MEMORIU DE PREZENTARE Pentru Obţinerea Acordului De Mediu Pentru Proiectul

ASISTENȚĂ TEHNICĂ PENTRU PREGATIREA APLICAȚIEI DE FINANȚARE ȘI A DOCUMENTAȚIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ ÎN REGIUNILE MEDIAŞ, AGNITA ŞI DUMBRĂVENI, JUDEŢUL SIBIU, în PERIOADA 2014 - 2020

S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. MEDIAŞ

“PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ ÎN REGIUNILE MEDIAŞ, AGNITA ŞI DUMBRĂVENI, JUDEŢUL SIBIU”

MEMORIU DE PREZENTARE pentru obţinerea acordului de mediu pentru proiectul

“PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ ÎN REGIUNILE MEDIAŞ, AGNITA ŞI DUMBRĂVENI, JUDEŢUL SIBIU”

Întocmit conform prevederilor anexei nr. 5E

BENEFICIAR: S.C. APĂ TÂRNAVEI MARI S.A. Mediaș

ÎNTOCMIT: S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu pentru Specialist Consulting SRL

In insolventa

Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Susţinem protejarea naturii şi a resurselor ei şi de aceea:  tipărim documentele pe care le elaborăm pe hârtie reciclată;  utilizăm ambele pagini ale foii;  folosim fontul Times New Roman;  nu tipărim e-mailul primit, decât dacă este necesar.

2 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

CUPRINS

I. Denumirea proiectului...... 6

II. Titular ...... 6

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect ...... 6

Rezumatul proiectului ...... 6 Justificarea necesităţii proiectului ...... 7 Valoarea investiției ...... 8 Perioada de implementare propusă ...... 9 Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului ...... 11 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect ...... 21 Informații despre substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate ...... 37 Folosinţa terenurilor în zona lucrărilor propuse prin proiect ...... 38 IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare ...... 55

V. Descrierea amplasării proiectului ...... 55

Distanța față de granițe ...... 56 Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural ...... 56 Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului vizat de proiect ...... 68 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare ...... 68 VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile ...... 69

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu .... 69 1. Protecţia calităţii apelor ...... 69 2. Protecţia aerului ...... 69 3. Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor ...... 70 4. Protecţia împotriva radiaţiilor: ...... 70 5. Protecţia solului şi subsolului ...... 70 6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ...... 71 7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ...... 72 8. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/ în timpul exploatării ...... 73 9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ...... 76 B. Utilizarea resurselor naturale ...... 77 VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect ..... 78

Impactul asupra populației și sănătății umane ...... 78 Impactul asupra florei și faunei ...... 79

3 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Impactul asupra solului și subsolului ...... 79 Impactul asupra calității și regimului calitativ al apei ...... 80 Impactul asupra calității aerului ...... 80 Zgomot și vibrații ...... 81 Impactul asupra piesajului ...... 81 Impactul asupra patrimoniului istoric și cultural ...... 82 Natura transfrontalieră a impactului: Nu este cazul...... 82 VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului ...... 82

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare ...... 83

Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apă, Directiva Cadru Aer, Directiva Cadru a Deşeurilor etc.) ...... 83 Coerența proiectului cu obiectivelor politicii privind schimbările climatice ...... 84 Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul ...... 88 X. Lucrări necesare organizării de şantier ...... 89

Localizarea organizării de şantier: ...... 90 Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier ...... 90 Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier ...... 92 Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu ...... 92 XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii ...... 93

Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și /sau la încetarea activității ...... 93 Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale (Planul de măsuri de intervenție în caz de poluare accidentală și asigurarea mijloacelor necesare) ...... 93 Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei ...... 93 Modalități de refacere a stării inițiale/ reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului ...... 93 XII. Anexe – piese desenate ...... 94

XIII. Incidenţa cu prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare ...... 94

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului vizat de proiect ...... 94 A. Informații privind situl de interes comunitar . ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului din zona proiectului ...... 94

4 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

B. Informații privind situl de interes comunitar ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare din zona proiectului ...... 117 C. Informații privind situl de interes comunitar ROSPA0098 Piemontul Făgăraș din zona proiectului ...... 132 D. Informații privind situl de interes comunitar ROSCI0122 Munții Făgăraș din zona proiectului ...... 146 E. Informații privind situl de interes comunitar ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu din zona proiectului ...... 160 F. Informații privind situl de interes comunitar ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș din zona proiectului ...... 172 E. Informații privind ariile protejate aflate la o distanță de cel mult 5 km de amplasament ...... 184 Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar; ...... 186 Se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar ...... 186 Estimarea impactului potenţial asupra speciilor pentru care a fost propus ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului...... 189 Estimarea impactului potenţial asupra speciilor pentru care a fost propus ROSPA0098 Piemontul Făgăraș ...... 189 Estimarea impactului potenţial asupra speciilor pentru care a fost propus ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș ...... 189 Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus ROSCI0122 Munții Făgăraș ...... 190 Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare ...... 190 Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu ...... 190 Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care au fost propuse ROSCI0118 Movilele de la Păucea, ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț ,ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud, ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia, ROSCI0186 Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare, ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu, ROSCI0282 Arpașu de Sus, ROSCI0112 Mlaca Tătarilor și ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest ...... 191 XIV. Legătura proiectului cu corpurile de apă ...... 207

XV. Completari cu date și informații cuprinse în Anexa II A și Anexa III la Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE ...... 211

5 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

I. Denumirea proiectului.

“ Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” II. Titular Denumire titular: S.C. APA TÂRNAVEI MARI S.A. Adresa titularului : Municipul Mediaș, str. Aleea Cmd. Dimitrie Moraru, nr. 19, jud. Sibiu Telefon: 0269 845919; Fax: 0269 845677 E-mail : [email protected] Pagina de internet : http://apatarnavei.ro Persoanele de contact: o Ioan MUNTEANU - Director o Gabriel GAJDOȘ - Responsabil pentru protecţia mediului: tel. 0747217392 o Dumitru UNGUREANU – SC Specialist Consulting SRL: tel. 0745327730

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect Rezumatul proiectului În cadrul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu se propun: Trei sisteme regionale de alimentare cu apă amplasate în partea de nord și est a județului Sibiu.  Sistemul de alimentare cu apă Mediaș (SAA Mediaș): compus din următoarele localități: Mediaș, Valea Lungă, Târnava, Copșa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Motiș, Șeica Mare, Boarta, Buia, Brateiu, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare, Valchid, Buzd, Dârlos, Păucea, Blăjel, Bazna, Boian, Ighișu Nou, și Velt. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în localitățile Mediaș, Valea Lungă, Târnava, Copșa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Motiș, Șeica Mare, Boarta, Buia, Brateiu, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare, Valchid, Buzd, Păucea.  Sistemul de alimentare cu apă Dumbrăveni (SAA Dumbrăveni) compus din următoarele localități: Dumbrăveni, Hoghilag, Prod, Șaroș pe Târnave, Ernea, Alma, Giacăș, Șmig și Curciu. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în toate localitățile incluse în sistem.  Sistemul de alimentare cu apă Agnita (SAA Agnita) compus din următoarele localități, respectiv Agnita, Ruja, Coveș, Bârghiș, Ighișu Vechi, Benești, Alțâna, Arpașu de Sus, Arpașu de Jos, Nou Român, Cârțișoara, Bruiu, Șomartin, Gherdeal, Marprod, Ilimbav, Chirpăr, Săsăuș, Vard, Veseud, Nocrich, Hosman, Ţichindeal, Fofeldea, Brădeni, Retiș, Dealu Frumos, Merghindeal, Movile, Noiștat, Iacobeni, Stejărișu și Netuș . Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în localitățile Agnita, Ruja, Coveș, Benești, Alțâna, Ighișu Vechi și Arpașu de Jos. Lucrările de alimentare cu apă propuse prin acest proiect se concretizează în dezvoltarea a 2 sisteme regionale de alimentare cu apă în Bazinul Hidrografic Mureș, respectiv SAA Mediaș având ca sursă de apă captarea existentă pe râul Târnava Mare și SAA Dumbrăveni, având ca sursă existentă de apă un front de captare format din 8 puțuri de extragere a apei din subteran și un sistem regional de alimentare cu apă în Bazinul Hidrografic Olt, respectiv SAA Agnita.

6 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 Pentru dezvoltarea SAA Dumbrăveni sursa existentă de apă se va extinde prin realizarea a 4 noi puțuri de extragere a apei subterane.  Pentru dezvoltarea SAA Mediaș nu este necesară extinderea sursei existente de apă, aceasta având capacitatea de 300 l/s, suficientă pentru deservirea întregului sistem regional dezvoltat prin proiect.  Pentru dezvoltarea SAA Agnita se va realiza reabilitarea sursei existente de apă, aceasta având capacitatea de 91 l/s, suficientă pentru deservirea întregului sistem regional dezvoltat prin proiect. Infrastructura de canalizare ape uzate  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Mediaș compus din următoarele aglomerări: Mediaș Ighisul Nou, Darlos, Brateiu, Atel, Copșa Mică (Copșa Mică si Axente Sever), Târnava ,. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Mediaș: Mediaș;  Aglomerarea Darlos: Darlos;  Aglomerarea Brateiu: Brateiu;  Aglomerarea Copșa Mică: Copșa Mică, Axente Sever;  Aglomerarea Târnava: Târnava;  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Șeica Mare va cuprinde localitatea Șeica Mare. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Șeica Mare: Șeica Mare  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Dumbrăveni compus din următoarele aglomerări: Dumbrăveni (Dumbrăveni, Hoghilag, Șaroș pe Târnave), Prod. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Dumbrăveni: Dumbrăveni, Hoghilag, Șaroș pe Târnave  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Agnita cuprinde următoarele aglomerări: Agnita, Stejerișu, Iacobeni, Netuș. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Agnita: Agnita Faza de proiectare: studiu de Fezabilitate Justificarea necesităţii proiectului Situaţia existentă a sistemului de alimentare cu apă a fost analizată în sensul satisfacerii cererii pentru toate componentele sistemului, respectiv surse, aducţiuni, staţii de tratare şi reţea de distribuţie. Lucrările proiectate pentru aglomerările studiate au următoarele obiective: - Asigurarea necesarului de apă atât pentru populaţie, cât şi pentru consumul public, industrial şi comercial, cu acoperirea necesităţilor de apă tehnologică pentru funcţionarea propriului sistem de alimentare cu apă; - Optimizarea procesului de tratare în staţiile de tratare existente în conformitate cu calitatea apei brute provenită de la surse, în scopul asigurării calităţii apei potabile la standardele şi cerinţele Legii 458/2002 şi ale Directivei UE cu privire la apă potabilă 98/83/EC; - Creşterea ratei de racordare a consumatorilor la sistemul centralizat de alimentare cu apă pe străzile prevăzute cu conducte de apă;

7 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

- Reducerea pierderilor de apă din sistem prin lucrări de reabilitare acolo unde au fost depistate astfel de pierderi în urma măsurătorilor; - Reducerea consumului de energie prin distribuţia gravitaţională acolo unde aceasta este posibilă sau dotarea staţiilor de pompare cu pompe având caracteristici superioare. În ceea ce privește extinderea rețelelor de canalizare și tratarea apelor uzate implementarea proiectului are ca scop: - Acoperirea cu servicii de colectare a apelor uzate într-un procent de 100% și reducerea impactului poluant; - Reducerea poluării cursurilor de apă și a pânzei freatice, cu efecte favorabile directe asupra sănătății umane. Principalele domenii de impact ale măsurilor de investiţii sunt:  Îmbunătătirea calităţii condiţiilor de viaţă umană şi ambientală prin reabilitarea infrastructurii existente vechi;  Îmbunătăţirea situaţiei existente în ceea ce priveşte Staţiile de epurare;  Eliminarea descărcărilor în râuri a apei industriale şi menajere insuficient sau deloc epurate;  Îmbunătăţirea managementului şi funcţionării sistemelor;  Optimizarea distribuţiei apei prin programul de reducere a pierderilor și asigurarea colectării apelor uzate prin reţeaua de canalizare;  Reducerea costurilor de funcţionare. Zonele de alimentare cu apă vor beneficia de următoarele efecte principale:  Reducerea pierderilor de pe aducţiuni şi de pe reţeaua de distribuţie;  Economia de energie la captări şi transportul apei;  Automatizarea – reglarea şi comanda de la distanţă a utilajelor de la captări, transport, Staţii de pompare şi Staţii de clorare;  Alimentarea cu apă potabilă şi calitatea acesteia;  Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru personal. Valoarea investiției Investitii totale pentru zona de nord a judeţului Sibiu, aria de operare Investiţii prin ATM POIM 2014 - 2020 Alimentare cu apă – Construcții, echipamente și utilaje 42.032.202 Apă uzată – Construcții, echipamente și utilaje 37.307.026 Alte cheltuieli (proiectare, asistenţă tehnică, supervizare lucrări, diverse și 19.834.807 neprevăzute) - 25% TOTAL (euro) 99.174.035

8 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Perioada de implementare propusă

Data Data Data estimativa Data estimativa estimativa estimativa PND** Descrierea contractului incepere perioada finalizare perioada incepere finalizare (luni) notificare defecte notificare defecte* contract contract ATM-CL-01 Reabilitare şi ian.-20 mai-23 36 mai-23 mai-26 extindere retele de apă şi de canalizare, conducte de aducţiune şi gospodărie de apă în municipiul Mediaș ATM-CL-02 Extindere retele feb.-20 feb.-22 36 feb.-22 feb.-25 de apă, retele de canalizare, conducte de aducţiune şi gospodarii de apă în comunele Dârlos, Brateiu, Blajel, Ațel, Biertan şi Hoghilag (Valchid) din judetul Sibiu ATM-CL-03 Extindere retele feb.-20 oct.-21 36 oct.-21 oct.-24 de apă, retele de canalizare, conducte de aducţiune şi gospodarii de apă în Șaroș pe Târnave, Ernea, comunele Hoghilag, Alma şi Dârlos (Curciu), din judetul Sibiu ATM-CL-04 Reabilitare şi ian.-20 oct.-22 36 oct.-22 oct.-25 extindere retele de apă şi de canalizare în orasul Dumbrăveni, judetul Sibiu ATM-CL-05 Extindere şi ian.-20 apr.-22 36 apr.-22 apr.-25 reabilitare retele de apă şi de canalizare, conducte de aducţiune şi gospodarii de apă în orasul Agnita şi comunele Șeica Mare, Bârghiș şi Alțâna, judetul Sibiu ATM-CL-06 Extindere şi ian.-20 mai-23 36 mai-23 mai-26 reabilitare retele de apă şi de canalizare, conducte de aducţiune şi gospodarii de apă în orasul Copșa Mică şi comunele Tîrnava, Valea Viilor, Axente Sever şi Șeica Mare, judetul Sibiu ATM-CL-07 Reabilitare feb.-20 oct.-21 36 oct.-21 oct.-24 captare rau, conducte de aducţiune şi microhidrocentrala în comuna Arpașu de Jos, subtraversare rau Olt în comuna Carta şi extindere front de captare şi aducţiune în orasul Dumbrăveni, judetul Sibiu

9 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

** Perioada de notificare a defectelor (PND) este de 36 luni pentru contractele de lucrari şi 24 luni pentru contractele SCADA şi furnizare echipamente. Perioada de notificare a defectelor (PND) de 36 de luni la contractele de lucrari a fost stabilita în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii republicata în M.0. 765/2016(30.09.2016), care prevede o perioada de garantie minima de 3 ani pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă C.

10 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului Planșe cu limitele amplasamentului proiectului sunt atașate și în Anexa 1 în format A3

Figura 1 – Amplasament lucrări propuse - alimentare cu apă

11 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 2 - Amplasament lucrări propuse - canalizare ape uzate

12 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 3 - Sistemul de alimentare cu apă Mediaş (SAA Mediaş)

13 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 4 - Sistemul de alimentare cu apă Dumbrăveni (SAA Dumbrăveni)

14 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 5 - Sistemul de alimentare cu apă Agnita (SAA Agnita)

15 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 6 - Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Mediaș

16 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 7 - Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Dumbrăveni

17 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 8 - Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Șeica Mare

18 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 9 - Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Agnita

19 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 10 - Unitaţi administrativ teritoriale unde sunt propuse lucrări de alimentare cu apă şi canalizare

20 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect Investiţii propuse prin proiect Sistemul de alimentare cu apă Mediaș (SAA Mediaș) SAA Medias format in cadrul POIM va deservi alimentarea cu apa a 25 de localitati din zona Municipiului Medias. In cadrul POIM se vor aloca lucrari specifice care vor deservi 19 localitati (prezentate in cele ce urmeaza). Celelalte 6 localitati (Ighisul Nou, Bazna, Boian, Velt, Darlos, Blajel) au lucrari in curs de executie pentru cuplarea la SAA Medias. Pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila din cadrul SAA Medias pentru cele 25 de localitati, s-a tinut cont de situatia existenta de alimentare si s-au realizat aductiuni principale de apa care sa deserveasca alimentarea localitatilor cuprinse in SAA Mediaş, după cum urmează:  Aductiunea Medias-Copsa Mica-Buia, ce va deservi alimentarea cu apa a urmatoarelor localităţi: Târnava, Copșa Mică, , Valea Viilor, Motiș, Axente Sever, Agârbiciu, Șeica Mare, Boarta şi Buia.  Aductiune Medias-Paucea ce va asigura alimentare cu apa potabila a localitatilor Valea- Lunga si Paucea;  Aductiune Mediaş – Brateiu – Ațel – Dupuș – Biertan – Copșa Mare – Valchid, ce va deservi alimentarea cu apa potabila a localitatilor Brateiu, Buzd, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare şi Valchid.

 Municipiul Mediaș (UAT Mediaș) - Eficientizare energetică şi reabilitare LEA la Staţie de Tratare Mediaş (715 panouri P=280W; Reabilitare linie electrică aeriană 20 kV spre Staţia de captare Mediaş, L= 0,5 km cu 13 stâlpi de beton) - Extindere conductă de aducţiune către rezervoarele Posada şi Fukuschdorf, în lungime de cca. 3,322 km; - Dezafectări şi extinderi la rezervoare:  Dezafectare rezervoare existente 2x2000 mc la gospodăria Posada şi construire rezervor nou, 300mc, cu staţie nouă de clorinare, cămin debitmetru, terasamente, împrejmuire, alei, trotuare, reţele incintă.  Rezervor nou pe strada Hotar Fukuschdorf, 150 mc, staţie nouă de clorinare, cămin debitmetru, terasamente, împrejmuire, alei, trotuare, reţele incintă, zid de sprijin.  La rezervoarele Persani, Gloria şi Greweln se montează vane cu acţionare electrică cu diametrele Dn 658, Dn300, Dn200 şi se automatizează instalaţiile hidraulice - Reabilitări şi extinderi Staţii de pompare; - Reabilitări la reţeaua de distribuţie apă  Reabilitare conducte de distribuţie cu lungimea de cca. 27,43 km (PEID RC De 110 – 315 mm; Fontă ductilă Dn 400 - 600mm; PAFS zăvorât)  3 subtraversări DN, 4 subtraversări de cursuri de apă şi o subtraversare CF precum şi 2 supratraversări de cursuri de apă  Contoare cu anexă de sensibilizare (permit înregistrarea consumurilor mici) – înlocuire = 50 buc.  Contoare cu telecitire = 8500 buc.

21 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”  Post de Transformare cu celulă de linie proprie 100 kVA pentru Staţia de Pompare Hermann Oberth= 2 buc - Extinderi la reţeaua de distribuţie apă cu lungimea totală de cca. 2,613 km (PEID RC De 110), se va realiza o supratraversare a râului Târnava Mare; - Echipamente SCADA - la rezervoare, staţii de clorinare, staţii de pompare apă potabilă şi cămine debitmetru se vor monta echipamente RTU pentru transmitere de date în SCADA - Extindere dispecerat central compus din Echipamente hardware la dispeceratul central, Licenţe sistem de operare, software SCADA, Software pentru management de date, (Data Historian).

Orasul Copșa Mica (UAT Copșa Mică ) - realizare conductă racord de aducţiune către gospodăria de apă Copsa Mica în lungime de cca. 0,03 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 400 mm ). - Realizare gospodărie de apă în localitatea Copșa Mică compusă din doua rezervoare supraterane 2 x 600 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu; - Reţeaua de distribuţie apă - extindere, reabilitare şi punere în funcţiune reţea executată:  Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 2,142 km, cu conducte PEID RC, PE100, Pn10 De 110-280 mm  La reţelele executate prin Programul "Zone Fierbinţi", din conducte PEID PE100, De40 - 180mm, în lungime de cca. 8,71 km, se vor efectua spălari, dezinfectari şi probe de presiune.  lucrări de reabilitare la reţeaua de distribuţie realizată prin programul „Zone Fierbinţi” - Reabilitare integrală cămine de vane = 31 buc - Reabilitare parţială hidranţi incendiu (cutie acces + tija) = 29 buc - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Târnava (UAT Târnava) - realizare conductă racord de aducţiune către gospodăria de apă Tarnava în lungime de cca. 2,322 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 110 mm ). - Realizare gospodărie de apă în localitatea Tîrnava compusă dintr-un rezervor suprateran V = 400 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu; Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV cu lungimea de 870 m, branşament şi post de transformare aerian. - Reţeaua de distribuţie apă - extindere, reabilitare şi punere în funcţiune reţea executată  Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 1,1 km, cu conducte PEID RC, PE100, Pn10 De 50-180 mm  2 subtraversări de curs de apă şi o subtraversare CF  La reţelele executate prin Programul "Zone Fierbinţi", din conducte PEID PE100, De 50 - 180mm, în lungime de cca. 12,225 km, se va efectua spălare, dezinfectare şi probe de presiune  lucrări de reabilitare la reţeaua de distribuţie realizată prin programul „Zone Fierbinţi” - Reabilitare integrală cămine de vane = 31 buc - Reabilitare parţială vane îngropate (cutie acces + tija) = 10 buc

22 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Reabilitare parţială hidranţi incendiu (cutie acces + tija) = 29 buc - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Axente Sever( UAT Axente Sever) - Realizare conductă racord de aducţiune către gospodăria de apă Axente Sever în lungime de cca. 0,45 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 125 mm ). Realizare gospodărie de apă în localitatea Axente Sever compusă din rezervor metalic suprateran V = 400 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV cu lungimea de 710 m, branşament şi post de transformare aerian; - Reţeaua de distribuţie apă - extindere, reabilitare şi punere în funcţiune reţea executată  Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 0,698 km (conducte PEID RC, PE100, Pn10 De 40-180 mm)  o subtraversare de curs de apă  La reţelele executate prin Programul "Zone Fierbinţi", din conducte PEID PE100, De 40 - 180mm, în lungime de cca. 10,878 km, se va efectua spălare, dezinfectare şi probe de presiune  lucrări de reabilitare la reţeaua de distribuţie realizată prin programul „Zone Fierbinţi” - Reabilitare integrală cămine de vane = 19 buc - Reabilitare parţială vane îngropate (cutie acces + tija) = 9 buc - Reabilitare parţială hidranţi incendiu (cutie acces + tija) = 12 buc - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Agârbiciu (UAT Axente Sever) - Realizare conductă racord de aducţiune către gospodăria de apă Agarbiciu în lungime de cca. 0,05 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 125 mm ) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Agârbiciu compusă din rezervor metalic suprateran V = 250 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, branşament şi post de transformare aerian; - Reţeaua de distribuţie apă - extindere, reabilitare şi punere în funcţiune reţea executată  Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 0,7 km (conducte PEID RC, PE100, Pn10 De 50-180 mm)  La reţelele executate prin Programul "Zone ,Fierbinţi", din conducte PEID PE100, De 40 - 180mm, în lungime de cca. 6,207 km, se va efectua spălare, dezinfectare şi probe de presiune  lucrări de reabilitare la reţeaua de distribuţie realizată prin programul „Zone Fierbinţi” - Reabilitare integrală cămine de vane = 11 buc - Reabilitare parţială vane îngropate (cutie acces + tija) = 5 buc - Reabilitare parţială hidranţi incendiu (cutie acces + tija) = 9 buc

23 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Valea Viilor (UAT Valea Viilor) - Realizare conductă racord de aducţiune către gospodăria de apă Valea Viilor în lungime de cca. 0,27 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 110 mm ) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Valea Viilor compusă din rezervor metalic suprateran V = 250 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV cu lungimea de 240 m, branşament şi post de transformare aerian. - Reţeaua de distribuţie apă - extindere, reabilitare şi punere în funcţiune reţea executată  Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 0,92 km (conducte PEID RC, PE100, Pn10 De 63-180 mm)  O subtraversare de curs de apă şi o subtraversare DJ  La reţelele executate prin Programul "Zone ,Fierbinţi", din conducte PEID PE100, De 40 - 180mm, în lungime de cca. 5,761 km, se va efectua spălare, dezinfectare şi probe de presiune  lucrări de reabilitare la reţeaua de distribuţie realizată prin programul „Zone Fierbinţi” - Reabilitare integrală cămine de vane = 10 buc - Reabilitare parţială vane îngropate (cutie acces + tija) = 5 buc - Reabilitare parţială hidranţi incendiu (cutie acces + tija) = 10 buc - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Motiș (UAT Valea Viilor) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Motiș compusă din rezervor metalic suprateran V = 150 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV cu lungimea de 630m, branşament şi post de transformare aerian. - Reţeaua de distribuţie apă - extindere, reabilitare şi punere în funcţiune reţea executată  Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 1,8 km (conducte PEID RC, PE100, Pn10 De 40-140 mm)  La reţelele executate prin Programul "Zone ,Fierbinţi", din conducte PEID PE100, De 40 - 140mm, în lungime de cca. 2,861 km, se va efectua spălare, dezinfectare şi probe de presiune  lucrări de reabilitare la reţeaua de distribuţie realizată prin programul „Zone Fierbinţi” - Reabilitare integrală cămine de vane = 12 buc - Reabilitare parţială vane îngropate (cutie acces + tija) = 2 buc - Reabilitare parţială hidranţi incendiu (cutie acces + tija) = 8 buc - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

24 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” Localitatea Șeica Mare (UAT Șeica Mare) - Extindere conductă racord de aducţiune până la staţia de pompare apă brută din Șeica Mare lungime de cca. 0,18 km (PEID RC, PE100, Pn 10, SDR 11, De 125 mm); - Marirea capacitatii de inmagazinare din cadrul gospodărie de apă existente cu un rezervor metalic suprateran nou cu V = 250 mc.

Localitatea Buia(UAT Șeica Mare) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Buia compusă din rezervor metalic suprateran V = 150 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, bransament şi post de transformare aerian - Extindere reţea de distribuţie în localitatea Buia lungime de cca. 4,976 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63/90/110 mm. - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central

LocalitateaValea Lungă (UAT Dârlos) - Extindere rețea de distribuție a apei cu o lungime de cca. 2,875 km (Conducta PEID RC, PE100, Pn10, De 63 - 110 mm)

Localitatea Păucea (UAT Blăjel) - Gospodăria de apă existentă:  Statie noua de clorinare  Camin debitmetru pentru masurarea debitelor ce pleaca catre retea - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central

Localitatea Buzd (UAT Brateiu) - Realizara conducta racord de aducţiune la GA Buzd şi staţie de pompare:  Conducta racord de aducţiune în lungime de cca. 5,35 km (PEID RC RC, PE100, Pn10, De 90 mm)  Pe traseul conductei de aducţiune va fi montată o staţie de pompare a apei. Construcţia va fi îngropată, cu radier, pereţi şi placă de închidere din beton armat.  se vor realiza 2 subtraversări de curs de apă - Realizare gospodărie de apă în localitatea Buzd compusă din rezervor metalic suprateran V = 250 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu;

Localitatea Ațel (UAT Ațel) - Realizare conducta racord de aducţiune la GA Aţel cu o lungime de cca. 0,48 km (PEID RC RC, PE100, Pn16, De 110 mm). - Realizare gospodărie de apă în localitatea Aţel compusă din rezervor metalic suprateran V = 300 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, bransament şi post de transformare aerian.

25 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Extindere rețea de distribuție a apei cu o lungime de cca. 8,527 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 90-110) - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Dupuș (UAT Ațel) - Extindere rețea de distribuție a apei în Dupuş cu o lungime de cca. 4,49 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 110)  3 subtraversări de cursuri de apă.

LocalitateaBiertan (UAT Biertan) - Realizare conducta racord de aducţiune la GA Biertan cu o lungime de cca. 0,695 km (PEID RC RC, PE100, Pn10, De110 mm)- - Marirea capacitatii de inmagazinare din cadrul gospodărie de apă existente cu un rezervor metalic suprateran nou cu V = 150 mc şi o staţie de clorinare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, bransament şi post de transformare aerian - Completări la reţeaua de distribuţie Biertan:  Camine de vane = 6 buc;  Hidranti = 5 buc.  Bransamente apa: 50 buc;  Inlocuire contoare apa: 424 buc. - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Localitatea Copșa Mare (UAT Biertan) - Realizare conducta racord de aducţiune la GA Copşa Mare cu o lungime de cca. 0,06 km (PEID RC RC, PE100, Pn10, De75 mm)- - Realizare gospodărie de apă în localitatea Copşa Mare compusă din rezervor metalic suprateran V = 150 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, branşament şi post de transformare aerian. - Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 4,042 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 110 mm)  2 subtraversări de curs de apă - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central

Localitatea Valchid (UAT Hoghilag) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Valchid compusă din rezervor metalic suprateran V = 250 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, branşament şi post de transformare aerian.

26 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Extindere reţea de distribuţie a apei, cu o lungime de cca. 5,105 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 110 mm)  5 subtraversări de cursuri de apă, dintre care 3 prin săpătură deschisă și 2 prin foraj orizontal dirijat. - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central

Aductiuni principale de apa in cadrul SAA Medias  Aductiunea Medias-Copsa Mica-Buia . aductiunea existenta realizata prin programul „Zone Fierbinti” pe o lungime de 18,267 km se vor realiza spalari si probe de presiune; . se va reabilita cca. 0,32 km cu conducte PEID RC, PE100, Pn10, De 400 mm; . se vor realiza conducte noi pe o lungime de cca. 32,609 km cu conducte PEID RC, PE100, Pn10, De 75-280 mm; . se vor instala 6 camine debitmetre de-a lungul aductiunii; . 6 statii de pompare apa potabila. . O data cu executia conductei de apă, în santul de pozare se va instala fibră optica, necesara pentru transmisia în SCADA a datelor colectate de la gospodarii de apă, statii de pompare şi camine debitmetru  Aducţiune Mediaș – Păucea lungime de cca. 6,305 km (Conducta PEID RC, PE100, Pn10, De 90 - 125 mm) . 3 subtraversări de cursuri de apă şi o subtraversare DJ . în localitatea Valea Lungă se va monta o staţie de pompare avand 1 +1 pompe cu parametrii Qp = 2.87 l/s, Hp = 100 m . un camin debitmetru amplasat dupa punctul de racord la conducta existenta ce pleaca din staţia de tratare Mediaş catre rezervorul Perșani . De-a lungul conductei de apă se va monta fibra optica pentru transmisia datelor în SCADA.  Aducţiune Mediaş – Brateiu – Ațel – Dupuș – Biertan – Copșa Mare – Valchid lungime de cca. 25,48 km (Conducta PEID RC, PE100, Pn10, De 90 - 250 mm) . 5 subtraversări de cursuri de apă, o subtraversare CF şi o subtraversare DN . 3 statii de pompare apa potabila. Constructia acestora va fi îngropată, cu radier, pereţi şi placa de inchidere din beton armat. . O data cu executia conductei de apă, în santul de pozare se va instala fibră optica, necesara pentru transmisia în SCADA a datelor colectate de la gospodarii de apă, statii de pompare şi camine debitmetru. . Pe traseul conductei regionale Mediaş – Valchid se vor realiza 5 camine debitmetru, respectiv un camin la plecarea din staţia de tratare şi 4 camine amplasate amonte de racordurile de alimentare a rezervoarelor Buzd, Brateiu, Ațel, Biertan şi Copșa Mare. - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la staţiile de pompare apa potabila şi căminele debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central

27 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” Sistemul de alimentare cu apă Dumbrăveni (SAA Dumbrăveni) SAA Dumbrăveni propus prin POIM va deservi 9 localități : Dumbrăveni, Hoghilag, Prod, Șaroș pe Târnave, Ernea, Giacăș, Alma, Șmig și Curciu. În prezent, sistemul cuprinde doar localitățile Dumbrăveni și Hoghilag, urmând ca după implementarea POIM să fie extins în localitățile Prod, Șaroș pe Târnave, Ernea și Curciu care nu dispun de facilități de alimentare cu apă, precum și în localitățile Alma, Giacăș și Șmig care nu dispune de surse conforme de apă sau de stații de tratare pentru potabilizarea apei la nivelul cerinței. Pentru extinderea sistemului se vor realiza două aducțiuni principale :  aducţiunea principală Dumbrăveni – Alma – Șmig – Curciu care va alimenta localităţile Ernea, Alma, Giacaș, Șmig, Curciu  aducţiunea principală Dumbrăveni – Hoghilag – Prod - care va alimenta localităţile Hoghilag şi Prod. Localitatea Șaroș pe Târnave, limitrofă oraşului Dumbrăveni, se va alimenta printr-o aducțiune separatădin reţeaua de distribuţie a localității Dumbrăveni.  Aducţiunea Dumbrăveni – Alma – Șmig – Curciu va avea o lungime de cca. 19 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 90 - 160 mm) . 10 subtraversari: 8 de cursuri de apă, unul de DJ şi unul de DC. . doua statii de pompare apa potabila, în construcţie îngropată . în şantul de pozare se va instala fibră optică armată metalic . 3 cămine debitmetru, amplasate la plecare din reţeaua Dumbrăveni, respectiv amonte de racordurile de alimentare a rezervoarelor Ernea şi Șmig. Debitele amonte de rezervoarele Giacăș şi Alma se vor măsura la staţiile de pompare de pe aducţiune.Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central  Aducţiunea Dumbrăveni – Hoghilag – Prod va avea o lungime totală de cca. 8,7 km, se va executa prin: . Reabilitare conducta existenta de aducţiune Dumbrăveni – Hoghilag, cu conducta PEID RC, PE100, Pn10, De 160 mm, cca. 1,4 m . Extindere conducta regională de aducţiune Hoghilag - Prod cu conducta PEID RC, PE100, Pn10, De 90 mm, cca. 7,3 km . o subtraversare de DJ  în localitatea Hoghilag, se va amplasa o staţie de pompare apă potabilă  în santul de pozare se va instala fibră optica armata metalic  în localitatea Hoghilag, înainte de racordul către reţeaua de distribuţie a acestei localităţi, se va realiza un cămin debitmetru iar debitul transportat către localitatea Prod se va măsura la staţia de pompare.  Echipamente SCADA - Echipamente RTU la staţia de pompare şi caminul debitmetru pentru transmitere de date catre sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Localitatea Dumbrăveni (UAT Dumbrăveni) - Extindere front de captare apă:

28 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”  Puț forat H = 100m, inclusiv cabină puț, echipat cu pompă având caracteristicile: Q = 4 l/s și Hp = 40 mca - 2 buc;  Puț forat H = 40m, inclusiv cabină puț, echipat cu pompă având caracteristicile: Q = 2 l/s și Hp = 40 mca - 2 buc;  Cămin de vane şi debitmetru = 4 buc;  Echipament SCADA la puțuri = 4 buc  Asigurarea cu energie electrică a puţurilor = 4 buc. - Extindere aductiuni apă brută de la puţuri la STAP Dumbrăveni cu lungimea de cca. 1 km (PEID PE100 RC PN 10 De 75 – 200 mm);  două subtraversări prin foraj orizontal dirijat – o subtraversare de dig și o subtraversare de curs de apă necadastrat (Valea Satului). - Extindere rețea de distribuție apă în lungime de cca. 4 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 65 – 140 mm)  o supratraversare de râu, precum și 3 subtraverări de drumuri asfaltate, o subtraversare CF și o subtraversare DN.  o staţie de pompare în constructie de tip container. - Reabilitare rețea de distribuție apă în lungimea de cca. 18,5 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 355 mm)  29 subtraversări de drumuri asfaltate și 3 subtraversări de cursuri de apă necadastrate. - Echipamente SCADA - RTU la staţia de pompare pentru transmitere de date catre sistemul centralizat SCADA Localitatea Hoghilag (UAT Hoghilag) - Extindere reţea de distribuţie a apei în lungime de cca. 5,05 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 125 mm);  3 subtraversări de DJ Localitatea Ernea (UAT Dumbrăveni) - Realizare conducta racord de aducţiune la GA Ernea şi staţie de pompare în lungime de cca. 2,03 km (PEID RC, PE100, Pn10, De 75 mm)  o staţie de pompare a apei  o subtraversare de curs de apă prin foraj orizontal dirijat. - Realizare gospodărie de apă în localitatea Ernea compusă din rezervor metalic suprateran V = 150 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, bransament şi post de transformare aerian. - Realizare rețea de distribuție a apei cu o lungime de cca. 3,04 km ( PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 110 mm)  3 subtraversări de cursuri de apă, două se vor realiza prin foraj orizontal dirijat, iar cea de-a treia prin săpătură deschisă. - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Localitatea Alma (UAT Alma) - Realizare conducta racord de aducţiune racord la GA Alma cu o lungime de cca. 0,5 km (PEID RC RC, PE100, Pn10, De 90 mm) - Camin debitmetru la gospodaria existenta de apă

29 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Stație de clorinare nouă în gospodăria de apă - Echipamente SCADA - Echipamente RTU staţie de clorinare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Localitatea Giacăș (UAT Alma) - Realizare conducta racord de aducţiune la GA Giacăș şi staţie de pompare cu o lungime de cca. 4,3km (PEID RC RC, PE100, Pn10, De 75 mm, PEID RC RC, PE100, Pn16, De 75 mm)  o subtraversare de curs de apă  o staţie noua de pompare - Camin debitmetru la gospodaria existenta de apă - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la staţie de pompare, staţie de clorinare şi camin debitmetru pentru transmitere de date catre sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Localitatea Șmig (UAT Alma) - Realizare conducta racord de aducţiune la GA Smig cu o lungime de cca. 0,5 km (PEID RC RC, PE100, Pn16, De 90 mm); - Camin debitmetru la gospodaria existenta de apă; Localitatea Curciu (UAT Dârlos) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Curciu compusă din rezervor metalic suprateran V = 200 mc și stație declorinare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, bransament şi post de transformare aerian. - Realizare reţea de distribuţie a apei cu o lungime de cca. 6,55 km cu conducte PEID RC , PE100, Pn10 De 63 – 110 mm; - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi camin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central - Localitatea Prod (UAT Hoghilag) - Realizare gospodărie de apă în localitatea Prod compusă din rezervor metalic suprateran V = 100 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. - Realizare reţea de distribuţie a apei cu o lungime de cca. 3,3 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 110 mm; o 2 subtraversări de cursuri de apă, ce vor fi realizate prin săpătură deschisă - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare, staţie de pompare şi camin debitmetru pentru transmitere de date către sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Localitatea Șaroș pe Târnave (UAT Dumbrăveni) - Realizare conductă de aducţiune către GA Şaroş pe Târnave şi staţie de pompare din PEID RC RC, PE100, Pn10, De 90 mm, de cca. 2,2 km . două subtraversări de drum național și o subtraversare de curs de apă (una din cele 2 subtraversări de drum național, precum și subtraversarea de curs de apă vor fi subtraversări comune cu conductele rețelei de distribuție). . o staţie de pompare a apei

30 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Realizare gospodărie de apă în localitatea Șaroș pe Târnave compusă din rezervor metalic suprateran V = 250 mc și stație de clorare cu hipoclorit de sodiu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, cu branşament şi post de transformare aerian. - Extindere reţea de distribuţie a apei cu o lungime de cca. 8,5 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63 – 125 mm)  8 subtraversari: 4 de curs de apă, 2 de DN şi 2 de DJ. - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare, staţie de pompare şi cămin debitmetru pentru transmitere de date catre sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central.

Pentru localităţile rurale unde se propune înfiinţarea de reţele publice de alimentare cu apă şi nu se propun lucrări de reţele de canalizare, colectarea apelor uzate menajere de la fosele septice din gospodării se va realiza cu maşinile vidanjă, scop pentru care s-au prevăzut în proiectul POIM achiziţia de astfel de maşini.

Sistemul de alimentare cu apă Arpașu-Agnita (SAA Arpașu-Agnita) Reabilitarea captare râul Arpășel - Reabilitare captare pe râul Arpășel - lucrări de reabilitare și de refacere a părţilor de construcţie ale prizei de apă şi deznisipatorului: curăţare suprafeţe beton, rosturi, amorsare, aplicare tencuială, etc; reabilitare scară de peşti, montare troliu pe mal stâng, refacere balustrade, - reabilitare și înlocuire a echipamentelor hidromecanice și a mecanismelor de acționare a acestora; automatizarea funcţionării acestora; - lucrări pentru asigurarea tranzitării viiturilor prin secţiunea captării (secţiune corespunzătoare, ridicare stavile la ape mari, prag deversor, disipator de energie, risbermă, ziduri laterale); - regularizarea albiei 100 m amonte și 100 m aval de priza de captare, pentru tranzitarea debitelor de viitură; - dotarea cu dispozitive de măsura şi control, inclusiv de transmitere a datelor de exploatare (SCADA); - construcţie cămin debitmetru pentru măsurarea debitelor prelevate din albie; - montare reperi de nivelment pentru măsurarea tasărilor, deplasărilor şi deformațiilor lucrării; - montare mire hidrometrice pentru măsurarea nivelului apei amonte de baraj şi în deznisipator şi instalarea de limnimetre cu teletransmisie de date de nivel - accese sigure: refacere scări de acces şi asigurarea acestora cu sistem de protecție; - împrejmuire pentru zonele de protecţie; - reabilitare alimentare cu energie electrică a captării şi asigurare iluminat la părţile importante ale echipamentelor ; - Pentru asigurarea accesului la captare atât pe timpul execuţiei lucrărilor, când se vor transporta materiale, echipamente şi utilaje de lucru, cât şi pe timpul exploatării prizei de apă, se va realiza amenajarea drumului forestier de acces la captarea Arpășel în lungime de cca. 3,7 km. - Reabilitare aducţiune apă brută:

31 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Reabilitare aducţiune cu conductă de fontă ductilă PN 16 Dn 400mm, inclusiv pozare de cablu de alimentare cu energie electrică CYYF 4x16 şi fibră optică cca. L = 3,6 km. - Traseul conductei de aducţiune străbate un drum forestier existent şi apoi intra pe malul drept al râului Arpășel. - De-a lungul pozării conductei pe malul drept al râului Arpășel, pe o lungime de 625m, se vor realiza lucrări de protecţie de mal cu gabioane în scopul protejării conductei de acţiunea erozivă a apei şi se va executa o banchetă de acces temporar pentru execuţia lucrărilor la conducta de aducţiune. Bancheta de acces temporar va avea lăţimea de 3 m. - Staţia de tratare Arpaşu de Sus - Microhidrocentrală pe conducta de aducţiune apă brută. Aceasta va fi amplasată în incinta staţiei de tratare Arpaşu de Sus şi va fi compusă dintr-o turbină spirală tip Francis şi generator. - Extindere la aducţiunea regională de apă potabila ST Arpaşu de Sus – Agnita - Dublare subtraversare existentă a râului Olt, cu conductă PEID RC De 400 mm, cca. 0,2 km, montată prin foraj orizontal dirijat - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la sistemele de acţionare a stavilelor prizei de apă şi la căminul debitmetru. LocalitateaArpașu de Jos (UAT Arpașu de Jos) - Reabilitare şi extindere conductă racord de aducţiune cu o lungime de cca. 11,3 km (PEID RC Pn 10, De 140 mm):  reabilitare conductă racord de aducțiune intre caminul existent de racord de pe conducta regională de aducţiune (De 400mm) din localitatea Arpașu de Sus şi punctul de injectie în reţeaua de distribuţie a localitatii Arpașu de Jos (firul 1 de aducţiune);  extindere conductă racord de aducțiune prin realizarea unui al doilea fir de aducțiune, pozat paralel cu firul 1.  3 subtraversări de cursuri de apă Localitatea Agnita (UAT Agnita) - Reabilitare rețea de distribuție în lungime de cca. 5,1 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 63-160 mm) Localitatea Ruja (UAT Agnita) - Extindere conducta racord de aducţiune la GA Ruja şi staţie de pompare în lungime de cca. 0,5 km (PEID RC, PE100, Pn16 De 110 mm) - realizare gospodărie de apă Ruja compusă din rezervor suprateran 1 x 150 mc și stație de clorinare. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV bransament şi post de transformare aerian. - Extindere rețea de distribuție cu lungime de cca. 0,5 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 110mm). - Realizare branșamente la rețeaua de distribuție existentă; - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare, staţie de pompare şi camin debitmetru pentru transmitere de date catre sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Localitatea Coveș (UAT Agnita)

32 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Conducta racord de aducţiune la GA Coves în lungime de cca. 0,4 km (PEID RC, PE100, De 110 mm); - Realizare gospodărie de apă Coveș compusă din rezervor suprateran 1 x 200 mc și stație de clorinare. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV bransament şi post de transformare aerian. - Extindere rețea de distribuție cu lungime de cca. 0,4 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 110mm). - Realizare branșamente la rețeaua de distribuție existentă; - Echipamente SCADA - Echipamente RTU la rezervor, staţie de clorinare şi camin debitmetru pentru transmitere de date catre sistemul centralizat SCADA din dispeceratul central Aducțiune Agnita – Benești – Ighișu Vechi – Alțâna - Realizare conducta regională de aducţiune Agnita – Benești – Ighișu Vechi – Alțâna cu lungime de cca 18,4 km (PEID RC, PE100, Pn10 De 110 – 140 mm) Localitatea Alțâna (UAT Alțâna) - Extindere gospodărie de apă Alţâna și stație de clorinare. Pentru staţia de clorinare se va monta un echipament RTU pentru transmitere de date în SCADA Localitatea Benești (UAT Alțâna) - Realizare gospodărie de apă Benești compusă din rezervor suprateran 1 x 150 mc și stație de clorinare. - Realizare stație de pompare nouă; - Realizare conductă racord de aducțiune la GA Benești cu lungimea de 0,4 km cu conducte PEID RC, PE100, Pn16, De 110; Localitatea Ighișu Vechi (UAT Bârghiș) - Realizare gospodărie de apă Ighișu Vechi compusă din rezervor suprateran 1 x 150 mc și stație de clorinare; - Realizare rețea de distribuție a apei cu o lungime de cca. 3,5 km cu conducte PEID RC , PE100, Pn10 De 63 – 110 mm; SAA Richiş - Completari la rețea de distribuție Richiş pentru care sunt propuse urmatoarele lucrari: Bransamente = 329 buc.

Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Mediaș Aglomerarea Mediaș - inclusiv Valea Lungă şi Dârlos (UAT Mediaș) - Lucrări conexe auxiliare la SEAU Mediaș: bazin primire ape de la vidanje, cămin grătar amonte de stația de pompare, puț apă tehnologică, completare cu senzori la bazinele de aerare; - Reabilitare colector principal; - Reabilitare conducte de canalizare menajeră; - Extinderi la conductele de canalizare menajeră; Aglomerarea Dârlos (UAT Dârlos) - Extindere reţea de canalizare menajeră;

33 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Extindere stație de pompare cu separare de solide; - Extindere conducte de refulare ape uzate. Aglomerarea Copșa Mică (UAT Copșa Mică şi UAT Axente Sever) şi Tîrnava (UAT Tîrnava) - Extindere conductă principală de refulare care transporta apa menajeră colectata din oraşul Copșa Mică şi localitatea localitatea Axente Sever către staţia de epurare Mediaș; - Extindere reţea de canalizare menajeră in localitatile Copsa Mica si Axente Sever; - Punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare executate prin Programul „Zone Fierbinţi“ (spălare, inspecţii CCTV, probe de etanşeitate) - Reabilitări şi completări la cămine de vizitare executate prin Programul „Zone Fierbinţi“; - Extindere conducte de refulare ape uzate; - Realizare stații de pompare cu separare de solide.

Aglomerarea Tîrnava (UAT Tîrnava) - Extindere reţea de canalizare menajeră; - Reabilitare reţele de canalizare menajeră; - Extindere stații de pompare cu separare de solide; - Extindere conducte de refulare ape uzate. - Punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare executate prin Programul „Zone Fierbinţi“ (spălare, inspecţii CCTV, probe de etanşeitate); - Reabilitări şi completări la cămine de vizitare executate prin Programul „Zone Fierbinţi“

Aglomerarea Brateiu (UAT Brateiu) - Extindere conductă de refulare ape uzate.

Infrastructura de canalizare apă uzată - Aglomerarea Dumbrăveni Aglomerarea Dumbrăveni - Lucrări conexe auxiliare la SEAU Dumbrăveni (Unitate pentru recepţie nămol şi echipamente aferente şi integrarea în SCADA a obiectului); - Extindere reţea de canalizare menajeră PP HM Dn 250 mm L = 16,3 km; - Reabilitare reţele de canalizare menajeră PP HM Dn 250 mm L = 0,6 km; - Extindere conducte de refulare ape uzate PEID RC PN 10 De 90 mm L = 1,3 km; - Extindere conducte de refulare ape uzate PEID RC PN 10 De 140 mm L = 2,5 km; - Extindere stații de pompare cu separare de solide= 6 buc; - Echipamente SCADA - RTU la staţiile de pompare apă uzată şi la obiectele nou introduse la staţia de epurare.

Infrastructura de canalizare apă uzată - Aglomerarea Agnita Aglomerarea Agnita - Reabilitare reţea de canalizare Agnita - PP SN16 De 250 mm L = 1,2 km; - Extindere reţea de canalizare Agnita - PP SN 16 De 250 m L = 4,6 km; - Extindere staţii de pompare apă uzată 3 buc; - Extindere conducte de refulare apă uzată cu conducta PEID, Pn10, De 90 mm = 0,2 km;

34 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” - Echipamente SCADA - RTU la staţiile de pompare apă uzată şi la obiectele nou introduse la staţia de epurare.

Infrastructura de canalizare apă uzată – Aglomerarea Şeia Mare Aglomerarea Şeia Mare - Integrare în SCADA a Staţiei de epurare Şeica Mare existentă; - Reabilitare staţii de pompare apă uzată în vederea integrării acestora în SCADA - Fibră optică armată metalic SM 12 fire, montată îngropat = 5,3 km. - Echipamente SCADA - RTU pentru transmitere de date în SCADA la staţiile de pompare apă uzată şi la staţia de epurare.

Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu apă Etapa de construcție: în perioada execuției lucrărilor, apa potabilă pentru muncitori se va sigura de constructor, îmbuteliată în recipienți de plastic. Etapa de exploatare: Sursa de alimentare cu apă pentru Sistemul de alimentare cu apă potabilă Mediaș – alimentat din sursa de suprafaţă Râul Târnava, captarea de suprafaţă având o capacitate de 300 l/s. Tratarea apei se realizează la Staţia de Tratare a Apei Mediaş, a cărei capacitate existentă de tratare de 188,5 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047. Sistemul va deservi 25 localităţi iar populaţia deservită în anul 2023 va fi de 79.272 locuitori. Sursa de alimentare cu apă pentru Sistemul de alimentare cu apă potabilă Dumbrăveni – alimentat din sursă subterană de apă, având în prezent un front de captare format din 8 puţuri de medie şi mare adâncime, sursa de apă care va fi extinsă prin prezentul proiect cu încă 4 puţuri. Tratarea apei se realizează la Staţia de Tratare Dumbrăveni, a cărei capacitate existentă de tratare de 30 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047. Sistemul va deservi 9 localităţi iar populaţia deservită în anul 2023 va fi de 11.395 locuitori. Capacitatea staţiei de tratare permite preluarea în viitor şi a grupului de localităţi din zona Laslea. Sursă de apă pentru Sistemul de alimentare cu apă potabilă Arpașu-Agnita - alimentat din sursa de suprafaţă râul Arpăşel, al cărui debit minim cu asigurarea de 95% este de 91 l/s. Tratarea apei se realizează la Staţia de Tratare Arpaşu de Sus a cărei capacitate de 80 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047. Sistemul va deservi 33 localităţi iar populaţia deservită în anul 2023 va fi de 25.830 locuitori.

Evacuarea apelor uzate

Etapa de execuție a investiției: Apele uzate menajere: pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ale muncitorilor care vor fi implicaţi în lucrările de execuţie se vor amplasa toalete ecologice la fiecare tronson de lucru (fiecare toaletă va fi dotată cu rezervor de apă şi rezervor de colectare a apelor uzate). Toaletele ecologice vor fi vidanjate periodic, ori de câte ori bazinul de colectare se umple în proporţie de 75% şi vor fi deplasate pe traseul conductelor în funcţie de zona în care se desfăşoară lucrările.

35 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” Etapa de exploatare: Prin realizarea măsurilor propuse pentru infrastructura de canalizare, apele uzate menajere vor fi gestionate astfel:  Apele uzate menajere provenite din Clusterul Mediaș, vor fi dirijate către stația de epurare din municipiul Mediaș cu capacitatea de 74000 L.E., Quscat = 338 l/s; Qploaie = 676 l/s, emisarul fiind râul Târnava Mare, categoria conform NTPA 013: IIA. Staţia prezentă are capacitate suficientă pentru deservirea întregului cluster conform dezvoltării propuse în prezentul proiect.  Apele uzate menajere provenite din Clusterul Dumbrăveni, cu capacitatea de 7100 L.E., Quscat = 78 l/s; Qploaie = 120 l/s, emisarul fiind râul Târnava Mare. Staţia de epurare are capacitate suficientă pentru deservirea clusterului Dumbrăveni, extins prin acest proiect cu localităţile Hoghilag şi Şaroş pe Târnave, parte acum din aglomerarea Dumbrăveni, şi aglomerarea Prod (care se va cupla printr-un proiect finanțat de la bugetul de stat).  Apele uzate menajere provenite din Clusterul Agnita, respectiv Agnita, Iacobeni, Netuș şi Stejerișu, vor fi dirijate către stația de epurare din orașul Agnita cu capacitatea de 9500 L.E., Quscat = 120 l/s; Qploaie = 150 l/s, emisarul fiind râul Hârtibaciu.  Apele uzate menajere provenite din Aglomerarea Șeica Mare, vor fi dirijate către

stația de epurare Șeica Mare, cu capacitatea de 3000 L.E. şi Quz zi max = 450 mc/zi, pentru care s-au propus măsuri de conectare a staţiei la sistemul centralizat Scada. Staţia de epurare urmează un program de reabilitare derulat prin alte surse de finanţare.

Alimentarea cu energia electrică se va realiza din rețeaua de alimentare de medie tensiune a operatorului zonal. Etapa de construcție: energia electrică necesară organizării de șantier se va asigura prin racord provizoriu la rețeaua existentă sau din surse proprii ale constructorului. Etapa de exploatare: energia electrică necesară funcționării stațiilor de tratare, de pompare și de epurare este asigurată prin racord la rețelele existente în zonă. Pentru gospodăriile de apă, alimentarea cu energia electrică se va realiza cu linii electrice aeriene 20 kV, pe stâlpi de beton, cu branșament și post de transformare aerian. La stația de tratare Mediaș se montează panouri solare fotovoltaice sistem On-grid, tip policristaline. Pentru o putere maximă simultană absolută estimată Ps=200kW s-au propus 715 panouri P=280 W şi reabilitare linie electrică aeriană 20 kV spre staţia de captare Mediaş, L= 0,5 km cu 13 stâlpi de beton. Pentru staţia de Pompare Hermann Oberth se va realiza post de Transformare cu celulă de linie proprie 100 kVA. Pentru staţiile de pompare apă uzată din Copşa Mică alimentarea cu energie electrică se va realiza prin extinderea rețelei de joasă tensiune existentă în zona limitrofă SP. Se va executa o construcţie cameră pentru adăpost grup electrogen cu grup electrogen de 8,1 kVA. Pentru staţiile de pompare apă uzată din Axente Sever alimentarea cu energie electrică se va realiza prin extinderea rețelei de joasă tensiune existentă în zona limitrofă SP. Se va executa o construcţie cameră pentru adăpost grup electrogen cu grup electrogen de 5 kVA.

36 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” Pentru staţiile de pompare apă uzată din Târnava alimentarea cu energie electrică se va realiza prin extinderea rețelei de joasă tensiune existentă în zona limitrofă SP. Se va executa o construcţie cameră pentru adăpost grup electrogen cu grup electrogen de 5 kVA şi unul de 22kVA. Pentru staţia de epurare Dumbrăveni distribuţia energiei electrice pentru obiectele noi se va realiza din tabloul general de distibuţie (T.G.D.). în tabloul general de distribuţie se vor prevedea circuite pentru alimentarea în sistem de distribuţie de tip radial a receptoare electrice noi introduse în proces.

Asigurarea agentului termic - nu este cazul Informații despre materiile prime

Materii prime și auxiliare: Conducte PEID, conducte PVC cu diametre variabile în funcție de necesități (de la 32 mm până la 400 mm), coliere de branșament, robineți, nisip pentru pozarea conductelor, piatră spartă pentru drumurile de acces, beton, fier beton, materiale de construcții necesare reparațiilor și extinderilor la construcțiile existente, utilaje și echipamente tehnologice propuse prin proiect (rezervoare metalice supraterane, stații de clorare cu hipoclorit de sodiu, echipamente SCADA etc ), motorină pentru utilaje și autovehicule. Materiile prime și auxiliare se vor asigura de către constructor și vor proveni de la furnizori autorizați. Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate, vor corespunde standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse în CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI. La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare. Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării. Orice înlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului general şi al beneficiarului. Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate vor fi depozitate corespunzător pe toată durata execuţiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau pierderea acestora. Asigurarea energiei electrice se va realiza cu ajutorul unui branșament electric de la rețeaua electrică existentă în zonă. Informații despre substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate Substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate Perioada de construcție Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate în perioada de construcție pot fi: carburanţii (motorină) şi lubrifianţii necesari funcţionării utilajelor și vopseaua/grundul pentru rezervoarele metalice. Perioada de operare În perioada de operare a proiectului este posibil să crească cantitatea de substanțe folosite în stațiile de epurare (Mediaș, Dumbrăveni și Agnita) dar și în stațiile de tratare a apei (Mediaș și Arpașu de Sus); acest lucru va fi notificat Agenției de Protecția Mediului Sibiu, conform obligațiilor ce decurg din Autorizațiile de mediu deținute. În plus, se va utiliza Hipocloritul de sodiu ca dezinfectant în stațiile de clorare în toate gospodăriile noi de apă (Curciu, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare, Valchid, Târnava, Valea Viilor, Motiș, Agârbiciu, Buia, Ernea, Șaroș de Târnava, Prod, , Ighișu Vechi, Benești, Coveș,

37 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” Ruja). Modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor chimice periculoase Perioada de construcție În organizarea de şantier nu vor exista depozite de carburanţi; alimentarea utilajelor şi a autovehiculelor se va realiza la staţiile de combustibil din zonă. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în șantier în stare de funcționare, având făcute reviziile tehnice și schimburile de lubrifianți. Schimbarea lubrifianților se va executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua și schimburile de uleiuri hidraulice și de transmisie. În cazul în care vor fi necesare operațiuni de întreținere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea se vor executa într-un atelier specializat, unde se vor face și schimburile de anvelope. Vopseaua/grundul pentru rezervoarele metalice vor fi aduse în cantitate mică și în recipiente etanșe. Perioada de operare SC APA TÂRNAVEI MARI SA, în conformitate cu prevederile legale, are înregistrată la ITM Mediaş, lista cu substanţele şi preparatele chimice periculoase. - Clor lichid - depozitat într-un container special, prevăzut cu un detector de clor şi sistem automat de aerare; - Polielectroliții - utilizați în stația de tratare; nu sunt corosivi şi inflamabili; sunt transportaţi și stocați în saci de hârtie; - Hipoclorit de sodiu – utilizat ca agent de albire, va fi utilizat ca dezinfectant în stațiile de clorare în toate gospodăriile noi de apă. Modul de gospodărire, măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia mediului - Ambalare: în recipienţi specifici; - Transport: cu mijloace de transport care deţin licenţa ADR de transport a mărfurilor periculoase pe drumurile naţionale; - Depozitare: în magazii şi spaţii special amenajate. Folosinţa terenurilor în zona lucrărilor propuse prin proiect Folosințele actuale ale terenurilor au fost menționate în Certificatele de Urbanism emise. UAT Număr Data Valabilitate [luni] Mediaş 174 03.04.2018 24 12, prelungit cu 12 Copşa Mică 5 29.03.2018 luni Târnava 4 28.03.2018 24 Axente Sever 6 23.03.2018 24 Valea Viilor 156 / III-A-3 24.04.2018 24 Mediaş, Copşa Mică, Tarnava, Axente Sever, 150 / III-A-3 23.04.2018 24 Valea Viilor şi Şeica Mare Darlos 4 29.03.2018 24 Mediaş, Darlos, Brateiu 152 / III-A-3 24.04.2018 24 Mediaş, Blajel, Darlos 153 / III-A-3 24.04.2018 24 Alma, Dumbrăveni 154 / III-A-3 24.04.2018 24 Mediaş, Atel, Darlos, Biertan, Hoghilag, Brateiu 155 / III-A-3 24.04.2018 24 Buzd 146 / III-A-3 19.04.2018 12 Atel, Dupus 116 / III-A-3 11.04.2018 24

38 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” UAT Număr Data Valabilitate [luni] Biertan, Richis, Copsa Mare 131 / III-A-3 13.04.2018 24 Biertan - Dumbrăveni 131 / III-A-3 13.04.2018 24 Hoghilag - Dumbrăveni 139 / III-A-3 16.04.2018 24 Hoghilag, Valchid, Prod 142 / III-A-3 17.04.2018 12 Dumbraveni, Saros, Ernea 4 02.04.2018 12 Alma, Giacas, Smig 159 / III-A-3 24.04.2018 24 Alma - Dumbrăveni 160 / III-A-3 24.04.2018 24 12, prelungit cu 12 Arpasul de Jos 3 03/04/2018 luni 12, prelungit cu 12 Agnita 11 29.03.2018 luni Altana 121/III-A-3 12/4/2018 24 Barghis 123/III-A-3 12/4/2018 24 Barghis- Altana 126/III-A-3 12/4/2018 24 12, prelungit cu 12 Carta 5 12/4/2018 luni

La amplasarea obiectivelor proiectate s-a avut în vedere ocuparea cu prioritate a domeniului public. Amploarea extinderii investiţiei proiectate implică ocuparea diferenţiată a terenurilor, în funcţie de obiectul de investiţie realizat, astfel: - ocuparea definitivă – pentru obiectele de construcţie, respectiv: gospodăriile de apă, staţiile de pompare a apei potabile și a apelor uzate menajere, cămine de vane, completările propuse în incinta Stației de Epurare Mediaş, Stației de Epurare Dumbrăveni și reabilităriile propuse la sursa de apă Arpășel. - ocuparea temporară – pe perioada execuţiei – pentru realizarea conductelor de aducţiune a apei potabile și a conductelor de canalizare;

Terenuri ocupate definitiv: Puţuri pentru captarea apei subterane Pentru dezvoltarea SAA Dumbrăveni sursa existentă de apă se va extinde prin realizarea a 4 noi puţuri de extragere a apei subterane. Frontul de captare subteran fi amplasat pe malul drept al râului Târnava Mare, în continuarea celor 8 puţuri existente. Pentru gospodăriile de apă (Curciu, Valea Viilor, Motiș, Ațel, Biertan, Copșa Mare, Axente Sever, Valchid, Buzd, Târnava, Copșa Mică, Agârbiciu, Buia, Ernea, Șaroș de Târnava, Prod, Ruja, Coveș, Benești, Ighișu Vechi) se va aloca o suprafață de 900 mp, inclusiv protecția sanitară (împrejmuire), folosinţa actuală a acestora este de teren agricol proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice. Pentru acestea organizăriile de şantier se vor realiza în zona gospodăriei de apă pe terenul alocat acesteia. Staţiile de pompare apă potabilă precum şi cele de pompare apă uzată menajeră vor fi amplasate de asemenea pe teren proprietate publică, asigurând-se o zonă minimă de protecţie sanitară. Pentru stațiile de pompare apă uzată (SPAU), montate îngropat, se va aloca o suprafață de 20mp. Drumurile de acces se vor realiza din piatră spartă cu lățimea de 3,5 m şi lungimea în funcţie de fiecare amlasament astfel:  Drum de acces la Gospodăria de apă Copşa Mică suprafața de 1155 mp.

39 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”  Drum de acces la Gospodăria de apă Tîrnava suprafața de 2983 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Axente Sever suprafața de 2485 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Valea Viilor suprafața de 840 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Buzd suprafața de 1575 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Aţel suprafața de 875 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Șaroș pe Târnave suprafața de 175 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Ernea suprafața de 105 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Coveș suprafața de 210 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Ruja suprafața de 210 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Benești suprafața de 630 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Ighișu Vechi suprafața de 560 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Valchid suprafața de 1050 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Copșa Mare suprafața de 210 mp.  Lucrări de amenajare a unui drum de acces existent de la captarea Arpășel pănă la staţia de tratare Arpașu de Sus : o Un tronson de la Captarea Arpăşel şi până la podul de peste răul Arpăşel, administrat de Direcţia Silvică Sibiu (între punctele 1 şi 3 pe plan), cu lungimea de cca. 2,9 km şi o suprafaţă de 17.400 mp. o Un tronson al malului drept al râului Arpăşel cu lungimea de 0,62 km (între punctele 1 şi 2 pe plan), şi suprafaţa de 4000 mp;

Terenuri ocupate temporar Lucrările de extindere sau reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare vor fi realizate în ampriza drumurilor publice, pe suprafeţe de teren puternic antropizate şi cu funcţiune, în general aparţinând drumurilor naţionale, judeţene sau comunale în extravilan şi de circulaţie rutieră şi pietonală, de utilitate publică, în intravilan. Acestea presupun realizarea unor tranşee cu adâncimea de până la 4,0 m şi lăţimea de maximum 1,6 m în ampriza drumurilor, definită, conform Ordonanţei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: "suprafaţa de teren ocupată de elemente constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă". Odată ce conductele au fost pozate, se va proceda la aducerea amplasamentelor la starea iniţială Conductele vor fi amplasate aproape integral pe teren public, singurele particularităţi fiind traversările de râu, căi ferate şi a drumului naţional. Pentru aceste trei relații se vor obține avize și vor fi încheiate protocoale cu instituţiile ce le administrează pentru stabilirea condiţiilor de exploatare.

40 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Terenuri ocupate temporar: S-au considerat a fi ocupate temporar suprafețele pe care se desfășoară lucrările de excavare, depozitare pământ din excavare, transport, montaj şi proba de presiune la conducte, respectiv o bandă de 2 m lățime pentru rețele și 10 mp pentru cămine, hidranți, racorduri / branșamente.

din care

Lucrări UM

Jos

Atel

ocupate

Mică

Alma

Sever

Valea

Viilor Blajel

Copşa

temporar

Darlos

Agnita Altana

Suprafeţe

Axente

Mediaş

Brateiu Biertan

Barghis

Tarnava

Consiliul

Judetean Hoghilag

Totalproiect

Arpasu de

Dumbrave Seica Mare Infrastructura de apă Reabilitare Reabilitare conducte de 28800mp km 14,4 14,4 aducţiune Reabilitare staţii de 20mp unităţi 1 1 pompare apă Reabilitarea reţelei de 116400mp km 58,2 27,5 19,0 6,5 5,2 distribuţie apă Extinderea conductelor 293100mp km 146,55 1,77 5,22 0,9 0,3 107,53 2,3 0,5 0,52 0,18 5,35 5,26 0,48 0,76 0,42 15,06 de aducţiune Staţii de pompare apă 50 mp unităţi 25 2 3 1 13 1 1 1 1 1 1 noi Extinderea reţelei de 150140mp km 75,07 2,60 15,38 0,88 2,14 1,10 1,80 1,40 4,98 5,91 9,43 13,02 4,04 8,88 3,52 distribuţie apă Infrastructura de Apă Uzată Reabilitare Reabilitarea reţelei de 672800mp km 33,64 28,07 0,56 1,23 2,94 0,85 canalizare Reabilitarea staţiilor de 160 mp unităţi 8 8 2 pompare apă uzată Extindere Extinderea reţelei de 708400mp km 35,42 2,05 16,23 4,59 1,69 0,43 10,44 canalizare Extindere conducte de 34400mp km 17,20 1,50 7,70 1,06 2,43 3,53 0,98 refulare principale transport între localităţi Staţii de pompare apă 660 mp unităţi 33 4 3 10 6 4 4 2 uzată noi

41 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Pe perioada de desfăşurare a execuţiei lucrărilor este necesară realizarea unor organizări de şantier, unde se vor depozita materialele necesare execuţiei lucrărilor, deşeurile rezultate din execuţie şi unde vor fi amplasate containerul mobil pentru vestiar, containerul pentru portar, punctul PSI. La nivelul organizărilor de şantier va fi amenajată o zonă pentru gararea autovehiculelor şi utilajelor folosite la execuţia lucrărilor şi vor fi amplasate grupuri sanitare cu toalete ecologice. Localizarea organizărilor de şantier va fi stabilită de către executantul lucrărilor prin documentaţia tehnică de organizare a execuţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Amplasamentele vor fi avizate de către autorităţile publice locale, înainte ca lucrările să fie demarate. Se va urmări amplasarea cu prioritate a organizărilor de şantier pe terenuri din intravilan, care nu prezintă niciun fel de valoare conservativă şi nu se situează în proximitatea unor factori sensibili. Se va urmări, de asemenea, amplasarea organizărilor de şantier în proximitatea fronturilor de lucru. Organizările de şantier ocupă, în general, suprafeţe cuprinse între cca. 1500 ÷ 3000 mp şi vor fi amenajate pe terenuri proprietate publică.

Tabel 1. - Suprafeţe de teren propuse pentru organizările de şantier Nr. Nr. Suprafaţa organizări UAT / localitate / localizare organizări Crt de şantier (mp) de şantier 1 UAT Arpaşu de Jos / Arpaşu de Sus - pe un teren al 1 Cca. 2500 primăriei Arpaşu de Jos la captarea de apă brută Arpăşel - suprafaţa de teren va fi scoasă temporar din circuitul silvic pe parcursul lucrărilor 2 Oraş Mediaş / Mediaş - incinta staţiei de epurare 1 Cca. 1500 Mediaş 3 Oraş Dumbrăveni / Dumbrăveni - incinta staţiei de 1 Cca. 1500 epurare Dumbrăveni 4 Pentru gospodăriile de apă (Curciu, Valea Viilor, 20 Cca. 900 Motiș, Ațel, Biertan, Copșa Mare, Axente Sever, Valchid, Buzd, Târnava, Copșa Mică, Agârbiciu, Buia, Ernea, Șaroș de Târnava, Prod, Ruja, Coveș, Benești, Ighișu Vechi) organizăriile de şantier se vor realiza în zona gospodăriei de apă pe terenul alocat acesteia.

Pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu în organizarea de şantier se vor adopta următoarele măsuri:  ocuparea unor areale de teren pe a căror suprafaţă există vegetaţie ierboasă puţină;  platforma destinată organizării de şantier va fi balastată;  deşeurile rezultate pe perioada de construcţie (menajere şi tehnologice) se vor colecta şi depozita temporar în locaţii şi în recipiente adecvate şi vor fi eliminate sau valorificate prin firme specializate şi autorizate;  pentru reducerea emisiilor atmosferice, pulberilor fine de praf, zgomotelor şi vibraţiilor se va evita supraturarea motoarelor autovehiculelor de transport pe amplasamentul organizării de şantier.

42 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

După terminarea lucrărilor se vor demonta împrejmuirile, se vor elimina grupurile sanitare, containerele mobile pentru vestiar şi portar, va avea loc decopertarea stratului de balast de pe platformă, fiind utilizat pe alte amplasamente la lucrări de rambleiere, readucând suprafaţa de teren la starea iniţială. . Căi noi de acces sau sau schimbări ale celor existente Drumurile de acces se vor realiza din piatră spartă cu lățimea de 3,5 m şi lungimea în funcţie de fiecare amlasament astfel:  Drum de acces la Gospodăria de apă Copşa Mică suprafața de 1155 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Tîrnava suprafața de 2983 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Axente Sever suprafața de 2485 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Valea Viilor suprafața de 840 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Buzd suprafața de 1575 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Aţel suprafața de 875 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Șaroș pe Târnave suprafața de 175 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Ernea suprafața de 105 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Coveș suprafața de 210 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Ruja suprafața de 210 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Benești suprafața de 630 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Ighișu Vechi suprafața de 560 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Valchid suprafața de 1050 mp.  Drum de acces la Gospodăria de apă Copșa Mare suprafața de 210 mp.  Lucrări de amenajare a unui drum de acces existent de la captarea Arpășel pănă la staţia de tratare Arpașu de Sus : o Un tronson de la Captarea Arpăşel şi până la podul de peste răul Arpăşel, administrat de Direcţia Silvică Sibiu (între punctele 1 şi 3 pe plan), cu lungimea de cca. 2,9 km şi o suprafaţă de 17.400 mp. o Un tronson al malului drept al râului Arpăşel cu lungimea de 0,62 km (între punctele 1 şi 2 pe plan), şi suprafaţa de 4000 mp;

. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare Resurse naturale necesare implementării proiectului: În etapa de construcție Se vor utiliza următoarele resurse naturale: - sol vegetal la reabilitarea zonelor din care a fost excavat – pe traseul de pozare a conductelor de apă/ canal și a rețelei de fibră optică. - piatră spartă, nisip se vor utiliza pentru pozarea conductelor și pentru realizarea fundațiilor. - apă pentru umectarea spaţiilor de lucru când condiţiile meteorologice impun acest lucru. Apa utilizată va fi furnizată în cisterne de la reţeaua de alimentare existentă în zonă; nu va fi utilizată apă din cursuri naturale. Nu vor fi executate foraje pentru acest scop.

43 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

În etapa de funcționare se vor utiliza următoarele resurse naturale: - apă subterană: utilizată pentru alimentarea localitățiilor din SAA Dumbrăveni, având în prezent un front de captare format din 8 puțuri de medie și mare adâncime, iar prin acest proiect se va extinde cu încă 4 puțuri. Tratarea apei se realizeaza la Stația de Tratare Dumbrăveni, a cărei capacitate existentă de tratare de 30 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047. - apă de suprafață: utilizată pentru alimentarea localităților din SAA Mediaș și SAA Agnita, respectiv râul Târnava Mare (captarea de suprafaţă existent cu o capacitate de 300 l/s. Tratarea apei se realizează la Stația de Tratare a Apei Mediaș, a cărei capacitate existentă de tratare de 188.5 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047.) și râul Arpășel (priză de tip tirolez existentă, amplasată pe râul Arpășel a cărui debit minim cu asigurarea de 95% este de 91 l/s. Tratarea apei se realizează la Stația de Tratare Arpașu de Sus a cărei capacitate de 80 l/s va satisface cerința de apă a întregului sistem propus calculată în cadrul balanței de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047.)

. Metode folosite în construcție Pentru realizarea proiectului vor fi desfășurate mai multe tipuri de lucrări. o Lucrări de extindere a rețelei de alimentare cu apă și a rețelei de canalizare, se vor realiza parcurgând următoarele etape: . decopertarea stratului de asfalt (dacă este cazul); . excavarea şanţului de pozare a conductelor; . amenajarea patului de pozare a conductelor cu 20 cm de nisip; . pozarea conductelor şi îmbinarea acestora; . acoperirea conductelor cu un strat de nisip și folie; . acoperirea cu pământ şi compactarea acestuia; . turnarea unui strat de piatră spartă; . turnarea unui strat de asfalt şi compactarea acestuia (dacă este cazul). o Lucrări de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare se vor realiza prin înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare și presupune parcurgerea următoarelor etape: . decopertarea stratului de asfalt (dacă este cazul); . excavarea şanţului de pozare a conductelor; . eliminat sectorul de conductă care urmează a fi înlocuit; . amenajarea patului de pozare a conductelor cu 20 cm de nisip; . pozarea conductelor şi îmbinarea acestora; . acoperirea conductelor cu un strat de nisip; . compactarea uşoară a stratului de nisip; . acoperirea cu pământ şi compactarea acestuia; . turnarea unui strat de piatră spartă; . turnarea unui strat de asfalt şi compactarea acestuia (după caz).

44 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Lăţimea tranşeei pentru pozarea conductelor de alimentare cu apă este: • 0,70 m pentru extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă; • 1,00 m pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă pentru DN < 200 mm; • 1,50 m pentru reabilitarea reţelelor din zona rezervoarelor şi a staţiilor de pompare. Lăţimea tranşeei pentru pozarea conductelor de canalizare menajeră este: • 0,70 m pentru conductele de refulare ale reţelelor de canalizare menajeră; • 1,50 m pentru extinderea reţelelor de canalizare menajeră; • 1,50 m pentru reabilitarea reţelelor de canalizare menajeră. Coonductele vor fi pozate sub adâncimea de îngheț măsurată la generatoarea superioară a conductei, în șanț, pe pat de nisip și acoperirea conductei cu umplutură de nisip compactată, cu pantă minimă de 0,5‰; Gospodăriile de apă vor fi împrejmuite, vor dispune de alei, trotuare, rețele de incintă. Accesul la gospodăriile de apă se va realiza printr-un drum de acces din piatră spartă cu lățimea de 3,50m. În gospodăriile de apă vor fi amplasate în funcție de situație rezervor/rezervoare metalice supraterane, dotate cu cameră separată de vane. Rezervoarele vor dispune de utilajele și echipamentele tehnologice necesare, inclusiv debitmetru electromagnetic și echipamente SCADA. Pe admisia conductei de aducțiune către rezervor, în incinta gospodăriei de apă, se va monta o stație de clorare cu hipoclorit de sodiu, amplasată într-un container dotat cu depozit pentru recipienţi și echipamente SCADA. Se vor amplasa reţele de incintă PEID RC. Alimentarea cu energie electrică se va realiza cu o linie electrică aeriană 20 kV, pe stâlpi de beton, cu branşament aerian și post de transformare aerian. La realizarea gospodăriilor de apă (rezervoarelor de stocare a apei) vor fi parcurse următoarele etape: • execuţia lucrărilor de excavare până la cota de fundare; • aşterne unui strat de balast cu grosimi variabile, în funcţie de caracteristicile stratului de fundare; • realizarea lucrărilor de structură: cofrare, armare, turnare beton pentru realizarea fundaţiei şi respectiv decofrare; • realizarea lucrărilor de suprastructură la pereţii rezervorului: cofrare, armare, turnare beton şi decofrare; • montarea instalaţiilor hidraulice şi branşarea la reţeaua de apă; • realizarea instalaţiilor electrice; • realizarea lucrărilor de finisare exterioară, inclusiv lucrările de impermeabilizare; • acoperirea cu pământ a rezervorului până la cota proiectată; • realizarea amenajărilor exterioare, respectiv a îngrădirii amplasamentului şi a însămânţării cu iarbă a terenului. Stațiile de pompare se vor monta pe traseul conductelor și constau în realizarea unei construcții îngropate, cu radier, pereți și placă de închidere din beton armat unde se va monta grupul de pompare ce va respecta caracteristicile proiectate. Stațiile de pompare vor dispune de utilajele și echipamentele tehnologice precum și echipamente SCADA. Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin extinderea rețelei existente în zonă. Vor fi parcurse următoarele etape: • execuţia lucrărilor de excavare; • realizarea lucrărilor de structură: cofrare, armare, turnare beton pentru realizarea construcției îngropate şi respectiv decofrare; • montarea instalaţiilor hidraulice şi branşarea la reţeaua de apă;

45 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

• realizarea instalaţiilor electrice; • realizarea lucrărilor de finisare exterioară; Subtraversările pe traseul conductelor se vor realiza prin foraj orizontal din gropi de poziție între cămine din beton armat, cu conducta de protecție OLZn. Conducta de protecție va fi amplasată la o adâncime de 1,50 m sub cota fundului albiei, cu o pantă de 1%. Căminele de subtraversare amplasate în albia majoră a râurilor vor fi supraînălțate până la cota coronamentului digului. Pe traseul conductelor de aducțiune noi se va monta fibră optică armată metalic, montată îngropat, iar pe traseul conductelor existente se va monta fibră optică în funcție de posibilitățiile din teren îngropat sau aerian. Stațiile de pompare cu separare de solide vor fi prevăzute în amonte cu cămine echipate cu grătar. Se vor executa cămine de vizitare situate în amonte de SPAU-ri, dotate cu vane cuțit, deznisipatoare și coșuri de reținere a reziduurilor solide. Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin extinderea rețelei de joasă tensiune existentă în zona limitrofă SP. Se va executa o construcție cameră pentru adăpost grup electrogen cu grup electrogen. Lucrările de reabilitare a staţiilor de pompare a apei şi a apei uzate vor presupune înlocuiri, acolo unde este cazul, a unor componente ale instalaţiilor propriu-zise şi nu vor necesită construcţii propriu-zise. La stația de tratare Mediaș se montează panouri solare fotovoltaice sistem On-grid, tip policristaline. Pentru montare sunt necesare următoarele lucrări: • amenajare teren, • montare suporți, • montare panouri, • montare echipamente (regulator solar, invertor etc) și cabluri. La SEAU Mediaș se vor realiza următoarele completări: - bazin primire ape de la vidanje; - Cămin grătar, în amonte de stația de pompare a influentului; - puț apă tehnologică - completare cu senzori la bazinele de aerare La SEAU Șeica Mare se vor realiza următoarele completări: - refacerea automatizării și introducerea sistemului SCADA pentru a putea fi preluat din Dispeceratul central al Operatorului ; - lucrari specifice de reabilitare a constructiilor civile si lucrari tehnologice. Reabilitarea captării pe râul Arpăşel implică următoarele tipuri de lucrări: - lucrări de reabilitare și de refacere la priza de apă şi deznisipator, - asigurarea tranzitării viiturilor prin secţiunea captării; - decolmatarea albiei amonte de priza de captare ; - reabilitare și înlocuire a echipamentelor hidromecanice și a mecanismelor de acționare a acestora; - reabilitare alimentare cu energie electrică a captarii. - dotarea cu dispozitive de măsură şi control, inclusiv de transmitere a datelor de exploatare (SCADA); - accese sigure (balustrade, scări); - împrejmuiri pentru zonele de protecţie; Lucrări de consolidare mal pe râul Arpăşel implică următoarele tipuri de lucrări:

46 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

- Lucrari de terasamente (excavare şi nivelare a patului albiei şi mal). Aceste lucrări, pe lângă crearea suprafeţelor de aşezare a gabioanelor au rolul de a evacua de pe amplasament surplusul de pământ care să permită ca dupa asezarea şi ancorarea gabioanelor, sectiunea transversala a albiei sa nu fie modificata fata de starea ei naturala. - Asternerea de filtru textil şi montarea de saltele de gabioane 4x2x0,4 m cu suprafaţa de 2500 mp şi un volum de 1000 mc; - Peste salteaua de gabioane se vor monta 2 siruri de gabioane, etajate, cu dimensiunile de 4x1,5x1 m şi 4x1x1 m pe o lungime de 625 m şi un volum de 1570 mc. Carcasele gabionelor vor fi executate din plasa din sarma de otel care respecta urmatoarele conditii:  protectie anticoroziva ZnAl 5%, clasa A (EN 10244-2; durata de viata min.50 de ani în mediu agresiv clasa C2, cf.EN 10223-3:2013);  plasa din sarma de otel cu o rezistenta maxima la tractiune conform EN 10223-3;  sarma de otel din care este produs gabionul este protejat cu aliaj Zn-5% Al. Pentru realizarea lucrărilor de gabioane, au fost prevăzute următoarele faze de lucrări: - defrişarea mecanica a amplasamentului, degajarea şi transportul - pregătirea terenului de fundaţie, prin săpătură mecanică şi manuală, - reprofilare linie mal, în vederea amplasării lucrării de gabioane în secţiunea proiectată, - pozarea geotextilului filtrant, - confecţionarea şi pozarea carcaselor, - Procurarea bolovanilor de râu pentru umplerea coşurilor gabioanelor : transport piatra prin purtare directa, transport cu roaba pe pneuri şi descarcare în gramezi, incarcarea cu excavatorul în auto. - umplerea carcaselor cu piatră de râu, - legarea şi ancorarea gabioanelor; - umpluturi din material local, realizate în spatele lucrării de apărare de mal, compactare 95-96% şi inierbare. Amenajarea unui drum de acces existent de la captarea Arpășel pana la staţia de tratare Arpașu de Sus :  Un tronson de la Captarea Arpăşel şi pana la podul de peste râul Arpasel, administrat de Direstia Silvica Sibiu (intre punctele 1 şi 3 pe plan), cu lungimea de 2,9 km  Un tronson intre podul de peste râul Arpăşel şi staţia de tratate Arpaşu de Sus, administrat de Primăria Arpaşu de Sus (intre punctele 3 şi 4 pe plan), cu lungimea de 0,8 km. Platforma drumului - va avea un profil transversal al platformei cu panta unica (4 %), pe toata latimea acesteia. Partea carosabila se va amenaja corespunzator pentru deplasarea vehiculelor pe 2 sensuri de circulatie. latimea partii carosabile fiind de 3 m pe sens. Santul va fi amplasat pe latura din amonte a platformei drumului şi va avea sectiune (trapezoidala) şi o latime de 0,5 m. Descarcarile santului se vor realiza în emisarul natural, râul Arpăşel la distanta de 200 m intre acestea. Categoria imbracamintii rutiere este de tip IV - imbracaminte rutiera dubla, unul din pietrişuri formand fundatia iar celalalt formand imbracamintea de uzura compus din piatra concasata de tip macadam sau din pavaj de piatra bruta ori bolovani asezaţi pe un strat portant.

47 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Organizare de șantier: Numărul și locația organizărilor de șantier se vor stabili ulterior, după obținerea finanțării și dupa licitarea contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor, de către proiectant/ constructor în functie de procedura FIDIC după care se va face atribuirea lucrărilor. Se va impune antreprenorului de lucrări ca organizările de șantier să se realizeze astfel încât impactul asupra factorilor de mediu să fie minim. Lucrările de reabilitare și extindere a rețelelor se vor efectua pe tronsoane, ceea ce va permite deschideri ale frontului de lucru pe porțiuni, urmate de închiderea și aducerea la starea initială a zonei, realizându-se apoi mutarea succesivă a frontului de lucru pe o nouă porțiune. Organizarea de șantier intă în atribuția și răspunderea Antreprenorului General de lucrări ca amplasament, soluții, dotari. La finalizarea lucrărilor, constructorul are obligația de a reda terenurile ocupate temporar la forma initială cu amenajarile stabilite de organele competente. . Relația cu alte proiecte existente sau planificate Proiectul se încadrează în prioritatea POIM 6ii - Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe, Obiectivul Specific (OS)3.2- Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației și răspunde politicii POIM de dezvoltare a unor companii performante în sectorul de apă - apă uzată, capabile să opereze eficient infrastructurile modernizate prin fonduri europene.

POIM continuă acțiunile de conformare a infrastructurii de apă începute în perioada 2007-2013, prin POS “Mediu”, pentru reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. Programul a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020, fiind orientat spre obiectivele Strategiei Europa 2020.

Proiectul va contribui la realizarea obiectivelor POIM în județul Sibiu - regiunile Mediaș, Agnita și Dumbrăveni - prin: o Creșterea numărului de locuitori care beneficiază de sisteme publice de alimentare cu apă conforme cu Directiva UE 98/83/EC în localități cu mai mult de 50 locuitori din aria de acoperire a Proiectului, cu 34.864 locuitori, de la 63.830 locuitori înainte de Proiect (~63,5% din populația zonelor respective de alimentare cu apă) la 98.694 locuitori (~98%) după implementarea Proiectului în cele 3 sisteme de regionale de alimentare cu apă (SAA Mediaș, SAA Dumbrăveni și SAA Agnita). o Creșterea nivelului de conectare a încărcării organice biodegradabile la sisteme de epurare a apelor uzate conforme cerințelor art. 3 al Directivei 91/271/EEC cu circa 20.765 L.E., de la 65.152 (~68,5% din populația aglomerărilor respective) la 85.918 L.E. (~96%) după realizarea Proiectului, în cadrul a 6 aglomerări cu peste 2.000 l.e. din aria de acoperire a proiectului (6) și 2 aglomerări sub 2000 l.e, respectiv Valea Viilor și Motiș unde au rămas de executat staţiile de pompare apă uzată din rețeaua executată de canalizare).

48 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Proiectul se înscrie în prevederile SUERD, Aria prioritară „Restaurarea și întreținerea calității apelor”, din cadrul Pilonului 2 „Protejarea mediului în regiunea Dunării”. Dintre acțiunile Ariei Prioritare „Restaurarea și întreținerea calității apelor”, prin scopul și obiectivele sale, proiectul de față va contribui în mod special la acțiunea: „Continuarea stimulării investițiilor majore în construirea și modernizarea instalațiilor de tratare a apelor urbane reziduale în bazinul Dunării, incluzând măsuri care să consolideze capacitățile la nivel regional și local pentru realizarea acestor infrastructuri”. Investițiile cuprinse în Proiect se regăsesc ca priorități în Master Plan-ul regional actualizat pentru sectorul de apă și apă uzată. Master Planul a identificat investițiile care trebuie realizate pe termen scurt, mediu și lung. Master planul județean pentru apă și apă uzată reprezintă strategia de dezvoltare a județului pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată în vederea conformării cu țintele trasate în Capitolul 22 al Tratatului de Aderare semnat între Guvernul României și Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2018, precum și un program de investiții pe termen lung care să permită sustenabilitatea serviciului prin asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienți. Prin Master Planul actualizat la nivelul anului 2013 s-a propus o Listă Prioritară de Investiții care a fost urmărită în cadrul prezentului proiect și actualizată în conformitate cu evoluția situaţiei în timp. Lista Prioritară de Investiţii a fost actualizată luându-se în considerare următoarele: - lucrările de infrastructură de apă și apă uzată care au fost realizate din 2016 și până în prezent - depunerea de proiecte pe alte programe derulate în România, respectiv Programul Național de Dezvoltare Locală, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală etc. - rezultate studiilor realizate prin Studiu de Fezabilitate, respectiv revizuirea limitelor aglomerarilor, analize de opţiuni, studii de calitate a apei, măsurători și studiul de balanță a apei etc.. . Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare Sistemul de Alimentare cu Apă Mediaș Sub Sistemul Brateiu + Ațel + Dupuș + Copșa Mare + Vălchid + Biertan Opţiunea 1 Sub-Sistemul 2 este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș; Opţiunea 2 Sub-Sistemul 2 este deservit de stația de tratarea a apei existentă din ZAA Dumbrăveni; Opţiunea 3 ZAA Brateiu este deservit de stație de tratare nouă. ZAA Biertan este deservit de stația de tratare existentă + extindere și modernizare a STA; ZAA Richiș este deservit de stația de tratare nouă; ZAA Ațel este deservit de stația de tratare nouă; ZAA Dupuș este deservit de stația de tratare nouă; ZAA Copșa Mare este deservit de stația de tratare nouă; ZAA Vălchid este deservit de stația de tratare nouă;

49 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - reunirea ZAA-urilor Brateiu+Ațel + Dupuș + Copșa Mare + Vălchid + Biertan, având sursa de apă unică, din stația de tratare existentă de la Mediaș Sub Sistemul Copșa Mică + Târnava + Valea Viilor + Motiș + Agârbiciu Opţiunea 1 Sub-Sistemul este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș; Opţiunea 2 Sub-Sistemul este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Copșa Mică În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 – includerea sistemului zonal Copșa Mică (Copșa Mică + Târnava + Valea Viilor + Motiș + Axente Sever + Agârbiciu) în sistemul de alimentare cu apă Mediaș, având sursa de apă unică, din stația de tratare existentă de la Mediaș. Sub Sistemul Șeica Mare + Buia Opţiunea 1 Sub-Sistemul este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș via Copșa Mică; Opţiunea 2 Sub-Sistemul este deservit de stația nouă de tratare în ZAA Șeica Mare; Opţiunea 3 ZAA Șeica Mare este deservit de stația nouă de tratare; ZAA Buia este deservit de stația de tratare nouă + captare proprie; În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - sub-sistemul (Șeica Mare + Buia) este deservit de stația de tratarea a apei existenta din ZAA Mediaș, via Copșa Mică. ZAA Păucea Opţiunea 1 ZAA Păucea este deservit de stația de tratarea a apei existentă din ZAA Mediaș; Opţiunea 2 ZAA Păucea este deservit de stația de tratare nouă; În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - ZAA Păucea este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș. ZAA Curciu Opţiunea 1 ZAA Curciu este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș; Opţiunea 2 ZAA Curciu este deservit de stația de tratare nouă; În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - ZAA Curciu este deservit de stația de tratarea a apei existentă din ZAA Mediaș. ZAA Buzd Opţiunea 1 ZAA Buzd este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș; Opţiunea 2 ZAA Buzd este deservit de stația de tratare nouă;

50 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 2 - ZAA Buzd este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș. Sistemul de Alimentare cu Apă Dumbrăveni Sub Sistemul Alma + Giacăș + Șmig Opţiunea 1 Sub-Sistemul 1 este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Mediaș; Opţiunea 2 Sub-Sistemul 1 este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni; Opţiunea 3 ZAA Alma este deservit de stația de tratare existentă; ZAA Giacăș este deservit de stația de tratare existentă + modernizare; ZAA Șmig este deservit de stația de tratare existentă + modernizare. În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 2 - ZAA-urile Alma, Giacăș și Șmig având sursa de apă unică, din stația de tratare existentă de la Dumbrăveni. ZAA Șaroș pe Târnave Opţiunea 1 ZAA Șaroș pe Târnave este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni; Opţiunea 2 ZAA Şaroş pe Târnave este deservit de stația de tratare nouă; În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - ZAA Șaroș pe Târnave este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni. ZAA Ernea Opţiunea 1 ZAA Ernea este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni; Opţiunea 2 ZAA Ernea este deservit de stația de tratare nouă; În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - ZAA Ernea este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni. ZAA Prod Opţiunea 1 ZAA Prod este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni; Opţiunea 2 ZAA Prod este deservit de stația de tratare nouă. În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă opţiunea 1 - ZAA Prod este deservit de stația de tratare a apei existentă din ZAA Dumbrăveni. Sistemul de Alimentare cu Apă Agnita Sub Sistemul Benești + Ighișu Vechi + Vecerd + Alțâna Opţiunea 1 Sistem de aducțiune apă pentru localităţile Benești, Alțâna, Vecerd, Ighișu Vechi, având ca sursă de apă aducțiunea de apă existentă Agnita-Bârghiș;

51 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Cuplarea sub-sistemului se va face în amonte de loc. Bârghiș în conducta de aducțiune existentă; Sistem de aducţiuni cu curgere gravitaţională, având LTOT=19.950 m; Opţiunea 2 Sistem de aducțiune apă pentru localităţile Benești, Alțâna, Vecerd, Ighișu Vechi, având ca sursă de apă aducțiunea existentă Agnita-Bârghiș; Cuplarea sub-sistemului se va face în localitatea Bârghiș; Alimentarea cu apă se va face prin intermediul unei SP amplasată la ieşire din Bârghiș spre Ighișu Vechi; Lungimea conductelor de aducțiune LTOT=18.000 m; Opţiunea 3 ZAA Benești este deservit de stația de tratare reabilitată; ZAA Alțâna este deservit de stația de tratare existentă; ZAA Vecerd este deservit de stația de tratare nouă; ZAA Ighișu Vechi este deservit de stația de tratare nouă; Opţiunea 4 Sub-sistemul 1 este deservit de SAA Agnita prin stația de tratare a apei existentă din ZAA Arpașu de Sus prin racordare la aducțiunea existentă Agnita - Bârghiș, via Nocrich. În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă optiunea 1 - Sub-sistemul 1 este deservit de SAA Agnita prin stația de tratare a apei existentă din ZAA Arpașu de Sus, cu alimentare din aducțiunea existentă din Agnita - Bârghiș, via Benești. Opţiuni tehnice pentru reabilitarea rețelei de apă în Zona de Alimentare cu Apă Mediaș Opţiunea cu Proiect - reabilitare 27,5 km de rețea de distribuție a apei în Mediaș; pierderile de apă scad cu cca. 55% după reabilitarea reţelei (anul 2022), raportat la volumul de pierderi din anul 2016; de-a lungul orizontului de timp, până în 2047 volumul de pierderi de apă creşte până la un procent de 28% faţă de nivelul din anul 2016. Opţiunea Fără Proiect – nu se reabilitează rețeaua de distribuție a apei. Volumul de pierderi de apă creste de-a lungul orizontului de timp, ajungând până la sfârşitul anului 2047 la un procent de 43% faţă de anul 2016. În urma analizei VAN, VA și DPC a rezultat ca fiind optimă varianta Cu Proiect - reabilitare rețea de distribuție a apei Opţiuni tehnice pentru reabilitarea rețelei de apă în Zona de Alimentare cu Apă Dumbrăveni Opţiunea cu Proiect - reabilitare 24 km de rețea de apă în Dumbrăveni și Hoghilag; volumul de pierderi de apă scade de la 169.454 mc în anul 2016 la 35.606 mc în anul 2022 (după execuţia lucrărilor de reabilitare); ulterior, volumul de pierderi de apă creşte de-a lungul orizontului de timp până la 35.606 mc în anul 4047. Opţiunea Fără Proiect – nu se reabilitează rețeaua de apă. Volumul de pierderi de apă creşte de la 169.454 mc în anul 2016 la 191.038 mc în anul 2047. În urma analizei VAN, VA și DPC a rezultat ca fiind optimă varianta Cu Proiect - reabilitare rețea de distribuție a apei Opţiuni tehnice pentru reabilitarea rețelei de apă în Zona de Alimentare cu Apă Agnita Opţiunea cu Proiect: Reabilitare 6,5 km rețea de distribuție a apei în orașul Agnita. volumul de pierderi de apă scade de la 220.969 mc în anul 2017 la 25.180mc în anul 2022 (după execuţia

52 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” lucrărilor de reabilitare); ulterior, volumul de pierderi de apă creşte de-a lungul orizontului de timp până la 25.180 mc în anul 4047. Optiunea Fără Proiect: Rețeaua de distribuție a apei nu se reabilitează. Volumul de pierderi de apă creşte de la 220.969 mc în anul 2016 la 260.434 mc în anul 2047. În urma analizei VAN, VA și DPC a rezultat ca fiind optimă varianta Cu Proiect - reabilitare rețea de distribuție a apei.

Opţiuni tehnice pentru contorizare Opţiunea 1 - Se menţine sistemul de contoare cu citire manuală Opţiunea 2 - Sunt montate contoare cu telecitire În urma analizei VAN a rezultat ca fiind optimă pentru perioada 2022-2047 opţiunea 1 – Montarea de contoare cu telecitire

Opţiuni strategice și stabilirea granițelor clusterelor Clusterul Mediaș Opţiunea 1 Cluster format din aglomerările Mediaș, Brateiu și Clusterul Copșa Mică care include aglomerările Copșa Mică, Târnava, Motiș și Valea Viilor ce va fi deservit de stația de epurare Mediaș existentă; Opţiunea 2 Cluster format din aglomerările Mediaș, Brateiu deservit de stația de epurare Mediaș existentă; Clusterul Copșa Mică, ce include aglomerările Copșa Mică, Târnava, Motiș și Valea Viilor deservit de stația de epurare nouă Copșa Mică. Opţiunea 3 Cluster format din aglomerarea Mediaș deservit de stația de epurare Mediaș existentă; Aglomerarea Brateiu deservită de stație proprie nouă de epurare; Clusterul Copșa Mică, ce include aglomerările Copșa Mică, Târnava, Motiș și Valea Viilor deservit de stația de epurare nouă Copșa Mică. În urma analizei, soluţia cea mai avantajoasă a reieşit Opţiunea 1. Clusterul Dumbrăveni Opţiunea 1 Șaroș pe Târnave, Hoghilag - transfer către SE Dumbrăveni, cu extinderea SE Dumbrăveni la 8332 L.E. Richiș, Biertan, Vălchid - Transferul apelor uzate din Richiș, Vălchid către Biertan și realizare SE Biertan pentru 3508 L.E. Opţiunea 2 Șaroș pe Târnave, Hoghilag, Richiș, Biertan, Vălchid - Transferul apelor uzate către SE Dumbrăveni şi extinderea SE Dumbrăveni la 11840 L.E. In urma analizei, solutia cea mai avantajoasa a reiesit Optiunea 2. Clusterul Agnita

53 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Opţiunea 1 Aglomerările Agnita, Coveș și Ruja, deservite de stația de epurare Agnita existentă; Cluster format din aglomerările Iacobeni+Stejărişu+Netuş deservită de SE proprie nouă; Opţiunea 2 Cluster format din aglomerările Agnita + Coveș + Ruja + Iacobeni + Stejărişu + Netuş deservit de stația de epurare Agnita extinsă la 11.228 LE; Opţiunea 3 Aglomerarea Agnita deservită de stația de epurare Agnita existentă; Aglomerarea Ruja deservită de stație proprie de epurare nouă; Aglomerarea Coveș deservită de stație proprie de epurare nouă; Cluster format din Aglomerările Iacobeni+Stejărişu+Netuş deservită de SE proprie nouă; În urma analizei, soluţia cea mai avantajoasă a reieşit Opţiunea 2. Opţiuni tehnice la rețeaua de canalizare Mediaș Opţiunea cu Proiect - reabilitare 28 km de rețea canalizare în Mediaș; infiltratiile în rețeaua de canalizare scad cu cca. 63% după reabilitarea reţelei (anul 2022), raportat la volumul de infiltraţii din anul 2016; de-a lungul orizontului de timp până în 2047, volumul de infiltraţii creşte până la un procent de 25% faţă de nivelul din anul 2016. Opţiunea Fără Proiect – nu se reabilitează rețeaua de canalizare. Infiltraţiile de apă cresc de-a lungul orizontului de timp ajungând până la sfârşitul anului 2047 la un procent de 51% faţă de anul 2016. În urma analizei VAN, VA și DPC a rezultat ca fiind optimă . Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului Proiectul prevede reabilitarea și extinderea rețelei de apă potabilă și a rețelei de canalizare cu toate lucrările anexe ale acestora (stații de pompare, branșamente și racorduri, cămine, etc), extinderea a 2 stații de epurare apă uzată . Ca urmare a acestor investiţii vor apărea noi locuri de muncă; iar potentialul turistic al zonei poate căpăta un spor de atractivitate pentru iubitorii de natură, de păsări, de pescuit etc. . Alte autorizații cerute pentru proiect Înainte de realizarea construcţiei se vor obţine toate avizele şi acordurile prevăzute în certificatul de urbanism şi se va solicita eliberarea autorizaţiei de construire de la autoritatea administraţiei publice locale competentă. În conformitate cu certificatele de urbanism emise de CJ și UAT uri, s-a solicitat obținerea de avize/acorduri de la: - Autoritățiile de alimentare cu energie - Telecomunicații - Gaz (SC TransGaz SA, SC RomGaz SA) - Sănătate publică - Drumuri Naționale, - C.F.R. - Operatorul de apă regional - Inspectoratul de Stat în Construcții - Apele Române - Direcția Județeană pentru Cultură – Sibiu (Ministerul Culturii)

54 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

- Consiliul Județean – Direcția tehnică (serv. Investiții și patrimoniu) IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare . Dezafectare rezervoare Posada existente 2x2000 mc în Mediaș presupune lucrări de demolare a rezervorelor și eliminarea acestora în conformitate cu legislația privind gestiunea deșeurilor în vigoare. . Reabilitarea conductelor de distribuție și a conductelor de canalizare presupune în plus față de montarea conductelor noi, lucrări de tăiere a porțiunilor de conducte degradate și eliminarea acestora în conformitate cu legislația în vigoare privind gestiunea deșeurilor. V. Descrierea amplasării proiectului Trei sisteme regionale de alimentare cu apă amplasate în partea de nord și est a județului Sibiu.  Sistemul de alimentare cu apă Mediaș (SAA Mediaș): compus din următoarele localități: Mediaș, Valea Lungă, Târnava, Copșa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Motiș, Șeica Mare, Boarta, Buia, Brateiu, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare, Valchid, Buzd, Dârlos, Păucea, Blăjel, Bazna, Boian, Ighișu Nou, și Velt. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în localitățile Mediaș, Valea Lungă, Târnava, Copșa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Motiș, Șeica Mare, Boarta, Buia, Brateiu, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare, Valchid, Buzd, Păucea.  Sistemul de alimentare cu apă Dumbrăveni (SAA Dumbrăveni) compus din următoarele localități: Dumbrăveni, Hoghilag, Prod, Șaroș pe Târnave, Ernea, Alma, Giacăș, Șmig și Curciu. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în toate localitățile incluse în sistem.  Sistemul de alimentare cu apă Agnita (SAA Agnita) compus din următoarele localități, respectiv Agnita, Ruja, Coveș, Bârghiș, Ighișu Vechi, Benești, Alțâna, Arpașu de Sus, Arpașu de Jos, Nou Român, Cârțișoara, Bruiu, Șomartin, Gherdeal, Marprod, Ilimbav, Chirpăr, Săsăuș, Vard, Veseud, Nocrich, Hosman, Ţichindeal, Fofeldea, Brădeni, Retiș, Dealu Frumos, Merghindeal, Movile, Noiștat, Iacobeni, Stejărișu și Netuș . Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în localitățile Agnita, Ruja, Coveș, Benești, Alțâna, Ighișu Vechi și Arpașu de Jos. Infrastructura de canalizare ape uzate  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Mediaș compus din următoarele aglomerări: Mediaș Ighisul Nou, Darlos, Brateiu, Atel, Copșa Mică (Copșa Mică si Axente Sever), Târnava ,. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Mediaș: Mediaș;  Aglomerarea Darlos: Darlos;  Aglomerarea Brateiu: Brateiu;  Aglomerarea Copșa Mică: Copșa Mică, Axente Sever;  Aglomerarea Târnava: Târnava;  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Șeica Mare va cuprinde localitatea Șeica Mare. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Șeica Mare: Șeica Mare

55 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Dumbrăveni compus din următoarele aglomerări: Dumbrăveni (Dumbrăveni, Hoghilag, Șaroș pe Târnave), Prod. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Dumbrăveni: Dumbrăveni, Hoghilag, Șaroș pe Târnave  Infrastructura de canalizare apă uzată - Clusterul Agnita cuprinde următoarele aglomerări: Agnita, Stejerișu, Iacobeni, Netuș. Prin prezentul proiect sunt propuse investiții în:  Aglomerarea Agnita: Agnita

Distanța față de granițe Proiectul nu intră sub incidența Convenției provind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că amplasamentul studiat se află în județul Sibiu, județ care face parte din Regiunea 7 Centru.

Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural Potrivit Listei Monumentelor Istorice actualizată periodic și publicată în Monitorul Oficial al României, în apropiere de zona de implementare a proiectului figurează următoarele monumente istorice:

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

1. Fortificaţie de pământ municipiul MEDIAŞ SB-I-s-B-11963 "Pe Cetate”, la NV de oraş 2. Situl arheologic de la municipiul MEDIAŞ SB-I-s-B-11964 Mediaş, punct "Teba" "Teba”, la extremitatea V a oraşului pe terenul fabricii Vitrometan 3. Urme de locuire municipiul MEDIAŞ SB-I-m-B-11964.01 "Teba”, la extremitatea V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan 4. Necropolă municipiul MEDIAŞ SB-I-m-B-11964.02 "Teba”, la extremitatea V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan 5. Aşezare municipiul MEDIAŞ SB-I-m-B-11964.03 "Teba”, la extremitatea V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan 6. Necropolă de incineraţie municipiul MEDIAŞ SB-I-s-B-11965 "Poderei” 7. Latura Sud: Bastionul municipiul MEDIAŞ SB-II-m-B-12417.04 Blănarilor, Turnul de Bastionul Blănarilor: str. Cloşca 1; Turnul Poartă Forkesch, curtine de Poartă Forkesch: Piaţa Şaguna Andrei;

56 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

(fragmente) curtine: str. Cloşca 1-7, str. Badea Cârţan, în curtea fostei Cazărmi a Husarilor; curtină: str. Unirii 15-21; curtină: str. Pompierilor 1-7;, curtină: str. Fundătura Policlinicii 7-9. 8. Ansamblul urban "Centrul municipiul MEDIAŞ SB-II-a-A-12418 istoric al municipiului" str. După Zid frontul sudic, str. Târnavei de la nr. 5 la nr. 1 frontul vestic, str. S. Bărnuţiu frontul vestic, str. Cloşca frontul vestic, str. Unirii frontul nordic, str. Pompierilor frontul estic, str. M. Eminescu frontul estic, str. C Brâncoveanu frontul estic, str. N. Titulescu frontul sudic 9. Fosta armurărie municipiul MEDIAŞ SB-II-m-B-12422 Str. Armurierilor 6 10. Casă municipiul MEDIAŞ SB-II-a-B-12423 Str. Bisericii 2 11. Ansamblul bisericii municipiul MEDIAŞ SB-II-a-A-12424 evanghelice fortificate Piaţa Castelului 1 ("Castelul”) 12. Biserica „Înălţarea municipiul MEDIAŞ SB-II-m-B-12437 Domnului” Str. Mihai Viteazul 7 13. Fosta mănăstire municipiul MEDIAŞ SB-II-a-A-12438 franciscană Str. Mihai Viteazul 44-46 14. Biserica Româno-catolică Str. Mihai Viteazul 44-46 SB-II-m-A-12438.01 „Imaculata Concepţiune” 15. Claustrul fostei mănăstiri municipiul MEDIAŞ SB-II-m-A-12438.02 franciscane, azi Muzeul Str. Mihai Viteazul 44-46 Municipal 16. Fostul cămin „Sf. Anton" municipiul MEDIAŞ SB-II-m-B-12439 (fostul spital al calfelor) Fundătura Policlinicii 5 17. Ansamblul urban "Piaţa municipiul MEDIAŞ SB-II-a-A-12420 Regele Ferdinand I" Piaţa Regele Ferdinand I 18. Fortificaţie de pământ sat TÂRNAVA; comuna TÂRNAVA SB-I-m-B-12005.01 Burg-Cetate 19. Fortificaţie cu două valuri sat TÂRNAVA; comuna TÂRNAVA SB-I-m-B-12005.02 de pământ Burg-Cetate 20. Morminte izolate sat TÂRNAVA; comuna TÂRNAVA SB-I-m-B-12005.03 Burg-Cetate 21. Aşezare sat TÂRNAVA; comuna TÂRNAVA SB-I-m-B-12005.04 Burg-Cetate 22. Situl arheologic de la sat TÂRNAVA; comuna TÂRNAVA SB-I-s-B-12006 Târnava, punct "Mihalţ" "Mihalţ” 23. Urme de locuire sat TÂRNAVA; comuna TÂRNAVA SB-I-m-B-12006.01 "Mihalţ” SB-I-m-B-12006.02

57 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

SB-I-m-B-12006.03 SB-I-m-B-12006.04 SB-I-m-B-12006.05 24. Ansamblul bisericii sat AGÂRBICIU; comuna AXENTE SB-II-a-B-12188 evanghelice fortificate SEVER, 383 25. Biserica evanghelică sat AGÂRBICIU; comuna AXENTE SB-II-m-B-12188.01 fortificată SEVER, 383 26. Incintă fortificată, cu turn sat AGÂRBICIU; comuna AXENTE SB-II-m-B-12188.02 de poartă, bastioane SEVER, 383 27. Casă parohială sat AXENTE SEVER; comuna AXENTE SB-II-m-B-12320 evanghelică SEVER, 309 28. Ansamblul bisericii sat AXENTE SEVER; comuna AXENTE SB-II-a-A-12321 evanghelice fortificate SEVER, 316 29. Biserica evanghelică sat AXENTE SEVER; comuna AXENTE SB-II-m-A-12321.01 fortificată SEVER, 316 30. Incintă fortificată, cu sat AXENTE SEVER; comuna AXENTE SB-II-m-A-12321.02 fostul turn de poartă SEVER, 316 31. Biserica „Învierea sat AXENTE SEVER; comuna AXENTE SB-II-m-B-12322 Domnului” SEVER, Str. Luncii 320 32. Ansamblul bisericii sat MOTIŞ; comuna VALEA VIILOR SB-II-a-B-12473 evanghelice fortificate 109 33. Biserica evanghelică sat MOTIŞ; comuna VALEA VIILOR, SB-II-m-B-12473.01 109 34. Incintă fortificată, cu sat MOTIŞ; comuna VALEA VIILOR, SB-II-m-B-12473.02 turnuri, turn-clopotniţă, 109 anexe 35. Situl rural Valea Viilor sat VALEA VIILOR; comuna VALEA SB-II-s-A-12581 VIILOR Sit delimitat cf.aviz 812/E/1998 al Ministerului Culturii 36. Ansamblul bisericii sat VALEA VIILOR; comuna VALEA SB-II-a-A-12582 evanghelice fortificate VIILOR, 341 37. Biserica evanghelică sat VALEA VIILOR; comuna VALEA SB-II-m-A-12582.01 VIILOR, 341 38. Incintă fortificată, cu trei sat VALEA VIILOR; comuna VALEA SB-II-m-A-12582.02 turnuri, turn de poartă, VIILOR, 341 anexe 39. Situl arheologic de la sat BOARTA; comuna ŞEICA MARE, SB-I-s-A-11942 Boarta intravilan 40. Situl arheologic de la sat BOARTA; comuna ŞEICA MARE, SB-I-s-A-11943 Boarta, punct "Cetăţuia" "Cetăţuia” 41. Aşezare sat BOARTA; comuna ŞEICA MARE, SB-I-m-A-11943.01 "Cetăţuia” SB-I-m-A-11943.02 42. Situl arheologic de la sat BOARTA; comuna ŞEICA MARE, SB-I-s-A-11944 Boarta, punct "Saivan" "Saivan”, terasa dealului Zapozii la cca.

58 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

100 m V de Pinul Zapozii şi la cca. 50 m NV de DJ Boarta - Buia 43. Fostul castel Tobias sat BOARTA; comuna ŞEICA MARE SB-II-m-B-12332 158 44. Aşezare sat BUIA; comuna ŞEICA MARE SB-I-s-B-11952 La NE de marginea intravilanului 45. Ansamblul bisericii sat BRATEIU; comuna BRATEIU,33 SB-II-a-A-12339 evanghelice fortificate 46. Biserica evanghelică sat BRATEIU; comuna BRATEIU,33 SB-II-m-A-12339.01 fortificată 47. Incintă fortificată, cu turn sat BRATEIU; comuna BRATEIU,33 SB-II-m-A-12339.02 de poartă şi bastion 48. Situl arheologic de la sat BRATEIU; comuna BRATEIU SB-I-s-B-11950 Bratei La E de sat, pe terasa Târnavei spre Aţel, între km 2-3 de DC Bratei - Aţel 49. Ansamblul bisericii sat BUZD; comuna BRATEIU , 2 SB-II-a-A-12345 evanghelice fortificate 50. Biserica evanghelică sat BUZD; comuna BRATEIU , 2 SB-II-m-A-12345.01 fortificată 51. Incintă fortificată sat BUZD; comuna BRATEIU , 2 SB-II-m-A-12345.02 (fragmente) 52. Ansamblul bisericii sat VĂLCHID; comuna HOGHILAG 197 SB-II-a-A-12577 evanghelice fortificate 53. Situl arheologic de la sat BIERTAN; comuna SB-I-s-A-11940 Biertan BIERTAN,Intravilan 54. sat BIERTAN; comuna Locuire SB-I-m-A-11940.01 BIERTAN,Intravilan 55. sat BIERTAN; comuna Așezare rurală SB-I-m-A-11940.02 BIERTAN,Intravilan 56. Situl arheologic de la sat BIERTAN; comuna BIERTAN,La 400 SB-I-s-A-11941 Biertan m E de sat 57. sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Sit Situl rural Biertan delimitat cf. aviz nr. 811/E/1998 al SB-I-s-A-12327 Ministerului Culturii 58. Ansamblul bisericii sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Piaţa 1 SB-II-a-A-12328 evanghelice fortificate Decembrie 1918 2 59. sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Piaţa 1 Biserica evanghelică SB-I-m-A-12328.01 Decembrie 1918 2 60. Incintă fortificată sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Piaţa 1 interioară, cu trei turnuri, SB-II-m-A-12328.02 Decembrie 1918 2 bastion, turn de poartă 61. Incintă fortificată mediană, cu bastion (azi sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Piaţa 1 SB-II-m-A-12328.03 casa paznicului) şi scară Decembrie 1918 2 de lemn acoperită, turn

59 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

62. Incintă fortificată sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Piaţa 1 exterioară, cu turn, turn de SB-II-m-A-12328.04 Decembrie 1918 2 poartă, zwinger 63. Casa parohială sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Piaţa 1 SB-II-a-A-12329 evanghelică Decembrie 1918 2 64. sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Str. Casă SB-II-m-B-12330 Bălcescu Nicolae 25 65. Fostă farmacie, azi sat BIERTAN; comuna BIERTAN, Str. SB-II-m-B-12331 locuinţă Vlaicu Aurel 1 66. Ansamblul rural "Centrul sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN istoric, cu piaţa bisericii Între 21-57, 87-159, 199- 246 SB-II-a-B-12362 evanghelice" 67. Casa parohială sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN, SB-II-m-B-12363 evanghelică 237 68. Ansamblul bisericii sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN, SB-II-a-A-12364 evanghelice fortificate 237 69. Biserica evanghelică sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN, SB-II-m-A-12364.01 fortificată 237 70. sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN, Incintă fortificată SB-II-m-A-12364.02 237 71. sat RICHIŞ; comuna BIERTAN La N: drumul spre Biertan ambele laturi până la nr. 41 şi 80; La E: drum secundar ambele laturi până la nr. 87 şi 91; La SSE: drum secundar pe lângă biserica fortificată Ansamblul rural "Centrul ambele laturi până la nr. 163 şi 191; La S, SB-II-a-B-12521 istoric" drumul spre DJ Mediaş- Bârghiş ambele laturi până la: drum secundar până la nr. 301 şi 376; La SSV, drum secundar ambele laturi până la nr. 91 şi 87 72. Ansamblul bisericii sat RICHIŞ; comuna BIERTAN, 1-2 SB-II-a-A-12522 evanghelice fortificate 73. Biserica evanghelică sat RICHIŞ; comuna BIERTAN, 1-2 SB-II-m-A-12522.01 74. Incintă fortificată (fragment), cu turn şi turn sat RICHIŞ; comuna BIERTAN, 1-2 SB-II-m-A-12522.02 de poartă (turn - clopotniţă) 75. Casa parohială sat RICHIŞ; comuna BIERTAN, 1-2 SB-II-m-A-12522.03 evanghelică 76. Ansamblul bisericii sat VĂLCHID; comuna HOGHILAG, 197 SB-II-a-A-12577 evanghelice fortificate 77. Biserica evanghelică sat VĂLCHID; comuna HOGHILAG, 197 SB-II-m-A-12577.01 78. Incintă fortificată, cu sat VĂLCHID; comuna HOGHILAG, 197 SB-II-m-A-12577.02 turnuri, turn de poartă,

60 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

acces secundar fortificat 79. Biserica evanghelică şi sat DÂRLOS; comuna DÂRLOS, 270 SB-II-m-A-12376 fragmente ale zidului de incintă 80. Ansamblul bisericii sat CURCIU; comuna DÂRLOS, 184 SB-II-a-A-12371 evanghelice fortificate 81. Biserica evanghelică sat CURCIU; comuna DÂRLOS, 184 SB-II-m-A-12371.01 82. Incintă fortificată, cu turn sat CURCIU; comuna DÂRLOS, 184 SB-II-m-A-12371.02 de poartă şi capelă 83. Necropolă de incineraţie oraş DUMBRĂVENI, Cariera de lut din SB-I-s-B-11960 cartier Saroş 84. Biserica Româno-catolică oraş DUMBRĂVENI SB-II-m-A-12382 „Sf. Apostoli Petru şi Str. 1 Decembrie 1918 3 Pavel” (biserica fostei mănăstiri mechitariste) 85. Biserica armeano-catolică oraş DUMBRĂVENI SB-II-m-A-12383 „Sf. Elisabeta” Piaţa Cipariu Timotei 1 86. Castelul Apafi oraş DUMBRĂVENI SB-II-m-B-12384 Str. Cuza Vodă 4 87. Fosta capelă catolică „ Sf. oraş DUMBRĂVENI SB-II-m-B-12385 Ioan Botezătorul”, azi Str. Vladimirescu Tudor 50 biserică evanghelică CA 88. Ansamblul bisericii localitatea ŞAROŞ PE TÂRNAVE; oraş SB-II-a-A-12556 evanghelice fortificate DUMBRĂVENI, 137 89. Biserica evanghelică localitatea ŞAROŞ PE TÂRNAVE; oraş SB-II-m-A-12556.01 DUMBRĂVENI, 137 90. Incintă fortificată, cu turn, localitatea ŞAROŞ PE TÂRNAVE; oraş SB-II-m-A-12556.02 trei bastioane, capelă DUMBRĂVENI, 137 (fragment), turn de poartă 91. Casa parohială localitatea ŞAROŞ PE TÂRNAVE; oraş SB-II-m-A-12556.03 DUMBRĂVENI, 137 92. Ansamblul bisericii sat HOGHILAG; comuna HOGHILAG, 1 SB-II-a-B-12399 evanghelice 93. Biserica evanghelică sat HOGHILAG; comuna HOGHILAG, 1 SB-II-m-B-12399.01 94. Turn-clopotniţă (fost turn sat HOGHILAG; comuna HOGHILAG, 1 SB-II-m-B-12399.02 de poartă?) 95. Ansamblul bisericii sat ALMA; comuna ALMA, Str. Bisericii SB-II-a-A-12308 reformate 40 96. Biserica reformată sat ALMA; comuna ALMA, Str. Bisericii SB-II-m-A-12308.01 40 97. Şcoala veche sat ALMA; comuna ALMA, Str. Bisericii SB-II-m-A-12308.02 40 98. Situl arheologic de la oraş AGNITA Pârâul Cetăţii SB-I-s-A-11927 Agnita

61 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

99. Aşezare oraş AGNITA Pârâul Cetăţii SB-I-m-A-11927.01 100. Necropolă oraş AGNITA Pârâul Cetăţii SB-I-m-A-11927.02 101. Centrul istoric oraş AGNITA SB-II-a-A-12189 Str. Mihai Viteazu până la nr. 55, respectiv FIPA II, Piaţa Republicii, Piaţa Bisericii Evanghelice, Str. Nouă, Str. Vlaicu Aurel şi Str. 1 Decembrie până la Complexul Comercial şi Hotelul nou, respectiv intrarea FIPA. 102. Locuinţă, azi Muzeul de oraş AGNITA SB-II-m-B-12195 istorie şi etnografie Str. 1 Decemb 103. Ansamblul bisericii oraş AGNITA SB-II-a-A-12196 evanghelice fortificate Str. Agnita Nouă 1 104. Biserica evanghelică oraş AGNITA SB-II-m-A-12196.01 Str. Agnita Nouă 1 105. Turn de poartă (al olarilor) oraş AGNITA SB-II-m-A-12196.02 Str. Agnita Nouă 1 106. Turn estic (al fierarilor) oraş AGNITA SB-II-m-A-12196.03 Str. Agnita Nouă 1 107. Turn sud-estic (al oraş AGNITA SB-II-m-A-12196.04 croitorilor) Str. Agnita Nouă 1 108. Turn sud-vestic (al oraş AGNITA SB-II-m-A-12196.05 cizmarilor) şi fragment din Str. Agnita Nouă 1 zidul de incintă 109. Biserica „Sf. Nicolae” oraş AGNITA SB-II-m-B-12303 Str. Plevna 110. Halta Ruja sat RUJA; oraş AGNITA, La km 43+300 SB-II-m-B-20923.06 111. Ansamblul bisericii sat RUJA; oraş AGNITA, 259 SB-II-a-A-12527 evanghelice fortificate 112. Biserica evanghelică sat RUJA; oraş AGNITA, 259 SB-II-m-A-12527.01 fortificată 113. Incintă fortificată sat RUJA; oraş AGNITA, 259 SB-II-m-A-12527.02 (fragmente) 114. Linie ferată îngustă sat COVEŞ; oraş AGNITA SB-II-m-B-20923.07 Între km 50+310-53+157 115. Staţie Agnita (gară, sat COVEŞ; oraş AGNITA SB-II-m-B-20923.08 depozit, grup sanitar) La km 51+076 116. Podeţ metalic 6 m sat COVEŞ; oraş AGNITA SB-II-m-B-20923.09 La km 51+540 117. Halta Coveş sat COVEŞ; oraş AGNITA SB-II-m-B-20923.10 La km 52+355 118. Linie ferată îngustă sat BÂRGHIŞ; comuna BÂRGHIŞ SB-II-m-B-20923.11 Între km 53+157-54+056 119. Podeţ metalic 8,5 m sat BÂRGHIŞ; comuna BÂRGHIŞ SB-II-m-B-20923.12

62 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

La km 53+200 120. Podeţ de beton cu parapet sat BÂRGHIŞ; comuna BÂRGHIŞ SB-II-m-B-20923.13 de protecţie 1 m La km 53+862 121. Linie ferată îngustă sat VECERD; comuna BÂRGHIŞ SB-II-m-B-20923.22 Între km 62+438-62+798 122. Podeţ metalic 7,9 m sat VECERD; comuna BÂRGHIŞ SB-II-m-B-20923.23 La km 62+475 123. Linie ferată îngustă sat BENEŞTI; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.18 Între km 57+991-62+438 124. Staţia Beneşti sat BENEŞTI; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.19 La km 60+761 125. Podeţ cu pachete de şine sat BENEŞTI; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.20 3,4 m La km 61+108 126. Podeţ cu pachete de şine sat BENEŞTI; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.21 1,5 m La km 61+851 127. Biserica ortodoxă sat BENEŞTI; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-12325 Str. Bisericii 128. Aşezare sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-I-s-A-11928 La NV de extremitatea intravilanulu 129. Linie ferată îngustă sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.24 Între km 62+798-62+924 130. Podeţ cu pachete de şine 2 sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.25 m La km 63+165 131. Podeţ cu pachete de şine sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.26 1,45 m La km 63+548 132. Podeţ cu pachete de şine sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.27 2,85 m La km 64+343 133. Podeţ cu pachete de şine sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.28 1,95 m La km 65+254 134. Podeţ cu pachete de şine sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.29 3,4 m La km 66+066 135. Halta Alţâna sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.30 La km 67+959 136. Pod metalic cu grinzi cu sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA SB-II-m-B-20923.31 zăbrele La km 69+340 137. Ansamblul bisericii sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA, 443 SB-II-a-A-12310 evanghelice fortificate 138. Biserica evanghelică sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA ,443 SB-II-m-A-12310.01 139. Incintă fortificată, cu sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA, 443 SB-II-m-A-12310.02 turnuri, zwinger 140. Turn -clopotniţă sat ALȚÂNA; comuna ALȚÂNA, 443 SB-II-m-A-12310.03 141. Casă de locuit sat ALTÂNA; comuna ALTÂNA SB-II-m-A-21083 Str. Gării 92 142. Situl arheologic de la sat ARPAŞUL DE SUS; comuna SB-I-s-A-11937

63 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Monument Locaţia Cod LMI 2004 crt.

Arpaşul de Sus ARPAŞUL DE JOS "Calea Fânului”, (pt. obiectivele 1, 2), "Cetăţeaua” (pt. obiectivul 3) 143. Aşezare fortificată sat ARPAŞUL DE SUS; comuna SB-I-m-A-11937.01 ARPAŞUL DE JOS "Cetăţeaua", pe platoul Tinosu 144. Aşezare sat ARPAŞUL DE SUS; comuna SB-I-m-A-11937.02 ARPAŞUL DE JOS "Calea Fânului” (pt. obiectivele 1, 2), "Cetăţeaua” (pt. obiectivul 3), pe platoul Tinosu 145. Aşezare dacică fortificată sat ARPAŞUL DE SUS; comuna SB-I-m-A-11937.03 ARPAŞUL DE JOS "Calea Fânului” (pt. obiectivele 1, 2), "Cetăţeaua” (pt. obiectivul 3), pe platoul Tinosu 146. Biserica „Adormirea sat ARPAŞU DE SUS; comuna ARPAŞU SB-II-m-A-12315 Maicii Domnului” DE JOS, Str. Bisericii 258 147. Biserica „Adormirea sat ARPAŞU DE JOS; comuna ARPAŞU SB-II-m-B-12314 Maicii Domnului”, cu DE JOS turnul Str. Bisericii 282 148. Biserica „Adormirea sat ARPAŞU DE SUS; comuna ARPAŞU SB-II-m-A-12315 Maicii Domnului” DE JOS Str. Bisericii 258

În 1Repertoriul Arheologic Naţional instituit prin OG nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în apropiere de zona de implementare a proiectului figurează următoarele situri arheologice:

Nr. COD Denumire Locaţia crt. RAN

1. 144134.01 Aşezarea de la Agârbiciu - Păşunea din Deal. Aşezarea se află Agârbiciu, com. într-o poiană. Axente Sever 2. 144134.02 Biserica gotică de la Agârbiciu Agârbiciu, com. Axente Sever 3. 144134.03 Necropola de inhumaţie de la Agârbiciu. Necropola a fost Agârbiciu, com. descoperită între Agârbiciu şi localitatea Axente Sever. Axente Sever 4. 143691.02 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Agnita Agnita, com. Oraş Agnita 5. 143691.01 Situl arheologic din epoca Română de la Agnita Agnita, com.

1 Sursa: http://ran.cimec.ro/sel.asp?nr=1&nrante=1&lpagante=20&lpag=100&Lang=RO&layers=&crsl=2&csel=2&clst=1&jud=35&Oju d=1&Oloc=1&campsel=jud data 21.08.2018

64 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. COD Denumire Locaţia crt. RAN

Oraş Agnita 6. 144018.01 Biserica medievală de la Alma Alma, com. Alma 7. 144018.02 Aşezarea din epoca migraţiilor de la Alma - Podei. Aşezarea se Alma, com. află în locul numit "Podei", situat lângă calea ferată. Alma 8. 143977.01 Situl arheologic de la Arpaşu de Sus - Calea Fânului. Situl se Arpaşu De Sus, află pe platoul Tinosu. com. Arpaşu De Jos 9. 143977.02 Aşezarea medievală de la Arpaşu de Sus - Luncile Glăjăriei. Arpaşu De Sus, Situl se află la 1-1,5 km sud de Arpaşul de Sus, pe un platou com. Arpaşu De situat în partea vestică a drumului forestier care duce în pădure, Jos punct numit "La Glăjăria veche", drumul fiind cunoscut sub numele de "calea" sau "hornul Glăjăriei". 10. 144009.01 Aşezarea Română de la Aţel - Matz. Aşezarea a fost descoperită Aţel, com. Aţel în hotarul Matz, la jumătatea drumului dintre Aţel şi Dupuş. 11. 144009.02 Fortificaţia de pământ de la Aţel. Urmele fortificaţiei sunt Aţel, com. Aţel vizibile la extremitatea intravilanului. La SE de sat, spre Dupuş, pe o înălţime de pădurea Hodoş. 12. 144009.03 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Aţel Aţel, com. Aţel 13. 144125.02 Aşezarea de la Axente Sever. Aşezarea se află între Frâua şi Axente Sever, Kisselyk. com. Axente Sever 14. 144125.01 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Axente Sever Axente Sever, com. Axente Sever 15. 144241.01 Topor eneolitic de la Bârghiş Bârghiş, com. Bârghiş 16. 144205.02 Cetatea medievală de la Biertan - Cetate. Cetatea se ridică Biertan, com. deasupra comunei. Se situează la aproximativ 400 m E de Biertan comuna Biertan. 17. 144205.01 Situl arheologic de la Biertan. Situl se află intravilan. Biertan, com. Biertan 18. 144205.03 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Biertan Biertan, com. Biertan 19. 145685.01 Aşezarea din epoca Română de la Boarta - Ochiuri. Aşezarea a Boarta, com. fost identificată pe drumul ce duce de la Boarta la Buia, la ieşirea Şeica Mare din sat, spre dreapta, peste Valea Albei, la locul numit Ochiuri de sub Dealul lui Americanu. 20. 145685.03 Necropola din epoca migraţiilor de la Boarta - Şoivani. Boarta, com. Necropola a fost descoperită pe terasa dealului Zapozii la cca. Şeica Mare 100 m V de Pinul Zapozii şi la cca. 50 m NV de DJ Boarta - Buia. 21. 145685.02 Situl arheologic de la Boarta - Cetăţuia. Situl se află spre S de Boarta, com. sat, pe dealul Cetate (Cetăţuie). Şeica Mare

65 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. COD Denumire Locaţia crt. RAN

22. 145685.04 Castelul Tobias de la Boarta Boarta, com. Şeica Mare 23. 145694.01 Aşezarea Latene de la Buia. Aşezarea a fost descoperită la Buia, com. Şeica marginea intravilanului. Mare 24. 145694.03 Castelul familiei Bolyai de la Buia. Castelul se află la ieşirea din Buia, com. Şeica sat. Mare 25. 145694.02 Biserica medievală de la Buia Buia, com. Şeica Mare 26. 144367.01 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Buzd Buzd, com. Brateiu 27. 144214.01 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Copşa Mare Copşa Mare, com. Biertan 28. 143780.01 Situl arheologic de la Copşa Mică - Cetatea. Situl se află în Copşa Mică, hotarul oraşului Copşa Mică, la circa 1 km NV de vatra fostului com. Oraş Copşa sat Târnăvioara (fost Proştea Mică), în prezent înglobat oraşului, Mică pe malul din dreapta al Târnavei Mari, pe o culme deluroasă. 29. 143780.02 Biserica cu incintă Înălţarea Domnului de la Copşa Mică Copşa Mică, com. Oraş Copşa Mică 30. 143708.01 Tezaurul monetar de la Coveş. Tezaurul a fost descoperit Coveş, com. Oraş întâmplător, pe teritoriul localităţii Coveş. Agnita 31. 143815.01 Necropola Latene de la Dumbrăveni. Necropola a fost Dumbrăveni, descoperită la Cariera de lut Şaroş. com. Oraş Dumbrăveni 32. 143815.02 Castelul Apafy din Dumbrăveni Dumbrăveni, com. Oraş Dumbrăveni 33. 143815.04 Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel din Dumbrăveni Dumbrăveni, com. Oraş Dumbrăveni 34. 143815.03 Fostă Biserica catolică Ioan Botezătorul de la Dumbrăveni Dumbrăveni, com. Oraş Dumbrăveni 35. 144027.02 Descoperire izolată la Dupuş. Artefactele au fost descoperite Dupuş, com. Aţel extravilan, la S de sat, în interiorul unui şanţ circular. 36. 144027.01 Biserica fortificată din Dupuş Dupuş, com. Aţel

37. 143824.01 Descoperiri neolitice la Ernea Ernea, com. Oraş Dumbrăveni 38. 143628.07 Ansamblul fortificaţiei de piatră din Mediaş. în centrul Mediaş, municipiului Mediaş Municipiul Mediaş 39. 143628.09 Latura de est din ansamblul fortificaţiilor oraşului Mediaş. Mediaş, Latura de est corespunde cu zidul de apărare de pe str. Mihai Municipiul Viteazau 6 - 48. Mediaş

66 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. COD Denumire Locaţia crt. RAN

40. 143628.10 Latura de sud a fortificaţiilor medievale ale oraşului Mediaş Mediaş, Municipiul Mediaş 41. 143628.11 Latura de nord a fortificaţiilor medievale ale oraşului Mediaş Mediaş, Municipiul Mediaş 42. 143628.14 Situl arheologic de la Mediaş - Hăşmaş. Aşezarea a fost Mediaş, descoperită la NV de oraş. Municipiul Mediaş 43. 143628.15 Necropola de la Mediaş - Măzărişte pe Şes Mediaş, Municipiul Mediaş 44. 143628.16 Tezaurul de obiecte dacice de la Mediaş. Tezaurul a fost Mediaş, descoperit la E de oraş. Municipiul Mediaş 45. 143628.02 Situl arheologic de la Mediaş - Teba. Situl se află la extremitatea Mediaş, V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan. Municipiul Mediaş 46. 143628.01 Fortificaţia hallstattiană de la Mediaş - Pe Cetate. Aşezarea se Mediaş, află în marginea de N a oraşului. Municipiul Mediaş 47. 143628.03 Necropola Latene de la Mediaş - Podei. Necropola a fost Mediaş, descoperită la 1,5 km E de oraş, la punctul de intersecţie al Municipiul şoselei Mediaş-Sighişoara cu calea ferată. Mediaş 48. 143628.04 Situl arheologic de la Mediaş - Baia de Nisip. Situl a fost Mediaş, descoperit la SV oraş. Municipiul Mediaş 49. 143628.06 Necropola din epoca medievală de la Mediaş - Dealul Furcilor. Mediaş, Necropola a fost descoperită în estul oraşului. Municipiul Mediaş 50. 143628.05 Situl arheologic de la Mediaş - Gura Câmpului. Situl se află la Mediaş, NV de Mediaş, pe hotarul dinspre Târnava, la locul Gura Municipiul Câmpului (unde acum se află un cartier de locuinţe în blocuri), Mediaş pe terasa a doua de pe malul din dreapta al Târnavei Mari. 51. 143628.12 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Mediaş Mediaş, Municipiul Mediaş 52. 143628.13 Mănăstirea observanţilor Sf. Elisabeta de la Mediaş Mediaş, Municipiul Mediaş 53. 144045.03 Tezaurul de la Şmig - Corbul. Tezaurul a fost descoperit Şmig, com. Alma întâmplător la arat, pe locul Corbul. 54. 144045.01 Unelte eneolitice de la Şmig. Descoperiri izolate s-au făcut între Şmig, com. Alma Şmig şi Amna Vii. 55. 143655.06 Aşezarea neolitică de la Târnava. Aşezarea a fost descoperită Târnava, com.

67 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. COD Denumire Locaţia crt. RAN

spre capătul de N al localităţii. Târnava 56. 143655.05 Aşezarea neolitică de la Târnava - La Ştejăriş. Aşezarea a fost Târnava, com. descoperită în hotarul comunei. Târnava 57. 143655.01 Situl arheologic de la Târnava - Platoul Burg - Cetate. Situl se Târnava, com. află pe platoul Burg - Cetate. Târnava 58. 143655.02 Situl arheologic de la Târnava - Mihăuţi Târnava, com. Târnava 59. 143655.03 Necropola din epoca migraţiilor de la Târnava - Palămor. Târnava, com. Necropola a fost găsită pe teritoriul satului Târnava. Târnava 60. 144642.01 Locuire neolitică la Vălchid Vălchid, com. Hoghilag 61. 144642.02 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Vălchid Vălchid, com. Hoghilag

Amplasamentul studiat are legătură cu monumentele istorice și siturile arheologice iar conform certificatelor de urbanism au fost solicitate avize de la Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu.

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului vizat de proiect Coordonatele geografice ale amplasamentelor sunt anexate prezentei documentații sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 Regimul economic al terenurilor ocupate Folosințele actuale ale terenurilor, atât pentru proiectul inițial, cât și pentru modificările aduse au fost menționate în Certificatele de Urbanism emise. Zonificarea funcțională, reglementări, bilanț teritorial, indici urbanistici La amplasarea obiectivelor proiectate s-a avut în vedere ocuparea cu prioritate a domeniului public. Conductele de aducţiune vor fi amplasate aproape integral pe teren public, singurele particularităţi fiind traversările de râu, căi ferate şi a drumului naţional. Pentru aceste trei relații se vor obține avize și vor fi încheiate protocoale cu instituţiile ce le administrează pentru stabilirea condiţiilor de exploatare. Amploarea extinderii investiţiei proiectate implică ocuparea diferenţiată a terenurilor, în funcţie de obiectul de investiţie realizat, astfel: - ocuparea definitivă – pentru obiectele de construcţie, respective: gospodăriile de apă, staţiile de pompare a apei potabile și a apelor uzate menajere, cămine de vane, extinderile propuse în incinta Stației de Epurare Dumbrăveni și la sursa de apă Arpășel. - ocuparea temporară – pe perioada execuţiei – pentru realizarea conductelor de aducţiune a apei potabile și a conductelor de canalizare; Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

68 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Variantele de amplasament luate în considerare au fost detaliate în cadrul subcapitolului Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 1. Protecţia calităţii apelor  Surse de poluare a apelor în perioada de construcţie - lucrările desfășurate (excavații, terasamente, manipularea pământului) pot determina poluarea apelor de suprafaţă cu particule de dimensiuni mici transportate de apele pluviale;

- traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SO2, compuşi organici volatili, particule în suspensie, PM10 etc.). În acelaşi timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, de unde prin intermediul apelor pluviale pot ajunge în albia apelor de suprafaţă; - utilajele și mijloacele de transport, datorită scurgerilor accidentale de produse petroliere sau uleiuri care pot ajunge în apele de suprafață prin antrenarea acestora de către apele meteorice, sau se pot infiltra în freatic. - stocarea necorespunzătoare a hidrocarburilor (carburanţi, uleiuri), în rezervoare neetanșe și neprevăzute cu cuve pentru retenția eventualelor scurgeri accidentale. - scurgeri accidentale, infiltrații provenite de la toaletele ecologice, care pot duce la impurificarea freaticului. - depozitarea pe termen lung a deşeurilor rezultate în perioada de execuţie.  Surse de poluare a apelor în perioada de operare - în cazul în care tehnologia este exploatată corespunzător, infrastructura de alimentare cu apă și canal nu va produce poluări care să afecteze apele de suprafață sau subterane. Unul dintre scopurile implementării proiectului este de reducere a gradului de impurificare a apelor de suprafață și subterane și de îmbunătățire a calității acestora prin racordarea populației la sistemul centralizat de alimentare cu apă și canalizare. 2. Protecţia aerului  Surse de plouanți atmosferici generați în perioada de execuție a investiției - lucrările de săpare a tranșeelor pentru pozarea conductelor, excavare, umplere, manevrarea materialelor de construcție sunt surse generatoare de praf în atmosferă; - utilajele și echipamentele prin funcționarea lor în zona fronturilor de lucru; - poluarea specifică activității utilajelor și echipamentelor se apreciază după consumul de

carburanți, care generează poluanți precum NOx, SOx, CO, NMVOC, aldehide, hidrocarburi, acizi organici, particule în suspensie și sedimentabile; - neîntreținerea corespunzătoare a utilajelor și vehiculelor; - traficul rutier înspre și dinspre organizarea de șantier, care generează poluanți specifici:

NOx, CO, NMVOC, pulberi în suspensie (PM2,5) și sedimentabile (PM10); - depozitarea în condiții impropri a combustibililor utilizați pentru realizarea lucrărilor

69 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

de construcții

 Surse de poluanți atmosferici generați în perioada de operare În perioada de operare, sursele de polare a aerului pot fi reprezentate de stațiile de pompare ape uzate, stațiile de epurare ape uzate (Mediaș, Șeica Mare, Dumbrăveni și Agnita), rețele de canalizare. Sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de: - Mirosuri neplăcute generate pe amplasamentul stațiilor de pompare, stațiilor de epurare; - Mirosuri generate pe traseele de transport a nămolurilor şi altor tipuri de deşeuri rezultate din exploatarea reţelelor de canalizare şi a stațiilor de epurare;

- Emisii de amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S) care pot rezulta din acumularea de materiale şi sedimente în bazinele deschise ale stațiilor de epurare, conductele de transport pentru apele uzate, ca urmare a operaţiilor de întreţinere inadecvate sau a disfuncţionalităţilor în reţeaua de canalizare. 3. Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor  Surse de zgomot în perioada de execuție a proiectului Zgomotul și vibrațiile sunt considerate principalele surse de poluare în timpul construirii constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajații care deservesc utilajele din șantier. Zgomotul în timpul perioadei de construcție diferă de alte surse din următoarele motive:  este cauzat de multe tipuri de echipamente;  efectele adverse vor fi temporare, deoarece operațiile durează scurt timp și se desfășoară, de regulă, în perioada zilei.  Surse de zgomot în perioada de operare a proiectului În perioada de exploatare, principala sursă de zgomot este reprezentată de: - staţiile de pompare, amplasate în gospodăriile de apă; - stațiile de repompare amplasate pe traseul rețelei de distribuție; - stațiile de pompare ape uzate de pe traseul rețelei de canalizare; - stațiile de pompare din cadrul stațiilor de epurare; - suflantele din cadrul stațiilor de epurare. 4. Protecţia împotriva radiaţiilor: - sursele de radiaţii: nu este cazul - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor: nu este cazul 5. Protecţia solului şi subsolului În condițiile în care se vor respecta traseele și căile de acces pentru utilaje, a tehnologiei de execuție și ulterior a regulamentelor de exploatare, lucrările prevăzute în proiect nu vor avea un impact negativ asupra solului. Scopul lucrărilor este de a proteja atât calitatea solului, cât și a apelor subterane, prin racordarea populației la sistemul centralizat de canalizare. Spațiile verzi distruse pe perioada de realizare a lucrărilor vor fi refăcute integral la finalizarea lucrărilor, iar terenul va fi readus la starea inițială. În eventualitatea în care va fi necesară tăierea unor arbori, se va proceda la replantarea a cel puțin aceluiași număr și din speciile de arbori tăiați. Impactul

70 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” negativ este nesemnificativ și se manifestă numai pe perioada de realizare a lucrărilor. Magnitudinea impactului este mică și de complexitate redusă, manifestându-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, în zonele vizate de proiect.  Surse de poluare a solului și subsolului în perioada de execuție a investiției - circulația utilajelor grele și a mijloacelor de transport înspre și dinspre bazele de aprovizionare cu materiale de construcție, organizări de șantier, rezultând poluanți atât

de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cât și de la funcționarea utilajelor în fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanți care prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea poluanților în aer, se pot depune la suprafața solului și pot conduce la modificări structurale ale profilului de sol sau pot fi antrenați în adâncime de către apele meteorice - defecțiuni ale utilajelor, reparații utilaje, alimentare cu carburanți care pot genera scurgeri accidentale de produse petroliere; - deșeurile rezultate atât din procesele tehnologice, cât și cele menajere, prin depozitare necontrolată; - depozitarea necontrolată şi pe spații neamenajate a carburanţilor şi lubrifianţilor precum şi a altor materiale necesare execuției lucrărilor.  Surse de poluare a solului și subsolului în perioada de operare Prin măsurile constructive adoptate, prin tehnologia de execuție și regulamentele de exploatare, care se vor aplica în conformitate cu legislația în vigoare, se reduce la minimum probabilitatea de apăriție a unui impact negativ asupra solului în perioada de exploatare. 6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Relaţia cu arealele sensibile Amplasamentul proiectului ” Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” se suprapune cu următoarele arii protejate:  ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului  ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare  ROSPA0098 Piemontul Făgăraș,  ROSCI0122 Munții Făgăraș  ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu  ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș Cele mai apropiate situri față de amplasament sunt următoarele:  ROSCI0118 Movilele de la Păucea cca. 1600 m (realizarea unei conducte de aducțiune din Păucea spre GA Păucea)  ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț cca. 3300 m (realizarea unei conducte de aducțiune Axente Sever spre GA Axente Sever)  ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș cca. 3900 m (realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia)  ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud cca. 1500 m (realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia)  ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia cca. 1200 m (GA Buia) nord

71 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 ROSCI0186 Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare cca. 300 m (realizarea unei conducte de aducțiune Prod – Hoghilag )  ROSCI0282 Arpașu de Sus cca. 100 m (realizarea unei conducte de aducțiune)  ROSCI0112 Mlaca Tătarilor cca. 2800 m (realizarea unei conducte de aducțiune)  ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest cca. 200 m (extindere rețea apă în intravilan)  ROSPA0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului peste 5000 m Relația cu siturile Natura 2000 este prezentată în detaliu în cap. XIII. 7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Pe amplasamentul rețelelor de alimentare și canalizare sau în imediata vecinătate a acestora nu sunt obiective de interes public, monumente istorice sau de arhitectură, care ar putea fi afectate de lucrările de construcție prevăzute în cadrul proiectului. Soluțiile tehnice adoptate și modalitatea de executarea a lucrărilor prevăzute prin proiect nu prezintă risc asupra populației și sănătății umane. Pe perioada de execuție a lucrărilor se va manifesta un disconfort creat populației din zona limitrofă lucrărilor din orașele Dumbrăveni, Copșa Mică, Agnita și a municipiului Mediaș, care locuiesc în apropierea zonelor unde se vor desfășura lucrările de reabilitare, fără risc asupra stării de sănătate a acesteia, disconfort ce se va manifesta temporar, pe termen scurt. Prin respectarea normativelor specifice lucrărilor hidroedilitare și normelor de protecția muncii vor fi evitate accidentele în care se pot implica mijloacele de transport, materiale de construcție și accidentele provocate de utilajele de construcție. Se estimează, că în perioada de execuție a lucrărilor, proiectul va genera un impact direct nesemnificativ, momentan și reversibil, asupra populației și sănătății umane. Ținând cont de numărul redus de mașini și utilaje care își desfășoară activitatea simultan într-o anumita zonă (front de lucru), apreciem faptul că, pe perioada de execuție, lucrările prevăzute prin prezentul proiect vor genera un impact temporar, pe termen scurt și mediu, nu vor genera un impact cumulat negativ, iar în operare, vor genera un impact cumulat pozitiv asupra populației și sănătății umane. După realizarea lucrărilor, în faza de operare, nu va genera impact negativ asupra populației și sănătății umane, impactul acestora fiind pozitiv, prin asigurarea accesului populației la apa potabilă și la sistemul centralizat de canalizare și epurare a apelor uzate. În perioada de execuție a lucrărilor se vor adopta următoarele măsuri: - realizarea lucrărilor pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât să fie scurtată perioada de execuție și implicit durata de manifestare a impactului produs de lucrări; - în porțiunile amplasate în vecinătatea zonelor locuite, activitățile specifice lucrărilor de execuție a proiectului se vor desfășura numai în perioada de zi, cu respectarea perioadei de liniște în timpul nopții; - optimizarea traseelor utilajelor de construție și a mijloacelor de transport, astfel încât să fie evitate blocajele și accidentele de circulație; - utilizarea de mijloace tehnologice și utilaje de transport silențioase; - funcționarea la parametrii optimi a utilajelor tehnologice și mijloacelor de transport pentru reducerea noxelor și a zgomotului care ar putea afecta factorul uman; - evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport; - asigurarea curățării pneurilor utilajelor și mijloacelor de transport; - asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri avertizoare;

72 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

- asigurarea menținerii curățeniei traseelor și drumurilor de acces folosite de mijloacele tehnologice și de transport; - în timpul lucrărilor se va urmări protejarea monumentelor, a vestigiilor istorice, a construcțiilor și amenajarilor existente; - se va asigura accesul echipelor de intervenție, a organismelor specializate pentru prevenirea sau remedierea unor defecțiuni ale folosințelor sau bunurilor materiale din zonă (dacă este cazul); - organizările de șantier vor fi dotate cu echipamente PSI necesare intervenției în caz de incendiu; - refacerea ecologică a zonelor afectate de organizările de șantier; - constructorul va respecta condițiile impuse prin avizele/acordurile solicitate prin Certificatelede Urbanism. În perioada de exploatare Implementarea proiectului va avea un impact social pozitiv datorită facilitării accesului populației la utilități de interes public – infrastructura de apă potabilă și canalizare, ceea ce conduce la: - îmbunătățirea calității vieții locuitorilor; - îmbunătățirea stării de sănătate a populației. 8. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/ în timpul exploatării Tipurile şi cantităţile de deşeuri estimate a fi generate Perioada de construcţie: Mod de gestionare Denumire Cod Valorificare Eliminare Stocare Deșeuri municipale amestecate 20 03 01 - Integral pe bază Stocare temporară de contract cu în, pubele, firmă autorizată containere Hârtie și carton 20 01 01 Integral pe - Stocare temporară Sticlă 20 01 02 bază de în pubele, contract cu containere firmă autorizată Ambalaje de hârtie și carton 15 01 01 Integral pe - Stocare temporară bază de în pubele amplasate contract cu în spații special firmă amenajate autorizată Ambalaje de materiale 15 01 02 Integral pe - Stocare temporară plastice bază de în pubele amplasate contract cu în spații special firmă amenajate autorizată

73 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Mod de gestionare Denumire Cod Valorificare Eliminare Stocare Amestec de beton, cărămizi, 17 01 07 Material de Numai cele ce - tigle şi materiale ceramice, umplere nu pot fi altele decât cele specificate la valorificate 17 01 06 Deșeuri lemn (cofraje) 17 02 01 Asfalturi bituminoase (altele 17 03 02 Integral pe bază decât cele pe bază de gudron de contract cu de huilă) firmă autorizată Materiale izolante, altele 17 06 04 decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03 Fier şi oţel 17 04 05 Integral pe - Stocare temporară (inclusiv vane din fontă bază de în spații special provenite de la dezafectarea contract cu amenajate rețelelor de apă) firmă autorizată Amestecuri metalice 17 04 07 Integral pe - Stocare temporară (robineți uzați) bază de în spații special contract cu amenajate firmă autorizată Pământ şi materiale excavate, 17 05 04 Material de Ceea ce nu altele decât cele specificate la umplere poate fi folosit 17 05 03 la fața locului ca material de umplere va fi transportat la depozitul de deşeuri municipale sau în alte locuri unde este necesar, pentru a fi folosit ca material de acoperire Ambalaje care conţin 15 01 - Integral pe bază Stocare temporară reziduuri sau sunt 10* de contract cu în spații special contaminate cu substanţe firmă autorizată amenajate periculoase

74 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Perioada de operare: În perioada de operare a proiectului este posibil să crească cantitatea de deșeuri generată în stațiile de epurare (Mediaș, Dumbrăveni și Agnita) dar și în stațiile de tratare a apei (Mediaș și Arpașu de Sus) – acest lucru va fi notificat Agenției de Protecția Mediului Sibiu, conform obligațiilor ce decurg din Autorizațiile de mediu deținute. În plus se vor genera deșeuri de ambalaje, provenite de la substanțele folosite în cadrul gospodăriilor noi de apă (hipoclorit de sodiu). În cazul lucrărilor de întreținere și reparatii sau în situații de avarie, lucrările vor genera aceleași tipuri de deșeuri ca în perioada de construcție dar în cantități cu mult mai mici, în funcție de natura intervenţiei (asfalt, beton, pământ etc.). Modul de gospodărire a deşeurilor Atât în perioada de execuție a proiectului cât și în cea operațională se vor aplica următoarele măsuri în ceea ce privește gospodărirea deșeurilor:  gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor (republicată), cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere în special aplicarea ierarhiei deșeurilor, respectiv: prevenirea, prepararea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, eliminarea ;  gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:  fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;  fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;  fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special ;  toate tipurile de deșeuri vor fi colectate selectiv, pe categorii, în recipienți adecvați. ;  recipienții pentru stocarea temporară a deșeurilor vor fi etichetați cu codul corespunzător deșeului stocat;  se va asigura în cadrul organizării de șantier amenajarea de spații corespunzătoare, impermeabilizate, pentru stocarea temporară pe categorii a deșeurilor;  se interzice amestecul diferitelor categorii de deșeuri periculoase, precum și al deșeurilor periculoase cu deșeuri nepericuloase;  evidența și gestionarea deșeurilor se va face cu respectarea prevederilor HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deseurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;  toate categoriile de deșeuri generate vor fi valorificate/eliminate prin operatori autorizați în acest sens: o deşeurile menajere se vor depozita în containere tip europubelă care vor fi predate către firma de salubritate din zonă; o deşeurile reciclabile şi cele de ambalaje vor fi colectate selectiv şi valorificate conform legislaţiei în vigoare; o materialul rezultat după săpături şi excavaţii va fi reutilizat, iar surplusul va fi transportat la depozitul de deșeuri menajere din vecinătatea amplasamentului proiectului unde se va utiliza la acoperirea lor zilnică pentru a reduce emisiile în

75 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

atmosferă și pentru a preveni accesul animalelor; o materialul cu conținut ridicat de material biodegradabil (pământ vegetal) va fi utilizat la sfârșitul lucrărilor pentru acoperire, iar restul va fi transportat la alte lucrări din zonă pentru refacere zone verzi; pământul vegetal care va fi utilizat la sfârșitul lucrărilor va fi stocat temporar, până la finalizarea lucrărilor; o deșeurile metalice vor fi recuperate și valorificate/reutilizate; o bidoanele în care vor fi achiziționate grunduri, vopselele şi diluanţi – utilizați în cadrul lucrărilor de întreţinere și protecţie a rezervoarelor metalice vor fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz, sau se vor preda către opearatori autorizați în vederea eliminării conform nomelor legale;  transportul deșeurilor se va realiza cu respectarea H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;  pentru toate deşeurile rezultate pe amplasament, constructorul va încheia contracte cu operatori economici autorizați, respectând întru totul prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor (republicată), cu modificările și completările ulterioare. Întreținerea și reparațiile utilajelor care deservesc șantierul se vor executa în unități specializate și intră în sarcina constructorului gestionarea acestora. 9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate:

Substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate Perioada de construcție Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate în perioada de construcție pot fi: carburanţii (motorină) şi lubrifianţii necesari funcţionării utilajelor și vopseaua/grundul pentru rezervoarele metalice. Perioada de operare În perioada de operare a proiectului este posibil să crească cantitatea de substanțe folosite în stațiile de epurare (Mediaș, Dumbrăveni și Agnita) dar și în stațiile de tratare a apei (Mediaș și Arpașu de Sus); acest lucru va fi notificat Agenției de Protecția Mediului Sibiu, conform obligațiilor ce decurg din Autorizațiile de mediu deținute. În plus, se va utiliza Hipocloritul de sodiu ca dezinfectant în stațiile de clorare în toate gospodăriile noi de apă (Curciu, Ațel, Dupuș, Biertan, Copșa Mare, Valchid, Târnava, Valea Viilor, Motiș, Agârbiciu, Buia, Ernea, Șaroș de Târnava, Prod, Vecerd, Ighișu Vechi, Benești, Coveș, Ruja). Modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor chimice periculoase Perioada de construcție În organizarea de şantier nu vor exista depozite de carburanţi; alimentarea utilajelor şi a autovehiculelor se va realiza la staţiile de combustibil din zonă. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în șantier în stare de funcționare, având făcute reviziile tehnice și schimburile de lubrifianți. Schimbarea lubrifianților se va executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua și schimburile de uleiuri hidraulice și de transmisie. În cazul în care vor fi necesare operațiuni de întreținere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea se vor executa într-un atelier specializat, unde se vor face și schimburile de anvelope.

76 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Vopseaua/grundul pentru rezervoarele metalice vor fi aduse în cantitate mică și în recipiente etanșe.

Perioada de operare SC APA TÂRNAVEI MARI SA, în conformitate cu prevederile legale, are înregistrată la ITM Mediaş, lista cu substanţele şi preparatele chimice periculoase. - Clor lichid - depozitat într-un container special, prevăzut cu un detector de clor şi sistem automat de aerare; Situația cantitățiilor anticipate de clor, utilizat în cadrul amplasamentelor vizate de proiect, este următoarea:

- Polielectroliții - utilizați în stația de tratare; nu sunt corosivi şi inflamabili; sunt transportaţi și stocați în saci de hârtie; - Hipoclorit de sodiu – utilizat ca agent de albire, va fi utilizat ca dezinfectant în stațiile de clorare în toate gospodăriile noi de apă. Modul de gospodărire, măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia mediului - Ambalare: în recipienţi specifici; - Transport: cu mijloace de transport care deţin licenţa ADR de transport a mărfurilor periculoase pe drumurile naţionale; - Depozitare: în magazii şi spaţii special amenajate. B. Utilizarea resurselor naturale Se vor utiliza următoarele resurse naturale: În etapa de construcție

77 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Se vor utiliza următoarele resurse naturale: - sol vegetal la reabilitarea zonelor din care a fost excavat – pe traseul de pozare a conductelor de apă/ canal și a rețelei de fibră optică. - piatră spartă, nisip se vor utiliza pentru pozarea conductelor și pentru realizarea fundațiilor. - apă pentru umectarea spaţiilor de lucru când condiţiile meteorologice impun acest lucru. Apa utilizată va fi furnizată în cisterne de la reţeaua de alimentare existentă în zonă; nu va fi utilizată apă din cursuri naturale. Nu vor fi executate foraje pentru acest scop. În etapa de funcționare se vor utiliza următoarele resurse naturale: - apă subterană: utilizată pentru alimentarea localitățiilor din SAA Dumbrăveni, având în prezent un front de captare format din 8 puțuri de medie și mare adâncime, iar prin acest proiect se va extinde cu încă 4 puțuri. Tratarea apei se realizeaza la Stația de Tratare Dumbrăveni, a cărei capacitate existentă de tratare de 30 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047. - apă de suprafață: utilizată pentru alimentarea localităților din SAA Mediaș și SAA Agnita, respectiv râul Târnava Mare (captarea de suprafaţă existent cu o capacitate de 300 l/s. Tratarea apei se realizează la Stația de Tratare a Apei Mediaș, a cărei capacitate existentă de tratare de 188.5 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047.) și râul Arpășel (priză de tip tirolez existentă, amplasată pe râul Arpășel a cărui debit minim cu asigurarea de 95% este de 91 l/s. Tratarea apei se realizează la Stația de Tratare Arpașu de Sus a cărei capacitate de 80 l/s va satisface cerința de apă a întregului sistem propus calculată în cadrul balanței de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047.) VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect Impactul asupra populației și sănătății umane Impactul potential în perioada de execuție a lucrărilor În etapa de execuție a lucrărilor există posibilitatea ca, în anumite faze de desfășurare a activităților să se creeze o stare de disconfort fonic pentru locuitorii din orașele Dumbrăveni, Copșa Mică, Agnita și din municipiului Mediaș, care locuiesc în apropierea zonelor unde se vor desfășura lucrările de reabilitare. Acest impact poate fi generat în cursul zilei, pe perioada desfășurării lucrărilor ca urmare a funcţionarii și deplasării simultane a mai multor utilaje motorizate implicate în operatiile de executie a lucrărilor, precum și ca urmare a traficului vehiculelor pentru transportul materialelor/deșeurilor. Ținând cont însă de numărul redus de mașini și utilaje care își desfășoară activitatea simultan într-o anumită zonă (front de lucru), se apreciază că activitătile desfășurate nu vor avea un impact semnificativ din punct de vedere al poluării fonice. Impactul negativ generat va fi temporar și reversibil. Din punct de vedere social, proiectul generează un impact pozitiv asupra populației, prin creșterea calității vieții locuitorilor din orașele și municipiile aferente proiectului și prin asigurarea alimentării cu apă potabilă și a colectării apelor uzate, în sistem centralizat, la standarde europene.

78 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Impactul potențial în perioada de operare În perioada de operare a infrastructurii de alimentare cu apă și a infrastructurii de canalizare se va genera un impact pozitiv asupra populatiei și sănătăţii populației prin asigurarea alimentării cu apă potabilă și prin colectarea și epurarea apelor uzate. Impactul asupra florei și faunei Impactul potențial în perioada de execuție a lucrărilor Având în vedere faptul că lucrările de reabilitare la sistemul de alimentare cu apă și canalizare se vor realiza pe traseul existent al rețelelor, conductelor de aducțiune, conductelor de canalizare și pe amplasamentele obiectivelor existente care deservesc infrastructura de apă și apă uzată, se mențioanează că, în zona de amplasare a obiectivelor a avut loc în timp, modificarea habitatelor naturale. În ceea ce privește lucrările de execuție care se vor realiza pentru reabilitarea tronsoanelor de aducțiune, a rețelelor de distribuție apă potabilă, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de pompare, se estimează că impactul asupra florei și faunei nu va fi semnificativ. Ținând cont că în zona de amplasare a lucrărilor de reabilitare nu au fost identificate habitate naturale cu valoare ridicată de conservare și a florei de importanță conservativă, nu există impact asupra acestora. Impactul potențial în perioada de operare În etapa de operare a obiectivelor (captări, rețele de aducțiune, de distribuție și de canalizare), se poate estima că impactul asupra florei și faunei este redus, atât timp cât obiectivele funcționează fără avarii sau incidente. Având în vedere faptul că structurile menționate în proiect vor fi reabilitate, se presupune ca vor funcționa în condiții optime o perioadă îndelungată de timp, fără a fi necesare intervenții. Impactul potențial asupra florei și faunei pe durata etapei de operare în caz de avarii este punctual, reducându-se în principal la impactul determinat de activitățile de remediere a avariei pentru care ar putea fi necesare săpături, lucrări de excavație. Impactul asupra solului și subsolului Impactul potențial în perioada de execuție a lucrărilor În etapa de constructie, principalul impact asupra caracteristicilor fizice ale amplasamentelor obiectivelor va consta în perturbarea temporară sau pe termen lung a solurilor în timpul reabilitării tronsoanelor de conducte de alimentare cu apă și canalizare și a construirii fundațiilor pentu obiectivele noi, precum și în zona de amplasare a platformelor pentru staționarea și manevrarea vehiculelor, prin pierderea orizontului de sol vegetal șsi a solurilor de adâncime și prin compactarea solului. Solul din perimetrele pe care se vor efectua lucrări de construcții-montaj, va fi afectat prin:  pierderea stratului de sol vegetal;  modificarea structurii solului;  modificarea regimului de infiltratie a apei de precipitatii, în special în perimetrele fundațiilor, ca efect al construirii structurilor de beton. O potențială sursă dispersă de poluare a solului și subsolului este reprezentată de activitatea utilajelor în fronturile de lucru. Emisiile de substanțe poluante ajung să se depună pe sol și pot fi antrenate în subsol prin infiltrarea apelor meteorice.

79 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

În ceea ce privește riscul poluării solului, prin scurgeri/împrăștieri accidentale de substanțe periculoase (carburanți, uleiuri, diluanți, vopsele, lacuri) și/sau de ape uzate, precum și prin depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor, se apreciază că acesta va fi relativ redus ca urmare a implementării măsurilor de diminuare a impactului, specifice pentru etapa de execuție a lucrărilor. Impactul potențial în perioada de operare Înlocuirea componentelor vechi și deteriorate ale sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare cu elemente noi, superioare calitativ, reduce semnificativ propabilitatea producerii de poluări accidentale ca urmare a unor avarii ale acestor componente. Pe amplasamentul stațiilor de tratare a apei potabile, în cazul depozitării necorespunzatoare a substanțelor chimice (potențial periculoase), acestea pot fi antrenate și dizolvate sub acțiunea apelor meteorice și prin infiltrare în sol, pot conduce la un impact local negativ (poluarea solului și a apelor subterane). De asemenea, stocarea necorespunzătoare a nămolului provenit din procesul de tratare a apei potabile, poate genera un impact negativ asupra solului și a apelor subterane. Impactul asupra calității și regimului calitativ al apei Impactul potențial în perioada de execuție a lucrărilor În perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare din zona Mediaș - Dumbăveni – Agnita – Arpaș - Bâlea, impactul potențial al activităților de execuție a lucrărilor asupra calitătii apei va fi strict local, limitat de traseul conductelor și de intensitate redusă, în situația apariției unei poluări accidentale și a migrării poluanților în apa subterană. În ceea ce privește lucrările de reabilitare a captării, acestea vor avea un impact redus ca timp asupra calității apei, fiind posibilă apariția următoarelor efecte:  poluarea cursurilor de apă și modificarea calității acesteia determinată de potențialele deversări și scurgeri accidentale de poluanți în râuri;  atingerea unor nivele înalte de turbiditate ca efect al antrenării de sedimente în timpul desfășurării lucrărilor în albie. Impactul potential în perioada de operare Lucrările de reabilitare ale sistemului de alimentare cu apă și de canalizare vor consta în principal din înlocuirea componentelor vechi și degradate cu elemente noi, superioare calitativ și dimensionate corespunzător, propabilitatea producerii de poluări accidentale ca urmare a unor avarii ale acestor componente fiind foarte scăzută. Prin urmare, impactul potențial în perioada de operare asupra calității apei nu va fi semnificativ. Implementarea proiectului va avea în general un impact pozitiv asupra mediului și implicit asupra calității apei. Impactul asupra calității aerului Impactul potential în perioada de execuție a lucrărilor

80 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Impactul potențial al activităților din etapa de execuție a lucrărilor asupra calității aerului va fi strict local, limitat în general la perimetrul amplasamentelor și al fronturilor de lucru, episodic și de intensitate redusă. Execuția lucrărilor constituie pe de o parte o sursă de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluanților specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor de construcții, cât și ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul executiei, sunt asociate lucrărilor de excavare, de manipulare și folosire a pământului și a materialelor de construcțtie, de nivelare și taluzare, precum și altor lucrări specifice. Nivelul emisiilor de praf diferă de la o zi la alta în funcție de nivelul activității, condițiile meteorologice și de specificul operațiilor. Impactul potențial în perioada de operare Se estimează că în perioada de operare, în condiții normale de funcționare, nu va exista un impact semnificativ asupra calității aerului. Zgomot și vibrații Impactul potential în perioada de execuţie a lucrărilor Impactul fonic va fi generat pe de o parte ca urmare a funcționării utilajelor și echipamentelor în punctele de lucru și pe de altă parte de vehiculele utilizate pentru transportul materialelor, echipamentelor și deșeurilor. Impactul zgomotului și vibrațiilor pe durata lucrărilor de execuție are un caracter temporar, localizat în zona de desfășurare a lucrărilor, deplasându-se odată cu frontul de lucru. Activitățile aferente etapei de construcție se vor desfășura pe intervale de timp zilnice de 8 – 10 ore, în perioadă de zi. Pe parcursul acestor intervale există posibilitatea creșterii nivelurilor de zgomot, în anumite perioade peste limita prevăzuta de STAS 10009/88 – Acustica urbană – „Limite admisibile ale nivelului de zgomot" (valoarea limita de 65 dB(A) la limita funcțională a incintei). Utilajele și vehiculele pot reprezenta şi ele surse de vibrații, care pot induce anumite niveluri de vibrații perceptibile, dar fără efecte distructibile la receptorii situați în proximitatea amplasamentului. Emisiile sonore și impactul generat de acestea vor dispărea odată cu finalizarea lucrărilor de construcție. Se apreciază că, impactul acustic generat de implementarea proiectului nu este semnificativ; în plus, are caracter temporar, reversibil și pe termen relativ scurt. Impactul potențial în perioada de operare În perioada de operare, potențialele surse de poluare fonică sunt în principal stațiile de pompare, fără un impact semnificativ. Impactul asupra piesajului Impactul potențial în perioada de execuție a lucrărilor

81 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tinând cont de faptul că pe amplasamentele obiectivelor care vor fi reabilitate peisajul a suferit modificări odată cu construirea acestora, impactul potențial în perioada de execuție a lucrărilor asupra peisajului va fi nesemnificativ. Existența șantierelor în zonele obiectivelor ar putea crea un disconfort vizual, însă acesta va fi doar temporar, pe perioada de execuție a lucrărilor, astfel încât se estimează că impactul potențial asupra peisajului va fi minor. Impactul potențial în perioada de operare În perioada de operare, se estimează că nu se va produce un impact asupra peisajului. Impactul asupra patrimoniului istoric și cultural Având în vedere că în zona terenurilor pe care se vor realiza lucrările de modernizare nu există și nici nu sunt înregistrate obiective de patrimoniu istoric sau arheologic, implementarea proiectului nu va implica niciun impact asupra acestor componente de mediu. Natura transfrontalieră a impactului: Nu este cazul. VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului Monitorizarea în etapa de execuție a proiectului Prin natura funcţiunii sale, investiţia ce urmează a fi realizată, necesită, în faza de execuție, controlul emisiilor de poluanţi în mediu astfel:  Monitorizarea vizuală zilnică a funcționării utiajelor și a autovehiculelor de transport – responsabilitatea Antreprenorului general;  Nivelul decibelilor emiși de utilaje când se lucrează în zonă mai apropiată decât 100 m de așezările umane – responsabilitatea Antreprenorului general;  Cantitățile de deșeuri generate și modul de colectare, stocare temporară și valorificare/eliminare a acestora – responsabilitatea Antreprenorului general. Monitorizarea în etapa de exploatare  identificarea surselor de poluare (neetanșeităţi, fisuri, avarii);  observarea și controlul continuu al traseului de conducte;  realizarea unui sistem de monitorizare adecvat;  planificarea prealabilă a reparaţiilor capitale ale conductelor. Instalațiile care vor fi utilizate în cadrul sistemului de alimentare cu apă și canalizare, respectiv a stațiilor de epurare, vor fi dotate cu un sistem de automonitorizare și comandă pentru a controla parametrii procesului tehnologic. Totodată, emisiile de substanțe poluante rezultate din procesul de epurare vor fi în permanență monitorizate prin analiza parametrilor cantitativi și calitativi.

Monitorizarea tehnologică a funcționării instalațiilor  Verificarea permanentă a stării de funcționare a tuturor componentelor sistemului de alimentare cu apă și canalizare cât și a stațiilor de epurare: - funcționarea instalațiilor de alimentare cu apă și canalizare; - starea traseelor de alimentare cu apă către consumatori; - funcționarea instalațiilor de reținere a poluanților (bazinele și rezervoarele).  Urmărirea gradului de tasare a terenului:

82 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

- comportarea construcțiilor; - apariția unor tasări diferențiale și stabilirea măsurilor de prevenire a acestora.  Controlul intrărilor și ieșirilor de deșeuri: verificarea documentelor care însoțesc intrările și livrările de deșeuri.  Măsurători ale parametrilor cantitativi: debitele de apă uzată vehiculate prin stație, debitele de aer necesare proceselor de epurare ce se desfășoară în rezervorul deznisipator - separator de grăsimi aerat și în bazinul cu nămol activ, debitele de nămol rezultate din procesele de epurare, cantitatea de energie consumată.  Măsurători ale parametrilor de calitate care necesită prelevare de probe pentru analize de

laborator: substanțe organice biodegradabile exprimate sub formă de CBO5, consum chimic de oxigen, suspensii, azot total, fosfor total, metale grele. Acestea vor respecta prescripțiile H.G. nr. 188/2002 din Anexa nr.1 (NTPA – 011), art. 9 care prevede că stațiile de epurare vor fi proiectate sau modificate astfel încât din punctele de control stabilite să se poată preleva probe reprezentative din influentul stației și din efluentul epurat înainte de evacuarea în receptor. Metodele de monitorizare, numărul minim de probe de prelevat în funcție de mărimea stației de epurare și modul de interpretare a rezultatelor trebuie să fie în concordanță cu prevederile stipulate în art. 10 la NTPA – 011. Monitorizarea factorilor de mediu  calitatea apelor epurate deversate în emisar. Vor fi monitorizați indicatorii la descărcare în emisar în vederea încadrării în valorile limită prevăzute de Normativul NTPA 001/2005.  monitorizarea nivelului de zgomot se va realiza la locurile de muncă, în timpul probelor mecanice și tehnologice, cât și periodic în timpul desfășurării procesului tehnologic.  deșeurile rezultate din procesul tehnologic vor fi monitorizate atât calitativ cât și cantitativ, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase. IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apă, Directiva Cadru Aer, Directiva Cadru a Deşeurilor etc.) Proiectul propus este în conformitate cu politicile UE şi legislația naţională și comunitară în domeniul protecției mediului şi schimbărilor climatice, respectiv cu:  Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva 98/15/CE Obiectivele Directivei se referă la protecția mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane și de ape uzate din anumite sectoare industriale. România a obținut perioada de tranziție potrivit căreia trebuia să asigure până la 31 decembrie 2015 conformarea cu prevederile Directivei pentru aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. și până la 31 decembrie 2018 conformarea aglomerărilor cu 2.000–10.000 l.e. Deoarece întregul teritoriu al României este desemnat ca zonă sensibilă, prin proiect s-a asigurat colectarea apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare și epurarea lor avansată, la nivel de

83 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” treaptă terţiară, pentru îndepărtarea azotului și fosforului, înainte de evacuarea în receptorii naturali.  Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) și Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice (Directiva Habitate), denumite generic Directivele Natura 2000 La realizarea proiectului s-au avut în vedere obiectivele de conservare ale planurilor de management pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar, respectiv acţiunile pentru reducerea efectelor presiunilor la nivelul cursurilor de apă, în vederea protecţiei biodiversităţii. Pentru evaluarea impactului asupra speciilor, habitatelor și siturilor s-au avut în vedere următoarele criterii de evaluare: afectarea integrităţii siturilor, posibila afectare a speciilor ţintă din situri în faza de constructie și în faza de operare a proiectului, a parametrilor cantitativi și calitativi ai speciilor ţintă, având în vedere cerinţele ecologice ale speciilor ţintă relevante pentru posibilul impact al proiectului și vulnerabilităţile sitului. În scopul protecţiei speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 și a rezervaţiilor naturale, prin proiect s-au propus o serie de măsuri pentru faza de construcţie și operare; pentru a asigura integritatea siturilor, retelele transport și distribuție apă și reţelele de canalizare și colectoarele de canalizare sunt amplasate în ampriza drumurilor/trotuarelor. Coerența proiectului cu obiectivelor politicii privind schimbările climatice Obiectivele politicii privind schimbările climatice Având în vedere contextul schimbărilor climatice actuale și viitoare, Strategia Europa 2020 stabilește obiectivele “20/20/20” în materie de climă/energie în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% fata de nivelurile din anul 1990, respectiv:  utilizarea eficientă a resurselor în contextul schimbărilor climatice;  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%;  creşterea eficienţei energetice cu 20%. Obiective și măsuri de reducere a gazelor cu efect de seră integrate în proiect Obiectivul 1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei stabileşte pentru sectorul alimentării cu apă şi epurării apelor uzate următoarele măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: a) Implementarea gestionării eficiente a nămolului rezultat din procesul de epurare a apelor uzate (termen 2016-2020); b) Continuarea finanţării modernizării sistemelor eficiente de epurare a apelor uzate din oraşe/regiuni pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele UE relevante privind calitatea apei şi acoperirea serviciilor şi reducerea emisiilor de GES (termen 2016-2018). Măsuri pentru implementarea unor sisteme eficiente de epurare a apelor uzate şi utilizarea eficientă a resurselor, în contextul schimbărilor climatice:  staţiile de pompare, staţiile de tratare, rezervoarele şi staţiile de epurare vor fi prevăzute cu echipamente SCADA pentru monitorizarea, supervizarea şi conducerea proceselor tehnologice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare din aria de operare;

84 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 optimizarea numărului de pompe propuse în proiect contribuie la reducerea consumului de resurse pentru producerea energiei;

 la procurarea utilajelor se are în vedere consumul de energie şi emisiile de CO2 pe durata ciclului de viaţă; se vor achizitiona utilaje echipate cu motoare convenţionale dar consum redus de energie şi emisii reduse de gaze cu efect de seră;  identificarea şi alegerea surselor de apă ce nu necesită tratare intensivă şi cu consum mare de energie şi implicit cu emisii reduse de GES;  reabilitarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de distribuţie şi verificarea cu echipamente de detectare a pierderilor implică reducerea consumului de energie pentru captarea şi tratarea apei şi indirect se reduc emisiile de gaze cu efect de seră;  reducerea infiltraţiilor şi exfiltraţiilor în şi din reţelele de canalizare reduce riscul de inundabilitate urbană şi a diluţiei ridicate a apelor uzate la intrare în SEAU; reabilitarea prin proiect a reţelelor de canalizare conduce la evitarea infiltraţiilor în reţele şi diluării apei uzate, respectiv reducerea consumului de resurse şi a costurilor de epurare şi indirect la reducerea GES;  prevenirea producerii exfiltraţiilor din reţelele de canalizare prin verificarea periodică cu echipamente de detectare a pierderilor conduce la evitarea contaminării apei freatice şi compromiterii calităţii apelor subterane şi implicit la reducerea costurilor privind tratarea în vederea potabilizării;  montarea aparatelor de măsura a debitelor de apă furnizate şi descărcate în reţelele de canalizare încurajează reducerea consumului de apă, respectiv utilizarea eficientă a resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor indirecte de GES  implementarea principiului recuperării costurilor de operare a serviciilor de canalizare, având în vedere respectarea principiului poluatorul plăteşte are rolul de a include utilizarea eficientă a resurselor de apă; Măsuri de conservare a biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice Prin realizarea de investiţii pentru colectarea şi epurarea biologică a apelor uzate se eliminând o sursă importantă de poluare a solului, subsolului şi apelor de suprafaţă şi subterane, asigurând conservarea şi menţinerea de ecosisteme sănătoase, evitarea pierderii biodiversităţii şi menţinerii rolului ecositemelor terestre şi acvatice de a absorbi şi stoca carbonul. În vederea protejării biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice s-au avut în vedere, următoarele măsuri:  soluţiile de asigurare a alimentării cu apă au avut în vedere resursele de apă disponibile şi cerinţa de a nu produce modificări în habitate şi modificări ale modului de viaţă, având în vedere influenţa previzionată a schimbărilor climatice asupra debitelelor;  la alegerea soluţiilor tehnice propuse prin proiect s-au avut în vedere prevenirea reducerii diversităţii biologice, evitarea afectării integrităţii siturilor şi parametrilor cantitativi şi calitativi ai speciilor ţintă din siturile Natura 2000;  conservarea obiectivelor ariilor protejate ca urmare a investiţiilor promovate pentru facilităţile de epurare, obţinându-se o calitate corespunzătoare a efluenţilor staţiilor de epurare;  reducerea presiunilor suplimentare asupra biodiversităţii prin epurarea biologică a apelor uzate descărate în emisari naturali a căror stare ecologică şi chimică nu este bună;

85 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 la finalizarea lucrărilor, terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea lor iniţială.  colectarea apelor uzate din zona proiectului va diminua impactul asupra apei fretice. Obiectivul 2: Cresterea eficientei energetice Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei stabileşte, în vederea atingerii obiectivelor strategice de creştere a eficienţei energetice, pentru sectorul alimentării cu apă şi epurării, măsura:  Achiziţionarea pompelor de mare eficienţă pentru a reduce emisiile de GES din investiţiile în domeniul alimentării cu apă şi a epurării apelor reziduale. În scopul asigurării atingerii acestui obiectivul prin proiect au fost integrate următoarele măsuri care contribuie la creşterea eficienţei energetice:  Măsuri pentru creşterea eficienţei energetice a pompelor în domeniul alimentării cu apă şi a epurării apelor reziduale. În scopul asigurării atingerii obiectivului de creştere a eficienţei energetice a pompelor, prin proiect au fost integrate următoarele măsuri:  reabilitarea pompelor existente prin înlocuirea cu pompe cu eficienţă energetică ridicată aferente sistemului de alimentare cu apă şi canalizare;  optimizarea numărului de pompe aferente sistemului de alimentare cu apă şi canalizare;  toate pompele achiziţionate prin proiect vor fi avea eficienţă energetică ridicată. Obiectivul de adaptare la efectele schimbarilor climatice si masuri de adaptare În scopul asigurării utilizării eficiente a resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice prezente şi viitoare CCS propune pentru sectorul Apă urmatorul obiectiv: Obiectivul 1: Reducerea riscului de deficit de apă În scopul îndeplinirii obiectivului, Planul de acţiune pentru perioada 2016-2020 aferent CCS stabileşte următoarea măsură:  Sprijinirea investiţiilor în utilităţi cu scopul reducerii pierderilor din sistemele reţelelor de distribuţie a apei, în prezent estimate la aprox. 50% (termen 2016-2020); Proiectul propus integrează o serie de măsuri investiţionale şi operaţionale ce contribuie la reducerea deficitului de apă şi creşterea utilizării eficiente a resurselor de apă, în contextul schimbărilor climatice:  reducerea pierderilor în reţele prin reabilitarea prin proiect a conductelor de aducţiune, contribuie la reducerea consumului de resurse şi a emisiilor de GES;  staţiile de pompare vor fi prevăzute cu echipamentele SCADA pentru monitorizarea proceselor tehnologice din sistemele de alimentare cu apă. Creşterea rezistenţei la impactul schimbărilor climatice – măsuri de adaptare la schimbările climatice implementate în proiect: În urma evaluării riscurilor climatice şi analizării impactului schimbărilor climatice asupra proiectului în scopul creşterii rezistenţei proiectului la schimbările climatice, în conformitate cu obiectivele Strategiei privind schimbările climatice, proiectul propune o serie de măsuri de adaptare la schimbările climatice de natură investiţională, operaţională şi strategică, care au avut în vedere:  asigurarea de surse şi debite de apă suficiente, care să asigure cerinţa de apă şi de noi capacităţi de stocare apă potabilă pentru acoperirea necesarului, în conformitate cu analiza riscurilor şi Analiza de opţiuni realizată în cadrul Studiului de fezabilitate;

86 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 la alegerea amplasamentelor investiţiilor s-au avut în vedere informaţiile/hărţile de hazard şi risc la inundaţii  reducerea pierderilor în reţele şi conducte de aducţiune;  procesele de tratare şi epurare selectate au în vedere creşterea temperaturii medii anuale şi temperaturilor extreme, modificări în regimul precipitaţiilor şi precipitaţiilor extreme;  achiziţionarea de generatoare electrice de urgenţă pentru fiecare echipament pentru a asigura menţinerea în funcţiune a sistemului în caz de fenomene meteo extreme;  informatizarea şi conducerea automată a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare prin achiziţia de echipamente SCADA. Măsurile operaţionale pentru adaptarea la schimbările climatice au în vedere măsuri de reparaţii şi întreţinere a sistemelor, monitorizarea proceselor tehnologice, verificarea măsurilor pentru funcţionare în caz de fenomene meteo extreme şi asigurarea mijloacelor de intervenţie în caz de inundaţii, incendii. Măsurile strategice identificate pentru adaptarea la schimbările climatice au în vedere întocmirea de planuri de intervenţie şi manuale de operare în caz de fenomene meteo extreme, întocmirea de programe de reparaţii şi întreţinere şi realizarea de studii privind influenţa schimbărilor climatice viitoare asupra sistemelor. La finalizarea procedurii, măsurile de adaptare la schimbările climatice, stabilite în urma derulării procedurii de evaluare a impactului vor fi integrate în proiect, iar secţiunea va fi revizuită corespunzător. Integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în cadrul evaluarii strategice de mediu POIM 2014-2020 a parcurs procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, care transpune în legislaţia românească Directiva SEA nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului. În scopul evaluării efectelor de mediu ale POIM 2014-2020, în Raportul de mediu au fost selectate şi formulate aspecte şi obiective relevante de mediu şi pentru asigurarea prevenirii şi minimizării efectelor negative generate de schimbările climatice. Obiectivul relevant de mediu – “Prevenirea şi minimizarea efectelor negative generate de schimbările climatice” vizează reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice şi propune numeroase acţiuni în cadrul domeniilor „Protectia mediului şi managementul riscurilor” şi „Energie curată şi eficienţa energetică” a căror implementare va oferi soluţii concrete de atenuare şi adaptare la schimbările climatice. Evaluarea strategică de mediu a subliniat faptul că parcurgerea etapelor de proiectare în cadrul viitoarelor proiecte va trebui să ia în considerare toate recomandările din Raportul de mediu al POIM, dar şi să identifice măsuri suplimentare de evitare şi reducere a efectelor negative generate de schimbările climatice. Ca urmare a evaluării strategice de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a emis Avizul de mediu pentru acest program operaţional care conţine măsuri de infrastructură pentru prevenirea riscurilor generate de schimbările climatice (cu accent pe inundaţii şi eroziune costieră) şi măsuri non-structurale menite să întărească rezilienţa la dezastre naturale.

87 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Efectele proiectului asupra mediului înconjurător având în vedere schimbările climatice În urma realizării analizei de opţiuni şi aplicării analizei multicriteriale cum ar fi impactul asupra mediului şi impactul schimbărilor climatice asupra proiectului din cadrul studiului de fezabilitate şi aplicarea măsurilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul reducerii impactului proiectului asupra schimbărilor climatice s-a constatat că proiectul va avea, în combinaţie cu schimbările climatice, efecte pozitive asupra mediului. Astfel, la realizarea proiectului s-au avut în vedere măsuri investiţionare care să conducă la reducerea emisilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Planul de acţiune aferent Strategiei privind schimbările climatice, cum ar fi:  Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul alimentării cu apă şi al epurării apelor uzate prin: • implementarea gestionării eficiente a nămolului rezultat din procesul de epurare a apelor uzate; • modernizarea sistemelor eficiente de alimentare cu apă, de distribuţie a apei şi de epurare a apelor uzate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele UE relevante privind calitatea apei şi acoperirea serviciilor şi rezilienţa la schimbările climatice.  Reducerea riscului de deficit de apă prin: reabilitarea reţelelor de distribuţie în scopul reducerii pierderilor din sistemele reţelelor de distribuţie a apei. Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul Proiectul se încadrează în prioritatea POIM 6ii - Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de stAțele membre care depășesc aceste cerințe, Obiectivul Specific (OS)3.2- Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației și răspunde politicii POIM de dezvoltare a unor companii performante în sectorul de apă - apă uzată, capabile să opereze eficient infrastructurile modernizate prin fonduri europene. Proiectul va contribui la realizarea obiectivelor POIM în județul Sibiu - regiunile Mediaș, Agnita și Dumbrăveni - prin: o Creșterea numărului de locuitori care beneficiază de sisteme publice de alimentare cu apă conforme cu Directiva UE 98/83/EC în localități cu mai mult de 50 locuitori din aria de acoperire a Proiectului, cu 34.864 locuitori, de la 63.830 locuitori înainte de Proiect (~63,5% din populația zonelor respective de alimentare cu apă) la 98.694 locuitori (~98%) după implementarea Proiectului în cele 3 sisteme de regionale de alimentare cu apă (SAA Mediaș, SAA Dumbrăveni și SAA Agnita). o Creșterea nivelului de conectare a încărcării organice biodegradabile la sisteme de epurare a apelor uzate conforme cerințelor art. 3 al Directivei 91/271/EEC cu circa 20.765 L.E., de la 65.152 (~68,5% din populația aglomerărilor respective) la 85.918 L.E. (~96%) după realizarea Proiectului, în cadrul a 6 aglomerări cu peste 2.000 l.e. din aria de acoperire a proiectului (6) și 2 aglomerări sub 2000 l.e, respectiv Valea Viilor şi Motiș unde au rămas de executat staţiile de pompare apă uzată din rețeaua executată de canalizare).

88 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Proiectul se înscrie în prevederile SUERD, Aria prioritară „Restaurarea și întreținerea calității apelor”, din cadrul Pilonului 2 „Protejarea mediului în regiunea Dunării”. Dintre acțiunile Ariei Prioritare „Restaurarea și întreținerea calității apelor”, prin scopul și obiectivele sale, proiectul de față va contribui în mod special la acțiunea: „Continuarea stimulării investițiilor majore în construirea și modernizarea instalațiilor de tratare a apelor urbane reziduale în bazinul Dunării, incluzând măsuri care să consolideze capacitățile la nivel regional și local pentru realizarea acestor infrastructuri”. Investițiile cuprinse în Proiect se regăsesc ca priorități în Master Planul regional actualizat pentru sectorul de apă și apă uzată. Master Planul a identificat investițiile care trebuie realizate pe termen scurt, mediu și lung. Master Planul Județean pentru apă și apă uzată reprezintă strategia de dezvoltare a județului pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată în vederea conformării cu țintele trasate în Capitolul 22 al Tratatului de Aderare semnat între Guvernul României și Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2018, precum și un program de investiții pe termen lung care să permită sustenabilitatea serviciului prin asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienți. Prin Master Planul actualizat la nivelul anului 2013 s-a propus o Listă Prioritară de Investiţii care a fost urmărita în cadrul prezentului proiect şi actualizată în conformitate cu evoluţia situaţiei în timp. Lista Prioritară de Investiţii a fost actualizată luându-se în considerare următoarele: - lucrările de infrastructură de apă și apă uzată care au fost realizate din 2016 și până în prezent; - depunerea de proiecte pe alte programe derulate în România, respectiv Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală etc.; - rezultatele studiilor realizate prin Studiu de Fezabilitate, respectiv revizuirea limitelor aglomerărilor, analize de opţiuni, studii de calitate a apei, măsuratori și studiul de balanţă a apei etc.. X. Lucrări necesare organizării de şantier Pentru amenajarea organizării de șantier sunt prevăzute următoarele lucrări:  delimitarea și împrejmuirea incintelor organizărilor de șantier și delimitarea zonelor antreprenorului și dacă este cazul a subantreprenorilor;  pregătirea suprafeței în vederea amplasării dotărilor prevăzute prin lucrări de desțelenire, îndepărtarea deșeurilor vegetale, decapare pământ vegetal, nivelare și compactare, ținându-se cont de destinația ulterioară a terenului (birou, parcare, depozite materiale, căi de acces, platforme utilaje, autovehicule etc.);  trasarea pe teren a amplasamentului construcțiilor, a drumurilor de acces, magazii, depozite, parcări pentru vehiculele și utilajele utilizate pentru realizarea proiectului; o se vor organiza depozitele de materiale, materii prime și deșeuri; o se vor amplasa containerele cu destinație birouri, magazii, etc.  se vor asigura utilitățile: o alimentarea cu energie electrică prin racord contorizat la LEA cea mai apropiată; alimentarea cu energie electrică trifazată prin racordare de la rețea în tablouri electrice, tipizate, care vor fi semnalizate conform prevederilor legale în vigoare dacă este cazul;

89 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

o alimentarea cu apă potabilă se va asigura de către constructor, îmbuteliată în recipienți de plastic.  se vor aduce și se vor amplasa pichetele PSI și se vor semnaliza conform prevederilor HG nr. 971/2006; Localizarea organizării de şantier: Organizarea de şantier îi revine ca sarcină antreprenorului care urmează să fie desemnat în urma procesului de licitaţie publică în vederea execuției lucrărilor propuse prin proiect şi care va stabili soluţiile cele mai avantajoase, cu acceptul Operatorului Regional. Conform celor prevăzute în Studiul de Fezabilitate întocmit pentru „Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Sibiu, regiunea de Nord și Est‟, pentru organizarea de șantier este necesar să se stabilească o suprafață de cca. 1500 mp, în intravilan/extravilan, aferentă spațiilor pentru personalul de șantier și depozitarea tuburilor şi a materialelor ce urmează a fi folosite. Numărul organizărilor de șantier se va stabili luând în considerare modul de împărțire al lucrărilor pe contracte de lucrări, precum și distanțele dintre UAT-uri. Amplasamentul privind organizarea de şantier se poate stabili având în vedere anumite criterii: - Terenul sǎ fie poziţionat pe cât posibil în afara zonelor locuite sau la periferia localitǎţilor şi nu în vecinǎtatea zonelor împǎdurite sau cu florǎ sau faunǎ protejate; - Asigurarea unei suprafeţe cât mai compacte pentru fiecare organizare de șantier, care să însumeze max. 1500 mp; - Parcugerea unor distanţe cât mai mici între amplasamentul organizǎrii de şantier şi punctele de aprovizionare pe de o parte, respectiv amplasamentele lucrǎrilor ce urmeazǎ a fi executate, pe de altǎ parte; - Acces facil la drumurile principale; - Adoptarea celor mai economice soluții pentru transportul muncitorilor; - Suprafeţele incintei şi a drumului de acces sǎ fie stabile; Antreprenorul va întocmi Proiectul de Organizare Șantier (P.O.E.) înainte de începerea execuției pentru branșamentele și construcțiile provizorii necesare organizării șantierului. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier Organizarea de șantier poate avea impact negativ prin: modificări în structura solului datorat traficului utilajelor, emisiile de particule solide (praf) rezultate pe timpul lucrărilor, noxele chimice şi pulberile în suspensie provenite de la vehiculele/utilajele care realizează lucrările, (traficul de şantier), transportul materialelor şi generarea de deşeuri pe perioada de execuţie a proiectului. Impactul asupra populației și sănătății umane În etapa de execuție a lucrărilor există posibilitatea ca, în anumite faze de desfășurare a activităților, să se creeze o stare de disconfort fonic pentru locuitorii care locuiesc în apropierea organizăriilor de șantier. Acest impact poate fi generat în cursul zilei ca urmare a traficului vehiculelor pentru transportul materialelor/deșeurilor. Ținând cont însă de numărul redus de mașini și utilaje care își desfășoară activitatea simultan în cadrul organizării de șantier, se apreciază că activitătile desfășurate nu vor avea un impact semnificativ din punct de vedere al poluării fonice. Impactul negativ generat va fi temporar și reversibil.

90 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Impactul asupra florei și faunei Amplasamentele organizărilor de șantier se vor alege în afara zonelor protejate și nu în vecinǎtatea zonelor împǎdurite sau cu florǎ sau faunǎ protejate. Impactul asupra solului și subsolului Principalul impact asupra caracteristicilor fizice ale amplasamentelor organizăriilor de șantier va consta în perturbarea temporară sau pe termen lung a solurilor prin pierderea orizontului de sol vegetal și a solurilor de adâncime și prin compactarea solului. În ceea ce privește riscul poluării solului, prin scurgeri/împrăștieri accidentale de substanțe periculoase (carburanți, uleiuri, diluanți, vopsele, lacuri) și/sau de ape uzate, precum și prin depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor, se apreciază că acesta va fi relativ redus, ca urmare a implementării măsurilor de diminuare a impactului, specifice pentru etapa de execuție a lucrărilor. Impactul asupra calității aerului Impactul potențial al activităților din cadrul organizăriilor de șantier asupra calității aerului va fi strict local, limitat în general la perimetrul amplasamentelor și de intensitate redusă. Execuția lucrărilor constituie, pe de o parte o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluanților specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor de construcții, cât la mijloacele de transport folosite. Emisiile de praf care apar în timpul executiei sunt asociate lucrărilor de excavare, de manipulare a pământului și a materialelor de construcțtie, de nivelare și taluzare, precum și altor lucrări specifice. Nivelul emisiilor de praf diferă de la o zi la alta, în funcție de nivelul activității, condiții meteorologice și de specificul operațiilor. Zgomot și vibrații Impactul fonic va fi generat pe de o parte ca urmare a funcționării utilajelor și echipamentelor în punctele de lucru și pe de altă parte de vehiculele utilizate pentru transportul materialelor, echipamentelor și deșeurilor de la și până la amplasamentul organizării de șantier. Impactul zgomotului și vibrațiilor pe durata lucrărilor de execuție are un caracter temporar, localizat în zona de desfășurare a lucrărilor, deplasându-se odată cu frontul de lucru. Activitățile aferente etapei de construcție se vor desfășura pe intervale de timp zilnice de 8 – 10 ore, în perioadă de zi. Pe parcursul acestor intervale există posibilitatea creșterii nivelurilor de zgomot, în anumite perioade peste limita prevăzută de STAS 10009/2017 – Acustica urbană – „Limite admisibile ale nivelului de zgomot" (valoarea limită de 65 dB(A) la limita funcțională a incintei). Impactul asupra piesajului Existența organizărilor de șantier ar putea crea un disconfort vizual, însă acesta va fi doar temporar, pe perioada de execuție a lucrărilor, astfel încât se estimează că impactul potențial asupra peisajului, va fi minor. Impactul asupra patrimoniului istoric și cultural Nu se vor realiza organizări de șantier pe terenuri pe care sunt înregistrate obiective de patrimoniu istoric sau arheologic, astfel că implementarea proiectului nu va determina niciun impact asupra acestor componente de mediu.

91 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier Sursele de poluanți în timpul organizării de șantier: - circulația autovehiculelor; - activitățile desfășurate în cadrul organizării de șantier. Pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului se vor prevedea fose septice. Acestea vor fi golite în funcție de necesități prin intermediul unei firme autorizate. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu Pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru diminuarea impactului activităţilor asupra factorilor de mediu şi socio-economici va fi necesară respectarea următoarelor recomandări:  Constructorul va lua toate măsurile ce se impun pentru a înlătura eventualele riscuri în ceea ce priveşte protecţia şi securitatea muncii, având totodată obligaţia de a asigura o bună organizare a muncii, precum şi o dotare tehnică corespunzătoare.  Pe întreaga perioadă de desfăşurare a lucrărilor se vor lua măsuri astfel încât să nu existe surse de poluanţi pentru apele de suprafaţă sau apele subterane.  Pe întreaga perioadă de desfăşurare a lucrărilor, facilităţile de alimentare cu apă şi evacuare ape uzate vor respecta legislaţia în vigoare.  Concentraţiile de substanţe poluante în aer în punctele de lucru se vor încadra în limitele admisibile. Executantul lucrărilor trebuie să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţii prin care se depăşesc limitele maxime admise.  Pe întreaga perioadă de desfăşurare a lucrărilor se vor lua măsuri astfel încât să nu existe poluanţi pentru sol. Orice emisii pe sol vor fi eliminate.Nu vor fi afectate alte suprafeţe de teren în afara celor aprobate prin actele reglementate de autorităţi. Nu vor fi admise pe amplasament utilaje care să prezinte scurgeri sau a căror stare tehnică să nu corespundă cerinţelor legale, documentată prin avize. Orice scurgere de lichide (ulei, combustibil) de la utilajele de pe amplasament va fi eliminată.  Colectarea şi depozitarea deşeurilor se vor asigura conform normelor de igienă în vigoare astfel încât să se îndeplinească condiţiile impuse de protecţia mediului. Toate deşeurile generate vor fi gestionate corespunzător; colectarea, stocarea temporară și valorificarea/ eliminarea acestora se va realiza conform normelor legale.  Starea mediului va fi urmărită în permanenţă de executanţii lucrării, iar deprecierea mediului limitată la strictul necesar.  Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, a condiţiilor stabilite prin avize, acorduri şi autorizaţii obţinute de la organele în drept, a tuturor prescripţiilor de calitate. Atât în timpul desfăşurării lucrărilor de amenajare a organizării de execuție a lucrărilor, cât și în timpul lucrărilor propriu zise, se vor aplica măsuri de protecție în vederea evitării contaminării și impurificării apei, aerului şi solului. Personalul de execuție va fi instruit cu privire la respectarea tuturor condițiilor necesare și cu privire la cunoasterea normelor specifice de protecție sanitară cu regim restrictiv înainte de accesul în zona sanitară cu regim sever pentru executarea lucrărilor. Pentru reducerea efectelor negative asupra așezărilor umane și asupra sănătății populației se vor lua următoarele măsuri:

92 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

 programul de lucru va fi stabilit între orele 7-18; nu se vor efectua lucrări după terminarea programului decât în situații de urgență și numai cu acordul părților implicate.  programul de lucru este stabilit în așa fel încât să reducă la minimum sursele de zgomot în perioadele de timp neacceptate. Se va acorda o atenție sporită menținerii zgomotului și vibrațiilor în șantiere la cel mai mic nivel posibil.  pentru limitarea la maximum a emisilor de gaze, se vor folosi utilaje certificate, iar mijloacele de transport repartizate vor avea Inspecțiile Tehnice Periodice la zi, asfel încât emisiile să se încadreze în prevederile legale.  Antreprenorul se angajează ca la finalul lucrărilor să dezafecteze în întregime platforma organizării de execuție a lucrărilor, să îndeparteze toate materialele, redând terenului starea initiala.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și /sau la încetarea activității Constructorul are obligaţia de a readuce terenul afectat la starea pe care acesta a avut-o anterior execuţiei lucrărilor. Terenul pe care se vor executa lucrările va fi refăcut la categoria de folosinţă iniţială. Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale (Planul de măsuri de intervenție în caz de poluare accidentală și asigurarea mijloacelor necesare) În cazul apariţiei unui accident se acţionează conform Programului de intervenţie în caz de poluare accidentală al Antreprenorului. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei Investitiile propuse nu vor fi închise, dezafectate sau demolate, deoarece sunt propuse pentru ridicarea standardelor de calitate a vieții locuitorilor din zona proiectului. Durata de viata a conductelor este garantată în funcţie de materialul utilizat și este în jur de minimum 20 de ani. Durata de viață a echipamentelor este înscrisă în certificatele de livrare și este de asemenea destul de lungă. În cazul în care investițiile propuse, în totalitate sau partial se vor degrada în timp, vor fi efectuate reabilitari ulterioare succesive. La reabilitarea acestora se va tine cont de prevederile legislatiei în vigoare de la vremea respectivă. Modalități de refacere a stării inițiale/ reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului Terenul va fi readus la categoria de folosinţă iniţială, prin executarea următoarelor lucrări:  eliberarea terenului de toate categoriile de deşeuri;  nivelarea terenului;  acoperire cu sol fertil sau asfaltare, unde este cazul.

Ultima tranșă de plată a lucrărilor se va face doar după ce constructorul a făcut dovada redării la forma initială a suprafețelor de teren ocupate temporar. Această condiție va fi inclusă în documentele de licitație, precum și în contractul de execuție de lucrări.

93 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

XII. Anexe – piese desenate Sunt atașate prezentului memoriu de prezentare. XIII. Incidenţa cu prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare Proiectul intră sub incidența art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, amplasamentul se suprapune peste siturile Natura 2000:  ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului  ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare  ROSPA0098 Piemontul Făgăraș,  ROSCI0122 Munții Făgăraș  ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu  ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș și se află în apropierea următoarelor situri:  ROSCI0118 Movilele de la Păucea cca. 1600 m (realizarea unei conducte de aducțiune din Păucea spre GA Păucea)  ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț cca. 3300 m (realizarea unei conducte de aducțiune Axente Sever spre GA Axente Sever)  ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș cca. 3900 m (realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia)  ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud cca. 1500 m (realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia)  ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia cca. 1200 m (GA Buia) nord  ROSCI0186 Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare cca. 300 m (realizarea unei conducte de aducțiune Prod – Hoghilag )  ROSCI0282 Arpașu de Sus cca. 100 m (realizarea unei conducte de aducțiune)  ROSCI0112 Mlaca Tătarilor cca. 2800 m (realizarea unei conducte de aducțiune)  ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest cca. 200 m (extindere rețea apă în intravilan)  ROSPA0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului peste 5000 m Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului vizat de proiect Coordonatele geografice ale amplasamentelor sunt anexate prezentei documentații sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 A. Informații privind situl de interes comunitar . ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului din zona proiectului Situl ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului are suprafața de 237.779 ha, se află în regiunea biogeografică continentală, are următoarele coordonate geografice: latitudine N 45˚01΄30" și longitudine E 24˚01΄02, iar din punct de vedere administrativ teritorial aparține județelor Brașov (35%), Mureș (14%) și Sibiu (51%). Calitatea și importanța sitului

94 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de județe ale țării. C1 – efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 – populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene - 10 specii: cristel de câmp (Crex crex), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio). Este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor și abundența terenurilor semi-naturale, pajiști și fânețe extensive. Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanța ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, ceea ce rezultă într-o biodiversitate foarte ridicată. Cuprinde și lacurile de la Brădeni, un loc important pentru păsări de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât și în timpul pasajului. Impactul antropic este foarte scăzut, existând puține localități pe o întindere foarte mare. Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă și probabil cea mai bine conservată din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Găzduiește efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina) și de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) și sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) sunt și ele cele mai însemnate dintre siturile din țară. Populația de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi) dar este și printre primii dintre siturile din România. Este de asemenea printre primii zece situri din țară pentru ghionoaie sură (Picus canus). Tipuri de ecosisteme În situl ROSPA0099 Podișul Hârtibaciu se regăsesc următoarele clase de habitate: Tabel 2. Clasa de habitate ROSPA0099 Cod Clase habitate Acoperire % N06 Râuri, lacuri 0,26 N07 Mlaștini, turbării 0,41 N09 Pajiști naturale, stepe 0,23 N12 Culturi (teren arabil) 8,17 N14 Pășuni 34,52 N15 Alte terenuri arabile 14,93 N16 Păduri de foioase 32,64 N17 Păduri de conifere 0,31 N19 Păduri de amestec 0,21 N21 Vii și livezi 1,69 N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 0,39 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție) 6,18 Total acoperire 99,94

95 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 3. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluarea sitului ROSPA0099 în ceea ce le privește.

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A085 Accipiter gentilis R C D B A085 Accipiter gentilis W C D B A298 Acrocephalus R R D arundinaceus B A296 Acrocephalus palustris R C D B A295 Acrocephalus R C D schoenobaenus B A297 Acrocephalus R R D scirpaceus B A168 Actitis hypoleucos R P D B A168 Actitis hypoleucos C 5 30 i P D B A247 Alauda arvensis R C D B A229 Alcedo atthis R 5 10 p G D B A054 Anas acuta C 50 150 i R D B A056 Anas clypeata C 100 200 i P D B A050 Anas penelope C 500 850 i C D B A053 Anas platyrhynchos R C D B A053 Anas platyrhynchos C 800 10000 C D 0 B A055 Anas querquedula C P D B A055 Anas querquedula C 850 1200 i C D B A051 Anas strepera C 20 30 i C D

96 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A255 Anthus campestris R 240 1350 p C C B C B B A257 Anthus pratensis C C D B A259 Anthus spinoletta C C D B A259 Anthus spinoletta W R D B A256 Anthus trivialis R C D B A089 Aquila pomarina R 70 90 p C B B C B B A028 Ardea cinerea R P D B A028 Ardea cinerea( C 400 600 i C D B A221 Ardea cinerea W C D B A221 Asio otus R C D B A218 Athene noctua) R C D B A059 Aythya ferina R C D B A059 Aythya ferina C 500 600 i C D B A061 Aythya fuligula C 100 200 i C D B A060 Aythya nyroca C 15 90 i C B C B B A021 Botaurus stellaris R 1 2 p C B C B B A215 Bubo bubo P 2 5 m C B C B B A087 Buteo buteo R C D B A087 Buteo buteo C C D B A087 Buteo buteo W C D B A224 Caprimulgus europaeus R 20 50 p D B A196 Chlidonias hybridus C 5 45 i D B A031 Ciconia ciconia R 130 140 p B B C B B A030 Ciconia nigra R 8 15 p B B C B

97 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A080 Circaetus gallicus R 2 4 p C C B C B B A081 Circus aeruginosus R 2 4 p C C B C B B A081 Circus aeruginosus C 100 200 i C C B C B B A082 Circus cyaneus W 40 90 i C C B C B B A122 Crex crex R 500 2000 p B B C B B A036 Cygnus olor R 1 1 p R D B A239 Dendrocopos leucotos P 285 985 P C B C B B A238 Dendrocopos medius P 222 4240 P B B C B 5 B A429 Dendrocopos syriacus P 5 25 p D B A236 Dryocopus martius P 185 590 p C D B C B B A027 Egretta alba C 20 60 i D B A027 Egretta alba W R D B A099 Falco subbuteo( R C D B A097 Falco vespertinus C 2 20 i P D B A321 Ficedula albicollis R 236 46530 p C B B C B 60 B A320 Ficedula parva R 300 1200 p C B C B B A 360 Fringilla montifringilla W C D B A125 Fulica atra R C D B A125 Fulica atra C 300 5000 i C D 0 B A153 Gallinago gallinago C 50 100 i C D B A123 Gallinula chloropus R C D B A123 Gallinula chloropus C C D

98 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A131 Himantopus himantopus R 0 3 p D B A022 Ixobrychus minutus R 10 20 p C B C B B A338 Lanius collurio R 276 51700 p C C B C B 00 B A339 Lanius minor R 170 200 p R C B C B B A459 Larus cachinnans C 20 100 i P D B A182 Larus canus C P D B A179 Larus ridibundus C 800 1500 i C D B A156 Limosa limosa C P D B A291 Locustella fluviatilis R C D B A292 Locustella luscinioides R R D B A246 Lullula arborea R 206 4240 C B B C B 0 B A270 Luscinia luscinia R C D B A383 Miliaria calandra P C D B A260 Motacilla flava R C D B A023 Nycticorax nycticorax C 10 40 i D B A337 Oriolus oriolus R R D B A214 Otus scops R C D B A072 Pernis apivorus R 307 427 p C B B C B B A017 Phalacrocorax carbo C 50 120 i P D B A151 Philomachus pugnax C 10 250 i C B C B B A234 Picus canus P 630 1670 p C B B C B B A005 Podiceps cristatus C C D B A005 Podiceps cristatus R 150 300 i C D

99 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A006 Podiceps grisenga C 1 3 i R D B A008 Podiceps nigricollis R 30 50 i V D B A120 Porzana parva C 1 5 p C B C B B A193 Sterna hirundo R R D B A210 Streptopelia turtur R P D B A220 Strix uralensis P 80 110 p C C B C B B A351 Sturnus vulgaris R C D B A351 Sturnus vulgaris C C D B A310 Sylvia borin R C D B A307 Sylvia nisoria R 635 2140 p B B C B B A004 Tachybaptus ruficollis R 10 20 i C D B A004 Tachybaptus ruficollis C 30 60 i P D B A161 Tringa erythropus C 30 100 i P D B A166 Tringa glareola C 80 150 i C C C C C B A165 Tringa ochropus C 5 20 i P D B A287 Turdus viscivorus P C D B A232 Upupa epops R P D B A142 Vanellus vanellus R P D B A142 Vanellus vanellus C 500 800 i C D

100 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Descrierea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului Tabel 4. Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului prezente în zona proiectului și corelații cu situația din teren Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat 1. A112 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia este prezentă Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 22 – 25 cm, aprope pe toată implementarea proiectului analizat. anvergura aripilor este de 42-53 cm.Specia nu este atât suprafața sitului de Majoritatea lucrărilor din cadrul Crex crex de legată de mlaștinile umede ca rudele sale. interes comunitar. proiectului vor avea loc în

Cuibărește în pajiști umede din proximitatea lacurilor intravilanul localităților, iar lucrările (Cristel de mlăștinoase joase, dar și în pajiști sau fânețe bogate ( din extravilan prevăzute în proiect nu câmp) de unde sunt alungați în timpul cositului), cu acces la sunt de mare anvergură (o bandă de

apă cu vegetație înaltă. Cuibul este aşezat într-o 2 m lățime pentru rețele și 10 mp scobitură pe sol (12-15 cm diametru şi 3-4 cm pentru cămine, hidranți, adâncime) şi căptuşit cu vegetaţie. Este o specie în branșamente), ele fiind situate pe declin. Hrana este alcătuită din insecte și larvele drumurile de legătură dintre acestora, viermi, semințe, plante și mugurii acestora. localități. Oaspete de vară, iernează în Africa de est. 2. A089 Lungimea corpului (de la vârful ciocului, până la vârful Specia este prezentă Specia nu va fi afectată de cozii) este cuprinsă între 55-65 cm, iar anvergura aproape pe toată implementarea proiectului analizat. aripilor este cuprinsă între 143-168 cm. Oaspete de suprafața sitului de Majoritatea lucrărilor din cadrul Aquila vară (aprilie-septembrie, sau chiar octombrie), iernează interes comunitar. proiectului vor avea loc în pomarina în Africa. Cuibărește în păduri, dar cu acces la zone intravilanul localităților, iar lucrările (Acvila de deschise (pajiști, terenuri agricole). Hrana este alcătută din extravilan prevăzute în proiect nu câmp) din mamifere mici, amfibieni, păsări și insecte. Cuibul sunt de mare anvergură (o bandă de este amplasat în arbori. 2 m lățime pentru rețele și 10 mp pentru cămine, hidranți, branșamente), nefiin astfel afectate habitatele de hrănire.

101 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat 3. A072 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia este prezentă Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 52 – 59 cm, pe toată suprafața implementarea proiectului analizat. anvergura aripilor 113 -135 cm. Oaspete de vară sitului de interes Majoritatea lucrărilor din cadrul Pernis apivorus (sfârști de aprilie / mai – sfârșit de august / septembrie), comunitar proiectului vor avea loc în (Viespar) iernează în Africa tropicală. Cuibărește în păduri cu intravilanul localităților, iar lucrările

poieni, zone umede mici sau terenuri agricole. Hrana din extravilan prevăzute în proiect nu este formată din larve și cuburi de viespi, dar și reptile, sunt de mare anvergură (o bandă de amfibieni, pui de păsări mici, viermi, etc. Cuibul este 2 m lățime pentru rețele și 10 mp amplasat în arbori înalți, căptușiți cu frunze proaspete pentru cămine, hidranți, pe durata cuibăritului. branșamente), ele fiind situate pe drumurile de legătură dintre localități, nefiind astfel afectate habitatele de hrănire. 4. A224 Lungimea corpului (de la vârful ciocului, până la vârful Specia a fost Specia nu va fi afectată semnificativ cozii) este cuprinsă între 24-28 cm, iar anvergura observată în de implementarea proiectului aripilor este cuprinsă între 52-59 cm. Cuibărește în apropierea analizat. Majoritatea lucrărilor din Caprimulgus păduri de pin deschise, din zone cu soluri nisipoase, localităților Ghijasa cadrul proiectului vor avea loc în europaeus adesea cu turbării uscate, cu vegetație mai rară sau în de Sus, Alțîna, intravilanul localităților, iar lucrările (Caprimulg) poieni cu pâlcuri de pini, dar și în zone deschise, Hosman, Fofeldea – din extravilan prevăzute în proiect nu nisipoase sau în păduri de foioase cu poieni și arbori specia este potențial sunt de mare anvergură (o bandă de doborâți. Oaspete de vară (majoritatea în mai- prezentă în zona de 2 m lățime pentru rețele și 10 mp septembrie), iernează în Africa. Se hrănește cu insecte, implementare a pentru cămine, hidranți, pe care le vânează în zbor fără zgomot. proiectului branșamente) ele fiind situate pe drumurile de legătură dintre localități, neafectând astfel habitatul de hrănire sau cuibărire al speciei. 5. A238 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia este prezentă Specia nu va fi afectată de

102 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat în vârful cozii) este cuprinsă între 19,50 – 22 cm, aproape pe toată implementarea proiectului. anvergura aripilor 33-34cm. Cuibărește în pădurile de suprafața sitului de Majoritatea lucrărilor din cadrul Dendrocopos foioase mari, cu stejari, carpeni și ulmi bătrâni și un interes comunitar. proiectului vor avea loc în medius amestec de zone deschise, pajiști și desișuri. Iubește intravilanul localităților, iar lucrările

(Ciocănitoare de căldura. Hrana este formată din insecte și sevă. Petrece din extravilan prevăzute în proiect nu stejar) mult timp sus, în coronamentul arborilor și adesea se sunt de mare anvergură (o bandă de deplasează prin salturi pe orizontală, pe ramuri groase 2 m lățime pentru rețele și 10 mp în căutarea insectelor. Cuibul este săpat în trunchiul pentru cămine, hidranți, arborilor uscați sau pe ramurile groase, pe cele dispuse branșamente) ele fiind situate pe vertical sau chiar aproape orizontal. Intrarea în drumurile de legătură dintre scorbură este de circa 4cm. localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit. 6. A234 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia are arelul de Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 27 – 30 cm, distribuție pe toată implementarea proiectului. anvergura aripilor este de 38-40 cm. Cuibărește în suprafața sitului Majoritatea lucrărilor din cadrul Picus canus câteva tipuri diferite de habitat, de exemplu în păduri comunitar. proiectului vor avea loc în (Ghionoaie sură) mlăștinoase din lungul râurilor și pe malul lacurilor, cu intravilanul localităților, iar lucrările

arbori căzuți, bogați în insecte; în zone deschise sau din extravilan prevăzute în proiect nu păduri de foioase mature, asemenea parcurilor; în sunt de mare anvergură (o bandă de păduri rare din zone înalte (adesea până la 600 m, 2 m lățime pentru rețele și 10 mp uneori mai sus) și cu conifere mature. Hrana este pentru cămine, hidranți, formată din insecte, adesea furnici. Diametrul intrării în branșamente) ele fiind situate pe scorbură circa 5,5 cm. Specie cuibăritoare rezidentă. drumurile de legătură dintre localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit. 7. A031 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Arealul de distribuție Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 95 – 110 cm, al speciei cuprinde implementarea proiectului.

103 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat anvergura aripilor 180 – 218 cm. Cuibărește în arii cu zona de implementare Majoritatea lucrărilor din cadrul Ciconia ciconia terenuri agricole și cu acces la malurile râurilor, a proiectului. proiectului vor avea loc în mlaștini și terenuri inundate. Efectivele cele mai intravilanul localităților, iar lucrările (Barza albă) însemnate sunt în estul Europei, iar cele din nord-vestul din extravilan prevăzute în proiect nu

Europei sunt în declin ( probabil în principal din cauza sunt de mare anvergură (o bandă de desecărilor și a cablurilor electrice). Cuibărește solitar 2 m lățime pentru rețele și 10 mp (de regulă pe stâlpi de curent electric în localități, cu pentru cămine, hidranți, sau fără suporturi artificiale) sau în mici colonii, pe branșamente) ele fiind situate pe acoperișul clădirilor (în special biserci), fiind obișnuită drumurile de legătură dintre cu prezența umană. Acceptă cu ușurință platformele localități. Speciei nu-i vor fi afectate ridicate special pentru amplasarea cuiburilor. Oaspete habitatele de hrană sau cuibărit. de vară, iernează în Africa tropicală. Pasaje notabile la Bosfor și Gibraltar, în august, se întoarce în aprilie. Consumă boraște, insecte, dar și șerpi, pui de păsări. 8. A030 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia a fost Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 90 – 105 cm, observată în implementarea proiectului. anvergura aripilor 173 – 205 cm. Cuibărește în păduri apropierea Majoritatea lucrărilor din cadrul Ciconia nigra întinse, cu zone mlăștinoase, preferând păduri mixte localităților Noul proiectului vor avea loc în

(Barza neagră) bătrâne întretăiate de râuri și mlaștini. Cuibul este Român, Cârța – intravilanul localităților, iar lucrările amplasat la înălțime, în coronament. Precaute și retrase specia este potențial din extravilan prevăzute în proiect nu în apropierea cuibului. Oaspete de vară, iernează în prezentă în zona de sunt de mare anvergură (o bandă de Africa. Migrează cu o lună mai târziu, comparativ cu implementare a 2 m lățime pentru rețele și 10 mp barza albă și se întoarce în mai. Consumă în special proiectului. pentru cămine, hidranți, amfibieni și insecte. branșamente) ele fiind situate pe drumurile de legătură dintre localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit.

104 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat 9. A080 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 62 – 69 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 162 – 178 cm. Oaspete de vară de implementare a Circaetus (martie – octombrie), iernează în Africa. Este o specie proiectului. gallicus rară în regiune (circa 10.000 perechi), majoritatea în sud – vest. Cuibărește în zone deschise, aride, munți și corpuri de păduri izolate, în nord pe văile râurilor, păduri. Hrana este constituită din reptile. Cuibărește în arbori. 10. A246 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia are arelul de Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 13,5 – 15 cm. distribuție pe toată implementarea proiectului. Cuibărește în păduri rare, preferând pinul, pe sol suprafața sitului Majoritatea lucrărilor din cadrul Lullula arborea nisipos, dar și pădurile de amestec sau de foioase cu comunitar. proiectului vor avea loc în

(Ciocârlia de poieni și în crângurile de pe terenurile agricole. intravilanul localităților, iar lucrările pădure) Păsările din nordul Europei migrează în regiunile din din extravilan prevăzute în proiect nu sud (inclusiv cele din România). Specie timidă ce sunt de mare anvergură (o bandă de permite cu greu aproprierea. 2 m lățime pentru rețele și 10 mp pentru cămine, hidranți, branșamente) ele fiind situate pe drumurile de legătură dintre localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit. 11. A081 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 43 – 55 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 115 – 140 cm. Cuibărește în zone cu de implementare a Circus apă mică, lacuri sau râuri, ce au benzi sau întinderi de proiectului. aeruginosus stuf. Exceptând populațiile din sud și din vest, este o

105 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat (Erete de stuf) specie predominant migratorare ce iernează în Africa. Hrana este constituită din mamifere mici, păsări și insecte. Cuibul este amenejat în stufăriș. 12. A082 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Arealul de distribuție Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 45 – 55 cm, al speciei cuprinde implementarea proiectului. anvergura aripilor 97 – 118 cm. Cuibărește în turbării zona de implementare Majoritatea lucrărilor din cadrul Circus cyaneus din taiga, mlaștini sau lacuri cu apă mică și multă a proiectului. proiectului vor avea loc în vegetație, dar și în bălți sau terenuri agricole din zone intravilanul localităților, iar lucrările (Erete vânăt) joase sau deluroase. Iernează în zone deschise. Hrana din extravilan prevăzute în proiect nu este constituită din manifere mici și păsări. Cuibul este sunt de mare anvergură (o bandă de amplasat pe sol. Specia poate fi observată în pasaj, 2 m lățime pentru rețele și 10 mp iernând în România. pentru cămine, hidranți, branșamente) ele fiind situate pe drumurile de legătură dintre localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit. 13. A239 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia are arelul de Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 25 – 28 cm. distribuție pe aproape implementarea proiectului. Cuibărește în păduri mixte umede, adesea lângă lacuri toată suprafața sitului Majoritatea lucrărilor din cadrul Dendrocopos și râuri, cu mult lemn mort (plop, salcie, anin, comunitar. proiectului vor avea loc în leucotos mesteacăn); în consecință necesită zone nederanjate de intravilanul localităților, iar lucrările ( lucrările silvice, motiv pentru care specia este acum din extravilan prevăzute în proiect nu (ciocănitoarea cu periclitată. Hrana este formată din insecte, inclusiv sunt de mare anvergură (o bandă de spate alb) larve de Cerambicidae. Petrece mult timp în apropierea 2 m lățime pentru rețele și 10 mp

solului ciugulind la baza sălcilor și aninilor, adesea lasă pentru cămine, hidranți, urme mari și adânci (aproape la fel ca cele ale branșamente) ele fiind situate pe ciocănitoarei negre). Mobilă și impredictibilă, dar nu drumurile de legătură dintre

106 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat timidă. Teritoriul este mare ( în special iarna). localități. Speciei nu-i vor fi afectate Diametrul intrării în scorbură este de 5,5 – 6,5 cm. habitatele de hrană sau cuibărit. 14. A429 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia a fost Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 23 – 25 cm, observată în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor este de 34-39 cm. Cuibărește în zone localităților Ghijasa Majoritatea lucrărilor din cadrul Dendrocopos deschise, cultivate, în livezi, grădini, parcuri, de Sus, Vecerd, proiectului vor avea loc în syriacus aliniamente de arbori, vii, etc. Cuiburile sunt localizate Benești – specia este intravilanul localităților, iar lucrările la înălțimi cuprinse între 1-6m înălțime, însă cel mai potențial prezentă în din extravilan prevăzute în proiect nu (ciocănitoarea de adesea sunt întâlnite la o înălțime de circa 2 m. S-a zona de implementare sunt de mare anvergură (o bandă de grădina) extins spre nord – vest în secolul al XX-lea. Hrana este a proiectului 2 m lățime pentru rețele și 10 mp

formată din insecte, fructe, semințe. Intrarea în pentru cămine, hidranți, scorbură are circa 5 cm în diametru. Specie rezidentă branșamente) ele fiind situate pe cuibăritoare. drumurile de legătură dintre localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit. 15. A255 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Arealul de distribuție Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 15,5 – 18 cm, al speciei cuprinde implementarea proiectului. anvergura aripilor 25-28 cm. Cuibărește dispersat pe zona de implementare Majoritatea lucrărilor din cadrul Anthus dune de nisip, zone nisipoase, deschise, balastiere, a proiectului. proiectului vor avea loc în campestris pășuni, iar în sudul Europei pe pante montane aride. intravilanul localităților, iar lucrările (Fâsa de câmp) Cuibărește pe sol, în scobituri la adăpostulu tufișurilor din extravilan prevăzute în proiect nu sau sub smocuri de iarbă. Cuibul este construit de sunt de mare anvergură (o bandă de femelă și căptușit cu iarbă și lână. Hrana este formată 2 m lățime pentru rețele și 10 mp din insecte și semințe. Oaspete de vară în România. pentru cămine, hidranți, Iernează în Africa. branșamente) ele fiind situate pe drumurile de legătură dintre localități. Speciei nu-i vor fi afectate

107 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat habitatele de hrană sau cuibărit. 16. A339 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Arealul de distribuție Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 19 – 21 cm, al speciei cuprinde implementarea proiectului. anvergura aripilor este de 32-35 cm. Cuibărește pe zona de implementare Majoritatea lucrărilor din cadrul Lanius minor terenuri deschise cu culturi agricole, livezi cu a proiectului. proiectului vor avea loc în

(Sfrânciocul cu aliniamente de plopi sau arbori izolați și dumbrăvi (dar intravilanul localităților, iar lucrările fruntea neagră) nu în păduri). Cuibul este amplasat în copaci la o din extravilan prevăzute în proiect nu înălțime de 3-6m, la o ramificație a crengilor. Preferă sunt de mare anvergură (o bandă de zone mai calde, predominând în ariile mai joase. 2 m lățime pentru rețele și 10 mp Adesea este observat de pe firele electrice. Hrana este pentru cămine, hidranți, alcătuită din insecte, mai rar melci, pui ai păsărelelor și branșamente) ele fiind situate pe șoareci. Iernează în Africa, în Botswana, Namibia, drumurile de legătură dintre Zimbabwe şi Africa de sud. localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit. 17. A338 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia are arelul de Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 16 – 18 cm, distribuție pe toată implementarea proiectului. Lanius collurio anvergura aripilor 16-18 cm. Cuibărește în zone suprafața sitului Majoritatea lucrărilor din cadrul

cultivate, deschise, adesea pe terenuri necultivate și comunitar. proiectului vor avea loc în (Sfrâncioc pajiști cu păducel, porumbar și măceș, dar și în zonele intravilanul localităților, iar lucrările roșiatic) cu ienupăr. Oaspete de vară ce iernează în Africa din extravilan prevăzute în proiect nu

tropicală de unde revine în mai; migrația de toamnă sunt de mare anvergură (o bandă de este predominantă în august. În declin în ultimele 2 m lățime pentru rețele și 10 mp decenii. Hrana este alcătuită din insecte, mamifere, pentru cămine, hidranți, păsărele mici, șopârle și broaște. Specializat pe insecte, branșamente) ele fiind situate pe unii indivizi își fac rezerve de hrană împingând hrana drumurile de legătură dintre în țepii tufișurilor. localități. Speciei nu-i vor fi afectate habitatele de hrană sau cuibărit.

108 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat 18. A215 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 59 – 73 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 138 – 170 cm. Rezidentă în munți și de implementare a Bubo bubo păduri, preferând zonele cu stâncării, pante abrupte și proiectului.

(Bufnita) arbori maturi (preferabil conifere), adesea în arhipelaguri stâncoase. Distribuție dispersată, în general fiind rară și localizată. Specie sedentară, nocturnă și parțial crepusculară. Locul de odihnă de peste zi este în arbori bătrâni, în crăpături în stânca sau în grote. Hrana este formată din mamifere (șoareci, șobolani, arici, iepuri) și păsări (corvide, pescăruși, rațe, etc.). Cuibărește pe margini de stâncă inaccesibile sau, mai rar pe sol, sub stânci, arbori dezrădăcinați sau printre pietre, excepțional în cuiburi de păsări răpitoare de zi abandonate sau în hambare, fabrici părăsite. În ciuda taliei și a ghiarelor impresionante este un răpitor nocturn retras, neviolent lângâ cuib, iar comportamentul agresiv țintit asupra omului este rar. 19. A060 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 38 – 42 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 60 – 67 cm. Cuibărește pe lacuri de implementare a Aythya nyroca eutrofe și mlaștini ce au întinderi de apă (mai adânci de proiectului.

1m). Este o specie puțin gregară, mai rară și mai (Rața roșie) retrasă. Specie relativ larg răspândită pe teritoriul

României, cuibărește în zone umede de mici dimensiuni (iazuri și eleștee). Cuibul este format din stuf sau resturi vegetale, așezat pe sol în apropierea

109 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat apei sau chiar pe plauri. Hrana este alcătuită din plante acvatice, moluște, insecte și pești. 20. A151 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 29 – 32 cm, la de distribuție în zona implementarea proiectului. mascul și 22 – 26 cm la femelă, anvergura aripilor este de implementare a Philomachus de 54 – 60 cm la mascul și 46 – 49 cm la femelă. proiectului. pugnax Cuibăritor comun în Europa în turbăriile din taiga, în (Bătăuș) mlaștini și bălți din zona montană sau din tundră și pe pajiștile umede din apropierea lacurilor sau țărmurilor. Cuibul este reprezentat printr-o raclă puțin adâncă la nivelul solului, acoperită cu iarbă. Oaspete de vară iernează predominant în Africa; în pasaj și iarna ocupând zone mălștinoase, bălți cu apă mică, estuare, terenuri arate sau miriști. De obicei este observat în grupuri mici, dar primăvara, în zonele preferate se pot aduna stoluri foarte mari. Masculii curtează în locuri comune, „în arene” tradiționale pe care femelele le vizitează pentru împrerechere. Hrana este alcătuită din neveertebrate, pești mici, amfibieni și semințe. A166 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de 21. în vârful cozii) este cuprinsă între 18,5 – 21 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 35 – 39 cm. Cuibărește în turbării și de implementare a Tringa glareola mlaștini din taiga. În pasaj, se oprește adesea la proiectului.

mlaștinile interioare și de coastă, bălți cu apă mică, (Fluierar de adesea în numere mari. Iernează predominant în Africa. mlaștină) Cuibul este amplasat, de regulă, pe pământ, în vegetație

densă, sau folosește cuiburile vechi amplsate în copaci

110 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat ale altor specii. Hrana este alcătuită din insecte, larve, viermi, crustacee, moluște, lipitori, broaște și peștișori. 22. A196 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 24 – 28 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 57 – 63 cm. Cuibărește pe lacuri, de implementare a Chlidonias râuri și mlaștini. Este un oaspete de vară (aprilie – proiectului. hybrida septembrie), iernează în Africa, local în zona Mării (Chirighița cu Mediterane. Specie ce poate fi observată în pasaj. obraz alb) Hrana este alcătuită din pești, insecte și larvele acestora, melci și broaște. 23. A131 Lungimea corpului (inclusiv ciocul, circa 6,5 cm, fără Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de proiecția picioarelor 14 – 17 cm) este cuprinsă între 33 de distribuție în zona implementarea proiectului. Himantopus – 36 cm. Întâlnit în zone cu apă mică, dulce, salmastră de implementare a himantopus sau sărată, de exemplu lagune, estuare, lacuri. proiectului. Migrator, iernează în general în Africa. Hrana este (Piciorong) formată în principal din insecte, picioarele lungi, permițându-i să se hrănească în ape mai adânci decât celelalte limicole. Cuibul este o scobitură căptușită pe o insuliță sau lângă apă, ocazional o movilă de vegetație în ape mici. 24. A023 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 58 – 65 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 90 – 100 cm. Cuibărește colonial în de implementare a Nycticorax mlaștini, lacuri sau pe malurile râurilor. Oaspete de proiectului. nycticorax vară (martie – octombrie), iernează în Africa. Se (Stârcul de hrănește cu pește, broaște și insecte. Activ predominant

111 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat noapte) noaptea, se odihnește în grupuri ziua. Cuibărește în arbori, uneori în stufărișuri, cuibul fiind format dintr-o platformă construită din bețe. 25. A027 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 85 – 100 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor este de 145-170 cm. Cuibărește în de implementare a Casmerodius colonii amplasate lângă lacurile întinse cu apă mică, proiectului. albus (Egretta alba) preferabil în stuf cu tufărișuri sau arbori scunzi. Migrator parțial, iernează în regiunea mediteraneană (Egreta mare) sau în Africa. Hrana este formată din pește, broaște, insecte acvatice, pe care le prinde pe pajiști inundate și în lungul râurilor, dar și pe terenuri oarecum mai uscate. 26. A193 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 34 – 37 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. Sterna hirundo anvergura aripilor 70 – 80 cm. Cuibărește colonial sau de implementare a în perechi izolate, atât în zone costiere cât și în zonele proiectului. (Chira de baltă) acvatice interioare ( lacuri, râuri, etc.). Oaspete de vară ( aprilie – octombrie), iernează în vestul și sudul Africii. Hrana este formată din pește. Cuibul este amplasat în mici denivelări de pe sol sau în vegetație acvatică. 27. A097 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia nu are arealul Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 28 – 34 cm, de distribuție în zona implementarea proiectului. anvergura aripilor 65 – 76 cm. Oaspete de vară ( aprilie de implementare a Falco – septembrie), iernează în Africa. Cuibărește colonial, proiectului. vespertinus rareori izolat, în zone deschise, cu pâlcuri de arbori,

112 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice și etologice Relevanța Crt perimetrul analizat stepe, pajiști sau văi de râuri neîmpădurite. Hrana este (Vânturelul de formată în principal din insecte. Ocupă vechi cuiburi de seară) corvide, deseori în colonii de ciori de semănătură, putând cuibării printre acestea. 28. A220 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până Specia are arelul de Specia nu va fi afectată de în vârful cozii) este cuprinsă între 50 – 59 cm, distribuție pe aprope implementarea proiectului. anvergura aripilor 103 – 124 cm. Rezident în pădurile toată suprafața sitului Majoritatea lucrărilor din cadrul Strix uralensis boreale bătrâne, alternate cu turbării, adesea cu luciu de comunitar. proiectului vor avea loc în

(Huhurezul apă, cu luminișuri sau rariști de arbori și terenuri intravilanul localităților, iar lucrările mare) agricole mici. În sudul Europei și în pădurile montane, din extravilan prevăzute în proiect nu dar și în cele de deal. Hrana este formată din șoareci, sunt de mare anvergură (o bandă de broaște și insecte (capturate după ce au fost urmărite de 2 m lățime pentru rețele și 10 mp pe suport), dar corpul robust îi permite să prindă și o pentru cămine, hidranți, varietate de păsări (inclusiv alte păsări răpitoare de branșamente) ele fiind situate pe noapte). Cuibărește în trunchiuri de arbori ( de tip drumurile de legătură dintre „horn”), scorburi artificiale sau cuiburi de păsări localități. Speciei nu-i vor fi afectate răpitoare de zi, abandonate. Este foarte agresiv când habitatele de hrană sau cuibărit. puii sunt gata să părăsească cuibul atacând furios intrușii.

113 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Statutul de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar Statutul de conservare al speciilor de păsări pentru care a fost declarată aria protejată ROSPA0099 nu va fi afectat de implementarea proiectului.

Lucrările prevăzute în cadrul sitului ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului sunt următoarele:  Realizare gospodărie de apă cu rezervor metalic suprateran V = 150 mc (suprafață drum de acces din piatră spartă de 210 mp) - Coveș;  Realizare gospodărie de apă cu rezervor metalic suprateran V = 150 mc (suprafață drum de acces din piatră spartă de 210 mp) – Ruja;  Realizare gospodărie de apă cu rezervor metalic suprateran V = 150 mc (suprafață drum de acces din piatră spartă de 630 mp) - Benești;  Realizare gospodărie de apă cu rezervor metalic suprateran V = 150 mc (suprafață drum de acces din piatră spartă de 560 mp) - Ighișu Vechi;  Extindere gospodărie de apă cu rezervor metalic suprateran V = 200 mc (suprafață drum de acces din piatră spartă de 1050mp) – Valchid;  Extindere gospodărie de apă cu rezervor metalic suprateran V = 150 mc (suprafață drum de acces din piatră spartă de 210 mp) - Copșa Mare;  Realizare conductă de aducțiune apă potabilă între Vălchid și Copșa Mare- cca. 3500 m (7000 mp teren afectat temporar);  Realizarea conductelor de aducțiune apă potabilă, cuplată la conducta de transport ce alimentează localitatea Bârghiș, pe tronsoanele spre Benești, Alțâna, Vecerd, Ighișul Vechi, Coveș, Ruja – cca. 7500 m (cca. 15000mp teren afectat temporar). Suprafața de teren afectată temporar reprezintă 0,0006% din suprafața totală a sitului, iar suprafața de teren afectată permanent reprezintă 0,0005% din suprafața totală a sitului. Zonele în care vor fi desfășurate lucrări în afara intravilanului sunt restrânse ca suprafață și au loc de-a lungul drumurilor, neavând caracter permanent (șanțurile vor fi astupate). Lucrările cu caracter permanent: stații de pompare, vor fi amplasate în intravilanul localităților. Gospodăriile de apă au o suprafață de 900 mp (din care cca. 500 mp spațiu verde) pe care va fi amplasat rezervorul metalic suprateran dotat cu cameră separată de vane și o stație de clorare cu hipoclorit de sodiu, amplasată într-un container dotat cu depozit pentru recipienți și echipamente SCADA, iar restul suprafeței reprezentând drumuri interioare de acces. Amplasamentul gospodăriilor de apă este în apropierea intravilanului existent iar ca drumuri de acces se vor folosi cele existente peste care se va pune piatră spartă. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung) În urma observațiilor din teren, pe amplasamentul proiectului nu au fost observate specii de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului. Din analiza habitatelor din zona și vecinătatea amplasamentului, se constată că majoritatea dintre ele, sunt total necorespunzătoare cerinţelor ecologice a majorității speciilor pentru care a fost desemnat situl, dintre excepții făcând parte speciile: Ciconia ciconia (barza albă), Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Dendrocopus medius (ciocănitoarea de stejar) și Dendrocopus syriacus (ciocănitoarea de grădini), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Lanius minor (sfrâncioc

114 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” cu fruntea neagră) care se pot regăsi în zonele învecinate zonei de implementare a proiectului studiat având habitate favorabile de hrănire. Situl de protecție avifaunistica ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului deține suprafețe suficient de mari de habitate unde speciile identificate își pot satisface cerințele ecologice putem aprecia că acestea vor avea posibilitatea menținerii unei populații stabile pe termen lung. Speciile de păsări de interes comunitar identificate, vor fi afectate în special în perioada de execuție a lucrărilor, dar având în vedere mobilitatea ridicată a acestora, putem estima că se vor retrage către zone mai liniștite, unde găsesc habitate corespunzatoare cerințelor ecologice. Având în vedere cele menționate mai sus, privitor la evoluția numerică a speciilor de interes comunitar identificate în zonele cercetate, apreciem că implementarea obiectivelor proiectului propus nu va influența în nici un fel mărimea populațiilor acestora. Implementarea proiectul analizat nu va afecta negativ starea de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului.

115 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

G.A. Vălchid G.A. Ighișu Vechi

G.A. RRujauja G.A. Vecerd

G.A. Benești G.A. Coveș

Figura 11 – Relația amplasamentului proiectului vizat cu ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului (alimentare apă)

116 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

B. Informații privind situl de interes comunitar ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare din zona proiectului Localizare și suprafață Situl ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare are o suprafață de 89264,90 ha este situat pe teritoriile administrative ale județelor Mureș (52%), Sibiu (28%) și Brașov (20%) și are următoarele coordonate geografice: latitudine 46.0047972 și longitudine 24.0099194 (regiunea biogeografică continentală). Calitatea și importanța sitului Aria este de importanță internațională, având în vedere că probabil ultimele pajiști de mare întindere în Europa sunt perfect funcționabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradițional a stabilit un echilibru între activitățile umane și natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu. Studiile efectuate pentru ADEPT cu ajutorul WWF DCB arată că aria cuprinde numeroase specii de faună și floră, care sunt periclitate la nivel național și internaționalaici fiind incluse: Floră: • 10 taxoni vegetali periclitați în Europa, incluși în anexele Directivei Habitate și ale Convenției de la Berna (includ Larix polonica, angelica, arnica, papucul doamnei, Echium rossicum, narcisele, dedițeii) • 77 taxoni periclitați la nivel național, incluși în Lista Roșie națională Faună • 23 specii de mamifere periclitate în Europa și protejate prin Directiva Habitate și Convenția de la Berna, incluzând lupul., ursul, pisica sălbatică, vidra • 55 specii de păsări periclitate în Europa, incluse în Directiva Păsări și Convenția de la Berna, incluzând uliul păsărar, uliul porumbar, cârstelul de câmp și 76 specii protejate la nivel național • 10 specii de reptile și amfibieni protejate prin Directiva Habitate și Convenția de la Berna, incluzând buhaiul de baltă cu burtă roșie • 11 specii protejate de pești prin Directiva Habitate și Convenția de la Berna • 600 specii de fluturi sunt descrise în cadrul acestui spațiu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate și Convenția de la Berna și 22 protejate la nivel național. În acest spațiu diversitatea cuturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Aria proiectului este e 74493 hectare, cu o populație de cca.19000 locuitori , repartizată în 30 sate puțin extinse în suprafață. Populația încă trăiește în strânsă legătură și peisajul înconjurător, care include pajiștile cele mai bogate ale Europei și întinsele păduri caducifoliate. Aici există multe habitate și specii ce sunt în Lista Roșie IUCN și de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari populații de carnivore mari din etajul deluros (urs și lup). Tipuri de ecosisteme Conform clasificării Corine Land Cover în situl ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare se regăsesc următoarele clase de habitate:

Tabel 5. Clase de habitate din ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare Cod Clase habitate Acoperire % N06 Râuri, lacuri 0,14 N07 Mlaștini, turbării 0,70 N09 Pajiști naturale, stepe 0,68 N12 Culturi (teren arabil) 6,23 N14 Pășuni 23,03 N15 Alte terenuri arabile 12,26

117 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

N16 Păduri de foioase 45,43 N17 Păduri de conifere 0,32 N19 Păduri de amestec 0,32 N21 Vii și livezi 2,93 N22 Stâncării, zone sărace în vegetație 0,12 N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 0,80 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție) 7,05 Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare

Tabel 6 Tipurile de habitate prezente în sit și evaluarea ROSCI0227 în ceea ce le privește Tipuri de habitate Evaluare AIBICID AIBIC Acoperire Peșteri Cod PF NP Calit.date Supr. Status. (ha) (nr) Rep. Eval.globală rel. conserv. 3130 446 Bună B C C C 3150 89 Bună B C B B 40A0 8926 Bună B B B B 6210 X 89 Bună B B B B 6240 3570 Bună B A B B 6430 446 Bună C C C C 6510 1785 Bună B B B B 9110 4463 Bună B C B B 9130 10711 Bună A B B B 9170 8926 Bună A A B B 9180 8 Bună B C B B 91E0 714 Bună A B B B 91H0 267 Bună A A B A 91I0 892 Bună A B B B 91V0 892 Bună C C B B 91Y0 4463 Bună A B B B 92A0 446 Bună B C C C

118 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 7. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0227 în ceea ce le privește Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global M 1308 Barbastella barbastellus W P? DD D M 1308 Barbastella barbastellus P P C C C B M 1308 Barbastella barbastellus R P C C C B M 1308 Barbastella barbastellus C R C C C B M 1352* Canis lupus P P C B C B M 1337 Castor fiber P 4 6 i P G C B C B M 1355 Lutra lutra P P C C C B M 1324 Myotis myotis P P C B C B M 1324 Myotis myotis C P C B C B M 1303 Rhinolophus hipposideros P P C B C B M 1354* Ursus arctos P P C B B B Tabel 8. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0227 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global A 1193 Bombina bombina P C C A C B A 1166 Triturus cristatus P 1500 i P B B C B A 4008 Triturus vulgaris ampelensis P P C B C B R 1220 Emys orbicularis P R C B C C

119 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 9. Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0227 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global F 1138 Barbus meridionalis P C C A C B F 2511 Gobio kessleri P C C B C B F 1122 Gobio uranoscopus P P C C C C F 1122 Gobio uranoscopus C P C C C C F 1134 Rhodeus sericeus amarus P P C B C B F 1146 Sabanejewia aurata P C C A C B

Tabel 10. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global I 4011 Bolbelasmus unicornis P R B B C B I 1078* Callimorpha quadripunctaria P R C B C B I 4028 Catopta thrips P R C B C B I 1088 Cerambyx cerdo P C B B C B I 1074 Eriogaster catax P R C B C B I 1065 Euphydryas aurinia P P B B C C I 1052 Hypodryas maturna P P B B C A I 4036 Leptidea morsei P R C B C B I 1083 Lucanus cervus P C B B C B I 1060 Lycaeana dispar P R B B C B I 1059 Maculinea teleius P P C B C B

120 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global I 1084* Oamoderma eremita P R C B C B I 4054 Pholidoptera transsylvanica P P C B A B I 1032 Unio crassus P P C B C B I 1014 Vertigo angustior P B B C B

Tabel 11. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0227 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global P 4068 Adenophora lilipholia P R A B C B P 1939 Agrimonia pilossa P R B B C B P 1617 Angelica palustris P R B B C B P 4091 Crambe tataria P V C B C B P 1902 Cypropedium calceolus P V C B C B P 4067 Echium russicum P R C C C C P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R B B C B

Descrierea habitatelor și speciilor pentru care a fost declartă aria naturală protejată ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare Tabel 12. Descrierea habitatelor de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0227 Sighișoara- Târnava Mare prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren. Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat 1. 9130 Păduri de Pădurile de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus Habitatul este prezent în Habitatul nu va fi afectat de

121 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat fag de tip sylvatica-Abies alba sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea zona proiectului analizat. implementarea proiectului, Asperulo- abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de lucrările desfășurându-se în Fagetum) calitate (mull), din domeniile medio-europene şi atlantice ale majoritater în intravilanul Europei occidentale şi ale Europei centrale şi central-nordice, localităților, iar cele care se caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor desfășoară în extravilan au aparţinând grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa, loc pe drumurile de Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum şi legătură dintre localități Melica uniflora şi, la munte, diferitelor specii de Dentaria, formând un strat ierbos mai bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile de la 9110 şi 9120. Subtipuri: 41.131 – Păduri medio-europene colinare şi neutrofile de fag 41.133 - Păduri medio-europene montane şi neutrofile de fag 41.135 - Păduri panonice neutrofile de fag; 2. 9170 Păduri de Păduri de Quercus petraea şi Carpinus betulus din regiunile Habitatul este prezent în Habitatul nu va fi afectat de stejar cu carpen cu climat subcontinental în cadrul arealului central-european zona proiectului analizat. implementarea proiectului, de tip Galio- a lui Fagus sylvatica, dominate de Quercus petraea (41.261). lucrările desfășurându-se în Carpinetum Sunt incluse şi pădurile asemănătoare de stejar şi tei din majoritater în intravilanul regiunile est-europene şi central-est-europene cu climat localităților, iar cele care se continental, la est de arealul lui F. sylvatica (41.262). desfășoară în extravilan au loc pe drumurile de legătură dintre localități 3. 91Y0 Păduri Păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de Habitatul este prezent în Habitatul nu va fi afectat de dacice de stejar pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi zona proiectului analizat. implementarea proiectului, şi carpen Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri lucrările desfășurându-se în extrazonale, adesea izolate, de stejar şi carpen din arealul majoritater în intravilanul

122 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est- localităților, iar cele care se panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre-pontice din sud- desfășoară în extravilan au estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de loc pe drumurile de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi, în est, de legătură dintre localități specii pontice (euxinice). Tabel 13. Descrierea speciilor de mamifere de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren Identificarea speciei în Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat Mamifer adaptat la viața acvatică, cu corp lung de Specia are arealul de Ținând cont de mărimea cca.70-90 cm și blana lucioasă cafeniu închis pe spate și distribuție în zona arelului de distribuție, de mai deschisă pe gât și pântece. proiectului analizat. mobilitatea,de caracteristicile Trăiește solitar sau cel mult în grupe de familii și este un speciei, de mărimea redusă a 1355 Lutra lutra animal mai mult crepuscular și nocturn. lucrărilor și de faptul că 1. (Vidra) Preferă țărmurile împădurite ale lacurilor, heleșteelor, majoritatea lucrărilor sunt

râurilor și ale oricăror cursuri de apă, de la șes până la localizate în intravilanul munte și chiar în zonele de coastă din dreptul Deltei localităților, putem spune că Dunării. Se găsește în toate bazinele hidrografice din specia nu va fi afectată de România. implementarea proiectului. Carnivor de talie mare, trăiește în haite care pot varia ca Specia are arealul de Ținând cont de mărimea 1352 Canis lupus și număr de indivizi în funcție de teritoriu și abundența distribuție în zona arelului de distribuție, de 2. (Lupul) prăzii (6-12 km, până la 20 Km acolo unde abundența proiectului analizat. mobilitatea,de caracteristicile prăzii este mai mică). speciei, de mărimea redusă a Habitatele caracteristice acestei specii sunt zonele lucrărilor și de faptul că

123 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea speciei în Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat împădurite de munte și deal, dar este semnalat și în majoritatea lucrărilor sunt locuri deschise care alternează cu petice de pădure. Își localizate în intravilanul face culcușul în zone însorite, liniștite și cât mai aproape localităților, putem spune că de cursuri de apă. specia nu va fi afectată de implementarea proiectului. Mamifer de talie mare, masiv,omnivor, dieta sa fiind Specia are arealul de Ținând cont de mărimea adaptată în funcție de mediu, are o longevitate ridicată. distribuție în zona arelului de distribuție, de În România preferă habitatele de pădure montană, în proiectului analizat. mobilitatea,de caracteristicile special pădurile de conifere, specia fiind răspândită în speciei, de mărimea redusă a 1354 Ursus arctos întreg lanțul muntos al Carpaților, cu o densitate medie lucrărilor și de faptul că 3. (Ursul Brun) de cca.140-150 indivizi/1000 Km². majoritatea lucrărilor sunt

localizate în intravilanul localităților, putem spune că specia nu va fi afectată de implementarea proiectului.

Tabel 14. Descrierea speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren

Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat 1166 Triturus Cea mai mare specie de triton din România, cu Specia are arealul de Ținând cont de faptul că lucrările cristatus dimenisuni până la 16 cm, ,masculii prezintă o distribuție în zona prevăzute în proiect nu constau în 1. (Triton cu creastă dorsală în perioada de reproducere. proiectului analizat modificări ireversibiel de peisaj, de creastă) Specie predominant acvatică, preferă apele stagnante mobilitatea speciei și de dimensiunile

124 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat mari și adânci cu vegetație palustră. Reproducerea arealului de distribuție, putem concluziona are loc în martie, dar pot rămâne în apă până în mai- că specia nu va fi afectată semnificativ de iunie. Datorită dimenisuunilor mari nu se reproduce implementarea proiectului. în bălți temporare. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Specie de țestoasă monotipică, dulcicolă, diurnă. La Specia are arealul de Ținând cont de faptul că lucrările adulți carapacea este cafeniu- întunecată, cafeniu- distribuție în zona prevăzute în proiect nu constau în roșiatică sau naegră cu pete rotunde sau linii proiectului analizat modificări ireversibile de peisaj, de 1220 Emys întrerupte galbene. mobilitatea speciei și de dimensiunile orbicularis 2. Traieste în ape dulci, lin curgatoare si stătătoare, mai arealului de distribuție, putem concluziona (Țestoasa de ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetație; că specia nu va fi afectată semnificativ de apă) selecteaza habitatele însorite, cu sol nisipos necesar implementarea proiectului. depunerii pontei. Altitudinal ajunge până la aproximativ 700 m. Broască de dimensiuni mici, cu abdomenul galben Specia are arealul de Ținând cont de faptul că lucrările 1193 Bombina intens cu desen marmorat cenușiu spre negru. Este o distribuție în zona prevăzute în proiect nu constau în variegata specie cu activitate atât diurnă cât și nocturnă, proiectului analizat modificări ireversibile de peisaj, de 3. (Buhai de baltă preponderent acvatică,extrem de tolerantă și mobilitatea speciei și de dimensiunile cu burta rezistentă. Ocupă orice ochi de apă, bălți, denivelări arealului de distribuție, putem concluziona galbenă ale solului ce conțin sub un litru de apă, unde se și că specia nu va fi afectată semnificativ de reproduce. implementarea proiectului. 4008 Triturus Triton cu creasta dorsală puțin înaltă, dreaptă, ușor Specia are arealul de Ținând cont de faptul că lucrările vulgaris vălurită. Coada se termină cu un filament negru. distribuție în zona prevăzute în proiect nu constau în 4. ampelensis Destul de frevcent apar indivizi fără pete de gușă sau proiectului analizat modificări ireversibiel de peisaj, de (Triton comun abdomen. Este o specie endemică pentru România, mobilitatea speciei și de dimensiunile transilvănean) răspândită în interiorul arcului carpatic, populațiile arealului de distribuție, putem concluziona

125 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat fiind în declin. Deteriorarea habitatelor reprezintă că specia nu va fi afectată semnificativ de factorul principal al modificărilor numerice. implementarea proiectului. Tabel 15. Descrierea speciilor de pești de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat Specia este prezentă pe râul Ținând cont de faptul că Specie strict sedentară, cu lungimea de până la 20 Arpășel, la intrarea în sit. lucrările prevăzute în proiect nu cm, de culoare brun-ruginiu cu pete ventrale gălbui 1138 Barbus constau în modificări deschis. meridionalis ireversibiel de peisaj, de 1. Trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de (Moioagă) mobilitatea speciei, putem munte și regiunea colinară superioară, atât în apele concluziona că specia nu va fi rapide și reci, cât și în cele mai nămoloase. Preferă afectată semnificativ de porțiunile cu curent puternic și fund pietros. implementarea proiectului Tabel 16. Descrierea speciilor de nevertebrate de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat Specie de scoică cu forma Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în 1032 Unio cochiliei ovală din profil, cu zona proiectului analizat proiect nu constau în modificări ireversibiel de crassus striații concentrice în formă de peisaj ci în reabilitarea unei investiții existente, 1. (Scoica mică de solzi, cu colorit cafeniu- verzui. de mobilitatea speciei, putem concluziona că râu) Este prezentă în ape curgătoare pe specia nu va fi afectată semnificativ de tronsoanele colinare și de podiș. implementarea proiectului

126 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat Fluture cu aripile anterioare Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în 1059 Maculinea albastru- cenușiu cu pete și zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibiel de teleius margini brune și nervuri cenușii. peisaj ci în reabilitarea unei investiții existente, 2. (Fluturaș Trăiește în fânețe și pajiști umede, de mobilitatea speciei, putem concluziona că albastru cu păduri mlăștinoase, zone umede. specia nu va fi afectată semnificativ de puncte negre) Perioada de zbor este din iulie implementarea proiectului până în august Mascului acestei specii are Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în culoarea roșie pe partea dorsală, în zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibile de timp de femela este portocalie cu peisaj și de mobilitatea speciei putem 1060 Lycaena 3. dungă marginală brună. concluziona că specia nu va fi afectată de dispar Trăiește în fânețe mlăștinoase și implementarea proiectului zone inundabile. Zboară din mai până în septembrie. Specie la care masculul are Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în anvergura aripilor de 17 – 19 mm, zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibile de culoarea de bază a părții peisaj și de mobilitatea speciei putem superioare a aripilor fiind galben- concluziona că specia nu va fi afectată de 1065 brun iar suprafața celulei si banda implementarea proiectului Euphidryas postdiscala fiind brun- roșcate. 4. aurinia Femela este puțin mai mare decât (Fluture auriu) mascului.Este întâlnit în pajiși umede și turbării, din zonele joase până la 1500m. Zboară din mai până în iulie și are o singură generație pe an.

127 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat Fluture cu aripile anterioare alb- Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în gălbui cu desen negru și aripile zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibile de posterioare roșii cu puncte negre. peisaj și de mobilitatea speciei putem 1078 Preferă habitatele de deal cu concluziona că specia nu va fi afectată de Callimorpha substrat calcaros, terase montane implementarea proiectului 5. quadripunctaria însorite, văi umede, ravene (Fluture vărgat) stâncoase, cu plante înflorite toată vara, la altitudini de la 700 până la 1000 m. Zboară din iulie până în august. Insectă cu corpul negru, alungit, Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în masiv, cu luciu mat. Lungimea zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibile de corpului ajunge până la 75 mm. peisaj și de mobilitatea speciei putem 1083 Lucanus Cel mai frecvent se întâlnește în concluziona că specia nu va fi afectată de 6. cervus pădurile de stejar. Zboară din implementarea proiectului (Rădașca) aprilie până în septembrie. La nivel comunitar se află într- stare bună de conservare doar în bioregiunea panonică. Gândac cu corpul brun închis sau Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în 1084 negru, cu luciu ca de bronz. zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibile de Osmoderma Deoarece se hrănește cu lemn aflat peisaj și de mobilitatea speciei putem eremita în stadiu avansat de concluziona că specia nu va fi afectată de 7. (Pustnic, descompunere, poate fi întâlnit în implementarea proiectului Gândac pădurile bătrâne de foioase și chiar sihastru în parcuri sau grădini. Este foarte sensibil la variațiile factorilor

128 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat ecologici, la nivel comunitar fiind o specie de interes prioritar datorită practicilor silvice de eliminare a habitatelor specifice. Specie de cărăbuș cu lungimea Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările prevăzute în corpului care variază între 26-3 zona proiectului analizat. proiect nu constau în modificări ireversibile de 1mm. Este o specie prin excelență peisaj și de mobilitatea speciei putem 1088 Cerambyx carnivoră hrănindu-se cu concluziona că specia nu va fi afectată de cerdo nevertebarte artropode din frunzar. implementarea proiectului 8. (Croitor mare Trăiește doar în pădurile de al stejarului) conifere. Existența sa depinde de diversitatea hranei și implicit de gradul de depreciere al substratului.

129 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Statutul de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate pe amplasamentul și imediata vecinătate a proiectului Statutul de conservare al habitatelor și speciilor pentru care a fost declarată aria protejată ROSCI0227 nu va fi afectat de implementarea proiectului. Zonele în care vor fi desfășurate lucrări în interiorul sitului sunt restrânse ca suprafață. Lucrările prevăzute în cadrul sitului sunt următoarele:  Realizare conductă principală de aducțiune apă potabilă între STA Mediaș și rezervorul de înmagazinare din localitatea Valchid (conducta leaga STA Mediaș de localitățile Brateiu, Ațel, Dupuș, Biertan – Copșa Mare, Valchid, Biertan – Richiș) – cca. 8000m (cca 16000 mp teren afectat temporar); Suprafața de teren afectată temporar reprezintă 0,002% din suprafața totală a sitului, iar suprafața de teren afectată permanent reprezintă 0,000002% din suprafața totală a sitului. Majoritatea lucrărilor propuse în proiect sunt localizate în intravilanul localităților, iar cele care sunt localizate în extravilan sunt situate de-a lungul drumurilor existente. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung) În urma observațiilor din teren, pe amplasamentul proiectului nu au fost observate specii de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0227. Situl de interes comunitar ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare deține suprafețe suficient de mari de habitate unde speciile identificate își pot satisface cerințele ecologice (pășuni - 23%, culturi- 6%, păduri de foioase- 50%, vii și livezi - 3%, habitate dee păduri (păduri în tranziție) – 6%) putem aprecia că acestea vor avea posibilitatea menținerii unor populații stabile pe termen lung. Speciile de interes comunitar și habitatele identificate, vor fi afectate în special în perioada de execuție a lucrărilor (utilaje, prezență umană, zgomot). În cazul speciilor de mamifere, nevertebrate, pești sau amfibieni având în vedere mobilitatea acestora, putem estima că se vor retrage către zone mai liniștite, unde găsesc habitate corespunzatoare cerințelor ecologice. Având în vedere cele menționate mai sus, privitor la evoluția numerică a speciilor de interes comunitar identificate în zonele cercetate, apreciem că implementarea obiectivelor proiectului propus nu va influența în nici un fel mărimea populațiilor acestora. De asemenea, ținând cont de dimensiunile reduse ale zonei de desfășurare a lucrărilor, apreciem că nu vor fi afectate habitatele identificate. Implementarea proiectul analizat nu va afecta negativ starea de conservare a speciilor și habitatelorde interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0227 Sighișoara- Târnava Mare.

130 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 12 – Relația amplasamentului proiectului vizat cu ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare – alimentare cu apă

131 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

C. Informații privind situl de interes comunitar ROSPA0098 Piemontul Făgăraș din zona proiectului Localizare și suprafață Situl ROSPA0098 are o suprafața de 71.201 ha se află în regiunea biogeografică alpin – continentală (latitudine N 45˚01΄01" și longitudine E 24˚01΄101"), iar din punct de vedere administrativ teritorial este situat pe suprafața județelor Sibiu (46%) și Brașov (54%). Calitatea și importanța sitului Prioritate nr. 9 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus. C1 – efective importante pe plan global – cristelul de câmp (Crex crex); C6 – populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene - 11 specii: – barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de câmp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Pădurile de fag din Munții Făgăraș cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munților oferă o combinație de habitate ideale pentru multe specii de păsări. Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare, două specii de muscari. Aici cuibăresc și speciile de răpitoare și barza neagră care își caută hrana pe zonele deschise de la poalele munților, la fel ca barza albă. Fânețele, pășunile și terenurile agricole de aici găzduiesc o populație semnificativă de ciocârlie de pădure și de cristel de câmp. Obiectivele de conservare ale SPA “Piemontul Făgăraş” vizează următoarele 20 de specii din avifauna specifică zonei: Ciconia ciconia (barză albă), Pernis apivorus (viespar), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Bonasa bonasia (ieruncă), Tetrao urogallus (cocoş de munte), Crex crex (cristel de câmp), Strix uralensis (huhurez mare), Picus canus (ghionoaie sură), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră) şi Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădini). Situl “Piemontul Făgăraş” este considerat ca fiind prioritatea nr. 9 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în baza următoarelor criterii: C1 – efective importante pe plan global: cristelul de câmp (Crex crex); C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 11 specii: barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de câmp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare și cele două specii de muscari. Aici cuibăresc și speciile de răpitoare şi barza neagră care îşi caută hrana pe zonele deschise de la poalele munţilor, la fel ca barza albă. Fâneţele, păşunile şi terenurile agricole de aici găzduiesc o populaţie semnificativă de ciocârlie de pădure şi de cristel de câmp. Tipuri de ecosisteme În situl ROSPA0098 Piemontul Făgăraș se regăsesc următoarele clase de habitate:

132 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 17. Clase de habitate din ROSPA0098 Piemontul Făgăraș Cod Procent Clase de habitate N07 0,10 Mlaștini, turbării N08 1,19 Tufișuri, tufărișuri N09 0,42 Pajiști naturale, stepe N12 8,57 Culturi (teren arabil) N14 26,51 Pășuni N15 5,95 Alte terenuri arabile N16 29,97 Păduri de foioase N17 4,39 Păduri de conifere N19 12,10 Păduri de amestec N21 1,68 Vii și livezi N22 0,19 Stâncării, zone sărace în vegetație N23 2,86 Alte terenuri artificiale (localități, mine,) N26 6,00 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

Obiectivele de conservare ale SPA “Piemontul Făgăraş” vizează următoarele 20 de specii din avifauna specifică zonei: Ciconia ciconia (barză albă), Pernis apivorus (viespar), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Bonasa bonasia (ieruncă), Tetrao urogallus (cocoş de munte), Crex crex (cristel de câmp), Strix uralensis (huhurez mare), Picus canus (ghionoaie sură), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră) şi Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădini). Situl “Piemontul Făgăraş” este considerat ca fiind prioritatea nr. 9 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în baza următoarelor criterii: C1 – efective importante pe plan global: cristelul de câmp (Crex crex); C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 11 specii: barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de câmp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare și cele două specii de muscari. Aici cuibăresc și speciile de răpitoare şi barza neagră care îşi caută hrana pe zonele deschise de la poalele munţilor, la fel ca barza albă. Fâneţele, păşunile şi terenurile agricole de aici găzduiesc o populaţie semnificativă de ciocârlie de pădure şi de cristel de câmp. Speciile de păsări pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0098 Piemontul Făgăraș.

133 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 18. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și evaluarea sitului ROSPA0098 în ceea ce le privește Specie Populație Sit Denumire Mărime Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod S NP Tip U.M științifică Min Max CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A091 Aquila C 3 5 I P? DD D chrysaetos B A089 Aquila pomarina R P C C B C B

B A104 Bonasa bonasia P P C C B C B

B A031 Ciconia ciconia R P C C B C B

B A030 Ciconia nigra R P C B B C B

B A080 Circaetus R P R B B C B gallicus B A081 Circus R P R D aeruginosus B A082 Circus cyaneus W I C B B C B

B A122 Crex crex R P R C C C C B A239 Dendrocopos P P C C B C B leucotos B A238 Dendrocopos P P R C B C C medius B A429 Dendrocopos P P C C B C C syriacus B A236 Dryocopus P P C C B C B martius B A379 Emberiza R P P? DD D hortulana B A103 Falco peregrinus C I P? DD D

B A321 Ficedula R P C B B C B albicollis B A320 Ficedula parva R P C C B C B

B A217 Glaucidium P P C B C C passerinum B A338 Lanius collurio R P R C B C B

B A339 Lanius minor R P R D

B A246 Lullula arborea R P R B B C B

B A072 Pernis apivorus R P C B B C B

B A234 Picus canus P 200 250 p C C B C B

B A220 Strix uralensis P 50 60 P C C B C B

B A307 Sylvia nisoria R 20 30 P P? DD D

B A108 Tetrao urogallus P 25 35 i P C B C B

134 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Descrierea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0098 Piemontul Făgăraș Tabel 19. Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSPA0098 Piemontul Făgăraș prezente în zona proiectului și corelații cu situația din teren. Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță Ciconia Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de mărimea nigra cozii) este cuprinsă între 90 – 105 cm, anvergura aripilor 173 – hrănire în zona de habitatului de hrănire, de (barză 205 cm. Cuibărește în păduri întinse, cu zone mlăștinoase, implementare a mobilitatea speciei și de neagră) preferând păduri mixte bătrâne întretăiate de râuri și mlaștini. proiectului. amploarea redusă a proiectului, Cuibul este amplasat la înălțime, în coronament. Precaute și putem spune că specia nu va fi retrase în apropierea cuibului. Oaspete de vară, iernează în afectată semnificativ de Africa. Migrează cu o lună mai târziu, comparativ cu barza implementarea proiectului. albă și se întoarce în mai. Consumă în special amfibieni și insecte. Ciconia Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea ciconia cozii) este cuprinsă între 95 – 110 cm, anvergura aripilor 180 – hrănire în zona de habitatului de hrănire, de (barză 218 cm. Cuibărește în arii cu terenuri agricole și cu acces la implementare a mobilitatea speciei și de alba) malurile râurilor, mlaștini și terenuri inundate. Efectivele cele proiectului. amploarea redusă a proiectului, mai însemnate sunt în estul Europei, iar cele din nord-vestul putem spune că specia nu va fi Europei sunt în declin ( probabil în principal din cauza afectată semnificativ de desecărilor și a cablurilor electrice). Cuibărește solitar (de implementarea proiectului. regulă pe stâlpi de curent electric în localități, cu sau fără suporturi artificiale) sau în mici colonii, pe acoperișul clădirilor (în special biserci), fiind obișnuită cu prezența umană. Acceptă cu ușurință platformele ridicate special pentru amplasarea cuiburilor. Oaspete de vară, iernează în Africa tropicală. Pasaje notabile la Bosfor și Gibraltar, în august, se

135 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță întoarce în aprilie. Consumă boraște, insecte, dar și șerpi, pui de păsări. Pernis Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatele de Ținând cont de de mărimea apivorus cozii) este cuprinsă între 52 – 59 cm, anvergura aripilor 113 - hrănire și de cuibărire în habitatului de hrănire, de (viespar) 135 cm. Oaspete de vară (sfârști de aprilie / mai – sfârșit de zona de implemntare a mobilitatea speciei și de august / septembrie), iernează în Africa tropicală. Cuibărește în proiectului. amploarea redusă a proiectului, păduri cu poieni, zone umede mici sau terenuri agricole. Hrana putem spune că specia nu va fi este formată din larve și cuiburi de viespi, dar și reptile, afectată semnificativ de amfibieni, pui de păsări mici, viermi, etc. Cuibul este amplasat implementarea proiectului. în arbori înalți, căptușiți cu frunze proaspete pe durata cuibăritului. Circaetus Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatele de Ținând cont de de mărimea gallicus cozii) este cuprinsă între 62 – 69 cm, anvergura aripilor 162 – hrănire și de cuibărire în habitatului de hrănire, de (șerpar) 178 cm. Oaspete de vară (martie – octombrie), iernează în zona de implemntare a mobilitatea speciei și de Africa. Este o specie rară în regiune (circa 10.000 perechi), proiectului amploarea redusă a proiectului, majoritatea în sud – vest. Cuibărește în zone deschise, aride, putem spune că specia nu va fi munți și corpuri de păduri izolate, în nord pe văile râurilor, afectată semnificativ de păduri. Hrana este constituită din reptile. Cuibărește în arbori. implementarea proiectului. Circus Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea aeruginosus cozii) este cuprinsă între 43 – 55 cm, anvergura aripilor 115 – hrănire în zona de habitatului de hrănire, de (erete de 140 cm. Cuibărește în zone cu apă mică, lacuri sau râuri, ce au implementare a mobilitatea speciei și de stuf) benzi sau întinderi de stuf. Exceptând populațiile din sud și din proiectului. amploarea redusă a proiectului, vest, este o specie predominant migratorare ce iernează în putem spune că specia nu va fi Africa. Hrana este constituită din mamifere mici, păsări și afectată semnificativ de insecte. Cuibul este amenejat în stufăriș. implementarea proiectului. Circus Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea

136 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță cyaneus cozii) este cuprinsă între 45 – 55 cm, anvergura aripilor 97 – iernare în zona de habitatului de iernare, de (erete 118 cm. Cuibărește în turbării din taiga, mlaștini sau lacuri cu implementare a mobilitatea speciei și de vânăt) apă mică și multă vegetație, dar și în bălți sau terenuri agricole proiectului. amploarea redusă a proiectului, din zone joase sau deluroase. Iernează în zone deschise. Hrana putem spune că specia nu va fi este constituită din manifere mici și păsări. Cuibul este afectată semnificativ de amplasat pe sol. Specia poate fi observată în pasaj, iernând în implementarea proiectului România. (lucrările nefiind efectuate în sezonul rece). Aquila Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatele de Ținând cont de de mărimea pomarina cozii) este cuprinsă între 55 – 65 cm, anvergura aripilor 143 - hrănire și de cuibărire în habitatului de hrănire, de (acvila 168 cm. Oaspete de vară (aprilie – septembrie sau chiar zona de implemntare a mobilitatea și caracteristicile țipătoare octombrie), iernează în Africa. Cuibărește în păduri dar cu proiectului etologice ale speciei și de mică) acces la zone deschise (pajiști, terenuri agricole). Hrana este amploarea redusă a proiectului, formată din mamifere mici, amfibieni, păsări și insecte. Cuibul putem spune că specia nu va fi este amplasat în arbori. afectată semnificativ de implementarea proiectului. Aquila Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea chrysaetos cozii) este cuprinsă între 80 – 93 cm, anvergura aripilor 190 – hrănire în zona de habitatului de hrănire, de (acvila de 225 cm. Cuibărește în zone montane și întinderi mari de implementare a mobilitatea speciei și de munte) pădure, dar și în corpuri de pădure mai mici. În partea de sud a proiectului. amploarea redusă a proiectului, arealului este rezidentă; în nord migratoare, în special păsările putem spune că specia nu va fi tinere. Hrana este formată din mamifere (iepuri, veverițe, afectată semnificativ de rozătoare, chiar și vulpi tinere), păsări și hoturi. Vântor abil, implementarea proiectului. planează la înălțime, căutând prada, sau zboară jos, încercând să-și prindă surprindă prada asemenea ulului porumbar. Poate sta și în vârful arborilor pentru a-și căuta prada. Cuibul uriaș

137 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță este construit în arbori bătrâni sau pe stâncării, refolosit dacă perechea nu este deranjată. Falco Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea peregrinus cozii) este cuprinsă între 38 – 45 cm la mascul și 46 – 51 cm la hrănire în zona de habitatului de hrănire, de (șoim femele, anvergura aripilor este de 89 – 100 cm la mascul și de implementare a mobilitatea speciei și de călător) 104 – 113 cm la femele. Specie circumpolară. A înregistrat un proiectului. amploarea redusă a proiectului, declin accentuat în anul 1960 din cauza biocidelor și a putem spune că specia nu va fi persecuțiilor. Cuibărește pe faleze stâncoase abrupte sau în afectată semnificativ de munți, dar și pe stâncării în zone joase; pe sol, în turbăriile implementarea proiectului. deschise din taiga. Populațiile din est și nord sunt migratoare. Hrana este constituită din păsări de talie mică și medie, pe care le capturează în aer după urmăriri sau picaje spectaculoase, de la înălțime, cu aripile strânse. Cuibul este amplasat pe margini stâncoase, rareori în cuiburi mai vechi din arbori, sau (în special în taigaua nord – estică) pe sol. Bonasa Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia este prezentă în Ținând cont de de mărimea (Tetrastes) cozii) este cuprinsă între 34 – 39 cm, anvergura aripilor este de zona de implementare a arealului de distribuție, de bonasia 55-70 cm. Sedentară în păduri mixte (rareori în cele de proiectului. mobilitatea speciei și de (ieruncă) foioase), compacte, preferând ariile mai umede cu subarboret amploarea redusă a proiectului, dens și molizi răzleți. Petrece mult timp pe sol, în locuri putem spune că specia nu va fi umbroase, dar poate merge pe ramurile arborilor și ocupă o afectată semnificativ de creangă de la înălțime. Cuibul este format dintr-o adâncitură implementarea proiectului. rudimentară, căptușită cu fire de iarbă, mușchi și frunze uscate, ascuns sub trunchiuri de copaci doborâți, ferigi, tufe sau pietre mari. Hrana este alcătută din semințe și material vegetal, cules de obicei la nivelul solului, iar în perioada de cuibărit

138 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță capturează și insecte. Crex crex Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea (cristel de cozii) este cuprinsă între 22 – 25 cm, anvergura aripilor este de distribuție în zona de arealului de distribuție, de câmp) 42-53 cm.Specia nu este atât de legată de mlaștinile umede ca implementare a mobilitatea speciei și de rudele sale. Cuibărește în pajiști umede din proximitatea proiectului amploarea redusă a proiectului, lacurilor mlăștinoase joase, dar și în pajiști sau fânețe bogate ( putem spune că specia nu va fi de unde sunt alungați în timpul cositului), cu acces la apă cu afectată semnificativ de vegetație înaltă. Cuibul este aşezat într-o scobitură pe sol (12- implementarea proiectului. 15 cm diametru şi 3-4 cm adâncime) şi căptuşit cu vegetaţie. Este o specie în declin. Hrana este alcătuită din insecte și larvele acestora, viermi, semințe, plante și mugurii acestora. Oaspete de vară, iernează în Africa de est. Strix Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea uralensis cozii) este cuprinsă între 50 – 59 cm, anvergura aripilor 103 – distribuție în zona de arealului de distribuție, de (huhurez 124 cm. Rezident în pădurile boreale bătrâne, alternate cu implementare a mobilitatea speciei și de mare) turbării, adesea cu luciu de apă, cu luminișuri sau rariști de proiectului. amploarea redusă a proiectului, arbori și terenuri agricole mici. În sudul Europei și în pădurile putem spune că specia nu va fi montane, dar și în cele de deal. Hrana este formată din șoareci, afectată semnificativ de broaște și insecte (capturate după ce au fost urmărite de pe implementarea proiectului. suport), dar corpul robust îi permite să prindă și o varietate de păsări (inclusiv alte păsări răpitoare de noapte). Cuibărește în trunchiuri de arbori ( de tip „horn”), scorburi artificiale sau cuiburi de păsări răpitoare de zi, abandonate. Este foarte agresiv când puii sunt gata să părăsească cuibul atacând furios intrușii. Picus canus Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea

139 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță (ghionoaie cozii) este cuprinsă între 27 – 30 cm, anvergura aripilor este de distribuție în zona de arealului de distribuție, de sură) 38-40 cm. Cuibărește în câteva tipuri diferite de habitat, de implementare a mobilitatea speciei și de exemplu în păduri mlăștinoase din lungul râurilor și pe malul proiectului. amploarea redusă a proiectului, lacurilor, cu arbori căzuți, bogați în insecte; în zone deschise putem spune că specia nu va fi sau păduri de foioase mature, asemenea parcurilor; în păduri afectată semnificativ de rare din zone înalte (adesea până la 600m, uneori mai sus) și implementarea proiectului. cu conifere mature. Hrana este formată din insecte, adesea furnici. Diametrul intrării în scorbură circa 5,5 cm. Specie cuibăritoare rezidentă. Dryocopus Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea martius cozii) este cuprinsă între 40 – 46 cm, anvergura aripilor 67 – distribuție în zona de arealului de distribuție, de (ciocănitoar 73 cm. Cuibărește în păduri mature, adesea de pini sau mixte, implementare a mobilitatea speciei și de e neagră) dar și în cele de fag sau alte foaioase. Realizează excavații proiectului. amploarea redusă a proiectului, mari în arbori bătrâni și uscați, atât pentru odihnă cât și pentru putem spune că specia nu va fi cuibărit. Înălțimea la care este realizată scorbura variază între afectată semnificativ de 4-25m. Hrana este alcătuită din insecte și larvele acestora de implementarea proiectului. sub scoarța copacilor.Este în expansiune în partea de nord – vest a Europei. Precaută, dar și curioasă, poate fi atrasă prin imitarea vocii. Intrarea în scorbură este ovală, circa 9 x 12 cm. Dendrocopu Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea s leucotos cozii) este cuprinsă între 25 – 28 cm. Cuibărește în păduri distribuție în zona de arealului de distribuție, de (ciocănitoar mixte umede, adesea lângă lacuri și râuri, cu mult lemn mort implementare a mobilitatea speciei și de e cu spate (plop, salcie, anin, mesteacăn); în consecință necesită zone proiectului amploarea redusă a proiectului, alb) nederanjate de lucrările silvice, motiv pentru care specia este putem spune că specia nu va fi acum periclitată. Hrana este formată din insecte, inclusiv larve afectată semnificativ de de Cerambicidae. Petrece mult timp în apropierea solului implementarea proiectului.

140 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță ciugulind la baza sălcilor și aninilor, adesea lasă urme mari și adânci (aproape la fel ca cele ale ciocănitoarei negre). Mobilă și impredictibilă, dar nu timidă. Teritoriul este mare (în special iarna). Diametrul intrării în scorbură este de 5,5 – 6,5 cm. Dendrocopo Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de mobilitatea și de s syriacus cozii) este cuprinsă între 23 – 25 cm, anvergura aripilor este de distribuție în zona de cerințele de cuibărire și hrană (ciocănitoar 34-39 cm Cuibărește în zone deschise, cultivate, în livezi, implementare a ale speciei, de amploarea redusă e de grădini, parcuri, aliniamente de arbori, vii, etc. Cuiburile sunt proiectului (la intrarea în a proiectului, putem spune că grădini) localizate la înălțimi cuprinse între 1-6m înălțime, însă cel mai sit) specia nu va fi afectată adesea sunt întâlnite la o înălțime de circa 2 m. S-a extins spre semnificativ de implementarea nord – vest în secolul al XX-lea. Hrana este formată din proiectului. insecte, fructe, semințe. Intrarea în scorbură are circa 5 cm în diametru. Specie rezidentă cuibăritoare. Lullula Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea arborea cozii) este cuprinsă între 13,5 – 15 cm. Cuibărește în păduri distribuție în zona de arealului de distribuție, de (ciocârlie rare, preferând pinul, pe sol nisipos, dar și pădurile de amestec implementare a mobilitatea speciei și de de pădure) sau de foioase cu poieni și în crângurile de pe terenurile proiectului. amploarea redusă a proiectului, agricole. Păsările din nordul Europei migrează în regiunile din putem spune că specia nu va fi sud (inclusiv cele din România). Specie timidă ce permite cu afectată semnificativ de greu aproprierea. implementarea proiectului. Ficedula Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea parva cozii) este cuprinsă între 11 – 12 cm, anvergura aripilor este de distribuție în zona de arealului de distribuție, de (muscar 18,5-21 cm. Cuibărește în diferite habitate de pădure, implementare a mobilitatea speciei și de mic) predominant cu vegetație abundentă, petice dense cu vegetație proiectului. amploarea redusă a proiectului, arbustivă bogată și un pârâu sau o altă sursă de apă, preferând putem spune că specia nu va fi pădurile de foaioase, dar nu le evită nici pe cele mixte. Cuibul, afectată semnificativ de

141 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță situat de obicei în scorbura unui copac sau în scobitura unei implementarea proiectului. clădiri şi mai rar amplasat în tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Este construit la o înălţime de 1-4 m. Hrana este alcătuită din insecte și ocazional fructe. Oaspete de vară (mai – septembrie), iernează în vestul Asiei. Ficedula Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea albicollis cozii) este cuprinsă între 12 – 13,5 cm, anvergura aripilor este distribuție în zona de arealului de distribuție, de (muscar de 22 cm Cuibărește în păduri de foioase, grădini și parcuri. implementare a mobilitatea speciei și de gulerat) Preferă pentru cuibărit copaci maturi și scorburoși. Oaspete de proiectului. amploarea redusă a proiectului, vară, iernează în Africa. Se comportă mai mult ca un Muscar putem spune că specia nu va fi negru, cu care poate hibridiza. Hrana este alcătuită din insecte afectată semnificativ de și fructe de pădure. Prinde insecte pe care le pândește de pe implementarea proiectului. crengi, din zbor sau de pe sol.

Lanius Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea collurio cozii) este cuprinsă între 16 – 18 cm, anvergura aripilor 16-18 distribuție în zona de arealului de distribuție, de (sfrâncioc cm. Cuibărește în zone cultivate, deschise, adesea pe terenuri implementare a mobilitatea speciei și de roșiatic) necultivate și pajiști cu păducel, porumbar și măceș, dar și în proiectului. amploarea redusă a proiectului, zonele cu ienupăr. Oaspete de vară ce iernează în Africa putem spune că specia nu va fi tropicală de unde revine în mai; migrația de toamnă este afectată semnificativ de predominantă în august. În declin în ultimele decenii. Hrana implementarea proiectului. este alcătuită din insecte, mamifere, păsărele mici, șopârle și broaște. Specializat pe insecte, unii indivizi își fac rezerve de hrană împingând hrana în țepii tufișurilor. Lanius Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia nu este prezentă Specia nu este prezentă în zona minor cozii) este cuprinsă între 19 – 21 cm, anvergura aripilor este de în zona de implementare de implementare a proiectului.

142 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe Specie Date bio-ecologice ale speciei amplasamentul Observații lucrărilor/ relevanță (sfrâncioc 32-35 cm. Cuibărește pe terenuri deschise cu culturi agricole, a proiectului. cu fruntea livezi cu aliniamente de plopi sau arbori izolați și dumbrăvi neagră) (dar nu în păduri). Cuibul este amplasat în copaci la o înălțime de 3-6m, la o ramificație a crengilor.Preferă zone mai calde, predominând în ariile mai joase. Adesea este observat de pe firele electrice. Hrana este alcătuită din insecte, mai rar melci, pui ai păsărelelor și șoareci. Iernează în Africa, în Botswana, Namibia, Zimbabwe şi Africa de sud. Emberiza Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia nu este prezentă Specia nu este prezentă în zona hortulana cozii) este cuprinsă între 15 – 16,5 cm, anvergura aripilor este în zona de implementare de implementare a proiectului. (presură de de 23-29 cm. Cuibărește la nivel jos, în zonele agricole ce au a proiectului. grădină) arbori sporadici și crânguri de foaioase, în pajiști împădurite și în poieni. Oaspete de vară (aprilie – septembrie), iernează în Africa tropicală. Specia este migratoare nocturnă. Hrana este alcătută din semințe și neveretebrate. Caută hrana predominant pe sol, adesea în zone uscate, cu iarbă păscută. Timid și precaut, se ascunde repede în desișuri.

143 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Statutul de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar Statutul de conservare al speciilor de păsări pentru care a fost declarată aria protejată ROSPA0098 nu va fi afectat de implementarea proiectului. Zonele în care vor fi desfășurate lucrări în interiorul sitului sunt restrânse ca suprafață. Lucrările prevăzute în cadrul sitului ROSPA0098 Piemontul Făgăraș sunt următoarele:  Realizarea conductei de aducțiune apă brută de la captarea de pe râul Arpășel la Stația de tratare Arpașu de Sus - cca. 3600 m (cca. 7200 mp teren afectat temporar)  Lucrări de regularizare a albiei 100 m amonte și 100 m aval de priza de captare de pe râul Arpășel (cca. 400 mp teren afectat temporar).  De-a lungul pozarii conductei pe malul drept al râului Arpășel, pe o lungime de 625m, se vor realiza lucrări de protectie de mal cu gabioane (cca. 1250 mp teren afectat temporar).  Reabilitare captare pe Râul Arpășel.  Lucrări de amenajare a unui drum de acces de la captarea Arpăşel până la Staţia de tratare Arpaşu de Sus :  Un tronson de la Captarea Arpăşel şi pana la podul de peste râul Arpasel, administrat de Direstia Silvica Sibiu (intre punctele 1 şi 3 pe plan), cu lungimea de 2,9 km şi o suprafata de 17400 mp; (cca. 17400 mp teren afectat permanent)  Un tronson intre podul de peste râul Arpăşel şi staţia de tratate Arpaşu de Sus, administrat de Primăria Arpaşu de Sus (intre punctele 3 şi 4 pe plan), cu lungimea de 0,8 km şi suprafata de 4000 mp. (cca. 4000 mp teren afectat permanent) Suprafața de teren afectată temporar reprezintă 0,001% din suprafața totală a sitului, iar suprafața de teren afectată permanent reprezintă 0,01% din suprafața totală a sitului. Speciile pot fi afectate de zgomot pe perioada desfășurării lucrărilor, însă acest fapt are caracter temporar. În urma desfășurării lucrărilor prevăzute în proiect nu va fi afectat statul de conservare al speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung) În urma observațiilor din teren, pe amplasamentul proiectului nu au fost observate specii de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA0098 Pimontul Făgăraș. Situl de protecție avifaunistica ROSPA0098 Podișul Hârtibaciului deține suprafețe suficient de mari de habitate unde speciile identificate își pot satisface cerințele ecologice putem aprecia că acestea vor avea posibilitatea menținerii unor populații stabile pe termen lung. Speciile de păsări de interes comunitar identificate, vor fi afectate în special în perioada de execuție a lucrărilor, dar având în vedere mobilitatea ridicată a acestora, putem estima că se vor retrage către zone mai liniștite, unde găsesc habitate corespunzătoare cerințelor ecologice. Având în vedere cele menționate mai sus, privitor la evoluția numerică a speciilor de interes comunitar identificate în zonele cercetate, apreciem că implementarea obiectivelor proiectului propus nu va influența în nici un fel mărimea populațiilor acestora.

144 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Implementarea proiectul analizat nu va afecta negativ starea de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA0098 Piemontul Făgăraș.

Figura 13 – Relația amplasamentului proiectului vizat cu ROSPA0098 Piemontul Făgăraș

145 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

D. Informații privind situl de interes comunitar ROSCI0122 Munții Făgăraș din zona proiectului Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș are o suprafață de 198.620,5 ha, face parte din regiunea alpină și este cuprins între următoarele coordonate geografice 45°01’24” latitudine N și 24°00’76” longitudine estică. Aria protejată Munții Făgăraș se întinde pe suprafața a patru județe: Sibiu (13%), Brașov (22%), Argeș (54% ) și Vâlcea (11%). Situl se afla în zona biogeografică alpină, forma de relief predominantă fiind muntele. Habitatele sunt foarte variate, începând cu cele de luncă (aninișuri, sălcete bătrâne –cu suprafețe în mare parte continue și compacte), fânețe, tufărișuri, ecosisteme forestiere, alpine și subalpine. Flora este bine reprezentată fiind înregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristică cea mai mare se observă in fânețele umede – peste 450 specii. Calitatea și importanța sitului Situl propus include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar și periglaciar, cu o vastă suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine - astăzi practic dispărute din Europa - care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuție națională inestimabilă. Munții Făgăraș oferă habitate excelente pentru populații viabile de urs, lup, râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpășel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arpășel, jud. Sibiu). Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât și în golul alpin, boncănește în acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpații României – șaua Netedu (2200 m). Clase de habitate din ROSCI0122 Cod % Clase de habitate N06 0,55 Râuri, lacuri N08 11,84 Tufișuri, tufărișuri N09 9,64 Pajiști naturale, stepe N14 0,97 Pășuni N15 0,17 Alte terenuri arabile N16 17,60 Păduri de foioase N17 25,10 Păduri de conifere N19 28,94 Păduri de amestec N22 3,25 Stâncării, zone sărace în vegetație N26 1,90 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

146 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0122 Hârtibaciu Sud-Vest

Tabel 20 Tipurile de habitate prezente în sit și evaluarea sitului ROSCI0122 în ceea ce le privește Acoperire Calit. Supr. Cod Denumire habitat Reprez Conserv Global ha date rel. 3220 Vegetație herbacee de pe 5958 Buna A B B B malurile râurilor montane 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria 1986 Buna B C B B germanica de-a lungul râurilor montane 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix 1986 Buna B C B B eleagnos de-a lungul râurilor montane 4060 Tufărișuri alpine și boreale 1986 Buna A B A A 4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și 1986 Buna A A A A Rhododendron myrtifolium 4080 Tufărișuri cu specii sub-arctice 19 Buna B A B B de salix 6150 Pajiști boreale și alpine pe 13500 Moderată A B B B substrat silicios 6170 Pajiști calcifile alpine și 195 Moderată B C B B subalpine 6230* Pajiști montane de Nardus bogate 2500 Moderată B B B B în specii pe substraturi silicioase 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri 14 Moderată C C C C calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6430 Comunități de lizieră cu ierburi 250 Moderată A C B B înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin 6440 Pajişti aluviale inundabile, de 175 Moderată B B B B Cnidion dubii 6520 Fânețe montane 1250 Moderată A C A A 7240* Formațiuni pioniere alpine din 19 Buna A A A A Caricion bicoloris-atrofuscae 8110 Grohotișuri silicioase din etajul 1986 Buna B A B B montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) 8120 Grohotișuri calacaroase și de 99 Buna C B B B șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) 8210 Versanți stâncoși cu vegetație 1 Buna B C B B chasmofitică pe roci calcaroase

147 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Acoperire Calit. Supr. Cod Denumire habitat Reprez Conserv Global ha date rel. 8220 Versanți stâncoși cu vegetație 19 Buna A A A A chasmofitică pe roci silicioase 8310 Peșteri în care accesul publicului 198 Buna D este interzis 9110 Păduri de fag de tip Luzulo- 21649 Buna A B B A Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- 1787 Buna B C A B Fagetum 9150 Păduri medio-europene de fag 198 Buna B C B B din Cephalanthero-Fagion 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip 198 Buna B C B B Galio-Carpinetum 9180* Păduri pe pante, grohotişuri şi 397 Buna B B A B ravene de Tilio-Acerio 9410 Păduri acidofile de Picea abies 42306 Buna A B A A din regiunea montană (Vaccinio- Piceetea) 91E0* Păduri aluviale cu Alnus 198 Buna A B A A glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91Q0 Păduri relictare de Pinus 1 Buna C C B B sylvestris pe substrat calcaros 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- 71503 Buna A B B A Fagion)

148 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 21. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și evaluare sitului ROSCI0122 în ceea ce le privește Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global M 1308 Barbastella barbastellus P 500 1000 i C M C B C B M 1352* Canis lupus P C B B C B M 1355 Lutra lutra P P C C C C M 1361 Lynx lynx P P B B C B M 1310 Miniopterus schreibersii R 250 500 i R M C B C B M 1323 Myotis bechsteinii P 500 1000 i R M C B C B M 1307 Myotis blythii P 500 1000 i C M C B C B M 1321 Myotis emarginatus P 150 300 i R M C B C B M 1324 Myotis myotis P 2000 3000 i C M C B C B M 1324 Myotis myotis R R M C B C B M 1304 Rhinolophus ferrumequinum P 50 100 i R M C C C C M 1303 Rhinolophus hipposideros P 500 800 i R M B B C B M 1354* Ursus arctos P P B B C B M 1354* Ursus arctos R C B B C B Tabel 22. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și evaluare sitului ROSCI0122 în ceea ce le privește

Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global A 1193 Bombina variegata P C B B C B A 1166 Triturus cristatus P P? DD D A 2001 Triturus montandoni P R C B B B A 4008 Triturus vulgaris ampelensis P M C B B B

149 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 23. Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și evaluare sitului ROSCI0122 în ceea ce le privește

Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global F 1138 Barbus meridionalis P C C C C C F 1138 Barbus meridionalis C C C C C C F 1163 Cottus gobio P C B B C B F 2484 Eudontomyzon mariae P P? DD D F 1122 Gobio uranoscopus p P? DD D

Tabel 24. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și evaluare sitului în ceea ce le privește

Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global I 1078* Callimorpha quadripunctaria P R B B C B I 4012 Carabus hampei P V D I 4057 Chilostoma banaticum P R B A A C I 1065 Euphydryas aurinia P C B B C B I 1083 Lucanus cervus P C C B C B I 1060 Lycaena dispar P R B B C B I 1089 Morimus funereus P R C B C B I 1037 Ophiogomphus cecilia P P A B C B I 1084* Osmoderma eremita P R C B C B I 4054 Pholidoptera transsylvanica P R C B A B I 1087* Rosalia alpina P R B B C B I 1927 Stephanopachys substriatus P R B B C B I 1014 Vertigo angustior P R C B C B

150 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 25. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și evaluare sitului în ceea ce le privește

Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global P 4070* Campanula serrata P C C B C B P 1393 Drepanocladus vernicosus P R C B C B P 1898 Eleocharis carniolica P R B B C B P 1903 Liparis loeselii P R B B C B P 1389 Meesia longiseta P R A B C B P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P P? DD A B A B P 4116 Tozzia carpathica P R B B C B

Descrierea habitatelor și speciilor pentru care a fost declartă aria naturală protejată ROSCI0122 Munții Făgăraș

Tabel 26. Descrierea habitatelor de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș prezente în zona implemntării proiectului și corelații cu situația din teren. Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat 1. 91E0* Păduri Răspândire: În luncile montane din toți Carpații României, în Habitatul este prezent în Habitatul poate fi afectat aluviale cu Alnus etajul boreal. zona proiectului analizat. de implementarea glutinosa și Stațiuni: Altitudini: 700-1700 m. Relief: lunci montane înguste, proiectului, lucrările Fraxinus versanți umeziți de izvoare. Roci: variate, calcaroase și constând în refacerea unei excelsior (Alno- silicioase, sub formă de pietrișuri, nisipuri grosiere. Soluri: de captări de apă, a unei Padion, Alnion tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, conducte de aducțiune incanae, Salicion permanent umede-ude, mezotrofice. existentă și reabilitarea albae) Stratul ierbos include specii de plante de talie mare: Filipendula unui drum forestier ulmaria, Angelica sylvestris, Rumex sanguineus, Cirsium existent. Lucrările din oleraceum, Cardamine spp., Carex spp. cadrul proiectului au caracter temporar.

151 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat 2. 91V0 Păduri Răspândire: în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorum și Habitatul este prezent în Habitatul nu va fi afectat dacice de fag de amestec cu gorun. Stațiuni: altitudini: 200-400 m. Relief: zona proiectului analizat. de implementarea (Symphyto- Versanți slab-mediu înclinați, umbriți, platouri. Roci: marne, proiectului, lucrările Fagion) gresii calcaroase, luturi. Soluri: de tip eutricambosaol, faeziom, constând în refacerea unei profunde, slab acide, eubazice. Structura: Fitocenoze edificate captări de apă, a unei de specii europene nemorale, balcanice și caucaziene. Stratul conducte de aducțiune arborilor, compus, în etajul superior din fag (Fagus sylvatica existentă și reabilitarea ssp. moesiaca cu exemplare de F. orientalis, F. taurica) și tei unui drum forestier (Tilia tomentosa, T. platyphyllos, T. cordata), cu exemplare de existent. Lucrările din ulm (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior, F. cadrul proiectului au coriariaefolia), paltin (Acer platanoides), gorun (Quercus caracter temporar. petraea), plop tremurător (Populus tremula), stejar pedunculat (Quercus robur), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș (Prunus avium), iar în etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), sorb de câmp (Sorbus torminalis). Tabel 27. Descrierea speciilor de mamifere de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren. Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat Liliacul comun este prezent în zone cu o pondere ridicătă de Specia are arealul de Ținând cont de mărimea Myotis myotis habitate forestiere. Habitatele cele mai frecventate ale speciei sunt distribuție în zona arelului de distribuție, de 1. (liliacul reprezentate de pădurile mature de foioase sau mixte, cu substrat proiectului analizat. mobilitatea, de comun) semideschis, capturând o parte importante a pradei direct de pe caracteristicile speciei și de sol. Uneori vânează şi în păduri de conifere sau peste pajişti şi mărimea redusă a lucrărilor,

152 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat păşuni proaspăt cosite sau păşunate, dar majoritatea timpului putem spune că specia nu va alocat pentru procurarea hranei îl petrec în păduri - uneori până la fi afectată de implementarea 98%. Densitatea populaţiilor arată o corelaţie strânsă și directă cu proiectului. prezenţa pădurilor şi, în primul rând, cu procentajul pădurilor mature de foioase şi mixte din suprafața totală acoperită cu habitate forestiere. Poate hiberna solitar, în grupuri mici sau în colonii mai mari, alcătuite din câteva sute de exemplare. Ocupă adăposturile de hibernare începând din luna octombrie, şi în funcţie de zonă şi condiţii climatice le părăseşte în martie-aprilie. Specia ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra Specia are arealul de Ținând cont de mărimea artică, la păduri, preerie şi zone aride. În ţara noastră, specia este distribuție în zona arelului de distribuție, de prezentă în mod principal în pădurile compacte de amestec din proiectului analizat. mobilitatea, de zona de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 600 și 2.300m. caracteristicile speciei și de Canis lupus Lupii sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în mărimea redusă a lucrărilor, 2. (lupul) Europa aceste teritorii fiind cuprinse între 10.000 şi 50.000 ha putem spune că specia nu va pentru un haitic. Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi străbat fi afectată de implementarea distanţe impresionante pentru a-şi găsi perechea şi a se reproduce. proiectului. Cele trei condiții de bază pentru existența speciei sunt: hrană, liniște și adăpost. Habitatele favorabile ale speciei sunt reprezentate de pădurile de Specia are arealul de Ținând cont de mărimea amestec din zona de deal şi de munte, de întindere mare, puţin distribuție în zona arelului de distribuție, de Ursus arctos deranjate de activitatea antropică, care oferă condiţii de adăpost, proiectului analizat. mobilitatea, de 3. (ursul) linişte şi hrană, acestea fiind indispensabile pentru supravieţuirea caracteristicile speciei și de speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt mărimea redusă a lucrărilor, influenţate de resursa trofică existentă, uneori deplasându-se sute putem spune că specia nu va

153 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat de kilometri în căutarea unei resurse bogate de hrană. Pentru a fi afectată de implementarea corespunde cerinţelor, un habitat trebuie să includă diferite tipuri proiectului. de pădure, rolul esenţial revenind foioaselor care produc seminţe mari, cum sunt fagul și stejarul. Prezenţa desişurilor este de asemenea importantă pentru adăpost şi hrănire. Este extrem de important ca ursul să aibă posibilitatea să se deplaseze în toate direcţiile, inclusiv în zone cu altitudine diferită. Liniştea şi adăpostul în habitat sunt extrem de importante pentru puii nou-născuţi pe timpul iernii în bârlog. Bârlogul este amenajat în cavităţi naturale, arbori doborâţi sau sub stânci, în zone izolate. Localizarea bârloagelor este adesea asociată cu zone izolate şi neperturbate de oameni. Orice perturbare în perioada de hibernare poate să-i determine pe urşi să-şi abandoneze bârloagele. Râsul este un prădător de pădure, având preferinţe pentru zonele Specia are arealul de Ținând cont de mărimea cu arbori bătrâni, bine împădurite, cuprinzând arbuşti, dar prezenţa distribuție în zona arelului de distribuție, de sa într-un anumit areal este determinată în mod special de prezenţa proiectului analizat. mobilitatea, de speciilor pradă. Deşi este considerată o specie de habitat forestier, caracteristicile speciei și de râsul preferă habitatele forestiere în alternanţă cu păşuni sau zone mărimea redusă a lucrărilor, cu arbuşti. Această alternanţă a habitatelor este mai mult prezentă putem spune că specia nu va Lynx lynx 4. în zonele de deal şi dealuri înalte şi mult mai puțin caracteristică fi afectată de implementarea (râsul) zonelor montane şi etajului molidişurilor. De asemenea, pe timpul proiectului. iernii specia urmăreşte prada în zonele de refugiu din văile largi, cu enclave forestiere sau păşuni de suprafeţe mari. Pentru perioada de fătare şi creştere a puilor, femelele aleg zone de pe versanţi împăduriţi cu pante mari, cu stâncării sau grohotişuri şi la distanţe reduse faţă de o sursă de apă.

154 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea speciei Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat Specia ocupă ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi Specia are arealul de Prin implementarea stătătoare, de munte sau şes. distribuție în zona proiectului apreciem că nu se Trăieşte şi în ape sălcii. Are nevoie de adăpost, respectiv suprafețe proiectului analizat. vor produce reduceri învecinate ocupate de pădure sau stuf. De regulă nu îşi semnificative ale numărului construieşte galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau de indivizi ai speciei semulţumeşte cu adâncituri naturale de sub ţărmuri, rădăcini de Aceștia se retrag din zonele arbori de pe mal, pe care şi le adânceşte şi le amenajează după care urmează a fi afectate de nevoile ei, eventual cu o ieşire sub nivelul apei şi un cotlon mai lucrări (amenajări albie, larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. apărări de maluri, conductă Cerintele pentru habitat sunt direct corelate cu cerintele pentru de aducțiune, reabilitare Lutra lutra 5. hrană. Această specie consumă, în principal, peşti şi raci. Dintre drum forestier) odată cu (vidra) speciile de peşti preferă păstrăvul, lipanul și crapul. creșterea impactului antropic în zonă. Cu toate acestea suprafața terenurilor rămasa neafectată de implementarea proiectului, împreună cu cea din vecinătăți, vor fi suficiente pentru asigurarea viabilității speciei, implicit menținerea acesteia pe termen lung.

155 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 28. Descrierea speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren

Identificarea speciei în Nr. Specia Date bio-ecologice ale speciei perimetrul proiectului Relevanţa Crt. analizat Broască de dimensiuni mici, de până la 5 cm, cu Specia are arealul de Ținând cont de faptul că lucrările abdomenul galben intens cu desen marmorat cenușiu distribuție în zona prevăzute în proiect nu constau spre negru. Corpul este aplatizat, iar capul are botul proiectului analizat în modificări ireversibile de Bombina rotunjit. Coloritul foarte intens avertizează asupra peisaj, de mobilitatea speciei și variegata (buhaiul 1. toxicității. Este o specie cu activitate atât diurnă cât și de dimensiunile arealului de de baltă cu burtă nocturnă, preponderant acvatică, extrem de tolerantă și distribuție, putem concluziona că galbenă) rezistentă. Ocupă orice ochi de apă, bălți, denivelări ale specia nu va fi afectată solului ce conțin sub un litru de apă, unde se și semnificativ de implementarea reproduce. proiectului. Tabel 29. Descrierea speciilor de pești de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat Specie strict sedentară, cu corpul alungit și gros, Specia este prezentă pe râul Ținând cont de faptul că capul reprezintă cca. 33% din lungimea corpului, Arpășel, la intrarea în sit. lucrările prevăzute în proiect brun- cafeniu cu pete marmorate pe partea dorsală nu constau în modificări Cottus gobio și galben deschis ventral. ireversibile de peisaj, de 1. (zglăvoaca) Trăiește exclusiv în apele dulci și reci de munte, în mobilitatea speciei, putem râuri și păraie, mai rar în lacuri. Preferă habitatele concluziona că specia nu va cu apă puțin adâncă, spre mal sau în brațele moarte. fi afectată semnificativ de implementarea proiectului

156 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 30. Descrierea speciilor de nevertebrate de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș prezente în zona implementării proiectului și corelații cu situația din teren Nr. Identificarea speciei în Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. perimetrul proiectului analizat Fluture cu aripile anterioare alb-gălbui cu Specia are arealul de distribuție Ținând cont de faptul că lucrările desen negru și aripile posterioare roșii cu în zona proiectului analizat prevăzute în proiect nu constau în puncte negre. modificări ireversibiel de peisaj ci Callimorpha Preferă habitatele de deal cu substrat calcaros, în reabilitarea unei investiții 1. quadripunctaria terase montane însorite, văi umede, ravene existente, de mobilitatea speciei, (Fluturele vărgat) stâncoase, cu plante înflorite toată vara, la putem concluziona că specia nu va altitudini de la 700 până la 1000 m. Zboară din fi afectată semnificativ de iulie până în august. implementarea proiectului Specia are corpul de culoare brună sau cenușie, Specia are arealul de distribuție Ținând cont de faptul că lucrările adesea cu o bandă deschisă la culoare pe în zona proiectului analizat prevăzute în proiect nu constau în marginea posterioară. Lungimea corpului este modificări ireversibiel de peisaj ci Pholidoptera de 18-25 mm la masculi și 21-30 mm la în reabilitarea unei investiții transsylvanica femele. Specia preferă pajiști mezofile și existente, de mobilitatea speciei, 2. (cosașul higro-mezofile, mai ales în poieni și liziere de putem concluziona că specia nu va transilvan) păduri din regiunile de munte, extrem de rar în fi afectată semnificativ de zone deluroase. Ea, poate fi întâlnită și în zone implementarea proiectului de tufărișuri de zmeur sau de afin din zona montană.

157 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Statutul de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate pe amplasamentul și imediata vecinătate a proiectului Statutul de conservare al habitatelor și speciilor pentru care a fost declarată aria protejată ROSCI0122 nu va fi afectat de implementarea proiectului. Zonele în care vor fi desfășurate lucrări în interiorul sitului sunt restrânse ca suprafață. Lucrările prevăzute în cadrul sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș sunt următoarele:  Realizarea conductei de aducțiune apă brută de la captarea de pe râul Arpășel la Stația de tratare Arpașu de Sus - cca. 3500 m (cca. 7000 mp teren afectat temporar)  Lucrări de regularizare a albiei 100 m amonte și 100 m aval de priza de captare de pe râul Arpășel (cca. 400 mp teren afectat temporar).  De-a lungul pozarii conductei pe malul drept al râului Arpășel, pe o lungime de 625m, se vor realiza lucrări de protectie de mal cu gabioane (cca. 1250 mp teren afectat temporar).  Reabilitare captare pe Râul Arpășel.  Lucrări de amenajare a unui drum de acces de la captarea Arpăşel până la Staţia de tratare Arpaşu de Sus :  Un tronson de la Captarea Arpăşel şi pana la podul de peste râul Arpasel, administrat de Direstia Silvica Sibiu (intre punctele 1 şi 3 pe plan), cu lungimea de 2,9 km şi o suprafata de 17400 mp; (cca. 17400 mp teren afectat permanent)  Un tronson intre podul de peste râul Arpăşel şi staţia de tratate Arpaşu de Sus, administrat de Primăria Arpaşu de Sus (intre punctele 3 şi 4 pe plan), cu lungimea de 0,8 km şi suprafata de 4000 mp. (cca. 4000 mp teren afectat permanent) Suprafața de teren afectată temporar reprezintă 0,0002% din suprafața totală a sitului, iar suprafața de teren afectată permanent reprezintă 0,001% din suprafața totală a sitului. Speciile pot fi afectate de zgomot pe perioada desfășurării lucrărilor, însă acest fapt are caracter temporar. În urma desfășurării lucrărilor prevăzute în proiect nu va fi afectat statutul de conservare al speciilor sau habitatelor pentru care a fost desemnată aria protejată. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung) În urma observațiilor din teren, pe amplasamentul proiectului nu au fost observate specii de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0122. Situl de interes comunitar ROSCI122 Munții Făgăraș deține suprafețe suficient de mari de habitate unde speciile identificate își pot satisface cerințele ecologice putem aprecia că acestea vor avea posibilitatea menținerii unor populații stabile pe termen lung. Speciile de interes comunitar și habitatele identificate, vor fi afectate în special în perioada de execuție a lucrărilor (utilaje, prezență umană, zgomot). În cazul speciilor de mamifere, nevertebrate, pești sau amfibieni având în vedere mobilitatea acestora, putem estima că se vor retrage către zone mai liniștite, unde găsesc habitate corespunzatoare cerințelor ecologice. Având în vedere cele menționate mai sus, privitor la evoluția numerică a speciilor de interes comunitar identificate în zonele cercetate, apreciem că implementarea obiectivelor proiectului propus nu va influența în nici un fel mărimea populațiilor acestora. De asemenea, ținând cont de

158 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” dimensiunile reduse ale zonei de desfășurare a lucrărilor, apreciem că nu vor fi afectate habitatele identificate. Implementarea proiectul analizat nu va afecta negativ starea de conservare a speciilor și habitatelorde interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0122 Munții Făgăraș.

Figura 14 –Relația amplasamentului proiectului vizat cu ROSCI0122 Munții Făgăraș

159 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

E. Informații privind situl de interes comunitar ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu din zona proiectului Situl Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu are o suprafață de 2910,5 ha și are următoarele coordonate geografice: latitudine 45.0056888 și longitudine 24.0162666 (regiunea biogeografică continentală 87,73% și alpină 12,27%). Tipuri de ecosisteme Conform clasificării Corine Land Cover în situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu se regăsesc următoarele clase de habitate:

Tabel 31. Clase de habitate din ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu Cod Clase habitate Acoperire % N04 Plaje de nisip 0,25 N06 Râuri, lacuri 36,14 N07 Mlaștini, turbării 7,71 N12 Culturi (teren arabil) 10,48 N14 Pășuni 6,7 N15 Alte terenuri arabile 7,58 N16 Păduri de foioase 25,46 N21 Vii și livezi 1,04 N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 1,07 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție) 3,56 Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu

Tabel 32 Tipurile de habitate prezente în sit și evaluarea sitului ROSCI0132 în ceea ce le privește Tipuri de habitate Evaluare AIBICID AIBIC Acoperire Peșteri Calit. Cod PF NP Supr. Status. (ha) (nr) date Rep. Eval.globală rel. conserv. 4060 0 Bună C C C C 9110 58 Bună C C C C

160 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 33. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0132 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global M 1337 Castor fiber P C C B C B M 1337 Castor fiber R C C B C B M 1337 Castor fiber W C C B C B M 1355 Lutra lutra P P C B C B Tabel 34. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0132 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global A 1166 Triturus cristatus P P C B C B

Tabel 35. Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0132 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global F 1130 Aspius aspius(Aun) P C C C C C F 1138 Barbus meridionalis P C C B C B F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C C B C B F 2511 Gobio kessleri P P? DD D F 1122 Gobio uranoscopus P P C C C C F 1122 Gobio uranoscopus C P C C C C F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P R C B C C

161 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global F 1134 Rhodeus sericeus amarus P C C B C B F 1146 Sabanejewia aurata P C C B C B F 1160 Zingel streber(Fusar) P P? DD D F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, Pietrar) P P? DD D

Tabel 36. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluare sitului ROSCI0132 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime Unit. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Tip Min Max măs CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global I 4056 Anisus vorticulus P R D I 4057 Chilostoma banaticum P C A B A B I 4045 Coenagrion ornatum P C B C B I 1037 Ophiogomphus cecilia P C B C B I 1032 Unio crassus P P A C C B R 1220 Emys orbicularis P P C B C B

Tabel 37. Alte specii importante de floră și faună și evaluare sitului ROSCI0132 în ceea ce le privește

Specie Populație Motivație Mărime Unit. Categ Anexa AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Min Max măs CIRIPIV IV V A B C D F 2500 Alburnoides bipunctatus(Beldita) C X F Alburnus alburnus C X F Barbatula barbatula(Grindel) C X F 5085 Barbus barbus(Breana) C X X F Esox reichertii C X

162 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Motivație Mărime Unit. Categ Anexa AIBIC Grup Cod Denumire științifică S NP Min Max măs CIRIPIV IV V A B C D F Perca fluviatilis(Biban) C X F Rutilus rutilus(Babuscä) V X F Tinca tinca(Lin) R X F Vimba vimba(Lostie) R X

Descrierea habitatelor și speciilor pentru care a fost declartă aria naturală protejată ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu Tabel 38. Descrierea habitatelor de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu și corelații cu situația din teren. Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat 1. 9110 Păduri Păduri de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba Habitatul nu este Habitatul nu va de fag de tip sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies, dezvoltate pe soluri acide din prezent în zona fi afectat de Luzulo- domeniul medio-european al Europei centrale şi central-nordice Subtipuri: proiectului analizat. implementarea Fagetum 41.111 Păduri medio-europene colinare de fag cu Luzula proiectului. 41.112 Păduri medio-europene montane de fag cu Luzula Plante: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum. Asociații vegetale: Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae- Fagetum Soó 1962). 4060 Formaţiuni arbustive scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin şi subalpin ale Habitatul nu este Habitatul nu Tufărişuri munţilor din Eurasia, dominate de ericacee, Dryas octopetala, ienuperi pitici, specii prezent în zona va fi afectat alpine şi de drob şi grozamă (Cytisus spp., Genista spp.); tufărişuri pitice de Dryas din proiectului analizat. de boreale Insulele Britanice şi Scandinavia. Subtipuri: 31.41 - Tufărişuri alpine pitice implementar

163 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat vântuite de ericacee. Loiseleurio-Vaccinion31.42 - Tufărişuri acidofile de ea rododendron. Rhododendro-Vaccinion, 31.43 – Tufărişuri montane de ienupăr proiectului. pitic. Juniperion nanae, Pino-Juniperion sabinae p.p., Pino-Cytision purgantis p.p., 31.44 – Tufărişuri de Empetrum-Vaccinium din munţii înalţi, 31.46 – Tufărişuri de Bruckenthalia, 31.47 – Tufărişuri alpine de strugurii ursului. Mugo- Rhodoretum hirsuti p.p.,Juniperion nanae p.p., 31.49 - Tapete montane de arginţică, 31.4A – Tufărişuri subalpine pitice de afin, 31.4B – Tufărişuri montane de specii de drob şi grozamă. Plante: 31.41 - Loiseleuria procumbens, Vaccinium spp.,31.42 - Rhododendron myrtifolium, 31.44 - Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum, 31.47 - Arctostaphylos uva-ursi, 31.49 - Dryas octopetala, 31.4A – Vaccinium myrtillus, V. uliginosum s.l., V. vitis-idaea, 31.4B - Genista radiata. Asociații vegetale: Cetrario-Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et al. 1939 (syn.: Loiseleurietum procumbentis Puşcaru et al. 1956); Rhododendro myrtifolii- Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boşcaiu 1971 (syn.: Rhodoretum kotschyi auct. rom.,Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmeriţă 1974 saxifragetosum paniculatae Horeanu et Viţalariu 1991); Junipero-Bruckenthalietum Horvat 1936 (syn.:Juniperetum intermediae Nyár. 1956 n.n., Bruckenthalietum spiculifoliae Buiaet al. 1962 p.p., as. cu Bruckenthalia spiculifolia şi Antennaria dioica Şerbănescu 1961, as. cu Nardus stricta şi Bruckenthalia spiculifoliaŞerbănescu 1961); Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (syn.: Juniperetum nanae Soó 1928, Juniperetum sibiricae Raţiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Puşcaru et al. 1956 n.n.); Empetro- Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. 1926 (syn.: Cetrario-Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticum Boşcaiu 1971); Campanulo abietinae-Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (syn.: Vaccinietum myrtilii Buia et al. 1962, Junceto trifidi-

164 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea habitatului Nr. Specia Date bio-ecologice ale habitatului în perimetrul Relevanţa Crt. proiectului analizat Vaccinietum Resmeriţă (1975) 1976 p.p., Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii Coldea 1990); Juniperetum sabinae Csűrös 1958; Achilleo schurii-Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984. Tabel 39. Descrierea speciilor prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu și corelații cu situația din teren Nr. Identificarea speciei în perimetrul Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. proiectului analizat 1387 Castor Specie de rozător de talie medie, cu mod de viață Cu ocazia vizitelor în teren Specia Aceștia se retrag din zonele care fiber semiacvatic. Blana are perii de contur lungi și nu a fost identificată în zonă cu urmează a fi afectate de lucrări odată (Castor, aspri. Culoarea blănii variază de la cafeniu ocazia vizitei pe amplasament, însă cu creșterea impactului antropic în Breb) deschis până la negru, iar lungimea corpului habitatul corespunde cerințelor zonă. ajunge până la 100 cm. Adăposturile permanente ecologice ale speciei. Cu toate acestea suprafața terenurilor sunt săpate în malurile cu soluri bine consolidate rămasa neafectată de implementarea și înrădacinate. Preferă habitAțele cu ape proiectului, împreună cu cea din nepoluate, lin curgătoare, cu maluri meandrate și vecinătăți, vor fi suficiente pentru 1. adăncimea în permanență peste 40 cm, brațe asigurarea viabilității speciei, implicit moarte de râuri, bălți, mărginite de vegetație menținerea acesteia pe termen lung. lemnoasă din speciile salcie, plop și arin. Ținând cont de faptul că lucrările Construiește baraje de-a latul cursurilor de apă, prevăzute în proiect nu constau în uneori favorizând inundarea zonelor învecinate. modificări ireversibile de peisaj (subtraversare curs apă), de mobilitatea speciei, putem concluziona că specia nu va fi afectată semnificativ de implementarea proiectului. 2. 1355 Lutra Specia ocupă ţărmurile împădurite ale apelor Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt

165 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în perimetrul Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. proiectului analizat lutra curgătoare şi stătătoare, de munte sau şes. prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește (Vidra) Trăieşte şi în ape sălcii. Are nevoie de adăpost, cerințele speciei cerințele speciei respectiv suprafețe învecinate ocupate de pădure sau stuf. De regulă nu îşi construieşte galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau semulţumeşte cu adâncituri naturale de sub ţărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care şi le adânceşte şi le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieşire sub nivelul apei şi un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerintele pentru habitat sunt direct corelate cu cerintele pentru hrană. Această specie consumă, în principal, peşti şi raci. Dintre speciile de peşti preferă păstrăvul, lipanul și crapul. 1166 Cea mai mare specie de triton din România, cu Specie potențial prezentă. Ținând cont de faptul că lucrările Triturus dimenisuni până la 16 cm, masculii prezintă o prevăzute în proiect nu constau în cristatus creastă dorsală în perioada de reproducere. modificări ireversibile de peisaj, de (Triton cu Specie predominant acvatică, preferă apele mobilitatea speciei, putem concluziona creastă) stagnante mari și adânci cu vegetație palustră. că specia nu va fi afectată semnificativ 3. Reproducerea are loc în martie, dar pot rămâne de implementarea proiectului în apă până în mai-iunie. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. 1130 Aspius Pește solitar, răpitor, cu corpul alungit, până la Specie potențial prezentă. Ținând cont de faptul că lucrările 4. aspius 30-40 cm și greutatea de 1-2 kg. prevăzute în proiect nu constau în

166 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în perimetrul Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. proiectului analizat (Avat) În țara noastră este unul dintre cei mai comuni modificări ireversibile de peisaj, de pești, fiind întălnit în toate apele dulci până în mobilitatea speciei, putem concluziona fața gurilor dunării și în Razim-Sinoe, însă cea că specia nu va fi afectată semnificativ mai mare abundență se înregistrează pe Dunăre. de implementarea proiectului 1138 Specie strict sedentară, cu lungimea de până la Specie potențial prezentă. Ținând cont de faptul că lucrările Barbus 20 cm, de culoare brun-ruginiu cu pete ventrale prevăzute în proiect nu constau în meridionalis gălbui deschis. modificări ireversibile de peisaj, de (Moioagă) Trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din mobilitatea speciei, putem concluziona 5. regiunea de munte și regiunea colinară că specia nu va fi afectată semnificativ superioară, atât în apele rapide și reci, cât și în de implementarea proiectului cele mai nămoloase. Preferă porțiunile cu curent puternic și fund pietros. 1149 Specie care trăiește atât în ape lent curgătoare cu Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt Cobitis fund argilos, nisipos, cât și în ape stătătoare prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește 6. taenia evitându-le însă pe cele nămoloase. Este cerințele speciei cerințele speciei (Zvărlugă) rezistent la lipsa de oxigen din apă. 2511 Gobio Specie de pește cu lungimea de 8-13 cm, cu Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt Kessleri solzii spAțelui prevăzuți cu striuri epiteliale în prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește (Petroc) relief. Trăiește în cursul mijlociu al râurilor, cerințele speciei cerințele speciei 7. preferând habitAțele cu ape puțin adânci, cu fund nisipos. Trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare. 1120 Gobio Pește cu corp alungit, gros, cilindric, Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt uranoscopus necomprimat lateral., ajunge la lungimea de 7-8 prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește 8. (Chetrar, cm. cerințele speciei cerințele speciei Petroc) Trăiește în râurile de munte și deal, localizându-

167 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în perimetrul Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. proiectului analizat se în vaduri și repezișuri unde apa are o viteză mare și fundul este bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Este întălnit în partea orientală a bazinului Dunării, în porțiunea de munte și deal a tuturor râurilor mai mari care izvorăsc de la munte. 2522 Pește pelagic care trăiește în fluvii și râuri de șes, Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt Pelecus precum și în lacurile mari. Frecvent se întălnește prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește cultratus în limanurile și lacurile litorale în zonele dulci cerințele speciei cerințele speciei 9. (Sabiță) ale acestora. Prezintă o colorație argintie pe laturi și burtă, spetele fiind cenușiu- negricios cu reflexe verzui. 1134 Specie exclusivă de apă dulce. Corpul este înalt Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt Rhodeus și puternic comprimat lateral, de culoare prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește sericeus cenușiu- gălbui. cerințele speciei cerințele speciei amarus Acest pește își depune icrele în cavitatea 10. (Boarcă) branhială a lamelibranhiAțelor din genurile Unio și Anodonta, unde are loc și dezvoltarea larvară. Preferă apele stătătoare sau lent curgătoare, dar este destul de frecvent întâlnit până aproape de zona montană a râurilor. 1146 Pește de formă alungită , cu pete dorsale mari, Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt Sabanejewia închise la culoare, de formă aproximativ pătrată. prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește 11. aurata Trăiește pe cursurile inferioare ale râurilor, cu cerințele speciei cerințele speciei (Dunariță) substrat nisipos fin (adesea îngropată în nisip) și sub malurile argiloase, la rădacinile sălciilor. 12. 1160 Zingel Specie bentonică, cu un regim de viață Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt

168 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în perimetrul Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. proiectului analizat streber preponderent nocturn, preferând habitAțele cu prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește (Fusar) substrat pietros, argilos sau nisipos, unde stă cerințele speciei cerințele speciei majoritatea timpului ascuns, părăsindu-și ascunzătoarea doar pentru a se hrăni. La noi în țară este prezentă în Dunăre și în râuri (până în zona colinară a acestora). 1159 Zingel Specie neofilă care preferă râurile mari și relativ Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt zingel adânci, cu fund nisipos, pietros sau argilos.Ca prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește (Pietrar) aspect general se aseamănă foarte mult cu cerințele speciei cerințele speciei 13. Fusarul. Este o specie activă noaptea, hrănindu-se cu insecte acvatice, crustacee, icre și pești mici. 4056 Anisus Specie de melc cu cochilia mică, în formă de Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt vorticulus disc, formă de disc, foarte turtită, de culoare prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește 14. (Melc cu roșcată, cu corpul cenușiu- deschis.Trăiește în cerințele speciei cerințele speciei cârlig) ape curgătoare sau stătătoare din regiunile de câmpie. 4057 Specie de melc de dimensiune mijlocie cu Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt Chilostoma respirație pulmonată.Cochilia are formă de prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește banaticum lentilă, de consistență tare și rezistentă, striată cerințele speciei cerințele speciei 15. (Melc neregulat de culoare brun- gălbui. bănățean Ca habitat, preferă liziera pădurilor, biotopuri carenat) foarte umede de pe lângă pâraie, pe sol, pe sub pietre și bușteni, rareori pe plante. 1037 Specie de libelulă de dimensiuni medii, de Habitatul din zona în care sunt Habitatul din zona în care sunt 16. Ophigomop culoare galben- verzuie cu dungi negre. prevăzute lucrări nu îndeplinește prevăzute lucrări nu îndeplinește hus cecilia Are o răspândire foarte limitată impusă de cerințele speciei cerințele speciei

169 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Identificarea speciei în perimetrul Specia Date bio-ecologice ale speciei Relevanţa Crt. proiectului analizat variațiile factorilor de mediu și antropici. Este întălnită pe lângă apele reci, limpezi și nepoluate cu curgere moderată și cu substrat nisipos. Zboară din mai până în septembrie. 1032 Unio Specie de scoică cu forma cochiliei ovală din Specie potențial prezentă. Ținând cont de faptul că lucrările crassus profil, cu striații concentrice în formă de solzi, prevăzute în proiect nu constau în (Scoica cu colorit cafeniu- verzui. Este prezentă în ape modificări ireversibile de peisaj, putem 17. mică de râu) curgătoare pe tronsoanele colinare și de podiș. concluziona că specia nu va fi afectată semnificativ de implementarea proiectului 1220 Emys Specie de țestoasă monotipică, dulcicolă, diurnă. Specia are arealul de distribuție în Ținând cont de faptul că lucrările orbicularis La adulți carapacea este cafeniu- întunecată, zona proiectului analizat prevăzute în proiect nu constau în (Țestoasa de cafeniu- roșiatică sau naegră cu pete rotunde sau modificări ireversibile de peisaj, de apă) linii întrerupte galbene. mobilitatea speciei și de dimensiunile 18. Traieste în ape dulci, lin curgatoare și stătătoare, arealului de distribuție, putem mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de concluziona că specia nu va fi afectată vegetatie; selecteaza habitatele însorite, cu sol semnificativ de implementarea nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal proiectului. ajunge până la aproximativ 700 m.

170 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Statutul de conservare a speciilor și habitatelelor de interes comunitar identificate pe amplasamentul și imediata vecinătate a proiectului Statutul de conservare al habitatelelor și speciilor pentru care a fost declarată aria protejată ROSCI0132 nu va fi afectat de implementarea proiectului. Zona în care vor fi desfășurate lucrări în interiorul sitului este restrânsă ca suprafață. Lucrări prevăzute în cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu:  Subtraversare Râul Olt cu firul 2 de aducțiune - cca. 150 m Suprafața de teren afectată temporar reprezintă 0,0005% din suprafața totală a sitului. Speciile pot fi afectate de zgomot pe perioada desfășurării lucrărilor, însă acest fapt are caracter temporar. În urma desfășurării lucrărilor prevăzute în proiect nu va fi afectat statutul de conservare al speciilor sau habitatelelor pentru care a fost desemnată aria protejată. Date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung) În urma observațiilor din teren, pe amplasamentul proiectului nu au fost observate specii de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0132. Situl de interes comunitar ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu deține suprafețe suficient de mari de habitate unde speciile identificate își pot satisface cerințele ecologice putem aprecia că acestea vor avea posibilitatea menținerii unor populații stabile pe termen lung. Speciile de interes comunitar și habitatele identificate, vor fi afectate în special în perioada de execuție a lucrărilor (utilaje, prezență umană, zgomot). În cazul speciilor de mamifere, nevertebrate, pești sau amfibieni având în vedere mobilitatea acestora, putem estima că se vor retrage către zone mai liniștite, unde găsesc habitate corespunzatoare cerințelor ecologice. Având în vedere cele menționate mai sus, privitor la evoluția numerică a speciilor de interes comunitar identificate în zonele cercetate, apreciem că implementarea obiectivelor proiectului propus nu va influența în nici un fel mărimea populațiilor acestora. De asemenea, ținând cont de dimensiunile reduse ale zonei de desfășurare a lucrărilor, apreciem că nu vor fi afectate habitatele identificate. Implementarea proiectul analizat nu va afecta negativ starea de conservare a speciilor și habitatelelorde interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu.

171 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Figura 15 – Relația amplasamentului proiectului vizat cu ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu F. Informații privind situl de interes comunitar ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș din zona proiectului Situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș are o suprafața de 2943 ha, se află în regiunea biogeografică continentală, și are următoarele coordonate geografice: latitudine N 45.0146472 și longitudine E 24.0036027. Calitatea și importanța sitului Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate astfel: a) 29 de specii din anexa 1 a Directivei Păsări b) 86 alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): c) 2 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Crex crex, Ciconia ciconia, Aquila pomarina. Situl este important în perioada de migrație și iernare pentru păsările de baltă. In perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

172 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Clase de habitate ROSPA0003 Cod Clase habitate Acoperire % N06 Râuri, lacuri 51,71 N07 Mlaștini, turbării 11,91 N12 Culturi (teren arabil) 21,55 N14 Pășuni 6,82 N15 Alte terenuri arabile 7,02 N21 Vii și livezi 0,30 N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 0,49 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție) 0,16 Total acoperire 99,96

173 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Tabel 40. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, specii prevăzute la articolul 4 din Directriva 2009/147/CE și evaluarea sitului ROSPA0003 în ceea ce le privește

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup A085 Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A086 Accipiter nisus W C D B A298 Acrocephalus arundinaceus R C D B A296 Acrocephalus palustris R R D B A295 Acrocephalus schoenobaenus R C D B A297 Acrocephalus scirpaceus R C D B A168 Actitis hypoleucos C C C B C C B A247 Alauda arvensis R C D B A229 Alcedo atthis P 40 40 p R C C C C B A054 Anas acuta C C D B A056 Anas clypeata W 20 60 C D B A052 Anas crecca R 60 70 P D B A052 Anas crecca C C D B A053 Anas platyrhynchos W 300 1000 i C D B A053 Anas platyrhynchos R 1 2 p C D B A055 Anas querquedula C C D B A051 Anas strepera C C D B A255 Anthus campestris C R D B A257 Anthus pratensis C C D B A259 Anthus spinoletta C C D B A256 Anthus trivialis R C D B A226 Apus apus C C D B A091 Aquila chrysaetos C 4 4 i R D

174 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup A085 Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A028 Ardea cinerea C C D B A222 Asio flammeus W R D B A221 Asio otus R C D B A061 Aythya fuligula W 2 5 p C D B A067 Bucephala clangula C C D B A067 Bucephala clangula C C D B A087 Buteo buteo P P D B A224 Caprimulgus europaeus R 60 60 p R C B A366 Carduelis cannabina R C D B A366 Carduelis cannabina C C D B A364 Carduelis carduelis R C D B A364 Carduelis carduelis C C D B A363 Carduelis chloris R C D B A363 Carduelis chloris C C D B A365 Carduelis spinus R C D B A365 Carduelis spinus C C D B A031 Ciconia ciconia R 120 140 p P C A B B B A081 Circus aeruginosus R 1 2 p R D B A082 Circus cyaneus C 40 40 i R C B C C B A373 Coccothraustes coccothraustes R C D B A207 Columba oenas R C D B A208 Columba palumbus R C D B A113 Coturnix coturnix R C D B A082 Circus cyaneus C 40 40 i R C B C C

175 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup A085 Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A122 Crex crex R 80 160 p R C B C B B A212 Cuculus canorus R C D B A253 Delichon urbica R C D B A253 Delichon urbica C C D B A238 Dendrocopos medius P 10 12 p R D B A429 Dendrocopos syriacus P 10 20 P V D B A236 Dryocopus martius P 7 10 P V D B A379 Emberiza hortulana R 1 2 P C D B A269 Erithacus rubecula R C D B A103 Falco peregrinus C 2 2 i C D B Falco subbuteo (Șoimul R R D A099 rândunelelor B A096 Falco tinnunculus C 40 40 i P D B A321 Ficedula albicollis C C D B A320 Ficedula parva C R D B A359 Fringilla coelebs R C D B A360 Fringilla montifringilla C C D B A125 Fulica atra R V D B A153 Gallinago gallinago C C D B A251 Hirundo rustica R P D B A251 Hirundo rustica C C D B A022 Ixobrychus minutus R 40 40 p C C B C B B A233 Jynx torquilla R R D B A340 Lanius excubitor(Sfrâncioc mare) R R D

176 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup A085 Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A340 Lanius excubitor(Sfrâncioc mare) W C D B A339 Lanius minor R C D B A459 Larus cachinnans R 5 10 p C D B A182 Larus canus C C D B A179 Larus ridibundus C C D B A291 Locustella fluviatilis R R D B A292 Locustella luscinioides R C D B A246 Lullula arborea R C D B A270 Luscinia luscinia R C D B A068 Mergus albellus C C C B C C B A068 Mergus albellus W 10 15 i C C B C C B A070 Mergus merganser C C D B A070 Mergus merganser W 5 10 i C D B A230 Merops apiaster(Prigorie) C C D B A383 Miliaria calandra R C D B A262 Motacilla alba R C D B A262 Motacilla alba C C D B A261 Motacilla cinerea C R D B A260 Motacilla flava R C D B A260 Motacilla flava C C D B A277 Oenanthe oenanthe(Pietrar sur) C C D B A337 Oriolus oriolus(Grangur) R C D B A214 Otus scops R R D B A094 Pandion haliaetus C 10 10 i C C B C C

177 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup A085 Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A017 Phalacrocorax carbo C C D B A273 Phoenicurus ochruros C C D B A274 Phoenicurus phoenicurus R C D B A315 Phylloscopus collybita R C D B A314 Phylloscopus sibilatrix R C D B A316 Phylloscopus trochilus R C D B A234 Picus canus P 10 20 p C D B A005 Podiceps cristatus C C D B A006 Podiceps grisegena C C D B A008 Podiceps nigricollis C C D B A266 Prunella modularis C C D B A372 Pyrrhula pyrrhula W C D B A317 Regulus regulus C C D B A249 Riparia riparia R C D B A275 Saxicola rubetra R C D B A276 Saxicola torquata R C D B A210 Streptopelia turtur R C D B A351 Sturnus vulgaris C C D B A351 Sturnus vulgaris R P D B A311 Sylvia atricapilla R C D B A310 Sylvia borin R C D B A309 Sylvia communis R C D B A308 Sylvia curruca R C D B A307 Sylvia nisoria R 20 30 p C C B C C

178 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Specie Populație Sit Mărime U. Categ Calit AIBICID AIBIC Grup A085 Denumire științifică S NP Tip Min Max M CIRIPIV date Populație Conserv. Izolare Global B A004 Tachybaptus ruficollis R 10 20 p P D B A004 Tachybaptus ruficollis C C D B A165 Tringa ochropus C C D B A286 Turdus iliacus C R C B C C B A283 Turdus merula R C D B A285 Turdus philomelos R C D B A284 Turdus pilaris C P D B A287 Turdus viscivorus C R D B A232 Upupa epops R C D Descrierea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș Tabel 41. Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar menționate în Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSPA0003 prezente în zona proiectului și corelații cu situația din teren. Prezența pe amplasamentul Specie Date bio-ecologice ale speciei Observații lucrărilor/relevanță A320 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea Ficedula cozii) este cuprinsă între 11 – 12 cm, anvergura aripilor este de distribuție în zona de arealului de distribuție, de 18,5-21 cm. Cuibărește în diferite habitate de pădure, implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de parva – predominant cu vegetație abundentă, petice dense cu vegetație amploarea redusă a proiectului, muscar mic arbustivă bogată și un pârâu sau o altă sursă de apă, preferând putem spune că specia nu va fi pădurile de foaioase, dar nu le evită nici pe cele mixte. Cuibul, afectată semnificativ de situat de obicei în scorbura unui copac sau în scobitura unei implementarea proiectului. clădiri şi mai rar amplasat în tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Este construit la o înălţime de 1-4 m. Hrana este alcătuită din insecte și ocazional fructe. Oaspete de vară

179 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe amplasamentul Specie Date bio-ecologice ale speciei Observații lucrărilor/relevanță (mai – septembrie), iernează în vestul Asiei. A234 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea Picus canus – cozii) este cuprinsă între 27 – 30 cm, anvergura aripilor este de distribuție în zona de arealului de distribuție, de 38-40 cm. Cuibărește în câteva tipuri diferite de habitat, de implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de ghionoaie exemplu în păduri mlăștinoase din lungul râurilor și pe malul amploarea redusă a proiectului, sură lacurilor, cu arbori căzuți, bogați în insecte; în zone deschise putem spune că specia nu va fi sau păduri de foioase mature, asemenea parcurilor; în păduri afectată semnificativ de rare din zone înalte (adesea până la 600m, uneori mai sus) și cu implementarea proiectului. conifere mature. Hrana este formată din insecte, adesea furnici. Diametrul intrării în scorbură circa 5,5 cm. Specie cuibăritoare rezidentă. A246 Preferă marginea pădurilor de foioase, liziere şi zone cu Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea Lullula pășuni. Importante sunt prezenta ierbii scurte şi zone lipsite de distribuție în zona de arealului de distribuție, de vegetație. În perioada de cuibărit, se hrănesc cu insecte, iar în implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de arborea – restul anului dieta e suplimentată cu semințe. Specie teritorială. amploarea redusă a proiectului, ciocârlie de Baza cuibului este o adâncitură, ascunsă sub un smoc de iarbă, putem spune că specia nu va fi pădure căptușită cu fire fine. Sunt depuse 3-5 ouă începând cu afectată semnificativ de jumătatea lunii aprilie. Femela clocește ponta timp de 12-16 implementarea proiectului. zile; puii sunt hrăniți de părinți alte 13-15 zile, după care devin zburători și părăsesc cuibul. A097 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea cozii) este cuprinsă între 28 – 34 cm, anvergura aripilor 65 – distribuție în zona de arealului de distribuție, de 76 cm. Oaspete de vară ( aprilie – septembrie), iernează în implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de Falco Africa. Cuibărește colonial, rareori izolat, în zone deschise, cu amploarea redusă a proiectului, vespertinus pâlcuri de arbori, stepe, pajiști sau văi de râuri neîmpădurite. putem spune că specia nu va fi (Vânturelul de Hrana este formată în principal din insecte. Ocupă vechi afectată semnificativ de cuiburi de corvide, deseori în colonii de ciori de semănătură, implementarea proiectului.

180 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe amplasamentul Specie Date bio-ecologice ale speciei Observații lucrărilor/relevanță seară) putând cuibării printre acestea. A429 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia a fost observată în Ținând cont de de mărimea cozii) este cuprinsă între 23 – 25 cm, anvergura aripilor este de zona localității Cârța – specia arealului de distribuție, de 34-39 cm. Cuibărește în zone deschise, cultivate, în livezi, este potențial prezentă în mobilitatea speciei și de Dendrocopos grădini, parcuri, aliniamente de arbori, vii, etc. Cuiburile sunt zona de implementare a amploarea redusă a proiectului, syriacus localizate la înălțimi cuprinse între 1-6m înălțime, însă cel mai proiectului putem spune că specia nu va fi adesea sunt întâlnite la o înălțime de circa 2 m. S-a extins spre afectată semnificativ de (ciocănitoarea nord – vest în secolul al XX-lea. Hrana este formată din implementarea proiectului. de grădina) insecte, fructe, semințe. Intrarea în scorbură are circa 5 cm în diametru. Specie rezidentă cuibăritoare. A222 Este o specie caracteristică zonelor deschise reprezentate de Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea Asio pășuni, stufărișuri, mlaștini și terenuri agricole, dune de nisip. distribuție în zona de arealului de distribuție, de Hrana constă din rozătoare, iepuri, lilieci, păsări și insecte. implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de flammeus – Este o specie activă noaptea, la crepuscul și dimineața, când amploarea redusă a proiectului, ciuf de câmp poate fi văzut zburând la înălțimi mici în căutarea de hrană. putem spune că specia nu va fi Cuibărește pe sol. Cuibul este reprezentat de o adâncitură în afectată semnificativ de sol, căptușită cu resturi vegetale și pene. Folosește pentru implementarea proiectului. hrănire un teritoriul cuprins între 15 și 200 ha. Depune o pontă de 5-10 ouă, care este clocită timp de 26-29 de zile. Puii părăsesc cuibul la 12-18 zile după eclozare, dar nefiind capabili încă să zboare se ascund în vegetație. Teritoriul unde își face cuibul trebuie să aibă suficientă vegetație ierboasă, dar nu foarte înaltă A224 Lungimea corpului (de la vârful ciocului, până la vârful cozii) Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea Caprimulgus este cuprinsă între 24-28 cm, iar anvergura aripilor este distribuție în zona de arealului de distribuție, de cuprinsă între 52-59 cm. Cuibărește în păduri de pin deschise, implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de europaeus - din zone cu soluri nisipoase, adesea cu turbării uscate, cu amploarea redusă a proiectului,

181 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe amplasamentul Specie Date bio-ecologice ale speciei Observații lucrărilor/relevanță caprimulg vegetație mai rară sau în poieni cu pâlcuri de pini, dar și în putem spune că specia nu va fi zone deschise, nisipoase sau în păduri de foioase cu poieni și afectată semnificativ de arbori doborâți. Oaspete de vară (majoritatea în mai- implementarea proiectului. septembrie), iernează în Africa. Se hrănește cu insecte, pe care le vânează în zbor fără zgomot. A229 Este o specie caracteristică zonelor umede, reprezentate de Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea Alcedo atthis râuri, canale, lacuri cu apă dulce și zonelor de coastă cu apă hrănire în zona de habitatului de hrănire, de salmastră. De obicei, apare acolo unde apa este curată și implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de – pescărel asigură o vizibilitate bună asupra peștilor, fiind o specie amploarea redusă a proiectului, albastru indicatoare a calității apei. Vânează stând pe ramurile putem spune că specia nu va fi tufișurilor sau copacilor ce atârnă deasupra apei și plonjează afectată semnificativ de prinzându-și prada și zboară la distantă mică de suprafața apei. implementarea proiectului. Specie sedentară în România, fiind larg răspândită în lungul râurilor bogate în pește, pe tot cuprinsul țării. Iernile grele cauzează reduceri drastice de efective. A151 Lungimea corpului (măsurată din vârful ciocului până în vârful Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea Philomachus cozii) este cuprinsă între 29 – 32 cm, la mascul și 22 – 26 cm hrănire în zona de habitatului de hrănire, de la femelă, anvergura aripilor este de 54 – 60 cm la mascul și 46 implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de pugnax – – 49 cm la femelă. Cuibăritor comun în Europa în turbăriile amploarea redusă a proiectului, bătăuș din taiga, în mlaștini și bălți din zona montană sau din tundră și putem spune că specia nu va fi pe pajiștile umede din apropierea lacurilor sau țărmurilor. afectată semnificativ de Cuibul este reprezentat printr-o raclă puțin adâncă la nivelul implementarea proiectului. solului, acoperită cu iarbă. Oaspete de vară iernează predominant în Africa; în pasaj și iarna ocupând zone mălștinoase, bălți cu apă mică, estuare, terenuri arate sau miriști. De obicei este observat în grupuri mici, dar primăvara, în zonele preferate se pot aduna stoluri foarte mari. Masculii

182 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Prezența pe amplasamentul Specie Date bio-ecologice ale speciei Observații lucrărilor/relevanță curtează în locuri comune, „în arene” tradiționale pe care femelele le vizitează pentru împrerechere. Hrana este alcătuită din neveertebrate, pești mici, amfibieni și semințe. A307 Silvia porumbacă preferă pădurile rare și poienele cu tufe , de Specia are arealul de Ținând cont de de mărimea Sylvia la nivelul mării până la zonele montane, fiind prezentă în distribuție în zona de arealului de distribuție, de densități mai mari în depresiuni și zonele cu dealuri. implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de nisoria – Își construiește cuibul în arbuști. În luna mai depune o pontă amploarea redusă a proiectului, silvie formată din 4-6 ouă, incubația durând 14-15 zile; puii părăsesc putem spune că specia nu va fi porumbacă cuibul după 11-15 zile de la eclozare. afectată semnificativ de Hrana speciei constă din păienjeni, bobițe de plante, implementarea proiectului. preferându-le pe cele de Sambucus sp. A022 Oaspete de vară în România, sosind în luna aprilie și părăsind Specia are habitatul de Ținând cont de de mărimea Ixobrychus țara în luna octombrie. Preferă aproape exclusiv zonele întinse hrănire în zona de arealului de distribuție, de de stufăriș cu apă dulce sau salmastră; bălți mari cu implementare a proiectului. mobilitatea speciei și de minutus – stufărișurile dense, cu un nivel scăzut de apă și cu Conform planului de amploarea redusă a proiectului, stârc pitic tufărișuri/sălcii sau arin ca habitat. Ocazional ocupă management al ariei zona în putem spune că specia nu va fi tufărișurile dense de pe marginea râurilor sau lacurilor. Cuibul care se va realiza conducta afectată semnificativ de îl construiește în stufăriș sau în copaci, uneori pe sol. Hrana de subtraversare Râul Olt cu implementarea proiectului. stârcului pitic constă din pești, amfibieni, insecte etc. firul 2 de aducțiune - cca. Este prezentă în zonele umede caracterizate prin zone întinse 150 m este propusă ca zonă de stufăriș, apă mică, cu tufărișuri și sălcii. prioritară în conservarea Stârcului Pitic.

183 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Statutul de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar Statutul de conservare al speciilor de păsări pentru care a fost declarată aria protejată ROSPA0003 nu va fi afectat de implementarea proiectului. Zona în care vor fi desfășurate lucrări în interiorul sitului este restrânsă ca suprafață. Lucrările prevăzute în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș sunt:  Subtraversare Râul Olt cu firul 2 de aducțiune - cca. 150 m Suprafața de teren afectată temporar reprezintă 0,0005% din suprafața totală a sitului.

Figura 16 – Relația amplasamentului proiectului vizat cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș

E. Informații privind ariile protejate aflate la o distanță de cel mult 5 km de amplasament În apropirea proiectului sunt situate următoarele arii protejate:  ROSCI0118 Movilele de la Păucea cca. 1600 m (realizarea unei conducte de aducțiune din Păucea spre GA Păucea)  ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț cca. 3300 m (realizarea unei conducte de aducțiune Axente Sever spre GA Axente Sever)  ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș cca. 3900 m (realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia)  ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud cca. 1500 m (realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia)  ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia cca. 1200 m (GA Buia) nord

184 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

ROSCI0118 “Movilele de la Păucea” situl a fost propus și confirmat în anul 2006. Situl se întinde pe o suprafață de 888,70 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea unei conducte de aducțiune din Păucea spre GA Păucea - se află la o distanță minimă de 1600 m sud față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Movilele de la Păucea sunt: – Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, cosirea/tăierea pășunii,pășunatul.

ROSCI0382 “Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț” situl a fost propus și confirmat în anul 2011. Situl se întinde pe o suprafață de 8,60 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea unei conducte de aducțiune din Axente Sever spre GA Axente Sever - se află la o distanță minimă de 3300 m vest față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț sunt: – drenaj, Zone urbanizate, habitare umana (locuinte umane); Depozitarea deșeurilor menajere /deșeuri provenite din baze de agreement, Depozitarea deșeurilor industrial, Poluarea apelor de suprafață (limnice. Terestre, marine și salmastre).

ROSCI0148 ”Pădurea de stejar pufos de la Petiș” situl a fost propus și confirmat în anul 2006. Situl se întinde pe o suprafață de 92,70 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia - se află la o distanță minimă de 3900 m est față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Pădurea de stejar pufos de la Petiș sunt: – Silvicultura, Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare, pășunatul.

ROSCI0431 ”Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud” situl a fost propus și confirmat în anul 2015. Situl se întinde pe o suprafață de 332,70 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea unei conducte de aducțiune Agârbiciu -Șeica Mare – Boarta - Buia - se află la o distanță minimă de 1500 m sud vest față de sit.

ROSCI0312 ” Castanii comestibili de la Buia” situl a fost propus și confirmat în anul 2015. Situl se întinde pe o suprafață de 7,20 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea GA Buia - se află la o distanță minimă de 1200 m nord față de sit.

ROSCI0186” Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare” situl a fost propus și confirmat în anul 2006. Situl se întinde pe o suprafață de 234,50 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect este realizarea unei conducte de aducțiune Prod – Hoghilag. Aceasta se află la o distanță minimă de 300 m vest față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Pădurea de stejar pufos de pe Târnava Mare sunt: – Silvicultura, Alte activități agricole decât cele listate mai sus, Focul și combaterea incendiilor, Prăbușiri de teren, alunecări de teren.

185 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

ROSCI0282 “Arpașu de Sus” situl a fost propus și confirmat în anul 2016. Situl se întinde pe o suprafață de 268,20 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea unei conducte de aducțiune - se află la o distanță minimă de 100 m est față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Arpașu de Sus sunt: – suprapășunatul – preluarea unor terenuri din sit ca terenuri arabile, existența unor specii de plante adventive care amenință habitatul 6410, depozitarea gunoaielor menajere, teren degradat din alte cauze.

ROSCI0112 “Mlaca Tătarilor” situl a fost propus și confirmat în anul 2007. Situl se întinde pe o suprafață de 3,7 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea unei conducte de aducțiune - se află la o distanță minimă de 2800 m nord vest față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Mlaca Tătarilor sunt: – Drenaj; Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice; Fertilizarea (cu îngrașământ); Luare/prelevare de plante terestre, în general; Focul și combaterea incendiilor.

ROSCI0304 “Hârtibaciu Sud-Vest” situl a fost propus și confirmat în anul 2011. Situl se întinde pe o suprafață de 22840,80 ha. Una din lucrăriile propuse prin proiect – realizarea rețelei de apă potabilă în intravilanul localității Nou Român - se află la o distanță minimă de 200 m vest față de sit. Vulnerabilitățiile la care este supus SCI Hârtibaciu Sud-Vest sunt: – Alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au fost menționate mai sus; Drumuri, autostrazi ; Zone urbanizate, habitare umana (locuinte umane); Depozitarea deșeurilor menajere /deșeuri provenite din baze de agreement; Cultivare; Modificarea practicilor de cultivare; Pășunatul; Fertilizarea (cu ingrasamant)

Datorită distanței față de ariile protejate, a motivelor pentru care au fost desemnate ariile protejate și a lucrărilor prevăzute în proiectul propus, activitatea de pe amplasamentul analizat nu va avea impact asupra acestora. Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar; Proiectul propus nu are legătură directă cu siturile și nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar. Se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

186 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Estimarea impactului potenţial asupra speciilor și habitatelor pentru care au fost propuse siturile Natura 2000

Analiza vulnerabilităţii siturilor Analiza vulnerabilității siturilor Natura 2000 ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului, ROSPSA0098 Piemontul Făgăraș, ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș, ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare și ROSCI0132 Oltul Mijlociucibin-Hârtibaciu ca urmare a implementării “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu Nr. Vulnerabilitatea sitului la categorii de Categorie de impact în zona de desfășurare a proiectului (P-prezent, A-Absent) Crt. impacturi ROSPA0099 ROSPA0098 ROSPA0003 ROSCI0122 ROSCI0227 ROSCI0132 1. Defrișările, tăierile rase și lucrările silvice care A A A A A A au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafețe mari 2. Adunarea lemnului pentru foc, culegerea de A A A A A A ciuperci 3. Turismul necontrolat A A A A A A 4. Amenajări forestiere și tăieri în timpul A A A A A A cuibăritului speciilor periclitate 5. Vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul și A A A A A A zgomotul cauzat de vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 6. Braconaj A A A A A A 7. Practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de A A A A A A cross, mașini de teren; 8. Prinderea păsărilor cu capcane A A A A A A 9. Deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului; A A A A A A 10. Împăduriri cu specii neindigene A A A A A A 11. Împăduririle zonelor naturale sau seminaturale A A A A A A (pășuni, fânațe etc.); 12. Înmulțirea necontrolată a speciilor invazive A A A A A A

187 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Nr. Vulnerabilitatea sitului la categorii de Categorie de impact în zona de desfășurare a proiectului (P-prezent, A-Absent) Crt. impacturi ROSPA0099 ROSPA0098 ROSPA0003 ROSCI0122 ROSCI0227 ROSCI0132 13. Industrializare și creșterea zonelor urbane; A A A A A A 14. Electrocutare și coliziune in linii electrice a A A A A A A speciilor de pasări; 15. Intensificarea agriculturii prin schimbarea A A A A A A metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiționale în agricultură intensivă , cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și mașini; 16. Schimbarea habitatului semi-natural (fânețe, A A A A A A pășuni) datorit încetării activităților agricole ca și cositul sau pășunatul 17. Cositul în perioada de cuibărire; A A A A A A 18. Cositul prea timpuriu (ex. poate distruge pontele A A A A A A de cristel de câmp); 19. Arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor); A A A A A A

188 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Estimarea impactului potenţial asupra speciilor pentru care a fost propus ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişa standard a sitului (categorii de impacturi la care situl Natura 2000 este vulnerabil) se poate concluziona că nu există impacturi asociate proiectului deoarece majoritatea lucrărilor propuse au loc în intravilanul localităților, iar cele care au loc în extravilan nu afectează suprafețe extinse, fiind amplasate de-a lungul drumurilor de legătură între localități. Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): În general, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcșie. În urma analizării proiectului propus s-a constatat că impactul este redus, majoritatea lucrărilor având loc în intravilanul localităților, iar cele care au loc în extravilan nu se desfășoară pe suprafețe mari.

Estimarea impactului potenţial asupra speciilor pentru care a fost propus ROSPA0098 Piemontul Făgăraș În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişa standard a sitului (categorii de impacturi la care situl Natura 2000 este vulnerabil) se poate concluziona că nu există impacturi asociate proiectului deoarece suprafața pe care vor fi efectuate lucrări este redusă. De asemenea nu va fi schimbată categoria de folosință a terenurilor, fiind vorba de reabilitarea unei captări de apă, extinderea unei conducte de aducțiune, nefiind efectuate construcții noi. Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): În general, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor şi/sau habitatelor pentru care a fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcţie. În urma analizării proiectului propus s-a constatat că impactul este redus ținând cont de suparafața redusă pe care va fi implementat proiectul, lipsa cuiburilor în zonă și de mobilitatea speciilor.

Estimarea impactului potenţial asupra speciilor pentru care a fost propus ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişa standard a sitului (categorii de impacturi la care situl Natura 2000 este vulnerabil) se poate concluziona că nu există impacturi asociate proiectului deoarece zona în care vor fi desfășurate lucrări în interiorul sitului este restrânsă ca suprafață: cca. 150 m Subtraversare Râul Olt cu firul 2 de aducțiune, fiind amplasată paralel cu conducta de aducțiune existentă. Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): În general, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcșie. În urma analizării proiectului propus s-a constatat că impactul este redus, având loc pe un

189 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” amplasament pe care au mai avut loc până acum lucrări, ținând cont de suparafața redusă pe care va fi implementat proiectul, lipsa cuiburilor în zonă și de mobilitatea speciilor.

Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus ROSCI0122 Munții Făgăraș În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişa standard a sitului (categorii de impacturi la care situl Natura 2000 este vulnerabil) se poate concluziona că nu există impacturi asociate proiectului deoarece suprafața pe care vor fi efectuate lucrările propuse este redusă. Impactul asupra habitatele și speciile pentru care a fost declarată aria protejată este redus și datorită faptului că proiectul presupune reabilitarea unor investitii vechi fiind vorba de reabilitarea unei captări de apă, amenajare albie, extinderea unei conducte de aducțiune și reabilitarea unui drum de acces forestier existent. Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): În general, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor şi/sau habitatelor pentru care a fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcţie. În urma analizării proiectului propus s-a constatat că speciilor de mamifere, nevertebrate, pești sau amfibieni având în vedere mobilitatea acestora nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului.

Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişa standard a sitului (categorii de impacturi la care situl Natura 2000 este vulnerabil) se poate concluziona că nu există asociate proiectului deoarece suprafața pe care vor fi efectuate lucrările propuse este redusă. Impactul asupra habitatele și speciile pentru care a fost declarată aria protejată este redus și datorită faptului că proiectul presupune reabilitarea unor investitii vechi. Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): În general, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor şi/sau habitatelor pentru care a fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcţie. În urma analizării proiectului propus s-a constatat că speciilor de mamifere, nevertebrate, pești sau amfibieni având în vedere mobilitatea acestora nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului.

Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişa standard a sitului (categorii de impacturi la care situl Natura 2000 este vulnerabil) se poate concluziona că nu există asociate proiectului deoarece suprafața pe care vor fi efectuate lucrările propuse este redusă - cca. 150 m Subtraversare Râul Olt cu firul 2 de aducțiune. Impactul asupra habitatele și speciile pentru care a fost declarată aria protejată este redus și datorită faptului că proiectul presupune extinderea paralel cu conducta de aducțiune veche.

190 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): În general, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor şi/sau habitatelor pentru care a fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcţie. În urma analizării proiectului propus s-a constatat că speciilor de mamifere, nevertebrate, pești sau amfibieni având în vedere mobilitatea acestora nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului.

Estimarea impactului potenţial asupra habitatelor și speciilor pentru care au fost propuse ROSCI0118 Movilele de la Păucea, ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț ,ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud, ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia, ROSCI0186 Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare, ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu, ROSCI0282 Arpașu de Sus, ROSCI0112 Mlaca Tătarilor și ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest În urma analizei memoriului tehnic al proiectului, corelat cu informaţiile din fişele standard ale siturilor (categorii de impacturi la care siturile Natura 2000 sunt vulnerabile) se poate concluziona că nu există impacturi asociate proiectului deoarece amplasamentul lucrărilor prevăzute nu se suprapune pe suprafața siturilor. Impactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii): Nu există impact pe timpul perioadei de construcție deoarece amplasamentul lucrărilor prevăzute în proiect nu se suprapune pe suprafața siturilor de interes comunitar.

191 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Identificarea și evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu Tipuri de Indicatori cheie cuantificabili folosiți la evaluarea impactului produs de proiect impact DIRECT Procentul Nu este cazul, Nu este cazul, Nu este cazul, Suprafața de teren Suprafața de teren Suprafața de teren din nefiind afectate nefiind afectate nefiind afectate afectată temporar afectată temporar afectată temporar suprafața habitate de habitate de interes habitate de reprezintă 0,000002% reprezintă reprezintă habitatelor interes comunitar interes din suprafața totală a 0,00004% din 0,0005% din de interes comunitar comunitar sitului (datorită suprafața totală a suprafața totală a comunitar lucrăriilor necesare sitului (datorită sitului (datorită care va fi realizării conductei lucrăriilor necesare lucrăriilor pierdut; de aducțiune propusă realizării necesare realizării – după terminarea conductelor de subtraversării lucrăriilor terenul aducțiune apă Râului Olt cu afectat se va fi adus potabilă și de firul 2 de la stadiul inițial), iar refulare ape uzate aducțiune – după suprafața de teren propuse – după terminarea afectată permanent terminarea lucrăriilor terenul (reprezentând lucrări lucrăriilor terenul afectat se va fi de amenajare albie și afectat se va fi adus adus la stadiul reabilitare drum la stadiul inițial), inițial). forestier) reprezintă iar suprafața de 0,000003% din teren afectată suprafața totală a permanent sitului. (reprezentând

192 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu extindere SPAU Biertan) reprezintă 0,000002% din suprafața totală a sitului. Procentul Majoritatea Lucrările Nu vor fi Suprafața de teren Majoritatea Nu vor fi pierdute din lucrărilor din prevăzute în pierdute afectată temporar lucrărilor din cadrul suprafețe suprafața cadrul cadrul proiectului suprafețe reprezintă 0,000002% proiectului au loc în suplimentare, habitatelor proiectului au constau în suplimentare, din suprafața totală a intravilanul proiectul de interes loc în reabilitarea unor proiectul sitului (datorită localităților, iar cele presupune comunitar intravilanul investiții existente presupune lucrăriilor necesare din extravilan nu extinderea care va fi localităților, iar (în cadrul captării extinderea realizării conductei afectează suprafețe subtraversării pierdut, cele din de suprafață de pe subtraversării de aducțiune propusă extinse, fiind Râului Olt cu folosit extravilan nu Râul Arpășel, Râului Olt cu – după terminarea amplasate de-a firul 2 de pentru afectează reabilitarea unui firul 2 de lucrăriilor terenul lungul drumurilor aducțiune, paralel necesitățile suprafețe drum forestier aducțiune, afectat se va fi adus de legătură între cu conducta de de hrană, extinse, fiind existent) și în paralel cu la stadiul inițial), iar localități. aducțiune veche odihnă și amplasate de-a realizarea unor conducta de suprafața de teren reproducer lungul conducte de aducțiune veche afectată permanent e ale drumurilor de aducțiune ce vor (reprezentând lucrări speciilor de legătură între afecta integritatea de amenajare albie și interes localități. terenului doar în reabilitare drum comunitar; perioada de forestier) reprezintă execuție. Nu vor 0,000003% din

193 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu fi pierdute suprafața totală a suprafețe sitului. suplimentare. Fragmentarea Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. habitatelor de Lucrările Lucrările Lucrările Lucrările prevăzute Lucrările prevăzute Lucrările interes prevăzute nu prevăzute nu prevăzute nu nu fragmentează în proiect nu prevăzute nu comunitar; fragmentează fragmentează fragmentează habitate de interes fragmentează fragmentează habitate de habitate de interes habitate de comunitar. habitate de interes habitate de interes interes comunitar. interes comunitar. comunitar. comunitar. comunitar. Durata sau Speciile de Speciile de interes Speciile de Speciile de interes Speciile de interes Speciile de interes persistența interes comunitar care interes comunitar comunitar care pot fi comunitar care pot comunitar care fragmentării comunitar care pot fi prezente care pot fi prezente atât pe fi prezente atât pe pot fi prezente pot fi prezente atât pe suprafața prezente atât pe suprafața suprafața atât pe suprafața atât pe suprafața amplasamentului suprafața amplasamentului amplasamentului amplasamentului amplasamen- vizat cât și în amplasamentului vizat cât și în vizat cât și în vizat cât și în tului vizat cât și vecinătatea vizat cât și în vecinătatea acestuia vecinătatea acestuia vecinătatea în vecinătatea acestuia vor fi vecinătatea vor fi afectate în vor fi afectate în acestuia vor fi acestuia vor fi afectate în acestuia vor fi perioada de perioada de afectate în afectate în perioada de afectate în amenajare-construcție amenajare- perioada de perioada de amenajare/ perioada de când va exista un construcție când va amenajare- amenajare/ construcție când amenajare/ potențial impact exista un potențial construcție când construcție când va exista un construcție când asupra acestora. impact asupra va exista un va exista un potențial impact va exista un Durata sau persistența acestora. potențial impact

194 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu potențial impact asupra acestora. potențial impact perturbării acestora se Durata sau asupra acestora. asupra acestora. În cazul nostru asupra acestora. limiteaza la faza de persistența Durata sau În cazul nostru este vorba despre În cazul nostru amenajare/ perturbării acestora persistența este vorba specii de păsări este vorba despre construcție și va fi pe se limiteaza la faza perturbării despre specii de care au o parte specii de păsări termen scurt până la de amenajare/ acestora se păsări care au o din habitatul de care au o parte finalizarea lucrărilor. construcție și va fi limiteaza la faza parte din hrănire în zonă. din habitatul de pe termen scurt de amenajare/ habitatul de Durata sau hrănire în zonă. până la finalizarea construcție și va hrănire în zonă. persistența Durata sau lucrărilor. . fi pe termen scurt Durata sau perturbării persistența până la finalizarea persistența acestora se perturbării lucrărilor. perturbării limiteaza la faza acestora se acestora se de amenajare/ limiteaza la faza limiteaza la faza construcție și va de amenajare/ de amenajare/ fi pe termen scurt construcție și va construcție și va până la finalizarea fi pe termen fi pe termen lucrărilor. scurt până la scurt până la finalizarea finalizarea lucrărilor. lucrărilor. Durata sau Respectarea Respectarea Respectarea Respectarea Respectarea Respectarea persistența măsurilor de măsurilor de măsurilor de măsurilor de măsurilor de măsurilor de perturbării diminuare a diminuare a diminuare a diminuare a diminuare a diminuare a speciilor de impactului vor impactului vor impactului vor impactului vor avea impactului vor avea impactului vor

195 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu interes avea ca rezultat avea ca rezultat avea ca rezultat ca rezultat ca rezultat avea ca rezultat comunitar; neperturbarea neperturbarea neperturbarea neperturbarea neperturbarea neperturbarea speciilor de speciilor de speciilor de speciilor de interes speciilor de interes speciilor de interes interes comunitar interes comunitar din comunitar din interes comunitar comunitar din din arealele comunitar din arealele protejate de arealele protejate de din arealele arealele protejate de arealele interes comunitar. interes comunitar. protejate de protejate de interes comunitar. protejate de interes comunitar. interes interes comunitar. comunitar. Schimbări Impact potențial Impact potențial Impact potențial Impact potențial Impact potențial Impact potențial în nesemnificativ nesemnificativ nesemnificativ nesemnificativ dacă nesemnificativ dacă nesemnificativ densitatea dacă vor fi dacă vor fi dacă vor fi vor fi aplicate și vor fi aplicate și dacă vor fi populațiilor aplicate și aplicate și aplicate și respectate măsurile respectate măsurile aplicate și respectate respectate respectate de reducerea de reducerea respectate măsurile de măsurile de măsurile de impactului. impactului. măsurile de reducerea reducerea reducerea reducerea impactului. impactului. impactului. impactului. Scara de Posibilele Posibilele pierderi Posibilele Posibilele pierderi Posibilele pierderi Posibilele pierderi timp pentru pierderi înregistrate vor fi pierderi înregistrate vor fi înregistrate vor fi înregistrate vor fi înlocuirea înregistrate vor doar la nivel de înregistrate vor doar la nivel de doar la nivel de doar la nivel de speciilor/ fi doar la nivel individ ceea ce nu fi doar la nivel individ ceea ce nu va individ ceea ce nu individ ceea ce nu habitatelor de individ ceea va periclita de individ ceea periclita efectivele va periclita va periclita afectate de ce nu va efectivele ce nu va populaționale din efectivele efectivele implementa periclita populaționale din periclita arealul protejat. populaționale din populaționale din

196 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu rea efectivele arealul protejat. efectivele Finalizarea lucrărilor arealul protejat. arealul protejat. proiectului; populaționale Finalizarea populaționale propuse va atrage de Finalizarea Finalizarea din arealul lucrărilor propuse din arealul la sine reducerea lucrărilor propuse lucrărilor propuse protejat. va atrage de la protejat. pană la va atrage de la sine va atrage de la Finalizarea sine reducerea Finalizarea nesemnificativ a reducerea pană la sine reducerea lucrărilor pană la lucrărilor impactului potențial nesemnificativ a pană la propuse va nesemnificativ a propuse va asupra speciilor. impactului potențial nesemnificativ a atrage de la sine impactului atrage de la sine asupra speciilor. impactului reducerea pană potențial asupra reducerea pană potențial asupra la speciilor. la speciilor. nesemnificativ a nesemnificativ a impactului impactului potențial asupra potențial asupra speciilor. speciilor. Modificări În perioada de În perioada de În perioada de În perioada de În perioada de În perioada de fizice și execuție a execuție a execuție a execuție a lucrărilor execuție a lucrărilor execuție a impurificări lucrărilor se lucrărilor se poate lucrărilor se se poate înregistra o se poate înregistra o lucrărilor se poate chimice ale poate înregistra o înregistra o poate înregistra reducere a reducere a înregistra o resurselor reducere a reducere a o reducere a productivității productivității reducere a de apă productivității productivității productivității biologice datorate biologice datorate productivității și/sau ale biologice biologice datorate biologice creșterii gradului de creșterii gradului de biologice datorate altor datorate creșterii creșterii gradului datorate poluare în zona de poluare în zona de creșterii gradului resurse gradului de de poluare în creșterii lucru, ca urmare a lucru, ca urmare a de poluare în naturale poluare în zona zona de lucru, ca gradului de înlocuirii sau înlocuirii sau zona de lucru, ca

197 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu care pot de lucru, ca urmare a poluare în zona montării conductei de montării de urmare a determina urmare a înlocuirii sau de lucru, ca aducțiune, reabilitării conducte, cămine, extinderii modificarea înlocuirii sau montării urmare a captării de suprafață hidranți etc. Pe subtraversării funcțiilor montării de conductei de extinderii de pe Râul Arpășel și durata derulării Râului Olt cu ecologice conducte, aducțiune, subtraversării a lucrăriilor de lucrărilor, va fi firul 2 de ale ariei cămine, hidranți reabilitării Râului Olt cu amenajare a albiei produsă o poluare aducțiune. Pe naturale etc. Pe durata captării de firul 2 de Râului Arpășel și fonică temporară de durata derulării protejate derulării suprafață de pe aducțiune. Pe reabilitarea unui către mașinile și lucrărilor, va fi lucrărilor, va fi Râul Arpășel și a durata derulării drum forestier utilajele implicate produsă o poluare produsă o lucrăriilor de lucrărilor, va fi existent. Pe durata în transportul fonică temporară poluare fonică amenajare a albiei produsă o derulării lucrărilor, va materialelor și de către mașinile temporară de Râului Arpășel și poluare fonică fi produsă o poluare realizarea lucrărilor și utilajele către mașinile și reabilitarea unui temporară de fonică temporară de specifice. Aplicarea implicate în utilajele drum forestier către mașinile și către mașinile și metodelor transportul implicate în existent . Pe utilajele utilajele implicate în recomandate de materialelor și transportul durata derulării implicate în transportul reducere a realizarea materialelor și lucrărilor, va fi transportul materialelor și impactului va lucrărilor realizarea produsă o poluare materialelor și realizarea lucrărilor diminua posibilele specifice iar lucrărilor fonică temporară realizarea specifice iar impactul efecte negative impactul asupra specifice. de către mașinile lucrărilor asupra factorului de asupra sitului factorului de Aplicarea și utilajele specifice iar mediu apă poate fi Natura 2000, astfel mediu apă poate metodelor implicate în impactul asupra moderat sau încat se poate fi moderat sau recomandate de transportul factorului de nesemnificativ, în aprecia că impactul nesemnificativ, în reducere a materialelor și mediu apă poate funcţie de factorul asupra acestuia va funcţie de factorul

198 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

199 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu că impactul asupra acestuia va fi nesemnificativ. INDIRECT Evaluarea Indirect aria Indirect aria Indirect aria Indirect aria protejată Indirect aria Indirect aria impactului protejată de protejată de protejată de de importanță protejată de protejată de produs de importanță importanță importanță comunitară poate fi importanță importanță proiect, comunitară comunitară poate comunitară afectată în perioada comunitară poate fi comunitară poate fără a lua poate fi afectată fi afectată în poate fi afectată de execuție a afectată în perioada fi afectată în în în perioada de perioada de în perioada de lucrărilor prin de execuție a perioada de considerare execuție a execuție a execuție a creșterea materiilor în lucrărilor prin execuție a măsurile de lucrărilor prin lucrărilor prin lucrărilor prin suspensie și a nivelui creșterea materiilor lucrărilor prin diminuare creșterea creșterea creșterea de zgomot sau în suspensie și a creșterea a materiilor în materiilor în materiilor în depozitarea nivelui de zgomot materiilor în impactului; suspensie și a suspensie și a suspensie și a necorespunzătoare a sau depozitarea suspensie și a nivelui de nivelui de zgomot nivelui de deșeurilor rezultate necorespunzătoarea nivelui de zgomot zgomot sau sau depozitarea zgomot sau etc. deșeurilor rezultate sau depozitarea depozitarea necorespunzătoar depozitarea etc. necorespunzătoar necorespunzăto e a deșeurilor necorespunzăto e a deșeurilor are a deșeurilor rezultate etc. are a deșeurilor rezultate etc. rezultate etc. rezultate etc.

200 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu PE Evaluarea Lucrările Lucrările propuse Lucrările Lucrările propuse în Lucrările propuse Lucrările propuse TERMEN impactului propuse în în proiect nu propuse în proiect nu în proiect nu în proiect nu SCURT produs de proiect nu înrăutățesc proiect nu înrăutățesc înrăutățesc înrăutățesc proiect, înrăutățesc semnificativ înrăutățesc semnificativ calitatea semnificativ semnificativ fără a lua semnificativ calitatea factorilor semnificativ factorilor de mediu și calitatea factorilor calitatea factorilor în calitatea de mediu și nu calitatea nu generează, astfel, de mediu și nu de mediu și nu considerare factorilor de generează, astfel, factorilor de un impact negativ generează, astfel, generează, astfel, măsurile de mediu și nu un impact negativ mediu și nu asupra acestora și nici un impact negativ un impact negativ diminuare generează, asupra acestora și generează, asupra biodiversității. asupra acestora și asupra acestora și a astfel, un nici asupra astfel, un Aplicarea metodelor nici asupra nici asupra impactului; impact negativ biodiversității. impact negativ recomandate, de biodiversității. biodiversității. asupra acestora Aplicarea asupra acestora reducere a impactului Aplicarea Aplicarea și nici asupra metodelor și nici asupra va diminua posibilele metodelor metodelor biodiversității. recomandate, de biodiversității. efecte, astfel încât recomandate, de recomandate, de Aplicarea reducere a Aplicarea apreciem că impactul reducere a reducere a metodelor impactului va metodelor asupra speciilor impactului va impactului va recomandate, de diminua recomandate, de protejate atât pe diminua posibilele diminua reducere a posibilele efecte, reducere a termen lung sau scurt, efecte, astfel încât posibilele efecte, impactului va astfel încât impactului va va fi nesemnificativ. apreciem că astfel încât diminua apreciem că diminua impactul asupra apreciem că posibilele impactul asupra posibilele speciilor protejate impactul asupra efecte, astfel speciilor protejate efecte, astfel atât pe termen lung speciilor protejate încât apreciem atât pe termen încât apreciem sau scurt, va fi atât pe termen că impactul lung sau scurt, va că impactul nesemnificativ. lung sau scurt, va

201 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu asupra speciilor fi nesemnificativ. asupra speciilor fi nesemnificativ. protejate atât pe protejate atât pe termen lung sau termen lung sau scurt, va fi scurt, va fi nesemnificativ. nesemnificativ. PE Evaluarea Efectul este Efectul este local Efectul este Efectul este local în Efectul este local în Efectul este local TERMEN impactului local în cadrul în cadrul zonei local în cadrul cadrul zonei cadrul zonei în cadrul zonei LUNG produs de zonei amenajate, pe zonei amenajate, pe termen amenajate, pe amenajate, pe proiect, amenajate, pe termen scurt, amenajate, pe scurt, reversibil, nu termen scurt, termen scurt, fără a lua termen scurt, reversibil, nu va termen scurt, va exista un impact reversibil, nu va reversibil, nu va în reversibil, nu va exista un impact reversibil, nu va pe termen lung. exista un impact pe exista un impact considerare exista un impact pe termen lung. exista un impact termen lung pe termen lung. măsurile de pe termen lung. pe termen lung. diminuare a impactului ÎN FAZA DE Evaluarea Lucrările Lucrările propuse Lucrările Lucrările propuse Lucrările propuse Lucrările propuse CONSTRU- impactului propuse introduc surse noi propuse introduc surse noi de introduc surse noi introduc surse noi CȚIE produs de introduc surse de zgomot prin introduc surse zgomot prin de zgomot prin de zgomot prin proiect, noi de zgomot funcționarea noi de zgomot funcționarea funcționarea funcționarea fără a lua prin utilajelor si prin utilajelor si utilajelor si utilajelor si în funcționarea intensificarea funcționarea intensificarea intensificarea intensificarea considerare utilajelor și traficului rutier la utilajelor si traficului rutier la traficului rutier la traficului rutier la măsurile de intensificarea nivel local. intensificarea nivel local. nivel local. nivel local.

202 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu diminuare traficului rutier Analizele privind traficului rutier Analizele privind Analizele privind Analizele privind a la nivel local. potențialul impact la nivel local. potențialul impact potențialul impact potențialul impact impactului; Analizele asupra Analizele asupra biodiversității asupra asupra privind biodiversității au privind au arătat un impact biodiversității au biodiversității au potențialul aratat un impact potențialul nesemnificativ asupra aratat un impact aratat un impact impact asupra nesemnificativ impact asupra acesteia - speciile de nesemnificativ nesemnificativ biodiversității asupra acesteia - biodiversității faună nu înregistrează asupra acesteia - asupra acesteia - au arătat un speciile de faună au aratat un populații mari, iar speciile de faună nu speciile de faună impact nu înregistrează impact mobilitatea acestora înregistrează nu înregistrează nesemnificativ populații mari, iar nesemnificativ le face mai puțin populații mari, iar populații mari, iar asupra acesteia mobilitatea asupra acesteia vulnerabile la factorii mobilitatea acestora mobilitatea - speciile de acestora le face - speciile de disturbatori (vor le face mai puțin acestora le face faună nu mai puțin faună nu migra către terenurile vulnerabile la mai puțin înregistrează vulnerabile la înregistrează învecinate factorii disturbatori vulnerabile la populații mari, factorii populații mari, asemănătoare ca (vor migra către factorii iar mobilitatea disturbatori (vor iar mobilitatea structură și funcții terenurile disturbatori (vor acestora le face migra către acestora le face ecologice). învecinate migra către mai puțin terenurile mai puțin asemănătoare ca terenurile vulnerabile la învecinate vulnerabile la structură și funcții învecinate factorii asemănătoare ca factorii ecologice). asemănătoare ca disturbatori (vor structură și funcții disturbatori (vor structură și funcții migra către ecologice). migra către ecologice). terenurile terenurile învecinate învecinate

203 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

204 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Aria naturală protejată ROSPA0003 ROSCI0227 ROSCI0132 Identificarea Evaluarea ROSPA0099 ROSPA0098 Avrig-Scorei- ROSCI0122 Munții Sighișoara- Oltul Mijlociu - impactului impactului Podișul Piemontul Făgăraș Făgăraș Târnava Mare Cibin – Hârtibaciului Făgăraș Hârtibaciu CUMULATIV Evaluarea În ceea ce În ceea ce În ceea ce În ceea ce privește În ceea ce privește În ceea ce impactului privește alte privește alte privește alte alte planuri și/ sau alte planuri și/ sau privește alte produs de planuri și/ sau planuri și/ sau planuri și/ sau proiecte desfășurate proiecte desfășurate planuri și/ sau proiect, proiecte proiecte proiecte în vecinătatea în vecinătatea proiecte fără a lua desfășurate în desfășurate în desfășurate în proiectului analizat, proiectului analizat, desfășurate în în vecinătatea vecinătatea vecinătatea care ar putea conduce care ar putea vecinătatea considerare proiectului proiectului proiectului la apariția unui conduce la apariția proiectului măsurile de analizat, care ar analizat, care ar analizat, care ar impact cumulativ, cu unui impact analizat, care ar diminuare putea conduce putea conduce la putea conduce efecte semnificative cumulativ, cu efecte putea conduce la a la apariția unui apariția unui la apariția unui asupra elementelor de semnificative apariția unui impactului; impact impact cumulativ, impact biodiversitate, asupra elementelor impact cumulativ, cumulativ, cu cu efecte cumulativ, cu precum și a structurii de biodiversitate, cu efecte efecte semnificative efecte și functionalității precum și a semnificative semnificative asupra semnificative ariilor naturale structurii și asupra asupra elementelor de asupra protejate, proiectul se functionalității elementelor de elementelor de biodiversitate, elementelor de va corela cu ariilor naturale biodiversitate, biodiversitate, precum și a biodiversitate, prevederile acestor protejate, proiectul precum și a precum și a structurii și precum și a planuri sectoriale, se va corela cu structurii și structurii și functionalității structurii și inclusiv cu cele în prevederile acestor functionalității functionalității ariilor naturale functionalității care se intergrază sau planuri sectoriale, ariilor naturale ariilor naturale protejate, ariilor naturale care derivă din el inclusiv cu cele în protejate, protejate, proiectul se va protejate, astfel încât să se care se intergrază proiectul se va proiectul se va corela cu proiectul se va asigure convergența sau care derivă din corela cu corela cu prevederile corela cu obiectivelor acestora. el astfel încât să se prevederile

205 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

206 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare.

Condiţii de realizare a proiectului

 Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale;  Se va evita afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de desfășurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;  Se vor restrânge la minimul posibil suprafeţele ocupate de organizarea de şantier;  Suprafeţele destinate pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienți goliți și depozitare temporară de deșeuri vor fi impermeabilizate în prealabil cu folie de polietilenă;  Organizarea generală de şantier va fi localizată în așa fel încât să nu afecteze integritatea ariilor naturale protejate;  Se recomandă ca platforma circulabilă din interiorul gospodăriilor de apă să fie realizată din pavaj permeabil.

Concluzii

 Lucrările proiectate a fi construite și apoi exploatate, nu modifică suprafaţa ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului; ROSPA0098 Piemontul Făgăraș; ROSCI0122 Munții Făgăraș.  Deşi caracterul modificărilor datorate lucrărilor este ireversibil, integritatea ariilor naturale protejate este asigurată. Complexul de specii de animale, păsări şi habitatele acestora pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate, nu va fi afectat;  Realizarea investiţiilor prevăzute prin proiect nu va avea impact semnificativ direct asupra habitatelor și speciilor de animale sau a speciilor de păsări de interes conservativ;  Impactul identificat este nesemnificativ şi nu conduce la modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ. XIV. Legătura proiectului cu corpurile de apă Judeţul Sibiu dispune de o bogată reţea de ape care asigură necesităţile de alimentare cu apă potabilă şi industrială. Reţeaua hidrografică este alcătuită din două bazine principale, BH Olt şi BH Mureş. Apele de suprafaţă - Starea corpurilor de apă atât din bazinul hidrografic Olt, cât şi din bazinul hidrogafic Mureş, în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi a stării chimice. Starea ecologică - Caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii, a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa:  elementelor biologice: râuri - fitoplancton, macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă; lacuri - fitoplancton;  elementelor fizico - chimice:  elementelor fizico-chimice generale: râuri - condiţii termice (temperatura apei), condiţii de

oxigenare (oxigen dizolvat), starea acidifierii (pH), nutrienţi (N-NH4, NN02, N-N03, P-P04, P total); lacuri - condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienţi (fosfor total);  poluanţilor specifici: râuri, lacuri: Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, PCB.

207 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici au fost stabilite valorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice, pe baza cărora se realizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună, bună şi moderată). Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune, fiind specifice categoriei corpului de apă: o pentru râuri - regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei), conectivitatea cu corpurile de apă subterană, continuitatea râului), parametri morfologici (variaţia adâncimii şi lăţimii râului, structura şi substratul patului albiei, structura zonei riverane) o pentru lacurile naturale: parametri hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel, modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative, conectivitate ape subterane, coeficient de dragare, structură zonă riverană, coeficient consolidare maluri). Starea chimică - Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. Orice depăşire a standardelor de calitate de mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună. Pentru evaluarea conformării substanţelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice, aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică. Apele subterane - Pe teritoriul BH Olt -judeţul Sibiu au fost identificate, delimitate şi caracterizate un număr de 4 corpuri de ape subterane (Depresiunea Sibiu, Lunca Hârtibaciului, Depresiunea Făgăraş, Nocrich-Beneşti). Acestea au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale Oltului şi ale afluenţilor săi. o Calitatea corpurilor de apă subterană din BH Olt: - In corpul de apă Depresiunea Sibiului - Au fost analizate 14 probe de apă provenite din 7 foraje după cum urmează: Tălmaciu (F3),Veştem Sud (FI), Sibiu F3, Sibiu Vest F16 cât şi forajele de adâncime Orlat FIA şi Tălmaciu FIA , Primăria Săcel FI. Din acestea, foraje au fost monitorizate ca şi captări de apă în scop potabil. (Tălmaciu FIA , Orlat FIA, Săcel FI), unul pentru ZV (Sibiu F3), restul au fost monitorizate ca foraje de observaţie. Conform OM - Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru + 2+ 3 următorii indicatori : NH4 , CI’, S04, NO2, Pb , Cd şi P04 . Valoarea concentraţiilor medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la forajele investigate s-a încadrat, în general, sub limitele valorilor de prag. S-au constatat depăşiri la fosfaţi la forajul Sibiu F3

(P04=1.027mg/l) şi la forajul Sibiu Vest FI6, la care s-au constatat şi depăşiri la amoniu (0,641 mg/l) - cele doua foraje fiind poluate din punct de vedere chimic. în privinţa azotaţilor, în corpul de apă ROOT05 nu au fost depăşiri peste limita admisă de HG nr. 53/2009. Conform interpretării rezultatelor analizelor fizico-chimice şi a faptului că gradul de poluare este de 33,33%, corpul de apă este în stare chimică slabă. Cauzele poluării pânzei freatice aparţinând Judeţului Sibiu ar putea fi : lipsa canalizărilor centralizate şi a staţiilor de epurare în majoritatea localităţilor judeţului Sibiu şi funcţionarea necorespunzatoare a staţiilor de epurare existente care necesită urgent retehnologizare. - In corpul de apă Lunca pârâului Hârtibaciu - Se află doar forajul Nocrich F3 - Corpul de apă este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele de vârstă cuaternară din lunca pârâului Hârtibaciu, afluent pe partea stângă al râului Cibin. Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato - sulfato - calcico - magneziană. Au fost analizate 4 probe de apă provenite din postul hidrogeologic Nocrich forajul F3. Conform Ordinului

208 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag + 2 2 pentru următorii indicatori : NH4 , CT, S04 ',N02", Pb şi Cd. Concentraţia maximă a indicatorului amoniu a fost înregistrată în data de 07.08.2010 cu o valoare de 3,28 mg/l . La

indicatorul N02" s-a înregistrat o singură valoare ce depăşeşte valoarea de prag, în data de 10.11.2010. Ţinând cont de faptul ca acest foraj este singurul care caracterizeaza corpul de apă, considerăm că este o depăşire nesemnificativă, deci corpul de se află în stare chimică bună. - In corpul de apă Depresiunea Făgăraş - Au fost analizate forajele aparţinând staţiilor hidrogeologice Arpaşu de Jos (F2, F3, F4) şi Avrig (F5) de pe teritoriul judeţului Sibiu, în depozitele cuatemare aluvio-proluviale din Depresiunea Făgăraş se dezvoltă un strat acvifer constituit din pietrişuri şi bolovănişuri într-o masă de nisipuri cu intercalaţii argiloase în grosime de până la 85 m, stratul acvifer propriu-zis ajungând până la 30 m grosime. Au fost analizate 8 probe de apă provenite din cele 4 foraje. Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru + 2 2+ 3 următorii indicatori : NH4 , CI", S04 \N02', Pb , Cd şi P04 '. Valoarea concentraţiile medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajele investigate s-au incadrat sub limitele valorilor de prag. Corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. - In corpul de apă Nocrich-Beneş - în urma analizelor fizico-chimice efectuate se constată că azotaţii sunt cu mult peste limitele admise de legea 311/2009. La acest foraj s-a evaluat indicatorul azotaţi dar nu s-au înregistrat depăşiri. Ţinând cont de faptul că acest corp de apă subterană este sub presiune şi are o buna protecţie naturală, s-a considerat că starea lui calitativă(chimică) este buna Valoarea concentraţiile medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajele investigate s-au încadrat sub limitele valorilor de prag. Corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. o Calitatea corpurilor de apă din BH Mures: - Forajul F3 din Hoghilag – Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009 pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru urmatorii indicatori:NH4;Cl;SO4;NO2;Cd. - Forajul F5 din Mediaş - Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru + acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru următorii indicatori : NH4 , CI', 2 3 S04 "’N02", P04 ' şi Cd. Valoarea concentraţiile medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajele investigate s-au incadrat sub limitele valorilor de prag. Corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. - Forajul F2 din Miercurea Sibiului: - Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru următorii + 2 3 indicatori : NH4 , CI', S04 ',N02", P04 ', Pb şi Cd. Valoarea concentraţiile medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajele investigate s-au încadrat sub limitele valorilor de prag. Corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. - Forajele FI şi F3 din Copşa Mică - Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, pentru acest corp de apă au fost stabilite valori de prag pentru următorii indicatori :FI : NIV, 2 + 2 CI', S04 ', N02',si Cd . F3 : NH4 , CI', S04 ',N02",si Cd. Valoarea concentraţiilor medii anuale înregistrate pentru toţi indicatorii la toate forajele investigate s-au incadrat sub limitele valorilor de prag. Corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. Judeţul Sibiu are o bogata reţea de ape care aparţin celor doua mari bazine hidrografice: al Oltului şi al Mureşului, însumând un număr de 1.937 km de râuri. Aproximativ două treimi din apele judeţului aparţin Oltului, iar restul de o treime se îndreapta direct ori indirect spre Mureş.

209 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

Se poate spune ca pe teritoriul judeţului trece cumpănă apelor dintre aceste bazine care desparte afluenţii Hârtibaciului şi Cibinului de cei ai Tâmavei şi Mureşului. Oltului i se atribuie majoritatea apelor din sud. In general stratele acvifere sunt cuprinse între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2-8 l/sec. în bazinul hidrografic Mureş, etajarea reliefului determina adâncimea pânzei freatice, astfel că în zonele înalte adâncimile variază între 5-10 m, iar în zona de luncă, adiacenta râului Târnava Mare, pânza freatica se află la mică adâncime (5 m), nivelul hidrostatic superior fiind sub permanenta influenta a nivelurilor râului, prin infiltratie şi capilaritate, astfel ca la creşterea nivelului Tâmavei Mari se pot întâlni adâncimi cuprinse între 1-3 m. Caracteristicile apelor pânzei freatice de pe teritoriul judeţului Sibiu este influentata de: . relaţia directa cantitativa între debitul şi cantitatea de precipitaţii cazuta în bazinul de colectare; . interacţiunea cvasigenerala între nivelul ei şi râul în care debiteaza în zona albiei minore a acestuia; . chimismul natural al apei freatice determinat atât de componenta şi solubilitatea rocilor cu care se afla în contact cât şi - în zona de influenta - de chimismul râului cu care se afla în interacţiune; . acţiunea impuriflcatoare datorita activitatilor antropice din judeţ. In judeţul Sibiu, resursele de apă freatica, cu debite care pot fi luate în considerare în vederea exploatarii, sunt următoarele: apa cantonata în depozitele aluvionare ale râului Târnava Mare, Cibin, Hârtibaciu (zona Coves-Agnita) şi ale afluenţilor râului Olt cu bazinul în nordul munţilor Fagaras. Menţionam ca lunca Oltului nu oferă debite semnificative în sectorul de curs Arpasul de jos- Tumu Rosu. In judeţul Sibiu, desi resursele de apă freatica sunt bogate, calitativ majoritatea nu corespunde condiţiilor de potabilitate, situatie cauzata atât de caracteristicile naturale ale pânzei freatice, cât şi de impactul activitatilor antropice. In general pânza freatica cantonata în bazinele superioare ale râurilor din judeţ este potabila. în schimb cea din bazinele inferioare este influentata de poluarea râurilor prin interacţiunea râu-pânza freatica. în acest caz se încadreaza zonele: - Copşa Mică-Tâmavioara-Micasasa, aflata sub influenta poluării istorice produsa de activitatea de pe platforma industriala: Copşa Mică;

- Sibiu, aval staţie de epurare municipala - Mohu; - Agnita, aval Agnita. Influenta negativa, din punct de vedere calitativ, asupra pânzei freatice la nivelul întregului judeţ, este provocata de lipsa sistemelor de canalizare şi a statiilor de epurare ape uzate, în majoritatea localitatilor, ceea ce face improprie utilizarea în scop potabil a resurselor de apă. Impactul asupra calității și regimului calitativ al apei Impactul potențial în perioada de execuție a lucrărilor În perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare din zona Mediaș - Dumbăveni – Agnita – Arpaș - Bâlea, impactul potențial al activităților de execuție a

210 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu” lucrărilor asupra calitătii apei va fi strict local, limitat de traseul conductelor și de intensitate redusă, în situația apariției unei poluări accidentale și a migrării poluanților în apa subterană. Prin prezentul proiect se propune extinderea frontului de captare Dumbrăveni format din 8 puțuri de extragere a apei din subteran ce aparţine Bazinului Hidrografic Mureș cu încă 4 puţuri noi de extragere a apei subterane conform studiului hidrogeologic realizat:  H = 100m, echipat cu pompa submersibila având Q= 4 l/s şi H= 40 m = 2 buc  H = 40m, echipat cu pompa submersibila având Q= 4 l/s şi H= 40 m = 2 buc În ceea ce privește lucrările de extindere a captării, acestea vor avea un impact redus ca timp asupra calității apei, fiind posibilă apariția următoarelor efecte:  poluarea cursurilor de apă și modificarea calității acesteia determinată de potențialele deversări și scurgeri accidentale de poluanți în râuri;  atingerea unor nivele înalte de turbiditate ca efect al antrenării de sedimente în timpul desfășurării lucrărilor în albie.

Impactul potential în perioada de operare Lucrările de reabilitare ale sistemului de alimentare cu apă și de canalizare vor consta în principal din înlocuirea componentelor vechi și degradate cu elemente noi, superioare calitativ și dimensionate corespunzător, propabilitatea producerii de poluări accidentale ca urmare a unor avarii ale acestor componente fiind foarte scăzută. Prin urmare, impactul potențial în perioada de operare asupra calității apei nu va fi semnificativ. Implementarea proiectului va avea în general un impact pozitiv asupra mediului și implicit asupra calității apei. XV. Completari cu date și informații cuprinse în Anexa II A și Anexa III la Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE 1. Descriere a proiectului a. Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect și, dacă este cazul, a lucrărilor de demolare; Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului au fost prezentate în capitolul III din Memoriu de prezentare. b. Descrierea amplasării proiectului, acordându-se o atenție specială sensibilității ecologice a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate Descrierea amplasării proiectului a fost prezentată în capitolul III din Memoriu de prezentare. 2. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile de a fi afectate în mod semnificativ de proiect O descriere a aspectelor de mediu susceptibile de a fi afectate în mod semnificativ de proiect, este prezentată în capitolele VI și VII din Memoriul de prezentare. 3. Descrierea tuturor efectelor semnificative probabile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile privind aceste efecte, și care rezultă din:

211 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

a. reziduurile și emisiile preconizate, precum și eliminarea deșeurilor, dacă este cazul Aceste aspecte sunt prezentate în detaliu în capitolul VI din Memoriul de prezentare. b. utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității În etapa de construcție Se vor utiliza următoarele resurse naturale: - sol vegetal la reabilitarea zonelor din care a fost excavat – pe traseul de pozare a conductelor de apă/ canal și a rețelei de fibră optică. - piatră spartă, nisip se vor utiliza pentru pozarea conductelor și pentru realizarea fundațiilor. - apă pentru umectarea spaţiilor de lucru când condiţiile meteorologice impun acest lucru. Apa utilizată va fi furnizată în cisterne de la reţeaua de alimentare existentă în zonă; nu va fi utilizată apă din cursuri naturale. Nu vor fi executate foraje pentru acest scop. În etapa de funcționare se vor utiliza următoarele resurse naturale: - apă subterană: utilizată pentru alimentarea localitățiilor din SAA Dumbrăveni, având în prezent un front de captare format din 8 puțuri de medie și mare adâncime, iar prin acest proiect se va extinde cu încă 4 puțuri. Tratarea apei se realizeaza la Stația de Tratare Dumbrăveni, a cărei capacitate existentă de tratare de 30 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047. - apă de suprafață: utilizată pentru alimentarea localităților din SAA Mediaș și SAA Agnita, respectiv râul Târnava Mare (captarea de suprafaţă existent cu o capacitate de 300 l/s. Tratarea apei se realizează la Stația de Tratare a Apei Mediaș, a cărei capacitate existentă de tratare de 188.5 l/s va satisface cerinţa de apă a întregului sistem propus, calculată în cadrul balanţei de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047.) și râul Arpășel (priză de tip tirolez existentă, amplasată pe râul Arpășel a cărui debit minim cu asigurarea de 95% este de 91 l/s. Tratarea apei se realizează la Stația de Tratare Arpașu de Sus a cărei capacitate de 80 l/s va satisface cerința de apă a întregului sistem propus calculată în cadrul balanței de apă, pentru perioada de orizont a proiectului 2018 - 2047.) 4. Criteriile prevăzute în anexa III se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele 1-3. A. Caracteristicile proiectelor: a. dimensiunea și concepția întregului proiect: Activitatea propusă prin proiectul aflat în analiză, nu se încadrează în Anexa 1 a Legii nr. 273/2013 privind emisiile industriale. b. cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: Nu este cazul. c. utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: Nu este cazul. d. producția de deșeuri: Nu este cazul. e. poluarea și alte efecte nocive: Nu este cazul. f. riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice: Nu este cazul. g. riscurile pentru sănătatea umană: Nu este cazul.

212 Memoriu de prezentare “Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, judeţul Sibiu”

B. Amplasarea proiectelor. Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește: a. utilizarea actuală și aprobată a terenurilor: Nu este cazul. b. bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: Nu este cazul. c. capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor zone: i. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor: Nu este cazul. ii. zone costiere și mediul marin: Nu este cazul. iii. zonele montane și forestiere: Nu este cazul. iv. rezervații și parcuri naturale: Nu este cazul.

 zone clasificate sau protejate de dreptul național; zone Natura 2000 desemnate de statele membre în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE: Nu este cazul. v. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: Nu este cazul. vi. zonele cu o densitate mare a populației: Nu este cazul. vii. peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: Nu este cazul. 3. Tipurile și caracteristicile impactului potențial a. importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): Nu este cazul. b. natura impactului: Impact temporar pe perioada realizării investiţiei. - Nu este cazul. c. natura transfrontalieră a impactului: Nu este cazul. d. intensitatea și complexitatea impactului: Impact cu intensitate mică, temporar și limitat la o anumită zonă. Nu este cazul. e. probabilitatea impactului: Preconizată să fie mică. Nu este cazul. f. debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: Impact limitat și temporar. Nu este cazul. g. cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: Nu este cazul. h. posibilitatea de reducere efectivă a impactului: Respectarea măsurilor sunt prezentate în Memoriu de prezentare. Nu este cazul.

Întocmit, SC ASRO SERV SRL Sibiu Ing. Dumitru Ungureanu Ing. Ramona Ardelean

213