor morţii din de inginer şi de poet, este şi ziarist cultural, merate. Printre cei din România sub diferite aspecte. Polonia), MS Regele Mihai (Am ale cărui articole apar în diferite publicaţii şi, prezentaţi mai ales Aşa cum am afirmat la început, destinaţia fi vrut să facem mai mult de atât, cum este la modă acum, pe site-uri de pe în prima secţiune, acestor scrieri a fost apariţia în presă, şi nu dar nu s-a putut). În anexe se internet. Cititorii “Realităţii Evreieşti” sunt fa- regăsim scriitori, întotdeauna în cea literară, ceea ce impune mai regăsesc articole semnate miliarizaţi cu numele lui în ambele ipostaze. filosofi, pictori din un spaţiu redus. De aceea, cu greu am putea de rabin dr. David Şafran, Şlomo Ca şi în cazul creaţiei sale poetice, el adună trecut şi prezent, spune că ele sunt analitice. Sunt, cu mici ex- Leibovici Laiş (despre ACMEOR, şi scrierile în proză şi le editează, aşa cum de cele mai diferite cepţii, mai degrabă schiţe menite să atragă literatura de limbă română din s-a întâmplat cu ultimul său volum, apărut naţionalităţi, inclu- atenţia, să facă cunoscute o personalitate Israel, personalităţi evreieşti din la Editura Hasefer, “Interferenţe istorice şi siv din România, sau un eveniment. Conţin informaţii despre România în perioada celui de culturale”. nu neapărat cu toţii viaţa şi opera autorului, despre evenimen- al doilea război mondial, inte- În ceea ce mă priveşte, aş fi inversat evrei. Astfel, scri- tul în sine şi câteva gânduri ale autorului, lectuali români şi evrei la Uni- titlul, deoarece articolele cu teme cultura- itorul rus Vassili Grosman este alături de legate de ele. De multe ori, opiniile lui sunt versitatea din Ierusalim, despre le primează în cele peste 300 de pagini. Thomas Mann, poeta Rosa Auslander – lân- originale, interesante, chiar dacă uneori nu emigraţia ilegală din România, Este adevărat, nici la acestea nu lipseşte gă Nitzsche, Andrei Codrescu, poet român eşti de acord cu ele. despre deportarea evreilor din “background”-ul istoric care plasează în din Statele Unite, alături de Salvador Dali. “Interferenţe istorice şi culturale” atesă Nordul Transilvaniei). context personalităţile pe care le prezintă. Un merit al lui Boris Mehr este că scoate din faptul că Boris Mehr citeşte mult, are simpatii Din lectura cărţii se observă Volumul se împarte în trei mari capitole, uitare nume cu care cititorii nu sunt familia- şi antipatii şi încearcă să meargă, măcar în faptul că opiniile sunt destul de deşi, într-un fel, subiectele se întrepătrund: rizaţi, valorificând şi valorizându-i, de pildă, câteva rânduri, la cauza fenomenului pre- diferite, ceea ce este normal. “Personalităţi”, al căror număr este impresi- pe Sesto Pals care, aşa cum şi-a intitulat zentat. Pentru cititorul care doreşte să afle Pare însă ciudat că termenul onant – 63, “Istorii vechi şi noi” şi “Evreii din articolul, este un avangardist necunoscut. câte ceva, volumul este valoros. (E.G.) de Holocaust este inexistent. România”. Ca primă observaţie parcurgând Partea a doua şi a treia din volum abor- Fie Raportul Comisiei Wiesel nu este luat în considerare, fie Rose Ausländer istoria ar trebui rescrisă. Daruri la Ştefăneşti Lansarea s-a bucurat de o Comunitatea Evreilor din Bucureşti a sponso- prezenţă numeroasă, în sală 25 de ani de la plecarea în veşnicie rizat Liceul Teoretic „Ştefan D. Luchian“ din Şte- aflându-se şi preşedintele AER- Rose Ausländer (1901 – 1988), pe numele de făneşti, jud. Botoşani cu ghete pentru preşcolari VH dr. Liviu Beris. Cel ce a pre- la naştere Rosalie Beatrice Scherzer, a fost o mare şi elevi de la clasele I-IV în susţinerea unei acţiuni zentat cartea a fost istoricul Dinu poetă de limbă germană şi engleză. S-a născut în cu caracter social-umanitar. Zamfirescu, om politic liberal, Bucovina, a locuit în România, SUA şi Germania. Această activitate s-a desfăşurat prin consilie- care a încercat să edulcoreze In 1919, a început studiul literaturii şi filosofiei cu rul educativ, prof. Oltea Neagu. Astfel, se continuă tragedia evreilor, afirmând că în Constantin Brunner. In 1921, împreună cu viitorul de fapt comuniunea interetnică ce a existat din România nu a fost Holocaust, ei soţ, a emigrat în SUA, unde a început să scrie şi totdeauna în Ştefăneşti, darurile trimise copiilor că în Transnistria au fost depor- să publice în presa de limbă engleză şi germană. reprezentând un gest de prietenie şi preţuire. taţi evreii basarabeni care s-au În 1936 se afla la Bucureşti. In 1939 a publicat, cu Cadrele didactice, părinţii şi elevii aduc mulţu- manifestat cu ostilitate faţă de sprijinul lui Alfred Margul Sperber, cunoscut poet miri Comunităţii Evreilor Bucureşti şi preşedintelui români în 1940, după cedarea evreu de limbă germană, traducător al lui Emi- acesteia ing. Paul Schwartz. Basarabiei către URSS, că în nescu, primul său volum de poeme „Curcubeul” Prof. NEAGU OLTEA Transnistria nu au fost ucişi (“Der Regenbogen”), bine primit de critică. consilier educativ evrei, unii murind din cauza ali- Cărţile ei au fost arse de nazişti, în 1941. A fost mentaţiei deficitare, că numărul internată în ghetoul din Cernăuţi, unde a rămas evreilor după război a scăzut timp de doi ani. În ghetou l-a cunoscut pe Paul drastic din cauza plecării evreilor Celan, care a avut o influenţă considerabilă asupra din Basarabia în interiorul URSS, manierei ei de scris. In 1944 a părăsit Cernăuţii, etc. Personal, am încercat să după intrarea trupelor sovietice, şi s-a refugiat la repun adevărul în drepturi. Nu New York. În 1957 s-a reîntâlnit cu Paul Celan la ştiu care a fost ecoul, aplauzele Paris. O perioadă a refuzat să mai scrie în germană, preferând limba engleză, apoi fiind, probabil, o obligaţie de pro- a revenit la limba pe care o cunoştea cel mai bine, germana. A mai publicat volumul tocol. Fără a diminua valoarea „Vara oarbă” (“Blinder Sommer”), primit cu entuziasm de publicul cititor. În 1967 cărţii şi fără a pune la îndoială s-a stabilit în RFG, la Dusseldorf, unde a murit, într-o casă de vârstnici, în 1988. În bunacredinţă a autoarei, Silvia moştenirea ei se află corespondenţa cu diverşi literaţi, ca şi 19 volume de versuri Constantinescu, trebuie să con- publicate postum. statăm cu regret, pornind de la Alături de Celan, este considerată una dintre cele mai importante poete evreice afirmaţiile lui Dinu Zamfirescu că de limbă germană din secolul trecut. Poezia ei este străbătută de iubire pentru cei ignoranţa şi, uneori, o reaintenţie apropiaţi. A semnat minunate poeme dedicate mamei („jumătate înger- jumătate om”), mai există în unele cercuri ale cuvântului scris cu mesaj, victimelor Holocaustului, tematicii cotidiene în viziunea societăţii actuale. originală a artistului. (B.M.) B. MEHR REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 17 “Un askenaz între România şi Eritreea. Herşcu Şaim Cahan“ Edgar Papu Lansarea cărţii „Un Amintirile Dovei Cahan sunt prezentate în rat erou, au urmat discuţii cu cei prezenţi la askenaz între Româ- această carte impresionantă, într-un periplu eveniment. – un original nia şi Eritreea. Herşcu din România, în Eritreea şi Israel. Aş vrea Printre intervenienţi a fost şi ing. Paul Şaim Cahan”, scrisă de să adaug că Eritreea este de fapt Etiopia Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R. şi pre- Dova Cahan, la Târgul de astăzi iar Asmara, despre care vorbeşte şedintele C.E.B.: „În primul rând vreau să te ingenuu, mult de carte Gaudeamus, a autoarea, este al doilea oraş ca mărime al felicit Dova. Ai făcut o treabă extraordinară! fost urmată de o invita- ţării. De apreciat este faptul că Dova Ca- Întotdeauna am ţinut la acest efort pe care instruit Siluete ţie adresată de dr. ing. han nu şi-a uitat originile, nu a uitat limba îl fac copiii unor mari evrei, de păstrare şi În anii studenţiei mele se ştia José Blum, consilier al română şi revine cu plăcere întotdeauna cinstire a memoriei părinţilor lor. Sunt emoţi- că Edgar Papu era, alături de Ion preşedintelui F.C.E.R. în România”, a spus dr. ing. José Blum în onat de tot ce am văzut şi auzit astăzi, aici… Frunzetti, asistentul „de suflet“ al şi şef al Departamentului Cultură, Artă, Şti- deschiderea Matineului. Toate mi-au trezit şi mie personal amintiri lui Tudor Vianu. Îl vedeam rar la inţă, la discuţii pe marginea cărţii, în cadrul Povestea a fost evocată într-un film do- foarte profunde”. seminarii; avea un statut special, unui Matineu duminical la Centrul Comunitar cumentar excepţional, care cuprinde toate Doamna Dova Cahan a ţinut să mul- aş zice tulbure. Venea, fără să fie Evreiesc din Bucureşti. perioadele trăite de familie în România, ţumească organizatorilor pentru matineul anunţat, conducea discuţiile dis- „Matineul duminical este consacrat Eritreea şi Israel. După vizionarea filmului duminical şi a promis că va reveni curând cret, convingător, totuşi, pe funda- amintirilor Dovei Cahan şi familiei ei, ori- şi cuvântul autoarei, care a făcut cunoscute pentru o altă întâlnire, o nouă invitaţie fiin- lul prezenţei estompate, constant ginară din judeţul Galaţi. Mulţumim de detalii foarte interesante din viaţa familiei du-i adresată din partea F.C.E.R. nedoritoare de implicare făţişă. asemenea pentru prezenţă traducătoarei Cahan, dar în special a tatălui său, Herşcu L-am mai văzut, plecând cu cărţii, doamna Raluca Lazarovici Vereş. Şaim Cahan, pe care îl numeşte un adevă- GEORGE GÎLEA profesorul, din strada Edgar Qui- net spre locuinţa lui Vianu, la ceasul înserării, ca să parcurgă, Anatol Vieru, partitura unei vieţi de compozitor pe jos, traseul pe bulevardul Ma- Comemorarea de către F.C.E.R. a 15 Brăila lui Sebastian, a prezentat al tendinţelor din cultura franceză, gheru, Piaţa Romană, prin Căde- ani de la plecarea spre cele veşnice a creaţia componistică a lui Anatol era o plăcere să discuţi cu el”, rea Bastiliei până la capătul străzii marelui compozitor a fost orchestrată, ca Vieru, ilustrată cu un concert a spus acad. Marcus. Frumos ce ieşea în parcul Dorobanţi. Cei de obicei, de Departamentul Artă, Cultură înregistrat, a evocat afinităţile omagiu! doi discutau calm, mereu atenţi Ştiinţă al F.C.E.R. (José Blum, Sybil Benun, acestuia cu avangardiştii, cu ge- Iancu Zuckerman, care în ulti- la ceea ce îi motiva. În jurul lor Robert Schorr). Au fost invitaţi o seamă de nialul Brâncuşi, la Paris, întâlnirile mii ani este unul dintre promotorii treceau plimbăreţi, fiinţe furate intelectuali, personalităţi din viaţa culturală cu scriitorii. „El a ştiut să îmbine cei mai activi ai activităţii cultural- de grijile vieţii, gravi ori voioşi, a României. Moderatorul evenimentului a interesul pentru muzică, sculptu- muzicale în cadrul comunităţii, a sănătoşi sau bolnavi. Nu le păsa fost preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, ră, literatură.” amintit cum l-a cunoscut pe Vieru. de zgomotul ambiant; Vianu şi deputat, care a evocat viaţa şi opera lui Dan Dediu, compozitor, pro- Încă din timpul războiului, adoles- Papu erau la acel ceas „tovarăşi Anatol Vieru. fesor universitar, rector al Univer- centul Vieru cânta la violă, într-un de drum“, integral consumaţi de A fost nu numai compozitor, dar şi te- sităţii Naţionale de Muzică Bucu- grup muzical format din tineri evrei schimbul de idei propriu celui oretician, pedagog. S-a ocupat şi de alte reşti, a menţionat preocupările adiacente ale din care mai făceau parte, printre alţii, Iancu instituit, demult, între dascăl şi domenii ale culturii: literatură, matemati- lui Anatol Vieru pentru matematică, filozofie, Zuckerman şi Andrei Călăraşu. discipolul luminat. că, filosofie (fratele său este Sorin Vieru, literatură, declarând că, deşi nu i-a fost Ziua s-a încheiat cu un program muzical Domnul Papu avusese şi el filosof). A studiat compoziţia la Moscova profesor, i-a fost mentor. „A fost o prezenţă din creaţia lui Anatol Vieru: cinci lieduri în parte de excluderi din echipa men- cu renumitul Aram Haciaturian. A compus angelică în destinul meu în muzică… era un interpretarea sopranei Ioana Mitu, compo- torului său, cum şi de prevăzute şapte simfonii, opt cvartete de coarde, detector de talente… avea o fire de revolu- ziţii pentru pian interpretate de Lena Vieru- reintegrări după demersuri dificile. numeroase concerte, muzică de cameră, ţionar în muzică”, a spus el. Conta, fiica compozitorului, partituri la vioară La un moment dat a demisionat lieduri şi trei opere: ”Iona” (1976), ”Praznicul Acad. Solomon Marcus a făcut o amplă cu Şerban Lupu. sau, sâcâit de diversele intoleranţe calicilor” (1981), ”Telegrame, Teme şi varia- expunere a orizontului cultural spre care Titlul matineului a amintit de Labiş – politice, şi-a anunţat singur absen- ţiuni” (1983, după Caragiale). În 1986 a fost tindea necontenit Anatol Vieru,evocând „Lupta cu inerţia”. Moştenirea lui Anatol ţa de lungă durată din colectivul distins cu Premiul Herder. Remarcat încă în discuţiile extrem de fructuoase cu acesta, Vieru este una dintre armele cu care noi catedrei de literatură universală. 1946, a primit Premiul ”George Enescu” la începând din 1970, când s-au cunoscut şi şi generaţiile viitoare vom lupta împotriva Dorea să se consacre propriu- vârsta de 20 de ani. s-au împrietenit. „Vieru era un matematician uitării şi a indiferenţei faţă de cultură, artă, lui şantier. Pregătea, în pofida Compozitorul Fred Popovici, originar din autodidact şi pasionat, era bun cunoscător creaţie. BORIS MARIAN vizibilei fragilităţi şi asceze coti- diene, diverse tratate pe subiecte de cel mai viu interes ştiinţific. Se DE LA VIAŢA DIN VIS LA VIAŢA AŞA CUM E ştia că traducea din Cervantes Don Quijotte (în colaborare cu Ion Leon Volovici z.l. – 75 de ani de la naştere Frunzetti), se ştia aluziv, printre Descendentul „Înţelepţilor din Helem” Română. Deşi reuşise ca teza de ‘89? I-am reamintit poemul noi, cei atât de slab iniţiaţi pe- pentru care scrisul este îndeletnicire eredi- lui de doctorat, „Apariţia scriito- „Mâinile mamei”, citit demult în atunci, că lucra fervent pe texte tară, suferea, ca şi ei, de absenţa spiritului rului în cultura română”, să-i fie „Revista Cultului Mozaic”, care de Ortega y Gasset, la cartea pragmatic. „Tot ce am e Cartea, în Carte e publicată la „Junimea”, cartea „denunţa” un poet autentic. despre baroc. Dispoziţia lui pentru toată viaţa mea”, sunau rezumativ convin- trecuse aproape neobservată. Renunţase la literatură? De „grădina celor mai pretenţioase gerile tânărului Leon Volovici, exprimate Pe nedrept. Dar – unde-i drept- ce? De unde jena cu care se subiecte“ cerea entuziasm. Papu subiacent prin selecţia unei fraze a protago- atea? Atunci i s-a ivit o şansă: apăra de vechiul Leon Volo- îl dovedea neabătut, cu o mare nistului din romanul „Pâine aruncată morţi- se înfiinţa Catedra de studii vici? În întregime, vechiul? La soliditate a informaţiei, ca şi cum lor” de Bogdan Wajdowski, recenzată, prin iudaice pentru ţările central şi istorie literară nu renunţase, voia să compenseze suavitatea lui ‘78, în „Revista Cultului Mozaic”. Literatul nu est-europene la Universitatea dar realistul Volovici apăsa cu forţa oarecum obscură a certe- voia să ia în seamă dojana mamei: „Nu vezi Ebraică din Ierusalim. Ştia ro- pedala pe ce înţelegea c-ar lor „afinităţi elective“ de care nu se ce timpuri trăim?” Nu voia să înţeleagă că mână, polonă – o învăţase de putea avea ecou. Aşa i-am despărţise nici în cei câţiva ani de pentru intelectualitatea evreo-română, care la soţia lui, poloneză – şi, fireşte, engleză. citit în „Lettre Internationale” un studiu la închisoare, efectuaţi pe baza unei voia să se afirme în ideologie, se anunţa Era o bază care-l determina să facă pasul la centenarul Fundoianu; aşa a fost co-editor condamnări din motive de ordin marginalizarea. Studioşii anilor acelora se o vârstă la care-ţi trebuia mult curaj pentru la „Jurnalul” lui Sebastian; aşa şi-a scris, în religios, învinuit că profesa stricte îndreptau spre profesiuni care să-i ajute să asta. Dar gestul însemna mai mult decât dialog cu Norman Manea – iarăşi, o formulă instrucţiuni romano-catolice. nu se piardă, oriunde ar fi avut de înfruntat transplantarea în sine; însemna un început literară care se poartă –, o parte din confe- Asupra lui Edgar Papu plana viaţa: medicină, inginerie… Dar, încredin- de dobândire a simţului realităţii. siunile care „mergeau” acum: „De la Iaşi la mult mai evanescent decât părea ţat de vocaţia lui literară, Leon Volovici se Articolele de istorie literară de la „Revista Ierusalim şi înapoi”. la prima vedere acuza că se creş- încăpăţâna să înoate împotriva curentului. Cultului Mozaic” se îndeseau. Ştia că mai Ultima întâlnire – moderator de sim- tinase, el fiind născut din părinţi Consecinţele? Un stagiu de profesorat la important e ce scrii, nu cum scrii. E drept, pozion la Târgul Internaţional de Carte de evrei. Mama sa era originară din ţară. După destule zbateri, „prindea” un îi picase şi o „carte bună”: marile prefaceri la Ierusalim, ediţia din 2006. Şi, mult prea Italia, tatăl, scăldat într-un imperial post la Institutul de istorie şi teorie literară sociale de după ‘89, de care au beneficiat brusc, întunericul! Istoricul devenit istorie, cu secret, de natură liberă în mate- din Iaşi. O înregimentare, chiar dacă primise mulţi oameni de cultură plecaţi din România. inevitabile evocări în savante simpozioane. rie de precizări identitare, nu se şi el o felie din tortul serbării, fiind cooptat Publicase la Humanitas o carte având în Da, inteligente, sensibile, de la intelectual la manifesta în vreun fel. Spre deo- în „colectivul” celor care întocmiseră „Dicţi- prezent căutare: „Ideologie naţionalistă şi intelectual, dar Volovici cel viu se depărta sebire însă de Tudor Vianu, care onarul literaturii române de la origini până antisemitism în viaţa intelectuală româneas- din ce în ce. îşi declarase rădăcinile iudaice în 1900”, lucrare premiată de Academia că din anii ‘30”. Cine s-ar fi gândit înainte IULIA DELEANU (menţionate cândva, cumulativ), Edgar Papu, simultan corect, dar şi insidios, recunoştea că devenise Amelia Pavel - zece ani de la despărţire adult într-o credinţă fără să nege Critic şi istoric al artelor, eseistă, me- ştiinţific la „Studii şi cercetări de istoria artei” Amelia Pavel a primit în anii ’90 titlul de celeilalte, de bază, greutatea, morialistă. (s-a născut pe 7 noiembrie şi «Revue roumaine de l’histoire de l’art» şi „Femeia europeană a anului” din partea ilustra revelaţie întru monoteism. 1915 la Bucureşti şi s-a stins din viaţă cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Consiliului Europei. S-a distanţat discret de Entuziasmul cu care Edgar la 21 decembrie 2003, Bucureşti) Artă – Galeria naţională. Din 1994 a predat linia oficială a regimului specializându-se Papu îl frecventa pe Tudor Vianu cursuri de Istorie a artei moderne şi arta în modernismul primei părti a secolului XX venea din statutul iudeocreştinis- A urmat cursurile Liceului „Regina Ma- secolului XX la Facultatea de Istorie a Artei, şi în avangardă (în special despre Victor mului, din nevoia de împărtăşire ria” şi apoi pe cele ale Facultăţii de Litere Academia Naţională de Artă. A scris cărţi, Brauner). Jurnalista Eugenia Vodă i-a de- pe care el însuşi o resimţea ca pe şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bu- articole, texte de catalog, fişe de dicţionar dicat două emisiuni la TV de mare interes. un fel de religie a intelectualilor, cureşti, unde i-a avut printre profesori pe despre artiştii din sec. XX. Publică mai multe Adriana Bittel i-a adus un cald omagiu inşi dispuşi a consacra actelor de Tudor Vianu, P.P. Negulescu, Dimitrie Gusti articole de specialitate, studii şi cronici de în “România literară”, din ianuarie 2004. conştiinţă toată energia, în terme- şi Traian Herseni. A fost cercetător ştiinţific artă românească şi străină în „Studii şi cer- Memorialistica ei reprezintă o mărturie a nii devoţiunii neîngrădite. la Institutul de Istoria Artei al Academiei cetări de istorie a artei”, „România literară”, prigoanei antievreieşti din 1941-1944. HENRI ZALIS Române (1953–1977), secretar de redacţie „Viaţa românească”, „Arta” ş.a. B. MEHR 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

Noul antisemitism Boris Mehr nu poate fi eutanasiat! O polemică pe teme literare între co- în volum, este dreptul fiecăruia dintre ei. legul nostru Boris Mehr şi Grid Modorcea Grid Modorcea se apără, în felul lui, din perspectivă israeliană a degenerat, de curând, ajungând la de acuzaţia de antisemitism, numai că Sub acest titlu, deosebit de actual, rus, fost ministru israelian şi azi director invective de genul afirmaţiei lui Grid Mo- se referă la evrei ca la o „comunitate Institutul “Elie Wiesel” a inaugurat în noul al Agenţiei Evreieşti. Este formula celor dorcea că „e timpul ca acest maidanez rusificată” şi propune eutanasierea unui său sediu ciclul de dezbateri lunare. De trei D: demonizare, delegitimizare şi dublu (Boris Mehr – n. red) să fie eutanasiat!”. recenzor, care a comis o sumedenie de această dată, invitatul a fost conf. univ. dr. standard. Demonizarea recurge la vechile De ce nu poate Boris Mehr să fie atacuri la persoană, dar nu a sugerat Rafael Vago, de la Universitatea din Tel stereotipuri antisemite; în ceea ce priveş- eutanasiat? Pentru simplul motiv că e împuşcarea lui Grid Modorcea. Aviv, istoric, specializat în probleme de te al doilea D, paradoxal, Israelul este un om, fie el evreu sau nu. E un om, cu Nu mai întind pelteaua, dar pentru că antisemitism şi istorie est-europeană. La singura ţară din lume împotriva căreia se defectele şi calităţile sale, ca noi toţi, de am vorbit de argumente, aş mai spune că dezbateri a participat Shelly Hagler Liv- duce o campanie de delegitimizare având altfel, inclusiv Grid Modorcea. Nu am replica lui Grid Modorcea e plină de so- ne, şef adjunct de misiune al Ambasadei ca scop eliminarea statului evreu; dublul nimic împotriva polemicii, iar atunci când fisme: „Minimalizând cartea mea, acest Statului Israel în România. standard se referă la mişcarea BDS e scrisă cu har, poate fi chiar savuroasă, Boris minimalizează problema evreiască Deschizând lucrările mesei rotunde, (Boycotts, Divestment and Sanctions), mai ales dacă se întemeiază şi pe alte (…). De fapt, îi minimalizează pe evrei.” prof.univ. dr. Alexandru Florian, direc- respectiv boicotarea diferitelor domenii de argumente decât cele de genul „ba pe-a Să fim serioşi! tor general al Institutului activitate ale Israelului. mă-tii”. Ceea ce nu prea e cazul. Că lui Şi, dacă se poate, şi civilizaţi, chiar Naţional pentru Studierea În ceea ce priveşte le- Boris Mehr nu îi place cartea lui Grid şi în faţa criticii! Holocaustului din România gătura dintre campaniile Modorcea, iar cel din urmă consideră “Elie Wiesel”, l-a prezentat militare şi antisemitism, acest că primul nu i-a înţeles ideile cuprinse pe Raphael Vago, precizând proces a existat şi există dar ALEXANDRU MARINESCU că a fost membru al Comisiei intensitatea lui diferă. De pil- “Wiesel”, este preocupat de dă, al doilea război din Gaza istoria Holocaustului din Ro- de anul trecut a avut efecte „Personalitatea aproapelui în mânia, dar în studiile lui nu mult mai mici în stimularea se rezumă doar la istorie, la Dr. Rafael Vago antisemitismului decât primul creştinism şi în alte mari religii” trecut, ci abordează şi actualitatea imedi- război, din 2009, când fenomenul a fost ată, analizând ce se întâmplă în lume în mult mai puternic. Intrunire interconfesională – 7 decembrie 2013 – Biblioteca Armenească Bucureşti domeniul drepturilor omului, al încălcării În contextul manifestărilor antisemite, Sub auspiciile Asociaţiei pentru Pacea Religiilor din România ( APRR), Arhiepisco- acestora, al diferitelor discriminări pe cri- un aspect interesant este raportul dintre piei Bisericii Armene din România, Fundaţiei Tezaurul Sacru al Religiilor, preşedinte terii religioase, etnice, politice, de gen. În Israel şi evreii din diaspora, măsura în Marcela Ghiulbenghian, a avut loc cea de a doua întrunire interconfesională la care acest cadru mai larg se înscrie şi analiza care evreii din străinătate se simt loiali, au participat reprezentanţi ai unor culte din România. unui fenomen mai nou, cel al manifestă- reprezintă interesele Israelului sau sunt În cuvântul său, PS Datev Hagopian, Arhiepiscop al Bisericii Armene din România, a rilor antiisraeliene şi antisemite în lume. indiferenţi faţă de acesta. (Problema a spus: „Această lume are nevoie de altă orânduire, să cunoască o realiniere a valorilor. În cuvântul său, prof.univ. dr. Liviu fost abordată şi la cursul ţinut la SNSPA Toate orânduirile politice, sociale, economice care ignoră valorile morale sunt dirijate Rotman, directorul Centrului de Studii în faţa studenţilor). Pentru antisemiţi, a de interese şi tiranie. Se impune respingerea violenţei, războiului, nedreptăţii. La în- Israeliene de la SNSPA şi director al subliniat dr. Vago, indiferent dacă evreii ceput de secol XXI observăm o încălcare a tuturor principiilor şi valorilor menţionate. Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din diaspora se identifică sau nu cu Isra- Conceptul dreptului la libertate a omului în societăţile de la Apus este atât de alienat din România, şi-a manifestat satisfacţia elul, ei sunt văzuţi ca favorizând Israelul. încât determină cetăţeanul să fie preocupat în exclusivitate de obţinerea unei libertăţi că, în cadrul vizitei dr-ului Raphael Vago, O altă sursă a antisemitismului şi antiisra- absolute. Tehnologia şi progresul au şi ele dezavantajele lor. Globalizarea are la bază care a ţinut un curs de politică externă, elismului este propaganda musulmană şi un interes economic major… Ecumenismul are inamicii săi chiar în interiorul fiecărei respectiv israeliană la SNSPA, a existat din Orientul Mijlociu, căreia la început nu i religii sau biserici în parte. Dragostea, pacea, onoarea, dreptatea, armonia sunt valori posibilitatea de a se dezbate probleme ce s-a acordat atenţie. Acum, atitudinea s-a care vieţuiesc în inima oricărei religii”. Concepţia PS Datev Hagopian merită cunoscută decurg dintr-o dinamică şi tendinţe noi în schimbat deoarece în Europa occidentală de cât mai mulţi dintre noi. opinia publică, având în centru încercările propaganda lor intră în discursurile oame- Pr. prof. univ. dr. Alexandru I. Stan, secretar general al APPR, s-a referit la îndem- de delegitimizare a Israelului. El a arătat nilor politici ale căror formaţiuni extremiste nul biblic “să-ţi iubeşti aproapele”, străinul să devină aproapele tău, orice opresiune, că este necesară sensibilizarea opiniei sunt sprijinite cu fonduri ale unor state din încercare de a înrobi omul, de a declanşa conflicte sângeroase sunt contrare spiritului publice din România legată de Israel. Orientul Mijlociu. religios şi moral. Dr. Raphael Vago a schiţat trei di- Guvernul israelian, a conchis dr. Vago, În zilele de 17-23 noiembrie a.c. au avut loc la Viena două întruniri pe aceste recţii de analiză: legătura dintre antise- se preocupă de manifestările de antise- teme, iar în februarie 2014 se vor întruni în Mexic lideri religioşi din Europa pentru a mitism şi antiisraelism, denumit acum mitism, există un ministru însărcinat cu discuta chestiunea eliminării armelor nucleare. Printre organizatori este şi organizaţia “noul antisemitism”; măsura în care ar această problemă iar conducerea de stat KAICIID (King Abdulaziz International Centre for Intercultural and Interreligious Dia- exista o interdependenţă între acţiunile este interesată în cercetările academice logue). De altfel, la întrunirea din 7 decembrie au participat şi au vorbit purtătorul de militare şi antisemitism, concret, în ce în domeniu pentru a evalua fenomenul cuvânt al Clubului Româno-Arab, Jaber Ahmed, şi un reprezentant din Irak, care au măsură situaţia din Orientul Mijlociu a şi a încerca să-l contracareze. pus în lumină valorile morale ale religiei islamice. Din partea obştii evreieşti a vorbit influenţat antisemitismul în lume; şi care Prelegerea a fost urmată de dezbateri rabinul Rafael Shaffer, care a salutat iniţiativele de conlucrare între liderii religioşi de este deosebirea dintre antisemitism şi referitoare la diferitele aspecte şi manifes- diverse credinţe, ca şi dialogul dintre religii. El a dat exemplul lui Alexandru Macedon critica politicii israeliene. Conferenţiarul a tări ale “noului antisemitism”, dificultăţile care, în antichitate, a înţeles să respecte religiile popoarelor cucerite, fără opresiuni, abordat aceste probleme din punctul de guvernului israelian de a face faţă acestui interdicţii şi discriminări. De aceea numele lui Alexandru a fost adoptat de evrei. vedere al cercetărilor academice care au fenomen în condiţiile unui stat democratic, Orice conflict actual este un efect al eşecului de a dialoga. Globalizarea economică încercat să găsească nişte caracteristici care nu are la dispoziţie nici maşina de poate avea efecte benefice, dar globalizarea culturală şi cultuală este un dezastru. pe baza cărora se poate stabili dacă o propagandă, nici fondurile de care dispun Fiecare etnie trebuie să-şi respecte şi să-şi apere propriul tezaur tradiţional, cultural critică adresată Israelului este antisemi- statele autocratice arabe din jurul său şi şi de cult. Reprezentantul cultului evanghelic-lutheran a vorbit despre faptul că Omul tism sau nu. Totul depinde de context, care, aşa cum a spus Shelly Hagler Livne, a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, fiind coroana Creaţiei. El a dar şi de subtext, a arătat vorbitorul, nu poate să mintă. amitit şi de chemarea Papei Ioan Paul al II-lea la armonie, la iubirea dintre credincioşii care a afirmat că s-a ajuns la o formulă, diverselor culte. S-au acordat diplome de onoare invitaţilor, printre care şi rabinului elaborată de Natan Şaranski, fost disident EVA GALAMBOS Rafael Shaffer, din partea Fundaţiei conduse de Marcela Ghiulbenghian. (B.M.M.) spre mediul neevreiesc, începută şi prin Cronica B’nai B’rith „Project Vision”, film, colaborarea cu re- RETROSPECTIVE, PROPUNERI, PROIECTE prezentanţi ai etniei rome (dr. Alexandru Primul punct de pe ordinea de zi buţia populaţiei evreieşti la dezvoltarea În intervenţiile la temă s-a arătat că Elias). La „Noi despre noi”, formulă iniţiată a întrunirii B’nai B’rith România (BBR) României. Au fost evidenţiate comunicări pregătirile au început din februarie – pentru mai buna cunoaştere între membrii din noiembrie a.c. a fost o evaluare a susţinute de academicieni, inclusiv – pre- martie şi s-au intensificat din septembrie BBR, au răspuns Silviu Wechsler, Ţicu recentului eveniment „Podurile Toleran- şedintele Academiei Române, acad. Ionel şi că meritul preşedintelui BBR a constat Goldstein, Adrian Gueron. Primul vorbitor ţei”, proiectat de BBE, care a debutat la Haiduc, rectorul Universităţii Naţionale de în faptul că a ştiut să dea anvergură eve- a derulat un succint C.V., cu accentul pe Bucureşti. Preşedintele BBR, ing. José Apărare „Carol I”, Teodor Frunzetti, ing. nimentului, să implice şi alte organizaţii importanţa adaptării la schimbările sociale Iacobescu, a mulţumit echipei implicate Silviu Wechsler. Preşedintele BBR a fost evreieşti, ca JCC, citată fiind coordona- din România după ’90. Al doilea a reme- în realizare, a reamintit sprijinul venit din impresionat de expunerea prezentată de toarea Clubului generaţiei de aur, Sanda morat momente critice din anii totalitaris- partea Guvernului, Parlamentului, Institu- Damian Drăghici la seminarul împotriva Wolf, revista „Realitatea Evreiască”, dar mului şi a punctat colaborarea susţinută tului Cultural Român, Primăriei Generale discriminării. Au fost aduse mulţumiri şi Ministerul Culturii, prin intermediul cu Editura Hasefer de la înfiinţare până a Municipiului Bucureşti, Primăriei Sec- pentru sprijin financiar vicepreşedintelui Irinei Cajal, subsecretar de stat în acest în prezent. Al treilea vorbitor a considerat torului 5 al Capitalei. Atât simpozioanele F.C.E.R. şi preşedintelui C.E.B., ing. Paul minister (Eva Galambos). A fost apreciat că mai important e să prezinte activitatea cât şi spectacolele de la Ateneu, ARCUB, Schwartz, primarului Sectorului 5, Marian faptul că „Podurile Toleranţei” a fost încă JCC, unde e director adjunct, decât viaţa Teatrul de revistă „Constantin Tănase” au Vanghelie. „Toţi cei care ne-au ajutat în un prilej de deschidere spre societatea ro- personală. A fost propusă o prezenţă arătat „ce a făcut şi ce poate face în con- realizarea evenimentului, au primit o pla- mânească şi conştientizare a rolului jucat mai vie în revistă a istoriei evreilor din tinuare etnia noastră pentru dezvoltarea chetă aniversară”. de evreii români pentru binele României diaspora (arh. Aristide Streja). Consilie- României”. Fără a omite partea artistică Ing. José Iacobescu a apreciat supli- (ing. Anette Vainer). Au fost felicitaţi con- rul cultural al preşedintelui F.C.E.R., dr. – „un regal” –, cu mulţumiri aduse lui Berti mentul R.E. dedicat „Podurilor Toleranţei”, tributorii, dovedind că o organizaţie mică ing. José Blum, a primit mulţumiri pentru Barbera, A.G. Weinberger, Damian Dră- care s-a bucurat de succes în Israel, la a fost capabilă de o acţiune amplă. A fost colaborare la „Ziua europeană a culturii ghici, reprezentant al etniei rome, cu „na- Centrul Mondial B’nai B’rith. Membrii BBR amintită importanţa aportului evreiesc în iudaice”, marcată anual în prima duminică iul său de aur”, lui Aurel Storin şi formaţiei participanţi la reuniune au vizionat filmul industria românească; a fost propus un din septembrie (ing. José Iacobescu). Au „Bucharest Klezmer Band”, debutantă la documentar „Podurile Toleranţei”, pre- seminar internaţional având ca temă per- fost înaintate propuneri pentru a-i onora şi Teatrul „Tănase”, vorbitorul a accentuat zentat în premieră la şedinţa Comitetului sonalităţi ale prezentului, evrei originari a veni în ajutorul membrilor BBR care nu asupra însemnătăţii celor două atelie- Executiv al BBE de la Bruxelles. Dintre din România (ing. Paul Schwartz). A fost mai sunt, fizic, în situaţia să participe la re: primul, focalizat asupra combaterii colaboratorii care au trudit la împlinirea accentuată importanţa ajutorului medical întruniri (ing. José Iacobescu, Irina Cajal, antisemitismului, xenofobiei, rasismului, proiectului, vorbitorul a mulţumit în mod şi socializării în comunitatea noastră (I. Veronica Bârlădeanu, Solomon Florian, organizat de Institutul „Wiesel”; secundul, expres vicepreşedintelui BBR, ing. Anette Laufer). Au fost făcute aprecieri pozi- dr. Alexandru Elias). pus în operă de F.C.E.R., despre contri- Vainer, Victoriei Demayo, dr. Hary Kuller. tive despre simpozioane, deschiderea IULIA DELEANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 19

Tribuna ideilor D e ce sunt evreu ? Yitzhak “Buji” Aş dori să-mi împărtăşesc cu prietenii casă se respectau ritualurile de Şabat, rialismul istoric, esenţial pentru marxism, - cititori ai „Realităţii Evreieşti” (formăm aprinderea lumânărilor, odihna, inter- reprezintă negaţia totală a spiritualismu- Herzog, noul lider totuşi un club noi, ăştia, cititorii R.E., dicţia de a coase, de a scrie,etc. Se lui istoric, esenţial pentru iudaism, şi că chiar dacă nu prea mare), să-mi împăr- respecta caşrutul. Dar copilul observă acest comunism (marxist) îşi are originile tăşesc, zic, gândurile prilejuite de citirea repede că, în afara cercului familial, nu în socialismul lui Proudhon, Louis Blanc, al Partidului unei cărţulii oarecum neobişnuite, pe se mai respecta nimic.Cum se întâmplă Saint-Simon, Babeuf (lucru de altfel re- care am avut surpriza (evident, plăcută) cu cei mai mulţi adolescenţi, el începe cunoscut de marxişti). Muncii din Israel să o găsesc. Este vorba despre eseul să privească critic acest comportament. Mai departe. Iudaismul nu înseamnă de doar 100 pagini, format mic, apărut în Când apoi vine în contact, prin colegi de exclusivism. Vezi Ieremia 29.7 (urmăriţi 1927 la Paris, semnat de Edmond Fleg şcoală catolici, cu religia creştină, sensi- binele cetăţii în care v-am dus în robie); şi având acest titlu incitant. bilitatea lui este cucerită de umanismul vezi şi Deut 11.19 (să iubiţi pe străin, căci Edmond Fleg este, între multe altele, ideilor propovăduite de Isus şi ajunge – şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului); şi și autorul libretului operei „Oedipe”, una neavând nici o pregătire pentru un astfel chiar Deut 27.19 (blestemat să fie cel ce din marile creaţii ale lui Enescu (mai de şoc – să nutrească chiar sentimente se atinge de dreptul străinului, orfanului târziu am aflat că a mai scris şi libretul de selbsthaas (ură de sine). şi vaduvei). operei „Macbeth” a lui E. Bloch). Edmond Fleg îşi continuă studiile De asemenea, bunătatea este exal- Edmond Fleg (numele originar: la Paris (termină studiile secundare la tată de profeţii evrei – vezi Osea 5.6 Flegenheimer, născut în 26.11.1874, liceul Louis-le-Grand şi apoi studiază la (căci bunătate voiesc, nu jertfe). La fel şi la Geneva – decedat în 15.10.1963), Sorbona, unde obţine licenţa în filosofie). pacea este valoare fundamentală pentru a fost unul dintre intelectualii de frunte Devine un sceptic, îndepărtat complet de Israel – vezi Zaharia 8.9 (iubiţi adevărul ai evreimii franceze, care a strălucit ca rădăcinile sale iudaice. şi pacea). romancier, dramaturg, poet, eseist. Dar a Şi deodată izbucneşte afacerea Drey­ Întrebându-se asupra cauzei antise- fost foarte activ şi pe plan politico-social. fus, care îl tulbură profund pe Edmond mitismului, Edmond Fleg îşi răspunde: A participat la mişcarea sionistă (a fost Fleg. El începe o adevărată anchetă „Am ajuns să realizez că antisemitismul prezent la primele congrese sioniste, la asupra propriei identităţi, a sensului de a are o singură motivaţie (nu justificare!): Basel), strângând fonduri pentru susţi- fi evreu de-a lungul istoriei (să ne amin- determinarea evreilor de a rămâne Numai doi ani a durat dominaţia „femini- nerea aşezărilor evreieşti din Israel. Din tim că afacerea Dreyfus a fost momentul evrei”. nă” a Partidului Muncii din Israel! În urmă cu anii 1920 a fost preşedintele de onoare declanşator şi pentru Theodor Herzl). Şi Edmond Fleg îşi încheie confesi- câteva săptămâni, în cadrul alegerilor interne al organizaţiei Eclaireurs Israélites de Pentru Fleg afacerea Dreyfus a fost unea cu 12 declaraţii de apartenenţă la pentru funcţia de preşedinte al acestei forma- France - E.I.F. (Cercetaşii Israeliţi din determinantă pentru trezirea conştiinţei evreitate: ţiuni politice, Yitzhak Herzog a învins-o, cu Franţa). În 1948 a fondat l’Amitié Ju- sale iudaice şi pentru nevoia imperioasă - Sunt evreu pentru că, născut în 58,8 la sută, pe predecesoarea lui, ziarista deo-Chretienne de France, împreună cu de a cunoaşte istoria şi cultura iudaică. poporul Israel şi pierzându-l, l-am simţit Shelly Yachimovich, care nu a reuşit să obţi- Jules Isaac. A fost şi membru al Alianţei Când Dreyfus a fost condamnat a doua renăscând în mine, mai viu decât eu nă decât 15 mandate în alegerile legislative Israelite Universale. oară, Fleg s-a simţit (după propria expre- însumi; din acest an. În Herzog ea a avut un concu- Acum putem să ne oprim puţin şi sie) „alungat din fraternitatea universală” -Sunt evreu pentru că, născut în Isra- rent redutabil. În afară de o mare experienţă asupra cărţii care mi-a trezit interesul. şi s-a întrebat cu tulburare: „evreule, care el şi regăsindu-l, vreau ca Israel să tră- politică – a ocupat de mai multe ori funcţii de „De ce sunt evreu” este un mic text este locul tău în lume?” El începe să iască după mine mai viu decât în mine; ministru în diferite guverne israeliene – el emoţionant prin lirismul său, patetic vadă antisemitismul care exista în jurul - Sunt evreu pentru că credinţa lui Is- are în spate o „familie politică”. Tatăl lui este prin sinceritatea cu care îşi dezvăluie său şi este determinat să afle ce este cu rael nu cere spiritului meu nicio abdicare; fostul preşedinte al Israelului, Haim Herzog, slăbiciunile şi frământările, concis şi, în adevărat iudaismul. - Sunt evreu pentru că credinţa lui fost general în armata israeliană, iar bunicul, acelaşi timp, luminos prin optimismul pe Cumulând cunoştinţe aprofundate, Israel reclamă din partea sufletului meu rabinul Yitzhak HaLevi Herzog, este primul care îl degajă. Edmond Fleg îşi dă seama că toate acu- toată abnegaţia; şef rabin aşkenazim al ţării. Este scris ca o confesiune (dar şi ca zaţiile aduse iudaismului sunt false.Mai - Sunt evreu pentru că oriunde o Yitzhak Herzog s-a născut la 22 septem- o pledoarie) adresată „nepotului care mult, continuând să-şi pună întrebări cu suferinţă plânge, evreul plânge; brie 1960, la Tel Aviv. A studiat dreptul la încă nu s-a născut” (să notăm că, din privire la religia creştină şi cea iudaică, - Sunt evreu pentru că oricând şi Universitatea din Tel Aviv şi la Universitatea nefericire, acest nepot nici nu se va naşte el află că valorile etice ale creştinismului oriunde strigă o disperare, evreul speră; Cornell din SUA. A intrat în viaţa politică - cei doi fii ai lui Fleg vor muri amândoi îşi au sursa în Tanah. Află că ceea ce - Sunt evreu pentru că cuvântul lui în 1999 şi a câştigat un loc de deputat în în 1940, unul pe front, celălalt la Paris). spun înţelepţii creştini au fost spuse mai Israel este cel mai vechi şi cel mai nou; Knesset, în 2003, ca membru al Partidului Această confesiune se prezintă până înainte în Tora. Astfel, când în Evanghelii - Sunt evreu pentru că pentru Israel Muncii. În 2005 a fost numit ministru al Lo- la urmă ca un adevărat act de credinţă se spune că Isus predica „să iubeşti pe lumea nu este desăvârşită – omul o cuinţelor şi Construcţiilor, dar foarte curând prin care el îşi arată, cu o fervoare im- aproapele tău”, el reproducea de fapt desăvârşeşte; şi-a dat demisia. El a mai ocupat funcţiile de presionantă, raţiunile ataşamentului său învăţătura din Levitic 19.18. - Sunt evreu pentru că speranţa Isra- ministru al Serviciilor Sociale, al Diasporei, la iudaism, admiraţia sa pentru poporul Se afirmă că iudaismul ar fi în esenţă elului este speranţa universală; Societăţii şi Combaterii Antisemitismului, al evreu, fidel credinţei şi spiritului său, revoluţionar. Fleg comentează: dacă - Sunt evreu pentru că pentru Israel Turismului. A candidat de două ori pentru care a supravieţuit „faraonilor, lui Nabu- progresul moral, social şi internaţional Omul nu este creat – oamenii îl creează; funcţia de preşedinte al Partidului Muncii şi codonosor, lui Constantin, lui Mahomed, înseamnă revoluţie, atunci, da – iudais- - Sunt evreu pentru că mai presus de de două ori a ieşit pe locul doi. Inchiziţiei şi asimilării”. mul este revoluţionar. Dar dacă revoluţia naţiuni şi de Israel, Israelul pune Omul Potrivit analiştilor, succesul obţinut acum Fleg începe prin a-şi descrie copilăria înseamnă violenţă, atunci nu – căci şi Unitatea sa; se datorează presupunerii că, în condiţiile în familia sa, la Geneva. Tatăl său era iudaismul este împotriva violenţei. Fleg - Sunt evreu pentru că mai presus de actuale din Israel, Herzog ar putea colabora evreu alsacian cu strămoşi din Polonia, aminteşte şi de Karl Marx – un evreu Om, imagine a unităţii divine, Israel pune mai bine cu guvernul, respectiv cu premierul mama era evreică franceză. În familie botezat la 6 ani şi antisemit la maturitate Unitatea divină şi divinitatea sa. Netanyahu, decât predecesoarea sa, care era un cult pentru Franţa, ca prima ţară – care a formulat teoria comunismului, Aflu că aceste fraze au fost introdu- se situa pe o poziţie clar anti-Netanyahu. care i-a recunoscut pe evrei ca cetăţeni care este legată într-adevăr de profetism se în Mishkan Tefilah în liturghia ritului S-a speculat şi despre posibilitatea ca să egali. El povesteşte: „pe-atunci religia prin nobila compasiune pentru dezmoş- reformat. accepte invitaţia de a face parte din guvernul era implicată în orice moment de viaţă, teniţi. Dar în ceea ce priveşte traducerea Israel va dăinui până la sfârşitul de uniune naţională, dar Herzog a declarat dar într-o manieră aşa simplă şi naturală, revoluţionară a acestui sentiment, Fleg vremurilor. că rămâne în opoziţie. Poreclit ”Buji”, Yitzhak Herzog este căsă- încât nu observam religia ca atare”. În arată că e uşor de demonstrat că mate- MISSLIM WEISS torit şi are trei copii . (E.G.)

Drumul Fascinant regal actoricesc spre teatru Maia Morgenstern în „Astă seară, Lola Blau” Tragicomedia „Lola Blau” evocă desti- obţinut aplauze, blănuri şi bijuterii de la adoratorii yankei. Lola Blau cu zeci de faţete: ingenuă şi nul unui vieneze de origine evreiască, grav Dar ea insistă (cu gustul amărăciunii – când revoltată, maturizată, suavă şi profund îndurerată, afectată de discriminările naziste şi ajunsă, când îndurerată) pe neaşteptata imixtiune a istoriei în romantică şi brutal trezită din iluzii. Şi, peste ani, „stea” de varieteu peste ocean. Austriacul soarta sa: îndepărtarea din teatrul din Linz, plecarea gră- mai ales, de un debordant umor negru, Georg Kreisler ne prezintă aici „o viaţă” – din unghiul bită la Basel, unde prietenul de încredere nu o aşteaptă de o ironie caustică, scrâşnită, acuzator-pamfletară. trăirii, al retrăirii ei prin teatru. Şi încă o particularitate: în gară. (Va afla mult mai târziu că acesta fusese reţinut Interpreta evoluează spectaculos teatral, impresionând fără a exclude monologul confesiv în proză, autorul de nemţi şi trimis în lagărul de la Dachau!). Urmează prin grave trăiri sufleteşti. Aş aminti, către final, tristeţea mizează îndeosebi pe culoarea, pe forţa de sugestie a expulzarea din Elveţia şi şansa emigrării în SUA. Un celei revenite la Viena, care constată că „în teatru nu revistei, operetei, music-hall-ului (atât de apreciate prin moment special: cel în care cea ajunsă cântăreaţă de se întâmplă nimic”. Şi, mai ales, stupoarea şi sila cu anii ’20-’30, în Europa Centrală!). Iar montarea de la bar pe transoceanic (preţul călătoriei!) este trezită din care înregistrează rezistenţa mentalităţilor şi atitudinilor TES, excelentă tentativă de teatru satiric şi politic prin euforia succesului la milionari. Acea secvenţă în care discriminatorii antisemite. ludic, converteşte cu aplomb experienţele dramatice în modestul evreu Berger îi reaminteşte originea modestă Cântând şi vorbind pe cele mai diferite ritmuri, Maia comic tăios şi sarcasm, insistând pe avertismentul per- şi, mai ales, identitatea evreiască, prevenind-o asupra (atât de convingătoare şi când joacă „implicat”) se vă- manentizării şi repetării unor atitudini rasiste şi xenofobe. inerţiei prejudecăţilor de clasă şi, mai ales, de rasă. deşte aici o mare maestră a recitativului în maniera ca- La strălucirea transpunerii scenice contribuie, de- Protagonista (unică) Maia rămâne în scenă timp de baretului politic şi a songului „distanţat”, de tip brechtian. sigur, şi imaginaţia, atât de liberă, şi fineţea spiritului o oră şi jumătate (jucând, de astă dată în idiş şi, parţial, Iar mişcarea expresivă (ce include paşi de vals, tango, muşcător al regizorului Alexandru Dabija, costumele în germană!) Ceea ce reprezintă şi o implicită demon- french-cancan, step şi chiar hip-hop) pune în evidenţă, semnate Doina Levinţa – Puiu Antemir, mişcarea scenică straţie a unei memorii verbale şi muzicale deosebite. odată cu resurse coregrafice exersate la o şcoală „cla- a Andei Cezar. Şi, categoric, pianista Tatiana Moroşanu, Interpretarea impresionează însă prin performanţa unor sică”, şi abilităţi gimnastice şi acrobatice. care nu doar acompaniază live, ci pare a supraveghea uluitoare metamorfoze: de vârstă, de stări sufleteşti, de Urmărind-o pe solista one man show-ului, nu putem ori, la nevoie, a tempera excesele Lolei. temperamente: cel germanic – mai rece şi supravegheat, decât exclama, cu emoţie: „Jos pălăria!”. Un „Chapeau- Dar mai presus de toţi şi toate este Maia Morgen- cel focos senzual – unguresc, cel sentimental pasional – bas!” pe care l-au rostit ca atare, ori în germană şi italia- stern. Saga eroinei, spusă inteligibil şi cu emoţie atrage slav, cel sexy à l’américaine, cel nostalgic – idiş. nă, şi spectatorii din Elveţia, unde Maia Morgenstern în spectatorul de la sine, ca un magnet. Întorcându-se pe Urmărim un „joc de mască” adesea parodic, execu- „Lola Blau” a lăsat o impresie extraordinară. firul timpului, Lola Blau nu ignoră anii în care „vampa” a tat cu abilităţi de prestidigitator. Ni se restituie astfel o NATALIA STANCU 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

LA MULŢI ANI ŞI AD MEA VEESRIM! TU BIŞVAT, ANUL NOU AL POMILOR – preşedintele BBR, ing. JOSÉ IACOBESCU, la 75 de ani – (Urmare din pag. 9) sefarde. Mai mult decât atât: Knessetul, respectiv Parlamentul Israelian, a fost nia - Israel, pe care a Anul nou al pomilor a fost preluat şi de întemeiat în anul 1949 în ziua de 15 Şvat, condus-o ani buni. mişcarea sionistă, iar ulterior – de instituţi- care a devenit şi ziua de naştere a instituţiei De când a fost ales ile israeliene. Astfel, a fost adoptată ideea care simbolizează democraţia israeliană. preşedinte al Forumu- exportului de fructe israeliene în obştile În încheiere, adaug un poem sinagogal lui B’nai B’rith România evreieşti din Diaspora. Organizaţia ”Keren cu care se încheie masa de Seder pentru (BBR), a reuşit să-l re- Kayemet leIsrael” a preluat obiceiul plantării Tu BiŞvat la evreii sefarzi. Este poemul vitalizeze prin atrage- de puieţi în Israel, fapt care are loc anual în ebraic ”Yedid Nefeş”, scris de poetul şi rea de tineri, aducerea ziua de 15 Şvat, cu excepţia anilor în care cabalistul Rabi Elazar Azkari din Safed în rândurile Forumu- această zi cade într-o sâmbăta (Şabat). (1533-1600). Este un poem de devoţiune lui a unor oameni cu Tu BiŞvat a devenit o sărbătoare populară şi rugă. Masa de Seder din seara de ajun pondere în mediul de în rândul tineretului evreu şi israelian, prin de 15 Şvat se încheie cu speranţă şi opti- afaceri, bancar, artis- intermediul mişcărilor sioniste de tineret. Au mism, cu credinţă puternică în ajutorul lui tic ş.a. din România, fost compuse cântece ebraice israeliene Dumnezeu. înfiinţarea Grupului de pentru copii legate de această sărbătoa- Acest poem nu a fost tradus în versuri Sprijin al BBR, în care a re, cântate alături de poeme sinagogale în limba română până acum. cooptat nu puţine per- sonalităţi de prestigiu YEDID NEFEŞ (PRIETEN DIN SUFLET) din societatea româ- de Rabi Elazar Azkari nească. De asemenea, (Traducere în limba română: Lucian-Zeev Herşcovici) a organizat conferinţe Prieten din suflet, Părinte milostiv, Fă să se înalţe mila Ta, interactive susţinute de Pe robul Tău atrage-l spre a Ta voinţă, Ai milă de poporul Tău, ales de Tine, Sunt peste 20 de ani de când actu- reprezentanţi la vârf ai Iar el va alerga, precum un cerb naiv Aceasta e dorinţa lui, argintul lui: alul preşedinte al Forumului B’nai B’rith clasei politice, ai unor culte religioase, Să se închine-n faţa Ta, cu-ntreaga lui Să vadă măreţia puterii Tale depline. „Dr. Moses Rosen” din România, ing. ai vieţii culturale româneşti, precum şi fiinţă. Doamne, te rog, dorul de farmecul Tău José Iacobescu, membru în Comitetul acţiuni de socializare. Fiindcă i-ai promis dragostea Ta, îmi e viaţa, Executiv al B’nai B’rith Europa, inginer Forumul B’nai B’rith „Dr. Moses Ro- Care-i mai dulce decât mierea. Ai milă, nu dispărea, nu-Ţi ascunde faţa. în specialitatea autovehicule rutiere, a sen” din România, condus de ing. José devenit om de comerţ şi relaţii interna- Iacobescu, este unul din cele mai active Tu Doamne, plăcut, eşti a lumii strălucire Arată-Ţi faţa, Doamne, Te iubim, fă-ne ţionale. Într-un moment în care puţini din Europa, îl caracteriza vicepreşedin- Sufletul meu e bolnav de iubire pentru să o vedem, conştientizau importantele interese de tele senior al B’nai B’rith Europa (BBE), Tine, Întinde peste noi cupola păcii Tale ordin economic între România şi Israel, Erika van Gelder, la Ateneul Român, Te rog vindecă-mi-l cu-a Ta iubire, Cu gloria Ta pământul luminează, de după ’89, a organizat la Bucureşti în deschiderea recentului eveniment Arătând plăcerea strălucirii Tale pentru lumina Ta să o avem, primul Forum în care au avut loc discuţii „Podurile Toleranţei”. Acest om energic, mine. Te vom descoperi, ne-om bucura de nemijlocite între oameni de afaceri is- cu tact, simţ al umorului, combativitate, Atunci sufletul meu se va-ntări şi se va Tine pe-orice cale. raelieni şi români privind proiectul unei când împrejurările o cer, a împlinit 75 de vindeca Doamne, acum, când timpul a venit, colaborări bilaterale, înfiinţând Camera ani! Colectivul revistei noastre îi urează Şi de bucuria Ta eternă se va bucura. Să revenim cu Tine în epoca de aur bilaterală de Comerţ şi Industrie Româ- ani mulţi şi buni, cu cei dragi. (R.E.) ce-a pierit. A II-a ediţie Keshet (Urmare din pagina 3) Botoşani (D. Butnaru), personalităţi ale numeroase care ne unesc. După ce Mar- evreieşti din Bacău şi Podu Iloaiei şi a oraşului aflate acum SUA şi Israel (prof. cel Grimberg a evocat victoria Macabeilor, scris despre istoria obştiilor evreieşti din dr. Lucian Herşcovici, din Ierusalim - sosit Rebeca Talpalaru şi ing. Filip Militeanu), ce urma să fie în curând sărbătorită, a ve- Bivolari, Răducăneni şi Târgu Frumos. la Cluj pentru un ciclu de cursuri la Insti- Dvar Tora şi Pericopa săptămânii (dl. Talic nit momentul unei “demonstraţii practice”. Participând la discuţiile ce-au urmat, prof. tutul de Iudaistică -, a ţinut o expunere Segal) au trezit un interes deosebit şi vii Bar Miţva lui Eric Eibenschutz, celebrată Miriam Kaiserman şi prof. Marcu Minel remarcabilă despre sărbătoarea de Ha- dezbateri. Despre viaţa de Ole Hadaş de oficiantul de cult Marcel Bergman, a au împărtăşit publicului amintiri despre nuca, relaţia dintre evenimentul istoric în Israel a vorbit, cu realism şi umor, dr. fost o foarte frumoasă ilustrare a tradiţiei familia Kara. şi miracol. În final, participanţii au stat ing. Simon Glasberg, readucându-ne la noastre milenare. Ing. Adrian Cuperman a vorbit despre de poveşti, savurând bucatele gustoase atmosfera agitată din zilele noastre, aşa sărbătorile din calendarul iudaic, făcând o preparate de personalul cantinei rituale, cum ne-a relatat doamna Beatrisa Finkel. O familie care a marcat scurtă prezentare a semnificaţiei fiecăreia o echipă profesionistă, condusă de Maria La Suceava, Daniel Blumenfeld le-a dintre ele şi subliniind rolul lor de liant Pod. (Andrea Ghiţă) prezentat celor 30 de participanţi semni- istoria Iaşiului în menţinerea tradiţiilor şi în asumarea ficaţiile sărbătorii de Hanuca. Pe de altă După cum ne-a relatat doamna Martha evreităţii de-a lungul generaţiilor. În Moldova, supravieţuirea parte, domnia-sa a evocat felul în care Eşanu, preşedintele Comunităţii Evreilor, Juristul Albert Lozneanu a vorbit această sărbătoare este relevantă pentru ing. Abraham Ghiltman, a deschis eveni- despre Hanuca, analizând semnificaţia evreiască şi esenţa noi de-a lungul istoriei. Ieri şi azi, această mentul cultural vorbind despre bogatele flăcării sfinte ce i-a animat pe Macabei, sărbătorilor celebrare ne apare în lumina evenimente- tradiţii culturale ale comunităţii evreieşti soldaţii evrei care luptau împotriva arma- lor pe care le-a trăit poporul evreu. din Iaşi, una dintre cele mai vechi şi mai tei lui Antiohus Epifanes. După cuvântul de deschidere al preşe- Sesiunea Keshet comună pentru co- cunoscute comunităţi din România. Apoi organizatorii au oferit partici- dintelui Izu Butnaru, la Bacău a urmat o munităţile din Brăila şi Galaţi s-a axat în Sesiunea plenară a fost dedicată panţilor un dar-surpriză, un miniconcert conferinţă susţinută de ing. Bruno Maier, jurul sărbătorii de Hanuca. David Segal profesorului Iţic Şvarţ-Kara, remarcabilă susţinut de corul comunităţii ieşene, dirijat despre evreii faimoşi din acest oraş. Pro- Iancu, Nadia Ustinescu, Sorin Blumer au personalitate a comunităţii evreieşti ieşe- de prof. Romeo Luchian şi avându-l ca fesoara Fani Kaltman i-a introdus pe cei vorbit despre lumina, miracolele şi erois- ne. Despre viaţa şi opera sa a vorbit ing. solist pe Albert Lozneanu. peste 60 de participanţi în lumea valorilor mul care caracterizează această celebra- Martha Eşanu. Iţic Şvarţ a fost folclorist, fundamentale ale iudaismului, vorbind re. Despre contextul istoric şi relevanţa sa bibliograf, istoric, secretar literar la Tea- Ierusalimul despre „Rolul evreilor ieri şi azi”. pentru întreaga umanitate au conferenţiat trul Evreiesc de Stat din Iaşi, bibliotecar, Preşedintele Comunităţii Evreilor Suchar Goldstein şi Ella Abramovici. publicist şi scriitor. Multe povestiri autobio­ şi personalităţile evreieşti Botoşani, David Iosif, i-a salutat pe cei Tot pe axa istorică a sărbătorii, însă din grafice sunt adunate în volumele sale „A De la Arad, doamnele Noemi Reck- prezenţi şi a reliefat importanţa culturii în perspectivele conexiunilor existente, s-a moldaviş ingl” (1976) şi „Iurn fon Hofnung” erth, Dana Kalman şi preşedintele Co- viaţa poporului evreu. În alocuţiunea sa, desfăşurat şi conferinţa doamnei Cornelia (1987). A publicat mult în ziare şi reviste munităţii Evreilor, Ionel Schlesinger, au ing. Finkel Gustav a vorbit despre semni- Gâtlan. Bogdan Lifşin, bun cunoscător de limbă idiş din Vilna, Varşovia, New evocat în prezentările lor sărbătoarea de ficaţia sărbătorilor iudaice şi a accentuat al repertoriului muzical de Hanuca, s-a York, Bucureşti. Hanuca, rolul central al Ierusalimului în sensul înălţător al sunetelor şofarului la referit tocmai la această bogăţie lirică ce Profesorul Iţic Şvarţ, cunoscut din anul istoria şi prezentul evreiesc şi eroii care sărbatorile de toamnă. Subiecte precum însoţeşte Sărbătoarea Luminii. 1953 şi sub pseudonimul literar I. Kara, a au existat şi mai sunt în iudaism. Cei cel legat de evreii cebri originari din La Piatra Neamţ, prin intermediul publicat peste 35 de lucrări de amploare aproape 70 de participanţi au aflat detalii Botoşani (prof. Beatrisa Finkel - „Des- conferinţei susţinute de Emanuel Nadler, privind populaţia evreiască a Iaşiului şi mai puţin cunoscute din istoria Israelului pre viaţa şi activitatea academicianului am aflat despre felul în care sărbătorile o minimonografie - „Contribuţii la istoria şi diasporei evreieşti, într-o atmosferă plă- Alexandru Graur”), viaţa armonioasă evreieşti sunt celebrate în Israel şi în di- obştii evreieşti din Iaşi”. De asemenea, a cută şi destinsă, aşa cum este, de obicei, dintre evrei şi populaţia majoritară în aspora, diferenţele care există şi tradiţiile publicat monografii despre comunităţile în comunitatea arădeană. La Sighet a avut loc o discuţie in- teractivă referitoare la Rabinul Baal Şem Tov, părintele Hasidismului, care, conform tradiţiei, şi-ar fi legat ultimii ani de viaţă de zona Maramureşului. Cei prezenţi au evocat şi alte figuri rabinice importante din această regiune, unde a trăit o foarte numeroasă comunitate evre- iască. Oraşul cu cea mai mare populaţie evreiască din perioada interbelică (70%) păstrează urme semnificative ale acestei populaţii, care a dat lumii personalităţi remarcabile, cel mai cunoscut fiind chiar laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Botoşani Brăila-Galaţi LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 21 Tristeţe şi durere la moartea lui Octavian Sava Cu multă tristeţe şi durere, familia, prietenii evreu, echipat cu un amplu bagaj de cu- Adler, oficiantul de cult Adolf Fătu ne-au şi comunitatea evreiască din Romania îl plâng noştinţe iudaice şi din cultura universală adus aminte de efemerida care suntem. pe OCTAVIAN SAVA, care s-a stins din viaţă în […], un membru de frunte al Comunităţilor Era o zi cu soare. Celui ce pleacă într-o urma unor complicaţii la inimă, luni, 2 decembrie evreieşti din România […] Nu putem şi zi cu soare, se spune că-i pare rău. 2013. Un colaborator al ziarului nostru a cărui nu avem voie să uităm contribuţiile sale IULIA DELEANU rubrică era citită cu mult interes, Octavian Sava atât de reuşite la întocmirea programe- rămâne în inimile noastre ca un scriitor talentat, lor tradiţionale de Purim […] Nu pot uita Cunoscut prozator, dramaturg, sce- iubit şi respectat. Ne amintim cu duioşie de modestia acestui OM, precum şi modul narist, umorist şi realizator al multor spectacolele de Purim cu care ne-a delectat, deschis în a se prezenta, cu un zâmbet emisiuni de radio şi televiziune, OCTA- precum şi de spectacolul muzical “Estera”, pe greu de caracterizat, dar mereu disponibil VIAN SAVA a avut o activitate bogată şi care spectatorii l-au aplaudat la Teatrul Evreiesc la implicări serioase şi la glume”. Fostul diversă, desfăşurată de-a lungul a peste de Stat. Cine nu îşi aminteşte de “Nota zero la preşedinte al C.E.B., ing. Osy Lazăr a şase decenii. A fost iubit şi respectat de purtare”, “Aventurile echipajului Val Vârtej”, emi- evocat prietenia, colaborarea la atâtea colegi şi prieteni, iar publicul l-a răsplătit siunile de divertisment şi programele de revelion spectacole de Purim. Rudy Rosenfeld, cu aplauze şi ovaţii pentru “Nota zero la de la TVR din anii 1970, filmele “Post Restant” actor de mare preţ al T.E.S.: Sava – unul purtare”, piesă care a avut un succes sau “A doua cădere a Constantinopolului”, care din creatorii musical-ului românesc şi enorm şi care s-a jucat pe multe scene s-au bucurat de mare succes. evreiesc, autorul minunatelor duete ale lumii ani în şir, precum şi pentru filme Înmormântarea a avut loc la Cimitirul Evre- scrise pentru el şi Roxana Guttman. „Pe ca “Post Restant” şi “A doua cădere a iesc Sefard, de pe Şoseaua Giurgiului, nr. 2. Dana Ivan, fiică vremuri, când exista cenzură, textele lui Constantinopolului”, pentru spectacole- Sava erau un drum spre libertate”. Vi- le de revistă de la Teatrul “Tănase”, “O Contemporanii l-au iubit pe Octavian spre casă, îmi povestea despre cărţile cepreşedintele F.C.E.R. şi preşedintele premieră furtunoasă” fiind unul dintre Sava, cel care i-a ajutat să dea cu tifla lui „în şantier”. A ţinut până-n ultimul mo- C.E.B., ing. Paul Schwartz: „Octavian cele recente, care s-a bucurat de mare necazurilor cu-n zâmbet, c-o glumă, un ment pagina de umor de la „Realitatea Sava mi-a luminat copilăria şi tinereţea. succes. În anii comunismului, OCTAVIAN cuplet plin de subînţelesuri, spus de Toma Evreiască”, intitulată „Zai Freilăh!” – „Fii A fost un om bun, un suflet mare, un SAVA a descreţit frunţile telespectatorilor Caragiu, Amza Pellea, Stela şi Arşinel, vesel!”, precept hasidic foarte eficient, bun evreu, un bun cetăţean al României cu emisiunile de varietăţi şi neuitatele mai aproape-n timp – Emilia Popescu şi şansă de reuşită pe care, dacă poţi, ţi-o […]. Încă unul dintre marii membri ai programe de revelion de la TVR. Te- Ştefan Bănică jr., şi mulţi alţii! N-a fost dai în faţa încercărilor de tot felul ale vieţii. comunităţii bucureştene care dispare în lespectatorii mari şi mici au urmărit cu simplu: era o vreme-n care râsul era Asta - împreună cu un alt medicament ultima vreme”. Teleast Ioana Bogdan: o pasiune şi nu au pierdut nici un episod privit ca fiind ceva aproape „subversiv” „naturist”: munca. La „Primăvara B’nai colaborare şi o prietenie de 30 de ani. „În din serialul de televiziune “Aventurile şi să faci emisiuni de „satiră şi umor” era B’rith” de anul ăsta – aşezaţi pe aceeaşi Arhiva TVR există sute de filme semnate echipajului Val-Vârtej”. Dispariţia lui este o cursă cu obstacole, plină de temeri că banchetă în autocarul care ne ducea la împreună; o emisiune de umor De la Noe o mare pierdere pentru familie, prieteni până-n ultimul moment textul s-ar putea Snagov – îmi povestea despre un nou pân’ la Stroe. Merită reluată”. Ing. Paul şi pentru toţi cei care l-au cunoscut, l-au să „cadă”, cu urmări deloc vesele pentru musical, pornind de la „Manase” de Ro- Schwartz a adăugat că va face demersuri iubit şi l-au apreciat, pentru publicul atât autor. Octavian Sava făcea parte dintre netti Roman. „Am vorbit cu Arşinel, să pentru o emisiune „In memoriam”. Rabi- de generos faţă de activitatea sa artistică. „copiii de duminică” ai lumii, cum spunea vedem cum o să facem”; trăia în prezent nul Rafael Shaffer, Prim Cantorul Iosif Nina Neacşu odată Dem Rădulescu despre cei a căror şi viitor - elixirul tinereţii. Ne-am revăzut „meserie” e să facă bucurii oamenilor. la restaurantul „Monte Carlo”, invitaţi la Au spus-o fiecare la catafalcul său de la ziua lui Eugen Segal, care-şi sărbătorea RÂSUL N-ARE MOARTE Cimitirul Sefard; o mare oameni – lideri cu fast 80 de ani. ai F.C.E.R., C.E.B., prieteni –, o mare La cimitir – evocări. Dana, fiica lui: - Mircea Crişan z.l. - de flori. iubirea tatălui său pentru profesiune, Nu-i ţin minte decât vocea, la radio. Ne În timp ce se vorbea, mi se perindau prietenia dintre ei, filme de neuitat pentru însoţea revelioanele, din cutia bătrânului în gând momente de viaţă: cum a venit generaţiile postbelice, „tripleta de aur” Telefunken, deschis când ne întorceam la noi acasă – stăteam relativ aproape - a emisiunilor de divertisment, cu Dan acasă de la Operă. Făcea parte din săr- într-un Pesah, pentru un interviu despre Mihăiescu şi Grigore Pop, cărţi scrise bătoare: „Liliacul”, masa cu tacâmurile Aurel Felea, şi ce bucuros a fost când şi în proiect… „Sunt mândră de el. Sunt pregătite, bucuria simplă şi bună din noi. mama mea a venit c-o farfurie plină cu mândră că sunteţi aici. Octavian Sava La vârsta aceea nu-i înţelegeam prea bine lotchis, la care mergea un pahar cu vin, rămâne în sufletele ascultătorilor şi te- tâlcul cuvintelor, dar făceam haz şi eu, mo- şi-am dat lehaim! Cine să-i facă, acasă, lespectatorilor săi”. Consilierul cultural lipsită de râsul celorlalţi ai mei. Peste câtă- lotchis, că-n Bucureşti era singur! Fiica al preşedintelui F.C.E.R., dr. ing. José va vreme, am apucat să-l şi văd la televizor, şi nepotul trăiau în Canada. Cum i-am Blum: un succint C.V. acoperind aproape când mergeam în vizită la rude îndepărtate, întors vizita, ca să fac un portret Octa- 60 de ani de prezenţă de mare succes la singurele rămase în ţară, - plecate şi ele, vian Sava, şi-am cunoscut-o pe Rena, radio, televiziune, în cinematograf, teatru. demult, în Israel – sau la prieteni. Părinţii un patruped canin foarte afabil. În faţa „Personal, am avut onoarea şi plăcerea ziceau că dac-o să avem televizor acasă, cărţilor din bibliotecă, pe una din etajere de a colabora cu Octavian Sava în rea- o să mă distragă de la lecţii. „Şşş, e Mircea – o menora, pe alta – două sfeşnice mari lizarea multor manifestări organizate în Crişan!”, făceam toţi linişte. din argint. Am înţeles că ataşamentul cadrul F.C.E.R. […] Nu-mi vine să cred Nu ştiam că numele lui adevărat era Mauriciu Kraus, c-a făcut muncă obligatorie lui pentru comunitate era ceva profund. că vorbesc acum despre Octavian Sava într-una din unităţile de apărare pasivă şi că nu şi-a pierdut umorul nici atunci când Sigur, nu era seară de Purim fără scena- la trecut”. Şi – o selecţie; frază - definiţie a curăţa moloz după ce un bombardament făcuse praf o bodegă şi-o simigerie. Erau ristul, textierul, regizorul Sava, dar venea celui dispărut despre el însuşi: „Mă felicit toţi din echipă plini de praf pe dinafară şi de năduf pe dinăuntru, dar Mircea Crişan era la atâtea întruniri, simpozioane din Popa că, într-o perioadă dificilă, eu şi colegii cu ei şi le zicea în felul lui irezistibil, făcându-i să râdă cu lacrimi. Aşa făcea, camuflat, Soare; la şil - de sărbători… Cum a luat un mei am reuşit să aducem zâmbetul şi şi-n anii-n care l-am cunoscut şi eu „pe sticlă”. Ani în care „nu era voie” să zici decât premiu la o gală a Uniunii Compozitorilor, speranţa în vieţile românilor”. Vorbitorul „ce trebuia” şi niciodată nu ştiai dacă cenzura o să încuviinţeze că n-ai trecut de... premiu împărţit cu Marius Ţeicu, pentru a citit un mesaj imaginar de bun rămas, geamandură! El, pân’ la urmă, a trecut, c-a rămas „afară” şi nici măcar numele nu i musical-urile create împreună. Se simţea scris de Ada Vertan, în numele lui Sava. se mai pomenea. ‘89 a venit puţin prea târziu pentru Mircea Crişan. Ultima dată l-am deopotrivă acasă la „Tănase” şi la T.E.S., Directorul de cabinet al preşedintelui revăzut cu vechea lui parteneră de scenă de la „Tănase”, Stela Popescu. Persiflau la sediul abia înfiinţatului, atunci, post de Federaţiei, ec. Silvian Horn, a citit mesajul amândoi vârsta, că verva le era intactă şi, vorba lui Lovinescu, „simulând – stimulând”. televiziune B1 şi la Biblioteca Templului preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. O Vorbele lui de duh cum să moară?! Şi-acum, cred, spune anecdote de se tăvăleşte Coral. De multe ori, în drum cu maşina caracterizare: „prototipul intelectualului raiul de râs. (E.S.)

In memoriam Shalom Aleihem” - deşi era chinuit de su- A căzut o stea – Alexander Spiegelblatt ferinţele bolii care i-a apropiat sfârşitul -, Pe 24 noiembrie 2013, s-a stins din numai la articole efemere sau conferinţe el a muncit intens pentru apariţia cărţii. viaţă Alexander Spiegelblatt, scriitor trecătoare, drept care i-a dedicat un vo- La înmormântare, mulţi dintre cei ce israelian şi fost colaborator al „Revistei lum impresionant (445 de pagini mari şi au vorbit la căpătâiul său au evitat cu- Cultului Mozaic”. „Sigy”, cum îşi spunea bogate), intitulate conform culorii iubite vântul „moarte”, preferând să citească Alexander Spiegelblatt, era preocupat a lui Manger „Colţişoare albastre - Itzik fragmente din scrierile defunctului, expri- tot timpul de soarta creatorilor în limba Manger - viaţa, poezia şi balade”. Prin mând frumuseţe, gingăşie, viaţă, în locul lui Shalom Alehem şi nu mai puţin a vor- profunzimea ei, cartea îl prezintă pe Man- expresiilor care nu i se potriveau acestui bitorilor splendidului „mame luşn”, văzuţi ger conform titlului, în toată genialitatea om dinamic, iubitor de viaţă şi de frumos. de dânsul prin monoclul unui ceasornicar. sa. După succesul cărţii în idiş, cu toată Avocatul Israel Sade, ginerele său, Spiegelblatt a reuşit să descrie cu măies- sănătatea lui şubredă, l-a preocupat, ca a condus ceremonia cu caldă sfinţenie, trie chiar şi cruzimea criminală a deportării o datorie sfântă, traducerea ei în limba povestind cu gingăşie că Sigy era omul în lagărele din Transnistria. ebraică. După ani de insistenţă şi-a re- care se străduia să nu supere pe nimeni. Deşi a trăit tragedia împreună cu în- alizat visul. Cartea dedicată lui Manger „În casa familiei Spiegelblatt, deşi nu erau treaga familie şi în aceeaşi măsură ca toţi se găseşte astăzi în traducere ebraică în religioşi, nu se aprindea focul sâmbăta, deportaţii, copilul Sigy a simţit suferinţa toate librăriile de prestigiu. pentru a nu-i deranja pe vecinii religioşi”. întregii mase de evrei deportaţi. Durerea Înaintea plecării sale dintre noi, Sigy La cimitir, fiica sa, Alma, astăzi o a dospit în sufletul său de copil până ce a depus un efort supraomenesc şi, cu prestigioasă juristă, se transforma cu scriitorul a ajuns la maturitatea necesară ultimele puteri, a reuşit să termine o carte fiecare pas care o apropia de mormântul pentru a-şi descrie suferinţa într-o carte amplă despre cel ce a creat fabula în lite- părintelui în fetiţa Almica, din copilărie, măiastră, pe care a intitulat-o „Prin mo- ratura idiş: originalul şi deosebitul Eliezer pentru a-i spune cu dragoste tatălui: noclul unui ceasornicar”. Schteinberg, autorul fabulei bazate pe „Abale (tăticule), am îmbrăcat bluza albă Spiegelblatt a simţit că pentru geni- tradiţia şi folclorul idiş, de unde a adunat care-ţi place ţie”. alitatea covârşitoare a lui Itzik Manger temele caracteristice. de valoare naţională este sortit uitării. După un articol de e o nedreptate ruşinoasă să ne limităm Sigy a fost şocat de faptul că un geniu Cu sprijinul financiar obţinut de la „Beit ARIE LEIBISCH-LAYSCH 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 Top 3 din 30 O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile Comunitatea această criză a fost reacţia rapidă, a fost Ungaria, care acum doi ani a naţi- nu este doar Concurs naţional de dat unitară şi chiar matură a societăţii civile. onalizat firmele care administrează pen- cu stângul în dreptul Stârniţi şi de declaraţiile întemeiate şi siile private, ccea ce i-a adus la vistierie Din furibunde ale preşedintelui, de partea nu mai puţin de 13 miliarde de dolari. o organizaţie Dacă te uiţi la cel mai recent scan- căruia stă, de această dată, dreptatea, După ce, la vremea respectivă, s-a istoria dal care agită spiritele în societatea oamenii au protestat, cum au făcut-o declarat împotriva iniţiativei maghiare, religioasă C.E.B. românească, cel privind modificarea pe şi presa, populaţia şi GDS, care acuza autorităţile de la Varşovia au călcat pe În articolul din numărul pre- şest în Parlament a Codului Penal, ai Parlamentul că a creat două categorii urmele ungurilor şi Seimul a aprobat ca cedent ne-am referit la Congresul Uniunii senzaţia că ai obţinut bilete la tribuna I de cetăţeni: „unii, o castă de sus-puşi, 51,5% din fondurile deţinute de 14 firme Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat şi la la un penibil concurs de dat cu stângul care pot jefui statul şi bunul public cu particulare care administrează pensiile rolul Comunităţii Evreilor din Bucureşti în viaţa în dreptul, la care aleşii noştri vor musai impunitate, şi alţii, oameni de rând, private ale deponenţilor polonezi să comunitară evreiască din toate teritoriile româ- să câştige detaşat şi şi-au pus toate care, exact pentru acelaşi fapte, pot fi fie transferate către sistemul public de neşti. Este însă de menţionat că în prezentarea şansele de partea lor. condamnaţi la pedepse cu închisoa- pensii! acestui eveniment nu se putea trece sub tăcere Tămbălăul, în ale cărui detalii nu rea”. Pe de altă parte, magistraţii de la În România, mai multe guverne au existenţa disensiunilor intercomunitare: în spe- mai intru, fiind cunoscute de toată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au privit cu jind către banii proveniţi din cial dintre Uniunea Comunităţilor din Vechiul lumea, a reuşit să evidenţieze câteva adresat rapid Curţii Constituţionale, depuneri la fonduri private de pensii. Regat şi uniunile din provinciile alipite. Dar, ur- lucruri, unele bune, altele de-a dreptul reclamând scoaterea parlamentarilor Neputând intra mai direct în această mărind în continuare documentele vremii, aflăm rele. Printre bilele negre, avem o racilă şi a preşedintelui, ca şi a miniştrilor, din avere, guvernele româneşti au ales nu doar despre disensiuni intercomunitare ci şi cunoscută şi recunoscută de toată lu- categoria funcţionarilor publici. Lucru calea de a limita sumele transferate despre tensiunile în viaţa internă a Comunităţii mea şi de mult: legislaţia românească incriminat dur şi de Comisia Europeană anual de la sistemul de pensii publice Evreilor din Bucureşti: tensiuni generate, în este neclară şi plină de chichiţe. Parla- şi de ambasadele unor state europene la cel privat (aşa-zisul Pilon II). primul rând, de greutăţile de ordin material, mentarii, agasaţi de eternele întrebări şi a SUA. Gurile rele spun că, în timpul vizitei care şi-au pus amprenta asupra conţinutului ale ANI privind incompatibilităţile unor Moment în care premierul (care pre- FMI la Bucureşti, s-ar fi purtat discuţii activităţilor extrem de diversificate ce revin în deputaţi şi senatori, de la acuzaţiile per- tinde că nu a ştiut nimic, deşi e ditamai neoficiale despre îngheţarea temporară sarcina oricărei comunităţi. Astfel, „Curierul Is- manente privind conflictul de interese şi preşedintele de partid), împreună cu a contribuţiei la 4%. Concluzia a fost, raelit” din 8 ianuarie 1933 scrie despre situaţia inadvertenţele în completarea declara- Crin Antonescu, au descoperit soluţia: se pare, că atâta timp cât România se excepţional de grea a Comunităţii Evreilor din ţiilor de avere, au încercat să legifereze Parlamentul e musai să rediscute legile, află în acord cu Fondul, contribuţiile nu Bucureşti în condiţiile crizei economice care că ei nu sunt funcţionari publici, ceea care trebuie în prealabil „discutate cu pot fi îngheţate şi nici sistemul de pensii se abătuse asupra ţărilor europene şi chiar a ce l-a înfuriat, pe bună dreptate, pe toate celelalte instituţii, cu Ministerul private nu poate fi naţionalizat. Statelor Unite. Dificultăţile proveneau de aco- Traian Băsescu. Mânie îndreptăţită la Justiţiei, care pe un proiect a dat aviz Şi să mai zici că acordul cu Fondul lo de unde Comunitatea, pe de o parte, avea nivelul unui elementar bun simţ (articol negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu nu serveşte şi cetăţenilor! sarcini multiple, iar, pe de altă parte, sursele pe care, de ce să nu recunoaştem, mulţi CSM, cu Parchetul General, şi pre- de venituri deveneau tot mai restrânse. Din cei dintre aleşi îl lasă la garderobă, împre- zentate Comisiei Europene înainte de Acordul nuclear cu Iranul 15 000 de capi de familii evreieşti din Bucureştii ună cu umbrela şi pălăria). Pentru că, a fi adoptate, pentru a se stabili dacă anului 1931, plăteau cotizaţie la Comunitate doar dacă ne uităm în Legea funcţionarului încalcă vreo obligaţie internaţională a face bine la afaceri 4 000. Iar partea dureroasă era că respectivele public 188/1999, descoperim o definiţie României”. Dar dacă tot ştia ce trebuie Încheiarea acordului dintre Franţa, cotizaţii erau minimale, neacoperind nici o opti- tautologică şi care nu pare să se refere făcut, oare de ce Victor Ponta nu l-a in- me din bugetul şi aşa extrem de comprimat, al nici la preşedinte, nici la parlamentari: struit şi pe şeful grupului parlamentar al Marea Britanie, Statele Unite, Rusia, China şi Germania, pe de o parte, Comunităţii. „Funcţionarul public este persoana nu- PSD? Sau acesta a acţionat în deplină În aceste condiţii, şef rabinul I. I. Niemirower mită într-o funcţie publică”. Or, nici pre- înţelegere cu şeful său de partid, cel din şi Iran, pe de alta, face foarte bine afacerilor. Nu e vorba numai de ief- a decis să convoace un grup de evrei, perso- şedintele, nici senatorii sau deputaţii nu urmă şi Crin Antonescu redescoperind nalităţi cu situaţie materială bună, pentru a-i sunt numiţi, ci aleşi! Iar funcţia publică America după ce scandalul a devenit tinirea sensibilă a costului petrolului, dar constructorii de autoturisme, care consulta în problemele atât de arzătoare ale Co- este definită ca „ansamblul atribuţiilor prea mare ca să mai fie ţinut sub preş, munităţii. Consfătuirea a avut loc la 21 ianuarie şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul iar acum îşi dau cu stângul în dreptul fuseseră puşi în situaţia de a-şi închide intempestiv afacerile din Iran din cauza 1933. Printre numeroşii invitaţi s-au aflat: M. S. legii, în scopul realizării prerogativelor şi se bâlbâie, mai ales după reacţiile Zentler, deputatul Mişu Weismann, dr. Boem- de putere publică de către administraţia externe, nemaiştiind pe unde să scoată embargoului, şi care se află, în acelaşi timp, într-o situaţie disperată pe piaţa chis, Horea Carp ş.a. I. I. Niemirower a apelat publică centrală şi locală”, nici definiţiile cămaşa? la toţi să aibă în vedere situaţia în care se află din Codul Penal nefiind mai limpezi. europeană, au primit o nesperată gură de oxigen. Comunitatea şi să facă tot ce le stă în putinţă să Este evident însă că, profitând de salveze viaţa comunitară, important fiind ca toţi aceste bâlbâieli legislative, parlamen- Guvernelor le sticlesc Din cauza retragerii forţate din Iran, numai în 2012 Renault a înregistrat membrii să-şi plătească cotizaţia. Confruntându- tarii au vrut să se pună într-o poziţie ochii după pensiile private se cu greutăţile materiale menţionate, unii dintre privilegiată, în care să nu le mai poată pierderi de 512 milioane de euro în Criza economică a făcut ca guver- primul semestru, iar Peugeot a pierdut conducători susţineau necesitatea renunţării nimeni sufla în ciorbă şi care nu are la şcolile comunitare, la instituţiile culturale în nimic de-a face nici cu bunul simţ, nici nele din mai multe ţări, în special est- câte 10 milioane de euro pe lună din europene, confruntate cu deficite greu profit. După anunţarea semnării trata- general. La atari teorii a răspuns farmacistul Al. cu prevederea constituţională conform Solomon, preşedintele secţiei şcoalelor din ca- căreia nimeni nu este mai presus de de ţinut sub control, să pună din ce în tului cu Iranul, preţul acţiunilor Peugeot ce mai des ochii pe pensiile private ale a crescut cu circa 37%! drul Comunităţii Evreilor din Bucureşti. Faţă de lege. aserţiunea că o comunitate poate să funcţioneze cetăţenilor. Prima care a cedat tentaţiei ALEXANDRU MARINESCU Primul lucru bun evidenţiat de fără şcoli, scria el în „Curierul Israelit”, susţin că, reprezentând unitatea neamului în totalitatea intereselor obşteşti, Comunitatea trebuie să fie Reparaţii la cimitirile evreieşti din Capitală integrală: adică, să cuprindă sub egida ei toate În cadrul unei ample acţiuni de unei însemnate suprafeţe, cu scopul măriei Generale instituţiile de cult, de asistenţă socială şi de cul- renovare şi reamenajare a cimitirelor de a facilita accesul la morminte, dar a Capitalei, Pri- tură, în primul rând şcolile. Greşesc aceia – scria evreieşti din Bucureşti, vicepreşedintele şi de a împiedica explozia vegetaţiei. măriei Sectorului Solomon – care susţin că comunitatea este doar F.C.E.R., preşedinte al C.E.B., ing. Paul De asemenea operaţiuni au beneficiat I şi Primăriei Sec- o instituţie religioasă şi o învinuiesc că susţine Schwartz, a prezentat la 25 noiembrie Cimitirul Sefard, unde s-a amenajat un torului V, dar şi o prea multe şcoli. Al. Solomon arăta, dimpotrivă, în prezenţa preşedintelui F.C.E.R., parc la intrare şi a fost refăcut monu- serie de sponsori, că erau prea puţine şcoli. Sunt cartiere întregi deputat dr. Aurel Vainer, precum şi a mentul eroilor, anterior vandalizat, dar care au dorit să cu o numeroasă populaţie evreiască, lipsite de numeroşi reprezentanţi ai C.E.B., o pri- şi Cimitirul Filantropia, unde s-a pro- îşi păstreze ano- şcoli primare şi grădiniţe de copii: cartierele mă etapă de reamenajare a Cimitirului cedat la defrişarea vegetaţiei în exces, nimatul. Mai multe Griviţa, Lemaitre, cartierul dintre Calea Rahovei Giurgiului. amenajarea unei săli de aşteptare şi detalii pot fi găsite în publicaţia “Cimi- şi parcul Carol ş.a. Citim aşadar în ziar critici Lucrările au constat în defrişarea renovarea biroului administrativ. tirele evreieşti din Bucureşti” editată aspre la adresa celor care, în condiţiile difi- vegetaţiei, construirea sau repararea Eforturilor F.C.E.R. şi C.E.B. li s-a de C.E.B. cultăţilor materiale, vor să desfiinţeze şcolile, unor monumente, precum şi betonarea alăturat sprijinul primit din partea Pri- DAN DRUŢĂ spitalele, azilurile şi nu urmăresc altceva decât să-şi menţină funcţiile. În dezbatere a intervenit şi preşedintele SAŞA IONESCU - dragoste, respect, admiraţie şi recunoştinţă! Filderman, susţinând importanţa politică şi cul- În cartea prietenilor Căminului „Ro- că Saşa, fire inimoasă, rezolvă adesea Onoare şi Medalia Jubiliară „Excelenţa turală a şcolilor comunitare. În structura vieţii sen”, prof. univ. dr. ing. Sarina Ionescu diverse solicitări ale rezidenţilor (regă- în Performanţă”. De asemenea, în 2012 comunitare, scria dr. Filderman, intră complexul - prietenii îi spun Saşa - are rezervată sirea unor rude pierdute), atât în ţară, preşedintele ţării i-a conferit Ordinul Na- integral al intereselor generale obşteşti. Aceasta o pagină specială. cât şi în călătoriile sale în Israel. Pentru ţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler. este o lege. Un învăţat a spus că legea este o că- De ani buni, Saşa Ionescu şi invitaţii toate acestea, îi aducem un elogiu şi Îmi amintesc că atunci Saşa a declarat: tuşă pentru un ignorant şi o lumină pentru omul ei vin cu regularitate la Cămin, în fie- exprimăm sentimente de dragoste, „primesc această distincţie în numele conştient. Dar care era situaţia reţelei şcolare care miercuri, când purtăm discuţii ani- respect, admiraţie şi recunoştinţă faţă miilor de evrei din Câmpulung care au comunitare în deceniul patru al secolului trecut mate despre probleme sociale, etice, de Saşa Ionescu. fost deportaţi în Transnistria şi au murit atunci când aveau loc frământările la care ne-am politice, economice, religioase, literare, Dar Saşa este apreciată şi de mulţi acolo“. Câtă modestie! Ce suflet nobil! referit? Aflăm câteva date din referatul Secţiei artistice, ştiinţifice, etc. Să menţionăm alţii. Ea desfăşoară o muncă intensă în Clipe pline de emoţie. A fost o hotă- Culturale a C.E.B. pe anii 1930-1933. La data că domnia sa are două subiecte prefe- cadrul organizaţiei B’nai B’rith şi este râre a rezidenţilor Căminului “Rosen”. respectivă C.E.B. întreţinea 22 de şcoli primare, rate, care nu lipsesc niciodată: oraşul unul din membrii cei mai activi ai Aso- Zilele trecute, la întâlnirea cu Saşa – profesionale, secundare, de cultură generală, Câmpulung-Moldovenesc, unde a trăit ciaţiei Evreilor din România Victime ale poate întâlnirea cu numărul 500 – i-am numărul elevilor fiind de circa 3 000. Din punct de mulţi ani, şi Statul Israel, pe care îl con- Holocaustului. Pe de altă parte, în anul oferit o fotografie de grup, un buchet vedere educativ, dominau două orientări: rege- sideră, prin realizările sale, o adevarată 2007, când a avut loc un eveniment cu de crizanteme şi o caldă îmbrăţişare. nare morală prin dezvoltarea conştiinţei morale minune a istoriei contemporane. largă participare internaţională – „150 Să ne trăiască! a elevilor şi înclinaţie spre însuşirea meseriilor. Aceste discuţii sunt extrem de bene- de ani de Industrie Românească de Pe- Rezultatele bune s-au datorat corpului didactic. fice pentru moralul nostru. Să adăugăm trol” – Saşa Ionescu a primit Diploma de POMPILIU STERIAN LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 23

Povestiri ale supravieţuitorilor Holocaustul cărţilor Întorşi de la graniţă, în drum spre Auschwitz Ceea ce i s-a întâmplat familiei Evei Ţuţui-Szmuk este sufficient). Coboară din tren şi întoarce-te acasă”. A în Ungaria este aproape unic în istoria Holocaustului, cel puţin în mai avut atâta timp să îi dea jos din vagon pe soţie şi pe spaţiul nostru est-european. Cazul a fost inclus şi în băiat. Deşi n-aveau nici bani, nici bilete de tren, au reuşit lucrarea istoricului R.Braham “Enciclopedia geografică să se întoarcă la Gheorgheni, spre uluirea autorităţilor a Holocaustului din Ungaria”, la capitolul despre Tran- şi bucuria prietenilor. Li s-au dat înapoi casa şi bunurile silvania de nord. Eva mi-a povestit de mai multe ori confiscate, dar aveau tot felul de interdicţii, inclusiv a-şi întâmplarea incredibilă prin care familia ei s-a salvat de părăsi domiciliul pentru a-şi procura alimente. Dar au fost la deportare. Relatarea care urmează este un rezumat ajutaţi de prietenii neevrei timp de peste trei luni, până la eliberare. Nu a fost o viaţă liniştită deoarece asupra lor al acestor evenimente. plutea permanent ameninţarea morţii. Familia lui Alexandru Szmuk, tatăl Evei Ţuţui, trăia la Este greu de găsit o explicaţie pentru gestul acelui Gheorgheni, oraş care, după Dictatul de la Viena, a revenit ofiţer. Cea mai plauzibilă ar fi că legea-i lege şi dacă a Ungariei horthyste. Au fost aplicate numeroase legi rasiale, fost încălcată, trebuie îndreptată. Sau, cine ştie, poate a antievreieşti, de aceea Eva, cea mai mare dintre cei trei fost un om cu suflet, poate avusese prieteni evrei…(din copii – mai avea doi fraţi mai mici – neavând posibilitatea 450.000… iertase trei suflete!) să urmeze liceul în oraşul natal, a plecat la Budapesta unde a fost acceptată la un liceu prestigios, mult prea serios ca Asediul Budapestei, petrecut la un hotel În preajma zilei de 9 noiembrie a.c., marcarea a să aplice legislaţia antievreiască. Ocuparea Ungariei şi a 75 de ani de la ”Noaptea de cristal” din Germania, Transilvaniei de nord de către armata germană, la 19 mar- Titlul pare atractiv dar să precizăm de la bun început când a început oficial prigonirea evreilor, pe câteva tie 1944, a prins-o la un lucru: este povestea supravieţuirii Evei la un hotel unde site-uri ale extremiştilor de dreapta din Ungaria au Budapesta. A vrut era menajeră. apărut apeluri pentru organizarea de ceremonii de să se întoarcă aca- După ce părinţii i-au informat pe copiii aflaţi la Buda- ardere a unor cărţi care, potrivit autorilor apelului, să dar, din cauza pesta că s-au întors şi că au fost scutiţi de deportare, Eva nu corespundeau ”spiritului şi moralei poporului bombardării podului şi fratele ei, Peter, şi-au scos steaua galbenă. Aveau câte maghiar”. Era vorba de reviste şi cărţi pornogra- peste Tisa, trenurile o copie a actului pentru a-l folosi la eventuale razii. Dar fice, de propagandă comunistă, romane ieftine spre Ardeal nu mai lucrurile s-au înrăutăţit după eşecul încercării lui Horthy considerate imorale dar şi de o serie de autori care, circulau. A rămas de a rupe alianţa cu Hitler şi venirea nyilaşiştilor la putere, potrivit extremiştilor, intrau în această categorie, în capitala ungară după 15 octombrie 1944. Nu mai erau valabile scutirile, în primul rând scriitori evrei. Textul era o reluare şi astfel a reuşit să (sub presiune internaţională, Horthy a oprit deportările a unui apel lansat în 2011 şi se pare că o astfel supravieţuiască. evreilor din Budapesta), evreii erau vânaţi pe străzi, duşi de acţiune s-ar fi desfăşurat o singură dată, prin Părinţii şi fratele fie la Dunăre şi împuşcaţi, fie trimişi pe jos spre lagărele 2010, într-o comună. Cum nu au existat informaţii mai mic (cel mare din Germania în aşa-numitele “marşuri ale morţii”. Eva că la 9 noiembrie ar fi avut loc aşa ceva, lucrurile se afla, de aseme- s-a găsit şi ea într-o astfel de coloană dar, tot datorită au fost lăsate în pace. nea, la Budapes- copiei actului salvator arătat unui ofiţer ungur, a reuşit să Dar iată că acum s-a aflat că apelul a fost luat în ta) au fost trimişi în se întoarcă la Budapesta. Ruşii se apropiau, iar nyilaşiştii, serios. Tinerii dintr-o organizaţie obscură, ”Frontul ghetou, mai întâi la presimţind sfârşitul, se răzbunau pe evrei. Nu mai erau în naţional”, s-au adunat într-o comună în jurul unui Gheorgheni, apoi siguranţă nici în casele aflate sub ocrotirea unor amba- foc pentru ceea ce a purtat numele de ”holocaustul la Reghin. Aceasta, sade neutre, nici dacă aveau vize de plecare. În aceste cărţilor”. S-a folosit un alt cuvânt pentru denumirea în pofida faptului Alexandru Szmuk condiţii, făcând rost de acte false, s-a angajat la hotelul acţiunii, dar semnificaţia lui era clară: ”holocaust”. că, potrivit legislaţiei “Hungaria”. Nu ştia dacă cei de-acolo bănuiau că ceva nu Printre tipăriturile arse – adunate, se pare, din bi- maghiare - dacă s-ar fi aplicat - erau scutite de la trimi- era în regulă cu ea, dar povesteşte: “Nu mi-am dat seama bliotecile părinţilor – s-a aflat şi un volum de poezii terea în ghetou şi deportare persoanele care au luptat în dacă colegele mele, şefa mea sau alţi angajaţi ai hotelului ale lui Miklós Radnóti, unul dintre cei mai mari poeţi timpul primului război mondial, au fost rănite şi onorate moderni ai Ungariei, victimă a regimului nyilaşist. cu decoraţii şi medalii, inclusiv familiile lor. A fost şi cazul Este adevărat, a fost un episod izolat, dar tatălui ei, Alexandru, mutilat de război şi posesor a două analişti ai fenomenului politic din Ungaria arată că medalii de argint pentru vitejie în cadrul fostei armate aus- îngrijorătoare este însăşi ideea de a face aşa ceva, tro-ungare. Dar, când s-a referit la documentul respectiv, de a relua una dintre cele mai condamnabile fapte vicecomandantul poliţiei oraşului nu l-a luat în considerare, ale naziştilor, provenită de la inchiziţia medievală - spunând că vrea să cureţe Gheorgheniul de “jidani”. Ajunşi arderea pe rug a cărţilor. Chiar şi după 75 de ani, în fabrica de cărămizi de la Reghin, actele sale au fost oamenii nu uită că în Germania lui Hitler, operele confiscate şi azvârlite peste alte mii şi mii de acte, luate celor mai mari scriitori progresişti germani – şi nu de la evreii care urmau să fie deportaţi. Duşi la gară, Miki, neapărat evrei – au fost arse pe rug. Când cineva băiatul cel mic, care observase unde fusese aruncat acel s-a adresat site-ului ”Frontului naţional” şi a pus act şi – parcă ar fi avut o premoniţie – l-a implorat pe tatăl întrebarea: ”Ce aveţi cu Radnoti?”, i s-a răspuns: lui să încerce să-l recupereze din maldărul de hârtii. Spre ”Nimic, dar nu e de-al nostru”. Era limpede că se norocul familiei, dosarul în care se găsea fiind de culoare referea la originea evreiască a poetului, deşi el roşie, a fost destul de vizibil şi tatăl l-a scos şi l-a luat la el. se botezase de mult şi era catolic, ceea ce mulţi extremişti de dreapta nu ştiu. Legea-i lege…chiar şi la ofiţerii nazişti Ceea ce este mai grav în acest episod este că făptuitorii sunt tineri. Este vorba, a declarat un Au fost urcaţi în tren şi, îngrămădiţi în vagoane de vite, Eva Ţuţui Szmuk analist politic, de faptul că ei fac parte din generaţia au început călătoria groazei, în condiţiile de-acum bine- care în curând, în perspectiva alegerilor din 2018, cunoscute. Oamenii se chinuiau şi cei mai slabi mureau bănuiau că eram evreică. Am lucrat cot la cot cu celelalte va reprezenta majoritatea votanţilor şi va forma şi pe capete. Pentru a menţine cât de cât ordinea şi fiindcă fete la curăţenie şi mi-au apreciat munca. Cred că acest structura de conducere a Ungariei. Este limpede era un bărbat energic, Alexandru Szmuk a devenit un fel fapt i-a convins că… nu eram evreică. În concepţia lor, cu ce partid vor vota, astfel că nu va fi o surpriză de responsabil al celor din vagon şi intermediar cu autori- evreii nu făceau şi nu se pricepeau la munca fizică. A fost dacă în acel ciclu de alegeri, partidul cu cele mai tăţile militare maghiare. Astfel s-a întâmplat că la Kosice, o perioadă dramatică. Hotelul se afla pe malul Dunării şi multe voturi va fi ”Jobbik” sau un alt partid asemă- unde se afla atunci graniţa dintre Ungaria şi teritoriul fostei în fiecare noapte auzeam cum erau împuşcaţi evrei, iar nător ca concepţie. Cehoslovacii ocupat de Germania, trenul care urma să dimineaţa vedeam de la fereastră corpuri zăcând în zăpada Explicaţia acestui fenomen este, potrivit obser- părăsească teritoriul ungar a staţionat mai mult şi s-au de pe chei. În timpul asediului Budapestei, nyilaşiştii făceau vatorilor politici, ideologia promovată de guvernul deschis uşile. Alexandru Szmuk a coborât pe peron după noaptea razii peste razii ca să prindă evrei. Ruşii erau la Fidesz, creştin-democrat. Chiar dacă nu este co- apă. Un ofiţer german SS l-a întrebat cu duritate ce căuta doi paşi, viaţa lor era ameninţată şi pe ei îi interesa cum piată sută la sută după cea a partidului ”Jobbik”, acolo. In clipa aceea a avut o inspiraţie de-a dreptul divină. să-i omoare pe evrei”. Din păcate, îşi aminteşte ea, fratele a ”împrumutat” mult de la formaţiunea de extrema Având în buzunar documentul (redactat în limba germană), ei – şi el în posesia unor acte false cu care se angajase dreaptă. Deşi Fidesz respinge antisemitismul şi a avut curajul să-i spună ofiţerului german că, potrivit legii, mecanic la Hotel Hungaria – nu a mai rezistat nervos negarea Holocaustului şi recunoaşte răspunderea el şi familia lui nu ar trebui să fie deportaţi (nici măcar nu din cauza controalelor şi a decis să iasă din adăpostul guvernului Ungariei din 1944 pentru deportarea ştia că se îndreptau spre moarte) şi i-a arătat hârtia. Ofi- hotelului şi să încerce să treacă la ruşi. Nu s-a mai întors evreilor, el sprijină, chiar dacă nu oficial, reabili- ţerul s-a uitat câteva clipe la document, suficient să vadă niciodată. L-au împuşcat ungurii, nemţii, ruşii, cine ştie? tarea lui Miklos Horthy, fost guvernator al ţării şi că Alexandru Szmuk căzuse prizonier, grav rănit în luptă Eva şi familia nu au reuşit să afle niciodată. Ea a scăpat aliat al lui Hitler în cel de-al doilea război mondial. corp la corp. Văzând că ofiţerul îndoaie foaia, i-a spus: “citiţi cu viaţă şi, deoarece este animată de gândul “să nu uităm Analiştii aşteaptă să vadă cum va reacţiona guver- mai departe, sunt posesorul a două medalii de vitejie”, la pentru ca lucrurile să nu se mai repete”, evocă de multe nul Orban la propunerea ”Jobbik” de a i se ridica o care ofiţerul i-a răspuns:”Bei uns das ist genug (Pentru noi ori astfel de episoade din viaţa familiei ei. statuie ecvestră lui Horthy în centrul Budapestei, partidul fiind nemulţumit că fostul guvernator nu are decât un bust într-o biserică. Condiţii bune la Căminul “Dr. Moses Rosen” Nu este de mirare că în aceste condiţii, într-un Înainte de Hanuca, o familie de tre pentru aprobarea internării noas- mare parte recuperaţi. recent sondaj de opinie realizat în rândul evreilor persoane de vârsta a treia a ţinut ca, tre în Căminul „Dr. Moses Rosen”, La refacerea noastră fizică şi psihi- care trăiesc în ţări membre ale UE, la întrebarea împreună cu felicitările, să transmită unde locuim ca rezidenţi de 7 luni şi că a contribuit întregul personal, care dacă se simt ameninţaţi, procentul cel mai mare şi câteva gânduri despre tratamentele unde, datorită grijii domnului director s-a comportat impecabil.“ de răspunsuri ”da” au provenit din Ungaria. de care se bucură la Căminul „Dr. Mo- Perrotta, a îngrijirii medicale şi de asis- Cu multe mulţumiri, Ca răspuns la această provocare, membri ai ses Rosen”. Redăm mai jos rândurile tenţă acordate de întregul personal EMILIA şi CONSTANTIN BRĂDĂŢAN societăţii civile, artişti, oameni de cultură au or- adresate de cei doi pensionari: medical şi de asistenţii sociali (inclusiv foşti colaboratori ai Centrului de Stu- ganizat, pe un bulevard principal al Budapestei, „Împreună cu urările noastre de pentru recuperarea prin gimnastică), diere a Istoriei Evreilor din România o sesiune de poezii, citind din operele lui Miklós bine cu ocazia Sărbătorii Luminii, Ha- a hranei suficiente şi diversificate, 21 noiembrie 2013 Radnóti. nuca, vă transmitem mulţumirile noas- a curăţeniei asigurate, ne simţim în Pagină realizată de Eva Galambos 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 JEWISH REALITY The Miracle of Hanukkah Celebration The European Council Resolution Gathered Again the Jews on the Brit Milah provoked from across the Country reactions in Romania Three members of national minorities among the Jews, and that prohibition of the Romanian Parliament, Dr. Aurel adopted by the Parliamentary Assembly Vainer, President of the Federation of of the Council of Europe could cause Jewish Communities of Romania, Ibram entire Jewish communities to be in Iusein (Turkish Democratic Union of the position of no longer being able to Romania) and Amet Varol (Democratic practice their religion properly. Similarly, Union of Turco-Tatar Muslims in the practice of circumcision in Islam is Romania) have taken a stand against a sine qua non of membership in the the European Resolution concerning Muslim religion. “We cannot accept circumcision. The text of the Council of the idea that the Council of Europe, Europe take into consideration “the right an institution dedicated to protecting of the child to physical integrity” and the freedoms of its citizens, will limit or request from the Member States to begin prevent cultural and religious freedom of the procedures for public consultation the Jewish and Muslim communities in with a view to a strategy of banning Europe. The resolution adopted recently such practices, such as circumcision in is spreading enmity and hatred, serving children of the mosaic or Muslim origin. at the instigation of a clash between In this context, the three deputies cultures and religious groups”, reads signed a declaration which expresses the Declaration. dissatisfaction and sadness for the The three deputies are asking all adoption of this decision that violates Romanian parliamentarians “to adopt an As every year, Hanukkah in the lightening of the last Hanukkah candle. the rights of the citizens of our country, attitude of rejection of discrimination, of 38 communities in our country was Rabbi Rafael Shaffer itinerary included a by the Law of Religious Freedom and of limitation of religious rights, preventing celebrated with lighted candles, music part of the communities in Transylvania Religious Cults of Romania. future and unjust actions against and great joy. The messages transmitted – Târgu Mureş, Bistriţa, Cluj and Sibiu. Circumcision, on the eighth day circumcision”. on behalf of the President of Romania, In all these communities, he explained of life, is almost universally practiced Traian Băsescu, and Prime Minister the meaning of Hanukkah miracles, Victor Ponta weren’t missed, as well pointing out that miracles could not as the President of FJCR, Dr. Aurel happen only then, but today, we just have Vainer, Deputy of our ethnic minority. In to discover them. In the communities of Jewish Book and Culture Bucharest the Hanukkah ceremonies Moldova - Focşani, Bacău, Piatra Neamţ, On November 20th-24th in Bucharest well as authentic volumes devoted to the began with a massive presence of Edi Kupferberg, chief of the Rabbinical took place the 20th Edition of the Jewish religion and spirituality. both community members and FJCR Chancellery, spoke about the feast of International Fair Gaudeamus Book of Dr. Aurel Vainer, FJCR President, leadership, of representatives of Jewish Hanukkah and the causes that led to the Learning. Among the many publishing thanked all those present and all those who organizations and many personalities revolt of the Maccabees. All the speakers houses, foundations and cultural have made possible the releases, which from the political, economic, social and stressed the importance of this moment institutions present at the Jubilee Edition they characterized as “vitally important cultural life. The presence of Maria – the saving of the monotheism, of the Gaudeamus was also Hasefer, in the for human knowledge”. He said that all Băsescu, the President’s wife, at the Jewish traditions, actually of the Judaism spirit of a tradition much appreciated by three books provide real novelty items, Hanukkah ceremonies honored the against the imposition with brutality of its readers. On the second day of the from different perspectives, historical and event. After the first candle was kindled another faith. Hanukkah was celebrated fair, Hasefer organized a triple event, religious. At the same time, he pointed and Rabbi Raphael Shaffer explained in other communities too - Braşov, Arad, launching the volumes: “Community out that the work of researchers from the symbols of the holiday, those present Ploieşti, Tecuci, Timişoara, Oradea, Satu Survival Strategies in the Context of the the Center for the Study of the History enjoyed a great show, with prominent Mare, Sighet, etc. The Lauder Reut National Legionary State. Documents of the Jews in Romania have brought Opera soloists invited, including the School of Bucharest also celebrated - 1940-1941”, by Lya Benjamin; “Visual highlights in the history of the Jews, how soprano Felicia Filip. Afterwards many Hanukkah, lighting Hanukkah candles Codes. The Jews of Bucharest, 1881- they managed to survive some difficult delegates started their travel into the simultaneously with those for Christmas, 1941”, by Anca-Aurelia Ciuciu; “Jewish moments and situations in Bucharest. traditional Hanukkiada. President of according to an already long tradition. The Traditions and Customs. What, How and Speaking about the volume dedicated to FJCR, Dr. Aurel Vainer, travelled with honor guest of the event was the Prime Why?” by Alfred J. Kolatch. The event the Jewish traditions and customs, the a large group of members of different Minister Victor Ponta. Being a cheerful was opened by the Director of Hasefer speaker said that it is a complex work that communities to Galaţi where, on the holiday, the religious celebration was Publishing House, Alexandru Marinescu, answers many questions, even those of occasion of Hanukkah holiday, the Temple followed everywhere by concerts with who moderated the talks, presented the Jews. The participation and the events of Craftsman was reinaugurated. FJCR traditional Hanukkah songs. three authors, and also the entire editorial organized by Hasefer proved to be a great President also participated in Iaşi to the team who made this release possible. The success, and the book releases enjoyed a released volumes represent important significant number of participants. 16 Colors... in a Rainbow! files of history of the Jews in Romania, as The success of Bereshit, an action with the goal of enhancing the Jewish education, has prompted the organizers of these courses to find some other attractive forms for those willing to know more about Jewish history and traditions. In this way Keshet (Rainbow) was born which has now arrived to its Second Edition. The event was organized in 16 communities in the country and the number of participants was about 1000. The most numerous trainees were in Bucharest, Timişoara and Oradea. Their topics were of the most diverse areas, from Jewish history, to traditions, from Kabbalah and Amazons, to humor, drama and music. Because it took place before Hanukkah, the lecturers also spoke about the significance of this holiday. Referring to the success of this new edition, the President of FJCR, Dr. Aurel Vainer, outlined: “We demonstrated once again that we are the people of the book”. In his turn, the Director of the Joint Romania, Israel Sabag, evoked the “thirst for knowledge” of the members of the Jewish communities,” their need for Judaism, Jewish culture and Yiddishkeit”. The Symbol of Renewal in Galaţi Light, hope, renewal, these were Blumer, the welcoming President of the Other speakers were: Sorin Blumer, Hanukkah holiday and presented a brief words for the sixth day of Hanukkah Jewish Community in Galaţi, participated President of the local community, Vice- history of Craftsmen Temple from Galaţi, in the Jewish community in Galaţi. also Iancu Aizic, President of the Jewish President FJCR, Eng. Paul Schwartz, built in 1875 with the Jewish craftsmen According to the tradition, as every year, Community in Tecuci, Rabbi Şlomo Eng. Rudy Marcovici, Director of CAPI, funds, noting its splendor. He also Dr. Aurel Vainer, FJCR President and Tobias, guests from Israel, members of Samuel Izsak, Chief Executive Officer of thanked all those involved, the President parliamentarian visited the communities the city community, and many friends of the Charity Foundation. of the Jewish Community from Galaţi, the across the country, along with JCB and the community. In his opening words, Dr. The second part of the meeting was President of the “Caritatea” Foundation, FJCR representatives, such as FJCR Aurel Vainer congratulated the President organized in the Craftsmen Temple which the builders. In the end, all those present vice-president and JCB president, Eng. of Galaţi community, Sorin Blumer, for was re-inaugurated. The renovation listened to songs in Hebrew and Yiddish Paul Schwartz, and the director of the his contribution in this project, for his works revealed a shrine for worship of languages, to traditional and modern CAPI, Eng. Rudy Marcovici. consistency and for his merits of organizer. a particular spiritual and architectural Jewish songs, in the interpretation of the The first moment was the opening The speaker has evoked the specifics of beauty, certainly valuable culturally for the Jewish community from Galaţi choir, the of the community restaurant, housed in the feast of Hanukkah, which symbolizes historical ensemble in Galaţi. choir Hazamir from JCB, and also to the a fully renovated room. At the festive light and renewal and coincides with re- Dr. Aurel Vainer, FJCR President, popular Klezmer Bucharest band. table offered by the generous host, Sorin inauguration of the Craftsmen Temple. spoke about the significance of the REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 25

„Învaţă-ne a preţui zilele vieţii noastre” (Psalmul 90) CALENDARUL - Cinci ani de la stingerea din viaţă a lui Toma Hirth z.l. - Sediul revistei noastre era încă-n Popa Rusu. mari muzee şi colecţii particulare din lume – au LUNII ianuaRIE „Confesiunile esenţiale”, rubrică pe care-o ţineam în ele ceva copleşitor. Vezi cerul, simţi pulberea COMEMORĂRI ces înscenat, asasinaţi. atunci, erau la-nceputuri. Pictorul Toma Hirth s-a stelară, te bucuri de dimineaţa-n care constaţi că l La 1 ianuarie 1934 a murit scri- 1937 l aşezat lângă biroul la care lucram şi-a început să e primăvară… Copleşitor - şi prin trăiri religioase. itorul Jacob Wassermann, născut Mark Blitzstein (1905-1964), la Furth. Cea mai cunoscută operă compozitor din SUA, a scris „The povestească fără să-mi aştepte întrebările. Simţea „Drumul spre iudaism este un drum tragic”, credea a sa este „Drumul meu ca german Creidle With Rock”, o piesă muzi- nevoia să vorbească despre lucruri nespuse vreu- el, „dar cu tot tragismul, te simţi mândru că-i al tău; şi evreu”. cală cu temă anticapitalistă. nui reporter până atunci: cum a învăţat alef-bet-ul că-i adaugi ceva cu munca, gândirea ta”. Nu erau l La 3 ianuarie 1967 a murit 1938 cu primul lui dascăl de ebraică, Prim Rabinul dr. cuvinte conjuncturale. la Bucureşti poetul de expresie l Jerry Siegel şi Joey Schuster Ernest Neumann, la Timişoara; cum, în anii Holo- Străbunicul lui fusese rabin într-una din comu- germană Alfred Margul-Sperber, introduc un nou personaj comic, caustului, tatăl lui, tâmplar, a găsit de lucru la Cluj nităţile evreilor bănăţeni. Bunicul, Samuel Fischer, originar din Bucovina. Dintre scri­ Superman. şi-a plecat acolo; acolo l-a prins ’44: deportarea mergea în fiecare Şabat cu nepotul de mână la erile sale amintim: „Versuri pentru 1939 la Auschwitz… Mama cu el - copil ajunseseră la Templu. Reţin un tablou. „În rugăciune” se chema: tineret”, „Poezii”, „Micul Hans află l Adolf Hitler afirmă: „Dacă fi- bunici, la Orşova. Zeci de ani n-a mai ştiut nimic bima din faţa Aron Kodeş-ului de la Templul Coral, ce e viaţa”. A tradus în limba ger- nanţa internaţională evreiască din mană versuri ale poeţilor români. Europa şi din afara ei va reuşi încă de tatăl lui. Îl credea prefăcut în fum. Asta până într-un Iom Kipur. Menora aprinsă. În jurul ei, băr- l La 5 ianuarie 1937 s-a născut o dată să arunce naţiunile într-un când, într-un avion de Oradea, a aflat de la cineva baţi acoperiţi cu talesim, de vorbă cu Dumnezeu. pictorul Toma Hirth. A fost mem- război mondial, consecinţele nu de pe bancheta de-alături că-i posibil ca tatăl lui Fiecare – cu durerile lui, tânguirile lui; cuvinte bru al Uniunii Artiştilor Plastici din vor fi bolşevizarea Pământului şi, să fi scăpat cu viaţă şi să se afle în Israel. Primul sacre, palpit temător în faţa necunoscutului. Pe România (d. 2009). deci, victoria evreilor, ci anihilarea lucru pe care l-a făcut a fost să ajungă acolo şi să urmă – culorile: roşul închis de sânge închegat – l La 7 ianuarie 1908 a murit, la rasei evreieşti în Europa”. dea un anunţ la ziar. „Ne-am întâlnit… Dar n-are catifeaua de pe bima; lucirile flăcăruilor; albul greu, Iaşi, scriitorul şi publicistul Ro- l Cecil Roth, istoric englez, este rost…”. Nu mai putea vorbi. Tablourile lui – avuse- cu dungi negre ale talesim-ilor; chipurile argiloase. netti Roman (Aron Blumenfeld). angajat la Oxford ca specialist în se până atunci multe expoziţii în ţară, în Europa, Nu ştiu dacă Toma Hirth era conştient că-i reuşise Broşura „Două măsuri” (1898) studii iudaice. Publică o istorie a Statele Unite, Canada, pânzele sale se aflau în ceva foarte greu de atins. Era nelipsit de la „după abordează probleme legate de evreilor din Anglia şi din Italia, o amiezele” culturale ale revistei şi-şi lua schiţe de situaţia evreilor din România. istorie a artei evreieşti şi va deveni Opera sa cea mai importantă este editor şef la Enciclopedia Iudaică. SUFLET DE EROU portret în timp ce musafiri şi gazde vorbeau. Ultima Toma Hirth, Dumnezeu să-l odihnească, a piesa „Manasse”, tradusă în mai l Germanii deschid un nou lagăr dată l-am întâlnit într-o zi de iunie. Vara era încă multe limbi. de muncă, Beltzek, în care mii pictat până în ultima clipă, a murit cu penelul în tânără. Stătea „la un pahar de vorbă” cu prieteni, l La 8 ianuarie 1923 s-a născut în de evrei din Lublin îşi vor găsi mână,după cum mi-a spus fiul său. Nu am ştiut sub un umbrar. Când Secerătorul coseşte iarba în Germania Joseph Weisenbaum, un sfârşit comparabil cu cel de la niciodată ce suflet de erou avea. Mi-a fost un bun amiaza ei, grăbesc pasul să nu văd cum ajunge… unul dintre pionierii dezvoltării Auschwitz şi Birkenau. prieten, mereu optimist, îndrăgostit de frumos şi Rămâne ce ne-a lăsat în prea scurtul lui drum computerelor (d. 2008). 1940 de înţelepciune, picta şi scria. Nu merită să fie pe pământ. l La 9 ianuarie 1873 s-a născut l Rabinatul Reformat din SUA uitat. (B.M.M.) IULIA DELEANU în Ucraina poetul de expresie editează o nouă variantă a „Union ebraică Chaim Nachman Bialik Prayer Book”, mult mai tradiţiona- (d. 1934). listă decât varianta din 1894. l La 12 ianuarie 1914 s-a născut l Salvador De Madar Iaga, is- Jean Ancel z.l.– cinci ani de la despărţire scriitorul şi criticul literar Traian toric spaniol, a publicat lucrarea (1940-2008) Şelmaru (d. 1999). „Cristopher Columbus”, în care Numele pot fi uitate, dar cărţile merită o soartă. Habent sua fata libeli. Trilogia „Transnistria”, a lui l La 12 ianuarie 1925 s-a născut susţine că acesta avea origini Ancel, va rămâne un reper. Şi nu numai. Autorul a colaborat la “Encyclopedia of the Holocaust”, “Ency- la Bucureşti compozitorul Lauren- evreieşti, fiind născut la Genova clopedia Judaica”, “Enciclopedia Comunităţilor Evreieşti din România”, lucrări monumentale din secolul ţiu Profeta. Autor a numeroase din părinţi evrei marani, refugiaţi cântece, printre care şi compoziţii din Spania. trecut. A semnat „Contribuţii la istoria României. Problema evreiască 1933-1944” (Ed. Hasefer , 2001), pentru copii (d. 2006). l Arthur Koestler (1905-1983) „The Romanian Mass Murder Campaigns” ,„Bibliografia evreilor din România”, „W. Filderman.Memorii şi l La 12 ianuarie 1991 a murit, la scriitor originar din Ungaria, a jurnale”, apărute la Universitatea din Tel Aviv, „Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iaşi” (Ed. Polirom), ş.a. Zürich, scriitorul André Kaminski, publicat „Darkness at Noon”, un Jean Ancel a studiat istoria în oraşul natal, Iaşi, studii finalizate la Universitatea din Ierusalim, unde s-a născut la Geneva. Cea mai cu- roman acuzator la adresa Rusiei, stabilit la o vârstă tânără. A fost cercetător la Institutul Yad Vashem, a efectuat călătorii de studii în SUA, noscută lucrare a sa este romanul subjugate de tiranul roşu. Germania, Anglia, Rusia, fiind unul dintre cei mai informaţi specialişti în domeniul Holocaustului european, „Anul viitor la Ierusalim”. alături de Raul Hilberg, Braham, ş.a. A scris şi o istorie a Holocaustului în România. Ca orice om de ştiinţă l La 15 ianuarie 1908 s-a născut, EVENIMENTE LOCALE proeminent, a avut parte de admiratori şi de contestatari. Despre negaţionişti nu avem ce discuta, pentru la Budapesta, fizicianul Edward 1920 ei nici Holocaust nu a fost, nici genocid, nimic. Revoltător cinism, prin care se eludează esenţialul – victi- Teller. La începutul anilor 30 a l 5.01 Dej – Adunarea Ra- mele evreieşti erau civili, în număr de milioane. Desigur, studiile lui Ancel pot fi completate, nimic nefiind emigrat in SUA. Este creatorul binilor Ortodocşi din Transilvania bombei cu hidrogen. A murit în cere ca evreimea să fie consi- nici etern, nici perfect în cultură, în studiul istoriei. Dar să nu uităm că Ancel a fost un sincer şi meticulos 2003. derată o naţiune, căreia să i se cercetător al unei tragedii care nu a ocolit România. Numai asumarea istoriei, sine ira et studio, fără acu- l La 21 ianuarie 1908 s-a născut, acorde autonomie religioasă, zarea unui popor, ci a unui regim, tipic fascist, poate apropia punctele de vedere ale istoricilor indiferent la Baku, fizicianul Lev Davidovici culturală etc. de apartenenţa etnică. Un nume ce nu poate şi nu trebuie să fie uitat. (B. Mehr) Landau. În 1962 a primit premiul l 5.01 Braşov-Făgăraş – Co- Nobel pentru lucrările sale privind munitatea Ortodoxă din Braşov şi materia în stare condensată (d. Obştea din Făgăraş cer afilierea la Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y 1968). Uniunea Naţională a Evreilor din l La 24 ianuarie 1869 s-a născut Transilvania (UNET). La 21 septembrie 2013 s-a stins din viaţă, la Iaşi, „învăţătoarea” la Hârlău, jurnalistul Horia Carp. l 18.01 Bucureşti – Şedinţa Doamnei Mendel Estera LUIZA SEGAL, în vârstă de 95 de ani. În cei peste 40 de ani ca Cu mare regret am aflat de dispariţia A fost senator în perioada dintre Sfatului Rabinic, sub preşedinţia învăţătoare la şcoli primare din Iaşi a călăuzit pe drumul culturii cele două războaie mondiale (d. Dr.Niemirower. Au fost alese co- dintre noi a distinsului dr. ing. MENDEL multe generaţii de copii. Cel de al 11-lea copil al răposatului Leiba TOMA IOSIF. 1943). misii pentru redactarea proiectului Calmanovici (mort în 1954), fost zeci de ani preşedintele Comunităţii l Născut la 31 octombrie 1929, la Reghin, din Darabani, apoi respectat membru al Comunităţii din Iaşi. Pasiu- La 28 ianuarie 1927 s-a născut, de regulament privind organizarea a suferit din fragedă tinereţe prigoana nea, profesionalismul şi dăruirea completă în profesia sa i-au adus la Focşani, jurnalista Felicia Antip Rabinatului. fasciştilor maghiari şi a celor germani. La multe recunoaşteri oficiale şi afecţiunea deosebită a multora dintre (d. 2013). l 18.01 Iaşi – Alegerea co- 18.06.1944 a fost deportat în lagărul de foştii elevi. Mult sprijin a primit şi din partea dr. Cristina Roman, dr. l La 29 ianuarie 2001 a murit, la mitetului societăţii B’nai Brith, în concentrare-exterminare de la Auschwitz, Barbu ş. a. Bucureşti, Willy Moses Mendels- frunte cu dr. A. Solomonovici. a ajuns şi în alte lagăre şi a reuşit să su- Profunde regrete ale celor 6 nepoţi şi 28 de strănepoţi din Israel sohn, economist de marcă. l 29.01 – Pentru prima oară pravieţuiască până la eliberarea din 1945. şi a celui de-al 12-lea frate, Benone, şi soţia din Bucureşti. sunt numiţi reprezentanţi ai po- A fost un foarte bun profesionist, un bun ANIVERSĂRI pulaţiei evreieşti în comisiile inte- evreu, un bun cetăţean al României. Din Acum 5 ani, într-un 27 Kislev (24 decembrie) a trecut în ne- l La 12 ianuarie 1937 s-a născut rimare ale primăriilor. păcate, a avut o nouă mare durere prin fiinţă, după 85 de ani de viaţă şi zeci de cărţi publicate, ISAAC scriitorul Aurel Storin. Dramaturg, pierderea prematură a unui fiu. Dumnezeu 1921 ZILBERMAN. Cititorii l-au cunoscut pe numele de pe coperţile poet, prozator (cu precădere, umo- 7-9.01 Cernăuţi – Prima con- să-l odihnească în pace. Să îi fie ţărâna celebrelor sale romane poliţiste: HARALAMB ZINCĂ. A dedicat uşoară. Suntem alături de soţia sa, d-na rist). A primit premiul special Uniter ferinţă culturală evreiască, în scrisului, cititorilor mai bine de 50 de ani din viaţa lui, oferindu- pentru teatrul de revistă. A condus prezenţa a 60 de delegaţi din Mendel Estera, pe care o asigurăm de toată le acestora peste 40 de cărţi. Familia şi prietenii plâng absenţa compasiunea şi simpatia noastră. revista „Realitatea Evreiască”. Bucovina, Basarabia, Vechiul omului care timp de o viaţă s-a bucurat şi a suferit cu ei şi pentru l La 24 ianuarie 1932 s-a născut Regat. Rezoluţia adoptată cere Preşedinte F.C.E.R. ei, înnobilându-i. Familiile Zincă, Caragiale, Mihăileanu. Dr. AUREL VAINER Leonie Waldmann Eliad, apreciată guvernului înfiinţarea şcolilor cu actriţă a TES. limba de predare idiş în localită- Vicepreşedinte F.C.E.R., Familia Mehr Boris şi Liudmila anunţă S-au împlinit luna ţile unde trăiesc cel puţin 40 de Preşedinte C.E.B. cu durere încetarea din viaţă la 5 decembrie aceasta patru ani de EVENIMENTE GLOBALE şcolari evrei. Ing. PAUL SCHWARTZ a.c. a prietenului ing. MOREL BARAD, în la trecerea în lumea urma unei boli grave. Condoleanţe soţiei, 1935 13.01 Cluj – Asociaţia YE- umbrelor a soţului meu l Joseph Green, producător de HUDIT organizează cursuri de Cu adâncă durere şi profund regret, dr. Edith Barad, şi fiilor, Jefry şi Silviu. , pa- LEON EŞANU film, venit din SUA în Polonia, pen- ebraică. Gertrude Reicher anunţă trecerea în eterni- sionat cercetător al tru a turna filmul „Ydl Mitn Fidl. La 14.01 Cluj – Constituirea aso- tate, la 28 noiembrie 2013 (25 Kislev 5774), Comemorăm şi ne sunt mereu în istoriei, aplecat mereu numai 2 ani după acest film, J.G. ciaţiei IVRIA, pentru învăţarea a soţului conf. univ. dr. FILIP REICHER. amintire bunii şi devotaţii noştri părinţi spre studierea trecu- Distins cadru didactic la Universitatea CLARA ŢUDIC, dr. ARON ŢUDIC (Bâr- tului poporului evreu. va produce „A Brivele Der Mamen” limbii ebraice. Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi – Fa- lad). Nu vă vom uita niciodată! Sufletul lui blând şi şi „Mamele”, împlinind o trilogie 14.01 – Ziarul „Mântuirea” cultatea de Industrie Uşoară, el va rămâne iubitor îmi este perma- devenită clasică în limba idiş. combate ziarul „Deşteptarea” în memoria colegilor şi a foştilor săi studenţi La împlinirea unui an de la trecerea 1936 (redactor Polichroniade, viitor lider nent alături în gând, l ca un om de o deosebită cultură, un dascăl în nefiinţă, familia aduce un pios omagiu îndrumându-mi paşii Israel Joshua Singer, roman- legionar), care cerea vagoane şi un mentor îndrăgit de multe generaţii de dragei lor ROZA KAISERMAN (Iaşi). Nu şi faptele. Fie ca bunul cier de limbă idiş, emigrat din speciale pentru călătorii evrei, „textilişti”. Prietenii aduc un pios omagiu vom uita niciodată bunătatea, sensibilitatea Dumnezeu să-i ocro- Polonia în SUA, publică „Fraţii întrucât „călătoria în acelaşi com- celui care le-a fost un apropiat şi îndrăgit şi dragostea cu care ne-a ocrotit mereu. Fie Ashkenazi”, în care descrie cum partiment cu evreii... e un supliciu sfătuitor şi îi sunt recunoscători pentru lec- tească şi să-i lumineze memoria ei binecuvântată. veşnica odihnă. un baron evreu al textilelor din pentru neevrei”. ţiile de viaţă primite de la el. Fie memoria Lodz a contribuit la transforma- 1941 lui binecuvântată. Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna noiembrie 2013: rea acestei localităţi într-un mare 21-24.01 Bucureşti – În zilele NURNBERG HEINRICH (90 de ani, Cimitirul Giurgiului), centru industrial. tragice ale pogromului au pierit Comunitatea Evreilor Craiova anunţă ROSEANU RENE (97 de ani, Cimitirul Giurgiului), GURMAN DALY 1937 128 de evrei, nominalizaţi pe mo- încetarea din viaţă, în ziua de 20 noiembrie (68 de ani, Cimitirul Giurgiului), DIACONESCU LIDYA ESTELLE l Karl Radek (1885-1939) şi alţi numentul ridicat In Memoriam la 2013, a domnului profesor GOLDSCHMIDT (82 de ani, Cimitirul Giurgiului). lideri sovietici au fost arestaţi la cimitirul Giurgiului. Înhumaţi în cimitirele evreieşti din ţară: CAROL, în vârstă de 93 de ani, din Cernăuţi. RINŢLER IANCU (BUR- ordinul lui Stalin şi, după un pro- SHI), 75 de ani, Roman. HARY KULLER 26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 zicedid ze`ivnd כ"ח כסלו תשע"ד - כ"ח טבתתשע"ד z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה חגיגות נס חנוכה אספו שוב את כל יהודי רומניה החלטת כמו בכל שנה, חג החנוכה נחגג בוקרשט התחילו בנוכחות רבה של השתתפו הנוכחים בתוכנית מוסיקאלית בכל 39 הקהילות היהודיות של רומניה חברי קהילת יהודי בוקרשט וראשיה, מיוחדת שאליה הוזמנו זמרי אופרה מועצת בהדלקת נרות, שירה ושמחה. לכבוד של הפדרציה, של ארגונים יהודיים ידועי שם, ובהם זמרת הסופרן פליצ'יה החג נשלחו גם מסרים מנשיא רומניה, אחרים ושל אישים רבים מהחיים פיליפ. בהמשך, משלחות רבות יצאו טראיאן בססקו, ראש ממשלת רומניה, הפוליטיים, הכלכליים, החברתיים וחיי ל"חנוכיאדה" המסורתית. יו"ר הפדרציה, אירופה בנושא ויקטור פונטא, ויו"ר הפדרציה של הרוח. גברת מאריה בססקו, אשת נשיא ד"ר אאורל ויינר, נסע עם קבוצה גדולה הקהילות היהודיות מרומניה וחבר רומניה, כיבדה את הטקסים בנוכחותה. של חברי קהילות שונות לעיר גאלאץ, בפרלמנט מטעם העדה הלאומית שלנו, לאחר הדלקת הנר הראשון ודבריו של שבה נערך טקס חנוכה מחדש של "בית ברית המילה ד"ר אאורל ויינר. חגיגות החנוכה בעיר הרב רפאל שפר על משמעות סמלי החג, הכנסת של בעלי מלאכה" ששוקם. הטקס נערך בחג החנוכה. יו"ר הפדרציה השתתף גם בהדלקת נר שמיני של מעוררת חנוכה בעיר יאסי. מסעו של הרב רפאל שפר כלל אחדות מבין קהילות יהודי סערת רוחות טרנסילבניה – טרגו מורש, ביסטריץ, קלוז', סיביו. בכל הקהילות הנ"ל, הוא הסביר את סמליותו של נס החנוכה ברומניה בהדגשה שהנסים לא היו רק אז, אלא שלושה חברים בפרלמנט של הם קורים גם היום, אלא שעלינו לגלות רומניה, נציגים של מיעוטים לאומיים אותם. בקהילות מולדובה – פוקשאני, – ד"ר אאורל ויינר (יו"ר הפדרציה בקאו, פיאטרה-ניאמץ – מר אדי של הקהילות היהודיות מרומניה); קופפברגר, מזכיר לשכת הרב, דיבר על איבראם יוסאין (האיגוד הדמוקרטי חג החנוכה ועל הסיבות שהביאו לפרוץ התורכי מרומניה); עמט וארול (האיגוד מרד המכבים. כל הדוברים הדגישו את הדמוקרטי של הטאטרים התורכים- חשיבותו של רגע זה – הצלת האמונה מוסלמים מרומניה) – נקטו עמדה נגד באל אחד, של המסורת היהודית, החלטת מועצת אירופה בנושא ברית למעשה של היהדות בפני כפייתה המילה. באונס של אמונה אחרת. חג החנוכה נוסח ההחלטה של מועצת אירופה נחגג גם בקהילות אחרות: בראשוב, מתחשב "בזכותו של ילד לשלמות אראד, טקוצ'י, פלויישט, טימישוארה, פיזית" ודורש מהמדינות החברות אוראדיה, סאטו-מארה, סיגט ועוד. גם להתחיל בהליכים של דיון ציבורי בבית הספר "לאודר-רעות" שבבוקרשט, לקראת מדיניות על איסור מעשים נחגג חג החנוכה בהתאם למסורת מסוג זה, כמו למשל ברית מילה ארוכה בהדלקת נרות חנוכה במקביל לילדים ממוצא יהודי או מוסלמי. לנרות חג המולד. אורח כבוד באירוע שלושת חברי הפרלמנט חתמו על הנ"ל היה ראש ממשלת רומניה, ויקטור הצהרה שמבטאה חוסר שביעות רצון פונטא. היות שמדובר בחג של שמחה, וגם צער על קבלתה של ההחלטה בכל מקום נערכו לאחר הטקס הדתי הנ"ל, שמפירה את זכויותיהם הדתיות קונצרטים של שירי חנוכה מסורתיים. של אזרחים אחדים של רומניה, שהובטחו בחוק החופש הדתי ושל הדתות שברומניה. ספר ותרבות - ק ש ת . . . ב ת 6 1 צ ב ע י ם ברית מילה שעורכים לתינוק ביום השמיני לחייו, הוא טקס מקובל כמעט הצלחתה של "בראשית", פעילות של מהדורה חדשה זו, הדגיש יו"ר על כל היהודים. קבלתו של איסור זה יהודית בנושא החינוך היהודי, הובילה את הפדרציה של הקהילות היהודיות על ידי האסיפה הפרלמנטארית של בימים 24-20 בנובמבר התקיימה מארגני השיעורים הנ"ל למצוא מרומניה: "הוכחנו בפעם נוספת שאנחנו מועצת אירופה יכולה להביא קהילות בבוקרשט המהדורה ה20- של יריד עוד דרכים למשוך את המתעניינים עם הספר". כמו כן, מנכ"ל ג'וינט- יהודיות שלמות למצב שבו לא תהיה הספרים הבינלאומי "גאודיאמוס". בתולדותיה ומסורתה של ישראל. בצורה רומניה, ישראל סבג, התייחס ל"צימאון להן כל אפשרות לקיים מצווה דתית בין ההוצאות לאור, הקרנות ומוסדות זו נולדה תוכנית "קשת", שהגיעה ההכרה" של חברי הקהילות היהודיות, זו. זאת ועוד, באסלאם, ברית מילה התרבות שהשתתפו במהדורת ה20- למהדורה השנייה שלה. ב16- קהילות ל"השתוקקותם ליהדות, תרבות יהודית הוא תנאי הכרחי על מנת להשתייך של "גאודיאמוס" הייתה גם הוצאת יהודיות ברומניה נערכו אירועים ואווירה יהודית". לדת המוסלמית. "אנחנו לא יכלים הספרים "הספר", כמסורת עתיקת-יומין. ומספר המשתתפים היה לקבל את הרעיון שמועצת אירופה ביום השני של היריד, אירגנה הוצאת של 1000 איש בערך. רוב דווקא, שהיא גוף המיועד להגן על "הספר" אירוע משולש עם השקת המשתתפים בקורסים זכויות אזרחיה, תגביל או תמנע את הספרים בשפה הרומנית: "אסטרטגיות היו בערים בוקרשט, החופש הדתי והרוחני של הקהילות קהילתיות להישארות בחיים במסגרת טימישוארה, אוראדיה. היהודיות והמוסלמיות מאירופה. המדינה הלאומית-הליגיונרית. תעודות הנושאים היו רבים ההחלטה הנ"ל, המקובלת לא מכבר, 1941-1940", מאת ליאה בנימין; "צורות ומגוונים, החל בתולדות מפיצה איבה ושנאה ומשרתת להסתה למראה עיניים: יהודי בוקרשט 1941- ישראל וכלה במסורות, למען סכסוך בין תרבויות וגופים 1881", מאת אנקה צ'יוצ'יו; מסורות קבלה, נשים גבריות דתיים", נכתב בהצהרה. ומנהגים יהודיים: מה, איך ולמה?" מאת ("אמאזונות"), הומור, שלושת החברים בפרלמנט ביקשו אלפרד קולאצ'י. את האירוע פתח מנהל תיאטרון ומוסיקה. היות מעמיתיהם הרומנים "לאמץ עמדה הוצאת "הספר", אלכסנדרו מארינסקו, שהתוכניות הנ"ל נערכו שתדחה את האפליות של הגבלת בהציגו את שלושת המחברים וגם את לפני חג החנוכה, דובר הזכויות הדתיות של כל אחד, ותמנע כל אנשי הוצאת הספרים שאיפשרו גם על סמליותו של החג. פעילויות עתידיות בלתי מוצדקות נגד את פרסום שלושת הספרים. שניים כשהתייחס להצלחתה ברית מילה". מהספרים שהושקו הם דפים חשובים בתולדות יהודי רומניה, והשלישי עניינו ברוחניות ובדת היהודית. יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה הודה סמליות החידוש בעיר גאלאץ לכל הנוכחים ולכל האנשים שאיפשרו אור, תקווה, חידוש – אלה הם הנושאים שעמדו על גאלאץ, סורין בלומר; סגן יו"ר הפדרציה, המהנדס פאול את ההשקות הנ"ל, שאותן הוא תיאר סדר היום בחגיגת הנר השישי בחנוכה בקרב חברי הקהילה שוורץ; מנהל קאפ"י, המהנדס רודי מרקוביץ; המנכ"ל בפועל "חשובות מאוד להכרה האנושית". היהודית מן העיר גאלאץ. כמו בכל שנה, בד בבד עם כיבוד של קרן "קאריטאס", שמואל יז'אק. הוא אמר ששלושת הספרים מביאים המסורת, יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה חלקו השני של המפגש התקיים בבית הכנסת של בעלי יסודות אמיתיים של חידוש ממבטים וחבר הפרלמנט, ד"ר אאורל ויינר, ביקר בקהילות היהודיות המלאכה ("היכל בעלי-המלאכה"), ששוקם וחודש. לאחר שונים, היסטוריים ודתיים. כמו כן, הוא מרומניה בלוויית נציגים של קהילת יהודי בוקרשט ושל עבודות השיקום והחידוש שנעשו בו נראה בית כנסת מפואר ציין שעבודות כתובות על ידי חוקרי הפדרציה, בהם סגן יו"ר הפדרציה ויו"ר קהילת יהודי אדריכלית ורוחנית, ואין ספק שהוא בניין חשוב באדריכלות המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה בוקרשט, המהנדס פאול שוורץ, ומנהל קאפ"י המהנדס רודי העיר ונמנה עם המבנים בעיר בעלי ערך אמנותי. תיארו רגעים חשובים בתולדות החיים מרקוביץ. יו"ר הפדרציה, ד"ר אורל ויינר, דיבר על סמליות חג היהודיים, שבהם הצליחו לשרוד ברגעים האירוע הראשון היה חנוכת מסעדת הקהילה באולם החנוכה והציג היסטוריה קצרה של בית הכנסת של בעלי קשים, וללא ספק אלה היבטים בחיי לגמרי מחודש. בסעודה החגיגית שנתן המארח, יו"ר קהילת המלאכה, שנבנה בשנת 1875 מכספי בעלי המלאכה שבעיר יהודי בוקרשט. יהודי גאלאץ, סורין בלומר, השתתפו גם יו"ר קהילת יהודי גאלאץ. הוא גם התייחס לפאר הבניין הנ"ל. כמו כן, הוא לגבי הספר על אודות מסורות טקוצ'י, ינקו אייזיק; הרב שלמה טוביאס; אורחים מישראל; הודה לכל המעורבים בדבר, ליו"ר קהילת יהודי גאלאץ, ומנהגי ישראל, הדובר ציין שמדובר חברים בקהילת יהודי גאלאץ; ידידים רבים של הקהילה. לקרן "קאריטאס", לעמיתיו בעבודה בפדרציה ולבנאים. בספר מורחב העונה גם לשאלות ד"ר אאורל ויינר בירך את יו"ר קהילת יהודי גאלאץ, סורין בתום הטקס, כל הנוכחים האזינו לניגונים בעברית וביידיש, של יהודי. השתתפות הוצאת "הספר" בלומר, על הצורה שבה התגייס בביצוע פרויקט זה, על שירים יהודיים מסורתיים ומודרניים, שאותם שרו המקהלה והאירועים שאירגנה ביריד הספרים עקביותו ועל זכויותיו כמארגן. הדובר התייחס לייחודו של חג של קהילת יהודי גאלאץ, המקהלה "זמיר" של קהילת יהודי הוכיחו הצלחה רבה. בהשקות הספרים החנוכה, שמסמל את האור והחידוש, וכרך אותם עם שיקום בוקרשט והלהקה המפורסמת "כליזמר בוקרשט באנד". הנ"ל השתתפו אנשים רבים. בית הכנסת של בעלי המלאכה. נאמו עוד: יו"ר קהילת יהודי REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013 27 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. (Urmare din pag.2) • La întrunirea la C.E. Iaşi, în sala de recepţii a Hotelului Ion Antonescu? O declaraţie din 1940 de la Fundaţia „Caritatea”. deputatului şi pre- „Traian”, s-a bucurat de prezenţa liderilor în care, spune el, România se afla „pe De asemenea, a fost stabilită lansarea şedintelui F.C.E.R. cu lideri ai AMIR, C.E. Iaşi, a multor evrei ieşeni, a unor marginea prăpastiei”. Eu nu cred că ceea unui program special, de promovare în Michael Harish şi Richard Armon, ultimul autorităţi locale. De menţionat - alocuţi- ce este România astăzi, cât de grea este plan internaţional, pentru solicitarea de – manager al Proiectului Muzeul „Moshe unea preşedintelui Consiliului Judeţean, situaţia într-un domeniu sau altul, evocă sprijin financiar din partea urmaşilor care Nativ“, de la Roş Pina, al Evreilor Originari Cristian Adomniţei, în care a fost anunţată o prăpastie. Suntem la un moment în se află în diferite colţuri ale lumii, pentru din România în Israel, au fost discutate ridicarea unui memorial la fosta Chestură care economia a urmat un curs mondial. lucrările în desfăşurare în cimitirele evre- aspecte importante privind cooperarea de Poliţie pentru cinstirea memoriei victi- Ne vom reveni şi sunt semne multe. ieşti din România. şi extinderea relaţiilor între F.C.E.R. şi melor pogromului din iunie 1941. Printre Nu e cazul să recurgem mai ales la Ion În viitor, se are în vedere o mai strânsă AMIR. cei prezenţi – prefectul Judeţului Iaşi, Antonescu pentru a spune că suntem la colaborare între F.C.E.R. şi semnatarii • Dr. Aurel Vainer a făcut parte în zilele Romeo Olteanu, viceprimarul Munici- marginea prăpastiei. Să nu uităm că Ion acordului, astfel încât să fie evitate situaţii de 15-19 decembrie a.c., din delegaţia piului, ing. Mihai Chirica. Au fost vizitate Antonescu a dus la dezastrul României nedorite. Un sprijin consistent urmează parlamentară română, condusă de preşe- Sinagoga Mare şi Sinagoga Merarilor, după războiul în care a dus ţara noastră. să fie primit de la reprezentanţii Comi- dintele Senatului, Crin Antonescu, care a aflate în curs de restaurare. (Relatarea Nu uitaţi de rolul lui mârşav, greu, cumplit, tetului pentru Prezervarea Cimitirelor vizitat Israelul. Programul bogat a cuprins în p 8 a R.E.) în Holocaustul din România. Aşadar, pe Evreieşti din Europa, condus de Marele întâlniri la nivel înalt cu Preşedintele • Preşedintele Federaţiei a luat par- bună dreptate, am rămas surprins şi in- Rabin Elyakim Schlesinger. Statului Israel, Shimon Peres, cu repre- te împreună cu vicepreşedintele Paul dignat. Nu aş dori ca sub cupola aceasta, Din cauza intemperiilor de la Ierusa- zentanţi ai Guvernului şi ai unor ministere Schwartz şi directorul Ovidiu Bănescu, a Parlamentului, să mai fie evocat Ion lim, în locul proiectatei reuniuni informale israeliene, vizitarea Locurilor Sfinte din la lucrările unei reuniuni a Consiliului Antonescu ca un dătător de caracterizări a preşedintelui F.C.E.R. cu membrii Ierusalim. Detalii, în numărul viitor. Minorităţilor Naţionale (CMN) pe tema ale României şi ale situaţiilor de astăzi”. israelieni din Consiliul Director al Fun- • În Hanuchiada 5774, preşedintele repartizării fondurilor din bugetul pentru Intervenţia a fost aplaudată în plen. daţiei „Caritatea”, a avut loc la Tel Aviv o F.C.E.R. a participat la inaugurarea Tem- 2014. În acest context, trebuie amintit că • În zilele de 11-12 decembrie, dr. întâlnire restrânsă cu gen. (r) Menachem plului Meseriaşilor din Galaţi, excepţional preşedintele F.C.E.R. a rostit o alocuţiune Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., s-a Meron. Prin intermediul domniei sale ur- restaurat – model pentru toate comuni- la reuniunea programului de finanţare aflat la Tel Aviv, unde a avut convorbiri mează să se avanseze în diferite direcţii tăţile din România -, realizat prin efortu- regională „Regio” pentru Bucureşti – Ilfov, cu Asociaţia Rabinilor Originari din Ro- de activitate ale Fundaţiei, în special rile preşedintelui C.E. Galaţi, ing. Sorin program iniţiat de Comisia Europeană din mânia, la iniţiativa Marelui Rabin Elyakim pentru soluţionarea problemelor existente Blumer, cu sprijinul nemijlocit al F.C.E.R. Bruxelles pentru alocare de surse finan- Schlesinger, de la Londra. în relaţia „Caritatea” - ACMEOR - HOR. – CAPI, director, ing. Rudy Marcovici, şi ciare europene în perioada 2014 – 2020. Tema întâlnirii a constituit-o asigu- • A avut loc o întâlnire importantă cu suportul financiar al Fundaţiei „Caritatea”. • Dr. Aurel Vainer a moderat lucrările rarea realizării, în bune condițiuni, a dl. Israel Sabag, Director JDC România, La eveniment au participat membri ai unor din deschiderea vernisajului Expoziţiei Al- prevederilor Acordului semnat relativ privind probleme ale colaborării imediate comunităţi evreieşti din ţară, dar şi din bumului de fotografii „Evreii din România“, recent de conducerea F.C.E.R., împre- şi de perspectivă, în cadrul parteneriatu- străinătate, prin intermediul transmisiei care au avut loc duminică, 15 decembrie ună cu reprezentanţii acestei Asociaţii şi lui F.C.E.R. - JDC. S-a acordat atenţie pe net, asigurate de consilierul personal a.c., la Centrul Comunitar Evreiesc. Comitetul pentru Prezervarea Cimitirelor în special problemelor privind: relaţiile al preşedintelui F.C.E.R., Silviu Vexler. • Deputatul F.C.E.R. a intervenit în Evreieşti din Europa, condus de Marele F.C.E.R. - Chabad România, aniversa- Un aport de reţinut – prestaţia Corului din dezbaterea asupra bugetului pe 2014, Rabin Elyakim Schlesinger, precum şi rea centenarului organizaţiei American Brăila şi a Formaţiei „Bucharest Klezmer protestând faţă de comparaţia cu situaţia de reprezentantul Rabinului din Sculeni Jewish Joint Distribution Committee, per- Band”. (Relatarea în pagina 5 a R.E.). României din epoca lui Ion Antonescu: (aflat acum la Brooklyn, SUA). S-a conve- spectivele bugetare ale F.C.E.R. pentru Dr. Aurel Vainer a poposit, în drum spre „Am ascultat cu mult interes toate luările nit continuarea eforturilor susţinute pentru anul 2014. Iaşi, la C.E. Tecuci, a cărei sinagogă este la cuvânt. Totuşi, reprezentantul Partidu- buna prezervare a patrimoniului de cult S-a convenit un dialog continuu pe foarte bine întreţinută şi funcţională graţie lui Poporului - Dan Diaconescu (nr. dl. evreiesc din România (sinagogi şi cimi- aceste teme şi altele de importanţă strădaniilor preşedintelui C.E. Tecuci, ing. Senator Haralambie VOCHIŢOIU – Lider tire), precum şi intensificarea activităţilor majoră. Iancu Aizic, cu sprijinul F.C.E.R. – CAPI. al Grupului Parlamentar PP-DD Senat) a privind cimitirele evreieşti din România, • Președintele F.C.E.R. s-a întâlnit cu Comunitatea se bucură de prietenia evocat un nume de tristă amintire. De ce inclusiv prin alocarea unui segment mai Michael Harish, preşedintele AMIR, și a multor neevrei. Sărbătoarea de Hanuca a apărut în discursul dumnealui generalul mare din sponsorizarea anuală primită fost discutată colaborarea de ansamblu dintre cele două organizații, cu un accent special pe tematica înfiinţării şi funcţi- onării viitoare a Muzeului Evreilor din România „Gen. Moshe Nativ”, de la Rosh Pina. S-a convenit în final intensificarea dialogului, inclusiv pentru încheierea unui acord general de colaborare şi parteneriat dintre F.C.E.R. şi AMIR. Gastronomica Mâncare de linte Ingrediente: 600 gr. linte, două foi de dafin, 150 ml. ulei, două linguri de făină, o jumătate de ceapă, sare, o lingură de oţet, două bucăţi zahăr cubic. Preparare: cu o seară înainte se înmoaie lintea în apă (dacă este linte roşie, nu e nevoie), apoi se pune la fiert cu frunzele de dafin. Separat se căleşte ceapa, se presară deasupra făină şi se amestecă cu lintea fiartă. Se pune sare, piper, oţet şi zahăr după gust. O altă reţetă prescrie şi coajă de lămâie care se fierbe cu lintea; acolo la început cara- melizezi patru bucăţi de zahăr cubic, apoi căleşti ceapa, amesteci tot timpul, adaugi foi de dafin, sare, coaja de lămâie. Totul se amestecă cu lintea, fiartă dinainte, şi cu zeamă de lămâie sau oţet. Altă reţetă Se căleşte ceapa mărunţită în ulei şi se amestecă cu un căţel de usturoi presat. Se lasă să se călească până când se simte mirosul de usturoi, apoi se amestecă cu ghimbir ras. Se adaugă lintea, supă făcută dintr-un cub, frunze de dafin, chimion şi se fierbe 20 de mi- nute (aici e vorba de linte roşie, care se înmoaie mai repede). În această reţetă se recomandă şi lapte de cocos, care se adaugă la sfârşit, facultativ. 28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 418-419 (1218-1219) - 1 - 31 decembrie 2013

Un colind făcut să semene „Jidovanii“ arşi pe muzică nevinovată de colinde Să nu-mi spuneţi că nu vă aşteptaţi la felul în nu i-a trecut prin minte pentru Gândul ură şi să genereze care evoluează lucrurile privind responsabilitatea că, după cum gândeşte el, transmiterii la TVR 3 a colindului în care „jidovanii” „nu există colinde antisemite, scris sunt afurisiţi pentru că nu i se închină lui Iisus Hristos, în colindul prezentat la TVR 3 se vorbeşte de evrei, antisemitism care este rugat să rezolve problema, odată pentru dar nu este vorba de a discredita pe cineva. Colindul Declaraţie transmisă de la Tel Aviv revistei „Realitatea totdeauna: „Jidovan afurisit / Nu l-ar răbda Domnul (...) are o vechime de circa 100 de ani, a fost cules în Evreiască“ de dr AUREL VAINER, deputat, preşedintele sfânt / Nici în cer, nici pe pământ. Numai la corlan urmă cu 50 de ani din satul Bârlea, judeţul Cluj, şi nu F.C.E.R. Redăm mai jos textul integral al documentului: [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă şfară au fost sesizări până acum referitoare la el”. Poziţie „Aflat în timpul unei întâlniri (la Tel Aviv, în Israel) cu repre- [= fum] în drum.” menţinută şi după demisia sa de formă, nicidecum de zentanţi ai Rabinilor originari din România, Comitetelor Rabi- Reclamat la CNA pentru gafa de proporţii, postul onoare, din fruntea Centrului şi a Ansamblului „Dor nice din Marea Britanie şi SUA, am fost revoltat, consternat şi naţional explică, într-un comunicat, că „emisiunea transilvan”: „Îmi susţin în continuare punctul de ve- total dezămagit de incidentul petrecut în cadrul unei emisiuni, Alege verde a fost transmisă în direct pe TVR 3, iar dere privitor la faptul că nu există colinde antisemite. transmise în direct, a postului public TVR 3”, arată preşedintele Studioul TVR Cluj nu avea cum să facă o selecţie Colindătorii când colindă nu instigă la discriminarea F.C.E.R în declaraţie, spunând, în continuare: „Indiferent de a repertoriului. În acest caz, Studioul TVR Cluj con- etniei evreieşti. Nici colindătorii şi nici cei colindaţi nu motivaţie, nu este tolerabil ca o astfel de situaţie să apară nici sideră că interpretarea colindei respective a fost îşi asumă o atitudine ostilă faţă de evrei”. Ei, aşa da, măcar din greşeală, ignoranţă sau neatenţie. Nu este acceptabil o alegere neinspirată şi, în consecinţă, a sesizat uite că mi s-a luat un văl de pe ochi, şi pot să informez ca astfel de formulări, de o natură clară, antisemită într-un mod Consiliul Judeţean Cluj, în subordinea căruia se TVR 3 că nu a fost vorba de o „alegere neinspirată”, complet grosolan, să apară şi să fie transmise în spaţiul public, află Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare ci de o opţiune conştientă şi intenţionată a lui Tibe- chiar şi având originea într-o «formulare arhaică». a Culturii Tradiţionale”. Nici nu ar fi putut fi cine ştie riu Groza, menţinută chiar şi după demisionare, act Aşa cum am arătat şi în declaraţia telefonică, acordată pos- ce gafă, ci o simplă „alegere neinspirată”, având în făcut să satisfacă o supersensibilitate a comunităţii tului Antena 1 şi altor canale mass-media, în cursul ultimelor vedere că amintita colindă „face parte din folclorul evreieşti, nu pentru că aceasta ar fi avut dreptate să zile, indiferent de contextul unui colind, un asemenea «text arhaic tradiţional şi este inclusă pe un CD care se se simtă jignită. este făcut să semene ură şi să genereze antisemitism». Con- comercializează în magazinele de specialitate”. Aş mai avea, însă, vreo câteva întrebări: de ce la damn cuvintele în sine ca reprezentând o gravă jignire adusă Ei, aşa da, dacă până şi magazinele de specia- TVR 3 nu a verificat nimeni repertoriul ce urma să evreilor din întreaga lume, mai cu seamă celor care au pierit în litate vând respectivul CD cu melodia incriminată, e fie transmis? Coordonatorul din studio al emisiunii Holocaust sau care au suferit tragedia acestei perioade negre clar că TVR 3 nu a avut nici o vină! nu a intervenit în alegerea melodiilor difuzate, motiv din istorie. Amintesc doar că, în aprilie - mai 1944, peste 10 mii Cum sunt curios din fire şi am vrut să văd cine pentru care acum ar fi cazul să plătească, împreună de evrei din Cluj au luat drumul fără întoarcere al lagărelor de ar putea fi vinovat, nu m-am mulţumit cu explicaţia cu Tiberiu Groza. Să ne înţelegem bine, nu tânjesc concentrare naziste de la Auschwitz, Dachau etc. de trei parale a postului naţional şi am zis să văd după cenzură dar, conform procedurilor standard din Sunt mâhnit şi îndurerat de situaţie. Este obligatoriu, într-un şi eu cine a făcut aşa-zisa „alegere neinspirată”. televiziune, producătorul trebuie să verifice toată lista mod absolut normal, ca persoanele care au greşit în această Ocazie cu care am aflat ce e Centrul Judeţean de colindelor ce urmează a fi difuzate, urmând ca lista să privinţă să fie identificate şi să-şi asume consecinţele care de- Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale şi fie transmisă apoi la TVR Bucureşti. Asta se cheamă curg din această greşeală. Simultan, trebuie să avem garanţia cu ce se mănâncă el. Mă lămuresc, de pe site-ul lor, profesionalism şi răspundere, nu cenzură, dar pro- că nu va mai exista posibilitatea ca astfel de momente să apară că este o instituţie de specialitate, „având ca obiectiv babil că persoana în cauză era atunci ocupată, iar din nou în viitor. fundamental cunoaşterea prin cercetare, păstrarea acum îi recomandăm să o mângâie pe oiţa Pufulica, Vă asigur că Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România prin conservare şi valorificarea patrimoniului culturii mascota postului, ca să îi mai treacă aleanul. a depus, de la apariţia acestei triste situaţii, toate eforturile ne- şi artei tradiţionale de pe teritoriul judeţului Cluj”. Ba, Şi mai e ceva. Mult mai grav. Dacă te uiţi pe cesare, a luat o atitudine fermă de combatere şi va continua să mai mult decât atât, „face parte din sistemul instituţi- listele de forum unde s-a discutat problema colindei ia toate măsurile cerute pentru remedierea acestei grave erori, ilor de apărare şi conservare a patrimoniului cultural şi a „selecţiei neinspirate”, o să constaţi că lucrurile inclusiv prin plângeri şi semnalări adresate instituţiilor abilitate. artistic românesc din care mai fac parte Academia s-au acutizat, deşi nu există „colinde antisemite”: În plus, am solicitat, în mod special, Autorităţilor Publice locale Română (Institutele de cercetare ale Academiei), „jidanii au deturnat denumirea de evreu, jidanii NU competente să dispună scoaterea de la comercializare a CD- Universitatea” şi altele! Dovadă că amintitul Centru sunt evrei! nici macar evreii ortodocsi (adevaratii urilor conţinând acest colind. Judeţean e treabă serioasă, nu jucărie, e că are şi un semiti) nu ii suporta pe acesti jidani!”. Tot la adăpostul Extrasele din mass-media românească, care au fost publi- Consiliu ştiinţific unde sunt mai mulţi doctori decât în- anonimatului, un altul exclamă (păstrăm grafia de cate pe pagina mea de Facebook, au ca sursă şi aceste acţiuni tr-un dispensar: preşedinte e prof. dr. Corneliu Bucur, pe internet): „Toata lumea uraste jidanii dar doar ale F.C.E.R. care sunt în desfăşurare. iar membri, prof. dr. Ilie Moise, prof.dr. Ioan Bocşa, cativa o si spun pe fata! Nu mai ai voie sa te exprimi În acelaşi timp, nu agreez incriminarea adusă dlui Emil Boc, drd. Tiberiu Groza, dr. Mircea Câmpeanu şi Kallos liber?”. Şi închei cu o opinie care scuteşte de orice Primar al Municipiului Cluj Napoca, ca având o răspundere Zoltan. Doctori care au moşit „alegerea neinspirată”, comentariu: „In colind era vorba de jidovi nu de evrei. personală în această problemă. Am avut o colaborare excelentă făcută de Tiberiu Groza, directorul Ansamblului „Dor Cei arsi nu au fost evrei. La fel cred ca vor pati si cei cu dl. Boc în trecut. Pe durata mandatului său de Prim Ministru transilvan” şi al Centrului care a şi explicat, pentru care considera ca acel colind este antisemit (poate fi al României, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a Mediafax, de la începutul scandalului, cum de a ajuns chiar şi CNA-ul)”. Pun punct amintind versurile unui primit un sprijin continuu şi important din partea domniei sale colinda să fie selectată pentru transmisia la TVR 3: alt colind românesc, probabil considerat de Tiberiu pentru soluţionarea eficientă a unor probleme ale vieţii evreieşti. „Noi am ales acest colind urmărind să fie unul scurt şi Groza ca neavând calităţile celui selectat de el: „Dar Din informaţiile pe care le deţin, relaţiile Primarului Municipiului care să nu fi fost prezentat până acum la televiziune, nu uita, când eşti voios, creştine, să fii bun,/Tu nu Cluj Napoca cu reprezentanţii evreilor din acest oraş sunt dintre să nu fie aceleaşi colinde care se cântă în fiecare uita, când eşti voios, Române, să fii bun”. cele mai bune. Îmi doresc ca acestea să fie continuate şi să an”. De ce nu s-o fi cântat colinda în mod tradiţional, Şi, spre deosebire de forumişti, semnez. realizeze împreună proiectele pe care le au în vedere”. nu s-a mai întrebat neinspiratul director. Întrebarea ALEXANDRU MARINESCU Colindul antisemit - condamnat de segmente largi ale societăţii româneşti şi de diplomaţi străini Colindul antisemit, prezentat la rein- de colind a apărut în media românească, nebunie”, …”o neglijenţă impardonabilă”. Comunităţii Evreilor din Cluj, a declarat augurarea postului public de televiziune mai ales la televiziunea naţională din Ro- Într-un mesaj comun al preşedintelui că este îngrijorat de difuzarea colindului TVR3, a stârnit reacţii de condamnare mânia. Ţinând cont atât de eforturile gu- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer şi al dr. Alexan- pe TVR 3, considerând că nu a fost vorba din partea reprezentanţilor diferitelor seg- vernului român, cât şi de cele ale Statului dru Florian, directorul general al Institutului despre o greşeală. “TVR trebuie să îşi mente ale societăţii româneşti, inclusiv din Israel de a combate xenofobia, rasismul şi Naţional pentru Studierea Holocaustului ceară scuze publice evreilor din România partea unor oameni politici. Incidentul a antisemitismul şi orice formă de discrimi- din România „Elie Wiesel”, adresat lui şi aştept ca instituţiile abilitate, Parchetul, fost sesizat de reprezentanţi ai societăţii nare, ar trebui să fim alarmaţi de astfel de Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Poliţia, să se autosesizeze. Nu a fost vorba civile româneşti, respectiv de Grupul de manifestări care ar putea stimula unele Judeţean Cluj, făcându-se referiri la ex- despre o greşeală”, a mai spus Robert Dialog Social şi Revista 22, fiind semnalat sentimente antisemite în România. Amba- plicaţiile date de TVR Cluj care a calificat Schwartz. şi de site-ul Hotnews. sada îşi exprimă speranţa că vor fi luate prezentarea colindei drept „o alegere ne- Au luat poziţie, de asemenea, Amba- O luare de poziţie fermă de condam- măsuri adecvate de autorităţile române în inspirată” şi la faptul că există şi un CD cu sada SUA, ministrul român de externe, nare a venit într-un comunicat din partea cauză pentru ca astfel de incidente detes- acest colind, care se comercializează, se Titus Corlăţean, şi BOR. „Colindele nu pot ambasadorului Statului Israel, E.S. Dan tabile să nu se mai întâmple”, a declarat cere Consiliului „să dispună măsurile care fi folosite în scopuri antisemite”, se arată Ben- Eliezer, care şi-a exprimat opinia şi la ambasadorul Statului Israel. se impun pentru ca acest CD să fie retras într-un comunicat la Bisericii Ortodoxe. televiziunea publică. „Ambasada Statului Din partea clasei politice româneşti a de la comercializare sau din alte sisteme CNA a amendat Televiziunea Română Israel din Bucureşti îşi exprimă precuparea luat poziţie Crin Antonescu, preşedintele de distribuţie”. Ing. Paul Schwartz, vicepre- cu 50 000 de lei. profundă cu privire la un colind prezentat Senatului şi al PNL. El a opinat, potrivit şedintele F.C.E.R. şi preşedintele Comuni- Ziarul “Haaretz” din Israel a prezentat de ansamblul «Dor transilvan»... în timpul site-ului TVR, că difuzarea de către un tăţii Evreilor din Bucureşti, a condamnat, la incidentul, subliniind că nimeni în Româ- unui program de televiziune prezentat post al televiziunii publice a unui colind postul TVR1, prezentarea acesui colind şi nia nu doreşte să-şi asume răspunderea la postul TVR3... care a inclus puternice antisemit este similar cu o “bombă” care a cerut retragerea de pe piaţă a CD-ului. pentru colind. (E.G.) mesaje antisemite... Ambasada consideră face mari distrugeri dacă este “scăpată”, Şi MCA a condamnat emisiunea TVR3. La Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele deosebit de preocupant faptul că un astfel catalogând incidentul “scandalos spre rândul său, Robert Schwartz, preşedintele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res­pectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- REALITATEA EVREIASC| Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER COSMIN MIUŢE Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorific: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER Gheţa Robert fie în conturile: BCR 2511.A01.01195275.0074.ROL.1 RO51R- Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074. COD POŞTAL 020481 OP 9 USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511. Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV A01.0.1195275.0074.EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 www.fcer.jewish.ro (EURO), sau BANK LEUMI ROMÂNIA, SUCURSALA MOŞILOR, [email protected] Redactori: IULIA DELEANU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU Adresa băncii: CALEA MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCU- DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN REŞTI, Contul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02, RO06DA- Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 FB108000090989US02, RO46DAFB108000090989EU02, swift: REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS (senior editor), DAFB RO22. Pentru EUROPA, un abonament pe un an costă Fondată în 1956 GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- 45 de euro (cu toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. Pentru Israel, un abonament pe un an costă 40 de dolari USA.