„JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: SUMAR TEORIE ȘI PRACTICĂ” S.R.L. Alexandru ARSENI. Integrity of elections – a Publicație științifico-practică de drept principle edifying the legitimacy of the state „НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: representative power...... 4 ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА” O.O.O. Alina IORDACHESCU. Libertatea conștiinței Научно-практическое правовое издание relevată prin hotărârile curții constituționale din republica moldova în domeniul vaccină- „NATIONAL LAW JOURNAL: rii profilactice sistematice...... 14 THEORY AND PRACTICE” L.L.C. Ion FRUNZE. Conflictul armat intern în drep- Scientific and practical Publication in law tul internaţional umanitar...... 19 Nicolae V. DURĂ. Despre libertatea religioa- Certificat de înregistrare nr. 1013600031111 din 30.09.2013 eliberat de Camera Înregistrării de Stat să și regimul ei juridic. Consideraţii şi evalu- ări...... 25 ISSN 2345-1130 Cătălina MITITELU. Reglementări ale drep- Revistă inclusă în Registrul Național al revistelor științifice tului roman, privind instituţia căsătoriei, ex- de profil prin hotărîrea comună nr. 158 din 26.10.2017 a primate şi comentate în „decretum gratiani”. 32 Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică Olena DZABURIYA. Organizational forms și a Consiliului Suprem pentru Acreditare și Atestare al AȘM. of advocacy related to the creation of a legal Revista este inclusă în baza științifică internațională Index Copernicus International (Republica Polonă) entity: some problem aspects...... 36 Tipul C Andrey KOVALENKO. Interaction of police Журнал включен в Национальный реестр профильных and other law enforcement bodies in the field научных журналов совместным решением № 158 от of prevention and infringement of crime...... 41 26.10.2017 Высшего совета по науке и технологическому Lilia GÎRLA, Costică MOȚOC. Protecția ju- развитию и Высшего Совета по аккредитации и аттестации Академии наук Молдовы. ridico-penală a secretului profesional al avo- 45 The magazine included in the national register of scientific catului...... magazines profile of joint decision nr. 158 of 26.10.2017 Vitalie JITARIUC. Unele particularițăți of the Supreme Council for science and technological ale efectuării acțiunilor de urmărire pena- development and the Supreme Council for accreditation and lă în privința și cu participarea victimelor attestation of Academy of Sciences of Moldova. infracțiunii de trafic de ființe umane...... 51 Fondatori: Евгений Владимирович КИЗИМЕНКО. Instituția Privată de Învățămînt Особенности индивидуальных мер предот- Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată вращения незаконного обращения с оружи- Întreprinderea cu capital străin «Demsta» S.R.L. ем, боевыми припасами или взрывчатыми Se editează din martie 2013 веществами в украине...... 57 Максим МАКСИМЕНЦЕВ. Общемировое Nr. 2(36) 2019 измерение преступности в сфере недро- Redactor-șef L. Arsene, dr. h. c. mult. пользования: проявления и криминоген- ные связи ...... 62 Redactor științific O. Bejan, doctor în drept Елена СОЛДАТЕНКО, Александр ЮНАЦ- Colegiul de redacție: КИЙ. Исследование доказательств в суде G. Alecu, doctor în drept, prof. univ., (Constanța, România); P. Biriukov, doctor în științe juridice, profesor (Voronej, Federația апелляционной инстанции в уголовном Rusă); V. Bujor, doctor în drept, prof. univ.; G. Costachi, doctor производстве украины...... 67 habilitat în drept, prof. univ.; N. Egorova, doctor în științe Rodica Diana APAN. Procedural subject mat- juridice, profesor (Volgograd, Federația Rusă); I. Guceac, doctor habilitat în drept, prof. univ., membru corespondent al AȘM; ter jurisdiction of romanian courts of law in V. Guțuleac, doctor în drept, prof. univ.; I. Iațenko, doctor în disputes involving professionals...... 73 științe juridice, profesor, academician (Moscova, Federația Vera URSU. Particularitățile subiectului Rusă); E. Haritonov, doctor în științe juridice, profesor, membru infracțiunilor legate de insolvabilitate...... 80 corespondent al AȘ din Ucraina (Odesa, Ucraina); V. Șepitko, doctor în științe juridice, profesor, membru corespondent al AȘ Alexandru PRISAC, Angela CORJAN. Pro- din Ucraina (Harkov, Ucraina). cedura încuviinţării spitalizării forţate şi a Adresa redacției: Casa Presei, et. 5, of. 512, tratamentului forţat...... 86 str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD-2012, Republica Moldova Nikolay VESELOV, Diana CHABANENKO. Tel.: 022-233790 Delictological characteristic of personality of E-mail: [email protected] juvenile offender...... 89 Pagina Web: jurnaljuridic.md

1 Culegere şi paginare computerizată. Bun de tipar 08.04.2019. Formatul 60x84- /8. Tipar ofset. Coli tipar conv. 11,75. Imprimat la „Tipocart Print” SRL, mun. Chişinău. Tirajul 300 ex. JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Drept constituțional

CZU: 342.8 INTEGRITY OF ELECTIONS – A PRINCIPLE EDIFYING THE LEGITIMACY OF THE STATE REPRESENTATIVE POWER

Alexandru ARSENI, Moldova State University

Poporul suveran îşi poate exercita dreptul său natural şi inalienabil de a legifera, delegându-l unor reprezentanţi desemnaţi după proceduri electorale. Problema care s-a pus şi se pune este de a găsi un mecanism juridico-statal cât mai eficace în a realiza acest scop, fără a atenta la suveranitatea naţională. Practica contemporană constituţională a dat răspuns la această întrebare prin elaborarea şi argumentarea sistemelor electorale capabile să nu rupă această legătură dintre suveranitatea naţională şi reprezentare. Urmează să elucidăm dacă modificarea sistemului electoral în Republica Moldova se încadrează în această armonie. Cuvinte-cheie: suveranitate; reprezentare; putere de stat; onestitate; alegeri; vot; concurent electoral; scrutin; sistem majoritar; sistem proporţional; sistem mixt.

The sovereign people can exercise their natural and inalienable right to legislate by delegating them to appointed representatives after electoral procedures. The question has been and is to find a more effective legal-state mechanism to achieve this goal without addressing national sovereignty. Contemporary constitutional practice has responded to this question by elaborating and reasoning electoral systems capable of not breaking the link between national sovereignty and representation. We are going to clarify whether the modification of the electoral system in the Republic of Moldova is in harmony with this. Keywords: sovereignty; representation; state power; integrity; elections; vote; electoral contestant; elections; majority system; proportional representation; mixed system.

PROBITÉ DES ÉLECTION – PRINCIPE ÉDIFICATEUR DE LA LÉGITIMATION DU POUVOIR D’ÉTAT PAR REPRÉSENTATION

Le peuple souverain peut exercer son droit naturel et inaliénable de légiférer le déléguant aux représentants désignés après les procédures électorales. Le problème qu’on a mis et qu’on met consiste à trouver un mécanisme juridique et de l’État plus efficace de réaliser ce but, sans attenter à la souveraineté nationale. La pratique constitutionnelle contemporaine a donné une réponse à cette question en élaborant et argumentant les systèmes électoraux capables de conserver cette liaison entre la souveraineté nationale et la représentation. Il s’ensuit à tirer au claire si la modification du système électoral en République de Moldova s’inclue dans cette harmonie. Mots-clefs: souveraineté; représentation; pouvoir d’État; probité; élections; vote; concourant électoral; scrutin; système majoritaire; système proportionnel; système mixte.

nnotation. Both conceptually and legally, the This doctrinal field is the subject of research for Aidea is that the will of the people constitutes all constitutionalists trained either in science or in the basis of state power, will expressed through elec- universities. We will mention the national constitu- tions through universal, equal, direct, secret and free tionalists: I.Guceac, V.Popa, T.Cârnaţ, the author of expression. In conjunction with the principle of na- this article; Romanian constitutionalists: I.Deleanu, tional sovereignty, also exercised through representa- I.Muraru, E.S. Tanasescu, G.Vrabie; French constitu- tion, this idea presents a vivid interest in the consti- tionalists: P.Pactett, etc. tutional doctrine due to practical significance for the A special topic in the entire electoral process is whole society. the poll or the electoral system for distribution of the These social relations are governed by the norms mandates of deputies on the basis of votes obtained in of the constitutional law, as they directly address the the elections. The constitutional doctrine and practice complex phenomenon of establishing, maintaining has two types of voting: a) majority; b) proportional and exercising the state power. Obviously, they be- representations (list). come the object of research for the scientific disci- By combining elements of both types, the mixed pline Constitutional Law. system was born.

4 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

The Republic of Moldova has practiced both the entire electoral process as a whole. Against this classic types. Thus, the Parliament of Independence backdrop, the principles of the right to vote are found, (1990-1994) was elected on the basis of the uninomi- namely: universal, equal, direct, secret and free expres- nal majority vote with two types of ballot. Then the sion. Due to this cardinal function, we believe that we Law of October 14, 1993 went to the vote of the rep- are in the presence of a fundamental principle of elec- resentation of proportionality (list). After this type, toral law that we will call the principle of integrity. the subsequent Parliaments, including the present If the other principles of the right to vote are one, were elected. broadly analyzed and exposed in the literature, then Recently, the Parliament of the Republic of Mol- this principle is mentioned only in passing, as a mere dova, by Law no.154 of 20.07.2017 [1], art.73 para- provision. For these reasons, we allow to formulate a graph (2) stipulates that Parliament’s elections are possible definition of the “principle of integrity.” made on the basis of a mixed (proportional and ma- We consider that the principle of integrity of elec- jority) voting system in a national constituency and in tions means the obligation of the state to ensure uninominal constituencies. the respect of the dignity of the human personality This new normative regulation obviously has be- by excluding in the electoral process manipulation, come the object of research for constitutionalists, and pressure on the electorate, and in case of their mani- all aspects of the problem will be subject to analysis. festation, as well as falsification of the results of the The purpose of the paper is to explain the pro- voting, undertaking measures to counteract them with cess of applying this mixed voting system as a legal sanctioning guilty persons. process of the legitimacy of the state power by ensur- This principle, in conjunction with the principles ing the authenticity of national sovereignty exercised of the right to vote, fully assures the legitimacy of the through representation. state power, a process that falls within the principle of Constitutional and conceptual definitions. Ac- legitimacy of state power. cording to Article 2 paragraph (1) of the Constitution In this context, “legitimacy is a feature, a quality of the Republic of Moldova, “National sovereignty of political and state power, a principle of establish- belongs to the people of the Republic of Moldova, ing and justifying the ethical authorities in accordance exercising it directly and through its representative with legal and moral norms and the recognition by the bodies, in the forms established by the Constitution” governors of being led by those who govern. And the [2]. And Article 60 paragraph (1) stipulates that “the legitimacy of power is a feature of the state power, Parliament is the supreme representative body of the which resides in national sovereignty, specific to the people of the Republic of Moldova ...”. state of law and democracy, in which both the Consti- The syllogism ends with the provisions of Article tution and the state bodies and acts issued by them, are 38 paragraph (1), according to which “The will of the in accordance with the general will and are accepted as people is the basis of the state power”. such by the entire human society organized in that state This will is expressed through free elections that “[4]. Respecting this principle makes the will of the take place regularly through universal, equal, direct, people effectively constitute the basis of state power. secret and free expression. The definition proposed for the principle of integ- We propose to report these constitutional provi- rity is based on the following considerations: sions with similar regulations from the Universal 1. The principle of dignity of human personality. Declaration of Human Rights to which the Republic The Constitution by means of Article 1 paragraph (3) of Moldova joined in July 1990 [3]. Thus, according stipulates among others “the dignity of the person, to Article 21 paragraph human rights and freedoms, the free development of (1) “The will of the people is the basis of state human personality are supreme values and they are power, this will must be expressed through honest, guaranteed.” Or this constitutional stipulation forces universal, equal suffrage, and secret vote ...”. all state institutions to guarantee them plenary and Therefore, we observe the identity of the regula- unconditionally. tions, except for the absence of the phrase “honest The Constitutionalist Cristian Ionescu mentions choice” in Article 38 paragraph (1) of the Constitution. that “the authentic character of the democratic exer- But this does not mean that the elections in the Repub- cise is conferred by the material, political and legal lic of Moldova should not be “honest”. Here are the guarantees granted by the state for the citizens to ex- provisions of Article 4 of the Constitution according to ercise freely and fully their sovereign right to partici- which: In the issue of human rights, priority is given to pate in the leadership “[5]. international regulations in relation to national ones. During his time, Englishman J.Lock wrote that The scope of the phrase “honest choice” refers to man delegates certain prerogatives, including state- aprilie 2019 5 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE sponsorship, which in turn owes him protection and According to the first feature, the people “select respect. their representatives, and the mandate entrusted trans- Among the manifestations with a degree of decep- mits powers of attaining sovereignty” [12]. The French tion of the voters is the fact, proved by them in the constitutional doctrine explains this feature by the fol- People’s Assembly in Comrat. So, at the last elec- lowing formula: “... there are no legitimate governors, tion, the Democratic Party did not submit the list of empowered by force of command, than those who are candidates. However, after validating the mandates out of free and democratic elections “[13]. of independent candidates, many of them, overnight, We cannot disagree with the opinion of the consti- joined the Democratic Party, a danger to us if Law tutionalist I. Guceac, according to which, in fact, the No. 154 remained in force. Through this manipula- elections “... represent the main form of political par- tion, the voters’ will expressed in elections was cyni- ticipation of the citizens, and in the eyes of collective cally ignored. consciousness, they are the main criterion of political A number of violations of the principle of integrity democracy” [14]. of elections have been identified by the Constitutional As a barometer of political life, elections are the Court at the last presidential election, and addresses arena on which the interests of different visions and also in this respect. programs of government whose experience are politi- According to the Constitutional Court’s decision cal parties and social-political organizations are faced. on the confirmation of the election results and the val- The election results reflect the influence of these po- idation of the mandate of the President of the Repub- litical forces and the aspirations of voters “[15]. lic of Moldova no.34 of December 13, 2016 - pcc-01- As a tool for selecting governors, the elections /139e-34/1-pcc-01/139e-34/6 [6] during the electoral “create for citizens the opportunity to convey the campaign, the competent bodies did not honor their right to government to persons capable and worthy obligations, but were not sanctioned. to rule” [16]. We will add that through the elections, In its turn, the Constitutional Court limited itself the electoral body determines its national will, which only to those which were not taken into account in must be the basis of the state power for the realization Law no.154. of the general interest. In our opinion, if the Constitutional Court were In this regard, the principle of national sovereign- to invalidate the elections, then the addresses would ty was legally formulated in the French Declaration force the deputies to take the violations [7]. of Human and Citizen Rights of 1789 in accordance 1. Social destination of elections with Article 3 “The principle of any sovereignty lies In a sociological sense through elections is meant essentially in the nation. No body, no individual, can “an action by which citizens select and designate by exercise any authority that expressly does not ema- vote, in accordance with certain procedures, the per- nate from it “[17]. sons to be members of the governing bodies of a state, In the political and legal circuit of the Republic of a territorial-administrative unit or of an organization or Moldova this principle is stipulated in the Declaration a political party or collegiate body “[8]. of Sovereignty of the Republic of Moldova, accord- In the opinion of the constitutionalist I.Guceac, ing to which “the source and the bearer of sovereignty the election “signifies the procedure of formation of is the people” [18]. In a broader formula, the essence a state body or the investiture of a person with pub- of the principle is stated in Article 2 paragraph (1) lic attributions accomplished by the vote granted by of the Constitution of the Republic of Moldova, ac- authorized persons in the conditions in which two or cording to which the national sovereignty belongs to more candidates are proposed for obtaining the re- the people of the Republic of Moldova exercising it spective mandate” [9]. directly and through its representatives in the ways In this capacity, the elections, in the view of the established by the Constitution. doctrinaire I. Guceac, are characterized by the fol- In the opinion of the constitutionalist V. Popa, lowing three specific features: “a) elections legitimize “suffrage” is nothing more than “... an ordinary legal power; b) elections are the barometer of political life; instrument, through which the people exercise their c) elections are a tool for selecting governors “[10]. sovereignty” [19]. It is true that the elections have the In his monograph of Electoral Law, the constitution- character of “... designating authorities for the execu- alist also identifies the following feature, namely: they tion of a particular function in person, when it comes “represent the means by which political self-confidence to the executive (head of state, etc.) or collegial, when of citizens takes place, the political self-organization of it comes to deliberative assemblies” [20]. So, the peo- civil society, investigating the right of citizens to be ac- ple are the “beneficiary” of the suffrage, not the politi- tive subjects of the governing process”. cal parties.

6 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

In these circumstances, we are in the presence of the sovereign people delegate their natural and in- competitive elections in which, the constitutionalist alienable right to legislate to a body of representa- Maurice Duverger, points out that “citizens choose tives appointed after electoral procedures among several candidates, which is the cornerstone 2. Political parties - the main electoral contes- of liberal democracy” [21]. And this because it pro- tant duces an electoral body “an interest that manifests In the opinion of the constitutionalist V. Popa, in itself through regular participation in the elections, the competition for conquering of the state power “... allows it a real option among several possibilities political parties are the main actors, because this in- and the realization in this way of its own political vi- tention of the party actually brought it to the political sion” [22]. This is precisely the main function of the stage, justifying its appearance” [27]. voting, of elections. This truth has been remarked in constitutional In this context, it is worth mentioning the consti- studies in the 1930s, as candidates for the position of tutionalist V. Popa, who believes that the elections, deputies “are embedded in parties whose programmes among others: have been extensively discussed ... becoming known a) allow the electorate, through the universal, se- to everyone in their general value and in their feasi- cret and freely expressed vote, to exercise their right bility at the time, and whose previous activity in gov- to participate in the government ...; ernment and opposition, took place under the eyes of b) confers legitimacy on the political system, the the whole country and could be weighed by all citi- government system ...; zens in both its good and bad parts “, the situation it d) being multiple manifestations of will as a whole, is much easier [28]. constitutes a collective act which approves a team; The stated concept finds its confirmation in con- f) allow the voters to express their opinion on the temporary literature as well. Thus, for example, activity of the political parties in power and the pro- I.Muraru considers that the candidates for the posi- spective activity directions; tion of MPs “being proposed by the political parties g) confirms or denies the activity of the elected represent for the electorate more guarantees and clear people, giving them a mandate to act or replacing options” [29]. them with others “[23]. Article 2 paragraph (1) states that the people in For his part, the constitutionalist T.Cârnaţ operates this sense “represents the collectivity of individuals in two statements: “electoral law” and “electoral sys- who have the quality of citizenship ... and thereby the tem”. In the author’s view, electoral law “represents ability to participate in the expression of the national the total legal norms governing the participation of will” [30]. So, the expression of national will belongs citizens in the process of forming elected central and to the people, not to political parties. The problem is local state organs, as well as the election of their of- to identify the appropriate forms and methods for a ficials through the rights and freedoms guaranteed by genuine legitimacy of this process. the Constitution of the Republic of Moldova”. And Political parties, according to the constitutionalist through the electoral system he understands “the pro- I.Deleanu, have the following functions: “a) By es- cedures used to designate the people’s representation tablishing an intermediary body between the people in the bodies of central and local power, while being and the power they contribute to the crystallization of the way to represent the mandates argued in elections the general will and its valorisation as an impulse to- by results” [25]. wards to power; b) They aim to achieve the leadership As far as we are concerned, we consider that “the role of society by conquering power and transforming elections are the free expression of the will of the political programs into government programs; c) The citizens regarding the designation of the persons with parties contribute to politically informing and educat- public powers (deputies, senators, heads of state, lo- ing the citizens and forming their requirements and cal councillors, mayors) in the representative bodies assessments of power”[31]. of the state based on the realization of the principle As concerning independent candidates, the “elite” of national sovereignty following strictly determined and the French constitutional doctrine support the procedures “[26]. idea that “the people have nothing to do with an elite The assumptions of the analysis reflect the elec- in which they do not recognize themselves and who, tions in their procedural designation of representa- however intelligent they may be, do not understand” tives. However, in our opinion, the elections are pre- 32]. sented primarily as a legal-state mechanism for the The concept under which we subscribe and, more- delegation of competencies. In this situation, elec- over, the decisions in Parliament are adopted with the tions are the legal-state mechanism through which majority of the votes for which responsibility is as- aprilie 2019 7 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE sumed, including political responsibility. However, takes place and the first two candidates with the high- independent candidates “can” form a “majority” on a est number of votes in the ballot are included in the case-by-case basis, in the absence of responsibility for ballot. In this case, the candidate who has obtained the adopted decision and its consequences on citizens. the relative majority will be declared deputy. 3. Electoral systems Advantages and disadvantages of uninominal Romanian Constitutionalists I.Muraru and E.S. vote Tănăsescu are very clear. “Apparently a purely tech- Advantages. The constitutional doctrine identi- nical problem, the choice of the distribution of man- fies, among other things, the following advantages: a) dates is full of political significance with different and the fact that each electoral district designates a single nuanced requirements, especially as regards political representative, is characterized by simplicity. At the parties. In explaining these, the notion of voting is same time, it “increases the voter’s understanding of particularly useful. By voting (from the latin scruti- the electoral process, as well as the possibility of so- num), it is actually understood how the voters desig- cial control of elections, all operations beginning and nate deputies, senators, counselors, etc. “[33]. ending at the level of the constituency” [35]. Majority voting. In this system are elected depu- It also creates “at least apparently the possibility ties, heads of state, councilors, mayors who have ob- of a close connection between the elected and the tained the highest valid number of votes. The Con- electorate” [36], questionable, at the same time, on stitutionalists, I.Muraru and E.S.Tănăsescu, state that the basis of a representative mandate. this election has two variants, and namely: “depend- An important aspect of the uninominal major- ing on the way of proposing candidates, we distin- ity system is that it leads to “a stable parliamentary guish between the uninominal majority vote and the majority, a profitable situation for governance tech- election by list by majority, and depending on the niques” [37]. number of election tours organized to assign the man- Disadvantages. At the same time, the doctrine dates a distinction is made between the majority vote and the practice highlight also disadvantages of the in one or two rounds of voting “[34]. uninominal majority system. This is how we can as- I. The Uninominal vote consists in the voter to certain the following: “Due to the large number of vote for a single candidate in an electoral constituen- electoral constituencies, the election involves large cy. When the electoral law determines that the man- expenditures on electoral operations and the struc- date is attributed to the candidate who is first after tures that organize and conduct these operations. the number of votes obtained, the simple or relative The resultant parliament “is” more of an elite majority is sufficient. This system is practiced in the body, obviously diminishing its political character. United States and the United Kingdom, with bipartite It is not the optimal precedent for expressing politi- systems. The essence consists in the fact that the voter cal pluralism. They can generate a highly dangerous has two alternatives of choice, that is, one of two par- conflict state by ensuring that the party with a rela- ties who have submitted their own candidates. tive majority of options holds an absolute majority of While according to Article 91 paragraph (1) of the mandates. Finally, this system supports the tendency Law no. 154, the candidate for the position of deputy of centralization “[38]. in the Parliament in the uninominal constituency is A. The Majority electoral system considered elected if he obtained the highest number The majority electoral system, in the opinion of of validly cast votes. the constitutionalist I.Guceac, is “based on the princi- The long and short of it, we are in the presence of ple of majority (form fr. majorité), according to which the majority vote with only one ballot. the candidates who have obtained the largest number In the multiparty political system, this system is of votes are declared elected” [39]. dangerous, because the “risk” of “getting” for the de- The doctrinaire constitutionalist believes that this sired candidate 10 votes more than the other candi- system leads to: dates is practically assured, thus falsifying the results “- diminishing the fragmentation of the political of the elections. Under these circumstances, the two- spectrum; round system (vote), the procedure previously set out, - Parliamentary underrepresentation of extremist is required. parties; In countries with multi-partite systems, the two- - a comfortable majority, so a possibility for gov- ballot majority vote is applied. Under the electoral ernment action; law, it applies when in the first round no candidate has - a stronger link between the MP and its constitu- obtained at least 50% plus one vote (absolute major- ency, becoming more attentive to specific local in- ity) on that constituency. As a result, the second ballot terests “[40].

8 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

But even more serious is the assertion that this date who “has the highest number of votes against any system is “better suited to states with a younger, less opponent” [49]. It should be noted that this system conscious democracy with a less developed political is used through a single round of voting in bipartite culture ...” [41]. political systems (e.g. the USA, the UK, Germany, Uninominal vote requires state division into “uni- etc.). nominal constituencies in order to use uninominal The absolute majority system, which usually takes vote” [42]. place in two rounds, because “the absolute major- In the constitutional practice, is met the concept ity of votes” (50% + 1) [50] is required to obtain the “panachage” that “represents the voter’s ability to mandate. If this result is not accumulated in the first compose the ballot as he thinks” [43], that is, to vote round, it is called the second round of voting, only for candidates selected by himself. We, therefore, no- two candidates from the first round of voting that tice the voter’s priority rather than the electoral can- have accumulated the largest number of votes cast in didate to vote for his representatives in ways that are decreasing numbers are included in the ballot. After free from political influence. the second round, the candidate who has obtained Great interest is also given to the “alternative or the highest number of votes validly declared will be preferential vote” according to which the voter has elected deputy. the “possibility to change the order of the candidate B. The electoral system of proportional represen- in the list” [44]. tation or the election by list by majority Again, the prerogative belongs to the holder of na- The essence of this system lies in the fact that “the tional sovereignty and not to the political party that representation of national sovereignty has to repre- presented the list of candidates for the position of sents the true image of all opinions within the nation, deputy. opinions which must be represented and valorized in Advantages and disadvantages of majority elec- Parliament in the proportion to which they are shared toral system by citizens”. As far as the advantages of this system, the French This system is used in some African countries, constitutionalist Cadart prefers the majority electoral with the voter being able to vote for more than one system because they are “more capable of giving the candidate on an electoral roll/ballot. In this case, the people the power to decide, of designating governors practice also knows that the voter has the possibility and of choosing their political programs, they allow a to modify the list based on two options: a) panachage democracy with a particularly vigorous viability, giv- and b) the preferential vote. ing men and women the maximum power to act as Panachage is in itself the ability of the voter to concerning their own fate in the present and the fu- draw up the list of candidates by selecting candidates ture. This election allows the same voters to exercise from the lists submitted for voting. maximum control over the chosen people, always and The preferential vote gives the voter the right to everywhere dangerous, because they have the power change the order on the list of candidates submitted to be tempted to abuse them, and the examples of to the constituency. such abuses are frequent “[45]. II. The Proportional representation voting sys- As far as the form of the electoral system is con- tem. Proportional representation implies “a list ballot cerned, T.Cârnaţ argues that these are two main cate- and a single round of voting that allows the assignment gories, namely: “the majority system and the electoral of both the majority and minority mandates” [52]. system of proportional representation. All other types The electoral system of proportional representa- are considered to be combinations of different pro- tion is founded on equity, and therefore aims “in the portions of the mentioned above; being called mixed theory of determining the arithmetic relationship be- electoral systems “[46]. tween numerical force and political power, in restor- The author states the fact according to which “the ing the proportion between representatives and repre- majority electoral system is considered to be elected sented” [53]. on the electoral constituency the candidate or the list The system of proportional representation consists of candidates who have accumulated the majority of essentially of the fact that the citizens attribute to this votes” [47]. In this context, we must mention that the system a “political character, because the candidates constitutional practice has two main forms of the ma- who presented themselves to him/her are grouped ac- jority system: “the absolute majority and the relative cording to the opinions, each group presents with his majority” [48]. program, consequently the ideas of the program, the The relative majority system, in the opinion of the political opinions presented to the voters are more constitutionalist T.Cârnaţ, gives a point to the candi- important than choosing a person “[54]. aprilie 2019 9 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

The constitutional doctrine considers this system a) being a list voting, the voter does not express his / fair, because it allows parties to obtain a number her choice for a particular candidate, but for a certain of mandates proportional to their numerical force party, regardless of the quality of the people from the in proportion to the number of votes they have ob- list b) the suffrage does not mark the manifestation tained. And here is an allegorical explanation of of the “national will”; c) the parliamentary majority the difference between the majority system and the constituted is also conjectural. proportional representation: “if five children receive However, the election of proportional representa- a cake and three of them claim to eat it entirely is tion after the expression of a metaphorical doctrinal a majority system; where each of the five children saying can be the “right key,” but it is not, however, takes one piece of the cake is a proportional system sufficiently “polished”. “[55]. C. Mixed electoral systems In legal terms, according to the opinion of the The constitutional doctrine determines the essence French doctrine of Georges Burdeau, “proportional of mixed electoral systems both in legal and allegori- representation is capable of engaging in a genuine cal terms. According to an opinion these systems are manifestation of national will” [56]. based on “... a variable dosage of proportional rep- Synthesizing the effects of the majority system resentation and majority vote and various ingenuity, and of the proportional representation system, the ensuring more or less homogeneity of the mixture” constitutionalist V. Popa mentions that “... their ap- [60]. plication is made by constitutional regulations and by And in an allegorical or suggestive sense, when law, choosing the system that best corresponds to the referring to mixed systems, “the legislator acts as a social-political situation, to the general level of cul- barometer for a cocktail: a proportional representation ture of the society, the national temperament and the finger and two of the majority voting or vice versa. In interests of the ruling political forces “[57]. both cases, the inventor is often more satisfied with As far as we are concerned, we believe that the ap- his mix than the consumer - the voter “[61]. We point plication of one or the other system must be based on out to favour this concept, correct in the end, benefits how and how effectively the “national sovereignty” is have political parties and not the voters, which is det- achieved through representation rather than “the in- rimental to the rule of law and democracy, to national terests of the ruling political forces.” sovereignty. T.Cârnaţ considers that the electoral system of In the same context, the constitutionalist I.Guceac proportional representation is “the most democratic mentions: “It is precisely these considerations that method of determining the results of elections” [58]. this” cocktail “, regardless of the efforts made, will The reasoning behind this conclusion is that “the not lead to absolutely uncritical results” [62]. mandates in each constituency are redistributed be- An exemplification of the mixed electoral systems tween the parties in accordance with the number of is met with the constitutionalist I.Guceac. From the votes accumulated by each party” [59]. This, on the analysis of this exposure, we determine two major one hand, and, on the other hand, the most important, categories, namely, historical, that have been applied in our opinion, lies in the fact that the voter finds his in various countries and systems applied today. choice in the election results. A situation characteris- The first category includes: “The Hare system tic for pluripartidism. Ex.: the Republic of Moldova. practiced in Denmark; Cumulative voting system, Advantages and disadvantages of the election of practiced in Shri Lanka between 1946 and 1947; The proportional representation “single non-transferable vote” system practiced in Ja- Among the advantages of a proportional represen- pan between 1902 and 1993 “[63]. tation vote, the constitutional legal doctrine identifies: Mixed systems a) it emphasizes the usefulness of the votes, because in A. The system of alliances which in French the end all the votes cast are taken into consideration; means “des apparentements”, expresses the alliance b) all the opinions, even minority, are represented; c) “of political parties that appear with related lists.” favors multipartidism, regardless of the size of the This system was practiced in France between 1951- parties, and ensures their independence; d) develops 1958, that is, until the adoption of the last Constitu- a corresponding “photography” of reality, however tion. The effect of the system is that if the related diverse it may be, expressing different tendencies and lists obtained the absolute majority of votes, they currents of opinion, which in fact represents even one would win all the seats, the mandates in Parliament. of the functions of the poll. And if not, the places were then, spread between the At the same time, the election of proportional rep- lists according to the principle of proportional repre- resentation suffers from some disadvantages, such as: sentation.

10 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

This mode of voting is of interest only for parties tem (proportional and majority). According to art.73 as electoral contestants who are involved in the distri- paragraph (3) of the Law “In the national constitu- bution of mandates and not the electorate. ency, 50 deputies are elected based on the vote of B. German double ballot system. The essence of proportional representation. In the uninominal con- this system is that each voter has two ballots. With stituencies, 51 deputies are elected on the basis of the the former he appoints, by the uninominal majority majority vote, one from each constituency. “ vote, a deputy for his constituency, with the second he What concerns the national constituency and the pronounces himself for the list of a party, through the proportional representation vote, then questions do proportional representation system. It should be not- not arise, because the process is known to us. We are ed that in both cases candidates are proposed by the going to clarify ourselves with the uninominal con- political parties that are responsible for the govern- stituencies. Article 74, entitled “Electoral Districts”, ment. In this case, the majority vote and proportional establishes that parliamentary elections are organized representation are cumulated through double voting. on the basis of 51 uninominal constituencies, includ- In the case of the double ballot, the will of the ing those constituted for the localities on the left bank electorate is in the interest. But it is practiced in the of the River Nistru (Transdniestria) and abroad. European Federative States and with the bilateral Par- Paragraph 4, letter (a) of this Article establishes liament. that electoral constituencies will be based on a rela- Currently, in the constitutional practice and the tively equal number of voters and will include between electoral law, the “German system of the double bal- 55,000 and 60,000 voters with the right to vote. lot” is practiced as an institution of constitutional This stipulation corresponds to the territorial prin- law. This system in the literature is also known as ciple of organizing the elections and to the principle the “compensation system” [64]; “Mixed balanced of equality of votes, which implies, besides the fact system” [65]; “Proportional personalized representa- that each voter has one vote for the election of the tion” [66]. same state body and the approximately equal number Although the German system of the double ballot of voters per constituency. was taken over by several states (South Korea, Italy, But, within this article, there are two provisions Japan, Russia, Hungary, Bulgaria etc.) it demonstrat- that put the ethnic criterion in the forefront. There- ed the following disadvantages, summarized by the fore, letter f) establishes that the uninominal con- constitutionalist I.Guceac, and namely: stituencies in which the national minorities live shall “- although it is possible to submit lists of can- be constituted taking into account their interests and didates who are not affiliated to any electoral asso- taking into account the boundaries of the respective ciation, it is practically impossible to speak about the administrative-territorial units. These are provisions elections of independent candidates; that cause more chaos than order. We admit that in - the proportional representation method has pri- three neighboring villages there are 15 thousand vot- ority over the majority one, situation followed by a ers. It is therefore to create an uninominal constitu- weak link between the MPs and the electorate; ency. Where is the principle of equality stipulated in - “the useful vote” distorts the will of the voter, Article 16 of the Constitution, according to which: all forcing him to express his / her choice by casting the citizens of the Republic of Moldova are equal before vote of another electoral association rather than the the law and the public authorities, including without one he / she prefers in reality. “[67] distinction of ethnic origin? By synthesizing the study of matter as a whole, We are on the same opinion with the provisions of the doctrinaire concludes that “the acceptance of one letter g) according to which “the uninominal constitu- or other electoral system must be achieved only by encies on the territory of autonomous territorial unit taking into account the advantages and disadvantages Gagauzia will be constituted in such a way that they of each and taking into account the political realities will not exceed the administrative boundaries of the of that state” [68]. It is also necessary to point out the autonomy, at the same time, these constituencies can- general interest of society in building the rule of law not be completed with localities outside the autonomy, and democracy, the legitimacy of state power. taking into account the risk of dilution of the national 4. The mixed system in the Republic of Mol- minority. It was not enough chaos, and there it has been dova appealed to discrimination against ethnicity. Until July 21, 2017, during the parliamentary elec- The stipulations of Article 74 paragraph (5) of tions in the Republic of Moldova the proportional rep- Law no. 154 on the constitution of uninominal con- resentation vote (on political party lists) was applied. stituencies abroad the Republic of Moldova are still By Law No.154 it passed to the mixed voting sys- unclear. aprilie 2019 11 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

How many uninominal constituencies will be set through elections as the process of delegating the up and what will be their border? For example, in the law-making process. uninominal “X” constituency there are 20,000 citi- Therefore, we conclude: zens of the Republic of Moldova with voting rights. 1. Elections in the representative bodies shall be Will it be an uninominal constituency, or will it be carried out on the basis of and strictly observing the merged with another smaller country? Or in another principles of integrity, universal suffrage, equal, di- country live 80,000 citizens. How would the constitu- rect, strict and free expression. ency be constituted? 2. There are two classic types of voting: a) major- A trapping provision is stipulated in Article 79 ity; b) proportional representation and a combination paragraph (6) according to which the person included of elements of both types, taking the existence; c) in the list of candidates from an electoral contestant Mixed voting for elections based on the national constituency may 3. The majority vote on uninominal constituencies also apply in a single uninominal constituency of the with one round is appropriate to the bi-party political same electoral contestant or as an independent candi- system. That is, from two candidates, only one will date. Good job! The same person is at the same time be a deputy. on the party list, and “independent”. 4. The majority voting on uninominal constituen- The trap is opened by Article 93 paragraph (3) cies in pluripartidist political systems is applied with according to which “If the elected candidate in the two rounds of voting, in the first round being neces- uninominal constituency has also been elected on the sary to obtain for victory at least 50% plus a vote of party list in the national constituency, it is considered the total number of votes cast. If it applies only in one to have been elected only in the uninominal constitu- round, it is dangerous to falsify election results, as ency and will not be taken into account when assign- it is very easy for a party candidate to “get” only 10 ing mandates on the basis of the party list. “From two votes more than the rest of the competitors and will rabbits shot: one on the constituency and the next on be elected a deputy. the party list. So, the party will get two mandates, and 5. The most appropriate voting for exercising na- the party that has not advanced on the nominal con- tional sovereignty is the election of proportional rep- stituency will remain with a mandate. resentation in the multi-party political system, as is We are again in the presence of violation of the the case in the Republic of Moldova. principle of equality between electoral contestants. 6. The Law no.154 which introduced the “mixed And that’s not all, it’s something that gets rid of the vote” and especially the “uninominal vote on constitu- actual text of the law. Both theoretically and practi- encies” is inappropriate for the Republic of Moldova, cally, it may happen that on the national constituency because it directly violates the principle of integrity, “y” electoral contestant does not pass the electoral firstly, as well as the principles of universality of vote, threshold, that is to say, he does not acquire any dep- equal, direct, secretly and freely expressed. uty mandate. Under these circumstances, it is impossible to es- However, after the validation of the mandates of tablish a state of law and democracy in which human deputy, the so-called “independent candidates” become rights, the free development of human personality overnight members of this contestant. We are, therefore, as supreme and guaranteed values by adopting laws in the presence of the obvious and cynical deception of which contravene to this requirement and undermine the voter, the will of which was misused, and the legiti- the legitimacy of state power. macy of the mandate of the deputy injured. In this context, we propose that an entity with a The consequences of this criticism to Law no.154 right of referral should address the Constitutional denote that the principle of integrity is obviously Court requesting the declaration of Law 154 of July violated, which makes us consider this law contrary 20, 2017 as unconstitutional, keeping the election of to the spirit of constitutionality, the state of law and proportional representation that citizens perceive, and democratic. political parties will work on increasing accountabil- ity and responsibility for the general interest *. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS As a result of the research of doctrinal opinions References and constitutional regulations, we find that national sovereignty belongs to the people exercising it direct- 1. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte ly and through representatives in the way established legislative nr. 154 din 20.07.2017. În: Monitorul Oficial al by the constitution. The mechanism for exercising na- Republicii Moldova din 21.07.2017, nr.253-254, art.422. tional sovereignty through representation is achieved 2. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,

12 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE publicată în ediţia oficială: Tratate internaţionale, 1998, 31. Ibidem, p.208-209. vol. 1, p.11. 32. AUBERT, J-F. Traite de droit constitutionnel Su- 3. Constituţia Republicii Moldova. În: Monitorul Ofi- isse. Ides et Calendes, Neuchâtel, 1967, p.430. cial al Republicii Moldova, august 1994, nr.1. 33. MURARU, I., TĂNĂSESCU, E. Drept 4. ARSENI, Al. Legitimitatea puterii de stat, principiul constituţional şi instituţii politice, Ed. a 14-a. Bucureşti: edificator al statului de drept şi democratic contemporan. CH Beck, 2011-2013, vol.3, p.105-106. Chişinău: CEP USM, 2014, p.73. 34. Ibidem, p.106. 5. IONESCU, Cr. Tratat de drept constituţional con- 35. Ibidem, p.109. temporan. Bucureşti: ALL Beck, 2003, p.314. 36. Ibidem. 6. Hotărârea Curţii Constituţionale privind confir- 37. Ibidem. marea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de 38. Ibidem, p.109-110. preşedinte al Republicii Moldova nr.34 din 13 decembrie 39. GUCEAC, I. Curs ..., p.221. 2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.2-8 40. Ibidem, p.221; GUCEAC, I. Drept electoral, p.219. (5925-5931) din 6 ianuarie 2017, art.1. 41. GUCEAC, I. Curs ..., p.223; GUCEAC, I. Drept 7. ARSENI, Al. omul - reperul axiologic cardinal al electoral, p.220. oricărui sistem juridic. În: Revista Națională de Drept, 42. POPA, V. Drept public, p.210. 2017, nr. 4, p. 6. 43. Ibidem, p.211. 8. TĂMAŞ, S. Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei 44. Ibidem. şi cultura civică. Bucureşti: Casa de cultură şi presă 45. CADART, J. Les modes de scrutin des dix-huit pays „Şansa”, 1996, p.21. libres de L’Europe occidentale Leurs résultats et leurs ef- 9. GUCEAC, I. Curs elementar de drept constituţional. Chișinău: S.n., 2007, p.195. fet coupures Elections nationales et européennes. Précis 10. Ibidem, p.196. universitaires de France, 1983, p.8. 10. GUCEAC, I. Drept electoral. Chișinău: Tipografa 46. CARNAT, T. Op.cit., p.346. Centrală, 2005, p.19. 47. Ibidem, p.350. 12. GUCEAC, I. Curs elementar de drept 48. ARSENI, Al., IVANOV, V., SUHOLITCO, L. constituţional..., p.196. Op.cit., p.114. 13. MASLET, J.Cl. Le droit des élections politiques. 49. CÂRNAŢ, T. Op.cit., p.350. Paris: PUF, 1992, p.6. 50. Ibidem, p.350. 14. GUCEAC I. Curs elementar de drept constituţional..., 51. GUCEAC, I. Curs ..., p.233; GUCEAC, I. Drept p.196. electoral, p.232-233. 15. Ibidem. 52. MURARU, I., TĂNĂSESCU, E. Op.cit., p.106. 16. Ibidem. 53. GUCEAC, I. Drept electoral, p.233. 17. ARSENI, Al., IVANOV, Vl., SUHOLITCO, L. 54. CUPITANT, R. Démocratie et participation poli- Drept constituţional comparat. Chișinău: CEP USM, 2003, tique. Paris, Bordeaux, 1972, p.98. p.191. 55. BARTHELEMY, J. Documents d’études. Model de 18. SEDLEŢCHI I., AVORNIC Gh., GUCEAC I. Ba- scrutin et systèmes électoraux. Documents réunis et com- zele statului şi dreptului, P.III. Chişinău, 1993, p.7. mentes par Edmond Jarise, nr.1, 05 septembre, 1986, p.10. 19. POPA V. Drept public, p.144. 56. Documents … (identic refer. Nr.1). 20. PRELOT, M., BOULOIS, J. Institution politiques et 57. POPA, V. Drept public, p.229. droit constitutionnel, 10e ed. 1987, p.682. 58. CÂRNAŢ, T. Op.cit., p.351. 21. DUVERGER, M. Institutions politiques et droit 59. Ibidem, p.351. constitutionnel. Presses de France, 1980, p.83. 60. CADART, J. Institutions politiques et droit constitu- 22. POPA, V. Op.cit., p.157. tionnel. Ed. a II-a, vol.1. Paris : Economica, 1992, p.271. 23. Ibidem, p.158. 61. COTTERET, J.M., EMERI, El. Le systèmes élec- 24. CÂRNAŢ, T. Drept constituţional. Ed. a 2-a. toraux. Paris: P.U.F., 1988, p.73-74. Chișinău “Print-Caro” SRL, 2010, p.346. 62. GUCEAC, I. Curs ..., p.244; GUCEAC, I. Drept 25. Ibidem, p.346. electoral, p.246. 26. ARSENI, Al. Drept constituţional şi instituţii 63. Ibidem, p.244-247. politice. Chişinău: CEP USM, 2014, p.153. 64. MARTIN, P. Les systèmes électoraux et les models 27. POPA, V. Op.cit., p.133. de scrutin. Paris: Montchrestien, 1994, p.89. 28. NEGULESCU, Piere P. Partidele politice. Bucureşti: 65. COTTERET, J.M., EMERI, El. Op.cit., p.79. Garamond, 1924, p.46. 66. PACTET, P. Institutions politiques. Droit constitu- 29. MURARU, I. Drepturile electorale ale cetăţenilor tionnel. Ed.13-1. Paris, Masson, 1994, p.109. români. În: Revista Drepturile Omului, nr.1, I.R.D.O., 67. GUCEAC, I. Curs ..., p.249; GUCEAC, I. Drept 1992, p.5. electoral, p.257. 30. DELEANU, I. Drept constituţional şi instituţii 68. GUCEAC, I. Curs.., p.250; GUCEAC, I. Drept politice; Tratat. Bucureşti: Europa Nova, 1996, vol.2, electoral, p.258. p.206. aprilie 2019 13 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

CZU: 342.731 Libertatea conștiinței relevată prin Hotărârile Curții Constituționale din Republica Moldova în domeniul vaccinării profilactice sistematice

Alina IORDACHESCU, doctorandă, Universitatea de Stat din Moldova

Statul de drept reprezintă cea mai eficientă formă de protecție a drepturilor și libertăților cetățeanului. În acest context, libertatea de conștiință, ca unul dintre cele mai apreciate drepturi, a fost studiată și prin prisma sistemului sănătății și a educației; anume implicarea sa în procesul de vaccinare profilactică sistematică și dreptul la educație. Articolul dat vine să analizeze hotărârile Curții Constituționale a Republicii Moldova din 2013 și 2018 cu privire la acest subiect, în vederea elucidării anumitor factori ce ar putea aduce ingerințe în exercitarea drepturilor. Cuvinte-cheie: stat de drept, libertatea de conștiință, vaccinarea profilactică sistematică, dreptul la educație, Curtea Constituțională. Freedom of conscience revealed by the Constitutional Court’s decisions on systematic prophylactic vaccinationin the Republic of Moldova Alina IORDACHESCU, PhD student, State University of Moldova

The rule of law is the most effective form of protection of the rights and freedoms of the citizen. In this context, freedom of conscience, as one of the most appreciated rights, has also been studied through the system of health and education; namely its involvement in the systematic prophylactic vaccination process and the right to education. This article aims to analyze the decisions of the Constitutional Court of the Republic of Moldova from 2013 and 2018 on this subject in order to elucidate certain factors that could interfere with the exercise of rights. Keywords: rule of law, freedom of conscience, systematic prophylactic vaccination, right to education, Constitutional Court. ntroducere. Începând cu obținerea cum și doctrina națională și internațională în domeniul Iindependenței, Republica Moldova s-a decla- libertății de conștiință. Metodele de cercetare în pro- rat un stat democratic, iar prin Constituția Republi- cesul acestui studiu au fost: juridică, logică, sistemică, cii Moldova[1], această țară tinde spre devenirea comparativă a legislației naționale și internaționale în unui veritabil stat de drept în întreaga lui activitate: domeniul vaccinării. atât în raporturile cu cetățenii, precum și cu diferi- Rezultatele obținute și discuții. Libertatea de con- tele organizații sociale. Respectiv, această noțiune o ştiinţă, de gândire şi de religie constituie unul dintre întâlnim în art. 1 alin. (3) al Constituţiei Republicii drepturile fundamentale ale omului. Dreptul la liber- Moldova din 1994 și credem că se depune tot efor- tatea de religie este unul dintre primele drepturi fun- tul de a corespunde înțelesului noțiunii de stat de damentale recunoscute la nivel internaţional și este drept. garantat prin actele internaţionale de bază în domeniul Prezența unui stat de drept semnifică existența unui drepturilor omului. sistem legislativ echilibrat, bazat pe principiul separației Prin intermediul actelor emise și ratificate, inclusiv puterilor în stat, care garantează independența reală a de Republica Moldova, acestui drept i s-a conferit o justiției, promovează drepturile și libertățile funda- importanță deosebită. Prin ratificarea instrumentelor mentale ale omului, precum și se preocupă constant de internaționale, statul se obligă să garanteze respecta- ocrotirea personalității umane. rea acestui drept, precum și să creeze un cadru legis- O problematică deosebit de importantă apărută în lativ și condiții specifice pentru exercitarea libertăţii societatea contemporană, un subiect sensibil discutat, conștiinţei, precum și să intervină în cazurile în care care a împărțit întreaga societate în două tabere este libertatea conștiinţei nu se manifestă în spirit de tole- vaccinarea profilactorie sistematică a cetățenilor, în ranţă și de respect reciproc. special, a copiilor. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adop- Materiale și metode aplicate. Studiul efectuat a tată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor avut la bază cercetarea hotărârilor Curții Constituționale Unite la 10 decembrie 1948 constituie primul act mon- în domeniul vaccinării profilactice a populației, pre- dial al recunoaşterii universale a drepturilor inerente

14 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE fiecărei fiinţe umane. Respectiv, Declaraţia recunoaşte “con scientia” care înseamnă “cunoaștere”. Conștiința dreptul la gândire, conştiinţă şi religie. este sentimentul înțelegerii existenței personale și a in- Astfel, art. 18 din Declaraţie[2] statuează că ,,orice tegrării ei în univers. Este forma cea mai evoluată, pro- persoană are dreptul la libertatea gândirii, a conştiin- prie omului, de reflectare psihică a realității obiective ţei şi a religiei; acest drept implică libertatea de a-şi prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, de a-şi manifesta religia sau convingerile sale, indi- inclusiv procese afective și voliționale[11]. Din punct vidual sau în colectiv, atât în public, cât şi particular, de vedere filozofic, Kant este cel care dezvoltă concep- prin învăţământ, practici, cult şi îndeplinirea de rituri. tul de “conștiință de sine“. Din punct de vedere teologic, În acelaşi timp, art. 19 prescrie că orice individ are conștiința a fost identificată de către Augustin ca având dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare, ceea ce o funcție de întemeiere a adevărului în interiorul ființei implică dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale umane. Din punct de vedere psihologic, conștiința este şi acela de a căuta, de a primi şi de a răspândi, fără un mijloc de cunoaștere a lumii exterioare și interioare. consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin orice Iar din punct de vedere juridic, reprezintă ansamblul mijloc de exprimare. concepțiilor religioase, filozofice, politice, ș.a. deținute În această ordine de idei, Constituţia Republicii de cetățenii unui stat și protejate prin intermediul drep- Moldova în art. 31 stipulează că: ,,Libertatea conştiin- tului constituțional[15]. ţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit Respectiv, accentuăm faptul că convingerile de ori- de toleranţă şi de respect reciproc. Cultele religioase ce natură sunt protejate și respectate de orice individ. sunt libere şi se organizează potrivit statutelor pro- Cetățeanului căruia i s-au lezat convingerile sale prin prii, în condiţiile legii. În relaţiile dintre cultele reli- intermediul acțiunilor sau inacțiunilor altor cetățeni gioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. sau însăși de către stat, poate să-și valorifice dreptul în Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi fața instituțiilor statului. se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea Iar potrivit legislației, convingerile religioase re- asistenţei religioase în armată, în spitale, în peniten- prezintă acel complex de idei, principii şi învăţături de ciare, în aziluri şi în orfelinate.” Prin respectivul arti- credinţă sau dogme cu caracter religios în care o per- col, Republica Moldova se declară stat laic, stat care soană crede, pe care le acceptă benevol, le mărturiseşte va respecta drepturile persoanei privind libertatea de şi după care se conduce în viaţă[5]. conştiinţă, va asigura libertatea şi autonomia cultelor Republica Moldova, prin Legea nr. 10-XVI din 3 religioase fără vreo discriminare, reglementările lega- februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii le, în acest sens, urmând să corespundă prevederilor publice[6], a instituit că vaccinarea profilactică a po- constituţionale. pulaţiei împotriva bolilor infecţioase include vaccinări Libertatea de conștiință este reglementată într-o profilactice sistematice, vaccinări conform indicaţiilor măsură mai largă de Legea nr. 125-XVI din 11 mai epidemiologice şi vaccinări recomandate. Deci, con- 2007 privind cultele religioase și părțile lor componen- cluzionăm că vaccinarea populației este facultativă. te. Potrivit articolului 4[4], ,,Orice persoană are drep- Însă, același articol al legii, art. 52 alin. (6) indică că tul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. admiterea copiilor în colectivităţi şi instituţii educaţio- Acest drept trebuie exercitat în spirit de toleranţă şi de nale şi de recreere este condiţionată de faptul vaccinării respect reciproc şi cuprinde libertatea de a aparţine sau lor profilactice sistematice. Astfel, orice copil trebuie nu unei anumite religii, de a avea sau nu anumite con- să fie vaccinat conform Calendarului imunizării pen- vingeri, de a-şi schimba religia sau convingerile, de a tru a putea beneficia de dreptul său constituțional la profesa religia sau convingerile în mod individual sau educație. în comun, în public sau în particular, prin învăţătură, Această normă a fost subiectul a nenumărate dez- practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor. Fiecare bateri sociale atât televizate acceptată de o categorie persoană şi comunitate religioasă poate adera liber la a populației care consideră că admiterea în instituţii orice cult religios”. educaţionale, doar a copiilor vaccinaţi este o condi- O dată ce libertatea de conștiință reprezintă unul ţie indispensabilă în vederea eliminării factorilor de dintre cele mai importante și apreciate drepturi ale risc pentru sănătatea şi viaţa tuturor copiilor. Însă, de omului, este necesar să determinăm conținutul con- cealaltă parte, o altă categorie de cetățeni consideră ceptului de conștiință, care de-a lungul timpului a fost că li se încalcă dreptul la integritate fizică și dreptul definit de psihologi, sociologi și filosofi. Cunoașterea la educație, consideră că sunt discriminați și că li se conținutului și funcțiilor acestui concept va permite ignoră convingerile religioase și filosofice – libertatea aplicarea justă și relevantă în cazurile practice, or orice de conștiință. încălcare a acestui drept necesită o soluționare echita- Iar dacă afirmăm că Republica Moldova și-a asu- bilă de către instanțele naționale și internaționale. mat angajamentul de a deveni un stat de drept în care Termenul “conștiință” este derivat din termenul latin drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt aprilie 2019 15 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE garantate și respectate, în acest context, prezintă inte- obligatorie, iar cei care au obiecţii religioase autentice res următorul exemplu din practica judiciară a Curții privind vaccinarea nu reprezintă întreaga ameninţare Constituționale, și anume, Decizia de sistare a proce- la adresa societăţii. Însă, există o categorie de persoa- sului pentru controlul constituţionalităţii articolului 52 ne care se opun vaccinării din diverse motive, acestea alin. (6) din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 pri- variind de la convingerile filozofice sau morale non-re- vind supravegherea de stat a sănătăţii publice[13], pre- ligioase, cum ar fi convingerea că vaccinurile ar inter- cum și Hotărârea pentru controlul constituționalității fera cu „amprenta genetică a naturii”, sau „din motive articolului 52 alin. (6) din Legea nr. 10 din 3 februarie personale” nespecificate. 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice Este demn de remarcat faptul că ratele de imunizare și a pct. 21 subpct. 1) lit. e) din Programul naţional de în proporţie de 100 % nu sunt necesare pentru a obţine imunizări pentru anii 2016-2020, aprobat prin Hotărâ- „imunitatea colectivă”, majoritatea statelor au ales să rea Guvernului nr. 1113 din 6 octombrie 2016[14]. scutească anumite persoane de vaccinarea obligatorie, În conformitate cu decizia de sistare a procesului considerând că se poate obţine „imunitatea colectivă” pentru controlul constituţionalităţii articolului 52 alin. chiar dacă astfel de persoane nu sunt vaccinate. Ca (6) din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind exemplu, datele din SUA ne arată că doar circa 0,64% supravegherea de stat a sănătăţii publice, Curtea a rele- din populaţie invocă motive religioase sau filozofice vat faptul că condiția vaccinării profilactice sistematice pentru a se opune vaccinării şi că, această cifră chiar şi a copiilor pentru admiterea în colectivități și instituții înainte de anul 2000 nu depăşea 2,5% din populaţie în educaționale și de recreere reflectă problematica igno- niciunul din cele 50 de state. rării convingerilor religioase şi filozofice ale părinţilor Cu toate acestea, judecătorii consideră că acorda- prin impunerea vaccinării copiilor, adică se aduce atin- rea pe scară largă a unor asemenea scutiri pot să nu gere libertății de conștiință a părinților. fie sustenabile pe termen lung, or, instituirea unor ex- În viziunea autorului sesizării, obligarea persoa- cepţii prea largi ar putea submina beneficiile vaccinării nelor de a-şi vaccina copiii contrar convingerilor lor obligatorii, cum ar fi menţinerea „imunităţii colective”. religioase şi filozofice constituie o încălcare a liberei Totodată, există riscul ca persoanele nevaccinate, in- exercitări a religiei şi a manifestării convingerilor fi- clusiv din cauza unor contraindicaţii medicale (mo- lozofice. Iar Ministerul Sănătăţii recunoaşte existenţa tive obiective), să sufere la apariția unei epidemii ca unei probleme pentru membrii unor culte religioase, urmare a pierderii unei părţi a „imunităţii colective” a care din cauza convingerilor nu admit anumite inter- comunității. venţii medicale. În concluzie, având în vedere toate argumentele Trei din cei șase judecători care au examinat se- menționate mai sus, cei trei judecători[20] consideră că sizarea în cauză[19], confirmă faptul că libertatea de statul poate adopta legi prin care să prevadă vaccinarea conștiință este unul dintre fundamentele unei societăţi obligatorie, deoarece libertatea individului trebuie să democratice și că această libertate este, în dimensiunea fie subordonată uneori binelui comun şi să fie supusă sa religioasă, unul dintre elementele cele mai esenţiale puterii de control al statului. ale identităţii credincioşilor şi ale concepţiilor lor de Adică, chiar dacă libertatea de a-şi manifesta religia viaţă. sau convingerile nu poate forma obiectul altor restrân- De asemenea, judecătorii consideră că pluralismul geri decât cele, care prevăzute de lege, constituie mă- şi democraţia trebuie să se bazeze pe dialog şi pe spiri- suri necesare într-o societate democratică, pentru sigu- tul de compromis, care implică în mod necesar din par- ranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei tea persoanelor diferite concesii, care sunt justificate în publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor scopul protejării şi promovării idealurilor şi valorilor altora[10], potrivit Deciziei Curții Constituționale, bi- unei societăţi democratice. Necesitatea de a le prote- nele comun este superior libertății conștiinței individu- ja poate determina statul să restricţioneze alte drepturi lui. sau libertăţi garantate de Constituţie. Această căutare Dat fiind faptul că s-au înregistrat paritate de voturi, constantă a unui echilibru între diferite interese consti- în consecință, actul normativ contestat s-a prezumat tuie fundamentul unei „societăţi democratice”. constituţional, iar procesul asupra cauzei s-a sistat. Magistrații recunosc faptul că refuzul din motive Este obligatoriu de menționat că, cinci ani mai târ- religioase a unui tratament medical care ar putea salva ziu, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre pri- viaţa este o problemă de o complexitate juridică semni- vind controlul constituționalității articolului 52 alin. ficativă, care implică un conflict între interesul statului (6) din Legea nr. 10 din 3 februarie 2009 privind supra- de a proteja viaţa şi sănătatea cetăţenilor săi şi dreptul vegherea de stat a sănătăţii publice și a pct. 21 subpct. individului la autonomie personală în domeniul inte- 1) lit. e) din Programul naţional de imunizări pentru grităţii fizice şi credinţei religioase. anii 2016-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Într-adevăr, legislația Republicii Moldova nu preve- 1113 din 6 octombrie 2016. de scutiri religioase şi de altă natură pentru vaccinarea Chiar dacă autorul sesizării,Vladimir Odnostalco,

16 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a pretins piilor în colectivități și instituțiile educaţionale şi de că norma contestată contravine și dreptului la liber- recreere condiţionată de faptul vaccinării lor profilac- tatea de conștiință, Curtea nu a considerat că există o tice sistematice ar prezenta o ingerență la libertatea de ingerință în dreptul garantat de Constituție. conștiință. Totodată, Curtea a menționat că părinții își pot ma- Totodată, este indispensabil de remarcat faptul că nifesta libertatea de conștiință în continuare, deoare- chiar dacă libertatea de conștiință protejează și convin- ce prevederea contestată nu impune vaccinarea și nu gerile religioase, și cele filosofice, nu mereu se garan- sancționează în vreun fel părinții copiilor care se opun tează protecția oricărui comportament în sfera publică vaccinării. În acest sens, copiii părinților care nu vor ca dictat de o anumită credință. Potrivit practicii Curții aceștia să fie vaccinați, deși nu există contraindicații, Europene a drepturilor omului, Curtea subliniază faptul au la dispoziție metode alternative de învățare. că obligația de vaccinare, în conformitate cu legislația Concluzionăm că în ambele cazuri, Curtea națională, se aplică tuturor, indiferent de propria religie Constituțională a conchis că admiterea copiilor în co- sau convingeri personale. Se mai consideră faptul că lectivităţi şi instituţii educaţionale şi de recreere condi- nu există interdependență cu libertatea de conștiință, ţionată de faptul vaccinării lor profilactice sistematice protejată de art. 9 al Convenției[21]. reprezintă o normă legală ce nu aduce atingere dreptu- În altă ordine de idei, este necesar de menționat și lui la libertatea de conștiință a părinților. practica internațională cu privire la acest subiect. Ast- Mai mult ca atât, se impune a se aduce și următo- fel, în SUA există o puternică mișcare anti-vaccinare rul exemplu, Decizia Consiliului pentru prevenirea și forțată, iar Centrul Național de Informare cu privire la eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 20 Vaccinuri cataloghează pierderea dreptului la educație decembrie 2016[8], care a avut ca obiect al plângerii a copiilor nevaccinați ca o gravă atentare la conștiința pretinsa discriminare în acces la educație pe criteriu de religioasă a minorității și non-toleranță față de părinții convingeri al părinților. Chiar dacă petiționarul a invo- respectivi[18]. Cu toate acestea, majoritatea statelor cat că refuzul său de a vaccina copii face parte din con- SUA oferă alternativă părinților care refuză vaccinarea vingerile sale, fiind susținut și de avocatul parlamentar copiilor săi din motive de conștiință, inclusiv din moti- care a invocat că norma dată include în sine o condiție ve de convingeri religioase. nejustificată și discriminatorie, Consiliul a stabilit că De asemenea, analizând legislația țărilor europe- convingerile explicate de petiționar nu pot fi reținute ca ne, aflăm că potrivit Buletinului Epidemiologic Nr. 34 criteriu protejat în sensul celor protejate de art. 1 al Legii al Institutului german pentru sănătate publică Robert nr. 121 cu privire la asigurarea egalității[7], și anume, Koch[16], ediţia din 24 august 2015, se arată că în Ger- asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate pe terito- mania vaccinurile nu sunt obligatorii, ci doar recoman- riul Republicii Moldova în sferele politică, economică, date: „Vaccinurile şi alte profilaxii specifice sunt doar socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebi- recomandate, conform Instituţiilor de Sănătate care se re de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, bazează pe Regulile date de STIKO, conform art. 20 religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, alineatul 3 al Legii de protecţie împotriva bolilor infec- apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar. ţioase.” Totodată, în țări precum Marea Britanie, Olan- De asemenea, Consiliul subliniază că art. 9 al da, Polonia sau Spania, vaccinarea nu este obligatorie, Convenției Europene a drepturilor omului și libertăților ci doar recomandată. În statul vecin, România, anul fundamentale protejează libertatea de conștiință, gân- 2017 a fost un an în care s-a încercat impunerea vac- dire și religie, acest articol fiind aplicabil și tuturor cinării obligatorii, însă datorită protestelor masive ale convingerilor atât celor personale, politice, filozofice, populației care au invocat că li se încalcă și dreptul la morale, cât și religioase. libertatea conştiinţei, consacrat de art. 29 din Constitu- Prin jurisprudența sa, Curtea Europeană a drep- ţia României, proiectul legislativ a fost blocat. Potrivit turilor omului a specificat că acest articol protejează Scrisorii adresate Ministrului Sănătății[17], se indică acele idei filosofice de tot felul, concepțiile religioase că în conţinutul oricărui proiect legislativ este obliga- ale unei persoane, propriul său mod de a înțelege viața toriu să se reglementeze dreptul părinţilor de a refuza sa personală și socială. Cât privește convingerile per- administrarea vaccinului din motive religioase sau de sonale, Curtea a notat că acestea sunt mai mult decât conştiinţă (dreptul la obiecţiune de conştiinţă). simple opinii. De fapt, acest lucru trebuie perceput că Concluzie. Libertatea de conştiinţă, de gândire şi fiind acele idei care au atins un nivel suficient de pute- de religie constituie unul dintre drepturile fundamenta- re, seriozitate, coeziune și importanță[12]. le ale omului. Dreptul la libertatea de religie este unul Și în acest caz, concluzionăm că Consiliul a deli- dintre primele drepturi fundamentale recunoscute la mitat libertatea de conștiință, ce cuprinde în sinea sa nivel internaţional și este garantat prin actele internaţi- totalitatea convingerilor religioase și nereligioase, onale de bază în domeniul drepturilor omului. de simplele opinii personale nejustificate. Respectiv, Analiza în cauză ne demonstrează clar nici această speță nu demonstrează că admiterea co- interdependența libertății de conștiință cu sfera aprilie 2019 17 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE educației și a sănătății prin prisma hotărârilor Curții 5. Legea nr. 125-XVI din 11.05.2007 privind cultele religi- Constituționale oferite pe marginea art. 52 alin. (6) din oase și părțile lor componente, Publicată la 17.08.2007 în Moni- torul Oficial Nr. 127-130, art. 3. Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice 6. Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind suprave- și legislația altor țări. gherea de stat a sănătăţii publice, Publicată la 03.04.2009 în Mo- Este necesar de a puncta faptul că dreptul părinţilor nitorul Oficial Nr. 67, art. 52. de a asigura educaţia și învăţământul copiilor conform 7. Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, Publicată la 29.05.2012 în Monitorul Oficial Nr. 103, convingerilor lor religioase și filozofice nu este stipu- art. 1 lat în art. 31. Acest drept, indicat direct în Protocolul 8. Decizia Consiliului pentru prevenirea și eliminarea dis- adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea criminării și asigurarea egalității din 20 decembrie 2016, cauza drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale (art. 481/16,http://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/draft_ decizie_481_2016_expediat_depers__1837107.pdf 2), precum și în art. 18 alin. (4) al Pactului Internaţi- 9. Constituția Republicii Moldova. Comentariu, Editura onal cu privire la drepturile civile și politice, pare să ARC, 2012 se strecoare prin intermediul art. 35 alin. (9) al Legii 10. Studiu „Libertatea de conștiință, gândire și religie – actu- Supreme, care prevede că dreptul prioritar de a alege alitate și perspective de reglementare”, Chișinău, 2011, p. 8 11. Florin Marcu, Marele dicţionar de neologisme, ediţia a sfera de instruire a copiilor revine părinţilor. În sensul X-a revăzută, augmentată şi actualizată, Editura Saeculum, 2008 Constituţiei și al tratatelor internaţionale cuvenite, in- 12. Guide to article 9 «FREEDOM OF THOUGHT, CON- struirea în cauză este instruirea religioasă[9]. SCIENCE AND RELIGION « http://www.echr.coe.int/Docu- În concluzie, chiar dacă Curtea Constituțională s-a ments/Guide_Art_9_ENG.pdf 13. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc pronunțat și a stabilit că lipsesc scutiri de ordin religi- &lang=1&id=346901 (data vizitei: 01.12.2018) os sau de altă natură în privința vaccinării profilacto- 14. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc rii sistematice a copiilor, considerăm că niciun copil &lang=1&id=378070 (data vizitei: 01.12.2018) din Republica Moldova nu poate fi privat, pentru 15. http://www.dex.ro/con%C8%99tiin%C8%9B% C4%83 (data vizitei: 01.12.2018) niciun motiv, de dreptul său fundamental de a 16. http:/www.rki.de/DE/Content/infekt/EpidBull/Ar- primi o educație și de a fi implicat în procesul de chiv/2015/Ausgaben/34_15.pdf învățământ la care are dreptul constituțional. Tot- 17. https://bucovinaprofunda.wordpress.com/2015/10/04/ odată, considerăm că merită a fi luată în considerație vaccinarea-si-ruleta-ruseasca-nu-pot-fi-obligatorii-federatia-pro- vita-ortodoxa-scrie-iarasi-ministrului-sanatatii-despre-vaccina- și Convenția Europeană pentru protecția drepturilor rea-obligatorie-vaccinarea-obligatorie-pune-in-pericol-sanata- omului şi a demnității ființei umane față de aplicațiile tea-c/#_ftn1 biologiei și medicinei (Convenția privind drepturile 18. https://www.nvic.org/nvic-vaccine-news/july-2018/ze- omului și biomedicina)[3]care în articolul 2 prevede ro-tolerance-vaccine-laws-in-america.aspx#_edn33 (data vizitei: 01.12.2018) expres că „Interesul și binele ființei umane trebuie să 19. Judecătorii care au examinat sesizarea avocatului par- primeze asupra interesului unic al societății sau al lamentar Anatolie Munteanu sunt: Alexandru Tănase, Valeria științei.” De aici rezultă că nu poate fi invocat bine- Șterbeț, Petru Railean, Victor Puşcaş, Elena Safaleru şi Dumitru le public pentru a prejudicia o persoană, or vaccinarea Pulbere. 20. Alexandru Tănase, Valeria Șterbeț și Petru Railean forțată sau condiționată prejudiciază un grup minoritar 21. Cazul Boffa and Others v. San Marino, https://hudoc. al societății care este lipsit de protecție și căruia trebu- echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-88051%22], (data ie să i se respecte și libertatea de conștiință. Și, chiar vizitei: 01.12.2018). dacă prin Hotărârea Curții Constituționale a Republi- 22. În prezent, Codul Educației prevede ca metodă alterna- tivă de învățare doar instruirea la domiciliu care se organizează cii Moldova din 30 octombrie 2018 se indică că co- pe o perioadă de timp determinată pentru copiii şi elevii care, din pii nevaccinați pot beneficia de metode alternative de cauza problemelor de sănătate sau a unei dizabilităţi, sunt lipsiţi învățare, de facto, această prevedere nu are un suport temporar de posibilitatea de a se deplasa, art. 35, Codul nr. 152 legislativ[22], urmând ca instituțiile de resort să ofere o din 17.07.2014 al educației, Publicat la 24.10.2014 în Monitorul Oficial Nr. 319-324. soluție reală în vederea asigurării acestui drept. INFORMAȚIE DESPRE AUTOR: Referințe bibliografice Alina IORDACHESCU, 1. Constituția Republicii Moldova cu modificări la data de doctorandă, USM 25 iulie 2003 e-mail: [email protected] 2. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de tel: 069801205 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 10 decem- brie 1948 3. Convenția nr. 1997 din 04.04.1997 pentru protecția drep- INFORMATION ABOUT THE AUTHOR: turilor omului şi a demnității ființei umane față de aplicațiile bi- Alina IORDACHESCU, ologiei și medicinei (Convenția privind drepturile omului și bio- PhD student, medicina), Publicată în 01.01.2009 în Tratate Internationale, Nr. 43. State University of Moldova 4. Legea nr. 125-XVI din 11 mai 2007 privind cultele religi- e-mail: [email protected] oase și părțile lor componente, Publicată la 17.08.2007 în Moni- tel: 069801205 torul Oficial Nr. 127-130, art. 4

18 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Drept internațional

CZU: 341.1

CONFLICTUL ARMAT INTERN ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL UMANITAR

Ion FRUNZE, dr. în drept, USEM

Acest articol analizează esența conflictelor armate non-internaționale și standardele juridice internaționale care trebuie respectate de părțile implicate. Actualitatea temei investigate în articol reiese din constatarea că problema conflictelor ar- mate şi a păcii este problema fundamentală a vieții contemporane. Scopul cercetării reiese din actualitatea temei investigate și constă în cercetarea complexă a conceptului de conflict armat, care este un fenomen social foarte complex, din cauza multitudinii de caracteristici. Cuvinte cheie: conflicte armate, conflicte non-internaționale.

THE INTERNAL CONFLICT ARMED IN INTERNATIONAL HUMAN RIGHTS

Ion FRUNZE, Phd in Law, dr., UESM

This article examines the essence of non-international armed conflicts and international legal standards to be respected by involved parties. The actuality of the topic investigated in the article results from the finding that the problem of armed conflicts and peace is the fundamental issue of contemporary life. The purpose of the research is based on the actuality of the investigated topic and consists in the complex research of the concept of armed conflict, which is a very complex social phenomenon due to the multitude of characteristics. Keywords: armed conflicts, non-international conflicts.

Introducere: Actualitatea temei investigate reie- mitor condiţii, în acţiuni violente sau război. O altă se din constatarea că problema conflictelor armate şi definiţie a noțiunii a fost sugerată pe cale jurispruden- a păcii este problema fundamentală a vieții contem- ţială, de către Tribunalul Penal Internaţional pentru porane. Conflictele armate actuale, violenţa oarbă şi Fosta Iugoslavie, considerându-se a fi conflict armat actele de terorism, reprezintă ameninţări grave la si- „…orice recurgere la forţa armată între state sau la guranţa, securitatea şi pacea locuitorilor planetei. violenţă armată îndelungată între autorităţile guver- Scopul cercetării noastre reiese din actualitatea namentale şi grupuri armate organizate sau între ase- temei investigate și constă în cercetarea complexă a menea grupuri într-un stat”. conceptului de conflict armat, care este un fenomen Noțiunea de conflict armat intern/neinternaţional social foarte complex, din cauza multitudinii de carac- este calificată, conform Art. 3 comun Convențiilor teristici, motiv pentru care analizarea acestuia trebuie de la Geneva, prin excludere de la conflictul armat făcută din perspectivă multidisciplinară. Una dintre internațional, drept „…conflict armat neprezentând dimensiunile principale ale conflictului armat o repre- un caracter internaţional şi ivit pe teritoriul uneia din- zintă modul de reglementare juridică la nivel interna- tre Înaltele Părţi Contractante…”, asimilând acestuia ţional, în raport cu fiecare etapă istorică a omenirii. războaiele civile, religioase, de eliberare națională Problematica tradiţională şi fundamentală a Dreptu- împotriva dominației coloniale, de schimbare a regi- lui Internaţional Umanitar trebuie abordată coroborat murilor politice şi de secesiune. [20] cu realităţile lumii contemporane, încercând o dublă Reflecții și rezultate:La ora actuală, conflictul ar- soluţionare a faptelor concrete, atât din perspectiva mat comportă patru tipuri, respectiv: conflictul armat necesităţilor militare, cât şi din cea a umanismului. internaţional, conflictul armat intern/neinternaţional, Conflictul armat este definit drept o stare de neîn- conflictul armat destructurat/de identitate și conflictul ţelegere, dezacord sau ciocniri de interese antagonice armat intern devenit internaţional/internaţionalizat. între părţi adverse, care a degenerat, ca urmare a anu- [20] aprilie 2019 19 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

O atenţie deosebită merită conceptul de conflict flictului armat intern” în dreptul internaţional umani- armat propus în această decizie şi anume: „Un con- tar. Înfiinţat în scopul urmăririi penale a indivizilor flict armat există atunci când este o aplicare a forţei pentru încălcări grave ale dreptului umanitar, TPI armate între statele sau de violenţă prelungită între are competenţa ratione materiae asupra crimelor de autorităţile guvernamentale şi grupuri armate orga- război, crime împotriva umanităţii şi genocidului. În nizate sau între astfel de grupuri în interiorul unui cauza Procurorul vs. Tadić, Camera de Apel a Tribu- stat”. [4, p. 170] nalului a definit, în primul rând, contururile „conflic- Descrierea conflictului armat reprezintă o dezvol- tului armat intern” în sensul prevederilor Convenţii- tare semnificativă a dreptului internaţional umanitar. lor de la Geneva. În acest context savantul C. Greenword a notat: „de- La 2 octombrie 1995, Camera de Apel a TPI în finiţiile conflictului armat intern şi internaţional sunt cauza Tadić a emis Decizia asupra petiţiei apărării de o importanţă considerabilă. Niciunul dintre aceşti privind apelul preliminar cu privire la competenţa ju- termeni nu sunt definiţi în Convenţiile de la Geneva diciară. Contextul acestei decizii a fost procesul asu- sau alte acorduri aplicabile. Întrucât există o litera- pra lui Duško Tadić, un sârb bosniac acuzat de crime tură vastă cu privire la definiţia de „război” în drep- împotriva umanităţii, încălcări grave ale Convenţiilor tul internaţional, conflictul armat a fost întotdeauna de la Geneva şi încălcări ale cutumelor de război în considerat o noţiune pur factuală şi au existat câteva temeiul art. 2, 3 şi 5 din Statutul TPI. [13] încercări de a-l defini sau chiar a-l descrie”. [7, p. Abordarea acestei probleme privind competenţa 104] Tribunalului de a-l judeca pe Tadić pentru crime de În mod cert definiţia clarifică pragul distinctiv al război a impus ca Tribunalul , în temeiul art. 3 din situaţiilor de conflict armat noninternaţional în drep- Statutul TPI, să determine existenţa conflictului -ar tul internaţional umanitar, divizând, în linii mari, con- mat. diţiile situaționale (cele care determină existenţa unui Această problemă preliminară priveşte situaţia conflict armat, spre deosebire de situaţiile de tulburări din Bosnia şi Herţegovina din aproximativ 24 mai interne). Definiţia indică un prag care este în mod clar până în 30 august 1992, perioadă în care a fost pre- mai mic decât cel impus de art. 1, al. 1 din Protocolul tinsă comiterea de către Tadić a crimelor de război, Adiţional II. inclusiv omoruri, violuri şi maltratarea prizonierilor. Un mare aport în dezvoltarea conceptuală a adus [4, p. 118] P. Rowe, care a menționat: „definiţia cumulează pro- Camera de Apel a interpretat definiţia expusă în blema gradului de intensitate a acţiunii armate ne- decizia asupra cauzei Tadić ca fiind un „test” pentru cesare pentru ca un conflict armat să existe şi natura existenţa conflictului armat şi, prin urmare, pentru unui astfel de conflict. În contextul definiţiei Came- aplicabilitatea art. 3 comun. rei de Apel, aceasta din urmă este mai largă decât Însă, după părerea noastră, conceptul de conflict cea din Protocolul Adiţional II, care nu include un armat noninternaţional creat prin definiţie este mult conflict armat între grupuri organizate în cadrul unui mai larg, decât cel considerat de către elaboratorii stat”. [15, p. 697] Convenţiilor de la Geneva, deoarece formularea din Potrivit opiniei S. Boelaert-Suominen, consilier definiţie este, fără îndoială, autoritară comparativ cu juridic al Oficiului Procurorului, „…definiţia conflic- cea din art. 3 comun. tului armat sugerată de Camera de Apel acoperă nu Conceptual, definiţia se focusează pe două aspecte doar exemplele clasice de: a) un conflict armat între ale conflictului: organizarea părţilor conflictului și două sau mai multe state şi b) un război civil între un intensitatea conflictului. stat, pe de o parte, şi o entitate nonstatală pe de altă Criteriile prestabilite referitoare la art. 3 comun, parte. Aceasta cuprinde în mod clar o a treia situaţie sunt nivelul de organizare a părţilor la conflict şi in- - c) un conflict armat în care nu este implicat niciun tensitatea ostilităţilor. În ceea ce priveşte cerinţa de partid de guvernământ, pentru că două sau mai multe intensitate, este important să se ia în considerare evo- entităţi nonstatale luptă reciproc”. [3, p. 633 - 634] luţia care a avut loc în dreptul internaţional umanitar, Trebuie de menționat, că deosebit de semnificativă după elaborarea Convenţiilor de la Geneva, în speci- pentru dezvoltarea conceptului conflictului armat cu al, de la înfiinţarea Tribunalelor Penale Internaţionale caracter neinternaţional revine părții definiţiei, care pentru Rwanda şi fosta Iugoslavie. se referă la „violenţa armată prelungită între auto- Analiza celor două aspecte ale conflictelor armate rităţile guvernamentale şi grupuri armate organizate internaţionale oferă o bază pentru determinarea exis- sau între astfel de grupuri în interiorul unui stat”. tenţei unui conflict armat şi, prin urmare, a aplicabili- Jurisprudenţa Tribunalului Internaţional Penal tăţii dreptului internaţional umanitar. pentru fosta Iugoslavie (TPI) a stabilit definiţia „con- Cu toate acestea, după cum a menţionat Idi Gapa-

20 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE rayi, „determinarea a ceea ce constituie violenţă ar- Pentru ca situaţia să fie calificată ca un conflict- ar mată „prelungită” şi un grup armat „bine organizat” mat, ostilităţile trebuie să fie de o intensitate suficientă necesită o analiză specifică a faptelor fiecărui caz în şi părţile implicate în conflict trebuie să fie organizate parte” . [6, p. 43] Un punct de vedere similar a fost într-o măsură mai mare sau mai mică. Pentru cauza expus de către Camera de Apel a Tribunalului Militar Milošević, Camera a recurs la o evaluare a Armatei Internaţional pentru fosta Iugoslavie care precizează de Eliberare din Kosovo (AEK) ca şi un grup armat că „faptul, dacă un conflict îndeplineşte criteriile art. organizat. 3 comun, urmează să fie decis de la caz la caz”. [12] În evaluarea nivelului de organizare în AEK, Ca- Organizarea părţilor mera a găsit „suficiente dovezi care indică că AEK Cerinţa de organizare pentru caracterizarea con- este o forţă militară organizată, cu o structură ofi- flictului armat a fost evidenţiată într-un număr de oca- cială de comandă, cu sediu, cu zone de operare de- zii de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. semnate şi cu capacitatea de a procura, transporta şi Acordul de la Sevillia cu privire la organizarea activi- distribui arme”. [14] tăţilor internaţionale ale componentelor Crucii Roşii Dovezile utilizate în regula 98 bis a Deciziei asu- Internaţionale şi Mişcarea Semilunii Roşii afirmă că pra cauzei Milošević au fost citate în hotărârea Came- „un conflict armat există atunci când acţiunea arma- rei II în cauza Procurorul vs Limaj. [14, p. 90] tă are loc între două sau mai multe părţi şi reflectă un Hotărârea Camerei în cauza Limaj a detaliat mo- minimum de organizare”. [1] dul în care AEK se califică drept „un grup armat orga- Art. 3 comun nu defineşte termenul „parte la con- nizat” în sensul formulării din cauza Tadić. În evalua- flict”. În cazul unui conflict armat internaţional, părţi- rea nivelului de organizare în acest grup armat, a fost le, în principiu, pot fi doar statele, dar în situaţia con- pus un accent considerabil pe rolul Stafului General flictelor armate ne-internaţionale este mai puţin clar, ca organism principal de conducere al AEK. Funcţi- că în astfel de cazuri, cel puţin, una dintre părţi la ile acestui organism includeau numirea comandanţi- conflict nu este un stat. lor zonei, furnizarea de arme, emiterea declaraţiilor Consensul general al opiniei experţilor este că politice şi a comunicatelor, distribuţia regulamentelor grupurile armate care luptă împotriva unui guvern AEK către unităţi, autorizaţia de acţiune militară şi trebuie să aibă un grad minim de organizare şi disci- repartizarea sarcinilor persoanelor fizice în cadrul or- plină - suficiente pentru a le permite să respecte drep- ganizaţiei. [4, p. 123] Potrivit Camerei, natura organi- tul internaţional umanitar - pentru a fi recunoscută ca zată a AEK a fost demonstrată, de asemenea, de mo- o parte la conflict. [2] dul în care membrii Stafului General au fost implicaţi În mod similar, în comentariul „Elemente ale în negocieri cu reprezentanţii Comunităţii Europene crimelor de război în conformitate cu Statutul de la şi ai misiunilor străine cu sediul în Belgrad. Roma al Curţii Penale Internaţionale” se indică fap- Capacitatea de a recruta, antrena şi dota noi mem- tul că părţile „ar trebui să fie organizate într-o măsu- bri a fost, de asemenea, citată ca dovadă a nivelului ră mai mare sau mai mică” pentru ca o situaţie să se de organizare în cadrul AEK. Deţinerea de arme, in- califice ca fiind una de conflict armat. [5] În timp ce clusiv mortiere de artilerie şi lansatoare de rachete, decizia asupra cauzei Tadić nu defineşte ce constituie au fost dovezi suplimentare relevante pentru această un “grup armat organizat”, indicatori în acest sens au cerinţă. Evaluând probele, Camera în cauza Limaj a fost prevăzuţi de jurisprudenţa ulterioară. conchis că „până la sfârşitul lunii mai 1998 AEK po- Decizia asupra petiţiei de achitare (Decizia Mi- seda în mod suficient caracteristicile unui grup armat lošević regula 98 bis) emisă în cauza Procurorul vs organizat, capabil să se implice într-un conflict armat Milošević subliniază condiţiile indicative ale nivelu- intern”. [14, p. 134] lui de organizare necesar pentru ca un grup armat să Astfel, analiza AEK în calitate de „grup armat or- fie calificat drept „organizat” în baza definiţiei Tadić. ganizat” de către Cameră relevă o serie de indicatori [4, p.123] importanţi pentru punerea în aplicare a definiţiei din Contextul regulei 98 bis a Deciziei priveşte cauza cauza Tadić. Totuşi este important de apreciat, având procesului Slobodan Milošević pentru crime, inclusiv în vedere natura complexă a conflictului armat nonin- încălcări ale legilor sau cutumelor de război comise ternational, că fiecare situaţie trebuie să fie examinată în Kosovo. [11] Aşa cum încălcarea legilor sau cu- în parte. tumelor de război nu poate avea loc în absenţa unui Intensitatea ostilităţilor. conflict armat, Camera de Apel a examinat situaţia Ca şi în cazul organizării părţilor, noţiunea de din Kosovo, pentru a constata dacă la momentul pre- „conflict armat prelungit” necesită analiza şi- inter tinselor încălcări cerinţele definiţiei Tadić au fost în- pretarea fiecărui caz în parte. După cum notează An- deplinite. thony Cullen, „definiţia conflictului armat este deter- aprilie 2019 21 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE minată într-un mod abstract şi faptul, dacă o situaţie le pot fi agregate pentru a determina dacă ostilităţile întruneşte sau nu criteriile art. 3 comun, urmează a fi sunt prelungite, va depinde de relaţiile dintre părţile decis în fiecare caz în parte”. [4, p. 124] nonstatale”. [20, p. 248] Necesitatea de a lua în considerare fiecare situ- Gradul de intensitate necesar pentru existenţa unui aţie în parte este, de asemenea, evidenţiată de către conflict armat a fost examinat în Decizia Milošević, Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului regula 98 bis. Cerinţa intensităţii a fost evaluată focu- în cauza Tablada: „Cea mai dificilă problemă în ce sându-se pe durata sau natura prelungită a conflictului priveşte aplicarea art. 3 comun nu este extremitatea şi pe gravitatea ciocnirilor armate, [8, p. 28] pe răs- superioară a spectrului violenţei domestice, ci mai pândirea conflictului asupra teritoriului, pe creşterea degrabă cea inferioară. Linia care separă o situaţie numărului de forţe guvernmentale trimise în Kosovo de tulburări interne deosebit de violente de „cel mai şi pe tipul armamentului folosit. [8, p. 30 - 31] mic”nivel al conflictului armat consacrat în art. 3, În evaluarea intensităţii violenţei armate pe durata poate fi uneori neclară şi, prin urmare, deloc uşor de unei perioade diferite a conflictului din Kosovo, TPI determinat. În cazul confruntării cu o astfel de situ- în cauza Limaj a folosit o abordare similară cu cea aţie, este necesară o analiză obiectivă a faptelor în aplicată în cauza Milošević. [8, p. 26 – 32] Gravitatea fiecare caz particular”. [15, p. 153] ciocnirii armate, mobilizarea trupelor de către guvern, Este util să se ia în considerare definiţia Tadić ca felul de arme utilizate, distrugerea proprietăţii, depla- un mijloc de a clarifica acest prag de aplicare a drep- sarea populaţiei locale şi existenţa victimelor [11] au tului internaţional umanitar. Este clar că intensitatea fost evidenţiate în calitate de condiţii indicative ale necesară pentru existenţa unui conflict armat este su- intensităţii ostilităţilor. În evaluarea intensităţii ostili- perioară tulburărilor interne şi tensiunilor. Este clar, tăţilor, Camera de Judecată a subliniat, de asemenea, de asemenea, că ostilităţile nu trebuie să ajungă la nivelul violenţei armatei între părţile la conflict şi ire- amploarea „unor operaţiuni militare susţinute şi re- levanţa scopului pentru care părţile au luptat. [17, p. zistente”. Problema este una de clarificare a intensită- 180] ţii necesare pentru calificarea situaţiei ca fiind una de Această declaraţie a Camerei de Judecată indică conflict armat. irelevanţa jus ad bellum în determinarea existenţei După cum susţine savantul A. Cullen, această in- unui conflict armat. Acesta este un punct important de tensitate depinde de interpretarea termenului „prelun- reţinut. Guvernele au fost cunoscute ca negând apli- git”. Nivelul violenţei armate asociat cu acest termen cabilitatea dreptului internaţional umanitar pe motive determină aplicabilitatea dreptului internaţional uma- de a nu recunoaşte cauza unui grup armat organizat. nitar atunci când este îndeplinită şi condiţia unui grup Trebuie subliniat, în legătură cu asemenea cazuri, că armat organizat. [4, p. 124] existenţa unui conflict armat este determinată pe baza În ce priveşte utilizarea termenului „prelungit”, S. unor criterii obiective şi nu pe judecata subiectivă a Boelaert-Suominen comentează că decizia Camerei oricărei dintre părţile la conflict. [4, p. 125] de Apel pare să indice că acest lucru implică elemen- După cum a notat Camera de Judecată a TPI în cau- tul timp. Jurisprudenţa Tribunalului indică faptul că za Akayesu: „Ar trebui subliniat faptul că constatarea termenii „violenţă armată prelungită” ar trebui să fie intensităţii unui conflict noninternational nu depinde interpretaţi într-un mod flexibil şi că termenul „pre- de judecata subiectivă a părţilor la conflict. Este ne- lungit” nu poartă acelaşi înţeles ca şi termenul „susţi- cesar să se amintească faptul că cele patru Convenţii nut”. În consecinţă, nu există nicio obligaţie ca ope- de la Geneva, precum şi cele două Protocoale, au fost raţiunile militare să fie efectuate într-un ritm susţinut adoptate, în primul rând, pentru a proteja victimele sau continuu. [3, p. 634] şi potenţialele victime de conflicte armate. În cazul În mod similar, B. Thahyib-lie şi O. Swaak-Gold- în care aplicarea dreptului internaţional umanitar ar man stipulează că: „Condiţia de lungă durată este în- depinde numai de hotărârea discreţionară a părţilor deplinită atunci când ostilităţile sunt extinse în timp implicate în conflict, în majoritatea cazurilor ar exis- şi includ evenimente care pot fi atribuite conflictului. ta o tendinţă de minimalizare a conflictului de către Faptul, dacă sunt sau nu ostilităţile de „lungă dura- părţile acestuia. Astfel, pe baza unor criterii obiec- tă”, este evaluat prin referire la întreaga perioadă de tive, atât art. 3 comun, cât şi Protocolul Adiţional II la iniţierea ostilităţilor până la încetarea acestora. În se vor aplica după ce a fost constatată existenţa unui timp ce examinarea naturii „prelungite” a ostilităţi- conflict armat intern care întruneşte criteriile respec- lor ar putea fi destul de simplă într-un conflict armat tive prestabilite”. [10] neinternaţional clasic, aceasta este mai problematic Unele studii prevăd un prag numeric de decese dacă mai multe părţi nestatale sunt implicate. Măsu- pentru recunoaşterea unei situaţii ca fiind una de con- ra, în care ostilităţile dintre mai multe părţi nonstata- flict armat. Anuarul Institutului International Peace

22 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Research de la Stockholm stabileşte un prag nume- aplică în toate cazurile de ocupaţie „chiar dacă ocupa- ric de o mie de decese legate de luptă, [24] în timp ţia nu întâlneşte nicio rezistenţă armată”. [20] ce Departamentul Uppsala de Cercetări ale Păcii şi Având în vedere că existenţa ostilităţilor nu este Conflictelor stabileşte un prag de douăzeci şi cinci de o condiţie necesară pentru un conflict armat inter- decese legate de luptă. [20, p. 629] naţional, este clar că pragul de aplicabilitate asociat Aceste praguri numerice sunt considerate a fi unor astfel de situaţii este diferit de cel al conflictelor nepotrivite într-un context juridic pentru o serie de armate noninternaţionale. Orice analogie între cele motive. În primul rând, accentul este pus doar pe nu- două praguri, prin urmare, trebuie să fie atent califi- mărul de decese şi criteriul de organizare a actorilor cată. Deşi există o suprapunere considerabilă în stan- nonstatali este trecut cu vederea. În al doilea rând, dardele cutumiare ale dreptului internaţional aplica- numărul de decese care survin în marea majoritate a bil conflictelor internaţionale şi neinternaţionale, este conflictelor armate reprezintă doar o parte din numă- important să se recunoască modul în care astfel de rul total de victime. În al treilea rând, prevederea unui situaţii sunt caracterizate. Primul se manifestă, în ge- prag numeric ar stabili o restricţie nejustificată pri- neral, ca o „recurgere la forţa armată de către state”, vind aplicarea art. 3 comun şi altor norme cutumiare în timp ce ultimul poate fi caracterizat în funcţie de de drept internaţional umanitar. Protecţia, care ar pu- nivelul organizării grupelor armate şi de intensitatea tea fi acordată de dreptul internaţional umanitar, nu se ostilităţilor. va mai aplica la multe situaţii, în special, în primele Concluzii: În contextul celor expuse, prezintă in- etape ale ostilităţilor sau în cazuri de mică intensitate teres afirmaţiile cercetătorului V. Gamurari care ajun- a conflictului armat. După cum a notat Jean Pictet, ge la concluzia că „... practica internaţională, fără „respectul datorat personalităţii umane, nu este mă- îndoială, este orientată spre reducerea diferenţelor surat prin numărul victimelor”. [9, p. 27] dintre dreptul aplicabil de către părţile la un conflict Ca o condiţie pentru determinarea existenţei con- internaţional şi cel aplicabil unui conflict armat in- flictului armat, intensitatea ostilităţilor este un ele- tern. Urmând acest curs, organismele internaţionale ment important pentru punerea în aplicare a dreptului nu trebuie să tindă spre alinierea completă a acestor internaţional umanitar. În timp ce condiţiile care ates- două tipuri de conflicte. E de preferat să fie adopta- tă intensitatea conflictelor armate noninternaţionale te acele reguli şi principii care sunt relevante pentru sunt de multe ori similare cu cele ale conflictelor in- situaţiile specifice conflictelor interne, precum şi pen- ternaţionale, este de remarcat faptul că pragul de apli- tru părţile acestor conflicte, inclusiv grupuri armate care a dreptului internaţional umanitar pentru primul de opoziţie”. este distinct diferit de cel din urmă. Deoarece o realitate a timpului sunt aşa-numitele O stare de conflict armat internaţional se poate ”conflicte interne internaţionalizate” care reprezintă spune că există în absenţa ostilităţilor în cazurile conflictele armate neinternaţionale transformate în ocupaţiei militare. O situaţie în care două sau mai conflicte cu caracter international, în general, ca ur- multe state sunt considerate „în război”, de aseme- mare a intervenţiei unui alt stat prin intermediul unui nea, se califică drept conflict armat internaţional în grup rebel local, fie prin propriile sale forţe armate. absenţa ostilităţilor. Art. 2 comun celor patru Con- Determinarea existenţei unui astfel de conflict poa- venţii de la Geneva din 1949 defineşte aplicabilita- te fi dificilă din cauza confidenţialităţii oricărei in- tea lor în astfel de situaţii. Acesta prevede că fiecare formaţii cu privire la aceste operaţiuni militare, dar convenţie se aplică în toate cazurile de război decla- şi din cauza sensibilităţii politice a unei asemenea rat sau de orice alt conflict armat care poate apărea determinări[20]. între două sau mai multe dintre părţile contractante, Iată de ce, în concluzie, este necesar de menționat chiar dacă starea de război nu este recunoscută de că indiferent de tipul conflictului armat, cadrul juri- unul dintre aceştia. dic intern al statelor ar trebui să fie elaborat în co- Convenţia se va aplica, de asemenea, la toate ca- respundere cu multitudinea instrumentelor juridice zurile de ocupaţie totală sau parţială a teritoriului unei internaţionale în acest domeniu pentru ca să asigure o Înalte Părţi Contractante, chiar dacă aşa-zisa ocupa- protecţie adecvată a drepturilor omului. ţie nu întâlneşte nicio rezistenţă armată. Aşa cum o Studiul efectuat ar putea aduce o contribuţie declaraţie de război, în sine, este suficientă pentru a substanţială raportându-ne la necesitatea obiectivă aduce în vigoare Convenţiile de la Geneva, este clar privind baza conceptuală a Dreptului Internaţional că cerinţa intensităţii nu trebuie să fie relevantă pentru Umanitar, deoarece pacea, securitatea, siguranţa vii- determinarea statutului unui conflict armat iniţiat în torului depind de un singur lucru, şi anume, aplicarea acest fel. Este de remarcat, de asemenea, că al doilea şi respectarea întotdeauna a Dreptului Internaţional paragraf al art. 2 subliniază faptul că Convenţiile se Umanitar. aprilie 2019 23 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Bibliografie 11. Prosecutor vs Milošević, et al. Second Amended In- dictment, Case No. IT-99–37-PT, 16 October 2001. http:// 1. Agreement on the Organisation of the Internatio- www.un.org/icty/indictment/english/mil-2ai011029e.htm nal Activities of the Components of the International Red 12. Prosecutor vs Musema, Judgment and Sentence, Cross and Red Crescent Movement, 322 International Re- Trial Chamber I, Case No. ICTR-96-13-A, 27 January view of the Red Cross, 1998, p. 159. http://www.icrc.org/ 2000, p. 251. http://www.icty.org/.../ Musema%20Deci- web/eng/siteeng0.nsf/iwpList74/ sion%20on%20Request%20for%20Transfer.doc 2. Armed Conflicts Linked to the Disintegration of 13. Prosecutor vs Tadić (Case No. IT-94–1-AR72), 14 State Structures: Preparatory Document drafted by the December 1995, Tadić Jurisdiction Decision. http://liti- International Committee of the Red Cross for the First gation-essentials.lexisnexis.com/.../app?. Periodical Meeting on International Humanitarian Law, 14. Prosecutor vs. Limaj et al. (Trial Judgment), IT- Geneva, ICRC, January 1998. http://www.icrc.org/web/ 03-66-T, International Criminal Tribunal for the former eng/siteeng0.nsf/html/57JPLQ Yugoslavia (ICTY), 30 November 2005, par. 90. http:// 3. Boelaert-Suominen S. The Yugoslavia Tribunal and www.unhcr.org/refworld/docid/48ac17cc2.html the Common Core of Humanitarian Law Applicable to all 15. Rowe P. The International Criminal Tribunal for Armed Conflicts. In: Leiden Journal of International Law Yugoslavia: The Decision of the Appeals Chamber on the 13. Cambridge University Press, 2000, p. 619 - 653. Interlocutory. In: Appeal on Jurisdiction in the Tadic Case. 4. Cullen A. The concept of non-international armed ICLQ 45. 1996, p. 691- 701. http://www.swedenabroad. conflict in international humanitarian law. New York: com/SelectImage/47067/YB06mini.pdf Cambridge University Press, 2010. 238 p. 16. Site-ul oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 5. Dormann K. War crimes under Rome Statute of http://www.un.org. the International Criminal Court, with a special Focus on 17. Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţiona- the Negotiations on the Elements of Crimes. Max Planck Yearbook of United Nations Law. 2003, Volume 7, p. 341 le adoptat la 17.07.1998 (U.N. Doc. A/CONF.183/9*). - 407. http://untreaty.un.org/cod/icc/statute/romefra.htm 6. Gaparayi I. The Milošević Trial at the Halfway Sta- 18. SIPRI Yearbook 2006: Armaments, Disarmament ge: Judgement on the Motion for Acquittal. In: Leiden Jo- and. International Security. http://www.swedenabroad. urnal of International Law. 2004, issue 4, vol. 17, p. 737 com/SelectImage/47067/YB06mini.pdf - 766. 19. Wallensteen P., Sollenberg M. Armed Conflict 7. Greenwood C. The Development of International 1989-2000. In: Journal of Peace Research. September Humanitarian Law by the International Criminal Tribunal 2001, 38 (5), p. 629 - 644. for the Former Yugoslavia. In: Year Book of United Nati- 20. https://spodas.unap.ro/revista/index.php/revista/ar- ons Law. 1998, vol. 2, p. 97 - 140. ticle/viewFile/326/302 8. Milošević Trial Chamber Decision on Motion for Judgment of Acquittal (Milošević Rule 98bis Decision) Case No. IT-02-54-T, 16 June 2004, p. 28. DESPRE AUTOR 9. Pictet Jean. Commentary on the Additional Protoco- ABOUT AUTHORS ls of 8 June 1977 to the Geneva Conventions of 12 August 1949. Geneva / Dordrecht: International Committee of the Ion FRUNZE, Red Cross / Martinus Nijhoff Publishers, 1986. 1647 p. dr. în drept, USEM 10. Prosecutor vs Akayesu (Trial Judgement), ICTR- Phd in Law, dr., UESM 96-4-T, International Criminal Tribunal for Rwanda, 2 September 1998. http://www.69.94.11.53/.../Akayesu/jud- e-mail: [email protected] gement/.../index.htm

24 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Teoria statului și dreptului

CZU: 342.731 DESPRE LIBERTATEA RELIGIOASĂ ȘI REGIMUL EI JURIDIC. CONSIDERAŢII ŞI EVALUĂRI

Prof. univ. dr. D.H.C. Nicolae V. DURĂ, Universitate Ovidius din Constanţa, România, Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Membru al Academiei Naţionale a Georgiei

În textul unor instrumente (documente) internaționale, care au forța lui „Jus cogens”, libertatea religioasă este enumerată – după cum era şi firesc – după libertatea de gândire și libertatea de conștiință. Or, în textul constituțional al unor State ale lumii, noţiunea de libertate religioasă a fost fie eliminată, fie inclusă în conţinutul libertăţii de conștiință, aşa după cum s-a procedat prin Legea din 9 decembrie 1905 din Franţa, care făcea referinţă expresă doar „la liberté de conscìence”, în temeiul căreia era garantat „liberul exerciţiu al Cultelor” (religioase) (Art. 1). Textele principalelor instrumente internaționale ne adeveresc însă faptul că cele trei libertăți (de gândire, de conştiinţă şi de religie) trebuie percepute și definite ca având propria lor identitate, conținut și regim juridic, şi că liberul exerciţiu al Cultelor religioase nu poate fi identificat cu „libertatea religioasă”, întrucât aria sa de manifestare este mult mai largă. Ca atare, în paginile acestui studiu am adus câteva corective şi unele precizări lămuritoare în privința regimului lor juridic, şi, ipso facto, al statutului lor constituţional. Cuvinte-cheie: libertatea religioasă, libertatea de conştiinţă, instrumente internaţionale, texte constituţionale.

ABOUT RELIGIOUS FREEDOM AND ITS LEGAL FRAMEWORK. CONSIDERATIONS AND EVALUATIONS

In the international instruments, which have the force of Jus cogens, the freedom of religion is naturally associated with the freedom of thought and the freedom of conscience. But, in the constitutional text of some world states, the freedom of Religion was either eliminated, or included in the content of the liberty of conscience, following thus the example provided for by the Law of December 9, 1905, in France, which referred exclusive only to the freedom of conscience, by which, it was guaranteeing “the free exercise of the Cults” (religious) (Article 1). However, the texts of the main international instruments reveal expressly that the three freedoms (of thought, of con- science and of religion) has to be perceived and defined as having their own identity, content and legal status, and that the guarantee of the free exercise of religious can’t be identified with the religious liberty, since its sphere of manifestation is wider. Consequently, in our study, we have brought some corrective and clarifying explanations regarding their legal regi- me, and ipso facto, their constitutional status. Keywords: freedom of religion, freedom of conscience, international instruments, constitutional texts.

ntroducere: Că dreptul la libertatea Cultelor De exemplu, în literatura occidentală, de speci- Ireligioase a fost recunoscut încă din Antichitate alitate, se afirmă că „sub inspiraţia gândirii liberale ne-o atestă în chip peremptoriu atât Decretul împă- continuatoare a filosofiei Luminilor, care face din li- ratului Cirus „cel Mare” al Persiei (559 - 529 î. Hr.), bertatea individuală principiul şi fundamentul ordinii privind dreptul evreilor de a-şi exprima şi manifesta sociale, în 1914 majoritatea statelor renunţaseră deja public Crezul lor religios, monoteist [1, p. 231-242], să mai impună prin lege unitatea de credinţă: liberta- cât şi edictul de la Milan [2, p. 923-930] al lui Con- tea de conştiinţă era recunoscută, iar cea a cultelor era stantin cel Mare, din anul 313, în temeiul căruia – admisă sau începea să fie tolerată” [3, p. 175]. printre „Religiones licitte” (Religiile permise) – s-a Sub impactul acestei „gândiri liberale” – care se numărat şi Religia creştină. dorea continuatoarea „filosofiei Luminilor” – se pre- De-a lungul secolelor, libertatea de Religie avea să gătea însă materializarea dezideratului ca „libertatea fie însă nu numai percepută şi definită diferit, dar să credinţelor religioase” să fie eliminată din tradiţiona- cunoască şi forme diferite de manifestare, ca, de exem- lul şi clasicul triumvirat al libertăţilor: de gândire, de plu, libertate deplină, toleranţă, limitare sau restrângere conştiinţă şi de religie, fapt care s-a produs de altfel a conţinutului ei juridic, raportarea acesteia la liberta- prin Revoluţia franceză din anul 1789. tea de conştiinţă, şi, în fine, interzicerea ei totală. Această gândire liberală a filosofiei Luminilor – aprilie 2019 25 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE care a făcut ca libertatea religioasă din majoritatea (Preambul), şi, implicit, din anul 1791, când a fost Statelor europene să fie – după afirmaţia unor jurişti publicată prima Constituţie a Republicii franceze - francezi – de-abia tolerată în anul 1914, s-a datorat care a trecut textul Declaraţiei din 1789 ca Preambul într-adevăr Revoluţiei franceze din anul 1789, care a al textului ei - lumea a cunoscut o nouă abordare şi eliminat de fapt din peisajul juridic noţiunea de liber- definire a drepturilor şi a libertăţilor omului – inclu- tate religioasă. siv al dreptului la libertatea religioasă – de unde şi Conţinutul de bază: Într-adevăr, în „Declaraţia necesitatea de a face o prezentare şi o evaluare – fie Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului”, din anul ea şi succintă – a textului principalelor norme ale le- 1789, nu se face referinţă la libertatea religioasă, ci gislaţiei internaţionale şi naţionale. doar la „drepturile omului şi ale cetăţeanului” (les În primul rând, trebuie învederat faptul că, în prin- droits de l’homme et du citoyen), pe care „Adunarea cipalele instrumente internaționale privind drepturile Naţională” a Franţei le recunoştea şi le declara „sous omului [7], noțiunea de „libertate religioasă” o aflăm les auspices de l’Étre suprème” [4] (sub auspiciile Fi- inclusă în sintagma „Dreptul la libertatea de gândire, inţei supreme) (sic). conștiință, religie sau credință religioasă”, care a fost În aceeaşi Declaraţie se făcea însă referinţă expre- de altfel preluat tale-quale și în Constituțiile Statelor să la „drepturile naturale ale Omului” (les droit natu- U.E., inclusiv în Constituția României (cf. Art. 29). rels de l’Homme), recunoscute ca fiind „inalienabile În Constituțiile unor State ale lumii nu se mai face şi sfinte” (inaliénables et sacrés), şi, printre acestea însă referinţă expresă la libertatea de gândire și la li- drepturi, era menţionată la loc de frunte „la liberté bertatea de religie, ci doar la libertatea de conștiință de l’Homme” (libertatea Omului) (Art. 2), fără să fie [8, p. 147-170], astfel încât nu s-ar mai putea vorbi specificat conţinutul sau felul ei, ci aceasta se definea despre un triumvirat al libertăților, ci doar de o mono- – grosso modo – doar în termenii folosiţi odinioară libertate, și anume de libertatea de conștiință. Or, ma- de jurisconsulţii romani, adică „alterum non laedere” tricea acestor libertăți este tocmai libertatea religioasă (să nu vatămi pe altul) (Ulpianus) [5, lb. I, 3]. Într- [9, p. 15-24], de unde și sporirea deciziilor Curții de adevăr, în Declaraţia din 1789 se preciza „expressis la Strasburg privind necesitatea afirmării „autonomiei verbis” că „libertatea constă în a face tot ceea ce nu Bisericii” și, ipso facto, a protejării acestei libertăți vatămă pe altul (tout ce qui ne nuit pas à autrui) ...” „... not only of the forum internum, but also of the fo- (Art. 4). rum externum” [10, p. 54] (nu doar în forul ei intern, În textul aceleiaşi Declaraţii – care a avut şi are ci și în cel extern). De altfel, în textul acelorași instru- încă un impact destul de mare printre politologii, ju- mente internaționale, care au forța lui „jus cogens”, se riştii, sociologii şi filosofii lumii seculare – se face afirmă în mod expres faptul că fiecare dintre cele trei referinţă şi la „les opinions religieuses” (opiniile reli- libertăți dau naștere altor libertăți, de unde, deci, şi gioase), adăugându-se însă precizarea că „nimeni nu obligativitatea ca fiecare dintre cele trei libertăți să fie trebuie să fie hărţuit pentru opiniile sale, chiar religi- percepută și definită ca fiind de sine stătătoare, având oase, cu condiţia ca manifestările lor să nu tulbure or- propria ei identitate, propriul ei conținut și propriul ei dinea publică stabilită prin Lege” (Art. 10). Or, aceas- statut juridic [11, p. 153-192]. tă referinţă la „ordinea publică” avea să fie reiterată Într-unul dintre aceste instrumente internaționale, „ad litteram” nu numai în textul din prima Constituţie publicat în anul 1981, se prevedea, de exemplu, faptul a Republicii franceze, adică din anul 1791, ci şi în cel că acest drept la „libertatea de Religie” include „ur- al unor Constituţii ale Statelor moderne. mătoarele libertăți: a) De a organiza servicii divi- Trebuie de asemenea precizat şi reţinut faptul că, ne și de a se reuni într-o anumită Religie sau Credință, în prima Constituţie a Republicii franceze, din anul și de a stabili și menține locuri în aceste scopuri; b) 1791, se face însă referinţă doar la „libertatea oricărui De a stabili și menține instituții caritabile și umanita- om ... de a exercita cultul religios (d’exercer le culte re corespunzătoare; c) De a produce, dobândi și folosi religieux) de care aparţine” (Tit. I, 3) [6], care presu- într-o măsură corespunzătoare articolele și materia- punea de fapt asigurarea libertăţii de a aparţine la un lele necesare legate de ritualuri și obiceiuri ale unei Cult religios. Cu alte cuvinte, era deci vorba de liber- Religii sau credințe; d) De a scrie, produce și răspândi tatea de Cult religios, care nu se poate însă substitui publicații relevante în acest domeniu; e) De a propo- dreptului la libertatea religioasă, în al cărei areal şi vedui o Religie sau o credință în locuri potrivite aces- conţinut intră de fapt şi libertatea de Cult religios. tor scopuri; f) De a solicita și primi ajutoare financiare Or, şi acest lucru învederează faptul că din 26 au- voluntare și alte contribuții de la persoane individuale gust 1789, când a fost prezentată această „Déclarati- și instituții; g) De a pregăti, numi, alege sau desemna on solenelle” (Declaraţie solemnă) de „reprezentanţii prin succesiune conducători potriviți, după cerințele poporului francez, constituiţi în Adunarea naţională” și standardele fiecărei Religii sau credințe; h) Dea

26 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE respecta zilele de odihnă și de a celebra sărbătorile Cele două libertăți, id est, de Conștiință și de Reli- și ceremoniile în acord cu preceptele unei religii sau gie”, erau deci asociate sub umbrela aceluiași „Drept”, credințe; i) De a stabili și menține comunicări cu per- care „include libertatea oricui de a-și menține sau de soane individuale și comunități în probleme de religie a-și schimba Religia sau credințele, și libertatea de și credințe la nivel național și internațional” [12]. a-și profesa sau disemina religia sau credințele, fie in- Sub aspect juridic, dreptul de a avea și mărturisi dividual, fie împreună cu alții, în public sau în privat” public o Credință religioasă sau o convingere religi- (Art. 12 al. 1). oasă se manifestă sub următoarele aspecte: Aceeași Convenție interzice ca cineva „să fie su- a) Libertatea oricărei persoane de a avea şi măr- biectul unor restricții care ar putea să afecteze liber- turisi public o credință religioasă [13, p. 122-127] tatea lui de a menține sau de a schimba Religia sau „... fără a implica libertatea de a refuza valabilitatea Credințele lui” (Art. 12 al. 2). Și, pentru a nu lăsa loc unor prevederi legislative imperative, sprijinindu-se de interpretări „pro domo”, autorii Convenției Ame- pe obiecții, decurgând din anumite convingeri religi- ricane a drepturilor omului din anul 1969 au ținut oase” [14, p. 298]. să precizeze – în deplină consonanță cu prevederile b) Libertatea de a nu avea o credință religioasă sau principalelor instrumente internaționale în materie o convingere religioasă, în temeiul căreia nicio per- – că „libertatea de a-ți manifesta propria Religie și soană nu poate fi obligată să participe „la Cult sau alte Credință poate fi subiectul doar al unor limitări prevă- activități religioase împotriva voinței sale” [15]. zute de Lege, și care sunt necesare pentru protejarea c) Dreptul oricărei persoane de a-și schimba Re- siguranței publice, ordinei publice, sănătății publice, ligia sau convingerea religioasă, care presupune însă Moralei sau Drepturilor și Libertăților altora” (Art. 12 eliminarea oricărei forme de intoleranță, de prozeli- al. 3). tism și de discriminare [16, p. 45-64] bazată pe pro- Cât priveşte noţiunea de „Morală”, trebuie spus că pria credință religioasă. nu era vorba despre o Morală cu un conţinut religios, d) Dreptul oricărei persoane de a-și manifesta con- ci despre „Morala publică” sau „Morala socială” [19, vingerile religioase, individual sau colectiv, public sau p. 221-222] (colectivă şi individuală), dar, în niciun într-un cadru privat, care, „... în opinia Curții Europe- caz nici despre „Etică”, aşa după cum mai găsim – ne, ..., include și dreptul de a încerca să-l convingi încă, din nefericire, – menţionat în textele unor Con- pe aproapele tău” [14, p. 298]. Dar, acest drept de a-l stituţii ale unor State europene. convinge pe aproapele tău nu trebuie să se manifeste Convenția Americană a prevăzut de asemenea „prin presiuni abuzive ce iau forma unei hărțuiri sau a faptul că „părinții sau tutorii” au „dreptul de a asigura unui abuz de putere” [14, p. 298]. copiilor o educație religioasă și morală conformă cu e) Dreptul oricărei Comunități religioase de a dis- propriile lor convingeri (religioase) (in accord with pune „de posibilitatea de a-și asigura propria protecție their own convictions) (Art. 12 al. 4). De data aceasta, jurisdicțională, pe cea a membrilor săi și a bunurilor era desigur vorba despre o „Morală” ale cărei precep- sale și, îndeosebi, a personalității sale juridice, în ca- te aveau un conţinut eminamente religios, adică pro- zul în care conform dreptului intern doar Cultele re- priu Religiei părinţilor sau tutorilor respectivi. cunoscute pot fi practicate” [14, p. 299]. Prin Decizia nr. 669, din 12 noiembrie 2014, Curtea f) Dreptul la libertatea de a-ți mărturisi credința constituțională a României preciza și ea că „... inclu- Religiei tale, adică Crezul Bisericii tale, – individual derea Religiei ca disciplină școlară, parte a trunchiu- sau colectiv, în public sau în privat, – și de a-ți mani- lui comun, nu reprezintă eo ipso o problemă de natură festa propria credință prin Cultul liturgic și prin for- a genera nerespectarea libertății conștiinței, ...”, și că ma de organizare și conducere a Cultului tău religios „prevederile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 84/1995 și [17, p. 290-311]. Acest drept la libertatea religioasă art. 18 al. 1 din Legea 1/2011 reprezintă o consacra- implică însă nu numai libertatea unei persoane „de re a dispozițiilor constituționale ale art. 32 al. 7 ...” a-și schimba Religia” sau credința sa religioasă, ci și [20]. Or, după afirmația deja îndătinată în literatura de aceea de a o propovădui oricărei persoane fără limite specialitate, - de limbă română - Libertatea religioasă sau constrângeri, indiferent de ce natură ar fi acestea. ar avea un „conținut juridic” care „se exprimă în trei În „Convenția Americană a Drepturilor Omului” dimensiuni”, și anume prin „libertatea de gândire, li- [18] – adoptată la San José (Costa Rica) la 22 noiem- bertatea de conștiință și libertatea de Religie” [14, p. brie 1969 – se făcea referință expresă doar la „the ri- 297], dar că „libertatea de religie” trebuie percepută ght to freedom of Conscience and Religion” (dreptul „ca aspect de conținut al libertății de conștiință, ...” la libertatea de conștiință și de religie), nu și la „the [14, p. 297]. right to freedom of Thinking” (cf. Art. 12), adică la Unii juriști au constatat de altfel faptul că, în Româ- „dreptul la libertatea de Gândire”. nia, Curtea Constituțională are „o jurisprudență con- aprilie 2019 27 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE tradictorie în special în privința garantării libertății de Prin urmare, trebuie să facem o distincție clară în- conștiință înțeleasă ca libertate religioasă. Astfel, în tre cele două „identități” sau „libertăți” ale persoanei anul 2012 a statuat că dispozițiile normative privind umane, și anume libertatea de conștiință și libertatea obligativitatea învățământului religios în școli nu con- religioasă, care fac parte din drepturile naturale ale travin libertății de conștiință garantată de dispozițiile omului [23, p. 213-233], fiind astfel preexistente con- art. 29 din Constituție”. Dar, „... printr-o decizie din sacrării lor în legile pozitive. De altfel, „nu legea este noiembrie 2014 încă nepublicată, ... Deciziile Curții aceea care determină și dă conținut libertăților indi- Constituționale sunt o înfrângere morală a justiției, viduale și drepturilor fundamentale, ci, invers, legiti- dar o victorie a libertății conștiinței ...” [14, p. 309], mitatea oricărei legi decurge direct din modul în care care se exprimă „... nu în relația cu lumea materială libertățile și drepturile fundamentale, preexistente, supusă determinismului și cauzalității naturale și im- sunt reflectate în norma juridică” [14, p. 303]. plicit tuturor precarităților existențiale, ci prin rapor- Aceeași Convenție prevede că Statul trebuie să tare la universul valoric autentic ce decurge în mod asigure oricărei persoane care aparține unei minorități firesc din relația de iubire a omului față de Dumnezeu naționale și „libertatea de Religie” (Art. 8). De altfel, și față de semeni” [14, p. 310]. atât Statele membre ale Consiliului Europei – din care De asemenea, s-a remarcat faptul că atât „în sfe- face parte și România – cât și celelalte state semnata- ra politică”, cât și în cea „juridică”, în documentele re ale acestei Convenții-cadru, trebuie să ia „... măsuri internaționale și interne se poate constata „o anumită în domeniul educației și al cercetării, pentru a încura- rezervă sau reținere în a recunoaște și garanta în mod ja cunoașterea culturii, istoriei, limbii și religiei atât absolut libertatea de conștiință în raport cu tradițiile ale minorităților naționale, cât și ale majorității” (Art. de cultură și religie ale statelor. Cu titlu de exemplu 12 al. 1), de unde și obligativitatea Statelor U.E. și a ne referim – scria Judecătorul Marius Andreescu – la celorlalte State semnatare ale acestei Convenții de „a refuzul politicienilor de a consemna în tratatele con- facilita contactele dintre elevi și profesori ai diferite- stitutive ale Uniunii Europene identitatea cultural lor comunități” (Art. 12 al. 2), inclusiv deci între cei creștină a țărilor membre ale acestei organizații, sau ai comunităţilor majoritarilor şi cei ai comunităţilor unele decizii ale Curții europene a Drepturilor Omu- minoritarilor. lui, dar și ale Curții Constituționale, care interpretea- Printre altele, actualul Șef al Secretariatului de ză dispozițiile normative privind libertatea religioasă Stat pentru Culte, din România, recunoștea faptul că aplicate cultului creștin, învățământului religios sau „... regimul comunist a instituit un control strict al simbolurilor de credință ortodoxe, în mod restrictiv vieții religioase și a căutat să excludă cu totul Cultele sau condiționat, eludând astfel tradițiile religioase ale religioase din viața publică, obligându-se să se limi- poporului român, importanța religiei, cu deosebire or- teze la rolul lor liturgic” [24, p. 271]. todoxe pentru formarea morală a omului și mai ales Conştient poate şi de faptul că în România, din caracterul absolut, necondiționat al libertății religioa- epoca aceea, Cultele religioase au fost excluse din se, singurele limite fiind legate de cerințele respectării „viaţa publică”, Legiuitorul român a redactat şi publi- demnității omului, a spiritului de toleranță inter con- cat o lege organică privind regimul juridic al Cultelor fesional și a principiilor legii morale unanim accepta- religioase din România (cf. Legea 489/2006), în care te de spiritul comun al bunului simț” [14, p. 305]. a fost prevăzut „expressis verbis” tocmai libertatea Articolul 9 din Convenția Europeană a Drepturilor religioasă pe care regimul totalitar o exclusese din Omului prevede obligativitatea respectării „forului in- Cetate, chiar dacă precizarea statutului juridic al aces- tern” al oricărei persoane [21, p. 9-27], de unde, deci, teia lasă încă de dorit [25, p. 141-152]. Într-adevăr, și „... obligația statului de a nu exercita niciun fel de în exprimarea autorilor Legii 489/2006 [26, p. 37-54] constrângere la nivelul conștiinței individului” [14, p. (Legea Cultelor din România), libertatea religioasă 306], fiindcă, într-adevăr, încă din epoca romanilor se „cuprinde (sic.) dreptul oricărei persoane „de a avea ştia că „de internis non judicat praeter”! sau nu o religie și a și-o manifesta în public sau parti- În Convenția cadru pentru protecția minorităților cular”, „precum și libertatea de a-și păstra sau schim- naționale – publicată de Consiliul European în ziua ba credința religioasă” (Art. 2 al. 1). Cu alte cuvinte, de 1 februarie 1995 [22] – se prevede de asemenea libertatea religioasă ar „cuprinde” doar „dreptul”, cât faptul că „o societate pluralistă și cu adevărat demo- și „libertatea” unei persoane de a avea sau schimba cratică” trebuie să respecte și „identitatea religioasă a propria credință religioasă (Cf. Art. 5 al. 1 din Legea fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale 489/2006). ...” din „... cadrul Statului de drept, cu respectarea Din această definiție pe care legiuitorul român a integrității teritoriale și a suveranității naționale, ...” dat-o Libertății religioase, rezultă deci că, în percepția (Preambul). sa, „dreptul” și „libertatea” sunt unul și același lucru

28 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE atunci când avem de-a face cu „libertatea religioasă”. (Art. 3 al. 1), adică a convingerilor religioase a aces- Se pare însă că această percepție eronată se datorează tora, aşa după cum prevede de altfel în mod expres şi faptului că autorii acestei legi nu au făcut referință Dreptul internaţional [30, p. 240-248]. nici la „jus divinum” și nici la „jus naturale” [27, p. În România, Secretariatul de Stat pentru Culte – 517-524], pe temeiul cărora o ființă umană sau o per- care se află sub coordonarea Prim-Ministrului – este soană are atât „dreptul”, cât și „libertatea” de a avea definit nu numai ca „principala instituție a Statului „propriile convingeri” religioase și de a-și mărturisi o care se ocupă de relațiile dintre stat și culte”, dar și credință religioasă. „garantul libertății religioase și al parteneriatului Trebuie, de asemenea, remarcat şi învederat fap- Stat-Culte” [24, p. 273], şi a cărei „misiune” „este, pe tul că, în temeiul Legii 489/2006, acest „drept” al de o parte, – ne precizează chiar conducătorul aces- unei persoane „nu se referă la o „credință religioa- teia – garantarea drepturilor și libertăților care țin de să”, ci la o „religie” (sic), a cărei libertate este explicit conștiință și religie, dreptul de a aparține sau nu unei condiționată nu doar de „propriile convingeri „religi- comunități de credință religioasă, dreptul părinților oase”, ci și de „prevederile prezentei legi” (sic). De de a-și educa copiii potrivit propriilor convingeri reli- altfel, legiuitorul român condiționează dreptul unei gioase sau filosofice” [24, p. 273]. „persoane” de a-și manifesta „credința religioasă” Fără îndoială, pentru cei care împărtăşesc şi măr- conform „prevederilor prezentei legi atât în structuri turisesc o Credinţă religioasă, un astfel de „Secreta- religioase cu personalitate juridică, cât și în struc- riat” ar trebui să fie în primul rând garantul dreptului turi fără personalitate juridică” (Art. 5 al. 1), adică părinţilor de a-şi educa copiii potrivit propriilor „cre- în cadrul „cultelor și asociațiilor religioase” (structuri dinţe religioase”, şi nu doar al propriilor „convingeri cu personalitate juridică) și al grupărilor religioase” religioase”, dacă dorim într-adevăr să vorbim despre (structuri fără personalitate juridică) (Art. 5 al. 2). „dreptul la libertatea de Religie” [31, p. 833-838], sau Legea 489 din 28 decembrie 2006 (Legea Culte- despre „libertatea Religiei” şi „Dreptul la libertatea lor) [28] prevede că „Statul român respectă și garan- religioasă” [32, p. 831-838]. tează dreptul fundamental la libertatea de gândire, Printre principalele atribuții ale Secretariatului de de conștiință și religioasă al oricărei persoane de pe Stat pentru Culte se numără și „elaborarea și aplicarea teritoriul României, potrivit Constituției și Tratatelor de politici publice în domeniul vieții religioase; ...; internaționale la care România este parte” (Art. 1 al. supervizarea respectării libertății religioase și mani- 1). Aşadar, în acest articol din Legea Cultelor se face festarea aplicării actelor normative în vigoare privind referință doar la dreptul la libertatea religioasă, nu şi libertatea religioasă; ...; reprezentarea Statului român la dreptul la libertatea Cultelor religioase ci doar la în plan internațional, pe probleme care privesc liber- regimul juridic al acestora, despre care face referinţă tatea religioasă și relațiile stat-culte; ...” [24, p. 273]. expresă în Articolul următor (doi). Nu trebuie însă ignorat faptul că legitimitatea unei Într-adevăr, în conformitate cu prevederile acestei libertăți nu decurge din prevederea unei Legi sau a Legi, „privind libertatea religioasă și regimul general unei norme juridice, ci a Legii morale naturale, care al Cultelor” [29, p. 279-290], „libertatea religioasă oferă acesteia posibilitatea ca „libertatea omului” cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de să poată „contrazice legea”, dar „legea” să nu poată a adopta o religie, de a și-o manifesta în mod indi- „contrazice libertatea omului” [14, p. 303]. Că doar vidual sau colectiv, în public sau în particular, prin libertatea determinată de „Legea morală naturală” practicile și ritualurile specifice cultului, inclusiv prin [33, p. 158-173] este o libertate autentică, care nu educație religioasă, precum și libertatea de a-și păstra este prevăzută sau garantată de o normă juridică, ne-o sau schimba credința religioasă” (Art. 2 al. 1). confirmă de altfel și faptul că în textul instrumentelor Conform Articolului 2 al. 2, din Legea nr. juridice internaționale, privind drepturile și libertățile 489/2006, „libertatea” unei persoane „de a-și mani- omului, se precizează „expressis verbis” că „statele festa credința religioasă poate face obiectul unor „re- recunosc drepturi și libertăți fundamentale”. Ca ata- strângeri ... prevăzute de lege”. Aceste „restrângeri” re, Statele respective „le construiesc normativ și nu le sunt considerate de legiuitorul român drept „măsuri impun ca un dat juridic” [14, p. 303]. necesare într-o societate democratică pentru securita- Încă din Antichitate, este cunoscut şi faptul că ori- tea publică, protecția ordinii, a sănătății sau a moralei ce fel de „libertate” determinată de Lege implică și o publice ori pentru protejarea drepturilor și libertăților formă de constrângere, și, ipso facto, unele limitări fundamentale ale omului”. ale formelor de manifestare ale conținutului ei, fiindcă În fine, aceeași Lege prevede că „părinții sau tuto- „... orice lege juridică, prin esența sa, este o formă de rii au dreptul exclusiv de a opta pentru educația religi- limitare și de restrângere sau condiționare a libertății oasă a copiilor minori conform propriilor convingeri” omului” [14, p. 303]. Nu este de altfel surprinzător aprilie 2019 29 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE faptul că şi textele constituţionale fac referinţă expre- În loc de Concluzii: Din evaluarea unor aserţiuni să şi la „restrângerea exerciţiului unor drepturi sau vehiculate în literatura de specialitate, privind liberta- libertăţi” (Art. 53 din Constituţia României; Art. 54 tea religioasă şi regimul ei juridic, am putut constata din Constituţia Republicii Moldova), cu precizarea că următoarele realităţi: a) „Libertatea de conștiință” nu „exerciţiul” acestor drepturi sau libertăţi „poate fi re- face parte din categoria de „Drepturi private” (Polle- strâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după grino Rossi), ci din cele „social-politice”; b) „Liber- caz, ...” (Art. 53 al. 1 din Constituţia României), şi tatea de conștiință” este percepută și afirmată de unii dacă aceste „restrângeri ... corespund normelor una- constituționaliști și cu sensul de „libertate religioasă”, nim recunoscute ale Dreptului internaţional ...” (Art. exprimată în termenii de „posibilitate a cetățeanului 54 al. 2 din Constituţia Republicii Moldova). ... de a împărtăși sau nu o credință religioasă ...”; c) Despre conținutul juridic al libertății de conștiință, „Libertatea de conștiință” nu aparține „omului”, ci s-a spus că a fost „denumit uneori și libertatea gândi- doar „cetățeanului”, care are deci și dreptul „de a-și rii” [14, p. 297], de care beneficiază deopotrivă „atât exprima public o anumită concepție despre lumea în- credincioșii, cât și „agnosticii, scepticii sau persoanele conjurătoare”, de unde și catalogarea ei în categoria neutre” [34], de unde și substituirea libertății de gândi- „drepturilor social-politice”; d) libertatea de conşti- re cu libertatea de conștiință. Or, aceeași confuzie voi- inţă „include libertatea religioasă”, fiindcă aceasta ar tă s-a făcut și între libertatea de conștiință și libertatea avea „o ofertă largă” (E. S. Tănăsescu). religioasă. De exemplu, în Legea Cultelor din Rusia, Din aceleaşi considerații și evaluări – fie şi suc- adică în „Legea federală, nr. 105-Fz, din 26 Septem- cinte – pe care le-am făcut în paginile acestui studiu brie 1997, printre altele se face referință expresă la „... juridic - atât pe baza analizei hermeneutice a textu- drepturile omului și ale cetățeanului și la libertatea de lui unor instrumente internaționale, ca, de exemplu, conștiință și credință” (Art. 2 al. 2) [35]. Cu alte cuvin- Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, din te, în această Lege a Cultelor se face de fapt referință anul 1789, Declaraţia drepturilor omului din anul doar la libertatea de conștiință, chiar dacă la aceasta a 1948, Convenţia europeană a drepturilor omului din fost asociată și libertatea religioasă, sau „The freedom anul 1950, Declarația cu privire la eliminarea tuturor of faith” (Libertatea de credință) (Preambul). formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe În aceeași Lege se precizează de altfel faptul religie sau credință (25 noiembrie 1981), Convenția că prevederile ei „... corespund cu reglementările Americană din 22 noiembrie 1969 etc., cât şi al tex- Constituției Federației Ruse” și cele ale „Codului tului unor Constituții naţionale (Franţa, România, Civil al Federației Ruse” (Art. 2 al. 1). Așadar, şi în Rusia și Republica Moldova) și Legi ale Cultelor re- Rusia, atât în textul constituțional și al Codului civil, ligioase din România (Legea 489/2006) și din Rusia cât și în cel din Legea Cultelor, libertatea religioasă (26 septembrie 1997), - s-a putut învedera faptul că nu apare cu o identitate proprie, ci doar ca parte inte- atât sintagma „libertatea religioasă”, cât şi regimul grantă din conținutul libertății de conștiință, aşa după ei juridic, nu sunt încă bine precizate în literatura de cum este de altfel, uneori, cazul şi în textele legislati- specialitate, de unde și necesitatea ca atât Legiuitorul ve ale României şi ale altor state. Oricum, nu trebuie internațional, cât și cel național, să-i identifice şi să-i ignorat sau ocultat faptul că reducerea statutului juri- precizeze conținutul și formele sale de manifestare, dic al libertății religioase la unul cu caracter asociativ fiindcă această libertate – cu temei în „Jus naturale” s-a produs – pentru prima dată – în Constituția pro- – a fost şi rămâne matricea tuturor libertăților [37, p. mulgată în Franţa în anul 1791, ca produs al ideolo- 129-151], inclusiv deci a celor două libertăți, adică giei Revoluției franceze din anul 1789, împropriată în libertatea de gândire și de conştiinţă. mare parte şi de Revoluţia bolşevică. Unii constituționaliști din Republica Moldova aso- Referinţe bibliografice ciază și ei libertatea religioasă la trunchiul comun al libertății de conștiință, pe care o includ în categoria 1. N. V. Dură, The Right to Freedom of Religion du- „drepturilor social-politice” [36]. De altfel, conform ring of Emperors Cyrus “the Great” (559-529 BC) and Alexander “the Great” (336-323 BC). În: Studii filosofice, definiției dată de Domniile lor, „libertatea conștiinței Tomul I, nr. 2, 2015, p. 231-242. este posibilitatea cetățeanului Republicii Moldova de 2. N. V. Dură, C. Mititelu, The State and the Church a avea și de a-și exprima public o anumită concepție in IV-VI Centuries. The Roman Emperor and the Christi- despre lumea înconjurătoare, de a împărtăși sau nu an Religion. În: SGEM Conference on Political Sciences, o credință religioasă, de a aparține unui anumit Cult Law, Finance, Economics & Tourism, vol. I, 2014, Albena, p. 923-930. religios, de a îndeplini sau nu ritualul cerut de acea 3. R. Rémond, Religie şi societate în Europa. Secula- credință, posibilitatea limitată în exercițiul ei numai de rizarea în secolele al XIX-lea şi XX (1780-2000), trad. G. rațiunile de ordine ca atare de către legiuitor” [36]. Sfichi, Ed. Polirom, Iaşi, 2003.

30 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

4. Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen ception of “Creationism” and “Evolutionism”. Contributi- de 1789, Preambul, apud http://www.conseil-constituti- ons of “Christian Philosophy”. În: Philosophical-Theologi- onnel.fr/conseil-constitutionnel/francais/la-constitution/ cal Reviewer, no. 4, 2014, p. 9-27. la-constitution-du-4-octobre-1958/declaration-des-droits- 22. Publicată în Monitorul Oficial, Pt. I, nr. 82/din de-l-homme-et-du-citoyen-de-1789.5076.html 04/05/1995. 5. Justiniani Institutiones. 23. N. V. Dură, Loi morale, naturelle, source du Droit 6. Constituion de 1791, apud http://www.conseil- naturel et de la Morale chrétienne. În: La morale au crible constitutionnel.fr/conseil-constitutionnel/francais/la-con- des religions (Studia Arabica XXI), coord. M. Th. Urvoy, stitution/les-constitutions-de-la-france/constitution-de- Éditions de Paris, 2013, p. 213-233. 1791.5082.html 24. V. Opaschi, Statul și Cultele religioase în România: 7. N. Dură, C. Mititelu, Principii şi norme ale Dreptu- un model european. În: Dialogul religiilor în Europa unită, lui Uniunii Europene privind drepturile omului şi protec- edit. de I. Badea-Guéritée, Al. Ojică, Ed. Adenium, Iaşi, ţia lor juridică, Ed. Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2015. 2014. 25. N. V. Dură, C. Mititelu, The right to Freedom of Re- 8. N. V. Dură, The Right to the “Freedom of Consci- ligion in the Jurisprudence of the European Court. În: Jour- ence”, Legal Basis for the Educational and Missionary Ac- nal of Danubius Studies and Research, vol. IV, nr. 1/2014, tivity of Religious Denominations. În: Ecumeny and Law, p. 141-152. vol. 5, 2017, p. 147-170. 26. N. V. Dură, The Law no. 489/2006 on Religious 9. N. V. Dură, The Right to Religion. Some Conside- Freedom and General Regime of Religious Cults in Roma- rations of the Principal International and European Juridi- nia. În: Dionysiana, II (2008), nr. 1, p. 37-54. cal Instruments. În: Religion and Equality. Law in conflict, 27. N. V. Dură, The Right and its Nature in the Percepti- Edited by W. Cole Durham, Jr. And D. Thayer, New York, on of the Roman Jurisprudence and of the Great Religions 2016, p. 15-24. of the Antiquity. În: Rethinking Social Action. Core Valu- 10. M. J. Valero Estarellas, State Neutrality, Religion, es, coord. A. Sandu et all., Medimond, Bologna, 2015, p. and The Workplace in The Recent Case Law of the Euro- 517-524. pean Court of Human Rights. În: Religion and Equality. 28. Publicată – cu unele modificări și completări – în Law in conflict, Edited by W. Cole Durham, Jr. And D. Thayer, New York, 2016, p. 54. Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 26 Mai 11. N. V. Dură, The European juridical thinking, con- 2014. cerning the human rights, expressed along the centuries. 29. N. V. Dură, Proselytism and the Right to Change În: Acta Universitatis Danubius. Juridica, nr. 2/2010 (VII), Religion: The Romanian Debate. În: Law and Religion in p. 153-192. the 21st Century. Relations between States and Religious 12. Declarația cu privire la eliminarea tuturor formelor de Communities, Edited by S. Ferrari and R. Cristofori, Ash- intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau credință, gate Publishing Limited, England, 2010, p. 279-290. Art. 6 (Proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Uni- 30. N. V. Dură, Provisions of International Law on the te prin Rezoluția 36/55 din 25 noiembrie 1981) http://alte- Parents’ Right to Provide their Children with a Religious ra.adatbank.transindex.ro/pdf/4/009Declaratia%20cu%20 Education. În: The fundamentals of our spirituality, Ba- privire%20la%20eliminarea.pdf tumi, 2018, p. 240-248. 13. C. Mititelu, Europe and the Constitutionalization 31. C. Mititelu, About the Right to the Freedom of Reli- Process of EU Member States. În: “Ovidius” University gion. În: Rethinking Social Action. Core Values, coord. A. Annals, Economic Sciences Series Volume XIII, Issue 2, Sandu et all., Medimond, Bologna (Italia), 2015, p. 833- 2013, p. 122-127. 838. 14. M. Andreescu, Principii și valori constituționale, 32. N. V. Dură, C. Mititelu, The Freedom of Religion Ed. Universul Juridic, București, 2016. and the Right to Religious Freedom. În: SGEM Conferen- 15. Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului ce on Political Sciences, Law, Finance, Economics & Tou- (Strasburg), din 9 mai 1989 A 187. rism, vol. I, 2014, Albena, p. 831-838. 16. N. V. Dură, Rules of national and international law 33. N. V. Dură, Law and Morals. Prolegomena (I). În: prohibiting all forms of discrimination based on religion Acta Universitatis Danubius. Juridica, nr. 2/2011, p. 158- or religious belief. În: Annales Canonici, 12 (2016), p. 45- 173. 64. 34. Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului 17. N. V. Dură, Legea nr. 489/2006 privind libertatea (Strasburg), din 20 septembrie 1994, A. 295. religioasă şi regimul general al Cultelor religioase din Ro- 35. Federal Law no. 125 Fz of September 26, 1997 of mânia. În: Biserica Ortodoxă şi Drepturile omului: Para- the Freedom of Conscience and Religious Associations, digme, fundamente, implicaţii, Ed. Universul Juridic, Bu- apud http://host.uniroma3.it/progetti/cedir/cedir/Lex-doc/ cureşti, 2010, p. 290-311. Ru_l_1997.pdf 18. American Convention on Human Rights (http:// 36. T. Cârnaţ, Curs de drept constituțional (https:// www.cidh.org/basicos/english/basic3.american%20con- dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-consti- vention.htm). tutional/capitolul-17-clasificarea-drepturilor-si-libertati- 19. H. L. Hart, Conceptul de drept, Ed. Sigma, Chişi- lor-fundamentale-ale-omului/). nău, 1999. 37. N. V. Dură, Drepturile şi libertăţile omului în gân- 20. Curtea Constituțională. Decizia nr. 669 din 12 no- direa juridică europeană. De la „Justiniani Institutiones” la iembrie 2014, apud https://www.ccr.ro/files/products/ „Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa”. În: Ana- Decizie_669_2014.pdf lele Universităţii Ovidius. Seria: Drept şi Ştiinţe Adminis- 21. N. V. Dură, The “Man” and His Creation in the Per- trative, nr. 1, 2006, p. 129-151. aprilie 2019 31 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

CZU: 340(37) REGLEMENTĂRI ALE DREPTULUI ROMAN, PRIVIND INSTITUŢIA CĂSĂTORIEI, EXPRIMATE ŞI COMENTATE ÎN “DECRETUM GRATIANI”

Conf. univ. dr. Cătălina MITITELU, Universitatea Ovidius din Constanţa, România

„Jus romanum antiquum” (Vechiul drept roman) ne-a lăsat nu numai un ansamblu de reglementări sau norme juridice, în privinţa instituţiei căsătoriei, ci şi o doctrină juridică unică, exprimată prin acele celebre „precepte” (praeceptae) ale ju- risconsulţilor romani (Gaius, Modestin, Ulpianus, Tribonian etc.). Aceste reglementări – prevăzute în normele Dreptului roman – le regăsim exprimate şi comentate şi de celebrul jurist şi canonist italian, Graţian, în monumentala sa Colecţie juridică publicată în anul 1140 şi care a rămas cunoscută în istoria dreptului european sub numele de „Decretum Gratiani”. În paginile acestui studiu, cititorul se va întâlni nu numai cu bogăţia de idei oferită de tezaurul juridic al vechiului Drept roman, privind instituţia Căsătoriei, ci şi cu contribuţia meritorie pe care a adus-o Graţian în adaptarea şi explicitarea conţi- nutului acestuia în spiritul doctrinei juridice a epocii sale. Cuvinte-cheie: dreptul roman, istoria dreptului european, instituţia căsătoriei, colecţie juridică

REGULATIONS OF ROMAN LAW, ON THE INSTITUTION OF MARRIAGE, EXPRESSED AND COMMENTED IN “DECRETUM GRATIANI”

„Jus romanum antiquum” (The Old Roman Law) left us not only a set of regulations or legal rules regarding the insti- tution of marriage, but also a unique legal doctrine, expressed by those famous „praeceptae” of the jurists Romans (Gaius, Modestin, Ulpianus, Tribonian, etc.). These regulations - which are stipulated in the norms of Roman law - we find them expressed and commented also by the famous Italian jurist and canonist, Gratian, in his monumental Legal Collection published in 1140 and which it remained known in the history of European law under the name „Decretum Gratiani”. In the pages of this study, the reader will meet not only the richness of ideas offered by the legal thesaurus of the old Roman law concerning the institution of Marriage, but also the praiseworthy contribution that Gratian has brought to the adaptation and to the commentary of its content in the spirit the legal doctrine of his time. Keywords: the Roman law, the history of European law, the institution of marriage, the legal collection

ntroducere: În Dreptul roman, instituţia Căsă- „matrix-cis” (femelă, mamă, născătoare, izvor, origine Itoriei a fost exptimată prin trei cuvinte, şi anu- etc.) şi adjectivul „matrimonalis” (matrimonial). me: nuptiae (arum), coniugium (ii) sau conubium (i) şi În „Decretul” [3, p. 36-37] său - redactat între anii matrimonium (ii) [1, p. 1087-1405]. 1140-1170 - Graţian (sec. XII) a folosit şi el aceiaşi Prin cuvântul „nuptiae-arum” – care iniţial însem- termeni pentru a defini căsătoria, şi anume, „nuptias”, na „drum”, „împreunare” – romanii au dat expresie „matrimonium” şi „coniugium” [3, p. 134-135], pe realităţii stabilite în urma consimţământului reciproc care i-a preluat însă din textele acelui „vetus jus” [4, al celor doi soţi – bărbat şi femeie – de a merge pe p. 147-159], adică al vechiului Drept roman, dar prin acelaşi drum pe tot restul vieţii lor. intermediul acelui „Corpus Juris Romanum” al împă- Acest consimţământ era sacralizat prin ritualul li- ratului Justinian [1, vol. I, p. CXXIII] (527-565), care, turgic săvârşit în Templu de către deservenţii acestuia. în secolul al XI-lea, avea să circule – în numeroase De obicei, acest ritual a fost perceput şi definit prin manuscrise – şi în Occident (Roma, Bologna etc.). cuvântul „Nuptiae” (Nuntă), de unde şi substantivul În lucrările lor, jurisconsulţii romani – care au cre- „nuptu-us” (văl de mireasă). Acest văl – purtat de mi- at acel „Jus romanum” clasic – disting între „iustas reasă cu ocazia ritualului liturgic săvârşit în Templu nuptias” (căsătorii legitime) şi „nefaris nuptias” [5, p. – este de altfel şi astăzi prezent în ritualul căsătoriei 26-27] (căsătorii nelegitime), şi fac precizarea că des- religioase. pre „iustas nuptias” se poate vorbi doar atunci când Prin cuvântul „coniugium” romanii au înţeles „co- „cives romanii” (cetăţenii romani) se căsătoresc „se- niugium corporis atque animae” [2, p. 248] (unirea cundum praecepta legum coeunt” (în conformitate cu timpului cu sufletul), de unde şi „coniugium coniuga- dispoziţiile legii), şi anume: „bărbaţii (masculi) să fie lis” (unirea conjugală), adică căsătoria. puberi (puberes)”, iar „femeile nubile ..., cu condiţia În fine, prin cuvântul „matrimonium”, romanii au însă ca fiii de familie să aibă şi consimţământul părin- înţeles „căsătoria unei femei”, de unde substantivul ţilor (consensum patrum) ...” [5, p. 26-27].

32 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Cu alte cuvinte, conform Legii romane, partea băr- constituie cauza eficientă a căsătoriei). Dar, în textul bătească trebuia să fi împlinit vârsta de 14 ani, iar par- monumentalei sale Colecţii, Graţian menţiona că acest tea femeiască vârsta de 12 ani. Că, la romani, aceasta principiu se datora lui „Isidori” [3, p. 136-137], adică era vărsta legală pentru căsătorie ne-o confirmă şi ju- lui Isidor de Sevilla (cca. 560-636). Or, în realitate era riştii împăratului Justinian (527-565), în frunte cu pro- vorba de vechiul principiu juridic enunţat de celebrii fesorul Tribonian, conducătorul Şcolii de Drept de la jurisconsulţi romani, pe care Colecţia „Digestae” a îm- Constantinopol, care precizau că „dreptul civil şi cel păratului Justinian a atribuit-o lui Ulpianus (sec. II). natural (jus civilis et naturalis) dispun că aşa trebuie să Graţian a adus însă precizarea că „nu unirea sexuală se procedeze”, cu condiţia însă ca „încuviinţarea părin- (coitus) dă consistenţă căsătoriei, ci „voinţa” (volun- telui (iussum parentis) să fie dată anterior (căsătoriei)” tas); ca atare, nu prin „separaţia trupurilor” (separatio [5, p. 26-27]. corpis) se produce desfacerea căsătoriei, ci prin „sepa- Conţinutul de bază: În Dreptul roman clasic, adi- raţia voinţelor”, de unde şi concluzia sa că „... cel care că în jurisprudenţa creată de celebrii jurisconsulţi ro- demite pe soţia sa, şi nu ia alta este căsătorit (est mari- mani (sec. II-VI p. Chr.), „Matrimonium” (Căsătoria) tus). Căci chiar dacă el este momentan separat de tru- este definită ca o „conjunctio maris et feminae” [6; 23, pul soţiei sale, acesta îi este unit prin voinţă (voluntate 2] (legătură dintre un bărbat şi o femeie). Or, acelaşi coniunctus est). Deci, doar atunci când acesta va lua pe Drept roman preciza că această uniune sau legătură alta se desparte cu totul de prima. Aşadar – conchidea produce o „iustas nuptias” (căsătorie legiuită) numai Graţian – nu săvârşeşte adulter cel care demite pe soţia „inter cives romanii” (între cetăţenii romani), adică în- sa, ci cel care se căsătoreşte cu alta (alteram ducit)” [3, tre „masculi” (bărbaţi) şi „feminae” (femei), „cu con- p. 136-137]. diţia însă ca fiii de familie să aibă şi consimţământul Or, şi din acest text se poate lesne constata faptul părinţilor (consensum parentum) în a căror putere sunt că Graţianus a dat definiţiei clasice a Dreptului roman, (quirum in potestate sunt)” [5, p. 26-27]. despre căsătorie, o nouă concepţie, pe care a expri- În „Decretum Gratiani”, Căsătoria era percepută şi mat-o atât prin prisma lui Jus divinum, cât şi a lui Jus definită tot ca „viri mulierisque conjunctio” [3, p. 135] ecclesiasticum, adică a lui „Jus canonicum” al Bisericii (uniune dintre un bărbat şi femeie). Dar, într-una din romano-catolice. glose, în „Decretum Gratiani” se făcea şi precizarea că Din textul aceleiaşi Colecţii juridice a lui Graţian, id „... in pari sexu non potest esse matrimonium” [3, p. est „Decretum Gratiani”, se poate însă constata şi fap- 135, nr. 2] (nu poate exista o căsătorie între două per- tul că, în „illo tempore”, se făcea referinţă expresă atât soane de acelaşi sex). la textul reglementărilor prevăzute de „Jus romanum În aceeaşi definiţie a căsătoriei, din „Decretul” lui antiquum”, cât şi la textele doctrinei Dreptului roman Graţian, se precizează că această „conjunctio” (uniu- clasic, care erau însă raportate şi evaluate în lumina ne) constă dintr-o „individuam vitae consuetudinem” textului biblic şi al doctrinei patristice [7, p. 257-272]. [3, p. 134] (comunitate de viaţă, de nedespărţit), adi- Din Decretum Gratiani se poate însă constata şi că dintr-o unire indisolubilă pentru toată viaţa. Era de faptul că, prin reproducerea textuală a adagiului „con- fapt o preluare şi reproducere tale-quale a cuvintelor sensus faciat nuptias” (prin consens se realizează Că- afirmate cu zece secole mai înainte de celebrul jurist sătoria), autorul său a dorit să învedereze întâi de toa- roman Modestin (sec. II), şi care fuseseră reţinute de te caracterul indisolubilităţii legăturii dintre bărbat şi juriştii din epoca împăratului Justinian „ad litteram” în femeie, consacrat prin Taina Nunţii. Într-adevăr, prin lucrările lor, şi anume, în Colecţia „Digestae” [6, lb. afirmarea acestui principiu al Dreptului roman clasic, I, cap. I, 9] (Digeste) şi în Manualul de drept intitulat „consensus faciat nuptias” (cf. Florus şi Modestin), a „Institutiones” [5, p. 26]. intenţionat să scoată în evidenţă tocmai acest caracter În „Glosa” (Comentariul) la aceste cuvinte – pre- indisolubil al căsătoriei, şi, ipso facto, aspectul ei irevo- luate de altfel din dreptul roman – se preciza că, prin cabil. Dar, în acelaşi timp Graţian a ţinut să precizeze noţiunea „individuam” (inseparabilă), s-a învederat că „diferenţa între Dreptul roman şi concepţia creştină” tocmai faptul că „matrimonium” presupune o uniune constă în faptul că, „odată încheiată, căsătoria creştină pentru întreaga viaţă [3, p. 135, nr. 3]. rămâne pe viaţă” [3, p. 55]. Printre altele, în Decretum Graţiani regăsim afirmat În textul Colecţiei sale, Graţian a reafirmat – de al- şi principiul juridic, roman, potrivit căruia „consensus tfel repetativ – şi alt principiu juridic roman, şi anume facit nuptias” [6; 35, 1. 15 şi 50, 17, 31], adică consim- acela conform căruia „consensus” (consimţământul) ţământul celor doi soţi (bărbat şi femeie) dă tărie căsă- este cel care „matrimonium facit” (dă naştere căsători- toriei, şi încă exprimat în termeni aproape identici: „... ei), pe care juristul bolonez l-a raportat însă la „consen- inter eos consensus qui est efficiens causa matrimonii” sus cohabitationis” (consimţământul coabitării), şi nu [3, p. 134-136] (consimţământ reciproc este cel care la „carnalis copule” [3, p. 138-139] (unirea trupească), aprilie 2019 33 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE fiindcă – după afirmaţia sa – nu actul sexual, în sine, 2), adică aşa după cum prevăzuse şi dreptul roman şi este cel care „facit coniungium”, ci „pactio coniugalis” reafirmase şi Graţian în „Decretul” său. (învoială conjugală), adică consimţământul reciproc Mai reţinem însă şi faptul că, pentru romano-cato- al viitorilor soţi, care implică „affectus” (afecţiune), lici, „consensul” părţilor are forţa juridică a unui „con- de unde şi concluzia lui Graţian că „cum initiatur co- tract matrimonial” şi este purtător de consecinţe juri- niugium coniugi nomen asciscitur” [3, p. 142-143] dice din momentul încheierii lui. Dar, acest „contract (încă de la bun început căsătoria s-a definit prin acest matrimonial” nu este „valid” decât după ce cei doi soţi nume). au primit „Sacramentul” (Taina nunţii). Or, aşa după cum se ştie, juriştii romani nu au prefe- Or, tocmai acest lucru îl afirmase şi Graţian în textul rat sintagma „pactio coniugalis”, ci noţiunea de „con- Decretului său, în care aflăm într-adevăr referinţe şi la tractus/us” (contract), pe care însă, iniţial, nici aceştia noţiunea de contract, dar căsătoria nu a fost percepută nu au perceput-o şi n-au definit-o în sensul exprimat de acesta doar ca un simplu contract, chiar dacă a fo- prin verbul „contrahō-ēre, traxi, tractum” (a strânge, losit expresia „matrimonium contrahere” [3, p. 71], fi- a concentra), ci prin cel de al doilea sens, oferit de indcă – pentru Graţian – aceasta nu are un sens tehnic. substantivul „contractus/us”, şi anume prin acela de Trebuie aşadar reţinut faptul că, pentru Graţian, „acord”, de „învoială”, de „consimţământ”. Or, până în „consensus” (consensul) era cel care exprima valoarea prezent, lucrul acesta n-a fost încă remarcat în literatu- juridică a unui „matrimonialis contractus” [3, p. 144- ra de specialitate, astfel încât civiliştii disting nu numai 146] (învoiri matrimoniale), şi că însăşi căsătoria nu două noţiuni, „consimţământ” şi „contract”, ci şi două putea fi „validă” (validus) dacă nu era „în acelaşi timp, identităţi sau realităţi juridice. şi sacrament (sacramentum)” (cf. canonul 1055 § 2). La romani, tocmai exprimarea publică a consim- Graţian a ţinut de altfel să precizeze şi faptul că o că- ţământului reciproc al viitorilor soţi – în prezenţa a sătorie nu este deplină decât atunci când aceasta „... are doi sau trei martori – dobândea forţa juridică a unei în ea pe Hristos şi Taina Bisericii (habeat in se Christi învoieli, adică a unui acord consensual, pe care ulteri- et Ecclesiae sacramentum). Doar atunci putem vorbi – or juriştii romani l-au definit prin „contractus/us”, care afirma Graţian – de un „matrimonium perfectum” [3, aduce desigur după sine inerentele drepturi şi obligaţii p. 184] (căsătorie deplină), şi că, prin „nuptialia pacta” pentru părţile contractante. [3, p. 182-183] (logodnă), căsătoria doar începe, şi se Remarcăm de asemenea faptul că, după afirmaţia desăvârşeşte doar prin „Taina Nunţii”. lui Graţian, o Căsătorie rezultată în baza unui „con- Pentru a învedera consecinţele juridice ale căsători- sensus” poate fi desfăcută doar în cazul în care n-a ei rezultate din „consensus partium”, Graţian a regrupat fost consumată prin legătura trupească (cf. canonul 34 în Decretul său – în prima Parte a Questio 2 – textele Decretum Gratiani). Or, şi în Codul canonic latin, în favorabile ideii potrivit căreia cei care au încheiat Lo- vigoare, se prevede că o „căsătorie (matrimonium) ... godna, adică „prima desponsationis fidei”, – ca urmare este validă (validum) ... dacă nu este consumată (non a „consensului părţilor” (bărbatului şi femeii) – sunt est consummatum) ...” (canonul 1061 § 1) [8, p. 636- consideraţi a fi căsătoriţi chiar dacă n-au avut încă re- 637], şi, totodată, se reafirmă principiul că „actul care laţii intime. Îi numim cu adevărat soţi „coninges verius creează căsătoria este consimţământul părţilor (partium appellantur – scria Graţian – din clipa consimţământu- consensus)”, care se poate însă exprima şi manifesta lui dat la logodnă, chiar dacă nu au avut între ei relaţii „în mod legitim (legitime)” doar „între persoane ca- intime (a prima desposationis fide quamius adhuc inter pabile din punct de vedere juridic (inter personas iure eos ignoretur coniugalis concubitus)” [3, p. 142]. habiles)...” (canonul 1057 § 1) [8, p. 634-635]. În privinţa Divorţului, Graţian consideră că acesta În actualul Cod, au fost, deci, reiterate ambele prin- nu poate fi declarat „... dacă imposibilitatea soţului de cipii enunţate în „Decretul” său de Graţian. a avea realţii conjugale apare după legătura trupească Referitor la „pactio coniugalis” - prin care romanii (post carnalem copulam)”, această neputinţă „non solu- înţelegeau momentul precis în care se îndeplinea legă- it coniugium” (nu desface căsătoria). Dar, dacă aceasta tura matrimonială [9, p. 349-361] - la care a făcut refe- este descoperită înaintea unirii trupeşti, ea „îi dă femeii rinţă expresă şi Graţian, Codul canonic latin - intrat în dreptul de a lua alt bărbat (liberum facit mulieri alium vigoare la 25 ianuarie 1983 prin Constituţia apostolică virum accipere)” [3, p. 172-173]. „Sacrae Disciplinae Legis” [10, p. 25-40] - prevede că În schimb, soţilor le este permis divorţul doar „din aceasta este de fapt „actul de voinţă” (actus voluntatis) cauza păcatului trupesc (excepta causa forunicatio- prin care un bărbat (vir) şi o femeie (mulier) se dăru- nis)”, adică a adulterului. Şi, după Graţian, „cei care se iesc şi se primesc reciproc (mutuo tradunt et accipiunt) divorţează din cauza adulterului, trebuie să rămână fie şi care se exprimă şi se manifestă prin „consensus ma- necăsătoriţi (innuptos), fie să se împace unul cu altul trimonialis” (consensul matrimonial) (canonul 1057 § (aut sibi invicem reconciliari)” [3, p. 172-173].

34 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

O analiză hermeneutică a textului din „Decretum canoanele (dictum ante sau post), asigură tranziţiile şi Gratiani”, permite oricărui cercetător avizat să consta- concluziile finale (dictum final)” [3, p. 30]. te că, în concepţia acestuia, „Matrimonium” are patru Cât priveşte „Dicta Gratiani”, trebuie remarcat şi elemente constitutive, şi anume: faptul că, „de-a lungul secolelor, acestea au avut „... a) „consensus partium” (consimţământul părţi- o mare influenţă asupra dreptului” [3, p. 31] european lor), adică al bărbatului şi al femeii; şi, îndeosebi, în domeniul dreptului civil, din care – la b) „matrimonialis contractus” (contractul matri- romani – a făcut parte integrantă şi dreptul matrimo- monial); nial, ale cărui reglementări au circulat – în Statele din c) Logodna; Europa de Vest, de religie şi cultură romano-catolică, d) Căsătoria. – tocmai prin intermediul Decretului publicat de Gra- Or, toate aceste patru elemente constitutive ale ţian în anul 1140. Căsătoriei – prevăzute de dreptul roman – le regăsim Dar şi „Comentariile” lui Graţian – asupra textu- afirmate aproape „ad litteram” şi în „Decretum Grati- lui dreptului roman – s-au bucurat şi se bucură de o ani”, publicat la Bologna în anul 1140 de acest monah adevărată „auctoritas” în materie de doctrină juridică, erudit, specialist „in utriusque juris”, adică în dreptul de unde, deci, şi necesitatea ca juriştii zilelor noastre roman şi în cel canonic. – şi îndeosebi specialiştii în Dreptul matrimonial – să Aceste elemente – care defineau fiinţa instituţio- cunoască atât textul Decretului, cât şi acele „Dicta nală a căsătoriei romane – le regăsim însă prevăzute Gratiani”, fiindcă ambele au darul de a-i introduce şi şi în legislaţia imperială bizantină [11, p. 287-382], a-i familiariza cu „vetus jus romanum” (vechiul drept care a fost de altfel receptată şi în arealul danubiano- roman). pontico-carpatin încă din epoca împăratului Justinian [12, p. 383-397], şi care a circulat sub forma Pravile- Referinţe bibliografice lor (Nomocanoanelor) întâi în limba greacă şi latină, 1. The Codex of Justinian. A New Annotated translation with şi apoi – din secolele X-XII – în slavonă, ca odată cu parallel Latin and Greek text, lb. V, vol. 2, Cambridge University biruinţa scrisului românesc (sec. al XVI-lea) să apară Press, 2016. şi în limba română, culminând desigur cu Pravilele din 2. G. Guţu, Dicţionar latin-român, Ed. Ştiinţifică şi Enciclo- secolul al XVII-lea [13]. pedică, Bucureşti, 1983. 3. Décret de Gratien. Causes 27 à 36. Le Mariage, édition, De remarcat însă faptul că, în „Pravilele Ţării”, nu trad., introd. et notes par J. Werckmeister, Ed. Cerf, Paris, 2011. apare cel de-al doilea element, adică contractul matri- 4. M. Boulet-Sautel, Les „paleae” empruntées au droit ro- monial, fiindcă acesta nu are temei biblic şi canonic în main dans quelques manuscrits du Décret de Gratien conservés en France. În: Studia Gratiana, nr. 1, Bologne-Rome, 1953, p. 147- doctrina Bisericii Răsăritene. În schimb, în legislaţia 159. actuală a Bisericii romano-catolice, toate cele patru 5. Justiniani Institutiones, lb. I, X, trad. V. Hanga, Ed. Lumina elemente sunt exprimate în spiritul aceleaşi doctrine Lex, Bucureşti, 2002. afirmate în „Decretum Gratiani”, care a inspirat de 6. Digestae (apud: http://www.thelatinlibrary.com/justinian. html). altfel Dreptul matrimonial european până în epoca 7. N. V. Dură, „Dreptatea (Justitia)” şi „Echitatea (Aequitas)” modernă, iar pentru Biserica romano-catolică [14, p. în percepţia lui Lactanţiu (†325). În: Tradiţie şi continuitate în teo- 21-88] continuă să fie încă o sursă şi o referinţă de logia tomitană. Două decenii de învăţământ teologic universitar la primă mână. Constanţa (1992- 2012), Ed. Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2012, p. 257-272. Concluzii: Concluzionând, putem, deci, reţine fap- 8. Codul de drept canonic, trad.: I. Tamaş, Ed. Sapientia, Iaşi, tul că, în privinţa dreptului matrimonial, „Decretum 2004. Gratiani” a fost o sursă documentară preţioasă pentru 9. R. Heyer, Aspects temporels dans la formation du lien ma- dreptul medieval european şi continuă să fie şi pen- trimonial chez Gratien. În: Revue de droit canonique, no. 48, 2, 1998, p. 349-361. tru juriştii zilelor noastre. Textul acestuia oferă într- 10. N. V. Dură, Codul de drept canonic (latin). Principiile adevăr cercetătorilor avizaţi nu doar posibilitatea unei ecleziologico-canonice enunţate de Constituţia apostolică Sacrae analize judiciare, clasice, însoţită şi coroborată atât cu disciplinae leges. În: Ortodoxia, LIII (2002), nr. 1-2, p. 25-40. normele dreptului roman, cât şi cu cele prevăzute de 11. N. V. Dură, Le Régime de la synodalité selon la législation canonique, conciliaire, oecuménique, du Ier millénaire, Ed. Ametist legislaţia canonică apuseană, de până în epoca lui Gra- 92, Bucureşti, 1999. ţian (sec. XII), dar şi o familiarizare cu „Dicta Grati- 12. C. Mititelu, The legislation of emperor Justinian (527-565) ani”, cu „partea originală, adică cea strict personală a and its reception in the Carpathian-Danubian-Pontic space. În: Analecta Cracoviensia, 48 (2016), p. 383-397. Decretului lui Graţian, ..., cunoscută şi sub numele de 13. C. Mititelu, Vechi instituţii europene prevăzute de legislaţia „paragraphi”” [3, p. 30]. De altfel, cercetătorii avi- nomocanonică din secolul al XVII-lea (Pravila de la Iaşi şi Pravila zaţi ai acestui Decret ne spun că „aceste Dicta”, care de la Târgovişte), Ed. Universitară, Bucureşti, 2014. „conţine osatura Decretului”, introduc de fapt „Cau- 14. N. Dură, P. Kroczek, C. Mititelu, Marriage from the Ro- man Catholic and Orthodox points of view, Ed. Scriptum, Krakow, zele (Causes) şi Chestiunile (Questiones), comentează 2017. aprilie 2019 35 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

CZU: 347.965 ORGANIZATIONAL FORMS OF ADVOCACY RELATED TO THE CREATION OF A LEGAL ENTITY: SOME PROBLEM ASPECTS

Olena DZABURIYA, graduate student of National University «Odessa Law Academy»

The article analyzes some problematic aspects of the organizational forms of advocacy related to the creation of a legal entity - a law office and a lawyer association. In analyzing the issue of the state registration of these law societies as legal entities, it was concluded that the current model of their state registration is acceptable and convenient for lawyers. Attention is paid to the content of the model statutes of the law office and the lawyer association, and the view was supported that advocacy may be pursued in order to profit. It is concluded that the law office and lawyer association constitute independent organizational and legal forms of a legal entity. The bills, aimed at reforming the advocacy, are analyzed, suggestions are made regarding the improvement of their content. Keywords: organizational forms, advocacy, legal person, law office, lawyer association, statute.

ОРГАНІЗАЦІЙНІ ФОРМИ АДВОКАТСЬКОЇ ДІЯЛЬНОСТІ, ПОВ’ЯЗАНІ ІЗ СТВОРЕННЯМ ЮРИДИЧНОЇ ОСОБИ: ОКРЕМІ ПРОБЛЕМНІ АСПЕКТИ

Олена Джабурія, аспірантка Національного університету «Одеська юридична академія»

В статті аналізуються окремі проблемні аспекти організаційних форм адвокатської діяльності, пов’язаних із створенням юридичної особи – адвокатського бюро та адвокатського об’єднання. При аналізі питання державної реєстрації зазначених адвокатських утворень як юридичних осіб зроблено висновок, що діюча на сьогодні модель їх державної реєстрації є прийнятною та зручною для адвокатів. Звернуто увагу на зміст примірних статутів адвокатського бюро та адвокатського об’єднання, підтримано думку про те, що адвокатська діяльність може здійснюватися з метою одержання доходу. Зроблено висновок, що адвокатське бюро та адвокатське об’єднання складають самостійні організаційно-правові форми юридичної особи. Аналізуються законопроекти, спрямовані на реформування адвокатури, внесено пропозиції щодо удосконалення їх змісту. Ключові слова: організаційні форми, адвокатська діяльність, юридична особа, адвокатське бюро, адвокатське об’єднання, статут.

Articolul analizează unele aspecte problematice ale formelor organizaționale de advocacy legate de crearea unei entități juridice - un birou de avocatură și o asociație de avocați. Analizând problema înregistrării de stat a acestor societăți de drept ca persoane juridice, sa concluzionat că modelul actual al înregistrării lor de stat este acceptabil și convenabil pentru avocați. Se pune accentul pe conținutul modelului de statut al cabinetului de avocatură și al asociației de avocați și sa susținut că susținerea poate fi susținută în scopuri de profit. Se concluzionează că biroul de avocatură și asociația de avocați constituie forme organizatorice și juridice independente ale unei persoane juridice. Se analizează facturile, care vizează reformarea advocacyi, se fac sugestii privind îmbunătățirea conținutului acestora. Cuvinte cheie: forme organizatorice, advocacy, persoane juridice, birouri de avocatură, asociații de avocați, statut.

ormulation of the problem. One of the although it has a certain right. Despite the fact that Fvarieties of existing organizational forms these forms do have many common features, they of advocacy is the ones that are associated with also have many difference sat the sametime, due to the creation of a legal entity. Such organizational the fact that the law office is an individual form of forms are the law office and lawyer association. advocacy, and the lawyer association is a collective The peculiarities of these forms in science are often one.There fore, inouropinion, different approaches investigated jointly, which is due to the presence of should be used to study these forms of advocacy. many common features between them. For example, Both their common features and peculiar features of they are the issues of their State registration as legal these forms can be investigated separately. entities, the purpose of their activity, the legal basis for Study Status. Problematic aspects of organizational the activity of their lawyers, above of all, the ability forms of advocacy related to the creation of a legal to engage in advocacy on the basis of an employment entity were studied in science by N. M. Bakaianova, contract, taxation of income of these legal entities, V. M. Bogoslavets, I.V. Golovan, S.O. Ivanitsky, A.V. etc. However, in our opinion, this approachis limited, Ivantsov, K. A. Zatulko, M.E. Kiseliov, K.G. Knigin,

36 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

G.M. Yaroshevskaya and others. However, many April, 27 1993 No. 302 [4], after which these entities problems require a new scientific view in connection were to be registered as legal entities by the relevant with the processes of reforming the bar, carried out wi authority that registered the legal entities. In our thin the frame work of legal and judicialre form. opinion, it requires the clarification of which procedure Therefore, the purpose and objective sof the article tends to be more optimal. are to characterize those common features that are We believe that each of these procedures either inherent in the law office and the lawyer associationas had or has its own positive aspects. organizational forms of advocacy, to make proposals Furthermore, in the case of the state registration for the improvement of the legislation. of lawyers’ formations by the Ministry of Justice of Presenting main content. Both the law office and Ukraine, the latter one approached the review of the the lawyer association have the status of a legal entity. statute of lawyer associations and the formation of its In particular, based on the civil law characteristics of provisions in accordance with the requirements of the a legal entity, it means that they are organizations Law “On Advocacy” more closely. The formation of created and registered in accordance with the appropriate practices was not the only source because procedure established by law, empowered by civil of it.Instead, according to the modern system of legal law and may be plaintiffs and defendants in court (art. entities registration, this practice is not unique, as 80 of the Civil Code). each of the registrars may have their own vision of the According to Articles 14, 15 of the Law “On Bar discussion of the law on advocacy, which regulates the and Advocacy”, state registration of a law office and peculiarities of organizational forms of advocacy. In a lawyer association is carried out in accordance with practice, it forms different approaches to the solution the procedure established by the Law of Ukraine “On of organizational issues of the same essence. The State Registration of Legal Entities and Individual positive aspect of the modern procedure for registering Entrepreneurs”, taking into account peculiarities, legalentities is its simplicity in comparison with that provided by this Law.Similar provisions also contain carried out by the Ministry of Justice of Ukraine. In bills elaborated for the purpose of reforming the order to register these entities, the lawyer (founding lawyer [1; 2; 3]. lawyers) can simply contact the nearest notary or However, the study of both the current Law “On state registrar in the common district center, instead of Bar and Advocacy”, as well as the provisions of the considering how to file documents with the Ministry of relevant bills, allows us to conclude that the mentioned Justice of Ukraine, located in Kyiv. acts do not provide for any particular features of the In our view, the current model of registration state registration procedure of the law office and of legal entities with the status of a legal entity is lawyer association.Of course, these acts determine acceptable, convenient for lawyers, and therefore their features as legal entities, which also determine should be preserved. The same problems caused by certain aspects of their state registration (for example, the diversity of practice, is more expedient to solve require the existence of a statute as one of the with the improvement of legal regulation of the constituent documents of a legal entity, stipulating the provisions on the organizational forms of advocacy. content of this statute, etc.), although, these features Probably, it is precisely because of the multifaceted are not peculiarities of theregistrationprocess of these nature of the practice of describing the content of legal entities. Therefore, we believe that these rules the articles of the statute of the lawyer’s formations; should be formulated somewhat differently, otherwise the unity of practice on this issue is currently being they mislead the subjects of registration legal relations sought by the National Association of Advocates of of the law office and lawyer association. Ukraine (NAAU). The association has developed the Therefore, nowadays legal entities undergo a single model statutes of the law office [5] and the lawyer state registrationin the general procedure for registration association [6], which outlined their own vision of legal entities, and their registration is carried out by of the NAAU for solving certain aspects of the special state registrars of legal entities, individuals activities of these organizational forms of advocacy. – entrepreneurs and public formations. In stead, for This approach NAAU seems to beright, because it example, the previous Law on Advocacy for esees, allows to partially eliminate the vacuum that exists in in fact, the dual registration of organizational forms relation to outlining the features of the corresponding of legal activities –legal entities – their registrationas organizational forms of advocacy. advocate formations was carried out by the Ministry of In studying the content of these charters, it is worth Justice of Ukraine in accordance with the Regulation noting the unity of defining their main purpose for on the procedure for registration of lawyer association the law office and lawyer association.Thus, according sapproved by the Ukrainian Cabinet of Ministers from to P. 2.1 of these charters, the main purpose of the aprilie 2019 37 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE activity of the association and the office is to ensure while entrepreneurial and non-entrepreneurial the implementation of protection, representation characteristics of activity as profit-oriented or and other types of legal assistance on a professional charitable one. Otherwise, it can be said that the basis to Ukrainian citizens, foreign citizens, stateless doctor also does not carry out business activities, persons, legal entities; receiving income, taking into because his activities are aimed at protecting life, account the limitations established by the current health, treatment of people from various diseases, and legislation and standards of legal ethics [5; 6]. The first not profit one (but the operation of various medical provision makes no remarks in the aspect of advocacy. clinics in the form of business associations does not Indeed, ensuring the implementation of protection, raise any complaints); the builder does not carry out representation and other types of legal assistance on the entrepreneurial activity, because his activity is a professional basis to citizens of Ukraine, foreign aimed at providing people with housing, not profit citizens, stateless persons, legal entities as a goal of one (although there is a whole sphere of construction the activity of lawyer societies corresponds generally business and no complaints and objections in science to the functional foundations of the entire bar. Instead, does not cause it). It is necessary to realize that the the provision of income seems controversial, taking lawyer is a representative of the profession, whereas into account the limitations established by the current the advocacy is a professional activity.Like any legislation and the standards of lawyer’s ethics, as other professional activity, it is a source of income the purpose of the activity of law offices and lawyer for the person who carries it out, and for a lawyer or associations. lawyer association, it is precisely the purpose of their It has beendiscussed the nature of the lawyer’s activity, since they usually do not engage in charity, activity by the scientists for a long time, whether carrying it out free of charge for the client. Taking into it can have the purpose of obtaining a profit (to be account the foregoing, we consider the position of entrepreneurial), as well as other legal activities G.M.Yaroshevskaya as unfounded, who points out the for rendering legal services carried out by business need of recognizing law associations as non-business entities, or it is exclusively non-entrepreneurial [7, p. partnerships [11, p. 484]. The nature of the lawyer 1; 8, p. 11; 9, p. 6]. For example, on this occasion, associations’ activities involves the receipt of profits, I.V.Golovan has noted that there is an opinion that which is not typical for non-business partnerships. advocacy and business legal practice should be Therefore, the provisions of paragraphs 2.1 of distinguished, since entrepreneurial activity is aimed the exemplary statutes of the law office and lawyer at profit making, and the activity of an advocate association regarding the income generation as the neither has the purpose of profit nor can be generally purpose of their activities are fully justified.Such profit! Actually there is no unity in relation to the provisions, which are already enshrined in the statutes economic essence of advocacy [10, p. 32]. of specific law firms and associations, give them the In our opinion, the scientific provisions regarding opportunity to clearly position themselves in relations the impossibility of advocacy to profit from income with state authorities (first of all, tax authorities), are unjustified.Clearly from the point of view of civil contractors, and other entities as subjects for the society and the functions performed by the lawyer purpose of receiving income, to take advantage of the in it, the advocacy is a legal institution that ensures benefits that tax laws can provide for business entities. the proper protection and protection of the rights of However, in the case when these lawyer associations individuals and legal entities, the state. are considered mostly as non-profit in their activities, However, in our opinion, it does not mean that they may not specify their purpose in their statute, but the lawyer or law societies (lawyer office and lawyer then they obviously will have limited opportunities associations), that implement it,cannot pursue the for earning and spending money. purpose of profit.We believe that there is no reason for In our opinion, designed one to reform the opposing the activities of the advocacy to implement advocacy bills, do not include proper legal regulation the protection of rights and legitimate interests, of organizational forms of advocacy related to the representation or other types of legal assistance to creation of legal entities.Particular attention is paid the client on one side only and entrepreneurship. The to some of the provisions of the bills, which are set functional basis of these activities lies entirely on a out in the relevant articles devoted to the law office different front, reflecting characteristics that do not and the lawyer association as organizational forms overlap. of advocacy, but their content is clearly procedural. The activity of the AdvocacyInstitute for the Therefore, Part 8 of Art. 13 Law Office and Part 7 of protection of rights and freedoms characterizes it from Art. 14, “Lawyer Association” of the bill [1] include the point of view of belonging to a certain profession, that the lawyer, who created the law office, and the

38 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE lawyers,who are in labor relations with the law office, activity in the interests of the client towards the third members of the Bar Association and the lawyers, who parties are regulated by the procedural codes (CCP, are in labor relations with the Bar Association, have CPC, CC, etc.), and the corresponding articles 13 and the right to act in the interests of the client on the basis 14 of the bill on Bar and Advocacy [1] are exclusively of the contract on the provision of legal assistance, those that regulate the peculiarities of organizational concluded by the client in accordance with the law forms of advocacy, that is, they have an organizational office or lawyer association. orientation. Therefore, it is unlikely that they contain However, we regard such provisions if not such procedural in their content of the situation. unlimited, at least as set out in the unsuccessful and The question also arises in science as to which of non-relevant articles of these acts. the existing organizational and legal forms of legal Of course, they leave out of legal cases of entities (economic entities) can be attributed to the activities regulation in the interests of the client of lawyer association and law office and in which section those lawyers who have entered into civil contracts of the Classifier of organizational and legal forms of with the law office and the lawyer association.We management [12] to consolidate them. believe that such lawyers also have the right to act in Thus, V.M. Bogoslavets holds the view that the interests of the client on the basis of an agreement lawyer associations are non-specific types of non- on the provision of legal assistance, concluded by a business associations [13, p. 5].Having conducted client with a designated lawyer society. a comparative analysis of the provisions of an In addition, these rules are superfluous, unnecessary, exemplary statute of a lawyer association and the as well as those that carry a false semantic content.They provisions of the law regarding the legal status of only give rise to a discussion on the proper execution legal entities, M.E. Kiseliov and K.A. Zatulkohave of the lawyer powers to carry out his activities in found that the lawyer association has both separate the interests of the client as the representation of his common features and distinctive features with a interests in a civil case.In particular, one such rulecan full partnership,a limited liability company and a conclude that a lawyer who is in labor relations or production co-operative [14, p. 60-61]. The result of membership relations with an lawyer association the study was the conclusion that, based on the legal only needs to provide a contract for the provision status laid down in theModel Statute of the Lawyer of legal assistance to represent the client’s interests. Association, the Lawyer Association is closest to However, it is clear that this is not the case.At the very a limited liability company, and may therefore be least, such lawyer should also be confirmed before classified in the section “Business Enterprises” of the third parties in the relationship with which he the Classifier of Organizational and Legal Forms of acts as a representative, the fact of his employment Administration [14, p.61]. relationship with the lawyer association or the In our opinion, in spite of the proximity of lawyers membership relationship.Only in such circumstances, to a limited liability company, they are not identified the third party will not doubt the reasonableness of with them, with their significant differences, as the representative office.In this regard, if, in order to evidenced by the lawyer association according to M. confirm the authority of the lawyer for clients of the E. Kiseliov and K. A. Zatulko [14, p. 61]. They have Bar Association, it is necessary to submit documents the same significant differences in comparison with confirming the employment of a lawyer and a lawyer the producers’ cooperative. association, then according to these characteristics Eventually we believe that all organizational and such cases do not differ significantly from those legal forms of legal entities have quality as both cases when the lawyer is incivil-law relations with common and separate attributes, and it is through the association.In the latter case, in addition to the these distinctive features that distinguish their contract between the client and the lawyer association individual types.Therefore, any proximity of the the lawyer would also have to file a document Lawyer Association and the Law Office or the Limited attesting to his link with the association, namely, the Liability Company, either to the cooperative, or to contract between him and the lawyer association in any other form of organization, does not at all mean the interests of the client. In general, in all of these that they are both legal and organizational forms of cases, it would be worthwhile to confirm the powers legalIndividuals should be absorbed by other forms, of the lawyer by the warrant issued by the law office if there are significant differences between them. or lawyer association.Attention is drawn to the fact In this regard, in our view, the more correct is the that the law on the confirmation of the powers of a position that the law office and lawyer association are lawyer is functional in its content, the peculiarities of independent organizational and legal forms of legal confirmation of the powers of the lawyer in his legal entities. aprilie 2019 39 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

We cannot but agree with the thought of I. V. Golovan, 4. Постанова Кабінету Міністрів України від who has noted that there is no reason to consider 27 квітня 1993 р. № 302 «Про порядок реєстрації lawyer associations as partnerships or institutions, адвокатських об’єднань». URL: https://zakon.rada.gov.ua/ laws/show/302-93-п/ed19960608/conv because the law office and lawyer association are 5. Статут адвокатського бюро. URL: http://unba.org. separate institutional-legal forms [15].As rightly N. ua/assets/uploads/legislations/pologennya/dodatok-2-statut- M. Bakayanova has drawn attention, from the content ab.pdf of Article 83 of the Civil Code (“Organizational legal 6. Статут адвокатського об’єднання. URL: http://unba. org.ua/assets/uploads/legislations/pologennya/dodatok-3- forms of legal entities”), it follows that legal entities statut-ao.pdf can be created not only in the form of societies and 7. Ващенко В. І все-таки адвокат працює на прибуток? institutions, but also in other forms established by Адвокатура. 2004. № 13 (21). С. 1. law. In that regard, she considers the discussion on 8. Арбатский А. Прощай, адвокатура. Юридическая the assignment of lawyer associations or non-business практика. 2000. 7 декабря. №49. С. 11. 9. Заднепровский А. Нужна ли Украине классическая partnerships, or to the institutions devoid of expediency адвокатура? Юридическая практика. 2001. 8 февраля. № [16, p. 232]. K.G. Kniginhas also concluded that law 6. С. 6. offices and lawyer associations are specific types of 10. Головань І.В. Бізнес-адвокатура в Україні. legal entities, the existence of which is stipulated by Донецьк: ТОВ «Юго-Восток, Лтд», 2004. 127 с. the norms of Art.83 of the Civil Code, as other forms, 11. Ярошевська Г.М. Сторони договору про надання юридичних послуг. Учёные записки Таврического established by law [17, p. 422]. национального университета им. В.И. Вернадского. In our opinion, the law office and lawyer association Серия «Юридические науки». 2013. Т. 26 (65). № 1. С. as organizational and legal forms of a legal entity 480–486. (business entity) in the absence of clearly defined by 12. Наказ Державного комітету України з питань law their features and the wide variation in the use технічного регулювання та споживчої політики «Про затвердження національних стандартів України, in practice of constituent documents of the features державних класифікаторів України, національних inherent in other organizational and legal forms, make змін до міждержавних стандартів, внесення зміни до upindependent organizational and legal forms of a наказу ДержспоживстандартуУкраїни від 31 березня legal entity.For these reasons, we consider as correct 2004 р. № 59 та скасування нормативних документів» assignment of law offices and lawyer associations in від 28.05.2004 №97. URL: https://zakon.rada.gov.ua/rada/ show/v0097609-04#n34 the classification of types of business entity to “other 13. Богославець В. М. Договори про надання legal forms.”They are not covered by any of the forms правових послуг :автореф. дис. на здобуття наук. ступеня mentioned in the previous sections of the Classifier of канд. юрид. наук : спец. 12.00.03; Київ. нац. ун-т ім. Т. Organizational and Legal Forms. Шевченка. Київ, 2008.19 с. Conclusions. Therefore, the carried out research 14. Кисельов М.Є., Затулко К.А. Правовий статус адвокатського об’єднання. Вчені записки Таврійського makes it possible to draw the following conclusions: національного університетуімені В. І. Вернадського. 1) The current model of state registration of a law Серія :Юридичні науки. 2018. Т. 29 (68). № 4. С. 59-64. office and a lawyer association is acceptable and 15. Головань І. В. Командне адвокатське об’єднання. convenient for lawyers;2) Advocacy may be carried Скоро сімнадцять. Всеукраїнська громадська організація out in order to receive income, and therefore such «Асоціація правників України». URL: http://uba.ua/ documents/doc/i_golovan_speech.pdf a provision may be reflected in the statutes of these 16. Бакаянова Н.М. Основи адвокатури України: legal entities;3) Attorneys and lawyer associations функціональні та організаційні аспекти: монографія. constitute independent organizational and legal forms Одеса: Юридична література, 2017. 357 с. of a legal entity;4) Bills for advocacy reform contain 17. Книгін К. Г. Організаційно-правові форми надання certain disadvantages that must be eliminated. правової допомоги адвокатом за чиним законодавством України. Актуальні проблеми держави і права :зб. наук. пр. Одеса : Юрид. л-ра, 2014. Вип. 72. С. 417-423.

Bibliography INFORMATION ABOUT THE AUTHOR 1. Проект Закону про адвокатуру та адвокатську Dzaburiya Olena Oleksandrivna, діяльність № 9055 від 06.09.2018. URL: http://w1.c1.rada. graduate student of National University gov.ua/pls/zweb2/webproc4_1?pf3511=64557 «Odessa Law Academy»; 2. Проект Закону про адвокатуру та адвокатську діяльність №9055-1 від 14.09.2018. URL: http://w1.c1. ІНФОРМАЦІЯ ПРО АВТОРА rada.gov.ua/pls/zweb2/webproc4_1?pf3511=64595 Джабурія Олена Олександрівна, 3. Проект Закону про адвокатуру та адвокатську аспірантка Національного університету діяльність №9055-2 від 20.09.2018. URL: http://w1.c1. «Одеська юридична академія»; rada.gov.ua/pls/zweb2/webproc4_1?pf3511=64636 E-mail: [email protected]

40 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

УДК: 343.9.01

INTERACTION OF POLICE AND OTHER LAW ENFORCEMENT BODIES IN THE FIELD OF PREVENTION AND INFRINGEMENT OF CRIME

Andrey KOVALENKO, Candidate of Law Sciences, Associate Professor, Doctoral Student of the National Academy of Internal Affairs of Ukraine

The article investigates the interaction of police and other law enforcement agencies in the context of crime prevention and counteraction. On the basis of theoretical analysis of the legal essence of the notion of prevention and counteraction of crime, their difference was established, and a position on the essence of such activity was formed. Also, the author examined the legal framework for the law enforcement agencies to carry out their functions during joint tasks. Possible ways of solving problem issues of interaction are offered. Keywords: counteraction to crime, crime prevention, police, law enforcement agencies, improvement.

Articolul investighează interacțiunea poliției și a altor organe de drept în contextul prevenirii și contracarării criminalității. Pe baza analizei teoretice a esenței juridice a noțiunii de prevenire și contracarare a criminalității, sa stabilit diferența dintre acestea și s-a format o poziție cu privire la esența acestei activități. De asemenea, autorul a examinat cadrul legal pentru ca agențiile de aplicare a legii să-și îndeplinească funcțiile în timpul sarcinilor comune. Sunt oferite modalități posibile de rezolvare a problemelor legate de interacțiune. Cuvinte-cheie: contracararea criminalității, prevenirea criminalității, poliția, agențiile de aplicare a legii, îmbunătățirea.

ВЗАИМОДЕЙСТВИЕ ПОЛИЦИИ И ДРУГИХ ПРАВООХРАНИТЕЛЬНЫХ ОРГАНОВ В СФЕРЕ ПРЕДУПРЕЖДЕНИЯ И ПРОТИВОДЕЙСТВИЯ ПРЕСТУПНОСТИ

Андрей КОВАЛЕНКО, кандидат юридических наук, доцент, докторант Национальнаой академии внутренних дел Украины

В статье исследованы вопросы взаимодействия полиции и других правоохранительных органов в контексте предотвращения и противодействия преступности. На основании теоретического анализа юридической сущности понятия предотвращение и противодействие преступности, было установлено их разницу, и сформировано пози- цию относительно сущности такой деятельности. Также, автором были исследованы нормативно-правовую основу осуществления правоохранительными органами своих функций, во время совместного выполнения задач. Пред- ложены возможные пути решения проблемных вопросов взаимодействия. Ключевые слова: противодействие преступности, предупреждение преступности, полиция, правоохранитель- ные органы, совершенствования.

elevance of the subject. In today's aspects of the police’s interaction with other law Rconditions of building a world democracy, enforcement agencies in the area of countering and the most important issue is the preservation of the preventing crime. most important values for society. One of the most Formulation of the problem. That is why the study important aspects of social life is the observance of of the main issues of interaction between the police human and civil rights and freedoms. In the modern and other law enforcement agencies in the context of world, there are many threats that negatively affect prevention and counteraction to crime is one of the the functioning of the corresponding legal status. most urgent topics for today's scientific research. The legal Ukraine of the present day has a rapidly The state of the subject research. Relevant topics growing law enforcement system, as the bodies have repeatedly become the subject of scientific research, involved in the prevention and counteraction of crime both domestic and foreign lawyers, among which: are constantly in the process of self-improvement and V. Beschastny, M. Valuysk, V. Golin, J. Gorinetsky, close interaction. I. Danshin, A. Zakalyuk, Y. Kogut, O. Kobzar, M. However, despite these processes resulting from Loshitsky, M. Moskalenko, V. Popovich, V. Shadrin, the need for action, attention must be paid to certain S. Yakimova, and many others. aprilie 2019 41 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

The objectives and objectives of this study are At the same time, the Law of Ukraine «On Na- to analyze the nature of the interaction between the tional Police» dated July 2, 2015, No. 580-VII defines police and other law enforcement agencies in the the tasks of the relevant body, among which there are context of prevention and counteraction to crime. many provisions aimed at preventing crimes, namely: The goal set has necessitated the solution of a the implementation of preventive and preventive ac- number of research tasks, among which: analysis of tivities aimed at prevention of offenses; to identify the approaches to understanding the notion of preventing causes and conditions that facilitate the commission and counteracting crime, generalizing the developed of criminal and administrative offenses, to take mea- scientific tendency to the interpretation of the relevant sures, within their competence, to eliminate them, categories, an attempt to present their own views etc. [4]. on their understanding; the study of the nature of In addition, it should be noted that the National the interaction of police and other law enforcement Police of Ukraine carries out preventive activities not bodies in the context of counteraction and prevention in isolation but in various types of interaction with of crime in Ukraine. the authorities, 1) which determine the state policy Presentation of the main research material. in the field of combating crime (the President of Prevention and combating crime is one of the high- Ukraine, the Verkhovna Rada of Ukraine, the Cabinet est priority areas of state policy, and the system of of Ministers of Ukraine); 2) who coordinate activities bodies that carry out this activity is not limited to the in the field of prevention and counteraction to crime National Police. In addition, scientists emphasize the (Prosecutor General of Ukraine and prosecutors fact that the police do not carry out their activities in subordinate to him; National Security and Defense isolation, but only functions in the area of ​​prevention Council of Ukraine); 3) who carry out law enforce- and counteraction to crime in a close relationship. ment activities in the field of crime prevention That is why the author has chosen relevant (among the subjects of this group, it is necessary to topics. The coherence of the interaction of all law allocate two subgroups: a) bodies for which the fight enforcement agencies depends on the effectiveness against crime is one of the main functions (for ex- of the prevention and counteraction of crime, the ample, the Department of Criminal Investigation of low level of which will enable the state to develop the National Police of Ukraine, the Main Directorate and build a solid economy and expand the ability to of fight against corruption and organized crime of the realize other important benefits. SBU of Ukraine, etc.); 4) who exercise control and First of all, one should note the concept of «pre- other types of management activities (public organi- vention» and «counteraction» to crime, since, despite zations, associations, state control bodies, the press) the widely developed doctrine, approaches to their [5, p. 154-162]. interpretation differ. Thus, according to the general The National Police in Ukraine, as an integral rule, the notion of crime prevention is defined by sci- mechanism for crime prevention, consists of several entists as an activity preventing the commission of units that carry out the respective activities in a criminal offenses and does not allow them to be com- consolidated manner. However, there are a number mitted. Preventing - means «preventing something of examples of the impossibility of police and police in advance, turning away» [1, p. 89]. Such a result units to perform some of their powers individually. is achieved through the use of preventive measures In turn, it is necessary to pay attention to the in- that «prevent, turn back something» [2, p. 827], a terdependence of the work of the bodies that form warning, that is, «a warning against something» [2, p. the state policy in the field of prevention and coun- 569], or termination of commenced offenses, which teraction to crimes and directly to the police. Since is interpreted as “coercion to cease to do something” the Verkhovna Rada itself is the only legislature in [2, p. 717]. The crime crime, in turn, is defined as a Ukraine [6], only the latter has the right to collec- complex socio-legal phenomenon and the concept of tively determine the legal status of a police officer, it, which reflects the theory and practice of specific to indicate that he is a crime, and which is a mea- socio-management activities and public and private sure of permissible conduct. Also, indicate the sub- initiatives, as well as criminal justice efforts aimed at ordination of the National Police of Ukraine to the preventing the commission of criminal offenses and Ministry of Internal Affairs of Ukraine [7], which response to their commission [3]. coordinates its activities. This means that the breadth The authors also rightly point out that the National and effectiveness of police functions in preventing and Police of Ukraine is one of the main law enforcement counteracting crime directly depends on the activity agencies that implement the functions of preventing of the Cabinet of Ministers of Ukraine in general and and counteracting crime in Ukraine. the Ministry of Internal Affairs, in particular.

42 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Along with this, there is an example of the addition to the Law of Ukraine “On National Police”, actual interaction of the police with other law is also defined by the Criminal Code of Ukraine, the enforcement agencies. For example, the bodies of Criminal Procedure Code of Ukraine, the Code of pre-trial investigation, in the course of the pre-trial Ukraine on Administrative Offenses and a number of investigation, have a procedural director - a prosecutor other normative legal acts. of a corresponding rank, a prosecutor’s office that, It is precisely the wide range of counter-measures in accordance with the Criminal Procedure Code of taken by the police in all the various areas where the Ukraine [8] and the Law of Ukraine “On Prosecutor’s possibility of committing crimes distinguishes the Office” [9], exercise their powers. latter from among other law enforcement agencies. Along with this, there is an example of investigations The competence of the police include counteraction and investigative investigations, in particular in the in the field of economic, property, organized crime, context that some of them are conducted only with the as well as crime in the sphere of life and health of permission of the prosecutor, some according to the man and citizen, as well as honor and dignity of the decision of the investigating judge, which testifies to individual. the close relationship of the National Police Ukraine Prevention of crimes is one of the areas of the during the fulfillment of its functions in the prevention criminal legal policy of the state, consisting of a set of and counteraction of crime. measures directed at separate groups and individuals In addition to the above-mentioned, according to who commit criminal intent, contemplate the R. Shay, the main law enforcement functions include: commission of crimes and are positively perceived as 1) preventive (prevention of offenses entailing legal a criminal way of life, in order to discredit criminal responsibility in the field of public law); 2) protective behavior, refuse to criminalize motivation and (protection of life, health, rights, freedoms and legiti- intention or continuation of criminal activity. mate interests of individuals); 3) protection of public Conclusion. Based on the analyzed sources and order and security and property; 4) resocialization scientific views on the above-mentioned problems, (this function is most characteristic of the organs and the following conclusions can be argued: services for minors, services that carry out adminis- 1. 1. Prevention of crime, it is necessary to consider trative supervision of persons released from places of the complex activity of a number of authorized entities, imprisonment); 5) operational search; 6) investiga- consisting in preventing, counteracting, diverting and tion of crimes; 7) court proceedings; 8) consideration preventing the commission of crimes and reducing of cases concerning administrative violations; 9) the intensity of the processes of determination of consideration of cases of financial and administrative crime at all levels. and economic offenses (ie, consideration of cases of 2. Counteraction to crime is a complex activity administrative offenses committed by legal entities or of authorized entities, consisting of direct activities entrepreneurs); 10) execution of sentences, decisions, to stop directly committed crimes and investigations decisions and orders of courts, orders of bodies of already committed at all levels. pre-trial investigation and prosecutors [10, p. 10-16]. 3. The role and place of the National Police of Taking into account this position and comparing Ukraine as the subject of crime prevention is determined it with the above-mentioned developments, the by the relevant law, as well as by the Criminal Code author reached a consensus, regarding the National of Ukraine, the Criminal Procedure Code of Ukraine, Police of Ukraine, based on the theory and practice the Code of Ukraine on Administrative Offenses and of law enforcement activities, is one of the main a number of other normative legal acts. It is precisely law enforcement agencies of the state, which is the wide range of preventive police activities that authorized, within the limits of the current legislation, distinguish the latter from other law enforcement to carry out as a preventive function directly related agencies in all different areas where crime is possible. to crime prevention, and operational search, which in The competence of the police can include prevention some cases may also be an instrument for preventing in the field of economic, property, organized crime, as crime. well as crime in the life and health of man and citizen, It is necessary to note that the National Police of as well as honor and dignity of the individual. Ukraine within the limits of its powers has the right Police do not carry out their activities individually, to carry out a wide range of functions on preventing and above all, its activities are regulated by national crime in Ukraine, which is defined in the specialized institutions - the Verkhovna Rada of Ukraine and the law and regulated by it. Cabinet of Ministers of Ukraine, while also exercising The role and place of the National Police of its functions on prevention and counteraction to Ukraine as the subject of crime prevention, in crimes, the police constantly and systematically aprilie 2019 43 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE cooperate with other law enforcement agencies, 7. Постанова Кабінету Міністрів України від 28 namely: the system of courts and the Prosecutor's жовтня 2015 р. № 878 «Про затвердження Положення Office of Ukraine. про Міністерство внутрішніх справ України» – [елек- тронний ресурс] – режим доступу: https://www.kmu. gov.ua/ua/npas/248608057 8. Кримінальний-процесуальний кодекс України/ References Відомості Верховної Ради України (ВВР), 2013, № 9-10, № 11-12, № 13, ст.88 – [електронний ресурс] – режим 1. Новий тлумачний словник української мови: у доступу: https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/4651-17 чотирьох томах. – Том 2. – К.: Аконіт, 2001. – 911 с. 9. Закон України «Про прокуратуру»/ Відомості 2. Новий тлумачний словник української мови: у Верховної Ради (ВВР), 2015, № 2-3, ст.12 – [електрон- чотирьох томах. – Том 3. – К.: Аконіт, 2001. – 927 с. ний ресурс] – режим доступу: https://zakon.rada.gov.ua/ 3. Куц В. Протидія злочинності: сутність і зміст / В. laws/show/1697-18 Куц // Науковий часопис Національної академії прокура- тури України. – 2016. – № 4(12). – С. 103–112 [Електрон- ний ресурс]. – Режим доступу: http://www.chasopysnapu. gp.gov.ua/chasopys/ua/pdf/12-2016/kuts.pdf INFORMATION ABOUT THE AUTHOR 4. Закон України «Про Національну поліцію»: від Andrey Vasilyevich Kovalenko, 02.07.2015 р. № 580-VІІІ – [електронний ресурс] – ре- Candidate of Law Sciences, Associate Professor, жим доступу: http://zakon.rada.gov.ua/laws/show/580-19 Doctoral Student of the National Academy of Inter- 5. Дмитро Михайлович Тичина/ Національна nal Affairs of Ukraine поліція України в системі суб’єктів запобігання злочи- нам//Вісник кримінологічної асоціації України. 2016. ІНФОРМАЦИЯ ПРО АВТОРА № 2 (13). Андрей Васильевич Коваленко, 6. Закон України «Про Регламент Верховної Ради кандидат юридических наук, доцент, докторант України»/Відомості Верховної Ради України (ВВР), Национальнаой академии внутренних 2010, № 14-15, № 16-17, ст.133 – [електронний ре- сурс] – режим доступу: https://zakon.rada.gov.ua/laws/ дел Украины show/1861-17

44 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Drept penal. Criminologie

CZU: 347.965.3:343.211.3

Protecția juridico-penală a secretului profesional al avocatului

Lilia Gîrla, doctor în drept, conferențiar universitar, Departament de Drept penal, Universitatea de Stat din Moldova Costică Moțoc, doctorand, Departament de Drept penal, Universitatea de Stat din Moldova

Legea penală a Republicii Moldova nu oferă protecție juridică suficientă secretelor profesionale apărute între avocat și client (beneficiarul serviciilor juridice). În Republica Moldova, spre deosebire de România, secretul profesional al avocatu- lui în legislație este abordată doar prin prisma aspectelor etico-morale, reglementările extrapenale existente sunt modeste, iar careva prevederi penale lipsesc. Norma juridico-penală cu privire la încălcarea inviolabilității vieții personale (art.177 Cod penal), nu oferă protecție suficientă și necesară informației vizate. În urma cercetării întreprinse sunt elaborate unele soluții optime privind protecția juridico-penală a secretului profesional al avocatului prin fundamentarea cadrului conceptual, având în rezultat optimizarea cadrului incriminator prin formularea unor sugestii de lege ferenda menite să îmbunătățească substanțial dreptul penal al Republicii Moldova, fapt care ar permite aplicarea corectă și univocă a legii penale în materia asigurării regimului secret al informației confidențiale protejate. Cuvinte-cheie: informație; date confidențiale; secret profesional; regim secret al informației; secret profesional al avo- catului; divulgarea secretului profesional.

protection by criminal law of the lawer’s professional secrecy

Lilia GYrla, Ph.D. in Law, docent, Criminal Law Department, Moldova State University Costică Moțoc, doctorate student, Criminal Law Department, Moldova State University

Penal Code of the Republic of Moldova doesn’t offer a sufficient legal protection for the professional secrets appeared between the lawyer and the client (the beneficiary of legal services). In contrast to Romania, in the Republic of Moldova the lawyer’s professional secret is regulated exclusively by the ethical approach, where the extra penal regulations are modest and some penal regulations are absent. The legal norm concerning the violation of inviolability of privacy (art.177 Criminal code) doesn’t ensure a sufficient and necessary protection of that category of information. As a result of our investigation, there were elaborated some optimal solutions regarding the penal protection of the lawyer’s professional secret by the foun- dation of the conceptual framework, being resulted in optimization of the incriminating base by means of formulating of suggestions de lege ferenda aimed to improve substantially the Penal law of the Republic of Moldova, which will permit the correct and univocal application of the law in the penal matter of secret regime of the protected confidential information. Keywords: information; confidential data; professional secrecy; secret regime of information; professional secrecy of the lawyer; disclosure of the professional secrecy

ntroducere. Cercetarea științifică propriu-zisă bire de România, secretul profesional al avocatului Iam pornit-o reieșind din constatarea regretabilă a în legislație este abordat doar prin prisma aspectelor faptului că legea penală a Republicii Moldova nu ofe- etico-morale, reglementările extrapenale existente sunt ră protecție juridică suficientă secretelor profesionale modeste, iar careva prevederi penale lipsesc. Aceas- apărute între avocat și client (beneficiarul serviciilor tă concluzie reiese din intrerpretarea prevederilor din juridice). În știința dreptului penal substanțial al Re- art.54 (Obligațiile avocatului) al Legii Republicii Mol- publicii Moldova lipsesc careva cercetări științifice de dova cu privire la avocatură, nr.1260 din 19.07.2002 sine stătătoare consacrate aspectelor juridico-penale [8]. Astfel, există unica prevedere generală inserată în ale protecției secretului profesional al avocatului. lit.k) alin.(1) art.54, conform căreia avocatul este obli- Observăm că în Republica Moldova, spre deose- gat să respecte normele Codului deontologic al avo- aprilie 2019 45 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE catului şi prevederile statutului profesiei de avocat. O ducă la îndeplinire această sarcină esenţială, dacă nu atare situație atât în opinia noastră, cât și în opinia mai pot să garanteze celor pe care îi apără că schimburile multor autori contemporani, nu este una corectă [15, lor de informaţii vor fi confidenţiale” [12]. p.95]. Fără garanția confidențialității, încrederea nu poate Considerăm că norma juridico-penală cu privire la exista. Cum corect menționează Angela Păunescu, în încălcarea inviolabilității vieții personale în confor- practică, confidențialitatea corespondenței avocatului mitate cu art.177 Cod penal – culegerea ilegală sau este dublată de secretul corespondenței, drept funda- răspândirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de mental, consacrat constituțional și internațional, pre- lege, despre viaţa personală ce constituie secret perso- cum și prin inserarea în antetul corespondenței a unei nal sau familial al altei persoane fără consimţământul clauze de confidențialitate care avertizează eventualii ei [2], nu oferă protecție corespunzătoare informației receptori eronați de confidențialitatea datelor conținute obținute, păstrate sau prelucrate în regimul secretului în mesaj [11, p.323]. profesional, deoarece aceste date confidențiale sunt Sunt principii comune pentru toţi avocaţii europeni. ocrotite în regimul secretului personal sau familial, Avocaţii europeni urmează să respecte aceste principii care îi aparține deținătorului primar, pe când secretul care sunt esenţiale pentru buna administrare a justiţiei, profesional presupune că acesta este administrat de pentru accesul la justiţie şi dreptul la un proces echi- către deținătorul secund (specialistul care a obținut tabil, astfel cum acestea sunt impuse prin Convenţia informații confidențiale în legătură cu exercitarea Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Li- atribuțiilor sale profesionale). bertăţilor Fundamentale, Carta principiilor fundamen- Scopul articolului constă în elaborarea unor soluții tale ale avocatului european [1]. Așadar, în conformita- optime privind protecția juridico-penală a secretului te cu Principiul (b) – respectarea secretului profesional profesional al avocatului prin fundamentarea cadrului şi a confidenţialităţii cauzelor ce i-au fost încredinţate, conceptual, având în rezultat optimizarea cadrului in- esenţa profesiei de avocat include şi faptul că acestuia criminator prin formularea unor sugestii de lege feren- i se vor comunica lucruri, pe care clientul nu i le-ar da menite să îmbunătățească substanțial dreptul penal spune altei persoane – cele mai intime detalii ale vieţii al Republicii Moldova, fapt care ar permite aplicarea private sau cele mai valoroase secrete comerciale – şi corectă și univocă a legii penale în materia asigurării că avocatul ar trebui să fie receptiv la informaţiile obţi- regimului secret al informației confidențiale protejate. nute pe bază de încredere. Carta pune un accent special Rezultate obținute și discuții pe dualitatea naturii principiului – respectarea confi- Obligația avocatului cu privire la secretul profesio- denţialităţii nu este doar obligaţia avocatului, ci este un nal servește atât intereselor administrării justiției, cât şi drept fundamental uman al clientului. Regulile „privi- intereselor clientului. În consecință, aceasta trebuie să legiului profesional” interzic ca informaţia comunicată beneficieze de o protecție specială din partea statului. avocatului să fie folosită împotriva clientului. Mai mult, secretul profesional este considerat un in- Pe lângă jurisprudenţa bogată a instanţelor europe- strument prin care se poate asigura accesul la justiţie şi ne referitoare la comunicările privilegiate, este impor- menţinerea statului de drept. tant să menționăm Recomandarea Consiliului Europei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a Rec (2000) 21 din 25 octombrie 2000 despre libertatea corelat în mod repetat respectarea secretului profesional exercitării profesiei de avocat în Europa care prevede cu respectarea articolelor 6 şi 8 CEDO. Prin însăși na- că „Ar trebui luate toate măsurile pentru a asigura res- tura misiunii sale, avocatul este depozitarul secretelor pectarea confidenţialităţii relaţiei avocat-client. Ex- clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură cepţiile la acest principiu ar trebui permise doar dacă confidențială [4]. După cum se arată în jurisprudența sunt compatibile cu statul de drept.” (principiul I, ali- CtEDO, dreptul fiecăruia la un proces echitabil de- neatul 6) şi că „Secretul profesional ar trebui respectat pinde de „relația de încredere care există între avocat de către avocaţi în conformitate cu normele, regula- și client [7]. Subminarea secretului profesional poate mentele şi standardele profesionale. Orice încălcare a reprezenta o încălcare a articolului 8 al Convenției Eu- acestei confidențialități fără acordul clientului ar tre- ropene a Drepturilor Omului care protejează dreptul bui să facă obiectul unor sancţiuni corespunzătoare.” la respectarea vieții private și de familie [6]. Articolul (principiul III, alineatul 2) [13]. „permite o protecție mai puternică a schimburilor de Imunitatea apărător-client este recunoscută ca cea informații dintre avocați și clienții săi”. În acelaşi spi- mai veche, fiind prevăzută încă în dreptul roman. Apli- rit, Curtea stabileşte astfel: „acest lucru este justificat carea imunităţii este determinată în fiecare caz concret prin faptul că avocaţilor li se atribuie un rol funda- de caracterul raporturilor dintre client și avocatul său mental într-o societate democratică, acela de a apăra [5, p.334]. Secretul profesional al avocatului nu are o părţile la litigiu. Cu toate acestea, este imposibil să natură juridică contractuală, ci una legală, el izvorăște

46 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE din lege și face parte din statutul profesional al avo- În opera sa științifică autorul Iu. S. Pilipenko catului [3]. După cum arată autorul român Păunescu definește secretul avocatului ca starea accesului in- Angela, avocatul este, în primul rând, confidentul cli- terzis la informație prin stabilirea regimului special entului sau. Confidențialitatea și secretul profesional [17, p.8-9]. Regimul special al secretului profesional garantează încrederea în avocat și constituie obligații al avocatului, în opinia autorului citat, reprezintă ordi- fundamentale ale avocatului. În consecință este firesc nea specială a reglementării juridice care acționează în și necesar ca acesta din urmă sa îi încredințeze avo- sfera acordării asistenței juridice calificate și îndreptată catului său toate și cele mai intime secrete legate de spre formarea și protecția imunității beneficiarului prin cauză pentru care l-a angajat, iar la rândul său avocatul stabilirea interdicțiilor pentru obținerea și divulgarea este dator să păstreze secretul profesional cu privire la nesancționată a oricărei informații care a devenit cu- orice aspect al cauzei pentru care a fost angajat [11, noscută avocatului [17, p.8-9]. p.334]. Analizând cu o mare atenție doctrina contempora- Profesorul Igor Dolea utilizează termenul „secretul nă, putem deduce că secretele profesionale apar atunci apărării” și aduce argumente solide pentru caracte- când o persoană împărtășește date confidențiale cu rul absolut al acestuia [5, p.334]. Din opera științifică un specialist care află conținutul acestei informații în „Drepturile persoanei în probatoriul penal: conceptul legătură cu executarea obligațiilor sale profesionale. promovării elementului privat” (prof.Igor Dolea) pu- Această categorie de secrete se caracterizează prin: 1) tem distinge patru condiții de operare a imunității din- crearea relațiilor de fidelitate dintre subiecți (benefici- tre apărător și client, este necesar a stabili după cum arul secretului personal (deținătorul primar) și specia- urmează: 1) dacă între aceștia a avut loc comunicarea listul căruia i se încredințează infrmația confidențială care poate purta un caracter diferit (verbal sau în scris); (deținatorul secund)); 2) existența normelor etice ca- 2) scopul comunicării – autorul citat precizează că sco- racteristice profesiei anumite; 3) prezența unui obiect pul comunicării trebuie să fie asistenţa juridică, iar în complex care constituie un ansamblu de interese și va- cazul în care comunicarea a avut un alt scop, imunitatea lori publice și private cărora poate fi cauzat un prejudiciu nu se aplică; 3) caracterul informaţiei – dacă aceasta în cazul divulgării unei astfel de informații. Obligația este sau nu confidenţială - aici autorul vine cu o preci- de a păstra secretul profesional poate fi caracterizată zare: „...se consideră confidenţială informaţia care nu prin următoarele teze: 1) este absolută și nelimitată în trebuie divulgată unor terţe persoane... Prezenţa unor timp; 2) se întinde asupra tuturor activităților avoca- terţe persoane în timpul comunicării impune nulitatea tului, ale asociaților săi, ale avocaților colaboratorilor, imunităţii. Aceleași consecinţe survin atunci când cli- ale avocatilor salarizați din cadrul formei de exercitare entul informează o terţă persoană asupra conţinutului a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați; comunicării” [5, p.334]; 4) conţinutul subiectiv al co- 3) revine și persoanelor cu care avocatul conlucrează municării - clientul este considerat o persoană fizică în exercitarea profesiei, precum și salariaților săi, și tu- care solicită o consultanţă din partea unui jurist. Juris- turor organelor profesiei de avocat și salariaților aces- tul este o persoană care are anumite atribuţii privind tora cu privire la informațiile cunoscute în exercitarea acordarea asistenţei juridice. Deţinătorul imunităţii funcțiilor și atribuțiilor ce le revin. este clientul [5, p.334-335]. În conformitate cu pct.2.3.3. (Secretul profesional) Într-o altă ordine de idei vom preciza că în literatura din Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Euro- de specialitate se menționează că informația ce consti- peană a fost iniţial adoptat în Sesiunea Plenară din data tuie secret reprezintă valoare, deoarece este necunos- de 28 octombrie 1998 şi modificat ulterior în Sesiunile cută și inaccesibilă pentru persoanele terțe [16, p.3]. Plenare ale CCBE din 28 noiembrie 1998, 6 decem- Prin urmare, definiția corectă a secretului nu poate fi brie 2002 şi 19 mai 2006 [4], această obligație privind dedusă doar din categoria informației pentru că orice secretul profesional nu este limitată în timp. Avocatul secret legal constituie nu doar o informație ca atare, este dator să aducă la cunostință această obligație, el nu ci este menținut într-o stare de prohibițiune/interzicere poate fi dezlegat de secretul profesional, nici de către (retragere din circuitul informațional accesibil) a ac- clientul său și nici de către o alta autoritate sau persoană. cesului la o astfel de informație. Regimul secret este Avocatul nu este și nu poate fi denunțătorul propriului un sistem de norme juridice care reglementează relații client. Nici activitățile și obligațiile ce revin avocatului sociale pentru protecția, obținerea, precum și utilizarea nu pot fi îndeplinite în contra sau cu ignorarea secre- informației confidențiale.Secretul că un fenomen juri- tului profesional. Obligația păstrării confidențialității dic reprezintă prohibițiunea (exceptarea) accesului la durează toata viața, inclusiv după ce, din orice motiv, o informație a cărei obținere, divulgare sau altă formă persoana care a avut acces la informații în calitate de de utilizare va crea posibilitatea reală de prejudiciere a avocat nu mai exercită profesia de avocat [14]. valorilor și intereselor protejate de lege. O regulă de bază care pretinde respectarea confiden- aprilie 2019 47 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

ţialităţii este, că avocatul trebuie să respecte secretul dire, conservare, comunicare, transmitere, diseminare, oricărei informații confidențiale de care ia cunoștință valorificare, sfera raporturilor sociale în care sunt fo- în cadrul activității sale profesionale [3]. Avocatul este losite, persoanele responsabile de conservarea și ma- obligat să nu divulge informația privind circumstanțele nipularea lor, cu distincțiile ce se impun pentru forme- și faptele aflate de la client sau care au fost cunoscute în le de exercitare a profesiei în colectiv, pentru accesul rezultatul îndeplinirii obligațiilor profesionale. Aceste personalului non-avocat la acestea, pentru membrii informații privesc viața privată a clientului, personală organelor de conducere ale profesiei, pentru instituțiile sau familială, chestiunile cu care o persoană s-a adresat profesiei. pentru asistența juridică, esența consultațiilor oferite de Spre deosebire de legea penală a Republicii Mol- avocat, procedeele de strategie și tactică a apărării sau dova, în legea penală a României există norma juri- reprezentării, datele privind persoana care s-a adresat dico-penală care sancționează divulgarea secretului după asistență și alte împrejurări care rezultă din acti- profesional. Așadar, potrivit alin.(1) art.227 C. pen. vitatea profesională a avocatului. Caracterul imperativ al României, divulgarea, fără drept, a unor date sau al normei derivă din obligația legală și morală pe care informaţii privind viaţa privată a unei persoane, de o are avocatul în legătură cu divulgarea informației natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către [3]. Așadar, în opinia noastră, în secretul profesional acela care a luat cunoştinţă despre acestea în virtutea al avocatului sunt incluse: date cu privire la apelarea profesiei ori funcţiei şi care are obligaţia păstrării con- la servicii de avocat, inclusiv și numele beneficiaru- fidenţialităţii cu privire la aceste date, se pedepseşte lui; date și acte obținute de către avocat pe parcursul cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă [10]. pregătirii cauzei; alte informații cu privire la benefi- Supunând noul text incriminator unui examen compa- ciar care au devenit cunoscute în proces de acordare rativ cu norma de incriminare anterioară coresponden- a asistenței juridice; consultațiile date sau destinate tă, observăm că acestea au conținut diferit. Este vorba clientului; corespondența dintre avocat și clientul său; despre alin.(1) art.196 C. pen. anterior, conform căruia, corespondența profesională dintre avocat și confrații divulgarea, fără drept, a unor date, de către acela că- avocați; toate probele și actele care sunt culese pe ruia iau fost încredinţate sau de care a luat cunoştinţă parcursul pregătirii cauzei; notițele luate cu ocazia in- în virtutea profesiei ori funcţiei, dacă fapta este de na- terviului profesional realizat de avocat cu clientul său tură a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseşte pentru analiza faptelor, ori a unui dosar judiciar sau a cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În unor documente cu relevanță juridică; conținutul acte- noua redactare a textului legal, fapta de divulgare este lor juridice și a sfaturilor juridice oferite sau destinate incriminată numai dacă privește date sau informa- beneficiarului; condițiile de acordare a asistenței juri- ţii privind viaţa privată, elemente de care cel ţinut să dice; mărturiile primite de avocat în exercitarea pro- păstreze secretul a luat cunoştinţă cu acordul persoanei fesiei; suportul material al probelor puse la dispoziția vizate de aceste date sau informații, fie că i-au fost în- avocatului în interesul pregătirii și realizării apărării; credinţare nemijlocit (spre exemplu, datele încredinţa- agenda profesională a avocatului; documentele fi- te avocatului de către client), fie că le-a constatat în nanciare și operațiunile bancare ce vizează prestațiile virtutea profesiei sau funcţiei, având consimțământul profesionale; alte informații în legătură cu acordarea celui în cauză (de pildă, în cazul medicului). asistenței juridice. Mai mult, spre deosebire de Republica Moldova, De specificat că avocatul este obligat să păstreze în legislația profesiei de avocat ce reglementează păstrarea secret nu doar informația obținută de la beneficiar, dar secretului profesional în România a trebuit armonizată și alte date obținute din alte surse, dacă obținerea aces- cu legislația comunitară, în scopul asigurării protecției tora este legată de acordarea assitenței juridice. Noi depline a drepturilor și libertăților fundamentale și a considerăm că toată informația obținută în calitate de înlăturării oricarui fel de abuzuri și, prin urmare, în secret profesional al avocatului poate fi divizată în două cursul anului 2004 au fost operate modificări radicale categorii mari: informația juridică generală referitoare ale legislației privind organizarea și exercitarea profe- la cauză pentru care s-a adresat persoana; informația siei de avocat, precum și la adoptarea unui nou statut lipsită de caracter juridic, confidențială referitoare la al profesiei de avocat. Prin Legea României nr.25/2017 aspectele vieții personale și familiale. Conținutul se- a fost modificată Legea României nr. 51/1995 privind cretului profesional al avocatului cuprinde două cate- organizarea şi exercitarea profesiei de avocat [9]. Ar- gorii de informații: secretele beneficiarului comunicate ticolul 46 a fost completat prin acest act normativ cu avocatului; datele obținute de către avocat în interesele alin. 4 ind. 1, introducându-se următorul text de in- beneficiarului. Nu este vorba numai despre informațiile criminare: “Divulgarea de către avocat, fără drept, a la care avocatul are acces, ci ne interesează și suportul unei informații confidențiale din sfera privată a clien- acestor informații, indiferent de modul lor de dobân- tului său ori care privește un secret operațional sau

48 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași (1) Orice operațiune sau set de operațiuni efectuate calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturi- desfășurării activităților specifice profesiei constituie lor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 de mijloace automatizate, săvârșite prin colectarea, ani”. Tot prin același act normativ modificator s-a pre- înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, văzut la alin.4 ind. 2 că: “Sunt obligați să respecte se- adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, cretul profesional și membrii organelor de conducere utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea au luat cunoștință în virtutea exercitării prerogativelor sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distru- cu care au fost învestiți.” Modificările legislative mai gerea datelor confidențiale care constituie secret pro- sus enumerate ridică mai multe probleme conceptuale fesional, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 și de aplicabilitate [11, p.324]. la 850 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul Concluzii: de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită Spre regret, constatăm la moment în Republica activitate pe un termen de 1 an, sau cu muncă neremu- Moldova lipsa unui cadru sancționator adecvat pentru nerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, încălcarea secretului profesional în Republica Moldo- cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de va, deși unele norme există. De lege lata, observăm că la 2000 la 3000 unităţi convenţionale, legea penală a României prevede o normă care permite (2) Acţiunile specificate la alin. (1) care încădrarea divulgării secetului profesional al avoca- a) într-un discurs public, prin mass-media tului. Astfel, este prohibițiunea generală cu privire la b) cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale indamisibilitatea divulgării secretului profesional în destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, se art.227 Noul Cod penal al României – Divulgarea, fără pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu amendă, drept, a unor date sau informații privind viața privată aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la a unei persoane, de către acela care a luat cunoștință 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a despre acestea în virtutea profesiei ori funcției și care exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 are obligația păstrării confidențialității cu privire la ani sau cu lichidarea persoanei juridice. aceste date, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la (3) Acţiunile specificate la alin. (1) sau (2) care au 3 ani sau cu amendă. provocat sinuciderea persoanei sau încercarea de a se În Codul penal al Republicii Moldova o astfel de sinucide, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani. normă juridico-penală lipsește, însă ținând cont de fap- Referindu-ne la Codul penal al României, consi- tul că obligația de a păstra secretul profesional al avoca- derăm oportună reformularea denumirii și dispoziției tului corespunde dreptului clientului la confidențialitate art.227 Noul Cod penal în așa mod încât să fie și intimitate ca parte componentă a dreptului la res- sancționată nu doar divulgarea, dar și alte operațiuni pectarea vieții private, se va aplica norma generală cu ilicite cu datele confidențiale ale persoanei care con- privire la încălcarea inviolabilității vieții personale în stituie secretul profesional. În special, propunem ur- conformitate cu art.177 Cod penal – culegerea ilegală mătoarea lui redacție: „Divulgarea, fără drept, precum sau răspândirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocro- și colectarea, înregistrarea, organizarea, structura- tite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret rea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, personal sau familial al altei persoane fără consimţă- consultarea, utilizarea, transmiterea, diseminarea sau mântul ei. Pe cale de consecință, luând în considerație punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau dezideratul conform căruia obligaţia specială de a combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea păstra secretul profesional trebuie să fie conţinută în datelor confidențiale care constituie secret profesional, legislaţia naţională a statelor membre sau a organisme- se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu lor profesionale naţionale competente cu puterea de a amendă”. adopta reguli obligatorii ale profesiei, iar regulile naţi- Cu scop de a asigura protecția secretului profesi- onale privind secretul profesional trebuie să includă şi onal de către foștii avocați se propune reglementarea sancţiunile corespunzătoare în caz de încălcare a lor, se suplimentară prin clauze de confidențialitate care ur- propune revizuirea cadrului incriminator atât în legea mează a fi anexe obligatorii la contractul de prestare penală a României, cât și a Republicii Moldova. Astfel, a serviciilor juridice sau să devină partea componen- ținând cont de argumentele de mai sus, propunem in- tă a acestora. În cazul în care avocatul obține anumi- troducerea normelor juridico-penale speciale în Codul te împuterniciri vis-a-vis de informație confidențială penal al Republicii Moldova. obținută, propunem specificarea acestora în textul cla- „art.1771 Cod penal al Republicii Moldova. Încăl- uzei, după cum urmează: obținerea, elaborarea, păs- carea regimului de protecție a secretului profesional trarea, utilizarea informației, luarea măsurilor pentru aprilie 2019 49 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE asigurarea confidențialității acesteia etc. Reieșind din didactice şi studenţilor, 3-4 aprilie 2009 / organizată de Uni- cele expuse ajungem la concluzia că legea trebuie să versitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept şi administraţie prevadă, în mod expres, atât natura răspunderii, cât și Publică Râmnicu Vâlcea; coord.: Cezar Tită, Dănuţ Corno- sancțiunile, care în sine trebuie să fie corespondente ca iu, Constantin Pletea et al. - Craiova : Sitech, 2009. (ISBN intensitate standardului înalt de protecție a datelor per- 978-606-530-497-0), p.323-324. 12. Recomandările CCBE privind protejarea confiden- sonale oferite avocaților, în cazul încălcării obligațiilor ţialităţii clienţilor în contextul activităţilor de supraveghe- și garanțiilor ce urmează a fi reglementate prin lege. re 28/04/2016. http://unbr.ro/wp-content/uploads/2016/06/ RO_CCBE_Recommendati1_1464253807.docx (accesat: 21.03.2019) Referințe bibliografice 13. Recommendation no. R(2000)21 of the Committee of Ministers to member States on the freedom of exercise 1. Carta principiilor fundamentale ale avocatului euro- of the profession of lawyer (adopted by the Committee of pean. https://www.ccbe.eu/fileadmin/speciality_distri- Ministers on 25 October 2000 at the 727th meeting of the bution/public/documents/DEONTOLOGY/DEON_CoC/ Ministers’ Deputies) https://www.asianajajaliitto.fi/files/19/ MD_DEON_CoC.pdf (accesat: 03.03.2019) R2000-21_Freedom_of_exercise_of_the_profession_of_ 2. Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 lawyer.pdf (accesat: 14.03.2019) aprilie 2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14. Studiu privind funcţionarea profesiei de avocat în 2002, nr.128-129. Republica Moldova. întocmit în cadrul realizării acţiunii 3. Comentariu la Codul Deontologic al Avocaților 3.2.1.(1) din Planul de Acţiuni pentru implementarea Strate- din Republica Moldova (Adoptat de Congresul Avocaţi- giei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016. lor din 20 decembrie 2002, cu modificările şi completări- Elaborat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova le adoptate la 23 martie 2007 de Congresul Avocaţilor, cu Direcţia profesii şi servicii juridice Serviciul asistenţă juri- modificările și completările adoptate la 01iulie 2016 de dică calificată şi mediere. Chişinău, 2013. http://www.jus- Congresul Avocaților) http://uam.md/media/files/files/ tice.gov.md/public/files/file/Directia%20notariat%20si%20 proiect_de_comentariu_20_ianuarie_2016_dr_2_2427776. avocatura/Studiu_functionarea_profesiei_de_avocat-04-07- pdf (accesat: 17.03.2019) 2013.pdf (accesat: 14.03.2019) 4. Codul deontologic al avocatului român aporbat prin 15. Акинина Н.Ю. Проблемы соблюдения адвокат- Decizia nr.1486 a Comisiei Permanente a U.N.B.R. în şedin- ской тайны. В: Вестник Югорского государственного ţa din 27 octombrie 2007. университета, 2015, Выпуск 1 (36), с.95-98. (ISSN 1816- 5. Dolea Igor. Drepturile persoanei în probatoriul penal: 9228) conceptul promovării elementului privat. – Chișinău: Cartea 16. Темнов С.В. Конституционно-правовая концеп- Juridică, 2009, 416 p. (ISBN 978-9975-9927-7-0) ция адвокатской тайны. 12.00.02 – конституционное 6. Dovydas Vitkauskas, Grigoriy Dikov. Respectarea право, конституционный судебный процесс, муници- dreptului la un proces echitabil în temeiul Convenției Euro- пальное право. Автореферат диссертации на соискание pene a Drepturilor Omului Ghid informativ despre protec- ученой степени кандидата юридических наук. Белгород: ţia drepturilor omului realizat de Consiliul Europei. https:// Белгородский государственный национальный исследо- rm.coe.int/16806f1616 вательский университет – 2015, 23 с. 7. Ghid privind art.6 din Convenția europeană a dreptu- 17. Пилипенко Ю.С. Адвокатская тайна: теория rilor omului Dreptul la un proces echitabil (aspectul civil) и практика реализации. Автореферат диссертации Actualizat la 30 aprilie 2018. http://ier.gov.ro/wp-content/ на соискание ученой степени доктора юридических uploads/2018/11/Ghid-art.-6-din-CEDO-civil-30.04.2018. наук. Специальность: 12.00.11 – судебная власть, про- pdf (accesat: 17.03.2019) курорский надзор, организация правоохранительной 8. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, деятельности, адвокатура. – Москва: Московская nr.1260 din 19.07.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii государственная юридическая академия имени О.Е. Moldova, 2010, nr.582. Кутафина, 2009, 56 с. 9. Legea României nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. }n> Monitorul Oficial al Ro- mâniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001. Lilia Gîrla, 10. Noul Cod penal al României actualizat 2018, Legea doctor în drept, conferențiar universitar, 286/2009. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. În: Monitorul Ofi- Departamentul Drept penal a Universității de Stat din cial nr.757/2012. http://www.imliasi.ro/Noul%20cod%20 Moldova penal.pdf (accesat: 02.09.2018) E-mail: [email protected] 11. Păunescu Angela. Păstrarea secretului profesional în contextul integrării României în structurile europene. În: Costică Moțoc, Aspecte teoretice și practice ale procesului de armonizare a Doctorand, Departamentul Drept penal a Universității dreptului românesc cu dreptul european (Râmnicu Vâlcea, de Stat din Moldova 2009): a XVII-a sesiunea de comunicări ştiinţifice a cadrelor E-mail: [email protected]

50 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

CZU: 349.54

UNELE PARTICULARIȚĂȚI ALE EFECTUĂRII ACȚIUNILOR DE URMĂRIRE PENALĂ ÎN PRIVINȚA ȘI CU PARTICIPAREA VICTIMELOR INFRACȚIUNII DE TRAFIC DE FIINȚE UMANE

Vitalie JITARIUC, doctorand, lector-universitar, Facultatea de Drept și Administrație publică, Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu” din Cahul

Traficul de ființe umane a devenit obiect de îngrijorare a comunității internaționale încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tendința de intensificare a traficului de ființe umane a devenit caracteristică pentru majoritatea țărilor lumii din timpul respectiv și a impus măsuri organizate de combatere a acestui rău social. Traficul de ființe umane constituie o parte componentă gravă și destul de răspândită a infracționalității internaționale organizate. Profiturile considerabile ale acesteia sunt asociate cu un risc relativ mic pentru infractori. Combaterea încălcărilor strigătoare la cer a drepturilor umane poate fi efectivă doar prin aplicarea unei abordări coordonate și multidisciplinare la care să participe toate organele de drept, legis- lative și pentru problemele migrației, organizațiile de protecție socială, organizațiile non-guvernamentale și toți acei pentru care soluționarea problemei în cauză constituie un aspect de îngrijorare. Cuvinte-cheie:trafic de ființe umane, victimă, parte vătămată, acțiune de urmărire penală, revictimizare, proces penal, judecată, traficant, exploatare, violență, metodologie de investigare, criminalitate, cooperare internațională.

SOME PARTICULARITIES IN CARRYING OUT CRIMINAL PROSECUTION MEASURES IN RELATION TO AND WITH THE PARTICIPATION OF THE VICTIMS OF TRAFFICKING IN HUMAN BEINGS.

Vitalie JITARIUC, Ph.D., university lecturer, Faculty of Law and Public Administration, Bogdan PetriceicuHasdeu State University from Cahul

Trafficking in human beings has become a concern for the international community since the end of the nineteenth cen- tury. The trend of intensifying human trafficking has become characteristic of most of the world’s countries of that time, and has imposed organized measures to combat this social evil. Trafficking in human beings is a serious and fairly widespread component of international organized crime. Its considerable profits are associated with a relatively low risk for offenders. Combating human rights violations can only be effective by applying a coordinated and multidisciplinary approach involv- ing all law, legislative and migration bodies, social protection organizations, non-governmental organizations, and all those for whom the resolution of the problem is an issue of concern. Keywords: trafficking in human beings, victim, injured party, criminal prosecution action, revictimization, criminal trial, trial, trafficker, exploitation, violence, investigative methodology, criminality, international cooperation.

ntroducere.Traficul de ființe umane nu consti- drepturilor omului. Republica Moldova este și ea lo- Ituie niște manifestări criminale sporadice, ci s-a vită de acest fenomen. Din păcate, cele mai afectate transformat în societatea noastră, ba chiar în întreaga au devenit femeile, iar dintre acestea – o categorie cu Europă și în alte zone de pe mapamond, într-un veri- totul vulnerabilă în fața crizei economice – femeile tabil fenomen social, adică are un caracter de masă tinere [5, p. 14]. și influențează într-o măsură considerabilă și nefastă Astfel, traficul de ființe umane a încetat a mai fi procesele sociale, perturbând bunul mers al societății un fenomen nou pentru Republica Moldova. Aflân- [1, p. 92]. Traficul de ființe umane este un fenomen du-se în fruntea topului țărilor exportatoare de car- catastrofal de răspândit și caracteristic pentru majori- ne vie, Moldova este preponderent o țară de origine tatea țărilor din spațiul ex-socialist. Este un fenomen pentru victimele traficului de ființe umane [3, p. 6]. destul de complex, asociat și altor procese și influențat Profitând, cu o uimitoare abilitate de condițiile pro- de diferiți factori. Consecințele sociale, economice și pice oferite de societate, traficul de ființe umane s-a morale pe care le comportă traficul de ființe umane dezvoltat continuu și a devenit o activitate criminală pentru o comunitate sunt dintre cele mai nefaste. complexă, bine organizată și lucrativă [1, p. 120]. Traficul de ființe umane este o violare gravă a Scopul studiului. În dependență de specificul ma- aprilie 2019 51 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE terialului expus în acest articol, ne-am propus să efec- doresc (de obicei, să ajungă la muncă în țările prospe- tuăm o analiză succintă în privința particularităților re pentru a câștiga un ban), apoi ele sunt însă forțate efectuării celor mai frecvent întâlnite acțiuni de ur- să practice prostituția, fiind intimidate, maltratate, vi- mărire penală în cadrul dosarelor de trafic de ființe olate sau chiar omorâte [1, p. 125]. umane. În conținutul acestui articol, accentul a fost Punând în aplicare visele domnișoarelor privind pus, în special, pe particularitățile efectuării anumitor viața „frumoasă” de peste hotare, despre căsătoria acțiuni de urmărire penală în privința și cu participa- cu un străin bogat – fapt ce soluționează toate între- rea victimelor infracțiunilor de trafic de ființe umane. bările – traficanții au desfășurat furnizarea organiza- Metode aplicate și materiale utilizate. În ve- tă a femeilor din Moldova pentru bărbații din țările derea atingerii unor obiective utile, precum și a ma- avansate din punct de vedere industrial. Traficul de terializării soluțiilor practico-doctrinare în materia femei a devenit de mai mult timp un fenomen cu di- particularităților metodologice de investigare a fap- mensiuni globale, o parte componentă a bisinessului telor de trafic de ființe umane, am pus accentul pe internațional criminal. Exploatarea muncii femeiești utilizarea unui spectru larg de metode de cercetare și a corpului acesteia a condus la apariția industriei științifică, la acestea fiind atribuite: metoda sociolo- internaționale a comerțului cu femei. De aceea, pro- gică, metoda comparativă, metoda istorică, metoda blema în cauză nu este doar problema statului nostru, gramaticală, metoda analizei, metoda deducției și dar și o componentă a infracționalității organizate, inducției etc. fapt ce constituie un pericol real pentru securitatea Rezultate obținute în discuții. Motivele internațională [4, p. 175]. infracțiunilor privind traficul de persoane pot fi din- În acest context, cunoașterea prevederilor legale tre cele mai variate: de la motive eminamente ego- naționale și internaționale existente în domeniul in- iste (răzbunare, interesul material etc.), până la mo- criminării traficului de persoane apare ca o necesitate tive de sorginte altruistă. Diferențele dintre astfel incontestabilă pentru apărarea drepturilor și interese- de motive, condiționate mai ales de rolul concret al lor legitime ale victimelor [3, p. 6].Este esențială coo- făptuitorului într-o situație sau alta, trebuie luate în perarea strânsă dintre state, inclusiv prin schimbul de considerație la individualizarea pedepselor stabilite informații și de bune practici, precum și printr-un di- pentru infracțiunile privind traficul de persoane [8, p. alog permanent și deschis între organele polițienești, 292]. judiciare și financiare din diferite state [8, p. 13]. Traficul de persoane nu ține cont de vârstă sau gen, Or, o particularitate substanțială pentru investigarea de hotare, este răspândit atât în statele dezvoltate, cât acestor categorii de infracțiuni o reprezintă necesita- și în cele în curs de dezvoltare. Fenomenul se „aco- tea colaborării între statele unde a avut loc recruta- modează” de minune la sărăcie și mizerie, dar poate fi rea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primi- întâlnit și în palate de lux, apare atât la popoarele an- rea unei personae traficate[12, p. 138].Tot aici, un rol trenate în conflicte militare, cât și la cele care trăiesc important îl poate avea și identificarea unor metodo- în pace. Întrucât frenomenul ține în ultima vreme tot logii specifice de investigare a acestor categorii de mai mult de exploatarea sexuală și scontează sume fa- infracțiuni. buloase, problema a ajuns să lezeze laturile cele mai Regulile tactice generale privind efectuarea intime ale vieții omului, pereclitând în același timp acțiunilor de urmărire penală sunt reflectate suficient sănătatea întregii societăți, genondul ei, pentru că pri- în literatura de specialitate, urmare a cărui fapt con- ma victimă este femeia [5, p. 14-15]. În cazul dat, vic- siderăm că este rațional să ne focusăm atenția doar timele sunt folosite, în special, pentru prostituție, por- asupra particularităților anumitor acțiuni de urmărire nografie (filme, fotografii, imagini cu relații sexuale penală efectuate în privința și cu participarea victime- transmise în direct pe Internet etc.) sau sex-show-uri lor traficului de persoane. (striptease, diverse dansuri erotice etc.). victime cad, Scopul de bază în cercetarea acestor categorii de în primul rând, prostituatele: unele dintre ele speră dosare este axat pe stabilirea tuturor circumstanțelor că, ajungând la un alt patron, vor putea câștiga mai legate de comiterea infracțiunilor vizate, pe identi- mulți bani și, astfel, acceptă să fie vândute, iar altele ficarea persoanelor antrenate în comiterea lor și în nici nu sunt întrebate, în ambele cazuri ele cunosc un descoperirea, în exclusivitate, a tuturor epizoadelor tratament care nu răspunde voinței lor. Mult mai gra- activității infracționale [12, p. 137]. vă este situația femeilor și fetelor care nu acceptă sub Procedeele probatorii referitoare la audierea per- nici o formă să fie traficate și să practice prostituția. soanelor în cazurile de trafic de persoane, în special, Pentru a-și atinge scopul odios, traficanții recurg, în cele care se referă la audierea victimelor, conțin o se- acest caz, la orice mijloc: victimele sunt răpite sau rie de particularități: sunt induse în eroare, promițându-li-se ceea ce ele își 1) Victimele traficului de persoane își modifică

52 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE declarația. Investigatorii trebuie să fie conștienți că planificarea audierii trebuie să se informeze cât mai schimbarea declarației victimelor traficului de -per bine cu privire la persoana ce va fi audiată și la ca- soane, poate avea drept cauze pe lângă comiterea zul investigat. De asemenea, investigatorii trebuie să infracțiunii de mărturie mincinoasă, existența unor evalueze și riscurile la care sunt supuse victimele tra- tulburări post-traumatice și faptul că victima se simte ficului de persoane în momenmtul în care sunt audia- încă amenințată și intimidată. te. Organele judiciare pot să dispună efectuarea unei 2) Victimele traficului de persoane nu vorbesc evaluări psihologice a victimei, evaluarea sănătății fi- aceeași limbă cu investigatorii. De cele mai multe zice a acesteia, furnizându-i și asigurându-i victimei, ori, în cazul investigării traficului de persoane, întru- în anumite situații, îmbrăcăminte corespunzătoare, cât fenomenul traficului are un caracter transfrontali- hrană și cazare. er, victimele nu vorbesc aceeași limbă cu investiga- Obiectivele audierii trebuie stabilite de investiga- torii, fiind necesară prezența unor interpreți în cadrul tori înainte de începerea audierii propriu-zise, acestea procedeelor de audiere. fiind următoarele: stabilirea cu exactitate a faptelor 3) Investigatorii și victimele traficului de persoa- produse și a istoricului cazului investigat; corobora- ne pot să aibă culturi diferite, situație care contribuie rea faptelor produse cu cele confirmate de victimă în la îngreunarea desfășurării procesului de investigare, vederea stabilirii credibilității acesteia în calitate de deoarece între aceștia apar dificultăți în comunicare. martor; utilizarea probelor obținute în urma adminis- 4) Lipsa de încredere a victimelor în investigatori. trării acestui mijloc de probă, declarația victimei, în Încrederea reprezintă un aspect important între inves- scopul identificării, arestării și trimiterii în judecată a tigator și persoanele audiate, în special, în situația în traficanților de persoane; revizuirea în mod continuu care martorul este și victimă a traficului de persoane. a riscurilor la care sunt supuse familia victimei, alte În cazul traficului de persoane, încrederea victimelor victime și alte potențiale victime. în investigatori este redusă datorită experiențelor ne- Înainte de efectuarea audierii victimei, investiga- faste trăite de acestea. torul trebuie să redacteze un plan de audiere, ce va 5) Traficanții de persoane susțin, din punct de cuprinde o listă de întrebări ce se referă la modul în vedere financiar, unele victime prin acordarea unor care traficanții au recrutat și exploatat victimele. În sume mici de bani. În cazul în care victimele se hotă- cursul urmăririi penale, audierea victimei traficului răsc să părăsească rețeaua de trafic de persoane și să de persoane se înregistrează atunci când este posibil depună plângere împotriva traficanților de persoane, cu mijloace tehnice audio sau audio-video, în situația atunci acestea nu vor mai beneficia de sprijinul finan- în care organele de urmărire penală apreciază ca fiind ciar al traficanților. necesară înregistrarea declarației, sau dacă victima 6) Victimele traficului de persoane de cele mai a solicitat în mod expres acest lucru. Investigatorul multe ori nu își dezvăluie vârsta reală investigato- stabilește și locația unde se va realiza audierea victi- rilor. Deoarece victimele nu dezvăluie investigato- mei. În unele cazuri, atunci când este necesar, organe- rilor vârsta lor reală, buna desfășurare a procesului le judiciare apelează și la serviciile unui interpret [9, de investigare va fi afectată, cum este, de exemplu, p. 11-43; 6, p. 326]. nerespectarea procedurii de audiere a martorilor și a Inițial, audierea trebuie canalizată spre identifi- victimelor minore [9, p. 4-9; 6, p. 325-326]. carea punctelor-forte din cadrul versiunii victimei, În cauzele de trafic de ființe umane, protecția vic- a modalității de realizare a activității infracționale, timelor și asigurarea respectării drepturilor lor nu este a săvârșirii acțiunilor în privința ascunderii urmelor doar o problemă ce ține de drepturile omului. Asigu- activității infracționale la următoarele etape: a) recru- rarea acestor drepturi reprezintă factorul decisiv în tarea victimei; b) transportarea și transferul victimei; obținerea cooperării lor pe parcursul efectuării urmă- c) adăpostirea, primirea și exploatarea victimei. ririi penale și în procesul de judecată. În procesul pregătirii către audiere este necesar a Neasigurarea protecției victimei și limitarea ei în identifica întrebările concrete referitoare la informa- drepturile sale pun în pericol posibilitatea condamnă- rea persoanei interogate despre componentele meca- rii traficanților pe cauzele de trafic. De frecvente ori nismului activității infracționale [12, p. 151]. victimele sunt expuse unor riscuri și situații de stres Din mărtuirisirile victimelor rezultă că tratamen- de grad variat în timpul urmăririi penale și a judecății. tul la care sunt supuse poate fi descris în culorile unui Ele sunt în mod repetat audiate la efectuarea urmăririi calvar înfiorător, continuu, care lasă urme adânci și penale, în diverse calități procesuale și în cadrul di- de neînlăturat, zdruncinându-se grav sănătatea atât fi- feritor acțiuni procesuale, fiind astfel expuse riscului zică, cât și psihică. Ele își pierd, de cele mai dese ori, revictimizării [2, p. 9]. forța psihică de a evada din captivitatea traficanților În acest context, investigatorii înainte de a începe și proxeneților sau, și mai rău, suportă o perturbare aprilie 2019 53 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE mintală, încât devin prostituate convinse, caz în care 2) efectuarea cercetării la fața locului pentru des- ajung promotoare fidele ale acestui mod de viață și coperirea locului de adăpostire, despre care au decla- posibili racoleri [1, p. 125]. rat victimele, precum și pentru documentarea folosirii În cadrul urmăririi penale, victima este audiată acestui adăpost în procesul de comitere a infracțiunii în repetate rânduri, în diferite calități procesuale (ca de trafic de persoane [12, p. 139]. victimă, parte vătămată, parte civilă, iar uneori – ca Unul dintre scopurile de bază ale cercetării la fața martor), precum și cu ocazia desfășurării diverselor locului se referă la descoperirea și fixarea: acțiuni de urmărire penală (explicații până la porni- 1) condițiilor de deținere sau de exploatare a vic- rea procesului, confruntări cu traficantul, prezentarea timelor traficului de ființe umane (amplasarea încă- persoanelor sau obiectelor spre recunoașterea victi- perilor destinate deținerii și exploatării, suprafața lor, mei, verificarea declarațiilor la locul infracțiunii, exa- prezența ferestrelor, a dormitoarelor, bucătâriei, ve- minări corporale ale victimei) [2, p. 32]. ceului etc.); Audierea propriu-zisă a victimei traficului de per- 2) condițiilor generale de trai, în special, starea soane debutează cu verificarea identității victimei, precară antisanitară, mirosuri neplăcute, temperaturi după care, aceasta relatează liber cu propriile ei cu- înalte sau joase etc.; vinte aspectele pe care le cunoaște cu privire la cazul 3) mijloacelor de cosntrângere și asigurare a con- investigat. După ce victima a relatat liber aprecierile trolului asupra persoanelor exploatate, precum și re- pe care le cunoaște cu privire la cazul cercetat, inves- zultatele aplicării lor; tigatorul, în situația în care se impune, va formula în- 4) urmelor de sânge, spermă și a altor urme ce trebări de completare, de precizare sau unele întrebări confirmă faptul exploatării sexuale; ajutătoare [7, p. 230-231]. 5) obiectelor și documentelor ce fac posibilă iden- Investigatorul poate adresa victimei și întrebări de tificarea persoanelor antrenate în traficul de ființe control în scopul de a verifica unele afirmații din punc- umane, a victimelor acestor infracțiuni, precum și a tul de vedere al exactității și veridicității. Întrebările altor circumstanțe ale infracțiunii; de control sunt utile, deoarece permit investigatorului 6) documentelor ce confirmă faptele de spălare a să verifice poziția de fidelitate sau de nesinceritate pe veniturilor obținute de pe urma traficului de persoane care o are victima traficului de persoane [6, p. 327]. etc. [11, p. 209]. Victima, exploatată în procesul comiterii În caz de reținere a persoanelor implicate în tra- infracțiunii de trafic de ființe umane, este cea mai ficul de ființe umane, ele urmează a fi prezentate vulnerabilă categorie de martori pe dosarele de trafic. spre recunoașterea victimelor și martorilor. Nu are Din aceste considerente, este necesară informarea ei sens a prezenta spre recunoaștere persoane (bănuiți, despre drepturile pe care le are în virtutea legislației în învinuiți) care sunt cunoscute victimelor și martorilor vigoare și, în mod special, despre dreptul la asistență doar pe nume sau care le sunt cunoscute cu certitudine juridică chiar din momentul primei confruntări cu or- (de exemplu, rude). Dacă informațiile despre bănuiți, ganul de urmărire penală. Dacă victimele doresc să-și învinuiți nu sunt pe deplin certe, nu sunt suficient de exercite acest drept, dar nu dispun de mijloace pentru clare sau sunt posibil eronate, apoi prezentarea spre a plăti un avocat ales, ofițerul de urmărire penală, pro- recunoaștere oricum, urmează a fi efectuată [10, p. curorul și judecătorul urmează să ia măsuri pentru a 236]. asigura desemnarea unui avocat din oficiu [2, p. 67]. Urmează a fi prezentate în vederea recunoașterii și În situația în care, în urma discuției preliminare persoanele de importanță secundară din cadrul grupu- dintre investigator și victimă, rezultă faptul că victi- lui criminal, ca de exemplu: ma este traumatizată psihic, iar audierea acesteia ar a) paznicii localurilor „de odihnă”, care, de obi- afecta grav sănătatea sa mentală, investigatorul poate cei, sunt foarte bine informați referitor la caracterul să ia decizia de a renunța la audierea victimei și să „serviciilor prestate” și la persoanele care dirijează încerce să utilizeze alte procedee probatorii în scopul activitatea acestora; obținerii de mijloace de probă [6, p. 327]. b) soferii, care transportă prostituatele la „locurile Cercetarea la fața locului pe categoria viza- de muncă”, iar în unele cazuri colectează bani de la tă de dosare poate fi efectuiată atât în cadrul fazei clienți, transmițându-i ulterior persoanelor care con- investigațiilor preliminare, cât și la faza investigațiilor duc gruparea criminală; ulterioare. Aici, este necesar să țină cont de următoa- c) „dispecerul”, care recepționează comenzile, el rele obiective ale acestei acțiuni de urmărire penală: fiind punctul de legătură între organizatorul exploată- 1) efectuarea cercetării la fața locului în vederea rii, șofer și, de exemplu, prostituată. descoperirii victimelor, a eliberării lor, pentru fixarea Urmare a prezentării spre recunoaștere a diferitor urmelor exploatării și a condițiilor de deținere; subiecți, apare posibilitatea precizării locului fiecăru-

54 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE ia dintre figuranți în cadrul mecanismului activității acțiuni de urmărire penală constă în faptul că verifica- infracționale, stabilirii acelor victime care s-au „orien- rea declarațiilor victimelor infracțiunii la fața locului tat” în anumite situații complicate, transformându-se trebuie să se înfăptuiască la etapa inițială a cercetării. ulterior în complici faptici ai bănuitului, învinuitului. În caz contrar, pot apărea dificultăți în latura desco- În astfel de situații, după finalizarea prezentării spre peririi locului deținerii și exploatării victimelor[12, p. recunoaștere trebuie efectuată imediat confrunarea 164-165]. între cel care a recunoscut și persoana recunoscută. Recuperarea psihologică și reinserția socială a vic- Prezentarea spre recunoaștere pe această catego- timelor traficului de ființe umane efectuat în scop de rie de dosare mai are următoarele două particularități exploatare socială este foarte anevoioasă și de lungă tactice: a) din punct de vedere al securității martorilor durată, necesitând o abordare psiho-criminologică și și victimelor, această acțiune de urmărire penală tre- medicală specifică, desfășurată în condiții staționare buie efectuată în condiții ce exclud contactul vizual adecvate [1, p. 126]. între cel ce recunoaște și persoana care urmează a fi Și instanțele de judecată trebuie ele însăși să aplice recunoscută; b) unele persoane este posibil să nu fi măsuri de protecție a victimelor, în caz de necesitate, avut contacte vizuale cu figuranții cauzei penale, din utilizând modalitățile speciale de audiere a martorului care considerente este rezonabil a efectua prezentarea și/sau să dispună audierea victimei în ședință judicia- spre recunoaștere după voce. Această formă a pre- ră închisă [2, p. 69]. zentării spre recunoaștere necesită nu doar o audiere Concluzii: Astfel, în urma cercetării efectuate inițială minuțioasă a celui ce urmează să recunoască, ajungem la concluzia că pentru selectarea acțiunilor dar, posibil, și efectuarea unui experiment în sensul de urmărire penală, efectuate în vederea stabilirii fap- verificării capacităților lui de a identifica vocile dife- telor, acțiunilor, circumstanțelor presupuse este nece- ritor persoane [12, p. 163-164]. sar să determinăm, în primul rând, ce urme au fost Organele de urmărire penală trebuie să reducă la lăsate, în realitate, prin comiterea faptelor de trafic minimul strict necesar numărul de confruntări pe viu de ființe umane (urme obiective – pe diferiți purtă- dintre traficanți și victime. Astfel de confruntări pla- tori materiali, sau urme subiective – în memoria oa- sează victima în situații de risc, amplifică trauma pro- menilor). Ulterior, este necesar a sistematiza probele dusă prin efectuarea urmăririi penale și posibilitatea adminsitrate, a determina legăturile posibile între fap- ca ea să refuze să coopereze ulterior la desfășurarea te și circumstanțe, identificând astfel cel mai efectiv procesului penal în fața instanței de judecată. model al acțiunilor de urmărire penală. Organul de urmărire penală și procurorul trebuie Planificând efectuarea anumitor acțiuni de urmărire să reducă la minimumul strict necesar numărul de penală, este necesar să ținem cont de prevederile legii audieri ale victimei la etapa urmăririi penale și să procesual-penale, asigurând administrarea materialu- asigure ca audierile să fie efectuate într-un mod și în lui probator ce corespunde cerințelor admisibilității, condiții ce nu implică constrângerea și care sunt me- utilității, pertinenței și concludenței. nite să reducă riscul provocat victimelor de retrăirea Selectarea acțiunilor de urmărire penală necesare experiențelor lor traumatice. pentru stabilirea unor anumite circumstanțe concrete De asemenea, este necesară desemnarea persoa- ale cauzei penale, consecutivitatea cercetării epizoa- nelor de încredere victimelor (art. 58, alin. 4, pct. 3) delor în cadrul dosarelor complicate și determinarea CPP al RM), care pot să ofere sprijin în timpul efec- tacticii efectuării unor acțiuni de urmărire penală pe tuării urmăririi penale, ajutându-le să înțeleagă mo- dosarele de trafic de ființe umane, toate acestea sunt dul decurgerii procedurii penale, prezentarea la ora determinate, în mare măsură, de particularitățile fie- stabilită, beneficierea de asistență socială, medicală cărei cauze luate aparte și de situația de urmărire pe- sau psihologică disponibilă în caz de necesitate [2, nală. p. 68]. Verificarea declarațiilor la locul faptei urmărește scopul precizării și fixării la locul unde s-a produs infracțiunea declarațiilor obținute anterior de la bănu- Bibliografie it, învinuit. Particularitatea acestei acțiuni de urmă- rire penală pe categoria vizată de dosare se axează 1. Botnari Gh., Bujor V., Bejan O. Caracterizare cri- pe verificarea la fața locului a declarațiilor victime- minologică și juridico-penală a traficului de ființe umane. lor cu referire la următoarelor momente: unde au fost Centrul de Prevenire și Asistență Criminologică. Chișinău, deținute; din care motive nu au putut să evadeze; în 2008. 2. Cojocaru C., Wiseman H. L. Traficul de ființe uma- ce condiții se dețineau și munceau etc.? De asemenea, ne. Analiza în profunzime a dosarelor penale arhivate din una dintre particularitățile semnificative ale acestei aprilie 2019 55 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Republica Moldova pentru perioada anului 2004-2005. РФ. Практика, рекомендации. Издание 2-е, исправлен- Chișinău, 2006. ное и дополненное. М., 2010. 3. Costachi J., Vizdoagă I., Guțu D., Balan E. Prevederi 11. Журавлев С. Ю., Пигаев А. М. Торговля людь- legislative privind combaterea traficului de ființe umane. ми: механизм преступной деятельности, методика рас- Chișinău, 2006. следования. Изд. Юрлитинформ. М., 2006. 4.Frederick L., Gamache D. Prevenirea violenței în 12. Фархутдинов Р. Р. Методика расследования тор- familie și a traficului de ființe umane. Îndrumar.Winrock говли людьми. Диссертация на соискание ученой сте- International.Chișinău, 2002. пени кандидата юридических наук. Челябинск, 2011. 5. Misail-Nichitin D., Revenco A., Seuță V., Gorceag L. Prevenirea traficului de femei. Ed. Gunivas. Chișinău, Informația despre autor. 2003. Vitalie JITARIUC 6.Moise A. C., Stancu Em. Criminalistica. Elemente Doctorand, lector-universitar, Facultatea de Drept și metodologice de investigare a infracțiunilor. Ed. Universul Administrație publică, Juridic. București, 2017. Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu” din Cahul 7.StancuEm., Moise A. Criminalistica. Elemente de tehnică și de tactic a investigării penale. Ediția a II-a. Ed. e-mail: [email protected]. Universul Juridic. București, 2014. tel: 062033033 8. Ștefăroaia M. Reglementarea răspunderii pentru infracțiunile privind traficul de persoane în dreptul compa- Information about author rat. CEP USM. Chișinău, 2012. Vitalie JITARIUC 9. United Nations. Unired Nations Office on Drugs and Ph.D., university lecturer, Faculty of Law and Public Crime. Global Initiative to Fight Human Trafficking. Anti- Administration, human trafficking manual for criminal justice practitioners. Bogdan PetriceicuHasdeu State University from Module 8: Interviewing victims of trafficking in persona Cahul. who are potential witnesses. Viena, 2009. e-mail: [email protected]. 10. Баев О. Я., Солодов Д. А. Производство след- tel: 062033033 ственных действий: криминалистический анализ УПК

56 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

УДК [343.85:343.344](477)

ОСОБЕННОСТИ ИНДИВИДУАЛЬНЫХ МЕР ПРЕДОТВРАЩЕНИЯ НЕЗАКОННОГО ОБРАЩЕНИЯ С ОРУЖИЕМ, БОЕВЫМИ ПРИПАСАМИ ИЛИ ВЗРЫВЧАТЫМИ ВЕЩЕСТВАМИ В УКРАИНЕ

Евгений Владимирович Кизименко, соискатель Харьковского национального университета внутренних дел

В данной статье предложено определение индивидуальных мер предотвращения незаконного обращения с ору- жием, боевыми припасами или взрывчатыми веществами в Украине; охарактеризована система факторов, которые влияют на избрание объекта для осуществления индивидуальных мер по предотвращению незаконного обращения с оружием. Автор статьи подчеркивает, что предотвращение преступлений осуществляется на общесоциальном, специально-криминологическом и индивидуальном уровнях. Ключевые слова: индивидуальные меры по предотвращению незаконного обращения с оружием, боевыми при- пасами или взрывчатыми веществами, индивидуальная профилактическая работа, меры убеждения, меры соци- альной помощи.

SPECIAL FEATURES OF INDIVIDUAL MEASURES FOR THE PREVENTION OF ILLEGAL HANDLING OF WEAPONS, MILITARY SUPPLIES OR EXPLOSIVE SUBSTANCES IN UKRAINE

Yevhen Kyzymko, degree-seeking student of Kharkiv National University of Internal Affairs

The author of this article has offered the definition of individual measures on preventing the illegal handling of weapons, military supplies or explosives in Ukraine; has characterized the system of factors that influence the selection of an object for the implementation of individual measures on preventing the illegal handling of weapons. The author of the article has emphasized that crime prevention is carried out at the general social, specially criminological and individual levels. Keywords: individual measures on preventing illegal handling of weapons, military supplies or explosives, individual preventive work, measures of persuasion, measures of social assistance.

Autorul acestui articol a oferit definiția măsurilor individuale privind prevenirea manipulării ilegale a armamentului, a bunurilor militare sau a explozivilor în Ucraina; a caracterizat sistemul de factori care influențează selectarea unui obiect pentru punerea în aplicare a măsurilor individuale privind prevenirea manipulării ilegale a armelor. Autorul articolului a subliniat că prevenirea criminalității se desfășoară la niveluri sociale generale, în special criminologice și individuale. Cuvinte-cheie: măsuri individuale privind prevenirea manipulării ilegale a armamentului, a materialelor militare sau a explozivilor, munca preventivă individuală, măsurile de convingere, măsurile de asistență socială.

остановка проблемы. Предотвращение Актуальность темы исследования. К про- Ппреступлений осуществляется на общесо- блемам предотвращения преступности в разное циальном, специально-криминологическом и ин- время было привлечено внимание таких ученых, дивидуальном уровнях. Индивидуальное предот- как Б. М. Головкин, В. В. Голина, О. М. Джужа, вращения преступного поведения предусматри- А. П. Закалюк, С. М. Иншаков, Я. Ю. Кондратьев вает деятельность государственных и негосудар- и других. Вопросам индивидуальных мер предот- ственных органов, организаций и их представите- вращения незаконного обращения с оружием, бое- лей по выявлению лиц, от которых можно ожидать выми припасами или взрывчатыми веществами совершения преступлений, осуществление по- не уделялось достаточно внимания, и учитывая ложительного корректирующего воздействия на сложившуюся ситуацию в Украине, они требуют окружающую их социальную микросреду. Меры повышенного внимания со стороны ученых и пра- индивидуального предотвращения преступного воохранительных органов. поведения, реализуемые в отношении лица, игра- Изложение основного материала. Индивиду- ют роль социального инструмента, который при- альные меры предотвращения преступного пове- зван нейтрализовать или устранить внутренние дения – это прежде всего определенное влияние негативные черты этой личности и его поведения. на тех лиц, от которых можно потенциально ожи- aprilie 2019 57 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

дать совершения преступлений с использованием бенности индивидов; неблагоприятные, кримино- оружия или распространения незаконного оборо- генные условия окружающей среды и жизненного та оружия. Данный вид деятельности представля- уклада; другие долговременные обстоятельства, ет собой целенаправленную работу с конкретным которые способствуют созданию криминогенной человеком и его ближайшим окружением. Объек- ситуации и облегчают совершение преступления. тами такого предупреждения являются индивиды, Некоторые ученые для определения круга лиц, поведение и образ жизни которых свидетельству- которые нуждаются в индивидуальном предотвра- ют о реальной возможности совершения ими пре- щении, считают необходимым иметь фактические, ступлений. Взгляды, мотивы, система ценностных правовые и криминологические основания [1, с. ориентаций личности могут стать основанием для 55]. мер предупредительного воздействия только в том Фактические основания индивидуального случае, когда эти взгляды, мотивы, ориентации предотвращения незаконного обращения с ору- проявились в антиобщественном поведении. жием выражаются в реальном поведении лица, в Меры индивидуального предотвращения пре- котором заложено потенциальное преступление. ступного поведения, связанные с незаконным об- Антиобщественное поведение является реальным ращением с оружием, боевыми припасами или проявлением личности, ее главной направленно- взрывчатыми веществами, являются составной ча- стью и доминирующим внутренним содержани- стью предупреждения преступности в масштабе ем. Важный этап мероприятий индивидуального всего общества. Следует отметить, что меры улуч- предотвращения характеризуется выявлением тех, шения экономических, политических, социальных от кого можно ожидать совершения преступлений, условий жизни, повышения культурного уровня, связанных с применением огнестрельного оружия. разумеется, дают определенный эффект в сниже- Традиционно, к данной категории относят также нии криминогенной обстановки в стране. Преступ- и лица, от которых можно потенциально ожидать ность, связанная с незаконным оборотом оружия, совершения преступлений, а именно: характеризуется и тем, что решающее значение - лиц, отбывающих наказание за совершение не- имеют индивидуальные негативные качества лич- законного обращения с оружием, насильственных, ности. Влияние на потенциально криминогенную корыстно-насильственных и других преступлений, личность, еще и агрессивной направленности, воз- где использование огнестрельного оружия было можно также с помощью индивидуальной работы одним из способов совершения преступления; с ней в правоохранительных органах. Индивидуа- - лиц, ранее судимых за совершение насиль- лизация предупреждения преступлений, связан- ственных преступлений, в том числе, с использо- ных с незаконным обращением с оружием, бое- ванием огнестрельного оружия; выми припасами или взрывчатыми веществами, в - лиц, которые были замечены в торговле ору- комплексе с другими видами предупредительной жием, его незаконном приобретении, изготовле- деятельности может значительно снизить рост на- нии, ношении и хранении; силия и жестокости в нашем обществе. - лиц, которые совершали нарушения обще- Индивидуальное предотвращение преступ- ственного порядка и хулиганство; ного поведения также предусматривает коррек- - лиц, совершивших административные право- цию антиобщественной деятельности отдельных нарушения, которые связаны с несоблюдением участников конфликта с тем, чтобы не допустить правил обращения с опасными предметами и ма- противоправного решения конфликта с их сторо- териалами: нарушение требований нормативно- ны. Большое внимание следует уделять индивиду- правовых актов о хранении, использовании и учете альной профилактической работе с лицами и кон- взрывчатых материалов в отраслях промышленно- тролю со стороны правоохранительных органов. сти - ст. 94 КУоАП; нарушение правил перевозки Так, главной задачей индивидуального предот- опасных веществ и предметов, крупногабаритных вращения является устранение угрозы потенци- и тяжеловесных грузов на транспорте - ст. 133 ального преступления. Именно поэтому объектом КУоАП; нарушение лицами правил хранения, но- индивидуального предотвращения преступлений шения или перевозки огнестрельного, холодного являются: поведение и образ жизни лиц, которые или пневматического оружия и боевых припасов с высокой вероятностью склонны к совершению - ст. 191 КУоАП, нарушение работниками пред- преступления; социальные элементы их личности, приятий, учреждений, организаций правил хране- отражающие антиобщественную направленность; ния или перевозки огнестрельного, холодного или социально значимые при формировании и реали- пневматического оружия и боевых припасов (ст. зации личности некоторые психофизические осо- 195 КУоАП);

58 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

- лиц, которые жестоко обращаются с животны- превышает количество тех, которые потенциально ми, склонны решать межличностные конфликты предотвратили. насильственным путем; Так, для выявления каналов незаконного вы- - лиц, страдающих хроническими или другими воза оружия из зоны ООС необходимо задейство- психическими заболеваниями, в том числе не ис- вать оперативные возможности всех силовых ключающими вменяемости, болезненная направ- структур. Особое внимание необходимо уделять ленность которых связана с агрессивными выпада- именно: ми, представляющих опасность для окружающих; - территориям, прилегающим к зоне проведе- - хронических алкоголиков и наркоманов; ния ООС, блокпостам, местам, где проводят свое - лиц, вернувшихся из «горячих точек» и испы- свободное время военнослужащие, а также лицам, тывающих трудности с ресоциализацией; с которыми они общаются после боевых дежурств - лиц, не имеющих определенного места жи- и тому подобное; тельства, рода занятий и тому подобное. - районным военкоматам, куда прибывают де- На участковых офицеров полиции воз- мобилизованные или военнослужащие для реги- лагается осуществление индивидуально- страции во время отпусков - окружению демоби- профилактических мероприятий в виде бесед, лизованных или военнослужащих, находящихся в собеседований, опросов, контрольных встреч. отпуске или командировке. Данные меры индивидуальной профилактики по- Изучение состояния судебно-следственной зволяют выявлять лиц, склонных к совершению практики по незаконному обороту оружия позволя- преступлений, связанных с незаконным исполь- ет констатировать, что подразделения полиции да- зованием огнестрельного оружия и осуществлять леко не в полной мере обеспечивают выполнение по отношению к ним меры предупредительного задач по предотвращению преступлений и исполь- характера. Для более полного выявления таких зуют с этой целью предоставленные законодателем лиц необходимо более тщательно подходить к инструменты. Эти просчеты и недостатки в рабо- обработке информационных источников, посту- те правоохранительных органов следует отнести пающие из исправительных учреждений, подраз- к условиям, которые способствуют совершению делений Национальной полиции, прокуратуры и этих преступлений. В частности, анализ пригово- суда, сообщений различных организаций, а также ров судов по ч. 1 ст. 263 УК Украины показывает, заявлений граждан. что в ходе судебного рассмотрения уголовных про- Индивидуальной профилактической работы, изводств, в большинстве случаев остаются не уста- которая полностью зависит от своевременного новленными источники поступления в незакон- установления личности, требуют военнослужащие ный оборот огнестрельного оружия и взрывчатых и демобилизованные лица, принимавшие участие в веществ, которые стали предметом преступления, боевых действиях в зоне ООС, имеют боевой опыт а также лиц, которые являются причастными. По и навыки обращения с огнестрельным оружием, данным МВД Украины, только в 2017 году поли- взрывчатыми веществами. Учитывая материаль- ция изъяла из незаконного оборота 2426 единиц ные и психологические трудности, которые ис- огнестрельного оружия, в том числе - 109 боевых пытывают такие лица после возвращения из зоны винтовок и карабинов, 123 автомата, 23 пистолета- боевых действий, существует вероятность их во- пулемета, 1016 пистолетов и револьверов, 98 охот- влечение в преступную деятельность как в сфере ничьих винтовок и карабинов, 6 боевых ружей, 333 преступного оборота огнестрельного оружия, так единицы самодельного оружия, 173 охотничьих ру- и использования для совершения тяжких престу- жья, 256 обрезов, 148 единиц другого оружия. [2]. плений. В силовых ведомствах для предотвраще- Так, в сентябре 2018 в Донецкой области нача- ния незаконного вывоза огнестрельного оружия и лись всеукраинские оперативно-профилактические боеприпасов с территории ООС все чаще практи- мероприятия, направленные на изъятие из неза- куют усиленные патрули, которые комплектуются конного оборота оружия, боеприпасов и взрывча- военнослужащими и правоохранителями. тых веществ, а также предотвращение и раскры- Кроме того, Национальной полицией прово- тие преступлений, совершенных с использовани- дятся широко рекламируемые акции по «добро- ем оружия, пресечение деятельности преступных вольной сдаче» оружия. Однако эти меры мало- организаций. В Дружковке сотрудники управле- эффективны. Несмотря на то, что из незаконного ния противодействия наркопреступности полиции оборота изымается определенное количество ог- Донецкой области получили информацию о том, нестрельного оружия, количество совершенных что наркозависимый, ранее судимый за сбыт нар- преступлений с их использованием значительно котиков, хранит дома боевые гранаты. Во время aprilie 2019 59 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

обыска совместно с Дружковскими полицейскими особенности поведения определенных категорий и работниками прокуратуры в шкафу в коридоре преступников. В частности, личность вооружен- было обнаружено гранаты Ф-1 и РГД-5 и запалы к ного преступника отличается набором признаков, ним. 36-летний хозяин объяснил, что боеприпасы характерных именно для нее: а именно - специфи- ему «подарил в 2014 году малознакомый человек». ческих навыков, умений, комплекса интересов и Еще одну гранату в жилом доме изъяли полицей- других существенных и относительно устойчивых ские Константиновки. 40-летний мужчина хранил свойств, что закономерно сформировались под РГД-5 в качестве сувенира - на полке в серванте. влиянием негативных элементов социальной сре- В Краматорске две гранаты Ф-1 и РГД-5 вместе с ды, которые в конечном счете нашли реализацию в патронами нашли закопанными в землю под фаса- совершении преступления с использованием ору- дом частного дома [3]. жия как средства для достижения поставленной Правовые основания индивидуального предо- цели, для самоутверждения или самозащиты. хранения - это урегулированность индивидуально- Среди таких лиц могут быть: профессиональные го предупреждения нормами права. Действующее вооруженные преступники, которые испытывают законодательство содержит ряд правовых основа- интерес к оружию, обладают навыками и умения- ний индивидуального предохранения. Так, воен- ми обращения с ним (киллеры, оружейники, тер- ные действия с 2014 года продолжающиеся на вос- рористы) вооруженные преступники-специалисты токе Украины показывают, что на психологическое (убийцы, налетчики, похитители людей, лица, осу- состояние бойцов ООС влияет и общество, ведь ществляющие захват заложников); вооруженные именно из-за неприятия их в мирной жизни, воен- преступники-любители (разбойники, грабители, нослужащие и демобилизованные становятся фи- лица, причиняющие вред здоровью потерпевших, гурантами уголовных заголовков. В странах НАТО, насильники) преступники-дилетанты (бытовые на которые равняется Украина, есть множество убийцы, уличные разбойники и грабители, хулига- специальных программ по реабилитации бойцов, ны, участники массовых беспорядков, футбольные где каждый армеец, который возвращается с войны «фанаты»); военнослужащие, возвращающиеся из под контролем специалистов и государство забо- зоны боевых действий с «трофеями» в виде огне- тится о своих защитниках. Так, не получив вовремя стрельного оружия, боевых припасов. ни общественной поддержки, ни профессиональ- Итак, в зависимости от присущих направлений ной - бывшие защитники не находят своего места криминологического предупреждения форм, мето- в обычной жизни. Кто-то возвращается на фронт, а дов и средств, которые, в свою очередь, зависят от кто-то теряет контроль над собой. Психологи, как состояния сформированности и степени реализа- украинские, так и стран-членов НАТО, сходятся в ции элементов системы детерминации преступно- одном: нужно немедленно внедрять программы по го проявления, которые и составляют его причины психологической реабилитации воинов ООС, что и условия, индивидуально-предохранительную должно стать задачей для государства [4]. деятельность можно разделить на три этапа: 1) к В криминологии необходимо понимать, что формированию мотива преступного проявления и наличие определенного уровня количественно- намерения его совершить; 2) после его сформиро- качественных показателей криминогенности лица ванности, но до начала реализации; 3) после начала позволяет выделить из массы соответствующей реализации намерения через совершение конкрет- категории лиц именно тех, от кого с высокой сте- ных преступных действий. С учетом названных пенью вероятности следует ожидать совершения качественных различий этапов принимаются меры преступления. В последние годы приходится кон- криминологической профилактики, предотвраще- статировать наличие тенденции к повышению об- ния и пресечения преступных проявлений. Кон- щественной опасности преступности, связанной с кретными средствами применения указанных мер незаконным оборотом оружия, используемой для является убеждение, оказание помощи, принужде- совершения тяжких и особо тяжких преступлений. ние. По данным аналитической компании Small Arms Меры убеждения - процесс логического обосно- Survey, в Украине по приблизительным оценкам вания лицом мысли об отказе от продолжения кри- суммарное количество легального и нелегального миногенного поведения, преступных намерений, оружия, которое находится у населения, составляет антиобщественных установок. На практике поло- около 5 млн. единиц [5]. жительно зарекомендовали себя такие мероприя- Личность преступника наиболее полно характе- тия, как: индивидуальные и коллективные беседы, ризуется именно в момент совершения преступле- обсуждение поведения лица, прослушивания курса ния, и здесь прослеживаются криминологические лекций на правовые темы, установления над ним ин-

60 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

дивидуального или коллективного шефства, стиму- билитацией и социальной адаптацией, создав для лирование участия в общественной деятельности. этого, в частности, центры помощи участникам Криминогенное поведение лица нередко сви- антитеррористической операции как вспомога- детельствует о его жизненном неблагополучии, тельные органы и привлекая к деятельности таких конфликтах, бытовой неустроенности и о других центров представителей общественности [7]. трудностях. Особенно это касается лиц с крими- Принуждение создает для лица неблагопри- нальным прошлым. Так, согласно Закону Украины ятные последствия физического, материального «О социальной адаптации лиц, отбывающих или и технического характера. На практике широко отбывших наказание в виде ограничения свободы применяются такие меры принуждения на крими- или лишения свободы на определенный срок» [6] ногенное поведение, как профилактический кон- государством обеспечивается осуществление ком- троль, осуществляемый правоохранительными ор- плекса мероприятий по содействию в трудоустрой- ганами или общественностью по месту жительства стве освобожденных лиц; повышение квалифика- или учебы лица, административный арест и адми- ционного уровня или переквалификация освобож- нистративное задержание, штраф, заключение под денных лиц; предоставление специалистами цен- стражу, устройство в приемники-распределители тров социальной адаптации и центров социальных для взрослых и несовершеннолетних, прекраще- служб для семьи, детей и молодежи психологи- ние бродяжничества и попрошайничества, бес- ческих, социально-педагогических, социально- призорности, проституции, наркомании. медицинских, социально-экономических, юриди- Выводы. Подытоживая вышеизложенное, сле- ческих и информационных услуг лицам, отбывав- дует заметить, важное значение имеет разработка ших наказание в виде лишения свободы и др. концепции государственной политики в области Меры социальной помощи – трудоустройство, контроля за вооружением, которая должна отражать улучшение бытовых условий, изменение образа современное состояние и тенденции развития обо- жизни путем повышения социального статуса, об- рота оружия, комплекс мер по предупреждению его разования, получение престижной специальности, незаконного оборота, рассчитанного на длитель- лечения, установления полезных контактов, выбо- ный период. Только наличие предлагаемого руко- ра жизненных перспектив и тому подобное. водящего документа позволит концентрированно, В 2015 году Президентом Украины был принят целенаправленно устранять негативные факторы в Указ «О дополнительных мерах по социальной данной области и обеспечить в обществе условия защите участников антитеррористической опера- для его нормального функционирования. ции», в котором обязал государственным адми- нистрациям безотлагательно: ввести работу теле- Литература фонных «горячих линий» для оказания консуль- 1. Криминология: Общая и Особенная части: учебник / тативной помощи участникам антитеррористиче- И. М. Даньшин, В.В. Голина, М. Ю. Валуйская и др .; подобщ. ской операции и членам их семей, предоставления ред. В. В. Голина. - 2-е изд. перераб. и доп. - М .: Право, 2009. им соответствующих услуг по принципу «единого - 288 с окна», а также социальных и медицинских услуг 2. У 2017 році Нацполіція вилучила з незаконного обігу понад дві тисячі гранат URL:http://mvs.gov.ua/ ua / news / с выездом в места проживания демобилизованных 11656_U_2017_roci_Nacpoliciya_viluchila_z_nezakonnogo_ военнослужащих; способствовать привлечению obigu_ponad_dvi_tisyachi_granat_INFOGRAFIKA_FOTO.htm волонтеров, волонтерских организаций к меро- 3. Нацполіція вилучила 5 бойових гранат у наркоза- приятиям по социальной реабилитации и адапта- лежного URL: https://espreso.tv/news/2018/09/02/nacpoliciya_ ции участников антитеррористической операции; vyluchyla_5_boyovykh_granat_u_narkozalezhnogo_z_d 4. Після демобілізації: як повернути ветеранів до решить с участием соответствующих органов нормального життя URL: https://ua.112.ua/mnenie/pislia- местного самоуправления вопросы относительно demobilizatsii-yak-povernuty-veteraniv-do-normalnoho-zhyttia- принятия региональных программ по медицин- zamist-pyiatstva-i-rozboiv-237983.html скому, социальному обеспечению, адаптации, пси- 5. Украинцы официально имеют на руках почти миллион хологической реабилитации, профессиональной стволовURL:https://www.unian.net/society/10226355-ukraincy- oficialno-imeyut -na-rukah-pochti-million-stvolov-policiya.html подготовки (переподготовки) участников анти- 6. Закон Украины О социальной адаптации лиц, отбыва- террористической операции и предусмотрение в ющих или отбывших наказание в виде ограничения свободы местных бюджетах расходов на их выполнение; или лишения свободы на определенный срок 17.03.2011 № активизировать на соответствующей территории 3160-VI URL:https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/3160-17 работу по обеспечению предоставления участни- 7. Указ Президента Украины О дополнительных мерах по социальной защите участников антитеррористической кам антитеррористической операции помощи по операции № 150/2015 от 07.10.2015 URL:https://zakon1.rada. решению вопросов, связанных с их лечением, реа- gov.ua/laws/sh ow / 150/2015 aprilie 2019 61 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

УДК: 343.97 : 343.775

ОБЩЕМИРОВОЕ ИЗМЕРЕНИЕ ПРЕСТУПНОСТИ В СФЕРЕ НЕДРОПОЛЬЗОВАНИЯ: ПРОЯВЛЕНИЯ И КРИМИНОГЕННЫЕ СВЯЗИ

Максим МАКСИМЕНЦЕВ, кандидат экономических наук, Харьковский национальный университет внутренних дел

Статья посвящена анализу природы, феномена преступности в сфере недропользования и сопутствующих ей угроз. Установлено, что этот вид преступности характеризуется высоким уровнем и ежегодным приростом в 5–7 % в течение последних десяти лет. Она опирается на развитую криминальную систему снабжения, обеспечения транс- континентального движения полезных ископаемых. Выявлены элементы конвергенции преступного недропользо- вания с экономическими и политическими криминальными практиками, а также с наркопреступностью, торговлей людьми, рабством. Фиксируются связи незаконной добычи полезных ископаемых с деятельностью террористиче- ских организаций, незаконных вооруженных и военизированных групп. Ключевые слова: недропользование, полезные ископаемые, окружающая среда, политика, экономика, преступ- ность.

GLOBAL MEASUREMENT OF CRIME IN THE SPHERE OF SUBSOIL USE: MANIFESTATIONS AND CRIMINOGENIC LINKS

Maksym MAKSYMENTSEV, PhD in Economics, Degree-Seeking Student of Kharkiv National University of Internal Affairs

The article is focused on the analysis of nature, phenomenon of crime in the sphere of subsoil use and the associated threats. It has been established that this type of crime is characterized by a high level and an annual increase of 5-7% over the past ten years. It relies on a developed criminal supply system, ensuring the transcontinental movement of mineral resources. The elements of the convergence of the criminal subsoil use with economic and political criminal practices, as well as drug crime, human trafficking, slavery have been revealed. The links of illegal mining of mineral resources with the activities of terrorist organizations, illegal armed and militarized groups are recorded. Keywords: subsoil use, mineral resources, environment, politics, economics, crime.

ступление. Преступность в сфере недро- Актуальность исследования. Проблемам Впользования является одним из источников противодействия преступности в сфере недро- политической дестабилизации как регионального, пользования посвящены труды С. Б. Бахмудова, так и глобального характера. Известно, что стрем- А. В. Виноградовой, С. Б. Гавриша, Т. В. Корняко- ление к получению доступа к природным богат- вой, В. К. Матвийчука, Н. В. Нетесы, Г. С. Поли- ствам недр, в частности углеводородам, а также щука, И. В. Попова, В. М. Присяжного, Ю. А. Тур- редким металлам, алмазам способствует развязы- ловой, А. М. Шульги и других ученых. Отдавая ванию внутренних (гражданских) и межгосудар- должное существующим наработкам, в то же ственных вооружённых конфликтов, созданию и время следует признать отсутствие исследований поддержанию функционирования террористиче- общемирового измерения преступности в сфе- ских организаций, как факторов ассиметричного ре недропользования, что выявляет пробел как в воздействия на правительства различных стран, криминологической доктрине, так и в практике международные организации. Таким образом, совместного (международного) предупреждения преступное недропользование предстаёт весьма этих преступления. специфическим криминально-криминогенным Цель статьи заключается в описании и объяс- феноменом, требующим углублённого научного нении основных проявлений преступности в сфе- изучения, разработки неординарных мер систем- ре недропользования в общемировом измерении, ного противодействия на общемировом уровне с а также в выявлении её связей с иными видами соответствующей проекцией на региональный, преступности. государственный. Изложение основного материала. Согласно

62 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

опубликованному в 2016 отчета Интерпола о со- ности, в который вовлечены дилеры и ювелиры стоянии экологической преступности за послед- из США. Инвестирование в драгоценные метал- нее десятилетие рост этого вида преступности со- лы позволило картелям отмывать полученные от ставил не менее 5–7% в год. Это означает, что эко- наркопреступности средства, увеличивать свои логические преступления, в том числе нелегаль- доходы и покупать больше оружия, поддерживать ная добыча и реализация золота, других полезных системные антиправительственные действия, ока- ископаемых, возрастает в два–три раза быстрее зывать вооруженное сопротивление [4]. глобального ВВП [1]. Информация, собранная В первом десятилетии XXI в. высокие цены на Интерполом и ООН по экологической преступно- золото значительно повысили рентабельность его сти вообще и в сфере недропользования, в частно- добычи в странах Латинской Америки. В то же сти, свидетельствует о том, что это – прибыльная время, США дали старт новой кампании «войны с деятельность, опирающаяся на хорошо сформи- наркотиками», в частности в Колумбии и Мексике рованную криминальную систему снабжения. По- («План Колумбии» и «Инициатива Мериды»). Это следняя включает в себя многочисленных агентов, обстоятельство резко снизило рентабельность способствуют трансконтинентальному движения наркотрафика из Латинской Америки в США. В полезных ископаемых. результате возникли значительные стимулы для Особый интерес представляют связи с другими преступных групп, контролирующих торговлю видами преступной деятельности, общеуголов- наркотиками, чтобы перейти на добычу золота, а ной, политической и экологической преступно- фрагментарный характер кустарной добычи этого сти. Так, 84 % из числа опрошенных Интерполом драгоценного металла в Латинской Америке зна- представителей национальных бюро этой органи- чительно облегчило такую криминальную дивер- зации сообщают о конвергенции экологической сификацию. Эти группы быстро поняли, что кон- преступности вообще и преступности в сфере не- троль над большими золотоносными запасами, дропользования, в частности, с другими видами удаленными от правительства, позволит им соз- организованной преступности [2]. дать большую маржу прибыли с гораздо меньшим В этом контексте, прежде всего, стоит заме- риском [5]. В конце концов, правительство Колум- тить то, что степень организованности экологи- бии признало, что около 90 % золотодобывающих ческих криминальных практик сегодня позволяет компаний работают нелегально [6, p. 29]. их рассматривать как элемент транснациональной Подобное изменение преступной специализа- экологической преступности. По результатам ис- ции от наркобизнеса к незаконной добыче золо- следования Л. Элиота (L. Elliott) – это одно из та оказалось настолько успешным, что в Перу и самых быстрорастущих направлений трансна- Колумбии – крупнейших производителях кокаина ционального преступного предпринимательства с в мире – объемы незаконного экспорта золота (в высокими доходами и низким уровнем риска для денежном эквиваленте) уже превышают объемы тех, кто занимается торговлей, контрабандой по- экспорта кокаина. Несмотря на то, что мировые лезных ископаемых. Отмечается высокая степень цены на золото в последние годы постепенно дифференциации криминальной специализации в уменьшались, организованные преступные груп- зависимости от видов природных ресурсов. При пировки продолжают стимулировать расширение этом полученные от криминальных промыслов его незаконной добычи. средства нередко используется для политической На сегодняшний день по данным швейцарской борьбы. Но – констатирует ученый – в отличие от неправительственной организации «Глобальная других форм транснациональной преступности, в инициатива против транснациональной преступ- отношении преступного недропользования пока ности» (далее – Глобальная инициатива) около 28 нет международного договора о предупреждении, % золота, добытого в Перу, 30 % золота, добытого пресечении, привлечения виновных к ответствен- в Боливии, 77 % – добываемого в Эквадоре, бо- ности [3, p. 87]. лее 80 % – в Колумбии, и 80–90 % венесуэльского Как и многие другие виды экологических пре- золота имеет нелегальное, преступное происхо- ступлений, незаконная добыча полезных ископае- ждение. К незаконной добычи золота привлечены мых связана с финансовыми преступлениями, сотни тысяч работников в Латинской Америке, особенно с легализацией (отмыванием) денег. На- многие из которых крайне уязвимым к факторам пример, как отмечается в Стратегическом отчете трудовой эксплуатации, торговли людьми [5]. Интерпола, колумбийские «наркобароны», ко- Весьма интересен и опыт полевых исследо- торые контролируют незаконную золотодобычу, ваний Глобальной инициативы, проведенных в развили сложный механизм преступной деятель- феврале – декабре 2015 г. в Латинской Америке. В aprilie 2019 63 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

частности, были обнаружены разветвлённые сете- терпола, свидетельствует о том, что коррупция вые связи между организованными преступными глубоко укоренена в горнодобывающей отрасли группировками, занимающимися наркопреступ- этой страны [4]. Кроме того, организованные пре- ностью и недропользованием, с террористиче- ступные группировки в ряде азиатских, а также скими группами, негосударственными фондами, африканских и латиноамериканских стран, орга- банковскими учреждениями, которые облегчают низующие, обеспечивающие функционирование отмывание денег, реализацию коррупционных нелегальной добычи полезных ископаемых, имея схем, привлечение местного населения к прину- налаженные коррупционные связи с правоохра- дительному труду, торговле людьми [5]. Среди нительными органами, пограничной службой, прочего, было выявлено также, что латиноамери- таможней (в частности, для транспортировки до- канские страны с высокими темпами нелегальной бытых полезных ископаемых, их экспорта), часто добычи золота являются одними из крупнейших используют эти связи для осуществления торгов- поставщиков этого металла на основные пере- ли людьми, содействию нелегальной миграции, рабатывающие (горно-обогатительные) заводы в незаконной переправки через границу. такие страны, как Швейцария и США, которые Эти же группы используют нелегальную рабо- улучшают золото для крупнейших ювелирных и чую силу, принудительный труд для совершения электротехнических компаний мира [5]. преступлений в сфере недропользования. При Совершенно ясно, что функционирование по- этом условия труда не соответствуют требованиям добных механизмов не может обходиться без ряда безопасности. Сами работы являются тяжелыми и акцессорных, вспомогательных криминальных вредными для здоровья: чрезмерная продолжи- практик. К ним относиться прежде всего корруп- тельность рабочего времени, отсутствие средств ция, торговля людьми, трудовая эксплуатация. На- индивидуальной защиты, воздействие токсиче- личие связей с подобными преступлениями под- ских веществ (таких как ртуть и пр.), слабая ин- тверждается и экспертами Интерпола в проекции фраструктура и т.п. на общемировую плоскость незаконной добычи Отдельно в Стратегическом отчете Интерпола полезных ископаемых. отмечается, что нелегальная добыча характеризу- В Стратегическом отчете Интерпола отмечает- ется интенсивной эксплуатацией женщин и детей, ся, что коррупция является ключевым посредни- что уменьшает затраты на оплату труда. Эта ка- ком в торговле незаконно добытыми полезными тегория старателей, шахтёров, как правило, явля- ископаемыми через общую разветвлённую сеть ются нелегальными мигрантами, которых часто поставок. Существование коррупции в правоо- перевозят как жертв торговли людьми, сексуаль- хранительных органах позволяет преступникам ной эксплуатации и принудительного труда [4]. получить необходимые документы, такие как ли- Указанное обстоятельство наглядно свидетель- цензии или разрешения, а также обойти аресты ствует о связи преступности в сфере недрополь- или изъятия [4]. При этом анализ тенденций рас- зования с бедностью, ведь жертвы торговли людь- пространения этого вида преступности дает осно- ми в основном попадают в рабство из-за попытки вания утверждать, что должностные лица правоо- найти страны с более благоприятными условиями хранительных и других органов государственной жизни, наличием работы, доступом к социальным власти являются не только пассивными субъекта- благам. В этом контексте целесообразно говорить ми в коррупционных схемах, но и их активными о сочетании механизмов виктимизации и крими- генераторами, инициируя их функционирование, нализации (в криминологическом смысле этого требуя неправомерную выгоду от специальных термина). Тяжёлое имущественное положение субъектов природопользования. Так происходит работников приводит к их вовлечению в преступ- вырождение не только политики рационального ную деятельность, в значительной степени повы- природопользования, но и всего сектора государ- шает риск стать жертвой торговли людьми. ственной юстиции, что угрожает стабильности На местном уровне, акцентируют эксперты развития страны. Интерпола, экологическая преступность в целом Например, рядом должностных лиц в Малай- и в сфере недропользования, в частности – аль- зии обеспечивается работа веб-ресурсов, автори- тернатива бедности для малоимущих, уязвимых зация на которых осуществляется через корруп- слоёв населения. Преступные практики способ- ционные механизмы, а сами эти ресурсы откры- ны обеспечить дополнительный, а иногда и един- вают возможность доступа к торгам незаконно ственный, источник заработка для них. Преступ- добытыми полезными ископаемыми по занижен- ные группировки часто используют потребности ным ценам. Это обстоятельство, по оценкам Ин- уязвимых категорий местного населения, привле-

64 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

кая к криминальным добывающим промыслам в ков Национальной армии освобождения Уганды обмен на продукты питания, воду или лекарства (ADF-NALU) распространили свою деятельность [4]. на незаконную добычу полезных ископаемых [4]. Особенно остро зависимость между выжи- Многочисленные негосударственные воору- ванием беднейших слоёв населения и их вовле- женные группировки, террористические группы и чённостью в эколого-криминальные практики, в организации обеспечивают свое финансирование частности, в сфере недропользования, наблюдает- за счёт организации и контроля за незаконной до- ся в таких странах как Сомали, Нигерия, Эфио- бычей полезных ископаемых. Они эксплуатируют пия, Бангладеш, Бразилия, Индия, Колумбия, где природные ресурсы (включая золото, колтан и организованные преступные группы среди про- алмазы) в районах конфликтов. По оценкам Кон- чего контролируют водоснабжение. В этих стра- тртеррористического управления ООН (Резолю- нах население, живущее в тропических широтах, ция S/RES/2195 (2014)) не менее 40 % всех вну- часто имеет доступ к воде исключительно через тренних вооруженных конфликтов имеют связь такие преступные группы, что превращает значи- с природными ресурсами. Одним из основных тельную часть местных общин в вынужденных источников финансирования негосударственных соучастников преступного недропользования. вооруженных группировок, включая террористи- Симптоматичным в этом контексте также являет- ческие организации, таких как Аль-Каида, Диаш ся и то, что по данным исследования Л. Гюизы (L. («Исламское государство»), талибов и повстанче- Güiza) 64 % из тех, кто вовлечен в непосредствен- ских групп в Демократической Республике Конго, ную (физическую) незаконную добычу золота в является незаконная добыча полезных ископае- Колумбии, имеют лишь начальное образование, а мых [8]. Подробно задокументирован (Резолюция 20 % - не имеют никакого, являются неграмотны- S/2013/440 (2013)) механизм нелегального трафи- ми [7, p. 42]. ка угля, что подтверждает его значительную роль Исходя из этого, стоит отдавать себе отчёт и в финансировании террористической организации в том, что преступность в сфере недропользова- Аль-Шабааб. В 2013 и 2014 годах объёмы такого ния, будучи в большинстве своём проявлениями трафика достигали 250 млн. дол. США ежегодно корысти, предстаёт результатом дисфункции ряда с тенденцией к росту [9]. институтов экономической деятельности. Пока- Использование денег от незаконной добычи зательно то, что этот вид преступных практик в золота, нефти и других природных ресурсов по наибольшей степени развивается именно в стра- своим масштабам превосходит традиционные нах «третьего мира», в которых уровень бедности источники финансирования военных конфлик- сверхвысок. Впрочем, вполне понятно, что мест- тов, международного терроризма. Мировая карта ным уровнем воспроизведства преступность в незаконных потоков полезных ископаемых, со- сфере недропользования, как метасистемный фе- ставленная рабочей группой из числа экспертов номен, не ограничивается, а распространяет своё Интерпола, организации «Rhipto» (Норвежский функциональное влияние на политическую сферу, центр глобального анализа и сотрудничества с синтезируясь с политическими криминальными ООН), Глобальной инициативы, показывает, что практиками. незаконная эксплуатация природных ресурсов, Крайне угрожающей является тенденция укре- таких как золото, алмазы, нефть, уголь является пления связей незаконной добычи полезных иско- самой мощной общей категорией финансиро- паемых с деятельностью террористических орга- вания вооруженных конфликтов, удельный вес низаций, незаконными вооруженными группами, которой в структуре «бюджетов» незаконных парамилитарными образованиями. Учитывая кон- вооруженных формирований, террористических троль над сектором горнодобывающей промыш- организации достигает 38–40 %. Еще 26 % – не- ленности в некоторых регионах, эти группы инте- законное налогообложение (вымогательство) не- грируют прибыль от добычи и транспортировки дропользования на территориях осуществления полезных ископаемых в механизмы других видов фактического контроля такими организациями, преступной деятельности. Например, по оценкам формированиями [2]. экспертов Интерпола, Революционные вооружен- Незаконная добыча нефти была главным ис- ные силы Колумбии (FARC) финансируют не ме- точником финансирования «Исламского государ- нее 20 % своей деятельности поступлениями от ства» в 2014 и 2015 годах. Незаконный доход от нелегальной добычи золота и ртути. Существу- нефти также имеет решающее значение для фи- ют также факты, свидетельствующие о том, что нансирования ведущих криминальных сетей Ла- Аль-Шабааб и Демократические Союзы союзни- тинской Америки, Ливии, Нигерии [2]. aprilie 2019 65 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Кроме того, нельзя также обойти вниманием и ционные связи с правоохранительными органами, то обстоятельство, что нередко с целью установ- пограничной службой, таможней, часто использу- ления контроля над месторождениями полезных ют эти связи для осуществления торговли людь- ископаемых инициируются локальные (внутриго- ми, незаконной переправки через границу. Эти же сударственные) и межгосударственные вооружен- группы используют нелегальную рабочую силу, ные конфликты, стимулируются внутриполитиче- принудительный труд для совершения престу- ские противоречия, создаются предпосылки для плений в сфере недропользования. Установлены насильственного захвата государственной власти. связи незаконной добычи полезных ископаемых Одними из основных модераторов течения подоб- с деятельностью террористических организаций, ного рода конфликтов являются частные военные незаконных вооруженных и военизированных компании, деятельность которых в ряде случаев групп. может рассматриваться в контексте совершения преступлений агрессии (в терминологии Рим- ского статута Международного уголовного суда). Литература Также заметим, что преступления агрессии могут быть как средствами для доступа к природным ре- 1. UNEP-INTERPOL report : value of environmental сурсам страны-жертвы агрессии, так и объектами crime up 26 %. URL : https://www.interpol.int/News- её обеспечения за счет преступного недропользо- and-media/News/2016/N2016-073 (дата обращения: вания. 02.11.2018). Выводы. В результате проведённого исследо- 2. World Atlas of Illict Flows / The Global Initiative вания установлено, что указанный вид преступ- Against Transnational Organized Crime. URL : http:// globalinitiative.net/world-atlas-of-illicit-flows/ (дата об- ности характеризуется высоким уровнем и еже- ращения: 10.11.2018). годным приростом в 5–7% в течение последних 3. Elliott L. Transnational Organized Crime. Journal of десяти лет. Кроме того выявлены элементы кон- International Affairs. 2012. № 1, Vol. 66. P. 87–104. вергенции преступного недропользования с эко- 4. Strategic Report : Environment, Peace and Security номическими (в частности, с отмыванием денег, A Convergence of Threats / International Criminal Police полученных преступным путем) и политическими Organization, UN Environment. URL : https://www. преступными практиками. Добыча полезных ис- interpol.int/Crime-areas/Environmental-crime/Resources копаемых опирается на развитую криминальную (дата обращения: 02.11.2018). систему снабжения, обеспечения трансконтинен- 5. Organized Crime and Illegally Mined Gold in the тального движения полезных ископаемых, позво- Americas / The Global Initiative Against Transnational ляет рассматривать преступное недропользования Organized Crime. URL : http://globalinitiative.net/ organized-crime-and-illegally-mined-gold-in-the- как элемент транснациональной преступности. В americas-6-april-2-4pm-geneva/ (дата обращения: структуре же последней отмечается смещение 10.11.2018). криминальной специализации от наркобизнеса к 6. Amancio N. L. Illegal Mining is Destroying незаконной добыче золота. В Перу и Колумбии Amazonia. Our Planet. Environmental Crime. 2017. объемы незаконного экспорта золота (в денежном Match. P. 28–29. URL : https://docs.wixstatic.com/ugd/65 эквиваленте) превышают объемы экспорта кокаи- 5326_4bbc5cdf77384d48adf980c3ec39237a.pdf (дата об- на. Несмотря на то, что мировые цены на золото ращения : 27.11.2018). в последние годы постепенно уменьшались, ор- 7. Güiza L. Mercury and gold mining in Colombia : a ганизованные преступные группировки продол- failed state. Universitas Scientiarium. 2013. № 18 (1). P. жают стимулировать расширение его незаконной 33–49. добычи. 8. Resolution S/RES/2195 : Document of United Nation. Security Council. 19.12.2014. URL : https://www. Организованные преступные группировки в un.org/counterterrorism/ctitf/en/sres2195-2014 (дата об- ряде азиатских, а также африканских и латиноа- ращения: 15.11.2018). мериканских стран, которые организуют, обеспе- 9. Resolution S/2013/440 : Document of United Nation. чивают функционирование нелегальной добычи Security Council. 24.07.2013. URL : https://undocs.org/ полезных ископаемых, имея налаженные корруп- S/2013/440 (дата обращения: 15.11.2018).

66 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

УДК: 343.156

ИССЛЕДОВАНИЕ ДОКАЗАТЕЛЬСТВ В СУДЕ АПЕЛЛЯЦИОННОЙ ИНСТАНЦИИ В УГОЛОВНОМ ПРОИЗВОДСТВЕ УКРАИНЫ

Елена Солдатенко, кандидат юридических наук, доцент, профессор кафедры уголовного процесса Днепропетровского государственного университета внутренних дел

Александр Юнацкий, кандидат юридических наук, доцент доцент кафедры частной охранной деятельности Запорожского национального технического университета

В статье рассматриваются особенности исследования доказательств в суде апелляционной инстанции в уголов- ном производстве. Указывается на то, что введенная в законодательство Украины модель апелляционного производ- ства нуждается в совершенствовании. Среди проблем исследования доказательств судом апелляционной инстанции следует отметить отсутствие четкого алгоритма действий, что негативно влияет на однозначность формирования внутреннего убеждения судей апелляционной инстанции и не позволяет окончательно дать ответ на вопрос о право- судности (неправосудности) обжалованного судебного решения. Ключевые слова: суд апелляционной инстанции, апелляционное производство, доказывание, исследование до- казательств, оценка доказательств.

Articolul se referă la particularitățile investigării probelor în cadrul curții de apel în cadrul procedurii penale. Modelul de procedură de apel introdus în legislația Ucrainei trebuie îmbunătățit. Printre problemele de investigare a probelor de către curtea de apel este de remarcat că nu există un algoritm clar de acțiuni care afectează în mod vădit neclaritatea formării convingerilor interne ale judecătorilor instanței de apel și nu permite să se răspundă definitiv întrebarea despre justiția (ne- dreptatea) deciziei judiciare contestate. Cuvinte-cheie: Curtea de Apel, procedura de recurs, demonstrarea, studiul probelor, examinarea probelor.

investigation OF EVIDENCE IN THE COURT OF APPEAL IN CRIMINAL PROCEEDINGS OF UKRAINE

Elena Soldatenko, Candidate of Law Sciences (PhD in Law), Associate Professor, Professor, Criminal Procedure Department Dnipropetrovsk State University of Internal Affairs

Aleksandr Yunatskyi, Candidate of Law Sciences (PhD in Law), Associate Professor, Associate Professor, Private Safeguarding Activity Department Zaporizhzhya National Technical University

The article deals with the peculiarities of the investigation of evidence in the court of appeal in the criminal proceedings. The model of appeal proceedings introduced in the legislation of Ukraine needs to be improved. Among the issues of inves- tigation of evidence by the court of appeal, it is noteworthy that there is no clear algorithm of actions that adversely affects the unambiguousness of the formation of the internal convictions of the judges of the appellate instance and does not allow to finally answer the question about the justice (unrighteousness) of the challenged judicial decision. Keywords: Court of Appeal, appellate procedure, proving, study of evidence, examination of evidence.

остановка проблемы. Проблемы реали- ные предложения указывают на недостаточную Пзации действующего уголовного процес- эффективность судебной системы и контроля в суального закона, многочисленные законопроект- уголовном судопроизводстве, формализацию aprilie 2019 67 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

процесса принятия соответствующих процессу- ков уголовного судопроизводства, утверждение альных решений. Это также может свидетель- законности и справедливости в уголовном судо- ствовать о том, что процесс реформирования ин- производстве [1, с. 338]. ститута судебного контроля продолжается, идет Согласно ч. 4 ст. 31 УПК Украины, уголовное поиск путей его совершенствования, создания производство в апелляционном порядке осущест- доступной и эффективной системы судопроиз- вляется коллегиально судом в составе не менее водства, соответствующей европейским ценно- трех профессиональных судей и производится стям и стандартам защиты прав человека. согласно правилам судебного разбирательства в Актуальность темы исследования. Одной суде первой инстанции (статьи 342-345 Кодекса) из гарантий обеспечения защиты прав и свобод с учетом особенностей, предусмотренных главой граждан Украины в уголовном судопроизводстве 31 УПК Украины [2]. выступает возможность апелляционного обжа- Как правило, суд апелляционной инстанции лования решений судов первой инстанции, не пересматривает судебные решения суда первой вступивших в законную силу, и рассмотрение инстанции в пределах апелляционной жалобы. этой жалобы апелляционными судами. Апелляционный суд вправе выйти за пределы Учитывая это, следует отметить, что кон- апелляционных требований только в следующих трольная функция суда апелляционной инстан- случаях: ции требует глубокого изучения и качественно 1) если не ухудшается положение обвиняемо- нового осмысления, целью которых являются го; совершенствование и повышение эффективно- 2) если не ухудшается положение лица, в от- сти апелляционного производства. ношении которого решался вопрос о применении Состояние исследования. Теоретической принудительных мер медицинского или воспита- базой для изучения вопросов апелляционного тельного характера; производства являются научные исследования 3) при наличии оснований для принятия ре- по проблемам доказывания на стадиях пересмо- шения в пользу лиц, не подавших апелляцион- тра судебных решений, выполненных на основе ную жалобу. В таком случае суд апелляционной прошлого законодательства (В.Б. Алексеев, В.И. инстанции обязан принять решение в пользу Гончаренко, М.М. Гродзинский, А.Н. Копьева, этих лиц. Н.П. Кузнецов, П.А. Лупинская, М.М. Михеенко, При наличии соответствующего ходатайства Н.М. Перетятько, Н.Н. Полянский и др.). Специ- участников уголовного производства суд апел- альных исследований по данной проблематике ляционной инстанции обязан: повторно иссле- проводилось очень мало. Опубликованы только довать обстоятельства, установленные в ходе отдельные научные труды, в которых уделяется уголовного производства, при условии, если они внимание специфике доказывания в суде апелля- исследованы судом первой инстанции не полно- ционной инстанции (Н.Р. Бобечко, Н.В. Кицен, стью или с нарушениями; исследовать доказа- С.А. Ковальчук, В.И. Маринив, В.И. Слипченко тельства, не исследованные судом первой ин- и др.). станции, только в случае, если при рассмотрении Целью и задачей статьи является установле- в суде первой инстанции было ходатайство об ис- ние проблем исследования доказательств в суде следовании таких доказательств; исследовать до- апелляционной инстанции в уголовном произ- казательства, ставшие известными после приня- водстве Украины. тия решения судом первой инстанции. При этом Изложение основного материала. Апел- следует иметь в виду, что такие доказательства ляционное производство – стадия уголовного могут быть представлены участниками судебно- процесса, в которой суд высшей инстанции по го производства или истребованы судом при на- апелляционным жалобам участников уголовного личии соответствующего ходатайства участника производства в предусмотренном законом поряд- уголовного производства при подготовке к апел- ке пересматривает судебные решения суда пер- ляционному рассмотрению. вой инстанции, не вступившие в законную силу. По результатам апелляционного рассмотре- Целью апелляционного производства является ния по жалобе на приговор или определение суда обеспечение исправления вышестоящим судом первой инстанции суд апелляционной инстанции ошибок и нарушений требований закона, допу- вправе: щенных в ходе досудебного расследования и про- – оставить приговор или определение без из- изводства в суде первой инстанции, обеспечение менений; прав и охраняемых законом интересов участни- – изменить приговор или определение;

68 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

– отменить приговор полностью или частич- Таким образом, вопросы об исследовании до- но и вынести новый приговор; казательств и их оценке в суде апелляционной – отменить решение полностью или частич- инстанции являются самыми весомыми при при- но и принять новое решение; нятии правильного решения. – отменить приговор или определение и за- Рассматривая эти вопросы, следует также об- крыть уголовное производство; ратить внимание на то, что в УПК Украины нет – отменить приговор или определение и на- самостоятельной статьи, посвященной особен- значить новое рассмотрение в суде первой ин- ностям исследования доказательств в суде апел- станции. ляционной инстанцией. Суд апелляционной ин- В соответствии со ст. 409 УПК Украины, осно- станции проводит исследования доказательств ваниями для отмены или изменения судебного по правилам, установленными статьями 84-94 решения являются: неполнота судебного раз- Кодекса, с учетом особенностей, предусмотрен- бирательства; несоответствие выводов суда, из- ных главой 31 УПК Украины. ложенных в решении, фактическим обстоятель- Проверка соответствия судебного решения ствам уголовного производства; существенное фактическим обстоятельствам уголовного про- нарушение требований уголовного процессуаль- изводства может быть осуществлена в процессе ного закона; неправильное применение закона доказывания, которое, согласно ч. 2 ст. 91 УПК, Украины об уголовной ответственности. проводится путем сбора, проверки и оценки до- Следует также отметить, что судебное реше- казательств. ние признается соответствующим фактическим Кроме того, учитывая положение о том, что обстоятельствам уголовного производства в слу- апелляционное рассмотрение проходит по пра- чае, если в его основу положены выводы, осно- вилам судебного разбирательства в суде первой ванные на достоверных доказательствах, иссле- инстанции, можно сделать вывод, что методы дованных непосредственно во время судебного и средства исследования доказательств будут разбирательства. Судебное решение не может тождественны. Однако судебное разбиратель- быть признано соответствующим фактическим ство в суде апелляционной инстанции не долж- обстоятельствам уголовного производства, если но дублировать исследование доказательств, судом не проверены и не опровергнуты доводы в которое проводилось в суде первой инстанции. защиту обвиняемого и не устранены сомнения в Оно должно осуществляться в объеме, который его виновности, которые могли повлиять на пра- является достаточным и необходимым для про- вильность применения закона Украины об уго- верки законности и обоснованности приговоров ловной ответственности, а также на определение или определений, с учетом доводов и требова- вида наказания или на применение принудитель- ний, приведенных в апелляционной жалобе [4, с. ных мер воспитательного или медицинского ха- 244]. рактера. Также отметим, что в п. 18 Постановления Кроме того, в ч. 1 ст. 411 УПК Украины преду- Верховного Суда Украины от 21.01.2016 года в смотрены основания, при наличии которых при- деле № 5-249кс15 суд означает, что непосред- говор, определение суда подлежат отмене или ственность исследования доказательств является изменению на основании несоответствия судеб- обращенное в суд требование закона об исследо- ного решения фактическим обстоятельствам уго- вании им всех собранных в конкретном уголов- ловного производства: ном производстве доказательств путем допроса 1) выводы суда не подтверждаются доказа- обвиняемых, потерпевших, свидетелей, эксперта, тельствами, исследованными в ходе судебного осмотра вещественных доказательств, оглаше- разбирательства; ния документов, воспроизведения звукозаписи и 2) суд не принял во внимание доказательства, видеозаписи и т.п. Эта основа уголовного судо- которые могли существенно повлиять на его вы- производства имеет значение для полного выяс- воды; нения обстоятельств уголовного производства и 3) при наличии противоречивых доказа- его объективного решения. Непосредственность тельств, имеющих существенное значение для исследования доказательств позволяет суду над- выводов суда, в судебном решении не указано, лежащим образом проверить их (как каждое дока- почему суд принял во внимание одни доказатель- зательство отдельно, так и во взаимосвязи с дру- ства и отверг другие; гими доказательствами), осуществить их оценку 4) выводы суда, изложенные в судебном реше- по критериям, определенным в ч. 1 ст. 94 УПК нии, содержат существенные противоречия [3]. Украины, и сформировать полное и объективное aprilie 2019 69 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

представление о фактических обстоятельствах ляционной инстанции характерны определенные конкретного уголовного производства [5]. особенности проверки доказательств. Во-первых, Следует иметь в виду, что законодатель в ходе в зависимости от оснований обжалования она уголовного производства в апелляционном порядке проводится факультативно. Иными словами, в использует термин «исследование доказательств», случаях, когда стороны при обжаловании реше- не раскрывая его содержания. Поэтому можно ния суда первой инстанции оспаривают сами предположить, что в соответствии со ст. 23 и ч. 2 фактические данные и обстоятельства, проверка ст. 91 УПК Украины, исследование доказательств доказательств не требуется. происходит путем их проверки и оценки. Во-вторых, в апелляционной инстанции про- Однако такое распространенное толкова- верка доказательств имеет неполный (усечен- ние исследования как совокупности проверки и ный) характер. В отличие от производства в суде оценки кажется нам не совсем правильным, так первой инстанции, проверке в апелляции под- как, исходя из общих положений доказывания, лежит не каждое доказательство, а лишь то, ко- оценка доказательств следует после их проверки торое каким-либо образом связано с поданной и выражается в конечных процессуальных до- апелляционной жалобой. кументах апелляционного суда. Более того, ото- В-третьих, действие ст. 349 УПК не распро- ждествление исследования доказательств с их страняется на апелляционное производство, по- проверкой также не совсем правомерно. этому доказывание в апелляционной инстанции Данная позиция подтверждается тем, что в может заключаться как в непосредственном ис- доктрине уголовного процесса под исследованием следовании доказательств, так и ограничивать- доказательств принято понимать осуществляемую ся исследованием доказательств по материалам субъектами доказывания в определенной законом производства. процессуальной форме деятельность по анали- Что касается оценки судебных доказательств, зу их содержания (учитывая полноту изложения, то она является важнейшей составляющей про- логическую последовательность, отсутствие про- изводства в суде апелляционной инстанции. тиворечий, неточностей, пробелов), сравнение с Оценка доказательств представляет собой, в пер- другими имеющимися в материалах уголовного вую очередь, логический (умственный) процесс производства доказательствами, выяснение их по изучению таких их свойств, как принадлеж- согласованности, установление источников до- ность, допустимость, достоверность и достаточ- казательств, а также проведение процессуальных ность, и формированию заключения о них. Она, действий, направленных на их проверку. Отсюда как и любое другое действие в уголовном про- следует, что исследование доказательств происхо- цессе, имеет целевую направленность предна- дит как с помощью мыслительной (логической), значенную для решения многих задач. так и практической деятельности [6, с. 237]. Что- Даже когда проверка доказательств в апелля- бы оперировать доказательствами, использовать в ционной инстанции является невостребованной, доказывании, их предстоит изучить, поэтому ис- оценка доказательств осуществляется при каж- следование доказательств является необходимым дом апелляционном исследовании. Однако она элементом доказывания [7, с. 40]. имеет свои особенности по сравнению с оценкой Также следует обратить внимание на то, что доказательств судом первой инстанции. исследование доказательств на стадии апелля- 1. Следует различать оценку и переоценку ционного производства имеет ряд особенностей, доказательств. Оценке подлежат все новые до- которые обусловливаются сущностью этой ста- казательства в производстве или полученные в дии, а также такими ее общими положениями, суде апелляционной инстанции. Вся имеющаяся как предмет апелляционной проверки, границы в производстве совокупность доказательств под- апелляционного пересмотра и недопустимости вергается повторной оценке судом апелляцион- “поворота к худшему”. ной инстанции или их переоценке. В отличие от исследования, проверка дока- 2. Оценка доказательств осуществляется зательств – это деятельность, направленная на судом апелляционной инстанции всегда. Она подтверждение (опровержение) информации, со- может проводиться не только при их непосред- держащейся в них. Проверить доказательство – ственном исследовании, но и при их изучении значит собрать данные, на основе которых мож- только по материалам уголовного производства. но сделать вывод о его подлинности и допусти- Это зависит от того, доказывание или обоснова- мости. ние собственного заключения осуществляет суд Отметим, что для производства в суде апел- апелляционной инстанции.

70 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

3. Оценка доказательств в апелляционной ин- суд не вправе дать им другую оценку, нежели ту, станции имеет неполный (усеченный) характер которую дал суд первой инстанции, если эти до- по сравнению с оценкой доказательств в суде казательства не были исследованы при апелля- первой инстанции. Это относится как к объему ционном пересмотре приговора. оцененных доказательств, так и к оценке конкрет- То есть, если апелляционный суд будет только ных свойств доказательств. Особенность оценки ссылаться на показания свидетелей, которых он апелляционной инстанции проявляется также в не допрашивал, и при этом даст другую оценку объеме работы с определенными свойствами до- этим показаниям как доказательствам, то такое казательств. Так, суд первой инстанции оценива- решение нельзя признать законным и обоснован- ет поочередно принадлежность, допустимость, ным и, поэтому оно подлежит отмене с назначе- достоверность каждого доказательства и доста- нием нового рассмотрения в суде апелляционной точность их совокупности для принятия реше- инстанции. ния по делу. В апелляции же не всегда суду необ- По мнению абсолютного большинства судей ходимо исследовать все свойства доказательств, апелляционной инстанции, указанная правовая они могут исследоваться отдельно, в сочетании позиция Верховного Суда Украины не является или вообще не исследоваться. достаточно обоснованной, более того, является Кроме того, объем доказательств, подлежа- противоречивой и непоследовательной [8]. щих оценке судом апелляционной инстанции, Выводы. Таким образом, введенная в законо- может не совпадать с объемом оценки первой дательство Украины модель апелляционного про- инстанции. Он может быть расширен по сравне- изводства нуждается в совершенствовании. Сре- нию с доказательствами, которые были оценены ди проблем оценки доказательств судом апелля- в суде первой инстанции, за счет предоставления ционной инстанции следует отметить отсутствие их сторонами или сбора апелляционным судом четкого алгоритма действий, что негативно влия- новых доказательств. ет на однозначность формирования внутреннего 4. И еще одна отличительная особенность – убеждения судей апелляционной инстанции и не отсутствие непосредственности в исследовании позволяет окончательно дать ответ на вопрос о большинства доказательств. Как было отмечено, правосудности (неправосудности) обжалованно- оценка доказательств судом апелляционной ин- го судебного решения. станции проводится при каждой апелляционной проверке. Однако объем и способы познания фактических обстоятельств (непосредственное или исследование по материалам уголовного про- Список использованной литературы изводства) зависят от того, какие основания для обжалования решения предоставлены, а также от 1. Кримінальний процес : підручник / За заг. ред. того, доказывание или обоснование собственно- В.В. Коваленка, Л.Д. Удалової, Д.П. Письменного. – го заключения осуществляет суд апелляционной К. : “Центр учбової літератури”, 2013. – 544 с. инстанции. 2. Кримінальний процесуальний кодекс України Как показывает судебная практика, именно станом на 11.01.2019 р. [Електронний ресурс]: закон України від 13.04.2012 р. № 4651-VI. – Режим доступу: при оценке и переоценке доказательств в суде https://zakon1.rada.gov.ua/laws/show/4651a-17. – Дата апелляционной инстанции обнаруживаются доступу: 04.03.2019. большинство до конца нерешенных проблем. 3. Про деякі питання порядку здійснення судового Объяснения же высших судебных органов не провадження з перегляду судових рішень у суді решают их, а еще больше запутывают, приво- апеляційної інстанції відповідно до Кримінального дя к затягиванию рассмотрения дел или даже к процесуального кодексу України [Електронний умышленным нарушениям. ресурс]: лист Вищого спеціалізованого суду від Как мы уже отмечали, свою правовую пози- 21.11.2012 р. № 10-1717/0/4-12. – Режим доступу: цию по этому вопросу Верховный Суд Украины http://zakon3.rada.gov.ua/laws/show/v1717740-12. – выразил в деле №5-249кс15 от 21.01.2016 года. Дата доступу: 04.03.2019. Этой позиции, в целом, ранее придерживался 4. Маринів В.І. Окремі питання доказування в апеляційному провадженні за новим Кримінальним и Высший специализированный суд по рассмо- процесуальним кодексом України / В.І. Маринів // трению гражданских и уголовных дел. Согласно Докази і доказування за новим Кримінальним проце- ей с учетом положений ст. 23 и ч. 4 ст. 95 УПК суальним кодексом : матеріали міжнародної науково- Украины, исходя из принципа непосредственно- практичної конференції, (6-7 грудня 2012 р., м. Київ). сти исследования доказательств, апелляционный – Харків : Видавець Строков Д.В., 2013. – С. 243-245. aprilie 2019 71 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

5. Постанова ВСУ від 21 січня 2016 року у справі INFORMATION ABOUT THE AUTHOR: № 5-249кс15 [Електронний ресурс]. – Режим доступу: Elena Anatolievna Soldatenko, http://www.scourt.gov.ua/clients/vsu/ vsu.nsf/(docu- andidate of Law Sciences (PhD in Law), ments)/E84BAE31236A51A1C2257F7D00414217. – Associate Professor, Дата доступу: 04.03.2019. 6. Бобечко Н.Р. Апеляційне та касаційне Associate Professor, Criminal Procedure провадження у кримінальному судочинстві України : Department of Dnipropetrovsk State University of дис. д-ра. юрид. наук : 12.00.09 / Назар Ростиславович Internal Affairs [email protected] Бобечко. – Л., 2016. – 498 с. 7. Соркин В.С. Особенности процессуального ИНФОРМАЦИЯ ОБ АВТОРЕ: доказывания в уголовном судопроизводстве : монография Александр Владимирович Юнацкий, / В.С. Соркин. – Гродно : ГрГУ, 2002. – 96 с. кандидат юридических наук, доцент, 8. Правова позиція ВС щодо правил оцінки та переоцінки доказів обмежує повноваження доцент кафедры частной охранной деятельности апеляційної інстанції та призводить до порушень Запорожского национального технического прав обвинувачених [Електронний ресурс]. – Режим университета доступу : http://zib.com.ua/ua/ 125221-pravova_pozici- ya_vs_schodo_ocinki_ta_pereocinki_dokaziv_apel.html. INFORMATION ABOUT THE AUTHOR: – Дата доступу: 04.03.2019. Aleksandr Vladimirivich Yunatskyi, Candidate of Law Sciences (PhD in Law), Associate Professor, ИНФОРМАЦИЯ ОБ АВТОРЕ: Associate Professor, Private Safeguarding Activity Елена Анатолиевна Солдатенко, Department of Zaporizhzhya National Technical кандидат юридических наук, доцент, University [email protected] доцент кафедры уголовного процесса Днепропетровского государственного университета внутренних дел

72 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Drept civil

CZU: 347.91/95 (498)

PROCEDURAL SUBJECT MATTER JURISDICTION OF ROMANIAN COURTS OF LAW IN DISPUTES INVOLVING PROFESSIONALS

Rodica Diana APAN, PhD in Law, assoc. prof. Faculty of Law in Cluj Napoca „Dimitrie Cantemir” Christian University, Bucharest

This article aims to analyze the procedural subject matter jurisdiction of courts of law in commercial matters. For this purpose, the paper develops on the rules governing the commercial matters and the general regulations under the Civil Pro- cedure Code which were recently amended following the decisions of the High Court of Cassation and Justice and of the Constitutional Court on the regulations in this field. Keywords: procedural subject matter jurisdiction, specialized court, specialized department, professional, appeal.

COMPETENȚA MATERIALĂ PROCESUALĂ A INSTANȚELOR DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL LITIGILOR CU PROFESIONISTII

Rodica Diana APAN, conf. univ. dr. în drept, Facultatea de Drept Cluj Napoca Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucuresti

Prezentul articol își propune să analizeze competența materială procesuală a instanțelor în domeniul comercial. În acest scop sunt dezvoltate reglementările domeniale în materie comercială și reglementarile generaliste cuprinse în Codul de pro- cedura civila și modificate de data recentă, urmare a deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale asupra reglementărilor în materie. Cuvinte cheie: competență materială procesuală, tribunal specializat, secție specializată, profesionist, apel, recurs

ntroduction. Relevant aspects in establishing regarding the restriction, prevention or distortion of Ithe subject matter procedural jurisdiction competition; d) claims on securities and other.” in the commercial filed. Adoption of the Law Article 228, para.2 of the same law provides no.310/2018 [10] amending and completing Law that: “When determining the causes of jurisdiction no.134/2010 on the Code of Civil Procedure, as of specialized courts established at national level, well as amending and completing other normative in Argeş, Cluj, Mureş counties or, as the case may acts, had the purpose, as stated in the doctrine [4], be, of reorganized civil departments, account shall “to bring some of the provisions of the new Civil be taken of the number and nature of the cases, the Procedure Code into conformity with the decisions of specialization of the judges, the need to capitalize the Constitutional Court rendered until 2018”. on their professional experience, and the Court’s In the matter of jurisdiction, Law no.71/2011 for workload.” the implementation of the Law no.287/2009 on the We mention that the adoption of Law no.287/2009 Civil Code [11] stipulates in Article 226, paragraph 1, [12] on the Civil Code, substantiated the thesis of the letter a, the following: “(1) By decision of the Superior unity of private law, namely the monist conception Council of Magistracy, at the proposal of the court’s on it which determined the commercial tribunals management board, in relation to the number of cases, and departments within tribunals to be renamed as civil divisions may be established, specialized in the specialized tribunals and specialized civil departments resolution of certain types of litigation, considering within tribunals. their object or nature, such as: a) insolvency claims, The Decisions of the High Court of Cassation and preventive conciliation and an ad hoc mandate; b) Justice (HCCJ) have also circumscribed the scope claims in respect of commercial companies and other of the regulations in the filed of jurisdiction, more companies, with or without legal personality, as precisely: well as in the matter of the trade rgister; c) claims - Decision of the High Court of Cassation and aprilie 2019 73 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Justice no.18/2016 [17] rendered in the appeal in the 1, the exclusive jurisdiction of the court at the debtor’s interest of the law, (procedure based on provisions of headquarters for the insolvency proceedings, the ad art.514 and art.515 of the Code of Civil Procedure) hoc mandate, the preventive conciliation and the a decision examining the appeal filed by the Pitesti court of appeal to hear the appeal against the court’s Court of Appeal’s leading board on the functional decisions, independently of the request to open the jurisdiction of the specialized courts in settlement of procedure being formulated by the creditor or by the disputes with the professionals. debtor himself. Thus, the criterion for the determination We mention ab initio that these are other disputes of territorial jurisdiction in this matter is the debtor’s than those referred to in art.226 paragraph 1, letters headquarters, against which or which makes a claim a-d of the Law no.71/2011, referring to the provisions for opening the insolvency proceedings. of art. 228 paragraph 2 of the same law, considering We note that in these matters the criterion of the that, in the practice of courts of law in this matter, value of the litigation is inapplicable, these litigations there is a lack of a legal criterion for the attribution being in the subject matter procedural jurisdiction of of jurisdiction in these disputes, the situation the specialized department of the tribunal, respectively being as follows: a part of the practice considered the specialized court, and in the exclusive jurisdiction that this criterion is represented by the notion of of the syndic judge, by reference to their object. The “professional”; another part of the practice considered value criterion is strictly used in order to determine, in it relevant only the value criterion, ignoring the the application for opening the insolvency proceedings, notion of “professional” in determining the functional whether a certain liquid and exigible claim observes jurisdiction of the courts. the threshold value of 40,000 lei, which is a criterion By HCCJ Decision no.18/2016 it was established for the analysis of the admissibility of the claim, that specialized courts and specialized tribunals will whether the claims is formulated by the creditors or trial disputes with values over 200,000 lei, irrespective by the debtor himself, not a criterion for determining of the status of professionals held by the litigants. the jurisdiction of that specialized court. - Decision of the HCCJ no.18 of 01.10.2018, [18] The doctrine [2] carried out an analysis, which we which established that it is the courts of appeal that reiterate as example, of the number of applications for have subject matter jurisdiction to settle the appeals opening the insolvency proceedings registered on the declared following the Decision no.369 of May 30, docket of the Specialized Tribunal Cluj Napoca and 2017 of the Constitutional Court (CC), [19] against lodged between January 1, 2017 and until October 14, the decisions rendered in appeal by the tribunals, in 2017, and it results that a total number of 724 cases cases having as object claims worth up to 200,000 lei dealing with insolvency proceedings were registered inclusively. during this period. So, we ascertain that circumscribing the procedural 2.2. Claims regarding companies, trade register subject matter jurisdiction of the specialized courts and competition and specialized departments of the tribunals, implies The settlement of claims regarding companies has these two spheres of analysis, which we will develop the following subject matter procedural jurisdiction in the following. in special laws: The subject matter procedural jurisdiction of - a large majority of companies with legal personality the specialized courts, respectively the specialized are governed by Corporate Law no.31/1990, [14] and civil departments, in relation to the provisions in accordance with the provisions of Article 63, Title of the special laws in the commercial field. The II «Establishment of companies», Chapter V «Some regulations by domains of commercial matters provide procedural provisions», the claims and appeals expressly the following jurisdiction [6, p.78-81], with provided by this law are within the jurisdiction of the the proviso that, as acknowledged in the doctrine [4], courts and are settled by the court in whose jurisdiction jurisdiction shall be called ”subject matter procedural the company has its headquarters. The notion of jurisdiction” and not ”functional jurisdiction”. «tribunal» is used in the sense of a specialized court, 2.1. Insolvency claims, pre-match agreement and i.e. specialized departments. In the scope of Law ad hoc mandate no.31/1990, reference is made to the procedural rule The insolvency applications, preventive conciliation according to which the judgment given by the tribunal and ad hoc mandate, contained in paragraph a) in the is subject only to the appeal, a reference which we exemplary enumeration of art.226, para.1 of Law expressly encounter in: art.62, paragraph 3, regarding no.71/2011, are found to be regulated by Law no.85 the opposition; art.223, para.3 regarding the court of 2014 on insolvency and insolvency prevention ruling on the request for exclusion; art.226, letter c, procedures [13]. It establishes in Article 41, paragraph regarding the associate in the collective company, in

74 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE simple partnership or in the limited liability company, by a single judge panel, settles the complaint, in the who, in the absence of provisions in the constitutive council room, without summoning the parties. Also, act or when the unanimous agreement is not achieved, the specialized tribunal or specialized section of the can withdraw from the company for reasons based on tribunal in whose jurisdiction the professional has the judgment of the tribunal; art. 237, paragraph 5 and its registered office has subject matter procedural paragraph 11 regarding the dissolution, respectively jurisdiction to hear the requests filed by the National the liquidation of the company; art. 264 regarding the Trade Register Office or by any interested person to decision of the tribunal to appoint the liquidators in find the dissolution and removal of the person legal joint stock companies and limited partnerships. proceedings, as well as oppositions in the event of - according to the provisions of art. 6, par.1 and merger, including cross-border merger and division 2 of the Emergency Ordinance no.116/2009 [15] the of the legal entity subject to registration. Hence, director of the Trade Register Office attached to the according to both legal acts mentioned above, the tribunal or the person designated by the director, subject matter procedural jurisdiction corresponds to authorizes,other interested through persona resolution, from the the setting-up date of of publication the the of specialized the act amendingtribunal, respectively the constitutive to the specialized act in the companies, the registration of all records in the trade civil department, and the value criterion is not relevant register,Official the Gazette advertising, of Romania, as well asP artthe IV, registration respectively in Partin thisa VII domain,. nor in the matter of insolvency. the trade register of the sworn statements and the data An analysis of the cases registered in the matter containedIn therein. the sense The resolutions of art.2, are par.2 enforceable of GEO by no.116/2009 of companies the court regulated means by the Law specialized no.31/1990 court and or law and against them may be filed a complaint within in the matter of trade register, on the docket of the 15specialized days from section the date of onthe whichtribunal they in arewhose issued, jurisdiction Specialized the professional Tribunal Cluj has Napoca its registered between office January. The forcomplaint the parties, against and forthe anyresolutions other interested of the director person of the1st 2017Trade and Register December Office 30th or 2018, the person [22] is designated reflected from the date of publication of the act amending the in Figure 1, according to which we could draw the constitutiveby him/her, act shall in the be Official addressed Gazette urgently of Romania, and particular followingly under conclusions the conditions : - cases of on common merger/division law. The Part IV, respectively Part a VII. represent 3% ; - cases in the matter of deregistration courtIn the, repre sensesented of art.2, by par.2 a single of GEO judge no.116/2009 panel, settlesfollowing the complaint, dissolution in15% the ; - cases council on the room, dissolution without thesummoning court means the the parties. specialized Also, court the orspecialized specialized tribunal of companiesor specialized (trade sectionregister) 74%of the ; - tribunalcases concerning in whose section of the tribunal in whose jurisdiction the the withdrawal of an associate 1% ; - cases concerning professionaljurisdiction has the its professional registered office. has its Theregistered complaint office claims has subject lodged basedmatter on procedural GEO 116/2009 jurisdiction (trade register) to hear against the resolutions of the director of the Trade 3%; - actions for annulment of the decision of the Registerthe requests Office filedor the by person the Nationaldesignated Tradeby him/her, Register associates’/shareholders’general Office or by any interested assembly person to 3%; find - the shall be addressed urgently and particularly under the complaints against the resolution of the trade register conditionsdissolution of and common removal law. of The the court,person represented legal proceedings, director as 1%.well as oppositions in the event of merger,

A - merger / division 1%3% 3% 1% 3% B - deregistration following dissolution 15%

C - company dissolution (trade register)

D - withdrawal of associate

E - claims lodged based on GEO 116/2009

F - annulment of the decision of the shareholders’general assembly 74% G - complaints against the resolution of the trade register director

includingFigure 1 – Typescross -ofborder cases registered merger andin the division matter of ofcompanies the legal regulated entity bysubject Law no.31/1990 to registration. and in the Hence, matter ofaccording trade toregister, both on legal the docket acts of mentioned the Specialized above, Tribunal the Cluj subject Napoca matter between procedural January 1st 2017 jurisdiction and December corresponds 30th 2018 to the specialized tribunal, respectively to the specialized civil department, and the value criterion is not aprilie 2019 75 relevant in this domain, nor in the matter of insolvency. An analysis of the cases registered in the matter of companies regulated by Law no.31/1990 and in the matter of trade register, on the docket of the Specialized Tribunal Cluj Napoca between January 1st 2017 and December 30th 2018, [22] is reflected in Figure 1, according to which we could draw the following conclusions : - cases on merger/division represent 3% ; - cases in the matter of deregistration following dissolution 15% ; - cases on the dissolution of companies (trade register) 74% ; - cases concerning the withdrawal of an associate 1% ; - cases concerning claims lodged based on GEO JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Subject matter procedural jurisdiction of for judgment, by detecting the “common elements” specialized courts and specialized civil departments envisaged by the legislator in the regulation of the as reflected by HCCJ Decision no.18/2016 and four criteria included in the provisions of Article HCCJ Decision no.18/2018. Through Decision 226, paragraph 1, letter a. Thus, the judge, as the no.18/2016 (pt.173) it is noted the opinion according first interpreter of the law, has the role of detecting to which to classify litigations not according to the common elements such as those envisaged by the object or the nature of the cause, but according to the legislator in establishing the four categories of professional status of one of the parties, is without exemplary litigation and assess his own subject matter any cover in the positive law, being contrary to the procedural jurisdiction in solving the litigation with provisions of Art.122 of the Civil Procedure Code, which it has been invested. according to which “new rules of jurisdiction may be In the light of what is stated in Decision established only by amending the rules of this Code” no.18/2016,[1] concerning the subject matter procedural and the provisions of art.126 para.2 of the Romanian jurisdiction of the specialized courts respectively of the Constitution, according to which “the jurisdiction of specialized civil departments, the quality of professional the courts and the procedure for the trial are provided of one of the parties of the legal trial does not represent only by law”. the criterion in relation to which is established the subject matter procedural jurisdiction of the specialized courts As a consequence, the Decision no.18/2016 or of the specialized civil sections of the courts and this explicitly describes the subject matter procedural criterion is not relevant for subject matter procedural jurisdiction of the specialized courts and the jurisdiction, in the absence of the norms of law which specialized civil departments, as it derives from the expressly determine such competence. It is found that the provisions of Law no.71/2011 and taking into account criterion of the value of the dispute appears to be (re) gaining the criteria established there,[6,7] to which the HCCJ prevalence and therefore, mainly the specialized courts is not competent to add others. In interpreting and but also the specialized civil sections irrespective of the applying the provisions of art.226, para.1, letters quality of professional held by the litigants, in accordance a-d and art.228, para. 2 of Law no.71/2011, for the with the provisions of art.94 of the Civil Procedure Code, determination of the subject matter procedural according to which «the city courts shall judge: j). in the first instance, claims whose object is monetised or, where jurisdiction of specialized courts/tribunals, one applicable, not monetised: ... .k) any other monetary claims must take into account the legal criteria relating to worth up to 200,000 lei, irrespective of the quality of the the object or the nature of disputes, such as those parties, professional or non-professional; ... « envisaged as exemplary by Art.226 paragraph 1 of The concept of ”professional” which reflects the Law no.71/2011. thesis of unity of private law, respectively the one-tier In conclusion, in accordance with the operative perspective on private law, is regulated by: part of Decision no.18/2016, the subject matter - the provisions of Article 2, paragraph 1 of the procedural jurisdiction in disputes with professionals Civil Code, according to which this code regulates the is determined not by reference to the ‘professional’ patrimonial and non-patrimonial relations between statut, and the value of the subject-matter of the case in persons as subjects of civil law; - article 2, paragraph 2 of the Civil Code which the alternative but by reference to the subjects which, establishes the “statute” of the Civil Code as an by way of example, were included in the provisions ensemble of rules representing “common law” in of art.226, para.1, letter a of Law no.71/2011, relation to other regulations in the fields to which the namely: - insolvency claims, preventive concordance letter or the spirit of its provisions refers; and ad hoc mandate; - business (commercial) claims - the provisions of article 3, paragraph 1 of the and claims of other companies with or without legal Civil Code, which expressly include within their personality and trade register matters; - competition scope the relations between professionals, as well as cases - limitation, hindrance or distortion; - claims for the relations between them and any other subjects of securities; - other claims. civil law, by reference to art.3, para. 2 and para. 3 of Also, according to the HCCJ, in the Decision the same code; - article 3, paragraph 2 and paragraph 3 of the no.18/2016, the judge, as the first interpreter of the Civil Code, define the notions of “professional” and law, has the role/task to appreciate the subject matter “enterprise”, as follows: “professionals are considered procedural jurisdiction of the tribunal in the cases sent to be all who exploit an enterprise” and the exploitation

76 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE of an enterprise designates “the systematic exercise 3. as courts of recourse, in the cases specifically by one or more persons of an organized activity stipulated by the law; 4. any other claims which the consisting in the production, management or disposal law places under their jurisdiction.” of goods or in the provision of services, whether or Art. 97. The High Court of Cassation and Justice not they have a lucrative purpose.” [3, p.3-5] judges: 1. The recourses declared against the decisions Law no.71/2011 for the implementation of of the courts of appeal, as well as those against other Law no. 287/2009 on the Civil Code, stipulates in decisions, as provided by the law;(...)4. any other Article 8, paragraph 1, the categories that comprise claims which the law places under its jurisdiction.” the notion of “professional” as defined in art.3, para.2 Art. 483.(1) The judgments pronounced in the of the Civil Code, namely: the trader, the entrepreneur, appeal, those given, according to the law, without a the economic operator, as well as any other persons right to appeal, as well as other judgments in the cases authorized to carry out economic or professional expressly provided by the law, are subject to appeal. activities, as such notions are provided by law, at the (2) The following judgments cannot be subject to date of entry into force of the Civil Code. Moreover, recourse: judgments given in the claims provided para. 8, para. 2 of Law no.71/2011 stipulate that “In by art. 94 pt.1 letters. (a) to (j), civil navigation and all the normative acts in force, the expressions trade port activities, labor and social security disputes, deeds and trade acts are replaced with the expression” expropriation, claims for damages caused by judicial production, trade activities or provision of services”, errors, as well as other monetized claims in value giving expression once again to the theory of unity of up to 500,000 lei inclusively. The judgments of the private law. [8, p.31-41] [9, p.1-4]. courts of appeal are also not subject to recourse, in On this date the doctrine [5, p.40-50] classifies cases where the law provides that decisions of first “professionals – traders of the economic (commercial) instance are only subject to appeal. « enterprise” in two categories: professionals - traders Through Law no.2/2013 on measures to reduce individuals - in the following forms: the authorized the workload of the courts, and on preparing the person, the individual holder of an individual enterprise implementation of Law no.134/2010 on the Code and the individual member of a family enterprise and of Civil Procedure,[16] art. XVIII are established professionals – traders legal entities in the following in synthesis, as ascertained in pt.23 of the HCCJ forms: companies, autonomous administrations, Decision no.18/2018, according to art.483 par.(2) of economic interest groups, cooperative companies, the Code of Civil Procedure, “judgments pronounced cooperative organizations, European cooperative in (...) monetized claims of value up to 500,000 lei companies and European interest groups. (...) are not subject to recourse”, and Law no.2/2013 As a consequence, the concept of litigation with included a transitory provision, which increased the professionals, that is to say, one party’s quality of threshold value mentioned above, from 500,000 lei to professional, is not the criterion against which it is 1,000,000 lei, in art. XVIII par. (2), a provision to be established the subject matter procedural jurisdiction applied in proceedings commenced from the date on of the specialized courts and of the specialized which the law enters into force and until 31 December departments of the tribunals. They will judge 2018 inclusively. litigations worth more than 200,000 lei, irrespective As a result of the Constitutional Court Decision of the professional status of the litigants. no.369/2017 [20] on upholding the unconstitutionality Decision no.18/2018 of the HCCJ notes the exception of the phrase “as well as in other monetized existence of two guidelines in the case law regarding claims worth up to 1,000,000 lei inclusively” the subject matter jurisdiction of the recourses made comprised in art. XVIII par. (2) of Law no. 2/2013 against the decisions rendered in appeal by the on measures to reduce the workload of the courts, tribunals, in the cases having as object monetised as well as on preparing the implementation of Law claims worth up to 200,000 lei: some courts consider no.134/2010 on the Code of Civil Procedure, it that these recourses are under the jurisdiction of the is established that the phrase mentioned above is High Court of Cassation and Justice, while others unconstitutional. Furthermore, as stated in pt.25 of have held that the courts of appeal have jurisdiction. Decision no.367/2017, “there is a legal void in terms The regulation on recourse and appeal under Law of subject matter jurisdiction in settling recourses no.134/2010 on the Code of Civil Procedure was the against judgments issued in appeal in the cases following: of monetized claims with a value of 200,000 and “Art. 96. The courts of appeal judge: (...) 2. as below, and “challenging them through recourse was courts of appeal, the appeals declared against the recognized as an effect of this decision issued by the judgments pronounced by the courts of first instance; Constitutional Court. aprilie 2019 77 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

By Decision no.369/2017, for the uniform to the appeal and in any other cases expressly provided interpretation and application of the provisions of for by law; art.96 pt.3, art.97 pt.1 and art.483 of the Code of Civil 4. any other claims assigned by law under their Procedure, the jurisdiction to settle recourses against jurisdiction. decisions rendered in appeal by tribunals, in cases - The High Court of Cassation and Justice judges, having as object monetized claims worth 200,000 lei according to art.97 of the Code of Civil Procedure: and below, lies with the courts of appeal. 1. the recourses against the decisions of the courts Furthermore, through Decision no.52/2018 of of appeal and against other judgments, in the cases the HCCJ [21] established that, in interpreting and provided by the law; applying the provisions of art.27 of the Code of Civil 2. recourses in the interest of the law; Procedure, with reference to art.147 par. (4) of the 3. requests for a preliminary ruling to settle issues Constitution of Romania, Decision no.369/2017 of law; produces effects on the judgments pronounced after 4. any other requests assigned by law under its its publication in the Official Gazette of Romania, jurisdiction. in the monetized disputes valued 1,000,000 lei and Conclusions. Consequently, the present study below, initiated after the publication of the decision, examines regulations in relation to matters, as well respectively as of 20 July 2017. as the regulations contained in the Law no.134/2010 The doctrine [4] reffered above outlines, in relation amending the Code of Civil Procedure and assigning to the HCCJ Decision no.18 / 2018, that “the rule that jurisdiction in commercial matters. It can be concluded the High Court of Cassation and Justice is a court of that the relevant rules on jurisdiction in commercial full jurisdiction in judging recourses was abandoned, matters are: thus restoring the system of the old Code where the - the regulations in the domains expressly referred courts of appeal judge the majority recourses. The to in art.226, paragraph a, letter a-d, of the Law return, possibly justified by the situation of resources no.71/2011, namely, insolvency claims, arrangement of the judiciary, is a considerable regression, and it with creditors, and ad hoc mandate; requests in the marks an alienation from the legislative solutions in matter of trading companies and other companies, use in European countries, where the role of the court with or without legal personality, as well as in the of cassation rests with the supreme court” and shows matter of the trade register; requests concerning the that, currently, the established rules of jurisdiction restriction, prevention or distortion of competition; analyzed above are incorporated in Law no.310/2018, claims regarding securities and others, the court as follows: having jurisdiction in these cases is the specialized - the tribunals judge according to art.95 of the tribunal or specialized civil department within the Code of Civil Procedure: tribunal. 1. in the first instance, all claims that are not - for disputes with a value of up to 200,000 lei, assigned by law in the jurisdiction of other courts; jurisdiction lies with the city court, and for disputes 2. as courts of appeal, appeals against judgments whose value is over 200,000 lei, jurisdiction is rendered by city courts at first instance; assigned to the tribunal, irrespective of the quality 3. as courts of appeal, appeals against judgments of professional of the litigant parties. In the first rendered by city courts, which, according to the law, hypothesis, the ruling of the city court is subject to are not subject to the appeal and in any other cases the appeal before the tribunal and to recourse before expressly provided by law; the court of appeal, and in the second hypothesis, the 4. any other claims assigned by law under their ruling given by the tribunal is subject to the appeal jurisdiction. before the court of appeal and recourse before the - the court of appeal judges according to art. 96 of HCCJ without reference to any other threshold. the Code of Civil Procedure: 1. in the first instance, claims in contentious administrative and fiscal matter, according to the Bibliography special law; 2. as instance of appeal, appeals against judgments 1. Apan , R.D., 2017, Drept comercial, vol. I, Bucharest: pronounced by tribunals in first instance; Pro Universitaria. 3. as instance of recourse, recourses against 2. Apan, R.D., The features of the claims lodged judgments pronounced by tribunals in appeals or within the insolvency proceedings. The responsibility of public institutions in debt recovery, unic autor, revista against judgments pronounced in first instance by Curentul Juridic, Nr.4, 2017, p.102-116, available on tribunals, which, according to the law, are not subject

78 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE http://revcurentjur.ro/old/arhiva/attachments_201704/ measures regarding the carrying-out of the registration in recjurid174_10F.pdf accessed on 22.02.2019. the trade register, published in the Off. Gazette, no.926 of 3. Baias, F., Chelaru E., Constantinescu R., Macovei I., 30.12 2009, consolidated version of 20.02.2019. 2012, Noul cod civil. Comentariu pe articole, Bucharest: 16. Law no.134/2010 on the Code of Civil Procedure C.H.Beck. published in the Off. Gazette of Romania, no.89 din 4. Briciu, T.C. Stancu, M., Dinu, C.C., Zidaru, G.L., 12.02.2013, consolidated version of 28.02.2019. Pop P. Comentarii asupra modificării noului Cod de 17. Decision of the High Court of Cassation and Justice procedură civilă prin Legea nr.310/2018. Între dorința no.18/2016 published in the Off. Gazette of Romania, de funcționalitate și tendința de restaurație, available no.237 of 6.04.2017. on https://www.juridice.ro/essentials/2901/comentarii- 18. Decision of the High Court of Cassation and asupra-modificarii-noului-cod-de-procedura-civila-prin- Justice no.18 of 01.10.2018 published in the Off. Gazette legea-nr-310-2018-intre-dorinta-de-functionalitate-si- of Romania, Part I, no. 965 of 14.11.2018 tendinta-de-restauratie, accessed on 15.02.2019. 19. Decision no.369 of May 30, 2017 of the 5. Cărpenaru, S.D., 2016, Tratat de drept comercial Constitutional Court published in the Off. Gazette of român, ed.V, Bucureşti:Universul Juridic. Romania, Part I, no. 582 of 20.07.2017. 6. Năsui, G., 2018, Drept procesual civil, Bucharest: 20. Constitutional Court Decision no.369/2017 Universul Juridic. published in the Off. Gazette of Romania, Part I No. 582 7. Nica, Gh., 2013, Jurisdiction in civil courts, - Summary of 20.07. 2017. of PhD thesis, available on http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp- 21. Decision of the HCCJ no.52/2018 published in Off. content/uploads/REZUMATTEZAENGLnica.pdf. Gazette of Romania, no.609 of 17.07.2018. 8. Piperea, G., 2012, Drept comercial. Intreprinderea, 22. Data was collected from www.portaljust.ro Bucharest:Ed.CH Beck. 9. Turcu, I., Botina, M., 2013, Dreptul afacerilor INFORMAȚII DESPRE AUTOR: intreprinderii. Vol.I, Praxis, Bucharest: CH Beck. 10. Law no.310/2018 amending and completing Law Rodica Diana APAN no.134/2010 on the Code of Civil Procedure, published in doctor în drept, conferenţiar universitar, the Off. Gazette of Romania, Part I no.1074 of 18.12.2018 avocat în Baroul Cluj, 11. Law no.71/2011 for the implementation of the Law no.287/2009 on the Civil Code, published in the prodecan al Facultații de Drept Cluj Napoca, Off. Gazette of Romania, Part I no.409 of 10.06.2011, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, consolidated version of 22.02.2019. e-mail: [email protected], 12. Law no.287/2009 on the Civil Code, published tel.40 723609381 in the Off. Gazette of Romania, no.511 of 24.07.2009, consolidated version of 20.02.2019. Rodica Diana APAN 13. Law no.85 of 2014 on insolvency and insolvency PhD in Law, associate professor, prevention procedures published in the Off. Gazette lawyer in the Cluj Bar of Romania, no.466 of 25.06.2014, amended, version Vice Dean of the Faculty of Law in Cluj Napoca, consolidated on 20.02.2019. „Dimitrie Cantemir” Christian University, 14. Corporate Law no.31/1990, republished on e-mail: [email protected], 17.11.2004, consolidated version on 20.02.2019. 15. Emergency Ordinance no.116/2009 establishing tel.40 723609381

aprilie 2019 79 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

CZU: 343.535

PARTICULARITĂȚILE SUBIECTULUI INFRACȚIUNILOR LEGATE DE INSOLVABILITATE

Vera URSU, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova

În acest articol se analizează elementele caracteristice ale subiectului infracțiunilor prevăzute la art. 252 și 253 CP RM. Autorul stabilește că, subiectul infracțiunilor legate de insolvabilitate, pe lângă condițiile generale privind vârsta și res- ponsabilitatea, urmează să întrunească și condițiile speciale – fie că este debitorul insolvabil, fie că este un reprezentant al debitorului insolvabil. În orice caz, reieșind din sancțiunea art. 252 și 253 CP RM, persoana juridică nu poate fi subiect al acestor infracțiuni. Cuvinte-cheie: subiect, infracțiuni legate de insolvabilitate, insolvabilitate fictivă, insolvabilitate intenționată, debitor insolvabil, reprezentant al debitorului.

THE SUBJECT’S PECULIARITIES OF THE OFFENSES CONCERNING INSOLVENCY

Vera URSU, PhD cadidate, Moldova State University

In this article there are analyzed characteristic features of the subject of the offences provided by the art. 252 and 253 CP RM. The author argues that the subject of the offenses concerning insolvency in addition to the general conditions relating to the age and the responsibility, to meet the specific conditions - whether it is insolvent debtor, whether it is representative of insolvent debtor. In any case, the sanction provided by the art. 252 and 253 CP RM, the legal entity may not be the subject of these offences. Keywords: subject, offences concerning insolvency, deliberate insolvency, fictitious insolvency, insolvent debtor, repre- sentative of insolvent debtor. ntroducere. Conform alin.(1) art. 51 din Codul Potrivit art.21 CP RM, subiect al infracțiunii poate Ipenal al Republicii Moldova [1] (în continuare fi atât persoana fizică, care întruneşte condiţiile nece- CP RM), temeiul real al răspunderii penale îl consti- sare privind vârsta şi responsabilitatea, cât și persoa- tuie fapta prejudiciabilă săvârşită, iar componenţa in- na juridică. fracţiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul În ceea ce priveşte vârsta, legea penală stabileşte juridic al răspunderii penale. Concomitent, conform clar de la câţi ani intervine răspunderea penală pentru art. 15 CP RM, gradul prejudiciabil al infracţiunii se faptele săvârşite, şi anume – 16 ani, iar pentru unele determină conform semnelor ce caracterizează ele- infracţiuni strict reglementate de alin.(2) art. 21CP mentele infracţiunii: obiectul, latura obiectivă, su- RM, făptuitorul răspunde penal începând cu vârsta de biectul şi latura subiectivă. 14 ani. Așa dar, unul dintre elementele constitutive ale Referitor la semnul subiectului infracțiunii – res- infracțiunii, pe lângă obiect, latura obiectivă și latura ponsabilitatea, consemnăm că în doctrină nu se în- subiectivă, este și subiectul. tâlnesc opinii contradictorii cu privire la conceptul Subiectul infracțiunii este caracterizat în dreptul acesteia, la modul de stabilire și la influența ei asu- penal ca fiind elementul de bază al infracțiunii, de- pra răspunderii penale. Astfel, în doctrină prin res- oarece fără existenţa lui nu putem fi în prezenţa unei ponsabilitate se înțelege: starea psihică a persoanei componențe de infracţiune; or, la general vorbind, de care, ţinându-se cont de nivelul de dezvoltare, socia- facto fapta socialmente periculoasă poate fi săvârșită în lizare, vârstă și stare a sănătăţii psihice în momentul anumite circumstanțe de orice persoană, însă de iure su- săvârșirii infracţiunii, constă în capacitatea acesteia biectul infracțiunii poate fi doar persoana care întrunește de a-şi da seama de acţiunile sale şi de a le conduce anumite semne prevăzute de lege. În literatura de spe- și, în legătură cu aceasta, de a fi supusă răspunderii cialitate autohtonă, subiect al infracţiunii este recunos- penale şi pedepsei [3, p. 123]; starea psihofizică a per- cută persoana care a comis o faptă prevăzută de legea soanei care este capabilă să-şi dea seama de valoarea penală şi care, graţie faptului că posedă toate semnele firească a acţiunilor sau inacţiunilor sale şi de urmări- prevăzute de lege pentru această categorie de subiecți, le acestora şi îşi poate dirija în mod conştient voinţa, este pasibilă de răspundere penală [2, p. 205]. în raport cu aceste fapte [4, p. 43].

80 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

În conformitate cu art. 22 CP RM, responsabilita- În corespundere cu sancţiunea normei incrimi- tea reprezintă starea psihologică a persoanei care are natoare, infracţiunile legate de insolvabilitate pot fi capacitatea de a înţelege caracterul prejudiciabil al săvârşite de persoana fizică responsabilă, care la mo- faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa mentul comiterii faptei avea împlinită vârsta răspun- şi a-şi dirija acţiunile. După cum se poate remarca, derii penale de 16 ani. persoana trebuie să dispună de libertatea de voinţă Într-adevăr, persoana fizică responsabilă poate fi şi de acţiune. În literatura de specialitate [5, p. 64], subiect al infracţiunilor legate de insolvabilitate până libertatea de voință este definită ca posibilitatea făp- la împlinirea vârstei de 18 ani –potrivit căreia, Codul tuitorului de a lua decizii în mod liber față de săvârşi- civil al Republicii Moldova (în continuare CC RM) rea faptei şi are libertatea de hotărâre şi libertatea de [11] stabileşte dobândirea capacităţii depline de exer- acţiune potrivit propriei sale voinţe. ciţiu. Prin urmare, capacitatea de a înțelege corect și de Este adevărat că, în acord cu art. 19 și 20 din CC a evalua faptele sale și importanța acțiunilor prejudi- RM, doar persoana fizică, care are capacitate deplină ciabile, în același timp de a conduce în mod conștient de exerciţiu, poate practica activitatea de întreprinză- cu propria sa voință și cu acțiunile sale, delimitea- tor. Din art. 20 din CC al RM rezultă că activitatea ză persoana responsabilă de cea iresponsabilă [6, p. de întreprinzător poate fi practicată de sine stătător 103]. De altfel, o persoană este implicit prezumată (adică, fără acordul altor persoane) de la vârsta de 18 responsabilă atâta vreme, cât nu există împrejurări, ani. Bineînțeles, aceasta dacă respectiva persoană: 1) fapte, atitudini etc. de natură să trezească îndoială nu este lipsită de capacitatea de exerciţiu din cauza asupra capacităţii sale, sub aspectul oricăruia dintre tulburărilor psihice (în corespundere cu art. 24 din factorii intelectivi şi volitivi[7, p.42]. CC RM); 2) nu este limitată în capacitate de exerciţiu Cu privire la prevederile legale ale iresponsabilității, din cauza abuzului de alcool, substanţe narcotice sau aceasta își are sediul materiei la art.23 CP RM, potrivit alte substanţe psihotrope (în conformitate cu art. 25 căruia: nu este pasibilă de răspundere penală persoana din CC RM). Din alin. (2) art. 25 din CC al RM de- care, în timpul săvârşirii unei fapte prejudiciabile, se ducem că persoana, limitată în capacitate de exerciţiu afla în stare de iresponsabilitate, adică nu putea să-şi din cauza abuzului de alcool, substanţe narcotice sau dea seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau nu pu- alte substanţe psihotrope, poate practica activitatea de tea să le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a întreprinzător doar cu acordul curatorului. unei tulburări psihice temporare sau a altei stări pato- Totuși, din alin. (2) și (3) art. 20 din CC RM aflăm logice. Astfel, iresponsabilitatea este starea de incapa- că capacitatea deplină de exercițiu poate fi dobândită citate psihofizică a unei persoane care nu-şi poate da înainte de împlinirea vârstei de 18 ani: 1) prin căsă- seama de caracterul, sensul şi valoarea socială, morală torie; 2) prin emancipare. În acest al doilea caz, care sau judiciară a faptelor pe care le săvârşeşte şi a urmă- este reliefat la alin. (3) art. 20 din CC RM, activitatea rilor acestora sau care nu-şi poate determina şi dirija în de întreprinzător este practicată de către minor nu de mod normal voinţa, în raport cu faptele sale [8, p.139]. sine stătător, ci cu acordul părinţilor, adoptatorilor sau Pe cale de consecință, persoana nu poate fi subiect al al curatorului. infracţiunii şi, deci, nu poate fi trasă la răspundere pe- Pe lângă condițiile generale, subiectul infracţiuni- nală, dacă nu are capacitatea de a înţelege de ce fapta lor legate de insolvabilitate, urmează să întrunească și sa prezintă pericol social şi de ce este interzisă şi nici condițiile speciale – calitățile prevăzute de lege. care sunt rosturile pedepsei [7, p. 209]. Dat fiind faptul că infracțiunile legate de insolva- Conținut de bază. Analizând în mod distinct su- bilitate, similar altor infracțiuni economice, au carac- biectul infracţiunilor economice, urmează să stabilim ter de blanchetă, se prezintă necesitatea de a consulta că acesta este, în primul rând, persoana fizică respon- alte acte normative, în afară de legea penală, inclusiv sabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins pentru a determina calitățile speciale ale subiectului, vârsta de 16 ani, iar în cazul infracţiunilor prevăzute la autor al infracțiunii. art. 236 – 241, 242, alin.(1) art. 2421, art. 2422, art. 243- Așadar, în conformitate cu Legea insolvabilităţii 2453, art. 2455 – art. 2458, art. 24511 – art. 24512, art. nr. 149/2012 [9], subiectul infracțiunii prevăzute la 2462, art. 248 – art. 251, art. 257 CP RM, subiect poate alin.(1) art. 252 CP RM, urmează să dețină una dintre fi persoana juridică, cu excepţia autorităţilor publice. următoarele calități speciale: Din categoria infracţiunilor economice reglemen- 1) persoană cu funcție de răspundere, angajată în- tate de Capitolul X al CP RM sunt şi infracţiunile le- tr-o societate necomercială debitoare; gate de insolvabilitate care sunt prevăzute în art. 252 2) persoană care gestionează o organizație comer- CP RM intitulat Insolvabilitate intenţionată şi art. cială, obștească sau altă organizație nestatală, care 253 CP RM intitulat Insolvabilitate fictivă. este debitoare; aprilie 2019 81 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

3) persoana fizică care practică activitatea de în- În conformitate cu prevederile art. 106 CC RM, treprinzător și care este debitor. societate comercială este organizaţia comercială cu În ceea ce privește prima calitate specială, urmea- capital social constituit din participaţiuni ale fondato- ză să explicăm următoarele. rilor (membrilor) și care poate fi constituită doar sub Reieșind din dispoziția alin.(1) art. 123 CP RM, per- formă de societate în nume colectiv, de societate în soana cu funcție de răspundere este acea persoană comandită, de societate cu răspundere limitată şi de care îndeplinește următoarele trei condiții: 1) este o societate pe acţiuni. persoană căreia i se acordă drepturi și obligații în- Pe de altă parte, în conformitate cu Legea cu pri- tr-o întreprindere, instituție, organizație de stat sau a vire la asociaţiile obşteşti nr. 837/1996 [14], asociaţia administrației publice locale ori într-o subdiviziune a obştească este o organizaţie necomercială, indepen- lor; 2) aceste drepturi se acordă permanent sau provi- dentă de autorităţile publice, constituită benevol de zoriu, prin stipularea legii, prin numire sau alegere, cel puţin trei persoane fizice şi/sau juridice (asocia- ori în virtutea unei însărcinări; 3) aceste drepturi și ţii obşteşti), asociate prin comunitate de interese în obligații i se acordă în vederea exercitării funcțiilor vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi autorității publice sau a acțiunilor administrative de legitime. dispoziție ori a celor organizatorico-economice [10, Noțiunea de altă organizație nestatală, în cores- p. 832]. pundere cu prevederile legislației civile, are înţelesul Prin societate necomercială se înțelege, în virtu- noţiunii de societate necomercială (excluzând asocia- tea prevederilor art. 180 CC RM, persoana juridică al ţia obştească) și din care fac parte asociaţia, fundaţia cărei scop este altul decât obţinerea de venit și care și instituţia. sunt constituite în formă de asociație, fundație sau Cât priveşte cooperativele de întreprinzător şi cele instituție. de producţie, considerăm că, aşa cum rezultă din Co- Societățile necomerciale se fondează pentru sati- dul civil şi din Legea cu privire la antreprenoriat şi sfacerea intereselor spirituale, profesionale, cultura- întreprinderi, acestea nu sunt societăţi comerciale (or- le, științifice, sociale etc., ceea ce necesită mijloace ganizaţii comerciale). În accepţiunea art.124 CP RM, materiale, inclusiv bănești, obținute din cotizațiile de cooperativele de întreprinzător şi cele de producţie membru, din donații, dar și din activitățile economice urmează a fi raportate la categoria „altă organizaţie aducătoare de profit. Prin urmare, în anumite condiții, nestatală”[15, p. 115]. și persoanele juridice cu scop nelucrativ au dreptul, În virtutea prevederilor alin.(2) art. 73 ale Legii nr. cu titlu de excepție, să desfășoare activitate de între- 149/2012, pentru comiterea de acţiuni ilegale în exer- prinzător [12, p. 106]. citarea atribuţiilor, administratorul/lichidatorul poartă Întru generalizarea celor expuse, urmează să sta- răspundere disciplinară, materială, contravenţională bilim că, persoana căreia, într-o asociație, fundație sau penală, conform legii. sau instituție de stat, fără scop lucrativ, i s-au acordat Ținem să subliniem că, administratorul insolva- drepturi și obligații, permanent sau provizoriu, prin bilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane stipularea legii, prin numire sau alegere, ori în virtu- fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate tea unei însărcinări, în vederea exercitării funcțiilor să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada sale, este pasibilă de răspundere penală conform de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în pro- alin.(1) art. 252 CP RM. În ceea ce privește cea de-a cedura de restructurare a debitorului, iar lichidatorul doua calitate specială care poate să o dețină subiec- este o persoană fizică desemnată de către instanţa de tul infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 252 CP RM, insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în urmează să precizăm că din definiţia formulată în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simpli- art.124 CP RM reiese că persoana care gestionează ficate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite organizaţia comercială, obştească sau altă organiza- de lege sau de instanţa de judecată. ţie nestatală este acea persoană care îndeplineşte ur- Dacă ar fi să ne referim la cea de-a treia calitate mătoarele trei condiţii: 1) este o persoana căreia i se specială care poate să o dețină subiectul infracțiunii acordă drepturi şi obligaţii într-o organizaţie comerci- prevăzute la alin.(1) art. 252 CP RM, și anume – cea ală, obştească sau altă organizaţie nestatală ori într-o de persoana fizică care practică activitatea de între- subdiviziune a acestora; 2) aceste drepturi şi obliga- prinzător, urmează să subliniem că această calitate o ţii i se acordă permanent sau provizoriu, prin numi- dețin fondatorii întreprinderilor individuale, fonda- re, alegere sau în virtutea unei însărcinări; 3) aceste torii și membrii gospodăriilor țărănești și titularii de drepturi şi obligaţii i se acordă în vederea exercitării patentă de întreprinzător. funcţiilor sau acţiunilor administrative de dispoziţie Procesul de insolvabilitate nu poate fi intentat asu- ori organizatorico-economice [13, p. 917]. pra unei persoane fizice care practică de fapt oac-

82 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE tivitate de întreprinzător, dar nu este înregistrată ca contabilul-şef, conducătorul filialei persoanei, pre- atare. O astfel de persoană poate fi urmărită, pentru cum şi altă persoană învestită prin lege sau statut să-şi obligațiile sale contractuale și cele delictuale, în mod asume obligaţii, de sine stătător sau împreună cu alţii, individual, prin acțiunile civile de restituire a datoriei, în numele şi în contul persoanei. Suplimentar, art. 21 de daune interese etc.[16, p. 253] al aceleiași legi prevedea „…administratori ai băncii Astfel, o persoană fizică care practică activitatea pot fi numai persoane fizice, cu excepţia membrilor de întreprinzător, însă această activitate nu este înre- comisiei de cenzori ale căror împuterniciri pot fi de- gistrată, nu poate compărea în calitate de subiect al legate organizaţiei de audit, dacă aceasta nu efec- infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 252 CP RM, dat tuează controlul de audit al băncii. Aceste persoane fiind faptul că în privința ei nu poate fi intentat un trebuie să fie confirmate de Banca Naţională înainte proces de insolvabilitate. de începerea exercitării funcţiei…”. Ceea ce este comun pentru toate categoriile de La momentul de față, normele amintite supra sunt subiecți enumerate mai sus, este calitatea de debitor abrogate începând cu data de 01.01.2018, dată la care și anume debitorul în sensul Legii nr. 149/2012, nu în intră în vigoare noua Lege privind activitatea bănci- sensul dreptului civil. lor nr. 202/2017 [20], care, la rândul ei, nu conține Așadar, conform art. 2 al Legii nr. 149/2012, de- reglementări privind noțiunea de administrator. bitorul este orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), Cu toate acestea, o definiție suficient de clară a care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv noțiunii de administrator al băncii o găsim în pct. 3 a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în al anexei la Hotărârea BNM nr.203/2017 [21], care instanţă de judecată o cerere de intentare a unui pro- stabilește că „prevederile prezentului regulament se ces de insolvabilitate, iar potrivit alin. (2) al art. 1 al aplică următorilor administratori:1) administratori ai aceleiași legi - prezenta lege este aplicabilă persoane- băncii: a) membrii consiliului băncii; b) membrii co- lor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma misiei de cenzori ai băncii; c) membrii organului exe- juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, cutiv al băncii, inclusiv președintele, vicepreședintele; inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, soci- d) contabilul-șef al băncii, contabilul-șef adjunct al etăţilor de asigurări, organismelor de plasament co- băncii, în cazul în care această persoană va exerci- lectiv în valori mobiliare, companiilor fiduciare, or- ta obligațiile contabilului-șef al băncii; e) conducă- ganizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica torul filialei băncii, conducătorul adjunct al filialei Moldova în modul stabilit. băncii, în cazul în care această persoană va exercita În opinia lui V. Stati [17, p. 36], pe care o consi- obligațiile conducătorului filialei băncii; 2) adminis- derăm absolut întemeiată, împotriva debitorului poate tratori ai filialei băncii străine: a) conducătorul fi- şi să nu fie depusă în instanţa de judecată o cerere lialei băncii străine, adjuncții conducătorului filialei de intentare a unui proces de insolvabilitate. Calitatea băncii străine; b) contabilul-șef al filialei băncii stră- de debitor există atât în cazul insolvabilităţii de-facto ine, contabilul-șef adjunct al filialei băncii străine, în (neconfirmată pe cale judiciară), cât şi în situaţia in- cazul în care această persoană va exercita obligațiile solvabilităţii de-jure. contabilului-șef al filialei băncii străine; 3) lichidato- Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2014 rul băncii în proces de lichidare.” pentru modificarea și completarea unor acte legisla- Legea penală națională, în încercarea de a defini tive [18], care, printre altele, a prevăzut completarea noțiunea supusă analizei, prevede în art. 13413 norma art. 252 CP RM cu alin. (3) și (4), persoana care repre- de blanchetă în care se stipulează că „prin adminis- zenta o bancă debitoare putea fi subiect al infracțiunii trator al băncii, în sensul art. 191 alin. (21), art. 197 specificate la alin.(1) art. 252 CP RM. Asta, deoarece, alin. (3), art. 2391 alin. (2) şi art. 2392, se înţelege o bancă putea să aibă calitatea de debitor, cu toate că persoana definită astfel prin Legea instituţiilor finan- insolvabilitatea băncilor nu era reglementată de Le- ciare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.” gea insolvabilității, ci de Legea instituțiilor financia- Considerăm depășită această reglementare, or, pe re nr. 550/1995 [19]. . de o parte, şi infracţiunile prevăzute la alin.(3) art. În prezent, persoana, care reprezintă o bancă debi- 252 și alin.(3) art. 335 CP RM, prevăd în calitate de toare, poate fi subiect al infracțiunii prevăzute la alin. subiect special administratorul băncii, norme care nu (3) art. 252 CP RM şi, în afară de condițiile generale se regăsesc specificate în art. 13413 CP RM, pe de altă privind responsabilitatea și vârsta, acesta trebuie să parte, reglementările Legii nr.550/1995 în ceea ce aibă și calitatea specială de administrator al băncii. privește definiția interesată au fost abrogate începând Anterior, în art. 3 al Legii nr. 550/1995, se explica cu 01.01.2018. În acest context, propunem abrogarea noțiunea de administrator ca fiind membru al consi- art. 13413 CP RM. liului, al organului executiv, al comisiei de cenzori, Pe de altă parte, în ceea ce privește subiectul aprilie 2019 83 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 253 CP RM, ur- re; c) fapta a fost săvârșită datorită lipsei de suprave- mează să stabilim că pe lângă semnele generale pri- ghere și control din partea persoanei împuternicite cu vind vârsta și responsabilitatea, acesta poate fi numai funcții de conducere. reprezentantul debitorului care a depus cererea intro- Concomitent, urmează să subliniem că, tragerea ductivă, concluzie desprinsă din dispozițiile alin.(2) la răspundere a persoanei juridice pentru infracţiunile art. 15 al Legii nr. 149/2012. Dacă creditorul sau alte legate de insolvabilitate nu urmează să înlăture trage- persoane împuternicite cu acest drept, depun cerere rea la răspundere penală şi a persoanei fizice, care ur- fictivă de intentare a procesului de insolvabilitate, mează să survină în mod inevitabil, or, anume o per- acestea nu vor răspunde conform alin.(1) art. 253 CP soană fizică (sau mai multe) se face responsabilă de RM. săvârşirea unei infracţiuni în interesul sau în legătură Reieșind din prevederile alin.(2) art. 13 al Legii cu activitatea persoanei juridice. nr. 149/2012, subiect special este, după caz: 1) per- În acest sens, propunem ca sancţiunea art. 252 şi soana fizică ce desfășoară activitate de întreprinzător; 253 CP RM să cuprindă şi pedeapsa pentru persoana 2) membrul organului executiv al persoanei juridice juridică, care să se manifeste prin amendă şi priva- ce desfășoară activitate de întreprinzător; 3) persoa- rea de dreptul de a exercita o anumită activitate, iar na care, conform legislației, are dreptul să reprezinte agravantele, cu posibilitatea de lichidare a persoanei persoana juridică ce desfășoară activitate de între- juridice. prinzător; 4) asociatul cu răspundere nelimitată; 5) Concluzionând cele expuse, urmează să stabilim lichidatorul debitorului (în cazul în care lichidarea următoarele: debitorului se efectuează în corespundere cu alte acte - Subiectul infracțiunilor legate de insolvabilita- normative (altele decât Legea insolvabilității) [22, te este persoana fizică responsabilă, care a împlinit p.491]. vârsta de 16 ani și care, fie este debitor – în cazul Din perspectiva sancţiunii faptelor ce prevăd răs- debitorului persoană fizică, fie este reprezentant al de- punderea penală pentru infracţiunile legate de insol- bitorului – în cazul debitorului persoană juridică. vabilitate, persoana juridică nu poate fi subiect şi, re- - Nu poate fi subiect al infracțiunilor prevăzute la spectiv, nu poate fi trasă la răspundere pentru faptele art. 252 și 253 CP RM, persoana juridică, concluzie sale. dedusă din sancțiunea normelor analizate. Cu toate acestea, urmează să facem referire la - Ceea ce este comun pentru toate categoriile de exemplul statului român, care, odată cu introduce- subiecți ai infracțiunilor legate de insolvabilitate, rea în dreptul penal a răspunderii persoanei juridice, este calitatea de debitor și anume debitorul în sensul prezumă posibilitatea tragerii la răspundere penală a Legii nr. 149/2012, nu în sensul dreptului civil, însă acesteia şi pentru infracţiunile legate de insolvabilita- calitatea de debitor există atât în cazul insolvabilităţii te (bancrută frauduloasă). de-facto (neconfirmată pe cale judiciară), cât şi în si- Legiuitorul moldav a evitat a institui răspunderea tuaţia insolvabilităţii de-jure. penală a persoanei juridice pentru infracţiunile legate - O persoană fizică care practică activitatea de de insolvabilitate, mai ales că prototipul acestor fapte întreprinzător, însă această activitate nu este înre- a fost împrumutat din legislaţia penală rusă care nu gistrată, nu poate compărea în calitate de subiect al prevede răspunderea penală a persoanei juridice. infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 252 CP RM, dat În acest sens, considerăm oportună modificarea le- fiind faptul că în privința ei nu poate fi intentat un gislaţiei penale, în sensul posibilităţii de sancţionare proces de insolvabilitate. a persoanei juridice pentru infracţiunea de insolvabi- - Considerăm depășită reglementarea art. 13413 litate intenţionată şi insolvabilitate fictivă, în cazul în CP RM și, totodată, propunem abrogarea acestei care sunt întrunite condiţiile pentru antrenarea aces- norme, deoarece, pe de o parte, alin.(3) art. 252 și tei răspunderi, şi anume, dacă aceasta nu a îndeplinit alin.(3) art. 335 CP RM, prevăd în calitate de su- sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile directe biect special administratorul băncii, norme care nu ale legii ce stabilesc îndatoriri sau interdicții privind se regăsesc specificate în art. 13 134 CP RM, pe de efectuarea unei anumite activități și se constată cel altă parte, reglementările Legii nr.550/1995 în ceea puțin una dintre următoarele circumstanțe: a) fapta a ce privește definiția interesată au fost abrogate înce- fost săvârșită în interesul persoanei juridice respecti- pând cu 01.01.2018. ve de către o persoană fizică împuternicită cu funcții - Subiectul infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. de conducere, care a acționat independent sau ca par- 253 CP RM poate fi numai reprezentantul debitorului te a unui organ al persoanei juridice; b) fapta a fost care a depus cererea introductivă, astfel, dacă credi- admisă sau autorizată, sau aprobată, sau utilizată de torul sau alte persoane împuternicite cu acest drept, către persoana împuternicită cu funcții de conduce- depun cerere fictivă de intentare a procesului de in-

84 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE solvabilitate, acestea nu vor răspunde conform alin. 13. Brînza S., Stati V. Drept penal. Partea Specială. Vol. (1) art. 253 CP RM. II. Chişinău: Tipografia Centrală, 2011, p.917 Propunem ca sancţiunea art. 252 şi 253 CP RM să 14. Legea nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociaţi- cuprindă şi pedeapsa pentru persoana juridică, care să ile obşteşti. Publicat : 02.10.2007 în Monitorul Oficial Nr. se manifeste prin amendă şi privarea de dreptul de a 153-156BIS 15. R. Popov. Subiecții speciali ai infracțiunilor prevă- exercita o anumită activitate, iar agravantele, cu posi- zute în capitolul XVI din partea specială a Codului penal. bilitatea de lichidare a persoanei juridice. În Revistă Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova, Studia Universitatis, 2012, nr.8(58), p. 115 16. Roșca N., Baieș S. Manual „Dreptul afacerilor”. Ediția a III-a, Chișinău, 2011, p. 254 Referințe bibliografice 17. Stati V. „Răspunderea penală pentru infracțiunile legate de insolvabilitate” Monografie, Chișinău, 2003; 1. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din p.36 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18. Legea Nr. 180 din 25.07.2014 pentru modificarea şi nr. 128-129/1012 din 13.09.2002 completarea unor acte legislative Publicat : 15.08.2014 în 2. Botnaru S., Grama M., Șavga A. și al. Drept pe- Monitorul Oficial Nr. 238-246 art Nr : 559 nal. Partea Generală. Vol.I. Chişinău: Tipografia Centrală, 19. Legea Nr. 550 din 21.07.1995 instituţiilor financia- 2012. p. 205 re. Publicat : 01.01.1996 în Monitorul Oficial Nr. 1 art Nr : 3. Антонян Ю.M., Бородин С.B. Преступность и 2 Data intrarii in vigoare : 01.01.1996 психические аномалии. Москва: НАУКА, 1987. C. 123- 20. Legea Nr. 202 din 06.10.2017 privind activitatea 124 băncilor. Publicat : 15.12.2017 în Monitorul Oficial Nr. 4. Botnaru S. Categoriile „capacitate psihică” „discer- 434-439 art Nr : 727 Data intrarii in vigoare : 01.01.2018 nămînt ”, „vinovăţie ” şi „responsabilitate ” în dreptul pe- 21. Hotărârea Nr. 203 din 27.07.2017 cu privire la nal. În: Revista Națională de Drept, 2013, nr.11, p.42-45 aprobarea Regulamentului cu privire la exigențele față de 5. Moldovan A. Drept penal. Partea Generală. Braşov: administrator Publicat : 11.08.2017 în Monitorul Oficial Lux Libris, 2009, p. 69 Nr. 289-300 art Nr : 1544 6. Павлов В.Г. Субъект преступления. Санкт- 22. V. Stati. Infracțiuni economice. Note de curs. Петербург: Юридический центр Пресс, 2001. C. 103 Chișinău, 2014, CEP USM, p.491 7. Botnaru S. Categoriile „capacitate psihică” „discer- nămînt ”, „vinovăţie ” şi „responsabilitate ” în dreptul pe- DATE DESPRE AUTOR: nal. În: Revista Națională de Drept, 2013, nr.11, p.42 Vera URSU, Grama M. Aspecte generale ale iresponsabilității în avocat în cadrul Biroului Asociat de Avocaţi dreptul penal. În: Studia Universitas, 2007, nr.3, p.139 „Avolex”, mun. Chişinău 8. Bulai C. Manual de drept penal. Partea Generală. Bucureşti: ALL, 1997, p. 209 tel. 078 047 639 9. Legea nr. 149 din 29.06.2012. Publicată la 14.09.2012 e-mail: [email protected] în Monitorul Oficial nr. 193-197 art nr : 663 Data intrarii in vigoare : 13.03.2013 DATA ABOUT THE AUTHOR: 10. S. Brînză, V. Stati. Drept penal. Partea specială. Vo- Vera URSU, lumul II. Tipografia Centrală. Chișinău 2011, p. 832 lawyer of Associated Law Office „Avolex”, 11. Codul civil al Republicii Moldova, adoptat de Par- Chisinau lamentul Republicii Moldova la 06.06.2002//Monitorul tel. +373 78 047639 Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82-86 e-mail: [email protected] 12. Roșca N., Baieș S. Manual „Dreptul afacerilor”. Ediția a III-a, Chișinău, 2011, p. 106

aprilie 2019 85 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

CZU: 347.91/.95

PROCEDURA ÎNCUVIINŢĂRII SPITALIZĂRII FORŢATE ŞI A TRATAMENTULUI FORŢAT

Alexandru PRISAC, Doctor în drept, conferențiar universitar Angela Corjan, Magistru în drept

În acest articol sunt analizate particularitățile esențiale ale procedurii privind încuviințarea spitalizării forțate și a trata- mentului forțat. În particular, au fost scoase în evidență aspectele ce țin de competența generală a instanțelor judecătorești la examinarea acestor categorii de cauze civile. De asemenea, sunt evidențe acele imperfecțiuni ale legislației Republicii Moldova ce ține de acest fel de procedură ci- vilă. Au fost date soluții la situațiile, care deseori apar în practica judiciară, privind aplicarea normelor de procedură civilă privind instituția juridică respectivă. Cuvinte-cheie: procedură, probe, psihiatric, forțat, tratament.

PROCEDURE FOR CROSSING SPITALIZATION AND FORCED TREATMENT

Alexandru PRISAC, Doctor in Law, Associate Professor Angela Corjan, Master in Law

In this article we discusses the essential features of the procedure for the grant of forced hospitalization and forced treatment. In particular, aspects of the general jurisdiction of the courts in the examination of these categories of civil ca- ses were highlighted. Also, there are evidences of the imperfections of the moldovan legislation related to this kind of civil procedure. Solu- tions have been given to the situations, which often occur in judicial practice, regarding the application of the rules of civil procedure regarding the respective legal institution. Keywords: procedure, evidence, psychiatric, forced, treatment.

ntroducere. Art. 5 § 1 lit. e) din Convenția pen- procedură în Codul de procedură civilă al Republicii Itru apărarea drepturilor omului și a libertăților Moldova. fundamentale, prevede posibilitatea privării de liber- Rezultatele obţinute şi discuţii. De regulă, po- tate a unei persoane susceptibile să transmită o boa- trivit art. 23 alin. (1) din Legea ocrotirii sănătății [2], lă contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui consimțământul pacientului este necesar pentru orice toxicoman sau a unei persoane care vagabondează. În prestație medicală propusă (profilactică, diagnostică, literatura de specialitate toate aceste situații în ansam- terapeutică, recuperatorie). Totuși legislația națională blu sunt subsumate unei detenții de ordin medical-so- admite anumite derogări de la principiul dat în scopul cial, fiind vorba despre persoane ce prezintă probleme protejării sănătății publice, prin obligarea persoanelor de adaptare la viața în societate, care trebuie protejate de a urma un tratament coercititv. Procedura privind adeseori împotriva propriilor acte periculoase, după încuviințarea spitalizării forțate și a tratamentului cum nu arareori comportamentul antisocial pe care-l forțat reprezintă un instrument de limitare a drepturi- adoptă poate fi de natură să impună, cel puțin tempo- lor pacientului compatibil cu drepturile fundamentale rar, privarea de libertate [1, p. 272-273].Totuși aceas- ale omului. ta poate avea loc numai pe căile prevăzute de lege. Spitalizarea forțată și tratamentul forțat ale per- Metode aplicate şi materiale utilizate. Rezulta- soanei în temeiul unei hotărâri judecătorești se ad- tele cercetării au fost obţinute în urma utilizării ur- mite doar în cazurile prevăzute de lege. Unele dintre mătoarelor metode de cunoaştere: sinteza, analiza, şi acestea sunt: comparaţia. Metoda analitică a contribuit la eviden- - efectuarea examinării medicale obligatorii, inclu- ţierea particularităţilor reglementării acestui fel de siv pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA, a sifilisului

86 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

şi a tuberculozei la persoanele aflate în penitenciare Toate acestea urmează a fi reflectate în avizul co- (art. 6 alin. (2) lit. d) din Legea cu privire la drepturile misiei medicale a instituției medico-sanitare asupra și responsabilitățile pacientului); necesității spitalizării forțate și tratamentului forțat, - spitalizare şi izolare obligatorie (carantină) a care se anexează la cerere. persoanelor afectate de infecţii contagioase şi a celor Potrivit art. 310 CPC, ,,(1) Instanţa judecătorească suspectate de vreo boală infecţioasă ce prezintă peri- examinează, în 3 zile de la data depunerii, cererea de col social (art. 6 alin. (2) lit. e) din Legea cu privire la spitalizare forţată şi tratamentul forţat. (2) Participa- drepturile și responsabilitățile pacientului); rea în şedinţă de judecată a persoanei a cărei spitaliza- - în caz de refuz la asistenţă medicală, exprimat re se solicită şi a reprezentantului instituţiei medico- de reprezentantul legal al pacientului (ruda apropia- sanitare din a cărui iniţiativă a fost pornit procesul ce tă), când o atare asistenţă este necesară pentru sal- este obligatoriu. (3) În cazul în care se eschivează de varea vieţii pacientului, organele de tutelă şi curatelă a se prezenta în judecată, persoana este adusă forţat au dreptul, la solicitarea organizaţiilor medicale, de în temeiul unei încheieri judecătoreşti, care nu poa- a se adresa în instanţa judecătorească pentru protec- te fi atacată cu recurs. (4) Examinarea cauzei privind ţia intereselor persoanei bolnave (art. 13 alin. (7) din spitalizarea forţată şi tratamentul forţat al persoanei Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pa- are loc în absenţa ei dacă sănătatea nu-i permite să se cientului); prezinte în şedinţă de judecată.” - bolnavii de tuberculoză în formă activă care se Acest text de lege stipulează anumite reguli speci- sustrag de la tratament benevol, încalcă regimul pre- ale privind examinarea cererii de spitalizare forțată și scris ori abuzează de băuturi alcoolice sau folosesc tratament forțat, pe lângă cele generale de examinare substanțe stupefiante sunt trimişi la tratament coerci- a acțiunii civile. tiv, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare (art. 44 Termenul de examinare a acestei cereri este unul alin. (2) din Legea ocrotirii sănătății); restrâns. Instanța judecătorească examinează, în 3 zile - persoanele care suferă de boli venerice sunt su- de la data depunerii, cererea de spitalizare forțată și puse unui examen medical şi tratament obligatoriu în tratament forțat. Rațiunea instituirii unui astfel de ter- instituţiile curativ-profilactice respective, precum şi men pornește de la necesitatea de a înlătura pericolul supravegherii prin dispensarizare până la vindecare. pe care îl prezintă o boală pentru persoana ce urmea- În caz de sustragere de la examenul medical şi trata- ză a fi tratată și pentru ceilalți membri ai societății. mentul benevol, persoanele vor fi supuse unui exa- Dacă va fi încălcat acest termen, judecătorul poate fi men şi unui tratament coercitiv în staţionarul de boli sancționat disciplinar, ceea ce nu duce la nulitatea ac- venerice (art. 45 alin. (1) și (4) din Legea ocrotirii telor de procedură. sănătății). În art. 310 alin. (3) CPC nu admite participarea la Cererea de spitalizare forțată și tratament forțat al proces prin reprezentarea persoanei a cărei spitalizare persoanei se depune de o instituție medico-sanitară la se solicită. Participarea în ședința de judecată a per- instanța de la domiciliul persoanei sau de la locul ei soanei, a cărei spitalizare se solicită, și a reprezentan- de aflare. Până la adresarea în instanța de judecată, le- tului instituției medico-sanitare din a cărei inițiativă a gea oferă unităților medico-sanitare, în unele cazuri, fost pornit procesul este obligatorie. Totuși persoana și anumite măsuri administrative cu caracter coercitiv dată este în drept de a fi asistată în judecată de un pentru a identifica sursele de infecție. Astfel, potrivit avocat. art. 45 alin. (6) din Legea ocrotirii sănătății, la soli- Persoana a cărei spitalizare se solicită urmează a citarea unităţilor medico-sanitare, organele de poliţie fi înștiințată despre locul, data și ora ședinței de jude- sunt obligate să aducă în unităţile curativ-profilactice cată. În cazul în care se eschivează de a se prezenta respective persoanele care suferă de boli venerice, în judecată, persoana este adusă forțat în temeiul unei persoanele referitor la care există date suficiente de a încheieri judecătorești, care nu poate fi atacată cu re- presupune că sunt infectate sau că suferă de boli ve- curs. nerice, precum şi persoanele care au venit în contact Pot exista situații când persoana a cărei spitaliza- cu astfel de bolnavi şi să acorde acestor unităţi ajutor re se solicită să fie în imposibilitate de a se prezenta la identificarea sursei de infecţie. din cauza sănătății. În acest caz, examinarea cauzei O particularitate specifică a cererii de spitalizare privind spitalizarea forțată și tratamentul forțat a per- forțată și tratament forțat este că în ea urmează a fi soanei va avea loc în lipsa ei. consemnată legitimitatea solicitării acestei măsuri. În conformitate cu prevederile art. 311 alin. (1) Cu alte cuvinte, instituția medico- sanitară urmea- CPC, ,,(1) După ce examinează cererea în fond, in- ză să indice argumentele și concluziile cu privire la stanţa judecătorească pronunţă o hotărâre motivată necesitatea spitalizării forțate și tratamentului forțat. prin care admite sau respinge cererea de spitalizare aprilie 2019 87 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE forţată şi tratament forţat. (2) Hotărârea prin care s-a pronunțarea unei hotărâri de admitere parțială a aces- admis cererea constituie temeiul spitalizării forţate şi tei cereri. a tratamentului forţat al persoanei pe parcursul terme- Pentru a fi supusă spitalizării forțate și tratamentu- nului stabilit de lege. Hotărârea respectivă nu afectea- lui forțat o anumită persoană este suficientă hotărârea ză capacitatea de exerciţiu a persoanei.” judecătorească în lipsa eliberării unor acte subsecven- Hotărârea judecătorească privind spitalizarea te de către instanța de judecată. forțată și tratamentul forțat este supusă acelorași Hotărârea prin care s-a admis cererea de spitaliza- condiții de conținut stipulate în art. 241 CPC. Însă re forțată și tratament forțat nu afectează capacitatea alin. (1) al art. 311 CPC se stipulează o regulă speci- ei de exercițiu, întrucât legea admite aceasta numai ală privind acest act de dispoziție, în special, referitor prin instituirea măsurilor de ocrotire. la dispozitivul și motivarea ei. Hotărârea prin care se admite sau se respinge cererea de spitalizare forțată și tratament forțat urmează a fi motivată. Astfel, ho- Bibliografie tărârea nu va consta doar din partea introductivă și dispozitivă, ci va cuprinde toate cele patru părți com- 1. Bîrsan C. Convenția europeană a drepturilor omu- ponente stipulate în art. 241 CPC. lui: comentariu pe articole. Ed. a 2-a, rev., București: Edi- Instanța de judecată poate pronunța fie o hotărâre tura C.H. Beck, 2010. de admitere, fie de respingere a cererii de spitalizare 2. Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995. Publicat: 22.06.1995 în Monitorul Oficial al forțată și tratamentul forțat. Astfel, este imposibilă Republicii Moldova, nr. 34/373.

88 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Drept administrativ

UDK: 342.922/304.3

DELICTOLOGICAL CHARACTERISTIC OF PERSONALITY OF JUVENILE OFFENDER

Nikolay VESELOV, associate professor of the Department of Criminal Law disciplines of the Kriviy Rih Faculty of the National University “Odessa Law Academy”, candidate of Legal Sciences, Associate Professor, Senior Researcher; Diana CHABANENKO, 3rd year student of Kriviy Rih Faculty of Dnipropetrovsk State University of Internal Affairs

The article considers the content and purpose of the delictual characterization of the personality of a juvenile offender in the administrative-legal aspect. The purpose of this article is to study the socio-psychological mechanism of behavior of mi- nors who committed administrative misconduct. It has been established that the delictual characterization of the person who committed the administrative offense has many common features with the criminological characteristics of the offender’s personality. At the same time, in contrast to crimes, the representation of children often does not form a clear boundary be- tween the unwanted (immoral) behavior and the illegal, constituting the composition of an administrative offense. The main characterizing the juvenile offender is the degree of social deformation and adaptation of this personality. Knowledge about the characteristic features of the personality of a minor offender helps to better determine his guilt and to choose an effective measure of legal reaction to an unlawful act. The consideration of the administrative-legal and socio-psychological aspects of the personality of a juvenile offender is the starting point for improving the juvenile administrative justice, which should be aimed at socializing the child, developing his legal consciousness at the level of an autonomous or, at least, conventional morality. Keywords: administrative offense, delictology, child, personality, socio-psychological aspect.

ДЕЛІКТОЛОГІЧНА ХАРАКТЕРИСТИКА ОСОБИСТОСТІ НЕПОВНОЛІТНЬОГО ПРАВОПОРУШНИКА Микола ВЕСЕЛОВ, доцент кафедри кримінально-правових дисциплін Криворізького факультету Національного університету «Одеська юридична академія», кандидат юридичних наук, доцент, старший науковий співробітник Діана ЧАБАНЕНКО, студентка 3-го курсу Криворізького факультету Дніпропетровського державного університету внутрішніх справ

У статті розглядається зміст та призначення деліктологічної характеристики особистості неповнолітнього правопорушника в адміністративно-правовому аспекті. Метою цієї статті є вивчення соціально-психологічного механізму поведінки неповнолітніх осіб, які вчинили адміністративні проступки. Встановлено, що деліктологічна характеристика особи, яка скоїла адміністративний проступок має багато спільних рис з кримінологічною характеристикою особистості злочинця. Разом з тим, на відміну від злочинів, в уявленні дітей часто не сформовано чіткої межі між небажаною (аморальною) поведінкою та протизаконною, що становить склад того чи іншого адміністративного правопорушення. Головним, що характеризує неповнолітнього правопорушника є ступінь соціальної деформації і дезадаптації його особистості. Знання про характерні властивості особистості неповнолітнього правопорушника допомагає правильнішому встановленню його форми вини та обранню ефективного заходу правового реагування на неправомірний вчинок. Урахування адміністративно-правових та соціально-психологічних аспектів особистості неповнолітнього правопорушника є вихідною засадою удосконалення ювенальної адміністративної юстиції, яка має бути спрямована на соціалізацію дитини, розвиток її правової свідомості на рівні автономної або, хоча б, конвенціональної моралі. Ключові слова: адміністративне правопорушення, деліктологія, дитина, особистість, соціально-психологічний аспект.

aprilie 2019 89 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Articolul examinează conținutul și scopul caracterizării delictuale a personalității unui infractor juvenil din punct de ve- dere administrativ-juridic. Scopul acestui articol este de a studia mecanismul socio-psihologic al comportamentului mino- rilor care au săvârșit abateri administrative. Sa constatat că caracterizarea delictuală a persoanei care a săvârșit infracțiunea administrativă are multe caracteristici comune cu caracteristicile criminologice ale personalității infractorului. În același timp, spre deosebire de infracțiuni, reprezentarea copiilor nu formează adesea o limită clară între comportamentul nedorit (imoral) și ilegal, constituind compunerea unei infracțiuni administrative. Caracteristica principală a infractorului juvenil este gradul de deformare socială și adaptare a acestei personalități. Cunoașterea trăsăturilor caracteristice ale personalității unui infractor minor ajută la o mai bună determinare a vinovăției sale și la alegerea unei măsuri eficiente de reacție juridică la un act ilegal. Luarea în considerație a aspectelor administrativ-juridice și socio-psihologice ale personalității unui infrac- tor minor este punctul de plecare pentru îmbunătățirea justiției administrative minore, care trebuie să vizeze socializarea copilului, dezvoltarea conștiinței sale juridice la nivelul unei autonomii sau , cel puțin, moralitatea convențională. Cuvinte-cheie: infracțiuni administrative, delictologie, copil, personalitate, aspect socio-psihologic

tatement of the problem. The state and juvenile justice and juvenile prevention. The Ssociety should strive to create conditions that methodological basis of the study formed the general allow the child to have meaningful life in society. and special methods of scientific knowledge in their Particular attention should be paid to the period of life rational totality. of adolescents when they are most prone to improper The main material. Condition of juvenile (deviant) behavior (The Beijing Rules, 1985). Every delicacy and administrative misconduct. Analysis of behavior, including delinquent, always has a socio- statistical data of the General Prosecutor’s Office of ethical meaning and evaluation. Such behavior Ukraine shows that for five incomplete years (from is simultaneously a consequence of the material 2014 to September 2018 inclusive), the number of embodiment of moral qualities and psychological registered criminal offenses committed by minors characteristics of the individual. A minor person or their participation reached almost 29 thousand (child, adolescent) is not an exception to this rule. cases. The number of juvenile offenses committed by Relevance of research topic. The definition of administrative offenses is much more complicated. delictual characteristics and the degree of deformation According to the State Statistics Service of Ukraine, of a person allows to determine further measures only impact measures envisaged by Article 24-1 of minimization of negative determinants on this of the CUAO for 2014-2017 were applied to 66,2 person. thousand juveniles (data from the Statistical Bulletins Research status. It should be emphasized «Administrative Offenses» for the relevant years). that the legal science is quite widely represented It should be emphasized that, firstly, only persons by criminological studies of the phenomenon of who have reached the age of 16 can be brought to child crime: V. Golina, B. Golovkin, S. Gorlach, administrative liability (while the minimum age D. Vygovsky, V. Vitvitskaya, G. Didkovskaya, for criminal liability is 14 years). And secondly, O. Dzhuzha, P. Pylypchuk, O. Semerak and others. the law provides for the possibility of applying and Instead, the crime is not the only manifestation specific administrative penalties to such persons, of deviation among children, although it is most and accordingly, these indicators are included in socially dangerous. A significant number of juvenile the general statistics of the persons brought to delinquencies form harmful acts, which in the rules administrative responsibility of individuals and to the Code of Ukraine on Administrative Offenses distinguish them from the available statistical data (CUAO) qualify as administrative offenses. Taking does not seem possible. However, even the data given into account their share in the general statistics of is enough to see more than twice the difference in the juvenile delinquents and the high percentage of number of recorded administrative misconduct and latency, the damage from such negative actions can crimes committed by minors. not be underestimated. However, the question of the The highest percentage among recorded juvenile delictual characterization of minors who commit delinquencies is administrative offenses that violate administrative misconduct in scientific circles is less public order and public safety – 50%, as well as marked. administrative offenses that violate the established The purpose of this article is to study the socio- order of government – 38,9%. Among them, such psychological mechanism of behavior of minors who offenses as «smoking tobacco products in prohibited committed administrative misconduct. Accordingly, places» (Article 175-1 CUAO) – 27,1%, «drinking the research objective is to create an understanding beer, alcohol, low alcohol beverages in prohibited of a juvenile delinquent to further integrate this places of law or appearance in drunken places in knowledge into the implementation of administrative public places» (Article 178 CUAO) – 16%, «residence

90 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE without a passport of a citizen of Ukraine or without legal and delictual qualities demonstrate the degree registration of a place of residence» (Article 197 of social deformation of the child's personality, its CUAO) – 35,68% are leaders among all other offenses. special qualities, make it possible to identify the In addition, minors account for a significant number most significant features of such persons, sometimes of such offenses as «petty hooliganism» (Article 173 negative prospects for further criminalization. CUAO) – 3,93%, «committing domestic violence» Within the socio-psychological analysis of (Article 173-2 KUpAP) – 1,5%. Among other types the identity of a juvenile offender, the moral and of juvenile administrative offenses, attention is drawn ethical characteristic of the latter becomes of special to «the management of a vehicle by a person who significance. In the structure of the individual does not have the appropriate documents for the distinguish biological and physiological, socio- right to manage» (Article 126 KUpAP) – 3,51%, demographic, moral and psychological, social-role «driving vehicles in a state of intoxication» (Article features. 130 CUAO) – 2%; «Petty abduction of someone The destructive behavior of a person depends on its else's property» (Article 51 CUAO) – 1,11%; «Illegal biological nature, its features. Any external influence crossing or attempt of illegal crossing of the state on it is refracted through the prism of its biological border of Ukraine» – 0,84% (Article 204-1 CUAO), nature. Do not take this into account – means to «violation of the rules of the traffic that caused damage ignore the deterministic understanding of human to vehicles, cargo or other property» (Article 124 action. However, it should be kept in mind that the CUAO) – 0,84 % etc (Administrative offenses in biological origin does not contain any ethical or moral 2016). element (Criminology, 2009). A child from an adult The boundary between administrative misconduct has a number of anatomical-physiological and mental and crime is manifested in the degree of social danger. characteristics. Given these peculiarities, the period On the objective side, some offenses are completely of childhood is defined as the most intense stage of identical and differ only in consequence or size of human development. The biological age of children such element as the subject of the offense. Given this, is characterized, for example, by the maturity of the the internal connection that combines the identity of skeleton (the course of ossification processes), the level the perpetrator and the offender (in administrative of development of secondary sexual characteristics, qualifications) is often very close, and the features functional, morphological and mental maturity that characterize these individuals are very similar. (Antonik, Andrianov, 2009). However, the factors Socio-legal analysis of the identity of a juvenile presented alone do not identify the child offender offender. The personality of the offender is the person personally. On the contrary, given the conditional of a person who “arbitrarily interrupted a certain node «imperfection» of the child's body (insufficient from a plurality of social ties that unite this person physical strength, height), this factor may restrain the with the state and society” (Alaukhanov, 2008). child from committing more dangerous delinquents. The diversity of relationships, qualities and typical However, the physiological characteristics of a minor features that determine the identity of the offender, sometimes play a role in committing offenses involving criminology studies in two aspects – legal (criminal) violence against younger or worse peers, but in this and socio-psychological. It is appropriate to base case, the main factors of such antisocial behavior such division on the basis and for the characterization are primarily the psychological characteristics of of the person of the juvenile offender who committed the adolescent. Under the mental component of the an administrative delinquency. Accordingly, the person understand the independent inner world: her administrative and legal characteristics of the feelings, perceptions, experiences; strong-willed, personality of a juvenile delinquent is based on intellectual and emotional peculiarities; temperament legal categories such as the type of misconduct, the and character. Some of these qualities and properties commission of an offense by a group of persons, have a natural foundation. All of them are relatively repetition, the commission of an offense by a person stable and individual, which does not preclude their who previously committed a criminal offense, the development throughout the life of a person under harmfulness of a misdemeanor, the material or formal the influence of its specific living conditions and as composition of the delict, the type of administrative a result of diseases. But basically, they change under penalty or measure influence, etc. Important for the the influence of upbringing and re-socialization. administrative-legal characteristic is also the form of That is why this component of a person is not a guilt, the motivation and purpose of committing an purely psychological beginning, but its psychosocial administrative offense, the presence of adult instigators, properties (Criminology, 2009). the consequences of misconduct. Administrative- «Juvenile offender – a changing and dynamic aprilie 2019 91 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE person». Even a superficial look on him reveals a of psychology is inherent in teenagers and, to a certain strange inconsistency of judgments, conclusions and extent, in adolescence. Moreover, the formation of the motives, instability of behavior, illogical behavior personality of this age can proceed only on the basis and actions, etc. In the psychology of the offender, of overcoming internal contradictions, on the basis of there is a unity of incompatibility: the duality and their unity and struggle. It should be emphasized that contradictory nature of the very basis of the person, human mental activity is fully possible through its active its relation to society, to the people around them, to communication with other people and social groups. the norms and rules of conduct (Boceliuk, 2010). To Socio-demographic features include information diagnose the adequacy of the mental development about gender, age, level of education, occupation, of an individual, scientists-psychologists rely on the length of service, marital status, place of residence concept of age and individual peculiarities of human and other data on the social status of individuals. The mental development. All individuals are in the same above signs establish connections of the person of the society the same degrees of mental development, but offender with the typical characteristics of the whole pass them in different ways. There are typological and society (Criminology, 2009). As a rule, unlawful acts individual differences in the process of development begin to be committed by juvenile elementary school and its results. They are manifested in the functional children, although their proportion in the total number features of the nervous system, in mental, emotional, of juvenile offenses is much smaller than that of older moral, volitional qualities, in the needs, interests, adolescents (Bandurk, 2014). The development of abilities and characterological features of children and a higher level of moral consciousness is associated young people. In the process of development, a unique with the development of intelligence, so it appears individual identity is formed (Age Psychology, 2012). not earlier than adolescence, and then only in 10% It is the psychological and psychological peculiarities of people of this age. The child may know how to of childhood that is the criterion that defines the age behave correctly, but for some reason do otherwise of legal responsibility. (Kulagina, 1999). But most of these acts, if they The causes of administrative violations of this do not contain signs of a crime, do not come to the category of persons depend on the peculiarities of their attention of statisticians and analysts, since the child mental and social development (Kovalchuk, 2007). acquires administrative capacity only from the age of At the same time, in proceedings on administrative 16. Among the persons who committed offenses at violations, such a question remained without due the age from 16 to 18 years of age, the social status attention of the legislator. R. Blagout argues that (their immediate environment: family, friends, family adolescence itself is a significant deviant factor ties and relationships between family members) in the life of a minor. The scientist discovers the largely determines the nature of such delinquencies. interconnection of the negative properties of various For example, among the persons who compiled types of temperament and character peculiarities; administrative materials under Article 44 of the Code proves that certain types of accentuations of character of Ukraine on Administrative Offenses «unlawful (hypervential, epileptoid, isteroid, labile, unstable, purchase, storage of narcotic drugs or psychotropic conformal), as well as delays in mental development substances without the purpose of marketing in small and cross-mental development, socially disadapted quantities» (in 2016 they accounted for approximately and addictive behavior have a certain delinquent 0,5% of all detected juvenile offenses), almost 60% significance (Blaguta, 2006). were children from ordinary families of middle Studying the administrative practice and the income. The facts of such administrative offenses, as materials of registration and prophylactic cases a rule, were detected by police at night or at night on of children taken on the preventive record in some the outside of schools, near cafes and discos. It was territorial subunits of the juvenile prevention of found that in most cases, such parents do not exercise the National Police of Ukraine gave us grounds authority over their children and have no proper to identify the following main groups of juvenile influence on them. In addition, the presence of these offenders, depending on their individual peculiarities adolescents in informal groups («companies») has a of mental development: a) persons with obvious significant impact on the commission of such offenses. signs of lagging intellectual component in mental During a confidential interview with such children, development; b) a person with obvious signs of some of them acknowledged that the smoking of lagging volitional component; c) persons with «weak» narcotic plants in small doses is very often adequate mental development, but those who by type practiced among their acquaintances of adolescents. of temperament are sanguine or choleric; d) persons Y. Kolosovsky proposes to classify juvenile with mental acceleration. Of course, the inconsistency offenders into four groups according to the nature

92 aprilie 2019 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE of the formation in the last deviant behavior – the process of deformation is accelerated if the child is in first group of offenders should include minors, the an antisocial environment, whether the family or its formation of whose personality took place in a normal individual members (for example, a parent or mother, positive environment; to the second - minors, whose older brothers drink alcoholic beverages, narcotic or formation took place in an environment with certain psychotropic drugs, have unusual convictions), or a but not significant moral and emotional deviations; destructive youth subculture whose values are formed to the third – persons whose formation took place on based on drunkenness, drugs, petty mischief, in an unfavorable, contradictory environment; to sexual inactivity, and gambling. the fourth – the persons whose formation took Unlike crimes, the representation of children often place in a completely unfavorable environment does not form a clear boundary between the undesirable (Kolosovsky, 2014). (immoral) behavior and the illegal, constituting the Personality-role properties are conditioned by the composition of an administrative offense. Against the fact that the behavior of a person depends, firstly, on background of a high level of marginality, even the the social positions which she observes in society; adult population of the Ukrainian population has a and secondly, from the understanding and fulfillment social danger that children and adolescents, if there of its own role roles and functions arising from the is a possibility to avoid punishment, go to commit an data of social positions (Criminology, 2009). In this offense without undue hesitation. In the future, the context, it is possible to identify groups of child absence of internal restraining motives and regulators offenders who evade education that commit acts of behavior leads to the fact that as soon as fear of of violence in the family, leave families or state punishment disappears, or there is the possibility institutions for orphans, have criminal record for of avoiding legal liability, a person no longer stops committing criminal offenses, etc. It is among these anything before committing more dangerous offenses, categories of minors that such violations as smoking in particular crimes. Compared to crimes, the deterrent tobacco products, drinking alcoholic beverages in factor in legal liability for administrative offenses prohibited areas of law, or appearing in drunken is significantly lower, so juvenile offenders often places in public places, residence without a passport do not think about the consequences of antisocial of a citizen of Ukraine or without registration of a misconduct. The commission of an administrative place of residence, intentional spoilage of a passport offense in childhood is, in many cases, an indicator of or loss of it with negligence, breach of the border a person's tendency to disregard not only moral norms, regime, illegal crossing or attempted illegal crossing but also rights. Each of these approaches to the study of the state border of Ukraine, etc. of the identity of a juvenile offender is undoubtedly Children who are in conflict with the law are important both from a theoretical and a practical point subject to legal arbitrariness. Set themselves above of view. Knowledge about the characteristic features the requirements of the law, not fully aware that their of the personality of a minor offender helps to better execution is a necessary obligation. Delicatological determine his guilt and to choose an effective measure studies each time confirm the essential specificity of legal reaction to an unlawful act. In some of our of their legal consciousness. Persons committing an previous publications, we have already paid attention offense disclose (hidden or explicit) contempt of the to the social reintegration of the influence of juvenile law; they are sure that the law can be bypassed, violated offenders (the Scandinavian model of juvenile in a particular situation in favor of personal or clan- justice) within the framework of criminal-legal group interests, counting (sometimes unreasonably) relations (Veselov, Kovalenko, Ustimenko, 2016). on their own legal impunity (Criminology, 2009). However, such an approach is not unnecessary for All these properties are also inherent in most of the the improvement of juvenile administrative and tort juvenile offenders. relations. The consideration of the administrative, legal Conclusions. As for the identity of a juvenile and socio-psychological aspects of the personality offender, the main thing that characterizes him is the of a juvenile offender is the starting point for the degree of social deformation and maladaptation of improvement of juvenile administrative justice, which his personality. Integration of the child into the social should be aimed at the socialization of the child, the environment and vice versa, disorganization and development of its legal consciousness at the level of delictualization of the individual, is usually the only the autonomous (moral norms and principles become connection with the processes of its organic formation. their own property of the individual, that is, internal) Social deformation occurs gradually, encompassing at least, the conventional morality (the source of all deeply morally spiritual and other important moral principles remains external, but the child is social principles of the personality of a minor. The guided by the correspondence with the surrounding aprilie 2019 93 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE environment). The statement in this scientific article 11. Sergieienkova, O. P., Stoliarchuk, O. A., creates prospects for further research in this direction, Kokhanova, O. P., Pasieka, O. V. (2012). Vikova namely: analysis of determinants of juvenile psykholohiia [Age psychology]. Kyiv, Tsentr uchbovoi administrative delicts; review of the minimum age of literatury. [in Ukrainian]. administrative liability established by the legislation 12. United Nations Standard Minimum Rules for the Administration of Juvenile Justice («The Beijing of Ukraine today and the system of measures of Rules»): Adopted by General Assembly resolution 40/33 influence on such persons; bringing standards of of 29 Nov. 1985. URL: http://www.ohchr.org/Documents/ proceedings in cases of administrative violations of Professional/Interest/beijingrules.pdf. [in English]. minors to the requirements of international norms, 13. Veselov, M. Y., Kovalenko, P. O., Ustymenko, A. V. etc. (2016) Kryminalne provadzhennia shchodo nepovnolitnikh: porivnialnyi analiz mizhnarodnoho i natsionalnoho (ukrainskoho) pravovoho rehuliuvannia [Criminal References proceedings against minors: comparative analysis of international and national (Ukrainian) legal regulation]. 1. Administratyvni pravoporushennia u 2016 rotsi Aktualni pytannia publichnoho ta pryvatnoho prava. no. 3, [Administrative Offenses in 2016]. (2017). Statistical pp. 83–87. [in Ukrainian]. Bulletin. Kyiv: Derzhavna sluzhba statystyky Ukrainy. [in Ukrainian]. 2. Alauhanov, E. (2008). Kriminologija [Criminology]. INFORMATION ABOUT AUTHORS Almaty. [in Russian]. Nikolay Yuryevich Veselov, 3. Antonik, V. I., Antonik, I. P., Andrianov, V. Y. associate professor of the Department of Criminal Anatomiia, fiziolohiia ditei z osnovamy hihiieny ta Law disciplines of the Kriviy Rih Faculty of the fizychnoi kultury [Anatomy, physiology of children with the basics of hygiene and physical culture]. (2009). National University “Odessa Law Academy”, Kyiv: «Vydavnychyi dim «Profesional», Tsentr uchbovoi candidate of Legal Sciences, Associate Professor, literatury. [in Ukrainian]. Senior Researcher; 4. Bandurka, I. O. (2014). Kryminolohichna orcid.org/0000-0002-3963-2764 kharakterystyka osobystosti nepovnolitnoho zlochyntsia [email protected] [Criminological characteristic of the identity of a juvenile offender]. Nashe pravo, no. 6, pp. 92-100. [in Ukrainian]. Diana Serhiivna Chabanenko, 5. Blaguta, R. I. (2006). Psykholohichni zasady 3rd year student of Kriviy Rih Faculty of profilaktyky delinkventnosti nepovnolitnikh [Psychological Dnipropetrovsk State University of Internal Affairs. aspects of preventive measures delinquency]. Extended orcid.org/0000-0001-7086-9500 abstract of candidate’s thesis. Kyiv, KNUVS. [in [email protected] Ukrainian]. 6. Bocheliuk, V. Y. (2010). Yurydychna psykholohiia [Legal psychology]. Kyiv: Tsentr uchbovoi literatury. [in ІНФОРМАЦІЯ ПРО АВТОРІВ Ukrainian]. Микола Юрійович Веселов, 7. Golina, V. V. (Eds.). (2009). Kryminolohiia: Zahalna доцент кафедри кримінально-правових ta Osoblyva chastyny [Criminology: General and Special дисциплін Криворізького факультету Parts]. Kharkiv, Pravo. [in Ukrainian]. Національного університету «Одеська юридична 8. Kolosovsky, E. Y. (2014). Administratyvna академія», кандидат юридичних наук, доцент, vidpovidalnist nepovnolitnikh [Administrative Juvenile старший науковий співробітник; responsibility]. Extended abstract of candidate’s thesis. orcid.org/0000-0002-3963-2764 Irpin, NUDPSU. [in Ukrainian]. [email protected] 9. Kovalchuk, Y. I. (2007). Nepovnolitni yak subiekt administratyvnoi vidpovidalnosti [Teenager as the subject of administrative responsibility]. Extended Діана Сергіївна Чабаненко, abstract of candidate’s thesis. Kyiv, In-t derzhavy i prava студентка 3-го курсу Криворізького факультету im. V. M. Koretskogo. [in Ukrainian]. Дніпропетровського державного університету 10. Kulagina, I. J. (1999). Vozrastnaja psihologija: внутрішніх справ. razvitie rebenka ot rozhdenija do 17 let [Developmental orcid.org/0000-0001-7086-9500 psychology: child development from birth to 17 years]. [email protected] Moskva, Izd-vo URAO. [in Russian].

94 aprilie 2019