MIŞCAREA MUNCITOREASCA $1 DEMOCRATICA
APORTUL SOCIALIŞTILOR IEŞENI LA RASPINDIREA MARXISMULUI IN ROMANIA
GEORGETA TUDORAN
.\1işcarea muncitorească din ţa.ra noastră a apărut şi s-a dezvoltat :a un rezultat firesc al formării relaţiilor capitaliste şi a apariţiei :;roletariatului industrial, în strînsă legătură cu pătrunderea şi răspîn .::irea idei lor socialiste. Ideile progresiste, democratice au preocupat pe gînditorii romam _:taintati încă din fa.za utopică a socialismului. Faptul că mişcarea re\·oluţionară de la noi s·-a dezvoltat în contact strins cu mişcarea ;;nuncitorească internaţiona.Iă, a creat un climat favorabil răspîndirii �c:ieilor socialiste. Crearea Inte-rnaţionalei I-a şi activitatea sa precum si proclamarea Comunei din Paris, au înlesnit cunoaşterea ideilor socialismului ştiinţific de către intelectuali români cu vederi înaintate. Lnii dintre aceştia ca Mircea Rosetti, Zamfir Arbore, Gh. Panu, Vasile Conta, a.u făcut parte din secţiile Internaţionalei I-a. In ·anul 1868, la Timişoara a luat fiinţă prima asociatie muncito rească din ţara noastră bazată pe principiul luptei de clasă, care s'-a afiliat Internaţionalei 1-a. În rîndurile membrilor ei au început să fie cunoscute teoriile întemeietorilor socialismului ştiinţific, :Marx şi Engels. Încă în această perioadă, în România au început să circule lucrări de bază ale marxismului ca : "Manifestul Partidului Comunist", .CariLalul", "18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte", etc. Un important rol în pregătirea terenului pentru pătrunderea şi răspîndirea în mase a socialismului ştiinţific au avut-o cercurile socia liste premarxiste, create în anii 1875-1876 la Buoureşti şi Iaşi. La Iaşi, mişcarea socialistă a găsit teren fertil în rîndurile inte lectualilor progresişti, luminaţi asupra necesităţii transformării socie tăţii româneşti. Aici activau în deceniile opt şi nouă ale secolului tre-
www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro 220 GEORGETA TUDORAN 2
cut, figuri luminoase ale mişcării socialiste din ţarn noastră ca : Nico l·ae Codreanu, Dr. Rusell, C. Dobrogeanu-Gherea, Eugen Lupu, fraţii Ion şi Gh. Nădejde, Constantin Mille şi alţii. Cerrcul socialist din Iaşi era dominat la început de concepţii lasalleaniste, prudhoniste, narodni ciste. Paralel insă, ideile socialismului ştiinţific, ideile crea,torilor ştiinţei despre lume şi viaţă, îşi creau drum mai intens şi mai sigur. Membrii acestui cerc, st udiind ope:rele lui Marx şi Engels, au înţeles importanţa lor pentru dezvoltarea gîndirii socialiste şi au depus efor turi susţinute pentru a le fCllce cunoscute maselor largi muncitoare. Dr. Rusell mărturisea într-o scrisoare personală că în anii 1875-1876 împreună cu N. Codreanu, }a Iaşi, "studiam pe �arx pagină cu pagină, ca pe un fruct străin şi straniu". Zamfir Arbore în cartea sa "In exil" menţiona că N. Codreanu împărţea tinerilor care s•e strînseseră în jrurul lui, dornici să cunoască socialismul, diverse lucrări, printre care şi "Capitalul u lui Marx. Tot el, în anul 1880, îi trimitea doctorului Russel mai multe lucrări pentru popularizarea marxismului, recomandînd fraţilor Nădejde "să între prindă traducerea unora din aceste broşuri u 1, angaj îndu-se să procure el banii pentru tipărirea lor într-un tiraj de 2.000 de exemplare. Toate acestea sînt mărturii care atestă orientarea sigură a cercurilor revolu ţionare către socialismul ştiinţific care îşi făcea loc în concepţiile ideologice ale socialiştilor ieşeni.
Intr-unul din ziarele dl..re apărea la Iaşi în anul 1879, se sublinia în articolul său de fond, făcîndu-se referiri la modul cum burghezia exploata pe muncitori, şi se aduceau argumente din opera lrui Marx, "Capitalul", în care se demonstra cum bogăţia se dezvoltă "alături cu 'mizeria şi degeneraţiunea maselor muncitoareu Este un indiciu sigur că lucrarea lui . Marx fusese citită la Iaşi, ţinînd2• seama de faptul că ··mulţi fruntaşi socialişti · crunoşteau limbile occidentale de circulaţie. Pentru conţinutul său înaintat, revoluţionar, ziarul "Besarabia u îşi · atrăse5'E: urmărirea autorităţilor poliţieneşti care cereau suspendarea sa. In scrisoarea adresată Ministerului de interne de către acestea, se menţiona că ziarul apărea în 600 de exemplare şi că pe lîngă colabo ratori ca "Dr. Rus�el, Gh. Nădejde profesor la gimna.ziul "Ştefan cel Mare", Ion Nădejde, profesor la liceul statului şi d-nul Speranţa stu deiltu. Ziarul are adepţi '"mulţi studenţi şi profesori atît de aice cît şi din aJlte .}QIC:1aJ�tăţi ra1 dJi.SICIUţ•itCl pe OCllrle pll'elfeoturr j'llldeţ'IJI}ru[ a la'Vlllt-10 CU 3 fraţii Nădej de, pentru11 , încetarea apariţiei ziarrului, aceştia au protestat âi:nintindu-i de libertatea presei în România 4• In memoriile sale publicate la Zti.rich în anul 1921, P. Axelrod nota că la I�C�.Şi, 'ÎII11Că tnaJi1111te de l8illrull 1881, LSociaiLişt'iî r'Oimâmli ibredulceau şi . rnuilJtiiP[IiCIClJU .}1a h<ogra!f texte din "Gapilta[u[ " :liuJi MaJnt A:ceasltă tle 5• daMţie e5Jte c'O[}]firmall:ă de Sofia Nădejde oare scrlia �'ll oCIJDIUil. 1936, refe tjndli-se la activitatea cercului socialist din Iaşi, că în anul 1880, după
te studiasetă · ffia,i multe broşuri, · ajunseseră la "Capitalul M lui Marx care a formal baza discuţiei propagandei 6•
www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro SOCIALIŞTlJ IEŞENI ŞI MARXISMUL IN ROMÂNIA 221
t:n rol dosebit de important în răspîndirea marxrsmului în RoQlânia
an1t publicaţiile socialist'e • Contemporanul", "Dada Viitoare", -..:.1 : • �ciparea u şi în special "Revista socială u . Prin traducerile publi
.· ::e, prin prelucrările din operele fundamentale ale intemeietorilor . :.:•:ialismului ştiinţific făcute de reprezentanţii mişcării socialiste din �a noastră, aceste reviste au marcat etapa trecerii evidente a cer ::-..:.rt lor socialiste pe poziţiile teoretice ale ma rx�smului. La Iaşi, a apărut în anul 1881, revista "Contemporanul" care grupa �-:.:aboratori ca : C. Dobrogeanu Gherea, Sofia Nădej de, Ion Nădejde, � oosta.""lt illl Miil.le, V. G. Morţulll, 1. PăiUill-Pilllcio, 11h. Spere1nţă,
='"- St. Stîncă, Anton Balcabaşa, V. Beldiceanu, C. Z. Buzdugan, L Catina . �- multi alţi intelectuali şi oameni de cultură care se situau pe pozi- ---�e teoretice cele mai înaintate 7• Toţi oamenii luminaţi ai Iaşului, mici excepţii, au militat în paginile "Contemporanului" pentru :opularizarea�-.l ideilor înaintate. In acela,şi timp, în jurul "Contempo �=-nului u erau strînse grupurile socialiste, iar clarificarea ideologică :in sînul acestora, apropierea lor tot mai pregnantă de marxism, s-a ::!cut simţită şi în paginile revistei, mai ales după anul 1883. Inceputul :�sputei dintre socia}i;ştii de la "Contemporanul" şi membrii societăţii . Junimea u, a 'îns'emnat de fapt şi precizarea publică şi categorică a :oziţiei ideologice a revistei. Referindu-se la încercarea lui P. Missir :e a discuta în prelegerile sale la Universitatea ţeşeană dacă .socia _:,ştii sînt proşti sau şarlatani", Sofia Nădejde menţiona în amintirile sale dezbaterile. care au pornit în cadrul redacţiei, pentru clarificarea :ozitiei lor. "Prin discuţii de nopţi întregi între C. Dobrogeanu-Gherea �i intelectualii socialişti, mişcarea a fost îndrumată în direcţia sodal
:iemocratică marxistă" De la această dată, în paginile revistei aJU · ::tceput să fie popularizate8• ideile socialismului ştiinţific, să fie publi :ate traduceri din operele lui Marx şi Engels. Menţionăm fragmentele traduse di.1 "Salarilu, preţ, profit" de K. Marx şi traducerea integrală a lucrării lui Fr. Engels "Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului", publicată în numerele 17-24 pe anii 1885-1886. Fr. Engels . mentiona în anul 1891 la publicarea ediţi'ei a IV-a a acestei lucrări că ea a fost tradru.să mai întîi în limba italiană, .apoi în româneşte, în revibta ieşeană Contemporanul" 9• 1. Nădejde, care a făcut traducerea, i-a expediat cîte un exemplar şi lui Engels care în răspunsul său, mulţumea "pentru osteneal·a ce-aţi avut pentru a face înţeles'e- de citi torii români aceste scrieri u. Despre cunoaşterea operelor crea,torilor socialismului ştiinţific de către socialiştii ieşeni, ne conving desele referiri făcute la ele in paginile revistei. SusţinînJd diverse polemici sau combătînd teoriile idealiste SIU!Sţinute în unele conferinţe la Universitatea din laşi, redac ţia indica - pentru clarificare - să se studieze "Capitalul lui Marx, Originea familiei, a proprietăţii individuale şi a statului a lui Engels şi, mai în scurt, nişte conferinţe ţinute la Paris de Lafargue şi de.
Devilleu 10•
www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro G�ORGETA TUDORAN
Dar publicaţia care a desfăşumt acţiunea cea mai prodigioasă pen tru răspîndirea marxismului a fost ,.Revista socială" care a apărut tot la Iaşi, în anul 1884. Apariţia sa consfinţea de fapt adoptarea de către mişcarea socialistă din tare noastră a teoriei sodaUSIOlrulluli ştiinţific, pc care o răspîndea acum �n masa muncitorilor. Revista se socotea repre zentantă a curentului socialist din ţara noastră bazat pe socialismul ştiinţific. 1 1 Aceiaşi membri ai cercului socialist din Iaşi, foloseau pagi nile revistei pentru clarificarea ideologică în rîndurile membrilor săi. Incă în primul număr, în articolul "Către cititori" se arăta că revista va căuta să lămureas·că ce idei primesc socialiştii români şi ce tac " tică voiesc să întrebuinţeze". 12 In studiile lui C. Dobrogeanu Gherea .,Karl Marx şi economiştii noştri", una dintre cele mai importante lu crări de economie politică marxistă publicată la noi în ţară la sfîrşitul secolului trecut, scrisă ca. răspuns la articolul lui Missir "Socialiştii noştri şi Karl Marx", precum şi "Ce vor socialiştii români ?" care, pe lingă o expunere a socialismului ştiinţific, cuprindea şi un scurt pro gram teoretic şi practic al socialiştilor din ţara noastră, erau expuse intr-un stil accesibil maselor, tezele socialismului ştiinţific. Deosebit de interesantă şi în acelaşi timp importantă pentru evoluţia mişcării socialiste din ţara noastră pe făgaşul socialismului ştiinţific este lucra rea ,.,Ce vor socialiştii români ?". C. Dobrogeanu Gherea, figură proe minentă a mişcării socialiste din ţara noastră, a conceput acest studiu, ca un program al cercurilor socialiste şi muncitoreşti în a cărei primă parte făcea o amplă expunere a socialismului ştiinţific. El a adus o contribuţie deosebită la răspîndirea marxismului in Romdnia publicind, alături de studiile amintite : "Anarhia cugetării", "Concepţia materia listă a istoriei". ,.Robia şi socialismul" şi altele. Lucrarea sa "Ce vor socialiştii români ? " aborda, în partea intitulată "Socialismul ştiinţi fic european", probleme generale ale evoluţiei societăţii omeneşti de la epoca sclavagistă pină la apariţia capitalismului şi a luptei prole tariatului. Folosind lucrări fundamentale ale marxismului ca ,.Mani festul comunist", "Capitalul" lui K. Marx, precum şi "Dezvoltarea so cialismului de la utopie la stiinţă", autorul studiului arăta că evoluţia societăţii omeneşti mergea spre socialism. Această evoluţie - sublinia el - nu era întîmplătoare, ci avea la bază legi obiective, pe care reprezentanţii socialismului ştiinţific le-au studiat cu seriozi tate. Enumerînd unele contradicţii ale societăţii capitaliste, in special "contrazicerea între producţiunea colectivă şi apropierea individuală", Gherea, referindu-se la Manifestul Comunist, arăta că societatea bur gheză îşi pregăteşte singură toate condiţiile materiale pentru trecerea la o nouă orînduire, dezlănţuind forţe cail'e îi pregăte.au pieirea : "Aşa burghezimea -arăta el - a chemat din rîndul muncii sociale acele " pu www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro SOCIALIŞTII IE:;;IONI ŞI MARXISMUL IN ROMÂNIA 5 223 tabilitătii revoluţiei sociale şi a necesităţii dictaturii proletariatului :�ntru perioada de trecere de la capital.ism la socialism, ceea ce a -� onstituit un pas serios înainte în dezvoltarea gindirii cercurilor socia :iste din România. "Poporul proletariatul, ajungînd la putere, după re oluţia socială proletară, va întrebuinţa dictatura de clasă ca mijloc ::.entru\ a-şi întări domnia, pentru a organiza formele societăţii socia Liste din Român,ia ... Poporu[, pro'lerta•ri·atul, ajungî;nd 'l'a putere, după re carea în ţara noastră a tezelor marxiste. In partea a II-a a lucrării, i:1titulată ..Sociali smul în România", el se referea la conditiile concrete :::in tara noastră, la necesitatea răspîndirii socialismului ştiinţific şi a organizării prdle'tariartului, răspunzînd prin ,a,cea;St·a advef!Sra'l1i1ioor mişcă· rii revoluţionare care susţineau că în România, ideile socialiste nu vor găsi teren prielnic. El îşi intitula chiar un capitol al lucrării .. Este so cialismul la noi plantă exotică ?" pentru a demonstra apoi "că socia :ismul nu-i plantă exotică şi că poate să se prindă bine şi pe pămîntul �omânesc" 1\ Aplicînd învăţătura marxistă în activitatea zilnică, Ghe rea insista asupra necesităţii ca ac·tivitatea socialiştilor să fie îndrep :ată .. spre organizarea poporului muncitor, spre ridicarea puterilor lui :norale şi i:ntetlecltua[e, pentru ·c·reşterea pulterii l•ui po1�Hke şi economice şi toate acestea în mijlocul lui şi printr-insul. Cu cît poporul va fi mai luminat, mai organizat, mai tare, cu atîta �iruinţa lui va fi mai apropiată" ... Fiecare pas inainte al proletariatu :ui, - menţiona el - fiecare grevă care face să crească solidarita tea între proletari, scurtarea zilei de muncă pentru a avea şi proleta rul vreme de a se lumina şi sfătui cu semenii săi în privinţa intere :.elor şi suferintelor comune, crearea de societăţi de muncitori etc,. sint toate paşi înainte spre a ajunge la ideal la completa emancipare a proletariatului, prin urmare la realizarea socialismului", Pe măsura apariţiei şi dezvoltării proletariatului industrial15 de fa orică, a intensificării acţiunilor acestora pentru obţinerea u111or revcn cicări economice, a avut loc o apropiere intre organizaţiile muncito reşti profesionale şi membrii cercurilor socialiste, ceea ce a consli tuit un pas important inainte spre unirea mişcării muncitoreşti cu socialismul ştiinţific. A.u fost create astfel cercurile muncitorilor, organizatii muncito reşti cu caracter politic. ln anul 1887, a luat fiinţă şi la laşi un astfel de cerc, care a editat ziarul .. Muncitorul", subintitulat foarte suges tiv, ..Organ al partidei muncitorilor". Aceasta exprima de fapt idea lul care frămînta viaţa socialistă din România acelor ani, lupta pen tru crearea unui partid politic al proletariatului. Incă cu ocazia vizi tei regelui Carol I la Iaşi în aprilie 1887 Ion Nădejde şi V, G. Morţun semnau un manifest .. în numele partidei sodaliste ieşene", care s-a tipărit în 14.000 de exemplare 16, şi care chema pe muncitori să se de solidarizeze de acţiunile întreprinse de partidele conservator şi libe ral, şi să se constituie în organizaţii proprii de clasă. In ianuarie 1888, www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro 224 GEORGETA TUDORAN 6 socialiştii ieşeni au fost aceia care · au iniţiat prezentarea unor candi daţi în alegeri, în numele proletarilor din laşi. · · · Manifestul electoral editat cu acest pfiiej se intitula "Manifestul Partidului Muncitorilor" şi s(! aăresa muncitorilor cu îndemnul de a se organiza şi a porni lupta politică, în cadrul Partidei muncitorilnr care ."cheamă pe muncitorii la luptă, la cîştigarea dreptlllrilor lor, la dezrobire". In alegeri, socialişti ieşeni au· înregistrat un succes politic 17 deosebit de important, trimiţînd doi deputaţi ÎIIl cameră, pe Icm Nădej· de şi V.G. Moţun. Pentru prima dată în istoria politică a României, pă şesc în parlament doi deputaţi socialişti r�prezentîmd partida muncitori lor. Intr-o scrisoare pelfsonală, adresată unui tovarăş de idei, Ion Nădejde îi cerea sprijin material deoarece, - scria el, au Cl'i�scut cheltuielile pentru organizarea mişcării muncitoreşti şi a propagandei socialist� "ce merge dezvoltîndu-se". 18 ln codrul activităţii ideologice a Cercului muncitorilor din laşi se înscriau conferinţele săptămîna.le susţinute de membrii · cercului, pri- . lej de popularizare ·a ideilor marxiste'. Nu se · poate trec� · .c u vederea faptul că mare1e istoric Nicolae Iorga a ţîmut prima tonferinţă din cariera sa la "laşi, la cercul socialist, str._:. Păcurari, despre "CapitalJ.ll" lui Marx în anul 1888. 19, De altfel, după propria sa mărturisire, în ti- . nereţe, activînd în rîndurile socialiştilor la laşi, "citeam «Capi�alul» . lui Marx, făceam conferinţe despre dînsul şi îinparţeam 'numere din ' RevWsiba OOieli.'aiă." 20 Despre corrwingerile marx'ilst•e alle, ISIOICQ�şt!hlor ieşeni. în această pericadă, stă mărturie şi . apreciereiji . făcut� )n broşura "Sentinţa comisiei juridice a Universităţii de Jassy în procesul Jr·aţi- . lor Nădejde", care conţinea aprecierea că "Marx cu cartea sa «Das 1 Kapital)> a pus bazele şocialismului ştiinţific". 2 Printre intelectualii oare în tinereţe au fost animaţi de idei socia liste s'e .afla şi G. Ibrăileanu, care încă în li ceu studia socialismul. 22 Intr-o scrisoare adresată lui P. Muşoiu, în anul 1890, el îşi rr:ărturisea intenţia de a se incadra în mişcarea sodal1stă. "După ce voi pune 23 mîna pe bacalaureat nădăjduiesc să intru în mişcare" - arăta ei. Cercul muncitorilor din laşi avea legături şi dădea îndrumări grll' purilor socialiste din alte oraşe moldovene ca Botoşani, Dorohoi, Vaslui. Aceasta reiese din corespondenţa primită pe adresa cercului, din par tea unor socialişti din aceste oraşe, corespondenţă care se află păs· trată în arhive. Menţionăm · o telegramă 1:irimi.Jsă din Roman, .de către V.G. Morţun lui C. Mille, cu prilejul aniversărH a 20 de ani de. l� Co- . muna diirrl iParis : nPe IV·ec!i. •înfiemţi rămJî111ă ·căllării oalf'i ·aJOUJill 20 de aiilli aJU roşit cu sîngele muncitorilor, stradelele Parisului scria el şi Îlncheia u, cu : "Trăiască partidul munci-torilor 1". Telegrama nu a ajuns la desti naţie. Pe versa, şeful gării nota că o refuză "fiind contra ordinei publi ce şi dintre cele neadmise de legea telegrafică a. 24 www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro SOCIALIŞTII IEŞENI ŞI MARXISMUL IN ll.OMÂNIA 225 GUre inceputul ultimului deceniu dl secolului al XIX-lea mişca -� socialistă la laşi făcuse mari progrese, ca urmare a răspîndirii -:-:-Dsmului � şi a creşterii co111ştiinţei de clasă a mundtorilor. In cadrul -�:ei ce se desfăşura în vederea organizării unui pa11tid politic al :-:citorilor, ..:...::. se proiectase la laşi un congres socialist pentru zilele de �: Il şi 12 septembrie 1890. După congresul studenţesc care era orga �_zat la Botoşani în acelaşi an, Nădejde ii comunica lui Muşoiu că va :-.-ea loc .,o Îll!trunire a tuturor socialiştilor" la Iaşi. Pentru aceasta, -:-: sugera ca la Congresul studenţilor din Botoşani să vie studenţi so ��alişti din Bucureşti pentru ca apoi să poată prartic:ipa şi ei la congres. �ădejde îşi exprima părerea că ar fi bine dacă s-ar asigura cheltu _-e:ile pentru a se depla:sa la Iaşi şi muncitori, ,.cîte un delegat de :reaslă·. 25 Paralel cu activitatea de răspîndire a marxismului î:n paginile pu :- .icaţiilor sodaliste, un rol deosebLt 1-au avut traducerile integrale ='e unor opere aparţinînd creatorilor socialismului ştiinţific. Pe lîngă Originea familiei, a proprietăţii private şi a srtatului", publioată în :aginile "Contempo11anului • la Iaşi, precum şi a unor capitole din Capitalul" publicat la Bucureşti, în revista .. Emanciparea •, în tradu :ef'ea lui Anton Bacalbaşa, Panait Muşoiu a tradus şi publicat la Iaşi, anul 1891 "Dezvolt,area s'ocialismului de la utopie la ştiinţă " sub _ :! �t.:.ul ,.Socialismul utopic şi socialismul ştiinţific. • In prefaţă el men ::c::Ia că temelia socialismului ştiinţific s-a aşezat "de un număr însem ::at de ani prin operele monumentale ale lui Marx, Engels şi şcolarilor franceză ccestora ". 26 Lucrare·a era t�a:dusă după ediţi'a în limba a lui ?. Lafargue, şi era socotită de către traducător a fi deosebit de intere santă căci face pe cititori să-şi dea seama ,.deplim despre menirea pro :etariatului modern." 27 Un an mai tîrziu s-a publicat tot ·la Iaşi "ManifeS11:ul PartiduLui Comunist", lucrare de căpetenie a socialiştilor de pretutindeni, care a avut o importanţă deosebită în clarificarea ideologică a membrLlor cluburilor muncitoreşti create la noi în ţară în aceşti ani. Traducerea aparţinea tot lui Muşoiu, după un text în limba franceză. Subliniind !mportanţa lui pentru mişcarea muncitorească din ţara no•astră, auto rul traducerii menţiona în prefaţă : .. Manifestul vine cu at ît mai la vre me cu cît în timpul din urmă s-au încins discuţii serioase asupra socia lismului şi cu cît o lume întreagă aşteaptă lămuriri... Manifestul arăta el mai departe - cuprinde în rezumat, întreg socialismul modern. P:rin cipiile lui generale le-am găsit întărite în ,.Mizeria filozofiei", în ope rele postume, în . . 18 Brurnar" şi în .. Capitalul" lui Marx, în cărţile lui Engels şi în toa·te scrierile socialiste de valoare care mi-au încăput in mînă". Dar ceea ce suprinde deosebit de plăcut este faptul că M�oiu in mail1JUJS1Ciri1SIIJ.Il .:ucr€\5ted pr·erreţe, ISrubl!inJila adiapbahiH:tat,ea rperfe1c:tă a idei[or manifestului la condiţile concrete din România, care, arăta el, îşi păs " trează ,.cu :totrul neştirbită valoarea lui de obîrşie . 28 15 - Cercetări istorice www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro 226 GEORGETA TUDORAN 8 Amîndouă .aceste luorări t•r,aduse, au foSit trinliÎ.se 1lui Engels cu rugămirutea de a smie drte un 1cuvînrt i:rutraductiv pentru reedi,tarea lor, ,.cuvînt care, făcut de către meşterul lor alcătuitoriu, le va înveş mîl11ta •CU aut•ori www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro SOCIALIŞTII IEŞENI ŞI MARXISMuL IN ROMANIA 227 �-coar e de la K. Kantsky, o confi:rmare a faptului eli primise din Bo ·,-:s=::i apelU!l tipărit în oraş, prin care se protesta împotriva persecu :±.:-.� mişcării soclia.lislte de către autoritliţille poliţieneşti locale. 35 b privjmţJa oonoapţdiil'OII' iliui Muşoiru d�n 1810eastă periJOiarlă, ne putem ::..:Ce o imagime al1ară diim leieltUII'.a UIIlJe:i broşuri, fSJOris ă în arrul 1893 la :Z....:xelles, cu titlul "Despi1e n'llişcarea sociJailiilsltău 36• Cu vastele sale ::;c_oşti nţe sodaiJ.iSibe căpălfl811Je prin stuidiJerea opeoolor liUJi Marx şi En �.s. precum şi prin sruldierea •ailtor pre1ucrăori din operele •acestora �e în .Âplll5ul EUTopeli, eil. î•şi expUIIllea rpă/l'lelreal'ISOIIliai pe lă fiaţă de :!'Dblema lwpte:i ode dlaiSă a p110ilebarilattu/1u�. prerum şd ţ .fia ă de ţ1elul =.:al al :tupllei geneM}e a olasei mnnd.tloiare. "Pientru mine - arăta el - toate mJi:jllioa'Celie, 11:Jot c-e pune şlliinţa l'a îndemînă, bolt ce rrue scoate �ejurărd!l.Je -n ocaile, ltotluil p0'8Ibe fi 'ÎIIlltl'lebuinţa,t d!upă vtemJe şi după _":JJC. pentru ]nă!l�alfea, penJtrru chem�&�ea !La viaţă şti la �'lJiC.I'1al'le, pe111tru �.:riicarea mooaluilrui dased pl'lolebare u şi lboaJbe a1oesbea, ·conltinua el, • �tru a ;}oe dez'VIoilta .aoestOII'Ia. cîrt mai m:u1t c0l1Ş'Ili inţa. de dlasă dez =::IOŞteni.tă şi •a-li împinge Îln făgaşul revoluţ iei •SIOIOÎ.I8le" 37, In perioada în ,oare, speril(l;ţi de pultei1Ilkeil.·e 'acţiuni rnundOO!reştl, � reroluţi10IliCIJiismul ma�l.IOir m.rundroare, runii inteleobulailii diJl miş .:area soa1aJ.l,Lstă se Î1111diooptaru spre re.formism, poziţda lui Muşoiu este .:u atît mai dlemnă de �uart în seamă. oEI ·oondamna cu energ;i:e ÎlniCer :-area de a propăvăJdJuii paoea înltr·e dllase, demorustrind .aJbsull"dlitartea Lî www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro GEORGETA TUDORAN 10 228 ci"earea P.S.D.M.R, în crerutr.ul a:tenţi.ei conducerii paJrt.idtului. 1n vede rea piiOpa·gării ideHor fundame:nrtla·le ale maJrx•iiSmu1ud, Cong resUJl aU III-,}ea al P .S.D.M.R. :a însăi"Ci.Jruat Comitetul Ex•eoult·iv rSă-şi tnt,ensdfke llll1.ll1Ca de 'tr,aJduoere în .oontinuar.e a operre1or îrutelllllei.Jeii:JOI1Ho.r sod.�al is muiui ştiinţifk. Acea,Sit'a era ICU :atît mai neoesar cu dt, în oadrul miş cării soai,a:1iste din �ara l1JOia·Sitră contin'l.l!au să aiJrouae rteoriii străiine marxismului. crare Îlllsă nu av1eaJU o limflruiEmţă domii1JCIIIlltă. BSite VIOT'ba de ,o001Jcepţiile .anarhi:st·e care au fost serios şi oomrpetent combă1ute de C. Dobrogeamu-Gheilea în lucrăriwe saJe de o mare V1aloar·e teore tkă "Anarhia cug.etării" (1891) şi "A!IlarhiiSm şi sodaliSiill " (1901) şi de Oportunismul IleformiiSit. Cl(l[le Î!ll'C:epuse ISă Se OOCă simţit mai al•eS în rîndur.ile UI1101' linbeJ.eotw1i burghezi inJtr.aJţi în mişoa11ea muruoilto rească, oare acum îşi pliegă1teau pUteoa.rea. (Nădejde a reediitbat chiar Mam:ifestul Goilllunist dell1Jamrindu-l şi schimbîndu-i titlul în "Man.ifes tul soc1alist " pentru 'a d€'111:ol11St·ra că apl icarea sa în România ar fi dăumătoare). Păltrundeooa şi răspîllJ(:lirea sociaLi:smultUi �n ţara noastră a avut loc aşa dair, în tc:orudiţHle Ul1Jei 1up�e :asooţ,ite 'UIU numai cu ideologia burgheză, ci şi cu diver•seLe curente eX!ÎJst:ente in mişoorea sociatl!i.stă. Este cu .atît maă mare me11irtul sodaHşti'lor wmâni, în cadrul cărora un Joc de :fruJnrte îl ociUipă LStOICIÎia[iştti'i rl.teiŞeill'Î. 1îm oriemba.r•ea m�şiCărli[ re:vo rnu:ncitoiietŞti luţi:onare, a cerour.i1or şi .sooi.JaHSite pe po'ZliţiHe teoretke a'1e celei mad îoohllbate ştiiruţ•e dlesprte ll\.lli11e şi Stodetba,t:e, pe poz•i,�iile marxismulUJi. Răspîndlitrea marxismului ;înfăptuittă cu prioepe:Ile şi con v.in9ere de 'cătr-e mişoal'ea sodaliistă şi presa 5<3 , a itrufluenţat nu numai eVioluţba faVloiialbilă .a mişcărH mUJncitlolieşti revol1Uţi10oore, Cii îrutrea-ga luptă idleor.IQ9JOC·ă a V!l'ernii, a aJVrut ru1rmări 'JXYZ';.ItitV·e .as�pra vlie11i·i cuUru_ rare Ş'Î ştiiruţitfi.oe di n ţ.ara I1lOCIIStră. NOTE 1 Documente privind istoria României. Războiul pentru independentă, voi. 1, partea 1-a, Buc. 1954, p. 791. 2 .Besarabi;a" din 1 decembrie 1879. 3 Arhiva centrală a C.C al P.C.R., fond 28, dos. 4316/41, mapa 1, F. 6-7. Ibidem. 4 P. Lucaciu, V. Piucă, M. Neagu. Capitalul lui Marx în România, Buc., 19G9, pa. 60.5 .Adevărul" din 9 aprilie 1935. 6 Presa mundtorească şi socialistă din România, voi. 1., partea 1-a, Buc., 1964, p. 1077. 8 .Adevărul" dtin 4 aprilie 1935. 9 K. Marx şi Fr. Engels, Opere alese în 2 volume -- voi. II, Buc. 1955 ed. Il-a p. 138. Presa muncitorească şi socialistă, 1, pag. 116. •o www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro SOCIALIŞTII IEŞENI ŞI MARXISMUL IN ROMANIA _:______::_::_:::_:_:::�_:_:.:___:_:::: 229 � .Revista sodal�", nr. 4, aprllle 1887, pag. 115. _ lb•dern, 1 dm aprilie 1884. nr. � Pr€sa munc�torească şi socialistă, J, pag. 308. Presa muncllorească şi socialistă ' 1 ' pag · 328· "!! Ibidem. .. ArhiVil I.S.I.S.P. de pe lingă C.C. 141 P.C.R. F·on d M . M . 1887, doc. 2015. 1 ::r• Arhiva : l.S.I.S.P. Fond. M.M. 1888, doc. nr 1 inv. 2016. Arh. Cerutrală a c;.c. al P.C.R., fond 28, o . 4314, • d � fila 4-5. N. Iorga, Subt tre1 regi, Buc., 1932, pag. 83. 211 N. Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost, Buc., 1934, pag. 133-1 34. Broşun 1a apărut La I1aşi in l!llilUl 1881. 21 22 P. Lucaciu, 1. Piucă , M. Neagu, op. cit., p·ag. 64. Alrhiv a centrală a G:.C. al P.C.R. Fond 28, dos. 4316/2, fila 2. 23 24 Arhiva centrelă a C.C. al P.C.R. Fond 28, dos. 4318/1, fila 9. 25 Ibidem, dos. 4316, ma 3. ArhiVIa centrală 1a C.C. al P.C.R. Fond 28 ' dos. 4324/4 ' filele 1-2. 2 276 Ibidem. lbidem, fila 2. 28 Ibidem. fila 4. 2930 Ibidem, fil.a 2. 1 3 Trl!lducerea scri•SOI'ii a f.ost pubHcată i·n .Analele lnsU.tu1ului de istorie " partidulu i", nr. 1/1955, pag. 66. 32 Arhiv•a ceilltrală a C.C. al P.C.R. Fon 28, dos. 4324/4, mapa 5, n:a 46. 33 Ibidem, dos. 4316/39, fila 2. 34 Ibidem. 34 Ibidem. Ib idem, dos. 4316/33, fiLa 2b. 3356 Ibidem, fond 96, dos. 3433, fila 24!1. 37 Loc. cit., p&g. 241:1. 38 Loc cit., pag. 249. 39 L c. ei t., p. 251. o LA CONTRIIBUTION DES SOC1ALISTES DE JASSY A LA DIFI"USJON DU MARXISME EN ROUMANIE Kesuml'! marxisme Ronmânie la Le materieJ s'occupe du debu� de la djffusdon du a les ocialisante de JIB5sy oot fin du XIX·e siecle en soulignant le r61e p·articul:ier que s s cu etans cc>tte aotion. les orga.nisations Il relev� l'activite publicistique et editoriale deployee par naire de c€1t im- socialistes et les differentes personnaites du mouvement revolutio portant centre cuiturel du pays. www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro