TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a primit delegația parlamentară din Thailanda Președintele Republicii Socialiste perare, Thavorn Chaisuwan, membru însărcinatul cu afaceri ad-interim al România, ‘tovarășul Nicolae al Coihîsiei de politică externă ale Thailandei la ..București. Ceaușescu, a primit, simbătă, dele­ Camerei Reprezentanților, alte per­ Președintele Camerei Reprezentan­ gația parlamentară din Thailanda, soane oficiale. ților din Thailanda a arătat că în­ condusă de Boontheng Thongswasdi, La întrevedere au participat treaga delegație se simte deosebit președintele Camerei Reprezentanți­ Nicolae Giosan, președintele Marii de onorată pentru întrevederea acor­ lor, care efectuează o vizită in țara Adunări Naționale, Virgil Teodores- dată și a mulțumit pentru posibilita­ noastră la invitația Marii Adunări cu, vicepreședinte al M.A.N., Con­ tea de a vizita tara noastră, de a cu­ Naționale. stantin Chiriță și Constantin Teodo- noaște nemijlocit marile realizări Din delegație fac parte- Choosyn rescu, membri ai Comisiei pentru obținute de România in dezvoltarea Gonandana, membru al Comisiei eco­ învățămînt, știință și cultură a sa economică și socială. Totodată, nomice, Snoh Phingjiam, membru al M.A.N. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Comisiei pentru agricultură și coo­ A fost de față Suphasin Jayanama, (Continuare în pag. a V-a)

Anul L Nr. 11876 Prima ediție Duminică 26 octombrie 1980 6 PAGINI-30 BANI SOLEMNITATEA DECORĂRII MESAJUL tovarășului Petre lupu cu prilejul împlinirii viratei de 60 de ani DECRET PREZIDENȚIAL tovarășului Nicolae Ceaușescu privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România1* clasa I Pentru contribuția adusă la înfăptuireâ politicii partidu- Președintele Republicii Socialiste România ■lui și statului de făurire a societății socialiste multilateral decretează : dezvoltate în patria noastră, cu prilejul împlinirii vîrstei de Articol unic. - Se conferă Ordinul „Steaua Republicii adresat țărănimii cooperatiste, lucrătorilor din întreprinderile 60 de ani. Socialiste România" clasa I tovarășului Petre Lupu. NICOLAE CEAUȘESCU agricole de stat, mecanizatorilor și specialiștilor, tuturor Președintele Republicii Socialiste România

Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­ oamenilor muncii din agricultură, cu prilejul „ZILEI RECOLTEI" cretar general al Partidului Comu­ nist Român, președintele Republicii Dragi tovarăși, prilejul „Zilei recoltei", adresez calde felicitări tul ca să nu se piardă, să nu se Irosească nimic Socialiste România, a înmînat, sim­ întregii noastre țărănimi cooperatiste, mecaniza­ din recolta acestui an. bătă, , 25 octombrie, într-un cadru Tradiționala sărbătoare a „Zilei recoltei" îmi torilor și specialiștilor agricoli, tuturor oamenilor Organele de partid, consiliile populare, orga­ festiv, tovarășului Petre Lupu, mem­ oferă plăcutul prilej de a adresa tuturor oame­ muncii de la sate care au acționat pentru asi­ nele agricole trebuie să acorde cea mai mare bru al Comitetului Politic Executiv nilor muncii din agricultură, în numele Comite­ gurarea hranei poporului, pentru înfăptuirea po­ atenție realizării integrale a fondului de stat, de al C.C. al P.C.R., președintele Cole­ tului Central al Partidului Comunist Român, al liticii partidului de ridicare continuă a agricul­ cpre depind satisfacerea corespunzătoare a ne­ giului Central de Partid, Ordinul Consiliului de Stat și ai guvernului, precum și în turii, de sporire a bunăstării celor ce rrtuncesc voilor populației, asigurarea necesarului de „Steaua Republicii Socialiste Româ­ numele meu personal, un cald salut și cele mai din patria noastră. materii prime pentru industrie, precum și creș­ nia" clasa I, conferit prin decret bune urări. Doresc, de asemenea, să felicit și de „Ziua terea veniturilor țărănimii, ale tuturor lucrătorilor prezidențial, pentru contribuția adu­ Sărbătorirea în acest an a „Zilei recoltei" are recoltei" clasa noastră muncitoare — clasa con­ din agricultură. să la înfăptuirea politicii partidului loc la încheierea cincinalului 1976-1980 - pe­ ducătoare a societății - pe muncitorii, tehnicie­ Organele de partid și de stat, comuniștii, toți și statului de făurire a societății so­ rioadă în care agricultura noastră, în ciuda nii și specialiștii din industrie care prin munca oamenii muncii de la sate au, totodată, datoria cialiste multilateral dezvoltate în pa­ greutăților provocate de condițiile climdtice ade­ lor neobosită au asigurat și asigură o puternică să pregătească în cele mai bune condiții recolta tria noastră, cu prilejul împlinirii sea nefavorabile, a reușit să obțină recolte care bgzp tehnico-materială agriculturii, contribuind anului viitor, executînd în timpul optim și la cel virstei de 60 de ani. au asigurat aprovizionarea populației și' materiile în mod direct la realizarea programelor de creș­ mai înalt nivel calitativ lucrările agricole. Potri­ La solemnitatea decorării au luat prime necesare industriei. Deși planul nu a fost tere a producției agricole, vegetale și animale. vit hotărîrilor celui de-al Xll-lea Congres al parti­ parte tovarășa Elena Ceaușescu, to­ îndeplinit, în acest cincinal s-a asigurat o creș­ Adresez, totodată, felicitări pionierilpr, uteciști- dului, ne propunem ca, începînd cu 1981, să varășii Ilie Verdeț, Iosif Banc. Emil tere a producției medii anuale de circa 5 mi­ lor, militarilor forțelor noastre armate, tuturor obținem 23 milioane tone cereale, ceea ce con­ Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, lioane tone cereale, peste 1 milion tone legume tinerilor de.la orașe și sate care au participat și stituie un obiectiv pe deplin realizabil pentru Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae și 356 mii tone fructe. De asemenea, s-au mărit participă și în acest an - animați de spirit revo­ agricultura noastră, care dispune de condiții din­ Constantin, Constantin Dăscălescu, efectivele de animale și a sporit producția ani­ luționar, patriotic - la muncile agricole, adueîn- tre cele mai bune. Pornim de la realitatea că, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic malieră. Potrivit estimărilor preliminare, produc­ du-și contribuția la dezvoltarea economiei noas­ in condițiile climei noastre și ale suprafețelor Fazekas, Cornejia Filipaș, Gheorghe ția globală a agriculturii depășește în cincinalul tre, la satisfacerea cerințelor de viață ale oame­ irigate de care dispunem în multe județe, inclusiv Oprea, Gheorghe Pană,' Ion Pătan, 1976-1980 cu circa 30 la sută nivelul cincinalu­ nilor muncii. în cele de deal, aceste prevederi trebuie consi­ Dumitru Popescu, Gheorghe Rădu- lui precedent. In spiritul exigent, critic și autocritic, propriu derate drept minime. Agricultura noastră poate și lescu, Aneta Spornic, Virgil Trofin, partidului' nostru, trebuie să spun - chiar dacă trebuie să dea anul viitor mult mai mult decît a Stefan Andrei, Mihai Gere. Nicolae Rezultatele ar fl fost însă și mai bune dacă ne aflăm la sărbătoarea recoltei - că nu toate dat - în medie — în actualul cincinal. Creșterea nu ar fi existat condiții obiective nefavorabile și, Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureșan, unitățile agricole au reușit, printr-o muncă temei­ rapidă și substanțială a producției agricole con­ Elena Nae, Ion Ursu, Richard Winter. mai ales, dacă în activitatea din agricultură nu nică și bine organizată, să valorifice din plin stituie un factor esențial al dezvoltării întregii s-ar fi manifestat și unele neajunsuri și deficiențe marile resurse și posibilități de care dispune noastre economii, îndeplinirii planurilor de dez­ In cuvintul său, tovarășul Petre care au împiedicat valorificarea cu maximum de agricultura noastră socialistă. S-au manifestat voltare economico-socială a țării, a programului Lupu a exprimat conducerii de partid randament a potențialului de care dispunem in lipsuri, unele chiar foarte serioase, în munca con­ partidului de ridicare generală a nivelului de trai și de stat, personal tovarășului A luat cuvîntul tovarășul Nicolae și de stat l-au felicitat, de asemenea, acest sector de importanță esențială al econo­ siliilor unice agroindustriale, a unităților agricole al poporului. Nicolae Ceaușescu, cele mai calde Ceaușescu, care a felicitat cu căldură pe tovarășul Petre Lupu, urîndu-i miei noastre naționale. de stat și cooperatiste, a consiliilor populare, a Vă adresez, dragi tovarăși cooperatori, lucră­ mulțumiri și profunda recunoștință pe sărbătorit. multă sănătate și fericire, noi succese In acest an, datorită întîrzierii cu cîteva săptă- organelor și organizațiilor de partid, a Ministe­ tori din întreprinderile de stat, mecanizatori, spe­ pentru inalta distincție acordată. Tovarășii din conducerea de partid in activitatea sa. mini a perioadei de vegetație, unor inundații rului Agriculturii. Nu s-au asigurat întotdeauna cialiști și oameni.de știință din ogricultură — cqre s-au produs în mai multe zone aie țării, efeCttiored la timp a lucrărilor agricole, aplicarea români, maghiari, germani sau de alte naționa­ temperaturilor ridicate din vară, precum și se­ corespunzătoare a tehnologiilor stabilite, buna lități — chemarea de a acționa cu cea mai mare cetei care a urmat, producțiile obținute sint mai folosire a fondului funciar, îngrijirea și furajarea răspundere pentru a începe noul cincinal cu suc­ mici decît cifrele planificate. Cu toate acestea, rațională a animalelor — condiții esențiale pentru cese de seamă, înfăptuind astfel hotărîrile Con­ Cuvintul tovurușului Nicolue Ceuușescu intr-o serie de județe, într-un număr de unități obținerea unor producții superioare. Este neceSar gresului al Xll-lea al partidului de a realiza a agricole, s-au obținut recolte bune. Doresc să să se tragă toate concluziile din aceste stări de adevărată revoluție in agricultură, atît în ce pri­ Dragă tovarășe Lupu, tății socialiste. Să facem totul pen­ lucru și cu prilejul acestor aniver­ tru întărirea unității partidului, a sări — cînd, desigur, fiecare își face remarc, astfel, producțiile superioare realizate lucruri, să se ia toate măsurile pentru lichidarea vește îmbunătățirea organizării producției și Dragi tovarăși, de unele județe ca Brăila, Ialomița, Buzău, Te­ neîntîrziată a lipsurilor manifestate și îmbunătă­ muncii, folosirea bazei tehnico-materiale, cît și disciplinei, a forței sale de acțiune bilanțul unor ani de viață și de acti­ leorman la cereale și plante tehnice, precum și țirea muncii în vederea sporirii producției agri­ realizarea unor producții mult mai ridicate la Doresc ca, în numele Comitetului ■ în toate împrejurările. Aceasta pre­ vitate — pentru a înțelege bine că producțiile animaliere ridicate obținute de jude­ Politic Executiv ai Comitetului Cen­ supune, totodată, să acționăm nea­ fiecare revoluționar, fiecare membru cole în anul viitor în toate sectoarele. toate culturile, precum și în zootehnie. bătut pentru întărirea continuă a le­ al conducerii merită stima și pre­ țele Bacău, Cluj, Dîmbovița, Mureș, Hunedoara. Doresc să-mi exprim convingerea că oamenii tral, să-(i adresez cele mai calde In acest spirit, vă adresez, dragi tovarăși din felicitări, cu prilejul impiinirii găturilor partidului cu masele. Chiar țuirea pentru felul în care și-a în­ Succesele acestor județe arată că acolo unde agricultură, chemarea de a face totul pentru în­ muncii de la sate, toți lucrătorii de pe ogoarele in anii grei ai ilegalității, și, cu atit deplinit obligațiile față dc partid și s-â muncit bine, unde au fost respectate cu stric­ virstei de 60 de ani, pentru activi­ cheierea cît mai grabnică a campaniei de toam­ patriei, din zootehnie, din viticultură și pomicul­ tatea desfășurată în rîndul Parti­ mai mult, în anii de după eliberare, de popor, față de cauza socialismului. tețe normele științifice de a lucra pămîntul și de nă. Organele și organizațiile de partid, consiliile tură vor face totul pentru a înfăptui ferm poli­ dului Comunist Român, precum șî ai construcției socialiste, partidul Fiecare se va bucura de stimă și creștere a animalelor, unde s-au luat din tipnji populare, unitățile agricole de stat și coopera­ tica partidului în domeniul agriculturii, nu vor pentru înalta distincție ce ți-a fost nostru a acționat întotdeauna pentru încredere — atit in rîndurile parti­ și în mod consecvent măsuri pentru buna orga­ tiste trebuie să acționeze cu fermitate pentru precupeți nici un efort pentru a-și face cu cinste acordată astăzi. întărirea contactelor cu clasa mun­ dului, cît și în rîndurile poporului — nizare a muncii gu putut fi depășite chiar și mobilizarea tuturor forțelor din agricultură, a tu­ datoria față de partid și față de popor. Acordarea acestei înalte distincții citoare, pentru a organiza muncito­ numai în măsura în care va servi condițiile nefavorabile ale acestui an. Folosesc constituie o apreciere a activității rimea, țărănimea, intelectualitatea, intru totul, și întotdeauna, cauza po­ turor mijloacelor materiale și umane, într-un spi­ Să sărbătorim „Ziua recoltei" prin eforturi celelalte categorii sociale, pentru a porului, cauza socialismului și comu­ acest prilej pentru a felicita din toată inima ju­ rit de înaltă disciplină și ordine, pentru termi­ sporite pentru a executa în cel mai scurt timp pe care ai depus-o în rîndurile mișcării revoluționare, ale Partidului uni eforturile tuturor oamenilor nismului. dețele și unitățile agricole care'au obținut rezul­ narea în cele mai bune condiții a strîngerii, toate lucrările agricole de tqamnă I Să pregătim muncii — fără deosebire de națio­ In viața internațională sint pro­ tate superioare în producția agricolă. Comunist Român, atit în anii ilega­ transportării și depozitării recoltei de toamnă. temeiijic și la timp lucrările Jpentru recolta anu­ lității, cît și în anii construcției so­ nalitate — într-o direcție unică. Re­ bleme deosebit de complexe. Nu do­ In ciuda faptului că am avut în agricultură un De asemenea, valorificați cu cea mai mare răs­ lui viitor I cialiste. Ca membru al Comitetului zultatele pe care le-am obținut în resc să mă refer acum la acestea, an greu, putem-spune că producția obținută în pundere rezervele vegetale mari de care dispu­ Vă urez, dragi tovarăși, mult succes în muncă, Central, al Comitetului Politic Exe­ lupta revoluționară, în înfăptuirea le-am dezbătut, de asemenea, recent, 1980, cu toate minusurile, ne dă posibilitatea să nem pentru a asigura în întregime baza furajeră realizări și satisfacții tot mai mari în' activitatea cutiv, împreună cu întregul colectiv, revoluției de eliberare socială și na­ la plenara Comitetului Central. asigurăm aprovizioparea populației, satisfacerea necesară hranei animalelor în timpul iernii, creș­ viitoare I Vă doresc tuturor multă sănătate și ai adus și aduci o contribuție activă țională, antifascistă și antiimperia- Ceea ce este necesar să reținem, șî listă sint tocmai rodul activității ceea ce aș dori să subliniez, este că cerințelor generale ale economiei. De aceea, cu terii producției de carne și lapte. Să facem to­ fericire 1 la înfăptuirea Programului de fău­ rire a societății socialiste multila­ partidului în rîndurile clasei munci­ trebuie să facem totul pentru întări­ teral dezvoltate, a hotăririlor Con­ toare și ale celorlalte categorii de rea colaborării și unității cu toate greselor partidului, a politicii interne oameni ai muncii. Rezultatele obți­ țările socialiste, pentru depășirea NICOLAE CEAUȘESCU și externe a patriei noastre. nute in construcția socialistă se da- divergențelor dintre acestea, pornind Nu am de gînd să fac acum istorie, toresc faptului că partidul nostru a de la necesitatea că, în actualele nici să mă refer pe larg la proble­ organizat și unit într-o singură împrejurări, solidaritatea și colabo­ mele activității partidului nostru. direcție eforturile întregului nostru rarea, pe principiile socialismului Am discutat recent pe larg acestea, popor. științific, ale egalității depline, con­ la plenară. Ceea ce aș dori să men­ Forța partidului nostru constă — stituie un factor de importanță deo­ ționez acum este faptul că fiecare și va consta întotdeauna — în strîn- sebită pentru afirmarea forței socia­ comunist la locul său de muncă tre­ sa sa legătură cu clasa muncitoare lismului, pentru politica de destin­ buie să considere ca o îndatorire și întregul popor, în identificarea sa dere și pace în lume. De asemenea, fundamentală de a contribui perma­ permanentă cu năzuințele și intere­ trebuie să întărim solidaritatea cu nent Ia înfăptuirea hotărîrilor parti­ sele clasei muncitoare, ale tuturor toate forțele antiimpcrialiste, cu ță­ dului, a Programului său, la asigu­ oamenilor muncii — fără deosebire rile în curs de dezvoltare, care și-au rarea dezvoltării economico-sociale de naționalitate — ale întregului cucerit independența națională și a patriei noastre. Forța partidului nostru popor. luptă pentru consolidarea ei. în ace­ nostru a constat și constă tocmai în Trebuie să facem totul pentru ca, lași timp este necesar să dezvoltăm felul in care el aplică — corespun­ întotdeauna, să existe o unitate de­ relațiile cu toate statele lumii, fără zător realităților concrete din patria plină intre hotărîri și activitatea deosebire de orînduirc socială. noastră — adevărurile generale ale practică, între partid și întregul, .po­ Este însă necesar să înțeleeșm revoluției și construcției socialiste, por. Trebuie să înțelegem că rolul bine că, fiind revoluționari, fiind un alo socialismului științific, materia­ partidului de detașament de frunte, partid revoluționar, trebuie să fim lismului dialectic și istoric — con­ de avangardă — cum se obișnuiește întotdeauna alături de forțele revolu­ cepția revoluționară despre lume și să se spună — nu trebuie să fie ționare de pretutindeni care luptă viață. deloc înțeles într-un sens îngust, La plenară am făcut bilanțul reali­ sectar — și anume că partidul își ’ (Continuare in pag. a V-a) zărilor, am analizat și lipsurile, s-a poate îndeplini acest rol acțîohînd de adoptat planul de dezvoltare în con­ unul singur. Acest rol presupune de tinuare a patriei. Este necesar să a elabora o politieă justă, care să fie facem totul pentru a asigura înde­ înțeleasă de către întregul popor, de plinirea permanentă de către partid a asigura unirea eforturilor poporului a rolului său de forță politică con­ pentru înfăptuirea ei. Numai mer- Cuvîntul tovarășului ducătoare în toate domeniile de ac­ gînd în același ritm, împreună cu * tivitate. Trebuie să pornim întot­ poporul, partidul poate să-și îndepli­ deauna de la faptul că este necesar nească acest rol de avangardă, do să păstrăm permanent caracterul detașament de frunte al clasei mun­ Petre Lupu revoluționar al partidului, să asigu­ citoare, al maselor populare, al răm aplicarea neabătută a principii­ întregului nostru popor. IN PAGINA A V-A lor sale de bază, ale eticii și echi­ Este bine să menționăm acest

Foto : E. Dichiseanu SĂRBĂTOAREA TOAMNEI SCRISOAREA Ce mîndră-i toamna românească cu rodul copt venind Cîndva din fructul drag al toamnei, străine guri Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. acasă. se înfruptară. Miroase-a pline nouă-n vatră, ștergar de nuntă-i Jar pomul stint al trudei noastre, la noi menit Dragă tovarășe Petre Lupu, aduci o contribuție activă la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, la fereastră. să înflorească. Cu prilejul impiinirii virstei de 60 de ani, îți adresăm O sărbătoare-a neodihnei e astăzi tuturor mireasă... Pe alt meleag dădea obolul și vitregea o mamă-țară. la desfășurarea cu succes a operei de construcție so­ calde felicitări și urări de sănătate, viață îndelungată cialistă pe pămîntul patriei. Nimic nu ne-a căzut din ceruri.' AI toamnei rod e munca Nimic nu ne-a căzut din ceruri ! A noastră-i toamna și fericită. noastră. românească. Iți dorim, tovarășe Lupu, multă sănătate și putere de V Dorim să-ți exprimăm și cu prilejul acestei aniversări muncă, să poți contribui, în continuare, împreună cu Solie galbenă-a recoltei, porumbul în oștiri de boabe, stima și prețuirea noastră pentru îndelungata activitate noi, cu întregul partid, la transpunerea în-viață a is­ Chiar dacă-i toamna mai mănoasă în alte părți, la cei pe care ai desfâșurat-o și o desfășori în rîndurile gloriosu­ toricelor hotărîri ale Congresului al Xll-lea, a Progra­ Tălăzuind dinspre cîmpie, vestește toamna-n largul bogați, zării. lui nostru partid, pentru pasiunea revoluționară și răs­ mului de făurire a societății socialiste multilateral dez­ Pămîntul de-i mai gras, mai darnic, mai încărcat cumva punderea cu care acționezi pentru îndeplinirea sarci-' voltate și înaintare a României spre comunism. Tezaur ionatan lucește pe coama crengilor prea slabe. hambarul. Nimic nu ne-a căzut din ceruri ! Slăvită-i hărnicia tării. nilor încredințate. Ca membru al Comitetului Politic La aniversarea' zilei tale de naștere îți adresăm cu Smintit cine-ar trăda, pe aur, străbuni și doruri I Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist toții calda și tovărășeasca noastră urare : „La mulți și Carpați !... Român și ca președinte al Colegiului Central de Partid, ani I". Dulceața sevei urcă-n poame, cartoful are miez de soare. Nimic na ne-a căzut din ceruri 1 Deci gliei noastre I Aromele de pirg colindă, alai de fete, cîmpuri vaste. să-i dăm harul l Octombrie din tulnic sună, ne cheamă într-o horă mare. COMITETUL POLITIC EXECUTIV Nimic nu ne-a căzut din ceruri 1 A brazdei zestre-n noi * AL COMITETULUI CENTRAL se naște. Viorel POPESCU AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN L .1 PAGINA 2 SCÎNTEIA — duminică 26 octombrie 1980

La întreprinderea de mașini-unelte Bacău

4F INIȚIATIVĂ- LĂUDABILĂ O zi pe săptămînă, inginerii, tehnicienii Forțe multe, activitate rodnică ASA ARDEA La cules, foarte bine! Dar cimpul t ARGEȘ : în unitățile agricole din nute. în căruțe se încarcă mari can­ ț județ se înregistrează ritmuri sporite tități ce ajung la 2 000 și chiar la 2 400 nu e patul pentru porumb și funcționarii 1 la recoltarea porumbului și. mai cu. de kilograme. Săa notăm- că mari. în urmă, atelajele trase de ani­ sate o sărbătoare numită din ția agricolă județeană rezultă că s-a de oră. IALOMIȚA: In ultimele zile, timpuri străvechi Sinmedru sau acumulat un mare decalaj între re­ Poate fi. organizată mai bine pre­ nistrație, in frunte cu directorul meseriilor din fabrică. Personal male nu mai. pridideau cu aducerea întreprinderii, aplicînd în viață sînt hotărît să învăț să execut cit ' știuleților la bazele volante. Frontul ritmul recoltării porumbului in județ Sinmedrea, zi închinată cindva, coltare, transportul și depozitarea luarea porumbului ? Evident, da ! a crescut simțitor. Din cele 142 000 probabil, zeiței grecești Deme- producției. Pe cimp există în gră­ La baza de recepție unde livrează indicațiile tovarășului Nicoiae mai bine toate operațiunile nece­ de lucru la semănat s-a extins mult, Ceaușescu date la recenta plenară sare pentru montarea chiulaselor ( fapt care permite incheierea semă­ hectare cultivate au fost recoltate tra, iatr la romani — Ceres. In mezi peste 50 000 tone de porumb. produse unitățile din zona ^alca Nu- 117 000 hectare (aproape 83 la sută). acea zi, indiferent când, ar fi. că­ în consiliul agroindustrial Mihail carilor, mijloacele de transport nu a Comitetului Central al partidului, de la mașina F.L.R., pentru a ști natului într-o zi-două. Bine s-a mun- au trecut în secții și ateliere să ‘ cit ieri și pe terenurile cooperativei Țl'nind seama că. cele 1 000 de com­ zut, o comisie formată din cei Kogălniceanu. unde recoltarea po­ stăteau în bază mai mult de o oră. cu precizie ce trebuie să cer atunci bine recoltează zilnic pină la 3 000 mai. buni, gospodari ai satului rumbului se apropie de sfirsit pe cele Șeful bazei, Gheorghe Ipati, ne lucreze, împreună cu muncitorii, cind fac controlul de caiitaie al agricole din Gliganu. După, cum ne, aproape 6 600 hectare, vineri, 24 oc­ direct în producție. îmbrăcati în produselor. »■ spune inginerul-șef " al unității, IOn hectare, iar vfteza la culesul manual colinda timpurile ca să vadă spune că orele cele mai aglomerate este de 2 500—2 700 hectare, pe zi, sînt dacă a mai rămas ceva necules tombrie, mai erau depozitate în cîmp sînt dimineața la primul transport salopete, inginerii Petre Bordeianu, Vizavi, la un banc de lucru, Mărar, porumbul a fost in întregime 7 600 tone, deși în unitățile agricole Traian Ciută, Nina Ferenț de la. ț recoltat, depănușat și transportat în create toate premisele ca. pină la cine este gospodarul cu prici­ și seara, la ultimul, cînd toate au­ inginerul Vasile Gogu, directorul sfirșitul săptăminii viitoare această na. Seara, pe un teren, din. există forte ca la un singur drum să tocamioanele sosesc deodată. Sînt atelierul de proiectări, bunăoară, Întreprinderii, tocmai terminase de baze. Pentru azi. comandamentul ju­ fie livrate în bază 400 tone, adică au. devenit strungari sau lăcătuși, dețean pentru agricultură a întreprins importantă lucrare să se încheie în mijlocul satului, se batea in pă­ însă mobilizate toate forțele existente montat, împreună cu șeful de- echi­ toate unitățjle- de stat si cooperatiste, mânt un prepeleac înalt de 15-20 1 500 tone zilnic. 'Deci, în maximum în bază pentru ca preluarea să se fiecare după calificarea pe care o pă Adrian Lucăcel și muncitorul / importante măsuri organizatorice cinci zile întreaga cantitate de po­ are ; funcționarii Dragoș Focșa, spre a se munci cu forte sporite în în aceste zile, alături de cooperatorii metri, în care se agățau, de desfășoare într-un timp scurt. Așa Constantin Alexa, axul principal sus pină jos, legături de tul­ rumb aflată acum în cimp ar putea se și explică de ce unitățile din con­ Ana Stoian. Nicoiae Tofan au de­ de la cutia de viteze a unei mașini. toate consiliile agroindustriale. (Gh. ce< recoltează manual porumbul pot fi transportată. „E-adevărat-, mijloa­ venit vopsitori, iar economiștii. la pini, de porumb cărora li se dă­ siliul agroindustrial Valea Nucarilor F.L.P. I-am solicitat și dinsului Cir st ea). fi întîlnite și rudele venite de cele de transport nu sînt folosite la au în cîmp cantități de porumb Stelian Ciubotaru, Clemansa Popa, oraș, în concediu, să-i ajute să dea foc. Legăturile de tulpini întreaga capacitate, ne spune Nicoiae părerea despre această acțiune. 4 erau . luate de la, cei care nu-și mult mai; mici. Vladimir Săndulache — electricieni. ; BUZĂU : Pînă simbătă. 25 octom­ termine cit mai, repede culesul pe Surdu, președintele consiliului unic. Din discuția cu tovarășul Vasile — Așteptările noastre au fost culeseseră recoltele timpului. O parte din autocamioane transpor­ Pe .economistul Mihai Holman, mult depășite. Avem astăzi la lu­ brie, în județul Buzău porumbul a suprafețele muncite în acord global. Acest lucru, se făcea, cunoscut Geană, secretarul comitetului jude­ Secretarul comitetului de partid, foat recoltat de pe 45 224 hectare (66 „Ziua recoltei" lucrătorii ogoarelor tă sfeclă, ’ soia, furaje. Majoritatea țean de partid, am aflat că, recent, cru, în plus, 156 de lăcătuși și nu­ oamenilor adunați la foc de că­ camioanelor din cele 25 ale coope­ președintele consiliului oamenilor meroși electricieni; sudori, forjpri, la sută din suprafața cultivată). Un ialomitene au declarat-o zi record și tre unul din gospodarii din co­ rativelor agricole nu lucrează din fomandamentul județean pentru a- muncii, l-am găsit în atelierul de galvanizatori, oameni care in general exemplu de mobilizare, de acțiune alături de ei vor participa la cules, misie. Jn toiul arderii, președin­ lipsă de carburanți". Președintele gricultură, a luat măsuri care asigură roti dințate, lucrind ca lăcătuș ală­ ne lipsesc. Mai mulj de 40 de ingi­ susținută pentru stringerea și depo- depănușat și încărcat mii de oameni tele copiisiei striga tare: „Așa consiliului ne asigură că îndată după urgentarea transportului. O parte a turi de alți doi muncitori. neri și tehnicieni lucrează direct pe ai muncii să ardă J.enea...“ forțelor mecanice și umane, folosite — Acțiunea în sine a fost pregă­ ' zitarea recoltei de porumb il oferă din întreprinderile și' in- terminarea recoltării, care mai du­ pină acum in legumicultura și viti­ mașini-unelte și trebuie să recu­ cooperatorii din comuna. Coohirleaa- stituțiile municipiilor Slobozia și Că­ Toate acestea mi-au venit în rează două-trei zile, vor fi elibera­ tită cu multă grijă — ne-a spus noaștem. că produsele realizate de minte vnzind cum arată acum te 40 de remorci ce vor fi organizate cultură, sînt dirijate la recoltarea și tovarășul Holman, Comitetul de ' ca. Vineri, pe- terenurile acestei uni­ lărași, orașelor Fetești și Țăndărei, transportul porumbului ; o capaci­ ei nu sînt mai... prejos din punct militari și eleva care vor avea la un. lan de porumb așa-zis „re­ în 20 de cupluri a cite 10 tone fie­ partid, împreună cu consiliul oa­ de, vedere calitativ fată de cele tăți. lucrau la- cules 450 de oameni coltat" ■ Recent, intorcindu-mă care, adică o capacitate de 200 tone, tate de transport de 1 000 tone' va fi 1 care; pină seara, au recoltat porumbul dispoziție un număr mai mare de folosită la căratul porumbului. Aces­ menilor muncii, a format colective care se fabrică în. întreprindere. dintr-o deplasare în, județul. Su­ de transport în plus pe zi. De ase­ speciale, care au discutat cu fie­ de- pe- 510- hectare din cele 650 cul­ mijloace de transport. Se apreciază ceava, trenul s-a oprit la vreo te măsuri vor duce, in mod cert, Seara, la conducerea unității, s-n că duminică. 26 octombrie, vor fi re­ menea, au fost stabilite măsuri de la reducerea decalajului dintre re­ care om; în. parte despre posibili­ tivate. Tot porumbul recoltat peste zi 15 km nord de Adjiid. Aici am organizare mai bună a muncii la în­ făcut bilanțul muncii, de o zi a in­ a fost transportat la baza- de-recepție. coltate mecanic și manual peste 6 000 avut ocazia să văd pe cimp ce coltare și transport. tățile pe care le are, locul de mun­ ginerilor, tehnicienilor și funcțio­ cărcarea și descărcarea porumbului. că pe care-1 preferă. Cu cîteva Cooperatorii din Cochlrleanca trans­ hectare cu porumb și vor fi transpor­ a rămas- în urma combinelor de Florea CEAUȘESCU narilor : ei au obținut o producție recoltat porumb. Multe, tulpini La ferma Mihail Kogălniceanu a zile înainte, conducerea întreprin­ f portă. zilnic, in flux neîntrerupt, lat tate peste 30 000 tone la bazele de re­ Neculal AM1HULESEI industrială in valoare de 256000 erau tăiate la 5Q—60 centimetri I.A.S- cu același nume au fost re­ derii a stat de vorbă cu toate ca­ I baza de- recepție 200- tone de porumb. cepție și întreprinderile pentru pro­ lei. O realizase lăudabilă. Calcu­ ducerea nutrețurilor combinate. (Mi­ de la sol, iar pe jos zăceau mal­ drele tehnieo-inginerești din ad­ Aici mijloacele de transport nu-star dăre de tulpini cu știuleți necu- lele arată că lucrind în fiecare joi ționează mai mult de. 15—30- da mi- hai Vișoiu); leși. La un moment dat, și-a fă­ Chiar dacă ordinea alfabetică a rămas aceeași... ministrație și împreună cu șefii de din săptămină, pînă la finele anu­ l cut apariția un localnic cu o că­ secții și ateliene, cu maiștrii a sta­ lui, inginerii, tehnicienii, funcțio­ ruță; venise să culeagă porum­ Reproducem din „carnetul de Prim-secretarul comitetului jude­ bilit locurile de muncă pentru fie­ narii ,din această întreprindere vor bul risipit pe jos. Cineva i s-a- lucru" al tovarășului Nicoiae Ozar- țean de partid a ținut să discute cu care dintre aceștia. S-au luat măr contribui la obținerea unei pro­ aproape fiecare secretar de organi­ adresat tare, reproșîndu-i. risi­ chievici, inginer șef la consiliul agro­ suri pentru cunoașterea normelor ducții suplimentare in valoare de Au încheiat însămînțarile pa, la. care el. a răspuns cu industrial Ungureni —, Botoșani : „25 zație de bază. Ia» aceștia, la rindele, din. casă-n casă. Rezultatul ? A doua dă protecție a muncii, pentru o 2,5 milioane lei și a unei producții umor: ..Așa se-ntimplă tind octombrie 1979 — mai sînt de recol- mai bună aprovizionare cu scule, șchioapătă mecanizarea". Da, tat incă 321 hectare porumb. 25 oc­ zi, porumbul din. lanuri nu se vedea nete mai mari de un milion lei; JUDEȚUL ILFOV poate șchioapătă combinele. Dar tombrie 1980 — încheiat recoltarea de... lanurile de oameni. Cooperatori, aparate de măsură și control. Ac­ Producția marfă suplimentară ob­ ce fac oamenii? Iată de ce con­ porumbului pe întreaga suprafață". funcționari, cadre didactice, elevi și- țiunea a fost larg popularizată prin ținută se va concretiza intr-o ma­ La 25 octombrie-.- oamenii muncii spune : Exprimăm. în numele tuturor sider că — și acum — la sate Alăturat, pe aceleași file, datele cind casnice de pf'ofesie. gazetele de perete, stația de radio- șină de frezat longitudinal cu por­ ar trebui găsite forme prin care a început lucrarea : 16 septembrie Pe ljsta celor 17 consilii agroin­ ficare, prin celelalte mijloace ale din unitățile agricole ale județului oamenilor muncii din Ilfov, hotărirea în 1979, 6 octombrie — m anul curent. dustriale din județul Botoșani, con­ tal destinată exportului. Ilfov au încheiat insămînțările de noastră de a face totul pentru înfăp­ să fie satirizați cei care mani­ muncii politice de masă, pentru sa festă nepăsare față de recoltă, Firesc, se pune întrebarea : supra­ siliul Ungureni e tot penultimul. Dar Aflat în întreprindere pentru a toamnă pe intreaga suprafață plani­ tuirea obiectivelor Congresului al XII- fața cultivată a fost mai mică ori asta datorită ordinii alfabetice in în ziua stabilită fiecare om să știe veghea la modul cum se traduce în precis la ce loc de muncă să se ficată;,, de 207 000- hectare. lea al Partidului Comunist Roman, a Dimitrie IVANESCU producția mai scăzută ? „Nici una, care lista este întocmită. Pentru că, viață această prețioasă indicație a în prezent, lucrătorii din agricul­ indicațiilor și îndemnurilor dumnea- revizor contabil la Trustul nici alta, — vine răspunsul. Supra­ in ordinea rezultatelor, la această prezinte. secretarului general al partidului tura. acestui județ iși concentrează voastrăi de importantă excepțională fața e mai mare cu cîteva zeci de „Zi. a recoltei" consiliul se situează Fapt care putea fi ușor verificat de construcții-montaj minier hectare, iar recolta — superioară intre primele. nostru, tovarășul Radu Manoliu, eforturile in direcția încheierii grab­ pentru progresul și prosperitatea pa­ București pe teren, în halele sde producție. secretar al comitetului județean de nice a - recoltării culturilor, de toamnă, triei noastre. Cu emoție și. recunoș­ celei din 1979“. Care este, totuși, explicația T Silvestri AILENEI La. comitetul de partid am văzut partid, ne-a informat că această a transportului și depozitării produ­ tință. urmînd neabătut cuvîntul și un tabel cu numele tuturor celor acțiune va fi declanșată in urmă­ selor în bune condiții, a livrării strălucitul exemplu pe care ni-1 ofe­ 305 cadre tehnieo-inginerești, și din toarele zile și in celelalte unități la fondul de stat a cantităților de riți, ne angajăm, mult stimate tova­ administrație. în el erau trecute produse ce decurg.din obligațiile uni­ constructoare de mașini din județ, rășe Nicoiae Ceaușescu, să nu ne „Am muncit mai mult ca altă dată, dar vremea funcțiile acestora, pregătirea lor iar pină la finele lunii, in toate tăților agricole. profesională, locul de muncă unde îh telegrama adresată C.U. ai P.C.R.. cruțăm forțele pentru îndeplinirea întreprinderile industriale din mu­ sînt repartizate, meseria pe care o nicipiile Bacău, Ghețrghe Gheor- tovarășului Nicoiae Ceaușescu, de sarcinilor ce ne revin, pentru conti­ exercită în „ziua de producție'1. In comitetul județean de partid, se- nua înflorire a României socialiste. nu ne-a fost prielnică** ghiu-Ugj, din. orașele Buhuși, Moi- atelierul pentru realizarea mașini­ neștj, Comăuești și Tg, Qcna. Măr lor de frezat longitudinal cu por­ De la Giuvărăști și Izbiceni, din nici n-a răsărit. Am trecut la rein- Pot spune chiar că mai bin©. Dar nu tal, inginerul Constantin Suciu, de șură de pe urma căreia vor avea JUDEȚUL BISTRIȚA-NASAUD lunca Dunării și. a. Oltului pină. in sămințarea unor parcele, chiar la s-a făcut. Astă-toamnă am realizat de câștigai, cu siguranță,, fiecare zona, dealurilor subcarpatice de la ...re-reînsămințarea. lor". și noi mai. mult, am dat și statului la serviciul C.T.C., executa îm­ întreprindere în, parte, județul și, Dobroteașa și Vitomir.ești, pretutin­ Tovarășul. Emil Veia, inginerul șef mai mult- Acum trebuie să. ne mul­ preună eu muncitorul Gheorghe bineînțeles, economia națională. în1 cursul zilei de ieri, 25 octom­ de bună calitate, punindu-se .astfel deni cimpul cunoaște ritmul alert al al cooperativei agricole, ne spune că țumim și cu mai puțin". Și in cele­ Munteanu operațiunea de filetai e brie, in toate cele 62 unități agricole bazele unor producții sporite pentru muncii. Dealtfel, in 32 de coopera­ din 1 691 hectare cultivate cu porumb, lalte unități din consiliul agroindus­ la o carcasă. Gheorghe BAETĂ de stat și cooperatiste ale județului anul viitor. în prezent; toate forțele tive agricole din, județul Olt s-a în­ aproape jumătate au fost reinsă- trial Movileni, cu toate că membrii — Măsura este binevenită și corespondentul, „Scinteii" Bistrița-Năsăud a fost încheiat se­ mecanice și manuale participă la re­ cheiat culesul porumbului pe toate mințate, iar 280 hectare re-reinsă- cooperatori au participat activ la mănatul griului pe întreaga suprafa­ coltatul; celorlalte produse ale toamnei suprafețele cultivata. mînțate. Deși am folosit hibrizi lucrările câmpului, recolta de porumb ță. de 221800 hectare afectate acestei — fructe, porumb și furaje, precum și în mănoasa cimpie a Boianului — timpurii, și extratimpurii. porumbul nu se ridică la cea prevăzută in NOTA REDACȚIEI : t culturi. Lucrările executate de me- la transportul acestora la locurile de și nu numai aici — în aceste zile n-a ajuns în totalitate la maturitate- plan. Pe mai mult de 1.500 de hec­ depozitare. (Gheorghe Crișan), de toamnă tirzie, galbenul argintiu, Din acest motiv, producția raportată tare, din 4 000 cultivate, lanurile nu. i canizatorii unităților S.M.A. au fost al lanurilor de porumb recoltate la întreaga suprafață nu se ridică au. ajuns complet la. maturitate. Dar Inițiativa privind integrarea în activitatea direct productivă alternează cu. verdele cromatic in­ nici Ia. 2 000 kg la hectar. Acum, se întreaga recoltă, indiferent de sta­ a personalului tehnico-eqonomic, in curs de generalizare in uni­ tens al altor lanuri, de parcă ne-am recoltează pdrumbul de pe ultimele diul de vegetație al lanurilor, tre­ tățile economice din județul Bacău, este, fără îndoială, demnă afla, după culoarea lor, in luna iu­ suprafețe dirr cele ajunse la matu­ buie strinsă și înmagazinată. nie. Pe cîmpurile cooperativei agri­ ritate. Care este stadiul recoltării porum­ de toată lauda. De fapt, după cum. se știe, de mai mult, timp, cole din Movileni — o vie animație. Intr-adevăr, alături de sole unde bului în județul Olt? La această în­ într-o serie de alte unități din țară — îndeosebi din, industria Peste 700 de cooperatori sint, în trei producția a fost; de 5 000—6 000 leg trebare ne răspunde tovarășul ing. minieră — această inițiativă și-a dovedit pe deplin înalta efi­ din cele patru ferme de cimp, la știuleți, la hectar, există lanuri, verzi Doru Rădulescu, directorul direcției ciență nu numai pe planul activității direct productive, ei și pe culesul porumbului. Președintele cărora le-ar mai trebui ...o lună- agricol© județene : „Multe unități au consiliului popular. Marin Bădica, două pentru a se coace. întreaga încheiat culesul porumbului. Mai sint planul îmbunătățirii întregii- munci' de concepție și conducere* se afiă tot aici, in cimp. în mijlocul suprafață cultivată cu porumb re­ de recoltat 22 000 hectare. lucrare ce Lucrind efectiv, nemijlocit în producție, alături de muncitor, in­ cooperatorilor. Discuția se infiripă partizată în acord, global a fost tot se va încheia, pînă la sfîrșitul lunii ginerul poate cunoaște mai bine problemele concrete cu care se repede : „Anul trecut, pe vremea la fel de bine muncită : trei prașile octombrie. Nți vreau să prezint in- cind ati scris despre noi, eram gata manuale și patru mecanice, fertili­ tîrzierea drept, scuză, dar ea se confruntă muncitorii in realizarea unui produs și poate gîndi cu culesul — ne spune el. îmi amin­ zată corespunzător cu îngrășăminte explică în cea ihai mare parte prin mai profund in fața planșetei cum să raționalizeze munca, cum tesc bine ce ati scria in „Scinteia" chimice, intr-un cuvint, aceeași or­ existența unor importante suprafețe să reducă efortul fizic, cum să perfecționeze tehnologiile. La •din 19 octombrie 1979 : qă ne-am oi- ganizare și preocupare ca și cu ce nu au ajuns la maturitatea de­ ganizat mai gospodărește munca și, un an în urmă. Numai că la Mo­ plină- Acum nu mai avem ce aștepta. rîndul său, economistul va simți direct ce valabilitate au pro­ ca. atare, producția a fost de 5 400 vileni — și nu numai aici — din Am trecut cu toate forțele la recol­ gramele de muncă stabilite, cum poate fi perfecționată organi­ kg la hectar, cu 800 kg mai mult cauza timpului nefavorabil din pri­ tarea și a acestor suprafețe. Avem zarea internă a producției și a muncii, cum pot fi optimizate cos­ decât era prevăzut, livrind suplimen­ măvara acestui an. cind au căzut un program pentru fiecare consiliu tar. la fondul de stat aproape 1 000 precipitații abundente in lunile mai- unic agroindustrial. pentru fiecare turile de fabricație ș.a. tone de porumb". Primarul continuă: iunie, insolite de grindină, recolta de unitate. De rfe 18 600 hectare cu po­ Nimeni nu se îndoiește, așadar, de deosebita valoare, pe mul­ ..Anul ăsta munca, a fost tot așa de porumb este mult mai mică fată de rumb aflat in fază de «lapte» vom tiple planuri, pe care o are acțiunea de implicare directă in pro­ bine organizată, dacă nu chiar mai cea realizată în anul trecut, față de pregăti peste 52 000 tone de furaje cesul de producție a personalului tehnico-economic și adminis­ bine. Numai că. timpul n-a ținut cu cea planificată- Sugestive ni se par concentrate pentru hrana animalelor. noi. Primăvara a fost ploioasă și Nu se va pierde nimic din recolta trativ. La Bacău, din inițiativa comitetului județean de partid, a friguroasă și. deși am însămintat la gindurile exprimate de cooperatorul acestui an“. l'ost dat semnalul generalizării acestei acțiuni. Pe cind vești ase­ vreme porumbul, pe solurile noastre Vlad Pascal de la ferma nr. 2 : „Nu mănătoare și din alte județe ? podzolice. cultura a avut de suferit. întotdeauna iese ce-ți propui. Tot la Emilian ROUĂ Recoltatul porumbului la I.A.S. M. Kogălniceanu - județul Tuicea Pe o parte din suprafețe porumbul fel am muncit și acum un an. corespondentul „Scinteii" ■ ■■■■■■ 3 a S3 a H B B B B B B ffl B B B B B B B

Depozitele de cenușă și zgură re­ ritatea ministerelor economice au tul de construcții locale din Ora­ dea reprezintă o cantitate infimă fată — în ceea ce ne privește, ne spune zarea pe scară largă a cenușilor de tic. experimentat pe un tronson de zultate in urma arderii cărbunilor în obligația de a valorifica această re­ dea va realiza o economie de de cele 1,2 milioane tone care rezul­ ing. Sorin Ungur, directorul centra­ termocentrală. Realizările se situea­ cițiva kilometri la Cheia. Nu știm termocentralele electrice din țara sursă materială. în primul rînd pe ciment însumînd peste 4 000 tone. tă anual aici din procesul de ardei e lei electrotermice, acordăm întreprin­ ză insă sub posibilități. Cu toate însă in ce măsură se pretează și noastră- sînt evaluate la 70 milioane calea utilizării ei. ca adaos la prepa­ Specialiștii din această unitate a ligniților. Experiența trustului de derilor intreg sprijinul pentru a livra că Ministerul Energiei Electrice a pentru cenușă. de tone. Nimic nu aduce unui peisaj rarea cimenturilor, a betoanelor au- au intenția de a extinde utilizarea ce- construcții locale ar putea fi preluată cenușă uscată și cu granulatii cores- prevăzut, după cum am văzut, li­ Dar întreprinderea de ciment din mai multă urîțenie și inospitalitate toclavizate, a panourilor mari și că­ vrarea in acest an a 800 000 tone Birsești ni* este un exemplu izolat. decit aceste „piramide negre" de ce­ rămizilor. la construcții de drumuri. de cenușă (cantitatea urmîitd să Cu puține excepții. întreprinderile de nușă, care cresc de la an la an cu Pentru 1980 este prevăzută folosirea crească la nivelul anului 1985 la materiale de construcții sint ampla­ 10 milioane de tone, frustrînd agri­ în astfel de scopuri a 8Q0 000 tone de 2.1 milioane tone), pină in prezent sate la distanțe mari de sursele de cultura de sute de hectare de teren cenușă. abia jumătate din cantitate a fost cenușă. In aceste situații, calculele de arabil și infestînd atmosfera. Dar Printre utilizatorii recenți ai aces­ ȘTIINȚA ÎN CONFRUNTARE CREATOARE CU CERINȚELE ECONOMIEI preluată de beneficiari. Explicația eficientă economică sint cele care vor aceste piramide s-au dovedit a fi o tui material se numără și Trustul de constă și in faptul că unii construc­ reliefa oportunitatea utilizării cenu­ valoroasă sursă de materie primă construcții locale din Oradea. După tori cunosc insuficient acest material șilor de termocentrală. Aici insă tre­ pentru industria materialelor de con­ cum ne relatează inginerul Ilie Me- și, mai ales, comportarea anumitor buie avute în vedere și aceie soluții strucție. Totodată, cercetările au de­ zea, șeful serviciului producție, timp betoane cu ciment și cenușă de ter­ care implică metode noi de trans-. monstrat că ele constituie veritabile de aproape doi ani, în colaborare cu mocentrală în diferite condiții de so­ port, cum ar fi procedeul oferit de „mine" de fier și alumină și se Facultatea, de construcții a, Institutu­ licitare și mediu ; aceasta, în pofida INCREST, cît și adoptarea unor apreciază că ar constitui rezerve po­ faptului, că. există normative privind tehnologii — ele există deja — care lui politehnic din Cluj-Napoca. au H PIRAMIDELE NEGRE" tențiale de metale rare, cum sînt ger­ fost efectuate studii asupra compo­ executarea betoanelor de acest, tip. vizează utilizarea cenușilor umede, maniul. vanadiul, strontiul, cobaltul, ziției cenușii, încercări de laborator — Există însă și o. problemă mal de haldă, ceea ce ar rezolva în mare nichelul, cromul. și în stadiul pilot ale produselor ce greu de rezolvat, ne spune ing. Ni­ parte dificultățile de transport. Ra­ Interesul: manifestat in tara noas­ conțin adaosuri de cenușă. Rezulta­ (adică, zeci de milioane de tone cenușă de termocentrală) coiae Bărbulescu, de la Direcția teh­ țională și demnă de l.uat în conside­ tră pentru cenușile de termocentrală tele sînt favorabile, ne spune interlo­ nică a Ministerului Energiei Elec­ rare ni se pare propunerea tova­ este ilustrat și prin faptul că- numai cutorul nostru. Cenușile provenind trice : transportul cenușii la utiliza­ rășului ing. Ion Vasileșcu -- di­ in ultimii zece ani au fost înregis­ din arderea lignitilor la Centrala tor. Acest transport este rentabil pe rectorul Direcției tehnice din Minis­ trate 20 de brevete de invenții care electrotermică Oradea, au fost incluse distante scurte, sub 2—3 kilometri, în compoziția șapelor, mortarelor și prin sisteme pneumatice, ca cel, d.e la. terul Economiei Forestiere și Mate­ propun soluții pentru valorificarea IU TRANSFORMATE ÎN MATERIALE DE CONST rialelor de Construcții, ca întreprin­ parțială sau integrală a acestor rezi­ pereților de fațadă. S-a constatat, că 5 termocentrala Doicești, unde cenușa, duuri. Multe instituții de învățămint materialele noi obținute au calități uscată este preluată în întregime de derile de materiale de construcții ce. superior din- București, Cluj-Napoca. identice cu cele fără adaos de ce­ EXISTĂ SOLUȚII ? CARE SÎNT CELE MAI BUNE ? întreprinderea de materiale de con­ se vor construi în cincinalul Iași. Timișoara, etc. și. institute de nușă. Sub aspectul izolării fonice ș.i strucții din apropiere. în momentul 1981——1985 să. fie amplasate în ime­ cercetări- specializate ca. de exemplu, termice ele sînt chiar mai bune. de față avem un solicitant — între­ diata, apropiere a termocentralelor.. ^Institutul de cercetări în construcții și Dar poate că, cel mai important as­ prinderea de ciment din Bîrsești- Din investigația noastră am reținut, economia construcțiilor — ÎNCERC, pect al utilizării cenușii de la C.E.T. nușii de termocentrală pentru reali- și de celelalte întreprinderi care pro­ punzătoare. în acest scop avînd mon­ Gorj — cu o cantitate imensă de ce­ Institutul de cercetări și proiectări zareg unor elemente prefabricate fără duc și utilizează materiale de con­ tate instalații speciale. Dealtfel, pen­ ca o concluzie., că pentru, soluționarea Oradea îl. constituie marea economie nușă de termocentrală : 2 000 de tone acestei probleme se impun eforturi pentru materiale de construcții au ciment. Este vorba de a prelua pro­ strucții — trustul de construcții in­ tru viitoarea centrală ae se va con­ pe zi, adică 600 000 tone pe an. Ea se prevSzwt în planurile lor de cerceta­ de ciment ce se realizează, material cedeul de fabricare a produselor din dustriale, întreprinderea de prefa­ strui în zona orașului nostru au fost mai susținute la toate nivelurile de re sarcina rezolvării problemei cenu­ energointensiv (circa. U0 kW,h pe beton cu liant fără ciment, metodă bricate (la aceste unități există ase­ prevăzute. încă de la proiectare, ase­ află însă la 12 km distantă, de termo­ decizie ale economiei noastre. Nu­ șilor de termocentrală, studii al că­ tona de ciment). Prin utilizarea ce­ elaborată de profesorul Nicoiae Voina menea preocupări, dar cu cenușă adu­ menea instalații. Preluarea cenușii centrala Rovinari. Ne punem între­ mai astfel • viitorul va putea, con­ ror scop nu este altul decit acela de nușilor pentru fiecare metru cub de la Institutul de construcții din să tocmai de la C.E.Ț.-Mintia, adică direct de la centrală ar fi un mare barea : cum s-o transportăm? Nu semna dispariția „piramidelor" de a le introduce în circuitul economic. de șape se consumă cu 90 kg ciment București, una dintre cele mai inte­ de la aproape 200 km), întreprinderea avantaj, deoarece transportul, și de­ există cale, ferată — și chigr dacă, ar cenușă, și transformarea lor în. surse, După cum. aflăm la Ministerul Ener­ mai puțin, la mortar cu 10 kg, iar la resante tehnologii brevetate și expe­ de drumuri și poduri, întreprinderea pozitarea ei în haldă ne costă 15 mi­ exista, nu sint suficiente vagoane de noi materii prime și materiale. giei Electrice. în a cărui sarcină in­ pereți cu 19 kg. Avîndu-se în vedere rimentate în ultima vreme în țară. de materiale refractare, de cărămi­ lioane lei anual. cisternă. Sîntem în posesia unui tră livrarea cenușilor uscate captate volumul mare de construcții care Din păcate însă, cele 4 000-5 000 tone da, situate toate* in apropiere de sur­ Experiența acumulată în. tară con­ «prospect ol, IN.GRE.Sl,, care ne pro­ Vlaicu RADU prin instalații de electrofiltru, majo­ trebuie realizat în anul viitor, Trus­ de cenușă preluată de la C.E.T.-Ora- sa de cenușă. stituie argumente solide pentru utili­ pune sistemul de transport pneuma­ Al. PETI SClNTEIA — duminică 26 octombrie 1980 PAGINA 3

UNANIMĂ SATISFACȚIE, DEPLINĂ APROBARE FATĂ DE REZULTATELE RODNICE ale vizitei Întreprinse de tovarășul nicolae ceaușescu, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂȘA ELENA CEAUȘESCU, IN R. S. F. IUGOSLAVIA

• ♦ Din toată țara, telegrame adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu

Comuniștii, toți oamenii muncii din comuniștilor, tuturor oamenilor mun­ dau o înaltă apreciere acestui eveni­ imboldul permanent al marii dum­ care continuă să se dezvolte fructuos dului, a prețioaselor dumneavoastră rare și înțelegere între toate statele Capitală au urmărit, cu profundă sa­ cii din județul Bistrița-Năsăud — ment, care deschide o pagină nouă neavoastră pilde de dăruire patrioti­ între ele. Această vizită reprezintă un indicații formulate la recenta plena­ lumii, comuniștii, toți oamenii mun­ tisfacție și mindrie patriotică. în­ romani, maghiari și germani — bucu­ în istoria relațiilor de prietenie și că. vă asigură și de .această dată că nou pas înainte pe linia dezvoltării ră’ a C.C, al P.C.R. cii din judeti alături de întregul treaga desfășurare a vizitei oficiale ria de a vă exprima din adincul colaborare dintre poporul român și nu vor precupeți nici un efort pen­ constante a relațiilor frățești dintre popor, acționează cu fermitate pen­ de prietenie pe care- ati efec- ființei lor, alături de întreaga noas­ popoarele iugoslave, și vă roagă să tru transpunerea în viață a docu­ popoarele noastre vecine și prietene, CONSILIUL DE CONDUCERE AL tru înfăptuirea politicii partidului și tuăt-o, împreună cu tovarășa Elena tră națiune, cele mai alese sentimente primiți sentimentele lor de înaltă mentelor Congresului al Xll-lea, pen­ hotărite să propășeascâ pe calea so­ MINISTERULUI APĂRĂRII NA­ statului. Ceaușescu, in R.S.F. Iugoslavia — de stimă, prețuire și respect pentru prețuire pentru laborioasa și neobosita tru creșterea eficienței întregii acti­ cialismului. să militeze cu fermitate ȚIONALE, dînd glas dragostei Vă raportăm șl cu acest prilej că, eveniment de o deosebită însemnă­ activitatea rodnică, neobosită pe care dumneavoastră activitate internațio­ vități și accelerarea-ascensiunii pa­ și consecvență împotriva folosirii nemărginite și profundului devota­ dezvoltînd succesele repurtate prin tate in procesul amplificării tradițio­ o depuneți in folosul propășirii pa­ nală, înalta lor recunoștință pentru triei noastre pe cele mai înalte trep­ forței și a amenințării cu forța, pen­ ment pe care vi le poartă armata ță­ îndeplinirea cu peste două, luni și nalelor relații de bună vecinătate și triei, al creșterii neîntrerupte a pres­ modul revoluționar în care militați te ale progresului și civilizației. tru instaurarea in lumea întreagă a rii, vă adresează un călduros și res­ jumătate mai devreme a sarcinilor Înțelegere, de colaborare multilate­ tigiului său in lume — se arată în pentru dezvoltarea și afirmarea su­ unui climat de înțelegere și pace. pectuos „Bun venit 1“ din vizita ofi­ cincinalului la producția industrială, rală șl de trainică prietenie dintre telegrama COMITETULUI JUDE­ periorității relațiilor dintre țările Asemenea întregului nostru popor, Modul cum ați fost primit și de cială de prietenie pe care, împreună comuniștii, toți oamenii muncii din cu tovarășa Elena Ceaușescu, ați in prezent acționăm cu toate forțele poporul român și popoarele iugosla­ ȚEAN BISTRIȚA-NASAUD AL socialiste — se spune in telegrama această dată, manifestările de dra­ pentru realizarea în întregime a pla­ ve, al edificării noii orlnduirl socia­ COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ județul Dîmbovița au urmărit cu goste, stimă și caldă prețuire ale efectuat-o în R.S.F. Iugoslavia. Osta­ P.C.R. ȘI A CONSILIULUI POPU­ șii patriei văd în cea de-a douăspre­ nului pe 1989, pentru buna pregătire liste in ambele țări, al intereselor LAR JUDEȚEAN. AL P.C.R. viu interes și înălțătoare mindrie popoarelor iugoslave sînt încă o a planului pe 1981, pentru traducerea păcii, securității și colaborării in Eu­ Rezultatele rodnice ale noului dia­ Vizita dumneavoastră în Repu­ patriotică desfășurarea vizitei pe dovadă a recunoașterii rolului excep­ zecea vizită pe care ati făcut-o în ul­ care dumneavoastră, mult iubite și timii 15 ani în această țară un eveni­ în viață a prețiosului program cu­ ropa și In Întreaga lume — se spune log româno-iugoslav confirmă încă blica Socialistă Federativă Iugosla­ țional pe care îl jucați în lumea prins în cuvîntarea dumneavoastră in telegrama COMITETULUI MUNI­ o dată dorința comună a poporului via, convorbirile avute, documentele stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, contemporană. ment cu profunde semnificații poli­ CIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. Toți tice, un moment de însemnătate deo­ rostită la recenta plenară a C.C. al român și a popoarelor iugoslave de semnate, înțelegerile încheiate dau ati întreprins-o, împreună cu tova­ Folosim acest prilej, mult iubite și P.C.R., precum și a indicațiilor oe ni cetățenii Capitalei dau o fnaltă apre­ a conferi dimensiuni și mai ample dimensiuni noi prieteniei și colabo­ rășa Elena Ceaușescu, in Republica stimate tovarășe secretar general, sebită în cronica tradiționalelor re­ ciere conținutului convorbirilor avute Socialistă Federativă Iugoslavia, lații de bună vecinătate și înțelegere, le-ați dat cu ocazia vizitei întreprinse tradiționalei lor prietenii, de a spori rării multilaterale dintre țările și pentru a ne reafirma atașamentul în județul nostru, sporindu-ne astfel și documentelor semnate, ansamblu­ și diversifica pe multiple planuri popoarele noastre, în folosul reci­ vizită ce se înscrie ca o nouă și față de politica internă și externă a de trainică prietenie dintre poporul lui rezultatelor acestei vizite, care re- proc, al cauzei socialismului, edifi­ strălucită contribuție la dezvoltarea român și popoarele iugoslave, în con­ contribuția la înflorirea continuă a colaborarea reciproc avantajoasă. partidului și statului nostru, asigu- cordanță cu cerințele edificării noii scumpei noastre patrii. “ prezintă o nouă și strălucită confir­ Dînd o înaltă apreciere rezultatelor cării unei noi ordini economice și relațiilor de strînsă colaborare ro- rindu-vă, totodată, că vom face totul mare a voinței celor două țări și po­ politice internaționale, al bunei în­ mâno-iugoslave, în folosul ambelor pentru înfăptuirea exemplară a orînduiri în România șl Iugoslavia, cu poare de a adinei necontenit raportu­ deosebite ale acestei vizite, ne ex­ interesele p'ăcii, securității și cola­ în telegrama COMITETULUI JU­ primăm, in același timp, dragostea și țelegeri destinderii și păcii în popoare, al afirmării nobilelor idea­ sarcinilor ce ne revin, astfel îneît DEȚEAN SIBIU AL P.C.R. se rile de strînsă prietenie și conlucrare lume. luri ale socialismului, păcii și ințe- Galațiul să se integreze la cota cea borării în Europa și în întreaga reciproc avantajoasă. recunoștința profundă față de dum­ lume. arată : împreună cu întregul nostru neavoastră, mult iubite șl stimate' Toți oamenii muncii de pe stră­ legerii în lume — se spune în tele­ mai înaltă a posibilităților sale popor, comuniștii, toți locuitorii ju­ Dînd expresie mlndrlei de a vă tovarășe Nicolae Ceaușescu, și vă vechile meleaguri clujene — români, grama COMITETULUI JUDEȚEAN efortului general al întregii țări Exprlmîndu-și aprobarea unanimă pentru rezultatele fructuoase ale aces­ dețului Sibiu — români, germani, avea In fruntea partidului și a tării asigurăm că vom face totul pentru maghiari, și de alte naționalități — DÎMBOVIȚA AL P.C.R. Avem fer­ pentru transpunerea în viață a Pro­ maghiari — înfrățiți in muncă și pe dumneavoastră, mult stimate to­ transpunerea în viață a istoricelor vă încredințează că nu vor precupeți ma convingere că rezultatele vizitei gramului partidului, a hotărîrilor tei vizite, militarii de toate gradele vă asigură, tovarășe comandant su­ idealuri, au urmărit cu viu interes șl varășe Nicolae Ceaușescu, cel mai hotărîri stabilite la cel de-al Xll-lea nici un efort pentru îndeplinirea vor amplifica relațiile de prietenie Congresului al Xll-lea. deplină satisfacție vizita oficială de iubit și prețuit fiu al poporului ro­ exemplară a sarcinilor ce le revin și conlucrare între țările și popoare­ prem, că vor acționa cu toată hotă- Congres al Partidului Comunist rîrea pentru înfăptuirea neabătută a prietenie pe care ați întreprins-o mân, de numele și activitatea căruia Român. din istoricele hotărîri ale Congresu­ le noastre. Oamenii muncii din județul Hune­ dumneavoastră, mult iubite și sti­ sînt indisolubil legate cele mal mări lui al Xll-lea al partidului, că vor Acum, la încheierea cu succes a doara, în frunte cu' comuniștii, anga­ politicii interrie și externe a partidu­ Împliniri și transformări revoluționare lui și statului nostru, al cărei strălu­ mate tovarășe Nicolae' Ceaușescu, Rezultatele cu care s-a încheiat urma cu hotărîre fermă indicațiile și acestei vizite, ne exprimăm, mult jați plenar in muncă, într-o deplină împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, pe calea edificării societății socialiste noua vizită oficială de prietenie pe orientările dumneavoastră, că vor iubite și stimate tovarășe Nicolae unitate de voință și acțiune pentru cit făurar și promotor sînteți. Pil­ multilateral dezvoltate, îngăduiți-ne duitorul dumneavoastră exemplu de In R.S.F. Iugoslavia, apreciind-o ca care ați efectuat-o, împreună cu to­ munci mai organizat și mai eficient Ceaușescu, înalta prețuire și consi­ înfăptuirea mărețelor obiective sta­ un eveniment politic de mare im­ să vă aducem, și cu această ocazie, varășa Elena Ceaușescu. în R.S.F. pentru a realiza sarcinile ce le revin derație pentru intreaga activitate de bilite de Congresul al Xll-lea al muncă și viață, neasemuita abnega­ un fierbinte omagiu pentru tot ceea ție și pasiune revoluționară dove­ portanță in bogata cronică a relați­ Iugoslavia oferă comuniștilor, tutu­ din planul național unic pe anul mare răspundere pe care o desfășu- partidului, au urmărit cu un deose­ ilor tradiționale de prietenie șl co­ ce ați făcut și faceți ca România să ror oamenilor muncii din județul Bo- 1980 și ale întregului cincinal actual. rați, pentru contribuția imensă pe bit interes, cu vii și alese sentimente dite în făurirea noilor destine ale pa­ se bucure de un înalt prestigiu in laborare româno-iugoslave. întreaga lume, pentru creșterea rolu­ Sîntem mîndri, mult iubite și sti­ lui ei in viața internațională. mate tovarășe secretar general, că Afirmindu-ne adeziunea deplină la recentul dialog la nivel înalt româno- politica internă și externă a partidu­ iugoslav a dat un nou și puternic lui și statului nostru, noi. comuniștii, • Eveniment de ample semnificații politice, care deschide perspective și mai luminoase impuls raporturilor de colaborare toți oamenii muncii din Capitală, vă dintre partidele, țările și popoarele încredințăm, mult iubite tovarășe se­ noastre, identificînd și stabilind noi cretar general al partidului, că. dezvoltării continue a tradiționalelor legături de strînsă prietenie, bună vecinătate domenii, atit pe plan bilateral, cît și urmînd însuflețitorul dumneavoastră în viața internațională, în folosul exemplu de slujire devotată a inte­ ambelor state, al cauzei generale a reselor poporului, vom milita cu în­ socialismului, cooperării și înțelegerii treaga energie și forță creatoare pen­ și conlucrare pe multiple planuri între poporul român și popoarele iugoslave în lume. tru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin Exprimîndu-ne întreaga adeziune din hotărîrile Congresului al Xll-lea, față, de rezultatele remarcabile cu a indicațiilor de o deosebită însem­ care s-a incheiat strălucita dumnea­ nătate cuprinse în cuvintarea rostită voastră solie de pace, colaborare și la recenta plenară a C.C. al P.C.R., • Un aport de seamă la afirmarea țelurilor colaborării și securității în Balcani prietenie, vă rugăm să primiți, mult sporindu-ne contribuția la înflorirea iubite și stimate tovarășe secretar continuă a patriei socialiste, la ridi­ general, expresia celor mai calda carea nivelului de trai al celor ce sentimente de dragoste și recunoș­ muncesc. și în Europa, la cauza destinderii și păcii în întreaga lume tință, împreună cu asigurarea câ oamenii muncii de pe aceste străvechi Recentul dialog la nivel înalt ro- meleaguri românești, urmînd stră­ mâno-iugoislav reprezintă un moment lucitul dumneavoastră exemplu, vor politic de cea mai mare însemnătate • Angajament ferm al comuniștilor, al tuturor oamenilor muncii din patria noastră face totul pentru a contribui din în cronica relațiilor noastre frățești, toate puterile la ridicarea pe noi dînd un nou.impuls raporturilor de culmi de civilizație și bunăstare a conlucrare în folosul ambelor state, minunatei noastre patrii — Repu­ al cauzei socialismului, cooperării și de a înfăptui neabătut întreaga politică internă și externă a partidului și statului blica Socialistă România, pentru înțelegerii internaționale — se arată creșterea prestigiului ei in lume. în telegrama COMITETULUI JU­ DEȚEAN ALBIA AL P.C,R. întreaga îri telegrama COMITETULUI JU­ , desfășurare a acestei solii, înțelege­ ' nostru, de a.asigura îndeplinirea exemplară a sarcinilor și orientărilor stabilite DEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI A ți rile convenite, multiplele dovezi de COMITETULUI EXECUTIV AL stimă și înaltă apreciere a activității CONSILIULUI POPULAR JUDE­ și personalității dumneavoastră, mult ȚEAN se arată : Profund atașați stimate tovarășe secretar general, a de Congresul al Xll-lea, de recenta plenară a C. C. al P. C. R. înaltelor idealuri umaniste pe care rolului hotărltor ’pe care îl aveți în dumneavoastră, strălucită personali­ statornicirea relațiilor reciproce. a tate a vieții politice Internationale, le contribuției dumneavoastră la salv­ patriotice, vizita dumneavoastră de triei și poporului constituie pentru slujiți cu exemplar devotament, co­ gardarea destinderii, Ia promovarea toșanl un nou prilej de a vă expri­ Noul itinerar al prieteniei, colabo­ care ați adus-o și o aduceți la întă­ muniștii. toți oamenii muncii de pe consecventă a unui nou tip de ra­ ma, mult stimate tovarășe secretar rării și bunei înțelegeri a impulsio­ rirea prieteniei și colaborării între prietenie în R.S.F. Iugoslavia — se noi — ostașii țării — un minunat și spune în telegrama COMITETULUI însuflețitor îndemn în munca pentru frumoasele plaiuri sucevene au ur­ porturi între națjUni evidențiază re­ general, cele mai alese sentimente de nat raporturile de colaborare dintre țările socialiste, între partidele co­ mărit. animați de un fierbinte senti­ prețuire și recunoștință pentru pil- partidele, țările și popoarele român muniste și muncitorești. JUDEȚEAN HUNEDOARA AL îndeplinirea misiunii de onoare în­ marcabila misiune ce vă revine în P.C.R. în. timpul vizitei dumneavoas­ credințate. Cu toată fermitatea vom ment patriotic, vizita oficială de pri­ fruntea partidului și poporului, în a- duitoarea activitate ce o desfâșurați și iugoslave, identificînd și stabilind Afirmîndu-ne, incă o dată, ade­ etenie pe care ati efectuat-o. mult in scopul dezvoltării și amplificării noi domenii de conlucrare pe mul­ tră in tara vecină și prietenă, oame­ acționa pentru ridicarea pe o treaptă firmarea pe arena mondială a Româ­ ziunea deplină și devotamentul nii muncii din județul nostru, ase­ nouă, calitativ superioară,, a pregăti­ stimate și iubite tovarășe Nicolae niei socialiste. relațiilor de înțelegere și colaborare tiple planuri, reliefind noi semnifi­ nețărmurit fațăv de politica internă Ceaușescu. împreună cu tovarășa cu țările vecine, cu aite state, indi­ cații ale extinderii și adincirii con­ și externă a partidului și statului menea întregului popor, au trăit sen­ rii de luptă și politice, întărirea or­ Acordînd o înaltă apreciere rezul­ ferent de orînduire socială — se spu­ timente de profundă emoție și înalt dinii și disciplinei militare, pentru a Elena Ceaușescu, în R.S.F. Iugoslavia. tatelor vizitei, activității dumnea- tinue a legăturilor reciproc avanta­ nostru, vă încredințăm, mult iubite și Ne exprimăm, mult stimate și iubite ne în telegrama COMITETULUI JU­ joase dintre cele două tari, pentru patriotism pentru modul strălucit în fi în orice moment gata ca, la ordi­ ■oastră neobosite, în numele organi­ DEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, care ați acționat și de această dată nul patriei, al dumneavoastră, tova­ tovarășe secretar general, deplina ade­ zației județene de partid, al tuturor promovarea destinderii in viata in­ că, urmînd însuflețitorul dumnea­ în vederea întăririi legăturilor dintre, rășe comandant suprem, să apărăm, ziune față de rezultatele rodnice ale locuitorilor Albei — români, ma­ Aceste rezultate ne bucură cu atît ternațională, pentru triumful cauzei voastră exemplu, vom acționa cu țările și popoarele noastre. împreună cu întregul popor, cuceririle vizitei pe care ați efectuat-o în țara ghiari, germani — ne exprimăm, sti­ mai mult cu cit documentele stabilite socialismului, păcii și progresului în fermitate și înaltă . răspundere co­ vecină și prietenă Și ne reafirmăm de, comun acord vin să continue, pe lume — se arată in «telegrama CO­ Exprimîndu-ne deplinul acord față revoluționare, libertatea, independen­ mate tovarășe Nicola? Ceaușescu, munistă pentru înfăptuirea neabă­ de înțelegerile convenite, care vor ța și ' integritatea Republicii Socia­ hotărîrea de a vă urma neabătut, de hotărirea de a sprijini cu întregul o treaptă nouă, superioară raporturi­ MITETULUI JUDEȚEAN COVASNA tută a hotărîrilor Congresului al liste România. a trăi și munci după înaltul dum­ le tradiționale statornicite în de­ AL P.C.R. Xll-lea al partidului, a indicațiilor ridica la cote și mai mari relațiile de elan realizarea înțelegerilor conve­ cursul anilor la cel mai înalt nivel, strînsă prietenie și colaborare dintre neavoastră exemplu și îndemn că­ nite cu prilejul vizitei. Dăm glas an­ Expresie elocventă a adeziunii și îndemnurilor dumneavoastră, pen­ România și Iugoslavia, dintre parti­ în telegrama COMITETULUI JU­ lăuzitor, de a face totul pentru a da în cadrul întîlnirilor pe care, le-ați tru a spori contribuția județului viață, in mod exemplar, sarcinilor ce gajamentului nostru solemn de a mi­ avut cu marele ctitor al tării vecine depline la politica internă și exter­ dele și popoarele noastre în con­ DEȚEAN MEHEDINȚI AL P.C.R. ȘI lita neobosit pentru realizarea exem­ nă a partidului și statului, al cărei Dîmbovița la înflorirea patriei noas­ strucția socialismului, ne exprimăm A CONSILIULUI POPULAR JUDE­ ne revin din istoricele documente și prietene, Iosip Broz Tito. raporturi tre socialiste. plară a sarcinilor ce ne revin în a- caracterizate prin stimă și respect, demn și devotat făuritor sinteți profunda noastră recunoștință, mult ȚEAN se spune : Angajați cu toată adoptate de Congresul al Xll-lea al cest an și in viitoriil cincinal, a tu­ dumneavoastră, mult iubite tovarășe Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, energia, cu întreaga răspundere în partidului, angajîndu-ne să pregătim neamestec în treburile interne și în­ în cele mai bune condiții realizarea turor obiectivelor de dezvoltare eco­ trajutorare reciprocă. Nicolae Ceaușescu, noi, toți cei ce In telegrama COMITETULUI JU­ pentru activitatea neobosită ce o des­ efortul pentru realizarea sarcinilor și nomică și socială stabilite de Con­ trăim și muncim — într-o strînsă DEȚEAN DOLJ AL P.C.R. se spune: fășurat! pentru afirmarea idealurilor obiectivelor din ultimul an al actua­ planului de producție pe anul 1981, gresul al Xll-lea al partidului. Desfășurată într-o etapă în care au unitate și frăție — pe aceste me­ Cu inima și conștiința pătrunse de de pace și prietenie ale tării noas­ lului cincinal și pregătirea condițiilor contribuind astfel la marea operă de loc evenimente îngrijorătoare pentru leaguri străbune ale patriei, ca adîncă vibrație patriotică, comuniștii, tre cu toate țările și popoarele, în in­ în vederea trecerii cu succes la în­ ridicare a scumpei noastre patrii pe Am trăit din nou, ca de atîtea pacea lumii, noua vizită oficială în­ dealtfel intreaga națiune română, toți oamenii muncii din județul teresul păcii și progresului. făptuirea prevederilor de plan pe cul'tnile tot'mai înalte ale progresu­ treprinsă reprezintă. în același timp, Dolj au urmărit cu deosebit interes lui, civilizației și prosperității. ori in cursul vizitelor pe care dum­ încă un exemplu elocvent al rolului aprobăm întru totul rezultatele deo­ Dînd glas aleselor noastre senti­ 1981, comuniștii, toți cei care trăiesc neavoastră le-ați întreprins în' nu­ sebit’ de fructuoase ale acestei noi noua și prestigioasa solie întruchi­ mente de stimă și recunoștință față și muncesc pe înfloritoarea vatră a meroase țări ale lumii, sentimente deosebit asumat de dumneavoastră solii de pace și prietenie, exprimin- pată strălucit de vizita dumneavoas­ Dînd expresie vibrantelor gindurl personal și sprijinit întru totul de în­ de nobila dumneavoastră activitate, Mehedințiului, asemenea întregului și sentimente ale celor aproape o sută de nemărginită satisfacție și vibran­ tregul nostru partid si popor în lupta du-ne și cu acest prilej un profund tră, împreună cu tovarășa Elena eminent conducător al destinelor lu­ nostru popor, au urmărit cu viu in­ tă mindrie" patriotică — se spune in și călduros omagiu prodigioasei acti­ Ceaușescu, pe pămîntul Iugoslaviei de mii de comuniști, ale tuturor lo­ pentru interesele destinderii și co­ minoase ale României socialiste, co­ teres și legitimă mindrie patriotică cuitorilor județului nostru — români, telegrama COMITETULUI JUDE­ laborării. vități pe care o desfășurări pentru vecine și prietene. Statornicite ca muniștii. toti oamenii muncii de pe vizita pe care dumneavoastră, mult ȚEAN ARGEȘ AL P.C.R. Primirea destindere și pace. un viu exemplu de- relații frățești iubite și stimate tovarășe Nicolae germani, maghiari, sirbi și de alte Vă asigurăm, mult iubite și stimate meleagurile Hunedoarei, uniți în cu-* naționalități — COMITETUL JUDE­ călduroasă de eare v-ați bucurat, In atmosfera de vibrantă trăire pe toate planurile între două po­ get și fapte, ne exprimăm deplina Ceaușescu, împreună cu tovarășa tovarășe Nicolae Ceaușescu. de ade­ poare vecine, legate prin comunita­ ȚEAN TIMIȘ AL PARTIDULUI CO­ stima și aleasa prețuire cu care ati ziunea noastră nestrămutată fată de patriotică ce animă viata politică și adeziune la politica internă și exter­ Elena Ceaușescu ați efectuat-o în MUNIST ROMAN își exprimă ma­ fost înconjurat pretutindeni, distin­ socială a țării vă raportăm, mult tea telului suprem al edificării so­ nă a partidului, hotărîrea fermă de a Republica Socialistă Federativă Iu­ politica internă și externă a partidu­ cialismului. independenței, prospe­ rea bucurie și legitima satisfacție sele aprecieri la adresa politicii in­ lui și statului, de fermitate^ cu care stimate și iubite tovarășe secretar nu precupeți nici un efort pentru în­ goslavia. Convorbirile fructuoase fată de strălucitele rezultate ale re­ terne și externe a partidului și sta­ general, că oamenii muncii din ju­ rității și păcii, prin geniul creator făptuirea exemplară a tuturor sar­ purtate, documentele încheiate dau vă vom urma în toate acțiunile 'ce le și energia unor mari personalități centei vizite pe care ați efectuat-o, tului nostru au dat însă o dată o întreprindeți pentru bunăstarea po­ dețul Covasna, în frunte cu comu­ cinilor ce ne revin din însuflețitorul un nou și puternic impuls dezvol­ împreună cu tovarășa Elena strălucită expresie prestigiului de niștii, sînt plenar angajați m marea ale istoriei contemporane — Nicolae Program al partidului. tării relațiilor de prietenie dintre porului român și pacea lumii. Ceaușescu și Iosip Broz Tito — Ceaușescu, cu alți conducători de care vă bucurați în fața popoarelor întrecere socialistă pentru înfăptuirea Republica Socialistă România și Re­ partid și de stat, în țara vecină și pentru spiritul de abnegație și efor­ exemplară a obiectivelor mărețe aceste relații cunosc acum o nouă și Noul dialog româno-iugoslav la publica Socialistă Federativă Iugo­ In telegrama COMITETULUI JU­ puternică afirmare.- prietenă — Republica Socialistă Fe­ turile depuse în vederea înfloririi DEȚEAN BRAILA AL P.C.R. se stabilite de istoricul Congres al cel mai înalt nivel se înscrie ca un slavia, colaborării economice și teh- derativă Iugoslavia. Convorbirile la României, pentru imensa contribuție spune : Asemenea întregului nostru Xll-lea al partidului și vă încredin­ Primirea sărbătorească, plină de eveniment istoric în cronica relații­ nico-științifice reciproc avantajoase nivel înalt, la iei ca toate momen­ la dezvoltarea și continua întărire â popor, comuniștii, toți oamenii muncii țăm. totodată, că vom depune în­ căldură, stimă și aleasă prețuire ce lor tradiționale de prietenie, de dintre popoarele noastre, angajate in tele emoționante prilejuite de vizita prieteniei și colaborării între toate din județul Brăila au urmărit cu viu treaga noastră energie și capacitate v-a fost rezervată, convorbirile deo­ bună vecinătate și respect reciproc, opera de edificare a societății so­ dumneavoastră — expresie a bune­ țările socialiste, pentru creartea unul interes vizita de prietenie întreprins pentru a obține noi și importante sebit de fructuoase purtate cu to­ deschizînd noi perspective colabo­ cialiste. lor relații cu vechi și bogate tra­ climat sănătos de conlucrare inter­ să de dumneavoastră, mult iubite șl realizări în toate domeniile de ac­ varășii Țvietin Miatovici șî Lazar rării strînse. pe multiple planuri, Toți cei care trăiesc și muncesc pe diții dintre România și Iugoslavia, națională. de securitate și pace. stimate tovarășe Nicolae Ceausescu, tivitate. Moisov, noile înțelegeri convenite între partidele, țările și popoarele acest prosper și înfloritor colt de statornicite prin întîlnirile și priete­ Expresie a sentimentelor de prie­ împreună cu tovarășa Elena dau o largă perspectivă colaborării noastre — se spune în telegrama țară românească de lingă Dunăre se nia caldă cu. eminentul fiu și con­ tenie și stimă ce leagă cele două Ceaușescu, în Iugoslavia vecină și CONSILIUL CENTRAL AL UNI­ româno-iugoslave, atît pe plan bila­ COMITETULUI JUDEȚEAN MA­ angajează în fața partidului, a dum­ ducător al popoarelor Iugoslaviei, popoare, vizita dumneavoastră se prietenă. UNII GENERALE A SINDICATE­ teral. cît și pe plan international, RAMUREȘ AL P.C.R. neavoastră. stimate tovarășe secre­ tovarășul Iosip Broz Tito — au evi­ înscrie ca o contribuție de cea mal LOR DIN ROMANIA, în numele oa­ pentru cauza păcii în Balcani, in Alături/de întregul • nostru popor, tar' general, că vor urma neabătut dențiat, din nou, dorința comună a Trăim sentimente de firească și menilor muncii din țara noastră or­ mare importanță la dezvoltarea pe înălțătoare mindrie patriotică pentru Europa si tn întreaga lume. minerii. metalurgiștii. constructorii strălucitul exemplu de dăruire pen­ partidelor și popoarelor noastre de a multiple planuri a relațiilor de ganizați în sindicate — români, ma­ de mașini, forestierii, lucrătorii de tru fericirea și prosperitatea națiunii intensifica colaborarea rodnică, atît strălucitele rezultate ale convorbiri­ ghiari. germani și de alte naționali­ Vă încredințăm și cu acest strînsă colaborare dintre Partidul lor purtate, care deschid noi per­ prilej, mult iubite tovarășe Nicolae pe ogoare, toti maramureșenii, strîns noastre socialiste. pe plan bilateral, în interesul ambe­ Comunist Român și Uniunea Comu­ tăți — vă exprimă cele mai alese sen­ uoiți în jurul partidului. își mani­ lor țări, cît și pe arena internațio­ niștilor din Iugoslavia, dintre po­ spective dezvoltării pe multiple pla­ timente de dragoste, profundă stimă Ceaușescu, că oamenii muncii din Desfășurată sub semnul voinței, co­ nală, ca o contribuție însemnată la porul român și popoarele iugoslave. nuri a relațiilor de strînsă conlucrare și prețuire și vă roagă să primiți, județul Dolj, în frunte cu comu­ festă atașamentul total față de re­ mune de a amplifica tradiționalele cauza păcii și înțelegerii în Europa și româno-iugoslave. zultatele deosebit de fructuoase ale ■ Oamenii muncii din județul Argeș, mult iubite tovarășe Nicolae niștii. vor acționa neabătut pentru relații de bună vecinătate și înțele­ în lume. în frunte cu comuniștii. își exprimă Vă adresăm și de această dată, Ceaușescu, un înflăcărat salut mun­ realizarea hotărîrilor Congresului al vizitei dumneavoastră în Iugoslavia, gere între poporul român și popoare­ .întreaga vizită demonstrează încă mult iubite și stimate tovarășe citoresc cu prilejul revenirii din noua fată de intreaga politică internă și le iugoslave, această nouă întîlnire încă o dată bucuria și satisfacția față secretar general, recunoștința noas­ Xll-lea al partidului, a indicațiilor o dată fundamentarea științifică a de rezultatele cu care s-a soldat vizită oficială de prietenie întreprin­ și sarcinilor trasate de dumneavoas­ externă a partidului și statului nos­ la cel mai înalt nivel va da un nou ideilor directoare ale întregii poli­ această nouă și strălucită solie de tră fierbinte pentru munca neobo­ tru. pusă în slujba intereselor vitale și puternic impuls raporturilor de tici a României socialiste, gindirea sită si deosebit de rodnică pe care să, împreună cu tovarășa Elena tră la recenta plenară a C.C. al colaborare dintre partidele și po­ prietenie, de pace și colaborare in­ o desfăsurați în fruntea partidului Ceaușescu, în Iugoslavia vecină și P.C.R. pentru încheierea cu rezultate ale națiunii române, a progresului și dumneavoastră adînc creatoare, mult ternațională și se angajează solemn prosperității tuturor popoarelor. poarele celor două țări vecine, iden­ stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să acționeze cu abnegație revoluțio­ și a țării, și ne angajăm, totodată, prietenă. Vizita dumneavoastră în cît mai bune a acestui an și* pregă­ tificînd și stabilind noi domenii de exponent strălucit al năzuințelor po­ nară și fierbinte patriotism pentru că ne vom mobiliza și mai mult, că Iugoslavia a înscris, prin rezultatele tirea temeinică a planului pe 1931. însuflețiți de ■strălucitul și admi­ conlucrare, atît pe plan bilateral, cit porului român de pace, libertate și vom milita fără preget, urmîndu-vă ei, o nouă și strălucită pagină în cro­ rabilul dumneavoastră exemplu de și în viata internațională, corespun­ creșterea contribuției lor la înflo­ minunatul exemplu, pentru a realiza progres social. rirea României socialiste, la crește­ nica bunelor relații bilaterale, evi­ In telegrama COMITETULUI JU­ devotament, cu care slujiți interesele zător cerințelor edificării noii orîn­ Exprimînd și cu acest prilej ade­ integral sarcinile mobilizatoare ce DEȚEAN GALAȚI AL P.C.R. se rea continuă a prestigiului și auto­ ne revin din actualul cincinal și pre­ dențiind, o dată mai mult, hotărîrea poporului român, cauza destinderii duiri, intereselor păcii, securității și ziunea deplină față de politica in­ rității ei în lume, idealuri pe care fermă a partidului și statului nostru, spune : Comuniștii, oamenii muncii și păcii, cortiuniștii, toți oamenii colaborării' în Europa și în întreaga ternă și externă a partidului și statu­ dumneavoastră, mult iubite și sti­ gătirea condițiilor pentru realizarea planului pe anul 1931, astfel Incit să a întregului popor de a dezvolta și din județul-, Galați, alături de între­ muncii din județul Maramureș vă lume — se spune în telegrama CO­ lui nostru, comuniștii, toți oamenii mate tovarășe Nicolae Ceaușescu. muncii de pe plaiurile timișene își crească substanțial contribuția jude­ adînci colaborarea și conlucrarea gul popor român, au urmărit cu viu încredințează că vor acționa cu toată MITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ le slujiți neobosit cu clocotitoare rodnică pe multiple planuri dintre interes și profundă satisfacție vizita AL P.C.R. reafirmă hotărirea fermă de a nu energie și nemărginit devotament. țului Brăila Ia înflorirea și prospe­ fermitatea pentru a încheia acest precupeți nici un efort pentru ca ritatea patriei noastre. cele două țări — ca o contribuție de pe care ati efectuat-o în R.S.F. Iugo­ cincinal cu rezultate deosebite, pen­ Acordînd întreaga lor prețuire bo­ sarcinile ce ne revin din hotărîrile Urmărită cu viu. legitim și profund preț la triumful cauzei păcii și so­ slavia, expresie a bunelor relații, cu tru a da patriei o producție indus­ gatei și neobositei dumneavoastră Congresului al Xll-lea să fie traduse Interes, vizita oficială pe care ați Urmărind cu cel mai viu interes cialismului în lume. vechi și bogate tradiții, dintre Româ­ trială suplimentară de aproape 6 activități pe plan internațional, acti­ exemplar in viață, contribuind in efectuat-o, împreună cu tovarășa desfășurarea soliei dumneavoastră, Consiliul Central al Uniunii Gene­ nia și Iugoslavia, a sentimentelor de miliarde lei, punind astfel baze trai­ vitate ce corespunde pe deplin nobi­ felul acesta la ridicarea patriei pe Elena Ceaușescu, în Republica Socia- oamenii muncii clujeni — români, rale a Sindicatelor din România, or­ prietenie și stimă ce leagă popoarele nice îndeplinirii obiectivelor stabi­ lelor interese ale națiunii, precum și noi culmi de progres și civilizație, la l listă Federativă Iugoslavia, oferă maghiari și de alte naționalități — ganele și organizațiile sindicale, sub celor două țări, a colaborării strînse, lite de Congresul al Xll-lea al parti­ țelurilor de pace, securitate, colabo­ creșterea prestigiului ei internațional. PAGIMA 4 SGÎNJELA — duminică 26, octombri» 1980

1------1 1784 - mcmQnt de seamă în cronica tradițiilor A APĂRUT ÎN LIMBILE MAGHIARĂ Șl GERMANĂ : I NICOLAE CEAUȘESCU FAPTUL I de luptă comună a țăranilor romani și maghiari Cuvintare la Congresul al II-lea al I consiliilor populare împotriva asupririi sociale EDITURA POLITICA l Vizita delegației parlamentare din Thailanda DIVERS Documentele istorice ne arată că că asta-i porunca domnilor. EI de­ I masele populare românești au trăit Prof. univ. dr. KOVACS Iosif clara plin de curaj că dacă il. vor Delegația parlamentară thailan- Virgil Teodorescu, vicepreședinte al în unele părți ale patriei noastre îm­ băga lg închisoare are destui tova­ deză, condusă de Boontheng Thong- M.A.N., Gheorghe Dolgu. adjunct al preună cu oameni ai muncii maghiari, răși care să-1 scoată de acolo. Fiind swasdi. președintele Camerei Repre­ ministrului afacerilor externe, loan apoi arestat, striga mulțimii să stir- „Materna" germani și de alte naționalități, au nință nobilimea. Din Bogata, jude­ zentanților. a vizitat în cursul dimi­ Revecu, însărcinatul cu afaceri ad- I I viețuit laolaltă în așezări comune ori La începutul, lunii, noiembrie, io­ pească pe toți "nobilii. neții de simbătă Institutul politehnic interim al țării noastre la Bangkok, sate învecinate, au. lucrat împreună, bagii români și maghiari din Sîn- țul Mureș, pretorul semnalează in Cercetări istorice din ultima vreme București și. Muzeul de istorie al Re­ alte persoane oficiale. Este denumirea acestei statu- pămîntul. au- suportat- in egală mă­ georzul-Trascâuiui (ori Colțești. ju­ scrisoarea din 19 noiembrie 1784. că- au scos la lumină o serie de lucrări, publicii Socialiste România. A luat tfarte Suphasin Jayanama, iete sculptate in lemn de Emil sură poverile sistemului feudal și dețul Alba). împreună cu răsculații t?e autorități că în jurul Ludușului nu puține cu caracter literar, in în aceeași zi, conducătorul delega­ însărcinatul cu afaceri ad-inter;m al I Badiu, șef de serviciu in Cen­ r capitalist. Si tot împreună, uniți in din munți, înarmați cu securi, furci țărănimea e agitată. în Bogata. în­ limba maghiară din vremea respec­ ției thailandeze a oferit un dineu. Thailandei la București. trala C.E.C. Folosindu-și cu... gind și în faptă, s-au ridicat români, de fier, lănci, bite și cu citeva puști treg satul s-a adunat cu furci de fier, tivă care, argumentind cauzele marii Au participat Nicolae Giosan, pre­ economie timpul Liber, pasiu­ maghiari,, germani la luptă pentru, și pistoale au atacat curțile nobi­ zicînd că lor nu le trebuie nici șpan, răscoale conduse de Horea. CJoșca și ședintele Marii. Ad.ubări Naționale, (Agpppres) I nea lui pentru, sculptură in i libertate și, dreptate socială, împotriva liare. Ei au ars arhivele pentru ca nici solgăbirău. Toți nobilii au fugit Crișan, vorbesc de situația foarte i lemn a izvodit pină acum nume­ asupritorilor. să. dispară registrele de proprietate. din localitate. Despre agitațiile țăra­ grea a țărănimii române și maghia­ roase lucrări de artă. Dar tot atit în 1437, țăranii s-au ridicat îm­ Paul Boer. sosit la scurt timp la nilor vorbesc și rapoartele din Gre- re la sfirșitul secolului'al XVIIl-lea- de pasionat este și. pentru pictu­ curțile prădate ale lui Torotzkai Si­ benișu de Cîmpie, Sintana de Mureș, I potriva ..uniunii nobililor1', in 1.514, Este bine cunoscut cu cită cruzime ră. Tema preferată: florile. Flori, i conduși de Gheorghe Doja a.u luptat gismund, din localitate, seria intr-o Idicel. spt aparținător comunei Convorbiri economice româiwrcetostow scrisoare adresată fratelui său : „în Brincovenești din», județul Mureș, din a fost înăbușită răscoala. Totuși, no­ pentru lichidarea ..domniei nemeși­ viață n-am văzut un prăpăd- ca aces- Moci și din. Sic (județul Cluj), loca­ bilimea era departe de a socoti pri­ în zilele de 24 și 2.5 octombrie a în acest: context, simbătă a fost I i lor". iar in 1784, sub flamura răzvră­ mejdia înlăturată. Și nu fără temei. avut log, la București, o intilnife de semnat un protocol, care prevede tirii lui Horea, au. cerut ..ca domni Căci mai ales după izbucnirea revo­ lucru intre loan A.vram, ministrul măsuri pentru, creșterea volumului, de să nu mai fî.e“. Secretarul ge­ luției din Franța și sosirea veștilor industriei construcțiilor de mașini din schimburi in intervalul: 198l--Wlio și neral al. paștidului. tovanășul Nicolae despre acest eveniment-, țărănimea a Republica Socialistă România, și direcțiile principale ale colaborării I i Ceaușescu, aoalflănd colul țăcănim»., 250 de ani de la nașterea lui Horea început din nou să se agite. Adepți Milan Kubat, ministrul industriei economice și tehnico-știintifioe in factor de progres în devenirea, sociaj- ai revoluției franceze făceau propa­ electrotehnice și electronice din Re­ producția de componente electronice, națională. a țării, noastre, spunea cu, gandă revoluționară între țăranii publica Socialistă Cehoslovacă, tehnică de calcul, mijloace și; sisteme I i îndreptățit temei că.: „țărănimea s.-a din Transilvania. în cadrul convorbirilor, qei dpi de automatizare, materiale electro­ afirmat eu putere ca o clasă socială Idealurile de libertate și dreptate miniștri au. analizat un aere larg de tehnice și electronice, utila4p specifi­ revoluționară in nenumărate răscoale ta ; în pivniță umblam în vin pină lități dintre care unele cu populație probleme legate de extinderea în la genunchi... toate scumpeturile, mixtă, română și maghiară. Parti­ socială, pentru care la 1784, ca de ce acestei ramuri industrialei I împotriva dominației feudale. Răs­ atîtea ori de-a lungul istoriei, s-au continuare a colaborării și cooperării i coala condusă de Gheorghe Doja, la mesele incrustate, scrinurile, scaune­ ciparea țăranilor maghiari la răs­ romnno-cehoslovace in domeniul La. convorbiri și la. semnare a fost care au luat parte țărani români, le. ușile, ușciorii, in așa. chip i le-au coala condusă de Horea este atestată ridi.cat înfrățiți țăranii români și ma­ eleotronicii și electrotehnicii, stabi­ i prezent Vladimir, Vaclavik. însărci­ maghiari, germani, marea răscoală zdrobit, că, nu ipai puteai alege, din și de faptul că printre cei 7 țărani, ghiari, și-au aflat împlinirea in pe­ natul cu afaceri a.i.' al Republicii rioada luminoasă inaugurată de re­ lind programul privitor la creșterea I i țărănească din secolul- al XVIM-lea, ele nici măcar o seîndură de trei de­ prinși și judecați de comitetul Tur­ livrărilor de mărfuri și lărgirea spe­ Socialiste Cehoslovace la &U.cureștL în fruntea căreia s-au aflat Horea, gete". Pagubele treceau de 80 000 da da. trei erau maghiari. Ecoul răs­ voluția socială, și națională, antifas­ cistă. și antiimperiaJistă din august cializării și oooperării dintre cele Cloșca și Crișan, constituie pilde florini. Documentele vremii subli­ coalei a fost foarte puternic și in două ministere. ' (Asemn I nepieritoare ale hotăririi eu care ță­ niază că iobagii, maghiari de aici s-au secuime. Comunicînd guvernului că 1,94-1. Odată cu., răsturnarea domniei i rănimea, s<-a ridicat impotriva asu­ amestecat și ei printre- răscuiati. Se erau nevoiți să cutreiere înarmați claselor exploatatoare și instaurarea pririi sociale și naționale, pentru prinseră și ei repede in răscoală, satele comitatului Trei Scaune, no­ puterii celor ce muncesc, egalitatea I o viață mai bună și mai dreaptă". însuflețiți. de aceleași năzuințe și se bilii de aici mărturiseau : „Căci nu deplină, in. drepturi între toți cetățe­ i în toamna anului 1784> speranța îndemnau unii pe alții ; căci „a aor se poate asqunde aă și țăranii noștri, nii țăr.ii, fără deosebire de naționa­ între ei o mulțime spun mereu : litate, a devenit realitate, în pror Cu prilejul Zilei armatei scăpării din jugul iobăgjei- se aprin­ sit vremea auruților". vocifera unui. cesul construirii socialismului fău- sese in toate satele din Transilvania. „Haideți, că niciodată nu. vor maj. fa de-ar veni numai românii răscuiați, Cu prilejul Zilei Armatei Republi­ ționale și. șef al. Marelui Stat Maior, domni in Singeorz-". Cuiva. aa Rătz că. și ei li se- alătură numaidecât și-i rindu-se și temelia economică nece­ I i Auzind de exenimentele din munți, sară pentru continua întărire a aces­ cii Socialiste România, simbătă di­ general-lppotonent Ghpqj'Șhu Gomoiu, țăranii, din toată Cimpia Transilva­ Mihai. Jărai Ion și Râtz Csonka vor omorî pe nobili". mineața. la Monumentul eroilor pa­ adjunct al miiuatrului. apărării națio­ Venit din părțile cuprinse de răsr* tei egalități, pentru garantarea ma­ niei.- cu deosebire cei din județele Ion, erau, printre conducători. La terială a drepturilor și libertăților triei și la Cimitirul militar Ghencea nale și secretar al. Consiliului, politic li i Mureș și Cluj, au început să se agi­ răscoală au participat și. multi sol­ coală, Iosif Kâdăr este arestat și djn Capitală au fost depuse coroane superior, al armatei, ggnerairmaior te. indiferent că erau români sau dați. care se aflau, in concediu. înahis la. Tg. Mureș, fiind acuzat că. democratice. Iar în aceste condiții de flori din partea Ministerului A- Constantin Vgsije Nutp, adipnet al foarte multe flori, surprinse „pe maghiari. Un conte din Cimpia Tran­ Agitațiile țăranilor din Cimpia, a. fost- trimis să- răscoale pe românii unitatea dintre oamenii muncii ro­ părării Naționale. Ministerului de ministrului de interne, generali, ac­ viu“ in toate anotimpurile și in silvaniei scria in acele zile că. trecind Transilvaniei și împrejurimi creșteau și ungurii iobagi din secuime. El ar mâni. maghiari, germani și de alte Interne și Comitetului foștilor luptă­ tivi și in r.ezerv.ă. ofițeri, pionieri, toate colțurile. țării. de la cele prin satele de aici, a găsit peste tot pe măsură ce se auzea de sosirea fi spus țăranilor : „Fraților, veți a- mai des intilniie in cale — naționalități > a devenit și mai trai­ tori și veteranilor de război impotriya La. Monumentul, eroilor, sovietici oameni pregătindu-se. Un rol deose­ răsculaților. Moșierii din Păcureni, junge timpurile cind albinele vor fi nică. de .neînvins, dovedindu-se un fascismului. A fost intonat Imnul ap fost de lată. B, L Minakov. Însăr­ trandafiri, crizanteme, bujori, bit de import-ant în ridicarea mase­ azi sat- aparținător comunei Glodeni despărțite de teintori,.., cind- veți panseluțe și margarete, pină la mare izvor de forță, de progres, de Stat al Republicii Socialiste Româ­ cinatul cu afaceri ad-interim.al Uniu­ i lor din aceste regiuni l-au jucat sa­ din județul Mureș, și Toldal, sat a- împărți între voi moșiile domnilor". nia. nii Sovietice la București, alți mem­ cele rare, adevărate monumente I tele apropiate de Alba. Iulîa, unde parținător comunei Voivodeni, tot La rindul său. Veszi loan din Săplac stind chezășie că tot ceea ce ne pro­ ale naturii — floarea de , coif, Cu același prilej, au fost depuse bri ai, ambasadei) făceau agitație țăranii veniți din din județul Mureș, înștiințează co,- refuză să facă de strajă , așa cum punem pentru viitor va fi cu certi­ coroane de flori la Monumentul e— După, depunerea caroaneior. s-au laleaua pestriță, căldărușa tran­ Munții Apuseni. mitatul că românii și ungurii ame­ ij porunais.e vicecomitele, spunind. tudine realizat. roilor sovietici din București, din păstrat momente de reculegere in i silvăneană. I partea Ministerului Apărării Națio­ mempi;ia eroilor căzuți in luptele Zeci și zeci de sculpturi și nale si Comitetului foștilor luptători pentru eliberarea patriei, picturi au fost reunite de Emil și veteranilor de război împotriva i Badiu intr-o expoziție personală I fascismului. Au fost intonate imnu­ deschisă la Centrala C.E.C. pen­ Sesiune științifică : „Sighișoara — străveche vatră Coroane și jerbe de flori au fost tru colegii de muncă. Aceștia, rile de stat- ale Uniunii Sovietice și depuse și la monumentele și- cimiti­ deși se ocupă cu economiile, Republicii Socialiste România. rele din țară alp ostașilor români, și de cultură și civilizație" La solemnități au participat ge- sovietici căzuțj. m războiul antifas­ i n-au fost deloc... zgirciți in I SIBIU ® Sub genericul „îm- ale revistei: „Ateneu" sjnt acți­ laude. Și pe deplin meritate. îh cadrul manifestărilor consacrate ciale și politice. Alături de activiști neraj-colonel Vasile Milea. prim- cist, vățămintul superior și exigen­ uni culturalrartistice organizate adjunct al ministrului apărării na­ (Agerpreâ) țele noii calități", la Sibiu s-au periodic la Bacău sub auspiciile împlinirii a 700 de ani de atestare de partid, cadre didactice universi­ I I desfășurat lucrările celei de-a comitetului județean de cultu­ documentară a municipiului Sighi- tare, cercetători științifici, muzeo­ Arheologică treia ediții a Sesiunii de comu­ ră și educație socialistă. Ele sint șpara. îp această localitate a avut grafi, au prezentat comunicări tova­ nicări științifice organizate de urmate de programe artistice loc, simbătă. o, sesiune științifică cu rășul Nicolae Vereș, prim-secretar al i Imagine de pe șantierul ar­ I institutul de invățămînt supe­ susținute de artiști amatori și tema : „Sighișoara — străveche va­ Comitetului județean Mureș al P:C:R.. Depunerea jurămîntului militar heologic de. la Oarța de Sus, ju­ rior, la care au participat perso­ profesioniști. La recenta intilni- tră de cultură și. civilizație", organi­ acad. Ștefan, Pascu, prof. univ. Hadrign dețul Maramureș, surprinsă in nalități ale vieții științifice din re conf. univ. dr. Aocadie Per- zată de Comitetul, județean. WJufeș al Daicoy.iciu, prof. Ioan Mitrofan, cer­ centre universitare ale țării, cer­ P.C.R.,, Academia de științe sociale si cetător științific la Muzeul de istorie în școlile Ministerjiiui de Interne timpul săpăturilor efectuate de I cek a vorbit despre- „Natura aa al Transilvaniei din Cluj-Napoca și i muzeografi ajutați de elevi și cetători, studenți, specialiști din agent terapeutic", iar criticul politice și Comitetul de cultură și într-o atmosferă de puternic entu­ față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, întreprinderi. înscrisă pe coor­ educație socialistă al județului Mu­ alții. studenți. Pe aceste locuri, la literar Constantin Călin a pre­ reș. Cuvîntul de deschidere a fost Sesiunea științifică a. fost precedată ziasm și profundă angajare patrioti­ cel mai iubit și, stimat fiu al națiunii donatele dinamizării cercetării zentat volumul medicului Arca- că, simbătă dimineață a avut toc în noastră socialiste, comunist de ome­ I științifice, de integrare a invăr rostit de Mihriea Gheorghiu, pre­ dd vizionarea unei expoziții oma­ i die Pereek intitulat „Printre ședintele Academiei de științe sor giale. (Gheorghe Giurgiu). școlile de ofițeri și subofițeri activi nie, patriot înflăcărat, eminentă țămin-tului eu producția, în. sco­ marii- cărturari și marii medici"- ale Ministerului de Interne solemni­ personalitate a lumii contemporane pul introducerii pe scară largă a apărut de curînd în Editura tatea depunerii jurămintului militar care iși consacră pilduitor întreaga i I progresului tehnic în activitatea medicală. (Gheorgjte Baltă), de către elevii anului I. muncă și viață ridicării României pe economico-socială, manifesta­ Acest apt solemn are loc în clima­ înalte culmi de civilizație și progres. rea s-a constituit, totodată, in­ VRANCEA • La sediul redac­ 15,15, Teatru TV : „Fata și caruselul” de. tr-un. fructuos schimb de expe­ Alexandru Voitin tul mobilizator generat de recenta în- în telegramele adresate cu acest ției- din Focșani a gazetei jude­ 17,00 Serată muzic.ală TV : Vioara . lui tîlnire a tovarășului Nicolae prilej comandantului, suprem al for­ i I riență între institutele de în- țene „Miloovul" iși. desfășoară Ion Voipu vățâmipt superior din țiara noas­ t V Ceaușescu, secretar general al Parti­ țelor aninate, tovarășul Nicolae activitatea un cenaclu literar 19,00 Telejurnal dului Comunist Român, președintele Ceaușescu, tinerii elevi care- au. de­ tră. (Nicolae Brujan) care reunește scriitori consa­ 19,20 Telerama Republicii Socialiste România, cu crat». tinere condeie afirmate in 19.50 Serată muzicală ‘TV (continuare) pus jurăminte!, întregul' efectiv al i I SALAJ & La Șimleu Silva- PROGRAMUL 1 21,15 Djn cartea naturii activul și cadrele de bază ale ar­ .școlilor militare ale Ministerului de niei, în prezența directorilor ca­ publicațiile locale și. din țață, 21.40 Din muzica și dansurile po­ matei, de îndrumările și chemările debutantă (Dan- Drăgulescu). 8,30 Tot înainte! Interne iși exprimă profunda, recu­ selor pionierilor din zece județe poarelor adresate cu. acest prilej de către co­ noștință; față de, partid și popor pen­ ale Transilvaniei aflați la un 8,55 Șoimii patriei! Cu bunicul în li­ 22,05 Telejurnal © Sport mandantul suprem întregii oștiri, tu­ I MARAMUREȘ ® Participind vadă 22.30 închiderea programului t tru minunatele condiții de muncă și schimb de experiență in județul la cea de-a 13-a ediție a Festi­ 9,05 Film serial pentru copii: „Pistru- w turor fiilor țării aflați sub drapel, de de învățătura create in vederea, for­ Sălaj, s-a dat în folosință un valului international, al. teatre­ iatur*., Epjșodul 4 LUNL 27 OCTOMPRIE a sluji cu neclintită credință și fier­ mării. lor ca cetățeni și apărători de complex sportiv și de agrement 9,40 Omul și-sănătatea binte devotament nobila cauză a edi­ nădejde ai cuceririlor noastre revo­ i I pentru pionieri și șoimii patriei. lor de păpuși in limba, esperan­ 10,00- Viața-satului PROGRAMUL 1 ficării societății socialiste multilate­ to, alături de concutenți din 11.45 Bijuterii muzicale. Omul și viata luționare. ai valorilor fundamentale Complexul cuprinde, printre ral dezvoltate pe pămintul României, ale socialismului. altele, un lac pentru plimbări Spania, R. F. Germania, Bulga­ lui: Zeno Vancea 16,00 Emisiune în limba, maghiară independența, suveranitatea și liber­ ria, Polonia și. din țara gazdă, 12.30 De strajă, patriei 13.50 1001 de seri Urmind exemplul luminos al. se­ i I cu barca, bazine de inot, tere­ 13,00 Telex . 19,00 Telejurnal tatea scumpei noastre patrii. punctul numit Ghiile Boții, ar­ nuri de volei și tenis de cirnp, care a avut loc la Zagreb (Iugo­ cretarului genera] al partidului. în- slavia), colectivul Teatrului de 13»05- Album duminical. 19,20 Actualitatea economică La a.ceste solemnități cu adinei re­ vă'țind din stilul de muncă dinamic, heologul Kffisco Carol de la Mu­ bazin, pentru navomodelism. păpuși din Baia Mare 's-a intona 15,00 Telesport • Handbal masqulin : 19.40 Film serial de știință: „Puternicul zonante în viața școlilor ap partici­ zeul județean din Baia Mare a pistă pentru carturi și spații de pinanw — Steaua La ora 16,00 Micro” — ultimul episod; pat tovarășul George Homoștean, revoluționar pe care il promovează I descoperit o locuință de tip bor­ I joacă pentru șoimii patriei. (Ion cu patru premii obținute cu Fotbal) F.C. Argeș — Dipamp (re­ 20,00 Sub seninul nnipțeniei frățești. cu consecvență comandantul sup.rpm. spectacolul ..Cinai frați minu­ VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE ministru de interne, membri ai Con­ dei. de mari dimensiuni și un bo­ Mureșan), priza a Il-a). Transmisiune direc­ siliului de conducere al Ministerului elevii, cadrele cjldacticp și de con nați" de Mihai Crișan și Kovacs tă de la. Pitești, D.acigda (re­ C’EAUȘESGU ÎN REPUBLICA SO­ dă, mobilizați de organele și orga, gat inventar arheologic. Obiecte­ portaje) CIALISTA FEDERATIVA IUGO­ de Interne, activiști de partid și de le descoperite — ceramică, piese VASLUI • La Vaslui s-a în­ IddilvO, ultima semnind și regia. zațiile de partid, se angajează sa ci,, i I cheiat consfătuirea interjude­ Spectacolul păpușarilor români, 17,10 Viena SLAVIA stat, generali și ofițeri superiori din fer.e procesului de invătămint. în­ de harnașflment, brățări și inele țeană cu caracter de schimb de a. fost premiat pentru. încerca­ 17.30 Ecranizări — Sadoveanu: „Frații 20.30 Cadran mondial unitățile ministerului, părinți ai ele­ din aur, argint și broz — da­ Jderi:* (t). Producție a Casei de 21,00 Roman-foileton: „Plinea neagră” vilor, membri ai gărzilor patriotice și tregii pregătiri politico-ideologice, tează din jurul anilor 1.500 i.e.n. experiență la case au participat rea de a. reconstitui, tehnic tea­ filme aipci — episodul 5. militare și. de specialitate o nouă ca­ I bibliotecari din județele Vas­ tru 1- de umbre clasic, pentru, 18.40 Micul ecran pentru cei mici 21,55 Melodii românești de ieri, șj de azi ai formațiunilor de pregătire a tine­ i și au aparținut- populației wr.d- retului ppntru apărarea patripi, pio­ litate superioară, șă-și însușească, cu­ tracice. Aceste mărturii arheolo­ lui și Botoșani. Tema consfătui­ folosirea limbii esperanto și alte 19,00. Tel.ej.urnal 22,20. Telejurnal. noștințele și deprinderile necesare rii : ’ „Modalități și metode acce­ două distincții fiind cîștigate de 19.20 Antena „Cînțăr.ii României”. Spec­ nieri. pentru a deveni cadre de nădejde ale gice aduc noi date cu privire la sibile de atragere a cititorilor la actorii Alexandru Bilinski, pre­ tacol prezentat de județul Satu PROGRAMUL 2 Coincizînd cu sărbătorirea de către i modul de viață al oamenilor I Mare z întregul nostru, popor a Zilei ar­ Ministerului de Interne, gata oricînd epocii bronzului in această zonă manifestările cu- cartea". (Cră­ miul IL și Rodica Alboiu, pre­ 16,00 Interpret! ai cîntecului popular ciun Lăluci). miul III. (Gheorghe Susa). 20.45 Film artistic : „Adevâraiii vino- 16.30 Cenaclul tinerilor din Buftea matei. festivitățile depunerii jurămin­ săi* servească patria, partidul și po­ a țării. vați“. Premieră pe țară. (Producție porul, independența și suveranitatea a studiourilor americane) 17,00 Muzică de cameră — moment ro­ tului de credință s-ap transformat i I BRĂILA ® Timp, de trei zile, BRAȘOV • La casele de 22,05 Telejurnal 0 Sport mantic într-o vibrantă manifestare a dragos­ României. în sala polivalentă din Brăila cultură, cluburi și căminele cul­ 22.30 închiderea programului 17.35 De pretutindeni — secvențe in­ tei fierbinți față de patrie și partid, (Agerpres) [ Barza care s-a desfășurat cea de-a Xl-a edi­ turale din județul Brașov se des­ diene • ție a festivalului intenjudetean fășoară, sub egida Festivalului PROGRAMUL 2 18,00 Vâri,etăți muzical-coregrafice I de muzică ușoară „Lotca de aur". 18.35 Efigii lirice nu mai pleacă național „Cintarea României'1, 10,00 Concert educativ. Pagini de mu­ 18,50 1001 de seri In acest an, pe primele trei „Luna educației juridice". în zică românească 19,00 Telejurnal DE LA ADAS locuri s-a-u situat Daniela Ior- cadrul acestei ample manifes­ 11,00 Teleșcoală 19»20 Mozaic (selecțluni) Barza din imagine, trimisă de I dache, laborantă din. Bucu­ tări, al cărei obiectiv îl consti­ 1-2,00 Muzică de jaz 20,00 Sub semnul, prieteniei frățești. Printre asigurările de persoane ficate pe o anumită perioadă de fotoreporterul Gheorghe lancu, rești („Lotaa de aur"), Mirela tuie popularizarea l.egilor țării 12.45 Reportaj T : Uzina, un amfitea­ VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE puse la dispoziția populației de eă- timp. Spinu. studentă, reprezentantă a tru: al. tinereții CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA SO­ este un exemplar de o rară fru­ și educarea oamenilor muncii in 13,00 Carnet, plastic CIALISTA FEDERATIVA IUGO­ tqe Administrația Asigurărilor de Pentru informații suplimentare și musețe. Ea s-a prăbușit in. urmă Brăilei ț,Lotca de argint"), și spiritul respectului față de ele, 13.40 Documentar artistic: ,,Cu. dirijabi­ SLAVIA Stat este și „asigurarea familială pentru contractarea de asigurări vă cu. citeva săptămini, rănită la o I Magdalena Radu. elevă din vor avea loc consfătuiri, expu­ lul spre Polul Nord”. Premieră TV. 20.30 Mozaic — selecțiuni (continuare) mixtă dp viaț.ă", care satisface do­ puteți adresa responsabililor cu asi­ aripă, pe raza comunei Viile, București („Lotca de bronz). neri. mese rotunde, dezbateri, Producție a studiourilor italie­ 20,55 Premiere muzicale TV. Paginj clin rința celor care, vor să ia‘o măspră gurările din unitățile socialiste, județul Satu Mare. O, familie de (Cornelia Ifrimi). simpozioane la care iși aduc ne. (Partea I) opera ..Nunta lui Figaro” de M.o- suplimentară de prevedere pentru agenților si inspectorilor, de asigu­ oameni au dus-o. acasă la I contribuția juriști din întregul 14,15 Publicitate zart (II). ei. și membrii familiei lor și, conco­ rare. sau, direct, oricărei unități ei, au oblojit-o cum s-au BAC AU ® Conferințele Tea­ 14.20 întâlnire cu baletul Operei din Ti­ 22,00 Un fapt văzut de aproape — re­ mitent, să realizeze economii plani- ADAS. trului dramatic „Bacovia" și județ. (Mocanu Nicolae) mișoara. portaj priceput. Apoi, a fost luată 22,20 Telejurnal in primire de inginerul Arghir 14,50 Desene animate Păvăluc, care a continuat s-o I îngrijească, după, care a fost I

I ...22 august 1979. La locuința, lui Ghețău nr. 40, unitățile din Șoseaua Giurgiului Mecena al artei săvirșite la vioară, bas și Gheorghe din b-dul Gh. Dimitrov nr. 174, nr. 1.8, str. Academiei nr- 2 și atîtea altele țambal. Revizia sectorul 2, București, organele de miliție — din care fostul revizor a furat am de Cu, ce bani ? — s-au întrebat vecinii. Din caietul I descoperă un adevărat bazar. Mostre din zile fără să „simtă" nimeni ? Și, mai. ales, de unde ațiția bgnj ? — a cam tot ce se vinde, prin, unitățile I.C.L. Nici la propriu, nici la figurat. cerut lămuriri comisia pentru controlul grefieiuîui unui revizor „Materna"., Mărfuri furate in cei cinci ani provenienței unor bunuri ce nu au foșt dobindite in mod licit : Mihaly nu justifica I de „activitate". Atit de multe, incit ar fi bunuri in valoare de 100 000. lei. „De ce s-a insurflt dacă nu știe ce vrea,?, riscat să-i. facă locuința neincăpătoare. dacă, — în perioada 15. IL 1973 — L IV. 1978 a.pea pe cap. 3 surori, și, pe latul Im, nici ...11 martie 1975. Ghețău Gheorghe este „îndeletnicirile" nu i-ar fi fost pină la unul cu serpiciv, nu știu cum a puftut să numit revizor de gestiune la I'.C.L. „Ma­ am cumpărat șase autoturisme, dintre I urmă descoperite. Vioristul care se bhije in familia mea., noi e>wn două su­ terna". De atunci, singura lui menire pro­ care patru le-am revindut. (A incercat să. rori orfane de la virstu de 8 ani eu, iar fesională ar fi trebuit să fie inventarele : Pe bună dreptate, instanța de j.udecată •se justifice „sărmanul" viorist. 'Al. cincilea sora mea de 9 ani, nu. am avuti avere, tim­ controlul gestiunilor, apărarea avutului ob­ dispune efectuarea unei expertize psibiar nu se pricepea automobil il făcuse cadou ginerelui). Aces­ I te schimburi frecvente le-am făcut deoa­ purile erau grele, bumpa. apea gr,ijă d.e ștesc. prevenirea oricăror fraude, pagube trice. Concluzia medicilor este insă indis­ rece (mașinile — n.n.). n-au corespuns ce­ copiii ei. să-i, deq mai departe la, școalfi, sau dezordini. cutabilă : „discernămint nealterat". Deci, la mașini... rințelor mele. (Și-a dat insă repede seama dar noi a.m crescut cu, cei <. ani de acasă, explicațiile lui puteau fi luate in consi­ sora, mpg avea un băiat care de mic ii I ...20 august 1979; Revizorul Ghețău Gheor­ că sărise peste cal cu „cerințele" și se re­ plăcea să î/ivețe, să se facă doctor, eu nu ghe incepe inventarul la magazinul „Alpin" derație : trage in defensivă, pe poziția Înșelatului). puteam să-mi permit să-i egr vreun ban, din b-dul N. Bălcescu nr. 24. De acum, o — La început am făcut 9 inventare de Pină să se pensioneze. Mihaly Iuliu La turneele pe cape le efectuam pe unde aven un copil de crescut, cum puteam să I operație de rutină : al 81-lea inventar din control și am constatat peste tot plusuri. fusese muzicant : viorist. Instrument al aveam contracte, eu fiind violonist, nu apelez le ea, soțul meu m-a cer.ut în că­ m-am priceput la mașini. Totdeauna, am sătorie, spunea că nu are nevoie de bani, cariera lui. Așa eă, m-am gîndit că se poate tura fără cărui farmec și succes de public — prin fost păcălit. ...21 august 1979. La ora 18,30, miliția îl să se sesizeze nimeni. diferite localuri unde iși desfășucase acti­ are. să cumpere ca.se și, și... dar cind să vitatea acest Paganini de aartier — nu „Explicațiile" lui Mihaly depășeau sfera cumpere cgsa cu 6 camere pentru familia I oprește la ușa magazinului. Și: intr-un anume fel. a avut dreptate, licitului și ilicitului, in favoarea penalului, lui cu bagi, ce a spus sora, că mă ajută — Ce aveți in servietă ? în fond; el nu avusese decit ghinionul de poate fi pus la îndoială. Ceea ce însă nu în consecință, comisia pentru controlul sub formă de imprumut, pină mă angajez, — Ce să am ! Acte, documente, Sint re­ a fi văzut de vînzătoarea Florența Corbea, putea explica in nici un chip „productivi­ provenienței unor bunuri oe nu au fost dar au trecut 3 Ijmi,'tint separați, pină, la I vizor de gestiune, tovarășe, nu hoț. in timp ce îndesa bluzele furate în ser­ tatea" unui simplu lucrător cu vioara sub dobindite in mod licit a trimis cauza — 21 mai 1974. el nici nu se gindea, nu avect pledată grădinii, zoologice. Acum, aspect strict financiar : casă, mașini schim­ spre cercetare — organelor de urmărire picț o răspundete, dar ă.nde era angaja­ Nimeni nu-1 acuzase că-i hoț. Dar și de vietă. bate ca ciorapii, garaj, curte betonată ca mentul dat la .ofițerul stării civile, il ui­ barza a început să facă... antre­ astă dată chelul iși pusese mina in cap. Dar tocmai, această „dreptate" a lui ar penală. Organe cate aveau să constate că tase de cind a ieșit pe ușe, a trebuit să t namente de zbor., dar după mo­ un aeroport și alte o sumedenie de ame­ „păcălitul" s-a ales, de pe urma celor 4 dul in care Sra aclimatizat șj s-a. Sau mai exact eticheta meritată : pe lingă trebui să dea de gindit organizatorilor dm najări casnice și dotări tehnico-domestice. plec de la sora mea, că eram căsătorită, „acte", lingă „documente". în servieta sus­ „păcăteli" — marca „Opel Kadet". „Re­ dar unde era bărbatul de care mă, legasem obișnuit cu. cei din jur nu dă comerț : cum se pot crea în unele gestiuni Toate, ultimul „strigăt". La care se mai nault 10 Major", „Fiat 124" și Triumph pe toată viața, sau pentru toată viața". nici un semn că și-ar grăbi ple­ pect de burdușită, miliția a găsit patru plusuri de mii de lei — ca la' magazinul adăugau și strigătele numeroșilor și prea I carea. Dimpotrivă ! bluze, în valoare de 932 lei. Nu le primise G.T.“ — cu un profit de vreo 32 500 lei. Clar, ca lumina zilei ! (n.n.). „Cabana", unitatea de confecții și tricotaje îndestulaților comeseni — probabil mai Iar instanța de judecată, l-a condamnat (Din Dosărul nr. 2 333/80, Judecă­ Rubrică realizată de cadou, nu le cumpărase. Le sustrăsese, pur toria sectorului 4 din Capitală). și simplu. De unde ? Din... gestiunea con- din Șoseaua Gorjului nr. 118; magazinul puțini muzicali decit gazda — invitați pentru „exercitarea, comerțului fără auto­ Petie POPA Florin CIOBANESCU și corespondenții „Scînteii^j de îhcălțăminte pentru copii din Lipscani aproape permanent! ai acestui adevărat rizație, ca îndeletnicire". SCÎNTEIA — duminica 26 octombrie 1980 PAGINA 5 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Primire la primul 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice intre România și Cuba ministru al guvernului Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU ^Tovarășul Ilie Verdeț. prim-minis- Prlm-secretar al Comitetului Central Secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegația parlamentară din Thailanda tru. al guvernului, a primit, simbătă al Partidului Comunist din Cuba, Președintele Republicii Socialiste România dimineața. Pe Milan Rubai. ministrul Președintele Consiliului de Stat (Urmare din pag. I) schimburilor comerciale și a conlu­ tative, a stărilor de încordare și con­ Industriei electrotehitae și electro­ și al Consiliului de Miniștri ale Republicii Cuba crării pe tărîmul științei și culturii. flict din diferite regiuni ale lumii, nice din Republica Socialistă Ceho­ Tovarășului ILIE VERDEȚ conducătorul delegației a transmis De ambele părți s-a. subliniat că înfăptuirii unor pași concreți pe ca­ slovacă, care a efectua), o. vizită in Dragă tovarășe Fidel Castro, Prim-ministru al Guvernului președintelui Nicolae Ceaușescu, po­ intensificarea raporturilor româno- lea dezangajării; militare, a dezarmă­ țara noastră. Cu prilejul aniversării a 20 de ani de la stabilirea rela­ Republicii Socialiste România porului. român un cordial' salut, urări thailandeze servește intereselor celor rii, și în primul' rînd a dezarmării In cadrul întrevederii au fost abor­ țiilor diplomatice intre România și Cuba, în humele Co­ de bunăstare și prosperitate din două popoare, cauzei păcii și colabo­ nucleare. S-a evidențiat necesitatea date aspecte ale colaborării și co­ mitetului Central al Partidului Comunist Român, al Con­ Dragi tovarăși, operării economice dintre România partea parlamentarilor și a întregului rării între națiuni,, contribuie la o întăririi colaborării intre țările in siliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste Româ­ La implinirea a 20 de ani de la stabilirea relațiilor di­ popor thailandez. mai, bună cunoaștere între cele două curs de dezvoltare și între toate ță­ și Cehoslovacia. subliniindu-se evo­ nia.' al poporului român și al nostru personal, vă adresăm Președintele Nicolae Ceaușescu a țări. în acest cadru, s-a. reliefat ro­ rile lumii, în direcția lichidării, sub­ luția ascendentă a raporturilor pe dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului cubanez plomatice dintre Cuba și România am plăcerea să vă mulțumit, și a transmis, la rindul său, lul deosebit pe care îl au parlamen­ dezvoltării și instaurării noii ordini multiple planuri dintre cele două un cald saiut prietenesc. exprim. în numele poporului nostru, al Comitetului Cen­ parlamentarilor thailandezi, întregu­ tele din România și Thailanda in economice mondiale, a unor rapor­ țări, in spiritul înțelegerilor conve­ Dăm o înaltă apreciere cursului mereu, ascendent pe care tral al Partidului Comunist din Cuba, al Consiliului de Stat lui popor cele mai bune urări de strîngerea legăturilor de prietenie și turi. interstatale bazate pe egalitate nite in cadrul iptilnirilor dintre l-au cunoscut. în cele două decocii. legăturile de prietenie și Consiliului de Miniștri ale Republicii Cuba, satisfacția succes, prosperitate și progres. colaborare între cele două țări și po­ în, drepturi, avantaj reciproc, pe res­ tovarășul Nicolae Ceaușescu și to­ și colaborare dintre nastidele și tățfie noastre și sintem pentru nivelul dezvoltării relațiilor noastre de-a lungul în timpul întrevederii. s-a evocat poare. pectarea independenței și suvera­ varășul Gustav Husak. botărîți să acționăm in continuare pentru dezvoltarea tot acestor două decenii. cu satisfacție cursul ascendent din Schimbul de vederi în probleme ac­ nității naționale, care să asigure dez­ Au fost reliefate, totodată, noi po­ mai puternică a colaborării româno-cubaneze. în interesul Considerăm că, cu cît se vor întări mai mult legăturile ultimii ani al relațiilor r.omâno- tuale- ale vieții internaționale a rele­ voltarea de sine stătătoare a tuturor sibilități de dezvoltare în continuare popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului, in­ thailandeze, apreciindu-se, totodată, vat necesitatea reluării și continuă­ popoarelor lumii, și colaborarea ne­ a colaborării1 și cooperării econo­ dependenței și libertății popoarelor, a păcii și progresului de prietenie care unesc popoarele, partidele și guvernele că există largi posibilități pentru dez­ rii politicii de destindere, pace și îngrădită între toate națiunile. mice șl tehnico,-științifice româno- in lume. noastre, cu atit mai mult vom putea contribui la mersul voltarea. în continuare a colaborării respect al independenței naționale, întrevederea s-a desfășurat într-o cehoslovace. Bucurîndu-ne sincer de rezultatele obținute de poporul înainte al cauzei socialismului, antiimperialismului. elibe­ economice, a creșterii volumului soluționării pe cale politică, prin tra­ atmosferă cordială. La primire. desfășurată într-o frate cubanez în edificarea noii orînduiri. ii urăm să do- rării naționale, păcii și progresului social. atmosferă caldă, tovărășească, au bindească succese tot mai mari in înflorirea patriei sale, Prețuind succesele obținute de țara dumneavoastră fră­ participat loan. Avram, ministrul in­ multă fericire și progres. dustriei construcțiilor de mașini, și țească in edificarea socialismului, dorim ca prietenia și Alexandru Necula. adj.un.ct al mi­ colaborarea dintre Republica Cuba și Republica Socialistă • nistrului. șeful Departamentului in­ NICOLAE CEAUȘESCU România să se dezvolte continuu. Urăm poporului român dustriei. electrotehnice și. electronice, Secretar general fericire și progres. SOLEMNITATEA DECORĂRII TOVARĂȘULUI PETRE LUPU A fost prezent Vladimir Vaclavik. al Partidului Comunist Român, însărcinatul; cu afaceri ad-i.nterim al. Președintele FIDEL CASTRO RUZ Republicii Socialiste Cehoslovace la Republicii Socialiste România București. Prim-secretar al Comitetului Central (Agerpres). al Partidului Comunist din Cuba, Cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu ILIE VERDEȚ Președintele Consiliului de Stat Prim-ministru al Guvernului și al Consiliului de Miniștri TELEGRAMĂ Republicii Socialiste România ale Republicii Cuba (Urmare din pag. I) cial-democrate, cu mișcările de elibe­ acționa și vei contribui activ la înde­ rare, cu toate forțele democratice și plinirea hotăririlor partidului, ale Tovarășul Ilie Verdeț, prim-minis- împotriva politicii imperialiste, colo­ progresiste, cu masele largi populare, Congresului al XII-lea, în vedereac tuu al Guvernului Republicii Socia­ nialiste și neocoloniaiiste, pentau cur care au un rol tot mai important în asigurării; progresului continuu al liste Romania, a adresat o telegramă cerirea sau consolidarea independen­ viața internațională și- de care depind, României pe calea socialismului și președintelui Consiliului de Miniștri TELEGRAMĂ tei naționale, pentru dreptul fiecărui pînă la urmă, cursul evenimente­ comunismului, creșterii contribuției al Republicii Italiene, Arnaldo For­ popor de a fi deplin stăpin pe desti­ lor, transformările ce vor avea ioc în țării noastre la politica de page și lani, cu ocazia numirii in această Cu prilejul împlinirii a 20 de ani ministrul afacerilor externe, a trimes Cu același prilej, ministrul rela­ nele sale, de a-și hotărî soarta așa lume, însăși victoria politicii, de des­ independentă, la afirmarea unor rela­ funcție, prin. care transmite calde fe­ d.e la stabilirea relațiilor diplomatice o telegramă de felicitare ministrului țiilor externe al Republicii Cuba a adresat o telegramă de felicitare cum dorește, în concordanță cu, nă­ tindere, de independentă națională și ții noi. democratice în, lume. licitări și cele mai bune urări de între Republica Socialistă România relațiilor- externe al Republicii Cuba, zuințele Iui-, cu realitățile din fiecare de pace. îți adresez incă o dată cele mai succes, ministrului afacerilor externe al Re­ țară. Doresc să menționez încă o dată că, calde felicitări și îți doresc multă să­ îmi exprim convingerea — se și Republica Cuba, Ștefan Andrei» Isidoro Malmierca Peoli. publicii Socialiste România. Trebuie să intărim permanent rela­ în această activitate, ai adus, tovarășe nătate, multă fericire, ție și familiei spune în telegramă — că bunele re­ țiile cu partidele comuniste și munci­ Lupu, împreună cu întregul colectiv, tale, succes in întreaga activitate, lații existente între țările noastre vor torești, cu alte forțe revoluționare, o contribuție activă, permanentă. Ex­ viață îndelungată. continua să se dezvolte in spiritul precum și cu partidele socialiste, so- prim convingerea că și in viitor vei La mulți ani ! (Aplauze). tradiționalei prietenii dintre popoare­ Un moment marcant în cronica raporturilor le român și italian, în interesul păcii și securității in Europa și în lumg.. prietenești româno-cubaneze Cuvintul tovarășului Petre Lupu S.e împlinesc astăzi 20 de ani de baze moderne a tradiționalei indus­ domeniile economic, politic, cultural- Universitatea din lași la stabilirea relațiilor diplomatice trii â zahărului, o serie de ramuri științific și in alte sfere de activitate. Mult stimate tovarășe Nicolae luptei pentru putere, activitate în­ mășură, prezenței dumneavoastră, între România Și Cuba. Expresie noi, legate de necesitățile progresului Cheia de boltă a dezvoltării și a- Ceaușescu, secretar general al parti­ cepută alături și sub conducerea active și prestigioase, în viața, poli­ la 12& de ani grăitoare a hotăririi, celor d.ouă țări economic, cum sînt industriile ener­ dîncirii raporturilor româno-cuba­ dului, președintele Republicii, nemijlocită- a. tovarășului. Nicolae tică internațională, patria noastră are de a deschide drum larg legăturilor getică, chimică, constructoare de neze o constituie legăturile de prie­ Ceaușescu, pe atunci primul secretar astăzi în lume afilia prieteni cum La Iași a avut loc, simbătă, o adu­ de colaborare prietenească, actul de mașini agricole și de nave mariti­ tenie și solidaritate statornicite in­ Stimate tovarășe și stimați tovarăși al C.C. al U.T.C. nici n-a putut visa vreodată în. trecut. nare festivă consacrată împlinirii a la 26. octombrie 1960 a. căpătat o sem­ me. Reforma agrară a fost urma­ tre forțele politice care conduc membri ai Comitetului Politic Execu­ 120 de ani de la înființarea „Univer­ nificație deosebită- prin faptul că a tă de cooperativizarea agriculturii : în continuare, vorbitorul, a, evocat Tin să vă asigur, mult stimate to­ cele dduă țări — Partidul Comu­ tiv și ai Secretariatului C.C: al P-.C.R., sității „Alexandru Ioan întărirea disciplinei și moralei de românești, subliniind marile reali­ cercurilor imperialiste, făcînd șă e- dului, și. statului nostru. se umezesc ochii de nostalgie atunci partid, a combativități* membrilor salutat- cu- profuhdă- bucurie și sa­ reciproce la nivel înalt. înțelegeri­ zări, obținute de-a lungul timpului, tisfacție izbinda poporului cubanez, șueze tentativele intervenționiște și le convenite și-au relevat din plin După ce a -arătat că împlinirea cîn.d; mă gîndesc la anii, munciți in și cadrelor partidului fată de. indeosebi in anii socialismului, manifestindu-.și solidaritatea activă, blocada economică. unei anumite vîrste este un prilej; domeniul organizatoric, sub condu­ manifestările retrograde,, străine și Tovarășul Petru En.ache, prim-se- caracterul rodnic, deschizînd noi și de privire retrospectiva a vieții și internaționalistă cu noua Cuba și Oamenii muncii din. tara noastră ample perspective relațiilor româno- cerea dumneavoastră, ș.i să declar că, dușmănoase orânduirii socialiste, la cretar al comitetului, .junețea:; de poporul ei. Apariția primului stat so­ activității, vorbitorul a arătat că vă sini recunoscător pentru totdeau­ întărirea și apărarea, ca. lumina partid» a adresat un cald salut ca.- urmăresc cu. sen.tim.cute de calda cuibaneae in cele mai diverse sec­ este fiu al unor oameni muncitori, na pentru contribuția -ce ați avut-o. ochilor a unității de voință și drelor didactice șl studenților. cialist de pe continentul american, simpatie vodnfea activitate con­ toare. săraci, neștiutori de carte, cărora le in. acea pgripadă la maturizarea, mea, de acțiune a . partidului, la întări­ hotârîrea întregului popor cubanez, structivă ă poporului cubanez., se Aniversarea a două decenii de la în încheiere,, participanții au, a-- condus de partidul său comunist și bucură . din inimă de realizările a- rămîpe in veci, recunoscător pentru la, dezvoltarea trăsăturilor mele de rea încrederii, și unității» intre partid doptat textul unei telegrame adre­ cestuia. stabilirea relațiilor diplomatice din­ educația ce i-au, dat-o, pentru că activist militant al partidului. și popor, la dezvoltarea democrației sate C.C. al P.C.R., tovarășului de guvernul revoluționar, în frunte tre România și Cuba oferă oameni­ împreună cu, școala, 1-a.u format pen­ Venirea dumneavoastră tovarășe socialiste, prin lărgirea și perfecțio­ Nicolae Ceaușescu» in care se expri­ cu tovarășul Fidel. Castro, de a se Așa cum este cunoscut. România lor muncii din tara noastră un nou tru viață. Ceaușescu. w, fruntea partidului nos­ narea continuă a dialogului dintre mă sentimente de adincă recunoștjnr angaja pe calea edificării noii so­ socialistă situează statornic in cen­ prilej de a-si reafirma sentimen­ Hotărîtor însă pentru trasarea dru­ tru, în 1965, Congresul al IX-lea. al partid, stat și, mase, prin atragerea tă fală de secretarul genenalal parti­ cietăți. au marcat o contribuție în­ trul politicii sale externe prietenia tele de simpatie și solidaritate fră­ maselor Ia rezolvarea problemelor de semnată la cauza generală a pro­ țească nutrite față de poporul Cubei mului întregii mele vieți conștiente partidului, au, marcat trecerea la o. dului pentru grija deosebită acordată gresului in lume. frățească și colaborarea multil'ateca» — a spus el — a fost faptul că am nouă etapă, superioară, la desăvîr- conducere a societății, petferu dezvol­ înyățămințului. Manifesiindu-și ade-. lă cu toate țările socialiste. Pe aceas­ socialiste, de a-i ura însemnate avut fericirea de neprețuit de a, fi șirea, construcției, socialiste și, apta,, tarea, in fapt a autoconducerii la toate ziunea. deplină la politica internă și- în perioada» scursă de la eliberare, succese in construcția' socialismu­ oamenii muncii din, Cuba, conduși; tă îjni.e consecventă, se înscrie și lui, de a-și exprima convingerea fer­ atrag și îmbrățișat de mișcarea revo- odată cu adoptarea Programului nivelurile, ca expresie concretă, con­ externă a partidului, cadrele didac­ preocuparea pentru dezvoltarea, și luțipnară a clasei muncitoare din partidului, Ia Congresul al Xl-lea, la secință logică a aplicării consecvente tice și- studenții universității ieșene de partid, au înfăptuit adinei prefă.- mă că raporturile de stimă, priete­ țara noastră cînd. abia împlinisem etapa, făuririi socialismului multila­ a principiului că în statul npstru so­ asigura pe tovarășul Nicolae ceri înnoitoare, repurtind. remarca­ întărirea relațiilor cu. Cuba socialistă, nie și colaborare dintre partidele, 15 ani ; acestei mișcări îi datoresc teral. dezvoltat și a comunismului in cialist puterea, emană de la popor și. Ceaușescu că, vor face totul pentru bile succese in dezvoltarea econo- relații care, întemeiate pe comunita­ țările și popoarele noastre se vor totul. țaga, noastră se exercită pentru, popor. a traduce în viață hotăriri.le Con­ mico-șociajă a tării. în acest; răstimp tea orînduirii sociale, a telurilor șj dezvolta și întări in continuare, spre Sînt, dragi tovarăși, cîteva comei-, Sînt fericit că. am putut să-mi. Mulțumindu-vă. încă o. dată pentru gresului al XJl-fea, s-au pus bazele industrializării, ere-. aspirațiilor fundamentale, au cunos­ binele reciproc, al cauzei, șooialismu- dențe care- fac ea emoția mea în aduc, în, acești ta ani,., contribuția mea toate manifestările de dragoste tovă­ (Agerpres) îndu-se, paralel cu dezvoltarea pe cut ș.i cunosc o evoluție rodnică m lui., progresului și păcii în lume.. acest moment să fie și mai mare, și modestă la, obținerea rezultatelor rășească și prietenie pe care le-am mai copleșitoare decît cea firească epocale care au împins România so­ simțit din plin, astăzi, vă rog să fiți în. asemenea împrejurări. cialistă înainte, intr-un ritm_ aproa­ încredințați că. înțeleg că cinstea ce Se împlinesc zilele acestea 41 de pe de necrezut. Odată cu întregul mi-ați facut-o astăzi este de fapt anj de cind l-am intilnit pentru pri­ partid, cu întregul popor, apreciez in expresia unui credit ce mi se acordă LISTA OFICIALĂ ma dată în viață, la Iași, pe tavară- * modi deosebit munca, plină de rîvnă și că în anii ce urmează, indiferent șui Ceaușescu. venit cu prilejul neobosită, fără preget, totala dăruire, de sarcinile ce-mi vor reveni, sînt Cronica zilei a libretelor de economi* pentru turism ieșite ciștigâtoare Ia tragerea la serti reorganizării Uniupil Tineretului. Co­ fermitatea și perseverența cu care dator să fac în continuare totul pen­ munist în Moldova, în condițiile conduceți de atunci destinele parti­ tru a onora acest credit al partidu­ în zilele d^ 23 șl 24. octombrie, ta interes a fost intîmpinată de delega­ pentru trimestiul 111/1980 plipei ascensiuni a fascismului în dului nostru comunist și ale poporu­ lui și statului, să militez neabătut invitația conduceri* Consiliului Cul­ ția otandeză ședința de lucru orga­ România. Cine și-ar fi putut închi­ lui român, pentru înfăptuirea măre­ pentru înfăptuirea politicii interne și, turii ș.i Etjucafiei ȘopiăiUst.e,. ue-a nizată la întreprinderea, metalurgică, pui atunci că, supraviețuind, urgiei, țului program al partidului' nostru, externe a partidului și. statului nos­ vizitat țara dr. Li*Js Pastori, minis­ din Iași, iu cadrul căreia au fost pre­ fa&iste, din mina aceluiași tovarăș a hotăririlor Congresului al XII-lea, tru,. să fiu un, soldat credincios al. trul culturii al Republicii Venezuela. zentate problemele autpgesti.un.ii. Nr. Nr. libretului — de astă dată conducătorul stimat pentru dezvoltarea în ritm rapid a marii armate a comuniștilor români, Cu acest prilej, oaspetele a avut În­ muncitorești, in condițiile aplicării, crfi. de economii Cîștigurile obținute Valearea ciștiguiul al partidului comunist și al statului forțelor de. producție, pentru eficien­ gata să-mi. dau tot. ce am mgi, bun. trevederi cu Aneta, Spornic,, ministrul noului, mecanism economicp-fin.an.ciar român — voi avea cipgtea, să pri­ ța mereu sporită a. întregii activități in mine, pină la sacrificiul suprem,, educației și inyățămîijtului. și, Suzana in. fora, noastră.. economice, pentru creșterea continuă pentru nobila cauză a gloriosului Cădea, președintele Consiliului. Cul- mesc, în 1980, ifialta distincție ce Delegația olandeză a subliniat în 1 435-1-514 mi s-a conferit azi. a bunăstării poporului, pentru dezvol­ nostru. partid, pentru bine.lg șl feri­ ♦ tarii și Educației Socialiste. Ă, parti­ referatele sale problemele pe care le R. S. Cehoslpvgcă 6000 tarea democrației socialiste,, pentru cirea. poporului, român și pentru cau­ cipat Olgp Lucila Carmona, ambasa­ 2 409-1-1331 6 000 Tovarășul Petre Lupu a arătat dorul Republicii Venezuela la Bucu­ consideră eseutiule pentru relansarea 3 422-123-54 6 000 apoi că, în urmă cu 40 de ani, in întărirea, independentei și suvera­ za progresului si păcii. în. lume. dialogului economic international, in 4 nității patriei, pentru, refacerea și în­ rești. 442-321-28 6 000 după-amiaza zilei de 25 octombrie, Vă urez șl dumneavoastră dragi în cadrul întrevederilor au fost interesul edificării unei noi ordini în 5 419-201-170. 6 000 a fost arestat! de siguranță, dicta­ tărirea unității mișcării comuniste și tovarășe și tovarăși, viață lungă și lume, precum și rolul relațiilor eco­ muncitorești internaționale, a solida­ eyi.de.hjjji.te. ro,dni.c.cle schimburi ro- 6. te0r2tl-3U3 6 000, turii legionare antoncsciene, a fost activitate rodnică, iar dumneavoas­ mâno-venezuelene în domeniile cul- nomice dintre Olanda și România in 7 423-103-114 6000. supus terorii, precizind, că anii pe- rității clasei muncitoare, a tuturor tră, mult stimate tovarășe contextul certațelor do extindere a 8 452-1-1136 forțelor democratice și antiimperia- , turti și invătamjntuiui și a fost 6 000 trecuți in închisori, și lagăre comu­ Ceaușescu. cit mal multe ani de exprimată dorința continuei dezvol- comerțului și cooperării internațio­ 9 43-1-106-227 6 000 niștii i-au transformat în ani de liste. pentru libertatea și independen­ viață, sănătate deplină, vigoare, și ' țări a acestora in contextul bunelor nale. ld 461-208-1282 6,000 școală pentru formarea de militanți ța, tuturor popoarelor,, pentru, o, nouă putere de muncă, succese din ce în relații de colaborare dintre Româ­ Au fost examinate, de asemenea, i 11 462-207-439- 6000 revoluționari pentru luptele ce ur­ ordine economică șl politică interna­ ce mai mari în tot c.e. întreprindeți nia și Venezuela. noi căi și modalități pentru intensi­ 12 463-139-422 * »» 6 00Q țională bazată pe echitate, pentru în fruntea partidului șl statului nos,-. ficarea schimbului de informații pri­ 13 459-1-4084 mau să se desfășoare mai ftirziu. Oaspetele- venezuelean a vizitat ■ 6 000 In cei peste 36 de ani care au dezvoltare, colaborare internațională tru, pentru binele și fericirea poporu­ instituții de cultură și artă din Ca­ vind cercetarea științifică economică 14 460»-1-736 6 000 pe bază de egalitate, pentru pace lui român, pentru gloria scumpei pitală. apreciind ateiifia acordată in ce se desfășoară ip cele do.uâ țări. 15 401-208-1901 " • 6 000 trecut de la eliberarea țării de sub- trainică în lume. noastre patrii. Republica Socialistă jugul fascist — a spus vorbitorul — țara noastră păstrării și valorificării * 16 1,~2j7j2 R. Qt Germană 6 000 Este pentru noi toți o mîndrie fap­ România, pentru cauza prieteniei și bogatului patrimoniu cultural na­ între 23 și 25 octombrie s-a. desfă­ 17 partidul mi-a, încredințat in diferite colaborării între popoare, * pentru 409-1-1206, 6 000 etape sarcini de mare răspundere. tul că dumneavoastră, conducătorul tional» șurat șub egida Academie) Repu­ 18- 433-262-33 nostru, înfăptuind cu pasiune și deo­ victoria, dreptății și păcii în lume. blicii, Socialiste România sesiunea 6 000 Sînt citeva perioade din activitatea Vă doresc, totodată, cit mai multe * 442-217-12. 6 000 mea de care îmi amintesc cu deose­ sebită pricepere linia principială a La Iași s-au încheiat, simbătă, lu­ generală a Societății române de 20 419-201-122 6000 partidului și statului nostru în poli­ satisfacții și. bucurii în viata perso­ lingvistică. în deschidere au rostit 41 450r211-206 ,, bita emoție și plăcere, tn primul nală. împreună, cu tovarășa dumnea­ crările celui de-al doilea colocviu de 6 000 rind. e vorba de anii în care am tica externă- ați devenit cunoscut și economie româno-olandez, manifes­ alocuțiuni acad. Gheorghe M’ihoc, 22 423rl02-74 6 009i stimat pe toate meridianele globu­ voastră de viață și. de luptă, cu toți președintele academiei. acad. Ale­ 23 4,52-1-1038. lucrat în conducerea mișcării revo­ cei ce vă sînt dragi. (Aplauze). tare științifică organizată în con­ $Q00 luționare a tineretului, in perioada lui și ca datorită. în cea mai mare textul relațiilor de conlucrare stabi­ xandru Graur și prof. univ. dr. Ema­ 24; 431-106-28 6000) lite intre Academia de științe sociale.' nuel Vasilju, președintele societății. 23 461-208-1,1)62 6 000' și politice din România și Institutul ★ 26 . 462-207-363 6 000; de studii sociale din Olanda. Sîmbătă s-au. desfășurat la Oradea, 27 463-139-355 6 000 De la C E. G lucrările unei consfătuiri cu tema 28. 459-1-3984 ,, 6000 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT în cadrul lucrărilor, care au durat 28. 460-1-300 Printre manifestările și acțiunile patru zile, delegația română a pre­ „Tulburările de ritm cardiac-la- copil", 6000 1 461-205-221 6000 inițiate cu prilejul „Săptămînii eco­ zentat concepția președintelui repu­ manifestare la care au participat peste 150 de medici specialiști pe­ nomiei" și „Zilei mondiale a econo­ blicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, 31 430-1-689! R. P. Polonă 6 000 Azi, la fotbal privind- problemele făuririi- nei-i- or­ diatri din- întreaga țară, cadre didac­ 32 409-1-1483 în cîteva rînduxi miei" se numără și cel de-al XII-lea 6 000 • Turneul internațional de tenia dini economice internaționale. Au tice de la clinicile universitare din 33 ■ 4M-H9-118 ! ~ 6 000- concurs, de afișe pe tema „Avanta­ fost rel.eya.te, totodată, dezvoltarea București, Cluj,-Napoca, Craiova, Iași 34 448-1-285 6 000 Meciuri în de la Jakarta s-a încheiat cu victo­ 38 419-208-201 riei lui I'lie Năstase, învingător cu jele economisirii la C;®.C.“-. pozitivă a relațiilor economice româ- și Timișoara, conducători de spitale 6 000 Juriul, constituit din reprezen­ no-o-landeze- și; posibilitățile de extin­ stadionul Steaua — ora 15). de șah de- la Belgrad a fost cîști- două premii III graficienilor M.o- struirea efe locuințe ieșite cîștigătoare in malerialiB de construcție ieșite 44 460-1-1212' * 6 000 Iată programul celorlalte partide gat de românca Dana Nuțu; (8,5 șoianu Petre și Bold Adrian și; două la tragerea la sorti pentru trimestrul ciștigătoarc la tragerea ta sorti Pen- 45 432-1-584 •• 6.00» care incep la, ora 15 : F.C. Argeș — puncte din 12 posibile). Pe locul doi mențiuni — Ion Drăgan — G. Du­ HI/1980 ti)u trimestrul, LILT980 Dinamo (repriza a dpua va fi televi­ s.-a clasat Maria Porubski (Ungaria) 46: 401-205r4-7 U.R.S.S. 6.000, mitrescu și Stroe Cristina — Stroe 432-1-736 6 000 zată) ; F.C. Baia Mare — S.C. Bacău; cu 8,5 puncte, urmată de Biala Cejici Dănuț. 47 F.C.M. Galați — Chimia Rm. Vîlcea ; (Iugoslavia) cu 7.5 puncte. Marga­ Numărul 48 1 408-2-15-81 : e ooo. Universitatea Cluj-Napoca — Jiul reta Mureșan (România) a ocupat Juriul a selecționat, de asemenea, Nr. Valoarea Numărul 48. i 416-1-1034 6.000; ort. libretului ‘ cistigujui Nr. libretului Valoarea 449-226-2 6,000. Petroșani ; Politehnica lași — A.S.A. locul 5 cu 6 puncte. un număr de 20 de afișe, prezenta­ de economii crt. ciștigului 50- Tg. Mureș ; Politehnica Timișoara — te în cadrul expoziției care s-a de economii 51 441-201-498 6 00Q îh sferturile de finală ale tur­ 436-202-65 6 000 Progresul Vulcan ; Universitatea Cra­ neului internațional feminin de tenis deschis în holul sediului central al 52. iova — Corvinul Hunedoara. 53 437-213-15 6 000 de la Brighton, jucătearea, ameri­ Casei de Economii și Conșemnați- . L 860-1-164S 20.000; 54 ' 423-1-254 6000 Stațiile noastre de radio vor trans­ cană Chris Evert Lloyd a învins-o ■ 913-720-15, 17 0.00. uni din Calea Victoriei nr. 13. 2. 822-201-21 15 000 5.Q00- 58. 461-205-869 6 000 mite cu începere din jurul orei 14.30 cu 4,-6. 6—4. 6—2 ițțe Virginia Ruzi ci 834-1-342. 15000 2. 952-223-107 462-281-792 6 000 pe programul 1 avancronici și as­ (România). în semifinale: Evert — Expoziția poate- fi vizitată zilnic. 3. 3. 904-711-62 5.000 56 4. 840-1-88 15 000 5.000 57 434-103-1,77,4 6000 pecte d,e la. aceste intilniri. H-anika și Navratilova — Stevens. 4. 910-512-10 58, 459-1-1,932 - 6.000 Meciurile diviziei B de fotbal pro­ 59 438-103-658 ,, 6 OOO gramate duminică, 26, octombrie, vor 463-1-807 6 000* tite de descărcări electrice și intensi­ 4 ciștiguri în valoare totală de lei 4 cîștiguri în valoare totală- de Iei 60 •• inpepe la ora 15, la fel cu cele de di­ ficări de vint. 'Cantitățile de apă pot 65 000 32.000 vizia A. Excepție va face partida Ra­ depăși 20 tari pe metru pătrat în 34 Total 60 cîștiguri in valoare de lei 368 000 pid București — RO>VA Roșiori, ce se vremea de ore Temperaturile maxime vor ti. v% disputa pe stadionul Republicii cuprinse ziua. între 10 și 20 dg gra.de Plata ciștigurilor se efectuează de Titularii libretelor de economii ciș- către sucursalele și filialele C.E.C. din Capitală de la. ora 17, în conti­ și vor oscila noaptea între minus 2 și figătoare- trebuie să- se prezinte ta cel Ciștigătorw au obligația să se pre­ malitatilor în. legatară cu efectuarea nuarea intilnirii Sportul Studențesc — Timpul probabil pentru zilele de 27, plus 8 grade. I» București: Vremea va Titularii libretelor ieșite ciștigăr mult 30 de zile de te dota tragerii la F. C. Olt. 28 șt 29 octomtafe,. In tarta vremea- va fi în general instabilă. Vor cădea ploi toare pot folosi cîștigurile obținute zinte în cel. mult 30 de zi-le de la data excursiei. de scurtă, durată. Violul va. sufla tpa- pentru a contracta, în condițiile Legii- sorți, l.a șjj.cursol.ele și, filialele C.E.C., Partidele de divizia C. precum și ii în general instabila și se va răci derat. Temperatura va fi cuprinsă pentru a li se elibera adeverințele ne- tragerii la sorti ia sucursalele si în cazul neprezentării în termen cele de. juniori nu- se disputa astăzi, îndeosebi în Banat, Crișana. Transil­ ziua între 15 și W grade și- va oscila nr. 4/1973, prin, unitățile unde îșl au. filialele RE.R pentru a li se elibera sau al neet'ecbuâri'i excursiei, cî.știgu- vania, Mammugeș și, Moldova. unde locul de. muncă, congjrukâg do. Ift- cosate procurării materialelor de urmează a fi reprogramate la o, dată noaptea între 4 și 7 grade, (Elena, rile se plătesc în numerar. care se va stabili ulterior. vor cădea ploi, mai, ales averse, înso- Mihaila, meteorolog de. serviciu).. cuinfe proprietate, personală. construcție. adeverința necesară îndeplinirii for- t

m&p. 88*# •x V •• 'O®' : d ' 'i ir» ■ ’Sgs? k ° JI£

SUB SEMNUL CONTINUITĂȚII înaltă apreciere acordată recentelor ZIUA NAȚIONALĂ A REPUBLICII AUSTRIA convorbiri dintre tovarășii Excelenței Sale Domnului dr. RUDOLF KIRCHSCHLĂGER Un eveniment de mare însemnătate Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov Președinte federal al Republicii Austria . I VIENA Ședința Biroului Politic al C. C. al P. C. Bulgar Cu ocazia Zilei naționale a Republicii Austria, am plăcerea de a vă adresa, in numele poporului român și al meu personal, sincere felicitări,' pre­ în dezvoltarea multilaterală a trainicei SOFIA 25 (Agerpres). — La Sofia niat însemnătatea pe care ar avea-o cum și cele’ mai' 'bune urări ...... de fericire personală, de progres____ și prosperitate___— a avut loc ședința Biroului Politic al Conferința pentru dezangajare mili­ pentru poporul austriac. Exprim dorința ca, raporturile dintre România șl C,C. al P.C. Bulgar, care a ascultat tară și dezarmare și au relevat că Austria să cunoască noi dezvoltări, spre binele celor două popoare, al cola-. irtformarea cu privire la vizita de propunerile prezentate de U.R.S.S. borării și păcii în Europa și ia lume. l prietenie efectuată de primul secre- cu privire la arma racheto-nucleară f prietenii româno-iugoslave tar al C.C. al P.C.B.. președintele cu rază medie de acțiune în Europa I NICOLAE CEAUȘESCU Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, reprezintă o bună bază pentru trata­ Președintele I întregul nostru popor salută cu constituie o cale sigură, care facili­ bază corespunzătoare pentru întă­ Todor Jivkov, în România în zilele tive in această problemă. bucurie și vie satisfacție rezultatele tează și stimulează progresul perma­ rirea relațiilor de colaborare și soli­ de 18 și 19 octombrie. Conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România rodnice ale vizitei oficiale de priete- nent al relațiilor noastre prietenești daritate dintre toate forțele demo­ Biroul Politic al C.C. al P.C.B. — Bulgariei și României — se arată în ' nie întreprinse de tovarășul Nicolae și ai colaborării multilaterale, ser- cratice ale lumii contemporane — se arată în comunicatul transmis de comuiiicat — au acordat o atenție Ceaușescu, împreună cu tovarășa vind, prin aceasta, și intereselor ge- însăși actuala situație internațională agenția B.T.A. — și-a exprimat sa­ deosebită apropiatei reuniuni de Ia Elena Ceaușescu, în R.S.F. Iugoslavia, nerale. Prezidiul R.S.F. Iugoslavia complexă reclamind întărirea unită­ Madrid a reprezentanților statelor Ziua de 26 octombrie niate, în general țările satisfacția reciprocă, tisfacția în legătură cu convorbirile marchează un moment mici și mijlocii pot a- la invitația președintelui Prezidiului este convins că și această vizită a ții tuturor acestor forțe. rodnice care au avut loc între tova­ participante la Conferința general- un curs deosebit de R.S.F.I., tovarășul Țvietin Miato- dumneavoastră și convorbirile pe în cadrul convorbirilor la nivel europeană și au expus pozițiile ce­ de deosebită însemnă­ duce o contribuție pro­ fructuos pe calea tra­ rășii Todor Jivkov și Nicolae tate în istoria poporu­ vici, și a președintelui Prezidiului care le purtăm Înseamnă foarte mult înalt, un loc central l-a ocupat exami­ Ceaușescu. Conducătorii de partid și lor două țări potrivit cărora trebuie prie la eforturile de­ ducerii în viață a o- G.C. al U.C.I., tovarășul Lazar Moi­ în acest sens". narea aprofundată a evoluțiilor din să se facă totul pentru încetarea con­ lui austriac. La aceas­ puse în direcția so­ biectivului privind du­ de stat ai celor două țări au discutat luționării pe cale paș­ sov — rezultate ce conferă actualu­ Desfășurate in ambianța de caldă viața internațională, evidențiindu-se o amplă sferă de probleme ale re­ flictului și acțiunilor militare dintre tă dată, în anul 1955, blarea schimburilor e- lui dialog la nivel înalt semnificația prietenie și înțelegere reciprocă ce și cu acest prilej identitatea de pă­ lațiilor bulgaro-române și au stabilit ' Irak și Iran, pentru soluționarea pe parlamentul țării a a- nică a problemelor in­ conomice în 1980 față unui eveniment politic de Însemnă­ caracterizează raporturile dintre cele reri sau pozițiile apr&piate existente direcțiile adincirii și extinderii lor în calea tratativelor a problemelor din­ doptat legea constitu­ ternaționale, la lichi­ de 1975. tate majoră in cronica relațiilor ro- două partide, țări și popoare, convor­ în toate problemele discutate. continuare.' tre aceste state, în spiritul înțelegerii țională asupra neutra­ darea focarelor de în­ Pe plan internațio­ mâno-iugoslave. O strălucită sinteză birile oficiale ale tovarășului Nicolae Reliefînd implicațiile agravării si­ și respectului reciproc. lității Austriei, odată cordare. nal, cele două țări, Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae cu încheierea" retrage­ a celor trei zile de întîlniri și con­ Ceaușescu cu președintele Prezidiului tuației internaționale, ca urmare a Ceaușescu au discutat unele proble­ Bazate pe vechi tra­ preocupate de a îm­ vorbiri oficiale o constituie Declara­ R.S.F. Iugoslavia și cu delegația U.C.I. nesoluționării unor probleme acute, Ceaușescu au reafirmat hotărirea rii trupelor de ocupa­ diții, pe aspirațiile co­ piedica agravarea ten­ me actuale referitoare la situația in­ Bulgariei și României de a-și extin­ ția comună, Comunicatul comun cu au adăugat la marele bilanț al cola­ ca și a apariției unor focare de criză ternațională și la mișcarea comunistă ție ale celor patru pu­ mune de pace și pro­ siunii, colaborează privire la convorbirile dintre Parti­ borării noastre ho.tărîri de amplă și conflicte armate, conducătorii de de și pe viitor relațiile cu toate ță­ teri. gres ale celor două po­ rodnic, alături de alte partid și de, stat ai celor două țări și muncitorească internațională. Ei rile balcanice, în scopul transformă­ Tară cu o' economie state iubitoare de pace, dul Comunist Român și Uniunea Co­ semnificație. De o profundă Însem­ au acordat o importanță deosebită rii Balcanilor într-o zonă a păcii, poare, relațiile româ- muniștilor din Iugoslavia, celelalte nătate politică în acest sens este s-au pronunțat pentru reluarea des­ politicii de destindere și au exprimat modernă, dezvoltată, no-austriece au înre­ pentru salvgardarea documente încheiate in timpul vizi­ Declarația comună, care, reafirmînd tinderii, pentru rezolvarea pe . cale bunei vecinătăți și colaborării reci­ orientată în mare mă­ gistrat o dezvoltare politicii de înțelegere pașnică, prin negocieri a probleme­ hotărirea Bulgariei și României dc a proc avantajoase. sură spre export, Aus­ și destindere. îndeo­ tei. liniile călăuzitoare ale relațiilor din­ lupta și pe viitor pentru menținerea Biroul Politic al C.C. al P.C.B. a continuă, pe plan po­ Dacă s-ar încerca o apreciere glo­ tre România și Iugoslavia, dintre lor litigioase dintre state. Mai mult păcii, pentru realizarea unor progre­ tria promovează cu litic, economic, tehni- sebi pentru adoptarea bală a principiilor politice' și senti­ partidele și popoarele noastre, defi­ ca oricind, s-a subliniat în cadrul dat indicații departamentelor cen­ consecvență o politică co-științific, cultural- unor măsuri eficiente dialogului de la Belgrad, sînt nece­ se reale în domeniul dezarmării, pen­ trale corespunzătoare să întreprindă de dezangajare mili­ mentelor manifestate pe parcursul nește totodată obiectivele dezvoltă­ tru dezvoltarea colaborării dintre măsuri concrete pentru îndeplinirea de largă deschidere, și artistic și în alte do­ întregii desfășurări a vizitei, fără rii lor într-o amplă .perspectivă. O sare eforturile întregii comunități popoare, pentru întărirea securității colaborare cu toate ță­ menii d& interes re­ tară și dezarmare pe mondiale pentru eliminarea din rela­ i sarcinilor stabilite și a acordurilor la continentul nostru, îndoială că s-ar impune ca trăsătură primă concluzie pusă în evidență prin europene și înfăptuirea integrală a carp s-a ajuns cu privire la dezvol­ rile. indiferent de o- ciproc. Această evolu­ definitorie continuitatea și trăinicia. Declarație o constituie sublinierea țiile internaționale a politicii de rînduirea socială. O a- ție a fost puternic sti­ fără de care nu poate forță, a tuturor formelor de domina­ Actului final al Conferinței de la tarea continuă a relațiilor bulgaro- fi concepută o secu­ Continuitatea unor legături de prie- cursului continuu ascendent al ra­ Helsinki. Cele două părți au subli- române. tenție deosebită este a- mulată și dinamizată tenie și bună vecinătate ale căror porturilor dintre cele două țări vecine ție și asuprire. cordată relațiilor cu de înțelegerile la nivel ritate autentică. începuturi se pierd in depărtările și prietene. Este o apreciere ce își în mod firesc, pe agenda convorbi­ țările socialiste, din înalt, realizate cu pri­ Se poate aprecia, cu veacurilor. Multiple sînt punctele de are profunde temeiuri în rezultatele rilor au figurat la loc central pro­ 1955 și pînă astăzi fi­ lejul întîlnirllor și con­ deplin temei, că aces­ interferență a destinelor celor două înregistrate în ultimii ani în dezvol­ blemele securității europene. Profund MOSCOVA ind încheiate peste 230 vorbirilor președintelui tea reprezintă tot atî- popoare, în decursul timpului ele a- tarea colaborării pe multiple planuri. interesate în asigurarea unui climat de acorduri privind co­ Nicolae Ceaușescu cu tea premise favorabile flîndu-se adesea alături în lupta îm­ O strălucită ilustrare a rodniciei cob- de liniște și pace in regiunea noas­ operarea în diverse șefii de stat și de gu­ pentru ca relațiile ro- potriva asupfirii și dominației stră­ perării româno-iugoslave ,o constituie tră geografică, România și Iugosla­ mâno-austriece să-și via acordă o mare importanță apro­ domenii. Atribuind o vern di Austriei. în ine, pentru apărarea ființei naționale realizarea în comun a Sistemului Convorbiri economice româno-sovietice mare însemnătate re­ concordanță cu, preve­ urmeze pe mai depar­ și cucerirea libertății. In anii socia­ hidroenergetic Porțile de Fier I, ur­ piatei reuniuni de la Madrid. Ambele te cursul ascendent, în lismului, relațiile româno-iugoslave mat de noua lucrare de vaste pro­ țări subliniază urgența cu care se MOSCOVA 25 (Agerpres). — Tri­ no-sovietică de colaborare economică luării și consolidării derile acestor înțele­ folosul ambelor popoa­ au căpătat noi dimensiuni, un conți­ porții de pe Dunăre. Porțile de Fier impune adoptarea unor măsuri con­ misul Agerpres, I. Dumitrașcu, trans­ și tehnicri-științifiră. cursului spre destinde­ geri, colaborarea eco­ re, al catlzeî păcii șl nut mereu mai bogat, liantul lor II — elocvente mărturii ale capacită­ crete dă dezangajare militară ' și mite : Aflat la Moscova, cit prilejul Cu acest prilej au fost discutate re, Austria neutră con­ nomică româno-austri- securității în Europa trainic constituindu-1 comunitatea de ții creatoare a popoarelor celor două dezarmare, pornind de la realitatea celei de-a 97-a ședințe a Comitetului probleme privind dezvoltarea colabo­ sideră că statele neali­ acă cunoaște, spre și in lume. orînduire și ideologie, țelurile comune țări. că Europa este continentul cu cea Executiv al C.A.E.R., tovarășul Paul rării economice și tehnico-științifice ale construcției noii societăți. Pornindu-se de la aceste realizări mai mare concentrare de arme ; de ’ Niculescu, viceprim-ministru al gu­ dintre cele două țări, în spiritul în­ Trăinicia acestor raporturi este . remarcabile, în cursul convorbirilor aceea reuniunii de la Madrid îi re­ vernului, reprezentantul permanent țelegerilor dintre tovarășii Nicolae dată de faptul că ele se bazează în s-a apreciat pe bună dreptate că vine misiunea de a adopta o hotă- al României la C.A.E.R., s-a întilnit Ceaușescu și L. I. Brejnev. mod ferm, de nezdruncinat pe princi­ ritmul susținut de dezvoltare și mo­ rîre privind începerea negocierilor cu K. F, Katușev, vicepreședinte al La întrevedere, care a decurs în­ Manifestări consacrate Zilei armatei piile independenței . și suveranității dernizare a economiilor României și de dezarmare europeană. In același Consiliului de Miniștri al Uniunii So­ tr-o atmosferă tovărășească, a parti­ naționale, deplinei egalități în drep­ Iugoslaviei, sporirea rapidă a poten­ timp, cele două țări și-au reafirmat vietice, președintele părții sovietice cipat Traian Dudaș, ambasadorul turi. neamestecului în treburile in­ țialului științific, tehnic și industrial hotărirea dea acționa pentru dezvol­ în Comisia interguvemamentală româ- României in U.R.S.S.- Republicii Socialiste România terne și avantajului reciproc — prin­ tarea colaborării, bilaterale și multi­ oferă condiții și posibilități favorabile laterale, între țările balcanice, pentru cipii a căror respectare neabătută pentru extinderea și creșterea dina­ consolidarea relațiilor de bună veci-, Cu prilejul Zilei armatei Republicii principal al armatei populare a conferă prieteniei și colaborării ro- mică a colaborării și cooperării in nătate în această zonă geografică. Socialiste România, în numeroase R.D.G., general-maior Karl Hainz măno-iugoslave o valoare cu adevă­ producție, valorificîndu-se în mai încheierea conferinței științifice țări ale lumii au continuat manifes­ Drewas, comandantul armatei R.D.G. Schimbul de păreri asupra actuali­ ■> rat exemplară. în acest sens, tovară­ mare măsură avantajele vecinătății tății internaționale a îmbrățișat un tările consacrate marcării acestui La gala de filme și expoziția or­ șul NICOLAE CEAUȘESCU sublinia geografite. în acest spirit. în timpul larg evantai de probleme, evidenți­ eveniment. ganizate la Budapesta a participat în timpul actualei vizite : „Avem convorbirilor au fost adoptate un șir indu-se rolul însemnat al politicii de internaționale de la Berlin Ministerul Apărării Naționale al general-locotenent Kovacs Păi, ad­ toate temeiurile să afirmăm că rela­ de hotăriri de mare importanță nealiniere în promovarea și întărirea R. P. Chineze și comandamentul tru­ junct al ministrului apărării. țiile româno-iugoslave constituie, în vizînd perfecționarea în continuare a păcii, independenței, în lupta pentru P.ERLIN 25 (Agerptes). — La Ber­ delegației P.C.R. a transmis un cald pelor din Beijing au organizat, la o La inaugurarea expoziției de foto­ toate privințele, un exemplu de con­ ■ formelor de colaborare și iden­ lichidarea politicii imperialiste, colo­ lin s-au încheiat lucrările conferin­ salut de prietenie și cele mai bune măre unitate militară din apropierea grafii și standului de cărți de la lucrare fructuoasă intre două țări tificarea unor noi modalități de con­ nialiste și neocolonialiste, pentru de­ ței științifice internaționale cu tema urări de sănătate și succese în acti­ capitalei chineze, o adunare festivă. Fraga au participat generali loco- socialiste vecine, care cooperează in­ lucrare în domenii de interes comun. mocratizarea relațiilor internațio­ „Lupta comună a mișcării muncito­ vitatea sa tovarășului Erich Ho­ A fost vernisată o expoziție de foto­ tenenți M. Zika și J. Lux, adjuncti tr-un spirit de deplină egalitate, strinsă colaborare nificația Zilei armatei Republicii So­ doi conducători de partid și de stat, ziție de fotografii și de carte româ­ Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, României și Iugoslaviei in cadrul Ceaușescu, secretar general al Parti­ multilaterală rin galerii subterane, se rătăcește prin beznă. înalților oaspeți din România, relevă tre tovarășul Nicolae Ceaușescu și vire la economia bulgară in prime­ \ Și nu se vede venind Ariadna, cu ghemul ei salvator, să-I arate în subtitlu „satisfacția pentru rezul­ tovarășul Lazar Moisov. Astfel, le trei trimestre ale anului anunță noului Teseu, cel cu servieta-diplomat, drumul spre ieșire, spre lumină, „Borba" inserează Comunicatul co­ îndeplinirea prevederilor de plan \ tatele vizitei". „Se poate spune că in mun sub titlul „Dreptul fiecărui pe perioada menționată la produc­ Drum complicat, anevoios, întortocheat. cursul celor trei zile, de convorbiri VIZITA DELEGAȚIEI DE ACTI­ ÎN CADRUL ȘEDINȚEI CONSI­ \ Pentru că cine vrea să pună bețe în roate reuniunii, dar nu fățiș, intense purtate la Belgrad de cei mai partid la o cale autonomă". Ziarul ția netă, productivitatea socială a pune în evidență în subtitluri urmă­ VIȘTI AI P.C.R. ÎN R.P. CHINEZA. LIULUI DE SECURITATE consa­ muncii, beneficii și prețul de cost. mută accentul pe problema programului tipărit care se va difuza la înalti reprezentanți ai Iugoslaviei și La 25 octombrie 1980, tovarășul Ji crată examinării situației create ca \ României au fost abordate cele mai toarele idei : „multitudinea experien­ Se precizează că în domeniul in­ intrare : și care să prevadă cit să dureze reprizele, cît să se stea în țelor. cuceririlor și căilor luptei pen­ Pengfei, vicepremier al Consiliului urmare a conflictului militar dintre dustriei, planurile de producție au \ importante probleme ale relațiilor in­ de Stat al R.P. Chineze, șeful Irak și Iran, reprezentanții Marii arenă, cît la lift și cit la garderobă, ce să se discute în loji, staluri și ternaționale și ale colaborării reci­ tru socialism și edificarea sa repre­ fost îndeplinite în proporție de 100,7 strapontine - o cronometrare atît de minuțioasă îneît, parcă din întîm- zintă o legitate și o trăsătură funda­ secției pentru relații externe a C.C. Britanii și Fiiipinelor. care au. luat la sută. în intervalul dat, s-au rea­ \ proce — scrie ziarul. Au fost reafir­ al P.C. Chinez, a primit delegația cuvîntUl vineri, au subliniat peri­ plare, n-a mai rămas timp pentru alte probleme. mate Identitatea și apropierea punc­ mentală a dezvoltării socialismului de activiști ai P.C.R., condusă de lizat investiții capitale în valoare telor de vedere și confirmată năzuin­ în lume". „Relațiile și colaborarea colul pe care îl reprezintă acest de 3,8 miliarde leva. în comparație Pentru că cine gîndește.că va veni la Madrid în vederea unei coride tovarășul Alexandru Bugnariu, conflict pentru pacea și securitatea cu perioada corespunzătoare a anu­ consideră că singura'pregătire corespunzătoare este ascuțirea săbiilor — ța celor două țări in direcția conti­ dintre • Uniunea Comuniștilor din prim-secretar al Comitetului,muni­ internațională, insistind ca la baza nuării colaborării bilaterale pe mul­ Iugoslavia și Partidul Comunist cipal Reghin al P.C.R.. președintele lui trecut, volumul schimburilor intrucît rachetele nu se dau la tocilă. A săbiilor, ca și a săgeților cu comitetului execdtiv al consiliului reglementării lui să stea principiile comerciale externe ale Bulgariei a care bonderillerii de pe margine ajută pe marii toreadori. tiple planuri și a practicii intîlnirilor Român, dintre celelalte organizații neutilizării forței, neamestecului in crescut cu 13,6 la sută. regulate la cel mai înalt nivel" — social-politice din cele două țări se popular municipal, care, la invitația Pentru că sînt unii pe care îi interesează doar recoltarea de aplauze C.C. al P.C. Chinez, se află în vizită în arenă, și nu tributul uman de sub amenințarea monstrului. arată ..Politika". dezvoltă cu succes". în R.P. Chineză. A participat Liu EXFOZIȚIE CONSACRATA CULTURII GETO-DACICE LA PARIS. Sub „Borba" publică textul Declarației Sub titluri mari, presa iugoslavă Ceea ce nu-i împiedică să-și proclame cu seninătate și fără să cli­ XinqtJan, adjunct al șefului secției înaltul patronai al ministrului de externe al Franței, Jean-Franțois Poncet, \ pească dorința ca sărmana Europă după tinerețea atît de aventuroasă, comune româno-iugoslave sub titlul : inserează materiale privind principa­ pentru relații externe a C.C. al și al ministrului culturii și comunicației, Jean-Philippe Lecat, s-a deschis, „împotriva tuturor formelor de do­ lele momente ale vizitei, subliniind P.C.C. să’-și trăiască bătrînețea în liniște, netulburată. la galeria din noul și modernul cartier parizian Defense, expoziția „Cultura Dorință foarte sinceră, pe care o susțin cu sinceritate și o repetă minație". evidențiind în subtitlu „în­ problemele abordate în cadrul schim­ geto-dacă în perioada clasică". Louis Joxe, fost ministru, președintele Aso­ \ semnătatea excepțională a contribu­ bului de păreri dintre tovarășul NOUL CABINET ITALIAN A cu sinceritate. ciației franceze de acțiuni artistice, a vorfrit despre glorioasa epocă a \ Căci numai mitologia înseamnă legendă, fabulație, ficțiune, scornire. ției președinților Tito și Ceaușescu, Nicolae Ceaușescu. secretar general OBȚINUT VOTUL DE ÎNCREDERE geto-dacilor. In cuvîntul său, profesorul H. Daicoviciu a subliniat importan­ al P.C.R.. și tovarășul Lazar Moisov, în Camera Deputaților, la sfirsitul \ Ce legătură poate avea, deci, cu politica ? care au pus bazele durabile și stabile dezbaterilor pe marginea progra­ ța deosebită acordată ,de conducerea partidului și statului nostru pentru ale dezvoltării relațiilor de bună ve­ președintele Prezidiului C.C. al U.C.I., mului guvernamental. conservarea și cunoașterea bogatei moșteniri istorice a poporului român. N. CORBU importanța actualei vizite pentru în­ cinătate șl de prietenie dintre Iugo­ Ir i slavia și România". tărirea prieteniei tradiționale și a u J L

REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA : Cod 71 341. București Plata Scîntell nr. 1. Tel. 17 M 10. 17 50 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale șl difuzoril din Întreprinderi șl Instituții. în străinătate, abonamentele se fac prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SCtNTEII M 360