Anul III Nr. 207 4 pagini lei 100 Sâmbătă 22 Iunie 1946 Proletari din toate țMrile uniți-vă ! | C. C. Electoral al B. P. D. a propus | Extinderea «demnităților electorale la pri­ marii antonesclenl, vânzătorii Ardealului de Nord $1 fruntașii organizațiilor fasciste In ședința de Marți, 18 Iunie 1946 a Comit, Central Elec­ toral al B ocelui Partidelor Democrate, au fost prezentate propunerile Secțiunii Electorale, cu privire la ante profe­ tul legii electora'e. Intre altele, In dtsbaterea a-upra art. 6 privitor Ia ne- demnltățile specificate fn ante-proectul de Lege E'ectorală, Comitetul Central Electoral in unanimitate, este de părere că nedemnitățile trebuesc extinse șl Ia următoarele ca­ tegorii : — Primarii de municipii șl comune urbane, numiți sub regimul leglonaro-î ntonescian In Intervalul 6 Septembrie 1940 — 23 August 1944. Deasemenea, și asupra acelor ce au ocupat, sub reg'- mul hortisto-salașist in Ardeal de Nord, funcții arătate in aliniatele articolului 6 din anteproectul Legii Electorale. Continuare In pag 3-s

22 Iunie 1946 văduia șl socotea ca necesar un războia „sfânt*, o „cruciadă* Constituirea secțiilor electorale x/, 5 ani dala împotriva celui mai loial, dar șl celui mat puternic popor din lu­ deslănfuirea me, împotriva poporului sovietic, de pe lângă Comitetul Jud. Electoral Hunedoara Ă sub pretextul „primejdiei bolșe­ războiului După formarea Comitetului Elec­ nln Rozalia supleantă, (Fed. Fem. Ch rea Aurel titular, vice*. toral Județean Hunedoara a avut Dem). (PfC.R.). anti-sovletic Astfel în 1930, Mania declara : loc ta ziua de 18 Iunie a. c. o Secrstarul Secției: Dr. Ciocan Georgescu C-tln titular, prof La 22 Iunie a. c. se împlinesc „Valurile bolșevismului na pot fi ședință a Comitetului pentru con­ Vlorel. Nlcolse Avram supl. (P.N.P.). 5 ani de când dictatorul Anto- mărginite la Rusia prlntr’o ati­ nescu, întărit de Hltler în func­ stituirea celor 6 secții ale sale: Blro Ernest (Corn. Loc. Sind). tudine pur pasivă* și că deaceea țiunea sa de „conducător* al Ro­ Electorală, Propagandă, Adminis­ Secția Propagandă Ana Tudoran (Fed. Fem. Dem). mâniei, pășește la realizarea prin­ propune formarea unei coaliții trativă, Economici, Financiară și Președinte: Gârbovan Slmlon Secretarul Secției: Blro Ernest. cipalului obiectiv al programului agresoare antl- sovietică, Iar în Transporturi. (P. S. D.) său politic: războiul anti-sovletic. calitate de prlm-mlnistru al ță­ Secția Financiară citirea Regulamentului Atacai mlșelesc deslănțull la După de Membrii: rii, oferă România ca avantpost Președinte: Oprea Mlrcea 22 Iunie 1941 de trupele cotro­ către tov. Gârbovan Slmlon și ex­ Continuare In pag. 2-a Olaru Alex. titular, Brânză Ioan pitoare hltlerlste șl antonesclene plicațiile date de tov. Butariu Vir- (P.N.L.-Tătărescu) supl. (P.N.L.-Tătărescu). împotriva poporului sovietic dor­ gil secretarul general al Comite­ Membrii: nic de pace șt libertate sl care Ardelean Victor titular, proto­ tului Județeaa Electoral, t’a trecut totdeauna a căutat prietenia po­ pop Chiffa Teofil supl. (Frt. Plug.). Suditu Nlc. titular, Popovici la verificarea și desemnarea delc- porului român, a aruncat o pată Maria Antonescu Groza loaa titular, Alic Ioan Ioan supl. (P.N L,-Tătărescu). rușinoasă asupra istoriei țării gaților propuși de Partidele și va fl judecată de Curtea supl. (P.S.D.). Trestian Eugen titular, Aron noastre. Organizațiile componente ale B. Slmlon supl. (Frt. Plug.). Dr. Rădulescu Budlmir titular, Antonescu a premeditat răz­ Marțiali a Capitalei P. D după care secțiile au fost Nemeș Iullu titular, Martlaovici boiul șl nu a fost numai un log. Morcov Păun supl. (P.C.R.). D. colonel Gregorian, alcătuite după cum urmează: Victor supl. (P.S.D.). simplu executant. Ne dovedește Prof. Lupșor Nlcolae titular primul procuror al Curții Marton Alex. titular, Wolf acest lucra legăturile sale cu Cod- (P.N.P.). Marțiale a Corpului II Secția Electorală Augustln supL (P.C.R.). reanu încă din 1935 șl mal apoi, Șimon Alex. (Corn. Loc.). Armată a lansat mandat Berinda Oliviu (P.N.P.). în 1938 Intrând în guvernul Președinte: Dr. Almășan Augustln Wolf Oigenia (Fed. Fem. Dem). de arestare Împotriva so­ Drăgan Alex. (Corn. Loc. Sind.). Gogs-Cuza, încearcă să la legătura (Frt. Plug.) Secretarul Secției: Ardelean ției lui Ion Antonescu dis­ Secretarul Secției: Drăgan A. cu Germania, tar după propriile Vtetor. punând Încarcerarea ei in sale declarații, încă pe când era Membrii: Secția Transporturi Închisoarea Curții. Internat la Bistrița, ducea trata­ Dr. Ciocan Vlorel titular, Dr, Secția Administrativă tive cu Germania, prin interme­ Președinte: Butarlu Vlrgll(P.C.R.) Dat fiind, că Maria An­ Ioan Popovici supleant (P. N. L.- Președinte: Prof. Sturz* Const. diul lui M. Antonescu șl Gh. tonescu este suferindă, ea Tătărescu). Membrii: Brătlanu. (P. N. P.) a fost transportată și in­ Flllmon Aurel titular, (Frt. Cpt. lancu TIsu titular, Păcurar Prima sa trădare evidentă a ternată, sub pază, la spi­ Plug) Membrii: Gheorghe supl.(P.N.L.-Tătărescu). fost aducerea armatelor germane talul Colentina. Sferdfan Mlhai titular, Dr. Avocat Oprean C-tln titular, Oprea Iile titular, Vărati Sabin în țară, transformând România Bergfeld Samollă, supl. (P.S.D.). Cleriu Ciceroni supl. (P.N.L.-Tă- supl. (Frt. Plug.). într*o bază de atac împotriva Dosarul a fost trimis Florea Slmlon titular, Petrlncă tărescu). Sântimbiean Aurel titular, Chlo- U. R. S. S. Curții Marțiale, deoarece Ioan supleant (P.C.R.). Pinclu Oliviu titular, Botici Av­ rean Aurel supl. (P.S.D.). Dar prin acel „ Vă ordon tre­ faptele, ce se pun in sar­ log. Corpaci Ioan titular, Ing. ceți Pratal*, împingând armata cina Măriei Antonescu, nu Vlorel Nlcolae titular (P.N.P.), ram supl. (Frt. Plug). Mareș Emil supl. (P.C.R.). română într’un războia care nu se Încadrează In legea Ing. Kalrnan Ioan (Corn. Loc.). Dr. Ldrlncz Eugen titular, Ghi- Muntsanu Victoria titulară, Cu- țescu Const. supl. (P.S.D.). Salinschl Vasilie titular, Do- era al poporului șt pe care po­ Tribunalului Poporului. bozl Paul supl. (P.N.P.). poral nu-l dorea, Antonescu în­ Muntean Ioan (Corn. Loc. Sind.). tră definitiv în galeria marilor Oabor Iuliana (Fed. Fem. Dem). trădători, în rândul marilor vl- Secretarul Secției: Sântlmbrean novațl de dezastrul provocat de ȘEDINȚA PUBLICA A FRONTULUI UNIC Aurel. acest războlu. Continuare in pag. 2-a Astfel peste 600.000 vieți ti­ V MUNCITORESC LA HUNEDOARA nere au pierit din cauza dorin­ Duminici 16 Iunie a. c. a avut țărsnl și intelectuali sovlethi. de ralul ei rn consolidarea de­ țelor lui de Jaf. Sute de mii de loc ta sala Casinoulul U. F. H. Pentru clasa muncitoare din Ro- mocrației, conștieată de rolul ei orfani șl văduve, mame șl fa­ din Hunedoara o ședință publici a mâala chipul marelui Kalinln va în făurirea păcii. Trecând mal înființarea X milii îndoliate sunt dovada ne­ F. U. M.-ulul. la care a luat constitui un imbold de muncă departe asupra „asigurării regi­ unei Colonii de * fastei și criminalei Iul porniri. parte un public numeros de plină de abnegație pentru descă­ mului democratic și a suverani­ veri la Mintia Cotropind pământurile unul muncitori, funcționari fl femei, tușarea omului și instaurarea unei tății depline a Statului Român în popor pașn'c, distrugând tot ce cari au venit ca toată dragostea noul lumi, clădită pe respectarea cadrul monarhiei constituționale*, Din inițiativa Sindicatu­ a întâlnit in cale, case de locuit, să asculte cuvântul luminos al omului de către om și pentru tov. Lăscău, accentulază că ele­ lui Artiștilor Plastici din fabrici șl uzine, școli șt Instituții celor două partide muncitorești, făurirea unei vieți mal bune pen­ mente străine de poporul nostru, Banat va lua ființă tn cas­ de cultură, armata română a foit chfzlșia unei vieți mal buDe pen­ tru toți cei ce muncesc. care astăzi Iți găsesc sălaș în telul din Mintia din Județul transformată de către Antonescu tru foțl cei ce muncesc. Tov. Lăicău Nlcolae, preșe­ partidele „Istorice* caută să-și nostru o colonie de vară la într'o armată de vandali de cot­ Ședința a fost deschisă de tov. dintele P. S. D., luând cuvântul facă scut din M. S. Regele pen­ care vor participa studenții ropitori șl Jefuitori al popom'ul Florea Frmclsc, care tn numele vorbește despre „Politica Gene­ tru manoperele lor mârșave și și studentele dela Belle-Arte sovietic. F. U. M.-ulul mulțumește asisten­ rală* din Platforma — Program ascunși în dosul chipului Regelui Timișoara. Cu toate acestea, poporul so­ ței pentru încrederea pe care o a Blocului Partide'or Democrate. duc o politică demagogică. Apoi, Colonia va fi condusă de vietic, conducătorii săi, ne întin­ au In partidele muncitorești, dâad Dupăce demască manevrele re- tov. Lăscău arală realizările Gu­ cunoscutul profesor artist deau mereu mâna știind, că nu cuvântul tov. Ing. Corpaci Ioan, acțlunll, care bârfește pe toate vernului Groza ca reforma agrară, Polipny T. și va avea o du­ poporul e vinovat de aceste dis­ care vorbește despre „Viața și căile Frontul Unic Muncitoresc, libertatea deplină a sindicatelor, rată de trei luni (vacanța trugeri cl numai o clică instalată moartea Iul M. I. Kalinln*. Du­ crezând că astfel va putea mic­ crearea economatelor pentru ri­ de vară), la conducerea statului. pă ce trece în revistă rodnica șora Influența acestor partide, tov. dicarea bunei stări materiale a In acest timp tinerii ar­ Dar expresie a politicei mo­ activitate a Iul Raliata, pentru ri­ Lăscău spune: De data aceasta salariațllor etc. tiști vor imortaliza prin ba­ șierești șl tmperlallsto reacționară dicarea poporului sovlstlc și con­ se înșeală amar, căci clasa mun­ Partidele „Istorice*, d-nil Ma­ letele lor cele mal sublime acest războlu a fost pregătit și solidarea socialismului, tov. Ing. citoare știe că bancherii, moșie­ nlu șl Brătlanu caut* degeaba si colțuri ale meleagurilor noa­ susținut prin toate mijloacele de Corpaci încheie subliniind rolul rii, toți criminalii de războlu, ele­ ponegrească Guvernul actual, căci stre care vor forma obiec­ clicile grupate în Jurul Iul Manlu șl Iul M. I. Kslinln ca om de stat mentele legionare șl diferiți po­ realizările Guvernului Groza vor tul unei exposlțll ce se va Brătlanu, șefii celor două partide de tip leninlst-8talinlst, cm de tentați al capitalului bârfesc F.U. rămâne în istorie ca opere de un deschide la începutul anului „Istoria*. principii, simplu șl inimos, apro­ M. pentrucă el nu doresc să va­ adânc patriotism. școlar 1946—1947 tn loca­ încă din 1930, Manlu propo­ piat de masele largi de muncitori, dă o clasă muncitoare conștientă Continuare In pag. 3-a litatea noastră. 2 ZORI NOI

ORI HO Opere literare $i idiologice NTPU apărute în Editura P. (. R. București

1. N. Morariu: Vremuri noul, lor spre reconstrucția țării. Toate Sfaturi pentru plugari Țară nouă. acestea n’au putut fi învinse de Autorul ne dă o dare de seamă hoardele fasciete, datorită rezis­ a evenimentelor desfășurate dela tenței sprijinită de patifoțll fran­ Recoltarea și toMrea inului 23 August 1944 șl până în prezent. cezi, cari au ridicat din râsdul Este o expunere cronologică a lor oameni de categoria mineru­ Recoltarea inu’ui pentru fineța fuiorulu’. Dacă Inul este bule mellțat, pieptănat șl,’ perlat. acțiuoilor politice duse de forțele lui comunist Charlcs Dobarg , fuior lăsat prea mult la topit, atunci Melițatul, se face în scop de a democratice îu frunte cu Partidul studentul Marcel Weinun, un Es- fuiorul își pierde din tărie, se despărți fibrele, ad că firele, de nostru și uneltlrle reacțiunii con­ tienne și un Gabricl Peri, ne pu­ 1. hui cultivat numai pentru rupe la miclițat, este putred. jartea lemnoasă a tulpinei inului. duse de Mardu șl Brătlanu față de tând uita d« luptătorii mari ai fuior, se recoltează Ia puțin timp Topirea are scopul de a face Melițatul este o lucrare destul de eforturile acestor partide pentru poporului, Robtsplerre și Jianne după înflorire. Tulpina este încă să se destrame fibrele care sunt importantă și se Lce bine pe sabotarea tuturor încercărilor de d’Arc. verde șl semințele tn lapte. Din legate între ele printi’ui fel ds timp frumos, uscat și cu soare. a consolida și democratiza țara. Este o carte prețioasă scrisă inul recoltat astfel te obține cel clei și de a slăbi partea lemnoasă Înainte de a începe melițatul, se E de dorit ca fiecare activist într’un stil subtil de profesorul mal bun fuior, care dă cea mal a tulpioei ca să poată desface întinde inul la soare spre a se să aibă cunoștință desp-e aceas­ scumpă pânză, numită .Olandă". Roger Garaodl Agregat Uriveisi- lesne prh mellțat. usca bine „a se înăspri", cum se tă carte. tar și membru al C. C. si P. C. Inul cultivat pentru fuior este Topitul inului se face în spă zice, numsi așa se sfarmă și se 2 R. Qaraodi: Renașterea Cul­ Francez. bine să se recolteze prin smul­ curgătoare, in apă stătătoare sau alege ușor tulpinile lemnoese, — turii Fanctze. gere, Acest in se topește, fie la rouă. puzderia, — de fibrele de in. Autorul relevă contribuția P. C. verde, fie uscat. La topirea verde, Melițatul cuprinde două lucrări: Francez, bazându-se pe gloriosul Inul se smulge dimineața pe rouă, Melițatul șl torsul inului strivirea tulplnelor de in și mc'i- trecut cultural ai Franței lui Di- CINEMA „PROGRESUL11 se face mănunchiuri șl se pune la Djpă ce inul a f jst topit șl ț.t «I propriu zis. derot, Woltaire, Pa cil ctc. prezintă topit ch'ar In tina în care a fost uscat, pentru al putea toarce, tre- L. C. Este un apel către toți intelec­ smuls. La topirea în uscat, inul tualii Franței de a da aportul lor se smulge, se usucă bine, apoi se în vederea reînoirli culturii fran­ In misiune secretă pune la topit. Pentru smulgere, ceze șl participării lor la ridica­ Peripețiile unui submarin en­ inul se apucă cu putere cu amân­ rea gândirii științifice a masselor două mâinile, se trage ușor în Nouile condiții de funcționare ponorului șl de a aservi Interesele glez în războiul trecut. sus il îotr’o parte, se scutură rădăcinile si ie așează pe pământ a preselor țărănești în urma lucrătorului, măouncbl lângă mănunch’. In conformitate cu noul re­ Bele cari au îndeplinit urmă­ Condamnați de Instanța specială gim al preselor țărănești de toarele formalități: 2. Inul cultivat pentru sămânță K de sabotai șl fuior, se recoltează la complecta ulei, subsecretariatul de Stat a) Au dat declarații la o- al aprovizionării a pus in ve­ ficiul economic județean că X coacere a seminței. Atunci câmpul Instanța specială de sabotaj de 16 ani la 50.00 lei amendă, vor lua parte la însămânțări, este galben șl sămânța sună în dere următoarele, proprietari­ depe lâegă Tribunalul Deva a Gheorghe loan Ia 100 000 lei b) Au încheiat un contract măciulii. Acest fel de In este bine lor acestor prese: amendă șl Cristodor Dumltrcscu tip, cu 1. N. C. O O. P.-ul condamnat pe: B-atler Isac la să se recolteze tot prin smulgere, 1. La 1 Iulie 1946, toate 100 000 lei amendă, Weisz Isac la 50.000 lei amendă corecțlonală. dar, în cultura mare, se poate federala județeană. presele de ulei vor fi închise. c) Dovada că au predat secera sau cosi. Nu trebue să se 2. Vor primi autorizații de recolteze inul ud de ro ră sau cota de floarea soarelui fixată funcționare pentru viitor pre- ploaie. Lucrătorii care smulg sau pe anii 1945—46. 5 ani dela dezlănțuirea războiului seceră inul, trebuie să-l aș*ze în urma lor, mănunchi Ungă mănun­ anti-scvîetic chi, lăsându-l ași până se pălește (Urmare din pagina l-a) noastre acelaș Manlu declara puțin. După ce a’a pălit, mănunchi! ConstltuiPEa SECpunlIop bIecMe pentru acest atac, subliniind că: despre Antonescu; că el este s’n- se ridică In șiruri cu măciuliile in „România este o spadă ascuțită, guru' om care dispune de garan­ sus, rezemâadu-1 unul contra altuia. de pe lângă Comitetul județean gata oricând șl capabilă să ser­ ția morală pentru a lua o atl- Șirurile se fac în direcjla vântu­ vească vechiul nostru continent'1. tuăiee fală de situația creată prin lui șl se Iară până ce mănunchi! Electoral Hunedoara Și tn aceeași măsură In care tnf.ârigerea armatelor pe frontal alau uacat complect. Urmare din pag, l-a prin toate mijloacele de propa­ este vinovat Antonesca de toate dela lași. Pe întinderi mici și vreme b-ină, Secția Economică gandă ca: manifeste, b-oșuiI, afIș;j, atrocitățile și distrugerile pro­ In urma propunerilor făcute de uscatul se poale face întlnzând Președinte: Orlgoraș Constantin. placarde, radio, cinematograf. vocate de acest răibol, sunt vl- Națluntle Unite de a înceta lapta inul celegat pe o miriște «au pa­ Membrii: Secflunea Admlrlstratlvă, se novațl șl cel care l-au susținut șl a ne alătura popoarelor ce jiște vecină șl intorcâadu-i de mal B 'rcca Marin titular șl lonescu ocupă cu probleme administrative. f,i ducerea acestuia, pentrucă fără luptă pentru libertate; în urma multe ori pâ.ă la uscarea desă­ loan (P. N. L. Tităre«cu) Secțlunta Financiară, va strân­ ojutorul lor nu ar fl putut pro­ înaintării vijelioase a Armatei vârșită. D ipă ce a’.i uscat bine, Dr. Alexandru Oheo^ghlnnl ti­ ge fond ui necesare campaniei voca șl continua războiul. Că acest Roșii șt tn urma acflu iilor între­ Inul se leagă șt se pune in snopi, tular (Frt. Plug.). electorale șl va repartiza sumele, sprijin a fost acordat ne arată prinse de forțele realmente demo­ clăi sau tn șiruri,ori io grămrzl Ansgnostopol Nlcolae titular și controlând gestiunea financiară a declarotli'e tăcute de însăși d-l cratice, România a putut Jt scoasă înguste șl se laslpână la bătutul Trufaș Petru supl. (P.S.D.) Gostlrn A'exsndru titular și operațiunilor Blocului tn legătură Mania, tn memoriul său adresat din mocirla In care o aruncase pentru scos să-mânța. Zăvolauu Gașpar aupl. (P.C.R,) cu alegerile parlamentare. lui Antonescu tn 18 Iulie 1941, clica de trădători șl așezată In Aftrrgut Alex. titular (P.N.P.) Repartizarea chritulelilor se va adecă trei săptămâni după de­ rândul popoarelor luptătoare Bătutul pentru scoaterea Trmaș Joslf (Corn, Loc.), face conform proporției de repre­ clanșarea războiului anl'sovletlc, pentru pace, libertate șl Indepen­ seminței Ldrincz Oabrlela (F.F.D.R.). zentare pe Halele Blocului {Parti­ Secretarul Secției: Ansguos- tn care scrie următoarele: „Recu­ dență. Io culturile mici, bătutul se face topol Nlcolae. delor Democrate. noștința țării pentru generalii, Eliberat de Jugul In care era cu mâna, lairebulațâad .dăracul* Comitetul Județean Electoral Secțiunea Economic'--, se va ofițerii șl soldațll români șl pen­ ținut, Intărlndu-șl prietenia cu un fel de pieptene mare, prin din­ șl-a fixat proxima ședință pe Vi­ o upa cu studiul șl rezolvarea tru d-voastră d-le comandant de popoarele sovietice, poporul ro­ ții căruia se trage vârful Inului, neri, 21 Iuule a. c. ora 17. problemtlor economice. căpetenie va fl eternă" tar la mân a pășit pe drumul refacerii MăJuLil* cu semințe se rup șl Rolul secțiunilor șl Secftunea Transporturilor, este 8 Noembrle 1941, tnfr'o scrisoare țârii, pe,drumul, realizărilor, ptn cad pe. S« mal întrebuințează bă­ compunerea lor însărcinată cu organizarea trans­ adresată lut Antonescu tot d l tru a-șt construi un viitor mal iatul inului cu un ,mai* de lemn. portului caudldsțllor, i trimlș’lor MaTliu scrie: „Partidul Național bun, mai fericit. Flecare secțiune se compune Bătutul se face numai la vâif, conducerilor partidelor, a delega­ "țărănesc, aprobă acțiunea mili­ Pentru ca acest dram să-i fie asi­ din delegați si partidelor din Blo­ unde sunt măculllle cu sămânță, țiilor; cu transportul materialelor tară întreprinsă șt aclamă ca în­ cul Partidelor Democrate precum gurat, pentrucă să numai fie nevoe ftrlndu-se cât nul mult de sdro- șl un reprezentant (supleant) a1 de p epagandă șl presă. suflețire rezultatele obținute tn de a suporta o nouă tiranie, po­ blrea tulplnelor. Confederației Oenerale a Munci1 Va procura din timp parcul de această privință." porul nostru a hotărât să treacă Când sunt Întinderi mari de șl o reprezentantă a Fcd rație' camioane șl turisme necesare de Ch ar după ce armatele fasciste la Judecarea șl pedepsirea celor in, bătutul s*mli|d se face cu Femeilor Democrate. plasărilor. a

Festivitatea închiderii cursurilor / COLȚUL ECONOMIC Universității Muncitorești din Petroțeni

ld cadrul unei deosebite solem­ Jarcău, du'gher la C.F.R, Conya, Braha, care a relevat roadele Etatizarea Băncii Naționale nități a av;t loc Vineri, 14 1 mie dela serviciul Coloniilor, jOpiIșa școlii, anunțând că va da tot con­ Redactarea anteproectulul de decreț-lage In biderea cursurilor Ualversi- dela Mina Petrila, Radu Laurian cursul pentru a promova pe mun­ tă|ii Muncitorești din Petroșeni. dela Atelierele Centrale Petroșani citorii care s’au dovedit a fl cei La Consiliul Superior al mătoarea alegerilor, când va Serbarea a Început cu „Imnul fl Tr fan dela Preparata Petrlla. mal conștiincioși șl cei mal capa­ Economiei Naționale, o comi- fi pus In aplicare. Minier*, Intonat de corul elevilor siune alcătuită In mod spe­ Sorbirea s’a încheiat cu Imnul bili în posturi de răspundere. In 20 MILIARDE LEI Școlii Industriale din Petroșeni, Stegarilor, într’o atmosferă dede- acelaș timp a arătat un deosebit cial, a început să lucreze la dupâ care au adus salutul tov. săvârșltă solidaritate între munci­ interes centru excursia de studii elaborarea anteproectului de PENTRU ECOHOMATUL G F. H- Haiduc, în numele Sindicatului tori șl Intelectualii democrațl. Co­ la Brașov șl București pe care decret lege pentru etatizarea Ministerul finanțelor a C.F.R., tov. B >gi;n, în numele misia Locală a oferit apoi o masă Universitatea a proectat-o pentru Băncii Naționale a României. aprobat acordarea unul Comisiei Locale, log. Panaitescu tovărășească. Cu această ocazie luna Iulie, ca o încununare a u- Prlnc'plul general, urmărit credit pentru finanțarea în numele Direcțiunii Minelor. a luat cuvântul dlrectotul Ing. nui an de activitate rodnică. de comlsiune, va fi ca, prin economatului salariaților A fost deasemenea de față ingi­ etatizare, Banca Națională să c. f. r. în valoare de 20 nerul Biaha, directorul Soc. Pet­ nu depindă cu nimic de vreun miliarde lei. roșani. Vorbitorii au icos în evi­ departament ministerial, cl prin dentă importanta pe care această etatizare, Banca Națională să Pânza de america Universitate Muncitorească o are R. A. T. fl. își începe activitatea aibă un loc bine definit în a scăzut la pentru ridicarea nivelului tehnic șl Consiliul de Miniștri, unde 22.000 lei metrul cultural al muncitorilor, ridicând Regia Autonomă de Transpor­ era afectat autogărllor și servi­ alături de reprezentanții ce­ elemente de valoare din rândurile turi cu autovehicule (R. A. T A.) ciului de transporturi cu automo­ lorlalte înalte instituțiuni de Ca dealtfel toate produsele lor. Et și-au exprimat convinge­ îșl începe activitatea. bil', trece la R.A.T.A. stat să colaboreze în mod textile, pânza de americă a rea că Jupă primele rezultate a- Dirccjla generală a căilor ferate In sensul celor de mai sus, tov. egal la dirigulrea acțiunilor de suferit și ea serioase scăderi tât de f umoase, Universitatea ișl a fost autorizată de ministerul co­ GheorghluDej, ministrul comu­ consolidare economică a țării. de preț. va continua activitatea cu un nu­ municațiilor să pună la dispoziția nicaților, a dat o decizie minis­ Se pare că anteproectul de S’a oferit o cantitate Im­ măr din ce in ce ml mare de societății „R. A.T.A.* 500 ca­ terială. decret lege va fi terminat In portantă de pânză de ame­ elevi. mioane ZISS în bună stare din ch'ar cursul acestei luni, după rică la 22.000 lei metrul, A urmat apoi un program ar- primul lot de autocamioane sosite care el va fi supus unei ample dela 40.000 lei cât este pre­ tlstlc-cultural prezentat de elevii din U. R. S. S., 20 remorci bune discuțluni de amănunt. țul oficial. Școalei Industriale. Tovarășul Jir- împreună cu cauciucurile respec­ Nouile monede Forma definitivă a ante­ Cercurile de specialitate cău, premiantul școlii a citit luc­ tive. Deasemtnea, calea ferată va proectului va fi însă stabilită afirmă că scăderile vor con­ rarea sa despre .viata șl opera pune la dispoziția societății ate­ de 500, 1000 șl abia în perioada Imediat ur- tinua la toate produsele textile. marelui învățat Oaliieo Qalilel", lierele din Mizil, Târgu Mureș și 2000 iei scTliă în cursul anului de studii. Cluj, birourile tehnice rufo din Tov. Inginer Mireș, directorul Arad, Cralova, Brașov, Cluj, Iași, In Monitorul Oficial Nr. Universității a făcut o amănunțită Oalațl șl București, cu sucursa­ 137 din 17 Iunie, a apărut ȘTIRI dare de seamă a activității, după lele lor garaje, remize, autogări, decretul prin care Ministerul care a urmat Împărțirea premiilor concesiuni de bilete, auto-halte Finanțelor a fost autorizat a DIN ȚARA SOVIETELOR elevilor merituoși printre care s’au etc. bate și pune in circulație prin remarcat în special tovarășii: Tot personalul căilor ferate care monetăria națională, monede Uzlnele „Stalln“ din clllum*, crescute sub razele X de 500 și 1000 lei valoare Leningrad au construit sau a unor substanțe chimice. nominală, din aluminium, și o turbină cu o capaci­ Damenlul de întrebuințare a 2000 lei valoare nominală tate de 100.000 Kw. penicilinei se extinde mereu. Acum Ședința oublkă a F. U. M. din alamă, quantumul emisi­ a început tratarea culpenicilină a Ia Hunedoara unilor fixându se inițial la 20 Muncitorii, inginerii, tech- bolnavilor de tifos recent. miliarde, pentru primele două nlcienii șl funcționarii dela Se fac experiențe de tratament Urmare din pag. l-a rile sociale șl preconizările pen­ monede, și 60 miliarde lei uzina metalurgică „Stalina combinat cu penicilină șl alte Luând cuvântul Iov. Poco'a tru vi tor. In ședința vlltosre a pentru celelalte. din Leningrad au adresat preparate care au același origină, Gavril, vorbește despre momen­ F. U. M.-ului se va desbaie fle­ Oeneralissimalul Stalin, o ca streptomi cina, llsocimini, etc. tul politic, unde trece In revistă care capitol aparte. scrisoare In care îi aduc ta Preparatul combinat se arată mai Ședința o înch de tov. Fiore» ul'Imele evenimente politice ex­ C. C Electoral al B. P. D cunoștință că uzina lor a rezistent decât penicilina singură, terne și Interne. Arată cum în Franclsc. Mulțumind asistentei el fabricat prima tarbină ca adresează un apel către to|i cel Urmare din pag 1-a înzestrarea școlilor toate țările, în ultimele alegeai prezenți, că acele auzite la această — Guvernul care a semnat Dictatul abari de înaltă tensiune cu forțele muncitorești au avut cu­ cu aparate ședință să fie difuzate în massele dela Vlena. actul prin care se accepta o capacitate de 100.009 ki­ vântul decisiv. muncitorești pentru a se arăta sfâșierea Ardealului și se pregătea o- lowați, Creiarea acestei tur- cinematografice tuturor rolul ce-1 au de îndepli­ Tov. Pocola arată importanta cupjrea României de către hltlcrlști, b ne constltue un succes se­ înainte de război, școlile din nit pentru făurirea unei Românii alegerilor din Franța, Cthoslova- — Candidați pe lls'cle partidului rios al construcțiilor sovie­ Republica Federativă Rusă pose­ llb re, Independente și democrate. .Totul pentru Ț.ra* și partidului Na- eia și a referendumului dlnltslla, tice de turbine. dau circa 75000 aparate cinema­ Ședlnja se termină într’un en­ (lonal-Creștln, In alegerile din 1937. accentuiază apoi că reluarea dn- tuziasm de nedescsrls, reprezen­ In răspunsul său, gene- tografice, sonore șl mute, pentru cuțiunilor celor patru puteri în­ tanții P. S. D. șl ai P. C. R fliud — To(l cxponcnțll leglonarismulul. l-a felicitat — Conducerea Ajutorului Legionar, fallssimulSlalin film îngust șl 320 filme didactice truniți la o novă conf.-iofă, așa ovatlona|i și prelu g aplaudați. - Conducătorii Centralei evreilor. pentru succesul lor, arătând multiplicate în mii de copii. după cum a fost stabilită in con­ Ddnnoiaru Sefglu. ferința anterioară la Paris, continue că acest succes îmbogățește h perioada războiului pentru un eveniment Im por tact pentru șflinfa sovietică ea mari re­ Apărarea Patriei, In j raioanele toată lumea. T e<â rd la momen­ alizări. ocupate aceste materiale și apa­ tul politic Intern, tov. Pocola de­ întrebuințarea rate cinematografice au fost dis­ mască încercările reacțlunll de a NOUL STATUT truse și prădate. produce turburări In Ardeal, as­ penicilinei In prezent la Ministerul Instruc­ cuțind șovinismul român fl ma- al funcționarilor publici Locțiitorul ministrului sănătății țiunii Republicii Federative Ruse gh'ar, Inventând tot felul de svo- publice din U.S., Natradze a făcut șl la Institutul de Metodologie a mrl, înviăjbnd nijlona'llătlle în­ Nonl statut al funcționarilor pu­ naf, Iar propunerile întemeiate vor zilele acestea o comunicare în le­ învățământului de pe lângă Aca­ blici o pe cale de a primi forma tre ele. Arată cum în momeotul fi Introdus' in textul noului statut. gătură cu desvoltares industriei demia Științelor Pedagogice, a de fiță reacțlunes caută pe toate definitivă. Ab’a după ce lucrările de redac­ penicilinei începâhd din 1942 șl început elaborarea planului de eălle să atace platforma program Observațiile miniștrilor șl sub­ tare vor fi definitivate, se va până astăzi. Acum acest medica­ reînzestrare a școlilor cu aparate a B. P. D. care însă se Izbește secretarilor de stat au fost pri­ putea proceda la Încadrarea func­ ment este întrebuințat la tratamen­ șl materiale clnematogrif ce pe mtreo de faptele concrete ale mite, urmând a II se da cuvenita ționarilor în nouile clase de sa­ tul scptlclmlel, gangrenel, arsuri­ guvernului, □nul școlar 1946—1947. atenție la redactarea statutului. larizare. lor, d’gerăturilor, blenoragiei, Tov. Mtrtfnovlcf, expune poli­ Industria de materiale t.hnlce Dcatemenf șl-au f umulat oblec- Se studiază concomitent, posi­ pleuritei purulente, abcesului pul­ tica «odală din Platforma Prog­ didactice orgsnlzea’ă In a doua ram a Blocului Partidelor Democ­ țlunlle partidele politice, prin re­ bilitățile statutului prezent, dat monar, scarlatlnel, meningitei pu- jumătate a amilul 1946 producția rate, accentuând realizările Ou- prezentanții lor. fiind că este vorba de o sumă relcote șl alte boli. S’au cercetat în serie a aparatelor de proecțle vernulul O oza In toate stratu- întregul material va fi coordo- insemnuă. diferite soluri do 'ciuperci, „peni- tip perfecționat. 4 ZORI NOI

Lucrările conferinței miniștrilor de externe EDUARD BENEȘ PARIS. — Conferirța mi- de părere că acesta este cel de Italia intre Vest și Estul a fost reales președinte al niștrllQr de externe se ocupă mai important dintre cele 5 Europei explică interesul ce de proectui tratatului de pace tratate care trebursc pregă­ se arată față de această Republicii Cehoslovace cu Italia. Cercurile locale sunt tite. Poziția centrală ocupată problemă. Secretarul partidului comunist însărcinat cu formarea noului Acordul între Iran $1 Azerbaidjan dovedește înțelegere guvern PRAGA. — Adunarea na­ publlcii cehoslovace, d. Beneș yi pentru aspirațiile poporului azerbaidjan țională cehoslovacă a ales a primit demisia d-Iui fir- j în unanimitate pe dl Eduard lingher, primul ministru. ~ MOSCOVA. — Textul ment imp rtant din toate punc- azerbaidjan. Pe baza acestui Beneș ca președinte al re­ Președintele Beneș a complect al acordului dintre te'e de vedere. Acest document acord se va întocmi în curând publicii. însărcinat apoi pe condu­ Iran și Azerbaidjan a fost dat dovedește înțelegerea pentru o nouă lege electorală care La deschiderea ședinței, cătorul partidului comu­ publicității și este un docu- aspirațiile și nevoile poporului va da drepturi de vot egale președintele adunării naționale nist Gotwald, vicepreșe­ femeilor și bărbaților. a înfățișat evenimentele care dintele consiliului de mi­ s’au desfășurat dela prima niștri, să alcătuiască noul Dacă problema persană con­ alegere a d-lui Beneș din guvern. tinuă să rămână pe ordinea 1933 și a mulțumit Alfaților Bomba atomică de zi după ce manevrele lui pentru ajutorul dat Cehoslo­ nu produce dezastre mai mari decât un Husein Alah au eșuat, aceasta vaciei. va putea fi periculoasă pen­ Fruntași comuniști bombardament obișnuit LONDRA. — După alege­ condamnați de auto­ tru O.N.U. rea sa ca președinte al re- MOSCOVA. O mică bro­ dezatre mai mari decât un ritățile americane șură folosită de partidul co­ bombardament aerian obișnuit. MUENCHEN — Preșe­ munist american pentru pro­ Bomba atomică nu poate fi dintele, secretarul și alte pagandă In fabrici și sindicate folosită contra armatelor nu­ trei personalități ale Parti­ meroase și nici asupru regiu­ Dl Bldault însărcinat cu formarea publică In ultimul număr un dului Comunist bavarez au nilor Industriale vaste decât fost condamnați de un tri­ articol asupra bombei atomice. cu efecte slabe. In acelaș noului guvern francez bunal aliat la patru luni în­ Referindu se la efectele timp, articolul arată că bomba Comuniștii și socialiștii n’au anunțat până chisoare, pentrucă au pă­ dela Hlroshlma, articolul a- este extrem de greu de con­ truns în zona sovietică fără rată că bomba nu produce struit fiind foarte costisitoare. acum dacă vor accepta posturi într’un autorizația guvernului mili­ cabinet sub șefia d-lui Bidault tar american. Fruntașii comuniști se PARIS. Adunarea cons­ terimar al Franței. duseseră la Berlin pentru ECOURILE PRODUSE tituantă franceză s'a întru­ Comuniștii s’au obținut a asista la o întrunire a de prodamafla provocatoare nii Miercuri pentru a alege dela vot. Socialiștii și radi partidului. călii au sprijinit pe d-l Bl- Toți cinci au făcut apel. pe noul președinte al consi­ a Iul Umberto de Savoya dauli. liului de miniștri. Șefii partidului rad. și parti­ ROMA. — Proclamația fos­ împotriva oricăror încercări După cuvântările d-lor dului socialist n’au anunțat tului regâ Umberto a fost con­ de răscoală". Vincent Auiol, Fellx Gouin, până acum dacă vor accepta Lucrările Consiliului damnat* de către majoritatea „Popolo", organul democra­ Jck Douclos șl altor frun­ posturi într’un cabinet sub ziarelor din Roma. ției creștine, scrie din partea tași politici care au înfăți­ șefia d ini Bldault. de Securitate șat punctele de vedere ale „Umberta, părăsind țara, vrea sa: „Proclamația hi Umberto Jac Douclos a declarat că LONDRA. Marți la Ntw- partidelor respective, trecân- a* deslănțuie In mod conștient este un gest care nu contri- partidul comunist francez ar York. reprezentantul Uni­ du-se la vot d-l Bldăult a .războiulcivil* scrie In articolul fi dispus să facă anumite unii Sovietice în Consliui bue la unitate ci la sciziune fost ales președinte al gu­ de fond „Avânți*. El speră că concesiuni cu privire la punc­ de Securitate al O. N. U. In sânul italienilor. vernului provizoriu francez. o să găsească cineva care să tele constituționale. Parti­ Oromîco, și a exercitat creadă lacrimile lui de croco­ Ziarul mcnsrhist .Italia LONDRA. — Adunarea dul comunist nu s'ar învoi dreptul de veto împotriva dil șl să pricinuiască patriei Nuovr" satisfăcut de procla­ constituantă franceză a ales însă niciodată să acorde deciziei consiliului care re­ noi victime in numele regelui, mația de adio a lui Umberto pe d. Bldault în postai de președintelui o putere abso­ comanda Adanărli Națiuni­ care se află într’un exil con­ la consacrat laude entuziaste. președinte al guvernului in- lută. lor să rupă relațiile cu Spa­ fortabil nia lui Franco în luna Comitetul executiv al „par­ Septembrie.. tidului acțiunii" cere fntr’o dec­ Gromîco a declarat că. Consiliul trebuie să porne­ larație specială ca guvernul ască o acțiunea imediată să răspund* de urgență cu împotriva Spaniei fasciste. măsuri energice pentru ocro­ Consiliul și-a amânat șe- tirea legalității republicane, dința până Luni. pentru a strânge unitatea ita­ LONDRA. Comtslunea lienilor tn jurul republicii*. Națiunilor Unite care se Conducerea partldu'ul re­ • LONDRA. La Tel-Awlv se fac razii In tot orașul pentru găsirea persoanelor care au răpit preocupă de problema ener­ publican a ’pub'lcat deaseme- 5 ofițeri britanici. Autoritățile britanice au pornit o adevărată teroare împotriva populației evreeștl. giei atomice a ținut Mier­ menea o declarație care spune curi seara a doua ședință • Kurdistanul a cerut guvernului central din Teheran acordarea unul statut similar celui obțl- c* proclamația „esle cn do­ la Ncw York. nut de Azerbaljdzn. cument provocator"' care în­ LONDRA. Miniștrii de • Partidul Comunist Italian se opune semnării noului armistițiu propus Italiei. deamnă la război civil. Țelu­ externe au avut Marți după rile regelui fugit, se spune In 9 in cursul dlscuțlunilor legii asupra puterilor excepționale cerute de guvernul grec s’a produs amiază o ședință care a declarația conducerii partidu­ o încăerare intre deputății monarhlștl șl republicani din parlamentul grec. durat două ore. Se crede lui republican, sunt: de a crea • LONDRA, — După cum se declară în cercurile bine informate, e posibil ca înainte de sfâr­ că ei au continuat să dis­ un pretext pentru legitimismul șitul lunii Iulie să se Introducă In Anglia rațlonerea pâlnel șl a fălnel. cute chestiunea tratatului din Italia. Partidul republican • LONDRA. — D. Noel Backer a declarat în Camera Comunelor că re­ de pace cu Italia. Ședința este gata sft apere republica lațiile comerciale între Marea Britanie, Ungaria șl România, vor fi reluate următoare a avut toc Joi împreună cu autoritățile legale în curând. dimineața.

Imprimeria județului Hunedoara - Deva 576—1946.