NII Si STAPANII

PAMANTIJL

Q-A-rpu - u 0.1.A. 1 NII si STAPANII.

:R,A13,11 ROSETTI

;Flit ehno.O.Inta trecutulut nu se ',wee judeckla chip sAnAtinstarea de astazi a gospoddriel nationate. .(Dr.. Tb. y. der. Golt2. Agrarwesen . .u.'dgearp. '

TOMUL I DELAORIG1Isi1:PA.N.A2, LA 1834

. ' IBUCL1RETI - Ateliergelegrafice gOCEC&Co.,.Sooieintft'Ationimit .* " 1.907

www.dacoromanica.ro 01111/kNTUL

SATENIIsiSTAR/ANTI

IN MOLDOVA

DE RADU ROSETTI

Fttra cuno,tinta..trecutului nu se poate judecit In chip sitndtos starea de astlizI a gospodltriel nationale. (Dr. Tb. y der Goltz. Agrarwesen u Agrarpolzia )

TOMUL PELA ORIG1NI P.ANA. LA 1834

BUCURETI Ateherele grafice SOCEC & Co , Societate Anonirra i 907

www.dacoromanica.ro PRECUVANTARE

Chesi iunea taráneasca. la noi a ajuns iar pe planul intaiuisolutiuneaeialcatue§te una din preocuparile de capetenie, nu numai a oamenilor no§tri de Statciqi a tuturor acelora care-§i dau sama de insemnatatea unei re- zolvari sánatoase a vajnicei probleme, atAt pentru prezentul cAt §i mai ales pentru viitorul Statului Român. Spre a gäsi leacurile trebuitoare pentru tamaduirea ralelor cari au adus reinvierea acestei chestiuni abià patruzeci de ani dupa aplicarea legii rurale a lui Cuza, ce era menita rezolve pentru vecie, nu ajunge sá cunoa§tem acele rale. Cauzele lor trebuiesc descoperite pana la rádä- cin i cercetate cu amanuntime, ceea ce se poate face numai urmarindu-le in trecutul nostru. Una din cauzele de cápetenie pentru cari legea rurala dela 1864 n'a reu§it sá deslege in chip desavaqit marea problema sociala qi economicá cu care tara se gasià atunci fata in fata, este u§urinta cu care a fost alcatuita, lipsa de once studiu §i de orce cercetare serioasa a cauzelor §i a imprejurárilor istoricei economice al carui rezultat erà. Asemene cercetari erau inteadevar, acum patruzeci de ani, anevoioase din cauza lipsei de material documentar adunat qi publicat. Astazi frig, publicatii de tot feliul au Adus la cuno§tinta publicului, mii de documente privitoare la legaturile ce legau in vechime pe satean cu pamântul cu stapanul. Pe lânga aceste publicatii, mai dispunem de

www.dacoromanica.ro 1v depozitele continând zecimi de mii de acte ale Academiei Românei Arhivei Statului. Totus literatura asupra istoricului chestiunii fáránesti, dela legea ruralài pdná astázi, se reduce la aproape nimic; epocaimediat anterioará re- formei lui Cuza fiind rnult mai bogaa in aceastá privintA, desi brosurile alc5."tuind acea literaturá se disting mai cu samá prin fraseologia lor desartá. Cred decic lucrarea de fatá va umpleà un gol si VA jfi bine venitá. Ea este rezultatul unor cercetári ince- ptite acurrioptspi-ezece ani prin chteva articole publicate in 'RevisTh Noutii phrásite vreme indelungatà spre reluate numai in tirmá. Ca si attinci, stáruesc iastázi a c5utà briginile legá- turilor dintre pámânt, sáteani stápánindispozitiunile Drefitului sau Obiceiului Romeinese. Istoria lor este istoria evolutiunii acelui obiceid sub inriurirea imprejufárilor politice si economice a tárilor noastre. Se intelege ct pArerile expuse de mine la .1888 au evoluat siele fatá cu cunostinta de texte noue. Dreptul del uzufruct Asupra hotarului satului, ce din capul locului il atribuisem sátenilor, a devenit cevà mai mult deal' cre- deam atunci, iar proprietatea ce o atribuiam stápAnului a devenit cu totulaltcevà, preschimbAnddse in judecie. Am arátat in Cronica Tiaseanilor cAt de mult gresisem and donchisesem cà ptimeintul et-à numele ce se dádea jirea- billor In Tara-de-Jos. lar acuma in urmá, am constatat numirea de jireabie se intrebuintà nu numai in Bucovina si in Tara-de-Sus 'ci si in Tara-de-Jos. N'am pretentiunea sá fi fácut cevà,perfect sau definitiv, lucrarea de fatá are nevoie de complectárii támu- riri in inulte locuri; poate, pe iciicola., de oarescari indreptári. Doresc ca ele sá se produa cAst mal curAnd cht mai multe, nime nu seva grabi 81 admitA pecele

www.dacoromanica.ro V intemeiate mai voios deck mine Mkturisescins6. cmsä mAgulesc cu näidejdea c, plecând dela Obiceiul Romlinesc, am pus chestiunea pe terenul ei adevkat. Inainte de a terminà îmj rárnâne a implini o datorie aduchnd aici prinosul meu de recunostint5. Domnului Di- mitrie C. Sturdza (Scheianul), lucea'torului modest dar har- nic §i stkuitor, vrednicului urma§ al unui lungqir de boeri mari moldoveni iubitori de carte §"i de trecutul nea- multi', care a muncit ani pentru a adunà §i a copià bo- gatul material de documente relativ la chestia tkAneascg, alekuind zo volume manuscrise,ce se aflà astazi in posesiunea Academiei RomAne. Documentarea acesteic5.rti este in mare parte loath din acea colectiune färA de care numai .cu greu a§ fiPututs'oalcAtuiesc. Dacà i se va gàsi vre un merit, o parte insemnatà dinteinsul revine cu blind sam5. Domnului Sturdza-Scheianul.

Bucuroti, 20 Decheinvrie 1906.

www.dacoromanica.ro INDREPTAR t La pagina 261, se lamurete ca ultimul document din nota 2 se MIA' la Academia Romana, Pachet VIII, 254. La pagina 301, atat In titlul paragrafului 2 cat §i In textul acelui paragraf, sa se ceteasca Alexandru Ion Mavrocordat in loc de Alexandru Constantin Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro INTRODUCERE

DESPRE ALCATUIREA NEAMULUI ROMANESC

Putine chestiuni istorice au dat loc la polemice mai Inver- §unate decat .acele ce s'au nascut Intre scriitorii germani, slavi, unguri§iromani in privinta starumtii coloniilor romane in Dacia Traiana. Discutiunea inceputa de mult a degenerat in cearta furioasa In urma scrierii lui Rösler :Romeinische Studien care a dat loe la refutarile D-lor Pi 6 $i Xenopol§i. la scrierile patima§e ale d-lor Hunfalvy §i Tomaschek, De o bucata de timp insa putem constata ca intre partile beligerante urmeaza un armis- titiu consitntit in mod tacit, a carui cauza ar putea prea bine fi oboseala luptatorilor §i lipsa de argumente noue de o parte $i de alta. Istoricul chestiunii fiind Inca In mintea tuturor ma voiu dispensa de a reveni asupra lui, multamindu-ma a reamintl ca de§i du§manii continuitatii presupon cu totii o emigrare a elementului roman din peninsula balcanica peste Dunare, ei nu sunt uniti asupra epocei in care aceasta emigrare ar fi avut loc. Sulzer 9 o pune in secolul al XIII-lea §i Engel 2) in al IX-lea. Miklosich crede ca pe la finele veacului al V-lea invaziunile Slavilorarfiprovocat printre Romanii,forrnati ca popor

F.I.Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Dacien,. II, § 101-104. I. C. Engel, Commentatio de expeditione Trajani ad Danubium, de origine Valachorum. Geschichte der Moldau u. Walachei.

6398 t

www.dacoromanica.ro 2

In Moesia, un indoit curent de emigrare, mergand unii spre Sud, in Macedonia, altii spre Nord, In Dacia Traiana. Rösler pune emigrarea Romanilor pe la finele secolului al XII-lea, parere care este impartasita si de Hunfalvy. Tomaschek, care dintaiu fusese dusmanul decis alteoriei emigrarii, iar pe urma se facu cel mai aprig aparator alei, pune inceputul ei la finele secolului al XI-lea. Este insa de observatca., dei aparatori inversunati ai teoriei emigrarii, niciunul din acesti scriitori nu ne da o sin- gull dovadd directd despre aceasta emigrare, nu ne citeaza macar doua linii In cari sa fie vorba despre o emigrare a Ro- manilor :toti o presupun. Cel dintaiu, care ni da o marturie directa, desi cam incurcata in hainele legendei", precum o marturiseste insusi, este un partizan alcontinuitatii, D. Onciu, in studiul intitulat : Dare de searnd criticd despre Teoria lui Rdsler" , sludii asupra stdruintii Roma* nilor in Dacia Trajand de A. D. Xe- nopol" 9. D-sa ne aduce ca ,martune cartea a II-a a miraculilor Sam- tului Dumitru, scrisa pela inceputul secolului al IX-lea si care contine stirea urmatoare: Slovenii si Avarii devastand aproape tot Iliricul si Tracia, pana la zidurile Bizantului, duserd toatd populatiunea de aici dincolo de Dundre, in parea spre Panonia ce avea de capitald Syrmium. Aici haganul Ava- rilor aseza tot poporul captiv ca si supus, care amestecandu-se cu Bulgarii si Avarii si cu ceilalti pagani si inmultindu-se prin copii, crescu in popor foarte estins si mare. Iar fiii pastrara dela parinti firea neamului lor si datinele romane precum si credinta ortodoxa (?) si sfantul botez. Dupa ce trecura 60 si mai bine de ani, devenind natiune de sine statatoare, haganul Ava- rilor le dete un principe numit Cuban Acesta desfacandu-se de hagan, porni cu poporul sau spre tara strabunilor lor, si desi haganul incerca sa-i opreasca, il invinsera in mai multe bataliisi, trecand Dunarea, mersera de se asezara pe campul Ceramisului in Macedonia" 2).

') Convorbiri Iiterare, anuI XIX, No. 7, pag. 596. 2) ibidem.

www.dacoromanica.ro 3

D. Onciul mai observa,ca:aceasta admigraredin dreapta Dunarei nu altera caracterul de continuitateaI elementului roman iin Dacia Trajana, a§a cä se pastra traditiunea despre originea Daco-Romanilor din timpul dominatiunii romane asupra acestei tar? 1). Credem deci ca ar fi nemérit, ca pe langd chestiunea sta- ruintii Romanilor in Dacia Trajana, sa se mai puje 'Inca una 0 anume: Prirnit-au oare Dacia Trajand,independent de rd- mc4itile coloniilor rdmase intr'insa dupci peirdsirea ei de catre Aurelian, elernente romane din Peninsula Balcanied in numdr insernnat ? Noi credem ca, afara de marturia adusd de D. Onciul, mai sunt §i alte texte cari permit a raspunde afirmativ. Din cercetarile lui Drinov 2) ar rezulta ca prima aparitiune a Slavilor in peninsula balcanied dateaza Inca din timpul Impa- ratului Marcu Aureliu (161 180) cand Costobocii pradard pana la Elatea in Elada 3). S'ar pdrea chiar ca Dacia, dupd parasirea ei de catre Aurelian, n'ar fi fost stapanitd numai de Goti, ci ca de pe atunci s'ar fi wzat in ea triburi slave. Cel putin vedem popoare sarrnatice independente pornind din Dacia Tra- Jana pentru a intreprinde incursiuni pradatoare In Imperiu 4). Tar inceputul colonizarii Peninsulei cu Slavi, ar fi fost facut de Imparatii Carus (283) 0 Galerius (298) cari, in urma biruin- telor lor asupra Sarmatilor, a§ezara pe prin0i lor de rasboiu, In numar de mai multe sute de mii, in Iliria, Moesia, Tracia 0 Panonia. Constantin cel. Mare primi peste 300,000 Sarmati in Imperiu, a§ezandu-i in Skitia (Dobrogea), Macedonia 0 Ilria 5). Insa slavismul Sarmatilor fiind departe de afi probat, insu Schafarik negandu-1, nu putem pune nici un temeiu pe aceasta parere. Ceeace pare sigur este ca in secolul al V-lea elernentul slay era deja destul de insemnat in Peninsula Balcanied, de oarece la acea epocd constatam, pe langanumiri slavone de localitati

Ibidern, pag. 599. Drmov, 3acezertie sagmacicarotronyocrposo-CaassRartm. Mos- cova 1873 2) Pausanias, IX, 34. 4) Drinov, Op. tit., pag. 53. 6) Ibid., pag. 49 si urm.

www.dacoromanica.ro 4

§i demnitari imperiali de rang inalt cu nume slave 1); in fine lm- paratii Iustin §i Iustinian erau fara indoiala de origine slava. Insa pana la finele secolului al V-lea Slavii nu apar in Moesia, Tracia, Dardania §i Macedonia decdt ca coloni romani a§ezati pe acele locuri fara de voia lor. Numai dupa plecarea Ostrogotilor in Italia incep ei a navali preste Dunare, atAt pentru a pradd peninsula cdt :,$i. pentru a-vi cucerl a§ezari noue. Navalirile lor nu incetara decdt in a doua jumatate a secolului al VII-lea, cdnd coloniile lor se intindeau asupra Intregii Peninsule, dela Dunare pana la extremitatea Peloponezului 2). Aceste navaliri au fost mai frecuente §i mai cumplite in timpul lui Iustinian (527-565). Jata ce zice in aceasta privinta istoricul contemporan Procopiu : In acel timp Iustinian ajunse la putere ;Ifunii (Bulgarii), Slavii §i Antii devastara prin navaliri aproape an uale, in modul cel mai crud,Iliricul,toatA Tracia, Grecia, Chersonezul precum §i toate regiunile dela tar- muffle marii Ionice pana lasuburbiile Bizantului. Cred ca in fie-care ndvdlire mai bine de doud-sute de rnii de Ro- mani erau sau uci0 sau du0 in captivitate; a§d ca acele provincii semanau cu stepele Skitiei 3)". Aceasta afirmatiune a lui Procopiu mai este coroborata atAt prin amanuntele ce le da el cdnd istorisete unele din aceste navaliri cdt §i din spusele celorlalti istorici bizantini contimporani. Pentru o mai buna lamurire a chestiunii voiu rezumd, d upa Schafarik §i Strittter, istoria navalirilor slave in secolul al VI-lea.

* 0 puternica armata de Anti treca in anul 527 peste Du- nare, dar fu batuta cu desavdr§ire de Germanos 4). Dupa repetite navaliri din partea lor, comandantul Traciei, Chilvud, fil

Jirecek, Gesehiohte der Bulgaren, pag. 72-23. Ibid. 2) Procop, Hist. Aracana, cap. 18, pass. 108, Ed. Niebuhr. Stritter, II, pag. 25, § 10. 4) Schafarik, Slavische Alterthamer, II, pag. 153-158. Procop , Bell goth., III, cap., 4, p. 560 Stritter, II, p. 25, § 11.

www.dacoromanica.ro 5 trimis In anul 530 impotriva lor, §i le tina piept viteje§te timp de trei ani, dar la urma, In anul 533, navalind Cu o armatd prea slaba in tara lor, fu ucis. De atunci Slavii nu mai putura fi opriti de a trece Dunarea §i de a devasta provinciile Impe- riului1). Pe atunci, dupa ce prin moartea lui Chilvud once pericol despre Bizant disparuse, izbucnira discordii intestine intre Slavi si Anti. In descrierea amanuntità a acestor intampldri, la invaziunile ce se reinoird, sunt numiti de Procopiu intai A.ntii (534-546), pe urma Slavii. Ace§ti de pe urmd furd bdtuti de Philimut, principele Herulilor 2). In anul 545 ei fac o advalire in Tracia §i se intorc cu o multime de captivi3) In anul 548 Slavii navalesc in Iliria §i prada pana la Epidamnos sau Dyrrachium, ucigdnd i ducd nd in captivitate, fdrd ,deosebire de va rstd4), tot ce le e$ tnainte. In anult 550 o ceata slava numai de 3000 de oameni, eare treca Dunarea §i Hebrus (Maritza) §i. pustii Tracia §i Epi- rul, nu gasi mai niel o rezistenta serioasd. Parte dintrInsii se facura stapdni prin me§tesug asupra ora§ului Toperus, astazi ruinele Boar-Kalesi pe Marea Egea. Procopiu descrie cruzimile comise de Slavi atftt cu ocazia cuceririi acestui oras cdti aiure, In Traciai Iliria. Numai la Toperus ucisera cincisprezece mii barbatii luard copiiii femeile în robie, insa in tot de- cursul acestei navaliri ei ridicard iar4 tot ce le e$1 tnainte fdrd n,ici o distinctiune de va' rstd5), ucigand Impreund cu turmele lor, pe aceicarinu-i mai puteau duce In captivitate §i intorcandu-se in tara lor cu nenumdrate multimi de robiu). In anul urmator (551), numeroase cete de Slavi amenin- tara. Tesalonicul (slav. Selim), Insä respinse de Germanos se retrasera, prin muntii Iliriei, In Dalmatia. In acela§ timp alti

Procop, Bell. goth., III, cap. 14, p. 496. 5tritter, II,p. 25-26. Procop, Bell. goth., cap. 13, p. 494, cap. 14, p. 496 Ibid. p. 497. Stritter, II, p. 27. Procop, Ibid., cap. 13, p. 532. a. c. 548. Stritter, II, p. 34-37. Procop, Ibid., c. 38, p. 556-57. 5) Stritter, Il, p 37

www.dacoromanica.ro 6 Slavi, impinsi dupa parerea Bizantinilor de Gol, navalira in Dalmatia, si impartindu-se in trei cete pustiira Grecia in mod Infricosat, iernand chiar inteinsa si adundnd nen,umdrati captivi. La Adrianopole fura loviti de generalul imperial Scholas- ticos, insa 11 invinseras'i ajunsera pana la zidiul cel lung, ridicat de imparatul Anastase pentru ocrotirea Tarigradului, pus- tiind tot de jur imprejur. La intoarcere, Romanii fi atacara si reusira a le lila inapoi parte din captivi, Irisa barbarii se re- intoarserd in tara lor ca restul prdzii1). In anul 552 o mare multime de Slavi prada Iliria, fiind spre acest sfarsit transportati pe vase peste amare de Gepizii cari locuiau in Transilvania si in Ungaria de Sud 2). Generalii lui Iustinian fura batuti si, dupa o pradaciune indelungata. Slavii se reintoarsera in tara lor cu o nenumdratd multime de captivi O cu toata prada care o adunara '). Procopiu istoriseste ca lustinianarfiridicat din nou si reparat, in contra Slavilorsialtor barbari, multecetati la amare, cari mai nainte servise de adapost in navalirile slave 4). Invaziunea Avarilor aduse pe Slavi in unte incurcaturi, insa nu intrerupse navalirile lor in Imperiu. In anul 558 Hunii (Bulgarii) si Slavii navalira in Tracia, o pradara ca desavarsire ludnd o multime de robi5), trecura peste zidul pe jumatate cazut al lui Anastase si ingrozira Tarigradul. Batura pe Bizantini la orasele Zurulos (astazi Ciorli)si Arcadiopolis si se retrascra numai cand Imparatul ameninta sa le impiedice trecerea amare' cu flota sa 6). Atunci Bizantinii nu mai fura su- parati de Slavi vre-o cativa ani. Tocmai intre anii 565-578 ei istorisesc despre o isbucnire de ostilitati intre Slavi si Avari. Neatarnarea Slavilor (de Avari) pare a rezulta si din faptul O. solul lui Bajan, care ceruse dela Imparat trecerea libera

Procop, Bell. goth., IV, 25 p. 637-639. Ibid., Stritter, II, p. 40. 5) Procop, be aedif., IV, 7, p. 66. Stritter, II, p. 39. Theophanes, p. 197-198. Stritter, II, p. 42. Cedrenus T.I, p. 386-387. Theophanes, p. 197, 19. Stritter, II, p. 44.

www.dacoromanica.ro 7

prin Iliriai Moesia fù, la intoarcerea sa, surprinsi ucis de Slavi cari navalise in Iliria i). In anul 581, Tracia fu pradata de o suta de mii de Slavi ) Imparatul Constantin Tiberiu fu silit sa ceara ajutorul ha- ganului Avarilor 4). In anul 583, Slavii ajunsera pana la zidul cel lung, aproape de Bizant, pradandi robind in lung si in lat4). Commentiolos, seful ostirii romane, reu§i, dupa trei batalii, sa-i goneasca din Asticai sa le ieà inapoi mare parte din pradaicaptivii cei mai ale§i 8). Ceea ce pu impiedeca ca Tracia sa sufere o noua pustiire in anul 5876). Dupa çucerirea orasului Syrmium (azi Mitrovitza) de catre Avari, cazù preponderenta Slavilor in Ungaria de Sud si nu incape indoiala ca ei devenira supusi Avarilor. Cand haganul facti in anul 591, pregatiri pentru un rasboiu in contra Bizantinilor, Slavii, dupa ordinile lui pregatirai ei vasele trebuitoare pentru trecerea Savei 7). Pe acea vreme avù loc lovirea ce ar fi fa' cut-o 5.000 de Slavi asupra Tesaloniculuii despre care se vorbeste in viata Sfantulul Dumitru 8). Cevà mai tarziu, dupa aceeas sorginte, haganul Avarilor ar fi condus o nenumarata armata de Slavi supusi Avarilor in contra Tesalonicului, care fu impresu rat opt zile cu 50 masini de rasboiu 9). Aicir se oprira incursiunile in Macedonia a Slavilor ce erau supusi Avarilor. Cu totul altfel insa Slavii liberi din Mol- dova si Tara-Romaneasca. In anul 592 Priscos fu trimis in contra lor pentru a-i supune in propria lor tara. Vedem din cearta iscataintre dansuli haganul Avarilor ca Grecii priveau

Menander, p. 124. Stritter, II, 49 ) Ibid., p. 124, 164, 165. Stritter, II, 47. 8) Menander, 127-129. Stritter, 49-50. 4) Theophylactus Simokatta, 4, I, C.6, 7,p.17,18. Theophanes Anastasius apud Stritter,II, p. 51-52, 6) Stritter, II, p 53. 6) Theophyl., III, 4. Stritter, 11, 53. Stritter, II, p. 55. Theophylastus, 4, VI, c. 3, 4, p. 147, 148.Theo- phanes, 87, lit. a, 88, 89 si sq Vita S. Demetrit, in Acta Sanctorum, IV,Brussela 1780. Vita S. Dem., c. 107-148.

www.dacoromanica.ro 8 pe Slavi ca un popor slobodi neatdrnat de Avari 9. Priscos trecù Dundrea, surprinse pe generalul slav Radgost,tilud multi prin*i§i-itrimise la Bizant sub conducerea unui oricare Tatimir (dupd numele sau un Slav)1 A doua zi,Ale- xandru, unul din generalii greci, se Incercd In zadar sa atace pe Slavi In a§ezdrile lor neaccesibile dupd ce trecù Ilivakia sau Ilovaci (astazi Ialomita), pana ce un Gepid trAddtor conduse pe Insu§ Priscos, prin pAdurii stufdrii, la a§ezarea Re- gelui ((3.77e) sdu Mu2ok (Mouescoxto), care se afld pe rdul PaSpirius (poate Buzdul de astdzi; cnf. Pasiaces la Ptolemeu) In anul 595, o micd ceatd de Slavi pradd ora§ele Saldapa, Akysi Skopi; Irisa la Intoarcere ei furd cu totul nimiciti In tabdra lor de generalul grec Petros 3) In anul 596, cdnd Slavii amenintard jaraBizantul, Petros fu iardsi trimis In contra lor. Slavii cdutard sa le Impiedece trecerea peste Dundre, insd dupd moar tea cdpeteniei lor, Pirogost, se retraserä peste llivakia.

Vedem cá aceastd expunere a invaziunilor slave In Pe- ninsula Balcanica In veacul al VI-lea este fdcutd de Schafarik pe baza marturiilor scriitorilor contimporani Procopiu, Me- nandru, impdratul Mauriciu §i Theophylact Simokatta. Din ele rezultd. cd, In tot cursul secolului al VI-lea, Tracia, Pina, Moesia, MacedQnia, Tesalia §i chiar Elada au fost prddate, mai in fiecare an, de Slavii ce locuiau peste Dundre In Dacia Traiand. Gel mai insemnat din scriitorii citati de Schafarik, Proco- piu, ne spune lamurit cd flecare incursiune a Slavilor costd Im- periului viata sau libertatea a 200000 supu§i. Este un fapt §tiuti netagduit cd popoarele barbare, In incursiunile lor pradatoare, nu se multumiau a lud cu ele banii, obiectele de preti turmele locuitorilor tdrii prddate, dar cd o mare parte a prdzii erd alcdtuitd chiar de acei locuitori cari erau du§i captivi in tara navalitorilor.

Theophyl., VI, 6. Stritter, II, 55-56. 2) Theophyl., VI, 6, 7, 8, 9. Stritter, II, 56-61. Theophyl., VII, 2. Stritter, II, 63-64

www.dacoromanica.ro 9

Acest obiceiu s'a conservat intarile slavei in tot Ori- entul pdnd la finele evului mediu ;incursiunile vechilor nostri Domni in Ungaria si Polonia ni-o dovedesc indestul. Cronicile noastre sunt pline de asemenea exemple '),i Ureche ne spune eà numai din expeditiunea fAcutd de $tefan ce! Mare in Polo- nia, in anul 1498, el a adus o sutd de mii de robi in Mol- dova unde i-ai asezat 9. Pustiirile Slavilor au fostatftt de desdvdrsite !neat constatarn ed in veacul urmator populatiunea romanizatd a Impe- riului este inlocuità, in Moesia aproape exclusiv,i in celelalte provincii in cea mai mare parte de Slavi 3). Ei fiind un popor care fdced plugdrie 4), aveau nevoie de robi pentru a-i ajutd la munca cdmpului, mai ales in acea epoca cdnd o mare parte din populatiunea lor valida erd intrebuintatd in fiecare an in incursiuni peste Dundre Am puted deci conchide, numai din faplul nftvAlirilor necontenite ale Slavilor in Peninsula in curs de un secol, ca Da- cia Traiand a primit in acel period o mare parte din populatiunea Moesiei, Traciei, Iliriei, Macedoniei si a Tesaliei. Admitdnd chiar ca cifra lui Procopiu ar fi exageratd, ed.. captivii ar fi intrat numai inteo mica proportiune in cifra care alcdtuià pierderea de populatiune a Imperiului in fiecare an, In urma acestor ndvaliri ale Slavilor, este totus mai presus de indoiald ca adaosul de populatiune primit de Dacia Traiand, din acest fapt, in cursul unui seco!, a trebuit sd fie de mai multe sute de mii. Peninsula Balcanied, a cdrei populatie sedzuse mult urma rdsboaielor prin cari o cucerise Romanii, primise chiar dela inceputul dominatiunii romane numeroase colonii,i romanizarea elementelor tracice merse repede. Grecul Pricos Paniata, care precurse in secolul al V-lea toatd Peninsula cu prilejul soliei lui la Huni, ni asigurA ca atdt limba °Wald cati limba vorbith in casa de locuitori erd cea lotind. Prin urrnare acele

Kogalniceanu. Letopisefe, I., p. 155, 156, 175, 182, 194. Ibtd. p. 174 83 Jirecek, Geschiohte der Bulgaren, p. 92-94. si p. 126. 4) Schafarik, Slavisohe Alterthamer, 1, 23, P. 537.

www.dacoromanica.ro 10

sute de mii de locuitori din Moesia, Tracia, Iliria, Macedonia Tesalia, du§i peste Dunare in captivitate de Slavi, in urma in- cursiunilor lor in Imperiu, erau un element roman. lata deci un rdspuns afirmativ la tntrebarea pusa mai sus, acest raspuns nu este bazat pe o presupunere, ci pe textul ciari lamurit al unui istoric de valoare, coroborat prin marturia celorlalti contimporani. Este un lucru de mirare ca Schafarik §i Miklosich, cari amandoi s'au ocupat de origina Romanilor, sa nu fi gandit la urmarile ce se puteau trage, atat din cuvintele luiProco- piu, cat chiar numai din faptul nenumdratelor navaliri pradatoare ale Slavilor in secolul al VI-lea In Imperiul Orientului. Imprejurarea este cu atat mai neexplicabila ca Schafarik se in- temeiaza mai ales pe Procopiu pentru a face istoricul acestor na- navaliri, §i ca Miklosich, din motive limbistice, presupune o emigrare a elementelor romanizate din Peninsula peste Dundre, pe la finele veacului al V-lea, achca cam pe la aceea§ epoca. Roesler zice ca, in urma navalirilor slave, populatiunea Peninsulei fusese reclusa cu desavar§ire prin mdceldriri (Nie- dermetzelungen)i târârt continue de pe locurile lor (fortge- setzte Wegschleppungen1). Insa nu ne zice, sau poate nu vo- e?te sa ne zica, unde a fost tar= acea populaVune romanizatd pe care o vedem inlocuità Inca dela finele veacului al VII-lea, in unele provincii din Peninsula, prin,altaexclusiv slava 2). Dupa ce vom fi cercetat cumi in ce imprejurari Dacia Traiana a fost ocupata de Slavi, vom cauta sa ne dam Kama despre urmarile aducerei in aceastd provincie a elementelor romanizate din Moesia, Illiria, Tracia, Macedonia §i Tesalia.

Roesler, Romdnische Studien, p. 74. Asupra romanizarii elementelor autohtone dela Dunare si din Peninsula Balcanica vezi: R6mer und Romanen in den Donauldndern de Iulius _Tung. Nu poate exista nici umbra de Indoiala ca in secolul al romanizarea acestor elemente era- un fapt indeplinit si ca, cu pu- fine excepfii (s. e. Albanezii), Peninsula Balcanica, Panoniai toate far- murile dunarene precumi Alpii, erau locuite de populafiuni can toate vorbiau aceeas limba, avean aceleasi instatufiunii aproape aceleasi mo- ravuri.

www.dacoromanica.ro Este admis ca emigrarea Gotilor de pe tarmurile Mari Baltice, unde erau asezati de mai bine de patru secoli, spre Marea Neag,ra, a Inceput In a doua jumatate a secolului al II-lea dupa Hristos. Locurile parasite de ei fura imediat ocupate de Slavi cari in regiunea Vistulei Inaintara spre apus, pe rand cei ce locuiau pe tarmurile Marii Negre fura Impinsi spre rasarit de Goti cari se stabilira In locul lor. In acelas timp Incepuse miscarea popoarelor fino-uralice la Ural, la Volga s't la Don, spre apus, astfel ca Slavii se ga- sira stramtorati tntre natiunile germanice de o parte si acele fino-uralice de alta. Rasboaiele dintre Romani si Goti In secolul al III-lea, in urma carora Dacia Traiana fu parasita de Aure- lian si ocupata de Vestgoti, permisera Slavilor sa se tntinza ei spre apus, ocupand locurile parasite de Goti. Iornandes, istoricul Gotilor, pretinde ca. toti Slavii dela Marea Neagra ar fi fost supusi Gotilor, ceea ce cu buna seama este exagerat, dest e probabil ca triburtle slave cari locuiau In megiesia imediata a Gotilor n'ar fi putut- conserva neatarnarea lor fata cu rasboi- nicii lor vecini i). La Inceputul secolului al III-lea Dacia era ocupata de Goti Vandali. Vandalii, veniti dela Elba, ocupau partea nordves- tica a Daciei, malurile Muresului si ale Crisului. Insa nici ei nu o putura duce mult timp in buna Intelegere cu Gotii de catre cari fura învinii goniti peste Tisa, In Panonia, unde Impa- ratul Constantin ti prim' (335). Gotii se Intinsera asupra Daciei intregi careia Ii dadura numele de Gotia ce-1 pastra pana la navalirea Hunilor (375) 2). Hunii, dupa ce invinsera pe Ostogoti cari locuiau In stanga Nistrului, intrara In Dacia uncle baturA pe Atanaric s't pe Vest- goti silira sitcaute un adapost In Carpati. Cea mai mare parte a natiunii Vestgotilor Insa, sub conducerea lui Fritigern si a lui Ala vivus, fugl peste Dunarei obtina voia Imparatului Valens de a se stabill In Imperiu (376).

Schafarik, Op. cit., I, p. 528. Ammianus Marcellinus, 27, 4, istoriseste expeditiunile ImpAra- tului Valens, In 367-369, In Moldova sl Basarabia, 3n contra lui Ata- naric.

www.dacoromanica.ro 12

Dupd trecerea potopului hunic, Dacia fu ocupatd de Ost- goti cari gasird In Transilvania (Caucaland) rdmdsitile Vest- gotilor cc serefugiase In munti cu Atanaric, iar Slavii se grAbird, sub presiunea popoarelor fino-uralice, sd ocupe locurile parasite de Ostgoti. Tabla Peutingeriand, revazutd pentru cea de pe urmd (=lard sub Teodosiu Cel Tandr (423), pune locuintele Venezilor Sarmafi la ostul Alpilor Bastarnici (Carpati) acele ale Venezilor la Marea Neagrd, Intre Dundre si Aga- lingus 1). Dupd moartea lui Attila (453), vedem pe Ostgoti In Pan onia, dela Vindobona pana la Syrmium ;iar In Dacia, dela Marea Neagrd pana la Tisa, se ridicd puterea Gepizilor, tara stdpanitd de dansii se numeste :Gepidia 2). In urma plecdrii Ostgotilor In Italia (488), Gepizii inain- teazdi ei spre apusi Slavii, In urma unei noue presiuni exer- citatd asupra lor de catre Bulgari, ocupa Dacia. Desi din scrierile Bizantinilor contemporani putem constata numai ocuparea de catre Slavi a malului nordic al Dundrei de jos, a sesului Munteniei, a Moldovei de jossi a Basarabiei, dar toponimia tarilor noastre ne aduce dovezi neindoelnice cd cea mai mare parte a Daciei Traiane a trebuit sd fie stdpanitd de ei, marea majoritate a numirilor noastre geografice fiind slave. De unde putem conchide cu sigurantd cd Slavii au ocupat Dacia Intreagd, cu exceptiunea regiunei cuprinse Intre Olt Tisa cu partea apusand a Ardealului unde predomneste nomenclatura romana, unde colonizarea romand a fost mai intensiva si care nu se poate constata cd arfifost ocupata vreodatd de Barbari 2). De aici rezultd cd Slavii, cand s'au stabilit In Dacia, au gdsit-o pustie, afard de coltul in muntii cdruia se crede cá se adaposlise rdmdsitele colonielor lui Traian. Se pare cd

i) Schafarik, Op. cit., I, p. 529. 2) Iornandes, Get , c.50. Datia, quae modo Gepidia ascnbitur: in qua nunc Unorum gens habitare dmoscitur. Ibid., Gepidia, ubi modo Uni qui et Avari inhabitant. 2) Hasdeu, Istoria critivd a Romdnilor, 1, pag. 306. D. Onciul, Dare de seamei criticd despre Teoria lui Roesler de A. D. Xenopol in Cono. lit., anul XIX, No. 2.

www.dacoromanica.ro 1 3 de Bulgari si de celelalte popoare fino-uralice, au trebuit sa ocupe Dacia imediat dupa plecarea Gotilor si a Gepizilor. Caracteristica popoarelor slave fata cu Germaniii cu natiunile fino-uralice (Huni, Bulgarii Avari) este multimea lor, fapt asupra caruia toate izvoarele contimporane sunt de acord 1). Ca acei cari au ocupat Dacia la finele secolului al V-leaerau foarte numerosi nu ne putem indol ca.nd vedem ca Peninsula Balcanica a fosI colonizata de dansii, dela Dunare pana la capul Matapan, afara de Bosnia, Hertegovinai Sarbia cari au primit de aiure cea mai mare parte din populatiunea lor slava 2). Se nasc insa acum Intrebarile: Populatiunea slava ce s'a stabilit la finele veacului al V-lea In Dacia, era oare ea In contact imediat cu restul gintei slave ? Invaziunile In Imperiu colonizarea Peninsulei fost-au opera Intregului neam al Slavilor sau numai a acelora ce se stabilise In Dacia? Cred ca se poate sustine: cc/ Slavii stabiliii in Dacia au fost izolati derestuln,earnuluilorqicdatect

Iung, Roemer und Romanen in den Donaulandern, p. 228. Iornandes, Get., 5. Venethorum natio populosa. Ib, 23. Hermana ricus in Venethos arma commovit, qui quarnvis armis despecti sed nu- merositate pollentes, primum resistere conabantur, sednihil valet mul- titudo imbelltum. Croatii filed' chemati de Imparatul Heraclios care le cedd Dal- matia cu condittune ca, dupä ce vor fiizgonit pe Avari cari pusese stäpAnire pe clansa, sd recunoascd suzeranitatea Impel-1111m. Croatii, sub conducerea a cinci fratii cloud surori, intrard In Dalmatia cu mare putere §i o cucerifd dupd o luptä crAncend de mai multi ani. Tot pe acel timb, Sdrbii a cdror tara se hotard cu Croatia Alba sau Mare, cerurd locuinte dela Heraclios, care le desenind o bucatä de loc In Tesalia, lAngd ora§ul Serbitza. Insd acele locuri nu pldcurd SArbilor cari, cu voia Im- pdratului, plecard Inapoi spre tara lor. Inainte de a trece Dundrea insd se cdird de ceea ce fácuse §1, prin mijlocirea comandantului imperial din Belgrad, obt.inurd dela Heraclios, In ostul Dalmatiei, locuinte udate de rdurile Drina, Bosna §i Wrbas §1 cari se aflau tried sub stdpAnirea Ava- rilor. Sarbii gonied pe Avari §1 se latird dela Saya pAnd la Marea Adria- tic& Schafarik crede cA Croatii au fost adu§i de Heraclios pe la 634 iar cd Sdrbii au venit pe la 636. Schafarik nu crede cA Dalmatia sd fi primit elemente slave statornice Inainte de venirea Croatilor, dar in mare parte din teritoriul te fu ocupat de Sarbi erau stabilite de mai nainte numeroase colonii slave. (Schafarik, Slavische Alterthanzer, II, 31, p. 237-241).

www.dacoromanica.ro 14

ndvalirile slave in Imperial din Orient ceiti colonizarea Peninsula sunt fdcule numai de ddnii, fdra ajutorul frafilor lor din Rusiai din Polonia. Aceasta parere o Intemeiez pe urmatoarele fapte: Slavii cad au ocupat Dacia au fost dintaiu izolati de restul neamului lor prin navalirile Hunilor (375). Hunii, venind din Asia, dupa ce lovira pe Ostgoti la Don si Nipru, navalira In Panonia prin trecatorile Carpatdor septentrionalii prin Dacia, izoland astfel cu totul pe Slavii cari traiau la Marea Neagra si la gurile Niprului de grosul neamului lor care locuid in centrul Rusiei actuale, intinzandu-se spre vest pana la Oder. Nu stim daca aceasta izolare a fost numai vremelnica sau daca ea a continuat In tot timpul cat a tinut puterea, Hunilor. In once caz contactul intre Slavii dela Marea Neagraiceilalti nu a putut safiepe atunci decatfoarte slab,cacilocul prin care puteau comunica, adica triunghiul intre Niprul superior si Carpati, era ros despre ost de catre popoarele urale-finice, iar despre vest de catre Huni, Suevi, Heruli si de ramasitele popoarelor gotice. Este prin urmare foarte putin probabil ca Slavi dela Nord sa fi venit In numar insemnat s'A se aseze printre fratii ''for dela Marea Neagra. Dupa plecarea Ostgotilor in Italia (488)) si stabilirea Sla- vilor In Dacia, Bulgarii inaintand iei spre vest si ocupand locurile parasite de Slavi, s'a putut restabill un contact intre ambele ramuri slave prin Bucovina si nordul Basarabiei ac tuale. InsA acestui contact i-a pus capat fard indoiald navalirea Avarilor (558-559) in Panonia prin valea Nipruluii trecatorile Carpatilor septentrionali, Avarii, cari stabilira centrul puterei lor In Panonia, tinura pe Bulgari sub stapanirea tor pana In anul 641, and Cubraf, donmul Bulgarilor, reusl sa scuture jugul lor, sa-f goneasca din tara lui 2). Insa SlaVii din Moldova si Mun- tenia ramasese independenti de Avari -); prin urmate este V6.

1 ' Bulgarii cari locuiau intre Don si Volga, in asa numita Bul- garia Mare", aveau de mult ochii atintiti asupra provinchlor Irnperiului bizantin ; ei navahrA peste Dunäre pentru Intnia carä in 487. Schafank, op. cit., II, 29, p. )62. Theoohanes, p, 463. Anastastos, p. 95, Stritter7 if, pag. 501. Mena-nder, p 124, Stritter, II. 49.

www.dacoromanica.ro 15

derat ca stapanirea Avarilor se intindea asupra Panoniei, Ga- litiei, parti din Polonia si Rusia actuala pana pe tarmurile Nis- trului inferior unde locuiau Bulgarii. Acest fapt este coroborat si prin cronicele rusesti cari istorisesc despre neajunsurile ce sufereau Dulebri cari traiau pe malurile Bugului dela Avari 9, Puterea Avarilor a fost zdrobita de Carol cel Mare in anul 791, insa in urma lor venira Cazarii (pe la 800). Colonizarea peninsulei balcanice cu Slavii fiind desavarsita in a doua jumatate a secolului al VII-lea, constatdrn cd aceastd colonizare a Penin- sulei (afara de parte din Sarbia, Bosnia si Dalmatia), a fost opera Slavilor ce ocupaserd Dacia Traiand dupd 'Ara- sirea ei de cdtre OstgofiiGepizi, fdrd ajutorul altor elernente slave.

Slavii erau un popor cu totul primitiv, iar Tracii romanizati cari primise adaosul a numeroase colonii din Intreaga lume romana, erau in contact, din timp imemorial, cu poporul cel mai civilizat din lume, cu Grecii, si traiau de cinci secole sub legile romane si sub influenta directa a civilizatiunii romane. Daca in contactul acelei civilizatiuni au trebuit sa piarza din energia caracteristica a neamului lor 2), nu poate incapea nici o incloiala ca acest element roman era superior Slavilor din toate punctele de privire,afara de acel alforteibrutalece acestia din urma o datorau numarului lor. Inriurirea ce au trebuit S'0 exercite asupra Slavilor n'a putut sa fie decal foarte mare si a fost putermc favorizata de diferite imprejurari. Dei adusi captivi preste Dunare de navalitori, Romanii nu ramaneau robi timp indelungat. Procopiut spune despre Slavi cà nu sunt nici rautaciosi, nici sireti, dar franci si binevoitori. Mauriciu zice ca erau `bind dispusi catre straini. Toti Slavii, dela capetenia cea mai Malta pana la cersitorul eel de pe urma, se bacura in patria lot tle aceleasi libertati.,. iPrintre cele mai vechi principii de drept ale Sla- vilor era acela ca once prins de rasboid slay, ori In a tui pu-

Chronique dite de Nestor, édition L. Ldgeri p. 8-9. Herodot, V, 3

www.dacoromanica.ro 16

tere s'ar afla, sa devie liber Indata ce va pune piciorul pe pa- mftnt slay, nimeni nu mai avea vre-un drept asupra lui. Mauriciu ne raporteaza o procedare tot atftt de umana in privinta captivilor straini. Ei nu tineau pe prizonieri In robie vesnica dupd modul altor popoare, dar dupa o curgere de timp lilasauliberi sau sa se rascumpere si sd se intoarcd in tara 'or, sau sa ramaje intre dansii ca amici si ca oameni liberi" 1). Imparatul Mauriciu, care a domnit dela 582 la 602, adica pelasfdrsitulnavalirilor slave,cdnd numarul Romanilor transportati peste Dunare era deja mare, si ale carui ()Ski Meuse mai multe expeditiuni In tara Slavilor, aducand de acolo mai multe mii de prinsi, trebuia sa fie foarte bine informat despre obi cei u rile slave. Vrea sa zica ca, fiecare transport de Romani adusi In captivitate devenia liber dupa o trecere oarecare de timp si ca in secolul al VII-lea, and cea mai mare parte din Moesia, Tracia, Macedonia E.,i Tesalia, fiind aproape exdusiv locuite de Slavi si In mare parte chiar stapanite de ei, navUrile slave contenira, Dacia Traiana posedà o numeroasa populatiune libera de origina romana. Este putin probabil a multi din Romani se vor fi folosit de facultatea de a se rdscumpard pentru a se intoarce la bastinele lor. Trebuiau sa se simtä mult mai in siguranta la Slavi, unde erau bine tratatisipriviti ca egali, decat In Imperiu unde vedeau pe fiecare an pornind expeditiuni cari se Intorceau in- carcate de pradas'it6rand dupa dansele turme de Romani captivi, cari istorisiau compatriotilor lor scenele de oroare prin cari trecuse. Intorcandu-se in Imperiu, stiau mai bine decat ()Heine ca. erau In primej die de a fi ucisi sau robiti din nou la cea dintau navalire; pe cdnd la Slavi nu erau supusi la nici o dare, In Imperiu ar ficazut iards prada abominabilei fiscalitati imperiale. Atli Slavii2), cat si locuitorii provinciilor Imp iriului pus- tiite de dansii, erau popoare cari faceau plugarie si dup toate probabilitatile captivii au fost intrebuintati la munca campului.

Schafank, op. cit., pag. 538-539. Ibid., I, pag. 557.

www.dacoromanica.ro 17 Plugaria Romanilor fiind, fan indoialâ, mult jrnat per- fectá dealt acea a Slavilor, putem conchide ca aducerea pie- mentelor romane a trebuit sa aiba o 'mare influenta asupra Slavilor In punctul de privire agricol. Iar interesul agricol fiind la ei de mare importanta, este firesc ca nouii veniti, din capul sa fi ca§tigat o mare inriurire, care n'a pututdecat sa crease& cu timpul, pe cat cre§tea §i numarul acelor dintein§ii cari deveniau liberi. Dar, pe cand numarul elementului roman cre§tea din an In an,atat prin inmultirea fireasca cat §i prin necontenitele adaosuri In urma navalirilor necontenite în Jmperu, numarul elementului slay scadea. Caci, astazi, in urma cercetarilor lui DrinovTh este dovedit ca colonizarea peninsulei de catre-Slavi mers paralel cu navalirile lor. Toata intinderea din marea Adriatica pana in Rodop se numia in veacul al VII-lea Sclavinia,i in anul 657 vedem pe imparatul Constantin II facand o expeditiune in Sclavinia (x.wrec Xx)aPtvEocg) 2). La Slavii de Nord ca §i la Slavii de Sud omunitatea de familie, Zadruga, forma baza vietii comunale §i politice8). Ca- sele lor se aflau la oarecare departare una de alta, a§a ca fiecare damilie locuia In mijlocul ogoarelor sale 4), Daca aceasta alcatuire se potrivia foarte bine cu indeletnicirile lor agricole, ea a fost fara indoiala una din principalele cauze de destiona- lizarea Slavilor, favorizand mai ales actiunea celui mai puternic agent de Inriurire a elementului roman : femeia romcind. Tata ce zice Rdsleri care cu buna seama numai de par- tialitate catre neamul nostru ni poate fi acuzat, despre femeia Iromana.: In tarile cu o populatiune amestecata, unde rnai putm observa pe Roman §i astazi, s. e. In Albania §i in Macedonia, )numai baietul roman invata limbele straine vorbite In localitate : albaneza, greaca §. a. ;fetele nu le invata, cii se in o

Drinov, op. cit. Theophanes, p. 288. Stritter, II, p. 73. Jirecek, op. cit., p. 96-98. Schafarik, op. cit., I, p. 537.

6398 2 www.dacoromanica.ro 1 8 terbicie exclusiv de timba lot materna. Insa, daca peamul roman In genere este frumos, apoi femeia romand se deosebe§te mat ales prin frumuseta ei §.1 este petita cu stdruinta de bar- WO slavi. Care este urmarea? Romanca, care nu condescen- deaza sa Invete limba slavd, 8ile§te pe bArbat cu toata casa lui, care este slavd, sd Inv* romane§te din cauza ei. Desna- tionalizarea a nufnero§i. Slavi prin propaganda atat de puter- nicá a femeii romane, care se poate observa §i azi, s'a operat cu tot atata succes In cursul veacurilor, §i precum a adus mulCsange slay printre Romani asemenea a cauzat o sporire imensd In numdrul for" 1). Daca fetele §.1 nevestele romane din Macedonia sunt astazi frumoase, nu avem deloc temeiu de a crede cd femeile Tra- cilor romanizati de pe acelea§i locuri erau mai putin placute in secolul al VI-lea. Daca ele sunt petite cu stdruinta astdzi de Slavi al cdror grad de culturd este acela§ ca al Romanilor ce trdiesc langd clan§ii, apoi ce pret §.1 ce atracifiune trebuiau sd aibd pentru Slavii barbari din epoca lui Justinian femeile crescute sub influenta civilizatiunii greco-romane 1 Ele trebuiau sa fie pretuite de Slavii agricultori §*t prasi- tori de vite nu numai pentru farmecul lor, dar §i pentru me- Iteria lor In toate cele ce se atingeau de gospoddria casnicd, in e,are Slavii aveau tot de invatat. Daca astdzi ele nu vor sd invete limba slava a bArbatilor lor, apoi cu atat mai puifin Ire- buiau sto Invete atunci cand se deosebia §i mai mult de limba lbr pdrinteascd inca libera de slavisme. Aceastd influentd a femeilor romane a trebuit sd fie mult mai puternicd in zadrugele izolate, In cate§-care aflandu-se mai multe cdsnicii, puteau sa se gaseasca mai multe impreund, decat ar fi putut fi in sate, unde elementul slay ffind 'mai compact, mai In contact2ilnic,§.1 unde existand rudimente de viatd publica ar fi putut opune o rezistentd mai mare procesului de desnationalizare. Acest proces a mai fost inlesnit prin doud particularitdti

1) Relsler, op. cit., p. 144.

www.dacoromanica.ro retunoscute a caracterultd slay, considerate de .Schafarik ca .defecte de capetenie ale acestui nearn: antaiu vesnicele cede intre glarsii; impartiti j;nteo inultime de mid comune, Slavii traiau Ord grijd pentru prezent si viitor, pentru gloriasi binele urrnasilorj neputinciosi de a se tridica vreodata spre un tel politic rnai Ina% de a se twit pentru reusita unui scop comun, pentru ,a face sa propaseascd patria prin sacrificiul pasiunilor personale s& a o apara n contra dus- maniei strainului.C,eldlalt defect congista in usurixita ci[r tare primesc impresiuni straine ioarecare propensiune spre tatie, care nu se margineste la ceea ce este necesarplecanea spre ce este strain a Impins pe Slavi sa prefere limbi si obiceiuri straine limbii obiceiurilor strdmosesti" 1). Insa Imprejurarea care a contribuit mai malt decal toate la desnationalizarea Slavilor in Dacia a fost fart indoiald scaderea desavarsita a numarului lor prin colonizarea Peninsulei balcanice. Am vdzut mai sus ca daca un contact oarecare a putut -exist& intre Slavii din Dacia si cei din Rusia i Polonia actuala, In intaia jurnatate a secolului al VI (dei nu avem niel ochi- vada cd arfiexistat), navalirea Avarilor a trebuit puie icapati cd Slavii din Dacia au rdmas cu totul izolaii de restul nearnului lor tocmai atunci cd nd colonizared pe- winsulei printr'inOi erd mai activd. Oricat de numeroasa va fi fost populatiunea slava primita de Dacia, taw este pozitiv cd elementu( slay, rdmas urrna ,colonizdrii de catre ddnsul a Moesiei, o mare parte din ..11iria, Epir, Tesatia, Tracia, Macedonia, /kind chiar -0 din Elada,i dupd pierderile insemnate suf erite in lup- tele in contra 1?omanilor-2), pea putut decdt sd fie redus. desdvdrOre. Mai ales ca. toti trebuiau sd se trap catre arile peninsulei de unde vedeau adusa asa bogata prada i despre a caror clima bogatii naturale auziau atatea povegtiri. Elementul slay 't- mas in Dacia era deci slab In nurndr, fart coeZiune, fdra. idee de Stat, lipsit de once formatiune politica. i. 1 Schafarik, Op. cit , I., 23, p. 542. 2) Procop, Hist. arc, c. 18, p. 52-54. (Strittee, II, 2, P. 25.

www.dacoromanica.ro 20

Iiacelas timp elementul roman crested necontenit prin noue aducen i de captivi i prin inmultirea naturald a celor veniti de mai Inainte, care inmultire era favorizatd de Impreju- Tarea ca nefiind siliti 'SA ja parte la expeditiunile rasboiniceale Slavilor, nu erau expusi /a perderi In ucisii prinsi. Existenta simultanea a altui element toman In regiunea muntoasa dintre Olt si Tisa, format din ramasitile coloniei traiane, rarnag In stanga Dunarei dupti pardsirea Daciei de Aurelian, n'a putut decal sa grabeasca acest 'proces de desnationalizare isa contribue la contopirea elementelor slave si romane In o formatiune etnica noua :

fAceleasi cauze cari au avut drept rezultat desnationali- ,zarea elementului slay din Dacia Traiand si formatiunea natio- romane, au ocazionat desnationalizarea elementului roman din mai toata peninsula Balcanicd in profitul Slavilor reducerea acestui element roman la cdteva zecimi de mii de suflete. Populatiunea rornanizata din imperiul Orientului era redusa in mod simtitor inca din secolele al IV-lea si at V-lea prin pustiirile barbarilor Vestgotii devastara' (376-402) in mai multe randuri toata peninsula, dela Bosfor si dela extremitatea Pelo- ponezului pand la Dundre. Hunii (442-447) prddard prov in- ciile balcanice timp de cinci ani, distrugand 70 de °rase, in urma lor venira Sarmati, Slcyri, Satagi, Alani. In fine Ostgotii pustiira in mod cumplit (474) Dardania, Moesia s't Macedonia. C,ea mai mare parte din populatiunea ramasa fu maceld- rita sau dusa In robie In timpul invaziunilor slave cari au tinut mai bine de un secol, precum am putut coristata din mdrtu- :rifle contimporanilor bizantini. Elementul roman in Iliria, Dar- dania, Moesiai Tracia s'a gasit fata cu Slavii inteo situatiune cu mult nrnaidefavorabila decat acea care o avea elementul slay fata cu cel roman in Dacia. Era eel ptitin tot atat de redus In cat priveste numarul, si se gasid In trista pozitiunea cuce- ritului fata de cuceritor ;si mai ales numa'rul Slavilor ce veniau In provinciile balcanice era cu mult superior acelui, al elernen- tului roman care mai ramdsese.

www.dacoromanica.ro 2t $i totus idtalitatea acestuir element a fost destul de, puten nicà pentru permite sa poarte o luptd de mai multe -secole pentru conservarea individualitatii sale, luptd 'care in Dalmatia deabiá îi vede sfarsitul in yeacul prezent. In pArtile unde acest element a fost mai compact si unde Itt evul mediu forma Vla- chia Mare si Vlachia Mita, desi cumplit de reduS In numdr, if veden subsistand pand astdzi. $i nu trebue trecut cu yederea cd elementul roman din peninsula a avut a se lupta in contra elementului slay format politiceste si organizat In state i). Sd tie rezumdm : Din textele istoricilor bizantini constatarn cd SlaVii, tin tfin- pul navalirilor lorin secoluf a I1ea, au, transportat capti vd, In Dacia Trajand, unde se stabilise, q parte insemnata a populatiunii romanizate din Imperiul de Orient. Acel element roman introduS In Dacia, inmultindu-se pe cand elementul slay scdclea prin pierden i In rdsboaei mai ales prin colonizarea aproape a intregiii ,Peninsule Balcanice, s'a unit cu rdmasitile vechei colonii traiane care se refugiase in partea muntoasa a regiunii dintre Olt si Tisa. In urmd, vitalitateai puterea de expansiune a acestui element roman reusl sd desnationalizeze aproape cu desdvarsire elementul slay, mai mare in nurndr decat el1 insa lipsit de coeziune, formand astfel: neamul romtmesc. In acelas timp procesul invers se producea In Peninsula Balcanica.: Elementul roman, redus prin devastarile anterioare, redus iards prin mdcelurilei robirile Slavilor in secolul al V-lea, fu tnecat In elementul slay ; lipsit de coeziuneifait alta formatiune politicd decal pe alocurea acea municipald, fu absorbat treptat de elementul slay care reusise a forma cloud state puternice : Bulgaria si Sarbia. Lupta inceputd de doudsprezece

Sarbii formau dela venirea lor, In timpul Imparatului Heraclios (636), o provincie autonoma sub suzeranitatea Imperiului, Irnpartita In Ju- peinii administrate de cate un Japan, care era sub ascultareamarelui Jupan din Desnita. Dui:A moartea lui Heraclios Sarbii se scuturara de once vasalitate catre_ Bizant. Statul Bulger fu intemeiat la finele veacului al VII-lea de catre Asparuh, care supuse pe Slevii ce locuiau in Moesia, msA Bulgarii, popor de origine fino-uralica, dupa o curgere de (Iota secole, fura cu totul desnationalizati de Slavi, ramanand numai numele lor.

www.dacoromanica.ro 22

eole ga mantuit ltiai deunazi In Dainiatia; in Macedonia, unde elementui roman era fnai conipacti dasg tri Itspta eu do! duriani, Slaviií Greene de§1 tedngftraiete a8tazi1). 44! ') Aceastd teorie, expusd actin/ saptesprezece ani Intr'un articOls din Revista Nouä, a avut In vremea din urn:id cinstea sd fie admisti, cef pufin in partea ei esenfiarA, de un isforic de valoarea d-lui N. Iorga, In Geseltichte de § Pumiiizischen 'flakes, 6 dartthenitd srdSpandeasci ttnioStinta istoriei noastre Id una din fdrile cele thai culte ale Apusului. Jata ce zite D-1{ Iorgai «....Aber das gentigt nicht um die beinahe vollstandige Aufsau- gung des romanischen Elementes durch die Slaven mit Ausnahme etlicher Reste in den Bergen, welche sich warscheinlich unter den ein- Wandetclen thessallschert Wlachen ver/oren, tu erklaten. Es komtnt Viélrhehr noch ein Moment hinzir: ADie Einfalle der Slaven) gerade wie diejenigen der Hunnea uncl noch viemehr alsdiese, hatten u. a. auch den Zveck Sklaven fur die Arbeit einzufangen; einmal helfen die Avaren den Byzantinern daddrch, dass sie die «romischen» Gefangenen der Slaven befreien (Menandros, Seite 884). Es ist eine Taktik die auch spater Yoh deti walachischea Herz rsch ern beztiglich (let' jenseltigen in den Kriegen mit den Ttirken befolgi wurdeJ Das Menschenmatetial war -,unzureichertd; um die' zahlreicheri Dorfer wahrend die Zeit der ktiegerischett Tatigkeit zu versorgen und, zu bedienen waren neue Ansiedelungen notig, und so wuchs die roma- nische Bevolkerung am linken Donauufer, mit den Erfolgen der Slaved Schritt haltend, an. Andrerseits wurden unter Mauriki6s grosse Massen von Slaven auf den Reichsboden vei-setzt. Das wareh zwei entgegen- gesetzte Stromungeri die auf das gegenseitige Verhaltniss unter den slaVischen uhd somanischen Uferbewohnern pichf ohne Einfluss geblie- hen sein kOnnen. aUnd es kam noch anderes hinzu. Wie es fur das Zeitalter Attilas durch PriscuS bezeugi wird, zogen eS viele, se/Ir viele Vo'n den schlecht ge§chtitzten, abèr dese argee durch Steuern und Aussehreitttitgetil dee Beamten bedriitkteti Provitizialen Vat, zu den Barbaren zu fliehem Wahl rend der thatsachlichen byzantinischen Verwaltung unter Justinian und spater, als die Heerfahrten der maurikischen Generale auf Kosten der Donauprovinten und Tlitaltiens Utiterrl6mtneti IVA/I-den I hut' elnmahl befaIll der KaiSet itus Mitleid ft1t die auSgeStigenéri PrOVitizen siidlich Donan, dasa die Truppeti -§ichàiis den barbarisehert mot, am litikett Thee tad /nit Nahriing versotgen gelVigg recht viele sol-, cher Ubersiedelungen vor sich; die «romistheil» Stadte verodeten und nut' Ihr 1thnl eltenée erklingèrldeti Natri6a-blielY ubrig, ivAhrend sich die einat slaViscbeti Hofe det Waltichei itemer filar beVolkerten0. (N. tdrga, GeRdhiehte de4 httntinischert VOlked, I, p. 109)P 0 Faptul cd artic6Itil theft Air/ 1?dbisitt NOtzei Ira eSte dittit larga, Il atribuesc unei simple scdpAri din vedere a invdtatului istoric. www.dacoromanica.ro CARTEA I

DREPTULROMiNESC

CAPITOLUL DESPRE CNEJII VOEVOZII DESPRE DIFERENTIAREA cLASELoR iLA ROM:kNI

§ f. Cele mai vechi mentiuni ddspre dreptul romAnesc despre cneji. Cele mai vechi documente privitoare la Romanii dela Notu dul DunArii ni-i kratà traind, in toate tarde locuite de el, sub un regim propriu al lori foarte vechiu, numit: jus valaehol rum, jus valachieum, antigua et laudabilis eonsuetudo va- laehorum,&IKON ItnAWKH I)sauSaKOH KOnOCKOH.

,)I Bogdan, Despre cneiii romdni in Analele Academiei RotnAne, XXVI p. 34. Pie, Die rumanischen Gesetze, ii.13. Melhisedec, Cronica Romanului, I, p. 112. 1427. Sigismundus ... quum autem (Olahi (acei dela DeVa) mu- nimenta struendi et reparandi, aggeres todiendi... juxta antiquctrn et laudabilem consultudinem teneantur. (Unte Kérneny in Kurz, Magazin far Geschiclae Siebenbargens, II, p. 315). 1478. Iacobus de Marga et Raya, Waywoda vice liani e wri- menses ... Quod ipse praefatus Georgius duodecimo se personiS sacra- mentum deponere teneatur itixta antiquam et approbatam le;em dis- trictuum volochicaliumuniversorum. ,(Pesty, Otah Kaleretek,. 82, In Densusianu, Monumente pentru istoria drei Pägarafultri, D. 4, !iota 2). Nos Iacobus Gerlystey et Petrus Tbarnok de Machkas Bant Zevri- menses ... nulla ampliore documento edem partes Sua aliegáta: Jure volochie requirente corarn nobis probare potuerunt (Ibed, p. 134

www.dacoromanica.ro 24

In capul lor vedem cateodata Voevozi, aproape totdeauna eneji; in Moldova, pe MO acestia : juzii vatamani1). Cea mai veche mentiune despre cnejii romani o gdsim in cronicile rusesti sub anul 1235 cand, ne povestesc ele, Daniel Romanovici Invinse si prinse pe cnejii dela Bolochov, tributari ai Hahciului, aliati atunci cu Regele Bela al Ungariei 2). Miklo- sich insd crede cä Bolochovenii erau asezati ¡titre Kiev si Vol- hinia Inca din anul 1130 3). Acesti cneji bolochoveni isbutird pe urmd, In timpul cumplitei navaliri a TAtarilor lui Bati, sd scape tara lor de pustiirile pdganilor, indatorandu-se sd seamene pentru ei grani meiu 4). Astazi romanismul lor nu mai este pus in indoiald de nimeni. Atat din textele cronicarilor cat si din studiile moderne asupra lor, rezultd cd acesti Bolochoveni locuiau intre Bug si Nistru, cd statuse sub ascultarea Haliciului ierau ocarmuiti de un numdr de cneji :orasul lor cel mai insemnat se numid Bolochov. Dupd anul 1257 numele lor dispare cu desdvarsire din cronicile rusesti 5). In actul prin care regele Bela IV al Ungariei hdrdzeste, in anul 1247,Ioanitilor, Tara-Romaneascd, se face mentiune de onezatele romanesti ale lui Ion si Farcas precum si de acel, iards romanesc, al Voevodului Ltituon6). Cele dintaiu mentiuni despre cneji in pArtile Ungariei locuite de Romani sunt din anii 1301, 1319, 1326, 1343 si 1344, inmultindu-se in urrnd din ce in ce 7). 1509. Jure wolochie requirente : rehabere et recipere sperarunt et interentur (Ibid, p. 145). 1503... ut crtas probas nobiles viros ad id sufficientes iuxia ritum volochie eligant et adoptent. (Ibid) In hrisovul din 1348 al lui Dusan obiceiul romanesc este numit cTopid &MOM., legea veche (Hasdeu, Arhiva 'storied, III, p. 14e). 2) Bogdan, Op. cit., p. 24 si nrm. 2) ICaluzniacki In: Miklosich, Ober dier Wanderungen der Rum& nen, p. 40. Ibid, p. 50, Nota 2. Karamzin, Histoire de 'Empire de Russie. Traduction de 8t. Thomas et Jauffret, IV, p. 23, Kaluzniacki apud Miklosich, Op. cit., p. 52, Nota 22. Hurtnuzache, I, p. 249. 7) Bogdan, Op. cit., p. 16. Vezii vechea dar excelenta lucrare a

www.dacoromanica.ro 25

In Moldova asemenea constatdm existenta chejilon inainte de Intemeierea Statului moldovenesc; mai multe doctimente a primilor Domni sunt relative) la sate determinate prin cuvintele: undo d fost cneaz cutarel). Intalnim deci pe cneaz pe pragul istoriei oricdreia din tdrile dela Nordul Dundrei ce sunt sau au fost locuite de Romani 2). oriunde 11 intalnim, el ne apare ca fruntasul, ca ocarmuitorul neamului. Intre Nistru si Bug, in Tara Romaneascd, tari semi-su- verane, el ne apare ca personificarea acelei suveranitati, In Ar- dealul, Banatuli Maramuresul plecati sub povara jugului un- guresc, cneazul, redus la starea de cdpetenie de sat, daca std smerit in fata fruntasilor neamului cuceritor, este totus °car- muitoruli povdtuitorul neamului sat' cucerit rdmane mai mare intre Romani. Studiul originilor cnezatului este deci acel al originii fruntasilor neamului nostru, din vremile strAvechii pana in clipa in care lumina incepe a se face in istoria noastra. Insd spre a puteA izbuti intr'o asemenea cercetare trebuie, mai inainte de toate, sd ne ddm bine sarna de ceea ce erau cnejii in vreinea veche.

§ 2. Ce eran cnejii in Ungaria i in Galitia §1 care era starea personalà a supu§ilor lor.

Aceastd §tiinta o putem mai cu seamd culege prin documentele relative la cnejii Romani din Ungaria, acei despre cari avem documentele cele mai multe daca nu cele mai amdnuntite. Gdsim In aceste documente ungare cloud categorii de cneji. Acei de pe proprietdtile nobililori clerului aveau o situatit inferioard: cnezatele lor nu erau ereditare si ei insusi nu erau scutiti de povara supunerii teritoriale (onus debitae terrestralis

Contelui Kémeny, Ober die ehemalig en Knesen u. Knesate in der Wala- chei und Siebenbargert in Kurz. Magazin etc., II, p. 286, i) Bogdan, op. cit.; p.. 23. Cnejii se gAsesc si la Romanii de paste Dungre, dar acolo se numiau mai adesea primichiri. Vezi in aceastA privinta Bogdan, op. cit.) p. 2, si Hasdeu, Archiva Istorica, III, p. 85 si urm.

www.dacoromanica.ro 26 subjectionis). Cnejii de pe locurile supuse cetatilor regale se sublmpartiau la randul lor:) in eneji confirmati de Rege in ale- zatele lor iin cneji neconfirmati. Cei dintaiu I§1 stapania4 cnezatele In mod ereditar, iar acei de al doilea nu Se prea deo-N sebiau de cnejii sate/or a§ezate pe proprietatile nobili/or §i pe acele ale clerului'). Cnezatele enejilor ereditari se Impart/at/ de o potriva Intre copiii lor 2). Atat cnejil ereditari cat §i acei 'neereditari erau Insarcinati sä stranga dela Romanii ocarmuiti de dan§ii darile catre fiscul

Bogdan, Op. cit. Kemeny, Op. cit. '1361. LudovIc I harazeste fillor lui E,ocolloy, fillor lori intregil lor posteritat,i, cnezatul ce fusese mai nainte al lui Stan, numit Ozon, sub aceleasi conditiuni in cari II tinea Stan. (Conte Kemeny, Knesen und Knesate in Siebenbargen, in Kurz, Magasin etc., p 306. 1387. Stefan de Lozoncz, Banul Severinului, confera lui Petru, flu], lui Dees, cneaz din tinutur castelului Mihald, numit Halmagy, si lui Cris- tea (Christofor)i Mihaiti, fratii lui uterini, pentru serviciile facute pentru ei, liberarea reginei Manar mosia regala Patak, Omani numit mai sus, sub aceleasi conditiuru ca ceilalti 'cneji. (Kemeny, Op. cit., p. 304) 1394. Regele Sigismund harazeste lui Dobre cnezatul asezarii facute In codrii dela Lesnek sub conditie ca el si mostenitorii lui sa dea castelanului dela Deva darile obisnuite de cneji. (Ibid., p. 307). 1404. Filip de Korogh, Comite de Temes si Sebe s Intaresc pe Ste- fan, Far*, Vlad qi Ion, fiii raposatului Bogdan de Muntnuo, In cnezatul Libanfalva sau Vojiste. (Uunfáivy,i, Die Rumanen u. ihre Auspr(tche, p. 116) 1406. Regele Sigismund intareste lui Dionisie, fratelui saui numeroaselor lor rudeJ0 sesiuni iobagiale ce et le stápanise pang atunci ca cnezate d, 14081 Capitolul Transilvaniei adevereste ca Stefan, unul din partasii cnezatului Ponor, cu fratii luij s'au plans ea' Iuga voieste sà uturpe a patra parte din acel ,cnezat ca posesiune nobiliara. (Martinus Schwartner, De Scultehis per Hungariam quondam obviis, p. 155). 1409. Voevodul Transilvaniei haräzind unor cneji cnezatul satului Zalcani eei îcolonizase dih non, hotaraste ca hcei cnej i posterP tatea lor sa dea castelanului dela Deva, in semn de subjectiune, cate 200 denari pe an. (Kemeny, Op, cif., p. 308), 1635. Costea, Stanciut si popa Volcul, cari stapatuau jurnatate din) cnezatul Rusor si Serel, pustiesc partea fug In Moldtiva. Ladislav CsakI, Voevodul Transilvdniei impreuna co un tribunal de nobili si de cneji, declarä partew lor de cnezat confiscata si o hartizeste altuta (Féjer4 Coder Diplomaticus, XI, p, 503).

www.dacoromanica.ro 27 rega1, (acea de capetenie fiind asa numita quinquagesima a oilor)i acele catre stapanul locului, cari se alcatuiau din censa pentru pamantul ¡inut de eii dintr'o dare proportionala in na-, tura, asupra °flor si a ramatorilorei mai aveau sa execute pe eameni la indeplinirea corvezilor datorite, dupa obiceiu, acelueas stapan 1). In schimb, cneazul avea dreptul sa judece pe Romani, per- cepand in folosul Mil o treime din gloabele datorite, se folosia de pamanturile neocupate, avea singar dreptul sa tie moara crasma, mai cuviindu-i-seioarescari corvezi din partea oamenilor. Este mai presus de once indoeala ca, pana in acel de pe urma patrar al veacului XIV, Romanii locuitori ai satelor din Ungaria erau oameni liberi, nelegati de gleba. Dar, in anul 1351, cu prilejul inflintarii, in Ungaria propriu zisa, a unei a doua dijme in folosul stapanului locului: Rege, Cler sau membru al noblimii,prin articolul 14 al acelei legi,se restranse dreptul ce-1 a veau pana atunci taranii sa se mute din loc in loc. In urma insistentelor Episcopului Transilvaniei, Gublin, Regele Ludovic hotari ca numai cnejii confirmati de Coman& in cnezatele 1or sa nu fie legati de gleba, ceilalti Romani, cnejii oa-, meni de rand, flind, de acum inainte legati de dansa. Dispozi- tiunea irisa pare a fi ramas neaplicata 2). In anul 1389i fiica lui Ludovic; Regina Maria, intinse dispozitiunile legii dela 1351 si asuprai Transilvaniei. Dreptul do a se muta dintr'un loe intealtul fu restabilit de Sigismund in anul 1405, dar ata noblimea cat i clerul urmara sa priveasca pe tarani ca serbi; ceea ce dadù loe la o mare nemuitamire si impotrivire, atat din partea taranilor unguri cat si din acea a celor xomani3). Lacomia Episcopului Gheoghe Lepes facù pe taranii belor neamuri sa se uneascai sa tie o adunare obsteasca in care cerura desffintarea birurilor noue si restabilirea dreptului lor de a se muta din loe in loc. Aceste cereri nefiind primite, se inceptl un rasboiu crunt (1437) in care rasculatii repurtara

Ibid.,Ibid. Fessler, Geschich,te o Ungarn, II, p, 196. Hunfillykk Die Ramanen und ihre Anspraehe, p. 140. HunfA1vy0 Op. ci& p 141i Fessier, Opx ea/ III, pi 428.

www.dacoromanica.ro 28 biruinti repetite Impariva nobililor unguri si'secui aliati cu Taranii izbutira chiar sd impue stdptinilor lor o impacare prin care se desfiintau birarile nedrepte, se marginiau indatoririla taranilor catre stapani li se recunosfea dreptul sd se mute din sat in sat duprt implinirea lndatoririlor de 'pand atunci. Insa in curAnd nobilii, reinoind pactul cu Sasii, denuntard impacarea rdsboiul incepa dirt nou. Numai dupa lupte lungi igrele furd taranii Invinsi, dar temerea unei noui rascoale fad' pe no bili ca, cu toata izbAnda lor, sd nu procedeze deck treptat si eu prude* la desavArsita serbire a tarartilor Nu trebue scapat din vedere cd cucerirea ungara fdcand din Romanii dintre CarpatiiTisa uft popor supus, a adus fard indoiald o decadere a acelor institutiuni tornd.nesti cari, existand inainte de cucerire, au fost tnentinute de cuceri- tori. Este deci neindoelnic cinstitutia cnezatului, in veacurile XIV si XV, In Ungarta, nu poate fi privita decdt ca o umbra de ceca ce era acea institutiune inainte de cucerirea ungara. Romanii plecati sub povara jugului ufiguresc In Wile de sub coroana Sfd ntului stefan, cdzuti lute° stare ce se apropia de robie, erau chemati In Galitia vecinai primiti de Poloni ca oaspeti bineveniti. Un numar insemnat de sate, din districtele Sanok, Sambori Przemiszl au fost colonizate sau cu Romftni sau pe temeiut dreptului rorndnese (wsiach woloskich2). Precum vom Vedea In curAnd, laatele roman& din Ga- litia ca la asezdrile romane din alte tari, gasim pe cneaz in capulasezarii. El este aici un magistrat rural care a colonizat satuli. care pe temeiul unui privilegiu dat de Rege acolo unde colonizarea se face pe pamdnt al Coroanei, de stapanul locului acoló unde pamantul este proprietate partipulara, dobdndeste cnezatul in chip ereditar.

1) Conte Iosef Kemeny, In Kurz, Ikagazin etc. Ueber den Bauernauf- stand, II, p. 357 etc. Hunfálvy, Op. cit., p. 141 si urm. -2) B. 1" Hasdeu, Archiva Istoricii, IV, Materialuri pentru istoria colonittor romd ne in Galifia. Mihail Grusevski,Ait___ATipidAH o icTopli creni- 4hH0-110AHTWINHX H fICONOMNIMX HipHOCHIS WAN° IrKp41HH.Lemberg, 1906.

www.dacoromanica.ro 29 § 3, Despre cneji §i sateni In Tara-Româneasci. Din faptul cà dania Regelui Bela catre Ioanii vorbeste numai de trei cnezate in Tara-Romaneascd, nu trebue deice sa conchidem ea ele erau singurele din tara,k Regele vorbeste numai de aceste trei cnezate fiindcd face, in privinta lor, oare- cari rezerve. Tara Romaneasca fiind atunci locuita de Romani, ace§ti Romani traiau ci blind sarna in sate raspandite asupra tregului ei teritoriu §i ocarmuite dupa obiceiul romanesc,&IKON KAAWKH,de cneji. Documentele din veacul ay. nu lasa cea Mai mica indoiala in aceasta privintd, ele he mai inlesnesc mult cercetarea originii§.1a rostului cnezatului in cele cloud. principate. Intr'un act care se afla la archiva Stattilui din Bucure§ti, scris, precum dovede§te d-1 I. Bogdan, posterior zilei de 25 De- cemvrie 1406, dar publicat pentru intdia oara gre§it de Vene- lin 1) ca fiind din anul 1387, Mircea Cel Batran face stiut satelor supuse manastirii Tismana ca nu le va da nici unui cneaz sau boer(11*KOMS KHRSOI( HAHKOAkpmic() de ocind si de ohaba, ci le va ldsa sub stapanirea tnanastirii Tismana2). Acela§ Domn,i prin altact, da manastirei Cozia dreptul sa primeascd danii§.1sa ja oameni sub ocrotirea sa§.1nime nu indrazneascd a cautd pe omul care i§i va inchina sufletu §i averea mandstini dela Cozia, fie boer, fie sluga a Domniei, fie cneaz sau altfel de om, zis sirac"(HANBOAkpailoyHAN cAoi(rArocnomTgaAAH HAH KHAS HAHHp011141LIAOK*K1pntwe cspmcg). Acest privilegiu este confirmat de Mihail I manastirilor Cozia Cotmeana. $i inteacest act citim: sau slugd a Domniei mele, sau boer sau cneaz sau chiar dintre ceilalti oameni de mana de jos,zisisiracia,HAH cnoyrarOCHOACTKA MH, HAH HAH KHAS HEW KH WT npoinur liA0EAKZ WT AOAHA OX.KX peKWE CHpaK 4); Iar Radul Cel Erumos, daruind mandstirii Tismana, la

Venelin, Vlahobodgarskija gramota, p. 26 2)1.Bogdan, Op cit, p. 33 I. Bogdan, Op cit., p. 33. Originalul la Archiva Statului. Wetid, Dakorom-knite i technata slavianska pismenastls., Sbornik, IX, p 331, la I. Bogdan, 0.p. cit, p 34. Originalul la AichivaStatului.

www.dacoromanica.ro 28 Iu1ie 1465, munt..4 Paringul Vrbilauí Bou!, hotdreste ca nime sd nu mai aiba amestec, ,,nici boer, nici cneaz, nid sirac" RH 60A01111, 11114C114A9,4141tiipomax1). (Ind Stefan cel Mare se pregatia sa aduca pe scaunul Tarii-Romanesti pe- Mircea, fiul din flori al lui Vlacl Dracul, el trimise din Roman, In primavara anului 1481, cate o proclamatie locuitorilor judetelor Braila, Buzaui Ramnicul-Sarat, prin care ii vested ca vine in Tara-Romaneasca spre a pune In scaun pe protejatul sau. Aceste scrisori sunt pdstrate in Arhiva Brasovului si In dosul fiecareia din ele gdsim raspunsul locuitorilor acelui judet. Aceste scrisorii raspunsurile scrise din dos sunt identice pentru tustrele judetele. Domnul Moldovei so adreseaza catre! ,,toti boerii, mad si mici, toti judefiii -judecdtorii, precum çitoti sdracii dela mie pand la mare% HUM 60/11-apWAA, rOAE11/111M11 ¡MAIM H HSCM NV:WHAM (HCSAP16111) N 110EM csAvam 14'MUNI CH110M4XWM WT Malta AOroa 2). lar raspunsurile fiecarui tinut sunt facute in numele: tuturor boerilor si a tuturor cnejilorsi a tuturor Romanilor" (-An, KCE6.0Ap,11 H WT KICEX KFIESEX Il WT RIK &MK 3). Precum observa foarte bine d-1 Bogdan 4), icuvintelortoti judetiii toti juaecatorii" din prodamatia Domnului Moldovef, corespund cnejii" din raspunsul Muntenilor. Textele citate gnai sus conglasuesc Yintre ele pentru a im- pa4ì populatiunea ¡rural& libera a Tarii-Romanesti, In veacul XV, in urmatoarele patru clase: Boerii; Slugile domnesti; Cnejii; Romanii. A patra categorie alcatuindu-se, tot dupa docurnentele sus pomenite din Romanii din treapta de jos, urrneazd ed eelelalte trei categorii impreuna alcatuiau treapta de sus sau Romanii privilegiati. 1)1. Bogdan, Op. cit., loc. cit. Origivalul la Arctriva Statului. 2) Ibid., ibid. I)¡bid,, ibid. ,4) Ibid. ibid.

www.dacoromanica.ro 31

Intdiele doud cntegorii se pot determina cu usurintd. Boerii erau Inaltii demnitari ai Statului cari alcatuiau sfatul domnesc si a cdror nume le gdsim obisnuit pomenite la sfarsitul uricilor. Numnrul lor, destul de Insemnat in veacurile din -urma, se inic- soreazd din ce in ce icu cat ne, suim inapoi, spre Inceputurile Domniei. Bine ir4eles cä aceastd denumire cuprinde nu numai pe boerii in functiune, ci si pe acdi cari ocupase functiuni., dar iesise dintr'insele, adica pe foftii boeri. Slugile dornnesti erau slujbasii de mana a douai a treia, spre exemplu, cbpiii din casà, aproziii toti acei indeplinind insdrcinai'e sau slujbd domneascd. Ajungen acum la cneji. Ce erau cnejii despre cari ne vorbesc documentele muntenesti sus citate din veacul XV? Din scrisorile lui Stefan cel Mare catra locuitorii judetelor marginase si din rAspunsurile acestora, rezultdä cnejii din Tara-Romnneascd corespundeau luzilor din Moldova : erau deci judecdtorii satelor1). Putem deci conchide in toatd Jinistea cà cnejii din Tara- Romaneascd, in veacul XV, erau stdpeinii satelor icd, in asemenea calitate, erauijudecatorii, gbudetii cum se zicea atunci, ai RomAnilor,asezati in acele sate. Si nici cä se poate altfel. Inainte de intemeierea Domniei muntenesti, asezdrile sdtesti din Muntenia de astdzi ,nu puteau sa fie ocArmuite decat de cneji. Care a putut sd fie purtarea primilor Basarabi, Inter rneietorii Domniei Romanesti, catre acei cneji? Este vederat cA, spre putea lati in càmpie stapanirea marginità la inceput In cloud sau trei Arai dela Nordul si dela Sudul Carpatilor, au trebuit sd cftstige bunavointa a Romanimii asezata in acole cnmpii. Spre a ajunge la acest sfarsit, intdiul pas

1) Pe de alta parte, documentele dela sfarsitul veacului XVI sti dela Inceputul veacului XVII, ne dovedesc desavarsita identitate a cnejilor de pe acea vt eme cu teiranii proprietari, momenii, .aari corespund raze:4110r din Mol dova. iIn toate cazurtle In caris'af putut urmari spita ueamului mosnenilor unui sat muntenesc s'a constatat ca ei, ca razasii din Moldova, se trag sau dintr'un mo$ comun sau din doi,trei sau mai multi frati sau veri, cari, la inceput, stapaniau satul Intreg. Excepfie la aceasta reguld nu exist& Chestiunea se va trata pe Iarg In Capitolul II al ()kW eurmatoare

www.dacoromanica.ro 32

de fatut erâ castigarea pentru scopurile lor a capeteniilor acelei Romanimi.: cnejii cari o ocarmuiau. Ei nu au putut sa faca acestora o soarta mai proasta clecat aceea de care se bucurau In Ungaria cnejii cei mai favorizati din acea Craie. Caci, daca ar fi procedat altfel, nu poate incapea indoiala cä cnejii din campia romaneasca s'arfiinchinat Banului vecin al Severi- nului mai degraba decat Basarabilor. Numai avand ajutorul cnejilor, capetenii de sate din Tara-Romaneasca, putut-au Basarar bii sa intemeieze Domnia ton Este sigur ca, spre acest sfarsit. ei au recunoscut si Inchizesluit acelor cneji stapanirea cnezatelor lor In chip ereditar. Aceasta nu este o presupunere, ci *o certitudine dovedita prin faptul ca vedem pe urmasii acestor cneji, mopenii, stapanindi urmand a-si imparti si, astazi partite lor din aceleasi sate. kick priveste a patra categorie de iocuitorial Tarii-Ro- manesti: Romanii, locuitorii tarii din treapta de jos, ei erau fdra indoiala oameni slobozi. Acest adevar n'ar avea nevoie de alta dovada decal faptul constatat mai sus ca Romanii din Ungaria, pana In veacul XV, erau oameni liberi nelegati de gleba. Obstia locuitorilor romani din Tara-Romaneasca necu- cerita, de sine statatoare, nu. putea sa aiba parte de o soarta mai rea deck acei din partite cucerite de peste munti. De nu era.) asa, gasit-arfi oare Alexandru Basarab osteni spre a se opune lui Carol Robert si) a-1 invinge ? Romanii locuitori ai satelor au fost serbiti numai de Mihaiu Viteazuti acest hrisov de serbire este insus o dovadd stralucita a faptului ca pana atunci di erau nelegati de gleba, caci daca jaifi fost serbi dela inceput, n'ar fi fost nevoe sa se mai dea un hrisov spre a-i serbl. Precurn voiu arata aiurea existau, dela inceput, oameni cu libertate limitatd atat In Tara-Romaneasca cat si In Moldova : ei se numiau rumcini in tara cea din taiu, vecini incea de-a doua, dar la inceput alcatuiau numaio mica exceptiuneinumarul for fiind neinsemnat fata cu obstia locuitorilor slobozi. Acesti locuitori slobozi ai satelor Tarii-Romanesti tineau loCurile 1or de casa, arau nurnarul de pogoane de care aveau nevoe n tarina, îi pdsteau vitele pe pasuni si luau lemnele trebuitoare din padure, in puterea unui drept stOmosesc de folosinta. Skipeinului 1ocului ii Weal}a zecea din tot *rodul pa-

www.dacoromanica.ro 33

mantului §i din stupi, erau tinuti sd macine numai la moara, se cinsteau numai la cra§ma lui l'i erau judecati, pentru pricinile obi§nuite, numai de stapan sau de omul sal'. De origine evident cnejascd este li boerimea Tdrii FAgd- ra§ului 1). Numeroase acte ne arata boeria in FAgdra§ ca fiind o diregAtorie :officium boeronatum, indeplinita la sate §i pe boerii fagard§eni indatoriti sd ieasd cAldri la oaste, iar stdpanirile lor teritoriale se numesc stdpciniri boere0i (possessio boeronatus). Ea poartä in acte numele de nobilime romdneascd li este cu totul deosebita de nobilimea ungard. Asemanarea lor cu cnejii este absoluta, vederat ca boeronatus nu este altceva decat cnezatul sau judecia. Stdpanirile lor ca l'i acele ale cnejilor se subimpdrtiau la infinit intre copii §iurma§ii lor de astazi sunt, ca §i acei ai multor cneji din Tara-Romaneascd, sateni proprietari §i alcatuesc aproape intreaga populatiune a satelor ce odinioard fusese ocarmuite de stramo§ii lor. Vedem astfel cd, la anul 1834, familia boereascd a Bogdd- ne§tilor, din Arpa§ul-de-Jos, numara 38 capi de familie, familiile Neagoe §i Borzea, din Vistea-de-Jos, numdrau la 1863, cea dintdiu 25 §i cea de a doua 20 capi de familie, iar familia Stoica, din Venetia-de-Jos, 89 capi de familie1).

§ 4. Despre cnejii din Moldova.

Ne mai rdman cnejii din Moldova. $i aici iiintalnim chiar la inceputul sau, mai bine zis, inainte de inceputul istoriei Moldovei :cdci cele mai multe scrisori referitoare la cneji ii pomenesc ca lucruri din trecut. Tata actele cunoscute mie cari vorbesc de cneji : 1. Alexandru cel Bun, la 2 Angust 1414, intdre§te lui Toader Pitic treisate §.1anume : un sat pe Cobale unde este casa lui, unde reste fost" Veari§ Stanislav§.1al doilea sat la gura Jiravetului, unde (Jiravetul) se aruncd in Barlad, anume

1) A. N. Densusanu, Monumente pentru istoria letrei Feigarasului, din care am extras scurtele notite de mai sus

6398 3

www.dacoromanica.ro 34 unde au fost Lie si Tigane§tii cneji si al treilea pe Barlad, unde este cealalta casa a luii unde resté"cneji Tamai Ivah. (EAHHO MO HA KOKKIA* rAEMS CT A0A11b, ECT 6111All11411Wit

CTAHHCAA1311, A APISI'OE CEAO HA OIrCTIHmgpagu,rk,rm SHAAAETK HA 61:18AAA, HA HM I rmAK AHE H U,HrAHELpTill ISHiA3011E, TOETYE CMG HA RI:Imo,* rAoAnt; ECT ApSrTil Aomk, rm ECT TAAAMUK H ICHASOKE) 1). Alexandru cel Bun, tot la 2 August 1414, harazeste lui Sandru Muntenii Scutasi, unde iaste" cneaz Litui Sarban2). Alexandru ce! Bun, la 1427, harazeste manastirii dela Homor satul runde a fost cneaz" Stan(cEno rm 6111A KWBit CTAHS) 3). Alexandru ce! Bun, la 24 Iulie 1428, Intareste lui Si- nata trei sate : unul pe Zeletin, unde este casa lui, altul pe Fru- musel, unde este Dragos sial treilea pe Tutova, unde reste" cneaz Orsat4). Diei Stefan, la 20 Decemvrie 1436, intaresc lui Mihail dela Dorohoiu o multime de sate, printre cari acel unde Si- meaon cneaz"(rm CHMtWil KHA3),la varful Dobruseii altul pe Moiatinul-de-Sus, ce a fost a cneaghinei lui Mihail(WO KIAPHHHHA IIKIAA) 5) Ilie çi Stefanv, la 20 lunie 1438, harazesc lui Hudici Vor- nicul un sat pe drumul dela gura \Tall Borodac, unde ra fost" cneaz Mihail6). Stefan cel Mare, la 3 Septemvrie 1458, Intareste lui Gos-

1) I. Bogdan, op. cit. p 23 a)Suret din 1793 aflator la Academia Romana. 5) Wickenhauser, Geschichte der Kaster Homor, St Onufri, Ho- rodmk u Petroutz, p. 83. T. Codrescu, Uricar, II, p. 252. Academia Romanä, citat de d-1 Bogdan, op cit , p. 29. D-sa traduce: ipoKiltrliHH144RklAdprin: care au fost a Doamnei. Intreb a carei Doamne, a acelei a lui Dies sau a acelei a lui Stet an ? S'apoi, daca ar fi vorba de o Doamna a OHL s'ar intrebuinta cuvantul rocnomcm. De oarece, precum vom vedea mai jos, femeile din clasa stapanitoare din Moldova erau numite cneaghine in actele slavone, mi se pare ca cuvantulKirk- PHI111114din uricul de fata se refera la cneaghina, sotta lui Mihail. Wickenhauser, Bohotin, p. 65; Geschichte des Klosters Solka, p. 205. I. Bogdan, Op. cit., p. 23.

www.dacoromanica.ro 35

lila, intre altele, satul la cneazul Bran"(H4 KH/A3*Holm) (Acad. Rom., LXIV. 3). $tefan cel Mare, la 15 Octomvrie 1487, hardzeste Mi- tropoliei dela Roman doud sate, anume Poiana, unde au fost" .cneji Balo s si Danciul (r,* RHAHKH1330M MOWS H AMILIPM).Tot -acest act ne zice cd Domnul cumparase acest sat Poiana, im- bele pdrti de judecie (oe-k HACTfl MOIrAEHH), dela o nepoata a lui Coste Andronic care le aved (lela Alexandru cel Bun 1). t?fan cel Mare, la 17 Fevruarie 1502, intareste Ow Jui Coste Murgoci, nepotii lui Mihu Gramaticul, Murgocenii unde ,,au fost" cneaz Ivan si cu catunul lor, unde a fost" Torontai pe Turia Basenii, unde au fost" Basa si. pe Jijia Trajoaca, unde au fost" Iacob Vatarr an 2). Stefan Vv. (cel Tanar), la 25 Iunie 1519, intareste fiilor lui Mihu Medelnicerul, intre altele, un sat pe Barlad unde a sezut cneazul Bacsan, unde se zice acuma Bacsenesti" 2). Petru Vv. (Rares), la 18 Martie 1538, intareste lui Baciu si nepotilor sai de frate, intre altele, satul Trazii, unde a fost" ,cneaz Traziul, (W SKIAKHRt3 Tpk3M14). Unele din aceste acte, acele cloud din 2 August '1414 si acel din 24 Iulie 1428, ne vorbesc, nu de cnejii cari au fost" ci de cnejii care sunt" ca s'i cum ar mai fi existat In Moldova cneji la 1414 si la 1428. Voi cercetà aceastd chestiune in capitolul crmator. Pe langa satele moldovenesti determinate prin numele cnejilor, mai vedem altele, mult mai numeroase, determinate prin numele juzilor sau vatamanilor lor. Documentele cu asemenea mentiuni sunt nenumarate si spre a nu mai ingreuid acest memoriu cu amanuntimi, trimit pe cetitor la excelenta s'i constiin- tioasa lucrare a Domnului I. Bogdan : Despre cnejii romcini, -uncle sunt citate un mare numar de documente vorbind de juzi -si de vatamani5). Voiu mai releva insa Inca odata faptul ca, precum uneori

Melhisedec, Op. cit., I, p. 134 si urm. Traducere din 1799 la Arhiva Statului, I. Bogdan, Op. cit., p. 24. Academia Romana, XCVI, No. 3. Academia Rom Ana, Peceti 98. Bogdan, Op. cit., p. 24 si urm.

www.dacoromanica.ro 36 in acelas sat se constata ca erau doi si. chiar mai multi cneji (s. e. Lie si Tigane§tii, BAlos si Danciul, Litu si $erban), gasim o multime de cazuri in cari In acelas sat erau mai multi juzi. Spre exemplu : satul dela gura Pobratei unde este jude- Crasteas'iDanciul (1455 Iulie 2); satul dela Barlad unde a fost jude Buda si Dragoiu (1487 Decemvrie 13); satul Proco- pinti unde au fost vatamani Procop si Vasile (5437); satul pe Prut, mai jos de Corni, unde au fost vatamanii loachim s'i Lu- caciu (1519 Iunie 30). Din faptal cä documentele cari ni vorbesc de doi cneji pomenesc s'i de doua judecii, ca si acele cari ni vorbesc de doi juzi, conchideam, In intaiul meu articol asupra Claselor Agricole din Moldova, in Revista Noud, anul I, ca cnejii, juzii si vatamanii erau termeni sinonimi pentru a insemna magistratii rurali cari ocarmuiau satele romanesti In vechime. Cred ca, mai ales dupa cele constatate mai sus pentru Tara-Ro- maneasca, nu mai poate Incapea . nici cea mai mica indoiala in aceasta privinta. Precum voiu arata mai jos, intre cneji de o parte, juzi si vatamani de alta, desì si unii si altii erau ocarmuitori de sate, era o deosebire esentiala. Deocamdata insa ma marginesc sa observ ca, In Moldova ca si In Tara-Romaneasca, inainte de Intemeierea Domniei, erau asezari satesti ocarmuite de cneji.

§. 5. Despre originile cnezatului §i a deosebirii claselor la Slavi §1 la Romani.

Cuvantul cneaz vine dela slavonulKHHASksau KhliESK, care la Poloni a devenit ksigje (pron. csionje) si la Litvani era kunigas. Pare a fi venit dela un cuvant mai vechiu : KKnegb. (pron. kneng), identic cu paleogermanul kuning 0 cu anglo- saxonul cynig cari Inseamna regulus, dominus, princeps, 'A pv.ov si se mai poate traduce prin cdpetenie(chef)1). O trasatura comuna tuturor Slavilor vechi era traiul lor in comunitati mici si aproape fara coeziune intre ele. Ei cunosteau doua feluri de vietuire impreuna : satul (selo sau tves) care

i) Schafank, Slavische Alterthtuner, II, p. 674.

www.dacoromanica.ro 37 era asezat pe camp deschis sau cet ate (grad, gorod sau hrad), o adunare mai mare de :locuinte, intdrite cu santuri si cu ziduri de lemn si pdmant. (Cetdtile mai mici se numiau gradiste sau horbdiste). LegMuffle dintre mai multe sate cu un grad se numiau 2upe sau rnir1) (pagus, Gau, pays, canton), §i trebuesc traduse romaneste prin fluid sau ocol, (WO marime. Romanii fiind ndscuti mai cu sama din con topirea elementelor romanizate de peste Dundre, aduse In veacurile VI s'i VII de Slavii s'i de Antii asezati In Wile noastre, cu ndvdlitorii si din desnationalizarea acestora, era lucru firesc ca elementul care, la In- ceput, avea puterea In mand sd pdstreze neatinsd alcdtuirea sa politicd si ca nationalitatea romand, la nasterea sa, gdsind acea alcdtuire In finta, sd fi urmat a se supune ei. Astfel se explica faptul cd oriunde dam, la inceput, de Romani, ii gdsim traind In sate ocarmuite de cneji. Aceastd alcatuire era acea in finta la Slavii ce se asezase in tdrile noastre si a fost mostenitd de Romani. Asemdnarea era desavar- §itd, cdci vedem pe Romanii dela Nordul Dundrei, dei el alcdtuiau o natiune numeroasd, rdspandità dela Tisa pand la Ma- rea Neagrd s'idela Bug pana la Curnul-Severin, despartiti in stdtulete mici si Wä nici o coeziune. Acestei lipse de coeziune se datoreste Mai indoiald usurinta cu care Ungurii lui Tuhutum cucerird acea cetate fireascd care se numeste Transilvania. Este bine stabilit cd toti Slavii erau oameni liberi, mai mult chiar :prinsii de rdsboiu, adusi de ei dupd ndvalirile lor in Wile vecine, deveniau liberi dupd Oliva ani si se puteau aseza printre fostii lor stapani in calitate de egali cu ei 2). Nu este deci nici o indoiald ca Romanii, obstia urmasilor acelor Slavi liberi, sd nu fi fost liberi s'i dansii. Am vdzut ca ei fusese la inceput liberi In Wile supuse coroanei ungare, cd, In Tara- Romaneasca, numai sub Mihaiu Viteazul furd legati de gleba ; despre acei din Moldova actele publice si autorii conglasuesc pentru a ne ardta ca obstia a fost acolo totdeauna alcdtuità din

Ibid, p. 674 §i 675. Schafarik, Op, cit., I, p. 539.

www.dacoromanica.ro 38 oameni liberi. Catevd cuvinte dintr'un document din 30 Septem- vrie 1444, curmd In aceastd privintd once discutiune. Este vorba de un Tdtar ce Domnul 11 ddrue§te Episco- pului de Roman, acesta fiindvolnic, la moartea lui, sd-1 lase- bisericii, sd-1 dea altuia sau sd-1 libereze. lar daca 11 va libel-A, Tdtarul uncle va vietui In pdmAntul nostru, acolo sd trdiased slobod, pre legea ronidneased, ('r Act NIFIKETS CAMAHO NA ROAOCKOMS &IKON*1). Dar dad. toti Slavii erau la inceput egali 1ntre ddiiii, este taucert cd deosebirile de clasd §i. mo0enirea demnitdtilor- s'au stabilit, mai ales la unele din triburile lor, destul de tim- puriu. 0 casta nobiliard se intale§te la inceputul istoriei Poloniei- §i a Boemiei ;ea nu a Intdrziat sd se formeze In Rusia §i In Sarbia : erd lucru firesc ca sd se nascd §i. la Romani. La dftn§ii a fost alcdtuitd (cum nici nu se puted altfel) de cdpeteniile satelor, de cneji, cu urm4i lor cari se folosiau in chip ereditar de dreptunle lor de stdpOnire 2). Impotnva acestei paren se na§te, in chip firesc, urmdtoarea,- intOmpinare: Daca cnejii ce-i gdsim In veacul XV In Tara-RomOneascd_ precum ,,;i acei despre cari ni vorbesc unele acte din Moldova, sunt urma§ii unei caste nobiliare veche de mai multe secole, cum oare se Intampld cà stapAnirile lar nu erau mai Imbucdtd- tite prin veacurile XIV §i XV (caci vedem cd cele mai multe se stapOniau de un singur stapOn sau de frati)? Rdspunsul este foarte u§or.

Melhisedec, Cronica Romanului, I, p. 112. Die Kelten in Gallien wie die Slaven an der Elbe wurdea jedoch bei den ersten historisch naher bekannten Zusammenstossen mit den Romera und mit den Deutschen bereits unter wesentlich veranderten, Zustanden angetroffen". ,Bei beiden war der Grundbesitz in die Heinde der Farsten um, einer zahlreichen Aristocratie als ein Eig enthum abergeg ang en, welches durch die mehr oder weniger bestimnztanerkannten Besitzrechte der Haupt- masse des Volkes kaum beschreinkt warde, und in der personlichen Lage dieser bauerlichen Bev6lkerung unterschieden sich mannigfaltige Stufert von burgerlicher Freiheit bis zu willkurlich behandelter Horigkeit und vedligem Sklaventum". (Meitzen, Siedelung en II, p. 271).

www.dacoromanica.ro 39 Cu cat ne suim mai mult spre origini cu atata trebue sa admitem cä tara era mai putin populata. Un cneaz cu ai sai aveau la inceput stpanire peste o intindere uriasa de vale si de dealuri. Inca in viata l'ind el îi casatoria copiii inzestra. Bogatia lui cea mai mare erau supusii lui, caci Cu cdt erau mai multi cu atata se umpleau mai tare gropile lui de bucate prin zeciuiala roadelor pamantului, cu atdta cresteau prisacilei turmele lui prin dijma din stupii prin acea din fan, cu atdta sporiau venitul morilori acel al crasmelor sale. Daca crestea familia cneazului, cresteaui familiile satenilor. Cneazu1 deci la insura- toarea unui fiu, 11 trimetea sa-si aseze un sat pe un loc pustiu de care erau multe sau chiar pe propriul sau hotar, dandu-i un numar de Insuratei ca sa locuiasca satul cel nou. Pentru tinerii sateni era la urma urmelor tot una sa-si faca case In satul parintilor sau sa si le faca mai departe. Apoi, daca printr'o asemenea mutare, mai mult sau mai putin Indepartata, puteau capata dela stapan oarescari micsorari de dijma pentru Intaii ani, se vor fidus nu numai insurateii, dar si din parintiilor. Doara tot astfel se proceda pana in mijlocul veacului trecut si aputea cita numeroase exemple de cazuri din acel veac in cari o mosie de camp fiind impartita de doimostenitori, unul a ramas cu asezarea parinteasca si cu satul, iar celalalt a luat jumatate din gospodari si a Infiintat sat nou peste Watt, In fata acelui vechiu. astfel, cu incetul, s'a inmultit numdrul cnejilor ()data cu numarul satelor, umpldndu-se Intaiu vaile rdurilor celor mari, apoi acele ale paraelor ce s'arunca intrInsele, ajungand sa fie dese de tot. Aceasta Impartire a supusilor lor de catre fliicnejilorni da lamurirea faptului ca, In veacul XV, In Ungaria, cnejii ni apar adesea ca niste intreprinzatori de colonizari si de defrisari, imprejurare de care s'a folosit Hunfalvy In incercarile lui de a (loved' ca Rotnanii au emigrat In Ungaria mult dupa venirea Ungurilor. Acei concesionari de colonizan i nu erau altceva decatfii de cneji Cu supusi multi si loc putin. Supusii neavand unde sa se hraneasca, erau doritori sa plece spre a se aseza In locuri mai largii nu faceau de sigur nici o greutate pentru a urma

www.dacoromanica.ro 40 pe unul din fiii sau ginerii stdpdnului pe pdmdnt mai mult §i mai imbel§ugat. Acum este locul sd ld.murim deosebirea intre cn,eji de oparte, §i juzi de alta. $i unii §i altii erau magistrati rurali, ocdrmuitori de sate, dar cnejii ocdrmuiau satul din tata in fiu in puterea uni drept de mo§tenire strdmo§esc, pe cAnd juzii erau magistrati rurali, ale§i sau numiti. Cei dintdi alcdtuiau o clasd sau castd stdpeinitoare, cu drepturi mo§tenite, iar cei de ai doilea erau ni§te simpli diregdtori numiti sau ale§i. Voiu reveni mai pe larg asupra acestei chestiuni in capitolul I al Cdrtii urmdtoare.

§. 6. Despre soarta cnejilor In Moldova §i despre cneaghine.

Vom vedea cu amdnuntul in acela§ capitol cd intemeietorii Domniei Moldovei, intocmai ca primii Basarabi, nu puturd decdt sd intdreascästdpdnirile cnejilor sau a urma§ilor lor, lanoi ca §i in Tara-Romdneasca ; din cneji s'a alcdtuit clasa stdpdnilor de mo§ii din care a e§it aproape intreaga boerime. Dar, lucru straniu, In Tara-Romaneasca unde mo§nenii i§i aduc necontenit aminte, pana in veacul XVIII, cd sunt cneji §i se fdlesc cu acest titlu, nu vedem urmd de cneaghine. lar In Moldova, unde bdrbatii au uitat de cu vreme acel calificativ, sotiile lor nu uitA macar o clipa cd au drept la ddnsul §i urmeazd a se numi cneaghine in actele §i inscriptiile slavone (§i chiar in unele din cele romdne§ti) pdnd la sfar§itul veacului XVII. Voiu cita filtre multe pe: Cneaghina Maru§ca a lui An- drei $erbici,fatalui Ion Cupcici, 6982 (1474) August 261); Cneaghina Marina a lui Fete Iacobescul, 6996 (1487) Decem- vrie 132); Cneaghina Maria, mama lui Tdutul Logofdtul (cel bdtran), 7007 (1499) Martie 23e); Cneaghina Maria, sotiaace- lued§ Logofdt Tdutu, 7008 (1499) Septemvrie 94); Cneaghina ') Ulianitzki, Materialij, p. 109. a) Acad. Rom., Peceti 12. 8) Melhisedec, Notife istorice si arheologice, etc., p. 294. 9 Ibid., ibbd.

www.dacoromanica.ro 41

Ana a Logofatului Gavrila§ Trotu§anu, 7029 (1520), Decem- vrie 21); Cneaghina Anastasia, a Logofatului Toader Balo, 7035 (1526), Septemvrie 292); Cneaghina Maria a Jitniceriului Crastea, 7066 (1558) Maiu 263); Cneaghina Salomia a Hatma- nului Barnovschi 7075 (1567) Martie 14); Cneaghina Anghelina a lui Gligorcea biv Vel Vornic, 7019 (1570) Noemvrie 235); Cncaghina Barladeanului In vremea lui Aron Voda 6); Cnea- ghina Neac§a a lui Sturdza, Portarul de Suceava §i Cneaghina Antimia a Vornicului Condrea Bucium, 7089 (1581)7)Cnea- ghina Anastasia a lui Vascan Mohila, Parcalabul de Hotin, 7090 (1582) Maiu 11 8); Cneaghina Magdalena Motocoae, 7091 8); Cneaghina Todosia a lui Patra§co Parcalabul, In vremea lui Irimia Movilaw); Cneaghina Anghelina, fata lui $eptelici, sotia lui Ghianghia, 7100 (1592) Aprilie 24 ") ;Cneaghina Mitrofana a Vornicului Nistor Ureche, 7102 (1594) Iunie 1 "); Cneaghina Cristina Cri§oaia din Suceava, 7103 (1594) Decemvrie 1418); Cneaghina Ilisafta a lui Tani, 7104 (1595) ") ; Cneaghina Marghita, fiica calugaritei Protasia, 7108 (1599) Septemvrie 1215); Cnea- ghina Irina a Postelnicului Ion, 7108 (1600)16); Cneaghina Safta a lui Petra§co Oana, 7111 (1603) Julie 2017); Cneaghina Ana a Logofatului Ion Golae, 7114 (1606) Martie 3018); Cneaghina An-

1) Kozak, Die Inschriften der Bukowina, p 56. ) Ibid., p. 33. Me1hisedec, Op. cit., p. 11. Kozak, Op. cit , p 206. Kozak, Op. cit ,p. 207 5) Uricar, XVIII, p. 224. Documente doveditoare pentru genealogia familiei Sturdza, P. 29. Kozak, Op. cit., p. 211. 3) Uricar, XVIII, p. 194 10) lbid , ibid., p.236. ") Uricar, XVIII, p. 221. 12) Melhisedec, Op. cit., p. 15. 18) Kozak, Op. cit., p. 59. Ibtd., ibid., p. 246. Ibid., ibid., p. 60. 19 Ibid., ibid., p 175. Ibid , ibid., p. 193. Uricar, IX, p. 139.

www.dacoromanica.ro 42 ghelina a lui Crastea Vel Vornic, 7117 (1609)1); Cneaghina, Teta, fata lui Gheorghe Albota, 7121 (1613) Martie 272); Cnea, ghina Pascalina a Logofatului Lupu Stroici, 7124 (1616) Au- gust 20e); Cneaghina Anghelina a Tautului Logofat, 7125 (1617) Maiu 304); Cneaghina Sora, fata lui Toader Giogea, sotia lui Grigore biv Vel Vornic, 7125 (1617) Iunie 30e); Cneaghina Cristina a lui Gheorghe Parcalabul de Hotin, 7127 (1619) Apri- lie136); Cneaghina Maria a lui Gheorghie Draganovici, 7129 (4621) Aprilie 24v); Cneaghina Maria a lui Scarlat 7130 (1622 ) Martie 8);Cneaghina Maria Cazaca Trifaneasa 7134 (1626) Maiu 150); Cneaghina Maria a Stolnicului Gavril 7135 (1627) August 1710); Cneaghina Maria a Logofatului Dumitra§co $tefan, 7136 (1628) Aprilie 411); Cneaghina Cristina sotia §i. Cneal ghina Anghelina, fatalui Gheorghe Parcalab de Hotm (intre 1615 §i1620)12); Cneaghina Carstina a Comisului Furtunk 7139 (1630) Septemvrie 30 '6); Cneaghina Candachia a biv Vel Vornicului Goe, 7140 (1632) Maiu 2514); Cneaghina Anita a lui Gheorghe Roca Visternic, 7140 (1632) Maiu 3115); Cnea- ghina.... apanului Casian, 7143 (1635)16); Cneaghina Na- stasia a Nacului §i Cneaghina Maricuta a lui Istratie biv Lo- gvfat, 7144 (1636) Fevruarie 2617); Cneaghina Ana, sora lui Constantin Sbarcea Parcalabul deHotin, 7145 (1637) Mar.-

Iorga, Studii fi Documente, VI, p16. Uricar, XXV, p. 292. 5) Ibid., XXIII, p 55 Melhisedec, Op. cit., p 294. Iorga, Op. cit., p. 142. Ibid., ibid., p. 81-82. Kozak, Op. cit., p. 191. 5) Iotga, Op. cit., VI, p. 18. 5) Uricar, XVIII, p. 366. 19 Kozak, Op. cit., p. 155. Melhisedec, Op. cit., p. 124. Kozak, Op. cit, p. 173. Uricar, XXI, II, p. 72. Iorga, V, p. 15. Uricar, XVIII, p. 408. 19 Melhisedec, Op. cit., p. 143. 9 Iorga, XI, p. 102.

www.dacoromanica.ro 43 tie 11 '); Cneaghina Maria a Postelnicului Draco, 7149 (1641) April 222); Cneaghina Antimia, fosta sotie a lui Dumitrwo Mihu zis Turiatca, 7149 (1641) Maiu 25e); Cneaghina Antimia a luir Gheorghe Corosteanu, 7151 (1643) Fevruarie 234); Cneaghina Maria a lui Toader Borici biv Stolnic, 7154 (1646) Iulie 7 5); Cneaghina Agapia a lui Ionwo Tolocico (in Domnia lui Va- sile Lupu)5); Cneaghina Ana a Capitanului Zota, 7155 (1647) Aprilie 10v); Cneaghina Candachia a lui Grigore Hermeziu, 7155 (1647) Maiu 128); Cneaghina Costanda a lui Ion Tertia din Vascauti, 7155 (1647) Iunie 27e); Cneaghina Beana a lui Pelin Racovita Mare Logofat, 7159 (1641)10); Cneaghina Maria a Hatmanului Vasile, 7163 (1655)19; Cneaghina Rucsanda a lui Grigorasco Jorai Cneaghina Tofana a Clucerului Eftimie, 7166 (1658) Iulie 3012); Cneaghina Saftaa Marelui Vornic Haba§escu §i. Cneaghina Maricuta a lui Andrei fost Serdar, 7177 (1669) Martie 12 ''). Am adunat un numar atat de mare de citatiuni spre a dovedi cd denumirea de cneaghina a fost data sotiilor si fe- telor atat de boeri cat §i de stapani de sate fara boerie, necontenit, in tot timpul in care limba slavona a ffintat ca limba bisericeasca si de Stat. Acest fapt dovede§te ca, la inceput, pe vremea intailor Domni, femeile boerilor §i. a celorlalti oameni de sama, cari eran stapanii de sate, damele cum am zice noi astazi, cucoanele cum ar fi zis parintii no§tri islicari, se faliau cu titlul de cneaghind. De vreme ce in documentele slave contimporane din Polonia, Rusia, Sarbia §i. Bulgaria, constatam

Kozak, op. cit., p. 192. Uricar, XXIII, p. 144. 8) Ibid., ibid., p. 159. Kozak, op. cit., p. 192. Academia RomAng, XXXI, 129. Uricar, X, p.113. 1) Kozak, Op. cit., p. 155. Uricar, XXIII, p. 204. Academia Romari.1, XXXIII, p. 6. 19 Melhisedec, Op. cit., p. 296. Kozak, Op. cit., p. 136. Melhisedek, Op. cit., p. 127. 18) Documente Sturdza, p. 97.

www.dacoromanica.ro 44 cd acest titlu nu erd dat darnelor nici uneia din acele tdri, urmeazd cd el erd o particularitate curat moldoveneascd. aceastd particularitate nu poate proven' de aiurea decdt dela faptul cd rnamele, moaselei strdmoasele acestor dame moldovene din veacul XV, fusese totdeauna numite cneaghine. Acest calificativ dat Moldovencelor de calitate, apropiat de acel de cneaz cu care vedem cd se fdlesc, pAnd in veacul XVIII, urmasii stdpAnilor de mosii de pe vremea primilor Basarabi, constitue o zdrobitoare dovadd a faptului cd cnejii ocdrmuitori ai satelor din tdrile noastre, inainte de intemelerea Domniilor Tdrii-Romanesti si a Moldovei, au urmati dupa intemeierea acestor Principate sa stdpdneascd aceleasi sate sub suveranitatea Domnului respectiv.

§ 7. Ceva despre Voevozi.

Actul prin care Regele Bela IV hdrdzeste Ioanitilor Tara Romdneascd mentioneazd, pe langd cneji, si pe Voevozii Lituon sau Lit woyi Seneslau, ai cdror Voevodate se aflau, cel dintaiu in dreaptai cel de ale doilea in stdnga Oltului. Din faptul cd. Regele, prin actul de danie, nu ddrueste tdrile acestor doui Voevozi Ioanitilor, precum Meuse pentru cnezatele lui Ion si Farcas, situate in dreapta Oltului, face pe d-1 Bogdan sd con- chidd, cu drept cuvdnt, cá pozitiunea acestor Voevozi, supusi ai Regelui Ungariei, erd cu mult superioard acelei unor simpli cnej i ' ). Mai gdsim in 1335 pe un Bogdan Voevod, fiul lui Mykula, care trdid probabil in Tara-Romftneascd si pe care 11 vedem solicitat de arhiepiscopul de Calocea, in numele Regelui, sd treacd din parnantul lui in Ungaria 2). Actele interne ungare contin de altd parte numeroase men- uni relative la Voevozi romdni, in toate comitatele cuprinzdnd o populatie romaneascd mai insemnatd.

9 I. Bogdan, OrigtneaVoevodatalui la Romänl, in Ann. Acad. Rom. XXIV, p. 193, sq. 2) Hurmuzache, II, p. 637.

www.dacoromanica.ro 45

La 1326, Neculai, Comite de Csanad, harazeste Episcopiei dela Oradea, o posesiune, dobandita de el dela Regele Carol Robert, determinata mai de aproape prin cuvintele: possessio populosa ubi Negul woywoda considet et commoratur, simul cum eisdem populis et molendino ibidem existente"). 0 scrisoare din 1345 a Papei Clemente VI ni vorbeste de niste Voevozi carora el le trimisese, precum si lui Alexandru Basarab, invitarea sa treaca la catolicism. Acestia erau: Nico- laus princeps de Remecha, Ladislaus voyvoda de Bivinis, Sa- nislaus de Sypprach, Aprozya voyvoda de Zopus si Nicolaus voyvoda de Auginas1). (Nicolaus princeps de Remecha era, dupatoate probabilitatile,cneazul dela Remetea In Banat, titlul de princeps insemnand aici cel dintdiu,cel mai de samd, cdpetenia)2). La 1363 vedem pe Ivan, Voevodul de Beius, incheind impreuna cu fr4i sai Bog si Balk, o alcatuire cu Romanii din Zlatna. Ei judecau neintelegerile dintre Romani siimpliniau dela ei birurile 8). Un document din 1364 al Reginei Elisabeta catre comu- nitatea Romanilor din comitatul Bereg, permite acelor Romani sd aleagdi sd pund in fruntea lor pe Voevodul ce-1 vor vol, care va avea sa-i judece si sa curme pricinile dintre ei. administrand si priveghind indatoririle lor fata de Regina si de Comite 4). Aceasta diploma este intarita de alta, din 1370, lamurind ca el este volnic sa judece pricinile mai mici, cele mari avand a se judeca de Comite impreuna cu Voevodul 5). Diploma din 1371a Regelui Ludovic darueste fiilor lui Stanislau, fost Voevod de Unghiu, cnezatul satului Felseu Ne- rezlenche, aratand lamurit ca functiunea de cneaz in satul Ne- resn4a-de-Sus era indeplinita de un Voevod ').

Hurmuzache, II, p.598. Vezi citatele In Bogdan, Op. cit , p. 197. 8) Bogdan, Op. cit., p. 197, indreaptA data Insemnatá gre§it In Hur- muzache, I, p. 304. I. Mihályi, Diplome maramurepne, p. 64. Bogdan, op. cit., p. 198. I. Mihályi, op. dit., p. 63-64, 76, 78. Bogdan, op. cit., loc. cit. I Mihályi, op. cit., p 64. Bogdan, op. cit.,198.

www.dacoromanica.ro 46

La 1383, Regina Maria darueste cnezatul Romanilor din comitatele Bereghi Szatmar celor trei frati ai lui Stanislau, Voevodul Romanilor Reginei din Kerechkeyi Buchnicze, cu -conditie ca ei s'o slujeascai sa adune quinquagesirna dela Romani, din care sa opreasca jumatate pentru ei1). Dintr'un document din 1410, constatam ca Petru cu toti -cnejiii juratii din tinutul Beius, judeca, impreuna cu judeca- toruli juratii din cetatea Beiusului, o prieina dintre mai multi Rornani, Petru infatosandu-ni-se aicica capetehia cnejilor din tinutul Beius 2). Se gasesc Voevozi romani in bate comitatele locuite de Romani si pana la mijlocul veacului XVI. D-1 Bogdan In me- moriul sau despre Originea Voevodatului la Roma' ni, a adunat un mare numar de citatiuni in privinta lor3). Cel mai insemnat dintre Voevozii romani din Ungaria a lost fara indoiala Bogdan, un oarescare timp Voevodul Ro- manilor din Maramures si pe urma intemeietorul Moldovei. El avea in coltul de Sud-Est al Maramuresului o uriasa stapanire aeritoriala alcatuita negresit din cnezatele numeroaselor sate ce se aflau pe dansa. Dupa trecerea lui in Moldova fu inlocuit in Voevodat prin Ion, &II fratelui sau Iuga. Bale si Drag, fiii Voevodului Sas, gonit din scaunul Moldovei de Bogdan, si fugiti in Ungaria, sunt rasplatiti de Craiul Ludovic prin conferirea stapanirilor lui Bogdan precumi cu aceea a demnitatilor de Voevozi ai Romanilori Comiti ai mai multor comitate 4). La 1349, Voevodul Ion (fiul unui Bogdan) impreuna cu insarcinatul Comitelui Sectilor, convoaca pe toti cnejii tarii Maramuresului spre a hotarnici moii1e Gyulafalvai Nyirés ale lui Gyula, fiul lui Dragus5).

1) Bogdan, op. cit, loc.cit. Hurmuzache, I, p.- 280. Mihalyi, op. cit., p. 77. Hurmuzache, I, p. 469 ;Bogdan, op cit, p 198. 8) Bogdan op. cit., p. 199. Hurmuzache, I, II, 211. Mihály, op. cit., p. 26-27, 28-29. Presupunerea cà Dragus, tatál lui Gyula, ar fi fost legendarul descalecAtor al Moldovei, Drago, nu mi se pare Intemeiath pe vr'o dovadä.

www.dacoromanica.ro 47

Din compararea numeroaselor texte adunate de Domnia sa in privinta Voevozilor rornani -din Ungaria, D-1 Bogdan ajunge la toncluziunea pe care o impartdsesc pe deplin, cd: Voevozii erau, inainte de cucerirea ungard, cdpeteniile unor confederatitirti de cneji meniti, itt vreme de rdsboiu, sd fie $efii lor, $i, In vreme de pace, sd hotdrascd pricinile ce se nd$teau intre ddn$ii. lar dupd ctzcerirea ungard, eratt ni$te capetenii ale cnejilor, ale$i de cldn$ii sau numiti de stapAnirea ungard si insdrcinati mai ales .cu stringerea birurilor datorite coroanei $i cu adunarea $i comanda contingentului militar roman. Pentru serviciile lor dobandiau nu numai cnezate noue, dar adesea, inai ales cAnd se fdceau catolici, obtineau transformarea cnezatelor lor in proprietati ereditare ,$i nobilimea maghiard. In asemenea caz ei deveniau Unguri $i erau pierduti pentru neamul. roindnesc: Voevozi ku existat negre$it In Moldova $i in Tara-Roma- neascd mult inainte de aceice-i intdlnim prin documentele din veacurile XIII $i XIV. Rdsboaele erau necontenite,atdtacele purtate pentru apdrarea tdrii cdt $i cele intreprinse pentru a aduna pradd. Rdsboiul nu se poate purtd fdrd povdtuitor mai mare peste oaste; se alegea .cel mai detstoinic pentru conducerea o$tirii. Voevodul fù cel dintdiu $ef militar. De altminterea cuvdntul vojevoda la Slavi inseamnd la incepUt conducdtor de osta$i (voji, osta$i$ived q, voidq, condue) t).Voevozi in sens de general" se gdsesc In istoria tuturor popoarelor slave. Ei rds- pundeau unei trebuinti. Apoi, dela inceput au fost galcevif nu numai intre sdteni, dar $i intre cneji,fie pehtru hotarele jtidecielor lor, fie pentru mo$tenirile ce se deschideau, fie pentru Impartiri. Aceste gftl- cevi trebuiau judecate $i negre$it nu Puteau fi judecate decdt de alti cneji. Insd pentru a evita orice recuzare de judecdtori, pentru a dirige desbaterile judecdtii, pentru a inchize$1u1 executarea hotdririi, trebuid ca aceastd actiune judiciard sd fie pana la un oare$care punct organizatd $1 Unificatd sub autoritatea unui singur om, ales de ceilalti cneji ca mai destoinic. Voevodul mai fii primul judeator.

1) Bogdan, op. cit. pag. 13.

www.dacoromanica.ro 48 Cu buna sama ca acesti Voevozi erau jn deobste alesi de cneji dintre dan§ii pe vreme marginita sau pe viata. Cu timpul se vede ca ereditatea se stabili in Voevodatele cari cuprindeau, unul judetele Gorji Valcea, iarcelalalt Muscelul Argesul. Ereditatea va fi fost conferp dupa toate probabilitatile de Regele Ungariei ai carui vasali erau atdt Lituon cat Seneslau. Am vazut mai sus ca, dupd toate probabilitatile, Voevodul Bogdan pe care arhepiscopul de Calocea il solicitd sa treaca in Ungaria, îi a ved stapanirea in Tara-Romaneasca. Nimic insa nu ne indreptateste a conchide ca Voevodatul era ereditar In familia lui. Din Moldova cunoastem un Voevod anterior lui Lituon lui Seneslau. Acesta este Ploskinia, Voevodul care comandd Brodnicii (Barladenii)aliati cu Tatarii in Walla dela Kalka (1224). Cronicile rusesti ne povestesc ca Tatarii pusera pe Ploskinia sa jure pe cruce (KPECTH WhOKATI-1), lui Daniel Roma- novici dela Kiev, ca viata lui si a ostenilorlui va fi crutata daca ei iesd din pozitia intarita din care Tatarii se incercau in zadar sa-i scoatO de mai multe zile.Increzandu-se in jura- mantul lui Ploskinia, Rusii iesiradin intAririle lor spre a fi macelOriti de pagani. Dar Ploskinia (care se numid poate Ploscan) era dupa toate probabilitatile un Voevod ales ad-hoc pentru povatuirea contingentului trimis Tatarilor de Barladeni. Ca Ploskinia vor fi fost multi Voevozi in deosebitele tinuturi ale tarii dintre Carpatii Nistru. Insa ereditar va fifost numai Voevodul de pe malurile Moldovei, care îi aved poate intaia resedinta la Baia si probabil ca ereditatea ia fost hard.- zità, cai Voevozilor din diploma care se refera la dania dela 1247, de Regele Ungariei pe care 11 recunostea de Suveran. and vedem cat de nesigura si de nOcalita a fost ereditatea scaunului Moldovei pana la $tefan cel Mare, ne dam sama ca la Voevodate partiale ea era cu putintA numai avand puternicul sprijin al Regelui Ungariei. Altfel scaunul Voevodului ar fi fost la discretiunea oricarui grup mai insemnat de cneji, a caror nemultAmire ar fiizvortt din pricini mai mult sau mai putin binecuvantate, adesea numai din dorinta de a pune in

www.dacoromanica.ro 49 scaun pe altul din ei care stiuse sd-i castige pentru scopurile lui. Din nenorocire neamul nostru t'a ardtat totdeauna tiesta- tornic In credinta catre Domni iubitor de schimbdri.

Din cele ce preced rezultd cd. la Romani, inca inainte de cucerirea ungard, puterea ocarmuitoare era In Inanile unei clase sau caste care si-o transmited din generatie In generatie, prin mostenirei aceastd putere ocarmuitoare nu se mostenid numai de cate un singur flu, ci de toti copiii deopotriv.d. Membrii acestei clase se numiau cneji si alegeau pentru a-i judecdi a-i duce la rdsboiu, din sanul lor, niste diregAtori mai mari cari luau numele de Voevozi. Aceasta clasd stdpanitoare care aved fiintd de veacuri, poate ea ea era chiar anterioard in parte nasteril neamului romanesc. Originea i se pierde Intrecutulcel mai departat. De oarece constituid o clasd privilegiata ereditard, trebue s'o considerdm ca o nobilime straveche, cdreia nimeni nu i-a con- ferit diplome de nobilitate, dar care s'a nascut din Imprejurdri, ceeace Nemtii numesc tIradel.

§ 8. Despre Supanii din Carniola si Carintiai despre Vicezii din Saxonia. Urme sigure de o organizatle a satelor similard acelel romanesti se mai gdsesc la Slavii din Carniola si la Wenzii din Saxonia. In, Carniola vedem satele slave stand, In anul 1400, sub -ocarmuirea unor Supani, supusii ei stdpanilor teritoriali cari cucerise tara: Nemtii. Supanii, cari par a fi fost ereditari, ne apar In aceeas calitate ca cnejii la Romanii din Ungaria ,In Saxonia vedern doud clase de Wenzi, cu prerogative deosebite: pe Supan i pe Withei, Vitesi sau Vicezi, dar supusii ti Nemtilor cari recucerise tara asupra lor. par a fi fost urmasii undi fel de mici Voevozi, bine inteles redusi importantd de cucerirea nemteascd, cAci fiecare are sub ascultarea sa mai multe sate. llar Vicezii par a fiechivalenti cnejilor dela noi. Este de observat ca acei vicezi ai Wenzilor

1) A. Meriz6n, Siedelungeri, III, p 897 sq.

6308 4 www.dacoromanica.ro 50 din Saxonia sunt tinuti, 'in timp de rd'sboiu, sà iasd la oaste ca- lan, intocmai ca cnejii satelor romane din Galitia 9. In privinta acestor Vicezi, mai observdm cd inunele documente moldovenesti din ultimul deceniu al veacului XIV si intaiul deceniu al veacului XV, vedem mai multi Viteji figurand printre boerii caiii incredinteazd actu12). Supanii si Vicezii venzi, ca si cnejii romani, sunt ereditari 8). 1) Stadnicki, O wsiach woloski In Hasdeu, Arhiva Istoricel, privilegiile satelor Korosno, Nanowa, Brehi, Polawa, Ustrzyki, p. Uricar, XVIII, p. 454 8) 1381 bestimmen die Markgrafen Otto von Meissen und Dietrich von der Ostmark (Koehler, Das Kloster des heiligen Petrus auf dem Lauterberge, No. 52. H. Knothe, Die verschiedenen Klassen Slavischer Hifriger in den Wettinischen Landen In Neues Archtv fiir Seichs. Gesch. und Alterth., IV, p. 1 si 2) vber die Voigtrechte des Peterkiosters auf dem Lauterberg bei Halle, dass: statutis tantum temporibus Seniores villarum quos lingua sua Supanos vocant et in equis semientes, id est Withasii, ad comprovinciale jus, quod lantdinc dicitur, veniant, qui quae dicuntur, jubentur, aguntur, statuntur, suis referunt. Ceteri lit, videlicet hoc est smurdi, qui quotidiano servicio imperata faciunt et hi qui cen- anales ecclesiae vel proprii sunt, apud se dum rnaneant". (A. Meitzen, Siedelungen, II, p 240) 'Das Amt Meissen umfasste noch im 14 Iahrhundert 219 Ddrfer oder Dorfantheile Von diesen gehorten mehr als die Halfte unter 15 Supaneien, von den ubrigen stand eine sehr erhebliche Auzahl unter den Vithassii. In einem Lehensverzeichniss des Amtes Meissen von 1334 folgt noch die Aufzahlung der Dorfer der einzelnen Supaneien, eine lange Reihe von Dorfern mit dem von jedem aufzubringendem Lehnszinse unter der besonderen Oberschrift: sub rusticis qui dicuntur Witsezen. Dieser Name der auch in Weiczhessen verdreht wurde, kommt von Vitiaz, das im Altslavischen Krieger bedeutet, im spaten Wendisch aber vollig die Bedeutung Lehnbauer, der zu Reiterdienst verpflichtet ist, angenommen hat. Der Edle Wigmann vermacht durch eine Urkunde von 1121 dem Kloster Kaltenbrunn bei Sangerhausen alle seine Giitercum eo jure ho- nimum et praediorum, quo sui autecessores ipsis fruebantur, homines scilicet In quin que justiciis, ut edelsten, knechte, zmurde, lazze (huzi), heyen horum quencumque genus suum" Es lasst sich nicht bezweifeln dass die Edelsten, seniores, die Supane, sowie die Knechte, die Withasii der Kunde von 1181 sind. Diese Klassifikation von 1122 sagt also deut- licher, dass die Withasii nur geringeres Recht als die Supane hatten, obwohl der Ausdruck Knecht nicht von Eigen oder Gesinde, sondernnur von Knappe hergenommeu sein kann. Aber auch die Withasii standen wie die Supanen uber den Smurden, den gewohnlichen Zinsbauer. An- scheinend waren sie slawische, zu einer leichten .Flufe der Heirigkeit he- www.dacoromanica.ro 51

Insfa documentele ce le cunoa§tem nu arata anume in ce chip se impArtiau posesiunile lor. rabgedtnickte adelige Grundbesitzer denen man ihre Guter gegen Zins und Reiterdienst gelassen hatte. Die Supane der Urkunden von 1122 und 1181 sind zwar nur die bestgestellte Bauernklasse. Sie erscheinen jedoch auch wie die Withasii als Dorfvorsteher; welche an der Stelle der ge- sanimten Bauerngemeinde zum Landding kommen sollen und das spa- tere Verzeichniss zeigt naher, dass die Dörfer unter Supanen in bes- timmtem Gegensatz zu denen unter Withasii standen. Nur erstere waren zu den grösseren Gruppen der Supaneien zusammen geschlossen, welche Gerichts uqd Steuerbezirke bildeten. Selbst zu Vorstanden dieser Supa- neien scheinen danacb einzelne der Supane herangezogen worden zu sein, die den von den zugehorigen Dbrfern jahrlich zu entrichtenden Ge- treidezins und die Bederi einzusatnrneln und abzuliefern batten. Auch auf demLandding waren sie nicht lediglich Horer, sondern werfigstens einige zugleich Schoffen... 1276, behdlt sich Graf Konrad v. Brehna, beim Verkauf der Obergerichtsbarkeit von 5 Dörfern vor, quod tres seniores earum villarum ad judiciuraipsius comitis Wicin ter in anno eant ejusque judicii sententias dictent. 1287, wird nach dem Ver- kauf von Tschiritz erklart: quod idem Supanus non deberet de cetero advOcato in Groichs in judicio assidere Als 1248 der Supan Hertwig, in Palitz 'bd. Altenburg, sein Gut von drei Hufen dem deutschen Orden verkauft, bedarf er dazu der Genehrnigung des Richters des Plessener Landes,1428 nberweist der Arnshangk'sche Vertrag zwischen, Kugfurst Friedich II von Sachsen und dem Burggrafen von Meissen dem letz- teren eine Reihe von Dorfern mit den Weiczhessen und Sopanen unter der Bemerkung, dass dieselbigen zu unseres gnadigen Herrn Gerichten gen Meissen und Lommatsch gehen und da Gericht sitzen sollen, als sie bef dem nachsten Burggrafen gethan haben". Schon 1289 wird das Kloster Buch, als es voner Gerichtsbarkeit des Burggrafen befreit wird und supanum suum perpetum zu Grosswitschen abgeschafft, auf Beschwerde des Burggraffen vom Markgrafen veranlasst, in Kriebitz emen neuen Supan einzusetzen und ihm dort eine Hufe nebst zugehcirigem Hofe zu Lehnrecht zu geben, damit die Anzahl der burggrdflichen Supane nicht verraindert werde.(Meitzen, op. cit., p. 24,119). In Lusatia de sus, Su- pani ii Vieezii sunt numiti Starosti (Ibid.,ibid)....in einer Urkunde Markgrafs Heinrich von Meissen von 1285. In dieseg gestattet derselbe seinem Kan- zler Gtiter zu Basslitz in Grossenhain, welche bis dahin ein Supan zu Lehn besessen, utpote jure seniorum quod eldestenwet vulgaritcr appel- latur distrahere et alienare jure hereditario quod in valgan ivorerben dicitur cui velit. Diese Bewilligung spricht also aus, dass die Supane in Fler Regel, oder ihrem dlteren Rechte nach, ihre Gtiter nicht zu Lehn, sondern zu Erbeigen besassen, und dass dies ein besonderes, Eldesten- wet, d h. Aeltestenrecht genanntes Rechtsverhältniss war". Ibid., p. 243.-

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL II

COLONIILE ROMANE DIN GALITIA

§ 1. Despre satele cu drept romAn In Galitia. Prima mentiune despre coloniile romane din Gaiitia este din anul 1378 cand vedem pe Vladislav, Principele de Opolia, caruia regele Ludovic ti incredintase pe viata ocarmuirea Gali- tiei, harazind lui Alexandru Romanul hotaruli satul Hodllo pe Tarnova cu permisiune ca el si urmasii lui sa le stapaneasca In puterea dreptului romanesc. In cursul veacului XV, Regii poloni mai Intemeiara sate pe temeiul aceluias drept, iar In ce-1 urmator, pe langa un mare numar de sate cu drept romanesc, Intemeiate prin privilegii regale, mai vedem pe Petru Kmita, Comite de Wisnita, Palatin de Cracovia, Mare Maresal al Polo- mei, Capitan de Przemyszl, Infiintand pe Intinsele lui posesiuni un mare numar de sate romanesti tAceste colonii se aflau aproape toate In partea muntoasa a districtelor Sanok, Bjelcz, Sambor i Przemyszlunde alcatuiau crain6 sau ocoale proprii. Aceasta situatiune, la granita Ungariei, nu lasa nici-o Indoiala In privinta provenientei colonilor: ei erau Romani din Nordul Ungariei, din Comitatele Maramuresului, a Beregului si a Unghivatului. Concesionarul care obtine'la1509, dela Regele Sigis- mund al Poloniei, cnezatul dela Ustrzyki, eranobilis vir Iwona Ianczowicz Transsilvanus, miles Noster cum ohm ger- mano suo fratre Theodorico", care acest de pe urma cazuse inai Inainte strenue dimicando" cu Moldovenii lui Bogdan Ch orul. Privdegiul.t. este dat pentru asezarea unui sal In regiunea

www.dacoromanica.ro 5a deluroasA, obisnuit pe valea unui parau de munte (torrens). defrisarea parnantului din pajiste (cruda radice)'). Totdeauna se specifica ca satul va fi asezati ocarmuit pe temeiui dreptului romanesc (jure valachorurn sau jure valachico). Hotarele sunt totdeauna descrise cu InR,Tijire de jur imprejurul teritoriului concedat.

Tirnkoni filio Szymaszconts Kniazionis de $erednicza ... vendidimus scultetiani alma Kniaztwa in fiado dicto Lodenka pro florenis- centum, in moneta. (Sviniaci, Arh Ist., IV, p 39). provido Hryczkoni... Kniastwo in fluvick Strwiqzyk dicto pro florenis centum... (Rovien, Bid, ibid., p. 42) vendidirnus scultetiam in vilis Nostris Thernowa, pro centum rizareis silvas inutiles Smerekowe excident et eradicabunt (Tarnowa, ¡bid, p 52). per praesentes providis Hryczkoni Rozputenski una cum filius ipsius Iaczko (cormnittimus) ut illi eandem villam,.. in cruda radice locent. (Koroscienka Wola, Ibid. ibid.. p. 67). vendidzrnus scultetiam influvio nostra Boberka. provido. Iwan Wolosz .... pro septuaginta florenos praefatus Iwan scultetus cabit villain Boberkam in cruda radiee (Boberka, Ibid. ibu,p. 72). torrentem dictum Sthebnijczek, cum silvis ipsi torrenti ad lo- candum et erigendum illic villam juris Valachici nobili Michailo jam pridem dedinzus et assignavirmis Nanowa, Ibid ibid., p. 78). consentirrus e,t adrnittimus praesentibus Ittteris Nostris (lwanko et Michaelo Odrzechowski) villam Polawa appellandam in Capitaneatue et districtu Sanocensi in torrentibus seu rivis Polawa et Polawka . cruda radice jure Valachico... locandi. (Polawa, Bid ibid., p. 97). ..praedicto Iwano damas villam novam... in rivabs et planicie Iasien et Rowien locare et de hoyo erig ere. (Ustrzyki,Ibid. ibid., p. 102). providi Iaczkowicz dedimus damusgue.. . dictas sylvas tirpandi et excidendi ad ampliandas villas praefatas, Derewno et Koblo. (Derevnai Koblo, Grusevski, Op cit., No. LX, p.64). Iackoni Kulczycki admisimus et dedimus admittimusgue et damas tenore praesenfium villam quae Smolnik... nuncupabitur ... de novo extirpandis et evulsis silvis erigere et locare... (Smolnic, Ibid., No. LXIX, p 73). providis Olechno et Sczawno eiusque fratri Ivaszko donav-i mus et admisimus, damas que facultatem villam locandi denuo in cruda radice in et super fluvis Zubkow dicto.. , (Zubcova, Ibid., Na. LXXVI, p. 86)f providi Procz Homicz concessimus eidem villam in jure valachico in nova radice collocandam..,. dicto Procz Homicz; perpetue

www.dacoromanica.ro 54

Obiectul privilegiului este harazirea sau vftnzarea unui cnezat care, in act, poarta indiferent numirile de kniastwo, advocatio sau scultetia. Privilegiul se da totdeauna cneazului care este numit kniazio, sctiltetus sau advocatusi).

et in aevum vendimus in eadem villa scultetione alios kniesthwo pro quinquagenta florenis pecuniae ...(Lopusanka, ¡bid, No. LXXXII, p. 97). Hrycz scultetus de villa nostra Strzelki presentavit nobis litteras Sigismundi D. G. reps Polontae, coniugis nostri colendtssimi, super tywo- natum et tabernam in eadem villa Strzylkt necnon litteras generosi ohm Stanislai de SproWa, capitanei samboriensis venditionis scultetiae pro viginti (Strzelki, Ibid., No. XCII, p. 133). Fredor, dictó Tolop de Hoszow Rutheno, iam de cetero Przelecki appellando, qui hanc villam ex cruda radice locabit colon's silvasque extirpabit... (Preluca, Ibid., No. CIX, p. 134). Precum rezulta din actele de mai sus, Regele heirei (darma) cnezatele, capitanii sal le haraziau sau le vindeau, tar Kmita le vindea totdeauna Zophia D. G. regina Poloniae... Iacobi Walachi, campum dictum Radosczize in districtu et terra Sanociensi, damus... perpetua ddnatione et in evum In qua quidem villa antefato Iacobiecz et suis legitimis successoribus conferimus scultetiam..damusque sibiet suae posteritati ad dictam scultetianz duos mansos liberos... Habebit, etiam scultetus in fluvio piscandi facultatem(Radosici, Grilse vski, Op. cit., No. XXXVI, p. 37). Nos Ioannes Albertus D. G. rex Poloniae... providi Iaczkowicz, ad hominum vocationem et meliorem collocationem earumdem villarum satis idoneum, scultetia seu kniasthwoo in dictis villis Derewno et Koblo sibi et eius successoribus perpetuis temporibus tenendi; possidendi pacifice equiete,vendendi dedimus, donavimus et concessimus.. damus sibi (lui Iaczko) in eisdem scultetiis per unam aream integram alias dworziscze... tertiam partem ipse scultetus omnium dationum habebit et percipiet suique successores habebunt possidebunt ac percipient iuxta aliorum kniazionunz. (Derevna siKoblo, Grusevski, Op. cit., No. LX, p. 64). Sigismund August, Regele Poloniei, confirma privilegiul ce fusese dat de tata-sau: Stgismundus D. G. rex Poloniae... praedicto Iwona (Ianczowicz Transsilvanus) damus per praesentes villam novam Brzegi nuncupandam... locareet de novo erigere. Pro qua quidem villa noviter locanda damus, donamus et perpetuo adjungimus, attrilyuimusque omnes fundos etc. Ratione cujus locationis et aliorum ipsius Iwoniae servitiorum sibi suis que successoribus advocatiam adjungendam, et pro eodem quattuor areasetc. sicut et aliisadvocatis interris Russm dare consuevimus.... donamus, assignaraus. et inscribimus, donatione

www.dacoromanica.ro 55

Cnezatul este vandut pe vecie, In chip ereditar, cu drept de a-1 schimba, a-1 darui, a-1 Impartì si a-1 ipotecal), insa cerandu-se invoirea stapanului locului care se acordA totdeauna. Ea trebue privita mai mult ca un act de ,inregistrare. De aRmin-

perpetua et in aevum (Ustrzyki, Stadnicki, in Hasdeu, Arhiva Istoricä, IV, p 3). .t..nos Petrus Kmitha de Wysnicze etc .provido Wanczo sculteto de ¡villa Wanczowa advocatiam seu scultellam..r. pro duodecim florenis pecuniae communis vendidimus... Occasione cuius locatione praefato Waczo ac successoribus suis legitimis unum laneum liberum in perpetuum, damas; damusque eidem.. in metis advocatiae molendinum liberum ... concedtmus extremitates alias obszary... ita quod dum crnetho unam emensuratam habuerit .1 pro sculteto duae emensuratae esse debent. Et cmethones cum honore ad scultetum bis in anno ibunt... (Ropinca, Girusewski Op cit. No. 1LXX, p. 75). Sigismundus D G. rex Polomae... nobili Elia .. de villa nostra va- lachice Wolcza.. . sibi et suae legitimae posteritate scultetiam alias knia- stWo... damus et conferimus praesentibus in perpetuum dando nihilo- nimus eidem Eliae et suae legitimae posteritati villam praefatam... per ipsum Eliam ac suam legitimam postentatem sculteliam alias kniastwo in prenorninata villa Wolcza... (Vol cea, Grusevski, Op cit., No. LXXXIII, p. 81). Sigismundus D. G. rex -Poloniae....nomine nobilium Dynisz et Mathiae, fratrum germanorum, scultetorum avi et proavi praefatam soul- tetiam locaverunt et incolis augmentaverunt et... emerunt, supplicatum est majestatt nostrae ut eisdem scultetis alias kniazonibus fratribus ger- manis privilegium super dictam scultetiam dare et concedere digna- remur.., eis et ipsorum legitirnis successoribus praedictam scultetiam alias kntastwo, quod iure propinquitatis ad dictos qatres germanos eo- rumque legitcmae posteritati praefatam villani nostram Czerchawa de- vol atom est.., damus et conferimus praesentibus in perpetuum dictam scolletiam... qui quidem kniaziones et eorum legitimi successores. habebunt et recepient etc. Agnelarum vero exactionem totam kniazio- nibus relinquimus Ratione cujus ipsi sculled sive kniaziones praedicti eorunique I egitimis successoribus nobis. .solvere el extradere tenebuntur. Stationes iidem kniaziones sive sculteti eortimque legitimi successores pro bellica expeditione etc. (Cerhava, Gruseyski, Op. cit., No. LXXXIV, p. 83. -Nos Petrus kmitha... Tymjconi, filio Szymaszconis kniazionis Serednicza et ejus, legitimis successoribus vendidimus scultetiam alias Kniaztwo., pro florenis centum in moneta (Sviniaci, StadniclrQ Op. cit,, In Arhiva Istoricei, IV p. 39) Bona D. G. regina eidem Hrycz el eius successoribus scultetiam alias kniastwo in praedicta villanostra 8trzy1ki sk./.. quam

www.dacoromanica.ro 56

trelea vedem cnezate intemeiate In veacul XVI cari mai existau inca in anul 1784 1). Cnezatele se impart totdeauna intre mostenitorii cneazului care a obtinut privilegiul: avem in aceasta privinta dovezile cele mai neindoelnice. Documentele cnezatului dela Korosno suntl in aceasta privinta, cat se poate de complecte si de bogate In amanunte asupra acestui punct. Vedem acest cnezat impartindu-se intaiuintre doi fraçi, apoi fractionandu-se in cincimi cincisprezecimi dintr'o jumatate pentru a se reintregl din nou prin Vanzarea tuturor partilor catra un strain 2).

2. Despre drepturile i indatoririle cnejilor.

Prin privilegiu se specifica obisnuit toate drepturne si In- datoririle reciproce ale cneazului si ale locuitorilor (cmethones). Cneazul primeste In, deplina, proprietatei liber de once sarcina, cate °data un tan de pamant, dar obisnuit mai multe (pana la sase). Aceste pamanturi sunt numite dworzisce (curte), nume ce se dadea in Polonia proprietatilor nobiliare.

sicut alii kniaziones suas tenent areas et cum Iibertate quae alii kniaziones gaudent in viginti florenos . tenendam, babendam et pos- sidendam dedimus (Strzylki, Grusevskit Op. cit , NO. XCII, p. 113) Nos Petrus Cmitha. vendidimus scultetiam in fluvio Boberka.. provido Iwan Wolosz pro septuaginta florenis . Poteritque enim successoribus eandem scultetiam vendere, donare, comnzuta re et in usus suos beneplacitos convertere immo nostro tamen el successorum nostrorum me- diante consensu. (Boberka, Stadnicki, Op. cit., In Arhiva Istoricet, IV, p. 72). Sigismundus Augustus etc Damus praeterea et concedimus ipsis Odrzechovskiem)IwaszkoMichaylol.fundarnus et erigimus ibidem jure valachico . advocatiarn sive scultetiam. Ideo no S inherentes consuetu- dini iuris damus et concedimus eisdem advocatis et eorum successoribus ex omnibus censiS et poenis iudiciariis et quibusuis datis tertium denarium etc.. Damus praeterea ipsis scultetis pro interesse cuiuslibet consensum nostrum regium, ut possint ex jure suo advitalicis in- frascripto advocatiali in personas quosuis aedere, commutare, bendere alienare obligare et reformationem dotum uxoribus inscribere. (Polawa, Ibid., ibd., p. 97). Stadnicki, Op. cit., In ArhAva Istoricei, IV, p. 55 sq. Arh. 1st , IV, p. 61 si urm.

www.dacoromanica.ro 57 Pe langa acestea cneazul se mai folosia de intinderile dintre capetele paralelogramelor formand pamanturile locuitorilor si conturul iregular al hotarului, intinderi numite obszary si pe cari, putea aseza un numar determinat sau nti de meseriasi, primind fiecarecate o portiune de pamant determinata de privilegiu sau nu. Asemenea moara si. crasma, pe cari singur este in drept cneazul sa le tie, primesc adesea prin privilegiu, asemenea cu titlu perpetuu, un lan intreg de pamant sau jumatate)).

1) .. damusque sibi etsuae posteritate ad dictam scultetiam duos mansos liberos, quatuor h,ortos, in quibus licebit ipsum mechanicos quos voluerit locare, unarn tabernam cum horto, pro eodem molendinum .. . construere et aedificare. (Rad( sici, Grusevski, Op. cit., No. XXXVI, (p 37). ... ad collocationern villae ipsius Drewno etvillae din locatae Koblo maioreml adhibeat operam, damus sibi(cneazului) in eisdem scultetns per unam aream integram alios dtvorzisce. Concedimusque sibi ... molendinurn erigendi in quo... villae eiusdem incolae rholere debentAdjungimus sibi etiam in eadem villa tabernam. (Derevna si Koblo, Ibid ibid , No. LX, p 64). Ratione cujus locationis et aliorum ipsius Iwonae servitiorum sibi suisque succesoribus, advocatiam adjungendam, et pro eadem quatuor arcas stve mensuras valachicas liberas, tabernas duas, liberas piscinas, molendinum in utroque fluvio.,. concedimus quoque eidem attri- buimusque pro sua advocatia locare cmethones sex in tribus quartis, agri quemlibet, nec non hortulanos quotquot in fundo advocatiae suad commode locari possent. (Ustrzyki, Stadnicki, op.cit. Archiva Isto- ricri, IV, p. 103) ... praefato Wanczo ac successoribus suis legitimis unum laneum ad colendum sibi liberum in perpetuum damus ,... damusque eidem... in loco competenti .... 'raolendinum liberum cum rnordacns ac stapaniis ffoluissh (pive) similiter tabernam liberan', concedimus etiam ipsi extremitates alias obszary cum hortulanis demensuratis . .. Admittimus etiam sibi artifices cuiuscunque artis libere locandus.... (Ropinca, Grusevski, Op. cit ,No. LXX, p. 75). ... per ipsum Eliam .... cum una area integra alias dworziscze cum omnibus et singulis pratis. quoset4 quae antea possidehat et in praesentiam pacifice possidet ... (Volcea, Ibid. ibid., No. LXXIII, p 82). Sculteti yero villae proefatae sex laneos agri cum Superstitis alias przykopem y z obszary. (Zubcbva, Ibid., LXXVf p.87). ... In qua villa Rzepecz nobili IaroszMieyszewski .... in tribus laneis ipsisoli et eius suctessorirais pertinentibus .... molendinum etiam cum omnibus VertinentiiS, utilitatibus in hereditare praedictae Villae

www.dacoromanica.ro 58 Intinderile de pdmant despre cari este vorba aici sunt departe de a fi neInsemnate. Un Ian intreg, mASura Intrebuintata In. regiunile cari nu erau descalecate de" mult nici supuse rota- Ounii trienale, cuprindeA 5.104.887 '/2picioare polone patrate, cum tonsueto folius, (pivA) atque tabernam liberamstatuere et habere tenentur et molendinator eiusdem villae liberum medium laneurn ab ornni: bus censibus habebit(Repeza, Ibid.. No LXXVII, p 88), praedicto Tymkoni ejusque successoribus duas areas liberas pro sessione sua, ante et post extremitates ubi cmethones non possunt locari sine tamen damnum cmethonum et silvarum. Damus etiam eidem molendinum liberum. . .(Sviniacir Stadnicki, Op. cit., Arhiva IstoricA, IV. p.40). . praedicto sculteto et ejus posteris damus ducts areas liberas et extremitates agrorum alias obszary .. ,Damus etiam eidem molendinum liberum in eadem villa (Rovien, Ibid., p. 43). damus et concedimus praefato sculteto et ejus successoribus duaS areas in inferiori Thernowa et duas areas in superioriThernowa, pro sessione ejus sculteti et excrescentias, alias obszary, ubi cmethones locari non possunt damus et admittimus habere molendinurn liberum (In Ambele Ternove). Item.... habebit... hortulanos, artifices etc.'T'Arnov a, Ibid., p. 53). . La Korosnotiecare din cei doi pArta.si aicnezatului are cate. un lan. (Ibid., p.56). .4. Et ut eisdem Hryczkoni Rozputénski una pum filio ipsiuS Iacko Rozputenski damus illis .. quatuor laneos agri, quorum unus debet esse pro poponatu villae illius nec non sex .quartas agri pro hortulanis eorum. Liberum quoque erit illis molendinum in fluvie-4 extruere. (Koroscienka Wola, Ibid., p. 68). s,. Ratione cujus locationis damus, et concedimus praefato sculteto duas areas pro sessione ipsius et excrescentias alias obszary ubi Cme- thoni fieri seu locari non possunt. (,Boberka, ,Ibid. ibid., p. 73). Pro advocatis vero praefatis damas et concedimus eis cum successoribus eorum quatuor areas valachicas in PolanY et quatuor in Dwernik pro sessione advocatiae et exerencentias alias obzary. Item ... habetur molendinum liberum in praefata villa Polana et aliud molendinum in Dwernik cum folusz, (pivd) tabernas. (Polanai Dwernik, Ibid. ibid. p. 76). ipsique advocatiae quin que laneos agri in eodem fundo exstir- pandos pro praedio sive curia advocatiali incorporamus et adjungimus perpetuis temporibus. Damus etiam facultatem hortulanos viginti in fundis ej us- dem villae, quorum singuli per medium laneum agri occupare poterunt, prO commode et utilitate, sua et tabernam locare exstruereque, ex quibus tum etiam 13x, molendino omites fructus emolumenta et mensuras frt0 mentorum ()Innis generis tollent et percipient. (Polava, Ibid. ibid., p.98).

www.dacoromanica.ro 59 avand o lungime de cate 28.8 centimetri. Suprafata lanului intreg era deci de 40 hectare §i 45 are. In regiunile descalecate de mult §i supuse rotathiniitrienale se Intrebuinta vloka de 30 Morgen, a cate 56.7188/6 picioare patrate sau 13,5 hectarel). Satenii erau tinuti sa macine la moara cneazuluii vama pentru macinat se cuvenia obipuit Intreaga cneazului2), Cneazul mai era In drept sa a§eze priski in padurile ene- zatuluii In acele megie§ite ale aceluea§ proprietar, pentru cari platea obiviuit o dare In natura capitaniei tinutului. El putia sa. faca iazuri pe locul luii sa pascuiasca In apele cnezatului t'ara a piad. ceva3). Se pare Irisa ca dreptul de a vana

Considérations sur l'État Potingue de l'Ancienne Polo gne etc., In J. Lelewel, Hist. de Pologne, p. 47, nota 84. molendinumliberum... in quo ejusdem villae cm ethones molere,tenebuntur (Sviniaci), .Arh. Ist, IV, p. 40), Tot asA la Rovien (Rovien, Ibid., p. 43). Liberum quoque illis erit molendinum in fluvio Koroszienski, extruere... Incolae Yero ejusdem yillae Nostrae nulibi, nisi in molendino advocati ejusdem frumenta sua molant et molere tenebuntur. (Koroscienka Wola, Ibid., p. 68)... admittimus praedicto Procz Homicz in ,eadem villa construere et aedificare molendinun, ubicunque reperiet locura idoneum in fluvio dicto Lopuschanka, pro commodo et utilitate nostra successo- rumque nostrorum, in quo quidem molendino solum incolae eiusdem villae molere debebunt ; de quo ipsi et eius succesores recipient tertiam mensuram omnium emolumentarum, pro nobis antera et nostris successoribus (Capitanii Samborului) duas mensuras reservando, (Lopusanca, Ibid., No. LXXXH, p. 98). 8) ...dicto sculteto admittimus piscinas pro usu suo extruendi sine tamen prejudicio et damno cmetonum et silvarum. (Sviniaci, Arh. 1st., IV, p. 40) Damus etiam piscinas extenere eidem sculteto pro suo usu sine nocimento cmethonum et silvarum. (Rovien, Ibid. ibid., p. 43). Item praefatus scultetus habebit... piscinas quotquot haber pote- rnt... sine damno, etc. (Tarnova, Ibid. ibid., p. 54). Item praetatus scultetus habebit.. piscinas quotquotin praefata villa fieri,possunt sine damno etc. (Boberka, Ibid. ibid., p. 74). elIlabebit scultetus in fluvio piscandi omnibus retibus potestatern... (Radosici, Grusevski, Op. cit., No. XXXVI, p. 38). Etiam eidem sculteti piscinas et piscaria in sua haeriditate, in quantum facultas eis subvenerit facere.Zubcova, Ibid., No. LXXVI, p. 78. Similiter damus eidern Tymkoni rnellificia ¿ibera.(Sviniaci, Arhi Ist., IV, p. 40).

www.dacoromanica.ro 60, in paduri nu era totdeauna liber, caci vedenn un cneaz tinut sa dea Regelui o parte din vanatul ucis I). Cneazul, in regula generala, avea drept la a treia parte din suma la care se ridicau globile la cari el condamna pe

Similiter admittimus et concedimus eidem sculteto et suis posteris mellificia .. . libera in Silva Nostra. (Rovien, Ibid. ibid., p 43). Item praefatus scultetus ... habebit mellificia libera in silvis adjacentibus et non ultra. (Tat-nova, Ibid. ibid., p. 54). Item scultetus habebit ,.. mellificia libera in silvis villae praefatbe propias adjacentibus et non ultra. (Boberka, Ibid. ibid., p. 74). ... scultetus habebit libera mellificia in silvis Nostris regalibus de quibus mellificis ipsi et omnes prefatae villae cmethones dacis ad castrum Nostrum Premisliense, prout et Kniaziones ceteri dare tenebuntur. (Ustrzyki, Ibid. ibid., p. 105). Item scultetus praefatas habebit mellificia libera in silvis ... adjacentibus et non ultra. (TArnova, Grusevski, Op. cit., No. C, p. 122) ... nec- cnon mellificia apum ... ubique idem ipse scultetus ... libera ab omnibus oneribus et solutionibus vel conventionibus habebit. (Ibid.. No. CIX p. 135). De quibus rnellificis ipse (scultetus) et omnes praefatae villae Cme- thones datiam ad castrum Nostrum Premysliense tenebuntur. (Berehi, Arhiva Ist., IV, p. 37), Poterint etiam incolae villae Korosno praescriptae tot mellificia intra limites ipsius habere quot eis placuerit ; sed ita ut de mele ex ipsis mellificiis proveniente Nobis ad Castrum Nostrum Premysliense dues partes, tertiam vero advocatis praedictis dare tenebuntur (Korosno, Ibid: ibid ., p 57). ).. de quibus melleficiis ipse et omnes praefatae villae Cmethones dacias ad Castrum Nostrum Premysliense... dare tenebuntur, (Ustrzyki, Ibid. ibid., p. 103). Item Cmethones de mellificiis apium Regiae Majestatis de quolibet arbore mellificante per medium grossum vel mel secundum justitiam et aequitatem. (Dolzyca, Ibid. ibid., p. 21 nota 1). 1) Similiter damus eidem Tymkoni...in silva arcum instruere (Sviniacii Arh. Ist., IV, p. 40). Concedimus etiam sculteto venandi et agitandi feras in districtu villae antefatae liberam facultatem, tali conditione adhibita et adiecta, quod de quarta parte omnium ferarum venatarum nobis aut capitaneo nostro semper tenebitur respondere. (Radosici, Grusevski, Op. cit., No. XXX VI, p. 38). Licebit etiam eidem sculteto et eius successoribus habere pisca- torias piscium et venationes ferarum, tam parvarum quam magnarum, omnium aucupium avium in omnrbus locis praedictae villae pro sua utilitate (Preluca, Ibid., p. 133).

www.dacoromanica.ro 6l sateni (el singur fiind in drept dea-i judecd) precumi la o parte din ddrile pe cari atei sateni le dadeau stdpanului locului, acea dare variand dela o treime prind la o sdsime. Acest de pe urtud venit al cneazului mi se pare a fi fost 'un feliu de proviziune sau comisiune ceise ddded pentru osteneala ce aved sa le perceapd').

1)A. quo4u6 censu sextas denartus sculteto et tertius dena- rius de omni re judicata. (Radosici, Grusevski, Op. cit., No. XXXVI, p. 38). scultetus tertiam partem pcenae obtinebit. (Ibid., No!' LXX, p. 76). temen tertia parte dationum nostrarum. (Ropinca, Ibid., LXXII, p. 82). Qui quidem kniaziones .habebunt ex donationibus nobis dan i et contribui solitis, dele cele fa naturA, a ireia parte sau tertium grosum dela acele in ban f. (Cerhova, Ibid.. No. LXXIV, p. 84). marduram alias kunicza ipse scultetus habebit Dwortium alias rospusty dum contigent tertia (pars) pro sculteto . sexturn denarium, sextum grosum, sextam marcam et uniuscunque datii sextam partem habebunt; paenae minores alias potoczne ipsis scultetis deceret ma- iores . tertia pro scultetis. (Zubcova, Ibid No. LXXVI, p. 87). ... ¡canica advocato spectabit ... cmetones de omnibusdationibus ac proventibus contributionibus tam pecuniariis quam non pecuniariis advocato tertiam fiartem dare adstricti erunf. (Repeza, Ibid., ',XXVII., p. 90) ..et cum tertia parte dationum omnium nostrarum. (Lopusanca Ibid LXXXII, p 97. Item ídem scultetus cum suis successoribus de omnibus censibus ex incolis praefatae vil lae solvendi sextum denariurn de. porcis et agnig.. necnon ex aliis omnibus et singulis ratione census datiis et paenis omnibus quam tnaioribus tam minoribus et de °ami re judicata tertiam partem sive terteum denarium habebit ... Item mar dures omnes alias kunicze ab ancilis.. . ad sculetiam semper pertinebunt (Preluca, Ibid., CDC, p. 135). Quena quidem scultetum ac ejus successores ab expeditione bellica liberos emittimus. Ratione ejus emissionis tenias parles de omni dacia Nobis dimisit ( Sviniaci, Stadnicki, OD. Cit., p. 110). Quem quidem scultetum et ejus posteros ab expeditione bellica li- berara emisimus, ratione cujus emissioniS. Nobis omnes tertias partes de quocumque misil, quolibet in anno Nobis et Nostris 6uccessoribu§ solvit kuchennego (pentru bucdtArie) unum hungaricalem aureum. (Rovien, Ibid., p. 42). . iidem advocati Korosnenses dé ornni datione Nostra gregum hac ipse villa ..tertium agnuth et tertlum porcum... (din cunitA si din celelalte däri in bani) tertium denarium . habebunt. Korosno, Ibid., p 51).

www.dacoromanica.ro 62 Cunqa sau darea de o piele de jder ce o plAtiau fetele din sat spre a se cdstitor1 cu un fldcdu din alt sat se luà In- treagd de cneaz. Principala Indatorire a cneazului este serviciul ostrisesc In caz de rdsboiu ce-1 datoreste calare pe un cat bun, inarmat cu arcul si cu sageti. Gaud un cneaz stApdneste doud cnezate el trebue sd vie cu doi cai, iar cand mai multi cneji stApAnesc acelas cnezat ei trimit un singur arcas curnn. singur cal').

Habebit etiam scultetus atque tertiam partem ornnium et sin- gulorum proventum et obventionum de hac villa provenientium more aliorum scultetorum. (Nanova, Ibid., p. 79). A treia parte din toate darile mai au cnejii a Polava (Ibid., p. 98) la Ustrzyki (Ibid., p. 103). 1) tunc cum omnes terrigenae Nostri Premislienses ad arma con- surrexerint, in uno equo arrnatus quanto melius fieri poterit praestare et tolerare atque Nobis quolicet anno duodecim agnos aliosque obventiones ad castrum nostrum Premislense dare .... (Korosno, Arhiva Ist. IV, p. 58). Scultetus tenebitur et erit adstrictus pro coquina castri. nostri Premysliensis annuatim solvere duodecim agnos. Temporique belli serviet in uno equo bono cum arcu et sagittis bene ornatus nobis successoribusque nostris (Nanova, ibid. ibid,i. 79) Item idem scultetus debebit et ten ebitur equi tare nobiscum et cum nostris successoribus vel capitaneis cum arcu et sagittis in equo benevalente. Item idem scultetus dabit et solvet quolibet anno talem daciam ad castrum Premisliensem, qualem alii Kniaziones selvere tenentur (Berehi, ibid. ibid., p. 87). scultetus seu advocatus perpetuis temporibus ad quamlibet expeditionem generalem regni bellicam in uno equo bono et valente cum aliis scultetis proficisci et. servire tenebitur. (Polava, ibid. ibid., p. 99). Item idem scultetus tenebitur libertate expirata Nobiscum et cum Nostris success oribus et capitaneis servire ad bellum cum arcu et sagittis in equo benevalente (Ustrzyki, ibid. ibid., p. 105) scultetus priusdictae villae ad quamlibet expeditionem generalem et quae fieret extra metas regni, cum arcu in equo quinque marcos valente formulabitur et serviet, aut equum in eadem valore nostro capitaneo debebit dare. (Radosici, Grusevki, Op. cit., No XXXVI, p. 38). De quibus quidem scultetiis praefatus Iaczko et successores ad quamlibet expeditionem bellicam in duobus equis bonis, cum arcu et sagittis nobis servire tenebitur (DerevnaiKoblo, ibid.ibid., No. LX, p. 65).

www.dacoromanica.ro 63

Vedem ca un cneaz este scutit de slujba ostasasca fiindca poartá corespondenta oficiald cu Ungaria. Alti doi, se vede ca erau oameni de temperament pacific, sunt scutiti de serviciul militar In schimbul desistarii lor de la dreptul de a retine pentru ei a treia parte din darile percepute pentru stapan si a unei dari pentru bucataria acelui stapan 1). Din textul unor acte reiesa ca cnejii mai erau supusi si la alte dari si indatoriri ce nu le vedem specificate 2).

3. Despre drepturile si indatoririle sätenilor.

Fiecare satean primia obisnuit trei sferturi, mai arareori cate jumatate de lan.El aveA dreptul sa aseze stupii lui In padurile cnezatului si In acele megiesite, hisa In schimbul unei dari obisnuit in natura, din care cneazul luà o parte si stapanul locului douk altaclata baneasca, de cate jurnatate gros de stup. Sateanul putea sa prinza peste In apele cnezatului, dar In schim-

Stationes iidem kniaziones sive sculteti a... pro bellica expeditione vel alter eorum astrictus erit armatus cum uno equo, arco, et telis ac cum reliquo valachico apparatu in castrutn Samboriense se conferre ... (Cerhova, ibid., No LXXIV, p. 83). Ipsos etiam scultetos et eorum successores ab expeditione bEllica liberamus, pro quo ipsierunt adstrictiin Ungariam cum omnibus negotiisac litteris castroopportunis equitare.(Zubcova, ibid.,No. LXXVI, p. 88). 1) Quem quidetn scultetum ac ejus successores ab expeditione bellica liberos emittitnus, ratione cujus emissionis tertiores partes de omni dacia Nobis demisit. Quolibet in anno Nobis kuchennego solvet unum aureum hun- garicdlem... (Sviniaci, Arh. Ist., IV, p. 40). Quem quidem scultetum et ejus posteros ab expeditione bellica liberum emisimus, ratione cujus emissionis Nobis omnes tertias partes etc., ca la Sviniaci. (Rovien, Ibid. Ibid, p. 43). Damus . ... incolis villae praefatae omnibus et singulis, advoca- tisque memoratis libertatem et immunitatem ab omnibus contributionibus, dationibus, augariis, censibus et aliis quocum que nomine et cognomine nuncupatis exactionibus tam nostris regalibus quam Capitaneorum ... a data praesentium ad quindecim annorum i . i duratam (Polawa, Ibid. ibid., p. 99).

www.dacoromanica.ro 64 bul unei dari in pete, care inteun caz o vedem fixata la §ase pastravi pe Spre a putea aduce la sati scoate dinteinsul vitele fara a calca peste pamanturile cultivate se lasa anume In acel scop un Ian de pamant neocupat caruia in limba polona i se zicea na wygon (pentru gonit)2).

In quidem villa quilibet Cmetho sedebit in tribus guards (Svi- niaci, Arh. Ist., IV, p. 40). In quo quidem villa quilibet Cmetho residebit in tribus quartis emensuratis aequaliter. (Rovien, Ibid.ibid., p.43). Item Cmethones ja eisdem villis locabunt in areis, tres quartas areas in se construentibus. (TArnova-de-Sus iThrnova-de-Jos, Ibid. ibid.,p. 53). Item Cmethones in eodem fluvio locati locabuntur in areis quae in se tres quartas areae continebunt. (Boberka. Ibid. ibid., p. 73). Incolae vero cjuorum unusquique in tribus qua rtis lanei residebit ... (Berehi, Ibid. ibid., p. 87). Tot atata au si locuitorii din Ustrzyki. (Ibid. ibid., p.106). In qua vero villa nostra quilibet kmeto in agro vel carteoaut medietate lanei emensurati manentes. (Vanciova, Grusesvki, Op. cit., No. LXX, p. 75). ... in primis quilibet cmetho anno quolibet de laneo medio. censum autem regalem per grossos sex de medio laneo cmetonum qui.vis solvere tenebuntur (Repeza, Ibid., No. LXXV II, p 89). quos astringimus et oneramus, videlicet quilibet cmeto de medio laneo pro censis singulis annis grosso S quindecim ... dare tenebitur. (Preluca, Ibid ,No. CIX p 132). /. Item idem scultetus habebit libera mellificia in silvis Nostris regalibus, de quibus mellificiis ipse et omnes praefatae villae Cmethones datiam ad Castrum Nostrum Premysliense prout et Kniaziones ceteri dare tenebuntur. (Berehi, Arh. Ist., IV, To 87). Poterint etiam incolae ivillae Korosno praescriptae tot mellificik intra limites ipsius habere, quot eis placuerit, sed ita ut de mele ex ipsi's mellificiis proveniente Nobis ad Castrum Nostrum Premysliense duas partes, ftertiam vero advocatis praedictis dare tenebuntur. (Korosno, Ibid., p. 57). Item Cmethones de mellificiis apuum Regiae majestati de quolibet arbore mellificante per medium grossum mel secundum justitiam ac equitatem. (Dolzyca, Ibid., p. 29, not 2). Quilibet etiam cmetho per sex trutas alias pstrqgov anno quolihet Domino dare debet, ex quibus scultetis sexta pars cedet. (Ibid., No.,LXXVI, p. 88). Item eidem sculteto dedimus et damus unam quartam agri propter depellendam gregem, alias na wygon. (Ustrzyki, Arh. Ist., IV, p. 105).

www.dacoromanica.ro 65

Qu acest prilej trebuie observat cd lanurile sdtenilor alcdtuiau fd§ii mergand dintr'un hptar intr'altul, avand o latime deopotrivd §i a caror lungime se curma lard§ la aceea§ departare., Intre mdrginile paralelogramului alc.dtuit. priptot,alitatea acestor portiuni §i periferia neregulatd a hotarului, rdmaneau capete carise ,numiau obszary §i,inde9b§te §estdpániau de cneaz. De obiceiu, and se infiintd un sat nouf sdtenii erau scutiti de once dar sau slujbd, pe un period ce merged pAnd la doudzeci §i patru de ani i). Indatoririle locuitorilor cdtre cneaz consistau inzile de

Pro expulsione etiam pecudis sculteti cmethonibus laneum agri ostendere debetur. (Zubcova, Grusevski, Op. cit., No. LXXVI, p. 88). ... ex quo in privilegio advocatiali exstat scriptum, quia unus laneus propter liberum pellendunz gregem, hoc est na vigon advocatiae est adscriptus. (Prossiek, ibid., No. LXXXI, p. 96). 1) Cui quidem sculteto et incOlis ejusdern villae ratione promptioris locationis a data preesentium usque ad viginti quatuor annorunz conce- diinus libertatem (Sviniaci, Arh. Ist., IV., p, 40) Cui quidem sculteto et incolis dictae villae ratione promptioris locationis a data praesentium usque ad viginti quatuor decursurn concedimus libertatem : illis vero qui in campis extirpatis fuerint locati, tantum duodecim annorum libertatem concedimus.. (Rovien, Ibid. ibid., p.43). Item cmethones ibidem in cruda radice locati, habebunt libertatem ad decursum viginti annorum ... (TArn ova, Ibid. ibid., p. 53). Damus quoque et concedimus colonis qui eam villam inhabitabunt libertatern et immunitatem omnium pensionum, dationurn, censuum et onertim Nobis arcique nostrae Premisliensi debitorum ad decursurn decem annorum. (Koroscienka Wola, Ibid. ibid , p 68). Item cmethones ibidem in cruda radice locati habebunt libertcstem viginte annorunz Boberka, Ibid. ibid., p. 72). Quia vero incolis in eadem villa locandis, dederamus libertatem viginti annorum ab omnibus daciis et censibuS nostris quorum viginti annorum sedecim anni jam defluxerunt et expiraverunt, restantibus dun- taxat quatuor annis ejusdem libertatis ... praefatog incolas ... conserva mus in primeva eorum libertate. (Nanova, Ibid. ibid., p. 79). Quae quidem villa Zubkow ... habebitque viginti quatuor tcnnos libertatis integre. (Zubcova, Grusevski, Op. cit , No. LXXVI, p. 87). ... praedicto ProczHumicz ... et omnibus eam incolentibug per spatium viginti annorum omnimodarn libertatem 'darhus ... (Lopusanca, Ibid., No. LXXXII, P. 971.

6398 5 www.dacoromanica.ro 66 munca si in daruri (kotadka) ce etau tinu0 sa-i aduca de doua ori pe an, la Pasti si la Craciun. Munca era obisnuit de trei zile: una de aratura, a doua de secere si a treia de coasa, cate ()data numai de doua zile iar in unele cazuri se Suia pana la sase zile pe an. In cateva privilegii locuitorii, pe langa cele trei zile de munca, mai sunt linuti sa iasa la trei claci (ttoki) pe an, organizate de cneaz 1).

1) Cui (sculteto) homines villae praefatae Derewno et suis successoribus post annos libertatis in anno qu nolibet duos dies laborare tenebuntur, untun arare et alterutn falcastrare .. .(Derevno si Koblo, Gru- sevski, Op. cit.,No. LX., p. 65). ... quilibet cmetonum eidem sculteto duos dies in anno laborare debent et tenebuntur, item unum metere et alium falcastrare (V anciova, Ibid. ibid., No. LXX, p. 70). Cmethones yero eiusdern villae ipsis scultetis et eorum successoribus annuatim debent laborare tres dies invere et aestate, quod ipsis man- daverint. . . (Zubcova, Ibid. ibi d., No. LXXVI, p. 88). ... per sex dies in aestate el autumno debebunt laborare, temporibus perpetuis existentes protunc in advocatia. Item cmethones ad con- vocationem laboris dicti tloka convenire omnino debunt... (Repeza, Ibid, ¿bid, No. LXXVII, p.90). Cui quidem Hrycz homines et incolae ejusdem villae Strzylki quolibet anno duos dies laborare, videlicet unum diem arare el alium falcastrare. (Strzylki, ibid., No. XCII, p., 113). Item cmethones villarum praefatorum sculteto silo... tenebuntur, tres dies laborare, sicut eis mandabit, in anno... (l'arnova, Ibid. ibid., No. C, p. 122). Item omnes etiam incolae villae praefatae... in quoque anno tres dies sculteto... laborare tenebitur. quidcunque ipse jusserit et ad con- vocationes (tloke) alios tres dies.. tenentur ire et laborare id quidquid jusserit (ereluca, Ibid. ibid., p. 136). Qui etiam cmethones dicto sculteto quolibet anno diem arare, aliurn falcastrare et tertium medre tenebuntur. (Sviniaci, Arh. Ist., IV, p. 40). Tot asà. la Rovien. (Ibid, ibid., p. 43). Item cmethones sculteto suo duos dies laborare tenebuntur. (Bo- berka, Ibid. ¿bid,, p, 74). ... ut cmethones in eadem villa residente singulis annis- sex dies laborum... advocato praedicto... praestant. (Ustrzyki, intiliul priv, Ibid. ibid., p.103). Incolae villae debebunt et tenebuntur advocato suo quinque dies laborare quolibet anno, videlicet duos rnettire,duos falcastrareet unum arare quilibet eorum. (Ustrzyki, al doilea privilegiu, Ibid. ibid., p. 105).

www.dacoromanica.ro 67

Darurile se alcatuiau mai cu seama din turte, oua, pasen, miei, dupa vreme Indatoririle locuitorilor catre stapanul locului consistat In- tr'un cens banesc de fiecare jumatate sau trei patrimi de Jan, care uneori este Inlocuit printr'o dare in natura §i diverse dari, variabile dela sat la sat, atat îri natura cat §i In cätimei alcatuind vederat o dare propoilionala asupra prasileioilor §i a porcilor :obisnuit cinCi miei la suta de oi si din zece porci unul.

1) Qui quidem incolae vIllae eiusdem ,adscultetum cum strenna, alias z Kolathka bis in anno ire tenebuntur : semel pro festo Nativitatis Domini cm galli.s et tortis, secundi pro [esto paschae cum ovis el tortis. (Svipia\ci, Arch. 1st., p. 401. Erunt quoque adscripti advocati seu, sculteti, kniazionesdiçti duabus vicibus nempe pro festoNativitatis Domini et festo Paschal pro ipsisincolis omnibus convivium praeparare, ad quod convivium .ornnesincolae singulatim per mediumcoretum, silliginis(hriscd) luos gallos, ova viginti conf erre erunt obligati.(Polava,Ibid. ibid., p.99); Bine inteles çi acest ospsadat de cneaz satenilor era in rea- 9itate o dare deghizatà, dar destul de ridicaai ce ei 9 dädeau cneazului. ut cmethones in eadem villa residentes super festum Nativi- tatis Christi semel duos gallos et duos caseos Valachiros et tortas ra- lionae strennae et altera vice pro festo Paschae sinziliter duos Valachios ocaseos vel panes et triginta ova .. .advocato praedicto exsolvant et praestant. (Ustrzyki, Ibid. ibid., p. 103). Item cmethones omnes bis in anno, videlicet pro tenis Nativitatis Domini per duos pullos el tortas, pro solemnitate vero Paschae per triginta ova et per duas ut prius tartas sculteto tenebuntur dare (Dolzyka, Ibid. ibid., pag. 29, nota 2). cmethones obventiones bis in anti°, videlicet pro festo Nati- .vitas Domini per Duos gallos çt per duas tortas et pro festo Pascha per median?, sexagenam et par duas tortas dare tenedunt in aeviterne .(Smolnic, Grusevski, Op cit., No. LXIX, p. 73. ipsi cmethones villae eiusdem praedictis scultetis ; annotim pro festo iVativitatisDonzini per duos pullos seu gallos el per duos panes, ac pro festo Paschae per duas tortas et triginta ova quilibet dare tenebitur. (Zubcova, Ibid. ibid.,/ No. L)XVI, p.88). Insuper cmethones ompes, incolae praefatae duas hoonorationes, quos vulgo poczty vocantA, quolibet cuino sculteto praefato et eius succesoribus dare tenebuntur. profesto Nativitate Cftristi duos panes et duos gallos, pro festo vero Paschae duas ovinasel triginta ova galinacea (Preluca, Ibid. ibid. No. CIX, p. 134).

www.dacoromanica.ro 68

Ei, mai daQleau obisnuit cate unul pánd latrei casi si cdte o chingd de cal (poprqg) '). In timp de rdsboiu dddeau un cena special de fiecare se- ' siune, dar mai adesea un numAr oarescare (obisnuit doudspre- zeee) de casi romane§ti (caseos valachicos). In uneleicazuri ji vedem supusi la sea-viciuri speciale ea paza unei vatni si ospdtare cdpitanului cetdtii pentr u sAtenii delaPreluda.2). Solvent autem ratione census et praestationis annue cmethones praedicti greges ovium non habentes quolibet anno pro festo S. Trinita- tis singuli per duodecim grossos et ununz poprqg, qui yero oves habent a sin galo Centenario tres mutones sea agnos et duos cascos valachicos (Bogusza si Bielczarova, Arhiva Ist., IV, p. 22, nota 1). Qua libertate expirata annuatim solVent et dabunt per quindedim grossos de quolibet medio tuneo, unum caseum valckhicum, cingulum equinum alias pdprqg, decimum porcum quolibet anuo et de grege ovium vigesimum agnum. (Dolzyca, Ibid ibid). . . quod quilibetcmetho seu incola villae praedictae qui armenta ovium vel caprarum pdsSidebit, circa festum sancti Stanislai,!maii tempore quolibet (trino a quolibet cento dvium vel caprarum ratione censas quin que mutones aut caprioles et tres magnos cascos solvere tenebitur et debebit. Qui yero atitnenta ovium caprorum que non habebit, ille ununi fertonem census ani circa idem festum sancti Stanislai persolvet. (Radosici, Gru- seVski, Op. cit.,No. XXXVI', p. 38). ... demedio) laneo nobis et nostris succesoribus per quatuor agnoS dare et 6ontribuere tenebuntur (Ropinca, No. LXX, p. 76). ... quilibet cmetho anno quolibet de laneo medio grossos quindecim solvet, per caseum unum valaChicum ac per tuzunz cingulum alias poprqg, porcum decimum guando brit queretum alias zyr (jar), a numero etiam ovium quolibet anno vigesim,am ovem sea mutonem vel a centum tres agnos. (Ztibcova, Aid., No. LXXVI, p. 87). . .. item quilibet cmetho eiusdem villae unum caponenz el unum poprqg ad equurn, decimum PorCtzm in quolibet anno ex eU grege ovium vigesienam ovem dure aut Solvere tenebitar; censum autem regalem per grossos , ex de quotibet medio taneo cmetonum qiiivis solvere tenebitur. (Repeza, Ibid., No. LXXVII, p. 89). ... qUilibet emeto de medio laneo pro censis singulis annis grosso& quindecirn d per ununz'6aseum vatachecanz et cingulum equestrem alias poprqg et tumale per g rossuM untim sclvere el dare tenebitur. Item quilibet etialn ahno quilibet cmetd et Incipla einsdem villae decinzuni pcircam e vigesimum agnunz sea Mutonern videlicel de centum dvibus quisque agnos 4uirz4ud dare et eXtradere terie6itur el bellitalitint durn obverzerit, per grosso S .9.x &kan quilibet mido de medio tuneo ciare tenebitur. (Pre- luè'a, /bict, No. C/X, p. '134). Grusevski, Op. cit., No. CIX, p. 135,

www.dacoromanica.ro 69

Ii mai vedem tintati eateodata la corveziitransporturi in folosul cetatii fegale sub a carei autoritate se 4f1a pus satul. Totus aceasta obligatidne este departe dea fi generalai rand Rbmanii din Liubita reclama Regelui ca Capitanul de Belz obliga, impotriva vechiului obiteiusi a dreptului rornanesc, la lucra cate o zi pe saptarnana pentru Rege, Mesta da inteadevar. dreptate Capitanului, dar pentru Motivul ca acei-seiteniatt mat mult peirmint decal li se olivine dupd dreptul romethese. Porunceste Insa capitanului sa masoare pamanturile lor Je implineascd aceeas masura de pamant decare §e bucura celelalte sate ce nu sunt ocarmuite de dreptul romanescl). In alta poruncd a Regelui Sigismund August, din 28 Iunie 1548, data In urma jalbii Romanilor din Capitania Sanocului, el hotareste ca Romanii sa fie scutiti de munca dupa obiceiul lor2). § 4. tondifiune juridici §1 personalà a colonilor romani in Galitia. Dreptul pentru sateni de a fi judecati numai de cneazul lor este aproape totdeauna specificat in privilegiu, precum se specifica Là numai dispozitiunile dreptului romanesc le pot fi aplicate Quod multos agros contra morem valachici tiuris habeanti cum lamen nisi paucos habere debent, quare more ceterorum omnium aliarum vi1larum istic nostrorum incolarum debere deinceps seper gulis ebdomadis lino die pro nsu nostro opus facere Sed etillud .decernimus, quod capitanens noster debebit prima quoqtte tempore cu- rare illis emetiendo agros et fundos pro pratis tantos quantos hubent ali, coloni ceterarum cillarurn nostParum quo non furs Vblochico utrtntur. (Grusevski, Op. cit., No. XCIV, p. '115 2) Questi sunt nobis graviter Valadhi de villis nostris ad Capita- neattfm nostrnm Sanbcensem pertinentibus, quod eds tua fidelitas coget ad labores quosdam pbeundos, quas neque ex Priviligio suo. neque de vetere consuetudine sunt èttm hoc ebristat Valachod eius modi non Isthac solant sed 'ubiqite dmnibriS culis nostris a labbribys esse liberos ... (Ibid , No. XCV1, p. 117). 8) Judicabit autem knItetus cmethoneS ipsos nOn aiio jure quanz valachico, de quo netno illos extrahere et eVbcare poterit(136gusza Bielczarowa, Arh. Ist., TV, p. 14,-nota1). Quorum villarum èmethones fieri debent in Jure valachido sub regi nime et obendientia illarum scultetarum (Dwerniki Pdlawa, Ibid ibid., p. 76).

www.dacoromanica.ro 70

Cnejii se judecau de stapanul locului sau de loctiitorul sau laatele Asezate pe proprietati particulare, de judecatorul rega/ la satele asezate pe terenul Coroanei. Stadrucki, in studiul saur credei cu drept cuvant ca atat judele particular cati judele legal judeca pe un cneaz numai asistat iiind de cnejii romani din satele marginase. Documentele cnezatului dela Korosno ni arata ca sentintele in procesele in contra cnejilor romani erau pronuntate de Judicia Ykdahica §i executarea se faced de tribunalele orasenesti, functionarul oraseneso fiind insotit de craini- cul roma n. Cu vremea irisa tribunalele orasenesti- au inlocuit pe acele cnejesti; poate chiar cu consimtimantul cnejilor spre a inlesni transactiunile lor cu Poloniii).

Eximimus etiam eiusdem villae cmethones ab omnibus juribus p6- lonicalibus, teutonicalibus ac ruthenicis sed illos in jure Valachorum conservabimus. Quinquidem pmethones yoram sacado judicabuntur. Si- militer el scultetus corain nullo alio sed coram Nobis aut officiali Nostra in judicio Nostro generali, tium vocatus fuerit tenebitur respondere. (Sviniaci, Ibid. ibid., p. 400). lnsuper pollicemur quod incolae eiusdem non alio jure nisi ipso Valachio a Nobist suceessoribuS Nostris Capitaneisq'ue Premysliensi- bus judicabuntur in eoque conservabuntur temporibus perpetuis, sicut alii cmethones in aliisvillis Nostris Regiis conservantur. Nec coran. ullo judicio, respondebunt, nisi coram Capitanes advocato suo aut Pre- mysliensi vel ejus vices gerentibus perpetuo et aevum. (Nanova, Ibid._ ibid., p 79). Quibus quidem advocatis utrisque pro interesse eorum damus et concedimus facultatem et omnimodam potestatem cmetlumes, hortulanos, in- quilinos et alios omnes in colas villae praefatae in omnibus et- Singulis- causis parvis et magnis tam ratione furti, injuriam quam ratione criminis cujuscunque jure Valachio, quod in eo passu cum aliis concordare debet, judicandi, sentenciandi poenique juxta criminis qualitatem afficiendi plectendique, ita quod ipsi incolae ratione injuriarum furtorum que coram suo advocato sive sculteto, advocatus yero Nosiro judicio legitimo vocata respondere teneburunt et eruat adstricti. (Polava, Ibid., ibid., p. 98). Ita quod eandem (advocatian-i) more antiguo jure que et consuetudine. Valachorum, in quo haec ipsa villa Korpsno7 et aliae villae et scultetiae valacbicae Dije sunt locatae tenebunt, habebunt et possidebunt et scultetiae officium exerebunt (Korosno. Ibid., ibid., p. 56). De cmethonibus autem villae Dolicza scultetus justitiam unique ipse administraba et secundum jus valachicum judicabuntur, quod illis datur et juxta illud collocabuntur (Dolzyca. Ibid., ibid. p. 14 Apta 1). 1) Arhiva Ist. IV. p. 15 sq.

www.dacoromanica.ro 71

In majoritatea cazurilor privilegiul stipuleazd cd preotul satuld (Pop) va aved folosinta unui Jan sau, a unei jumdtati de Ian, pentru care este tinut sd achite aceleasi ddri ca preotii din alte sate. Aceste ddri sunt lamurIte numai in actul relativ la satul Preluca, uncle vedem cd popa este dator sà dea pe fie care an cetdtii Sanoc cdte un ied la Pastii cdte un iepure sau un ca s romanesc la Craciun '). Printre drepturile cneazului erai acel de a asezd pe locurile de prisos argati, meseriasi si luerdtori casasi. De mai multe ori gdsim stipulatiunea ed fierarul satului alti meseriasi vor fi scutiti de once dare 2).

Damus etiam et concedimus pro Poponis residentia median?. aream de quo Nobis omnem daciam et omnes obventiones ac obedientiam more aliorum Poponum Crainae nostrae Sobnensis tenebitur et erit adstrictus et ejus successores tenebuntur et erunt adstricti.(Sviniaci. Arh. Ist.,1V, p. 41). In aceias termeni se cig jumAtate de Ian preotului la Rovien.) Ibid. ibid.,p. 44). Item sub synagogam in inferiori Thernowa darnus mediam aream, aream, in superiori Thernowa similiter sub synagogam mediam aream, quorum poponum praesentatio ad Nos et successores nostros pleno jure, pertinebit, daciasque oMnesque solitas more aliorum Poponum Crainae Nostrae et successoribus notris solvere et explere tenebuntur (Tar- nova, Ibid.' ibid., p. 54). assignando illis (scultetis) quatuor laneos agri quorum unus dpbst esse pro poponatu villae illius (Koroscienka Wolal. Ibid., ibid., p. 68). Item sub synagogom in Polana unam aream valachicam et in Dwer- nik similiter sub synagog am unan?, aream (Polana iDwernic, Ibid., ibid., p. 76). Damus etiam medium latzeum agri pro Eclesia alias na Czerkew, in quo agro Baitko residens, solvet nobis et successoribus nostris prout solvunt alii Baitkones. (Nanova, Ibid., ibid., p. 79). Fundamus etiam fundi ejusdem villae pro Poponatu ruthenico unum. laneurn (Polava. ibid., ibid., p. 96). Presbyter earum sectae ruthenicae pop latzeum liberum habere debet. (Smolnic, Grusevski Op. cit. No. LXIX, p. 74). Persona spiritualis dictus, pop laneurn liberum tenere habet. (Repeza. Ibid. No. LXX VII p. 90). Poponi etiam pro synagoga unum laneum damas agri liberum et assignamus, quem semper habebit et obtinebit, de quo honorationes, sal- tim pro resto Paschae capreolum et pro festo Nativitatis leporem vel caseum valachicum ad castrum Sanocensem singulis annis et non plus dare tenebitur. (Preluca. Ibid, No. IX, p. 135). 2) Fabrum absque datia sibimet locare debebit. (Smolnie, Grusevski. Op. cit., No. LX1X, n 73).

www.dacoromanica.ro 72 Desi vedem cateddata cnezaté concedateia ribtilli,atat Pcildfd cat si Romani, criejii in deobSte nu fac pal-te din nobi- lim6 polondi pohrta calificativul de provide1). In privinta nationalitatii sdteriilor, nu incape indbiala da primele colonii aú fost alcatuite de Romani din Ungaria. Dar cele dial tarzii mi se par safi fost alcatuite cu tdrani ruteni poloni sub regimul dreptului romanese, mai favorabil sate- nildi decal acel pOlon de pe aCea vremé. Poate cá unele din coloniile posterioare sa fi fost al atuite cu insuratei din satele rornanesti mai vechi, sub cdfiduderea unui urmas de cneaz. In cat priveste conditiunea personald a colonistilor faptul cd, la inceput, erau cu desavarsire liberi, nu poate fi supus la indoiard. Nu eXistd In numeroasele acte publicate de Stadnicki sau de Grusevski un singur cuvant care sd indrepta- teasca banuiala ca ei s'ar fi legat de gleba prin faptul asezarli lor in noua colonie. Este insa sigur ca, la urmd, au cazut la iobagie impartind soarta intregii taranimi din Polonia. Aceste sate rotnanesti nu aveau o populatiune numeroasa. Contele Stadnicki calculeazd ca in bielczarowa2) erau doisprezece colonisti la inceput, in Ustrzyki3), dupd actul de taxare dela 1569, erau atunci treizeci,iarla Nanova vedem cd se aflau, la 1784, doudzeci de supusi4). Acest fapt (micul numar de locuitori in acelas sat) este comun nu nurnai marii multimi a satelor

Fabrum sine datione constituere valebunt. (Repeza, Ibid., No. LXXVII, p. 90). Praeterea fabrum, textorem, sartorem, lutifuguturn et alios artifices necnon hortulanos quotquot vel habere poterit in sua parte quae illi concessa est, videlicet laneis suis et villagio suo, quos pro usu suo habere poteritlibere ab omnidatiaetimpedimento quorumlibet praefectorum (Preluca, Op. cit., No. CIX, p. 135). Nobilul Hryczko Rozputhenski. (Koroscienka Wolal Arh. Isl., IV, p. 69). Nobilul Iwan Tarnowski. (Derevnici Polava, Ibid. ibid., p. 75). No- bilul Mihall (Nanowa, Ibid,ibid., p. 78). Nobilii Ivanco si Mihail Odrze- chowski (Polava, Ibid., ibid., p. 97). Nobilul Ion (Ustrzyki, Ibid., ibid., p. 1u2). A rhiva Istoricii, IV, p 21. Ibid. ibid. ibid. Ibid. ibid., p. 83.

www.dacoromanica.ro 73 locuite in Techime de Romani, cii asezarilor din evul mediu In tarile apusene: aglomeratitinile -itari a populatiunei rurale erau prettitindeni o exceptiune.

§ 5. Dreptul romilnese aleAtuii In Ptdonia un regim privilegiat Dreptul roman alcatuia pentru asezdrile intemeiate in puterea lui o stare exceptionaldi Cu totul privilegiata. O lege din anul 1496 opri pe plebeiani de a alai poseda bunuri teritoriale. Ca urmare la aceasta lege :1) acei cari dobandise pamanturi neatarnate, libere de once conditiune, fura siliti sd le vanda spre a nu fidespoiati de ele,sau acele posesiuni gdsiau stapan,i posesiunea lor devenind domaniala, era supusa la aceleasi sarcini ca acele dependente sivechii proprietari deveniau supusi, asemanandu-se cu acei cari aveau sa fie serbiti. 2) Toti cmetonii cari posedau ocina ion jure teuto- nico vel polonico, ocind supusa unor corvezi, censuluii darilor in natura, se vazura micsorati in posesiunea ion prin chiar faptul cd nu erau in drept sa poseda bunuriteritoriale, Ocina lor nu maiestedecat o bucatd de pdmant cesta- pa.nul lor ii invoeste sd cultive, ei o posedd numai atata vreme cat Ii place stapanului, fard invoirea acestuia copiii lor nu mai au nici un drept ja acea bucatrt de prtmant; cmetoniipierd dreptul lor de a mosteni, ei pierd pana si numele de. ,,cmetoni cu ocine") In scurt, proprietatea taraneascd in Polonia fu ucisd prin legea dela 1496.Ordsenii dela targurile cele mici, scultetii, dei fusese numiti cutitlu ereditar, nu putura sa scape de niste urmari rezultand din legea de expropriare, cdcitoti erau plebeiani ica atari in neputintd sa aiba o proprietate fonciera.Scultetii, avocatii, Triorarii nu mai puteau, fara consimtimantul stdpanilor, sd instraineze sau sä inclatoreascd proprietatea lor ca altadatd"), Daca inteadevar vedem ca cnezateie harazite sau vandute pe temeiul dreptului roman nu pot fiinstrdinate sau ipotecate

') J. Lelewel, Considgrations surI' Rat Polinque de l' ancienne Polo g ne, p. 141. 2) Ibid ., p. 142.

www.dacoromanica.ro 74 fara consimtamantul stapanului solului, ele erau fara indoiald ere- nu trebue sa trecem cu vederea faptul cä toate privilegiile relative la acele colonii sunt posterioare anului 1496. Apoi drepturile conferite de acele privilegii colonilor constitue o vpderatd derogatiune la stipulatiunile legii dela 1496. Pe cand in textul acelor privilegii n'am Visit nici un cuvant care sa lege pe colon de gleba,erbirea taranilor poloni In cursul veacului xvr devenise un fapt indeplinit pe toata intinderea Am constatat cd satele romane faceau obipuit trei zile de rminca pe an cneazuluilor, in cazul cel mai defavorabil pentru sat eni am vazut acea munca urcandu-se la §ase zile de corvada §i trei zile de clacd Wok°. Taranii mezovieni Iucrau sfa- panului, Inca dela anul 1421, cate o zi in fiecare saptamana acest obiceiu deveni in veacul urmator, adica pe cand se dadeau privilegiile arializafe tnai sus, legea ol3I teasca a intregii Polonii'). Nu era lucru de mirare, ca Romanii sa tie la obi- ceiuifor. Dar date fiindviolentele,spolierile§inelegiuirile de tot feliul la cari erau supli tdranii poloni, prerogativa cea mai

1) Qui prius diem in septimana non laboraverunt nobis et dominis ipsorum, de quolibet laneo unum diem septimanatim laborent et ad la- borandum sint adstricti haec lex, pro his tamen constituta est, qui minus quam diem in septimana nobis et dominis suis laborare soliti erant (statut.Thorn., Bidgosz, 1520, vol. I, p. 394) .. cin Mazovia se Meuse inca dela 1421 regulamentul urmator: statuimus de consensu domini Episcopi et aliarum personarum spiritualium et secularium quod ex nunc omnes et singuli incolae mansos, sive medios mansos, in villis nostris, spiritualibusvel Secularibus possidentes, de quolibet manso culto vel possesso unum diem et de medio, medium diem, dum et quando requisiti fuerint per eorum dominos, laborare irrecuse teneantur. (Ioh. ducis Moz, statuta terminorum in Varschova 1421,in Bandke.) Asemenea In Podlachia care era o colonie mazoviana: Tempore Wi- thovdi, quatuor decim dies in anno quilibet kmeto de manso lahorabat. Nos vet.° statuimus quod unusquique kmetho de manso possessionato per cum, in septimana unum diem. laborare tenebitur, de medio veto manso, in duabus septimanis diem. Insuper et hujusmodi kmetones ad quatuor tlokas in anno vocati laborare tenebunt. (Regis Alexandri, privil.terrae Bielse,1501,art. 13, in T. Dzial, Zbior pravlitelo, p. 89), in J. Lelewel, op. cit., p. 148.

www.dacoromanica.ro 75. de pri satelor romdne era acea de afi judecati de cneazul lor dupd legea lor. Alcdtuirea sateasca a Rutenilor era aproape identica acea a Romanilor, atdt in Nordul Ungariei cdt §i inGalitia. In &care sat rutenesc gasim ocArmuitori judecator pe un cneaz pare stapftne§te mai multe lanuri de pamant, are dreptul sd tie moara crd§mai prime§te dela a a§ea pana la a treia parte din ddrile bane§ti ale satenilor, a treia parte din gloabe precum §i daruri dela tarani de doua ori pe an. riecare satean tine cate un lan de pamAnt pentru care este tinut sa dea oare§cari dan i bane§tiiSd faca corvezi. Corvezile la Ruteni sunt neaseindnat mai multe si mai grele deed t la Romdnii). Alcatuirea sateasca a coloniilor germane infiintate in Po- lonia §i in Nordul Ungariei pe baza obiceiului dela Magdeburg (lagdeburger Redd) are o asemanare uimitoare cu dreptul romdnesc. In Polonia satele germane se deosebiau de acele romdne§ti prin faptul ca sateanul neamt aved mai mult pamdnt decal sateanul romdn, dar in schimb era tinut la corvezi Cu mult mai grele 2). Dar privilegiile coloniilor germane din comitatele ungare ale $aro§uluii Sepu§ului, nu ne vorbesc deloc de corvezi datorite seultetului sau stapanului, ci numai de censuri §i de dari in natura g).

Pie, Uber die Abstammung der Rumeinen, p. 140. Stadnicki. O kniaztwach w wsiach woloskich s pogladem na woj tostwa w wsiach magdeburgskich prawi osadzonich. Lwow, 1853. Gru- ewski, Materialli etc. Prefata. Grusevski, Op. cit., No. XII, XX.1, CXIV. 2) Martinus Schwartner, De ,Scultetiis per Hungariam quondam obviis.In special privilegiile reproduse pe pag., 147 sq. si 149 sq. Gasim tot acolo, p. 167, un act din 4 Octomvrie 1614, relativ la o colonie de Romani n comitatul Arvei, la Sucha Horka. Prin acel act, Comitele Gheorghe Thurzo de Bétlenfalva, Comitele suprem al comita- tului si Palatin al Ungariei, acordà acelei colonii, In urma petitiumi facute de Scultetul Paul si de cinci Romani, niste usurari de ddri din cauza departdrii acelui sat de cetatea Arva, Scultetului ii confirmd din nou scultetia jui pe yecie, specificand drepturileiindatoririle cari nu diferä Intru nimic de acele ale cnejilor satelor romane din Galitia.

www.dacoromanica.ro 76

Atdt in Polonia cal §i in Nordul Ungariei stidtettil este éredi- tar, volnic sd van" sd ddruiasca sau sa impalleaca senlietia are singuil drept sa judecei sd globeastd pe stiteni1), sa ie moarai c-ama. El incaseazd o parte din lceristrile te le stringe dela stiteni pentru soebteala stapanului §i are stapanirea vecie, d& oriee Sateitia, a &tia sau mai mUlte (mansus). In coloniile din NOi-dul Ungariei aceastd intindere de 'pamant hardzita. Seultetului variaintre120 §i 150 jugere in cel mai bun loc de araturd2).

4) .. ScultetO, siquidem habendi cupidior esset, ratimies accep- tarum absolvente praetoris impii Verbis nefariis: Es haben dieses jahr Aber, die Geldbagsen, Gott sey Lob und Dank! ein Ehrli- Mes getragen. Ben. Carpzbvii, PraCtida nbva reParn Quae§t, CIX, 42. (Martinus Schlvartner, Op. cit., p. 43). 2) ,,Suum constituiSset Scultetum térrae ad unum aratrum suffi- cient? sive 120 jtgeri4 men§trae Scepusiensis, vel Vero 'aratro 'regalis `mensurae seu jugeris 150. Litterae equidem anni 1279: Sculteto 120 j'agere agrarum fertiliurn mensurae ScepUsiensis pro suo aratro tribuunt (Ibid., p. 34, nbta g).

www.dacoromanica.ro CAPITOLUIr

DREPTUL ROMANESC IN MOLDOVA

§ 1. A§ezfirile sate§ti din Moldova erau oarmuite de dreptul rominesc.

Amdnuntele asupra alcdtuirii asezdrilor descdlecate In. Ga- litia pe temeiul dreptutui romdnese fiind cele mai complecte ce le cunoastem pand astdzi asupra acelui obiceiu, mà voiu servi de ele pentru a stabill regimul care ocarmuid satele dintre Carpati si Nistru Inainte de intemeierea Statului Moldovenesc. Ii documentele intailor Domni moldoveni intalnim mai multi cneji, precurn si o multime de juzii ide vatamani, iar satele adesea sunt determinate numai prin rnentiunea: unde au fost oneaz (Jude sau vataman) cutare. Iar, de multeori, mentiunea se simplifiedi mai multa zicandu-se numai : unde au f ost eutare1). D-1 Bogdan cu drept cuvant sustine cä. acel cutare nu poate sa fie decat un cneaz, jude sau vataman oarescare, si eu adaog.: descdlecdtorul stattilui. In unele unce gdsim qcpresiunea :satul cutare, amandoud ju4eeitle sau amandoud pdrtile de jtufecie. In asemenea cazuri vedem pomenindu-se totodatd doi cnezi sau ,doi juzi. Raposatul Episcop Melhisedec, In Croniea Romanului, explica cd judeA ar fi in asemenea caz identic u inuti cd satul Poiana, 4mele ¡fad*, unde erau cneji Balo§ si Danciul, se

Uricul din 28 Decemvrie 1427 ne vorbeste de satul unde a fost cneazul Stan. Acel din 26 NoeffiVrie 1495, Vorbindu-ne de acelas sat, zice: un sat aproape de iaz, anume Glodeni, unde a fost Stan. (Wickenhauser, Gesch. d. Kloster Homorl p. 83 si ki7),

www.dacoromanica.ro 78 afla pe jumatate in tinutul Romanului si pe jumatate in acel al Neamtului Aceasta Were este cu desavarsire gresita. Se poate ca cuvantul judet in acceptiunea de district sa se fi pastrat In gura poporului din Tara Romaneasca din adanca vechime si pana astazi, dar este sigur ca in documentele muntenesti din evul mediu acest cuvant nu este tradus prin sissmu,k ci prin csAk care este o prescurtare a cuvantuluiMAECTRO(ju- dicium). Cuvantul sud a fost adoptat pe urrna chiar de actele oficiale muntenesti scrise pe romaneste, in care se zice: mosia cutare ot sud Doljiu sau samesia ot sud Mehedinti sau ot sud Ilfov. Ar fi lucru de mirate ta gramaticii slavoni din Tara-Ro- maneasca, unde cuvantul judet era in gura tuturor, sa-1 fi tradus prin csAk, lar acei din Moldova, unde dupa cum stim s'a zis totdeauna tinut, safitradus acest cavant In limba slavona nu prin alt cuVant slavon ci prirl unul romanesc, neuzitat in Moldova pentru a desemna nit district. In uricile vechi moldovénesti cuvantul linut lse traduce de regula slavoneste prinKCAOCTII i,in prea putine caZuri, prin mpfCLIKA.Apoi covantul intrebuintat din documental citat de Melhisedec bu este cuvantul judelii cu accentuarea pe ei Cu t,ijudecii cu accentuared pe primul cu c precum vom vedeà mai departe; intr'un document gasim chiar forma jadeciile (msmoint), care nu lasa nici indoiala despre confuziunea facuta de Melhisedec. Cuvantul m8mtfili, in expresiunea wna msmtrii-i, vine dela Judei inseamna judecia dcelui ocarmuitor satesd care, precum am vaZut mai sus, se numia cand cneaz, cand jade sau -vataman. Precum vom vedeà, adesta tnentiune prezinta O importanta capitala. Satele din Moldova nu puteau sa fe ocarmuite decat de acelas regim care ocarmuiä satele romanesti din Ungaria din Polonia, care regim era obiceiul propriu al neamului: -clreptul romanesc. Am vazut cà documente donme§ti din veacul XV ne

Melhisedec, Cronica Romanalui, 1, p. 144.

www.dacoromanica.ro 79 arata ca dreptal romeinese era in vigoare In Moldova sub Petru Aaron. Am constatat ce erau cnejii, juziii vatamanii, am constatat ca Romanii locuitori ai satelor erau oameni slobozi,ne ramane sa stabilim raporturile in fiinta, In Moldova, inainte de Intemeierea Domniei: 10 intre sateani pamant, 2° intre Wean judet (cneaz, jude sau vataman), 30 intrecneaz si pamant, 4° intre cneaz si satean de o parte cu stapanirea tArii de alta.

§ 2. Despre nasterea posesiunilor individuale In teritoriul neamului.

Slavii cand venira sa ocupe Virile noastre nu mai erau nomazi de multa vreme. Am vazut ea ei aveau in tarile lor de origine locuinte statornice unde traiau impartiti In sate (selo sau wiesi in orase (hrad sau gorod)-. Fiecare dintre triburile lor sé aseza intr'un tinut (volost, Gaa,pagus, pays), al tarii dintre Tisai Nistru. tocul astfel cuprins de trib era stapanire al tribuiui Intreg (Volksland). Fie carei asezari satesti i se atribui o intindere determinata de loc. Asezarile noua, se intiintau pe locuri Inca neocupate, atribuin- du-li-se teritorii sau, cum se zice mai tarziu, hotare din prisosul neocupat al pamantului luat in stapanire de trib. Astfel se umplù fiecare tinut de asezari cari ramasera In legatura cu asezarea primitiva, ce crescù indeobste in oras. Astfel se intamplase si in Rusia unde vedem pe aceste prime asezari luand numele de mame, s. e. mama Rostov, mama Iaroslav, iar tara dimprejurul lor se numia Tara Rostovidui, Tara Ia- roslavului)1). Asemeneaiin Polonia, populatiunea era impartita In ocoale sau tinuturi deosebite, traina fiecare Viata lui proprie

1) August Freiherr von la/fthausen, Die leindliche Verfassung Russ- lands Ihre Entuideelungen und ihre Feststellung in der Gesdzgebung zon 1861. p. 14. Cele spuse de Rusia se potrivesc deplin cu ceea ce s'a Inttimplat In Moldova.

www.dacoromanica.ro 80

avdad ocilmwirea lui deosebita; tiriutui se numià powiat jar adunarea locuitorilor view. (vietza) 1).

1) J. Lelewel, Ponsidérations sur l'État Politique etc., p. 100 nota 11. In acelas chip s'au intemeiat asezärile rurale §i in cea mai mare parte a Germaniei: Von den ursprangliehen Stammesgebieten der hermanen ist der Begriff des Volkslandes untrennbar. Bis in welche Zeiten man such die nomadische Besitznahme hinaufriicken und wie man die Uebergänge zur festen Ansiedelung und ihre endliche allgemeine Durchfiihrung denken will, immer bleibt die Nothwendigkeit in gleicher Weise Ausgangspunkt. und sicherer Anhalt der Beurtheilung, dass die Ansiedelungen inmitten der besteheneden Weidereviere der Hundertschaften begriindet wurden. Sie beschränkten diese Weidereviere au Gunsten der ,einzelnen Ansiedler- gruppen. Da nun die Ansiedler aus de r Gesammtheit der bisher Besi- tzenden und Berechtigten hervorgingen, konnte nur eine friedliche Ans- einandersetzung mit dieser Gesammtheit und eine Feststellung iiber die Austibung der Nutzungsrechte an dem verbleibenden unkultivirten Lande die Durchf`iihrung der festen Niederlassungen 'möglich machen. Der im genossenschaftlichen Besitze bleibende Rest des alien Volkslandes und das Einverständuiss der bisher betheiligt.en ilber die weitere Benu- tzung und Verwaltung dieser Ländereien erklären den Ursprung und die ,Eigenthitmlichkeiten der Marken auf den deutschen Volksgebieten.. Von diesen Vorbedingungen muss also auch jede Beurtheilung der spä- teren Veränderungen in den Marken, der Eingriffe der Königsgewalt und Territorialgewalt wie der fortgesetzten Theilungen und der damitzusam- menhängenden Umgestaltungen in Anrechten, Gerichtsbarkeiten und, Verwaltungen pusgehen. Damit ist von selbst gegeben, dass das eigenartige Wesen der Mar- ken des deutschen Volkslandes Picht auf die urspriinglich keltischen und römischen Gebiete tibertragbär ist, in welchen sich die Deutschen in Oberdeutschland festsetzten. Alle Bedingungen waren hier anderel Rechte friiherer Besitzer kamen iiberhaupt nicht, wenigstens nicht am unkultivirten Lande in Frage. Alles hatte den Charakter der Okkupation. Auch folgte der Einwanderung möglichst bald die feste Besiedelung. Wo uberhaupt dauernder Besitz ergriffen werden konnte, war die erste Forderung Ackerlandund beschleunigter Anbau. Genfigende Erträge schon der nächsten Ernte waren unurogängliche Anforderung fiir die Ernährung dieser zahleichen mit Weil? und Kind herandrängenden Schaaren. Ueberall bedeckten sich deshalb die zuerst zugänglichen frucht- baren, leicht anbaufähigen Länderstrecken ganzin der heimischen volksthilmlichea Weise, mit genossenschaftlich angelegt,en Dörfern. Auf dem aIten. Volksgebi,ete aber entstanden diese ppzfanlagenim Frieden. Sie warpn nur dann durchflihrbar, wepn von, äusseren und neren Feinden keine Storung drohte. Deshalb wurde, wenn der Ent-

www.dacoromanica.ro 81

In toate celelalte tdri ocupate de Slavi vedem producan- du-se la inceput acelas fapt: impastirea natiunii inteo multime de triburi ocupand fiecare un tinut (»Mu,ttOtIOCT,Gau, pagus, pays) deosebit, trdind fard coeziunei fard ocdrmuitor obstesc. Numai cu vremeai pentru a preintampind primejdiile de din afard, vedem nascanclu-se conceptiunea unitdtii nationalei desd- varsirea ei de cdtrd vre-o cdpetenie energicd si norocoasa. Romanii, cdncl s'au ndscut ca neam, trdiau Impartiti intr'o multime de tinuturi deosebite, lipsite de cheag si chiar probabil de ideea de neam. Traira in aceastd stare veacuri, in cursul carora Ungurii cucerird jucdndu-se cetatea iinimatariilor, Ardealul. Slavii erau un popor la care predomnid starea pastorald, (lar agricultura nu le era necunoscutd:liveclem indeletnicindu-se cu stdruintd cu dansa oriunde se asezard. Prin ames- tecarea elementelor romanizate aduse de peste Dundre cu Slavii asezati in tarile noastre, agricultura ion nu puta decat sd spo- reased si sti se imbundidteasca. Totus cresterea vitelor ramase indeletnicirea de cdpetenie a locuitorilor dintre Tisa iNistru, chiar dupa desavdrsita disparitie a Slavilor. CAnd Romanii ne apar pentru intdia oard in evul mediu, ei ni se infatiseazd mai cu searnd ca pdstori: faci plugdrie, dar ca indeletnicire de _a doua mAnd. La toate popoarele primitive pamAntul pe care locuid un neam era privit ca avere a acelui neam. Neamurile selbatece cari trdiau in pesteri si se hraniau din vdnat sau pascuit intrebuintau teritoriul cuprins de ei ca teren obstesc de vandtoare; strainii nu erau ingaduiti sd vdneze pe el si sa pdscuiascd in apele lui. Cdnd neamul incepea sa tie vite si sa se adune in aglomeratiuni de locuinti clddite de mana omeneascd, teritoriul obstesc era impartit intre deosebitele asezdri spre a inlatura galcevile privitoare la vdnat. la pascuit si la pasunat. Pe cdtd vreme neamul nu facea plugarie, nu era nevoie de a imparti teritoriul asezdrii intre membrii ei: el ramdnea avere obsteascä schluss der Hauptmasse einer Starnmes-oder Gaugenossenschaft. das gleichmassige, Zweckentsprechende Vorgehen unddie Beseitigung entstehender Hindernisse leicht erreichbar. (Meitzen, Op. cit., I, p. 464 19).

6398 6 www.dacoromanica.ro 82

a asezdrii care pdstea acoloturmele ei in devalm4ie, vAnd. pdscuid in chip individual. Dar prima posesiune imobiliard se ntiscuse; ea fu casa sau coliba in care locuidfiecare cap de familie. and incepa plugdria, se departardi granitele posesiunii individuale: la casd sd addogi o grAdind, apoi un petec de grdu pe loe curdtit din codru sau desfundat din telind. Insd cu mult cea mai mare parte a hotarului asezdrii rdmase avere obsteascd, loc de pdsune pentru turme siteritoriu de vdnatoare 1).

1) ... Eine friedliche Kulturarbeit des kleinen Kreises der Dorf- bewohner gegentiber der Masse der Markgenossen ist undenkbar, wenn nicht zu jeder Zeitlein bestimmt begrenzter Kreis von Gr.:ndstiicken den Ansiedlern ausschliesslich und unbestreitbar zustand. Diese abgegrenzte Zone, nicht die einzelne Rodung- oder das besate Ackergewann, bildete die Dorfmark, die Gemarkung, die Flur. Ausser- halb derselben lag, soweit nicht andere Dorfmarken anstiessen, die ei- gentliche oder gemeine Mark, das arte Volksland. In jeder Dorfmark musste die Kultur anfänglich erst beginnen, und in vielen hat der Anbau nie d e gesammte Gemarkung ausgeftillt. (Meitzen, Op. cit., p. 46). ratA ce zice despre proprietatea obsteasca si despre cea individualA In Galia un autor francez apreciat Un territoire appartenait A une tribu, A un clan, à une famille, A une communauté. L'exploitation pouvait avoir lieu de plusieurs manières et il n'est pas probable que le type adopté fdt partoutle méme; mais nous avons des exemples d'exploitation commune et ce système a été sans doute longtemps ordinaire. Les paturages,les eaux, les bois res- taient daus l'indivision: une certaine étendue de champs faisait seule rob- jet d'une répartition entre les families. Cette répartition avait lieu A des époques régulieres,ordinairement tous les ans. Ces usages existaient encore chez les peuples de la vallée du Rhin au temps de Cesar qui dit en propres termes: Pricati ac separati agri apad cos nihil est. ll cherche, il est vrai, A un pareil fait des raisons philosophiques ;il y voit une precaution contre l'amollissement de la race et un effet du désir de con- server l'égalité entre les membres d'une mérne tribu. Mais Tacite, qui constate de son côté l'existence de la propriété collective chez les Ger- mains, en a mieux dernélé le veritable motif, A savoir que ces peuples ne cultivaient que des plantes annuelles, n'avaient ni jardins ni vergers ni prairies entretenues et irriguées. On brtilait une foret et le grain qui y était seine presque sans travail rendait une moisson abondante ; après quoi le terrain devenait un paccage jusqu'A ce que le bois y eat repoussé

www.dacoromanica.ro 83 Este vederat ca cu cdt sporià plugdria se mdrid si Intin- derea posesiunilor individuale, lar pdrtile din teritoriu ramase bunuri obstesti, folosite In devalmdsie, scddeau. Este vederat cd trebuid astfeliu sd vie o vreme In care In- tinderea pamantului folosit individual sd copleseascd aceea a pa- mftntului folosit In devAlmdsie si chiar, acolo unde teritoriul ocupat de neam la inceput fusese mic, posesiunile personale sd al- clituiased totalitatea pdmantului cultivabil. Acesta a fost cazul pentru multe cetdti (civitates) grecesti, mai ales pentru acele din insulele Arhipelagului, pentru cele mai multe colonii grecesti din Italia si chiar pentru Roma din Intdiele vremuri. In asemenea Imprejurdri pdmantul devine un bun a cdrui valoare creste din zi In zi: toti sunt doritori sd aibd o parte Intrinsul, din pricina folosintii lui se nasc certuri si se Intdmpld violente. Dar pretutindeni ideea de Stat a tinut pasul cu progresele plugdriei. Popoarele la cari agricultura predomneste asupra Os- toriei ni aratá In deobste o alcdtuire de Stat destu1 de desvol- tatd: interesele obstiei Sunt Incredintate unor organe, cdpetenii alese sau eredilare, anume insdrcinate cu priveghiarea si ocdrmuirea acelor interese. Una din Insdrcindrile de cdpetenie ale acestor organe erd tocmai regularea drepturilor de folosintâ a solului si inchezes- luirea lor. Din mdsurile luate In acest scop, hotárnicia parcelelor si legiuirile privitoare la atribuirea si transmiterea lor a iesit proprietatea fonciard, asà cum o Intelegern astdzi. Ea a fost intdiu proprietate familiald, atribuitd uneifa- milii, (gens, T=YQ;) neputand iesi din acea familiei) si a devenit In urmä proprietate individuald destívársitd, de care proprietarul a putut sk' dispund cum ti convenid. La Greci sila Romani pdrtile de pámánt fusese atribuite naturellement. De cette maniere on usait de la richesse naturelle du sol sans y ajouter par le travail; du moins le travail était remuneré suffisamment par la récolte obtenue et il ne s'établissait entre l'homme et la terre aucun lien de propriété. (Dareste de la Chavanne, Histoire des Classes Agricoles en France, p. 14). 1) Fuste! de Coulanges, La Cité Antigu,P, p. 62 sq.

www.dacoromanica.ro 84 prin tragere la sortii purtau numele de soarte (sors, )0,-4 pwq) 1). In Grecia unde agricultura infloria.Inca inainte de timpurile istorice, impartirea pamanturilor publice avù loe din vremuri foarte indepartate 2).In cat priveste pe Romani, traflia vrea ca Romulus sa fi atribuit fiecarui parinte de familie cate doua jugere cu titlu ereditar 3). Dar la celelalte popoare europene cari dispuniau de loe mult fa.rt cu o populatiune rastrinsa, la cari plugaria era Inca in fase, redusa la strictul necesar,i in indestularea carora vana- tuli pescaria jucau un rol tot atat de insemnat ca si cresterea vitelor, proprietatea, pe timpul navalirilor, era departe de a fi luat aceasta desvoltare ca la Greci si la Romani. Daca locuintelei curaturile erau privite de popoarele germane de pe atunci ca posesiuni personale,partea cea neasamanat mai mare a teritoriului era Inca bun obstesc al neamului (Volksland) care locuia pe dansuP).

') Fustel de Coulanges, Recherches sur le drolt de propriété chez les Grecsin Nouvelles Recherches sur quelques problèmes d'histoire, p.16 et suiv. 2) Passons maintenant aux cités qtti se sont établies à la suite d'é- migration, de conquete ou de colonisation. Il est clair que dans ces cites l'appropriation du sol ne pouvait pas être antérieure à la fondation; mais les documents montrent qu'elle en était contemporaine. La fondation de la ville, la prise de possession du sol par la cité nouvelle, et le partage du sol en lots de propriété entre les citoyens étaient trois actes qui s'accomplissaient en même temps et pour ainsi dire le méme jour. Le partage du sol en lots de propriété privée s'appelait en grec oalpoao.11,1, ou7.),vouzia).(Fustel de Coulanges, Nouvelles recherches sur quelques problèmes d'histoire. Le droit de propriété chez les Grecs, p 20. 8) Bina jugerum quot a Romulo primum divisa (dicebantur) viritim, quae heredem sequerentur, herediunz appellarunt. (Varro, De re rustica, I. 10.) 4) A. Meitzen, Op. cit. I, p. 122 Es liegt also eher der Gedanke an die sogenannten Bifiinge nahe. Bifange sind bei den Nomarlen eine sebr bekannte Erscheinung. Allgemein gilt bei ihnen der Brauch dass Jeder das Recht hat, in den Weiderevieren setnes Stammes, ein Stack geeig- netes Land in Kultur zu nehmen, wenn er es hinreichend fest einzaumt. Erst wenn der Zaun nicht erhalten, oder durch etwa drei Iahre die Kul- tur unterlassen wird, fallt das Grundstnck wieder in die allgemeine Weide zurtick. Da einige noch zu erwahnende Spiiren andeuten dass dies Becht auch in deutschen Marken gegolten hat, wird es auch ftir das alte Volksland anzunehmen sein. (A. Meitzen, Op. cit. I.p. 136).

www.dacoromanica.ro 85

Contactul acestor Barbari cu Romanii, in trae in cari ei se asezara intarie, cunostinta cu formele romane de proprietate, avura ca urmare perfectionarea posesiunii personale astfel precum erà practicata de dansii si, mai tarziu, transformarea ei in proprietate dupa dreptul roman.

§ 3. Despre jireabie.

Locurile stapanite in devalmasie, numitc Allmen,de, se im- putinara din ce in ce in urma progrcselor si a intinderii plu- gariei, facand pretutindeni loc finerilor individuale, numite manse In Franta, Hube sau Hufe in Germania, traduse latineste atat cea dintaiu cat si cele de-al doilea prin man,sus §i. avand sem- nificarea de pars sau sors. Mansul sau huba deveni pretutindeni baza alcatuirii satc- lor si a fost foarte bine definita de Iustus Mceser ca fiind: o acfie n capitana social al unei cornunitdli tdrdne0i1). Aceste portiuni se intindeau in forma de fasii,dintr'un capa al hotarului asezarii pana in celalalt.Hufele aveau in acelas sat aceeas ma' rime, dar variau in chip iinsemnat dela sal la sat. Se implirtiau in jumatati, sferturi, optimii asa mai departe 2).

Das Wort Hu fe, hoba, huoba, haba auch oba, hopa, hoya oder hobo, hobonia, hobunna lässt sich mit Hof nicht identifiziren. Die Wort- formen gehen in einander tiber, aber die Sprache selbst unterscheidet sie. Auch die Ableitung von uoban (bearbeiten, anlegen) ist nicht zutref- fend, denn das h fehlt sehr selten und erscheint als wurzelhaft. Eher giebt Miillenhof eine Verbindung mit dem Stamme hab zu, also was Je- mand hat, besitzt oder eine Ableitung von hefan, huob, gihoban (beben). Neuerdings hat indess Nüllenhof bestimmt erklärt und festgehalten dass das Wort aus dem in Behuf enthaltenen Stamme erkkirt werden miisse, der Behuf, das was Iemand zukotnmt, der Antheil oder das Anrecht, also auch sein Loos. Dem entspricht das deutsche hluz, das lateinische sors) ebenso auch pars, portio. (A. Meitzen, Op. cit., I., p. 74). Manse, latineste mansas, vine dela manere,.a stà,a locui. Dela manse vine manant (manens), locuitorul, care s'a uzitat In urmA pentru a desemnA pe oamenii fArA crestere, pe acei din clasa de jos. 2) Mansul fiind Intinderea de pAmAnt privitA ca trebuitoare pentru intretinerea unei familii, este vederat cA mArimea acesteiIntinderi tre-

www.dacoromanica.ro 86 Mansul sau huba era uneori un alod (proprietate eredi- tark desavarsita), (lar mai adesea o tinere (posesiune) ereditara supusd la cens §i la alte Indatoriri. Slavii in tara lor de origine nu cunoscuse proprictatea individuala, la ei erau cel mult posesiuni: casa, gradina, ogorul samanat, curatura. Si aceasta stare de lucruri tina veacuri atat In Polonia cat si In Rusia 1). buia sa varieze Cu rodnicia locului impartit, cu departarea lui de centruri populate, cu starea lui la luarea in posesiune (daca era mlastinos sau nu, acoperit cu paduri sau nu), cu clima regiunii, Cu trebuintele si Cu pbiceiurile colonistilor, cu faptul daca gospodaria lor era bazata mai cu samä pe plugarie sau pe cresterea vitelor. Mansurile decumate din epoca romanä par a fi avut o intindere de 300 jugera sau 75 hectare. (Meitzen, Op. cit., I., p. 155). In Germania haba avea obisnuit o intindere de 30 Morgen sau 15 hectare, dar atingea adesea o suprafata indoitä. Carol-cel-Mare stabill mäsura mansului regal la 21.600 virgce (prajini) patrate sau 47 hect. 73,6 are, (Meitzen, Op. cit , p. 534 sq). Mansul regal era intrebuintat mai ales ca unitate de masura pentru coloniile asezate In locuri acoperite cu paduri In locuri mlastinoase. S. e. mansul In coloniile olandeze dela gurile Weserului si ale Elbei, avea dupa privilegiul de intemeiere dat colonistilor de Episcopul de Hamburg, la 1106, fiecare cate o lungitne de 720 virgae pe o lime de 30. (Ibid. ibid., p. 344). In Danernarca mansurile se numiau Boel §i intinderea lor varia dela 22 pang la 160 hectare pentru fiecare. In Suedia mansurile se numiau Mantal (parte de barbat) sau Hemnzan, (locuinta de barbat). Intin- derea lor era si mai mare decat in Danemarca, de oarece cuprindeau multa päsune si intinderi insemnate de "Mud. (Ibid., p. 80). In Fi-anta mansurile erau de obiceiu cu mutt mai mici, dar Intin- derea lor varià In chip infinit, dela sat la sat si aproape dela om la cm. In Polonia se masura cu vloka de 30 Morgen sau13,5 hectare in regiunile In cari era adaptata rotatiunea trienala. Se Intrebuinta lama de 40,43 hectare acolo unde pamantul trebuia desfundat din pajiste. junta- tatea de lan a cmethonilor era de 19,28 hectare. (J. Lelewel, Considéra- lions sur l'État Politique de l'Ancienne Pologne, p. 47, nota 84). 1) ... Avant que les Etats plus considérables se fussent formes entre les Carpathes et la mer Baltique toutes les peuplades dans leurs cantons respectifs avaient des rdunions civiques dans le but de discuter les affaires publiques. Le district s'appelait povivt et son assemblée, ses colloques, vieca (vietza) tous les possesseurs de biens fonciers fonc- gionnaient comme chose publique, et une propriété particuliére n'était que relative, émanée de cette propriétégénérale,publique et commune. Let oiz la main de l'homme, par son travail, faisait naitre des produits spéciazzx,

www.dacoromanica.ro 87

Mai constatam acelas mod de impartire a pamantului la Slavii din Silesia, la acei din Carniola si din Carintia. Ii vedem asezati pe niste hube de marimi variabile, pe cari le tineau in chip ereditar, platind un cens banesci fiind supusi la diverse indatoriri. Sarbii traiau in comunitati de familic (Zadruga), despre cari am. vorbit mai sus si cari desi tind a dispare, mai exista astAzi. Fiecare zadruga aved hotarul ei deosebit1). Zadruga insa, care exista inca la S.arbi si la Bulgari, erà necunoscuta atat Romanilor cat iArnautilor supusi impa.ratiei sarbesti. In aclul de danie al Tarului Stefan Dusan, din anul 1348, cdtre manastirea Arhanghelilor Mihail si Gavril, pe Bistrita, langd Prizren, act prin care Tarul harazeste zisei manastiri o multime de sate si de privilegii, nu se facenicaiure menOune de vre-o zadrugd, dar in schimb se vorbeste de numeroase posesiuni ereditare numite and basstind (Rawi)2) and jdreabie la propriété prenait naissance: mais partout ailleurs les dons de la nature &dent en comnzun les foréts étaient à ['usage de tout le monde: on y chassait, on y faisait abattre des arbres et paitre les troupeaux, on y défrichait le terrain pour la culture et alors il devenait possession par- ticulière, car c'était le travail seul qui constituaifle propriétaire. (J. Le- lewel, Op. cit., p.100, nota 11). Zwar nahmen aile Zweige der Slawen nach Stammesverwandt- schaft bestimmte, ziemlich umfangreiche Landschaften in Besitz, welche als Gaue gelten Die bekannten slavischen Volksgaue umfassten 50 bis 100 und mehr Quadratmeilen. Aber sie erscheinen ohne festgeschlossene Organisation. Sie werden leicht in grdsserer Zahl unter eine autokratisch patriarchalische Herrschaft zusammengefasst zerfallen aber ebenso auch in demokratische Gleichheit und Unabhtingigkeit der einzelnen Oberhdup- ter. Verwandte Familien bilden eine bratstwo, Bruderschaft, verwandte bradstva einen Stamm, plenze, welche in gemeinschaftlichen Angele- genheiten von den angesehensten ihrer Familienhaupter geleitet werden. .., Die einzelne Familie setzt sich, wenn auch in mehrerenGlie- dern, dauernd in einem arrondirten Grundbesitz fest, den sie als ihr ge- meinsames unverausserliches Stammgut, dzedzine betrachtete. Die zuge- hörigen Ldndereien wurden nicht getheilt, sondern von der ganzen Fa- mine als Hauskomumnion. als Sadruga, gemeinschaftlich bewirthschaftet. Meitzen, Op. cit ,p. 214). Ra(cTRo Mn)CIAO pima c nonomis rAdRATOMb A e nonomm ParIKOMk C J1UÇIs p0A,041k Ck NFIKE dttlfiti4it1H (Si Inca' mai d'arui impdrAtia mea) satul Rabcea cu preotul Glavat Cu preotul Baku cu neamul lori cu proprietatile lor ereditare ...).

www.dacoromanica.ro 88

(NIArksivE)'). Celedintaiu erau, crede D-1 Hasdeu, alode, iar celelal te sorti sau uzufructe, individuale si ereditare.2) Observ cu acest prilej ca numeroasele sate romanesti despre cari vorbeste acest hrisov atat de Insemnat sunt toate asezate pe pamant imparatesc. Adica proprietatea era a Imparatului, iar Romanii se folosiau. din mosi si stramosi, de pamantul care era impartit in jdreabii. Insa, de vreme ce acei Romani erau aproape exclusiv numai pastori, cred ca impartirea in jdreabii era in mare parte ideala, teoretica, locurile cu vii, cu semanaturii cu fan* singure fiind stapCtnite in deosebi.

(HLuftHPHACKH ikaperrao AIR) CIAO L12Is H AfloyrI qiiomn C HOHORH AHHAHOIIHIMH

H C flHp pomman Ii C LIH R4IPHIMAIH H Ch 34CIAKOMI. rANIAMHH. Inca mai darui imparatià mea) satul \Tad <7i un alt \Tad cu preotii Dicanesti si cu neamul lori cu proprietatile lor ereditare i cu catunul Gromlenii). H nonoat ,113THHkeltH I:0H COy oy IIIHKAAH TEOAPK5RHHOrPAM Eatimmu, M MIL 8CAIIH nom *ohm, RHH4 11,EPHRH, 4 NM p4SOTI Ad HMI!. IrkeT NH 110A4111C4. preotii latinesti (catolici) cari sunt laiclea, posedand acolo vii ereditare, sa dea fiecare preot cate un ciubar de yin bisericii (Arhanghe- lilor) iar alta mimed sa nu aiba nici altä dare. Erau trei feluri de bastini: acea nobiliard, supusa numai serviciului militar, acea preofesed supusa unor neinsemnate obligatiuni pecu- niare sau dari in naturai acea täräneasca, supusa unui mare numar de muncii dari. (B. P. Hasdeu, At china Istoried, III, p. 162 sq.). Or CTAISHIAH HOfth TpOW4Hh. H SPAT AlOr TOAOf H flPHR011 ClIOHNIk NIA(ARIlifAIK H C ($i la satul Stavaa popa Trosani frate-sau Tole i PriboeCua saKtp-kgintsi cu hotarele). I1011hKIJAHHCAdIrla IHHCROHORHkk Or HOTO4dps CZ RXrkAik CROHAt% HIAARHIEM6 ICOICHAIEHHU,AM H Cis IICtASH npanmHamit H44fAi% ra IE 34CT4A4 11,9K0114. (Popa Hranislav al Episcopultti la satul Potoce cu toata a samAirklunE cu cumparaturilei cu toate dependentele cu cariI-a gasit biserica). 2) In ambele aceste pasaje cuvantul sau mai corectacARHIE, care slavoneste insetnneaza soarte exprima ideea unei proprietalfi uzu- fructuare,in opozitiune cu cuvantulnaive.=tatei , adeca principal]11- liatiunii,i prat care hrisovul manastirii Arhanghelilor, in unire de astä data cu Zakonikul lui *tear' Dusani cu uzul limbei serbe din toate epocile, specifica totticauna proprietatea ereditara de ori-ce natura". ma,p-kmeerà sau nobila sau preoteasca sau taraneasca. Aceasta de pe urma era alta la Arnauti, alta la Romani si alta la Sarbi. (Ibid. ibid- p. 164 sq)

www.dacoromanica.ro 89

Numeroase texte ne dovedesc cä iin Moldova hotarul satelor erà impartit in fireabli (actrkstiY, soarte) Unei case

1) Ceirligi. 1.03 lulie 11. Adeca eu Popa $tefan, feciorul lui Iachim din Bargiloani, instiintez insumi eu cu acest zapis al meu, ca de a mea build voie, de nime silit nici asuprit am vandut a mea parte de ocinä ce am de bastina, din satul Carligii (Neamtu), din jumatatea satului, din a treia parte a sasa parte, loe de o casd ce se va al(ge ca tot venitul, din sat si din camp, cu loe de iaz, am vandut lui Nicoara Logofatul drept douazeci si cinci talen i de argint, sä-i fie lui dela noi Cu tot venitul ce se va alege. (Uricar, XXV 21). Din cuprinsul acestui act rezulta ca satul Carligii umbla in 36 de jireabii sau locuri de casä, caci vedem ca un loc de casä corespunde unei optsprezecimi din jumatate de sat. Petia Mare,1609, August 26. Constantin Movila Vv., intareste vanzarea facuta de Avramia, fate lui lonasco, nepoata Agafiei, a dreptei sale ocinii mosii un loe de trei case din Pella Mare ce este la tinutul Sucever# ca jirebiile lor din (arindi cu greldinilei ca tot local de hran (ro oRd) ce atetrnd de ele, luiPatra.sco, Marelui Vornic al Tarii-de-Sus drept 80 talen. (Acad. Rom., XXXVII, 63). 1632, Maiu 30. Dumitrasco Soldan, Mare Stolnic, cumpärä dela Ploton Pitarul din Hreasca, dela femeia luii soca ei uri loc de casa din &Imp si din vatra de sat si Cu tot venitul, din satulPetia Mare dela tinutul Sucevei, drept 40 talen i de argint; dela Mihail si dela femeea lui Ciurcea alt loe de casd din Petia Vare ca toatil jireabia ce i se va alege din vatra satului si din ceimp drept 40 talen; dela Anisia theelui Eremia, alt loede casa cu toata jireabia ce i se va !liege, din vatr a satului, din celnip si din bate dependinfele drept 40 taleri... (Acad. Rom., XXX VII, 183). Fara data. Moiseiu Movila Vv., intareste vanzarea facuta de Ana, Prohirai Nastasia, fiice lui Gavril Hulpe, nepoate lui Tudor, a dreptelor ocinii mosii, 2 jireabii din satul Petia Mare ce este la tinutul Sucevei lui Dumitrasco Soldan,Spatarul cel Mare drept 50 talen iSi. vanzarea cutä de Marica, fate lui Ion Cotai, a dreptei sale ocini junteitate de jireabie din acelas sat Petia, tot lui Soldan, drept 15 talen. Domnul in- täreste cumparätorului acele jireabii sa-i fie ocina si cumparatura dreapta, din ceimp si din (viz- si din peídure si din toate dependentile cat se va alege la acele jiraebii. (Acad. Rom., XXXVII, 31). 1684, Martie 18. Moiseiu Movila Vv., Intareste vanzarea facuta lui Du- mitrasco Soldan de catre Mariuca cu copii ei, a dreptei lor ocini, 1 jireabie de mosie ca caselei bate dependenfile, din sat, din Petia, drept 20 taleni de argint. (Acad. Rom., XXXVII, 60). 1634, Iunie 20. Vasile Vv.intareste vanzarea Matta lui Dumitrasco Soldan de lonasco, un loc de prisaca dinatul Petia Mare, cu i jireabie din vatra satului si din cel nip si din peidure si din ape si din bate dependentile, drept 30 talen i WO. (Acad. Rom., XXXVIi, 41).

www.dacoromanica.ro 90 in vara satillui corespunded jireabia ei cu loc in tarind, in cdmp si in pdclure. Se presupuned ca jireabia alcdtuid o lungd

16Q9, Februar 4, PetreaStefan, frati, cu nepotul lor Tanasie, \rand lui Dumitrasco Soldan dreapta lor ocinai rrrosie: 1 jireabie §i, din altä fircabie fume-date, din satul Petia Mare, din vatra satului fi din ca mp ec4 se va alege partea lor, ca toate dedendenfile, drept 35 talen i de argint. (Acad. Rom., XXXVII, 108). 1650, Ianuarie 8. Ionasco ot Petiita vinde lui Vasile Soldan 1 jumel- tate de jireabie din sat, din Petia Mare, ca tot venitul ce va hi din vatra satului fi din farina' din pomefi la peidure din tot venitul.." drept 8 lei batuti. (Acad. Rom. XLIII, 126). N'am putut aflà insa in cate jireabii umblà satul Petia Mare Lelfcanii. 1656, Iunie 15. Gheorghe $tefan intareste lui Gheorghe Fab-au Satraruli fratelui sail Constantin Camarasul cumparaturile tatalui lor Pätrasco Patrau dela Ionasco Aran* loc de 2 case din satul Latcanii la Suceava ca ci s'ar alege din ceimpi din farina si ea tot veni- lul ce s'ar alege din tot hotarul; dela Misail 1 loc de casel dinteacelas sat Latcanii ca parte din farinai din helefteu si din venit; dela Calis- trat, dela Iftimia si dela Stefan alte 2 locuri de easel dinteacelas sat, din vatra satuluii din &imp fi din helegee fi din tot venitul. (Acad. Rom., Cond. rnanast. Bucov, p. 484, No 1). La 1762, judecata inaintea lui Grig. I. Calimach Vv. pentru 4 fi 8 locuri de easel din satul Latcani. (Acad. Rom., LXXXIX, 122-128). 18 Maiu 1768, Grigore I. Calimach intareste lui Stefan Capa / loc de casei cumparat dela rudele lui Toader, Vasile, Stefan, Ion Velibani, Paraschiva si Anita, (Iorga Studii ci Documente, VI, p- 65). Dintr'un act din 6 August 1814 constatam ca in satul Latcanii erau 24 locuri de casa (Ibid., ibid., p. 69). Lipcleoti, 1636, Iunie 20. Vasile Lupu Vv., intareste lui Ion Darman si sotiei sale Marica, cumparäturile lor, 2 jireabii; dela satul Lipaesti, din vatra satului; din camp f i din pcidure ea totvenitul. (Uricar X, p, 45). 1662, lanuar 18. Ionasco cu femeia si cu fiul sau \rand lui Lupu ce au tost Vornic 1 jireabie din Lipaesti drept 25 leibatuti. (Acad. Rom. X LIV, p. 72). 1663, April 10. (Publicat Cu data gresita in (fricar XI, p. 284). Alba, femeia lui Nicurici vinde lui Ursachi, Visternicului celui Mare, jumatate de jireabie din Lipaesti, ca tot venitul drept 20 lei (Acad. Rom., LXXX VI, 39). Gheorghe Ursache stapania 5 jireabii in Lipaesti (Acad. Rom., Hartii Pencovici, VII, 69), dar nu putem sti in cate jireabii umbla satul, Qucuteni. 1630, Septemvrie 22. Dumitru i Rusu, stapani pe a patra parte de Cucuteni in tinutul Romanului (aproape de Ruginoasa), in care a patra parte de sat intra 7 case, vand 4 case luí Toma Postelnicului

www.dacoromanica.ro 91 fti§ie mergand dintr'un capat al hotarului pana In celalalt. Zic: se presupunea, caci din textele citate In nota reiesa ca jirea-

(Cantacuzino)i fratelui sAu Iordache drept 50 talen, ca tot venitul parte de vii in farinei.) Acad. Rom., XLII, 59). 631, Fevruarie 23. Iordache Cantacuzino mai cumpArA dela Gheor- ghe Siminiceanul, din acelas sat Cucuteni, 1 loo de caed si din farinei din di si din feinat de coasd si din tot venital drept 13 talen i de argint. Satul Cucuteni umblA deci in 28 jireabii. (Acad Rom., III, 187). Stlisdul de Sus. 1610, Noemvrie 17. Constantin MovilA Vv., intA- reste cumpArAturile lui Isac Ralica Hatmanul in Silisdul-de-Sus, dela I/inca, fata CernuseAi, nepoata Drilghinei si Grozavei, loe de 2 case $i loc de moarA in Jijia, drept 60 talen ide argint; idela Grozav, tatAl Ilincäi, bArbat CernuscAi loc de 1 casd, cumpArAturA dela Sofronia, fata MaricAi, drept 30 talen. (Condica Anastasie Basotd, in Arhiva Institu- tului BasotA din PomArla, p. 171, N. 2). 1632, Martie 12. Vasile Lupul Vv., intAreste jupAnesei Melentienei, fetei lui Tudorani feciorului ei Dumitrasco $aidAr, a lor drepte ocini rAscumpArdturi, dreptele Ior ocini, intArite si de alti Domni, 5 jireabii din SilisAul-de-Sus, si 1 jireabie cumpArAturd dela Iosip, fiul SofiicAi. din Cujesti si 2 jireabii rtiscumparaturA dela Leca Turciul dela NArtop, zet CArstei din Vicoleni pentru 35 talen i de argint. (Ibid., p. 175. No. 5). FArA data. Pc pa NicoarAi soacra lui Ana sifatalui,.Antirnia, Wind lui Bilan sin Gavril 2 jireabii din SilisAul-de-Sus cu tot ce se va alege celor 2 jireabii in vatreii ca tot venitul, ca tot localsi in camp in pcidure apei, drept 30 de lei. (Ibid., p. 178, No. 8). 1642, Iulie 12. Isac StArcea mArturiseste cA StAnilA Hotnogul au zälogit la el 1 jireabie de ocinA drept 70 de potronici bani bunii au rAscumpArat aceastd jireabie dela clansul Dumitrasco *airlAr si i-au dat acei 70 potronici pentru cAci siel mai are mosie in Siliàu. (Ibid , p. 179, No. 9). 1652, Martie 13. Gavrilas, feciorul luiGrigore Ciornohut din Do- rohoiu mArturiseste c5 au vAndut 2 jireabii din SilisAu lui Miron Costin ce au fost PArcalab de Hotin drept 30 lei bAtuti. Aceste jireabii au fost cumpAräturA dela ruda lui, dela Popa Nicoard si dela soacrA-sa Ana si dela fiicA-sa Antimia, cari jireabii li-au fost lor dreaptil ocinA de pe pArintele lor Popa lonasco ca tot venitul ce se va alege de pe 2 jireabii in vatra satului, si in ceimp si in fcina;,`sifin peidurei ea tot venitul ce se va vent acelor 2 jireabii". (Ibid , p. 179No. 10). 1667, Ianuarie 21. Simion din Silisdu mArturiseste cä au vandut lui Miron Costin Vel Vornic si jupAnesei sale Ileaei, drept 15 lei, a sa dreaptA mosie danie, 1 jireabie dirt SilisAul-de-Sus, care jtreabie au dAruit Melentiana unui cucon allui drept sufietul unui fecior al ei. klibd., p. 180, No. 11). 1667, Noemvrie 4 MIerAutai surorile ei Agafita si Mitra. fetele

www.dacoromanica.ro 92 bile nu erau cu desAvftrsire alese, adicA hotarite idespAr- Vte una de cealaltà prin semne. La inceput erau deosebite, lui lstratie si a Aniteii Gligotasco, feciorullui Vasile Musteatä si a Irinei, toti nepoti Melentianei vänd luí Miron Costin 9 fireabil din Si- lisdu, 5 de baOinci, 3 de cumpeircitztrci dela Iosip, feciorul Sofiicäi dela Leca Turclul din Värtop si I jireabie zälogitä de Batucia pentru 30 de talenla unchiul Ion Dumitrasco Saiddr, fiul Melentianei, care hick' li-au fost cumpäräturd. (Ibid., p. 181, No. 12). 1068, Iunie 12. Märturie hotarnicd prin cari se aleg pärtile din Silisdul-de-Sus ale lui Miron Costin, despre Paharnicul Andrian sialti rAzdsi. S'au venit lui Miron Costin 26 fireabii, lui Andrian Paharnicul 15112 jireabiii diaconului, feciorului lui Grigore Ciornohut, 3 jireabii. (Ibid., p. 183, No. 13) 1746, Octomvrie 10.Carte de judecatä a lui Ion Neculai Mavro- cordat Vv., In care se citeazd o hotarnicd din 12 lunie 1668, dela Ursul Vorniculi Rugind Satrariul, aratând cà satul Silisdul de Sus, dela tinutul Dorohoiu, unzblei In 441/2 jireabii. (Uricar, VIII, p. 1). 1759, lulie'5. MArturie hotarnicd dela Tdnasä. Meleghie si Toader Curt, in care aratä cä satul Silisdul-de-Sus uniblet ín 441/2 jireabii avänd o Idrgime mijlocie de cdte 272/B stänjini sau 61,63 metri. (Ibid., ibid., p. 5). Sdpotenii, 1657, Martie 9. Dintr'un ispisoc de Intdriturä a lui Gheor- ghe Stefan rezultà cà satul Säpotenii dela tinutul Dorohoiului umblà In 95 i/2 jcird bii. (Ibid., X, p. 99). Bdliloti. 1619, Maiu 30. Carte de judecatil a lui Gaspar Vv. pentru 5 jirebii din satul liälilesti dela tinittul Sucevei a lui Tdutul biv. Logofdt. (Uricar, X, p. 152). Bufcdteni. 1593, Maiu 3. Soltuzuli pargarii din Cotnar adeveresc cä Romusa din Butcateni a vändut lui Necula din Cotnar 1 casci Cu toatIt' partea ei din Butceitenii ea bale drepturile ei. (Iorga, Op. cit., XI, p. 271). 1610, Aprilie 10. Aceiasi adeveresc cä Buzdugan si Anton din Pie- tris au vändut lui Alexa din Cotnar 2 locuri de casei din Butcäteni, (Ibid. ibid., p. 86). Oncoti. 1636, Fevruarie 26.Vasile Lupu Vv. intareste vänzarea fAcutd de Mierla, cneaghina lui Dobrinschi, cu doud surori ifratele ei Savin, copiii lui Constantin Uricariul, a unei pat* din Rotompdnesti cu curtii cu mori si o parte din Hreasca pe somuz i jireabii din Oncesti. (Aid, VII, p. 1021. Rotornpiine0i.1670, Ianuarie 24. Mierla Dobrenschi dà lui Nacul Stolnicul, pentru 20 galbenii grijile ei dupd moarte, 5 jireabii, ocina ei din sat din RotompAnesti. (Ibid., ibid., p. 104). 1709, Maiu 3. Costin din Nemirceni vinde lui Cdrstian Logofdtu 2 jireabit ce i le vänduse Soria, sora lui Rotompan. (Ibid., ibid., p. 109) Oborciceni. (Roman). 1600. Copiii lui Lazar Pitärel dau I casd In Obordceni lui Nicoarä Logofátul. (Ibid., rbid, p. 274.

www.dacoromanica.ro 93 alese, numai locurile din vatra satului cu grAdinile lor, artitu- rile din tarinai curAturile. Ra'masita locului: Mnete, cAmp

1602, Maiu 5. Eremia Movild Vv. intdreste lui Nicoard PrAjescu 1 easel din partea din jos a satului Obordceni, cumpdratd de la Vasile Cu surorile lui Marica, Titiana si Dochia, ialtA casei cumpAratd dela popa .Avratn en fratii. (Ibtd., ibid., p. 275) 1606, Aprilie 13. Mai multi rAzAsi din OborAceni vAnd lui Nicoard Prdjescul 7 locuri de easel in acel sat. Domnul (Eremia Movild) intdrind cumpArdturile zice: iarà hotarul acelor ocini de mai sus serse sec' fie despre bate parfile dupii hotarele sale cele .vechi din tot local cat set le fie lor de ajuns, pe ande au tunblat din vechiu. (Acad. Rom, LXIV, 21). 1679, Fevruarie 7. Arvintie de DrAgoteni vinde Paharnicului Chi- riac Sturza 3 case in silige (la Oburdceni), ca loc de arat in farina $i ea loe de fanaf $i din heleOeu $i din tot local ca tot venitul. (Iorga, Op. cit XI, p. 279). 1680, Aprilie 30. Grigoras si Maria, fecioriilui Gavril Donici din OborAceni, vAnd Paharnicului Chiriac Sturdza 2 case in Obordceni. (Ibid., ibid., p. 280). Oniceni. 1599, August 27. Silvestru, Monah ot Neamtul, vinde lui Nicoard PrAjescul loc de 3 case in Oniceni. (Ibid., ibid., 7). Vascaufi. 1610, Iulie 12. Constantin Movild intAreste cumpArAtura facutd de Septelici dela niste rude ale lui, jumAtate din a patra parte din satul VascAutii dela tinutul Sucevei, cu jireabiilei Cu 5 vecini gata. (Acad. Rom., XLI, 20. 1637, Iunie 6. Tofana Septelici vinde lui Stefan Murgulet, drcpt 180 galbeni unguresti, a patra parte din satul VAscäutii ot Suceava, cu 12 jireabii$i Cu vad de moard in apa Siretuluii cu vecinii cu tot venitul. (Hasdeu, Arhiva Istorica, III, p 222). PlepOi. 1765, Maiu 15. Ion Nacul ot Visterie dd liii Andrei Coso- teanul ot Vist. o pivnità cu local ei in Iai, luAnd in schimb 4 jireabii din mosia Plesesti (Suceava), 1 de bastinä, 3 de cumparAturd. Acad. Rom, LXXXI X, 243). Baleiciani (Suceava). 1641, Aprilie21. Sim ion, feciorul lui Gligurce din Ilisesti, riimAnAnd dator din slujba de zlotas la tinutul Hotinului si neavdnd cu ce plAti, dà Vornicului Petriceico 4 jireabii din partea din sus a satului ErdlAciani ca sA-1pliiteascA de acea datorie 70 galbeni. (Acad Rom., LXXXIV, 100). 1641, August 7.Petriceico Vel Vornic vinde Nacului, feciorului lui Simionel, 4 jireabii de ocind (din BAlAciani) cumpArate dela Simion Gligorcea drept 70 galbeni. (Ibid., ibid., 101). 1643, Iunie 4. Vasile Lupu intAreste vanzarea fdcutd de Toader Dohasco diacon, lui Strdtulat Dobrenschi, a 1 jireabii din satul BAIdceani drept 12 lei bAtuti. (Ibid., ibid., 102). 1699, Iulie 4. Gafita, fata CArstei, nepoata lui StrAtulat Dobrenschi,

www.dacoromanica.ro 94 padure, alcatuind cea mai mare parte a hotarului, era nealeasa si se stapania In devalmasie, afara de fanat. cari,de§1 aflate cu barbatuli cu copiii ei, vinde lui Toader CalmAsul,Rohmistru, parten ei din Balaceni, 3 jireabii si un sfert si jurncltate, a treia parte din 10 jireabii a tatalui ei, Orstea, cari 10 jireabil alcAtuiau a sasea parte din satul Balaciani.(Ibid., ibid.,107.Satul BAlAcianiitimblä deci in60 jireabii. Mai sunt acte relative la vänzari de jireabii In Balaciani din 1 Septemvrie 1709 (Ibid., ibid., 109), din 25 Iunie 1711 (Ibid., ibid., 111), din 1 lunie 1713. (Ibid., ibid. 112), din 7 Dechemvrie 1714. (lbid., ibid. 113), din 10 Fevruarie 1720. (Ibid., ibid. 116) $1 din 25 Septemvrie 1729. (Ibid. ibid. 117). Derfca.1617,lulie28. Ionasco Stroici adevereste cA i-au intors Popa Cornaci 20 talen i unguresti galbeni (?) pe 1 jireabie de mosie din satul Dertca, pe care o cumpärase raposatul tatal sat', Stroici LogofAtul, de la Ihnatie, fecior lui Ioñ Serpici. (Acad. Rom. Mss. No. 111, p. 21). 1617, Iulie 27Carte de judecatA de la Vasile Lupu Vv, , asupra parii ce au avut Moisi itoti flii loi cu Egumenul si Soborul manastirii Homorului pentru 3 jireabii din Dertca. (Ibid., ibid. p. 26). Mosia Tureatca cuprindea 54 jireabii. ((fricar, p 120, sq). Steinestii umblau in 48 jireabii. (Ibid, p. 85). Sind-WU umblau In 51. jireabii. (Ibid. p 111). Mihorenii umblau in 60 jireabii. (Ibid, p. 85). Miresti. 1027, Dechemvrie 16. Ciocea, fata lui Dragan vinde rudei ei. lui Ionasco Patrocianul, 1 jireabie din satul Miresti drept 35 talen, (Acad. Rom Acte necatalogate). Fära data. (IntAia jumatate a veacului XVII) Boghean sin Drá- ghici Silistranul din Mireçti vinde jupänului Vasilei sotiei sale Anita, 1 jireabie din sat, din Miresti, drept 30 talen. (Ibid., ibid) Ilisesti (Suceava) 1638 Septemvrie 8 Carte de judecatä a lui Va- sile Lupu Vv. asupra pArei ce au avut Ion, ginerile Popsoaei cu Toa- der de Ilisesti pentru 1 fireabie de ocind. (Ibid., ibid). Sdlistea (pe $omuz). 1668, Octomvrie 5Tofana si Dumitra, fetele lui Roman, nepoatele lui Ion, stränepoatele lui Roman. \rand 1'/2 jireabii din SAliste cu tot venitul ce a hi pre ada jireabie si giumeitate, cu loe de farind si pa-durei fdnatu, si'ntr'apd si'n pomi ce sd va alege ." drept 37 lei lAtuti. (Ibid., ibid ). Botet seni, (tinutul Sucevei, Bucovina).1599. Maiti 13. Ionasco Pa- harniceltil din Horodnic vinde luiIon, frate Pähärnicel din Volovät, 4 case cu 4 jireabii din Botäsäni drept 55 galbeni unguresti. (Härtii G. Strat-Horgesti). Ceimpulungul Rusesc. 1724 Ianuarie 12. Ion Täutu da ginerelui säu, Simion Giurgeovan, mosie la Cämpulungul Rusesc Cu vecinii dvoriste In pleitiste (?) $i cu lazuri (curaturi) si cu jerebii In cämpu. (Iorga op. cit. VII, p. 93). Tepani (din Roman?) 1599 August 24. Eremia Movila Vv. intareste vänzarea facutA de Marcu Poth'ntanul lui Pope Eremia, dela bice-

www.dacoromanica.ro 95

In parte nealeasá a jireabiei, ramdneau In stapanirea statornica a aceluia§ gospodar §i se numiau delnite de fanat `). Din confruntarea documentelor citatein nota demai sus rezulta In chip vederat ca: un loe de casd cu partea ceise va alege din farind, din cdmp idin pddure este acela§ lucru ca un loo de casd cu toatd jireabia lui. Cand documentulzice o casa atunci avem a face cu o casa §ijireabia ei Infiinta ilocuita,cândzice un loe de casd, trebuie sa intelegem o jireabie parasità cu casa distrusia, In toate cazurile de mai sus, jireabia despre care este vorba, este portiunea de hotar ce in vechirne cazuse In partea unuia din gospodarii cari alcatuise satul, spre a se folosi de Totalitatea hotarului venind, prin imprejurari ce se vor descrie mai jos, in stdpdnirea unui judet, acel hotar in cursul vremii se impartise intre mo§tenitorii acelui judet §i,la data actului respectiv, venise in partea acelui sau acelor dintre mo§- tenitori pe cari ii vedem vanzand una sau mai multe jireabii. Am putut constata In chip exact intinderea unei jirfabii numai pe cinci hotare. Aceasta intindere era: rica domneasca din lasi, a1 loo de casd In satul Tetcanii, cu 3 nive In cAmpi jireabia acelei case cu Mate dependen fele. (Acad. Rom.. LXXIX. 23). Este vederat ca in cazul de fata cele treini ve (pätnanturi) sunt cuprinse in jireabia casei in chestiune. Lucavifa, tinutul CernAutului Bucovina (1738),Iunie 16. Grigore (II) Ghika da lui .... carte sti fie volnic a tinea si a stapani 2 jireabii de mosie ce zice ca are la satul Lucavita :ot Cernauti. (Acad. Rom., III, 216). 9 1697. Septemvrie 1. Grigore cu t'enteja lui Alexandra si Necula Ruset cu femeia lui Tudura, fete lui Nistor, nepoate lui Vasile Negrul din Bratila-de-Jos, vand lui Gheorghe Zugravtil, drept 6 lei buni, cinci pamanturi din tarina si 2 delnife in fanat de silistedin Brätila-de-Jos. (Acad. Rom., XXXI, 100). 1707-1708. 83 parnánturi si 47 delnife de fdrzaf, cumparate de Vor- nicul Iordache Ruset din silistea Ciocarliesti, pe apa Rabricei. (Acad. Rom., XVIII, 89, P. 51). Fara data. Neculai Racovita mostenise de la Ionasco Cihan satul Silipotenii pe Berheciu, Cu loc de moara si de prisaci, cu livezi de pomi, cu codru, cu poeni, ca delnife de fánaf (Acad. Rom., XVIII, 89, p. 25).

www.dacoromanica.ro 96

De 20 falci la Latcani (Suceava) pe malul Moldoveiunde pe o intindere totala de 477 falci, se aflau 24 jireabii; De 32 falci la Tureatca (Dorohoiu) unde 1777 falci se impartiau pe 54 jireabii; De 24 '!2falci la Mihoreni (Dorohoiu) unde o intindere de 1475 fálci se irnpArtià in 60 jireabii; De 27 '/2 jumatate falci la Stanesti (Dorohoiu) uncle 1316 tala se impartiau in 48 jireabii. De 65 falci la Silisau (Dorohoiu). Latcanii aproape intregi sunt asezati pe malul Moldovel, pe cand Tureatca, Mihoreniii Stanestii se allá intr'o regiune de dealuri si de paduri i).

Hotarele erau impärtite in jireabii si in Tara Romaneascä, numai acolo ele purtau numele de delnifi, precum reiesä din actele urmätoare: 1637, Maiu 4. Albul ot Lätesti vinde visternicului Stroe o delnip in sat, in Stefänesti, de preste tot hotaral, din ecimp, din apci, din deal, edt se va alege drept 6500 bani gata, cu stirea tuturor megiesilor dimprejur, (Acad. Rom., XXIX, 30). 1638, Ianuarie 13. Vasile Visternicul vinde lui Stroe Visternicul 1/2 delnifd din sat, din Stefänesti, din cd mp, din apci, din dad, de preste tot hotarul, cdt se va alege, drept 2700 bani gata. (Acad. Rom., XXIX, 31)- 1639, Ianuarie 9. Stanciul imprumutandu-se dela Stroe Visternicul ca 5800 bani, pune zälog 1 delnifd din Stefänesti si de nu va da banii, la SfAntul lIje, sä aibä a o tinea, sä fie stätä'toare. (Acad. Rom., XXIX, 32). 1639, Ianuarie 17 Alba!, feciorul Oprii Logofátul, vinde lui Stroe Vel Visternic 1 delnifd din sat, din ,s t e fd ne§ti, din cAmp, din pädure, din apri din silistea satuluii ca vinäriciul din deal, de peste tot hotarul drept 50 ughi. (Acad. Rom., XXIX, 33). 1640, Fevruarie 5. Mateiu Basarab Vv., intareste lui Stroe Vister- nicul 2 delnite din Stefänesti, puse zälog, una de Albul Logofätul din Lantesti si alta de Stanciul din CArnpulung si a trecut ziva la care trebuiau sa deA banii. (Acad. Rom., XXIX, 34). 1640, Aprilie I. Manta ot Dalgapol cu jupäneasa lui Cruba, vAnd lui Stroe Visternic un l'aman anume Pe/rea, färä feciorul lui, Efrim, ott delnita lui, din cdmp, din pactare, din apil si de preste lot hotarul drept ughi 37. Si au vAndut ei aeest riman si eu delmfa 1111 de a ior burla voe, t'ara niel o silä ca sä-i fie lui Stroe Visternicul mosie ohab- nica. (Acad. Rom., XXIX, 35). 1641, falleI. Udrea ot Gäesti vinde lui Stroe Visternicul 21/2 delrzire in Stefänesti de preste tot holarul, drept 60 galbeni. (Acad. Rom., XXIX, 38) 1640, Septemvrie 14. Mateiu Basarab Vv. 1[11AI-este lui Stroe Vis- ternicul 2 delnife si eu wi minan a Albului din Lantesti si 11/2 delnife

www.dacoromanica.ro 97

Mai adesea insd in impArtiri nu se tineA samA de jireabii; satul se impartià in jumdtgi, treimi, pätrimi, Asimi, jumAtAti, treimii pdtrimi de treimi, patrimi, §Asimi, etc.

$i cu un rumba al Stanciului ot Dalgopol, cari delnife qi rumani sunt la *tefänesti, sd-i fie de mosie pentru cd aceste deluge si cu rumanii, pusu-le-au Albuli Stanciul zdlog cu zapis de mane lor si nu au platit. la zi. (Acad. Rom., XXIX, 36). 1642, Ianuarie 14. Albul ot Lantesti imprumutandu-se cu 29 ughi dela Stroe Visternicul, pune zdlog rdelnitä din "tefanesti pe care s'o tina decd.' nu va plati. (Acad. Rom., XXIX, 37). 1645, Noemvrie 10. Udrea din Gäesti imprumutandu-se dela Stroe Visternicul cu 70 galbeni, pune zdlog 2 deluge dintefanesti pe cari sa le tina Visternicul decd. nu va plati pand inzitiade Sfintii Arhan- gheli. (Acad. Rom., XXIX, 50). 1647, Ianuarie 16. Voicu, feciorul lui Simion ot Gäesti zalogeste asemenea 1 delnifd din *tefänesti lui Stroe Visternicul. (Acad. Rom., XXIX, 54). 1647, Aprilie 21. Udrea ot Gdesti vinde lui Stroe Visternicul 1 delnifd insat,In tefänesti, din camp, din pactare, 'dinapei,de preste tot hotarul, drept galbeni 36, mosie stiitatoare.(Acad. Rom., XXIX, 55). 1649, Iulie 17. Creata dimpreuna cu sotul ei Ionascoi feciorii ei, Iliei Ghiorman din Campulung, valid lui Stroe Visternicul varful viilor lor dintefAnestii cu un rumdn, anume Efrim Jecioral lui Petrea §i cu feciorii lui, cati Dumnezeu li va da", drept 10.000 bani, pentru delnifa teitdne-sdu, lui Petrea, fostu-i-au vândut mai dinainte creme, cu dánsul. (Acad. Rom., XXIX, 62). 1652, April 28. Radu sin Dragiul impreuna cu jupaneasa lui, Maria, vinde lui Constantin Vel Postelnic 1 delnird de ocind in satultefänesti, inset feird runuin. (Acad. Rom., XXIX, 65). 1659, Fevruarie 27. Jupaneasa Florica a Micului din Bänesti, cu feciorii ei Neculeai Vasile, vand lui Stroe Vel Logofilt 1/2 delnifei fi 1 cinc din sat dintefanesti ot sud Muscel, si cu un ruman anume Ne- deleai ca un copil anunze Mdfan drept 7600 bani gata. (Acad. Rom., XXIX, 68). 1667, Septemvrie 20. Mica sin Nedelcu Baescu vinde lui Stroe biv Vel Vornic 1/2 delnifeii1 cirio de delnifd de tnosie din satulterdnesti drept 35 ughi. (Acad. Rom., XXIX, 78). 1667, Septemvrie 20. Gheorghe Paharnicul vinde lui Dumitru Lo- gofdtul ot Golesti 1 cirio de delnifd de mosie din satul ,5tefanesti drept 17 ughi, sd-i fie mosie stdtatoare. (Acad. Rom., XXIX, 83). 1686, Iunie 21. Bogoslov caluggrul, care pe mirenies'a chemat Baciul, vinde lui Raducanu Golescu 1 cirio de delnifd din dea-

6398 7 www.dacoromanica.ro 98 Aceasta era o urmare fireasca a predomnirii starii pastorale asupra acelei agricole. Pentru cre§terea hergheliilor de cal, a cardurilor de boj §i a turmelor de oi cari, aceste de pe urma, alcatuiau partea de capetenie a averii taranului, era mai ales nevoie de loc intins, netaiet dearituri sau alte semne de hotar. Plugaria a sport foarte Incet.

§ 4. Despre pamanturi.

Insa cu tot sporul mic este probabil ca impartirea In pa- meinturi dateazai ea din epoca anterioara intemeierii Domniei, chiar din vremea de predomnire a Slavilor. Alt-fel nu ne-am putea explica cum cuvantul nivd(IniKK)ar fitrecut in limba obipuita. Pdmeintul sau niva din Moldova este ceea ce in Germania se numià Morgen1) sau Acker, Geleinge sau Geivende in Anglia acre, in Franta arpent sau bonnier, in Austria Ioch, iar la Romani alcatuia jugerum de doua actus2). El este identic cu pogonut.

lul -Stefänestilori niste parasiste de vii drept 16 ughi. (Acad. Rom., XXIX, 92). Obwohl somit in Deutschland wie in Skandinavien die Hufe un- bedingt als ein verhaltnissmassiger und gleicher Antheil an der Gemar- kung anerkannt wurde, ist doch die alte volksthtimliche Anschauung nicht die, dass diese Antheile am Baulande in beliebigen verhaltniss- massigen Stitcken zugewiesen und in Besitz genommen werden, sondern dass dies morgenweise geschieht. Es ist deshalb auch die Gewann-anlage nach Morgen, nicht die Theilung abgeggrenzter Gewanne nach unbe- stimmt grossen, möglichst langenparallelenAntheilsttickenals die nattirliche, alterthtimliche und urspriingliche zu betrachten. (Meitzen, Op. Cit., 1, p.) 2) Apud nos in agro Romano ac Latino metiuntur jugeris. Jugara vocant, quod juncti boyes uno die exarare possint. Jugerum quod qua- dratos duos actas habeat. Actus quadratus qui et latas est pedes CXX et tongas fondera . s. (Varro, de re rustica, 1,10). Despre deosebirea intre plugul romanL acel german si despre temeiurile pentru cari la Romani se lucra inctus cuadrate si la Germani in paralelograme, vezi

www.dacoromanica.ro 99

Pdrnei ntul corespundet1 intinderii de loe ce un plug putea Intoarce intr'o zi de lucru. Se intelege cd aceasta masura varia dela o localitate la alta, fiind in raport direct cu calitatea pamdn- tblui, cu putereaisoiul boilor precumI cu constructiunea plugului. Pamantul din Moldova, cai sinonimii sdi din tarile apusene, alcatuia un paralelogram foarte ingust in raport cu lungimea lui. Cand lungimea unui teren era atdt de mare in cat boii ar fi obosit daca ar fi tinut brazda pana in capat, atunci se taià lungimea Indoua,treisau chiar mai multe parti egale, facandu-se doud, trei sau mai multe rAnduri de pamdnturi. In asemenea caz insa, era totdeauna un drum care merged prinmijlocul campuluisi infiecare parte a drumului erau cate cloudrdnduri de pamanturi, sau un rdnd intr'o parte sicloud rdnduri In cealalta. and lungimea locului era

Meitzen, Op. cit. I, p. 277. Despre arpent, ibid., p. 279. Un actus era egal cu 12,59 arii: se puneau cloud actus capät In capät spre a alcdtui un jugerum care aved astfel forma unui paralelogram. Aroent variazd intre 32.400 si 48.400 picioare patrate, dupd epoci si localit4i. ildorgen variazd In Germania dela 18,44 (Mithlheimer Hufenacker) de 120 präjini (Ruthen) patrate pänd la 85, 5 arii (Klever Morgen) de 600 prdjini patrate. PrAjina piciorul (Fuss) variazd asemenea dupä localitdti. Ioch austriac are 1.600 stdnjeni (Klafter) patrati sau 57,56 arii. Hufa regald (Königshufe) a cdrei indsurd erd stabilitd de Carol-cel-Mare umbld In 180 Kalenberger Morgen, a cdte 26,19 arii. In Germania se uzitd pe alocurea impartirea unei Hufe in 12 prä- jini (Ration sou Schupposen), adicd 12 fdsii egale. (Fr. Thudichum, Die Gau-und Markverfassung, p. 211). Izvodul de cumpärdturi a Prdjestilor in Vascani ni zice cd fiecare jireabie din acel sat umbld In 12 pdmdnturi. (Cronica Vascanilor In Analele Acad. Rom., XXXIX, p. 44). Am crezut un moment cd si la noi pdmAntul era o doudsprezecime din jireabie, dar la urmd, pe lana cd mi s'a pärut prea 1ndrdznet a face o asemenea asertiune bazatA pe un singur document, am constatat din actul urmAtor cdt de gresita fusese presupunerea mea: 1695, August 2. Maria, fata luiIstratie si a Anei, nepoata Cupcii si a Floricdi, ddruieste lui Danalache Sulgerul, dintru a ei dreaptä ocinä din Ardmesti, un loe de casd cu 30 peimeinturi en farina §i cu un loe de prisacd In pdclurei loc de fdnat si vad de moard In pardul Turbata.si cu pädure. (Acad. Rom.. LXVII, 20).

www.dacoromanica.ro 100 mica, atunci, spre compensare, sau se facea latimea mai mare, sau pamanturile in asemenea bonditiune primiau numirea de pdmänturi miei, cad mergeau cloud drept unu11).Latimea pamantului se masura in pasi cari variau dela 6 la 10 palme 2).

-; Vezi a mea Cronica Vascanilor in Analele Academiel. Romane, XXIX. p. 92 §i 97. 2) 1622, Maiu 25. Gavrilita Vornicul mergand sa hotarasca Movi- lenii pe Jiravat a masurat pilmanturi de cdte 25 papi, gäsind peste tot 115 peimeinturi. (Acad. Rom., XCVI, 226). Intäia jumatate a veacului XVII. Izvodul de cumparaturile Pfajestilor in Vascani arata cä fiecare din cele 20 jireabii ce alaituiauhotarul Vasca- nilor confined cdte 12 peimánturi. (Cronica Vascanilor in Analele Acad. Rom,, XXIX, Acte No. XIII). Satul Oncestii lipit de Vascani umbld si el In 20 jireabii a cdte 12 pdmcinturi. (Ibid.).Un izvod dela aceea§ epoca ne arata ca Boldestii umblau in 2751/2 pdmit nturi.(Ibid., Acte No. LXXII). 1706, Iulie 15. Gliginco, feciorul Fronii din Plopeni, vinde lui An- tioh Cantengir Vv. 20 pdindnturi, din Plopeni, cate 10 papi pamantul, drept 80 lei. (Uricar, XXII, p. 267). 1709. Tordache Ruset cumpara 233 peimeinturi In notesti, 220 pd mdnturi la Mäcresti si 30 pdmánturi la Cotarlesti, pe Rabricea, peirndn- tul cdte 20 past. (Acad. Rom., XVIII, 89, p. 53). 1709. Ioraache Ruset cumpara 280 peimeinturi a 20 pasi alcatuind o bucatä de lo c ce se cheamä Boaba la gura Teliajenii.(Ibid., ibid., 89, p. 52). 1709, Ianuarie 12. Iordache Ruset cumpara 386 peimántu,ri din Da- macuseniï Onesti, iar pilmeintul cdte 20 papi de om de mijloc. (Iorga, Op. cit., Vi, p. 149). 1711, Maiu 16. Mai mul0 razasi adeveresc stapanirea lui Vasile, ginerele lui Antiohie Cujdea din Buhaesti, peste 18 *Una nturi din Bu- haesti si Comanesti. (Ibid., ibid., p. 150). 1719, Iunie 27. lordache Ruset cumpara dela Rohatesti partea lor de mosie socotita In pdmeinturt a cdte 20 poi i pasul de cdte 6palme. (Ibid., ibid., p. 153). 1719, Iunie 20. Gligore Cucoranuli Toader Stredzascul, hotarnici, arata ea dela bolovanul Vornicului Iordache in jos, sunt 50 pdindnturi a razasilor de Rohatesti, peimeintul de cdte 20 past,i pasul de 6 palme si sunt cloud reinduri de peiminturi. (Ibid., ibid., p. 152). 1719, DecemVrie 20. Chiriac Hordila sicopiii lui \rand lui Con- stantin Grecul partea-i dela Moiciasti iDämacusiani, de peste apa Rabricei, 42 peimanturi cdte 20 papii pasul 6 palme, cate opt potronici peimantul. (Ibid., ibid.).

www.dacoromanica.ro 101

El se subimpartia in laturi '). Pamantul era intrebuintat pana In mijlocul secolului XVIII numai ca masura a locurilor de aratura din vatra satului mai ales din tarina. Tarina fiecarei jireabii se impartia inteun

Vedem pasul de 8 palme la Tatomiresti(lorga, Op.cit., VI, 162) ; pamantul de 12 pasi a 6 palme la Oncesti. (Ibid.,¿bid., VII, p. 279). La CopAcesti pämantul umbla 24 pasi a cate 7 palme. (Acad. Rom., XCVIII, 47);la Mohorati este de 24 pa si de 6 palme. (Uricar, XXI, p. 341). Cand silistea se pustieste de locuitori, (In urma Impartirilor futre stapanii razasi precum se va vedea mai jos), ea se mAsoarA in pamanturi. 1759, Iulie 11. Se aleg la Dusesti, In p.artea batranului, Nemes, 77 pamelnturi de cdmp 7 papi i11 pdmeinturi fi 2 pafi 2 palme in silisle, (Acad. Rom., LXXIV, 56). 1) lata acte cari ni vorbesc de aceastA subimpartire a Ornan- tului 1660, Iunie 25. Adica eu Vasile cel batran, nepotul Magdei Corla- teascai din Vratop, scris-am singur cu mana mea acest zapis; facem stire ea am luat partea de mosie a dumisale Clucerului Toderasco PrA- jascul, sa o aran], s'A ne hrAnim si sa-i dam dumisale a zacea,i candu-i va lipsi dumisale iar sa fie pre mana dumisale, caci iaste dreapta mosie dela mosu dumisale, raposatul Gheorghe Basata, dintr'a patra parte de sat de Vratop ce sa Imparte pre easa frati (rupt) al cincelea frate. SA vine dumisale patru pdmdnturi ssi a laturd si cu vatra satului si din vad de mara In apa Cracaului si din fanat In gropi, de aceasta scriem ca sli s'A stie". (Acad. Rom., IX, 48). 1661, Maiu 1. Vasile cu femeia lui Marica vand lui Iordaohe. Cantacuzino 3 peinginturi din Dusesti si1 lature drept 3 ughi. (Acad. Rom., I,XXIV, 22). 1686, Maiu 25. Zapis de vanzare a 16 pdmanturi fio lature din satul Bucurestii pe apa Orbicului, la Bistnta, cu tot locul cat se va alege din vatra satului, din vad de moarA, din padure, din livezi, din fanat cu loc de prisaca, drept 20 lei batuti. (Acad. Rom,, XXXII, 24). Mi se pare ca laturea alcatuia o treime a pamantuluii core- punde treimii unui Morgen, numitri Sznury In polonio subjiciam eadem mensuram lanei, quw in enatione Advocatiarum et aliorum, bottorutny regalium in Polonia observad solebat, ex actis revisorum thesauriRegnir ut ait, descriptam, ita vera ille p. 84 et 85:. uilibet Laneus debet habere in longitudinem iugera 30, in latitudine unum iugerum, alias Morg. Iugerus unus habet in se tres zonas, alias Sznury; zona debet, in se

www.dacoromanica.ro 102 oarecare numdr de parnanturi. Fie-cdrui pdmcint din farina jireabiei corespunded cate o delnifd de fcinahi cftte o fdsie (ideald) a pdrfii nealese a acelei imas i pddurei).

habere virgas 10; quaelibet virga debet in se continere 7 ulnas cum me- dia; debet igitur cuiuslibet lanei longitudo esse ulnarum 6750, latitudo 225, quod zona seu fune secundum ulnos commensurato probandum est (Theodor Zavacki in Flosculis Legum Poloniae, 12, de manso, apud Martinus Schwartner. De Scultetiis per Hungariam etc). 1) Dumti. 1660, Iunie 19. Vasile i Costän cu ai lor vand lui Iordache Visternicul celui Mare dreapta lor ocinA si mosie la Dusesti, 12 pcinIdn- turi si ca vatrel de sat fi ca pomeitul ce se va veni, ca tot ven itul pre acele 12 pdmeinturi ci ca felnat, drept 12 galbeni. (Uricar, XXV, pag. 46). 1661, Ianuarie 20. Toader Hurjuiu cu frate-sAu PAtrascu vand lui Iordache, Marelui Visternic, 6 pcimaturi din Dumti, din vatra satului, din camp fi din fcinaf 0 din tot local a& tot venitul drept 8 lei bAtuti. 1661, Maiu 1. Vasile si cu femeia lui Maria vAnd lui Iordache Can- tacuzino, Visternicul cel Mare, 3 peancinturi .0 o lature din Dusesti, din vatra satului 0 din farina'i din cdmp fi din tot local ce se va alege drept 3 ughi, bani gata.(Copie posleduitA din1817.Acad. Rom., LXXIV, 22-a). 1661, Maiu 2. Stefan si Gligorasco, feciori Nitii, fac schimb Cu Vis- ternicul Iordache, dAndu-i 12 pelmet nturi din Dusesti cu tot venitul, din vatra satului, din farina' 0 din tot local §i luAnd 12 peimanturi din Soci, jai* Cu tot venitul din farina 0 din vatra satulai 0 din totlocal. (Ibid., ibid., 23). 1661, Maiu 10. Vasile ce au fost preot domnesc" vinde lui Torda- che Marele Visternic, a sa dreaptA ocinAi mosie, fftse piimdnturi toarei ca vatra satului, ca pomii at relmnicei at ',Mare de jcir 0 ca livezi in petclurei ca tot venitul din tot hotarul, drept 8 galbeni unguresti. (Uricar, XXV, p. 53). 1676, Maiu 14. Dochitai Sanda, fetele lui Costandin ot Dusesti, vAnd lui Ghervasie fase peinulnturi din Dusesti, partea tatäluilor anume: 1 pclmcint dupci bisericclialtul laFántcinaLiciului 1 p'dmcint incoastii,din sus de casaLiciuluisi1 pelmcintdupci pomii Tomotilor §i 1 llama nt In rcindul Crucii, pe din sus de hotarul GiosAnilor,1 in coasta váii, mai dispre sat, din sus de Apoi aceleasi vanzAtoare mai vAnd, tot lui Ghervasie, 6 pcinginturi, partea mame i lori anume: 1 peimcint dupci deal, din jos de pomii lui Costandin, 1 pelmet' nt de ceea parte de Valea Mare, din jos; aceste 2 p5mAnturi sunt partea mamei lor Profirii.i iar 2 pcimeintari ce au fost cumpArat Profira de la sord-sai anume: 1 peimeint in Lungile, peimcint

En rcindul Crucii, la Lipe,'si 1 pcimelnt in coasta veiii de la hotar. Al 3-lea llama' nt pe din sus §i1 peimeint in reindul Crucii, iar cumpArat de

www.dacoromanica.ro 103

Se numiau peimeinturi In frunte acele ale caror capete mergeau pana in vatra satului sau pana in marginea hotarului. Bine inteles ca daca in jireabie erau, doua sau trei rdnduri de

Profira dela frate-sau lonasco. Le-au vandut lui Ghervasie numai dupá ce au intrebat pe toti oamenii si n'a vrut nici unul sa cumpere.S6-1 fie lui Gbervasie mosie de veci cu vatra satuluii Cu livezi in pddure ca tam:4 si ca pomete §i cu tot venitul ce se va alege, din sat din Du- sesti din tinutul Neamtului". (Ibid., ibid., 29). 1686, Martie. Vasile, feciorul lui Lucatel vinde lui Iordachi, Pastel- nicul al 2-lea, a lui dreaptd ociná din sat din Dusesti din tinutuI Neam- tului, ,,ca sa-i hie dreapta ocinAi mosie dumisale In Veci de veci, cdt s'ar alege din vatra satului 01 din pomdt ca tot venitul ce ar hi pe 1 pant tu fartnd, aleasa din mosia altor frati, care este numai a lui sile, drept1 leu". (Ibid., ibid., 30). Mocita ILL'aplui. 1664, Fevruarie 8. diacul cu sora-sa Stefanie, feciorii lui Ionie Dos, vand marelui Postelnic Stamatie, din satul dela Mo- vile Ittcasului, din partea Nemesascái, din vatra satului, 12 prAjini de cate 3 stánjáni In silistea satului, de-a curmezis, cu 18 peundnturi In farina* 01 din camp 01 din fánaf,i din pomet 0i din loc de prisileii dintealt" si din tot venitul cat se va alege pre aceastá parte, drept 27 zloti bátuti. (Acad. Rom., XLIV. 102). Sdrbii Glodeni. 1669, Mehl 14. Ionascoi Costandin, feciori Zaba- riei din Glodeani márturisesc cá tatál lor cumpärase o parte de ociná din Glodeni dela Gavril feciorul Irimiei, dintr'a patra parte de sat o parte, care se fac 50 de pámánturi inteaceastd parte. Apoi Gavril vanzand aceeas parte Iui Apostol ce au fost Sluger, tatál Saftei, Spiltároaei lui Motoc", s'au parIt Ionascoi Costandin ca Spátároaia, pentru acelloc, In fate Logofatului Solomon Barládeanul si a boerilor celor mari.i ho- tárand boerii ea ei sA Impart:a acel loc, Ionasco iCostandin au Ales Spätaroaei 10 peimanturi despre hotarul despre Grozáváu, 10 pd. meinturi la hotarul Beitráne0tilor, la zápodie, despro pâdur i 5pit- meinettri la Prilogia. (Acad. Rom., IX, 28). 1742, Ianuarie 25. Neculai feciorul lui Vasile Solde cu fratiii md- tusa lui vinde Cápitanului Murgulet, drept 65 lei, dreapta lor mina si mosie, 4 pilmtinturi la sat, la Sarbi, din bátranul Gheorghe Geamánul, care aceste pdmeinturi merg din helar in hotari cari le-au vandut cu apit ca tot. (Ibid., ibid., 46). 1755, Iunie 10. Murgulet CApitanul vinde nepotului sau, Enache, 4 pelmdnturi din Sarbi si ca cad de moard pe aceste 4 pdmdnturi, care mosie o cumparase el dela Neculai soldesi aisai. Vanzarea se face drept nouraeci lei noui plus dobanda a 40 lei pe cinci ani. (Ibid., ibid., 51). $cheia 1691, Maiu 15, Ileana, fate lui Serghie Parcálabul, vinde várului ei, lui Sandu Scheianul 8 pet md nturi din satul Schei, cu vatrd de

www.dacoromanica.ro 104 paminturiiiarinà, fiecare din ele avea o parte proport,ionala In locul neales al jireabief. Figurile de mal jos inlesnesc it4elegerea acestor impartiri si subimpArtiri pOn complicate de altmintrelea. sat, eu un loo de prisacti, cu vad de moard, cu loc de feinat, cu padure, cu o livadd de pomii cu tot venitul dupa ce a intrebat pe ceilälti. razasi ai sag si nu a vrut nime ea' ampere. (Acad. Rom., IX, 95). Romdnesti. 1636, Octomvrie 7. Fecioriilui, Cocioban din Roma- nesti vand manastirii Bisericani 1 ptimant in frunte si preste tot local la sat, la Romanesti. (Hasdeu, Arhiva Istoricii, I, p. 37). Tigdnesti. 1637, Iulie 13. Vasile Lupul Vv. IntAreste cumparaturile fAcute de Vornicul Tanasa In TigAne§ti (tinutul Putnei)i anume; un vad de moara in parte cea din sus, pe garla cea din sus a Putnei, din satul Ti- ganesti, partea cea despre partea Uzlei manastirii Dobrovatului ce este la tinutul Putnei; ojrebie iaras din satul acela Tiganesti, Cu local din vatra satului si din camp si din pcsidure si din tot venitul, drept (rupt) bAtuti dele CrAciun si dela t otia lui; un loe pentru un razor la frunte, partea Orbului, deasupra satului... din Vain& satului si din camp, si din ptidure si din tot venitul, parte alt se va alege lui dela acel rel zor pentru sase lei batuti dela Patrascan si¡ tot dela eii o vie de pe acel loc drept 4 galbeni ungurestil jumdtate dintr'o nivd, la frunte, cu loc in vatra satului Tiganesti, din &imp si din peidure si din, tot venitul, drept sase lei, dela Ion Dar- ban si sotia lui Armanca; loc pentru 1 nivet la franje i cu vad de rnoard, partea acelei nive etit i se va alege si din vatra satuluii din camp s4 din ptidure, din parte ce din sus, cu tot venitul, drept 10 talen idela Todosie cu fetele lui. (Acad. Rom., XIX, 48). Nu stilt pe ce temeiu d-I Iorga, In al III-lea volum din Istoria Ro- mdnilor in Chipuri si Icoane, p. 231, limiteaza numarul de pitmanturi ce putea cuprinde un bdtrtin la 44. Nu era absolut nici o limita aici, Nu- marul pamanturilor Cuprinse isiteun batran atarna de raportul intre marimea hotaruluii numarul batranilor. Uneori batranul cuprindea mult mai mult decat 44 pamanturi. Am vazut ea batranul cuprindea in Du- sesti 77 pamanturi si 7 pasi la camp si 11 pamanturi, 2 pasi si 2 palme in siliste, adica 89 pamanturi. Sunt acte cari ni arata ca batranul, la Branisteni, cuprindea cate _100 pamanturi. (V. A. Ureche, Miron Costini I, pi 135) si la Misihanesti cate 157 pamanttui si 33 MEd fanat. (Acad Rom., LXV, 107). In a doua jumatate a veacului XVIII, se Need piimanturi toaki mosia, adica se impartia latul pe numärul trebuitor de pamanturii liniile despartitoare mergeau pAna In celAlalt capat al hotarului, neramanand nimic In devalmasie. (Vezi Uricar, XV, p.273 si p. 286; Ibid., XVII, p. 76)i In Nordul Germaniei asemenea, Intinderea de pAsuni si de padura cuvenita fiecaruia era determinatA de numarul de Morgen stapanit tarina. (Dareste de la Chavanne, Op. cit., p. 113).

www.dacoromanica.ro 105 Hotar de sat In... 16 jireabii Vatra satului

Tarina

Pidur

Jireabie cu 5 pAmanturi Jireabie cu 12 pArnánturt in frunte In frunte 9 Vatra Vatra satului satului1'? 2 8 39 4 105 116 112

TatinA 1 2 3 4 5 3i41 5 6

7 9 10 11 12

7 283 9 4 10511 612

9 DupA o schitil veche in posesiunea mea.

www.dacoromanica.ro 106

Hotar de sat in 20 jireabii

Tarini

Vatra eatului

'farina

Camp

Padnre

jireabie in 8 pAmAnturi

1 I 2 3 4

satnittlitTarinVatra 15 2637 4 8

5 6 7 I 8 Tarina

2 6 i 3 7 4'8

Camp ei codru

www.dacoromanica.ro 107

Hotar de sat In 18 jireabii

Camp

Vera satului

Jireabie in 5 pAmilnturi Tarin5

Cam!

Vatra satului

Camp Tarin codru ,

Camp .5i codrul

Spre mai mare inlesnire a tiparului am presupus ca conturul hotarului formA un paralelogram. El aved bine inteles formele cele mai deosebite, dar complexul jireabiilor alcatuid totdeauna un clreptunghiu. Intinderile intre acel paralelogram al- ciltuit de jireabii si conturul neregulat se numiauprisoasecari corespundeau la ceca ce am VazutCase numiei in privilegiile satelor galitiene cu (kept romAnobszary.

§ 5. Despre hotarei Intinderea lor in vechime.

Precum am vazut mai sus, inmultirea asezarilor in cursul veacurilor avuse ca urmare stabilirea de hotare statornice pentru fiecare sat, spre a Impiedecà si a preintAmpina gellcevile relative la dreptul de peisune. Uricele cele mai vechi cuprind in deobste dispozitiunea ca hotarul satului va fi:din toate peirtile hotarul cel vechiu, pe uncle din vecis'alocuit(Kw 113 di WH

www.dacoromanica.ro 108

atribuita unei asezari era obisnuit cuprinsa intre limite firesti: culmi sau cursuri de apa. Hotarul unui sat era in deobste mic, cai numarul locuitorilor cari sedeau inteinsul. Aceasta intindere mica a hotarelor satelor in vechime se dovedeste cu usurinta prin faptul ca documentele contin numeroase mentiuni de sate disparute. Se constata astfel ca o mosie care astazi are pe dansa un sat cu o suta sau doua de locuitori, cuprinde in sine hotarul a patru, cinci sau si mai multe trupuri cari, in vechime, aveau fiecare o individualitate proprie, un hotar deosebit si un sat pe dansul. Se pot da in aceasta privinta numeroase exemple. Mosia Fantanelele dela tinutul Bacaului are astazi, pe dansa sau in margineaei, satele: Fantanelele, Hemeiusul, Garlenii, Lespezii, Luncanii, Ciumasii, Trebesul si Sacatura, adica noua sate. Iar in vechime, pe aceeas intindere,se aflau doudzeci de sate deosebite cu hotarele lorsi anume: Fantanelele, Hemeiusul, Biraestii, Garlenii, Itetii, Pastravestii, Lespezii, Ha- Mircestii, Saca, Aramestii, Partanestii, Sacatura, Luncanii, Manailestii, Malurile, Obrejestii, Tre- besul-de-Sus. Constatarn deci ca unsprezece sate au disparut. Mosia Epurenii dela judetul Tutovei cuprinde trupurile sau parte din trupurile satelor:Epurenii, Ciocanestii, Valea Moastei, Horgestii, Valea Pietroasd, Putulenii, Valea Bratului, Bursucii, Solomoneii si $oldanii, adica zece sate. Astazi mai sunt infiintasatele Epurenii, Bursucii si Horga (Horgestii), adica au disparut sapte sate. Mosia Slobozia Zorlenii din acelas judet este alcatuita din trupurile sau partedintrupurile satelor : Slobozia, Bujorenii, Zorlenii, Borastii, Grijalovii,Negoiestii, Bacsinestii,Baldcenii: Din toate aceste mai exista astdzi numai satele Sloboziai Zor- lenii, ceea ce facease sate disparute.

. Mosia Darabanii din judetul Dorohoiului este alcatuita din trupurile sau parti din trupurile satelor : Darabanii, Ciorbenii, Podraga, Pustiu, Lozenii, Cornestii, Giurgestii, Voicdutii, Bajura, din cari mai sunt in finta satele Darabanii, Bajura, Cornestii si Concestii, ceea ce ni faceotse sate disparute. Mosia Domnestii dela judetul Putnei cuprindeà trupurile sau parti din trupurile satelor Domnestii, Ruginestii, Anghe-

www.dacoromanica.ro 109

Copacestii, Paunesti, Urechestii, Cioranii, Argeaoa, Boul, Dumbravenii, Lalestfi, Stanisorii, Volovatii, Domosita, Bobeica, Bodea, Bahluiu,Tarnita, Mustestii, Caretna, Danaestii, Topi- lenii, Ionasestii, Draghicestii, Turburea,erbanestii, Brudurestii. Astazi mai sunt infiinta Domnestii, Ruginestii, Anghelestii, Copacestii, Paunestii, Urechestii, Cioranii, .Argeaoa, Boul. Cele- lalte noucisprezece sate au disparut ; pe silistile unora creste astazi codru mare. Pe valea Trotusului, pe mica intindere dintre Negoiesti Borzesti; adica pe mai putin de patru kilometri, pe cari se mai intindi pamanturile satelor Valea Sacai Radeana, mai erau In vechime satele Costestii, Vladnicul, Gaureanai Descultii cari au disparut cu desavarsire. Exemplele s'ar putea inmulti pana la infinit :sunt incredintat ca satele disparute in Moldova, Bucovina si Basarabia sunt in numdr de mult peste doua mii. Faptul nu este de altmintrelea propriu numai tärii noastre: satele in evul mediu cuprindeau un numar mic de gospodari in tarile din apus :in deobste sub douazeci .A. ta nu vrea sä zica cd nu erau §i sate mari. Sapotenii cuprindeau 95 '/2 jireabii, Tureatca 54, Mihorenii 60; Tarnauca, Dersca,Lisna, Pomarla erau asemenea sate cugospodari multi. Dar faptul ca acestea sunt saterusesti, colonizatecu Rutenii robiti de F.Aefan-cel-Mare in Galitia, la1498, ma face sa cred cä aglomeratiunile mari de locuitori in acelas sat alcatuiau o exceptiune datoritavre unei imprejurari extraorcli- flare. De regula satul romanesc era mic. In Tara-de-Jos mai cu searna nu cunosc sat din ale carui acte sa reiasa ca in vechime aveà un numAr mai insemnat de locuitori. Din textul unor unce s'ar parea chiar ca numarul de locuitori alcatuind un sat la descalecarea lui, era statornic. In cele mai multe danii de locuri pustii gasim adesea, in loc de descrierea hotarului, cuvintele : jar hotarul acelui loc din pustiu sa fie din toate partile cat va puted locul un sat". Printr'un uric din 1436,

i) Satele Slavilor din Misnia (Saxonia), din Carniola si din Carintia erau foarte mici. Teritoriul acelor dintaiu nu cuprindeà obisnuit mai mult de 100 hectare loc de arätura. (Meitzen, Op. cit., II, p. 464).

www.dacoromanica.ro 110 citat mai sus se harazesc douil locuri din pustiu iar hotaruli fiediruia srt fie ca va putea aseza patru sate" 9. PArerea mea este dí in deobste satul nu cuprinded mai mult de douAzeci de gospodari, dar di rAmanea adesea sub acest nurnar2). 1) 1428, Aprilie 8. Alex.andru-cel-Bun hArtizeste lui Ttivadar, intre altele, un loe de pustiu pe pardul Melescoaei, a cd rui hotar sd fie cdt va fi de ajuns unui sat. (Arhiva Statului Iasi, Condica de anaforale No, 13, fila 118 verso). 1434, Aprilie 24. Steman Vv. intäreste lui popa Iuga, printre altele, un pustiu pe Baskui silistea Otelova.i hotarul siUtei si a pustialui set fie cat vor puled local cloud sate. (Uricar, XVIII. p. 4). 1436, Iunie 13. Die si Stefan Vv. hdrazesc lui Mihail Stangaciul, intre altele, doud locuri din pustiu, iar hotarele fiecdruia din ele sci fie cdt va puled aseza patru sate. (Acad. Rom., XL, 2). 1438. Ilie Vv. hardzeste lui Mihlea Tavai fiului sal Stan Aprodul, intre allele, un loe din pustiu al cdrui hotar sr, fie cdl vor pitted apuca ca sä stdpeineascd indestul pentru, un sat. (Arhiva Statului,Ia.si, Con- dica de anaforale, No. 82, fila 8). 1448, Julie 15. Petru Vv. harazeste lui Cernat Ploscariul si fratelui stiu Steful, intre altele, niste locuri de pustiu a cdror hotare sit fie cd t ar pitted ei sd tie sd stdpd neascd indestul. (Ibid., Dosar 1, fila 113. Trsp 379, Op. 410). 1455, August 29. Petru Vv. hdrazeste lui Duma Micaci un loe din pustiu pe pardul Coziei, la Braniste, la Bohotin, ca sd-si intemeeze un sat pe pftraul Coziei. lar hotarul acelui loc din pustiu sd fie, din toate pdrtile cell va trebui ca sit poatd trdi un sat si din ardturd §i din Mu*. (Acad. Rom., p 158). 1502, Septernvrie13. Stefan-eel-Mare hdrdzestelui Buda si1 u Grozea un loe din pustiu pe Sdrata, mai jos de gura pardului Cdpdtd- noasa, ca sd-si faca sat,iar hotarul acelui loe sd fie din bate partile t va putect local un sat. (Acad Rom., XL, 15). 1531, Martie 19. Petru Vv. hdräzestelui Lazu, lui Gliga si lui Neagu un loc din pustiu pe Ceretioaea, la gura Scumpii, ca faca sal, iar hotarul set fie din toate partite &it va putea local un sat. (Acad. Rom., Peceti 28). 1535, Martie 9. Petru Vv. intäreste vdrizarile facute Logofdtului celui Mare (Toader Bals) de catre fiicele Marfinei, a douä silisti pe Blurt al cdrui, hotar sd fie cat loe va puted cuprinde un sat. (Acad. Rom., Pee. 30). laid o dovadà cd chiar sub Vasile Lupa existau sate mult mai m:ci: 1674, Octomvrie 16. Marturie c'd au cumpdrat Vasile Vodd o mosie ce se chiamd Unghenii, la tinutul Neamtului, incd din boerie, ...acel sat ca oameni ea tot, anume Ddmian cu 6 ficiori cari sunt Furuestii. (lorga, Op. cit., VII, p. 359).

www.dacoromanica.ro 111

Sporul locuitorilor in cursul anilor era foarte mic, caci multi insuratei mergeau, cu vre-un fiu sau ginere al cneazului, sa intemeieze sate noua pe loc pustiu sau in codru.

6 Raportul dintre sAtean §i parnânt.

Dreptul sateanului asupra posesiunilor lui individuale in hotarul satului :casa, gradina, pamanturi de aratura, curatura si -crie, este consfintit de cea mai veche legiuire scrisa a Mol- dovei, de Pravila lui Vasile Lupa care numeste aceste posesiuni oeine, adica patrimoniu 1). $i nu trebue uitat ea in epoca lui Vasile Lupu, taranimea incepuse sa scoboare durerosul povarnis al drepturilor cari se pierd, povarnis la sfarsitul canija ea gasi Regulamentul Organic. Atat casa cladita de satean cati gradina sadita cu mana lui, precumi araturile desfundate de plugul lui, din 'd'Una sau din pajWe, erau posesiuni personale ale sale, pe cari le transmitea la moarte copiilor lui. Codul lui Vasile Lupu le numeste oeini (patrimoniu). Tot astfel erau privite via sadita de el, lazul (curatura) din padure sau locul de prisaca sau de fanat curatit din pajiste. Toata ramasita hotarului era avere obsteasca si se sta- paula in devalmasie de sateni si de cneaz. Fie-care delnita de fanat era, se pare, totdeauna cosita de acelas gospodar. Este probabil ca, cai in Galitia, una, douà sau mai multe din jireabiile in cari era impartit hotarul erau stapanite cneaz, jude sau vataman, iar preotul satului vafi avut si el folosinta unei jireabii. Este probabil ca, cu deosebire in partile mai locuite ale tarii, se gasiau, inainte de intemeierea Domniei, jireabii impartite intre mostenitorii unui gospodar. Aceasta impartire insa era efectiva numai pentru pamanturile de aratura ale jireabiei ipoate pentru delnitele de fanal.; restul ramanea in devalmasie. Dar, dupa toate probabilitatile, jireabiile astfel impartite alcatuiau o exceptiune. In deobste casa parinteasca cu jireabia intreaga ra-

Vezi textele in Cartea II, cap. III.

www.dacoromanica.ro 112

maned, potrivit obiceiurilor neamului, fiului celui mai mic1). Cei- lalti fii, cand nu se gasiau in hotarul satului jireabii neocupate, erau mai folositi mergAnd cu vre-un fiu sau ginere al cneazului lor sd descalece o asezare noud unde erà bielsug de loc. decdt sä trdiascd strAmtorati in satul natal. Precum vom vedea in capitolul III al cdrtii urmAtoare, Pravila lui Vasile Lupul opreste, sub pedeapsd de bldsidrn, pe stdpAnul unui loc, sà ied, dela acel ce seamAnd pe locul lui. mai mult de a zecea din roada acelui pdmdnt. Ne gasim vederat aici in fata unei nimA§iti a vechiului obiceiu, a unei dovezi cd, in vechime, pArnantul neocupat erà privit ca bun ob§tesc de care se puted folosi oricine ddnd judetului respectiv a zecea din roadd. Vom veded, in cursul acestei lucran, cum poporul tine morti§ la acest obiceiu cu toat mdsurile luate de Domni si de stapAni pentru a-1 desfiina.

') Romanii erau departe de a fi singurul popor la care bastina parinteasca ramaneA fiului celui mai mic. Acest obiceiu se mai gäseste iii vechime, at-at la Celtiii Germanii din apusul Europei cat si la unele popoare asiatice. Quelquefois (chez les Germains) ce n'était pas A Paine, mais au plus jeune des fils, que la maison paternelle passait en heritage. Ainsi il est curieux de rappeler ici quelques dispositions des lois galloises. Elles attribuent au plus jeune des fils le domicile principal avec huit jugères, les instruments, les constructions ou edifices du père, le chau- dron, la hache et le coutre (cutitul plugului), trois choses que le père ne peut ni ceder ni aliéner. C'est encore le plus jeune qui fait les parts du reste de la succession, mais Chacun des frères doit recevoir huit ju- gères avec une habitation. Dans les Usements de Rohan, en Bretagne. la règle est A peu près la méme. S'il n'y a qu'une seule tenue, le fils juveigneur et dernier né des dits tenanciers succède au tout de la tenue et en exclut les autres, soil fils ou filles.S'il y a deux tenues, il n'en prend qu'une A son choix. Montesquieu, qui a connu et remarqué cet usage de Rohan, le rapproche ingénument d'un usage observe chez les Tartares. Le pere, Duhalde dit que, chez les Tartares, c'est toujours le dernier des males qui est l'héritier, par la raison qu'A mesure que les aines sont en état de mener la vie pastorale, ils sortent de la maison avec une certaine quantité de Mail que le père leur donne, et vont former une nouvelle habitation. Le dernier des males, qui reste dans la maison

www.dacoromanica.ro 11 3

In cdt prive§te pddurea aflatd pe hotarul unui sat. acte domne§ti dela sfdr§itulveacului XVIII ni dovedesc cdtoti locuitorii aceluea§ sat aveau un drept egal de folosintd asupra ei, Fiecare jireabie ar fi trebuit sä cuprindài partea ei de pddure, dar impdrteala care nu se fdcuse pentru ima§, se fa'cuse §i mai putin pentru pddurea de care se folosiau Cu totii in de- vä1mäie. Dreptul de a aved moard erà rezervat judetului: a§d a fost la satele romdne din Ungaria §i din Galitia, a§d a fost In Moldova de dupd intemeierea Domniei, a§à a fost negre§it inteinsa §i inainte de intemeiere, Acela§ lucru se poate zice de dreptul de a aved crd§ma care apartined 'lard§ excluziv judetului. Faptul cä intregimea hotarului fiecdrei a§ezdri fusese dela inceput al ob§tei sdtenilor, mi se pare cd reiesd pe deplin din consideratiunile generale expuse mai sus combinate cu starea avec son père, est donc son héritier naturel. (Montesquien) Esprit des tots, Livre, XVIII, chap. XXI). Il semble qu'on doive tirer de ces exemples la conclusion qu'il n'y avait point de droit d'ainesse chez les anciens peuples de l'Europe, qu'il y avait plutôt un droit inverse établi en faveur du plus jeune des fils, et que ce droit se bornait à recueillir une part de l'héritage qui était réservée et indivisible; c'était celle sans laquelle un ménage n'eut pû subsister. Cette part une fois prélevée, on en faisait autant d'autres qu'il y avait de parties prenantes ou que l'héritage pouvait en fournir. Si l'héritage n'en fournissait pas le nombre nécessaire, ceux des fils qui n'étaient pas pourvus recevaient des terres de la commune, comme nous voyons encore que cela se pratiquait dans la Franche-Comté, en l'an J390, ou bien allaient chercher fortune ailleurs. .Ainsi, au douzième siècle, des Hollandais et des Flanzands, qui n'avaient aucun héritage patrimonial et ne possédaient que des biens mobiliers, émigraient en grand nombre pour cultiver des terres que leur donnaient, dans le Nord de l'Allemagne, les évéques de Bréme etles ducs de Holstein." (Dareste de la Chavanne, Op. cit., p. 100 sq.). Vedem deci cd si in Apus, fiul cel mai mic, acel care rämäned in casa parintilor dupd cdsdtoria celor mari, mostenid bastina pdrintascd, iar cei mai mari se duceau sa-si intemeieze gospodärii in asezdri noud, la loc larg. Cu atat mai mult trebuiau s'o the:A la noi unde locuri pustii sä gdsiau la depArtdri adesea nu de zileci numai de ceasuri de satul de bastinä.

6398 www.dacoromanica.ro 114 lucrurilor in celelalte tari locuite de Romani. De altmintrelea al cui ar fi fost oare acel hotar ? Al suveranului nu, caci suveranul lipsia. Al Voevodului regiunii nu, caci nu stim de existenta unui Voevod statornic infiecare regiune,siputerea unui Voevod vremelnic arfi fi fost prea precara si prea neinsemnata pentru ca el sa fi putut prelinde la un drept atat de exorbitant ca proprietatea intregului pamant asupra a carui locuitoriel exercita o autoritate din cele mai restrinse.Ceilalti Voevozi, de asemenea natura, de prin Virile slave de prin prejur, erau departe de a se bucurá de un drept ata't de mare. Al cnejilor cu huna sama ca nu era pamantul, ei nefiind decal niste capetenii ereditare cari judecau si ocarmuiau pe sateni. Nu este exemplu in intreaga istorie a omenirii ca pamantul ocupat de vre-un neam sa fi fost, pe cand acel neam se afla Inca trite() stare primitiva si semi- barbara, proprietatea excluziva a unei caste nobiliare, relativ putin numeroase. Ca si in Polonia, in Rusia, in Boemia si in toate tarile ocupate de Slavi, hotarul asezarii in Moldova era, la origine, bunul obstesc al asezarii, asupra caruia Intreaga asezare avea un drept de folosinta. Precum am aratat ca s'a petrecut si la celelalte popoare, cu vremea, casele,gradinile, araturile,viilesi curaturile devenira sila noi posesiuni individuale, lar ramasita hotarului ramase bun obstesc,lafolosintacaruia avea drept fiecare satean. Dar pe langa cele expuse mai sus si din dovezile ce rezulta dintr'o multime de acte, dovada cea mai puternica despre acest drept stramosesc de folosintaal sateanului este faptul ca, chiar in epoca in care starea sateanului era mai decazutri, In acea mai jalnica a istoriei noastre, acest drept de folosinta al sal asupra hotarului locuil de el este recunoscut inrepe- tite randuri prin asezaminte domnestisi.prin anaforale ale boerilor Divanului.El nu poate face nici macar umbra unei incloieli 1).

9 Vezi Cartea III, cap. II, §i textele din apendice.

www.dacoromanica.ro 115

Colonistii romani din Galitia platiau stapanului loculuipe care erau asezati: Rege sau nobil, cai Romanii din Ungaria, o chirie pentru folosinta pamantului pe care se asezau. Dar in Moldova clinainte de Intemeierea Domniei i chiar in intaiele Domnii, pamantul pe care locuiau locuitoriisatelorn'avea stapan. Deci ei nu aveau cui sa plateasca pentru folosinta acelui pamant, dar dela Dumnezeu, de care se folosisei stramosii lor In curs de atatea veacuri. Ocarmuitorul lor, fie ereditar (cneaz),fie vremelnic (jude sau vataman) perceped dela dansii Inteadevar (la] i, dar aceste dari se dadeau pentru judecie, nu pentru china pamantului asupra caruia ocarmuitorul, dei se folosia de o parte poate mai insemnata decat sateanul, n'avea vre-un drept mai mare decal el. Nu este doara nici macar umbra de urma ca In Ungaria cnejii romemi sa fitfost proprietari ai solului inainte de cucerirea ungara. Numai de judecie dam acolo ca sila noi,nici cum de vre-un feliu de proprietate. In Moldova de dinaintea Intemeierii Domniei erau de sigur doua categorii de sate: a) A.cele ocarmuite de cneji sau de vatamani pusi de ei (in cazul cand acelas cneaz mostenise mai multe judecii)i bsate asezate de ttirguri. Acestea erau asezari pornite treptat dintr'o asezare mare mai veche care, cu vremea, crescuse in ora $ varsase prisosul loCuitorilor pe mai multe puncte din hotarul ocupat la inceput. Ceea ce se intamplase in Rusia imprejurul Rostovului si a Iaroslavului, se petrecuse in imprejurari identice, la noi, imprejuruf Barladului, a Sucevei, a Siretiului, a Hotinului, a Chigheciului, etc. Satele ascultatoare de ocoalele targurilor erau cu buna sama ocarmuite de juzi alesi de locuitori sau de vatamani numiti de sfatul targului respectiv. Dar conditiunea lOcuitorilor amanduror caLegoriilor de sate nu puteà sa fie decat aceeas fata de pamant. .Atatlocuitoriiceleidintaiucat i acei a celei de a doua categorie erau tinuti, unii catre cneaz, ceilalti catre jude si vataman,la niste Indatoriridespre cari mrt voiu ocupa in paragraful urrnator,i cari,o repet, nu alcatuiau o chirle pentru pamant,cirasplata serviciilor diregatorului, a jade- fatal lor.

www.dacoromanica.ro 116 In capitolul intaiu alcartii ce urmeaza vom vedea ca exista texte precise, cari stabilesc mai presus de once indoiala ea cnejiii vatamanii se bucurau numai de judecia sa. tului lor.

§ 7. Raportul dintre sfitean §i judet (cneaz, jude sau vataman).

N'avem absolut nici un izvor care sa ne dea amanuntimi asupra acestui raport in Moldova de dinainte ichiar in acea de doua veacuri dupa descalecare. Spre a-I putea stabill cu oarescare aproximatie, suntem siliti sa recurgem intaiu la actele polonei ungare relative la satele romanesti din acele taxi, apoi la documentele moldovenesti din veacul XVII sidin intaia jumatate a veacului XVIII, cari ni arata regimul rural In vigoare inainte de urbariile Domnilor fanarioti. Am vazut cà, atat in Ungaria catsi in Galitia, cneazul, judecatorul Romanilor din satul sau, se bucura: de produsul gloabelor pronuntate de el; de o parte, variabila dela un sat laaltul,a darilor ce el le stringea pentru proprietarul locului; de daruri in natura ce locuitorii erau datori faca de doua ori pe an, la Pasti si la Craciun; de doua sau trei zile de lucru pe an dela fiecare cap de famine; de venitul morii la care satenii erau datori sa macine panea lor si de acel al crasmei, singura care putea avea fiinta in satul lui. In Moldova din veacul XVII cneazul disparuse de veacuri, precum vom constata pre larg in cartea urmatoare; el se schimbase in stdpdit al locului. Acest stapan al locului se folosia: Intaiu si mai inainte de toate de a zecea parte din tot rodul pamantului; de o parte, purtand tot numele de dijma, dinrodul stupilor;

www.dacoromanica.ro 117

de trei zile de daca ce era tinutsa-i faca fiecare locuitor pe an ; de dreptul excluziv satie moarai cr4ma pe locul de sub stapanirea lui; de dreptul de a judeca si de a globi pe sateni. Asemenea nu ni vorbeste nici un act de daruri periodice la cari sa fi fost tinuti satenii catre stapan. Dar cu totii stim cai astazi este obiceiu ca satenii sa aduca la Curte,in fie_ care an, Ia Pasti, miei grasi i,la Craciun, drugi incarcati cu felurite pasari. Acestepooloane sunt de altmintereaastazi oneroase pentru acel care le prime.ste,caci obisnuit bdutura care sedtiIn schimb faceindoit i intreitcat podoanele. Acest obiceiueste fara indoiala o urmd a indatoririice o aveau satenii in vechime sa aduca cneazului,/a Pasti sila Craciun, pocloanele cari in Polonia se numiau kotada sau kotadka. Vedem ca indatoririle satenilor romani din Galitia si din Ungaria catre cnejii lor, sunt pana inteun singur punct, absolut identice cu indatoririle satenilor moldoveni catra stdpánii satelor inainte de transformarea savarsita in rapoartele rurale de urbariile Fanariotilor. Punctul in care acele indatoriri difera, estezeciuiala din roadele pamantului ce vedem ca o dadeau satenii din Moldova stapanilor pe cand, in Galitia, ei, precum am constatat, platiau stapanului locului un cens banesc din care cneazul lua o parte. Aceasta deosebire este irisa cu totul fireasca. Polonia si Un- gana in evul mediu erau niste craii organizate dupd chipul celorialte State europene, cu cari erau in contact necontenit avand legaturi comerdale cu lumea intreaga, numerariul era relativ indestulator, patrundea pana in ungherile cele mai departate si se afla in mana tuttiror. Era deci firesc ca transactiunile si platile sa se faca in bani. Dar Moldova de dinainte de descalecare nu era un Stat organizat: populatiunea ei era impartita in tinuturi (Gaue), fara legatura intre ele, cu o organizatie primitiva, fiind, ea insus, cu totul primitiva. Drumuri nu existau, putinul comert ce se faceà erà mai mult un comert de schimb, legaturile cu tarile vecine fiind anevoioase erau rari, bani nu puteau deci

www.dacoromanica.ro 118 dedit sa fie foarte putini. Erd firesc ca &rile sa se plateasca In natura, cum s'a intamplat si se intdmpla iastazi in multe Vári primitive. Se poate admite cu siguranta ca Romdnii dintre Carpati Tisa, inainte de cucerirea ungara dadeau cnejilor, caci stapdni, proprietariai locului nu existau, pe langa o parte din sporul stupilor, a zecea din rodul pamiintuluii nici o dare baneasca. Cucerirea ungara a avut ca urmare fireasca o stir- hire a drepturilor cnejilor. In cúrand pdmântul pe care erau asezati Romdnii fu, in parte, dat in proprietatea nobililor sau In acea a clerului, iar ramd§ita considerata ca bun al Coroanei. Cnejii pastrdnd calitatea lor de diregatori satesti, veniturile ce le primid cneazul dela sateni Wand la cucerire, fura impartite de atunci inainte intre cneazi proprietarul pamAntului, iar cu vremea, când numerarul se inmulti, a zecea fu schimbata intr'un cens banesc. In Polonia coloniile romdne fura intemeiate pe pamant apartindnd Regelui sau unui nobil. Darea satenilorfu impartita intre proprietarul locului si cneaz, a zecea fiind inlocuita printr'un cens in numerar. Moldova insa ramase mai mult sau mai putin neatarnata ; ea isipastra obiceiurile vechi icnejii luara a zecea in naturd cdt timp existara cneji. Iar cdnd ei se transformara in stdpäni de sate si de hotare, acestia urmara sa primeasca dela sateni a zecea, cum o primise stramosii lorInca dela nasterea neamului si a dreptului romdnesc. Aceasta asernanare desavArsita intre indatoririle satenilor romdni din Ungaria si Polonia in veacurile XIV, XV si XVI catra cnejii lori catra stapdnii locurilor pe cari erau asezati, cu acele ale satenilor moldoveni catra stapanii satelor lor in veacurile XVII si XVIII, mi se pare câ alcatueste o dovada noua si absolut inatacalabild a faptului ca Romdnimea intreaga, dela Tisa la Nistru sidela Dunare la Bug, erd supusa acelueas obicei u. Satenii din Moldova de dinainte de descalecare erau tinuti catra cnejii ereditari, ocdrmuitori ai satelor lor, la aceleasi in- datoririlacari erau tinuti colonii romani din Galitia, in veacurile XV si XVI, catra cneaz, singura deosebire fiind ea in

www.dacoromanica.ro 119 Moldova a zecea din rodul pamantului inlocuiitì censal stapanului locului si parte din darile cara cneaz. Nu putem tìdaca judele se bucura de aceleasi foloase cacneazul. In satele ascultatoare de targuri, adica supuse acestora, mi se pare probaba ca venitul satului sa fi fost imparta intre jude itarg.Iar vatamanii cari dupa toate probabilitatile erau pusi de cnejiicari aveau mai multe sate, in capul celor unde nu le era asezarea, ca sa judece oamenii si sa stringa venitul, trebuiau cu burla seama sa se multa- meascil numai cu o parte din acel venit.

§ 8. Raportul dintre cneaz §i pAntânt.

Cneazul stripanià o parte in deobste mica din hotarul satului sau cu acelas titlu cu care satenii stapaniau fiecare jireabia lui: prin posesiunea ab witiquo. Singura deosebire era ca, fiind singur capetenia, judetul satului, n'avea cui sa dea a zecea. Aceasta parte de hotar stapanita de cneaz era alcatuita de una, doua sau trei jireabii atribuite lui de obiceiul stramosesc. Dar pe langa aceste jireabii atribuite lui,el mai dispunea de prisoase, adica de jireabiile cari nu erau ocupatei cari, pe acea vreme de populatie rara, nu trebuiau sa lipseasca din nici un sat. Dar cneazul se folosid de ele numai in calitatea lui de ocarmuitor, in chip vremelnic; pana ce, prin sporul firesc al gospodarilor, sau prin imigrari, acele jireabii gasiau ocupant. Interesul lui era doara ca cat de multe jureabii sa tic ocupatei cat de putine la dispozitia lui. Tot ca ocarmuitori judecator se folosià cneazul de apele curgand pe hotarul satului, avand singur drept sa-si faca mori iazuri. Se stie ca stapanirea apelor a fost privita in vechime, In evul mediu sichiar pana in epoca moderna, ca un drept regalian apartinand Statului sau reprezentantului ski. De oarece cneazul era din vechime la Romani singurul organ de cármuire, era firesc ca tot el sa se foloseased de acest drept 1).

Pentru stapAnirea apelor in evul mediu, in Franta, vezi Dareste de la Chavanne, Op. cit.,p. 376.

www.dacoromanica.ro 120

Celelalte venituri ale cneazului, dijma, slujba sau lucrul ce-ilucrau tdraniii dreptul de a avea singur crasmd i se cu- veniau iardsi In calitate de judecdtor sau ocarmuitor. Vra sd zicd cneazul in vechime se folosia de venitul ne- nujlocit numai a unei pdrti din hotarul satului iincd acea parte era mai mare decat aceea de care se folosia fiecare numai din faptul cd cneazul era judetul satului asezat pe acel hotar. lar toate celelalte venituri de cari se folosia cneazul le primia numai in calitatea lui de judet. Intre cneazul din Moldova si cneazul din Galitia nu era nici o deosebire esentiald, ei aveau aceleasi drepturi asupra pdmantului, aceleasi drepturii indatoriri fatd de locuitori. Ab- senta proprietarului locului In Moldova facea numai o singurd neinsemnata deosebire: cneazul moldovan nu impartia dijma gloabele cu nime. Precum am constatat mai sus, cnezatele se impartiauIn Ungariaiin Galitia de o potrivd intretoti copiii cneazului. Este neindoelnic cd cnezatele moldovenesti se Impartiau intea- celas chip: bastina (asezarea) pdrinteasca ramanand dupd obiceiul neamului fiuluicelui mai micifetele neputand intra intr'insa decat in cazul cand nu erau Irati sau urmasi de-ai fratilor. Aceasta impdrtire a cnezatelor constitue deosebirea de capetenie intre un cnezat sio justitie feodald. Caracteristica justifiet era cd nu puteafi impdrtitd niciodatdi, spre acest sfarsit, se transmitea totdeauna fiului celui mai mare.

§ 9. Despre nealienabilitatea judeciilor In Moldova. Cnezatele In Ungariai In Galitia se puteau vinde precum se si vindeau. Cred cd aceasta facultate de a le putea In- strdina a fost o inovatiune introdusd la cnejii din Ungaria in urma stdpanirii ungarei transportata In Polonia de acei cari Intemeiard acolo sate romanesti. Nu se poate admite cd, din vechime, la Romani, cnezatele sa se fi putut vinde. Este stabilit mai presus de Indoiala cd, la popoarele proprietatea solului era inalienabild. Cnezatul, precum am vazut, implied numai un drept de posesiune ereditard asupra

www.dacoromanica.ro 121 unei mici parti din hotarul satului cii dreptul de ocarmuire atat asupra locuitorilor acelui satcat iasupra hotarului intreg. Daca' posesiunea ereditara nu se putea vinde din vechime la Arianii din Grecia, pana la o epoca relativ recent& la acei din Roma ') pana a proape de alcatuirea celor Douasprezece Tabule

... La propriété était tellement inhérente A la religion domes- tique qu'une famille ne pouvait pas plus renoncer à l'une qu'à l'autre. La maison et le champ étaient comme incorporés A elle, et elle ne pouvait ni les perdre ni s'en dessaisir. Platon dans son Traités des lois, ne prétendait pas avancer une nouveauté quand il défendait au propriétaire de vendre sonchamp. Tout porte A croire que dans les anciens temps la propriété était inaliénable. Il est assez connu qu'A Sparte il état for- mellement défendu de vendre sa terre. (Aristote, Politique, II, 6, 10, ed. Didot, p. 512. Héraclide de Pont, Fragm. ist. graec., ed. Didot. Il, p. 211. Plutarque, Instituta laconica). La même interdiction était écrite dans les lois de Leuctres et de Leucade (Aristote, Politique, II, 4, 4). Phidon de Corinthe, législateur du neuvième siècle, prescrivait :que le nombre des families et des propriétés restat immuable. Or, cette prescription ne pouvait étre observée que s'il était interdit à chaque famille de vendre sa terre et méme de la partager. La loi de Solon, postérieure de sept ou huit générations à celle de Phidon de Corinthe, ne défendait plus A l'homme de vendre sa propriété, mais elle frappait le vendeur d'une peine sévère, la perte des droits de citoyen. (L'homme qui avait aliéné son patrimoine, 6 T!'/.natptlyz xoycal6toxo;, était frappé Eschine in Timarchum, 30; Diogène Laérce, Solon, I, 55). Aristote nous apprend que dans beaucoup de villes les anciennes législations interdisaient les ventes des terres Chez les Hindous, la propriété, fondée aussi sur le culte, était aussi inaliénable (Mitakchara, trad. Orianne, p. 50. Cette règle disparut peu à peu quand le brahmanisme devint dominant. Nous ne connaissons le droit romain qu'à partir des Douze Tables, il est clair qu'A cette époque la vente de la propriété était permise. Mais il y a des raisons de penser que, dans les premiers temps de Rome, et dans l'Italie avant l'existence de Rome, la terre était inaliénable corn me en Grèce. S'il ne reste aucun témoignage de cette vieille loi, on distingue du moins les adoucissements qui y ont été apportés peu-A-peu. La loi des Douze Tables, en laissant au tombeau le caractère d'inaliénabil ité, en a affranchi le champ. On a permis ensuite de diviser la propriété, s'il y avait plusieurs frères, mais A la condition qu'une nouvelle céré- monie religieuse serait accomplie; la religion seule pouvait partager ce que la religion avait autrefois proclamé indivisible. On a permis enfin de vendre le domaine. mais il a fallu encore pour cela des formalités d'un caractère religieux. Cette vente ne pouvait avoir lieu qu'en présence du libripens et avec tous les rites symboliques de la mancipatio.

www.dacoromanica.ro 122 de legi si la acei din India pana la stabilirea bramanismului, este si mai probabil ca ea erd inalienabild la Slavii si Romdnii dela inceputul evului mediu, a cdror stare culturald erd mult mai inapoiatd decdt acea a popoarelor din Sudul Europei din India lainceputul epocii lor istorice ').

... Si l'hotnme ne pouvait pas ou ne pouvait que difficilement se desslisir de sa terre, a plus forte raison ne devait-on pas l'en dépouiller malgré lui... La confiscation n'était pratiquée que comme conséquence de l'arrêt d'exil, c'est-à-dire lorsque l'homme dépouillé de son droit de citoyen ne pouvait plus exercer aucun droit sur le sol de la cité. L'expro- priation pour dettes ne se rencontre jamais non plus dans le droit ancien des cites. La loi des Douze Tables ne ménage assurément pas le débi- teur ;elle ne permet pourtant pas que sa propriété soitconfisquée au profit du créancier. Le corps de l'homme répond de la dette, non sa terre, car laterre est inseparable de la famille. Il est plus facile de mettre l'homme en servitude que de lui enlever un droit de propriéte qui appartient à sa famille plus qu'a lui-méme; le débiteur est mis entre les mains de son créancier ;sa terre le suit en quelque sorte dans son esclavage. Le maître qui use à son profit des forces physiques de l'homme jouit de mérne des fruits de la terre, mais il ne devient pas proprietaire de celle-ci. Tout le droit de propriété est au-dessus de tout et inviolable. (Fustel de Coulanges, La Cité Antique, p. 73 sq). 1) Fustel de Coulanges este de parere ca ptimantul era inalienabili atat la vechii Germani cat si la Slavi: L'interdiction de vendre la terre, c'est-a-dire de la détacher de la famille pour la transporter à une autre famille ou méme pour la. donner à l'Etat, apparait à M. de Laveleye comme une preuve que la terre appartenait à l'Etat. C'est simplement la preuve que dans les idées de ces anciens hommes elle devait appartenir pour toujours à la méme famille. M. de Laveleye me reproche d'avoir, dans la Cité Antique, attribué cette interdiction de la vente a l'influence de la religion antique". Cette expression donne une idee inexacte de ma pensée. Ce que j'ai montré. c'est que la propriété familiale se rattachait exactement a la religion familiale. LEI vente hors de la famille n'était pas permise,paree que le vieux droit et lavieille croyance lient la terre à la famille. La terre appartenait à la famille, non a l'individu. Il en a été de méme, à mon avis, chez les anciens Germains et chez les Slaves. De là vientque chez tous ces peuples l'ancien droit ne permettailpas de vendre la terre". (Fuste! de Coulanges, Questions historiques, p. 95). Ceva mai departe (p. 97), vorbind de zadruga Slavilor dela Sud, Fuste! de Coulanges observa: II importe d'ajouter que tous les droits qui caractérisent la propriété familiale chez les Grecs el chez les Ger-

www.dacoromanica.ro 123

Cu atat mai inalienabil a trebuit sdfie cnezatul,adica dreptul de ocarmuire asupra unui numar de oameni care se mostenid de urmasii aceleeas capctenii primitive. Obstia satului, alcatuitd din oameni liberi, puted sa recunoasca ocarmuirea ereclitard a unui neam cdruia stiau ca se inchinasei stramosii lor. Nu este admisibil ca ei sa fiprimit ca ocarmuirea asupra lor sa se fi putut vinde unui altreilea fara consimtimantul lor. Apoi vanzarea unei diregatorii ereditare, la un popor primitiv si semibarbar, nu este admisibila. Atat in documentele din Ungaria si din Polonia, cat si in acele din tarile romane posterioareintemeierii Domniei,cnezatul sau stapanirea unei asezari satesti cu hotarul ei, ne apare ca legata in chipul cel mai strins in manile descendentii acelui In beneficiul caruia se da. actul. Formula de intarire a uricelor domnesti specifica casatul harazit sauintarit va ramaned neclintit copiilor,nepotilor,rastranepotilorsiimprdstiefilor (iiivkitkovaTo,tu.) lori intregii descendenti(gcmoy pAoy)ai donatarului. Iar in uricile muntenesti gasim chiar interzicerea de a vinde rostitd in termenii urmatori : sa le fie mosiesiohabd..lor si copiilor lor inepotilorlori stranepotilor lor si vericdrui dintre ei s'ar inteimpla moarte, mosia sd 111L se veutzd, ei sd fie celor rdmasi KAilf KOMI/. CELIJET HE1K ChAlOCTIt A KIIKAAIHKY. KR KlqAl ion,A KVAA ECT micTammAW) sau: ,sa le fie mosiei ohabai oricarui dintre ei s'ar intampla moarte mai intaiu, mosia insa safie a celorramasi, intre dânii vanzator (de mosie) sd nu fie...!map rionly CE OT 1111K(10111101(ttirr ['pawChNIPTli a WIEFIIIA ECT WCTAKILIFISt AIIKII- AAAHKA Kb. KKK AA ElliCT..."2).

mains, se retrouvent ici. Le testament n'existe pas, ni la donation, ni la vente. Tous les membres de la famille sont copropriétaires du sol et en héritent nécessairement". Uric dela Vlad (Calugarul) Vv., din 5 Innie 1483, intarind lui Mihail ifiilor säisi unui nepot stapanire in Topesti. (Ghibltnescu, Su- rete si Izvoade, I, p. 285). Uric al lui Vlad (Calugarul) Vv., din 5 April 1485,lui Danciu si ai sal pentru satul Iai. (Ibid, p. 288). Aceeas formula se gaseste si In uricile publicate acolo sub No. 68, 69, 70, 73, 74, 76, 78, 80si87. De pe Ja 1520 aceasta formula nu se mai intalneste.

www.dacoromanica.ro 194 Aceasla interzicere de a vinde satul intarit sau parte intr'o epoed in care Domnii intdricat zilnie van,- zdri de sate') ma face sa presupun cä avem a face cu ultimele urme ale inalienabilitatii cnezatelor. Alienabilitatea lor va fi fost introdusa de Domni, dupa exemplul tarilor vecine: ea a fost poate cea dintaiu atingere la esenta vechei institutiuni a cnezatului care, in cursul veacuriloriprintr'o serie de abuzuri, s'a transformat in proprietate. Testamentul, necunoscut din rechime Grecilor si Roma- nilor sicunoscut Germanilor numai tarziu dupa distrugerea Imperiului Roman, era negresit tot atat de putin cunoscut Sla- vilor si Romanilor. Din primele doua veacuri cari au urmat intemeierea Domniei nu cunosc nici un uric care sa vorbeasca de facerea unei diete, aceste incep a apare la sfarsitul secolului XVI si se inmultesc in al XVII-lea. Este bine inteles ca jireabille satenilor, posesiuni ereditare ale lar, dupa toate probabilitatile erau si ele inalienabile, precum au ramas pana la urma.

§ 10. Cneazul §i sateanul roman din Moldova fatà cu stapanirea färii Inainte de Intemeierea Domniei.

Poporul roman a avut nenorocirea sa-si vada tara cotro- pita popoare barbare chiar in cele dintai veacuri ale existentii sale. Intaiu Pecenegiii apoi Cumanii, popoare turanice, strins inrudite intreele, au tinut noastre sub jugul lor, dela sfarsitul veacului IX pana in intaia jumatate a veacului XIII. Este neindoelnic ca asezarile romanesti dintre munti, Du- flarei Nistru ii pastrara autonomia lor in tot timpul stapanirii acestor barbari, dar este tot atat de cert ca mari au trebuit sa fiesuferintele ce au avut sa le indure dela acesti stapanitori cu totul barbari, Inca in stare nomada, a carorinde- lelnicire de capetenie era prada. Pentru ei femeile eran un bun

9 Uricul citat la urtna, acel din 5 April 1485, este dat de Vlad CAlugarul, lui Danciu cu ai sai, pentru a le intrirìsatul Iasi ce ei cumptirase dela *isman din Curte, cu 35 fiorini si un caftan de postav.

www.dacoromanica.ro 125 obstesc; oferiau pe ale lor cu aceeas inlesnire cu care siliau pe acele ale popoarelor in mijlocul carora se asezase, sa le sa- tistaca poftele. Putem judecà cat avurd de suferit sub jugul lor Romanii din acele vremuri departate dupd jafurile isilniciile la cari se dadura in Ungaria, unde se refugiara ramasitele lor zdrobite de Tatari, cu voia Regelui,i unde li se impartise teritorii tinse spre asezare. Spre a-si pdstra viata, asezdrile si turmele, Romanii fura negresit tinuti sä plateasca paganilor un tribut sau bir anual, in bani sau in natura. Este probabil ca.* se mai vazura siliti sa lase cuceritorilor o mare parte din pasunile dela yes. Mijlocitorii firesti intre satenii roma.ni tributari si capete- niile paganilor erau fard indoiala cnejii si juzii satelor romanesti, Cu Voevozii tinuturilor, cari .trebuira s'a'fie insarcinati cu stringereai cu plata birurilor. Ei mai erau reprezentantii sd- ten ilor insarcinati sa obtie, intru cat era cu putinta, dela mai marii barbarilor, dreptate pentru omorurile, jafurileisiluirile savarsite in satele lor. Insarcinarea era grea si primejdioasa. Era these cain- fluentai puterea acelora cari o indepliniau sd creascai ca ei sa fi obtinut in schimb drepturii scutiri din cari cea mai neindoelnica va fi fost slobozirea de bir pentru Navalirea Tdtarilor puse capat stapanirii cumanc pent' u a-i substitui, dupa o pustiire de care cu greu ne putem face o idee, pe a ion, cu mult mai apasatoare. Daca Tatarii nu venira sa s'aseze printre Romani, nu incape indoiala ca tinuturile romanesti din Moldova, fdra putere si fara cheag, n'au putut sa obtind dela ei conditiuni mai putin grele decat principatele cu mult mai puternice din Rusia. Tdtarii desi barbari erau mesteri in materie de fiscalitate. Jata cum procedase ei in Rusia; Din partea lui Kujuk venise in Rusia un comisar pentru regularea birului. El lud intaiu din trei copii unuli duse cu el, robindu-i, pe toti oamenii necasatoriti, ba'rbati sau femei, precum si pe toti acei cari nu aveau cum sa-si castige viata sau nu puteau plan capitatia. Ramasita locuitorilor fu numarata: mari si mici, bogati si saraci, batraniitineri trebuira sd plateasca

www.dacoromanica.ro 196 aceea$ capitatie alcatuita din cinci piei si anume o piele de urs alb, opidede jder, o piele cle castor si o pide de dihor. Mengku Han reinnol poruncile lui Kujuk si,In acel de pe urma an al ocarmuiriilui Batu sau in acel dintaiu al acelei a urmasului sau, venira, la Susdal, la Rjasan si la Murom, functionari mon- goli insarcinatiCurecensamantul,Cuasezarea birurilor $i cu administratia. Ei randuira peste zece contribuabili cate un zecier, peste o suta cale un sutas, peste o mie un miias, cari fura insáx- cinatiCuimplinirea capitatiei. Scutiti fura numai preotii,calugarii si calugaritele' '). Pe urna birurile fura arendate la Niusulmani '). Mai tarziu (Jadie fura sporite pentru a preintCtmpina cerintele Visteriei Hanului. Intr'o diploma harazita la 1313, de Usbeg, mitropolitului Rusiei, vedem insirate biruri pe pamanturi, pe pluguri. mine, pe fanate, pe paduri, pe vii, pe gradini, pe rnori $i pe paduri. O jumatate dc veac mai tarziu, Timur Kutciuk stabileste o taxd de timbra, una asupra surilor, alta asupra talpi- lor, asupra tolbelor, alta asupra satelor, precum si laxe pentra drumuri st taxe pentra strajd"). Si daca toate tarileRusiei,t'ara a excepta puternicul si departatul Novgorod, au trebuit sa se supunfi si sa plateasca grelele dari asezate de pagani, apoi cu buna seama ca nu s'au putut gandi la impotrivire slabele tinuturi moldovenesti. Vedem deci ca, cu mult inainte de intemeierea Domniei, satenii din Moldova erau deprinsi splateasca dari grele pa- gan ilor.

Ca si sub Pecenegi si Cumani, tot cnejii i Voevozii au trebuit sä fie facuti de Tatari raspunzatori de grabnica si exacta stringere a birurilor. Acesti noui stapani fiind neasemanat mai lacomi, mai cumplitii mai ales mai puternici decat Cumanii Pecenegii, bietii sateni aveau inca mai mullanevoe decat inainte de sprijinul cnejilor, caci ralele de cari acestiaaveau insarcinare sa-i apere erau acurna mai mari si mai dureroase. Epoca care a precedat intemeierea Domnieia fost, precum con-

')Hammer Purgstall,Geschichte der Mongolen In Russland, p. 151. 2) Ibid., p.152. ") Ibid., p. 217.

www.dacoromanica.ro 197 statam, din cele mai favorabile pentru cresterea autoritatii a puterii cnejesti. Daca birurile catra cuceritorii pagani, Pecenegi, Cumani sau Tatari; erau mari, este de crezut cä acele catra tinut sau Voevod erau, daca nu nule, mici de tot, caci afara' de remune- rarea servicillor Voevodului. nu se prea vede in ce scop ar fi fost implinite. Cneazul era judecatorul satului sau atat inainte catsi dupa intemeierea Domniei. Dar, in aceasta de pe urma epoca, vedem ca mortile de om, desugubinileicelelaltepricini mari sunt rezervate justitiei Domnesti. Este probabil ca, inainte de Domnie, mortile de om icelelalte pricini vajnice se judecau de Voevodul tinutului asistat de un numar de cneji. Cnejii vor fi avut deci numai judecarea pricinilor mici (basse justice), pricinile vajnice, (battle justice) nefiind de competenta lor.

§ 11. Despre viata sdtenilor din Moldova Inainte de Intemeierea

N'avem nici ostiinta documentara asupra starii sociale si economice a poporului care locuià intre munti i Nistru in epoca care a precedat intemeierea Domniei moldovenesti: suntem redusi la conjecturi. Nu cred ca vom gresi mult daca vom presupune ca Ro- manii din tara care a purtat mai pe urma numele de Moldova erau un popor cu totul lipsit de cultura, mai mult pastor decat agricultor, foarte viguros, deprins cu intemperiile, cu pri- vatiunile si cu primejdiile de tot soiulsi, mai ales, deprins cu prada prin lunga lui convietuire cu popoare cari traiau numai din prada. Prada jucit in economia lui un rol cu buna sama mai mare decat plugaria ìaproape totatat de insemnat ca pastoria. De n'ar fi avut sa sufe.re atata de jafurile paganilor: Pe- cenegi, Cumanii Tatari, n'ar fi fost in Europa din evul mediu alt popor atat de fericit.Tara lui era una din cele mai rodnice din lume, once om aveta pamant din bielsug, cate pasuni si fiinate li trebuiau pentru turmele lui, vanat si peste in

www.dacoromanica.ro 128 abondenta, iar ocarrnuirea Ii lua numai a zecea din roada care se facea si doua sau trei zile de lucru. Libertatea fiecaruia era desavarsitai judecatorii Jui ereditari, cu cari se trezià in sat. cu cari traia aceeas viata, impartasind impreuna toate bucuriile toate amaraciunile, nu prea aveau vre un interes sa-1 impileze sau sa-1 nedreptateasca. Plugarie se facea prea putina,fiecare ara numai spre a stringe proviziunile neaparat trebuitoare pentru hrana lui. Nu existau nici drumuri nici relatiuni comercialebanul erà foarte rar, putinul negot ce exista se facea mai mult prin schimb ; tara ìi indestula singura toate trebuintele. Casele se asamanau fara indoiala cu casele taranesti de astazi, besicele inlocuind giamurile dela feresti ipiroanele de lemn cuiele. Çasele cnejilor se deosebiau probabil de ale taranilor numai prin faptul ca erau mai mari. Mobilierul trebuia sa fie acel ce si astazi se poate fabrica chiar in sat: mese, scaune, lavite de lema. Plugurile si carale de atunci erau cu Nina sama aceleasi pe cari le-am vazut intrebuintate in veacul lrecut de taranii cari se mai intrebuin- teaza in prea multe locurii astazi. Imbracamintea, aceeas care o poarta taranii de azi si care o purtau fara indoiala atuncii cnejii, se facea in casa, din lana oilor gospodariului, din canepa sau inul cultivat de el,din pieile mieilor si a oilor lui. Vasele de lut erau lucrate de olarul din sat sau de prin apropiere. Uneltelei armele de fer erau lucruri de pret mare: ele se fauriau de fierarul satului din fier adus cu mare cheltuiala si mare greutate, sau alcatuiau una din partile cele mai eau- fate a prazii adunata in navalirile facute in tärile megiese. De vreme ce hrana nu putea sa fie decat foarte abondenta, trebue sa ne inchipuim pe vechii locuitori ai Moldovei ca niste oameni bine hraniti. Existau probabil °rase Inca inainte de acele cari au fost intemeiate prin veacurile XIII si XIV de Nemti si de Unguri, dar acele orase erau cel putin in mare parte locuite de oameni cari nu se hraniau din negot, ci din pastoriei plugarie. Avem dovezi cd chiar dupa intemeierea Domniei orasenii faceau plu-

www.dacoromanica.ro 129 gane pe hotarele targurilor (land zeciuiald Domnului '). Negus- tori nu puteau fi decat foarte puini, ei vindeau icumpArau aproape numai produse de-ale tdrii. Aceastd stare de lucruri a fost rezumatd in chip cat se poate de drastic de D-1 Iorga cand a zis ca, in Moldova de dinainte de intemeiere, era numai jaf si viatd patriarhald". $i cu bund samd cd lucrul ce se gdsia mai cu greu, era omul cu stiinta de carte. Iar nevoia cea mare, cea de toatezilele, cea nesuferitd, era pdganul cu jafurile, cu birurile, cu siluirile, cu fdrd de legile Si cumplita lui stdpanire tinù vreme de sase veacuri, pana la mijlocul veacului XIV, cand izbanzile unguresti gonird in sfarsit pe Tdtari peste Nistru, fdcand astfel cu putintd alcdtuirea Statului moldovenesc.

1) Ca exemplu voiu cita: 1453, Fevruarie 23. Alexandru Vv. da Fevroniei, staritei manastirii lui Iatco, volnicie sa infiinteze un sat pe hotarul manastirii, avand oamenii acelui sat voie sa are, sa samenei sà cosasca pe hotarul targului Suceava intocmai ca ta'rgovetii. (Acad. Rom., XL, 3).

0398 9 www.dacoromanica.ro CARTEA II

EVOLITTIUNEA DREPTULITI ROMAMESC DELA INTEMEIEREA DOMNIEI PANA LA 1742

CAPITOLUT, I DIZtPTUL ROMKNESC1 ilsITEMEIMEA DONNIEI

§1. Intemeierea Domniei moldovene§ti §i stapAnirea pamantului. Intemeierea Statului moldovenesc nu este datorita unei cuceriri, ea n'a fost savarsita prin violenta. Este mai presus de indoiala ca, simtind nevoia unirii spre a puteà birui primejdiile de carierau incunjurate, elementele romane rasletedintre muntii Nistru au recunoscut de buna voe stapanirea Voe- vodului maramuresan, care apucase sub stapanirea lui tinuturile de pe malurile Moldovei. Fruntasii tinuturilor raslete dintre Carpati iNistru nu puteau sa fie decat cnejii ocarmuitori ai asezarilor satesti.In- stitutiunea cnezatului traia Inca, des' in decklere, inUngaria, traia. in Tara Romaneascai, precum am vazut din continutul mai multor acte domnesti, amintirea ei in Moldova mai era pastrata si in veacul care a urmat dupa descalecare. Nu incape indoiala ea, spre a-si asiguraajutorul nepregetat al cnejilor, fruntasi ai Romanimii dela Rasaritul Carpa- tilor, Bogdan a trebuit sa se fereasca de cea mai mie) atingere la drepturile lor stramosesti asupra cnezatelor lor.El li-ain- chezesluit vederat judeciile lor pe vecie. Aceasta inchezesluire sau confirmare a trebuit chiar safie un lucru firesc, o recunoastere tacita a unui fapt care nu se putea contesta nici intr'un

www.dacoromanica.ro 131 chip. Ea cu huna sama n'a fost facuta in scrisi pentru fiecare cnezat in parte. Caci in acest caz nu ne putem indoi ca,in uricele posterioare, Domnii vremii ar fi facut mentiune de acea confirmare a intemeietorului; iar amintirea unui fapt atat de insemnat ca intarirea solemna a tuturor stapanirilor satesti din tara s'ar fi pastrat vie in mintea poporului si el n'arfi ramas neinsemnat de cronicari. In loo de o asemenea ma'sura generala, cronicarul se margineste a pomeni ea intaiele haraziri de ocine au fost facute de Iuga Voda care ar maifidescalecatsiorase, facandu-le ocoale imprejur '). Si, clupa toate probabilitatile,cronicarul vorbeste numai adevarui. .Atat Bogdan cat si fiul sau Latcu vor fi lasat stapanirea teritoriala in starea in care o gasise, multamindu-se sa ieà ca domnesti locurilepustii, satele cari apartinuse familiei lui Sas partizanilor prea compromisi ai fostului Voevocl, precum si acele atarnand de targuri. De altmintrelea puterea lor nu va fi fost inca bine asezata in toata tara; tot Ureche ne spune ca, sub Bogdan, fost-au Domnia ca o capitanie"), ceeace iaras pare foarte probabil. Dar Iurg Coriatovici era membru al unei familii domni- toare in a carei tara stapanirea pamantului nu se mai baza pe simple drepturi ab antiguo,ci pe acte in regula emanand din cancelaria domneasca. Este deci foarte probabil ea el a vrut sa introduca acelas obiceiu si in Moldova. Insa, din scurta lui Domnie, ni s'a pastrat un singur act, acel dat la Barlac' in ziva de 3 Iunie 1374i prin care harazeste lui laca Litavoiu, spre a rasplativitejia lui in lupta Cu Tatarii, la Viadita, pe Nistru, douti sate pe Zabraut al caror nume nu-1 arata.3) Alai sunt publicate Inca patru unce din veacul XIV, (loud dela Roman Vocla, date, unul la 30 Martiei) ieetalaltla 18

1) Letopis0e, Ed. I., p. 102. *2) Letopisete, Ed. I, p. 99. Hasdeu In Foi(a de Istorie si Literaturd. Iasi, 1860, p. 41. Hasdeu , Arhiva Istoried, I, p. 18.

www.dacoromanica.ro 132

Noemvrie 1) 1393 si dourt dela Iuga al II-lea, intaiul fara data2), iar al doilea din 28 Noemvrie 13993). Toate au de obiect o ha- razire de sate pentru rasplata slujbelor facute de catra donatar Domnului donator. Pe langa aceste patru acte, s'au mai dati altele anterioare Domniei lui Alexandru cel Bun. Dintr'un document din 7 Ianuarie 1407, emanand dela Mitropolitul Iosif al Moldovei, al carui original se pastreaza la Arhiva Statului, reiesa ca Petru Musat a harazit manastirii Neamtului cloud sate si o vie4). Am vazuti vre-o trei copii de pe acte din Domnia lui Stefan I, dar cari nu prezintà destule garantii de autenticitate spre a putea pune temeiu pe ele, Uricele relative la stapaniri teritoriale devin numaroase eela urcarea in scaun a lui A lexandru cel Bun inainte. Este foarte probabil ca acele date de predecesorii lui Mu- satesti au fost foarte putine, caci daca ar fi fost mai multe am Visì mentiuni despre ele inintaririle lui Alexandru cel Bun, cum gasim mentiuni despre daniilesitritaririleacestuia in uricele succesorilor

§ 2. Intarirea era regula, dania era exceptia. Dar, daca uricile anterioare anului 1400 cari ni s'au pastrat sunt poate 5) toate relative la danii, multimea acelor posterioare

D. Onciul in Revista pentru Istorie, archeologie si filologie, VII, 367. M. Kogälniceanu, Archiva Roma neasca ,I, p. 17. 5) A. Xenopol in Revista p. Istorie, archeologie si filologie, IV, 714. fosif Mitropolit Moldovei, ca voia fiuluiVladiciei sale, Ale- xandru Vv., hotAreste mänàstirii Vlacliciei sale dela Neamtu sh fie In nedespartitä unire cu acea dela Bistrita si InsarcineazA pe boerul Petra Urechea sà predeà toate lucrurile sfinte a acelor mangstiri In mânile lui Dometian, Egumenul de Neamtu,i Incai lucrurile afard din m6ntistire, anume: 2 sate man astiresti la gura Neamtului, amandoua harazite de sfant raposatul stapan Petru Voda §i 2 mori si 2 vii, din cari 1 data de Petra Vv. (Hasdeu, A rhiva Istoricet, I, p. 140). Hanuesc cti, mai cu samd dou'a din ele, acel dat de Roman la 18 Noemvrie 1393 celar cinci fii ai lui Dragomir cel Alb si acel farä datd dat de fuga al II-lea lui Braiei frätine-sdu Petru, nu sunt acte de danie ci de Infarire a unor sttipAniri ce fusese, una a lui Dragomir cel Alb si cealaltà a tatalui lui Braiei Petrea.

www.dacoromanica.ro 133 se refera la tntdriri de sate si de hotare. Uricele privitoare la sate, mai ales in vremea lui Alexandru cel Bun, au toate inca forma unor danii, dar daca le cetim cu ateOune vedem ca ele in realitate sunt niste intariri. SA chain cate-va exemple: Prin uricul din 28 Ianuarie 1409, se zice ca Domnul harazeste i dd (Aami), din osabita a sa mila, ina sa ard a Moldovei, mai multe satelui Jurgea Ungureanul. Dar daca cetim cu bagare de samd vedem cà acele sate daruite de Domn sunt ocinele (0Tuniiik) (patrimoniul) lui Jurjea Ungurea- nul. Avem deci aface aici, nu cu o danie, ci cu un act de Intl- rire. Aproape totalitatea uricelor lui Alexandru cel Bun si ale Domnilor urmatori sunt asemenea relative la intdriri. $i lucrul se explicd usor. Domnul era judecdtorul suprem, puterea lui crescuse mult de/a descdlecare pana la Alexandru cel Bun. Inaintea lui veniau toate litigiile relative la stapaniri teritoriale, el &idea cartile de judecatd hotarind pricinile. Era deci firesc ca supusii lui priveasca pergamentul de intarire, cu marea pecete de ceard atarnatd de el,ca cea mai buna aparare impotriva poftelor nedrepte ale rudelor, ale megiesilor, ale dusmanilor. Cu incetul, in cursul vremii, ramasera pOni stapani de sat cari sa nu fi venit sa-si ieà uric dela cancelaria domneasca in schimbul taxei hotarite pentru eliberarea uricului. Iar actului i se &idea la inceput forma de danie cad se pare ea aceasta formula avea mai multa tarie. (Precum vom constata in curand mai era Incâ un temeiu puternic care faced pe stapanii de sate sd alerge dupa urice domnesti de intdritura) Apoi, mai pe uimâ, acei cari banuiau ca din partea vre- unui dusman s'ar putea ivi pretenOuni drepte sau nedrepte asupra ocinilor lor, iar Domnul era altul dealt acel care daduse actul de intdrire,se grdbiau sa apuce inainte isd capete o noua intarire care li inchezesluia 1initita stapanire In vremea acelei Domnii. Vedem asemenea intariri, pentru aceleasi stapa- fill, date succesiv de un sir intreg de Domni. Precum am aratat mai sus, uricele de intariturd se confund prea adesea cu acele de danie din pricind CA, mai ales la cele

www.dacoromanica.ro 134 mai vechi, formula este identicd in ambele cazuri. Domnul (Amu) cutdrui satul cutare pentru a recunoaste slujbele lui.In cazul lui Jurjea Ungureanul citat mai sus, deosebirea reiesd din faptul cd Domnul dai Intareste donatarului ocinile sale, adicd patrimoniul sdu. Dar sunt unele unce, mai ales din vremea de inaintea lui Stefan cel Mare, incari lipseste aceastd indicatie si atunci actul trebue cercetat cu cea mai mare bagare de sama spre a descoperi un indiciu care si ne dumereascd (Ind avem aface cu o danie sau cu o intdrire. In multe unce de asernenea natura gdsim dupd numele satului cldruit mentiunea uncle este casa sau curtea lui" care ni permite sd conchidem ca avem aface cu o intdrire1). Dar sunt alte indicii lesnind acelui care ceteste actele cu atentiune facerea deosebirii 2).

1) Aceleasi mosii ale lui Jurjea Ungureanul ni dau un exemplu care iii aratà cat de usor se poate Ilia o intärire drept o danie: 1447 Septemvrie 3. Petru Vv. häräzeste panului Ulea, pentru credincioasele sale slujbe, satele anume: la Covurluiu jumätate de sat, din Ungureni la Nevira,i jumätate din moaraiSperlestii la Turluiu Spronestii mai jos de Sperlestii Neghisestii in dreptul Sperlestilor si Bosotenii la Tazläu isilistea lui Petrila iTisestii la Trotu i Bu- destii, sa-i fie uric lui si fratelui sàu Iuga, cu tot venitul sitot hotarul pe -Linde au utnblat din veci. (Acad. Rom., Peceti, 103). La prima vedere s'ar pärea cä avem aface cu o danie: in realitate este fáta indoiala vorba de o intärire. In nota precedentä am rezumat uricul lui Alexandru cel Bun din 28 Ianuarie 1409,- prin care intareste lui Jurjea Ungureanul parte din satele ce le vedem harazite de Petru Aron, la 1447, lui Uleai fratelui acestuia Iuga. Dar Academia Romanä poseda un document din 1432 lunie 29, prin care Ilie Vv..intareste dania facuta de Jurjea Ungureanul nepotilor luide sora, Ulea si fratelui sau Iuzea, douä sate la Turluiu, anume Spronestiii Neghisestii, iar dupa moartea lui jumatate din satul unde este casa lor,pe Nevira. (Acad. Rom., Peceti, 5)Faptul ea uricul lui Petru Aron este o intarire si nu o danie este deci stabilit mai presus de once indoiala', dar daca n'arn fi avut la indernana uricele dela 28 Ianuarie 1409 $i dela 29 Iunie 1432, nu este mai putin adevarat ca am fi fost justificati sa conchidem cA probabilitatile sunt pentru o danie. In cazurile indoelnice vom risca totdeauna mai putin sA gresim conchizand la intarire decat la danie. 1428, Aprilie 15. Alexandru cel Bun harázeste lui Valcu, fiul lui popa Zaharia, un sat pe Calugara, ande-i este casa. (Mimi., XVIII, p. 1). 1429 (luna si ziva neligibile). Alexandru Voevod darueste boerului sat. Dan Uncliate satul cunumele de Polova, unde este casa lui. (Acad.Rom., V, 96).

www.dacoromanica.ro 135

Voiu mai cita ca exemplu uricul lui Alexandru cel Bun, din 29 Iunie 1400, cel mi vechiu ce ne este pastrat dela acel Domn. Desi Domnul, printr'acel act, cid lui Stroe ifratelui sau Ivan (loud sate pe Tazlau, totus, cetind pergamentul cu bagare de sama, vedem ca el in realitateeste o hotarire domneasca

1432, Noernvrie6.Ilie Vv., därueste luiMihailCrästiänescul jumatate din Crästiänesti, partea lai, cu hotarele vechi. (Acad. Rom., V, 95). 1448, Iulie 21. Petru Vv. harrizeste lui Ivan Porcul ocinile sale, uncle este curtea lui, la pärtiul Negru,i Sarbii si Arämestii si (ilisibil) si Stiulestiii Tiulestiii Campul Morii unde a fost Andreicoi Cuciu- lätestiii Brajoreaniii altele. (Acad. Rom., Peceti 7). 1436, August 24. Ilie si Stefan Vv. htitlizesc lui Oanä Portarul, pentru credincioasele sale slujbe, la Vasluiu :satele Brndurestii unde este casa lui, silistea Fundul si unde este Ilie, arnandouä judeciilei Rete- zestii,i la fundul aarlazelului, Cozianii si, is Prut, lacobestiii Barbo.sii silistea Tolestiicu iazurilesivia lui la Fundul.(Acad. Rom., Peceti 3). 1429, Maiu 27. Alexandru Vv. härilzeste boerului Ivan Cupcici satul Cupca unde este casa hai, pe Prut, satul Negoutii. (Ulianitzki, Op. cit., P. 32). 1434, Aprilie 24. Stefan Vv. häräzeste popei lui Iuga, intre altele, satul Buciumenii unde este casa ltd. (Ulianitzki, Op. cit., P. 42). 1446, Ianuarie 26. Stefan Vv. hilfazesteJul Ostapco Ogorilcu un sat, patrimoniul (rrionioy) lui, pe Ritut, unde au fost casa lui. (Ulianitzki, Op. cit. p. 68). De intärire este färä indoiara uricul citat mai sus, dat de Alexandru cel Bun, la 2 August 1410, lui Tnader Pitic, trei sate: un sat la Cattle uncle este casa lui (rm MS ECT Aomk), al doilea sat la gura Jeravcai (Jeravät) unde au fost Lie si Tigänestii cneji si al treilea sat unde este cealaltd casa a lui (rm 405c.r Aptiru Am.) unde este Tamas si Ivan cneji. Vederat ca aceste trei sate erau stäpanite de malt de Pitic care aveä si case in douä din ele. Asemenea de intärire nude danie este uricul (la de Alexandru cel Bun lui Cräciun Belcescu, la 20 Decernvrie 1413, de oarece vedern inteinsui cin imul din cele douä sate häräzite, in acel de pe pärklul (Valea) Ab, .era casa ha erd ciun. (Acad. Ron., C, 1). Tot ,0 intärire si nu o danie cupande cunoscutul uric al lui Ale- xandru cel Bun din 22 Septemvrie 1410, pubiicat intälu de d-1 Hasdeu in Archiva istorictia, 12)si acutna, iu urmil, fle d-1 Ghibänescti in Surete Ispoade (p. 1). iorin acel _uric, Alexandru Vv. au dat (,44v) lui Soldan Petru femeei sale, fata panului Juleai copiilor lori fratelui sclu Miclous (Ne-

www.dacoromanica.ro 136 care pune capat pretentiunilor reciproce ale celor doi frati pe satele Poianai Grata. Ea confirma numai lui Stroe satul Po- iana pe cand lasa Grata: amanduror fratilor de o potriva. Se vede ca numitii nu erau frati bunii ca numai satul Grata erà sub stapanirea tatalui, respectiv mamei comune. culai) satul TAmArtäsAutii pe Somuz. Apoi au mai dat lui ($oldan Petrea) si femeei luii copiilor lor un sat la Movila GdunoasA, in care Mieldus sd nu aibd parte. lar Domnul a luat din satul TAmArtAsdutii cinci dvoruri de TAtari pe cari le-a dat mAnAstirii Pobrata. ImpArtAsesc cu totul pdrerea d-lui GhibAnescu care crede ch. (Sol- dan) Micious, fratele lui Soldan Petruico-stApan cu dAnsul pe satul TAmartAsAutii, aveA pretentiuni si pe satul dela Movila Gäunoasti. Petru obtinut dela Domo, in schimbul a 5 sAlase de Tatari din TámArtAsAuti, sub forma unui uric de danie, intArirea, pentru el si frate-säu, a Tamar- trisAutilori, pentru el singur, acea a satului dela Movila GAunoasä. Adaog cA ei erau farA indolalä Unguri precum dovedeste atAt numele patronimic de Soldan al lui Petru, punerea numelui ski de botez dupiA acel patronimic si forma ungard (Miclous in loe de Neculai) a fratelui celAlalt. Ta- tAl lor si Julea, socrul lui Petru, träiatt amAndoi Cu bunA samd in vremea lui Bogdan intemeietorul. Uricul din 1423, Martie 31, dat de Alexandru cel Bun lui Ion Popsa si lui Moisä Filosoful pentru douä sate pe Rebricea, este färA indoialà un uric de intdrire. Uricul zice cA Ion(gailadiminutiv dinIedlia).Popa i-a slujit cu dreptateì credintä(CASASHills H4M npaRote H HripHoro),ceea ce Domnul vAzAnd, i-au hAräzit luid din osebita sa milA si i-au dat luiOHAAC1I4AH HCMIil EAT H AdAH feMte,in a sa tarA a Moldovei, un sat pe Rebricea, anume Sarbii si alt sat mai jos, satul lui Moisd Filosoful, ca sti-i fie uric, cu tot venitul, luii fratelui salt MoisA Filosofuli urmasilor. Vederat cA avem a face cu intArirea acestor douA sate cätre cei doi frati cari le mostenise dela pärinti. SA se observe cd ele rAmAn chiar indivize intre ei. (Ibid., p. 21). Tot o intArire si nu o danie este cuprinsA in uricul din 16 Fevruarie 1424, dat de Alexandru cel Bun lui Popa Iuga .si fratelui sAu, Nan, pentru satul Buciumenii de lAng4 Baia. (Ibid., p. 14). Inteadevär uricul zice cA Popa Iuga a slujit Domnului cu credintd"(14.10Ho),§i Domnul vAzAnd acele dreptei credincioase slujbe, ,i-au härAzit lui din osebita sa milA(HSAAOH11114 (TAW WO WCORHOk Hdllif 10 MAOCTHO) ii-au dat (A4mi) in Tara lui a Moldovei..." satul Buciumenii ca sh-i fie uric lui i fratelui sdu Nan §i copiilor lui si nepotilor lor §i strdnepotilor tor etc...." Introducerea lui Nan care nu se vede sri fi Molt slujbe Domnului in dania acestui sat, dovedeste si aceastA danie este in realitate o intArire a fratilor Popa Iuga si Nan asupra satului ce-I mostenise dela pärinti. Uricele in care gäsim mentiunea di in satul däruit se MIA casa donatarului sunt foarte numeroase.

www.dacoromanica.ro 137 Se poate stabili ca principiu,in cat privete uricele lui Alexandru cel Bun iale succesorilorlui, ca ele ca regula conOn o intdrire sise refera nurnai prin excepOune la\Teo danie. Dela Stefan ce! Mare incoace deosebirea intreuricele de daniei acele de Intarire se face cu inlesnire.

§ 3. Despre deosebitele feliuri §i forme deunce. Toate locurile fdrd de stapan, adica fdr) judet ereditar, furd, dela inceputul Domniei, privite ca locuri domnesti. Aceste locuri domnesti se pot Impdqi In urmatoarele patru categorii: hotarele tdrgurilor, satele ascultatoare de hotarele targurilor iocarmuite de juzi, e) brani§tele (rezervele) domne§ti d) celelalte locuri pustii ').

i)a) 1401, Octomvrie 31. Alexandru cel Bun daruieste man6stirii Moldovita 2 mori in hotarul târgulul Baia, una in capatul de sus, cealalta in capatul de jos al targuluisi patru case de Mari, tot In tdrgul Baia, scutindu-i de once slujba domneasca. (Wickenhauser, Die Ur- kunden des Klosters Moldotviza, p. 55). 1448, Aprilie 23. Petru Aaron daruieste lui Mihail Logofätul locul de moard din tdrgul Baia unde au fost vechile mori doninesti a Orin- telui sau (Alexandru cel Bun) si a fratilor sal (Tiles si Stefan) ca facd moara pe acel loc. (Ulianitzki, Materialii, etc., p. 71). 1453, Fevruarie 23, Alexandru Vv. da Fevroniei,staritei manAstirii lui Iatco, care este mai jos de Suceava, volnicie sa inflinteze un sat pe hotarul imicincistirii, volnici fijad oamenii acelui sat sit are, sel samene si sci cosascd pe (arma tdrgulai Suceava Entocmai ca tdrgovefii. (Academia Romana, XL, 3). 1488, Aprilie 3. Stefan cel Mare däruieste manastirii Putna nzorile donznesti din tdrgul Siretiului. (Ulianitzki, Op. cit., p. 117). b) 1490, Octomvrie 15. 5tefan cel Mare cumpar,5 dela diferiti 16 sate pe cari plateste 1490 zloti tatatesti, apoi zice: am intors si am supus si am lipit toate aceste sate fi silisti mai sus numite catre tdrgul nostril Vasluiul, sci fie de ocol si set fie Domniei Mele uric cu tot venital si fiilor Domniei mele si n,epofilor, strdnepofilor si prestrdnepofilor .si tot neamului Domniei mete, nestramutat nici odinioarà In veci. (Arhiva Statului, Iai, Dosar No. 599, fila80. Trsp. 1714, op. 1946).

www.dacoromanica.ro '138

In satele domnesti, Domnul era privit ca stapanul satului: el numia un jude sau vataman care ill reprezenta. Toate daniile, atat cAtre particulari cat si catre mAnastiri sunt fdcute din aceste patru categorii de locuri. Numai prin exceptiune vedem pe Domni harazind cate °datä satecon- fiscate dela un al treilea pentru vre-o pricind bine determinata,

1532, Martie 13. Stefan Vv. intdreste lui Craciun un sat din satele domne0, anume Contestii la Suceava. (Acad. Rom., p. 31). 1561, Septemvrie 11. loan Vv. ddruieste luI Vartic o siliste, anume Andrecdutii la Hotin, ce a fost ascultatoare de ocolul Bogovei. (Acad. Rom., XL, 5). 1586, Fevruarie 22. Petru Vv. ddruieste lui Andronic Ciolpan fratelui sdu Roman Plesca satul Balomirestii, ce a fost drept domnesc de ocolul Romanului. (Acad. Rom., Mss. No. 13). 1587, Decemvrie 20. Petru Vv. ddruieste mändstirii Moldovita satul Ontestii, fost domnesc de ocolal Botwinilor. (LTricar, XVIII, p.214). 1591, Aprilie 30. Petru Vv. ddruieste lui Stamati Stolnicul satul Brostenii dela Dorohoiu, fost domnesc de ocolul.. tefaneOlor. (Ibid., XXIII, p. 30). 1632, Iulie 22. Radu Mihnea Vv. ddruieste lui Miron Barnovschi satul Iucsanii, fost domnesc de hotarul targului Suceam (Iorga, Studii si Documente, XI, p. 49). 1632, Aprilie 19. Alexandru Dies scrie Uriadnicului, Soltuzului pärgarilor de Piatra sd lase in pace satele Averestii, Jirovuli Nico- restii care alta data fusese de ocol târgului Piatra acum sunt hardzite mandstirii Iui Aron Vodd. (Acad. Rom., LXXVII, 53). 1453, Ianuarie 26. Alexandru Vv. häräzeste mAndstirii Pobrata, intre altele, o prisacd in Bran4tea domneasca dela Bohotin, o pustie, tate pe apa Neamtului,i alta pustietate la parAul cel din lac, pe valea Uhritoaei, descriindu-le hotarele. (B. P. Hasdeu, Arhiva 'storied, I, p. 102). 1425, Maiu 12. Alexandru cel Bun hdrazeste lui Stroici, intre altele, douei locuri din pustiu; unul pe Drenovài altul pe Cerlenoiu (Acad. Rom., Peceti, 144). 1436, Iunie 13.Ilie iStefan Vv. hardzesc lui Mihail Stängaciul, intre altele, cloud locuri din pustiu, lar h;otarele fiecaruia din ele sa fie cat va puteet cqeza patru sate. (Acad. Rom., XL, 2). 1439, Aprilie 3. Ilie si Stefan Vv. hdräzesc lui Stanciul, intre altele, silistile Bdrsumeniii Dumitrenii pe Jijia. (Acad. Rom., XVII, 227). 1455, Maiu 12. Alexandru Vv. hArdzeste. mänästirii NeamtuIui o moard si 1 bucata de pelmet' nt peste Toplita, mai jos de Neamtul. (Acad Rom., XXXIII, 87). 1488, Aprilie 5. Stefan cel Mare härdzeste lui Duma PArcalabul un sat din satele Domnului, unde a fost Fete, pe Bogdana, si o sil4te

www.dacoromanica.ro 139 totdeauna specificata in actul de (Janie §i care aproape excluziv de once alta este Malta tradare(CHTAIMICTKO)'). Domneti mai deveniaui satele ai caror stapani muriau fara a lasa mo§tenitorP). unde a fost (hurl, in acelas hotar. (Arhiva Societei fii Stiin(ifice si Lite- rare din Iasi, I, p. 375). 1502, Septemvrie 13. *tefan cel Mare harazeste lui Buda si lui Grozea un loo pustiu mai jos de gura paraului Capdtaroasa, ca sa intemeieze sat. (Acad. Rom., XL, 15). 7026 (1518), Aprilie 26. *tefan Vv. cel Tanar intrireste lui Toader, Parcalabul Romanului, dania pdrintelui sau, Bog-,dan Vv., trei locuri de pustiu, until pe Bac, al doilea pe Cahova si al treilea la capatul Belioaei, iar hotarul acelor trei pustiuri.sei fie dupei cum pot cuprinde 3 sate, fiestecareCuhotarul seta. (Acad. Rom., XV, 166). ') 1434, Octomvrie 18. Ilie Vv. harazeste lui Stan Babici satul So- branetul la tinutul Tetinei (Cernauti)sisatul Vascautii a lui Mi.sea pe care Misea l-a pi,rdut din cauza treiddrii(cir ktlheTKI-1) i satul Bu- dintii a lui Mihail Coscievici care asemene l-a pierdat din cauza (Ulianitzki, Op. cit., p. 47). 1493, Martie 15. *tefan cel Mare harazeste lui Petrica Comisul satul Onicianii, la Fantanaomuzului, ce-I cumparase Avram Visternicul dela Judea Onicianul sialtii, dar care l-a pierdut pentru tretdare, fugind In Litvania. (Acad. Rom , Peceti, 147). 1536, Martie 24. Petru Vv. da un uric relativ la satele Jolcasanii, Teofilanii si Greceanii luate de Stefan Vv. (cel Rind') dela Luca Ar- bare pentru treidare. (Iorga, Op. cit., V, 212). 1548 (fait alta data). Petru Vv. harazeste manastirii dela Voronet satul Balita, pe Baseu, la tinutul Dorohoiului, care a fost a lui Saminicianul Paharniculi l-att pierdut pentru cei s'au sculat ca niste tiilhari asupra lui Stefan Vv. (col Teineir). (Acad. Rom., Peceti, 37). 1621, Dechemvrie 18. stefan Toma harazeste lui Vasile Rosca Me- delnicerul satul Berbestii, la .Carligatura, care fusese a lui Balica Hat- manul l-a pierdut &Ind s'a sculat cu o multime de Lesi si de Cazadi asupra Domnului seht Constantin Vo. (Movilei) §i asupra OHL (Acad. Rom., VII, 175). Se stie ca intreaga avere a lui Balica fusese luata dupa moartea lui de stefan Tomai impartita pe la boeri si manastiri. 1685-1693. Constantin Cantemir Vv. harazeste lui Teodosie Dubriu Vel Logofat si (Ion) Bals Vel Vornic satele- Horodistea iMarcautii dela tin utul Hotinului, fiindcä stapanii lor n'au vrut sa stea la ocinile partilor lori sa-si traga greul Ora cum si altii ci au fugit la Ocraina in Tara Cazaceasca". (Acad. Rom., XXII, 140). 2) 1528, Martie 19. Petru Vv. harazeste lui Grozav, Parcalabul Cetatii Notta,pentru credincioasele sale slujbe, o siliste pe Polonici, anume Seri-

www.dacoromanica.ro 140

Numarul satelor domnesti nu pare sa fi fost foarte mare dela inceput. Aceasta reiesa din faptul ca vedem chiar in secolul XV, Domnii cumparand sate pe bani gata spre a le darui particularilor, manastirilor sau targurilor. Daca numarul satelor domnesti ar fifost mare, de vreme ce numarul daniilor a fost mic, rezerva ar fi ramas mare si Domnul, avand bels'ug de sate la dispozitia lui, n'ar fi cheltuit un numerar care erà foarte rar pre0os pe acea vreme pentru a cumpara altele de-ale particularilor '). Uricele domnesti relative la stapaniri teritoriale nu au de object numai daniii intariri de sate, ele se mai dau si pentru a intari: a) vanzari, imparteli, e) danii sau d) schimburi, e) pentru a curma judecati si chiar f) pentru vanzari de sate de catre Domni la particulari2). drestii care acea siliste a rdmas Dotnnului dela Cerndloaia dupd moartea acesteia, negdsindu-se si nestiindu-senici un neam alel. (Acad. Rom., LIX, 86). 1552, Aprilie 4. Alexandru LApusneanu Vv. vinde Stolnicului Bo- lea satul Blänestii pe BArlad poiana Sasului pe lunca Siretiului, ce fuscse a Postelnicului Hrabar si cari le-a mostenit Domnul, murind HrA- bar fArA mostenitori. (Hasdeu, Arhiva 'storied, I, p.125). i) 1487, Septemvrie 15. Stefan ce! Mare cumpdrd pentru 912 zloti satele Negoestii, jumAtate Gostilesti, 2 sate pe Moldova numite Poiana, CiorsAutiii Botosul pe cari le hArAzeste Episcopiei dela Roman. Origi- nalul la Acad. Rom., Peceti, 136. 1487, Octomvrie 15. Stefan ce! Mare cumpdrd a doua jumAtate de Gostilesti pentru 120 zloti tAtArestii.i diirueste Episcopiei dela Roman. (Melhisedec, op.cit,.I,p. 133Originalul la Acad. Rom., LXXIV, 16. 1488, Martie 12. Stefan cel Mare cumpard dela Mihu Ponici i ai sAi jumAtate de satul Dvoraste pe Siret, drept 400 zloti tAtAresti si o dilrueste mänästirii Moldovita (Acad. Rom.,.XL, 9). 1500, Dechemvrie 14. Stefan cel Mare därueste mAnAstirii Pobrata satele Sinestii si Onitcanii, cumpdrate de Domn dela Giurgea Sinescu Giurgea Pamesu. (Acad. Rom., XLIII, 3%). 2) a) 1439, Aprilie 3. Iliei Stefan Vv., WO reso vánzarea fAcutd de Ivasco lui Stanciu Postelnicul, jumAtate de sat Plisinet, pentru 903 zloti tAtAresti si mai hArAzesc lui Stanciu clouà si1ite (Acad.Rom., XLVII, 227. 1443, August 25. Stefan Vv., 'WO reVe cAluggrului Saya o vie cum- priratd dela Andris din Neamtu. (Acad. Rom., LI, 1). 1465, Dechemvrie 8. Stefan cel Mare tntdreste lui Badea un loc pustiu ctunpdrat dela pan Tatul dela Barzota. (Acad. Rom, XIII, 7\

www.dacoromanica.ro Objectul daniei, al intaririi, al imparteliisau al judecatii era obisnuit un sat, mai artireori un loe de siliste, de prisacasau un pustiu. Cand Domnul harazeste o siliste sau un loe de pustiu el are totdcauna grija sa adaoge cd da acea si1itesau acel pustiu pentru a-si a§ezà un sat. Totdeauna se vorbeste de hotarele locului daruit, adesea ele se descriu in chip mai mult sau mai putin amanuntit. In

1479, Septemvrie 15. Stefan cel Mare inteirete lui Dima Cluceriul cumpdreiturile jupanesei saleNasta,mai multe sate. (Acad. Rom., XLVII, 119). 1482, Septemvrie. Stefan cel Mare bita' rete vdnzarea fAcutd de Neaga, fiica lui Mihaiu $oprea, a jumatate din satul $oparlenii, drept 80 zloti tatäresti, lui Ignati frateluisal" IonTintiul, precum sim'in- zarea facutä acelorasi, de catre Välcu Barlädeanu, a unui loc de prisacti din sus de HIApesti. (Acad Rom., Peceti, 9). b) 1495, Ianuar 17. Stefan cel Mare intdrete inzpeirteala pArtii de Nänesti a lui Toader NAnescu intre rastrAnepotii acestuia. (Acad. Rom., Peceti, 119). 1495, lanuar 22. Stefan cel Mare inteirete impeirfeala t'Acula de Toader Iucas, cu surorilei verii lui, a satului LaslAoanii pe CracAu a altor bunuri, (Acad. Rom., XL, 12). 1521, Iunie 3. Stefan Vv. (cel Tallar) intdrege impcirfeala fäcutti de Aval-, Cu surorilei rudele sale, toti nepoti Neagului, a satului Ro- tompanestii pe Bogdana, care sat s'au impartit intreipArti. (Acad- Rom., LXVIII, 130). 1581, IVIaiu 11. Iancu Vv. (Sasul) inteirete impeirfeala facutd de Marica si Ilisafta, fratele lor Ionasco isora lor Asafia, copii Maricai, cumnata lor Ana si fratele acesteia Eremia Barbovschi, nepoti lui Ion Voruntar si a Sofiicai, stranepoti lui Serbica si a Olenii, ocinilelor, din uricele mosilori strAmosilor lor: satele Prisacanii, Vasiliutii, Prajanii, Cudrenitii, Vorontaresfii, Colbaniii altele. (Acad. Rom., LIX, 88). e) 1449, Maiu 26. Al exan du Vv. inteirege stdpd nir ea manastiri i Mol - dovita peste satul Posada, pe Moldova, ce-i este ddruit de Ion Pantece. (Acad. Rom., LXVII, 118). 1472, Iunie 5. Stefan cel Mare intdrete lui Roman SpAtarul o mosie erd deiruitd de o mAtusä a sa. (Acad. Rom., Peceti, 127). d) 1468, Martie 1. Stefan cel Mare tntäre1estdpânirea lui Duma Clu- cerul peste jumatatea satului Brudurestii, ce o are luatei in schimb dela frate-sau si dela nepotii sili,pentru satul Grozavesti. (Acad.Rom., XL, 4). 1567, Aprilie 29. Alexandru Vv. (Läpusneanul) intdre0e schimbut fácut intre Silioni fratii säi Stan si Toader, fiii lui Borciu, nepotii lui Danciu Pardos, Cu Manea Visternicul, dand cei dintai a treia parte din satul Moinesti, ce'l avuse Pardos din uric de danie dela IIiei Stefaa

www.dacoromanica.ro 142 cele mai multe unce relative la sate dania sau Intarirea se face: pe acel sat cu toate hotarele lui, din Coate prtrtile, pe unde din veci s'a locuit (lam443 K*KrA Willig11111). lar cand este vorba de hotarul unei sau al unui loc de pustiu, pe care urmeazd a se sinfiinta un sat, vedem cA se zice obisnuit ca hotarul sd fie din toate pdrfile cat va putea locul:un sail). Acelas lucrui pentru hotarele unui loc de prisacA.

Vv, ,i ludnd in schimb dela Manea a treia parte din Bodesti, partea din jos. (Acad. Rom., XXXII, 1). e)1474, August 26. Stefan cel Mare judecd pricina (Mitre Ivan, fiul lui Vasco din Horodnici fratii säi cu Marusca, cneaghina lui Andrei Serhici,fata lui Ion Cupcici si cu nepotul ei, Mihnea, fiul luiGrozin Cup- cici, pentru mostenirea lui Ion Cupcici, and pe reclamanti ramasi, intäreste Märuscäi silui Mihnea toate satelelui Ion Cupcici, tUlia- nitzlii, Op. cit., p. .109). 1580, Seotemvrie 21. Iancu Vv. (Sasul) judecdpricina dintre Gavril din Sträoani cu Grigai Absa pentru o jumatate de sili te la fundul Ciuhrei, Durnitii, ce se numeste acuma Berbicai da pe Gavril rämas. (Acad. Rom., XL, 54). 1581, Septemvrie 14. Iancu Vv. (Sasul)judecd pricina dintre Toader Pon ici, nepot Sturdzei fost mare Postelnic sub Stefan Lacustä, ca ai säi, cu mänästirea Moldovita, pentru pktile lor din satul Raciuleaniii dupä cercetareafilcuta de Marele Vätav de Suceava, Ghidion, ea Soltuzul batränii din Baia, dä mändstirea rämasä, (Acad. Rom., LXVIII, 131). f) 1546, Iunie 18. Petru Vv. intäreste vänzarea fäcutä de Bocica, fata lui Nicu Topa, a dreptei sale ocini, din uric de ctunpeirdlu/rd a lui Nicu Topa dela .3tefan cel Mare, din jumatate de loe din pustiu, la Chigheciu, anume Pietrisul, partea dip jos, ce l'avandut lui Coman .sifratelui sriu Judea sisurorii lor Chilia, drept 180 zlo(itätäresti, (Acad. Rom., Peceti 39). 1) Pe 'Ant uricele citate in nota 1) d) de mai sus, voitt mai men- tiona ca exemple si cele urmAtoare: 1434, Aprilie 2-1. Stefan Vv. intrireste lui popa higa, printre altele, un pustiu pe Basalti silistea Otelova. Si hotarul silistei si a pustiului sei fie cdt vor putea locui doud sate. (Uricar, XVIII, p. 4). 1455, August 29. Petra Vv. härdzeste lui Duma Micaci un loe din pustiu pe päräul Coziei, la Braniste, la Bohotin, ca sd-si inteineieze sat la paräul Coziei. lar hotarul acelui loe din pustiusir' fie din toate pdrtile (di va trebui ca sd poatd tral un sat si din araturä si din fänete. (Analele Acad. Rom., I, XXVIII, Cronica Bohotinului, p. 45). 1502. Septemvrie 13. Stefan col Mare härilzeste Itti,Buda si lui Grozea un, loe din pustiu pe Särata, mai jos -de gura päräului Crtpriti-

www.dacoromanica.ro 143

Dania sau intdrirea afard de o singurd exceptiune rnic cu- noscutd1) se lace totdeauna pentru vecie. Formula este aproape invariabilä:ddmi intdrirn luii copiilor lui inepotilor lui strdnepotilor luii rdstrdnepotilor luii imprdstietilor lui intregului neam allui, care i va firnai aproape, nerdsuit in veci(MAU H HOTREMHAH -WO H ,Vkl'EMSgroH .0yHOrlaliNVIX H HirkOVH01,91/1TOAIS grotinp-kgpoilveromx. FPO HKICEMOVpomr ir( HRAHMHEMOV HEE10(10rIBEHO 14HKOMINE Hit*Fati). Lucrul ast-fel ddruit sau intdrit, cai satul mostenit dela mosii strAmosi fdrd ca sd se vazd intervenirea vre-unui uric anterior, este desemnat in acte prin cuvintele patrimonitt (o'rutitis) moie (A.kA/1") 2)* noasa, ca sa-si facrt sat, iar hotarul acelui loe sd fie din toate partite cdt va putea locul un sat. (Acad. Rom. XL, 15). 1531, .Martie19. Petru Vv. hrtrazeste lui Lazu, lui Gligailui Neagu un loc de pustiu pe Ceretioaea, la gura Scumpii, ca s5-si fact' sat, iar hotarul set fie din toate pdrfile cdt va putea load un sat. (Acad. Rom., Peceti 28). 1535, Martie 9Petru Vv. intäreste vänzarile facute Logofrttului celui mare de catra fiicele Marfinei, a defuti seli.ti,lintre care una pe Haut, al ciirui hotar sit fie cat loe va putea cuprinde un sat. (Acad. Rom., Peceti, 30). 1535. Martie 22. Petru (I?ares) Vv. harkeste lui Toma PArcalabul de Ciobärciu, pentru credincioasele luislujbe, -tan loc pustiu pe Botna, intre Dobrai Oale, unde este marele Chisinau, ca sa-si aseze acolo un sat, iar hotarul sà fie cat va ajunge pentru asezarea unui sat. (1-lasdeu, Arhiva Istoricd, 1, 1. p. 83). 1389, Ianuarie 3. Petru (Schiopul) Vv. hArazeste lui Septelici Ar- masel o siliste in pustiu la fantAna Capleana, In tinutul Sorocii, ca sä-si faca sat, iar hotarul sä fie cdt va trelati ca sei vie la rd nd cu hotarul altor sate de prin prejur (Gh. Ghibanescu, Ispisoace i Zapise, I,p. 178). ')1437, Fevruarie 24. Ilie Vv.i Stefan Vv. harazesc Ini $teful Ju- matatevici satele Väscrtutii, MusineVul,Dragosanii. Batacautiii Maneutii, iar acesta lui Stefuli MAndru pe viatei (autRwrie). Väscautii fusese a cum- natei lui Ilie Vv, Marusa, care /-a pierdttt pentru trädare IKHTAAHCTKO) cAnd a fugit in Rusia (Wickenhauser, G-eschiohte der Kleister Woronetzu. Patna, p. 151). 2) Faptul intaririi acelueas sat asupra aoeleasi persoane sau asupra mostenitorilor ei, adesea la fincare schimbare de Domnie, s'a interpretat ca o dovada cä stäpanirile oferite prin uricile de danie sau de Intarire erau revocabile. Mi se pare ca numai formula de danie sau de intarire reprodusä

www.dacoromanica.ro 144

Acel cdruiea i se hardzia sau i se Intdria, cdpdta dteptul sd-1 \rancid In intregime sau in parte, sa-1 imparta sau sa-1 da- ruiasca oricui Ii venia la socoteala. Dania, vanzarea sau im- pdrtala se inta'ria de Domn, dar aceastd intdrire nu mi se pare sa fi fost obligatoriei sd fi constituit o indatorire de a obtine consimtimantul sdu pentru ca actul sd fievalabil, ciera pur simplu un act de inregistraresio masurd de precautiune pentru a face vanzarea, dania sau itnpArtala mai solemnd, mai cu tdrie, cum am zice astdzi: autenticd. Nu cunosc nici-un caz de revocare a unei danii domnesti, confiscdrile precum am observat mai sus se faceau numai pentru motive bine specificate: inaltd trddare, datorie cdtrd Domnie sau crima. Fetele mosteniau de o potrivd cu fratitlor, precum dovedesc nenumdrate acte de impartire. Intdriri de sate date de Alexandru cel Bun si de urmasii lui unor lemei sunt destule. atat pentru progenitura barbdteasca cati pentru acea femeiascd

§ 4. Domnii hAraziau sau intariau nu proPrietatea ci judecia. Naste acum intrebarea: Dania sau intdrirea unui sat, a unei si1itisau a de pustiu, fficutd prin uric domnesc,cu drept de mostenire,unuiloc mai sus, ajunge pentru a nimici aceasta parere. Nuse poate concepe o formula care sa exprime in chip mai ciar cá drepturile conferite prin uricul in care acea formula se afla sunt date pe vecie. Aceste intariri repetate, ce le intalnim atat de adesea, sunt fara indoiala datorite starii de arbitrar care a domnit la noi aproape totdeauna §i nesigurantiipri- cinuita prin faptul Ca, la fiecare schimbare de Domnie, judecätiinchise sub Domnul precedent puteau sa inceapa dinnou. Daca vom tine& sama de partea ce trebuia s'o aiba in acele judecati arbitrarul§ipartinirea, precum si pornirea neamului nostru spre judecati, vom putea lesne ne dam socoteala de pretul ce'l avea intarirea capatata dela noul Domn. Aceasta intarire nu era de mai putin pretpentru acei cari presupuneau ca sunt amenintati de vro revendicare, decat de aceicare se temeau de vro part care ar fi putut trage dupa sine confiscarea averii lorpentru o hiclenie inchipuita sau adevarata.

www.dacoromanica.ro 145 a donatarului, constituid ea oare pentru acel donatar sau pentru urmasii lui o proprietate? Rdspund ca da, dania sau intdrirea fdcutd brin uric domnesc constituid fArä indoiald o proprietate vesnicd, transmisibild tuturor mostenitorilor donatarului, atat parte femeiascd cdt parte barbdteascd, avdnd donatarul dreptul s'o xrdndd sau s'o ddruiascd in total sau in parte, pu land urmasii lui s'o impartd, sa ddruiascd sau sâ vdnda pdrtile lor. Dar aceasta proprielate era departe de a fi un alod sau un dominium in intelesul dat acestui de pe urmd cuviint de dreptul roman. Era Mai putin decdt un alod,caciacel hotar erd grevat de dreptul de folosintd al oamenilor cari locuiau pe dAnsul. El-A mai mult decdt un alod, cdci de aced stapanire erd legatd judecia satului aflat pe acel pdmdnt, judecie care alcdtuià tocmai obiectul de cdpetenie al stapAnirii intdrite sau hdrdzite. Sd ne ldmurim. Intemeietorul Domniei moldovenesti a gdsit locuitorii acestei tdri trdind sub regimul obiceiului romftnesc, obiceiu foate pri- elnic pentru obstia poporului. Daca el n'a putut decdt sd res- pecte drepturile cneji/or, este vederat cd a trebuit sd se fereascd si mai mult de once atingere a acelor ale obstiei. Obstia trebuid crutatti, caci nemultdmirea ei ar fi pus capat la once zuintd a lui Bogdan, lipsindu-1 de ostenii numdrosi de cari aved nevoie spre a se apard impotriva navalirilor repetite ale Cra- iului Ludovic. Din spusele cronicarilor unguri nu -incape indoiald ca Ludovic, care erd atunci unul din cei mai puternici staptinitori ai Europei, si-a pus toate puterile, In mai multe rAnduri, pentru a reduce pe Bogdan a cdrui intceprindere o privid ca o rusine cumplità pentru ddrisul. Spre a se opune cu izbAndd puteriilui, a trebuit ca Bogdan sd aibd ajutorul nepregetat al intregii Romanimi care trdid la rdsdrit de munti. Este vederat cd, spre a fi rdspinse, ndvalirile Regelui au trebuit sd se izbeasca de o miscare inteadevAr nationald, cd obstia Romdnilor din tdrile cari au alcdtuit mai pe urrnd Moldova, a alergat intreagd la granitd si a aparat-o cu o insufletitd inddrjire. Nici Bogdan nici urmasii lui nu s'au gdndit la vre-o stirbire a ,drepturilor poporului, la vre-o ingreuiere a stdrii lui. De

6398 10

www.dacoromanica.ro 146 altmintrelea documentele ni dovedesc cu prisosinta ca nici o schimbare efectiva n'a avut loc in raporturile taranimii Cu pamantul pana la mijlocul veacului XVIII. Obiceiul romanesc, pomenit de uricul din 1447 citat mai sus, ca legiuirea in vigoare in tara, era cu buna sama singurul regim care, atat inainte de Alexandru cel Bun cat si in vremea lui, ocarmuia raporturile futre satean, judet si pamant. Primele danii si primele intdriri n'au avut nici cum scopul sa modifice ceva la regimul in fiintd pana atunci, ci numai acel de a inchezeslui mai bine drepturile de pana atunci, la cari se adaose poate nazuinta de a spori veniturile Visteriei domnesti prin taxele ce se incasau pentru eliberarea uricilor. Cnejii ocarmuiau satele lor din mosii stratnosi siei exercitau autoritatea lor de judeti pe tot hotarul apartinand satului, Cand Domnul zice ca da cutarui un sat cu tot hotarul cu tot venitul, este vederat cà nu-i treced prin gand, nici lui nici donatarului, ca uricul confera alte drepturi ialt venit decat acele obisnuite, atribuite fiecarui judet de obiceiul neamului, din mosii stramosi, Singura deosebire este cdei nu se mai numesc cneji sau judeti ci stdpcini ai satului lor. Prin urmare vedem ca stapanirea vesnicdsiereditara conferita de uricele de danie sau de intarire difera de proprietatea alodiald prin faptul ca cea mai mare parte a hotarului harazit sau intarit este supus dreptului de folosintá,al satenilor. Stapanul aved in deplina proprietate cel mult o jireabie, doua sau trei. De ramasita hotarului se folosiau sateniicari aveau pe el livezi, vii, prisaci, locuri de aratura, fanati imas. lusa stfplinirea hArAzità sau intarita de uricul domnesc aveà ceva mai mult decat o proprietate alodiala, caci tragea dupd sine judecia, adica stapanul era judetul, judecátorul ocarmuitorul satenilor, pe cari-i judeca pedepsia mentinand printre ei buna ordine,Ii duced la oaste, Ii reprezenta infata puterii domnesti si dela cari stringed birurile cuvenite Dom- niei. Tar, in schimb, sateniiIi dadeau a zecea din rodul pdmantului, dijma din stupi, apoi mai slujiau cate trei zile pe an la ce aved nevoe stapanul, macinau numai la moarai se cinsteau numai la crasma acelui stapem. Consideratiunile de mai sus sunt pe deplin confirmate prin

www.dacoromanica.ro 147 textul unui uric din 8 Octomvrie 1434, dat in Suceava de Stefan al II-lea, publicat pentru intaia oara intr'o revistaru- seasca, reprodus intraducere romaneasca de D-1 Hasdeu in Archiva Istoriedi publicat din nou, in text slavon si in traducere corectata, de D-1 I. Bogdan, in pretiosul slu memoriu: Despre Cnejii romani. Prin acel uric, Domnul da lui Jurj Atoe un sat la izvorul Saratei, unde sunt juzi Ritu ilije, ca Sd-i fie judecia uric si sub uric si nu se dea nimanui qi all judecdtor sa nu aibd ci sa se tie de curtea noastra din Iasi. Tot asa sa le fie si copiilor luii fratilor lui si nepotilor Jui stranepotilor lui si tot neamului, in veci ìneclintit; iar hotarul sa fie dupd hotarul cel vechiu". EMU' [EMS EAHO CIAO] HA KE(1)(53CatidTrk, rm Errmov,A,E4ssTs, H HAHE, KOVAETZ HAAR acoymifia H IIOAçuic Ad CA FI EAileT FIFIKOMOV,4 COVAERZ AA HE HMAIOT, (143Rii A,4 MIMICtiTS %VTH4IIIE1'0 W04

WT tACS. TAKONCAE,A COVAETS FI rk1kTfA155HXX H COATIJM I1JÇ H Ok'llOr-l4TOAAS HÇ FI lptIOVEFOlp-IATOAIXUK H KliCENIOIr 0011,01fi Hp, 114 KUM ; 4 XOTtIOZ All MON" ROVAETK DO crapo,vur vraps). Acest uric a carpi autenticitate nu a fost pusa in indoiala de nime este, vederat, o intarire a satului in chestiune hii Jurj Atoe si fratilor sai mentionati dar nenumiti. Aici gramaticul (Donid) a introdus euvantul judecia care obisnuit in acte de aceeas natura este subintcles. Jata o dovada directa ca, cand prin uricile lor vecnii Domni ziceau ca daruesc sau intaresc un sat, trebue sa intelegem ca daruesc judecia de pe intreg hotarul acelui sat, adica tocmai puterile si drepturile cari posedase cnejii din mosii stramosi. Mi se va objecta poate ca uricul din 8 Octomvrie 1434 este singurul prin care vedern Ain Domn harazind su intarind pe vecie judecia unui sat si a hotarului d'imprejuri ea, faptul reiesind .(10 continutul unui uric singuratecrjj se pot trage concluziuni pentru toate stapanirile din tara. Raspund intaiu ca, pe de o parte, aceste concluziuni sunt absolut conforme cu starea lucrurifor constatatd noi in capito- lele precedente ca fiind in fiinta in toate lade locuite de Romani conforme cu obiceiul neamului, Apoi uricul sus citat este depart e de a 11 singurul prin care sa se intareasca sau sa ,se ha-

www.dacoromanica.ro 148 razeasca pe vecie o judecie. El are multe sotiiiDonici nu era singurul gramatic care intrebuinta cuvantul judecie. Cunoastem un numar de unce din veacul XV in cari Domnul, intarind sau harazind un sat impartit in doua parti, zice lamurit ca intareste sau harazeste amd ndoud judeciile (ws-k SESANIE sau chiar wirk msmtaiim) sau amandoua partile de judecie (ws-k qaCTI-1 MSAVIT"). Mi se pare ca, cand Domnul zice in uric ca a dat sau a intarit pe vecie satul cutare, amel ndoud judeciile, cu tot hotarul, sau ameindoud pdrtile de judecie cu tot hotarul, nu poate incapea indoiala ca lucrul ce el 1-a daruit sau intarit este tocrnai acele (loud judecii cu tot hotarul, adica judecia asupra fiecarei parti de sat si asupra hotarului atarnand de ea,prin urmare intocmai acelas lucru ce 1-a intarit Stefan IIlui Jurj Atoc la 8 Octomvrie 1434. Iatai cateva documente continand aceasta mentiune: 1434, April 24. Stefan (II) Vv, intareste lui Popa Iuga, intre altele, satul Temesestii, arnet ndoud pdrtile de judecie (W" "C" Nt8A641)1). 1435, August 24. Ilie iStefan Vv, dau siintaresc lui

*Dana- Portartd, intre altele, satul unde este... i I1ie, amd n- doud jadeciile (ws-k mrAggIF)2). 1435, Dechemvrie 7. Iliei Stefan Vv. intaresc Protopopu- lui Iugai fiului sau Mihu, intre altele, satul (la Tutova) unde este Barba Stan si Stanciul, la obarsia (KKK) Strambei, amd n- doud judeciile (osii i Temesestii conemdoud peirtile de cut (06* Weal !SST's!) 3). 1436, Iunie 24. Iliei Stefan Vv. intaresc lui Petru Un- gureanul patru sate in campul lui Drago, printre cari Bala- cestii amandoua judeciile (wna acSikEtli")4) 1439, Iulie 2. Ilie si Stefan Vv. intaresc Protopopului Iuga fiului sal Mihail, intre altele, sub Bucovina Jigareanii, amein-

U1ianitzki, Op. cit., p. 42, No. 36. Atad. Rom., Peceti 3. Ulianitzki, Op. cit., p. 53, No. 48, Ghibanescu, Ispisoacei Zapise, I. p. 9.

www.dacoromanica.ro 149 doud judeciile (os-k iunde a fost Barba Stan, pe Stramba, amândoud pdrtile (osii qacTli) 1453, Iulie 20. (Petru II) Vv. intareste lui Mihail Logo- fatul, intre altele, satul Pratanosii, la gura Pobratei, unde este jude Cdrstea si Danciul, amändoud judeciileOg'k 1487, Octomvrie 15. Stefan cel Mare, cumpAra intre altele, doua sate, anume Poiana unde au fost cneji (rAf RLtI lall-IdA3OKE) Balos Danciul, aind ndoud judeciite (oR-k »c$Aegin), drept 200 zloti tataresti, apoi daruieste data celelalte cdt si Poiana doud judeciile (wsa Episcopiei de Roman, careia dai uricele tuturor acelor sate printre cari iuricul dela Ale- xandru cel Bun pe Poiana, aind ndoud pdrfile3). 1487, Dechemvrie 13. Stefan cel Mare intareste vdrizarea facuta de Fetea Iacobescul, nepot lui Stibor 81 a Zoichii si de cneaghina lui, Marina, a satului unde a fost Buda si Dragoiu, arnd ndoud judeciile (os-k mSANTHAe)4). In acest de pe urma document cuvântul romanesc »SSANTI-1, intrebuintat sub forma nearticulata in celelalte texte slavone, ni seintatosaza aici chiar articulat, astfel ca once umbra de indoiala asupra intelesului sau trebue sa Mai vedem ca uricele nu fac nici-o deosebire intre cuvintele :judecie, cut si parte de sat ;ele sunt sinonime sunt intrebuintate pentrua desemnd circumscriptia in care judetul, stapdnul satului sau a partii de sat, îi exerciteaza judecia. Sta pdnul sau judetul satului a urmat sa poarte in graiul poporului acest nume pana in veacul XVII. Intr'un izvod de vecini fugiti din Boldesti, izvod scris ro- mdneste, gasim mentiunea :Dupa aciaia au marsu gudeful lor Calapod de s'au pdrit de fata cu calugarii inaintea lui Ste- fan Voda (Toma). .." Acel Calapod insa erd insus stapdnul satului pe care '1 dobdndise dela Nicoara Prajescul, ddnd aces-

1) Idem, ibid., p. 57, No. 52. al Idem, ibid., p. 84. 8).Acad. Rom., 1..XXIV,16. Publicat de Episcopul Melhisedec Cronica Romanului, I. p, 133. 4) Acad. Rom., P.12.

www.dacoromanica.ro 150 tuia in schimb jumatate din Stolniceni. De unde iaras rezulta ca stapanul satului enst unuli acelas cu dadetal acelui satl'L Pamantul alcatuind hotarul unui sat era al locuitorilor acelui sat afara, cred, de o micä rezervdi de locurile nelOcuite re, ca si in Ungaria si in Polonia, trebuiau sa ramanajudetului. In uricul prin cate $tetan Vv., la 24 Maiu 1443, intareste schimbul, facut intre Mihu Pisarul de b parte cu Andreico si Luca de alta, se intareste lui Mihu: Jumatatea unui sat ce este pe Tutova in jos, anume Balanestii, acea parte care este intre paraui Tutova si cu toate casele ce sunt pe acea parte a päräuluii junkitate din intregul hotar ce aid rnd de Bälän,e0i.(H0/10Klithl CEMS Ha HA1AfhVKHflhi,FI,Ton- ¡Writ 140 iCK OT HOTOla 1:k TyTOICk HC'h OrC'h1h1 ,L1,0IH'h 111,0 COIrTh OT TOI CT00011 110TOKA H 110410111-HIA 07 ColirCEP0 K0T,111,41 111,0 ri)licAq- xarrk witsluntnetuprk)2). Din acest uric se vede lamurit ca satul, casele in cari sed oamenii, este objectul principal al intaririi,iar hotarulatarna (ninicnouarrk slujeste) de sat. Dreptul satenilor asupra hotarului lorreiesa de altminterea din numeroase documente, precum mai reiesa cà judecia era objectul capetenie al daniei sau al intaririi. Cand, la 9 August 1631, Moiseiu 1VIovila darueste manastirii Solca satul Lozna care mai fusese a acelei manastiri, el scrie oamenilor ca S'a milostivit sii-a dat iaras manastirii Solca cum au fost dali si de alj Domni batranisi sä culte de calugari si de oamenii ce acestia îi vor pune socoti- tori acolo. Vra s'a zica, Domnul nu da manastirii pamantul satului ci judecia asupra oamenilor ce locuesc in sat3).

Cronica Vascanilor in Analele Acad. Rom. XXIX, Acte, No. LXIX, pagina 96. Numerosiscriitori iiuristi din Germaniasustin cä vechiul drept germanic nu priveste pAinântul ca fijad o marfä ci v'ád in sttipA.- nirea lui un felde functiune (Amt). (Gierke, Beilage zur Allgemein,en Zeitung,1895,No. 224. Brentano, Ober Anerbenrecht und Grundei- genthum. Tiparire separatä din Zukunfl, p. 4 si 27 2) Ulianitzki. op. cit., No. 55, p. 61. 8) Acad. Rom., XIX. 75. In aceeas ordine de idei voiu mai cità urmatoarele unce: 1651, Maiu 18. Vasile Vv. scrie la vatamanul si ,la toti miseii nostri,

www.dacoromanica.ro 131

Nicaiure nu se vadeste mai bine dreptul de posesiune ce-1 au locuitorii unui sat asupra hotarului lor decat In actele relative la judecata ce o avura, In anu11635i inaintea Domnului, Vasile Lupu Voevod, locuitorii satului Podolenii cu megiesul lor, Du- mitru Buhus. Satul Podolenii fusese dat de zestre, de catra manastirea SoIca, Domnitei Ruxanda, fata lui Stefan Toma (II) Vv., la casatoria ei cu Stefan Bouli ,Dumitru Buhus, la 1636, facand .hotarnica marei danii din Branistea Domneasca, la Bobotin, ce o capatase dela Alexandru IIie, li se Ora satenilor din Podo- leni ca prin acea hotarnica se impresoara hotarul satului ion Ei, obstia satului, dadura. jalba Domnuluii care nu numai ca nu li contesta' dreptul de a sta la judecata' pentru acel hotari dar li puse soroci, la acel soroc,le lua sama, Spre a se dumerl mai bine, Yasile Lupu insarcina pe un Vornic de Poartai Nea-

niul, sa faca o cercetare la fata locului i sa-i raporteze, Neaniul lArnurind Domnului ca. Buhus n'a impresurat hotarul Pociolenilori ca actele aratate de sateni sunt mestelugite,

din sat din Bratiani", ca dat calugarilor dela manastirea din Cetatea NeairifuTui, deci ei data vor vedea cartea domneasca sd abet' a ascultd de calugarii dcelei manastiri de toce le vor hl trebele si te Vor Invafatura. (Acad. Rota,. XLIII, 146). 1653, Dechemvrie 9. Gheorghe *tefan Vv. serie vatamantiluisi la tofisateanii din sat, din Päscani (Vasluiu), ca i-a dat sd fie sub CM- cultarea lui Racovifa Cehan si ei sà aibet a asculter de acel boer si de omul care'l va pune ispravnic Intru tot, iar care nu va asculta sa aiba certa dupa dealaluid, iar Racdvif.4à aiba a-i folosii a-i sprijini la toate trebilei greutafile lorf'. (Acad. Rdm., XLIV, 8). 7134 (1626), Aprilie 15. Miron Barnovschi Vv. da volnitie Egumenului dela manastirea Balicaii diregatoruluii vatamanului din satul Movila Iucasului al manastirii, sa apere ocina imprejur, farina si fanafele si padurea, ca nime din alfi oameni dintr'alte sate sa n'aiba treaba pe local ce este a satului mànástirii, nici la farina, nici la camp, nici la padure, iar oamenilor din alte sate ce-f vor gäsi In padure, sa leiettsecurea. (Acad. Rom., XLII, 28). In acest de pe urma uric Domnul yorbeste de local ce este al satului si nu de local ce este al meindstirii. 1677, Iunie jQ Alexandru Beizade sin Antonie Ruset Vv, milueste pe Comisul Dumitrasco Cuza ea satul ca tot venitul co Leste pre hotarul satului, sd-i fie dreaptei ociäi niofie. (Acad. Rom., XLV, 23).

www.dacoromanica.ro 152

Domnul serse catra diregatoriuli vatamanul satului Podoleni toti sAtenii din Podoleni, sd aiba a da scrisoare ce aveti marturie dela Megiasi pentru hotarul satului vostru .. ce satenii aratase lui Buhui Vornicului de Glbata, amenin- tandu-i cd de nu vor da-o, le va lud cincizeci de boil). Judecia se intinded asupra intregului hotar intdrit sau harazit, iar acea judecie traged dupa clansa: dreptul de a judeca singur pe locuitorii satului, dreptul la trei zile de slujbd, dreptul. dealud dijma roadei pamantului si a stupilor,dreptul de a aveà singur moardì crasma in sat si stapanirea nemijlocitä a unei mici parti a hotarului, alcatuitd din jireabia ,sau jireabiile rezervate altadata cneazului si din acele ramase neocupate. Aceastd de pe urma parte, care prezinta caracterele unui alod, erd cu build sarna acea mai putinpretuitd din toatd stapanirea,caci produced Miä indoialavenitul cel mai neinsemnat. S'ar putea crede ca tot de categoria alodelor se apropiau locurile de prisaci hdrazite sau Intarite de Domn. Dar in multe cazuri ele, pe langa locul de priosaca propriu zis, mai cu- prindeauì intinderea trebuitoare pentru a asezd case cu *ea- biile lor 2). Apoi in once caz, dacd, schimband destinatiunea lor, lucru ce s'a tntamplat adesea, stdpanul prisacii asezd pe dansa un sat, satul nu putea sà fie asezat decat cu voia Domnului atunci satenii cari ,sestringeau inteinsul se bucurau de stipulatiunile dreptului romanesci dobandiau dreptul de folosintd asupra partii celei mai mari a hotarului acelui sat nou; vechiului stapan al prisdcii ramandndu-i judecia. Cand Domnul da sau intdreste un loe din pustiu el are totdeauna grijd sa specifice cd acel loe este dat sau intarit spre a intemeid pe el un sat. Si aceesta stipulatiune cu buna sama

Vezi a mea Cronica Bohotinului, In Analele Acad. Rom., Vol. XXVIII, act No. XII, XIII, XVIsiXVII. 1663, Ianuarie 4. Evstratie Dabija Vv. intjreste mAnastirii Ho- morului ocinile ei, tntre altele: o prisarei pentru albine langA rAul Vasluiu, numità Zlataja Roja, Unpreund ca local pentru trei casesifânaele, cum- pArate in vremea lui Vasile Lupul dela maica Huhuloaeai loc pentru trei case din satul Baiasesti,'däruit de Dan Portarul de Suceava. (V. A. Ureche, Miron Costin, I, p. 693).

www.dacoromanica.ro 453 ca nu este itnpusa beneficiarului ci ceruta de dansul, caci el solicita uricul mai cu seama spre a aved dreptul sa intemeieze satul fara de card pustiul nu-i era de nici-un tolos. Lucrul cel Mai de pret pe acea vreme erd doara omul care erá rar si nu parnantul de care erd bielsug. Pamantul aimed venit numai daca era locuit.Greutatea cea mare erd de a adund oameni. Locuitorul fiind un factor cdutat si de mare pret, erd firesc ca stapanitorii sa se fereasca de stirbi drepturile de cari acel locuitor se folosid de veacuri, Dreptur,ileiindatoririle stapanilor de sate erau aceleasi pe toata intinderea Moldovei : ei intra toti In aceeas categorie, fie ca satele lor li-au fost harazite, fie ca ele li-au fost intarite. Cuvin- tele; cutare ne-a slujit cu dreptate si cu cralinta (CAOrICHA NAM [1.114KO atunci noi vazand a lui dreapta icredincioasa slujba catra noi ('rkM8 Athl giwkilwifro npaKtrioH *(1111(10, CrIVIK61(AOHM), i-am harazit etc..." nu trebuesc luate de ad litteram. In marea majoritate a cazurilor serviciile pomenite nu au existati avem aface cu o simpla formula. Daniile pentru rasplatire de slujbe facute, contin de obiceiu specificarea acelei slujbe, ca s. e. in uricul dat de Iuga Coriatovici lui Mesa Litavoiu. In celelalte patru unce anterioare Domniei lui Alexandru cel Bun, slujbele aduse de donatari donatorilor vor fi fost mai mult inchipuite si nu inteleg cum raposatul G. Popovici a descoperit in aceste cuvinte stereotipe un tip deosebit de stapaniri sub titlul de mo$ii donative, Stapani- rile teritoriale harazite sau intarite pentru servicii aduse Dom- nului, chiar cand acele scrvicii sunt bine specificate,nu se deosebesc intru nimic de multimea celorlatte,niciin privinta drepturilor stapanului, nici tri privinta ordinului de succesiune, care a fost unuli acelas pentru toate, atat pentru cele donate cati pentru cele tntdrite.

,§ 5. Despre deosebirea dintre cneji, juzii vatamani.

Din cercetareacelor mai vechi unce cunoscute, cercetare rezumata in capitolul din urma, rezulta ca. intemeietorii Moldovei, cai acei ai Tarii-Romanesti, au recunoscut stapani- cneji/or si a urmasilor ion asupra satelor ocarmuite de ei.

www.dacoromanica.ro 154

Am mai vdzut cd drepturiie cnejesti n'au putat fi iWatt tent hici stirbite niei sporite de houl regithi ca, In vremea Musa- testilor, poporul roman din Moldova urmit sa se foloseasca de parnaritul pe care era asezat pe terrieíul vechiului obieeia care-I otartfitiia din veci. Inainte de a ma ocupa de evolutitinea stapanirilor intarite saü harazite de vechii Domní, in sd ldmuresc doua chestiuni, amandoua relative la cneji. Actele citate in capitolul 1ai CarOiI,despre cnejii Moldova, singurele (mie) cunoscute pana acum din aetele hoastre intetne relative la cneji, stint in numat de unsprezece. Ele ne atata eneji irf douasprezece sate, cddi intaiul document ni vot- beste de cloud sate alcattiind cater cloud' judecii cu cate doi cneji. Sapte din aceste acte ni vorbesc de opt cneji sau parechi de cneji ca de fiinte din trecut. Trei din ele ni vorbesc itisd de crieii ca tie fiinte din prezent, iar unul ne lasa in indoiald data cneazul despre tare Vorbe$te a fost sau este. Aceste de pe urmd patru acte sunt: Uricul luí Alexandra cel Bun din 2 August 14t4, in care ni se Vorbeste de satul dela Barlad uncle este 6. doua casa a lui Toader itiCi ande este" eneji Tamo s si loan. Urical acelueas Domn dirt acelaS an si din ateas zi, prin case harazesteluí Sandra satul Muntenii Seutasi uncle este" cneji Litui Sarban. e) Urical acelueas Domn diti 24 Julie 1428, prin tare ha- tazeste lui Sinata, intrealtele un sat pe Tutova, titide este" eneaz Orsat. d) UricUl Domnilor Jlies si Stefan din 20 Decemvrie 1436, intarind lui Mihail dela Dorohoiu, printre altele, satul unde Si- meaon cneaz" (rmClitIrkWN KHM3),la \radial Dobrusei. D-1 Bog- dan crede cd desi verbui este" sau jost", lipseste, (rebue sa admitem ca scriitorul a vrut sd desemneze satul dela varful Do- brusel priil nut-ride aneazului in fiinVi si nit Twin actl, dinvreme indepartata, de care satul fusese intemeiat. Ipoteza d-lui Bogdan neparanclumi-se mai verosimila decat acta contrara, voiu clasa acest caz cA. indoelnic. Rattan celelalte .trei. Actele de sub b) §i e)i stint paStrate prin surete sau tra-

www.dacoromanica.ro 155 dticerti s'ar putea pana la un oares-care punct pune in ba- ntliala exactitatea traductiunii, cu toate ca cu greu s'ar puled crede cd un uricar oare-care stt fiputut traduce trecutul CKIA (au fost) cu prezentul Eer (este). Dar actul de sub a) exista in original, a fost copiat de d-I Bogdan de pe original si In privinta lui nu mai incape cea mai mica banniala, ceeace mai intareste presupunerea ca actele de sub b) §i e) sunt bine tradusei Faptul ca unce de ale lui Ale- xandru cel Bun ni vorbese de crieji traind in vremea luii ale cdror sate, Domnul le intareste sau le darueste altora, nu se poate contesta. Acest fapt este In contradictie desavarsita cu parerea emisa de mine in capitolul I al Cartii precedente, arlica ca, la cneji, judecia se tratismitea din tata in. fiu. Irisa el este in cOntrazicerei cu niste imprejurari cari nu se pot inlaturd nici intr'un chipi cu alte fapte bine stabilite, De coare ar fi fost judecia cnejilor din Moldova vremel- nicd pe cand atat acea a mulior cneji din Ungarla cati acea a tuturor enejilor galitieni eFa ereditara ? Ei inainte de intemeierea Principatului n'aveau de cine sti fie nurniti, este absolut cu neputhita su admitern ca erau nlesi de popot. Cad daca, la tnceput criejii n'ar fi fost Creditaricialesi de popor, cum ar fi admis poporul ca sa i se rapeasca un drept attit d scumiN cd acel de a-si alege cdpeteniile. Cine ar fi avut pUtere sa faeti. O asemene schimbare ? Nu Voevozii din vremea de inaintea inceptitului istoriei noastre, caci puterea lor nU putea sa fi e mutt mai mar dent nominald. Tot atat de putin Bog- dan, ititefneetorn1 si lirmasii lui, caci faptul de a supune satele carl band atunci emu obarmulte dd ale$ii lor, stapanirii Vesnice unuli Offirmtlitor tritnes de Donin si a intreg neamtilui sau, n'at' fi ptitut dent sa stftrnetisc6. O rascoala nbsteasca care at -fi Molt cu neputinta putdtnica J§i birUitOarea irnpotriVire opusd de firma Dorimie incettArilor de reeueerire ale lui LuddVit tel Mare. 0 asethenea Schimbare stirbitoare d drdpturile poporului n'a putut sa aibd loe si nu a avut loc chiar in cazul mai putin probabil cdnd juzii vor fi fost mai inainte numiti de Domn sau de Voe- vod; faptul de a inlocui niste vcarmuitori vremelnici, a caror

www.dacoromanica.ro 156

schimbare se putea obtine dela Domn daca erau räi, prin ocarr muitori pe vecie, cari nu mai puteau fi schimbati, n'ar fi putut decat sa nemultameasca poporul la culmed Dar obstia era obisnuita sa traiasca sub stapanirea, de altfer foarte ward, a urma0or vechilor eneji si Domnii s'au ferit de a se atinge de aceste mici stapaniri cari, la randul lor, se inchinase inaintea lor.Iar spre a raspldti credintajslujr bele catre dansii sicatre tara, a unora dinsupusii lor,ei facura dinteinsii noui stapdni de sate, ddruindu-le din asezarile satesti care slujiau"(nplicnovvraYoT)ocoalelor targuri7 lor, din acele confiscate dela dusmani sau dela tradatori,din locurile pustii si din branistele domneti, cari alcdtuiau rezerva Domnului. Cum se explica dar aceasta contrazicere intre logica fapte- lori glasuirea celor trei unce ale lui Alexandru ceL Bun? Nu- mai printr'o intrebuintare gresita a cuvantulai de cneaz Cnejii despre cari unele din documentele citate mai sus zic ca sunt" cneji in momentul darii uricului, nu erau,fara indoiala,decdt simpli juziimpodobiti cu titluldecneji de vreun scriitor care nu-si dadea bine sama de valoarea cuvintelor. Mai este probabil ca. cuvântul cneaz säfi cdzut de mult in neobi nuinta in Moldova si ca acuma, sub Alexandru cel Bu.n, sa se ficrezut cä cneazul nu fusese altceva decat un jude Dealtmintrelea se constatd cd multe din stapAnirile intarite de Alexandru cel Bun side urma$ii lui datau dela intemeierea Domniei, adesea chiar de mai de mult, Soldan cel batran, tatal lui Petru iNeculai Soldan, rora, precum am vazut mai sus, Alexandru cel Bun le intaria, la 22 Septemvrie 1410, satele Tamartasautiisidela Movila Gdunoasa, traia cu 'Mina samd in vremea lui Bogdan I, cad Petru Soldan era om casatoriti cu copii la 1410. Tot pe atunci trubuia sa traiasca, jnlea, socrul lui Petru Soldan. Din cloud unce de imparteala, unul din 6 Iulie 1410 i), al doilea din Septernvrie 1491, precum idintr'un uric de van-

1) Acad. Rom., Mss. No. 237, p. 545.

www.dacoromanica.ro 157 zare din 1494-1495, Oancea Jumatate, care vindea fratine-sau, lui Bogdan, jumatate din satul Jumatatenii pe Jijie, partea unde erà cUrtea (dvoristea) lui Caliman, era, ca si Bogdan, nepot de fiu lui Jurju Jumatate, care apare ca boer fara titIu In multe unce de ale lui Alexandru cel Bun, dela 1408-1433. lar Jurju era fiul lui Ionasco Jumatate pe care IIgasim Inuricilelui Alexandru ce! Bun dintre 1403 1411, cand moare batran,de oarece fiul sau se afiA In sfatul domnesc la1408, Ionasco erafiul unuia dinfratii Calimansi Mint Jumatate, stapanii judeciilor Jumatateniii Zvoristea unde-si aveau §icurtile lor. Este vederat ea, de oarece Ionasco era batrati la 14u8, avand fiu In sfatul domnesc, tatal imosul säu erau oamEni. copti IA )3501). Diuteun uric al lui Stefan cel, Mare din Ianuar 1495, care se AA la Academia Romana, vedem ea Fatui Sturdza (din care .1.si trag neamul Sturdzestii din Moldova) Impart cu rudele br sattl Nanestii pe Racatau, mostenire dela mosul (bunul) lorBalita,caretraia sub Alexandru cel Bun2). Iar, precum

0 Ghibänescu, Surete Tzvoade,l, p. 43 sq. 2) Academia Romänä, Peceti, 119, Atest dbcurnent fiind de o densebitä iimportantd pentru chestiunea de fatd, dau aicrtraducerea luí In extenso. Cu mila lui llumnezeit, Io stefan Voevod etc. Facem stire Cu aceastd carte a noastrd tuturor celar ce vor vedea-o sau cetindu-se vor auzi, pentru aceastä adeväratd Marita, flica Saminei, nepoata lui Toader Ndnescul,i nepotii ei: Fdtul ifratelelui, Sturdza, feciorii lui Filip, nepotii lui Balita,i nepotii lor Gligorii fratele lui, Ion Farces si Sora lor Mina, feciorii lui Mälin, nepotii lui Fàrca inepotul lor, Mircea Purcel Surlariul, feciorul Stanei si nepotul lui, Dobrin Voinescul, poatA lui de sora, Lusca, f6ciorii Malinei, nepotii Stanei. I-am miluit pre clansii cu deosebita noasträ milà, li-am dat IntArit lor intru al nostru pdmant al Moldovei, a lor dreaptd °chid, un satla Studenet, anume Ndnestii. Aceastd toata de Mai sus,scrisd se (Id lor dela noi uric cu tot venitul; care se dà lar la patru kiodrti. 0 parte dintru acest sat' se eld Maritei, fata Sdminei, nepoata lui Toader Nänescu. lar altd parte dintru acest sat se dä nepotului eiTFAtului si fratelui sdu Sturdzii, feciorii lui Filip4 nepotii lui Balita. lar a treia parte dintru acel sat se da' nepotilor ei Marita/ Gligare si fratelui säu lui loan Färcai surorii lor Mdlinei, feciorii lui Mälin, nepotii Farcasului.( Iar a patra parte dintru acel sat se dd nepotului ei Mircea Purcel Surlariul¡ feciorul Stanei, ne

www.dacoromanica.ro 158

rezulta din alt uric al luitetan ce! Mare, din 15 Martie 1479. Balita, ginerele lui Toader Nanescul, era frate sau cumnat lui Grdel cu care impartia satul Nanestii. Ei traiau in a doua jumatate a veacului XIV si erau fara Indoiala urmasii descOle-

potul lui Dobrin Voinescul,i nepoatei sala de sordl Luscäl, fata nepoata Stanei; lori feciorilor lori nepotilor Ior, i tränepotilor lor prestiurasilor lor si la tot neamul lor, 'care se va alege lor mai de aproape, necliitite lor Mel odinioarä In veci. Iar hotarul acelui de mai sus scris sat, se dä lui din toate pärtile, dupa hotarele cele vechi, undo din veac au peirecut (locuit)". Urmeaza predir Domnnlaii a boerilcrt S'au scrise Alexa n Vasluiu. Avem a face aiciCucinci generatii: copiii, nepotii, stränepotii rästranepotii lui Toader Nänescul pe care, in a doua juindtate a veacului XIV, 11 vedem stapan In satul Nanesti. Spre a usurà intelegerea acestei genealogii, am alcdtuit urmátoarea spità de neam.

Ion Sturdzevici Sturdzevici PArcalab Luqca1 piac. . de Hotin (7054)

Purcel Nigore Ion Mähina Surlariul Marina Farcaq Mircea

Marisa filip Mille Stand

I'1

ad Sämina cletttoillth CucssetoritA4allta CuFarcar3 tti-VrZ inineepn

Toader Plánescul

Precum se vede, Toader Nänescultavut 4 1teîntâia, Särniaa, cAsätorità cit un netunoscut, a doua fatA cAsataritä Cu Balika,a treia fqtä disatorità ci Farcas, si a patra,fatd däsätoritäCuiDobrin iVeinescu.c La a treia generatie, avem pe Manta, urmasa Säminei, Filip,ur-

www.dacoromanica.ro catorului acelui sat, Nail, ieftre trdia astfel inainte de intemeierea Domniei. S'ar mai puted da multe exemple de asemenea stikpaniri de sate clata'nd din yeacul XIV: ele nq lipsesc nici inprinci- masul sotiei lui Balia Malin, fiul sotiei lui Fíircai Stana, urmasa sotiei lui Dobrin Voinescu. La a patra generatie, nu vedem urmasi de ai Marinei, care a ramas stearpa. Filip a avut pe Fatu si pe Sturdza, Malin pe Grigore, pe Ion si pe Marina, iar Stana pe Mircea Purcel Surlariul si pe Marina. La a cincea generatie, avern pe pusce, ,care traia la1495, pe Ion adeverit Parcalab de Hotin la. 1546 pe Dimitrie Diac. de Visterie. Fatu si Sturdza traiau la 1495, deci bunullor,Balita, trebuià sA traiasca fiub Alexandru cel Bun, iar socrul acestuia, Toades Nanescul, trebuie sa se fi hascut cel mai tarziu in Ultimul patrar al veaculut XIV. Si, de vrerne ce uricul lui Stefan cel Mare nu lace mentiune de vrettn uric de danieacestui sat lui Toader Nanesetd, PlOem conchide a el stapanià Nänesdi, cu tot hotarul precum fasese locuit din veci", prig mostenire dela parintii lui. Intemeietorul Nanestilor insäifost probabil vre un (.neaz sau urmas de cneaz Cu numele de Nan. Faptul ca avem a face aici Cu o stäpanire ab antiguo a unui Nan, mai reiesa din imprejurarea ea Nanestii din vechime cuprindeau, nu numai partite de cari vorbeste urieul dela 1495, ci Inca pe atata intindere de loc. Uricul lui Stefan eel Mare din 15 Martie1479, (originalul la d. G. Strat,la Horgesti), niarata ca jumatate din Nanesti, partea unde au fost casele lui Gales (si nu Balus cum din croare are textul publicat de Codrescu, in Urioar, VI, p.462), vine, precum i kite rnosii de pre impsejur, la impartirea dreptelor ocine ale lui Isaia de Racatau cu frati lui, in partea lui Isaia. Nici in acest Uric nu se face mentiune des-, pre vre-o donatiune domneasca anterioarä. lar alt uric al Jut Bogdan, fiul lui Stefan t el Mare, din 16 Februarie 1508 (7016), ((fricar, XXIII) p. 165), intareste fiului (ginerelui) lu,i Isaia de Racatilu. Huhulea Postel- nicul, au fratii sAi Danciu1 Coma, a lor dreapta ocina, un sat pe Racatatt anume Gorjestil (Horgestii)ijurnatate de sat pe Racatau, anume Nanestii, unde a fost Galeso. Mi se pare deci evident ea Toader Nanescul si cu Gales erau frati sau cumnatt cart au impartit in dotal ocina ce le venia dela parintele (respectiv socrul) lor Nan, care -trebuilt ea traiasca, cel mai tarziu, tnvremea lui Bogdan I. Formatiunea acestor numir-i este identica in toeta Moldova. Nurnele satului indeobste se alcatueste adaogand la numele descalecatorttlui ter- mtnatiunea efg, ami sau eni. Iar urmasii aeetui desealecator schimba twee terminatiune in ema sau ieueu.

www.dacoromanica.ro 160 palele publicatii de documente nici mai ales in cartoanele Aca- demiei Romane. A le cità toate ar ingreuia insa prea mult cetirea acestei lucran. Dar data am stabilit tu destuld certitudine cd cnejii erau ereditari, naste intrebarea: ce erau juziii vatamanii? Caci vechile unce ni aratd sute de juzi cari se aflau, atdt pe vechi stdpaniri cnejcsti intdrite de Domni atsi in sate nestdpanite altadata de cneji si acum hdrazite de Domni sau boerilor sau mandstirilor,r Nu gdsesc decdt o singurd lamurire, Juzii i atamanii erau diregAtorii pusi de cnejii cari stapaniau mai multe sate, In acele In cari nu aVeau sederea lor. Aceastd explicatie este intaritdprin faptul documental dovedit cd,in epoca poste- rioara, mânâstiriI í boerii puneau, in satele in cari nu aveau asezare, cate un vatarnan spre a-1 ocarmul si a judeca pe sateni. Vedem satele boerestii mandstirile din Moldova °car- rnuite de vatamani pusi de stapani Ipand in a doua jumdtate a veacului XVIII 1).Din vataman a venit de altminterea cu-

1570, Maiu 20. Bogdan (Läpusneanu) Vv. dd volnicie mdnästirii /Vloldovitai vatamanului ei din satul Väculestii sd apere padurea Lo- dosina, ezerul CebdIduli alte bälti mai jos de satul Siriceni. (Wicken- hauser, Moldawa, 1, p. 86), 1586, August 17. Albul, Vornic de Suceava, primind poroncd dela Gheorghe Hatmanul, Portarul ,cle Suceava, sá hotdrascd satul Burhenistie (Buruienesti), chiamd atat pe bdtrinii din oras rdt si pe vatamanii satelor megiese: Sandru vatanzan de ,Stupca, Ionasco vataman de Ipotesti, Gavril madman de Areni, pentru a lua parte la hotarnicie, (Iorga, Vi p. 395). 1619, Mala 8. Gaspar Vv. dd volnicie egumenulul dela mandstirea Sf Paraschiva din lasi, sd pund uriadniculivatanzanul sdu, in satul Lucas dela tinutul Neamtului, ce este a mändstirii. (Acad.Rom., XLI, 78). 1612, Iulie 17. Stefan Vv. (Toma) dà. uriadnicului si vatamanului dela satul Iucas, dala tinutul Neamtului, a mAndstirii Sinai, putere a sill pe vecinii acelei manästiri sd facd toate slujbele de care va avea tre-, buintd acea mandstire. lar pe acei ce nu vor vol sd slujeascd batd ca pe niste vecini, (Acad. Rom., XLII 29). 1634, Iulle 164 Vasile Vv. dä lui Ionasco Jora, ce ,au, fostVornic,- volnicie sd-si tJe ocina lui dreaptd, satul Vercestlidela tinutul Neam- tului si asijderea tu, vatamanei voi vecini toti, din sat din Veroesti, ea sd ascultati toti sluga noastrd Ionasco Jora ce au fost Vornic, ce cea

www.dacoromanica.ro 161 vdntul vatav intrebuintat hiedi astdzi spre a desemnd omul pus de stdpdnul mosiei peste vr'O ramurd deosebitd a gospoddriei 1). Tot juzi sau vatamani ocdrmuiau fart indoialdi satele din ocoalele tdrgurilor, sate cari nu erau decat niste colonii esite din acele tdrgurii trimise spre a loculi descdlecd pArti din ce in ce mai depdrtate pe mdsurd ce populatia tdrgului sporid. Dupd intemeierea Domniei, acele sate devenind domnesti, juziii vatamanii lor erau pusi de Domn care, precum am mai ardtat, devenid stApAnul, judetul satului, iar ei reprezentantii lui.

§ 6. Despre schimbArile aduse In obiceiul romAnesc de intemeierea Domniei. Totus intemeierea Domniel a introdus in obiceiul neamului oarescari schimbdri ce apar la intdia vedere ca fiind frtrd insemndtate dar cari in realitate cuprindeau germeni de pieire pentru acel obiceiu. Faptul cd cnezatele se mosteniau de veacuri, din tata In fiu, nu putuse sd nu dea nastere conceptiunii cd nu numai satenii locuind pe un hotar, dar si pdmAntul alcdtuind hotarul erd supus cneazului. Faptul ch Domnii au hdrdzit sau intdrit, prin unce, judeciile cu tot hotarul", adesea de repetite ori pentru acelas sat, n'a putut decdt sà intdreascd conceptiunea, greqitd n drept, a unei, stapaniri superioare a judetului ereditar asupra intregului hotar al satului. vor hi treabilea Dumisale si a satului si a lui si ca sd aibd aputted vateiman prea cinea va hi voia lui, cum Ii obiceiul, jar careale vred sd nu ascultei sA fugd cum sau InvMat si nu vot vred sd-si plAteascd cisla, ca sd aibd a'l lega si la Domnia mea Mg aducd, cd Domnia mea am treabd Cu acela om". (Acad. Rom , 1699, April 13. Antioh Cantemir dA volnicie lui Gligore Purice Postelnicul, preCurn diregAtoruluii vatamanulut sau dela silistea Gal- benii din tinutul Neamtului, sd cheme si sA stringd oameni la acea siliste, dela Unguri, dela* Lesi, dela Cazaci, avAnd ei scutire de biruri dela Domn pe 2 ani. (Arhiva din Iasi, 1893, p. 433). Vatav pluguri, mkt° de edmp, vatav de ogradd, etc.

6398 www.dacoromanica.ro 162

AceastA conceptiune gresitd a mai gdsit un nou sprijin %, si In faptul cd judeciile incepeau a se vinde cu consitntimdritul toomnului., Am expus in capitolul PreCedent temeiUrile pentru cari conchideam cd, inainte de intemeiere, judeciile nu se vin- dedu, pe and poseddm nuMeroase unce de intdrire de vdnzdri din veacul XV.' Obiceiul de a vinde judeciile, introdus in Tara-Romdneascd .odatd cu Intemeierea Statului muhtean, din Ungaria, unde erà in vigoare de mult, a trecut in Moldova dupd ititemeierea acelei Domnii, sau prin inriurirea munteand a Musdtestilor sau prin acea polond. Aceastd noud atingere la obiceiul pdmdutului" a avut, ca urmare aproape imediatd, un abuz al std.pdnilor. Ei atiin- ceput a vinde bucdti din hotarul supus br. Acek abuz fard indoiald cd nu pdgubià pe stiteni, bucdtile astfel vdndute ne- utdnd sd fie decdtprisodse, neocupate inecultivate, dar totus .abuzul exista caci hotarul el-Aal satqlui si,ceea ce era mai gray, acel abuz se intarid de Domn. Vedem deci ca dela inceceputul Domniei, vechiul obiceiu romanesc se afld pe povdrnisul care,pe nesimtite,IIduse ladesfiintarea lui desdvdrsitd.

1)1489, Martie 13. Stefan ce! Mare intäreste Armasului Lupe, intre altele, si o bucatei de peima'nt(fA.Hoy- GOIrli4TOr %MAIO)din,hotarul Albotestilor, cumpärat drept 80 zloti tätä resti del a nepotii ltii Oanä Vornicul: (Hasdeu, Arhiva Istoricei, If, p. IM). 1519, Ianuarie 9. Stefan-Cel-Tänär Vv., Intárestelui Toader Ca- märas de Visterie cumpärätura unei buciiti de pitmeint (eAuS &Ismail; zentnii) din hotarul LasIrtoanilor pe Cracäu, din partea de sus, care bucatei de pàmânt a cumpärat-o dela Anua, fiica Stanei, nepoata lui Lasläu Glob- nicul3 (Hasdeu, Arhiva Istoricei, fi, p. 38) 1546, Iunie 24. Petru Rares Vv., intäreste vänzarea fácutrt de Ion, nepotul lui Toader, Cu. rudele lui, a dreptei lor ocini mosii, á treia parte, pártea de sus, din cAmp, dintr'o bucatei de loe din hotarul Arpei- 04tilor. (Acad. Rom., XLVEI, 226). 1547, Aprilie 15. Petrti Rares Vv., Intäreste lui Jurj Crasnes, fiul lui Toader Crasnes, User, a sale drepte ocini, a cAror uric de impartala dela Stefan Vv., tatal Domnului, îl,pierduse. Printre ,acefe ocini figureaza Si o .bucáfá de peimdnt, numità Rainii, ce, fusese cumpArAtura mosului Ior, Boul Visternicul, dela Toader si frate-säu Ton COmisul, nepoti lui Banea, din uric ce a avut Banea dela Alexandra. cel Bun. (Acad, Rom., Peceti 38).

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL II

EVOLUTIUNEA JUDECIILOR DELA iNTEMEIEREA STATULUI MOLDOVENESC PANA LA MIJLOCUL VEACULUI XVIII

§ 1. 11ml:di-firm judeciilor §i urmärile ei.

Dan* gAsim multe unce cari ni aratA dela inceput stapdnirea mai multor sate in mftna aceluea§ stapftn 1), sunt altele, ardt6ndu-ni, chiar dela inceputul veacului XV, mai mu4i stA- pâni in acela§ sat. Vedem adesea acela§ hotar stapAnit de mai

1) Am vAzut pe Iuga Conatovici,la. 3 Iunie 1374, härAzind lui Iacsa Litavom doud sate pe Iabräuti. 30 Martie 1392, Roman Vv, harazeste lui lanos Viteazul trei sate pe Suet (Hasdeu, Arluva Istorwd, I, p 18). Tiban stapAnià cel putin patru sate: Tibanestii care cu bun6 sama este intemeiat de el, Gärbovatul (pe urmä Vovriestu) ialt sat la gura Crasnei (1399, Noemvrie 8 Ghibánescu, Ispisoace st Zapise, .p. 1) si cautil (Ibtd. p. 29). Dan Vamesul stApania, la Vasluiu, sase sate (1400 Pevruarie 11. Ta- noviceanu Formatiunea proprietdfu fon ciare in Moldova in Prinos Sturdza p. 416). Mihaiu Popa star:lama cel putin satele ScortestitiPaucestii. (Ibid ibid.) Jurj Ungureanul stapanta pe l'Ariga satele a ckor nume este sters, patru sate la Turluiu (1409, Ianuarie 28, Acad. Rom., 'Pece[ 1). Domoncus Stolnicul cu cei doi fratt at s'ai stapAniaua.se sate pe Oituz (1410, Acad Rom ,LXIII, 221). Ion Jumatate .stäpanià cel putin trei sate pe Siret si pe Jtjia vedempeilii sal Impartindu-le (1410, Iulie 6, Acad. Rom., mss 237, p. 545j. Toader Pitic stapAntà trel sate, din can ,doud ca cd te douei judecii (1414, August, 2. I. Bogdan. Despre Cneja ronzani, p11). Bath', stapAnià irei sate pe Putna (1423, Xartie 12 Acad. Rom., .jayL, 15).

www.dacoromanica.ro 164

multi frati, de mosi (unchi) si de nepoti. Asemenea acte se inmultesc in a doua jumatate a acelui veac, iar in acel urmator, pe langa ca devin foarte numaroase, ele ni arata satele la cari sunt relative impartite in fractium ce incep a deveni foarte mici: zecimi, douasprezecimi, sdsesprezecimi, douzdcimii patru- zecimi 9.

Smata stapania trei sate pe Zeletm, pe Frumusel, si pe Tutova (1428, Iulie 24 Uricar, II, ed II, p. 252) Oana Portariul stapanià fase sate, din care unul cu cloud judecii, pe Barlad si pe Prut (1435, August 24 Acad, Rom. Peceti 3) Mihail Stangaciu stapania fase sate fi mar, multe locuri de pustiu pe Tutova, Simila siJira val, precum si la Chigheciu (1436, fume 13 Acad. Rom. XL, 2) Petru Ungureanul stapanià patru sale in cAmpul lui Dragos, la Blägesti, pe I3istrita. (1436, Iume 24. Ghibanescu, Op cit , p. 9). Ivan Porcu stapania doueizeci fi cinci de sate ce i le vedem confirmate prin uricul lui Petru Aaron din 21 Tulle 1448 (Acad. Rom Peceti 7). Alexandru II (Alexandrel) intaria lui Ignat Postelnicul nu mat putin de 20 de sale la 10 Septemvrie 1451. (Iorga, Studii fi Documente, VII, p. 284) Cu cat ne departan' de intemeiere cu atát vedem un numar mai mare de sate intrunit in m'anule unei singure persoane. S'ar putea umplea pagint cu asemea izvoade Uricul Nanestilor, din 17 Ianuarie 1495, ni aratd pe Fatu si pe Sturdza stapanind cate o optime din acel sat; Grigore, Ion Farcas si A/M- ima st'apaniau cate o doueisprezecime, lar Lusca oasesprezecinze. Lata cateva exemple din veacul XVI. 1546, Fevruarie 29 Petru (Rares) Vv. inttireste stapänirea nepotilor lui CAliman pe inai multe sate. Caliman a avut patru copa care la randul lor au, doi tate cinci until patrui celalalt seapte copii De oarece fiecare sat s'a impartit intre toti mostenitorii, in fiecare sat se afla stapani cuasesprezecinit, altii cu douetzecimi iar altii cudoueizeci si optimi de sat (Ghibanescu, Ispisoacei Zapise, p 80). 1546, Maiu I. Petru (Rares) V v. intareste vanzarea facuta de Fa- tul, cu fratu si nepotii, a dreptei lör ocini, din jumiitate de sal din Iucaf, din a cincea parte juma-tate, lui Ion Pancut fratilor acestora Apoi mai infáreste vanzarea facuta acelorasi de catrà" Tudora, a partii sale din acela$ sat, din a cincea parte jumeitate. (Acad. Rorri , Pecetij 33). 1550, Maiu 5. stefan (Rares) VV intareste .celor trei copu ai Simèi celor sapte ai Ilcai ocina lor, a patra din Raseni: Copiií Ilcai au deci cate o doucizeci fi-optime din satul Baseni. (GhibAnescu, Op. cit. p 92). 1560 sau 1561. Buhus din Camulati si Petru Vatayul din Säcu- ienii altu incredinteaza cA Nastia, nepoata lui Cozma Hralea, a vandut

www.dacoromanica.ro Aceste fractiondri ale satelor erau o urmare fireascd a dreptului de mostenire in vigoare. El estecdt se poate de bine ldmurit prin formula cuprinsd inactul de danie sau de intdrire :cele de mai sus scrissd-i fielui dela noi uric cu tot avutul icu tot venitul,lui icopiilorlui inepo- tilorlui istrdnepotilorlui iprdstiesilorlui i Intregului dreapta ei °cilia, a treia parte din a trei a parte dm Boldesti, lui Popo- tea Neamis din Brasov. (Aced Rom , XXXII, 82). 1569, Fevruarie 23. Bogdan (Lapusneanu) Vv. intareste vánzarea facutä de Anghelina, fiica Malii, catra Lealiai 'gnat, a dreptei sale ocini, din jumdtate a satuluiScumpesiii, jumdtate din a patra purte. (Acad. Rom ,IV, 225) 1569, Maiu 8. Bogdan (Läpusneanu) Vv. intareste vanzarea facuta de Tecla, nepoata Berascai, sora Rodnei, a dreptei sale ocini, din uric de Intaritura a lui Stefan Vv, ,stramosul Domnului, din junzeitate de sat din Muncelul Rodnei, a opta parte,lui Ignat iTitei. Asemenea mai intareste vanzarea facuta acelueas de alti nepoti ai Bereascai Du- mitru si Crástea. a dreptei lor ocini, din jumdtate din satul Munce- lul Rodnei, din jumdtate din a patra parte, doud peirti(Aced Rom., Peceti 96) 1572. Octomvrie 5Ion Voda (Gel Cumplit) Intareste Ttganului, anume Nicola, o treime dintr'o cincime din satul Balotestii, cu loc de moara in apa Putnei, care-1 cumparase In vremea lui Alexandru Voda, dela Torna si fratii lui, canija h trebuiau bani pentru a se rascumpara de moarte (Hasdeu, Arhtva Istortcd, I, p 111). 1579, Septemvri 23. Petru (Schiopul) Vv intareste vanzarea facuta de lonasco, stranepot Vascai, nepot lui Craciun Belcescul, a dreptei sale ocini, din Negoiesti pe Paräul Alb, din a treia parte a patra parte. (Acad. Rom Peceti 51). 1586 sau 1587 Petru (Schiopul) Vv Intareste vanzarea facuta de Gavril si alti nepoti at lut Toma a dreptei lor ocini, din sat din Gau- noaia, din a patra parte doud pet rfi. (Acad R.om. Peceti 55). 1598, April 10 Eremia Movilä Intareste stapanirea, asupra satului Comanestii dela gura Lapusnitei, urmatorilor urinasi ai Maruscai, Al- bieii Micài, carora Petru Rares si hie, fiul sau, le 11101-Ise satul- Petrea Cihan Vatavul Cu surorile lui Musa si Magdalena, rudele (vern) lor Cozma, Mihaili Nichifor, rudele (veril) lor Mogosanciu si Avram, toti nepoti Mariscai ; asemenea Todoscai, Neste', Antemiei, Anuscat iMa- riucal. fetele Dochiei, rudele (vern) lor Frätian, Anicai Marina, toti neputi Albiei, asemenea Anusca, Armanca, Musa si Maria, fetele Cerneii rudele (veril) lor Dragan, Zbiera, Harlau, Sora, Anisiai Marinca Cor- noaia. (Acad. Rom. Peceti 59). Dragan Si fratii tin stapaniau deci cáte Vio din satul Comanesti

www.dacoromanica.ro 166

rod al lui, carese va alege mai aproape, nerasuit niclodata in veci", Judecia nnui -parinte se mostenia, dupa savarsirea lui din viata, atat de fiii cat' Si de fiicele lui. Singura deosebire Intre ei era ca, cata vreme erau baieti,fetele nu puteau mosteni in partea lor cash si 'asezarea pannteasca. Ea trecea .totdeauna fiului celui mai mic. Era deci lucru firesc ca, la a treia sau la a patra generatie, acea judecie sa fie impartita inteun mare numar de parti. and parintele stapania mai multe sate, mostenitorit luau, de obiceiu si pre cat se puteà, cate un sat intregi atunci frac- tionarea acestor sate cered o generatie sau cloud mai mult. Se Intamplà ade sea ca flu, prin casatorii, prin stlintile lor sau prin favoarea Domnilor, sa adune la randullor stapanire peste mai multe sate. Aceasta se ,Intampla chiar pentru mai multe generatii in siri atunci acele sate s'au pastrat intregi in vreme de veacuri. Linde, dar aceasta este o exceptiune foarte rara, au ramas intregi pana in ziva de astazi. (Este vederat cà nu poate fi vorba aim de satele harazite de Domn manastirilor can, pe cata vreme au stat sub stapanirea calugarilor, n'an putut deck sa ramana intregi). In deobste insa se poate stabill ca regula ca satele stapanite de urmasii cnejdor, dupa trei sau patru generatiuni erau impartite intre in numar mai mic sau mai mare de stapani, urmasi ai unui moS sau stramos obstesc. Se putea intampla cä intre dansii sa se fi varit, prin cumparatura unei sau mat multor parti, vre-un strain, dar cazul la inceput era tar din cauza dreptului de rascumparare (proti- mists, retrait lign,ager), despre care voiu Vorbi mai departe. Antorul comun care stapaniseatul intreg se numia rno- Daca acest mn§ avuse mai multi ,copti, cari stapanise sau avuse drept sa stapaneasca in acel sat, ei se numiau batrelaii. Daca mosul avuse un singur mostenitor si numai acel mostenitor avuse mai multi copii, acesti nepoti alinosului iau nu- n-1de de bkrani. Cand fuseSedi sau trei mnsi, atunci partea fie carui mos se impartia in 'atat¡ batrani catl copii avea, iar partile fiecarui.mos se desemnau prin numele, satului insotit de determinarea: de sus, de jos,din mijloc.

www.dacoromanica.ro 167 Fiecare batran avea parte deopotriva In tot hotarul sa- tuluiin vatra satului, in camp si in padure. In partea fiecarui batran se afla un numar' de case de sateni cu jireabiile lor El era judetul acelor oameni can erau datori sa-i dea dijmai sa-i lucreze (sA-i slujeascd) numarul de zile stabilit de obiceiul tdrii. Batranii avand fiecare partea lui in ape, aveau drept sA aibd cate o moard la care supusii respectivi erau datori sa macme. Fiecare din batrani aved asemene drept sd aiba crasma lui. lar jireabffle mosului, care erau la o parte, nu se Impdrtiau, caci vedem cd partile batranilor sunt totdeauna compacte Se vede cd ele ramaneau in partea unuia dintre ei icd compen- satia se faced mutand in acele jireabii sdteni can, in schimb, cedau din pamanturile lorbatranilor. De altmintrelea este de crezut cd In deobste jireabiile unui sat erau departe de afi ocu pate toa te. La moartea fiecdrui bdtran, partea lui de judecie se impartia din nou in atatea parti cati copii lAsase bdtranul. Daca pdrtile batranilor erau totdeauna deopotrivd, pdrtile copiilor lor, egaledeopotrivdinacelas batran, puteau sd se deosebeascd foarte mult In doi bdtrani deosebitt. cai numarul de copii ramasi dupa fiecare batran. Partile de judecie ale batranilor se Impartiau intocmai dupd aceleasi reguli dupa cari se impdrtise satul intreg. Se puted intampla, atat pentru batrani cati pentru copiii lor, ca numarul de jireabii in cari umblà satul sd nu se fi putut imparte Intocmaii ca sa fi ramas cate o jireabie sau mai multe care sa stea 'sub stapanirea a doi sau trei stapaniCompli- catia nu era mare si se descurca usor. Fiecare stapan lua dijma de pe pamanturile cdzute pe partea luiizilele de slujba se impartiau asemene intre stapani. Daca fiecare din partasi avea drept sd aibA moard Icrasma pe pa'rtea lui, de obiceiu se invoiau mai multi pentru a tinea impreund acelas vad de moardi aceeas crasma. Pentru dreptul de judecatd iaras vor II existat norme hotarite. In deobste imparteala, care se numià alegere, nu se efectua, ea ramCtnea teoreticd; obiceiul romanesci mai ales impdrtirea in jireabii fund prielnici unei asemenea stari de lucruri. Nu cunosc nici un act de alegere anterior veacutui XVII.

www.dacoromanica.ro 168 § 2. Despre originea razdsiilor si a rdzasilor. Partasii la stdpanirea unei judecii erau desemnati prin denumirea de retzdsi, care mi se pare a veni dela cuvantul un- guresc reszes pdrtas (dela resz parte). Acest cuvant, In cele doud din urrnd veacuri, era intrebuintat pentru a desemna mai Cu deosebire pe tdranii acei cu stdpaniri proprii, dar nu incape indoiald cd mai inainte erd intrebuintat pentru a desemna pe partasii aceleias stdpdniri, fie cu pdrti mici, fie Cu parti de sute si chiar mii de fdlci `). Este vederat cd daca impartirile intre urmasii acelueas mos urmau vreme de trei sau patru generatu, flird ca sa in- tervind vre-un factor nou: vanzare, mostenire sau darne, sosia un moment in care parcelele unora din pdrtasi, acei in bdtranul cdrora copiii fusese mai numdrosi, devernau mici de tot. SArticialor pe de alta parte nu putea decdt sd fiemare, venitul fiecdruea din ei mdrginindu-se laacel la care aveau drept, in puterea obiceiului strdmosesc, dela o singurd jireabie, adesea chiar la acel al unei jumatati sau sfert de jireabie. Era Cu bund samd, fiecare dinei,mult mai sdrac decdt supusul lor, sateanul care tinca jiredbia. Erà lucr u firesc cd unor oameni cu desdvarsire tdräniti de sardcia in cari crescuse,i ei tpdrintu lor, sa le vie in minte cd erà mai folositor pentru elsd-si lucreze singuri pamantul ludnd tot rodul decat sa se multdmeascd numai cu a zecea parte din acel rod. iei nu intarziau sd treadt dela gdnd la fapt si sd izgoneascd pe sdtean de pe pamantul lucrat de mosii si strdmosu luí si din casa in care se nascuse. Faptul constituia o samovolnicie mare si o spoliatiune, dar razdsii, stdpani ai sdteanului, erau multii aveau neamuri cu spete, sdteanul trebuid sd plece. De altmintrelea era aici mai mult o chestiune de senti- ment, faptul de a pdrasi bastina pe care se trezise, decat o pagubd, cdci pdmant era mult in Tara Moldovei icomen'

1) Stäpanii pärtilor din Bohotin, cuprinzand fiecare mult peste o mie de fälci, sunt numiti rcizi4i in actele din veacul XVIII. (Cronica Boholaullai in Analele Acad. Rom , XXVIII, p.122 si 260)

www.dacoromanica.ro 169 putini. Stdpanii satelor vecine, acei cari stdpaniau sate intregi sau pdrti mari de sate, trebuiau sd se intreacd oferind satenilor cari veniau sd s'aseze la ei conditiuni favorabile isculiri pe intaii ani. Astfel s'a ndscut clasa rdzasilor. Ei, pretutindeni ifdrd exceptiune, ii trag dreptul de stdpanire pe pdmanturile lor (lela un mos comun, care a stdpanit odata intreg hotarul pe care vedem cd trdieste astazi obstia rdzasasca. Nu inteleg pentru ce aceasta regula atat de simpld, do- veditd prin actele tuturor mosiilor rdzdsesti,la care nu este (cum nici nu poate fi) macar o singurd exceptie, este tagaduita chiar de scriitori de o incontestabild valoare. O legenda stabilita de mai nainte, de pe vremea in care Arhiva 1?onuineascd Magazinul istoric pen,tru Dacia alcatulau toata diplomatica romand, se mentine in ciuda bunului simt si a adeydrului, cu toatd inddrd tnicia care carecterizeazd unele legende. Dupd acea legendd, incâ dela intemeierea Dommei, locuitorii until mare numdr de sate erau proprietari pe pamanturile lor cariar fi constituit niste adevdrate alode. Razasii de azi ar fiurmasii acestormiciproprietaride pe vremea lui Bogdan I. Partizanii acestei legende nu voesc sa stienici de faptul ca o 'flied proprietate datand din mijlocul veacului XIV s'ar fi redus la nimic prin impartehle sayarsite de doutizecii cloud de generatiuni, nici de acel cd toate obstille rdzasesti, fard exceptie, isi trag neamul dintr'un mic numAr de batrani,fu i ai unui mos comun, fapt care nu numai ca rezultd din toate actele mosiilor rdzdsesti, dar si din spusele a insusi razttsilor cari toti stiu spun in cati bdtrani a umblat mosia lor si care a fost mosul din care se trag bdtranic $i partizanii legendei nu sunt in stare sd citeze mdcar un singur act din care sd rezulte ca inteadevar ar fi existat, pe vremea întemeierii, sale de miei proprietari, nesupusi vreunui stapan: Domn, mandstire sau judet. Am cercetat actele a mai bine de o sutd de mosii rAzd- sesti din toate pdrtile Moldovei: din toaterezultd ca fiecare obstie rdzdsascd, atat din acele cari mai exista astdzi cat si din acele cari si-au vandut movie in veacurile trecute, se trage

www.dacoromanica.ro 170 dintr'Un mos care, cdnd träiì, aved judecia asupra ,rintregului hotar ce,-1 vedem mai pe urmd stdpdnit de obstie. Spre mai usoard st mat dephnd intelegere vom cità actele re- zumand istoricul cdtorva mosii cari au fost sau sunt incd rdzdsesti. I. Mo0aNegoietii,situatd In va/ea Trotusului, forma mai inmute un complex de vre-o 5000 fdlci, iar astdzi, in vechile ei limite sunt cuprinse, pe ldngd pdmtinturile rdmase rázdsilor din Negoiesti, la satele Negoiestii si Cdiutul,i intregi mosiile Gar- bovanai Valea-Sacd, cea mai mare parte din mosia Statului Bogdana si parte din mosia Cdiutul. Documentele de mai jos rezumeazd parte din istoria ei: Bogdan Vv Ldpusneanu, 1570 Martie19, i ntdreste impdrtirea facutdintre Ana, lata Gdnesei, Petru Ords, Ilie Oras, Matems, Brdtulus, Stanca, Marta si Tdbaldiasa, Toader Sofioiul, Sorai Malia, a drepteilor ocine $i mosii, un sat ce este la Trotus, anume Negoiestii,i jurnatate de sat de Costesti, ce-a avut-o zcilogiturd ino(wi lor Cerna dela mosul Dom- nului, $tefan Vv. Bardnul 1). Adicd eu Gavril Durlan dat-am acest adevdrat zapis al meu la mAna cumnatului Dumitrascu sin Coader Gheorghe, zdsul nestru, precum sd se stie cd avdnd noi in partea noastrd, din Petre 01-4 locul de crdsmd, am fdcut eu o crdsmd la acel loc,i i-ara dat cumnatului Dumitrascu iards loc de crdsmd aldturea cu mine, insd peste drum, dela vale; si cAnd s'au fAcut acest zapis am fosti noi fatd: Eu Tdnase Durlan Vornic m'am tdmplat. t Eu Toader Stoian ot tam m'a m tamplat. t Eu Dobre martur. Eu Toader Facaoariu." 1774.2). Facem stire cu aceastd mdrturie a noastrd cd din lu- minatd poronca Prea indltatului Domnului nostru, Mdria Sa Grigore Alexandru Ghtka Vv., am mers de am hotdrit mosia Negoiesti, strAngdnd toti rdzdsii de Negoiesti tineriibatrdni. Din Cdtutul-Mic si pana in hotarul Bogdanei de sus s'au gdsit

Un suret de pe acest uric, scris st incredintat de uricariul mion Chescu, la 1742, se aflA in Pach. XXVIII al Academiei Romane Originalul se aflä in Pach XXVIII al Academiei Romfine

www.dacoromanica.ro 171

3363 stAnjani, afard de 110 stdnjdni ce s'au aflat un cot la Cdiuti, care fiind batastind s'a venit Sofiestilor, fiind cd Ordsestilor s'a dat si1ite in Valea-Saca; si la aceastd bastind din jos, dela sti nu aibd rdzdsii din Ordsesti a se amesteca, fund ca lor li s'au dat siliste in Valea-Sacd, dupd cum arata in hotarnica incunjurare a mosiei Negoiestilor.i am dat aceastd mdrturie la mdna lui Toader Agapie cu tot neamul Sofiestilor sd-si stapdneascd. partea lor de mosie batastind cu pace. Let 7283, August 25. Toader Lupul, Vornic de Poartd, hotarnic. Vasile.. .. Postelnicel, hotarnic". 4. Mdrturie hotarnicd dela Leon, Episcop al Romanului, din 15 Maiu 1781,princarearatäcä, mergdnd in urmacärii Domnului Constantin Dimitrie Moruz Vv. la satul Negoiestii dela tinutul Bacdului, ca sd aleagd is'ahotdrascd partile de danie si de cumpArdturd din hotarul Negoiestilori juindtate de Costesti, ce le au banul Neculai Roseti mAndstirea Bogclana, de pal-We rdmase rdzdsilor, au aflat precum urineazd: Aceastd mosie Ne- goiestii se imparte in opt bdtrdnii anume: 1. Sofioiul, 2. The Olds, 3. Petru Ords, 4 Mdties, Brdtulus, Anita Tdbaldiasa, Stanca, Maria, curmezisul mosiei mdsurdnd 3560 stanjani. S'au cercetat zapisele de danie a mdndstirii,i s'au gdsit bune si Mta de prima pe 405 stAnjdni; s'au mai cercetat scrisorile de danie cumpdrAturd a banului Neculai Roset, s'au gdsit bune fard pricind pe 2523 stânjani, rdmdnand astfelrazdsilor 632 stdnjdni, cari h s'au dat in cloud locuri imprejurul celor doud sate unde isi au asezdrile, Negoiestui Cdiutul Mic 1)".

') Aceasta mtirturie este trecutA trite° condicg de documente a mosielor Radeana, Garbovana, Valea-Saca, Corbn etc , aflata acum la Academia Romand In Pachetul LXVI.

www.dacoromanica.ro 172

Adica eu, Vasile Birul ot Biresti, dat-am incredintat zapisul meu la cinstita mana D-sale cuconulni Neculai Roset, biv ve! Ban, precum de nimene silit nici asuprit, ci de a mea buna voie, i-am daruit Dumisale dreapta partea mea de mosie ce am in Negoiesti, din beitteinulIlie Oras a cincea parte, partea mea ce o am bastina de pe stramosul meu Ilie Orai de pe tatal meu Ion '). 1785 Ianuar 30". Adica eu Vasile Lepadat, care mai in jos m'am dat-am adevarat zapisul meu intru cmstita mana D-sale cuco- nului Neculai Roset, biv ve! Ban, precum sa se stie ea' de nimeni silit nici asuprit, ci de a mea buna voie, am vandut D-sale treizecii cinci stanjani de mosie ce am avut bastina in hotarul Negoiestilor, la tinutul Bacaului, pe apa Trotusului, insa sapte stanjani din beitreinul Maties ce am avut bastina de pe maica-mea Nastasia, fiica lui Dumitrascu Cocel mare, iar douazeci si opt de stanjani sunt din beitranul Petru Oras din partea Ilencului, partea de pe socrumea Maria, femeia lui Ion Posto- lache Bogde socrul meu2). 1782 April 2". Adica eu Ancuta, fata lui Craste Iepure, dat-am adevarat zapisul nostru intru cinstita mana D-sale Vornicului Neculai Roset precum sa se stie ca de nimeni silita sau asuprita, ci de a mea buna voie, am vandut D-sale 40 stanjani mosie ce am avut de bastina in hotarul Negoiestilor, din tinutul Bacaului, pe apa Trotusului, cu un vad de moara, ce sunt acesti 40 de stanjani in parte din beitranul Sofioiul, langa hliza D-sale de mosie). 1793 Martie 28". Din aceste documente rezulta ca mosia Negoiestii a fost amanetata, pe la finele secolului al XV-lea, de Stefan ce! Mare unei Cerna4),i ca in a doua jumatate a secolului urmator, nepotii Cernei si-au impartit-o intre dansii. In veacul al XVIII-lea vedem o multime de stapani, razasi, cari toti se trag din cei opt

9 Ibtd. 2) Ibid. 31 Ibid., pag 4 4) Mo§ia Negoieti cu Jumatate din Coste$ti era stApAnire parti- culara a lui $tefan cel Mare, care posedà, pe Valea Trotu5ului, un In- semnat domeniu cuprinzand mo§iile Borze§ti, parte din One§ti, Fátr4cani, RAdeana, Coste$ti §i Negoie.$ti.

www.dacoromanica.ro 173 mostenitori ai Ccrnei si cart vand sau doneaza partile lor mà- näslirii i Banului Neculai Roset. In cazul de fata este evidentcaatat parcelele daruite sau vandute Banuluii manastirii,cat si cele ramase pana astazi in stapanirea razasilor din Negoiesti nu sunt altceva decat rezultatul 1mpartirilor succesive, din generatie in generatie, a mosiei zalogita de Stefan cel Mare stramoasei lor Cerna. Daca nu m'ar opri lipsa de spatiu aputea da aici intreaga spita a neamulin razasilor din Negoiesti, cari astazi tra- iesc in satul Negoiesti si cari se trag din Cerna. Cred insa ca cele sapte acte citaten4.1pot lasa in aceasta privinta nici o umbra de indoiala. Acest mod de transformatiune a marei mosii Negoestii cu Costestii in multime de parcele razesesti, este tipic pentru toate mosiele razasesti din Moldova, cu singura exceptiune cà adesea, In loe de un singur stapan la inceput, vedem mai multifrati stapanind mosia in indiviziune. Acest stapan primitiv este mcwit dtn, care se trage satul razasesc. Daca au fost mai multi stapani, cari au stapanit satul in indiviziune, eise numesc mosii. In cazul mosiei Negoiestii, Cerna este moasa neamului Negoiestilor, iar nepotii :Sofioiul, Ilie Oras, Petru Oras, Mai ties, Bratulus, Anita Tabalaiasa, Stancai Maria sunt bdt r mi cari impart satul. Fiecare räzàîi trage partea lui de mosie dupd cutare sau cutare batran ai carui coboritor este,precum am vazut in actele 5, 6, 7 de mai sus. II. Mo0a Fântânel'ele,din judetul Bacau, se compune, precum am vazut, din doudzeci de mosii deosebite:FAntftnelele,Hemeiu- §ul, Birae,stii, Garlen ii, Itestii,Pastravestii, Lespezii, Halasenii, Mir- cestii,Saca, Arame§tii, Partanestii, Vläsinetii, Basanii, &Ica- tura, Luncanii, Manatlestii, Malurile, Obrejestii, Trebesul-de-Sus. Aceste trupuri, precum dovedesc actele de mai jos, au °data cu totul independente unele de altel,e, si-si aveau titlurile lor de stapanire deosebite. 1. Fdritelnelele, trupul care a dat nu mele sau intregului complex, era odata de ocol de teirgul Baedului §i, pana la inceputul veacului al XVIII-lea, nu vedem pestapanii acestui sat mai stapanind alte hotare pe imprejur. Pe la.inceputul

www.dacoromanica.ro 174 aceluiseco!,Ionità Asian,stapanulF'OntOnelelor, cumpard trupurile megiesite :Herneiusul,,Birdestiii Mànäi1etii, Mihaiu Racovità, la1719, confiscd,in urma complicitatiilui Ionitd Asian larevolta rudei sale, Vasile Ciaurul, aceste patru sate si le da lui Ilie Catargiu, spre despdgubire pentru jaful ce suferise din partea rdsculatilor la s.atul sdu Rdcdciuni. Pe urmd, aceste patru sate sunt date de zestre de Ilie Catargiu fiicei sale, cAnd Q casdtori cu Vasile Roset, care mai cumpard dela rdzdi o parte din trupurile megiesite. Celelalte sunt addogite de fiul lui Vasile Roset, Lascarachei de ginerele acestuia, Constantin Cantacu zino 1). Gärlenii. SatulGArleniierA lainceputul veácului al XVII-lea, a lui Balan Visternicelul i,la 1762, rdzdsii de Garleni Wind Hatmanului Vasile Roset a lor dreapta ocind mosie, satul GOrlenii, ce le este bastin,d si cumpdrdturd dela mosul lor &dal?, Visternicelul, dupd cum aratd ispisocul cel vechiu dela Eremia Vodd, iei aceasta mosie o vAnd drept 150 lei bani gata 2). Sdcdtura. Alexandru Ldpusneanu dd slugilor sale credincioase Petru Armasul ifratilorlui Craciun, Dumitru si Giurgiu un loc din pddure, o poiand ce se numeste Sdcdtura Trebesului, in tinutul Bacdului, cu tot venitul. Alexandru Constatin Mavrocordat Vv., in anu11784, intdreste cumpdrdturile fdcute de Vornictil Lascarache, Roset a par-

i)Arhtva mostei Fantiinelele, a Principelui de Schonburg-Wal- denburg. Pachetul Rintânelelor: Ispisoc pe pergament dela Alexandra Bias Vv. din 28 August 1632 MArturie dela Alexandra, vacluva, Visternicului Ursache, din 23 Mart 1688. Carte de judecatA dela Constantin Neculai Mavrocordat Vv., din 24 Mart 1/43. Nefiindu-mi cu putinta a cità aici toate documentele, In numilr de aproape sapte sute, cari compun arhiva mosiei Ffintanelele, votu cità numai cele mai importante a fiecarui trup. 2) Ibidem. Pachetul airlentlor. Carte slavonti dela Eremia Movil5 din 1599 Ispisoc slavondela Radu-Vodà din 16 Mart 1618. Zapisul razAsilor din Garleni duri Octobre 1762

www.dacoromanica.ro 175 iIor rdzdsilor din Sacatura, strdnepotii lui Giurgiu si a lui Crdciun, ardtand toatd spita n,eamului lor. Prin alte zapise, rdzcisii ce se frag din Petrui Dumitru \randi ei partile lor lui Lascarache Roset1). Pdstrdvestii. Stan Pastrav cumpara, in .anul 1452, drept 60 zloti tataresti, satul Pastravestii, (and n,doud coturile (osia icsrri,H) dela stefan, nepotul lui Bogdan. La finele secolului trecut, rdzdsii de Pastravesti Wind succesiv toate partile lor lui Vasile Roset ifiului säu Lasca- rache2). Lespezii sau Plopoasa. Moiseiu Movila Vv. intareste in anul 1634, lui Patrascu Boldescu satul Plopoasa. La 1752, Miron Boldescu vinde lui Vasile Roset toate partile sale din Plopoasa sau Lespezi, iin urma a1i Boldesti, prin diferite zapise, vandi ei partite lor din Plopoasa lui Va- sile Roset3). Vldsin,Cstii. Eremia Movilä intareste lui Mihaila Bolat fiilor sal German, Simion, Condrea, Petrui Craciun o bucata de padure la Vlasinesti, ce le-a fost danie dela Petru Vv. pentru care au dat lui Petru Vv. dei cai buni. La finele secolului al X VIII-lea, Lascarache Roset cumpara succesiy toate pârile rdzdsilor de Vlasinesti. 4)

Ibidem. Pachetul Setedturti Ispisoc slavon din 9 Aprii 1560 Hrisov dela Alexandru Constantin Mavrocordat V v din 19 Sept 1784. Mai multe zapise ale razäsilor dela finele secolului trecut. 2) Ibidem. Pachetul Piístreivestilor Uric dela Alexandru Vv. din 9 August 1452. Mai multe zapise ale räzasilor din a doua jumatate a secolului XVIII Ibidem Pachetul Lespezilor. Suret de pe carte slavona din 30 Iunie 1602 Carte slavona dela Moiseiu Movila din 5 Febivar 1634 Zapisul lui Miron Boldescu din 24 August 1752 Marturia data de mai multi boieri lui Lascarache Roset, 25 Au- gust 1'795 4) Ibidem Pachetul Vleisinestilor. Carte slavona dela Eremia Vodä, din 4 Iuniu 1598. Mai multe zapise de vanzare a razasilor de Vlasinesti, dela finele secolului al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro 176

Petra Vv. intareste fratilor Hilea, Mihail, Toader, Cra- ciun si Ilea, satul MdncUle,stii, la Bacau, pe Bistrita, fiindca au dat patru cai buni pentru Domnie (1579). Vasile Vv. (Lupu) intareste vdnzarea facuta de Simion §i de neamurile lui, stranepoti lui Craciun si Hilea, a noua parti din satul Manailesti, lui Neaniul vel Vornic, drept 50 talen. In anul 1695, Toader si Iancul, rdze4i, vAnd un &Urdu din Manailesti lui Grigora§ Arapu, care mai cumpara si partile celorlalti razasi. La inceputul secolului al XVIII-lea, Ion Aslan cumpara dela .Arapesti satul Manailesti care, in urma rdscoalei lui Va- sile Ciaurul, este confiscat de Mihaiu Racovita odata cu Fantd- nelele §i dat Jui Die Catargiu 1). Bc4enii. Gaspar Voda intareste satul Basemi nepotilor si stranepotilor lui David Comisul, can au venit jaluind si aducdnd un ispisoc dela Stefan Toma Vv., prin care se zice ca David Co- misul au stapanit acel sat Basenii dupa direse dela Alexandru Vv. cel Bun, si acel dires au ars in casa luiIsaia Visternicelul. In cursul seeolului al XVIII-lea, se constata ca satul era stapanit de mai multi stapani räzäi, cari isi vând schimba partite intre ei. In anul 1766, Nastasia, fiica lui Neculai Hrisoveglue, darueste lui Vasile Roset zestrea ei, a treia parte din Baseni si, la 1777, Toader Muste vinde lui Ion Cantacuzino cloua treimi din Baseni 2). Ibrdem Pachetul MdnedleOilor. Carte slavonzl dela Petru Vv, , din 8 August 1579 Carte slavona dela Iancu Vv, , din 1580 Ispisoc pe pergament dela Ionascu Vodri, 1581. Zapisid lui Toader si al Iancului, din 23 Iuliu 1695. Carte de Judecatä dela Constantin Neculai Mavrocordat Vv,, din 24 Mart 1743 Ibidem. Pachetul Bewnilor Suret de pe ispisoc slavon dela Gaspar Vv., 13 .&pril 1630. Carte slavonA din 8 Mai 1628 Suret de pe ispisoc slavori dela Moisem Movilä, 7 Oct 1632 Mdrturia boierilor lui Vasile Lupu, 26 Iuniu 1,340. Ispisoc slavon dela Vasile Lupu, 29 Iuniu 1640 2 cdrti slavone dela Vasile Lupu din 5 Fevr. Si 3 Timm 1644 Zapisul Nastasiei Adam din i 25 Fevr. 1766. Zapisul lui Toader Muste din 29 Mai 1777.

www.dacoromanica.ro 177

9. Pipoui frate-sau, Costea Birovici, cumpara, in timpul lui $tefan Vv., fiul lui Alexandru ce! Bun, dela Mihail drept 60 galbern, satul BtrdWii pe Bistrita. La finele veacului urmator, Ion Voda Cel Cumplit intareste satul Biraestu stranepotilor lui Coste si Pipou Birovici, enuma- randu-i pe toti (peste doua-zeci). La inceputul secolului al XVIli-lea, Constantin Duca Vv. da jupanesei lui Ionita Aslan carte domneasca ca sa fie tare si sa tie o parte din mosia Biiäetui, partea despre Vasile Postelnicul In cursul veacului trecut vedem pe rdzeiii de Biraesti judecandu-se intre dansii, pana ce ei vand mai toate partile lor lui Lascarache Roseti fratilor sai 0 parte din Biraesti a ramas rdzcWased pana astazi este stapanita tot de urmasii lui Costea si Pipou Birovici.1) '10. Malurile. Acest trup nu a fost impartit niciodata. Din vechime erd domnesc, apoi stapanire a familiei Bucium, din acte putem constata ca a ramas in stapanirea acestei fa- miii la sfarsitul secolului al XVII-lea 2) Cred de prisos a mai rezumd documentele celorlalte trupuri ale Fantdnelelor, a caror cuprins ar fi numai o repetare a celor de mai sus cu name proprii si date schimbate. Vedem deci ea toate trupurde acestui complex au fost, la inceput, stapaniri deosebite, avand fiecare uricele sale proprii, si ca actele primitive atribuie stapanirea fiecarui din aceste trupuri,unei singure persoane in cazul silistelor Garlerni, Fantanelele, Pas-

Ibtdenz. Pachetul BircieOlor. Suret de pe uric dela Stefan Vv, , din 24 Fevruar 1446 Suret de pe ispisoc dela loan Vodd, din 14 Mart 1574 Zapis slavon a §oltuzului de Bacrtu, din 5 Mai 1610 Carte domneascd dela Constantin Duca Vv din 15 Mart 1702 Carte domneascd dela Constantin Neculai Mavrocordat Vv, , din 27 Ianuar 1743 Carte donmeascd dela Matei Chica Vv, , din 27 Mart 1754. Unir de zapise de vdrizare a rdz4ilor cdtre Lascarache Roset Ibidenz Pachetul Malttrilor. Ispisoc pe pergament dela Ion Vodà din 20 Iuliu (7079) 1571. Ispisoc pe pergament dela Et-time Movild din 11 April 7109. Carte slavond dela Eremia Movilà, fard inc nici odatd, pentru puted aduce oameni steam in satul Malurile

6398 12 www.dacoromanica.ro 178

travestii, Lespezii, Bdsenn, Malurile ;iar mai multor fratiin cazul silistelor Sdcdtura, Vlasinestii, Mandilestiii Birdestii. Mara' de trupurile Fdritdnelelei Malurile, cari n'au fost imptirtite niciodatd, vedem cä celelalte in cursul timpului devin stapdniri räz0e0i §i la urma, In cursul secolului al XVIII-lea, aceste stdpaniri rdzc.4e0i dispar pentru a forrnd Cu incetul marea mosie Fantdnelele. De cdte ori am studiat acfele unei mosii mari din Mol- dova, am constatat acelas proces de formatiune ca st pentru FftntAnelele :la inceput mat multe stdpdniri deosebite ;dupd o curgere oarecare de timp, acele stapftniri se impart In parcele rdzdmii, §i, In cursul secolului trecut, aceste parcele de pe toate stapdnirile primitive sunt intrunite In marele complex care-1 vedem subsistand astdzi. Voiu aratd mat jos cari au fost cauzele acestor transformatiuni. Nad4a. 1. In anul 11424, Alexandru cel Bun intdreste lui Toaderi lui Ilie un loc de pe Tazldu cu tot hotarul, cum l'au hotarit Giurgea Globnicul '). Stefan cel Mare, la 1497, intdreste curnpdratura lui Ion Nadis, a satului Nadisa, de la Mthul Berescu, drept 60 zloti tdtdresti, cu toate hotarele, cum le-austdpanit ToaderiIlie 2). Bogdan Vv. Ldpusneanu, la August, 1571 intareste vdnzarea fdcutd de Simion sin S. .. nepotlui Musu, stranepot lui Ion Nadis, lui Trifui femeei sale Tudosiei, drept 100 zloti tdtdresti, a unei a doudsprezecea parte din a patra parte, din tret pftrti o parte3). Petru Schiopul Vv. Intdreste Ka Stan, lut Previzan, lui Steleja çi lui Salomon, stranepotii lui Ion Nadis, satui Nadisa cu vcchile hotare cum le-a hotdrit pan Giurgea Globnic 4). Din actele ,ulterioare se constata cd rdzdsii actuali se trag din acesti patru bdtrani, Stan sau Stdmid, Previzan, Steleja si Salomon. IV. Bere02 Bopteni, §i N4o4ti. 1. Stefan ce! Mare intareste Marinei, fiicei lui Berescu, a sale drepte ocini, satele Berestii, 13oo- tenui Ndsoestii, cari toate se afid pe Tazlau, Cu toate hotarele lor5). Uric dela Alexandru cel Bun, din anul 6932. In anul 1889 se afla la mos Ion Berila, la Nadisa. Suret de pe uric dela $tefan cel Mare, din 8 Mart 1497 Ibtd ') Uric dela Bogdan Vv. din August 1571 Ibid. Suret de pe uric dela Petru Voda. Ibid. Suret de pe uric dela $tefan ce! Mare. din 16 Ianuar 1491. Ibid

www.dacoromanica.ro 179

2. Martune hotarnica dela Stolnicul Mihalache Dimache, din 10 Ianuar 1783: In ce chip are sa se imparta mosia Bosotenii, dovedind fiecare din rdzdst din ce bdirdn, se trage §i cata parte are sa iea, care imparteala s'au facut dupa poronca Dom- nului Alexandru Constantin Mavrocordat Vv. Dupa cercetarea ce s'au facut scrisorilor gasite la razasi s'au dovedit ca aceasta mosie se imparte pe trei batrani anume. Buzdugan i Pastravi Mandru ;si dupa masura ce au facut banul Neculai Roset, Serdariu Ventura si Grigore Beldiman Vornic de Poarta, la velet (7283)17 /5 Iulie 29, arata prin hotarnica D-lor Sale, cum ca au iesit peste tot in curmezisul mosiei 903 stanjeni Gspd. pentru trei batrani; iar impartindu-se, se vine de tot batranul cate 301 stanjeni;i batranul Buzdugan se imparte in 4 fectori ai lui anume: Stanca, Cerna, Popa sj Gavnl ; din care, fiindca Gavril au iesit sterp, are sa se imparta In trei parti ;iar batranul Pastrav se imparte in trei 'Atli pe trei :Balo, Ifrim si Bratuleanu, feciorii lui, cumsibatranul Mandru se imparte in seapte WO, pe seapte neamuri, ce se trag dinteinsul dupa cum s'au putut dovedi din scrisori si ara- tarile tuturor razasilor, caci acest batran nu s'au putut sti cu adevarat si cu incredintare cati feciori au avut, dar s'au dovedit ca nepotu s'au stranepotii lui asa s'au impartit pe seapte WO, despre cum s'au dovedit ca si mire alte hotare de nzosii uncle intrei west bdtra'n Mcindru, tot pe seapte parti se imparte" '). Constatam din acest act ca satul Bosotenii se impartia in trei batrani: Buzdugan, Pastravi Mandru, cari stdpenziau si in alte hotare. Am constatat din actele ce mi s'au pus la dispozitie, la 1889, de unul din razasi, numit Ion Benia, ca satele Berestiii Nasoestu, megiesite cu Bosotenii, se impart si ele in cate trei batrani ce se nurr esc Buzdugan, Pastravi Mandru. Avand in vedere ca Marina Bet escu era stapana acestor sate Bosotenii, Berestii si Nasosestii, conchid ca acesti batrani Buzdugan, Pastrav si Mandru sunt fii sau urmasi, dar in mice caz mostenitori ai Marinei Berescu, mai ales ca toti razasii mi-au declarat ea ei se trag din Marina Berescu.

') Copie de pe márturia Stolnicului Mihalache Dimache, legalisatA de Logofetta cea Mare, la anul 1825, Martie 3. Ibid

www.dacoromanica.ro 180

Ion Berila, raza*ul care mi-a adus aceste acte era raza* atat In hotarul Nadi*a, unde avea 17 1/2 stanje.ni, cat *i in hotarul Bo- *oteni unde stapania 6 stanjeni. El se tragea *i din Ion Nadi* *i din Marina Berescu t).

1) Jatatspita neamulut lut, ce mi-a comunicat-oIon Berirá la Maiu 1889. Cred c'a' ea este necomplectài ca lipsesc mai multe generatii,c'aci cu greu s'ar putea admite ca in patru sute de ani s'a' se fi succedat numat unsprezece generatium

Berilä proprietar a 17 ib stjn IIonin Nadi*a *t 6 skin in Bo*oteni

I Gheorghe

IAndrem

N'Orlan

Sandu Sonda-7

1 X Neculcea

X Chita Cräolun

Pre- Ste- I Sólo- vizan leja mon Stan Brituléanu

Pástrav BuzduganI iMandru

I I I

Mu*a iMarina 1491 I

I I Ion Nadi* stäpánul Berescu stäpánä pe Bo- IsatuIui Nadi*a la 1497 *oteni, Bere*ti, Näyte*ti

www.dacoromanica.ro 181

Din spita neamului lui Ion Berild, data in nota din urnid, se constata cd el, care stapdneste astazi 17 1/2stdrijani in Na- disa si 6 in Bosoteni, erd urmasul direct atdt al lui Ion Nadi§, stdiodn unic al satului Nadisa, a cdruihotar avea o lArgime de 1776 stdrijdni, cAt si a Marinei Berescu, singurd stdpdnd a satelorBerestii, Bosotenii si Ndsoestii. Vedem eà dintr'un hotar a cdruildrgimeel-A de 903 stânjani, impArtirile succesive, in curs numai de zece generatii, dela Marina Berescu pana la Ion Berild, au redus partea acestuia la o latime de 6 stanjani, si sunt hlize cu mult mai inguste decdt acea a lui Ion Berild. Voiu intreba acum pe acei can cred cd rdzasii de astdzi sunt urmasii unor colonii de tdrani proprietari stabilite de vechii Domni :Oare la ce Idtime ar fi redusd astdzi partea lui Ion Berild, daca Marina Berescu, In loc de a fisingurd stdpând a intreg hotarului Bosotenii,arfi facut parte dintr'o colonie de doudzeci de proprietari tArani si ar fi stdpdnit prin urmare numai 45 stftnjani? Parcelele ar fireduse la o ldtime atdt de minima in cat pe ele n'ar putea exitd nici casa, nici macar nu s'ar putea intoarce plugul i $i in cazul de fatd imprejurdrile au fost defavorabile im- bucgirii, cdci hotarul Bosotenilor este destul de intins, sistd- panul primitiv, Marina Berescu, a avut numai trei coph. Prin urmare, chiar faptul cd rdzdsii actuali sunt niste mici proprietari cari-si cultiva ei singuri pamAnturile, este o dovadd cd strdmosii lor,stdpdnii primitivi a acelor sate, n'au putut sd faca parte dintr'o colonie de cultivatori cdrora vechii Domni hardzise acele hotare. Cdci, in acest caz, in urma impArtirilor succesive in curs de atdtea generatium, parcela fiecdrui rAzds de astAzi ar fi redusd la o intindere care adesea nu s'ar putea mdsurd de cat cu ajutorul vermerului sau a catetometrului. Cu asemenea exemple s'ar putea umpled mai multe volume 1), rezultatul insd este pretutmdeni acelas : totdeauna ajungem la mosul sau fratii mosi comuni.

1) Mai iata cAteva exemple Mota Popreanii, alciltue$te partea cea mai mare a complexului Caiutt (BacAu)

www.dacoromanica.ro 182

De altminterea aceastà evolutiune a stapaniriiteritoriale

Intemeietorul satului, atat dupa tradittune cat si dupd acte, se numia Toma Bo$orca sau Posorca. (Strigoml) (Acad. Rom., XXVIII, 90) $1, dupd toate probabilitatile, era ungur. Se dovede$te prin documentele mosiei (Acad. Rom., XXVIII, 99) ca satul umbla. in 11 batrani Toma Posorcan, Lupul Popanul, Simion Rosca, Goidan, Petru Bozianul, Ciuta, Anasie, Agapie Leuca, Nan,

Ace$tia tott erau, zice trachtia, nepoti de fiu lui Po$oi ca ce! Bdtran. La 1756, trei batrani $1 doua treimi, ba$tina $1 cumparatura, se stä- paniau de catra preotul Ionità, un batran de cdtra manästirea Barnova, alt batranera cumparat de Comisul Lascarache Ruset, iar restul de cinci batrani $1 o treime era stäpanit de raza$1, intre can neamul Fa- caoarilor aveà cea mai mare parte. (Ibld., ibid ). Lascarache Ruset cumparä pe urma, intám partea preotului Ionita apoi, treptat, pand la1775, aproape toate partile celorlalti raza$1. Mcwde Dtqegti §i &cit. Ilie $1 Stefan Vv., intaresc lui Sima Lo- gofdtuli suroni lui, Ana, sotia lui Barsan, satele Glodenii, jumatate de Vninova unde au sezut Vatamanul Pascu precumisatele Socn $1 Du- sestii la tmutul Neamtului (Acad Rotn , LXXX, 107). Avem aici a face vederat cu o stapanire a tatalui lui Sima Logo- fatului $i a Anei, pe care o intaresc Hies $1 Stefan Vv copilor sal. Stefan ce! Mare, la 25 Septemvrie 1461, intare$te stapanirea Anei, suroria lui Sima Logofatul asupra satelor Socii iDu$A$tii dela tinutul Neamtului (Acad Rom., LXXIX, 148) Petru (Rares) Vv., la 22 Martie 1529, intareste impartala facuta de urma$ii lui Sima $1 a Anei, a celor patru sate intante de Iliei Stefan. Ana a lasat 4 copii, Nastea, Manta, Popa Luca $1 Vascina, iar Sima dol. An- ghelina $i Marica. Lui Bran, fiuluiNastei, livine satul Soci intregi. Du$e$tu se impart intre copiu celorlalti trei urma$1 ai Anei (Acad. Rom, LXXX, 107). Unul dintre acestia, probabil Fetea, fiica Mantel, munnd fara co- partea ei se imparte de celelalte cloud tulpmii satul Du$e$ti umbla in cloud jumatati Fiecare din aceste dota tulpini avek la 1529, cate doi reprezentanti, iar, dupa mijlocul veacului, vedem fiecare jumatate impartita in cate patru parti.

www.dacoromanica.ro 183 s'a produsi in Tara-Romftneasca, Mosnenii munteni, can co-

Sub Alexandru Läpusneanu, unul dintre acesti patru copartasi ai unei jumatáti a satulm Dusesti, vinde partea tut Salomiei si mamet lui Petriman. (Acad. Rom , LXXIX, 152). Petru (chiopul), la 12 Marne, 1585, intareste vanzarea facuta de Petriman si de fratti lui a celei a patra parte din jumatate de Dusesti, cumparata de mama lor, Salomia, lui Andronic$1 femen lui, Palaghia. *1de atunci, in tot cursul veacurilor XVII si XVIII, vedem in Dusesti o multime de razast, cari cand se judeca intre eii cand \rand partile lor. Cantacuzinestii cumparara, in veacurile XVII si XVIII, o mare parte din Dusesti, apoi aceste cumpartituri trecura la Rosetestu Balanesti fura intrunite cu mosia Cârligi, lar altä parte se stapanecte pana' astAzi de razasi, urmasi de ai vechilor stapanitori din veacurile XV si XVI acuma s6 ne intoarcem la Soci, pe cart 1-am lasat stapaniti intregi, la 1529, de Bran. Bran a avut patru copii, cact un ispisoc al lui Eremia Movila, din 17 Marne 1605, ne spune ea, sub Bogdan (Lapucneanu) Vv, ,satul Socii se impartià in patru parti, din cart o Jumatate a fost cumparatA de ea- uganta Crästma (Acad Rom, LXXX, 107) Acelas ispisoc intareste vanzarea facuta de Carstian Pivnicerul, nepotul calugaritei Crastmei, a acelet jumatate din a patra parte de Soci, nepotulut sat', Grigore Bran Diacul, drept una suta ugh'. (Acad. Rom., LXXX, 107) La 27 Tube 1608,Constantin Movila Vv intareste cumparatura unei jumatati din a patra parte de Soci, facuta de Connsul Bran dela Vasile Basa, care acel Vasile Rosa este nepot lut Bran batranul istra- nepot jupanesei Anet a lui Barsan. (Acad Rom , LXXX, 107). La 24 Iunie 1639, Vasile (Lupul) Vv. intareste cumparaturile cute in Soci de lonascoi Mthalcea (Acad. Rom., LXXIX, 153). In a doua jumatate a veacului XVII gastm mai multe vanzäri de par0 din Soci (Acad. Rom., LXXIX, 154-158) La 2 Iume 1688, se parasc inaintea lui Constantin (Cantemir) Vv., Stefan Bran, nepot lui Grigore Bran Diacul, pentru o livada de pomi la sat, la Som. (Acad. Rom., LXXX, 107). Dela 1712, pana la 1732, vedem pe Ursul de Visterie, fiul Iui Mi- halcea, cumpArand neconternt parti delarazacii din Soci (Acad Rom , LXXX, 77) La 1715 Iulie 30, Neculai Mavrocordat Vv, ,lida carte Gospod, Cucare sa fie volnic sa' tea de a zeceA pe a sale drepte Adni din satul Soci, (Acad. Rom , LXXX. 66). Dupd o OA:WM hotarnica a Marelut Logofitt loan Canta, pe cand erà Spatar, dela 21 Maiu 1765, satul Socii se impartia intre a) Pitarul Dumitrache Bran, urmasul lui Bran dela 1529, 'canna

www.dacoromanica.ro 184

respund razà§dor no§tri, sunt urmaii cnejilor carora intàii Ba- sarabi le-au intarit judecia hotarelor cari astazi sunt stapAnite

i s'a vena 113 1/2 parnanturi, ca'mp din tot satul Socii, bez peidure i bez si14te ce i-au dat parte lards dupei analoghie ca' mpului. 56 1/2 pamanturi si trei past cumpäratura si 56 1/2 pämanturi si trei pasi bastina. Nitestii tott, carora lt s'au venit 170 pämanturi in camp, bez siliste i pädure, ce li s'au dat parte dupa analoghia campului Mihâiietii, carora It s'au venit 49 pamanturi in camp, bez stliste padure ce It s'a dat dupa analoghie. Manastirea Neamtului cäreta i s'au venit 121 pamanturi camp, dania Ursului ot Visterie, fector Mihalcei, bez silitet padure dupä analoghie". (Acad. Rom. LXXX, 107). Vedem pe urma pe Dumarache Bran judecandu-se cu razasu Nitesti can pretindeau ca el nu este in drept sa stäpaneasca a patra parte din sat. In veacul XIX, partea din Soct a lui Bran se cumparä de Rose- testii Balane.sti dela Carligi, iar pe partite Nitestilor si a IvIihalcestilor mai sunti astazi numerost razasi. D. Gh. Ghibanescu a dovedit cä raza.sii din Plotunesti se trag din Stan Plotun, stapanul satelor Plotunesttii Glodenii pe Sarata, ce le vedem infante de ,5tefan (ce! Tamar) Vv., la 23 Aprilie 1520, copulor lui Plotun anume Tatul Plotun, Sima, Costea, Anusca, Sorea, Neaga, Micae. Razasii dela Ruginesti, a caror mosie a fost in parte intrunita catra Domnesti de trei generatti a familiei Razu, in cursul veacurilor XVIII st XIX, iar parte este st astazi in mainile lor, se trag dintr'un stramos comun, Rugina, care, pe langa alte trupuri, stapania toatä acea mote si a lasat patru copti, dupä care s'a si impartit hotarul in patru bätrani Ion Rugina, Dantescul, Itescul, Bogdanescul (Acad. Rom. XCVIII). Satul Paune.stti (Putna) umbla in 6 batrâni La 1638, intra Dabija Parcalabul (pe urma Domn), cu cumparaturi in sat, apoi un Enache Clu- cerul, Iordache Ruseti Ihe Catargat. Ienache Clucerul darueste trei batrani manastirn Barnova. Cumparaturile lui Iordache Ruset si a lui lije Catargiu trec la Razesti cari, cu incetul, cumpara toata cealalta jumatate de sat. (Ibid). Razasii din Botesti (Fdlciu) se trag din Ivul Mandru si din fratii lui, cärora Stefan cel Mare le intareste cumparatura satului (care se numià atunci Tärästu), la 15 Martie 1493 D-I Ghibanescu reproduce genealogia complecta. (Ghibanescu, Suretei Izvoade, I, p. 39) Razasii din Barzasti (Meal) îi trag spita:neamului din Ion Banul, care a &bandit Barzestii prin schimb, la1:7 Martie 1527. (Id ibid, p 118, 119 sq.). Razasii din Deleru (Falctu) se trag din Micsin cel batran, tatal Petru Micsin st a surorilor lui, carora Petru (Rares) Vv. li-a intarit,la 12 Martie 1532, stapanirea peste satele Deleni, Bujor iPoncesti. (Id Ibid. p. 127, sq.).

www.dacoromanica.ro 185 de mosneni. Cercetarea actelor mosnenilor conduce laabsolut aceleasi rezultate ca cercetarea actelor mosiilor razasesti. i)

Documentele muntene.5ti publicate sunt rnai putine decdt acele moldovenesti si mai ales sirul lor, pentru aceeas mosie, este obi5nuit mult mai incomplect decat acel al actelor mosillor inoldovenestiHotar- rucele sunt mat putin Irimuritei mai putin bogate in amdnunte asupia istoriei moiei. Regestele d-lui Iorga, nefiind facute aflame spre a inlesni studiul istoriei proprietátu, lasd adesea pe cercetAtor cu buzele umflate" lar extractele de documente ale d-luitefulescu tac une ori amdnuntele cele mai interesante. Din aceste imprejurdri istoricul mosiilor muntene5ti este mat greu de fAcut, dupd actele publicate, decdt acel al mosulor din Moldova. Excelenta publicatie a d-lui Gh. Glubdnescu, Su- rete si Izvoade, a cdrei intdiu volum a apdrut In zilele din urma, contine un numdr insemnat din documentele rezumate de d-1 Stefulescu, dar reproduse de astä data in extenso. Totus, In marea majontate a cazurilor, se poate ajunge cu constatärile pänd in veacul XVI, adesea si pang in al XV-lea Iatä cateva exemple Mosnenu din Albeni (Gorjiu) isi trag neamul din Roman si cdrora Vlad Calugdrul, la 30 Timm 1486,11-a infant stäpAnirea acelei mosii (Stefulescu, Gorjiut Pitoresc ì Istoric, p. 364) Mosnenii Bibesti, cari stApdmau in veacul XVIII satul cu acest nume, se trageau din Vlad din Bibesti care stäpdnia satul la 30 Maiu 1610 (Ibid p 190). Mo5nenii din Lilesti se trag din stefan, Ion $1 Neagu, cdrora Vlad Cdlugärul, la 1487, li-a Infant stdpanirea pe a seaptea parte din Lilesti si din muntele Coarnele (Ibid , p. 159) Mosnenii din Ciocadia se trag din Ion, Arca 51 Elena cari,la 24 Aprilie 1484, au obtinut dela Vlad Calugdrul un uric de intdrire pe acel sat (Ibidp. 113). Mosnenii din Vladinura, din care facea parte Tudor Vladimirescu, se trag din Jitian cu fratu säi, carora Mihnea Vorld, la 1 Maiu 1583,li confirmA mai multe cumpäräturi in Vladimira (Ibid , p 354). Mosnenii din Pestisani se trag din Dragomir cu fratiilui, cdrora li-aintdrit Vladislav Voclä, la 10 Rime 1522, partt de mosie de mostenire si din Maniul cu ai sdi, cärora Radu Paisie li-aintdrit, la 2 Iunie 1545, alte pdrti de mostenire din aceeas mosie (/bid, p. 268) Mosnend din Gureni se trag din aceeasi strdmosi ca ieel din Pestisani. La 2 Iunie 1545, Radu Paisie intäreste lui Maniuicelorlalti, carora in aceeas zi liIntarise pärtt din Pestisani, mosie in Gureni. Acest sat Gurend este intdrit din nou urmasilor lor de Alexandru Vodd, la 17 August 1628 Ei se vanduse vecini lui Stoica Vistierul, dar Stoica Vis- tierul viclenindu-se asupra Domnului,acesta li confiscd satele íi Gurenii rdscumpdrandu-se cu bani, Domnul ii recunosca lar de cneji cu mosia lor, cum fusese mat inainte (Ibid., 274).

www.dacoromanica.ro 186

Aceste impdrtiri repetate a judeciilori mai ales faptul eä adesea, in urma lor, sdtenii cari se hrdniau din timp imemorial pe jireabille lor, erau siliti sd le pArdseascd spre a lasd pe Mo§nenii din Dragoeni se trag dela un Vlad care a cumparat, la 1496, dela una Irma, sora lut Livejt din Rugt, toatä partea et de Drá- gown'. (Ibid., p. 95) Mo§nenu din Romane§ti, cari au stápanit hotarul lor pana in a doua jumdtate a veacului XVIII, se trägeau din Roman, Jittanu §itratit lor, cärora mo§ia fusese infanta de Vlad Calugarul la 30 Iurne 14%(lbcd , pag. 197). Din actele de mat sus constatain ca, cu buna samä, vechii stapani ai satelor sus citate, nu erau Want muncitori siraci, de oarece unii dintr'in§ti posed% ate mat multe mo§ii, s e. Roman, Jitianu §i ai lor au parte §1 in Albeni §1 in Románe§ti, tar Dragomiri Maniu, au stapantre in Pe§ti§ani §i in Gureni. Mat constatam pentru fiecare din suscitatele cazurt ca urtcul pomenit nu este un uric de danie et un uric de intarire a unui sat mo§- tenit, in intregime sau in parte, dela parinti. Apra acei cart obtin intarirea domneascä sunt totdeauna rude. frati sau vein §i nepoti Prin urmare este neindotelnic ca, daca am puteä inca urch (loud sau tret gene- rattuni, am da de slcipa'nul unic, care stapania intreg satul sau hotarul vorbit. Identitatea intru. toate a rno§nentlor munteni cu razà§ti moldoveni mat rezulta §t din faptul ea mo§nle mo§nenilor se impartiau pe mo$i mari dupa acum acele ale raza§ilor se impartiau in batrant S. e. Vladimira umbla in 6 mo$i mari (Stefulescu, op cit., p 354): Romane§tii in 4 mo$i mari §i hotarnica (din 1780) ni face aproape intreaga genealogie a mo§nernlor (op. cit, p. 101) Alta mo§ie, tot In Gorj, Porciann, umblä in 4 mo$1 mari. (lorga, Studti $i Documente, VI p 502). Am citat mat sus numat acte din Gorj firadca materialul cel mat complect in aceasta privinta 1-am gasit in acte relative la mo§ii din acel judet, dar acela§ fapt retesa §i din actele mo§nlor din alte judete. Spre exemplu. Alexandru Vodä, la 8 Iunie 1575, intare§te cumpäratura facutá in Scart§oara (Romanati), de Neagu, dela Aldea §i altii. (N. lorga, Studii Documente, V, p. 433). Stefan Veda', la 1591, intare§te lui Dragaba i fratilor lut toate parle lor din adevérata lor °ma, din mo$i streimo$i, in mo§ia Scan- §oara, adaogangl cfi ceilalti megia$i au vandut partile lar Marelui Pos- telnic facandu-i-se §i vecira (Ibld,tbid., p. 432 §i 435). Dela data acestui document §1 Oita dupa 1815, vedem pe mo§neni din Scart§oara, urma§t at lui Dragolin cu fratii sAi, vanzand treptat partile lor de mo§ie, numindu-se cánd mogeani, cand judeci, cand megia$i. La 27 Aprilie 1629 nmo§teann satului Scart§oara ot Rornanate se -wand vecmi jupanului Neculat Vistiarul cu fectoriii toate partile lor

www.dacoromanica.ro 187 stdpanii lor sd le lucreze singuri, au atras dupd ele urmari de cea mai mare insemndtate. Aceste pdrti de judecii a rdzd§ilor saraci, ne mai avdnd de ocinai viile si tot venitul, cat se va alege peste tot hotarul" pentru 54.000 aspn (Ibid., ibid., p. 438). La 25 Iulie 1629, Manole si cu fiul sau Iordan, din Scansoara, se vinde ruman lui Necula Vistierul drept 2.000 aspn: eu Manole ce am fost jude6 cu feciorii meii Cuntoata partea mea de °ma". (Ibid., p. 440). La 2 Octomvrie 1629, niste mosteani din satul Scansoara, ce 1u- sese inainte toti megiasi", se vand lui Necula Vistieru rumeirzi cu mo- shle lor. (Ibtd, ibtd.) La 9 Octomvne 1629, alti mosteani din Scansoara, se valid rumani cu moiile lor lui Necula Vistierul. (Ibid., tbid).. La 23 Octomvne 1630, Voica cu un nepot de flu din Scansoara, se vand rumeint lui Necula Vistierul cu toate mosule noastre, si cu Albul, cu fitmiei Stefan i Stancul, tot am fost judee'". (Ibid., ibid). La 24 Aprilie 1630, Vrutul cu fui, din Scarisoara, se valid rumani lui Necula Vistier: am fost megias cu toata mosia noasträ inca mai dinainte vreme". (Ibid , ibid). La 18 Aprilie 1632, Vlad din Scarisoara care a fost jude6 cu toata mosia" se valid 'Imam lui Necula Vistierul. (Ibtd., ibid, p. 441.). Iar identitatea semnificani cuvintelor de rnosteani sau mosneant, megiesi $i judeci cu acea a cuvantului cneji, este mai presus de once In uncul lui Constantin Vv., din 10 Iume 1648, despre satul Cura- lestu Bratului din Pomotiste (Ialomita), vedem ca ei au fost cneji cu moiile Ion Inca din mai nainte vreme, din zilele acelor batrani Domni" S'au vandut in vremea lui Mihaiu Viteazul. (Analele A. R. X. p. 315, No 8). Därapanestii$1Faureil din Ialomita, asemenea au fost cnejt", s'au vandut la 7104, lui Radu Clucerul Buzescu (Ibid) Vecinii din satul Cioroiul, din Dolj, daruit de Radu Buzescu manastirii Caluiului, s'au sculat in zilele lui Mateiu Voda,si au aratat o carte mincinoasa dela Petru Voevod sin Mircea Voevod, zicand ca sunt cneji". (Ibid). La 7 Octomvne 1594, Mihaiu Viteazul intareste Vistierului An- dronic Cantacuzino satul Grosanii, cu tot venituli cu toti vecinii, can acestia au fost cneji pe ocinile lor". Ei se mai numesc i movnenii satului micii mari (HarkAittmitMOH WAN 11REANKH).(I.Bogdan. Despre cnejti romcini, p. 26. Actul la Arhiva Statului. Episcopia Buzaului). La 1604, o parte din satul Vladestii din Muscel, care era cnejesc, opt case, se vinde lui Tudoran Pitarul, pe vreme de foamete tu vecinii lor, cu cate 4500 asprii. La 27 Maiu 1612, Radu Mihnea con- firmand aceste cumparaturi, la can se mai adaogise niste ocini mai mici, zice ca acesti oameni toti au fost ,cneji cu ocini siCuvecini pe oci-

www.dacoromanica.ro 188 sateni pe ele si fiind puse in valoare de-a dreptul de stapanii lor, deveniau deci, de fapt daca nu de drept, alode, adeca pro- nile megiasilor". Intr'un act din 1639, relativ la acelas sat, se numarA douäzecii doui de crieji(Kotoo)Cu optsprezece vecini. (Ibid , p. 28-29). lar la 2 Maui al aceluias an, acesti oameni voind sa scape de supune- rea catre Tudoran, pretmd ca din douäzeciicinci delnite numai seapte- sprezece, cari erau färA vecini, s'au vandut, ,iar opt delnite au ramas nevändute ca sA fie ei cneji",AdsSAIT WHH KNESH,dar perdura. procesul. (Ibid., ibid., nota 1). La 13 Tulle 1614, Radu Mihnea intareste lui Mirlici, Hanza, Manada, Baleaj tuturor fratilor lor de mosie, satul Gäojanii lui Oancea, de oarece ,ei au fost tot oameni cneji cu ocini, inca de mai natnte vreme"(woH CST KHAN H'AC AIOAIE KNESH CC W4HHE. Ei se vAnduse cneji domnesti In vremea lui Mihaiu Vodai Radu Mihnea ii daruise lui Tanasie, Mare Portar, dar ei se räscumparard si devenira din nou stapäni pe ocinile lor, ca sa fie jaras cneji(AdKsAn.naK KNE3H)(Ibid., p. 26). Satul Valsdnesti era a Jupdnesii Bolosina, sotta Pitarului Dima ea, la moartea ei, s'au facut pomana Cu vecinii qai can erau romäni crestini" si le-au daruit toate delnitilei toata curdturai toate locurile lor ca sä le stapaneasca ei acolo ,sä fle cneji" §i in loc de fli sa-i po- meneascä pe dAnsii. Aexandru Voevod intärì acest act la 14 Ianuarie, 1617. (Columna lui Traian pe 1873, No. 32) La 18 Iunie 1623, Radu Nlihnea intareste lui V ladi Stoica, fiii Marelui Logofat Teodosie, satele intregi Slätioara, Foletii, Popestii, Fu- motestiii Negremi cari fusese toti cneji(Koisit)sau megiasi(NEVIAW11)si se vdriduse de a lor buna voie vecini Logofatului Teodosie pe vremea lui Mihaiu Viteazul. In actul de intarire se zice despre Fumotesti, acesti säteni din Fumotesti ci au fost cneji din mosii s'au micsorat si au id- racit de mosii si nu mai puteau sa-si poarte nevoile lor",cuN CfAtHE WT IDSAIOTHIM WHN CST KHAH 101*BH WT AtAHNS, TANIE CST KHAN WCAAKHANH WKNNIIIdAH H HICST mormi NOAKHPATH CH Hir011iK HUMOAcels lucru se zice despre sätenii din Negreni: ei se vand ca sä fie vecini predandu-si cArtile lor de proprietate lui Teodosie. (I. Bogdan Op. cit., p 27Originalul la Arhiva Statului). Patrusprezece oameni megiasi din satul Glupovi, cari mai inainte erau cneji cu ocinile lor(KlifSH CSCW4Hilf),se: vdnduse vecini lui Mihaiu Viteazul Cu ocinile lor. Serban Vodä ii darui lui Costea Sulgerul. Sub Alexandru Ilies, ei propun lui Costea 330 galbeni ca sa-i scape de vecinie, si Costea neinvomdu-se, Domnu ia singur baniii cnejefte(KNISCTROKdA) pe sateni. Costea nu da hrisovul asupra satuluii Gavril Movilä i-1 intareste din nou. Sub Alexandru Coconul satul mai da, peste suma data lui Alexandru Ilies, inca 40 galbeni spre a-i slobozi de vecinie, Costea ieà banii, dar nu da hrisovul. Satul intreg fuge la Turci, In Giurgiu, apoi in urma fagaduintelor lm Costea cd-i va l'Osa In pace se intoarse indArdt.

www.dacoromanica.ro 189 prietati desdvdrsite cdrora nu le lipsid niciunul din caracterele unui dominiurn de drept roman. Faptul este straniu dar este

Costea cercand din nou sa-i faca vecini, pricina vine inaintea Divanului satenn se invoesc sä mat plateasca 60 de galbeni ca sa ramae oament slobozi cu moii1e lor. (Ibid., p. 27) La 4 Maiu 1592, Radu Voevod intareste cumparatunle facute de Stanciu, Marele Paharnic, unor ocini la valea Pracicovenii, jumatate din valea de satul numit Fuma Bivolttei, insa partea lui Stoichetu si cu fratn sal, anurne Luca si ca Raduli Stoicai Nicoarai Vasile si popa Luca Cu toate partite lor cat se va alege pentru ca acei oameni mai sus numitt au fost toti cneji, apoi ei insii de build voia lors'au vandut... jupinulm Stancm, Marele Paharnic, cu toate partile lor de ocina, ca fie vecini pentru 17.600 aspri gata. (Uricar, XX, p. 103). La 7 Iunie 1634, Alexandru Voevod Intareste Maretut Paharnic Apostol, satul Voevoda din judetul Teleormanului, dela mosnenii acelui sat, care tusese toti oameni emit Cu ocinile lor"i cand a fost in zilele raposatului Mihaiu, tot satul Voevoda s'a dat vecuu domnesti lui Mihaiu Voevoda." In vremea lui Alexandru Dias s'au rascumparat pentru a se vinde Jar vecini, cu ocinile lor, lui Apostol Paharnicul. ((fricar, XVIII, pag 368). La 16 August 1629, A.lexandru Voevod intäreste tut Miham Clu- cerul dela Cotofem Jupanitei :sale Hrasa ocinai vecini in satul Ca- raula din Mehedinti, partea cnejilor din Caraula, cari s'au vandut vecini cu flii lori cu commie lor lui Mihaiu Clucerul, enumerandu-i pe toti Printre marturi sunt citati si alti satem de Caraula, cati au ramas ne- vandutt In satal cnezesc Caraula" (Uricar, XX, p. 112) Oamenii cart srt tertau de rumd nie' devernau judeci, pe partite lor. Spre exemplu. La 5 Iunie 1619, Gavril Movila intareste hotarirealuatd de Dra- gomir si de sotia lui Chira ca, dui:A moartea lor, veciniilor, pe cari enumara, sa fie In pace, slobozi de rumanie"i sa fie judeci pre partite lor. (Academia Romana, Pachet XLI. 80). La 30 Martie 1628, Dragomir din Stoenesti da zapisul sal de martune lui Necula Vistierul, arntand ca. a fost ruman popei lui Suhat care i-a vandut Stoichitei Vistierului ca ocina ca tot, sa-t fie rumdni. Murind Stoichita, a dat Patriarhultu. satul Dlabanestii de langa Stoenesti. Atunci rumetnii din Dlabänesti, mergand la Gavrd Voda sä se rascumpere, fie judeci, a mers si el sa dea bani pe ocina ca sa fie judectu in DM- banesti, dar Gavril Voda n'a vrut judeciiasca. La venirea lui Radu. Vodä au mers si au dat 500 galbeni sd se riascumpere, sa fie megias, dar la urma a rätnas vecin de burin' voia lui. (Academia Romanä, Pachet XLI, 102). Niste, mosneni din Buzul (Mehedinti) se valid lui Mateiu Basarab vecini, cu ocinile lor,la 14 Decemvrie 1644. Pe marginen za pisului cetim

www.dacoromanica.ro 190 cert :in Moldova intaiele proprietati a caror caracter alodial este mai presus de once indoialA, sunt rezultatul unui act arbitrar, a unei spolialiuni. Acolo insä unde räzäii dispuneau de hotare intinse sau unde ImpArtirea nu fusese dusa la extrem, sAtenii ramaneau nesuparati pe jireabiile lor. Chiar Regulamentul Organic ni vorbeste de sAteni Ozeind pe moii rdzdmti. urmatoarea notitä la 16 Iunie leat 7240 acesti militant din Drägulesti, unit s'au judecit, aItti s'au ertat dupa cum le serie zapisele si toti rumanii au ramas slobozt fära de mosie,lar mota toatä au rämas la sfanta manastire." (Academia Romana, Mss. No. 500, p 741). Precum am vazut mai sus, cuvantul a judeci este traducerea sla- vonulut icriEscritosm a cneji, ceea ce dovedeste cä termenti judefi cneaz erau sinommii Insemnau- acel care in sat facea dreptate, diregatorul satului. Acest fapt singur ar ajunge pentru ca sa nimiceasca teoria acelora cart mat cred cA mosnentt de astazi se trag din täram proprietari asezati pe locurile lor dela Inceputurile domniei. De oarece stramosii lor erau numitt judefi, acest fapt se impotriveste cu desavarsire acelei paren, caci, de ar fi fost cu totii egali, pe cine oare ay fi putut ei sA judece2 Aceasta calificare de judefi, data din vechime mosnenilor, ar ajunge spre a do- vedii ea ei, cai razasii din Moldova, se trag dintr'un mos care singur stapama locul si judeca pe satenii supusi luiJudecia impärtindu-se dupä moartea lui, numarul celor judecatt de fiecare din urmasti lui scadeà din zi in zi; vedem din actele suscitate ca prin veacul XVII unii din mosnent mai aveau cate un vecin, doi sau trei. Si apoi, impotri va pärerii ea la origine erau sate de rruci proprietari, mat este faptul cA, in asemenea imprejurari, dupa impartiri succesive in curs de ,$ase veacuri sau doutizecii patru degeneratiuni, parcelele mosnenilor de astäzi ar trebul cautate cu microscopull Nu trebuesc considerati ca mosnent vechi satenii din Rucar Satul Rucar a fost sat domnesc, a carui locuitori se folosiau de hotarul lor in schimbul indatoririi de a pazi granita (Iorga, Studii m; Documente, VII, p. 51). Ei au devenit proprietari pe locurile lor lao epoca relativ re- centà. Mi se pare c'a satul Drogoslavele era in aceleasi conditiuni (Iorga, Op. cit., p. 23) In aceeast categorie infra cu buna seamai satul Comanestii din tmutul Bacaului din Comänesti locuiau pe loe domnesci stra- juiau la granita despre Ungaria. Acesi sat a incetat a fi domriesc la 1804, cand 1-a dartut Alexandru Moruzi Vv. lut Costache Ghyka (Sulgiaroglu) Cred ca identitatea cnejilor de cari vorbesc documentele din veacul XV sus citate, cu stapanit de sate de pe acea vreme, nu mat poate face nici umbra de indoiala,

www.dacoromanica.ro 191 § 3. Despre chipul In care se cumpfirau dela räzisi pärilelor de mo§ie.

Toate hotarele razasesti insa nu ajungeau sa fielucrate de stapanii lor. Multe erau oprite in aceasta evolutiune, tinute pe loc sau chiar readuse la starea lor primitiva, sub carmuirea unui singur judet. Multi stapani de parti mici de sat le vindeau inainte de a fi ajuns sa le lucreze singuri. Le vindeau sau unui neam al lor, din vre-un batran in care fusese copii mai putini sau care printr'o casatorie buna sau din orice alte imprejurari dispunea de mijloace sau vre-unui musteriu strain. Exemplele de razasi cumparand partile celorlalti sirein- tregind stapanirea primitiva, nu lipsesc. Dar mult mai frecuenta este cumpararea unei parti de ocina dintro stapanire impar- 00' de catre vre-un boer bogat din vecinatate sau chiar de mai departe. Tendinta fiecarui boer de a intruni sate multe sub stapanirea lui se vadeste dela intemeiere si este lucru firesc.Intal- nim stapani cu sate multe dela inceput, numarul creste cu cat ne departarn de origini si el creste mai ales prin cumpararea ocinilor impartite treptat, stapanii cu ocini multe Inghit ocinile cu stapani multi. La sfarsitul veacului XVI si la inceputul veacului XVII, desele schimba ri de Domni, toleranta de care acesti suverani efemen trebuiau sa faca uz pentru a aduna pastra partizani intrunise in manile unora din boeri averi man, sicine pe atunci zicea a vere mare, intelegeasate multe. Cine avea sate multe cauta sa adune si mai multe si cauta sa le cumpere si mai ieften. Stapanii de WO mici fiind cei mai nevoiesi, se putea cumpara dela dansii cu preturi mai mici: boerul cu bani cauta sa se vare in cate un hotar pe care erau stapani multi si, odata ce izbutia sä intre in sat, cum para o jireabie dela unul, doua dela altul, jumatate dela un al treilea, dar nu se lasa pana nu se facea stapan pe hotarul Intreg. Cu cat inaintara în veacul XVII cu atat ni apar mai dese asemenea cumparaturi de parti de sat. Multe din ele sunt vanzari in cari nu a intervenit alt factor decat dorinta vanzatoruluil de a vindei acea a cumparatorului

www.dacoromanica.ro 192 de a cumpara. Vanzatorul cautase sdiea pe ocina lui bani cat mai multi, iar cumparatorul sà dea cat mai putini, cum este firesc in asemenea tocmeli, dar transactiuneafusese ne- prihanita. Insa din nenorocire, prea adesea in asemenea alienari de ocine intervenia fie abuzul de putere,fie insalaciunea,fie o neomenoasa exploatare a nenorocirii sau a slabaciunii omenesti. Abuzurile de aceastanatura erau inlesnite de obiceiurile vremii, de greutatea birurilor si de organizarea vitioasd a ad- mlnistratiei si a justitieil)

1) Dupa 1600. Dragan Ciolpan, marturiseste cum au platit nepotu- säu Basota pentru el 57 galbeni, ce ritmeisese dator dela tinutul Tutovei lui Tani Visterntcul, pentru cart 1-au dat Ciolpan lui Basotä partea lui nealeasä din satele Bodesti si Dâncesti, iara de ficiorii mei mme sa nu aiba a torce nice dinaora intru viac" (Iorga, Op. cit, V, p. 9). 1609, Noemvrie 4. Constantin Movila Vv, ,pentru un copil mort, gasit la Corlatele si care fusese ucisiingropat de mama lui, poronceste Marelui Vornic Petrasco sá lea 50 boi drept pedeapsä Visternicul Boul dbami $1 ieä satul pentru 100 galbeni (Iorga, Op. cit., V. p 397). 1612, Matu 14. Apostol Sohuiceanul, dlui Boillä din Pocht doua ()cull pentru cloud morfi de orn ce s'au Pleat pe acea mo0e (Acad. Rom., XCIX, 65) 1617, Ianuarie 13 Simion sin Ursu din Dragoesti cu altu, dau par- lor de mosie Postelnicului Asian, ca sei le pia-teased toate dd rile de preste an (Acad. Rom , C, 72) 1642, Tulle 2. Vasile Lupul Vv, ,Intareste Vornicului Constantin Neaniul o parte din ocina In Toderestt ce o cäpatase pentru un bou ce a ccizut, a Neamului, "intr'o groapd a lui Danco, mar cine se va 011eà de acea ocInä sa-i dea un bou botarmulut nostru"..sisä s tie ocina. (lorga, Op. cit., V p. 28) 1649, Martie 21Vasile (Lupul) Vv, ,Intareste lui Ionasco add biv Vel Vornic satul Vladomira, din sus de Cornul lui Sas. pe Prut, care-1 avea dela stränepotul lui, dela Tatomir Tiräs, cdruia U reiscumpd- rase capul dela un Turc sub Radu Vocla. (Iorga, Op cit., VII, 90). 1661, Tulle 17. Antonie Colacescul marturiseste ca a furat un bou 0 a fost prinsi erci set fie spdnzurat, iar unchti lut st oamenii lui n'au vrut sa-I plateasca, si spre a scapa de perire a dat lui Gheorghtta Par- calabul de Tutova ocina lui, din sat, din Ceruvesti, un batran, cu helesteu In Pereschiv, cu affi (?)de fan icu sapaturi. (Iorga, Op. cit., V. p 30). 1655, August 10 Sandu Micul,tranepot lui Duma Micaciu kca-

www.dacoromanica.ro Birurile erau atat de grelei numerarul atat de rar incat onmenii erau siliti uneori sa-si vanza ocinele sprea achita birul pe un singur an. Daca se intampla pe hotarul unui ,sat un furtisag mai In-

ruja Ii däruise Petru Aron Vv., hotar pe paräul Cozia ca sa-si faca sat), marturiseste Ca' a däruit lui bumitru Buhu§ (pe cand acesta erà inca In viatil) dreapta lui mosie pe Cozia, pentru cà i-au ras numele de banii Visterieii 1-au scos din temnitci unde inca' puse pentru furtul apa- Ira cai, mai däruindu-i un contäs de postav cu doi boi si o vacA ca sä se hräneascä. (Cronica Bohotinului inAnalele Acad. Rpm., XXVIII, p 59, No. XXIV). 1659-1660 Märdare, feciorul Ileanei din Mihuciani L(Orheiu), dä- rueste Logofätului NectilaiRacovità partea lui din Mihuciani cu tot venitul fitndcei l-au scos delatreang pentru un furtivtg. (Acad. Rom XVIII, 89, P. 9) Cf, idocumentul din 8 Maiu, 1670, datin notä la cap. V, prin care Ioana Vartoasa,Cufinei, däruescluiDie .Sturza a douAzecea parte din Ordäs'ai cu vad de moara pentru cd i-a iertat de vectneltatea in care celzuse pentru plata unei gloabe. (Acad. Rom, Mss mänäst. Barboiu, No. 13, fila 23). 1670---,1671, Neculai, feciorul Jui Minan din Veisästi, dá dame Hat- manulut Racovità toata partea lui din Märinici, pentru od l'au scos dela treang ceind eret se piare pentru un furtupg (Acad.Rom. XVIII, 89, p. 13). 1677-1678 $tefan Carne, vornicelul Visternicului Ursachie ot Li- tcni aratä. precum am fäcut multa' pagulA lui Prodan Drägusescului Medelnicerului, cand fugu Petriceico Vacía in Tara Lesascä, de am t'anut cale la satu, la Litem, cu alta fi am jcicuitu oi o cuhne a fiilor dunztsale lui Prodan, $i am luat multe de toate, pref de trei sute de leii am tnecali cloo slugi a fiilor durnisale in Set' reta; dupel cie autrtnus dum- neltil. un 'armas de m'au prins i m'au scos la Divanul Meirii Sale lui Deunitrasco Vocici, fi mi-au dat kudetut sci mei spdnzure. irisa partealui din Chuiesti stäpänului säu -care izbuteste sa-1 scape de moarte, (lorga, Op. at , V, p. 31). 1678 Fevruarie 25. Ion Pechiul dä lui,Dumitrasco Goläe q vie pon- tru cei i-a furat ni0e luaruri spre-all pledi capul (Acad. Rom. CII. 25). 1694 Noemvrie 1. Andrei sin Mihasco, fitnd dator Jidovului Meier din Tärgul Trotusului Ctt 80 lei pentru n4te nuerai cu 8 lei pentru o bacci §i neplätindu-si datoria, este pus la inchisoare. It scoate Drobotä plätind datoriatlluand in schimb dela Andret a patra parte din satul säu Petricenti. (Acad Rom, LXXXV, 29). 1699=1700 VaSilei sorA.sa Anita,fii lui stefan brat Popescul din Milesti, dau Särdariulur Donici din Wadiani o bucatä de Ioc pentru un furtifag. (Acad. Rom , XVIII, 89, p. 11).

6398 13 www.dacoromanica.ro 194

semnat sau o moarte de om, stapanii isatenii acelui hotar, adesea chiariacei din vecinatate erau loviti de globi grele pentru a pldtiacea moarte de om.Cazurile de ocini vandute spre a plati asemenea gloabe sunt departe de a fu rari.

Fara data, veacul XVII. Iancu din Dumesti scrie Postelnicului Ior- dache facd o pomand Cu dd nsul scoatei dela acea slujbei, cd-1 chiamet la oaste $i el este om sdrac. De-1 va scoate U detrueste 50 sida- jdni de mo$ze, (Iorga, Op. cit. V, p. 23). Fara data, veacul XVII Marzea, feciorul Hotnogului de Costesti, scrie unui Logofat, rugdndu-1 dea o slujbd, caci a ramas sarac de parinti, este neinsuratsinu se poate sprijinì. Dacd ii dd Logo- fdtul o slujbd, ti va sluji pe sfd nta dreptate §i-i va dárui lui un loc de prisacá cu casasizemnic la Costesti,langa Docolina. (borga, Op. cit V. p. 7) 1707-1708. Enache Sulgeriul, darueste Vorrncului Iordache Ruset un loe din satul Schei, cum merge spre Racatau, in dreptul Bacaului Acest loc II avea Enache Sulgeriul dame dela Totana, Safta, Tudosca, Lupui Chira, feciorii lui Constantin Roca i nepotii lui Epure Calugarul, pentri cd Lupul furase Sulgerului doi cat bula prdpddit.i prin- zand Sulgerul pe Lupu, acesta au sazut in temnita noua luni dupa care venind fratii lin pentru ad scoatesineavd nd bani pentru a pletti caii, pretuifi 110 lei, au dat mosia ca sei nu piará Lupa (Acad Rom XVIII, 89, p. 45). 1712, Noemvrie 16 Petrea BorzeaiCu femeia lui incredinteaza cà au dat partea lor de Stanesti Stolnicului Stefan Roset, fiindcd i-a spart o groapd de grdu de 140 mierfei n'a avut cu ce sa-i plateasca panea ce-i ~case (lorga, Op. cit , VII, p 298) 1721, Octomvrie 13 Mihai Racovita Vv, scrie latoti oamenii razasi de Pomarla, pentru o moarte de om aflata la balta Dorohoiulut sidupa obiceiu" s'a dat a se pläti acea moarte de om de satele de pe tmprejur. La Pomada avánd Dunntru Macri, Starostele. de Cernautt, trei parti din satsirazasii una, au dat pentru partilelui. Domnul bo- tareste razasilor sa caute sá plateasca partca lor caci a _o:1Mlui Macri -voe, SA dea el acei banii sa tina mota razasilor, astfel ca neddnd banii vor fi lipsift de ocind (Condica Anastasie Basota p. 46 No. 41, la Epi- tropia Basota). 1733 Septemvrie 2. Iftimie Haiagoj, calaras hatmänesc, acide, umple de sangei sparge capul tu baltagul une' slugi a Jul. Neculai En- soverghie. Fiind inchis su globiti Iftimie obtine dela Porotchie, Poros- nicul Hatmaniei, care cumparase dela Hatman gloaba calärasilor, ierte gloaba la care fusese:osándit, ddndu-i partea lui de mosie din Gro- sasti, la tinutul Tutovei, cu vad de moara pe Racova, dandu-isidire- surile. (Acad. Rom. ',XXXVI, 70).

www.dacoromanica.ro 195

Daca cel ucis era vreun Turc, gloaba era si maimare si Implinirea mai strasnica. Apoi de cate ori nu furd vandute ocini pentru a rascum- Ora pe acei cazuti In robia Turcilor, Pe dealtd parte aproape toate vinele chiar moartea deom se puteau rdscumpAra pldtind o gloabd mai mult sau mai putin insemnatd cdtre Visterie, mai ales daca aveai sprijinitor puternic. Pentru furii de vite cari aveau ocinii daca erau prinsi asupra faptului, cel mai bun mijloc de scdpare era sd se lilt- leaga cu pdgubasul isa-si cumpere iertarea cu pretul unei bucati de (wind. Daca apucau sä fie inchisi, scdparea era costi- sitoare, cad pe king iertarea pagubasului trebuiau sA cumpere acea a diregatorului dela care atarna temnita si care era judecator din partea Domnului pe acele locuri. Uneori, cand acest diregator era puternic, tocrnala se facea numai cu el. Vedem diregAtori din cei mai inalti, ca Visternciul Dumitru Buhui Logofdtul Neculai Racovita, In veacul XVII, dedandu-se la scarboasa specula de a plan capetele mosenilor închii pentru furtisag, ludndu-le in schimb ocinile. Date fimd arbitrarul, corupiuneai lipsa de scrupul a acelei vremi, suntem in drept sa presupunem cd multe greseli pentru cari vedem cä s'au luat parti de ocind vor fi fost imagi- nare si puse la cale de pulernicul care îi pusese ochii pe petecul de mosie al vinovatului. In lista de sate apartinand, la 1688, Visternicului Gheorghe "Ursache, gash-1.1 treisprezece care sunt facute petec cu petec dela razasi. lar In acea a satelor Idsate de Vornicul Iordache Roset, In care intrd iacele ce elle luase dela Neculaui Racovitd drept zestre si care cuprind peste tot 161 de sate, gdsim 58 care sunt facute prin cumpArAturi dela rdzasi. $i dacA considerdm cäeiLali diregatori mari, incepand cu Miron Costin, care a lasat dupd ddnsul 91 de sate, nu erau mai putin lacomi de pArnantinai scrupulosi decat ccitrei dintai, ne putem inchipul lesne ce vijelie cumplita s'adeslAn- tuit asupra bietilor stapani de parti de sat. Cumparau cc i mari si sate intregi cand puteau, dar stapariii acestora fiind irideobste mai avuti si mai puternici, operatia era mai greai mai cos- tisitoare,

www.dacoromanica.ro E96

Apoi, in a doua jumdtate a veacului XVII, ndvdlia in tard o multime de Greci de a doua mdnd, protejatii Domnilor sau .a puternicilor zilei. MUlti din ei obtineau slujbe, se cdsdtoriau cu fete de boeri mai de rdnd, fdceau bani si, de oarece nici o lege nu apara mosiile strdmosesti de cotropirea strdinilor, se apucau sd cumpere ocini. Astfel, pe cdnd o parte din stapdnirile sAtesti din vechile judecii, se transformau In mici alode sistlipanii lor in tdrani, o alta parte din acele stapftniri inceped sd se concentreze in ma- ulle unor neamuti cari, prin deosebite imprejurdri, izbutise sa se ridice deasupra celorlalte neamuri a vechei clase stdpanitoare. Constatdm deci cd stdpdnirile teritoriale, dela sfdrsitul veaculul XVI incoace, sunt supuse la doua tendinti cu totul potrivnice : una de imbucatátire in cuprinsul acelueas hotar prin impArtiri succesive, cealaltd de inchegare a pdrtilor deosebite din acelas hotar si de intrunire a multor hotare rdslefe in aceeas mdnd.

§ 4. Dreptul de protitnisis. Dreptul ce a luat mai tarziu nume de drept de proti- miste (retrait lignager), decurge din chiar formula de danie sau de intarire a vechilor unce. Ca si (Musa el este o urma a vechei posesiuni familiale. Textul obisnuit al acelei formuli este : - sd-i fie si dcla noi tric lui si civiilor lui si nepotilor lui si strdnepotilor lui si pre- Strdnepotilor lui si imprdstietilor lui si la tot neamul lui, ce i se va alege mai de aproape, nerdsuit nici odatd in veci".(Aa ECT fivur WT HtIC OV'PHK C1 [M'AM& ACIOAOMS EMV' H AATIMS n'O H orior- thITOMS EVO H HISkOVHOIrIATOMS EVO H nptupypitToms ero H 118comoy pOmr EVO KTO rk HMIG H3EFIJET HA H61111,1HiH Henop(uretio HA K*1011). Rezultd din aceastd formuld cd satul intdrit sau ddruit rdmanea legat pe vecie de descendentadonatarului, ' atdt de cea barbdteascd cdt si de cea fetneiascd. Daca Mai amiritim cd in uncele muntenesti interzicerea de a vinde 'efa iformulatd pe cAnd In Moldova 'ea erd subinteleasd, avem inaintea noastrd toate elementele dreptului de protimisis.

www.dacoromanica.ro 197

Ocina intdritd prim formula de mai sus trebuia transmisd urmasilor celor mai apropriati, cari aveau un drept la trans- mistunea ei, in ordinea gradului lor de inrudire cu posesorul ocinii. Acest de pe urrnd nu putea sd ridice rudelor acest drept la eventuala stapAnire a ocinii i,prin urmare, nu o puteA vinde ard consimtimantul lor unanim. Iar, clack o vindek rudele erau in drept sa intoarcd banii depusi de cumparator sd ieà ocina in stdpanire. Acel mai de aproape inrudit cu vAn- zdtorul erà in drept sd iea intreAga ocind pentru sine, intor- cAnd intreaga sumd a banilor 1).

9 1604, Iulie 30. Eremia Movila Vv scrie lui Miron: damu-ti stire ca s'au jàluit acesti nepoti al lui Ciolpan Batranul, anume Patrasco Basoti Lupul, =and precum ai cumparat o bucata de mosie dinsat, din Bodesti, feirei stirea lor, dela Gavril Bàhci si nu ti se cuvine fie sä cumperi pentru ceici este a lor dreaptei ocind. Pentru aceaia daca vei vedea cartea Domniei mele, iar tu sec- jet bami idi, dela dcinsii inapoi, ceici li se vine lor set räscumpere a lor mosie, lar tu sa n'aibt treaba in mosia lor" (V. A. Ureche, Miron Costin, I, p 71). 163% August 21. Vasile Lupul Vv. judeca prima dintre Marica Homiceneasa, fata lui Calapod deopartei Buhus Visternicul de alta, pentru niste parti de ocina din Boldesti ce le cumpérase Buhus dela surorile Homicenesel. Marica Homiceneasa au al-Mat ca n'a fost eu stirea ei ccind a cumpeirat Buhit$ acele pa' rfi dela surorile et§i a cerut sa intoarca Visternicului ham' DomnuI da dreptate Homicenesei, hoteireste ca ea sä intoarcel banii f i sei fie ocina, sci nu aibei voe a 0 vinde nici a o da nimäruia, nici a o schimba, Ind alt mestesug sit* facei (Cronica Vascanilorin Analele Acad. Rom., XXIX, p. 94). 1637, Fevruarie. Dumitrasco Malaiu, feciorul lui Alexandru nepot de fiu lui Costea Bucioc, ce a fost Vornic Mare, vinde lui Neculai Buhus, Clucerul cel Mare si jupanesei sale, Angel, silistea Piscanii, pe Prut, la tin utul lasilor pre uncle au tinuti mosul meu Costea BucloC... pentrucei am intrebat de bate rudele mele sä cumpere acca mosie nimeni n'a vrut sd cumpere, Jar dumnealui Neculai Buhus fiind de sei- ma'nfia noastrit s'au sculat si ni-au platit..." (V. A Ureche, Miron Costin, I, p. 690). 1660, Tunie 24. Sturdza din Igesti vinde lui Enache Camarasul o moara facuta In Igesti cu 6 pamanturi In frunte de ni-am scos capetele deld o robie°. A intrebat mai inted tofi frafiii toate rudele fi tofi räzdil (Iorga, Op. cit., VII, p. 316). 1661, Constantin Bujoranu, feciorul Anghelinei, nepot lui Carstea ce 'au fost Vornic Mare, ramanand dator cu 200 lei dintr'o gostina de mascuri dela tinutul Tecuciului, este dat pe mana lefeciilor sa plateasca intr'o

www.dacoromanica.ro 198

S'a facut cea mai larga intrebuintare a dreptului de protimisis In veacurile XVII §i XVIII: el a alcatuit o stavila adesea efectiva la cumpararea raza§iilor. Este bine inteles ca era.

saptämänd. -I se scoate fri vänzare partea din sat, din Bujoreani; intreabei pe 10 trata, nepotii fi rudele lui,i turne nevoind plateascd capul, vinde mo§ia lui Pdtra§co Logofdtul al Treilea. (Iorga, Op, cit., VI, p. 14). 1662, Aprilie 3. Todosia, fata lui DrAgan, nepoata lui Iona§co, Cu feciorul ei, Gavril Merco, vánd lui Miron Costin partea ce li se va alege dupd mo§ul lor Iona§co, din satul Carste§ti (Cdrligatura) Mai vänd §i partea ce li se va veni dinteo mo§ie starpd (dela ni§te mo§i sterpi) ce au avut cu totii din semintia lor. Dintre fratii si sâminii1e lor amestec ccici intrebat pe toti pe rând §i le-au pus §i zi la tocmalä, la care au fost fatd mai multi. (V. A. Ureche, Miron Costin, I, p. 89) 1668, Septemvrie 30. Miron Costin Vel Vornic adevere§te cd au fost cumparat 1/8 parte din Miclau§ani, in tinutul Ia§i, dela Apostol Vorvord, ginerele lui Carp §i dela femeia lui Alexandra, fata Antimiei, nepoata lui Carp §1 cci au, prms de veste Beirzescu §i femeta lui Alexandra, fata lui Carp Diaculi alte rude si ca rude a va'nzalorului au cerut stricarea vcinzdrei. Miron Costin íi ied bann inapot rupand zapisul (V. A, Ureche, Op. cit , I, p 698). 1669, Dechemvrie 2. Pintelie cu surorile lut §i Cu alti razä§i, toti strdnepoti lui Vasile, vänd a patra parte dintr'un mo§, din Cdrste§ti, hu Miron Costin Vel Vornic, drept 40 lei batuti. lar dintre rudele noastre mme set aibet a se ispiti a intoarce, cáci li-am dat stire tuturor de cciteva ori si mi-au dat vobe toti Sd vindem acele pcirti de rnoste.. .`` (V. A Ureche, Op. cit , Ip, 121), 1676, Maiu 9 Antome Ruset Vv. S'au 0111 inaintea Divanului domnesc Iane, ginerele Temehasei, Cu femeta §i fratele lui, cu Constantin fost Paharnic, pentru ni§te vii dela Crucea-de-Jos. Iane Cu ai sdi zic cd ma§teha lor, Carstina, a vändut Paharnicului niste vii ce erau a lor de mosie fârdstirea lor acum vor sci intoarcci banii. Constantin Pahar- nicul aratd cd, cAnd a cumpdrat acele vii dele Temehasa, Iane Cu ai au stiuti n'au vrut scl cumpere, aducAnd Constantin §i boeri mar turi. Domnul hotara§te ca lane cu ai säi sel jure 61 nu au avut stiintei despre nzarea viilor. Ei nevoind s'A jure, Domnul h (Id rätna§i (V. A. Ureche, Op. cit., I, p. 137). 1677, Ianuarie 23. Dumitrasco Cantacuzino Vv. scrie lui Grigore Rusul fost S'Atar cä Ion Pisoski s'a jäluit impotriva cumnatului sau Gligora§co Botez, flindca acesta a vandut partealuide Bäne§ti Gheorghe Septelici Logofdtul, sub cuvânt de schimbäturd. Domnul ho- tärd§te cd ,iaste mal volnic Pisoski set o compere, câci sunt frati, decal Gheorghe (Iorga, Op. cit., VII, p. 276)

www.dacoromanica.ro 199

intrebuintat ipentru intoarcerea de sate mari cu hotare intmse i). Razasul care dona sa-si vanza partea de ocina unui strain, era dator sa arate mai intaiu razasilor lui ca voeste sa-si faca partea lui vanzatoarei sa-i intrebe daca vro unul din einu voieste s'o cumpere. Daca nici unul din razasinu era musteriu,

1685, April 8. Un razAs vinde partea lui de VArtop Vornicului Pi, soski dupd ce a intrebat pe curnnatul seta Velicico, dar acesta neavand putere, i-a dat slobozie s-o veindd cut va puled, 5i el a vandut-n lui Ion Pisoski flind acesta monean. (lorga, Op. cit, VII, p. 276) 1685, Maiu 13 Dumitra5co Cantacuzino Vv. Constantin Sachil Vel Postelnic aratA cA satul Felesttlor dela Neamtu, dreaptA mosie despre, socrul sau, mos jupanesei sale, de pre Dumitrasco Sachil si de pre, Jupa- neasa lui Nastasia, '/2 sat, care aceastel 1/2 sat at helesteul Micota, au fost veindut Preijescului, o ieond la vcinzare feireisltre, de I-au fost cumpArat Miron Costin Logofatul In zilele Ducal. Vodd ,$i au venit Sa, cbil Postelniculi intorccind banii lut Miron Costa, a retinas sci fte satul Constantin Postelnicul, sdIndnfa Scichilestilor (V. A Ureche, Op. cit.4 I, p. 159) Pe la 1690Velicico Costin Ve! Vornic, facem stire precum au vend inaintea noastra. Andonie Zagan iCu semintialuisi au cersut giudet dela am cu The Clucerul, pentru un sat, pentru Boresti, zicand Zagan- ca set' intoarcci &ma dag de Ilie Clucerul pentru acel sat.,Deci noi 1-am Intrebat: stiut-aa el o pârii4ii lut cand au cumpArat Enache Clucerul? Deci dar i-am zis sä-si deà credinta cum n'au stiutel. ,Apoi au spus dirept si au mArturisit Inteacesta chip. Zis-au: dirept oi spuae dumitale, Vornice, cà tatti-meu, cand au cumpdrat Enache acea mosie, au fost In Iasi dus si au vend aice si ni-au spus noA si au 'Tiers la Hp- roitani si auis: mài, voi Horodamlor, pentru... sàtitic'am vandut Borestii la Enache Clucerul, deci de (wet& prilej, pasag de a Intoarce. El nici unul nu au tutors precum au märturisit. (V, Ureche, Op cit, 1, p. 712) ') Vezi un caz de intoarcere foarte caracteristic in Crontca Boho- tinalui, p. 914. Stefan Roset vmde partea lui de Bohotin verei sale (fiica unei mAtuse), Vornicesei Catrina Paladi. Lascarache Roset, vAr primar al vanzAtorului, räscumpära Cu hotárirea Divanului, fijad iäzä ivAr primar (fiul unui unchm), rudenia dupA partea barbäteascA fiind privita ca mai de aproape decat acea dupA partea femeiascA. Insd dupA ce el este pus in stApAnirea acelei part'('/2) din Bo-, hotin, se scoalA sora lui Stefan Roset, 13Aneasa Maria Costandache, arAtand CA nu a stiut de vanzare, rAscumpärä, iarAs cu hotarirea Diva, nuIui flind, ca sorA, si mai deaproape decAt värul.

www.dacoromanica.ro 200

era slobod s'o vanzd oricuiii venia la cale i). Dan era pru- dent pentru cumpArdtor sd aibd martori cari sä poatd jura eventual cd toti ceilaIi rdzdsi fusese vestiti despre vanzare dar nu voise sd cumpere, cdci altfel era in primejdie ca, dupd o lungd curgere dani, sd se scoale o ruda a vanzatorului,trdi- toare In alt loc, care sä revendice partea de ocind sub cuvant

i) In Germania din evul mediu, pana pm' veacul XIV, exista, sub Munirea de Beispruchstechi, un drept alrudelot de a concura la instrainarea de posesiuni teritoriale, pämantul fiind privit ca bun alfa- Millet intregi. Acest Beispruchsrecht, care cate odata se nurnia Ein- spruchsrecht, avea de scop sa pastreze familiei pamantul, care alcatuia iemelia rolului ei In Stat. Un jurisconsult care s'a ocupat mult cu aceste thestiuni, (Gerber, Meditationes ad locum speculi furls Saxonici, lib. I, art LII), zice despre acest drept. ,,Exeunduin mihi videtur a ratione quae interCedebat inter res immobtles et rempublicam Germanorum..,.. Dubitari non potest quin imMobilium (hoc est fundi, mansi agrorum) dominium neeesarium fuerit ad auctoritatetn in republica tenendam, ne dicam libertatemoudervandam, ad adparerdt in publicts concionibus populi facultatem, ideoqUe ad se ipsum et familiam tuendum ac de-r fendendum". Aceasta proprietate de famthe se numia i Miteigentham zu #esammter Hand Sau, pur si simplu, gesamtnte Hand. Parintele de famine era privit ca organul acestei gesammte Hand, pe care o admints, tra. Ca atare puteà instraina numai din mobtle, pentru imobile avea putere sa le ipoteceze, dar le putea instraina numai cu consimtimantul so- Copiilor lui (conducto maim), cam siet erau considerati ca proprietari ai pamantului stapanit de familie. Bunui instrainat fara consimigmantul membrilor familiei, trecea imediat mostenitoruhii aceluia ce Il instrainase,feirci ea el set' fi fost obli- gattntoarce banii. Mostenitorul putea sa urmareasca atribuirea personala a bunului Instramat ca si cum intraindrea n'ar fi avut fiinta vanzatorul ar fi munt. Gibt ert wider recht Sonder erben gelob, der erbe unterwindet es sich mit urteilen, als ab ber töt si, jene der doz gab, so etS nicht gebn, mochte. Cu Vtemea, aceasta neputinta a capului de familie de a vinde mosid stramosasca fait consimtimantut Sottei si a cophlor fa modificata prin faptul ca putù vinde in caz de necesttate adeveiratei (echte Noth). In veacul XIV Beispruchsrecht se transforma in dreptul nostru de protimisis (retrait lignger), cate si el, cu timpul, fù apb cat numai bunurilor ptivite ea Erbguter, adica mostenite deld parintiii mosi. De Beispruchsrecht cat si de dreptul de protimisis, se puteau fo- tosi In Germania numai mostenitorii direct' ai varizatorului, iar nu si col ateralti. (Pierre Verdelot, Dtt bien de famille en Allemagne,cap. II si II 0

www.dacoromanica.ro 201 ea est-e ruda si nu a fost vestit despre faptul ca ocma a fost facutd vanzdtoare. De dreptul de protimisis se impartasiau.atat rudele despre tata cati acele despre mama, dar rudenia despre partea bar- bateascä era, chiar in acelas grad, privita ca mai apropiatd decat acea despre partea femeiasca. Acel care cumpdra o razdsie, cu voia tutaror razasilor devenia insus razas. Nu se mai putea reclama impotriva lui beneficiul dreptului de protimisis. Razasii din acelas batran cu vanzatoruL aveau drept de protimisis faa de razasii din cei- lali Daca un räzäinfiià un copil,baiet sau fata, drepturile infietului erau aceleasi ca ale unui copil firesc. Nu erau supuse dreptului de protimisis partile de ocina obOnute prin danie. Motivul daniei se gaseste totdeauna enuntat in zapis: de obiceiu se zice cA dania este facuta pentru ca donatarul sä ingrijasca de comándut (inmormantarea, grijele

1) 1676, Fevruarie 28. Antome Ruset Vv. scrie lui. Carp Vornicul de Ballad pentru pare ce au avut Alboe si nepotii sai cu Gavril, feciorul Taranului, pentru o mosie la Borästii din jos. Alboe siaisal arata ca feciorn Taranului sunt din niste fiastri, iar ei spun ea sunt dinteun mos si dinteo samintie si au cu Alboe In acelas batran, aratandi martune, Domnul poronce$te sa lea sama foarte eu dreptate idaca vor Jura sase °amen' ca feciorii Taranului sunt dinteun mos si de un sange Cu Alboe $1 nu fiastri, sa tie impreuna cu Alboe, iar de nu, sa nu s'a- mestece Intfacelas batran (lorga, Op. cif, , VI, p. 29). 1717, April 20.Doi' razasi din Ivanestl valid partea lor, de pre mama lor, intreband mai Want neamul lor care este dinteun batran cu n'au vru,t sa cumpere, apoi vrand stt vanda unui strain, s'a sculat Teodosie Lipani s'au loctut binior, frateaste, intre toti fratii". (Iorga, Op ca., VI, p. 97), 1741, Iulie 11. Grigore (II) Ghika Vv. Carte de judecata Intre stra- nepertii lui Gavril Platsa cu Neculai Costin Logofatul pentru satul Bra"- nisteriiicheuletii dela Neamtu. Costinii tin partite lor din sat dupa Gafto-na preuteasa, iar Placsestit dupa Gavrtl Placsa. Costinii se incus- cresc Cu Placsestii si fac niste cumparäturi in 1/2 de sat, ramasa dela Placsa, iar Placsestii se judeca Cu eiin mai multe randuri sicer sa rascumpere ca fiinci rude mai de aproape cu vcinzeitorii. nomnul hotareste ca partea Placsesiilor s'o tina intreagaPlacsestii. (V. A. Ureche, Op, cit.,Ip. 182):

www.dacoromanica.ro 202

pomenirea) donatorului. Mai arare ori dania oste facutd spre a rdsplati o binefacere bine specificatdpldtire de cap,scoatere din inchisoare, altddata. donatarul lea indatorirea sd lie (intretie) pe donator pana la moarte. De multe ori s'a intrebuintat forma claniei pentru a masca o vanzare. Rdzdsii jdluiau in asemenea caz la Domn, ardtand dania este fAcutd cu rneOqug, iar la judecatä donatorul se supuned la jurdmant. Abuzul fdcut cu daniile mestesugite deveni, lasfarsitul veacului XVIII, ata de mare incat Domnia se vdzii s'Eta saintervie printeo legiuirespeciald, oprind daniile cu desavarsire,

§ 5. Despre feliul de sapanire al razasilori despre ImpArtirea lor.

Hotarele razdsesti se impartiau pe bdtrani : fiedirui bdtran i se cuvenid o parte egald In vatra satului sau silite, intarind, in camp, in ape si in pádure. Constatdm cd, de obiceiu, in veacul XVII, silistilei tarinile erau alese, impArtitei stalpite pe batrani, campiilei pddurile lusa se stapaniau in deval, másie afard de delnitele de fanat, dupd cum se mai stdpanesc de obstiile razdsesti si astdzi. Cand namdrul bdtranilor era mic sau hotarul intins fiecare bdtran sau jumdtate, sau sfert de bdtran, mai cuprindea inca in tarina un numax Insemnat de pa manturi si de delniti de fan la camp, stdpanul fiecafei din aceste OTO fila de a zecea de pe pdmanturile arate si de pe delnitsele cosite de sdtenii de vecinii locuind pe partea lui ; cultiva si cosia pentru dansul, cu ajutorul zilelor de lucru ce 'sdteniii vecinh lidatoriau, mica parte din hotarul sdu ; crestea vite ingrijid de prisdci. Daca locul lui era intins, dar sdtenii ivecinii din o pricind oarescare erau putini, cduta sd ademeneascd oameni din satele .megiesite sd seamenei sa cosascd pe locul lui spre a putea Iuà dela ei de a zecea, Prezenta satemlor liberi in sate razdsesti se constatá pdnd

www.dacoromanica.ro 203 dupa Regulamentul Organic, iar vecini gasim chiar pe parti de sate foarte reduse in intindere'). Pe cat puteau, razasii cautau sa stapaneasca flecare cate un vad de moara, iar daca aceasta nu era cu putinta stapaniau mai multi acelas vad de moard, impartind vama macinatului2).

Vezi in Cronica Vascanilor, p.95, scrisoarea Vornicului Poarta NAvrapdscul cAtrA Logadtul ce! Mare, ardtand cä, pe cloud doud- sprezecimi din satul Boldesti, se aflau trei vecini. (Pe la 1630-1640). ')1507, Fevruarie 20. Bogdan Vv., intdreste vanzarea Malta de Gli- gonei soru-sa Marusca, copii Anuscai, nepoti lut Bucur Dan, a dreptei lor ocinii mosii, cloud pit Ili din moara din Bucuresti ce este pe Bila- voiu, lui Cristea si sotiei acestuia, Ana, drept 30 zloti tätäresti. (Acad. Rom , XLV, 142), 1605. Ereinia Movild Vv, , intäreste dama fäcutd de cneaghina To- dosia, flica lui Onciul Hertea, nepotilor säi Onofrem Aprodul si Gligor- cea CAmArasul, a ocinilor sale, printre cari jumAtate din satul Lehu- ciann la Cernautiicii junzeitate de moard la acel sat. (Acad. Rom., XLI, 1). 1628, Ianuar 13. Dumitrasco $tefan Ve! Logeatialti boeriai Curtii Gspd., märtunsesc cum a vandut inaintea lor,lui Gheorghe Rosca Vistiernicului, Gavril sin Nistor $overdean din Scobalteni, jur-d- tate din a seisea parte si a seisea parte din Scobalteni cu peirti din iaz §i din mar& Apoi mai mdrturisesc cum a vandut, tot lui Rosca, si Dochia, filca lui Drägan si a Irinei,iar a silsea parte si junditate din allá a &sea parte din Scobalteni, din vatra satului, din camp, din iaz din moard si din toate (Acad. Rom., XLVI, 159). 1644, Septemvrie 12Vasile Lupul Vv., intareste impArtala chntre Vasile Brdescui sora sa, cneaghina Agafia, a dreptei lor ocini, parten din jos a satului BrAesti la Harldu, venindu-i cneaghinei Agafiei jumA- tate din acea jumätate de sat cu morile, cu vecinii, cu grAdmilei cu fanatele. Apoi intäreste vanzarea facutd.Agafiei de Dumitra Lupcoae, cu fiul ei Gavril, a jumdtate de satul Ciabrat, pe Prut, la Jaj, cu jumdtate de baldtaui jumdtate de moard (Acad, Rom., XIII, 273). 1646, Dechemvrie 18. Vasile Lupul Vv., intdreste, printre alte cum- pArAturi facute de Dumitrasco fost Stolnic, a patra parte dintr'o parte din satul Vezufesti pe Tecucel, din vatra satului, din camp, din tarind, din apà, din vad de moard pe Tecucel. (Acad. Rom., XLVI, 125). Iatäi dispozitiunile Pravilei lui Vasile Lupa in privinta morilor din sate razasesti, Pricina 11. Cartea 15. 91, De se va prileji nestine sAfie locuitor inteun sat,side va cunoaste vre un loe ca acela bun de moard,i Inteacel sat vor fitott rdzasi,i acela loc va fi A tot satulsiel va apuca m:ii [nalinte de toll de va tined acel loe,i va face moara, lard mai apoi daca va sa- vrAsi moara se vor scula toti, de vor striga asupra lui zicaad cAci au

www.dacoromanica.ro 204

Obipuit erA numai o cra§mA, cel mult doua in fiecare sat rAzA§esc §i se pare cä venitul ei era Impartit intre totirazA§ii dupa analogul partii fiecaruia. Cand unul sau mai multi rAzA§i voiau sa deosebeasca partile lor, ei cereau Domniei sà le aleagd mo§ia. Domnia tri- mitea boeri sau mazili hotarnici cari hotarau, masurau istAl- piau ocina. Fie ca se impArtià tot satul, fie cA se impArtia un singur batran intre urmaii lui, procedeul era. acela$. Voiu presupune cä era de impArtit hotarul intreg. De obiceiu se impartia deosebit vatra satului,tarina §i campul, padurea ramAnAnd in devalm4ie. Pentru fiecare se (laded latul in trei locuri: la capatul dela deal, la mijlocila capatul dela vale. Aceastà masura se faceà cu funia sau od- gonut de un numar hotarit de stAnjani sau de pa§i,obi§nuit acel reprezutand largimea painantulut intrebuintat in localitate. Apoi acest numar de funii sau odgoane se impartid pentru fiecare categorie prin numarul batranilor,rezultatul impartirii dand latul pártii de sili§te, tarina sau camp a fiecarui batran. Partea fiecarui batran erA insemnatä cu stalpi, stalpitd, §i se zicea adesea in loc de se.: 10 stanjeni din batranul X, 10 stanjani din stalpul X i). Pentru impartelile in fiecare batran se impartia iarA§ vatra satului, tarinai campul fiecarui batran in deosebi. Uneori se mai ivea Inca o hliza, acea a curAturilor care iar4 se impartiA deosebit. Dupa marimea hotarului de impartit, pArtile se fAceau sau in pamanturi sau îstanjani. Am aratat in capitolul III al Cat-0i precedente, cum fiecare pamant din tarina ti aveA analogul lui In ram4ita ho- facutel moarà pre locul lor §i nu iau intrebat, dam invataturd ca sA IntoarcA cu totiitot acee cheltutará ce va fifácut §i sa incapä toti inpreunä sd tie fräte§te acea moara cu tot venitul ce va fi", Pe la 1663, Nastasia, fata lui Breajie din Spineni, vinde partea ei din 01A§M, partea tatAne-sdu4 ce au fost sulita§, din stdlpul Oidei, din a patra parte, lui Statie abAgearmluii femeii sale Zotinei, drept 4 lei bAtutl. (Iorga, Op cit., VI, p, 84). Vezi §i la Apendioe actele relative la impArtirea Po§orcanilor

www.dacoromanica.ro 205

taruluiTot asa pentru hotarele mai mici,fiecare stanjdn in Wind aved analogul lui in rdmdsita btardnului sau a hotarului. Hotarul intreg se insemnd sau se stAlpid de jur imprejur In fata megiesilor. Erà obiceiu sd se ja mai multi bdieti tineri la hottirit. Acolo unde se puned vreun semn: bour, movild, piatrd, sau stalp, se trdged bdietilor cate o pdreche de palrne zdravene: ca sä tie minte pcinä la bdtrdnete ca acolo s'a pus semn. Mai arareori se &Wed latul hotarului intreg, fdrd a mai mdsurd deosebit si1itea, tarinai cdmpul, dar celdlalt procedeu erà intrebuintat mult mai des. De oarece figurile hlizelor si a hotarelor intregi, pe teren, erau departe de a fi regulate, spre a nu nedreptati pe unii ai cdror parti cddeau uncle hotarul se ingusta si a favorizd prea mult pe altii care-si luau pdrtile acolo unde acelas hotar se ldrged, se aceau compensatii, In chip bdbesc, dar drepte 1). Iazurile cai vadurile de moard si de pivd se impdrtiau deopotrivd. Sub stdlpiii pietrele de hotar se puneau cdrbuni, cenusd si bucati de fier: pietrele sub care nu se gdsiau cdrbuni erau bAnuite. Scoaterea pietrelor de hotar erd pedepsitd cu globi grele (cdnd vinovatul erd om fard trecere) 2). Cand et-A neintelegere asupra directiunii hotarului se re- curged Iä indrturia oamenilor btardni. Unul din ei luà o bucatd de brazdd pe cap si merged cu dansa pe unja hotarului. Luarea brazdei pe cap semnificd cd el primeste sa-1 apese tot

1) Vezi un exemplu de asemene compensare in alegerea Bohoti- nului facutä la 25 Martie 1786. (Cronica Bohottnului, In Analele Acad. Rom., p. 116, sq:). 2)-1592, Fevruarie 29. Aron Vv. da iupanesei Anei Goleasa carte gospod ca sa fie tare si puternica a stapani dreptele sale botare din -satul Harnicestii, dupa cum au umblat din veac. Iar cine va fi stricat sau va fi stramutat hotarele cele vechi, und ca aceia sa aiba a da gloaba Domniei mete 50 de boi'. (Acad Rom Mss. No. 13, Harnicesti, 5) 1642, Fevruarie 20. ,Flotarnicie la Miresti, S'au desgropat acea piatra denpreunä Cu Bobiceanii nu s'au aflat suptu acea piiatra, cum iaste obiceatul,niè carbuni, nicenusa, ce au fost o piiatrii far isprava" (lorga, Op. cit., XI, p 91).

www.dacoromanica.ro 206 pamantul ce-1 va fi luat pe nedrept prin marturia Iiií dela Sta- panul ce! adevarat 1). Alta data se recttrgea la carti de blastam cumplite, alcatuite de Insus Mitropolitu12).

§ 6. Despre alte cauze cari au contribuit la transformarea judeciei.

Am vazut In capitolul precedent cà faptul perpeluarii judeciei In acelas neam, Intaririle repetate asupra urmasilor lui de catra Domni dupa Intemeierea Statului moldovenesc, nu putuse decat sa deà nastere conceptiunii, gresite In drept, ca judetul unui sat se bucura de un feliu de stdp6inire superioard peste hotarul acelui sat. Am mai aratat ea putinta de a vinde judectile avuse ca urmare ca stapanii lot incepura a vinde, cu consimtimantul Domnului, bucati (neocupate de sa- tern) din hotarul satului, fapt cu buna sama contrar obicemlui romanesc. In paragrafele precedente am constatat ca Impartirile necontenite au aVut ca urmare nasterea uneiclase de tdrani-

,) 1725, Maiu 7. Gheorghe Mitropoht Moldovei. Dupa cererea Vor- nicului ,$tefan Ruset de& carte de bleisteim ca sa märturisasca razasil adevaratele botare ale Mtn Bordunuluil la Coltul Cormi. De vor rnAr- turisi drept sa fie tertati st blagosloviti. «Tar de nu vor miírturisi drept ori care ar sti, niel vor arta pe unde au inblat hotarele adevarate, seí fie bid steimati de Domnul Dumnezeiu si de Maica Precisa si de 12 apostoli si de 318 oteti din Nichie: herul, petrele, lemrzilea scl putredlascit si set se topeascet, iar trupurile lor sei steez intregi neatopite, parte aiba cu Tuda si cu tircletul Ante si de smerenia noastra Inca s'a fie legal'i afu- tisitii anaftemn dati in Vect, Asuderei hotarructi cari ar fi otanduitt hotarasca aceste hotare cari mai sus scriem anume, de n'or hotara drept si or face vrun mestersugi aceia sá fie supt bliistamul care mai sus scrie, iar de or hotart drept sa fie Cu totti iertati si blagosloviti» Adaogit de mana Maropolitului Pe unde ar fi tinut Buhus si Ma- nolachie, de n'ar marturisi drept sa le fie In cap acestd". (Cronica Bohoti- hului). ACtele Coltului Cornil, p 163). Pentru mai buná lamurire a impartirilor dintre razasi, vei la Apendice marturia hotarnica a Posorcanilor.

www.dacoromanica.ro 207 proprietari, adica, pe hotareie astiel impartite din cuprinsul vechei jtidecii, s'a alcatuit o multime de mici alode. Tendinta judeciilor de a degenera si a se transforma in alode a mai fost Inca favorizatd cu &osebire de dourt imprejurari. Una din ele este pustiirile suferite de tard dela Turci, Polonii Tatari In veacurile XV si XVI, iar cealaltd numeroasele slobozii Infiintate Intoate ungherile tdrii,chiar dela inceputurile Domniei. Nu md voiu ocupa de pustiirile pricinuite de rasboaele necontenite purtate de urmasii lui Alexandru tel Bun pentru a aplica tronulârii, rasboae in cari intervenira si contingente polonei vont neglijale asemene micile ndvahri tatdresti. Raul iacut de ele a fost trecator si pe o scard mica. Puterile de cari dispuneau concurentii la scaun erau mici iei tinuti sa erute parid la un oarecare punct tara asupra cdreia voiau sa domneasca. Dar invazia Turcilor dela 1474, carela ii puse capat izbanda moldoveneascd dela Podul Thalt, a fost, inainte de acea izbandd, pusttire groaznica a Intregii Tari-de-Jos, savarsltd de 150.000 de dusmani. Expeditia lui Mohamed al II-leain Moldova la1476, pentru a rdzbuna ocara facuta armelor lui la Podul Inalt,fù o a doua pustiire cu mult mai grozava, caci fu facutà de oti mai numaroase, apoi fa mai lunga si mai generala. La Inceputul lui Iunte intrard Turcli In Moldova, in ziva de 26 Iulie fural zdrobiti Moldoverni la Rasboeni inumai la sfarsitul lui Atigust trecurd paganii Dundrea inapoi, aVand ei astfel tot, timpul sd dea parjoi Viril si s'o prade irl lung si in lat. Mai putin intinse dar cumplite fura prdddciunile facute de Levi in Domnia lui Bogdan Chiorul, in Tara-de-Sus, pentru a rdsbuna groaznicile navaliri ale Domnului MoldOvel in Galitia, pricinuite de refuzul Princesei Elisabeta sa-i fie Doamnd. Toate insd furd intrecute de pustiirea suferita de tailiin vremea expedltiunii Sultanului Soliman impotriva lai Petru Rares, la 1538; Moldova intreaga fa prddatd In chipul cei mai desavarsit, necontenit intalnim prin documente mentitini relative la acea pustiire. Hdinia lui Ion cel Cumpla fa,pentru Turci, lards un prilej minunat pentru a piada tara cu desavarstre in tovitrasie

www.dacoromanica.ro 208 cu Tatarii. Sfarsitul veacului XVI si inceputul celui urmator, n'au fost decdt un sir de rasboae, de rascoale si mai ales de pradaciuni, printre cari nu cea mai neinsemnata a fost straba- terea Moldovei de card oastea lui Mihaiu Viteazul. La fiecare din aceste pradaciuni populatiunea era silita sa-si parasasca vetrelei sa caute adaposturi prin paduri locuri tari. De cadeau dusmarni peste bejenari, acestia erau macelariti sau luati ca robii dusi peste Nistru sau peste Du- nare. Multi se imprastiau si nu li se mai afla urma :in sat se intorcea numai un numar redus, une-ori nici unul. Este un fapt admis de toti, cä in veacul XVII populatia Moldovei era mai mica decat in vremea lui stefan cel Mare. Daca un sat in asemenea conditium aveà pamanturi rodi- toare, erá firesc ca satenii din alt sat din imprejurimi, cu hotar putini loc prost, sa vie sa seamene pe hotarul acel imbiel- sugati pustiu. Pentru a reinpopula sate pustiitesipentru a intemeia sate noupe pustiuri, Domnii, Inca dela inceput, &alma pentru avezare de slobozii. Intemeierea de slobozii in Moldova era intocmai acelas lucru ca intemeierea de sate romanesti pe lucuri pustii in Ga- litia despre cari trateaza capitolul II alcartii precedente, cu deosebirea ca acel caruia se dadea privilegiul, intemeia satul pe un hotar a carui stapanire fusese harazita, prin alt uric, lui sau unui ascendent al lui. Prin privilegiul dat, Domnul scutia pe coloni de dari de angarii catre elpe un numar hotarit de ani. Cand privilegiul nu avuse efectul doritsi nu strinsese oameni destui in slobozie in timpul de scutire, scutirea se putea prelungi pe un nou termen de ani1). Este vederat ca data gind o ascmenea scutnpete de oamem, conditiunile ce le facea stapanul colonilor nu puteau sti.fie decat foarte prielnice lor. De vre-o stirbire efectiva, in paguba lor, a obiceiului rornd nesc, nici vorbà nu pntea sti fie.Este mai mult decat probabil cd, pe langa scutirea de dari harazita

') Despre slobozrf vbzI Cap. VI al acestel cArtI

www.dacoromanica.ro 209 de Domn, stdpanul sd fi addogit si escutiri de dijmd de zile de lucru pe un numar oarecare de ani. Obisnuit privilegiul de intemeiere a unei slobozii invoia chemarea inteacea slobozie numai a oameni straini:Rusi, Ungureni, Le§i, Turci, Greci, Sarbi, Unguri, Munteni, dar unele invoesc si adunarea in slobozie de oameni din tara Domniei mele." Putine vorfifost slobozille cari se vor fiumplut de oameni, adicd In cari colonii sä fi cuprins tot hotarul, cele multe, data fiind greutatea de a aduna oameni, vor fi ramas cu mult loc neocupat. Era deci de interesul stdpanului sd indemne, pe cat it era cu putinta, pe sdtenii de pe imprejur sa seamene pe partea neocupata a hotarului sdu. Efectultulburarilor sialpustiirilorcari au depopulat tara, precutni acel al intlintarii de numeroase slobozii, a fost distrugator pentru judecie. Vechea populatiune a satelor ce intemeierea Domniei le gasise in flintd pdstra, din mosii stramosi, traditiunea cd hotarul pe care locuiau fusese din veci si mai era si atunci al satului. Parintii, mostii stramo§ii lor se trezise pe acel botar °data cu pârînii, mosiii stramosii cneazului. Hotarul fusese descalecat de stramosii lor,povatuiti de un stramos al enea- zulla, pe loc ce era al neamului. (Volksland). Dreptul lor asupra acelui hotar nu putea, in mintea lor, sd fie decat neta- gdduit, firesc.

, Dar oamenii de stnnsurd adusi in slobozie gasiau, la asezarea lor, hotarul stdpanit de acel care-i adusese. Ei descdlecau pe hotarul stftpanului.Obiceiul pe temeiul cdruia veniau s'a§eze pe acel hotar liinchezesluia inteadevar folosintalui netulburata pe vecie, in condittunile cele Mai prielnice lor, totu§ dela inceput li se intiparia in minte faptul cd dreptul stdpanului asupra hotarului era anterior dreptului ce-1 castigase ei prin asezarea lor. acest efect moral nu s'a produs numai in slohozble asezate pe hotare pustii, cii in sate vechi. Domnit dadeau privilegii de scutire de ddri, nu numai pentru a infunta colonii noud, ci adesea §i pentru a aseza oameni straini in sate in finta, a caror populatiune fusese rdritd sau

6398 14 www.dacoromanica.ro 210 distrusa dintr'o imprejurare oarescare.i intr'un caz in celalalt privilegiul era dat stapanului satului care aduna oameni prin mijloacele lui iIi aseza pe hotarul lui.$iin mintea acestor coloni trebuta deci sa se intipareasca faptul, ca dreptul stapanului asupra hotarului era anterior dreptului ce ilcasti- gase ei prin ventrea lor. Tata cum s'a infipt cu incetul in mintea poporului credinta ea sateanul.sede (locuieste) pe hotarul stapanulut, facandu'l sa uite aproape cu totul ea,din vechime, el sedea pe locullui propriu. Cu buna sama ca aceeas credinta se intiparise Inca mai rapedei cu mai multa tarie in mintea stapanilor. Dreptill sateanului de a se folosi de hotarul pe careedeet nu era tagaduit de nime, caci ce vemt ar fi dat pamantul daca nu l'ar filucrat sdteanul spre a elà stapanului a zecea din roada? Dar peste dreptul lui crescuse, in urma imprejurarilor politice, pe nesimtite, un drept de stapanire mat inalta al fostului judet. Cu incetul, in curs de douti veacuri, din ocarmuttor satesc, cu parte in hotarul satulut, el devenise stapdnul Mire- gului hotar, inaltand noul salt drept asupra celui din veci al satenilor. Aceasta transformare a mai fost fara Indoiala inlesnita de imprejurarea ca stapanirea stapanului era intemetata pe titluri scrise, pe cdnd acea a sateanului, desi mai veche, nu era spri- jinita de nici o scrisoare. Daca stapanul nu abuza Inca de acest drept nou nout, era de prevazut,datefiind firea omeneasca iimprejurd- rile ticaloaseincarise afla tara,ca abuzul nu aveà sa intarzie. Una dintransformarileaduse dreptului romanesc,de intemeterea Domniel, au mai fost iintroducerea,in sanul clasei stapanilor de mosii, a unor oameni cari nu se trageau din cneji. Inteadevar, inainte de intemeierea Domniet, cnezatele fiind pe de o parte ereditare iar pe de alta inalienabile, nu puteau sa stapdneasca pamant decat oameni din vita enejasea. Intemeierea Domniei aducdnd dupa sine dreptul Dommlor de a harazi sate din categoriile ce erau la dispozitia Domnului, faceâ cu putinta ca oameni de once origina säpoata dobändi,

www.dacoromanica.ro 211 dela favoarea domneascd, judecia vre-unui sat.Apoi judeciile devenind alienabile, once om cu mijloace avù facultatea sd devie judq. Exemplele de sate stapdnite In veacul XVII de negustori sunt departe de a fi rari1).

1)1638, Martie 6. Vasile 'Marta Pivnicerul cu ruda lui MihAilay parase pe Toader, negustorul din teirgul Iai, pentru jumatate de sat de Fofosasti, la Vasluiu, ce o cumparase de la fetele Gaozoaei, nepoata stranepoata lui Mihäilä Tabarta si cu ruda lui, avand parte de ocind in Fofosasti cer sa Intoarcai Domnul le da dreptate. (ArhiNta Statului, Bucuresti, Condica Asache, p. 294). 1638, Martte 8. Mana Ihnatoaia vinde lui jupan Gheorghe, staroste de negustori din Iai partea ei de mosie in Sendreni. (Acad. Roman5, LXXXIX, 138). Acelas staroste de negustori mai cumpgrai alte pArti de ocina, tot in Sendreni. (Acad. Rom., LXXXIX, 240 & 250). 1670, Iulie 16. Manea negustorul, cu soacra í témela luí, fac schimb cu Egumenul de Bistrita, dandu-i 1/2 de silistea Valearnlor si din tarina al patrulea pamant si de helesteu 1/4 parte si din mori 1/2si 50 matee, luand in schimb silistea Besicanii la Neamtu. (Arhiva Statului, Bucuresti, Condica Asach e, p. 377).

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL III

CONDITIUNE TERITORIALA A POPULATIUNII AGRICOLE. SXTENTI

§ 1. Raportul dintre sateani pAnant.

Dreptul de folosintd al sateanului asupra hotarului satului a ramas neschimbat in toatd epoca dela intemeierea Domniei pana la mijlocul veacului XVIII. Cea mai bund dovadd despre acest fapt sunt textele actelor oficiale ale epocii urmdtoare, cea mai jalnica a istoriei tardnimii 1). La inceput nimic nu fd schimbat la obiceiul in vigoare inainte de intemeierea Statului moldovenesc. Fiecare satean stdpdnidi lucrd pdmAnturile de ardturd din fruntea jireabiei lui cosid delnita de fdnat din partea nealeasd a aceiei jireabii ;in devalmdsie rarndneau numai pdsuneai pädurea. Cea dintaiu legiuire scrisd moldoveneascd, singura din acea epoca, numeste pdmánturile, via si curdtura sdteanuiui: ocin,i2).

i) Vezi textele urbarillor Domnilor fanarioti in Apendice. 2) Pravila lui Vascle Lupu Pricma dintäiu. 14, Un om oare cine daca va saraci si va slabi de nu va mai putea lucreze via sau curatura sau alta' ocinci ce va avea, sau cand Va fugi de se va insträina, atunci acea ocinei s'a fie pre sama Dom- niel sau a stapcinului a eui va fi locul,ace§tia sa o cramasca (carmulasca) sa lea rodul ce va ti, jara de se va intoarce acel om si va veni la locu-si, ca s'a' nu alba nime treabd cu ocmile lui mci sä-i cu alta nemica, ci sa fie in pace". 15. Taranul daca va fugi din sat si-i vor ra-ma'neet pa'rncinturile sau vule sau eurciturile, ceia ce se vor hrani dinteacele, aceia sa alba a-i plati dajdiai toate greutatile cäte-s preste an, cum au fost, platind si el can(' au fost de t'ata, iar de nu vor vrea sa plateasca, pre cat vor lua ei dinteacelm fugit, de douä ort pre cat au luat sa dea judetului".

www.dacoromanica.ro 213

Mai sunt numaroase texte din veacul XVIII cari ni arata pe sdteni stdpftnind din tatd in fiu, prin mostenire, parnAnturile lor de hrand din cari nu-i pot scoate nici stApdnii

Este absolut cert cd In aceste cloud articole se vorbeste de sateanul stabilit in sat dupd obiceiul romanesc si nu de un satean posedand un alod, cdci articolul 14 zice Idmurit cd locul pe care se afld pdmantul insträinatului are stäpan. lar sub cuvintele altd ocindu nu putem intelege decat casa, gradinai pämanturile de araturd Pentru vecinul ce va fugi din said si-i vor ramanea ocinile, vezi zatuiala 14 cartea 2 1) 1712, August 15. Axinte Uricariul insdrcinat sá hotdrasca satul Rotompanesti, raporteazd intre altele Domnului alce, Marie Ta, dau samd oameni precum tdranii until steipd n nu intril in parte altui stdpein sase hrdniascd, c'apoi pun pe urmd pricindi empresoard hotardle. Asijdiarei tarann lucriadzä pe mosiia stdpanului sdu,i unde le dau loc de arat si de cosit, cä sa impart intre dâniii, dupd ce mor pdrintii lor, tin No,* lori nepotii tot aciali pelmet' Mari si locuri de filnati, macar cd-i mosia stäpAniascd, si nice ei tdranii nu intrd in local altuia ce-s lucriadzd cine pe al setai pentru atata stiu semniale a hotarului stripanu-säu'. (lorga, Op. cit., VII, p. 112). 1723, Iume 20. Adicd noi, oamenn de BosanceaiLämäsern, facut-am marturia noastrd la mana Sfintiei Sale Parintelui Ioanichie, Egu- men de Slatma, precum ftim c'am apucat din mosi, din strdmosii nostri, pentru livezi de pomi cine ar fi Nora la sat, au fost volnici steipelni livezile ca pomii celt trdiesc,i dupd ce se trec bdtránti, Mina' n la fe- don, la nepoti, la streinepoti de le stdpeinesc, pawl in cdt neam s'ar trage dintre acei ce ar fi Matt livezi, insa cari sdd in sat, de poartA bir si lucreazd boeresc. lar cari lipsesc din sat si se duc pe aiurile, pomefii acelor dusi ii iau stelpdnii, pentru cà locul este stApanesc. Asijderea fetele ce se mdritd si le iau beirbatii de le duo printealte sale, nu-s volnici ginerii aceia a lua pdrti de mosii dela socri, ce peirtile aoelor fete mdritate pe la alte sate rdmein la frati sau la cine va fi mai aproape celor ca livezile ar fi seizalori ln sat. Ash stun si asà mArturisim cu sufletele noastre,i aceastä marturie s'au fäcut dinaintea a multi boeri si mazili cari mai jos s'au iscalit". Din Suceava. (Acad. Rom., Cond. mdndstirii din Bucovina, p. 261, No. 1). 1749, Iulie 18. Mai multi mazilii boerdnasi raportand Domnului despre prima satenilor din Waddseni cu mändstirea Slatina, zic: feiranii apucase dela strdmosii lor de stid fieste carele ande a merge sd are si sa cosascd nu puted altul scoatd din pdmeintul cel de arat si din local .cel de cosit, niel sta-pdnii lor scoted, nu-i trebuid anal om acel pdmd nt sd-1 are, sau local eel de coas, dd unui om strdin de'l lucrd si el it dijmuid, nu so mestecci stdpdnii la acea dijmd de pe pdmelntul acelui om .!.." (Acad. Rom. Condica mandst. Bucov, p. 263, No. 5).

www.dacoromanica.ro 214 Dar, din insusi hcele texte, reiesd cd, la inceputul veacului XVIII, nu erd astfel in toatd tara. Axinte Uricariul, insdrcinat de Domn sä hotdrascd satul Rotompanesti, vorbeste de stabilitatea tdranilor de acolo pe pamAnturile lor, ca de un fapt propriu acelei localitati. Din celelalte acte citate in notä rezultd cd acest fapt erd regula obsteascd, legiuire scrisd in vremea lui Vasile Lupu si departe de afi o exceptiune chiar in mijlocul veacului XVIII. Totus observatiunea lui Axinte Uri- cariul este o dovadd cd erau localitdti in cari stitenii locuind intr'un sat se hrdniau, nu pe hotarul acelui sat, ci pe hotarele altor sate mai mult sau mai putin apropiate. Cuvintele lui Axinte Uricanul sunt coroborate de acte domnesti si private din veacurile XVII si XVIII din cari reiesd cà adesea veniau sd are si sä seamene pe hotarul unui stdpdn, oameni cari nu locuiau in satul acelui stdpdn Daca

1764, Maiu 10. Carte de judecata a Banului Constantin si a.panului Constantin Basota in pricina Egumenului de Slatina Cu oamenii din Ra- dasani S'au dovedit ca oarnenii din Rader'ni . stint oameni de loe au apucat dela mo$ii lor livezi ca pometi lazan i de fd naf cari le stelpa'nesc ei din nearn n neam, dupci cum stcipclnesc alti camera de printr'alte sate ce sunt oameni de looi au livezi ca lazani acelea o le steipcinesci obiceiul ce este adetiul stapanului a cuiiaste mosia 11 dan" (Acad. Rom., Cond. manast. Bucov, 266, No. 8) 1) 1632, Tulle 3. Alexandru Dies Vv. da Egumenuluiisoborului dela manastirea Galata carte Gospod sa fie tari i puternici a luà de a zecea din satul1vet1 ($ivita, tinutul Covurluiu) cine va fi arat acolo, din pane si din fan si din peste de balti, si din vin, sa lea a zecea din vin si 'din gradini, din legumi din ce vor fi si dintr'aceste toate, fiectne va arat acolea sau va fi cosit; veri fie ceilcira, veri curtean, veri cure va fi, de pre la toti sa aiba a luà a zecea rugatorn nostrt (Arhiva Sta- tului, Bucuresti, Condica Asache, p. 220 verso% 1632 Iulie 21. Alexandru Vv. (Die) da lui Dumitru Buhus, Lo- gofatul al Tretleai cm va trimite sa hie tare si puternic cu cartea Domniei meale a lua a zecea din pane si din fan de pre o bucata de hotar a sa ce are in hotarul Targului Frumos, deba cine vor hi arat cine vor hi cosit pre acel loo al seiu idin tot venitul cum iaste obi- ceiuli nime sa nu cuteaze etc." (Acad. Rom , XLII. 71). Intre 1636 si 1642. Jata eu Iordache Cantacuzino, Vel Camanar, scriem la Dumneta,'frate Visternice, Intaiu poftesc pe Dumneta pentru randul celui sat al nostru, anume Grozestil, sec- la,i dutnneta sa are ande au (wagi panel acum, iar noi inca vom sluji mai multu dumitale. Sa

www.dacoromanica.ro 215 urm5rim cauza aceStei imprejurdn Cu totul contrail obiceiului romdnesciinerii in jireabii, constatdm cd cdte odatd faptul a fost fdrd indoiald pricinuit destrirntoareaunor hotare iinmul- tirea mare a locuitorilor satului asezat pe acest hotar. Acesta a fost tArd indoiala cazul pentru locuitoriisatului Grozcsti, citat in nota de mai jos, al cdrui hotar ingust din capul locului, mai ei à ingustati prin faptul cd mare parte din el era supus

fli dumneta sanatos. Iordache Cantacuzino (Cronica Bohotinului in Ana- lele Acad Rom., XXVIII, p. 213 Acte, XVIII). 1636, August 20 Vasile (Lupul) Vv. serie lui Dumitru Buhus sa nu ied a zecea din pdne sr, din fein pentru acel arr dela oamenii Cama- narului celui mare care vor fi semeinat sau cosit pe hotarul Bohotinului, caci Bohotinul ce il intarise bomnul chiar atunci, nu era inca stalpit Carnanarul este cu trebile Dommei la Tarigad (Id. dud., p. 212, Acte, XV) 1o41, August 4. Vasile Vv. da volnicie calugarilor dela manastirea Sfintei Vineri si dela manastirea Balicai ca sa fie tari $iputer- nici a lua a zecea din toata panea si din fan si din leguini $1 din in si din canepa $1 din tot venitul, la sat, la Chisänau Fie cine va fi arat acolo pre hotarul acelei meineistirt, ori ceder' ras sau fie ctne va fi, dela tog sà aibei a lua a zeace; si care yearn de acolo vor fi arat pe aiurea, printr'alt hogar, set atbd a le lua a zecea si de acolo Asijdere si dela Bocesti, la silistea manastirii cine va fi arat acolo pre ocina manasbril ori ceildras, ori cunean, ori tiran, sau fie cine va fi, dela toti sa aiba a le Ilia a zeace". (Tpywa BeccopacKoll11376epnezoll ygeni ApxaBuou KOMMITC1111. Ip. 174-175). '645, Dechemvrie 24. Vasile Lupul Vv., da volnicie lui David de Zaluceani sa tie CuzlaulL sei ied a zecea pe partea lui din One si din fein si din tot venitul (lorga, Op cit. 1), p 537) 1659, 'fume 10. Gheorghe Ghika scrie Vorniceluluii Vatamanului si tuturor sátenilor din Munteni ca i s'au jeluit Miron Bucioc si Neculai Buhus, pe acei sätem pentru ca li-au scos plugurile ce le trimisese sa are la satul lor Dodestii li-au bätut plugarn. Acei din sateni cari vor fi arat acolo pe locul lui Bucioc si a lui Buhus sei dea a zecea sa nu mai faca cum au facut. (Iorga, Op cit., V, p 33) 1697, Iulie 20. Antioh Cantemir Vv., da volnicie lui Andronic de Visterie sa lea drepturile sale la Golaesti, dijma din pdne mare si din mdlaiu fi din cdnepi st din greidtni (Iorga, Op. cit., VI, p. '147). 1712, Iulie 14 Neculai Mavrocordat Vv. da lui Neofit, Egumenul manastirii sf Vinere, volnicie ca cine va trimite la mosia acelei manastiri, la hotarul targului Chisinaului, a lua de a zecea din pane si din fan si din grädini si din tot locul cu tot venitul, or cine ce hranet ar fi avdnd pe mosia mánâsíirii. (Tpy,ua Beccapabcgoary6eplicitori Ygenos ATCHIIBHOR EOMMIICIA, I, p 177).

www.dacoromanica.ro 216 inecarilor Prutului si a Jijiei, intre cursul cdrora se afld cuprins. Era firesc ca ei sd caute loc largi nesupus inecdrii. Dar asemenea cazuri eraurari, cdci in deobste ramanea pe fiecare hotar foarte mult loc necultivat. In alte cazuri, locul fiind cu deosebire rodnic pe un botar, toti imprejurasii cautau sd seamene acolo. Dar cauza de cdpetenie trebuie cdutata in cele doud imprejurari despre t,ari am vorbit la capitolul din urmd : pustiirile pricinuite de rasboae, navalirile Tatarilori infiintarea de slobozii. Este vederat cä, cand populatiunea unui sat erà redusd la jumatate, adesea si la mai putin, in urma unui rasboiu, impartirea in jireabii nu mai avea ratiune de a fi, jumatate sau mai bine din hotarul satului fiind delert. Fiecare apuca. Oman- turile cele mai IndamAnatece si mai rodnice, iar stdpanul nu ziced nimic fiindu-i indiferent daca oamenii arau aici sau dincolo. Interesul lui era ca ei sa are si sd cosascd cat de mult pentru ca el sä led dijrnä cat de mare. In sloboziile interneiete din nou este probabil ca va fi ramas de asemenea, data fiind scumpetea de oameni, loc mult neocupat, asà ca satenii puteau ara icos', cand intr'o parte cand intealta. Numarul silistilor deserte din aceleasi cauze era foarte mare si stapanii acelor silisti fdceau ce puteau pentru a indemna oamenii din sate strdine sä vie sa are si sd cosascd pe hotarele lor. Aceasta nestatornicie a sdtenilor pe aceleasi locuri de hrand, nestatornicie frecuenta mai cu sama in Tara-de-Jos, a tost si ea unul din factorii cari au contribuit a lati credinta cd parnantul lucrat de sAtean este bunul stdpanului cdruia sdteanul ti da dijma. Dar dreptul sdteanului de a se folosi de hotarul pe care . eded elnu-1 uita, iar stdpanul incepa sd nu si-1 mai aminteasca numai la inceputul veacul XIX. Am vdzut din textul Pravilei lui V asile Lupu cat de viu era Inca acel drept in, teorie. Si teoria se traduced prin fapte. La aceeas epoca vedem pe satenii de Podoleni, satul lui $tefan Boul, judecandu-se cu Neculai Buhus inaintea Domnului pentru hotarul satului lor1). Cazul nu este unic.

Cromca Bohotinului, in Analelé Acad. Rom., XXVIII, p Actele XII, XIII, XVI si XVII, si mai sus.

www.dacoromanica.ro 217 In anul 1676, sub Gheorghe Duca, satul Buciumi era dornnesc, din locul targului Iasi. Totus, la 5 Maiu a acelui an, Starita monasttrii. Socola se judecd dinaintea Domnului pentru hotarul mandstirii, nu cu vre-un diregator domnesc sau ora- senesc ci cu vatarnanul si eu toti sdtenii din sat din Bu- damn. lar dintr'un articol al Pravilei lui V asile Lupu reiesa cd pana in vremea acelui Domn era treaba satelor sa se judece pentru hotarele lor 2). Transformarea ce se operase foarte incet, in curs de doua veacuri, nu stirbise Incä intru nimic dreptul de fapt al taranului asupra pamantului. El urma sa se bucure de ocinile lui in aceleasi conchtiuni ca iintrecut: a zecea din roade, caleva zile de corvadd, indatorirea de a macina la moara stapanului de a bea numai la crasma lui. Dreptul sdteanului fusese insa vatarnat in teorie prin faptul cresterii si a transformariidrep- turilor judetulut. In curand era sa simtd efectele schimbarii savarsite si in fapt. Odata cu aceasta crestere a drepturilor stapanului constatam cd dijma se transforma. De unde in vechtme sateanul &Idea a zecea ca o renumerare a serviciilor ocarmuitorului satesc, in veacul XVII el da a zecea ca cens al ocinilor lui. In toate documentele faptul de a lua a zecea ne apare ca caracteristica stdpcinirii pdma' n,tului, fiind luatà de stapanul unui hotar nu ru,innat dela oamenii din judecia lut ci si dela acei

0 1676, Maiu 5 Gheorghe Duca Vv, , Safta Stanta st tot soborul manastirii Socola se pcir4te ea vatarnantil si toseitenii din sat, din Bu- ciumi, pentru hotarul tnanastirit. Domnul poronceste sa se faca o hotarnicie. (Iorga, Op. cit., VI, p. 58). Satul Buciumt era atunci dornnesc, de ocol targului Iasi A fost harazit pe urma de Constantin Duca Voda (1700-1104) bisericii dela Dancu, care de atunci deveni manastire. 2) Pravila lui Vasile Lupu. Pricina I, Cartea 10. Doud sate de vor avea sfada pentru hotarul sau pentru pamanturi. acolo sa socoteasca Judetul sa faca dtreptate sa dea acel loc pentru carele sd pricesc, acesta sal ded cebra ce se va afla cd l'au tinut mat multa vreme, alegand cand va fi hotar bdtran, tmerea cea veche, aceia bauteste. Cum s'ar zice cum se va afla c'au Omit cei din veci asa sa rdmae neclatit.

www.dacoromanica.ro 218 din alt sat, supusi altui judet, cari veniau sA lucreze painAnt pe acel hotar`).

0 '1639, Aprilie 10. Vasile (Lupul) Vv. volniceste pe Varney si pe fratii sal sie.a de a zecea pe a lor dreapta ocinai mosie, la sat, la Dur- nesti. (Acad Rom , XXXVIII, 45). 1653, Septemvrie o Gheorghe Stefan Vv. volniceste pe Neculai Bu- hus Logofatul a hid a zecea de pe tot hotarul Bohohnului ,Cine va fi arat sau cine va fi cosit, den piiine ä den stupi sci den fcineate, set den tot ce va fi pie acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la cd- leirasi, fie cartean, fie cine va fi arat, dela toli ca sei abbei a hid. (Cro- nica Bohotintilui in Analele Acad. Rom., XXVIII, p. 58). Inainte de 1660 Fratita Vel Corms serie Branisterilor sec' lase in pace tot hotarul Bohotinuluii din ceimp, si din farind si din feinat din peidure si niel pe ()amend lui sa nu-1 invaluiasca nici prisdcile lor sd nu zticiuiascei. (Ibid., ibid., p. 63). 1659, Iulie 30. Gheorghe Stefan Vv. da volnicie lui Gheorghe Ciogolea sei bed de a zecea din tot ce va fi pe hotarul sau, a Ionasestilor,i din pin si din peine si din tot ce va fi pe acel hotar (Iorga, Op crt., V, p86). 1663, Martie 20. Evstratie Dabija Vv, , da volnicie lui Vasilei lui Ignat din Bargaoani sa tie si sä opreasca a lor dreapta °mai mosie dm sat din Bargaoani, precum au tinut-o mosn si stramosn lori set ied de a zecea din tot local si tot hotarul (Uricar, XXV, 133). 1664, lanuarie 13 Evstratie Dabija Vv. scrie lui Stefan Marasu pentru Ora" lui Vasile Varnav si a lm Patrau cu popa lonasco din MA- giresti. Varnavi Pätrau aratà ea' popa lonasco fusese pus de slugde lor ca sa ied de a zecea pe jaindlate sal din Dingani,in cátiva ani Cand foametea, trimitand slugile lor, ()ament ca seitriete pd nea ce a fost de a zecea, popa li-a luat panca, 55 mierte in tam si au zis cA Var- nay si Patrau n'au jumatate ex nutria' a treia parte de sat S'a pus zi ca sa se judcce, dar popa nevenind, s'a dat ramas(Iorga, Op cit.,VII, p. 294) 1667, lulie 30. 'has Alexandru Vv.., volniceste pe jupaneasa raposatului Logofiit Neculai Buhus sei tea de a zecea de pe tot hotaru/ Bo- hotinului si tot hotarul Coltului Cornii, din pane si din fan st din pomete ,,si din tot venitul ce va fi pe locul dumisale. (Cronica Bohotinului Analele Acad. Rom, XXVIII, p 69). 1673, Maiu 20 Stefan Petru Vv da volrucie marzaculul, Hotno- gului de Calarasi, a opri a lui drepte cumparatun, din sat din Scorteni, partea lui Lohanas, din Copaceana, din Faur, Vutcani, Lungenii Voro- veani,sit' arbei a lud a zecea din pcine si din fdn si din tot venitul ce se va aleage pre acicale hotare si din via din Vdtcani'. (Uricar, XX, 81), 1676, Martie. Antonie Ruset Vv., da volnicie Marzacului, Hotno- gului, a tineà si a opri moiile lui, parti din Scorteni, Voroveni, Vatcani,

www.dacoromanica.ro 219 Cred ca aceastA transformarea dijmei in cens in naturà, este datoritasi ea tulburArilor cari au imprastiatsau distrus

Fauri, Copäceanai Lungeani cu tot venitul isetle zeiciutascd din pdne, din fdn, din yin fi din tot ce se va alege. (Uricar, XX, 82). 1683, he 31.Neculai Racovitä Logoftit. Paladle Vel Sp-char si Iordache Vel Visternic (caimacamii In vremea absentei lui Duca Voda, mers cu Turcii la asediul Vienel) dau volnicie lui Alexandru Capitanul $1 pe cine va trimite, a hid de a zecea de pe a sa dreapta ocinä si mosie, din sat din Misihänesti, din pane si din final si din tot venitul ce s'a afla pe acele part. (Acad. Rom, LXV, 99). 1687, Aprilie 7 Constantin Cantemir Vv,, volniceste pe preuteasa popei Ursul, ce a fost preot domnesc. sà ied de a zecea pe un ptimant al ei de mostenire pe care niste oameni pusese vie(Iorga, Opcit., VII, P. 322). 1687, Septemvrie 15. Constantin (Cantemir) Vv, carte de Judecata asupra Ord dintre dichiul dela Galata si Mihail Cámarasul pentru hotarul Vorovestilor al mänästirii Galata, care se impreunä cu hotarul Bratulestilor al lui Mihail Cartitirasul Zice dichiul ca Mihail Camtirasul a luat de a zecea de pe hotarul Vorovestilor, facandu-1 ca iaste hotarul Bratulestilor. (Arhiva Statului, Condicile Asache, I, p 1710, Fevruarie 1. Neculai Mavrocordat Vv., dä Episcopiei de Ro- man, volnicie sa lea dijmd pe tot hotarul targului Roman, din pdne din fa' flat din prisdci ca stupii din greldini ca legume $i din tot local ce ar fi pe hotarul targului,ori dela targoveti si dela Armeni, ori cine ar lucra pe acel hotar, duptiobiceiul vechiu(AcadRom., LXIII, 119) 1730, Iunie 26 Grigorie Ghika Vv, ,dti volnicie lui Dumitrasco Pticurariu a lua si a sttipáni alui dreapta mosie latinutul Bacttului Sohodoluli Luncanni Mancestni Nadisai Rachitisul Sperlestii Sacaturai sá aiba lud de a zecea pe acele pdrti de mclie.. din fdnate $i din prisdei ca stupi din grädini ca legume din po- melt, din bdlti ca poti, din tot local ca tot venitul pe obiceiul vechiu.(Uri- car, X, p 232). 1735, Iunie 22. Constantin Mavrocordat V.v. volniceste pe Sandu Sturdza Ve! Vornic a lud dijma pe obiceiu dela Silistea Trabujenii pe ICithur, din pane, din gractim, din fanal, $i din toate cate se cuvine liea vénitul mow]. (Acad. Rom , V. 65). 1742, Iuhe 24. Constantin Mavrocordat Vv, , dA volnicie Egumenu- lui dela Barboiu sä sttipaneascrii sd dijmueascd mosiile Dragomirestii Zbieroaea din larinti, din fahele, din pristici cu stupii gradini cu legumi dupri obiceiu Oamenii ce sed acolo sä se aseze cu Egumenul ca faca slujba. (Acad. Rom , Mss No. 13). 1760, Iunie 8 Ion Feodor Calimah Vv., dti volnicie urmasilor lui Marzac Cäpitanul si a moasei lor Nastasia sä tie ocinile lor Rapcenii,

www.dacoromanica.ro 220 parte din populatiunea unor sate, lasand in hotarul lor mult parnant neocupat. Acest pamant, cand era bun, era lucrat de sateni din sate vecine, supusi altor judeti si cari dddeau stdpan ului locului pe care samanau, a zecea ca un cens, ca o arenda a parnantului. De altmintrelea legea opria pe ori cine, sub blastdm, sd iea pentru pamant lucrat de altul, mai mult decat un snop din zece ').Inca o dovadd ea, la inceput,pamantul eràsocotit bun ob#esc, a carui folosinta trebuia sa fie accesibila oricui. Dijma se lua din toate roadele pamantului, din tot feliul de pane, din fanul cosit, din gradinile cu verdeturi, din livezile cu pomi, din vin, din canepa si din in. Stapanul lua al zecelea snop de pane, a zecea capita de fan, a zecea banita de fructe, a zecea cdpdtind de curechiu, a zecea legaturd de ceapä sau de usturoiu, al zecelea mantinchiu de in, etc. Sdteanul nu era volnic sa faca helesteu de peste pe locul lui l'ara voia stdpanului, acesta avand din vechime un monopol asupra apelor de pe hotar. Daca sdteanul obtinea invoirea, el era tinut sd dea stapanului, de cate ori veina helesteul, a zecea parte din pestele prins. Dijma nu se cara de satean la curtea sau la hambarul stapanului: ea se dadea pe camp si era treaba stdpanului sa st-o care unde voia2). Satenii arau unde voiau si cat voiau, interesul stapanului era sa-i lase sd se intindd cu ardtura cat de mult: ei insusi nu

Lungenn, flänäsenii, Scortemi Copaceana, Stefenn, Vorovenu, Tipenii, Gusatenn, Delenn, Capsestii, parte din Vatcani si din Faurel. Sa aiba a luci a zecea din bale seimandturtle, din farini cu pdnei din tanate 11 din prisdci cu stupi, infd dln 50 unul, iar fiind mai putini odie 1 pard de seup, din grddini cu legumi fi din hele0eiei din livezi§i din tot locul, cu tot venitul moiei, dupa obiceiu, lar oamenii ce vor fiezatori cu casa pe acele mosii sa alba a lucra boeresc cate12 zile, 6 vara si 6 toamna. (Uricar, XX, p. 94). Pravila lui Lupu. Pricma I, Cartea II. 22 Partia celuia ce samaria pre locul altuia, de va fi samanta lui cu toatacheltinala, sunt a lui 9 snopi,i aceluia ce au dat pamantul un snop, iar cela ce va imparti intr'alt chip iaste blastamat de Dumnedzau'. Aceasta reiesa cu deplina certitudine din actele veacului XVIII.

www.dacoromanica.ro 221 nefdcand aratiird mai de loc, caci nu ar fi avut unde sa vanda mai multa paine. Chiar ceeace arau satenii era foarte putin cresterea vitelor de tot soiul si mai ales acea a albinelor urma sa alcatuiasca si in veacul XVII ramura de capetenie a gospoddriei nationale. Dijma din fan era mult mai importanta decat acea din pane, documentele nivorbesc de cantitdti enorme de fan 9. Bogatia de capetenie a satenilor erau vitele lor; nu incape indoialaca ceimulti dinteinsii posedau un numdr foarte mare de cai, de vaci, de boi, de oi si de porci. Vedem cd la 1805, adica 'rite() epoca in care starea taranului se inrdutatise cu desavarsire, atat in cat priveste starea lui materiald catsi in privinta drepturilor lui fata de stapan si de pamant, locuitorul codadintre Pruti Nistru are 6 vite mari, mijlocasul 12, fruntasul 16. Cu bund sama ca acest numar era cu mult mai mare in veaeurile XVI si XVII. De vreme ce innici un document de inainte de !nee- putul veacului XIX nu gasim urma de marginirea numdrului de vite ce puteà fiecare taran sa-1 tie pe ima$ul de pe hotarul locuit de el, si avand in vedere ca masura dela 1805 n'a putut sa alcatinasca, ca fiecare din urbariile epocii fanariote, decat o noud stirbire a drepturilor tardnimii, suntem silitisd conchidem ca, inaintea acelei masuri, acest numdr de vite nu era marginit decat de puterea sateanuluii, prin urmare, dreptul lui la imasul cuprins in holarul satului nu era marginit. Stapanii tineau iei tamaslacuri de vite, turme de oi$i herghelii de cai, dar populatia care niciodata nu fusese deasd, rarindu-se,i suprafata arata filndneinsemnata, era locdin bielsugi pentru vitele taranilor i pentru acele ale stapanilor. Apoi stapanii cei bogati, cei cu tamaslacuri de tot mari, aveau mosii multe si tineau vitele mai cu sama pe unul sau doud hotare pustii a caror imasuri erau mai renumite.

Inamte de 1640 Dumneata Vistearmce Buhus, Inchinamu-ne dumitale cu s5nAtate; alta: ne rugAm dumitale di cea bucätea de tarbA de la D'adesti, de la area dumitale cea veche, den drum In sus, cA dumitale Inca Ai va ajunge. post sa. faci dumneata o mie de stoguri, c5 n'am v rut s5 costal pa'nA nu vom da stire dumitale, si ne asteaptA oameni acolo pana" Va veni un rAspuns dela dumneata .." (Iorga, Op. cit., V, p.21).

www.dacoromanica.ro 292

Cre§terea albinelor alcatuia asemenea unul din principalele jzvoare de bogatie ale tarii. Documentele ni arata, in toate regiunile, prisrici apartinand atat stapanilor cat §i satenilor. $tim ca pentru stupii a§ezati pe hotarul alLuia se platià o dijma, dar nu §tim la cat se ridica acea dijma inainte de inceputul veacului XVIII, cand ea era de un stup din cincizeci sau, and numarul lor nu ajungealacincizeci,seplatiacate o parà de stup 1). Lazurile sau curaturile satenilor erau supuse la dijma ca oricare alt loc lucrat de ei,dar aflandu-se sub stapanirea al iula. Situatiunea teritoriala in care se aflau satenii la inceputul veacului XVIII, se poate rezuma in chipul urmator: ACEi cari, mai ales in Tara-de-Sus, se trezise pe jireabiile stramo§e.5li, urmau a le stapani nesuparati in aceleasiicondi- tiuni in cari le stapanise §i stramo§ii lor. Aceste jireabii erau privite ca ni§te ocini (patrimonii) ale lor. In unele locurijirea- ajunsese chiar sa fie impartite intre mo§tenitorii satenilor can le tinuse intregi2). Deosebirea cu starea din epoca in care dreptul romanesc era in floare, consista in faptul cà dijma ce o dadeau judetului lor nu mai era acuma data spre rasplataserviciilorlui de ocarmuitor satesc, ci ca ceu§ pentru pamantul ocupat de ei. Aceasta in urma credintii gre§ite ce cu incetui se stabilise ca., judetul deverut stapan avea asupra intreguluihotar al satului un drept de stapanire mai inalt.

Vezt Cartea urmatoare. 1662, Mute 30 Evstratie Dabija Vv, , arata cà s'au pärät Dron Tura, fiul lut Tur, nepotul lui Nonetu de Mamornita cu Ionasco Diacul pentru o jireabie din stellpul lui Nonefu din Matnornifa si pentru patru vecini, feciorii lut Scripu, zicand cä acea jireabiei acei vecint sunt at lut drepti de mosie, arätänd si direse dela Vasile Lupul Vv. Si 1-au vandut Lupul zet Anghel, lui Ionasco neavd nd treabii. Ionasco aratând cà acea jireabie acei vecini au fost dreaptä cumparatura a lui Lupul, Domnul da ramas pe Dron Tura, hotarind ca Ionasco sa tina ce a cumparat, acea jireables't ace' want precum Iiscriu zapiselei diresele. (Acad. Rom , VIII, 254). Mi se pare vederat ca* Scripu, tatäl celor patru vecini ce erau pe acea jireabie la 1662, tinuse, in timpul vietii, singur intreaga jireabie.

www.dacoromanica.ro 223

In aceeas conditiune se gdsiau aceisAteni cari,ftird a ocupà jireabiile bardnesti, se hrtiniau in chip statornic pe aceleasi locuri $i nu le schimbau din an In an. iDravila prividsi acele locuri, muncite necontenit de acelas stitean, mai ales cdnd e-rau destelenite de el, ca niste ocini. Iar acei stiteni cari araui cosiau cdnd pe un hotar cAnd pe altul, dind intr'un captit cdnd intr'altul, pe loc sth'pâ.nesc si eu invoirea steipetn,ului, erau, fati de pamanturile astfellu- crate, in conditiunea unor arenda$i cu anul, pldtind stapdnului arenda in naturd, statornicitd din veci de obicetul neamului la a zecea parte din rodul pdmantului. Recolta 'odatd dijmuitd ridicatd, nu mai erd nici o legtiturd intre ei$ipdmantul ce-1 lucrase. Este vederat insti cd acesti oameni, afard de prea putine exceptiuni, aveau, pe un hotar oarescare, case cu gradini prejurul lor. Acele case unde ei trdiau in chip statornici grddinile de pe Imprejur erau ocini ale ocupantilor din cari nu era In drept sd-i scoatd nimeni. *i de oarece n'aved nime interes sd i scoatti, nu-i scoted nime. Naste intrebareaputed oare un sdtean oarecare sd mearga sti are, sd coseascA,stifaca curdturi, sd punavii sau pomi pe hotarul vre unui stdpdn farà prealabila invoire a acelui stdpdn ? Atdt Pravila lui Vasile Lupu 1) cdt si un lung sir de acte ne rdspunde cd nu puted si cá nimeni nu era volnic sd lucreze pre hotarul unui stApdn fArd invoirea acestuia.Instii multi-

1) Pravda lui Vasile Lupul. Prima dintaiu: 3 Oricme din plugari de va intra in pamantul altuia, de-1 va arà sau de-1 va si semana si nu va fi intrebat pre stapanul pamantului, dam invatatura ca sä nu tea nimicrt dinteacel pamant, nici pentru munca luí, nici din roade ce va face st necum alta, ci nici samanta ce au aruncat acolea nici aceea sa nu aiba voe sa o tea..." 8 Oricine se va afla c'au Mat padure, sau au sapat de au facut laz pre locul altuia,i mat apot de'l va fi lucrat sau II va fi semanat, dam invätatura ca sa nu IA mmica dintr'acea roada." 13. De se va apuca nestine de un laz strain parasit, sa fie spinog plin de padure, de vreme ce se va afla ca este altui lucrator, pentru truda ce va fi pus acolo de-1 va fi curattt, tret ani sa se hraneasca cu roada lui, tara de aici sa fie iaräs a stapanului ce au fost mai de rnult."

www.dacoromanica.ro 224 mea actelor de asemenea natura si continulul lor dovedesc ca faptul dei neiertat de lege se intampla zilnic. Mai mult chtar, adesea veniau oameni straini faceau case pe hotarul altuia lard a-i mai cere voie '). Mi se pare vederat ca, in cazul de fa, avem a face cu ramasitele unui obiceiu vechiu,ale credintu inradacinate din veci ca: pdincIntul este fdeut pentru hrana tuturor cd orteine se poate folosi de acel ce 11 gdse0e nelucrat dand a zecea parte din roada stapanului2). Ca astfel s'a urmat pana tarziu dupa intemeierea Dom_ niei nu facenici macar umbra unei indoieli. Si apoi, once

9 1666, Octomvrie 16. Macanas si Stefan Bostan iStefan nepot lui Macanas, martunsesc ea Neculat Buhus, 1VIarele Logofät i-a lasat terneze In casele lor ce sunt pe locul Logofatului (la Bohotin), iarla primavara sa se mute, neavand treaba cu acel loc care este a lui Buhus. (Cronica Bohottnului In Analele Acad Rom., XXVIII, p. 69). 1706, Martie 16. Antioh Cantemir Vv. da volnicie lui Iordache Abaza sa scoata pe Ghiurma si pe femora Jut si pe altii cari vor fi fcicut case pe stliftea Popefti a lut Abaza, la tinutul Tutovei, fara stirealor, nefiind mcicar mofinafi, §i Inca s'au facut grädini si livenialte lucrun Abaza s'd le strice casele tmpril ftie ca sá ntt ziccl cá sunt mofinafi, precum li-au mai dat foc caselor. Iara cari ar hii mofeani sit atbä a-fi face fi ei case in stlifte ictrii nu in farincl fi In livezi. (Acad. Rom., LII, 142) 1719, Martie 8. Miham Racovita Vv., da volnicie lut Stefan Ruset biv Vel Stolnic, cine va &unite sa aiba putere a merge la satul Stolni- cului, la Bohotin, oameni ar fi avci nd case pe locul Stolnicului fi it'd peste cola dumisale, on om domnesc, on boeresc, ori calugaresc, pe toti sa fie volnic a le aprinde caselei heturile, tar cari s'au tocmtt cu dumnealut sa-i dea ajutor st pe care cu voia sa 1-ar lasa, vor sedea" (Cronica Bohotinului, in Analele Acad Rom, XXVIII, 75). 1725, Maiu 30 Mihaiu Racovita da Insarcinare unui slujbas sa fie volnic a merge la Bohotin, la mota Vorniculut Stefan Ruseti sa aiba a aprinde casele oamenilor ce fa' d pe nzofia durntsale st carora ar vre dumnealut". (Crontca Bohotinului In Analele Acad. Rom., XXVIII, p 76). 2) Aceasta credinta se vadeste st in poem noastra populara: Ce potene mat Paune? Ce fanate mat nebune? Doar pamantul nu-i al tau, Niel al tau nu-i nici al meu tot al lut Dumnezeu." Alexandra, Poeztt, Populare (Vidra)

www.dacoromanica.ro 225 judet era bucuros sa se faca cat de multesamanaturi pe jireabiile nelocuite ale hotarului sau chiar s'ipe rezerva lui, el avdnd a se folosi de dijma roadelor. Invoirea stapanuluiera subinteleasa in vechime, nime nu se gandia s'oceara, doar pdincintul n,u erez al lui, ci al obstiei satului. Gandul de a supune intrebuintareacu dare de dijma a pamantului unei prealabile invoiria stapdnului hotarului, n'a putut sa se nasca decat din procesul de transformare al jude- tiei in alod: el este o urmare directa si logicaa acestui proces de transformare. Ca erau multi plugari cari cautau sa se sustraga si dela indatorirea de a da a zecea din roada pamantului lucrat de ei, dovedeste continutul cartilor de stapdnire date ,In repetite randuri pentru aceeas mosie, din cari am reprodus mai multe in nota 1dela pag. 218 de mai sus. Insa acest fapt,easi ne- continetele furturi despre cari ni mai vorbesc actele,nu sunt decat urmele obiceiurilor de prada si de jaf invatate de poporul nostru in vremea convietuirii cu paganii.

§ 2. Raportul dintre sfitean §i stiOn. Dijma ce se lua de stapan dela satean, face parte din raporturile dintre ddnsii, am tratat-o insa odata cu raportul dintre Wean si pamant, de oarece am constatat ca ea se transformase in cens al pamantului si ca era luata si dela sateni asezati in sate afara de hotarele lor, - Dupa dijma venia, ca indatorire a satenilor, obligatia pentru ei de a macina numai la moara stapanului. Acest monopol 11 aveau stapanii din toate tarile, el facea parte in Franta de ceeace se numia banalildlile (banalités) si cati acolo mai cuprindeau si dreptul 'de a avea singur un cuptor pentru coptul panii in care erau datori sa vie sa-si coaca panea, se intelege In schimbul unei plati, toti locuitorii satului. Monopolul cuptorului n'a existat la noi niei °data, dar indatorirea de a macina la moara stapanului s'a pastrat pana in vremile de pe urma. Vama obisnuita a fost aceeas care se ieà si astazi la morile de apa: una din zece. N'am vazut in niciun

6398 15

www.dacoromanica.ro 226 document vr'o mentiune in privinta Morilor de \rant atat de numaroase in partile lipsite de apai cu deosebire in Tara- de-Jos. Dar este probabil ea si ele erau monopol al stapanurui. N'am gäsit vreun act din veacul XVII sau din inceputul acelui urmator care sa lamureascä numarul zilelor de lucru datonte de sdtenii liben. Toate documentele din acea vreme in cari se face mentiune de zile de lucru sau slujbd sunt relative, nu la sateni slobozi ci la vecini. Este probabil ca numarul acestor zile de lucru ramase in deobste de trei ca din vechime. Va fifast sporit numai in satele unde-si aveau stapann asezgrii in cari nu erau vecini. Asemenea cazun erau destul de rari, eaci stapanilor le conVe- niâ sa aiba un numar mare de vecini, mai ales pe langd aye- zdrile lor,spre a-iputea intrebuinta laserviciile .cele mai deose bite. Stapanii faceau plugane putina chiar pe hotarele unde-si aveau asezarile, iar pe celelalte nu fa' ceau de loc.Zilele satenilor In satele unde nu locuiau stapanii, se intrebuintau la pb- tind coasd, dar mai cu deosebire la reparatii de mori, de he- lesteiuri, de garduri de heiuri diverse si, pe icii colea, la ca- rdturi. Munci agricoie propriu -zise vor fi fdcut mai cu seamd pentru diregatoriuli vatamanului stapanului cari ocarmuiau satul pentru socoteala lui. Este un fapt pozitiv ca, in toata diplomatica mdldove- neasca din veacul XVII, care precum se stie este foarte bogald pentru cea alai mare parte a mosiilor, nu se gaseste macar un singur document care sd ni vorbeascd de neintelegeri intre un boeri oamenii dinsatul lui pentru neexecutarea slujbei cei datoriau. N'avem decat sd vedem ceeace se petrece astazi la WA pe vremea muncii pentru a ne convinge ca, daca sdtenii; in veacul XVII, ar fidatorit stapamtor mum agricole, am gasi numeroase urme de neexecutarea lor la vreme si de plangeri pentru asuprire cu munci peste obiceiu. Singurele cateva plangeri de neexecutarea slujbei sunt din partea Egumenilor, dar din chiar textul acelor plangeri din acel al poroncilor gospod date in urma lor, ne putem in-. credintacä slujba se alcatuia din prea putine zilei era- in-'

www.dacoromanica.ro 227 trebuintatd mai cu sama lareparatii de mori si de iazuri, precum si la podvezi (transpoarte). In satele fard 'vecini unde-si aved resedinta un stapdn, mai ales- in acele fard vecini In cari erau mai multi .stapftni, situatia satenilor trebuid sa fie mai anevoioasaieste .proba. bu ca vor fi fost Impilati cu munca. Taranii slobozi In veac'ul XVIT -nu suferiau In deobste de laptul cd li se impuned, cdta vreme ii pastrau libertatea, o muncd impovdratoare_ci de_ in: cercarile repetitei prea adesea izbutite ale stapanilor de a-i trage la vecinatate 'prin fel de fe! 'de mestesuguri si de brutalitati. Gasim In cdtevd cazuri munca oamenilor unui sat ma-, nastiresc Inchinata catre diregatoriul tinutului, astf el cd manas. brea se folosid numai de duma si de celelaltevenituri, lar de slujbd nu. Aceste cazuri de lnchinare a slujbei sunt foarte rari, acele ce le cunosc sunt toate relative la Starostele Cernautului '), Sateanul urrad sd fie judecat, pentru pricinile obisnuite, de judetul devenit acuma stapdnul satului. Faptul este absolut neIndoielnic,atdt stapdnii laicicat imanastirile ichiriar- hale ei-au singuri In drept sä judece pe locuitornsatelorlor. Se va objecta poate ca acest drept de j udecatd se gaseste specificat numai in daniilei intdririle facute de Damni chiriar- hnlor si manastirilor. Dar aceasta objectiune cade, mal intaiu dacd consideram ca ceea ce Dommi haraziau sau intdriau unui particular era., precum rezulta din dovezile expuse mai sus, t ocmai judecia hotarului daruiti Intarit,i cu greu ne putem Inchipul judecia lipsitd de dreptul de a judecd, apoi, pe lAnga ca nu cunoastem absolut nici o m'asura c4re, in intervalul din vea-

1) 1735, Ianuarie 18. Constantin Mavrocordat Vv., dend calugarii dela Slatina jell* ea satul Bosancea ce este descalecet pe hotarul manästirii named dijma, fiind inehinafi Starostelui de Cer.. nu" hotareste ca oarnerui acelui sat sa fie tot sub ascultarea manastini, dand manästirii venitul ce-1 dadeau pana acuma Starostelui. (Acad. Rom. Condica manast. din Bucovina, p. 1, No. 2. 1739 Ianuarie 17. Grigore II Ghika Vv., da Egumenului de Sta. tina, carte gospod ca dijma dela oamenii din satul Rarancea s'o care .ei, acei oameni, cu carele lor, de oareee ei fiind gnchinati la Starostele de Cerneluti, alt fotos dela ei manastirea nu are. (Acad. Rom., Condice ma! nast. din Bucovina, p. 2, No. 3).

www.dacoromanica.ro 228 cul XV pand la mijlocul veacului XVII, sd fi ridicat stdpanilor dreptul de judecatd, avem acte din care acest drept al stdpdnului sau al vatamanului pus de el reiesd In chip neindoelnict). Dar daca chemarea fireascd a judeplui era acea de a judeca, aceasta era departe de a fi chemarea fireascd a mAnd- stirii. Iatd pricina pentru care Domnii, cu prilejul danillor ce le fac mandstirilor, au grijd sd specifice cd oamenii locuind pe ho-

1) 1634, Iulie 16 Vasile Lupul Vv. dd volnicie lui Ionasco Jora ce a fost Vornic ca sd hie el tare si puternic a tinea ocina lui, satul Ver- cestii (Neamtu), lard tu, vatamanea, vi vol vecinl tog drn sal din Ver- cevti, ca set ascultafi tog de sluga noastrd Ionasco Jora ce au fost Vornic, ce ceea ce va hi treabilea Dumisale, vi a satului vi a lui, §i ca sei aiba' av pune vatarnan pre cine va hi voia lui, cum ti obicelul, iar carele va vrea sd nu ascultei sä fugä cum s'au 1nvdtati nu vor vrea teased cisla, ca set aibc1 leget vi la Domnia mea sci-1 aducei..." (Acad. Rom., XLII, 82). Pe la 1650. Dabija biv Vel Vornic scrie la dregdtoriul si la vatamanul si la toti sätenii de Iugani, cA s'au judecat pentru ei Inaintea lui Vodd cu Vartic Vornicul §i cu Dumitrasco ParcAlabul de Sorocai Vodd a hotärlt cA eii acel sat sä rämänä a lui Dumitrasco. Pentru aceia sa aibà ei a ascultà de Dumitravco, si eu n'am nici o treabd cu voi de acum Inamte." (Iorga, op. cit., V, p. 84). 1655-1656, Octomvrie 13. Gheorghe Stefan Vv. intäreste lui Sta- mate Stohncul, pentru a sa dreaptàicrednicioasd slujbd ce au slujit Domnului §i tärii de cdteva ori la Tarigrad, ;atele Särpenn si Puhacenii. Penteaceea, cdt oamini vor fi intr'acel sat Sdrpenii si in satul Puhd- cenii sei /le tot supt ascultare Seirpenilor, tot un sat, si sei aibil a ascultá el Cu top de boiarul nostru Stamate Post.i de omul sdu care 11 va pune acolo ispravnic, 1ntru tot ce le va da Invdtdturd; iar carile nu va ascultà, sd aibä a'l certdi a'l globi pe fiesti care dupd dela sa altul nime sd nu se amestice". (Iorga, Op. cit., IV, p 275, nota 1). ,1725, Iulie 10. Mihaiu Racovitd Vv. dd volnicie Spdtarului Stroici pentru ca sd-si apere oamenii sal ce-i are la Prelipca despre Vornicii de Dorohoiu, pentru une si alte galcevi ce ar aved acei oameni, sd n'aibd a se amestecd (Vornich) la dânii. ., nici sd-i globeascd, ci steipdnul lor Stroici sei-i eerie pentru unile ca acele; iar de s'ar Intämplà säse facä Intre acei oameni nescareva fapt care este sd se globeascä delascaun, atunci parcAlabii de tinutul Härldului vor cerca acele, cdci Prehpcaeste de 1-lärldu. Deci sä aibd a se apärd, intru nimic sanu se amestece Vor- nich, cad vi mai inainte vreme n'au fost obiceiu sit s'amestice Vornicii prin sate) la alte gloabe, fàrà numai vugubinelei morti, unde s'au tam, plat, la acele au avut triaba, iar la alte la nimic. (Iorga, Op. cit., Vp 535).

www.dacoromanica.ro 229

tarul daruit vor fi pe viitor judecati de sobor sau de vatamanul pus de sobor. Iar faptul ca aceleasi unce mai haraziau manastirilor sau chiriarhiilor si dreptul de a judeca pricini mari, rezervate in deobste justitiei domnesti, nu este in realitate, precum vom vedea in capitolul urmator, decat un nou izvor de folos material ce Domnii II dadeau acelor manastiri si fete bisericesti. De altminirelea si judecarea pricinilor obisnuite de catrA judetii satesti, stapanii si vatamanii lor, alcatuia un izvor de castig pentru acestia si o favoare pentru sateni. Alcatuia un izvor de castig pentru stapan si vataman, caci ei impliniau In folosul lor gloabele ce le impuneau satenilor, iar pentru acestia era o favoare caci aceasta justitie, cat ira ea de primitiva si de rea, era totus neasarnanat mai omeneasca si mai ieftena decat acea a diregatonlor domnesti. Am vazut mai sus ce chezasii de nepartinire oferiau scultetii nemtesti din Ungaria, este probabil ca judetii moldoveni nu erau mult mai neinteresati. Numai supusii lor fiind neasemanat mai saraci in bani decat colonii germani din Ungaria, o mare parte din gloabe era negresit platita in natura: producte sau zile de lucru, iar altele se traduceau printr'o zdravana ba- tae. Dar satenii erau mult mai bucurosi sa plateasca pe cele dintai si sd sufere pe cea de a doua decat sa se supuna prddd- ciunilor slugilor domnesti. La urma urmei, judetul avea interes sa-i crute caci ei alcatuiau cea mai mare bogatie a lui, pe cand slugilor domnesti putin le pasa daca-i reduceau la sapa de lemn.

§ 3. Despre oare§i cari categorii deosebite de ateni. Actele veacului XVII ne aratà mai multe categorii de sdteni cari traiau sub un regim deosebit, toate sunt alcatuite din slujitori dornnesti purtand numirile de curteni, calarasi, hansari, darabani, plaiesi, vanatori. Unii din ei alcatuiau sate Intregi, cum erau spre exemplu : plaiesii dela Comanesti cari stapaniau locurile lor de hrana si exploatau padurile situate pe hotar domnesc in schimbul indatoririi de a strajui la granita 1).Oamenii din satulBorilesti 9 Pentru satul Cornanestii vezi Uricari, VII, p. 294 sq ,si Iorga, Op. cit., VI, p. 209).

www.dacoromanica.ro 230

(Bacdu)i DarmAnesti (Neamtul) au aceeas indatorire In schimbul scutirii de biruri1). Din actele relative la judecata dintre mAndstirea Slatina obstia satenilor de Raddsdni (Suceava) retesd ca acest sat, inainte de a fi ddruit mdndstirii, pe cdnd erà domnesc, ar fi fost locuit de darabani domnesti cari se hraniau pe pdmftntu- rile acelui hotar, in schimbul serviciului ostdsesc 2). Pe cdldrasi li vedem traind rdschirati in sate domnesti In sate boieresti sau mandstiresti, ei pldtiau o dajdie speciald numitd dajdie edlar4eased3). Tot in asemenea conditiuni par a fi fost hftnsariiivAntitorii cari faceau slujbd in schimbul micsordrii de dajdii, nu a folosintii pdmdritului. I) 1629, Aprilie 10. Miron Barnovschi scuteste satul Borilestit din tinutul BacAului de toate därile, afar5 numat de cisla scrisd in Visterie, fiindc'd Domnul läsat sä tie strajä pe Tazldul ce! Mare cum tin si alte strap. (Hasdeu, Arhiva Istoricii, I r, p. 120). 1650(2). Soborul din Bistrita face cunoscut lui Vasile Voclà cd locul dela granitd, pentru care se judecä mAnAstirea cu satul Därrnanestii, erà domnesc pdrià la Eremia Movilä Voddi11 strajtuau manastirea cu vecinii ei din satul Oprisanii si jumatate din satul Därmänesti, avand pentru acea slujbA scutealä de bir (Hasdeu Arhiva Istoricei, Ir, p107). 2) 1749, Octornvrie 28. Boerii rAnduitt de Catmacani, judecä prima dintre Egumenul de Slatinai oamenti din RAdasani, cart zic cä ei nu sunt vecmi, cá mosia este a lori cà peírinfii lor an fost oameni de baOinei din Reidd,sani, numindu-se darabani domne0ii au fost inching'. de Vasile Vodä manästirii numai cu lucrul. (Acad. Rom., Condica mänOst. Bucov, , p. 264, No. 6). (Din celelalte acte insd reiesO ca mosia fusese domneascä). 2) 1660, Octomvrie 3. Stefan (Lupul) Vv., judecd pricina dintre nivte cdlrrai, Flisco, Togobai Albul ceit'd in satul Ivancea (Orheiu) cu alti ra'ziz4i ai lor de o parte si Apostolache ce au fost Parcälab de alta. COlarasii ziceau ch. satul Ivancea, in care sunt asezati din mosi, au fost domnesc de ocolul tdrgului Orheiului,i ei avut acolo case si he- lesteiei melnice. lar Apostolache ParcOlabul a arätat ispisocul prin care Gheorghe Stefan Vv. 1-au miluit cu satul Ivancea, pentru cä el au dat Domniei patru telegarii doi cai de calOrie pentru slujba Väzdnd ispisocul, Domnul dà rAmasi pe caleirai ft pe rcizcisii lor, cari sa-si taie helesteielei sä-si led pestele, avand Apostolache, cOrma Dom- nul Ii inthreste dania lui Gheorghe Stefan, sa-i despAgubeascA pentru incheiere. (Acad. Rom, XXII, 131). Rezulta de aici in chip vederat ea' satul Ivancea erd domnesc pand ce l'au dgruit Gheorghe Stefan lui Apostolache PArcalabul. A se ob- ser vd cd desemnarea de retz41 in sens de peírtaoi, data aici sOtenilor cari locuiau pe acelas botar fOrd a fi judeti.

www.dacoromanica.ro 231

N'am putut Inca stabili conditiunile In cari slujiau curtenii. Regestele facute de D-1 Iorga asupra documentelor sfantului Spiridon relative la Chilisoaia, undeerau curteni multi, sunt prea laconice pentru a mi permite sa stabilesc daca ei erau razasi sau daca se folosiau de caselei pamanturile lor, pe loc domnesc, In schimbul indatoririi de a face serviciul de curteni. In ()rice caz dajdia lor era mai mare decal acea taraneasca, de oarece vedem pe unul din ei dand altuia casa si ocina Orin- teased spre a scapa de carteniei a plan lar dajdia taraneasca 1).

1660, Maiu 7. Stefan (Lupul) Vv., scne la zlotasii si la leoasu si la galbanash si la tälerasii si la ortasii si la dajracii cctleircisesti, can umbld pentru slujbele Domnului la tinutul FAlciului, ca sd base In pace de dajde, si de zloti si de lei si de talen t si de orttsi de dajde calei- reisascei si de alte ddrii angarii de toate cate vor fi pe alti misei ai Domnului, pre cesti calei rasii oameni can au fugit in Tara Turceasc'ä i. acturt au venit de s'au asdzat la slobozia rugatorilor nostri, Egume- nul si a tot soborul dela sfanta mdndstire dela Aron Vodd, pe valea Ran- zestilor..." (Acad. Rom., LXXVII, 9). 1) 1624, August 29. Radu Vodd intareste lui Dumitrasco Fulger Diacul, din Todiresti, mste case In sat, ale lui Gheorghe, fiul lui $tefan Danco Pentru cdce au fugit Gheorghe din casele lui i'au Thsat curtenia asupra slugii noastre ce mai sus scrie, Dumitrasco Fulger Diacul. Au pldtit multe däjdii curtenesti pentru Gheorghe...i i-au pent multe bucate, pentru dansul". Deci, /i dà vole a-1 trage iaräs inapoi in sat, in Toderesti, cu toate bucatele lui, ca sà plAteasca dajdea Domniei mele". (Iorga, Op cit., V, p.16). 1624, Octomvrie 24. Gheorghe, fiul lui Stefan Danco, märtunseste cum s'au rugat lui Dumitrasco (Fulger) Mac, sä led curtenie, numele tatani-mreu, sa-1 pläteascd el, si eu sä-i dau casa tatdni-mieu,i cu cata ocind va si mai dau o puttnd de mhare, ce am la Iordachi, eu sä hiu slobod mantuit de curtenie si sd le dea Dumitrasco sama de curtenia mea". (Iorga, Op. cit., V, p. 16). 1625, Iunie 27. Mai multi oameni marturisesc cum s'au tocmit ins- intea lor Gheorghei Fulgen din Toderesti ca sA radzA den curteme pre Gheorghie sd-i ded casa fátäni-sdu lui Stefan, cu parte de Ioc ce au cumpdratu tatd-sau, Stefan, dela Cräste, fe6orul Anuscdi, in sat in Toderesti, den deres dela Gaspar Vodd $i sd-i mai deà si o putind de meare, drept 11 talen i ce are la Iordachi. Deci, de acum Inainte sd the grija lui Fulger de ea curteme, iard Gheorghe sA hie slobod numai sd pläteascd cisla taräneascd. (Id ibid., ibid). Conditiunea tentoriald a curtenilor din Chilisoaia se va lämuri Indatd ce va iesi Volumul II din Isptsoace si Zapise ale D-lui Ghibd- nescu, In care trebue sd se publice textele in extenso a docurnentelor din veacul XVII relative la mosiile Sfantultu Spindon. www.dacoromanica.ro CAPITOLUL IV CLASA STAPANILOR DE SATE DELA INTEMEIEREA DOMNIEI PANA LA MIJLOCUL VEACULUI XVIII

§ 1. CAtevi cuvinte asupra clasei stäpinitoare In Moldova In cele (Iota dintai veacuri ale istoriei noastre. Din cele ce preced rezulta ca, la inceputurile ei, Moldova cuprindea o clasa de oameni cari Isitransmiteau din tata in fiu, prin mostenire, stapanirea asupra celor mai multe asezari satesti dintr'insa. $i intrebuintez inadins cuvantul de stapanire si nu cel de proprietate caci, precum am vazut, nstapanii" erau departe de a fi proprietari ai hotarului satuluilors ci sefolo- siau mai cu seama de judecie (justice). Stananirea lor era mai mult o diregdtorie, semanand de departe cu ceeace Francezit numiau seigneurie, iar Nemtii Herrschaft. Stapanii de sate din Moldova mai pastrau Inca fata de hotarul si de supusii lor o parte din suveranitatea, aproape deplina, de care se bucurase alta data cnejii si alta parte a careia fusese transmisa Dom- nului WI Aceasta clasa stapanitoare avea finta de veacuri, poate chtar inainte de nasterea neamului romanesc. Origineaise pierde in trecutul cel mai departat :ea este o clasa privilegiata ereditara, nascuta din lmprejurari, o nobilime straveche, ceeace Nemtii numesc Uradel. Caracteristica acestei clase stapanitoare sau nobilimi este stapanirea pamantului 1) Totus nu trebue sa conchidem de

1) $3. astfel se confirmá cuvintele pline de bun Mint ale Domnului $tefan Greceanu in introducerea sa la Eraldica Romand, p. LXXVI: Nimeni altul decat acela ce tinea pämant, adica mosie, fie' individual fie deavalma, amestecat in vre-o colectivitate de mosneni, numai

www.dacoromanica.ro 233

ca stapänirea pamantului era un privilegiu exclusiv la ei: oricine in Moldova era in drept sa cumpere un sat, daca aye& mijloace. Am vazut ca exemplele de negustori cumparand sate sunt departe de a fi rare. Clasa stdpAnitoare, departe de a fi exclusiva, primid in sdnul ei pe oricine avea putinta sä intre inteinsa prin cumpararea unui sat. Ea, dela inceput a fost cu caracter plutocratic: cine erd bogat era boer. Dar, in deobste, mai ales in vechime, stdpanii de sate erau scoboritori din vechii cneji. Starea Moldovei in veacul XIV era. starea Germaniei a Frantei in veacul IX sau X, poate chiar mai inapoiatd. Nu trebue deci sa ne inchipuim pe urmasii nostri de cneji ca pe niste cavaleri din evul mediu, la cari lipsa de cultura era intru cdtva inlocuita pun cresterea cavalereasca. Ei se asernanau mai degraba cu grosolanii tovarasi (leude) al regilor franci si bur- gunzi, cu deosebirea ea gasiau tara lor destul de mare pentru ei si nu simtiau nevoie sa cucereasca pe a altora. Trebue sa ni-i inchipuim ca pe niste tarani truntasi, chia- buni tantosi, gelosi de drepturile lor,stiind sa apere mosia cea mica cu cea mai hotarita indarjirei sa moara pentru cea mare cu cea mai stralucita vitejie. Barbati ai naturii,ei erau tara umbra de cultura sau de eresterei suferiau cu blind sama de toate cusururile omului primitiv. Erau cu totul stapAniti de patimile lor :brutali, cruzi, lacomii hubovnici labauturi", dar aveau In aceeas vreme toata vlagai toata barbatia omului firii. Este mai presus de indoiala ca poporul, taranimea libera alcatuind obstia neamului, nu aved aproape nici o parte la carmuirea tarii, care sta in tnanile Domnului si a clasei stapanitoare. Domnul dispunedi poroncià, clasa stapanitoare ingrijia de indeplinirea poroncilor domnesti; iar poporul ascultdsi se supunea. Totus aceasta perioada a fost, fara indoiala, cea mai

acela puteà dovedi boieria vecbe a sa prin sinetul mosiei"...si mai departe. la pag. LXXVII... Petecelul cat de mic din mow veche a neamului until boier ar fifost totus un titlu temeiniciindestulator despre a sa Cuvintele aceste alcatuesc o formula care sintetizeaza in chip minunat analiza facuta mai sus

www.dacoromanica.ro 234 fericitd din istaria tärdnimii noastre, aCeasta mai ales 'pentrucA inleresele ei 'erau aceleasi ea ale clasei stdpftnitoare si a dela buna stare si dela vigoarea tarandor atdrnau bOggia isigu- ranta stdpdnului. Demnitdtile si diregAtoriile cele mari sicele mici, 'foarte putine la inceput, dar cari se Inmultird in chip inserrinat cu vremea, furd deci ocupate exclusiv de stapAni de sate: Ele duceau la vazd si la avere. La inceput,averile ce se puteau face cu slujbele par a fi fost mici, desì gasim din capul locului exemplele de sate multe intrunite in aceeas mAnd. Alexandru cel Bun a domnit aproape treizeci itrei de ani si se vede priveghia cu asprime administratiadiregAtorilor lui. Dar in vremea cumplitelor certe pentru Domnie cari umple intreaga perioadd ce eurge dela moartea lui Alexandru cel Bun pana la urcarea In scaun a lui Stefan cel Mare, Domnii atdt spre a cdstiga cdti spre a pdstrd partizani,erau siliti,se vede, sd inchidd ochii asupra mersului administratiunii. Gdsim din acea epoca o naprasnicd avere teritoriald fdcutä aproape exclusiv numai din slujbd. Popa Iuga cdpdtase dela Alexandru cel Bun, pe langd intdrirea satului Buciumenii unde-i erd casa, hiedsi multe ddnii. Stefan, fiul lui Alexandru, i le intäreste la 1434f). Apoi vedem pe fiul lui Iuga, pe Mihail, devenind in vreme relativ scurtd Logdfdt Mare si obtindnd danie peste danie, in- Wire peste intdrire. Cele de pe urind cuprind o sumedenie de sate 2). Acesta este cel dintäiu exemplu de avere mare teritoriald mie cuoscutd. Vor mai fi fosti alte cazuri de averi rdpezi fäcute in acele vremi tulburi : stäpanii de sate cei mai destepti icei mai indrazneti se vor fi indesat pe langd Domni i pretendenti, vor fi trecut dela unul la altul spre a mai adauge cate un sat la cele ce le aveau pAnd atunci, fie din cele domnesti, fie din cele confiscate dela potrivnici. Slujbele nu erau pentru cei multi decdt mijloculcel mai nemerit de a face bani prin toate mijloacele cu putinta. In aceastd privintd nu se stied ce este scrupulul.

Ulianitzki, Op. cit, p 42 2) Ibid., p. 52, 54, 55, 59, 60, 62, 70, 73, 76.

www.dacoromanica.ro 235

Tot astfel a fosti intdrile Apusuld: ,,Lafiscalitéet l'oppression ,ont le malheur d'étre des plaies anciennes dont l'histoire des Romains et celle des deux premières races nous ont laissé d'assez hideux tableaux. Sous les Romains, sous les deux premières races, comme au temps de laféodalité, nul office public n'était recherché que °mime rnoyen, de ra- pine ou de faire argent. Tout s'achetait et se vendait, le pillage ainsi organiàé donnait naissance aux droits les plus abusifs. Les loisattestent l'abus alors mOme qu'elles ont pour objet de le frapper" Dar mAna de fer a lui Stefan cel Mare §i lunga lui Domnie puserd in curand capdt acestor ndzuinti nesdndtoase. Sub dansul demnitarii (boerii) se schimbau rari putem fi incredintati cd-i tined din scurt. Numdrul boerilori al slugilor domne*ti se inmultise in curs de un veaci sunt indicii cari ne indeamnd sá conchidem ca toatd clasa stdpânitoare incepuse .incd din acea vreme sd fie desemnatd prin denumirea de boeri. Din multimea de documente relative la sate sau pdrti de sate stapdnite de preoti, rezultd ca in vechime ei se recrutau mai cu sama din clasa stapdnitoare. In rdsboaele necontenite purtate de Stefan, clasa stdpdnilor de sate t§i Licù datoria catre tarai Domn cu sfintenie : ei duceau la luptd pe satenii lor, alcdtuind astfel cadrele fireti ale o§tii de tara. Cronicarii turci §i deasa pomenire prin acte a boerilor 020 la Rdsboieni ni-au pastrat amintirea vitejiei lor. Boerii se inchinard frumos inaintea mortiii o primird In fatd", zice d-1 Iorga2). Putem addugi cd ori In ce luptä cd- zurd, eitiurä sd ied cu ddn§ii, pe ceea lume, soti numero§i : Turci, TAtari, Unguri sau Le§i. Domnia urmd sa fie puternicai sub cei trei dintdi urma§i ai lui Stefan cel Mare. Cu groaznicul Bogdan nu erd de glumit ; boerit nu indrdznird sd,se joace nici macar cu copilul Stefd- nitd, dar acesta pierzand once masurd in cruzimeai in des-

') Dareste de la Chavanne, Histoire des Classes Agricoles en France, p 344. 2) N. Iorga, Istoria lui $tefan eel Mare, p. 179

www.dacoromanica.ro 236 fraul lui, iisill sa-1 otraveasca ;cel pus de dan0i in scaun In locul lui era vrednicul fiu al lui Stefan. El §tiù, in imprejurdri cu deosebire grele, sa tie pe boeri in ascultare, pedepsind cu cea de pe urma asprime pe aceia cari ce ardtase vicleni. Dar sub nemernicii sdi fii tara nu avea stapan. Dupa ce ucisera pe Stefan Rare§, boerii ridicara Domn, din mijlocul lor, pe Joldea. Lapu§neanu care-1 scoase din scaun dupd trei zile 0 se cdsatori cu mireasa lui,fata lui Petru Rare§, fu izgonit de veneticul Despot, ajutat de Polonul Laski 0 de tradarea unora din boieri. Tot boierii ajutara pe Tom§a sa ucida pe Despot 0. sd se a§eze In locul sau. Se §tiecat de groaznic se rasbuna, la a doua lui venire in scaun, Lapu§neanu ; legenda pi- ramidei de patruzeci 0 §eapte de capete de boeri mai trde§te 0 astazi. Lectiunea fusese stra§nicd dar nu aduse roade. Turcii In- cepuse a pricepe ca desele sc himbari de Domni in Moldova 0 in Tara-Romaneasca insemnau pentru ei atatea foloase bane0i, §i boerii cari nu erau in slujbele ce se inmultiau din zi In zi, a§teptau schimbarea care era sa-i faca ca sa incapd In ele spre a se imbogatl, iar acei cari avea slujbe mici doriau schimbarea pentru a ajunge la altele mai mari, cari sa li aduca foloase mai insemnate. Iubirea de tara nu putea decat sà sufere in asemenea imprejurari 0 sa faca loe setei de folos personal. Tara fiind supusa puternicii Imparatii turce0i, nu mai aved grija apararii neatarnarii sale. Boerii nu se mai gandiau decat la foloase cat de mari §i cat de rapezi §i spre acest sfar0t nu Incetau sa unel- teasca intrigi spre a ajunge la schimbari de Domni. 0 parte din ei izbutise sd se ridice deasupra celorlalti :o deosebire incepuse sd se faca in clasa stapanitoare. Una dintrIn0i, fie In urma slujbelor ce ocupase, fie In urma unor casatorii fe- ricite, fie din alta pricind, incepuse sa adune In manile lor stdpanire peste sate numeroase. Iar multimea ramdsese pe loc, multi chiar, acei ale caror hotare erau mai putin intinse §i se impartiau intre parta0 multi, scapdtase §i se apropiase de starea taranimii. Este vederat ca numarul de boeri cu sate multe Inmul- tindu-se 0 cei multi din ace§tia traind mai mult pe langa Domn,

www.dacoromanica.ro 237

la Curte, relatille patriarhale 4zlintre stapani sAtean se muiase §i cO cel dintaiu tindea din ce in cea pierde calitatea lui de judet, care ramanand vatamanului sOu,nu mai aved la ochii satenilor autoritatea de altd data. Interesele stApanuluise deosebiau din zi In zi in de acele ale satenilor, else depArtase de ei, nu mai era cel dintaiu ci mai mult un stapan strain, care nu mai avea nici o comunitate de gandiricu ei §i cautd mai cu samä sä scoatO din satele lui cel mai mare folos posibil. Rostul tarii se stricase. Nu incape irisa indoiala cA, in schimb, sub privirea cul- turala, boerimea ca§tigase mult, mai ales in urma atingerii zil- nice cu Polonia.coalele le§e§ti erau numdrate atunci prirrtre cele mai bune din Europa: ele nu rdmaserd faräinriurire asupra Moldovei. $tiinta de carte incepuse sä patrundd in boerime, iar contactul cu nobilimea polona aduse la noi obiceiuri apusene cari schimbara intru catva traiul primitiv de prinh atunci al clasei stapanitoare. § 2. Alatuirea, In cursul veacului XVII, a unei aristocrafii a clasei stárdnitoare, cuprinzand §i familii straine. SIfibirea vechei clase stapanitoare. Familiile ale cal-0r nume figureazd In actele din veacul XV §i In. partea din cronici relative la acelveac sunt foarte putine, caci In cele mai multe cazuri gdsim in actele contimporane mai ales nume de botez. Totu§ vedem dela inceput cateva nume de familie ca :Stroici Barlici, Rotompan, Arbore2), Horlovschi, Jumatate3), Ureacle, PrOjescu 4), Damdcu§, Buhu§8), Fratov- schi, Hudici, LimbOdulce, Cujba, NegrilA, Marmurinschi, Boldur, Balcean, Ponici, Ora, $tibor, Pantece, Gdurici, Buhte, Chinde,

Un Strolci traia in veacul XIV si deveni Logofát. (Acad Rom P. 144) Vezi spita urmasilor lui Luca Arbore, PárcOlab de Suceava la 1473 In studiul Parintelui Manan asupra biserich din Parhauti. (Analele Acad. Rom., pe 1886-1887) Comunicat de D-1 N. Docan. 8) Pentru originea famillei Junfátate (stinsä) vezi mai sus. PrOjestii se trag din Parcalabul Stanclu care träià in veacul XV. Fiul sOu Toader este adeverit la 1527, (Comunicat de D-1 N. Docan). Cel dintaiu Buhus cunoscut trdia sub Alexandru cel Bun, care, la 1421, ii Intdri satul Cozminul sau Cuciurul (D. Dan, meincistirea fi co-

www.dacoromanica.ro 238

Boureanu, Cernat, Ciocarlie, Ciortoroschi, Dajbog, G'angur", Cup- cici, Micul, Tautul Tottusan, Bale sau Balos2), Sacara, Mu- sat, Sturd"za 8), Sendrea, Clanau, SoldanrMoghila, Berendei,'. Fruntes, etc. Pe Stroicesti, Bolduresti, Tautesti, Totruseni, Ba/-, SturdzeSti,Prajesti,Sendresti, Soldatiesti, Arburesti,' gasim i"in veacul urmator, imbracati adesea cu boierii marl si tot in fruntea boierimii, iar la sfarsitul acelui veac Movilestii ajung pe scaunul domnesc, aleatuind chiar un crampeiu de di-j nastie. Celelalte familii dispar sau mai apar pe ici si.colo in slujbe mici. La inceputul veacului XVII mai gasim pe langa dansii, In situatii cu vaza, pe Racov4esti 0),jorasti.8), Baso= testi,Catargiesti 7), Bogdanesti 8), Urechesti 9), Ursachesti, botesti,Buciumesti,Buciocesti, Ciauresti,Septelicesti ""),Bo- muna Putna, p. 190). Se mai gäsesc vro doui in cursul secolului XV, dar sirul lor neintrerupt Incepe cu Simian Buhu§ care a trebuit sä se nasca la inceputul secolului XVI. Uricar, XXIII, Pomelnicul Bisericanilor), Familia Täutul este originará din satul Täutii (Covurluiu) unde' träià, pe la 1390, Täutul cel BätrAn care, precum rezultá dinteun uric dela 16 Ianuarie 1495 (Arhiva Statului Bucuresti, Condica Asache,p.- 25) mai stäpanià si alte sate la Horinceai la Chigheciu si era bunul Logo- fátului Täutul de sub *tefan cel Mare. BAl§estii de astäzi isi trag sirul neintrerupt dela Carstea Bals (1560). Dar e probabil cal acesta era din aceeas familie ca ambn Lbgofeti Teodor Bals (1528-1539 si 1546); mai multt Balo, Bale sau Balu§ sunt pomenitt in veacul XV. Pentru originea Sturdzestilor vez' mai sus Pentru origineaoldrutestilor vezi mai sus. Lazea, tatal lui Petrea Cihan, din care se trage sirul neintrerupt al Racovitestilor, tfáta pe la mijlocul veacului XVI. (Acad. ROM, P. 60). Comunicat de D-1 N. Docan. Toader Jora era Mare Staroste de Tecuciu la 1529. (Ghibänescu, Isptsoacei Zapise, I, p 55) Catargiestii sunt veniti din Tara RomaneascA, probabil la sfär- situl veacului XVI, ii vedem ocupan& demnitäti inalte in Moldova dela inceputul veaculut XVII. (Iorga, Op. cit., V, p. 586). Bogdänestii se trag din Gheorghe, Parcalab de Hotin 0628) Legenda cum ca ei s'ar trage din Bogdan Läpusneanu nu este interne- iatä pe absolut nici o dovadä Intáml Ureche mie cunoscut era Logofát (al doilea sau'al treilea) la 20 Marte 152. (Acad. Rom., XLIX, 84).' ptelicestii se trag dirt *eptelici, adeverit Parcalab de Hotin la 1 Maiu 1540 (GhibAnescu, Surete §i Izvoade, I, D. 236)

www.dacoromanica.ro 239

,Ghianghiesti, Starcesti2), Boulestia). Multi din mernbrii lor, ajungand la demnitatile cele mai inalte, aduna averi foarte insemi natei de atunci cele mai multe din aceste neamuri unneaza sa ocupe slujbe insemnate. Numarul celorlalti stapani de mosilt desi Inca mare, scadea pe zi ce merge in chip simtitor. Am .vazut -ca stapanirile cu hotar putin intinsi cu mostenitori multi erau impartite acuma inteo multime de petece de pamant. Locuitoril acelor sate traiau cu g reu din pricina apro- piern prea mare a stapanului sarAciti aproape cu desavarsire taranit:. sfezile intre acesti stapani fragmentad nu puteau sa fie cleat n,econtenite. Stapanir mai bogati de pun imprejurimi, se folosiau de o asemene stare de lucrun pentru a pune. mana pe acele particelei pentru a reintregi cu incetul vechea stapanire in folosul lor. Am aratat cà mijloacele intrebuintate spre a ajunge la acest scop erau departe de a fi totdeauna curate, mai ales and cumparatorul era in slujbasibine vazut sau ternut de Domnie. Samovolnicia, inselaciunea iintimiclarea avurA atunci o parte mare in aceste instramari. Ele fura adesea un rmjloc de mauve intrebuintat de nenorocitii cazuti inteo vinä. adevarata sau inchipuita, spre a scapa de inchisoare sau de moarte sau pentru pastra rarnasita averii. Multi stapani de WO chiar mici de sate incapatanandu-se sa le pastreze, au alcatuit precum am vazut clasa räzaOlor, al caror numAr crescU din zi in zi. In intaia jumatate a veacului XVII venira sa se aseze In tara cinci familii straine: Cantacuzenistii, Ghikulestii Hnso- verghiestii, Paladestn, Rosetestii. Intaia, a treiasia cincea erau fruntase intre familiile din Tarigrad 4). Cantacuzinestii se da-. deau chiar de urmas' ai Imparatilor cu acest numesiau fost singurn Greci venitiintara cu avere.

i) Bolestit îi trag originea din Toader Bolea Stolmc sub Petru Rares. (Acad Rom., C, 71). Comunicat de D-1 N DOcan. 2) StArcestu se trag din Starcea Stolnicul adeverit la 1520 Aprilie 24. (Acad. Rom., Peceti 177). Comunicat de D-1 N, Docan. 8) Boulestii se tr5geau din Vornicul (probabil de Poartà) Boul, adeverit la 15 April 1536. (Aead, Rom., p, 38). .4) Nu stiu,nimiq despre Pdllidesti -Inainte de , venirea lor dova. Aici ii vedem ocupând slujbele cele mai Inalte dela Inceput.

www.dacoromanica.ro 240

Intemeietorul familiei Ghika era un A rbdnas sdrac dintr'un sat rumeliot. La venirea lui In tara incepa sa faca negustorie 1), dar adund rdpede avere mare, ajunse la cele mai inalte boerii si, la urmd, chiar la Domnie, iar urmasii lui au dat acestor tdri opt Domnitori pe langd o multime de oameni insemnati. Acesti Greci, neasdindnat mai culti si mai dibaci decat boerii moldoveni, se incuscrird cu dansii, ajunserd la slujbe mari, facurd averii jucard, afard de Hrisoverghiestii cari masera In umbra, o parte de cdpetenie in istoria Moldovei de pe acea vreme, prielnied strainilor, mai ales cand erau destepti, indrdzneti,färä scrupulei crestini pravoslavnici, bejeniti la noi fiindcd nu puteau tral la vetrele lor de rdul pdganilor. In cursul veacului se mai ridica Costdchestii2), Costinestii, In schimb Insa Stroicestiii Tautestii scapdtdi inceteazd de a mai face parte dintre cei cu vazd. Pe Muga cele cinci famild strdine pomenite mai sus, mai venird Intara, tot Inintdia jumtitate a veacului XVII, mult maruntus grecesc care izbuti sd se incuscreascd cu case boeresti mai putm insemnate, ai cdror urmasi trajese pand astdzi. Este vederat cd acesti Greci, marii mici, ajunsi aici la stdpaniri de hotare si de oameni, nu puteau sh fie insufietiti fata de amandoud decat de dorinta de a stoarce cat mai mult era cu putinta din ele. Ce erutare puteau sà astepte dela ei niste tdrani de alt neam, de cari nu-i lega nici o traditiune si pe cari îi dispretuiau pentru simplicitatea mintii lor ? Cu bund seamä ea tarai neamul atfi suferit mai putm daca boerimea ar fi fost mai exclusivai n'ar fi primit cu atata usurinta In sanul ei pe oricine era bogat sau puternic. Multe mestesuguri invdtat-au negresit stdpanii moldoveni dela acesti strdini destepti peste mdsurd, inzestrati cu oarescare culturd, dar de o lacomie cu atat mai cumplitd cu cat erau fld- manzii cu totul lipsiti de once scrupul. Mult a contribuit fdra indoiald venirea Grecilor In tara la

Letopisete, II, p 188. 2) Costdchestii se trag din Popa Ion din Iepureni care träia la fine16 veacului XVI Descendenti lor din Bolduresti desi posibild nu este do- veditA. (Comunidat de Dl. N. Docan).

www.dacoromanica.ro 241 progresele facute de degenerarea vechiuluichip de stapanire teritoriala, judecia, in cursul veacului XVII. Nu cred ca gresesc daca tot inriurii Grecilor veniti in tara atribuesc urgia cu care clasa stapanitoare a urmarit, pe la sfarsitul acelui veac, reducerea la vecinatate a tsardnimii libere moldovenesti despre care ma' voiu ocupa in paragrafelc urmdtoare. Moldova a avut, in a doua jumatate a acelui veac, doua Dommi cari nu se pot numi deck pustiitoare: a treia Domme a lui Gheorghe Duca si a doua a lui Dumitrasco Cantacuzino. Gheorghe Duca era un grec din Rumelia, crescut de mic In casa lui Vasile Voold, aici in tara Moldovei". Ajunsese la boierii mari (era Visternic sub Dabija)i luase ca sotie pe Anastasia, fata lui Dumitru Buhu i fiastra lui Dabija. Daca Duca era lacom si crud, Doamna lui II intrecea Cu Idcomia si era de mo- ravuri usoare. In Domnia dintaiu nu se arata rau, dar domni numai cinci luni :in a doua asupririlei darile grele 'Acura pe boerii lapusneniiorheienisa' se ridice sub povdtuirea lui Hancu si a lui Duraci sa izgoneasca pe Domn din scaun. Se intoarse cu ajutor turcesci tataresc, birui pe rasculati si-i pedepsi cu cruzime, dar nu avù vreme sd-si arate arama adevarata, fiind silit sd insoteascd pe Sultanul Mehmet la impresu- rarea Camenitei, iar dupa luarea cetatii fu mazilit. Numtt in curand Domn al Tarii-Romaneti, fu mutat la Dechemvrie 1678 in 'Moldova, spre nenorocirea acestei tad: Deci domnind el deodata amandoua Virile, Moldova si Ucraina, avand el pe Moldova mare manie i pizmä veche: una pentru cad II facuse rusine de-1 gonise din Domnie, a doua sJ din firea lui era rdu ipizmator, indelungaret la manie lacom la avutie si el si Doamna sa,i indata au aflat pricina ca erai om meter iistet lafire, zicand ca. are Imparatia multe trebi i cere dela tara rnulti bani siasa indata au si scos ddri multe fara sama pre boieri si pre tara, nelasandu-se nimic mai jos la faptele cele rale..." Dupa ce s'au intors Duca VodA dela Ucraina, afland si el obiceiul facut dela Dumitrasco Voda, au scos si el hartii pe tara foarte mariicumplite de grele, carele intaiu cand le-au dat pe fetele oamenilor se pareau a fi usoare, jara mai apoi pe cisla lor au scos multe orandueli, altele de s'au

6198 16 www.dacoromanica.ro 242 venit argatilor carii luase hartie de doí leí, iara mai pre urtna la oranduiald au dat cate zece ughi; iard casasii cari luase hartie in fatd de doi ughi, iard la orandwald au dat cate sasesprezece ughi si mai bine; iard cari luase hartie de patru ughi, au dat catetreizeci sidoi ughi,altii ajunsese sila sasezeci ughi, iard cu napdstile ce au pldtit pentru cei fugiti si drumeti si multe nacazuri ce au tras bietii pamanteni deia un fdcator de rele ce fusese Duca Voda. Stransoare mare pentru bani faced tuturoi,si boerilor sinegutatorilorsila toatd tara, muncindu-i si caznindu-i pre toti in toate chipurile; pre unii cu inchisori pedepsindu-i, pre altii cu munca si Wadi cu buzduganul, pana la moarte ucigandu-i, carisi mai sus s'au pomenit ;nu cruta niciboier nicisdrac, nici Wan nici femei. Dintru carisi anume sa-i pomenim :pre Toader Pa- ladie Vel Volnic de Tara-de-Sus,Tudosie Dubdu Ve! SO- tar, Chiriac Sturdza biv Vel Spatar,sialtimazili erau tot inchisi la Seimeni si. pusi in fiere. Pre Ursachie ce au fost Vis- ternic Mare, cel \Testa de bogat si din bani, la toti in toate tarile, Pau desbracat cu pielea sí l-au legat la stalp, la ger, fiind iarna, dela carele tiindu-1 un an in temnitd si batandu-1 la talpe, i-au luat 250 pungi de bani. Pre Ion Isar Visterniculsi.pre Andrei Sipoteanul Vormcul de Poarta, desbracandu-i cu pielea goala si ungandu-i cu miere, vara, i-au legat la stalp, de-i maneâ mustele si albinele". Dar incd pre giupaneasa luí Stefan Brdescu 'si pre giu- paneása lui Bucium ce au fost Vel Medelnicer si. pre giupaneasa Sandului Stamati Comisul, aceasta Incä fund a doua yard a Doamnei, muríndu-le boerií de curand, la acele hartii a lui, le-au legat si pre dansele la pusti de sta ziva legate iara noap- tea stau inchise laoddile Seimenilor. Asa tinandu-le inchise catava vreme, ca sd istoveascd ele ramasita boerilor sti din hartii, si ele n'aveau de unde, ca rAmasese satele toate pustii..." (aici vine povestirea intervenini lui Iane Hadambul inurma cAreia nenorocitele jupdnese furd slobozite, apoise povesteste fuga unora din boeri si urmeazd): Iard altiboeri ce mai ramasese, Chiriac Sturdza Ve! Spatar, Contas Stolnicul, Iorga Cardcas Spdtar al doile,acestia au murit de o boald ce-izicea Duca Vodd, adecd de su-

www.dacoromanica.ro 243 parul Ducai Voda, iara altii cari au fost mai ramas, in mare nevoiei supar $i stransoare de bani. Blastarnat erd boerul de pe atunci ce aved sub ascultarea lor breasla, cumu-i la Vel Logofdt Curtenii, la Ve! Vornic Hansarii, la Hatman Calarasii, caitinuturile istoviaui breslele ce aveau sub ascultarea sa, cari de atunce s'au stins casele boere0i mai bale §i au incaput la mari datorii, de au ramas vdnduti feciorii lor pana astazi. Dara pre tdrgovetii din Iasi si de aiureali puned prin grosuri de stau închii cdte un an, tot pentru acelehartii. Ei saracii de mare lipsa ce aveau asupra, multi si-au lasat femeile si copiiii casele, de groaza mare si fugiau in lume;el prin- ded pre vecinii de aproape sau pre femeile lor, de le tined in grosuri, pre unele cdte un an si mai bine, dintru cari multe au si murit de foame, alte de prunc, ca erau multe si grele, de-si faceau copiii prin grosuri si tot nu le slobozià, pana la multe le-au crescut copiii acolo in grosuri, pana au inceput a grai, unii a umbld în picioare. Asijdere si pe preoti Inca îi inchided deavalma cu mi- renii la grosurii bisericele stau Inchise cate doua-trei lum mai mult. Nimarui nemica nu vrea sa ierte sau sa ridice macar un ban; 0 muyi oameni cine ce aye& :haine, odoare, de alte bucate si mo0i, lepddau ce puteau cu acei bani plätinduli capetelei cum scapau dela inchisoare, cum se duceau incotro puteau sa scape, lasdndu-si tot In pieire :si case bucatei femeii copii, fugind prin alte tari se instrainau. Asijdereai pentru alte poronci ale sale re aved, fiind om foarte greu la mdniei aprig, bated el smgur, tot cu buzduganul, pre cine se mania, cari multi din bataia lui au murit, cari nu se pot scrie toti anume. Dintr'aceste nemilosdrdii multe si de tot felul ce aved rele, au inceput tara a scddeet si a saraci foarte tare, lipsindi imputinandu-se de oameni, ca din catii erau saracise de tot, dosadindu-i in tot chipul1). ... Duca Voda Inca au iesit din Jai la oaste, April 24 (1683) Luni. Deci lasdnd in urma treizeci douä de orá n- dueti mari pe lard, luatu-si-au atuncii Doamna ..."2).

') Letopisete, Ed. IJ, V. II, p 21 §i urm. 2) Ibid, ibid , p 25

www.dacoromanica.ro 244

Nu fusese mult mai bun in intaia sa Domnie Dumitrasco Cantacuzinoi fù aproape tot atat de rau in a doua. Dumitrasco Voda daca s'au asezat la Domnie, ci iara neparasindu-se de rautatile lui ce avea, met acum laaceasta Domnie n'au avut striste sa domneasca multe ca faced multe asuprcle boerilor i arii marigreutati faceàfiind cumplit tuturor. ..." Acest tiran fricos, Inca pentru sa scoata bani multi, au spanzurat de mani pre Gavril Braescu ce au fost Jitrucer Mare si pre Toader a Nacului, feciori de boeri mari, asijderea si pre alti multi. Pline erau odaile Seimenilor si ale Avgielor, niste slujitori de ai lui ce le pusese elacest nume, tinandu-i mai de credinta ;i beciurilei Divanul cel mare erau pline de oameni pe cari Ii pedepsid in toate chipurile, mai ca in zilele lui Duca Voda. acest Dumitrasco Voda mazilindu-se dintfaceasta Domnie a doua...i tinandu-1 Turdi in temnita, di au fost inteles de toate jacurile ce au fost jacuit fail de isprava din tara, fuand panea i bucatele oamenilori dobitoacele toate Mill soco teala. .. "1) Intfacelas chip ni vorbesteiNeculcea, atat de Duca 2) cat si de Dumitrasco Cantacuzino 3) Domniile se haraziau de atunci aceluia care daded pe ele bani rnai multi. Domnii carile cumparase astfeldela Turci trebuiau in timpul Domniei sa-si scoata cheltuiala facuta pentru luarea Domniei, sa adune banii trebuitori pentru a pastra bunavointa Turcilor, spre a ramaried in scauni a strange bogatii pentru a tral dupa mazilire. Sarcinile pe popor ce erau puse pentru a face fatd acestor trebuinti $i birului din ce in ce mai mare ce se platià, apasau greu pe tara chiar sub Domnii cei mai putin lacomi. Cand era in scaun un Duca sau un Dumitrasco Canta- cuzino, am vazut pana unde mergeau. Taranimea fiind stoarsa $i ne mai putandu-se scoate nimic dela ea, incapea sub teascul fiscului domnesciclasa stapanitoare. Am vazut ce patiau

9 Ibid., Ibid., p. 33-34. 9 Ibid., Ibid., p. 215 qi urm, 3) Ibid., Ibid, p. 224 §i urm

www.dacoromanica.ro 245 boierii cei mari, ni putem Inchipul ce suferiau stapanii de sate cei slabi, cei cu razasii. Le vindeau pe ce puteau prinde luau lumea In cap. Si ce erau oare sà faca? Incercase ei sarmanii sa-si apere avutul cu arma: barba- teasca miscare a lui Hancu si a lui Durac izbuti dintaiu. Duca fù gonit, dar pentru a se intoarce In curand inapoi cu oaste turceascd tatareascd, pentru a Inabusi rascoala in sange a da tara pradd urgiei paganilor. Si vesmc erau la panda musterii gata sd puna mana pe ocinile bietilor stapani, scapdtati istriviti sub povara ord n- duelilor. Acestia erau creaturile Domnului: Greciii Rornanii cari stiuse sd castige favorul luii marii demnitari ai tarii. Dela inceputul veacului XVII si pana in epoca Fanario- tilor vedem pe Vornicii pe Logofeti adunand sumedenii de sate. Listele satelor lui Costea Bucioc, Nicoard Prajescu, Du- mitru Buhus, Ursache, Miron Costin si Neculai Racovita ni-au fost rastrate si ni aratd niste averi uriese. Dar cu totii au fost intrecuti de Iondache Ruset care, nemultamindu-se cu multimea satelor date lui zestre de Neculai Racovita, mai adund Inca pe atatea si multi mai furd razasii cu stapaniri de dinainte de descalecare, cari se vazurd stinsi de ldcomia Domnilor si a di- regdtorilor celor de frunte. $i am citat numai pe cativa, cand toti puternicii de pe acelc vremuri au fost partasi la aceasta uricioasä inelegiuitd despojare a unei intregi clase, din sanul careia cei mai multi din ei iesisei deasupra careia se ridicase1).

Iatil cate sate intäria Gaspar Vodä lut Costea Bucioc la 12 Aprilie 1620. Trtbisäutii, Dimideanii, Mäudägäutii, Carlacäul, RomancAutii, Mar- covatul, Hinata, Buzovita, Rästeul, Costestu, Ploscäreann, Avrämenn, Navräutti, Tetcanii, Bäbulestii,'atrarenn, Delenit cu cutul Ungurilor, Rusn, Bejenn, Prideanii, 1\46rcu1es1ii, Neniteanii, Cucuiatii, Tig5ne§hi, Vadenu, Gäoteanii, Vlädeanti, Cucuiatii, Andriutii,ärbestit, Cotujenii, Manjastit, Baltatestii, Boziianii, Petia Mica, Häntestii, Horodniceanii, Tu- lova. (Iorga, Op. cit , XI, p. 74) La 8 Apri lie 1617, Radu Mihnea intärià lui Nicoara Priijescu, biv Visternic, satele;Helestienn, Tetcanii, 1/2 Bon enii,1/2 Oniceanii, parte din Bätcäteni si dinTopiäleani, ozrnestii,1/2 Purcelestii,1/2 Stolrucenii, 1/2 Brotestil, Dobrovatul, BAimiceann, 1/2 Prisäcanii, 1/2 Täpà- lusea ii, Rängbilestu, Bontestii, 112 Blandestii, Cotova, Visoca, Cozestu, Väscanii, Brioceanti, Prajestii, Räsboianii, 5/2 Rornänestii, Ibid., Ibid., p. 88).

www.dacoromanica.ro 246 De loc nu exagereazA Neculai Costin cand zice cd: de atunci s'au stins casete boere0i mai toate. Asa este:la

Iatd satele intdrite de Alexandru Ilie§ lui Dumitru Buhu§ la 1 Noemvrie 1632: Gddintii pe Siret,Crive§tn, Rävdcanii, Gdurenii, Han- ce§tii, parte din Movilita, Päde§tii, parte din Plotune§ti, din Cdcdre§ti, o bucatä dn hotarul Tärgului Frumos, parte din Tälhare§ti, din Chicira, Vdsie§tii (Barle§tii), Spinoaia, parte din Sughiceni, din Totoe§ti, locul dela Puriceni, Jinenia, Copacenii, BrAte§anii, parte din Pribi§duti, din Coste§ti, din Dumeni, din Buzovita, RAsteul, pärti din Talmaciu, Mdne§tii, 1/2 Groze§ti, MAstacäni, Munceiceii, Nicule§tii (Trife§tii), Romdne§tii, Pro- tope§th, parte din Old§dni, din Bobote§ti (Iorga, op cit., VI, p. 77). Trebue observat insd ea acest act este din 1632. cd Dumitru Buhu§ a mur it la 1648, cd In acest rästimp el a fost Visternic Mare sub Vasile Lupu §i Ca' astfel a trebuit sä mai adune inainte de a murl un mare numdr de sate In Cronica Bohotinului se aratd cd el a cdpätat dela Alexandru Ilie§, in urma actului de mai sus, o mare bucata din Brani§tea de längä Ia§i, precum §ichipul In care a obtinut dela Sandu Micul mo§ia acestuia pe päräul Cozia. Gavrilità Costache, Vornicul cel Mare, Etápánià la moartea lui urmdtoarele sate (afarä de zestrea ce o ddduse ficei sale Elena). Sat lntreg Ro§ie§tii Sat intreg Bdrldne§tii pe Elan

Pope§tii Soldanii VI Ploscuterni Bote§tii Parlitii Pärti dinUmbrare§ti

11 Mihdild§ann ot Hotin , satMihdlcanii ot Hotin Geamenele Sat intreg Larga peste Prut Päcure§tii peste Prut Parte din Ddne§ti Parte din Balta Hercetea StrAmba Pali din Floreni Dolhe§ti pe Crasna Un loc spre Mau' Bogneni Sat intreg Murgenii Satn intreg Ru§ii la Roman 1/2 Tome§tii Tomce§tii 1/2 Ro§cann Bläjiarn 1/2 &Arbil ot Hotin Cepeldutii ot Hotin 1/2 Ruginitii Boge§tii Parte din Britcani peste Prut Brdtianii

Sat intreg Epuremipe Elan ry Bro§tenii Cloodne§tii Pe längä mori §i o multime de vii. (Comunicat de D-1 N. Docan). Izvodul alcdtuit la 15 Iulie 1668, a mo§iilor Visternicului Gheorghe Ursache este mai lung- Sat intreg Litenii la SuceavaSat intreg Epote§tu la Suceava

Va sat Crasna 7) 11 Plopeanii

www.dacoromanica.ro 247 sfar§itul veacului XVII, vechea clasa stapanitoare, aceea pe care intemeierea Principatului o gAsise infiinta,sldbitA ata

Loc in Tatarasii la Suceava 1/2satDanciani la Soroca Sat Intreg Iacobestii r 1/4 IN/Mani r 1/2 sat RomaneAti* r r Sat intregBroscAutii 5 jireabli din Lipäesti* r r r LozAle ., Corotcäesti, r r Ternauca 1/0 sat, Plävalari* " r 77 Mägureanii Siliste intreagA Tilibiacintii Bälbocii

r Metrostianetul r 77 TdrAsAutiilaRohn

1/4 sat VascAuti 7 $träutti r

Sat Intreg Arenu p, , Bärnovul r ? a Sat Intreg Bozianu la Neamtu 17 71 Vornovita 77 ' 1/2 sat Uscatit r 7' 77 Pereräta 17 Sat Intreg Fárcestui r Burlänestu

Part' din Träestas* r S'atintregHriteanti r /1

Sat Intreg PastrAveami , 7, Bliscindutii /7

Part]. din StAnisläveste " 5/6 dinCuliciant r 77

Sat Intreg Fratestu Sat IntregVolocotästu 77 r r Ciorbentt r Novasehta , P

07 Ruginusit 77 Rucsinul r r

n 0 Cärjestit 71 Leutestu la Cernauti

Prienestii 77 77 Jusca r .

1/2 Stliste Coztnesti 7, /1 Boräutii r 77

Sat In'treg Lätenii 77 7' Zadobonca r r Sasoul la Tecuciu 1/2 siliste Volosca n n Pärti In Sminoase " 2/3 " Rohuzna n n Sat Intreg Ghergestnlal utova Siliste IntreagA Dmiseuca n n

Pärtt In Vestelcst* 7, 0 Sat Intreg Milianca 7, n

din Coseste" 7! Pältinisul n n " Hulturesti la Vaslum r Vlaicianii r MdcAresti r 1/2 siliste Dobrodäcianii, r Sat intreg Toderentila Fälctu Siliste Intreaga Giunesti, la Dorohoiu

,, Miami la Läpusna ,, Priporeanii , r r VIddestii r 1/2 stliste Miculinti r r Cricovul Ja Orhem 1/4sat Neculinti* r 1/2 sat Volcinet r r Sat Intreg Crasnaleuca* r Sat Intreg Lalova r Dragusanit r 1/6 sat Stodolna r r Pärti In Hudesti r Sat Intreg Ciumesanit r Sat Intreg Zbiereanii Moluvata r PArti din Todereani r , r Prajelele la Soroca Sat IntregBrätulianii la arligatura

CAinArestii 14 . r CAldArusta laIasi 1/2 sat Popestit , . " Ostäpcianii r ,

www.dacoromanica.ro 248 prin impartirile succesive ale ocinilor sale cati prin greutatile puse de jugul. turcesc pe tara, a primit lovitura de moarte deja

I/2 sat Bolotina la Iasi Siliste Stui zeami laIasi

'2 ,. Carniciami , , Zadureanu 77

Sliste Cirepeanii 77 17 Parti din Sarata* 1/2 siliste Hodoreanu ,, , 1/2 sat Zberestn* , 4 Sat intreg Bumbotestii , Parti din Titiani*

, , Pärjolta 17 71 Sat intreg Florintoma 77 71

77 i 17 Parlitii 77 11 1/2 sat Sungeatiii A A

Siliste Stangaciann 71 >7 /i Ciurestu , 71 si Ursache a mat trait vreo treisprezece am dupti alcatuirea acastui iz vod, a mai fost in slujba si a rnai adunat cu buna samä Inca multime de sate Pe lângil cate mai stringea si bani, de oarese vedem Ca Duca, dupä ce l'a varit ininchisoare si l'a caznit, i-a stors 250 de pungi de bani, o suma spaimantätoare -pentru acea vreme Satele din lista de sus, al car-or nume este urmat de un asteric, sunt sate cumparate dela razasi, petec cu petec. Catastihul original se aflä la Academia Romanä, intre hartille cumparate dela defunctul Ge- neral Pencovic,, Vol. VII, No 69. Miron Costin care critica cu atata asprime oranduelile lui Cante- mir, dar care fusese Marele Logofat al lui Duca Vodti tocmai in a treia Domnie a acestma, a adunat un numar de mosii care nu prea vorbeste in sprijmul desinteresärii lui

1/2 Bränisteri la Neamtul PArti din Barbuscani la Soroca 1/2 Scäuleti , Florem , Sat intreg Barbosii , ,, Stoicani , , , Secuicenn, , Buzureni A

A A Silisäul la Dorohoi , , Bahrinesti II A A , Dumenii , ,, , ,Iurceni , , Micläusanii ,, , Sat intreg Muntenii , 1/2, Sapotenii ,, Macautii 1/8 , Romanestii, , , n Curalestu , , Sat intreg Adasann Harlau , Vepreuca , , , Zugravii , , n Alädäresta , , , Muntend , , Bujinen ,. , , , Lujenn "la Cernauti, , Troicenii , , Sepintii , , Parpaletii , , , Margutenii , ,, , Zmungenii , , . Gugnimanestii, , , Scobarcenii , ,, Godinestu. , , n Rebaiestu , , , Sancautii ,,Hotin , Vlasinestii , , , , Rusinitii , , Oprisenii Ivancautii , , Restilneth /7

www.dacoromanica.ro 249

niste aventurieri jAcasi, ajunsi pe scaunul eii ajutati de lAco_ rnia propriilor säi fruntasi.

Sat Intreg Vaslautu la SorocaSat intreg Seliste la So roca

71 Roduntrestii ,, ,... 17 " Poiana

77 if Spilcena 77 " 17 71, Onestii la Covurluiu

Cucuietu 17 77 la Davida la Orheiu , 77 Traistenn 7/ 71 Caramanestii )7

73 Folestu ,, 77 71 Logofetenii 17 Iasi

Parti dinRugasest, 7/ 71 /7 Volcinetul ,, 17

Ohitesti 77 7/ 77 Umbrarestii 11 17

1/2 Roscani ,, ;, 77 Borlestu ,, ,,

Sat intreg Hertenu i, 77 77 Timerlenn 77 71

al 1) Radocestii ,i 77 17 Larionestii 77 nA

71 Tarzienli 77 71 77 Perienn 77

77 Carabuserenii 71 71 77 Baliesanu 77

71 Verbova 71 77 77 TOMilaUtil 7/

a1 Cacacenii 11 17 77 77 Curetitca 17

Coselnita a, 77 17 Sacatuca ,

77 17 Broscauth 73 /2 / 7) Cerbienn 77 77

Cricautii ,, ,- 77 Barbestii la CarligAtura

Steseienn 71 17 71 I, Buziestii

77 11 Rogojenii ,, 12 11 77 Mardarestb la Tecuci

77 7 Marculestu 77 , 7/ Bordeiu ,, )7

Chibiezca 71 32 77 77 Oprisestn 77 77

17 Visternicenn )7 17 Miestii 71

11 Cotiujanii 72 71 /a Buziestii al

II Borocsami )1 Jata acum lista satelor lui Iordache Ruset, atat a acelor ce le avea dela socru-sau, Neculai Racovita Logofatul, cat si cele cumparate de dansul In trup Intreg sau dela razasi, dupa lista originala aflata la Aca- demia Romana, (Pachetul XVIII, No. 89).

Sat Intreg- *Racintii la Hotin 8/3 din Naslauciantela Hotin

77 7/ Varticautii 77 72 Sat intreg Hlinita

71 11 *Mihalcaul 7/ /7 77 77 Lomacintin 77

7/ 77 Cosautii 17 /7 17 7 Molodova1 7/

1/2 sat Colisinca 77 77 11 >I Briciami 77

Sat Intreg Hrubna 17 17 77 77 Teacotenn 71 7,

7.9 77 Comaraul 71 77 77 17 Lencautli la Soroca

!, 77 Hrimacautii 77 77 0 bucata din locul tar-

77 Edintii 77 /7 gului Soroca

1/12 parte Vacintn* 77 17 Sat Intreg *Cosancicautii ,, 77

Sat intreg Tarasautit 77 17 77 77 *Nemteami 77 77

17 Milianca ., 77 77 77 Trifautii 77 77

www.dacoromanica.ro 250

RAul facut tdrii prin aceasta distrugere a celei mai mari par0 a clasei celei mai sanatoase icelei mai vtinjoase, a fost

Sat intreg *Budestii*la Orheiu 1/2 sat *BálánestiiIi Fálciu *Sárcanii* Sat intreg *opárleann* *Cripovul Párti dinPoiana* la Tecuciu , *lfstia Parte din locul tárgului Parte din *Mihumani " acel. targ Sat intreg Zancairtii Sat Intreg Basincestii* Lalova " n Teligestii* Vascautii " Fundul* Parti dinIndeanii* " " Hulubestn* 1/2 satLeusanii Párti dinGárlesti t

bat Intreg Telinestii " 71 Sat intreg Silipotenii " Tohatinul "" Part' dinObársia* la Tecuciu " Green la Chighecm *Zahlicani 1/2 din *Borladestila Ltipusna " " *Georiani 1/2 sat *Pietrosul Sat Intreg Oancea* Covurlui Parti din*Márinici Cauestii Tutova Sat intreg Vásianii Parti dinflesh* Putna Parte din *Troenesti* Lálesti*

A 71 *Brabiiani* " -Väsiani* r Miclesti*

locul 71 >7 Torcesti* cului Sat intregBerestu* Sat intreg *Stanilestii Fmílciu 1/2 Sat Dobrotestii 1/1 17 *Micanii Goidásesti

Tintestil 77 Sat intregTonrisestii 71

Horjestii 77 Drághi cestu Pdhnestu* restii Párti din*Cretana* 17 Sávenii* n *IStresneti* Milianca " *Bobusam* 1/2 Sat Durnesti *Rosion* Sat intreg Storestii

77 17 Crasnásam* Novacii

Sat intreg *Verdesanii 77 Drágäsarui Párti din*Mtinesti* Zugravii *Budesti Sat intreg Posadniciila Iasi

*Piscani* 11 Iona'sanii n Munteni* Fäurestii 71 Berascani* ,5cheia 71 17 Sat intreg *Balosanii. Parte dinSmeeni* 7, rr

PArti dinDänilesti 11 " Chisarái* Strohicia Sat Intreg Cozmestitla Suceava 'K cheisoara* Calimand

www.dacoromanica.ro 251 nemdsurat. Neinsemnatatea ridiculd a puterilor ce Cantemir a putut adund sub steagul sau la 1711. lipsa desavdr$ita de rezistentd a tail la jacurile Domnilor fanarioti din veacul urmator au fost urinal-He fire§ti ale acestor spolieri.

, Sat Intreg Roznovul la Suceava Sat Intreg Hulturestii la Vasluiu

37 Tibucanii 17 55 ,, Golaestii V) 5, 77 Negrestii Parte din*Codäesti

32 Häbäsästn la Roman Sat Intreg Negrestn*

Va sat Giurgestii la Roman 71 Manjastii* 21 77

Sat intregcheia /1 Turnestii

1/ 51 Piticianie 71 11 *Toderestii ,, 77

27 17 Cdräulestii ,, 7.1 ,,, ZIAtarestii 4. 55

Parte din *Ruhaniila Vasluni 11 It *DU§a§tii 51

1/2 sat Focsästii 71 17 Fart' dinSiirbotesti* 13 71

Sat Intreg Ciortestii 17 Säpoteani* /1 11

Pribestii I/ 11 51 *Burdujeni 17 77

Pärti din Dancesti Sat Intreg Ciopul* 11

Päscani 1/2 sat *Friptule,th 97 71

Pali din Glodeani la Vasluiu Pkti dinSolesti 77 11

Damacuseani 11 Sat Intreg Scheia* 17 77 5P i' Moicesti 11 11 1/2 sat Boldestii ,,

11 Rohotesti* 11 /5 Milt din Moicesti* 12 71

77 Comänesti* 72 77 Siliste Dolhestii* 11

77 Marmuriani 27 Botnann 4, 12

71 Dobroslävesti* 4 Giurgestu* 71

Siliste Hocestii* ,, 11 Stroestii* 1) 2>

*tocul* 17 77 1 1 Pantestii* 71

77 Häldsianii* ,, 1 1 Räucanii* 51

27 Ciocarliestii /1 I/ 15 Märtinestie ;, 51

Pärti dinBorästi I 21 Cräsnasanii*

Locul Bobei* 11 Pärti dinBurghelesti )1

Macresti* /7 11 3, 11 *PAräsiani 12 21

77 77 Cotärlestii ,, /1 II Romanesti 51 >, Satele din lista de mai sus avand un asteric Inaintea numelui lor au fost ale lui Neculai Racovitä, cele avAnd un asteric dupä numele lor au fost filcute dela räzäsi, fie de Neculai Racovitä, fie de Iordache Ruset. Precum se vede, numkul acestor din urmä este foarte mare.i cand ne aducem aminte CA pe langA cate un boieri mancAtor de mosii mare, ca Präjescu, Bucioc, Buhus, Gavrilitä, Neculai Racovitä, Miron Costin sau Iordache Ruset, mai erau multime de mancatori mai mici, dar tot atat de lacomi de pämant si vesnic la panda chilipirurilor de acest solu, ne putem Inchipuì ce groaznica turburarei pustiire a dat mai ales spre sfarsitul veacului XVII peste bietii stäpani dé mosie mai slAbuti.

www.dacoromanica.ro 252

Si, fapt jalnic de constatat, vedem ca, dud' de Iordache Ruset, (care i-a intrecut pe toti) acei mAncdtori de sate §i nimicitori de rAzasi erau Moldoveni neaosi, cari se folosiau de faptul cd Domnul trimis de Turci erd jdca$ spre a jdful §i ei pentru folosul lor. Si, la inceputul veacului urmator, Cantemir ni aratO din cinci mii de curti cdte avuse altd data acea clasd stdpOni- toare, ea abid rAmAsese cu cdtevd sute. Tot Cantemir ne enumerd1) urindloarele saptezecii cinci de farrnhi, alcauind, duphdInsul, clasa stApénitoare sau nobilimea Moldovei: Abazà, Arbure, Asan, Arapu. Bantas, Basota, Bals, Bogdan, Buhus, Boul, Bozianu 2), Burghelea. Cantacuzino, Cantemir, Caracas 3),Carp, Catargiu, Clu- ceriu, Costache sau Gavrihta, Costin, Crupenski, Ciauru, Cer- chez, Cioban, Ciogolea, Chiriac. Darie, Donn, Drago, Durac sau Donea. Fratecea. Ganea, Ghenghea, Goian. HAbAsescu, HOntescu, HOnsaru 4), Hrisoveghie. Isac. Mihu, Miclescu, Milescu, Mirea, Movilä, Motoc, Murgulet. Nacu, Neculcea. Paladie, Petraliphu, Pilat, Pisoski, PrOjescu. Racovitd, Razu, Ropceanu, Ruset. Sipoteanu, StArcea, Sturdza, Stroici 5), Septelici, Soldan. Talabd, Talpd, Tama§, Tanschie, Truitu, Totoiu, Tudori, Turculet, Tifescu. Varlam. Ureche. S'a dovedit cu prisosintO 6), cä clasa stdpAnitoare din Mol- dova cuprinded un numOr de familii neasemOnat mai mare

Descriptio Moldoaviae. Ed. Academiei, p. 116. In Ioc de Bozereanu. In loc de Caraba. In loc de Illsaru. In loc de Stavar, , in traducerea romana, in textul latin lipsa. De D-1 N. Docan in Arhiva din Ia§i, Anul 1900, p. 148.

www.dacoromanica.ro 253 decal cel cuprins- in lista de mai sus; totus se poate admite ca cele saptezeci si cinci de familii insirate de Cantemir erau, pe vremea lui, cele mai cu vaza din clasa stapamtoare. Dinteinsele insa vreo douazeci erau in stralucire mai mare §i incepuse a monopoliza slujbele cele mari. Aceste familii erau: Balsestiisi Sturdzestii cunoscutedinveacul XV, daca nu de mai de mult ;Buhusestii, Basotestii,Bogdanestii, Catar- giestii, Costache§tii,Costinestii, Ciaurestii, Donicestii, Jorastii, Prajestii, Racovitestii, iesittin fruntea boierimii, de pe la sfarsitul veacului XVI sau inceputul celui urmator si catre cari venira sa se adauge mai pe urmai Crupenskiestii1): Cantacuzinestii, Hrisoverghiestii, Paladestii si Rusetestii, familii grecesti catre cari s'adauge familia Razu. (Ghikulestii ramasera la Tarigrad pana la suirea in scaun a lui Grigore (II) Ghika). Celelalte familii, cu buna sama tot atat de vechi ca si cele de mai sus, fiind mai putin avute, fura suite sa se multameasca cu slujbe mai mici. De mult se aplica calificativul de Boert intregii clase stapanitoare, cronicarii cdnd ni vorbesc de stapanii de mo§ii In aeobste Ii numesc boerCi obstia lor boerimea. Boerimea stapania, la inceputul veacului XVII, o foarte mare parte din teritoriul tdrii, ea monopolizase toate functiunile, Domnul pentru trebile tarii statea de vorba numai cu ea. Tara era ocarmuita numai de Domn si de boerime. Aceasta situatiune atat de mare si de stralucitoare a boerimii nu erà intemeiata pe nici o legiuire, ci erei o stare de fapt, rezultand din dezvoltarea institutiunii cnezatului 5ub inriurirea imprejurarilor cari au alcatuit sirul istoriei noastre. Boeriile erau toate efectiveadica'. nu se dadea tillul fara diregatoria: Cu vremna feciorii de boeri fara titluri luara numele de mazi4, urmasii lor de neamuri. Mazilii si neamurile erau tint* sa ieasa la slujbele la cari li randuia Domnul: cer-

1) Stroicestii inceteazd de a mai ocupà boerii mari inca dip intäia jurndtate a veacului XVIII. ei cad la boerti met si se apropie de starea rdtrdstet Totus faptul cd cei de astAzi sunt urmasit celor dip veacul XIV, mi se pare mat mult deck probabil.

www.dacoromanica.ro 254 cetdri, hotdrnicii, implinirii altele fdrd a primi pentru ele vre-o plata, in schimbul stdrii lor privilegeate fatd cu birurile Singurele texte din acea epoca, mie cunoscute, cari vorbesc de privilegii pentru boerime, sunt articolele dill Pravila lui V a- sile Lupu1), stabilind mic§orarea pedepsei cdnd vinovatul apar- tine roclului celui ales, adicd boertei. Dealtmintrelea spiritul In

Pravila lui Vasile Lupu. Pentru a douasprezecea pricinä ii mic- sureaza gudetul. certarea. Glav 62 1. A douasprezecea prima ce indeamna pre gudet sa inmic- soreaze certarea celui vinovat, de cum scnu pravilele, iaste ruda cea ahasa ce sa zice Boeria. De vreame ce nice cei den ruda bunä, boeni nici fecioni lorsil vor certà cu caterga sau cu ocna, ce pentru acestiasil vor goni din mosia sa catäva vreame. Tara nu sa nice span- zura in furce ca alti facaton MI nice sa intapa, ce dreptä aceastia drept toate h sil tae capetele, nice pre ulitä pren trag nu sa poarta urui ca acestia. 2 Cänd 6art6 gudetul sau pravila pre cineva cu bani, tocma sil arta boiarul cai cel särac. 3. Certarea cea trupasca ce da pravila pentru greseale de ar fi cat de micasoarä, acea certare daca sa va da vre unui boiariu sa chiama prea mare, deck candu sat da fieculdin cei mai mici. larasi vine lucrul unul drept altul. Cat ar fi de mica certarea ce va fi cu barn, la vre un om di cesti mai mici iprosti,la acestia iaste mai mare de cat s'ar da la un boianu. Drept aceaia pravila schimba certarea cea trupasca cu barn cand iaste vre un boiarm si 11 ciartä Cu ce certare de bani, 'aft de -taste vre un om de gosi micsorisarac, sa va certa Cu certare trupasca. 4 Da gresiale ca acealea ce sunt la pravila, mai man sil dau boiarilor decat säracilori mai mult sa vor certà boiani de cat cei mai micii mai slaraci. Cum s'are zice, de sä va aflavre un boiann hi- clean unui Domni ham tarn si de s'ar arata Inteacestachip si unul din cei mat mici, mai mult s'are certà cel mai mare boiarin de catcel mai mic om mai de gos. Asudere iomul cel mai de gos de-1 vor prinde la räsboiu viu,ii vor tuiiàcapul, iara de vor prinde vre un boiarin 11 vor spanzurà. Gresalele ce fac rusine boiarii boiarilor, mai mult sa 6arta boiarii de cat cei ink mici ioameni mal de gos, cum S'ar zicela gresala hotnei sä va certa mai mult boiarinul de cat cel mai micsor. La gresalele ce invatti pravila furci, cumu-i hainia si viclesugul cand hicleneste pre Domnu sAu,sil va spänzura siboiannul ca si cel mai prost, iar furcile boiannului sä [se]faca mai inalte de cat acelui mai mic. Cand va marturisi ne§tine mint'uni sau vafieretic, icand

www.dacoromanica.ro 255 care sunt alcatuite articolele In chestiune este destul de larg si de inalt. Boerii sunt in majoritatea cazurilor scutiti de pedepse ca: spanzuratoarea, ocna §i bataia, cea dintaiu fiind inlocuita prin decapitare. Insa de ocna si de bataie sunt scutiti numai pana la a doua recidiva :in cazul cdnd comit de trei ori acea§ fapta, sufera pedeapsa ca oamenii mici. In caz de tradare, pot fi spanzurati, furcile lor avand a fi de cloua ori mai nalte decat acele ale oamenilor de rand. Boerul haia tarii tDomnului, daca' este prins viu in rasboiu, este spanzurat, pe cand tova- rasului sau din treptele de josi se taie capul. Pentru hotrie, pedeapsa boierului este mai mare deck acea a omului de rand. In realitate insa aceste dispozitiuni frumoase ramaneau litera moarta pe hartie. Boerul cu bani cu trecere scapa in deobste de pedeapsa, iar omul sdrac era adesea pedepsit chiar cand nu era vinovat. Titlurile de baroni, con#, marchezi, printi, duci, au fost cu totul necunoscute in Moldova. Tot astfel a fost in Un- gana pand la distrugerea acelei Craii in batalla dela Mohaci: toate titlurile marilor familii unguresti sunt Conferite de Hab- sburgi in cursul recuceririi Ungariei de catre Austria sau dupa acea cucerire. In Polonia asemenea titlurile nu existausi un nu va ascultd de Domnu àusi la lucrul ce'! vor Sudui pre ImpAratul, sau pre Domnul locului, inteutt chip sa vor certa tboiarii i cei mat prosti Cela ce va face o gresala näclajduind cà nti sd va certd pentru caci iaste boiarin, si de va fiscos cuvant, sdfieinteles cineva cum sa fie zis acest cuvant, si cum s'a facut a6asta gresala cu acest gAnd, atunci boiarinul sa va certà deatocmai ca cei mai sdraci. Cand sä va caded unui boiarin pentru gresala 6au facut, sa-1 trimitä la ocnii sau sa I bata prin targ, sau alta certares'd pata, lard' gudetul ca pre un boiarin va certa-1 cu ban'l a6asta sa face odata sau de cloud ori, iara a treia oara de '1 vor mai prinde pre bolarin facand iaräs aced gresala, atunci sa va certd tocma ca icel mai mic om mai prost La certarile cealea ce da pravila dupa voia gudetului, la aceled poate gudetul s'a mai inputineze certarea botarinului, lard acelea certari, ce de fata invata legea si pravila certarea cum va fi,nu poate gudetul sa certe mai putin pre boiaritt de cat pre cel mai mic st mat deos om. Pentru preacurvie tocmai sa 6arta boiarinul cai cel mai mic.

www.dacoromanica.ro 256 calator francez din veacul XVIII scria ca acele de conti si de marchezi fusese introduse in acelregat °data cubucatarii francezi1). Tot atat de necunoscute erau la familiile bastinase bla- zoanele. Boierii aveau insenme personale pe pecetile lor,in- semne cari variau dela tata la fiti si dela frate la fi-ate. Gheorghe Bals, Paredlab de Hotin iapoi Vtorii Logofat lainceputul veacului XVII, avea pe pecetea lui un cerb in loc de steaua de astazi a Balsestilor. Pecetea întäiului Ghika, ca boer, poarta o cruce ce o tin doi lei in picioare cari stau fata in fata, in loc de lacrimile Ghikulestilor din Tara-Romaneasca, cari sunt farä indoiala urmasii lui. Barbatia clasei stapanitoare ramasese aceeas ca mai Ina- inte ;pretutindeni gasim pe membrii ei despretuitori de moarte. Ostirile lesesti erau pline de Moldoveni de neam bun, din cari multi dobandira nume de viteji mari, precum dovedesc exemplul lui Cantemiri al lui Turculet. Cultura asemenea Meuse progrese insemnate, stiinta de carte incepuse a se intinde : Luca Stroici, Ureche, Miron Costin, Neculai Costin, Dumitru Cantemir altii erau oameni cu o cultura deosebita, dobandita de cei mai multi in scoalele polone. Domnia lui Vasile Lupu daduse culturii o mare imboldire, aceasta direcOune, urmata de Mitro- politul Dosofteiu, incepuse sa dea roadele cele mai frumoase. Cultura si atingerea cu strainii imblanzise mult moravurile si obiceiu rile. Clasa stapanitoare din Moldova tindea din ce in cç mai mult sa se asemene cu nobilimea polona, cand invaziunea Grecilori contactul cu dansii veni sâ schimbe accasta directiune, inlocuind din nenorocire o tnriurire apusana prin alta orientala.

1) Les titres de marqui8 et d6 comtes s'y sont introduits avec les cuisimers 'frantais; tes marquis et ces comtes ne sont que pour des valets ou des flatteurs". (Coyer, Histoire de Sobieski,I, p 66, in Nie- stecki, Herbarz Polski, I, p. 444).

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL V CONDITIUNE PERSONALÀ A TENILOR

§ 1. Despre sateni.

Am stabilit, in capitolul I al Cartii I, ca sätenii moldoveni, ca si acei din toatearile locuite de Romani, erau oameni slobozi in vremea intemeterii Domniei st ca dreptul romcinese (3c1KOIllt KOAOCKII-1)era un drept de oameni liberi. Robul strain iertat de robie, trdia dupa iertarea lui, liber pre legea romd- neased lillETZ, CAM:IMO Hd ROAOCKOMS 3tIKOIA). De atunci Incoace n'a intervenit in Moldova nici o masurd obsteasca care sa fi atentat la libertatea taranulw moldovan dupa cum Mihaiu Viteazul serbise, dintr'o trdsdturd de condeiu, toatd taranimea din Tara-Romaneasca. Erau in satele Moldovei oameni cu libertate marginitd, cart se numiau veeini, dar vom vedea in paragraful in care ne vom ocupa de ei ca, mai ales la inceput, alcdtuiau exceptiunea, obstia locuitorilor flind oameni slobozi. Numai la sfar- sittil epocii tratata in cartea de fardi multamit abuzurilor celor mai vadite, ajuns-a numarul vecinilor sà se apropie de acel al locuitorilor slobozi,i poate chiar sd-1 intreaca. Vedem pe acestia din urma', pana la desfiintarea vecinatdtii, falindu-se cu numele de oameni slobozi de mosie. Libertatea satenilor moldoveni era absoluta, et puteau sa ram'And In satul In care se nascuse sau sd se mute in altul dupa cum le era voea. Nu pot privi ca o restrictiune a acestei libertati faptul lnainte de a se muta din satul In care 1st aveau eisla, adica unde-si platiau birul, erau tinuti sä achite datoriile lor catre fisc,

6398 17 www.dacoromanica.ro 258 sa mijloceascd raderea numelui lor din cislasatului ce-1 Ord- siaui inscrierea in acea a locului unde mergeau sa se aseze. Aceste erau simple masuri fiscale cari nu purtau nici o atingere statutului personal al saleanului1). Ca se fdceau cu acest prilej abuzuri, este neindoelnic, cad nu era bucuros sd se mute sdteanul nici stdpanul satului, care pierdea partea de dijmd, munca icelelalte foloase ce le avea dela acel sAtean, nicisAtenii a cdror cisld individuala sporia prin faptul ca birul acelui plecat trebuia sa se repartizeze intre toti cei ramasi, mci Visteria domneascd care avea interes ca numarul contribuabilifor sd rdmand statornic spre a nu da loc Ja prefaceri, incurcaturii deturndri. Este vederat ca toti puneau, pe cat puteau, bete in roate sateanului, care voia sd se mute si ca aceasta mutare era pentru el anevoioasa, adesea cu neputintd. Dar aceste obstacole erau datorite proastei ocarmuirii abuzului, alcatuiau o stare de fapt si nu de drept. Sdteanul cuminte istdruitorizbutia totdeauna sd se mute daca asta era vointa lui nestramutata. Mult rau a fdcut tardrumii nazuinta stdparnlor de a reduce pe tdrani la vecindtate prin fel de fel de mijloace, unele mestesugite, altele arbitrare, cari se vor descrie in paragraful u rmdtor. Numarul vecinilor sporia dinzi inzi.Desì sdtenii apdrau libertatea cu indarjire fatd cu puterea crescandd a aristocratiei ce inlocuise, lasfarsitul secolului XVII, vechea clasd stapanitoare si mai ales date fiind mijloacele nescrupuloase in-

1) 1663, Mani 7. Evstratte Dabija Vv., scrie la tot] oamenn din GA- nesti cà ardtand ei Domniet cd Banul, la moartea lui, 1-a iertat de vect- ndtate, sunt slobozi sd pdräsascd satul, însd set' plciteascei mai ntäiu cisla si sit li se arunce cisla du,pd dcínsii, sd se stie care unde se duce Domnul termind sfatuindu-i sd se aseze acolo, In sat si sd se apuce de hrand de agonisitd pentru inclamana lor. (Iorga, Op. cit, VI, p. 84). 1667, Aprthe 21. Alexandru (flies) Vv., volniceste pe Alexandra, vAduva lui Buhus ce a fost Logofat Mare, sd opreascd niste bucate a oamenilor din sat, din Gänesti,pentru 200 de galbent ce a cheltuit Buhus pentru nevi:de acelor oameni, pdnd ce vor da banu. Astiderea pentru ctsla ce au et In sat, sd nu fie slobozi a iesi de acolo pdnd ce nu-si vor sidled (pldti) ctsla lor. Cdnd vor plàtì sei fie slobozi a esi unde le va fi voia. (Iorga, Op cit., VI, p 86).

www.dacoromanica.ro 259

trebuintate de ea, nu incape indoiala cd intreaga taranime moldoveneasca se gasia in alternativa de a primi o stare de vecinatate, care nu se deosebia acuma aproape intru filmic de robie sau de a fugi in massii peste hotar, cand interveni Constan- tin Mavrocordat pnn actul desemnat sub numele de Act de desfiintare a vecindtdtii. Daca satenilor moldoveni liberi li era foarte greu sa ajunga a ocupa slujbe mai insemnate, aceasta era o greutate de fapt, datoritd mai cu samd ne§tiintii lor de carte, dar necum vfe unei incapacitati legale. Nu cunosc nici o dispozitie prin care acce- sul slujbelor sa lifi fost interzis. Nu existä asemenea nici o legiuire care impiedeca pe acei ce se imbogatiau sa devina stapdni de sate, cum nu incape indoiala ca s'a §i Intamplat unora dineicariin vatase carte §tiuse sa capete favoarea vre unui puternic al zilei.

§ 2. Despre vecini. Pe langa satenii liberi, actele ni arata ca exista in Mol- dova o categorie de locuitori ai satelor cu libertate lirnitatd, purtand numele de vecini. Cel mai vechiu document, mie cunoscut, care vorbe§te de vecini este un ispisoc allui Petru (Schiopul) Vv.,din 3 Septemvne 15851). Aceti oameni cu libertate limitatd poarta In actele slavone numele de arkmii, adica vecini. Mai cunosc un act din veacul XVI relativ lavecini,el es e dat de Mihaiu Viteazul la 27 Iulie 1599 2). Actele relative la vecini, rare in primii ani ai veacului XVII, se inmultesc pe urrna rapede. 1585, Septemvrie 3. Petru Vv (Schiopul) intäreste lui Bucioc, Pftrcalabul de Hotin, dreapta lui °ma' si cumparatura dela Ion Vv, Lunca Mare, ca sà-st aseze acolo sat. Oricine va yen' inteacel loc,In Lunca Mare, ca fie ver;tn lui Bucioc, iar cari ar veni din altetAri Ungur, Muntean, Sarb sau Grec, sd aiba pe 5 ani slobozie de darile corvezile domnesti. (Acad. Rom., V, 94). 1599, Iulie 27. Miham Viteazul intAreste mAnAstirii Bistrita dijma albinelor dela tog neeinii din satele naindstirii din tinutul Neamtului. (Arhiva 'storied, Ii, p. 117).

www.dacoromanica.ro 260 Ei ni apar indeob§te amestecati in sate cu satenii dar vedem facandu-se deosebire intre satele cari au vecini acele cari nu au vecini Adesea intalnim cate un sat care-i locuit numai de vecini, cum este Lunca Mare, slobozia in t rita lui Bucioc, Parcalabul de Hotin, unde toti acei cari vor veni sa s'a§eze devin prin insu* acel fapt vecinii lui Bucioc. In satul Scociuhanii, de pe Barlad, despre care vorbe§te uricul din 3 Iulie 1604 a lui Eremia Movila, vecinii cari loculau in 60 de bordeie, alcatuiau daca nu toatA, apoi de sigur marea majoritate a populatiunii2).

Din cele 161 sate alcatuind averea lui Iordache Ruset, dupa catastihul dela 1732, Fevruarie 25, urmatoarele erau ca vecini: Rasintu, Colisauca, Comaraul, Hrimacäutii, Edintn, Tarasdutii, Mol- dova {cu 40 vecini), Bricianii, Hrubna, Teacotenn, aceste la tinutul Ho- tinului; Lencautii, Cosaucintil, Trifäutii, la tinutul Sorocii, Sarcanii, Cripcovul, Väscautu, Leusanii, Tohatinul, la tinutul Or- heiului, Lipotenn la tinutul Tecuciului; Savenn la tinutul Dorohmului; Stroestii, Novacn, Dragsanul, la tinutul Harlaului, Cozmestiii Mircestii la tinutul Sucevii, Tibucanii, Negrestn, la tinutul Neamtului; Habasästii, Giurgestii, la tinutul Romanului, Hulturestn la Vasluiu Adica din 161 sate erau numai 35 cu vecirn. Din cele 104 sate sau pall de sate läsate de Visternicul Gheorghe Ursache la moartea lui, 45 sunt trecute in lista satelor lui ca avdnd vecini. (Acad Rom , Hârlii, Pencovici, VII, 69). Proportia insa a satelor cu vecini rata de cele fara vecini era in realitate mult mai mare decat reiesa din cifrele de mai sus. In lista totalä a satelor infra' atat, precuin am väzut, o multime de cumparaturi dela razäsi pe can puteau fi numai putini vecini cdti foarte multe silisti pustii. Din cercetarea cu amdnuntul a listei satelor Visternicului Ureche rezulta cd aproape toate satele mostenite sau cumparate in corp intreg aveau vecini Din lista satelorlui Iordache Ruset, cercetatd iaras in anadnuntime, proportia satelor cu vecini la acele fara vecini, desi in realitate nu asd de mica cum pare la prima vedere, rämäne totus sula acea din lista satelor lui Grigore Ureche. 1604, Julie 3. Eremia Movila Vv. intareste schimbul prin care mandstirea Galata da lui Ureche Vornicul satul Petricanii cu o moard, ludnd in schimb satul Scociuhanii pe Bdrlad ea 60 bordeie de vecini (CL tufermckT Hasdeu, Arhiva Istoricd, Ir, p. 77).

www.dacoromanica.ro 261

Satul Vascdutii dela tinutul Sucevei se pare ca', la1610, era asemenea locuit exclusiv sau aproape exclusiv de vecini, de oarece vedem pe $eptelici, la 12 Iulie al aceluian, cumpdrand delaniste rude si rdzdsi ai sdi, stranepoti ca si el ai batranului $eptelici : jurndtate din a patra parte din satul Vas- cdutii" cu jireabiile si cu cinci vecini gata... Daca pe a opta parte de sat erau cinci vecini, urmeazd cd in satul intreg erau atunci patruzeci, numdr de locuitori prea indestuldtor pentru un sat pe acea vreme '). Apoi din alt act stim cd tot satul Vascdutii umbld in patruzeci si opt de jireabii care probabil erau toate tinute de vecini2). Observ cd sunt sate despre cari avem un sir de documente anterioare veacului XVII, cum estes. e.satul Tucas dela Neamtul i inacele documente nu se pomeneste nici

i) Acad. Rom., XLI, 20 2) In acelas caz mi se par a fi fost satele Vlaicenii $1 Ciorbestii; 1620, Ianuarie 5. Gaspar Vv. Int'areste vanzarea facutii lui Ispravnic de Steftinesti, de catrd Maria Cazaca a unei a scisea parte din satul Vidiceni, ca seise vecini si ca loe de ni-oarei (Acad. Rom., XLI, 83). 1660, August 5. *tefan (Lupu) Vv. volmceste pe Egumenul mdnastirii Barnova sá scoatd satul Ciorbestii a mdnáslirii, sd lucreze cdte doud zile pe lund la once lucra va fi voia ceilugeirilor(Acad. Rom., M-ss. I., p, 1). 1677, Maiu 3. Antonte Ruset Vv. face $tire cA c'alugärii dela Mr- nova au avut para ,ca tdranii din Ciorbesti' §i au al-Mat calugarii acest sat ce au fost de ocolulIasilor, a targulut, cu poeni de fänate cAte sunt pre hotarul satuluti cu etc..." este mbInAstirti danie dela Miren Barnovschie. Vecinii din acel sal s'au incercat acuma cai In alte randuri s'a* nu asculte de ealugriri dar Domnul hold reste ad li lucreze, la once trebuinfei at avea, ccite cloud zile pe land. lar ocalugririi sa le dea loc de fAnat pre hotarul satulut" unde ver socoti (calugtirii) si sci led de a zecea de pe hotarul satului, din vane, din fanat si din gradmi din tot venitul. (Acad. Rom.. M-ss. Ip. 1-2). 1662, Iunie 30. Evstratie Dabija Vv judeca' pricina dintre Dron Tura si Ionasco Diacul pentru o jireabie din stellpul lui Nonefu din Ma- mornitai patru vecbni ce Ionasco i-a fost cumpArat dela Lupul i Ileana, copiii lui AnghelHotarAste ca acea jireabiei acei vecina sa se tie de Ionasco Diacul. De oarece pe o singurA jireabte din satul Mamornita vedem patrt vecini, este probabil ca tott locuitorit satulut erau vecini.

www.dacoromanica.ro 262 un cuvdnt despre vecini, ei apar insd indatd dupd inceputul acelui veac1). Vecinul erd legat de hotarul satului in care se afid (gle- bae adscriptus); numai tarziu in veacul XVII si la inceputul acelui urrntitor îl vedem despArtit de acel hotari vandut sau ddruit in deosebi. Faptul cd erd legat de gleba este mai presus de once indoialä. Avem o multime de acte relative lavecini cari zic ldmurit cd cutare este veciti de mosie", altele ni arata sate cu vecini si sate fdrd vecini. Apoi in satele impArtite vedem cd fiecare parte, cum isi are analogul din hotar, îi are si analogul din vecini 2).

1612, Martie 9 Stefan (liazvan) Vv dputere Egumenului ma- nastiril dela Sinai sa stapaneascä vecinii meineistbrii din satul lacff, dela tinutul Neamtului, sei impiedece sà fugd vreun vecin din acel sat (Acad. Rom., XLI, 28). 1612, Julie 17. Stefan (Razvan) Vv., &A volnicie Egumenului manastirei dela Sinai si vatamanului sau dela satul lucas al mänästirii, a sill pe vecinii acelei meineistiri sà facd toate slujbele de care va avea nevoie meindstirea lar pe cei ce se vor opune sä-i bata ca pe niste vecini. (Acad. Rom., XLI, 29. 1620, Iulie 17 Gaspar Vv (land lui Petrea carte de volnicie ca sa stapdneasca jumatate de sat Darmanestu, hotära.$te ca nime sä nu aiba treabä cu un vecin anume Gdrlea ce este pe parten lui, nici cu bucal ele acelui vecin, nici a lucra nime cu dansul. (Acad. Rom., XLI, 90). Marturie fara data inainte de 1640) a Vornicului de Poartä Navra- päscul pentru alegerea unor parti din Boldesti, cumparate de Dumitru Buhus dela razasi. s'au aflat nist[e] vecini batrani ramasi dela Cala- pod, de am socotit cd sd vini pre doo pàri trei (Cronica Vas- canilor in Analele Acad. Rom., Seria XXIX). 1665, Aprilie 13. Evstratie Dabija Vv. Intäreste lui Stefan Scarlet partea lui de Zorleni (Tutova), Cu vecini cu tot. Vecinii ceiti va aved pe partea lui ,sa aibà toti a asculta de dansul intru tot ce le va da invätä- tura, iar cari dintrinsii nu vor asculta, sa aiba a-i certà dupa deala lor cari vecini vor fi fugit pre partea Isdroaei, sd aibei a luâ vecinii dela deinsa ducd pre partea lui". (lorga, Op cit., VI, p. 24). 1679, Dechemvrie 7. Stefan sin Savin vindepartea lui de Rotompet- nod cu doi vecini, anume Stefan Rapälagai Nacul sin Dumitrasco, lui Toderasco feciorul lui Nacul Stolnicul. (Iorga, Op. cit., VII, p 105). 1660, Aprilie 2. Conti§ ce au fost Logofät incredinteaza prin zapisul sail cum a vandut bate peirtble lui din sal, din Beitrdnoti, de pe Cobale, nu tog, vecinii ce aJavut pre acele pdrti. (Acad. Rom., LXVII, 15). 1671, Fevruarie 34. Gheorghe Duca Vv, ,intareste lui Damir pe

www.dacoromanica.ro 263

Vecinul era In deobste un sidtean cu casA care îi lucra din mosii stramosi pamantul,i acel pamant este numit moOe de documentele vremii '). vecinii lui: *tefan Ctuscoi GligorieiAnisie, feciorii Varvarei, fata lui Toader Grebenciai nepotul lor, Ilie, din Muntern. s'au aflat tor vanduti rilz4ilor din partea din sus. (Torga, Op. cit , XI, p. 53). 1680, Maiu 8. Marturia boerilor celor mari pentru vanzarea de catrd Nacul, biv Vel Stolnic, catra nepotii sal Savin Vel Sulgeri Gheor- ghita Postelnicul, a satului Plesestii pe Miletin, la ttnutul Harlaului, cu vatra satului, din camp si din padure si din tot locul cu tot venitul si cu oamenii ce se vor afla, din cari au fost vecini (V A. Ureche, Miron Costin, I, p. 709) 1690, Maiu 2 Vasile Cantacuzino biv Paharnic, face stire tuturor cui se cade a auzi, ea au ddruit satu/ Preutestii dela tinutul Neamtulut cu tot loculi venitul ca tog vecinit ce se vor aflec drepti vecini din acest sat'. (V. A Ureche, Miron Costin, II, p 531). 1701, Iulie 7 Miron Spatarul, ginerele Smile' se invoeste cu mostenitorii luieptelici Hatmanuli, ieà pentru niste datorii ce avea Hat- manul,catra Saul, jumätate de satul Cheznautii ca ca' (r, vecini s'ar alege acelui sat (Acad. Rom., XLV, 130. 1702, Tunic 16 Miron Spátarul impreuna cu femeia lui,avand catra unchiul lor, Vasile Ropceanul, o datorie de 30 de lei, II dau spre a se plan pe Ion, feciorul Mariei Stratoaei, care li-au fost drept vecin din partea lor, din .5'chei. (Acad Rom., IV, 230), 1714, Martie 9. Neculai Mavrocordat volniceste pe Stolniceasa Ur- sachioaea sä lea de unde Far aflà pe Vasile Grad, care-i este vean din Bozieni, cu tot ce ar avea §i clued' la casa ei in Bozieni. (Acad. Rom , XLVII, 201). 1720, Iunie 14. Anita Vorniceasa a Mitrei, dupa ce daruise jumatate din satul Pomarla unui nepot al sau, impinsd pe urmd de nevoi, vinde aceeas jumatate de sat lui Dumitru Macri Vel Ban, várului ei primar, ,,insei feird vecini, cdcipre vecini i-am iertat treaba Dumnealui cu dansii" (Condica Anastasie Basota, p. 43, No. 39 La Epitropia Basotd). 1732, August 31. Constantin Mavrocordat Vv., intareste lui Iordache Cantacuzino Vel Vornic vec lui din Deleni, in tinutul Harlanlui, pe temeiul izvodului facut din poronca lui stefan Petriceico Vodd de Contas Stolnicul, stelpilneasai el $1 urmasii lui impreunci ca satul. (Acad. Rom., M-ss 237, p. 347). Intre 1650 si 1660. Dragan Nameastnicul de Neamt, face stire ca s'au parat Dumitrasco cu Mierea pentru o sapatura ce este In dealul Arainestilor, zicand Mierea ca este a lui si-au tinut-o vecinti din acel sat. lar Dumitrasco jurand in biserica cd a sapat-o el din padure merei, s'a hotarit s'o tie Dumitrasco (Acad. Rom , LVII, p. 14).

www.dacoromanica.ro 264 Dar, lucru straniu, se puteä chiar intampla ca vecinul sä fie mosan, adica sä aiba partea lui dintr'o judetie. Conditiunea mosiei nu era schimbatä prin faptul cä stapanul era sau devenise vecin1). Daca vecinul putea sa stapaneasca pamant, apoi dreptul lui de a poseda oblecte mobiliare nu poate face nici o indoiala : numaroase documente din care mai multe sunt rezumate aici In note, ni vorbesc de vitelei bucatele vecinilor, asupra carora stapanul lor nu a yea nici un drept. 1645, Iunie 5. Stolnicul Frangulii Nacul rdspund la cartea Dom- neascd prin care Vasile Vv. iiinsärcind sà cerceteze pricina dintre Calcas cu niste vecim din Pena Acei oameni aratd cà inteadevär au fost vecini din vechime, in sat in Petra, acum s'au sculat Calcai i-au luat din sat din mid de daide si de zlotii i-au mutat intr'all sat, in Lencu$esti ft er neavd nd nici o mosie acolo, intr'acel sat(Acad. Rom , XXXVI, 144) 1680, Iume 23. Vasile, feciorul Ionesei din Roscani tCu nepotul sàu Vasile, feciorul lui Gavril, fratele sàu, märturisesc di au avid ei un loc de prisacd in Cosítegi, in tinutul CarligAturn$1. Arseme a datpartea lui din acel loc de prisacei dame jupdnesei Alexandroaiei RAddchioae si aceasta l'a iertat de vecindtate pe Arsenie si pe feciorn lui, caci i-a fost drept vectn acelei jupanese. Deci au dat Vasile Cu nepotul sdu Va- sile sin Gavril partea lor din acea prisaa. lui Enachie Gramaticul, ginerele Spätdroaei Alexandroaei, luAnd in schimb o vacä si un vitel. (Acad. Rom., II, 287). Este probabil cfi prisaca in chestiune se afla pe hotarul (in ju- tlecia) RädAchioaei 1690, lulie 22 Carte de judecatà dela Constantin V v , PlangAndu-se Titian din Rusi, pe CobAle, cd Ivasco, fostul Comis, 11 trage la vecinätate si intrebat fltnd de and sede in Rust, a rdspuns cd sede de 20 am. Domnul ib dâ rcimas fiind cd sin gur a md rturisit di nu are mosie intr'acel sat. (Acad. Rom., LXV, 104) 1727, Wile 8. Grigore (II) Ghica Vv judeat prima dintre niste vecini a$eza(i cu casele in satul Sdlistea cu Gheorghe Armasul, stäpanul acelui sat In urma raportului Episcopului de Roman, facut pe märturia multor oamern bdtrani, Domnul declard vecin o parte din acei oameni. (Acad. Rom, Mss. 237, p. 544) 1) 1670 Maiu 8 Ioana VArtoasa, fata Grigutii, nepoata Isaicàii cu cei patru fecion ai ei, din satul Ordasdi pe Rdut, in tinutul Sorocei, dd- ruesc Stolniculm celin mare, Ilie Sturdza, partea lor de ocind dirt acel sat' din jumeitate de jurniitate de beitrcirt, din sus, a cincea parte $i din cealaltd jumiitate de Minim a cincea parte, $i a cincea parte din infra Batului $i din farina $i din vad de moard, iar partile razdsilor lor din

www.dacoromanica.ro 265

Vecinul era legat de satul sau si nu erd in drept sa-1 pardseascd spre a se stabili aiure nu numai prin faptul vecinatatii. Prin o asemene strdmutare pagubid pe stapanul sail In chip indoit: intdiu sustrdgandu-se dela munca datoritd si al doilea lipsind din cisld. Caci birul erd aruncat pe sat in sumd glo- bala, care se cisluiet, se repartiza intre locuitori, atata de cap de om. Lipsind din numdrul lor, judetul (stapanul) care erd raspunzator pentru satullui, trebuid sd plateasca banii din punga lui sau sa faca o cisla noua, lucru anevolos i). vad, Inca' sa le tie Sturdza, pan.1 ce razasit vor intoarce cheltutala ce a cheltuit Ioana pentru un hatalm (gloaba) pentru dansit. Aceste le dau lui Sturdza pentru cei i-au fost vecini ?I i-au iertal pe tog, sä fie volnici sa se brdneascd st sa se ducd mide le va fie voia. (Acad. Rom. Mss. manastirea Barbotu. No. 13. fila 23) 1728 hate 12. Grigore (II) Ghtka Vv judecd para dintre Iordache Cantacuzino Vel Spdtar ivecinii lui din satul Illdnjet sti,Cojocdrestii, in numar de cincisprezece, pe cari-t trage la vectnittate din satul seta Meingtsti, In tinutul Neamtului. Et se apard zicand cd sunt oameni de mosie din Hoctungi. lar Iordache Cantacuzino arata ca et sunt vectnt din satul Manjd stt, fund most' lor vecint in vremea lut Vasile Voda Dupd moartea parintelui sau, cumpdrand unchtul sau, Ilte Cantacuzino, satul Manjastu, mama lui Iordache Cantacuzino, potrtvit tocmelit facutd cu cumparatorul, a luat cu dansa cincisprezece vecint triutandu-i in alt sat, printre cart erai unul Constantin Morariul, frate cu tatäl unora din ve- emu Cu cart se judeca. Apot din cettrea zaptselor aratate de et spre a dovedi cd au mosie tn Flociungt, se constatä cá mosia ce o trag in Ho- ciungt dupd mosul lor Gavrtl, nu era a lui Gavril, ci a femeii acestuia, Grozava, fata lut Saul care a dat-o danie lui Stmion, tatal acelor °ameni cari se judecd cu Cantacuzino Deci dovedindu-se ccl mosia a fost de pe muiare, nu a lut, s'a cunoscut ed acel vecin a luat fatd de mofan si mosia dupd femeie au ramas". Domnul it declara vecini. (Acad. Rom., Mss, 237 p. 391). Pentru deosebirea conditiunii parto femeesti la vecint,vezi mat departe in text. (1624) April 20. Radul Vv. intarind vacluvet lut Dumitru Goia oci- title ráposatulut scrie dabilarilor sa nu inválueascd intru ramie vecinti eii met bucatele vectnilor sä nu le iea pentru alti cement. (Uricar, XXIII, p 85). 1) (1620), Maui 7. Gaspar Vv. sale Parcdlabilor dela tinutul Neam- tului sd cautei sd aducd inapot, in satul Vercestu a lui Ionasco Jora, pe Mtron si Iohin, scrisi in cisla acelut sati cari au fugit de acolo, ca sd-si pleiteascci ctsla. (Acad. Rom. XII. 87).

www.dacoromanica.ro 266

Vecinul fugit era urmarit cu carte domneasca in toata tara, prins, uneori dupa ani, iadus cu toate bucatele lui, inapoi In satul lui, ca sa-si plateasca cisla, sa-si faca munca i, ceea ce nu se zice in acte, sa sufere bataie infricosata pentru fuga lui1). Era opritoricare alt stapan sa-1 primeasca in satul lui; Pravila lui Vasile Lupu supunea pe acel care primia vecini fugiti dela altul la niste gloabe cumplite 2).

1631, Iunie 10 Menem Movilä Vv., dä lui Toderasco Cámärasul, vol- male pentru a umblä, a cäutà si a aduce de on unde inapoi, cu bucatele lor, in satul säu Scheia, pe vecinil sal fugtei de acolo, ca pldteased cisla. Asemene toti socaciii curechiarii si grädinani hätmänesti cari sed in acel sat si pänä atunci erau scutiti, de acum inainte, de oarece Domnul i-au ras sa ,nu mai fie scutelnici, sä plateascA cislä cu satul", scutindu-se numai patru gradinan cari sunt la grädina Domnului. (Acad Rom IV. 171) 1659, Dechemvne 13. Stefan Lupul Vv. scne lui Las Iuzbasi sä radà dela catastiv pe oamenii din Popricani ce sunt a lui Iordache Vis- ternicul, caci Domnul i-a dat sd hie vecini iam la loc. (Iorga Op. cit., V, p. 33). 1672, Aprilie 20 Androsie din Gänesti i altul de acolo se dau vecint lui Manolache Ruset Comisul, sei-i fie drepti vecini din Geineoti fiindcd i-au pleitit de zlotii de bir ce era partea lor in Td rgul Frumos bätea negustoni sile luä vitele pentru acei zlotii Comisul li-au ras fi cisla cdt au fost partea lor din tdrg. (Iorga, Op cit , VI, p. 89) ') 1666, Ianuane 13. Alexandru Ilies volniceste pe (2onstantin Mien, fost ParcAlab, sä umble sä caute in toatä tara pe veciniiVicol sin Saya, si pe fratele-säu cari vor mai fi din satul Jumatateni sau de aiurea de unde vor fi, si gäsindu-i in sat fie domnesc, fie boeresc, pe cdtu gäsesc fie in slobozie, on tärg sä-i lea si sà-i ducä inapoi de unde or fi fugit pleiteascd cisla cine de ande or hi fugit". (Acad, Rom XILX 21) 1700, Dechemvne 15.Constantin Duca Vv. volniceste pe Dumi- trasco Uncanul sä meargä sä iefl pe fecioni lui Gherman din Bäträ- nesti care-i sunt drepti vecini, danie dela soacr -sa Grozava, incarce Cu tot ce vor avea §1 sä-i ducä unde va vrea la mosia sa, asemene alti vecini ce-i are dame dela Grozava si dela sora ei, sä-i caute preste tot locul, ied Cu ce au, sä-i duca la mosia sa, 'inset cei cari ar fi in cisld mute cu partea lor de bani Originalul se aflà la anticarul Pohl, la 11 April 1905. 2) Pravila lui Vasile Lapa. Pricina I. Cartea II. 18 Cand va fugi täranul dela locul idela stäpänu säu, Dime nicäiun sä nu-I primeascà, iarà de-1 va si primi deodatä, de sarg sä-1 intoarca inapoi la satul lui de ande iaste, lard de va fi avändvre-o treabd ca aceaia cu dänsul, acesti ce 1-au prima ca sä aiba spune

www.dacoromanica.ro 267 Din actele rezumate In nota de mai sus, relative la vecinii satului Ciorbestii, al mandstirii Barnova, vedem ca vecinii dddeau a zecea de pe locurile tinute de ei, cai sAtenii liberi si se deosebesc de dAnsii numai prin faptul cd datoreazd std. pdnului hotarului pe care sedeau un numAr de zile de lucru cu mult mai mare decat acei sdteni liberi. Aceastd. deosebire In numdrul zilelor de muncd ifaptul cd erau absolut legati de hotarul satului alcdtueste deosebirea de cdpetenie intre vecinii sAtenii Incd o deosebire intre vecini sAtenii liberi alcdtuid faptul cd vecirm nu puteau face parte din vre-o breasld de slujitori domnesti, cum erau Vandtorii, CAldrasii, Pantirii etc. aid avdnd a Indeplini slujba domneascd, al--fi fost impiedecati dela acea a stapanului. Actele ni aratd multe cazuri de vecini mtrati ini vre-una din acele breslei departati dintrinsa in urma ja bei stdpdnului treaba catra domnul acelui sat, lara de va mestersugui intr'alt chip st va calca pravila aceasta, ca sa plateasca la Domnie 12 litre de argint, si 24 de litre boiarinului celut a cui va ti taranul,si Inteacest dupa cd aiba Indemnare dela Domnie ca sa Intoarcd taranul sal duca de unde au fost, lard ei sa ramaie cu toatd pagubai toatä cheltuiala. 1) 1642, Martie 20 Vasile (Lupul) Vv. Carte de judecata, hot:grind cd un vecin, Ursul, pentru care s'au parat calugärn dela Sf. Saya cu Dumitru Buhusá reimeinei vecin lui Buhus. (Cronrca Bohotinului in Analele Acad Rom , XXVIII, p. 57, No. XIX). Para data, Inainte de 1648. Ursul de Bohotin si Pdtrasco de acolo dau zapis lui Buhus di nu este adeveirat cei fin lor s'au dus sei se serie Gala' rasi §i se indatoresc sà dea ei sama de bucatele fectorilorsi sa raspundd cu ale lor daca feciorn lor s'ar duce. (Ibid.,ibid.).No. XX). 1666, Ianuarie 20. (Gheorghe) Duca Vv., da carte Gospod unui Aprod sà iea pe Lazar de unde se va afla, carele au fost de Bohotin, vecini acum se face Windier. Deci, sei n'aibei Va. neitoriia-1 opri, ci sei-1 led si ducd in sat,la Bohotin. (Id., ibid., p. 68, No. XLIII). 1740, Ianuarie 1. Grigore (II) Ghika Vv scrielui Andrei Bals Soltuzul de Campulung, ca Egumenul de Moldovita s'a jaluit ca niste vecint de ai met s'au feicut Pantiri in Cdmpulung, $1 ca astfel meineistirea nu are nici un folos dela el. *oltuzul sa cerceteze idacei se va adeveri cei sunt tnteadeveir vecini,sei-i goneascei dintre Panfiri, sä-i dea pe mana calugarilor pentru ca acestia aseze la casele lor pentru ca sa-si Indeplineasca slujbele dupä tocmalä. (Wickenhauser, Die Urkunden des Ktosters Moldowitza, p. 126).

www.dacoromanica.ro 268 Vecinul puted sd fie vataman in satul sat, insà cred cd numat in cazulcdnd nu locuiauinacelsat sigospodari slobozi `). Aceastd conditiune a vecindor (inainte de sfirsitul veacului XVII) alcdtueste o stare deerbie dar neasAmanat mai bldndd deal serbia in vigoare in tarile apusene in evul mediu. Mai intdiu, lucru cu totul caracteristtc si care nu se gdseste la serbii din A.pus, singurä partea bdrbdteascd esteser- bitd: f emeile vecinilor sunt absolut libere. Faptul este absolut stabilit si in privinta lui nu poate subsistd nici cea mai mica indoiald. El este recunoscut nu nurnai de actul asà zis de Desfiinfare a vecindtalii, din1 Iunie 1749, ci mai reiesd din nenumdrate documente. foate listele de vecirn contin numai numele bdrbatilori acele ale copiilor f 2). Apoi,la lucrul stapdnului fiecare casa de vecini scoate numai câte un singur om, ori cdt de multi 'Mau ar aved ve- cmul,iarfemeile nu iesdla muncil deck doard de bund voia lor. Vecinii erau mai numarosi in Nordul Moldovei, in tinu- turtle Sucevei, Neamtului, Romanului, Iau1ui, Hdrldului, Do- rohoiului, Cerndutului, Hotinului, Orheiuluii Sorocei,in cele din jos sunt mai putini. Afirmatiunile lui Miron CostiniDi- mitrie Cantemir cd in Tara-de-Jos nu sunt vecini icâ vecin drept Moldovan nu se gdseste, sunt dacd nu cu desdvdrsire false, foarte exagerate. Am reprodus in extract atat documente relative la sate cu vecini din Tara-de-Jos, cat si altele Incari vedem rdzasi, adicd moldoveni neaosi, redusi la vecinatate. Inainte de ultimele decerni ale veacului XVII, nu vedem urmd de vecini vânduiti deosebit de satul de care erau legati. Ii vedem foarte rar adusi de stdpdn in alt sat al sau, dar probabil cu consimtimAntul lor. Cdte odatd veclem pe un stapan renuntAnd la vecmii lui In favoarea unor rude sau vdriziandu-i,

1671, Martte. Tudoste Egumen de Rasca mdrturiseste pentru fe- clod' vatamanulut de Podolent cart-isunt vecini. (Iorga,Op. cit., XI, 77). Pentru liste de vecim vezi Acad. Rom., L, 88; LXVIII, 83; Cro- nica Vascanilor in Analele Acad. Rom., XXVIII, p. 96, actul No. LXXE, p. 105, actul No LXXXIi p 108, Actul No. LXXXIV.

www.dacoromanica.ro 26 dar constatam ca acei cdrora vecimi sunt daruiti sau vanduti sunt stapani copartasi In satul In care trdesc vecinii1). Cad vecinii se impartiau ()data cu satul, la moartea sta.- panului, intre mostenitorii lui: poseddm foarte multe asemene acte de impartala. Din ele reiesd chiar cä acelas vecin putea sa apartind in acelas timp la doi stapani. Presupun cä facea un numar de zile de lucru unuia si tot atatea celuilalt, dar amara va fi fost soarta lui 1 2) Uneori vecinii se rascumparau, alta data ii iertau de vecinatate stapanii lor. In amandoud cazurile intrau in randul satenilor slobozi 3). Si acuma, dupd ce am constatat care era conditiunea vecinilor inainte ca ea sd degenereze, precum vom vedea mai departe, in robie, se cade sa facemo asemdnare intre aceasta stare si acea a serbilor din Wile apusene. Beaumanoir distinge cloud categorii de serbi. Unii din ei", zice el, sunt atat de supusi stapanului lor (lor seignor) ca el are asupra lor drept de viata si de moarte,

Pe la 1650 Pätrasco Buzanovschi märturiseste ea' dupet ce st-a tinpáiit vecinii din Breiteni cu fratii lui, din partea ce i-se venise, s'a tocmit si a dat fraftlor sett doi vecini, luAnd in schimb un cal bun si dou'asprezece matce de stupi. (Acad. Rom., XI, 75). 1659, Aprilie 25. Andrias biv Vel Satrar detrueste fratelui nostru` Saul Ceimetrasul cel Mare doi vecini, anume pe Gligore si pe Nechifor, carii vecini au fost adevet rat al nostri de mosie, din Ccirstesti (Arad. Rom. IV, 203) 1662, FeVruarie 4Istratie Dabija Vv., carte de judecata. Soldan Vornicul Meuse niste vecini in satul Cacacenii dela tinutul Neamtului. In zdele lui Vasile Lupul, ii mutel cu lege adicd (cu invoirea Domnu- lui) in satul Dolnicenu (Dorohom). Pand la 1662 stapAnii CdcAcenilor nu se incearca aduca inapoi Acuma, ispitindu-se Miron Costin, Domnul II d'a ramasi hotgrtiste ca* vacluva lui Soldan, Safta, sä urmeze a-si pani vecinii. (Acad Rom , LXXXVI, 38). Vezi in a mea Cronica Vascanilor in A nalele Acad. Rom XXIX, la p 93, marturia hotarnica a lui NovrapAscul despre Boldesti. Vezi in Cromca Vascanilor, p. 109, No LXXXV, cum Axinia flabdsasca d'a*, la 26 Ianuarie 1737, vecinilor et din Boldesti, zapis de iertare, cu conditiune ca ei s'o slujascti pand la moarte, dar et fugind cu totii, In neputintd, ii d'a danie nepotului ei,Ionita Pisoski, sä-i fie drepti vecini si el sà-i stringa de unde-i va OM.

www.dacoromanica.ro 270

sau ii poate intemnità, cum ii place, pe drept sau pe nedrept, ava.nd a raspunde despre asemenea fapte numai lui Dumnezeu"1). Obiceiul Aragonului zicea lamurit ca serbul, dupa moartea stapanului sau, puted sa fie taiat in bucatt cu spada spre a fi imparttt intre copiii stdpanului2). lar un tratat englez din acelas veac, intitulat Oglinda Dreptdfii, lamureste astfel fraza lui Bea,umanoir : Serbii nu pot dobandi bunuri decat in folosul stapanului lor ;ei nu stiu seara ce vor avea sa slujeasca a doua zi, nu este nici o statorrucie in slujba lar. Stapanul lar ii poate biciui,inchide, bate si pedepsi dup. placul lui, fiind numat tinut sd le crute viatai sa le pastreze membrele intregi. Ei sunt datort sa nu paraseasca pe strtpanii lor pe Old vreme gasesc la dansul cu ce sa traiascai nime nu-i poate primi la dansul kträ voia stapanului lor ;ei nu pot aveà actiune legala fara consimtimantul stapanului lori, daca acei serbt tin un feod dela stapanul lor, este bine inteles ca liin dinteo ziintealta, cata vreme voieste stapanul sal tie,dar fara nici o incredintare de statornicie" 3). Ceilalti serbi (mainrnortables)", zice Beaumanoir, nsunt tratati in chip mai bland caci, cat sunt in viata, stapanul daca nu fac vr'o grescala, nu le poate cere altceva deck censurile, chiriilei darile ce obisnuesc sd plateasca pentru slujbele St la moartea lor sau cand se caskoresc cu femei libere, tot ce au, avere miscatoarei mostenire, revine stapanului; caci daca ei se caskoresc in afara de cercul serbilor stapanului (forrnarient), se cuvine sd fie globiti dupd placul acestuta. Si daca (serbul) moare, el nu are alt mostenitor decat pe stapanul sau, copiii serbului n'au nimic pana ce nu rascumpara dela stapan, cai cand ar fi straini mortului. Se zicea de serbii mainmor- tables ca: trdiau ca oameni slobozii muriau ea robi 4). Se vede deci cat de usoara era serbia vecinilor moldoveni In comparatie cu acea care existase in tat-He din Apus. Dar,

Beaumanoir, Ed. Beugnot, II, p. 233. 3) Dareste de la Chavanne, Op. cit., p. 197. Id., ibid., p. 198. Beaumanoir, loecit.

www.dacoromanica.ro 271 precum vom vedea mai departe, dela sfarsitul veacului XVII incoace, stvea vecinilor se inrantati rapede si in cdteva decenii ajunse foarte aproape de robia desavarsitd. Dar inainte de a ajunge acolo, este potrivit sà cercetam care a fost originea vecinilor si cum se ajungea la vecinatate. D-1 Iorga, in Geschichte des RumeinischenVolkes, crede cd ei sunt urmasii colonistilor strdmi, carora localnicti le ziceau vecinii cari straini aveau o situatie mai proastd decdt local- nicii. Apoi mai arata ca neliberi pe Talara ce-i vedem daruiti de Domni prin unele unce din veacul XV. Aceasta ldmurire asupra originii vecinatatii, este calificata de D-1 I. Nadejde ca fiind cel putin naiva, fard irisa ca Domnia sa sd expuna alta in loc. TAtarii ce-i vedem ddruiti de Dommi din veacul XV boerilori manastirilor, uneori odatd cu pamantul. altddata singuri, erau cu buna samd oameni cu libertate marginità, un feliu de serbi a cdror conditiune se aseamiand mult cu acea a vecinilor. Irisa ei erau tot (datai fard umbrd de indoiala prinsi de rasboiu, facuti in desele lupte cu Tatarii. Ca ei vor fi fost multst alti prinsi de rdsboiu, unpagani, dar mat cu deosebire crestini, adust in tara de Romanii cari intovarasiau negresit pe Pecenegt si pe Cumani in expeditiunile lor pradalnice peste amare, peste Nistru sau peste munti. Cnejii romani cari n'aveau nici odata oameni prea multi in satele lor spre a le da de a zecea si a le face zile de slujbd, se vor fi folosit negresit de prilej pentra a aduce acasd cati oameni voinici dintre prinsi puteau opri pentru socoteala lor. Dupd o curgere de vreme, multi dintre acesti prmsi de rasboiu se vor fi casatorit in sat, cu Romance, primind cate o jireabie din cele rdmase t'ara ocupant sau din rezerva cneazului. Insd cnejii folosindu-se de imprejurari, vor fi impus acestor noui sdteni conditiuni de munca mai grele si le vor fi dat, pentru a-si face casele, loe mai in api opiere de casa lor, spre a-i avea mai la indemand. De aici a venit fdra indoiala numele de vecin. In sprijinul acestei ipoteze avem faptul cà numai partea barbateascd era vecini, iar femeile slobode. Aceasta era ortginea probabila a intdilor vecini, dar daca recrutarea ei s'ar fi marginit numai inteatata, este probabil ca

www.dacoromanica.ro 272 vecinii ar fi fost mult mai putin numdrosi decdt ni se arata in veacul XVII si ca ar fi avut tendenta sd dispara. Vecinii pe cari Ii vedem alcatuind, in veacul XVII, o clasd foarte numaroasä, se ti1igeau in imensa majoritate a cazurilor din sdteni moldoveni cari fusesera odatd liberi dar, dintr'o imprejurare oarecare, fusese siliti, ei sau parintii lor, sa se vdnda sau sa se recunoasca vecini altuia. Stiut este ca au existat oameni cu libertate indrginitet la toate popoarele. Colonul roman era un om cu libertate marginita, cdci el nu puted pdrasi pdmantul pe care se afla asezat, nu putea sa se cäsatoreasca cu o fetneie atarnand de alt sta.- pan si nu era liber sa dispuna de bunul lui. Din primele veacuri ale evului mediu, constatam in Ger- mania si in Franta fiinta unei numeroase clase de oameni cari renuntase singuri la libertatea lor absoluta, in aparentd de buna lor voe. S'au 'Astral numaroase acte prin cari un om oarescare se pune in dependenta altuia, fie pentru a scapa de o datorie sau de urmarile unei greseli. Apoi, in acele vremuri de tulburari necontenite, in cari dreptate nu era deck pentru acel care avea putere sd faca, in cari violenta si arbitrarul dominau pretutindeni, cel slab era prea adesea ispitit sd sacrifice o parte din libertatea si din venitul lui, spre asigura viata, ramasita averii prin ocrotirea puternicului cdruia i se supunea. Aceleasi cauze au pricinuit efecte asemanate in tdrile cele mat deosebite. Nevoi, ndpasti, violente, arbitrar si puternici lacomi n'au ltpsit in tarile noastre dela inceputurile lor. Povara birurilor care a trebuit sa fie grea incd din vremea stdpanirn Pecenegilor si a Cumanilor, a devenit nesuferitd sub acea a Tatarilor. Uricele infiintatoare de slobozii, cari contin enumerarea birurilor si a celorlalte sarcini de cari erau scutiti pe un termen de ani oamenii ce veniau sa se aseze inteinsele, ni dovedesc cd, dela inceput, fiscalitatea Domniei a apasat greu asupra poporului. Este usor de inteles deci cä un om nevoias care, dintr'o pricind sau alta, nu-si puteà plan birul, amenintat sa-si vadd vitele luate, caded la judet cu rugdminte primeascd vecin, spre a obtine ca jurletul sd-i plateasca birul si el s'a-si pastreze vitele, singura lui avere.

www.dacoromanica.ro 273 Dar acel asupra cdruia cddea vr'o ndpaste, vr'o moarte de om intamplatd pe hotarul satului sau grin imprejurimi pentru plata careia se impuned de Domnie o sumd mare de bani pe satele megiese,i n'avea cu ce sd pldteascd, ce avea el sd faca? Erd bucuros sä se vanza vecin spre a scdpa de gloaba care l'ar fi ldsat lipit pdmantului sau pe care n'arfiputut-o Odd chiar de ar fi vandut tot avutul lui. Dar acel cdruia hotii, Tatarii sau ostirile dusmane, li luase toate vitele din batAturd stricase toti stupii din prisacd, nu era el multdmit sd pldteasca pdrechea de boi care11 punea In stare sd-si hraneascd familia, sau o vacd sau doud din cari s'astepte prdsila, cu pretul primirui vecindtatn? Apoi mai erau greselile, furturile de vite, ränirije, omu- ciderile, adevdrate sau inchipuite, cari se pedepsiau cu globi grele, Cu ocna pe viata sau chiar cu moartea. Cine era sd te scape de intrai intr'un asemenea pacat, pe drept sau pe nedrept, dacd nu stdpanul satului? Dar stdpanul nu alerga, nu °sterna, nu cheltuia pentru nimicai vmovatul scdpa numai ca vecini).

I) Inainte de 1o39 lzvod de vecint ce au fugit din Boldesti ... Pa- curar iPatrascoi Oprea ventt-au in Boldest' cand au statut Domn Irimia Voda dupa Mihaiu Vocia Au venit in Boldest' din Negoesti pPn- tru &id n4te oameni a lor au ucis un Hotnog in zilele lut Miham V oda apoi le-au scos capetele lor Nicoarei Priijesculi au cenit ei cu totti de s'au dat veini Pràjescului in Boldolt" Et fug din Boldesti dar sunt adust inapoii Domnul hotareste ca trebue sa ramaie in Boldesti. (Cro- nica Vascanilor in Analele Acad. Rom , p. 96, No LXXI). 7147 (1639) Iulle 27. Vasile Vv. da lut Ratrasco Boldescu ce au fost Arma s volnicie sa caute pe dot vecim ai sal, Ioani Vasile, fectorii Dochitet si de ori unde i-ar gasi, fie in sat domnesc, fie in slobozie, fie In sat boeresc, fie in sat cälugäresc, sa-t tragd la scaunul cel mat apropiat sa-i tudecei sa-i dea in mana lui Boldescu cu bate bucatele lor, pentru cad lb-au platit capul de la furtwg (Acad Rom., LXVIII, 73). 1665 Aprilie 18. Adeca eu Vasile scriemi marturisesc cu cesta zapis al meu, de nimene nevoiti nesilit, m'am dat vecin dumisale Vor- nicului Pisoskii eu m'am dat vecin pentru o &Id ce mi-au dat-o damialui a lui Pantelei, [mi] tot ce a ramas dela tata sau, cu patru bo" cu patru vacei cu opt oti cu mascuri, cu toata casa a lui Panteleiu eu väzand ca mi-au dat damialui aceste mai sus serse, »earn dat vecin durnisale (Cronica Vascanilorin Analele Acad. Rom., XXIX' p. 133, No. CXVIII).

6398 18 www.dacoromanica.ro 274 toate aceste nu sunt numai presupuneri, ci cazuri do cumental dovedite pentru cari oamenii se veciniau in veacul XVII. Mi se pare ca este logic a presupune ca, tot pentru aceleasi fapte, se vecmiau si in .vremile mai vechi. Pana acuma am vorbit numai de vecinirile pe temeiu legal, In schimbul unui serviciu fac ut, dar cati oameni nu vor fi fosi veciniti pe nedrept, in chip mestesugit sau arbitrar, fard alt temeiu decat ldcomia stdpanuluii hatarul Domnului sau al sfetnicilor acestuia? Nu cunosc in Moldova nici un caz in care vre un rdzas sà se fi vandut odatei cu ocina lui. Acest obiceiu atat de fre- cuent In Tara-Romaneascd, unde sate intregi se vindeau rumani °data' cu mosia lor, era cu totul necunoscut in Moldova. Din mijloacele necurate ce le vedem intrebuintate pentru a vecini oamenii in epoca recentd, ni putem inchipui cd vecinirile nu erau toate tocmai neprihdnite nici in vremea veche. Cauza principald a cresterii nurndrului vecinilor este fdrd Indoiald blandeta regimului sub care trdiau vecinii in vremile vechi, deosebirea esentiald intre eisi ceilalti sdteni fiind nuind- rul mai mare de zile de lucru datorit de ei slapanilor. Nu ne mirdm deci, vazand chiar oameni strdini cari vin sd se a$eze in calitate de vecini in Slobozia dela Lunca Mare a lui Bucioc, precum dovedeste actul din 3 Septemvrie 1585, rezumat mai sus. Cu toate ca soarta vecinilor moldoveni era mult mai usoard decat acea a serbilor apuseni, Ii vedem totus totdeauna gata sd fuga din satul In care trdiesc, precum dovedesc nenumdra- tele carti domnesti volnicind stdpanii sà cautei sd aducd Inapoi .,de grumaz" pe vecinii fugiti, precum si numeroasele poronci domnesti date, sub forma de circulan, catre toate autoritatile din tard, in cari li se face cunoscut cd: s'au jdluit Episcoph

1670 Maiu 8. loana VArtoasa cu fiii ei daruesc lui Ihe Sturdza a douäzecea parte din Ordds'at, Cu vad de moarä, fiind cA i-a iertat de ve- cineitatea la care cd zuse ciltret el pentru plata unui hatalm gloab6), impusa acelm sat. (Acad Rom., Mss. manast. Bärboiu, No. 13, fila 23) Pe la 1690. Sofronia BAhnAsoae arata cA fin ei,hoti de caí, erau set' fle. scosi la- deal, sei piaret, pentru furtisagurile lor. Spre a sccipa viata ei se dau vecini lut Buhus Vel Medelnicer. (Acad. Rom., Acte necatalogate. Citat de Iorga, Op. cit., XI, p. 119)

www.dacoromanica.ro 275

Egumenii de pe la toate mandstirile ithazilii ifeciorii de boeri dela tarai jupdnese sdrace...zicand c'dlis'au pustiit satele ili s'au rdschirat vecinii prin sloboziiiprin sate boeresti, si ei au rdmas numai cu silistile". Se adaogd de Miron Bar- novschi cd Domnul cu tot sfatul a chibzuit, can vecini säse ied de stdpilnii lori sd se aducd inapoi, in satele lor, ca sd-si pldteased cislai cari sd se lase acolo unde sunt asezati,fiindcd sunt fugiti de mult '). in cele de pe urind decenii ale veacului XVII, vedem pe de o parte starea vecimlor inrdutatindu-se cu desdvdsire, iar pe de alta judecatile pentru trageri la vecmdtate, foarte rari inainte, inmultindu-se pe zi ce merge. Aceste judecdti vin inaintea Domnului si, in marea majoritate a cazurilor, jurdmantul Inaintea unei inalte fete bisericesti decide de libertatea sau de serbirea oamenilor. Este bine inteles cfi, date fiind moravurile vremii, stdpanii aveau toti sortii sd rdmdie pe potrivnicii lor chiar cdnd acestia fusese tot oameni slobozi din mosi si stramosi. Ei se apdril ardtdnd cd nu sunt vecini ci oarnen,i slobozi de moOe de pe partea bdrbdteascai cate odatd, dacä gasesc martori cari sd jure pentru dánii, obtin cdstig de cauza2).

') Uric dela Miron Barnovschi din 12 Ianuarie 1628 (Cronica Vas- canilor, p. 141) 2) 1660, Octomvrie 9. Stefan (Lupu) Vv, , judecä para dintre Bel- diman, fost Vornic cu Egumenul dela mAnAstireaSf. Vinere, pentru niste vecini cari, in vremea lui Moisem MovilA Vv., au fugit din satul mAnAstirii, (Tucas),is'au cAsAtorit insatul Negoestii a lui Beldiman Domnul, vAzAnd cA au esit de copii, din zilele altor Domni inainte de zilele pArintelm Domnului", hotAreste ca acei vecm, sA fie lAsati in pace (Acad. Rom., XXXVII, 32). 1666, Dechemvrie 13 Alexandru Ilies Vv, , scrie luiConstantin Buhus, Parcalabul de Neamtu, cA pArAndu-se in fata lui Nacul din Preo- test]. cu Maxinestii, cari sic cA le este vecin, sA meargA la Buhus sA cerceteze povestea acestm omi intea cui parte sd va veni acest om sá fie vecin i precum II va hi poveast[a] cu adevardt" sa facA mArtu- rie la Domn. (Acad. Rom., IV, 212). 1671, Martie 24. Gheorghe Duca Vv., scrie lui HAjdeu, ce au fost CApitan ii lui Vasile Horbinescul, cA Grigore, fiul Ropceanului, trage la vecinAtate pe Mateiu din IonAsem, care zice cA tatAl sAu a fost om strAin din Tara LesascA, iar el s'a insurat in IonAsAni, unde plAte§te

www.dacoromanica.ro 276

Alta data ei sunt trasi la vecinatate pe temeiul unor acte false si vedem intr'un caz cum Insus Domnul stigmatizeaza obiceiul ce'l au multi sa faca izvoade mestesugite de vecini1).

dajde de cinci ani. HAjdeu si Horbinescul sà cerceteze si dacA va fi fost voia si sa-I lase sä sazä In IonAsäni. (Aced Rom, XLIV, 132). 1742, Ianuarie 15. Constantin Mavrocordat Vv., judecä pricina In- tre Adam Luca Sulger si Mirautä, feciorul lui Färmacel, pe careII trage Sulgerul la vecinatate Jurdnd patru oameni si utiboier, ca Mi- räutä si pärintit lui au fost vecint, Domnul da pe Miräutä rämas. (Acad. Rom., Mss. 237, p 99. 1742, Ianuarie 22. Constantin Ma vrocordat Vv , judecti pricina dintre Ionitä Cocris din Dobreni, care reclamä de vecini din MAnjästt (tinutul Neamtu), pe Neculm si Sandu, feciorii luí Durlan, sub cuvänt se trag din Grigore Titul, pe parte bärbäteasca. Dar et aratä ca tata! lor, Grigore Durlan, a fost casätorit cu fate lui Grigore Titu din Orbent, cA acel nume de Titu le vine din parte femeiasca, tar despre partea bärbAteasca le zice Durlan si sunt oameni slobozi de mosie, aducând martori. Cocris nevoind s'A jure, Pomnul II dä ramas. (Aced Rom , Mss 237, p. 345). 1742, Ianuarie 28 Märturie a Vorniciei de Poartä Gospod, cum CA mai multi oameni au jurat Inaintea Mitropolitului cä Toader si Lupascu fill Condrei si Ionità sin Savei nu sunt vecini, et oamem de mosie pe partea härbäteasca. (Aced Rom, Mss 237, p. 51). 1742, Martie 25. Constantin Mavrocordat Vv, , judecä prima dintre Toader Paladi Vistern.c Cu patru Unguri st doi Moldoveni din Valea Seca (Bacau), pe cari-i trage la vecinatate, tar ei zic ca sunt oameni de mosie din Cleja. ConstatAndu-se at el au fost dati vecini In urma jude- catit ce au cerut sub Grigore (II) Ghika Vv., Domnul h dä earnest si märturisesc singuri ca sunt vecini (Acad Rom , Mss. 237 p 302) 1) 1734 sau 1735. Grigore (II) Gliika Vv., judeca pricinadintre Egumenul mänästirii Soveja cu mat multi °ameni din satele Ruptura Costestu dela tinutul Tutovei, cari sate sunt ale manastiru. Egumenul trage pe acei oameni la vecinätate pe temerul zapisului prin care Matem I3asarab Vv, ,Domnul Thru-RomAnesti, a cumpärat dela lane Parvanä, acele mosti, cuprinzand izvodul vecindor lui Parvana In acele sate, In care izvod se aflà numirile mosilori parintilor acelor °meal. lar oa- 'menii raspund ea nici ei, nici mosni strAmosit lor nu au fost ct mosh lor, ale cäror nume se \Tad sense In acel izvod erau, ca oameni de mosie cari, In vremea lui Vasile Lupu,sedeau Intr'o s/obozte a lui Ion Parvana. Parvanä fugind in Tara-Romaneasca pentru o datorie cdtrá Visterie, a vändut atunci acele sate lui Matem Vodrt si, de oarece avea Cu (Mitsui izvoadele de cislA ale satului, a trecut In zapisul de vAnzare pe toti oamenii cart sedeau Inteacea slobozie, numindu-i pe

www.dacoromanica.ro 277

Cu inceperea ultimelor decenii ale veacului XVII vedem pe stapftni vanzand, dAruind sau Idsand prin diata pe vecinii lor, deosebit de mosie1), Incepand a-i IntrebuintA In slujba casei toti vecini. Doronul, pe temeiu cd in zapisul lui Parvand sunt prea multi vecini insirati, cd se vede ea' el i-a pus acolo spre a hid mai multi bani dela Matem Vodä, precum multi netemeitori de Dumnezeu fac izvoade ca aceste, §i cä dreptul cAlugärilor este cu blind sama prescris de oarece de optzeci ani ei nu au mai ridicat nici o pretentie asupra acelor oameni, (IA pe calugdri rrimasi. (Acad. Rom., Mss. 237, p. 397 9 1666, Septemvrie 14. Iftimie Boul biv Stolnic ddrueste jupAnesei Irinutu un vectn numit Audi-1as pentru cà Irinuta i-a fticut bine cu 200 lei feird camcitd pe un an de zile (Acad. Rom., IV, 237). 1670, Fevruarie 22. Impartindu-si Penitdi Cu Grigore niste vecini daft lor danie de Stolnicul Frangule, socrul lor, a venit in partea lui Penità Mihdileasa cu 4 cop' mici, iar in acea a lui Grigore doi feciori mari ai lui Vitu, anume Vasile si Ion. (Acad Rom., XLIV. 143). 1712, Maiu 16. Neculai Mavrocordat Vv d'a volnicie lui Solomon Botez sä caute pe vecimi sal din Oniceni led de ori unde i-ar gdsi, Cu tot ce ar eyed, aseze ande i-ar hi voea, §i de vor aved bani, sd-i led cu bani (Acad. Rom, IV 218). 1712, Octomvrie 20. Carte de judecatd dela Neculai Mavrocordat Voevod in pricina dintre Episcopul de Roman si jupaneasa lui Prodan DrAgusescul Rezultä din arest act c'd vecinii unguri ai Episcopiei, din Leucuseni, sedeau st in Sabaoan i in Stetcant. Faptul c'd" Drdgusasca vAnduse lui Bogdan Hatmanul Stetcanit, cu vecini cu tot, Meuse pe Epis- copul Pahornie sd reclame. Mai ramäsese vecini de ai Episcopiei si in Leucuseni. (Acad. Rom., LXIV, 26). 1729-1730. Neculai Costin Logofátul vinde Vornicului Constantin Ruset cinci vecini moldoveni, din sat din Ttbucant, drept 150 lei (Acad. Rom., XVIII, 89. p 36). 1729, Octomvrie 15. Velicico Pantache vinde lui Iordache Carita- cuzino brv Vel Medelnicer, satele Carligiii Mdnjdstii cu vecini Cu tot si pdrtile de Dusesti toate,la tinutul Neamtului, afard de patru vecini ce si i-a pop/at de nu i-a :vandut. Doi dintr'acestia erau vecini de Ceictulestt sii-a schimbat &Ind doi vecini din Cd rligi(Acad Rom., LVI, 56). 1742, Ianuarie 20 Carte de judecatd dela velitu boeri in pricina dintre Stefan si Ion de o parte si Slugerul Adam Luca de alta, trägAnd Slugerul pe acci oameni la vecingtate. Ei spun cä, tatäl lor a fost Rus din Tara-Lesascä. Slugerul aratti cd Chirilà, tatal lor i-a fost dat cánd s'a insurat, vezeteu pe cai de zestre. lar soacrei sale tot vezeteu it fusese dat Chirild, -Inca- de copa, de catrd tatfil ei, arAtAnd Sulgerul si izvod de vecmi. Au cresrut Stefan si Ion ca vecini in casa lui Adam Luca care

www.dacoromanica.ro 278 intocmaia igann sd lucreze fat-6 soroc" dupd cum zice insus actul de desfiintare a vecindtAtii. Totus sAtenii apdrAndu-si cu inddrjire libertatea, stapdmi gdsird cd procedeul vecinirilor individuale nu ddded rezultate multdmitoare si se incercard sd vecineascd pe oameni cu hurta. Cronicile ne istorisesc ea eifAcuse obiceiu nou, de ziceau : cine auc.1,z.ut in, sat boeresc doisprezece ani sd rdindie vecin". Sdtenii gdsird sprninitor in Domn, in Constantin Duca Voclà, fiul cumplitului Gheorghe Duca Vv. si a Anastasiei, fiica desfrdnatd lacomd a lui Dumitru Buhus. Constantin Vodd infrand Idcomia stdpianilor infierdnd-o cu cuvintele: pdcat este sd'lrobesti pe frate-tdu, cdci pagdnii îi cumpdrd robi pe banii in al saptelea an ii iartd, lard altii si mai curând le dau slobozerne, iar-d tu esti crestinsi neluandu-1 pe bani si fiind crestin ca si tine, si tu vrei in veci vecinesti" '). Stdpdnii furd deci siliti sd se multdmeascd cu vecinirile individualei numeroasele judecdti pentru trageri la vecindtate

1-a dat ca vecini fiului sAu. lar Ion luAnd o fatd din Barbosi fArA voia .pdrintelui fetei, acestia au fdcut scrisoare cdtre Vasile Luca, cerAndu-i sd ierte pe Ion de vecinAtate, sd nu fie vecin in rAnd cu tArann, scrisoare ce s'au vdzut de Judecdtori cari au dat rdmasi pe Stefan si pe Ion (Acad. Rom , XLVI, 34. 1744, Noemvne 23. M'aria Sioniceasa deiruieste ginerelui ei lonità Ruseti fitcei sale Smaranda pe ,.,Stefan Mertic i ca 3 frati ai lui, anume Lupul si Ion si Vasile Benim, acesti 4 frati fiind drepti vecini de pe satul mea. dum gmerele Ionità sä aibd a-i WA de ande s'ar gásì sd fie drepti vecini In vecii coconilor dum.i nepotilor". (Iorga, Op. cit., VII, p. 300). Asilderea si la Divan faced dreptate tutulor $1 mai vArtos celor ce se pArau pentru vecinAtate, nu-1 da fiecum la vecinAtate ifärä ju- rAmAnt, ci mai cu deadinsul rAspundeA celui ce avea nevoiee vecindtate, zicAndu-i: pas de-ti cautei trei patru oameni juratori cum n'au fast niel tatei-seiu, nici mosul sciu vecin de moste aceluia cine ti trei gea si asA jurAnd, li dA volnicie s'A fie slobod In veci de vecinAtate, CA' acum fticuse boteril obiceiu nou, de ziceaucine au s zut in sat boieresc 12 anti set' rcimdie vecinlard Constantin VodA nu se uità acolosi Inca ziced: Cu pAcat este sA-1 robesti pe frate-tAu, Caci pAgArni ii cumpdrA robi pe banii in al saptelea an il iartA, iard altii si mai curAnd le dait Slobozenie; lard tu esti crestin si neluAndu-1 pe bent,si fluid crestin ca si tine, si tu vrei in veci sA-1 vecinesti. (Neculai Costin in Letopisete, p. 41).

www.dacoromanica.ro 279 ce ni s'au pastrat de atunci sunt o dovadd de greutatea ndvalii asupra libertAtii lor ce au trebuit sd infrunte bietii sateni. Cu t'una samd cd, in intdia jumdtate a veacului XVIII, jumdtate daca nu mai bine a sAtenilor moldoveni era redusd la vecindtate. Putereai avutia aristocratiei crescdnd necontenit, crested In chip firesc ldcomiai arbitrarul ei. Tara incdpil sub jalnicul regim fanariot, in judecdtr domnid acuma, mai mult decdt ori cAnd, coruptiuneai voia veghiatd cari, in bimba vremii, incepù sa se numeascd határ. Atdt nenorocitii sateni liberi trasi la vecinatate cAti acei veciniti pana* atunci si cari se vedeau trans- formati in robi, ingroziti idesnaddiduiti,incepurd afugl, incotrò apucau, pana si la Turci, in raiaoa Hotinului si peste Dundre. Satele se pustiau vazdnd cu ochiii Visteria domneascd incepuse sa se resimtd greu de scaderea numdrului birnicilor.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL VI

BIRURII IMUNITÀTI

§ 1. Despre birurii corvezi.

Din cele ce preced reiesd cá conditiunile in cari seafld tdranul moldovan fatd de stdpAn si de pdmAnt in rdstimpul dela intemeierea Domniei i pana lasfdrsitulveacului XVII erau cdt se poate de prielnice lui. Dispuned de intinderi aproape ilimitate de pdmAnt pentru a-si hrdni familiasi a creste vite numdroase in schimbul unor indatoriri cdt se poate de usoare. In aceastd privintd putem zice cd sdteanul din Moldova stAted mai bine deck oricare alt taran din Europa. Iar libertatea personald de care se bucurà erd, cel putm, tot atat de mare ca acea de care se bucurd obstia tdranilor celor mai liberi din Franta si din Germania. Pdcatul vecindtdtii exista inteadevaritendinta stapdnilor era pe deoparte sà reducd la vecinätate intreaga tardnime, Jar pe de alta sd transforme vecindtatea in robie desavdrsitd. In Apus din potrivd, ce mai rdmâned din clasele serbite, merged In veacul XVII, cu pasi rdpezi spre libertatea absoluta. Dar, precum am vdzut mai sus, soartavecinilor moldoveni erà neasemdnat mai bund decdt fusese aeea a serbilor din Apus. Epoca dintre intemeierea Dommei si stabilirea regimului fanariot ar fi fost fdrd Indoiald cea mai fericitd din istoriatd- ranului moldovan fat-A rdsboaiele necontenitei fdra greutatea birurilor. Rdsboaie lungii crunte fost-au in evul mediui la inceputul epocii moderne in Europa intreagd. Rdsboiul celor doud Rose in Anglia, acel de o sutd de ani in Frantz, acel de trei-

www.dacoromanica.ro 281

zeci de ani in Germania, au pricinuit suferinti cumplitei scd- deri grele populatiunii rurale din acele tari.Pustiirile ostirilor franceze in Palatinat au ldsat populatiunii din stAnga Rinului cumplite amintiri cari trdiesci astdzi Dar toate suferintile pagubele ad use de aceste rdsboaie, purtate de osti brutale dar crestine, ai cdror cdpetemi mdcar in parte erau oameni cu sim- tiri cavaleresti, nu se puteau asemand nici de departe cu gro- zdville pricinuite de o invazie turceascd sau de o navAlire a Tdtarilor. Cine nu izbutià sd gdseascd addpost in munti sau in codn, era mdceldrit dacd eft batrdn, dus In robie peste Dundre sau peste Nistru daca erâ tdndr. Femeile batrdne erau ucise, acele tinerei fetele siluitei duse in robie. Cum cei mid ucisila sAnurile mamelor, cei mdrisori luati de pdgdni in tara lor. Vi- tele, bucatele si tot ce erà de oarescare pretin casa sauin gospoddrie erà luat de ndvdlitori,i toate clddirile arse. Si asemenea ndvdlin s'au intdmplat multe. Alta data s'a intâmplat ca, dintr'o cauza sau alta, s'd ierneze osti tdtdresti in tara, can trebuiau hrdnite, eii caii lor, de bietii locuitori. Cdnd erau dusmant crestini in tara, can trebuiau scosi, merged Domnul impotriva lor cu ajutor tadresc. $i Cu acest prilej Tàtarii pralau tara chiar sub ochii Domnului si a ostii luifArd ca ei sd indrAzneascd a se opune. CAnd, la1717, Mihaiu Racovitd merse cu Tdtarn sd scoatd pe catane din Casin, acei barbari pradard tinutul Bacdului in chip ingro- zitor. Un cronicar ni spune cd au luat cu acel prilej 40.000 de robii cd pleanul luat de eicement, vite, lucruri, acoperid tot sesul Trotusului, dela Ocndi pana mai jos de Rddeana, adicâ pe o lungime de 20 kilometri,i aceasLa sub ochii Domnului Pe lAngd pustiinle pdgdnilor,rdul cel mare de care au avut sd sufere saterni, a fost fiscalitatea domneascd care, dacd erd moderatd la inceput, nu a intdrziat sa devind nesuferitd, Putem urmdri cu inlesnire inmultirea ddrilor in numaroasele pnvilegii de scutire de biruri hardzite de Domni mai cu sama in folosul La inceput gäsim urmAtoarele biruri propriu zise. 14u1,

Letopisete, lEI, p 64

www.dacoromanica.ro 282 dajdia sau birul,carndna sau clarea pe fiecare piatra (Kamtilit) de ceara, deseatina stupilor, gostina oilor si acea a porcilor. In privinta corvezilor iata acele enumarate intrunul din hrisoavele lui Stefan cel Mare, rezumat mai departe in nota: podvezi sau transporturi diverse pentru Domnie, gdzduire (posada) de osteni,de slugi domnesti, de soli straini ; jold sau indatorire de a sluji in leafa. lucru la repararea cetatei celei mai apropiate 1), cositura de fan, caratura de buti cu vin domnesc. Apoi vine numaroasa serie a gloabelor din cari cea mai cunoscuta este acea pentru pierzanie de suflet sau dusegu- bind, cuvant slavon din care poporul nostru a facut desugubind. Desugubina se platea pentru pdcate sufletesti, cum era rapirea sau seducerea de fete, de vaduve, de neveste. Erau slujbasi speciali insarcinati sa siringa aceste globii cari se numiau desugubinari. In sfarsit vine un lung sir de dari indirecte si de accize: din zece una asupra curechiului, a pestelui proaspat si a pestelui sarat dusi spre vdnzare la oras; dan i asupra vdrizarii in targurt a sucmanelor, a pdnzei, a fierului, a vaselor dP lut si de lemn, asupra merelor, acerii, a mierii, asupra oricarui lucru vanzator dus la targ. Dan i asupra vitelor cumparate de once soiui asupra pieilor de soimi. Stapanirea turceasca cu urmarile ei: birul plata Sultanu- lui, cresterile necontenite ale acestui bir, cheltuelile din ce in ce mai mari ce Domnii fura siliti sa faca spre a obtine Domnia, spre a se mentirle intrinsa,i spre a-si asigura buna vointa a puternicilor din Stambul, fù cauza unei sporiri Inspaimdntatoare a darilor si a corvezilor existente deoparte, a infiintarii de numaroase biruri noul de alta. Este probabil cá corvezile ca repararea cetáUlor, cáfátura de material pentru ele si cositura de fán erau fácute numat de satele de pe imprejurul acelor cetäi, acele can alta data fusese de ocol acelor tárgurii cetati, lar mai Carziu fusese däruite de Domn unei mána'stiri sau unui boier.

www.dacoromanica.ro 983

La mijlocul veacului XVII gasim, pe langa darile din vechime enumarate mat sus, si darea cea mare imparateasca (ha- racial), zloti, leí, aspri, talen, orti, sulgia, unt. far corvezile ramase in fiinta sunt: podvezile de tot feliul, pentru Domme i pentru Imparatie, caii de olac, adica caii ce trebuesc pusi la dispoz4ia celor cari calatoresc pentru slujba domneasca sau pentru cea imparateasca, carde ce trebuesc sa fie injghebate pentru trebuintile Domniei si multe allele nenumite 1). Si, pentru implinirea celor mai multe din aceste dari corvezi, erau functionari speciali: ilicari, birari, dabilari, old- cari, podvodariialtii. Nu lipsiau, se intelege, nici gloabele nici globincii, mai ales dougabinarii. Singura darea cea mare, birul, aruncata asupra fiecarui sat in suma globalai cisluitd de locuitori intre et se implinia de stapan (judet) sau de vatamanul sau. Dar in a doua jumatate a veacului XVII, lacomia Turci- lor fiind atatata de Grecii cari incepeau a se indesa la Dom- niile acestor tari, nu mai putùfi multamita nici cu produsul multimii de biruri insirate mai sus. Insa lacomia aventurierilor flamanzi ajunsi pe scaunul tarii, ajutata de acea a rudelor si a chentilor veniti cu ei, îi fad' sa iscodeasca rapede mijloace notia pentru a stoarce bani. Am reprodus intr'cin capitol precedent povestirea simpla, dar totodata drastica a lui Neculai Costin despre exactiunile lui Gheorghe Duca si acele ale lui Dumitrasco Cantacuzino. S'a aratat cum Duca, la plecarea lui, a lasat pe tara 32 de ordnduieli. Dar, mai cu seama dela inceputul veacului XVIII, con- curenta pentru Domnie, la Tarigrad, facandu-se din ce in ce mat infierbantatft i lacomia Turcilor crescand necontenit, se

1) Facerea unui car (Cu boj) se arunca obi$nuit de Parcalabi asupra mai multor sate precum vedem din urmatorul act: 1681, IVIartie 21. Gheorghe Duca Vy., serie la Parcalabii de Su- ceava ea s'au jaluit Gheorghe, din satul Ciudii, c'au fost aruncat mai multor sate care sunt sense la izvodul Visteriei, sa faca un car cu patru boj $1 Gheorghe facandu-1, alte sate n'au vrut sa-i intoarca. Domnul poronce$te sa li lea sama pe pecetluitun din Visterie, cate sate au fost la acel car $1 sa-i faca dreptate. (Hasdeu, Arhiva 'storied, III, p. 255)

www.dacoromanica.ro 284 mai adaosera Inca alte dari peste biata taraatat de istovita. Mihaiu Racovita scorni, in a doua lui Domnie, pogonfiritul de vii, cate un galban de pogon, vadrdritul de vii, de cate patru bani pe vadrai apoi, la inceputul iernii, furndritul, de cate doi ughi de horn, facand pe oamem sa-si darame caselei sa maie pe camp 9. El indrazni chiar sa supuna boerii imanastirile la plata aceleiasi deseatini pe stupi, pe oi si pe porci, care o platiau taranii. Aceasta impunere a boerilorsi a manastirilor la un bir care il platiau taranii de veacuri, a avut mai cu deose bire darul sa starneasca indiguarea tuturor cronicarilor iei ne incredinteaza cu tot inadinsul ea aceasta masura a saracit cu desavarsire boerimea care îi tmea casele purta chel- tu ielele mai ales cu venitul ce-1 tragea dinstupi. Gasiau firesc ca taranul sa plateasca acest bir, doara el nu mai aved cum sa saraceasca 2). Si, nemultamit cu toate aceste, Mihaiu Voda mai scoase pecetluituri, o dare despre care cronicarul nuni da alta lamurire decat ca boerii cari fusese oranduiti pe ea incapura, la darea socotehlor, la datorii marii la risipa '). Urmasul sat', Neculai Mavrocordat, scoase ruptd pe toata tara, ch,tar si pe mazili 4). Mihaiu Racovita, desi Moldovan neaos, a scos in a doua iui Domnie, nenumarate i suparacioase biruri: desetind in- doitd, era' smdrit, Cu prilejul caruia se faceau de acei cari cumparase birul o multime de abuzuri, impunandu-se ipivnitele acelora cari nu erau crasmari ;prisdcdrit, cate doi ughi de prisaca pe an, mordrit cate doi galbeni de moara, tigdn,drit §i vdcdrit de doua ori. $i totus, la mazilie, ramase dator tutu_ ror boerilor Grigore (II) Ghik a, un Domn foarte bun,inintaialui

9 Letopisete, Ed. II, V, II, p. 56. Letopisete, Ed. II, V. II, p 56, V III, p.116,120, 138 Miham Racovità, vazánd nemultamirpa starnità In boerime din prima desetinei, o legit' ca bleisteim, ca set nu mai fie, dar dupà putind vreme, cu tot blAs- tAmul, o scoase din nou. Ibid. II, p. 56. Ibid., III, p. 74. Ibid., IL p. 79. Ibid., III, p. 1441

www.dacoromanica.ro 285 Domnie, nu numai O. nu puse biruri noua, dar mai desfiinta din cele ce le gasise in fimta. Reduse desetina boerilor, pentru care zise cronicarul anonim, i-a ramas mare pomana" (deja boeri)1). Constantin Mavrocordat, urmasul lui Grigore Ghika, a scosinaldoilea iinaltreilea an alDomniei dintaiu, cate doua vdddrituri hartiii civerturi multime" 2). Cdci birurile in Moldova nu aveau atunci cate patru sferturi:ci cate cincii cate sase dupa lacomiai trebuinta Domnului. Neculcea spune ea banii ce iesiau din tara, la Turci, se ridicau la 1900 de pungi in loc de 4-500 cat iesiau mai inainte3). Si apoi unii din Domni, printre cari si Constantin Mavrocordat in intaia Domnie, cheltuiau cumplit cu neamurile si cu chentii 4). In a doua lui Domnie, Grigore Ghika scoate banii steagului, bani grei" pe toata tara, scoate deijdii pe boieri, mazili,preoti imanastiri,ca' rciumeirit §i, cum s'au ispravit banii steagului,vciceirit de cate un leu calul si un zlot vita cornuta 5). Ca greutatea acestor biruri era nesuferita pentru popor, marturisesc Letopisetile in destule locurii reiesa din multime de documente. O multime atat de mare de dari arfifost apdsatoare chiar daca ele ar fi fost implinite In chipul cel mai omenos cel mai drept. Irish actele domnesti ni sunt marturie ca implinirea birurilor, acea a corvezilor si mai cu sama acea a gloabelor, departe de a se face in chip ornenos, alcdtuid o adevd-

Ibtd p 158. 2) Ibid , II, p. 379. 5) Ibid , ¿bid, ibid. Ibtd , ibid., p 378 Grecii piecum s'au scris cä erau multi in toate boiertilei parcAltibule si vdmesttle cele de pe margini cu agonisit, tot ei le cuprinsese de le-au luat, lard boierit de Ord nu puteau Inca- pea la nimtc.i toti aveau left mari dela Visterie ;si vr'o zece (iitoare märitate a tettáne-scia, bdrbatit lor tot cu lefe §t cu boterii erau. Asti- dere si un frate a lui, anume Iancu Beizadea, cu mare cheltuiald avea zece, cincisprezece lei leafd pe zi, fdra altele. 5t mastihrt-sa iards cu mare cheltutald, ce avert casä grea, cu multe roabe de le imbrdcd si le mdrith tot cu cheltuiala àru,t osdbiti leafa, pe zi 15 lei". Ibid., ibid., II, p. 386.

www.dacoromanica.ro 286 rata prddeiciune a contribuabililor. Insus Domnii, lii actele lor, numesc actiunea de implinire a sluibasilor lor prddare'). Ocarmuirea',aril era incredintata, in fiecare tinut, unui Malt funcionar, purtand intaiu titlul de Parcalab, apoi acel de Mare Vatav sau de Mare Staroste. Acest funcionar nu era platit2), ci lua pentru el parte dinveniturile domnesti din acel tinut sidingloabelepronuntate de el, cad intruniainmanile lui autorttatea militara, acea judecatoreasca iacea adminis- trativa. Interesul lui era deci ca globile sa fiecat de mari si

1448, April 5 Petru (Aron) Vv scutind satele Ciuline§tii, Ghe- rcstenii §i Roca a män'asttrii Pobrata de biruri §i slujbe, hotare§te ca globnicii §i pripa§arii sa nu aiba a judeca pre acei oament nici preide nici gloaba sii nu le led." (Hasdeu, Arhiva Istoricd, II, p. 153) 1627, Fevruarte 27. Mixon Barnovschi Vv. scrieParcalabilor de Neamtu ca i s'au jaluit calugarii dela Sacul pre dan§u, zicand cii Parca- labit nu lasa oamenii din satul Petricami a manastini in pace ce multa nevoe le facetii asupreala de un pot odihni miseu de rautatea voastrà. Ce de se va sfadi vre un om cu alt om, ioi si nzergeti de-i prddati §i le faceti rautate mult1-1. Apoiliporonce,%e sd nu se mai amestece nimica in acel sat §i sa lase mi§eii foarte in pace. Numat de se vor aflà niscaiva furi, sa-i prinda §i sd-i trimitd la Domnie La alta la minted sa nu se amestece nici gloabe sii led, satul firnd lasat de treaba manastirii, toate slugele domne§ti sd lase satul in pace, nici bucatele sii nu le lea pentru alte sate, podvodaru si olacarii ga nu li led cau la olace si bou la podvoade. (Hasdeu, Arhiva Istoricii, Ii, p. 14) 1628, Ianuarie 12. Miron Barnovschi Vv S'au jaluit Episcopii Egumeniii mazilii §i fedora de boerii jupariesele sdrace h s'au pustut satele §iii s'au raschirat vecinii prin slobozu §i sate boereti. ei au rimas numai cu silistile Alta au jäluit pre Parcalabil de tinuturi cd le tntrd in sate de le pradd vecinti ciubotesc fara ispravaAlta umbla desugubinarii in toate vremea de fac napil§ti a femei si a fete de oameni $i sdraci, pre minciuni de le fac pradd bagd in fiere ciubotesc. Apoi Domnul dupa ce hotareste cum still aduca fiecare vecinii inapoi adaoga: Asudereai Parcalabii si nu aiba treabd cu satele sfintei manastiri Voronetul, a prildd pentru de paraturi sau pentrti alte sfade. " (Cronica Vascanilor in Analele Acad. Rom. XXIX, p 142). 2) Din vechime nu primea nici un slujba.$ leafa.Cantemir ne spune (Descreptio Moldaviae p. 64) ea Marele Logofát avea din vechime ve- mtul Cetatii Albe, lar dupd luarea acelei cetati, acel al tinutului Cernäu- tului Asemene Vornicul de Tara-de-Jos avea venitul Chiliei, iar dupa pierderea acelei cetiii, acel al tinutului Tutovei ; Vornicul de Tara-de-Sus venitul Dorohoiului.

www.dacoromanica.ro 287 de multe, cä birurile sa fie implimte cat de riguros si de rapede. Subalternii lui, platitii ei cu parte din impliniri, aveau acelas interes. Ni putem lesne inchipui strasnicia gloabelor ce se dadeau pentru cea mai mica gre.sala, adevarata sau inchi- puitai brutalitatea cu care ele se implimau '). Un uric domnesc constata ca, cand un preot face vr'o gresala, oricare diregator mirean se crede in drept sa-1 globeasca sa-1 prade 2). Daca astfel erau tratati preotii, ce trebuiau oare

1) Cam tot asa se intamplA la inceputul evului rnediu si intärile din apus. . Ce qu'on entendait alors par administration (judiciaria po- testas) comprenatt la police, la justice, la perception des impóts, la levee et le commandement des soldatsTout cela était reuni dans les mains du meme fonctionnaire . . il était A la fois l'administrateur, le juge, le receveur des imp6ts et le chef militaireDans chacune de ces attribu- tions il agissait A sa guise et comme maitre n'ayant de comptes A rendre qu' au roi pouvait donc opprimer comme juge, oppruner comme receveur d'imp6ts, opprimer comme chef militaire Quant aux Comtes eux-memes, leur cupidité était pour ainsi dire excusable. Ils avaient acheté, le plus souvent, leur fonction au roi. Comme d'ailleurs ils ne recevaient aucun traitement, et qu'ils n'avaient pour s'enrichir et pour entretenir leur nombreuse suite, qu'une part des amendes judiciaires et des produits fiscaux, ils avaient intérét A ce que la justice tilt très severe, les imp6ts très lourds, le service militaire très rigoureux. Tous les abus de pouvoir étaient pour eux des profits. On peut voir dans Gregoire de Tours une série de traits qui montrent l'avidité et la violence de presque tous ces personnages à qui les etéques seuls osaient tenir téte. Nous avons une lettre d'un éveque, qui redoute pour ses esclaves les depredations des fonctionnaires". Ce que les rots eux-mémes pensaient d'eux nous pouvous le lire dans leurs or- donnances Gontran croit nécessaire de prescrire A ses comtes de ne rendre que de justes jugements et11 craint que leurs vicaires ne prétent la main aux criminels et ne s'enrichissent de dépouilles injustes" Un autre roi menace de la peine de mort des fonctionnaires qui, par cupidité, relAcheraient les coupables. Dans leurs dipl6mes, on voit sans cesse les rois défendre à leurs agents de derober, d'usurper la terre d'autrui, de susciter d'injustes proces. ...le fonctionnaire apparaissait aux homrnes, non comme un protecteur, mats comme un spoliateur qui ne peut s'enrichir qu'à leurs clé- pens.. (Fustel de Coulanges, Les Origines da système Modal, p.350 sq ) 1659, Dechemvrie 17. stefanI upul Vv., socotmd pentrd rAndul cAlugArilor si a calugAritelor si a preo0or, Domnul au inteles cum cine se prtlejeste mai nainte sä inteleaga de vr-o gresalä sa fi tacut vro unul

www.dacoromanica.ro 288 sd sufere bietii sateni ? Implinirea. unei singure gloabe, datd pentru o gresald adesea inchipuitd, ajungea ca sà reducd pe un gospodar la sapa de lemn. Aceastd fiscalitate exageratd, impusti Domniei de exigin- tele jugului lacom al Turcilor, si mai ales chipul barbar de a implini darile, a contribuit mult fdrd Indoiald la intinderea vecinatdtii. Ocrotirea unui stdpan puternic era doard pavaza cea mai sigurd in contra brutalitatii si a ldcomiei oamenilor domnesti. mare a trebuit sd fie numdrul acelora can si-au asigurat acel spnjin cu pretul unei pdrti a libertath lor. Cu deosebire multi au alergat de s'au dat vre unei md- ndstiri, stapanirea cdlugdrilor fiind mult mai putin apdsatoare dealt acea a mirenilori satele lor ocrotite intru catva de res- pectul ce 11 aveau oamemi pe acca vreme pentru toate lucrurile cari atarnau de biserica.

§ 2. Despre imunitAti.

Judetii sau stdpanii de sate erau scutiti de biruri pentru persoana lor ca si boerii. Ei se vor fi bucurat de aceastd exemp- tiune sau imunitate din veci,i chiar in vremea dominatiurni TAtarilor. O dovadd despre aceastd imunitate a cnejilor in stapanini tdtdresti constitue faptul cd cuvantul intrebuintat In unce, in veacul XV, pentru a exprima scutirea de dare, este cuvantul tarcan,, care este ttitaresei inseamnd scutire. Din imprejurarea cd acest cuvant se uzita in acte moldovenesti dela mulocul veacului XV, rezultd eà el a rdmas in Moldova din vremea stapanirn TAtarilor, cdci n'avea cum sa sefi introdus in urma1). latd o dovadd cà, in vremea dominatiumi tdtdresti in dintre d&risu, acela aleargd mai 'Jamie de-1 pradd pi-i globege, ori Par- alabi globnici ori desugubmari, on fie ce scaun va fi. De acum Mainte pe Episcopi sd-i judece Mitropolitul lar pe ceilaltr preoti, calu- Or'i cà1ugiírie, Episcopul Eparhiei respective (Arhiva Statului, Con- dica Asache, p 352) 1)1456, Septemvrie 8. Stefan cel Mare inttireste manastirn Bis- trita, intre altele, vama dela Baaui pietrele de ceara de acolo, dela plata carora nime sa nu fie SCUtit (NH fAHH TaptcaH k Ad meHotrAcr)Hasdeu, Arhiva 1st , II, p. 154).

www.dacoromanica.ro 289 Moldova erau exemptiuni de bit-. Mi se pare firesc a admite ca acei cari se bucurau de exemptiuni de bir erau in primul loc cnejii. Vedem de altmin.trelea pe stapanii de sate scutiti de bir pana la 1859. Pe langa ei se bucura de aceasta imunitate boerii, fecioni lori mazilii. Razasii irisa sunt supusi birului inca din veacul XVII.

Breslele ostenesti ale Curtenilor, Hansanlor iCalarasilor platesc bir si ele, acel al Curtenilor pare a fi fost chiar destul de ridicat. Cred ca imunttatea stapanilor de mosii in vechime se in- tindeai asupra birurilor pe productelei vitele lor. Este irisa cert ca in veacul XVII, atat stapanii cati mandstirile se mai bucurau de scutire intru cat priveste deseatina stupilor, gostina oilor ,si acea a porcilor. In veacul XVIII insa am vazut platiau aceste biruri boerWe dupa un nart (cota) mai favorabil decat acel al prostimei can dddea tardne0e. Multimea slujba0or micii chiar negustoni erau ieifavonzati, desi mai putin decat boeni. Tot ca taranii pldtiauaceste biruri razasii. Domnii dela inceput haraziau imunitati partiale sau to- tale de biruri mai ales mdnastirilor, dar cale odata i partí- culanlort).

t)1456 (?), Septemvrie 8. stefan cel Mare hárdzeste mandstini Bis- tria dela Bacau 5i Tazldu, pietrile de cearà domnesti dela Rack' 51 morile maa sus de Bacau asezate cu cheltwala mändstirli, n privinfd ror vame si ptetre de ceard set'ntt fie scuttt mine. (Hasdeu, Arhiva Istoried, II, p. 154. 1608, Iunie 10. Constantin Movil'a Vv. da' volnicie lui Isac Babea Marele Vistermc,uriadnicului i vatamanulut sdu dela satulIuca5 (Nearrittil), sä stapdneascd 51 sa lea dreptele sale parti: boj, vaci tcal ce va aved Asemene sä nu ailod a umbla in acel sat nici oldeari, niel globntci, nt(i dougubinari, niet podvodari, pdredlabi, me& dabilari (Acad. Rom., XLI, 8). 1624, April . Radul Vv, ,intdrind jupanesei raposatului Dumitru Gola biv Postelnic, toate satele 51 vide ce le are cu ficiorn ei, ce i-au lost intdrite de Alexandru Vv., hotdreste ea ntme set nu aibli a o inailui sau a se amesteca intr'aeele sale.$tvoitoti dabilarii ca0 yeti umbla cu sluibele Domniei mele pentfacelea sate, intru rumie sà nu-i

6398 19 www.dacoromanica.ro 290

ImunitäUle harazite mdndstirilor cuprindeau, la inceput, de obiceiu nu numai darile in total sau inparte, dar si scutire de once amestec al slugilor domnesti, atdt fiscal cdti ju- alecdtoresc, M'ara de cazul de morti de omi desugubind. Cdte .odatd vedem insa imunitatea intmzdndu.-se iasupra cazurilor de aceastd natura l).

vecinu ei $1 nici bucatele vecinilor ei ca sd nu le luati pentru alta oameni sau pentru alte.... ci s'a hie foarte in pace $i ntme ca sà uu aibä intru nimic a înväluì sau dobitocul traga". ((fricar, XXIII, p 85) 1631, Fevruane 23 Moiseiu Movila Vv. scute$te de carnAnd satele Sasul, Fantana $1 Lätuno$anii din tinutul Tecuciului, a lui IanePostelnicul. (Arhiva Statului, Concicca Asache, p. 296). i) 1434, August 21. Stefan Voevod scute$te satul Balasinoutu, a mändstini Horodnic, de ddidit, de 1115, de olac, de dijme, de podvadd $1 graduire, sa nu lucreze la monde domne$tl, sd nu care(material) pentru repararea cetätii (Suceava), sä nu meargd la oastei sd nu faca nici o slujbd invect. Niel biru nici soltuz nict podvodar nici globnic nici i1iar .sci na beintuiascei pe acei oameni. (Wickenhauser Geschichte, p. 173h 1448, April 5. Petru (Aron) Vv, , scute$te oamenit din satele ne$ti, Gheresteniii Roca de Muga Harläu, a mdndstini Pobrata, de bu-, de posadd, de podvoadd, de ili, de facut mon, de a umblà In leafä, de a carà butile domne$ti, $1 de on care alta slujbd Cojocarii $talti meten din acele sate sd fie venit numai mänästirn Niel judecatorn dela HArldu nici globa$it lor nici pripdprit sd nu aibli a judeca pe acei oamem nici prcide nici gloabä sau tretind sd nu le lea, ntci pentru neascultare, ci sd-1 judece numai cdlugärii, luand tot venitul cat va fi. (Hasdeu, Arhiva Istoricd, II, P. 153). 1453, August 31. Stefan ce! Mare hdräze$te mandstini dela Moldo- vita, pe Iângd un numdr de Tigani, slobozie (e/momio) pentru satul Vor- hine$Li, ca sä nu intre in acel sat niel globnict dela Suceava nici nici podvadd sa nu dea,niel gazduire, nict sä nu lucreze la morile noastre, niel vin s'A nu ducä, nici ueseatind de stupi $i de porci sà nu dea, nici sa nu se urmareascd pe facatorn de rale pe hotarul acelut sat sa nu lucreze lacetate, la Suceava 51 oamenii acelui sat s'a meargd la oaste numat cand Insu$ Domnul va mearge la oaste, $i toatd slujba acelui sat sd fie a mändstint. (Uhanitzki Materialii etc., p. 95, No. 84). 1.72 August 19. Stefan cel Mare här'dze$te mandstirii Pobrata, pentru satele Bode$th, T'atara $1 Iurcanii dela tinutul Sucevei, scuteald in folosul manti$tini de once gloabd domneascd, afard de atele pentru rnorti de omt rapire de fete,$1 de once jurisdictie a oamenilor domne$ti. Oamenii din acele trei sate sd fie judecati pentru once vinä numai de Egumen (Hasdeu, Arhiva Istoricei, II, p. 124).

www.dacoromanica.ro 291 Pare a rezulta din textele actelor vechi de imumtate ca. Donmul, scutind pe sdtenii unui sat manastiresc de biruri,scutirea era facuta in folosul lori cA ei nu mai pldtiau calugarilor acele biruri, nici in total nici in parte. Folosul ce ji tragea rnA- nastirea din imunitate era destul de mare prin faptul ca scu-

1488 April 20 Stefan cel Mare intdreste Mitropoliei sale dela Roman dania mosului säu Alexandru Vv., satele Leucusami, din sus de tArgul Romanului, Cu zeciuialei de curechtu din acel sat si Dragomirestii, din jos de tärgul Romanului, peste Moldova, cu podul de peste Moldova ca zeciutala de peste proaspeit ce vor vcinci oamenii din acel sat, färd ca oamenui diregätorn din Roman sd se poatd amestecd intru acestea. (Melhisedec, Cronica Romanului, I, p 146). 1599 lulie 27. Mihaiu Viteazul intareste mändstru Bistrita desca- tina stupilor din toate satele dela tog vectnii mándstirii, dupà cum se obisnueste din vechimei dupd cum i-au rniluit pre calugdri Domnii de mai inainte (Hasdeu, Arhtva Istoricei, II, p. 117), 1600 lanuar 5Eremia Movild Vv., intareste mdnastirii Galata satul Vldcestii pe Siret, la Suceava, care sat fusese cumpärat de Petru Schiopul Vv., si ddruit acelei mänästiri. Apoi Domnul scuteste acel sat de robotd, de gostind de oiside porci, de desettnd de stuiii, de 50 aspri, de 2 zloti si de toate därtle, afard de darea cea mare impeireiteascd. lard' slugile domnesti, dabtlari, globruci, desugubinári sau cdiudnari sau attii cati umblä pentru trebile domnestish" nu calce sisd nu supere acel sat cu nimica (Acad Rom., XLI, 5), Aceastä scutire de dart se vede reinoitd la toate schimbärile de Domni pänd dupd anul 1650) 1619, Maiu 8 Gawar (Gratiant) Vv., dä volnicie Egumenului ma- nAstirn Sfintei Paraschevei din Jai sPi punä uriadnicul si vatamanul in satul lucas almrinäsiirii. lar in acel sat sd nu umble oameni domnesti dupd dan, sau podvezi, nici globnici nici desugubindri, nici Par- cdlabii de tinut, nici uriadnicul dela Piatra, nici cdmdnari. (Acad. Rom , XLI, i8) 1623, Iunie 25. Stetan Toma Vv, , serie Starostilor de Putna si Vätavilor de Hansari sei nu ieci met o dare dela morile meineistirii Tazleiu. (Asden, Arhiva Istortdi , II, p. 144). 1707, Noemvrie 17. Mihaiu Racovitd Vv scuteste de clan intreg satul Andriesdnii (Iasi) in folosul mAndstiru Cetättua. (V. A. Ureche, Notite despre Slobozii, in .Analele Acad. Rom., p. 164). 1662, Nemvrie 9. Estratie Dabiia Vv scrie la ti Cluciarii fi la fedora Claciariilor cari string curechiu pre sama Domniei, sd aibd a a 'Asa In pace de curechirz domnesc satele Jirovul iAverestii dela Onutul Neamtului ce sunt a mAndstirii lui Aron Vorld, ca sa fie de treaba manästirii. (Acad Rom., LXXVII, 57).

www.dacoromanica.ro 292 tirea de dan i atragea in satul ei oameni din toate partile. Insa, in veacul XVIII, vedem pe Domni specificand uneon In actul de imunitate cà darile cari Domnul se leapada v'orfiplatite manastirii. Scutirea oamer.ilor dinteun sat mAnAstiresc de once alta jurisdictiune decat acea a manastirii insa, se facea totdeauna in folosul material al manastirii. Aproape toate pedepsele consis- Land in gloabe sau putandu-se convert' in gloabe, se vede ce venit Insemnat trAgeà manastirea dinteun asemenea act de imunitate. El alcatuia lush' totodata o paguba insemnata pentru ocarmuitorul tinutuluii pentru subalternii lui, jata pentru ce, In uric, Domnul apasa atat de mult asupra interziceni slujbasilor domnesti sa calce in satele scoase de sub jurisdictia lor. Nu este trebuinta sa insist asupra marelui pret ce avea acest soiu de imunitate asupra satenilor cari se bucurau de (Musa si ce indemn era pentru a-i face sa stea in satul mandstirii. Daca judecatile calugarilor si a oamendor lor nu 'vorfifost poate niciele totdeauna neprihanite, totus erau neasemanat mai omenoase, mai blande si mai putin arbitrare decal acele ale Parcalabilor si ale oamenilor lor. Implinirea de catra calu- gan a gloabelor trebue asemenea safi fost mai mult blajina departe de salbatacia preiddrilor oamenilor domnesti. Avea doara soborul interes ca oamenn din satele lui sa stea bine, spre a putea lua dela el dome cat de man si a vedeà sporind venitul monlor iacel al crasmelor. Acest fel de imunitate harazit manasttrilor este totdeauna cu caracter permanent, adica confent pe vecie. In multe unce, Domnul care da pnvilegiul roagfi pe urmasii lui sa nu strice" dama si mila facutli de el. Vedem unele privilegii de imunitate reinoite la fiecare schimbare de Domn. Nu cunosc nici un privilegiu de imunitate hartizit unui mirean pe vecie: totdeauna imunitatea inceteaza la moartea aceluia in favoarea cartna se da privilegiul.

§3. Despre slobozii. Pe langa acest fel de imunitate permanenta mai gasim numeroase acte de imunitate vremelnica, date atat manastiri-

www.dacoromanica.ro 293 lor cat iparticularilor. Aproape toate au de scop sa inles- neasca intemeierea unui sat pe loc pustiu sau repopularea vre- unui sat depopulat, in parte sau in totalitate, de vr'o imprejurare oarescare. Asemenea slobozfis'au infiintat Incadela inceputurile Domniei moldovenesti, de oarece vedem pe Alexandru cel Bun pomenind, la 14 April 1415, de acea care o facuse inainte de acel an un oarescare Saran1). Actele constitutive cuprind aproape totdeauna enumerarea .birurilor si a slujbelor de cari sunt scutiti oamenii ce se vor asezà in slobozie: imunitatea de biruri pare afifost de obiceiu totala, mai arare ori partiala. Ele mai cuprind de obiceiu imunitatea adesea desavarsita, chiar pentru morti de om, In privinta jurisdictiei ocarmuitorului de tinut. Bine inteles cä aceste scutiri sunt facute in folosul satenilor. Termenul pe care se acorda; variaza delaunul pana lazece ani si mai mult chiar. Privilegiile de aceasta natura contin de obiceiu restric- tiunea ca se vor primi in satui ce se infiinteaza sau se repo- puleaza numai nameni de limbi straineLesi, Rusi, Unguri, Greci, Sarbi. In unele din ele se autoriza insa iprimirea de oameni din tara, chiar si de vecini fugiti in strainatate de mai de mult 2).

1415, April 14. Alexandru Ce! Bun intAreste dania sotiei sale, Ana, catra manästirea Moldovita, satele Vaculintu ialtul mai Jos de pädure, unde att [dad Saran o slobozie. (Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Moldotvitza, p. 59). 1466, Martie 13. Stetan ce! Mare da oamenilor can se vor aseza in satul Negoestu pe Paraul Negru, pe timp de 5 am, scutealäi slobozenie de urmatoarele btruni slujbe. ills, podvoadA, gazduire jold, lucru la cetate la mon, cArAturri de butt, cositura de fan SA nu unible in acel sat nici Parcalabii dela Neamtu, nici Starostu acelut tinut, nici globnicii lor, mci pripAsani, nici osluharn, nici gonici pentru fatd rdpltd, avand a'i jucleca numai Episcopul de Roman sau randuitit lui, dela can va apela la Domn. Asemene sa nu lea dela acet cement fume nici o vamA dela el si dela marfa lor, din peste proaspat sau sArat, din sare, din sucmani, din panza, din fer, din fer alb, din vase de lut sau din vase de lemn, din curechiu, din mere, din ceard, din miere sau dela once vor avea de vanzare. Asemene sa nu plAteascA \Tarifa pentru once vor cumpAra marfe yule sau moarte; boj, talovite, berbeci, cai, lepe, sau once fiare' jcleri sau vevente, nune nicature, nici la orase nici la bdlti

www.dacoromanica.ro 294

Daca nu un feliu special de imunitate, de sigur o usurare nici la Cetatea Alba, nicila Chiba, nici la Nistru nici la Dunare sä nu le iett nimica. (Melhisedec, Cronica Romanului, I, 126). 1588, lanuarie 3. Petru (Schtopul) Vv. dä volnicie luiSeptelici sa-si faca sat in pustiu, la Fantana Caplena, ce-i l'a daruit Domnul, aducand oameni straini, Rust, Sarbi st Greet pe can Dumnul se indatoreste sä robeasca cu nict una din corvezile domnesti si-i scuteste de bir, de ills si de alte angarn (Ghibanescu, Ispisoace §i Zaptse, I, p 176) Data acestut uric este cu bunä sama gresita, a fost dat in anul urmator 1589 (7097), Ianuar in 3, cam vedem ca. Domnul harazeste lui Septelici pustiul pe care are sa faca sat tocmat la 3 Ianuar 1589, iar in actul de mai sus zice ca locul pustiu it este daruit. Sau este gresita data un- cului de dame 1603, Martie 27. Eremia Movilä Vv volniceste pe Egumenul mä- nastini Pobrata si pe vatamanii din satul Valenti, dela tmutul Chighe- ciului, sä cheme in acel sat oameni straini. Rusi, Muntent, Sarbi, Ungun chiar Modovem, scutindu-i pe trei am de once sluibä sau dare catra Domnie, neavand a plattl Met ilis met 50 aspri nici gostina de pe 01 si de pe porci met sulgtu de pe vaci si 01i nici o angarie. Starostii sä nu supere acel sat timp de trei ani, nici globafii ft defugubinarii sau dabilarii sä nu sechestreze averea acelor oament pentru alte sate. (Hasdeu, Arhtva Istoricä, 1, p. 117). 1621, Noemvne 14. Stefan Tomsevici Vv. arata ea Dancitil Diacul din Daiceni (Soroca) i s'au Ault ca 1-au robit st prädat Cazactii Lest] si pre vecinit lui i-au luat si de toate i-au pradat si au ars cu foc satele, luandu-le tonta averea. Vazand acestea, Domnul l'a tertal de toate angel- riile ce sunt pe alte slugi a luii i-a dat mtluire cd ort ea' fi oameni va stringe in satul luiDancestii ipartile lui din Bolboci si din Popesti, oameni din alte tad, Lest, Rust, Sarbi sau chiar din vecinit lui can ar mai fi traind, sit fie slobozi tntr'un an ninsica set deet sau set lucreze cuivci nici pentru vitelelor,boi, vaci, la nici o angeírie odie vor iefi pe alfi säraci din far& (V. A Urechia, Notife despre Slobozii in Analele Acad. Rom., IX, p. 4). 1626, Dechemvrie 16. Miron Barnovschi Vv arata prin cartea lui ca. manastirea Galata aveS trei sateBelcestii, Ploptii Calugärenii, pe Bahluiu, in tinutul HArlaului, ce alta data au fost drepte domnesti, ascultatoare de targul Cotnanului, harazite de Petru Schiopul Vv. Domnul intäreste (lama, dar flind acuma acele sate de tot pustii, Domnul da oamenilor ce se vor aseza inteinsele slobozie de biruri si de angärli, chiari mortile de om sa nu se plateases Domniet ci manasbni. (Arhiva Statului, Condica Asache, p. 231). 1633, August 30. Moiseiti Movilä Vv. scuteste pe oamenii satului Docolina (a lui Furtuna Sulgeriul) de a da ceva la a oameni ce vor treace pe acolo, In sus sau In gos, au sluga Domniii Meale, au sluga boereasca,

www.dacoromanica.ro 295 la bir, o stare privilegiata alcatuia rupia. Adica tocmeala

au hie cine va fi, nemarui bucate sau bautura sa nu dea, ce, cui va trebui, el saii cumpere pre banii sal; numai cine va avea cartea Dom- niei Meale, aceluia sa-i dea bucatei, ci va trebui hrana, cum va serie cartea Domniei Meale,i Turcii Tatari si alti soli, pe ceia sa aiba a-i griji si a-i strajui. Asijderei voi globnici si desugubinarii olacari si podvodari, Intru nimic sa nu-i trageti boii lor la podvoade. nici caii de olac;i voi camanari, intru nimic sa nu-i Invaluiti de camana. Asijdere dobitocul lor sa nu se traga pentru alti oameni sau pentru aIte sate; numai printru capetele lor sa dea ce le va fi birul, caci Domnia Mea m'am milostivití am miluit pre credin6os boiarinul Domnii Meale (Furtuna) ce mai sus scrie, cu acel sat, ca sa hie a lui cu tot venitul, si de ca- mäna Inca i:am iertat, cAci tin bautura pentru solii ce trec. Asijderi voi, soltuj de Vasluiu si de Bralad, ce vor hi podvoade din sus sa le trecet la Bralad; ce vor hi din gos, sa trecet la Vasluiu, iar Docoleanii sa hie in pace". (Iorga, Op. cit., V, p. 22). 1655, August 14. Gheorghe Stefan V v., da volnicie dregatoriului vatámanului din sat, din Bohotin, ce este la tinutul Iasilor, ca sa cheme oameni straini di Tara-I-esasca sau din Tara-Turceasca sau din alta tara care sa fie In pace de dajde, de zloti, de lei, de camana, de sulgiu si de alte d'ari ce sunt pre alti misei In tara, in sáse ani. (Cro- nica Bohotinului in Analele Acad. Rom., XXVIII, p. 59(. 1662, Fevruarie 20.Istratie Dabija Vv., da volnicie lui Neculai Buhus, Medelnicerul cel Mare sidiregatoriuluii vätamanului sat' din Bohotin, cati oameni straini vor chema din Tara-Lesasca si din Tara- Turceasca si dintealte parti, sa aibei dela Dornn slobozie in cinei ani sa fie in pace de dajde, de zloti, de lei, de talen, de galbeni, de orti, de ilis, de sulgiu, de unt si de alte darii angarii de toate cate vor fi In tara pre alti miAi. Asijdere iParcalabii, °Wadi si podvodarii globnicii si desugubinarii intru nimic sA nu-i invaluiascsa. (Croniea Bo- hotinului, in Analele Acad. Rom., XXVIII, p. 67). 1673, Martie 4. Stefan Petru Vv., (la volnicie Egumenului dela Ce- tatuiai vatamanului sau dela silistea Sendrenii a mänastirii, ce este pe Barbad, la tinutul Covurluiu, sä aibä a cherna si a stringe oameni straini din Tara-Turceascá, din Tara-Munteneascä si de pre alte ON, hie ce limba ar ca sa se aseze la acea siliste. Acolo vor avea slobozie In 10 anii vor fi in pace de dajde, de zloti, de lei, de talen, de galbeni si de sulgiu, cate sunt pre alti misei in tara. Olacariii podvodarii asemene Intru nimica sa nu-i Invaluiasca. (V. A. Ureche, Noti(e despre Slobozii, In Analele Acad. Rom., IX, p. 164). 1679 Ianuarie 18. Gheorghe Duca Vv. da volnicie Egutnenului intreg Soborului de la manastirea Galata, precum si diregatoriului vatamanului de la Silistea Valcestii (Soroca), sa aiba a chema oameni straini din Tara-Lesasca si din Tara-Ungureascaidintr'alte parti, sa

www.dacoromanica.ro 296 ruptd cu Visteria de un sat, In urma unei poronci domnesti, prin care acel sat platia, pe an, o suma fixa, mai mica decat acea ce, fara acel privilegiu, s'ar fi aruncat asupra lui1).Rupta Insa este mai cu sama un obiceiu al veacului XVIII.

§ 4. Despre poslu§nici.

Pe langa vecini, documentele veacului XVII niarata o sama de sateni numiti poslwtici. Caracteristica lor este scutirea de birurilei indatoririle cuvenite Domniei, avand ei,in schimbul acestei scutiri, sà slujasca la deosebitele trebuinti ale manastirilor. Aceste trebuinti erau foartedeosebite, variand dela lucrul viilor pana la paza manastirii2).

vie cat de multi sa s'aseze in acea si1ite, avdnd intr'un an pace de dajdie si de zlot si de lei si de talen i si de galbeni si de suIgin si de ili i de ialovita si de chile si de podvezii dcai de olac si de care si de alte toate cate s'ar Intamplà in tara. Parcalabiii desugubinarii filtra nimic sä nu-i invaluiasca. (Acad. Rom., XLVI, 129). 1699, Septemvrie 4. Antioh Cantemir Vv. da volnicie lui Vasile Plesca, al Treilea Logofilti dregatoriuluii vatamanului sau de la siliste de la.... ce este la tinutul ...a cherna si a stringe oameni straini, Turci, Munteni, Lesi, Cazad isialtii, ori cati ar veni sa s'aseze la acea sa aibti slobozie In doi ani... lar dupa ce se va umplea cisla. Tor veni la Domni »se vor tocmi cu rupta pentru uoorul lor, n'or fi amestecafi cu tara'. Iartd lui Pleoca o Cl*Mei cu bduturd ce va avea in acel sat... ,,sei hie in pace de camina' oi de bezmd n si de cepeirie si buir (?)". (Iorga Op. cit., V, p. 225). 1612, Fevruarie 14. Stefan Voda apara' de biruri si de angarale pe vierii manastirii Pangarati aflati In viile din Cotnari. (V. A. Ureche. Notife despre Slobozii, in Analele Acad. Rom., IX, p. 152). 1667, Ianuarie 8. Ilias Alexandru Vv. scuteste de biruri pe posluo- nicii manastirii Pangarati. (Id. Ibid., p. 155) 1674, Aprilie 15. Dumitrasco Cantacuzmo scrie slugilor domnesti cari umblà cu slujbele domnesti la targul sa lasati In pace 12 case din Galata-de-Sus, de pe langa manästire, de dajdie si de zlot si de galbeni si de talen i si de lei si de orti si de toate därilei angäriile cari sunt pre alti misei In tara Domniei mele pentru a sluji oi a posluol tre- bite ce vor fi ale sfintei mancistirt". (Id., ibid., p. 156). 1684, Maiu 10. Dumitrasco Cantacuzino Vv. scuteste 12 posluonici ai manastirii de calugarite dela Socola: ca sá le apere de teilhari", fiind

www.dacoromanica.ro 297 Nu stim nimic In privinta numdrului de zile ce poslus-- nicii erau datori sa faca in schimbul scutiriide hir :elriu trebue sd fi fost Impovdrator, caci nu exista, la cunostinta mea, document care sd ni vorbeascd de poslusnici sustragandu-se dela slujba datorità de ei, se pare dimpotriva cd conditiunea de poslusnici erd rdvnità de sdteni. Cei mai vechi poslusnici, despre cari g.dsim mentiune in documente, sunt cele patru case de TAtari din Baia pe cari Alexandru cel Bun le hdrazeste mandstirii Moldovita, la 31 Octomvrie 1402. Ca este vorba de poslusnici si nu de vecini sau de robi, este sigur, cdci ¡loud unce din ultimul deceniu al veacului XVI, intdrind dania lui Alexandru cel Bun, vorbesc de patru case de poslunici in Baia1). Dar se putea inta. mplà ca aceeasi oameni sd fie si vecinii poslusnici. Domnul prin privilegiul stiu dadeA mdndstirii dreptul sd-si aleagd un numAr oarescare de oameni dintr'un sat anumit, pe cari îi scutid de rnanastirea In codru si sa locuiasca langa stanta ruga ca nu cumva meargá niste talhari sa jacuiasca sfanta manästirei sd ucida calugaritele. Ii scuteste" de dajdie, de zlot si de lei si de talen i side galbeni si de orti si de sdu si de piei si de fan si de lemne si de cärbuni si de nuiale si de lucru la Curten Domneascd si de lucru la iaz si de podvadd si de alte angarii. (Id., ibid., p. 157). 1692, Dechemvrie 20. Constantin Canternir Vv. scuteste 7 poslusnici ai mandstirii Barnova de biruri, avand ei numai a da pentru mult greu ce este asupra cate 2 galbeni, 1 galban la Stantul Gheorghe i 1 galban la Sfantul Dumitru. (Id, ibid., p. 158). 1716, Martie 21. Mihaiu Racovitä Vv. scuteste 20 de poslusnici ai Sfantului Gheorghe din Galati care au suferit din timpul rascoalelor". (Id., ibid., p. 159). Insa o mare parte a poslusnicilor erau oameni sträini fârd precum reiesd din actele 8, 9, 10, 11, 21 si 23 din acelas memoriu. ') 1402, Octomvrie 31. Alexandru cel Bun harazeste manastirii Mol- dovita doua morii jumatatea altei mori in Baia, precumi patru case de Tdtari, tot tn. Baia. $i nime set nu supere pe acei Thitari cu ore-o slufb ei a Domniei. (Wickenhauser, Moldawa oder Beiträge zu einem Uricundenbuche far die Moldau und Bukowina, I, p. 55). 1592, Ianuarie 10. Aron Vv., intareste mandstirii Moldovita, pe land altele, morile haräzite de Alexandru cel Bun si 4 case poslusnict (Acad. Rom., XIX, p. 30). Aceeas intarire se reinoieste de acelas Domn, la 8 Ianuar 1593. (Acad. Rom., XV, p. 104).

www.dacoromanica.ro 298 pentru a slujimanastirii. Nimic nu impiedecá. pe Egumeni sd aleagd In acest scop vecini si nu incape Indoiald cá. lucrul se IntAmplA destul de des. In acest caz vecinii fAceau mándstirii, peste zilele de lucru ce-i datoriau in calitate de vecini, incd un numár de zile pentru cd erau scutiti de bir. Numdrul poslusnicilor merse crescdnd mai ales in cursul veacului XVII. In veacul urmdtor, mai ales dupd desfiiMarea vecindtálii, vedem cd se hdrazesc poslusnici si boierilor, dar acestia primesc denumirea de Scutelnici. Aceste scutiri de bir Info- losul mándstirilor si a boerilor, alcdtuiau In vremile dir urmd o pagubd insemnatd pentru Visteria domneasca.

www.dacoromanica.ro CARTEA III

DECADEREA DREPTULUI ROPUNESC

CAPITOLUL I EVOLUTIUNEA STAPANIRILOR TERITORIALE DELA 1742 PANA LA 1828

§ 1. Urmarea procesului de imbuciatire a unor botare si de reintregire a altora. Procesul de imbucatatire a multor hotare, nu putù decal urmeze cursul din pricina sporului firesc al numarului parta§ilor. Numarul raza$ilor se inmultia in toate partile §i ar fi sporit §i mai mult fara procesul contrar, care se producea de mult icare urma acuma cu mai multa putere: ab- sorbirea partilor de °ciliaale raza§ilnr in manile boerilor §i ale mazililor. Documentele vremii ni arata o actiune aproape sistema- tied de stingere a raza§ilor de catre boeri. Mijloacele necurate intrebuintate pana atunci pentru a rapiraza§ilor ocinile lor se fac vazand cu ochii mai frauduloase §i mai arbitrare, ceea ce era de altmintrelea firesc, dat fiind cà putereai lacomia boerimii cre§teau in raportdirect cu stoarcerea tariide qtitra Domnii fanarioti, cu stricarea obiceiurilor, cu venalitateai voia veghiata cari domniau In justitie §i cu slabirea puterii de rezistenta a poporului jafuit §i batjocurit. In materie de dobandire de pamant nu exista morala in veacul XVIII, toate mijloacele erau bune. Boerii cand nu erau ocupati cu intrigi tinzand la inlocuirea sau la pastrarea Dom-

www.dacoromanica.ro 300 nului, dupa cum le era placut sau nepläcut, la dobandirea de slujbe si gheliruri mai grase decat cele ce le aveau, Isi fra- rnantau mintile spre a iscodi mijloace punandu-i In stare sd se vare In mijlocul vre-unei obstii razasesti sau sa biruiasca Inca- patinarea vre-unui rdzas care tinea darzsi mortis la petecul lui din ocina stramosasca. In acest period vedem trei generatii de Rdze0i lu- erdnd trei Werturi de veac pentru a se face stdpdni ocinile a aproape treizeci de obOii rdzdse0i, din impreuna- rea carora a iesit mosia Domnesti. Documentele sunt fata pentru a dovedl staruinta cu care au urmat aceastä actiune, cdreia i-a pus cununa Costache Conache, inenumarate sunt exemplele de asemene natura. Documentele daca inregistreaza vanzari, cumparari, danii, schimburi, alegeri,contestatii de hotarei carti de judecata, tac In cele mai multe cazuri mijloacele prin cari s'au obtinut actele de vanzare, de cumparare sau de schimb. Dar povestirea lor din tata in fiu le-au pastrat Inca vii in mintile coboritorilor lor de astazi. Aceste mijloace pleaca dela inselaciune iIn- timidare pentru a ajunge pana la crima. Dreptul de protimisis era o piedeca mare de care se lo- viau adesea nazuintile puternicilor, dar ei gäsise mijlocul sa-1 faca iluzoriu, punand pe vanzatori sdli facd act de danie In loc de act de vanzare. A cest act de danie, Iifacea razasi nu era supus rascumpararii. Motivul invocat era de obiceiu sa- racia, batranetile sau slabaciunea donatorului care daruia ocina lui spre a fiingrijitla-. batranetile lui,ingropati pomenit dupa datinile crestinesti ').

') 1746 Septemvrie 25. Constantin, feciorul lui Dumitrasco, nepotul Axenii, din Posorcani, cu femeia lui, Palaghia, dAruesc lui Iordache Ruset biv Vel Medelnicer toatti partea lor de Posorcani, pentru ca ei ,sunt oameni slabi i säracii pentru ca Iordache Ruset s6-i grijascd la batrAnetile si la moartea Jor. (Acad. Rom., XXVIII, 98). 1646 Octomvrie 10.Catrina, fata Anasiei, nepoata lui Dumitrasco, tlärueste lui Iordache Ruset biv Vel Medelnicer toatd partea ei de Po- sorcani. (Acad. Rom., XXVIII, 100). 1746 Octomvrie 20. Ilina, fata lui Ion si a Catrinei, nepoata lui Aga-

www.dacoromanica.ro 301

Devenind astfelrdzas, cumparatorul puted sd urmeze cumpAraturile lui fard teamd de dreptul de protimisisi rdzasii erau in curand despoiati de ocinile lor. (Nu trebue uitat ca ei, rAzdsii, despoiase altddatd de pdmanturile lor pe tdranii ce Ii fusese supusi). Alta data motivul de danie invocat era o vind adevdratd sau inchipuitd a donatorului '). In scurt, toate mijloacele intrebuintate In veaculal XVII-lea pentru a despoid pe rdzasi si despre cari am dat numeroase exemple in capitolul II al CArtii precedente, erau intrebuintatei in veacul urmator. Abuzurile facute cu daniile mestesugite si impuse deve- nird atat de mari la sfarsitul veacului, incat chiar un Domn fanariot si nu din cei mai buni, se vdza silitsd ied masuri energice spre a le pune capdt.

§ 2. Hrisovul lui Alexandru Const. Mavrocordat Vv. din Octomvrie 1785 privitor la danii, schimbari §i vanziri.

La 14 August 1785, boerii divanului lui Alexandru Con- stantin Mavrocordat, avand in cap pe Mitropolitul Gavril (Ca- limah) prezentard Domnului, probabil in urma cereriilui, o anaford menitä a stavili mai cu sama abuzul ce se faced cu daniile. Acest act incepe prin a stabili cd daniile de mosii, vii, locuriiigani facute intre rude sau semeni, nu pot sa fie pri- pta Bub, din Posorcani, dilrueste lui Iordache Ruset biv Ve! Medelnicer toatà partea ei de mosie. (Acad. Rom., XXVIII, 39). Cu aceste trei zap:se de danie, mostenite dela tatill-sdu, se vdril Lascarache Ruset In Posorcani $i cumpdra toate prirtile rAzilsilor in curs de dou6zeci de ani. 1) 1756, Septemvrie 8. Gavriltirbati cu femeia lui Anghelusa Cu feciorul lui, marturiseste cä fiind prisacar la Stefan Ruset biv Vel Jitnicer l'au impins pacatele lui" de a furat cAtivA roi Jitnicerului, care l'a prins fata*: Rugandu-se sa"-1 ierte, l'a iertat, iar el, fiindcA stefan Ruset s'a milostivit si l'a iertat, I-au däruit un loe de prisaed in Hiltiul-de-Jos, ande este el ($tirbeitul) reizels, cu pomi $i cu siliste veche. (Acad. Rom., XXVIII, 150).

www.dacoromanica.ro 302 vite decdt ca binecuvAntatei Intemeiete. lar daniile acele ce s'au obisnuit a se face de catra de cei de starea de josi sdraci, la cei mai puternicii chivernisiti, nefiind puntul rudeniei la mijloc, socotindu-le cineva cu luare aminte, lesne se pot cunoaste eä nu au nici un temeiu de dreptate sau cuviintd." Divanul aratd eà temeiul ce face pe cel neputincios sdrac sd ajute pe acel puternici bogat, nu poate fi decdt o ne- dreaptd Idcomiei strdmbdtate, atat despre cei ce le dau cdt despre cei ce leiau". Cei ce primesc dania fiind povatuiti de cdtra nesatiul interesului, metahirisesc silnicia sub feliuri de chipuri si atgdduinti prin cari silesc pre cei mai sdraci a le Inchind. dania". Scopurile donatorilor nu sunt mai curate, urmand asemene Mutate ori pentru ca sa-si izbdndeascd pizma asupra neamurilori rdzdsilor lor, ori pentru ca sd se foloseascd, asuprind pe aproapele, merg de dau danie la cei mai puternici, unii încùi lucru ce nu este al lor, ci acelor mai multi danie, numai numele lieste de danie pentru ca sd nu aiba cuvant de rdspuns neamurilori rdzdsilor, iar fapta cea Intru adevar este adevdratd vAnzare si de multe ori vdnzare cu pret mult mai mare decdt acel cepldteste lucrul, cdci ce pret nu dd un bogat interesat de mosii, pentru ca sd gdseascd chip a se face rdzds tn mosiile altora, neiddjduind ca cu vPe- mea sd se 14eased dupd dorirea sa, §i dupd aceea cdte sfezi, cdte jalobe, cdte rdbstiri (?)sibldstdmuri de catrd cei Impreund rnosinasi". Apoi Divanul urmeazd a denuntd raoa credintd a aeestor ddniii nenorocirile la cari dau loc. Spre a pune capdt unor asemene neajunsuri, boerii propun ca, prin hrisov Domnesc sd se opreascd cu desdvdrsire de a se mai face danii ca aceste de card ceisdracisi de starea de jos la cei mai bogatii puternici". Daniile sd fie slobode numai Intre rude sau semeni, dela bogati la -sdraci dela toate stdrile cdtrd mAndstirii biserici. Once danii dela saraci la bogati de acum inainte sa nu se mai tie In samd. lar care va cuteza a metahirisi viclesug, 'landsi ludnd impotriva hotdririlor acestora asemene danii prin zapise viclenei veleturile mai de nainte, unii ca aceia afldndu-se si dovedindu-se, sd fie supusi la pedeapsd, a pdgubi

www.dacoromanica.ro 303 amandoua pdrtile atAt lucrul ddruit cat si pretul lui, cu cari sa se foloseasca neamurile lor sau rdzasii acelora ce vor (face) acele danii. Cu acestprilej Divanul arata Domnului cä se nabc multe prigoniri in urma vAnzarilor suite ce se fac si a schimburilor. Propune ca, pe viitor, vanzarile sa nu se faca deck in urma unor instiintdri pe la tinuturi si dupd curgerea unui termen de sase luni, pentru ca raza'siii rudele sä aiba vreme sä se foloseascd de dreptul lor de protimisis. Pentru razasiii rudele ce se gasesc in tari straine, termenul in care ei îi pot exercità dreptul de protimisis este prelungit pana la cinci ani. Incat priveste schimburile de pamdnturi, Divanul propune ca nici un rilzd§ §A nu-si poatd schimbd partea pand ce nu va fi mai intaiu aleasäi hotaritd, iar schimbul spre a fi va- labil trebue sa fie mai intaiu intarit de Divan. Aceastä anaforà, intaritd de Domn la Octomvrie 1785, daca puse capdt daniilor dela rdzasi caträ boeri, pe cari nu le mai intalnim in actele posterioare, nu impiedeca de loc cumpararea, cotropireai hrapirea partilor de ocind razdsesti de catra boeri si mazili. Aceasta actiune urma In ultimii ani ai veacului -XVIII siinintaia jumatate aceluiviitorcu aceeas dacà nu cu mai multa putere.

§ 3. Despre alte cauze a stingerii ob§tiilor raz4e§ti.

Dar distrugerea multor obstii razdsesti nu trebue atribuita exclusiv numai setei de pämänt, lipsei de scrupul iarbitra- ruluicelorputernici. Prea adesea boerul megies a dobdndit putinta de a se va' ri !rare razasi numai din pricina gAlcevilor, a urilor si a prigonirilor existAnd in acea obstie. In once hotar rdzdFsc se gdsiau indivizii chiar neamuri intregi mai puternici decat rdmasita obstiei. Fie prin faptul ca Inmultirea fireascd tusese mai mica in batrdnul lor,fie prin casatorii bogate,fiedin once altd pricind,ei dispuneau de parriAnt mai mult, de turme mai numdroase, uneori de bani. Ei se purtau fatd de cei mai sdraci din obstie intocmai cum se purtau boerii fata de ei, cuprinsi de aceeas sete de pdmAnt.

www.dacoromanica.ro 304

Abuzau de nevoile saracilor si de puterea lor pentru a sill pe acei nevoiasi sa le vandd petecullor de parnant. In alegerea mijloacelor nu erau mai scrupulosi decat puternicii lor concu- renti. $i adesea vedem pe cei slabi, amariti la culme din pricina obijduirilor ce suferiau dela puternicile lorrude, ne mai avand nadejdea sd scape fasia lor de ocind, alergand la boerul de aldtureai fdcandu-i o danie, mestesugita sau adevarata, a faramilor lor de mosie spre rasbuna asupra lacomelor lor neamuri. Tata cum glasueste raportul din 19 Maiu 1775 a unui Episcop de Roman (Leon), insarcinat de Domn sa cerceteze legitimitatea cumparaturilori daniilor unui boer in hotarul unei obstii razasesti. Intre razasii acestia de Posorcani fiind unneam dintre nsii mai cuprins si asuprind pe cei mai sdraci a nu-i ldsec sd cosascd, a nu-i impdrtdsl si pe deinsii la venitul mosiei, mult _putin, cdt erec, si silind "In tot chipul ca sd-i izgoneascd de pe mosie, ca sd rdmelie numai ei, cei sdraci, de necaz si de supdrarea lor, s'au dat parte lor de mosie danii si unii dintrInsii le-au vdndul. Mai pe urma, vazand acel neam cä cei saraci bagase cu daniilei Cu vat-1M- rile pe un boer In mosia lor, care putea sd-i asupreascd si pe dupd cum ei asuprise pe cei mai saraci dintre dansii, au inceput a trage la judecata pe raposatul Lascarache Roset... Eu incrcdintez pe Maria Ta, dupd incredintare ce mi-au dat si la duhovniciei inaintea tuturor Popa Serban, cum nu stie sa fifacut Episcopul 1) lui Lascarache vre-un hatar,nici pe sine sd-si fi atins sufletul la ceva pentru acea pricina dandu-i credinta (mai ales pentru viata lui cinstita). Alta n'am cu-* noscut decat cd acel neam ce se pomeneste mai sus, care mai nainte se silid sd izgoneascd pe cei mai sdracl,acum trägandu-i si fdgdduindu-li cd ar trdi frdfeste, i-au indemnat ca s. schimbe acel juramant de atuncea. $i ei, ca niste oameni prosti ce socotesc mai putin pacatul parintilor lor si a lor de jurat,decat pacatul de au instrdinat mosia lor.(ale/

Ioanichie, predecesorul autorului acestui raport, care fácuse si el o cercetare la Posorcani.

www.dacoromanica.ro 305 la dein0i se socote0eCumare pdcat sä vändd 0 sä strdineze mo0a). Poate ca dintr'aceasta ar fi schimbat acea marturie de atuncea, dela raposatul Episcop, macar ca, de se iea sama bine, esteprea putina schimbare intre aceea cum au jurat atuncea si aceea cum au jurat acum: jumatate au vandut. Acum vanzarea o zic si dania o tae. Lascarache pe ddnuitori i-au rniluit pe urmd cu bani 0 cu dobitoace"). Frtra dusmanfile si galcevile de asemnea natura, distrugerea obstiilor razasesti n'ar fi putut niciodata sa fie atat de desavarsita cum a fost.

§ 4. 0 aseinfinareCuceea ce s'a petrecut In uneIe (ari din ApuS.

Tadle noastre n'au fost singurele in cari clasa priviligiata a fost lacoma de pamant si a abuzat de puterea ei pentru a-si insusi petecile de pamant a stapanirilor taranesti. Aceasta despoiere s'a produs in tarile cele mai inaintate, la o epoca relativ recenta. Taranii proprietari din Anglia, asa numitii Yeomen, au fost stinsi in cursul veacurilor XVII si XVIII si stapanirile lor alipite catra latifundide aristocratiei. Mijloacele intrebuintate de lorzi pentru a ajunge la acest scop erau desigur mai civilizate decat acele uzitate in Moldova, dar putem fiincredintati ea erau departe de a fi curate. Nobilimea prusiana, dela sfarsitul rasboiului de 30 de ani pana la Inceputul veacului XIX, a urmat o actiune sistema- tica de cotropire a stapanirilor taranesti catra proprietatileei. Aceasta operatiune primi chiar denumirea speciala de Bauern- legen2).

Acad Rom., XXVIII, 12. So kam es, dass die Lage der Bauern in dem jahrhundert nach dem 30 jährigen Kriege eine besonders gedriickte wurde und dass in dieser Beriode das Bauernlegen d. h. die Vereinigung dei' Bauernhöfe mit dem herrschaftlichen Lande in besonders grossem Umfange betrieben wurde. In Mecklenburg und Schwedisch-Pommern verschwand auf diese Weise der bei weitem grössere Theil der friiher vorhanden gewesenen

6398 20 www.dacoromanica.ro 306

Legiuirile dela 9 Octomvrie 1807 si 14 Septe,mvrie 1811 desfiintase Serbia in Prusia si transformase tinerile Oranesti in proprietati definitive, in schimbul cediírii cAtrA fostii stAptIni a unei treimi fun intinderea iinerilor ereditare si a unei

Bauernghter. In Preussen traten Friedrich WilhelmI. und namentlich Friedrich der Grosse nicht nur dem Bauernlegen entgegen, sondern sie suchten auch die auf den Bauern ruhenden Lasten moglichst zu mildern. In ähnlicher Richtung wie die genannten preussischen Könige wirkten in Oesterreich Maria Theresia und Joseph II.; auch andere deutsche Fiirsten folgten diesern Beispiel. (Dr. Th. v. der boltz, Agrarwesen und Agrarpolitik, p. 38). Das Regulirungsedikt vom 14. September 1811 wurde durch dia Deklaration vom 24 Mai 1816 insofern modifiziert und in seiner An- wendung eingeschrankt, a Is die kleinereft bauerlichen Besitzungen, welche keine selbststandige Ackernahrung bildeten, von der Regulierung aus- geschlossen wurden. Die Folge hiervon war, dass die in grosser Zahl vorhandenen Kleinstellen, die mit -sogenannten Häuslern, Biidnern oder auch Kossiiten besetzt waren, im Laufe der Zeit zu dem herrschaftlichen Lande eingrezogen wurden. Dadurch ist es verhindert wOrden dass den alten preussischen Provinzen ein zahlreicher Stand von grundbe- sitzenden Arbeitern sich bildete, ein Mangel der als die hauptsächlichste Ursache der in der Gegenwart so ungiinstigen Arbeiterverhältnisse im nordöstlichen Deutschland betrachtet werden muss. (Id. ibid., p. 42) ... Der bduerliche Besitz hatte vielmehr im ostelbischen Deatsch, land bis zur Mille des 17. und selbst bis Z74112 Beginn des 19 Jahrhun- derts einen tveit grdsseren Umfang als in der Gegenwa, a.Nach dem 30-jährigen Krieg gingen dort die Rittergutsbesitzer in sehr umfassender Weise mit dem Einziehen der Bauerngiiter, mit dem bauernlegen vor und betrieben dies, soweit die Staatsgewalt nicht bindernd in den Weg &Eft, das ganze 18. Jahrhundert hindurch. Mecklenburg und Schwedisch- Pommern haben infolge dessen den grössten Theil der friiher vo,rhan- den gewesenen Bauern verloren.In den ostlichen preussischen Pr9- vinzen1 ebenso jn Oesterreich betrieb man ebenfalls das Bauernlegen ; aber Friedrich der Grosse und Maria'h.erisia schritten dagegen nigstens mit Erfolg ein, dass in ihren Ländern immerhin noch ein ziemlich zahlreicher Bauernstand erhalten blieb. Dieser sogenannte Battern- schutz wurde in der preussischen Agrargesetzgebungvon 1807-1821 fallen gelassen, da man ihn nicht mehr ftir notwendig hielt. Die Unter- tänigkeit, der Bauern wurde aufgehoben und ihnen das freie Eigentum an ihren IOen verliehen. »in Ablösung dff den Bauernj obliegenden bienste und Abgaben an die Gutsherrren wurde pact' dem Ediktivom 14, September 1811 so geordnet, class dieselben ganz beseitigt wurden, wenn die ,Bauern 1?ei erblichem Besitz 1J, bei nicht erblichem diie Halfte

www.dacoromanica.ro 307 matati din aceea a tinerilor neeridetare. Dar nobilimea izbutl sà obtie ca, prin Deelaratia dela 29 Maiu 1816, tinerile mici (Kleinstellen, Hausler, Bacin,er, Kossciten) sa fie excluse dela beneficiul masurilor din 1807 §i 1811. Rezultatul acestei concesiuni facuta nobilimii fù ca, mai ales in provinciile orien- taleale Prusiei,taranii posesori deinermici fura treptat siliti s'a le vanzA proprietarilor mari megie§i, cari urmara rotunjasca astfel stapanirile lor pana la 1850, cand o noua legiuire dadaiinerilor mic facultatea de a se rascumpara de sarcinile feodale.

§ 5. Alcktuirea latifundiilor.

Pana in intaia jurnatate a veacalui AVIII,vedem boeri ca postea Buciocl Praje§tii, Dumitru Buhu$ Gheorge Ursache, Ne- culai Racovita, Miron Costin, Iordache Ruset §i altii stapanind multime de sate, Dar caracteristica acestor ayer; este ca satele sidpanile de fiecare boenu alcatuiau complexe cuprinzand ihres Areals an den Gutsherrn abtraten. Ausserdem schloss die Dekla- ration vom 29. Mai 1816 diejenigen bäuerlichen Besitzer deren Areal sq klein war, dass es 41s keine selbstständige Ackernahrung gelten konnte,, von der Regulierung aus. Ihre Stellen wurden dann allmählich von den Rittergutsbesitzern eingeiogen Die Folge dieser Gesetzgebung war, dass das dem Grossbetrieb unterliegende Areal bedeutend zunahm, das unter bauerlicher Bewirtschaftung stehende sich ebenso verringerte. Geferdert wurde diese Besitzverschiebung noch dadurch, dass viele Bauern, die an das selbstständigWirtschatten nicht gewöhnt waren,, in den durch die niedrigen Preise der landwIrtschaftfichen Produkte so ungiinstigen Jahren von 1820-1840 ihre Rae an benachbarte Grossgrundbesitzer ver- kauften. Alle diese Uhistande haben vereint dazu beigetragen, dass in den dstlichen Provinzen der preussischera Monarchie der Grosseundbe- sitz. tibet ein weit ausgedehnteres, der bäuerliche Besitz dber ein viel beschrankteres Areal gegenwärtig verfügt, als es in der Vergangenheit und noch als zu Anfang des 19. Jahrhunderts der Fall ar. Hierin ist eine nicht unwesentliche Ursache fiir die Erscheinung zu erblicken. dass gerade im nordOstlichen Deutschland die kritische Lage, unter der die ganze deutsche Landwirtschaft zur Zeit leidet, sich besonders druckend fahlbar macht. (ibid., p. 92).

www.dacoromanica.ro 308 mai multe hotare la un loc, ci sate rdschirate pe toatd intinderea tdrii, cuprinzand fiecare un singur hotar. Exemplele de mai multe hotare adunate la un loc sunt foarte rari in veacui XVII. Dar, dela intdia jumdtate a veacului XVIII, se vddeste dinpartea boerimii tendinta de a-si aduna stdpanirile pe cat se putea la un loc, in domenii mari. Aceastà tendintd poate fi privita ica o urmare procesului de transformad a judeciilor in alode. Inainte vreme sdteniial- cdtuind valorea de cdpetenie a judeciei, era firese ca oamenii sd caute sti adune sate cat de multe. In urmd, conceptiunea de mosie, in sens de intindere de pdmant, inlocuind cu totul pe acea veche, se intelege lesne cd boerii doriau sa vadd acea intindere crescand catde mare. proape toatelatifundiile din Moldova, s'au alcdtuit in epoca Fanariotilor 4). Mtä cateva exemple: Trupul Ciorbenii a fost miezul imprejurul cdruia s'au alipit, intre 1769 si 1814, celelalte opt trupuri cari alcdtuesc mosia Darabanii dela tinuful Dorohoiuluii anume: Miclintii alipiti la 1794, Ldzenii ia 1795, Podraga la 1805, Voicdutii la 1807, Giur- gestii la 1809,Cornestiila1809, Pustiul la 1814 si Baranca mult mai tarziu1). Imprejurul trupului Rusciorii dela acelas tinut s'au alipit, de Ion Chescu, trupurile Serbanestii intre 1802 si 1810, prin cumpArdturi delardzasi, Berestii tot asemeneIntre 1808 si 1809 si Isvorastea sau Zvoristea, prin cumpardturi dela Septe- licesti intre 1814 si 1815, luand tot complexul numele acestui de pe urma trup2). Cdtrd Crasna Leuca, tot in tinutul Dorohoiului, s'au alipit, In intdia jumdtate a veacului XIX, trupul Nichiteniisiparte din Ghireni3). Trupul Delenii, dela tinutul Botosanilor, alcdtuia cu Rusii si cu Pascanii, Inca din veacul XVII, un complex Insemnat in mana Cantacuzinestilor: trupurile Helesteul-Stramb, Slobozia,

Arhiva Creditului Punciar Rural, XXVT, 438/39. 2) ¡bid., CXVIII, 1222. 8) Ibid., CCLIV, 2012.

www.dacoromanica.ro 309

Singeap, Porcovaci, Bojica,Maxut, Marginea, Ozdnesti, au fost alipite in veacurile XVIII si XIX '). Trupul Bobulestii era de bastind al lui Alexandru Bals. Prin cdsatoria sa cu Smaranda Sturza, lua de zestre parte din Bascdceni, cumphrand celelaltepdrti dela razasi dupd 1840. Imprejurul acestui miez mai furd alipite treptat parte din trupurile Romanestiii Ostopcenii, (in care mai rdmaserdi razdsi), Pologeniii Petrestii 2). Enormul complex al Dumbrávenilor (Botosani)7 cu trupurile Brehuestii, Viadenii, Serafinestii, Dumbrdvenii, Cornii, Man- drestiii Criscanii a fost alcdtuit tarziuin secolul XVIII de Iordache Bali complectat numai in al XIX-lea3). Mosia Pascanii (Suceava) se alcatuia in veacul XVII din trupul Pascanii (care apartinea Cantacuzenistilor); trupurile Con- Topilele, yalea-Saca, Bostineii, Gastestii, Sodomenii, Bra- testii, Vatra, Fantanelele, Luncai Bldgestii sunt adaugite in veacurile urmatoare 4). Marele complex Cristesti-Cozmesti (Suceava), alcatuit din 14 trupuri deosebite, a avut ca miez trupurile Sdoanil_siNdvra- pestii cari, la 1711, erau in stdpdnirea lui Sandu Sturdza. La 1725 el alipeste Cristestii, la 1726 Homita si cumpdra dela razdsi, la 1731, pArti din Ciohoreni. Fiul sdu Dimitrache alipeste, la 1746, Cozmestii. Mirosldvestii sunt alipiti de Grigore, fiul lui Dimitrache, la 1778; Bourenii la 1779 Hdrestii la 1792. Iar Mihaiu Sturza, Domnitorul, mai adaoge Dobrulestiii Socii la 1817, Latcanii, Veresanii, Tabalaestii-si ultimele pArti din Ciohoreni dup 18305). ,La trupul Heletienii (Roman), se acidugird Oboracenii, oparleniii alte siliti numai in veacul XIX6). La trupul Negrilestii (Tecuciu), se adaugd, numai dupd 1775, celelalte trupuri : Bldneasa, Boruzestii? parte din Tarzii, pineniii Vosamcestii 7).

Ibid XLVII, 792. Acad. Rom., Ms. No. 3060, Arhiva Creditului Fundar Rural, CCCLXXXIV, 2770-72. Mid., LXXXVII, 1038. Ibid., CCXXXVIII, 1889.

) Ibid., CCXLVI, 1974. Ibid., X, 168 §i 409.

www.dacoromanica.ro 310

Pe langa Adjudul Nou (Putna), mdi era alipit trupuI Plos- cutenii la 1811. Cumparatorul lor, Costache Bal, mai adause trupul Urichestii dupa 1811. Celetalte trupuri: Iscanii-de-Sus si Iscanii-de-jos, Copacestii, Roscanii, Barsoaia, Slobozia, Lunca- Dochiei, Poenarul si HoMocea tura alipite treptat de Alecu Bats, fiul lui Costache Bals4). Catra trupul Roznovul (Neamtut), dat de Neatlai Racovita de zestre, in a doua jumatate a veacului XVII, lui Iordache Ruset, a1ipirí urmasii aceStuia trupurile Chintimiciu, Calimanii Negritestii 2). Mosia Fantanetele (Bacau) s'A 14hegat imprejurul trupului Fantanelele care erd stapanit de Ionita Asian la inceputul veacului XVIII. El cumpard la aceeas vreme trupurile He- meiusul, parte din Biraestii Manailesti. Trecura prin confis- carein manile lui Ilie Catargiu la 1719.Ginerele acestuia Vasile Roset, intruneste sub stapanirea luTi trupurile Garlenii, parte din Pastravesti, Lespezii sau Plopoasa, Basenii, Malurile Iar LaScarache Roset, fiul luiVasile, maiumparti. trupurite Sacatura, ramOsita din Pastravesti, VlasineStii, parti din Bi- raesti. Celetalte trupuri, Itesti, Luncani, Saca, Obrejesti iTre- besul sunt alipite de Fantanele lasfarsitul veacului XVIII si inceputul celui urmator 2). La 8far§itul veacului XVII, satul -Domnestii erd stapanit de Die Clatargiu care mai facuse cumparaturi si in Paunesti. Aceste sate trecand prin mostenire la familia Razul vedem sue- cesiv pe Vornicul Costache Razu, pe Hatmanul Vasile Razu, pe Spatarul lancu Razu, si pe vaduva lui, Elenco, cumparand (lela razasi, petec cu petec, in tot cursul veacului XVIII si inceputul acelui urmator, pe langa cele doua trupuri sus numite, Inca 27 de trupuri a caror nume urmeaza, unele tri parte dar cele mai multe intotal:Ruginestii, Anghelestii, Copacestii, Urechestii,Cioranii, Argeaoa, Bout, Dumbravenii, Stanisorii, Volovatii, Domosita, Bobeica, Bodea, Bahluiul, Tar- nita, Mustestii, Caretna, Tulburea, Danaestii, Topilenii, Iona- Draghicestii, Serbanestii, Brudurestii, Ibid., III, 176. Ibid., CCLXIII, 2123. 8) Vezi mai sus, Cartea II, cap. II, notele dela pag. i74 sq,

www.dacoromanica.ro 81 1

Aceste cumparaturi sunt (lesavarsite de Costache Conache care alcatueste din ele mosia Domnesti in intindere de 11.000 Midi.). Dar toate aceste exemple raman neinsemnate fata de alcatuirea, de catra acelas Costache Conache, a uriesei mosii Na- moloasa care, inainte de legea rurald, cuprindea 28.000 falci. Acest latifundiu se alcatuid din urmatoarele 53 trupuri sau Willi de trupuri de mosii: Aldetii, Ardiestii, Alhetii, Ble/ hanii, Borsastii,Buciurnestii, BlanestiiBolianii,Bucurestii, Crangenii, Cocorasii, Cuca, Cinci Cani sau Munterui, Coltestii, Chilianiii, Cotul-luidepure, Cratanii, Copacestii sad Rohatul, Cu- dalbii, Dajbogenii, Fantana Gerului,Fratinestii, Garlestii, Gi- renii, Goläeii, Grumazestii, Hulubestii, Hatflestii, Lietii, Mo- vilenii,Moinestii,Matestii, Micetii, Miraestii, Namoloasa, NA- varnetAde-Sus,Navarnetul-de-Je,Nanestil,Piscul Pochii, Poiana, Poparciosii, Plesestii,Raflestii, Slobozia Conache sau Placinta sau Loholoiu, Siscautii,Spinestii, Tamaoanii, Tar- noschii, Tomcestii, Talabasca, Ursoaea, Valea Parului 2). Acest complex a inceput sa se alcatuiasca in veacul XVII, in urma cumparaturilor facute de Grecul Dia care stinse mai multe obstii rhzà§et.i. Cele mai multe cumparaturi insa fura facute de Conachesti la sfarsitul veacului XVIII si la inceputul acelui urmator. S'ar putea cita nenumarate exemple de asemenea aglo- merari de trupuri mici sau rnijlocii spre a alcatui un latifundiu, cred insa ca acele citate mai sus ajung $i Ca a adund mai multe al-fi numai o zadarnicä pierdere de spatiu si de Vremé. Cert este cà acestci tendirqi a boierimii de a-sirotunji necontenit stapanirile, alipind catre ele cat mai multe hotare limitrofe, se datoreste faptul ca, mai ales in cursul jumatatii a doua a veacului XVIII si a celei dintaiu a veacului tirmator., impartirea sthpanirii teritoriale in Moldova s'a transformat Cu desavarsire. Cea mai mare parte a miilor de trupuri deosebite, mici sau mijlocii, kari lalcatuiau caracteristica stapaniriiteritoriale in vechime, in Moldova, s'a Inchegat In cate-va sute de complexe marl; ceea cé a ramas in afard de aceste conglo-

1)) Achd. Rom., XCVIIIC §i Mss. Nd. 3061`. 2) Acad. Rom., XCIX.

www.dacoromanica.ro 312 merate a urmat sa alcdtuiascd trupuri mici sau mijlocii, unele stdpanite de cdte un singur stApdn sau de cate o sing.urd familie, iar celelalte de obstii rdzdsesti mai mult sau mai putin numdroase. Conglomeratele erau mai mari: cuprinzAnd mai multe mii de l'AH, sau mai mici: cuprinzand cdte o mie sau doud; cele de sub mia de fdlci erau privite ca mo0i mici. In deobste cea mai mare parte a satelor de pe trupurile deosebite alcdtuind un latifundiu, se desfiintard ilocuitorii lor se adunara in satul dimprejurul asezdrii boeresti, a Curtii, care dadeò numele sau intregului complex.

§ 6. Oligarhia boereasa adunA in mânile ei o mare parte din pamantul tdrii.

Latifundiile alcdtuite in veacul XVIII nu cuprindeau numai trupuri cumpdrate dela obstii rdzdsesti, catre ele furd alipite multe hotare de sate rdmase intregi, cumpArate dela stdpAni mai slabi sau intrunite prin cdsdtoriii mosteniri. Lirmarea fireascd a acestei actiuni de adunare de hotare megiesite dar deosebite in complexe mari, nu puted sa fie clecdto scddere mare in numdrul stdpdnilor de mosii, cari tindeau sti se adune in mdni putine, CumpArdrilei intrunirile de trupuri deosebite facdndu-se mai cu deosebire de membrii unor neamuri mai bogate si mai puternice prin faptul cd stiuse sd monopolizeze in folosul lor atdt slujbele cele mari câti bundvointa, adesea silità, a Dom- nilor, urmarea era cà acele neamuri privilegiate Intruniau In mdnile lor stapdnirea unei F drti coplesitoare din pdmantul Moldovei. In privinta aceasta gdsirri amdnuntele cele mai de pret in Condica Liuzilor"), recensimdraul facut la 1803, din poronca lui Alexandru Moruzi, in a doua lui Domnie., Gdsim intr'acest cecensimant numele tuturor satelor, pe tinuturi, flintand in Mol- dova de atuncii,lucru nepretuit, numele stapAnului satului.

Uricar, VII, p. 241 si VIII, p. 241. Originalul se aflä la Academia Romana'.

www.dacoromanica.ro 313

Condica ni arata ca numarul tuturor satelor era de 1713, cari n privinta stapanirii, se impalliau in chipul urmator : domnesti erau 25 manastiresti ,, 215 razasesti , 546 boeresti , 927 1713 Din cele 927 sate boeresti, 470 erau stapanite de 28 familii, privite atunci ca alcatuind boerimea cea mare si anume: Familia Bale stapanià 60 sate Basota ,, 9

Beldiman ,, 4 Bogdan 13 9 Buhus , , 77

77 Callimachi , 5 Cantacuzino 19 Catargiu 16 Conache . 8 Costache , 28

77 Crupenski ,..- 15 Donici , 15

, Dimache 71 3

Ghyka . 52 Greceanu i 7 Hrisoverghie 3 Jora ,, .., 6 Mavrocordat 7 , Manu 1 Moruz 8

Miclescu 1 . 18

Paladie 7/ 1 . 9 ,16 ,.

o Prajescu 75 9 " Racovita , 4

97 Razu 15 Rosetti ,, 57 Sturdza , . 65 Varnav ,, 12

Total.. 470 sate

www.dacoromanica.ro 314

Iar celelalte neamuri din clasa stapanitoare din vechime, cari nu cdzuse la starea de razdsie, stapaniau, toate la un loc, 457 sate, adicd mai putin decat cele douazeci si opt de familii de mai sus. La intdia vedere, aceste averi ale oligarhiei dela inceputuI veacului XIX par mici cand sunt puse fata cu averile unui Gheorghe Ursache, unui Miron Costin, unui Iordache Ruset. In realitate insd ele sunt foarte mari, caci sub o singurd denumire ele cuprind hotarele mai multor sate. Aceste doudzeci si opt de familii intrunise in manile lor mult peste o patrime din numdrul satelor Moldovei si, dacd tinem sama de faptul cd de aceste sate atdrnau hotarele cele mai intinse, putem conchide cd aceasta mand de oameni sta.' - panià mai bine de o treime a intinderii tarii. In mdnile celorlalti stdpani de sate, ei fiind mai sdraci si mai neputinciosi decat membrii oligarhiei, nu puturd sd rdmand decat satele cu hotare mai mici cu prea putine conglomerate mai modeste.. Stdpanirile manastiresti cuprindeau si ele latifundii, mai ales la munte, unde Domnii hardzise din vechime mandstirilor intinderi mari de paduri. Dei gasim conglomerate de trupuri apartinand manastirilor siin regiunea de camp, ele nu sunt numaroase, cuprinzand mai cu sama daniile facute incursul veacului XVIII manastirilor de catre boeri. Cumpararea de parti de mosii de catre Egumeni dela razasi era un fapt ex- ceptional :parte din latifundiile mandstiresti se alcatuiau mai ales prin schimburi. Cele 25 sate domnesti se aflau toate din partea stangd a Prutului afara de Comanesti (Bacau), ai cdror locuitori se bucurau de ptimanturile si pddurile acflui intins hotar in schimbul serviciului de pldesi. Un an dupd alcdtuirea Condicei Liuzilor, Alexandru Moruz hardzi satul Comanestii, cu hotarul sail, Ma- relui Logofat Costache Ghyka (Sulgiaroglu), aceasta fiind ultima danie de teritoriu facutd de un Domn in Moldova. Alcdtuirea latifundiilorsi concentrarea stapanirii lar in manile cdtorva privilegiati constitue faza finald a transformdrii vechii distribuiri a stapanirii teritorialein Moldova. Pe Cand caracteristica vechei stapaniri era: stapani multi cu hotare modeste, acea a celei nouti era: o mdnd de stdpani cu hotare uriase.

www.dacoromanica.ro 315

Cea dintdiu, rezultatul unei desvoltdri normale a neamului, reprezintd o alcdtuire sdnAtoasa si este caracteristica unei vremi in care Romdnul este in plind vlagdi putere. Cea de a doua, rezulta tul unei dezvoltdri ulterioare oprite pe loc, vitiate prin imprejurdri exterioarei prin siluirea strdind, este caracteristicd unei stdri de sldbaciune cumplitd, de decddere rusinoasd si de coruptiune addncd. Am incercat mai sus sd ardt evolutiunea stapantrilor teritoriale in Moldova dela 1742 pana la 1828, in ceca ce priveste intin,derea lor. In capitolul urmdtor voiu expune evolutiunea acelorasi stdpdniri, in ceea ce priveste insusi esenta lor.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL II CONDITIUNE TERITORIALA A SATENILOR DELA 1742 PANA LA 1828

§ 1. Mez'atnantul lui Constantin Mavrocordat In pri- vinfa lucrului datorit de acei ce §ed In sate mdnastire§ti, din 12 lanuarie 1742. Din faptul ca nu se gAseste nici o mentiune despre numarul de zile lucrate de sAtenii liberi stiVAnilor (judetilor) lor in veacul XVII, am incheiet cd nu intervenise nici o legiuire care sti.fi schimbat obiceiul strAmosesc, pe temeiul caruia sAtenii erau 0110 sti slujascd (lucreze) cAte trei zile pe an pentru cneazul, respectiv pentru judetul lor. Este insA probabil cA, in satele in cari stapânii isi aveau astizArile lor, sdtenii sà fi fost constrinsi, in mod cu totul abuziv, a sluji (lucrA) mai mult de trei zile pe an 9.

1) Din cele doua carti gospod rezumate mai jos ar rezultà ea, inainte de asazamantul lui Constantin Mavrocordat, oamenii slujiau dupa un obiceiu vechiu, in vigoare Inca sub Mihaiu Racovita. Lisa' multe indicii tind a dovedi CA se facuse in Moldova, in intaia jumatate a veacului XVIII, atate obiceiuri cate sate erau in tara. 1750, lanuarie 12. Constantin Racovita Vv. scrie Starostelui de Cer- naut, Vasite Crupenschi, cà Staretul manästirii Slatina is'a Ault cum ca oamenii din Rarancea, mosia manastirii din acel tinut, au ramas datori manastirii din tocmala lucrului boerescului de an si nu cauta sa li pia- teasca. Domnul poronceste Starostelui sa implineasca pe acei oameni sa li poronceascasä fle supusi stapanilor mosieii sd le slujeascd lucrul de boeresc pe obiceiul vechiu mai dinainte, care setie. Cd Domnia mea nu voim sd urmdm dupd reinduiala ce se Meuse mai noud ci pre cea veche, §i asa sa urmezei ei,i sa-i supui Dumneata la slujba manastirei, dar de ti s'ar jälul ore unii asupresc câlugârii ca lucrul boeresc silindu-i mai malt de cum iasti $tiut obiceiul vechiu, sa le iei sama si

www.dacoromanica.ro 317

Int tia legiuire scrisd, statornicind numdrul zilelor de slujbd (lucru) datorite de satenii liberi, prive$te numai pe acei din satele mandstire$ti $i. este a$ezdnidntul facut de Constantin Mavrocordat in a doua lui Domnie, la 12 Ianuarie 1742 '). Nu trebue ca, inselati de aureola de reformator care, cu putin temeiu de altmintrelea, incunund pe acest Domn, sd ni inchipuim ea ne gasim in fata unei mdsuri menitd a u$urd starea skenilor traind in satele supuse mandstirilor. Din potrivd, textul actului ni dovede$te Ca avem aface cu o legiuire cerutd de Egumeni $i menità a incheze$lui mandstirilor un numdr de zile de lucru (slujbd) mai mare deck acel de care se folosiau in trecut. Tata parte din preambulul actului : . . .toti Egumenii de pre la toate sfintele mAndstiri din tard. Ardtatu-au mare jalo bd, zicAnd cd satele cu oamenii ce au avut mAndsti rile, cele mai multe (?) au fost inchinate pe laboeri cu toata slujba lor, de catra carele mAndstirile nici un folos n'au avut..5i -Wed $i cele ce nu era inchinate iard $i oamenii ce locuia pe acete mo$ii putin f olos fdcea rrldndstirilor, lucrand ln voia lor, iar nu dupd dreptate ce s'au cdzut, neavdnd nici un nart nice Egumenii voe a poronci cat se cddea §i la aceasta cerand dreptate .. ." si-i indreptezi la cale sä nu-i calce fart ispravV. (Acad. Rom., Cond. meineist. Bucov., p. 3, No. 5). 1758, Ianuarie 10. Constantin Racovità Vv. volnicete pe Dosolteiu, Egumenul dela rnändstirea Putnei sd supunä oamenii §ezatori pe mo§iile mänästire§ti dela tinuturile Sucevei, Cernäutului, Härläului §i CArligA- turii, cari nu li dau ascultare, orice fit de oameni vor fiezätori pe acele mo§ii, srt lucreze la once va fi trebuintA mänästirii, dupei obiceiut cel vechiu, cum au slujit in vremea pärintelui Domnului, lui Mihaiu Raco- vita Vv. §i la alti Domni ce-au fost mai nainte. Ispravnicii de tinut sä deA ajutor, insä sä nu sufere ca Egumenul sä asupreascA pe oameni Cu slujbe peste obiceiu, ci sei socoteascei cat li slujesc oamenii din satele or si tot pe atdta sei puie pe oamenii meineistiroti sei lucreze. lar cdrora li va pärea cu greu a sluji dupä obiceiut vechtu, sä aiba a sluji dupà hotarirea lui Constantin Voda, cAte 24 zile pe an. (Actele meineistirii Putna, No. 36 al inventarului). 1) Vezi textul in Apendice. La Academia Romänä, in pachetul LXV, la No. 125, se aflä o foaie tipArità cu acest wzämant care pare a fi fost distribuit fiecärei mänästiri in mai multe exemplare. (Cf. D. Dan, Ma- neistireai comuna Puma, p. 220).

www.dacoromanica.ro 318

De aici reiesa: Ca masura decretata de Domn a fost solicitata de Egu- meni ; Ca numarul zilelor de lucru nu era stabilit prin vr'o legiuire scrisa, de oarece textul zice cä nu este nici un nart ; (obiceiul stramosesc se fac ca nu-1 stiunici Egumenii nici Don nul). Ca oamenii chiar daca nu lucrau In vota lor, cum ja- luiau Egumenii, lucrau in once caz foarte putin ; Ca Egumenii n'aveau pe ce temeiu sa-iconstringa la lucru mai mult. Domnul luand sfatul Episcopilori acel al, boerilor, hotareste ca fie care om care n,u este vecin de pe o niwie mdndstireascd, de once bresld ar fi el, sd aibd a stuft mdndstirii 12 zile pe an ori cu canal cu boi, ori cu palmele, ori ea sapa, dupd CL1171 ti va porunci Egumenuli sd dea sidijma locului dupd obiceiu. Tot odata se da Egumenilor volnicie ca, prin vorniciilor,sa constringa la lucru pe acei cari s'ar opune. Actul mai specifica in privinta vecinilor manastirile "it vor stdpcini dupd obiceiu. Este sigur ca acest asezamant alcatuia o agravare in raporturile ce existase pana atunci intre satenii stapani1). Printre cauzele cari au adus-o trebuie sa socotim, pe langa tendinta fireasca a fiecarei clase sau corporatiuni de a incalca drepturile celor ce-i sunt supusi de cateori este vorba sa-si sporeasca castigul,i cunostinta mai desavarsita, mai intima, mai de tdate zilele cu Rusia, unde taranimea se afla in desavarsita serbire, Era lucru firesc ca clerul din Moldova, vazdnd foloasele cele trageau in imparatia vecina, asupra careia erau

1) 0 confirmare a acestei pilreri o gtsirn In actul urmator dat Cu mai putin de dottä Juni inaintea astizAmAntului dela 12 Tanuarie 1742 §i din care rezulla ca pArià atunci zilele de lucru datorite erau mai putine. 1741, Noemvrie 18. Constantin Mavrocordat Vv. scrie oarrienilor din Buciumi, mosia mànk'stirii Dancului ca aItdat6 cand fAceau clAcii alte poslu§anii cAte cereau ca1ug6rii, erau mu1äinii, iar acum cAnd Domnul a botiirit cA numai 6 zile pe an s'a" lucreze nu as- cultA. De nu se vor supune ii va pedepsi cu streangul Cu °ma) (Acad. Rom., mss. 237, p. 79).

www.dacoromanica.ro 31 9 atunci mai Cu sama atintiteprivirile tuturor popoarelor pra- voslavnice, dela satenii supusi lor,atat stapanii cati clerul rusesc,, sa fi fost cuprins si el de dorinta sa s'apropie de o asemenea stare de lucruri. Asupra numarului zilelor datorit de satenii nevecini cari secleau in sate boeresti,actul de care ne ocupam nu pomeneste. 0 carte gospod a lui Constantin Mavrocordat, purtand data de 25 Noemvrie 1741 si o poronca din 31 Dechernvrie al acelueas an, amandoua deci anterioare numai cu putine sapta- mani asazamantului dela 12 Ianuarie 1742, vorbind tocmai de munca datorita de locuitorii unor sate boeresti ni arata, cel dintaiu numai sase zile de lucru, iar cel de al doilea o munca ea hurta care este departe de a cere cele 12 zile impuse de Domn locuitorilor din satele manastiresti l)

§ 2. Asezdnantul TArii Moldovei a lui Constantin Mavro- cordat, dela finele Martie 1743 si acel al lui Ion Mavrocordat, din 15 lanuarie 1744.

Primul act cuprinde poroncile dale de Domn ispravnicilor

1741, Noemvrie 25. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la vorni). celul si la toti oamemi din Murgeni ot tinutul Fälciului ce s'au numit panA acum slobozie domneascä cA Domnia mea am hotArit de obste prin ponturile rânduielii, oamenii ci o sadeä pe mosiile altora, de stäpAnul acelui cu mosie sA aibA a ascultà. $i de vreame c6 acea mosie Mur- geanii iaste.... lui Vasile Sturdza bile Vel Stolnic, iatäea' v'am lasat de acurn inainte sä fiti sub ascultarea dumisale, insa ca hota rat nart precunz vom aratez nzai jos. Inir'ur, an vefi lucra de om, numai cate 6 zile ori la ce lucra s'ar pune .5i pe hrana ce yeti aveli pe locul dumnealui, dijma locului Inca veti dä, dar afarti dinteatäta, ca alt ca ninzica mai mult nu va be( i &Tara; §i pentru aceia dar vti scriem, de dumnealui Stolnicul stiascultati, iar tu, Costandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, ca atul acesta treaba sä n'aibl si sti te feresti de oameni. A,ceasta." (Acad Rom. mss. 260 p. 80). 1741, Dechemvrie 31. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la sAtenii de Tat-nova, a Medelnicerului Lupu Balsdin vremea ce s'au tocmit sti-i fact.). &it/A un slog de fan de pm pe an aduccii pane de atolo la ,casa lui, sä caute sti prmeze tocmelii lor,sA-i dea, aceste"(Acad. Rom. mss. 237 p. 98).

www.dacoromanica.ro 320 de tinut dela venirea lui in scaun, la Septemvrie 1741 si pana la sfarsitul lui Martie 17431). Pe langa dispozitiuni judecatoresti,financiare si politie- nesti, actul cuprindei urmatorul paragraf: Oamenii ce vor sadea pe mosii mandstiresti nefiind vecini, sa fie datori a face, de orn, douasprezece zile Inteun an dijma sa dea iar vecinii manastiresti au boieresti sa dea dupa obiceiu. .. .zile cate pe slujbd din cei ce sad pe mosii manastiresti ori boieresti; acele zile cat va fi tocmala sa se oranduiasca mai mult incele sase luni de vara,la fiestecare luna cate. Oamenii sa faca slujba pe rand, iar nu tot odata, iar cine se va tocmi cu bani asemene, de patru ori inteun an sa. plateascd.' Ace.asta dispozitie nu este decat repetarea, mai pe scurt, a celor cuprinse in asazamantul precedent. Numarul zilelor da- datorite de vecini este desemnat ca fiind cel obimuit. Iar acolo unde vorbeste de numarul zilelor datorite de satenii liberi,e- zeind in sate boieresti, vedem cá acest numar de zile varid: dupa tocmeald. Singur dintre cronicarii cari au scris despre a doua Dom- nie a lui Constantin Mavrocordat, loan Canta ni povesteste cd acest Domn boierilori mazililor li-au facut obiceiu sa lucreze cu oamenii lor, cart orcicleet pe irboiile tor ccit li va fi votai cdt or puteet". Aceste cuvinte pare ca se potrivesc cu fraza din cartea gospod dela tc5 Noemvrie 1741, rezumata mai sus in nota, in care se vorbeste de ponturile rcindutelii ho- torite de Domn pentru oamenii ce 4ed pe mosiile altora2)". Insa ele nu se pot intelege decal daca admitem ca este Vorba nu numai de voia stapanilor cii de voia si de puterea oamenilor. Caci altfel ar insemna pentru cei din urma o .robie desavarsitd, ceeace nu se potriveste nici cu poroncile domnesti

Vezi textul acestui asazAmAnt In Apendice, Data de 1741, data acestui act In Uricar, IV, p. 396, este vederat gresit, precum reiesa chiar din intAiul paragraf al textului. Cf. si actul urmator: 1741. Constantin Mavrocordat catre oamenii unei slobozii domncsti: s'a hotArit prin ponturile net' nduielii, oamenii ce ar sadea pe mosiile altora, de stapanul acelei mosii sa aibA a asculta". (Iorga, Op. cit., VI, P. 224).

www.dacoromanica.ro 321 din Noemvrie. si Dechemvrie 1741 rezumate in nota de mai sus. nici cu actele de asemenea natura posterioare asezamantului dela 12 Ianuarie 1742. Din aceste de pe urma acte reiesa ca numdrul de zile de slujbd statornicit de legiuirease vede pierdutd, a lui Constantin Mavrocordat pentru satenii liberi asazati pe hotare boieresti, era de 6 pe an, care se putea prin buna invoiala intre satenii stapani Ca o legiuire a lui Constantin Mavrocordat este pierduta sau a ramas pana acuma necunoscuta mai reiesa din faptul cd atat actelerelative la sate boeresli rezumate in actele din notele de mai sus, cati acele relative la sate mandstiresti rezumate mai jos si relative la aplicarea Iegiuirilr acelui Domn ni arata cá slujba hotaritä prin asazamintele lui se puted rascumpara prin bani. Valoarea slujbei pare a 11 fost de sase potronici de casa pentru satele boeresti2) si de doi lei de Casa pentru satele manastiresti ").

1742, Maiu 14. Constantin Mavrocordat Vv da lui Vasile Sturdza Stolnic, volnicie sA stapäneasca mosia ce zice cd are la Cotiugeni, tinutul Orheiului. Oamenii sezand pe acea mosie set' ctibei a-i face slujbei dupci obiceitt $i Sturdza sä aibd a li pune vornicel pe cine va socoti el. Oamenii sä nu fie volnici a se mutd aiure, Cu toti sä sazd pe loci omul lui Sturdza sd fie volnic a Ina dijma din toctte dupii obiceiu. (Acad. Rom. mss. 337 p. 127. 1743, Fevruarie 21. Constantin Mavrocordat Vv. scrie carte legata lui Constantin Purice Vel Cdpitan de Tecuciu pentru oamenii din satele Vornicului Constantin Ruset dela acel tinut. Care nu s'ar supune porun- cilor Aumisale dupei holeirirea ce au feicut, pe unul sau doi dintre sd-i puie In butuci si sA itrimitd aici. (Acad. Rom. mss 237, p. 714). 1147 Maiu 29. Scarlat Ghika V., volniceste pe Postelnicul Ionitd Botez sA stdpáneasca satul Ploscurenii, pe Prut, la tinutul Iaului. Sei aibei a luci de-a ze,cea din fartni cu peine, din fcinate, din greidini, cu, legumi si din priseici Cu stupi, insei din cincizeci unul, iar de vor fi mai pupa sei deci ceite o para de slap. Asijderea set abet a lud dela oamenii ce vor $edeci cu casa pe aceasici mosie ceite 6 potromci de toatei casa. far care din oameni ntt vor vol sei deet bani, sei lucreze ccite 6 zile pe an, 3 de yard si 3 de iarnd. (Acad. Rom., IV, 216). 1744, Iulie 31. Ion Mavrocordat Vv. serie Ispravnicului Särddriei de Orheiu cd jdluindu-se Egumenul mAndstirii Sfintilor Arhangheli pe oamenii cari sed pe mosia Chisindul a mändstirii, cd niel se supun a face slujbei dupei obiceiu, niel cu bani nu sei aazà, sd-i cheme de fatd, sa liporonceascd sd facd slujba ca altii care sed pe mosiile altor ma-

6398 21 www.dacoromanica.ro 329

Din actele sus citate precum si din altele reiesa ca contopirea osebitelor obiceiuri in vigoare in privinta slujbei, In tara, nastiri ce se megiesesc si sa-i supue. (THAL.' BeccapakKoR ry6epHeicon YgeH011 ApX111311011 ROMMIECin,I, p. 180). 1749, Noemvrie 19. Constantin Mavrocordat Vv., serie Sardariului de Orheiu ea i s'a jäluit Egurnenul de Frumoasa cumcd oamenii ce sad pe mosia mandstirii, dupd asä zarea ce s'a facat sei dea pentru slujba obisnuitei. Domnul poroncete sd se implineasca venitul eel obisnuit de casä dela cei ce nu vor intelege. (TpyAbrilBeccapaócicoli ry6eptloKon YuleHOTI ApX111311011 HOMMIICill, I, p. 183). 1751, Tanuarie 25. Constantin Racovita Vv. scrie Starostelui de Cernauti, Vasile Crupenski, cà Partenie, Egumenul Slatinei, Cu tot soborul i s'au jaluit ea* oamenii de Rarancea nu li slujesc de cloi ani In- coace lucrul de boeresc, nici la moara ce au acolo nici la alta. Dornnul poronceste ca Starostele sd corceteze si fiind cum jaluesc calugarii, Implineasca lucrul boeresc dupti ránduiala obiceiului hotarit prin cartile gospod. (Acad. Rom. Cond. meineist. Bucov, D. 3, No. 6). 1755, Fevruarie 14. 1VIateiu Ghika Vv. volniceste pe Irofteia,Sta- rita mandstirii Etcanii (Suceava), sä stapâneasca dijmuiasca ocina manastirii, hotarul mosiei Etcanii. SA' aiba a kid a zecea din tariml Cu pane, din fdnate, din gradini cu legume si din prisaci cu stupi si din livezi cu pomi, dupa obiceiu. Asijderea de vor fi sdzeind oarneni ca case pe aceastei mosie, sei aibei a der, de toatd casa ccite doi lei pe an, ori cari nu vor vre sä deit bani, sä lucreze celte 12 zile pe an', 6 zile de vara si 6 de iarnd, ca sä fie pentru schiverniseala Calugaritelor". lar cari nu se vor supune sa se ridicei sa se mute pe hotarul tdrgului Sucevei. (Acad. Rom., LXVIII, p. 154). 1757, Ianuarie 15. Constantin Racovitä Vv., aratä ca au venit inaintea lui Egumenii de Voronet, Slatinai Rdsca si i s'au jäluit ca sunt oameni cu case care sad pe branistele acestor trei manastiri, cari cuprind tot locul, din apa Moldovei 'Ana in muntii unguresti". Se hränesc din vilnzarea gugiuliilor (animale cu bland) ce le vâneazai cu facere de catarguri nici vor sä lucreze manästirilor nici sil le ded bani. Apoi mai vdndi biluturi si prind peste. Din care pricini manastirile nu pot pune orandari si n'au nici un venit de pe mosiile lor. Domnul hotdreste ca oamenii ce sad pe branistile manastirii sä fie Indatoriti a lucrà manastirilor deplin lucrul boieresculuii set le ieci zeciuiala mosiilor cum de pe catarguri, din zece catarguri un catarg dela ceeace vor Mid, asa si dintr'alte lemne de veinzare, din bate, tot din zece anal. Asemenea fdra de voia Egumenilor sa nu fie volnici a vinde bauturi..Cei ce vor vol sa tie bduturi sà s'aseze cu Egumenul si neinvoindu-se sà fie opriti a vinde iar manästirile sa-si puna orandari cine vor vol. (Acad Rom., Condica mänäst. din Bucovina).

www.dacoromanica.ro 323 a fost clestul de anevoioasdì cd in unele locuri aceastd con- topire, mai ales fiindcd aved ca urmare o sporire a slujbei, a dat loc la tulburari 1). Faptul ca slujba se puted preschimbd in bani ni lamureste pentru ce mfind'stirile iboerii, cari Thiceau plugdrie prea putind, insistau ca ea sd fie sporitd. Putdnd fi preschimbatd in bani, ea devenid un venit nou care sporid cu numdrul zilelor ce o alcauiau. In aceastà imprejurare mai cu samd trebuie cdutdm pricina insistentii ce o vedem pusa de boieri si de md- nftstiri, in al treilea patrar al veacului XVIII, pentru sporirea slujbei. ion Mavrocordat, fratelei urmasul lui Constantin, dildd, la 15 Ianuarie 1744, un hrisov prin care repetd, aproape din cuvant in cuvant, dispoz4iunile actului dela 12 Ianuarie 17422). La 1Iunie 1749,in a treialui Domnie, Constantin !Ma- vrocordat intdrid actul prin care se puned capdt abuzurilor fdcute cuvecindtatea.' Aceastd mAsura facù pe vecini sd se

1764, Octomvrie 14. Carte de judecata a lui Manolache biv Vel Pitar in pricina Egumenului de Slatina cu oamenii din Radasani. Dupa ce ei fusese dati ramasi de Divanul domnesc, randuise Domnul pe Cos- tache Razu, Vel Vornic, ca set faca o asezare statornicei *Mire sateni fi meineisttre. Se hotari ca fiecare om casas sei faca cate o falce de fan pe an s'o dea gata si set ducei cate o podvoadei de pane la meineistire fi, intr'o zi, set cosascei cu loge o clacei de fan care sa-1 ridice tiganii manastirii fi sá facei lucrul ce va fi trebuin(a la o moaret a meineistirii, la Borghinesti pe *omuz. Dar ei nu au urmat. (Acad. Rom, Condica meineist. Bucov, p. 266, No. 9). 1752, Aprilie 6. ;Volta Vornicilor i locuitorilor di pr n sate din tmutul Dorohoiului. Din luminatä poronca Mariei Sale lui Voda, va facem In stire pentru ca s'au auzit pentru neastampararea voastra, ce o aveti de apururea, zicandi acum currica va veti stramuta umbland din loc In loc, nu pentru altcevas,ci iaras pentru paguba voastra. De care ni s'au poroncit dela Maria Sa Vocla sa viu eu sa va vadi neputinta voastra. Deci dar iata ca.inteadins trimit Cu acest om al nostru ca sa VA in.stiintati pentr:u venirea noastrai venirea noastra sa stiti ca vb. va fi cu usurarei unde vom cunoaste ca aveti nedreptati, va vom indrepta, adica cu scazamanti dará trebuei voi sa va incredintati in cuvantul nostru, aratand Maria Sa Voda aceasta mila cu voi,si de acum inainte nu mai umblati cu fumuri in cap ...Iscalitura nedescifrabila". (Acad. Rom., lf, 113), Vezi actul in Apendice.

www.dacoromanica.ro 324 apropie de starea satenilor liberi, deosebirea intre ambele categorii fiind legarea din vechime de gleba a vecinilori numarul mare de zile, doudzeci §i patru, pe an ce ace§tia erau indato- ratia-I lucra stapanilor. Nu mai puteau fi nici vanduti nici daruiti, mergeau cu mo*ia1).

§ 3. Hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racovita, din 1756.

In cursul intaii jumatati a veacului XVIII, numarul locuitorilor Moldovei scazuse cu desavar§ire. Greutatea birurilor §i jafurile ocarmuitorilor facuse pe multi sa fuga din tara caute un adapost prin tarile vecine. Constantin Racovita, in a doua lui Domnie, la 1756, vrand sa aducd macar parte din acei fuganinapoi,le fad' vorbd, cerand ca ei stir trimita la scaun cativa 6ameni de incredere cu cari insus Domnul sä poata pune la cale intoarcerea lor. Venind cativa dinei la Ia§i, in urma intelegerit ce avù cu dânii, Domnul dada hrisovul cunoscut sub denumirea de Hrisov pentru bejenari. Prin stipulatiunile acelui hrisov, acei din bejenari cari se intorceau in tara obtineau, pentru eii urmasii lor, conditiuni speciale, foarte favorabile 'Meat pnvea plata birurilor §i despre cari voiu vorbl la capitolul IV al acestei carti. A§ezarea lor urma sd fie pe mo§ia oricuii unde li ar placea locul, rSA fie de trebuintai hrana lor, §i aceluia ce va fi stapan moiei sd dea dijma obi*nuita din tarini§i din fanete, iar din gradinile de pe acasa nimica sa nu le iea, nici boieresc nimica sd nu lucreze, nici cu clad sa nu-i supere nime, atat stapanitorii mo§iilor cat k;i diregatorii tinuturilor. Numai pentru boerescul stapanului mo§iei sa ded de toatd casa inteun an cate 6 potronici: insa trei potronici la Sfantul Dimitrie §i trei polronici la Sfantul Gheorghe". Dar lieste interzis sa primeasca intre dan5ii om de tara sub pedeapsa de a pierde privilegiile lor.

1) Vezi actul In Apendice. 3) Vezi actul In Apendice.

www.dacoromanica.ro 325 Si pentru ca sd nu aiba vre-o calcare sau sa-i supere vre-un diregator cu gloabe", Domnul hotareste ca dupd ce se vor stringe multi, sa aleagd un judecator dintre dansii pentru ca sa caute pricini mai mici,iar cele mai mari sa se caute la Divanul domnesc. Vrednice de atentiune sunt: Invoirea data de Domn bejenarilor sd se cqeze ort unde li va vent la socoteald, adicd pe hotarul oricarui stdpan; nemdrginirea intinderii de parnant de care avea sd se foloseascd fiecare bejenar; modicitatea sumii ce inlocuia zilele de lucru, de slujbd, cum se zicea Inca atunci. Imprejurarea cea dintdiu se explica prinfaptul aratat in preambulul hrisovului: ca populatiunea Moldovei se rdrise cu desavdrsire: in tara aceasta sunt prin multe locuri lipsa de oamenii siliti pustii de multa vreme, la altele de nici au apucat cineva sa locuiasca oameni pe ddnsele, unele nici stapdnul mosiei cine este nu se stie..." Este deci de presupus ca once stapan era bucuros sa vie bejenari sd locuiasca pe hotarul lui si sa-1 pule astfel in valoare. Nemdrginirea ptimantului de care avea sa se foloseascd fiecare nou venit era asemene fireasca, stdpdnii avdnd interes ca pe hotarul lor sd se lucreze pamant cat de mult pentru ca ei sa iea dijme cat de multe. Modicitatea sumei Tenite a rascumpara zilele de slujba era iards fireasca, atAt fiind cä in deobste zilele de slujbd facute fiecare locuitor erau putine cati ca mijloc de a atrage locuitori noui. Apoi nu trebue uitat cà schimbarea slujbei In bani era un obiceiu nou de care nici Domnilor niel stapanilor nu &idea Inca mana sa abuzeze. Aceste trei fapte sunt in strictai deplind concordanta cu obiceiul stramosesc. Insd ceea ce alcatuieste o derogatiune desdvarsita la acest obiceiu si o inovatiune, este dreptul h&azit bejenarilor intorsi sa-si aleagd ei judetul lor care sd-i judece pentru pricinile obisnuite. Acest privilegiu, cum dealtmintrelea reiesa din chiar textul hrisovului, este o pavan nu numai impotriva omului domnesc: ocarmuitor, judecdtor sau birar, cii impotriva std-

www.dacoromanica.ro 326 panului abuziv. El este o dovadd cd stapanii nu mai faceau caz de dreptul de judecatd care alta data era prerogativa de capetenie a judetului, fatd de care celelalte erau nuniai niste accesorii. Bejenarii intorsi in tard par sd fi fost in nurnar destul de mare. Starea lor fatä de stdpanii mosiilor pe cari s'au asezat se va fi inrautatit cu timpul sise va fi asdmanat cu acea a celorlalti sateni: mentiune de eiin aceasta privinta nu mai avem. Privilegiile lor fata de Visterie 'mä au fost respectate: Ii vedem figurand, sub denumirea de bejenari hrisovolifi in toate sdinile Visteriei pana la Regulamentul Organic si privilegiile lor sunt respectate chiar de Regulament.

§ 4. Asezdmintul pentru boieresc, din 1 lanuarie 1766 al lui Grigore (III) Ghika.

Nimic in actele cari preced nu ni aratd pe stapanii fAcand plugarie: nu este nici un act anterior din care sd vedem pe sdteni, vecini sau nevecini, arand, secerand sau prd- sind pentru socoteala staparmlui. Pana dupd a doua jurndtate a veacului XVIII, documentele ni aratd zilele de slujbd intrebuintate la coasd, la transporturi, la reparatii de mori dar nu la arat, samAnat, secerat, prasit sau trierat. Si pricina pentru care actele nu ni vorbesc de aceste munci este cat se poate de simpla: stapanii de mosii nu faceau plugdrie de loe sau o fAceau pe o scard cu totul minima. Pana in a doua jumdtate a veacului XVIII nu aveau oamenii cui sd vandä cereale, caci la Tarigrad incd nu se trdgea pane din Principate, iar in celelalte triri mArginase nu o puteau duce din cauza greutatii transportulului pe uscat. Se facea deci plugarie numai pentru consumatiunea interna. StApanii erau bucurosi ca tdranii sd are loe cat de mult, spre a putea umplea eu dijmd luatd dela ei gropi cat de multe. Ceea ce prisosià peste trebuintile casnicii rezervele pentru ani rdi, era vandut pe la orase atat de stdpani cat si de sateni. N'avea nimeni interes sd are mai mult decat trebuia pentru asi satisface trebuintele personale si a acopen i acele ale populatiunii ordsenesti. ($i trebuie observat aici câ aceastd de pe

www.dacoromanica.ro 327 ;Irma trebuintd era departe de a fi mare, caci parte din locuitorii oraselor erau insusi plugarii recoltau pe hotarele targurilor, pe langa cerealele trebuitoare pentru hrana lor, siparte din ceeace trebuid pentru hrana acelor carinu faceau plugarie de loc). In a (loua jumdtate a veacului al XVIII insd, Tarigradul incepe a se indestula cu cereale in Moldova si in Tara-Roma- neasca siin curand tarilenoastra capatd numele de keler (granar) al Imparatiei. Modul in care se facea acest export Il impiedeca sd fie foarte folositor, caci preturile erau statornicite de Turdi adeseà cabankiii luau marfa fara a o plan. Acest negot. fusese la inceput in mana Lajilor, niste fosti ieniceri din Trapezunt, deve- niti negustori, pe cari Raicevich ii numeste: cea mai obraznica canalie ce se poate inchipul facandu-si o glorie din ucidere si tradare" 1). Apoi de multe ori Turcii dadeau poroncd Dom- nului sa li trimita, la un loe anumit, un numar de mii de chile de grau sau de orzi Domnul le aduna din tara, uitand cate ()data sd plateasca bietilor locuitori2). Aceasta vanzare era putin remunerdtoare pentru tarani acei dinrazasi cari lucrau pamantul cu manile lor. Dar pentru staPani, producerea panii nu costa nimic, cdci pamant aveau din bielsugi un numar de zile de slujba Lira plata : cat de prost. era pretut panii, acest pret rarnanea intreg in pungile lor. Au inceput deci sa intrebuinteze zile de slujbä ale satenilor supusi lor la arat, samanat, secerat,prasit,trierati cules. Rezultattil fiind imbucurator, era firesc ca sa se nasca in ei dorinta de a-si maxi pe cat se poate castigul.Neintelegeri au trebuit sa fie din capul locului cu taranii cari sosiau la ,claca" nu tocmai in zori de ziva, lucrau mai a-lenea, crutandu-se pe ei si pe boii tori plecau a-casa cand soarele era Inca sus.

Raicevich Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, p. 115, 120 si 122. D-1 Xenopol adaogd: ,,Speculau mai ales grane pe can le cumparau iaràs pe preturile ce le convenia. Toti acesti negustori specialisti se asilmänau inteun punct, acela ca in loc de a cumparà dela producatori,iidesbrdcau de productele lor". (Xenopol, Istoria Romeinilor din Dacia Traianii, V, p. 514. Arhiva Statului, Iai, Condica Visteriei Moldovei pe 1796.

www.dacoromanica.ro 328

Stapanii au trebuit deci, mai intaiu de toate, sa doreasca stabilirea unui nart cum se ziced atunci, a unei baze statornicind catimea de lucru ce trebuia sa le faca omul intr'o zi de slujba. Apoi era firesc ca vazand ca manastirile aveau drept la cate douasprezece zile de slujba pe an, pe cand ei se folosiau cel mult de sase, sa nazuiasca la egalizarea slujbei datorita in satele boieresti cu acea facuta in acele manastiresti. Tata imprejurarile din cari a iesit asezilmantul pentru boeresc al lui Grigore (III) Ghika din I Ianuarie 1766 9. Actul stabileste indatoririle locuitorilor ce ,sed pe mosii atat boieresti cat si manastiresti, cumi pe rnoii rdzc4eit §i cuprinde cinsprezece articole (ponturi) prin care se hotaraste: Ca fiecare satean are a lucra cate 12 zile pe an stapanului mosiei: 4 zile primavara, 4 vara si 4 toamna. Aceste zile trebuesc lucrate la vremile randuite, la once trebuinth va avea stapanul, delarasaritul pana la apusul soarelui, cu cazuta odihna. Va lucrà aceste 12 zile fiecare om casas sau holteiu fara tata; sunt scutiti insa flacaii neinsurati ai caror tata lucreaza nevolnicii. Cei lipsind la vremea muncii sau boinavii sa aiba a da stapanului 20 de bani de fiecare zi de lucru sau plata unui om care sa lucreze stapanului in locul lor. Preschimbarea zilelor de lucru in bdni este permisa numai daca consimte stapanul. Munca se va face pe mosia unde va fi sazator sateanul" saui la mosia ce va fi alaturea, cale de trei si patru ceasuri". De'l va duce mai departe, sa-i socoteasca ziva pierduta cu drumul, iar cu podvezi si alte angarii sa nu se supere". Satenii cari vor lucra aceste 12 zile sa aiba a da si dijma din toate dupa obiceiu, a zecea,i sa nu-si ridice de pe tarina pana cand nu va veni stapanul sa dijmuiasca. lar acesta sa trimita omul la sate la vreme pentru a dijmui. Sunt scutite de dijma gradinile ea legumi ce vor finumai pcntru trebuinta sateanului iar gradinile pentru negustorie o dau.

') Vezi preambulul actului In Apendice.

www.dacoromanica.ro 329 Satele de pe marginea hotarului sd lucreze 6 zile pe an banii pentru slujbd sd-i ded asemene in jumdtate, lar dijma dup. obiceiu. Sdtenii ce sed pe mosii rdzásesti sd faca plata slujbei in banii sd dea dijma dupd obiceiu, pe care rdzdsii s'o imparta dupd analogul pdrtilor de mosie. Numai stdpdnul mosiei poate vinde vin pe mosia lui sau acel ce s'ar invoi cu el. Alta bduturd sunt slobozi sAtenii sa precumivin dacá stdpdnul va isprdvi pe al sdu sdtenii se vor invoi cu ddnsul. Ardtura fácutd in socoteala celor 12 zile va fi de 10 pasi, de cate 6 palme, iar in tdlind de 8 pasi. Fiecare 'Arta§ la plug, de va aved la el un bou sau mai multi sau chiar de vafi numai cu capul, se va scdded cu o zi. La prasild se vor socoti 12 prdjini drept o zi (o firtd sau a patra parte din pogonul de 48 prdjini). La secere se vor socoti cate 3 clai pe zi, la coasd cate jumdtate de falce. La adunati clddit se va socoti asemenea o zi pentru jumdtate de falce. Tocmelile osebite intre sätenii stdpani sunt permise. Acest asezamant, fdcut de cel mai bun Domn ce 1-au avut tárile romdne in veacul XVIII, constitue l'Ara indoiald o inrdu- tátire a stárii sdteanului in folosul stápanului, precum si o noud hotdritoare loviturd purtatá vechiului obiceiu. Slujba, prestatiune de servicii cu totul neinsemnatd din vechime, devine indatorirea de cdpeterue a tdranului, celelalle n'imAndnd neschimbate. Din toate actele anterioare reiesd cd slujba el-A o obligatiune usoard, fdcutd mai mult ca o daca, al cdrui nume chiar Il ieA adesea, decat ea o muncd serioasd. Hrisovul lui Grigore Ghika, dad-1 nu implitreste, cu bund sama cd indoieste numdrul zilelor datorite pana atuncii preschimbd caracterul lor de daca sau muncd usoard de reparatie la morii alte heiuri sau de transporturi, in muncd grea de cdmp, a cdrei cdtime este fixatd la mult peste maximul ce'l poate face un om pe zi. Intr'adevdr, un om, lucrdtor de mijloc, nu poate prdsi odatd decdt 6 prdjini pe zi. Pentru a prdsi de doud ori 12 prdjini trebuesc deci cel putin 4 zile. Culesuli disjocatul cer

www.dacoromanica.ro 330

2 zile, aceste toate cu palmele, iar caratul .stiuletelor la cosere cu turnatul inteinsele, tdiatuli caratul strujdnilor cu asezarea lor in glugi, cer 2 zile cu carul. Trei cläi echivaleazd cu roada a 30 prdjini; un secerdtor de mijloc nu poate secera mai mult decat 10 prdjini de pane alba pe zi, iar pentru carati clddit se strica 1zi. Un cosas de mijloc, lucrand de dimineaä pdnd in seard, da josi intoarce cel mult 20 prajini. `)

§ 5. A§ez'amintul lui Grigore Ion Calimah din 28 Maiu 1768.

Urmasul lui Ghilia, Grigore Calimah, fddi si el un asezdmant pentru boeresc care este reproducerea aproape din cuvant in cuvant a acelui dela 1 Ianuarie 1766, atat in preambul cati in dispozitiv. Insh el contine si un al sasesprezecelea articol de o importantd cu totul deosebittii in cuprinsul urmator: XVI. Locuitorii ce se vor allá ori pe a cui mosie cu sederea, sa alba voe a-si face toata trebuinta hranei pe acea mosiei neoprindu-se de cdtrd stdpanii moiilor.i de vor fi vcindute cu anul niscaiva rno.ii, lar4 locuitorii acei sd fie neopriti despre cei ce clupd vreme se vor intdmpld cumpärdtori acei rnoii, de face toatd hrana lor. stdpd nii moOilor cdrii vor aved mo0i de vandut cu anul, sd le vdnzd cu aceastä tocmald, ca locuitorii acestei mo0 sd aibd vole de face toatd hrana lor, neoprindu-se de cumpdrdtor. $i vor da locuitorii obisnuita dijma din cele

i) Kisselev, in insemnata comunicare ce o face Sfatului Adminis- trativ al Moldovei sub No 41, la 15 Fevruarie 1833, (vezi actul in Apen- dice sub acea data), pune in indoialä autenticitatea celor douä urbarii ale lui Grigore Ghika: IV) Que les actes de 1776(sic)et 1777 attribués à l'hospodar Gregoire Ghika n'existent point ou sont subreptices (?)". Se vede CA copia ce o avea la dispozitie Kisselev purtà o data gresitä, 1776 in loc de 1766, cum purtai acea de care dispunea Comisia de alcatuire a Regulamentului, in care vedem aseeas gresalä. Nu incape insä indoialà ca bänuelile Prezidentului Plenipotentiar" nu sunt indrep- tätite si cà asezamintele in chestiune stint cat se poate de autentice.

www.dacoromanica.ro 331 ce vor aved pe acea mo$ie, cum si pentru slujbä vor urmd dupd cum prelarg se hotdre$te mai sus". In acest articol, sub forma de voie data de Domn, gdsim o noud $i pretioasA recunoastere a dreptului strAmosesc de folosintd al sAteanului pe hotarul locuit de el, in schimbul ddrii de a zecea dinrodul pdmAntului. iarticolul recunoaste cd acest drept al sdteanului este mentinut in caz de arendare a mosiei,i ca arendarea se poate face numai respectAndu-se de cAtre arendas dreptul taranului. Totus acest articol recunoscdnd dreptul de folosintd al tdranului asupra hotarului locuit de el, esteplinde amenintdri pentru acest drepti alcdluieste o simptom prevestitor a des- fiintArii lui. Chiar faptul ca se inscrie inteun asdzdmant de asemenea natura un articol ocrotitor al unui drept in fiintA din veci, aratA cA acest drept erd amenintat, cA acuma erd sau puted fi pus In discutiune. AceastA insertiune aratd in once caz ea dreptul de folosintd al sdteanului, mai vechiu si mai sfdnt decAL acel al stdpanului, care se ridicase dintr'insul, cdzuse acum pe al doilea plan si erd. privit ca inferior dreptului, cu aldtea veacuri mai nou, al stdpdnului. Dar amenintarea cea mare, prevestirea cea de pieire consista mai cu sama in voia data tdranului faca toatd trebuinta hrdnii pe acea Din vechimei pana' la vremea de ca re ne ocupdm, satea nul era in drept sA se foloseascd de intreaga intindere a hotarului satului sdu, M'ara de mica parte rezervatd judelfului, nu numai pen,tru hrana, dari pen,tru dobd nda lui. Nu incape niel o indoiald ca la 1768 $i chiar dupd 1768, sdtenii harnici au urmat sd seamene nu numai cdt le trebuid pentru hrana casei, cii pentru a vinde $i ca stdpdnii erau bucurosi de acest faptcarelesporid cdtimea dijmei. Dar faptul intrebuintArii cuvinfelor pentru hrana lor este amenin- tAtori contine germeni de desfiintare pentru acest drept al sAtenilor fiind ca aratA credinta gre$itd ce si-o alcAtuise acuma stdpdnii despre raportul dintre dreptul de folosintd al sAtenilor dreptul lor. Date fiind imprejurdrile politice $i economice ale tdrii: mersul crescdnd al puterii oligarhiei de o parte siacel

www.dacoromanica.ro 332 sporincl al cererii de cereale la Tarigrad de alta, nu se putea ajunge decdt la desdvArsita desfiintare a dreptului claseittirA- nesti care mergea slabind din zi in zi. Aplicarea acestor douà asezaminte nu merse Mrä oarescari greutati, tAranii punandu-se adesea de pricinA,iar stAptlnii in- cercandu-se sä abuzeze ').

1) 1770, Septemvrie 13. Medelnicerul Lupu Bujoreanu se plange Divanului Moldovei cum crt oamenii ce sunt $A7Atori pe mo$ia lui, Bu- jorenii, dela tinutul Tutovei, nu vor nici sA-i lucreze zilele de boeresc nici sa-i dea dijma de a-zecea, pe obiceiu, dupa hotatirile ponturilor. I se WI carte, din poronca Generalului $i a Divanului, ca omul ce-1 va randul la numita mo$ie sa fie volnic a stringe dijma de a-zecea din tarina, din fanat $i din altele din toate, dupil obiceiu. lar oamenii se- zettori pe numita mosie set cad a lucret fieste care anume 12 zile de boeresc dupA botärlrea ponturilor. Cei ce se vor Impotrivi sd-i supuna ispravnicii. Din grAdini cu legumi sd iea de a-zecea, pe obiceiu, numai dela acele care ar fi de negustorie. (Acad. Rom., IX, 102): 1776, Ianuarie 15. Grigore (Ill) Gbika Vv. hotare$te asupra jalbei data de oamenii satului Faraoanii (BacAu) a manilstirii Solca. Au jAluit acei oameni ca ei avut privilegiu dela altiDomni, cari au trait mai nainte, sà dea pentru adetiul mo$iei 20 de parale ae casil $i dijrna din tarinA dupA obiceiul pilmantului. Dar in urma turburarilor, pierzand ei et-U.01e domne$ti, Egumenul de Solca licere, peste obiceiui randuiala ce au avut, cate 2 lei de cash $i dijmA de popuwiu, nu dupei obiceiu, din 10 preljini una, la vremea culesului, ci lash' pandl$i strang popuwii de pe tarinil $i apoi merge de la- iea cate douà pAtrare de grAunte de popuwiu de tot pagonul. Din aceasta pricinil multi din el s'au xisipit de s'au dus pe la alte tinuturi. Domnul incredintandu-se de adevArul celor ariltate de ei, hotilra$te ca, de$1 ei pilnA acum au dat numai cate 20 de parale de casa pentru lucrul boierescului, dar socotind, ca nici mAnastirea sa nu pilgubeasca nici ei sil se asupreascA", sei deci settenii un leu de caset pentru lucrul boeresculut si dijma din farind, dupet obiceiu si dupit hotel rirea ponturitor, pentru popusoi la vremea culesului, din 10 preijini 1. Pentru greidini ca legumi sa nu deet nimio din cele pentru trebuinfa caselor lor, iar pentru ce vor face de negustorie sS ded dijmd. Pentru stupi sà deet din 50 unul iar fiind mai putin cdte 1 para de stup. SA fie liberi a tAia carne In satele lori O. nu plateascA Dom- niei folArit pentru stanele ce le au langii satul lor, iar pentru acele ce le vor avea la munte sà aiba a plat' cate 4 lei de stana. (Acad. Rom., LXVIII, 162). 1792. lunie 5. Vasile Ciudin se plange Domnului cA cei 60 oameni cari sunt cu locuinta pe mosia lui, Petia, dela tinutul Sucevei, nu se supun a lucra cele 12 zile obi$nuite pe an dupil cum hotArAsc ponturile

www.dacoromanica.ro 333 § 6. Hrisovul lui Grigore Ghika din 30 Septemvrie 1777, pentru addogirea slujbei.

In urma întii impartiri a Poloniei, Jidovii incepusesa imigreze in Moldova in numdr mai mare. Este cert ca acestor imigranti se datoresteinfiintareavelnitelor care incep a ni apare In numdr destul de mare. Acest nou debuseu pentru cercale, sporirea exportului lor sure Tarigrad dupa incheierea pacii.si inlaturarea oricarui pericol de navalire al Tatarilor pe viitor, fura atatia stimulanti pentru plugarie. Se intelege ca ele stimulara si dorul de castig al stapanilor. Imigrantii jidovi mai povestira dupd toate probabilitatile stapanilor cu cat mai folositoare decdt in Moldova erau pentru stdpani asezdmintele reguland munca satenilor in Polonia. Apoi stdpanii mai auzise dela ostenii rusi, cari sttituse cinci ani in tard, acelas lucru despre indatoririle tdranilor cari traiau sub obladuirea Impardtesei. Fapt cste ca vedem pe boerii Divanului cu Mitropolitul Gavril Calimah in cap, adresand, la 1 Aprilic 1775, lui Grigore Ghika care venise sa ocupe scaunul domnesc pentcu a doua oard, dupa porunca a insusi Domnului, o lung' anaford asupra vechiului obiceiu ce se pdzeet in vechime (?) in privinta rdnduielii ce se cade a pazi intre stdpanii rnosiilori¡litre locuilorii ce se hranesc pe dansele", dandusi tot odatd socotinta asupra ran- duelii de pazit pe viitor. Mitropolituli boerii fac o expunere pe eat de incurcata pe atat de neadevdrald, din care reiesd ea s'a facut o mare ne- dreptale stapanilor cdnd s'a desfiintatvecindtatea. Vecinii trecand pe urmd in randul sAtenilor nevecini, nu lucreaza stapa- niior zilele hottirite de rdnduiald, pentru care pricind stdpanii no numai cd nu au nici un folos dela eisi incd mai multa gospod, ci ei cer ca el sd se multdmeascd cu cdt vor puted Nerd infro zi. El cere ca ei sa lucreze Intocmai cdtimea de inuncei statornicitd de pon- turtle gospod pentru o zii nu ail pot lucre& ei, cci ei vin la lucru tArziui pleacA de vreme. Cere sa fie constrinsi a Nerd dupd ponturi zitele boierescului, cAci nu cunoaste altfolos dela dAnsii decAt c6, ca niste oameni nesupusi, ard fiote care andei cdt U este voei asemenea cosesc fdrei sà nzti cunoascd pe mine de staptinitor acelei mo#i (Acad. Rom., XXXVIII, 152).

www.dacoromanica.ro 334 paguba de vreme cä numai cat calca si lucreaza nici slujba. n'o fac deplin, nici dijma n'o dau dupa dreptate". String rodui ile lori lasa pe camp dijma st.tpanului care se prapa- cieste, el nefiind vestit. Pentru a indrepta o asemenea stare de lucruri,Mitropo- lituli boerii sunt de parere ca nu le va cddea cu greu (sdienilor) ca sd lucreze la stdpd nii ntosiilor pe cari se hranesc si se chivernisesc, din zece zile una, (-land si din roduri de a zecea dupa obiceiu. Termina exprimandu-si parerea ca ,,aceasta randuiala de slujba a locuitorilor, nu nurnai cd n,u vor fi tor de stricdciune ci incd spre irnbielsugarea sie- ricirea tdrii si a tuturor de obste Boerii cari iscaliauaceasta anafora nu puteau sa fie de bun& credinta. Fiind oameni copti la 1775, trebuiau sa-si aduca aminte ca cu treizeci sau patruzeci de ani inainte, raporturile intre stapani isateni erau mull mai fa vorabile acestor din urma deck acuma,dupa urbariileluiMavrocordat alui Ghika si a lui Calimah. Trebuiau satie (lela parintii lor ca in vremea tineretii acestora sateniifaceau slujbasimai putina decat apucase ei. Vederat ea aceasta anafora a lost cerula de Domn Diva- nului sau în urma presiunii facuta de boerime asupra lui pentru a obtine o sporire a slujbeii anume ca satenii salilucreze, din zece zile una. Domnul nu lua nici o hotarire asupra anaforalei timp de doui anii jurnatate. Numai la 30 Septemvrie 1777, zecezile Thaintea uciderii lui, elcedeaza intrucat-va insiste*lor boerilori hotareste prin hrisovuldin acea zica, pe langa cele -statornicite de asezamantul dela 1 Ianuarie 1766, fiecare sä- -tean sa mai aiba a lucra, pe totanul, douaclacila ce va aveà trebuinta stapanulmosiei :sa intocmeasca iazurile morile,fiind ipentru a lor trebuinti, sa ,dea ajutor la tocmirea acareturilor de pe mosie, (dar acareturile din nou le face stapanul cu cheltuiala sa). Apoi, la moiile cu asezari, lo- -cuitorii sa fie indatoriti a face cate o podvoadd sau caratura', insa cu departare masuratai sa aduca la casa stapanului cate douà care de lemne de foc. In starsit, dreptul de a vinde bau- Auri este rezervat exclusiv stapanului, locuitorii fiind indatoriti

www.dacoromanica.ro :335 sa le cumpere numai dela oranda mosiei la care se afld sezdtori. Domnul hotare§te insd sä se iea masuri pentru ca stapanii sau vechilii lor sd nu urmeze chipuri asupritoare cu bduturi necuviincioase sau cu preturi nemdsurate. Peste munca impusd de intdiul asezamant allui Ghika, venia sa s'adauge prin aceasta legiuire, lint 5 zilestatornice, pe langa un numar nehotdrit de zile de reparalgielaiazuri, moriiacarete.

§ 7. Aez'amintele pentru paduri ale lui Alexandru Moruz §i Mihai Sutu, din 1792 §i 1794.

Din vechime pddurile cuprinse in partea nealeasd a hotarului unui sat, nu numai cd erau folosite de toatd ob*tia satului, dar chiari de satele invecinaie cand accste nu aveau pddure. Cazurile de paduri apdrate sunt foarterari si chiar faptul cd trebuià un uric domnesc spre acest sfar5it dovede§te cd alcdtuiau o exceptiune 1). In a doua jumatate a veacului numai rAdiurilei dumbravile puteau fi apdrate de stapanii hotarelor pe cari se aflau, iar in padurile mari, in codrii merei,§i. in lunci, putea tdia oricine cat Ii era trebuinta 2) fara a cere invoirea nimdrui.

1742, Ianuarie 4. Constantin Mavrocordat Vv. dA lui Andrei Ruset volnicie sa apere pAclurea Stanca de pe mosia lui Posadnicii ot Jijiea, sa nu o taie nime de vreme ce mai nainte a fost apdraturci. (Acad. Rom., Mss. 237, p. 99). 1765, Martie 11. Grigore (III) Ghilca Vv., serie lui Manole Vel Stolnic, Ispravnicului tinutului Harlau, ca i-au dat jalbà Neculai, mazil, din Ostopceni (Durohoiu), zicand ca are mosie si asezare la Ostopceni si o paclure pentru trebuinta lui si a casei, care pa-dure, dela o vreme, o taie oamenii ce sunt sa'zititori pe timprejur, ceea ce Ii pricinueste paguba nefolos la mosia lui. Domnul poronceste Ispravnicului sà cerceteze daca padurea este peidure mare, atunci îi vor tàià fiqte cine lemne li va fi trebuinta lor, iar de este dumbrava lui, nime sci nu aibd a tclici lemne in dumbrava aceaia'. Cei ce vor taia sa le iea topoarele sisa-i aduca inainte Ispravnicului, s'a le vie de hac". (Acad. Rom., CIII, p. 24). 1785, Martie 17. Alexandru Ion Mavrocordat Vv serie lui Iordache Cananau, Vornicului de Botosani, ca s'a plans Alexandru Ilschi, mazil din

www.dacoromanica.ro 336

Chiar din rddiurii dumbrdvi puted ori-cine sd ied uscd- turile de pe josi lemnul de fag. Din mai multe acte reiesd ca exista de mai nainte, in condicile Visteriei, o legiuire scrisd, speciald in aceastd privintà, dar ea nu ni s'a pdstrat iintdiul a$ezarriant stabilind intrebuintarea pddurilor este acel al lui Alexandru Moruz care,la 28 Noemvrie 1i92, intare§te anaforaoa fdcutä de boerii Diva- nului In aceastà chestiune, la 16 Octomvrie a acelueas an 1). Anaforaoa boerilor arata intdiu cum s'au departat pAdu- rile si s'au scumpit lerrinele, mai ales cheresteaua, fiinded s'au ingdduit shtenii sd taiecodrii, luneile idumbrdvile fdrd de nici o erutare, chipul selbatee- in care ei devasteazd pddurile tinutul Sucevei, aratand ca pe mosia lui Cosulenii, dela tinutul Botosani, a fost mai nainte vreme padure mare care au tedet-o pentru cherestea oamenii imprejurasi de-acolo de au vdndut-o in teirg cum si lemne de ars §ifiind ca acum ar firamas incat el,cel cu mos a n'ar fi pu- t'Ami sa se foloseasca cu cele trebu ncioase dintr'acea padure, au cersut dreptate. Domnul poronceste Vornicului st cercetezei daca acea padure va filunar': sau codru, nime set nu fie oprit a tdici cele de trebuinta lor, lar de va fi radia sau dumbravd nime set nu taie nimica Pira voea si primirea 6stdpd nului, potrivit ponturilor Visterici cu caris'a hotarlt aceasta pricina pentrutoti de obstie. (Acad. Rom., XXXIII, p. 166). 1797, Dechemvrie 16. Alexandru Calimah Vv. da volnicie lui Ior- dache Cantacuz nò Vel Logofat de Tara-de-Josi omului Dumisale, apere radiurileu dumbravilei codrii merei ce sunt pe mosia Goiestii la Carligatura. Set' nu se taie de d'ami nimeni alfa fa-reí de voia Dumi- sale Vel Logofdtului, afard numai din copacii ce vor fi caza( la pitmetnt prin dumbrdvi i reiduirii codri merei, precum si din copacii de fag set nu fie nimeni poprifi a /ad lemne pentru foc feirci a nu da nici o zeciuialei lar cine va indrazni si va tala once feliu de cherestea, de negustorie sau pentru dansii, fära a nu se invoi intaiuit'ara a nu da zeciuiala, Domnul poronceste Ispravnicilor sa implineasca dijma obisnuita. (Acad. Rom , XIV, p. 10Q). 1t300, Maiu 26. Constantin Ipsilant Vv. da volnicie lui Ion Holban omului sAu (lela mosia Buda (Berta), sa apere radiurilei dumbravile cum si codrii merei de pe numita mosie, sa nu se taie de nime altul fara de invoiala stapanului mosiei. lar din copacii ce vor fi cazuti la phmant prin dumbravi si radiuri si codri merei, precum si din copacii de fag, sa nu fie nime popriti a lila lemne pentru foc l'Ara a da nici o zaciuiala, dupa hotarirea ponturilor. (Acad. Rom., VIII, p. 217). Vezi actele in Apendice.

www.dacoromanica.ro 337 trebuinta d6 a Infrand b asemenea stare de lucruri pentru ca padurile sa nu dispara cu desaVar§ire. Spre acest sfar§it ei propun: Sa fie poprire ca sa nu se strice radiurile§i dumhravile sub nici un cuvant, ci istapdnii mo§iilor sa le apere isa le pdzeasce. Dreptul de a manca cu mascuri sau cu oi jirulce se face prin dumbravi sa fie un drept excluziv ai stapanilor, cd-1 pot arendd altora. Sa nu poalk nime sa faca cherestea, cidbuce, haragi, pari, cercuri, nUiele, fara a da zeciuiala stapanului mo§iei, acesta insd este oprit a o luet in bank Luncile Prutului §i a Siretului ialte lundi paduri sa fie poprite de a nu se strice dar ori-cine este volnic a luet pentrtt fo6lemnele de pe jos si sd taie copacii de fag fcird a da nici o zecluiald. De nu se vor gas1 nici copaci de fag nici lemne oborite pe jos, atunci sa poata taid §i din copacii cei rai ce nu sunt de trebuinta. Cine va aved trebuinta de cherestea pentru tase sau pentru vdnzare, sse Involasch mai intaiu Cu stdpdnul dandu-ii zeciuialai din zece lemhe unul. Padurilei codrii merei se vor pazi cailuncile, avand stapAnii a pune pazitori. Nime nu va puteà taia cherestea din- Witnii fara a da zeciuiala stapanului. NU se va lud zeciuiala pentAi cheresteaua facuta din poronca domneasca, pentru bisericii pentru trebuinta locuitorilor ce §ed pe acea mo§ie spre alit face casa. Ori-cine insa poate lud lemne de foc dupd randuiala stabilita pentru lunci, tara a dd. zeciuiala. Oricine este slobod sa ied spini, porumbei §i catina fara a da nici o zeciuiala stapanului mo§iei. Cei ce nu vor (Id zeciuiala pentru cheresteaua taiata, nu numai sa li se implineasca, ci sa fiei pedepsiti urmand astfel: stdpel nil mosiilor ce vor aveet pdduri vor cel stiget dreptul lor, ludndu-si hotdrita z'eciuiald a lemndor, precum ieau cel cu mosiile ce ah la cdmp f i se face o dreaptd CUM- pdnire de obstie. lar celor ce tale ori-ce fel de lemn ... nu ii se face nici o strambatate pentru ca vor da zeciuiala mo§iei, caci locuitorii vand cheresteaua cu 1ndestul p're .. In sfarit boerii mai propun ca acolo unde este lipsa de paduri, stapanii acelor mo§ii sa vie sa ceara Domniei ajutor, iar Domnia va da poronci pentru ca loCuitorii de pe mo§ie sa

6398 22 www.dacoromanica.ro 338 ieasd in cateya zile, cat se va socoti trebuitor, cu plugurile, ca sd are §i. sd seamane ghinda. Si in chipul acesta s'ar spori dumbrdvile si pe acolo unde este cu totul lipsa, iar locuitorilor nu le-ar cdded cu greutate aced clacuire ce ar da spre folosul obstiei". Aceastd legiuire, sub cuvant de a ocroti pddurilesi a Je scdpd de nimicire, rdpeste sdteanului parte din dreptul sdu de folosintd asupra pAdurilor, drept de care el uzd dinveci. Pa- durile de pe hotarele unui sat apartineau partii nealese a acelui hotar .si erau folosite de sat in devalmasie, atat intre ei cat si intre judet si ei. Folosinta Tor nu fusese, vreme de atatea veacuri supusd la dijma catrd judet. Legiuirea lui Moruz, fdra indoiald datoritd insistentelor boerimii, supuned In parte acest drept de folosintd zeciuelii catra stapan, pastrand Insa sated.- nului acel de a hid fara zeciuiald lemn de trebuintd pentru nevoia lui, iar lemn de toc chiar si pentru a face negot. Legiuirea cruta de fapt, in cea mai mare parte, dreptul sdteanului ; ea declara padurea proprietate a stapanului, dar mentine mare parte din dreptul de folosintd al sateanului. Dar vederat 61 ea constitue o noud atingere la drepturile strftvechi ale acestuia, un nou folos adus stapdnilor in paguba satenilor, un not; pas in transformarea obsteascd si. desdvarsitd a vechilor judetii In alode. AceastA legiuire fii intaritd din nou, la 29 Decemvrie 1794, aproape In aceeas forma si fard vre-o deosebire de fond, de Mihaiu Sutu.

§ 8. Ponturile lui Mihaiu Sutu pentru rAnduiala ce au a Ozi diregatorii finuturilor.

Satenii moldoveni fusese legati de satul in care se nascuse Inca din a doua Domnie a lui Constantin Mavrocordat, prin asezamantul fdcut de acest Domn pentru randuiala si implinirea dajdiilor1). Dar, des' rdmaneau asezati In acel sat cu birul si cu slujba, anneind obiceiului ce se facuse In cele doua de pe urma veacuri, ei faceau semanaturi si pe alte hotare, mai mult

1) Vezi cap. IV al acestei Carti.

www.dacoromanica.ro 339 sau mai putin apropiate, fie ca locul erd acolo mai rodnic, fie cd erd mai largi, acum cal in trecut, arauicosiau pe botar strain MI-A a cere mai Intdiu voia stapanului, and intr'un capati cand intealtul. Acest obiceiu nu putea sd fie vdzut cu ochi buni, mai ales de acei stapani ai cdror hotare rdmaneau nelucratei prin urmare neproducatoare de dijnid. Dorintii lor de a-i pune capdt trebue sa atribuim instructiunile

.date sub nume de ponturi (articole), de Mihai Sutu, ispravnicilor 1). Prin articolul intaiu al acestor instructiuni, Domnul hotarea cä locuitoriisd-si are indestuli sä seamene, cum $i fanat sd-si faca" pe mosia unde se afld cu locuinta"i, avand loc indestul pe acea mosie sa nu fie IngAduiti sd meargd sd are si sd-si faca fanat pe alte Cand locuitorii unui sat nu ar aved, pe mosia pe care sed, loc de arat si de fanat indestul, vornicelut satului urmd sa meargd s'd ded de stire Ispravnicilor. Acestia dupd cercetarea ce erau datori sa ,facd, incredintandu-se de adevdrul celor aratate de vornicel, erau datori sd caute pe alte mosii cari se megiesesc prin stirea stdpanului acelei moii, sa le ded o bucata de loc deoparte, cat le va fi destul pentru trebuinta lor, unde sd nu faca stricaciunei pagubd stdpanului mosiei,i sa-i pupa la arat unul langa altul,iar nu rdschirat,i sd ied stdpanul mosiei numai dijma, iar cu clacd sau cu alta sd nu-i supere. $i pamanturile ce le vor ard locuitorii, atat pe mosia ce sed cat pe locul ce li se va dd de pe mosia megiesitd, luandu-si stapanul mosiei dijma obisnuitd, sd nu fie (volnic) a le bid ptimantul pand cand nu-1 vor ldsd ei singuri de vechiu. Asemenea i pentru fanat sa ingrijeasca Ispravnicii sa se dea locuitorilor iarba de o parte. lar inddreidnicindu-se stdpcinul si nevoind sd deec loo la creme, pe unul ca acela, de once stare va fi, sd nu-1 Mgciduiascd ci 844 faca sd infeleagd a le da Zoo de arat cum si de cosit. lar locuitorii sa nu indrAzneasca a intra pe mosii strdine Cu sila, nici Cu aratul nici cu cositul, fard stirea ispravnicilor si a stapanilor". Ispravnicii se indatoriau sa randuiascd la fiecare ocol, pri- mdvarai toamna, cate un mazil zapciu, ca sd indemne

') Vezi actul In Apendice.

www.dacoromanica.ro 340 toil locuitorii finutului sd are si sd seamene cdt de. mutt, iar care din locultori nu-si va cunoa*te folosul sdu, o asenienea sd-i sileascd si pentru vota tor". Zapciul era silit sa faca izvod de samanaturile Matte de fiecare sat si ded Ispravhicilor pentru ca acestia sa N>ada daca s'au fAcut destul de multe. Instructiunile mai cuprind, pe Mug( cele de mai sus,si dispoziOuni pentru ferirea holdelor de stricaciunii penttu po- litia agraira In deobste. Arlicolul VI dispune cä, cand vreunii din stapAnii sau din cumptiratori nu vor urmd diva ponturile gosPod dupa obiceiul pamdntului la luatul dijmei çi la alte venituri ale mosiei si vor vred sa asupreasca pe locuitori peste dreptate, sa mearga locuitorii sa arate la Ispravnicie.i Ispravnicii prin cercetarea ce vor face, nici intfun chip sa-i ingadueasca macar once stare de om vafi. Dar care nu ar vrea sa Inteleaga, pentru unul ca acela indata ispravnicii tinutului s'a Instiinteze pe Doranie ea sa se faca punere la cale. Articolul cel de pe urrna pune In vedere Ispravnicilor sa privegheze indeplinirea intoemai a legiuirii lui Alexandru Moruz asupra pad u rilor. Prin hotaririle de mai sus satenii au fost 1ips4i de dreptul de a-si face semanaturile acolo unde li et-A voia lor si au mai fost constrinsi sa seamenei sa coseasca pe hotarul pe care erau asazati, chiar daca pamdntul acelui hotar era rnai putin rodnic decdt pamAnturile invecinate. Aceasta marginire a libertatii lor este absolut nejustificabila sialcatuieste o noua nedreptate facuta lor, de adaogit la lungul sir de nedreptati ce au suferit Dar, pe de alta parte, nu se poate tagadul ca aceste instructiuni sau ponturi ale lui Mihaiu Sutu poarta intipdrirea atilt a unei solicitudini adevaratei luminate pentru binele catI acea a unui mare spirit de echitate, insusiri ce nu suntem obisnuiti a le gasi in actele Domnilor fanarioti. Apoi faptul cä poronci obstesti date de insus Domnul la epoca cea mai jalnica a istoriei äränimiL romftne, recunosc chipul cel mai formal dreptul sateanului moldovan de a se fo- losì, pentru a-si face samanaturii á cos' fdn, nu numai de

www.dacoromanica.ro 341 hotarul satului sauci, in caz de strimtoare a acelui 'flotar, si de partile disponibile din hotarele limitrofey in schimbul indatoririi zeciuelii si a slujbei in cazul cel dintaiu si a zeciuelii singure îr cazul cel de al doilea, alcatuesc o noua, nepretuitai zdrobitoare dovada a existentii acestui drept, dela origine si pana la cei, de pe urma ani ai veacului XVIII. Aceste poronci dovedesc ca, chiar in epoca In care starea taranimii era mai decazuta ca oricand, daca dijma era privita ca fiind dreptul firescistra- mosesc al stapanului, acel al sateanului era folosinta pamantului din care scotea rnada a carei dijma se cuvenia acelui stapan. aceste ponturi departe de a margini intinderea de care se putea folosi sateanul, poroncesc Ispravnicilor sa stimuleze pe sateni, prin toate mijloacele, ca ei sd seamene e& de mult!

9. Anaforaoa boerilor Divanului din 20 Fevruarie 1803.

Gásim mentiuni de mosii arendate in documentele veacului XVII acele a intaii jumatati a veacului urmatori) intaiul arendas evreu ne apare in anul 17432). dar este sigur ca, inainte de a doua jun5atate a veacului XVIII, .mosiile se arondau foarte rar de stapanii lor. Lucrul este destul de firesc pentru ocinile locuite, caci plugarie proprie nu se facea de catra stapani stringerea dijmei din fan si din pane precumì acea a veniturilor moriij a crasmii se facea mai cu Inlesnire de vatamanul sau diregatoriul stapanului decat de un negustor oarescare. In ambeie cazuri de arendare citate In nota este vorba numai de dijma In cazul pamantului nelocuit, arendasul se obliga a da dijma

1660, Iunie 25. Vasile cel Bäträn din Värtop, ieä partea de Värtop a lui Toderasco Präjäscul, patru pämänturi si o lature ca s'o are si sa se bräneasca, deindu-i lui Preljescu a zecea. (Acad. Rom.) IX, p, 48). 1744, Maiu 4. Ieromonallul Vatlatn Utsache vinde Sfintiei Sale lui Iosef dijnid de pe -dreptelei sale "'soga: satul Cioianiisatul Sarpenii satul Ruginestii, In 15 lei, cari pritnit deplini aratä 'Ana unde se intind hotarele aoelor sate. Sd taba' a clijma din loate dupet °Moda, cum lactar-este luminata °arte -a turt din farind, din helefteu pegi, din prisaca eu stuipi fi ditoate, iar de va fi vr'o pagubS, räspunde vänzatorul. (Th. Codrescu, Uricar, XXV, p. 81). Condica lui Const. Mavrocordat la Academia Romänä, No. 378.

www.dacoromanica.ro 342 roadei ce va face pe acele pdmanturi, iar In cazul arenddrii celor trei sate, arenclasul cumptird numai zeciuiale roadei ce se va face pe ele In cursul anului. In a doua jumatate a veacului XVIII insd cazurile de mosii date in arena. Incep a deveni mai nurndroase, mai ales dupd 1770 si pe mdsurd ce se inmultesc Evreii ivelnitile. In urma jdfuirii locuitorilor de cdtrd ei, Alexandru C. Mavrocordat, pe temeiul anaforalei Divanului, le ridicd la 17821), dreptul de a lud in arendd mosii cu sate pe ele. Aceastd mdsurd atdt de salutard ramase insd in curAnd literd moartd, cdci sunt exemple de mosii arendate la Evrei in ultimul deceniu al acelui veac. Precum reiesd din actul rezumat in nota de mai jos, obiectul de cdpetenie al arendei erd venitul crasmii, oreenda cum s'a zis multa vreme, care pana dupd 1830 alcdtuieste venitul cel mai de sama al unei mosii. Pe ldngd ordridd se mai arendeazd dijma dela locuitori si 100 de raid iarbd pentru trebuinta hanului dela drumul mare alipit de crdsmd. Din contract reiesd ca in cazul de fatd arendasul nu fdced plugarie, cdci nu se face mentiune nici de slujba oamenilor nici de arenda unor locuri de ardturd2). Este probabiled. Sandu Sturdza lucrd pentru -socoteala

1) M. Kogalnicennu. Arbiva Romaneascä, II, p.179. J) 1793, Octomvrie 3 Carte de judecatd pentru oranda satului Ru- ginoasa. Jidovul Luptil sin David cumpara dela Aga Sandul Sturdza oranda satului Ruginoasa cu toate cätunele pe trei ani. El va vinde toate bauturile ce va vol. Dijma din pane sä fie a lui afarel de paned boereasca §i a cativa oameni ai casei ce sunt aratati anume. Dijma vi- nului asemene sä fie a lui afarä de cea din viile boieresti si a pitarului Sat-ban si a schitului dela Giurgesti. Velnita cu toate caldarile Inca sa fie a lui.scaun pentru Wet carne, bäcalie sa fie volnic. a tinea, trei mod ce sunt pe mosie sa fie a lui, neluand oinni numai dela panea ce se va macina boereasca, mutarile de oi Inca sä fie a lui. 100 falci iarba necosita sa i se deä, 500 vedre yin sa i se dea, insä 250 vedre primavara si 250 vedre toamna, pe care sa-1 plateasca 50 parale vadra, (land pe toata luna cate 52 lei 10 bani,iar pentru toate celelalte sa deà pe fieste care an cate 3000 lei,, dandu-i prin sferturi cate 250 lei pe toata luna. jidovul nefiind urmator cu platilei voind sa rezilieze contractul, Divanul hotareste sa urmeze Cu dansul pe Intaiul an, ramanand pe urma Sandu Sturdza sä faca ce vrea cu mosia lui.(Acad. Rom , XXXIII, p.102),

www.dacoromanica.ro 343

lui locurile ce le putea imbräceccu slujba datoritd de oamenii din satele lui1). Insa arendasii aveau inobstiasatenilor ce locuiau pe mosie un primejdios concurent inarmat cu.ramasitile vechiului obiceiu, cu un vajnic drept de protimisisasupra folosintii hotarului pe care era asezata obstia. Cand un stapan Voia sa-si arendeze mosia si gasia rnusteriu care s'o iea, era dator, inainte de a incheia transactiunea, sä astepte ziva de sfantul Gheorgheì sa Intrebe pe locuitorii cari edeau pe (Musa daca vor sau nu s'o iteà ca s'o lucreze ei. Numai daca locuitorii nu erau musterii, putea stapanul sa incheie contrac- tuli sd predea mosia arendasului. Dar chiar In acest caz arendasul nu era sigur s'o poata stapani mai mult decat pe un an. Daca sateriii aratau Inainte de sfantul Gheorghe al anului urmator, dorinta de a lua ei mosia pe sama lor, contractul ori pe cati ani ar fi fost Incheiat, ramanea desfiintatimosia era Jucrata - de sdteni. Tata Inca o afirmare clara si categorica a dreptului de folosinta al sateanului asupra hotarului locuit de el. Si aceasta afirmare, ce trebue pusa in legatura cu articolut XVI al asezamantului lui Grigore Calimah, este facuta In momentul in care taranimea este cazuta la starea cea mai trista ce a cunoscut-o, iar acei cari o rostesc sunt boerii Divanului lui Alexandru Moruz, in a doua Domnie a acestui Domn in Moldova. Faptul ca ei afirma acest drept al tdranimii numai pentru a cere desfiintarea lui, nu slabeste intru nimic nepretuita valoare a afirmatiunii.

1) Ca dovadd de putina plugArie ce fdceau stApAnii incei de pe urn:id ani ai veacului XVIII, mai vezi sama de toatii panea veche nouii ce au fost strgnsei la $useni in anii 1791 si 1792, samA alcAtuitA la 15 April 179J, Din amAndouA recoltele erau 79 miele si 8 dimerlii grAu fatA ; 10 mierfe fi 5 dimerlii fusese scimeinate in toamna anului 1792, (edict mai putin de 10 f*Aci). Recolta anului 1792 fusese de 80 mierte 6 dimerlii. In 1791 iesd 77 mierte si 7 dimerlii, orz,in 1792 iesise 61 mierte. In gropi se aflau 24 mierte ovAs. Mälaiu iesise din recolta 1792 in total (Cu dijma) 47 mierte. La 1791 se puse in cosere 4531 bAniti stiulete (cam 120 chile grAunte) iar in 1792, 2500 baniti stiulete (aproximativ 65 chile grA- unte).i aceastA recoltà iesiA de pe mosiife intrunite Suseniii Perienii, cu intindere de mai multe mii de fAlci. (Acad. Rom., LXXXV, p. 60).

www.dacoromanica.ro 344 In anoforaoa lor din 20 Fevruarie 103') dupa ce expun Domnului faptul O. se da satenilor acest drept de protimisis, ei pretind ca In zilele lui Mihaiu Sutu, din aceasta pricina ivin - du-se multe judecatii pagube acelor orcinduitori, scotandu-i din mosie t'ara vreme, s'a hotarlt ca In cazul aFendasilor cari vor lila o mosie pe mai multi ani, protimisul se va da locuitorilor numai daca eiilvor cere inainte de ziva de sfantul Gheorghe al Intaiului an al arenzii. Daca ei vor lasd sa treaca acea zi, arendasul ramane In stapanirea mosiei pana la implinirea anilor cuprinsi In zapis. Este probabil ca boerii Divanului dela 1803 ,n'au spus decat adevarul cand au vorbit de dispozitia luata sub Mihaiu Sutu pentru marginirea dreptului de protimisisal satenilor, dar ma indoiesc de adevarul celelalte afirmad: ,ca dupa hotadrea de atunci s'a urmati pana acum ...".Çaci daca s'ar fi urmat cum zic, potrivit cu hotadrea de sub Mihaiu Sutu, ce ar mai fi avut ei nevoe sa ceara reinoireai reintarira acelei. hotadri? Anaforaoa, la sfarsit, mai cere ca protimisul sa se dea satenilor daca II vor ceretoti; jar daca se vor alege numai doi sau trei din cei mai cu putere ca sa-1 ceara, nu gasim cu cale ca sa se dea numai la do isau trei,fiind ca aceia asupresc pe cei mai saraci, dupa cum in destule pricini s'au In- tamplat". Din aceasta de pe urma propunere a boierilor Divanului reiesa ca luarea In arenda a mosiilor stapanesti, de catra locui- 'toril ce locuiau pe ele, era un fapt care, departe de a fi excep- tional, se intampla destul de des. f) ' 1\11.1 §tiqi Oca aceasta anafora al carui originalse afla la Acaylemia Ibmana, a fost sau nu Intarita de Domn. Actele vremii ni arata ca, cand stapanii cereal.' privilegii de slobozie spre a infiinta sate"noua, Dornnii aveau grija, inainte de a bArazi asemene privifegiq, sa sincredinteze ca prin Infiin- tiareaI 3 acestor asUari ;urna nu, pe irn,pufinec intinderea de pci- infint de eare aveau neapdratd nevoie locuitorii satelor de

Vezi actul lit Apendice.

www.dacoromanica.ro 345 pe hotarelegnvecinate1), Ele ni mai arata ça venitul de capetenie ce-1 traged stapanul din parnant era dijrna data de 1Qcuitori 2) ca nu se puteau vari pe hotarul unei mosii,chiar pe locuri departate de sat, locuitori de pq a1t botar cata Nreme acei localnici cereau sa fie protimisiti 3),

1792 August 1. Alexandru Moruz Vv. scrie Ispravnicilor de Vasluiu ca Postelnicul Costache Raçovitä voieste sa adune oameni sträini la silistea lui pustie, Rediul, dela acel tinut. Dom,nul poronceste Isprav- nicilor sa cerceteze cu deamanuntul dacet pe acea motie este loo larg, ca sei poatel oamenii ce vor vent acolo sel s'ateze faccl hrana lor cu indestulare $i de nu se va pricinui vre-o suparare sau strimtorealii la hrana locuitorilor da prin satele ce vor fi prin prejur cu facerea satului aceluia, pum i. de sunt niscaiva locuitori sezatori pe Inumita mosie,i. acei oameni ce vor fi, cati sunt säteni vechi si cati sunt straini, sä faca izvod anume, sa-1 trimita Domnului ca sä vadä de se poate face adunare de oameni acolo. (Acad. Rom.. XIII, 79). 1794 Septemvrie 20. Razasii, in numar de vre-o 30, dela Barle, aratä ca funiele noastre. de mosie ce se numeste Barle sunt injugate cu hotarul de mosieD-lui (biv Vel Sulgerul Ienache, zet Razu) ce se numeste tot 'Mile. Satul fiind cel mai mult p mosia nostrd, jar pe a D-lui mai putine case, in multe randuri au fost intreboer si noi prigonire cum pentru pasunea vitelor noastre ce calcä pe mosia D-Iui cat pentru pädurea D-lui ce se taie de catra sat, dui:LA vreme, la trebuinti !*1 la ierne grele/ Spre a pune capat acestor prigoniri se invoiesc 14 ch ipul prmator Räzasii sa se zica cu totii say lui, ail:id de stapan, ori de vqr sedea oamen-ii mai multi sau rnai putini pe mosia Sulgeriului, dupa vreme, sa nu fie nevoie pentru aceasta. Vin si rachiu sa vancla alter- nativ cate un poloboc, cand §ulgeriul cand razasii, pe care punand in vanzare o butie dupa ce celalalt va fi tnantuit pe cea ce a Incepuse. A primit Sulgeriul ca tot satul sä-i cläcuiasca numai cate 6 zile pe an, 3 zile vara $i 3 zile primavara, adica mosnenii toti) fie cei vorede4 (vor lucrd pelmOntul) numai pe motia lor, reimandnd a Sulgeriului pentra peil4supea vitelor, fie cel vor t edeci pe a Sulgeriului reimdneind a mottenilor pentru pei tunea vitelor. Cei ce ni vor clacul sä plateasca cate 12 parale pe zi.Preotiiidiaconii sa çiu faca aid,. o zi de clac. lap pentru clijmeti altele, ce se vor pune pe motii, set alb0 at hid fiette care dreptul sau dupet motia tsce. (Acad. Rom.. LIX, 6a). 8) 1797 Apr,i.lie 30. Isprävnicia tinutului Supeava face cunoscut ca locuitorii patunelor Paraul Stejarul au. adus carte gospod judetcp Thricina dintre dan$ti. ,mainästirea Slatinei pentru munfele Gr¡n- tiesul, din folosir4a caruia iicosesepatfastirea, dei eii parintii lor ar fi fäcut curaturi pe aceI munte. Ispravnicii constata ca inteadevar au-

www.dacoromanica.ro 846 § 10. A§ezinantul din 3 Ianuarie 1805 a lui Alexandru Constantin Moruz asupra pontului boierescului.

Cu toate modificarile obiceiului stramosesc In folosullor, obtinute de stapanii mosfilor, ei tot nu erau multamiti. Condi- tiunilecumplitefacute populatiunii rurale In Wilevecine starneau necontenit dorul lor de castig. Cererea de cereale pentru Tarigrad crescand din zi In zi, ei se vedeau cu nire in neputinta de a se folosi indestul de cautarea unor made ce pamantul lor le dadea cu atata Inbielsugarei pentru producerea carota nu puteau Intrebuinta bratele taranilor din satele lor decat Inteo masura atat de slaba fata cu pofta lor. Cu vremea, stingandu-se generatiunile cari cunoscuse vechiul al pamantului Inca neatins de hotaririle asezamintelor, Inceped a se stingei once notiune dreapta despre legitirnitatea dreptului de folosinta al satenilor. Inchipuindu-si ca sunt proprietari absoluti ai mosiilor lor, priviau pe satenii asezati pe ele ca pe niste paraziti cari se hraniau acolò fara nici o dreptate, pagubindu-i pe ei. Puterea unui mic numiir de case boeresti cari stiuse sa monopolizeze slujbelei cea mai mare parte din stapanirea parnantului, izbuti sa obtina dela Alexandru Moruz, daca nu indeplinirea visului desmierdat vreme de trei decenii de catra stapani : zeciuiala zilelor atiului, cel putin o insemnata sporire, o mai mare precizare a slujbeii, ceea ce era plin de urmari, cea dintaiu ma'rginire a intinderii de pamant de care avea drept sa se foloseasca sateanul.

, 1 it mitii locuitori au pascut vitele lor si au facut fan pe acel munte, dar singuri au EnArturisit ca curäturile fusese fa'cute de tiganii manastirii, cand au sezut acei tigani Acolo. Calugarii au scos din folosinta muntelui Grintiesul pe acei locuitori thud ca locuitorii satului Borca, mosia fiind strimtorati de loc pentru hrana lor fiind acel Munte tot un hotar cu Corba, au cersut protimisis ca saieei ace] loc, ca ni,ste locuitori tot de pe o moge deci, fiind ejeituitorii din Pd reiul PcSntii Stejarul nu &tat locuitori pe mo$1a Slatinei, am gasit cu cale sa se tie de locuitorii din satul Borta, flindch Sed pe mosia manastirii. Idr prisosin- du-li lor.din cat li va fi trebuinta, atunc! vor cumparai ei cu pretul ce se vor putea Invol...." (Acad. Rom. Cond. ma' neist. din Bucovina, p. 198, No. 12).

www.dacoromanica.ro 347

Proiectul de legiuire, alcatuit la 2 lanuarie 1805 de boerii Divanului, bine inteles in intelegere cu Domnul, faprezentat acestuia sub forma de anafora. Boerii incep jaluinduse de pagubele celi-a adus 'hurt- finctrea slujbei datorita lor de locuitoricari locuesc noastre, se hranesc, se folosesd idobandesc dela dansele macar zeciuiala slujbei zilelor anului, dupa a tuturor noroadelor cuviintai dreptate" nu au dela dansii ; jara numai douasprezece zile, obisnuite dela o epoca necunoscuta (?), c'and erau farä pret, tara nelocuita, cheltuelile micsorate itoate intru ieftenatate". Afirma cä In vechirne taranii slujau stapAnilor cat le convenia acestora. Apoi ei arata ca, netagaduit de toti, acest cm n al boierilor ridicd sarcina pamantului intru toate intamplarile, stand fatai inainte la implinirea imparatestilor domnestilor poronci, pana ce mai de pe urma sila intamplatoare, jartfire a vietii". Apoi, dupa ce se plang de scumpetea care domneste, declara ca ,locuitorii Moldovei in luminatele zile a Mdriei Tale petrec o multdrnitoare stare §i intr'un yea° al ferie cirii tor.- Ei urmeazd alisverisul cel mai folositor pe rnoiile noastre, hranindu-se pe moille noastre cu indestulare, hranind dobitoacele lori printr'insele savarsind toate dobandirile lor,i nimica cunoscand stapanii din slujhele lor, luck numai cei ce aU mo§ii fard locuintd de sdteni, acei au ajuns a rarnanea mai mult multamiti; iar acei ce au sate locuiteintristati mahniti de paguba lor, caci cu slujba de douasprezece zile In curgerea unui an niel analoghie rdmaa ne potrivitd ea pdgubirea ce pricinuesc ei moiei, niel chip de a intelnz- pinet stdpcinul mooiei acea trebuincioasd slujbd, dar In sfd rOt nici indestulate sdmdndturi poate a face, ca sd fiei pentru trebuinta casei sale, sd prisoseascdi pentru vet nzare la cabanlciii acei ce duo zandreaoa tdrii la impd- rdtescul Caban al Tarigradulue, iasa din vreme in vreme acei ce slujesc pamantuluii stau fad inainte locuitorilor tarii, aceia au ramas mai \mult pagubitii decat insusi locuitorii ärii pentru cari slujesc boeril la toate intamplarile pa'rnantului", Apoi boerii, dupa ce recunosc cd pentru 'moment nu pot obtine zeciuiala zilelor anului,i propun cà in loc.: de un numar

www.dacoromanica.ro 348 de zile de slujba incari, in. realitate, locuitorii lucreaza prea putin, sd se ptatorniceasca mdsuratd indatorire a slujbei anului, care fdra nici o sarcindi ingreunare ar putea locuitorii mosiilor noastre sd lucreze randuit in curgerea unui an stdpanilor sai". Aceastd propunere, cate o cred de naturd a pune capat necontenitelor prigoniri dintre sdteni si stapani Cu. cari se supara necontenit Domnia, au alcatuit-o in ponturi cari cuprind nu numai oranduita slujba a sdteanului catra stapan, dar nu mai putini pentru cuviintile cari stapanul mosiei \se In- datoreste a 021 catre sateanul sau, dandu-i loc de fanat, loc de Jma iloc de arat, in cat ,dupd curgdtoarelepreturi de acum, numai fanatul este vrednic de indoita slujba decat se arata pentru dansii ce au a lucra inteun an. Urmeaza apoi cererea sd fi e invoiti a face plecatul nostru magzar (jaiba) catrd Poarta, ca aceasta sâ dea slobozenie de a se face schim- bareapropusa deci in asazamintele existente »pdnä când mat "In urmd, iarc4 dela prea puternica umbrire a hrd- nitoarei noastre Impärd,tii, 3vom dobetndi,noi sau urma0i dupd vrem,e, acea rnilostivitoare desdvdrOtd dreptate a zeciuelii zilelor anuluii vom ramanea pururea pentru aceasta rugatori catra Dumnezeu pentru indelungarea vietii prea puterniculuii prea bunului nostru Impdrat etc. Dupd ce mai asigura Inca °data pe Domn ca socotinta lor nu va cadea nici intr'un chip cu insarcinare locuitorilortarii", se insira ponturile. L Cate pluguri sunt Inteun sat vor ard cate 80 fprajini falcesti, primavara sau toamna, dupa trebuinta stapanului. II. Fiecare gospodar are sa prasascd (de doua ori) cate 15 prajini falcesti de papusoi pe an, sa le culeagdi sa le care la coserele stapanului. Fiecare casas are sd secere pe tot anul 30 prajini, falcesti §i sd le care la aria stapanului. Fiecare casas are sa coseasca pe tot anul, sa adune sa cladeasca in stog cate o talce iarbd. Fiecare sdtean are sd lucreze stdpanului cate 4 zile pe an ca acOe ce §e obisnuiau pana atunci la once Slujba at' avea trebuinta stapanut. Fiecare satean va avea a aduce la asezarea stapa,

www.dacoromanica.ro 349 nului cdte doud care de lemne de foc, insa daca depdrtarea sateldrr dela asezare si dela pddure va cere pierdere de vreme de doud zile, atunci sa se inVdiasra Cu stapanul mosiel lucrand la alta slujba acele doua zile. Satele de pe margine cari se hotdresc cd rdelile tur- cesti cu Tara-Romaneasca sa lucteze numai in jumatate, asemene isatele tinuturilor Hotarnicenii, Codrui Greeenii. Locuitorii sa fietinuti a da ajutorul ce Vafide trebuinta la meremetul iazurilori morilor, dar cand se vor face, din nou sa le faca stapdnul. Dijnid sà dea din toate a zeeea, cuin si din legumile fatute in tarind pentru negustorie, osebinduse numai acele din grddini pentru Insus trebuinta lot. Atat. F.;atenii cat si laturasii sa fie datori a stringe si a cara dijrna laaria sila coserele stapanului, neridicand nime panea lui pana nu va da dijma. Iiir stapanul este indatorit a dijmul la vreme. Asemene vor stringe satend dijma fanului, facand-o stog pe locul unde au cosit. Dijma de stupi va fi din cincizeci unul, iar pdntru mai putini sau cati vor trece peste cincizeci, vor plati cate 5 parale de stup. Locuitorii nu vor vinde nici un fel de bauturti nici vor aduce de aiurea, avand a vinde numai stapanul Bauturile din insusi roadele lor vor putea metahirist in sat numai pentru a lor trebuintai numai pana la 20 Dechémitrier, necutezand a vinde la altii in cuprinsul satului. Stapanul nu are indatorire sd dea pasune pentru vitei stanile locuitorilor Wà tocmala si invoke. Locuitorii ce nu vor avea vacii boj, vor putea pasuna pe imasul satului cate 10 sau 15 oi,iar pentru toate- celelalte vor plat' cate 4 parale de oaie, mieii fiind scutitil Insa nu vor puted impreuna oilescutite, facandstana, faraase) InVol ca stapanulsib pall. Sdtenii sunt datori sa IngradeaSed tarinilei coSe- rile in cari se string popusoii prasiti de ei pent-fu stapani sau dijma din popusoii lor. La unde nu vor avea trebuinta stapanii de, lucru sa se urmeze invoiala cose va face cu

www.dacoromanica.ro 350

Fiecare om casa § sau holteiu, in vArstd, fait tata, care va fi destoiriic de slujbd, sd aibd á lucrá cele randuite, iar fldcdul neinsurat nu, lucrdnd tata-san pentru el. Neputin- ciusii si nevolnicii sd nu se supere. Cel ce va fi plecat din sat cu chirie sau alta trebuintd, sd fie dator a pldtl altui om ca sd lucreze In locul lui sau sd se tocmeascd cu sdteanul. Slujba se Va face pe mosia Pe dare sed sdtenii sau pe alta depArtatd de cel mult patru sau cinci ceasuri. De va vred stdpdnul sd-i ducd cale de sapte ceasuri, sti le tie pier, derea vremii dusului si a intorsului. Stapanii sunt datori a da satenilor cdte jumdtate de falce de fAnat de vitdi anume: la mosiile dintre Prut si Nistru: 8 fdlcifruntasului pentru 16 vite, 6 fdlci mijlocasului pentru 12 vite si 3 fdlci codasului pentru 6 vite; la mosiile dintre Pruti Siret: 6, 4 sau 2 fdlci pentru 12, 8 sau 4 vite; La mosiile de peste Siret: 3, 2 si1 falce pentru 6, 4 si 2 vite, iar celor de starea a patra cdte o jumatate de falce de vita. De vor aved nevoie sdtenii de fdnat mai mult, sd cumpere cu pretul. cu care stdpdnul vinde si la altii. Daca nu va fi pe o mosie destul filnat pentru ca sä se poatd da tot numdrul de fdlci cuvenit sAtenilor si sd rdmand si stdpAnului, se va da fanatul in patru WO din cari stApAnul va lud una si sateanul trei, impftrtindu-1 intre ei dupd analoghie. Iar de vor aved trebuintd de mai mult sd ieà de aiure. Imas sd se ded locuitorilor dupd acelas numdr a vitelor precum s'a randuit pentru fanati dupd aceeas impdrtire In regiuni. Pentru vitele ce le vor avea locuitorii peste nurnd- rul prevdmit, vor plAti cdte 10 parale pe an de vita mare si jumdtate pentru mdnzati. Pentru vitele nedate la gireada sa se invoiascd cu stdpanul. Daca locul de imas de pe mosie nu va ajunge, sd cumpere pe mosiile megiesite; Locuitorii sd nu fie slobozi a face ardturi imprastiete, pricinuind astfel stricAciuni la fdnatele mosiei; ei sd-si aibd cu indestulare tdrinile trite() parte, sAmandnd unul langa altut si

www.dacoromanica.ro 351 stapanul sa ntki poata scoate din pamanturile lor cele vechi pana ce nu le vor lasa ei singuri. De nu va vol stapanul sa dea satenilor loc indestul, ei sa arate Jspravniciloriacandu-se amanuntita cercetare, sa li dea Ispravnicul atata parte de loc incat sa fie dupa analoghia marimii rnosiei. lar cand nu va fi pe acea mosie destul loc de arat, de dat niel din prisosul fanatului, sa le deà Ispravniculloc pe o rnosie megiesita, cu stirea sta.- panilor, fara stricaciunei pagubire sa dea locuitorii stapanului acelei mosii megiesite obisnuita dijma, carand-o si la cose- rile luiiar cu cereri de slujba sa nu se supere. XXII. La mosiile razasilor birnici unde se Oa locuitori fara impartasire de mosie, acei locuitori sa faca slujba in bani, cland cate doi lei pe ani obisnuita dijma, pe care razasii s'o Imparta, intre ei cum vor socotl. Lungul $iintortochiatul preambul alacestei legiuiri ritt aduce in sprijinul apligarii ei alt argument decat interesul binele stapanilor de imosii reprezentati prin boerii cei mari. Alegatiunea cum ca din vechime satenii slujiau stapanilor cat le trebuià acestora alcatueste un neadevar. ln asemene conditiune se aflau vecinii iaceasta, precura am vazut, numai prin abuz.. ,Acea slujba abuziva fara soroc a vecinilor se faced numai in sateleuncle, aveau stapanii asezari, vecinii fiind intrebuintati mai ales ca slugi la trebuiptile casnice ale stapanilor: la lucrulärinii insa prea putin, pentru bunul temeiu ca plugarie nu faceau stapanii aproape de loe inainte de a doua jurnatate a veacului XVIII. Boerii uita ca Constantin Mavro- cordat 1i-a harazit scutelnici Inca inainte de a le WA puterea abuzivd de a pill pe vecini sa lucreze fara soroc". Ei mai uita in sfarsit ca, pe langa vecini, mai erau pe vremea lui Con- stantin Mavrocordati sateni slobozi. Inca priveste alegatiunea ca sdtenii, la 1805, s'ar aflet intr'un, vette a ferieirii, ea s'ar puted Iuâ ca o ironie cruda daca n'am sti ca avem a face cu o magulire la adresa lui Moruz, Asazamintele lui Grigore Ghika indatoriau pe satean sa lucreze stapanilor de Mosie un numar de zile, fixand catimea muncii ce aveau a face trite° zir-Aceasta catime de munca erà precum am vazut, exagerata la toate condeile. Acest aye- zamant al lui Grigore Ghika impunea sateanului In realitate

www.dacoromanica.ro 352 un nurhar de 2i10) de slujba aproape indoit de r at pretinde, iar al doilea asazamant al celufas Domn, ridica aceasta slùjbd precurn am constatat inca Cu cinci zile. Asazamantul dela 1805 nu mai vorbeste decat de ziiele de daca si de reparatii la iazurii mori, dar stabileste urma- toarde catimi de munca ce este dator sd faca fiecare satean 80 prajini ardtura grapata, 15 prajini prasila cärafi pusa in cosere, 3J prajini secere caratai cladita, 80 prajini coasa nata si pusa In stog. Pentru o falce de aratura grapata trebuesc 3 zile ; pentru 15 prajini de prasila de doua ori, cu culesul, disiocatui, caraiul punerea in cosere, 8 zile cu palmele si 2 cu carul ; pentru 30 prajini secere cal-ata, 3 zile cu palmele si 1carul; pentru 1 falce coasa pusa in stog 8 zile cu palmele si 2 cu boii. Daca la aceste adaugim cele 4 zile de dacai caratul a doua care de lemne, avem peste tot 33 zile, din care pentru palmasi 23 cu palmele 10 Cu carul, iar pentru oamenii avand boj 19 cu palmele 14 cu carul, la cari se mai adaogiau, si pentru unii si pentru zilele de meremet (reparatie) 2) Vrea sa zica, in realitate, stdpd nii ajunsese de pe atunci a se' folosi de zeciuiala zilelor anului. $i foloasele rezultand pentru stapani din acest asezamant stint departe de a se margini îrr articolele de mai sus. Satenilor li se impune de acum inainte indatorire sa care dijma ce o dau din panea lor la arie sau la coserele stapanilor. Dijma stupilor, acea de eapetenie, se sporeste cumplit. In tot cursul veacului XVIII se dadea cate un stup din cincizeci iar pentru un numat mai mic, cate o para de stup. lar acuma, daca acea Orna ramane statornica pentru nùmarul de 50 stupi, ea devine de cinci parale, adibd se incince#e pentru un numar de stupi neajungand la 50 sau pentrtr toi cati ti-ec peste 50. Aceasta masura pe cat de laComa pe atlf de negbi6aba a facut sa scada cu totul numarul stupilor i ucis prisacaria in tara.

DacA presupunem cA Jocuitorul präsiA de douà ori 12 prAjini de popusoi. 2) Din actele relative la alcAtuirea legiuirii reguland ,raporturile diitre stApAniiárani, intradusA la 1833 in Regulamentul Organic, in locul dispozitiunilor primitivé statornicind aceste raporturi, a rezultA cä.

www.dacoromanica.ro 353

Dar lovitura cea cumplitd pentru sAteni si folosulcel mare pentru stdpdni, a fost fdra indoiald mdrginirea nurndrului de vite cel puted tined un sdtean pe hotarul locuit de el si prin rnarginirea intinderii de fdnat si de imas la care aved drept. De unde pana atunci numdrul de vite ce sdteanul 11 crested erd mArginit numai de puterea lui si de intinderea hotarului, se statornicid acum prin legiuire un maximum pe 5.e- giuni, tara fiind impdrtitd in trei regiuni:: cea dintre Nistru si Prut, cea dintre Prut si Siret si cea de peste Siret. Maximul erd fixat la 16 vite mari pentru intdia regiune, 12 pentru a doua si 8 pentru a treia. Cdtimea de fdnat ce se socotià pentru fiecare vita el-A de jumdtate de falce. Imasul (pdsunea) se °Moled pentru acelas numar de vite In aceleias regiuni; acea intindere de imas, cuvenitd fiecdrei vite, pare a fi aceasi ca acea a fAnatului. . Ni putem inchipui lesne importanta acestui nou venit pentru stdpani si greutatea lui pentru sdtenii cuprinsi daca consideram cd Moldova se afld, inca aproape cudesdvarsire, sub regimul pastoral si cd averea tdranului, o alcdtuiau exclusiv vitele lui. se stabilise echivalentul in zile a muncilor specificate in ponturile I, II, III si IV a anaforalei din 1805. .Aratul si grapatul a 80 prájinifalcestise socotia drept , & ,. s , 2 zile Prasitul si caratul la coser a 15 prajini falcesti se so- cofia drept 2 112 . Seceratul si caratul la arie a 30 prajini fálcesti se so- cofia drept .1 , 2 112 COSitUi §i cladirea in stog a unei falci de fan se socotia drept ). 4 Caratura dijmelor la jignitele stapanului se socotia drept 1/2 Ingradirea tarinilor si a coserilor proprietarilor se so- 7 cofia drept va Total.. . 12 zile Nu se poate de loC intelege in ce scop &ar fistabilit aceasta analoghie, n'am gasit nici o urma de dansa In actele vremii. Presupun deci ca se va fi facut numai In vremile precedand imediat ocupatiunea ruseasca dela 1828. Despre esactitatea ei cred ca am vorbit ,pre larg mai sus.

3698 23 www.dacoromanica.ro .354 Sdtenii cari aVeaq un numar de vile trecand peste maxi- inul stabilit in regiunea lor, trebuiau sd se Invoiasca custaparnil pentru sporul de Mnat si de pasune trebuitori lor. Acei ce nu aiTeau vite mari puteau tinea, pe imasul satului, fard plata, pana la 1.; oi. Pentru celelalteoii pentru stanele fdcute pe mosie, trebuiau sa plateascd stapanului dupa cum se invoiau. Aceastd platd pentru hrana oilor alcdtueste pentru stapani? de acum inainte, un nouiInsemnat venit,, ce-1 datoresc legiuirii dela 1805 si care apasa greu pe sateni. Cand boerii, In preambulul acesteianaforde,se lauda ca numai valoarea fanatului ce-1 dau safehilor ce sed pe mosiile lor face mai mult deck intreaga slujbd, dupd preturile atunci In vigoare, ei poate ca nu exagereaza sau cd exagereazd numai putin, dar uitd ca pana atunci satenii dispuneau de fanat mai mult, fart Spor de slujba. Articolul XXI indatoreste pe stapan sdeà locuitorilor loc de araturd "indestul, Datà a margini 'Wed Intinderea la care eyed drept fiecare skean. In caz de indaratnicie a stapanultii, il implineste Isprávnicul, care rupe o parte din fanat spre a io da satenilor ca s'o are. lata din nou o recunoastere, dei tacita, el vechiului drept de folosinta al sateanului. O recunoastere mull mai formala a acelueas drept a gasim Insa in articolul XIX care dispune ca, cand fanatul pe mosie nu va fi indestuldtor pentru a da fiecarui skean numarul de falci la care are drept "Si pentru ca sd ramand fäna ista- panului, atunci sa se faca tot fanatul In patru Pdrti,dincal)-e o a patra parte sa o iea stapanul pentru trebuinte sa, iar trei parti sa le ieà. satenii. Iata deci boerii Divanului lui Moruz siliti sa recunoasca, in chip tacit inteadevar dar ad recunoasca, ca satenii aveau drept la treipatrimi din hater. Vom vedea In cilrand acest drept, recunoscut in chip taCit, redus la douà treimi. Tin rezumat, a§ezamantul dela 1805, alcatuit ca toate celelalte îrinteresul excluziv al clasei stapanitoare, este o noud, mai puternica mai indrazneata atingere decat celelalte la obiceiul stramosesc. Nu numai ca se sparest° munca impusa sdteanului In chip loarte insemnat, dar se margineste dreptul luí de folosinta asupra hotarului locuit de el,drept care

www.dacoromanica.ro 353

pana atunci ramasese nestirbit. Acest7asezamant mai mult decat oricare altul sguduie temeliile obiceiului celui vechiu, tindela 4transformarea judeciei in 41odi calca, drepturile incontestabile ale taranimii in folosul unui numar de stapani care se imputind din Ce in, ce. Caracteristic pentru moravurile vremiiI pentru spiritul de care erau insufletiti boeriil este faptul cà pe cand ei cer obtin o sporire atat de insemnata a slujbei, stabilesc ca satenii asezati pe mosii razasesti o vor A-dscumpara platind cdte doui lei de gospodar. Anaforaoa dela 2 Ianuarie 1805 fa intarita de Domn chiar a dota zi si pusa in lucrare provizor, pana la aprobarea ei de catre 'Poarta. Se cereà incuviintarea asezdinantului propus de Divan prin un preasupus arz-magzar incare, la argumentele expuse in preambulul anaforalei dela 2 Ianuarie, se mai adaugiau toate protestarle de credinta a tarii si a boerilor catre prea puternica impardtie si de recunostinta pentru binele facut de prea bunul Imparati de prea Inaltul,induratorul i hranitorul Devlet, t uzitatein asemene acte, iIn care nu era uitatä nici o aluzie discreta la zeciuiala zilelor anului atat de mult dorita, si care o obtinuse de fapt. Nu posedam textul acelei Incuviintari, si nu stim daca ea a fost data 9. Dar este cert ca asezamantul lui Moruz, cum a fost pe nedrept denumit. in urma (caci era opera boerilor) a ramas neaplicat In cele mai multe locuri. Documentele vremii ni arata in aceasta privinta o mare deosebire: se pare sigur cd, In cele mai multe cazuri, se faceau tocmeli cu buna in- fvoire a ambelor parti. Conditiunile urbariului dela 1805 erau grele pentru taranii moldoveni deprinsi cu altele mai usoarei intre cari se mai pastra amintirea unei vremi in care ei se folosiau de hotarul loc in schimbul unor indatoriri mai mult nominale, mai ales ca.

Kisselev, In comunicarea 1uCátre Sfatul Administrativ al Mol- dovei, sub No. 41. din 15 Fevruarie 1833, pretinde ea arz-magzarul si annforaoa boerilor n'au primit IncuviinOrea Portii din cauza izbucnirii rásboiului cu Rusia. (Vezi actul In Apendice).

www.dacoromanica.ro 356

. stápánii.1 oamenii lor mal treceaui peste- ele 1) Dar páreau foarte prignice sátenilor ruteni, deprinsi Cu Igroaznica serbire din Po- lonia si din Rusia. Vedem tárani futenin numár mare (500 de gospodari) venind si se s'aseze in tinutul Dorohoiuluii invOin- du-se cu stápánul locului in conditiuni de muncä mai grele -decdt acele statorniciie de asezámántul lui Moruz 2). Sunt acte cari arata stApAni impunAnd chiar sAtenilor inoldo- veni o shijbil mal impovorAtoare decat acea prevazuta daseZA- mantul dela 18058), dar cele mai mílite 1-Aman sub hotáririle lui4),

1800, August 29., Stoian SpAtarul, Ispravnic, scrie lui Ion, vechilui lui Gheorghe Hermeziu dela mosia Carligi, care a luat dijnid din 5 una In loc de din 10 una, s'o restituie precumi acea luatA pe locul razasilor. (Acad. Rom., VIII, p. 129). 2) 1815, Iunie 10. Cinci sute de bejenari rusi (ruteni) se invoesc eu Visternicul Sandu Sturdza sa s'aseze, in dota sate, pe mosiile Budestiii Iuganii dela tinutul Dorohoiului. Anul intaiu nu vor face nici o slujba iar in anii urmator vor sluji dupa cum urn-ieazA: Fiecare phig va .gra cate 1 1/2 falce ce va fi samAnata cu samanta boeriului... Fiecaie gospodar va prät:.1 de dourt ori, va culege si va pune in cosere cate 35 prajini popusoi, avalad a face sI coserele trebuitoare; va Secera 10 Clai ca- rate si clAdite; va coì cateI falce de iarba ce o va clAdl in stog. dà dijmA din toate sainanaturile dupa obiceiu, vor face cate o zi de daca vatavului mosieii vor face stApanului cate o podvoadA de car la Iasi, iar cei ce nu vor avea boj vor lucra 5 zile la ce va fi de trebuinta. Din toata marimeau acelor mo0i, loOo de Miel va rAmanea pe sama Vister- nicului, lar ramAsita se va Imparti intrei dupa lnaloghia vitelor ce are liecare. (Acad. Rom., IV, p. 69)1 8) 1821, Maiu 1. Oamenii din satul Molnita, ce-i ziceitreanga, se aseazA cu Vornicul Alecu Cantacuzinò pentru numarul zilelor boierescului ce au a lucra dumisale In chipul urmator: SA are de fiecare plug cate 1 falce primavara si 1 falce toamna. Fiecare gospodar sa prasascai s'A Puna in cosere cate 20 prájini de popusoi; sA secere, sai care si sa cladescA cate 20 prajini; sa cosascA ,cate falce facand-o si stog ingradit; sa faca, atará de zilele,boierescului, orine. meremet va fi, trebuitor la mori, la crAsma sau la casele hoieresti; sà aducA cate 1 car de lemnei sa dea cate 1 gainA de fiecare gospodar: Dijma s'A dea din toate, dupA obiceiu, avand a o cara la locul unde va cere trebuinta. (Acad. Rom., IV, p, 204). )1823, April 5. Locuitorii beienari din satul Parau se alatuiesc cu Paharnicul Neculai Sion pentru lucrul boerescului in chipul urmAtor: Fiecare gospodar sA are cate 30 prAjini de parechea de boi toamna sau primavara. SA prasascA cate 25' prOjini de douá ori, sa-i culeaga,

www.dacoromanica.ro '457 unele ni arata chiar pe sateni ca ne voind sa faca nici macar cele 12 zile ale asezamantului lui Grigore Ghikal).

§ 11. Apzfitnantul lui Ionità Sturdza.

Aceasta diversitate de obiceiuri side tocmeli nu putea (lecat sa dea loc lplangeri si la galcevi. Ionita Sturdza gpre a li pune capat, decretà la lop Martie 1828, punerea in vignaT din nou a ponturilor pentru booeresc ale lui Grigore Ghika din 30 Septemvrie 1777. La aceste hrisoyul adaogi cuprinsul arti- colelor din asezamantul lui Moruzi relative la catimea de fantA

sh-i curate si sa-i care la cosere. Sa cosasca, s'adune, sa ridice si s'ingradeasca cate 1falce. de iarba. SA secere cate 9 clai de pane Alba. Sil lucreze cate 6 zile la once trebuinta li se va cere, dela rasaritul $i pana la apusul soarelui. SA faca cate o podvoadA la Ia$i Cu ori cati boj va

avea $i la once vreme se va cere. SA dea de fiecare gospodar cate 1 Oita, 2 pui, 10 otiAi sa toarca cate 1 calcap.i sA mai dea ajutor iazuri $i la acaretele mosieiPaharnicul insà Ii iarta dijmurile de legume, de, fanal si de cherestele ce vor face prin paduri si din camp $1 din parie albäi sa le dea $i fana dupA trebuinta, precum au avut, lar locul fiind stramt, sa nu aiba a le da loe de arat, dar sa fie volnici a face maturi sau a largi acele ce le au fara a da dijma timp de trci ani. (Acad. Rom., L, p. 130). ,) 1805, Iunie 11. IsprAvnicia de Iasi serie Postelnicului Stefanache Cerchez ea Sulgerul Gheorghe Hermeziu se plange cum ca locuitorii de pe mosia lui, Trifestii Vechi, nu se supun a lucra 12 zile dupa hotarirea ponturilor gospod. SA mearga deci acolo si sa-i supuie a fiurmatori. Iar de vor pricinul zicand cd nu au loc indestut care sei le fie oi de prisos, le vel ardtci cdte cdt are D-lul sâ deci fieote cdruia dupd ajunsul mooiei $i ei dupa pon turi sunt datori a urme. (Acad. Rom., VIII, p. 100). 1808, Maiu 8. Divanul Cnejtei Moldovei catrA SerdAria de Orheiu. Spatarul Manolache Donici plangandu-se ca locuitorii mosiei sale Sapo- tenii dela acel tinut nu vor lucreze obionuitele 12 zile pe an, Di- vanul poronceste SerdAriei sa-i supuna. (Acad. Rom., XXVII, p. 16). 1816, Martie 29.Plae$ii din toate catunele Hangului, ce au fost oranduiti asupra strinsului tuturor veniturilor mosiei Hangului dupd obiceiul vechiu la acest sat, marturisesc di, de doi ani incoace, nu au lucrat pentru boteresc mai malt de 6 zile, n'au dat mai mult de patru parale de fiecare stanjan pentru dijma fanului. Pentru fie$te care moarA au dat cate 15 lei, iar pentru fiecare fereseu nu s'a luat mai mult dealt cate o plutd de scanduri de 14 palme. (Acad. Rom., XXXV, p.

www.dacoromanica.ro -si de imas ce aveau stapdnii a da locuitorilor precum si obliga- tiunea de a da fiecdrui saten $i loc de ardturd cu iridestuIare pentru gospodaria lui. Jata deci cai aici vedem intinderea de pamant de aratura, de care se puted folosi un satean, marginita la acea ne- cesard pentru indestularea gospodariei lui. Apoi asezamAntul mai cuprinde o dispozitiune noud: . ..pentru mosiile ce nu vor fi incapatoare de a se da locuitorilor locuri de hrand dupa analogul aratat mai stil, ca sa nu ramde vesnicul stapd'nlipsit de trebuinciosul fán araturd, se vor impdrti In trei parti, atdt locul de arat cdt fAnatul, intrand in masuri si curaturile cari se VOf fi facut din codri,i doua parti de hrana si de fanat se vor da locuitorilor iar a treia parte sa ramdie neaparat vesnicului stapftn". Jata o dispozitie care afirma iar, dei in chip tacit, vechiul drept de folosinta alsatenilor, puntindu-le la dispozitie: in caz de stramtoare a locului, doua Ireimi din intinderea totala a locurilor de hrana. Aceasta dispozitie este vederat in conformitate cu vechiul obiceiu dupd care plugaria se faced aproape exclusiv de sateni. De altmintrelea stapAnii nu faceau decat prea putind plugarie1)

1) Condicile veniturilori cheltuelilor mosiei Miclausenii, dela tinutul Romanului, pe anii 1825, 1826, 1827 si 1828, aflate la Academia Ro- mana, ni arata cat de neInsemnatä era plugaria ce faceau pe acea vreme stapanii de mosii. Pe aceasta mosie, in intindere de mai multe mii de M'id, s'a recol- tat In anul 1825: 377 mierte O dimerlii gran semänat,

4 n 2 H de dijma, 55 popusoi (iar vaina morilor a fost de 270 mierte), 69 n 1 n orz samanat, 17 n ,de dijma, 60 3 ovas samanat, 10 n 3 de dijma, 53 n sacara samanatä, 15 mazare 2 bob 9 lintii 7 6 H fasole 3 canepa 2 1 in . 2 8

www.dacoromanica.ro 359

Dar documentele din vremea ocupatiunii rusesti aratd cd nici acest asezdmant al lui Ionitd Sturdza nu era pretutindeni in vigoarei ca âranii fAceau de obiceiu, nu 12 zile cu nart, adicd cu o cdtime de miincd hotdrità pentru fiecare zi,ci 12 zile proaste, fdra cdtime de muna. hotaritd i). In cat priveste intinderea de pdmant atribuitd fiecdrui satean de urbariul dela 1805, actele epocii deia 1805 la 1828, rnie cunoscute, sunt mute in aceastd privintd : Nu putem deduce din ele daca dispozitiunile in aceastd privinta au fost sau nu puse in vigoare. Din niste comunicatiuni ale lui Kisselev catre Sfatul Admi- nistrativ al Moldovei ar rezulta cd intinderea locului de araturd ar fi fost statornicitd la una si jumdtate falce inca in vremea lui Moruz, cai intinderea de fanat si de imas atribuità fiecarei categorii de sateni. Dar alt act, emandnd totdela Kisselev, constata ca : ,Idranii moldoveni erau ob4nuiti sd se f olo- seascd de intinderea de pdrncint ce le vine la socoteald (qui leur convient". Mi se pare cd s'ar puteà conchide fard primejdie de a gresi mult, cd nici unul din urbariile cercetate mai sus n'a fost aplicat ad litterarni in chip temeinic, fatd cu opunerea mai mult pasiva dar puternicdi inddratnicd a tardnimii: ele erau puse in vigoare numai in parte si pe icii colea. In cele mai multe parti aplicarea lor a dat loe la transactiuni a cdror rezultat a fost un adevdrat haos, o confuziune de obiceiuri vechi noud, de ponturi si de tocmeli.

In acelas an, 1825, s'au samanat 30 injerte orz,15 mierte si 6 dimerlii ovas si 60 mierte grAu. Am vazut cat orz si cat ovas au iesit. In anul urmator, 1826, au iesit, din cele 60 mierte grAu samanate, 324 mierte. S'au samanat 8.mierte orz din cari au iesit 155 mierte si 5' dimerlii. In 1827, s'au samanat 67 mierte si 5 dimerlii grAu, cari au produs in anul urmator 362 mierte. Din 40 tnierte orz samanate in primavara 1827, au iesit 306 mierte. In 1827 s'au samanat 62 mierte grAu din cari au iesit 269 mierte. Din recolta de popusoi a anilor 1824, 1825 si 1826 a iesit la 1827,, cand s'au batut, 691 mierte. Arhiva Statului, Iai,Dosar7. Trsp. 1764, Op. 2013. Acttil 15 Fevruarie 1833, anexa B. Vezi actul in Apendice, sub data de 14 Martie 1832.

www.dacoromanica.ro 360

Mai este de observat cum, pana in veacul XIX, popbrul, cu toate legiuirile contrare, starueste a privi pamantul nelucrat ca bun obstesc, ce-1 poate luà oricine spre lucrare in schimbul darii de a zecea din rodul lui.

Din cele ce preced, constatara la stapani, in cursul vremii dela 1742 pana la 1828, doua nazuinti: 1). Acea de a-si asigura pe stapanirile lor un izvor din ce in ce mai mare de munca neplatitai sigura1);

1) Aceste nazuinti n'a fost monopolul clasei stapanitoare din Moldova, crescuta In nesanatoasa atmosfera turco-bizantiná. Nobilimea germana, dei crescuta in cu totul alta Scoala, impartasià nazuinti aproape identice. L'esclavag-e exisfait au XVIII-eme siècle dans toutes les oligarchies allemandeS des bords de la Baltique. Dans le Holstein, oligarchie nomi- nalement dépendante de la couronne de Danemark, dans la nouvelle Poméranie anterieure, rattachée par un lien semblable A la couronne de Suède, dans le Mecklembourg où raristrocratie n'était soumise que de de nom A la dynastie locale, les seigneurs vendaient leurs ser fslors- qu'ils ne les jouaient point aux cartes; ét,fait bien remarquable, cet esclavage ne date pas du rnoyen age, il est un produit du XVIII-ème' siècle; toute rhistoire de l'humanité est complexe et faite de contrastes. C'est de 1680 A 17Q0 qu'il s'est développé. Il est né, comme aux colonies. des nécessités de grandes exploitations agricoles combinées avec le pouvoir peu près Mimad d'une oligarchie foncière. Qu 'est-ce que cette sujétion héréditaire qui forme le fait di4- tinctif dela constitution sociale de l'ancienne Prusse? C'est la pierre angulaire d'un édifice politique, de construction récente et de forme tres originale. Disons pour donner une idée de cette organisation sociale, que c'est l'exploitation directe des grands domaines pour les propriétaires nobles ec l'aide d'une main-d'wuvre asservie. C'est ce que les socialistes allemands appellent la Kapitalistiche Wirthschaft adoptée A ragrictil- ture, avec la circonstance tres-agravante d'un lien de dépendance per- s'onnelle. Au moyen Age, le seigneur noble fait la guerre. Il recueille en nature les produits de son domaine, il en vit; c'est la Naturahvirthschaft Il ne demande A la terre que ce qu'il lui faut pour vivre et non point. des bénéfices industriels. LeI ien de dépendance des paysans est con- -traire au droit naturel, mais il est en somme accepté par eux. Les redevances, les cens ne les écrasent point de charges excessives. Peut-étré les Allemands ont-ils fait le moyen age un peu plus patriarcal qu'il ne

www.dacoromanica.ro 361 2). Acea de a reduce la cat mai putin dreptul strdmo§esc de folosintA al taranului asupra hotarului locuit de el. Incercftrile lor, In amandoua aceste directiuni, au fost in- cununate de izbandA. Vechiul obiceiu al pdmantului, sguduit fut en réalité. Ce qui est certain, ce qui parait établi par les travaux de Ianssen, c'est que la condition des populations rurales empira sin- gulièrement vers la fin du moyen Age lorsque l'acroissement du bien- are general fit paraitre aux déshérités la vie plus dure, 1orsque la noblesse dut renoncer au métier des armes. C'est de IA, de la fin du XV-me sièele, que datent les guerres des paysans. C'est de IA que date surtout une evolution radicale dans la condition sociale des populations agricoles. ,Le seigneur ne fait plus la guerre, et illui faut plus d'argent pour vivre; ille demandera A son domaine foncier.Ilreprendra la terre au paysan et organisera aux dépens de l'une et de l'autre une exploitation que l'état du droit et des mceurs, que le pouvoir social de /a noblesse rendront exorbitante. c'est le cas de l'Angleterre, le seigneur noble affaiblit le lien qui rattache le tenancier A la terre;il en fait un simple fermier. C'es't sous forme de fermage annuel qu'il recueille les profits de la terre. Vers la fin du XVI-me siècle,le sol de l'Angleterre se cpnstitue en grandes fermes qui ont rendu impossible l'organisation de la petite pro- priété rurale. Ailleurs, c'est le cas dans une partie de l'Allemagne: en Thu- ringe, en Hanovre, dans une partie de la Saxe électorale, les relations quasi patriarcales du rnoyen Age subsistent jusque dans le XIX-ème siècle. Les tenanciers restent dans les mémes relations de dépendance vis-à-vis des propriétaires fonciers qui vivent sur leurs terres et de- mandent des redevances relativement modiques. La transition à la constitution de la petite propriété rurale sera d'autant plus facile ici que fe lien qui rattache le petit tenancier à la terre ne se sera pas affaibli. /1 se sera plutôt consolidé, et les redevances apparattront comtne un legs du moyen Age, comme un reste d'oppression surannée facile A faire disparaitre. L'une et l'autre evolution se sont accomplies en France ;tandis que le petit tenancier y acquérait de tres bonne heure la propriété, le seigneur, IA oft il conservait de grands domaines, les constituait en fermes plus ou moins &endues et s'enallait,s'il pouvait, vivre A la cour de leurs produits ou des faveurs royales. En Prusse, dans l'Allemagne du nord-est, un phénomène très particulier se produit et très different du precedent. .te seigneur noble ne peut plus faire de la guerre son occupation unique.Il se rejette sur sa terre; il en devient lui-méme l'exploitant; il va demander desprofits directs, des bénéficieS ò cette exploitation. Il devient an industriel agri-

www.dacoromanica.ro 362 pana In temeliile lui in epoca de decadere a Domniei indigene, fit aproape nimicit in urma loviturilor repetate ce i le purtara Fanario0i. In cartea urmatoare vom vedea desfiintarealui aproape desavarsita, pentru a face loc regimului ibrid introdus, de Regulamentul Organic. Poporul Moldovei smerit, saracitislabit,emasculat de. lovitu,rile crude si necontenite a soartei cari deprinsese sa) traiasca t'ara a mai cunoaste nadejdea inteun viitor mai buns opusese desfiintarii drepturilor sale o impotrivire numai pasiva. Vom vedea irisa eh ultima lovitura purtata de clasa stapard-. toare t'U atat de grea, inca numai ajutorul baionetelor rusesti a impiedecat pe acea umbra de popor, smeritai batjocurita, dar trezita din somnul ei de moarte, sa striveasca pe apasatorii ei. cole, et les phénomènes qui apparaitront alors dans l'organisation de l'agriculture prussienne ont une frappante analogie avec ceux que pré- sente le développement de l'industrie contemporaine. ,Le propriétaire du bien noble cherche dans sa culture le bénéfice dont il vivra, porte ses produits sur le marché; mais, ces produits, la terre ne les donne que par le travail de l'homme Sur ces domaines, sans cesse agrandis, le hobereau prussien aura à se proCurer une main d'oeuvre de plus en plus étendue, avec Iaquelle iltraitera lui-radme, étant u'n' exploitant direct, avec laquelle il cherchera à traiter au meilleur compte: En réalité, il n'a point à traiter, et il ne faut point parler de compte.: N'oublions point que, méme en. Prusse, memo dans l'État monar- chique des Hohenzollern, l'aristocratie foncière dispose presque A son gré' de la population rurale. L'état d,u droit public donne aux rapportS écd-' forniques du seigneur et du serf un caractère tres-particulierle proi priétaire noble dispose de l'ouvrier agricole, qui n'a, vis-a-vis de lui, n'e sauvegarde de droit pour discuter le salaire, ni la faculté d'échapper,: méme par la faite, à l'oppression qui pése sur lui.Et alors le salaire se réduit à zéro. Le paysan travaille pour rien six jours par semainé pour e comple du seigneur. . Le hobereau prussien, si fort que cette vérité puisse lui coûter, est un industriel, d'autant plus prospere qu'il dispose pendant plus longtemps d'un réservoir de main d'ceuvre A peu près gratuite. Il ne passe' plus son temps A la gUerre comme le Ritter du moyen Age.11 ne pas A la cour comme le seigneur français ;loin de sa terre, comme granel propriétaire anglais.11 est lA sur le domaine. 11 l'exploite. 11 le fait valoir lui-meme. C'est une organisation vigoureuse fondée sur Mil justice et le privilège, mais singulierement vivace. (Godefroy Cavaignael, L'Évolution agraire en Prudse au XIX-me siècle,in Recae des Deux' Mondes dela 4 Noemvrie 1892).

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL III

CONDITIUNEA PERSONALÀ A POPULATIUNII RURALE

§ I. Stäpinii de mo§ii, boerii, boerina§iii mazilii. Cu cat inaintam in veacul XVIII, cu atata mai niult ieau Domniile caracterul unor arenzi si se fac mai efemere.Cerin- Turcilor sporesc neconteniti greutatile cari apasa poporul se fac din ce in ce mai grele. Once umbra de neatarnare a tarii dispare :in atingerea zil- nica cu Domnii trimisi dela Fanar si cu ceilalti Greci cari-i incun- jurau, boerii par a uita neamul din care au iesit ; isi insusesc limba, hainele, obiceiurile grecesti, incep greciza panai mintile. Robia tarii este atat de desavarsita, incat nimenia nu cuteaza macar sa gandeasca la desrobire, la un viitor cinstes pentru tara ; idea de neam nici nu are finta. Daca ei ii iubesc tara, o iubesc pentruca averile ion se afla intrinsa si pentruca relele ce o lovesc: navaliri tataresti, jafuri ale Turcilor, cereri de bani multi, se rasfrang asupra averilor lor ;singurul Jor scop in viata este sporirea averii, satisfacerea vanitatii prin ajungere la ram guri inaltei gustarea placerilor materiale. Favoarea domneascit bind cel mai bun si cel mai expe- ditiv mijloc de inavutire, cei multi din ei se astern covor suh picioarele aceluio caruia Turculi-atrendat dreptulsa ja- fuiasca tarasise faci complicii impilarilor lui spre a culege pentru ei farmaturi dinteinsele. Once simtire de demnitate piere In fata setei de folos. Iar aceia cari nu pot izbuti sa castige favoarea Domnului se intovarasesc pentru a scoate din scatin pe acel neprielnic lor, si a aduce altul dela care sa se poata folosi. Insa intrigile tre-

www.dacoromanica.ro 364 buesc tesute in umbra, cu mare mestesug, caci acela impotriva carora se urzesc, cat este in scaun, are puterea in mana daca afla uneltirile lor,iipoate inchide,Iipoate despoia de avere, li poate sdrobi pieptul cu buzduganul,Iipoate bate la talpi si chiar are putere sa le taie capul. Dar contactul Cu Grecii ii facuse mesteri desavarsiti in manuirea intrigii si a minciunii: stiau cum sa se pazeasca, $i astfel ei ii petrec viata lingusind uneltind spre a-si sporl avutuli vaza. Domnul, bun sau rau, trebuia sintrebuinteze periodul lui de arenda, period a carui lungime era nedeterminata, putand dintr'o clipa in alta sa soseasca capigiul cu mazilirea, spre a stringe banii.trebuitori pentru plata datoriilor facute cu prilejul cumpararii Domniei, pentru a pastrà intreaga bunavointa sta.panilor turci pentru a pune de o parte cu ce sa traiasca in bielsug dupa pierderea scaunului. Pe boeri trebuiit sa-i crute spre a nu-i nemultami si a nu Ii da prilej pa` rased la Imparatie; pe clansii cererile necontenite ale Turcilor inevoile Domnului ii atingeà mai putin. In schimb taranul era stors, atat de stors incat fugià peste hotar chiar peste Dunare, la pagani. Pe langa dansul mai era stors si razasul care, din pricina impartirilor necontenite. se inmultia din zi in zi, nemai deosebinduse acuma prin nimica de taran. $i razasul fiind stors, neavand cu ce plati, era silit sa vanda petecul de mosie altui razas, mai cu dare de mana, dar mult mai adesea boerului megies care stala panda unor asemene chilipiruri. DomnuI era privit de boeri ca bun cand le faced treburile lor. loan Canta ziceea'Constantin Mavrocordat, inintaia lui Domnie, este om bun si bland" 1). Jata pentru ce: $i dupa ce au boerit pre acesti veliti boeri, au facut si alta socoteala ; au pus trei boeri judecatori in Iasi: pre Ion Neculce biv Vel Vornic, pre lordache Dulgheriul, Grec, biv Ve! Pos- telnic si pre Aristarh Hrisoscoleu, biv Ve! Ban, sa fie impreuna cu velitii boeri si li-au relnduiti leafd cdte 50 lei pe land fie#e cdruia boer. Asijderea ElU mai ales si cate un boer mazil si i-au facut Ispravnici pre la toate tinuturile au dat

1) Letopisete, III, p. 183.

www.dacoromanica.ro 365 tinuturile cu slujbele in mdnile lor ; si li-au ales sd lee rdsura jumdtate mai mult dealt soliile lor. Au mai ales sipre alti boeri mazili cari n'au incdput la boerii si la Isprdvnicii siau fost In randul velitilor boeri, pie toil aceia au poroneit sd-i pue la slujbei li-au ridicat ddjdiile, sd nu deet nimicd, nici fe- eiorii lor. Pie mazilii din rândul de jos li-au pus ddjdii usoare. Ridicat-audajdia tuturor mandstirilor si a tuturor preotilor si a diaconilor sd nu dee nimica... Boerilor celor mari au dat Gate eincizeci si .ase oameni scutelnici,altor boeri mazili cdte doudzeci, cdte cincisprezece, cdte zece, te cinci, cdte patru oarneni scutelniei. Dat-au si la jupdnese sdrace cdte cincisprezece, cdte zece oameni scutelnici, socotind dupa boeria barbatilor lor"). Este bine Inteles câ aceastd ddrnicie a Domnului se platid tot de prostime, §i Inca cu varfi indesat, cdci nu numai ca in Vistierie nu putedsa ramdie, vre un gol,dar veniturile trebuiau sporite din zi in zi pentru a face fatd cheltuelilor ne- sabuite ale Domnului cu pretentii de reformator ilacomiei mereu In crestere a stdpd nilor turci.

. Atunci la Domnie noud, la banii steagului... au scos hârtii fruntea de patru ughi, mijlocul de trei ughi si de doi ughi, coada de un ughi, fara näpàti. Jara dupd aceasta a scos civerturi ...de toamnd au scos vacdriti vddrarit tot °data, si de Lama civerturii hartii, jara de primavard pogo- nariti cunitd, cdte opt potronici de vita cai vacdritul Vai de aceste cloud tdri crestine Cu acesti Domni straini, ce de amar de bani dau pentru vrajbile celeticaite a lorPaladi Toader Vel Visternic, fiind nepot lui Mihaiu Voda cu atdtea rude, ii pared bine de aceste vorbe cd sunt intre Domni, mai mult indemnd la jacuri si la vrajba Grecii, precum s'au scris cd erau multi in toate boeriilei parcaldbille cele de pe margini, cu agonisit,tot ei le cuprinsese de le au luatjara boerii de tara nu puteau incaped la nimica. aveau lefi rnari dela Visterie si vr'o zece iiitori mdritate a tdtdne-sdu, bdrbalii lor tot eu lefe si cu boerii erau Asijderea un frate a lui, anume Iancu Beizade, cu mare chel-

i) Letopisete, III, p. 183.

www.dacoromanica.ro 366

tuiala, ca aved Cate zece, cincisprezece lei leafd pe zi, fard altele; si mastiha Sa iaras cu mare cheltuiala cà avea grea casa, cu multe roabe de le imbrOca si le manta, tot cu cheltuiala tarii si osabit si leafa, pe zi 15 lei"). Jata ce zice Ienache Cogalniceanu despre incapabilul Ion Mavrocordat, fratele ref orrnatorului Constantin : In zilele acestui Domn au fost multe dan i grele, ales: vacarituri, cate 2, Cate 3 veniau uneori pe an, ca scotea unul la Ianuarie, altul la Maiu si la Dechemvrie, cari se suiau pe an cate 7 lei 45 bani de vita, care era un mare greu OHL lar boerilor le pdreau bine, cdci mancau fiestecare si aveau tot ridicdturi dela acest Domn, la care cei rnai multi boeri dela acest Domn s'auridicat,alesceicese- deau la lard si de atunci au fdcut bani toti boerii. Dom- nului Inca nu-i pasa ;cauta sd apuce Grecilor asijderea,ca si ei castigau cat puteau si mancati rusfeturi destule, cazand la boerii, cad erau paielele eftene...si dinteaceasta fuga a lor, (niste Sturzesti) vazandu-1 ceilalti boeri cum se poartd trebile, si Domnul cazut cu totul la mese mari si ziafeturi si primblari ila alte desfdtdri a lumii, luase cu totii un mare obraz si nu-1 bagau in sama si faceau ce li era voia lor"). Boerii cei mari stau la Iasi, langa Domn, izvorul tuturor foloaselor. Slujbele cele grase sunt monopolul lor pe care, uneori. il impart cu Grecii veniti in urma Domnului. Supusi pana la umilinta fata de stapanul vremelnic care a cumparat scaunul dela Turci, ei sunt atat puternicisitrufasi fata de acei mai mid. Trecerea lor este aproape fara de margini la Domn, iar la ceilalti diregatori este marginita numai de interesul acestora. Ei sunt de asupra legilor cari nu par facute pentru ei si cari sunt inlaturate de haldrul lor de cate ori au interes la aceasta in- laturare. Un om de rand nu 'poate nici odata sa aibd dreptate fata de o asemenea putere. Acesti puternici se recrutau acuma dintr'o tovarasie mica de tot, alcdtuita din vr'o doudzeci sivr'o cateva de familii3)

Letopisek, II, p.376. Letopisete, III, 205 sq. 8) La cele numite mai sus se mai adauserä, in cursul veacului XVIII si la inceputul celui urmätor, familiile romänesti: Värnav, Gre-

www.dacoromanica.ro 367 cari din imprejurari deosebite strinsese averi mari si se mAntinuse In slujbele cele de frunte-.Celelalte sute de neamuri cari alcatuise altddata clasa stdpanitoare a tdrii, sau dispdruse in ran- durile razdsimii tdranitd acum cu desdvarsire, sau ocupau slujbe mici de tot,dispretuite de neamurile cele alese, sau traiau pe mo§iile lor nebAgate in sama. Unii dinteacestia ocupase boerii de mana a treia sau a patra, altii erau feeiori de boeri fard boerie sau chiar adicà oameni fdrd boerie, a cdror mo§ (bunic) fusese boer. Mai jos se gdsiau neamurile §i razdsii supusi birului. Boeri cei mari aveau asezari la tara, unde veneau sa pe- treach de obiceiu vara, acei caro se retrAgeau dela Curte, de voe 'sau de nevoe, petreceau anul intreg la rnosie. Caci acuma stapanii nu-si mai ziceau stdpani de sate,ci stapani de mosii. Daca, in vremea vechea, satul si dreptul de a judeca pe sdtenl, era partea de cdpetenie in judecie, in veacul XVIII dreptul de judecatd nu mai avea valoare si stdpanii priviau hotarul intreg ca lucru al lor. Cei multi din boerii cei mici, din fiii lor, si din mazilii stdpani de mosii, unii spre a puteà sd se foloseascd in pace de ocinile lor, aItii spre a le putea spori cu cheltuiald putind in dauna razdsilor megiesi, cdutau sprijinul unui boer mare, sprijin ce-1 dobandiau uneori prin daruri, dar mai adesea prin lingu- siri. Nu putini dinteinsii intrau in slujba cu simbrie a acelor boeri mari, intdiu in calitate de gramatic, apoi deveniau logofetii si vechilii lor, pentru a-si vedea la urmd slujbele rasplatite cu vr'o boerie inferioard, mai micd sau mai mare, dupli trecerea boerului protector si dupd insemndtatea slujbelor aduse de protejat1). ceanui Beldiman (cari acestia din urmä mai fusese In vaza si la inceputul veacului XVII), ale Domnilor fanarioti: Mavrocordato, Moruz Sutu, cu alte trei familii grecesti: Ghyka (Sulgiaroglu), Dimachei Manu. O situatie cu totul particulard este aceea a familiei Callimachi. Ei sunt drepti Moldoveni din clasa stäpanitoare a tärii si se numiau Calmäsul, dar unul din ei stabilindu-se la Tarigrad, ?si greciza numele in Calli- machii deveni Domn, cinste la care ajunsesei trei urmasi ai lui. 1) Trebue recunoscut spre lauda lor ca multi boeränasii mazili mai därji, si-au pästrat intregi neatärnarea si demnitatea neintränd In clientela nici unui boer. Vezi un exemplu drastic de greutätilei neplä-

www.dacoromanica.ro 368

Insd nici °data, afard de foarte rare exceptiuni, nu puted unul din acesti boeri de mftna a treia sau mazili, oricdt de vechiu si de cinstelierd neamul, sperà sd fieridicat pe aceeas treaptd Cu protectorul sdui cu familia lui, 'td se in- rudeascd cu dânsul prin cdsdtorie cu o fiica sau cu o nepoata a sa. Atat et cdt si ceilalti membri ai vechei clase stApAnitoare cari nu intrase in clientela vre-unui puternic,i nu faceau parte din cele cdteva .familii cari monopolizase slujbele, averea si puterea, erà infierat cu porecla de aocoiu. Fetele neamurilor cu vazd se dAdeau Cu inlesnire de sotii Grecilor fdrä avere fArd strdmosi, adusi in tard spre a fi chivernisiti de Domnii fanarioti, cdci o asemene incuscrire erd bine vdzutd de Domni puted aduce neamurilor feteislujbe ialte foloase. Dar o incuscrire cu urmasul unei familii de vitd cnejascd, dar sariicita sau cdzutd in uitare ar fi fost socotitd ca lucru necinstes '). Nu incape indoiald cd ambele fractiuni ale clasei stApdni-

cerile ce le tragea dupa sine un atare duh de neatarnare, in pataniile mazilului Ionita Pisoski, stapanul Vascanilor, cu Banul Stefan Sturdza, stapanul Ruginoasei in a mea Cronica Vascanilor in An. Acad. Rom., XXIX, p. 14 si p. 68. Rapedea chiverniseala a tuturor strainilor in deobste, dar mai ales a Grecilor veniti in tara si mai cu deosebire casatoriile lor cu Ro- mance cari nu erau nde obrazul lor", a facut pe un Domn de neam romanesc, Stefan Racovita, ratacit prin sirui Fanariotilor, sa dea, la 30 Iulie 1764, un hrisov spre a opri casatoriile intre straini si Romance in Tara-Romaneascä. Stefan Racovita, in preambulul hrisovului sau. gaseste ea' prin ajungerea strainilor la boierii, dregatoriile se necinstesc, neamul boerilor pamanteni se ocareste, castigul ifolosul ce ar putea sa aiba pamantenii Il apuca ei si se pricinueste de obste rasvratire si stricaciune la toatä patria". Cei ce prin nmestesugurile" lor intra in randul boierimii, au pricinuit multa stricaciune tariisi neamului boeresc, precum de multe ori s'a vazut; prostimea iaras neparasindu-sei aici de rautatile hotiile sale, dau pricina de a le urmai pamantenii lucruri necuviincioase in toate zilele". Domnul hotareste deci Ca' deacum inainte nimenea sä nu-si mai deà fata sau alta ruda dupa straini (singuri Moldo- venii facand exceptie la aceasta regula), sub amenintarede pedeapsa grea pentru parintii preoti si de izgonire din tara pentru straini.ei ce au apucat a se insura, pot rarnanea in tara pastrand boeria cäpatata pana atunci,dar fara a mai putea capata alta maimare, iar de acum Inainte nici un strain sa nu poata capata dregatoriesau cumpara mosie In tara, (I. Maim, in Revista Nona, anul III,p. 302).

www.dacoromanica.ro 369 toare aratara aceeasi sete de pamant i aceeas lipsa de scrupul In despoiarea nemiloasa a obstiilor razasesti de ocinile lor. Daca cei mici rapira mai putin decat cei mari, cauza acestei deose- biri trebue cautata numai in puterea lor mai mica. Aceeas lipsa de scrupul siaceea§ lacomie de castig o aratara atat boerii cei mari, membrii oligarhiei atat puternice, cal si boerii cei micii mazilii in nazuinta lor statornicai iz- butita de a desbraca taranimea asezata pe hotarele stapanite de dansii, de dreptul ei stravechiu de folosinta asupra pamantului. Tendintele de capetenie ale boerimei mari si mici, ale clasei stapanitoare in veacul XVIII, sunt lacomia de banii setea de pamant, o desavarsita lipsa da scrupul si de omenie in alegerea rnijloacelor spre a-si insusi atat bani cati pamantul si o igno- rare desavarsita a intereselor tarii de cate ori acele interese nu erau in legatura cu averea lor 1). Naste acum intrebarea : erau oare boerii moldoveni, fap- tuitorii uricioaselor fapte insirate mai sus, o adunare de oameni cu deosebire lacomi si stricati? Raspund hotarit: Nu. Cei mai multi dinei erau oameni evlaviosi, blanzi si buni la inima. Anaforalele continand propunerile cele mai lacome si mai ne-

1) lata cum judecA Mihaiu Sturdza, inainte de a ti Domn, clasa boe- reascA, rezultat a unui secol de crestere fanariotà: Il est certain qu'une noblesse appelée à gouverner doit avoir une connaissance profonde dans la science politique. Le gofa de l'application, l'aptitude aux affaires, des moaurs graves et simples peuvent seuls la rendre habile à l'administration. Certes, ce n'est point sous le régime des Phanariotes que les nobles des deux Principautés seraient parvenus A des qualités de cette nature. Uniquement éblouis par la vanité et con- duits par l'égoisme, l'intérét personnel en rapetissant leur esprit, étouffa dans leurs cceurs les sentiments généreux. Dès lors il n'y eut plus de tendance vers le bien comrnun. La pusillanimité succéda au courage, la vénalité au désintéressement, l'envie tracassière A l'urbanité et A la droi- ture. 11 leur arrive très-souvent, 'et aux plus notables rnéme, de se ré- crier sans pudeur sur ce qu'ils n'ont point obtenu, eux ou leurs enfants, une kivernissala, c'est-A-dire le moyen d'un gain illicite: car tous les emplois ne sont envisagès que sous le rapport lucratif, licite ou illicite. (flurmuzaki. Suplirnent V, .p. 31). iudecata este aspra dar dreaptA, çe pAcat numai ca Mihaiu Sturdza nu se judeca pe sine cu aceeas asprimel

6398 24 www.dacoromanica.ro 370 drepte, arzurile cu cererile cele mai spoliatoare, poarta semna- turile unor oameni cari au intemeiat cu cheltueli greleaseza- minte de binefacere carora li-au lasat la moarte parti insemnate din avere, acele ale altora cari meritase porecla de stcgpi fdrii, ai caror darniciei simt de dreptate mai traiau Inca jumatate de veac dupa moartea Jon Printre aceste semnaturi In sfarsit, se gasesc acele ale unor oameni cari erau nu numai iubitori de tara dar constienti de neami nationalisti convinsi. Cauzele acestei contradictii trebuesc cautate mai cu sama In imprejurarile in cari ei crescuse si in cari traiau. Se poate stabili ca principiu ca : once clasa care se deose- beste de obstie prin faptul ca detine in manile ei o putere mai mare deck acea obstie,tindes'aabuzeze de putereaei. aceasta tendinta se manifesta prin fapte abuzive cari sunt in raport invers cu gradul de cultura si de crestere al clasei privilegiate, cu bunatatea ieficacitatea legilori, mai cu sama, cu spiritul si puterea de rezistenta a obstiei. In Moldova, cultura clasei stapanitoare era aproape nula cresterea ei perversa, legile slabei neaplicate, iar poporului robiti smerit nici nu-i trecea prin gand sa stea cu barbatie impotriVa celor mari. 1n asemenea imprejurarii fata cu pilda ce venia dela Domnie, abuzurile boerimii nu pot fi privite deck ca urmari firesti ale imprejurarilor politice in cari se Aft tara. Once alta clasa privilegiata, de once neam, daca ar fi avut parte de cresterea, de lipsa de cultura si de puterea boerimii noastrei daca s'ar fi gasit in aceleeasi imprejurari politice, tot ca dansa s'ar fi purtat1).

1) ,...Schingiairea taranilor $i a tiganilor facea parte din obiceiurile zilnicei era o prerogativa a proprietarilor atat de absoluta, Incat daca s'ar trezi din morminte toate nenorocitele victime cari au pierit In schingiuiri aplicate lor ráti$, ne-am inspaimantà de acel nour de umbre sinistre ce au ramas nerasbunate! $1. insa... oamenii cari comiteau acele delicte $i crime nu erau rai la suflet, nu erau cruzi In natura lor, ci din contra erau blanzi, ge- nero$i, iubitori de saraci, dar aveau dreptul de cruzime 11 exercitau tetra a aveet conOinfei de fapta lor criminalet, feird grijä de ra'spundere, fàrà teamit de pedeapsd. Astfel era timpul, astfelera starea moralà a societatii. mimi bune, fapte crude..." (V. Alexandri, Prefata la Scrierile ui C. Negruzzi. Ed., Minervei, p. X).

www.dacoromanica.ro 37 t

Tara nu mai purta rasboaie inca dela sfarsitulveacului. XVII. Boerimea cea mica si mazilimea ai caror membri, pana la inceputul veacului XVIII, misunau prin ostile lesesti iru- sesti, se lasara de meseria armelor, afara de cati-va Codreni Falcieni cari urmara a sluji in °stile rusestii chiar in cele suedeze. In atingerea cu TArigradenil afemeiati, barbatia stramosasca se muiase, doara nu darjiaiindrazneala inimii sau puterea bratului mai puteau fiacuma de folos, ci mladierea, iscusinta mintii, prefacereai agerimea limbii. Nu incape indoiala ca mijlocia culturii clasei stapanitoare dela sfarsitul veacului XVII si inceperea celui urmator era mult mai ridicata decat cu un veac inainte: barbatii toti si cele mai multe din femei erau cu stiinta de carte, dascalii greci impartasise multora dintr'insii parte din cunostintile lor. Acea cultura !ma era nenationala, straina de interesele neamului romanesc, in multe privinti chiar potrivnica acelor interese. Faptul ca boerii au vazut in ostirile Ecaterinei pe niste mantuitori si au cerut Imparatesei sa alipeasca Moldova la sta- tele ei, este un fapt absolut firesc,rezultand din imprejurari si din starea tarii. Cumpfitul jug turcesc o strivise inteun chip atat de desavarsit. puterea otomana era atat de uriesa fata de slabaciunea Moldovei, incat once speranta de a scapa din acea robie si de a fi iaras de sine statatori piense in inimilefiilor sai. Ei nu erau singurii in asemenea stare sufleteasca. Daca, intre 1770 si 17/4, s'ar fi intrebat Sarbii, Bulgarii sau Grecii, oricare din neamurile crestine zacand sub groaznicul arbitrar al Turcilor, daca prim-sc sa schimbe stapanirea Sultanului pentru aceea a Imparatesei ortodoxe, nu incape cea mai mica' indoiala ca ele ar fiprimit cu insufletire aceasta schimbare care, credeau ei, le inchizesluia viata, libertatea, averea si cinstea celor ce le erau scumpi. Astazi ne ingrozim cand ne dim cci o asemenea eventualitate ar fifost Cu putinta: daca am fi trait pe acele vremuri si daca am fi fost expusi la pri-

Aceste cuvinte ale lui Alexandri cari lamuresc intr'un chip atAt de viu deosebirea intre firile §i actiunile membrilor clasei privilegiate dela inceputul regimului regulamentar, se pot adaptà aproape intocmai pentru a fiimuri contrastele atAt de izbitoare In fapiele boerilor veacul XVIII.

www.dacoromanica.ro 372 mejdiiie de cari aveau a suferi zilnic stramosii( nostri in'am fi avut alta crestere decat acea de care avuse parte ei,tot ca dansii am fi cugetat. Rolul jucat de boerirne hi actiunea de redesteptare a neamului romanesc, inceputa chiar dela inceputul yeacului XIX, ni clovedeste ca iubirea de tara si de neam erau numai amor- OW in inimile lor de imprejurarile cumplite in cari jugul turcesc adusese tara, dar ca putin Ii trebuid pentru a o trivia. Revolutia franceza nu ramasese cu totul fara rasunet in tarile noastre; cativa emigrati ajunsese in bejenia lor pana la noi: unii dintr'insii erau oameni cu inyatatura, cari intrara in case mari pentru a creste copiii boerilor. Fapt este ca,dela inceputul 'veacului XIX, vedem pe boeri de ai nostri, pe fiiiacelora cari iscalise adresele cdtre Ecaterina, pe unii din semnatarii anaforalei dela 1805 pentru sporirea boerescului, semnatari,i ai arzului catra Poarta, alcatuind proiecte de reforma si de ocarmuire a tarilor romane prin, ele insasi, vorbind in acele .proiecte de armatd a tarii de 25.000 de ,oameni si chiar de unirea celor doud Principate, iar forma ocarmuirii propusa este cea ,,rebubliceascd". Trebue insa adaus ca aceastä republica avea sd fie nu numai aristocraticd, dar 1.hiar oligarhica, caci puterea intreagd .urmd sa fie incredintata unui divan de boeri mari, alesi de obstia boerilor celor mari. pupa 1821 se infiinta un partid nagonal, alcdtuit mai cu sarna, din oameni cari nu apartineau oligarhiei, dar ai carui capetenii erau boeri de mana intaia: Ionad Sturdza, Andro- nache Donici, Vasile 1\rliclescu, Gheorghe Quza, Lascarache Petrache Sturdza, (Iondache Catargiu '). Acest partid,,,poreclit de boerii cei mari, bejeniti la Cer- nauti, partidul ciocoilor; deveni atat-puternic la inceputul Dom- niei lui Iooita Sturdza, care. fusese unul din capiilui. Sub in- dernnul lor; Domnuli nom de o inteligenta marginita, dar boer cu viata curatdi plin de iubirea de, tara, supuse Portii un proiect de constitutie pentru Moldova, datorit mai ales lui Tor- dache Catargiu iSpdtarului Draghicii cuprinzand 77 de aticole.

1) N Iorga, Prefatà la Hurmuzaki, X, p. LXXI.

www.dacoromanica.ro 373

Acest proiedt de .constitutie, tinde la transformarea Mol- dovei inteun Stat autonom, cu Domnie ereditara Senat numit pe viata pentru statornicirea birurilori pentru a ajuta pe Domn in carmuire, inlocuirea boeriilor prin functii date de Divan, su- primarea jurisdictiei consulare, armata nationala, insarcinarea Senatului Cu incasarea veniturilor iefectuarea cheltudilor '). In Tara-Romaneasca, cel dintaiu care indrazni sa cheme, dupa atatea veacuri de robie, pe Romani la arme, era un urmas in linie dreapta al cnejilor dela Vladimira. Trisa daca boerii erau lesne accesibili ideilor de redesteptare nationala, ei erau cu totul refractan ioricarei nazuinti de a opri mersul lor inainte pe calea cotropirii desavarsite din partea lor a drepturilor taranimii. Starea in finta in tara inainte de asazamintele Fanario- tilor erà uitata sau cu totul necunoscuta deei. Vedeau ca taranimea din Imparatiile cresline invecinate avea parte de o soarta mult mai grea decat acea din tarileminarle :îi inchi- puiau de 'fauna credinta ca astfelfusese altadatasi la noi ca numai in urma despoporarii tariisi a altor imprejurari, drepturile stapanilor fusese stirbite in folosul taranilor. Ei eran incredintati ca lupta pentru o pricina dreapta cand se incearca a curati moiile lor de once stavila la exercitarea dreptului lor de proprietate absoluta. Ei, cotropitorii, îi inchipue ca opin- telile lor sunt menite a scapa averea ion de cotropirilesate- nilor.Aceasta stare mintala a boerimii, la care vine de se adauga cumplita doza de egoism nedespartita de once clasa privilegiata, ni da cheia incapatinarii si lacomiei de cari boerii dadura dovada cu prilejul alcatuirii Regulamentului Organic. Pana in Domnia ultimului Calimah, boeriile fusese totdeauna efective, adica ca functiunea era nedespartita de titlu. Fos- tii boeri pastrau titluli dupa iesirea lor din functie, dar adau- kiau inaintea lui cuvantul slavon biv (fost).In Domniile lui Scarlat Calimah si a lui Mihaiu Sutu, se dadura o multime de boerii onorifice, adica titlul t'ara functiune. Pe langa vanitatea acelor cari le solicitau, se mai satisfaced si lacomia lor, caci devenind boeri dobandiau dreptul sa obtina scutelnici. Nu este

11 l'Ud., p. LXXV, sq.

www.dacoromanica.ro 374 nevoe de adaus cà prea adesea titluri i scutelnici se obtineau numai in schimbul unor multdmiri grase. In vremea Caima- camiei sale, acest trafic fù urmat in chipulicel mai nerusinat de Vogoridi si de oanienii lui. Ionita Sturdza, cu toafe intentiunile lui curate, nu avù energia sa curme acest obiceiu In potriva acestor boeriri in massa se ridicara mai cu sama boerii mari bejeniti la Cernauti, nernuIVAmiti la culme sa vadd niste oameni de nimiea, ajungand sa se impodobeasca cu ti- tlurii sa se foloseasca de scutelnicilacari credeau cd singuri au drept. Dupa bate stiintele pastrate rezultd cä cea mai mare parte a boeritilor in chestiune avea toate cusururile ve- -chilor boeri fara nici una din bunele lor însuiri. Sarcina pentru Visteriei prin urmare pentru tara devenise insd indoit de mare.

§ 2. Rdzasii.

Prin cuvantul rdzc4i nu inteleg aici pe totipartasii la vre-un hotar, ci numai pe acei ale cdror parti, in urma impartirilor necontenite, se facuse mici de tot,astfel ca nu le mai lucrau sdteni laturasi, ci insusi stapanii lor. Numarul Ion sporia. necontenit i¿irfisporit fara indoiala si mai mult, daca n'ar fi scdzut pe de alta parte prin faptul vanzarilor de ocini razasesti, de Nina voe sau suite, catra boerii mazili. Conditiunea personaba a acestor tarani-proprietari era neasemdnat mai favorabila decal acea a celorlalti sdteni. Ei se puteau muta cand si undeliplacea si nu aveau stapan de arbitrarul cdruia sa aibd a se teme. Grija cea mare, pe langd plata birurilor, era ferirea hotarului strdmosesc de atingerea lacomd a vre-unui puternic. Apoi razasii aveau a suferi de exactiunilesi de brutali- tatile diregatorilor iei,chiar mai mult decat satenii supusi manastirilor, boerilori mazililor. Acei sdteni aveau un stapan In stare sa.-i ocroteascd si de care se temeau adesea ceilalti diregatori, pe cand razasii trebuiau sa se ocroteasca singuri. Masura in care erau jdfuitii maltratati de functionarii vremii, greci si romani, atarna dela darjia lor.

www.dacoromanica.ro 375

Ei deveniau adesea oameni domnesti: aprozi,fustasi, ar- masdi, postelnicei, pantiri, caldrasi, seimeni etc. Altii, mai ales feciorii de preoti, cari stiau carte, izbutiau uneori sa intre prin protectia vre unei fete bisericesti ca scriitor in vreo diregAtorie daca stiau sd se chivernisascd, puteau sä ajungd launa din boeriile cele mici. RAzdsii aveau atunci, precum mai au si astazi, o perfectd constiintd cd se tragdin neam ales :niciodata nu-i vedem identificAnd interesele lor cu acele ale celorlalti sdteni pe cari-i priviau ca inferiori lor, ca ovuneni prosti. Cdsdtorii intre razdsi ifdrani se intdmplau foarte rar,desiadesea satele acestor din urmd cuprindeau gospodari mai cuprinsi decdt acele razdsesti din apropiere. Stavilele, rdmdsiti ale unei vremi depdrtate, in finta intre aceste cloud categorii de sdteni, nu sunp depArtate cu totul nici astazi. Am vazut cd la inceputul veacului XIX erau sAteni latu- rasisiin unele sate rAzdsesti. Soarta lor nu erd mai bund decdt in satele boeresti; sunt indicii cari ne autoriza a conchide cà rdzasii erau departe de a fi blajini cu supusii lor. Faptul cd asAzdmintele hotaresc ca sdtenii sezdnd In sate rdzasesti vor plAti slujba in bani, poate fi privit ca o masurd de ocrotire a acelor sateni impotriva ldcomieii a brutalitatii rdzdsilor. RAzdsii care-si vindeau pdrtile de ocind nu rdmaneau totdeauna pe ele in calitate de sdteni sezdtori pe acele ocini. In multe cazuri se mutau la neamuri in alte sate razdsesti sau chiar in sate boeresti unde deveniau tdrani ldturasi.

§ 3. Desfiintarea vecidaTatii.

ScAderii veniturilor Visteriei in urma fugiiin massd rurnel nilor peste Dundrei necum pornirilor liberale ale Constantin Mavrocordat trebtie sa atribuim desfiintarea Mind- niei in Tara Romdneascd, prin actul Obstestii Adundri dela 5 August 1746. Hotdrirea Adundrii glasuid: iar pentru capul rumdnilor fdra mosie, care din noi va vrea din bundvointa lui ca sd-i ierte pentru a sa plimenire, bine va face; iar de nu va vred sä faca acedsta facere de bine sufletului sdu, sd. OA a

www.dacoromanica.ro 376 face acei rumani cum vor puted si sd deje bani, de fieste care cap cdte talen i 10 si sd se rdscumpere, si cu voie de va fiSta- pftnului sal si fdra de voie; iar nevrdnd stdpdnul sa primeascd, sa vie sa faca jaiba la Divan"). Acelas temeiu facù pe acelas Domn sâ ied o mdsura aproape identicd pentru Moldova, in a treialui Domnie aici. Spre acest sfarsit, el aduna, In primavara anului 1749, la md- 'nastirea Trei Sfetitelor, Soborul tarii la care luara parte Mi.- t-ropolitul, Episcopii, Egumenii manastirilor, boerimea cea mare si cea micd si multi mazili. La Intrebarile puse de Domn In privinta vecinatatii, soborul, prin anaforawa dela 6 Apri12), rdspunse: 1) cd vecirni robi nu sunt ;2) ca ei nu se pot nici vinde, nici impartI nici Ida 'de zestre; 3) cd ei sunt sAteni laturasi fard de mosie, numai nu sunt volnici a se muta din sat. Anaforaoa mai propuned ca aceastd stare de drept a vecinilor sa nu se schimbe, iar 'cand se vinde mosia, oamenii sa nu se vanza (deosebit), iar 'pentru muncd sa se faca nail, ca eisd lucreze doudzeci si patru zile pe an In loc de a lucrd fArd soroc ca pana atunci si sa ded dijma obisnuitd din bucatele lor. Aceastd angora. Et intaritd de Domn la 1Iunie 1749. Vecinii moldoveni rdmaserd deci inteo stare tl2osebita de satenii liberi (laturasi); cdci datoriau o slujba de 24 zile pe an, pe cand sdtenii ceilalti, laturasii, aveau a sluji,in - satele ma- bastiresti, numai 12 zile,iarin cele boeresti probabil mult mai putin. Apoi ramdneau legati de gleba ca si rurndnii din Tara-Rom &teased dar, precum vom constata In paragraful urmdtor, aceeas soarta o impartasiau acuma si laturasii moldoveni. Desi actul dela 1749 este desemnat prin numirea de Act de desfiin4are a vecindtdtli insd precum dovedesc actele din de- ceniul posterior, deosebirea intre vecini si alti sateni urma sd se ifaca Inca cdtev'a vreme, de oarece vecinii 'slujiau mult mai multe 'zile decdt ceilaltisateni3). Dar acest act a pus Para indoiala Magazin Istoria pentru Dacia, II, p. 284-287. Vezi textul actului in Apendice. 1756 Apri lie. Constantin Racovita Vv. intgreste Episcopiei de Roman ni4te vecinii, a§ezati cu casele In sat, in Leticusdni, ca sd-i fie vecini §i de aici inairite Cu Cali se vor mai fi_näscuti dintre dAn§ii. (Acad.Rom.LXIII,31)-

www.dacoromanica.ro 317 capdt abuzurilor fdcute cu vecindtatea, cdci acuma vecinii nu mai puteau fi luati dela casele lor spre a lucra fard soroc la curtea stdpanului, nu mai puteau fi ridicatii dusi in altsat, -fiii nu se mai puteau desparti de 13660. Rumanii pldtiau stapanilorlorcate 10 talen ispre curnpara iertarea de rumanie, vecinii moldoveni avurd de pldtit numai cate un leu lui Treti Logofdti cateva parale scrii- torului care li inmana idula cu pecetea Domneascd hotarind cd de acum inainte sd nu se mai numeascd (?)vecini lucreze cele 24 zile '). In curand insd pieri in Moldova nu numai numele de vecin, dar vedem dispdrand once deosebire intre acei care fusese alta daid veciniicei1alti sAteni. Dela 1700 incoace nu mai vedem pomenindu-se de oameni slujind cele 24 zile datorite de vecini. Desfiintarea vecingatii nu fa pldcutd boerilor, precum dovedesc termenii in cari o relateazd Enache KogAlniceanu2). Ei o

Letopisefe, III, p 214. 2) Au mai scornit ca nu trebue boierii sà aibd vecini prin satele Tor, dand stire pe la toate tinuturile unde vor fi vecini, sd vie la Iasi ca sd se desbatä de vecuidtate, poroncindi boerilor celor de au vecini si sineturi pentru vecini sd vie, cd este sd se caute aceastd pricind cu Divanuri. istringandu-se vecindtatea de pretutindene la Divan cu o mare obrdznicie, caci IitAcuse Constantin Vodä de nu bägau pe nime .in samd, viindi boerimea de pe afard, cei ce aveau vecini; cari dupd ce s'au strins cu totii,s'au oranduit ca sä se facti mare sobor in MA- nAstirea Trei Sfetitele.i asa, mergand Domnul cu toti boierii acolo, au incep.ut a face mare cercetare de cand sunt vecini si dela cine i- au cumpdrat si in cat i-au cumpdrat. Atunci au rdspuns totiboierii, zicand: 'Noi nu i-am cumparat, ci i-am gdsit vecini dela mosii si strdmosii nostri, si-i stapanim si noi; iard a-i vinde nu putem ca vindem, ci-i punent la (Ate o slujbei a casei de ne dau ajutor'. Atunci au poroncit ;Todd cu mare hotärire sd nu mai fie vecini de aici inainte; numai pentru cd sed prin satele boeresti si se hränesc pe mosiile lor, sd lucreze cate doud- zecii patru de zile intr'un an boerilor, vara si iarna; sau sit dee cale doi lei de fiestecare casa' si sä lucreze cale 12 zile vara si iarna'. (Letopi- sefi, III, p. 213). Despre facultatea pentru vecini de a rdscumpAra jumAtate din slujba lor impotriva unei pläti de doi lei de casa care reiesd din cuvintele ce le-am subliniat, nu ni vorbeste nimic actul dela 6 Aprilie 1749, intdrit la 1 Iunie urmAtor, nici n'am gdsit vr'o urmA in documentele vremii.

www.dacoromanica.ro 378

privise ca o atingere la averea lor, ca o despojare de drepturi vechi ; am vazut ca isi mai aduc aminte de dAnsa si la 1805. Nu voird sa tie in samd ca ei nu pierduse decdt ceea ce c4- tigase printr'o serie de abuzuri. Pierderea dreptului de a abuzd de vecini fusese compensat de altmintrelea, cel putin in mare parte, prin harazirea de scutelnici, de acelas Constantin Mavro- cordat, Inca in a doua luí Domníe, cari pentru boerfi cei marí erau in numar de cincizeciiase de fiecare. Neindoelnic este ca vecinatatea cu suferintile, cu maltra- tarile, cu umilintile ei, a contribuit mult la coruperea caracte- rului primitiv al taranimii. Obiceiurile de nemarginitd supunere la toate jafurile, la toate nedreptatile,la toate batjocurile stdpdnilor contribuise mult pentru a muid increderea insine, ddrjiai energia duse pana la selbatacie de cari ea daduse dovezi in primele veacuri ale istoriei noastre ;umilintile vecinatatii ucisese cu desavarsire once spirit, once ndzuinta, once constiinta de demnitate.

§ 4. Sätenii.

Volnicia pentru satenii nevecini de a se mutá in alt sat care, de fapt, devenise anevoioasd la sfansitul veacului XVII, lifa ridicata prin o hotarire a lui Constantin Mavrocordat la 1741-42. Cauza acestei mdsuri fa iaras de ordine fiscala, statornicirea oamenilor in satele lor inlesnindi inchezesluind implinirea ddrilor.Prin asezamantul sau pentru dajdii,copiat pe acel ce-1 facuse in Tara-Romdneasca, el hotard canici un om .dintr'unsatintealtul de acum inainte sa nu se mute, câ unul ca acela ce va umbld mutdndu-se, se va globi sise va pedepsi "1). Aceasta hotarire fa mentinuta de toti urmasii lui Con- stantin Mavrocordat. Oamenii fugiau adesea din satul lor dintr'o pricina sau dintr'alta, dar erau urmaritii adusi inapoi de cdte

1) Iorga, Op. cit., VI, p. 217. Originalul Condicii lui Constantin Ma- vrocordat se aflä la Academia Romänä, catalogat sub No. 237.

www.dacoromanica.ro 379 ori puteau fi prinsi. S'a intamplat chiar caun numar mai mare de sateni sa paraseasca satul lor spre a fugi in alt tinut. In asemenea caz urmarirea se facea mai cu inlesnire 1). In Domnia lui Ionita Sturdza, interzicerea pentru sateni de a parasi satele lor fi:1 din nou hotarita prin hrisovul acelui Domn dela 10 Aprilie 1827 2). Precum am constatat in cazul bejenarilor hrisovoliti, dreptul de judecata al stapanilor asupra satenilor, de§i urmele lui ramasera inca in fiinta in vremea Regulamentului Organic, ice- puse sa primeascatirbiri.Stapanii numai stringeau birul §i numai erau raspunzatori pentru achitarea cislei. Mara de faptul ca era acuma legat, daca nu de gleba, dar cel putin de cisla satului, sateanul nu era lovit de vre-o alta incapacitate legaba. Insa *tirbirea adusa libertatii lui prin faptul neputintii in care era pus de a se muta unde voià, ducea (lupa sine nenumarate incapacitati de fapt care II impiedecase sa fie stapan pe soarta lui.

§ 5. Arenda§ii §i Evreii.

Nu incape indoiala ca, de fapt, conditiunea personala a satenilor se inrautati mult 'in cursul veacului XVIII. Exigintile din ce in ce mai mari ale Visteriei Domnesti jafurile functionarilor, ai caror numar crestea din zi in zi sub Fanariotii despre cari voiu vorbi in capitolul urmatori nu fura singurele cauze ale acestei inrautatiri. O mare parte avù in- teinsai faptul aparitiunii unei noua clase de asupritorii de exploatatori: arendasii. In intaia jumatate a veacului XVIII, eini apar in chip

V. Kogalniceanu, Imbundteifirea clasei fdranilor. Doua discursuri rostite de M. Kogalniceanu in Parlament, p. 77. 1795, August 1. Alexandru Calimah Vv., luand instiintare ca la tinutul Orheiului s'au stramutat un numar de locuitori fugiti dela tinutul Sorocii, da volnicie lui Carp Oprea si lui Ionitä Oprea sd aibd a merge la tinutul Orheiului si pe toti cati îi vor afla,stramutati dela Soroca ridice cu toate ale lori sä-i duca la urma, (latid totodata porond Is- pravnicilor de Orheiu sä deà zapciu si oameni destui intru ajutor. (Acad. Rom., XIII, ;3),

www.dacoromanica.ro 380 sporadic: cdte unul, crestin sau evreu, pe icii colò,dar cu vremea Ii vedem inmultindu-se pe zi ce merge si este cert pe vremea recensimântului fAcut in Moldova la 1831, ei alcdtuiau o breasld destul de numaroasd. Majoritatea lor se alcdtuid din Armeni, Grecii Jidovi, dar nu lipsiau printre ei nici Romdnii. Numdrul lor se inmulti tindnd pasul cu sporirea slujbei prin urbariile domncsti. Sub sistemul vechiu, stdpânii nu prea aveau pricind sd ded mosiile in arendtt, adetiul (venitul) alcd- tuindu-se mai cu sarnd din dijma campului, din vama morii Si din venitul crasmei, venituri aproape sta' tornicei cari se puteau stringe cu destuld usurintd de oamenii stdpAnului. Cu cele cateva zile de slujbd se puteau cel mult face reparatii la mori si la iazuri, necum vre-un fel de plugdrie. Insd cdnd, urma asezdmântelui dela 1766, se puta pune temeiu pe o cAtime statornicâ de muncd, este vederat cä trebuird sd se gaseascd oameni intreprinzdtori doritori sd speculeze aceastd valoare nouii. Pe dealtd parte boerii fura bucurosi sd Mudd cu anul venitul (sporit prin noua resursd) al mosiilor ce li erau peste mand. Acesti negustori, crestini sau evrei, romftni sau streini, erau neasemdnat mai lacomi decdt chiar stripanii cei mai cum- pliti. NeavAnd nici o legtiturd cu sdtenii, ii exploatau fard nici o mild. Periodul de arendd care,lainceput, fa de un an, se fdca de trei ani pe la sfdrsitul veacului, ramdridnd astfel pana In epoca regulamentard. Evreii, in urma intdii impArtiri a Poloniei, incepuse sd imigreze la noi in numar mare si se aruncard asupra arenzilor de mosii. Este foarte probabil cd sporul la munca boerescului solicitat de boeri dela Grigore Ghikaiobtinut la 30 Septern- vrie 1777 numai in parte, sd fie datorit tocmai acestei inmultiri a doritorilor de arenzi cari vor fi povestit stdpftnilor despre marele numdr de zile de named la cari erau tinuti sAtenii in Polonia. Exploatarea arendasilor evrei in Moldova fa atat de cumplita, Inca vedem pe boerii Divanului solicitand mnsuii obti- nand dela Alexandru Mavrocordat, la 1782, interzicerea pentru ei de a lud mosii in artnda1).

KoOlniceanu, Arhiva Rontrineascd, II, p. 179.

www.dacoromanica.ro 38 I

Parasird pentru moment arenda mo§iilor dar in privinta cra§melor izbutird sh* eludeze legea, cdci Ii vedem aruncdndu-se asupra acestei meserii care li permitea sä exploateze pe sdteni in chip nu mai putin desdvar§it1). Un indiciu sigur a cre§terii numrtrului mo§iilor arendate este anaforaoa boerilor Divanului dela 20 Fevruarie 1803, ana- lizata in capitolul precedent, prin care se propunei probabil seobtine mdrginirea dreptului de protimisis als'itenilor la arenda mo§illor pe cari §ed. Fapt este ca. la 1831 se aflau peste cloud sute de arenda§i in tara2), iar la 1833, candse aplica in tara noua legiuire reguland indatoririle dintre stdpanii sdteni, Ispravnicul de Dorohoiu raporteazd Sfatului Adminitrativ cd: unele sate se tdnguesc ca sunt silniciti de catre ni§te lacomi posesori, armeni §ialte litfe, lucra mai mult decdt hotdrete a§ezdmantul ..." 3) Finta uncí clase de arenda§i era un lucru cu neputintd sub regimul vechiului obiceiu romdnese. Ea este un rezultat al urbariilor, se natei crete cu ele. Pentru sdteni ei au fost mult mai supdrAcio§i decat

1817, Fevruarie 12. Locuitorii satului Scheia (Roman) a Spata- rului Dracache Roset jdluesc Domnului ca Spätarul, arendand mosia ne- gustorilor Mateiu Duca §i Constantin Drosu din Jai, acestia au vandut oreinzile (crasmele) mosiei lui Leiba Jidovul, care le pricinueste desà- varsita saracie cu incärcaturile ce liface. Apoi a implinit numitul Ji- doy, Imputernicindu-se dela oreindatort Para stirea dumilorsale boierilor Ispravnici de tinut", de pe la casele lor ce a gasit: vite si alte lucruri pentru datorie dela oranzi ce zice Jidovul ca are la ei, iar ei nici o stiintii nu au. Cer sa plateasca ce sunt datori, scazandu-se incarcaturiie Jidovului §i sa-§i iea vitele inapoi. (Acad. Rom., XXVI, p. 167). 1817, Fevruarie 28. Scarlat Calimah Vv. scrie Ispravnicilor de Roman sa restituie locuitorilor din $cheia vitele Implinite dela ei de Ji- dovul orelndar cu dela sine putere, macar ca este hotarire ca oreindarlt sa insemneze pe locuitorii pentru bautura numai cu 15 lei fruntasul, 10 lei mijlocasul §i 5 lei codasul, apoi socotindu-i drept, facil sa pia- teasca numai ceeace datoresc, dându-le termen de plata. (Acad. Rom., XXVI, p. 166). Verax, La .Rournaine et les Juifs, tabloul de pe pag. 372; tabloul da un numar de 223 arendasi din care lipsesc cifrele pentru Raportul 2919 din 2 Maiu 1833. Arhiva Statului,Iasi, Dosar No. 7, Trsp. 1764, Op. 2013.

www.dacoromanica.ro 382 nicii stdpeini. Din fire mai lacomi, mai chilibwri, erau §i mai putin scrupuloi :fiind mai aproape de taran, mai in contact nemijlocit §i neintrerupt cu el, apasarea lor era mai grea. Lacomia lor§tia sa iscodeasca mijloace de c4tig la cari nici nu se gandiau boerii. Daca dispuneau de mai putina putere decat ace§tia, tiau s'o precumpaneasca printr'un sistem de corum- pere a s1ujb4lor care traiete din pacate pana in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro CAPITOI UT. IV POPULATIUNEA AGRICOLA FATÀ DE STAT

§.1. Populatiunea agricold fati de biruri §i de havalele. Cu cat Maintam mai mult In veacul XViII, Cu atdt mai infierbdntatd se face la Tarigrad aterdisirea pentru arendarea Domniilor tdrilor romdne, cu atdt mai efemerd devine durata- acelor arenzi. Greutatea si multimea biruril or puse pe tard sporesc deci necontenit, caci la fiecare mezat sporeste nu numai pretul arenzei, dar siacccsoriile: bacsisuri mari demnitarilorturci, oamenilori chiar favoritelor lor. Acei cari izbutesc sa obtie arenda ajung la scaun incArcati cu datorii cumplite iaduc dupd ddnsii o turma de lacome lipitori tdrigrddene:creditori, rude sau oameni de casa. Pe ldngd ca datoriile trebuesc platite cat de curdnd, pe ldngd cd neamurile iciracii trebuiesc chivernisiti si pe cdt se poate imbuibati, noul arendas trebuie sd inchipuiascd mijloacele trebuitoare pentru a se mantine cdt mai mult in scaun. Pe langd cà trebuie sä trimitdla vreme rnucarelul cel mic (reinoirea anuald) si rnucarelat cel mare (reinoirea trienald), trebuie sd expedieze necontenit capichihaie- lelor lui bani atAt spre a afld si a disjucd intrigile competito- rilor Cat pentru a mai astampard din cAnd în cdnd ndpraznicul nesatiu al pasalelor. A poi trebuid sà stringd pentru ddnsul, pentru vremea neagrd a maziliei. Si mai sunt cumplitele cereri extraordinare pentru slujba ,,induratorului Devlet" cari pe langd cd sunt grele, trebuiesc satisfdcute de sdrg spre a scdpd de mazilire sau poate si de mai rau. Acest nomol cumplit de bani trebuid scos din tardi, de oarece boerimeai clerul luau parte la prea putine ddri, toatd greutatea caded pe tdrdnime.

www.dacoromanica.ro 384

Sferturile din patru se fAceau sase, opt, doudsprezece chiar mult mai multe. Constantin Mavrocordat, asà zisul reformator, a luat in a doua lui Domnie, cAte doudzeci sferturi pe an. Cronicarul Ion Canta ni spune despre nemernicul Ion Mavrocordat cd ar fi luat cincizeci sferturi pe an 1). Vacdritul se blastdrna, dar se puned necontenit din nou In vigoare, se luau si cate trei pe an, coplesind birul valoarca vitei pentru care era plAtit. Se scorneste addosag irdsurd (un feliu de zecimi aditionale) la vdcdrit. Gotina,desetina, vd- drdritul,pogondritul, biruri indirecte numite rusumaturi se pun indoitei intreite. Sub intdiul Calimah mai vine, sub nume de ajutorintd, unbirpe ogiaguri(cosuri), care seplateste intaiu odatd, apoi de cloud ori pe an (ajutoriNa de iarnd §i ajutorinla de vard)2).

Letopise(e, III, p. 184. SA nu fie oare o gresald? 2) Am adunat mai jos toate locurile in cari Ion Canta si Enache Kogálniceanu vorbesc de biruri. Constantin Macrocordat, a doua Domnie. Cam fugiau din cei saraci, lard cei mai Cu putintd erau multdmiti. Dat-au rnare strinSoare de cercau pre oameni si pe unde-i aflau ii ba- tea; iard pe vornicii cari tagaduiau pre oameni, ii dau pe ulite si-i trimiteau la oend.. (Letopisefe, III, p. 18-1). Mai adeverit-au cd de-i va iesi soma bunA de bani, a rAdica desä- tinai vdcdritul boerilor maziliimAnAstirilor. (Letopisefe, HI, p. 184). ... $i pentru aceea (trecerea solului turcesc dela Petersburg cdtrd Tarigrad) si Constantin Vodd au mai adaos cate cloud sferturi pe an, adicA sase sferturi pe an. (Ibid., ibid). Acest Domn ... i mAcar cd in doi ani ce au domnit vdcdrit n'au scos, dar au scos hartii pre toatd luna ;i sdraci bogati tandri bA-1 trail, tot omul sd aibd pecete in san,si pre toatd luna cerea capuri; multi oameni de fried si de sdrAcie umblau prin muntii prin codru, multi pieriau de frig si de foame. $i multi din fruntasii satelor s'au primej- duit cu ulitali-au ras barbelei cate 20 sferturi lua pe an. (Ibid., p. 185). Ion Mavrocordat. Acesta au adaos vdcdritul doi lei treizeci bani de vita iarnA si de, vitel noudzeci bani ; si vara cincizeci parale de vitd. Au adaosifer- turile pe an, odic cincizeci derturi. (Ibid., ¿bid). ... In zilele acestui Domn au fost multe dari grele, ales vAcAri- turi, cate 2 cate 3 veniau uneoh pe an, cA scotea unul la Ghenarie, altul la Maiui la Dechemvrie, cat se suiau pe an cate 7 lei 45 bani de vita' care era un mare greu tdrii (Ibid., p. 206).

www.dacoromanica.ro 385

ajutorinta se platia peste sferturi,s. e.,in anul 17%, se implinira, dela April pana la Dechemvrie, opt sferturi: la

Grigore (II) Ghika, a patra Domnie. ... In anul 1747 au domnit Grigorie Ghika Voda numai dela Iulie 'Ana la Fevruarie, si au luat vacaritul de vara cate nouazeci bani de vita. Scosaui peceti de cate patru lei si de trei si de dot si de un leu si de iarna luft väcaritul (Ibid., p. 186). Grigorie Voda Ghika) dupa ce au venit, au scos cunita cate 50 parale de vita ; Cu ad'ausagi cu banii vechii cu rasura slujbasilor, se suià la 60 de parale vita. Mai scos-au desatinai gostinai vadraritul; dupa ce s'au racit vremea, au scos peceti pe tara de au platit toti, scotandi vacärit cate doi lei si sase potronici vechi de vita si rasura deosebit (Ibid., p. 212): Constantin Mavrocordat, a treia Domnie. Domnit-au Constantin Mavrocordat Voevod un an si sase luni. Va- cárit pre vite n'au scos, numai sferturi pe toata luna dupa randuiala hartiilor ce scosese Grigorie Voevod (Ibid , p. 186). Acest Domn inteaceasta Domnie au pus de au facut peceti pe stupi si pe mascuri si pe pogoanele de tutun, care lucru n'autiparite fost in pamantul Moldovei (Mid, p. 215). Constantin Racovitei, tntdia Donmie. Jara Spatarul Iordache Stavarache au scos vadrärit macar c'au iesit multi bani din desetina ; mai pe urma au scosi gostina intreita, cate 11 parale de oaie atunci au gasit toti cu cale ca sa scoata vacaritul ale un pol leu de vita bani vechi si rasura patru parale de vita, care mai pe urma scotand si adaosag eke douazeci parale bani.vechi de vita, s'au facut 92 de parale de vita, scotand i ferturile de ajuns, Incai indoite, vanzand si alte slujbe: ocna, vami, mortasapii, si de vara iara conita Cate un leu bani vechi, si pe Lianai adaosag cate 20 parale iara bani vechi, care facea 70 parale de vita', care saracilor nu li parea bine ca li era greu, ca nu incetau birurile si tot mari (Ibid., p. 219). In zilele acestui Domn au fost mare bielsug in toate si ieftinatate, dar si dari multe pe tara: vacarituri mari, sferturi indoitei altele... (Ibid, p. 220). Mateiu Ghika. Scos-aui multe biruri in aceasta Domnie, ales vacarituri mari grele, scotand iiarnasi vara, care era foarte greu locuitorilor. (Ibid., p. 227). Constan tin .Racovitez', a doua Domnie Inteaceasta Domnie iara au scos conitä i vacarit iarna (Ibid., p. 230) Ion Teodor Calimah. Dar Stavarache fiind lacom la toatei grabnic, au inceput a

6398 25

www.dacoromanica.ro 386

April, Maiu, Iunie,Iulie, Septemvrie, Octomvrie, Noemvrie Dechemvrie plus, la August, ajutorinta de yard echivalentd cu sapte sferturi, plus la, Dechemvrie, ajutorinta de iarnd, echivalentd cu doudsprezeeeferturi1). La urn-id aproape toate aceste biruri avurd rdsuri, un feliu de zeciini, cari alcdtuiau o casd speciald menita a lefile slujbasilor. Dacà aceste biruri erau grele prin ele insusi; povara lor devenid si mai cumplità prin chipul in care erau implinite. In cele mai multe cazuri produsul lor se arena, fiela boeri fie la negustori, roindni, armeni sau greci cari nu se dAdeau inapoi inaintea nici unui abuz pentru sporl cdstigul. Apoi perso- nalul insdrcinat cu stringerea ddrilor erd pe atAt de jacas pe cdt erd de brutal. Nu este de mirat cd oamenii fugiau cu miile peste hotar si cd tara se pustiid. Am vd.zut in capitolul precedent cd Constantin Racovità, pentru a aduce inapoi, in tat-A, parte din bejenari, s'a vdzut silit sd li acorde conditiuni exceptionale atatfatd.de Visterie cat si fatd de stdpftnii mosiilor pe eari sedeau. Tocmeli ca acea facutd de Constantin Racovitd se mai incheiard in urmd pana in ajunul Regulamentului organic 2). pune bani si pe boieri si pe manästirisi pe jupanese, cai de menzil, podenii, pogonarit si altele ... (Ibid., p. 236). ... au Visit cu cale ca sa scoata o slujba pe casa de trei mani, adica unsprezece lei si cinci i pol leisi trei lei, lima pe ogiaguri se numeasca ajutorintrt, si sa ieasa in an °data,si sa ajute cu totii, sa nu fie nime scutit la aceasta slujba ... care slujba mai pe urma li-au iesit mai bine decat vacaritul, ea cuprindea douà sami a vacaritului si Inca n'ajungea, CA o scotea ()data iarnai apoi si vara, si celelalte slujbe deosebit. (Ibid., p. 243). Grigore Ion Calimah, tntetia Domnie. inca din Domnia tatane-sau se Meuse o dajde noua cu nume de ajutorinta, tiara mai usoara; iara in zilele lui se ingreuese cu sume mari ... (Ibid., p191). Xenopol, op. cit., V, P. 573. 1825, August 8. Ion Sandu Sturdza Vv. da lui Iorgu Ghika, biv Vel Vornic de Aprozi, invoire sa aduca 40 liudi oameni straini de peste botar, spre a-i aseza cu locuinta pe mosia sa Onestii dela tinutul Harlaului. Ace0i oarneni sti fie sciititi de bir vreme de un an, apoi scl in ¿re In reindul ruptelor Visteriei pleitind &lie 4 lei pe an, cu rasura obisnuita de 15

www.dacoromanica.ro 387 Pentru aceleasi temeiuri, Domnii urmarda incurajà intemeierea de slobozii pe moii particulare'). Boerii supusi de Antioh Cantemir, in anul 1700, la plata sferturilor, ca siceilaltilocuitori aitarii,izbutise sd faca in curdnd sa cada in desuetudine aceasta impunere. Einu mai furd supusi decdtlagostinasiladesetinasiinca avurd parale la leu. Acel oameni sa aiba mai ca sama a pazi drumul Botosa- nilor despre fácátorli de rete, lar Donznul fi scuteste pe vede de bate havalelei angariile ce vor fi pre altilocuitori al (ärii. (Acad. Rom., VII, p10). ') 1743, Martie 25. Constantin Mavrocordat Vv. cAtra Neculai Ciu- hureanul CApitan de Ciuhur. A aflat Domnul cA multi locuitori din partea Hotinului ar fi dispusi sA treacA din ceastä parte a Prutului ca sA s'a- seze in tara, numai unii dintr'insii fiind vecini se tem cA vor aveA suparare dela stApAnii lor. lar altii au fost breslasi: Seimeni sau CAlArasi si iarAs se tem di vor fi iarAs trasi la breasla lor. Domnul hotAreste ca cei ce vor fi trecut dincolo tnainte de venirea lui set fie nesuparati daca* se vor intoarce In (ara: vecinii de stäpanii lor, breslasii de ocarmaire,nime nu-i valtzet dela locul unde se vor aseza si nu vor fi supusi la dari pana in luna lui Ittlie. (Acad. Rom., Mss. No. 237, P. 745). 1800, Martie 1. SárdAria Orheiului da volnicie lui Chir Gheorghe TigarA sa faca slobozie pe mosia sa Petricanii deba acel tinut, unde au fost sat de multi gospodarii birnici Visteriei cari din intámplarea vre- milor cu totul s'au risipit. Sd siringa oameni stratni cat de multi de peste hotar, cari vor aveA incredintare dela diregAtorii mArginii pe unde au intrat. SA nu primeascA locuitori birnici de aiMoldovei, cAci gA- sindu-se asemene oameni in slobozia aceea, vor fi dati la urma lor,iar cartea de slobozie va rAmAneA rAsuflatti.Scutirea de biruri este pe un an. (Acad. Rom., p. 158). 1817,Septemvrie 1.Scarlat Calimach Vv. aratil cà CAminarul Gheorghe Hermeziu, avAnd la tinutul Covurluiului clouci nwsii tntr'un hotar,numite Balintestii si Sarpenii, nelocuit -inca de oameni, a cerut fie tnvoit a aduce oameni straini spre a-i asezA in acele sate. PárcAlAbia instiintand pe Domn cA se pot EIOZA pe acele mosii 60 liude cari vor aveA loc indestul pentru hranA !ara a pricinui strimtoare ccit de pufin altor sate megiesite, Domnul incuviinteazA aducerea acestor 60 oameni strAini,numai cu conditie sä nu fie din birnicii tarai li dá slobozie pe cloi ani. (Acad. Rom., X, 158). Este de observat aici grija ce are Domnul sA specifice cä locul de hrand a satelor megiesite sA nu fie strimtorat prin aducerea nouilor coloni, ceeace echivaleazá cu recunoasterea dreptului acelor sate megiesite sA se hräneascA pe acel botar, nelocuit incA din vechime.

www.dacoromanica.ro 388 privilegiul sale plateasca, ca i,manastirile, boereste, adica dupd un nart mult mai scazut decat tdrartii. Mazilii i nearnurile (postelnieei, poleovnicei, vel cd- _pitani) ramaserd supusiladareasferturilor,cu deosebire insd ca ei nu luau parte la vre-o ci platiau individual. Pe langa mazilii neamuri mai platiau individual si rupta$iii ruptele visteriei, in cea mai mare parte oameni straini sau bejenari readusi in tara, asezati cu ruptd sau ruptoare facuta cu Viscria :atata de cap pe fiecare an. Dar tara nu aveà de raspuns numai acestedari, mai mult sau mai putin regulate, pe langa ele mai era multimea havalelor. La poronca Turcilor se trimiteau din tara pe la ser- haturi (cetatile dela granita) mii de chile de pane i zecimi de mii de oii prea adesea aceste furnituri ramaneau neplatite locuitorilor 2). Taranul era luat dela casa lui cu caruli cu boii pentru a transporta zahereaoa la granita si peste granitd si de multe ori el s'intorcea neplatit,ford boj il'ara car, adesea schilodit sau cu ciolanele sclrobite de lovituri. La 1797, tara este indatorita sa furniseze, pe cheltuiala ei, o corabie care costa osuma egald cu tributul pe un an. La '1798, Moldova este (latoare sa trimita, peste tribut cu acceso- rile obisnuite, 350 cai si mai multe mii de oi la Tarigrad, apoi sa clädeascd doud hambare la Bender, ridicandu-se aceste trei condeie la de trei ori valoarea tributului 3). Nenumaratii oameni domnestii musafiri straini cari ca- lätoresc prin tara trebuiesc ospdtati, hranitii transportati de locuitorii, in casele lor, cu cheltuiala lor si cu vitele lor. Cand un om domnesc sau unmusafir intalneste pe un satean cu un cal bun, i-1 ied Paraalta formalitate dandu-i altul mai slab in loc4). Nu mai vorbesc de silniciilei pradaciunile la c4ri se de-

Cele mai multe biruri se repartizau in sume globale asupra fle- chrui sat. Locuitorii satului impärtiau pe urmii aceastä sumä intre dänsii: izvodul acestei impärtiri se numia Xenopol, Op. cit. V, p. 543 sq. 8) Ibid., V, p. 4) Ibid. ibid., p. 566 si notele 46 si 47 tot açolo.

www.dacoromanica.ro 389

dau acei oameni domnesti iniusafirii, mai ales cand acesti de pe urma erau Turci. Nu trebuie deci sd ne mirdm daca Carraevalueaza tota- lul contribuabilor din Moldova (Cu Basarabia) numai la 70.0001).

§ 2. Despre scutelnici.

Mandstirile urmara sa se foloseascd de poslusnieii hdrdziti lcr de catra Domnii de mai nainte. Constantin Mavrocordat, in a doua lui Domnie in Mol- dova, dddùi beorilor un fel de poslusnici cari luara numele de scutelnici2). Alegatiunea boerilor Otra Curtea ruseasca la 18293), cum ca Constantin Mavrocordat ar fi hardzit boerilor scutelnici clrept despagubire pentru desfiintarea vecinatatii, este cu bund sama neadevdrata, caci Mavrocordat a dat scutelnici boerilor in a dona lui Domnie (1741-1743), iar desfiintarea. vecinata(ii s'a pronuntatla 6 April 1749 sihrisovul promulgfind-o poartd data de 1Iunie al acelmeas an, adicd in a treia Domnie a lui Ma v rocorda t. Hdrdzirea de scutelnici de cdtra Mavrocordat n'a fost fa- cutil decat in scop de a castiga bunavointa a boerimii. Acesti scutelnici pltitiau birul cisluit ca si consatenii lor, dar Visteria restituift boerului suma primita dela scutelnicii lui. Incat privia celelalte biruri neci sluite, scutelnicul nu platia nimic Visterieici seiflVoiá cu boerul cdruia era inchinat platia o anumita suma sauîifaceà o anumita muncd pe an. Noua favoare fù foarte gustatd de boerime care de atunci inainte se intreca in stdruinti pe langa Domni spre a se im- pArtasi de dansa. Un boer se simia nedreptatiti injosit daca

9 Carra, p. 172. 2) Boerilor celor mari au dat cate eincizeci si sase oameni scutelnici, altor boeri mazili cate dou'azeci, cate cincisprezece, cate zece cate cincii cate patru oatneni scutelnici. Dat-au si la jupanese sarace cate cincisprezece, cate zece oameni scutelnici, socotind duph botria barbatilor lor. (Letopisete, ff1, p. 184). Anale Parlamentare. I, 2 p. 30.

www.dacoromanica.ro avea mai putini scutelnici decat altul de rangul lui. Cel mai de pe urma boeranas vol sa aiba scutelnicii lui. Cu vremea, boerii obtinura ca Visteria sä li mai plateasen lor inca icate douazecii patru delei de fiecare scutelnic. Pe langa scutelnicii cari era u lucratori de pamant, boeriiob- inurd sa scuteascai breslasi (meseriasi), folosindu-se, In schimbul scutirii, de mestesugul lor. In vremile de pe urma se mai ciadurâ slugi cari ei au scutiti si de birul cisluit. Starea scutelnicilor apartinand boeriloracelor mari era poate mai Una decat acea a obstiei, caci stapanul lor Ii ocro- tia pana la un oarescare punct impotrivabrutalitatiislujba- silor. Insa prin faptul ca,invremele de pe urrna, Insemna pentru Visterie o pierdere de 700.000 lei 1) numai asupra biru-

1) lata parte a unui memoriu fAcut de Mihaiu Sturdza pentru Nes- selrode, in care vorbeste de scutelinci si de tAranii moldoveni in deobste: A présent le nombre des boyards, c'est-et-dire des personnes vivant aux depens du peuple, monte A plus de huit cents familles. L'on sait que la prerogative de soustraire à toute corvée un certain nombre d'in- dividus, sous le nom de Sokotelnics, Breslachs et Sloudgis (ces derniers étant exemptés méme de la taille) est attachée A chaque titre. Par IA près de soixante mille (?) famille sont en servage et A la disposition de ces boyards, tandis que tout le poids des charges et corvées retombe sur l'autre moitie des pauvres paysans froissés par toutes sortes d'abus En outre les boyards retirent de l'impAt direct vingtquatre piastres par année pour chaque. Sokotelnic: cela monte A plus de Septcentmille piastres annuellement. La condition des exemptés n'est pas moins mal- heurense que celle des corveables: les boyards leur font payer cher l'exemption en les menacant de les abandonner aux malversations d'un autre genre. Cest ainsi que toutes les classes des contribuables se trouvent au fond des réseaux tendus par l'oppression et la cupidité. Oui, elle est miserable la condition du paysan moldave et valaque; envisagé comme un are qui ne doit exister que pour les caprices d'autrui; presque réduit à l'état abject de brute.abandonné A la rapacité de tous les employés, depuis le clergé, depuis le plus grand fonctionaire jusqu'au plus petit collecteur; pressuré également et par le fermier et par le pro- priétaire,, et après tout cela on accuse ce pauvre paysan d'are indolent el paresseuxC'est avec horreur que je me mets en idee à sa place. Je sens qu'un homme qui est sûr de ne jamais rien avoir en propre, un bomme desabusé par une triste experience et sachant qu'en vain il pro- diguerait la sueur de son front pour se faire quelques épargnes, que la concussion viendrait infailliblement lui ravir, cet homme, dis-je, ne

www.dacoromanica.ro 391 rilor cisluite, aceasta nenorocitainstitiune contribuid mult la ingreuierea starii &Miel locuitorilor. La Martie 1833, numdrul scutelnicilor erd de 25.917, rnai ramanand ca comisia sa se pronunte asupra unui numar de 1.917. Numarul lor variazd dela cate 80 pentru beizadele, boerii cei mari si chiriarhi pftna la cdte 2 pentru fete mai neinsemnate I). Institutiunea scutelnicilor mai daded loc lafel de fel de abuzuri in dauna fiscului. Havalelile grele si multe erau mai te- mute de sateni decdt birurile statornice din cauza ca erau cu totul neprevdzutei nemarginite atAt ca numar cdti ca greutate. Boerii ~una in acest fapt putinta de a-si mari venitul pre- peut éprouver que de la répugnance pour ces épargnes et ne peut envisager comme bénéfice que ce qu'il dérobe a la cupidité pour aller le boire au cabaret du propriétaire Maintenant quelques uns des boyards, peu contents de jouir du nombre determiné de Sokotelnics, se plaisent à en exempter quatre et cinq fois davantage. Très-souvent ils interviennent pour faire obtenir des titres à leurs valets, en recompense des services les plus abjects et au détriment de la masse des contribuables. Les conséquences d'abus aussi criants sont trop evidentes pour avoir besoin d'être signalées. Sans l'abolition des titres accordés depuis le règne du Prince Charles Calli- maki, après lequel eurent lieu des attentats et des malversations en tout genre, il est materiellement impossible, surtout en cas de guerre, de pouvoir suffire aux transports et aux différentes réquisitions qui sont indispensables en pareille circonstance. Sous le regne même du Prince Callirnaki, lorsque l'exemption était des deux tiers moindre qu'a-présent, il fut question de limiter, une fois pour toujours, le nombre des Soko- tolnics, en statuant pour l'avenir, dans la jouissance de ce priv lege, la survivance et le droit d'ancienneté, afin que la masse des corvéables ne diminuat point par des promotions ultérieures. Mais cette mesure salu- taire, ainsi que tout projet tendant au bien-être general et contrariant les intéréts précaires de quelques familles, fut combattue et abandonnée, (Hurmuzaki, Suplement, V, p. 30). (Data de 1829 atribuita acestui *document este cu buna sama gresita; din continutul lui rezultä vederat ca este scris ineinte de izbucnirea rasboiului dela 1828). Numarul de 60.000 familii de scutelnici este cu buna sama exagerat si nu se potriveste cu suma de 700 000 Jeice, tot dupa Mibaiu Sturdza, iesia pentru acest condeiu din VIsterie, caci impartind 700.000 de lei prin 24, suma platita de cap de scutelnic, avem 29.000 de scutelnici,. cifra care se apropie de acea constata li 1832. Anale Parlamentare, III, p. 235, sq.

www.dacoromanica.ro 392 cupetindu-si trecerea de care se bucurau pe Mug Domn i sfet- nicii lui.Multi din ei incheiara, cu satenii de pe mosiile lor, invoeli prin cari ei luau asupra lor plata tuturor havalelor ce puteau sa vie, in schimbul raspunderii de catre sateni a unei plati hotarite, in bani sau in munca. Asemene invoeli se faceau sau numai pentru scutirea de catre stapan a havalelor existente Sau pentru toate cate se puteau ivi 1). Alta data asemene invoeli se faceau pentru scutirea satenilor de catra stapan, nu numai a havalelor cisia birului. Vedem ca, In asmene caz, satenii au a plati stapanului, In schimb, sumele foarte ridicate, pentru acea vreme de numerar putin, de cate 55 lei pentru fruntas, 45 lei pentru mijlocas si 25 lei pentru codas 2). De altminterea se Incheiau in aceasta privinta tot soiul de invoeli Intre stapani si sateni 3).

') 1822, Iunie 20. 22 locuitoribirnici din satul Scheia, tinutul Ro- manului, se alcatuiesc cu Dracache Roset biv Vel Vornic precum sä fie $tiut ca s'au alcAtuit Cu dansul ca sa-i scuteasca intr'un an de zile de toate havalelile ce vor fi asupra lor, precum vor fiscutiti si alti scutelnici boere$ti, platind in manile lui 1800 lei in doua vadelei cate douä clai la lucrul tarinii. Iar de va veni vr'o havalè noua Intamplatoare, s'o plateasca oamenii. (Acad. Rom , XXVI., 168). 1823, Semtemvrie 30.Locuitorii birnici din Scheia se invoesc cu Dracache Roset ca el sa-i scuteasca de havalele, iar birul Visteriei in bani $i alte intamplAtoare sa aiba a platiei. Pentru scuteala de havelele sä aiba locuitorii a face 500 prajini aratura ori unde li se va poronci, sa aduca la Ia$i 50 stanjani de lemne de foc, sa coseascAi sä. faca stoguri 50 falci iarba, avand a mai cara 20 stoguri fan vechiu cu boii lor, la Ia$i $i a da cate o zi de claca. (Acad. Rom., XXVI, p. 155. 2) 1829. Iulie 10. Locuitorii satului Letcani, dela tinutul Neamtului: 56 frunta$i, 57 mijloca$i $i 57 codasi, se invoesc Cu Gheorghe Buhu$ biv Vel Batman ca el sa scuteasca de toate birurilei havalelile ce sunt asupra altor locuitori birnici, afarä de havalelile ce ar fi asupra altor scutelnici boiere$tii ei sa aiba a-i plati lui Buhu$ cate 55 lei de fruntas. 45 lei de mijloca$ $i 25 lei de codas, fiind räspunzatoare obstia pentru acei din ei cari ar fugi. (Acad. Rom., XLVII, 26). 'I )18l9, Iunie 27. Locuitorii unguri din Scheia se indatoreaza catra Drocache Roset Vel Vornic sà iea in chiza$ia lor pe toti ,,megia$ii lor säteni pentru a-i priveghr.a sa-si faca hrana trebuincioasa spre a nu ramanea lipsiti"$i pentru ca ei sa faca tot lucrul boierescului. Se mai indatoresc a fi cu luare aminte ca sa nu fuga vre-unul din megie$i,

www.dacoromanica.ro 393 § 3. Despre ocrotirea data de Stat claselor agricole. Slujba§ii.

Daca sdtenii platiau mult Domniei, Domnia pe langa cd pu era in stare sa-i ocroteasca in schimb impotriva jafurilor Turcilor si a Tatarilor, li &idea o justitiesi o administratie execrabile. Cu prilejul rdsboaelor dintre Rusii Turci, Moldova nu mai sluji aproape de loc de teatru de rdsboiu intre ccle doua Imparatii. Taranul era luat cu de a-sila, el, caruli boiilui, pentru transporturile trebuitoare otirii rusesti, dar viatalui nu era in primejdiei slujba facuta era obisnuit platitd. Sol- datimea ruseasca Jura, dar nu era brutala, iar actele de violente se pedepsiau de sefi cu asprime. Navalirile tataresti dela pacea dela Belgrad incoace se facuse tot mai rarii raza pus- tiirilor din ce in ce mai restrinsd;ele incetard cu desavarsire dupd pacea dela Cuciuk Cainargi. Napastea de toate zilele erau negustorii laji carl se asezase in tard in -.dispretul Capitulatiunilori cari jacuiau pe locuitori in chipul cel mai nepomenit: luandu-le productele pe preturile ce Ji veniau la cuviintd, lepadandu-li cu de a-sila arvone pentru productele anului urtnator, facandu-si ras de femei de fete si punand sub sabie pe oricine indraznia sa arate cel mai mic semn de impotrivire. Trebuird silintile a doi Domni si nenumarate peschese pocloane la pasii dela cetatile mdrginase pentru a curati Cu desavarsire tara de dansii. Functionarii, dela mic 'Ana la mare, nu puteau decat sa fie jacasi, jaful alcatuind temeliaintregului sistem de ocarmuire. Al treilea Grigore Ghika, acel ucis de Turci in Beilic, la 10 Octomvrie 1777, a fost fara indoiala, nu numai cel mai bun Domn al Moldovei din veacul XVIII, dar el a fost in punct de vedere absolut, un excelent administrator si un bun financiar dAnd la vreme de §tire vechilului ca sd'l infrftneze, iar pentru acei ce vor fugi, se indatoresc a plat', bind si a face boerescul lor. (Acad.Rom., XXVI, 158).

www.dacoromanica.ro 394 care a gasit chip, in Domnia lui, nu numai sa poarte cheltuelile tarii fara a recurge lavacariturile cele unte sila alte biruri asupritoare, dar chiar desfiintand din ele. Posalam dela el un adevarat budget al Moldovei pe anul 1776-771), In care sunt trecute toate lefile slujbasilor mari sau mici ai tarii. Acest act ni arata ca in vremea acestui Domn excelent, multi diregatori marii mici primiau, pe langa leafa slobozita din casa rdsurilor, o a doua remuneratie, alcatuita din pocloane banesti ce subalternii lor erau tinuti sali plateasca de doua ori pe an. Dintr'un act rezumat mai sus, vedem ca globile ca/arasilor erau scoase la mezati adjudecate asupra aceluia care da mai mult: in cazul in chestiune vedem ca adjudecatarul era insus Porupicul, (Locotenentul) Hatmaniei. Aceasta capetenie a lor luand asupra lui, In schimbul unei. plati facuta Vistriei, suma la cari aveau sa se ridice globile la cari erau sa fie osanditi calarasii de sub poroncile lui, vederat cà avea in perspectiva un castig banesc. Ni putem deci inchipui lesne la ce fel de dreptate erau in drept sa s'astepte dela el nenorocitii de sub poroncile lui. Aveau numaii ei o mangaiere: se puteau despagubi jafuind la randul lor pe birnici cand erau trimiì cu poronca gospod la vre-un sat, pentru vr'o implinire sau chemare iti judecata. In Moldova, Hatmanul vindea, in tolosul sau, cdpildnille cu cate 10-20.000 lei, iar capitanii vindeau posturile de pazitori pentru sume mai mici. Strajarii nefiind platiti se invoiau cu ho(ii si primiau dela ei a zecea din lucrurile de furat. (In Tara Romaneascä catanele platiau dreptul de a sluji cu cate 7 lei pe luna 2). Tot asà era si in ocarmuirea civild, posturile de someoi; vamesii altele erau puse la mezat. Functionarii judecatoresti nu erau mai presus. Brutalitatea cu care se impliniau birurile si se aduceau la indeplinire poroncile domnesti nu era, in veacul al XVIII-lea,

') Uricar, XIX, p. 313. 2) Vezi intre altele Uricar, X, p. 283, Convorbire Laerare, XXII, p. 738 §i Xenopol, Istoria Roma nilor, VI.

www.dacoromanica.ro 395 mult mai micd decdt in al XVI-lea s'ar puted prea bine aplicd, ca si atunci, calificarea de prddare. Dacä jaful era poate ceva mai putin brutaldecdt altd data, el devenise acuma, la scoala greceascd, cu mult mai rafinat.

§ 4. Despre viata faranimii dela 1742 pana la 1828.

Niciodatli n'a fost starea Oranimii moldovenesti mai jal- nicd decdt in aceastd epoca. Birurile sporiau neconteniti greutatea lor silia pe oameni sd fuga cu miile peste hotar ; slujbasii ce se immultise peste ~ira, se fAcuse mai lacomi ca oricand, iar in urma pretentiilor noud ale stdpAnilor, pe cdnd drepturile lui strdmosesti de folosintd asupra pamfintului se mArginiau din zi in zi, indatoririle lui fatd de stdpan sporiau intr'o mdsurd si mai mare. Starsi jdfuit din toate partile, dorinta de a se imbogAti pierl dintr'insul, indolenta Ii cresca cAnd vaza cà el de munca lui n'are parte si se folosese altii. Cdlcati smerit in tiecare zi, obisnuit sd fie lungit la pamant spre a-si simti carnea sffisiatd de biciu din poronca celui de pe urmd diregdtor al carmuirii sau al stdpanului, nu este de mirat cà pieri dinteinsul atdt simtul clemnitAtii omenesti cdti acea indrazneald si acel duh de voinicie pentru care Moldovenii fusese atdt de vestiti pana atunci. Deprins sd-si vadd dreptatea, oricdt de mare si de netagaduitd, totdeauna nesocotitä t'ata de samvol- nicia sau de trecerea celui mare, eldeveni bAnuitor, neincre- zdtori prefácut. Iar cdnd Evreii vertiti din Polonia invatard pe boeri sa clddeased velniti si sa faca horilcd (rachiu de pdne), tardnimea incepft sa caute intrInsul o mangdiere la durerile ei. Un singur progres adevdrat ni se vadeste in veacul XVIII: documentele vremii ni aratd mai putine furturi, siguranta devine mai mare. Insd faptul nu mi se pare datorit mdsurilor luate de Domnii fanarioti a cdror administratie a fost cu totul nemernicd, ci mai ales scAderii spiritului aventurasi rdsboinic al poporului.

www.dacoromanica.ro CARTEA IV

DESFIINTAREA DREPTIMIJI ROM/INESC

PFIIN REGULAMENTUL ORGANIC

CAPITOLUL I ALCÀTUIREA REGULAMENTULUI ORGANIC

§ 1. Conventiunea dela Akerman hotäre§te alcatuirea unor Regulamente ob§te§ti pentru ocarmuirea Principatelor. Inca in conventiunea dela Akerman (1826) `), se prevazuse ca, spre indreptarea relelor de cari suferiau toate ramurilor ocarmuirii interne a tarilor romane, Domnii cu Divanele respective sa' fie Indatoriti a chibzul asupra masurilor trebuitoare spre a imbunatati starea Principatelor. Acele masuri urmau sa fie Intrupate In cate un regulament ob§lesc, avand a fi pus in lucrare indata dupa Incuviintarea lui de catre ambele Curti2). Poarta daduse chiar, catre ambii Domni, un hatti ?erif pentru ca ei sa numeasca In intelegere cu Divanele, cate o comisie cinata cu alcatuirea acelor legiuiri3). Dar boerimea tragea prea

') D. A. Sturza, Actei Documente relativ la RenaVerea Romeiniei, I, p.317. 2) La insertiunea acestor dispozitiuni Au contribuit t'ara indoiala mult, pe langa rapoartele consulilor rusesti cari n'au putut sa lipseasca., atat proiectele de reforma'i de constitu(ie a celor doua partide boeresti, cati numaroasele memorii ale lui Mihaiu Sturdza catre Nesselrode, petitiile catre Imparatul Rusieii arzurile catre Sultan. Ele au fost impuse Portii de Rusia. 2) XEnopol, Op. cit. VI, 96.

www.dacoromanica.ro 397

mari foloase din organizarea sau, mai bine zis, desorganizarea in fiintd, pentru a avea interes sa aduca vre-o schimbare temeinicd. Din boeri se alcatuiau Divanele siboerii erau dusmani neimpdcati a oricarei schimbari. Asemenea schimbari erau doar dorite numai de prea putini cdrvunari sau de cateva minti cu totul superioare, ca Mihaiu Sturdza, care intelesese de mult cd regimul in fiintil era osandit. In Tara Romaneascd, comisia se intruni 1)si lucra chiar Cava sub inriurirea luí Minciaky care fusese numit de curand Consul generallaBucuresti, dar din chibzuirile ei nu iesi nimic decat intrigi impotriva Domnului. In Moldova, singura urmd de lucrdri de reforma in conformitate cu hotaririle conventiunii dela Akerman ce se gdseste, este alcdtuitd de vre-otrei proiecte de legeituri, prin cari boerii se leagd sd lucreze uniti pentru alegerea viitorului Domn din sanul lor si pentru pastrarea cu sfmtenie a tuturor priv i- legiilor boerimii 2). Sd se noteze cd aceste propuneri veniau din partea fractiuni celei mai Inaintate, cum am zice astdzi, a boerimii. Iar Poarta, care priviastipulatiunile conventiunii dela Akerman ca o imixiune a Rusiei in afacerile ei si ca o umilinta', nici gandia sa zoreascd pe Domni pentru alcdtuirea proiectelor de regulament. Rdsboiul dela 1828 izbucni si Rusii ocupard Principatele inainte ca hotdririle dela Akerman satidat macar cel mai mic rezultat practic.

§ 2. Hotartrile Actului Deosebit dela Adrianopoli In privinta ocirmuirii pe viitor a Tärilor Romine.

Articolul V al tratatului dela Adrianopoli 3) inchezesluia tdrilor romane privilegiile ce li fusese hardzite prin tratate si

Hurmuzaki, X, p. 431. Hurmuzaki, X, p. 605 sg. Unul din aceste proiecte propune ca ,,sistema boerimii sa se cunoasca en corps d'État. Vezi textele in D. A. Sturdza, Op. cit.I.

www.dacoromanica.ro 398 capitulatiuni : libertatea cultului, o ocarmuire nationala neatarnata sio deplind libertate a comertului. Aceste foloase erau specificate si lamurite mai pre larg inactul deosebit, anexat la art. V. al tratatului dela Adrianopoli 1). Ele cuprindeau :alegerea Domnilor pe viata, autonomia ocarmuirii lor, restituirea teritoriului uzurpat de Turci, interzicerea pentru mahometani de a se stabili pe teritoriul Princi- patelor, stabilirea de carantine de-a lungul Dunarei, infiintarea unei militii nationale pentru fiecare Principat, scutirea oricarei indatoriri de a furniza Portii proviziuni, material sau corvezi de once natura, fixarea tributului care, in schimb, aveà sd fie prea putin sporit si caree cu suma ce aveà sa se plateasca la intamplare de moarte sau de destituire legala a Domnilor, erau singurele sumi ce puteau fi pretinse de Poarta, scutire de tribut pe doi ani si deplina libertate a comertului atat pe Dunare cat si. pe mare. In sfarsit, actul cuprindea indatorirea solemnd ce o luet asupra-si Poarta de a confirmet regularnentele administrative ce aveau sa fie intocmite 'in timpul ocupa#unii Principatelor de cdtre ostirile rusesti,dupd dorinta exprimatd de Adund rile celor mai de seamd locuitori ai tdrilor, regulamente aveind pe viitor a stuji de temelie pen,tru oca' rmuirea tor lduntricd pe cal, bine inteles, ele nu ar atinge drepturile de suveranitate ale Sublimei Porti.

§ 3. Numirea si compunerea Comitetului insarcinat cu alatuirea Regulamentului Organic si instructiile rusesti.

Rusii intrase in Tarile Romane daca nu cu gandul de a le intrupa in Imparatia lor, irisa cel putin cu acel de a le organiza pe cat se putea dupa calup rusesc spre a pregati calea unei anexiuni viitoare. Contele Pahlen fu insarcinat cu ocarmuirea civila a Prin- cipatelor, dar guvernul rusesc mai trimisese aici, pentru a pregati organizarea lor, pe Consilierul de Stat D. B. Dascov, in

9 Id. Ibid.

www.dacoromanica.ro 399

corand dup. trecerea trupelor peste Prut ').Dascov pleca de aici la Petersburg cu niste proiecte de instructii alcatuite in timpul sederii sale la Bucuresti, lamurind directiuneai chipul in care urmau sa fie organizate Tarile Romanei cari fura in- cuviintate de Imparat la 6 Iunie 18292). La 17 Iunie 1829, Jeltuhin, care luase locullui Pahlen, dispunea infiintarea unei comisii de cate patru membri moldoveni, doi numiti de el si doi alesi de Divane, precum si de un secretar,care avea a se intruni in Bucuresti pentru a alcatui Regulamentul Organic, sub presedintia lui Minciaky si pe temeiul instructiei alcatuita de Pahlerf1). Cei doi membri moldoveni numiti de Jeltuhin fura Vor- nicul Mihaiu Sturdza siVisternicul ConstantinCantacuzinò Pascanu, iar cei doi alesi de Divan, Vornicul Costache Conache Visternicul Iordache Catargiu, iar secretar fa numit Gheorghe Asache. Despre Visternicul Constantin Cantacuzinò Pascanu stia numai ca era un boer foarte bogat si bine vazut de Rusi. Cei- lalti trei boeri alcatuind comisia moldoveneasca erau oamenii cari, prin capacitatea si cultura lor, stateau in fruntea boerimii moldovenesti. Cunosteau de minune tara lor, institutiile, oamenii trebuintile ei. Insa nu erau laudati nici pentru des-interesarea lor nici pentru o scrupulositate deosebita. Tuspatru apartineau boerimii celui mari, dar lordache Catargiu, in vremea lui Ionita Sturdza, facuse partea din fractiunea edrvunarilori ii pastra pana la urma aspiratiunile lui nationaliste. Lucrarile Cornitetului de Ref orrnd incepura la 29 Iulie 1829. La 14 Septemvrie, demisia brutalului Jeltuhin era primita la 26 Noenivrie al aceluias an, umanuli capabilul Kisselev ii inaugura insarcinarea. de .Deplin bnputernicit Prezident. Minciaky care ramasese Presedinte al Comitetului de alcatuire a Regulamentelori Vite-Prezident al Divanului Tarii-Roma- nesti, comunica boerilor din Comitet, tot in ziva de 26 Noemvrie:

Papadopol Calimah, Generalul Pavel Kisseleff, in Analele Acad. Rom., IX, p. 82. Id. Ibid. 8) Anale Parlamentare, I, n, p. 7.

www.dacoromanica.ro 400 1° textul art. V al tratatului dela Adrianopoli, 2° actul deosebit anexat acelui tratati 3° instructiile alcdtuite de Dascov spre a sluji de temeiu lucrdrilor Comitetului. Voiu analiza aici pe scurt numai pdrtile din aceste instructii relative la clasele agricole, continute in capitolul III, Idsdnd deoparte cele relative la alegerea Domnului si la alcdtuirea Obis- nuitei Obstesti Adundri cari fac obiectul celor doud dintdr capitole; Mdsurile propuse pentru aducerea la indeplinire a refor- melor, cerute de toti acei cari nu se impartAsesc din folosul abuzurilor existente" 1) sunt: 1°. Facerea unei catagrafii (recensimânt) exacte a tuturor contribuabililor, care aved sâ fie repetatd dupd curgerea unui period de ani. 2°. Desfiintarea abuzului facut cu scutirile de bin. Se declara intemeiatdi dreaptd scutirea boerilor de once dare personald, insd se denunta scutirea de ddri, mai ales nemarginitd, a proprietAtilor lor funciare, se exprima dorintd ca ei sft renunte insusi, in interesul simpatriotilor"la niste drepturi din cale afard iesite, dar recunoscAndu-se ca aceasta fiind putin a nA- ddjdui", se propune ca boerii sà jed parteal or din ddrilealatu- rate (indirecte)", pundndu-se capdt la,,catahrisul" hrisoavelor si a pitacelor 2).

Anale Parlamentare, I, ir, p. 28. Când Kisselev vol, in iarna anului 1829-30, conform rostirii instructiilor, sii introduca impozitul funciar in Principate, membrii arnAn- duror Comitetelor de alcatuire a Regulamentului Organic se pronuntarà in chipul cel mai bot6rit impotriva acestei reforme print? un jurnal incheiat la 15 Ianuarie 1830. Iata argumentele intrebuintate de ei: ...2) L'impôt fonder n'est pas une question qui se rattache seulement à la classe nobiliaire, il toucherait en général aux intéréts et droits sacrés de la propriété d'où dépend l'agriculture et l'industrie de ces pays, elle est en méme temps la source productive des principaux re- venus de l'Etat (?). La propriété se trouverait ainsi doublement frappée d'imposition (?), tandis que l'économie politique tend à la dégrever gra- duellement par des impôts indirects sur la consommation (?), comme a été dit plus haut. L'impôt foncier est d'autant plus inadmissible dans ces pays que le villageois n'est point exempt de capitation ni d'imposition (?) En outre le propriétaire, dans un autre ordre de choses, ne pourrait étre tenu

www.dacoromanica.ro 401

3°. Amanuntita cercetare a hrisoavelor claselor privilegiate prin patente: mazili, ruptasi, bresle, rupte, strainij aft& cari nu platesc decdt In analog mai mult sau mai putin slab, si intoarcerea la massa birnicilor a acelor Cu privilegii ce se vor vadi ca thud netemeinice". 40. In privinta scutelnicilor, poslujnicilor, breslasilori slugilor lipite dare slujba boereascd .,impardteasca Curte nu primeste nici de cum socotinta revarsata de catra cei mai mult interesati, dar goala de clovada, cum ca adica acest privilegiu dintru inceput ar fi fast dat ca o compasasiune (compensatie), data evgheniei in locul slobozirii taranilor vecini. Noi nu cunoastem acest privilegiu cleat ca a dreptate lipita de dregato- rifle mari ale Statului, In chip de multamirei rasplatire. .Asd dar nu poate finici o calcare silnicd a sfintei dreptAti a ro- prietatiioborirea hotarita a acestut privilegiu, insa despagubindu-se boerii cari s'arfolosi de clansui cu alte cuviincioase intocmiri. Despagubirile cari s'ar puleà prinosi boerilor cutf- tluri sunt: 1) 0 adaogire la leald, potrivit Cu numarul scuter- nicilor care este dupa vechile asezamdnturi legiuitlafiecare dregatorie. 2) Tintuirea de 20 pdnd la 24 zile de muncd In locul celor 12 ce stäpänii au dreptate a cere dela fa- ranii locuitori pe pameintal lor ; cu aceasta Insd ca to- timea lucrului fieOecdreia zií preste tot bate dreptdfile proprietarilor rnosinai sä fie hotärite cu un, chip mar' neasupritor deal t pdnd acum. 3) Oaresicari pensii ce se vor da la acei din boeri cari au astazi scutelnici pe cari i-au cds- tigat prin in fapta lucrare a dregatoriilor carora poartd titlul ; iar nu dupd volnicilesloboziri a gospodarilor ;incdt insa

faire des concessions territoriales aux viIlageois qu'A la suite d'un accord passé de gré à gré, ainsi que cela se pratique dans tous les pays 6if I'impôt foncier est établi; car imposer au propriétaire des obligations envers le villageois pour mettre celui-ci en état de payer son irnpôt et imposer en méme temps-la propriété foncière, ce serait faire retomber sur celle-ci un double impôt(?), sans lui laisser aucun des avantages dont ellejouit actuellement". Uricar, viir, p. 113. Precum voiu constata in Capitorul III al acestei carti, indatbr'irile impuse proprielarilor (?), consistau in realitate in faptul cA tAranii plA- tiau pentru pamanturile (de drept ale lor) puse de stApAni la dispozitia lor. o arendà ce erà aproape indoit cat acea ce se plAtià obi5nuit.

6398 www.dacoromanica.ro 402

s'ar puted face aceastat'ara a Impovard pe Stat cu insarcinari grele". Apoi instructiilese ocupa de modul de repartizare a birului (cisluire), condamna cu desavarsire implinirea in natura a unora din biruri, recomanda o reorganizare a Visteriei,si regularea darilor indirecte (rusunzaturi), desfiintdndu-se acele asupritoare. Reformele economice preconizate de aceste instructii se reduc prin urmare la: Facerea unei catagrafii complecte, Desfiintarea abuzurilor relative la scutirea de dari, Oborirea scutelnicilor boeresti, Desfiintarea darilor in natura si a rusumaturilor asupritoare si, in sfarsit, o mai buna repartizare a birurilor. Nu se poate tagadui ca acest program, cu toata modestia lui, fagaduid oarescari Indulciri pentru, taranime, caci o lasa sa intrevada, pe lana o mai omenoasa implinire si avezare a birului i°ares- cari scaderi. Rostirea instructiunilor asupra netemeiniciei si nedreptatii desavarsitei scutiri de dad a averilor boerimii fac sa se augu- reze bine despre intentiunile lor t'ata de obstia poporului, dar aceasta impresiune favorabila dispare la cetirea pasajului privitor la scutelnicii la desfiintarea lor. Instructiile stabilesc inteadevar ca harazirea de scutelnici alcatueste, nu o despagubire pentru desrobirea vecinilor ci o gratificatie si un spor de ema- lurnente adaogite la lefile demnitarilor Statului, adesea prin slo- boziri arbitrare ale Domnilor,i ca acest privilegiu oneros pentru Visterie poatei trebue sa fie desfiintat in schimbul unei despagubiri. lar aceasta despagubire urmeazd sa consiste din spo- ruri proportionale de salarii, din pensiuni si din, o indoire a zilelor de muncd datorite de sdteni proprietarilor incoe- nasi. Adica, boerimea erà sa fie despagubita, pentru ridicarea unui privilegiuintemeiat mai ales pe abuz, nu numai de Visterie, ci si de tdrdnime, a carei stare erà recunoscuta de toti ca fiind cu desavdrsire jalnica, indoindu-se deodata indatoririle ei cara stapanii de mo§ii,

www.dacoromanica.ro 4O3-

§ 4. Lucririle Comitetului In Bucure§ti.

Procesele verbale despre lucrarile Comitetulai de patru ni lipsesc, fie ca au fost pierdute,fie ca seafla la Petersburg. Textul instructiilor rusesti s'au gasit In niste hartii de-alelui Conache, impreuna cu cateva socotinte ale sale asupra mai multor puncte din noua organizare 1). Pretioasa este mai Cu sama socotinta lui Conache In pricina celor trei despagubiri ce instructiile fagaduesc spre rasplatire la hotarita oborire a scutelnicilor, breslasi si slugi". Conache gaseste ca ele se reduc la una singura: la oaresicari" pensii ce nu'l multamesc, caci ,,au a lipsi din familiile lor Indata ce er vor lipsi diniata" 2). Adaugirea lefilor i se pare, nu o despagubire, ci o urmare neaparata a suirii galbenilor, a caderii cursului monezilor tur- cesa si a scumpirii tuturor objectelor. In cat priveste sporirea fagaduita prin indoirea celor 12 zile de munca, Conache arata atea, in realitate, putea Insemna ceva numai pentru proprietarii din Tara-Rornaneasca, unde pana acum ei nu au drit decat la 12 proaste zile, fiara de nici o rostire hotarita de lucru3), iar in Moldavia, unde munca locuitorilor in folosul proprietarilor, dupa ponturilei obisnuinta obsteste stiuta este rostitai hotari.ta lucrdri pe pdmcint *in dare 'in naturd, si carile le suià pdnd la 18 si 20 zile, afard de cele cloud zile de clacd, afard de carul de lemn,ei afara de meremeturile poroncite prin, acelea* wzcinzei n,turi, cu-

1) Anale Parlamentare, I,ii, p 51. Aici Conache exagereazA cäci, dupà moartea boerului indreptàtit la scutelnici, vacluva sau orfanii se folosiau din juraitatea numArului de scutelnici cuvenit rilposatului. 3) .Aici se gaseste urmatoarea notà facutä de Conache: este de insemnat CS cu cat cinevasi 'Aseste crac-6 ta*rile 'nesivilarizisite, precum este Turchia, cu atat tnai mult gaseste pe dreptul proprietAtii jignit5i supus la virtutea celui mai tare; si de inpotrivA, Cu cat se apropie cinevA de Virile sivilarizisite, cu atata dreptul proprietàtii este socotit de sfAntsi dup6 urmare ferit de tot feliul de silà". Conache pare deci a crede In Moldova dela marginea Turchiei", cireptul M'AM de proprietate a bietilor boeri ereb siluit de stitenii samovolnici si atAt puternici! (Anale Parlamentare, To 1, p. 51, col. 2, nota I).

www.dacoromanica.ro 404 vantarea de dotasprwc@zijetut estecleatCu numele numai,sifiindcd to proprietarul in Moldova prive0e dupd tot cuveintul la in,fiintata muncei, iar nu la numirea ce au oft cineva a-i da, urmeazd ixZ aCele 24 zile hotcirite prin instruotitsicari du slujit drept temeiu la prefacerea acum feicutei de Cornitet, nu sunt deceit o preteluire apropiatd de munca cuprinsd n ponturi a$ despdgabiirea cea adeveiratd nu este, fdcutei. Deci dar boerul proprietar in Moldova vafi pururea in dreptate de a cere acea despagubire, afara numai cand Obsteasca Adunare nu va vol a se le- pfid,d de aceastd dreptate" Am reprodus rdndurile de mai sus ca o dovada, venind din pana unuia din boerii cei mai destoinici, cei mai culti cei mai purtati in trebile tarii cari-i aved Moldova de atunci, care erd tot ()datasicel mai bogat stapan de mosii al vrernii, cum ca catimea de munca impusa satenilor moldoveni de asezarnantul lui Moruz, se ridicd, dupd estimatia lui, la optsprezece pana la duutizecizitepe an, la cari se mai, adaugeau doua zile de claca, aducerea unui car de lemnesi,zilele de merenaet (reparatie) in numar nedeterminat. Voiu observa numai cà anaforaoa boerilor intarita de Moruz, la 1805; preveded patru zile de dacaj aducerea a doua care de lemne, ceea ce o ridica la douzeciiase de, zile,peste cari mai erd exigibil un numar nedeterminat, de zile pentru reparatii la hei,urile boeresti2). Mai este de observa,t. ea, îiinstructiile alcatuite de pas,cov siin parerea emisa de Qosta,che asupka despagubirii pentru scutelnici, gasim pentru intdia oara denumirea de proprietari intrebuintata oficialpentru stapanii de sate. De acum inainte ea devine denumirea lor oflcial, transfQrtnarea judeciei, in alod este aproape desavdrsita. Proiectul de Regulament, terminat in primavara anului 1830, fa trimis la Petersburg spre cercetarei eventuala amen- dare de Ultra Guvernul rus. Impreuna cu, proiectele, m,ersera Vornicul Mihaiu Sturdza, din partea Moldoveii Logofdtul Ale-

2) Ibid, p. 51. 2) Eyaluatia facuta la pag. 35,2 de ulai 5us trebue privit(t,ca absolut ni ini mal

www.dacoromanica.ro 405 xandru Vilara din partea Tarii-Romanesti. Gheorghe Asache fiindu-le atasat ca secretar. La Petersburg cámisia fù complectata cu Mincialiyi cu Catacazi, iar presedintia fa data lui Dascov. Dupa ce se intro- dusera mai multe modificari fara Mare importanta, proiectele fura trimise la Iasi si la Bucuresti spre a fi cercetate si votate de cate o adunare convocata ad-hoc, sub numele de Ob$tea,va Extraordinard Adunare de Revizie.

§ 5. Nemultämirile §i tulburdrile faYanqti din primAvara anului 1831

Lucrarile de alcatuire ale Regulamentului, atat la BucureSti cat si la Petersburg, fusese conduse In cea mai mare taina ; cu greu patrundeà prin public cate o veste rara si nu totdeauna adevarata. In iarna 1830-1831, incepa sa se latasca vestea ca Regulamentul este alcatuit ntimai in folosul catortra familii boeresti, cari singure pot patrunde in Adunaren Obsteascai ajunge la boeriii ea pentru scutelnicii desfiintgi se despagubesc riUm ai boerii cei mari. Boerimea cea micai ramasitile edrvunarilor de sub Ionita StUrdza, inceputa sa se miste si sa se adune In chip mai mult sau mai putin tainic. Incepura sa ieasa foi volante cu protes- turi, sa se alcatuiasca contraproiecte de cOnstitutie si SA se trimita scrisori amenintatoare boerilor celor mari i). Fara a mai

In vremea cAnd se lubrau insti articolele in Bucute$ti: duhurile neastamprtrate a unora di1 bbeti nu continea a face felittri de invitatii obstiei locuitorilor, ceord dreptati cdt li venid In minte. Unii adich mergand pe o baza de constitutiò Slobodhi demottaticil, altii pe principiul aristocrat ce cu. prerogative Mari iriddusià shracimea, in tAt ajunsese a se face felitiri de dezbinhri ititre partizi $i prevestid conflict ce putea sd aducti Mate tdruncinare in viitotul tgrilor. Aceste Kisselev au chetnat la Bucurdsti pe *re-o din acei mai nelinistiti si cari dicta proectele din cash in cash, untie, la Bucuresti, i-au tintif Iti gazdéle lcir sub Supravegherea politiei pähà dupd stivarsirea 111(1.661ot" (M. Draghici, Atdria Moldovel, IIp. 182 . Drhghici gresesfe punAnd izbucnitea ocestor itemultatniri pe Vremea lutitrilor Comitetului din Bucuresti; ele Watt inanifestat riumai 1h anul urmdtor.

www.dacoromanica.ro 406 sta pe ganduri, Kisselev trirnise ordin geoeralului Mircovici, care era Vife Prezident al Divanului Moldovei, sa aresteze pe cei mai neastamparati din nemultdmitii sd-i trimita sub es- corta la Bucuresti. Ajunsi aicieifurd tinuti arestati la gaz- delelor pana la potolirea miscarii. Capul nemultamitilor era Spatarul Sion, la cari se gasirá multe scrisori provenind dela boeri de clasa doua si a treia din cari rezultd ca se temeau piardd toate privilegiile lor. Dar miscarea avea rdclacini mai adanci si o organizatie mai intinsa dedil se credeà. Cele cateva arestari si masurile de precautiune luate linistira In curand pe boeranasi, dar tulburari grave izbucnird la tara. Se creza ca pricina rdscoalei a fost recrutarea, caci taranimea din sase tinuturi refuzd sa dea recrutii trebuitori pentru alcatuirea militiei moldovenesti. Se spusese taranilor ca Rusii recruteaza pe feciorii lor spre a-1 trimite sa slujasca peste Prut, pc cand Basarabia supusa lor nu dadea recruti. Dar In curand se vazu ca recrutarea nu era singura pricind de nemultamire a satenilor, caci ei in mai multe locuri se ridicard in arme" nu numai asupra randuitilor de catre guvern" ci si asupra stapanilor de mosii". Se latise vestca la tara ca prin nouele legiuirise sporesc Indatoririlelocuitorilorcatrastapani pe cand se micsoreaza catimea de pamant pentru fiecai e gos- poda r 1). Tulburarile luara un caracter mai grav in satele ungu-

1) ...Par son rapport No. 4, du 27 Janvier, le Vice-Consul du roi Jassi me marque, qu'en suite de rigoureuses perquisitions, on y a arreté plusieurs boyars de la seconde classe et que les patrouilles sont doublées. Quoique, jusqu'A présent peu transpire de la nouvelle constitution qu'on veut donner aux deux principautes, cependant on croit savoir qu'a l'ex- ception de quelques grandes familles, toutes les autres y devront perdre considérablement par la révocation de leur plus beau et plus cher pri- concernant les sokotelniks et les poslushniks On pretend qu'on dispersa dans toute la ville et dans les ,maisons des grands bo:vars des lettres (closes dit le 'V ice-consul) qui disaient: A bas le règlement! Mort! mort! mort! (Kreuchely (Consul prusian la Bucuresti) catea' Brassier de St. Simon, depesä din 4 Fevruarie 1831, in Hurnauzaki, X, p. 152). Vezii Draghici, Qp. cit., p. 184. sq.

www.dacoromanica.ro 407

resti din tinutul Romanului, centrul nemultamirii fiindinS'a- baoani, unde se adunara 8-9000 de Unguri inarmati 1). Mai era irisa un focar de nemultamire la Deleni, in tinutul Harlaului si altul la Tarnauca in tinutul Hertei: acest de pe urma Cu caracter hotarit agrar. Rasculatii dela Deleni, sub povatuirea Barbestilor si a lui Ionita Creanga, fruntasi din acel sat, se impreunara Cu locuitorii (tn alte sate, navalira in liar- la], in numar de cloua mii, batura pe Ispravnicul Kogalniceanu si-I izgonira din targ Cu pietre. Ei maltratara nu numai pe boerii trimisi sa-i linisteasca, care de abia scapara din manile lor imbracati in haine taranesti, dar chiar si pe Baskevici, un adjutant al Vite-Prezidentuliti, Mircovici, trimis ca sa-i linisteascai care puta sa scape numai multamit interventiunii preotilor din De- lem,i dupa ce taranii il dezbracara de hainele luisi-1 imbra- cara in zdrente murdare, spre a-i aminti ceea ce suferise iei cand fusese trimisi Cu caratura de proviant la Braila si retinuti luni acolo. La Tarnauca se adunara vro mie de rasculati povatuiti de Mierluta, Leaca inean-ml Belibou. 1) .... Les paysans mutines prennent consistance;si quelqu'un parmi eux, dont la prévoyance lui annonce la famine [s'il ne] labourait pas la terre, met la charrue pour sillonner leterrain, les autres paysans l'assomment; aucun raisonnement n'est entendu d'eux; personne, de quelle qualité ce soit, n'est admis à parlementer; ils sont dans l'état le plus actif de défense et voici leurs mesures. Au bout de chaque village il y a une sentinelle qui défend Pentrée A tout ce qui n'est pas paysan. Si l'on se servait de la force pour passer, un signal fait sonner le tocsin,et tous prennent les armes, c'est-à-dire haches, faux, fourches, etc. Ceux qui ont tenté jusqu'ici d'insinuer la tranquillitéet faire des promesses, ont recu en réponse d'impitoyables coups de bAton. Les villa- ges sont lies entre eux et ont établi des signaux. Comme chaque paysan doit porter l'arme qui lui convient lemieux,i1 doit avoir aussi une botte de foin sous l'aisselle gauche pour donner le feu au village qu'il se verrait forcé d'abandonner si la force les menacait de le soumettre; alors sur la colline sera elevé un drapeau rouge, pour lequel on a déjà preparé le mat; si cela arrivait pendant la nuit, le fu du tas dé foin place A coté du m'eme mat sert au m'eme signal;l'indignation contre les boyars et le règlement (cite neue Verfassung) est portee à l'exces. (Margotti catrA Kreuchely, raportul din 1831, April 21. in Hurrnuzaki, X, p. 454. Cf. $i raportul aceluia$, din 26 Aprilie urmAtor cAtrA Brassier de S-t Simon (Id., ibid, p. 455).

www.dacoromanica.ro 408

Aceste trei centruri de nemultamiri corespundeau mire ele prin semnalei prin un feliu de posta organizata de ei. Dar erau inarmati mai ales cu suliti facute de fieraritigani, avand prea putine pusti. Generalul Beghidov, trimis la Sabaoani cu un regiment de cazaci si doua tunuri usoare, risipifara multa greutate rasculatii care sa Intarise imprejurul bisericii. Din tarani cazura 18 morti si 42 raniti; iar soldatii avura 12 raniti si 1 ofiter ucis. Rasculatii din Deleni si Tarnauca fura supusi fara a fi trebuinta sa se sloboada vre un foc. Judecata fu sumara: patru din capetenii fura trimise la ocna pe zece ani,altiibatuti in satele lor cu cate 50 lovituri aplicate de mana calaului ). Dupa o clepesa a lui Margotti catra Kreuchely, tulburari grave ar fi izbuhniti In tinutul Covurluiului, taranii ar fi pus pe fuga 200 de Cazaci si Ispravnicul care In fuga lui si-ar fi pierdut papucii2). Rascoala era terminata. Dela inceput ea nu prezinta nici macar cei mai mici sorti de izbanda pentru niste tarani fara arme, cari se rasculau In momentul cand tara era .ocupatä de o ostire puternica. § 6. Ob§teasca Extraordinara Adunare de Revizuire a Regulamentului Organic. Obsteasca Extraordinara Adunare fa convocata pe ziva de 8 Maiu 1831, pentru cercetarea i votarea proiectului de Regu- lament Organic 3). Era alcatuita din: Membrii Divanului implinitor in numar de. 4 iudecatoresc 9 Mitropolit 1 Episcopi eparhioti . 2 Boeri rnari numiti de Kisselev 23 Arhierei...... 3 Boeri proprietari, cate unul de doua tinuturi ; afara de tinutul Sucevei care avea unuli unul pentru targul Jai ... .

Peste tot. . 52 ') DrAghici, op. eit,. p. 185 Hurmuzaki, X, p. 454. Anale Parlamentare, 1 2. p. 3

www.dacoromanica.ro 409

Din cari patruzeci i ase erau boeri iar sase membri inalti ai clerului. Din cei patruzeciiase boeri, patruzeci idoi apartineau oligarhiei de cateva familii cari monopolizase puterea averea in Moldova '), din restul de cinci, doi apartineau unor familii din vechea clasa stapanitoarejartrei unor neamuri mai noua. Taranimea, razasii, mazilii, boerii cei mici, boeranasii negustorii, adica mult peste noua sute nouazecii noua miimi din locuitorii tarii, nu erau chemati sa se rosteasca asupra alcatuirii sub cari urmau sa traiasca pe viitor. Este vederat ca, data fiind o asemenea alcatuire a Adu- narii de Revizuire a nouei alcatuiri, nu se putea de loc astepta dela ea vre-o schimbare a dispozitiunilor Regulamentului spre usurarea taranimii, caci oricare schimbare ar fi micsorat cu otata foloasele enorme ce si li asigurase clasa stapanitoare. Lucrarile Adunarii, incepute la 8 Maiu, sub presedintia lui Kisselev, asistat de Minciaky, fura intrerupte la 2 Iunie din cauza holerei care secera populatia in mod groaznic i redeschise, dupa potolirea epidemiei, la 5 August2). Procesele verbale ale sedintelor ce le posedarri nu reproduc absolut nimicdirtdes- baten, nu stim deci nimic despre discutiunile urmate. In ziva de 3 Noemvrie 1831, membrii Adunarii subsettnau actul prin care adoptau Regulamentul Organi0. In capitolul urmator, vom analiza dispozititmile nouei legiuiri cari priveau mai de aproape ob.stia locuitorilor sateni legaturile lor cu pamantul cu stapanul satului. Ele se gasesc : in sectiaI despre abolitii si desfiintari; Desfinfarea seittelnicilor. in sectia III art. 79, relativ la Bir, tri sectia IV art. 84 urmatori, relativ la facerea Catagrafiei (recensimantul) si in sectia V, relativa la stringerea birurilor.

1) Cu Mitropolitul Veniamin Costache numilrul reprezentantiloi oligarhiei se rielica in Adunarea de Revizuire la patruzecii trei. 1) Analele Parlamentare, loc. cit. Ibid. p, 6.

www.dacoromanica.ro 410

in sect,ia VII relativala Drepturile si datoriile din partea proprietarului cdtre locuilorui de pdmd nt si ase- nzenea din partea acestuia c.dtre proprietar. in Anexa litera Z, Reglenzent pentru osebitele clase ale locuitorilor din Principatal Moldoveii pentru a lor (lreptdti si datorii respective. In cap. V. Sectia III: Despre magazii de rezervd pentru indestulare. Articol 435, hotarind ea actul obstesc din anul 1749, iscalit de clirosul, de boeri si intarit de Domnul Constantin Ne- culai Mavrocordat, pentru desfiintarea vecinilor in Moldova, va ramanea si in totdeauna se va pazi in toata a sa cuprindere. Daca t'ata in fata cu aceste reforme harazite taranimei, de Regulamentul Organic, punem foloasele obtinute prin aceeas alcatuire de clasa stapanitoare, vedem cà ele sunt cele urmatoare: Dreptul exclusiv de a ocupa slujbele Statului, Dreptul exclusiv de a alege Domnul, Dreptul exclusiv de a face parte din Adunare si.prin urmare, de a legiui, Scutirea de once dare atat asupra persoanef cat si asupra a verii. Sporirea afara de once proportie a drepturilor ce le avcau asupra unei parti din stapanirile lor itransformarea acelor stapaniri in proprietali aproape desavarsite. Recunoasterea pe vecie, prin instituirea slujbasilor volnici, a unei partí din beneficiul scutelnicilor, harazit fara umbra de drept de favoarea unui Fanariot, Atribuirea unei a vasca parti din venitul Statului drept despagubire pentru cealalta parte a acelueas dar Domnesc. Clasa stapanitoare din Moldova stiuse sa protite de faptul ca era stapanitoarei singura chemata la sfat pentru mari privilegiilei foloasele. De altminti elea, once alta clasa stapanitoare, in locul ei, tot ca dánsa ar fi urmat.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL If

REFORMELE REOULAMENTARE

§I. Desfiintarea scutelnicilor.

Sectia I a capitoiuluiIIIal Regulamentului, laart. 7 4, hotareste desfiintarea scutelnicilor, a breslasilor si a slugilor in schimbul unei indoite despagubiri : 1) Intaiu: Oricare proprietar de mosie locuita, afara de 1:52.:L;i, are drept a lud de pe fiestecare din mosiile sale si in folosul pamantestei sale gosgodarii, un om din 10 familii supt numire de slujbasi volnici", drept care ramane in veci legat de proprietatei trece cu dansa la once fata:boer, manastire sau persoand fara rang. Acesti slujbasi volnici sunt scutiti de lucrul boerescului hotarit de Regulament, au drept in fiecare timp a anului sa lucreze lainsus a lor pamanteasca economie spre siguripsirea hranii lor si a familiei lor" atatea zile cate vor fi trebuitoare. Ei pot fi luati numai dintre mijlocasii codasi numai cu voia lor,in urma uneinvoeli scrise. ,Iar in cazul cdnd proprietarul nu ar putea indeplini numarul volnicilor slujbasi cuveniti lui Visteria urma sa-i plateasea capitatia pentru acei ce el n'ar fi putut gasi. Iar in caz cdnd, pe o mosie, numarul satenilor era de doua sute, sau mai putin, proprietarul ace& drept sa se foloseased de cate doi oameni din zece familii. Toti acesti oameni ai zeciuielii aveau sft fie pururea scutiti de bir, de havelele, cu sau fara plata, precum si de cvartir ostenesc". Toti boerii cu ranguri avdnd dritul scutelnicilor, urmeaza

') Vezi textul In Apendice.

www.dacoromanica.ro 412 a priml precum si pana acum, in curgerea vietii lor, o despagubire de douazecii patru lei de scutelnic. Vaduvele si copiii acestora, pana la legiuita vasta, vor lua In jumatate". Boerii fara de mosii si cu ranguri, urmau sa primeasca (nefolosindu-se de slujbasii volnici), cate sasezeci lei de scutelnic, iar vaduvele si orfanii lor pana la legiuita varsta, treizecilei. Spre a plati ateste despagubiri pentru scutelnici, se afecta o suma de un milion de lei pe an. Precum se vede, boerii erau pe deplin despagubiti. Partea baneasca a venitului lor de pe scutelnici li era platita inainte de Visterie, iar ¡nunca celifaceau slujbasii volnici *fi despa- gubia cu prisosinta de acea ce o aveau dela scutelnicii breslasi. Este probabil ca boerii cei tnari, cei cu cate 80 scutelnici, erau mai folositi acum in privinta muncii, caci zeciuiala locuitorilor de pe mosiile acestor oarneni t u mosii multe se tidica In deobste cu bulla sarna la ¡mi mult de 80 sateni. Budgetul Moldovei pe 1834 arata un venit de 7.119.728 lei. Despagubirea In bani peritru scutelnidi inscrisa la dheltuieli este de 1.000.000, iar paguba Visteriei prin scutirea de bis a slujbasilorvolnici este de 418.000 lei, calculandu-se cu tete la silla, dar de vreme ce o mare parte din sate, acele cu mai putin de 200 locuitori, scutiau cate douazeci la suta, ea trebue evaluata la cel putin 600.000 lei. Daca scadeni din venit tributul datorit Portii, in valoare de 650.000 lei, raman 6.469.728 lei disponibili pentru toate ne- V011e t'Axil. Aproape o saSa parte din acest venital Moldovei era deci absorba, In fletaré an, de niste privilegiati pentru a-i despagubi de pierderea untti privilegiu nedrept, nejustificat de care ei abuzase In chipul cel mai putin scruplos. $i cand vedem lista celor cu scutelriici rte cuprine mirarea. Boerii cu cate 80 scutelnici primind cate 24 lei de scuteldic iticassau astfel dela Visterie cate 1.920 lei. Aproape toti fiind bogatii aVand venituri de mii de galbeni, atest adaus de 1.920 leíla Venitul lor anual era absolut neinsemnat. Si sa se noteze ca erau departe de a fi cu totii lacomi ;multi din ei, darnici ibinefaca- tori, cheltuiau Eidesea in facende birle suite Inzecit de mari, dar convinsi de sfintenia privilegiului lor,11 aparau cu bica- l:Atinare.

www.dacoromanica.ro 413

Daca despagubirea baneasca pentru scutelnici s'ar fisu- primat pur i simplu, este sigur o prea putiais'ar fi gasa strimtorati in mijloacele lor, dar pentru Visteria saracacioasaa Moldovei, milionul astfel disponibilar fi fost o adevaratai nepretuita pomana. Numarul slujbasilor volnici soutiti de bir fiind aproximativ de saptezecii cinci la suta din acel al fostilor scutelnici,aceasta desfiintare aduse Visteiei dela inceput un ruic beneficiu.

§ 2. Reforma ddrilor.

In aceasta privinta Regulamentul Orgauic a sayarsit o reforma mare si binefacatoare pentru popor. Toate birurile di- rectei indirecte, toate hayalelilei angariile, toate yamile interne au fost Inlocuite prin o dare unica, numita bir pentru satenii lucratori de pamant in deobste si .patentd pentru mazili alti privileghia# ca ruptasii si ruptele. Ata birul cat si, patenta erà de cate 30 lei pe an, de gospodar, platibila In patru sferturi. Deosebirea era ca birul era datorit de satul intreg pentru intreg numarul de sateni, pe cand patenta privilegiatilor era platita individual. (Art. 79 al. a §i b1). Dispozitiunile sectiei a IV-a prevedeau, modulfacerii catagrafiei (recensimantului) si nu se poate contesta cO ele pre- zintau pentru contribuabil toate garantiile de echitate compati- bile cu stareade atunci a tariii. Stringerea birurilorse facea pe temeiul dispozitiilorsec- tiei a V-a; modul in care ea se efectua ni poate parea astazi cam primitivi simplist, dar era practic, potrivit cu imprejurarile sistarea tarii ineapasator pentru birnici. Aceasta reforma' a darilor a alcatuil, o repet, o nespusa usurare si o nepretuita binefacere pentru populatiunea agricola, Pana atunci taranimea era striyita sub povara unor dari cari, pe 'ganga ca.eraul grelesimulte, nu erau determinate nici ca numar nici ca catime, nefiind birnicul nici odata sigur ca a doua zi nu se va scomi yr'o dare sau havale noua, sau ea acea

www.dacoromanica.ro 414 pentru care platise la un sfert doi lei, nu va fi ridicatd la patru sau la opt. Acuma plangd ca platia o singura dare, neasemanat mai mica decat totaluf celor ce leplatise pana atunci, era sigur ca catimea ei ramaned statornicdi cà nu-i se putea arunca alta pe neasteptate.Darile suparacioase ivexatorii, cari dadeau loc la nenumarate jafurii impildri dispdruse, atat inscrierea cat si implinirea se fdceau In conditiuni cari daca nu impiedecau abuzul cu desavarsire Ii puneau stavile puternice. Sistemul de impoziteal Regulamentului Organic a fost fara indoiala primitiv, dar a trebuit sa fie cu drept cuvant bine- cu vantat de popor.

,§3. Reforma legaturilor dintre stapini, sateni §i panant.

Trebuie observat ca Regulamentul Organic ca si instructiile dela 1829, numai cunoaste stäpani de sate ci numai proprietari de el de judetie nu mai stie nimica. Sectia a VII-a poarta ca titlu: Drepturii datorii din parka proprietarului cciträ lucrätoral de pdrneint ase- inenea din partea acestui cdtrd proprietar1). Art. 118 dupa ce arata reformele facute in punctul de vedere fiscal, ni zice ca Comitetul s'a indeletniciti pentru drep- tatilei datoriile proprietarului, catre satenii locuitori pe pamantul sdu si a acestora card proprietar, stdpeinul parnantului locuintii lor. Art. 119 spune ea pdmä ntul ce este de dat säteanului de cciträ proprietar nu eret hotärtt prin vechile wzci- meinturi i cai zilelele lucrului ce se cuvin mosiei erau ne- hotarite in numar, citand ca dovada hrisovul lui Grigore Ghika din 30 Septemvrie 1777, care ar flstatornicitacel nehotdrit lucru inzeciuialazilelor anului, adica in numar de 36 zile' si ea numai vremelnic, pana la indreptarea stariisatenilor" s'ar fi randuit lucrul care urmeazai astazi" in cuprinderea actelor deja 1 Ianuarie 1776(?)i (lela 20 Maiu ,1777 (?).

1) Vezitextul InApendice

www.dacoromanica.ro 415 Art. 120 zice ca spre a intampina si intru aceasta sine volnicitele cererii spre a se departa necuviintele curgatoare din nedumerirei nestatornicie" se va orandui pamantul ce proprietarul este dator sa dea fiecarui satean peste tarina de rezerva '), iar lucrul ce peste an este sateanul dator a face proprietarului, au ramas precum se afla pana astazihotCirit prin sus aratul hrisov- la cari s'au facut oaresicari schimbari In folosul satenilor (?). Art. 11 specifica ca adaugirea de lucru stipulata prin hrisovul dela 30 Septemvrie 1777, adica zeciuiala zilelor anului, ramane a -se pune in lucrare de Domn si de Obsteasca Obisnuita Adunare indata ce va ierta imbunatatirea atrii locuitorilor. Art.122 specified cä pamânturile ce se dau locuitorilor se vor masurà In falci si prajini falcesti,aratandu-se cum se descompune falcea in prajini falcesti, prajini patratei stanjani de opt palme. Art. 123 hotareste ca fiecarui locuitor se va da: Un loc de casa cu 400 stanjani patrati imprejur pentru ogradai gradina, pentru roada careia nu da dijma. La munte aceasta intindere se reduce la 300 stanjani patrati. Aceste locuri vor fi alaturate unele d'ara altele. Un locde pasune de una falce si jumatate pentru fiecare satean care va avea cinci vite, intre cari esteobligat sa albä patru boj de jug sau patru cai de inhamat. Avand sateanul vite mai putine imasul avea sa se deà dupa analogia de mai sus. Una falce si jumatate tanat in aceleasi conditiuni. Se mai da oricarui satean, cu vite sau fara vite, cate una falce si jumatate loe de aratura. Art. 124 hotareste ca locuitorul avand trebuinta de mai mult loc va trebui sa s'invoiasca in acest scop Cu proprietarul. Art. 125 hotaresteä fiecare satean este dator a face pe an, pe mosia pe care sede sau pe alta in departare de patru ceasuri de satul sâu, lucrul hotarit prin actul mai sus aratat precum urmeaza: Ziva de aratUra, cu grapatuli semanatul este de 15

') Vezi mai departe.

www.dacoromanica.ro 416 prajini falcesti de parecbe de bol in rnoina si de '12 praiini cesti in tdlind. prà§itul a 12 prajinifdlcesti de popusoi se va socoti drept o zi Seceratul a trei clai se va socoti drept o zi. Se specifica cd culesul si caratul popusoilor la cosere nu se va scadea din cele 12 zileale boerescului, cum nu se va scadeà nici caratul panei albe la arie Cositul, adunatuli claditul a unei Wei de iarbd, cu ingraditul claii, este socotit drept patru zile. 4 zile se vor face primavara, 4 vara si 4 toarrina. Once Wean ajuns la varsta de 25 anieste dator a face lucrul hotarit mai sus, iar proprietarul a-i dà pamant. Fiecare gospodar este dator a da, peste zilele de lucru specificate mai sus, 2 zile de clacd la once va avea trebuinta proprietarul. Fiecare gospodar este dator a repara iazurile, morile alte acarete aflatoare pe mosie. Cele ce se vor zidi din nou se vor face de stapanul mosiei. Fiecare gospodar este dator a face stapanului cate o podvoada, aducand cele trebuincioase pentru casai doud care lernne de foc pe mosia unde se afla locuitorul. j) Satenii vor da dijma din tot rodul tariniisi a fanatului, (Wm.& ce o vor cara-o la10-cull oranduit de stapan. Dijma va ti din, zece una cu mdsura intrebuintata de satean pentru el, la grail se vd da din zece clai una, aleasa de proprietor. h) Daca proprietarul, dupa ce da sdtenilor pamanturile vorbite la art.123, nu are unde sa intrebuinteze toata sou parte din munca lor pe mosia pe care sed,,a1,14 pe alta in depdrtare de patru ceasuri, el este in drept a primi ir bani plata acestei round dela sdteni, dupa preturile stabilite din treil in trei ani de eatre Obsteasca Obisnuita Adunares Asemenea se urmeazai pentru satenii bolnavi, lnsa sdtenii nu pet rascum- Ora cu bani lucrul ce ei sunt datori decdt daca proprietarul primeste aceasta rascumparare. Art. 126 iiecunoaste proprietarilor locuitorilor volnicie a face intre ei invoeli pentru lucrul de peste an. al mosiei, ele trebuesc insa incredintate de ispravnicia tinutului.

www.dacoromanica.ro 417 Art. 127 recunoa0e sdtean,ului cdruia proprietarul nu i-ar putea det intinderile de pdind nt specificate la art. 123, dreptul de a se rnuta aiurea, pldtind insd mai nainte stdpd nirii birul pe un an .5i proprietarului prefullucrului a un,ui an intreg. Aceasta mutare nu se va putea face decat prin stirea stapanirii si a proprietaruluii numai in anul cel de pe urrnd a vremil oreinduite pen,tru catagrafie", (care se facea din sapte in sapte ani). In cursul unui period (septenal) de recensamant, sdteanul nu se puted mula deceit pldtind stdpd nirii birul pe toll anii ce aveau a cur ge pdnd la alcatuirea nouei catagrafii. Stapanul putea sa inde- parteze pe satenii cari ar fi de prisos, peste analoghia mosiei" Wand aceasta cunoscut satenilori Ocarmuirii cu un an inainte. Art. 128 dispune ca satenii locuind pe mosii razasesti nu sunt supusi la lucrul hotarit mai sus ci afara de dijma vor plati in bani analogul a 12 zile, cu pretul ce va fi oranduit de catre Adunare dupa prescriptiile art. 123. Art. 129 hotareste ca proprietarul va lua in tot anul a zecea parte din tot rodul viilor isadirilor aflate pe mosia lui. Pentru acele ce se afla cu tocmeli pentru embatic", avea sa urmeze plata ca pana atunci. Se interzicea hotarit once Wire pe mosie straina fara voia proprietatului. Art. 130 hotareste câ nimeni altul decat proprietarul nu are dreptul de a vinde pe masia lui vin, rachiu sau alle bauturi si a aveà casapii sau dugheni spre vanzare a once lucru. Aceste dreptati sunt nedespartite de proprietate, asemenea ca $i luarea venitului din mori, iazuri, pdduri, dela podurile de peste ape mari si alte asemenea". Apoi stipuleaza taxa de mortasapie cc VOf avea a lua de cap de vita proprietarii satelor sau targurilor Cu iarmaroace. Voiu observà inca °data ca aceasta legiuire este intainl asezannant reguland datoriile rcciproce dintre sateni istapani in care acesti de pe urma sunt numiti proprietari ai pamanturilor pe cari satenii. Ca aceasta proprietate nu era pri- vitanici macar atunci de boeri ca un dominium cum intelege dreptul roman, dovedeste faptul ca insusi ei o supun la indatorirea de a da satenilor ce locuesc pe acel pamant locuri pentru hrana lor si a vitelur lor,

6398 27 www.dacoromanica.ro 418

Apoi constatam ed aleatuitorii Regulamentului nu vor de loc sätie de asezdmantul lui Moruz dela 1805, nici de acel al lui Ionita Sturdza dela 1828. Ei ni vorbesc In §chimb, in chip foarte incurcht, de asezdmintele lui Grigore Ghika, atri- buind intdiului urbariu al acelui Domn o datd gresitd (1Ia- nuarie 1776 in loc de 1766) si mai pomenind de un hrisov necunoscut din 20 Maiu 1777. Nu incape indoiald ca ei vor sa ¡ea de baza intdiul asezarnant de boeresc al lui Grigore Ghika. Cauza pentru care ei se intemeiazd pe acel hrisov si nu vor sd stie nimic de asezdmantul continand conditiuni de muncd mult mai avantajoase lor al lui Moruz, este fiindcd acesta atribuie taranilor intinderi de fanat si de imas ce li par prea mari si pe cari vor sä le reducd. Ei declard in art. 119 cd ,pcimeintul ce este de dat sdteanului de catre proprietar nu erei hotdrit prin vechile asezdnicinturi. Aceasta rostire este foarte dibace. Luatd ad litteram ea este absolut adevdratd, cdci nici un asezamant vechiu, adicd datand cel putin din veacul XVIII, nu vorbeste de catimea de parnant ce avea sd primeasca sdteanul, pentru excelentul temeiu cd el se folosià decat loc putea sti are si de cat fanati imaIi trebuiau pentru vitele lui. Acest drept de folosintd al sateanului a lost mdrginit pentru intdia()aril de asezdmantul dela 1805. Dar acest asezdmant, datand numai de un sfert de veac, putea fi privit ca nou, §-apoi am vazut pentru ce boerii nu voiau sa stie de el, dei mai trdiau Incä o bund parte din semnatariianaforaleisia arz-mazgarului dela 1805. Nu mai vorbesc de hrisovulluiIonità Sturdza dela 10 Martie 1828 care specified si el, in acelas chip ca asezdmantul lui Moruz, intinderea de pamant ce se cuvenia fiecdrui locuitor. Acesta datand numai de trei ani, era nou-nout. Buna credinta vederat ca era strdind de aceastd redactare. De altminterea scopul alcdtuitorilor eise vadeste indatd In articolul urmdtor, in care se atribue fiecdrui locuitor cu 5 vite cate una si jumdtate falce din fiecare categorie de loc: araturd, fanat imas. S'apoi se mai specified cu ingrijire cà aceste intinderi se vor seddeft proportional cu numdrul vitelor pentru sdtenii ce vor avea mai putine.

www.dacoromanica.ro 419

Tata deci intaiu o scddere de doua cincimi asupra intinde- rilor de Idnat iimas atribuite de hrisoavele lui Moruz (cate jurnatate falce de vita), pe ldngd ca maximul numarului de vite pentru care un satean are drept sd pretinda pamant este redus, dela douasprezece la cinci intre PrutìSiret, adica mai mult decdt injumatatit. lar asupra hrisovului lui Ionita Sturdza este o scddere de sasezeci la suta pentru fiecare din cele trei categorii de sdteni: fruntasi, mijlocasi si codasi, in toata tara. S'a vedem acuma la cdt se ridicd In realitate munca impusa sateanului de art. 125 al acestei legiuiri pentru fiecare zi : 15 prajini de araturd grapatei samAnate se pot face intr'o zi1). 12 prasini de prasila cer 2 zile pentru prasitul dintaiu 2 zile pentru prasitul de al doilea, 2 zile penlru culesi disjocat ; aceste toate cu palmele,i doud zile cu carul pentru caratul la cosere, turnatul inteinsele, caratul strujdnilori asezarea strujanilor In glugi2). Seceratul si caratul a 3 clai echivaleaza cu recolta mijlocie a 30 prajini pdne alba' si cere 3 zile cu palmele pentru secere si o zi cu carul pentru carati cladit. Co3itul, cladituli ingraditul unei falci de fan cere 4 zile cu palmele pentru datul jos al ierbei, 2 zile cu palmele pentru intorsi adunat, 2 zile cu palmele si 1 zi Cu carul pentru carat si dada, 1zi cu carul pentru caratul materialului de ingradire ingradit. Adicd lucrul a 12 prdjini prasild cere 8 zile inloc de 1 fara a mai pune In socoteala facutul eventual ar coserelor. Acel a 30 prajini secere (echivalente cu 3 clai) cere 4 zile In loc de una. .Acel a unei fálci de coas:1, pusa in shg i ingradita, cere 10 zile (din care 2 cu carul) in loc de 4.

Douri pArechi de boji doi oameni ara', grapAi searnAn6, pri- m'avara 30 prajini.Deci chiar satenii cu 2 boj puteau executa catimea de arritura impustl de legiuire Intovàràsindu-se cAte doi. 2) Nu trece o zi Intreaga cu carul cu doi boj pentru dusuli turnatul recoltei a 12 prkjini päpusoi In cosere, cum nu trece una pentru cäratuli asezatul in glugi astruj6ni1or dar, din cauza dep6rtilri1or, Ambele aceste munci nu se pot decat prin exceptiune face In aceeas zi.

www.dacoromanica.ro 420 In socoteala de mai sus am presupus cd muncile se fac pe mosia pe care sedesateanUl, iar in cazul cAnd acele munci aveau sd fiefacute pe o mosie In depOrtare de patru ceasuri de satul locuitorului, atunci mai trebuie addugit inca Cate Izi, dus si intors, pentru iiecare feliu de muncd: zi pentru araturd, 1 zi pentru prdsitul intdiu, 1 zi pentru prdsitul al doilea, 1 zi pentru cules, 1zi pentru coasd, etc., ceea ce ridicd In chip Insemnat cAtimea muncii. Cumplit de nedrept este art. 127, care prevede cd, cdnd proprietarul nu are destul loc pentru a dA tuturor sdtenilor intinderile specificate de art. 123, sdteanul se poate mutA, pld- tindu-i insd pe un an 'imante pretul lucrului un,ui an, "intreg. La intrebarea pen,tru ce sd pldteascd, cAnd el nu primeste l'Amara si este sida sd se mute, nu stiu ce rdspuns s'ar fi putut iscodi de alcdtuitorii Regulamentului. Art. 130 mai contine o dispozitiune care, desi introdusd in chip incidental, alcdtueste o noud spoliare a drepturilor strdvechi ale tdrdnimii, recunoscute chiar prin hrisoavele veacului XVIII. Acest articol hotdreste cd dreptul de a vinde bduturi si a aveA cdsdpiii dughene, cai luarea venitului din mori, iazuri, pdduri este nedespdrtit de proprietate. Am vazut cd, chiar in ultimul parar al veacului XVIII, sdtenii erau in drept a luA, fdrd nici oplata, toateuscdturile din codri merei, lor trebuitoare pentru incdlzit sau pentru casele si heiurile lor, iar cu zeciuiald acele trebuitoare pentru alisverisul lor, opriti fiind chiar stdpAnii a luA bani pe lemne. Jata deci o noud uzurpere sdvArsita de stdpAni, o nouft stirbire a dreptului sdteanului asupra hotarului sdu, o noud lo- vire impotriva obiceiului strdmosesc.

§ 4. Despre prerogativele atribuite de Regulament satenilor.

Ele fac parte din Anexa litera Z a Regulamentului, care poartd titlulde _Reglement pentru osebilele clase ale locuitorilor din Principatul Moldovei si pentru a lar dreptdti si datorii respective.

www.dacoromanica.ro 42

Dreptdtile satenilor sunt cuprinse sub titlul de Lucrittorii de Pecina' nt §i subtitlulBirnicii. Ele nu sunt multe caci cu- princl numai dreptul de a-si alege vorniceiii judecdtorii satesti, prevazut in art. 29 si 30. In celelalte articole se vorbeste sau de lucruri cari se inteleg de sine, ca dreptul de a exercita meserii prin sate sau indatoriri ca acea de a nu se stabili in targuri inainte de a se fi achitat de indatoririle impuse de articolul 127 de mai sus, obligatia de a pldti birul de 30 lei pe an si o zecime pentru casa sateascd, acea de a lucra la drumuri ila poduri,atdt peleahttrile mari catsipe drumurilelatu- ralnice. Dreptul de a alege judecatorii sdtesti pentru a judeca pricinile dintre ddnsii este fard o indoiald o atingere la vechiul obiceiu, insd aceastä atingere este in folosul satenilori nece- sitatd de transformarea aproape desdvarsitä acum a judetului In proprietar.

§ 5. Despre magazii de rezerva.

Pentru a fcri pe locuitori de lipsd, alcdtuitorii Regulamen- tului au avut ideia, practica pentru vremea de atunci si care daca n'ar fi dat loe la multime de abuzuri ar fi fAcut mult bine, sd Infiinteze magazii de rezerva pentru popusoi. Proprietarul era dator sä puna la di spozitia locuitorilor, cu scutire de dijrnd cate o falce (in Tara-dejos cate o falce si. jumdtate) pentru zece familii, alcdtuind astfel tarina de rezervd, care urma safielucratd de obstia satului sub priveghiarea ocolasului. Roada se stringea in niste cosere facute de sdteni, cu lemn dat de edil-A proprietar, cari dupd ce se puneau popusoi intr'insele se pecetluiau de proprietar si de privighitor, cheia se incredinta judecdtorieisAtesti, iar numdrul banitilor vdrsate in cosere se raporta IsprAvniciei. Daca timp de trei ani nu era lipsd, se slobozia locuitorilor, impartind-o intre dansii, de o potrivd, roada anului intdiu, umpldndu-se acel coser la loe cu roada anului al patrulea. lar In caz de lipsd, se slobozia din aceste cosere cdtimea trebuitoare,

www.dacoromanica.ro 422 cerandu-se mai intaiu invoirile necesare si distribuirea facAndu-se sub intreita privighere a judecAtoriei s'atesti, a privighitorului si a proprietarului. AceastA masura, modificatA In curand, ajunse un flagel pentru sateni si un mijloc de inavutire pentru privighitori, sa- mesi si ispravnici.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUI, III MODIFICXRILE LA LEGIUIREA ASUPR RAPORTURILOR DINTRE STXPANII SA-FEN' IMPUSE DE KISSELEV

§ 1. Kisselev cere Sfatului Oarmuitor modificarea legiuirii relativA la drepturile §1 Indatoririle reciproce dintre stäpAni §i färani. Regulamentul Organic fa pus inaplicare in Moldova, fara a mai a§tepta incuviintarea Portii, la 1 Ianuarie 1832, insa dispozitiunile partii privitoare la indatoririle dintre stapani §i sateni, nu turd' nici macar publicate. Punerea in aplicare a nouei alcatuiri in Tara-Romaneasca, daduse la loc la nemultamiri unanhne '). Pe de alta parte dispozitiunile legiuirii nepublicate ajungand, probabil in chip incomplect, la cunWinta unora din posesori (arenda§i) ai caror numar sporise mult dela 1828 incoace, ace§tia incepuse sa se laude catra tarani ca vor hill inaptii, in stapanirea lor, jumatate daca nu mai mult a pamanturilor de cari se folosise pana atunci satenii. Iar acetia, ingroziti, incepura atrimite jalbe catra Sfatul Ocarmuitor §i Vite-Preziden,t2). Kisselev,ingrijit de nemultamirile ivitein Tara-Roma-

') Vezi rapoartele lui Kreuchely catrii Brassier de St. Simon din 11 Noemvrie si 9 Dechemvrie 1831, 18 Fevruariesi30 Martie 1832 in Hurmuzaki, X, p. 456 sq. Cf. si adresa confidentialA a lui Kisselev cA- tra Sfatul OcArmuitor al Moldovei, No. 24 din 24 Martie 1832, reprodus6 In Apendice. 2) Vezi Intre altele docladul (referatul) Ministrului Pricinilor din Launtru No. 51, din 2 Martie 1832 cAtra Sfatul OcArmuitori adresa con- fidential6 a lui Mircovici atrA acelas Sfat No. 1505 din 2 Aprilie a acelueas an cu anexa. (AmAndouA in Dosurul No. 7, Trsp. 1764, Op. 2013 al Arhivei Statului din Iasi).

www.dacoromanica.ro 424 neascai temandu-se ca acele din Moldova sa nu dea loe la o repetare, in mult mai mare, a intamplarilor din anul expirat, se puse cu tot inadinsul a studia chestiunea raporturilor dintre stapanii sateni precumi istoricul ei. El nu pare sa fi .avut in mana altcevà decal hrisoavele lui Grigore Ghikai acel al lui Alexandru Moruz.i Inca hrisovul principal al lui Grigore Ghilia, acel din 1 Ianuarie 1766, era o copie cu data gresita (1776 in loc de 1766), care insufla lui Kisselev atat de putina incredere 'Meat nu ezita sa-1 califice de apocrif'). Totus acest neinsemnat materialii ajunse pentru a pricepe cumplita nedreptate ce se facuse taranimii prin legiuirea intrupata In Regulament. 1E1 intelese: 1°. Ca sateanul inainte de asezamantullui Moruz se folosia de cat pamant avea nevoe; 2°. Ca Regulamentul scadea chiar portiunile stabilite asezamantul lui Moruz la mai putin de jumatate; si 3°. Ca n,artul de muncd statornicit pentru ozi regula- mentara intrecea cu mult puterile unui om. Apoi cunoscand acuma tarai oamenii, îi dada sama la cate abuzuri puteau (IA loe unele dispozitiuni, concepute in termeni destul de elastici ai nouei legiuiri.

Kisselev, desi dorià incorporarea Tarilor Romane catra Rusia, precum rezulta cu prisosinta din corespondenta lui, era departe de a fi rauvoitor pentru Romani. El era un om de o mare inteligenta, Inzestrat Cu aptitudini administrative neobisnuite, cu sufletul nobili, ceeace este Thai surprinzAtor pentru un inalt functionar rus din vremea lui Neculai I, om cu idei largi. El a fost un factor din cei mai insemnati in chestiunea desrobirii taranilor In Rusia, chestiune care o numia la grande question nationale §i pentru rezolvarea cAreia incepuse sa lucreze inca dela 1816. Dela 1816 päria la Fevruarie 1861, generalul Kisselev a fost inima, indemnatoruli sfatuitorul acestor mari ghestiuni a desrobirii täranilor. Nici un pas, nici un studiu, nici o ptirere nu se da, fAr'a' ca ea sà nu fie comunicatà lui Kisselev". (A. Papadopol-Calimachh, Generalul Pavel Kisselev in MoklovaíTara-Romdneascd, in Analele Acad. Rom., IX, p. 65), Se intelege deci interesul ce-1 vedem pus de Kisselev In apararea tArAnimii romane impotriva cotropitoarelor porniri ale boerimei.

www.dacoromanica.ro 425

Temandu-se ca aplicarea ei sa nu deà locla repetarea "tulburarilor din anul precedent, el adresa lui Mircovici, la 14 Martie 1832, o scrisoare confidentialA menita aficomunicata Sfatului Ocarmuitor '). Scrisoarea incepe aratand ca indatoririle satenilor catra proprietarii funciari, astfel cum fusese determinate de Regula- mentul Organic, fiind cercetate cu amanuntime de Obsteasca Adunare a Tarii-Romanesti. daduse loc la lamuririi cercetari cari, punand chestiunea in adevarata ei lumina, aratase ca ea nu putea fisiluita (brusquée) fara a produce grele inconveniente. Se para ca masuri de erutare erau cu atat mai urgente cu cat masurile stabilite de legiuirea in chestiune apasau mai cu sama clasa cea mai numeroasa icea mai muncitoare a locuitorilor tarii si ca dispozitiile corelative, rezultand din vechea stare de lucrurii cari au fost din nou promulgate sub ocarmuirea lui Caragea, raman Inca pana astazi neaplicate in mai multe parti ale principatului. Aceste consideratiuni arata indestul cari trebuesc mai cu sama sa fie precautiunile de adoptat in aceasta privinta in Mol- dova, unde fiinta unor elemente de turburari este mult mai putin indoelnica si unde de curand taranii s'au dedat la acte de opunere fatise. Kisselev invita deci pe Mircovici sa intruneasca Sfatul Ocarmuitor Ex traordinar, i,impartindu-i aceasta comunicare. sa-1 indemne sa iea in temeinica chibzuinta chestiunea delicata care face obiectui acestui oficiu. Va trebui ca Sfatul Oearmuitor Extraordinar, in chibzuirile sale asupra acestei chestiuni, sa nu piarda din vedere nici plecarea spiritelornici faptulca chiar inovatiunile cele mai salutare trebuesc incunjurate cu cele mai mari menajari de cate ori ar putea fi privite ca oneroase. Apoi va trebul sd in privire cu tot inadinsul ceit de nepldcutei de greu de suferit pot sd se prezinte chestiunile prefeluirii muncii qi a atribuirii unei intinderi statornice de pdrnd nt, pentru massa tdranilor, deprini sd se foloseascd, afard de putine ex- cepliuni, de Intinderea de pdtruint ce le cuvine. (Accoutumés

Vezi textul in Apendice.

www.dacoromanica.ro 426

jouir, à peu d'exceptions pres, de l'étendue de terrain qui leur convient)". Kisselev spera ca o asemene apreciare achestiunii, va conduce pe Sfatul Administrativ extraordinar sa adopte atare modificare ce-i se va parea de natura a departa pana la aparenta unei repartitiuni (de pamant) interesata sau putin Inceit priveste punerea in vigoare a acestei mdsuri, se va putea adopta un mod care, treptat si cate putin, sd-i poatd inchezdslui izlnindai sd previe ni* contlicte ca acel din an,ul trecut, conflicte ce guvernul local nu le-ar putea reprima clec« precat ar fi partialeVi nu ar fi urmci- rile unei nemultdmiri obstesti."

§ 2. Mäsuri luate de Sfatul Ocarmuitor In urma comunicarfi lui Kisselev §i insistentele acestuia pentru modificarea legiuirii.

La aceasta comunicare, Sfatul raspunse lui Mircovici printr'un jurnal al sau din 22 Martie 9, in care dupa ce se acuza receptiune de comunicarea Prezidentului Plenipotenfiar, se botara ca : 1°. Sectia 7 a capitolului III (a Regulamentului Organic), privitoare la drepturilei indatoririle reciproce ale satenilorsi ale proprietarilor, va fi publicatd de urgenicii in intregime. 2°. Numarul zilelor de munca ramanand acelas cai sin trecut, aceasta publicatie nu va putea da loc la nici o nemultamire. In cat priveste intinderea pamanturilor de dat locuitorilor, desi aceste pdmanturi niel odatd in Moldova nu au fost drzpd voia si pldcerea locuitorilor, se va adaugi in publicatii ca, pentru anul curgdtor, intinderea lor va ramal-lea aceeas ca in trecut, spre a da locuitorilori proprietarilor vreme sa faca invoeli futre dansii, potrivit art. 126. 3°.' In caz de neintelegere intre proprietariiarani, ispravnicii vor aplica invoelile in uz pe moSiile apropiete, iar la caz cand partile nu ar primi aceasta solutiune, va hotari V isteria.

Arhiva StatuluiIa§i, Dosar 7.Trsp 1764, Op. 201.

www.dacoromanica.ro 427

Iar doua zile mai pe urma, Sfatul revenia 1) asupra de- ciziunii luate si hotara ca publicarisirile sa ra.mana pana la toamna, pentru ca nu cumva prin publicarisire acum sa se dea pricina sau proprietarilor sau locuitorilor de galcevirei sa-si. piarda vremea primaveri". Pana atunci se hotareste sa se mentie starea anterioara, adica acolò unde sunt invoeli, sa se urmeze dupa invoeli, iar acolò uncle nu sunt invoeli, sd se urmeze dupd ponturile gospod. Celelalte doua puncte se mantin. Precum vedem, Sfatul se fereste de a vorbi de o modificare a legiuirii introdusa in Regulament si se face cä nici nu stie de cererea lui Kisselev. Sfatul in jurnalul sat.' mai afirma ca nici ()data in Mol- dova locuitorii n'au avut pamant dupa voiai placerea lor", dar, bine inteles, nu aduce nici o dovada in sprijinul afirmarii sale, pentru bunul temeiu ca nu exista nici una. Insa Kisselev era hotaritsa modifice legiuirea.El a- dresa, in cursul lunii Apri12), o noua comunicare inaceasta chestiune lui Mircovici, in care zicea ca, in Tara-Romaneasca se ivise aceleasi inconveniente cai in Moldova pentru punerea in vigoare a legiuirii privitoare la raporturile dintre sateni proprietari. Autoritatea insa s'a abtinut dela once masuri coer- citive dat toata silinta spre a ajunge la invoeli in cazurile in cari partile n'ar voi sa se multameasca cu prescriptiunile Regulamentului. Zilele de lucru st celelalte indatoriri ale fdranilor, dupd Regulamental Moldovei, avei lid a fi mäntinute precum erau in,ainte, pe &Ind portiunea de teren cuvenitd lor era micoratd in chip insemn,at, (les obligations et les redevances seigneuriales a l'égard des journées de travail des villageois devant dtre, d'aprds le Réglement moldave maintenues sur Vanden picd tandis que la portion de terrain et leur [donner] d été considérablement diminuée). Prezidentul Pie-

Ibid. Vezi textul In Apendice. Comunicarealui Mircovici este din 28 Aprilie 1832.

www.dacoromanica.ro 428

potentiar crede cd daca s'ar da publicitate acelei legiuiri, ,,ne- multdmirile departe de a dispare n'ar putea decal sd sporeascd. Temeiurile acestei nemultdmiri ar fi cu atat mai puternice Cu cat interesele proprietarului par sd fi fost consultate cu indestulare, fieprin precizarea in mdsurd pdtratd a zilei de muncd, fie prin dispozitiile art. 72 cu totul in folosul proprietdtii. Prezidentul Plenipotentiar este de pdrere cd s'ar putea publica acuma ca legiuirea privitoare la drepturilei indatoririle satenilor si a proprietarilor rdmane aceeas cai in trecut, mo- tivand mdntinerea ei provizorie prin trebuinta de a adopta pentru mdsurarea proprietatilor, o mdsurd care sd poatd °fell mijloace pentru a efectua in chip echitabil icuviincios impartirea pdmanturilor avand a fidate sAtenilor dupd noul asezamant. Pdnd atunci administratia va avea grijd sa culeagd stiri exactei pozitive asupra tot ce poate fi pdgubitor si rdu chibzuit In articolele Regulamentului in privinta chestiunii de fatd dupd ce se va fi cumpAnit cu impartialitate interesele reciproce ale proprietarilori cultivatorilor, s'ar puteet intemeiet, pe 0iinfi1e obfinuten f ata locului, un proiect de amen- damni de aplicafie ¿are ar fi supus viitoarei Obstesti Obisnuite Adundri. Dar dacd Kisselev erahotdrit sd modifice sectia VII a cap. III a Regulamentului, pe care o gdsia, precumi era, o monstruoasd spoliare a tdranimii infavorul boerilor, Sfatul Orarmuitor, alcdtuit din boeri mari, era hotdrit sd facd tot ce erà in putinta lui pentru ca o legiuire din care boerimea castiga asa de mult sd rdmand nestirbitd. Se fdca iar cd nu aude. Rezolutia pusd de Sfat, la 2 Maiu 1832, pe comunicarea lui Kisselev '), amintea mdsurile luate prin jurnalele dela 22 si 33 Martie fard a pomeni un cuvant despre ldmuririle de cules spre a aduna materialul necesar pentru modificarea legiuirii. Dar nici Kisselev nu se dada bdtut :el era incredintat ca legiuirea inscrisd in Regulament era nedreaptdi asupritoare pentru tdrani iputea da nastere la tulburdrilecele mai -grave.

1) Ibid.

www.dacoromanica.ro 429

Parerilei procuparile lui in aceasta privinta se §i vadesc din anexele unei scrisori a lui catra Buteniev1).

1) ... Pour obtenir, par consequent, en faveur du maintien et du succès des réformes administratives introduites pendant roccupation des Principautés, des assurances aussi positives que possible, les hospodars seraient invites A garantir a la Russie les points ci après... Des modifications essentielles et indispensables à faire dans la disposition du certains articles des reglemens, concernant les droits et devoirs des pfopriétaires et des laboureurs, rédigés par des boyars, qui n'ont paru consulter que l'intérét exclusif et mal entendu de la pro- prieté et par consequent reconnus dernièrement peu équitables pour les villageois. La notice ci-jointe sub Lit. A, offrira à cet egard les explications nécessaires.., Notice Litt. A. Lors de la redaction des articles des deux règle- ments relatifs aux droits et aux devoirs des propriétaires et des laboureurs, l'on s'est propose, pour offrir aux uns et aux autres des dédom- magements equivalents aux concessions gulls étaient appelés à faire, d'augmenter d'un caté les redevances seigneuriales des paysans et de réduire de l'autre les charges et les corvées (fiscales) de ces derniers en les remplacant par une capitation modérée et déterminée. Cependant le comité special qui avait preside à la confection de ces articles, compose de propriétaires fonciers, laissa glisser par inad- vertance ou par arrière pensée, des dispositions prétant à l'arbitraire, onéreuses et peu équitables pour les villageois. L'assemblée générale extraordinaire, composée également de boyars, s'empressa peut-étre par les mémes motifs, de revétir ces clauses de sa sanction. Mais les recherches dont elles devinrent l'objet, au moment de leur application, et la non execution sur plus d'une partie de la Valachie du mode meme des redevances promulguées par le Hospodar Caradja, démontrèrent les graves inconvenients de cette question. Il devient par consequent de toute necessité d'adopter sous le rapport des dispositions dont il s'agit, des amendemens d'autant plus indis- densables, qu'elles transmettent aux assemblées générales ordinaires, composées d'une manière exclusive pour la classe nombreuse des laboureurs et aux Princes dont les intéréts nobiliaires et de propriété sont identiques avec ceux des assemblées ordinaires, les moyens d'oppression dont le gouvernement disposait sous rancien regime, pour écraser Yes classes inférieures. En effet, la fixation du prix de la journee dévolue par les deux regIetnens aux propriétaires et le droit d'exiger le payement des redevances A un taux en argent fixé par eux-memes, peuvent etre consi- déres comme autant de dispositions onéreuses pour les paysans. II en est de méme d'un autre article en vertu duquet, si leterrain manquait pour les families domiciliées sur une propriété, le seigneut

www.dacoromanica.ro 430

Vdzand cd Sfatul Ocdrmuitor nici gdndeste sd se ocupe cu modificdrile cerute de elinlegiuirea asupra raporturilor dintre tdrani si stapdni, el se botad sa intervie in persoand pentru a le obtine. O scrisoare adresata de ddnsul lui Buteniev, din Iasi, la 30 Octomvrie 1832, adicd doud sAptdmftni dupd sosirea lui in Capitala 1VIoldovei, ni da oaresi cari kimuriri in privinta luptei ce avit de purtat Cu barboii moldoveni, ncei mai neastAmpd- rati uneltitori din toti oamenii cu barbd cari misund sub scufia ceriului ')".

donnerait les deux tiers aux villageois et se réserverait le tiers restant, tandis que ces derniers sont redevables des mémes obligations que s'ils avaient recu l'espace de terrain qui leur revient d'après le règlement. Indépendamment de ces observations, qui sont applicables A l'une et l'autre Principauté, le règlement moldave offre sur la méme question certaines clauses qui ne sont pas moins susceptibles de devenir l'objet de la plus sérieuse attention; car tout en maintenant le nombre des journées de travail fixé par l'ancienne législation, elles n'accordent pas aux villageois le merne espace de terrain, et au lieu de déterminér, comma il est indiqué au commencement de l'art.125, tout ce qui se trouverait de vague dans l'ancienne loi, ils laissent subsister pour l'4.va- luation du travail, des clauses évidemment onéreuses pour les villageois et qui le deviennent encore plus, depuis que l'espace de terrain auquel ils avaient jusqu'ici droit est comparativenzent réduit de moitié. Ces dispositions rédigées A l'avantage mal ponderé de la propriété, renferment des principes de perturbation pour le pays et peuvent avoir des conséquences dont les propriétaires eux-mémes finiraient par devenir les victimes. Aussi l'administration provisoire s'est-elle fait un devoir de fixer sur cet objet toute la sollicitude des autorités locales et d'y appeler leurs plus mares délibérations. (Scrisoarea din 2 April 1832 a lui Kisselev cAtrA Buteniev. Zablotzki-Desiatovski. rpa0 Eueceaein, IV, 72) 1) Je suis depuis 15 jours A batailler avec les barbus moldaves, qui sont assurément les plus turbulents intrigailleurs de tout les hommes A barbe qui pullulent sous la calotte du ciel. Les nouvelles de Cons- tantinople sur l'élection très prochaine des hospodars les mettent tous en émoi, et la composition de rassemblée par sa nature méme, est une cause de désordre qui ne cessera de grandir et de vicier la marche du gouvernement. Vous ne sauriez vous faire une idée, mon cher ambas- sadeur, de toutes les tribulations que j'endure. Recourir A des moyens répressifs, en dehors du reglement, n'est pas possible, car cela donnerait gain de .ause aux détracteurs des nouvelles institutions et ferait

www.dacoromanica.ro 431

El ramase in Iai toata toamnai toata iarna; se pare ca numai in Ianuarie izbuti sa invinga opunerea boerimii. Proiectul naitre des embarres pour nos négociations ultérieures. Laisser les choses dans l'état actuel, c'est provoquer de nouveaux désordres et fausser le but de la Russie, qui est celui d'établir chez nos voisins et nos pro- tégés un gouvernement fort et juste. Au surplus l'assemblée form& de boyars, qui n'oni fait qu' etnpieter sur les droits des classes inférieures, &ant constituée ¡age dans sa propre cause, il est tout naturel qu'elle ne cherche gird augmenter ses propres privileges aux depens des autres qui ne sont represent& ni défendus par personne. Cela va si loin que, par un article insidieux de la Cloqua (daca), ils ont attaché à la glebe les villageois qui sont libres de droit, et que tous les jours ils tendent en faire des esclaves pour les opprimer davantage. Je vous avais déjà entretenu au sujet de la revision indispensable de la Cloqua qui, dans l'état actuel, pourrait produire une commotion genérale dans les deux pays . L'année dernière j'en avais écrit au vice-chancelier. je comptais le voir cet hiver pour lui en parler. Mais a-présent que les circonstances me font rester ici, je vais lui en écrire et lui proposer des rectifications indispensables et qui doivent se faire d'autorité et non d'apres l'avis de ces ménzes boyars qui, encore une fois, ne peuvent etre consul- t& dans leurs differends avec la rnasse de la nation. En attendant, je vous en parle, mon cher .Apollinarii Pétrovitch, pour vous tenir au cou- rant de ce qui se passe chez nous et pour vous engager, s'il se peut, retirer sous quelque prétexte, les Règlemens des mains des Turcs, et les disposerit insérer par la suite quelques rectifications aux articles qui toucheraient à des dispositions administratives en faveur du peuple, que l'on ne saurait livrer aux empiètements de la classe nobiliaire, sans preparer des desordres, fungstes pour le pays et des embarras aux cours suzeraine el protectrice. Je pense que les observations que le Reis-Effendi vous transmet- tra probablement et les travaux des Aslemblées actuelles pourraient mo- tiver la reprise des Reglement afin de les soutnettre a la sanction du Sultan avec les rectifications que les deux gouvernements trouveraient utile d'y apporter, et celles qui ont eté portées par les Assemblées ordinaires de 1831 et 1832. Sous ce prétexte et par deference apparente pour le suzerain, nous pourrions faire quelques changements tant selon les vceux du ministère ottoman, que d'après nos propres vues et sans les soumettre davantage l'examen de mes maudits barbus. (Zablotzki-Desiatovski, Op. cit., IV, p. 83). Se stie cà Rusia si Poarta nu facurA nimic pentru a modifica clis- spoliatoare pentru taranime ale Regulamentului. Portii nu-i pasa iar Rusia era probabil bucuroasA s5. existe In Principate nemultamiri latente de cari sA se poatA servi pentru scopurile ei.

www.dacoromanica.ro 432 modificator al sectiei VII din capitolul III al Regulamentului, alcatuit de Sfatul Ocarmuitor poarta data de 20. Ianuarie 1833 r).. Sa vedem cari erau modificarile propuse.

§ 3. Proiectul Sfatului Oarmuitor.

Acestproiect schimba preteluireazilei de munca ceruta sateanului numai incat priveste aratura care era scazuta la14 prajini in moina si 9 in talina; preteluirea atat de ne- dreaptâ dinredactiuneaintrupatainRegulament este pe deplin mantinuta pentru celelalte munci. Dä irisa facultate proprietarului sa intrebuinteze in caraturi ziva lucruIui cu boj, (art.7). Aceste caraturi Irisa nu se vor putea face decat in departare de 12 ceasuri, socotindu-se cate doua mierte sau doua sute patruzeci oca greutate de un bou si se vor tinea in sama drept 3 zile, cuprinzandu-se dusuli intorsul. Pentru caraturi mai departe proprietarul trebue sa s'invoiasca cu sateanul prin buno tocmala. Locuitorul pentru toata rnunca trebue sa lucreze dela rasaritul pana la apusul soarelui, cu odihna de patru ceasuri vara si doua ceasuri iarna. Deosebitele caraturi savarsite intr'o zipe mosia pe care sede sateanul, dela rasaritul pana la apusul soarelui, cu cazuta odihna, se vor socoti drept O zi (art. 8). Noul proiect sporià putin intinderea de pamant atribuita sateanului. Fiecare gospodar, independent de numarul vitelorsale, primia 10 prajini loe pentrir casa si gradinü scutite de dijma, Vi, falce loe de aratura,'i.efalce (40 prajini) Mnat si 20 prajini pasune. Pentru fiecare pareche de boi, sateanul mai primia

Propunerea lui Kisselev, fAcutä intfun scop nobili umanita, rnu fit urmata de succes. Se fAcit chiar contrarul, cilci In loc de a modificA vre tul articol din noua legiuire, o mAnA necunoscufa inserA, pe furis, la sfarsitul Regulamentului, in golul iàsat futre ultimul articof si semnlíturile mernbrilor Adunäril de Revizuire, vestita dispoziliune in urma careia nici o modificare la Regulament mi se puteA face decat in urma ttnei auto- rizri a Sublimei Porti si Cu primirea Curtii rusesti. 1) Vezi textul in Apendice.

www.dacoromanica.ro 433 cate 60 prdjini fanat icAte 60 prajini pasune. De unde rezultd cd: codasul primia 2 Nei. 30.prajini mljlocasul 3 70 fruntasul 5 30 Ca si in legiuirea intrupata in Regulament, proprietarulnu era. silit sd dea mai mult pamdnt decdt pentru 4 boj iI vaca (art.11). De insernnat este art. 12 al acestui proiect, dupd rostirea caruia numai acei ce aveau sa s'aseze pe o mosie dupd publicarea acestei pravili, sau prin casatorie sau prin bejdnie, cad sub dispozitiile ei. Acei ce legiuirea ii gasia statorniciti,aveau sa urmeze in tot cursul vietiilorsa aibd aceleasi louri de cari se folosise pana atunci, cu invoireaproprietarului insa; iar acei locuitori ce s'ar gdsi impartasiti cu mai putin loc decdt intinclerea hotaritft prin legiuirea de fatd, aveau drept sa.-1 dobandeasca. Zilele de lucru urmau sa se faca inchipul urmator: 4 prima' vara, 4 vara si 4 toamna. Zilele de plug insa aveau a se lucra jumatate primavara si jumatate toamna, daca sateanului nu-i venid mai la indernana sa lelucreze toate toamna, (art.13). Locuitorul fard boj aye:A a lucra cele 12 zile cu mánile, locuitorul cu boi avea a le lucra cu cate una sau doua parechi de boj, dupa cum primiá pamant (art. 14). Zilele suplementare: podvezi, caraturi de lemne, meremeturi, se precizeaza mai bine, statornicindu-se la 3 zile cu carul pentru locuitorul cu boj, ziva cu cate doi sau cu cate 4 bol, dupa cati are satcanul si la 9 zile cu palmele pentru palmas, (art. 15 si16). Aceste zile se pot introbuinta numai la meremetul iazurilor si a velnitelor, hambarelor si alte heiuri de pe mosie, sau la niscaiva caraturi pentru iconomia mosiei si pentru casa" stapanului; cand stapanul nu ar avea trebuinta de asa munca, nu are dreptul a cere lucrarea acestor trei sau noud zile". Proprietarul daca nu are nevoie de cele 12 zile cu boj, se va putea invol cu locuitorulprin buna invojald sa-1 intre-

6398 28 www.dacoromanica.ro 434 buinteze la alte slujbe sau se va dtspagubi in bani dupa preturile asezate de Obsteasca Adunare, (art. 21). Mult mai echitabil decat in intaia legiuire este articolul 23, relativ la satenii carora stapanul nu le-ar puteà dd toatd intinderea de loc hotaritd de lege. Ei vor puted sa rdmaie pe mosie facandu-li-se o scadere potrivitd din cele 9 zileproaste, dar lucrand cele 12 zile cu nart, sau se vor putea muta aiure. In acest caz (art. 25) vor indeplini intaiu formalitatile necesare catra Visteriei proprietarul mosiei la care vrcu sa se mute, fiind slobozi a-si vinde sadirile sale", adica viile si livezile lor Otra satenii satului ce-1 parasesc, protimisind irisa totdeauna pe proprietar. Proprietarul obtine (art. 30) dreptul sa departeze pe pi- ranii indaratnici carir pricinui neinvoirt.i oesupunere intre ceilalti säteni, dandu-li de stire cu sase luni inainte de Sfantul Gheorghe, fata cu cu privighitoruli despagubindu-i pentru sadirile lor. Proprietarul este dator sa ingadue pe sateni sä faca muncile lor, iar ei sunt datori a iesi la munca indata ce vor fi chemati sau a pune alti oameni In locul lor. Tarina de rezervd se suprima, fiind privita ca cuprinsd In portiunea fiecarui satean, avand tiecare a pune in corre cate jumatate mierta popusoi indata dupd cules, ceea ce alcatueste o simtitoare scadere in mica intinderé de parnant de araturd atribuitd fiecdrui satean.

§ 4. Observatiile lui Kisselev la proiectul Sfatului Ocarmuitor.

ProiectulSfatului alcatuid o prea usoara imbunatatire -pentru sateni a dispozitillor sectiei VII din capitolul 1II pentru a puted inultami pe Kisselev,care, la 15 Fevruarie urmator, trimise Sfatului observatiunile sale asupra proiectuluP). El aratd ca s'a dedat la cercetari in privinta istoricului

Vezi textul in Apendiee.

www.dacoromanica.ro 435

chestiunii, a caror concluziuni le comunica Sfatului. Acestecon- cluziuni sunt in mare parte cu desavarsire gresite. Kisselev crede ca, cu 25 ani in urmd, satenii datoriausta- panilor cate 12 zile proaste, fara-catime de munca specificata pentru o zii cá hrisoavele lui Grigore Ghika dela 177u(?) si 1777 sunt apocrife. Intaia gresala este o urmare a acelei de a-doua, autente- citatea hrisoavelor lui Grigore Ghika nu se poatepune in indoiala, dar copia ce Kisselev o avea in mana pentru intaiul hrisov purta .vederat o data gresita. Acelas punct de plecare gresit il face sa priveasca asezamantul dela 1805 ca inceput al unei legislatiuni determinate in privinta legaturilor dintre satenii stapani, impunand satenilor, pentru intala oara, catimi de munca determinate pentru fiecare zi de munca (Cu micsorari pentru locuitorii megiesi ai serha- turilor). Apoi el observa, foarte cu drept cuvant, ca ,,alocatiunile de pdmeint fdeute de aceleasi acte (dela 1805) in schinzbul slujbelor suspomenite, erau, dupd localitdti, de 3112 pdnd la 1'12ori mai mari decdt acele atribuite de proiectul Sfatului. Mai arata in sfarsit ca anaforaoai arz-magzarul dela 1805 nu primis.e sanctiunea Portii, probabil din cauza rasboiului cu Rusia care izbucnise in scurt timp. Insa daca incheierile scoase de Kisselev din cercetarile istorice sunt, din cauza lipsei de material, in mare parte ero- natei neadevarate, critica ce el o face proiectului Sfatului din punctul de privire aldreptatii si al adevarului, este cat se poate de dreapta si de obiectiva. In cat priveste principiul de reciprocitate care trebue Isd prezideze la schimbul indatoriri si de foloase respective, preteluirea zilelor nominate ale proiectului in zile reale, conzparatd cu ea' timea de muncd in vigoare n Ucraina, si coinpararea salarutui acestei mund, la vare se mai adauge valora dijrnei, cm arenda portiunilor de pdma'nt acordate sdienilor, ar pune in deplind iumin,d absenta .oriedrui echilibru mire tadatoririle foloasele tdranilor, prin in,sas faptut cd o zi de lucru in Moldova echivar

www.dacoromanica.ro 436 leazd cu una si jumdtate si chiar cu doud zile de lucru in Ucraina cart, la reindul lor, pot fi evaluate, cel putin, la cette doud zile adevdrate", (revaluation des journées nominales du projet en journées réelles,faite sur les taches de travail en vigueur dans PUkraine et la comparaison du salaire de ce travail, y comprix le prix de la dime, avec le fermage des portions de terres accordees aux cultivateurs, mettraient dans le plus grand jour l'absence de tout equilibre entre les obligations et les avantages des paysans, par cela meme qu'une journée de travail en Moldavie équivaut â une et demie et méme A deux de celles de l'Ukraine, dont chacune peut étre évaluée au minimum A 1'2 réelle). Apoi, observand ca nu s'a gasit de cuviinta a se opri in fatatemeiniciei acestui argument, Kisselev adauga ca,chiar privind zilele nominale ca zile adevarate, asemanarea salarului lor, in care intra si dijma, cu arenda paniantului, ar 'Asa totus un prisos in folosul proprietarului. Atragand bagarea de sama a Sfatului asupra anexeiin care sunt expuse in chip dar amanutele acestui argument, mai indeamna Sfatuli Adunarea sa iea in serioasa privire: Adevdrata stare a claselor, astfel cum existd astdzi, fdrd a confundà ceea ce este legiuiti pozitiv in aceastd chestiune cu cotroporile sdveirsite in vremile din urmd; Grija si nemultdmirea impärtdsite de clasa cut- tivatorilor in deobste; Imprejurarile grele ce apasa asupa Turciei. SfatuliAdunarea ar avea deci sa se sileasca sd dis- trugd germenii de nemultdmire cari, mai curd nd sau mai ta'rziu, ar pule& sd aducd crize si conflagrafiuni de- plorabile si sd-i inlocuiasca prin o stare de lucruri a car& mantinere sa poata interesa, mai mult sau mai putin, toate clasele populatiunii. Arata ca a crezut de cuviinta sa pastreze dispozitiunile generale ale proiectului, propunand numai cateva modificari In amanuntimi, consemnate in anexa B. lar la sfarsit declara ea facand Sfatului aceasta comunicare, nu are In vedere sa ,se prevaleze de pozitia lui de sef al

www.dacoromanica.ro 437 ocarmuiriitdriispre a pretindeintroducereaobligatorie a schimbarilor propuse de el,ci este mai mult, din partea lui, o indicatieoficioasaizvoranddinsimtirile unei adevarate dragoste. ,Daed Sfatul Administrativi Adunarea Obsteasca, pre- tuind aceste cuvinte, ar primi proiectul Sfatului asa precum el se afla Intocmit, voiu avea datorie, in cat imprejurarile de astazi ar putea ierta, de a sprijini punerea in lucrare a acestei pdrti a nouelor asezamanturi ;la din impotriva insd intamplare, mi-ar fi Cu neputintd de a 'tia asupra-mi rdspunderea care, mai degraba sau mai tarziu, ar putea sa rezulte din semnalatele necuviinti,i md voiu gdsi atunci inobligatia de a mantine tarea actuala a lucrurilor in aceastd chestiune, aducand imprejurarile la cunostinta Curtii Imperiale pentru a obtine de acolò o hotarire desavarsita". Anexele A si B la adresa lui Kisselev, despre care vorbeste inteinsa, sunt niste lucran igreoaie imai mult con- fuze,o amplificare a adresei ').El faceinteinsele,pe cat se poate punct cu punct, o asemdnare intre asezamantul lui Moruzi proiectul Sfatului. Foarte interesanta insa este socoteala ce o face stabilind valoarea pamantului dat t'ata de acea a muncii cerute. Pretul pamantului este stabilit la 18 lei pe falce, pret. care este acel cu care se arendau de obiceiu moiiIe, ceca ce da :

98 lei pentru sateanul cu 4 boj si 1 vacd avand 5 3/8talci

69 ,, 2 , !I 23 .1

43 ,. ,, " palmele, avand 2 J/s Ud. Zilele de lucru le socote§te :cele cu carul cu patru boj a cate 5 lei, cele cu carul cu doi boj a cate 3 lei 5 parale si cele cu palmelc a cate 1J/2lei. Socotindu-se astfeli luandu-se de baza numdrul zilelor stabilite dRegulament, adied 15 zile cu 4 boi pentru fruntas,

Textul original francez in Dosar No. 7, Trsp 1764, Op. 2013 a Arhivei Statului din Iasi. Traducerea ron-1MA,(foarte rea) inAnalele Parlamentare, III, Ii, p. 399 sq.

www.dacoromanica.ro 438

15 zile cu 2 bol pentru mijlocas si 21zile cu palmele pentru palmas, avem:

Valoarea pämántului Valoarea lucrului Pentru sateanul cu 4 boi 98 1. 75 2 69, 52'/2 palmas 43 , 311/2 Valoarea pamantului ar fi intrecut deci valoarea muncii: Cu 23 lei pentru fruntas, cu 16 lei pentru mij1oca iCu 11 1/2lei pentru codas. Daca la valoarea lucrului se mai adaoga valoarea dijmei, se vadeste o deosebire simtitoare In folosul proprietarului. Aceasta socoteala insa este gresita, cad cele '12zile de lucru reprezintau in realitate, zice Insus Kisselev in nota, 24 sau cel putin 18 zile din Ucraina, fiecare din aceste reprezentand In realitate 1 1/2zire adevarate, ceea ce ar face 36 sau 27 zile reale, la cari adaogand cele 3 zile de daca, valoarea muncii s'ar sul dela 150 la '195 lei pentru fruntas,dela 105 pana la 136 1/2 pentru mijlocas si dela 45 pana la 58 pentru palmas. Dife- rinta in favoarea proprietarului sau valoarea cu care nurnai munca, fard a mal socoll dijma, intrece valoarea arenzei pamantului, ar varia: pentru fruntasdela 97 la 52 lei mijlocas 671/2 36 codas 2 15 Aceasta socoteala este sub adevar, cad catimea de munca fixata pentru unele dinzile, cum sunt celeintrebuintale la prasila, este mult mai mare decat crede Kisselev. La aceasta intampinare foarte greoaie, o repet, Sfatul raspunse prin alta nu mai putin greoaie, In care se combateau argumentele Prezidentulut PlenipoteNiar, mai mult Cu argutii decat cu temeiuri sanatoase. Se vede ca Kisselev kit dada sama ca indaratnicia boerilor nu erà de muiati ca Curtea lui nu ar aproba luarea de masuri mai energice pentru izbanda cauzei ce o sustinea. Caci. il vedem pe el muindu-se de o data si venind cu un proiect de

www.dacoromanica.ro 439 rectificare la acel al Sfatului i),care daca este dar, concis lamurit, paraseste cu totul pozitiunea luata ptina atunci de Kis- selev In- chestiune. El cere modificarte urmatoare: La art. 6. Sa se statorniceasca un numar anumit de zile pen tru fiecare feliu de munca. SA se reduca numarul prajinilor de prasila ce se pot prasi inteo zi la 6. Sa nu se faca pentru coasa deosebirea intre 3 zile cu coasa si1 zi cu boii pentru pusul in stog a unei falci de fan, afec- tandu-i-se 4 zile dé lucru, fara a specifica mai mult. Articolul 7 din proiectul SfaLului sa lipseasca cu totul, el fiind cu totul contrar asezamintelor vechi prin urmare iar- ticolul8. Articolul 12 sa se specifice mai bine. Articolul15sa se modifice in sensul ca sateanul fara boj sa lucreze (peste cele 12 zile cu nart) inca 3 zile proastei nu 9; modificdndu-se in acest sensi articolele 16 si 23. Tabla preturilor de mijloc a lucrului sa se alcatuiasca de Adunarea Obsteasca Obisnuita in fiecare an. Cere o mai buna specificare a indatoririi sateanului, care se va mutà, sa plateasch in folosulcutiei satesti a locuintei sale o suma potrivita cu partea darii lui pe un an la darea sa teased" . Cere ca sa se adauge in aceasta legiuire un nou articol cuprinzand textul articolului 435 al Regulamentului, consfin- tind actul de desfiintare al vecinatatii dela 1749. (Oricari ar fost tendintele ce se putean atribui boerilor in aceasta privintii, aceasta indoita inscriere a aceleasi dispozitiuni constituia un adevarat pleonasm). Apoi cerea o mai lamurita redactare a art. 28 si 29, re, lativi la pedepsirea acelor ce ar smomi locuitori din sate straine si la despagubirea de catre proprietari, pentru sadirile lor, a locuitorilor departati din sate in urma cererii celor dintaiu. Precum se vede, afara de rnicsorarea catimii de prasila, netransformabilitatea zilelor cu boii in zile cu palmele si men-

1) Vezi textul in Apendice.

www.dacoromanica.ro tinerea zilelor de daca la 3 si pentru palmasi, celelalte recti- fican i cerute de Kisselev sunt privitoare la simple chestiuni de detaliu si de redactiune.

§ 5. Kisselev cedeaa asupra punctelor importante, votarea nouei legiuiri.

Proiectul Sfatuluii observatiile lui Kisselev fura prezin- tate Obisnuitei Obstesti Adunan, discutatei votate In sedinta dela 9 Martie 1833 ').Este bine inteles ca se cazuse de acord de mai inainte asupra solutiunii de dat. Boerii triumfau aproape pe toata linia. Ziva de arat, reclusa in proiectul sfatului la 14 prajini in moina, fu mantinuta la 15 prajini, dupa cum era prevazut In legiuirea intrupata in Regulament 2). Aratura urma sa fie grapata semanata. Ziva de prasila ramanea fixata la 12 prajini, cuprinzandu-se culesul, caratul la coserei facerea co$erului la caz de trebuinta. Seceratul care dupa legiuirea cuprinsa in Regulament era de trei clai sau 30 prajini pe zi, iar de 12 prajini dupa proiectul Sfatului, se ridica. la 16 prajini pe Z. cu caratul la ariei pusul in stog, totus o simtitoare usurare, dei aceasta catime de secere cu caratuli claditul, cere 11/2zile cu palmele ',2 zi cu boli. Cositul, pusul in stog a unei falci de iarba, cu ingraditul stogului se socoteste drept patru zile,l'ara a se mai specified cate Cu palmelei cate cu carul. Articolele 7 si 8 relative la preschimbarea zilelor cu carul in transporturi, etc., se suprima cu desavarsire (precum ceruse Kisselev). Articolul 12 al proiectului Sfatului, acel care botara ca satenii a§ezai pana atunci pe o mosie sa pastreze parnantufile de cari se folosise pana atunci, inca pana la moartea lor, era. cu

Anale Parlamentare, III, n, p. 416. In redactiunea definitivä intrupata in Regulament, ziva de arAturd este de 14 priljini.

www.dacoromanica.ro 441 totul modificat. Pdmantul avea sa se dea tuturor locuitorilor dupa acest a§ezarnant; numai pentru tinuturile Covurluiu, Te- cuciu, Falciu §i Tutova, proprietarii se indatoriaua economisi pe locuitorii lar in curgere de vase ani, in pricina pamantului de hrana, ca ei sa se foloseasca de pamantul ce au, fcrind insa instrambdteitirea dintre locuitori, §i dupaase ani apoi §i locuitorii acelor tinuturi vor aveà pamantul legiuit prin acest a§ezamant. Ultimul paragraf alart. 13, (land locuitorilor dreptul sa lucreze toamna toate zilele de plug, se suprima. Articolul 14 se modifica in sensul ca proprietarul poate cere in loc de zile cu carul, zile cu palmele, ncputand Insa pretinde mai mult de 12 zile prin ponturi, ca §i de la acei fara boj. Articolul 15 se modifica in sensul ca fiecare locuitor cu boil sa faca o podvoada in departare de 16 ceasuri dela locul incarcarii pana la locul ducerii, iar daca departarea va fi de opt ceasuri se vor face doua podvezi, socotindu-se o povara de trei mierte de pareche de boj. Deosebit de aceasta, fiecare locuitor cu boj va aduce proprietarului cate doua care lemne din padurea proprietarului sau din alta a carei departare sa nu intreaca patru ceasuri, dand stapanul lemnele. Pentru aceste doua indatoriri locuitorii vor lucra patru zile proaste la lucrul de care va avea nevoe proprietarul pe mo§ia lui. Apoi, toti locuitorii, atat cei cu boi cat §i acei fara boi, erau indatoriti sa lucreze cate 4 zile la meremeturile acaretelor de pe mo§ie; zilele avand a .fi lucrate in fiecare an §i neputand fi rezervate de pe un an pe altul. Articolul 22 se modifica in sensul ca acold unde proprietarul nu are destul pamant pentru a da dupa avzamant, sa se dea moia in trei parti din care doua sa se dea locuitorilor, iar una sa rfimaie a stapanului, aceasta impartire fAcandu-se bine inteles numai pentru locul de hrana: ima$ fanat §i loc de aratura. Articoltil 23, privitor la locuitorii carora proprietarul nu li-ar putea da loc dupa a§ezamanti cari, pentru aceasta pricina ar fisiliti sa se mute sau sa ramaie pe mo§ie maltamin- du-se cu loc mai putin, se modifica prin faptul cà se suprima

www.dacoromanica.ro 442 partea care hotarà ca sunt in drept a cere un scazamOnt pro- porional pamäntul ce-1 au in mai putin, a zilelor proaste ce au de facut. La articolul 33, privitor la nesupunerea la lucrul boerescului a locuitorilor ce sed pe mosii razasesti, se adauga cà acei ce sed pe parti alesei stalpite vor fi supusi la lucru, cai la celelalte mosii razasesti. nefiind acestea poreclite in categoria poreclirei razasesti". Art. 38 adauga cä pddurile sunt eu totut oprite, ramanand a se invol locuitorii cu proprietarii la toata trebuinta. Toate celelaltearticole ramOn aceleasi ca inproiectul Sfatului. Legiuirea astfel votata nu fel Inca Incuviintata de Kisselev. El cerfi, la 12 Martie, Adunarii sa mai faca oaresi cari modificari la art. 12, 15 si 381). La 13 MartieAdunarea incuviintà modificarile cerute de Kisselev la art. 12 si 15, adica Art. 12 se lamuri specificandu-se ca, cand se zicea ca pamantul de care se folosiau locuitoriiinuturilor Covurluiu, Tecuciu, Falciui Tutova, pana atuncisa se -lase In stapanirea lor in aceas intindere Inca pe sase ani, aceasta era In privire catra Intregimea mesii satului". Tar Inca se atingea de im- pailirea intre locuitori, proprietarul sa fie dator a priveghia sa nu urmeze strambatate intre ei; sa iea, cu stirea privighitorului, pamant dela acei ce aveau prea muit spre a da /a acei cari aveau prea putin. La articolul 15 se lamuria ea fiecare sAtean era dator sa faca, sau o podvoada in departare de 8 pana la 16 ceasuri, sau doua podvezi in departare de unul pana la opt ceasuri dela locul incarcarii pana la locul ducerii. Articolul 38 era relativ la dreptul exclusiv al proprietarului asupra padurilor de pe mosiei fusese adaugat de Adu- nare la 9 Martie. Se vede ca Kisselev vol sa rezerve satenilor un drept de folosinta asupra lor. (Intet*unile Prezidentului

Ibid., III ir, pag. 421. Ibid., pag. 422.

www.dacoromanica.ro 443 Plenipotentiar fura comunicate Adunarii verbal de $efii De- partamentelor). Adunarea incepitprin a respinge aceasta cerere,iar a doua zi incuviinta stergerea articolului, de vreme ce dreptul proprietarilor era destul de lamurit prin art. 32 '). Proiectul astfel modificat fa incuviintat de Kisselev la 20 Martie 1833').

§ 6. Punerea In lucrare a legiuirii asupra indatoririlor dintre proprietari si siteni.

Kisselev irisa era foarte ingrijit de punerea in aplicare a nouei legiuiri, din toate actele lui se vadeste teama ca ea sa nu deà Inc la noue tulburari. Spre a le preintampink el propuse): Schimbarea ispravnicilor acole) unde administratia lor l'asase de dorit si inlocuirea lor prin oameni destoinici cari nu ar fi stapaniti de duhul de venalitate de care sunt din nenorocire patrunsi cei multi din ei". Publicarea nouei legiuiri sa se faca dupa 1 April pentru ca satenii sa fi apucat a-si face samanaturile mai Inainte de a o cunoaste, pentru ca subsistenta lor pe un an sa fie asigurata, SA se faca un mare numdr de publicatii pentru ca legiuirea sa poata fi cunoscuta de cati mai multi sateni. SA se alcatuiasca patru deputatii alcatuite de cate patru boeri, cari sa percurga tinuturile lamurind satenilor amanunti- mile legiuirii. El chiar propune o lista de 8 boeri cari sa alcatuiasca aceste comisii. Masura propusa nu t'U pusä in lucrare. Dar la1 Aprilie 1833, se raspan& in 2000 exemplare o proclamatie a lui Kisse- ley, conceputa in termeni mai mult ditirambici si vestind locuitorilor de prin sate" fericirile ce le revarsa asupra lor Regu-

Ibid. Ibid., p. 423. Arhiva Statului lasì, DosarNo. 7, Trsp. 1764, Op. 2013, p. 101-103.

www.dacoromanica.ro 444 lamentul Organic i). Apoi ispravnicii primira, la sfarsitul accleiasi luni, o circulara poroncindu-li sa privegheze cu destoinicie punerea In aplicare a legii si sa raporteze in chip amanuntit chipul In care ea fusese primita de sateni 2). A vem raspunsurile tuturor ispravnicilor. Din continutul lor s'ar parea ca afara de locuitoriitinuturilor Dorohoiu, Car- ligatura, Roman si Falciu, ceilalti ar fiprimit noua pravild cu multamire3). Faptele insa contrazic aceste raporturi, caci mai intaiu vedem pe ispravnicul de Putna, care Meuse doua ra- poarte pentru a arata multamirea locuitorilor, silit sa faca un al treilea din care rezulta Ca nu sunt multamiti de loc 4), lar din unele locuri veni In curand veste ca satenii se pregatiau de fuga peste Dunare si peste Prut. Faptul ca erau nemultamiti se dovedi cu prisosinta in anul urmator, 1834. Satenii lipsiti de arme si de energie nu indraznira sa se mai rascoale dar incepura sa fuga peste hotar :acei din tinuturile Bacaului peste munti, acei din tinuturile limitrofe cu Prutul in Basarabia. Nemultamirea si miscarea de emigrare erau mai ales mari in tinuturile Covurluiu si Falciu. Se nurnì o comisie sub presedintia lui Lupu Bals, pentru a merge la fata locului si a afla pricinile nemultamirii si a-i linistl. Pricinile nemultamirii erau noua pravild prin care se luase parte din pamanturi si jafurile unor proprietari si arendasi cari, nemultamiti cu munca statornicita de Regulament5), cautau s'o mai sporeasca. Lucrurile se linistira numai in anul urmator, satenii supunandu-se pretutindeni soartei ce li se facuse.

§ 7. Cat platiau In realitate sitenii pe pamantul atribuit lor de Regulament. Rdma§itile judeciei.

Am vazut ca Kisselev stabileste valoarea diferitelorin- tinderi atribuite de Regulament satenilor In chipul urmator : ,) Vezi textui in Apendice. Vezi textul In Apendice. Vezi textul in Apendice. Vezi textul In Apendice. Arhiva Statului, Iasi, Dela mcisurilor pentru liniOirea locuitorilor, No. 479 si 580, Trsp. 1764, Op. 2043.

www.dacoromanica.ro 445 98 lei pentru fruntasi avand 5 Wei 30 prajini. 69, mijlocasi 3 70 43 palmasi 2 30 Aceste valori sunt mai degrabaexagerate, caci pretul mijlociu de 18 lei falcea pentru pamanturi detustrele categoriile (aratura, fanat si imas), se Olatia atunci numaipentru mosii locuite, adica unde se arendd pamantul cuniun-.3a datorita de locuitori. Totus voiu luà aceste preturi ca bazaa calculului ce urmeaza. Tot Kisselev stabileste preturile zilei de munca la: 5 lei pentru ziva cu 4 boj. 3 Vs lei pentru ziva cu 2 boj. 1 '12 ,,palmele. Aceste," préturi sunt intr'adevar acele in vigoare la 1833-34. Distribuirea obisnuita a celor 12 zile de boeresc erapre- cum urmeaza :

A) Locuitori cu 4 boj.

Zile cu carul Zile cu palmele 3 zile primavara la aratura. 2 zile la prasila. 3 toamna,, 2 ,,secere. 6 zile 2 coasa. 6 zile Falcea de aratura grapata si semanata se faced cu in-, leMire prima vara in trei zile, in moina, de un plug cu 4 boj; toamna insa, din cauza zilelor mici, trebuiau 4 zile, deci aratura cered 7 zile cu boii. Prasila fiind de 24 prajini, cered 4 zile pentru prasitul intaiu, 4 zile pentru prasitul al doilea, 3 zile minimum pentru disjocat si cules, 1 zi cu 1pareche de boi pentru dusul lor la cosere, pusul inteinsele, 1zi tot cu carul cu 2 boipentru caratul strujanilor si asezatul lor in glugi. Deci trebuiau pentru prasila 2 zile cu carul cu 2 boi si 11 zile cu palmele. Pentru secerea a 32 prajinitrebuiau :3 zile cu palmele pentru secerea propriu zisa si 1 cu carul cu 2 boi pentru carat si cladit.

www.dacoromanica.ro 446

Pentru 40 prajini coast.] puse in stog trebuiau: 2 zile cu palmele la dat fdnul jos, 1 zi cu palmele la adunat, 1zi cu palmele si 1zi cu carul cu 2 boi la fAcut stogul, 1 zi cu carul cu 2 boj la caratul materialului pentru ingrAdire. Deci coasa cereA 4 zile cu palmele si 2 zile cu carul cu 2 boj. lata deci cd fruntasul faced in realitate : 7 zile cu 4 boi la aratura, valordnd, a cdte 5 lei ziva, 35 lei. 5 2 prasild, secere si coasa, valordnd, A cdte 3 78 lei ziva, 15 L5 lei. 11zile cu palmele la prasila, valordnd, à cdte 1 V2 lei ziva, 16 72 2lei. 3 zile cu palmele la secere, valordnd, à cdte i1/2 lei ziva, 4 Y2 lei. 4 zile cu palmele la coasa, valordnd, à cdte 1 112lei ziva, 6 lei. Mai trebue addogit :

1 podvoacIA cu carul cu 4 boj la o depdrtare de 8-16 ceasuri care, cu incarcatul, cu dusul, cu descdrcatul, cu Intor- sul, cu ceasurile de somni de odihna, nu poate fi pretuità la mai putin de trei zile sau 15 lei '). Aducerea à 2 care (cu cdte 4 boj) lemne, cari iardsi fac 10 lei. Avem deci : Cele 12 zile a boerescului in valoare de lei 77 par. 25 Podvoada 15 2 care (cu cdte 4 boi) de lemne ..

Total.. . lei 102 par. 25 La care trebuie adaugita valora dijmei. Aceastd valoare a fost stabilitd la 1852, cu prilejul desfiintarii dijmei, la 72 lei pentru fruntas, 57 pentru mijlocas 42 pentru codas. Voiu presupune cd pretul popusoilor si a fanului va fi sporit, dela 1833 pana la 1852, cu 50 Voi, spre a obtine Valoarea dijmei la

1833, voiu scaded din valorile stabilite la 1852, cate I treime.

1) Legea muntelui dela 1844 o preteluià la 20 lei- pentru locuitorri cu 2 bol. (Manualul Adminislrativ al Moldovei, I, p. 43),

www.dacoromanica.ro 44'7

Vom avea deci pentru valora dijmei fruntasului 48 lei mijlocasului 39 codasului 28 Adaugind acuma valora dijmei de 48 lei la acea a zilelorce se lidia'. la02 lei 25 parale, facute de fruntas, vedem a el îi plateste pamantul atribuit lui cu 150 lei 25 parale. B) Locuitori cu 2 boi. Munca lor era distribuita intocmai in acelas chip ca acea a locuitorilor cu 4 boi, cu4singura deosebirea ca ziva o lucrau cu cate 2 boj, intovarasindu-se cate doi la un plug pentru aratura. Numarul zilelor efective pentru un locuitor cu 2 boi se riclicä dcci la : Zile cu carul Ztle ce palmele 7 zile cu 2 boi la aratura. 11zile la prasila 5 prasila, se- 3 secere cerei coasa 4 coasa 12 18 Aclaugind 5 zile cu boii pentru podvoada si cele 2 care de lemne, avem pentru locuitorul cu 2 boi : 17 zile cu carul a 31/8 lei cari fac53 lei 5 parale 18 palmele a 11/2 lei cari fac 27 Valoarea dijmei 39 119 lei 5 parale C) Locuitori Distribuirea obisnuita era cea urmatoare: 48 prajini prasila echivaland cu 4 zile boeresc 64 secere ,4, 80 , roasa n4 , Pentru 48 prajini prasila ii treceau omului 8 zile lapra- situl intaiu, 8 zile la prasitul al doilea si 6 zile la culesi disjocat, toate cu palmele si 3 zile cu rarul cu 2 boj pentru caratul asezatul popusoilor si a strujanilor. Pentru 64 prajini secereiitreceau celputin 6 zile cu palmele pentru secerea propriu zisa si 2 zile cu carul cu doi .boila caraticl-adit.

www.dacoromanica.ro 448 Pentru o falce de coasa Ii trebuiau 8 zile cu palmele si 2 zile cu carul cu 2 boi. Daca addogim cele 4 zile proaste cu palmele, vedem ca palmasul facea:

40 zile cu palmele a 11/2 lei cari fac. 60 lei 7 carul a 35/4077 .21 ,,35 par. 81 lei 35 par. Adaugand valoarea dijmei 28 Vedem ca pdlmasulisiplated pamantul cu 109 lei Fruntasul îi platia deci stApanului pamantul cu 52 lei 25 parale mai scump decat i 1-ar fi plait pe acea vreme un ai endas. Mijlocasul cu 50 lei si 5 parale mai scump, Palmasul cu 56 lei mai scump. Cu cat era locuitorul mai sdrac, cu atata platia mai scump! Prajina de pamant costa anual pe fruntas mai putin de 5 parale, pe mijlocas 62/3 paralei pe- palmasi aproape 1.2 paralei). Deosebirea provine din faptul ea nartul zilei de ardturd, la care se intrebuintau jumatate din zile satenilor cu hoi, erà bine statornicit2), pe cand acel al zilei de secere, coasd si mai ales prasila, era stabilit inteun chip strigator de nedrept. Din vechiul obiceiu al pamantului, Regulamentul Organic mai lasd sa subsiste: Dreptul taranilor la o portiune minima dar determinata depamant pe hotarul pe care erau asezat in sehimbul unei catimi de munca. Aceasta portiune nu se imparteste intre copiii sateanului la ploartea lui, b led Intreaga unul din fii, ceilalti fii primind, la casatoria lor, portiunea atribuitd de lege numdrului de vite de care dispune. Observ ca' clesi aceasta obligatie a proprictarului nu csle ciar si lamurit specificata In Regulament, ea a fost aplicata in tot timpul regimului regulamentar. Proprietarul mai pastreazd si el cevit din vechile prerogative ale judetului In privinta facerei catagrafiei, incasdrii ddrilor, asigurarii iclistribuirii popusoilor de rezervd ialtele.

Si doar6 acest pa'mant era al loll Pentru primAvara; pentru toamna era preA mare cu o treime

www.dacoromanica.ro REZUMAT

Din cele expuse in paginile de mai sus rezultdca, inainte de intemeierea Domniei, Romanii din Moldovaerau ocarmuiti, cai acei din tarile vecine, de vechiul obiceiu subcare se trezise neamul lor. Pdmantul, avere a neamului, era impartit in hotarepe care erau asezate sate. Fiecare hotar,la rdndullui, era impartit in fasii deopotriva, numite jireabii, corespunzdnd fiecare la cate o casa de gospodar invatra satului istapanita de gospodarul acelei case. Sa tele erau ocarmuite de un judetsau cdpetenie numit cneaz cand era ereditar, jude sau va taman, cand era vremelnic. Judetul care se folosia si el de o jireabie (sau chiar poate de mai multe) judeca oamenii, stringea birulsi-i ducea la rdsboiu. Pentru aceste servicii el primia deta fiecare salean a zecea din roadele pdmantuluii trei zile de slujbd; apoi se folosià singur de dreptul sd tina moard si crasma. Ju- detiile ereditare se impArtiau intre fiiii fiicele cneazului. La intemeierea Domniei, cnejii capata dela intemeietorul ei intarirea tacita, de fapt, a judeciilor lor. In curand aceste intdriri, ca si daniile din loepustiu sau domnesc, se dau inscris. Apoi, judeciile pana atunci inalienabile, incep a se vinde cu consimtimantul Domnului. Dreptul judetului devine un drept scris pe cand acelalsateanului,desieste inc'dneatins, ramane nescris. Rdsboaiele, n lvtilirilesipustiirile pdganilor micsorand mult populatia tarii, ocuparea in jireabii se tulburd si cade in neobisnuintti, in cea mai mare parte a ttirii tinerea sdteanului nu mai este statornicd, el ocupa cand un capta alhotarului, cand altul. Daniilei intaririle serse date de Domni judetilor incep a intemeid credinta ca dreptul judetului asupra hotarului este mai vechiu si mai mare decdt acel al sdteanului. Aceastd credinta mai castigd putere prin faptul aducerii a numaroase co-

29 689S www.dacoromanica.ro 450

lonii strdine, menite sà umple golurile din populatiunea satelor existente sau sa .intemeieze sate noue. Colonii adusi de judet pe un hotar pustiu sau slab populat, privesc In chip firesc pe judet ca avand un drept superior asupra acelui pamant. Cuvdntul de judet cade cu totul in neobisnuinta si este inlocuit prin acel de stapan. Puterea clasei stapAnitoare sporeste din ce in ce :eà reduce prin abuzi mestesug jumatate daca nu mai mult a VI- ranimii la vecinatate. Totus, in veacul XVII, vedern dreptul de folosinta al sateanului asupra hotarului sat Inca in picioare, precum dovedesc Pravila lui Vasile Lupu §i actele de jucle- cata ale vremii. Clasa stapanitoare se imputineaza prin faptul ca multi urmasi de judeti cad la starea de razasie. Un numar de neamuri ajunge mai cu sama in vazai stringe averi teritoriale mari. Putereai trufia lor creste deopotriva cu lacomia lor. Ei tind nu numai a reduce intreaga taranitne la vecinatate, dar chiar a transforma vecinatatea In robie desavarsita. Vecinii sunt vanduti fara mosia pe care locuiesc, hnpartiti, dati de zestre,daruiti. De aici urmeaza o noua sldbire a dreptului sateanului asupra parnantului. Dela mijlocul veacului XVIII lovirile la acest drept se inmultesc. Clasa stapAnitoare se facuse mica de tot, reclusa fiind la o mania de neamuri toff anesti igrecesti, dar bogatia lacomia ei mai crescuse. Obstiile razasesti stint distruse in chip aproape sistematic, din ocinele lor boerii alcatuesc latifunclii mii de falci. Slujba sdteanului care era de 3 zile pe an se sporeste la 12 pentru acei cari sed pe mosii manastiresti,la 6 pentru acei ce locuesc pe mosii boeresti, slujba cOnvertibild in bani. Sta. panii nu-si mai zic stapani de sate ci stdpani de mosii. Granele Incepand a se cere la Tarigrad, stapdnii incep a e cultiva cu ajutorul slujbei. Nemultamiti de cdtimea ei, cer, ca acea catime sA fie statornicita pentru fiecare zi si pun pentru ziva de prasila si de secere niste norme cari cer o lucrare in- treitai "nsesita. Impartirea Poloniei indreapta spre Moldovape Jidovii ce nu mai aveau ce suge acold. Ei invatà pe boeri a cladi

www.dacoromanica.ro 451 velniti pentru cari trebuesc granei incep a lud mosii In arenda. Sub indemnul lor boerii cer dela Domn dreptul de a Ilia dela tdranii cari sed pe mosiile lor, zeciuiala zilelor anului. Ce- rerea aceasta nu este incuviintatd, dar ei obtin o insemnata sporire a slujbei. Alexandru Moruz mdrgineste intru catva dreptul pana atunci aproape nemarginit alsdtenilor la folosinta pAdurilor. Stapanii auuitatde mult de vechileobiceiuri,ei privesc hotarele satelor ca ale lor, se jdluesc prin anaforale ca locuitorii ce sed pe ele li calcd mosiile, dar dreptul de folosintil al sdteanului asupra Intregii catimi de parnant ce ar voi sa cultive dand a zeeea, nu este Inca tdgilduitIn fapt. Anaforaoa dela 1803 pentru protimisirea sAteniloreste -o dovada vie a acestei imprejurdri. Prima loviturd in aceastd privintd o dd asezamantul dela 1805 care, in urma cererii boerilor, sporeste slujbai mArgineste intinderile de imai fanat la care au drept satenii. Cu toata starea ei de decddere, tardnimea opune o impo- -trivire pasiva, aseztimantul nu se poate pune obsteste in lucrare, se fac mai mult tocmeli de bun'd voe. Dar vine ocupatiunea ruseasca: puterea care ni luase la 1812 jumdtate de tard se insdrcineazd sà ni ded o alcdtuire noud, potrivitd cu vremilei cu noua stare a Moldovei, in urma dobandirii inchezesluirii Domniei pamantene, a unei au- tonomii mai largi, a unui tribut mdsurati statornic si a fiber- tdtii comertului. Umilinta de a veded pe strain impunandu-ni cum sa croim legile sub care avea sà traiasca tara, devine Inca mai clureroasd prin faptul ca vedem ocarmuitorul pus de puterea strdind, care numai ganduri bune asupra noastrd nu puted sd aibd, fiind silit sà lupte un an si sà se precupeteasca cu fruntasii tdrii pentru a-i impiedeca sticotropeascd cu destivarsire ,drepturile sateanului. El nu izbUtì. Din toate nedreptatile de care a avut. parte taranimea romAna, cea. mai strigAtoarc este fard indoiald Regu- lamentul Organic. Pe cand clasa stdpanitoare se incarca cu pri- vilegiuri, cu scutiri, cu puteri, cu drepturi si cu foloase, tdrdnimii i se ruped, In folosul aceleasi clase stdpanitoare, folosinta a www.dacoromanica.ro 452 jumatate din pdmantul ce-i Idsase chiar anaforaoa dela 1805, fArd ca macar sd se scadd in schimb ceva din indatoririle ei catrd stdpani ce acestia facuse sd i se impund sub regimul fanariot. I se rapeste totodatasidreptul de folosintd la padure, chiar pentru trebuintile ei personale, de care nici Fanariotii nu cutezase s'o despoaie. Boerimea, in acelas timp parte interesatd si judecdtor, hotareste cu dela sine putere transformarea aproape desdvarsitd a jadeeiei in alod, prefacerea stdpetnilor in proprietari. A trebuit toatd simtirea de neputintd ce cloud secole de umilinti, de siluiri, de jafuri si de lovituri crude de totsoiul o Wise in inima taranului moldovan, pentru a'l impiedeca ca, fata cu o asemene despoiere,el sd nu se rdscoale pentru a apara cu arma ocinile ce i se I-Apia u.

* Despoiarea tdranului nostru de vechiul sdu drept de folosinta a fost fard indoiala mult inlesnità,prin calerea in neobisnuinta a tinerii in jireabii. Dacd acest obiceius'arfiman- tinut la noi astfel cum s'a mantinut in altetali, nu incape indoiald cd taranul moldovan n'ar fi ajuns nici odatd in starea In care a ajuns. Daca tinerea in jireabii se mdntinea, nu s'ar fi putut sdvarsi niel cotropirea dela 1805, nici acea decretata de Regulament si astdzi am avea o tdranime bogatd,puternicd si sdnatoasd. lar transformarea definitiva a judeciei in alod, adicd modernizarea vechiului mod de stapanire a pamantului, s'ar fi indeplinit altfel decat prin masura schioapa, pripita, usuratecd, plina de urmari amenintatoare sifacuta mai Ca samd in scop de popularitate, dela 1864. Tinerea in jireabii dddea taranului putinta sa s'imbogd- tasca, acea in parcele decretatd de Regulament ii lasa numai acea sà se hrdneascd. Cea dintdiu este caracteristica unei cpoci de mandrie, de vlagd si de putere, cealaltaacea a unei \Tenn de umilinta fard margine si de desdvarsitd slAbiciune. lar cauzele pardsirii tinerii in jireabiiau fa. st, filrd indoiald, clesele rdsboaie, navdlirile si pustiirile Turcilor si ale Tdtarilor.

www.dacoromanica.ro APENDICE

URBARII SI ALTE HR1SOAVE DOMNESTI

1. A§ezatnantul lui Constantin Mavrocordat pentru slujba oamenilor ce §ed pe mo§ii 1742, lanuarie 12. In stiinta dam tuturor cui se cade a stl, de veme ce Domnia mea indata ce am venit la scaun voind a face tuturor de obste asezarnant, pe langa altelei aceasta poronca cu tarie am dat ca tot omul mosan, sa fie volnic a stapanl mosia sa. De acum dara viind inaintea Domnii mele, toti Egumenii de pe la toate sfintele manastiri din tara. A ratatu-au mare jaloba zicand, ca satele cu oamenii ce au avut manastirile, ceale mai multe au fost in- fnchinate pe la boeri cu toata slujba lor, de catre care manastirile nici un folos n'au avut,i Inca si cele ce nu era inchinate iarai oameni ce locula pe acele mosii putin folos facea manastirilor, lucrand In voea lor, iar nu dupa dreptate ce s'au cazut ne avand un nart, nici Egumenii voe poronci cat sa cadea si la aceasta cerand dreptate fiindi Sfintiele lor Episcopii a tariii dumnealor toti boierii de fata, asemene au marturisit dumnealor, c'au avut manastirile aceasta strimbatate:si cu dreptate iaste ca sa-si stapaneasca moiile dupa poronca ce s'au dat,i cu toate aceste c'un glas pofti de toti Egumenii hotarirea dela Domnia mea. Pentru oamenii ce locuesc pe mosiele manastiresti cei ce nu sunt vecini sa le dea un nart de cate zile

www.dacoromanica.ro 454

vor lucra pe an cai oamenii sd stie ce va fi slujba lor pe an si Egurnenii mai mult sa nu-i supere. Socotit-am Domnia mea si cu sfatul de obste am hotdrit; tot omul casnic ce va seded pe mosia manastireasca, ori om domnesc ori boeresc, ori slujitor, ori ce fel de breasld ar fi, sd aibd a sluji 12 zile inteun an mandstirii,ori cu dacd, ori cu carul cu bol, de va sluji la ceva sau cu sapa sau ori la ce fel de lucru va fi oranduit de Egumeni toate acele 12 zile sa-i socoteasca,i dijma locului inca sa-si ded tot omul pe obiceiu si vornicii prin sate inca si Egumenii sa-si pue pe care ori socoti. Tara oamenii ce se vor arata cu blastamatii ne urmand de poronci ca sd lucreze mandstirilor dupa hotarirea ce arata mai sus, unora da acestora sd le faca zap Egumenii, sa-i pue la lucru ca sa-si implineasca slujba lor si tot omul dupd ce isi va ispravi lucrul, sd ja ravas dela mana vornicelului in care, sd arate c'au lucrat deplin,i vornicii sd dea sama la Egumeni; acest nart il vor aved manastirile dela oamenii ce nu sunt vecini, jara pe vecinii lor sai stdpane.asca pe obiceiu. Oamenii de prin satele boeresti de s'ar intampla a veni la satele mandstiresti nicidecum Egumenii sd nu-i primeasca, dardiboerii sä fie volnici a lud de prin satele manastirestii sa-i duck' la urma lor, jara ,oameriii straini ori cati de multi ar veni sa se aseze pe mosiile lor slobozi sa fie, si 'acei oameni nici °data sa nu se vecineasca nici sd aiba grija de vecinie. Aceasta facem stire. Acad. Rom., LXV, 125. Foae tipArifa.

2. Asezatnintul tdrii Moldovei din 1743 a lui Constandin Mavrocordat. Poronci ce s'au dat ispravnicilor de tinuturi de cdnd am venit Domnia mea la scaun, dela luna Septemvrie leat 7250 pana acum la sfarsitul lui Martie leat 7251, la fiestecare luna cum aratd in jos anume: Pentru care va poruncim ispravnicilor de pe la tinuturi, ca sa va aflati destepti foartei luati sama ce cuprinde aceste ponturi, se urmati poronca, iintaiu sa se ceteasca la zile de targ si la vama in treizile de targ,i apoi in toate satele ca

www.dacoromanica.ro 455 sa se in$tiinteze pe toti locuitorii, ca de vom AA pe urma din cei ce vin la Divan ca n'au inteles poroncile, sa $titi ca cu urgie và vom pedepsl. Pe la tdrguri $i la tara pe nicairi, casa nimarui cu sila, fara de voia omuluii fara de tocmala de chiriei plata deplina nimene sa nu o gdzdueasca. Gloabe, angarii, claci,pret de un ban, ispravnicii dela nime sa nu iae, afara de gloabele talharilor ce au poronca, ca pentru aceea s'au oprit ca sa nu judece pe talhari, eai glo- baniti judecatorit nu este cu cale, Din casele negutitore$ti, au armene$ti, au jidovesti sau a altora a$ternut, vase, blicle la musafiri dela nicaiuri nemica sa nu se ied, iar cui i se va kid ceva, sa dee jaiba ii se va implini inpatrit. Targurile sa fievolnice islobode la once fel de ori cine cu care va vreà sa se hraneasca, ne oprit sa fie. Cei din straini ce vini vor yen' la ora$e $i la sate sa se a$eze, pecetea lor sa o plateasca osebit; in cisla sa nu fie. Mo$ie cine are, sa se $tie ca s'au dat la tot omul volnicie, a-$i stapani mo$ia sa cu tot venitul, iar unul pe a altuia sa nu stapaneasca, precum se intamplase la unii. de olatul Greeenilor din partea Ciulzuruhui s'au dat eu tot ven,itul in stdpa'n,irea mostenilor. Oamenii straini ce vor veni sa se a$eze pe mo$ii manastire$ti sau boere$ti ori cat vor vred pe acele mo$ii, sa nu se vecineasca afara de cei ce vor fi vechi vecini. - Oamenii ce vor $eded pe mtAii manastire$ti ne fiind vecini sa fie datori a face de om douasprezece zile inteun an, $i dijma sa ded; iar vecinii manastire$ti au boiere$ti sa (led dupa obiceiu. Zile..., cate pe slujba din cei ce $ed pe mo$ii manastire$ti au boere$ti, acele zile cat va fi tocmala sa se oranduiascamai mult in cele $ase luni de vara la fie$te care luna cate; oamenii sa faca slujba pe rdnd, iar nu tot ()data; ear cine se va tocmi Cu bani asemene de patru ori inteun an sa plateasca. Ispravnicii de tinuturi, nemesnici nici de cum sa nu aiba la tinuturi, ci singur ispravnicul s'a fie judecator. Zaharele de orz, etc

www.dacoromanica.ro 466

Mosiile din cele 2 ceasuri latul si 32 ceasuri lungul unde locuesc Tdtarii, cine va dovedi cu drease inaintea divanului mosia sa, s'au hotdrit ca sd stdpaneascd fieste cine mosia sa, sd-si iea tot venitul pe obiceiu. Mosiile afard din cele 2 ceasuri, cine va avea, sd le pa- zeascd sd nu are pe yard, adicd sd ne faca noud stiresa-i oprim, cdci, carele nu va face stire se va pagubi de venitul mosiei

Uricar, I, IV, p. 396.Colecfie de aweinzinte, Jai 1857, p. 7-12.

3. Asezámântul lui Ion Mavrocordat pentru slujba oamenilor ce sed pe mosii manästiresti. 1744, Ianuarie 15. In stiinta ddm tuturor cdrora se cade a sti, de vreme ce Domnia mea indatd ce am venit la scaun, voind a face de obste asezdmant, pe langa altelei aceasta poroncd cu tdrie am dat, ca tot omul mosan, sa fie volnic a stapani mosia sa,i acum dará viind inaintea Domniei mele, toti egumenii de pe la toate sfinte mandstiri din tard, Si ardtandu-ne carti si dela prea iubit fratele Domniei mele, Domnia sa Constantin V.V. intru care aratd, cd au fost ara' tat mare jalba egumenii, zicdnd (ca mosiile) cu oamenii ce au avut manastirile, cele mai multe au fost chinat pe la boeri toata slujba lor, de card carele manastirile nici un folos nu au avut, ìnc i cele ce nu era inchinate, care oarnenii ce locuiau pe acele mosii putin folos facea manastirilor, lucrand in voea lor,iar nu dupd dreptate, ce neavand nici un nart, nici egumenii voe a le poronci cat se cade,i la aceasta cerand; fiindi sfintiile lor Episcopii a tarii idum- nealor toti boerii de fatd, asemene au mdrturisiti dumnealor, caau avutmandstirileaceastdstrirnbdtate i(cadupa dreptate)este casd-sistdpaneascd moiiie. Dupd poronca ce s'audat icutotiicu un glaspoftind totiegumenii hotarire pentru oamenii ce locuesc pemosiile mandstiresti, cei ce nu sunt vecini sa le dea un nart, de cate zile vor lucra pe an, si egumenii mai mult sa nu-i sup2re. DupA hoärîrea

www.dacoromanica.ro 457 ce au facut prea iubit fratele Domniei mele, Domnia sa Con- standin Vodd, socotindi Domnia mea si cu sfat de obste, ca este lucru, si (lela Domnia mea Inca am invoit siam intdrit aceasta hotarire, ca omul caznic, ce va seded pe mosie mands- tireascd, ori om domnesc, ori boeresc, ori slujitor,once fel de breasld a fi, sd aibd a sluji 12 zile in(folosul) mAndstirii,ori cu clacd, ori cu caru cu boi de va sluji la ceva sau cu sa.. sau ori la ce fel de lucru va fi rAnduit de egumen toate acele 12 zile coteascd,i dijma locului incd sd-si ded tot omulpe obiceiu, vornicei prin sate incd egumenii pue pe care ar socoti. lar oam..nii de se vor ardta cu bldstdmatii neurmAnd poroncii ca sd lucreze mandstirilor dupd hotarirea ardtatd mai sus, unora ca acelora sd li that zap egumenii si sd-i pue la lucru,ca sd implineascd slujba lor, si tot omul dupd ce îi va ispravi lucru, sa ieà rdvas dela mana vornicelului, in care sd ardte, cà au lucrat deplind,i vorniciei sd dea seamd la egumeni. Acesta nart il vor aved mdndstirile dela oamenii ce nu sunt vecini, iar pe vecinii lor sd-i stdpdneascri pe obiceiu. Oamenii de prin satele boeresti,de s'ar intampià a veni la satele m Andstiresti, nici de cum egumenii sa nu-i primeascd. Dar si boierii sd fie volnicii a-i lud de prin sal ele mAnastirestii sa-i clued la urma lor. Iar oamenii strdini ori cati de multi ar veni sd se aseze pe mosiile lor, slobozi sa fie, si acei oameni niciodata sa nu se vecinuiascd, nici sd aibd grijd de vecinie. Aceasta facem stire. Originalulin muzeul dela Odessa. (Cat au fost cu putin0 am adaugit cuvintele ce lipsesc).(Nota lui C. Hurmuzaki). Kogalniceanu Ark 1?orn ,1, p. 228-230

4. Act pentru desrobirea vecinilor In Moldova 1749.

Intdriturd. Costantin Neculai V. V.

Aceastd holdire ce s'a facut printeaceasta carte, atdta de catre toata obstia bisericeascd, cat si de catre toti boerii tdrii, am intdriti Domnia mea, cu peceteai iscalitura Domniei mele, ca sd se pdzeascd nestramutat. In tr'alt chip sd nu fie, funie I.

www.dacoromanica.ro 458 Hotärtre Obsteasect. Pareile de pricina vecinilor si la alti luminati Domni, cum si la Domniile Mdriei Sale prea înältatului, luminatului Domnu- lui nostru, Constantin Ntculai V. V. n'au lipsit; iaril la aceastd a treia Domnie si mai multe jalobe fdcand oameniisateni ce -ad pe mosiile mdndstirestii boeresti, facand Ord asupra stapanilor satelor, cd supun cu vecindiate: adecd parandu-le oa: menilor ca acest nume de vecinic n'are osebire de robie si se silea ca sä gdseascd indreptarei mantuire de numele vecinii, ardtand ipricini cd unii dirstapanii satelor s'au obisnuit a vinde pe vecini ca pre robi, s'ai impdrti cu impdrteala ca pe tigani, si a da numele lor in foi de zestre, s'ai despdrti pe copii dela parinti, luandu-i in casa la slujba lor, muta dela un loe la altul ;nefiind acea volnicie a se vinde si a se supune pana inteatata ca pre robi, Pentru care cercetand Maria Sa Vodd cu deamdruntul casft afle adevdrul, din ce pricinuiesc aceste galcevi ineodihnd oamenilor, ce strambatate arfi avand de fac atata necontenite jalobe; si ce va sd zicd vecini, ce volnicie, ce supunere au stdpanii mosiilor asupra lor, cu cat sunt mai supusi decat ldturasii ce sdd pe mosii boerestii fac slujba lor, ca pre robi se stdpanesc, au ca pre tigani, cum au fost obiceiul, au cerut Mdria Sa Vodd rdspunsul la fiestecare din noi. La ease zile a luiAprilie,Joi,intr'a doua sAptamand dupd Pasti, fiind noi cu totii adunati,atat parte bisericeascä ca'ti boereascai alta ObOie in mdnästirea Trisfetitelor,la scosul Sfintelor Moaste, s'au fAcut sobor de intrebäciune acestor pricini mai sus ardtate. La care cu totii cu un glas am rdspuns, mar turisind adevarat cd vecinii robi nu sunt, nici se stapanesc Cu nume de robie; fiindcd numai tiganii au acea robie, cari cu femeilei cu copii lor slujesc pe toate zilele stäpanilor lor. lar vecinii numai partea bdrbdteascd slujesc, scotand la lucru numai un om dintr'o casa, macar cati feciori va avea omul, asemene slujesc ca ilAturalnicii, iar partea femeiascd nu slujeste,nici au acea supunere ca robii, cd vecin va sd zicd sdtean mijlocas fard de mosie, atata numai cd din sat nu este volnic ca sd jasa; care poronca este si dela Domnie si a Visteriei si a Pra-

www.dacoromanica.ro 459

vilii, poroncind, sateanul sa nu fie volnic a ie§I din sat,§i de unde va ie§i sa se dea la urma. Care randuiald s'au pazit §i de Domnii cei vechi, cum s'a vdzut la hrisoavele lor ea, cand s'au parit doua sate pentru un satean, de unde s'au dovedit c'au fost de ba§tina, acolo s'au dat. Numai In lrazneala unora din stapanii mo§iilor i-au suparat fard de cale, cu vanzarile §i impartirile, §i mutante ce s'au purtat dela un loe la altul, li-au dat pricini de jalabe, parandu-le lor o supunere ca de roble, care lucru a se vinde vecinii, sau a se desparti cu impartald, sau a se da in foi de zestre pe frati, sau a se muta din tr'un sat intealtul, sau a se schimba numai pe oameni fard de mo§ie, sau pe copii a-i desparti de parinti n'au fostvolnici stdpanii satelor §i nici de acum Inainte aceasta volnicie asupra lor nimeni sa nu OA cd nu este cu cale. Si cand se vinde mo§ie oamenii sei nu se vcinzd, ci ca ni§te sateni ai satelor in sat sil ramae, facand slujba obi§nuita, insa §i slujba sti o faca cu nart, 24 de zile de om inteun sat, ori la ce lucru se va pune §i dijma sa dea de.. de mo§ie. aset mdrturisim si ne primim, ,i ca stifie pazit acest a§ezamant sd se intareasca §i de Maria Sa Voda. Magazin Istoric pentra Dacia, I I, p. 296.

5. Hrisovul pentru beranari al lui Constantin Racovità, 1756.

Datoria domnilor, a stapanilor acelor ce stapanesc tari §i povatuesc noroade, deapururea este a lua seama, a cerceta etc.

Drept aceea, dar socotind domnia mea §i pentru starea tarei acesteia, unde din darul lui Dumnezeu, §i din mila puter- niciiimparatii ne aflam Domn §ipovatuitor, cercetam prin multi §i cu multe chipuri de intrebdri, din ce pricina In tara aceasta sunt prin multe locuri lipsd de oameni si silisti pustii de multd vreme, la allele de nici au apucat cinevh sd locuiascd oameni pe dcinsele, unele nici stdpet nii mosiei cine este nu se stie; ini au al-Mat unii un fel de chipuri, altii altele, lacare n'am putut da credinta Inteadevar. Ni au ardtat §i aceasta caIn vechele vremi, cum la rapo-

www.dacoromanica.ro 460 satul Domn Vasile V. V. si la alti mai inainte, cum si mai incoace, s'au intamplat de multe ori vremi turburate iprazi la tara aceasta de au pustiit locurile; poate ca s'arfi Intam- plat si aceasta. Dar si de cAnd s'au alinat lucrurile;i s'au facut pacea, cum de n'au Mai venit in tara iar la starea ei? Ne au aratat ca si din pricina birului flind cu asupreald peste putinta locuitorilor, li-au dat pricind de stricdciune; si la aceasta trebueste sd se socoteascd, cdci poate s'ar fiintamplat a face si lucruri ca de aceste, suparare fara de dreptate sipeste putinta. Dar mai de multe ori s'au intdmplati domni buni, poftitori a face bunatate de intemeere,i iar nu s'au putut ca sa se mai intlemeeze cu multimea de norod tara aceasta. Am cercetati pentru partile straine cu care se megieseste tara aceasta, cum si in ce chip se afld pentru multirnea de pomade; si am aflat adevarul ca, in toate partilei multime de noroade se afla,i Moldoveni foarte multi. Sfdtuitu-ne-am cu al nostru cinstiti duhovnicesc pdrinte Sfintia Sa Kir Iacov Mitropolitul tariii cu toti Arhiereii, Episcopii de pe la scaune de pe afard din Aara aceasta,i cu toata boerimea noAstra, ce vom face ca sä putem afld adevarul, isa putem gdsi vreun chip de indreptare build. Si s'au pus la cale de s'au trimes acolo la ddnsii ca sa vie cdtiva dintre dansii aici sd se intrebe, sd cer- cetdm lucrul acesta,sä putem cunoaste adevdrul care s'a si tacut. Si jata au venit aicea doi, trei preotii patru,cinci oameni din cei mai de isprava, iscotandu-i insu-mi inaintea domniei mele si a toatd boerimea, s'au intrebats'Aarate tot adevdrul din ce pricina s'au stricat, s'au dus de aicidin pamdntul Moldovei in parti straine, intr'alte täri,i langa altele ce au aratat ca' este din pricina vremelnicii nestari, adica ne- stiind si nefiind hotdrit ce sd ded bir pe an,si aceasta i-au strdmutat de s'au dus in. tari strdine,i s'au cunoscut a fi oare- cum adevdrul, si au dat pricind sitdrii acesteia de lipsa de oameni, dar si lor cdta rdutate, ca langd alte nevoi ce trag acolo, prea multi i-au intunecat idela stramosasca lor credinta, altii, cari tot ìi defendiosesc stramosescul lorrit, insd numai cu numele; din care pricina mai pe multe locuri lipsesc de nu au nici preoti; unde au si preoti nu au biserici icei mai multi in viata lor, nici la biserica nu mai merg, si mai la

www.dacoromanica.ro 461 toti moartea lor le este fard de nici o grijd de gatirea mortii, altele ca de acestea si mai multe cu lacrimi le-auaratat le-au jeluit acesti de mai sus aratati ce au venit de acolo inaintea domniei mele,i inainte a toatd boerimea divanului nostru. Care rugdminte a lor nu am putut Domnia mea a o trececu vederea, si am vrut si am poftit cu toata voia noastrd ali face mild de bund avezare, iIntemeiata stare,siiatd prin acest cinstit hrisov al Domniei mele, ardtam toata asezarea ce li s'au fdcut. Fiestecare din ziva ce va veni aici in tara, sa odihnd nesuparandu-se oricat de putin sase luni, çi dupd aceea sa intre la asezare, adicd: de tot omul cäsasá deà intr'un an cate zece lei, si de holteiul de vrasta cate cinci lei inteun an. $i acesti bani sa-i dea pe patru sferturi intr'un an, iar vornicelul satuluii vatamanul sa fie scutiti de bir si de desetind pe toate bucatele lor ce vor avea, stupi sau mascuri, sd dea pe zece bucate un leu dupd cum dau boerii. $i gostina pe oile ce vor avea pe drepte bucatele lor, sd (led cate doua parale de oae ivacdrit hied vor da, dar numai °data intr'un an, .iarneu, cate un leu de toatd vita, iar de s'ar intampla pentru vreo trebuintd a Domniei sau a tarii sd se scoata vreodatd cunitd pe vite vara, sou vre un adaosag pe alteslujbe,ei cu de aceste macar cu un ban mai mult, inici ()data sa nu fie su- parati. 44ezarea lor sd fie pe moie, OH a cuituncleli va pldcea locul sd fie de trebuinid,i hrana lor aceluia ce va fi stdpcin mi*ei sd de a dijma obinuitd din farini din f nele, iar din grddinile de pe acasd nimio sd nu le jai, nici de boeresc nimio sd nu lucreze, nici cu claci sd nu-i supere nime, atat stdpet nitoriinzo.siibor, cat dregdlorii jinuturibor. Numai pentru boerescul stapanului sà dea de toatd casa inteun an cate sase potronici, insa trei potronici la Sfantul Dimitrie sitreipotronicilaSfantul Gheorghe. Numai ieitotisa se fereasca, oameni de tara printre dan§ii sa nu primeascd, cum si niscaiva bucate a oameni de i,art sa nu mistuiasca, nici un fel nici la o slujbd, ca apoi nu numai cd dupa dreptate vor pierde milai buna asezare ce li s'a facut, ci Inca se voripedepsi cu urgie domneasca. $i pentru ca sd nu aibri calcare, sau s'd-i supere vreunii din dregatori cu gloabe, hotdrimi aceasta ca, dupd ce se vor

www.dacoromanica.ro 462

stringe multi acesti streini, sa-si aleaga pe unul dintre dansii, cat e a fi mai cu socoteala sit sa se faca judecator intre dansii, sa caute pricini ce vor avea mai mici, iar lucruri mai mari ce vor a yea sa li se caute judecata cu divanul Domnesc. Si asA la toate s'a se urmeze dupa hotarirei pentru ca sa fie pazita si nestramutata si totdeauna statatoare asezarea aceasta, iata cu sfatul D-lor sale toti velitii boieri s'au sfatuiti Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolit si cu toti Arhiereii tarii, sd intareasca cu mare blastarn lucrul acesta sd tie pazit pe deplin,sila toate dupd cum arata mai sus, si sd nu se stramute macar la una si niciodata; ispre aceasta incredintam prin hrisovul Domniei mele aceasta, in care insus Domnia mea am iscalit si am pus pecetea. (fricar, I, p. 193. Colecfie de apzdminte, Ta§i, 1837, p. 12-16.

6. Intdiul asezamant pentru boeresc al lui Grígore (III) Ghika. 1766, Ianuarie 1. Facem stire cu acest hrisov al domniei mele, cd viindu-ni necontenite jalbe delalocuitorii tarii ce sed pe mosii, atdt boeresti cat si mandstiresti, cumi pe moii rdzdmti, prin cari jalbe aratandu-ni ea se asupresc cu lucrulstapanilor mosiei, lard de nici o randueald sau dreptate; asemene multi din stapanii mosiilor ni-au jaluit, precum oamenii ce sed pe moiilelor, nu se supun la nici o slujbd sau, dei se supun, cand licste voia,i catliesie voia. Ce cu aceasta a lor nesupunere se lipsescstapanii mosiilor de folosul ce ar puteA avea de pe mosiile ion.Si asa, cand stapanii mosiilor pentru .locuitori jaluind de nesupunerea lor, cand locuitorii asupra stapanilor moiei, pentru asupreala si peste orânduiald slujba ce eel-eadela dansii, faced jalbe,i mciodata nu se desartd Di- vanul de pricini ca acestea. Pentru care vrand domnia mea a se pune la oranduiala buna aceste pricin, ca ilocuitorii ce sed pe mosiile altora sa nu fie asupriti cu lucrul boeresc, peste randuialaifaradreptate, cum si stapanii mosiilor sa nu se lipseasca de venitul ce li se cade a aved de pe mosiile lor, ce cu oranduialai dreptate ce s'ar pazi, la amandoud pdrtile, se ramae odihnitei multamite; stiind atat locuitoriice au sa

www.dacoromanica.ro 463

lucreze st'apanilor mosiei, cat si stapaniice au nadajdui, a avea venitul de pe mosiile lor, ca s'anu se asupreasca, nici o parte, nici alta, mai mult peste cat s'au socotita fi cu dreptate. latd am hotarit domnia mea pentru fiestecare pricina in ce chip sd se urmeze, aratand prin cincisprezece ponturi carde se vor scrie mai jos cu hotarire: ca fieste care din locuitori, mai mutt deck arata prin ponturi sanu fiesuparati, cum si stapanii moii1or, niminea sa nu cuteze a asupri mai multpe cei ce vor locui pe mo.siile lor, ci intocmai dupdcum se aratd prin ponturi sd se urmezei sa se pazeasca. Adeca: Douasprezece zile (12) sa lucreze fieste care satean intr'un an stapanului mosiei; insd patru zile de primdvara, patru zile de vartii patru zile de toamnti. Fieste care satean sd lucreze aceste douasprezece zile, la randuitele vremi, la once lucru ar avea trebuintd stapanul mosiei, insd din rdsdritul soareluiipana la apus, cu odihna sa ce is'ar cddea cu dreptate, lucrand slujba de azi, dupd cum ar lucrà si pentru insusi trcbuinta sa. Fieste ce om casas si holteiu in varstd tard tata, care va fi de slujba, sa lucreze aceste doudsprezece zile oranduite; iar fldcdul neinsurat ce va sedea in casa cu tatalsau, de va fi $i de slujba sd nu se supere, fiind ca va lucra tatal lui; iar cel neputincios nevolnic sd nu se supere cu slujba intru nemica. Cel care din pricina de boala, sau care ar fi dus aiurea cu alte trebuinte, sau in chiriesg,aiba a da stripanului pentru zilele acele ce era dator sd lucreze cate douazeci .bani noi pe zi, sau sd deà plata pe zi a unui orn ce ar lucra stapanului mosiei cu hac in locui acelui ce n'ar lucra din vre-o pricina aratatd mai sus, ori dupd cum se va puteà invoi. Care din sateni ar vrea sa deft bani la stapanul ca sa nu lucreze, sd nu aiba sdteanul acea volnicie,iar stapanul mosiei de va vroi sd ieà bani pentru lucru, volnic sa. fie. La mosia ce va fi sezator sateanul, acolo sa aiba a lucrà fieste care acele zile randuite, douasprezece zile pe an, sau si la mosia ce va fi aldtarea, cale de treii patru ceasuri, iar de it va duce mai cu depArtare, cale de cinci i ase ceasuri, se socoteasca perder ea zilei din acele douasprezece randuite zile, iar cu podvezii cu alte angOrii sa nu se supere.

www.dacoromanica.ro 464

Lucrand fieste ce om acele douasprezece zile pe an pe randulala ardtatd, sd aibd toti a dai dijma din toate dupd obiceiu, de a zecea la stdpanul mosiei, inimeni sä nu cuteze de a'siradicd de pe tarind pana nu va yen] stapanulmosiei sau omul sdu, ca sa-si id dijma, precum i stapanul mosiei sa aibd purtare de grijd a merge sau a trimite om la vreme, afard numai din grddinele cu legume, ce vor fi numai de trebuinta casei locuitorilor, iar fiind de negustorie sa ded dijma. Satele ce vor fi pe marginea hotarului Moldovei sd lucreze pe jumdtate, adecd sase zilesd lucreze intetin an in trei vremi, cum si bani de a fi sd ded pentru slujbd, pe jumdtate sd dea, adecd cate zece bani pe zi; iar dij ma sd ded fieste cine din toate pe obiceiu. La satele rdzAsesti de se vor aflà sdteni fdrd moii, sd nu se supere cu lucrul, ce sa dee bani, precum s'au hotarit mai sus pentru aceste doudsprezece randuitezile de lucru, dand i dijma dupd obiceiu, a zecea, irdzdsii sd-si imparta intocmai pe cate parti de mosii va aved fieste cine. Vinul, numai stdpanul moiei, sd pue sa se vanda pe mosia sa, cum si care s'ar invol cu stdpanul mosiei, iar altul nimeni sa nu fie volnic a vinde ;iar altfel de bauturd nu vor fi popriti nici sAtenii; asijdereai vinul stdpanului mosiei dupd ce se varinde, sá aibd a vinde si satenii invoindu-se cu std.- panul De va fi trebuintd de arat, catepluguri vor ieì in sat, sá are tot plugul pe zi zece pasi,i pasul sd fie de sase palme: iar de va fi ardtura in Wind. sd are opt pasi, si Cali oameni vor fi partasi la acelplug, arand pasii randuiti sd se socoteascd fieste care de o zi din acele douasprezece zile, atat acel ce va aved un bou, cat si cel ce va aved doi boj sau mai multi, cat si cel ce va fi numai cu capul; iar care nu va fi partas la acel plug, va lucrd acele randuite doudsprezece zile la alte slujbe ce va vroi stdpanul. De va fi trebuintd de prasit, se praseasca fieste care om pe zi o firtd, adecd o a patra parte din pogon, socotindu-se pogonul 48 prdjini fdlcesti. De va fi trebuintd de secerat, sd se ceard fieste cdrui om pe zi trei clai.

www.dacoromanica.ro 465

Dd va fi trebuintá dd cosit fan, sacoseasca fieste tare pe zi jumatate falce. De ba fi trebu'intd de adunat si de cladit, sd adune gd cladeasca fieste careom, pe zi, jumatate falce. Aceste ponturi ce s'au hotaritcu hart, lubrandu-le fieste cine dupa hotarire, sd / se lima in sama hin cele doudsprezece zile randuite pe an, cum si la alt lucru, lucrand fieste cine dui:A -cum S'au aratat prin ponturi, iarasi sa i se tina in 'sama din randuitele douasprezece at; a anului. Iard care din sdtenivor face be- mala pentru lucru cu stapanul moiei, dupa zapisul acelei tocmeli sa se urmeze, si a$a la toate .8a se uilneze nestramutat, ferindu-se atdt Pstapanul mosiei a 'Sill pe ace(' ce Vbe ededpe mosiilor lor, peste eat si hotareste, prin ponturile ce,"sdatatil 4ntrii tacest hrisob, cäi acei ce vor sedea ori pe a cui mosie, sd nu cuteze a lipsi pe stapanul mosiei, cat de putin tlè Ott., s'au hotaritsce si o partei alta se, pazeasctl intocniai dupil dum se hotareste, Scrisii s'au hrigovuI acesta cu toata randuiala dupd cuth se vide de Procopie Dascalul, ffricar, p. 217. Colectie de apzaininte, Taf i8A7,p. 0, 18, 19.Urechie, 1st. .Rorn., Ser. 4774-1786, T. I, h. 148 Achdi Rom., Mss. p, 77-80.

a. A§ezatn'antul pentru boeresc al lui Grigorie Calimah. 1768¡ Maiu 28. Facem, tire cu acest hrisov al Domniei mele, pentru lo- ruitorii tdrii acesteia, ce se afld csederea pe mosii boeresti, manastiresti,i razasesti, cd deapurnrea dd. jalbe cum ca. s'ar asuprind de gdtre slapanii rnosiilor la lucruida alte angdrii peste dreptate-4. mai multi decat s'ar cadea a face pentru hrana ce au pe acele moii. Asijdereai stapariii mosiilur necurmate jalobe daun cat locuitorii ce se aflik cu =sederea pe mosiile Ion nui vor ca sa Jucreze nici acele obisnuite de demult doull- sprezece rile pe ant si nici un folos despre cei ce locuesc pe mOiiIelor hu au, ce inca stricaciune paguba cu calcarea ce fan pelmosiile lor. Deci brand Domnia mea ca sa intre acest luau la oranduiala cu care sä se poroleaSca aceste pricini

4398 30 www.dacoromanica.ro 466 era pana acum necurmate, inici locuitorii sa nu se asupreasca la lucru de catre stapanii mosiilor peste dreptate, nici stapanii mosiilor sa nu se lipseasca de venitul mosiilor ce le .se cade a ved, am cercetat cu deamaruntul atatobiceiurile vechi, ce veau stapanii mosiilor la ale lucrului, cum si hrisovul Dom- niei Sale Grigorie Alexandru Ghika VV., ce au facqt pentru randuiala lucrului la leat 7274 Gen. 1, care hotareste lucrul locuitorilor sa fie peste an iarasi 12 zile, dupa obiceiul vechiu, si aceste zile la pe vreme sa se lucreze S cu ce randuiala; dupa cum am socotit a fi cu cale si cu dreptate ca sa nu se asupreasca nici o parte, nicialta, am facut oranduiala la fieste care lucru, china dim pre larg arata in jos prin 16 ponturi, ce s'au pus inteacest hrisov al Domniei mele: L Douasprezece zile sa lucreze fieste care satean inteun an stapanului mosiei, insa patru zile de primavara, patruzile de vara, patru zile de toamna. Fieste care satean sa lucreze aceste 12 zile la Oran- duitele vremii; ori la ce lucru ar aved trebuinta stapdnul mosiei, insa din rasa;itul soarelui pana la apus cu odihna lui, ce i s'ar aided cu dreptate, lucrdnd slujba de o zi cai cand ar lucrdi pentru insusi trebuinta sa. Fieste ce om casasi holteiu in varsta fara tata, de va fi de slujba, sa lucreze aceste 12 zile randuite, iar fiacaul neinsurat, ce va vede in casa ru tatal ski, de va fii de slujba sa nu se supere, fiind ca va lucrd tatal lui, cum si cel neputinciosi nevolnic, sa nu se supere cu slujba intru nimica. Cel care din pricina de boala, sau ca s'ar fi dus aiure cu alta trebuinta, sau cu chirie, sa aiba a dd stapanului mosiei pe acele zile ce au fost sa lucreze cate 20 bani noi pe zi, sau sa ded plata pe zi unui om ce ar lucra stapanului mosiei cu hac, in locul acelui ce n'ar lucra dinre-o pricina aratata mai sus, ori dupa cum se va puted invol. Care din sateni ar vred sa deje bani la stapanul moviei, ca sa nu lucreze, sa nu aiba acea volnicie, iar stapanul mosiei de va vred sa ied bani pentru lucru volnic sa fie. La mosia ce vafi §ezator sateanul, acolò sh aibà a lucra fieste care acele randuite 12 zile pe an, saui la mosia ce va fialature cale de 3, de 4 ceasuri, dar de '1 va duce

www.dacoromanica.ro 467

-stdpdnul mosiei mai departe, cale de 5 de 6 ceasuri,sa î se soL coteasca pierderea zilei din cele 12 riinduite zile, iareu pod: vezii cu alte angarii sa nu se supere. VIL Lucrdnd fieste ce om acele 12 zile pean, pe randuiala .aratata, se aiba a da toti si dirma din toate dupd obiceiu, dea zecea, la stapdnul mosiei; insa din gradinile din legume ce vor aved pentru trebuinta caselor lor, nu vor dd dijma, lar devor fi gradini de negustorii vor da dijma, dupa obiceiu; i nimeni sa nu cuteze a-si ridicd de pe tarina pLIned, pana nu va veni stapdnul mosiei sau omul sau ca sa-si ied dijma, precumì stapdnul mosiei sa aiba purtare de grija, a merge,sau a trimite om la vreme ca sa-si ied dijma,i locuitorii se Alba datorie a da. de .stire fieste care stapCmului mosiei a vreme ce ar vred sa-si radice panca, pentru ca sa-si ied stapanul mosiei dupa instiintarea ce va dà, dator sa fie stapdnul mosiei indata a aved purtare de grija, sa-si stranga dijma ; dar de nu va ved purtare de grija, ca indata sd-si strdnga dijma, si din zabava ce va face, se va pricinui acelui cu pdnea vre-o paguba, ,dator sa fistapanul mosiel a plali acea paguba. Satele ce vor fi pe marginea hotarului tarii Mol- dovei sa lucreze pe jumatate, adica 6 zile sa lucreze pentru un an in trei vremi ; cum bani de a fi sa ded pentru slujba, vor &I pe aceste 6 zile, 20 bani pe zii vor da sti dijma obisnuità. La satele razasesti de se vor afld sdteni fara de mosie, sa nu se supere cu lucrul, ci sa ded bard' precum S'au hotarat mai sus pentru acele 12 zile rdnduite de lucru, dand dijma dupa obiceiu a zecea,i razdsii sa-si imparteasca intocmal pe cate parti de mosie va- aved fieste cine. Vin numai stapdnul mosiei sa puna sa vanda pe mosia .sa, cum si care s'ar invol cu stapdnul mosiei, iar alt niminea .sa nu fie volnic a vinde; iar altfel de bautura nu vor fi opriti nici satenii, asijdereai vinul stapdnului moiei dupa ce se va vinde, sa aiba a vindei satenii invoindu-se cu stapanul De va fi trebuinta de arat, cate pluguri vor iesi in -sat, sa are tot plugul pe zi zece pasis't pasul sa fie de sase palme, iar de va Et aratura in talina, sa are opt pasi; icdti oameni vor fi partasi la acel plug, avdnd paSii rdnduiti,sti se socoteasca fiecare de o zi din cele 12 zile, atat acel ce va aved

www.dacoromanica.ro 468 un bou cati cel ce va aveà doi boi sau si mai multi, cum si cel. ce va fi numai cu capul, iar care nu va fi partasla acel plug, va lucra acele rdnduite zile la alta slujba ce va vred stapanul. De va fi trebuinta de prasit, sa praseasca fiecare om pe zi o firta, adica a patra parte din pogon. De va fi trebuinta de secerat, sa secere fiece om pa zi trei clai. De va fi trebuinta de cosit fan, sa coseasca fiecare om pe zi jumatate falce. XVL Locuitorii ce se vor afla ori pe a cui mosia cu sederea, sa aiba voe a'si face toata trebuinta hranei pe acea mosiei neoprindu-se de catre stapanii mosiilor; de vor fi vandute cu anui niscaiva moii, iarasi locuitorii acelei mosii sa neopriti despre cei ce dupa vreme se vor intdmpla cumpara- tori acelei mosii, de a-si face toata hrana lor ;i stapanii cari vor aveà mosii de vandut cu anul sa le vanda cu aceasta tocmeala, ca locuitorii acestei mosii sa aibâ voe de asi face toata hrana lor, neoprindu-se despre cumparatofi vor da locuitorii obisnuitaijniä din cele ce vor avea pe acea mosje, auni pentru slujba vor urma dupa cum pe larg se hotareste mai sus. Cu aceastd oranduiala, dupa cum pe larg aratam hotarim mai sus, Incrand fiecare locuitor, se va tine in ama lucrul lui din -cete 12 zile ce sunt hotarate peste an sa lucreze ori, la ce lucru va fi si va cere stapanul mosiei; i stapanul mosiilor, mai mult decat se arata printr'acest hrisov al Dom- niei rnele, sa nu cuteze a supard pe locuitori, cumi locuitorii fiece lucru 'la vretnea sa, dupa cum se arata mai sus, l'ara de nici o pricina iimpotrivire, sa I;ucreze stapdnilor. Uricar, IV, p. 14,(Colegie ac apziírninte. Jai1857, p. 28-32. Acad. Rom., Ms. I, p, 81-84).

8. Anaforaoa Divanului Moldovei din Aprilie 1775 pentru adaugirea zilelor de lucru ale táranilor catre stapanii mosiilor pe cari se hranesc. Prea tnoillate Doarnne! Dupa luminata poronca a Mariei tale ce ni s'au dat prin adunandu-ne cu totii, s'au /cetasi am inteles perilipsul

www.dacoromanica.ro 469 porontii Mariei tale, dintre care cunoastemcu bucuria noastrd, stilpdneasca Mdriei tale purtare grija, care ca un White iubitorde noi, maiinainteprivestichipurile i bunele asezdri ce cauta spre folosuli odihnade obste a §upusilor, dorind a asezd toate stdrile imprejur a acestei patrii dupd ma- surild dreptdtii inteo bunti randuiald, $i fiindca una din celelalte ce ceri punere la cale, este si ordnduiala ce cadea pdzi intre stapAnii mosiilori intre locuitorii ce se hrdnesc pe ddnsele, neporon- cesti Maria ta, ca, adundndu-ne la un loc sd facem unitd cercetard socotintd a acestei pricini,i prin anaford stt instiintdm pe Mdria ta, in ce chip au fost din vechiu obiceiul la aceea, cum S'au urmat mai pe urmd,i in ce chip vom socoti ca sa se oranduiascd acum, ca prin Domneascd hotdrdre a Mariei tale, sd pui la cale, cai cei cu moiile stt se tind odihnitii linitii, ilocuitorii sti stie ce are sd fie datoria lor pentru adetiul tnosiilor, i6e slujbd sd fack ca sä rdmana odihniti, fArd a nu se supard mal mult peste hotdrire. Deci dupd porunca Mdriei tale adundndu-ne facAnd intre noi asupra acestei pricini cercetarei sfat, precum au fost obiceiul din vechiu, cum s'au urmat mai pe urmd,i in ce chip socotim a fi cu cale de a se asezd acum, instiintdm pe Mdria ta. Stiut vafiMdriei tale ca in vremea trecutd a fericitilori intru pomenire rdposatilor Domni ce au stdtut in pArndntul acesta, toate mandstirilesi neamurile boeresti aveau pe mosiele lor vecini, dati" danie si miluire inpre, una cu mosiele de care stdpanitorii Domni, precum adevereazd hrisoavele vechi, si pe acesti veciniIistapftneau din neam in neam, slujindu-se cu dânii la toate trebuintile iin fiestecare vremei loc intocmai cai cu robiitigani, numai cu atdtd deosebire ea pe vecini nu-i puteau vinde cdte pe unul ca pe tigani ;iar cAnd se vinded un sat intrd Îvecinii cdti era In- teacel sat la pretul cumpttrdrei inici nu erau volnici a se duce airea. Iar ceilalti locuitori cdti erau traitori pe mosii std- pftnesti de se hrdneau, dei nu erau vecini, dar la toate trebuintile ce aveau stdpanii mosiei fdra soroc slujiau.Iar la Domnia fericitului intru pomenire Costa ndin Vv. Mavrocordat,. s'au hotdrit din poronca gospodniceascd ca sa nu se mai po- meneascd nime din locuitorii Moldovei cu nume de vecini,ci se aibd toti Volnica slobozenie lor, precum se si cade. Cu toate

www.dacoromanica.ro 470 acestea slujba lor era necontenit ca si mai inainte, la toate trebuintile ce ayeau staptmii mosielor, cum si ceilalti locuitori ce nu eraula numdrul vecinilor, macar ca iards din poruncd gospodniceascd li s'au hotarat atuncea, ca sa aibaa- lucrd la stapdnii mosielor cdte 24 zile inteun an, dand si de a zecea din toate rodurile lor ;dar fiindobisnuiti de mai nainte a fi supusi stapanilor mosiei la toate slujbele, iaras fara de soroc slujiai pentru randuitele zile pana la o vreme. Mai pe urma, din vreme in vreme sterganduse din istov nuMele vecinatatii, rdmdindi ceea cc s'au numit vecini in rdnduiala celorlalti locuitori, au inceput unii dinteinsii nici slujba cea orinduitd pe an, la stdpanii mosiilor a face ;altii din stapdni iarasi silindu-i mai mult si peste ordnduialai putinta lor.Dintr'aceste neso- cotite pricinii judecati se scornià, jaluindu-se de strambatate unii asupra altora,i asa din an In an mergand aceastä randuiala tot spre cadere, ineindeplinind deplin adetiul ce s'au zis cd cei ce se hraneau epe mosii catre stapanii mo,siilor, au ramas pana acum de prea putin folosi slujbd pot sa aiba cei cu mosiele dela cei ce locuesc pe dansele ; iInca putem zicem mai multa paguba, de vreme ca numai cat calcd lucreazd mosiile, dar nici slujba lor o fac deplinai precum se cade, nici clijma semandturelor o dau dupd dreptate,cistran- gandu-si ei mai inainte rodurile lor, lasau pe tarina cele ce ei voiau pentru dijmd, care si aceea mai de multe ori acolò se prapadeste, neavdnd stire stdpanul moiei. Acuin de vreme ca dumnezeiasca Pronie, binevoind patriei noastre, au indltat iaras pe Maria ta la stapdnirea acestei ordndiliri dela care ni se dau toate semnele bunelor nadejdi, avdnd intemeiata intru buna stare prea sdruncinatd patria noastra, nu avem indoiald ca. Maria ta intre aceste folositoare obstesti indreptdri vei punei aceastä pricind care este de obstie la buna randuiala. Socotinta noastrd inteacest chip este de vei gdsii Märia ta cu cale:de vreme ca acum ne-am invredni& a castigd statornicia acea dorita a starii si a stdpanirii, fard a fi ingrozite inimele locuitorilor de prefaceri si stramutOri, ce fiestecare nadejdueste as-ezarea odihnai chivernisala sa la locur ce se afla, nu 1 vai aided cu greu ca sä lucreze la stapdnii mosiilor pe cari se hranesc se chivernisesc, din zece zile una, dandi dijmd din rodurile, de

www.dacoromanica.ro 471 a zecea dupd obiceiu, insa cu hotarire ca sa nu fie volnici a ridicd niminea de pe tarind pandnu vor face intaiu stire stapanului mosiei, ca sd trimeata sd-si iea dijma. Siateasta rdnduiald de slujba a locuitorilor socotind ca nu numai eanu li vor fi lor de stricaciune, ci tried spre Imbelsugarea si fericirek tarii si a tuturor de obste, care de vei socoti Mariata, sa se intareasca si tu luminat hrisov a Mariei tale,ca sa fie statornica si sa cunoasca siurmasii folosulsiodihrta lor din mila Mari& tale, pentru care vet avea Maria ta vesnica pomenire. Iar hotartrea ceadesavarsita amane la a Mdriei tale mila si inalta Intelepciune.

Magazin Istoric pentru Dacia, I,ir, p.192. Colecfie de afezd- mink, Ia§i, 1857, p. 21-24. Anal. Acad. Rom., Ser. II, I, >,n, p.951-53. Ureche, Memor. trreche, Istor. Rom, Ser. 1774-1786, i, t.,p. 148. Uridar, I, p. 133. Ed. II.Erbiceanu, Istoria Mitropoliei de lafi, p. 304. M. S I, p. 92-96. A. R.

9. Al doilea a§ezkimant al lui Grigore (III) Ghica pentru 1ndatorlrile locuitorilor catri sal:dull mo§iillor. 1777, Septemvrie 30. Dupd ce Dumnezeiasca Pronie bine au voit a ne milui de ne-au suit iarasi la Domnescul si stamosescul scaun al Mol- dovei, duo. bun cuget ce am avut si avem, socotind de datorie neaparata privegherca spre indreptareastarilor de obste si paza bunelor ordnduieli intru obsteasca alcatuire cu acele drepte socotinti a P. S.Mitropolitsi a cinstitilorsi a credinciosilor boerilor Domniei mele, spre aceastd Indeletnicindu-ne cutot chipul, prin cat putinta au ertat si prilejurile starii de acum au ajutat, intru toate fdcdnd indreptare cul epadare spre des- radacinarea de istov acelor ce s-au gasit rele si asupritoare obisnuintii, am lasat numai acele de cuviintasi am alcatuit din nou acele ce s'au socotit, spre folosul deobste, vrand o cumpana a dreptatii dupa starea acum cu mijlocire de ajutor catre toata starea boereasca dar si catre toti deobste locuitorii tdrii acestia, facand pentru toate coucheä anume cu iscalitura Domniei mete cu intariri, si prin deosebit hrisov din curga'torul an April 1, intru care se cuprinde si pentru adetiul dela locui-

www.dacoromanica.ro 472 torii ce sed pe mosiile boeresti, cum sa urmeze atdt pentru torirea locuitorilor la stapanii mosiilor cum si pentru dijma obicinuita. Dar fiind cd intru aceasta s-au infatosat Domnieil mele anaforaoa obsteasca a P. S. Mitropolitsi a cinstitilor credinciosilor boeri incä din anul trecut 1775 A.prilie, zicand, am inceput a pone in lucrare socotinta dreptelor alcatuiri, prin care cu dovediri vrednice, incredinteaza acele dintru in vechime legiuiri si dupd vreme prifacere, facand cerere intru rnasurare ca lucrul locuitorilor ce vor sedea pe mosii boeresti sau manastiresti, sa fie zeciuiala zilelor unui an; cdci de mai nainte au fost oloicinuit a lucra precum cerca trebuinta stapanuluiiar de o vreme s'au fost hot:Ara sd fie 24 zile intr'un an. Si macar Domnia mea, dreapta si cuviincioaSd am gasit cererea obsteasca, dar starea locuitorilor de acum siprilej nefi¡nd intru aceasta cu indeman,are, n'au lasat a se implini aceasta dreapta si potrivita cerere,; ce Intro chibzuire dupd starea de acum s-au asezat ponturi 12 zile intr'un an, ddndi dijmd a zecea dintru toate. Si fiindcd aceasta alcdtuire, cu Kea mai dreaptd cunostinta potrivindu-se, Cu alisverilui iindestularea ce au locuitorii dela mosii unde se afla sezdtori, este supritoare pentru stapdnii moii1or, hotardnd Domnia mea ca unnarea sa fie statornicai sa se pazeasca pand cand locuitorii tarii acestia isi vor castiga indestularea stdrei lor dupd cuviinta., iatunci intrû indemnare cu starea lor cea bona, sa-si cdstige stapanii mosiilor dreptatea lor cu sporirea zilelor lucrului, cumpanindu-se dupd starea locuitorilor, dupa urmarea alisverisului si a folosului ce urmeaza care ddnsii dela mosii: dar pdzind dupa neapdrata datoriei neasuprirea locuitorilor intru cat de putin. Iar acorn spre oarescare ajutor la stapdnii mosiilor pentru neindemnarea ce am avut a potrivi neasuprirea icatre sta'panii mosiilor, incat starea sau intamplarile ne vor ierta a se face indreptarea, intru aceasta, hotarim ca peste cuprinderea ponturilor ce s'au asezat, sa fie Inca indatorire catre locuitorii sezatozi pe mosii boeresti sau manastiresti a mai lucra fieste carele pe tot anul doua claci la once va avea trebuintd stapdnul mosiei, sd intocmeasca iazurilei morile, fiindi pentru a lor trebuinti, sa dee ajutor la tocmirea acareturelor de pe mosii; iar din nou cdnd se vor face aceste, sd le faca stapdnul mosiei cu plata la toate

www.dacoromanica.ro 473 mosiele de obste. Iar la mosiile cu asezari sa fi e indator4i locuitorii a face stapanului mosiei pe tot anali una podyoada, aducandu-i iticruri trebuincioase pentru indestularea casei, insa cu departare masurata, sa nu cada locuilorilor cu ingreunare. Si pe langa aceasta sa aduca la casa stapanuluii cate doua care lemma de foc. Iar dupa obisnuintä din intru vechime, dupa dreapta legiuire,flindcd la oranda fiestecareia mosi4 nu se cuvine inpartasire cuiva intru cat de putin, macar de s-au si zis in ponturi, ca afar& de vin, la vanzarea celorlalte bauturi sa fie slobozi si locuitorii, dar fiiindca aceasta in urrna poate aduce iarasi pdgubire stapanilor de mo5ii, intru prifacere la vanzarea bauturilor,i urmeazd asuprire, fara sa fie si pricina vrednica la inpotrivirea dreptatiii a vechei legiuiri, hotarim ca tot feliul de bauturi sa fie si sa se vanda numai a stapanului mosiei,i locuitorii sd fie slobozi a vinde intra alt chip vreun feliu de bautura, deck numai daca se vor invoi ca 8tapAnul fiindi indatoriti locuitorii fiestecaruia .sat a cumpara bdutura pentru trebuinta lor numai de/a oranda mosiei la care se afla sezatori, urmand inteaceasta privighere cuviincioasa din partea ocarmuirei, pentru ca nu cumva Una din stapanii moiiEor sau trechilii lor, sa urmeze thipuri asupritoare catre locuitori Cu bautura necuviincioasd, sau cu vanzare de preturi nearasurate. S pentru sa set paseasca fara strarnutare aceste adaogiri, care ell sfatul ce obste s'au gasit de ctiviir4a spre oarescare ajutor a se face catre stapanii de mosii dupa neindemnarea de acum, care nu ni au lasat pazii catre aceasta cumpand a dreptatii, cum si de catre insusi P. S. Mitro- politul,í ai nostri tc instiV icredinciosi boeri deSavarsit s'au cunoscut, intarim hrisovul acesta.cu iscaliturai pecetea noastra. Urioarta IV, p. 26. (Colegie de Apzdrninte, 1*, 1857 p. 25-28. Acad. Rotn., Ms. I, 05-108,

10. Hrisovul lui Alexandru Ion Mavrocordat Vv., pentru danii din Octomvrie 1785. Dupa ce s'au cetit anaforaua aceasta inaintea noastra, sta tuturnj insumi Don-inia mea de am cercetat si am socotit pe amdruntul cele ce se cuprind prin anaforaua aceasta,i affand

www.dacoromanica.ro 474 socotinta Preasfintiei sale parintelui Mitropolit, a D-lor velitilor boeri pentru toate aceste ardtate mai jos foarte cu dreptate spre credinta obstei, jata dar ca Domnia mea Inca asemenea hoi- tarîmi Intarim, ca sa urmeze de acum Inainteì iii yeci de card toti de obstie la toate pe deplin, dupd cum se cUprinde hotarirea prin atiaforaua aceastai care s'au Intdrit cu a noastra Domneasca iscaliturai pecete. Deci poroncim Donutia mea ca sa se facaiosabital nostru Domnesc hrisov de Intaritura pentru toate aceste sa fia intru statornicie de a pururea In veci.

Indllate Doamne, Din luminata porunca a Maltimei tale, ce prinidula Dom- neascd ni s'au dat, adunandu-ne cu totii, am facut cercetare asupra pricinilor daniilor de mosii, de vii, .de locuri, si de alte asemenea ce sunt obisnuite a se face intre pamantenii acestei care obiceiu In ce chip si pentru ce pricini s'au urmat pana acum si cum am gdsit noi cu cale ca sa hotarasca a se urmd de acum Inainte, dupa poronca lnstiintam pe Inaltimea ta, toate daniile de mosii, de viií de locuri, de tigani si de alte averi, ce s'au facut din Inceput cu cuvantul dreptatii, si cu chipul ce datoria, sau buna oranduiald s'au Indemnat a se face, fiind drepte si cu cale, Para a nu da pricini galcevii, sau de jalbe, au ramas statornicei Intemeiete, iar daniile acele ce s'au obisnuit a se face de cat% cei de starea de jos, si saraci, la cei mai puternici chivernisiti, inefiind puntul rudeniei la mijloc socotindu-le cine-va cu luare aminte lesne se pot cunoaste, ea nu au nici un temeiu de dreptate sau cuviintd. Pentru cd fieste cuvant cu cale se poate da la o pricind ca aceasta a se Indatori, adica cel neputincios, sd ajute pre cel puternic sit a ddrui sdracul celui mai bogat, ce dar la cele mai multe dintr'acest fel de danie, fiindcd se urmeaza o nedreapta Idcomiei strambdtate, atat despre cei ce le dau, catî despre cei ce le iau, pentru aceia savar§i- rile lor sunt pricinuitoare de galceavd, ca uneori cei ce voesc a lud dania, fiind povatuiti de catra nesatiul interesului, me- tahiricesc silnicia supt feliuri de chipuri de fagaduinti} prin cari

www.dacoromanica.ro 475 silesc pre cei mai sdraci a le inchina danie. Alte ori ceice obisnuesc a da acest fel de danie, urmand asemenea Mutate ori pentru ca sd-si izbandeasc6 pizma asupra neamurilori razasilor Ior, ori pentru ca sd se foloseascd, asuprind pe aproapele lor, merg de dau danie la cei mai puternici, unii hiedi lucru ce nu este al lor,i acelor mai multi danie, nurnai numele este de danie pentru ca sd nu aibd cuvant de raspuns neamurilor irazasilor, iar fapta ce intru adevdr este adevdratd vanzare si de multe ori vanzare cu pret mult mai mare decat aceia ce pldteste lucrul, aid ce pre; nu dti un bogat interesat de mosii, pentru ca sa gdseasca chip a se face rdzds in mosiile altora, nadajduind cà cu vreme sd se lateascd dupd dorirea sa, dupd aceea cate sfezi, cate jalbe, cate rAbstiri,i bldstdmuri de cdtrd cei impreund mosinasi, ispita este. de fatd vdzuta mai In toate zilele, dintru acestei alte asemene urmdri a daniilor este cunoscut, ca acest felde danie fiincicd din inceput se ur- zdsc cu rea credintai fard temeiu de dreptate nu pot a nu naste prigonirii galcevi, uneori despre cei ce le dau, alte ori despre cei ce le iau, din care intdrtandu-se necontenite pricini, judecati, se pricinuesc pagube, pierden i de vremei sdracie celor sdraci ddnuitori ineamurilor lor, osdbit de vdtamarea sufletelor ce se imtampld de multe orii la o parte si la alta. Drept aceea ca un obiceiu rdu obisnuiti ca o faptd pricinuitoare de strambatate si de necontenite supardri Divanului, noi socotim cd este cu cale, ca prin luminata poroncd a Trial- timei tale, sd se opreascd hotdrire,i sá nu rnai fie slobod a se mai face niste danii ca acestea, de catre cei sdraci si de starea cea de jos lacei mai bogatiiputernici, fiind opritd aceasta cu boldrirea pravilelor, did scoposul la care privesc ira- zima pravilele, este ca sd siguripsascd ,stapanirea fiestecdruia neaverea sa; iar cu obisnuinta acelor teliuri de danie se ridicd aceasta diafendepsie a stapanirii ce da dreptate fieste cdruia asupra lucrului sdu, ce dar este cd fapta.aceasta este impotriva pravililor. Drept aceea pentru ca sa conteneascd aceste catahrisuri, de acum inainte daniile sa fie slobod numai a se face 'titrerudenie,i intru cei de starea de o potrivd, sau si de cdtra eei puternici de vor vrea la ceisdraci, si de cdtrd toata starea la sfintele mandstiri biserici, unde se dau pentru po-

www.dacoromanica.ro 476 menire,i pentru folosul isufietesc,iar amintire, precum s'au obisnuit pana acum, cu chipurile, si pentru pricinile ce s'au zis, Wâ fie oprit tuturor cu hotdrire de obstie. $i de vor mai indrdzni spre unii dupd hotarirea aceasta a da sau lua niscaiva danii de acest feliu, sa nu se tie in samd, ce sd se socoteasca, ea cum nu s'arfifacut once tocmealA, sau Invoiald ce va face asupra acestuipunt, iar care va cuteza a metaherisl viclesug, dandi ludnd impotriva hotdririlor acestora, asemene danie prin zapiseviclene,iveleturile mai inainte, uffli ca aceia aflandusei dovedindusd, sd fie supusi la pedeapsd, a pagubl amandoud pArtile, atat luctu Ce se Va face danie cati pretul lui cu care sd se folosascd neamurile lor, sau razdsilor Ce vor acele danii. ostibit instiintam pe indl- timea ta, ca asemenea pricini de gdlceavd intre Mosinasi si de supdrare Divanului, ce nasc si din pricina vanzarilor de mosii ce se vand sidin zdlOgiturile ce se zdlogeso pentru datorii, cùmsi de schimhdrile ce se fac urmandu-se la cele mai multe un catahrisis pricinuitoare de neodihna, care si acestefiind trebuinta de a se pune la calea cea mai huna pe urmarea dreptatii, asa am socotit sa se hotarascd. Cdnd va fi sd se vanza vreo mosie, sau parte de mosie, intre cei ce nu sunt Tazasi, sau rudenie, sd fie ciator atat vanzAtorul, cat si cumparatorul, a se infatosa la Divan, aratand zapisul tocmelii, cu pretul cel adevdrat, care dupd ce se va cerceta, apoi dela Divan sd se scrie dal-A dregdtoria tinutului,la care va fi mosia aceea, ca sa se fach publicatia in scase luni, la bate zilele de targ, spre instiintarea acelora care rudenia sau riAzdsiale da protimisiri a cumpara,i 'Ana la ardtata cea de 6 luni vacié neiesind nimene de neamuri sau de razasi ce vorfialce, ca sd cumpere, apoi dregdtoria tinutului sd trimitä marturie inscris la Divan de instiintare,i asa dela Divan sä se intdreascd vanzarea aceea, ca sd ramde statornica, icand rudeniile sau rdzdsii vanzatoriului cari vor fi de fatd, se vor scula sd rdscumpere, dupd ce Va trece vadeaoa ace de 6 luni, ce s'au zis, cum si acesti razdsi i neamuri, ce vor fi instrdinati dela alte tdri, de nu vor yen' pana in cinci ani, ca sd rdscumpere, ce vor ldsa sa treacd mai multa vreme,i apoi vor cere sa rascumpere, sd nu se tie in samd, cererile nici acelor de fatd,nici acelor strdinati,

www.dacoromanica.ro 477

trectind aratate vadele, precum aceasta,i prin hrisovul fericitului intru pomenire Domn Grigorie Ghika Vv., batrdnul este hotarit. Asijderea indatoritoriul ce va aye& mosie, sau vie, sau tigani amanet, pentru datorie,i viind ziva vadelei, la care cel indatorit prin zapisul sau il face stdpan asupra amanetului, nepla- tind datoria, sd nu fie volnic a stapani acel amanet, pana nu va instiinta Divanul, si dela Divan iaras sd se faca publicatie de rdndueala ce s'au, zis mai sus,si pana in 6 luni neiesind niminea dintr'acei ce au protimisiri, ca sa plateasca datoria, sa rascumpere amanetul. Apoi acel amanet sa se scoata la mezati strigAndu-sa dupd obiceiu cu pretui ce se va adaogi,. sa se protimisasca a hid indatoritoriul si sd i se intareasca stapanirea prin hrisov gospod, ca pe urma de se va sculd cineva din neamuri sau razasi aceluia ce au zalogit, pentru ca sa ras4- cumpere sa nu i se tie in sama. Pentru schimburi asernene arn socotit ca este bine ca sa se hotarasca ca oricari vor vre sa faca schimburi de mosii, sa fie datori intaiu a Instiinta Div anul, ca dela Divan sä se cerceteze lucrurile ce se dau in schimb, si dela o parte si dela alta, si pricina sau intercsul ce au indemnat sa se faca acel schimbcare va gas' cu cale sa,e Thtareasca de catre Di- van,siasa iramdie schimbul statornicii iar aminlcre sa nu sa tie in sama, osabit razdsul ce va vre sd schimbe, sau sa vdriza partea sa de mosie, urmdnd dupa ordnduiala aratata mai sus, sa fie dator intaiu a-si alege iasi hotari partea dintr'altor razasi,i asd sa fie volnic a o schimbd, sau a vinde, iar amintere sa n'aiba voe; ca cu acest chip sa lipsasca mul- tele princini si gdlcevi. Deosabit fiindca dinpricina slobodei volnicii a vdnzarilor, si a schimburilor, intre alte neoranduele ce s'au urmat si cele mai multe manastiri, aupierdut din vreme in vreme multe mosii, ce au avut dela ctitorii lor, am socotit. cu sfat de obstie, ca de acum inainte salie opriti egumenii manastii:ilor cu hntarire, ca Fad cu un chip sa nu vAnza din rnoiilmanastiresti, cad instrainarea mosiilor ctiloresti de pe la manastiri, osdbit ca este oprita de pravila, dar pricinueste cea desavarsita stricticiune manastirilor, cumi schimburile de mosii manastiresti sa nu fie slobod a se face fieste cum; ce cand va fi trebuintd de a se face vreun schim,b curnosii MA-

www.dacoromanica.ro 478 nastiresti sa nu se faca Cu alta decal cu alte mosii care sd se cerceteze intdiu de care mitropolitul taril, si de catre Divan si gasindu-se a fi Cu cale,i tnai de folos mandstirii, grin 'Mere- dintate ceree.tari, asa sa se faca, iar altmintere desi se face, sa nu tie In samd nici intr'un chip. Pre Indltate Doamne, pentru punerea la cale si asezarea acestor prieini, cunostinta noastrd intru acest 'chip au dat ca este de cale a se urma de acum inainte, iar pentru cele trecute danii, vanzariischimburi ce s'au facut pana acum, fiindca a se desface este cu neputinta, cdci ce poate de pricind de o necontenita si Wä desavarsit tulburare Intre razasii de mo§ii,i suparare Divanului tale, socotim ca sä ramaie statornice, dupd oranduiala ce s'au fdcut, ce dar ale noastre socotinte gasinduse si de catre Inrd- timea ta cu cale, este bine sa se Intareasca prin luminat Dom- nesc hrisovul Inaltimei tale, ca sd fie intru statornicie deapururea, iar ce desavarsita hotarire ramane la a Inatimei tale malta Intelepciune. August 14. Uricar, IV, p. 31.

11. A§ezimintul lui Aiexandru Moruz pentru páduri, rádiuri §i dumbravi din 1792 Noemvrie 28. Cercetandu-se de card Insusi Domnia mea aceastd sobor- niceasca hotarire, s'au aflat ca este prea cu cale si cu dreptate, vazandu-se cd priveste numaii numai la folosul patriei si la Indamanai Inlesnirea aflarei trebuincioasei cherestele pe la sarhaturii la Tarigrad, cuni la implinirea dreptatii ce trebuia sä aiba cei ce au mosii cu paduri,sa-siiea dreptul venit, precum asemenca iaui cei ce au mosii la camp, deci dar ca ye o dreaptd asezare hotarlm Domnia mea intocmai asemenea sä urmezd, cum pre larg mai jos in anaforaoa aceasta se cuprinde, pdzindu-se nestramutat In veci, ca o folos.itoare dreapta pravila a panantuiui: la care poroncim Domnia mea, D-lor Voastre veliti Logofeti, Indata sa se serie cartile Dom- niei mele pe la toate tinuturile spre InstiintareaipAzirea de obstie a acestei folositoare pravili, pe langa care carti sd se dee si osebite cartile Domniei mele, la mana celor ce vor avea

www.dacoromanica.ro 479 pdduri pe mosiile lor, ca dupa hotarirea aceasta sa -se urmeze nestramutat, iar care din locuitori, ar urma impotrivd, sd se pedepseascd spre pilda altora. Deci s'au intarit anaforaoa aceasta cu a noastra domneascd iscaliturdi pecete.

P. L Doamne, Prin domneasca tiduld ni se porunceste ca adunandu-ne la un loc sd socotim in ce chip sa se urmeze pentru codrii intregii luncii dumbravii radiuri, adica cate cat sa aiba a da cei ce ieau cherestea la stdpanii moiiIor, socotind ca nici stapanii sà nu se pdgubeasca de venitul mosiilor, darnici locuitorii sa nu se supere sau siase asupreasca peste dreptate cu cerere fara randuiala, ce si o parte si alta sa ramae multumiti, pentru ca sa poata locuitorii a nu se lipsi pentru tre, buinta lemnelor,i dupa socoteala ce vom face in ce chip vom gas' cu cale, pe larg sa instiintdm pe I. T. Dupd aI.T, ronca adunandu-ne, am statut a socoti pricina aceasta Cu ama- runtuli cu toata luarea aminte; imacar ca prin condica Visteriei se hotaraste ca numai radiurelei dumbravele sa fie oprite $.1 apdrate, iar luncelei pddurele merei, adica codrii fie neaparati slobozi a taia fieste ciñe ()ricefel de lemn ar vrea,i rnai ales lunca PrutuIui pana acum n'au fost poprild nici odata, dar fiindca dintru inceput era paduri si lunci mai multe decat acum (dupd cum este stiut), la facerea condicelor nu au fost socotit bine cad stricaciune de obstie au putut pricinueasca in vremea viitoare nepaza si neapararea pddurilor, cari paduri ilunci in toata vremea fiind trebuincioase de folos obstiei, se cadea sa se fi pus la cale de a fii acestea supt pazai aparare, a nu se strica fard de cale de catre noL rod; ca In vremea ce va avea cineva trebuintd de cherestea, ori pentru casa sau ori pentru care alt lucru, sd gaseasca prin padurile de pe aproape mai cu eftin pret. Tar nu dupa cum se urmeazd In vremea de acum, a se oumpard cheresteaoa pa durilor Iai1or,i altor trebuinte cu pret mare afara de ran- dueala; care scumpete nu urmeaza dintealta fara numai din departarea padurilor, din care rea urmare ce au fost in pamantul acesta, de a nu fi pazite padurele, dupa cum printr'alte

www.dacoromanica.ro 480 s'au suit pretul cherestelei atdta de mare ca cum ar veni dintealte taxi .Strainei departate. Care aceasta este un lucru foarte vrednic de socotinta, cum ca se cade a se aseza la o buna randuialai paza, ca atat in vremea de acum, cat mai ales si in vremea viitoare, sa se foloseasca obstia cu indestu- lareai eftinatatea cherestelei prin aflarea cea lesnita, atat fieste care pentru a sa trebuinta, cat cai ori in ce vreme s'ar cere cherestea, atat aici, cat si laTarigrad, si pe la sarhaturi: dupa cum impotriva cand nu se va face paza i aparare padurelor se pricinueste greutatei suparare obstiei pentru pricini ca aceStea. Intaiu ca prin paduri se afla multime de lemne cobo- rate jos de putrezesc in zadar, dar locuitorii ce aduo lemne pentru ars in foc de vanzare, )nefiind padurele poprite, cauta care copaciu este mai bun si mai drept, taie pentru lemne de foe, despicandu-1 sa arate frumoase ca sa poata lud pretul cel mai bun (dupa cumi ieau),iar nu cautasa-si incarce carele din lemnele céle uscate ce sunt ()borate la pamant, fiind si mai bune d:- ars, dar mai nearatoase: si mai ales unii oboara copaci din cei marii numai crengele le incarca in care si le aduc de le Wind in targ lemne de ars infoc,iar tulpina ramane de putrezeste in padure in zadar, care dintr'o tulpina ca acelea poate sa incarce 10 si 20 care; dar pentru ca sa nu se oste:neasca îi incarca carele numai din crengi. Al doilea pentru lacatul cherestelei ce vand locuitorii In targurii fac plute de valid la corabii, acei locuitori ce vand acea cherestea taie cate LO sau 15 copaci pana afla un lemn bun de le vine la Masura ce au trebuinta,i pentru un lemn strica 10 si15,si acele lemne ce raman ()borate jo, putrezesci se perd. Al treilea, de multe ori locuitorii ce sunt treitori pe langa paduri nu poarta de grija sa-si faca fan de cu Vara,i iarna ìi erneaza girezi de vite numai cu padurea, de raman copacii cei mai de treaba si dumbravele, care si acestea nu putina stricaciune fac padurelor ;i osebit de aceasta fac pagubire celor cu dumbravele, cà acei copaci daramati pana in 20 sau 80 de ani nu fac ghinda cu care se hranesc oilei mascurii. care pe acea ghinda stdpdnii mosiilor in toti anii ar lud venit dela negutatorii ce fac turme de negutitorie;i inteatata surna de ani raman paguba§i de acel venit ce pot aveit de pe ghinda. Al patrulea,

www.dacoromanica.ro 48t- multi -din locuitori obisnuesc de fac curaturipentnu gat si pen/ tru cosit fdn, taind deardndul copacii dinpadvrek, merei, de o fac camp, care aceasta s'au obisnuit peste totlocul de strica padurelq numai pentru ca nu \Tor sd mearga lacamp pentru departarea locului. Mai, sunti alte Inctrazneli, a locuitorilor dq strica pometii livezile, pricinuindu-se tot dinnepaza, care nefiind voei poronca deja Dornnie nu s'au urmatpana acum4 si cu 4ceastd pticina -multe dumbrAvii padurii codrii au Minas mai edmpi precum este stiuti vdzut de toti, -ea ,in-t tdiu la tinutul Sorocai au fost niste dumbravi ca niste cociri4 acum mai nici se cunosc unde au fost; asemeneai la tk nutul Covurluiului, au fost cativa codrii merei, care erd loarte de trebuintd; caci &Ind erd "vrea poroncà vrednica de grabire ca sa se dea din tara aceasta cherestea pentru trebuinta Ta-f rigradului, sau pe la sarhaturi, acolo se gasiAi prea Cu inlesnire se pogorea la schele, iar acum au ramas cdnip; numai abia se cunosc ciritei;iasemenea au räma ialte pdduri mari,i lunci de pe la tinuturi,i de nu se va face cazuta poprire, cu vreme nu se va aflA, nici ramanta in paduri lemn trebuincios, mai ,,ales cherestea mare pentru trebuinta Tarigra- dului si altor sarhaturi. Deci, la o pricina ca aceasta de tatre noi aceste chipuri de indreptare s'au gdsit cu cale, precurn ara- tdm in jos. Adica: I. Sd fie poprire de a nu se stricA radiurele idumbra- vele sub nici un fel de name, ce stapdnii mosiilor sd Je apere sd le pazeasca,i jdrul ce se face prin dumbravt, stapdnii aceia sd fie volnici a-t vinde cu pretuf ce se vor puted invoi la negustori si la altii ce fac turme de mascuri; lar fara de invoiala stdpftnului de va cutezA cineva sä mananCe jdrul mascurii sau cu oile lui, sau sd tac copaci ce potfi -trebuin- ciosi pentru cherestca, sa se pedepseasca, cum si pe ciubucele ce ta d din padure. ciubuccii, sä dea zeciuiald la stApAnut mosiei din zece unul; asemenea Si din haragii pentru vii, Ldin betele pcntru cercuri si din pari inca sd dea zeciuialA din Zece unul, cum si din nuele- sd dea din zece braturi unul, iar bani sà nu ied stapdnii pentru acea zecivala; pentru ca precum iatlstä- pânii dijmuri de pe mosiile ce au la cdmp, se cade a luAL cei ce au mosii íiu paduri, iar din copacii ce von

31 6398 www.dacoromanica.ro 482 fi clzuti la pdmánt,â hit fi e nlifieni popriti a lua lemne pentrb foc, Mill a nu da nici zecidialti. Lunca Priitului, Vi a Slretului,ialte ¡uncí-vfpaddri sid fie poprite de a nti se strica dupd obiceiul tiorodulul prosti-ti cei te vor aVea sd ta e petard hic sd nu aibâ voe a tdia copaci mariid lea mimai ttengele elsd-vi In- carce catele ttt letrine de cele ce sunt obotate la pdtriant, cdcl acele lemne stint vi bune de atS In foe; iar cOpacii de fag nefiind atdta de ttebuinciovi sa alba ve a taed pentfu lemne'de foc;i and nu vor gasI, nict cobaci de fag, bici alte lemne dih cele oborate jos, atunceA se tae 0 din topatii cd ral ce nu stint de trebuintd, ferind copacii cei buni. Avijdereai cherestea de casaau dé vanzare de va aved SA taie cineva, intdiu sti se Invoiasca tu stdpanuli ddrid Zetiuiala din zece terrine; until sti fie volnici a taia, jar de va Indrazni sd tae fdrd de Invoiald sd se pedepseascai dar be lemnele pentru foe sa nu de a nimica zeciuiald. Padurelevi codri merei be unde vorfi sá aibd datorie neapdratd stapanii moviilof a pune pdzitori, ta asemenea cai luhcele sdfie aparatesi oricine va tdea chereste 'ori de ce fel sa dee zeciuiala moviei din zece lemne unul, lar care va IndrAzni se tae fArd Invoiala stapanului moviei sd se pedepseascd: färä numai de cheresteaoa ce se va tde cu rdn duiald, din portincd domneascd vi pe cheresteaoa ce se va tde pentru biserici, vi pe cea care Ii Vor tde locuitorii ce vbr fiezdtori pe acea movie sa-vi faca casa, sa nu dee zeciuiala, cum vi pentru lemnele de ars in foc din tele obordte jibs, sau .cand nu vor fi de acele din topacii de fag sau dintealti copaci netrebuin- ciovi cum s'au ardtat mai sus. sa nu fie popriti, nicilocuitorii ce vor vede pe acele rnovii, nielaltii de pe aiurea; ci sa fie volnici a loa dupd aceasta rdriduiald ne ddnd nici zeciuiald. ¡Vi Ori Carele voInic sa nu fie a tde pomi pentru lemne de foc sau ori pentru ce trebuintd alta. Spinii. porumbei, catinii alti spini sd nu fie popriti; ce fievte cine se ta d fArd a nu da nici o zeciuiald stdpanului rnoviei Oricine va Indrazni vi va urma inpotriva acestei ho- tdriri; nu numai sd (lea hotdrita zeciulald, ceä se vi pedep-, scasca spre pilda altora: pentru cá cu aceasta nu, se vor

www.dacoromanica.ro Strita. retliurele, i durfibravele, I Itriceiei codrii In iadftr,cu stapanei mosiilor ce vor aved paddri Vorastiga drept Ibt Itiandu-si hotarita zetiuiala a Mrsiilor, ptectitn ieau ceicu ñiöiile te au la Camp, $1 se face b dreapta tampanite de bb- $tie, lar acelor te mi sa tae once fel de lemg (data did tele atatate pe care tinati sa dee ZecitlealA), ini li se lace gici strambatate pentru ci vor da zeciheala rnoieicacilocuitotii vand cheresteaoa cu indestul pre precutn aceasta de catra I. T. eStetiut, itrebue sa dee venitul ìmiiIôt. Nagai si stapanii sd nu cuteze g pricigulsuparare $i asupre ala ha sa-si traga teciueala pentru un fel de thereste dihtr'alt fei; te oseb tbt fella SA gibA lud zetitleala; taci carli vor cute2A t urmarea Inpotriva acesteihothriri, nu numai sa pftgubeaset atea zeciueald, dar hica Sh se si pedepseasta. Osebit mai so- cbtim, insa de se Va gasi si de ettra I. T. cu tale, CA id v re- rhea tomftilor, dupa ce îi radica locuitorii tot lucrul pdmagtu- lui, pe laloturile uride este lisa de letnne, st,Aphnii acei Ce Vol' aye mosii fùrä padure, sa vie sà arate la dortmie, ceránd un ajutor in chip de chica, dela locuitorii ce vor fi seZetori pe acele moii, ca sA jasa lute() 21 sau InCate Se Va sOtoti, Cu plugurile sa are si sa samehe ghindd; iar pe uncle vor fici- ritei sA-i curateasca casrt se leSneasca spre trestere de a se face copad i marl; idomgia porohcind dregatorilor de pe la tinuttirile unde vor fi acele mosii, vor pune in lucrare. chipul acesta s'ar sporl dumbravele si pe acolo unde acum este cu total lipsd,t nici Ioctiitorilor nu le-ar cadea Cu greutate ace clacuire ce ar da spre folosul obstiei. P. 1. Doamne, noi intfacest chip am gdsit cu cale a se urma 1 instiintdm, lat hotdrirea tatntine la Malta Nelepciune a I. T. 1792, Octom. 16. (fricar, I, p. 184. Colectie de aozeminie, Ia§1,1857, p. 57-64. Vez{i(Meat., IV, b. 43. V. A. Utechie, ist. Pon., IV, p. 15. Acad. Rom., Cod. 1, p. 133-138.

12..Ponturile lui Mihai Sulu asupra 1ndaioririlor dintre locuitori §i stapáni de mo01. 1794 Decemvrié 28.

Poriturile in .ce chip eau botarit sa se tn-meze, §is.1 pazeasca la randaiala dregatoriei tinuturilor,í s'ad tritnes

www.dacoromanica.ro 484 poronca Mariei sale Mihail Constantin Sutu .VV. la ispravnicii tinuturilPr. 1794, Decem, 28, Toti locuitorii. de prin sate pe mosia unde se afla cu locuinta, acolo sa are indestul si se seamene, cum si fanat sa-si faca pe mosia aceea, cat va Ii pentru trebuintalpr ;i avand loc indestul la mosia ce sed, sd nu fie ingaduiti a merge pe alte mosii strdine sd are si sd-si faca fanat, ce numai pe mosia aced ce se afla cu sederea. Cand locuitorii dela yre-un sat nu le va fi indestula mosia aceà unde sed ca sa are indestul, isa-si faca fanat,dator sa fie vornicelul satului sa meargd sa se arate la ispravnicii tinutului,i ispravnicii Wand cercetarea, de se vor incredinta cum ca cu adevdrat ei au loe indestul pe mosia unde sed, de arat si de fanat, sa caute pe alte mosii, care se megiesesc, prin stirea stapanului acei moii, sa. Je dee o bucata. de loe de o parte, cat le va fi indestul peetru trebuintalor, uncle sa nu faca stricaciunei paguba stdpanului mosiei, isa-i pue sa are unul langa altul, iar nu re schirat,i sa-siià stapanul rnosiei numai dijma; iar cu (Ina sau cu alta sa nu se supere,j pamanturile ce le pot ara locuitorii atdt pe mosia ce sed, cat si pe locul ce li se va da de pe mosia megiesitd, luandu-si stdpanii mosiei dijma obisnuitd, sa nu fie a le luà pamantul, pand cand vor 'Asa ei singuri de vechiu, cum sila vremea coasei iaras sd aiba. privigherea ispravnicii de a li se da de catre stapanul mosiei iarba de o parte, ca sa-si cosascd fan ;iar cand vor vede pe un stapan al mosiei inddratnic, si nu va vol sd dee loe de arat in vreme cand numai pricinueste stricaciune si pagubire: pe unul ca acelaori de ce stare vafiu sa nu-1 'MO.- duiasca, ce sa-1 faca sa inteleagd a li dà loe de arat cum si cosit, pazind intocmai randuiala ce mai sus se arata ; asemene locuitbrif sd nu fie volnici de a Ultra pe mosii stfaine in sild si fârastirea ispravnicilor si a stapanilor moiibor, nici cu aratul, nici cu cositul. Dalori sa fie ispravnicii, atat primavara. cati toamna, a randul lafieste care ocol cate un mazil zapciu, ca sain- demne pe totilocuitorii tinutului sd are si sa seamené cat de mult, iar care din.locuitori nu-si ya cunoaste folosul sAu, i asemenea .sa-i sileascd sipeste voialor, sipentru ca sa .cu-

www.dacoromanica.ro 485 noasca ca oranduitul zapciu urmeaza dupa poronca, sa fie dator a face izvod de cate chile grail, orz,malaiu, sau once fel de pane au samtinatfieste care sat, atat primavara cat toamna,i a'l da ispravnicilor ca sd vada de s'au facut araturi samanaturi indestul de multe. La vremea primaverii sa aiba purtare de grijd ispravnicii ca fieste care vornicel al satului, din preuna cu satenii sa tocmeasca un vacar sau doi pentru pascutul vitelor satenilor,i herghelegiu pentru pascutul cailor si pastor la oi, si la ramatori,i and vor tocmi satele pastorii numiti, sa iea si zapise dela mana lor, care zapise sa le clued vornicelul, sd le incredinteze cu iscaliturile ispravnicilor,ihacul acestora sa-1 cisluiascd satenii pevitelece vor avea, isd plateasca flete -carele vitele sale, si pentru tarina ce va fiaproape sate, care fiind desgradita poate sd se intample pdgubire, sd faca zapcilic ispravnicii locuitorilor, ca numai decat sa-si ingradeascd tarina.i osebit sa sileasca pe locuitori ca sd-si puei jitari oameni vrednici la locurile ce va fi trebuinta,i pentru ca safie mai pazite tarinile, si sa nu se Intample pagubire, sa chibuzuiasca pe mosiile ce va fi cu putinta de a-si face satele terinai fe- natul, cum si imasul unul despre altul, adica imasul unui sat despre imasul altui sat, cum st tarina si fanatul unuia despre tarina si tanatul altuia, si sa aiha purtare de grija vornicelul cu satenii satului ca sa nu se faca stricaciuni de vite in tarina si in gradini. Stogurile de fan ce vor fi aproape de sat sase ingradeasca cum si stogurile ce vor fi departe de sat, si va fi obisnuit ca sa ingradeasca, iaras dator sa fie vornicelul cu satenii sa pue sa le ingradeasca, dupa cum asemene sa se urmeze si la ariile cu pani ce vor fi aproape de sat. Cand se va Intampla stricaciune in tarina si In grddini, In fanate si la ariile cu pane, de vorfi pagubele facute de vitele tot acelui sat sa se ispaseasca cu vornicul cu trei patru fruntasi, i(land 'marturie in scris, sa implirieascdpa- guba Vornicelul satului, msa prin stirea ispravnicilor tinutului, iar de vor fipagubele de vitele altui sat saualtor oameni straini,atuncea sa se ispaseascaI cu oameni din satul de unde vor fi acei pagubasi, cum si cu oamenii din satul de unde vol.' fi vitele acele ce au facut stricaciuneasi luand pagubasii

www.dacoromanica.ro 486 marturie inscris, sa mearga ja ispravnic sà implineasca, iar sa pu fie volnici impljai singurj,i vornicul satului pentrp nepurtari de grija peurmand dupd poroncd sd se pedepseascd, CAnd vre-unii gin stapanii mosiilor sau din-cumpardtori nu vor urmd dura ponturile gospod,i dupd obiceiul pamantului, la luatul dijrnei si la alte vegituri ale mosiei, si vor vreà sa asupreascd pe locuitori pestedreptate, sa mearga lo, cuitorii sa arate la ispravnicie,i ispravnicii prin cercetarea \Torface,niciintr'un chip sti pu-i ingaduiasca macar once stare de orn ar dar care nu ar vrea sa inteleagd, pentru until eq acela inclata ispravnicii tinkuluil in$tiinteze pe Domnie cq sa se facA punere la cale, VII. Fiind ca pentru randuiala padurilor este facuta mai din nainte hotarirea prin ponturi cu pecete gospod, in ce chip

sd se urmeze, jfiind ca necontenit jaluesc locutiorii ca nu urrneaza dupa ponturi stapanii acei pu pAdurile, ce inpotriva opresc zecipesc, pentru apeea facandp-se ponturi asemene Cu pecete gospod, s'au trimes la ispravnicii tinuturilor, de pe care scotind d-lor copie sa trimeata ca s4 se ceteascA prin toate satele aiat locuitorilor eAti stapanilor de paduri, intrp auzul tuturor, ca cu totii sd se supue poronciii sd urrneze intocfnai sa nu ipgaduiascd ispravnicia niel pe locuitori a urma inprotiva, nici pre acei eu padurile sa ¡ea bani,fiind inprotiva ponturilor, ce se ied zecjuiala deja fieste care feliu de lemn dupd cpm se hotdreste prin pontpri, afara de lernnele de foe, ce au sa iea pimica; lar Pe cgi dintre acei cq padurile. va putea face sd inteleaga, pentru until ca acela sa trimata indata ispravnicul instiiptare la Domnie, ca sa se faca indreptare punere la cale; cum si orAndaril ge prin sate sa nu fie volnici a da baptura pe datorielocuitorilortarani mai mult deck papa la un ieu unui pm, iar parii yor da ruai mull, ()rick de pup, sa §tie eft yew rarridne de acei bani pAgubasi, InsA lainuturile acestea: Teemlu, Covurluiu, Falciu, tova, Grecepii, podr4, Hotdrnicenii, Orheinj, Soroca i inutul Iasului, ce au mai multa dun*, la pontul al 4-lea, uncle§e zipe ca numai deck locuitorii sd-si ingradeasca tarjnile, ir de nu va fi cu putint4 a o ingradj din vre-o pricind a departdrii pAdurilor, sd sileascd pe locpitori de pupe jitari oarnoni

www.dacoromanica.ro 487 vrednici, la locurile pe va fi trebuinta, iapoi s'auzis mai nainte tot asemone, prepum se arata la acelas pont. Uricar, IV, p. 48. Colegie de awdminte, Ia§i, 1857, p. 83-37.

13. Anaforaoa boerilor Divanului catea Domn asupra dreptului de protimisis al locuitorilor la arenda mo§iilor. 1803, Fevruarie 20. Prea Incillate Doamne, Instiintam Inaltimei Tale pentrg mosiele ce sa vand in aranda, ca protimisul la cumparare sd deA locuitorilor ce sod pe dansele, irisa daca li cere mai Inainte de zioa de Sf. Gheorghe, iar dupd trecerea acelei zile nu li se da, cum §i pentru acei ce cumpard moli, pentru mai multi ani ilocuitorii U priveA, stapanind un an saui doi din anii ce aveA sa stapaneascd si apoi cere protimisis. Din care pricinuindu-se multe judecati pagube acelor orandatori, scotandu-i din mosie fara de vreme, in Domnia Mariei Sale luiMihai Sutu V.y. s'au hptarit ca pentru acei ce vor cumparà mosii in °randa pentru mai multi ani,i locuitorii ce sed pe dansele vor cere protimisis la ince. putul celui dintaiu mai inainte de zioa Sfantului Gheorghp sa dee, iar trecand zioa insemnatai apucand orandatorii intrA in stdpanirea mosii lor, pe urnia de vori cere locuitor protimisis sa nu li sd dee, ce sa stapaneasca pana la implinirea anilqr ce se vor puprinde in zapis, urmand i orandatorii pentru ei si pentru hrana dobitoacelor lor dupd hotatirea pontgrilor, fara sa-i asupreasca mai mult, dupa care hotarire de atunci asa sau urmati pana acum,i asemene gdsim cu cale ca este cu drept a se urma si de acum inainte,i iarasi cand va fi ca sa se dea protimisis locuitoriler, in vreme cuviincioasa de'l vor cero toti sattnii p$A sa li se dee, iar daca se vor alege numai doi sag trei din Pei Mai cu ptitere ca se-1 cear4, nu gasim cucale ca sa. se dee numai la doi sau trei, flinddi acei asupresc pe cei mai saraci, dupa cum in destulo pricini sau intamplat. Noi, Doamne asa socotim ca este cu drept a se urma, precum are- tam mai sus. lar hotarirea ce desavarsita 'Imane. la malta intelepciune a Inaltimei tale. Acad. Rom. XXXIV, 33.

www.dacoromanica.ro 488

1 4. Hrisovul lui Alexandru Moruz §i anaforaoa divanului pentru pontul boerescului 1805, lanuar 3.

S'au cetit anaforaoa aceasta inaintea Domniei mele,i cu luare aminte, vazandu-se ca o cerere obsteasca ca aceasta, este mai mult spre a lipsi prigonirile ce urrneaza necontenit intre stapanii mosiilori intre sateni, si ca sa stie hotarit flete-care locuitor clatoria sa asupra slujbei mosiei pe care locueste, se hraneste si se foloseste,i sa stie si stapanul mosiei cat fan si imas are sa dea sateanului sau,i ca sa cunoascai cei neputinciosi stapani a mosielor, slujba datornica dela satenii lor, cu milostivire am primit rugaciunea de obstie a P. S. Mitropolit, iubitorilor de D-zeu Episcopi, i de obstie a cinstitilori credinciosilor nostri boeri, incredintandu-ne mai ales Ca slujba ce se arata prin anafora nu este cu insarcinarea locuitorilor, mult mai putina decal a tarilor megiesite. Drept aceeai cu toata dreptatea neamul boeresc, care se jertfeste in slujbele tarei,se cuvine a avea dreptatile slujbei dela sateni, ca sa nu vie spre cadere neavandi ajutorul acesta; hotarim dar cà sa se faca ihrisovul Domniei mele intocmai dupa ponturile aratate, ca in vremea viitoare sa se urmeze nestramutat siujba aceasta ca o lege si pravilti; dar inca si pro- nomiele cate are cinul boeresc prin ponturi, i obiceiuri sa se pazeasca. F;.3i pentru aceasta poroncim Dumitale vel Vist. ca cu luare aminte sa se faca pentru toate aceste hrisovul Domniei mele pre larg aratator acestor de mai jos si pronomiilor tuturor. Prea Inaltate Doanine, Candi in care alta vreme ar fi putut sistema toata a neamului boeresc a pune cuvantarea cea dreapta, pentru strain- torirea petrecerei sale, si pentru marturisita de totipagubire ce sufera din pricina imputinarei slujbei ce avem dela 16cuitorii acei care locuesc mosiele noastre, se hrtinesc, se folosesc si do- bandesc dela clansele, nici macar. zeciuiala slujbei zilelor anului, dupa a tuturor noroadelor cuviintai dreptate nu avem dela dansii; fara numai douasprezece zile, obisnuite dela o epoca necunoscuta, cand mosiele erau fara pret, tara nelocuita, cheltuelile micsoratei toate intru eftinatate.

www.dacoromanica.ro 489' Acum zicem in vremea dreptei ocarmuiria I. T., prin toate cele mai intemeiate ale noastre nadejdi, acum pe langa toate celelalte laudate puneri la cale a patriei si a simpatriotilor nostri déla I. T., fara de indoirei noi vom astepta indestulare catre aceasta a dreptatilor noastre. Cunoscute sunt I. T., jertfirele celor pururea credincioase a noastre slujbe, in toata vremea, atat catre savarsirile prea inaltelor imparatesti porunci, cat si catre ale pamantului, si ale locuitorilor ifareitrebuinta. Netagaduit este de toti ca acest cin a boerilor radica sarcina pamaptului intru toate intamplarile, stand -fata iinainte la implinirea imparatestilor si domnestelor poronci pana ce mai de pe urma si la intamplatoare jertfire a vietei. Vazute sunt de catre toti maritele de astazi a cheltuelelor, dupa urmatoarea din toata lumea intru toate scumpete. Locuitorii Moldovei in luminate zilele I. T. peihteco multamitoare stare si inteun veac a fericirei lor, cad au dobandit si a darilor usurare si a hava- lelilor imparatesti osebita buna indreptare cu a prea inaltului Devlet indurare,i a I. T. ravnitoare nepregetare, toate cu in- teleapta chibzuire s'au pus la cale pentru dansii. Ei urmeaza alisverisul cel mai folositor pe mosiele noastre hranindu-se pe mosiile noastre cu indestulare, hranind dobitoacele lor, dintr'insele vanzand cu preturi bune,i printeinsele savarsind toate dobandirele lor;i nimica cunoscand stapanii din slujbele lor, *Meat numai cei ce au mosii fara locuinta de sateni, acei au ajuns a ramane mai mult multumiti, iar acei ce au sate locuite, intristatii mahniti de pagaba lor, caci cu slujba de douasprezece zile in curgerea unui an nici analogie ramane potrivita cu pagubirea ce pricinuesc ei moiei, nici chip de a intampina stapanul mosiei acea trebuincioasa si neaparata slujba, dar in sfarsit nici indestulate semanaturi poate a face, ca Sa fie si pentru trebuinta casei sale, sa prisoseascai pentru vanzare la cabanlaii acei ce duc zaharaoa tar& la imparatescul Caban a Tarigradului, lipsindu-li chipul trebuincioasei slujbe catrelu- crarea pamantului. $i asa, din vreme in vreme acei ce slujesc pamantuluii stau fata inainte locuitorii tarei, aceia au ramas mai mult pagubiti,i decat insusilocuitorii Orel, pentru care slujesc boerii la toate intamplarile pamantului. Daca acum nu ne vom umbri cu sprijinirea I. T. la ve-

www.dacoromanica.ro '490 deratele noastre dreptati, ca macar de nu si iarta intamplarea vremelor, dupa cum si insusi noi cunoastem, a se aseza dreapta zeciuiala a slujbei zilelor anului, insa cel mai putin o hotarire a indatorirei slujbei cei trebuincioasa ineaparata -sa se faca pentru locuitoriiacei ce locuesc pe mosiele noastre;fiindca uniidintredansii cu netrebnica urmare slujesc, iaceste putine 12 zile a anului lucrand o slujba nesimtitoare ifara folos numerand numai zile fara se lucreze slujba ce se cuvine unui muncitor pe o zi, izvorand dintru aceasta necontenite prigoniri intre stapani isateni, precum sunt stiute I. T. fiind pururea suparat de jalobele lor. Pentru aceasta dar I. T., astazi aflandu-te parintei stapan a patriei noastre,i noi fui patriei supusii I. T., intru nadejdea parintescului cuget a M. T. ca vom fi ascultatila dreptatile noastre, i nu va fi trecuta cu vederea cerereai rugaciunea neamului boeresc, adunandu-ne de obste cu luare aminte am socotit,i cu durere catre iocui- torii tsarei, simpatriotii nostri, am chibzuit o masurata indatorire a slujbei anului, care WA' nici o sarcinai ingreunare ar puteà locuitoriimosiilor noastre se lucreze randuit in curgerea unui an stapanilor sai. Si pentru toate alcatuind in ponturi socotinta noastra, prin aceasta prea plecata a noastra anafora, cutezarn a le arata L T., care sunt cuprinzatoare nu numai pentru oranduita slujba a sateanului catre stapan, dar nu mai putin pentru cuviintele care stapanul mosiei se indatoreste a OA catre sateannl sau, dandu-i loe de fanat, loc de jrnai loc de arat, Meat dupa curgatoarele preturi de num., numai fanatul este vrednic de indoita slujba decat acea ce se arata pentru dânji ca au se lucreze inteun an. Aceasta dar a noastril prea plecata socotinta, o punem inaintea I. T., si o lasam la acea patrunzatoare intelepciunei milostivirea M. T. ca sa-si afle punerea sa la cale prin chipurile acele ce se vor socoti de catre M. T. si in vremea acea cand dreapta judecata I. T. o ar gasi cu cale; rugandu-ne ca pentru aceasta de obstie a noastra ru- gaciunei cerere sa avem voeai prea plecatul nostru magzar catre prea stralucitul prag a prea Inaltului Devlet aface, aducand glasuri de umilintai rugaciune catre prea puternicul si iubitorul de oameni Imparatul nostru,i care prea inaltatii stapani spre a se cla acum cu milostivire indurarea slobozeniei,

www.dacoromanica.ro 491 catre aceasta, pana (And mai in urma iaras dela prea puternica umbrire a hranitoarei noastre Imparatii vom dobandi, noi sau urmasii nostri, dupa vreme acea milostivitoare desevarsita dreptate a zeciuelei slujbei zilelor anului,j vom ramanea pu, rurea peutru aceasta rugatori catre milostivul ll-zeu pentru indelungarea vietei prea puternicului i prea bunului nostru imparat, care langa toate celelalte nedesartate daruri si mile catre a noastra Nina vietuire, au aratat milostivire si catre aceasta a noastra obsteasca rugaciune. prea inaltate Doamne, cat pentru aceasta masurata a noastra socotinta Øe acum ca nu va cadea nici inteun chip cu insarcinare locuitorilor tarei, simpatriotii nostri, dupa usurintele ce au dobandit ei prin build chibzuirea I, T, atast la a birului alcatuire, cat si la a imparatestilor havalele osebita indreptare, pentru aceasta cu totii de obstie incredintam pe I. T. Iar peutru chibzuirea punerei in buna lucrare acestor randueli, pana se vor obisnui locuitorii cu dansele, ramane a lucra catre aceasta 'Malta istetimea I. T. {End pururea supuse prea plecatele slugi la acele folositoare a I. T, poroncii povatuiri, caci aceasta savar§indu-se, vor aved stiinta de acumi loeuitorii hotarit pentru slujba ce sunt ¡ndatoriti, dar si stapanii nu vor putea cere mai multa slujba decat hotarirea randuelei, dupa cum se urma pana astazi nepotrivirea aceasta; si intru acest chip, I. T. vei trage rugele cele necontenite catre Dumnezeu, si a stapanilor mosiilor §i a locuitorilor sateni, lipsind din mijloc, si cu totul ridicandu-se acea pana acum prigonire de ambele parti. Jata anumei ponturile prea plecatei noastresocotinte s'au insernnat jos, care sunt aceste. Adica: L Cate pluguri se vor aflainsat,datoare safie a ara ki a grapa 80 prajini gospod falcestifiestecare plug pe an, primavara sau toamna, OW va cere trebuinta stapanului

II. Cincisprezece prajini gospod, falcesti sa praseasca fieste care gospodar pe an, asemenea sa strangai Sa care la cose, role stapanului zvada acelor 15 prajini de papusoi, iar cei neputinciosi sa rig se supere. Treizeci prajini gospod, falcesti sa secere i sa care la aria stananului mosiei fieste core casas pe tot anul.

www.dacoromanica.ro 492

O falce de fan se cosascd isd adune si sä o clà- deascd stog pe tot anul fieste care cdsas. Patru claci sa lucreze pe an fieste care salean stapanului mosiei, patru zile ca acele, care si pana acum se obisnuiau, la once slujbd se va intampla a aved trebuintd pemosia aceea asupra careia locuesc sAtenii. Doud care de lemne de foc sa aducd pe tot anul la asezarea stdpftnului mosiei fieste care Wean, care va aved insus caruli boii sdi ;iar cdnd depärtarea satelor dela asezare dela pAduri va cere neaparat pierdere de vreme de cloud zile, atunci sa se invoeascd cu stdpdnul mosiei, lucrandu-i laalta slujba impotriva acestor doua zile;iar acei ce nu Vor aved caruli bofi lor sä nu se supere, si cdti din stdpftnii nu vor aved insusi padurile lor, sà se invoeascd cu acei ce au pdduri ;- iar locuitorii sd nu se supere cu plata de lemne nici Cu brudina la trecatoarele apelor. Satele dela tinuturile Lapusna, Orheiu, care se hottt- resc cu raiaoa Benderului, isatele delatinutul Covurluiului care se hotdresc cu raelele SAccii, MO si a Ibrailei,i satele tinutului Putneii Tecuciul care se hotdreste cu raiaoa Ibrailei Cu Tara-Româneascti,stt aiba a lucrà pe jumdtate dintru aceste mai sus rdnduite. Asemenea itoate satele tinuturilor: Hotarnicenii, Codrui Grecenii, iardsi pe jumdtate sd aibtt a lucra.Iarcelelalte sate de pe la-tinuturileärei,afard de acestc mai sus ardtate, sd aibd a lucrd deplin cele mai sus rdnd uite. La meremeturile iazurilor si a morilor sa ded locu i- torii ajutorul ce va fi de trebuintd; iar din nou cdnd se vor face, sa se faca cu cheltuiala stdpdnului. Dijma sa se ià din toate zecea, cum si din legumele, care fac pe latarini locuitorii pentru negutitorie; osebindu-se numai gradinele ce sunt pentru insus a lor trebuintd. Si atat sdtenii, cdtiItiturasii sd fieindatoriti a strange dijma, si a o card la aria si la coserele stApAnului moiei,i nimenea sd nu cuteze a rtidicd de pe tarind rodurile sernandturilorsale mai inainle de a veril stdpdnul mosiei sau vechilul sau se mdsoare dijma ; insa dator sti fie si ,stapanul a trimite omul säti in vremea cuviincioasd ca sd mdsoare si sà strangd dijma ;jar cAnd

www.dacoromanica.ro 493 cuvant va face intarziere si va mijloci trecere de vreme, nu este supus locuitorul a astepta. Dijma fdnului,insusi acei ce vor cosi pe mosie sd fie datori a o si strdnge, si a o face, stog pe locul acela a gmatului unde au fdcut cosirea. Dijma de stupi sa fie din cincizeci unul; iar care nu va avea pana la numftrul de cincizeci, sd pldteascd Cate cinci parale de tot stupul, asemenea urmandu-sei pentru ori cati vor mai trece peste cincizeci, sau peste sutd. Nici un fel de bautura la satele si mosiile ce sunt cu stApAni sd nu fie slobozi locuitorii a vinde, nici sd aducd din altd parte, fdrd numai stdpanul mosiei sd aibd si sd vändd; lar bauturile din insusi roadelei viele lor ce vor avea pe insusi mosiea locuintei, sâ fie slobozi, numai pentru insusi a lor trebuintd, fieste care a le metaherisi pana la 20 a lunei Dechem- vrie, necutezAnd a vinde si la altii in lduntru, in sat. Pentru pdsunea oilor istdnile lor, stdpanul mosiei nu se indatoreste a da osebit imas pentru oi, Para tocmald invoke; afard numai daca pana la zèce sau cincisprezece oi, vor aved vre unii din satenii acei cari sunt lipsiti de vaci bol,i acele oi se vor pftsuna chiar in imasul satului,sd fie slobode; iar celelalte toate sd plAteasca cate patru perale pe an pentru pdsunarea for, afard numai de miei. lar dacai aceste cate zecei cincisprezece oi a fieste cdruia sjateanle vor impreuna unii cu alii fAcAnd stand, sd se invoeascdi pentru acele cu stapanul prin tocmald, cdci nimenea nu poate a face, stand fdra. tocmald.. Ingrdditura tarinelor, coserele de papusoi la stdpanii mosiilor sd se faca de catre insusi sAtenii mosiei asupra cdreia locuesc ; Insà cosere sa faca numai pentru pdpusoii aceia care vor fi semanati de boerescui luati din dijrna; iar nu si pentru acei care vor mai semana stdpdnii osebit, Cu plugurile lor Cu plata. La mosiele unde nu vor aveá trebuinta stapanii de lucru hotdrit, sd se urmeze invoeala ce se va face cu locuitorii. Fiecare om cdsas sau holteiu in varstd färâ tata, care va fi destoinic de slujba, sa ailyd alucra cele randuite; iar flAcdul neinsurat ce va sedea in casa Cu tatal sal, de va

www.dacoromanica.ro 494

fi si tit slujba, sA mi se gupete, fiiridcd vh lutta tathl sdu. Ase- menea i acei neputinciosii nevolnici sd nu se Supete tntru

Cel care va fi dug in chirie petitru aliSverisul sau cu vreo altd trebuintd a negutitoriei sale, §i nu va putea SA lticreze la Vreme, .SA fie dator a pldti altui om, ca SA lticreze in iocul lui inttu atea vreme, sau precurn se va frivol 'at stdpanul Mosiei; iar acel chre sé va ttimite de t Atreat penttu trebuinta pdmantului si nu vh putea sa lucreze, sd fie datnt satill A pune alt om in locul lui, la vreme, ca sd lucreze. La mosiele ce se vot afla locuitorii cu sedeted, acolo SA aibd a lucra tele tanduite, sau mai departe ta cale de patri sau cinci ceasuri, iar nu mai ¡Twit; iar de va avea trebuintd stdpanul mosiei a'i duce Cale mai depArtata ea lucreze, pana la sapte ceasuri, sd socoteascdi sd le tie in searnd pierderea vremei acelor mai multe ceasuri, a mersului si a in- toarcerei din hotdritele slujbe a lucrului. La mosiele acele care sunt din apa Nistrului pana in apa Prutului, sd fie elatoristdpanii a da lot de fanat sae- nilor dupd cum mai jos se aratd, adecd: 8 fdlci fruntasului pentru 16 vite. 6 mijlocasului , 12 vite. 3 ,codasului 6 vite. lar la mosiele ce sunt intre Pruti Siret, sd le deft loc stdpanii, 6, 4 si 2 fdlci; si la mosieie cele ce sunt peste apa Siretului sd le dea fanat in jumdtate, adecd 3, 2 si ffdlci, asemenea si altor de starea a patra pentru cate vite vor aVea, sd le dea cate jumdtate de falce de vitd; lar avand locuitorii trebuinta de mai mult fanat, sd le dea 8tApAnul mosiei cu pre011 acela care va fi vanzand si la alti cumpardtori; iar unde nu va fi indestul fanat pe MOsie ca sd se deai sdtenilor numdrul ardtat a fdlcilor si sd rdmaei pentru trials trebuinta stdpanului sd se faca tot fanatul in patru WO; din care o a patra parte sd iea stdpanul pentru trebuinta sa, si trei parti sd le iea satenii Impartindu-I intre dansii (lupa analogie, lar cat fan Mai mult vor avea trebuintA locuitorii sa-1 cumpere din alta parte. $i nuturile a§a sa* se socoteascd, adicd:

www.dacoromanica.ro 495

Cele din apa Ntstrulut Cele dintre Prut !Ana In Prut Siret Cele peste Siret Soroca Parte a tinutului Iasi Putna Lapusna-Orheiu Carligatura Bacaul Hotarnicenii Vaslui Neamtul Grecenii Tutova Roman Codru Tecuciu Suceava Parte a tinutului Iasi Covurluiu pana in Prut. Falciu Botosani Harlau Dorohoiu Herta, Loc de pasune, adica imas, sd dea stapanul sateanului sat, dupa acelas numar a vitelor precum s'au vandut si la pontul pentru fanat, adica lamosiele cele pana in apa Prutului sa ledea. imas stapanu satenilor pentru 16 vite fruntasului, pentru 12 mijlocasuluii pentru 6 codasului; iarla mosiele dintre Prut si Siret pentru 12, 8 si 4; si la cele peste Siret pentru 6, 4 si 2. lar daca locuitorii vor avea mai multa trebuinta de imas pentru vitele cele ce vor prisosi peste numarul hotarat, s'a plateasca cate zece parale pe an pentru paune de vita mare, afara de vitei, care sa nu se supere si manzatii de un an sa se socoteasca doui drept unul, iar cari din locuitori vor avea mai multa suma de boi, vaci sau iepe cai, care lein in osebita cala, afara de gireada celorlalti sateni, pentru acele vite sa se invoiasca cu stapanul mosiei si dupa tocmala sa plateasca, iar nu numai cate zece parale de vita. Asemenea ila mosiele acele, la care locuitorii nu vor fi avand indestul loe de pasune asupra mosiei aceea, nici pentru hotaratele vite,i vor fi siliti sa cumpere imas spre pasune dela moiile megiesite, atunci stapanul sa nu fie slobod a cere acele cate zece parale. Pentru araturii semanaturi, sa nu fie slobozi locuitorii ä face imprastiete araturi, pricinttindCuaceasta stricaciuni la fanetei mosii, ce cu indestulare sa-si alba ei tarinele lor inteo parte a mosiei, semanand unul langa altul; si pamanturile cele vechi, care au apucat a avea locuitorii, sa nu le lea

www.dacoromanica.ro 496 stapAnul mosiei pana nu le vor parasi ei de invechitei netreb- nice. Tar cAnd locuitorii vre unui sat vor arktA ca n,u au loc indestul 'pentru ardturi, si stdpanul rriosiei inddratnicindu-se nu va volt ,sa le deA spre Indestulare, sd fie datori a aratA ispravnicilor,i facandu-se cu amdruntul cercetare, atunci sd le deA ispravnicul din loc de telina atAta parte de loe, incAt sd fie dupd analogia mdrimei mosiei;i asemenea, cAnd se va lucre- dintA ispravnicul, ca stapanul mosiei asupra cdreia locuesc acei sateni, nu are indestul loc sd le deA lor pentru arat nici din prisosul locului de fftnat ce va aved, atunci sa se inlesneascd locuitorii dela mosiele megiesite, precum au fost obisnuiti mai Inainte, dandu-li loc de arat inteo parte prin stiintasi a stapanilor mosiei, gird stricdciunei pagubire;i acei locuitori dee stdpanului obisnuita dijrna, cdrAnd'o si la coserele stapAnului ; iar cu alte cererii slujba mai mult sd nu se supere. XXII. Asezarile aceste sd se urmeze nestrdmutat la toti cei ce vor avea mosii intregi cu sateni pe dansele, afara numai de mosiele birnicilorrazdsi la care mosii, locuitorii ce se afla sezatori fdra osebirei neavAnd Impastdsire de mosii, birnicii sau altii, sd nu se supere cu lucrul, ce sa plateascd slujba lor in bani cate doi lei pe an; dAnd si o obisnuita dijmd, irdzdsii imparta dupd cuviinta partilor ce vor aveA fieste care. Aceste sunt cele alcatuite de catre noi prea plecatele M. T. slugi, socotinte, asupra indatoriei slujbei anului unui satean ce locueste pe mosia stapanului ;iar acea desavasita hotdrire rdmane la prea inaltd milostivitoarea M. T. intelepciune. (fricar, II, p. 126. Colectie de apzdminte. Ia.$1 1857, p. 37-50.

15. Magzarul boerilor rnoldoveni cAted malta Poartà pentru boeresc. 1805.

Noi preaplecatii supusi,Milropolitul, Episcopii toti boerii memlechetului Moldovei, carii din inceput, ca o scumpa mostenire, credinta dela mosii istrdmosii nostri, catre hrani- toarea noastrd prea puternica ImpArdtie o am pdzit,si sub umbrireai acoperemantul slavii sale intru buna vietuire si li- niste am petrecut, si ale sale neclesartate daruri si mile pururea

www.dacoromanica.ro 497 am dobdndit, cutezarn .si acum catre neamul Imparatestii indurari a ne infatosa cu acest al nostruprea plecat magzar, carii cu genunchi plecati aducem la pre stralucitulprag a Impdrdtestii Mariri, Cu glasuri umilite ne rugam sa fie ascul- tata aceasta a noastra prea plecatd rugdciuneicerere ce o facem numai asupra imputindrei slujbei ce avem dela locuitorii ce sed pe mosiile noastre, care intru adevar, insusi noi marturisim cä (lela o vreme incoace douasprezece zile au fost obisnuiti intr'un an a sluji stapAnilormosiilor ;insa aceastd obisnuinta nu de mult s'au izvodit dela o epoca necunoscutd, in vremea aceea, cand tara nu erd bine locuitd, toate locurile pdmantesti nu aved niel un pret, si petrecerca caselor noastre erd inlesnita cu eftinatatea tdrii ; iar acum dupd fnmultirea no, rodului,i dupd scumpetea urmdtoare in toata lumea, la toate lucrurile, noi cei ce avern nadejdele petrecerei noastre numai in mosiile ce ne au ramas dela stramosii nostri, suntem strdm- toritii pdgubiti cu aceasta putind slujbd, care nu ne poate ajutd nici la lucrarea de peste an a pamfmtului, ca sa putem face zaharale de ajunsi pentru casele noastre sà ne prisoseasca pentru vdnzare la negutitorii imparatescului Caban, unde socotim ca o datorie neapdratd a trimite indestule zaherele, dar Inca ne lipseste iceldlalt trebuincios ajutor a slujbei caselor noastre dela locuitorii acei ce locuesc pe moiile noastre, se hranesc cu dobitoacele lorpe dansele, si se folosesc ei,fiind noi supusi a le (Id loe indestul pentru arati semanat, loe de imas pentru pasunea vitelor,i loe de Mnat pentru dansele, in vremea ce dupd preturile curgdtoare, fdnatul numai covarseste pretul slujbei lor,i vazutd paguba pricinuesc, rilmaind a fi folositoare moii1e acele nelocuite la stapani, vdrizandu-si fftnul cu preturi bune la altii, nefiind supusi sa-1 ded la sateni numai pentru o slujba neschimbdtoare ca aceasta de douasprezece zile inteun an, si acele fard hotarire de indatorirea supunerei lucrdrei rdnduite. $i preste toate aceste, din vechiu ca au fost rdnduiald slujbei tarii mai mult decat 12 zile nu este indoire, tiind mintei unii din bdtrdnii nostri. Asemene ldsrun a zice ca aceastd imputinare a slujbei nu are asemanare cu rdnduelile altorparti, caci iintru aceasta stdpdnire a prea puternicei Impardtii, stim cd tot mai mult slujesc satenii la stapAnii mo-

6398 www.dacoromanica.ro 32 498

$iilor, dar dupd aceasta in tdri straine ce se megie$esc cu noi, cloud zile pe saptamand,i cel mai putin o zi pe toatd saptamana la altii, suntindatoritisatenii a lucra stapdnului Pentru aceasta dar, unde sd alergam isa ndzuim a al.:RAdreptatile noastre,noi nevrednicii supu$i, decdtla indurarea prea milostivului,prea bunului iiubitorului de oameni Imparatul nostru, $i a prea inaltilor stapani, acolo unde este incuibata dreptateai Wad milostivirea, dupd care simpatriotii no$tri locuitorii Moldovei,i toatd patria noastrd, pururea,i acum in vremea aceasta, au aflat i dobdndit atdt a darilor u$urare, cat $i a sevdr$irilor indreptarei intru dreptate ocdrmuindu-se, prin sarguinta cea ostinitoare a Domnului nostru celui de acum, neincetate fiind glasurile bunelor cuvdn- OH a norodului, pentru indelungarea anilor vietei, intarirea pu- tereii slavei prea bunului nostru Imparat. Iar intre stapanii sdtenii satelor pururea este nepotrivire pentru slujba aceastd, nefiind pusa la cale in ce chip sd se urmeze. Drept aceea ne rugami acum ca milostivirea prea puternicei Imparatii sa se indure la o masurata indatorire a slujbei anului ce am socotit$i am chibzuit cu mare singatavasis catre simpatriotii no$tri locuitori a se dd slobozenie prin Malta Imparateascd poroncd, spre a se indatori sateniisti lucreze de acum inainte, dupd aceastd ward socotintd; naddjduind ca $i dupa aceastd iara$ prea puternicd Imparatie, aceea care purure ne milue$te ne umbre$te cu hranitoarele sale vietuitoaremile,se va milostivi a ne cuprindei cu alte indurari i inlesniri a petrecerei noastre. Iar locuitorii satelor noastre, ca nu vor simti cea mai putind greutate, dupa wrintele ce au ca$tigat acum, este vdzuti cunoscut, muli mai putine aceste idectit o zeciueala a zilelor, care dupa cuviinta dreptatiitrebue a ne lucra precumi in alte pärti, ca unii ce se hrdnesc pe mo$iile noastre. Iar socotintele noastre acum sunt aceste de mai jos, adecd: optzeci präjini pdmant semanatura sd are fie$te care plug, pe tot anul, cincisprezece prajini sd pra$ascd, sd strangd $i se care tot casarul; treizeci prajini sd secere pe an ; o falce fan sd coseascdi sd clddeasca; patru claci in zile ce obi$nuea pana acum sa faca pe an ,cloud care lemne sd aducd la a$e- zarea stapanului, numai cei ce au care cu boj, din padurele www.dacoromanica.ro 499 stapanului, care sa nu aiba pierdere devreme mai mult deck doua zile ; intocmirea iazurelor si a morilor sa le faca ei, iar cand se vor face din nou, safiecu cheltueala stapanului. Dijma sa o deà din zece, precum s'au urmat din vechiu, dar .sa o si care la jagnitele stapanilor ;iar dijma fanului, numai sd o strangai sa o cladeasca pe locul cosirei; dijma stupilor sä fie dincincizeci unul, iar care nu va avea pana la nurnd- rul de cincizeci, sa dea cate cinci parale de tot stupul. rile bauturilor sd fie a stapanilor ;ingraditura tarinelor, si coserele de popusoi sd le facasatenii ;pentru pasunea oilor ce Vor aved mai mult locuitorii peste zece sau cincisprezece fieste cure, sd plateascâ cate patru parale pe tot anul, iar pentru pa- §unea vitelor celor mari, boj, vaci icai, ce vor trece peste sasesprezecei doudsprezece vite, la cei mai fruntasi, sd plateasca cate zece parale. Aceste sa le faca cei ce sed pe mosiile noastre,i unde va fi intealt chip invoire cu satenii, sd se urmeze dupa acele. Iar care locuitori vor fila marginea catre olatul Benderului, Brailei, Sacceii Ismailul, si catre Tara Romaneasca, sa lucreze in jumatatc. Sta fie insa datori ista.. panii mosiilor a da locuitorilor celor ce locuesc din apa Nistru- lui pana in Prut, cate opt Mici fan fieste cdruia fruntas, sase fdlci mijlocasuluii patru codasului ; iar din apa Prutului pana In Siret, unde sunt locurile mai inguste, cate sase falci, patru cloud ;si peste Siret, unde este cu totul stramtorire locurilor, in jumatate. Iar la moiile unde nu va fiindestulare de fan sa se deà dupd hotarirea aceasta : suma fdlcilor sa se faca fanatul in patru parti, si care trei parti se ied locuitoriisateni, si o parte stapanul, dandu-leiloc de imas tot dupd aceasta socotinta,i loc de arat cu toata indestularea, precum mai pe larg toate acesteicatre Domnul nostru prin anafora le-am aratat. Cu umilinta dar ne rugam iiarasi sa fim ascultati, sid.se intinddi catre aceasta indurarea hrdnitoareinoastre Imparalii a ne umbrl, ca sd firn datori si noi,i urmasii nostri a trimite glasuri de rugaciuni, cu toate zilelevietei noastre, pentru nemarginita puterei indelungarea vieteipi-ea puternicului nostru Imparat, sia prea Inaltului iinduratorului Devlet.

www.dacoromanica.ro 500

16. Asezfiniântul pentru boeresc al lui Imita Sturdza. 1828, Martie 10. Ponturile pentru lucrul ce s'au socotit sd lucreze locuitorii ce ed pe rno*le altora dupd hrisovul Domnului Grigorie Alexandru Ghika V. V. din leat 1777. (Dupd ce s'au repetat cele 16 ponturi) Se alai Indatoresc locuitorii a da stapdnului mosiei, fieste care gospodar, pe an douä cldci la once va avea stdpdnul trebuintd,siosebit sa intocmeascd iazurile simorile,fiindsi pentru a lor trebuinta, sä dee ajutor si la intocmirea acareturilor de pe mosie; iar acareturie ce se vor face dinnou, sa se faca de catre stapdnul mosiei cu plata dela sine. Aceste la toate mosiile boeresti si manastiresti de obstie, iar la mosiile cu asezari sunt datori a dd locuitorii sicate o podvoadd, aducdnd stapanului mosiei cele trebuincioase pentru casa, si asemenea fiestecare locuitor este dator a aduce stapdnului mosiei si cale doua care lemne de foc. In cuprinderea de sus ardtata, Intocmai dupd ponturile din vechiu aratate si legiuite,si dupd cuprinderea hrisovului pomenit din leat 1777 a Domnului Grigorie Alexandru Ghika V.V. sunt datori locuitorii sd lucreze, si sd dee stapdnului pe a cainita mosie se afld sezatori.

Ce se indatorete a da locuitorilor stdpa nului inoiei. Loc de hrana de toata vita ce va aved Iocuitorul,sa-i dee iarba de coasa cate pot falce socotindu-se pentru fruntas, pana la douasprezece vite ce va aved, adicaease falci;si dupa aceasta socoteala mijlocasului se va dd pentru opt vite, si codasului pentru patru vite ce va aved,, va da stapanul mosiei si imasul trebuincios, iaras dupa acest analogon; iar a vAnd mai multe vite, sa cumpere Invoindu-se cu stapAnul mosiei si loe de semanatura de hrana cu indestularesi dupa gloata ce va avea fiestecare locuitor, silocuitorii ce nu V01- aved vaci de lapte, si vor ave& oi sau capre la casele lor pana la dousprezece, sa le pasuneze pe imas fara plata;iar avAnd www.dacoromanica.ro 501 mai multe, peste numdrul arätat, sà cumpere ima§ sau sd se invoeascd Cu stdpanul mosiei. Aceste pentru mosiele ce vor fi mai largi, iar pentru mosiile ce nu vor fi incdpatoare de a se da locuitorilor locuri de hrand dupd analogon ardtat mai sus, ca sd nu rdmae vesnicul stdpan lipsit de trebuinciosul fan si ardturd, se vor impar' in trei pdrti, atat locul de arat cat si fanatul, intrand in mdsurd §i curdturile cari se vor .fi facut din codrii, §i cloud pdrti loc de hrand si de fanatse vor da locuitorilor,iar a treia parte sd rdmae neapdrat vecinicului stdpan.

Cu mila lui D-zeu Noi loan Sandu Sturdza V. V. Dornn Tdrei Moidovei. Dupti cuprinderea si hotdrirea ponturilor mai sus ardtate fiind urmare legiuitd din vechime si hotarirea prin carti a sta.- panitorilor Domni, sä se pdzeascd 1ntocmai urmare de ambe pdrtile; atat de cdtre locuitorii tarii seziltori pe mosii, cat si de catre stdpanii mo§iilor. Uricar, II, p. 217. Colectie de aozd minte. Ia§i. 1857, p. 18-21.

www.dacoromanica.ro II DOUÀ ACTE DE IMPÀRTIRE IN TRE RÀZÀ51

1. Hotfiritura satului Poprcanilor ce este la tinutul Putnel pe apa Trotu§ului. Precutiet s'au'insamnat mai jos, strangandu-sa toti razdsii, asè au dat sama cd pe unsprazaci batrdni sa Imparti acestu hotar, pe care batran s'au insamnat mai jos anumei fiinditoti razasii fata, am facut funie de zece (?) stanjanii stanjanul de 8 palme.i intaiu am inceput saliste satuluii s'au aflat saliste 150 de stanjani is'au dat pe zeci batrani : 60 de stanjani s'au dat popii lui Ionita pe patru batrAni a lui, cu a treia parte ce s'au venit dintr'un batran lui Vasile Popoiuluii cu a treia parte ce s'au venit dintr'un batran lui Savin Busila. 100 de stânjani s'au dat raztisilor pe ease batrani a lor, iar unui batran, Nanu, -nui s'au fa cut parte din saliste, zicAnd razasii ca are saliste aiure osàbi. iacesti 60 de stdnjani a popii lui Ionita s'au dat din vale de drum pana In mal. lar 100 de stAnjeni a räzdsilor s'au dat dela deal de drum si nici nopa lonita sA n'aiba a trece la deal de drum sä-si faca casa once, nici razasii sa nu treaca la vale de drum sisä-si faca casa once. $i acesti stânjani a popii lui Ionita si a razasilor se incep din matca Caiutului ce! Mare, din jos, si merg In sus peste grindu pana In eáiutul cel Mic,tot alature pe 'Mgt drum si de aici am inceput a masurà hliza din sus de sat, la deal pe vale Caiutului ce! Mare, in spre amiazäzi pana in codru, la sapaturi, unde s'au pus bour intre un mar sis'au aflat 1818 stanjanii s'au dat pe acei 11 batrânii s'au venit de bätran cate 128 de stanjani din a tonta hliza. 352 de stdnjeni s'au dat lui Ion Facaoariul cu neamul lui, din hliza salistii pe vale, In spre amiazazi, pe treii jumatate batrdni, cari batrâni, anume: Simion Rosca si Lupul Popani Coidan, ce le sunt de cumparatura Cu zapis dela mosul lor Irimie, iar a Petrii Boziian le este de bastina a lor. 860 de stanjani s'au dat popii lui Ionita pe patru batrâni, cu 42 stanjani a lui Savin Builâ, cari acesti 4 batráni anume: Ciuta ii este de bastina, iar Onosae 1i este de danie dela Ghelasaie calugar, iar Posorca îi este de cumparatura tij dela Ghelasie,icloud parti din batrAnul lui Agapie Leuca, iar cumparatura tijdela Ghelasäe bez a treia parte ce s'au ales lui Savin Busilä dintr' cestu batrdn, pe din sus de hliza ce s'au

www.dacoromanica.ro 503 dat lui Ion Facäoariul pe apa Caiutului, inspre amiazazi, pan' in margine luncii de ceea parte in grindu. 128 de stanjani s'au dat batranul lui Nan, ci este a Barnovii, din grindul paraului pe vale, unde au ajuns hliza popii lui Ionita pan' in hliza 128 de stanjani batranul Calinii, ci este a lui Buzanoschii, cu neamul lui din hliza Barnovii in sus. 40 de stanjani s'au mai dat lui Ion Facaoariul cu neamul lui, din jumatate de batran a Petrii Bozian, din hliza Calinii in sus. 128 de stanjani tij s'au mai dat numai lui Ion Facaoariul Cu fratii lui, msA jumatate de batran ii este de cumparatura dela Toma, feciorul lui Silion si lui Dardara, iar jumatate de batran este zalogitura drept 6 lei si este a lui Gligà, când ar veni sal intrebi cu dansul. 74 de stanjani s'au dat lui Nedelcu Cu fratii lui, jumätate de ba- trail Petre Boziian cu 10 stanjani ce au mai cumparat dela Hitul, nepot lui Ghescu si 10 stanjani ce au avut Ghelas calugarul inteo jumatate de batran, pe din sus de hliza Càliniiis'au incheiat toata hliza pana la bour si de aici m'am scoborit la vale si iar s'au masurat alte hliza dez- pre Trotus, ce se chiama fanatul iincepandu-se cu funie din hotarul Popendor in sus, pe din jos de moara Facaoarului pan' in Trotus si s'au aflat opt sute seaptezeci de stanjanii s'au dat iar pe acei 11 batrani s'au venit de bätran cate 79 de stanj5ni. 79 de stanjani s'au dat batranul lui Nan, care batran este a Bar- novii pe langa. hotarul Popenilor pe din sus. 290 de stanjeni popii lui Ionita pe patru bätrani a lui anume: Ciuta si Toma Posorcani Agapie Leuca si Onosae, cu 26 stanjeni a treia parte dintr'un bätran ce s'au ales a lui Vasilie Popoiul, bez 26 stanjani, a treia parte dintr'un batran, ce s'au ales lui Savu Busila pe din susde parte lui Nan. 79 de stanjäni s'au dat batranului Calinii, care este a lui Buza- noschii cu fratii lui mai pe din sus. 79 de stanjani batranul lui Silion, care jumatate de batran este a lui Ion Facaoariul. cumparat dela Toma, fecior lui Silion, iar jumatate este zalog drept 6 lei a lui Gligas, cand ar veni Gligas sa-$intrebe. 263 de stanjani s'au mai dat lui Ion Facaoariul, cu neamullui, pe trei batrani jumatate a lor, de cumparatura, de bastina. 53 de stanjani s'au dat lui Nedelcu Cu fratii lui, mai pedin sus de toate hlizile si s'au incheiat si aceasta hliza, insa codrul nu-I auim- partit, tie pe batranii vaduri de moara si de pive sa tie pe batran hliza ce s'au Impartit dela sat, pe vale Caiutului, care in bour merge toate hlizele din apa Caiutului Mici asa s'au incheiat tot hotarul precum arata mai sus. Let 7252. Dech. 1. Nedescifrabil Cetpitan Hotarnic.

www.dacoromanica.ro 504

2. Suret de pe izvodu iscAlit de Medelnicerul Vasile Bals, ce au hotirnicit mosia Posorcanii ce este pe apa Ciiutului Mare, la tinutu Putnii, de lAtrfinii cum au aflat cà umbla satul si cine ciitstipineste. 1766, lulie 10 11 brttrAnis'au aflat ca umbld satul Pesorcanii precum au ardtat razdsii si un ispisoc dela Vasile Vodd din let 7154, Oct. 27, insd batrAnii ce aratd ispisocu sunt anume: Anasde, .kgapie, Silion, Petre Boziian, Nan, Ionäsco Dan, Simion Rosca, Hilip, Lupul Popan, Ciuta, Calina.

Cine stiipdneste pe acesti beitrani. 3 bätrAni si 2 parti dintr'alt bdtrAn stdpáneste popa Ionitd ce au fost la Domnesti: 1 batrAn stdpAneste mdndstirea Bárnova. 6 bdtrAni si a treia parte dinteun bdtrAn stdpAnesc razdsii si din- teacestie sunt dan.ilei cumpardturile dumnealui Comisului Lascdrachi Rustit, iar bAtrAnii nu s'au ardtat toti anume, nefiind nici popa Ionitd cu scrisorilei nici fazdsii, cine din ce bdtrAn se trage n'au putut bine adeveri, dar si intr'alte rAnduri, alud s'au mai hotdrit, asá au urmat bdtrAnii Po- sorcanilori acum iarrts asa au dat sama toti rdzdsiii asá am hotdrit. 34i:1mm-inda-se local asa, s'au aflat cum aratei in jos: 7 stanjani saliste in jos din drumul cel mare, pand in bolovanu despre cAmpu. 660 stAnjdni tij saliste In lungu, din apa Cáiutului Mare pdnd In apa Cdit4ului Mic. 840 stanjdni cAmpul din bolovanul sdlistti pana in bolovanu popii lui Ionita si peste bolovanu popii si peste bolovanu Bárnovei, din bolovanu BArnovei pan' mtr'un mär cu bour, in livezi. la Blidari. 536 stAnjeni locul de curdturi, din mdrul cu bour spre munte iar peste bolovanu popiii a BArnovii, din curáturi pan' in pArdu dela Nuci si de acolo inainte nu s'au mai mdsurat nici altddatd. 414 stAnjeni fAnatul in ses, lusa din bolovanu Barnovii, despre Cdiutful Mare si peste bolovanu popii lui Ionifa, din fanat la vale pdn' in Trotusui in sus pän' in apa Caiutului Mic.

Vadari de moarei si de chiui (pive)ceites'au aflat in Cellutul Mare. 3 vaduri de moará si 3 vaduri de chiuii dintr'aceste stdpAneste doud vaduri de moard popa lon4d.

Zapisele Dumnealui Comisului Uscarache Rusit pe pfirtile de danii sl cumpäraturi. Un zapis din velet 7264 Iunie 13, de Ionitd Buzanoschi, ot Con- tasa si Simion Buzanoschi si Gheorghe Buzanoschi, pe un bAtran anume afina, jumAtate danie, jumdtate cumpdrAturd, drept 40 lei.

www.dacoromanica.ro 505

Un zapis din velet 7264, luniel6,dela Vasali Nedelcu, nepot Puicai si femeii lui Marie si Vasali Papalaca cu femeea lui Rucsanda, ce au dat danii parte lor de bastilla din batranul Petre Bozaianu si s'au ales la hotarit 16 stanjani si o palma parte lui Vasali Nedelco cu fratit lui si patru palme poi s'au ales parte lui Vasali Papalaca bastilla si cum- paraturä, pol batran ce s'au chemat Agapii Leuca, drept 15 lei. Un zapis din velet 7260 dela Chiriac Stoian, danii parte lui si s'au ales patru poi palme partea lui bastilla. Un zapis din velet 7264, lunie 16,dela Dumitru san Agapii cu remeea lui Mariuta, ce au vandut a treia parte din jumatate de batran Agapii Leuca drept 18 lei. Un zapis tij dela ckinsul din velet 7265, Oct. 2, ce au dat danii partea lui de bastina, din batranu Petre .13oziian si s'au ales la hotarltu 7 stanjäni, 3 palme partea lui.

www.dacoromanica.ro III

ACTE RELATIVE LA ALCATUIREAI APLICAREA REGULAMENTULUI ORGANIC

1. Regulamentul Organic.

CAPITOL III, SECTIA I Pentru abolifii salt desfilnidri Art. 71. De vreme ce fiintascutelnicilor,a breslailor a slugilor se oboard pentru deapururea §i lucrarea pdmdn- tului trebue a fi ajutoratdí totodatd a se statornici o despdgubire pentru acei din boeri Para moii, se legiuesc urmdtoarele puneri la cale. Art. 72. I. Oricare proprietar de mo§ie locuitd, afard de raza§i, are drit a lud de pe fie§tecare din mo§iile sale§iin folosul a pdmdnte§tei sale gospoddrii un om din 10 familii, supt numire de slujba§i volnici ; acest drit va rämdned .in veci legat catre proprietari va trece cu ea in once mutare dela o fatd catre alta. Proprietari care nu ar aved. ranguri, 5imAndstirile, precum §i Mitropoliai Episcopiile, se vor folosi de asemenea drit intru toatd a sa intindere. Slujba§ii volnici vor fiscutiti de lucrul boierescului hotdrit prin Reglement. Proprietarul este indatorit a ldsa incd la aceti oameni atdte zile ale vor fi trebuitoare la fie§tecare timp a anului pentru intrebuintarea la insui a lor pdmanteascd iconomie, spre asigurisirea hranii lor $i a familiei lor. Proprietarul nu va puted lua pe acel al zecelea om de cdt numai dintre sdteni de starea al doilea §i al treilea.

www.dacoromanica.ro 507 Proprietarul se va alcatui prin invoiala cu volnicii slujba5i ;alcatuirea trebue sa fiein scris i niciodatdsilita. Acea in scris invoiala facuta pentru aceasta trebue safiein- credintata de ispravnicia locului, atunci and sateanulnu ar vol sa primeasca conditiile propuse lui, sau cand proprietarul nu ar puted Indeplinl numarul volnicilor slujba5i cuveniti lui dupe dritul statornicit, Vistieria ii va plati capitatia pentru acei ce el nu ar puted Proprietarii cari au doua sute, sau un mai putin numar de sateni statorniciti pe mo5ia lor, se vor folosi cu dritul de a aved doi oameni din zece familii cu acelea5i conditii mai sus aratate. Toti bo'erii cu ranguri avdnd dritul scutelnicilor, urmeaza a prim', precumi pana acum, in curgerea vietei lor o despagubire de douazeci 5i patru lei de scutelnic. Vaduvele copiii acestora, pana la legiuita varsta, vor luà in jumatate. Toti boierii fara mo5iii cu ranguri, precum iacei asemenea lor, cari in' viitorime s'ar boierl, vor priml o pensie pe viata dupd o gheneralnica tabla a sumilor ce s'ar cuven fie5ticaruia, socotite pe analoghia de 60 lei de scutelnic. Vadu- vile 5i orfani boerilor acestei tagme pana la legiuita varsta se vor folosl cu jumatatea acestei pensii. Pentru plata pensiilor mai sus zise, este hotaritadin veniturile Statului suma trebuincioasa, care poate fi urcata pana la un milion de lei pe an. Dupd contenirea despagubirei de 24 lei, data pe curgerea vietii boerilor proprietari cu drit de scutelnici, casa pensiilor venita in sporire va platì numai boierilor fara mo5ii ivadu- velor iorfanilor de boieri, dupd un deosebit a5ezamant, a a caruia punere la cale vor fi alcatuite cu un chip lamurit pe inteles. Din sumele prisosite la aceasta casa prin contenirea mai sus zisd se vor legiuirespldtiriin bani pentru slujbele facute taritii dovedite prin documenturi cu Watt §i cuvenita forma. Toti oamenii zeciuelii mai sus zisa vor, fipururea scutiti de bir, de once havalele cu plata sau fara plata, precum 5i de cvartir o5tenesc.

www.dacoromanica.ro 508

Art. 73. Domnii nu ,vor avea drit in viitorime a dani- manui seutelnici, si nu vor putea incd a scoate nici a ingadui de a se scoate din randul birnicilor nici un om pentru slujba boierilor sau a altor particulari, afard de zeciuiala satenilor legiuita prin articolul demai nainte in folosul lucrdrii pamantului. Domnii vor fi raspunzatori de toata lucrarea in potriva acestei

SECTIA VII Drepturii datorii din partea proprietarulni cdtre lucrdtorul de pdrneint, si asemenea din partea acestuia cdtre proprietar. (Redactiune primitiva) Art. 118. Dupd ce prin dispozitiile de mai sus s'au desfiintat deosebitele abuzuri ce din vreme in vreme se alunecase In ocarmuirea Printipatului ca nìte pricini opritoare fericirii obstestii dupd oborarea scutelnicilor, breslasilor si a slugilor, si a slujitorilor, a carera intrare in randul birnicilor aduce In folosul acestora o scadere simtitoare In partea darii fiestecäruia din dajnici, prin care chip s'au statornicit acum birul ocarmuirii la numai 30 lei pe an de gospodar,i dupd ce asupra tuturor acestora sau primit mdsuri privitoare la folosul cel adevarat a lucratorilor pamantului säteni, comitetul, aceastd dreapta cugetare pd'zind, s'auindeletnicit i pentru dreptätile idatoriile proprietarului, catre. sAtenii locuitoi pe pdmantul sd'u, si a acestora catre proprietar, stä'panul pamantului locuintei lor. Art. 119. In privirea acestor drepturi si inclatoriri a ambelor pdrti, pdmantul ce este de dat sateanului de catre proprietar nu era hotarat prin vechile asezamanturi, cand din alta parte zilele lucrului ce se cuvine mosiei era nehotarate In numar, precum dovedesc vechileobiceiuricuprinse In urieul Domnului Grigorie Ghica din 1777, Septemvrie 30, anume suind cä in ácea epoca s'au statornicit acel nehotarat lucru in zeciuiala zilelor anului, adica in numar de 36 zile, icä vremelnic numai pana dupd Indreptarea sta'riisatenilor lucratori de pdmant s'au randuit lucrul. carele urmeaza ipana astazi

www.dacoromanica.ro 509

in coprinderea tormalnicilor acturi din 1 Ghenarie 1776, Maiu 20, 1777. Art. 120. Spre a intampina dar si intru aceasta de sine volnicitele cereri,i spre a se departà necuviintele curgatoare din nedumirirei nestatornicie, comitetul a inceput mai intaiu a orandui pdmantul ce proprietarul este dator a(IAsatenilor mosiei sale peste acel al tarinei de rezerva (indestulatoarein vreme de lipsa) hotarat chiar numai pentru folosul locuitorilor, dupd capul al V-lea ; dar lucrul de peste an este sdteanul dator a face proprietarului, au ramas precum seafla pana astdzi hotdrat prin sus ardtatul hrisov, la carele tot spre folosulsd- tenilor s'au facut oarecare, schimbari despre aratuli secerisul ce s'au hotarat in mdsuri cvadrate dupd art. 125, lit. A §i B. Art. 121. Cat intru addogirea lucrului cuprins in hrisovul Domnului Grigorie Ghica Voevod din 30 Septemvrie1777, rdmane la Domnul, impreund cu Obsteasca Obisnuita Adunare, a pune in lucrare indatd ce va ierta imbunatatirea stariilu- crdtorilor pamantului, precum prin acelasi act sehotaraste. Art. 122. Pamanturile ce se dau de catre proprietari satenilor locuitorii clatornicul lucru de peste an din partea locuitorilor proprietAtii, s'au chibzuit asupra fdlcei, care este masura pdtrata obisnuita in tara. Falcea este o fata de pamant in lung de optzeci prdjini si de patru in lat; prdjina este de trei jini, fiestecare de opt palme domnesti ;asa dar falcea este o fata de loc in mdsurd de stanjani patrati 2.880. Art. 123. Proprietarul este dator de a da fiestecaruia locuitor a mosiei sale: Un loc de casa si de cuviincioasa ingraditura ilocul gradinii de legume in casnica trebuinta, cuprinzand toate acestea 400 stanjini pdtrati la partea campului, iar la partea padurita si de munte pana la 300 stanjini. Asupra acestui loc nu se va lua dela ddnsii nici o dijmd. Cat pentru ingradituri, sdtenii sunt slobozi de a se invoi cu proprietarii pentru nuelilei parii tre- buinciosi, ori de asi aduce de pe aiurea sau de a face santuri In locul lor. Aceste locuri de casai gradini vorfi de acurn inainte alaturate unele cdti e altele si la locul insemnat de proprietari Proprietarul va randui locul pasunii cate o falcesi

www.dacoromanica.ro 510 jumatale de sAtean ce va aved cinci vite insusi a sale, sau de ar avea mai putine, locul pdsunii se va dd dupd analoghia vitelor acelui satean. In acest numar de vite locuitoruleste dator a avea 4 boj de jug sau cai de inhdmat si o vacd, iar in locul vacii este in voia sa de a tine zece oi sau capre. y) Una falce si jumdtate iarbd de coasd pentru iernaticul vitelor sale. Locuitorului ce nu va aved 4 sau 5 vite i se va da un fanat potrivit cu vitele ce ar avea. g) Se va da fiestecdruia din sdteni, avand vite sau neavand, cate ofalcesi jumdtate pamant pentru ardtura lui trebuincioasd. Art. 124. Locuitorul ce va aveà mai multe vite decat acele mai sus ardtate, oricare va vol a arà o mai mare parte de loc peste acel lui randuit, se va invol prin bund tocmeald cu proprietarul, care protimisis pururea srt da locuitorului asezat pe mosia sa. Cu aceeasi dreplate si locuitorul dupd implinirea oranduitelor sale catre proprietar datorii si dupd sdvarsirea a insusi lucrului hranei sale, va ajuta pe proprietar in trebuintele economiei de pe mosia sa cu bund invoiald idupd curgd- torul pret. Art. 125. Fiescare sAtean este dator a face pe an, pentru proprietarul pe a cdruia mosie se afld asezat sau pe oalta mosie in depdrtare de 4 ceasuri de satulsal],lucru hotdrit prin actul mai sus ardtat, precum urmeazd: Ziva de ardturd in moind este de 10 pasi in curmezi§ de fiestecare plug si numai la 8 pasi în telina. Pasul coprinde 6 palme domnesti. Lungimea pdmantului de ardturd neaflandu-se hotdratd in acest articol al hrisovului, dd prilejuri de catahrisis. Spre intocrnire nedumiririi acestei legiuiri, se hotdrliste ca ziva de ardturd in moind sd fie socotità cate 15 prdjinifdlcesti de perechea de bol, cuprinzanduse in aceasta sernanatul si grapatul sau 540 stanjini pdtrati, iar in telind 12 prdjini fdlcesti sau 432 stanjani pdtrati. La pi dsit fiescare locuitor va prds1 pe zi 12 prdjini fdlcesti sau 432 stdnjani pdtrati. y) La secere fiescare sdtean va secera trei clai pe zi. g) Culesuli cdratul pdpusoilor la cosar, precum si facerea cosarului nici odatd nu au fost obiceiu in Ifard a se socotl in

www.dacoromanica.ro 511 zilele boierescului, ci au fost datoria locuitorilor a face acest lucru fdrd a se scdded din zile, precumi cdratul panei albe la arie. Acest lucru se va face ca si mai inainte, fArd a se scaded din cele 12 zile; aceasta se intelege ca va fipe mosia unde sunt semdridturile. cl) Cositul a jumdtate de falce de iarbd impreund cu adunatuli cu cldditul este socotit pentru doud zile. Deci acest lucru pentru falce este socotit in 4 zile, impreund cu ingrAdi- tura stogului. e) Zilele ce fiecare sAtean va intrebuintd la lucrul hotdrdt In aceste cinci paragrafuri de mai sus, asemenea izilelein- trebuintate la once lucrare a pdmantului cersutd de proprietar, se vor scade in acest chip :din 12 zile a lucrului de peste an, din care 4 primdvara, 4 vara si 4 toamna. Oricare sAtean, dupd ce au ajuns la legiuita vdrstd de 25 ani, este dator,i nefiind cdsdtorit, a face lucrul hotdrat in paragrafurile de mai sus. Se intelege cd proprietarulti va dd pdmantul ce este rAnduit prin asezdmAntul sus ardtat ;iar holteiul care nu au ajuns la legiuita vdrstd si de ar fi bun de lucru se va scuti de aceastd indatorire, pentru cd ea se implineste de pdrintele sdu. Nevolnicii vor fiscut4i de aceasta. z) Peste zilele mai sus pomenite fiecare gospodar se mai indatoreste a lucrd pentru proprietar 2 zile clacd pe an in once lucru a pdmantului va aved el trebuintd. Mara de aceasta, sAtenii vor intocmi iazurile imorile- fiind acesteai pentru a lor inlesnire. Asemenea s'A intocmeascd si ()rice alte acareturi se vor afld pe mosia ; iar acele ce se vor zidi din nou, se vor face de catre stdpdnul mosiei cu platd dela sine. Acestea se ordnduesc pentru toate mosiile de obste, boie- restii mandstiresti. Iar pe la mosiile boieresti sunt datori a dà satenii si Cite o podvadd, aducand stdpanului mosiei cele trebuincioase pentru casd, si asemenea fiecare gospodar este dator a aduce pe an stapdnului mosieii cdte doud care lemne de focpe insusi mosia unde se afld locuitorul. Acest lucru este hotdrdt pentru locul de casd a sdtea- nuluii pentru gradina in trebuinta sa, precum si pentru pasunea vitelor trebuincioase la hrana familieisale si la economia

www.dacoromanica.ro 512

sa, fiindca nici un fel de dijma nu seiàdela sdtean pentru acel loc. Tar cat pentru parnanturile dearind si de faneata care sunt oranduite la art. 123, sdteanul va da dijmd dintot productul de tarinai de fanat pe care il va cara tot pe acea mosie la locul oranduit de proprietar, dupa obiceiul urmat pana acum. Se intelege cd dijma din 10 una a papusoilor, a cartofiilor, a legumelor o vor da-o satenii cu aceeasi masura ce pentru ei vor intrebuinta in mdsura producturilor stranse. Iar pentru grane de tot felul vor da din 10 clai una aleasa de proprietar. Prin acest chip vor conteni toate catahrisurile cari pana acum au putut urma intru aceasta. k) Dacà proprietarul, dupd ce va da sateanului parnanturile oranduite la art. 123, nu ar avea indestul loc ca intrebuinteze pe acciasi mosie sau pe alta in departare de patru ceasuri, va primi in bani dela satenii lui plata zilelor in lucrul mai sus hotarat cu pretul ce la fiecare trei ani se va orandui de catre Obsteasca Obisnuita Adunare, luandu-se de temeiu preturile curgatoare In trei ani de mai nainte. Asemenea se va urmet pentru satenii cari,ffindbolnavi, nu ar putea implini lucrul hotarat. 1) Satenii nu sunt volnici a rascumparà cu bani lucrul ce ei sunt datori a face, si aceasta ramane numai in vointa stdpanului de a o primr Art. 126. Ramane in sloboda voie a proprietarului si a locuitorilor de once sat a face mire ei invoeli cu bund primire pentru lucrul de peste an care se cuvine mosiei. Acest fel de invoeli incredintate de isprAvnicia inutului se vor pazi intocmai si de catre proprietar si de catre satenii sai. Art. 127. Daca proprietarul nu ar puteà da lavreunii din satenii säi numarul de falci oranduite laart.123, se vor putea aiurea, platind mai inainte stapanirei birul pe un an si -proprietarului pretul lucrului a unui an intreg. Sateanul insa nu se va putea muta decat prin stirea stapanirei si a proprietaruluii numai In anul cel de pe urma a vremii oranduite pentru catagrafie. Spre aceasta ei vor fiindatorati a face cu un an inainte cunoscut judecdtorilor satesti amandoror satelor ; asemenea si la ispravniciainutu1ui, pentru ca numele lor sa

www.dacoromanica.ro 513 fie sterse din isvodul satului unde ei locuiau, primindo adeverintd dupd forma ce se va ordndui, si sdse treacd in izvodul satului unde ei ar vol sd se mute cu locuinta. Iar invreme dela o catagrafie pana la alta sdteanul nu arevoe a se mutd decdt numai dupd ce va implini formalitatile maisus zise si dupd ce va plAti satului pe care el traeste birul pentru toti ani cdti vor fi pana la viitoarea catagrafie si stapdnului pretur lucrului pe un an intreg. Dupd aceea acel sdtean nu va mal fi indatorit a plAti birul pe anii viitori pand la sosirea viitoarei catagrafii. Asemenea este volnic stdpdnul a departd incurgerea anilor dela o catagrafie pana la alta pe sdtenii care arfide prisos peste analoghia mosiei sale ; va face insd cu un an mai inainte cunoscut aceasta atdt sdtenilor, cdt si Ocdrmuirei. Art. 128. Sdtenii care locuesc pe mosii rdzasesti nu vor fi datori la lucrul mai sus hotardt, ci alai-A de dijmd vor pldti in bani analogon a 12 ziCupretul ce va fi ordnduit de catre Obsteasca Obisnuitd Adunare. art. 125, lit.k. Art. 129. Din toate viile si sdolirile cari se afla pe once mosie, proprietarul va lud in tot anul din rolul lor zeciuiala obisnuitd ; iar pentru acele ce se atld cu tocmeli sau cu embatic se va urmd plata ca 'Ana acurn. De acum inainte insd nimeni nu va puted face nici un fel de sddire pe mosie straind fdrd a incheid mai intdi cu proprietarul ei o tocmeald, pe care ambele pArtile vor fi in datorie a o pdzi. Art. 130. Nimeni altul de cdt numai proprietarul are dritul de a vinde pe mosia sa vin, rachiu sau alte bduturi si a aved cdsdpii sau dughene spre vAnzare a once lucru. Aceste dreptai sunt nedespartite de proprietate, asemenea ca si luarea venitului din mori, iazuri, pftduri, dela podurile de peste ape mari si altele asemenea. Proprietarii cari au iarmaroace prin tArgurile si satele lor vor lud dela vAnztitorul mortasipie cate 4 parale de cap devita si alte 4 dela cumpdrdtorul spre despagubirea imasului ce sa calcd de vitele aduse la acele iarmaroace. Art. 131. Mocanii, pastoril sau ciobanii cu turmele lor, precum si tiganii, nu vor puted stà pe o mosie de cat cupri- mirea proprietarului ; iar dela impeariva urmare, vor fi raspun- zdtori pentru toate pagubele pricinuite de turmele sau de vitele lor.

33 6398 www.dacoromanica.ro 514

Art. 132. Pe langa driturile sus aratate, fiecareproprie- tar, afard de razasi, vor lua de pe fiecare din mosiile sale un om din 10 familii in cuprinderea legiuirilor articolului 72.

ANEXE, litera Z Reglement pentru osebitele clase ale locuitorilor din Principatul Moldaviei si pentru a lor dreptdti datorii respective. Lucratori de pamant Birnici Art. 28. Birnicii lucratori de pamant, ca unii ce prin a lor muncdi stradanie revarsd inbelsugare in adunarile orne- nesti, se cuvine a fi mai cu seamd privigheati,i luati aminte pentru ca starea lor sa castige din zi in zi imbunatatire. Art. 29. Ei au dreptul de a'si alege din sanul lor vor- nicer ce sunt ca o politie in sat, prin stireai voia ispravnicului si a stdpanului moiei, dupa vechiul obicei. Art. 30. Ei au dreptul dea'si alege madularilesatesti, judecatori in sat, dupti art. 319 al Capului al VIII-lea judecatoresti. Art. 31. Ei au dreptul de a sefolosi iimbunatati pamantul hotarat lor, dupd art. 123 a Capului al 111-lea al finan- tilor, dup. mosiile straine pe care se afla ei locuind. Art. 32. Ei au clreptul, dupa obiceiul pamantului, de a'si intrebuinta meseriile ce uneltesc a butndriei, a cardrii, a rota.- riei, a morariei, a caurasiei, a pescariei, a teslariei, a pietrariei altele de acest fel rucodelnice mestesuguri,l'araafisiliti de asi lila patente. lar a deschide dughene prin targuri si a se stramuta cu locuinta din sate nu sunt volnici decat dupd art. 127 a Capului de finant. Art. 33. Ei, tot dupa obiceiul pamantului, vor putea intrebuinta munca lor negutatoriei, in cata vreme nu vor avea dughene in targ si se vor afia locuind in sat, Para intrebuintare de patenta. Art. 34. Ei se folosesc cu aparare de tot feliul de havalele. Ari. 35. Ei vor platl catre sat un bir hotarit de 30 lei

www.dacoromanica.ro 515 pe tot anul, capitatia unui casas gospodar,i osebit cate alti trei lei la casa sateasca, dupa art. 106 din finan. Art. 36. Ei vor fidatori a lucra la intocmirea sleahuri- lor, adica a drumurilor de pe care sunt posteleasezate si a po- durilor de pe dansele dui:0 masuratoarea in stanjenice se va face si se va stalpì pe fiecare sat dupa numarul oamenilor,spre a le fi stiut ca la vremi indemanatice sa faca lucrul oranduit dupa art 74 § 14-15, Cap. 3 a finantului; asemenea i pava- rea orasului Art. 37. .Asemenea ei sunt datori a intocmi drumurile podetele laturalnice dupd mosiile pe care se afld locuind fara plata. Art. 38. Ei sunt volnici a se intocini la lucru si departat de satele lor, de a pururea cu stirea satului si a stapannlui pentru ca sd se curme vagabondajurilei pentru ca sd nu dea sminteald la indatoririle lor catre sat si catre stapan.

2. Nemultimiri ivite In tinutul Tecuciului. Catre Cinstitul Divan inplinitor

Tecucirk. Raport Aldturata in original instiintare oculasilordiocolul Bar- ladului dela acest tinut, din care se va pliroforisi cinstitul Divan pentru impotrivirile cu care se aratd locuitoriii nici de cum nu voesc a primi exemplarile tiparite ce ni s'au trimis spre a inparti cate una la fiecare sat, au venit si la isprdvnicie din locuitorii acestui sat, aratand ca ei nu primesc aceste exemplare, sub cuvant ca intransele se cuprinde a se da strajeri pamantesti, si macar ca din partea noastra Ii sau pus inainte folosurile lori sfarsitul pentru care se fac aceste strSjuiri in cuprinderea proiectului, insd ei nici un fel de ascultare nu dau, fiind tot in asemenea gnomä ilocuitorii satelor dela ocolul Targului, care iarasi se impotrivesc a .primi exemplarile. Pentru aceasta dupd datorie instiintam si ne rugdm sa se faca punere la cale precum va bine socoth Dianzandi Spatar.

www.dacoromanica.ro 516 Pentru impotrivirile ce aratd locuitorii dela ocolu Barla- t'uluii ocolu Targului de neprimirea exemplarilor tiparite, cd se alatureazd In orighinal Instiintarea ocolasilor _din ocolul Barladului. Samesul tinutului, Leca Paharnic. No. 985, 1831, Maiu 15.

Instiintdm cinstita isprdvnicie pentru examplaruri ce ni $'au trimis ca sd. le ImpArtesc prin sate. In cloud randuri le-am dupd porunci nici adeverintd nu mi-au dat,i le-am gdsiti acum toate acasd la mine, si mergand cu impdrtirea iar in jos pana la satul Blajdrii, cdtunul din jos, si nici la gazdd nu ne-au primit, fiind seard, cu prieteni ce am avut ne-am hodihnit. Dandu-i Vornicelului Toderascu, dupd poruncd, un exemplar si nu l'au primit. Nu ne pricepem ce cugetare au acesti locuitori, ca dupd Impotrivirile ce ne Impotrivesc nu putem stivarsi sldjbele la vremea lor. Pentru aceasta rugam cinstita isprdvnicie a ne povatui cum sd urmdm, cad ce vanturi au luat, nu putem vorbi mai cu toti vorniceii, cd surit uniti la o vorbd. Pentru aceasta nu lipsim a instiinta. 831 Maiu 15, Cu Oaf eid sd ne aldtureze copiii la Comitet la Divan. Maiu 154

3. Adresa confidentiald a lui Kisselev, No. 24 din 14 Martie 1832 aträ Mircovici. Monsieur le General, Les obligations des laboureurs à l'égard des propriétaires fonciers ainsi qu'elles se trouvent déterminées par le Réglement organique, devenues en dernier lieul'objet d'un examen ap- profondi de la part de l'assemblée générale ordinaire de Vala- chic, motiverent des explications etdes recherches qui, en mettant cette question dans son veritable jour, firent comprendre qu'elle n'est point de nature A etre brusquée sans produire de graves inconvénients. Des ménagemens A adopter A cet égard

www.dacoromanica.ro 517 parurent par consequent d'autant plus urgents que les mesures dont il s'agit pesent exclusivement sur la classe la plus labo- rieuse et la plus nombreuse des habitans du pays, etque les dispositions correlatives resultant de l'ancien ordre des choses et qui ont été de nouveau promulguées sous l'administration Caradja, restent encore aujourd'hui, sur plus d'une partie de la Principauté, sans avoir recu leurpleine et entière application. Ces considerations indiquent, assez, Monsieur le General, quelles doivent étre surtout les precautions A adopter A cet égard vis-a-vis de la Moldavie, où l'existance des élémens de la pertutbation est beaucoup moins douteuse, et oil, tout récem- ment encore, les paysans se sont portés A des actes d'opposi- tion flagrante. J'invite en consequence V. E. a réunir le conseil administratif extraordinaire et en lui faisant part. de cette communication, l'engager A prendre en mare consideration la question delicate qui fait l'objet de cet office. Le conseil administratif extraordinaire, dans ses delibera- tions A u sujet, ne devra perdre de vue ni la disposition des esprits ni combien les innovations les plus salutaires exigent de ménagement toutes les fois qu'elles peuvent, &re envisagées comme onéreuses. De plus, il pesera milrement ce que la question de l'appréciation du travait et de la reparation d'un espace de terrain determine peut offrir de désagreable et de difficile a tolérer par la masse des paysans, accoutumés A jouir, A. peu d'exceptions près, de l'étendue de terrain qui leur convient. Une semblable appreciation de cet objet conduira, j'en suis sat-, le co nseil administratif extraordinaire a adopter telle modification qui lui paraitrait propre A éloigner jusqu'A rap- parence d'une reparation intéressée ou peu equitable. Quant A la mise en vigueur de cette mesure, l'on pourra admettre un mode qui, par une progression lente et successive, puisse en assurer le succès et prévenir des conflits semblables A ceux de l'année dernière, conflits que le gouvernement local ne saurait réprimer qu'autant qu'ils seraient partiels et qu'ils n'emporteraient point le mécontentement general.

Arhiva Statului, Jai. Dosar No. 7. Tr. 1764. Op. 2013.

www.dacoromanica.ro 518

4. Adresa lui Mircovici No. 1979, din 28 Aprilie 1832, cdtra. Sfatul Oarmuitor. Ayant eu l'honneur de soumettre A Mr. le President Plé- nipotentiaire tous les documens relatifs A l'importante question des obligations réciproques du propriétaire et du cultivateur, je viens de recevoir a ce sujet un office de -sapart,dont je- m'empresse de communiquer le. contenu au conseil. Les mémes inconvéniens qui se rattachent A la promul- gation et A la mise en vigueur en Moldavie des articles du Reglement Organique concernant cet objet, se sont el partie présentés en Valachie et indiquent suffisamment que l'on ne saurait adopter assez de mesures de precaution et de prudence dans une affaire aussi delicate. L'autorité supérieure dans cette dernière province, s'est non seulement abstenu de toute mesure coërcitive, mais elle a méme employe tous ses eftorts a l'effet de favoriser par des moyens de conciliation tout arrangement de 'gré A. gre pour les parties qui ne voudraient pas s'en tenir au mode consacré par le Reglement. Les obligations et les redevances seigneuriales a regard des journées de travail des villageois devant are, d'après le Reglement moldave, maintenues sur l'ancien pied, tandis que la portion de terrain a leur donner a été considerablement diminuée, il semble A. Mr. le President Plenipotentiaire que la publicité dans le moment actuel de ces dispositions ne saurait faire disparaitre les inconvéniens que le conseil administratif ne se dissimule pas lui méme, et que cette publicité, loin de faire cesser les griefs des paysans, serait au contraire de nature A maintenir et méme a augmenter leur mécontentement. Les motifs de ce mécontentement seraientd'autant plus forts que les intéréts du propriétaire paraissent avoir été suffisamment con- suites, soit par la fixation precise el en mesure carree de la journée de travail, soit par les dispositions de l'art. 72 qui sont .toutes A l'avantage de la propriété. Mr. le general Kisseleff pense donc que l'on pourrait pu- blier A. l'heure qu'il est que la loi relative aux droits et redevances des propriétaires et des laboureurs reste toujours la meme que par le passe, en motivant son maintien provisoire

www.dacoromanica.ro 519

par la nécessité d'adopter, pour l'arpentage des propriétés, une mesure qui puisse offrir les moyens d'effectuer equitablement et convenablement le partage du terrain qui devra revenir aux laboureurs d'apres le nouveau mode. En attendant et dans cet intervalle, l'administration s'ap- pliquera A recueillir des notions exactes et positives sur tout ce que les articles du Reglement A regard de la question dont il s'agit peuvent renfermer d'onéreux et de mal pondére et apres avoir ainsi pese avec impartialité les intéréts réciproques des propriétaires et des cultivateurs on pourrait y asseoir, d'apres des données certes puisées sur les localites memes, un projet d'amendement et d'application qui serait soumis a la prochaine assemblée générale ordinaire. Telles sont les observations de Mr. le President Plenipo- tentiaire relativement A. cette grave question, et je ne saurais assez engager le conseil A. les prendre en milre consideration pour les decisions qu'il se trouve dans le cas d'adopter défini- tivement A. ce sujet. Deux points surtout me paraissent devoir meriter ici son attention particuliere. Le premier et le plus im- portant c'est la nécessite de calmer au plutôt les esprits main- tenus dans l'inquiétude par l'ignorance des rapports du pro- priétaire et du villageois. Dans ce but, et n'ayant consulté que le besom general d'ordre et de conciliation dans le pays, j'ai fait rédiger un projet de publication que je place ci-pres et que j'abandonne A la sagesse du conseil. Une semblable publication, entierement conforme aux vues de l'autorité supérieure, me parait de nature A. prévenir les inconvéniens précités et A preparer d'une maniere progressive le seul mode véritablement convenable pour régler A la satisfaction de tout le monde les rapports du propriétaire et du cultivateur. Le second point consiste A prendre des aprésent les mesures nécessaires pour la reunion de toutes les notionsqui, d'apres les ordres du gouvernement, devront servir de base aux modifications que l'autorité compétente fera subir aux articles 118 et 130 du Reglement organique; afin de parvenir d ce but j'invite le conseil A prescrire sans délai aux Ispravnics, par la voie du Departement de l'intérieur, de lui soumettre la copie de tous les arrangemens quiseraient passes entre les

www.dacoromanica.ro 520 propriétaires et les villageois. Ces documens dans leur ensemble présenteront à l'autorité les renseignemens les plus exacts sur la nature de semblabes transactions et démontreront jusqu'A l'évidence toutes les particularités qui ressortent de la diffé- rence des localités et qu'il faudra necéssairement consulter pour les futures dispositions. Je compte sur la plus franche coopération du conseil dans cette occasion et je l'invite A me communiquer pour ma propre information toutes les mesures qui s. eront adoptées relativement cet objet ainsi qu'une copie vidimée de lapublication qu'il sera decide d'arrester definitivement d ce sujet. Arhiva Statului, Jai Dosar No. 7. Tr. 1764. ()p. 2013.

5, Proiectul modificator al Sectiei VII a Capitolului III a Regulamentului Organic alatuit de Sfatul Ocarmuitor la 20 lanuarie 1833. Art. 1. Dupd ce prin legiuirile de mai sus s'au desfiintat deosebitele Catahrisuri ce din vreme in vreme se vdrise in ocdrmuirea Principatului si care mijloced indestule piedici la obsteasca buna petrecere., dupa ce scutelnicii, breslasiiislugile s'au desfiintat a carora unire Cu treapta birnicilor aduce spre folosul acesteia o micsorare vederata in analogia dariifieste- caruia locuitor statornicita acum de catre ocdrmuire la 30 lei de cap,si dupa ce lipsid toate aceste imprejurari, s'au luat mdsuri pentru a lor netagaduil folos, reglementul a trebuit sa statorniceasca In asemenea randuiald dreptatile sidatoriile proprietarilor catre locuitorii asezati pe mosia sa, care datorii si dreptati intre ambele parti urmeaza dupa acest chip. Art. 2. Proprietarul este indatorit a dd loc de hrana locuitorilor asezati pe mosia sa deopotriva precumi acola sunt indatoriti a lucrd impotriva pentru socoteala proprietarului. Art.3. Aceasta alcatuire intre ambele parti spre a fi dreaptd trebuie a rasplati Intot chipul de putinta folosurilei indatoririle ata catre o parte cdti catre cealalta. Art. 4. Masura pamantului ce se va dd, trebue a fi intemeiata pe adevaratele trebuinti a locuitorului de parnant,

www.dacoromanica.ro .521 munca ácestuia trebuie a se analogisi dupa valoarea pamantului ce i se va da. Art. 5. Masura obisnuita in taraeste falcea, falcea cuprinde loe de 80 prajini lungul si de 4 largulsau 320 prajini cvadrate. Prajina este o masura de 3 stanjani. Stanjanulcu- prinde 8 palme domnesti, asà dar prajina decare se vorbeste In toata cuprinderea acestui proiect este prajina de falce. Art. 6. Zilele lucratoare sunt pretuite dupa intindereapa- mantului ce locuitorul poate a lucrape a sa socoteala precum urmeaza: 14 prajini de arat in loe de moina; pentruo pareche de boi se va socoti o zi ; 9 prajini de arat in pamant talina pentru o pareche de boj se va socoti iaras o zi, samanatuli grapatul sunt cuprinse In ziva araturii; e) '12 prajini de prasila cuprinzandu-se intre accstesicu- lesul de o zi; 12 prajini de secerat pe zi, socotindu-se claditul in clai, sau 20 prajini de paine [cosita] pe zi; o falce de iarbg, cosita si cladita in stog se va tine in sama 4 zile, adica 3 cu mande, si o zi de lucru cu boi. Art. 7. Daca proprietarul va vol sa intrebuinteze in caraturi ziva lucrului cu boj, aceste caraturi nu se vor putea face decat in departare de 12 ceasuri, socotindu-se doua merte sau doua sute patruzeci oca greutate de un bou, pentru care se va tine sama drept 3 zile cuprinzandu-se mergere siintoarcere, pentru caraturi mai departate proprietarul este indatorit a se luyo' prin burla tocmeala cu locuitorul. Pentru toata munca savarsita dela rasaritul pana la apusul soarelui, se va da locuitorului patru ceasuri de °dama in vreme de varasi doua in vreme de toamna. Art. 8. Deosebitele caraturi savarsite intr'ozi pe acea mosie, dela rasaritul pana la apusul soarelui, potrivit cu cuprinderea art. 7, cuprinzandu-se ceasurile de odihna, se vor socoti drept o zi lucrata cu dobitoacele. Art. 9. Lucru cuvenit proprietarului trebuind a se implini asá precum mai sus s'a zis in potriva folosurilor ce se dau de catre proprietar locuitorilor, este neaparat de trebuinta a se botar!

www.dacoromanica.ro 522 despre o parte totul acestor folosuri,i despre alta a se statornici indatoririle la cari acesti locuitori sunt supusi din partea lor, pentru ca prin aceasta sa se intAmpine In viitorime toata ne- invoirea sau masura samavolnica si pana and naimirlle de pa- md.nt se vor puted face prin alcatuire de buna voe. .Art. 10. A,à dar proprietarul este indatorit a (IAfieste- caruia din locuitorii statorniciti pe mosia sa ; a) un loe de 10 prajinifalcesti pentru ogradaigradina spre intrebuintarea familiei lui, aceste locuri vor fi toate la un loc,si acolo uncle de catre proprietar se vor insemnd, care locuri vor fi nesupuse la dijmuire. Locuitofii cari se vor gasi acum avdnd livezi sau vii alcatuind parte de locul locuintiilor in a caror cuprindere va trece peste 10 prajini ce se dau dupa acest asezamant, vor fi indatoriti pentru acest prisos a se supune alcatuirii urmate intre eiì intre proprietar, dar acolo unde nu vor fi asemenea invoeli, locuitorii pentru acest singur prisos vorfi indatoriti catre proprietar a da dijma din roduri; b) Proprietarul este indatorit a dd fiestecarui locuitor, farà osebirei afara de vite, 1 falce de loc pentru arat, 40 prajini loc de fdnat, 20 prdjini pentru pasune ;c) Tot locuitorul va primi pentru fiestecare pareche de boj peste locurile insemnate mai sus: 60 prajini fdnat, 60 de pasune; proprietarul va insemnd asemenea locuri. Art. 11. Proprietarul nu este indatorit a dd mai mult loe unui locuitor decdt pentru 4 bol si o vaca. Art. 12. Legiuirile atingatoare de pamAntul cuvenit locuitorilor nu privesc decat pe acei ce dupa publicarisirea acestor pravili s'ar asezA pe o mosie sau prin casatorii sou prin o bejanarie, cdt pentru acei insa ce acum se gasesc statorniciti, vor urma, in curgerea vieii lor, a aved aceleasi locuri de cari se folosesc pana astazi cu invoirea proprietarului, tot locuitorul ce se gase§te impartasit cu mai putin loe decdt hotaraste aceasta pravila, are dreptul a-1 dobandi. Art. 13. Tot locuitorul ce va dobdndì folosul mai sus pomenit, va fi dator a lucrd in curgerea unui an pentru socoteala proprietarului, pe a carui mosie va fistatornicit, 12 zile dupa vechiul obiceiu, dupa chipul cu carele sau hotarit prin art. al 6-lea al acestei pravili, adica 4 zile de primavara, 4 zile de yard' si 4 zile de toamna. Zilele de plug se vor lucrà

www.dacoromanica.ro 523

pe jumatate cel putin in vreme de toamna sau sitoate, dacd locuitorul ar socoti mai de folos pentru dansul, pentru ca vreme de primavara sa ramae spre a sa intrebuintare. Art. 14. .Locuitorul ce nu va aveà nicicum boj,si care nu va fi primit decat partea de locuri insemnata prin § B, a Art. 10, va lucra aceste 12 zile cu manele, iar acelce va avea boj, va lucra aceste 12 zile cu plugul sau carul sau si cu No. dobitoacelor pentru careproprietaruliiasiguripseste mijloacele de hrand potrivit Cu legiuirile cuprinse in § 6 al art. 10. Art. 15. In privire cd dupa vechiul obiceiu locuitorul era supus la alte deosebite indatoriri cdtra proprietar, precum zilele de clacd, meremeturile, podvoadai carul de lemne, indatoriri cari nefiindhotdrite puteà sd deaprilej de asuprire, pentru ca sa se intampine de acum inainte totfeliul de cata- hrisurii pentru ca sd se statorniceasca dupd un chip lamurit drept toate indatorirele docuitorilor, sau hotdrit cd afara de acele 12 zile, asa precum sau hotdrit mai sus,fieste care locuitor va fi inddtorit a lucra 3 zile pe an cu boll sai pentru ca sa-si indeplineascd indatorirele mai sus zise, aceste trei zile nu se vor socoti decat dela rdsdritul pana la apusul soarelui. Pentru cel ce nu va avea boj, sau cand proprietarul ar voi ca in locul lucrului cu boli sa intrebuinteze pe acel cu manele, o zi lucratoare cu boi va fi indeplinita cu trei zile proaste, aceste noua zile se vor socoti asemenea dela rdsaritul pana la apusul soarelui. Art. 16. Aa precum in puterea acestei pravile,proprietarul se indestuleaza de folosul a 12 zile lucratoare cu boj, pentru care el urmeaza a siguripsi locuitorilor inchipuirile de hrand, toate havalele obisnuite pana acum, afara de aceste 12 zile, vor fi cuprinse de acurn inainte in acele noud zile proaste, ardtate in art. de mai sus. Iar afard de aceste, locuitorul nu va fi supus la mai multe indatoririi catra nici un feliu de alt lucru, se lntelege cd. aceste trei sau 9 zile, asa precum mai sus s'au insemnat, nu sunt cersute decat cand proprietarul va avea nevoe ca sA intrebuinteze pe locuitor in meremetul iazurilor ivel- nitelor, hambarelori alta heiuri de pe mosia sa, saula niscaiva cdraturi pentru economia mosieii pentru casa sa ; cand

www.dacoromanica.ro 524 insa proprietarul nu ar aved trebuintà de asemenea muncd, nu va avea dreptate a cere lucrare acestor trei sau noud zile. Art. 17. Lucrul la bdi, la gropile de piatrd si de cdrAturd de cherestele din munti nu se va putea face decdt In urma unei invoeli de bund primire. Art. 18. Tot locuitorul este Indatorit a da proprietarului dijma din producturile pe cari le adund din locul ceise da potrivit cu glasuire acestei pravile, afard numai din acele 10 prdjini ce cuprind IngrAditura casei sale; aceastd dijmd se va duce de catre locuitor la locul Insemnat de proprietar pe a sa mosie, potrivit cu urmarea pdzitd Intru aceasta, si se va da cu aceeas mdsurd cu care locuitorul slujeste mdsurarea produc- tului sdu.

8 Lucrul citre care sunt Deosebirea stilrii 1 PätnAntul ce urmeazfi , r 21ndatora¡i in potriva acestui locuitorului 1 a li se cla 7,,; , k. flo pärnant

( Pentru casa §i ingradi- I tura din imprejur . 10 Va lucrà 12 zile ILoc pentru arat. ,. 1 4 cu manele dupa Cu- 1. Locuito- prindere art. . rului pentru Fanat 40 Noua zile proaste lu- o vaca cratoare pentru meremeturi 1Pa§une 20Nina producturilor.

Peste tot. k .---12 30 (Pentru casa .5i ingra- 1 ditura . . ,. . 1 Va lucra 12 zile cu doi 2. Locuito- I boj. Loe pentru arat. . 1 4 Trei zile proaste de rului pentru 2 daca cu doi boj. boji ó vaca I, Fang I 20 1P4une 1 Dijma din productu- rife sale. Peste tot. . 3 70 (Pentru casa §i ingra-

1 ditura 10 'Va lucra 12 zile cu pa- 3. _Locuito- I tru boj. rului pentru Loc pentru arat . 1 40 Trei zile proaste de patru boj §i daca cu patru boj. o vaca Fang. . . , . . . 2 I Pa§une . , ... . 1 60 Dijma din producturile sale. tPeste tot. . . 5 30

www.dacoromanica.ro 525 19. Daca locuitorul va avea mai multe vite decat numftrul insemnat mai sus, sau daca el va vol sa are mai multa parte de loc decdt i se da, pentru acel prlsos se va alcAtui prin burla invoire cu proprietarul, carde in toatO vremea va protimisi pe locuitorul de pe mosia sa, asemene ilocuitorii sunt datori a da proprietarului, dupd ce îi vor implini catrà dAnsul zilele lucrului hotArite de pravild,i dupa ce vor ei ale lor trebuinti in lucrarea pdmantului, la lucrurile ce proprietarul ar putea ca sA faca pe mosia sa,se intelege cä acesta are a urrnd prin bund invoiresi cu plata dupd preturile politice. Art. 20. Daca proprietarul nu ar aved lucru pe mosia sa la care sa intrebuinteze pe locuitori, el ii va puted intrebuinta 1.1 pe alte mosii in departare pana la 4 ceasuri far a-i scadea cu ceva, sau el se va despAgubi cu bani dupa osebitele preturi a fiestecAreia catitate, si dar pentru ca, la intdmplare de judecatd aceste preturi sO poatd fi primite drept temeiu negAlcevit de cdtrd tribunaluri, obsteasca obisnuita adunare va alcdtui in tot anul tabla de preturile de mijloc ce au avut curs in fiestecare loc in curgerea anului trecut; aceste preturi vor sluji de regula laneinvoirile ce ar nasteintre proprietari i intre locuitori. Art. 21. La intamplare, cand proprietarul nu va avea trebuintd de acele 12 zile de lucru cu boi,el va putea Sa se invoiasca prin bund alcAtuire çu locuitorul spre a-1 intrebuinta la alte slujbe, iar in lipsd de invoiala, el se va despAgubi cu plata in bani pe pretul zilelor de lucru cu boj dupd chipul ce s'au insemnat in art. de sus. Art. 22. Daca proprietarul afldndu-sti in lipso de ptundnt, se va gdsi in neputintâ de a da locuitorilor locul insemnat prin art. 10, el va urma, dupd vechiul obiceiu, ca sa dee sAtenilor doua din trei pArti a cOmpului, pdstrdnd pentru sine cealaltO a treia parte. Art. 23. Dacft In aceste imprejurAri numArul tot a locui, torilor nu se va putea indestula fiestecare in partea sa cu locul intreg ce este hotárit de atra pravild, ii vafi slobod numdrului de prisos a locuitorilor de a se muta aiure sau de a se alcAtui prin bunA tocmealá çu proprietarui; cdnd msa unii ca

www.dacoromanica.ro 526 acesti ar primi sd rdmae pe mosie dupd toata neputinta de a se indestula cu toate folosurile ce li se cuvin,li sA va face o scadere potrivitd din acele 9 zile proaste, vor fi insd datori in toata vreme a lucra acele 12 zile insemnate prin art. 13. Art. 24. Se intelege: Ca nu este slobod locuitorului de a nu primi partile de locuri ce i se cuvin supt cuvant de a se scddea din lucru dacd proprietcrul nu va primi de bund voe. Cd nu este ertat proprietarului de a nu da locuitorului intreagd parte de loc ce i se cuvine supt cuvant de a-1 scadeà din lucru decat cu primire acestui §i dupil noima art. 23. e) Ca toate aceste alcdtuiri intre proprietaris'ilocuitori nu se vor putea face decdt cel putin cu o lund inainte de Sf. Gheorghe. Art. 25. Locuitorul care in puterea art. '%3 va vol sa se mute pe altd mosie, nu' va pute sd facd aceasta decat Isprdvniciei. care va cerceta imprejurarea dacd urmeazd vre-o pricind de neinvoire si va instiinta pe Visterie ca sd se inscrie pe acesta In tabla satului in care va vol. sd sd statorniceasca din nou cu primirea proprietarului acelui sat ; la asa inprejurdri locuitorul este slobod a-si vinde sadurile sale, adtcd viile sau livezile celorlalti locuitori a acelui sat, protimisindu-sd pe proprietar tot cu acelas pret. Art. 26. Locuitorul ce ar avea pdmantul hotdrit prin reglement si carile cu toate aceste ar vol a se muta aiure, dupd particularnicele sale interesuri, nu va fi volnic a face asemene pas decat dupd implinirea conditiilor urmatoare; adecd: a) el trebue a face cunoscut cu sase luni inainte de SE Gheorghe, Is- praniciei si proprietarului. b) el trebue a plat' proprietarului suma potrivitd a lucruluisia tuturor indatoririlor unui an. e) el este dator a Oda la casa sateascd a locuintii sale o suma potrivitd cu darea sa a unui an in folobul acestei case. d) casa so, toate sadurile si alte lucruri ce le ar fi adus in stare lucratoare pe mosia de pe care se mutd, vor rdmanea in folosul proprietarului fard vre-o despagubire. Art. 27. lar incat pentru capitatie, vafidator ca .sd o pl'dteascd asemene pentru toti anii ce ar rdmanea pdnd laata- catagrafie, afard numai cand Visteria va invoi una ca aceasta

www.dacoromanica.ro 527 §i l'ar incarca Cu birul la locul unde s'au mutat,care la asemene Intamplare s* face raspunzatoare pentru dansul; in amandoua aceste intamplarilocuitortileste dator de a face cunoscut de aceasta proorietarului, de fhta la lsprav. tinutului. Art. 28. Daca stramutarea tsaranilor se va face prin invoire a vreunui proprietar, acesta atunci arfiraspunzator de toate pagubile pe care vechiul proprietar ar avea dreptate ca sa iee. Art. 29. Proprietarul va putea ca sd ceara departarea ranilor indaratnici care ar pricinui neinvoire *i nesupunere !rare ceilalti sateni, danduli-se de *tire de aceasta infinta privighitorului de ocol cu sase luni mai inainte de Sf. Gheorghe Instiintancl despre aceasta 0 pe Ispravnicul tinutului; la asemenea intamplare el il va despagubi despre sadurile ce va putea ca sa aiba precum pomii altele. Visteria va Inscrie numele lor la satul unde ei vor merge ca sa se a*ezei unde ei in urmä ar pia ti capitatia lor. Art. 30. Tot tdranul casatorit 0 care ar avea locul hotarit de pravila, de*1 el ar locui tot trite° casd cu parintii sai, va fi dator ca sd implineasca catre proprietar indatoririle la cari il supune folosurile pe cari le dobande*te; insa in urmarea acestui printipion, sateanul necasatorit 0 care nu ar aveii parte de pdmant dat celorlalti, nu va fi supus la nici un feliu de indatorire. Cu toate aceste, cand el fara sa se casatoreasca ar vol. sa dobandeasca acea parte de pamant,i proprietarul ar voi ca sa o dea, atunci el va fi Indatorit ca sa lucreze de o potriva cu ceilalti. Art. 31. In fie*tecare timp a anului, proprietarul va aved Ingrijire de a nu Intrebuinta pe Omni decat cu chipul acela ca fie*tecarele dintre ei sa se poatd Indeletnici la lucrurile sale; taranii sunt datori asemenea a se infati$ indata ce vor fi chemati pentru ca sd implineasca datoria lor, sau In locul lor sd pue pe altii, pentru ca sa nu se pricinuiasca pagubire proprietarului prin zabava ce ar face intra silvArOrea Indemanateca a lucrarilor la care ei stint Indatoriti. Art. 32. Proprietarul singur are dreptate a vinde pe trio*ia sa vin, rachiu sau alte bduturi 0 a avea macelariei dugheni,

www.dacoromanica.ro 528

aceste drepturi fiind lipite Care proprietar precum §ifolosul din iazuri, pdduri, mori §i alte asemenea. Art. 33. Satenii loscuitori pe mo§ii rdzd§e§ti nu vor fi supu§i lucrului hotdrit in afard de dijmd, ei vor plAti cu bani aceea ce se cuvine pentru 12 zile dupd pretul politicit. Art. 34. Acest reglement trebuie sd fie pazit in viitorime ca o pravild temeinicd, insd once alcdtuire savar§itd prin inscris sau In vreme trecutd, sau in a6ea viitoare cu bund primire intre proprietari §i intre sateni pentru imprumutatele drepturi §i indatoriri, va fi pdzita Cu neclintire §i cunoscut de insu§ dre- -gAtorii la intdmplare de pricinuire ca sfanta §i nestra.mbatd. Art. 35. A§ezarea magazillor de rezervd a§à precum ea erá hotdrita prin art. 159 din reglement, fiindca au infAto§at multe neincuviintdri §i mai ales neorinduiala care fire§te se intampld la toate lucrurile ce se face in deob§te, §.1 cu aceasta el insu§i este sdvdr§it cu lenevire, pentru a nu se lasa sd cada cu vreme in desfiintare un a§ezdmant a§à de pretios. Dar pentru ca sä i se ded de impotrivd toate mijloacele de statornicie potrivit cu pravdtul mAntuitor la care el trebuie sd ajungd, s'au hotdrit cd in urmarea acei din nou impartiri a pdmantului care aved a se face in puterea acestei pravili, tarina de rezerva s'a fie cuprinsd in partea din loc a fie§tecdrui taran. Art. 36. Dupd aceastd mdsurd fie§tecare taran va fi dator ca sd pue in magazia de rezervd jurndtate mertd päpu§oi indata dupd culesul ,acestor producte. Art. 37. Drept aceea toate legiuirileart. 159 vor urma lucrarea lor, afard de aceea a § § A §i B, fri locul carora s'au wzat aceasta legiuire. Acest proiect cercetandu-se de Sfat se va supune cercetdrii Ex. S.

6. Adresa lui Kisselev No. 41, din 15 Fevruarie 1833, cited Sfatul Carmuitor al Moldovei Le projet, sur les droits et devoirs respectifs des proprié- taires et des cultivateurs, que le Conseil Administratif a dernié- rement porté a ma connaissance, est devenu l'objet d'une attention exclusive de ma part.

www.dacoromanica.ro 529 Cette question se rattachant aux intéréts des classes les plus nombreuses, et qui ont marque A cet effetune anxiété prononcée sur presque tous les points de la Principauté, méri- tait certes une investigation approfondie. Aussi dans le but de pouvoir émettre une opinion raisonnée A ce sujet, j'aicru indispensable de me livrer d'une part A des recherchespropres A faire ressortir ce qu'il y avait de positif dans les règlements antérieurs, et de l'autre d'examiner jusqu'A quel point les dispositions du projet du Conseil Adminstratif sont basées sur le principe de réciprocité dans l'échange des profits et services respectifs, principe dont la stricte observation doit are consi- der& comme l'accomplissement de tous les voeux que peuvent former les propriétaires fonciers. Le premier résultat de ces recherches m'a prouve : Que le maximum des obligations des cultivateurs était A peine, il y a 25 ans, de 12 journées dans l'année. Qu'elles subissaient des diminutions plus ou moins con- sidérables selon les exigences locales, determinées par la proxi- mite des places frontières turques. Que les services attachés A ces obligations, n'étaient point réglés sur des taches ou quatités du travail exigibles par journées. Que les actes de 1776 et 1777 attribués A l'hospodar Gregoire Ghika n'existent point ou sont subreptices. Que jusqu'au commencement de Vann& 1805,il n'y avait point de legislation &terrain& et positive A cet égard. Que ce ne fut qu'à cette époque que les principaux boyars du pays, par une anafora adressée A l'hospodar Alexan- dre Mourousy, et un arz-magzar (petition collective) transmise A la Porte, avaient sollicité comme un bienfait, et notamment pour pouvoir subvenir aux requisitions monopoliques du Capan (Bureau d'approvisionement de la Capitale) l'augmentation des redevances des cultivateurs jusqu'à la concurrence de 18 journées. Que les actes ci dessus indiqués imposaient pour la première fois des taches ou quotités de travail exigibles par journées, mais avec des restrictions en faveur des cultivateurs habitant les contrées voisines des places fortes. Que les allocations de terrain faites par ces mèmes

639S 31 www.dacoromanica.ro ,530 actes, en retour des services précités étaient, suivant les loca- lités, comme de 31/2 et 1% plus fortes en comparaison des portions de terrain accordées par le projet du Conseil,. IX. Enfin que l'anaphora et l'arz-magzar précités n'ont pas recu la sanction de la S. Porte, probablement a cause de la guerre qui suivit de prés cette demande. Telles sont en resume, soit les données puisées dans la teneur méme des actes authentiques sus indiqués, soit les con- sequences qui en découlent d'une manière rigou. reuse, et dont la plus importante est, sans contredit, le &taut d'authenticité des réglemens dits Pontos de Grégoire-Voda, ainsi que cela a été observe dans le § 4 qui precede. Quant au principe de réciprocité qui doit presider à rechange des services et des profitsrespectifs, revaluation des journées nominales du projet en journées réelles, faites sur les taches de travail en vigueur dans rUkraine, et la comparaison du salaire de ce travail, y compris le prix de la dime, avec le fermage de portions de terres accordées aux cultivateurs, mettraient dans le plus grand jour l'absence de tout équilibre entre les 4 ions et les avantages des paysans, par cela méme qu'une journée (le travail en Moldavie équivaut à une et demie el méme deux de celles de l'Ukraine, dont chacune peut etre evaluée au minimum à 11/2 reelle. Quelle que soit d'ailleurs la justesse de ce raisonnement on a cru ne pas devoir s'y arreter, mais encore est-il 'qu'en sup- posant les journézs nominales comrne journées réelles, la comparaison de leur salaire, y compris le prix de la dime, avec le fermage de la terre, donnerait toujours un excédant en faveur du propriétaire. Ces faits se trouvent tous consignes d'une manière plus claire et plus positive dans l'analyse comparative ci jointe sub Lit. A. En appelant sur le contenu de cette piece fattention du Conseil administratif, je dois, en méme temps, luifaire les in- dications suivantes : Le Conseil Administratif ainsi que rassemblée générale ,ordinaire en suivant exactement, dans la pondération des droits et devoirs respectifs, le principe d'une juste réciprocité, devraient en outre prendre en sérieuse consideration :

www.dacoromanica.ro 531

le veritable état des classes, tel qu'il existeaujourd'hui, sans confondre ce qu'il y a de legal et de positif dans cette question avec les empiétemens d'une daterécente; l'anxiété et le mécontentementassez généralement par- tagé dans la classe des cultivateurs; les circonstances graves qui pesent de tout leurpoids sur la Turquie. Partant de ces considerations, le Conseil et l'Assemblée devraient s'attacher à détruire les germes demécontements qui pourraient, tôt ou tard, amener descriseset des confla- grations déplorables et A les remplacer par un ordre de choses dontle maintien puisse plus ou moins intéresser toutes les classes de la population. Appelé par les ordres de l'Auguste Protecteur de cepays veiller à l'introduction des nouvelles institutions, je nesau- rais, comme organe de sa haute volonté, apporter assez de circonspection sur un objet de si haute importance. Comme ami de ce pays et plus encore de la noblesse Moldo-Valaque, j'au- rais cru avoir manqué *aux obligations que je dois remplir A ce titre, en ne faisant qu'effleurer une question qui, par sa nature, ne saurait etre assez approfondie. Désireux de concilier les vceux et les prétentions des pro- priétaires fonciers avec les exigences de la justice et des circonstances, j'ai cru devoir, en conservant les dispositions du projet dans leur ensemble, Fie proposer que quelques modifications de detail qui se trouvent consignees ci-joint sous lit. B. En faisant cette communication confidentielle au Conseil Administratif, je n'ai pas en vue de me prévaloir de ma posi- tion de chef de l'administration de ce pays pour en exiger l'introduction obligee, mais c'est plut6t de ma part une indi- cation officieuse, puisée dans les sentimens d'un veritable atta- chement. Si le Conseil Administratif, et avec lui l'assemblée gené- rale,appréciant ces motifs, admettaient le projet du Conseil ainsi qu'il se trouve amende, je me ferai un devoir, en tant que les circonstances actuelles pourraient le permettre, de tenir. la main A la mise A execution de cette partie des nouvelles institutions. Dans le cas contraire il me serait impossible d'assu-

www.dacoromanica.ro 532 mer la responsabilité qui pourrait, t6t ou tard, résulter des incon- veniens signalés, et je me trouverai, des lorS, dans l'obligation de maintenir l'état actuel des choses A cet 'egard et d'en re- férer A la Cour Impériale pour en obtenir une decision definitive. Arhiva Statului la§i, Dosar No. 7, Trsp. 1764, Op. 2013, fila 52-55. Traducerea romAneasca, Ibidern, fila 5660.

7. Observatiile lui Kisselev la proiectul Sfatului Administrativ.

Art. 6. Pour ne point faire peser sur le laboureur au gre du p-roprietaire, le genre de travail le plus onereux, il serait juste de fixer, A l'instar des dispositions de l'anaphora Mourousi, un nombre de journées donnees pour chaque genre de travail. § C. Il serait juste d'admettre A *cet egard une reduction, d'autant plus que l'anaphora Mourousi porte ce méme travail A 6 pregines. § E. La distinction de trois jornées de travail personnel et une avec bceufs devrait are supprimee, d'autant plus qu'il n'existe point, dans le Reglement Organique ; ce paragraphe devrait par consequent etre redigé ainsi qu'il suit 1 Une faltche d'herbe fauchée et entassée en meule, comptera quatre jour- flees de travail". Art. 7. Cet article A Pexception de la clause pour tout travail"...jusqu'A la fin, devrait are entrerement élimine, par les raisons exposées dans l'analyse comparative de l'anaphora Mourousi et du projet. Art. 8. Par suite de Pobservation qui precede, la citation de l'art. 7, faite dans celui-ci, doit etre eliminee. Art. 12. II est necessaire, pour eviter toute fausse inter- pretation des clauses de cet article, de dire au lieu des dispositions de l'article precedent", les dispositions des articles 10 et 11 qui precedent".

www.dacoromanica.ro 533

Art. 15. L'analyse des trois jours avec boeufsen neufs journées de travail pesonnel est non seulement onéreusepour le paysan, mais arbitraire. Cet article devrait par consequent are conserve depuis le commencement jusqu'a lafin de la phrase... il est résolu qu'outre les douze journées plus haut". Mais le reste de l'article devrait are remplacé par la redaction suivante: Chaque villageois sera tenu de travailler trois jours par an, avec des boeufs s'il en a, pour s'acquitter des redevances susmentionnées. Ces trois journées ne compteront que depuis le lever jusqu'au concher du soleil. Pour celui qui n'a point de bceufs, il ne sera oblige qu'a un travail personnel de 3 jours". Art. 16. Par suite de larectification précédente, il faudrait remplacer la clause de clans les neufs journées simples" par le redaction de dans les trois journées simples, designees dans l'art.precedent, hors desqu'elles le paysan ne sera plus term de s'acquitter d'aucun autre travail obligatoire. 11 est bien entendu que ces trois journées tellesqu'ellesviennent d'étre précisées ne sont exigibles etc". Art. 20. Pour ne point donner lieu A un travail souvent difficile A confectionner et qui par cela méme 'pourrait amener des embarras et des inexactitudes notables, il serait utile d'éli- miner entiérement la clause de l'assemblée générale ordinaire fera dresser tous les ans des tableux des prix-moyens", etc. jusqu'A la fin pe l'article. Art. 22. Pour eviler tout équivoque A cet égard, il faudrait rernplacer la locution de les deux tiers du champs" par celui de les deux tiers des terres laboural3les et propres au paccage et au fauchage". Art. 23. Par suite des -observations consignees sous la rubrique de l'art. 15, la clause »11 leur sera fait une deduction proportionelle sur les neufs journées simples" devrait &re rem- placée Par la redaction suivante:il leur sera fait une deduction proportionnelle sur les trqis jours simples". Art. 26. Il vaudrait mieux remplacer cette clause par la suivante:,,i1 doit payer au profit de la caisse communale de.

www.dacoromanica.ro 5M

son domicile une somme équivalente A son contingent d'une année dans la contribution communale". N. B. Il est essentiel de renouveller 4 la suite de toutes les clauses qui precedent, la teneur de l'art, 435 du keglement Organique dont elles sont la consequence rigoureuse. Par consequent il sera inséré ici, pour corollaire de toutes ces dispositions, l'article suivant : Art. 27. Les dispositions des art. 23, 24, 25 et 26 pré- cédents découlent rigoureussement de l'art. 435 du Reglement organique concernant la liberté des paysans et cowl dans ces termes: L'acte législatif de l'an 1749, signé par le clergé et les boyars et confirme par le Prince C. Nicolas Mavrocordato, concernant l'affranchissement des villageois, restera et sera irre- vocablement maintenu dans toute sa vigueur". Art.'28. Comme la pénalité contre l'embaucheur n'a Hen de determine, il faudrait remplacer cette redaction par la suivante :,,Si le &placement de paysans avait lieu par les insti- gations de quelque propriétaire, celui-ciserait alors tenu de payer, comme amende au propriétaire, les rendevances de chaque paysan pour trois ans, et A la caisse communale un equi- valent de trois ans de contribution communale". Art. 29. La clause II les indemnisera dans le cas" jusqu'A la clause: la Vestiarie etc., devrait etre rectifiée ainsi qu'il suit : Dans ce cas il sera loisible aux paysans de se &- fake des plantations qu'ils pourraient avoir, telles que pruniers et autres, par vente, conformément A la teneur de l'art. 25, mais en cas de manque d'acheteurs,ils seront indemnisés de leur plantations par le propriétaire, d'apres une decision du tribunal local",

.Arhiva Statului, Iasi, Dosar No. 7 Trsp. 1764. Opis 2013, fila 93-94. Traducere româneasca, ibidem. fila 89-91.

www.dacoromanica.ro 51 5

.d) $1' ; cr3l!S A 'oi VIS 61 II% g..5v 15.,o (9 31 0. o_ócz c",_. p coÚdi4V1 .r..:cn g 3:t4 E -h.,N. ir4 c.)fi sx., qi O ceal cc o-,csri,, ro.. 14 rn 4, -. et (0) 0) , ,.._, .;¡ ',7jt- 145111 'I a) a) - I-.$-. g-. cu O O '''7.-. cVN 6., 7.1.gStt en -11, A A coir.....5 6 "(114r<1411.9, ....) = o. o a4I-.cu,9,2o a., a v. o t;g PI:1 N o'o t .!..? O CCOn u) oró .- -II o' o E4610t24-111' %gl°12 . .45 sa . ..d.14 a.b.,D s. o o .,., 10-2;"' 0 .-"! ..15 o 1-.p. -P To .1::, zg.) 065 ., . o o .-. o ... .2:1,....-:-...1.5 1,-.0e, z 4.1 a,-, al ci .,3 ? o . 2 )-.,,,z al ,,z t., ,2 *,- u) 1- ,., n, o cn,,, _..°7 al .z T., o >4 O .,.,- 1Z d 2 - o cz o ci ,6 b.- g 0.,q).-V Ar,, .,.. . . tb cl) ri) ° 15» '`1) 8 E Ir .,o a, - o o r.:: K 'e ,. .,7: .,-.4 7:', '' 'g:) sq2) il4 cv 4, cz .275'11:9:2o. m ° 1 D' ' " '55) 11) 15414 EZ 8,E '7:3 r., czicn.,0_,O., . ,., ..cs .0 I. ,..5qa) I,1). 'a* XI 'W ."" .-. O (1)1(% .1 11,TE ,--,Q Q cu O '11,7íst Cl. so 0:1 4-i , - cm 2, Q ,3.71.1 ''' CZ C11 4 sz ...... 5 '13 -d ,..o o..o ,.,/' = Qa) <- 1-, CIICI) u.) "o - = z ,.., &I "c7 u) u) eS P._ 2" - (4 ° -5'4 E 1-1 a, o ,...1 G.414 ,..-.1... o /u ,..-. - (51-2. C) co 17" =:,..0 2 oo'ecT,,- 1 .12 ovomt u) o.,,o-hgvol .C., P cc O --> u)0.) r- Z1 `.,..., 4-. cn. 1?: I 8:2a.) 1_,9 ;;;., b1... V a) -4 = ..0 .- 8scu e o g c) Ei)-5,.....,',..t: o 1..22 ,-,- 4.c..; r7` o -o 41.,o moOZa) tou o En' E it .., 14,--zin,z 5.11'...00ff (/) cs) O P cu 1:1 4.o 9 =111"11Bell;.. ,,1 8.1-1 4.: . o ,z3 -.-4 -o m 192 .1 = C c Er al PI O "2 P. o I. O a CZ O .5 cu t. o E o c) 2. B 9) C3 Z _93 tO g .t.O cc)TI "nr ts 2 o z ,--. qj cn 04 -+-' N u) 0 0,-9 (1)._,o .15. VI" a o-,-. 'O -, Eli> VI)I) ,a a) "--' v a) 4) ;-... 1:) -...1 cn ai "°) = MI 1).1 1.1 -..... 54 o o o a Z a) ',7e1 o ,_,...H 40 11.) o ,i) 47, tccv o ,,,,s,, ));) 112 ,r) 07 " P e o., ci+.5 -,..'V -.13c.)3.)o .2 ,... Q a) o 6cc ....4) - 40 '13 1.4A) p. v z2,0 o 44., ,0 c/2 k. ,n,P 1.. t z ca,, cu - ,,/ t?' * '' 4 .. . - ,, izta), E-8-g"`"'ei. l-,,.. o .2 cce d m " a) E,* a 5 tj 1 o21,(n 43 . . , oz tt 2117 5 c/) ç --. O q "a) O .2 "rh >I I/ al ..P ' ,., ectco.) c ),..cc .,_, Q 11 c':(.... o ,..., o v q; 4-; t C...) . 0., cn 0 ¡-5 ;a <9., 4,t... a) rf, Q.,., , . (U cc .., 0.> '_-) o 1- 0.) 1Z4 ...9 (51 , i...1, ,§ 13 o o a-o ,v 1,.. «) ,, 1.5 .. E 7.3 76 t c.,o cr) E panI- CO o,,,,,, CC "" u) P.1 1)) sio.) 7) Tiv 4I 1c1C)1-.Q.) j.94 (03 -12 rs, '1 o .- so ,.. = en I, 9 = cnen ci) >10C2' u) t . S 1,, j_., , I-1.,I- 1. o -_-, o 42 c.) (401 g. o V O 01'14 '6 04",DOPO 011),.dzc 12 0) 72..... gg'cl11.844t121: www.dacoromanica.ro E., O....,14i o C.'") o o c o.) -.... o ..-I o 4 `IQ%..Q o N )t N CO $24 1,- tS cn 0.) a 15 ,..,1.I-. Oal s., he o 0.03) t,cs) 4... u) .-4 1- .O. ... .5 o t:, 44 m %.) t.. t . en In o . A A I0 (1) o °' o o I-, -.. Q O o 46 sEvfv,, ,,4-1 --, "-....,\ o ? ai ea cc).- o ,n, ..,. ??? gri.:-.,,Vn- a 153 ti-.....: N N N d ci" C1 00 . , o sZ rz, n r. "4. 6a) . . . e % AVt'L'(1,2*'

..r.1* in <7,''h-,).15,--- tn I.2. 4 . 'Z' *g., e na e r) 1 (1 Zw 11: t::' cct 2 ;x .. u) O (1) ^-+ al y g.4) o o c t a 2 t3o n E .., Q) II, a> 7_, t k. 1 . o 1.. g Pea) V `.." ..g o 4,3 5 5 tz, .1Z eti&la'- f, v o 4 Di o ..o o E , (6 w, r-o cn i+Z. as .1;) 'T:i -r, ;" o Ii51-> J u),... °. o 4, U (1)tu - o cl o o. as 2 cd R.,a)t., al .,... .111141..., ro ..-54-) o .Z/ w V 14'O o C:3 4 -,-' 21 o ,I)t E tntas 1,9- varpl ., ,z g,rn,9.r... o 9) CacC..0 1U ,i, 4) u ,f3t.tt) ..-O 1 =%t 25 '- wi3E4C1. '9 ca .L1.) a) o, 6,40 °O ml)w°i0 fil 1.,, rt 8, 177,,,..g P .,.,- eq, ,,:,..,gA z (0) '-' 1. C ce Os ...4., o 73 co o o ,... o O a) ce 1,, a-, E u 1-, ,s;) *..*'¡,5 0 C.. o c o) tin E cc ct cci oVefg .s4) 4..1 a 4:: = JO 0.> ed 41 04 .P C1) fr.. ,,,--HU 04 ai.0-1 Ti 0 .tv «41- 536

8, Adresa lui Kisseleff din 28 Fevruarie 1833, atrà Ob§teasa Obi§nuitä Adunare. Au nombre des réformes administratives dont le regime des principautés est devenu l'objet, il en est une dont l'application a paru devoir are ajournée, comme se rattachant A des questions qui, par leur nature, réclamaient beaucoup de circonspection et une investigation approfondie. Telle est la partie du Reglement organique concernant les droits et devoirs des pro- priétaires et des cultivateurs. Malgré les .ménagemens adoptés a cet egard par l'administration et qui ne sont point inconnus A Passemblé générale ordinaire, Pidée seule d'un surcroit de redevances imposées aux laboureul s par les nouvelles institutions, a produit dans l'une et l'autre Principauté une anx iíste générale parmi cette classe nombreuse de la population et a donne lieu a des plaintes consignees dans des adresses mulliples. Prévenu d'une pareille disposition des esprits, j'ai été per- sonnellement dans le cas d'en apprécier toute l'étendue A. plusieurs reprises et sur les lieux mémes. Je me suis par consequent attaché A recueillir des données propres A mettre en evidence le veritable état de la question sous le rapport de la légalité des prétentions de l'une et de l'autre classe, etc'est ainsi cfue j'ai pu acquérir la certitude que les obligations des *cultivateurs en Moldavie étaient, A une époque peu reculée, dans le vague le plus absolu et récluites a des proportlons exigiies. L'anaphora sign& sous l'administration du Prince Mou- rousi par le corps de Boyars, ainsi que l'arz-magzar y relatif, viennent A l'appui de cette assertion et m'ont offert le moyen d'asseoir A cet égard une opinion raisonn6e. Ces pieces m'ont de plus mis A même d'apporter, en par- faite connaissance de cause, quelques rectifications au projet de loi que leConseil Administratif m'a dernièrement présenté et qui est destine A fixer définitivement les rapports réciproques du propriétaire et des laboureur. En chargeant Messieurs les membres du Conseil Adminis- tratif de presenter A l'assemblée générale le projet dont il s'agit ainsi que l'office qui l'accompagne avec tous les documens et

www.dacoromanica.ro 537

pieces justificatives qui s'y rapportent, je doisy ar peler l'at- tentionla plus sérieuse de Passemblée, en l'engageant aap- porter dans ses &liberations, tout le calme et la maturite de réflexions indispensables pour une question de si haut intéret. Guide par l'espritde justiceet de moderation qui la caractérise, l'assemblée générale sera sans doute pénétrée de la vérité qu'il ne s'agit plus aujourd'hui de combinaisons theo- riques dont l'applicationdémontrerait toute l'insuffisance et souvent les dangers qui s'y rattachent, mais de l'établissement d'un ordre de choses base sur les droits positifs des classes int.& ressées et qui puisse, a ce titre, offrir des garanties mutuelles d'ordre et de stabilité. Arhiva Statului Iasii,Dosar No.7. Tr. 1764. Opis 2013, Fila 95 si 100. Traducerea romAneasca. ibidem, Fila 96-99.

9. Textul definitiv al Sectiei VII, Capitolul III a Regulamen- tului Organic votat de Adunare la 1833 §i Incuviintat de Iiisselev. SECTIA VII Dreptdtile $i datoriile a a`mbe pdrlitor intre proprietari de mo$iii entre locuitorii de pdma-nt. Art. 118. Dupa ce prin legiuirile noului asezamant eau desfiintat deosebitele catahrisuri, care din vrerne in vrcme s'au fost alunecat in ocarmirea printipatutui, si aducea indestule piedici la obstesca buna petrecere, dupa ce scutelnicii, breslasii si slugile s'au desfiiintat, si unindu-se cu treapta birnicilor, au aclus o micsurare vederata in analogia darii fiiestecaruia lacuitor, statornicita aceasta acum de catra ocarmuire la treizeci lei de familie, si dupa ce langa toate aceste inprejurari s'au luat masuri pentru a locuitorilor netagaduit folos, au trebuit sa se statorniceasca in asaminea randuiala dreptatile si datoriile proprietarului catre lacuitorii asezati pe mosiia sa, si in acest predmet urmeaz1 asezarnantul de mai jos care sa legiueste a se pazi in viitorime atat despre lacuitori cat si despre proprietari cu toate sfintenia fara a se mai face la dansul vre-o sc-himbare,

www.dacoromanica.ro 538

Proprietarul este lndatorit a dd loe de hrana locuito- Mor asezati pe mosia sa, deopotriva precatì acestia sunt indatoriti a lucrd Inprotiva pentru socoteala proprietarului. Aceasta alcatuire a ambe partilor spre afi-dreaptii, trebue a rasplatl, In tot chipul de putinta folosurilei Indato- ririle atat catra o parte, cat si de cara alta. Masura pamantului ce sa va da trebue a fi Interne- iata pe adevaratele trebuinti a locuitorilor de parnant,i munca acestuia trebue a sa analoghisi dupa valorea pamantului ce i sa va dd. Masura obicnuita In tara estefalcea, care cuprinde loc de optzaci prajini lung, si de patru larg, sau tri sute douazeci prajini patrate, prajina este o masura de treistanjani, stanjinul cuprinde opt palme domnesti, asa dar prajin, de care sa vorbeste In toata cuprinderea acestui aseza'mant,este prajina de falce. Zilele lucratoare sunt pretuite dupa intinderea parnantului ce locuitoriul poate a lucra pe a sa socoteala precum urmeaza : Tot locuitoriul ce va aved doi boli, este dator a ard patrusprezece prajini la loc de moina, sau noua prajini In pamant talina pe zi, iar acel ce va ave patri.; boj este dator a ard Indoit numar de prajini larasi pe zi, fiindca numai pentru acest numar de boi i sa da hrana de eatra proprietar, samanatuli grapatul sunt cuprinsi In ziva araturii. Douasprezece prajini de prasit Inpreuna cu culesul popusoilor, caratul lor la cosed, ìfacerea coseriului, cand va cere trebuinta, sa va socoti o zi, aceasta Insa numai pentru popusoi facuti din zilele boierescului sidin dijrna, iar materialul trebuincios la facerea coseriului sa-1 dee proprietariul. SasAsprezece prajini de secerat, sau douazeci prajini de cosat, la pane alba cu caratul la arie.i pusul in stoguri, sa va socotl o zi. Una falce de iarba de cosat cu adunatul, claditul In stogurij facerea Ingraditurii stogurilor din materialul proprietariului pe la locurile unde va cere trebuinta neaparat, sti va socoti patru zile. e) Lucrul cuvenit proprietariului trebuind a se Inplini asd precum mai sus s'au zis, inpotriva folosurilor ce se dau de cli-

www.dacoromanica.ro 539 tre proprietar locuitorilor, este neaparat de trebuinta a sa hotart despre o parte totul acestor folosuri,i despre alta a sa statornici Indatoririle la care lacuitori sunt supusi din partea lor, pentru ca prin aceasta sa se Intampine inviitorinie toata ne- Invoirea sau masura samovolnica,i pana naimirile de pamant se vor putea face prin alcatuirea cea de bunavoe. A§A dar proprietarul este Indatorit a da fiestecaruia din locuitorlistatorni- citi pe mosia sa: Un loc de zece prajani falcesti pentru °grada gradina spre Intrebuintarea familiei lui, aceste locuri vor fi toate la un loe, Si acolo unde de Otra proprietar se vor Insemna, care locuri vor fi nesupuse la dijmuire. Locuitorii cari se vor gasi acum avarid livezi sau vii, alcatuind parte de locuri a locuitorilor, si a carora cuprindere va trece peste zece prajáni se dau dupa acest asezamant, vor fi indatoriti pentru acest prisos a se supune alcatuirilor urmate intre ei si intre proprietar, acolo insa unde nu vor fi asemenea Invoeli locuitorii pentru acest singur prisos vor fi indatoriti catra proprietar a da dijma din roduri, Proprietariul este Indatorit a da fiestecaruia locuitor fara osabirei fara vreo privire Otra viLe :una si jumatate falce de loc pentru arat, patruzaci prajini de loc de fanat, doua- zaci prajini pentru pasune. Tot locuitoriul va primi pentru fiestecare pareche de boj, peste locurile lnsemnate mai sus; sasezeci prajini de fanat, sasezaci de pasune, proprietarul va Insemna Insusi asaminea locuri. Proprietariul nu este Indatorit a da mai mult loe unui locuitor decat pentru patru boj si o vaca. Art. 119. Pamantul botara sa se deje tuturor locuitorilor dupa acest asezamant, iara apoi la tánuturile din jos,i anume Covurluiu, Tecuciu, Falciui Tutova, in curgerea de sase ani locuitorii fiestecaruia sat sa se folosasca de pamanturile pentru hrana ce au avut si pana acum, aceasta adica In privire catre Intregimea mesii satului, jara cel ce sa atinge de Inpartarea unor aseminea pamanturi intre locuitori, proprietariul avand de datorie a privighia ca sa nu urmeze in strambatatime intre dansii va aveet dreptate a adaogl pamant acelor ce ar avettmai putin CH luare dela acei ce vor avea de prisos prin stireaIspravni-

www.dacoromanica.ro 540 ciei, dupa sase ani Incai locuitorii acestor patru tanuturi, aratate mai sus, vor aved numai pamantul legiuit prin acest A$a- VimAn t obsteste pentru toti locuitorii. Art. 120. Tot locuitorul ce va dobandi- total folosurilor mai sus pomenite va fi dator: A lucrd in curgerea unui an pentru socoteala proprietarului pe a caruia mosie va fi statornicit, douasprezece zile dupa vechiul obicei, dupa chipul cu care s'au hotarit prin art.118, litera D. adica: patru zile de primavara, patru zile de vara, patru zile de toamna. Locuitorul ce nu va aved niel cum boi si nu va primi decal parte de locuri insemnate la No. 2, a literii E, din art. 118', va lucrd aceste douasprezece zile cu mainile, iapa acela ce va avea boj va lucrd aceste douasprezece zile cu plugul sau carul sau si cu numarul dobitoacelor pentru care proprietarul le siguripseste mijloacele de hrana potrivit cu legiurile cuprinse la No. 3, a literei E. Art. 118. Din intamplare insa, cand proprietarul 'nu ar avea trebuinta de lucrul cu boj, sa fie Indatorit a merge la lucrul acel cu mainile neputand proprietariul in asd intamplare a pretenderisi mai multe zile decal acele douasprezece hotarite prin ponturi iintocmai ca si dela lacuitorii acei tara boj. Fiindca dupa vechiul obicei locuitorul satean era dator a Inplinii feliuri de alte Insarcinari catre proprietar, precum ziltle de claca, rnacineturile, podvezilei carul de lemne, insarcinari care nefiind hotarite ar puted sa deje pricina la samovol- nice cereri, pentru aceasta spre a sa Intampina de acum inainte tot felul.de catahrisis, i spre a sa lamurì cu un chip hota- ritor si drept toate Indatoririle locuitorilor s'au hotarit, ca afara de acele douasprezece zile precum ele s'au rostit mai sus, fieste care locuitor ce va avea bol, sa fie dator sa faca una podvoada numai, cand departarea dela locul incarcarii pana la locul ducerii, va fi dela opt pana la sasesprezece ceasuri, jara cand departarea va fi dela unul pana la ot ceasuri, sa faca doua podvezi numai, socotindu-sa povoara trei merte de pereche de boil osabit de aceasta se fie dator fiestecare locuitor, iarasi din acei cu boj, a aduce doua care lemne de foc la casa proprietariului sau neavand pe mosia sa, sa aduca de pe alta moie,mn departare de

www.dacoromanica.ro 541 patru ceasuri din padure proprietarului,i pentru amandoua aceste indatoriri, locuitorii acci fara boj vor lucra cu mainile patru zile proaste la alt lucru ce va avea proprietarul trebuintd pe mosia sa, pe langa care indatorire apoi totilocuitorii cu boj, cum si acei fard boj, vor fi Indatoriti a lucra la meremeturile acareturilor depe mosie patru zile pe an, bine intelegandu-se cà daca proprietarul In doi ani dearandul nu va avea trebuinta de lucrul aratatelor zile de. meremeturi, In urma sd nu poatd cere acele zile odata pe trei ani nici in lucru nici in bani, aceste s'au chibzuit de catra adunare spre periorisirea neingradirii ce urma pana acum In privire catra aceste predmeturi,i spre a sa fed pe locuitori de vre-un fel de inpilare. Asa precum dupa acest asezamant proprietarul se indestuleaza de folosul a douasprezece zile lucratoare cu boj, pentru care el urmeazd a siguripsi locuitorilor inchipuirile de hrana, toate insarcinarile cate pana acum afara de arele douasprezece zile au- fost obisnuite, sa vor cunoaste cuprinse de acum inainte in indatoririle ce sa hotarasc prin litera B, gait de care lucratorul nu va fi supus mai mult In datorii catre nici un fel de alt lucru. Lucrul la bai, la groapele de piatrai caraturi de cherestele din munti, nu se va putea face deck cu urmarea unei invoeli de buna primire. Tot locuitorul este indatorit a da proprietariului dijrna din productiile pe care el aduna din locul ce i sa da potrivit cu glasuirea acestui Asazamant, a fara numai de acele zece prajini ce cuprinde in'graditura casei sale, aceasta dijma se va duce de catra locuitori la locul insamnat de proprietar pe a sa mosie, potrivit cu urmarea nazuita intru aceasta, si se va da cu aceleasi masuri cu cari locuitoriul se slujeste In masurarea pro- ductului Art. 121. Daca locuitoriul va avea mai multe vite decat nu. marul insemnat prin No. 4, a literiiE, art.118, sau daca el va vol. sa are mai multa parte de loe decat i sd da, pentru acel prisos se va alcatui prin buna in voire cu proprietarul care In toatd vremea va protimisi pe lacuitorii asdzati pe mosia sa ; asemineailocuitorii §unt datori a da ajutor proprietarului (dupa ce ii vor inplini card dansul zilele lucrului hotarlte prin

www.dacoromanica.ro 542 acest asezarnAnti clupa ce vor savarsi A ei ale lor trebuinti in lucrarea parnantului la locurile ce proprietarul ar puteA ca sA faca pe mosia sa, se intalege ca aceasta ar urm4_prin but* invoialai tu plata dupa preturile politicite. Art. 122. Daca proprietarul nu at- avelucru pe mosia sa la care sa intrebuinteze pe locuitori, el ii va puled ¡ntrebuintà si pe alte mosii in departare pana la patru teaSuri nunai fara ii scade cut cevA, sau el se va despagubi CIA lpani fJqpil psebi- tele preturi a fiestecaruia localitate,i elpr pentrtk ea la intank- plare de judecata aceste preturi sa poatd fi prirnite drept temei negalcevit de catra Tribunaluri. Obsteasca Obicinuita Adunare va alcatui in toti anii tabla de preturile de mijloc co-au avut curs In fiestecare loc in curgerea anului trecat, aceste preturi vor sluji de regula la neinvoirile ce ar naste intre proprietari intre locuitori. Art. 123, La satele acelea unde moja este stramtA proprietarul nu va aveA loc ca sa deje pamant.dupa Asezamant, sau dánd lui nu-i ar ramanea nimica loe pentru trebuinta sa, atuncea acolo mosia sa se deje in tr,ei parti, din care doua parti sa se deje lucratorilor, iard o a treia parte sa ramae stapanului, intelegandu-sa ca inpartirea aceasta are sa urmeze nurnai pentru locul de hrana adica: imasul, fanatuli locul de aratura. Daca in aciasta inprejurare numarul tot a locuitorilor nu sa va puleà indestulà fiestecare in partea sa cu locul intreg ce este hotardt de catra acest Asezamant, Ii va fi slobod numarului de prisos a locuitorilor de a sa mulà aiurea sau de a sa alcatui prin buna tocmala cu proprietarul, sa intelege: CA nu este slobod lacuitoriului de a nu primi partile de loe ce i sA cuvin, supt cuvand de a s'a scade din lucru, data' proprietariul nu va primi de builà voe. Ca nu este iertat proprietarului de a nu da locuitorilor Intreaga parte de loc ce i sa cuvine, supt cuvant de al scade din lucru, decat cu priirnitea acestuiai dupa cele zisa mai sus intru acest articul. Ca toate aeeste alcatuiri intre proprietari locuitori nu se vor putea face, dccat cel putin cu o iuna inaintea Sfdn_ tului Gheorghe. Locuitorul, care in puterea acestui articul,ar voi

www.dacoromanica.ro 543 se mute pe alta mosie, nu va putea face aceasta decat prin stirea Isprdvniciei care va cerceta inprejurarea daca urmeazd vre-o pricind de neinvoires'tva instiinta pe Visterie ca sd-1 inscrie pe acesta in tabla satului unde el va vroi sd se statorni- ceased din nou cu primirea proprietarului acelui sat, la asa imprejurare locuitorul este slobod vinde sadurile sale, adicd viile sau livezile eelorlanti locuitori a acelui sat, protimisandu-se ins& totdeauna proprietarul cu acelasi pret. Are. 124. Locuitorul ce ar avea pAnidntul hotdrAt prin acest asdzarnant si care cu toate aceste ar vol a se muta aiurea dupd particularnicile sale interesuri, nu va fi volnic a face aseminea pas decat dupd inplinirea conditiunilor urmAtoare adecd: El trebue a race cunoscut Icu sase luni inaintea Sfan- tului Gheorge Isprdvnicieii proprietarului. El trebue a plat' proprietarului suma potrività a iu- crului si a tuturor indatoririlor a unui an. El este dator a plAti la casa sAteasca a locuintii sale sumd potrivitd cu partea sa In darea unui an, spre folosul acestei case. cl) Casa sa, toate sadurilei alte locuri ce le-ar fi adus in stare lucrdtoare pe mosie de pe care se mutd, vor ramane in folosul proprietarului fdrd vre-o despdgubire. e) Tara Inca pentru capitatiia locuitoriul Va fi dator ca sh o pldteascd aseminea pentru toti anii ce ar mai rarndne pana la catagrafie, afard numai ednd Visteria i-ar 'frivola nu urma aseminea plata si 1-ar incArca cu birul lui la locul unde s'au mutat, care la o asemenea intdmplare s-ar face rdspunzatoare pentru ddnsul, in arnandoud aceste intdmpldri locuitoriul este dator sdfacd. cunoscut de aceasta proprietarului de fatilla Isprdvnicia tAnutului. Art. 125. Daca strdmutarea tdranilor s'ar face prin invi- tdrile a vre-unui proprietar, acesta ar fi atuncea rdspunzator de toate pagubele pe care vechiul proprietar ar _aved dreptate ea sd ceard, Art. 126. Proprietarul va puted sd ceard depdrtarea tdranilor Inddrdpnici care ar pricinui neinvoirei nesupunere intre ceilalti locuitori sdteni, clAnduli-sti de stire de aceasta in fiinta Privighitoriului de ocol cu Sase luni mai inaintea Sfdntului

www.dacoromanica.ro 544

Gheorghe,iristiintand pe aceasta si pe Ispravnicia tanutului, la aseminea Intamplare el ii va despagubi despre sadurile ce ar putea sa aibd, precum pomii Visteria va inscrie numele lor la satul unde ei ar merge ca sd se asezei unde ei in urmd ar pldti capitatia lor. Art. 127. Tot tdranul casatorit, si care ar aved locul hotardt de aceastd pravild, de si el ar locul totintr'o casa cu pdrintii sdi, va fi dator ca sd Inplineascd catre proprietar inda- toddle la care II supun folosurile pe care el dobandeste, Inca in urmarea acestui prinlipium sateanul necdsatorit si care nu ar avea parte de pdmant data celorlalti, nu va fi supus la nici un fel de indatorire, cu toate aceste cand el fdra sd. se 0:is:Ito- reasca ar vol sa dobandeasca partea acea de pdmant,i proprietariul ar voi ca sd o deie atuncea el va fi Indatorit ca sa lucreze deopotrivd cu ceilalti. Art. 128. In fiestecare timp a anului proprietarul va aye& ingrijire de a nu intrebuinta pe tdrani, de cat cu chipul acela ca fiestecare dintre ei sà se poatd indeletnicl la insusi lucrarile sale, tdranii sunt datori asemenea a sd infdtisa indatd ce vor fi chemati pentru ca sa inplineascd indatorirea lor, sau in locul lor sd sa puie pe altii pentru ca Sd nu sa pricinuiascd pagubirea proprietarului prin zabava ce ar face intru sdvarsirea la vreme inddmanaticd a lucrurilor la care ei sunt indatoriti.; Art. 129. Proprietarul sdngur are dreptate a vinde pe mosia sa vin, rachiu, sau alte bduturi, si a avea maceldrie si dughene, aceste drepturi fiind lipite cdtrd proprietar, precum tolosurile din mori, iazud, paduri,i alte aseminea. Art. 130. SAtenii locuitori pe mosii razdsasti, nu vor fi supusi lucrului hotdrit, insd afard de dijma ei vor plfal cii bani aceea ce se cuvine pentru doudsprezece zile dup5 pretulpoli- ticit, dar se statorniceste de legiuire, ca.. la pdrtile alese istal- pite pe care vorfilocuitod, -sd se urmeze cu lucrul ca si la celelalte mosii de obstie nefiindeleincategorianumirii razdsesti. Art. 131. Acest asezdmant trebue a fi pdzit in viitorime ca o pravild temeinicd, insd once alchtuire sdvarsibi prin inscris, sauin vreme trecutd,sau in acea viitoare cu bund prii-

www.dacoromanica.ro 545 mire intre proprietari iintre sateni pentru imprumutatele drepturi $i indatoriri, va fipdzita cu neclintirei cunoscuta de insu$i dregatorii la intamplare de inpricinuire ca sfanta nestrfun utata. Art. 132. Spre contenirea prigonirilor intamplatoare intre proprietarii de mo$ii si intre cei ce cu alcatuire de dijma sau embatic au vii pe acele moii, sd se iea de pravat legiuirile de mai jos adica: Vieriii alti oameni care arfi $azatori prin ograzile viilor pentru paza lot, daca nu au nici casa, nici ograda, nici vite, nici fanata pe mo$iile sale sa aflaviilei afard din ingraditura acelor vii, safie intru tot nesuparati de catra proprietarii moiilor, ca unii ce nu au nici o inparta$ire in pamantul stapanii viilor pentru ograzile lor platesc embatic sau dau dejma. Vieriii alti oameni aflatori prin ograzile viilor, care pe mo$file unde se afla viile afard din ingraditura lor, ar aveâ ogoara, faneata $icasa, sd fieindatoriti a lucra zilele boerescului cai ceilalti locuitori a mo$iilor :pentru inparta$irea fblo- sului ce au de pe mo$ie cai ceilalti locUitori. Vierii $i alti oamenii $azatori prin ogrdzile viilor, care neavand pe mo$iile unde sa afld viile daft din ingraditura lot, nici ogor, nici fanata, nici casa, ar aye& ceva vitei acele vite le-ar pa$una, in imaprile sate$ti, numai ptitini stapanii viilor, ce ar aoca pe la vii asaminea vitei le-ar pa$una in ima$urile sate$ti afar din ingraditura viilor, sa fiedatori a se invol pentru pd$unat cu proprietarii mo$iilor dupa numarul vitelor de vor avea. d) Acei dintre locuitorii birnici, care au viile lor sau curaturi pe mo$ii, iinpArta$ita in celalait trup a mo$iei nici ctim nu au, sa urmeze tocmelilor ce ar aved facute cu proprie4 tarii mo$iilor la vreme cand au luat acele locuri pentru vii $i curaturi, iara neavand tocmele sa lucreze zilele boerescului intocmai cai ceilalti locuitori.

6393 35 www.dacoromanica.ro 10. Proclamatie din 1 Aprilie 1833 a lui Kisselev catrà locuitorii satelor. Din poronca Ex. Sale Dornnului Plenipotent SFATUL AUMINISTRATIV Cdtrd locuitorii de prin sate, Asezamanturile noua ce va obldduesc, v'au Inchizasluit folosuri nernarginite. In locul deosebitelor ddri cari dau prilej la o multime de catacrisuri asupritoare pentru voi, sau asezat o singura numaii usoard capitatie. Voi ati ramas slobozi de vamurile din launtru cari, piedecand negutatoria producturilor voastre,va pricinuià o multime de asupriri. Voi nu sunteti mai mult supusi. darilor numite vadrarit, pogondrit, gostind i desetind. Vol nu aveti mai mult a plan gloaba grosdrituluii alte globiri izvodite din rdu obiceiu. Voi sunteti aparati de ajutorul ce ati dat pentru tinerea postilor In faniIn bani. Voi sunteti mantuiti de havalelele caraturii chrestelilor la Galati. de darile din zaharele, de fiaturile producturilor voastre cele parnantesti si de zeciuiala ce se hit) la Galati de pe aceste producturi sub numele de fazla. Inteun cuvant voi sunteti mantuiti de cererile iddrile asupritoare pentru voi, cari se ILIA supt felurite cuvinte. Aceste cererii dad, a cal-ora pomenire este Inca proas- pata in a voastra aducere aminte, pretuite In bani, covarsesc afard de toata masura capitatia ce platiti acum, care in puterea noilor asezarnanturi ce va inchizasluesc in viitorime o petrecere 1inititäi o fericire sporitoare, s'au marginit la o dare prea nesimtitoare. Proprietarii cu o ravtra' plind de curdtenie si de- cautand la acel In parte al lor folos, au ajutat pe ocarmuire intru a ajunge la scopul ingrijirii sale cele pamantesti prin face- rile de bine pe cari nouile asezamanturi v'au inchezasluit. Ispita unui an au trecut ca sa vd incredinteze despre feri- cita viitorime ce va asteapta. Toate aceste nemdrginite faceri de bine curg din hotarl- rile tractatului din Adrianopoli, cari sfintesc cu nestramutare

www.dacoromanica.ro 547 dre.pturilei datoriile proprietarilorilucratorilor de pamant, care drepturii datorii se afla pana acum In cea mai intreaga neingradire si, prin aceasta insus, era pricinuitoare de feliuri de tanguiri si de invinovatiri necurmate. O pravila asupra acestor drepturii datorii sau fost cer- cetata de catre o Adunare Obsteasca numita extra-ordinara si de Obsteasca obisnuita Adunare a acestui an si, pentru ca sa-i faca punere In lucrare nu numai usoara cii folositoare treptei lucratorilor de pamant, sau indeletnicit Intru aceasta cu cea mai patrunzOtoare chibzuire. Acest asezamant simplui lamurit, Intemeiat pe o dreapta potrivire a Insarcinarilor si a slujbelor, va fi de acum Inainte ocrotit de Inchezasluirea Pravilelor, iar ocarmuirea intru lucre- dintare cavoi yeti sti a pretui loata intinderea acestor Imbu- natatiri,si voi yetifi Intocmai urmatori prin o staruitoare sarguinta Intru Implinirea datoriilor voastre, va privighea punerea In lucrare a legiuirilor ce se cuprind In aceasta Pravila. Arhiva Statului. Iai, Dosar No. 7, Trsp. 1764, Op. 2013.

Actele la cari sunt relative notele 2, 3 si 4 de pe pagina 444 nu se mai reproduc aici, importanta lor nejustificand o asemene reproducere.

www.dacoromanica.ro In urma Und erori de puttere in pagini Mmanand ultima parte a actului de pe pag. 504505 netip6ritA, se complet- teazA

Un zapis din velet 7255, SApt. 27, dela Costandi sin Dumitrascu, nepot Irimiei,i femeia lui Palaghie, ce au dat danie Dum. Med. Ior- dachi Rusgt, parte lor de bastina din Irimie sis'au ales 55 stanjeni, 7 Un zapis din velet 7265 Oct. 5, dela Gheorghii Goagal femeia lui VasAlca, sor[a] lui Costandi, ce au dat danii parte lor de bastina din Irimie ce s'au ales parte lor in cei 55 stAnjatii, 7 palme a fratáni-sau lui Costandi ce arata mai sus. zapis din velet 7265 Oct. 20, dela Iliana, fata lui Ion si a Ca- trinii, ce au dat danii iparte ei i 'au ales 3 stanjAni, I palma, a cincea parte din Toacier Moran, mosul Un zapiS din velet 7260 Fevr. 1, dela Sarghii sin Stefan ca femeia lui Ioana, ce au dat danii parte lor de bastind, iar din Irimie, s'au ales ,parte lor 55 stAnjeni, 7 palme. Un zapis dela Aria, sor[a] lul, din velet 7265 lidie 10, ce au dat parte ei danii ce au avut ImpreunA cu fratele sAu SArghii, tot in cei aratati mai sus. Un zapis dela Catrina, fata Anasaei, nepoatA lui Duthitrasco, vara lui Costandini lui SArghii, din let 7255 Oct. 10, ce au dat danii parte ei de bastinA iar din Irimie,is'au ales parte ei 55 stanjAni, 7 palme. Un zapis din let 7264 Iunie 13, dela Stefan Anton ce au dat danii parte luii s'au ales 3 stAnjeni, 2 palme parte lui. Un zapis din let 7264 Iunie 13, dela Toader sin Catei femeia lui Gahina, ce au dat danii partea eii s'au ales 3 stanjani, 2 palme parte lui. Aceste zapise toate, dupA cum au stiut si au adeverit rAzasii partile tuturor, am ales precum arata anume si am scris toate pArtile dumnealui Comisul LAscarachi RosAt: 3 bAtrani, 2 stAnjani pol si a razAsilor tuturor, 3 bAtrAni, 39 pol stanjani si s'au venit pe bAtrAn cate 133 std n- jdni din cdmp, din masurAtoarea ce s'au aratat mai sus, 84 stdnjeni, 2 palme din curdturd, 65 skinjeini, 3 palme din finat, §i am iscalit acest izvod.

www.dacoromanica.ro TABLA DE MATERII

Pagina Introducere: Despre alcdtuirea neanzului rorndnesc CARTEA I DREPTUL ROMANESC CAPITOLUL I Despre Cnejii Vuevozii despre diferentiarea claselor la romd ni § I. Cele mai vechi mentiuni ciespre dreptul romAnesc si despre cneji 23 Ce eran cnejii in Ungaria §i in Galitia si care eat starea per- sonalA a supusilor lor. 25 Despre cneji §i sAteni in Tara-RomAneascA 29 Despre cnejii din Moldova 33 Despre originile cnezatului si a deosebirii claselor la Slavi §i la RomAni 36 Despre soarta cnejilor in Moldova si despre cneaghine. 40 Cava despre Voevozi. 44 Despre Supanii 1E11 Carniola si Carintia si despre Vicezii din Saxonia 49

CAPITOLUL II Coloniile romdne din Galitia § I. Despre satele cu drept romAn in Galitia 52 Despre drepturile indatoririle cnejilor 56 Despre drepturilei indatoririle sAtenilor 63 Conditiune juridicA si personalA a colonilor romAni din Galitia 69 Dreptul romanesc alcAtuiA in Polonia un regim privilegiat. 73

CAP1TOLUL III Dreplul rorndnesc In Moldova § 1. AsezArile sAtesti din Moldova erau ocArmuite de dreptul mAnesc 77

www.dacoromanica.ro 550

Pagina Despre na§terea posesiunilor individuale In teritoriul neamului. 79 Despre jireabie 83 Despre pamanturi 98 Despre hotare §1 intinderea lor in vechime. 107 Raportul dintre sateani pämant 111 Raportul dintre satean §i judet (cneaz, jude sau vataman). 116 Raportul dintre cneaz §i parnant 119 Despre nealienabilitatea judeciilor in Moldova 120 Cneazul §i sateanul roman din Moldova fata cu stapanirea tarii inainte de intemeierea Domniei 124 Despre viata satenilor din Moldova inainte de intemeierea Domn iei 127

CARTEA il EVOLUTIUNEA DREPTULUI ROMANESC dela Intemeierea domniel Oa la 2742 CAPITOLOL I Dreptul rorneinesc fi intemeierea Dornniei Intemeierea Domniei Moldovene$ti§i. stapanirea pamantului. 130 Intarirea era regula, dania era exceptia 132 Despre deosebitele feliuri §i forme de urice 137 Domnii haraziau sau intariau nu proprietatea ci judecia. 144 Despre deosebirea dintre cneji, juzi §i vatamani 153 Despre schimbarile aduse in obiceiul romanesc de Intemeierea Domniei 161

CA PITOLUL II Evolufiunea judeciilor dela tnternelerea Statului Moldovenesc pint% la mijlocul veacului XVIII Impartirea judeciilor $i urmärile ei ., ... 163 Despre origina raz4iilori a raz4ilor 168 Despre chipul in care se cumparau dela raza§i partile lor de moqie. 191 Dreptul de protimisis 196 Despre feliul de stapanirea raz4ilori despre impartirea lor 202 § 6 Despre alte cauze cari au contribuit la transformarea judeciei 206

CAPITULUL III Condifiune teritoriald a populafiunti agricole. Settenii § I. Raportul dintre Wean §i pamant 212 Raportul dintre satean §i stapan. 225 Despre oare§i cari categorii deosebite de sateni 229

www.dacoromanica.ro 551

Pagina CAPITOLUL IV Clasa staiodnilor de sale dela íntemeierea Domniei kind la mijlocul oeacului XVIII CAteva cuvinte asupra clasei stApAnitoare In Moldova in cele cloud dintài veacuri ale istoriei noastre 232 Alcdtuirea, In cursul veacului XVII, a unei aristocratii a clasei stApAnitoare, cuprinzänd ifamilii sträine. SlAbirea vechei clase stäpäitoare . ... 237 CAPITOLUL V Condifinne personala s Cif enilor §I. Despre säteni 257 § 2. Despre vecini 259

CAPITOI.UL VI Biruri si imunitati § 1. Despre birurii corvezi 280 § 2 Despre imunitAti 2e8 Despre slobozii 292 Despre poslusnici 296

CARTEA III DECÀDEREA DREPTULUI ROMANESC CAPITOLUL I Évolufiunea stäpanirilor teritoriale dela 1742 pdnet la 1828 Urmarea procesului de ImbucAtAtire a unor hotare si de re- Intregire a altora 299 Hrisovul lui Alexandru Ion Mavrocordat Vv. din Octomvrie 1785 privitor la danii, schimbArii vanzAri 301 Despre alte cauze a stingerii obstiilor rAzAsesti 303 § 4.- 0 asemAnare cu ceea ce s'a petrecut in unele OH din Apus 305 § 5 AlcAtuirea latifundiilor 307 § 6. Oligarhia boereascA adunä In mAnile ei o mare parte din pa- mAntul tArii 312

CAPITOLUL II Condifiune teriloriald a seitenilor dela 1742 pdnel la 1828 AsezAmAntul lui Constantin Mavrocordat in privinta lucrului datorit de acei ce sed in sate mAnAstiresti, din 12 Ianuarie 1742. 316 AsezAmAntul TArii Moldovei a lui Constantin Mavrocordat, dela

www.dacoromanica.ro 5,52

Pagina finele Martie 1743 si acel al lui Ion Mavrocordat, din 15 Ia- nuarie 1744 319 Hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racovita, din 1756 324 Asefamantul pentru boeresc, din 1 Ianuarie 1766 allui Gri- gore (III) Ghika 326 AsezAmAntul lui Grigore Ion Calimah clin 28 Maiu 1768 .. 330 § 6. Hrisovul lid Grigore Ghika din 30 Septemvrie 1777, pentru adAogirea slujbei 333 AsezAmintele pentru pAduri ale lui Alexandru Moruz i Mihai Sutu, din 1792 si 1784 335 Ponturile lui Mihai Sutu pentru randuiala ce au a pAzit dire- gAtorii tinuturilor 338 Anaforaoa boerilor Divanului din 20 Fevruarie 1803 ... 341 AsezAmAntul din 3 Ianuarie 1805 al lui Alexandru Constantin Moruz asupra pontului boerescului 346 AsezAmAntul lui Ionitil Sturdza 357

CAPITOLUL III Condifiunea personald a populafiunii rurale § 1. StApanii de mosii, boerii, boerAnasii si mazilii 363 6 2. RAzAsii 374 Desfiintarea vecinatAtii 375 SAtenii 378 Arendasiii Evreii 379

CAPHOLUL IV Populatiunda agricold fatit de Stat Populatiunea agricolA fatA de biruri si de havalele 383 Despre scutelnici 389 Despre ocrotirea datA de Stat claselor agricole. Slujbasii 393 Despre viata tArA,nimii dela 1742 pAnA la 1828 395 CARTEA IV DESFIINTAREA DREPTULUI RONIKNESC prin Regulamentul Organic CAPITOLUL I Alcittuirea Regulamentului Organic §I. Conventiunea dela Akerman hotAreste alcAtuirea unor Regu- lamente obstesti pentru ocarmuirea Principatelor 396 § 2. HotAtirile Actului Deosebit dela Adrianopoli in privinta ucar- muirii pe viitor TArlior Romane 397 § 3. Numireai compuneriea Comitetului IpsArcinat tu platuirea

www.dacoromanica.ro 558

Pagina Regulamentului Organicsiinstructiile rusesti 398 § 4.Lucrarile Comitetului In Bucuresti 403 _§ 5. NemultAmirlieI tulburarile täräneSti din primavera ariultti 1831 405 § 6. Obsteasca Extraordinara Adunare de kevizuire a Regulamen- tulut Organic 408

CAPITOLUI.. II Reformele Regulamentare Desfiintarea scutelnilor 411 Reforma darilor 413 Reforma legAturilor dintre stApAni, satenti pamAnt . 414 § 4. Despre prerogativele atribuite de Regulament sAtenilor 420 § 5. Despre magazii de rezetva 421

CAPITOLIIL Hl Modifica rile la legiuirea asupra raporturilor dintre stiipani $i silteni impuse de Kisselev Kisselev cere Sfatului OcArmuitor modificarea legiuirii relativa la drepturilei Indatoririle reciproce dintre stApAni tArani 423 Masuri luate de Sfatul OcArmuitor In urma comunicara lui Kisselevi insistentele acestuia pentru modificarea legiuirii. 426 Proiectul Sfatului OcArmuitor 432 Observatiile lui Kisselev la proiectul Sfatului OcArmuitor. 434 Kisselev cedeazA asupra punctelor importante, votarea nouei legiuiri i 440 § 6 Punerea In lucrare a legiuirii asupra inclatoririlor dintre proprietarii sAteni 443 § 7. at plAtiau In realitate satenii pe pamantul atribuit lor de Re- gularnent. RAmAsitile judeciei 444 Rezumat 449

APENDICE I. Urbariii alte Hrisoave Domne.,sti AsezAmAntul lui Constantin Mavrocordat pentru slujba oamenilor ce sed pe mosii manastiresti. 1742, Ianuarie 12 . . . 153 AsezAmAntul tarii MoldoVei din 1743 a lui ConStantin Mavro- cordat 454 Asezarnantul lui Ioñ Mavrocordat pentru slujba oametiilor ce Sed pe mosii mAnAstiresti. 1744, Ianuarie 15 456 Act pentru desrobirea vecinilor In Moldove, 1749 457 Hrisovul pentru bejanari al lui Constaritin RacovitA, 176 . 459

www.dacoromanica.ro 554

Pagina Intaiul asezämant pentru boeresc al lui Grigore (III). Ghika., 1766, Ianua-rie 1 462 Asezämantul pentru boeresc al lui Grigore Calimah, 1768, Maiu 28. 465 8 Anaforaoa Divanului Moldovei din Aprilie 1715 pentru adaugirea zilelor de lucru ale taranilor catea stäpanii mosiilor de pe cari se hränesc. 468 Al doilea aseznmant al lui Grigore (III) Ghika pentru indatoririle locuitorilor catrti stäpanii mosiilor11377 Septemvrie 30. 471 Hrisovul lui Alexandru Ion Mavrocordat Vv. pentru danii, din Octornvrie 1785. 473 AsezämantuI lui Alexandru Moruz pentru päduri, rädiuri si dumbrävi din 1792, Noemvrie 28. 478 Ponturile lui Mihai Sutu asupra indatoririlor dintre locuitori stapani de mosii. 1794, Dechemvrie 28 483 Anaforaoa boerilor Divanului catrà Domn asupra dreptului de protimisis al locuitorilor la arenda mosiilor 1803, Fevruarie 20. 487 Hrisovul lui Alexandru Moruzi anaforaoa Divanului pentru pontul boerescului 1805, Ianuar 3. 488 Magzarul boerilor moldoveni catra malta Poartá pentru boeresc 1803 496 Asezämantul pentru boeresc al lui Ionità Sturdza, 1828, Martie 10 500

Doud acte de Impargre intre reiz4i I. Hotäritura satului Posorcanilor ce este la tinutul Putnei pe apa Trotusului 502 2. Suret de pe izvodu iscAlit de Medelnicerul Vasile Bals, ce au hotärnicit mosia Posorcanii ce este pe apa Ctliutului Mare, la tinutu Putnii, de bdtranii cum au aflat cA umbla satul si cine cat stäpaneste. 1166, Iulie 10 504

III. Acte relative la alcdluirea aplicarea Regula- mentalui Organic Regulamentul Organic 506 Nemultämiri ivite in tinutul Tecuciului. 515 Adresa confidentialä a lui Kisselev, No. 24 din 14 Martie 1832 catre Mircovici . 516 Adresa lui Mircovici No. 1979, dir 28 Aprilie 1832, catra Sfatul Ocarmuitor 518 Proiectul modificator al Sectiei VII a Capitolului III a Regula- mentului Organic, alcAtuit de Sfatul Ocarmuitor la 20 lanuarie 1833 520 Adresa lui Kisselev No. 41, din 15 Fevruarie 1833, catea Sfatul Ocarmuitor al Moldovei. 528

www.dacoromanica.ro 555

-Pagina

7. Observatiile lui Kisselev la proiectul Sfatului Administrativ... 532 7 bis. Anexa la Observatiile lui Kisselev la Proiectul Sfatului Ad- ministrativ. 535 Adresa lui Kisselev din 28 Fevruarie 1833, cAtrA Obsteasca Obisnuita Adunare 536 Textul definitiv al Sectiei VIT, Capitolul III a Regulamentului Organic votat de Adunare la 1833 si incuvmtat de Kisselev 537 Proclamatia din 1 Aprilie 1833 a lui Kisselev catrd locuitorii satelor , 546