Provoc\Ri Culturale Ale Cenaclului Literar-Artistic „Avangarda XXII”

$Provoc\Ri Culturale Ale Cenaclului Literar-Artistic „Avangarda XXII”$

Provoc\ri culturale ale Cenaclului literar-artistic „Avangarda XXII”

Pag. 4 - 3

Întâlnire cu scriitori periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie la Colegiul Tehnic de Pag. Telecomunica]ii Via]a 7 „N. V. Karpen” Anul XVII l Nr. 460 Octombrie 2012 l Serie nou\ l 20 pagini

lBuletin informativ, supliment al C.C.D. „Gr. Tabacaru” Bac\u l 4 pagini b\c\uan\ Director: Victor Munteanu Colocviu la Catedrala Pag. „Familia mea a apucat alte timpuri [i „~n\l]area alte moravuri. To]i cei care au ocu- Domnului” 3 - 15 pat func]ii publice au avut la baz\ o serioas\ preg\tire profesional\ (de obicei studii superioare `n str\in\tate), au promovat sc\rile ierarhice treapt\ cu treapt\, nu Pag. 12- 13 pe s\rite, [i au dob=ndit averile prin efortul mai multor gene- Salonul C\r]ii „Avangarda XXII” ra]ii, nu `ntr-un ciclu electoral, la Hotelul au l\sat urme `n istoria locurilor „Decebal” `n care au tr\it [i a ]\rii prin implicarea `n importante proiecte b\c\uane [i na]ionale. Cred, `ns\, `n destinul [i talentul rom=nilor prin care se va dep\[i acest moment mai pu]in reu[it al Pag. 10 istoriei noastre. Cred c\ vom La Muzeul de Art\ reu[i s\ promov\m din nou `n Ceramic\ „Anton Ciobanu” societate valorile adev\rate pentru a rec\p\ta pozi]ia european\ din anii regalit\]ii.”

Pag. 11 Pag. 7

Tab\ra de Crea]ie „Pralea - 2012” DUMITRU G. LECCA Antrenor emerit [i urma[ al familiei de boieri b\c\uani Lecca Premiile Festivalului-Concurs Interna]ional de Crea]ie Literar\ „Avangarda XXII”

Aurel Maria Baros Liliana Ursu Valeria Manta T\icu]u Cornel Paiu Victor Munteanu

Lup\[tean (canto popular), Doris l Premiul de excelen]\ pentru S=mb\t\, 29 septembrie a.c., Iorga (oboi), Narcis Iustin Ian\u pictorul naiv al anului 2011: dup\ o înc\rc\tur\ emo]ional\ (canto clasic), Ramona Bianca, Catinca Popescu. aparte - realizat\ la casele memori- Ioana Fr=nghie [i Olivia Vizitiu ale „Nicu Enea”, „George (balet, prof. Ada Meri[) de la De asemenea, juriul Festivalu- Bacovia” [i mai ales la Catedrala Colegiul Na]ional de Art\ lui-Concurs Interna]ional de „În\l]area Domnului”, unde a avut „George Apostu”, spectacol în- Crea]ie Literar\ „Avangarda loc colocviul „Poezia [i rug\ciu- cheiat de cunoscutul interpret de XXII”, alc\tuit din scriitorii Aurel nea la frontierele cunoa[terii”, muzic\ popular\ ANTON Maria Baros - pre[edinte, Liliana scriitorii b\c\uani [i oaspe]ii lor au ACHI}EI. Ursu, Valeria Manta T\icu]u, participat la festivitatea de decer- Cornel Paiu [i Victor Munteanu - nare a Premiilor Anuale pentru Juriul Premiilor Funda]iei membri, a acordat urm\toarele dis- Literatur\, Arte [i {tiin]\ ale „Georgeta [i Mircea Cancicov”, tinc]ii: Funda]iei „Georgeta [i Mircea alc\tuit din Vasile Cr\i]\-M=ndr\, l Pentru cea mai bun\ antologie Cancicov”, precum [i a Premiilor Cornelia Ichim-Pompiliu, Clau- de autor de poezie a anului 2011: Festivalului „Avangarda XXII”. dia Vasilache, Gabriela Chelaru Nicolae Dabija, Poeme pentru Evenimentul, g\zduit de Filar- [i Victor Munteanu - pre[edinte, totdeauna, Princeps Edit, Ia[i, monica „Mihail Jora”, a fost prefa- a acordat urm\toarele premii: 2011 ]at de semnalarea prezen]ei scriito- l Pentru cea mai bun\ carte de rilor Nicolae Dabija, Aurel Maria l Premiul de excelen]\ pentru proz\ a anului 2011: Ion Lupu, Baros, Liliana Ursu, Theodor- cartea de poezie a anului 2011: Puterea destinului, Ed. „Vicovia”, George Calcan, Valeria Manta Dumitru Br\neanu - Pelerin Bac\u, 2011 T\icu]u, Cornel Paiu, Ivan la templul cuv=ntului, Ed. „Ate- l Premiul de excelen]\ pentru Pilchin, Isabela Vasiliu-Scabra, neul Scriitorilor”, Bac\u, 2011 cea mai bun\ revist\ literar\ [i de Dan Bogdan Hanu, Daniel Nico- l Premiul de excelen]\ pentru cultur\ a anului 2011: lescu, Nicolae Mihai, Petre cartea de proz\ a anului 2011: Revista „Ateneu”, Bac\u, Isachi, Carmen Raluca {erban- Doru Ciucescu - Gulagul din redactor-[ef: Carmen Mihalache Nacland, Adrian Lungu, {tefan umbra palmierilor, Ed. „Juni- l Pentru scriitorii care nu au Dorgo[an, {tefan Dincescu, mea”, Ia[i, 2011 debutat editorial [i nu au dep\[it Vasile-George Puiu, Ion l Premiul de excelen]\ pentru 35 de ani: Pr\ji[teanu, Tincu]a Horon- cartea de [tiin]\ a anului 2011: Poezie: Tatiana Munteanu ceanu-Bernevic, Cornel Galben, Marketing. Concepte. Aplica]ii (C\l\ra[i, Republica Moldova) - Laura Solomon, Cecilia [i studii de caz, de Mihai Deju, Premiul III Moldovan, Mihaela B\bu[anu Ovidiu-Leonard Turcu, Eugenia Eseu: Ivan Pilchin (Chi[in\u, Amalanci, Octavian Mare[, Telu Harja, Marcela Cornelia Danu, Republica Moldova) - Premiul II Leonte [.a., care au citit din cre- Laura C\t\lina }imbira[, Ed. a]ia proprie. Festivitatea decern\rii „Alma Mater”, Bac\u, 2011 La festivitate au participat scri- premiilor a fost, de asemenea, pu- l Premiul de excelen]\ pentru itori, arti[ti, oameni de cultur\ [i s\ în valoare de spectacolul artistic solistul de muzic\ folk al anului intelectuali din Bac\u, ]ar\ [i din realizat de Florin }u]uianu [i 2011: Florin }u]uianu str\in\tate. Liviu Neagu (folk), Diana Premiile anuale ale Funda]iei Culturale Cancicov

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 2 Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor „Vom reu[i s\ promov\m din nou `n societate valorile adev\rate” „Familia Lecca a st\p=nit genetic un jude] `ntreg” (N. Iorga) Alexandru cel Bun din prefect, `nfiin]eaz\ Este deputat [i senator li- 1888): „Agerul lupt\tor, Bac\u a purtat numele primul gimnaziu din beral de Bac\u, vicepre- neclintitul liberal, generalului Lecca. ora[, iar `n 1870, `mpre- [edinte (1881) [i, mai pre[edintele Camerei, - Pe scurt, ce nume [i un\ cu C. Radu [i I. apoi, pre[edinte (1882) nu mai este. Patria per- fapte a]i mai p\strat Negur\, scoate „Gazeta al Camerei Deputa]ilor. de `n generalul Lecca din istoria str\mo[ilor de Bac\u”. St\p=nind La 14 martie1877, pro- unul din fiii s\i cei mai dumneavoastr\? mo[iile Ungureni, Par- pune Camerei proclama- buni. Partidul Na]ional - A[ `ncepe cu IOAN incea, V\leni [i Viforeni, rea Rom=niei ca Regat [i Liberal perde `n genera- (ENACHE) GH. LECCA acesta a fost apoi, `n calitate de rapor- lul Lecca unul din capii (1825-1876), care, `n tor, prezint\ acesteia lui cei mai valoro[i [i 1858, a fost candidatul proiectul de lege prin activi”. proprietarilor rurali pen- care Principatul Istoria noastr\ continu\ tru alegerea de domn `n Rom=niei devine Regat cu IUNIU I. LECCA Moldova, iar, `n 1866, a [i Carol I, Rege al (1863 - 1940), deputat [i fost ales `n Constituant\. Rom=niei. ~n 1874, `nfi- senator liberal `n mai Dimitrie Lecca Generalul Dimitrie Lecca Fiind deputat de Bac\u in]eaz\ la Bac\u (`mpre- multe legislaturi [i pre- (1832 -1888) (1832 -1888) (1870), a construit, `m- un\ cu C. Radu [i N. fect de Bac\u. St\p=nind urmeaz\ bunicul, VICTOR preun\ cu fratele s\u Mor]un) „Comitetul de mo[iile Bogd\ne[ti [i - Cine este familia bo- G. LECCA (1865 - 1906), Gheorghe [i cu I. Negur\, rezisten]\”. Recompen- Radomire[ti, acesta re- ierilor Lecca [i ce a re- deputat [i senator liberal [oseaua Bac\u - Tg. Ocna. sat cu numeroase ordine staureaz\ a doua oar\ bi- prezentat ea pentru jude Bac\u, [i, `n sf=r[it, El a st\p=nit mo[iile [i decora]ii rom=ne[ti [i serica de la Dealu Mare, de]ul Bac\u [i pentru tata, GHEORGHE Dealu Mare, Rogoaza [i str\ine, a st\p=nit mo[iile iar la moartea lui, N. ]ar\? ALEXANDRU I. LECCA Bogd\ne[ti [i a construit Gheorghe Gh. Lecca Dealu Mare [i Radomire[ti Iorga scria: „Iuniu Lecca - La aceast\ `ntrebare (1893-1957), diplomat (1831-1885) [i era dintr-una din acele s-ar putea r\spunde cu biserica de la Bogd\ne[ti de carier\, ambasadorul familii care st\p=neau c=teva c\r]i care ar str=n- (comuna Traian), unde Rom=niei la Praga, Rio de vorb\ la o cafea cu ereditar un jude] `ntreg. ge din urm\ istoria nea- este `nmorm=ntat. Des- de Janeiro [i Stockholm, Era un aprig combatant mului meu. Din p\cate, pre el, Lupu Kostaki Prof. director al Protocolului DUMITRU G. LECCA politic [i ideile sale [i le foarte multe documente spunea: „Dac\ tr\ia [i Cancelariei Ordinelor antrenor emerit spunea limpede [i cura- aflate la conacul din Enachi Lecca, Ion `n Ministerul de Externe, gios, nesfiindu-se s\ Radomire[ti au fost arse Br\tianu n-ar fi f\cut Secretar General al atace [i p\r]ile intangi- de comuni[ti la preluarea un minister f\r\ el, c\ci Ministerului de Externe, bile c=nd el credea c\ lui abuziv\, multe altele om de talia lui `i era in- fiind r\spl\tit cu nume- a[a trebuie.” disp\r=nd de-a lungul dispensabil”. roase ordine [i decora]ii - C=]i descenden]i acestei perioadei... Apoi a urmat rom=ne[ti [i str\ine pen- mai sunt p=n\ la buni- Recent, m-am str\duit, GHEORGHE GH. tru calitatea serviciilor cul [i, respectiv, tat\l urmare a unei minu]ioa- LECCA (1831-1885), sale. dumneavoastr\? se cercet\ri prin diferite Ministru de Finan]e - Apoi a]i venit dum- (1882 - 1885), deputat, se- - Patru: CATON G. colec]ii [i memorii, s\ neavoastr\... nator, vicepre[edinte LECCA (1881-1957), de- dau un r\spuns la `ntre- - Da, `n 1936, c=nd P.N.L. [i prefect de putat [i senator `n 11 le- barea dumneavoastr\, m-am n\scut... Bac\u. ~n 1867, `mpreu- gislaturi, prefect liberal prin publicarea mono- - Probabil, tot... libe- n\ cu I. Negur\, M. de Bac\u [i Bucure[ti, grafiei O mare familie ral! Climescu, C. Radu [i V. inspector administrativ b\c\uan\ - BOIERII George Lecca - Aceast\ op]iune po- Colin, `nfiin]eaz\ o pe jude]ul Bac\u, pre- litic\ am mo[tenit-o din LECCA. Dup\ cum reie- `nmorm=ntat, `n 1885, la societate pe ac]iuni care cum [i membru `n primul familie. La noi, doctrina se din aceast\ lucrare, o biserica pe care a con- achizi]ioneaz\ prima comitet al „Ligii pentru liberal\ este chiar un lu- serie de izvoare vechi struit-o - `mpreun\ cu un tipografie din ora[, pre- unitatea Rom=nilor” - cru serios [i nu putem fa- consemneaz\ prezen]a spital [i o [coal\ - la cum [i „Societatea pen- Filiala Bac\u, DIMITRIE ce rabat de la ea. numelui Lecca `n ]inutul Ungureni, `n prezen]a lui tru `nv\]\tura poporului I. LECCA (1865 - 1907), - Cineva spunea c\ Bac\ului de prin anii I. C. Br\tianu, a genera- rom=n” - prima societate primar liberal al comu- „doctrina este doar pie- 1700, iar `n Rom=nia lului Greceanu (Pre- cultural\ din Bac\u. Tot nei Gioseni, deputat [i lea jupuit\ [i `mp\iat\ a chiar mai timpuriu, prin fectul Palatului), a pre- `n acest an, `n calitate de senator, prefect de Bac\u, unui adev\r…” men]ionarea lui Aga fec]ilor jude]elor Bac\u, care a construit [coala [i - Sunt multe defini]ii [i Vasile Lecca printre c\- Neam] [i Vaslui [i a mul- baia comunal\ din aforisme despre doctri- pitanii lui Mihai Viteazul. tor altor oficialit\]i. Gioseni [i, `mpreun\ cu n\. Eu m\ refer la un Pentru noi, datele certe - Urmeaz\, probabil, so]ia sa, Alice Strat, a crez de principiu care vi- `ncep cu Paharnicul Generalul… Iuniu Lecca (1863-1940) ctitorit biserica din aceast\ zeaz\ libertatea fiin]ei Gheorghe Lecca (1800- - Da, DIMITRIE GH. localitate, umane, crez bazat pe so- 1835), st\p=nitorul mo[i- LECCA (1832 -1888), a restaurat biserica pe MARCEL G. LECCA lide argumente economi- ei Dealu Mare [i ctitorul membru al Locotenen]ei care a construit-o tat\l (1886-1940), prefect lice, sociale, politice [.a. bisericii din acela[i sat Domne[ti (1866) [i Mi- s\u, unde a fost `nmor- beral de Bac\u [i ION G. ce se constituie `n pa[a- (comuna Ungureni de nistru de r\zboi (1879 - m=ntat cu onoruri milita- LECCA (1863-1898), de- portul unui partid pe care ast\zi). Cei mai `n v=rst\ 1880). Particip\ la lupte- re, `n prezen]a a nume- putat [i, de asemenea, `l ob]ii pentru a circula `[i mai aduc aminte c\ le de la Sm=rdan, cuce- roase personalit\]i ale prefect liberal de Bac\u. prin lume [i nu `l schimbi aceast\ comun\ a purtat rind Naz`r-Mahala, pen- statului [i ale P.N.L. La - To]i, liberali din tat\ cu altul. numele de Lecca, la fel tru care este decorat, iar, moartea sa, ziarul „Demo- `n fiu... cum actuala strad\ Ioan Lecca (1825-1876) `n 1880, avansat general. cra]ia” scria (18 iulie - ~ntocmai. Dup\ care Victor MUNTEANU Pag. 3 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 S-au `ntors boierii! De aproape dou\ decenii de care rena[terea arbore- maniere, `[i fac studiile `n Cenaclul literar-artistic lui rom=nesc nu este posi- Fran]a, sunt poliglo]i [i Avangarda XXII propune bil\. autorii unor lucr\ri de ge- urbei lui Bacovia - [i nu S-au `ntors boierii! ~n- nealogie rom=neasc\, `n- numai - noi [i diverse pro- tr-o vreme a globaliz\rii, treprind cercet\ri de isto- voc\ri spirituale, la care `n care nevoia de p\strare rie [i antropologie, con- s=mb\t\, 25 august 2012, a identit\]ii na]ionale, a struiesc din fonduri pro- s-a ad\ugat lansarea c\r]ii recuper\rii istoriei ade- prii spitale, [coli, [osele [i Cronica unei mari familii v\rate cu valorile ei pere- biserici. Cu at=t mai nece- b\c\uane - Boierii Lecca, ne e mai acut\ ca oric=nd. sare sunt aceste valori `n- scris\ de Dumitru Lecca, Arunca]i `n morm=ntul is- tr-un moment `n care sim- descendent al marii fami- toriei, boierii Lecca, ace[ti ]irea rom=neasc\ autentic\ lii evocate (Editura „Magic b\rba]i-embleme, ctitori pare a fi anesteziat\ de in- Dreptul la memorie Print”, One[ti, 2012). Car- de ]ar\ [i de neam, ap\r\- jec]ia globaliz\rii. Dar (Continuare din pag. 5) destinul acestei familii. Iar noi? tea prezint\ 27 de medali- tori ai credin]ei cre[tine, lec]ia predat\ de boierii „De-a[ avea o arip\ de `nger / [i Despre carte spune c\ e mai „stra- oane ale unor membri ce- dup\ ce au urcat, timp de Lecca ne `nva]\ c\ limba cerneal\ de bezne, / Poate c\ a- nie”, pentru c\ nu e istorie, nu e eseu lebri ai familiei, profund 50 de ani, Golgota perse- rom=n\, tradi]iile, istoria tunci mi-ar fi lesne / S\ m\ adun din literar. „E o carte de suflet. Despre implica]i `n istoria cultu- cu]iei comuniste, sunt rea- na]ional\, cultura, credin- toate risipirile, / S\-mi scriu aminti- eroi vii, oameni reali. De ce am ral\, economic\ [i politic\ du[i la via]\ din nevoia ]a cre[tin\ constituie em- rile / {i s\ spun tuturor de ce s=n- scris-o? Pentru c\ am fost educat a Rom=niei. acut\ de a oferi modele bleme spirituale ce nu pot ger...” (Sergiu Meandinescu). s\ cred c\ o ]ar\ care nu-[i res- Autorul se ocup\ `ndeo- contemporanilor [i de a fi globalizate nicic=nd. Dumitru Lecca rememoreaz\ o- pect\ trecutul are probleme mari sebi de ramura b\c\uan\ a repune `n drepturi un sis- Aceste valori sunt [i vor rorile „sistemului tic\los” care a fo- cu viitorul. {i asta pentru c\ `i familiei, membrii acesteia tem de valori viabil, ins- r\m=ne `n vecii vecilor de losit dou\ modalit\]i de distrugere: lipsesc modelele de credin]\ [i de ocup=nd timp de peste un tituit de un modus vivendi esen]\ rom=neasc\, ur- exterminarea fizic\ [i distrugerea moralitate. Mesajul c\r]ii nu este secol pozi]ii social-politi- boieresc [i confirmat de m=nd s\ ne prezent\m cu moral\. „Le-am cunoscut pe am=n- unul poetic, iluzoriu. Eu chiar ce de cel mai `nalt rang, istorie. Boierii Lecca n-au ele la judecata de apoi a dou\”, spune. „Am ales sportul pen- sunt optimist, cred c\ exist\ [anse at=t `n Bac\u, `n comunele cunoscut traseismul poli- popoarelor. tru c\ acolo se puneau mai pu]ine de a `nlocui subcultura cu valo- jude]ului, c=t [i la nivel tic, practicat `ntr-o veselie Lansarea acestei c\r]i la `ntreb\ri. Sunt norocos, deoarece rile ce vor triumfa!” na]ional: primari, prefec]i, de politicienii contempo- Cenaclul Literar Avangar- am avut [ansa de a-mi sluji ]ara. Re- Nu g\sesc alte cuvinte de `ncheie- deputa]i, senatori, mini[tri rani, tri[ti epigoni ai aces- da XXII ne invit\ s\ fa- venit `n Bac\u, am constatat c\ toare dec=t acelea ale martirului Ioan din partea Partidului tor `nainta[i ilu[tri. A[a cem cuvenita reveren]\ te numele de str\zi, mormintele, do- Ianolide, care, urm\rit, h\r]uit, Na]ional Liberal. cum transpare din succin- boierilor, insera]i `n cartea cumentele (tone `ntregi) au disp\- amenin]at cu moartea, a scris sute ~ntr-o lume aflat\ sub tele biografii ale acestor lui Dumitru Lecca, dar [i rut. Au fost distruse”, mai adaug\ de pagini ce au fost ascunse `n l\m- semnul efemer al divei nume glorioase de boieri, `n cartea neamului, ca f\- cel care a fost baschetbalist `n Divi- pile cu picior pe care fostul erou, c=nt\re]e Lady Gaga, cea boieria `nseamn\ un mod uritori de istorie, de fru- zia A [i antrenor al echipei na]ionale. devenit muncitor la o cooperativ\ care le-a provocat tineri- onest de a face politic\, fi- mos [i de bine pentru na- Pornind de la via]a sa, regizoarea me[te[ug\reasc\, le-a f\urit: „Nu e lor rom=ni, consumatori ai delitate fa]\ de doctrina ]iunea rom=n\, `n general, francez\ Vanina Vignal a realizat o lucrare literar\, ci o c=ntare a drogului kitsch, lacrimi de liberal\, izvor=t\ at=t din [i pentru arealul b\c\uan, `n 2008 un film care a rulat `n Fran]a lebedei (...). La sf=r[itul acestei bucurie isteric\, istoria `[i convingeri doctrinare, c=t `n particular, prin ramura [i Germania. ~n 2006, regizorul itali- amarnice experien]e, numai caut\ r\d\cinile, smulse [i din noble]e ereditar\. b\c\uan\ a familiei. an Domenick Maestratti a realizat Hristos r\m=ne viu, `ntreg [i ve[nic cu at=ta brutalitate de re- Oameni de exemplar\ ca- La route de l'Orient, un film despre `n mine”. gimul ateu comunist, f\r\ litate, conform bunelor Daniel NICOLESCU O carte despre boieri [i boierie c=te un succint portret al `nain- inserat tot. ~ntr-o discu]ie pe gorii sociale. La sugestiile ta[ilor pe care a reu[it s\-i care am avut-o cu domnul respective, acesta a replicat: identifice, precum [i pentru Dumitru Lecca `n decembrie <

ilic\ Munteanu ginilor c\r]ii impresioneaz\ mit\ un g=nd referitor la pe- nare la mormintele p\rin]ilor [i

V prin multitudinea valen]elor rioada 1945-1949, `n calitate bunicilor mei `n biserica pe Am fost martorii lans\rii membrilor familiei Lecca, dar de „beneficiar” direct al pre- care ei au ctitorit-o>> (Biserica unei c\r]i care, prin esen]a ei, [i prin transmiterea sentimen- vederilor legisla]iei de de- cu hramul Sf=ntul Gheorghe dore[te [i consider\m c\ reu- tului de m=ndrie pentru `nf\p- posedare de bunuri [i de drep- din satul Dealu Mare - `ntre [e[te s\ aduc\ `n prim plan un tuirile, leg\turile [i valorilor turi, pentru a-l cuprinde `ntr-un timp `nglobat `n satul Bote[ti, aspect destul de pu]in tratat `n familiei [i, `n acela[i timp, de articol pe care `l preg\team. com. Lecca, actualmente ultimii ani [i interzis aproape modestia celui care [i-a asumat Cu amabilitate, domnia sa mi- Ungureni. Biserica a fost ridi- aducerea la lumin\ a acestuia, cu des\v=r[ire `n anii comunis- responsabilitatea transpunerii a transmis cele ce urmeaz\: cat\ `n anii 1825-1827 de a celor care s-au implicat `ntr- mului rom=nesc, totodat\ [i un pe h=rtie a g=ndurilor [i acu- „Cel mai semnificativ moment p=rc\labul Gheorghe Lecca [i un fel ori altul `n via]a neamu- subiect care, `n ultimul timp, mul\rilor sale despre trecutul este cel legat de tat\l meu, ref\cut\ de generalul Dimitrie lui este o datorie a celor care prinde [i la noi: realizarea de care face s\ Lecca, iar apoi de au posibilitatea s\ o fac\. C\r]i genealogii ale unor familii vibreze pe ori- Iuniu Lecca). scrise cu mul]i ani `n urm\, care au dat ]\rii personalit\]i de cine simte ro- Dup\ ce s-a `ntors memorii [i jurnale (edite sau prestigiu [i care au avut roluri m=ne[te. `n ]ar\, tat\l meu a inedite), genealogii, izvoare dintre cele mai importante `n Despre avut dreptul la arhivistice (documente, manu- momente cruciale, `n momente membrii fami- domiciliu obliga- scrise, fonduri arhivistice, delicate ale istoriei neamului, liei Lecca sunt toriu `n Bucure[ti, h\r]i, planuri, stampe, li- dar [i `n via]a cotidian\ a tim- consemnate `ntr-o camer\ de 5 tografii, fotografii etc.) pot purilor `n care au tr\it. c=teva infor- metri p\tra]i, de oferi suficient de multe infor- Dumitru Lecca, autorul vo- ma]ii esen]iale unde nu a mai ma]ii pentru `ntocmirea unor lumului Cronica unei mari fa- [i credem c\ avut voie s\ plece asemenea lucr\ri. milii b\c\uane - BOIERII se putea scrie p=n\ la `nceputul ~n final, `mi exprim regretul LECCA, el `nsu[i descendent mai mult. Fac marii [i ultimei c\, `n noile condi]ii social-isto- al uneia dintre vechile familii aceast\ apre- c\l\torii - 1957”. rice postdecembriste, nu s-a rom=ne[ti, cu r\d\cini p=n\ `n ciere bazat Cartea se con- f\cut nimic pentru revenirea la antichitatea roman\, cu multi- at=t pe faptul stituie `ntr-un mic, denumirea Lecca a localit\]ii [i ple implica]ii `n via]a social\, c\ `n arhive (Arhivele George Lecca, ambasadorul dar important pas `n redesco- comunei Ungureni [i a str\zii cultural\, economic\ [i politic\ Na]ionale, Arhivele Ministeru- Rom=niei la Stokholm `n tim- perirea [i a[ezarea la locul lor a cu acela[i nume din ora[ul a jude]ului Bac\u a ramurii din lui Afacerilor Externe, pul celui de-al Doilea R\zboi valorilor morale [i spirituale Bac\u, ori m\car atribuirea de- aceast\ zon\, dar [i la nivel na- Arhivele Ministerului Ap\r\rii Mondial, care, dup\ 1945, a ale noastre [i bine ar fi ca din numirii respective alteia, dar [i ]ional, apel=nd la o bogat\ bi- Na]ionale [i, posibil, arhive fost sf\tuit de apropia]i, `n ce `n ce mai multe familii [i cu speran]a c\, `n timp, repara- bliografie - izvoare documen- particulare) se mai pot g\si cuno[tin]\ de cauz\, s\ nu se personalit\]i pe nedrept uitate ]iile se vor face, urm=nd exem- tare [i propriile amintiri -, face informa]ii, cu deosebire pentru mai `ntoarc\ `n ]ar\, av=nd `n sau despre care se mai [tie plul comunei Letea Veche, `n un scurt [i meritoriu incurs `n secolele XIX [i XX, dar [i pe vedere situa]ia politic\ din destul de pu]in. Avem un trecut care o strad\ din satul trecutul familiei sale, realiz=nd faptul c\ autorul, din modestie Rom=nia [i `ngr\direa unor pe care trebuie s\ ni-l asum\m, Radomire[ti poart\ numele poate, de[i [tie mai multe, nu a drepturi pentru anumite cate- cu urcu[uri [i cobor=[uri, iar ilustrului diplomat George

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 4 Dreptul la memorie Un singur exemplu: George timpurilor `n care au tr\it.” Nu am respectat niciodat\ au- Lecca, tat\l s\u, ambasador al Conf. univ. dr. Nicu Aur de- toritatea ce s-a bazat doar pe Rom=niei la Stockholm, a fost nume[te volumul „o carte func]ie. Mi-aduc aminte de o desf\tuit de apropia]i s\ nu se scris\ cu lacrimi”, eviden]i- fini]ie a Puterii `nv\]at\ de unde-

Cornelia-Ichim Pompiliu mai `ntoarc\ `n ]ar\. Replica ind [i excelenta ei redactare va - s\ fie din experien]\?! - : a- sa: „Niciodat\ nu mi se lua datorat\ editurii one[tene dev\rul fricii.”). Aceasta este sintagma sub dreptul de a aprinde o lum=- „Magic Print”. „Pare a fi un Da, puterea poate justifica semnul c\reia a stat ultima `n- nare la mormintele p\rin]i- blestem promovarea nulit\]i- cel mai demen]ial ra]ionament. t=lnire a membrilor Avangar- lor mei `n biserica pe care ei lor”, mai spune. Cum s\ ie[im Un exemplu din cartea lui dei XXII: dreptul la memo- au ctitorit-o!” din imensa subcultur\ dac\ nu Dumitru Lecca: „Am fost de- rie. Un drept pe care orice Deschis\ de amfitrion, Vic- se fac repara]iile necesare? Re- ]inut politic (1952). ~n cadrul neam `l are, dar care i-a fost `n- tor Munteanu (cred cu t\rie memoreaz\ vremurile `n care politicii concertate a regimu- c\lcat decenii [i decenii popo- c\ numai un poet are for]a [i ura pentru cei care „au avut” s- lui comunist de distrugere a rului rom=n prin trecerea cu credin]a necesar\ pentru a pro- a perpetuat (mie, cuvintele dis- elitelor rom=ne[ti nu au fost tancul peste urmele l\sate de pune asemenea `nt=lniri), ac]i- tinsului geograf `mi amintesc ierta]i nici copiii (`n anii elita spiritualit\]ii noastre. Pes- unea Avangardei s-a petrecut de altele: „E o ru[ine s\ fii deten]iei la Rahova [i Jilava te urmele celor care [i-au [le- `ntr-o zi de s=mb\t\, 25 august, credincios, e demodat s\ fii aveam 16 ani!)” [i c=teva fuit caracterul prin iubire, jert- pe la ora 10, la Centrul „G. moral.” - preot Gh. Calciu - spicuiri din motiva]ia arest\rii: f\ [i credin]\ - singura ce opre[- Apostu”. Dumitreasa). Cartea este un „~n perioada actual\, c=nd te g=ndul r\u („paznicul ini- Un sf=r[it de august torid, cu strig\t fa]\ de nedrept\]i, un lupta de clas\ se ascute, c=nd mii” despre care vorbe[te un cer implacabil, c\ruia, nu mesaj, un prim pas spre neui- clasa muncitoare `n alian]\ Sf=ntul Isihie). [tiu de ce, i se potrive[te ver- tare. O cronic\ a unei familii cu ]\r\nimea muncitoare do- Dar urme au r\mas. Ele sul: „Singur\tatea m\ tace ca care peste dou\ secole a mun- b=ndesc noi [i m\re]e succese apar]in supravie]uitorilor gula- pe-o arm\ dus\ la t=mpl\.” cit pentru ]ar\. `n lupta pentru construirea gului rom=nesc [i descenden- (Victor Munteanu) Prof. Daniel Nicolescu ne Socialismului, o serie de ele- ]ilor acestora ie[i]i din „cel mai Au vorbit despre semnifica- spune c\, dac\ ar scrie un arti- mente, exponente ale bur- oribil abator: cel al uciderii ]ia ei Dumitru Br\neanu, col, l-ar intitula „S-au `ntors gheziei, a c\rei existen]\ a spirituale” (Preot Gheorghe Nicolae Baraba[, Calistrat boierii.” Cu ei, ar trebui s\ se apus pentru totdeauna `n ]a- Calciu-Dumitreasa). „~n ace[ti Costin, Ion Chiriac, Mircea `ntoarc\ [i boieria: mod onest ra noastr\, v\z=ndu-[i raiul oameni, spunea `n 1982 Ioan N. Rusu, Constantin Ciosu, de a face politic\, fidelitate doc- pierdut [i posibilit\]ile de ex- Ianolide, a viat Hristos, a Jean Ciut\, Dumitru T\taru, trinar\, lipsa traseismului po- ploatare n\ruite, `ncearc\ vorbit Hristos [i Hristos vor- invoc=ndu-se [i cuvintele lui litic. O lec]ie pentru cei care prin toate mijloacele s\ `m- be[te secolului XX prin ei”, Nicolae Iorga, care ar\ta c\ fac politicianism, nu politic\. piedice realizarea m\re]ului ad\ug=nd: „{treangul se str=n- familia Lecca a condus via]a E bine, mai spune D. N., c\ ideal al poporului nostru, ge nu `n jurul g=tului, ci `n ju- spiritual\ `n Rom=nia timp de s-au `ntors boierii `n vremea Socialismul. Astfel, un grup rul sufletului. Cre[tin, rom=n 200 de ani. Arz=nd cu patim\ lui Lady Gaga. {i dup\ o vre- de fii de mari mo[ieri [i ex- [i om sunt cele trei valori ce se ploatatori de veacuri ai po- confund\, se `ntregesc [i cu- porului nostru, ca Ghica prind sufletul rom=nesc.” cronic\ de cenaclu Grigore, Cantacuzino Dup\ 1989 s-a `ncercat o oa- Marioana, Sturza Mihai, recare recuperare a celor care, pe altarul istoriei. Retragerea me `n care li s-au arat mormin- Miclescu Radu [i Lecca din pricina suferin]ei, au r\mas `ntr-un alt timp [i o alt\ lume a tele (`n timp ce-i ascult drepte- Dumitru - fiu de fost minis- [i r\m=n „`ncarcera]i `n sine”. fost sus]inut\ de membrii cele cuvinte, ochii `mi alunec\ pe tru, ambasador sub toate gu- Unele emisiuni au transformat naclurilor „Clepsidra” din ni[te r=nduri dedicate lui vernele trecute - [i al]ii, toate „floarea de mucigai” a `nchi- Roman [i „Avangarda” b\c\- Dimitrie I. Lecca: „Biserica elemente descompuse, putre- sorilor `n floricic\ din plastic, uan\. din Gioseni a fost l\sat\ `n gaiul tinerei noastre genera- personalit\]i de serviciu (a c\- Toate, venind dup\ ani [i ani paragin\ `n timpul regimului ]ii, care au fost crescu]i `n ror ironie ascunde mult sar- de t\cere. O „t\cere r\sun\- comunist, fiind jefuit\ [i a- putreda concep]ie despre casm [i cinism) trat=nd subiec- toare” (Paul Goma): „T\ce- bandonat\. De pe morm=n- via]\.... etc.” tul cu lejeritate ori, lucru mai rea - ]ip\tul ce asurze[te me- tul s\u a fost furat\ piatra {i iar, Ioan Ianolide: „Vor- grav, cu un sim] critic vitrio- moria, / T\cerea - lupta dintre funerar\ [i crucea.”) bim din plinul vie]ii `n Hristos, la(n)t, pentru a ne face s\ cre- duh [i cele 5 sim]uri / din care Ei, boierii, ne `nva]\ faptul din ad=ncul celei mai cumplite dem c\ ei, eroii no[tri, n-au biruitoare e bezna.” (Victor c\ limba, tradi]iile sunt emble- prigoniri, din experien]a d\ru- fost chiar a[a de eroi. Au c\utat Munteanu) me `ntr-o epoc\ a globaliz\rii, irii p=n\ la jertf\. Am cunoscut [i caut\ fisuri `n f\ptura lor de Din nou, vocea folkistului `ncheie distinsul profesor. oameni care au realizat plinul granit, cre=ndu-le `nc\ o dat\ Florin }u]uianu ad=nce[te Prof. Petre Isachi afirm\ c\ uman, sfin]enia, mucenicia - „condi]ii obiective pentru a starea, amintindu-ne c\ ne aceast\ carte este necesar\ `ntr- dar printr-o cernere crunt\...” muri ca ni[te necunoscu]i” afl\m `n ora[ul lui Bacovia: o vreme a disolu]iei neamului. Cu simplitate, demnitate [i (Ioan Ianolide). „Un clavir `ng=n\-ncet la un Valoarea ei este at=t istoric\, modestie, Dumitru Lecca spu- Doar sl\bit\, „presiunea ge- etaj, / Umbra mea st\ `n noroi politologic\, c=t [i antropolo- ne: Sunt onorat c\ am [ansa de nial\ [i bestial\” a reu[it s\ ca un trist bagaj” [i - prezen- gic\, deschiz=nd drumuri `n a vorbi `n ora[ul str\bunilor mei! men]in\ numele noi de strad\ tarea c\r]ii. toate domeniile. {i iar, g=ndul meu rebel: oare ori de localit\]i, cele vechi r\- Vilic\ Munteanu (cel care a Num\r=nd nou\ parlamen- c=nd numele de Ungureni va m=n=nd ascunse `n acest tragic prefa]at, `n mod fericit, volu- tari [i [apte prefec]i, familia reveni la numele de Lecca, bi- palimpsest al istoriei. mul) [i-a `nceput discursul cu Lecca este un model. Pentru serica din Gioseni `[i va uita Este ve[nica atitudine a fan- o formul\: prin carte, intr\m c\, mai spune criticul literar, o pr\p\dul, iar pietrele funerare to[ei din mucava `n fa]a iubirii, „`n alte clipe”, al\turi de o fa- familie este o stare de spirit ac- [i crucea `[i vor g\si morm=n- culturii, `ncrederii `n valori, a milie care „a st\p=nit un ju- tiv\, perpetu\, care las\ (ca `n tul? Nu pot, ascult=ndu-l, s\ nu g=ndului bun, demnit\]ii, cura- de]”. O familie ai c\rei repre- basme) urma[i de n\dejde. m\ g=ndesc la versurile: jului, modestiei (numai golul zentan]i s-au remarcat `n via]a Cartea despre aceast\ familie se umfl\ [i zorn\ie) [i, mai cultural\, social\, economic\ [i de ctitori este necesar\ `ntr-un (Continuare `n pag. 4) ales, `n fa]a credin]ei. Credin]\ politic\: George Lecca (tat\l timp al nevoii de modele. Du- pe care suflete de v=nt pusti- autorului), ambasador la p\ ea, se poate scrie o istorie itoare s-au trudit s-o anihileze. Stockholm, Gheorghe G. real\, un roman (mai adaug\ Aceast\ ultim\ `nt=lnire a Lecca - ministru de Finan]e, distinsul profesor pe care, per- Avangardei (care tot mai mult deputat, senator, prefect de sonal, `l suspectez c\ ascunde `[i dovede[te echilibrul prin Bac\u, cel care a ctitorit dou\ un veritabil talent de romanci- faptul c\ nu subscrie la orice biserici, un spital [i o [coal\; er... Altfel nu-mi pot explica bazaconie modernist\ [i recu- Dimitrie Gh. Lecca - ministru unicitatea viziunii din ultimele pereaz\, pe c=t posibil, pagini de R\zboi, deputat, senator. Cu sale c\r]i, capacitatea de a autentice ale unei istorii in- voca]ia istoricului, V. M. refa- transforma ideile `n personaje. terzise) a avut `n centrul ei pe ce aceast\ lume eroic\ despre Un exemplu: „Exist\ oameni Dumitru Lecca, unul dintre care, `n prefa]\, scria c\ „a dat c\rora ar trebui s\ li se interzi- descenden]ii familiei Lecca, ]\rii personalit\]i de presti- c\ accesul la putere. Imposibil. cu prilejul lans\rii volumului giu”, av=nd „roluri dintre ce- Puterea are ra]iunea ei, pe care Cronica unei mari familii b\- le mai importante `n momen- Ra]iunea nu o are. Din neferi- c\uane. Boierii Lecca. O fa- te cruciale, `n momente deli- cire, puterea poate justifica cel milie de ctitori ce [i-a ap\rat [i cate ale istoriei neamului, mai demen]ial ra]ionament, slujit ]ara cu iubire [i credin]\. dar [i `n via]a cotidian\ a spre a-[i impune autoritatea... Dumitru G. Lecca oferind autografe la monografia Cronica unei mari familii b\c\uane - BOIERII LECCA

Pag. 5 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Colegiul Na]ional Pedagogic „{tefan cel Mare”

Itinerariile

Daniel Nicolesu Avangardei Literatura [i arta pot rostui via]a cu pete pe con[tiin]\ [i pe suflet. De[i tr\im `ntr-o lume ce pare s\ Credem c\ manualele burdu[ite cu dispre]uiasc\ studiile umaniste, siste- no]iuni abstracte de naratologie [i poe- mul educa]ional actual pun=nd mai tic\, dar [i unii profesori, prin modul de mult accentul pe pragmatism, pe disci- abordare a literaturii `i condamn\ pe e- plinele [tiin]ifice [i pe componenta eco- levi la frigiditate estetic\. {i, atunci, `n- nomic\ dec=t pe valorile care, secole trebarea leit-motiv De ce nu mai citesc de-a r=ndul, au constituit fundamentul elevii? devine par]ial superflu\. educa]iei de tip umanist, Victor Nu ascundem sentimentul de empatie Munteanu se `nc\p\]=neaz\ s\ organize- pentru elevele de clasa a XII - a, care au ze, an de an, prin Funda]ia Cultural\ prezentat un recital poetic, regizat de „Georgeta [i Mircea Cancicov”, Festi- profesoara Lavinia B\isan, din lirica lui valul-Concurs Interna]ional de Crea]ie Bacovia, anun]=nd astfel atitudinea Literar\ „Avangarda XXII” (ajuns la edi]ia a XI-a), convins fiind c\ numai contemplativ\ ce avea s\ urmeze prin prin cultur\ [i credin]\ poate fi modelat lectura scriitorilor prezen]i din propriile viitorul societ\]ii `n care tr\im. crea]ii. Vineri, 28 septembrie, am avut privi- Facem cuvenita reveren]\ doamnei legiul s\ moderez `nt=lnirea elevilor din Valeria Manta T\icu]u, prezent\ la ma- Colegiul Na]ional Pedagogic „{tefan joritatea edi]iilor Festivalului, [i o invi- cel Mare” cu un grup de scriitori de t\m s\-[i prezinte proasp\tul volum de prestigiu, participan]i la colocviul „Ro- sonete, Laudate Dominum, ap\rut la lul scriitorului `n formarea spiritu- Editura „Valman” `n 2012, la R=mnicu alit\]ii de m=ine”: Valeria Manta S\rat. Consider\m c\, odat\ cu publica- T\icu]u din R=mnicu S\rat (profesoar\ rea acestei c\r]ii, autoarea `[i d\ proba de limba rom=n\, critic literar, poet\, maturit\]ii sale poetice [i a canton\rii prozatoare, redactor-[ef al revistei domniei sale `n zona metafizic\ a liris- „Spa]ii Culturale”), Ion Lupu din mului, av=nd `n vedere c\ sonetul re- Com\ne[ti, economist [i prozator, prezint\ specia cea mai preten]ioas\ de Nicolae Mihai, poet, membru al Uniu- poezie, dar, totodat\, cea mai elegant\ [i nii Scriitorilor, Filiala Bac\u [i Petre mai frumoas\. La cererea elevilor, din Col\cel din Com\ne[ti, profesor de cele 150 de rug\ciuni poetice, autoarea limba rom=n\, critic [i istoric literar. a citit anumite texte, aferente unor psal- La ora 11, Amfiteatrul „Spiru Haret” mi biblici. Invit=ndu-i s\ citeasc\ `n pa- era `nsufle]it de prezen]a unui mare nu- ralel Cartea psalmilor [i Laudate m\r de elevi `nso]i]i de profesori de Dominum, ace[tia vor descoperi `n pri- limba rom=n\ [i de bibliotecara liceu- ma carte c\ de mai bine de 2000 de ani lui, Elena Arvinte, to]i ner\bd\tori s\ n-a existat, nu exist\ nici azi bucurie intre `n dialog cu oaspe]ii creatori de li- sau jale care s\ nu-[i g\seasc\ expresia teratur\. `n psalmi. {i vor mai descoperi `n ce Am deschis „balul spiritual” printr-un m\sur\ autoarea s-a ]inut aproape de persuasiv discurs despre sensul vie]ii, spiritual divin al rug\ciunilor regelui despre importan]a culturii, a lecturii [i a David. c\r]ilor [i despre ofertele culturale ale ~n continuare, elevii au prizat un gen Bac\ului. Pentru a deveni conving\tor, de profesor cu aspect de schimnic, dar am folosit un citat din Petre }u]ea: „Lu- iubitor de cele lume[ti, erudit, un dasc\l mea f\r\ c\r]i e str=mb\, pentru c\ `n care [tie s\ expun\ cele mai profunde afara c\r]ilor nu tr\iesc dec=t dobitoa- idei `ntr-o manier\ ludic-ironic\, a[a din care a recitat numeroase versuri, viste culturale locale [i din ]ar\, secretar cele”. De asemenea, se observ\ ast\zi l-a[ caracteriza pe criticul [i istoricul literar Petre Col\cel. O absolvent\ a asezonate [i cu un recital poetic `n lim- de redac]ie al revistei „Plumb”, Nicolae la tot pasul c\ cei care nu citesc au un ba latin\. limbaj primitiv, s\rac, format din mor- Colegiului „Dimitrie Ghica” exprim\ Mihai este o personalitate emblematic\ „Singur printre poe]i”, prozatorul Ion m\ituri, `njur\turi [i vocabular mane- persuasiv respectul pe care i-l poart\ pentru spa]iul spiritual b\c\uan [i nu Lupu, autor de romane istorice, de[i list. elevii acestui profesor-spectacol: „Cu numai. Pentru aceste merite [i pentru este un economist de succes, [i-a dat ~ntr-o lume de afaceri[ti, de carduri [i respect m\ `nclin. Ne-a]i leg\nat anii de altele ne[tiute a fost inclus, al\turi de seama c\, pentru a `n]elege lumea de de cifre, e firesc s\ ne `ntreb\m cine liceu cu cele mai frumoase `nv\]\minte al]i scriitori b\c\uani, `n colec]ia mai are ast\zi nevoie de literatur\! To]i despre literatur\ [i a]i avut un rol im- azi, e nevoie de mult mai mult dec=t un „Opera Omnia” a Editurii „Tipo avem nevoie, dar uneori nu [tim acest portant `n formarea noastr\ cultural\". „simplu creier economic”. Dup\ pro- Moldova” din Ia[i. Pentru a-[i ilustra lucru. Conform personalit\]ii sale, profeso- pria-i m\rturisire, pasiunea pentru isto- mai bine g=ndurile a citit, din volumul A[a cum marinarii se `mboln\vesc de rul Petre Col\cel „s-a dat `n spectacol”, rie, pentru transfigurarea ei `n plan lite- Din amneziile unui condamnat la scorbut pentru c\ nu consum\ alimente vorbindu-le elevilor, `n stilul s\u origi- rar, primeaz\. La `ntrebarea unui elev via]\, c=teva poeme bine receptate de de ce scrie roman istoric `ntr-o perioad\ cu vitamina C , la fel se `nt=mpl\ cu cei nal, inconfundabil, despre literatura ca asisten]\, care confirm\, dac\ mai era `n care aceast\ tem\ pare a fi desuet\, `n care nu citesc. Devin ur=]i, deforma]i, aventur\ a spiritului, despre Bacovia, nevoie, c\ Nicolae Mihai este Poetul condi]iile fenomenului tot mai accentu- care sfideaz\ cu success modele [i mod- at al globaliz\rii, autorul a explicat con- elele propuse periodic de conjuncturi ving\tor c\ istoria na]ional\ [i limba ro- m=n\ trebuie s\ r\m=n\ `n vecii vecilor nefertile estetic. ~ntrebat de liceenii rom=ne[ti. De altfel, `ntr-un interviu vis\tori, care subscriu la iluzia poeziei, acordat unui ziar local face o patriotic\ cum se pot `mplini pe acest t\r=m, scrii- m\rturisire de credin]\: „Avem o istorie torul i-a `ndemnat s\ colaboreze cu pro- fascinant\ pe care nu [tim s-o pre]uim”. fesorii lor de limba rom=n\ [i s\ frec- Ca o concluzie a generozit\]ii [i a cre- venteze cenaclurile literare. R\spun- din]ei sale `n cultur\, la final a d\ruit o z=nd altor `ntreb\ri ale elevilor, scrii- parte din romanele sale Bibliotecii „Ion torii au mai exprimat opinii `n leg\tur\ Luca” din Coegiul Pedagogic. cu viitorul poeziei [i poezia viitorului, Pentru ca starea de gra]ie s\ fie ro- despre poezia fracturist\, despre lipsa tund\, am dat un „Ordin” poetic lui interesului pentru lectur\ a genera]iei in- Nicolae Mihai, cit=ndu-i versurile: „D\ ternetului [i despre multe altele, care au ordin, domnule, cuvintelor / s\ ning\ r\mas s\ fie elucidate la edi]ia a XII - a cu-n]elesuri dalbe / g=nduri v\zute la a Festivalului, pe care credem c\ Dum- chip `nt=ia oar\”. Autor a nou\ c\r]i de nezeu `l va ajuta pe Victor Munteanu poeme, colaborator la principalele re- s\-l organizeze cu acela[i succes.

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 6 Tab\ra de Crea]ie „Pralea - 2012” Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i (Ocolul Silvic C\iu]i - Pralea). g=ndurile [i poemele zilei [i au par- Mircea Cancicov”, `n colaborare cu Din program: Medalion „Pr. Cor- ticipat, dup\ masa de pr=nz, la „rule- Direc]ia Silvic\ Bac\u, a organizat a nel Paiu” - Acatistul Sf=ntului ta” de la Pralea. IX - a edi]ie a Taberei de Crea]ie lite- {tefan cel Mare (moderator: Alina Materialele adunate de-a lungul rar-artistic\ [i [tiin]ific\ „Pralea - Munteanu), Medalion „Marian [i celor nou\ edi]ii vor vedea lumina 2012”. Vl\du]-Ionu] Ghionoiu”: Teologia Au participat Cornel Paiu (paroh la Sf=ntului Nil Sorsky (moderator, pr. tiparului `n antologia Tab\ra de cre- Parohia „Adormirea Maicii Domnu- Cornel Paiu), „Marcela [i Alexan- a]ie literar-artistic\ [i [tiin]ific\ de lui” B\lu[e[ti, Neam], pre[edinte al dru Aram\” - ~nt=mpl\ri... stoma- la Pralea. (Alina M.) Asocia]iei Culturale „Clepsidra” Ro- tologice (moderator, Victor man), dr. Alexandru [i Marcela Munteanu), Medalion „Petru Aram\ (Cabinet Medical Individual - Ionescu”: Legea asigur\ indepen- Gala]i), Amedeo [i Elena Sp\taru, den]a justi]iei. Dar, `n practic\, Alina, Silvea [i Victor Munteanu independen]a este real\? (modera- (conducerea Funda]iei Culturale tor, pr. Cornel Paiu), Medalion „Georgeta [i Mircea Cancicov”), „Amedeo Sp\taru” - Arta filmului Dorel [i Catinca Popescu (laureat\ a [i creatorul de imagine, Medalion numeroase concursuri [i festivaluri na- „Catinca Popescu ” - Pictura naiv\ ]ionale [i interna]ionale de pictur\), `n arta contemporan\ (moderator, Petru Ionescu (procuror, membru al Victor Munteanu). Asocia]iei Culturale „Clepsidra”), De asemenea, `n plimb\rile prin Vl\du]-Ionu] Ghionoiu (student la p\dure [i la popasurile cu izvoare, Facultatea de Teologie Ortodox\ membrii taberei au purtat discu]ii pe „Dumitru St\niloae”, Universitatea teme de interes reciproc [i au prezen- „Al. I. Cuza” - Ia[i, Marian Ghionoiu tat zilnic, prin rota]ie, cronica zilei,

Colegiul Tehnic de Telecomunica]ii „N.V. Karpen” Ardei Itinerariile Mihai Avangardei Dialogul genera]iilor Paiu, pre[edintele Societ\]ii Culturale Sub egida Funda]iei Culturale „Clepsidra” din Roman. Discu]ia a fost „Georgeta [i Mircea Cancicov”, `n moderat\ de poetul Victor Munteanu, colaborare cu Inspectoratul {colar Ju- pre[edintele Funda]iei Culturale „Geor- de]ean, a fost organizat\ cea de-a XI - a geta [i Mircea Cancicov”. edi]ie a Festivalului-Concurs Inter- Stimula]i de `ntreb\rile incomode ale na]ional de Crea]ie Literar\ „Avan- elevilor prezen]i `n sal\, distin[ii invi- garda XXII”, o manifestare prestigioa- ta]i s-au lansat `n diverse considera]ii [i s\ care a `nscris, `nc\ o dat\, Bac\ul pe opinii mai mult sau mai pu]in subiec- harta culturii rom=ne. tive despre rolul [i destinul culturii [i al ~n ziua de vineri, 28 septembrie 2012, scriitorului `ntr-o lume contemporan\ `n amfiteatrul Colegiului Tehnic de Co- din ce `n ce mai lipsit\ de valori [i repe- munica]ii „Nicolae Vasilescu Karpen”, re de substan]\. S-au remarcat prin cu- Catedra de Limba [i literatura rom=n\ a rajul [i priceperea de a pune `ntreb\ri avut o `nt=lnire a elevilor [i cadrelor di- mai ales elevi ai claselor a X - a M [i a oaspe]i s\-[i deschid\ inima, dest\inu- ta c\r]ile preferate, de a `nv\]a din gre- dactice cu distin[ii oameni de cultur\: XI - a F: Florin Hu]anu, Andreea ind c=te ceva din preaplinul interior `n- [elile istoriei, de a c\uta modele `n art\ Cornelia Ichim Pompiliu, prozatoare, Burceanu, Mircea Munteanu, Con- tru formarea discipolilor de azi care vor [i literatur\ care s\ le influen]eze via]a Isabela Vasiliu-Scabra, filosof [i istoric stantin Marin, Bogdan C\i]anu [i deveni, poate, oamenii de cultur\ de `ntr-un mod decisiv. al filosofiei, preotul [i poetul Cornel Cosmin Floric\. Ei i-au provocat pe m=ine. Concluzia dezbaterii a fost necesita- ~ntreb\ri legate de importan]a litera- tea apelului la valorile durabile, care nu turii `n ziua de ast\zi, rolul c\r]ii favo- se erodeaz\ `n timp, cu scopul de a for- rite `n formarea scriitorilor prezen]i, ma caractere de valoare, care s\ asigure capacitatea genera]iei actuale de inte- perenitatea acestei ]\ri. Conducerea co- lectuali de a salva Rom=nia, influen]a legiului - Remus Cazacu, director [i nefast\ a comunismului asupra literaturii rom=ne [i-au aflat r\spunsuri perti- Gheorghe Ilco[, director adjunct -, care nente pe buzele distin[ilor oaspe]i, care a participat la colocviu a mul]umit c\l- au lansat un mesaj optimist de speran]\ duros pentru calitatea dezbaterilor [i [i `ncredere `n soarta culturii `n secolul pentru sfaturile primite [i experien]ele XXI. Tinerii au fost `ndemna]i s\ nu se de via]\ [i crea]ie cu care au intrat `n descurajeze `n fa]a ofensivei inculturii contact, exprim=ndu-[i dorin]a ca aces- [i a prostului gust care se manifest\ te `nt=lniri rodnice s\ aib\ loc c=t mai actualmente din ce `n ce mai agresiv. Ei des. au primit `ndemnul de a citi, de a selec-

Pag. 7 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Aurel Maria Baros Liliana Ursu Nicolae Dabija Avangarda XXII: Impresii, opinii, atitudini... Aurel Maria rea de la noua Catedral\ se intr\ cu arcanul. Iar `n Aula ~ncercarea de a readuce `n „~n\l]area Domnului”, dedica- b\c\uan\ al academicului Vic- memoria colectiv\ personalit\- Baros t\ poeziei cre[tine. tor Munteanu cu at=t mai pu- ]ile unei familii care a f\cut is- Am tr\it c=teva dimine]i de {i de ast\ dat\ cel care s-a ]in! torie `n jude] se datoreaz\ toc- octombrie la Bac\u [i am spus jertfit pentru bunul mers al lu- mai credin]ei c\ un popor are atunci, anul trecut, precum po- crurilor [i lucr\rilor festivalu- nevoie de modele [i c\ aceste etul minunat [i din alte spa]ii, Dumitru Lecca lui a fost poetul Victor personalit\]i au fost, la timpul da, ni[te dimine]i cu reflexe de (Din cuv=ntul rostit la Munteanu. lor, un model. Ele au ocupat cd pe care le-am v\zut de am- Doar dou\ zile [i c=te eveni- Festivitatea de decernare a br\, lumini care st\teau `n ba- premiilor Festivalului) func]ii publice, av=nd `n spate, mente literare `ngem\nate cu dup\ cum am spus, o serioas\ lan]\… valoarea! Pr. Cornel Paiu preg\tire profesional\; `n cari- Dar [i la sf=r[it de septem- Un adev\rat regal pentru noi Consider c\, `n fa]a unor erele lor nu au urcat treptele ie- brie, anul acesta, sub cerul, to]i, scriitori [i cititori deopo- scriitori [i poe]i at=t de repu- acela[i, str\puns la orizont de triv\. ta]i, vorbele mele ar putea p\- rarhice pe s\rite, militarii, spre valurile transparente dintot- rea s\race [i, de aceea, apelez exemplu, c=[tig=ndu-[i cele deauna, aproape sidefii, ale ne- la Sadoveanu, care, la primirea mai multe dintre grade pe antului, am tr\it din nou c=teva {tefan Dorgo[an `n Academia Rom=n\, spunea: c=mpul de lupt\; s-au implicat dimine]i la Bac\u… ~n hlamida maiestuoas\ a „M\ simt ca un b\tr=n stejar `n proiecte b\c\uane [i na]io- {i bl=nde]ea casei Bacovia, toamnei, Bac\ul s-a h\rnicit, din Orhei, cu r\d\cinile ad=nc nale importante, r\mase `n is- luturile cu focul lor ars de An- pe l=ng\ multiple `ndeletniciri, `nfipte `n trecutul neamului”. toria jude]ului [i a ]\rii; au f\- ton Ciobanu, suflarea psalmis- s\ ne aduc\ aminte, pentru a ~ndr\znind, astfel, s\-l para- cut oamenilor din jude] ctitorii tului trecut\ printre chipurile unsprezecea oar\, prin Festiva- frazez pe marele scriitor, voi [i danii importante (biserici, care transpar, poate, difuz de lul-Concurs Interna]ional de spune c\, datorit\ istoriei fami- spitale, [coli, drumuri, tere- sub pere]ii dinl\untrul ad=nc al Crea]ie Literar\ „Avangarda liei mele, m\ simt [i eu `ntoc- nuri), toate din fonduri private, mai ca un b\tr=n stejar cu r\d\- catedralei, boarea pensulelor XXII”, organizat de Funda]ia nu publice, [i, `n sf=r[it, au fost din p\r de bizon, de ureche pu- cinile ad=nc `nfipte `n trecutul Theodor-George Calcan Cultural\ „Georgeta [i Mircea toti membrii unuia [i aceluia[i foas\ de veveri]\, de iac, undu- Bac\ului! Cancicov”, c\ unul dintre ros- partid politic, Partidul Na]ional irea culorii dinspre degetele Nu doresc s\ repet cele spuse turile omului pe acest p\m=nt Liberal, pe care nu l-au p\r\sit zugravilor, aripile, crinii, tre- este s\ scrie poezie! {i s\ o ci- `n interven]ia de ieri, de la cerea prin timp sau podul lui Salonul C\r]ii „Avangarda niciodat\. teasc\. C\ci moarte sunt ora[e- ~n final, mul]umesc domnu- Saligny pe care stau `n[irui]i le cu pomi [i case noi, dar f\r\ XXII”, motiv pentru care voi elevii, pove[tile [i vechile ni- face apel la un citat dintr-un alt lui Victor Munteanu pentru copii, cum tot ne[tiute sunt ce- onoarea de a fi fost invitat la turi grele, b\tute cu „Barosul”, le cu case f\loase, livezi rodi- personaj important al istoriei festival [i `i urez s\ aib\ pute- apoi vocile poe]ilor sub]iri, toare, vii sclipitoare [i glas de noastre: majestatea sa Regele rea de a mai organiza `nc\ `nalte, sub privirile c\lduroase zburdalnici zg=mboi, dar f\r\ Mihai I: „Lumea de m=ine nu ale amfitrionului nostru, Victor dulcele ghiers despre toate ce- poate exista f\r\ moral\, f\r\ mul]i, mul]i ani aceast\ presti- Munteanu, trilurile, laurii, ova- le `nt=mplate [i sim]ite de oa- credin]\ [i f\r\ memorie”. gioas\ manifestare cultural\. ]iile… {i mai departe, Bistri]a, menii buni [i harnici, sf\tui]i `n aceea[i, pierdut\ `n sc=nteieri cele cucernice[ti de g=ndul statice, aproape scalare, corpul Bunului Dumnezeu. Cu onoare Daniel Nicolescu ei suplu, l=ng\ materia prelun- `ntre cei ale[i, am fost `ntr-o g\ a malurilor, de ambr\… agor\ poetic\, nu numai prin {i Bac\ul, `ntr-un intersti]iu ritmul m\iastru al versului, ci al luminii de toamn\. mai ales prin temelia mesaje- lor transmise de autori de v=rf Liliana Ursu ai genurilor scriitorice[ti, `n Acest festival e unic prin at- fond, unul [i acela[i, unic c=nd mosfera ce o creaz\. Este o `n- este vorba despre dragostea de t=lnire a scriitorilor nu numai semen: pilduitoarea iubire! Ci- cu cititorii, dar [i cu ei `n[i[i. ne a citit programul desigur c\ Cu partea lor cea mai trainic\ a venit `n dumbrava poetic\, o [i mai curat\. O stare de comu- agor\ minunat\ [i `n\l]\toare, niune se instaureaz\ treptat [i cu oameni frumo[i, rostind cu- minunat, mai ales la `nt=lnirile vinte pe m\sura timpului uni- cu elevii din colegiile Bac\ului, versal. Pentru ceilal]i, nicio Nicolae Mihai dar [i mai pregnant la `nt=lni- dedica]ie. ~n inima poetului nu

Ioan D\nil\ {tefan Dincescu Ion Pr\ji[teanu Tincu]a Horonceanu Bernevic Mihaela Amalanci B\bu[anu

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 8 Valeria Manta T\icu]u Dumitru Br\neanu Ion Lupu Impresii, opinii, atitudini... Avangarda XXII Pr. Cornel Paiu sa, cit\m pe cel de autor: „Nu De asemenea, rostul acestor `n- rare. A[ dori, `nc\ o dat\, s\ Edi]ia a XI - a a Festivalului am, Doamne, nimic, [i-s bogat. / t=lniri este s\ ]in\ aprins\ „tor- aduc sincere mul]umiri organi- „Avangarda XXII”, desf\[ura- Sunt, Doamne, cel mai bogat c\ ]a” prieteniei dintre Marele pu- zatorilor [i sus]in\torilor aces- t\ la Bac\u, a fost un real suc- Te am. / Cu fiece mugur ce iese blic [i personalit\]ile literare tui festival pentru apreciere, ces, aduc=nd `n comuniune din ram - Te-am aflat, / cu ce- de prim rang. Unde [i `n care deschidere [i ospitalitate. personalit\]i culturale de mar- rul ce-mi intr\ `n cas\ prin `mprejurare mai po]i s\ stai de c\ din ]ar\ [i de peste hotare. geam! // Nu Te sup\ra, Doamne, vorb\ cu poetul basarabean *** Astfel de manifest\ri cultu- c\ port roua-n gene, / c\ cel Nicolae Dabija! mai fericit am fost, f\r\ s\ [tiu: Alina Munteanu rale au valen]a de a reuni iden- Itinerariile invita]iilor la co- Dac\ Arhimandritul Sofronie / c=nd sf=[iat eram de fiare `n tit\]i spirituale asem\n\toare, legiile din Bac\u au prilejuit o spunea c\ „Rug\ciunea este arene / Tu m\ str=ngeai la care parc\ `n perioada critic\ adev\rat\ bucurie elevilor [i crea]ie infinit\, arta suprem\”, Carmen Mihalache pieptu-}i ca pe-un fiu… // {i ce actual\ au nevoie de o aten]ie cadrelor didactice, care, prin distinsul nostru oaspete de u[oare-s lan]urile grele / [i pia- sporit\ [i de spa]ii comune de `ntreb\rile [i curiozit\]ile lor fi- peste Prut, Nicolae Dabija, a tra de sub cap mi-e pern\ moale manifestare pentru a rezista ig- re[ti, au `n]eles c\ scriitorii afirmat ontologic: „Poezia este / `n locul unde lacrimile mele / noran]ei [i dezinteresului ma- sunt [i ei oameni normali, mo- o rug\ciune”, strig\tul l\untric se `nt=lnesc cu r=urile Tale!” nifestat fa]\ de tot ce este etic de[ti [i chiar guralivi. Nimic la al omului c\tre Divinitate. (Psalm). [i moral. `nt=mplare, nimic provincial; Deci rug\ciunea este o poezie, O prezen]\ deosebit\ la festi- Pe parcursul celor trei zile de totul organizat cu maturitate [i iar poezia, o rug\ciune. Iar poe- val au fost cea a doamnei Isabela festival, implicarea participan- profesionalism. tul, un rug\tor neostoit, despre Vasiliu Scabra, filosof [i istoric ]ilor a fost la cote maxime, at=t Dac\ ad\ug\m [i Salonul de care P\rintele Galeriu spunea al filosofiei, apreciat\ de Con- din punct de vedere spiritual, Carte, colocviul [i recitalul de c\, dintre to]i arti[tii, Dumnezeu stantin Ciopraga ca fiind „o c=t [i cultural. Itinerariile scrii- poezie religioas\, vizita la `l iube[te cel mai mult. C\ci el eseist\ de prim rang, cu re- torilor invita]i prin colegiile b\- Casa-muzeu a ceramistului e cel ce picteaz\ cu sufletul lui marcabile virtu]i literare”. c\uane i-au ancorat pe ace[tia Anton Ciobanu, putem s\ con- chei]a spre u[a ~mp\r\]iei Ce- Festivalul s-a `ncheiat cu de- `n imediata realitate a genera]i- chidem c\ [i aceast\ edi]ie a rurilor, cel ce une[te cerul cu cernarea premiilor, care `ncu- ei tinere de cititori [i creatori, festivalului a mai dat o prob\ p\m`ntul cu strig\tul durerii Doru Ciucescu nuneaz\ at=t pe creatorii con- prilejuind schimburi de idei be- de virtuozitate organizatoric\, lui! Zilele acestea ne-am sc\l- sacra]i, c=t [i pe debutan]i. Am nefice ambelor p\r]i. dar [i o lec]ie de ]inut\ artistic\ dat sufletele `n lumina unui fost onorat s\ fac parte din co- Colocviul „Poezia [i rug\- `n vremuri de criz\, purt=nd misia de jurizare prezidat\ de sf=r[it de septembrie cald, bi- ciunea la frontierele cunoa[- semn\tura lui Victor Munteanu. Aurel Maria Baros, al\turi de necuv=ntat cu minunea reg\si- terii”, desf\[urat `n Catedrala Liliana Ursu, Valeria Manta rii de sine `n frunzele ce `nc\ „~n\l]area Domnului”, a repre- T\icu]u [i Victor Munteanu. nu au `ng\lbenit [i se mai lupt\ zentat apogeul emo]ional al Ivan Pilchin Programul divers, recitaluri- s\ tr\iasc\, `n str\lucirea vie manifest\rii, dimensiunea sa- Organizarea [i desf\[urarea le de poezie, impecabila orga- din picturile lui Nicu Enea, `n cr\ a crea]iei fiind exprimat\ [i Festivalului demonstreaz\ po- nizare a evenimentului, dar melancolia ce se simte vibr`nd m\rturisit\ cu sensibilitate de ten]ialul cultural at=t al mai ales acea comuniune ine- `n zidurile Casei Bacovia, `n to]i participan]ii. Momentul Bac\ului, c=t [i al Rom=niei de fabil\ `ntru art\, cultur\ [i spi- Alfa [i Omega `mpreunate `n moderat de poeta Liliana Ursu azi. Sus]inerea acestui proiect ritualitate cred c\ au dat tutu- chipurile de lut de la Muzeul a dat ocazia invita]ilor s\ inter- este, f\r\ `ndoial\, o investi]ie ror participan]ilor sentimentul de Ceramic\ Anton Ciobanu… vin\ cu lecturi poetice, muzic\ `n viitorul spiritual al ]\rii, dar profund al apartenen]ei la un Totul este un vis frumos, un liturgic\ ori comunic\ri. ~ntre [i `n sporirea interesului publi- Dan Bogdan Hanu grup de elit\, unit de acelea[i univers liric parfumat cu nos- acestea s-au remarcat interven- cului pentru via]a literar\ din idealuri, [i le-au oferit cel pu- talgia Raiului [i-a acelei iubiri ]iile moderatoarei, a criticului zon\. Pentru mine, participarea ]in pentru o vreme energia be- ce nu piere niciodat\, iubirea literar Raluca Naclad, a eseis- la acest festival a `nsemnat, `n nefic\ exist\rii `ntru frumuse- din privirile calde ale Sfin]ilor tului Ivan Pilchin [i a poetului primul r=nd, descoperirea ]ea [i n\zuin]a crea]iei. ce ne privesc cu drag de pe pe- Nicolae Dabija. Fratele acesta Bac\ului [i a b\c\uanilor, o po- re]ii Catedralei `n care to]i ne al nostru `ntru sim]ire rom=- sibilitate de a cunoa[te [i a co- facem una, un singur trup du- neasc\, dup\ ce a f\cut referire Nicolae Mihai munica cu o mul]ime de perso- hovnicesc... la necesarele demersuri ce tre- De fiecare dat\, Festivalul nalit\]i deosebite din domeniul {i-apoi ne rost(u)im unul pe buie `ntreprinse pentru recupe- „Avangarda XXII”, `n contex- scrisului [i culturii rom=ne[ti, cel\lalt `n poezie, `mpreun\, `n rarea unor scriitori rom=ni str\- tul cultural-artistic al urbei lui aduna]i cu prilejul acestui eve- acela[i glas, [optind tandru vechi care [i-au elaborat ope- Bacovia, a `nsemnat promova- niment. Discu]ii, lecturi [i c=ntecul `ngerilor ce ne `nari- rele `n alte limbi (latin\, elen\, rea unor talente literare, care, excursii au avut ca finalitate o peaz\ pe noi, muritorii de r=nd, slav\ etc.), a `ncheiat prin lec- `n viitor, cu siguran]\ vor con- atmosfer\ de serbare a poeziei care-am devenit, `n acest ceas turarea unui grupaj psalmic, din firma `ncrederea ce le-a fost [i a crea]iei, o revizuire a unor dumnezeiesc al dragostei, ne- care, motiva]i de frumuse]ea acordat\ de juriul festivalului. puncte de vedere [i valori lite- muritori. Vasile George Puiu

Ivan Pilchin Alina Munteanu Cecilia Moldovan Petre Isachi {tefan Dorgo[an

Pag. 9 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Salonul C\r]ii „Avangarda XXII”

Dup\ `ntâlnirile cu elevii [i cadrele Ciucescu. Gulagul din umbra palmi- Petre Isachi, {tefan Dorgo[an, Ion didactice din colegiile b\c\uane, scrii- erilor, Ed. „Junimea”, Ia[i, 2011 Pr\ji[teanu, Petre Col\cel, Tincu]a torii s-au retras vineri, 28 septembrie l{tiin]e: Mihai Deju. Eugenia Horonceanu-Bernevic, {tefan a.c., `n holul mare al Hotelului „Dece- Harja. Ovidiu-Leonard Turcu. Dincescu, Vasile-George Puiu, Cecilia bal”, pentru a participa la deschiderea Marcela-Cornelia Danu. Laura Moldovan, Mihaela B\bu[anu Salonului C\r]ii „Avangarda XXII”. C\t\lina }imira[. Marketing. Apli- Amalanci, Octavian Mare[, Telu Dintre volumele lansate de autorii ca]ii [i studii de caz, Ed. „Alma Leonte iar, la sf=r[it, Dumitru G. lor, amintim: Mater”, Bac\u, 2011. Lecca a f\cut, la invita]ia moderatoru- lPoezie: Nicolae Dabija. Poeme lui Victor Munteanu, o succint\ expu- pentru totdeauna, Princeps Edit, 2011, Moderatorul `nt=lnirii, poetul Victor nere despre marea sa familie de boieri Liliana Ursu. Gr\dina din turn. Ed. Munteanu, a dat cuv=ntul reprezen- b\c\uani. InfoArt Media, Sibiu, 2011, Dumitru tantului administra]iei locale, Br\neanu. Pelerin la templul cuv=n- Dumitru Br\neanu, vicepre[edinte al De remarcat c\ discursul fulminant tului, Ed. „Ateneul Scriitorilor”, Bac\u, Consiliului Jude]ean, care i-a felicitat [i aproape dramatic al lui Nicolae 2011, Nicolae Mihai. Epilog sau din pe organizatori, ur=ndu-le realizarea a Dabija, urm\rit cu un maxim interes amneziile unui condamnat la via]\, c=t mai multe edi]ii. de auditoriu, a transformat Salonul... Ed. „Tipo Moldova”, Ia[i, 2011, ~n continuare, au intervenit [i/sau au `ntr-o autentic\ sear\ `nchinat\ Basara- Mihaela B\bu[anu Amalanci. Adev\rata citit din crea]iile proprii Nicolae biei.\ [i re`ntregirii fiin]ei na]ionale. fericire, Ed. „Pro Plumb”, Bac\u, 2011. Dabija, Aurel Maria Baros, Liliana Totodat\, evenimentul a fost ilustrat lProz\: Doru Kalmuski. Spre Vest Ursu, Isabela Vasiliu-Scabra, Valeria cu succes de acordurile muzicale ale prin Nord-Est, Ed. „De[teptarea”, Bac\u, Manta T\icu]u, Cornel Paiu, Ivan lui Florin }u]uianu, Liviu Neagu 2011, Ion Lupu. Sub puterea destinu- Pilchin, Theodor-George Calcan, (folk) [i Doris Iorga (oboi). lui, Ed. „Vicovia”, Bac\u, 2011, Doru Daniel Nicolescu, Nicolae Mihai, Alina MUNTEANU Dumitru Lecca:

Mul]umesc pentru onoarea de a fi invitat la o manifestare de o asemenea ]inut\ intelctual\ [i m\ declar extrem de emo]ionat pentru a mai putea vorbi despre familia mea de la Bac\u dup\ at=]ia ani de interdic]ie. At=ta c\ istoria `nf\ptuit\ de familia Lecca `n Bac\u a fost [tears\ de comuni[ti. Nu doresc s\ intru `n biografiile personalit\]ilor familiei, cunoscute sau aflate din monografia pe care tocmai am lansat-o, ci a[ vrea doar s\ transmit un mesaj c\tre societatea civil\ referitor la rolul pe care aceasta ar trebui s\-l joace `n via]a public\. O ]ar\ care nu-[i promoveaz\ valorile nu poate avea viitor, or noi vedem cum, `n Rom=nia de azi, este promovat\ subcultura `n mass-media [i incompeten]a `n func]iile publice. Acest lucru se `nt=mpl\, din p\cate, sub ochii intelectualit\]ii, care prefer\ rolul de observator critic pasiv `n locul aceluia de participant combativ. Plec=nd de la exemplul familei mele, care, cu o serioas\ preg\tire profesional\ f\cut\ `n str\in\tate, nu a r\mas acolo unde se putea, ca [i ast\zi, c=[tiga mai bine, ci s-a implicat `n ]ara ei l\s=nd `n urm\ institu]ii solide, ctitorii, contribu]ii `n general importante `n construc]ia unei Rom=nii, pe atunci, mult apreciat\ `n lume, fac apel la scriitorii din sal\ care, prin preg\tirea, inteligen]a [i popularitatea lor, pot deveni vectori de opinie pentru schimbarea `n bine a societ\]ii rom=ne[ti. La rug\mintea doamnei Isabela Vasiliu-Scabra, aflat\ `n sal\, am s\ m\ opresc doar la c=teva figuri importante ale familiei mele: mini[trii Ion, Gheorghe, Dimitrie [i Radu Lecca, senatorul, deputatul [i prefectul de Bac\u Iuniu Lecca, diplomatul George Lecca [i scriitorul Octav Lecca.

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 10 Casa-muzeu de Art\ Ceramic\ „Anton Ciobanu”

Mihai Buznea Triste]ile unui artist

Ciobanu e un artist [i, a[ zice, mai numeroase [i mai ad=nci. Un sindrom nociv, cu sim- chiar un artist deosebit”. ~ntre acestea, uitarea. Dac\ el ptome tot mai alarmante pen- {i totu[i: c=]i dintre concita- mai evadeaz\, totu[i, din c=nd tru mentalul colectiv [i care nu dini au auzit de el [i c=]i dintre `n c=nd, din nedreptul anoni- ocole[te nici lumea artei, sau ace[tia i-au admirat piesele [i mat la care este condamnat de mai ales pe aceasta, se insta- continu\ s\ le admire? A creat indiferen]a concitadinilor, `n- leaz\ printre noi, cu efecte din- mii de lucr\ri, fiecare dintre ele deosebi a lumii artistice care, tre cele mai nedorite pe termen unicate prin forme [i culori, de altfel, i-a refuzat dintot- lung: ignorarea valorilor au- cele mai multe dintre ele r\s- deauna meritele, statutul, fap- tentice. Ceea ce poate deveni p=ndite prin ]\ri de pe toate tul se datoreaz\ ini]iativei per- sinonim cu anularea lor printr- meridianele lumii. Dar zestrea severente a unui om de mare un proces perpetuu de margin- de suflet, testamentul s\u artis- bine [i care [tie s\ pre]uiasc\ alizare. Este [i ceea ce se `n- tic, compus din c=teva sute de valorile - l-am numit pe poetul t=mpl\ de c=]iva ani `ncoace [i lucr\ri, a r\mas aici, acas\, lo- Victor Munteanu, prodigiosul cu unul dintre creatorii b\- cul ob=r[iei sale, unde a ctito- promotor al Cenaclului „Avan- c\uani de referin]\ ai ultimei rit, pe cheltuial\ proprie [i cu o garda XXII”. Din „cauza” [i jum\t\]i de veac, ceramistul mare investi]ie de suflet, de din „vina” lui, artistul-ceramist Anton Ciobanu, poate unicul speran]\ [i bucurie, cel dint=i revine, periodic, printre noi cu artist autentic [i inovator din [i, p=n\ acum, singurul muzeu ocazia edi]iilor Festivalului de domeniul model\rii [i `nsufle- privat din ]ar\. Galerie care `i Crea]ie Literar\ „Avangarda ]irii spirituale a lutului pe care poart\ numele [i care de aproa- XXII”. A[a cum, de altfel, s-a `l au românii [i a c\rui notorie- pe o decad\ de ani ne st\ la dis- `nt=mplat [i la sf=r[itul lunii tate a dep\[it de mult orizontu- pozi]ie. Invita]ie permanent\ la septembrie [i restitutiv. rile ]\rii, instal=ndu-se pe mai `nt=lniri cu arta sa. {i, `n gene- Anton Ciobanu merit\, `ns\, toate meridianele lumii. Des- rozitatea cu care ne obi[nuise, mult mai mult. Aten]ia, pre]ui- pre el spunea, `n urm\ cu mai [i-a `nso]it gestul cu transfor- rea, aprecierea [i mul]umirile bine de patru decenii, regreta- marea propriilor spa]ii de locu- noastre. At=t din partea b\c\- tul poet Adrian P\unescu: in]\-atelier de crea]ie `ntr-un uanilor „de r=nd”, [i cu nimic „Unii nu vor s\-l recunoasc\ loc al `nt=lnirilor tuturor celor- mai pu]in din cea a creatorilor, nici azi ca artist (...). Dar s\ nu lalte arte, pictura, sculptura. iubitorilor [i pre]uitorilor de se fi v\zut, oare, la Anton Dar triste]ile lui Anton art\. Dintre care nu ar trebui s\ Ciobanu st\p=nirea cu care [i-a Ciobanu, care ne-a p\r\sit `n lipseasc\ diriguitorii trebilor obi[nuit obiectele, cuprinse urm\ cu mai bine de opt ani, locale. Ilu[tri [i perpetuu ab- toate `ntr-o uria[\, armonioas\ l\s=ndu-ne drept mo[tenire o sen]i din universul [i fenome- fraz\ de ceramic\? Anton adev\rat\ comoar\, sunt tot nul artistic b\c\uan.

Colegiul Na]ional „Ferdinand I”

Itinerariile

Dan Bogdan Hanu Avangardei Survolarea prezentului Target atins: sala e plin\, d\ s\ se prelin- condi]ia exerci]iului estetic `mplinit [i a du-se perfect sau m\car pentru a rein- Toamn\ de toamn\, cam de c=nd s-a g\, dar nu se cade. Iat\ c\ nu e necesar ajuns `n inimi. Cel pu]in a[a a l\sat s\ se venta un alt ciclu, `[i caut\ `nceputul, intrat `n secolul pentru care varianta de ca literatura s\ fie sub acoperire ca s\ `n]eleag\ genuinul limbaj al aplauzelor Dan Petru[c\ a revenit pentru re(con)s- a fi religios e [i cea mai potrivit\ pentru fie acceptat\, ca s\ constituie un nod de ce, aidoma unui declic magic, aproape tituiri, lectur=nd dou\ din poemele ulti- a r\m=ne, mai departe, al nostru, `n interes. ~mpricina]ii veni]i s\ dea seama a preschimbat amfiteatrul `ntr-o tribu- mului s\u volum, balans=nd cu gra]ie Bac\u, Festivalul „Avangarda XXII” asupra st\rii poetice se `n]eleg f\r\ ne- n\. Autorul acestui fals proces verbal a `ntre ludic [i erotic sau cu aplomb [i (avangardele sunt `ntotdeauna smulse gocieri - ori poate e o supersti]ie sub`n- citit, la r=ndul s\u, dou\ poeme `n regis- detent\, `ntre pitoresc [i picaresc. din virtual [i l\sate s\ survoleze prezen- ]eleas\? - asupra rolurilor. Profesorul tre [i ]intind spre orizonturi de a[teptare A bon entendeur, salut! tul, at=t c=t s\-l trezeasc\) `[i porne[te Dan Petru[c\, cunosc\tor pedant ([i de- diferite. Cum orice sf=r[it, `nchipuin- caravana, chem=nd de aiurea, de din- gust\tor subtil) al arcanelor [colariz\rii coace sau de dincolo de hotare, apos- indigene [i al istoriei a[i[derea, pe anec- tolii care s\ r\sp=ndeasc\ lumin\ poeti- dote [i culise `ntocmit\, e moderatorul, ceasc\. Temele sunt f\cute, echipajele deschiz\torul de m\rturisiri [i (alese) se `ncheag\ ad hoc, iar azimuturile nu inten]ii. Se prezint\ sfios, se str\duie[te sunt nici ele de colea: colegiile de pres- s\ nu epateze, s\ nu ia fa]a postopinen- tigiu ale urbei. Anul acesta, vremea ar fi ]ilor (las' c-a luat-o la urm\!). Poetele predispus mai cur=nd spre reverii buco- Liliana Ursu, distinsa realizatoare de la lice dec=t spre umide frisoane bacovie- Radio România Cultural, [i Cecilia ne. Moldovan, profesoar\ de englez\ la mai Un desant eterogen, de la stiluri p=n\ multe colegii b\c\uane, au reu[it s\ la v=rste, a luat `n st\p=nire Colegiul st=rneasc\ un val de poezie vaporoas\, Na]ional „Ferdinand I”, ca s\ nu fim diafan\, de `nalt\ distilare a contingen- acuza]i de puseuri expansioniste, s\ ate- tului, care a dep\[it simpla audi]ie [i riz\m la punct fix: amfiteatrul liceului.

Pag. 11 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Poezia [i rug\ciunea la frontierele cunoa[terii

S=mb\t\, 29 septembrie a.c., la Catedrala Calcan, Nicolae Mihai, Tincu]a Horonceanu- D\nil\, Ivan Pilchin, {tefan Dorgo[an, Alina „~n\l]area Domnului” din Bac\u a avut loc Co- Bernevic, Petre Col\cel, Cecilia Moldovan, Munteanu [i Doru Ciucescu. locviul „Poezia [i rug\ciunea la frontierele cu- Vasile-George Puiu, Octavian Mare[, Telu Momentul a fost sus]inut cu muzic\ liturgic\ noa[terii”. moderat cu deosebit profesionalism Leonte, Vali Boncu Constantin [i au avut inter- interpretat\ de soprana Claudia Vasilache (pro- de poeta [i traduc\toarea Liliana Ursu. Au citit ven]ii interesante Nicolae Dabija, Raluca fesor la Colegiul Na]ional de Art\ „George Apostu” poezie religioas\ Nicolae Dabija, Valeria Nacland, p\rintele prof. {tefan Chelaru, mona- [i p\rintele Marian V\t\m\nescu. Manta T\icu]u, Cornel Paiu, Theodor-George hia Nimfodora de la M\n\stirea Agapia, Ioan Silvea MUNTEANU

Ambrozie al Mediolanului, Aprins” de la m\n\stirea m\r mare de scriitori. Bine`n- Prosper de Aquitania, Fortu- „Antim” ai Ortodoxiei m\rtu- ]eles, pentru mine cel mai sem- nat, Fericitul Augustin [i pe risitoare: Vasile Voiculescu, nificativ moment a fost acela poe]ii celui de-al doilea mile- Alexandru Mironescu [i, mai al `nt=lnirii de la Catedrala niu Francisc de Assisi, Jaco- cu seam\, Ieromonahul Daniil- ,,~n\l]area Domnului” din pone da Todi, Hildegard von Sandu Tudor, poetul mistic ce Bac\u. Aici s-a f\cut o expune- Bingen, Metchild de Magde- ne-a d\ruit Imnul Acatist la re a evolu]iei poeziei religioa- burg, Gertrud cea mare din Rugul Aprins al N\sc\toarei se cu r\d\cini ad=nci venite din Helfta, Hadewiych din de Dumnezeu, pentru care izvorul nesecat al Sfintei Anvers, Sf=ntul Ioan al poezia e rug\ciune [i care ne Scripturi: C=ntarea C=nt\rilor, Crucii, Sf=nta Tereza de m\rturise[te spre luare aminte: psalmii lui David, apoi, de-a Avila sau Angelus Silesius. „Lira lui Orfeu e arta, acordul lungul veacurilor, contribu]ia Liliana Ursu Ziditorul, Poetul des\v=r[it Sunt poe]i de o cosmic\ respi- ei cel mai sf=[ietor, acela care marilor poe]i sfin]i ca Grigore Care a creat lumea `n doar [ase ra]ie, ale c\ror poezii sunt pricinuie[te o sp\rtur\ `n ia- de Nazianz, Andrei Criteanul, zile. O locuire euharistic\, adev\rate imne `nchinate lui durile sufletelor, care deschide Theodor Studitul, Simeon Tu, Domnul meu, ai spus Dumnezeu, o c\utare perpetu\ o mic\ u[\ pe unde intr\ Noul Teolog [.a. Afl=ndu-m\ spre a fi scris „Deschide duhovniceasc\ a acestei lumi, de fapt, n\zuin]a [i n\dejdea a st\rii de deplin\tate [i de Iisus.” `n mijlocul acestor oameni de- gura ta [i o voi umple” des\v=r[ire pe care doar El ne- osebi]i ale[i de Dumnezeu [i Iat\, deschis\-i spre Tine dintotdeauna a cre[tinului: o reciproc\ locuire cu Hristos. o poate d\rui. *** parcurg=nd cuvintele lor, am gura robului T\u [i g=ndul lui! avut sentimentul c\ ascult cu Poetul nu poate fi dec=t un F\r\ doar [i poate, fiin]a poe- Umple-o Doamne, cu darul uimire o simfonie ampl\, ar- veghetor la nestingerea can- tului se articuleaz\ la cosmos, T\u, monioas\, a crea]iei [i frumu- delei, un `nmul]itor al luminii la Divinitate. ~n om se s\v=r- Ca dup\ Voia Ta s\-]i c=nt se]ii divine intepretat\ cu m\- venit\ de la Hristosul Domnu- [e[te lupta cea bun\ [i deloc laud\! iestrie de acordurile unor oa- lui. Dar vorbirea omului cu u[oar\ `ntre eul Hristic ce-l meni minuna]i - poe]ii crestini, Dumnezeu e s\rac\, [i poate `nal]\ [i eurile adamice ce-l at\ rug\ciunea-`ndemn a profe]ii prin care Dumnezeu I tocmai de aceea a r=nduit El `n trag `n jos. Dar „~ndr\zni]i! Eu Sf=ntului Efrem Sirul din al ne cheam\ s\ vedem ce frumos lume poe]ii. Ca s\-I gr\iasc\ am biruit lumea!” {i, `n nume- a creat El toate pentru om [i s\ X - lea Imn al Credin]ei. Rug\- mai bogat [i mai `naripat! le [i n\dejdea acestei biruin]e, `n]elegem adev\ratul sens al ciune adresat\ de c\tre acest Iar el, poetul, [tie c\ numai [i-au ridicat glasul poe]ii ce au vie]ii; poe]ii cre[tini, arhitec]i poet mistic al cre[tin\t\]ii Tat\- cu darul primit de Sus, prin ha- scris din preaplinul inimii lor ce zidesc „edificii” pentru sului ceresc, dar [i `ndemn pentru rul dumnezeiesc, poate s\ se versuri de o s\rb\toreasc\ in- flete `nsetate de adevar; poe]ii to]i poe]ii lumii s\-I c=nte lau- apropie de cuvinte, care nu candescen]\ spiritual\, printre cre[tini, flori ce se `ndreapt\ d\ Ziditorului nostru. sunt dec=t ni[te firimituri ale care: Dante, John Donne, mereu spre lumin\ lui Hristos, Mierea rug\ciunii curate prin Tainelor Ziditorului nostru. Novalis, Clemens Brentano, Monahia Care lumineaz\ tuturor. ~n care se re`ntoarce `n noi „focul Primele forme ale poeziei Verlaine, Miguel de Una- Dumnezeirii, a[teptarea cea muno, Charles Peguy, Paul Nimfodora, aceste zile am fost `n mijlocul cre[tine, precum imnele, rug\- M\n\stirea Agapia familiei domnului Victor bun\ a `mp\r\]iei Cerurilor ca- ciunile, odele apocrife, tropa- Claudel, Rilke, Sikelianos, re este `n noi”, iat\ ce ne `nva]\ Elytis, T. S. Eliot, Ahmatova. Munteanu, dinamic [i „in- rele [i mai t=rziu marile crea]ii Prin r=nduiala Bunului candescent” organizator al marea poezie cre[tin\! poetice bizantine `ntemeietoa- ~n vremurile noastre at=t de Aflat mereu `n c\utarea sen- nefire[ti, scrisul ar trebui s\ fie Dumnezeu [i bun\voin]a celor festivalului, apreciind `n t\cere, precum condacul, canonul, ce-L slujesc prin art\ [i poezie, re, sprijinind cu o mic\ rug\- sului euharistic al lumii, poetul tot mai mult o reinventare a fi- acatistul, toate poart\ `n ele am participat `n aceast\ toam- ciune efortul sus]inut, care, cre[tin scrie din ad=nc\ evla- rescului [i o coparticipare la foamea de Dumnezeu [i de ~m- n\ la Festivalul literar al Avan- cred eu, i-a adus roadele bine- vie, din ad=ncurile cele bine- Ceresc. {i, dac\ ni-l amintim p\r\]ia Cerurilor. gardei XXII, ce a avut ca tem\, meritate. Voi reveni cu drag, cuv=ntate ale rug\ciunii. {i, acum pe Paul Evdokimov, ca- S\ ni-i amintim `mpreun\ pe printre altele, poezia religioa- asemeni cerbului `nsetat, la iz- astfel, scrisul s\u devine un re spunea „defini]ia liturgic\ a poe]ii f\r\ de egal, pe creatorii s\. Am tr\it momente de ade- voarele crea]iilor acestor oa- exerci]iu contemplativ, spiritu- omului-fiin]\ imnic\”, nu pu- poeziei mistice ai Bisericii varat\ revela]ie, fiind pentru meni buni [i iubitori de fru- al, un `nceput de drum pe care tem dec=t s\ ne bucur\m ce- cre[tine, precum Clement prima dat\ `n mijlocul unui nu- mos. vor `nainta doar cei `n stare Alexandrinul, Meliton al re[te citindu-i [i recitindu-i pe „s\-[i schimbe robia”, din Sardelor, Sinaziu de Cirene, misticii bizantini, dar [i pe robi ai lumii `n robi ai lui Efrem Sirul, Grigore de Mihai Eminescu, Vasile Dumnezeu, schimb=nd r\ceala Nazianz, Roman Melodul, Voiculescu, Ion Pillat, Radu pe r=vn\ [i pe dragostea de ce- Andrei Criteanul, Ioan Dam- Gyr, Tudor Arghezi, Nichifor le `nalte. aschin, Cosma Melodul, Iosif Crainic, Daniil-Sandu Tudor Exist\ o foame trupeasc\ [i o Imnograful, Theodor Studitul sau pe Ioan Alexandru, foame spiritual\. Ei bine, a- [i, mai aproape de noi `n timp, Daniel Turcea, Dan Verona, ceast\ foame spiritual\ `l `n- Sf=ntul Simeon Noul Teolog. Ignatie Grecu, Monica Pillat, deamn\ pe om, iar pe poet cu Dar nu trebuie s\-i uit\m nici Ioan Pintea. at=t mai mult, s\ se hr\neasc\ pe poe]ii cre[tini ai Apusului, A[ vrea s\ `nchei cu un oma- din Cuv=ntul lui Dumnezeu, precum Paulin de Nola, giu adus poe]ilor „Rugului Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 12 Poezia [i rug\ciunea la frontierele cunoa[terii

n\scut la 10 iulie 1903, la nuscrisele sale. Printre acestea tul fusese condamnat [i el `n 1964) [i Poemele filocalice, Tecuci, `n familia unui colo- se afla [i un volum manuscris lotul „Alexandru Teodorescu”, dar nu va mai publica nimic nel. Dup\ ce a ob]inut licen]a cu poeziile religioase cele mai numit, neoficial, al „Rugului Publicarea Poemelor filoca- `n fizic\ [i chimie la Universi- recente ale lui Vasile Voicules- Aprins”. Dup\ c=]iva ani, lice `n 1999 a relevat o nou\ tatea Bucure[ti, a plecat la cu, alt prieten al s\u. Afl=nd de Valeriu Anania, aflat [i el `n latur\ a intelectualului Alexan- Paris cu o burs\. Dup\ trei ani la anchetatori c\ acel volum `nchisoarea de la Aiud, `l `n- dru Mironescu. O mare parte se va `ntoarce de la Sorbona cu urma s\ fie ars, i-a implorat s\ t=lne[te pe profesor: „intersec- din poezii sunt scrise dup\ ie- un doctorat `n {tiin]e Fizice. ~n nu distrug\ crea]iile unuia din- t=ndu-ne pentru numai c=teva [irea sa din `nchisoare, fiind scurt timp, va ob]ine un al doi- tre cei mai mari poe]i ai ]\rii [i secunde, `ntr-o pauz\ de mun- datate `ntre 8 iulie 1965 [i 22 lea titlu de doctor, `n Filozofie, s-a rugat fierbinte `n celul\ c\ brut\, Alexandru Mironescu octombrie 1972. Sub cele mai la Universitatea Bucure[ti. ~n pentru salvarea acelui manu- a izbutit s\-mi [opteasc\, cu multe este consemnat\ ziua `n 1929 devine asistent la Catedra scris. La sf=r[itul procesului a ochii `neca]i de bucurie, c\ care le-a compus, sfin]ii zilei de Chimie Organic\ a Facult\- avut bucuria s\-l z\reasc\ ane- Vasile Voiculescu p\r\sise pu[- respective [i, uneori, locul un- ]ii de {tiin]e de la Universita- xat propriului dosar, `n calitate c\ria, gra]iat printr-un decret de au fost scrise. Poezia sa nu tea Bucure[ti. ~nc\ din 1945 de corp delict. Dosarul s\u de special.” poate fi `n]eleas\ `n afara unei frecventeaz\ m\n\stirea Antim, la A.C.N.S.A.S. con]ine acuza- ~n noiembrie 1963, Alexan- tr\iri religioase autentice, a particip=nd la refacerea m\- ]ia de „uneltire contra ordinii dru Mironescu este eliberat, `n energiei care traseaz\ liniile de n\stirei grav afectate de r\zboi sociale”, Alexandru Mironescu urma unui decret de amnistie- for]\ ale materialului liric: Carmen-Raluca [i de un cutremur, dar [i la `n- fiind condamnat la dou\zeci de re. Va muri de cancer `n data evlavia profund\ care transfi- trunirile „Rugului Aprins”. A- ani de temni]\ grea [i confisca- de 20 ianuarie 1973. gureaz\ lumea material\. Vom Nacland propierea de Sandu Tudor s-a rea `ntregii averi. Umilin]ele ~n timpul vie]ii a publicat `ncheia scurta noastr\ expune- produs cam prin 1930, prie- anchetei sunt atroce [i `l fac pe dou\ romane (Oamenii nim\- re cu un poem emblematic Alexandru Mironescu - tenia lor consolid=ndu-se trep- renumitul dasc\l s\ exclame: nui, ap\rut `n 1935 [i prefa]at pentru cre[tinul Alexandru modelul intelectualului tat, ca prin 1945 cei doi s\ de- „O via]\ `ntreag\ am `nv\]at de Panait Istrati, pe care `l cu- Mironescu, text ce face s\ cre[tin vin\ „nedesp\r]i]i”, dup\ cum pe al]ii din prea plinul unei noscuse la Paris [i Destr\ma- transpar\ ceva din nivelul duh- precizeaz\ André Scrima `n s\rb\tori intelectuale, iar re, ap\rut `n 1939) [i peste ovnicesc la care ajunsese. E Consider acest colocviu Timpul Rugului Aprins. ~n acum mi se explic\ [i sunt ad- cinci sute de articole `n presa vorba de Floarea de foc (= dedicat poeziei cre[tine, la ca- 1949 este `nl\turat din Univer- monestat [i ultragiat ca un vremii. Temele abordate erau, „rug aprins”), poezie ce poart\ re am participat `n mai mul]i sitate pe motive politice, de- [colar din clasele elementare, marea majoritate, de natur\ [ti- ca titlu o sintagm\ cu conota]ie ani, o [ans\ de a prezenta au- venind profesor de liceu. Dup\ de c\tre tineri sergen]i majori in]ific\ [i teologic\. Spiritul mistic\, semn sub care a stat tori ale c\ror texte m\rturisesc ce Mi[carea „Rugul Aprins" a care nu [tiu nici s\ vorbeasc\. [tiin]ific (1934), Limitele cu- `ntreg destinul lui Alexandru despre apelul la tr\irea cre[ti- fost scoas\ `n afara legii `n ~ntr-adev\r, c=nd se ridic\ sus noa[terii [tiin]ifice (1945), Mironescu. Textul este o refe- n\, ca antidot la muta]iile de Certitudine [i adev\r (1947), rire la centrul mistic al omului - con[tiin]\ vizate de autorit\]ile Kairós. Eseu despre teologia inima, c\mara l\untric\ unde comuniste. istoriei (1996), Calea inimii. st\ ascuns Dumnezeu. Eseuri `n duhul Rugului „E o inim\ de carne, dar [i o Scurta mea expunere `l vi- Aprins (1998) sunt tot at=tea inim\-n adieri, / U[a urdini[u- zeaz\ pe Alexandru Mirones- volume eseistice `n care lui cu nimb [i aur, / Aici albina cu, personalitate [tiin]ific\ [i Alexandru Mironescu de- lucr\toare cu aripi `nvoalte / literar\ care a c\utat `n perma- monstreaz\ erudi]ia unui enci- Aerise[te cu zefirul c\mara de nen]\ realizarea Chipului lui clopedist [i tr\irea cu scop so- z\pad\ `nsorit\! / E locul unde Dumnezeu `n propriul sine. teriologic. Acestora li se adau- zboar\ serafimii, mir=ndu-se De[i om de [tiin]\, s-a manife- g\ monografia Claude cu ochi nenum\ra]i, / E sf=nta stat `ntotdeauna `mpotriva g=n- Bernard, dedicat\ medicului sfintelor din templul viu... / dirii materialiste [i a `ncercat care a promovat metoda [tiin- C=nd mintea e tocit\, iar ini- s\ pun\ descoperirile [tiin]ei `n ]ific\ `n cercetarea medical\. ma uscat\, / Zadarnic\-i c=n- slujba des\v=r[irii spirituale. 1948, casa lui Alexandru oamenii de nimic, cum zice Dup\ eliberarea din `nchisoare tarea [i buza ce se mi[c\... / Memoriile sale sunt documen- Mironescu a devenit una dintre psalmistul, nelegiui]ii mi[un\ va mai scrie dou\ romane Sursum coarda! S\ se aprind\ tul tulbur\tor care dovede[te c\ principalele loca]ii `n care pretutindeni…, iar c=nd r=n- (Ziduri `ntre vii - scris `n 1964 jarul, focul, / S\ se `nfl\c\reze `nchisoarea l-ar fi zdrobit pe membrii grupului au continuat duielile sunt r\sturnate, ce [i Serile singur\t\]ii - terminat iar\[ floarea, s\ ard\ v=lv\- acest om cult, de o sensibilitate s\ se `nt=lneasc\ pentru citirea poate oare s\ fac\ dreptul?” `n 1966), volumul memorialis- taie!” excesiv\, dac\ nu ar fi existat unor crea]ii imposibil de publi- Din dosarul penal consem- tic Floarea de foc (scris `n credin]a c\ tot ceea ce i se `n- cat `n acea vreme [i pentru dis- n\m ultimele cuvinte rostite de t=mpl\ este cu `ng\duin]a lui cu]ii cu caracter cultural. Alexandru Mironescu, dup\ Dumnezeu spre purificarea [i Aflat `n vizorul Securit\]ii de aflarea sentin]ei: „Nu am ni- des\v=r[irea sa. ~n scrierea sa ceva vreme, `n noaptea de 13 mic de ad\ugat `n ceea ce m\ memorialistic\, Floarea de spre 14 iunie 1958, `n urma prive[te. Nu cer nimic pentru foc, consider\ c\ arestarea sa a unei perchezi]ii am\nun]ite, mine. ~n schimb v\ cer s\ re- constituit un mijloc prin care profesorul a fost arestat `mpre- considera]i prezen]a aici, ca Dumnezeu l-a `nt\rit pe calea un\ cu fiul s\u, {erban, [i cu `nvinuit, a doctorului Vasile duhovniceasc\ `ntr-un moment prietenul Sandu Tudor, care Voiculescu. V\ rog s\ v\ g=n- `n care practica rug\ciunii zil- tocmai venise de la schitul s\u di]i c\ sunte]i pe cale de a con- nice `[i pierduse substan]a. A[a de pe Rar\u `n Bucure[ti pen- damna pe unul dintre marii cum m\rturisesc cei care l-au tru c=teva zile. Dup\ cum m\r- poe]i [i oameni de cultur\ ai cunoscut, Alexandru Mirones- turise[te `n Floarea de foc, acestei ]\ri. Pentru el cer `n]e- cu era un ortodox practicant de descinderea poli]iei a avut loc legerea dumneavoastr\, cer s\ o ad=nc\ evlavie, care `[i f\cea la ora 1 noaptea, perchezi]ia se ia `n considerare v=rsta lui pravila [i postea ca un c\lug\r. dur=nd p=n\ diminea]a. A fost [i s\ fie pronun]at\ achitarea Alexandru Mironescu s-a ridicat `mpreun\ cu toate ma- din partea tribunalului.” Poe-

Pag. 13 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Colegiul Economic „Ion Ghica” e Isachi Itinerariile Petr Avangardei Despre casta scriitorilor (de exemplu, Bianca, elev\ venit\ din Italia [i ~n Programul Festivalului - Concurs Inter- p\truns\ de spiritul lui Dante…), centrate pe na]ional de Crea]ie Literar\ „Avangarda Saga scriitorului bucure[tean, invitatul princi- XXII” - edi]ia a XI - a, Bac\u, 27-29 septem- pal al Colocviului, originar din Dobrogea, au brie 2012, directorul Festivalului - Victor prilejuit actualizarea unor teme studiate din Munteanu [i directorul artistic - pr. Cornel liceu: familia, lumea satului, a ]\ranului, mo- Paiu au inclus, `n Itinerariile „Avangardei” rome]ianismul (C\lae este un Ilie Moromete al prin colegiile b\c\uane, Colocviul Rolul scri- spa]iului dobrogean), dezr\d\cinarea, iubirea, itorului `n formarea spiritualit\]ii de m=i- moartea, viziunea monografic\ asupra univer- ne. sului rural etc. [i alte „felii” de via]\ din isto- Tema colocviului, generoas\ `n sine [i de ria Dobrogei de dup\ Al Doilea R\zboi Mon- actualitate, a permis participan]ilor de la dial care interfereaz\, `ntr-o bun\ tradi]ie re- Colegiul Economic „Ion Ghica” Bac\u (cca. brenian\/predist\, cu tandre]ea `n]eleapt\ [i 100 de elevi, prof. Tatiana Co[eraru, proza- violen]a visceral\. torul {tefan Dorgo[an, jurnalistul [i prof. Saga din Ciclul C\lae armonizeaz\ narativ Traian Valeriu [i subsemnatul, moderatorul romanul de dragoste cu cel poli]ist, cu roma- dezbaterii) s\ revele, `n context, mitul scrii- nul politic [i cu romanul ini]iatic, `ntr-o scriitorului `n contemporaneitate, rolul concret al tur\ ce spiritualizeaz\ ]ara lui Dobrotici trans- acestuia `n spiritualizarea Lumii, al\turi de figurat\ [i europenizat\ prin opera poetic\ a filosof, preot, fizician, artist, intelectual [i, nu lui Ovidiu. De[i Dostoievski avea dreptate `n ultimul r=nd, de M\ria - Sa Cititorul. c=nd remarca faptul c\ r\ul [i personajul ne- Stereotipizarea social\ a prozatorului a fost gativ este mai profitabil estetic [i mai reu[it interpretat\ de invita]i prin raportarea direct\ artistic (infernul dantesc este un exemplu), la „saga [i sagacitatea” lui {tefan Dorgo[an, oaspe]ii Colegiului Economic „Ion Ghica” au membru al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia, convins auditorul c\ R\ul nu exist\ `n tr\irea Filiala Bucure[ti, creatorul ciclului Clanul mistic\ [i `n rug\ciunea recomandat\ de Iisus, C\lae (Ascensiunea, Camera ro[ie cu dra- iar Binele, plicticos, stereotip [i f\r\ glorie, goste, C\lae, Ofranda, Pasagerul) [i al roma- este asemenea premiantului clasei fa]\ de lu- nului „negociabil”, Storc\torul de cuvinte, mea celor din ultimele b\nci. eviden]iindu-se cli[eul c\ diferen]a [i limita Elevii [tiau de la profesorii lor ceea ce au asigur\ modul de a fi al celor ce scriu: poe]i, descoperit `n dezbaterile Colocviului despre romancieri, critici [i istorici literari, esei[ti, ambiguitatea statutului de scriitor, despre ide- jurnali[ti etc. ea c\ literatura adev\rat\ este concret\, indivi- ~ntreb\rile (pu]ine, dar pertinente) ale ele- dual\, are `n vedere irepetabilul [i neseriabi- vilor au permis eviden]ierea avantajelor scri- lul. Omul ca stare irepetabil\/ unic\ este miza itorului `n raport cu celelalte categorii sociale literaturii autentice. {tefan Dorgo[an scrie (preo]i, filosofi, jurnali[ti etc.) care contribuie despre ]\ranul C\lae (cel mult despre Clanul la formarea spiritualit\]ii de azi [i de m=ine: C\lae), nu despre to]i ]\ranii Dobrogei. Inter- scriitorul integreaz\ `n scriitur\/ `n transfigu- ven]iile au reiterat ideea c\ poezia este cea rare [i celelalte valori ale cunoa[terii. Astfel mai aproape de existen]\ ca fapt `n devenire, spus, valoarea estetic\ tope[te `n scriitur\ ce- este fulgurant\, mi[care, cuprindere total\, `n lelalte valori: religioase, filosofice, politice, pu]in, a infinitului. Dac\ proza explic\ expli- economice, istorice, matematice etc., `ntr-o cit, poezia explic\ implicit [i este perceput\ alchimie (aparent) accesibil\ care asigur\ sub- de elevi drept arta de a sim]i. limarea acestora `n st\ri de spirit active, `n ca- ~n concluzie, formarea spiritualit\]ii de m=i- tegorii estetice, precum: frumosul, gra]iosul, ne de c\tre scriitor/cititor devine eficient\ prin ur=tul, sublimul, poeticul, tragicul, absurdul victoria asupra datului ontologic cel mai de etc. `nn\scute `n psihologia cititorului. seam\: prostia, mai bine spus, mausoleul ei S-a insistat, de-a lungul celor aproape dou\ atotcuprinz\tor `n care se topesc toate relele ore de dezbateri, asupra (co)rela]iei scriitor - lumii de ieri, de azi [i de m=ine. Elevii, profe- cititor, asupra metafizicii autorului contempo- sorii [i invita]ii participan]i la dezbaterile Co- ran, fiin]\ liber\, marcat de revolta demn\ `m- locviului merit\ felicit\ri, pentru interes, des- potriva sistemului totalitar, `mpotriva canonu- chidere, `n]elegere, chiar [i pentru (co)partici- lui etc., fie prin negare, fie prin sastisire [i le- parea plin\ de complexe de inferioritate a ele- hamite sau prin mesianismul de artist vizitat vilor din clasele mici, pentru viziunea ludic\ de „nebunie”, ce trebuie alungat din cetate asupra literaturii, pentru `ncrederea necondi- pentru a p\stra ordinea social\ netulburat\. ]ionat\ `n efectele benefice ale Poeziei [i ale Este cunoscut\ opinia lui Platon, `n acest Artelor. sens. Mul]umiri organizatorilor! Interven]iile unor elevi din clasa a XII - a

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 14 „Vom reu[i s\ promov\m din nou `n societate valorile adev\rate” ~n 1960 m-am transferat, ca sportiv, - A[a este. ~n 2002, `n urma desfiin- la Academia Militar\, unde am fost `n- ]\rii sec]iei de baschet a clubului cadrat ca director de baze sportive. Di- „Steaua”, am devenit membru al aces- minea]a executam programul, iar dup\ tui comitetul de ini]iativ\, B. C. Steaua, amiezele participam la antrenamentele unde am activat mai `nt=i ca antrenor, echipei. apoi ca director executiv, p=n\ la pen- ~n 1962 m-am `nscris la cursurile sionare, `n anul 2008. Academiei Na]ionale de Educa]ie Am fost antrenor principal la echipa Fizic\ [i Sport din Bucure[ti, c\p\t=nd armatei, la Spartachiada Armatelor Rodica Lecca, so]ia calificarea de antrenor, `ncep=nd aceas- Prietene (Odessa), echipa municipiului (Urmare din pag. 3) t\ activitate la Academia Militar\, `n ca- Bucure[ti, la echipele na]ionale de juni- drul Catedrei de Educa]ie fizic\, unde ori, tineret [i seniori ale Rom=niei, ob]i- {tefan Lecca, fiul, am activat p=n\ `n anul 1990. n=nd numeroase rezultate valoroase, - Ce este libertatea `n viziunea [i nepo]ica Anne Marie dumneavoastr\ liberal\? ~n aceast\ perioad\ am ob]inut rezul- drept pentru care, `n 2001, am fost re- - Este starea de spirit pentru care a[ tate deosebite, promov=nd echipa p=n\ compensat cu titlul de Antrenor Emerit. ]\ dup\ 50 de ani de comunism, regim adopta o defini]ie formulat\ de Abra- pe locul 5 `n prima divizie, precum [i ~n activitatea civic\ sunt membru, du- care a f\cut s\ dispar\ `n `nchisori si la- ham Lincon: „Libertatea nu este drep- un num\r impresionant de tineri la echi- p\ cum am spus, `n Biroul Senatului g\re elita intelectualit\]ii [i politicii ro- tul de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se pe frunta[e din ]ar\ [i la cele na]ionale. PNL, precum [i membru fondator al m=ne[ti. Dup\ 1989 s-a n\scut o alt\ cuvine”. Poate, mai exact, a[ formula Cu elevii Academiei Militare am c=[- Societ\]ii Rom=ne de Educa]ie Fizic\ clas\ politic\. Din p\cate, se pare c\ n-a c\ libertatea este necesitatea de a face tigat prima medalie de aur a acestei ins- [i membru al Jockey Clubului Rom=n. fost o na[tere u[oar\ [i nici un copil ceea ce vrem, dar numai dac\ se cuvine titu]ii la Spartachiada {colilor Militare. - Ce ne pute]i spune despre so]ia [i foarte reu[it, dar nu pot fi neglijate con- s\ facem acest lucru. Oricum, istoria ~n plan metodic, am promovat o serie copiii dumneavoastr\? di]iile speciale ale acestei na[teri. ne-a `nv\]at c\ libertatea este un drept de lucr\ri de cercetare [i articole de spe- - M-am c\s\torit `n anul 1967 cu Familia mea a apucat alte timpuri [i scump al oamenilor pentru care mul]i cialitate `n cadrul unor publica]ii mili- Rodica Preja, profesoar\ gradul I de alte moravuri. To]i cei care au ocupat nevinova]i [i-au pierdut via]a. tare [i civile. Am prestat, de asemenea, educa]ie fizic\, [i `i avem pe Bogdan func]ii publice au avut la baz\ o serioa- - Cum v-a prins marxism-leninis- activit\]i voluntare, fiind `n aceast\ pe- (42 de ani), inginer TCM, c\s\torit cu s\ preg\tire profesional\ (de obicei stu- mul ca fiu de boier cu tradi]ie? rioad\ pre[edintele Colegiului de Anca B\nic\, de asemenea inginer\ (cu dii superioare `n str\in\tate), au promo- - Comunismul a venit cam brusc pes- Antrenori al municipiului Bucure[ti, un copil, Radu, de 12 ani), [i {tefan vat sc\rile ierarhice treapt\ cu treapt\, te mine. Am fost nevoit s\ `ntrerup un membru `n Colegiul de antrenori al (30 ani), ofi]er, doctor `n educa]ie fizi- nu pe s\rite, [i au dob=ndit averile prin an cursurile Liceului „Titu Maiorescu” Federa]iei Rom=ne de Baschet [i lec- c\, comentator TV [i fost interna]ional efortul mai multor genera]ii, nu `ntr-un (devenit, `n 1950, „I. L. Caragiale”) din tor la numeroase cursuri organizate de de baschet, c\s\torit cu Anna Lupescu, ciclu electoral, au l\sat urme `n istoria Bucure[ti, fiind arestat de securitate [i aceast\ institu]ie, precum [i la un curs absolvent\ a Universit\]ii din Koln (cu locurilor `n care au tr\it [i a ]\rii prin implicarea `n importante proiecte b\c\- de]inut politic `n `nchisoarea de la Jilava. interna]ional, organizat de FIBA - 3 copii: Matei - 8 ani, Robert - 3 ani [i uane [i na]ionale. ~n 1954 m-am `ncadrat la Institutul de Europe, la Pesaro, `n Italia. Anne Marie, de un ani[or).. - Pe c=nd ast\zi… Proiectare Construc]ii Speciale din - De c=nd a]i preluat conducerea - Despre via]a dumneavoastr\, re- - Ast\zi mintea celor ajun[i la putere Bucure[ti, ca desenator tehnic. Ca ur- echipei „Steaua”? gizoarea francez\ Vanina Vignal a este guvernat\ de interese din ce `n ce mare a absolvirii unui curs de califica- - ~n perioada 1990 - 1992 am antrenat turnat un film `n cadrul proiectului mai meschine, l\s=nd cet\]eanul de iz- re, am fost promovat tehnician alimen- echipa divizionar\ „A” ICED Bucure[ti, „Visages d'Europe”, realizat de Arte+, beli[te `ntr-o realitate abulic\, anarhic\ t\ri cu ap\, calitate `n care am lucrat la dup\ care am preluat conducerea echi- film care a rulat `n Europa de Vest. [i deplorabil\ sub toate aspectele. proiecte pentru o serie de obiective in- pei „Steaua”, cu care am ob]inut dou\ - Da, am avut onoarea s\ fiu `n centrul Dar eu cred `n destinul [i talentul ro- dustriale importante din Roman, medalii de argint la campionatele na]io- aten]iei acestei regizoare `n documenta- m=nilor prin care se va dep\[i acest mo- Gheorghe Gheorghiu Dej, Caransebe[, nale [i o medalie de bronz la Campio- rul de peste o or\ pe care l-a realizat `n ment mai pu]in reu[it al istoriei noastre. F\g\ra[. natul militar al trupelor NATO din Rom=nia [i `n Fran]a. Cred c\ vom reu[i s\ promov\m din - Securitatea era pe urmele dum- Europa. - Cum aprecia]i realitatea `n care nou `n societate valorile adev\rate pen- neavoastr\? - Sunte]i, dup\ c=te [tim, membru tr\im? Ce p\rere ave]i despre partide tru a rec\p\ta pozi]ia european\ din anii - Tot timpul. A[a c\ m-am hot\r=t s\ `n comitetul de ini]iativ\ al cre\rii [i a[a-zi[ii politicieni? regalit\]ii. m\ apuc de sport, domeniu care nu pre- primului club profesionist din bas- - Ast\zi tr\im o epoc\ special\ [i nu zenta un interes prea mare pentru ea... chetul rom=nesc… putem omite faptul c\ am revenit la via- - C=nd a]i `nceput activitatea sportiv\ de performan]\, la baschet? - Din 1956, la Asocia]ia Sportiv\ „Libertatea” Bucure[ti, institu]ie transferat\ apoi la clubul „Progresul” din ca- pital\. Conform obiceiurilor vremii, am Având `n vedere ini]iativa de fost [i `ncadrat `n produc]ie la diverse pionierat a Editurii Funda]iei Culturale unit\]i legate de club: ICAB, ISB, apoi Cancicov de a face radiografia vie]ii m-am transferat la clubul „Petrolul” b\c\uane contemporane [i de a scrie Ploie[ti. Aici am fost angajat `n produc- istoria vorbit\ a vremurilor pe care le ]ie la Rafin\ria „Brazi” [i, apoi, la ~n- tr\im, interviurile din cadrul acestei treprinderea de Fabrica]ii Auxiliare rubrici vor ap\rea `n cartea Ploie[ti. Locuind `n Bucure[ti, am f\cut zilnic naveta, diminea]a lucr=nd `n pro- Personalit\]i la ora dest\inuirilor duc]ie, iar dup\ amiaza lu=nd parte la (vol 3 - Bac\u, 2013) antrenamentele echipei. Familia lui Dumitru G. Lecca Consiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane” Redac]ia Redctor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTE Mihai Deju (pre[edinte COMAT S.A.), Petru Pl\cint\ Redactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU Secretar-general de redac]ie: (pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CENTER S.R.L.), {tefan Pr. {tefan CHELARU }ibuliac (director TRANSELECTRICA S.A. Bac\u), Adrian Alexandru Aram\ (Gala]i), Nicu I. Aur, Dumitru Avram (pre[edintele SINDICATULUI LIBER ROMGAZ RA Br\neanu, Ioan D\nil\, Cornel Galben, Elena Hociung (Roman), Petre Isachi, Val M\nescu, DISTRIBU}IE Bac\u), Gheorghe B\l\u (manager general S.C. Alina Munteanu, Silvea Munteanu, Daniel ATLAS S.A.), Gabriel Stan (director Casa Corpului Didactic Nicolescu, pr. Cornel Paiu (Roman), Neculai Plugariu, „GRIGORE TABACARU”), Costic\ P. Neagu (director Ioan Neac[u, Cornelia Ichim-Pompiliu, Valeriu Editor: Funda]ia Cultural\ T\nase, Constantin Topal\, Ozana Kalmuski-Zarea NICOSAN TRUST S.R.L.), Gheorghe M\n\il\ (director Fotoreporteri: Amedeo Sp\taru, Eugen Grigore, „Georgeta [i Mircea Cancicov” Dan Dimitriu (Roman) DIREC}IA SILVIC| Bac\u), Ana Cazacu, Corina Manolescu ISSN: 1583 - 6339 Tehnoredactare computerizat\: Camelia Soare (administratori S.C. WOOLTOP S.R.L.), Vasile Ni]\ (pre[edinte Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutul Redac]ia: Bac\u, Str. 9 Mai 80/A/7, CP: 600065 articolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor. Telefon/Fax: 0234 571532. Mobil: 0721861045 TRICOTEX S.R.L. M\gura), Nelu Hordil\ E-mail:[email protected] lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sau [email protected] (pre[edinte UNION CONDROM S.A.) prin telefon / fax: 0234 571532 [email protected]

Pag. 15 Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Festivalul-Concurs Interna]ional de Crea]ie Literar\ „Avangarda XXII”

templul cuv=ntului de prana Carmen Vasilache [i de Dumitru Br\neanu, Epilog pr. Marian V\t\m\nescu. Po- sau amneziile unui condam- e]ii prezen]i au citit crea]ii cu

T\icu]u nat la via]\ de Nicolae tematic\ religioas\. Mihai, Adev\rata fericire de ~n seara aceleia[i zile, invi- Mihaela B\bu[anu Amalan- ta]ii din ]ar\ [i din str\in\tate, ci, Profesoara de maniere de precum [i un generos public {tefan Dorgo[an, Sub pute- b\c\uan s-au `nt=lnit la Filar-

aleria Manta rea destinului de Ion Lupu, monica „Mihail Jora” pentru V Gulagul din umbra palmieri- festivitatea de decernare a lor de Doru Ciucescu, Mar- premiilor. Dup\ prezentarea Vineri, 28 septembrie a.c., keting. Aplica]ii [i studii de juriului [i a invita]ilor, a avut au `nceput manifest\rile celei caz de Mihai Deja, Eugenia loc un nou podium al poe]ilor, de-a XI - a edi]ii a Festivalu- Harja, Ovidiu-Leonard Turcu, precum [i un recital artistic lui Interna]ional de Crea]ie Marcela-Cornelia Danu [i oferit de Anton Achi]ei, Literar\ „Avangarda XXII”, Laura C\t\lina Timira[. Au Florin }u]uianu [i soli[ti ai organizat, ca `n fiecare an, de sus]inut recitaluri de poezie: Colegiului Na]ional de Art\ Funda]ia „Georgeta [i Mircea Liliana Ursu, Nicolae Dabi- „George Apostu”. Cancicov”, cu sprijinul Con- ja, Valeria Manta T\icu]u, Premiul de excelen]\ pentru siliului Jude]ean Bac\u. Dan Bogdan Hanu, Nicolae cartea de poezie a anului 2011 Oaspe]ii din ]ar\ [i din str\- Mihai, Cecilia Moldovan, i-a fost oferit lui Nicolae in\tate - poe]i, prozatori, criti- Mircea Bostan, Petru Dabija (Republica Moldova), ci literari - au participat, `n Col\cel, Tincu]a Horon- premiul pentru proz\ - lui Ion prima zi de Festival, la itine- ceanu Bernevic, Dumitru Lupu, iar premiul pentru re- rariile „Avangardei” `n Cole- Br\neanu, {tefan Dincescu, vista anului 2011 - revistei giile „Ferdinand I”, „V. Cornel Paiu, Vasile George „Ateneu”. De asemenea, din- Alecsandri”, „{tefan cel Puiu. S-au remarcat cu inter- tre concuren]ii care n-au `m- Mare”, „Ion Ghica”, „Anghel ven]ii: Isabela Vasiliu Scra- plinit 35 de ani [i care n-au Saligny” [i „N. V. Karpen” ba, Aurel Maria Baros, debutat editorial s-au remarcat din Bac\u, unde a avut loc, Liliana Ursu, Petre Isachi, Tatiana Munteanu - premiul I simultan, colocviul „Rolul Daniel Nicolescu, Ivan la poezie (C\l\ra[i, R. scriitorului `n formarea Pilchin, Dumitru Lecca, iar Moldova) [i Ivan Pilchin - spiritualit\]ii de m=ine”. fundalul muzical a fost asigu- premiul II la eseu (Chi[in\u, ~nt=lnirile cu elevii [i cadre- rat de cantautorii Florin R. Moldova). le didactice din colegiile b\c\- }u]uianu [i Liviu Neagu Juriul Premiilor Anuale ale uane au demonstrat interesul (folk) [i Doris Iorga (oboi). Funda]iei Culturale Cancicov pentru cultur\, pentru latura A doua zi a Festivalului a a oferit premiul de excelen]\ spiritual\ a existen]ei umane, debutat cu o vizit\ de docu- pentru cartea de poezie a anu- pentru valori, precum [i o pro- mentare la casele memoriale lui 2011 lui Dumitru Br\neanu, fund\ `n]elegere a faptului c\ „Bacovia”, „Nicu Enea” [i la premiul de excelen]\ pentru tineretul, `n ciuda modelor [i a Casa-muzeu de Art\ Ceramic\ cartea de proz\ a anului 2011 crizelor de tot felul, va g\si `n- „Anton Ciobanu”, unde scri- lui Doru Ciucescu, premiul totdeauna puterea de a-[i tran- itorii au avut posibilitatea s\ pentru crea]ie plastic\ - Cat- scende condi]ia, dovedind bu- admire documentele/expona- inc\i Popescu, premiul pentru nul-gust de a-l transforma ori- tele [i s\ participe la un ma- interpretare artistic\ - lui c=nd pe „a avea” `n „a fi”. raton poetic. Florin }u]uianu, iar premiul Dup\ `nt=lnirile cu tinerii La ora 11, `n Catedrala pentru cartea de [tiin]\ - co- (`nc\) studio[i, invita]ii la Fes- „~n\l]area Domnului” a avut lectivului de universitari con- tival [i-au rev\zut prietenii [i loc Colocviul intitulat „Po- dus de Mihai Deju. cititorii la ora 17, `n holul ma- ezia [i rug\ciunea la fron- Festivalul s-a `ncheiat t=r- re al hotelului „Decebal”, un- tierele cunoa[terii”, al c\rui ziu, `n noapte, cu un banchet de s-a deschis Salonul de moderator a fost poeta poetico-filosofic, la care s-a Carte „Avangarda XXII”. Liliana Ursu. Au avut inter- f\cut schimb de c\r]i, autogra- Au fost lansate volumele: Po- ven]ii Nicolae Dabija, Car- fe [i opinii, s-au recitat poeme eme pentru totdeauna de men Raluca {erban-Nacland, inedite [i au fost rostite cu- Nicolae Dabija, Gr\dina din pr. Cornel Paiu, pr. {tefan venitele cuvinte de mul]umire turn de Liliana Ursu, Lau- Chelaru, Alina Munteanu adresate celui care a organi- date Dominum de Valeria [.a., iar programul de muzic\ zat Festivalul: poetul Victor Manta T\icu]u, Pelerin la liturgic\ a fost sus]inut de so- Munteanu.

Via]a b\c\uan\ l Nr. 460 / octombrie 2012 Pag. 16