editorial PARTICIPAREA FORŢELOR TERESTRE LA MISIUNI ÎN AFARA TERITORIULUI STATULUI ROMÂN

forturile depuse de comunitatea internaţională pentru instaurarea păcii în Balcani, Orientul Mijlociu și Africa sunt concludente, Ecăpătând noi forme de manifestare. Instrumentele la dispoziţie, politice, diplomatice, economice și militare utilizate pentru realizarea și dezvoltarea stabilităţii, vizează atât dezvoltarea relaţiilor interstatale pe baza conlucrării și cooperării multilaterale, cât și adoptarea și asumarea unor decizii și hotărâri comune. Din această perspectivă, aranjamentele politice și militare, fi e că sunt alianţe, coaliţii sau parteneriate se adaptează noilor circumstanţe și vor continua să joace un rol important în gestionarea situaţiilor de criză și în dezamorsarea stărilor tensionate. Strategiile de securitate naţională, regională sau globală actuale evoluează pe fondul unor tensiuni generate de obiectivele politice și militare ale diferiţilor actori statali sau non-statali. Carta Albă a Apărării, analizând riscurile la adresa securităţii naţionale, afi rmă: „Chiar dacă în spaţiul euroatlantic riscurile și ameninţările convenţionale sunt apreciate ca având o probabilitate redusă de manifestare, ele nu pot și nu trebuie să fi e ignorate. Astăzi, nu se mai poate vorbi despre o demarcaţie clar defi nită între ameninţările de tip clasic și cele asimetrice sau hibride, interdependenţa dintre acestea reprezentând paradigma General-maior Dr. Nicolae-Ionel CIUCĂ securităţii actuale”1. Şeful Statului Major al Forţelor Terestre Conform prevederilor art. 6 (1) din Legea nr. 346 / 2006, Statul Major General este structura centrală a Ministerului Apărării Naţionale, subordonată nemijlocit ministrului apărării naţionale care, potrivit art. 12 (2) din aceeași lege, „pregătește și conduce structurile militare care participă la misiuni militare în afara teritoriului statului naţional”. Statul Major General analizează solicitările organismelor internaţionale de participare a României cu personal, forţe și mijloace la misiuni în afara teritoriului statului român și propune Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAŢ) posibilităţi concrete de angajare, desemnare și asigurare a structurilor militare care participă la misiuni, precum și a sprijinului real, logistic și fi nanciar. Ulterior, în baza aprobării Președintelui României2, se angajează forţele în misiuni în afara teritoriului naţional. Începând cu anul 1991, România, în baza tratatelor și înţelegerilor la care a aderat, a luat parte la un număr însemnat de misiuni în afara teritoriului statului român, fi ind recunoscută de comunitatea internaţională ca un partener de bază în efortul internaţional pentru stingerea focarelor de confl ict și intrarea în normalitate a vieţii economico-sociale din regiunile afectate. România a participat și continuă să participe la operaţii în afara teritoriului statului român, iar dintre misiunile deja încheiate voi puncta elementele relevante pentru fi ecare dintre ele. DESERT STORM (Coaliţia internaţională împotriva Irakului în perioada 20.02 – 20.03.1991). România a participat în cadrul operaţiei ca parte a Forţei Multinaţionale din zona Golfului Persic cu 1 spital de campanie (200 paturi), 384 militari. Participarea a avut la bază Rezoluţia nr. 678 a Consiliului de Securitate al ONU. Pe lângă misiunile de asistenţă medicală acordată trupelor britanice angajate în operaţiune, spitalul a îndeplinit și misiuni umanitare în folosul victimelor din rândul prizonierilor de război sau al civililor. Numărul total de militari participanţi la misiune se ridică la 384. UNOSOM II (UN OPERATION IN SOMALIA – “RESTORE HOPE”, 06.07.1993 – 26.10.1994). Participarea României a avut la bază solicitarea Secretariatului General al ONU adresată Guvernului României și a inclus, pe lângă asistenţă medicală de urgenţă pentru trupele ONU participante, și o largă activitate de specialitate, cu caracter umanitar, în folosul populaţiei locale cu nevoi de îngrijiri medicale (cca80 % din totalul misiunilor primite a document 2014 2 (64) 1 editorial constituit-o această activitate). România a participat la misiune Infanterie, în perioada decembrie 1998 – august 1999, acestea cu 1 spital de campanie (50 paturi), 235 militari (105 militari fi ind dislocate succesiv la Lubango, Saurino și Luanda, precum personal medical, 35 militari pentru pază și 95 pentru logistică). și 4 ofi ţeri și subofi ţeri de stat major în comandamentul misiunii Total militari participanţi la misiune 705. (05.06.1997 – 22.03.1999). UNAMIR (MISIUNEA DE ASISTENŢĂ ONU ÎN În anul 1998, România s-a situat pe locul al doilea, în ceea RWANDA, în cadrul detașamentului belgian). Participarea ce privește contribuţia cu efective în misiunile ONU, iar în anul României a avut la bază Rezoluţia nr. 872 din 05.10.1993 a 1999 a rămas singura ţară cu trupe în zonă, datorită încheierii Consiliului de Securitate al ONU. Ţara noastră a participat la ofi ciale a misiunii. Misiunea românească a încetat practic la misiune cu 5 observatori (06.03 – 15.04.1994). data de 27.08.1999. GROM (misiunea de observare din Transnistria) sub FORŢA MULTINAŢIONALĂ DE PROTECŢIE egida OSCE. În perioada 19.04 – 19.06.1992, o grupă de PENTRU ALBANIA – ALBA desfășurată în perioada 14.04. – 25 de observatori militari români a participat în Republica 24.07.1997, s-a constituit în baza Rezoluţiei Consiliului de Moldova la această misiune. Ca urmare a reizbucnirii confl ictului Securitate al ONU nr. 1101 din martie 1997, România fi ind între forţele separatiste transnistrene și cele de la Chișinău, în singura ţară din afara NATO prezentă la această operaţiune. perioada 19.06 – 21.07.1992 ţara noastră și-a retras efectivele Statul Major al Forţelor Terestre a participat cu din zonă. Din data de Detașamentul Tactic 21.07.1992, până în „Sfântul Gheorghe”, luna februarie 1993, cu un efectiv de o grupă de observatori 400 militari, astfel: militari a reluat 1 ofi ţer la Comanda- misiunea, astfel încât mentul Operaţiunii numărul militarilor „ALBA” de la Roma români participanţi ca – COPER, 9 ofi ţeri în observatori OSCE s-a structurile Cartierului ridicat la 31. General al FMP (Forţa Multinaţională MISIUNEA de Protecţie) de la DE VERIFICARE Tirana – COMALBA, A NAŢIUNILOR 390 militari în UNITE PENTRU cadrul ROMDET ANGOLA – „Sfântul Gheorghe” UNAVEM III (denumit astfel cu – desfășurată în ocazia ceremoniei perioada 01.06.1995 militare de plecare – 30.05.1997 a avut în misiune din data caracter umanitar în de 23.04.1997). benefi ciul populaţiei civile locale (implementarea Protocolului ROMDET a fost compus numai din voluntari, două de la Lusaka). Valoarea forţelor participante – un batalion de treimi dintre aceștia având experienţa a cel puţin o misiune infanterie, denumit la vremea respectivă „Batalion de Căști internaţională de pace, în Somalia, Angola sau Bosnia- Albastre”, cu un efectiv de 758 militari. Pe durata misiunii au Herţegovina. Militarii proveneau din trei batalioane constituite, participat: Batalionul 2 Infanterie, Batalionul 26 Infanterie, deja cu tradiţie, care desfășurau un program special de pregătire Batalionul 812 Infanterie și Batalionul 151 Infanterie (în această pentru astfel de misiuni: Batalionul 2 Infanterie, Batalionul 26 ordine, durata misiunii fi ind de 6 luni pentru fi ecare batalion), Infanterie și Batalionul 151 Infanterie. 31 ofi ţeri de stat major (01.04.1995 – 06.06.1997), care au Unitatea românească a acţionat în cadrul Brigăzii „Friuli” acţionat în cadrul comandamentului misiunii, 1 spital de (Italia); în componenţa sa a fost inclusă și Compania 123 campanie cu 40 paturi (pe timpul rotaţiilor efectuate în perioada 17.05.1995 – 06.06.1997, 108 militari au asigurat asistenţa „Leopardi” (110 militari, Italia). La forţa multinaţională medicală de urgenţă acordată personalului ONU și o activitate au participat 5.000 militari, din care: Italia (50%), Franţa de profi l cu caracter umanitar în benefi ciul populaţiei civile (1 batalion întărit – 850 militari), Turcia (1 batalion – locale). Total militari participanţi la misiune 3.232. 300 militari; 200 poliţiști militari), Austria (100 militari) și MISIUNEA DE OBSERVARE A NAŢIUNILOR efective din Ungaria, Grecia, Olanda, Spania și Portugalia. UNITE PENTRU ANGOLA – „MONUA” – desfășurată în Contingentul a executat 203 misiuni constând în recunoașteri perioada 30.06.1997 – 26.02.1999. Participarea a avut la bază itinerare, escortări convoaie și delegaţii, patrulări, cercetare și Hotărârea Consiliului de Securitate nr. 1118 din 1997. misiuni de asigurare a securităţii aeroportului din Gjirokaster. La încheierea misiunii UNAVEM III, structura de nivel SEEBRIG. Pe timpul Reuniunii locţiitorilor șefilor batalion a fost înlocuită cu o Forţă de Reacţie Rapidă de Statelor Majore Generale din ţările SEDM, desfășurată la nivel companie, având următoarele efective: 183 militari din Skopje, în perioada 11–13.05.2005, s-a obţinut consensul cu Batalionul 151 Infanterie, în perioada iunie 1997 – februarie privire la desfășurarea SEEBRIG în Afganistan, în cadrul 1998, 146 militari din Batalionul 812 Infanterie, în perioada misiunii ISAF pentru asigurarea comenzii Kabul Multinational februarie – decembrie 1998, 138 militari din Batalionul 2 Brigade (KMNB), în perioada februarie – august 2006. Decizia

2 2 (64) 2014 document editorial fi nală privind desfășurarea în teatrul de operaţii a fost luată la Reuniunea miniștrilor apărării din ţările membre (South Eastern Defense Ministerial – SEDM), activitate desfășurată în luna decembrie 2005. În scopul participării comandamentului SEEBRIG la misiune în Teatrul de operaţii din Afganistan, Statul Major al Forţelor Terestre a pregătit, a dotat și a susţinut fi nanciar compania de stat major și compania de transmisiuni din cadrul SEEBRIG, conform standardelor operaţionale NATO și cerinţelor SEEBRIG. Astfel, a fost posibilă participarea în perioada 06.02–06.08.2006, a comandamentului SEEBRIG, a companiei de stat major și a companiei de transmisiuni la misiunea ISAF în Teatrul de operaţii din Afganistan, în scopul asigurării comenzii KMNB IX. Principalele misiuni executate de comandamentul SEEBRIG au fost următoarele: conducerea operaţiilor de securitate și stabilitate în aria de operaţii Kabul, asistarea guvernului afgan în asigurarea și menţinerea unui climat de siguranţă și securitate în zonă, participarea la realizarea unor proiecte de reconstrucţie în asigurarea libertăţii de mișcare a forţei militare internaţionale a infrastructurii și facilităţi din zonă pentru populaţia locală, în teatrul de operaţii și a inclus: activităţi de cercetare la minare instruirea poliţiei și armatei naţionale afgane, organizarea și și deminare; recunoașteri ale locurilor în care forţele proprii sau conducerea operaţiilor CIMIC conform regulilor NATO și alte forţe urmau să îndeplinească misiuni; reparaţii, întreţinerea ale ONU. și construirea de drumuri și poduri; lucrări de terasamente, Compania de stat major, pe timpul dislocării în Teatrul fortifi caţii și mascare; intervenţii pe rutele IFOR în caz de de operaţii Afganistan, a executat misiuni în sprijinul înzăpeziri sau calamităţi naturale, construcţii și reparaţii de comandamentului SEEBRIG, astfel: asigurarea condiţiilor clădiri. necesare desfășurării activităţii comandamentului SEEBRIG În cadrul acestei operaţii, geniștii români au îndeplinit o în punctul de comandă de bază și în punctul de comandă de gamă largă de misiuni, diferite ca amploare, complexitate și rezervă, asigurarea asistenţei medicale, asigurarea securităţii și durată, pe întreg teritoriul Bosniei-Herţegovina, într-o arie a pazei locaţiilor afl ate în responsabilitatea comandamentului deosebit de mare – peste 350 km de la nord la sud și peste SEEBRIG, asigurarea transportului pentru personalul 300 km de la est la vest, atât în Republica Srpska, cât și în comandamentului SEEBRIG și asigurarea mentenanţei Federaţia Croato-Musulmană. vehiculelor și a echipamentelor. FORŢA DE STABILIZARE A PĂCII ÎN BOSNIA- Misiunile companiei de transmisiuni au constat în: asigurarea HERŢEGOVINA – SFOR a fost o misiune de stabilizare legăturilor comandamentului SEEBRIG necesare desfășurării (consolidare) a păcii, hotărâtă de Consiliul de Securitate al ONU activităţii în teatrul de operaţii, asigurarea legăturilor pe timpul la 12.12.1996 pentru a succede IFOR (Forţa de Implementare transportului în/din teatrul de operaţii și asigurarea legăturii din Bosnia-Herţegovina). SFOR a avut misiunea de a asigura comandamentului SEEBRIG cu ministerele apărării ale statelor respectarea Acordului de la Dayton. În baza Hotărârii de Guvern membre iniţiativei și cu secretariatul SEDM-CC. nr. 9 din 09.06.1997, România a participat la misiune cu: Participarea comandamentului SEEBRIG la misiune în 1 batalion de geniu (166 militari), 1 detașament de transport Teatrul de operaţii Afganistan a fost un real succes, iar pentru carburanţi-lubrifianţi (10 militari) și 6 autospeciale (din România este importantă, ca urmare a faptului că acest obiectiv 01.11.1996); 5 ofi ţeri de stat major în comandamentul forţei al comandamentului a fost îndeplinit pe timpul cât acesta se afl a (3 ofi ţeri CIMIC, din 01.01.1998, și 2 ofi ţeri de poliţie militară, dislocat pe teritoriul ţării noastre. Forţele terestre au gestionat din 24.08.1998); 1 pluton de poliţie militară (23 militari, din întregul proces de planifi care, organizare și susţinere logistică a 24.08.1998). Batalionul 26 Infanterie a acţionat în cadrul activităţilor care au determinat obţinerea succesului în misiune. Rezervei Strategice SFOR/KFOR la îndeplinirea unor misiuni Consider că este necesar să subliniez faptul că, cea mai mare pe timpul Exerciţiului „DYNAMIC RESPONSE”, desfășurat contribuţie la misiunea SEEBRIG, pe timpul misiunii în Teatrul în perioada 25.03 – 06.04.1998. de operaţii Afganistan, a revenit ţării noastre, cu 233 militari. PARTICIPAREA CONTINGENTELOR FORŢA DE IMPLEMENTARE A PĂCII ÎN BOSNIA- NAŢIONALE LA MISIUNI ÎN KOSOVO HERŢEGOVINA – IFOR – desfășurată în perioada 08.03 – În martie 2002, în baza Hotărârii Parlamentului României 01.11.1996, în baza Hotărârii Parlamentului nr. 25 din 1996 și a nr. 22 din 19 septembrie 2001, a fost dislocată prima structură Hotărârii de Guvern nr. 73 din 08.03.1996. România a participat tip ROFND (Detașamentul Naţional de Forţe) în cadrul la misiune începând cu data de 08.03.1996 cu un batalion de MN BDE South West, sub comandă italiană, concomitent cu geniu – Batalionul 96 Geniu, având un efectiv de 200 militari. introducerea în Teatrul de operaţii Kosovo a Celulei Naţionale Din data de 21.03.1996, acesta a fost subordonat Corpului Aliat de Informaţii (RONIC). În perioada martie 2002 – august de Reacţie Rapidă. 2005, un număr de 4 structuri au executat misiuni în KOSOVO, Participarea a avut la bază prevederile Acordului de la misiuni care s-au derulat pe o perioadă de 4 luni. Începând cu Dayton (Ohio, SUA), misiunea de bază a batalionului constând august 2005, alte 7 structuri au executat misiuni în KOSOVO, document 2014 2 (64) 3 editorial durata acestora fi ind de 6 luni. Detașamentul românesc era KFOR – forţele terestre au acţionat cu o companie de infanterie, compus dintr-o companie de infanterie – 86 militari (85/FT), sub control operaţional belgian, din noiembrie 2001 până în iulie dislocaţi în campul Gorazdevac, în cadrul detașamentului italian 2003, compusă din câte 89 de militari pe serie, ceea ce, în fi nal, din Brigada Multinaţională de Vest. Misiunile pe care le-au a însemnat un efectiv de 445 de oameni. îndeplinit militarii români au constat în: verifi carea respectării La 11.05.2002, USCENTCOM – TAMPA a transmis acordului de pace, paza și apărarea taberei, a așezămintelor ofi cial decizia Comitetului Întrunit al Șefi lor de State Majore de cult și a persoanelor din perimetrul acestora, asigurarea al Departamentului Apărării al SUA de aprobare a participării libertăţii de mișcare pe căile de comunicaţii în cadrul zonei de României cu un batalion de infanterie la operaţia „ENDURING responsabilitate, prin puncte de control tactic și patrule, căutarea FREEDOM”, iar această decizie a constituit baza întocmirii și și colectarea de armament și materiale prohibite, protecţia transmiterii primului ordin de operaţii. populaţiei civile pe timpul întoarcerii la căminele din zona de În prima fază a acestei operaţii (iulie 2002 – iulie 2006) am responsabilitate. Totalul efectivelor dislocate a fost de 1.792 de participat cu: 4 ofi ţeri de stat major și 2 ofi ţeri de legătură la militari pe parcursul a 22 de rotaţii. CJTF 180 (5 ofi ţeri /FT, dislocaţi la Bagram); 1 ofi ţer de stat Batalionul 812 Infanterie a rotit 3 contingente de valoare major la CJTF HOA-Djibouti; 405 militari/batalion infanterie companie infanterie (86 militari) în cadrul Detașamentului (393/FT) dislocat la Kandahar. La această misiune au participat BELUROKOS, care au acţionat împreună cu subunităţi belgiene un număr de 8 batalioane de infanterie numărând un total de și luxemburgheze în cadrul unui batalion afl at sub comandă 3.200 militari dislocaţi în teatrul de operaţii. Din 18.07.2006, belgiană, din compunerea forţelor de menţinere a păcii din odată cu plecarea în teatru a Batalionului 2 Infanterie, au fost Kosovo, Republica Federală Iugoslavia (KFOR). Companiile constituite batalioane de manevră/Qalat. Începând cu rotaţia au fost dislocate la 2 km sud de localitatea Leposavici în din data de 20.06.2010 au fost introduse în teatrul de operaţii tabăra Nothing Hill. Misiunea s-a desfășurat în perioada câte două batalioane de manevră, primele unităţi care au 01.12.2001 – 26.11.2012. executat misiuni în această formă fi ind Batalioanele 811 și 812 La comandamentul KFOR, dislocat în Priștina, au îndeplinit Infanterie din Brigada 81 Mecanizată. Participarea în Teatrul misiuni un număr de 22 ofi ţeri și subofi ţeri de stat major din de operaţii Afganistan cu două batalioane de manevră s-a întins forţele terestre române, iar în comandamentul NATO dislocat pe o perioadă de trei ani. Ca urmare a procesului de retragere la Skopije – 1 controlor trafi c aerian și 6 ofi ţeri de stat major. a trupelor din cadrul coaliţiei, începând cu rotaţia din data de În cadrul Celulei Naţionale de Informaţii, structură din 15.07.2013, participarea forţelor terestre în Teatrul de operaţii compunerea comandamentului KFOR, au acţionat 4 militari Afganistan s-a redus la un batalion de manevră, Batalionul români. 20 Infanterie, acesta fi ind dislocat în provincia Zabul. Totalul În IRAK. În prima fază, forţele terestre au participat în Irak efectivelor dislocate în Afganistan, pentru această operaţie, de la cu o companie CBRN, apoi cu un batalion de infanterie aflat început și până în prezent, depășește 14.000 de militari. în subordinea unei brigăzi italiene. În cadrul aceleiași Principalele misiuni desfășurate de unităţile dislocate în brigăzi, în paralel cu batalionul de infanterie, a fost teatrul de operaţii, în cadrul acestei operaţii, constau în: sprijinul dislocată o companie de poliţie militară. Detașamentul de unor acţiuni sau activităţi umanitare – asigurarea securităţii zonei Geniu a fost dislocat în localităţile Al Hillah și Ad Diwaniyah, în în care coaliţia desfășoară activităţi de reconstrucţie, însoţirea cadrul Diviziei Multinaţionale Centru-Sud, afl ată sub comandă unor convoaie de materiale, protecţia obiectivelor fi nanţate, poloneză. Redimensionarea Diviziei Centru-Sud a determinat restaurarea normalităţii, securitatea raionului de dislocare a revederea statului de organizare a Detașamentului de Geniu și forţelor coaliţiei, supravegherea punctelor sensibile – această reducerea acestuia treptat. Considerată la momentul respectiv misiune se referă la valorifi carea informaţiilor despre adăposturile o nouă contribuţie, în anul 2005 a fost introdusă în teatrul subterane ale talibanilor prin participarea la cercetarea acestora de operaţii o companie de infanterie/UNAMI, aceasta fi ind în ceea ce privește existenţa personalului, muniţiilor etc., precum dislocată la Basrah, care a acţionat în cadrul Forţei de Protecţie și atacul și distrugerea lor. În principal, misiunea propriu-zisă a Misiunii ONU din Irak. constă în asigurarea securităţii zonei și acţiunilor. În AFGANISTAN, forţele terestre au participat, iniţial, cu Pentru îndeplinirea misiunilor, batalionul a cooperat cu două un pluton de poliţie militară dislocat în Kabul, compus din 25 de batalioane americane, prin rotaţie la 21 de zile, astfel: în prima militari, în cadrul Operaţiunii „FINGAL”. Principalele misiuni rotaţie s-au executat misiuni de securitate, pază și intervenţie ale plutonului erau: patrulare, recunoaștere și marcare a prezenţei pentru întreaga bază de dispunere din Kandahar. În rotaţia a în zonă, în scopul impunerii măsurilor de protecţie a Forţei și doua s-au executat misiuni de luptă după principiul Forţei de obţinerii de informaţii din zona de responsabilitate, controlul Reacţie Rapidă, fapt ce implică transportul cu elicoptere pe trafi cului și investigarea accidentelor rutiere, escorta ofi ţerului distanţe lungi. În rotaţia a treia – asigurarea pazei și securităţii de legătură și a delegaţiilor, executarea de recunoașteri în cadrul mai multor baze, simultan, afl ate la distanţe mari, cum sunt planului de extracţie pe ruta Kabul-Bagram, monitorizarea Kabul, Bagram etc. activităţilor criminale în Kabul și controlul antiterorist. Plutonul Detașamentele „ANA TRAINING” erau compuse, a acţionat în cadrul contingentului elen (Compania 34 Control în prima fază, din 25 militari/FT, coordonaţi de Ofi ciul de Tactic din Brigada 34 elenă), din aprilie 2001 până în august Cooperare Militară pentru Afganistan (OMC-A) și supervizate 2003, și a însumat 125 de militari în cele cinci serii de rotaţie. de către militarii americani din Combined Joint Task Force Iniţial, în cadrul grupului de luptă BELUROKOS (BELGIA PHOENIX, dislocat în Kabul. – LUXEMBURG – ROMÂNIA), și ulterior BELUKROKOS Începând cu anul 2011, Detașamentul „ANA TRAINING” (BELGIA – LUXEMBURG – UCRAINA – ROMÂNIA)/ a acţionat în Teatrul de operaţii Afganistan având în compunere

4 2 (64) 2014 document editorial patru echipe: Echipa de instructori pentru Școala de subofi ţeri operaţionale ale participării militarilor noștri la astfel de misiuni ANA, Echipa de instructori în cadrul Batalionului de instruire sunt multiple: asigurarea unei compatibilităţi procedurale și funcţii specializate, Echipa de instructori ai Armatei Naţionale doctrinare cu partenerii de coaliţie, perfecţionarea capacităţii Afgane și Echipa de instructori din cadrul Școlii de tancuri de lucru în mediu multinaţional, perfecţionarea capacităţii de afgană. Numărul total al militarilor români care au făcut parte a planifi ca și executa operaţii în spectrul contrainsurgenţei, din detașamentele „ANA TRAINING” se ridică la 934. utilizarea unor mijloace de luptă și echipamente de ultimă Conceptul „ECHIPE PENTRU RECONSTRUCŢIA generaţie, capacitatea de a integra efi cient acţiunile structurilor PROVINCIILOR” din forţele terestre cu elemente de informaţii militare, cu cele din În cadrul Forţei Întrunite pentru Operaţiile Civil-Militari forţele aeriene, din Comandamentul logistic întrunit și, poate (Combined Joint Civil-Military Operations Task Force – cel mai important dintre toate, formarea unei noi generaţii de CJCMOTF), structură care coordonează Echipele pentru lideri militari cu experienţă operaţională. reconstrucţia provinciilor (PRT), sub conducerea SUA, a Elementele de specificitate care caracterizează acest contribuit cu 4 ofi ţeri: 2 ofi ţeri CIMIC, 2 ofi ţeri specialiști în parcurs al operaţiilor executate de forţele terestre în misiuni construcţii pe verticală și pe orizontală. internaţionale în care au fost angrenate au valenţe defi nitorii, DETAȘAMENTELE OMLT au fost constituite pe mai pe care le voi descrie în continuare. multe tipuri de misiuni: tip garnizoană, tip batalion de infanterie, Operaţiile s-au desfășurat sau sunt în curs de desfășurare, la tip batalion sprijin luptă, sprijin logistic. Activitatea militarilor distanţe medii și mari faţă de ţară, din Europa până în Orientul din aceste detașamente a constat în instruirea, antrenarea și Mijlociu, din mijlocul Africii până în Afganistan. Acest lucru îndrumarea militarilor din Armata Naţională Afgană, în funcţie implică capacităţi de transport, posibilităţi adecvate de comandă de specifi cul unităţii din care aceștia făceau parte. Militarii și control, precum și de susţinere logistică pentru a permite români au executat operaţii în sprijinul păcii, sub comandă desfășurarea continuă și concomitentă a misiunilor cu forţe de NATO, în cooperare cu celelalte forţe aparţinând ISAF și ANSF, nivel companie și batalion, pe două sau chiar trei continente. în provincia Zabul, pentru sprijinirea guvernului Republicii Fiecare misiune este particulară în felul ei. Unicitatea acestora Islamice Afganistan în procesul de menţinere a securităţii, este dată de diferenţele semnifi cative dintre ele, determinate de stabilităţii și extinderii autorităţii guvernamentale, precum și premisele confl ictului, riscurile și ameninţările la adresa forţei, de susţinere a efortului de reconstrucţie. Scopul operaţiei a condiţiile geo-climatice și diferenţele culturale. Ceea ce am fost acela de susţinere a efortului coaliţiei de reconstrucţie a învăţat și deprins pe timpul unei misiuni nu înseamnă că poate Afganistanului și dezvoltării capacităţilor de securitate proprii. fi aplicat în totalitate și cu aceeași efi cienţă într-o altă misiune. În cadrul Detașamentelor OMLT a participat un efectiv de Diversitatea și difi cultatea misiunilor executate, de la cele de tip peste 500 de militari. „combat”, stabilitate și sprijin, până la cele umanitare. Militarii Trebuie să reamintesc faptul că acest întreg parcurs al sunt puși în situaţia de a îndeplini toată gama de misiuni specifi ce integrării noastre în Alianţa Nord-Atlantică și marea gamă a unui teatru de operaţii; la un moment dat pot să fi e într-o misiunilor din teatrele de operaţii nu au fost executate numai de misiune de patrulare, iar în aceeași zi sau în ziua următoare să către unităţi și subunităţi din Forţele Terestre, chiar dacă acestea participe la o misiune de tip CIMIC. au fost mai vizibile. Împreună cu noi au fost și celelalte categorii Necesitatea constituirii unor structuri de forţe adaptate de forţe ale Armatei Românei și mă refer la militarii din Forţele specifi cului misiunii. Structurile de forţe sunt „individualizate”, Aeriene care, în afara transportului efectivelor și materialelor în organizate și dotate conform misiunilor, de la batalion de și din teatrele de operaţii, au executat și misiuni specifi ce aviaţiei, infanterie la batalion de manevră, detașament de instructori și de protecţie a forţelor noastre în teatru, iar timp de șase luni, în echipe OMLT, companie de infanterie în Kosovo sau pluton de anul 2006, comanda Aeroportului Internaţional Kabul (KAIA) a poliţie militară în Bosnia și Herţegovina, fi ecare având propria fost asigurată de aviatorii români. De asemenea, trebuie amintite organizare și dotare. Forţele Navale române care au asigurat transportul pe mare Instruirea și dotarea în concordanţă cu cerinţele misiunii. al tehnicii militare până la Qatar, pentru primele batalioane Durata perioadelor de instruire înainte de dislocarea în teatrul românești care au acţionat în Teatrul de operaţii din Irak, însă de operaţii este similară, în principiu, pentru fi ecare misiune. au participat și la misiuni în Mediterana sau în Oceanul Indian. Conţinutul programelor de pregătire diferă, în conformitate cu Pentru a reveni la Afganistan, trebuie amintite acele formaţiuni specifi cul fi ecărei misiuni în parte. Ordinul de operaţionalizare pe care le cunoaștem sub denumirea de Elementul Naţional de în vederea participării la misiune respectă în principiu aceeași Sprijin care asigură logistic unităţile noastre afl ate în teatru și structură, dar el este unic pentru fi ecare unitate sau subunitate în să nu-i uităm pe camarazii noștri din Forţele pentru Operaţii parte. Pregătirea se desfășoară în baza programelor de instrucţie Speciale, foarte buni profesioniști, apreciaţi de către aliaţi și pentru misiune. de către partenerii cu care am cooperat în teatrul de operaţii Susţinerea în teatrul de operaţii pentru o perioadă mai lungă sau și care și-au adus contribuţia în mod esenţial la îndeplinirea mai scurtă de timp. Aceste operaţii au avut durate de desfășurare misiunilor. De altfel, mare parte dintre ei au fost medaliaţi de deloc identice, unele s-au desfășurat pe parcursul a câteva luni, către partenerii noștri. dar cele mai multe au durat sau durează ani. Participarea structurilor generate de forţele terestre române Opinia publică naţională vis-a-vis de participarea la misiuni la misiunile externe a oferit oportunitatea acumulării unui volum în afara teritoriului statului român. Libertatea de exprimare semnifi cativ de cunoștinţe și experienţă, atât pentru structurile ce este o trăsătură a democraţiei, iar opinia publică internă sau au fost dislocate în teatrele de operaţii, cât și pentru structurile internaţională nu a susţinut în permanenţă eforturile militare din ţară care au asigurat operaţionalizarea acestora, iar benefi ciile depuse pe timpul pregătirii și participării la acest tip de misiuni. document 2014 2 (64) 5 editorial

Mediul multinaţional diversifi cat în care militarii români și-au – capacitatea de a gestiona efi cient resursele fi nanciare desfășurat sau își desfășoară activitatea. Forţele multinaţionale alocate; din care militarii români fac parte au structuri diferite și sunt – dotarea cu armament, tehnică, echipamente și materiale compuse din militari aparţinând mai multor naţiuni. Relaţiile care să asigure îndeplinirea misiunilor și un grad ridicat de pe care le stabilesc în teatrul de operaţii nu sunt numai la nivelul protecţie a forţei. forţei, între militari, ci și între militari și populaţia civilă, fi ecare Importanţa participării forţelor terestre la misiuni în afara cu limba sa și obiceiurile proprii. teritoriului statului român constituie, pentru fi ecare militar, Resursele fi nanciare alocate, care uneori au depășit posibilităţile. un plus de experienţă, iar pentru comenzile subunităţilor și Menţinerea angajamentelor sau apariţia unora noi au determinat statele majore ale unităţilor realizarea coeziunii și formarea cheltuieli fi nanciare suplimentare, unele neprevăzute ca urmare deprinderilor de lucru colective. Transferul cunoștinţelor a deciziilor de participare luate, așa cum a fost angajarea Companiei de stat major și Companiei transmisiuni, împreună însușite și a deprinderilor formate în teatrele de operaţii este cu Comandamentul SEEBRIG, la misiune în Afganistan. materializat pe timpul exerciţiilor naţionale, iar tehnicile, tacticile Și, nu în ultimul rând, numărul foarte mare de militari și procedurile sunt aplicate cu efi cienţă diferitelor scenarii create. participanţi. Marea majoritate a militarilor români din teatrele Prin participarea la misiuni în afara teritoriului naţional, sub de operaţii nu mai sunt la prima misiune. O parte din ei au egida NATO, UE și ONU, forţele terestre române contribuie dobândit experienţa mai multor teatre de operaţii, iar unităţile la îndeplinirea angajamentelor asumate de România și și subunităţile au fost rotite astfel încât fi ecare dintre ele să nu afi rmarea ţării noastre ca furnizoare de securitate, nu numai de participe de două ori consecutiv la aceeași misiune, în același consumatoare de securitate. teatru de operaţii. În faţa acestor provocări și în aceste condiţii, a devenit necesar ca pe parcursul evoluţiei și transformării lor, forţele terestre să îndeplinească câteva criterii fundamentale: – capacitatea de a genera și regenera structuri apte pentru îndeplinirea misiunilor; – capacitatea de a disloca la distanţe medii și mari subunităţi NOTE și unităţi, cu sprijinul celorlalte categorii de forţe ale armatei; – capacitatea de a menţine, pe durată medie și mare, forţele 1 Carta Albă a Securităţii Naţionale, avizată de CSAŢ prin Hotărârea nr. 77 din 17.06.2013, p. 16. dislocate în mai multe teatre de operaţii; 2 Legea nr. 121/15 iunie 2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi – capacitatea de integrare în cadrul forţei multinaţionale; operaţii în afara teritoriului statului român, art. 7 (1).

6 2 (64) 2014 document studii/documente 10 ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA NATO (II)

Lucian DRĂGHICI1

a 29 martie 2004, în cadrul ceremoniei de depunere a mare efort din punct de vedere al resurselor umane și al logisticii. instrumentelor de ratifi care la Departamentul de Stat La misiunile întreprinse începând cu anul 2002 au participat un Lal SUA, locul unde se păstrează Tratatul Atlanticului număr de 30 de batalioane și aproximativ 24.000 de militari, în de Nord, România devenea, alături de alte șase state europene, rotaţii de câte șase luni, în cadrul unor structuri de forţe de nivel membră cu drepturi depline în cadrul NATO. Pentru ţara noastră, batalion, pluton și personal de stat-major. acest moment reprezenta fi nalul unui proces început în februarie Anul 2011 a înregistrat nivelul maxim al participării Armatei 1993, când România a exprimat în mod ofi cial dorinţa de aderare României pe teatrul de operaţii din Afganistan. În provincia la Alianţa Nord-Atlantică. În același timp, primirea României Zabul au fost dislocate două batalioane de manevră și alte în NATO semnifi ca și debutul unei noi etape din procesul de elemente de dispozitiv, care totalizau un număr de circa 1.800 integrare a statului român în comunitatea euroatlantică. de militari. La data aderării, România acţiona deja de facto ca un În perioada aprilie 2011-aprilie 2012, România a avut o stat membru NATO în cadrul luptei împotriva terorismului contribuţie deosebită prin asigurarea de către Forţele Aeriene internaţional, transpunând în practică angajamentele asumate Române a comenzii Aeroportului Internaţional din Kabul, în ofi cial de statul român după atentatele de la 11 septembrie 2001. două rotaţii de câte șase luni, cu câte 75 de militari pe rotaţie. În iunie 2002 a început participarea militarilor români la Pentru viitoarea misiune a NATO în Afganistan, Resolute Operaţia Enduring Freedom desfășurată în Afganistan, iar din Support, Armata României va contribui cu instructori și alte martie 2003 la Operaţia Iraqi Freedom. În anii care au urmat, forţe, conform cerinţelor Alianţei Nord-Atlantice și deciziilor misiunile desfășurate de militarii români în cadrul Alianţei politice naţionale. Nord-Atlantice au avut ca rezultat creșterea nivelului de integrare O altă prezenţă importantă a Armatei României a fost în și interoperabilitate dintre structurile militare românești și cele teatrul de operaţii din Irak în perioada 19 martie 2003-23 iulie Nord-Atlantice. 2009. În paralel cu contribuţia consistentă de forţe la misiunea Participarea Armatei României la misiunile de menţinere a Iraqi Freedom, s-a desfășurat și participarea cu instructori la cea păcii a implicat un număr de aproape 40.000 de militari (ofi ţeri de-a doua misiune de instruire a NATO în Irak (NTM-1), între de stat major, ofi ţeri de legătură, observatori, unităţi și subunităţi ianuarie 2005 și noiembrie 2011. Prezenţa militarilor români în luptătoare, spitale de campanie), 30 de batalioane și 150 de teatrul de operaţii din Irak s-a ridicat la cifra de aproape 10.000 microstructuri. În plus, 400 de militari au activat în misiuni de militari în perioada 2003-2009. de reprezentare în structurile de comandă ale NATO și 80 de Încheierea cu succes a misiunii Armatei României în Irak a structuri militare au fost certifi cate pentru participarea la misiuni fost celebrată printr-o impresionantă paradă militară desfășurată și operaţii ale Alianţei. în ziua de 29 iulie 2009 la București. În cadrul misiunilor internaţionale desfășurate de Armata În spaţiul balcanic, Armata României și-a continuat României, teatrul de operaţii din Afganistan a generat cel mai prezenţa, începută încă din anul 1996, cu misiunea IFOR din

7 aprilie 2014. Simpozionul „Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă” organizat de Ministerul Apărării Naţionale

document 2014 2 (64) 7 studii/documente

al anului și cel mai important organizat vreodată în România. La summit au participat 26 de state membre NATO, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale și ai statelor contribuitoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de președinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) și director politic (Irlanda). Acest summit a reprezentat un eveniment unic nu numai pentru România, ci și pentru Alianţa Nord-Atlantică, atât prin numărul participanţilor (peste 6.500), cât și din punct de 29 martie 2004. Ceremonia ofi cială desfăşurată la Casa Albă cu prilejul primirii de a şapte noi membri, printre care şi România, în Alianţa Nord-Atlantică vedere al desfășurării lucrărilor. Astfel, pe lângă reuniunile Bosnia-Herţegovina, la care s-au adăugat și alte misiuni în Albania, obișnuite – Consiliul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Kosovo și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). Euro-Atlantic, Consiliul NATO-Rusia și Comisia NATO- În prezent, la misiunea KFOR din Kosovo participă 68 de Ucraina, s-a desfășurat și o reuniune în format extins a statelor militari români (personal de stat-major și elemente de informaţii), participante la operaţiunea condusă de NATO în Afganistan, precum și o companie de manevră compusă din 128 de militari reuniune la care au fost prezenţi secretarul general al Organizaţiei din cadrul rezervei strategice a SACEUR, care poate fi dislocată la Naţiunilor Unite, președintele Comisiei Europene, secretarul ordin exclusiv general al Consiliului în zona de Uniunii Europene, directorul operaţii Băncii Mondiale, alături de Kosovo. președintele Afganistanului În perioada și înalţi ofi ciali din statele de august- contact – Australia, Iordania, octombrie Japonia, Noua Zeelandă. 2007, Forţele În marja summit-ului au Aeriene fost organizate și manifestări române au menite să prezinte opiniei participat cu publice agenda politică patru avioane a evenimentului. Printre „MIG 21 acestea s-au numărat Lancer” la Conferinţa de la București, misiunea desfășurată în perioada „Baltica 07” de 1-3 aprilie 2008, organizată poliţie aeriană de Ministerul Afacerilor NATO pentru Externe, German Marshall ţările baltice. 2-4 aprilie 2008. Summit-ul NATO de la București Fund și Chatam House, Începând și Summit-ul Tinerilor cu anul 2005, Forţele Navale Române au participat anual cu o Atlantiști, desfășurat în perioada 1-4 aprilie și organizat de fregată „Type 22” la Operaţia Active Endeavour desfășurată în Comitetul Atlantic al SUA și Consiliul Euro-Atlantic România). Marea Mediterană și, în anul 2011, la operaţia NATO Unifi ed În cadrul summit-ului au fost luate decizii importante privind Protector, de embargo asupra Libiei. extinderea Alianţei, situaţia din Balcanii de Vest, rolul strategic al Un moment deosebit din perioada primului deceniu zonei Mării Negre, confl ictele regionale etc., decizii sintetizate în de apartenenţă a României la Alianţa Nord-Atlantică, l-a cele patru documente publice ofi ciale: Declaraţia de la București, reprezentat desfășurarea Summit-ului NATO de la București Declaraţia comună NATO-Ucraina, Viziunea strategică a ISAF, din perioada 2-4 aprilie 2008, cel mai mare eveniment politic Declaraţia președintelui Consiliului NATO-Rusia.

8 2 (64) 2014 document studii/documente

Croaţia și Albania au fost invitate să înceapă discuţiile de aderare pentru a se alătura Alianţei, obiectiv realizat la 1 aprilie 2009. Totodată, s-a decis invitarea Bosniei-Herţegovina și Muntenegrului să înceapă un Dialog Intensificat cu privire la întreaga gamă de teme politice, militare, fi nanciare și de securitate, legate de aspiraţiile lor de a deveni membri, dar fără a se anticipa decizia fi nală a Alianţei în această privinţă. A fost recunoscută de către aliaţi importanţa strategică a Mării Negre și regiunii înconjurătoare acesteia pentru securitatea euroatlantică. A fost reafi rmată susţinerea Alianţei pentru integritatea teritorială, independenţa și suveranitatea statelor afectate de așa-numitele confl icte îngheţate, fiind menţionate în acest sens Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Republica 29 iulie 2009. Parada militară de la Bucureşti organizată Moldova. În vederea rezolvării pașnice a cu prilejul încheierii participării Armatei României la misiunea Iraqi Freedom acestor confl icte, Alianţa Nord-Atlantică și-a declarat sprijinul pentru soluţiile bazate Etapa integrării operaţionale în NATO și Uniunea Europeană, pe principiile de integritate teritorială, independenţă și prevăzută a se derula în perioada 2008-2015. Această etapă suveranitate. vizează continuarea operaţionalizării forţelor, a programelor Tot în cadrul lucrărilor summit-ului a fost adoptat un plan majore de înzestrare, reorganizarea învăţământului militar, strategic al Alianţei pentru Afganistan pentru următorii cinci creșterea contribuţiei pentru forţa de răspuns a NATO și UE, ani. A fost făcută o declaraţie publică care a inclus confi rmarea extinderea implementării, la nivelul unităţilor nedislocabile, a angajamentului Aliaţilor în Afganistan, reconfirmarea unor cerinţe de interoperabilitate ale Obiectivelor Forţei. argumentelor privind importanţa implicării NATO și a În contextul evenimentelor în curs de desfășurare în spaţiul comunităţii internaţionale, precum și o prezentare a viziunii ex-sovietic, garanţiile de securitate de care benefi ciază România asupra viitorului angajamentului internaţional. conform statului de membră cu drepturi depline a Alianţei O decizie de maximă importanţă adoptată la summit-ul Nord-Atlantice justifi că eforturile și sacrifi ciile făcute de Armata de la București din 2008 a fost cea privind dezvoltarea unui României atât înainte, cât și după momentul aderării la NATO, sistem defensiv antirachetă al NATO care să ofere protecţie pentru a deveni un membru respectat al Alianţei, cu drepturile, pentru teritoriul și populaţia statelor aliate neacoperite de dar și cu îndatoririle care ne revin. sistemul american și care, la odată ulterioară, să poată fi Bibliografi e conectat cu capabilităţile de apărare antirachetă ale SUA care urmau a fi dislocate în Europa. ♦ Ministerul Apărării Naţionale, România – NATO. Primii Declaraţia fi nală a summit-ului NATO de la București din zece ani, http://www.mapn.ro/10_ani_NATO/documentar. 2008 a reiterat faptul că unul din elementele majore ale NATO ♦ Ministerul Afacerilor Externe, Summit-ul NATO de la îl reprezintă principiul indivizibilităţii securităţii statelor membre București (2-4 aprilie 2008), http://www.mae.ro/node/1574. ale Alianţei. Documentele adoptate au demonstrat relevanţa sporită a NATO pentru provocările actuale ale începutului 10 Years from Romania’s adhesion at NATO (II) secolului XXI. Rezultatele lucrărilor au corespuns obiectivelor urmărite de România privind agenda politică a evenimentului. Lucian Drăghici Acestea au refl ectat într-o manieră realistă și cuprinzătoare atât Abstract: On March 29, 2004 Romania became așteptările, cât și interesele specifi ce ale ţării noastre. member of NATO with full rights. In the years that passed, În condiţiile noului statut de membră cu drepturi depline our army participated at the military operations conducted a Alianţei Nord-Atlantice, România a continuat procesul de by the alliance that took place, which increased the level of reformare a Armatei României, un moment major al acestui integration and cooperation with the partners’ states armies. proces constituindu-l elaborarea, în anul 2007 a Strategiei de Keywords: NATO, Afghanistan, integration, transformare a Armatei României, activitate ce cuprinde trei etape international missions, cooperation distincte, fi ecare dintre acestea cu obiective specifi ce, realizabile în condiţiile unei susţineri fi nanciare constante și predictibile. NOTĂ În prezent, procesul de implementare a Strategiei de transformare a Armatei României se afl ă în cea de-a doua etapă, 1 Serviciul Istoric al Armatei. document 2014 2 (64) 9 studii/documente PANAIT DONICI – CTITORUL ARMEI GENIU DIN ARMATA ROMÂNĂ

Colonel (r) Marian GARGAZ

n pios omagiu În această calitate, fi ind un specialist recunoscut în domeniul pentru opera șoselelor și al podurilor rutiere, abordează cu mult curaj în Unepieritoare a guvernul din care făcea parte una dintre cele mai acute probleme celui care a fost maiorul cu care se confrunta tânărul stat român – realizarea unei reţele inginer Panait Donici, moderne de comunicaţii terestre necesară asigurării legăturilor ne îndeamnă să răscolim între Moldova și Muntenia, precum și a altor lucrări importante primele file ale istoriei de utilitate publică. Armei Geniu și să readucem Întrucât rezolvarea acestei problematici presupunea în memorie personalitatea importante resurse fi nanciare, materiale și umane, precum și celui care i-a pus piatra de personal tehnic de specialitate, Panait Donici găsește o soluţie temelie în urmă cu 155 de deosebit de ingenioasă, constând în constituirea unui batalion, cu ani, la 31 mai 1859. lucrători permanenţi, organizaţi militărește și întreţinerea acestuia Personalitate marcantă din fonduri publice. a mișcării unioniste și Drept urmare, pe raportul Consiliului de Miniștri Căpitanul Panait Donici colaborator apropiat al nr. 1902/1859, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a încuviinţat domnitorului A.I. Cuza, înfi inţarea la Iași, sub comanda ing. Panait Donici, ministrul Panait Donici s-a născut în anul 1825 într-o familie de răzeși Lucrărilor Publice, uns cu gradul de căpitan, a primului din satul Porcești, jud. Neamţ, moștenitori ai unor suprafeţe de Batalion de Geniu. teren agricol cu care strămoșii acestora fuseseră împroprietăriţi Așadar, data de 31 mai 1859 marchează în fapt, nașterea de către marele voievod Ștefan cel Mare, în anul 1490. ofi cială a unei noi arme în cadrul oștirii române – ARMA La vârsta de 11-12 ani, printr-un complex de împrejurări, GENIU, al cărei ctitor a fost indiscutabil căpitanul inginer Panait Donici ajunge la moșia boierului Vasile Bolnavu din Panait Donici. satul Valea Ursului, comuna Giurgeni, situată la mai puţin În perioada imediat următoare, cu sprijinul nemijlocit al de 10 km de orașul Roman. Fiind un copil deopotrivă ascultător, celor două ministere, cpt. Panait Donici a întreprins multiple harnic și isteţ, se împrietenește cu băiatul boierului și în scurt măsuri organizatorice și administrative menite să asigure timp intră în graţiile acestuia. Destinul face ca boierul Vasile închegarea structurală și dezvoltarea fi rească a Batalionului de Bolnavu, cunoscut sătenilor prin multiplele sale acte de caritate, Geniu, astfel: în cursul lunii iunie 1859 a fost elaborat și aprobat văzându-l dezgheţat la minte, să consimtă necondiţionat a-l primul Regulament privind organizarea și atribuţiile Batalionului trimite împreună cu fi ul său la școala din sat, iar mai apoi la de Geniu, în baza căruia acesta urma să funcţioneze și au fost Colegiul Naţional și Școala Mihăileană din Iași. iniţiate procedurile pentru achiziţionarea echipamentelor Remarcându-se ca unul dintre cei mai studioși elevi, cu specifi ce: îmbrăcăminte, armament, unelte de lucru, corturi potenţial intelectual deosebit, ulterior Panait Donici este trimis etc.; la 14 septembrie 1859, prin încuviinţarea Domnitorului pentru a-și continua studiile în cadrul Școlii de Poduri și Șosele Alexandru Ioan Cuza a fost legiferată, în regim de urgenţă, de pe lângă Politehnica din Paris. Ordonanţa pentru admisii și înaintări în corpul de geniu, document Întors în ţară în anul 1851, ca diplomat al acestei prestigioase de linie privind selecţia și admiterea în batalion a unor ofi ţeri instituţii de învăţământ, tânărul inginer Panait Donici participă aleși din rândul inginerilor civili și a conductorilor deprinși activ la amplul proces de reconstrucţie și modernizare a cu prestaţiile pentru lucrările publice; la 3 noiembrie 1859, serviciilor publice. Dovedindu-se a fi un strălucit tehnician, prin Înaltul Decret nr. 82 a fost aprobată Broșura de Uniformităţi – un organizator de seamă și un administrator chibzuit, în anul prin care se reglementa și în baza căreia se asigura uniforma 1856, la vârsta de 31 de ani debutează cu succes în viaţa publică, genistului, adaptată după modelul armatei franceze; în cursul fi ind desemnat de domnitorul Ghica Vodă ca reprezentant al aceleiași luni au fost emise Instrucţiunea pentru compatibilitatea Moldovei în Comisia de Navigaţie pe Dunăre (instituită prin Corpului de Geniu și Instrucţiunea de exerciţiu și disciplină – prin Tratatul de Pace de la Paris în urma războiului Crimeei) ale care s-au statuat principiile de instruire și administrare în cadrul cărei lucrări s-au desfășurat la Viena. Corpului de Geniu nou înfi inţat și pe baza cărora se asigurau În anul 1857, caimacamul Vogoride al Moldovei îl numește și se justifi cau resursele bugetare anuale, necesare pentru plata director al Ministerului Lucrărilor Publice, iar un an mai târziu, personalului, instruirea acestuia, procurarea materialelor și în timpul căimăcămiei interimare este menţinut ca locţiitor de executarea lucrărilor planifi cate. ministru la Lucrările Publice. Ca urmare a sporirii continue a necesităţilor privind După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca extinderea și modernizarea lucrărilor publice de interes Domnitor al Principatelor Române în urma actului istoric de ostășesc și economic pe întreg teritoriul Principatelor Unite, la 24 Ianuarie 1859, începând cu 27 aprilie inginerul Panait în special a cazărmilor necesare încartiruirii trupelor și a căilor Donici preia conducerea Ministerului Lucrărilor Publice în de comunicaţii rutiere și feroviare, în luna septembrie 1860, cadrul Guvernului Manolache Epureanu din Moldova, până din însărcinarea colonelului Emanoil Florescu, ministrul de la 3 aprilie 1860, când acest cabinet a demisionat. Război al Principatelor Unite, căpitanul Panait Donici a început

10 2 (64) 2014 document studii/documente organizarea unui al doilea batalion de geniu în Muntenia, după răsăritene de rit vechi și modelul celui din Moldova. Batalionul fi ind gata constituit, la nou, cu reguli aplicabile și sfârșitul lunii octombrie, a fost pus sub comanda cpt. Panait de către biserica apuseană. Donici care, la 21 decembrie 1860, în semn de recunoaștere a Concomitent a întocmit eforturilor depuse, a fost avansat la gradul de maior. abace pentru toate La încheierea campaniei de lucru din toamna anului calendarele cu ajutorul 1861, considerând că efectivele Corpului de Geniu sunt prea cărora se putea determina numeroase comparativ cu celelalte arme, iar întreţinerea celor cu ușurinţă periodicitatea două Batalioane de Geniu reprezenta o sarcină fi nanciară prea rotirii unor aștri, iar pe grea, vistiernicul ţării a cerut cu insistenţă Domnitorului A.I. această bază zilele de Paște Cuza să aprobe desfi inţarea unuia dintre acestea. Forţat de și ale tuturor sărbătorilor împrejurări, Domnitorul a hotărât desfi inţarea, începând cu cu date fi xe. 1 ianuarie 1862 a Batalionului I Geniu din Moldova, efectivele Cariera militară a acestuia fi ind trecute la celelalte arme sau scoase din oaste. maiorului Panait Donici Începând cu aceeași dată Batalionul II Geniu din Muntenia a a fost scurtă, dar deosebit fost reorganizat sub denumirea de Batalionul I Geniu. de fructuoasă. Tot La 12 aprilie 1862, pe fondul nemulţumirilor generate de timpul s-a comportat ca desfi inţarea Batalionului de Geniu din Moldova și al evoluţiei nu un militar rasat, devotat tocmai favorabile a politicilor de susţinere fi nanciară a trupelor Armei Geniu, pe care a Bucureşti. Monumentul maiorului Panait Donici angajate în realizarea comunicaţiilor de importanţă publică, fondat-o cu strădanie și înţelepciune remarcabilă. maiorul Panait Donici solicită eliberarea sa din oaste, revenind în Indubitabil, ardoarea cu care s-a zbătut pentru constituirea Corpul Tehnic al ţării, ca inspector general al drumurilor. celor două batalioane de geniu din Armata Română nu a Din această postură, inginerul Panait Donici reorganizează reprezentat capriciul unui om școlit în străinătate și nici un loc fundamental structurile componente ale Corpului Tehnic atât care să-i ofere prerogative aparte de comandă. Pentru maiorul la nivel central, cât și teritorial, concomitent cu îmbunătăţirea inginer Panait Donici, aceste unităţi au reprezentat opere și modernizarea învăţământului specifi c acestui domeniu la sufl etești asemenea oricărei opere artistice, opere pe care le-a nivel naţional. divinizat până când a trecut în lumea celor drepţi. Deși în vara anului 1865 renunţase la viaţa publică, în Pentru a realiza pe deplin adevărata dimensiune a acestui timpul domniei lui Carol I, în perioada 13 noiembrie 1867- cult este sufi cient să evidenţiem faptul că până la sfârșitul vieţii, 15 noiembrie 1868, revine la conducerea Ministerului Lucrărilor în fi ecare an mergea la Focșani și mai departe până la Mărășești Publice, timp în care se implică cu pricepere în dezvoltarea pentru a revedea întâia lucrare executată de Batalionul I Geniu, căilor ferate din România, de numele său fi ind legate nemijlocit în primul an al existenţei sale. Ori de câte ori se întâlnea cu cineva construcţia liniei București – Giurgiu și proiectul de construcţie cunoscut, cu o înfăţișare apăsată îi spunea cu mândrie această al Gării de Nord. Totodată, a organizat și început lucrările șosea este făcută de batalionul de geniu creat de mine. topogeodezice pentru harta României, iar la îndemnul său a Înainte de a se stinge din viaţă, și-a împărţit cu discernământ fost întemeiată Societatea Politehnică din România, al cărei și minuţiozitate matematică întreaga avere rudelor din satul membru de onoare devine în anul 1881, cu prilejul inaugurării Porcești și ţăranilor din Valea Ursului. S-a stins din viaţă în anul localului acesteia din strada Polizu. 1905, la vârsta de 80 de ani, fi ind înmormântat în satul Giurgeni- Ulterior, în calitate de deputat al judeţului Vaslui, având Valea Ursului. La funeraliile sale, în timp ce garda și compania susţinere parlamentară și teritorială consistentă, a promovat cu de gorniști a Regimentului 2 Geniu din Focșani îi dădea un mult curaj proiectul unei legi a drumurilor, șoselelor și podurilor ultim onor, atmosfera a fost întreruptă de șoapta unui ofi cial al din România și a sprijinit orașul Roman pentru înfi inţarea Școlii Armei Geniu: Nu fi ţi triști! A murit artistul, dar a rămas opera sa. Gimnaziale „Petru Rareș“ și, mai ales, pentru construcţia unui Iată de ce, azi când se împlinesc 155 de ani de la punerea local modern al acesteia, inaugurat în anul 1872. în operă a Armei Geniu, se cuvine să aducem un pios omagiu În anul 1870 renunţă la viaţa publică și se retrage defi nitiv celui care a creat-o – căpitanul inginer PANAIT DONICI, la moșia sa din Valea Ursului, ocupându-se îndeaproape de și să înţelegem pe deplin rostul statuii acestuia ridicată în faţa administrarea terenurilor agricole proprii și opere fi lantropice, Școlilor de Geniu de la Cotroceni. potrivit dispoziţiilor testamentare ale unchiului său Drăghici Donici. Fiind un om deosebit de credincios și luând exemplul boierului căruia îi datora accederea lui către cele mai bune Panait Donici – the Founder of Engineer Branch școli, pe cheltuiala sa, a construit biserica și azilul de bătrâni in the Romanian Army din satul Elisabeta Doamna, nou înfi inţat prin împroprietărirea Colonel (r) Marian Gargaz însurăţeilor, adiacent intrării de sud a orașului Roman Abstract: Panait Donici was an important personality of (actualmente Horia), a întreţinut școala din aceiași localitate, the unionist movement and in 1851 he graduated School of precum și spitalul din Vaslui. Bridges and Roads from the Polytechnic in Paris. Several times Pensionar fi ind, timp de peste trei decenii, a trăit departe de the minister of Public Works, he initiated the realization of frământările mediului social-politic căruia îi oferise prin strădanie a modern network for terrestrial communications in order to și muncă remarcabilă servicii de înaltă valoare, unanim recunoscute. assure the liaison between Moldova and Muntenia, as well as Relativ uitat de lume și de cea mai mare parte a prietenilor cărora, other projects which had public utility. la nevoie, le-a dat câte un sfat bun, Panait Donici și-a consacrat Keywords: Panait Donici, School of Bridges and Roads ultimii ani din viaţă studiului și cercetării știinţifi ce. Cu aceiași from the Polytechnic in Paris, minister of Public Works, vioiciune și isteţime a minţii ca pe vremea când era ostaș, a elaborat un studiu de valoare internaţională cu privire la calendarul bisericii roads, bridge document 2014 2 (64) 11 studii/documente DIN ISTORIA PRIMULUI REGIMENT DE ARTILERIE AL ARMATEI ROMÂNE (1860-1996)

Colonel prof. univ. Dr. Adrian STROEA1 Colonel (r) Marin GHINOIU

n istoria Artileriei Române Moderne Domnitorul Artilerie a rămas colonelul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, a rămas ca Gheorghe Manu, până la Îîntemeietorul primului regiment de artilerie, 14 iunie 1869, când a fost eveniment întâmplat la 21 decembrie 1860. numit ministru de Război, iar Pe baza raportului generalului Ion Emanoil Florescu: la Regimentul 2 Artilerie a fost Artileria până acum se afl ă încă despărţită. Rog pe Măria Voastră numit comandant locotenent- să binevoiţi a da Înalt ordin ca bateriile ce sunt astăzi pe conta colonelul Iulius Dunca. Moldaviei și cele ce se afl ă pe conta Valahiei să se unească împreună și La 14/26 octombrie să formeze 1-iul regiment de artilerie împărţit în 2 divizioane. Tot 1874, după desfășurarea deodată rog plecat pe Înălţimea Voastră, ca primind această unifi care manevrelor regale, pe câmpia să binevoiţi a întări în posturile acestui regiment pe maiorul de la Băneasa, regimentul a Tobias Gherghely ca șeful regimentului, maiorul Haralambie primit noul Drapel de luptă, Nicolae ca ajutorul șefului regimentului, căpitanul Herkt Enric în cadrul unei ceremonii în Generalul Tobias Gherghely șeful divizionului 1-ul și căpitan G. Mano șeful divizionului care s-au sfi nţit și împărţit 2 al 2-lea , domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat oștirii 32 de steaguri noi. Cu această ocazie militarii au înfiinţarea primului regiment de artilerie din Armata ascultat îndemnul, ca o premoniţie, al Domnitorului Carol: României. Cu aceeași dată a fost avansat colonel și numit Cu mândrie și încredere v-am dat aceste steaguri, având ferma comandant Tobias Gherghely, care a deţinut funcţia până la 28 convingere că armata va ști a le apăra în orice împrejurare ca un aprilie 1864, când a fost numit intendent general al armatei3. sfânt depozit și a le păstra cu onoare și fără pată. Nu Mă îndoiesc La 1 septembrie 1862, pe câmpul Cotrocenilor, Regimentul nici un moment, că fi ecare dintre d-voastre, când veţi fi chemaţi de Artilerie a primit Drapelul de luptă, prilej cu care a vă îndeplini datoria, o veţi face cu iubire și devotament, având Domnitorul Cuza a rostit un memorabil discurs patriotic: numai o ţintă, deviza steagurilor: Onoare și Patrie!6. Primind steagurile cele noi, aduceţi-vă pururea aminte că vă La 5 februarie 1877, colonelul Gheorghe Slăniceanu, încredinţez onoarea Ţării. Steagul e România, acest pământ ministrul de Război, raporta Domnitorului: forma teritoriului binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri, nostru reclamă ca diferitele regiuni militare, să fi e prevăzute cu îmbelșugat cu sudoarea muncitorilor. El este familia, ogorul toate elementele ce reclamă repedea lor pregătire. Este neapărat fi ecăruia, casa în care s-au născut părinţii și unde se vor naște dară, ca fi ecare din cele 4 diviziuni militare să aibă artileria sa [...] copiii voștri. Steagul e însă simbolul devotamentului, credinţei am onoare a propune Măriei Voastre crearea încă a două regimente ordinii și disciplinei ce reprezintă oastea. Steagul e totodată de artilerie pe lângă cele 2 existente: ca astfel fi ecare regiune să-și trecutul, prezentul și viitorul ţării; întreaga istorie a românilor. aibă artileria sa. Prin această organizare în 4 regimente, vom Într-un cuvânt, steagul reprezintă toate datoriile și toate virtuţile avea în timp de pace, toate unităţile prin care să putem pune în militare, care se cuprind în cele două cuvinte săpate pe vulturii acţiune toate tunurile ce avem7. României: Onoare și Patrie!4. La 1 martie 1877, prin Înaltul Decret nr. 4898, regimentele La 28 aprilie 1864, locotenent-colonelul Nicolae Haralambie de artilerie s-au dedublat, Regimentul 1 Artilerie formând (avansat colonel la 22 mai 1864) a fost numit comandant al Regimentele 3 și 4 Artilerie, iar Regimentul 2 Artilerie Regimentului de Artilerie, având ca ajutor pe locotenent- și-a păstrat denumirea și a format Regimentul 1 Artilerie. colonelul Gheorghe Manu. A deţinut această funcţie până la Conform consemnărilor din acea vreme Regimentul 2 11 februarie 1866, când, alăturându-se conspiraţiei care l-a Artilerie păstră arhiva și Drapelul, iar Regimentul 1 Artilerie detronat pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a devenit unul trecu Drapelul Regimentului 1 creat din al 2-lea; arhiva vechiului dintre cei trei membrii ai locotenenţei domnești5. Regiment I-iu rămase la al 3-lea9. După 11 februarie 1866, comanda regimentului a fost Comandanţi de regimente au fost numiţi: colonelul Iulius asigurată de locotenent-colonelul Gheorghe Manu, care, la Dunca la Regimentul 1 Artilerie; colonelul Alexandru Angelescu 22 mai 1866, a fost avansat colonel și numit comandant al la Regimentul 2 Artilerie (iniţial a rămas fostul comandant, Regimentului de Artilerie. colonelul Eraclie Arion, care mai apoi a fost numit șeful La 1 august 1868 din Regimentul 1 Artilerie s-a format Artileriei din Marele Cartier General); colonelul Enric Herkt al doilea regiment de artilerie, prin trecerea bateriilor cu la Regimentul 3 Artilerie; colonelul Nicolae Dabija la soţ la această nouă unitate. Comandant al Regimentului 1 Regimentul 4 Artilerie (iniţial colonelul Alexandru Angelescu).

12 2 (64) 2014 document studii/documente

La 17/29 iulie 1877, la Poiana, pe câmpia Olteniei, în Ţării Românești, iar Crearea război declarat cu Imperiul Otoman, Regimentul 3 Artilerie, regimentului 2 de artilerie care predase Drapelul de luptă Regimentului 1 Artilerie, a datează din anul 1868. primit, alături de Regimentul 4 Artilerie și recent înfi inţatele Acest corp a fost organizat regimente de dorobanţi, noul Drapel de luptă. Cu acest prilej la București. Formarea au primit și imboldul transmis de Domnitorul Carol I prin regimentului s-a făcut prin Înalt Ordin de Zi: Dându-vă drapelul corpului, vă încredinţez trecerea bateriilor cu soţ onoarea României, pe care o pun astfel sub scutul curajului, împreună cu omeni și cai din devotamentului și abnegaţiei voastre. Pentru prima oară se regimentul 1 de artilerie. prezintă solemna ocazie de a primi drapelul în preziua mergerii Una dintre cele mai pe câmpul de onoare; căutaţi a-l încununa de o nemuritoare glorie. reușite lucrări de istorie Nu uitaţi niciodată că drapelul este simbolul patriei; cea mai mare a artileriei13 realizată de onoare pentru voi este de a vă da viaţa pentru a-l apăra și a-l generalul Petre Vasiliu- păstra în mâinile voastre, făcându-l pururea să fâlfâie peste toate Năsturel, comandantul obstacolele ce va învinge vitejia voastră10. Artileriei Corpului 2 Armată Generalul de divizie Petre Năsturel Colonelul Enric Herkt, fost comandant al Regimentului București, premiată de ofi ţerii de artilerie membri ai „Revistei 1 Artilerie din 6 iulie 1872 până la 1 martie 1877, a Artileriei”, în adunarea generală din 21 decembrie 1906, a comandat Regimentul 3 Artilerie din 1877 până în anul 1885 adus clarifi cări importante privind istoria primului regiment (practic 13 ani), când a fost numit comandant al artileriei al artileriei române moderne, arătând despre Regimentul 3 Corpului 3 Armată de la Galaţi. Ca urmare a numirii Artilerie următoarele: Schimbă la 5 februarie 1877 numele său colonelului Alexandru Angelescu în funcţia de comandant al de Regimentul 1 Artilerie, în acel de Regimentul 3 Artilerie. Diviziei 2, comanda Regimentului 2 Artilerie a fost preluată Acest regiment este matca întregii Artilerii române, căci de fapt de locotenent-colonelul Alexandru Horbatski. el a fost creat în 1860. Peste ani, generalul Alexandru Tell, rememorând Și alţi artileriști, contemporani ai evenimentelor, care momentul creării celor patru regimente, consemna în „Revista au lăsat posterităţii lucrări de memorialistică, au apreciat Artileriei” (aprilie 1909): Eram atunci directorul serviciilor unanim că Regimentul 3 Artilerie a fost cel dintâi regiment armelor speciale din ministerul de război [...] Însărcinat cu al artileriei române moderne, matca întregii Artilerii române. organizarea celor 4 regimente care se creau din cele 2 existente, Spre exemplificare menţionăm relatările generalului am pregătit toate lucrările în vederea că din Regimentul nr. 1 Nicolae Stoika: Regimentul 1, din care făceam parte, se numi să se formeze și nr. 3, iar din nr. 2 și nr. 4. Regimentele nr. 1 și Regimentul 314. La 1877 mă afl am maior comandant al artileriei nr. 2 își păstrau astfel drapelul, numărul și istoricul lor; toată teritoriale a Diviziei III Teritoriale, când prin suprimarea acestei lumea ar fi știut că Regimentul No. 1 este obârșia artileriei funcţii, am fost pus în disponibilitate și rechemat în activitate române, din care s-a format nr. 2 în 1868 și că în 1877 din după câteva zile ca [sic!] comandant de divizion în Regimentul Regimentul 1 s-a creat Regimentul 3 și din al 2-lea nr. 4. Când 3 de Artilerie, înfi inţat atunci în Buzău, prin Înaltul Decret am prezentat lucrările ministrului de război și l-am deslușit Domnesc nr. 489 și care s-a compus din vechiul Regiment 1 de pentru ce făcusem astfel, ministrul de pe vremuri, cu scepticismul Artilerie, care a mai dat și pe al 4-lea regiment; iar din al 2-lea care-l caracteriza, mi-a spus că sunt de pe vremea veche și că Regiment de Artilerie s-a înfi inţat 1-ul și al 2-lea. Aceasta pe astăzi nu se mai uită nimeni la asemenea fl eacuri, și a decis ca ziua de 1 aprilie 187715. Astfel prin Înaltul Decret nr. 489 din Regimentul 1 să formeze Regimentele 3 și 4, iar Regimentul al 1 martie (1877 – n.n.), se formează încă două regimente de 2-lea, Regimentele 1 și 2. Iată pentru ce nu toată lumea știe astăzi artilerie, dezdoind pe cele două ce existau. Vechiul Regiment 1 a că al 3-lea regiment de artilerie este mama celorlalte regimente format noile Regimente 3 și 4; iar Regimentul 2 (care era la de artilerie de câmp și de cetate11. București), a format noile Regimente 1 și 216. În anul 1876 Din păcate, istoria ofi cială ulterioară, începând cu anul Regimentul 1 de Artilerie se afl a în garnizoană la Iași. El era 1877, a consemnat în mod eronat că primul regiment comandat de colonelul Herkt Enric [...] Pe la jumătatea lui de artilerie al Armatei Române, înfi inţată la 1830, a fost octombrie regimentul primi ordin a porni spre București [...] cel constituit la 1868, prin dezdoirea primului, de către Regimentul, sosind la Buzău, a primit ordin să rămână acolo Domnitorul Carol I. și a cantonat în oraș [...] Regimentul a iernat la Buzău [...] Din respect pentru adevăr vom releva câteva dintre La 15 februarie 1877 se decretează desdoirea regimentelor de zbaterile artileriștilor pentru menţinerea și cultivarea curată artilerie. Vechiul Regiment 1 a format noile Regimente 3 și 4, și adevărată a istoriei și tradiţiilor artileriei, pornind de la iar Regimentul 2 (care era la București), a format noile documente ofi ciale și de la memorialistica înaintașilor, care, Regimente 1 și 217. așa cum s-au luptat pe câmpurile de bătaie, s-au luptat și Peste ani, la Centenarul Artileriei, doi destoinici istorici pentru adevărul istoriei lor. ai artileriei, maiorul Andrei B. Miclescu și căpitanul Mihail „Anuarul Armatei Române” pe anul 1870, la capitolul I. Focșeneanu, profesori la Școala Superioară de Război, au ARTILERIA, arata12: Regimentul 1 de artilerie își are începutul relevat următoarele: La 1 martie 1877 Regimentul 1 Artilerie său din anul 1860 prin întrunirea artileriei Moldovei cu a (primul regiment) se dedublează sub denumirea de Regimentul

document 2014 2 (64) 13 studii/documente

3 Artilerie (fostul Regiment ofi ţeri: căpitanul Vasile Th omescu, locotenenţii Gheorghe 1 Artilerie) și Regimentul 4 Paraschivescu și Alexandru Urlăţeanu, sublocotenenţii Artilerie (nou înfiinţat). Gheorghe Văleanu și Ion Greceanu, respectiv căpitanul Regimentul 2 Artilerie se Gheorghe Lupașcu, locotenenţii Alexandru Drăgulinescu dedublează și el, regimentul și Constantin Greceanu, sublocotenentul Th eodor Popovici nou creat primind denumirea (mutat mai târziu); Bateria 4 s-a format din Bateria 6 cu de Regimentul 1 Artilerie, iar următorii ofi ţeri: locotenenţii Constantin Fotino (avansat vechiul regiment păstrându-și căpitan) și Petre Raphael, sublocotenenţii Gheorghe Stroescu neschimbat numărul. Cu alte și Gheorghe Mareș; Bateria 5 s-a format din Bateria 5 cuvinte vechile regimente de cu următorii ofiţeri: căpitanul Ion Giurăscu (însărcinat artilerie primesc în ordinea cu depozitul regimentului), locotenentul Ion Dănescu vechimii lor numerele 3 și 2, (comandant provizoriu), sublocotenenţii Ștefan Pană și iar regimentele nou înfiinţate Nicolae Marcu și elevul Matila Costiescu (din școala militară, 18 General Gheorghe Manu numerele 4 și 1 . voluntar); Bateria 6 s-a format din Bateria 3 cu următorii În Historicul Regimentului 3 ofiţeri: căpitanul Nicolae Stoica, locotenentul Dimitrie de Artilerie s-au menţionat următoarele: La 1 aprilie 1877 Popescu, sublocotenenţii Ioan Tiedmain și Ioan Stroescu. dispunându-se înfi inţarea Regimentelor 3 și 4, cu această ocazie După mobilizare, cele șase baterii ale Regimentului se încheie partea 1-a a istoricului regimentului pe când purta 3 Artilerie au fost trimise să ocupe diferite poziţii pe malul numirea de 1. Din acest regiment au ieșit direct până aici Dunării22, botezul focului fi ind început de Bateria 4, la Regimentele 2, 3 și 4. Întâiul comandant al vechiului regiment 28 aprilie, când a tras asupra bateriei turcești de la Turtucaia a fost colonelul Th obias Gherghely devenit general și ministru de de la 2.300 m. În această zi locot. Raphael și sergentul Radu Război. Acestuia i-au succedat: colonelul Nicolae Haralambie, Constantin au fost ușor răniţi, un cal omorât și obturatorul membrul Locotenenţei Domnești în 1866 și în urmă ministru tunului al 5-lea lovit de spărturi de obuze și pus afară din de Război, colonelul George Manu, în urmă ministru de Război, serviciu23. colonelul Iulius Dunca, colonelul Alexandru Anghelescu, colonelul Duelul de foc cu artileria turcească a continuat în zilele de Enric Herkt19. 3 și 4 mai, prin acţiunile Bateriilor 3 și 4. Odată cu trecerea Același Historic a consemnat și modul de formare al Dunării de către armata ţaristă, bateriile regimentului au fost Regimentului 3 Artilerie: Prin Înaltul Decret Domnesc dislocate în Oltenia, unde, ocupând pentru diferite perioade nr. 489 s-au format Regimentele al 3-lea și al 4-lea din vechiul de timp poziţii la Islaz (așa-numitele baterii „Bogdan”, Regiment 1-iul de Artilerie ce se afl a concentrat la Buzău [...] „Dragoș”, „Tudor Vladimirescu”, „Vlad Ţepeș”, „Șerban Vodă” Colonelul Herkt comandantul desfi inţatului Regiment 1-iu a și „Mihnea Vodă”), Rast și Turnu Măgurele, au continuat trecut comandant Regimentului al 3-lea, iar lt. colonel Dabija duelul de foc cu artileria turcească. a luat comanda Regimentului al 4-lea20. După numirea colonelului Herkt la comanda artileriei Conducerea regimentului era formată din colonelul Enric Diviziei 4, Bateriile 1, 3 și 5 din Regimentul 3 Artilerie și 2, 4 Herkt – comandant, locotenentul-colonel Mihail Pastia – și 5 din Regimentul 4 Artilerie (la 26 iulie) divizionul „Maior ajutor și comandant al Divizionului 1 și maiorul Alexandru Fălcoianu”, Bateriile 1, 3 și 5 din Regimentul 3 au trecut Fălcoianu – comandant al Divizionului 2. Bateriile s-au Dunărea la Nicopole. Celelalte baterii ale regimentului au constituit astfel21: Bateria călăreaţă (I) s-a format din bateria trecut Dunărea în zilele de 13-15 august în cadrul Diviziei 3. călăreaţă din desfi inţatul regiment 1-iu (această formulare Regimentul 3 Artilerie a luptat eroic în Războiul de o găsim la toate cele Indepenndenţă24, 6 baterii și plutonul toate bateriile afară de rânduri – acoperindu-se de n.n.) care s-a împărţit glorie în luptele de între al 3-lea și al la Plevna și Griviţa, 4-lea regiment având Belogradgik, următorii ofiţeri: Smârdan și Inova. căpitanul Constantin S-au remarcat, Alexandrescu, îndeosebi, Bateria 3 locotenentul (căpitan Gheorghe Nicolae Ștefănescu, Lupașcu) în bătălia sublocotenenţii Ion pentru cucerirea Olănescu și Alexandru redutei Griviţa, Hartel; Bateriile ca de altfel pe tot 2 și 3 s-au format timpul războiului, din Bateria 2 fiind trăgând cele mai încadrate cu următorii Regimentul 1 Artilerie marş (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) multe lovituri, câte

14 2 (64) 2014 document studii/documente

1.374 de piesă, Bateria 1 (căpitan [...] Cu mândrie Mă pun acum în capul vostru, spre a intra în Alexandrescu) în luptele de la Capitala ţării, unde poporul recunoscător vă așteaptă cu nerăbdare Griviţa și Opanez și Bateria 4 să vă arate dragostea și iubirea sa26. (locotenent Raphael) în luptele Treptat, în perioada 1 septembrie 1878-4 mai 1878, cu bateriile turcești de pe valea comanda regimentului și 4 baterii s-au stabilit în garnizoana Bukovului și de la Inova și Brăila, celelalte 2 baterii în Galaţi (una s-a alăturat Capitanovcea. regimentului la 9 iulie 1880, iar alta a plecat în garnizoana După ce divizionul Tulcea, participând la formarea Regimentului 5 Artilerie în „Makarovitch” (Bateriile 1, 1881 – Bateria 3). 2 și 4) au trecut Dunărea La 1 aprilie 1885, colonelul Enric Herkt, numit pe la Vitbol, la 22 februarie comandant al artileriei Corpului 3 Armată, în ordinul de 1878, iar divizionul „Maior zi dat la părăsirea regimentului a menţionat: Predând azi Fălcoianu” (Bateriile 3, 5 și 6) comanda regimentului noului comandant, mulţumesc cordial la 24 februarie, Regimentul 3 tuturor domnilor ofi ţeri care mi-au dat tot concursul lor leal, Generalul Nicolae Condeescu Artilerie a revenit în ţară, la contribuind prin silinţele lor pentru a menţinea vechea reputaţie 28 februarie, fi ind cantonat la a Regimentului al 3-lea, matca din care s-a format succesiv Craiova la marginea orașului, împrejurul oborului. artileria armatei noastre27. La comanda regimentului a fost În cadrul inspecţiei Diviziei 2 Infanterie de la Craiova, numit locotenent-colonelul Alexandru Fălcoianu, fostul Domnitorul Carol I, după trecerea în revistă a trupelor, s-a comandant de divizion din Războiul de Neatârnare, care a întâlnit, la 2/14 mai, în mod special cu ofi ţerii și soldaţii condus regimentul până în anul 1895. La 17 noiembrie, Stat- Regimentului 3 Artilerie, comandat de colonelul Enric Majorul regimentului dimpreună cu 1, 2 și călăreaţă se mută Herkt, cărora li s-a adresat astfel: Am ţinut să exprim în în noua cazarmă construită lângă gară28 (astăzi cazarma special mulţumirile Mele cele mai călduroase ofi ţerilor și bateriilor Brigăzii 10 Geniu – n.n.). pentru purtarea lor vitează și strălucită în toate luptele cele mai La intrarea României în Războiul de (Re)Întregire importante în care mare parte din succesele armatei noastre se Regimentul 3 Artilerie, comandat de colonelul Nicolae datorează Artileriei. [...] iar de comandantul vostru colonelul Condeescu, viitor general și comandant al Școlilor de Artilerie Herkt, care v-a condus în luptă, vă puteţi făli25. Timișoara, se găsea în subordinea Diviziei 10 Infanterie și La 8 octombrie 1878, în cadrul unei ample ceremonii era organizat pe 3 divizioane a 2 baterii tunuri tragere repede desfășurate pe câmpul de la Băneasa, Drapelul Regimentului 3 md. 1904 (comandanţi – maiorii Alexandru Lupașcu și Artilerie, ca de altfel drapelele altor regimente participante Vasile Mavrodin și căpitanul Vasile Georgescu) și 1 baterie la Războiul pentru Neatârnare a fost decorat cu Crucea independentă de tunuri 87 mm md. 1888, dislocată la Silistra „Trecerea Dunării” și apoi a participat la intrarea triumfală în și încadrată numai cu personal din rezervă (comandant Capitală. Cu acest prilej Domnitorul Carol s-a adresat armatei locotenent Mihail Ferţu). La 21 iulie 1916, Divizionul 3 a victorioase, prin Înaltul Ordin de Zi precizând: Am ales această fost transportat la Turtucaia, intrând sub ordinele Diviziei 17 zi memorabilă, spre a pune la drapelele armatei aducerea aminte Infanterie, iar două zile mai târziu, celelalte două divizioane nepieritoare a trecerii Dunărei și a decora drapelele regimentelor au fost transportate la Silistra, intrând în subordinea care, la Smârdan, au lăsat o urmă mai mult despre vitejia română. Diviziei 9 Infanterie. La 24 august orele 16, linia a treia de Această amintire va îndemna pe urmașii voștri a fi demni de rezistenţă a căzut în mâinile inamicului, și, odată cu aceasta, voi, precum voi aţi fi fost demni de străbunii voștri, și drapelul capul de pod de la Turtucaia. vostru va fi Despre acest de-a pururea trist eveniment, respectat ca istoria și numele de consemnează, Român. [...] între altele, nu încetaţi următoarele: a vedea în Locotenentul steagul vostru Constantinescu talismanul Toma, fiul care vă generalului cu îndeamnă același nume, a păstra, cu susţine apărarea cea mai mare centrului nr. 1 cu sfinţenie, bateria sa, până simţământul când, încadrat de datorie și Calafat 1877. Tun „Krupp” model 1871, cal. 78,45 mm din Regimentul 1 Artilerie, în poziţie de marş și bombardat disciplină. (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) violent de

document 2014 2 (64) 15 studii/documente

artileria grea dușmană, care condus, în luptele de la 6-9 i-a distrus două tunuri, a rămas octombrie 1916, bateria numai cu celelalte două. Pe din care făcea parte, care acestea le scapă din vârtejul fi ind încadrată de artileria de foc și cu multă greutate le grea, inamică ofi ţerul a stat aduce în reduit. Ajutat de un neclintit la postul său37. plutonier și de câţiva soldaţi De menţionat că cu o mitralieră, Constantinescu și comandantul trage, până ce bulgarii ajung la Divizionului 1, locotenent- câţiva metri de tunuri. Somat colonelul Alexandru să se predea, el refuză, trage de Lupașcu, cel care a condus la gura ţevii în năvălitori și, în la izbândă Regimentul 3 cele din urmă, cade masacrat de Artilerie în luptele de la baionete29. Mărășești, a fost decorat cu De menţionat Ordinul „Mihai Viteazul” vitejia locotenentului pentru vitejia și destoinicia Colonelul Eraclie Arion Generalul Gheorghe Slăniceanu Constantinescu Toma, care cu care a condus divizionul și în momentul când bombardamentul artileriei inamice era mai regimentul în luptele de la 6-9 octombrie 1916. La satul Perveli grozav, iar infanteria bulgară foarte aproape de baterie, a strigat a susţinut infanteria până noaptea târziu rămânând pe poziţiile bravilor și iubiţilor săi tunari: „Băieţi, cine vrea să plece, este ocupate chiar atunci când era ameninţat să piardă tunurile, liber! Cine vrea să rămână cu mine, să rămână, căci eu nu predau luptând cu o artilerie dușmană superioară ca număr și calibru38. bateria!”. Niciunul dintre tunarii bateriei a 5-a n-a plecat, pentru În zilele de 8-9 noiembrie, regimentul a fost retras ca toţi să moară măcelăriţi de sălbatecii infanteriști bulgari, lângă din Dobrogea și a fost introdus în luptele din Muntenia, scumpul lor comandant și lângă scumpele lor tunuri!30. participând la cele de pe râul Neajlov în sprijinul Diviziei 9 Ofensiva Diviziei 9 Infanterie, care avea în responsabilitate Infanterie, unde se evidenţiază artileriștii bateriei 6, comandată capul de pod Silistra, desfășurată în sprijinul trupelor de la de locotenentul Alexandru Ioaniţiu39. La Bălăria și Stîlpu, Turtucaia, a început în după amiaza zilei de 23 august. Divizia 9/19 „General Scărișoreanu” a fost susţinută în spate de Trupele angajate (7 batalioane), sprijinite de 5 baterii din Regimentul 3 de artilerie, la trecerea Argeșului, de la Mihăilești, Regimentele 3 și 20 Artilerie și 3 baterii 53 mm, au fost din 20 noiembrie, Scărișoreanu reușește să salveze aproape atacate de dușman prin surprindere la Sarsînlar, motiv pentru toată artileria diviziei sale: 38 de tunuri din 4740, regimentul care, la 24 august, ora 1,30 s-a ordonat retragerea, care în pierzând un ofi ţer – locotenentul Aurel Ștefănescu, având scurt timp s-a transformat în debandadă. [...] faţă de panica peste 160 de gradaţi și soldaţi morţi sau răniţi și însemnate diviziei a 9-a, un divizion din Reg. 3 Art. reușește să pună în pierderi materiale: 6 tunuri și 23 de chesoane41. După aceste poziţie și să oprească retragerea coloanei, datorită sângelui rece lupte regimentul a fost retras în Moldova, la 16 decembrie al comandantului său (maior Lupașcu)31. 1916 găsindu-se concentrat la Vulturești pentru reorganizare După pierderea Silistrei, regimentul a participat la luptele și completarea efectivelor și materialelor. din Dobrogea apărând pas cu pas, metru cu metru, scumpul Începând cu luna mai 1917 regimentul a primit material pământ a patriei noastre scumpe, ca Almagea, Arabagilar de artilerie francez, tunuri de 75 mm (de aici și denumirea de Ghiuvegea-Parachioi, Mulciova, Enge-Mahale, Muratanul Regimentul 3 Artilerie „Franţa”, pe care a purtat-o în perioada Mare, Perveli, Techirghiol-Urluchioi, Hasidoluc, Halta Traian32. interbelică), a fost reorganizat pe 3 divizioane a 3 baterii și În luptele de la Cocargeaua – Constanţa s-a acoperit de glorie 1 baterie de aruncătoare de 53 mm. Conducerea regimentului bateria 1 comandată de locotenentul Dumitru Gabrielescu33 a fost asigurată de colonelul Alexandru Lupașcu – comandant căruia i-a fost decernat Ordinul „Mihai Viteazul” pentru și de locotenent-colonelul Vasile Mavrodin, locotenent- că a arătat multă perseverenţă, spirit de sacrifi ciu când bateria colonelul Gheorghe Gheorghiu și maiorul Th eodor Ionescu – era copleșită de focul inamic34, precum și Bateria 4, al cărui comandanţi de divizioane. La 11/24 iulie regimentul a plecat comandant, căpitanul Dumitru Haralambie, a fost rănit și, pe front, iar la 19 iulie/1 august se găsea în poziţii de tragere de asemenea, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” pentru în raionul Panciu – Mărășești. dovezile de înalte virtuţi militare date pe câmpul de luptă când La 19 iulie/1 august 1917, comandantul regimentului și-a condus bateria cu destoinicie producând groase pierderi a dat următorul ordin de luptă: Regimentul 3 Artilerie inamicului și fi ind rănit35, iar locotenentul Mihail Ferţu a are misiunea de a susţine acţiunea infanteriei și de a executa căzut la datorie în zona Valul lui Traian. De asemenea, au fost baraje pe tot frontul ocupat de Divizia 10 Infanterie. Dacă decoraţi sublocotenentul Ștefănescu Aurel pentru eroismul cu situaţia o va cere, unele baterii vor putea fi întrebuinţate și ca care s-a condus în luptele de la 6-9 octombrie 1916, când bateria contrabaterii. Zone de bătut cu foc: Divizionul 1, de la cota din care făcea parte fi ind încadrată de focuri, ofi ţerul a rămas 334 până lângă Panciu; Divizionul 2, de la Panciu până la est la post, comandând cele 2 tunuri rămase36 și sublocotenentul de satul Dumbrava; Divizionul 3, pe frontul de la cota 278 și Ionescu Gheorghe pentru eroismul și îndârjirea cu care și-a cota 151. În acest scop Divizionul 1 este destinat a susţine

16 2 (64) 2014 document studii/documente

Regimentul 38 Infanterie, Divizionul 2 al Regimentului 33 de altfel și cel de-al doilea regiment de artilerie al diviziei, 20, infanterie, iar Divizionul 3 al Regimentului 39 infanterie42. au fost decorate cu Ordinul „Steaua României” clasa a III-a. La 24 iulie/6 august, artileriștii Regimentului 3 au La 26 august 1944, Regimentul 3 Artilerie a primit răspuns ofensivei inamice cu o puternică contrapregătire misiunea de a participa, în cadrul Diviziei 10 Infanterie, la de artilerie timp de două ore și jumătate, apoi au susţinut nimicirea trupelor germane din zona Târgoviște – Ploiești, cu foc acţiunile infanteriei, până la victorie. În aceste lupte în cursul deplasării (29-30 august) luptând cu coloanele regimentul a pierdut 1 ofi ţer și 7 gradaţi și soldaţi. germane afl ate în retragere de pe frontul din Moldova, în Despre purtarea eroică a artileriștilor Regimentului 3 stă zona Slobozia – Bucu, remarcându-se bateria căpitanului mărturie Ordinul de Zi nr. 172 al comandantului Armatei 1, Ionel Răzvan. Apoi regimentul a participat, cu unităţile generalul artilerist Eremia Grigorescu, în care se menţionează: diviziei, la asigurarea pazei zonei petrolifere de la Ploiești, În bătălia de la Mărășești, Regimentul 3 Artilerie și 20 Obuziere, până la începutul lunii decembrie, când Divizionul 2 „Maior au contribuit în bună parte la reușita acţiunii infanteriei Teodor Constantinescu-Vrancea” a intrat în compunerea amice, prin tirul lor precis, care a cauzat dușmanului, pierderi Regimentului 20 Artilerie și a plecat pe front în Cehoslovacia, incomensurabile. Și meritul ambelor acestor regimente, este cu atât iar comanda regimentului cu subunităţile rămase s-a stabilit mai mare, cu cât au avut să-și execute tirul în condiţii cu totul la Brăila, ca parte sedentară a regimentului. neprielnice, izvorâte Divizionul 2 „Maior din lipsa completă a Constantinescu-Vrancea” unui plan director, a susţinut, în perioada precum și a calculului 29 ianuarie-3 februarie de mai înainte, de 1945, luptele duse de către bateriile ruse, a Regimentul 33 Infanterie elementelor de tragere pentru cucerirea localităţii și cu atât mai mare, Daciov Lom, apoi a cu cât până în ziua sprijinit Regimentul 23 de 3 august 1917, Infanterie în luptele de nu era fixată încă la Oremov Laz, din 10- prima noastră linie 17 februarie, eviden- de tranșee. Și totuși, ţiindu-se comandantul ambele regimente au divizionului cu grupul acţionat mai presus de său de comandă, care, la orice laudă, neaducând 13 februarie, acţionând nici cea mai mică ca infanteriști au reușit stânjenire acţiunii Regimentul 3 Artilerie Marş (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) stăvilirea contraatacului infanteriei amice, ci din contră, secerând rândurile dușmane, ori inamic la cota 725. Până la sfârșitul războiului Divizionul 2 de câte ori porneau la atac, mai ales la o distanţă mai mare și a susţinut acţiunile de luptă duse de regimentele diviziei în aveau de parcurs un teren descoperit. Cinste acestor 2 regimente, luptele pentru forţarea râurilor Hron și Nitra, dintre văile Vah comandanţilor, ofiţerilor și trupei, pentru desăvârșita lor și Morava și pentru eliberarea orașelor Kromeriz și Kojetin. instrucţie pusă în serviciul unui înalt spirit de sacrifi ciu și a unei La 8 iunie 1945 a fost desfi inţată partea sedentară a deosebite dragoste de moșia strămoșească! 43. Regimentului 3 Artilerie, Drapelul cu toate decoraţiile, Pentru bravura și devotamentul de care au dat dovadă efectivele și materialele fi ind vărsate la Cercul Teritorial artileriștii regimentului în timpul Războiului de (Re) Brăila, pe lângă care a continuat să funcţioneze Biroul Întregire, atât în campania din 1916 cât și în luptele de la evidenţă personal al regimentului. La 24 iulie 1945, Mărășești, Drapelul de luptă al Regimentului 3 Artilerie a s-a reînfiinţat Regimentul 3 Artilerie din Divizionul 2, fost decorat cu „Steaua României” clasa a V-a în grad de care participase la război în Cehoslovacia în cadrul cavaler cu spade și panglică de virtute militară. Regimentului 20 Artilerie și care urma să ajungă la Brăila și La sfârșitul lunii octombrie 1917, Regimentul 3 Artilerie din Biroul evidenţă personal al regimentului care funcţiona s-a deplasat pentru refacere în spatele frontului, iar la pe lângă Cercul Teritorial Brăila. începutul anului 1918 s-a reîntors în vechea sa cazarmă din Pentru Regimentul 3 Artilerie a urmat o perioadă Brăila, unde s-a instruit până la începutul celui de-al Doilea zbuciumată, de aproape 15 ani, de reorganizări, redenumiri Război Mondial. și redislocări, probabil și pentru a i se șterge tradiţia. Astfel, La declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 20 august 1947, Regimentul 3 Artilerie s-a reorganizat în Regimentul 3 Artilerie a acţionat în cadrul Diviziei 10 Regimentul 3 Tunuri Asalt „Tudor Vladimirescu” și a fost Infanterie44, iniţial pentru eliberarea părţii de sud a Basarabiei, dislocat în garnizoana Ploiești. apoi în luptele de la Odessa, din peninsula Kerci și din La 1 septembrie 1948 a fost transformat în Regimentul 6 Caucaz. De menţionat că până la 23 august 1944 a acţionat Artilerie Grea în cadrul Brigăzii 2 Artilerie Grea, cu reședinţa în nordul Dobrogei. În anul 1942 Regimentul 3 Artilerie, ca tot la Ploiești; la 1 februarie 1949 și-a schimbat denumirea, document 2014 2 (64) 17 studii/documente devenind Regimentul 16 Artilerie Grea, în structura Brigăzii 8 NOTE Artilerie Grea. În cursul anului a fost redislocat în garnizoana 1 Comandantul Brigăzii 8 LAROM. Bârlad; la 2 noiembrie 1950 a fost transformat în Brigada 16 2 General P.V. Năsturel, Contribuţiuni la istoria artileriei române, Bucureşti, Stabiliment de Arte Grafi ce „Universala”, 1907, p. 41. Obuziere, iar în ianuarie 1952 și-a schimbat denumirea în 3 Ibidem, p. 146. Brigada 102 Obuziere. La 10 decembrie 1954, s-a redislocat 4 Locotenent-colonel Ştefan Negoescu, Istoricul Regimentului 1 Artilerie în garnizoana Roman, pentru ca, la 1 octombrie 1955, să se „Regele Carol I” 80 de ani de glorioasă existenţă, Timişoara, Tipografi a Şcolii de Ofi ţeri de Artilerie „Regele Carol I”, f.a., p. 7. transforme în Regimentul 191 Artilerie; la 27 ianuarie și-a 5 General P.V. Năsturel, Op. cit., p. 133. schimbat denumirea în Regimentul 20 Artilerie, pentru ca, la 6 *** Cuvântările Regelui Carol I, (volumul I), 1866-1886, ediţie îngrijită de 23 februarie, împreună cu Regimentul 117 Artilerie, dislocat C.C. Giurescu, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol al II-lea”, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1939, p. 180. la Buzău, să formeze în garnizoana Bacău, Regimentul 3 7 Lt. Colonel Ştefan Negoescu, Op. cit., pp. 9-19; Artilerie. La 22 mai 1961, regimentul s-a transformat în 8 General P.V. Năsturel, Op. cit., p. 43; Victor Stănculescu, Constantin Divizionul 3 Artilerie, pentru ca peste nici câteva luni, la Ucrain, Istoria artileriei române în date, Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1988, p. 65. 15 septembrie, să redevină Regimentul 3 Artilerie. 9 General P.V. Năsturel, Op. cit., p. 172; Istoria regimentului a cunoscut o perioadă de peste 10 *** Cuvântările Regelui Carol I..., pp. 256-257; 11 30 de ani de relativă acalmie, din punct de vedere structural. Cf. Colonel Gheorghe Em. Lupaşcu, Amintiri din Războiul Independenţei 1877-1878, Bucureşti, Tipografi a Modernă „Cultura”, Societatea Colectivă, Sub comanda unor distinși artileriști, coloneii Vasile 1915, p. 11. Ujeniuc, Gheorghe Dumitrescu, Constantin Curiban, 12 *** Ministerul de Război, Anuarul Armatei Române 1 ianuarie 1870, Nicolae Constantinescu, Sandu Manolache, Mihai Nastasi, Bucureşti, Tipografi a Curţii Princiare, 1870, pp. 62, 66. 13 General P.V. Năsturel, Op. cit., pp. 47-48. regimentul s-a afi rmat ca una dintre cele mai valoroase 14 Colonel Ch. Crăiniceanu, Impresiuni din resboiu 1877-1878 , Bucureşti, unităţi de artilerie. În această perioadă, la 5 februarie 1967 a Tipografi a G.A. Lăzăreanu, f.a., p. 4. 15 primit Drapelul de luptă, iar la 23 octombrie 1969 a primit Generalul Alexandru M. Fălcoianu, Amintiri din răsboiul ruso-româno-turc din 1877-1878, Bucureşti, Institutul de Arte Grafi ce C. Spetea, 1912, p. 12. denumirea onorifi că de Regimentul 3 Artilerie „Griviţa”, ca 16 Colonel Gheorghe Em. Lupaşcu, Op. cit., p. 10. o recunoaștere a contribuţiei sale din Războiul de Neatârnare 17 General N. Stoika, Amintiri din Răsboiul Independenţei 1877-1878, în (1877-1878). „Revista Artileriei”, nr. 5/1911, pp. 349-350. 18 Maior Andrei B. Miclescu, căpitan Mihail I. Focşeneanu, Istoricul Artileriei După evenimentele din decembrie 1989, bătrânul Române, extras din „Revista Artileriei”, nr. 5-10/1942, Piteşti, Tipografi a regiment a fost transformat în Divizionul 3 Artilerie, pentru Şcolii de Ofi ţeri de Artilerie „Regele Carol I”, p. 133. 19 ca în nici 10 ani să se desfi inţeze defi nitiv, în cadrul amplului *** Historicul Regimentului 3 de Artilerie, Volumul I-iu, 1860-1887, Brăila, Anteia Tipo-Lit. P.M. Pestemalgioglu, 1887, p. 16. proces de transformare al armatei, frângându-se astfel 20 Ibidem, p. 17. tradiţia primului regiment al ARTILERIEI ROMÂNE 21 Ibidem, pp. 117-19. 22 MODERNE, creat de Cuza Vodă în anul 1860. General P.V. Năsturel, Op. cit., p. 48. 23 *** Historicul Regimentului 3 de Artilerie..., p. 20. 24 Cf. General P.V. Năsturel, Op. cit., pp. 358-377; *** Historicul Regimentului 3 de Artilerie..., pp. 27-51. 25 General Petre Vasiliu Năsturel, Op. cit., p. 302. 26 *** Cuvântările Regelui Carol I..., p. 293. 27 *** Historicul Regimentului 3 de Artilerie..., p. 59. 28 Ibidem, p. 62. 29 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916- From the History of the fi rst Artillery Regiment 1919, vol. I, Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1989, p. 336. of the Romanian Army (1860-1996) 30 Colonel Alexandru I. Lupaşcu-Stejar, Din războiul României în lumina adevărului, f.l., f.e., 1921, p. 15. Colonel prof. univ. Adrian Stroea, 31 Maior Andrei B. Miclescu şi căpitan Mihail I. Focşeneanu, Istoricul Artileriei Române, Piteşti, Tipografi a Şcolii Ofi ţeri de Artilerie „Regele Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu Carol I”, 1942, p. 204. 32 Colonel Alexandru I. Lupaşcu-Stejar, Op. cit., p. 392. Abstract: On December 21, 1860 Alexandru Ioan 33 Colonel Simion Asandei, Urmaşii tunarilor de la reduta Griviţa, Bucureşti, Editura Militară, 1974, p. 40. Cuza, at the initiative of General Ion Emanoil Florescu, 34 *** Ministerul de Război, Anuarul ofi ţerilor şi drapelelor Armatei Române approved the creation of the fi rst artillery regiment from cărora li s-au conferit Ordinul „Mihai Viteazul”, Bucureşti, Atelierele Grafi ce the Romanian Army. Its history interweaved with the Socec&Co., f.a., p. 57. 35 most important events of the 19th Century and the 20th Ibidem, p. 58. 36 Ibidem, p. 68. Century, at the national level (the Independence War, 37 Ibidem, p. 69. the First World War and the Second World War). It 38 Ibidem, p. 78. was dissolved in 1996. 39 Colonel Simion Asandei, Op. cit., p. 44. 40 Constantin Kiriţescu, Op. cit., p. 505. 41 Cf. Colonel Simion Asandei, Op. cit., p. 44. Keywords: artillery regiment, 1860, 1996, Alexandru 42 Ibidem, p. 51. Ioan Cuza, Independence War 43 Colonel Alexandru I. Lupaşcu-Stejar, Op. cit., p. 393. 44 Cf. Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata Română în al Doilea Război Mondial (1941-1945) Dicţionar enciclopedic, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999, pp. 174-176.

18 2 (64) 2014 document studii/documente 1904. CROAZIERA FAMILIEI REGALE PE DUNĂRE

Dr. Gelu DAE1

nul acesta se împlinesc 110 ani de la croaziera De-o dată lumea se cutremură în încheierea rândurilor, se făcută de Regele Carol I pe Dunăre. Scopul clatină un moment, apoi rămâne orbită într-o pironire de extaz Acălătoriei a fost acela de a constata progresele și uimire. realizate de Serviciul Hidraulic și de Navigaţie Fluvială. Regele Vine... a fost însoţit de Regina Elisabeta, de Principele Ferdinand și Dunărea își înmugurise argintul de la orizont, de apropierea de Principesa Maria și de primii lor copii – Carol și Elisabeta. ușoară a unor vase. Călătoria a început la 27 aprilie, la Turnu Severin și s-a În scânteierea ochilor tuturor era iubire și recunoștinţă. terminat la Galaţi, la 2 mai 1904. Dobrogea își sărbătorea regăsirea: copilul rătăcit Alături de Familia Regală la primea dezmierdarea părintelui... eveniment au participat Dimitrie A. Poporul alergase din toate părţile. Era o Sturdza2, președintele Consiliului apropiere caldă între ţara înstrăinată atâtea de Miniștri și ministru de Război, veacuri și Voievodul ei salvator... Emanoil Porumbaru, ministrul Vine... Vine... Vine... Lucrărilor Publice; inginerul Anghel Avangarda Iahtului Regal o făcea vaporașul I. Saligny3, inspector general și „Dunărea” – o minune sprintenă și albă. De director al Serviciului Hidraulic și de departe se părea că este zborul unui porumbel Navigaţie; generalul Warthiadi, șeful grăbit, care ne aduce veste de mântuire și Casei Militare și de Casele Civile și împăcare... Militare, Regale și Princiare. „Orientul” mai întunecat și trufaș, se apropie Călătoria s-a făcut la bordul de ţărm. iahtului „Orientul”, cu escale la Ura... Turnu Severin, Gruia, Cetatea, Văzduhul clocotea... Pământul da să se clatine Calafat, Bistreţ, Bechet, Corabia, de mulţimea înfi erbântată... Era o detunare de Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, strigăte și izbucniri entuziaste. Olteniţa, Chiciu, Ostrov, Cernavodă, – Regele... Hârșova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea Regele Carol I cu principii Carol şi Elisabeta Pe coverta „Orientului” se vede Bătrânul și Sulina. Monarh înconjurat de familie... Stă ca turnat în Prefectura Constanţa a dorit să imortalizeze vizitele făcute bronz, mândru și resemnat, cu mâna stângă trecută la spate, iar în cele trei porturi ale Judeţului Constanţa – Ostrov, Cernavodă dreapta prinsă cu degetul arătător în încheietura tunicii. Alături și Hârșova, în zilele de vineri – 30 aprilie și sâmbătă – 1 mai. Regina încărunţită și dulce, fl utura batista și surâdea îmbujorată. Consemnarea lor a fost făcută de profesorul Ioan Adam. Ura... Vaporul „Orientul” acostează la orele 3.30 în mijlocul uralelor * * * și a bucuriei nestăpânite. Pe dată prefectul și generalul comandant Pe Dunărea. Note din călătoria familiei regale 4 al diviziei dobrogene, s-au suit pe vapor, prezentând cel dintâi omagiile judeţului, iar celălalt raportul reglementar. Vineri, ora 3.30 p.m. M.M.L.L. Regele și Regina coboară pe uscat. Se arată apoi Prinţesa, mama frumoasă și bună, cu cele două vlăstare ale ei, care După amiază era plină de lumină și sărbătoare... vor fi triumful nostru de mâine... Podișul Ostrovului abia încăpea mulţimea adunată. Steguleţele Cu mișcări mlădioase, înaltă și bălaie, pare o creangă subţire de nenumărate fl uturau în aer tremurând vioi. Marea de capete se crin, ce dă să se îndoaie de parfum și gingășie. Prinţul Moștenitor învăluia în mișcări de neastâmpăr și bucurie. Lumea se înfrăţise surâzător și cavaler, își înconjoară odoarele cu atenţie și dragoste... într-o înălţătoare tovărășie de simţiri. Privirile tuturor căutau Ura... Ura... Ura... dornice în zarea Dunării... Veneau Suveranii noștri... cel mai curat simbol de dragoste și mândrie naţională... Pe pontonul de debarcare era un superb arc de triumf, bătut în Mulţimea se strângea în rânduri tot mai nerăbdătoare; verdeaţă și însemnat cu steaguri fâlfâitoare. neastâmpărul și bucuria creșteau cu atât mai mult, cu cât trecea Autorităţile locale, cu orășenii de seamă și sătenii mai aleși, ora sosirii. Zburau prin grupe șoapte măgulitoare, pentru potolirea întâmpină Familia Regală. Cercul ţine puţin, căci M.M.L.L. nedumeririlor: Manifestări neașteptate, întâmpinări măreţe, oprise voiau să vadă și mulţimea în sărbătoare. Familia Regală în drumul Călărașilor... La început se înșirau școlile primare, cu dascălii lor în frunte. Cuprinsul cel plin de soare, pălește și el de fi orii nerăbdării, se Un cor general a intonat „Imnul Regal”... tulbură de grijă și așteptare, risipind pe cer nori, iar pe pământ Vederea copiilor îmbrăcaţi curat, a înduioșat mult pe Regină, adieri umezi și răcoroase. în ochii căreia se scălda o amintire tristă... document 2014 2 (64) 19 studii/documente

Strada înţesată înainta în plinul Ostrovului. Era acolo o lume Pe când Suveranii se urcau pe vapor pentru plecare, încep a doritoare; pe feţele tuturor strălucea bucuria și uimirea. Marea de cădea de sus picături grele și tot mai dese. Cerul ca să urmeze și el capete se învăluia într-o înălţare de întrecere și admiraţie. Un datinile românești, varsă torente de ploaie în calea Stăpânitorilor fi or continuu de iubire și devotament încordase sufl etele în vibrare noștri, binecuvântându-le drumul cu belșug... nesfârșită... În Iahtul Regal s-au mai suit prefectul judeţului și generalul După școli, Suveranilor le-a fost dat să aibă o reîntâlnire comandant. Vaporul a plecat în răpăiala copleșitoare a ploii și în scumpă: peste 200 de veterani împroprietăriţi, făceau o strajă demonstraţiile mulţimii. impunătoare. Piepturile lor erau împodobite cu decoraţii de război. Ura... Marele Căpitan s-a regăsit în fruntea dorobanţilor de ieri. Veteranii Dunărea își umfl ă valurile clăbucite, rostogolindu-se departe au izbucnit într-un adevărat vârtej de urale. Mama Răniţilor în legănarea ei domolă. îi privea înviorată. Revederea e mișcătoare. Veteranii aclamă și Torentul de sus, în împrăștierea lui risipită, se amestecă cu plâng. Regele a vorbit înspumarea cu mulţi dintre ei, valurilor povăţuindu-i să zglobii, se arate tot așa de învăluind destoinici la muncă, totul ca într-o cum au fost de îmbrobodire vrednici în război. neguroasă. Momentul era Vaporul mare: de-o parte lunecă și se școlile cu toată taina afundă în viitorului, pe de alta zare, târând veteranii, mândri de cu dânsul faptele trecutului. privirile celor M.M.L.L. rămași în Regele și Regina uită urmă, ca să oboseala drumului Galaţi. Iachtul regal „Orientul” ajungă la alte și a anilor, trec limanuri, de înmărmuriţi printre rândurile cuminţi și respectuoase și furaţi de unde se simte îndemnat să vină de noi dorinţe, atras ca într-o entuziasmul și mărturisirea de dragoste a supușilor, înaintează vâltoare de alte căutări... pe negândite, se pierd tot mai afund pe aleea deschisă de mulţime. Dunărea curge și geme, Dunărea se întărâtă și râde, Dunărea Pretutindeni în trecere aruncă vorbe de îndemn, împrăștiind mândră și eternă, se bucură și ea de fericirea poporului ei ocrotit. surâsuri și voie bună... Ea se înalţă în încordări calde de valuri, izbucnește în plâns de Dar valurile celor veniţi nu se mai sfârșeau, îngrămădirea fericire, stropindu-și faţa cu lacrimi nestăpânite... lumii era tot mai mare. M.S. Regele în faţa unei atât de sincere Dunărea ne-a știut durerea și s-a îndurat de rugile noastre. Ea demonstraţii, prins și el parcă de neînţelesul acelei electrizări ne-a crescut pe Făt-Frumosul mântuitor în răcoarea izvoarelor ei, comunicative, n-a putut să nu întrebe, vădit mișcat, pe domnul departe de ura vrășmașilor, acolo în risipituri tainice de munţi... prefect Vârnav: L-a întărit în încercări oţelitoare, ridicându-l cu surâsuri dulci în – Cum a venit mulţimea asta? povești vechi. Când l-a văzut stăpân pe patimi, ni l-a adus nouă – Maiestate, lumea de aici nu v-a avut niciodată în mijlocul pentru biruinţa dușmanilor și înfrânarea slăbiciunilor... L-a lăsat ei... azi este în sărbătoare... fecior de oaste și acum îl revede încărcat de glorie și ani... La răstimpuri calea se boltea cu frumoase arcuri de triumf. Dunărea se ridică în înspumarea valurilor până sus la bord, Familia Regală a parcurs pe jos întreg orașul până la cazarmă. de unde o privea dus pe gânduri copilul ei de altă dată. De aici, de pe tăpșan, priveliștea era impunătoare: În șesul – Ţi-aduci aminte... Dunării stăteau înșirate pe de-o parte vreo 600 căruţe cu cai Și în tremuratul ochilor ei umezi, trecutul se prefi ra ca o dobrogeni, iar pe de alta peste 500 călăreţi cu steguleţe în mână. poveste... Printre ei se deschidea un bulevard bine rânduit. Panorama se Valul se rostogolea mai departe, până sub alte priviri și acolo se desfășura în toată măreţia. Varietatea costumelor de sărbătoare sfarmă într-o strălucită împroșcare de stropi, pentru uimirea altor luau ochii. Feeria din vale era un decor rar. Fierberea mulţimii, ochi, întru răcorirea celuilalt sufl et, care ne-a întovărășit destinele uralele, nechezatul neastâmpărat al cailor struniţi, umpleau neamului nostru. Regina surâdea de-o amintire îndepărtată... cuprinsul de clocot. Și Dunărea cu jocul valurilor ei clătinate nu voia să pălească în Familia Regală încântată coboară povârnișul prin bulevardul dragostea Reginei: lupta pe întrecere cu Rinul... Rinul cel cu legende dintre căruţe și călăreţi. frumoase și castele bătrâne... Adierile răcoroase se întăresc. Prin gol fulguiesc stropi răzleţi Ploaia mai contenește. Cuprinsul se deschide limpede. Prin de ploaie. Înnorarea copleșește tot mai mult cerul. Frământarea de adierile umezi rătăceai numai stropi singuratici. pe pământ se amestecă cu răscoala din aer. Pământul se unește cu Priveliștea ambelor maluri înverzește ca un covor scump. Pe cerul într-o vijelioasă izbucnire de mulţumire... de-alături se înșiră lunci de sălcii noduroase și strâmbe. Perdeaua

20 2 (64) 2014 document studii/documente stufi șului fâșie mătăsos în atingerea boarei. De departe se văd turme Se aruncă flori pe tot pășunând, se aud tălăngi și trosnituri nedeslușite... drumul și muzicile cântă... Familia Regală admiră întinsurile verzi. Păstorii de pe mal M.S. Regele trece pe privesc cu căciulile în mână, iar pescarii întâlniţi își opresc lotcile, dinaintea Batalionului 7 lasă la o parte vâslele și se ridică în picioare respectuoși. Regina Vânători, care a dat onorurile. bună și setoasă de priveliști, întreabă de toate, căutând pretutindeni Mulţimea demonstrează dornică și cu interes. Sufl etul acesta mare și împodobit șovăia frenetic. Erau acolo la zece nehotărât între două tronuri: uita uneori pe Regină, pentru ca să mii de oameni. Trei trenuri prindă un motiv de poezie pentru Carmen Sylva... speciale adusese lumea din Cu tot timpul ploios, ţăranii de prin satele apropiate veniseră Constanţa și Mangalia. în roiuri la malul Dunării, ca să-și arate în chip demn respectul Școlile din Constanţa și iubirea pentru dinastie. În faţa Galiţei s-a făcut o frumoasă formaseră un cor de peste 350 demonstraţie. S-au perindat apoi Pârjoaea, Satul-Nou, Oltina, elevi. S-a intonat „Imnul Mârleanu... Regal” și „Trompetele răsună”. Pretutindeni sărbătoare și entuziasm. Dimitrie A. Sturza Pe dreptul tuturor grupelor „Orientul” își domolea mersul și Armonizarea a fost Regina cu toată Familia Regală fl uturau batistele, arătându-se desăvârșită. Regina îmbujorată și dulce, își amestecă fericirea voioși și atenţi. în zâmbiri voioase și licăriri înlăcrimate... Prinţesa senină și Curând răsare de pe un podiș Rasova, sat bogat și cu minunată frumoasă rămânea între copiii ei gânditoare, furată parcă cu arătare. Aici manifestarea s-a prefăcut într-o adevărată priveliște mintea în viitorul cel plin de neînţeles și răspundere... încântătoare... Ura... Ura... Ura... Ploaia făcea popasuri, ca să se pornească la răstimpuri cu Un chioșc bogat orânduit pentru recepţie ocrotește în el invitaţii mai multă potopire. Orizontul era încercuit din toate părţile cu de seamă din judeţ, autorităţile, precum și pe Corpul Consular din înnegurări înnourate. Constanţa. Suveranii au făcut cerc, întreţinându-se cu fi ecare. Nu mult și zarea Dunării se încinge în sus cu minunata betelie Regina și cu Prinţesa au rămas în mijlocul invitaţilor, iar Regele a podului de la Cernavodă. Suveranii privesc într-acolo cu extaz, și cu Prinţul, conduși de prefect, s-au dus să vadă mulţimea. luminându-se la faţă ca de un sentiment de mândrie... M.S. Regele Școlile sătești în costume naţionale, mărgineau începutul s-a apropiat surâzător de domnul Saligny, atingându-l pe umăr bulevardului. Venea apoi seminarul mahomedan. Imamul din cu mulţumire. Medgidia, autorizat de M.S. recită o rugăciune, acompaniat în cor de mulţimea musulmanilor, care se grupase în jurul lui. Vineri, ora 6 p.m. Mai departe bulevardul era format de rândurile primarilor și consilierilor din plasele Medgidia și Constanţa. Suveranul se Cernavoda nu mai putea să cuprindă sumedenia lumii. Orașul oprește deseori și întreabă pe mulţi de nevoile lor, îmbărbătându-i se revărsase peste bariere. Steguleţele înroșeau vederea cu foșnetul la muncă și iubire de ţară. Aici a putut vedea Regele pe acei mocani lor destins. voinici și curajoși, care au deschis primul drum civilizaţiei și Mulţimea înfrunta ploaia, mișcându-se în curgere îndesată, hărniciei în Dobrogea. I-a găsit păstrându-și costumul naţional, ca să se apropie de chei. Era un amestec ca-n povești. Varietatea urmând cu sfi nţenie datinile străbune, pentru prosperitatea și costumelor de sărbătoare, împestriţa feeric priveliștea. Lumea întărirea neamului românesc... aceasta felurită, alergase din toate părţile, se înfrăţea prin simţire – Aveţi iarbă la oi? și aspiraţii, strângându-se la un loc pentru preamărirea aceluiași – Avem Maiestate și cu ploaia asta vom avea și mai multă – aţi ideal... venit cu noroc la noi, Maiestate... Se aud primele bubuituri de tun. Poporul nostru crede sincer în norocul Regelui lor... Acolo unde Odată cu cuprinsul, se zguduie și mulţimea. Un fi or cald trece se arată Suveranul, râde și Dumnezeu. Pe ploaie a plecat când a prin sufl etele tuturor. venit la noi, să ne fi e domn, ploaia l-a întovărășit la Plevna, cu Pe sub măiastra cingătoare a podului, trece ușor, ca o scrijelare ploaie bucură câmpiile noastre, de câte ori iese din ţară... albă vaporașul „Dunărea”... Grăbea sprinten și curat ca un gând M.S. Regele și A.S. Prinţul ajung la strada pregătită pentru bun, ne venea ca o alinare așteptată, ca să ne aducă crenguţa privirea unei defi lări câmpenești. biblică de măslin... Mai mult de o mie de căruţe, pe alese, amestecate cu călăreţi, s-au „Orientul” se apropie maiestuos. perindat în jocul cailor dobrogeni pe dinaintea Suveranilor. S-a Ura... Ura... Ura... văzut cu prilejul acesta înfl orirea economică a locuitorilor, gustul Pe covertă se zărește Curtea Regală. Suveranul în atitudinea lor de trai bun și chezășie de temeinică gospodărie pentru viitor. lui demnă, bătrân și mândru, privește liniștit poporul. Ordinea cea mai desăvârșită a domnit pretutindeni. În adevăr e o solemnă mulţumire să știi că munca și jertfele tale Cuminţenia și demnitatea, respectul legilor și al oamenilor, se de-o viaţă, sunt încoronate de triumf... Nu este în lume un mai arătau în fl oare: o admiraţie energică și cinstită, a pus multă mare astâmpăr sufl etesc, decât conștiinţa unei datorii împlinite și așezare în neastâmpărul instituţiilor. nu e mai mare preţ al sacrifi ciului, ca recunoștinţa binelui făcut... Auguștii oaspeţi au vizitat cazarma nouă de artilerie. Ploaia încetase, cerul s-a limpezit ca prin farmec, totul se Pe platoul din dosul cheiului, M.S. Regele a primit defi larea pregătise de sărbătoare. Suveranii cobor pe ţărm în bucuria uralelor. Batalionului 7 Vânători în frunte cu A.S. Principele Ferdinand. document 2014 2 (64) 21 studii/documente

Înnorarea se-ngreuna de să-ntunece și oglindirea Dunării. „Orientul” se amestecă cu noaptea. Privirile se-nămoleau în înnegurare. De sus cade un zăbranic nestrăbătut – s-ar fi părut că se lasă pe pământ umbra unui uriaș din alte vremuri: geniul lui Mircea cel Mare venea să stea la sfat prin vis, cu sufl etul lui Carol cel înţelept...

Sâmbătă, ora 8 a.m.

Orizontul se încinsese de-o înfumurare cenușie. Dimineaţa era umedă și bătea vânt: Cerul abia ţinea pleoștirea norilor. La răstimpuri se abăteau stropi repezi de ploaie. A.S. Regală Principele Ferdinand, împreună cu Principele Carol și Principesa Elisabeta, însoţiţi de domnul Dimitrie Sturdza, s-au îmbarcat pe o canonieră și au plecat înaintea Iahtului Regal. Pe la orele 8 pornește și „Orientul”. Dunărea își face loc prin ceaţă, sprijinindu-se încordată de maluri. Valurile se umfl ă și se îndoaie rostogolite. Dunărea își poartă trofeul cu mândrie, lopătând în jocul tremurăturilor bătute. Sărbătoarea se desfășoară în lungul malurilor: la toate cotiturile și la limpezișuri se văd cete de ţărani. Începând de la Seimeni și prin Boascic numai aclamări și bucurie. Mulţimea era frenetică, iar de departe, de pe la bisericile din sate, venea ca o psalmodiere îngânată, dangătul domolit al clopotelor... Solemnitatea era misterioasă: s-ar fi părut că cuprinsul tot e un vast templu, în care se preamărește Eroul nostru. Lângă Topal Dunărea își conturează strâns malurile și se apropie mult de sat. Alcătuirea caselor e o minune de gust și bogăţie. Priveliștea îţi dă măsura statorniciei și a bunului trai. M.S. Regele a rămas încântat de frumuseţea gospodăriilor și n-a putut să nu-și arate mulţumirea către cei din jur: Familia Regală a României – În călătoriile mele prin ţară, n-am văzut sate mai frumoase... (Coperta interioară a lucrării „Pe Dunărea“) Prefectul atunci a adăugat: – Maiestate, sunt încă multe sate în Dobrogea de măsura De aici s-au întors înapoi la chioșc și împreună cu Familia Regală rămasă s-au urcat pe iaht. Topalului... Românii au făcut sforţări uimitoare aici. Plugarii Mulţimea iubitoare nu se mai îndura să plece. Valurile de noștri v-au continuat îndemnul... Ei își ridică biserici măreţe oameni se mișcau greoaie. Aici și acolo numai se deschideau și-și clădesc școli... goluri, cu cât însera. Bucuria și sărbătoarea pluteau în aer. La – E frumos și bine... Cernavodă s-a văzut primirea aceea măreaţă, cu care se înseamnă Suveranii nu-și mai întorceau ochii de la satul ce rămânea toate vizitele mari; era acolo toată solemnitatea de gală a unei în urmă. Turla clopotniţei se înălţa falnică, un hotărât gest de lumi distinse, alături cu o impunătoare demonstraţie populară... mândrie, ca să întărească credinţa în înfl orirea din jur... Dincolo, la Ostrov, Suveranii s-au simţit un moment libertăţi din Pe dreptul Ghizdăreștilor e un colţ de stâncă care domină toate formele etichetei, ca să cunoască numai voluptatea simplă și Dunărea. De departe era ca un ciorchine de oameni: se adunaseră naturală a iubirii celor mulţi... familiile de pescari lipoveni, de-negrise muchea. La 7.30 s-a dat pe bordul „Orientului” o masă, la care au luat La mal, se înșirau lotcile. Când a trecut Iahtul Regal, lipovenii parte 54 persoane: domnii consuli, ofi ţeri și civili... de pe stâncă au căzut în genunchi și se închinau pentru Rege și Pe noapte s-a făcut o impunătoare retragere cu torţe. Orașul ţară... Sufl etele acestea mistice făceau un tablou atingător. Cum era iluminat. Dealurile de prin împrejur s-au încins de focuri s-a îndepărtat vaporul, pescarii au pus mâna pe vâsle și au pornit alegorice. Artifi ciile săgetau întunericul cu sfâșieri aprinse. Feeria într-o drăguţă întovărășire, cu jocul pe întrecere al lotcilor lor ușoare. era măreaţă... Suveranii și A.A.L.L. Principii Moștenitori s-au retras pe Sâmbătă, ora 10 a.m. la orele 10. În noaptea înnourată se auzea zgomotul surd al valurilor de Prinţii ajunseseră mai înainte la Hârșova, dar n-au debarcat oameni în mișcare, răsunau pocniturile aprinse ale artifi ciilor, iar căci așteptau și sosirea Iahtului Regal. de pe la grădinile berarilor din oraș, veneau frânturi de cântece, Orașul era în mișcare. Încă de dimineaţă furnica lumea. Grija ţiuituri de ţambale și râs furat de vânt. și solemnitatea cuprinsese toate sufl etele. La neastâmpărul de pe Suveranii puteau odihni liniștiţi, căci dragostea poporului le pământ, lua parte și cerul. Vântul risipea stropi de ploaie. Înnorarea veghea somnul și veghea lor era sărbătoare... și seninul își lua locul pe rând. De la ţară veneau roiuri de căruţe și

22 2 (64) 2014 document studii/documente puzderie de doritori. Mulţimea se-ngrămădea pe-ntrecere. Ochii de-a fi luat parte la o zi atât se cercetau cu prietenie. Era lumină și tresărire pe feţele tuturor. de mare. Școala e o clădire Se auzeau chemări pe nume, vorbe de bucurie. Grupele se formau, impunătoare, o adevărată rândurile în mișcări încheiate se îndreptau în spre chei. surprindere pentru un Acolo ordine și podoabă. trecător. Construcţia ei s-a La debarcader un arc trufaș. Chioșcul de primire era ca un terminat abia anul trecut. colţ de grădină: fl ori și steaguri, ghirlande de verdeaţă și boltiri Localul e făcut în cele mai meșteșugite. bune condiţii, un frumos Un ropot de ploaie cutremură un moment rândurile. Dar monument pentru prosperul lumea înfruntă totul. Dragostea și măreţia momentului le erau orășel Hârșova. ocrotirea sfântă. Străluciţii oaspeţi au – Se zăresc... fost plăcut impresionaţi de Lumea se-nalţă: valurile mulţimii se clatină. Ploaia stă ca prin toată buna rânduială. minune. Norii se desfac și soarele se uită și el strălucitor... Elevii în haine de – Vine... Vine... Vine... sărbătoare făceau o gingașă Privirile se purtau cu iubire când la Prinţi, când în zarea arătare. Corul școlii Dunării. Dragostea se revarsă în amândouă părţile. Colo, de intonează „Imnul Regal”. departe, venea ca din trecut, întărirea noastră de azi... Aici, Un copil de ţăran a recitat înfl oreau sorţii noștri de mâine, viitorul nostru... cu multă însufl eţire o poezie. Ura... Ura... Ura... Siguranţa accentelor și stăpânirea înfăţișării, a plăcut atât, încât Familia Regală, înconjurată de autorităţi, trece prin mulţimea M.S. s-a adresat Prinţului Carol cu voioșie. entuziastă, înspre chioșcul de primire. Aici a fost un moment sublim: – Vezi, ce frumos recită! domnul Ion Tomoșoiu, bătrân român de dincolo, mândru în portul Auguștii vizitatori au iscălit la urmă într-un registru, ca să lui mocănesc, prezintă Prinţului Carol o frumoasă sabie. rămână ca document istoric în muzeul școlii. – Principe, vă ofer această sabie din partea cetăţenilor De aici s-au reîntors la chei, străbătând străzile împodobite. Hârșoveni, spre apărare și unire... În acest timp M.S. Regina și A.S.R. Principesa Maria, care Simbolul era măreţ! rămăsese pe bordul Iahtului, au primit un grup de cadâne al marilor Prinţul ia sabia cu bucurie și într-o mișcare de vioiciune și proprietari musulmani din Hârșova și Medgidia. Costumele bravură, o trage energic din teacă. Privirea i se oprește pe inscripţia bogate, apucăturile sfi oase și toată poezia aceea închisă a sufl etelor din lungul tăișului: orientale au interesat deosebit pe bunele noastre stăpâne. „1 mai 1904 – Cetăţenii Hârșoveni, Prinţul Carol, viitorul La ora 11 „Orientul” se desprinde de ţărm și pleacă mai departe. Împărat al Românilor...” Mulţimea se clatină în înălţarea rândurilor îngrămădite. Ochii Suveranilor caută și ei la strălucirea slovelor. Prinţul Privirile dornice caută cu drag pe drumul Dunării, unde se pierdea Ferdinand surâde în tresărirea lui de tată fericit. Prinţesa, ca Iahtul în lunecarea undelor. smulsă din basmul visurilor ei blonde, domina cu o scânteiere înconjurul. Timpul era frumos. Sufl etele tuturor erau înfi orate de înălţare... Regele bătrân și demn, se uita în urmă din mijlocul familiei. Maiestatea Sa Regele împreună cu A.A.L.L. Principii au Trecuse mâna stângă la spate, iar dreapta și-o prinsese stăpânit cu mers la geamie, apoi de aici s-au îndreptat înspre școala primară. degetul de încheietura tunicii. Era senin și mândru. S-ar fi părut Pe tot drumul uralele umpleau cuprinsul. Mulţimea era fericită că-și citește trecutul ca-ntr-o carte deschisă...

1904. Th e Royal Family Cruise on Danube Gelu Dae, Ph.D.

Abstract: In 1904, Romania’s Royal Family made a cruise on Danube from Turnu Severin to Galaţi. Th e trip was made on “Orient” yacht and had the purpose to verify the progresses realized by the Hydraulic and Navigation Service. Keywords: Carol I, Royal Family, 1904, Cernavodă, Hârşova

NOTE

1 Autoritatea Feroviară Română. betonul armat în construcţia silozurilor de cereale (1884); a proiectat (1888) şi a 2 Dimitrie A. Sturza (1833-1914, n. Roman), om politic şi istoric; academician condus construcţia podului metalic peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895); (1871); preşedinte al Partidului Naţional Liberal; prim-ministru (1895-1896, a proiectat lucrări de îmbunătăţiri funciare (mai ales de irigaţii şi de recuperare 1897-1899, 1901-1904 şi 1907-1908) şi ministru de Război între 14 februarie a zonelor inundabile) şi de amenajare a porturilor Brăila, Galaţi şi Constanţa; 1901 şi 21 decembrie 1904. ca director al Căilor Ferate a iniţiat (1895) o lege pentru reorganizarea Căilor 3 Anghel Saligny (1854-1925, n. sat Şerbăneşti, jud. Galaţi); inginer; academician Ferate Române şi a creat legături directe între Bucureşti şi Berlin. (1897); prof. univ. la Bucureşti; preşedinte al Academiei Române (1907-1910); 4 Prefectura Jud. Constanţa, Pe Dunărea. Note din călătoria familiei regale, ministru al Lucrărilor Publice (1918-1919); a folosit pentru prima dată în lume Constanţa, Tipografi a „Ovidiu”, H. Vurlis, 1904.

document 2014 2 (64) 23 studii/documente EPISOADE MAI PUŢIN CUNOSCUTE DIN ACTIVITATEA A TREI PIONIERI AI AERONAUTICII ROMÂNE

Dan ANTONIU

Traian Vuia se deplasa frecvent la punctul mort, La solicitarea de fiecare dată când periodicului francez slăbeam levierul care îl „L’AÉROPHILE”, Traian comandă și îl fi xează. Vuia, după fiecare zi de La o ultimă încercare, experienţe cu aparatul cu un vânt lateral, său, nota pas cu pas eu am mărit admisia evenimentele și rezultatele, vaporilor și mașina s-a în seara aceleiași zile un ridicat dintr-o dată la o înălţime între 0,60 m reprezentant al periodicului și 1 m. Dar imediat ce se deplasa la locuinţa lui aparatul a părăsit solul, Vuia, lua înscrisul care era elicea și-a redus turaţia publicat în ediţia de a doua și mașina împinsă de zi a apreciatului periodic. vântul lateral, după Astfel „L’AÉROPHILE” câteva balansări, s-a ne-a oferit posibilitatea de așezat pe câmp, așa a lectura aceste experienţe de lin încât eu nu am Aparatul „Vuia 1”. În faţă este şoseaua care leagă relatate direct de Vuia, fără putut simţi nici cel mai Montesson de La Borde unde Traian Vuia a realizat zborul din 6 martie 1906 intervenţia unui reporter mic șoc și nici să știu sau a redacţiei. în care moment am atins solul. Acolo mașina a fost răsturnată Redăm mai jos de vânt; elicea și trei ţevi din planurile sustentatoare au fost descrierea experienţei din 6 martie 1906 făcută de însuși deteriorate. Distanţa parcursă în aer a fost de aproximativ 12 m. Vuia, când a reușit, în premiera europeană, să se desprindă de Am putut constata că arborele cu came era, de fapt, la punctul mort, sol cu un aparat mai greu decât aerul cu mijloace proprii de și că aceasta era cauza care a provocat încetinirea elicii și în fi nal propulsie afl ate la bord: oprirea sa completă. Nu ași putea indica viteza din momentul în „L’AÉROPHILE”, Avril, 1906: care mașina a părăsit solul, însă eu estimez că ea nu a fost cu mult Noi încercări ale Aeroplanului Vuia superioară la 50 km/h. Puterea livrată nu era decât aproximativ Iată câteva detalii interesante, datorate însăși aviatorului, o treime din cea de care puteam dispune. asupra noilor încercări ale Aeroplanului Vuia, montat pe Înclinarea aeroplanului a fost de 10°. cuadriciclu, căruia noi i-am dat, în februarie 1906, descrierea Concluziile experienţei sunt următoarele: detaliată: 1. Când mașina câștigă o anumită viteză, ușurarea face să „În 6 martie, o ultimă încercare preliminară a fost făcută pe dispară efectul produs de inegalităţile solului; drumul dintre Sartrouville și le Pecq pe o lungime de 400 m; 2. După oprirea elicei, mașina nu parcurge mai mult de restul drumului era impracticabil. Aparatul a parcurs odată, în 20-30 m pe sol, în timp ce mai înainte, fără a fi echipată cu planul 30 secunde, această distanţă, înclusiv cu lansarea. Urmare parcursului sustentator, ea parcurgea până la 150 m după oprirea elicei. Aceasta foarte scurt, eu am fost forţat să închid admisia la mijlocul traseului, cu toate demonstrează că rezistenţa opusă de acest plan anulează foarte că această admisie era foarte slabă și nu am ajuns să mă lansez complet. repede forţa vie a mașinii lansate; Această experienţă mi-a arătat că puterea disponibilă este 3. Rezistenţele batiului, a șasiului unei mașini ca a mea sunt, sufi cientă și că atâta timp cât elicea se învârte este foarte ușor de la viteza necesară ridicării, atât de mici încât pot fi neglijate; 4. Că forţa necesară pentru a ridica un aeroplan este cu mult a dirija mașina. inferioară celei anunţate de anumiţi aviatori; După câteva modifi cări aduse aeroplanului propriu-zis am 5. Aeroplanul nu este o mașină periculoasă dacă sunt folosite încercat să mă lansez la 18 martie. Am ales ca drum pe acela care numai mijloacele de bord pentru a-l lansa; merge de la Montesson la Sena. Am parcurs drumul de mai multe 6. Plecarea unui aeroplan montat pe roţi cauciucate se poate ori; am remarcat de fi ecare dată că arcurile pe care sunt montate efectua chiar de pe drumuri rele. roţile faţă directoare, se destindeau imediat ce viteza devenea mai Îndată ce vor fi terminate modifi cările pe care le-am considerat mare și eu nu mai simţeam inegalităţile solului în pofi da relei necesare, voi face o nouă încercare lansându-mă cu vântul din faţă. stări a drumului. Turaţia elicei se reducea foarte des și chiar se oprea, deoarece arborele cu came care comandă supapele motorului T. VUIA

24 2 (64) 2014 document studii/documente Aurel Vlaicu vârsta de patruzeci de ani..., pe mine m-a răbdat Dumnezeu, căci, pe semne, eram În 16/29 august mai tâmpit, iar cât 1911, Aurel Vlaicu pentru voi, nu aveţi a zburat pe Câmpul nici o temă, puteţi Libertăţii de la Blaj să pregătiţi, de pe în faţa a 20.000 de acum, festivităţile spectatori, cu prilejul centenarului de la serbărilor jubiliare ale ziua natală... Dar „Asociaţiei Culturale Vlaicu, mă, să știţi, că ASTRA”. Același Câmp se duce, de nu ași grăi unde 40.000 de români într-un ceas rău... dar au ascultat alocuţiunea simt eu, că se duce lui Bărnuţiu la 1848, a în grabă... Ce vreţi, primit cu această ocazie băieţi, el e prea mare o a doua consacrare pentru un neam de istorică. 26 august 1911. inconștienţi... În ajunul zborului, Portretul lui Ion Luca Caragiale la locuinţa pastorului Cuvintele oferit cu dedicaţie lui Aurel Vlaicu Alexandru Ciura (astăzi pe str. Astrei, nr. 13, Blaj), Vlaicu Maestrului cădeau s-a afl at în prezenţa mai multor apropiaţi, mari personalităţi grele, ca ale unui oracol, stăpân peste destinul omenirii. culturale ale acelor vremuri. Momentul a fost imortalizat - Mai turnaţi, băieţi, un pahar de vin! Ce mă priviţi așa pentru eternitate pe 26 august 1911, într-o fotografi e zăpăciţi! Am vrut să vă încurc niţel, mă, nu vă pierdeţi capul! descoperită în Fondul foto al Arhivelor Naţionale Istorice Nu vă fie teamă, nu o să se prăpădească Vlaicu. Mâine seară Centrale din București. În imagine este Aurel Vlaicu, Ion tragem în cinstea lui un chef numărul unu! Luca Caragiale cu soţia, Octavian Goga cu soţia, Ștefan O. Maestru începe iarăși cu glumele, dar glumele lui nu prind Iosif cu soţia, preotul Alexandru Ciura cu soţia. Momentele de data asta... Oamenii stau cu privirea aţintită în gol, sub au fost descrise de Părintele Alexandru Ciura într-o povara unei presimţiri, pe care zadarnic încearcă să o alunge. deosebită naraţiune cu titlul „PHAETON”. - Bună seara Maestre, auzim glasul lui Vlaicu. ... Era în ajunul zborului lui Vlaicu la Blaj. Tresărim cu toţii, ca treziţi brusc dintr-un vis urât. Nenea Iancu, cu care ne înapoiasem de la Hangar, vă - Ce credeai Maestre – urmă el – că eu dorm chiar așa greu? mai aduceţi dumneavoastră aminte de Nea Iancu Caragiale? Nici nu dormeam, ci stam așa tolănit... Mi-e prea lungă vremea – își întrerupse, pentru o clipă, magistralul discurs despre până mâne după amiază... și mi-e teamă, că nu o să am mâne Dumnezeire, își potrivi ochelarii pe nas și întrebă apoi nervos: vremea asta frumoasă. Când aţi intrat în cameră, am închis - Bine, măi băieţi, unde e Vlaicu? ochii, să credeţi că dorm... Privim în jurul nostru, scaunul lui Vlaicu era gol. Se - Ba zău, Vlaicule – răspunse Maestru – știi tu ce vorbeam? strecurase, pe neobservate, după ce spusese că-i este somn și are Să te mai astâmperi cu mașina aia și să o dai dracului... Ia-ţi dureri de cap. piloţi, domnule, deschide o școală de pilotaj și dă-le drumul - Doarme, nea Iancule, doarme pe laurii ce-i va secera să zboare ca muștele, dar tu oprește-te, mă, că-ţi frângi gâtul mâine. Maestrul lăsă paharul pe masă și ne spuse în șoaptă: odată, și pe urmă s-a isprăvit... - Veniţi, mă, să vedem cum doarme Vlaicu... poate-om - Ţi-e ușor d-tale, Maestre, să vorbești așa, și e ușor și lui simţi și noi ceva din visul lui astral... Dar să veniţi după Bleriot să încredinţeze mașinile lui piloţilor, căci are o sută. mine în vârful degetelor... ori descălţaţi-vă, cum se descalţă Dacă i se prăbușește vreuna, îi rămân atâtea altele întregi. mahomedanii, când intră în casa de închinare. Dar eu nu am decât o mașină, și nu o pot încredinţa altuia, Ne strecurăm tiptil în urma Maestrului, în cameră. căci dacă îmi cade cu ea, ce mă fac eu? Mi-e dragă, ca un copil Vlaicu dormea pe otomană, cu faţa întoarsă spre perete... al meu... Apoi fi liniștit, Maestre, că nu o să-mi frâng gâtul... Era de-o paliditate, ce-ţi dădea fiori. Când ne-am înapoiat la Mașina mea e așa de perfectă și mă ascultă, căci doar eu i-s masa din curte, Maestrul începu cu glas scăzut: tată! Apoi chiar de-o fi să mi-l frâng! Toţi oamenii isprăvesc - Aţi văzut, băieţi, cât era de palid... Parcă murise!... M-am prin a-și frânge gâtul – nu-i așa? – cel puţin să ști, că ţi l-ai apropiat cu lumânarea de el și am remarcat o cută în dreptul frânt pentru un lucru mare... sprâncenelor: criteriu al omului de geniu... Oamenii au cuta Slavă ţie! aceea, dar oamenii aceia se sting cu zile, căci prea e intensă lumina ce o răspândesc, mistuindu-se... Eminescu s-a dus la Alexandru Ciura document 2014 2 (64) 25 studii/documente Henri Coandă

În septembrie 1911, Henri Coandă primește o vizită surprinzătoare: căpitanul Dickson, sosit din Anglia, cu o ofertă de la fi rma engleză „Th e British & Colonial Aeroplane Company Ltd” din Filton Bristol, respectiv de la patronul acesteia, Sir George White (1854- 1916), pentru a fi angajat pe un post de inginer proiectant. „British & Colonial Aircraft Company” a fost fondată de Sir George White în anul 1910, având sediul în atelierele auto aparţinând familiei. În timp, compania și-a schimbat denumirea de mai multe ori: „Bristol Aircraft Corporation”, apoi „Bristol Siddeley” – care a funcţionat până în anul 1959. Coandă acceptă oferta, iar la începutul lunii ianuarie 1912 sosește la Filton. Prima sarcină primită a fost dezvoltarea și îmbunătăţirea monoplanelor proiectate de inginerul Prier, îmbunătăţire care s-au bucurat de mare succes. Avea în subordine trei birouri de proiectare conduse de Prier pentru monoplane, Gordon England pentru biplane, Franc Barnwell și lt. Charles Burnei pentru dezvoltarea hidroavioanelor. Prier părăsește compania Pagina din periodicul britanic „FLIGHT” la scurt timp după sosirea lui Coandă, iar Gordon în 1913. din 24 mai 1913 dedicată lui Henri Coandă Proiectanţi pentru înlocuirea celor doi nu existau, așa încât Coandă este nevoit să preia și sarcinile acestora. organizat în urma școlilor făcute în Germania, era comunicativ Trebuie menţionat faptul că proiectele Coandă, din și iubit de colaboratori. Urmare acestor calităţi dovedite, în perioada activităţii la Bristol, au fost marcate de restricţiile scurt timp Sir George White îl numește pe Henri Coandă impuse de tradiţia și politica tehnică a casei și au purtat în „director tehnic” al fabricii. faţa indicativului ce reprezenta tipul aparatului, denumirea În urma unui sondaj efectuat de periodicul britanic de „Bristol-Coandă”. specialitate „FLIGHT”, în numărul din 24 mai 1913 Henri Tânărul inginer Henri Coandă avea numai 25 de ani, Coandă este declarat „MEN OF MOMENT IN THE experienţă nu avea, dar era bine pregătit, disciplinat și foarte EORLD OF FLIGHT”.

Episodes less known from the Activity of Th ree Pioneers of the Romanian Aeronautics Dan Antoniu

Abstract: Train Vuia, Aurel Vlaicu and Henri Coandă are three Romanian personalities who marked without any doubt the development of the aeronautics all over the world. Although many articles, studies and books are dedicated to them, this article presents some moments which are less known by the public.

Keywords: Train Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, fl ight, Romania

26 2 (64) 2014 document studii/documente ACTIVITATEA MISIUNILOR MILITARE ROMÂNE ÎN PERIOADA NEUTRALITĂŢII ARMATE (1914-1916)

Colonel (r) Dr. Vasile POPA1

hestiunea deosebit de stringentă a înzestrării iar condiţiile puse de Armatei Române, la dimensiunile sale de guvernul german erau Cmobilizare2, nu putea fi rezolvată decât apelând, atât de greu de îndeplinit4 ca și până atunci, la aprovizionări din afara ţării. Pentru încât, practic, potenţialii aceasta, guvernul României, prin Ministerul de Război, a beneficiari renunţau la făcut diligenţele necesare pentru ca reprezentanţi ai armatei comenzi. și specialiști civili să poată contracta în străinătate diferite În luna septembrie categorii de armamente, muniţii, materiale de război, 1914, colonelul Vasile componente ale acestora sau chiar materii prime necesare Rudeanu însoţit de o stabilimentelor militare din ţară. comisie de ofi ţeri și civili Măsurile guvernului român s-au intensifi cat chiar de a plecat în Germania la începutul anului 1914, fi ind orientate, pentru moment, pentru a încerca obţinerea spre creșterea producţiei capacităţilor interne. Prin referatul unor derogări și a stărui ca 14734 din 11 februarie 1914 s-a aprobat repartiţia unui materialele deja fabricate credit de 5.370.166 lei către acestea, chiar înainte de votarea să fi e expediate în ţară; în legii, ce urma să fi e supusă dezbaterii Parlamentului la plus s-ar fi dorit plasarea Generalul de corp de armată Vasile Rudeanu 19 aprilie 1914. În lipsa unor capacităţi de producţie militară și a altor comenzi de care importante, armamentele și muniţiile de bază trebuiau aduse Armata Română avea imperioasă nevoie. din străinătate. Contactul cu ofi cialităţile germane și cu ministrul de Cât timp raporturile politico-diplomatice dintre România Război,5 sub autoritatea căruia erau toate fabricile cu profi l și Puterile Centrale s-au situat în limitele prevederilor militar, a pus în evidenţă însă comportamentul infl exibil al tratatului semnat în 1883, activitatea comisiilor trimise în Germaniei, chiar faţă de aliaţi, atunci când se punea problema aceste ţări s-a desfășurat fără difi cultăţi insurmontabile. de a-i sprijini, prin comenzi de armamente și muniţii. Odată cu izbucnirea războiului însă, au început să apară Reproșându-i că România solicită asemenea produse, diferite probleme, începând cu derularea contractelor deja fără a avea nevoie, (se invoca starea de neutralitate pe care o încheiate și cu livrarea produselor realizate și culminând cu declarase) generalul Falkenhayn atenţiona în modul cel mai încercările de condiţionare politică a acceptării comenzilor ferm asupra imposibilităţii de a obţine comenzi în Germania, de materiale militare. afară de cazul când România s-ar hotărî să intre în război alături La izbucnirea războiului, în Germania se găsea deja o de noi (germanii – n.n.)6. Această condiţionare nu era altceva comisie română cu misiunea de a face recepţia ultimelor loturi decât un nedisimulat șantaj prin care se încerca atragerea de proiectile unice de 75 și 105 mm3, comandate la fabricile României în război de partea Triplicei. „Krupp” și „Erhardt” încă din anii 1912-1913 și pentru a căror După numeroase stăruinţe atât ale comisiei, făcute direct accelerare, guvernul liberal recent instalat la putere, trimisese pe lângă guvernul german, precum și pe cale diplomatică, o nouă comisie, în baza Referatului nr. 14435 din 5 februarie făcute prin Ministerul de Externe, s-a obţinut ca, din vechile 1914. Tot în Germania, la fabrica „Deutsch Waff en” se găsea comenzi să fie expediate în ţară 25.000 de proiectile de un ofi ţer român pentru recepţia a 6 mitraliere. 75 mm și 5.000 de proiectile de 105 mm dintre cele comandate Începând cu ianuarie 1915 însă, guvernul german a luat la fabrica „Krupp”, muniţii care vor ajunge în ţară destul de sub autoritatea sa toate fabricile de armament și muniţii, repede, în decembrie 1914, respectiv în ianuarie 19157. impunându-le să lucreze doar pentru nevoile proprii de De asemenea, s-au mai putut transporta în ţară o parte război, chiar dacă acestea erau în curs de a executa unele din materiile prime comandate de Pulberăria Armatei la comenzi pentru România, care fuseseră acceptate anterior. În fabrica din Rottweil, respectiv: 10.800 kg centralit, 2.100 kg acest context comisia română a fost trimisă în ţară, fi indcă, în difenilamin, 5.000 de bile de gaiac, 3.894 kg sodă amoniacală, condiţiile date, nu mai putea să-și exercite atribuţiile cu care 50 kg negru de fum, 6.600 m pânză fulmicoton, 15 kg aţă fusese investită. Mai mult, invocând propriile nevoi, Germania fulmicoton. a pus sub prohibiţie totală exporturile oricăror metale, Cu toate eforturile făcute, misiunea colonelului contractele au fost blocate prin ordine guvernamentale, iar V. Rudeanu nu a putut fi îndeplinită în totalitate. Cantitatea fi rmele furnizoare, contrar uzanţelor, recomandau clienţilor de 25.040 proiectile de 75 mm de la fabrica „Erhardt”, după să facă intervenţii diplomatice pentru deblocarea acestora. ce fusese recepţionată, încărcată în vagoane și expediată până Mecanismul deblocării era însă deosebit de complicat, la frontiera austriacă (Passau), a fost returnată la fabrica document 2014 2 (64) 27 studii/documente producătoare, ceea ce demonstra faptul că guvernul german amintește Vasile Rudeanu – pentru 8.500 puști „Steyr” ni își radicalizase poziţia faţă de exporturile de muniţii și se cereau 500 vagoane de benzină și ni se propuneau, pentru armamente, oprind chiar și comenzile expediate de furnizori, 300 vagoane de benzină, cartușe de armă și de pistol automat8. dar care nu părăsiseră încă teritoriul Germaniei. Colonelul Rudeanu a obţinut totuși o ofertă de Ministerul de Război a mai încercat o stratagemă pentru 100 milioane de cartușe model 1893 de la fabricile „Manfred a-și atinge scopurile. Acesta a obţinut unele permise de Weiss” și „G. Roth”, dar termenele de predare erau prea lungi, export direct de la legaţia germană din București, pentru iar fabricanţii nu își luau angajamentul de a interveni pentru toate materiile prime comandate de Arsenal și Pirotehnie, ca guvernul austriac să permită exportul. înainte de declararea războiului. Dar, aceste permise nefi ind Nici intervenţia făcută în 26 septembrie 1914 pe lângă acordate decât pentru un termen foarte scurt, fabricile nu au atașatul militar austriac de la București, colonelul Randa, nu putut realiza și expedia produsele în grabă, iar valabilitatea a avut mai mult succes. lor a căzut. După numeroase insistenţe, s-au obţinut aprobări pentru S-a mai încercat o intervenţie prin legaţia română de la expedierea în ţară a unor produse semifabricate, necesare Berlin care, iniţial, a primit asigurarea că guvernul german stabilimentelor din ţară. Astfel au fost expediate 70 tone tablă va permite exportul tuturor muniţiilor comandate deja. În de oţel pentru chesoane, 80 tone tablă pentru încărcătoare, această bază, s-a trimis o altă comisie, la fabrica „Krupp”, 667,861 tone oţel pentru proiectile, 148,655 tone fi er sudabil pentru a continua recepţia ultimelor loturi de proiectile, care și alte cantităţi mai mici de oţeluri. nu fuseseră expediate, precum și pentru a recepţiona 200 de Faţă de comenzile mai vechi, atitudinea austriecilor a binocluri de trupă, comandate între timp la fabrica „Karl fost mai permisivă, comparativ cu cea a guvernului german. Zeiss” din Jena. După ce s-a executat recepţia materialelor și Dintr-o comandă care fusese dată în 1912 s-au putut s-au făcut pregătirile pentru expediere, guvernul german s-a aduce în ţară: 6.000 pistoale automate, 11.145 carabine opus eliberării permisului de export, blocându-se și această md. 1893 și 5.715 arme md. 1893. încercare. Nemaiavând la îndemână nicio cale de intervenţie, Ca și în Germania, unele produse deja recepţionate și comisia a fost nevoită să-și înceteze misiunea. Ea a reușit să pregătite pentru expedierea în ţară (750.000 tuburi de cartușe strecoare, printre bagajele sale 200 de binocluri, care au ajuns, și 1,2 milioane încărcătoare) au fost blocate prin hotărârea în mod nesperat, în ţară. guvernului austriac. Nevoia stringentă a Armatei Române de muniţiile și În afara comisiilor nominalizate și a trimișilor speciali ai materialele ce fuseseră comandate, a determinat guvernul guvernului sau Ministerului de Război pentru recepţionarea și să facă o nouă încercare. La începutul anului 1915 a fost trimiterea în ţară a comenzilor date la producătorii tradiţionali trimis la Berlin un ofi ţer, care să insiste, prin legaţia română de armament9, ministerul a mai tratat cu diferiţi comercianţi de aici, să obţină materialele comandate, și realizate deja în individuali sau cu reprezentanţi ai unor case specializate în mare măsură. Încercările legaţiei s-au izbit însă de refuzul comerţul cu produse militare, încercând, pe orice cale, să autorităţilor germane, care invocau nevoile proprii foarte mari procure armament și alte materiale necesare armatei. De de asemenea materiale, precum și faptul că România trebuia exemplu în Germania a fost contactat Carsten Nielsen, să răspundă afi rmativ propunerilor de a intra în război alături reprezentantul unei case din Berlin, pentru furnizarea de de Germania, pentru a putea obţine materialele comandate. materiale și muniţii. Întrucât respectivul nu a fost în măsură În cele din urmă ofi ţerul a reușit să strecoare între bagajele să ofere garanţii realiste și nici permise de export din sale și să aducă în ţară un număr de binocluri ce fuseseră partea guvernului, ministerul român a întrerupt tratativele, comandate de Direcţia Infanteriei. recomandându-l totuși colonelului Rudeanu – afl at la Paris, ca La scurt timp după întoarcerea la București, colonelul trimis special al lui Ion I.C. Brătianu – care avea la îndemână Rudeanu a fost însărcinat pentru a pleca la Viena și a încerca mai multe posibilităţi de a-i verifi ca seriozitatea10. plasarea unor comenzi, la fabricile austriece. Deplasarea s-a Asemenea tentative s-au mai făcut și cu reprezentanţi ai făcut imediat, chiar în cursul aceleiași luni, guvernul român fi rmei „Rottweil” care, de asemenea, nu s-au putut fi naliza fi ind convins că orice întârziere ar fi putut însemna pierderea cu succes, din cauza faptului că nici această societate nu a unor posibilităţi de contractare. reușit obţinerea permiselor de export11. Intenţia era de a comanda celor două fabrici, „Steyr” În Austria, Ministerul de Război a încheiat direct, și „Keller”, prin care se făcuseră aprovizionări, aproape în contractul nr. 201 din 15 octombrie 1914, cu numiţii Julius exclusivitate, timp de douăzeci de ani, 100 de mii de puști, Brück din Viena și Leopold Gzürr & Comp. din București, respectiv 50 de milioane elemente pentru cartușe. Discuţiile pentru care s-a disponibilizat, din „Creditul X”, suma de dintre trimisul român și ministrul austriac de Război, 10.545 milioane lei. Contractul prevedea achiziţionarea generalul Alexander von Krobatin, s-au desfășurat sub semnul următoarelor cantităţi: 20.000 arme „Mannlicher” la preţul suspiciunilor pe care Austria le avea faţă de comportamentul și de 110 lei/buc.; 50 milioane cartușe 6,5 mm la preţul de intenţiile României. Fără a refuza în mod categoric comenzile 158 lei/1.000 buc.; 15 vagoane plumb obișnuit la preţul propuse, ministrul a invocat nevoile foarte mari ale propriei de 8.000 lei/vagon; 100.000 grenade de mână la preţul de armate, care abia puteau fi satisfăcute. În scopul, de a descuraja 325 lei/1.000 buc., precum și un număr de bucătării de cererile românești, ministrul propunea o serie de schimburi, campanie și diverse materiale sanitare, pentru care se de departe neechivalente și împovărătoare. Între altele – își disponibilizaseră alte 10,598 milioane lei12.

28 2 (64) 2014 document studii/documente

Acesta este unul dintre contractele considerate avantajoase, executarea acestora. Unele pentru fi nalizarea căruia Ministerul de Război a stăruit foarte exporturi care au mai mult. La 22 octombrie 1914, locotenent-colonelul Limburg scăpat embargoului impus – subdirectorul Pirotehniei Armatei – era însărcinat special întreprinderilor de stat să plece la Viena, pentru a urmări îndeaproape derularea sau fi rmelor particulare, sa. Interesându-se de modul cum decurgea acest contract, lăsau să se întrevadă Direcţia 8 Armament – benefi ciarul principal al comenzii – comportamentul destul era informată de către ministrul de Război: Contractul încheiat de fl exibil al acestora faţă cu domnul Leopold Gzürr & Comp. nu s-a putut executa de de România, în speranţa furnizor, decât în unele părţi ale sale, predând o cantitate oarecare că, aceasta din urmă, va de medicamente și bucătării de campanie, a căror furnizare conștientiza ajutorul pe se continuă încă13. Importanţa deosebită a acestui contract care l-ar putea primi din rezultă și din concluzia cu care se încheia raportul: Prin faptul partea Germaniei, dacă ar că se primesc încă materiale din cele prevăzute în contract și nu se accepta intrarea în război aplică furnizorului încă penalităţi pentru întârzieri în predarea de partea acesteia sau cel restului de materiale, reiese că în mod tacit s-a prelungit acest puţin și-ar păstra calitatea Generalul Dumitru Iliescu contract, mulţumindu-ne să luăm ceea ce ni se poate da14. de ţară neutră. Motivul Din cauza măsurilor restrictive impuse de guvernul conform căruia industriile lor abia fac faţă nevoilor frontului austro-ungar, derularea contractului a întâmpinat numeroase era doar un pretext deoarece, dacă România ar fi acceptat difi cultăţi, fără ca vreuna din părţi să propună rezilierea. Abia condiţia de a deveni parteneră în luptă, ea era asigurată – de în ianuarie 1916, când România epuizase toate posibilităţile însuși ministrul de Război german – că va primi tot ceea ce de a impune continuarea executării contractului – măcar are nevoie. pentru unele produse – acesta a fost reziliat. Între timp, Această concluzie era formulată cu deosebită pertinenţă și în afara bucătăriilor de campanie și a unor cantităţi de de locotenentul D. Costinescu, ajutor al colonelului Rudeanu, medicamente, nu se mai primise nici unul dintre celelalte care raporta la 13 decembrie 1914, generalului Dumitru produse incluse în contract15. Iliescu, secretarul general al Ministerului de Război: Obţinerea În aceeași perioadă, Ministerul de Război a contactat o altă autorizaţiei de export sau tranzit în Germania și Austria o casă austriacă, „Metall Handelsgesellschaft”, care se oferise să consider ca imposibilă pentru materialul de război. Ca unul care ne furnizeze o mare cantitate de plumb. Din păcate, măsura am lucrat patru ani în Germania și îi cunosc bine pe germani, stabilită de Germania, de a sista exportul oricărui metal, s-a mă încumet a arăta că bunăvoinţa arătată comisiilor trimise extins și în Austria, astfel că tratativele au fost întrerupte, nu este sinceră; ea are ca scop a tărăgăna lucrurile și a întârzia înainte de a se ajunge la vreun rezultat. În decembrie 1914 a aprovizionarea noastră. S-a insistat mult asupra condiţiei de a apărut o altă ofertă pentru același produs. Cetăţeanul Rafael lăsa liberă trecerea muniţiilor spre Turcia și Bulgaria17. În ceea Atanasiu oferea Ministerului de Război, 400 tone plumb, ce ce privește schimbul de materiale la graniţa româno-ungară, pe urmau a fi aduse, prin aranjamente personale, din Austro- care am insistat mult, părându-mi-se singura cale de a obţine Ungaria. În schimbul acestuia, el solicita 100 vagoane de ceva pentru noi, am constatat că sunt de rea credinţă; probă cele produse, dintre care 30 vagoane de grâu, 40 vagoane de fasole 20.000 de proiectile incomplete intrate în ţară și propunerile de și 30 vagoane de benzină16. Apreciind că preţul propus – premii pe vagoanele ce ar ieși din ţară, ce mi s-au făcut18. 68 lei/kg – este convenabil și ţinând seama de nevoia Practica de a interzice, în ultimul moment, exportul stringentă de acest produs, Ministerul de Război și-a dat unor produse a căror comandă fusese acceptată deja și chiar avizul pentru aprobarea contractului. executată, reprezenta de asemenea o formulă prin care În urma discuţiilor prilejuite de tentativele guvernului România era ţinută în șah și prin care Germania încerca român și ale Ministerului de Război de a contracta diferite să-i schimbe comportamentul, în sensul menţinerii sale în armamente, muniţii și materiale de război în Germania și coaliţia centralilor. Austro-Ungaria se puteau formula, pentru această fază a Ministrul român la Berlin era și el surprins de lipsa de tratativelor, câteva concluzii, de care responsabilii români constanţă a politicii germane faţă de România, atunci când trebuiau să ţină seama, în politica pe care urmau să o se punea problema acceptării sau neacceptării exporturilor promoveze pe această linie. de materiale de război. Dacă înainte de începerea războiului cele două mari În privinţa acordării și refuzării permiselor de export – sesiza puteri erau oarecum receptive faţă de nevoile exprimate de ministrul Nanu – nu există o linie de conduită care să fi e urmărită guvernul român, după izbucnirea acestuia ele vor deveni cu consecvenţă. De aceea se acordă uneori ceea ce s-a refuzat și se tot mai reticente. Invocând faptul că România și-a declarat refuză ceea ce s-a acordat deja19. Această ultimă aserţiune era neutralitatea și, prin urmare, nu are motiv să solicite plasarea de fapt regula de fi er prin care Germania își ţinea în șah și de comenzi de armament și muniţii, precum și faptul că într-o stare de dependenţă potenţialii parteneri. industriile specializate abia fac faţă propriilor nevoi, atât În Italia, cea de-a treia ţară componentă a blocului Germania, cât și Austro-Ungaria au început să impună măsuri Puterilor Centrale, problemele aprovizionării cu armament cu caracter prohibitiv, fără a urmări totuși cu maximă fermitate și muniţii se vor pune într-o altă manieră, datorită faptului document 2014 2 (64) 29 studii/documente că situaţia acesteia faţă de alianţă era asemănătoare cu a fi scoasă din luptă foarte repede, înainte de a-și fi atins, chiar României20, ambele având de rezolvat diferende de ordin și parţial, obiectivele politice. naţional cu Austro-Ungaria. În plus, în plan internaţional, Acest moment al adevărului, în care premierul Brătianu ca și România, Italia era intens curtată de Petrograd, pentru s-a convins de precaritatea înzestrării Armatei Române, poate a fi determinată să adere la Antantă, sub aceeași atenţionare: fi considerat ca decisiv pentru fundamentarea atitudinii sale neparticipanţii la război vor fi excluși de la negocierile de pace. politico-militare viitoare. Situaţia lor internaţională asemănătoare, ca și similitudinea Apărea clar faptul că, România nu putea intra în război cu obiectivelor naţionale, au făcut posibile o serie de discuţii și o armată ale cărei rezerve de muniţii s-ar fi epuizat într-o lună aranjamente comune româno-italiene, fi nalizate prin Acordul și că trebuia rezistat tuturor presiunilor interne sau externe, din 10/23 septembrie 1914, semnat la București de premierul cel puţin atâta timp cât s-ar fi putut ajunge la un nivel de Ionel Brătianu și ministrul italian, baronul Fasciotti. pregătire și înzestrare satisfăcătoare a armatei. Prevederile acordului, rezumate la menţinerea poziţiei de Dacă momentul adoptării poziţiei de neutralitate poate fi neutralitate și la realizarea unei informări reciproce pentru considerat ca având aproape exclusiv conotaţii politice, starea examinarea situaţiei și luarea măsurilor ce se impuneau, de nepregătire a armatei și de slabă înzestrare erau deosebit de reprezentau în fond, o recunoaștere a intereselor lor comune concrete și imposibil de neglijat în adoptarea vreunei decizii, și a necesităţii unui sprijin reciproc, dacă evoluţiile politico- care să angajeze interesele fundamentale ale ţării. militare ar fi impus anumite măsuri21. De aici înainte întreaga strategie a premierului român, În acest cadru politico-diplomatic trebuie plasată acţiunea în raport cu ţările Antantei, se va axa pe două obiective premierului Brătianu, atunci când problema aprovizionării principale. În schimbul ajutorului pe care România l-ar Armatei Române se punea cu deosebită acuitate. fi putut oferi Antantei, ea trebuia să primească pe de o Către mijlocul lunii noiembrie 1914, când rezultatele parte sprijin pentru înfăptuirea idealului naţional și, pe de comisiilor trimise în străinătate în scopul menţionat, nu altă parte, un ajutor material consistent pentru înzestrarea se arătau foarte fructuoase, iar corespondenţa acestora nu corespunzătoare a propriei armate. Acestea erau două evidenţia, nici pentru perspectivă, condiţii mai prielnice, ci condiţii ireductibile și inseparabile, care se vor constitui dimpotrivă, Ionel Brătianu a dorit să știe cu exactitate care într-un adevărat laitmotiv al politicii guvernului român și este nivelul real de înzestrare a armatei, România fi ind tot mai care reprezentau, totodată, baza minimă pentru orice dialog presată de către Rusia și aliaţii săi occidentali să părăsească politico-diplomatic cu viitorii aliaţi. neutralitatea și să li se alăture împotriva Germaniei și a În vederea îndeplinirii programului de înzestrare, Austro-Ungariei. de importanţă capitală pentru Armata Română, a fost Surpriza a fost total neplăcută atunci când a afl at, de la nominalizat colonelul Rudeanu, care, însoţit de o comisie colonelul Rudeanu – directorul superior al Armamentului de experţi militari și civili23 se va deplasa, începând cu din Ministerul de Război – că Armata noastră e departe de 20 decembrie 1914, mai întâi în Italia, apoi în Franţa și a fi gata pentru război și pregătirea ei n-ar putea fi realizată Elveţia. În instructajul premergător misiunii, premierul îi decât cu mari greutăţi și după un timp relativ destul de lung22. va preciza câteva dintre mesajele ce urmau a fi transmise în Stocurile existente ar fi fost sufi ciente doar pentru două- exterior. Vei comunica – sublinia Brătianu – regelui Italiei și trei săptămâni de lupte în ceea ce privește muniţiile de președintelui de consiliu Salandra, că dorinţa mea e să urmez artilerie și aproximativ o lună, pentru cele de infanterie, ceea politica Italiei și, dacă va fi cazul România să intre odată cu ce ar fi condus la un iminent dezastru, în situaţia că România ea în război. Vei adăuga rugămintea de a se privi comunicarea ar fi acceptat să intre atunci în război. mea, ca fi ind strict secretă. Participarea noastră la război e Asigurările date de unii politicieni sau cercuri de afaceri însă ineluctibil legată de două condiţii intangibile: acordarea conform cărora, aprovizionările din afară s-ar fi putut face revendicărilor noastre teritoriale naţionale [...], apoi de cedarea în cantităţi îndestulătoare și în timp scurt, nu erau nici ele armamentelor, muniţiilor și materialelor de război, de care armata fundamentate pe o cunoaștere a situaţiilor complexe generate noastră are nevoie ca să poată începe războiul și să-l ducă atât de desfășurarea războiului și de punerea în funcţiune a unor timp cât va ţine24. capacităţi industriale în ţările cărora urma să le solicităm Întâlnirea trimisului român cu regele, premierul și sprijinul. Într-adevăr, chiar dacă și-ar fi oferit disponibilitatea miniștrii de Externe și de Război ai Italiei s-a desfășurat imediat, Franţa și Anglia, către care se îndreptau atenţia sub cele mai bune auspicii. Mesajul premierului Brătianu a și speranţele noastre, trebuiau să-și adapteze capacităţile fost pe deplin înţeles iar, Italia s-a dovedit receptivă faţă de industriale, pentru a ne putea oferi muniţii compatibile solicitările noastre, deși se afl a și ea în pregătiri intense de armamentului pe care-l aveam și care era de provenienţă război, urmând a părăsi neutralitatea și a se alătura Antantei, germană și austriacă. Luând în calcul timpul necesar la o dată care nu putea fi prea îndepărtată25. adaptărilor tehnologice obligatorii, ca și timpul necesar Erau, acceptate, deocamdată două comenzi: 50 milioane producţiei și transportului, se estima în termeni reali că, elemente de cartușe infanterie la fabrica din Bardalone România ar putea primi primele loturi de muniţie cam în (Livorno) și 100.000 proiectile de artilerie la fabrica din 4 luni din momentul acceptării și începerii fabricaţiilor. Era Torino. Ulterior a mai fost acceptată o serie de alte comenzi de limpede că România ar fi devenit o victimă sigură și ar fi putut materiale de război, în special produse chimice, la diferite case

30 2 (64) 2014 document studii/documente producătoare, pentru care guvernul român a disponibilizat După ce Germania 13.334.540 lei,26 fiind trimisă, totodată, o comisie de și Austro-Ungaria specialiști – mr. Cernavodeanu și chimistul Bădulescu – care refuzaseră, într-un fel avea sarcina de a urmări derularea acestor contracte27. sau altul, să mai onoreze Comenzile și-au urmat cursul normal – sub supravegherea cererile românești, a comisiilor de recepţie trimise în fi ecare fabrică – reușindu-se, venit rândul Italiei să chiar dacă au existat unele întârzieri, ca o parte din produse să procedeze în același fi e trimise în ţară, până în primăvara anului 1915. Începând mod32 și sub aceeași cu aprilie vor apărea deja primele măsuri restrictive impuse de motivaţie: nevoile guvernul italian, care făcea ultimele pregătiri pentru a angaja foarte mari ale armatei. ţara în război. Astfel, fabricile au fost obligate să înceteze Realizând din vreme onorarea oricărei comenzi străine și să se concentreze pe că ţările angajate de la satisfacerea propriilor nevoi. început în război, își vor Odată cu intrarea în război, Italia va suspenda executarea prezerva capacităţile comenzilor anterior acceptate, fără a preciza dacă această de producţie pentru măsură era temporară sau defi nitivă. Comisiile cereau cu satisfacerea, cu Generalul de brigadă Toma Ghenea insistenţă guvernului român să facă intervenţiile necesare prioritate, a nevoilor proprii, guvernul român s-a considerat pentru deblocarea situaţiei, prevenindu-l totodată asupra dator să încerce orice soluţie pentru a asigura înzestrarea necesităţii de a se transfera, pentru siguranţă, comenzile în armatei. Acesta nu s-a rezumat la a-și trimite comisii doar alte ţări28. Colonelul Miclescu – președintele comisiei din în ţările cu care avea stabilite acorduri politico-diplomatice, Torino, atent observator al evenimentelor – atenţiona că: ci a prospectat posibilităţile pe care le-ar fi putut oferi și alţi Este absolut necesar ca ministrul de Război să se adreseze în potenţiali furnizori. Astfel, concomitent cu încercările făcute America, unde se pot aproviziona materiale în cantităţi mari: în Austro-Ungaria, Germania și Italia, Ministerul de Război muniţii, tunuri și arme de tot felul29. a făcut demersurile pentru a convinge puterile, grupate în Sesizând cursul evenimentelor legaţia română din Roma, alianţa Quadruplei Înţelegeri sau unele ţări neutre, să-i avea în principiu aceeași poziţie, susţinând că din motiv ce furnizeze materialele militare de care avea nevoie. preţurile vor urca vertiginos în următoarea perioadă [...] ar În baza Referatului nr. 6869 din 6 noiembrie 1914, fi bine să se continue contractele încheiate și să nu se rezilieze s-a trimis o comisie în Anglia, cu însărcinarea de a căuta propunând ca guvernul să verse în continuare bani pentru 100 milioane cartușe pentru arme, precum și cantităţi derularea lor, chiar dacă, pentru moment guvernul (italian – n.n.) însemnate de materii prime necesare stabilimentelor din a interzis exportul30. ţară. Această comisie a găsit toate fabricile producătoare Într-adevăr, după depășirea momentului greu al intrării de material de război rechiziţionate de guvernul englez. De în război, Italia va reveni la sentimente mai bune faţă de asemenea, o mare parte dintre acestea erau în curs de a-și România, anulând măsurile de suspendare a comenzilor. mări capacitatea productivă, iar o altă parte erau în faza de Pentru a da o nouă dovadă de bunăvoinţă – se arăta în telegrama conversie, de la producţia de pace la cea de război. Ministerului italian al Afacerilor Străine din 31 august 1915 – Deși s-au făcut eforturi mari din partea comisiei, a legaţiei guvernul nostru a încuviinţat exportul unora dintre materialele române de la Londra și chiar a guvernului, nu s-a reușit destinate Ministerului de Război român, afl ate la Livorno și plasarea nici unei comenzi la fabricile engleze33. își exprimă totodată regretele că, din cauza trebuinţelor ţării, O altă comisie, dar având însărcinări similare, a fost nu s-a putut da un răspuns pe întreg favorabil la toate cererile trimisă în Rusia în data de 14 noiembrie 1914. Se spera guvernului român31. că, având semnată deja o convenţie cu guvernul acestei ţări, În afară de materialele și muniţiile contractate, comisiile misiunea va reuși achiziţionarea unor însemnate cantităţi române afl ate în Italia au făcut investigaţii și pentru alte de materiale, mai ales că industria de profi l era destul de produse specifice, cum au fost: bombe de aruncat din extinsă și capabilă să realizeze o gamă largă din materialele aeroplan, grenade de mână, automobile blindate ș.a., care trebuincioase Armatei Române. însă nu au putut fi achiziţionate, fi e pentru că acestea nu se Guvernul rus luase însă măsuri similare celorlalte ţări ridicau la nivelul tehnologic realizat de alţi producători, fi e angajate în război, de prohibire a exportului oricăror materiale că ofertanţii nu s-au ţinut de angajamentele luate. Este cazul speciale, inclusiv produse alimentare, pe motivul bine inginerului Louis Negro din Torino cu care s-a discutat, în cunoscut: abia se putea face faţă propriilor nevoi34. ianuarie 1915, chestiunea instalării în România a unei fabrici Difi cultăţile tot mai mari întâmpinate în ţările europene a de cartușe, asigurându-i o comandă importantă, pentru a-și determinat guvernul român să încerce să comande materialele acoperi în parte cheltuielile de instalare, ceea ce însemna necesare peste ocean, în SUA, deși marele impediment condiţii avantajoase pentru ambii parteneri. Oferta acestuia în acest caz era transportul. După ce s-au luat relaţii de a fost admisă în principiu, dar s-a constatat ulterior că nu la unii furnizori, asupra puterii de producţie industrială a este serioasă, drept pentru care s-a întrerupt orice discuţie. acestei ţări, pe 23 octombrie 1914, s-a aprobat ca o comisie Sub raportul aprovizionării Armatei Române, intrarea alcătuită din doi ofi ţeri și doi specialiști civili să meargă în Italiei în război a însemnat un moment semnificativ. SUA. Se avea în vedere procurarea a 200 milioane cartușe, document 2014 2 (64) 31 studii/documente

100.000 arme model 1893, Intrarea Italiei în război la 10/23 mai 1915, în mod 50.000 pistoale, cantităţi singular, a surprins atât Bucureștiul, cât și capitalele însemnate de pulberi de occidentale Paris și Londra, care ar fi dorit ca, simultan, artilerie și infanterie etc. România să facă același gest. La faţa locului, Se spera că deschiderea altor două fronturi, chiar comisia a constatat o secundare, ar fi impus Puterilor Centrale o redistribuire a atitudine de indiferenţă unităţilor și le-ar fi obligat să transfere o parte din forţe pe sau chiar respingere a aceste noi fronturi, ceea ce ar fi condus la ușurarea situaţiei cererilor românești. Se în Occident dar și în Orient36. Totodată, nefi ind sigure asupra pare că marile puteri – în deciziei pe care guvernul de la București o putea lua atât această fază a desfășurării Franţa, cât mai ales Anglia, vor adopta, de acum înainte, o războiului – se înţeleseseră atitudine tot mai rezervată faţă de România, suspectând-o asupra interzicerii livrărilor că nu-și dezvăluie adevăratele intenţii și că, odată ce va primi de armamente către materialele de care avea nevoie, ar putea deveni inamică, statele care se menţineau Generalul Joseph Joff re aliindu-se Puterilor Centrale. în neutralitate. Comisia Conform indicaţiilor, după stabilirea contactelor cu a fost nevoită să se întoarcă la Paris, în așteptarea unor autorităţile italiene și plasarea primelor comenzi, colonelul aranjamente politice, care să deblocheze situaţia comerţului Rudeanu și colaboratorii săi vor trece în Franţa37. cu materiale de război. Discuţia purtată, pentru început, cu ministrul de Război Un oarecare succes a avut misiunea română trimisă în Millerand care avea sub autoritatea sa întreaga industrie de Elveţia. Comandantul acesteia, generalul Toma Ghenea, război, s-a desfășurat sub semnul suspiciunii. Acesta nu putea ajutat de colonelul Sofronescu, a reușit să stabilească îngădui ca fabricile franceze să lucreze pentru o ţară neutră, unele contracte cu casele producătoare elveţiene, pentru ale cărei intenţii politice nu le cunoștea și, prin urmare, nu-și achiziţionarea unor mașini electrice și instalaţii necesare putea asuma riscul ca industria de război franceză să fabrice Arsenalului Armatei, precum și muniţii și armamente, poate și armamente și muniţii, care într-o zi ar putea fi întrebuinţate pentru faptul că partea română a oferit la schimb 300 vagoane împotriva Franţei sau a aliaţilor săi38. 35 de benzină, produs extrem de căutat pe piaţa internaţională . Acest tip de argumentaţie a fost prezentat de toţi cei care Deși, la un moment dat, între fi rma „Sulzer Feres” și comisia au purtat discuţii cu trimisul român, fi ind clar că, asemenea română de recepţie au apărut probleme privind modalităţile puncte de vedere aveau girul celor mai înalte autorităţi politice de plată, care au produs întârzieri, acestea au fost depășite, și militare franceze și se constituiau într-o opţiune politică iar contractele negociate au fost fi nalizate. deliberată, pe care Franţa o promova faţă de România. Până în primăvara anului 1915, concluziile formulate de În acest context, caracterizat de suspiciune și neîncredere, membrii diverselor misiuni trimise în străinătate cu sarcina de misiunea colonelului Rudeanu a devenit deosebit de a achiziţiona și da comenzi de materiale de război imperios complicată, el trebuind să acţioneze cu mult tact pentru necesare Armatei Române, nu erau prea optimiste. Cei mai îndeplinirea sarcinilor încredinţate de guvernul român. mulţi dintre producătorii tradiţionali de armament, angajaţi Pe de o parte era necesar să convingă partenerii francezi sau pe cale de a se angaja în război, refuzau primirea unor că România, deși nu-și făcuse cunoscută poziţia, va opta, la astfel de comenzi, invocând necesităţi proprii. Războiul se momentul oportun, pentru alăturarea la Antantă și, pe de altă dovedea a fi un mare devorator nu numai de oameni, ci și de parte, să-i convingă de necesitatea ca Franţa să sprijine și să armamente, muniţii și materiale de tot felul, iar deocamdată susţină Armata Română, chiar dacă, pentru o perioadă de nu erau semnale care să indice că acesta s-ar fi putut încheia timp aceasta se va mai menţine în neutralitate. Componenta prea curând. diplomatică a misiunii sale devenea astfel preponderentă în În aceste condiţii, cantităţile de materiale contractate raport cu cea strict militară, care nu avea șanse de reușită, (parte din ele chiar primite în ţară), nu puteau fi considerate atâta timp cât factorul politic nu va fi fost convins de sufi ciente, pentru a se putea lua decizia de a angaja ţara în adevăratele intenţii ale Bucureștiului. război. Printr-un efort deosebit, dând dovadă de calităţi În plus, guvernul român, trebuia să acţioneze de așa natură diplomatice remarcabile, colonelul Rudeanu va reuși să încât să convingă aliaţii occidentali să îl ajute, prin acceptarea evidenţieze cu claritate mesajul guvernului român, al politicii unor comenzi, chiar dacă, în mod real, acestea făceau cu greu sale externe care, în mod inevitabil, urma să înscrie România faţă nevoilor proprii. în concertul puterilor Antantei, într-un timp care urma să Așadar, era neapărat nevoie ca, în cadrul tratativelor fi e cu atât mai scurt cu cât ajutorul solicitat va fi fost acordat politice pentru aderarea la alianţa statelor Antantei să se mai repede și în cantităţile și diversitatea de care Armata impună un ritm tot mai intens discuţiilor, iar problema Română avea nevoie, pentru ca la intrarea în război, România acceptării comenzilor de armamente și muniţii să fie să constituie un sprijin real și nu o povară pentru Antantă. considerate, ca o condiţie sine qua non a acceptării beligeranţei În cele din urmă, s-a reușit modifi carea, în bună măsură, României. a poziţiei iniţiale pe care o adoptase Franţa, fără a se înlătura

32 2 (64) 2014 document studii/documente

în totalitate suspiciunile mai sus arătate. Franţa se va declara începând cu semnarea contractelor și terminând cu asigurarea de acord cu cererile României, dar va solicita semnarea unei plăţilor și trimiterea materialelor în ţară. convenţii, drept garanţie a faptului că politica sa va evolua După rezolvarea problemelor de ordin organizatoric și în sensul prezentat de trimisul român. Guvernul francez – demararea contractelor în Franţa, la 30 martie 1915, colonelul sintetiza același Millerand – s-a hotărât să admită cesiunile Rudeanu va trece în Anglia cu intenţia de a contracta și aici de muniţii și materiale ce aţi formulat, dar numai pe baza unei parte din materialele de război necesare armatei. convenţii între guvernul francez și cel român. Iată convenţia. Poziţia guvernului englez se va dovedi însă mult mai Citiţi-o și iscăliţi-o în numele guvernului român39. rigidă decât a celor italian sau francez, din care cauză, sarcina Dar, în timp ce comisia română a făcut preparativele colonelului Rudeanu și a comisiei lăsată aici, sub conducerea necesare semnării convenţiei propuse40, și acceptată în aceeași căpitanului Arion, va fi foarte difi cilă. Trebuie menţionat formă de premierul Brătianu în ianuarie 1915, partea franceză faptul că înaintea acestei misiuni, o altă comisie română a făcut un pas înapoi, invocând motivul că, pentru semnarea condusă de căpitanul Tănăsescu45 încercase să procure diferite convenţiei trebuia consimţământul generalului-șef Joff re și materiale militare, fără însă a reuși să plaseze vreo comandă acordul ministrului de externe Delcassé41. de acest fel. Răspunsul stereotip al ministrului englez de Într-adevăr, necunoscând adevărata stare în care se găsea Externe Sir Eduard Grey: Când România va intra în război Armata Română la momentul respectiv, generalul-șef Joff re a alături de noi, îi vom da toate armamentele și muniţiile de care va solicitat ca România să intre în război, apreciind că situaţia pe avea nevoie46 ascundea de fapt o ambiguitate voită a Angliei frontul oriental era deosebit de favorabilă unei astfel de decizii faţă de România. Prin această formulare baza de discuţie era politice. A fost nevoie ca V. Rudeanu să reia argumentele foarte mult limitată, iar condiţionarea politică a unui eventual prezentate celorlalţi demnitari francezi, pentru a-l convinge ajutor era mai mult decât evidentă. În aceste condiţii colonelul că intrând în război imediat, așa cum se găsește armata noastră, Rudeanu s-a retras, având totuși promisiunea că problemele după cel mult o lună și jumătate, va fi silită să înceteze lupta vor fi reluate, pentru că România putea avea, în perspectivă, din lipsă de muniţii. Pentru ţara noastră, aceasta echivala cu o o contribuţie însemnată la coaliţia Antantei. adevărată catastrofă, iar pentru Antanta, cu o grea lovitură42. Încercările au continuat în Spania, ţară neangajată în Argumentele au fost convingătoare și au avut impactul confl ict. În acest sens a fost contactată legaţia spaniolă dorit pentru că, în fi nalul discuţiei, Joff re avea să recunoască din București, care a refuzat însă un angajament concret. faptul că nu se poate cere Armatei Române să intervină, în starea Insistenţele pe linie guvernamentală au condus la obţinerea de pregătire în care se găsește43 și să fi e de acord cu semnarea unor contracte, fi nalizate prin acţiunea colonelului Rudeanu convenţiei. la Madrid, în luna mai 1915. La 8 martie 1915, după mai bine de trei luni de tratative, Prin eforturile deosebite făcute de către fi ecare dintre cu cele mai înalte autorităţi politice și militare franceze, s-a misiunile trimise în străinătate, în vara anului 1915, se semnat prima Convenţie dintre Franţa și România, în baza ajunsese la stabilirea unor relaţii de colaborare cu ţările căreia aceasta din urmă primea asigurări ferme că va fi ajutată occidentale, mai puţin cu Anglia și la semnarea unor contracte să-și doteze armata, astfel încât atunci când se va ajunge la privind cumpărarea din Occident a diverselor muniţii, un nivel satisfăcător, să poată susţine efortul de război alături armamente și alte materii prime și materiale, strict necesare de aliaţi. înzestrării armatei sau dotării și funcţionării stabilimentelor În baza acestei convenţii și a altor angajamente ulterioare44 militare interne. se vor aproba o serie de contracte pentru muniţii, armamente, Deși semnate și parafate, aceste contracte nu au avut o avioane și multe alte materiale de război, Franţa dovedindu-se derulare constantă. Au existat numeroase sincope și întârzieri cel mai important și constant furnizor al României până la în execuţie, care au necesitat intervenţii și insistenţe din sfârșitul războiului. partea guvernului român. Într-un asemenea impas s-a ajuns Pentru urmărirea derulării contractelor, recepţionarea chiar cu Franţa, principalul furnizor, cu care fusese parafată produselor și expedierea lor în ţară, a fost trimisă în convenţia din martie și asta din cauza unei diversiuni pusă Franţa o comisie numeroasă, sub conducerea colonelului la cale de Rusia, nemulţumită de evoluţia tratativelor pentru Vasile Rudeanu. Instalată în Paris, Misiunea „Rudeanu” va intrarea României în război47. Astfel, printr-o telegramă a reprezenta, de aici încolo, centrul de coordonare a tuturor Marelui Cartier General rus, datată 7/20 iunie 1915, Franţa misiunilor române trimise în ţările occidentale. Întreaga era atenţionată asupra faptului că România urma a se alătura activitate a acestora va fi supervizată de conducătorul acesteia, inamicului lor comun, imediat ce armatele ruse vor părăsi mandatat cu puteri depline de către guvernul român, pentru a Galiţia. Impactul acestei telegrame a fost deosebit de negativ aproviziona materialele necesare armatei. Șefi i comisiilor sau asupra Franţei și Angliei. Drept urmare Franţa va temporiza subcomisiilor special constituite aveau obligaţia de a raporta executarea comenzilor afl ate în lucru, iar Anglia va căpăta acestuia toate problemele care apăreau, inclusiv ofertele făcute un nou motiv pentru a-și menţine intransigenţa privind de diferiţi furnizori, pentru rezolvarea cărora era nevoie de respingerea solicitărilor României în probleme de armament intervenţii la organismele politice sau militare competente. și muniţie. În această situaţie eforturile diplomaţiei românești, De asemenea, prin colonelul Rudeanu se realiza de ale colonelului Rudeanu, au trebuit să fi e reluate pentru a legătura dintre guvernul român și guvernele occidentale, convinge atât Franţa, cât mai ales Anglia, că România nu document 2014 2 (64) 33 studii/documente avea astfel de intenţii și că, de îndată ce va primi ajutoarele Rudeanu și maiorul Arion au încercat să le dea unor fabrici solicitate, se va alătura fără întârziere și necondiţionat, engleze, invocând incertitudinile în ceea ce privește orientarea Antantei. României și scopurile sale nedeclarate, dar totodată își Schimbările din guvernul britanic din vara anului 1915, exprima și neîncrederea faţă de posibilităţile industriei au adus la conducerea Ministerului Muniţiilor, nou înfi inţat, americane de a da curs comenzilor pe care misiunea română pe lordul Lloyd George care s-a dovedit a fi un bun prieten al avea sarcina să le plaseze pe această piaţă. Mai grav este României48 și care a înţeles că fără a primi ajutorul solicitat, faptul că guvernul român nu a știut nimic despre aceste jocuri România nu putea intra în război. Totuși mecanismele și despre realele oportunităţi pe care le ofereau furnizorii politice erau greu de urnit, astfel încât asigurările date americani, pentru faptul că, însuși colonelul Rudeanu îl rămâneau deocamdată doar simple declaraţii de intenţie. informa că aprovizionarea de arme, tunuri și cartușe, în mare Mai mult, intrarea Bulgariei în război alături de Puterile cantitate, este imposibilă în America51, concluzie falsă, care îi Centrale i-au creat Angliei noi motive de îngrijorare în ceea fusese indusă de autorităţile engleze. ce privește sensul în care ar fi putut evolua politica externă Despre adevărata stare de lucruri, Ministerul de Război a României. Guvernanţii englezi, fi e din necunoașterea a afl at abia în iulie-august 191652 când, simţindu-se acuzat ansamblului politic internaţional (situaţie puţin probabilă ), pe nedrept de către ministrul Mișu, colonelul Miclescu fi e din cauza aranjamentelor cu Rusia (decurgând din acordul s-a adresat direct ministerului, prezentând realele oferte comun referitor la Strâmtori ) au început să invoce faptul că, și posibilităţi de producţie de care dispuneau SUA și care prin interceptarea căii de transport a materialelor destinate puteau onora cu siguranţă comenzile primite, mai ales că României, odată cu atacarea Serbiei, aceasta va fi izolată și preţurile păreau a fi convenabile în raport cu cele de pe piaţa împinsă, ca și Bulgaria, în braţele Puterilor Centrale, deși nici europeană. S-a afl at astfel că SUA produceau și vindeau un gest de până atunci al României nu lăsa să se întrevadă un armamente și muniţii în cantităţi importante, chiar Franţei, asemenea scenariu. Dramatizarea unei situaţii, foarte puţin Angliei și Rusiei și că reprezentau un furnizor serios și sigur. probabilă de altfel, avea darul să justifi ce refuzurile sistematice În aceste condiţii, Ministerul de Război a trimis colonelului ale Angliei faţă de solicitările României. Miclescu lista materialelor necesare, iar acesta a încheiat unele Comportamentul refractar al acesteia, a căpătat accente contracte, achiziţionând și trimiţând în ţară, cantităţi destul tot mai culpabile, dacă îl analizăm în relaţie cu o altă acţiune, de mari de materiale. destul de enigmatică, prin desfășurarea și conţinutul ei. Pentru limpezirea unei astfel de situaţii, afl ată în totală Încă din primăvara anului 1915, guvernul român trimisese discordanţă cu poziţiile exprimate de România și cu intenţiile o misiune militară în SUA în scopul deja expus, avându-l sale viitoare, a fost nevoie de un demers diplomatic consistent în frunte pe colonelul Adrian Miclescu. Coordonarea din partea colonelului Rudeanu și a guvernului român. acestei misiuni se făcea tot prin intermediul colonelului Învinuirile care se aduceau României – că nu dăduse ajutor Rudeanu, aflat la Paris, care trebuia să primească și să Serbiei atunci când a fost atacată de Bulgaria, că insista analizeze corespondenţa trimisă din SUA, după care să excesiv asupra revendicărilor sale teritoriale, că dorea să fi e informeze Ministerul de Război despre rezultatele misiunii ajutată fără a intra în război etc. – au trebuit a fi combătute cu și problemele apărute. argumente credibile. Atât lordul Balfour, cât și lordul Crewe, Din motive de cenzură cele 13 telegrame expediate adjunctul ministrului de Externe, au fost convinși că toate de colonelul Miclescu au fost interceptate de autorităţile aceste învinuiri erau tendenţioase și lipsite de orice bază reală engleze49, care le-au predat nu colonelului Rudeanu, și că, doar două motive serioase determinau neutralitatea adevăratul destinatar, ci ministrului român la Londra, Nicolae de moment a României: lipsa unor asigurări aliate ferme în Mișu. Acesta din urmă, le va trimite colonelului Rudeanu, ceea ce privește rezolvarea problemelor de ordin naţional și însoţite de o scrisoare, datată 7 aprilie 1916, în care arăta starea încă precară a înzestrării Armatei Române, ce nu putea motivele pentru care telegramele fuseseră reţinute și oferea fi depășită din cauza obstrucţionărilor de tot felul, făcute totodată unele informaţii luate de la cabinetul Asquith. chiar de Anglia sau Franţa, care se lăsau ușor infl uenţate de Ofi cialii englezi lăsau să se înţeleagă faptul că era imposibil zvonuri sau informaţii răuvoitoare la adresa României53. În ca guvernul român să poată face aprovizionări importante din cele din urmă, s-a obţinut aprobarea de a se elibera materialele America, fără concursul marii case fi nanciare engleze „Morgan confi scate, fără însă a se determina și o modifi care notabilă and Company” din New York50. a atitudinii engleze, în ceea ce privește sprijinirea directă, Totodată recomandările pe care ministrul Mișu le efectivă, a României. făcea colonelului Rudeanu și prin el, colonelului Miclescu, Intrarea Bulgariei în război a determinat, chiar dacă evidenţiau foarte clar tendinţa Angliei de a induce comisiei într-un mod indirect, o schimbare de atitudine și din partea române afl ată în SUA neîncrederea și suspiciunea faţă de Franţei. fi rmele americane producătoare. Era clar faptul că acest Pentru faptul că ministrul de Externe francez susţinuse în comportament al Angliei avea conotaţii politice și nu mod eronat că Bulgaria va intra în război de partea Antantei, determinări economice sau comerciale. acum când propria supoziţie fusese infi rmată, persoana sa a Anglia se opunea astfel comenzilor pe care colonelul devenit indezirabilă. Demisia lui Delcassé, inevitabilă într-o

34 2 (64) 2014 document studii/documente asemenea conjunctură, a atras demisia întregului guvern. În Deși în plan politico-diplomatic discuţiile cu România noul cabinet, format de Artistide Briand, la 30 octombrie erau în plină desfășurare, suspectarea acesteia, pentru un 1915, portofoliile Externelor și ale Războiului au fost motiv sau altul, nu a lipsit din nicio fază a tratativelor. Rusia ocupate de însuși Briand, respectiv de generalul Gallieni, iar nu putea admite că România promovează o politică justă, la Ministerul Armamentului și Aprovizionărilor de Război corectă și că demersurile sale erau bine fundamentate, iar a fost numit Albert Th omas, care se va dovedi un adevărat intenţiile erau sincere. prieten al României. Fiecare în parte și toţi la un loc vor Faţă de un import de platină, de exemplu, solicitat de înţelege, mai mult decât predecesorii lor, că România trebuia România, pentru a fi utilizat de Pulberăria Dudești și care ajutată, înainte de a i se pretinde să se alăture Antantei. În urma a se derula prin Societatea „Steaua Română”, Rusia acest fel noile comenzi de proiectile de artilerie și de alte și-a exprimat în mod deschis suspiciunea, atenţionându-ne materiale au fost aprobate. Totuși Franţa nu s-a dovedit a că platina ar putea servi la rafi narea diverselor produse de petrol fi pe deplin convinsă de bunele intenţii ale României, în pentru Germania57. Aluzia era cât se poate de directă. contextul în care zvonurile cu caracter denigrator apărute la Poklewski-Koziell devenea și mai explicit, în raportul adresa acesteia erau tot mai prezente. Consiliul de miniștri pe care-l adresa, la 28 februarie 1916, generalului Iliescu, francez – după cum își amintește Poincaré în memoriile secretarul general al Ministerului de Război. Îmi permit să vă sale – crede că muniţiile reclamate de colonelul Rudeanu pentru atrag atenţia – sublinia acesta – asupra faptului că platina poate România, nu trebuiesc refuzate, dar ele vor fi trimise în Rusia servi nu numai la producţia de acid sulfuric (așa cum motivaseră unde vor rămâne până la noi ordine54. Aceasta era o dovadă reprezentanţii români –n.n.), ci și la rafi narea petrolului și că de netăgăduit a faptului că, dincolo de bunele intenţii și de societatea Steaua Română este o societate germană care exportă receptivitatea Franţei faţă de problemele Armatei Române produsele sale, aproape exclusiv, în ţările care se regăsesc în stare existau aranjamente politice la nivelul marilor puteri, peste de război cu Rusia58. Pe aceste considerente el s-a declarat care nu se putea trece, chiar atunci când miza era câștigarea împotriva autorizaţiei de export. În fi nal, după alte discuţii unui nou partener de coaliţie. lămuritoare s-a convenit ca România să primească o instalaţie Piaţa rusă nu a fost scoasă de pe lista posibililor furnizori pentru fabricarea acidului sulfuric, care însă va fi reţinută de de armament și muniţii pentru Armata Română, cu toate că autorităţile ruse la Unghenii – Ruși, împreună cu delegatul primele încercări de a achiziţiona materialele necesare, făcute român care însoţea marfa59. încă din toamna anului 1914, nu au avut niciun rezultat. Asemenea incidente se vor petrece frecvent, mai ales Pentru sondarea acestei pieţe și studierea posibilităţilor din momentul în care materialele contractate în Occident, de aprovizionare a fost însărcinat într-o primă fază, atașatul în drumul lor spre România, vor tranzita teritoriul Rusiei. militar român la Petrograd, maiorul Ștefan Holban. Prin În porturile de descărcare, la depozitele constituite sau pe raportul adresat Ministerului de Război, la 29 noiembrie timpul transportului, comisiile române sprijinite în unele 191555, acesta se declara încântat de modul cum a fost primit situaţii de ofi ţeri din Misiunea Militară Franceză numite de ministrul rus de Război, generalul Polivanov, și de alte să supravegheze aceste activităţi, vor trebui să suporte un autorităţi militare, apreciind de asemenea că problemele tratament vexatoriu, din care cauză ajungerea la destinaţie a ridicate – tranzitul materialelor prin Arhanghelsk, acceptarea materialelor se va produce cu mari întârzieri și, de multe ori, unor cereri de materii prime, cauciucuri, piese de reparaţii cu lipsuri considerabile. pentru aeroplane etc. – au fost bine primite. În paralel atașatul român a stabilit legătura cu omologul său din Suedia pentru a sonda dacă această ţară ne-ar putea Th e Activity of the Romanian Military Legations in the Period of the Army’s Neutrality acorda dreptul de tranzit pentru materialul de război sau alte (1914-1916) materiale în limita Convenţiei de la Haga sau ne-ar putea furniza anumite produse. Se aveau în vedere o serie de trasee Colonel (r) Vasile Popa, Ph.D. (Bergen – Stockholm – Golful Botnic – Ruomo; Trontheim 56 – Torneo; Narvic – Torneo) , care aveau avantajul că erau Abstract: When the First World War started, the operaţionale și pe timp de iarnă și că permiteau folosirea unui Romanian government decided to buy armament, mai mare număr de vagoane, decât pe calea Arhanghelsk. munitions and war materials. Besides an increase of Poziţia Suediei, ca și a Norvegiei de altfel, a fost însă the internal production, the Military Legations had fermă: ca ţară neutră aceasta nu putea admite nici tranzitul the mission to identify the credible suppliers that materialelor de război și cu atât mai mult, nici exportul unor could allow a minimum endowment of the army. materiale similare. Bunele impresii pe care atașatul român și le formase la Keywords: endowment, Romanian Military primele contacte diplomatice, aveau să fi e repede infi rmate Legations abroad, suppliers, neutrality, contracts de poziţia Rusiei, atunci când a venit vorba despre un ajutor concret. document 2014 2 (64) 35 studii/documente

NOTE 30 Ibidem, f. 320. Telegrama Legaţiei române din Roma către Ministerul de Război din 12/25 iunie 1915. 1Comisia Română de Istorie Militară. 31 Ibidem, f. 600. 2 621.898 de militari, incluzând forţele de operaţii, trupele şi formaţiunile de 32 Totuşi relaţiile româno-italiene s-au menţinut şi în continuare. La mijlocul etape. Cu toate eforturile făcute de guvernul român, această problemă nu va putea lunii decembrie 1915, generalul Ioan Perticari, aghiotantul regelui Ferdinand, era fi rezolvată decât parţial. Raportând situaţia înzestrării armatei din momentul trimis la regele Victor Emanuel al III-lea, cu scopul de a sonda din nou poziţia declanşării războiului la cel al intrării României în război, se pot constata creşteri Italiei în legătură cu viitoarea atitudine în zona Balcanilor şi cu disponibilitatea semnifi cative la toate categoriile de armament şi muniţii. de a sprijini România, în cazul în care aceasta s-ar fi hotărât să intre în război 3 Era vorba despre 25.040 proiectile unice de 75 mm la „Erhardt”, (A.M.R., Fond 3831, dosar nr. crt. 945, f. 34). 59.000 de proiectile de 75 mm şi 32.900 proiectile de 105 mm la „Krupp”; 33 Singura reuşită a acestei misiuni a fost achiziţionarea, de pe piaţa engleză, a Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Direcţia Materialelor unei cantităţi de aţă de cusut efecte militare, pentru care s-au plătit 90.000 lei. şi Instalaţiilor Noi (în continuare D.M.I.N.), dosar nr. crt. 356, f. 29. 34 Într-adevăr, în iulie 1915, pe frontul rus se resimţeau serioase sincope 4 De exemplu, pentru deblocarea exporturilor de metale fi nite, Germania cerea în aprovizionarea cu muniţii şi armamente, ceea ce a condus la o retragere mari cantităţi de metale brute, într-un raport de schimb inacceptabil; vezi A.M.R., semnifi cativă din faţa inamicului. Guvernul rus a fost nevoit să apeleze la Fond D.M.I.N., dosar nr. crt. 5, passim. furnizori străini (Japonia, SUA), produsele fi ind transportate pe apă până la 5 Funcţia era girată temporar de generalul Erich von Falkenhayn. Salonic, după care urmau trasee terestre până în Rusia. 6 General Vasile Rudeanu, Memorii din timp de pace şi război, ediţie îngrijită 35 A.M.R., Fondul D.M.I.N., dosar nr. crt. 152, ff. 6, 9, 14. de Dumitru Preda şi dr. Vasile Alexandrescu, Bucureşti, Editura Militară, 36 Dimpotrivă Petrogradul considera că, intrarea Italiei în război era sufi cientă 1989, p. 112. pentru ca raportul de forţe să devină favorabil Antantei. Sub diverse formule, 7 Vezi Vasile Rudeanu, Op. cit., p. 113. Autorul rememorează spusele ministrului: la această dată, Rusia se opunea condiţiilor guvernului român, lansând teza Bine, aprob să ridicaţi cele o sută de mii de proiectile unice, dar nimic mai conform căreia, intrarea României în război echivala cu lungirea considerabilă mult. Cifra diferă însă de cea găsită în evidenţele Marelui Stat Major (Fond a frontului pe care trebuia să lupte armata rusă. D.M.I.N., dosar nr. crt. 356, f. 29). 37 În Memoriul întocmit de către Direcţia 8 Armament, referitor la încercările 8 General Vasile Rudeanu, Op. cit., p. 115. făcute de Ministerul de Război pentru aprovizionarea armatei, la pagina 10 se 9 Documentele studiate, afl ate în Arhivele Militare Române, evidenţiază faptul arată că, din Italia, colonelul Rudeanu a trecut în Elveţia pentru a încerca şi că, pentru această perioadă nu exista un organism guvernamental sau aparţinând aici contractarea de materiale. Probabil că, în Elveţia, la această dată, a ajuns Ministerului de Război care să se ocupe, în mod exclusiv, de comenzile de doar o subcomisie, pe care o vom găsi activând mai târziu, sub conducerea materiale în străinătate. Astfel de comenzi se dădeau pe diferite fi liere, fi e direct generalului Toma Ghenea. de guvern, fi e prin diferitele structuri ale Ministerului de Război, (Direcţia 38 General V. Rudeanu, Op. cit., p. 137. Infanteriei, Direcţia Intendenţei, Direcţia 8 Armament etc.) care-şi urmăreau 39 Ibidem, p. 141. comenzile, până la ajungerea lor în ţară. 40 Colonelul Rudeanu nu avea mandat în acest sens; el a trebuit să vină la 10 A.M.R., Fond D.M.I.N., dosar nr. crt. 356, f. 30. Bucureşti pentru a discuta cu Ion I.C. Brătianu toate detaliile propuse de partea 11 Ibidem. franceză. 12 A.M.R., Fond Direcţia 8 Armament, dosar nr. crt. 76, f. 1. 41 General Vasile Rudeanu, Op. cit., p. 149. 13 Ibidem, f. 50. Raportul Ministerului de Război către Direcţia 8 Armament 42 Ibidem, p. 153. din 14 decembrie 1914. 43 Ibidem, p. 154. După acelaşi scenariu s-a desfăşurat dialogul şi cu ministrul 14 Ibidem. Într-adevăr, într-o primă fază, contractul fusese prelungit până la de Externe Delcassé, care va ajunge la aceeaşi concluzie cu generalul-şef Joffre. 10 aprilie 1915, după care s-au mai acordat alte asemenea prelungiri; A.M.R., 44 În 16 ianuarie 1916 a mai fost semnată o convenţie similară. După această Fond Direcţia 8 Armament, dosar nr. crt. 76, f. 50. dată, deşi nu s-a mai semnat niciun document, Franţa a continuat să ne cedeze 15 Ibidem, f. 52. Raportul nr. 21227/5 ianuarie 1915 al Ministerului de Război materiale de război, prin diverse înţelegeri cu colonelul Rudeanu, probabil în către Direcţia 8 Armament. baza discuţiilor care se desfăşurau între Franţa şi România, pentru aderarea 16 AM.R., Fond Direcţia 8 Armament, dosar nr. crt. 84, f. 269. acesteia la Antanta. 17 Pe lângă încercarea de a o determina să intre în război în schimbul materialelor 45 Căpitanul Aristide Tănăsescu a condus prima misiune în Anglia începând cu cerute, Germania a încercat şi o altă formulă de şantaj asupra României, căreia 18 noiembrie 1914 şi a avut în vedere achiziţionarea de oţeluri şi cauciucuri. a dorit să-i impună condiţia de a lăsa liber tranzitul peste teritoriul său a Concluzia sa era că, Anglia are capacitatea de a fabrica toate produsele de care materialului provenind din Germania şi Austria cu destinaţia Turcia şi Bulgaria. avem nevoie, dar guvernul englez s-a opus oricărei comenzi (vezi şi Referatul Nu este mai puţin adevărat că, deşi se declarase neutră, România s-a opus acestui nr. 11115 din 29 decembrie 1914 privitor la rezultatele misiunii căpitanului tranzit, dar a fost îngăduitoare faţă de trecerea materialului rusesc către Serbia. Tănăsescu în Anglia). 18 A.M.R., Fond Direcţia 8 Armament, dosar nr. crt. 84, f. 530. 46 General Vasile Rudeanu, Op. cit., p. 164. 19 A.M.R., Fond D.M.I.N., d. 5, f. 28. Raportul ministrului Nanu către Ministerul 47 Încercând să susţină teza conform căreia intrarea Italiei în război ar fi fost de Război din 30 noiembrie 1915. sufi cientă pentru adjudecarea victoriei, Rusia a devenit tot mai puţin fl exibilă 20 Atât România, cât şi Italia intraseră în alianţă cu Puterile Centrale (în în tratativele cu România. În paralel va încerca să inducă Franţei o atitudine 1883, respectiv 1882) în pofi da existenţei a numeroşi conaţionali în cuprinsul de neîncredere faţă de România, lansând zvonuri false, prin care să acrediteze Imperiului Austro-Ungar. În ambele ţări se manifesta un puternic curent politic ideea că aceasta se va alipi Puterilor Centrale. Despre alte asemenea zvonuri antiaustriac, ceea ce a determinat ca, până la un moment dat, orientarea politicii vezi V. Rudeanu, Op. cit., p. 192. lor externe să urmeze un curs asemănător. 48 Pe întreaga durată a războiului, lordul Lloyd George a avut o atitudine 21 Alte detalii referitoare la raporturile româno-italiene la V. F. Dobrinescu, I. corectă, chiar prietenoasă, faţă de guvernul de la Bucureşti. Sub infl uenţa lui Pătroiu, Consulta şi neutralitatea României, publicat în România şi primul Clemenceau acesta va dovedi însă o oarecare ostilitate la adresa României pe război mondial, Focşani, Editura Empro, 1998, pp.38-52. timpul Conferinţei de Pace de la Paris. 22 General, Vasile Rudeanu, Op. cit., p. 121. 49 În acelaşi timp au fost confi scate toate mărfurile trimise din SUA pentru 23 Din motive de politică internă, la recomandarea lui Ion I.C. Brătianu, vor fi România, care fuseseră comandate încă din 1914 (A.M.R., Fond D.M.I.N., cooptaţi în comisie Valentin Bibescu (industriaş, nepot al fostului domnitor al dosar nr. crt. 201, f. 90). Munteniei – Gheorghe Bibescu) şi Grigore Filipescu – fi ul liderului conservator 50 Ibidem. Nicolae Filipescu. 51 Ibidem, f. 91. 24 General Vasile Rudeanu, Op. cit., p. 127. 52 Ibidem, dosar nr. crt. 201, ff. 59-61; Raportul colonelului Miclescu nr. 612 25 Data nu a fost divulgată emisarului român, iar intrarea Italiei în război se va către Ministerul de Război, expediat din New York la 29 iulie/11 august 1916. face în mod surprinzător, România nefi ind prevenită, în pofi da tratatului care 53 General Vasile Rudeanu, Op. cit., pp. 205-206. prevedea expres acest lucru. 54 Apud Raymond Poincaré, Au service de la France. Neuf années de souvenirs, 26 A.M.R., Fond Direcţia 8 Armament, dosar nr. crt. 83, ff. 113, 117. tomul VII, Guerre du siege 1915, Paris, 1931, p. 226. 27 Ibidem, dosar nr. crt. 83, f. 9. 55 A.M.R., Fond D.M.I.N., dosar nr. crt. 356, f. 127. 28 Într-un referat al Direcţiei 8 Armament se arăta că, încă din luna mai s-au 56 Ibidem. luat măsurile sugerate de Comisia Tehnică Industrială, colonelul Rudeanu fi ind 57 Ibidem, dosar nr. crt. 5, f. 97. însărcinat să comande materialele similare în Franţa, Anglia, Spania sau SUA. 58 Ibidem, f. 98 (traducere din limba franceză). 29 Ibidem, dosar nr. crt. 118, f. 20. 59 Ibidem, f. 104.

36 2 (64) 2014 document studii/documente DE LA SPIONAJ LA DECIZII DIPLOMATICE. ROMÂNIA VERSUS IMPERIUL AUSTRO-UNGAR (OCTOMBRIE-DECEMBRIE 1914)

Dr. Alin SPÂNU1

n toamna avut tot timpul avantajul de a fi informat anticipativ vis-a-vis anului 1914 de solicitările sau ofertele Vienei. Îmarile Teama lui von Czernin că evenimentele defavorabile puteri combatante – de pe front, unde armatele austro-ungare sufereau eșecuri Antanta și Puterile usturătoare, va duce la o schimbare radicală a poziţiei Centrale – se luptau României a fost aplanată chiar de Brătianu. La 2 octombrie pentru cucerirea sau 1914 von Czernin anunţă Ballplatz-ul că premierul și apărarea unor puncte liderii opoziţiei – conservatorul Alexandru Marghiloman strategice, însă în și conservatorul-democrat Take Ionescu – după o matură același timp elaborau cercetare a situaţiei7 au decis menţinerea status-quo-ului și planuri diplomatice, României, adică a neutralităţii. În opinia diplomatului de atragere în aria de austro-ungar, aceasta reprezenta o îmbunătăţire considerabilă influenţă a statelor a situaţiei Imperiului, o gură de oxigen în contextul în care neutre. Pentru un opinia publică românească cerea insistent intrarea în război asemenea obiectiv alături de Antantă. metodele și mijloacele Peste o săptămână, la Sinaia, von Czernin discută din Ion I.C. Brătianu nu au cunoscut limite, nou cu premierul român și se arată încântat de informaţia că de la cumpărări de conștiinţe și presă până la promisiuni rezerviștii chemaţi sub arme au fost demobilizaţi. Brătianu i-a făţarnice și ameninţări făţișe. afi rmat că este nevoit să se prefacă că urlă cu lupii8 pentru a se Reprezentantul diplomatic al Imperiului Austro-Ungar menţine la putere și a păstra neutralitatea ţării. În aceeași zi, la București, contele Ottokar Th eobald Otto Maria graf 9 octombrie 1914, von Czernin trimite la Viena și o analiză Czernin von und zu Chudenitz, s-a dovedit extrem de activ a situaţiei de la București din ultima perioadă (Anexa 1). El în a presa tot spectrul politic – Casa Regală, premierul, afi rmă că Regele Carol I era considerat ca singura piedică9 a guvernul, opoziţia – pentru intrarea României în confl ict intrării României în confl ict împotriva Imperiului Austro- sau menţinerea unei neutralităţi binevoitoare faţă de Puterile Ungar. La rândul său, regele i s-ar fi confesat diplomatului Centrale. Nu a ezitat să ofere Bucovina și Basarabia (după că încălcarea cuvântului și dezonoarea, pe care le vedea în ce va fi cucerită de la ruși), alte avantaje economice, dar și jurul său, îl făceau să-și dorească moartea. Von Czernin se ameninţări voalate în caz de refuz. declară convins că, la 29 septembrie 1914, s-ar fi luat decizia Ghinionul lui a fost că premierul Ion I.C. Brătianu era de intrare în război împotriva Imperiului dualist, însă după un adversar mult prea inteligent pentru a se lăsa păcălit cu 48 de ore aceasta a fost revocată. În fi nal, autorul își exprima asemenea momeli. Pentru a contracara efi cient asalturile lui speranţa că numai în cazul când armata imperială va obţine von Czernin, Brătianu a introdus în guvern o diviziune a victorii situaţia este salvată10. muncii, iar miniștrii au primit sarcina de a deveni antanofi li La 10 octombrie 1914 telegrama către ministrul de sau germanofi li. Ministrul de Interne, Vasile G. Morţun2, a Externe al Imperiului, contele Berchtold, conţine șase cuvinte: devenit peste noapte un simpatizant al Puterilor Centrale, Majestatea Sa Regele Carol a decedat11. Urmează imediat o pentru a oferi acestor state impresia că în guvern există altă depeșă, expediată tot de la Sinaia, în care se anunţă că păreri diferite asupra politicii externe. Sărmanul conu Vasilică guvernul și opoziţia au hotărât continuarea neutralităţii, numai germanofi l nu era3 – a notat peste ani colegul său de probabil o știre așteptată cu sufl etul la gură de guvernul cabinet, I.G. Duca, însă a consimţit să joace acest rol ingrat4. imperial de la Viena. Acest joc operativ a prins și chiar a continuat, încât și după O săptămână mai târziu, la 17 octombrie 1914, Brătianu intrarea României în război reprezentanţii englezi și francezi îl anunţă personal că nu va permite tranzitul de cai către îl suspectau pe ministrul de Interne a fi un fel de dușman al Imperiul Otoman din cauza opiniei publice, care n-ar tolera12 cauzei comune5. așa ceva. Acest lucru este menţionat și de liderul Partidului Pe de altă parte, Direcţia Poliţiei și Siguranţei Generale a Conservator, Alexandru Marghiloman, care a notat, la reușit să obţină controlul asupra fl uxului de date diplomatice6 jumătatea lunii noiembrie 1914, nemulţumirea lui von între Ballplatz (Ministerul de Externe al Imperiului Austro- Czernin faţă de refuzul guvernului de a accepta tranzitul a Ungar – n.n.) și von Czernin, astfel încât premierul român a 200 de vagoane cu muniţii către Imperiul Otoman. document 2014 2 (64) 37 studii/documente

Von Czernin în relaţii bune și cu Alexandru Constantinescu23, ministrul însuși, în memorii, Agriculturii și Domeniilor. Contesa a avut misiunea să a criticat poziţia sondeze intenţiile guvernului român24 prin discuţii cu factori Bucureștiului, care de decizie. În urma discuţiilor cu Alexandru Constantinescu a ștrangulat, uneori, și cu alte persoane de nivel din medii de interes, contesa a aprovizionarea expus lui Tisza concluziile sale. Astfel, premierul ungar a Turciei cu materiale13, avut convingerea că von Czernin mai pesimist, se înșeală, că însă a permis România se teme de Rusia, că va rămâne neutră până la capăt transporturi de fi indcă era o ţară coruptă, mai preocupată de dorul înavuţirii muniţii pe Dunăre decât de grija idealului naţional25. către Serbia. Noile înfrângeri ale armatelor habsburgice au provocat Ministrul la București, la jumătatea lunii noiembrie 1914, o nouă austro-ungar se înrăutăţire a situaţiei26, deoarece au redeșteptat manifestaţiile dovedește un publice în favoarea eliberării Transilvaniei. Practic, Puterile adevărat globe- Centrale, după decesul Regelui Carol I, nu mai aveau niciun trotter între liderii aliat la București. Cele două grupări politice erau alcătuite din politici români, cei care doreau intrarea în război imediat, iar ceilalţi cereau pe care încearcă doar răbdare pentru a fi siguri de înfrângerea centralilor. Von să-i convingă de Czernin aproape că imploră la Viena o victorie a armatelor buna credinţă a dualiste – dacă nu se produce o îmbunătăţire esenţială a situaţiei Imperiului dualist. militare27 – pentru a schimba optica guvernului român și, Aflat în vizită la eventual, a putea permite tranzitul de muniţii către Imperiul Marghiloman Otoman. La începutul lunii decembrie 1914 a trimis un lung (20 octombrie raport la Viena (Anexa 2), bazat pe informaţiile culese din 1914) diplomatul jurul Curţii Regale și a noului rege. În opinia sa, România dezminte atrocităţile va rămâne neutră în timpul iernii, însă în primăvara anului Alexandru Marghiloman imputate armatei 1915 trebuie să ia parte activă la război28, evident împotriva austro-ungare în Bucovina14, însă comunicatul Legaţiei nu Puterilor Centrale. Franc, autorul punctează direct că ura a fost reprodus de niciun ziar românesc. De asemenea, îi spune lui Marghiloman că premierul ungar, Istvan Tisza15, pătimașă împotriva Puterilor Centrale se simte în fi ecare vorbă 29 prepară concesiuni pentru români, dar mă tem că nu vor fi spusă sau scrisă . Leit-motivul victoriile militare, singurele suficiente16. Președintele Partidului Conservator ascultă, care ar putea menţine România în neutralitate, revine și de dar punctează decisiv cerând acordarea de drepturi pentru această dată, ca o speranţă, în fi nalul raportului: orice acţiune românii transilvăneni. Peste două zile diplomatul revine la în această direcţie este bună, toate celelalte sunt inutile, dacă nu 30 Marghiloman cu ultimele vești primite de la Viena: Peste chiar dăunătoare . În urma repetatelor ofensive în Serbia, două-trei zile va fi ceva pentru români. Nu știu dacă va fi Armata Austro-Ungară a reușit să ocupe Belgradul, la sufi cient, nu cunosc detaliile17. Tenacitatea lui von Czernin 2 decembrie 1914, însă după mai puţin de două săptămâni e admirabilă, el revine la 3 noiembrie 1914 la același lider (15 decembrie 1914), în urma contraofensivei sârbe, a trebuit politic, care notează următorul dialog privind interconexiunea să se retragă și să abandoneze capitala inamică. Acest fapt a între atitudinea României și condiţionările faţă de congenerii sporit, la București, simpatia pentru sârbi și a arătat, o dată din Transilvania: în plus, că un imperiu cu o armată numeroasă poate fi ţinut – von Czernin: Dar cum un popor atât de inteligent nu-și în șah de o ţară mică, dar animată de patriotism și sacrifi ciu. înţelege mai bine interesele? În ultima parte a anului 1914 șeful misiunii diplomatice – Marghiloman: Cum ungurii n-au înţeles că trebuiau să austro-ungare la București are întâlniri cu Titu Maiorescu, ușureze această situaţie?18 fost președinte al Partidului Conservator și văzut ca un posibil Peste ani, von Czernin a criticat politica intransigentă19 a candidat la conducerea unui guvern de garantată neutralitate. premierului ungar Tisza, recunoscând ca întemeiate20 unele Cum Titu Maiorescu este un om de litere și afl at la o vârstă revendicări ale românilor ardeleni. Din păcate, Budapesta nu când timpul liber este în exces, von Czernin nu a omis să-i putea concepe să cedeze teritorii și în al doilea rând a crezut trimită, constant, diverse publicaţii, unele fi ind materiale până în ultimul moment21 că România își va păstra neutralitatea propagandistice. La rândul său, Maiorescu se simte dator să-i și nu va ataca pentru eliberarea congenerilor. Premierul Tisza mulţumească pentru primirea unor broșuri despre Ucraina, s-a declarat convins că România nu se va încumeta22 să atace apreciind că, în vreme de război, când în lume sunt răspândite Imperiul dualist, însă asupra acestei percepţii eronate avem o atâtea minciuni și înșelătorii, este o adevărată binefacere să poţi explicaţie parţială. La fi nalul anului 1914 Tisza a trimis-o la citi o prezentare evident veridică și obiectivă [sic!] despre o parte București pe contesa Lonyay, o prietenă apropiată, dar afl ată esenţială a realităţii rusești31.

38 2 (64) 2014 document studii/documente

În ultima decadă a lunii decembrie 1914 von Czernin idee pentru care mai este chemat la Viena și la Cartierul General al Armatei toate personalităţile Austro-Ungare, afl at în Silezia, unde este chestionat asupra importante erau acum atitudinii României pe termen scurt și mediu. Este pesimist câștigate, deși din și arată realitatea. La întoarcerea în București îl vizitează pe motive foarte diferite. Alexandru Marghiloman, la 26 decembrie 1914, care notează Sigur este că în cercurile rezultatul discuţiilor cu decidenţii politico-militari imperiali: Palatului se vorbea N-a putut da asigurări că România rămâne neutră și, natural, de această hotărâre a se întărește Transilvania cu trupe, trupe care se iau din linia de Consiliului de Coroană, front, slăbindu-l32. relativ la agresiunea La fi nalul anului 1914 lucrurile erau clare: guvernul împotriva noastră, ca român avea o neutralitate binevoitoare faţă de Antantă și de un fapt împlinit, răuvoitoare faţă de Puterile Centrale, așteptând momentul după cum se considera prielnic de a intra în confl ict pentru eliberarea Transilvaniei. abdicarea regelui Reprezentantul Imperiului Austro-Ungar la București, și suirea pe tron a contele von Czernin, era convins că Puterile Centrale nu pot moștenitorului ca „faits menţine România în neutralitate decât oferindu-i teritorii accomplis”. 48 de ore Contele Ott okar Czernin locuite de congeneri, dar se lovea de intransigenţa guvernului după aceasta guvernul ungar. Peste toate acestea, corespondenţa diplomatică cifrată a și opoziţia s-au înţeles în sensul „neutralităţii” și licenţierea lui von Czernin cu Viena era monitorizată de Direcţia Poliţiei rezerviștilor începe în mod întins. și Siguranţei Generale, ceea ce oferea un avantaj strategic Deocamdată situaţia este salvată și vom fi stăpâni pe ea deosebit pentru decidenţii români. Urmează anul 1915, unul dacă armata noastră îndeplinește cu succes acea înaltă misiune ce în care raporturile de forţă se redimensionează în ambele așteptăm cu toţii de la dânsa. Vom avea însă încă momente grele tabere și pe front și, în același timp, deschid noi perspective aici, care vor necesita o deosebită supraveghere. de acţiune pentru guvernul de la București. * * * * * * Anexa nr. 2

Anexa nr. 1 Contele Czernin către contele Berchtold București, 2 decembrie 191434 Contele Czernin către contele Berchtold Sinaia, 9 octombrie 191433 După cum am avut deja onoarea să raportez Excelenţei Voastre, se pregătește aici o schimbare, în sensul că toţi factorii După cum Excelenţa Voastră a afl at din rapoartele mele, criza, importanţi par a fi de acord că neutralitatea trebuie continuată al cărui punct culminant a fost pe la sfârșitul lunii trecute, pare în timpul iernii, dar că, la începutul primăverii, România trebuie a fi deocamdată înlăturată. Excelenţa Voastră știe ce s-a petrecut să ia parte la război. Motivele, foarte plauzibile care mă fac să de mai multe săptămâni pe stradă, în presă și în armată, cum cred aceasta, au un îndoit temei. strigătul „Spre Ardeal!” mergea mână în mână cu dorinţa de a În primul rând, după cum știţi, întreţin relaţii deosebit de înlătura pe rege, care era considerat ca singura piedică a realizării strânse cu cercurile din apropierea Curţii și a Maiestăţilor Lor acestor dorinţe. Regele, bolnav, sleit de puteri, nu mai avea decât și tot ce afl u din acest „milieu” mă îndreptăţește să trag concluzia singura dorinţă de a avea liniște și de a vedea sfârșitul acestei sus-arătată. lupte ce-i distrugea nervii. Plângând, mi-a zis că nu mai avea În al doilea rând, s-a produs aici un eveniment care a frapat decât singura dorinţă de a muri pentru a pune capăt suferinţelor. toată lumea. Încă acum câteva zile se zicea că opoziţia va da un asalt Sentimentul de a-și viola cuvântul, de a fi nevoit să comită o Ministerului și va încerca, prin toate mijloacele, să-l răstoarne. felonie fără precedent în istorie, de a se dezonora, era pentru Chiar dl. Brătianu era în timpul din urmă foarte îngrijorat și Maiestatea Sa atât de groaznic, încât se vedea cum, în adevăr, îl prevedea o sesiune cât se poate de furtunoasă. Deodată, s-au potolit cuprindea moartea. Și bătrânul rege era părăsit de toţi. Excelenţa valurile. Opoziţia va mai face, în aparenţă și pentru publicul de pe Voastră știe cum se poartă Ministerul. Acei care Îl înconjurau, în stradă, ceva gălăgie, în fond însă se pare că s-a înţeles cu guvernul loc de a-i veni în ajutor îi agravau starea. Zilele trecute regele și anume: pe baza tezei sus-arătate, că situaţia europeană fi ind, mi-a scris din pat o scrisoare în care, între rânduri, se simţea toată încă, nelămurită, trebuie evitate greutăţile unei campanii de durerea și grija suveranului. iarnă, dar că pentru România neutralitatea este o stare foarte Se pare că în ziua de 29 curent a fost defi nitiv stabilit nefavorabilă și care neapărat trebuie abandonată. Trebuie planul agresiunii contra noastră. Consiliul de Coroană urma considerat că argumentarea acestor domni este foarte logică. Ar să se întrunească pentru a hotărî intrarea în Transilvania – o fi o mare greșeală să credem că Rusia este mulţumită de rolul document 2014 2 (64) 39 studii/documente

pasiv al României. Argumentarea de mai sus este mai mult decât o simplă ipoteză Apoi, toţi factorii de întemeiată pe observaţii, este cu siguranţă ideea dominantă aici văd foarte clar printre factorii importanţi ai României. că, în urma infamei Maiestatea Sa regele, de teamă să nu trădeze aceste idei, evită trădări, România și-a cât se poate că să vorbească cu mine despre această temă. Sunt însă pierdut toate simpatiile la București, printre bărbaţii politici însemnaţi, personalităţi care la Viena și Berlin și, vorbesc cu mine mult mai franc și nu-mi ascund că o înţelegere prin urmare, dacă își generală, în sensul schiţat mai sus, este pe cale de a se produce. Dacă continuă rolul ce joacă dl. Brătianu va juca personal acest rol sau dacă la momentul dat astăzi se va afla la cabinetul său va fi înlocuit printr-un minister hotărât să intre un moment dat între în acţiune, aceasta este la urma urmelor un detaliu fără mare două scaune. Afară de importanţă. Printre bărbaţii politici care s-au înţeles în privinţa aceasta, toată România campaniei de primăvară, mai mult de 90% sunt ferm convinși că este convinsă că în două această campanie va fi dusă împotriva noastră. Aceste convingeri – trei luni situaţia decurg, mai înainte de toate, din simpatiile lor. europeană se va lămuri Astăzi stau lucrurile așa, că toate simpatiile României sunt I.G. Duca într-atât, încât victoria exclusiv de partea Franţei și că ura pătimașă împotriva Puterilor defi nitivă va începe să fi e asigurată și atunci „aliaţii noștri” vor să Centrale se simte în fi ecare vorbă spusă sau scrisă. Astăzi stau intre în acţiune cu cele cinci corpuri de armată ce au pentru a-și lucrurile așa, că numai convingerea că vom învinge ar putea dobândi laurii ce au cules în Bulgaria cu ocazia ultimului război să facă pe politicienii de aici să meargă alături de noi. Numai balcanic. Este deci cert că depinde exclusiv de mersul operaţiunilor puterea noastră pe câmpurile de război, numai frica României de militare dacă România ne va ataca în curând, pe la spate sau dacă această putere ar putea, în stadiul în care ne afl ăm aici, să producă își va reaminti deodată că este legată printr-un tratat și că are o schimbare favorabilă nouă. Orice acţiune în această direcţie „datoria de onoare” de a lupta alături de noi. este bună, toate celelalte sunt inutile, dacă nu chiar dăunătoare.

From Espionage to diplomatic Decisions. Romania versus Austrian-Hungarian Empire (October-December 1914) Alin Spânu, Ph.D. Abstract: Th e position of Romania, for the Austrian-Hungarian Empire in a possible confl ict, was very important. Its diplomatic representative had diverse activities if not to win an ally at least to obtain the neutrality. Keywords: Austrian-Hungarian Empire, Carol I, von Czernin, neutrality, Ion I.C. Brătianu

NOTE

1 Centrul de Studii Euro-Atlantice. 15 Istvan Tisza de Borosjeno şi Szeged (n. 22 aprilie 1861, Pesta-d. 31 octombrie 2 Vasile G. Morţun (n. 30 noiembrie 1860, Roman – d. 30 iulie 1919, Broşteni, 1918, Budapesta) a fost prim-ministru al Ungariei în perioadele noiembrie Neamţ), publicist, deputat socialist (1888, 1891, 1894), trece la liberali (1899) şi 1903-iunie 1905 şi iunie 1913-iunie 1917. devine parlamentar P.N.L. (din 1901). Este ministrul Lucrărilor Publice (martie 16 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 213. 1907-decembrie 1910) şi ministru de Interne (ianuarie 1914-decembrie 1916). 17 Ibidem, f. 216. 3 I.G. Duca, Memorii, vol. I Neutralitatea, partea I-a (1914-1915), ediţie şi indice 18 Ibidem, f. 228. de Stelian Neagoe, Editura Expres, Bucureşti, 1992, p. 161. 19 Vladimir Roşulescu, Op. cit. 4 Ibidem. 20 Ibidem. 5 Ibidem. 21 Ibidem. 6 Pentru mai multe detalii privind modul în care Direcţia Poliţiei şi Siguranţei 22 Ibidem. Generale a intrat în posesia cifrului diplomatic al Legaţiei Austro-Ungare din 23 Alexandru Constantinescu (n. 4 septembrie 1859, Bucureşti – 18 noiembrie 1926, Bucureşti, a se consulta: Alin Spânu, De la spionaj la decizii diplomatice. Bucureşti) doctor în drept la Paris, întră în P.N.L. fi ind ales deputat (din 1901) şi România versus Imperiul austro-ungar (iulie-septembrie 1914), în revista senator. A fost ministrul Agriculturii şi Domeniilor (1909-1910, 1914-1916, 1922- „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, nr. 1(63)/2014, pp. 29-33. 1926), ministru de Interne (1916-1918), al Industriei şi Comerţului (1918-1919). 7 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare A.N.I.C.), Fond Casa 24 I. G. Duca, Op. cit., p. 162. Regală – Miscelanee (în continuare C.R. – M.), dosar nr. crt. 243, f.11. 25 Ibidem. 8 Ibidem. 26 A.N.I.C., Fond C.R. –M., dosar nr. crt. 243, f.13. 9 Ibidem, f. 11. 27 Ibidem, f. 14. 10 Ibidem, f. 12. 28 Ibidem. 11 Ibidem. 29 Ibidem, f. 15. 12 Ibidem, f. 13. 30 Ibidem. 13 Vladimir Roşulescu, Primul Război Mondial. Anii de neutralitate în memoriile 31 Titu Maiorescu, România şi Războiul Mondial. Însemnări zilnice inedite lui Czernin, la adresa http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2012/09/ (volum editat de Stelian Neagoe), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1999, p. 60. romania-primul-razboi-mondial-anii-de1533html. 32 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 249. 14 Alexandru Marghiloman, Note Politice (ediţie şi introducere Stelian Neagoe) 33 A.N.I.C., Fond C.R. –M., dosar nr. crt. 243, ff. 11-12) vol. I, Bucureşti, Editura Scripta, 1993, p. 213. 34 Ibidem, ff. 15-17

40 2 (64) 2014 document studii/documente NAVA-ŞCOALĂ „MIRCEA” – O EMBLEMĂ PENTRU TRECUTUL, PREZENTUL ŞI VIITORUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU1

ctuala navă-școală „Mircea”, cu o carieră de Îmbarcarea pe „Mircea” era evenimentul cel mai așteptat de elevii 75 de ani în Marina Română, s-a născut din dorinţa Școlii Marinei. Din momentul ce puneai piciorul pe puntea bricului și necesitatea de a avea, peste secole, un demn se chema că ai primit confi rmarea că faci parte din tagma marinărească – A 2 4 continuator al bricului „Mircea” (1882-1944) . Mai bine de jumătate mărturisea comandorul Nicolae Ionescu-Johnson . de secol, acesta a format generaţiile de ofi ţeri și maiștri militari de Subscripţie naţională pentru un nou velier marină, sub comanda unei pleiade de iscusiţi comandanţi, precum maiorul Vasile Urseanu (1882, 1883-1884), căpitanul Ilie Irimescu Nevoia imperioasă de a fructifi ca potenţialul instructiv (1882-1884, 1885-1888), căpitanul Constantin Mănescu (1884- al unei noi nave-școală l-a determinat pe generalul Grigore 1885, 1892), căpitanul Sebastian Eustaţiu (1888-1889, 1894-1895), Crăiniceanu să precizeze, în 1914, într-un raport prezentat căpitanul Constantin Georgescu (1889-1890), maiorul Emanoil Consiliului de Miniștri: Credinţa noastră este că dragostea poporului Koslinski (1890-1892), maiorul Ioan Coandă (1895-1896), maiorul român pentru activitatea maritimă trebuie să fi e întreţinută și pusă Nicolae Barbieri (1896-1897), maiorul Pavel Popovăţ (1897- în stare să arate așa ca întregul popor să ia parte sufl etească la viaţa 1898), locotenent-colonelul noastră pe apă. În acest scop se va Constantin Bălescu (1898- „...Să fi e o şcoală supremă de energie, o şcoală construi pe lângă vasele de luptă și 1899), locotenent-colonelul de camaraderie şi de sacrifi ciu care să perpetueze în un vas-școală și de reprezentări a Alexandru Cătuneanu (1899- sufl etul naţiunii române dragostea de largul mării, cărui nume va fi „NAŢIUNEA” și 1900), locotenent-comandorul spiritul de iniţiativă, de disciplină, de sacrifi ciu al care să reprezinte la diferite ocazii Paul Rădulescu (1900-1901), bătrânului bric «Mircea»”. și ceremonii, în ţară și-n străinătate, locotenent-comandorul Petre întregul neam românesc. Mijloacele Ponici (1901-1902), locotenent- Carol al II-lea statului nu pot satisface cheltuielile comandorul Nicolae Negrescu necesare unei astfel de puteri bine (1902-1904), locotenent-comandorul Constantin Ciuchi organizată, ci numai voinţa și dragostea poporului ar fi în stare să (1904-1905), locotenent-comandorul Vasile Iorgulescu (1905- înalţe la desăvârșirea acestei opere printr-o subscripţie naţională 1908), locotenent-comandorul Nicolae Negru (1908-1909), unde bogatul și săracul să dea obolul lor pentru apărarea moșiei locotenent-comandorul Vasile Scodrea (1909-1911), locotenent- strămoșești. comandorul Emil Oprișan (1912-1914), locotenent-comandorul Imaginea arhicunoscută a bricului „Mircea”, rolul său Gheorghe Dumitrescu (1924-1925, 1926), căpitanul Alexandru decisiv în instruirea a numeroase generaţii de marinari, dorinţa Știubei (1925-1926), locotenent-comandorul Paul Diaconescu majorităţii marinarilor români de a înzestra Marina Militară cu (1926-1927), căpitan-comandorul Constantin Pogonat un nou velier-școală au fost principalii factori care au determinat (1927-1930), locotenentul Eduard Ghezzo (1930), locotenentul diferite personalităţi, precum și Liga Navală Română, să iniţieze Emilian Niculescu (1930) și căpitan-comandorul Gheorghe încă de la înfi inţarea sa, o campanie în acest sens5. 3 Constantinescu (1931) . Odată cu apariţia revistei „România maritimă și fl uvială”, în anul 1931, ca organ de presă al Ligii Navale Române, căpitan- comandorul (r) Emil Oprișanu, fost comandant timp de trei ani al bricului „Mircea”, a publicat, începând cu luna aprilie 1933, un serial dedicat educaţiei pe navele-școală. Acesta arăta că văzut de la înălţimea vergilor, deasupra mării în furie și în balansul vasului, acest spectacol impresionant lucrează asupra moralului echipajului, fortifi când curajul celor slabi, dându-le încredere și siguranţă în ei și în manevrele ce le îndeplinesc. Ajutorul de care v-aţi bucurat – și care din adâncul sufl etului sper că va fi continuat și de azi înainte – sunt sigur că va da un nou avânt Marinei noastre și că, în sfârșit, va licări la orizont acea dorinţă a Mea, care știu că este a tuturor marinarilor, ca în loc să facem marină pe uscat, să o facem pe mare – declara la 15 august 1935 regele Carol al II-lea, în discursul său la dineul oferit de Comandamentul Marinei Regale la Cercul Militar Constanţa, Bricul „Mircea“ în portul italian Genova cu prilejul Zilei Marinei Române. document 2014 2 (64) 41 studii/documente

Aceasta, și nu simpla construire a unei nave, este tâlcul cuvintelor bordul navei-școală, unde vor face cunoștinţă cu tot ceea ce tehnica Mele. Aceasta constituie o chestiune de adâncă morală; sper că se vor găsi modernă a produs și vor avea posibilitatea de a se obișnui cu un fel mijloacele pentru a putea menţine acel spirit de continuă iniţiativă, acel de viaţă frumos, sportiv și civilizat. spirit cavaleresc și camaraderesc, acel spirit pe care nu-l pot descoperi decât purtat pe valurile mării, pe care l-am numit odată „spiritul Botezat „Mircea”, din Înalt Ordin... bricului «Mircea»” și care sper că va fi perpetuat în marina noastră. Lansarea la apă a construcţiei nr. 519 a avut loc joi, Cu aceeași dragoste și cu aceeași încredere, ridic paharul Meu 22 septembrie 1938, la ora 15.48, în Șantierul Naval ,,Blohm pentru propășirea Marinei Mele și fac aceeași urare ca acum doi und Voss” din Hamburg, perpendicular pe fl uviul Elba. ani: „spiritul «Mircea»” să trăiască neîntrerupt în Marina noastră6. La ceremonie au participat Victor Brabieţeanu, consilier Cu ocazia sărbătoririi la Constanţa a Zilei Marinei, la de legaţie, cu soţia, care l-au reprezentat pe ambasadorul R.T. 15 august 1936, regele Carol al II-lea a arătat că spiritul bricului Djuvara, comandorul Alexandru Bardescu, reprezentantul „Mircea” a fost acela care a creat pe primii noștri marinari. Acest Ministerului Aerului și Marinei, consilierul economic spirit doresc să se perpetue atât în marina mărilor, cât și în marina Gheormăneanu, secretarul de legaţie Moscuna, consulii generali văzduhului cu care făcând legătura, să-i duceţi acest sufl et al bricului T. Gallin și Karadja, amiralii germani Wolf și Anker, secretarul „Mircea”, care este un sufl et generos, plin de dragoste și de sacrifi ciu. În de stat Ahrendt, primarul Krackmann, reprezentanţii șantierului legătură cu acest sufl et, care doresc să se perpetueze în marina noastră și constructor în frunte cu Walter Blohm și un numeros public. în Școala Navală, am hotărât ca aceasta să se numească Școala Navală a De asemenea, a fost prezent și un grup de opt comandanţi de Majestăţii Sale „Mircea”, pentru ca tinerii care vin în marina noastră să străjeri din Straja Ţării, afl aţi în vizită ofi cială în Germania. cunoască de la început că sunt pe un vas care întruchipează acest spirit7. După intonarea Imnurilor Naţionale român și german, s-au aprins felinarele roșii, însemnând gata de lansare. Nava era împodobită cu ghirlande de brad, iar la cele trei catarge pavoazate cu marele pavoaz avea ridicat, ca și la pupa, pavilionul Marinei Regale Române. Pe cala de construcţie, în prova navei, era amenajată o estradă încăpătoare, unde au luat loc ofi cialităţile române și germane, iar pe cală, în ambele borduri, publicul larg și lucrătorii șantierului constructor. La ora 15.35, consulul Victor Brabieţeanu și-a rostit discursul în limba germană, subliniind, printre altele: Pe această navă cu pânze vor fi purtate în largul mării tinereţea și entuziasmul, energia și idealismul generaţiilor viitoare de marinari români și nu există, cred, un omagiu mai cald pe care l-am putea aduce înaltei misiuni ce o așteaptă decât urarea în clipa când pornește să ia locul Invitaţie – depunerea jurământului militar înaintașului, care a format pe punţile lui generaţiile de ofi ţeri de marină cu care se mândrește astăzi pavilionul nostru naţional. Având girul regelui Carol al II-lea, la 23 noiembrie 1936, Desemnată nașă, doamna Brabieţeanu a botezat nava, în în cadrul unei ședinţe a Comitetului Central, Liga Navală numele regelui Carol al II-lea, spărgând tradiţionala sticlă de Română a pus în discuţie și problema subscripţiei pentru noua șampanie de prova navei și rostind cuvintele: Din Înalt Ordin, navă-școală, sub deviza Cât de puţin, dar de la toţi. te botez cu numele „Mircea”. Noul velier purta la prova galionul Până pe 15 iunie 1938, Liga adunase pentru noul velier- reprezentat prin bustul domnitorului Mircea cel Bătrân, primul școală suma de 5.611.120 lei. voievod român care și-a întins hotarul până la Marea Neagră și Arca temerarilor care a apreciat cel dintâi benefi ciile ieșirii noastre la mare. Figura galionului a fost executată după pictura de epocă din Mănăstirea La 26 ianuarie 1938 Radu Irimescu, ministrul Aerului și Cozia, acesta fi ind sculptat de muncitorii Șantierului Naval Marinei, a încheiat contractul cu Șantierul „Blohm und Voss” constructor, în conformitate cu proiectul existent în planul de din Hamburg pentru construirea acestei nave, cu termenul de documentaţie tehnică al velierului-școală ,,Mircea”. livrare la 15 ianuarie 1939. Împodobit peste tot cu tricolorul românesc, „Mircea” a Nava a fost pusă pe cala Șantierului Naval ,,Blohm und Voss”, alunecat încet și sigur în apele Elbei. unul dintre cele mai mari, mai renumite și mai bine organizate Absent din motive medicale, R.T. Djuvara, ambasadorul șantiere din lume, la 30 aprilie 1938. Comisia de supraveghere pentru construcţia navei-școală ,,Mircea” a fost compusă din României la Berlin a transmis următoarea telegramă: Tu, mândre căpitanul ing. Constantin Năstase, căpitanul Ștefan Holban și „Mircea”, du-te pe valuri spre locul sfi nţirii tale până la Marea Neagră maistrul militar clasa I Rudolf Dungher. și gurile Dunării, lăsând să fl uture peste tot și totdeauna tricolorul În opinia președintelui comisiei de supraveghere ,,Mircea” românesc, aducător de izbândă, ca acum 500 de ani, când purtătorul era nava cea mai bine construită și cea mai bine înzestrată pe numelui tău, Mircea cel Bătrân făcea să sclipească pe Marea Neagră care Marina Română a avut-o până la mijlocul secolului al și departe peste graniţele ţării, gloria și numele rasei românești8. XX-lea. Ea constituia nu numai un admirabil instrument de Nava a costat 120 milioane lei, din care aproape 6 milioane educaţie marinărească ci și un mijloc de a civiliza multe generaţii lei au provenit din subscripţia publică susţinută de Liga Navală de tineri care vor avea norocul de a-și îndeplini serviciul militar la Română.

42 2 (64) 2014 document studii/documente

După acostare, patru marinari au adus la bordul navei-școală „Mircea” pavilionul și Cartea de Aur donată de Liga Navală Română. Pe puntea superioară a navei s-a desfășurat ceremonialul predării pavilionului veteranului bric ,,Mircea” noii și modernei nave-școală. Am vorbit în anii trecuţi de acel faimos spirit, care a creat Marina noastră astăzi. Prin venirea noului vas „Mircea” nădăjduiesc să văd înnoirea spiritului, reîntărirea credinţei marinărești, posibilitatea ca marinarii noștri, navigând mai mult pe ape, să-și poată afi rma, în faţa lumii întregi, capacitatea și virtuţile lor – a subliniat cu acest prilej regele Carol al II-lea. La rândul său, în discursul rostit la dineul organizat la bordul motonavei „Transilvania”, amiralul în rezervă Sebastian Eustaţiu a salutat cu cea mai mare satisfacţie sosirea în apele românești a noii nave-școală „Mircea”, le-a urat tuturor: Marinarii prezentului să privească spre acei ai trecutului, să îi întreacă chiar în drumul lor pe întinsul apelor. Spiritul „Mircea” să fi e menţinut și transmis din generaţie în generaţie în vecii vecilor!9. An de an, din val în val La 3 iulie 1939 „Mircea” a plecat în primul său voiaj de instrucţie, cu 11 ofi ţeri, 26 maiștri, 37 elevi ai Școlii Navale și 10 elevi din cursul de iniţiere marinărească ai liceelor militare, 72 elevi din școlile de specialitate și 67 membri ai echipajului, sub conducerea comandorului August Roman. Călătoria în Marea Mediterană a durat 75 de zile pe itinerarul Constanţa – Palermo – Toulon – Palma de Mallorca Spargerea sticlei de şampanie cu prilejul lansării la apă a Navei-şcoală „Mircea“ (22-24 iulie) – Insulele Baleare – Gibraltar (26-31 iulie) – Alger (2-5 august) – Tripoli – Alexandria (10-19 august) – Beirut – La 27 martie 1939 a avut loc festivitatea ridicării pavilionului Famagusta – insula Cipru – Pireu – Constanţa (3 septembrie). naţional, iar pe 29 martie 1939, la ora 05.00 ,,Mircea” a plecat Prima călătorie a navei-școală „Mircea”, care a deschis spre ţară, având la bord un echipaj format din cinci ofi ţeri, un seria voiajurilor de instrucţie pentru viitorii ofi ţeri și maiștri aspirant, un medic, 15 maiștri militari, 56 marinari de punte și de marină, a însemnat totodată o victorie a Marinei Regale, 14 mecanici. deoarece, pe lângă navigaţie și prezentarea impecabilă a navei Pe durata a 50 de zile, nava a parcurs primele 3.925 Mm în toate împrejurările, cadeţii ambarcaţi s-au instruit și călit din cariera sa, cu escale în porturile Southampton (3-8 aprilie), aidoma cu cei a marilor puteri maritime. Lisabona (15-18 aprilie), La Valetta (27-30 aprilie) și Balcic Cu acest prilej, „Mircea” a parcurs 5.552 Mm în 877 ore de (7 mai). marș, cu viteza medie de 6,5 noduri, din care cu 1.828 Mm cu vele în 324 ore, adică un procent de 33%. Primire cu onoruri regale

Pe 17 mai 1939, sub comanda căpitan- comandorului August Roman, nava-școală ,,Mircea”, velier de tip bark (navă cu trei arbori), a sosit în portul Constanţa, intrând ofi cial în serviciul Marinei Militare Române. La ora 8.45 noul velier se afl a în apropierea farului Carol, iar după un sfert de oră a intrat falnic în acvatoriu, în sunetul fanfarei Marinei și a uralelor nesfârșite. Bricul „Mircea”, spiritul de ieri și din totdeauna al vechiului bric omonim, a reînviat magic înfăţișarea noului vas care aluneca princiar acostând lângă Navele Marinei Regale. Escortat de hidroavioane, având de-a dreapta și de-a stânga șalupele Salvamar-ului „Albatros” și „Pescăruș”, precum și mai multe cutere cu aripile întinse, noul vas-școală a făcut manevra de acostare la dana 3. 17 mai 1939. Sosirea navei-şcoală „Mircea“ în portul Constanţa document 2014 2 (64) 43 studii/documente

gândindu-se cum le-ar putea înlocui în primul port, fără să mai fi e obligat să facă acte justifi cative în cinci exemplare!10 După declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, activitatea de pregătire prin marșuri de instrucţie în apele internaţionale a fost abandonată. Ca urmare, între 19 februarie 1941 și 9 septembrie 1944, nava-școală ,,Mircea” a staţionat la Brăila, pe braţul Arapu, la adăpost de bombardamentele sovietice. Sechestrată și preluată abuziv de către sovietici, în cursul zilei de 9 septembrie 1944 nava-școală „Mircea” intra în portul Odessa, escortată de remorcherul „Mureșul”. Timp de doi ani avea să poarte pavilion sovietic, fi ind rebotezată ,,Rion”. Activităţi în arborada navei-şcoală „Mircea“ În drum spre portul Alexandria, în punctul de coordonate 34º14’ Restituirea salvează legenda latitudine nordică, 18º14’ longitudine estică, „Mircea” și echipajul În anul 1945, viceamiralul Petre Bărbuneanu, ministru său au serbat, la 15 august 1939, Ziua Marinei și a Sfi ntei Marii, subsecretar de stat pentru Marină i-a solicitat amiralului rus patroana marinarilor români. Fiind departe de ţară, între cer și apă, V.L. Bogdenko, președintele Comisiei Aliate de Control din sărbătoarea a avut o semnifi caţie aparte. Echipajul este adunat pe România, retrocedarea navei-școală ,,Mircea”, care nu reprezintă dunetă în ţinută curată și cuvintele rostite de comandant și directorul un simbol numai pentru Marină, ci și pentru întreaga populaţie de studii, deși puţine, amintesc numele acelor eroi care au știut să a ţării, care a contribuit pentru construcţia sa subscriind benevol moară pentru patrie în Războiul de Întregire. Jertfa formează sumele ce erau necesare. piedestalul pe care noile generaţii trebuie să clădească prin muncă Guvernul U.R.S.S. a hotărât restituirea navei-școală și devotament viitorul ţării noastre la mare. „Exemplul trecutului, ,,Mircea”, nava revenind în portul Constanţa, pe 18 mai 1946, chezășia viitorului”. Cuvintele pătrund adânc sufl etele celor de la ora 12.30. „Mircea” și instinctiv privirile se îndreaptă spre un colţ de orizont, Pe 27 mai, în faţa Gării Maritime, ofi cialităţile au fost după care departe, foarte departe, înfl orește ţara noastră… întâmpinate de episcopul Ghesarie al Tomisului, Victor Dușa, Ziua s-a terminat cu concursuri diferite la care au fost premiaţi prefectul judeţului și Ioan Popescu, primarul municipiului cei mai sprinteni elevi și marinari la urcatul în arboradă, echipe de Constanţa. De aici, întreaga suită s-a îndreptat spre nava-școală tras la parâme, iar jocurile distractive n-au lipsit nici ele, precum „Mircea”. înghiţitul merlinului, cursele de saci, cavalerii de Malta etc. La ora 11.55, Regele Mihai I a descins din vagonul regal, În acest din urmă joc, elevii concurenţi sunt împărţiţi în echipe de fi ind întâmpinat de primul ministru dr. Petru Groza, ministrul câte doi, în care unul din ei este calul, iar celălalt adversarul. Echipele de Război, generalul Constantin Vasiliu-Rășcanu, amiralul Petre se înfruntă cu câte o suliţă improvizată dintr-o coadă de mătură, Bărbuneanu și mareșalul Tolbuhin, președintele Comisiei Aliate până ce unul din cavaleri este răsturnat de pe calul lui. Natural că de Control din România. până la urmă bătălia este generală și bietele suliţe se frâng una după Urmat de invitaţi, Regele Mihai și-a ocupat locul pe alta, spre disperarea șefului de echipaj, care își smulge părul din cap, dunetă. Împuternicitul Guvernului Sovietic, căpitanul de rangul 1 Katvicico a predat nava amiralului Petre Bărbuneanu. După coborârea pavilionului sovietic și ridicarea pavilionului de război român, a fost arborat stindardul regal la arborele mare și pavilionul de ancoră la bastonul din prova, în acordurile Imnului Regal român. Ulterior, căpitanul Korzun, comandantul sovietic a predat nava locotenent-comandorului Ion Stoian, comandantul navei-școală ,,Mircea”. După ce Regele Mihai, împreună cu invitaţii de marcă, au intrat în careul navei, a fost dezvelită placa comemorativă a actului cu următorul conţinut: Prin bunăvoinţa Guvernului Sovietic și ca o chezășie a prieteniei cu poporul român, această navă a fost retrocedată Marinei Regale la 27 mai 1946. Această navă va perpetua vechiul spirit al primului „Mircea”, care a avut cel mai însemnat rol în renașterea Marinei Române, căci el a fost Retrocedarea navei-şcoală „Mircea“ leagănul în care au crescut 40 promoţii de marinari

44 2 (64) 2014 document studii/documente

și au învăţat aspra școală a mării pentru a duce cu mândrie în ţările Pentru comportarea deosebită de care au dat dovadă pe străine falnicul tricolor românesc. Pe nava „Mircea” se vor pregăti timpul acestei furtuni, cei mai merituoși membri ai echipajului viitorii marinari la școala minunată a velelor, departe de uscat, navei-școală „Mircea” au fost citaţi prin Ordinul de zi pe navă în lupta necontenită cu capricioasa mare, pentru a forma elemente nr. 45 din 21 octombrie 1951. viguroase, tenace și hotărâte în toate acţiunile lor – avea să proclame Echipajul a fost supus unei noi încercări în zilele de în cuvântul său amiralul Petre Bărbuneanu, subsecretar de stat 6-9 septembrie 1953, când nava comandată de căpitanul de 11 pentru Marină . rangul 3 Ion Gheorghe, având la bord elevii anilor I, II și III Caractere călite de tempeste ai Liceului Militar de Marină din Galaţi, a fost derivată de tempestă de la travers de Tuzla până la Varna. Între anii 1946-1947 nava a suportat mai multe lucrări de Până în anul 1957, „Mircea” a efectuat an de an marșuri de reparaţii, îndeosebi la arboradă. instrucţie cu elevii Școlii Militare Superioare de Marină numai Marșurile de instrucţie au fost reluate în anul 1947, printr-o în Marea Neagră. serie de voiajuri scurte executate în Marea Neagră, când nava În luna martie 1960 „Mircea” fost transformat în navă-bază a înfruntat câteva furtuni memorabile. Astfel, în zilele de 7, 8, a Detașamentului 129 Nave Auxiliare din Mangalia, rol pe care 9 și 10 septembrie 1948, pe timpul unei ieșiri pe mare, nava a fost l-a îndeplinit până în vara anului 1963. surprinsă de o furtună de forţa 8, caracterizată printr-o violenţă Escortată de remorcherele „Viteazul” și „Voinicul”, pe și durată deosebite, care a determinat-o să ţină la capă trei zile 12 octombrie 1965 „Mircea” a părăsit portul Mangalia, cu destinaţia și trei nopţi. În timpul furtunii, nava nu a putut intra în port, Hamburg. În zilele de 26, 27 și 28 noiembrie, cele trei nave românești fi ind obligată să lupte continuu la larg cu elementele dezlănţuite au înfruntat o teribilă furtună în golful Biscaia, adăpostindu-se în ale naturii. Echipajul a dovedit o bună pregătire profesională și portul Brest, după o confruntare salutară cu stihiile. o disciplină militară desăvârșită, fi ind citat prin Ordinul de zi 12 În perioada 16 ianuarie-10 octombrie 1966, „Mircea” s-a nr. 5 din 2 octombrie 1948 pe armată . afl at pentru a doua oară pe cala Șantierului Naval ,,Blohm und Comandat de căpitanul de rangul 3 Nicolae Milu, între Voss”, de această dată pentru reparaţii capitale. 12-15 octombrie 1951, ,,Mircea” a fost surprins de o furtună Destinat dintru început marilor călătorii, „Mircea” a brăzdat în de forţa 8-9, vânt din N-NE, fi ind nevoit să se adăpostească în numeroase rânduri apele Mediteranei, iar neuitatul drum prin Biscaia, portul bulgar Nesebar. în toiul uraganului din toamna lui 1965, a adăugat renumelui său o nouă virtute – aceea de Învingător-al-Marilor-Furtuni. O navă care-a trecut cu vitejie vămile oceanului, un echipaj tânăr și viguros, un comandant încercat – iată-mi tovarășii de drum într-o dimineaţă de iulie – consemna cu admiraţie scriitorul Ion Aramă13.

De la maniere la protocolul marinăresc

Contraamiralul de fl otilă în retragere Eugen Ispas și-a petrecut 11 ani din cariera sa numai la bordul navei-școală „Mircea”. A participat la 11 din cele 24 de marșuri ale velierului, dintre care la 7 ca ofi ţer secund și la 4 în calitate de comandant. Unul dintre acestea a fost cel din perioada 19 iulie- 24 septembrie 1975, desfășurat pe ruta Constanţa – Gibraltar – Amsterdam – Le Havre – Londra – Palermo – Constanţa. Marșul a fost ocazionat de onorarea invitaţiei de a participa la festivităţile „Sail Amsterdam 700”, organizate cu prilejul împlinirii a șapte secole de la fundarea portului nou Amsterdam, respectiv „London Festival of Sail”, care au marcat sărbătorirea a două secole de la înfi inţarea Asociaţiei Navelor cu Vele. La Amsterdam, bricul „Mircea”, afl at în capul formaţiei celor 70 de mari veliere participante la festivităţi, a fost singura navă- școală care a executat trecerea prin ecluză și Canalul Amunden, spre portul gazdă, fără a fi remorcată. Cum echipajelor li s-a cerut din partea organizatorilor să prezinte o notă de specifi citate, căpitanul de rangul 3, pe atunci, Ispas a revoluţionat tradiţionalul salut pe vergi, introducând, ca la marile competiţii acrobatice, un element suplimentar de difi cultate. Astfel, dacă salutul iniţial însemna doar alinierea cadeţilor pe vergi, având picioarele pe ţapapii, noul salut consta în postarea cu picioarele pe vergi, având o mână asigurată de o manevră special amenajată, iar cealaltă disponibilă. În faţa a zeci de mii de spectatori înșiraţi de o parte și de Urcarea cadeţilor în arboradă alta a canalului, pe nava-școală „Mircea” s-a dat comanda: Pentru document 2014 2 (64) 45 studii/documente

naţiunea olandeză, la a treia regată Bermuda – Newport, în compania a 17 veliere de trei ori, Ura! din clasa A și a 66 veliere din clasa B. A fost pentru prima dată Pe fondul acestor când cele cinci nave surori: „Mircea” – România, ,,Eagle” – S.U.A., urale, marinarii ,,Gorch Foch” – Germania, ,,Tovarisch” – Rusia și „Sagres I” români au – Portugalia au concurat împreună într-o competiţie nautică, „Trofeul celor cinci surori” fi ind pus în joc de Norman Mercer, fluturat beretele om de afaceri din New York. din dreptul Pe 4 iulie 1976 a defi lat în cadrul paradei navale organizate inimii în lateral, pe fl uviul Hudson, între podurile Verrazano și Washington, dând spectacolul fiind onorul poporului american și președintelui Gerald Ford, afl at la de-a dreptul bordul portavionului „Forrestal”. entuziasmant. În acest voiaj transatlantic, „Mircea” a străbătut 19.406 Mm Această probă în decurs de 4.465 ore de navigaţie, dintre care 6.586 Mm cu de virtuozitate vele și 12.820 Mm cu motor. marinărească, Artizanul acestui istoric marș de instrucţie a fost actualul contraamiral de fl otilă în retragere Eugen Ispas, adevărat lider în măsură să al navigaţiei tradiţionale românești și campion al ospitalităţii impresioneze internaţionale, cum inspirat l-a etichetat un amiral mexican. asistenţa oriunde Prezent la bord, pe timpul traversării transatlantice, generalul în lume, a rămas de flotilă în retragere veteran de război Radu Theodoru în tradiţia conchidea: Cu acești oameni din Marina Militară am redescoperit echipajului drept sensurile plutirii și mirajul fascinant al orizontului marin. Împreună salutul lui Ispas. cu ei m-am redimensionat, redescoperit și într-un fel foarte propriu Salutul pe vergi m-am regăsit stimabil. Împreună am știut să găsim adevărul

Românii, „Mircea” și... cele două Americi La 4 martie 1976, angajat în primul său marș de instrucţie transatlantic, care avea să dureze 180 de zile, ,,Mircea” a fost în măsură să insufl e marinarilor români ambiţia și tăria de a demonstra Lumii Noi arta meșteșugului perpetuat din străbuni la gurile Dunării și Marea cea Mare. Neconsolaţi numai cu balansul hamacurilor incapabile să suplinească neodihna atâtor nopţi de veghe, puţini din cei 107 cadeţi ambarcaţi la școala mării anticipau, din start, semnifi caţia acestei aventuri maritime. Vreme de 35 de zile și de nopţi, „Mircea” a navigat neîntrerupt, între Las Palmas de Gran Canaria și Insula Tobago din Marea Caraibilor. Sub comanda aceluiași iscusit comandant Eugen Ispas, s-au parcurs, în exclusivitate cu vele, 3.321 Mm, cu viteza medie de 5,35 Nd, adică aproximativ 128,4 Mm pe zi. Atunci, în 1976, jurnalul de bord al navei-școală Itinerarul marşului de instrucţie al navei-şcoală „Mircea“ 30 iunie -9 august 1980 „Mircea” a consemnat adevărate recorduri naţionale în domeniul navigaţiei. Pentru prima dată în istoria Marinei despre noi înșine în solitudinea absolută și maiestuoasă a Oceanului. Române, o navă militară a traversat Oceanul Atlantic, atingând Împreună cu ei mi-am astâmpărat foamea de geografi e și istorie, mi-am coastele celor două Americi. Cu acest prilej, ,,Mircea” a participat astâmpărat setea de necunoscut, mi-am răspuns multor întrebări legate de marile migraţii, mi-am oferit încă o șansă să fi u învins, sau învingător14.

Temerari de ambele sexe În anul 1979 „Mircea” și-a reluat campaniile de instrucţie a cadeţilor, efectuând voiajuri anuale în Marea Neagră și Marea Mediterană, dar și pe Dunăre, cu escale la Sulina, Tulcea și Brăila. După reparaţiile capitale executate în perioada 4 octombrie 1994- 1976. „Mircea“ la regata Bermuda-Newport 26 aprilie 2002, la Șantierul Naval

46 2 (64) 2014 document studii/documente

„SANAB“ Brăila, „Mircea“ și-a reluat itinerarele de cursă lungă, cadeţii – băieţi și fete – având ambiţia stabilirii unor noi recorduri. În anul 2004, „Mircea“ a traversat Oceanul Atlantic pentru a doua oară în cariera sa și a concurat la competiţia nautică ,,Tall Ships Challenge 2004”, unde s-a clasat pe locul al II-lea la una dintre etape și pe locul al V-lea în clasamentul general. O participare onorantă pentru România și Forţele sale Navale a fost prezenţa velierului românesc la Festivalul Maritim Internaţional ,,Marmaris 2005”, organizat de Forţele Navale turce în perioada 26 aprilie -1 mai 2005.

Marinarii români pe muntele Athos Această replică, pictată la București, va fi așezată în biserica din incinta Statului Major al Forţelor Navale15. „Mircea” – între necesitate și notorietate Alura suplă, rezistenţa eroică în numeroasele tempeste înfruntate și periplele sale transatlantice și mediteraneene i-au inspirat de-a lungul celor 75 de ani de existenţă pe numeroși istorici, jurnaliști, scriitori și pictori consacraţi, deopotrivă. Printre aceștia se numără N.M.S. „Mircea” 1939. Prima călătorie de instrucţie 3 iulie-3 septembrie (album tipărit sub îngrijirea Echipajul navei-şcoală „Mircea“, la fr ont, dând onorul la Ziua Marinei Române comandorului August Roman. Povestirea călătoriei și schiţele În perioada 9 iunie-20 septembrie 2005, sub comanda de căpitan I. Isbășescu), comandorul Valentin Donici, autorul comandorului Sorin Pamparău, nava a efectuat un marș de lucrării Veteranul valurilor (1977) și al volumului postum instrucţie în Marea Mediterană, Oceanul Atlantic și Marea „Mircea”, Pasărea Phoenix a Marinei Române (2008), colonelul Nordului, cu o durată de 103 zile – 71 de zile de navigaţie și Ion Aramă, Cu bricul „Mircea” în jurul Europei (1970), reputatul scriitor Radu Th eodoru, semnatarul jurnalului de bord Noi, 32 de zile de staţionare, totalizând circa 9.000 mile marine. Cu „Mircea” și Atlanticul (1978) și comandorul Mihai Rășică, cu acest prilej, a participat la competiţia nautică ,,Tall Ships Race S.O.S. în Golful Furtunilor (1980). 2005” și la mai multe festivaluri maritime internaţionale și Lor li s-au alăturat, după 1990, colonelul (r) prof. univ. dr. manifestări jubiliare, precum „Tall Ships Race 2005”, croaziera Valentin Ciorbea, cu Istoricul navelor-școală „Mircea” – Vol. I comună între Cherbourg și Newcastle, cea de-a treia etapă a Bricul „Mircea” regatei, între Newcastle și Fredrikstad, „Sail Bremenhaven 2005” (1997) și vol. și „Sail Amsterdam 2005”, precum și la manifestările organizate II Nava-școală cu prilejul sărbătoririi a 175 de ani de la proclamarea Regatului „Mircea”, Belgiei, respectiv centenarul independenţei Norvegiei. acompaniat de un original Revenirea marinarilor români pe Muntele Athos album În perioada 19 iulie-3 august 2013, nava-școală „Mircea” a fotografic efectuat cel de-al XXIX-lea marș internaţional de instrucţie, în Nava-școală Marea Marmara și Marea Egee, cu escale în porturile Tuzla din „Mircea” (1999), Turcia și Salonic din Grecia. comandorul Cu acest prilej, nava a staţionat la ancoră în golful Mănăstirii (rtr.) Ion Benone Vatoped de pe Muntele Athos, 90 de marinari români vizitând Petrescu, această citadelă a creștinătăţii, împreună cu o delegaţie de cu volumul clerici condusă de I.P.S. Teofan, mitropolitul Moldovei și al memorialistic Bucovinei. S-a reluat astfel tradiţia din perioada interbelică Cadet la Școala privind includerea Muntelui Athos – epicentrul ortodoxiei de Navală N.M.S. pretutindeni și centru prin excelenţă al monahismului ortodox – „Mircea” 1938- printre escalele spirituale ale viitoarelor cadre ale Forţelor Navale 1940 (2000), Române. Cadeţii români au dus spre sfi nţire copia icoanei comandorul făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromiţa”, adusă prof. univ. dr. în urmă cu un secol și jumătate de la Iași la schitul românesc Alexandru de pe Sfântul Munte. Dragalina, document 2014 2 (64) 47 studii/documente

cu Pseudojurnal de bord Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” și (2004), comandorul dr. Ioan Școlii Militare de Maiștri Militari a Forţelor Navale ,,Amiral Damaschin, Cu „Mircea” pe Murgescu”, în cei 75 de ani de activitate nava-școală ,,Mircea” drumul lui Columb (2006), a avut ca misiuni tradiţionale promovarea prestigiului naţional contraamiralul de flotilă și crearea unei imagini favorabile a Forţelor Navale Române în (r) Dan Leahu, cu ... Și noi străinătate. am fost pe „Mircea” (2007), În acest cadru, un rol deosebit de important a revenit comandorul conf. univ. dr. marșurilor de instrucţie efectuate în perioada 1939-2014, cu Ovidiu Ionescu, Mihaela escale în porturile străine, vizite protocolare, participări la regate Zabolodni, cu Veliere și ceremonii navale și, nu în ultimul rând, ţinuta și conduita românești pe mările și oceanele echipajului. lumii (2007), căpitan- Artizanii acestor acţiuni diplomatice au fost nimeni alţii comandorul dr. Neculai decât comandanţii navei-școală „Mircea”, adevăraţi lideri ai Iurea, cu Pe drumuri de ape ospitalităţii și concordiei universale. (2012) și Bazil Grigore În galeria acestora și-au înscris până în prezent numele cu Jurnal de bord personal. comandorul August Roman (16 ianuarie 1939-1 aprilie 1941), Noi, „Mircea“ şi Atlanticul Nava-școală „Mircea” căpitanul Gheorghe Drimba (1 aprilie 1941-1 octombrie 1943 25 iunie-30 august 1967 (2014). și 2-5 septembrie 1944), locotenentul Constantin Chiriac Cineaștii militari Ioan Ostrovschi, Octavian Brânzei și (1 octombrie 1943-2 septembrie 1944), comandorul Ioan Stoian George Motoacă i-au dedicat fi lmele Cu tinereţea la prova (1968) (27 mai 1946-9 septembrie 1947), căpitan-comandorul Iosif și Să înveţi să mergi pe ape (2007). Biaciu (9 septembrie 1947-15 mai 1948), locotenent-comandorul Pictorii Eugen Șerbin, Dimitrie Știubei, Valentin Donici, Nicolae Milu (mai 1948-iunie 1949, iunie 1950-iunie 1951), Nicolae Savopol, Ovidiu Ionescu, Mircea Popiţiu, Eugen Ilina, comandorul Ioan Gheorghe (mai 1952-30 septembrie 1955), Vasile Bănaru și alţi mariniști consacraţi l-au imortalizat, pe locotenent-comandorul Vladimir Cosmiceanu (30 septembrie pânză și în acuarele, în toate alurile. 1955-?), locotenentul Costică Ciocoiu (1960-1962), comandorii O pleiadă de publiciști militari și civili l-au evocat în sute de Alexandru Hârjan (1 ianuarie 1965-19 septembrie 1973), Eugen articole apărute de-a lungul anilor în presa locală și centrală16. Ispas (19 septembrie 1973-8 septembrie 1977), Dan Stăiculescu (15 august 1978-5 martie 1990), Dinu Sorin Pamparău (5 martie Căpitanii velelor românești 1990-31 iulie 2006) și Gabriel Moise (1 octombrie 2006 și în prezent)17.

Pe lângă îndeplinirea misiunilor specifi ce de instruire a cadeţilor fostului Liceu Militar de Marină „Alexandru Ioan Distincţii și elogii prezidenţiale Cuza”, ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Școlii de Pe 16 august 2009, nava-școală „Mircea” a fost distinsă de către președintele României cu Medalia „Virtutea Maritimă” în grad de cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, cu prilejul sărbătoririi a 70 de ani de activitate. Prezent în portul Constanţa, la ceremonialul revenirii acesteia din marșul de instrucţie efectuat în Marea Neagră, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, început pe 12 aprilie, marţi, 25 august 2009, președintele României, Traian Băsescu, a subliniat: ... Cu certitudine, nava-școală „Mircea” este cea mai înaltă școală de călit caractere. Plecaţi în voiaj cu niște civili și vă întoarceţi cu bărbaţi ai mării. A fost un voiaj care a pus pecetea pe carierele a peste 100 de viitori marinari. Cadeţii pe care i-aţi avut la bord au luat de la nava-școală „Mircea” tot ce putea fi luat pentru pregătirea unui bărbat al mării. În același timp, cu certitudine, au lăsat pe această navă, de legendă, a Marinei Române, o bucată, o parte din sufl etul lor. Aici le vor rămâne amintirile celui mai dur voiaj pe 3 august 1969, la Ziua Marinei Române, în avanportul orașului Mangalia. care l-au efectuat în viaţa de marinar. Din experienţă Rândul de jos, de la stânga la dreapta: căpitan-comandorul (r) Ion Stoian, vă spun că, indiferent care au fost situaţiile prin care am contraamiralul (r) Alexandru Bardescu, viceamiralul (r) Petre Bărbuneanu, trecut, ca ofi ţer sau comandant de navă, cele mai dure contraamiralul (r) August Roman, contraamiralul (r) Iacob Bălan. În picioare, de la stânga la dreapta: căpitanul-locotenent Dan Stăiculescu, ofi ţer cu navigaţia, căpitanul-locotenent experienţe au fost tot la bordul școlii-navă „Mircea”. În Eugen Ispas, ofi ţer secund, căpitanul de rangul 2 Alexandru Hârjan, comandantul viaţa de marinar poţi să treci prin multe, prin furtuni, navei-școală „Mircea”, căpitanul de rangul 1 (r) Petre Ţacu, căpitanul de rangul 2 Mircea prin incendii, prin zone de război, dar niciodată nu se va Alexandrescu, șeful Biroului Învăţământ din Școala Militară Ofi ţeri de Marină Constanţa compara vreo întâmplare cu zilele, săptămânile și nopţile și căpitanul de rangul 3 Florian Neiculescu (Colecţia prof. univ. dr. Valentin Ciorbea) petrecute la bordul navei-școală „Mircea”.

48 2 (64) 2014 document studii/documente

[...] La bordul navei aţi învăţat deja voi, cei tineri, voi, cadeţii Marinei Române să nu fi ţi înfrânţi de mare, să nu aveţi niciodată orgoliul să spuneţi că aţi învăţat să înfrângeţi marea. Marea, oceanul nu pot fi înfrânte, dar la bordul navei înveţi să nu fi i înfrânt de mare. Marea e veșnică, noi trecem pe ea câţiva ani, după care ea rămâne. Nava-școală „Mircea” împlinește 70 de ani, 70 de ani de existenţă, și a însemnat certificatul de capacitate pentru cea mai mare parte a comandanţilor și ofiţerilor Marinei Militare și Marinei Civile Române. Gestul pe care l-am făcut astăzi este un gest de recunoștinţă al naţiunii române faţă de nava-școală „Mircea”, Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, decorează pavilionul navei-şcoală „Mircea“ al meu faţă de nava-școală „Mircea” și faţă de cei care m-au ajutat să învăţ tainele meseriei semnat luni, 24 martie 2014, decretul de decorare a pavilionului de marinar. navei-școală „Mircea” cu Ordinul „Virtutea Maritimă” în [...] Am vrut să fac o reparaţie propriei mele memorii și o grad de Ofi ţer, cu însemn de pace, în semn de înaltă apreciere reparaţie pe care nava-școală „Mircea” o merita din partea tuturor pentru rezultatele de excepţie obţinute de-a lungul timpului de celor care până astăzi puteau să-și amintească că există un spirit, echipajul navei-școală „Mircea”, simbol al tradiţiilor marinărești, materializat într-o navă, care se numește spiritul „Mircea”, generat impunându-se ca un ambasador de elită al României, al Forţelor de nava-școală „Mircea”!18 Navale Române și al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. Apreciind rolul determinant și contribuţia notabilă a acestei Ambele distincţii onorează și obligă deopotrivă, echipajul și cadeţii, nave emblematice la formarea personalului Forţelor Navale, cu la perseverenţă, la performanţă și la continuarea acestei frumoase prilejul aniversării a 75 de ani de la intrarea în serviciul Marinei tradiţii, făurite cu migală, efort și cutezanţă și atât de armonios Militare, președintele României, domnul Traian Băsescu, a îngemănate la bordul și în arborada celor două nave-școală „Mircea”.

Training ship “Mircea” – An emblem for the past, present and future of the Romanian Navy Forces Captain (N.) Marian Moșneagu, Ph.D. Abstract: On May 17, 1939 the training ship “Mircea” took over the relay race from brig “Mircea”. It was arrested abusively by the Soviet troops at the end of August 1944 and it was sent back to Romania on May 27, 1946. “Mircea” survived the storms from 1951, 1953, 1965 and it made 3 crossings over Atlantic Ocean in 1976, 2004 and 2009 and it totalized in the pages of the ship’s log 30 international voyages. For 75 years for the Romanian navy diplomacy “Mircea” is the ambassador en titre. For 75 years like its predecessory, “Mircea” II was, is and will be always ROMANIA. Keywords: “Mircea”, training ship of Romanian Navy Forces, 75 years of activity, traditions, training voyages, symbology

NOTE

1 Serviciul Istoric al Armatei. 12 Idem, De Sfânta Maria Mică, „Mircea” a învins furtuna, în „Litoral”, Anul XXXIII, 2 Jean Bart, O corabie românească. Nava-şcoală Brikul „Mircea”, Bucureşti, nr. 184, 3 septembrie 2003, p. 16. Editura Marvan, 1933. 13 Ion Aramă, Cu bricul „Mircea” în jurul Europei, Bucureşti, Editura Militară, 1970, p. 9. 3 Valentin Ciorbea, Istoricul navelor-şcoală „Mircea”, vol. I – Bricul „Mircea”, 14 Radu Theodoru, Noi, „Mircea” şi Atlanticul, Bucureşti, Editura Militară, 1977, Constanţa, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, 1997, p. 286. p. 501. 15 4 Nicolae Ionescu-Johnson, Însemnările unui marinar, vol. I, Bucureşti, Editura de Locotenent-comandor ing. Mihai Egorov, Pagini de istorie pentru nava-şcoală Stat pentru Literatură şi Artă, 1956, p. 56. „Mircea”. Un nou marş internaţional de instrucţie, în „Marina Română”, Anul 5 Marius Bejan, Liga Navală Română. Partea I 1927-1949, Bucureşti, Editura XXIII, nr. 3-5(160-162)/aprilie-septembrie 2013, pp. 34-38. 16 Marian Moşneagu, Şapte decenii de la intrarea în serviciu a navei-şcoală „Mircea”, Modelism Internaţional, 1999, p. 33. în „Marina”, Anul XXXII, nr. 62, ianuarie-iulie 2009, pp. 1-19; O legendă itinerantă 6 Marian Moşneagu, Ziua Marinei la români, Constanţa, Editura Companiei Naţionale - nava-şcoală „Mircea”, în „Marea Noastră”, Anul XIX, nr. 1(70)/2009, pp. 12-25; Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, 2002, pp. 41-42. „Mircea” – ambasadorul României, în „Magazin istoric”, Anul XLIII, serie nouă, 7 Ibidem, p. 45. iulie 2009, pp. 9-12. 8 Valentin Ciorbea, Istoricul navelor-şcoală „Mircea”, vol. II – Nava-şcoală „Mircea”, 17 Idem, O elită a diplomaţiei navale româneşti – comandanţii navei-şcoală „Mircea”, Constanţa, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, 1999, pp. 20-22. în NAVMAREDU, Constanţa, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, 9 Ibidem, pp. 26-27. 2009, pp. 234-251. 10 Marian Moşneagu, Op. cit., p. 66. 18 Căpitan ing. Mihai Egorov, „Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler pentru 11 Idem, Politica navală postbelică a României (1944-1958), Bucureşti, Editura nava-şcoală „Mircea”, în „Marina Română”, anul XIX, nr. 7(137)/iulie-septembrie „Mica Valahie”, pp. 176-189. 2009, p. 28.

document 2014 2 (64) 49 studii/documente TRANSNISTRIA SUB ADMINISTRAŢIA CIVILĂ ROMÂNEASCĂ (19 august 1941-29 ianuarie 1944)

Dr. Marin VOICU

articiparea Armatei Române la operaţiile militare Pentru a înţelege hotărârea generalului Antonescu de a desfășurate pe teritoriul Uniunii Sovietice după continua lupta împotriva inamicului de la răsărit, dincolo de P atingerea Nistrului și eliberarea celor două provincii graniţele ţării, trebuie să ne raportăm la situaţia politico-militară românești, Basarabia și Nordul Bucovinei, în 26 iulie 1941, a momentului, evitând capcana rezultată prin cunoașterea în suscită și astăzi, la aproape 70 ani de la încheierea celui de-al prezent a deznodământului datorat – în parte – acestei hotărâri Doilea Război Mondial, dezbateri aprinse în ceea ce privește – având în vedere și repercusiunile actului de la 23 august 1944. acceptarea de către generalul (la acel moment) Ion Antonescu, Astfel, la momentul august 1941, Germania deţinea șeful statului român și comandant de căpetenie al armatei, a supremaţia pe toate fronturile, fi ind cea mai puternică forţă solicitării lui Hitler, din 27 iulie 1941, privind continuarea militară europeană. În al doilea rând, încetarea acţiunilor acţiunilor ofensive în spaţiul transnistrean, spre Bug, până la militare odată cu atingerea Nistrului nu constituia sub nicio înfrângerea totală a Uniunii Sovietice. formă garanţia păstrării provinciilor cucerite, indiferent de Acceptarea continuării colaborării româno-germane s-a învingătorul fi nal: Rusia nu ne-ar fi iertat „îndrăzneala” de a concretizat pe timpul întâlnirii din 6 august la Vinniţa, în ne recupera prin forţă rapturile teritoriale, cum de altfel istoria Ucraina, la cartierul general al Comandamentului Grupului postbelică a și confi rmat; Germania, în rol de învingător, nu ar de Armate „Sud”, unde generalul Ion Antonescu a fost pus la fi iertat României declinarea cooperării româno-germane, după curent cu planurile operative germane, dându-și acordul pentru atingerea scopului teritorial imediat, ţinând seama de jertfa viitoarele acţiuni repartizate Armatei Române. De remarcat militarilor germani pe pământul Basarabiei și Bucovinei. Mai faptul că în acel moment, marile unităţi aparţinând Armatei 3 mult decât atât, Ardealul nu ar fi fost retrocedat unei Românii române, după ce au forţat Nistrul, la 17 iulie, orele 03.45, la nord care ar fi stat cu arma la picior, ci Ungariei aliata Germaniei. de Moghileni, cu misiunea de a străpunge linia de fortifi caţie De altfel, siguranţa dăinuirii României reîntregite era „Stalin”, acţionau împreună cu unităţile Armatei 11 germane condiţionată de înfrângerea totală a inamicului sovietic, așa în spaţiul transnistrean. cum a precizat mareșalul Ion Antonescu în faţa anchetatorilor,

Profesorul Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, alături de ofi cialităţi militare şi civile

50 2 (64) 2014 document studii/documente

în 1946, ca răspuns la întrebarea ce-a căutat la Stalingrad? [...] și al pazei, siguranţei și Când o ţară se angajează într-un război, armata acestei ţări trebuie ordinii în întreg teritoriul să meargă până în fundul pământului pentru ca să distrugă forţele dintre Nistru și Nipru5. inamice, să câștige războiul. Este un principiu capital de conducere Referitor la problema strategică a operaţiilor militare, care s-au aplicat de la romani și până transnistreană, Mihai astăzi. Căutaţi în istoria secolelor și veţi vedea că nimenea nu s-a Antonescu a trimis o oprit la frontieră, ci a mers acolo unde a putut să distrugă armatele. scrisoare generalului Când Hanibal a fost bătut în Italia, Scipion s-a dus după el în Ion Antonescu, datată Africa, Spania, în Africa l-a distrus la Zama și a distrus Cartagina. tot 17 august 1941, Napoleon a fost până la Moscova, Alexandru I al Rusiei a fost dar concepută anterior până la Paris, pe urmă. Rușii au fost de atâtea ori până la... (Aici, trimiterii răspunsului președintele Tribunalului îl întrerupe pe cel interogat, solicitând să lui Hitler, așa cum reiese i se aducă drept probe ... „raţiuni militare”, iar nu vorbe, drept care din cuprinsul acesteia, în Mareșalul a continuat) Da. Raţiune militară și numai raţiune care primul colaborator al militară. Și nu se poate opri. Și răspunsul cel mai bun pe care vi-l șefului statului propune dau este că, atunci când s-a intrat (după 23 august 1944 – n.n.) motivarea preluării în a doua fază a războiului (României – n.n.), pentru cucerirea teritoriului transnistrean, Transilvaniei de Nord, Ardealului de Nord, armatele române nu în următorii termeni: Generalul Vasile Atanasiu s-au oprit la frontieră, au mers până în inima Europei, până la Această administraţie ar fi cu titlu provizoriu și cu scopul de a Viena, mi se pare, și până la Budapesta1. ajuta sarcina germană, dar în același timp de a înlesni o protecţie a Dacă primul factor ce condiţiona siguranţa României românilor din aceste regiuni, fără nici un angajament defi nitiv și și revenirea nord-vestului Transilvaniei la ţară îl constituia rezervându-ne dreptul de a renunţa la această administraţie. Poate înfrângerea defi nitivă a Uniunii Sovietice, exista și un al doilea că ar fi răspunsul cel mai optimist pe care îl putem da6. factor, cel privind loialitatea și camaraderia româno-germană Pe aceeași linie, în sensul că România nu a dorit nicio clipă invocată de Ion Antonescu, în ședinţa din 5 septembrie 1941 anexarea Transnistriei, în ședinţa din 20 august a Consiliului de a Consiliului de Miniștri, ca motivaţie, în parte, a continuării Miniștri, la o zi după înfi inţarea Administraţiei Civile românești acţiunilor militare peste Nistru, astfel: [...] și în lupta pe care o în Transnistria (19 august 1941) se preciza: România nu face purtăm, puteam eu, când se băteau germanii cu rușii, după ce au luat nici o declaraţie de anexiune. România a ocupat teritoriu pentru un Basarabia, puteam să mă opresc? Sau să fi făcut cum spun unii: să fi întreit motiv: Interese de ordin strategic și militar i-au comandat așteptat că ne-ar fi dat-o la pace englezii. Puteam să stau cu braţele o acţiune peste Nistru. România trebuie să aibă un gaj economic și încrucișate când germanii se băteau cu rușii și să aștept să ni se dea fi nanciar, care să-i îngăduie să se despăgubească împotriva statului Basarabia de către englezi?... Basarabia și Bucovina nu le-am fi Rus, pentru vechile creanţe și ultimele prejudicii. Această ocupaţie luat de la ruși. Și apoi ce le-am luat cu ajutorul armatei germane are un gaj politic7. puteam să mă opresc la Nistru? Puteam eu să spun: Eu mi-am luat În scrisoarea din 17 august a lui Mihai Antonescu, specifi cată partea mea, mă opresc aici... Ar însemna să dezonorez și armata și anterior, acesta îl roagă pe șeful statului să mai refl ecteze asupra poporul român pe veci. Ar fi fost dezonoare pentru noi să mă fi dus refuzului pe care urma să i-l comunice lui Hitler referitor la la Nistru și să le fi spus nemţilor apoi: La revedere!2. administrarea teritoriului dintre Bug și Nipru, motivându-și Revenind la evenimentele din august 1941, rezultatul punctul de vedere, astfel: Dacă totuși intră armata în aceste regiuni, întâlnirii Hitler – Antonescu de la Vinniţa a constituit ceea ce este o sarcină și un risc destul de mare pentru noi, a nu organiza cauzalitatea propunerii adresate de Hitler șefului statului român, și administraţia – care este un simplu accesoriu – însemnează să în scrisoarea din 14 august 19413 și anume preluarea, în cadrul ne lipsim de posibilitatea de a face masive mutări de populaţii din viitoarelor acţiuni militare, după atingerea Niprului inferior, a regiunea cea mai numeroasă de români, pachetul de pe Nipru. Nu siguranţei teritoriului dintre Nistru și Nipru, solicitând în același vreau să anexez Rusia și n-am megalomanii de ţar anti-bolșevic. timp și participarea unităţilor române rapide – Corpul de Cavalerie, Cred însă că pe lângă această protecţie și adunarea românilor de Brigada Mecanizată și Corpul Vânătorilor de Munte – la operaţiile [sic!] bazinul Mării Negre este cu atât mai necesară cu cât mâine, viitoare la Răsărit de Nipru4. dacă Rusia este fărâmată, se va pune problema reconstituirii unei Analizând situaţia frontului de est în momentul respectiv, puteri maritime în Marea Neagră. Și poate că ar fi bine să fi m noi considerăm că propunerea germană a avut drept scop obţinerea acea putere. Iar dacă nu este posibil chiar acest lucru, gajul teritorial, unei siguranţe în plus în ceea ce privește participarea în pe care îl avem, ne va îngădui să constituim noi, sub protecţia și continuare a trupelor române la operaţiunile militare în spaţiul infl uenţa noastră, un stat în această regiune8. sovietic și, pe de altă parte, degajarea și disponibilitatea pentru Argumentaţia lui Mihai Antonescu nu i-a schimbat însă acţiunile ofensive ale marilor unităţi germane care altfel ar fi hotărârea șefului statului, și, în consecinţă, în urma răspunsului rămas blocate în spaţiul Nistru-Nipru, fi ind necesare pentru generalului Ion Antonescu din 17 august 1941, urmat de executarea siguranţei acestui teritoriu. scrisoarea șefului Misiunii Militare Germane în România, Răspunsul generalului Antonescu s-a concretizat prin adresată Marelui Stat Major român, în ziua de 24 august 1941, scrisoarea trimisă Fűhrer-ului în ziua de 17 august 1941, în și a întâlnirilor (începând cu 17 august) dintre reprezentanţi ai care refuza din lipsă de mijloace și organe pregătite preluarea celor două armate, la Tighina, unde au început discuţiile asupra administrării și exploatării economice a întregului teritoriu graniţelor Transnistriei și a împărţirii răspunderilor9, în ziua de dintre Nistru și Nipru, acceptând în schimb răspunderea 30 august se încheie Acordul româno-german, semnat de generalul administrării și exploatării economice dintre Nistru și Bug, precum Hauff e din partea Comandamentului Armatei germane și document 2014 2 (64) 51 studii/documente

aviaţie, pază depozite etc., conduse de un stat major de legătură și subordonate Misiunii Militare Germane din România. Odată cu preluarea administrării Transnistriei, pe teritoriul acesteia a staţionat Comandamentul Etapelor Armatei 3 române, acesta cedând misiunea Comandamentului Etapelor Armatei 4 începând cu 29 septembrie 1941, aceste unităţi preluând controlul în locul unităţilor Armatei 3 care au fost aduse în ţară17. În decembrie 1941, asigurarea apărării 6 decembrie 1941. Procesiune religioasă ofi ciată de I.P.S.S. Visarion; în centru – guvernatorul Transnistriei, Transnistriei este încredinţată profesorul Gheorghe Alexianu şi generalul Gheorghiu, primarul Odessei Corpului 2 Armată, această misiune fiind preluată la generalul N. Tătăranu din partea Marelui Stat Major român, începutul anului 1943 de către Corpul 3 Armată, comandat în care au fost asumate răspunderile și modul de exploatare a de generalul Vasile Atanasiu numit comandant militar al Transnistriei10, precum și executarea siguranţei, de către Armata Transnistriei cu puteri depline pentru supravegherea și Română, a teritoriului dintre Bug și Nipru. menţinerea ordinii, având în subordine și unităţi de jandarmerie18. În document se specifi că faptul că stabilirea subordonării În acest scop s-a înfi inţat Inspectoratul de Jandarmerie trupelor române de siguranţă în această regiune urma să se facă Transnistria cu sediul la Tiraspol, ulterior Odessa, comandat de printr-o înţelegere specială, însă, în principiu, urma ca trupele colonelul Emil Broșteanu totalizând 179 ofi ţeri, 372 subofi ţeri române să fi e întrebuinţate acolo sub ordinele Comandamentului și 5.342 jandarmi19. Corpului de Armată român, cu excepţia cazurilor de forţă majoră La instalarea autorităţii românești, Transnistria constituia o în care autorităţile locale germane pot cere direct intervenţia regiune devastată, ca urmare a luptelor duse de beligeranţi, dar trupelor române cele mai apropiate11. într-o foarte mare măsură dezastrul se datora acţiunii deliberate În ceea ce privește teritoriul Transnistriei, delimitat de râurile a trupelor sovietice, care, în retragere, au acţionat în aceeași Nistru și Bug, până la limanul Niprului, iar la nord până la râurile manieră ca și pe timpul retragerii din Basarabia și Bucovina: Niomjâi și Rov12, cu o suprafaţă de 44.000 km2 și o populaţie au distrus toate obiectivele economice, au devastat parcurile de de 21.200.000 locuitori13, din care 250.000 moldoveni grupaţi, utilaje ale sovhozurilor și colhozurilor, au luat, iar acolo unde în special, în satele din apropierea Nistrului14, administraţia nu au reușit, au distrus toate produsele agricole și au luat sau românească a fost instituită, în fapt, începând cu data de ucis animalele domestice. 19 august 1941, (deci cu 11 zile înainte de încheierea acordului Cu o nepăsare totală faţă de soarta populaţiei civile, spune de la Tighina), prin emiterea de către generalul Ion Antonescu, Olivian Verenco, martor ocular și direct implicat în acele la Cartierul General al Armatei din Tighina, a Decretului nr. 1 evenimente20, trupele rusești au otrăvit până și sursele de apă pentru Administrarea Civilă a Transnistriei. și au distrus clădirile administrative și sociale. Datorită acestei Cu aceeași dată și prin același decret, era numit în funcţia realităţi, misiunea administraţiei nou instalate și anume aceea de de Guvernator Civil al Transnistriei profesorul Gheorghe exploatare economică a regiunii este clar că nu se putea realiza Alexianu15, care a activat pe acest post până în ziua de fără o repornire de la zero a economiei. 29 ianuarie 1944. La această dată, prin ordonanţa mareșalului Pentru aceasta, concomitent cu reorganizarea administrativă Ion Antonescu, datorită reconsiderării Transnistriei drept zonă a teritoriului au fost detașaţi din ţară un număr de aproximativ de operaţiuni militare și necesităţii supunerii măsurilor atât 7.800-8.000 de funcţionari care au fost repartizaţi în structurile administrative, cât și operative unui singur comandament, administrative centrale21. Aceștia au fost stimulaţi din punct de funcţia de Guvernator Civil de pe lângă Comandamentul de vedere fi nanciar pe măsura importanţei misiunii lor, fi ind plătiţi Căpetenie al Armatei din teritoriul ocupat dintre Nistru și Bug pentru activitatea desfășurată în aceste teritorii, concomitent cu încetează16 și cu aceeași dată, generalul de divizie Gheorghe salariile de funcţionari plătite familiilor rămase în ţară22. Acest Potopeanu este investit cu puteri depline în ceea ce privește lucru, se arată în „Buletinul Informativ pentru Transnistria” al administrarea și exploatarea economică a Transnistriei. Inspectoratului de Jandarmi Transnistria, în perioada 15 august- Pe toată perioada existenţei administraţiei civile, în acest 15 septembrie 1942, a făcut ca funcţionarii să-și îndeplinească teritoriu au staţionat atât trupe românești, cu misiunea executării însărcinările încredinţate în mod conștiincios, având mulţumirea siguranţei și ordinii, precum și trupe militare germane de asigurării existenţei atât a lor personală cât și a familiilor lor din recunoaștere mobilă, comandamente de etapă, unităţi de interior23.

52 2 (64) 2014 document studii/documente

Datorită, totuși, a insufi cienţei personalului pregătit, la motivată de cauze obiective, nivelul administraţiei locale majoritatea funcţionarilor erau și anume: imposibilitatea ucraineni, mulţi dintre aceștia provenind din cei care deţinuseră locuitorilor de a putea lucra funcţii administrative și sub regimul bolșevic, fapt ce menţinea terenul primit, datorită lipsei o stare permanentă de nemulţumire a populaţiei faţă de aceștia, aproape totale a animalelor datorită comportamentului lor în regimul trecut. Parte din de povară, care au fost aceștia care nutreau sentimente antiromânești au fost îndepărtaţi rechiziţionate de ambele forţe din funcţii, iar cei identifi caţi ca elemente dubioase pe baza activităţii combatante și de asemenea, lor din trecut sunt ţinuţi în supraveghere24. Referitor la acest aspect, lipsa totală a utilajelor și comandatul Inspectoratului de Jandarmi propunea înlocuirea uneltelor din gospodării30. tuturor celor care au activat în regimul comunist, aceștia Având în vedere faptul nereprezentând nici o încredere, sunt lipsiţi de conștiinţă, vicioși și că producţia anului 1941 sabotează orice activitate25. era compromisă, că lucrările Lipsa funcţionarilor români a constituit una din cauzele agricole erau în întârziere și neaplicării la timp a ordonanţelor emise de Guvernământul se risca să nu se finalizeze Transnistriei26, perturbări ale sistemului, valorifi cate de pătura însămânţările de toamnă, intelectuală ucraineană în demersul propagandistic desfășurat, o eventuală reformă agrară Generalul Emil Broşteanu în general prin intermediul învăţătorilor, de reconstituire a unei în aceste condiţii ar fi dus Ucraine de sine stătătoare, cu guvern constituit în Ungaria sau inevitabil la înfometarea populaţiei, având în vedere faptul că Germania27. și așa, piaţa alimentară era precară. Însă, stăruinţa populaţiei De altfel, propaganda ungară foarte virulentă susţinută în privind împroprietărirea se datora în mare parte atitudinii Ucraina, era cunoscută de Mihai Antonescu încă dinainte de administraţiei germane în teritoriul dintre Bug și Nipru, referitor instalarea administraţiei românești, fapt adus la cunoștinţă la aceeași problemă. Aici, colhozurile au fost desfi inţate, iar șefului statului român în scrisoarea adresată acestuia în 17 august coloniștii germani și-au însușit abuziv bunurile și utilajele și 1941. Sub infl uenţa și la îndemnul Ungariei, nucleul ucrainean și-au împărţit pământurile. Același mod de manifestare l-au de la Berlin, cerea, nici mai mult, nici mai puţin decât anexiunea avut, fi ind favorizaţi de unităţile S.S. și organele militare, și în nordului Basarabiei și aproape a întregii Bucovine28. zonele din Transnistria, în localităţile în care erau sau deveniseră Iniţial, odată cu ocuparea teritoriului transnistrean, Armata majoritari, cu preponderenţă în judeţele Berezovca și Oceacov, Română a fost privită cu simpatie de populaţia băștinașă29, fapt ce a determinat populaţia să solicite același tratament31. recunoscătoare că a scăpat de regimul comunist sovietic și, de Ostilitatea populaţiei germane faţă de autorităţile românești asemenea, ca urmare a asigurării date că odată cu instalarea ale căror ordine și dispoziţii refuzau să le execute32, dispreţul cu administraţiei românești se va aplica reforma agrară care va care erau trataţi românii de către aceștia33, privilegiile de care repune în drepturi proprietatea privată. se bucurau germanii și mișcarea populaţiei germane din zonele Această stare de spirit benefi că autorităţilor românești, în care erau minoritari și concentrarea în zonele în care erau a început să se degradeze însă, destul de rapid, cauzele fi ind majoritari prin luarea cu forţa a caselor și alungarea locuitorilor34, multiple. Prima mare dezamăgire a populaţiei a constituit-o la care se adăugau și abuzurile militarilor români, mai ales refuzul administraţiei românești de a desfi inţa colhozurile și a ale soldaţilor35, au erodat în faza de după început încrederea instaura proprietatea privată, chiar dacă această hotărâre a fost populaţiei transnistrene în capabilitatea Armatei Române de

Profesorul Gheorghe Alexianu, generalul Petre Dumitrescu şi secretarul general Gercorschi asistând la slujba Bobotezei pe Nistru

document 2014 2 (64) 53 studii/documente ocupaţie și a administraţiei românești de a asigura normalizarea culturilor, peste așteptări, vieţii sociale și repornirea activităţii economice. remarcându-se în același Pe parcurs, legislaţia și măsurile impuse au modificat timp și rolul major jucat de percepţia populaţiei faţă de intenţiile și scopurile acţiunilor jandarmii agricoli45. ocupantului român. Asigurarea hranei Revenind la problemele din agricultură, acestea s-au dovedit pentru populaţie, a fi foarte greu de depășit. La sfârșitul anului 1941 nu se reușise organizarea comerţului, decât însămânţarea a 25% din totalul suprafeţei arabile, fapt revigorarea activităţii atribuit lipsei carburanţilor, a tractoarelor și a diminuării drastice economice și accentul a vitelor și cailor ca urmare a tăierii exagerate a acestora. De pus pe reorganizarea remarcat, că, în Transnistria, ca rezultat al politicii sovietice prin învăţământului, precum care se impunea o singură rasă de animale reproducătoare, lipseau și activităţile sanitare cu desăvârșire animalele de reproducţie (taurii și armăsarii). profilactice au constituit Neterminarea însămânţărilor pentru producţia anului 1942 un cumul de factori care au de către Administraţia Civilă românească ar fi adus grave dus la îmbunătăţirea stării repercusiuni asupra stării de spirit a populaţiei transnistrene36. de sănătate a populaţiei, Generalul Gheorghe Potopeanu În ceea ce privește recolta anului 1941, aceasta nu a putut în condiţiile unor mișcări fi strânsă în totalitate datorită timpului nefavorabil, a furturilor accentuate ale populaţiei prin deportările efectuate în această comise în mare parte cu consimţământul tacit al președinţilor de regiune. colhozuri și stagnării treieratului datorită lipsei de combustibil37. La sfârșitul anului 1941 tifosul exantematic făcea ravagii în Aplicarea unei politici agricole adecvate particularităţilor și rândul populaţiei și în special în rândul evreilor, fi ind semnalate condiţiilor existente în Transnistria și măsurile stabilite aplicate epidemii în următoarele judeţe, astfel: Tulcin: 200 cazuri; gradual, prin Ordonanţele nr. 5 din 7 septembrie 1941, nr. 18 Ovidiopol: 86 cazuri; Ananiev: 10 cazuri; Golta: 22 cazuri din 7 octombrie 194138, nr. 55 din 14 martie 194239 și nr. 67 (10 mortale)46. din 18 iunie 194240, Deciziile nr. 362 din 18 martie 194241 Pe lângă tifosul exantematic administraţia românească se și nr. 2704 din 21 iunie 194342, Legea nr. 48/194243 și prin confrunta și cu febra tifoidă, anghina difterică, tifosul abdominal Decretul nr. 9 din 15 iunie 194344 au dus, într-un interval de și pojarul, boli datorate lipsei totale iniţiale de asistenţă medicală, timp relativ foarte scurt, la revigorarea și dezvoltarea la un nivel spitale, farmacii și medicamente47, a lipsei de igienă și hrănirii ridicat a agriculturii transnistrene, care a putut asigura în timp insufi ciente. de război hrană sufi cientă populaţiei. Dovadă stau buletinele Dacă aceasta era situaţia în 1941, un an mai târziu, în pofi da informative ale Inspectoratului de Jandarmi Transnistria care cantităţii insufi ciente a medicamentelor, a numărului redus de prezentau, pentru anul 1942, o recoltă foarte bună la majoritatea farmacii și de personal sanitar, prin compararea datelor avute la

Înalţii oaspeţi ai ţărilor aliate în fr unte cu von Killinger şi guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu depun omagiul lor eroilor căzuţi pe fr ont

54 2 (64) 2014 document studii/documente dispoziţie, putem constata îmbunătăţirea stării de sănătate a NOTE populaţiei, numărul ridicat de îmbolnăviri de febră tifoidă și tifos exantematic menţionându-se însă în ghetourile evreiești 1 Apud Gheorghe Buzatu, Mareşalul Ion Antonescu. Forţa destinului. O din judeţele Moghileni și Tulcin, din cauza aglomeraţiei și biografi e, Ediţia I, Iaşi, Editura TipoMoldova, 2012, pp. 20-21. 2 Apud Lt. col. (r.) dr. Voicu Marin, De la ultimatumul U.R.S.S., la porţile 48 mizeriei existente . Stalingradului. Starea de spirit a Armatei Române în perioada 26 iunie 1940 În privinţa aceasta, Olivian Verenca, directorul de Cabinet - septembrie 1942, Constanţa, Editura ExPonto, 2012, p. 318. al Guvernatorului Tranistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, 3 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond 316, dosar nr. menţionează demersurile și măsurile luate de administraţia crt. 23, f. 13. 4 Ibidem. românească pentru a ajuta comunităţile de evrei să se organizeze 5 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare A.N.I.C.), Fond Preşedinţia în zonele care le-au fost repartizate și pentru a avea o existenţă Consiliului de Miniştri – Serviciul Special de Informaţii (în continuare P.C.M.- satisfăcătoare49. În susţinerea afi rmaţiilor sale prezintă Raportul S.S.I.), dosar nr. crt. 292/1941, ff. 4-5. 6 delegaţiei Crucii Roșii Internaţionale de la Geneva, în care se Ibidem, dosar 581/1941, f. 1. 7 Olivian Verenca, Administraţia civilă română în Transnistria. 1941-1944, concluzionează, în urma controlului executat în anul 1943, Bucureşti, Editura Vremea, 2000, p. 90. în interiorul comunităţilor de evrei din Transnistria: În toată 8 A.N.I.C., Fond P.C.M.-S.S.I., dosar nr. crt. 581/1941, f. 3. Mai multe despre Transnistria și în toate zonele unde locuiau evrei li s-a creat populaţia românească de pe Nipru, vezi: Anton Galopenţia, Românii de la posibilitatea să aibă 17 spitale cu 386 de paturi, 22 de farmacii est de Bug, vol. I-II, editat de prof. dr. Sanda Galopenţia, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006; *** Românitatea transnistriană. Antologie. Inspectoratul ce primeau medicamente din ţară, 11 dispensare, toate dotate cu de Cultură al Municipiului Bucureşti, Bucureşti, Editura Semne, 1996. persoane de specialitate din rândul comunităţii, 53 de cantine care 9 Jean Ancel, Transnistria, vol. I, Bucureşti, Editura Atlas, 1998, p. 13. asigurau hrana pentru copii, bătrâni, orfani, cu mâncare specifi că, 10 Olivian Verenca, Op. cit., p. 85. 11 13 orfelinate cu o capacitate de 987 de locuri, școli și trei sinagogi A.N.I.C., Fond P.C.M.-S.S.I., dosar nr. crt. 292/1941, ff. 11-12. Armata română a executat siguranţa acestui teritoriu până la înfi inţarea Reichkomissariat improvizate, fără a le pune la socoteală pe cele de la Odessa: 4, Ukraina, de către Armata Germană. Tiraspol: 2, Moghilev: 2, Jmerinka, Ananiev și Berezovca câte una50. 12 Ioan Popa, Luiza Popa, Românii, Basarabia şi Transnistria, Bucureşti, Menţionăm că raportul este semnat de Charles Kolb, Fundaţia Europeană Titulescu. Centrul de Studii Strategice, 2012, p. 147. 13 Olivian Verenca, Op. cit., p. 59. reprezentantul permanent al Delegaţiei Comitetului Crucii 14 51 Ibidem. Roșii Internaţionale de la Geneva, în perioada 1943/1945 . 15 Vezi mai multe despre biografi a prof. Gheorghe Alexianu în Olivian Verenca, Pe parcursul scurtei perioade de administraţie românească Op. cit., pp. 223 - 337. (19 august 1941-29 ianuarie 1944), specialiștii și funcţionarii 16 Ibidem, p. 201. 17 conduși de profesorul Gheorghe Alexianu au reușit în timp Jean Ancel, Op. cit., p. 31. 18 Ibidem, p. 33. record să refacă economia acestui teritoriu devastat total de 19 Ibidem, p. 52. război, asigurând populaţiei, indiferent de etnie, o existenţă 20 Olivian Verenca, Op. cit., pp. 61 - 64, 205, 300. aproape normală. Acest succes a fost posibil datorită și bunei 21 Idem, Administraţia civilă română în Transnistria, Chişinău, Editura colaborări cu populaţia locală, precum și a nivelului foarte ridicat Universitas, 1993, p. 31. 22 A.N.I.C, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei (în continuare I.G.J.), al investiţiilor, pe care mareșalul Ion Antonescu le-a acceptat, în dosar nr. crt. 204/1942, f. 129. 52 valoare de peste 7 miliarde de lei , aceasta în condiţiile susţinerii 23 Ibidem. de către România a efortului de război. 24 Ibidem. Concludentă, în acest sens, este declaraţia făcută la o distanţă 25 Ibidem, f. 55. 26 Ibidem, f. 23. de jumătate de secol de la aceste evenimente, de către Nicolae 27 Ibidem. Nicolaevco, președintele Asociaţiei „Martirul” din Odessa, în 28 Ibidem, Fond P.C.M.-S.S.I., dosar nr. crt. 581/1941, f. 73. care acesta specifi ca: Cei care au apucat acele vremuri ne amintim 29 Ibidem, Fond I.G.J., dosar nr. crt. 204/1942 f. 39. cu simpatie de armata română, care după vremuri grele sub ocupaţie 30 Ibidem, f. 30. 31 Ibidem, f. 10. bolșevică, ne-a deschis bisericile, ne-a respectat; eram bine hrăniţi, 32 Ibidem, f. 22. găseam de toate cele la piaţă, mergeam la școală și nu învăţam dogme 33 Ibidem, f. 10. moscovite, doar aceea ce aveam nevoie... Guvernanţii români de 34 Ibidem. 35 Ibidem. atunci au reabilitat victimele regimului bolșevic, ceea ce pentru noi 36 53 Ibidem, f. 43. reprezintă acum un act de mare umanitate . 37 Ibidem. 38 Olivian Verenca, Administraţia civilă română în Transnistria, Chişinău, Editura Universitas, 1993, p. 45. Transnistria under Romanian Civil Administration 39 Ibidem, p. 48. 40 (August 19, 1941-January 29, 1944) Ibidem, p. 49. 41 Ibidem, p. 50. Marin Voicu, Ph.D. 42 Ibidem, p. 51. Abstract: As a result of the meeting between Adolf Hitler 43 Ibidem, p. 50. and Ion Antonescu at Vinniţa, the Romanian state leader 44 Ibidem, p. 54. 45 Vezi A.N.I.C., Fond I.G.J., dosar nr. crt. 204/1942, f. 132. accepted (with the letter from August 17, 1941) the economic 46 Ibidem, f. 44. administration and the exploitation of the territory from Nistru 47 Ibidem. and Bug and also the assurance of the security, safety and 48 Ibidem, f. 133. order between Nistru and Nipru. On August 19, 1941 was 49 Vezi Olivian Verenca, Administraţia civilă română în Transnistria. 1941 - 1944, Bucureşti, Editura Vremea, 2000, pp. 321-322. established the Romanian civil administration which would 50 Ibidem, p. 322. function till January 29, 1944. 51 Ibidem. Keywords: Transnistria, Bug, Nistru, Nipru, Romanian 52 Ibidem, p. 281. civil administration 53 Apud Ioan Silviu Nistor, Istoria românilor din Transnistria. Organizarea, cultura şi jertfa lor, Galaţi, Editura Eminescu, 1995, p. 99. document 2014 2 (64) 55 studii/documente CEREMONIA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR LA DIVIZIA DE GARDĂ ÎN ANUL 1941

Locotenent-colonel drd. Gabriel PĂTRAŞCU1

eremonia depunerii jurământului militar a constituit înconjurate de piramide de arme de infanterie, de lănci, din totdeauna un moment de referinţă unic în viaţa carabine și săbii de cavalerie, tunuri sau obuziere. Muzica Coricărui militar, fapt ce a impus, pe lângă solemnitatea militară și gorniștii se dispuneau în mijlocul dispozitivului creat specifi că militară, o profundă comunicare sufl etească, la care erau la 5 pași înapoia Drapelelor militare. Ofi ţerii care nu se afl au invitate să participe deopotrivă reprezentanţi ai cultelor religioase în formaţie sau cei care erau invitaţi să asiste la ceremonie se recunoscute, familia și comunitatea/societatea2. așezau lângă comandantul garnizoanei, care se afl a în mijlocul Organizarea unui eveniment de o asemenea importanţă se dreptunghiului. desfășura în Armata Română, în anul 1941, în conformitate cu Ofi ţerul, cel mai mare în grad sau cu vechimea cea mai mare prevederile Regulamentului Serviciului Interior pentru Trupele de dintre comandanţii de unităţi (batalioane, divizioane sau grupuri), Toate Armele (Ediţia 1939, cu modifi cările din anii 1940 și 1941) urma să conducă desfășurarea ceremoniei. Prima comandă dată aprobat prin Înaltul Decret nr. 4164 din 8 decembrie 1938. era: Pentru rugăciune descoperiţi. Muzica militară sau gorniștii La articolul 295 din respectivul regulament, se regăsea sunau Rugăciunea, după care preotul militar începea ofi cierea Solemnitatea depunerii jurământului3 în care se prevedea: serviciului religios. La terminarea acestuia se comanda Drepţi și Comandantul corpului va îngriji, ca depunerea jurământului Acoperiţi. Dacă ofi cierea serviciului religios urma să dureze mai militar de către recruţii chemaţii sub drapel, să constituie un act mult, militarii treceau în poziţia în repaus, iar descoperirea se solemn în corp. Depunerea jurământului recruţilor se va face între comanda la un semn făcut de confesorul garnizoanei. 50-60 de zile de la încorporare, în aceeași zi, de către toate trupele După ofi cierea serviciului religios de către confesorul din garnizoană, zi hotărâtă de comandantul garnizoanei. În aceiași garnizoanei, acesta ţinea o cuvântare privind însemnătatea zi vor depune jurământul toţi recruţii, oricare ar fi religia lor4. actului jurământului, după care depuneau jurământul Potrivit prevederilor aceluiași articol, comandanţii ierarhici recruţii ortodocși și apoi cei de alte confesiuni – aceștia fi ind superiori, urmau să fi e informaţi asupra zilei și locului unde urma asistaţi de preoţii lor. Cei din urmă susţineau, la rândul lor, o să se desfășoare solemnitatea în vederea participării la aceasta cuvântare recruţilor de confesiunea respectivă, în care se făcea dacă doreau. În data și la ora stabilită de către comandantul tălmăcirea religioasă a jurământului5 și în limba respectivă, garnizoanei, unităţile militare echipate în ţinută de ceremonie și pentru diferitele minorităţi, cu obligaţia de a explica în faţa având armamentul individual asupra lor, cu ofi ţerii în formaţie, autorităţilor și recruţilor importanţa formulei și actului se adunau în curtea unei cazărmi (stabilită din timp) sau pe depunerii jurământului, accentuând în special asupra puterii locul hotărât (spaţiu public, monument istoric etc.) constituind legământului făcut faţă de Statul, Dinastia și Armata Română6. un dispozitiv sub formă de dreptunghi, după ordinele date Pentru depunerea jurământului, militarii recruţi erau chemaţi pentru fi ecare situaţie. În mijlocul dreptunghiului urma să mai mulţi deodată în centrul dispozitivului, se întorceau cu se așeze o masă faţa la Drapelul militar cu cele necesare pe care puneau mâna îndeplinirii dreaptă, se descopereau serviciului și repetau cu glas religios de tare și deslușit, după către preotul/ preotul militar, formula confesorul jurământului, în limba garnizoanei. În română, apoi sărutau faţa mesei și la crucea și drapelul o distanţă de potrivit ritului religios 5 pași înaintea respectiv. Pentru preotului militar unităţile militare se dispuneau care nu aveau Drapel Drapelele militar, se stabilea de militare către comandantul (desfășurate) garnizoanei unitatea cu gărzile la care ele urmau să portdrapel, depună jurământul, acestea fiind Jur credinţă Naţiunii, Regelui și Statului Român... împreună cu recruţii lor.

56 2 (64) 2014 document studii/documente

După terminarea depunerii jurământului recruţilor de toate Nr. 215 confesiunile, comandantul garnizoanei avea obligativitatea ca să 1941 luna martie 31 ţină o cuvântare asupra însemnătăţii actului săvârșit. Ceremonia COMANDANTUL SECUND AL DIVIZIEI 1 GARDĂ depunerii jurământului se încheia prin defi larea unităţilor CĂTRE DIVIZIA 1 Stat Major participante, ulterior acestea se deplasau la cazarmă în sunetul Potrivit ordinului dumneavoastră nr. 10436 din 26 martie muzicilor sau al gorniștilor. Pentru restul zilei, activităţile se a.c., urmat de nr. 10484 din 27 martie a.c., am onoarea a înainta suspendau, iar militarii benefi ciau de învoiri în oraș7. alăturat pentru aprobare: La articolul 296 se precizau formalităţile care trebuiau – Programul ceremoniei depunerii Jurământului recruţilor îndeplinite la depunerea jurământului militar și care stipulau contingentului 1941 din Regimentul 2 și 3 Artilerie Gardă pentru încheierea unui proces-verbal în dublu exemplar, semnat de ziua de duminică, 6 aprilie a.c., la INDEPENDENŢA. către comandantul unităţii, preotul militar și comandantul Tot deodată cu onoare raportez următoarele: regimentului. La cele două procese-verbale se anexau tabelele 1. Pentru transportul celor 160 de recruţi ai Regimentului cu numele recruţilor care au depus jurământul și care aveau 3 Artilerie Gardă plus cadrele (ofiţerii și gradaţii) de la obligativitatea să semneze în dreptul numelui lor. Un exemplar Tudor Vladimirescu la INDEPENDENŢA și înapoi, se păstra în arhiva necesită 6 camioane, regimentului, iar care urmează a fi altul la unitatea la ora 8 la Tudor respectivă. Vladimirescu. În situaţia în 2. Pentru a da care se impunea amploare acestei depunerea solemnităţi unice jurământului în viaţa ostașului, militar de către cu onoare rog, a recruţii veniţi în aproba ca muzica unitate mai târziu, Regimentului 2/9 erau prevăzute Vânători Gardă să măsuri prin care fie pusă la dispoziţia comandantul noastră pentru acea zi unităţii hotăra (toată ziua). data când trebuiau În cazul de să depună aprobare necesită 2 jurământul. camioane care să fie Ceremonia se la ora 7 la Serb... Jur să execut fără şovăire ordinele... desfășura în (indiscifrabil – n.n.). cazarmă, în zilele și orele hotărâte de comun acord cu preotul 3. Între recruţii contingentului 1941 se găsesc și alte confesiuni militar. Comandanţii de companii, escadroane, baterii sau după cum urmează: escadrile aveau obligativitatea să asiste și să încheie procesele- a) Regimentul 2 Artilerie Gardă: verbale prezentate anterior. - 13 romano-catolici; O atenţie deosebită se acorda depunerii jurământului de - 1 greco-catolic (unit); - 1 mahomedan. către militarii de rituri străine. Aceștia depuneau jurământul b) Regimentul 3 Artilerie Gardă: conform religiei lor, odată cu recruţii ortodocși conform - 1 romano-catolic; prevederilor articolului 295 și după ordinele date de - 1 mahomedan. 8 comandantul garnizoanei . Natural, cei mai de sus nu vor depune Jurământul cu cei de Militarii de rituri străine, veniţi la unitate mai târziu religie ortodoxă, însă, cu onoare, rog a ordona data și locul unde depuneau jurământul în cazarmă, asistaţi de confesorii cultului vor fi trimiși și aceștia pentru îndeplinirea celor legale. respectiv, în ziua și ora stabilită de comandantul unităţii. 4. Până în prezent în unităţi nu s-a primit ofi cial noua formulă Comandanţii de companii, escadroane, baterii sau escadrile, a Jurământului. După Calendarul Ostașului, editat de Episcopia urmau să participe la activitate, iar la fi nalul acesteia se încheiau Militară, este: 9 procesele-verbale conform prevederilor de la articolul 296 . „Jur credinţă naţiunii, Regelui și Statului Român; În vederea depunerii jurământului de credinţă faţă Jur credinţă și supunere Conducătorului Statului; de Naţiune, Rege și Stat, în conformitate cu prevederile Jur să păstrez ordinul și secretul ce mi s-a încredinţat; Regulamentului Serviciului Interior pentru Trupele de Toate Jur să execut fără șovăire ordinele; Armele de către recruţii Divizie 1 Gardă, în luna aprilie a anului Jur să fi u cinstit. 1941, comandantul secund al unităţii, generalul Octavian Așa să îmi ajute Dumnezeu”. Georgescu, va adresa raportul nr. 215 din 31 martie 1941 către Divizia 1 Gardă – Stat Major, prin care va solicita aprobarea Cu onoare rog a ordona. pentru organizarea și desfășurarea ceremonialului10. COMANDANTUL SECUND AL DIVIZIEI 1 Gardă * * * General Georgescu Octavian. document 2014 2 (64) 57 studii/documente

Urmare la raportul comandantului secund al Diviziei 1 Gardă, șeful Secţiei Adjuntatură din Marele Stat Major va trimite, în copie, Ordinul nr. 16033 din 3 aprilie 1941 al Marelui Stat Major, Secţia a 5-a11. Nr. 16 033 din 3 aprilie 1941 Copie de pe Ordinul nr. 19636/1941 al M. St. M. Secţia a 5-a, pentru conformare Am onoarea a vă aduce la cunoștinţă că, în conformitate cu aprobarea ministerială nr. 4190 din 28. III.1941, depunerea jurământului de către recruţi se va face în ziua de sâmbătă 5 aprilie 1941 la toate unităţile din întreaga ţară. În acest scop se dispune: 1. Toţi recruţi de orice religie să fi e prezenţi în acea zi, pentru a presta acest jurământ. 2. Solemnitatea se va desfășura într-un cadru înălţător, urmat de festivităţi și șezători organizate cu multă grijă, pentru a răspunde cât Recruţi mahomedani depunând jurământul militar mai bine vremurilor actuale. 4. Formula jurământului în conformitate cu ordinul Președinţiei Consiliului de Miniștri nr. 1646 din 29.III.1941, este următoarea: „Jur credinţă Naţiunii, Regelui și Statului Român; Jur credinţă și supunere Conducătorului Statului; Jur să păstrez ordinul și secretul ce mi s-a încredinţat; Jur să execut fără șovăire ordinele; Jur să fi u cinstit. Așa să îmi ajute Dumnezeu.

p. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR. GENERAL N. Mazarini Aşa să îmi ajute Dumnezeu! p. Conformitate 3. Marele Stat Major a luat măsuri: ȘEFUL SECŢIEI ADJUNTATURII - ca să se dea un program special la radio, spre a fi ascultat de COLONEL I. Beldiceanu toţi recruţii; - revista ostășească „Sentinela” să apară într-un număr festiv, consacrat însemnătăţii acestei zile; să se cinematogr[afi eze] În rezoluţie, subșeful Marelui Stat Major, generalul dep[unerea] jurăm[ântului] în anumite localităţi pentru N. Mazarini, va ordona completarea textului jurământului p[rogramul] jurn[alului] O.N.C. (Oficiului Naţional al militar: Înaintea formulei jurământului se va adăuga „În numele Cinematografi ei – n.n.). lui Dumnezeu Atotputernicul, eu ...... ”, urmează apoi jurământul. NOTE Th e Ceremony of taking the Military Oath 1 Serviciul Istoric al Armatei. at the Guard Division in 1941 2 Ordinul nr. M. 63/2013, publicat în „Monitorul Ofi cial al României”, Partea I, nr. 396 din 1 iulie 2013, Regulamentul onorurilor şi ceremoniilor militare, p. 46. Lieutenant-colonel Gabriel Pătrașcu, Ph.D. candidate 3 Regulament asupra Serviciului Interior pentru Trupele de Toate Armele Bucureşti, Editura Bucovina, I.E. TOROUŢIU, 1941, p. 124. Abstract: In 1941 at the Guard Division was organized 4 Ibidem, p. 125. the ceremony of taking the military oath by the recruits. Th e 5 Ibidem. 6 Ibidem, p. 126. ceremony was established by the Interior Service Statute for 7 Ibidem. the Troops of all Branches in 1938 with ulterior modifi cations. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 127. Keywords: recruit, military oath, solemnity, fl ag, divine 10 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Divizia de Gardă, dosar nr. crt. 825, f. 22. service 11 A.M.R., Fond Marele Stat Major – Secţia Adjutantură, dosar nr. crt. 1192, f. 7.

58 2 (64) 2014 document studii/documente SCRISORI DE PE FRONT ŞI DIN PRIZONIERAT ALE ŢĂRANULUI-CAPORAL DUMITRU DUMITRAŞCU DIN COMUNA NISIPARI, JUDEŢUL CONSTANŢA (1939-1945)

Dr. Lavinia GHEORGHE1

ără îndoială că niciun soldat român nu putea pentru a înţelege mai bine contextul în care au fost scrise scrie ceea ce făcea concret pe front, ceea ce văzuse aceste cărţi poștale, vom face referire sumară la aceste caiete. Fși ceea ce simţise. Din considerente militare Dumitru Dumitrașcu s-a născut la 20 august 1911, în normale, cenzura nu permitea dezvăluirea locaţiei sau a Ţuţuleștii de Argeș, raionul Costești, din părinţii Anghel și datelor militare ale expeditorului. Pe de altă parte, ce să scrii Constantina, tatăl de 25 de ani, mama cu un an mai puţin3. În mai întâi pe o carte poștală militară, mică, pe trei coloane? Ţuţulești, familia era foarte săracă. Poseda doar ¾ ha de pământ. În general, scrisul e mic și înghesuit pentru a transmite cât În decembrie 1938, s-a căsătorit cu Constantin Maria- mai multe. Poate că scrisorile de pe front ale unor soldaţi sau Marica, născută pe 24 mai 1922, la Nisipari, fi ica lui Ion – zis gradaţi români, cu origine nobilă, privesc alte probleme, mai Moș Ion Dinu sau Sarivan – și Ancuţa Constantin. Împreună, de societate probabil. Modestul ţăran, însă, își face griji pentru au avut 8 copii, dintre care au supravieţuit 6: 3 fete și 3 băieţi. bucăţica lui de pământ, pentru ziua de mâine a părinţilor, Familia a trăit și trăiește în satul Nisipari, judeţul Constanţa. soţiei și copiilor lui. Cărţile Dumitru Dumitrașcu a făcut războiul lui poștale pot părea, unora, al doilea mondial. Documentele plictisitoare. Se pun, mereu, militare atestă că Dumitru Dumitrașcu aceleași întrebări. Are, mereu, a făcut, în 1932, armata la Regimentul aceleași griji. Dar, trebuie să ne 9 Cavalerie din Constanţa, având grad gândim la ceea ce simţea, departe de caporal pușcaș4. A urmat o perioadă de casă, sub bătaia armelor, sub de concentrare la Escadronul Depozit imperiul fricii. Se spune despre al Regimentului 9 Călărași, între soldatul român este neînfricat. 24 august 1941 și 9 februarie 1942. Soldatul român, ca orice alt Pe 26 septembrie 1942, a plecat pe soldat, din orice colţ al lumii, frontul de Răsărit, participând, din câte este om cu sentimente. Și frica își amintește, la luptele de la Novrosisk, face parte dintre acestea. Putea a trecut Cotul Donului, a luptat la soldatul să-și îngrijoreze familia Krasnodar, Anapa, pe insula Kerci, spunându-i că-i e frică? Pe a căzut prizonier la Sevastopol, pe de altă parte, nici nu se putea 12 mai 1944 și a fost prizonier până la descărca povestind prin ce 8 octombrie 1945. S-a întors în ţară cu trecuse sau trecea. Trebuia doar Divizia „Horea, Cloșca și Crișan”. Într-o să-și încurajeze familia, să-i declaraţie, Dumitru Dumitrașcu specifi că spună că el, de multe ori capul faptul că nu a ajuns să lupte alături de ruși. familiei, copilul familiei, tatăl, Drept răsplată pentru activitatea sa, a fost soţul etc., este bine. Trebuia să decorat cu Medalia „Bărbăţie și onoare”, creeze o stare de calm, de liniștire Dumitru Dumitraşcu cls. III5, precum și o decoraţie sovietică a celor rămași acasă, cu toate treburile câmpului, afl at la mila „Pentru Victoria împotriva jugului fascist”. naturii. Și făcea aceasta prin cărţi poștale, prin scrisori și prin După întoarcerea din război, cu proprietatea sa de mesaje transmise prin cunoștinţe cu care se întâlnea pe front. 11 ha, a intrat, forţat, în gospodăria colectivă „Scânteia” din Prezint în acest articol câteva din circa 100 de cărţi satul Nisipari, în 1950, după ce, ca represiune din partea poștale militare și scrisori – afl ate în arhiva familiei – trimise autorităţilor, băiatul său cel mare, Gheorghe, tatăl meu, n-a de bunicul meu, Dumitru Dumitrașcu, soţiei, părinţilor și mai fost primit la școală. corespondenţa dintre soţia sa, Mărioara, și cumnaţii săi, Ilie Dumitru Dumitrașcu a fost arestat, împreună cu fratele și Gheorghe – fraţi. Majoritatea dintre acestea sunt scrise său Ilie și cu alţi fruntași ai satului, pentru un numit, în cu creion și creion chimic, fapt pentru care sunt greu de perioadă, complotul anticomunist de la Nisipari. Toţi învinuiţii, citit. Scrisorile și cărţile poștale au fost păstrate de bunica, în afara fratelui său, Ilie, legionar – fost primar, care a rămas, Mărioara, și predate tatălui meu, Gheorghe Dumitrașcu. Am în continuare, în închisoare – au fost eliberaţi, graţie apărării prezentat, într-un alt context2, caietele de amintiri despre deosebite făcute de fostul ministru, avocatul liberal Radu participarea la război și prizonierat ale bunicului meu. Acum, Roșculeţ din Constanţa.

document 2014 2 (64) 59 studii/documente

Dumitru Dumitrașcu a lucrat la Cooperativa Agricolă de bani pentru cumpărarea unor boi. Auzise că în toate părţile, Producţie, din 1953, timp de 23 de ani. În septembrie 1976 este criză de nutreţ. De aceea, îi ruga să strângă cât mai mult. a ieșit la pensie6. Și-a muncit pământul și și-a crescut copiii Și îţi sfătuia soţia cum să chivernisească puţinii bani pe și nepoţii. A murit pe 24 mai 1995, la vârsta de 84 de ani. care îi avea. De asemenea, o anunţa că în unitate se afl a cu În 1939, când a fost mobilizat, Dumitru Dumitrașcu a trei consăteni: Ganea Grigore – era chiar cu el, S. Chirea și fost trimis, timp de 10 luni, la Durostor și Caliacra, până Niculaie a lui Mirică, iar pe Badea Diaconu nu l-a văzut, dar când Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei. a afl at că e bine. Din această perioadă, datează o serie de cărţi poștale Pe 27 noiembrie, acesta cerea să i se trimită fl anel, mănuși, militare și scrisori, foarte dese7, adresate soţiei și părinţilor ciorapi și căciulă. Într-o scrisoare trimisă printr-un camarad săi. Sentimentul care predomină este cel de grijă. Grija care avea drum spre Medgidia, necenzurată deci, ajunsă pentru copil, soţie, părinţi, fraţi. Și grija pentru pământ. la destinaţie pe 22 noiembrie, dincolo de problemele deja Într-o carte poștală din 21 aprilie 1939, își roagă socrii să cunoscute, Dumitru Dumitrașcu spune că se afl ă departe, aibă, în continuare, grijă de familia și gospodăria lui. Același în munţii Caucaz, că se aude că vor fi schimbaţi și trimiși în lucru îl cerea și părinţilor lui, pe 20 martie 1940. Peste concedii în ţară de Crăciun, deși el crede că vor face iarna 11 zile, într-o scrisoare, îl ruga pe fratele său mai mare, Ilie, acolo. Printre rândurile șterse aproape, se mai citesc cuvinte să cumpere și pentru gospodăria lui ovăz pentru 2 hectare de precum instrucţie, vrea să se renunţe la noi etc. Ca element pământ și hăţuri. Pe 26 aprilie 1940, se adresa tot fratelui lui nou, pe verso paginii, este schiţat și un plan cu așezarea mai mare, cu rugămintea de a-l ajuta, deoarece auzise că se unităţilor (?), scris cu creion verde. rechiziţionează caii, iar el nu reușise să are nimic, fi ind plecat. Aceasta fusese doar prima iarnă. În martie 1943, au început După cedarea Cadrilaterului, a fost cantonat în comuna atacuri grele. Împreună cu camarazii săi din Escadronul 1 al Ciocârlia de Jos. În iunie 1941, Regimentul 9 Călărași din Regimentului 9 Călărași a fost cercetaș, au reușit să treacă prin care făcea parte a plecat pe front, iar Dumitru Dumitrașcu terenul minat de inamici, nu însă fără pierderi umane. Deși, a rămas ca telefonist la regiment. În 1942, a plecat și el pe poate, nu este cazul aici, voi prezenta însă sentimentele care-l front. În gara din care s-a îmbarcat, s-a întâlnit cu consăteanul încercau pe bunicul meu încă atunci când scria în caiet. Sunt său Constantin Găleată și i-a scris câteva rânduri soţiei sale, amintiri dureroase care nu pot fi uitate. În condiţiile în care căreia i-a transmis că pleacă pe front și îi cerea să aștepte vești. cercetașii noștri i-au văzut pe camarazii lor căzuţi, s-au așezat Bunicul descrie cum a ajuns la Odessa, cum a trecut Bugul în genunchi și i-au spus căpitanului că ei nu mai înaintează. și a ajuns cu caii la Novorosinsk. De aici, unitatea sa a trecut Acesta ne-a dat ordin, mie și lui Cârnu, să înaintăm cu grupele, Munţii Caucaz și, după ciocniri dure cu partizanii, a trecut și noi înainte pentru a le da curaj. Când strigat „Înainte!”, noi nu peste Marea Azov și a rămas să lupte cu vânătorii de munte. am plecat la ordinul lui. Ne-a fost frică. Pe căpitan îl chema Dan. Acolo unde se rupea frontul, unitatea sa înlocuia cavaleria. A […] A ameninţat că dacă Dumitrașcu și Cârnu nu înaintează, urmat o iarnă cumplită. Dumitru Dumitrașcu povestește, în ne împușcă cu mâna lui și aici ne vor rămâne cadavrele și chiar memoriile sale, nu doar luptele, ci și bătălia pe care soldaţii a întins pistolul spre noi. Nu am realizat ce face Cârnu. Eu români au dus-o cu păduchii, cu lipsa luminii de orice fel vedeam în ce situaţie mă găsesc, nu mai era timp de gândire, după înserare și este impresionat și acum, după atât timp, de era un lucru prea groaznic, că moartea era aproape. Trebuia să imaginea colegilor găsiţi îngheţaţi în zăpadă. hotărăsc ce fac. Am scos iconiţa cu Maica Domnului și fotografi a Cărţile poștale și scrisorile trimise acasă în anul 1942 cu Georgel și Mărioara pe care le aveam la mine, le-am sărutat, sunt numeroase8. În două cărţi poștale, datate 4 august gândindu-mă că nu se știe ce va fi peste câteva minute. Pistolul 1942, Dumitru Dumitrașcu își exprimă îngrijorarea că, deși căpitanului se muta când la tâmpla mea, când la cea a lui Cârnu. trimisese multe scrisori, nu primise răspuns. Îi comunica Am fost nevoit să pornesc…. Căpitanul Dan și-a cerut, ulterior, faptul că era sănătos și o duc binișor cu serviciul, soţia sa să scuze. Morţii pe care îi adunam îi duceam în urma frontului și nu-și facă griji, să aibă grijă de băiat, de porumb. se făceau cimitire. Îi înmormântam ca la noi, făceam din două Pe 23 august, încă nu primise vești. Dincolo de obișnuitele scândurele o cruciuliţă pe care se scria numele și regimentul din subiecte, Dumitru le cerea socrilor și soţiei sale să-i trimită și care făcea parte ostașul căzut și puneam pe mormânt și câte o cască. 20-30 pachete de ţigări, că pe aici nu se găsesc, un fl anel, mănuși, Unitatea sa a ajuns la Bug, de unde au trecut, pe un pod ciorapi și haine civile. Își sfătuia soţia să aibă grijă de ea și de de vase, la Mariupul, și, prin Odessa, spre Cotul Donului, băiat, că el este bine, are și bani, dar nu are ce face cu ei. de aici, prin Rostov, a ocolit Marea de Azov, a trecut prin În scrisoarea de pe 28 septembrie 1942, dincolo de Novrosisk și a mers la Krasnodor. știrile obișnuite, Dumitru Dumitrașcu scrie că e bucuros că La un moment dat, a sosit un ordin prin care se spunea fratele său mai mic, Gheorghe, afl at și el pe front, s-a făcut că toţi ostașii care au doi ani și jumătate de front au dreptul sănătos. Mai scrie că, cam o dată pe săptămână, se întâlnește la 25 de zile de concediu. Dumitru Dumitrașcu, căruia i se cu Nicolae al lui Mirică și să le spună și alor lui că este bine. urâse de război și nu știam cum să fac să plec în ţară, cum auzise Pe 17 octombrie 1942, o scrisoare trimisă acasă anunţă că a că și cei răniţi ușor erau trimiși acasă, a făcut tot posibilul să primit vești. Dumitru Dumitrașcu dă sfaturi celor de acasă fi e rănit. Nu a reușit, însă. Dar, din fericire, a primit concediu. cu privire la porumb și dughie, la repararea porumbarelor, la A venit acasă, la Nisipari, și, cu două zile înainte de a pleca adunatul foilor de porumb și a ciocăneilor, la făcutul rost de din nou pe front, a avut gândul de a se sinucide.

60 2 (64) 2014 document studii/documente

În colecţia noastră de fotografi i se păstrează unul dintre Și mai anunţa că Niculaie al lui Mirică – în sat i se zicea acele momente: Tataia și Mamaia – nu i-am văzut în nicio al Miricioaiei – nu a plecat încă. fotografi e atât de eleganţi – și băiatul lor, tatăl meu, pe un Într-o carte poștală de pe 29 iunie 1943, Ilie, fratele mai scaun, la fotograf. Fotografi a a fost făcută la Medgidia. A doua mare a lui Dumitru, îl liniștea, de acasă, de la Nisipari: Tu să sau a treia zi, îmi spune tata, Mamaia și Tataia au venit cu nu ai nicio grijă de casă. Noi, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ce căruţa la Medgidia, de unde Tataia a plecat din nou, pe front. am putut și noi, am făcut totul să fi e bine pentru toţi și pentru Întors pe front, în condiţiile în care linia românească de tine... cu semănăturile am terminat și acum am început la porumb, rezistenţă fusese respinsă la 80 de kilometri aproape de un iar dulghia ta am vândut-o cu 57 de mii. Vite nu am luat că erau oraș, Krasnadar, unitatea lui Dumitru Dumitrașcu a rămas prea scumpe și nu aveam chiar așa mare nevoie de ele. Am arat încercuită într-un sat și atacată de trupele sovietice. În afara cu tata. De asta să n-ai grijă: pământul nu rămâne nelucrat. În acestui inamic, soldaţii s-au confruntat cu foamea prelungită. continuare, îi dă vești despre rude. Scrisorile din 1943 sunt destul de numeroase. Aceleași În scrisoarea din 1 august 1943, aceleași griji referitoare griji privitoare la familie, la la greutăţile cu care se confrunta familia munca pământului9. Dintr-o rămasă acasă, la munca pământului. serie de cărţi poștale10 trimise Dumitru Dumitrașcu îi scria soţiei: acum soţiei, răzbate, din nou, grija îmi este și mai greu ca mai înainte când mă pentru ceea ce înseamnă acasă gândesc cât este de muncă, acum că tu ești pentru un ţăran: copilul, soţia, singură, ajutor ai prea puţin cred că de la ai pământul și vitele. noștri. Nici eu, când eram acasă, nu puteam Din februarie și martie cu toate așa la timp, dar acum, cu toate astea, 1943 deţinem trei cărţi poștale, te rog să faci tu ce oi putea, căci eu nu am trimise soţiei și socrilor lui, în putere. Din nou se interesează de dughie, care Dumitru Dumitrașcu cere ovăz, grâu, rapiţă, este îngrijorat că dacă nu știri de acasă, despre copil, soţie se face porumbul este cam prost, că și celelalte și despre situaţia semănatului, sunt cam slabe. Și își mai ruga soţia să se dughiei etc. Se interesa și dacă intereseze la obor de preţul vitelor și să fratele lui mai mare, Ilie, mai era vorbească cu ai lor să ia și ea vreo doi cai acasă sau plecase pe front. mai slăbuţi, că o veni și el acasă și or pune, Continuăm cu scrisorile din din nou, gospodăria pe picioare. În aceeași 1943, deși locul lor ar fi mai scrisoare, îi roagă pe socri să-i ajute familia încolo. Grijile pentru familie și să aibă grijă de feciorul lui. sunt prezente în fi ecare literă Maria primește vești despre soţul și de la scrisă: pe 14 aprilie, scrisoare: cumnatul ei Gheorghe Dumitrașcu, printr-o Dumnezeu Drăguţul ne va carte poștală de pe 1 septembrie 1943. ajuta. Îmi pare bine că vitele Pe 16 octombrie 1942, Ilie Dumitrașcu sunt sănătoase și semănătura. Cu îi scria fratelui său, Dumitru: Nicio grijă să toate că eu nu sunt acasă și știu nu duci de noi. Porumbul l-am cules tot, și pe cât de greu vă vine fără mine și al tău. Mai avem puţini ciocani. [...] Am arat Dumitru Dumitraşcu alături de soţia Maria știu câte trebuiesc și câte greutăţi şi fi ul Gheorghe și am semănat și 2 ha de grâu pentru tine cu sunt acasă. Părinţii lui și ai soţiei tractoare la Agighiol. Îi mai dă de știre că încercau să-l suplinească în treburile pământului, la fel ca și toţi verii noștri sunt plecaţi în aceeași direcţie (pe front – n.n.). fratele lui mai mare, care era în concediu de pe front. Din Pe 13 decembrie 1943, într-o scrisoare adresată soţiei, nou, își sfătuiește soţia să asculte de cei bătrâni, adică de Dumitru Dumitrașcu o încuraja să reziste la greutăţi până părinţi, în ceea ce privește cumpărarea unor cai și vinderea la întoarcerea sa. Acesta primise scrisori de la fraţi și de dughiei. De altfel, în fi ecare scrisoare adresată părinţilor și la prieteni. În fi nalul scrisorii, rânduri pentru băiatul său, socrilor lui, există rugămintea de a-i ajuta familia, mai ales Gigel. Rânduri pe care, fără îndoială, mulţi dintre soldaţi la muncile câmpului și de a avea grijă de soţie și de fi ul său. – indiferent de tabără – le scriau: după urările de sărbători Veștile despre consătenii lui afl aţi pe front sunt transmise fericite, călduroasa mea iubire și dulci sărutări. Dacă te duci și acasă: cu Niculaie al lui Mirică nu s-a întâlnit, dar a afl at pe la Tatamare Bebu și Tatamare Dinu , să le spui că ţi-a scris că e sănătos – Marioara să le transmită și rudelor lui – iar tăticu și ţie și, cu sănătate și cu ajutorul bunului D-zeu, are să Mitel al lui Radu Cristian s-a întâlnit cu Ion al Michi și cu vină și tăticu acasă. Am auzit că te-ai făcut mare și te rog să fi i Ștefan Ene. Nu atât numele ne interesează, ci modul în care cuminte și s-o asculţi pe mămica și să-i spui să-ţi cumpere haine circula informaţia nu doar pe front, ci și de aici, acasă și invers. și să te poarte frumos. [...] Te sărut cu toată dragostea, mila și Peste o săptămână, Dumitru Dumitrașcu era îngrijorat că dorul de voi. nu a primit nicio veste de acasă și îi cerea soţiei să-i trimită Pe 22 decembrie 1943, Dumitru era disperat pentru că numai un carnet, un briceag, Iconiţa (să-mi pun sus) și ţigări. afl ase de distrugerile provocate de ploi casei, grajdului și document 2014 2 (64) 61 studii/documente gospodăriei. Câteva rânduri îi sunt adresate băiatului. Bunica A urmat aventura îmbarcării, sub ploaia de bombe. Nu avea obiceiul de a nota pe scrisori și cărţi poștale ziua în care a reușit însă să ajungă pe bac. A rămas pe mal împreună cu le primise. De data aceasta, poate și de disperare, având în alţi camarazi români și nemţi. Pe 12 mai, poziţia s-a predat. vedere greutăţile cu care se confrunta, notează după data la A început prizonieratul. A muncit, ca prizonier salahor care a fost primită scrisoarea: Cu mult dor și milă, te sărut cu la refacerea orașului Sevastopol. De aici a fost dus la Ialta, dor, Mărioara. unde a muncit ca zidar în unul dintre castelele ce se pregăteau Trimisă, din nou, pe front, după o perioadă de refacere, pentru Comisia Sovieto-Anglo-Americană, care urma să unitatea sa s-a retras până în Crimeea, unde a fost încercuită hotărască soarta Germaniei. de ruși, timp de nouă luni. Au fost atacaţi de pe uscat și de În martie 1944, s-a înfi inţat Divizia „Horea, Cloșca și pe mare. Armatele rusești presau tare și nemţii rezistau. A Crișan”, în care s-a angajat și bunicul meu, cu gradul de început retragerea pe mare. Din regimentul său, s-a format sergent. un escadron de sacrifi ciu, din care a făcut parte și Dumitru Într-o carte poștală de pe 20 iulie 1944, adresată soţiei, Dumitrașcu. Înainte de îmbarcare, a trimis, printr-un Dumitru Dumitrașcu își exprimă speranţa că, în curând speră consătean care mergea acasă, o scrisoare, un inel de argint pe că va fi acasă. Fratele lui Dumitru, Ilie Dumitrașcu, afl at la care-l făcuse pentru băiatul lui, o curea frumoasă și o piele datorie, îi scria, pe 22 octombrie 194411, cumnatei sale, Maria de astrahan curat, să-i facă băiatului căciulă. Toate acestea și nepotului său: m-am răcorit pe sufl et când am auzit că fratele spune, de mai multe ori, cumpărate. meu iubit este sănătos și are să vie acasă. Întors acasă, a afl at că omul prin care trimisese pachetul În august 1944, bunicul meu s-a întors în ţară. Destinaţia nu numai că nu-i dăduse nimic soţiei sale, dar i-a spus că regimentului său a fost Câmpulung Muscel. Într-o scrisoare Dumitru rămăsese de bună voie în Crimeea, pentru că s-a din 30 august 1945, Dumitru Dumitrașcu își exprima căsătorit acolo. De asemenea, a mai trimis printr-un sergent speranţa că în curând va fi lăsat la vatră. Era îngrijorat de o scrisoare acasă. Aceasta a fost ultima pe care a trimis-o de datoriile care năpădiseră familia, de greutăţile care cădeau pe front. Alta n-a mai avut timp să scrie. și pe umerii soţiei, de oile de acasă, de ovăz, de porumb, de Scrisoarea de pe 13 martie 1944 este mai sentimentală grâu, de treburile gospodăriei pe care nu putea să le rezolve. decât celelalte. Dincolo de unda de speranţă, se poate citi un A urmat Școala de Club sau de Propagandă, a luat fel de lehamite însoţită de grijă. De data aceasta, se oprește examenul, devenind sublocotenent. Deși era hotărât să asupra fraţilor și cumnatului lui, afl aţi, și ei, pe front și asupra rămână în armată, familia s-a împotrivit. S-a întors acasă. părinţilor rămași singuri, fără ajutor bărbătesc în gospodărie. Și-a muncit pământul, a crescut șase copii și mulţi nepoţi. Sfârșitul este dedicat băiatului său, care-i scrisese o scrisoare. Și pentru Dumitru Dumitrașcu, ca, de altfel, pentru toţi Așa a realizat că băiatul său, acum în vârstă de aproape soldaţii, războiul nu a fost o aventură. Ţăranul-caporal plecat 5 ani, a crescut. Este printre puţinele scrisori în care Dumitru în război pe alte meleaguri era marcat de grija faţă de pământ Dumitrașcu nu scrie niciun cuvânt despre lucrul pământului. și faţă de familie. Sentimente pur omenești…

Letters from the Front and from the Captivity of Corporal-Peasant Dumitru Dumitraşcu from Village Nisipari, County Constanţa (1939-1945) Lavinia Gheorghe, Ph.D.

Abstract: In the family archive are kept the letters and the postcards which were sent from the Second World War front by the husband, father and grandfather Dumitru Dumitraşcu. Th e words addressed to his family are moving and they show the soldier’s care from the front for the loved ones. Keywords: Dumitru Drumitraşcu, family, agriculture, East front, Constanţa

NOTE

1 Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 5 Cf. Declaraţiilor sale scrise şi verbale şi Certifi catului nr. D/1336, din 2 Lavinia Gheorghe, Din comuna Nisipari, judeţul Constanţa, până la 5 mai 1994 al U.M. 02405 Piteşti (arhiva personală). Batumi şi înapoi (1939-1945), în România în focul războiului. Volum de 6 Decizia nr. 1387/1976 a Uniunii Judeţene a Cooperativelor Agricole de studii dedicat împlinirii a 70 de ani de la intrarea României în cel de-al Producţie Constanţa. doilea război mondial (1941-2011), Constanţa, Editura Muzeului Marinei 7 De exemplu, datate: 12 martie 1940, 16 martie 1940, 8 aprilie 1940, 13 aprilie Române, 2011, pp. 325- 344. 1940, 19 aprilie 1940, 27 aprilie 1940, 11 iulie 1940, 19 septembrie 1940. 3 În cazul lui Dumitru Dumitraşcu, ortografi erea numelui de familie a 8 Alte cărţi poştale din această perioadă: 6 mai 1942, 13 mai 1942, 14 iulie suferit diverse contorsiuni. Astfel, tatăl său apare în acte ca Anghel Petcu 1942, 27 august 1942, 24 octombrie 1942. Ilie Dumitraşcu – zis Moş Anghel Bebu, Dumitraşcu fi ind nu întotdeauna 9 10 ianuarie 1943, 2 martie 1943. folosit. Într-un certifi cat de naştere ediţie nouă, lucrurile erau simplifi cate, 10 De exemplu, o carte poştală datată 31 martie 1943. părinţii lui fi ind înregistraţi Dumitraşcu Anghel şi Dumitraşcu Constantina. 11 O altă scrisoare primită de Maria Dumitraşcu de la cumnatul ei Ilie, 4 Cf. Livretului militar seria Fx nr. 003798. datează din 1 iunie 1944.

62 2 (64) 2014 document studii/documente MODIFICĂRI ORGANIZATORICE EFECTUATE ÎN CADRUL ARMATEI ROMÂNE ÎN ANUL 1946

Colonel (r) prof. univ. Dr. Alesandru DUŢU1

educerea cadrului organizatoric și a efectivelor La nivelul Jandarmilor, începând cu 1 ianuarie 1946, armatei a continuat și în anul 1946, de această efectivele au fost sporite la 17.770 oameni, înfi inţându-se Rdată invocându-se și clauzele militare restrictive Regimentul Jandarmi București, prin contopirea Batalionului ale proiectului Tratatului de Pace, faţă de care guvernul român de Jandarmi București cu Batalionul de Jandarmi Pază și a avut numeroase observaţii, neluate în considerare de marii Ordine al Ministerului de Interne. aliaţi, în pofi da argumentelor care au fost aduse și de delegaţia În mai 1946, Ministerul de Război a întocmit noi română la forumul mondial de la Paris. tabele cu efectivele unităţilor, conform noului cadru de La nivelul Ministerului de Război, urmărindu-se o mai bună pace preconizat, cu care Comisia Aliată de Control (partea centralizare a organelor de conducere și de administraţie ale sovietică) a fost de acord, în principiu, dar a cerut (1 iunie armatei, a fost înfi inţat (la 30 martie 1946) al doilea secretariat 1946) și numeroase modifi cări. Pentru forţele Aeronauticii a 2 general pentru conducerea și controlul tuturor organelor cu solicitat reducerea efectivelor la 13.000 de oameni (inclusiv caracter administrativ și de supraveghere a executării clauzelor cele pentru aparatul politic și al structurilor care lucrau de armistiţiu în ceea ce privește armata (după desfi inţarea pentru aplicarea prevederilor de armistiţiu) și a precizat Secretariatului General pentru Aplicarea Armistiţiului). Sub structurile care trebuiau să rămână în fi inţă și efectivele conducerea celor doi secretari generali ai ministerului au fost acestora: Comandamentul și Statul Major al Aeronauticii grupate toate organele centrale care urmau să deservească (160 oameni), Comandamentul și Statul Major al Diviziei Subsecretariatele de Stat ale Armatei de Uscat, Aeronauticii Aeriene (133 oameni), 4 fl otile de aviaţie3 (1 de vânătoare, cu și Marinei, care au rămas numai cu elementele necesare 3 grupuri și 8 escadrile; 1 de bombardament cu 2 grupuri și conducerii comandamentelor, unităţilor și formaţiunilor din 4 escadrile; 1 mixtă cu 2 grupuri și 4 escadrile; 1 de informaţii subordine. În subordinea generalului Ţenescu au intrat Direcţia cu 2 grupuri, 5 escadrile, din care 1 de hidroaviaţie) și Superioară a Controlului, Direcţia Personalului, Direcţia 1 grup de transport (2 grupuri cu 5 escadrile de transport și Justiţiei Militare, Direcţia Contenciosului, Direcţia Liceelor 1 sanitară); Comandamentul Geniului Aeronautic Militare, Inspectoratul Muzicilor Militare, Curtea Militară (30 oameni) cu 1 regiment de transmisiuni (800 oameni) și de Casaţie și Justiţie, Casa Oștirii, Casa Dotaţiei Oastei, 1 regiment pionieri aero (558 oameni); Centrul de Instrucţie Așezământul Naţional ,,Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, (2 grupuri a câte 2 escadrile, cu 400 oameni). Ca unităţi Episcopia Armatei, Casa Cercurilor Militare, iar în subordinea de ,,interior”, aviaţia trebuia să rămână cu Subsecretariatul generalului Verde Direcţia Superioară a Administraţiei de Stat al Aerului, cu comandamente, instituţii și paza Armatei (cu direcţiile și serviciile din subordine), Direcţia (544 oameni), Școala Militară de Piloţi (560 oameni), Sanitară, Direcţia Motomecanizării, Direcţia Domeniilor și construcţiilor Militare, Direcţia Veterinară. În subordinea Școala Militară de Mecanici de Aviaţie (400 oameni), Secretariatului General al Subsecretariatului de Stat al Armatei Comandamentul Depozitelor de Aviaţie și 4 grupuri de de Uscat au rămas Inspectoratul Infanteriei cu Direcţia depozite (2.020 oameni), aparatul Comisiei de Armistiţiu Infanteriei, Inspectoratul Cavaleriei cu Direcţia Cavaleriei (14 oameni), rezerva de ofi ţeri neutilizaţi (40 oameni). și Remontei, Inspectoratul Artileriei cu Direcţia Artilerie La artileria antiaeriană trebuiau să rămână Comandamentul și Chimică, Inspectoratul Geniului, Batalionul Depozit al și Statul Major al Diviziei de Artilerie Antiaeriană Ministerului de Război, Serviciul Informaţii și Registratura (122 oameni), 3 regimente de artilerie antiaeriană Generală a Ministerului de Război, Serviciul Cazarmării (2.910 oameni), Centrul de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene Ministerului de Război. (380 oameni), Școala Militară a Artileriei Antiaeriene În cadrul Marinei, la 5 martie 1946 a fost desfiinţat (260 oameni), aparatul pentru Educaţie, Cultură și Comandamentul Forţelor Maritime, Gruparea Nave de Luptă Propagandă (69 oameni). din compunerea lui trecând în structura Comandamentului În acest fel, efectivele grupărilor operative și de Litoralului Maritim și Fluvial, în locul Flotilei de Dragaj interior ale aviaţiei erau reduse la 9.259 oameni (inclusiv Maritim care și-a încetat existenţa. Batalioanele de Geniu și 382 oameni pentru aparatul Educaţie, Cultură și Propagandă) Infanterie Marină s-au contopit în Batalionul Mixt Marină și 3.741 oameni la artileria antiaeriană. Ca efective, unităţile (câte o companie de infanterie, transmisiuni și pionieri marină). operative ale aviaţiei erau fi xate la 5.353 oameni, din care Celelalte subunităţi din compunerea fostelor batalioane de 3.272 la unităţile de zbor. Pentru Marină s-a aprobat sporirea geniu și infanterie marină au fost desfi inţate, cu excepţia efectivelor de la 4.480 la 4.565 oameni (inclusiv cu aparatul companiei de arme sub apă, care a trecut în structura Flotilei Educaţie, Cultură și Propagandă), iar la Grăniceri a fost de Dragaj Fluvial, sub denumirea de Grupul 3 Obstrucţiuni. păstrată cifra aprobată anterior, de 20.000 de oameni. document 2014 2 (64) 63 studii/documente

Executarea acestor dispoziţii urma să se facă în 10 zile, iar Subsecretariatul de Stat tabelele de detaliu cu efective în 20 de zile, astfel încât trecerea al Aerului avea atribuţii efectivă la noua organizare și efective să fi e terminată până similare în ceea ce privește la 15 iulie 1946. Raportul dintre ofi ţeri, subofi ţeri și trupă Aeronautica, subsecretarul trebuia să fi e: la armata de uscat: ofi ţeri faţă de subofi ţeri și de stat fi ind și comandantul trupă 1/12, subofi ţeri faţă de trupă 1/7; la aviaţie: ofi ţeri faţă Aeronauticii în care scop de subofi ţeri și trupă 1/8, între subofi ţeri și trupă de 1/4; la dispunea de Statul Major al marină: ofi ţeri faţă de subofi ţeri și trupă 1/9, subofi ţeri faţă de Aerului. Avea în compunere trupă 1/6; la grăniceri: ofi ţeri faţă de subofi ţeri și trupă 1/29, un cabinet, secretariat subofi ţeri faţă de trupă 1/9. Funcţiile urmau a fi încadrate, general, direcţii (aviaţie, astfel, pe grade: comandantul de companie – căpitan, artilerie antiaeriană, aviaţie comandantul de batalion/divizion – maior, comandantul civilă, educaţie, cultură și de batalion/divizion independent – maior sau locotenent- propagandă), servicii (auto, colonel, comandantul de regiment – locotenent-colonel etc. intendenţă, sanitar, geniu, Efectivele surplus urmau a fi trecute în rezervă. transmisiuni și protecţia Generalul adjutant Florea Ţenescu În urma stabilirii de către Comisia Aliată de Control aviaţiei aeriene), Institutul (partea sovietică) a unui nou plafon al efectivelor armatei Aerofotogrametric, Institutul Meteorologic Central. (137.565 militari), Marele Stat Major a emis, la 10 iunie, Subsecretariatul de Stat al Marinei, cu atribuţii similare, Instrucţiunile speciale nr. 50200 prin care s-a prevăzut avea în compunere un cabinet, secretariat general, direcţii desfi inţarea, până la 15 iulie, a 3 comandamente de divizii (marină, construcţii navale, educaţie, cultură și propagandă), (3, 21 Infanterie și 8 Cavalerie), 6 regimente de infanterie servicii (intendenţă, sanitar, hidrografi c maritim). (4, 10, 26, 27, 30 Dorobanţi și 35 Infanterie), 2 regimente Marele Stat Major a rămas organul de pregătire de de cavalerie (3 Călărași Purtat și 5 Roșiori), 6 regimente de război a forţelor armate și a teritoriului, având ca principale artilerie (15, 16, 20, 21, 30 Artilerie și 6 Artilerie Călăreaţă), atribuţii asigurarea apărării naţionale, pregătirea de război 6 batalioane de vânători de munte (9, 10, 11, 12, 21 și 22), și înzestrarea armatei, recrutarea, organizarea, instrucţia 3 divizioane de artilerie de munte (8, 9 Tunuri Munte și și mobilizarea forţelor armate și a teritoriului, pregătirea 3 Obuziere Munte) și 1 divizion de călărași purtat (2). și întocmirea planurilor de război și studiul teatrelor de Reducerea cadrului și efectivelor armatei a impus operaţiuni probabile, organizarea și conducerea acţiunii și reorganizarea Ministerului de Război, urmărindu-se informative și contrainformative, elaborarea regulamentelor restrângerea și centralizarea activităţii sale, precum și cu caracter general, organizarea transporturilor militare și eliminarea structurilor administrative care nu-și mai aveau funcţionarea transmisiunilor etc. În exercitarea atribuţiilor rostul în condiţii de pace. sale, șeful Marelui Stat Major era ajutat de doi-trei subșefi În acest sens, la 15 iunie 1946 a fost emis Decretul-lege de stat major și de un Cabinet. În subordine directă avea nr. 1909, care a precizat atribuţiile ministerului (conducerea, Școala Superioară de Război, Institutul Geografi c Militar, administrarea, organizarea, justiţia, disciplina, instrucţia, Muzeul Militar Naţional, Revista „România Militară” și educaţia și controlul întregii armate; conducerea acţiunii Batalionul Depozit. de pregătire a lucrărilor pentru înzestrarea armatei cu tot Consiliul Superior al Oștirii, organ permanent al ce este necesar în vederea apărării naţionale) și structura Ministerului de Război, era consultat în toate problemele care acestuia: organe de conducere superioară, comandament se refereau la organizarea și pregătirea de război a armatei, și pregătire – Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, înaintarea și selecţionarea cadrelor ofi ţerești, proiecte de legi Subsecretariatul de Stat al Aerului, Subsecretariatul de militare sau care interesau apărarea naţională, schimbări în Stat al Marinei, Marele Stat Major, Consiliul Superior al ceea ce privește armamentul din dotare etc. Era compus din Oștirii, Inspectoratul General pentru Educaţie, Cultură și ministrul de Război, ca președinte, și din subsecretarii de Propagandă, Inspectoratele Generale de Armată nr. 2 și 3 și stat ai Ministerului de Război, șeful Marelui Stat Major, organe centrale de conducere tehnică – secretariate generale, inspectorii generali de armată, inspectorul general pentru inspectorate, direcţii și servicii centrale. Educaţie, Cultură și Propagandă, comandanţii de armată, Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat avea misiunea șeful Casei Militare Regale, dacă avea gradul de general. de a conduce, administra, pregăti material, îndruma Funcţia de secretar era îndeplinită de directorul Personalului disciplina și controlul tuturor comandamentelor, unităţilor și din Ministerul de Război pentru probleme referitoare la formaţiunilor aparţinând Armatei de Uscat, în conformitate personal și de unul din secretarii generali ai ministerului cu împuternicirea dată de ministrul de Război. În aceleași pentru restul problemelor. La discutarea problemelor condiţii putea fi și organ de administrare a întregii armate. referitoare la ofi ţeri participau – cu vot consultativ – și Avea în compunere un cabinet, secretariat general4, inspectorii de arme, comandanţii de corp de armată și inspectorate de arme (infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, similarii lor (pentru ofi ţerii din subordinea lor). Pentru motomecanizare, intendenţă)5, Direcţia Educaţie, Cultură chestiuni de natură tehnică, Consiliul Superior al Oștirii era și Propagandă. completat cu inspectorul Tehnic al Armatei.

64 2 (64) 2014 document studii/documente

Inspectoratul General al Armatei pentru Educaţie, Cultură 1 liceu militar industrial, și Propagandă și-a păstrat misiunea de a conduce, după 6 colegii militare pentru orfanii directivele ministrului de Război, întreaga activitate de profi l de război, 1 institut militar din armată. Avea în subordine Centrul de Instrucţie pentru muzical, 1 școală de gospodărie Educaţie, Cultură și Propagandă, Subcentrul Militar de sătească pentru orfanii de Educaţie Fizică și Compania Depozit. război; alte structuri militare: Inspectoratele Generale de Armată supravegheau și controlau Institutul Geografic Militar, instrucţia, educaţia și disciplina în comandamentele, unităţile Muzeul Naţional Militar, și formaţiunile repartizate fi ecăruia. Ajutaţi de câte un stat Echipa Hipică Naţională, major, inspectorii de armată erau echivalenţi în drepturi și Casa Oștirii, Casa Cercurilor atribuţii cu comandanţii de armate. Militare, Casa Dotaţiei În cadrul organelor de conducere tehnică și administrativă, Oastei, Așezământul Naţional Ministerul de Război dispunea de secretariate generale, ,,Regina Maria” pentru Cultul inspectorate ( Justiţiei Militare, Tehnic, Sanitar al Armatei), Eroilor, Episcopia Armatei, direcţii (Personal, Contencios, Control, Colegiilor și Liceelor Curtea Militară de Casare și Generalul de corp de armată Armatei, Echipament, Mânuiri, Fonduri și Drepturi Personal, Justiţie, 59 cercuri teritoriale, Mihail Lascăr Subzistenţe, Contabilitate, Materiale, Auto, Domenii și 33 comenduiri de piaţă, 9 tribunale militare, 9 închisori Construcţii Militare, Medicală și Farmaceutică, Veterinară, militare etc., precum și diverse depozite, stabilimente și Remontă, Emitenţă, Control și Verifi cări, Muzici Militare). servicii militare6. În aceeași zi de 15 iunie 1946 a fost emis și Decretul-lege Aeronautica avea în compunere Statul Major al nr. 1909, care stabilea cadrul și efectivele armatei, pe categorii Aeronauticii, comandamentele diviziei de aviaţie, artileriei de forţe armate (inclusiv pentru Casa Militară a Regelui antiaeriană, geniului aeronautic și depozitelor de aeronautică, Mihai I). câte 1 fl otilă de vânătoare, bombardament, mixtă și informaţii, Armata de Uscat se compunea din 2 comandamente de 1 grup transport aero, 3 regimente de artilerie antiaeriană, armată, 5 teritoriale, 5 de corp de armată, 7 de divizie de câte 1 regiment pionieri aero și transmisiuni aero, 1 centru infanterie, 2 de munte, 1 de cavalerie, 1 de brigadă care de de instrucţie al aviaţiei (cu 1 școală de ofi ţeri și subofi ţeri luptă, 1 de brigadă artilerie anticar, 1 de brigadă de căi ferate naviganţi și 1 școală de ofi ţeri mecanici și maiștri de aviaţie), și 1 de brigadă de transmisiuni. 1 centru de instrucţie al artileriei antiaeriene (cu 1 școală de Conform legii, Infanteria trebuia să dispună de ofi ţeri și subofi ţeri de artilerie antiaeriană), 3 grupări depozite 21 regimente de infanterie, 6 comandamente de grupuri de aeronautice, Institutul Aerofotogrametric și Institutul vânători de munte și 12 batalioane de vânători de munte, Meteorologic Central. 2 regimente de care de luptă și 2 companii de cercetare Marina dispunea de Statul Major al Marinei, divizionare; Cavaleria: 7 regimente de cavalerie, 1 regiment de Comandamentul Apărării Litoralului Maritim și Fluvial, cavalerie purtată, 5 regimente de cavalerie de corp de armată, Comandamentul Forţelor Fluviale, Gruparea Navelor de 1 regiment de gardă călare; Artileria: 12 regimente de artilerie Luptă, Batalionul Mixt Marină, Divizionul Artilerie Marină, divizionară, 2 regimente de artilerie moto, 2 regimente de Flotila Apărare sub Apă, Secţia Vedete fl uviale, Depozitul artilerie călăreaţă, 5 regimente de artilerie grea, 2 regimente Maritim de Echipaje și Materiale, Depozitul Fluvial de de artilerie anticar, 6 divizioane de artilerie de munte, Echipaje și Materiale, Școala Navală de Ofi ţeri, Școala 2 divizioane de artilerie anticar divizionare, 2 companii de Submaiștri de Marină, Institutul Tehnic Naval, Nava- de artilerie antiaeriană divizionare; Geniu: 5 regimente de școală ,,Mircea”, Arsenalul Marinei, Parcul de Nave Regale, pionieri, 3 regimente de transmisiuni, 2 regimente de căi Serviciul Hidrografi c Maritim, depozite diverse etc. ferate, 1 batalion pontonieri fl uvii, 1 batalion pontonieri râuri, Grănicerii erau structuraţi în Comandamentul Trupelor 3 companii transmisiuni armată, 2 companii transmisiuni de Grăniceri, 3 comandamente de brigăzi de grăniceri, divizionare și 2 batalioane pionieri divizionare. 6 regimente de grăniceri, Centrul de Instrucţie Grăniceri, Școlile și centrele de instrucţie erau reprezentate de 1 centru Parcul Nave Grăniceri, ateliere de reparaţii. Organizarea și de instrucţie mixt (infanterie, cavalerie, artilerie), 1 centru de efectivele lor urmau să fi e stabilite prin lege specială. instrucţie geniu-transmisiuni, 1 centru de instrucţie pentru Pompierii militari făceau parte din structura Ministerului educaţie, cultură și propagandă, cu 1 subcentru militar Afacerilor Interne, dar erau organizaţi și încadraţi cu personal de educaţie fi zică, 1 Școală Superioară de Război, câte de către Ministerul de Război și Marele Stat Major. Toate 1 școală de ofi ţeri de infanterie și administraţie, subofi ţeri de aceste structuri urmau a fi încadrate cu 137.565 militari infanterie, ofi ţeri și subofi ţeri de cavalerie, ofi ţeri și subofi ţeri (10.259 ofi ţeri, 16.369 subofi ţeri și 110.937 trupă7. de artilerie și guarzi de artilerie, ofi ţeri și subofi ţeri de geniu În conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 1909 din și guarzi de geniu, ofi ţeri, subofi ţeri și maiștri tehnici auto, 15 iunie 1946 pentru organizarea și funcţionarea Ministerului 1 institut sanitar militar (pe lângă Spitalul Militar „Regina de Război, Marele Stat Major a emis, la 30 iunie, Instrucţiunile Elisabeta”) etc. nr. 51620 prin care ordona desfi inţarea, până la 1 iulie, În afara acestora, legea mai preciza: liceele și colegiile a Regimentelor 1, 4 și 5 Căi Ferate, 4 și 5 Transmisiuni, militare - 1 liceu militar, 3 licee ale armatei, 1 liceu industrial, Batalionului 2 Reparaţii Auto, Detașamentului Pază și document 2014 2 (64) 65 studii/documente

Depozit al Subsecretariatului producându-se următoarele modificări: s-au desfiinţat de Stat al Industriei de Serviciul Lucrărilor de Geniu, Serviciul Intendenţei, Direcţia Stat, 37 comenduiri de Pionierilor; Direcţia Transmisiunilor s-a transformat în piaţă8, Depozitul Creștere Brigada Transmisiuni, iar Serviciul Materiale Geniu a trecut Cai Măurei (judeţul la Direcţia Materialelor din Ministerul de Război14. Caraș-Severin), Sucursala În cadrul Aeronauticii au fost desfi inţate eșaloanele de A.P.A.C.A. de la Craiova, escadră (la aviaţie) și brigadă (la artilerie antiaeriană), 1 fl otilă 15 manutanţe9, 12 spitale de aviaţie de vânătoare cu 3 grupuri și 10 escadrile de aviaţie, militare10, Pirotehnia și 1 grup și 3 escadrile de aviaţie de recunoaștere, 1 fl otilă de Fabrica de Pulberi a Armatei asalt cu 2 grupuri și 4 escadrile, Flotila de Bombardament 11 etc. Concomitent au fost în Picaj cu 1 grup și 2 escadrile, Flotila de Aerotransport contopite alte unităţi și cu 1 grup și 2 escadrile, 1 grup și 2 escadrile de aviaţie de 12 formaţiuni și au fost reduse legătură, 1 regiment de artilerie antiaeriană și 1 regiment de efectivele formaţiunilor care pândă aeriană. Generalul Dumitru Dămăceanu 13 lucrau pentru armistiţiu . Cu Ca urmare, Aeronautica română dispunea, în vara anului același prilej s-a stabilit ca Pirotehnia Armatei cu sucursalele 1946, de 1 divizie de aviaţie cu 4 fl otile (1 fl otilă de aviaţie de Bragadiru și Fundeni, Fabrica de Pulberi și Fabrica de vânătoare – 3 grupuri cu 8 escadrile, 1 fl otilă de informare – Material Protecţie Gaze și Spitalul Eforiei Ostășești nr. 303 2 grupuri cu 5 escadrile (din care 1 de hidroaviaţie), 1 fl otilă să nu mai dispună de personal militar începând cu 10 iulie. de aviaţie de bombardament – 2 grupuri cu 4 escadrile, În cadrul Ministerului de Război, la 19 iunie 1946, a fost desfi inţat Inspectoratul General de Armată nr. 1. 1 fl otilă mixtă – 1 grup de aviaţie de asalt cu 2 escadrile și Apoi, la 5 iulie 1946, prin Instrucţiunile nr. 51804 ale 1 grup de bombardament în picaj cu 2 escadrile, 1 grup de Marelui Stat Major, centrele de instrucţie ale armelor au aviaţie de transport – 2 escadrile de transport și 1 escadrilă fost contopite în Centrul de Instrucţie Mixt (infanterie, sanitară, 1 divizie de artilerie antiaeriană cu 5 regimente, artilerie, cavalerie) și Centrul de Instrucţie Geniu (pionieri 1 brigadă de geniu aeronautic cu câte 1 regiment de pionieri și transmisiuni). și transmisiuni aero, 2 grupuri de depozite de aeronautică, Câteva zile mai târziu, la 8 iulie, Marele Stat Major a emis 2 centre de instrucţie (de aviaţie și artilerie antiaeriană), școli Instrucţiunile nr. 51900, prin care s-au fi xat, în conformitate militare etc. cu prevederile Decretului-lege nr. 1909 din 15 iunie, cadrul În același scop al simplifi cării aparatului de conducere al de pace și necesarul în efective al armatei. Faţă de efectivele armatei, la 29 noiembrie 1946, locul celor trei subsecretariate stabilite de Comisia Aliată de Control pentru Armata de de stat a fost luat de Subsecretariatul de Stat al Armatei, al Uscat (100.000 de oameni), aceste instrucţiuni au prevăzut un cărui șef a primit misiunea de a suplini pe ministru în toate plus de 711 ofi ţeri, diferenţa fi ind soluţionată prin diminuarea problemele de comandament și de conducere ale armatei, trupei. La cererea organismului interaliat de control această inclusiv în cele prevăzute de Codul Justiţiei Militare. Cu diferenţă a fost soluţionată prin Instrucţiunile nr. 54500 din același prilej, subsecretariatele de stat ale Aeronauticii 7 octombrie 1946. și Marinei au fost transformate în Comandamentul Ca urmare a acestor reduceri de efective și desfi inţări Aeronauticii, respectiv în Comandamentul Marinei. de comandamente, cadrul armatei cu un efectiv de 137.565 Concomitent, au fost grupate sub o conducere centralizată militari, impus de Comisia Aliată de Control, era, în vara organele care aveau sarcini materiale asemănătoare în cadrul anului 1946, următorul: operativ – 2 comandamente de inspectoratelor de armată, luând fi inţă Direcţia Materialelor armată (1 și 4), 5 corpuri de armată (2, 4, 6, 7 și 5 Munte), (pentru dotarea armatei cu materiale de toate categoriile, 5 divizii de infanterie (2, 6, 9, 18 Infanterie și 1 Gardă), mai puţin auto și intendenţă), Direcţia Auto (pentru dotarea 2 divizii de voluntari („Tudor Vladimirescu” și „Horia, cu autovehicule, întreţinerea, repararea și administrarea Cloșca și Crișan”), 2 divizii de munte (1 și 2 Munte), lor), Direcţia Medicală și Farmaceutică (pentru dotarea cu 1 divizie de cavalerie, 1 brigadă anticar, 1 brigadă care de luptă, 1 brigadă de transmisiuni; interior – Ministerul de Război materiale de profi l). cu inspectoratele de armată, direcţii și servicii; 2 inspectorate Pentru a se asigura o mai bună aprovizionare a personalului generale de armată; Marele Stat Major cu instituţiile din armatei, Serviciul Economatelor Militare a fost separat de subordine; școlile militare (Școala Superioară de Război, Direcţia Subzistenţelor și trecut în supravegherea directă a Școala Militară de Ofi ţeri de Infanterie și Administraţie, unuia din secretarii generali ai ministerului. Școala Militară de Subofi ţeri de Infanterie, Școala Militară În scopul executării obligaţiilor de armistiţiu care de Ofi ţeri și Subofi ţeri de Artilerie, Cavalerie, Geniu și reveneau armatei au fost grupate în subordinea ministerului Tehnici Auto), Centrul Mixt de Instrucţie, Centrul Instrucţie următoarele direcţii și servicii care funcţionaseră în structura Geniu, Brigada de Căi Ferate, 5 comandamente teritoriale cu altor comandamente sau în structura ministerului sub alte 59 cercuri teritoriale. denumiri: Direcţia Prestaţiilor15, Direcţia Colectărilor, La 15 iulie 1946, Inspectoratul General al Geniului a Serviciul de Restituiri (fost Serviciu de Capturi), Serviciul luat denumirea de Inspectoratul Geniului, în cadrul armei Lichidări și Deconturi cu Trupele Aliate. Pentru a corespunde

66 2 (64) 2014 document studii/documente mai bine rolului și atribuţiilor ce reveneau, Direcţia Justiţiei NOTE Militare, Direcţia Superioară Sanitară, Direcţia Superioară 2A funcţionat până la 19 noiembrie 1946. Administrativă, și Direcţia Superioară Tehnică au fost 3 Un comandament de flotilă de aviaţie nu trebuia să depăşească transformate în inspectorate. 200 de oameni. În cadrul Marelui Stat Major au avut loc unele redistribuiri 4 Secretarul general avea în subordine directă Serviciul Secretariatului de sarcini în cadrul secţiilor, ca urmare a desfi inţării Secţiei 7 General, Batalionul Depozit al Ministerului de Război şi serviciile Teritoriu și a Secţiei Învăţământului Militar. interioare ale ministerului. Reducerea cadrului organizatoric al armatei a fost privită 5 Inspectoratele de arme inspectau şi îndrumau instrucţia, pregăteau de ministrul de Război ca un proces care decurgea în mod fi resc mobilizarea unităţilor şi formaţiunilor ce depindeau direct de inspectoratul din trecerea armatei noastre pe picior de pace și din necesitatea respectiv, elaborau regulamente şi directive relative la instrucţia tehnică a armei (încadrate în prescripţiile Marelui Stat Major), studiau şi făceau de a ne conforma spiritului Conferinţei de la Paris16. Generalul propuneri pentru organizarea şi dotarea tuturor structurilor din subordine, Mihail Lascăr mai aprecia că prin noua organizare armata își urmăreau progresele tehnice din alte armate, experimentau din punct de păstrează structura sa organică redusă la posibilităţile reale ale vedere al întrebuinţării toate materialele care intrau în dotarea armei. 17 ţării , că reducerea numărului de ofi ţeri, în special superiori Aveau în subordine directă şcolile pregătitoare şi de aplicaţie, precum şi și generali, constituia o necesitate imperioasă pentru a asigura centrul de instrucţie al armei. în viitor un ritm normal al înaintărilor. 6 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond 333, dosar Pe o poziţie asemănătoare s-a situat și generalul nr. crt. 959, ff. 123-129. Dumitru Dămăceanu, care constata că în acel moment 7 Idem. aparatul de conducere era prea complex făcând impresia unui 8 Turnu Măgurele, Călăraşi, Tulcea, Cernavodă, Medgidia, Urziceni, om anormal, cu capul excesiv de mare în raport cu trupul, că Slobozia, Olteniţa, Alexandria, Fălticeni, Bârlad, Vaslui, Piatra Neamţ, sarcinile teritoriale și cele secundare (în special cele privind Râmnicu Sărat, Slatina, Câmpina, Sfântu Gheorghe, Sighişoara, aprovizionarea) absorbeau peste 50% din efective și aprecia Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş, Alba Iulia, Turda, Aiud, Beiuş, că acestea trebuiau luate din spinarea unităţilor și trecute Sebeş, Alba, Gherla, Zalău, Salonta, Marghita, Şimleul Silvaniei, Deva, Lugoj, Caranşebeş, Târgu Jiu, Caracal, Calafat. asupra altor formaţiuni însărcinate special cu acest lucru, pentru 9 Turnu Măgurele, Călăraşi, Tecuci, Bârlad, Slatina, Făgăraş, Turda, ca unităţile să fi e reale, nu fantome spre a-și putea îndeplini Deva, Lugoj, Turnu Severin, Târgu Jiu, Caranşebeş, Caracal, Giurgiu, 18 misiunile stabilite prin tratatul de pace . Râmnicu Sărat. În realitate, reducerea cadrului organizatoric și a 10 Galaţi, Ploieşti, Călăraşi, Bârlad, Buzău, Slatina, Beiuş, Târgu Mureş, efectivelor diminuase drastic capacitatea de luptă a Armatei Alba Iulia, Arad, Lugoj, Turnu Severin. Române, aceasta nemaiputându-și îndeplini, în aprecierea 11 Compania de Construcţii Specială, Batalionul de Aprovizionare Marelui Stat Major, decât atribuţiile de instrucţie, nu și pe şi Exploatare Teritorială Bucureşti, Poligoanele de Tragere ale cele operative, în decembrie 1946 diviziile nemaidispunând Comandamentelor 4, 5, 6 şi 7 Teritoriale, Batalionul Control Epidemic, decât de 24 de plutoane de infanterie și de 32 de tunuri, companiile şi plutoanele de garnizoană, depozitele regionale de efectivele fi ind de doar 3.523 de militari. echipament şi harnaşament, depozitele regionale de subzistenţă, Spitalele Din cauza lipsei de efective – raporta la 4 decembrie 1946 Z.I. nr. 327, 287 şi Spitalul Lagăr nr. 7/802, Anexa nr. 370 a Spitalului șeful Secţiei 1 din Marele Stat Major – nu se pot dota diviziile Militar ,,Regina Elisabeta”, centrele şi secţiile de exploatare teritorială. 12 Atelierele de reparaţii şi depozitele de armament ale comandamentelor noastre nici cu artilerie de câmp, artilerie anticar și artilerie teritoriale s-au reorganizat, păstrând doar atribuţii de depozit, sub antiaeriană, nici cu unităţi de pionieri și transmisiuni și nici denumirea de depozit regional de armament. Companiile sanitare cu formaţiuni de servicii, ceea ce face ca așa cum sunt organizate au contopit în cadrul lor depozitele regionale de materiale sanitare, actualmente, ele nu sunt viabile, nu se pot mișca din garnizoane reorganizându-se sub denumirea de depozit regional material şi veterinar, 19 spre frontierele eventual ameninţate . În 1947, situaţia oștirii păstrându-şi atribuţiile de companii sanitare. Batalioanele de lucrători avea să se agraveze și mai mult20. ale comandamentelor teritoriale s-au reorganizat în companii de lucru, Serviciul de Intendenţă din compunerea Marelui Stat Major s-a contopit cu Serviciul Control şi Verifi cări din Direcţia Superioară a Administraţiei 1 Organizational Modifi cations Armatei, iar Spitalul Militar Z.I. nr. 415 Sinaia s-a transformat în made within the Romanian Army in 1946 Sanatoriul Militar Sinaia. 13A.M.R., Fond Inspectoratul pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă, Colonel (r.) prof. univ. Alesandru Duţu, Ph.D. dosar nr. crt. 54/1945, ff. 220-234. 14 Idem, Fond 880, dosar nr. crt. 20, f. 219. Abstract: 1946 was marked by the reorganization 15 Fostă Direcţia Aprovizionării Trupelor Aliate de pe lângă Subsecretariatul of the military system and the reduction of the eff ective de Stat al Aprovizionării. La 8 martie 1945 a trecut în cadrul Comisariatului force which had the base in the military clauses of the General pentru Aplicarea Armistiţiului sub denumirea de Direcţia Prestaţii Truce Convention. Th e legal base was de Decree-Law (Aprovizionarea Trupelor Aliate). no. 1909 from June 15, 1946 for the organization and 16,,Glasul Armatei” nr. 87 din 4 iulie 1946. working of the War Ministry. 17 Ibidem. 18 ,,Glasul Armatei” din 15 ianuarie 1947. Keywords: eff ective force, decree-law, War Ministry, 19 A.M.R., Fond 948, dosar nr. crt. 4794, f. 522. General Staff , 1946 20 Vezi şi Alesandru Duţu, Sub povara armistiţiului. Armata română în Comisia Română de Istorie Militară. perioada 1944-1947, Bucureşti, Editura Tritonic, 2003, pp. 163-182. document 2014 2 (64) 67 studii/documente MANEVRE MILITARE ALE ORGANIZAŢIEI TRATATULUI DE LA VARŞOVIA ÎN CEHOSLOVACIA ŞI BULGARIA (MAI-IUNIE 1989)

Locotenent-colonel (r) Dr. Petre OPRIŞ

n perioada 22-26 mai 1989, a avut loc în Cehoslovacia la pregătirea în a doua specialitate, ca cercetași chimici și o mare aplicaţie militară de comandament, denumită de radiaţie, a militarilor din cadrul unei grupe (similar), la Îcodifi cat VLTAVA-89 și având următoarea temă: nivelul tuturor subunităţilor armatei de uscat (cu excepţia Pregătirea operaţiei defensive a Frontului, în cadrul alianţei. celor de tancuri). Doi ani mai târziu, în februarie 1962, în Respingerea agresiunii inamicului în condiţiile în care nu a avut locul categoriei de pregătire intitulate Instrucţia antichimică a loc o mobilizare completă și o desfășurare a forţelor proprii1. La fost instituită la nivelul întregii armate categoria de instrucţie aplicaţia respectivă s-a prevăzut utilizarea în luptă a tuturor intitulată Cunoașterea armelor de nimicire în masă și protecţia unităţilor armatei cehoslovace, precum și a celor din Grupul împotriva lor. Central de Forţe – alcătuit din mari unităţi militare sovietice. În luna mai 1962, trupele chimice din România au trecut Pentru prima dată de la înfi inţarea Organizaţiei Tratatului la forma de instrucţie cu utilizarea substanţelor toxice de de la Varșovia (în continuare O.T.V.), Comandamentul luptă în Poligonul de Experienţe de la Valea Poienii, lângă Forţelor Armate Unite (în continuare C.F.A.U.) nu a aplicat Câmpulung-Muscel. În același an, specialitatea aruncătoare principiile ofensive ale doctrinei Sokolovski și a conceput de fl ăcări a fost desfi inţată. Decizia respectivă a fost anulată un scenariu strategic defensiv pentru forţele O.T.V., în șase ani mai târziu, odată cu înfi inţarea Batalionului 342 conformitate cu noua doctrină militară a alianţei – adoptată Aruncătoare de Flăcări și reluarea instruirii militarilor pentru la reuniunea de la Berlin a Comitetului Politic Consultativ lupta împotriva mijloacelor incendiare3. al O.T.V. (28-29 mai 1987). Revenind la exerciţiile militare care au avut loc pe Conform doctrinei militare a U.R.S.S. – elaborată la Teatrul de Operaţii de Vest, sub egida O.T.V., putem aminti, începutul anilor ’60 de către un grup de teoreticieni sovietici, de exemplu, pe cel desfășurat în R.D.G. în anul 1983 – în frunte cu mareșalul Vasili D. Sokolovski, și valabilă inclusiv denumit codifi cat SOIUZ-83. Generalul de armată Heinz pentru statele membre ale O.T.V. – Armata Roșie declanșa Hoff mann a prezentat, cu acel prilej, următoarea concepţie o ofensivă strategică chiar de la începutul confl agraţiei cu privind acţiunile de luptă ale O.T.V. pe frontul de Vest, în N.A.T.O. Astfel, se evitau posibilele distrugeri care puteau conformitate cu doctrina Sokolovski: rezulta în urma desfășurării operaţiunilor militare pe propriul Gruparea strategică a trupelor și forţelor navale ale U.R.S.S., teritoriu – incluzând în arealul respectiv și teritoriile statelor Republicii Populare Polone, Republicii Democrate Germane și aliate cu U.R.S.S., membre ale O.T.V. Republicii Socialiste Cehoslovacia are următoarea misiune: În același timp, mareșalul V.D. Sokolovski se pronunţa Principalul scop al primei operaţiuni strategice executată de împotriva desfășurării de acţiuni strategice defensive, în trupele celor patru Fronturi este înaintarea rapidă, atingerea următorii termeni: Armata sovietică trebuie să studieze frontierelor Franţei între ziua a 13-a și ziua a 15-a de la apărarea, să știe să o aplice pentru a stăpâni toate formele de declanșarea războiului și, ca urmare a acestei manevre: cucerirea acţiuni militare. Avem însă în vedere apărarea pe scară operativă teritoriilor Danemarcei, Republicii Federale Germania, Olandei și tactică. În ceea ce privește apărarea strategică și strategia și Belgiei; forţarea retragerii din război a acestor state occidentale; defensivă, acestea trebuie respinse cu hotărâre, ca fi ind deosebit continuarea operaţiunii strategice prin alcătuirea a două noi de periculoase pentru ţară. Fronturi pe teritoriul Franţei, distrugerea rezervelor strategice Totodată, mareșalul sovietic a menţionat noile mijloace pe de pe teritoriul francez și atingerea (provinciei spaniole – n.n.) care urma să le folosească Armata Roșie pentru îndeplinirea Vizcaya și a frontierei spaniole între ziua 30 și ziua a 35-a de obiectivelor strategiei militare sovietice: Acum rolul principal la declanșarea războiului, scopurile fi nale ale primei operaţiuni va reveni trupelor de rachete cu destinaţie strategică, aviaţiei cu strategice fi ind îndeplinite prin scoaterea din luptă a Franţei4. acţiune îndepărtată și submarinelor înzestrate cu rachete, care vor Un an mai târziu s-a desfășurat pe teritoriul Cehoslovaciei folosi toate arma nucleară, bineînţeles, dacă Uniunea Sovietică aplicaţia militară SCUT-84 (5-15 septembrie 1984). Aceasta va fi silită să recurgă la această armă. Or, este greu să califi ci a fost împărţită în cinci etape, patru ofensive și – în premieră loviturile date de trupele de rachete ca fi ind acţiuni ofensive sau la manevrele militare organizate pe Teatrul de Operaţii de apărare. Acţiunile trupelor de rachete vor avea întotdeauna de Vest, sub egida O.T.V. – o etapă defensivă. Ofensiva un caracter decisiv și în niciun caz de apărare, indiferent dacă F.A.U. avea loc pe scară largă și urmărea distrugerea rapidă pe frontul terestru trupele atacă sau se apără2. a armatelor N.A.T.O., prin utilizarea atât a mijloacelor Aplicarea doctrinei Sokolovski în cazul Armatei Române convenţionale, cât și a armelor de distrugere în masă. Cu s-a materializat rapid. De exemplu, în anul 1960 s-a trecut toate acestea, un fost ofi cial din cadrul Ministerului Apărării

68 2 (64) 2014 document studii/documente al R.D.G. a declarat că niciun reprezentant al vreunui stat puţin în aplicaţiile C.F.A.U. desfășurate pe teritoriul altor membru al O.T.V. (cu excepţia U.R.S.S.) nu a fost informat state. De regulă, România a fost reprezentată la asemenea vreodată despre conţinutul planurilor de luptă sovietice manevre militare de generali și ofi ţeri care acţionau în cadrul (reale) referitoare la utilizarea armelor nucleare într-un război unor comandamente și state majore restrânse, distincte din împotriva N.A.T.O.5 punct de vedere naţional. Situaţiile strategice și operativ- Ca urmare a schimbărilor survenite la Moscova după tactice create de conducătorii aplicaţiilor erau rezolvate de preluarea puterii de către Mihail Gorbaciov, în anul 1985, participanţii români numai pe hărţi. la nivelul O.T.V. au apărut o serie de discuţii în legătură De asemenea, la 3 aprilie 1989, ministrul Apărării cu doctrina alianţei. Acestea s-au concretizat doi ani mai Naţionale a propus, iar Nicolae Ceaușescu a fost de acord, târziu, când comandantul-șef al F.A.U., mareșalul Viktor G. ca generalul-locotenent Constantin Călinoiu, locţiitorul Kulikov, a propus, la Berlin, adoptarea principiului reducerii comandantului Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, concomitente a forţelor armate ale celor două blocuri să efectueze în Bulgaria recunoașterile pentru aplicaţia militare din Europa până la un nivel sufi cient, raţional6. Din BALKAN-89, împreună cu șase ofi ţeri români, în perioada acel moment, O.T.V. a avut o doctrină în care se punea 25-28 aprilie 1989. Aceștia elaborau toate documentele accentul pe prevenirea războiului. Până atunci se apreciase că necesare pentru partea română, de comun acord cu Marele preîntâmpinarea războiului era doar un prerogativ al politicii Stat Major bulgar. și al diplomaţiei, iar forţele armate trebuiau să acţioneze doar În calitate de locţiitor al conducătorului aplicaţiei pentru când războiul era deja un fapt împlinit. Armata Română, generalul Constantin Călinoiu a avut în În conformitate cu doctrina aprobată la consfătuirea de la subordine 18 ofi ţeri și subofi ţeri și a fost instruit să permită Berlin a Comitetului Politic Consultativ (28-29 mai 1987), participarea militarilor săi la unele activităţi politico-culturale principalul obiectiv al O.T.V. a fost asigurarea echilibrului ce se vor desfășura pe timpul aplicaţiei10. militar-strategic între O.T.V. și N.A.T.O., în condiţiile Concomitent, Nicolae Ceaușescu a aprobat ca generalul- diminuării reciproce a cantităţilor de armament și tehnică maior Dumitru Roșu, comandantul Armatei 3, să conducă de luptă deţinute și menţinerii unor niveluri de înarmare cât o grupă operativă din comandamentul său la aplicaţia mai scăzute de fi ecare parte. BALKAN-89. Grupa respectivă a fost compusă din șeful de Principiile noii doctrine militare a O.T.V. au fost aplicate stat major al Armatei 3, generalul-maior Niculae Matei, 85 de în luna mai 1989, în cadrul aplicaţiei militare VLTAVA-89, ofi ţeri și subofi ţeri, 24 de militari în termen și civili, precum din Cehoslovacia. Cu acel prilej s-au înregistrat difi cultăţi în și 34 de autospeciale de stat major și mașini de transport11. organizarea și aprovizionarea unităţilor angajate în luptele pentru Deplasarea în Bulgaria a militarilor români și a tehnicii respingerea forţelor N.A.T.O. – în special la forţele aeriene de luptă utilizate de aceștia în cadrul aplicaţiei BALKAN-89 și la cele care asigurau iluminarea câmpului de luptă pe timp s-a efectuat cu trenul. Costurile de transport au fost achitate de noapte. De asemenea, s-a constatat faptul că participanţii de Ministerul român al Apărării Naţionale, în întregime. la exerciţii nu au reușit să stabilească timpul optim pentru În aceeași ordine de idei, în conformitate cu planul declanșarea contraofensivei împotriva forţelor N.A.T.O. pregătirii de luptă elaborat de C.F.A.U. pentru anul 1989, Două săptămâni mai târziu s-a desfășurat pe teritoriul un număr de trei grupe operative sovietice (una de armată și Bulgariei o altă aplicaţie militară comună a O.T.V., denumită două de divizie) au luat parte la manevrele militare comune codificat BALKAN-89 (4-9 iunie 1989). La manevrele BALKAN-89. Pentru ca grupele respective să ajungă în zona planifi cate de C.F.A.U. au participat mari unităţi din Bulgaria, aplicaţiei, Marele Stat Major al Forţelor Armate ale U.R.S.S. Uniunea Sovietică și România7. a trimis din timp la București un document prin care s-a În volumul său de memorii, viceamiralul Ștefan Dinu a solicitat să se aprobe tranzitarea teritoriului României de menţionat faptul că, în anul 1989, în sudul României, două către militarii sovietici care urmau să participe la manevrele aplicaţii militare au fost mai importante, în iunie – „BALKAN din Bulgaria. Aceștia au fost grupaţi într-o singură coloană 89” și în august „MARIŢA 89”, ambele orientate pe direcţia – alcătuită din 83 de autovehicule și 240 de persoane – și de sud, spre Grecia, misiuni ce îi erau stabilite Bulgariei prin au traversat partea de sud-est a României în nopţile de prevederile Tratatului de la Varșovia8. 2 spre 3 iunie (la ducere), respectiv 10 spre 11 iunie 1989 (la O serie de informaţii din arhiva C.C. a P.C.R.9 întoarcere), pe itinerarul Reni – Galaţi – Brăila – Ţăndărei – completează imaginea generală despre aplicaţia militară Hârșova – Medgidia – Negru Vodă (și retur). BALKAN-89, menţionată de fostul șef al Direcţiei Informaţii La 23 mai 1989, generalul Vasile Milea l-a informat pe a Marelui Stat Major. Astfel, la 3 aprilie 1989, generalul- Nicolae Ceaușescu despre solicitarea Marelui Stat Major colonel Vasile Milea a solicitat aprobarea lui Nicolae al Forţelor Armate ale U.R.S.S. Președintele României a Ceaușescu pentru trimiterea în Bulgaria a unei grupe analizat situaţia și a aprobat tranzitarea ţării de către trupele operative din Comandamentul Armatei 3. Aceasta urma sovietice participante la aplicaţia militară a O.T.V.12 să participe la o aplicaţie pe hartă, în prima decadă a lunii În același document din 23 mai 1989, ministrul Apărării iunie 1989 – în cadrul manevrelor organizate de C.F.A.U. Naţionale a precizat: Vă raportăm că, potrivit aprobării sub denumirea BALKAN-89. Menţionăm faptul că, începând Dumneavoastră, astfel de tranzitări ale teritoriului ţării din septembrie 1968, Armata Română a fost implicată foarte noastre au avut loc și în anii anteriori (s.n.)13. document 2014 2 (64) 69 studii/documente

După 10 ani, generalul Constantin Olteanu a reluat a Armatei Române, la sfârșitul anilor ’60 – sunt mult mai un subiect din raportul generalului Vasile Milea, afi rmând: echilibrate, în comparaţie cu declaraţiile lui Constantin Începând tot din anul 1968, România nu a mai permis nici Olteanu. Aceștia au afi rmat în mod corect faptul că România tranzitarea teritoriului său de către trupe aparţinând altor nu a mai permis tranzitarea teritoriului său de către trupe state, având sau nu armament asupra lor, ori survolarea străine sau survolarea spaţiului său aerian de către aeronave teritoriului său de către aeronave militare străine. Evident, militare străine, fără o autorizare din partea autorităţilor această poziţie a fost criticată, și s-a insistat să revenim asupra române pentru fi ecare caz în parte (s.n.)16. ei (s.n.)14. În opinia noastră, autorităţile române au încercat să În mod evident, declaraţia generalului Constantin supraliciteze în mod propagandistic opoziţia lor în cadrul Olteanu – la mijlocul anilor ’70, adjunct al șefului Secţiei O.T.V., cu scopul de a obţine mai ușor credite și tehnologie pentru Problemele Militare și Justiţie a C.C. al P.C.R., apoi industrială de vârf din Occident. Documentele inedite la care ministru al Apărării Naţionale – este în contradicţie fl agrantă ne-am referit confi rmă faptul că autorităţile de la București cu afi rmaţia generalului Vasile Milea, precum și cu alte au permis unităţilor militare sovietice să tranziteze România informaţii existente în arhiva C.C. al P.C.R.15 De asemenea, după evenimentele dramatice din Cehoslovacia (20-21 august mărturiile generalilor Ion Gheorghe și Corneliu Soare – 1968), în scopul participării acestora la anumite aplicaţii care au ocupat poziţii importante în structura de conducere militare desfășurate pe teritoriul Bulgariei.

Military maneuvers of Warsaw Treaty Organization in Czechoslovakia and Bulgaria (May-June 1989) Lieutenant-colonel (r.) Petre Opriș, PH.D.

Abstract: In 1989 in Czechoslovakia and Bulgaria took place military applications. For the fi rst time the United Army Forces Commandment renounced at its off ensive principles of its doctrine and made a defensive strategic script. For the good development of the activities planned in Bulgaria, President Nicolae Ceaușescu approved the passage of Soviet troops on Romania’s territory.

Keywords: United Army Forces Commandment, VLTAVA-89, BALKAN-89, off ensive doctrine, defensive

NOTE

1 Cf. Vojtech Mastny, Malcolm Byrne, A Cardboard Castle? An Inside History 1987)], în „Euro-Atlantic Studies”, tome 10, Centre for Euro-Atlantic Studies, of the Warsaw Pact, 1955-1991 [Un castel din cărţi de joc? O istorie internă University of Bucharest Publishing House, 2006, pp. 139-152 (prima parte); a Pactului de la Varşovia (1955-1991)], National Security Archive Cold War idem, în „Euro-Atlantic Studies”, tome 12, Centre for Euro-Atlantic Studies, Reader and the Center for Security Studies at ETH Zurich, Central European University of Bucharest Publishing House, 2008, pp. 113-134 (a doua parte). University Press, Budapest and New York, 2005, pp. 634-635. 7 A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt. 8/ 2 Strategia militară, coordonator mareşal V.D. Sokolovski, Editura Militară, 1989, f. 93; Petre Opriş, Trupele sovietice au participat la aplicaţia „Balkan- Bucureşti, 1972, pp. 353-354. Cf. Vojtech Mastny, Malcolm Byrne, Op. cit., 89” din Bulgaria, în „Suplimentul Jurnalul României 1989 – Acum douăzeci pp. 120-121; N.V. Vasilieva, Războiul Rece şi formarea blocurilor militare, în de ani”, nr. 233, vineri 2 octombrie 2009, p. 4. „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, an VIII, nr. 4 (30)/2005, 8 Ştefan Dinu, Condamnat la discreţie, Bucureşti, Editura Neverland, 2009, pp. 30-31; Central Archives of the Ministry of Defense of Russia, Soviet p. 229. Study of the Conduct of War in Nuclear Conditions (1964) [Studiu sovietic 9 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 8/ privind ducerea războiului în condiţiile utilizării armelor nucleare (1964)], 1989, f. 7. Call Number: Copy of excerpts from the original document, container no. 30, 10 Ibidem, f. 93. Volkogonov Collection, Manuscript Division, Library of Congress; copied 11 Ibidem. from the original by Dmitrii Volkogonov, donated by his family, pp. 325-405; 12 Ibidem, ff. 4-7. 426-444; http://www.ethy.ch-php-documents-collection_1/docs/ivashutin-eng. 13 Ibidem, f. 5. htm (30 august 2006). 14 Constantin Olteanu, România – o voce distinctă în Tratatul de la Varşovia: 3 Nicolae Popescu, Mihail Grigorescu, Istoria chimiei militare româneşti: memorii 1980-1985, Bucureşti, Editura ALDO, 1999, p. 36. Afirmaţia cu 1917-2005, Bucureşti, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2005, pp. 307; 309. privire la interzicerea de către Nicolae Ceauşescu, începând din august 1968, 4 Apud Mark Kramer, Warsaw Pact Military Planning in Central Europe: a survolării teritoriului României de aeronave militare străine poate fi la rândul Revelations From the East German Archives [Planifi carea militară a Pactului de său amendată. De exemplu, generalul-colonel Ion Coman a solicitat acordul la Varşovia în Europa Centrală. Dezvăluiri din arhivele est-germane], în Cold lui Nicolae Ceauşescu pentru ca un avion „An-24” să transporte militari din War International History Project Bulletin, no. 2, Fall 1992, p. 15. Armata Populară bulgară pe itinerarul Varna – Odessa şi retur, în perioada 5 Ibidem, p. 16. 15-25 august 1976. Raportul nr. M. 03688 din 7 august 1976 al ministrului Apărării 6 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare: A.N.I.C.), Fond Naţionale, privind survolarea României de către un aparat militar bulgar, a fost Comitetul Central al Partidului Comunist Român (în continuare C.C. al aprobat de către liderul suprem al P.C.R. la 9 august 1976. Idem, Fond C.C. al P.C.R.) – Cancelarie, dosar nr. crt. 31/1987, f. 118; Petre Opriş, A Dispute at the P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt. 3/1976, ff. 151-152. Consultative Political Committee Meeting of the Warsaw Treaty Organization: 15 Vezi, de exemplu, documentul anexat, care se afl ă în prezent la A.N.I.C., Nicolae Ceauşescu vs. Marshall Viktor G. Kulikov (Berlin, May 28-29, 1987) fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar nr. crt. 8/1989, f. 7. [O dispută la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului 16 Ion Gheorghe, Corneliu Soare, Doctrina militară românească (1968-1989), de la Varşovia: Nicolae Ceauşescu vs. Viktor G. Kulikov (Berlin, 28-29 mai Bucureşti, Editura Militară, 1999, p. 206.

70 2 (64) 2014 document studii/documente SERVICIUL SECRET DE INFORMAŢII AL ARMATEI ROMÂNE. REPERE ORGANIZATORICE ŞI FUNCŢIONALE

Colonel Dr. Dan PRISĂCARU

Cadru general şi evoluţii atât în Bulgaria cât și spre Rusia, dar cu toate sforţările depuse de subsemnatul nu s-a putut atinge nici măcar în parte scopul mperativul creării unui serviciu de informaţii urmărit, din motive că: un serviciu tehnic de informaţii nu se 4 distinct, cu atribuţii și misiuni clar defi nite, a fost poate improviza (subliniere în textul original) . Iadus la cunoștinţa autorităţilor politice românești În continuarea raportului, Mihail Moruzov menţionează: de către factori de conducere din Marele Stat Major (în După terminarea războiului balcanic, s-a reluat în studiu această continuare M.St.M.) al Armatei Române încă de la începutul problemă [...]. Dar de-abia a luat serviciul fi inţă, abia s-au secolului al XX-lea. început primele recrutări și formări de elemente, că Secţia a II-a Astfel, în Referatul din 23 august 1911 al M.St.M. se din Marele Stat Major și-a schimbat opinia, preluând asupra sa menţiona: Serviciul de Informaţii de la Statul Major General și latura tehnică a Serviciului S. Rezultatul: Neputându-se crea al Armatei nu a avut și nu are nici astăzi o organizare clară care un aparat tehnic de specialitate în sensul strict profesional s-a să corespundă în adevăr misiunii sale. Așa cum funcţionează în ajuns în scurt [timp] la inactivitate și la nevoia de a se recurge la prezent, el nu poate obţine informaţii cu caracter mai confi denţial cooperarea cu Siguranţa Generală a statului, unde se înfi inţează asupra organizării Biroul mixt. Rezultatul acestei militare a vecinilor, nici Nevoia de informaţii este cu atât mai mare cu cât ele colaborări a fost nul. Motivul: mai ales să recunoască și trebuie să suplinească inferioritatea şi slăbiciunile În loc să se creeze elementele să ţină în supraveghere de alt ordin. Vreau să spun că un popor mai slab proprii în această materie, s-a persoanele care se ocupă în demografi c şi cu o armată mai puţin numeroasă recurs la elemente de ocazie, ţara noastră cu spionajul, trebuie să apeleze mai mult la iscusinţă în conducere, fără nici un fel de pregătire și fără experienţă în materie, și așa ca să putem lua la la o mai completă informaţie şi la o mai rafi nată în momentul când am intrat nevoie măsurile impuse de contrainformaţie împrejurări. Din această în războiul din 1916, acest cauză suntem inferiori Serviciu s-a dovedit inexistent”5 General Titus Gârbea, ataşat militar al României vecinilor noștri, căci pe (subliniere în textul original). la Berlin (1938-1940), Stockholm şi Helsinki (1940-1942) când aceștia cheltuiesc Deși aprecierile lui Mihail sume foarte mari și au Moruzov sunt pronunţat astfel de servicii de informaţii complet organizate prin care ne pot negative, ele conţin totuși o doză importantă de adevăr. În cunoaște cu de-amănuntul, noi nu putem face aproape nimic. Cauza prima etapă a războiului din anii 1916-1918, Armata Română principală a acestei stări de lucruri a fost și este încă lipsa de mijloace și întreaga ţară au suferit mari pierderi umane și materiale, bănești, care să permită organizarea serviciului cum trebuie1. care, dacă nu puteau fi prevenite în totalitate prin existenţa De asemenea, într-un document al M.St.M. din unui serviciu de informaţii performant, cu certitudine, o 5 octombrie 1911 se atrăgea atenţia asupra unei alte carenţe astfel de structură ar fi contribuit la diminuarea lor. În același în acest domeniu, astfel: Nu numai atât, dar la noi neexistând timp, concluziile din raport trebuie evaluate și interpretate o lege contra spionajului, în timp de pace, mulţi, pentru bani, în contextul în care M. Moruzov căuta, în anul 1934, să-și pot oferi serviciile lor, fără să se expună la un pericol prea mare2. supraliciteze meritele personale în crearea Serviciului Secret În debutul raportului intitulat Expunere asupra serviciilor de Informaţii (în continuare S.S.I.), pentru a-și consolida în de informaţii ale armatei, întocmit în anul 1934, Mihail faţa regelui Carol al II-lea atât poziţia personală, cât și cea a Moruzov3 arăta: Până la războiul balcanic din 1913, armata structurii la conducerea căreia se afl a. noastră n-a dispus de un Serviciu de informaţii propriu-zis, Instituţional, în Armata Română, un astfel de serviciu din motivul că, pe lângă factorul tactic, n-a existat și un aparat a fost prevăzut pentru prima dată în Instrucţiunile asupra tehnic specializat în materie de informaţii, așa cum exista pe organizării și funcţionării Serviciului de Informaţii, emise la lângă alte armate. În anul 1913, când armatele noastre au 20 februarie 1917, unde a fost menţionat pentru prima dată trecut în Bulgaria, s-a simţit pentru prima oară necesitatea unui Serviciul Secret, cu atribuţii în chestiunile serviciului de spionaj asemenea serviciu, atât pentru operaţiile noastre din Bulgaria, cât propriu-zis, cât și acelea ale serviciului de contraspionaj6. și pentru cunoașterea situaţiei armatelor celorlalte ţări și atunci Șeful acestui Serviciu Secret trebuia să fi e ofi ţer de stat s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestui serviciu, major, personalul și fondurile afl ate la dispoziţia sa intrând document 2014 2 (64) 71 studii/documente

în categoria celor speciale7. Primea ordine și înainta rapoarte era de anvergură și necesita resurse substanţiale, acesta nu a doar de la/către șeful Biroului Informaţii. În ianuarie 1918, fost pus în practică. În anul 1928, S.S.I. avea în compunere aceste norme au fost dezvoltate în cadrul Instrucţiunilor cu un secretariat general, structuri centrale și teritoriale, fapt privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de ce dovedea că, deși formal se afl a în subordinea M.St.M., Informaţii, care au stabilit concret încadrarea și atribuţiile organizatoric și operaţional devenise o entitate distinctă faţă noii structuri informative8. de Secţia II15. După sfârșitul primei confl agraţii mondiale, problematica Creșterea rolului și importanţei S.S.I. în sistemul reorganizării unui serviciu de informaţii și contrainformaţii în structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale cadrul M.St.M. este readusă în atenţia factorilor de conducere a României interbelice16 a început să devină pregnantă politici și militari. Se constatase că atașaţii militari dispuneau după descoperirea unor cazuri de spionaj17 și în special, de prea puţină libertate de mișcare și informaţiile furnizate nu după anul 1930, când la conducerea statului se afl a regele erau sufi ciente, existând o stare de alarmism și încordare, mai Carol al II-lea18. În deceniul patru al secolului XX, S.S.I. ales în regiunea de Est, din care cauză ani de zile armata nu a reușit să devină principalul instrument informativ/ s-a putut bucura de o viaţă normală, în comandamente domnea contrainformativ al statului, detronând din această postură îngrijorarea, iar în rândul populaţiei o stare de nesiguranţă cu Direcţia Generală a Poliţiei. Preţul plătit pentru această grave consecinţe economice și, prin urmare, s-a pus problema poziţie a fost însă direcţionarea unor resurse importante ale înfi inţării unui serviciu secret independent, cu angajaţi civili9. serviciului pentru rezolvarea și a unor probleme personale ale În anul 1922, Consiliul Superior al Armatei a monarhului, în detrimentul îndeplinirii misiunilor de bază19. acordat S.S.I. o mai mare autonomie faţă de M.St.M. în domeniul informativ și faţă de Siguranţa Generală, pe plan Regulamentul din 20 aprilie 1934 – contrainformativ10. Decizia se datora, printre altele, și faptului element fundamental în evoluţia şi funcţionarea că, potrivit aprecierii lui Gheorghe Cristescu – unul dintre Serviciului Secret de Informaţii cei mai vechi funcţionari ai S.S.I. – M.St.M. a creat faţă de al Armatei Române această structură o relaţie de dependenţă totală de subordonare și o oarecare anchiloză militaristică [ce] nu lăsa S.S.I. elasticitatea Înrăutăţirea situaţiei internaţionale și amplificarea necesară unui adevărat serviciu modern11. difi cultăţilor interne20 în primii ani ai deceniului patru al În primii ani ai deceniului trei al secolului al XX-lea, secolului XX, impuneau luarea unor măsuri adecvate de funcţia de șef al S.S.I. a fost îndeplinită de căpitanul Traian contracarare a ameninţărilor și factorilor de risc externi și Roman, care a dovedit reale calităţi de manager și analist. interni la adresa siguranţei naţionale a României. Pe plan Prin materialele de informare elaborate, căpitanul Roman extern se înregistra ascensiunea regimurilor dictatoriale, a anticipat, încă din anul 1921, anumite evoluţii politice, precum și intensifi carea acţiunilor revizioniste și de contestare economice și militare din Europa, precum și reacţia statelor a tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial. învinse în Primul Război Mondial, care, prin acţiuni În aceste condiţii, concomitent cu măsurile de creștere subversive de substanţă, intenţionau să revizuiască tratatele a capacităţii de luptă a marilor unităţi și unităţi, factorii de de pace și să redobândească infl uenţa avută în trecut la nivel decizie politico-militari au luat unele măsuri de reorganizare continental12. și întărire a structurilor de informaţii/contrainformaţii ale În anul 1924, la conducerea S.S.I. a fost numit armatei. Astfel, la 11 ianuarie 1929, prin Referatul nr. 171 Mihail Moruzov, un expert al bătăliilor informative/ adresat Ministerului de Război, M.St.M. a propus ca S.S.I. contrainformative purtate în perioada premergătoare și în să i se subordoneze direct, solicitare care a fost aprobată. timpul primei confl agraţii mondiale. Numirea sa în această Ulterior, la 8 noiembrie 1933, a fost fi nalizat un Regulament21 funcţie a fost determinată, printre altele, de aprecierea de privind activitatea specifi că a acestuia, iar la 20 aprilie 1934 care s-a bucurat în rândul unor militari cu care a conlucrat intra în vigoare primul Regulament de organizare și funcţionare, pe timpul războiului și, foarte probabil, de necesitatea de a se care stabilea cadrul instituţional și principalele atribuţii ale trece la profesionalizarea Serviciului Secret de Informaţii al S.S.I.22. Ulterior, prin Ordinul nr. 668 din 1 ianuarie 1938 al Armatei Române. Învestirea în funcţie a lui M. Moruzov avea ministrului Apărării Naţionale, generalul Ion Antonescu, loc în contextul incidentelor de la Tatar-Bunar din 1924, care S.S.I. a fost trecut în subordinea M.St.M., iar prin Decizia au scos în evidenţă carenţele informative și contrainformative Ministerială nr. 2200 din 29 martie 1938 s-a efectuat o nouă ale structurilor românești13. organizare a Serviciului23. În anul 1928, M. Moruzov a primit dispoziţia de a În Regulamentul de organizare și funcţionare din 20 aprilie elabora un proiect de reorganizare, care să aducă S.S.I. la 1934 se menţiona explicit misiunea S.S.I. și anume aceea de nivelul structurilor similare din SUA, Franţa sau Marea a procura informaţii secrete cu caracter general și militar [...], Britanie. Potrivit afi rmaţiilor colonelului Gheorghe Petrescu, astfel încât ca el (S.S.I. – n.n.) să poată corespunde în timp de M. Moruzov a întocmit un proiect de reorganizare a tuturor război nevoilor operative ale armatei24. În acest sens, articolul 1 al serviciilor de informaţii, concentrându-le sub o direcţie generală regulamentului preciza că S.S.I. constituie organul tehnic al la Președinţia Consiliului de Miniștri14. Întrucât proiectul Secţiei II Informaţii, iar articolul următor defi nea misiunea

72 2 (64) 2014 document studii/documente principală a structurii: procurarea de informaţii interne și externe Secţia Contrainformaţii; cu caracter general pentru Ministerul Apărării Naţionale, atât în 2. Aparatul teritorial și timp de război cât și de pace25. Totodată, în noul act normativ se Secţia Radio31. preciza că Serviciul Secret are în sarcina sa recrutarea și formarea Conducerea elementelor capabile să execute misiuni informative (interne și Serviciului era asigurată externe) conform cerinţelor și că face propuneri pentru numirea de un director general personalului bugetar ofi cial și numește direct personalul acoperit, (șeful S.S.I.) și de un iar articolul 6 al acestuia prevedea că personalul descoperit va director general-adjunct. fi numit prin decizie ministerială, iar personalul acoperit se va Directorul general avea numi și înlocui prin decizia șefului Serviciului Secret26. largi prerogative și Articolul 8 conţinea una dintre cele mai importante împuterniciri, atât în prevederi ale noului regulament: Șeful Serviciului Secret activitatea de culegere exercită întreaga autoritate asupra personalului ce-i aparţine, de date și informaţii, atât din punct de vedere profesional, cât și disciplinar, cât și în politica de având deplină libertate în alegerea personalului [...], cât și a personal. În problemele metodelor întrebuinţate pentru îndeplinirea misiunilor ce li se de serviciu, directorul încredinţează, pe răspunderea sa, fără să angajeze – în cazuri general ţinea, în mod de prăbușiri inerente – Ministerul sau Statul în general. În ofi cial, legătura directă cazul de asemenea prăbușiri, Serviciul Secret va fi considerat cu ministrul Apărării 1934. Mihail Moruzov ca o organizaţie autonomă (s.n.)27. Naţionale, președintele Ca urmare, noul act normativ acorda șefului S.S.I. o Consiliului de Miniștri și Palatul Regal. Din anul 1935, S.S.I. libertate totală în exercitarea actului de comandă, dar, în a fost ridicat la rangul de departament, fapt ce a sporit și mai același timp, îi impunea să-și asume întreaga responsabilitate mult prestigiul și infl uenţa directorului general32. în eventualitatea unor insuccese. Era o măsură de protecţie Conform articolului 9 din Regulamentul din 20 aprilie a S.S.I. în ansamblul său și de prevenire a unor eventuale 1934, directorul general al S.S.I. avea o atribuţie extrem complicaţii diplomatice sau politico-militare în defavoarea de importantă, ce nu a fost modifi cată în actele normative intereselor statului român. Istoricul Cristian Troncotă ulterioare, respectiv aceea de gestionar al fondului secret apreciază că decizia ca S.S.I. să funcţioneze ca organizaţie informativ ce i se pune la dispoziţie de Ministerul Apărării autonomă în cazul unei prăbușiri dezvăluie o concepţie Naţionale, care urma să-l întrebuinţeze după nevoile strategică de valoare28, care avea la bază și experienţa din informative ale structurii33. Primul Război Mondial, când o mare parte a ţării a fost Secretariatul General34 avea în subordine patru birouri și evacuată, iar retragerea autorităţilor și a armatei în Moldova un subbirou (compartiment): Biroul 1 se ocupa de problemele s-a efectuat fără a lăsa în teritoriul ocupat de inamic entităţi organizatorice și executa studii privind organizarea și informative pregătite din timp29. orientarea activităţii S.S.I.; Biroul 2 – probleme de personal În reorganizarea S.S.I. s-a valorificat experienţa și execuţia bugetului, administrarea imobilelor și facilităţilor internaţională în domeniu la acea dată, modul de funcţionare locative ale instituţiei; Biroul 3 Foto-identifi cări, a evoluat a unor servicii de informaţii din state occidentale (Intelligence funcţie de necesităţile serviciului, fiind organizat pe Service, 2-éme Bureau, F.B.I.) sau din ţările vecine (Polonia, compartimente: expertize, chimie criminalistică, foto și fi zică, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria). Relevantă desenatori tehnici, tipografi e. După anul 1934, mai mulţi în acest sens este aprecierea lui Gheorghe Cristescu, unul funcţionari au fost trimiși la studii și schimburi de experienţă dintre cei mai vechi funcţionari ai S.S.I., potrivit căreia în în străinătate; Biroul 4 Școli avea în competenţă pregătirea de Regulamentul din 20 aprilie 1934 s-a reţinut de la fi ecare ceea specialitate a noilor angajaţi și specializarea celor încadraţi. În ce se credea că este aplicabil și în strategia de apărare, sub aspect acest sens, au fost create școli de telegrafi ști, radiotelegrafi ști, 30 informativ, a statului român . conducere (auto, moto), foto-cinematografi e și au fost iniţiate cursuri de fi laj, interceptarea corespondenţei, dactilografi e etc. Structura organizatorică a S.S.I. – o necesitate Secţia 1 Informaţii a reprezentat cea mai importantă impusă de misiunea contracarării ameninţărilor structură din S.S.I., având ca misiune de bază culegerea de externe şi interne date și informaţii din afara ţării35. Prin rezultatele obţinute și la adresa siguranţei statului român valorifi cate către benefi ciari, Secţia 1 Informaţii a contribuit la fundamentarea unor decizii în domeniul politicii de apărare Conform Regulamentului din 20 aprilie 1934, structura naţională și a strategiei militare românești interbelice. organizatorică a S.S.I., cu valabilitate în perioada aprilie În conformitate cu prevederile Instrucţiunilor provizorii 1934-septembrie 1940, cuprindea două componente asupra informaţiilor din anul 1927, Secţia 1 Informaţii avea distincte: 1. Aparatul central, format din: conducerea în subordine trei entităţi denumite fronturi: Frontul de Est36, serviciului; Secretariatul General; Secţia Informaţii; cel mai important, atât din punct de vedere al siguranţei document 2014 2 (64) 73 studii/documente

În afara reţelelor de agentură de pe lângă fi ecare front, directorul general avea proprii agenţi, cu care ţinea direct legătura. De asemenea, persoanele care făceau parte din corpul consular, legaţii, misiuni economice, misiuni culturale etc., care, în afara atribuţiilor ofi ciale, primiseră sarcini informative din partea serviciului, ţineau direct legătura cu directorul general al S.S.I.40. Totodată, Mihail Moruzov a angrenat, în îndeplinirea de sarcini informative ori în analiza și interpretarea datelor obţinute prin aparatul tehnic al S.S.I., oameni infl uenţi și personalităţi ale vieţii politice și culturale, precum Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Alexandru Vaida- Voievod, Victor Iamandi, Mitiţă Constantinescu, Eugen Titeanu, prinţesa Caragea ș.a., fapt ce relevă o experienţă pozitivă în conturarea și individualizarea tradiţiei informative românești41. În acest sens, Ștefan Enescu, secretarul particular al lui M. Moruzov, menţiona că ofi ţeri superiori și generali îi făceau anticameră; oameni politici îl solicitau, până peste puterile posibile, de a-i primi și vorbi cu ei42. În a doua parte a anului 1936, centrele informative din subordinea fronturilor au primit ordinul de a organiza subcentre în apropierea frontierelor, cu misiunea principală de a culege date și informaţii referitoare la organizarea, înzestrarea și dispunerea armatelor statelor vecine, în special la graniţa cu România. Într-un timp relativ scurt, au fost create structuri informative în orașele Satu Mare, Arad, Oradea, Timișoara și Turnu Severin (Frontul de Vest), Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu și Bazargic (Frontul de Sud), Cetatea Albă, Tighina, Rezina, Otaci, Hotin și Cernăuţi (Frontul de Est)43. De asemenea, în atenţia S.S.I. s-au afl at zonele de importanţă strategică din punct de vedere economic și militar, sens în care s-a hotărât înfi inţarea unor centre speciale pentru identifi carea și contracararea acţiunilor de spionaj, sabotaj și Raportul lui Mihail Moruzov din 4 februarie 1938 care oferea argumente propagandă subversivă44. şi susţinere pentru instaurarea regimului de autoritate monarhică Secţia 2 Contrainformaţii a fost reorganizată în scopul identifi cării și contracarării efi ciente a acţiunilor de spionaj, naţionale, cât și din punct de vedere al spaţiului care trebuia propagandă, diversiune și terorism îndreptate împotriva acoperit informativ, avea în compunere: Biroul 1 (U.R.S.S.); României, având în compunere: conducerea secţiei, Biroul 2 (Polonia și ţările baltice); Biroul 3 (China, Japonia Secretariat, Atașatura Justiţiei Militare și patru grupe și Manciuria); Biroul 4 (politico-economic); Frontul de operative45. Vest37 avea ca obiectiv Europa Centrală, împărţită în patru Conducerea secţiei a fost asigurată de Nicolae (Niky) birouri: Biroul 1 (Ungaria); Biroul 2 (Germania); Biroul 3 Ștefănescu46 (1932-1937) și Florin Becescu47 (nume (Cehoslovacia, Franţa, Anglia și Belgia); Biroul 4 (politico- conspirativ Georgescu, 1937-1942). economic); Frontul de Sud38 avea misiunea de a culege Secretariatul secţiei cuprindea: Sectorul Arhivă, Sectorul date și informaţii din Peninsula Balcanică, sudul Europei Presă și Biroul Tehnic Emisie-Recepţie48. și Africa, iar aparatul de lucru cuprindea patru birouri: Atașatura justiţiei militare era alcătuită din ofiţeri Biroul 1 (Bulgaria); Biroul 2 (Iugoslavia, Italia, Albania); magistraţi cu prerogative de a instrumenta cazurile de spionaj, 49 Biroul 3 (Turcia, Grecia, Spania și zonele de interes din sabotaj și terorism identifi cate de S.S.I. . Activitatea informativ-operativă a Secţiei 2 Africa), Biroul 4 (politico-economic). Contrainformaţii se desfășura în cadrul a patru grupe, Pentru activitatea din străinătate, fronturile și-au creat, specializate pe domeniile: contrainformaţii, industrii, acţiuni în timp, rezidenţe în majoritatea ţărilor europene în care sociale și probleme militare. Grupele erau împărţite în două România avea interese majore, inclusiv în planul derulării subdiviziuni: agentura și evidenţa (compartimentul studii). confruntărilor pe frontul invizibil: Germania, Marea La Grupa II Industrii mai funcţiona și subdiviziunea ,,Atașat Britanie, Franţa, Elveţia, Portugalia, Spania, Turcia, Bulgaria, militar-consilier tehnic”, care se ocupa cu problemele de Cehoslovacia39. contraspionaj industrial-militar. Subdiviziunile agenturii de

74 2 (64) 2014 document studii/documente la fi ecare grupă erau împărţite pe echipe, iar unele echipe, Compartimentul Evidenţă avea ca atribuţii principale în subechipe. evidenţa aplicării planului informativ elaborat de consilierul Grupa 1 Contrainformaţii50, structurată pe compartimentele tactic și șeful grupei, coordonarea rezultatelor măsurilor Evidenţă și Agentură, avea ca principale misiuni prevenirea informative și întocmirii de rapoarte și studii56. scurgerii de informaţii din ministere, supravegherea Compartimentul Agentură57 avea ca misiuni de bază: personalului diplomatic acreditat în România, identifi carea supravegherea întreprinderilor industriale izolate și a și neutralizarea persoanelor cu preocupări de culegere de activităţii furnizorilor armatei; semnalarea indiciilor/ informaţii confi denţiale și protejarea stabilimentelor militare acţiunilor de spionaj, sabotaj, agitaţii subversive, distrugeri, de infi ltrări ale spionilor sau sabotorilor. angajări de elemente suspecte. Activitatea informativ- Compartimentul evidenţă avea un rol deosebit de important, operativă se realiza prin intermediul a patru echipe întrucât centraliza în vederea selectării, coroborării, conexării, specializate pe un anumit domeniu, fi ecare dintre acestea interpretării și valorifi cării toate informaţiile culese de agenţi, iar compuse dintr-un șef și 20 de agenţi. în baza acestora se elaborau studii și sinteze pentru informarea Echipa 1 Industrii monitoriza activitatea persoanelor 51 factorilor de decizie politică și militară . De asemenea, în urma pretabile la divulgarea de date și informaţii despre produsele prelucrării datelor și informaţiilor primite, compartimentul destinate armatei sau suspecte de acţiuni cu caracter terorist, formula concluzii pentru activitatea contrainformativă de extremist sau subversiv. În aria de responsabilitate a echipei perspectivă. Materialele de sinteză și analiză erau prezentate intrau următoarele obiective industriale: Arsenalul Armatei; zilnic de șeful Secţiei 2 Contrainformaţii, directorului S.S.I., Arsenalul Aeronautic; Arsenalul Geniului; Pirotehnia care, la rândul său, evalua conţinutul și relevanţa operativă a Armatei; Pulberia Dudești; Pirotehnia București; Regia acestora și, după caz, le înainta Ministerului Apărării Naţionale, Autonomă I.A.R.; Fabrica Focoase Avrig; Arsenalul Marinei Consiliului de Miniștri, Ministerului de Externe sau altor Galaţi; Fabrica de Materiale de Protecţie București; C.F.R.; departamente ministeriale52. P.T.T.; C.A.M., Societatea de Radio-Difuziune; Societatea Serviciul agenturii53 avea în subordine trei echipe, Electrică Câmpina; Societatea Electrică Florești; Hidrofi na; corespunzătoare domeniilor contraspionaj, supravegheri Uzinele S.E.T.A. Sibiu; Imprimeriile Statului; Monitorul ministere, legături și atașaţi militari, fiecare constituite Ofi cial și Societatea L.A.R.E.S.58. dintr-un șef și 20 de agenţi. Prin recrutarea și dirijarea elementelor informative Echipa 1 Contraspionaj monitoriza persoanele suspecte în cadrul acestor întreprinderi și instituţii, S.S.I. avea în că lucrează pentru serviciile de informaţii străine sau atenţie prevenirea unor acţiuni care ar fi perturbat procesul organizaţiile sub acoperirea cărora existau indicii că desfășurau acţiuni de spionaj contra României. Personalul de producţie, producerea de avarii sau distrugeri de bunuri echipei era specializat pe domeniile contraspionaj militar, materiale. Unor demnitari care i-au reproșat lui M. Moruzov politic, economic și industrial. că în întreprinderi mișună agenţii Serviciului, acesta le-a Echipa 2 Supravegheri ministere desfășura activitate replicat prompt că pentru industrii, agentura este răul necesar, 59 informativă asupra persoanelor suspecte din M.Ap.N, iar pentru Serviciul Secret sângele vital . Este cunoscut faptul furnizorii armatei și personalul celorlalte ministere, având că M. Moruzov invoca în mod frecvent teoria răului necesar ca misiune prioritară identifi carea agenţilor străini care ori de câte ori persoanele interesate criticau, uneori în mod 60 penetraseră aceste obiective și anihilarea efectelor acţiunilor vehement, metodele utilizate de S.S.I. . acestora. Echipa 2 Industrii avea o încadrare cu personal și sarcini Echipa 3 Legaţii și atașaţi militari54 avea misiunea de a contrainformative asemănătoare, diferenţa constând în monitoriza atât activitatea atașaţilor militari străini acreditaţi obiectivele pe care le avea în competenţă, respectiv: Șantierul în România, cât și a celorlalţi diplomaţi, de a le descoperi Naval Turnu-Severin; Uzinele Reșiţa; Instalaţiile Reșiţa agentura și, funcţie de situaţie, de a lua măsuri de neutralizare pentru încărcat proiectile din Orăștie; Malaxa Halta Titan; a activităţilor ostile pe care le desfășurau. Era vizat cu Malaxa – Fabrica Zărnești; Șantierul Naval Galaţi; Lemaître; precădere personalul legaţiilor Germaniei, Italiei, Spaniei și Întreprinderile Maniţiu, Vulcan; Astra Honterus Turnu- a ţărilor vecine României cu care nu erau încheiate tratate Brașov, Astra Honterus Muniţii Brașov; Dumitru Voina de alianţă politică și militară (Ungaria, Bulgaria, U.R.S.S.). Brașov; Întreprinderile Constantinescu – Sinaia; Redevenţa Această entitate informativă va avea o contribuţie deosebită – Fabrica de Toluen București; Rafi năria Redevenţa Ploiești; la identifi carea majorităţii cazurilor de spionaj descoperite Rafi năria Vega Ploiești; Anticarbon – Vulcan București; de S.S.I., până în anul 1940. Antigaz – Vulcan Hunedoara și S.E.T. București61. Grupa 2 Industrii culegea date și informaţii despre Echipa 3 Industrii asigura contrainformativ întreprinderile persoanele care lucrau în întreprinderile industriale și care urmau să treacă imediat la producţia de apărare, respectiv economice de valoare strategică și care prezentau interes cele din cadrul industriei metalurgice, miniere, electrotehnice, pentru apărarea naţională și asigurarea securităţii producţiei. chimice, de construcţii, textile și alimentare. Erau vizate Șeful grupei avea în subordine Compartimentul Evidenţă și acţiunile de sabotaj, spionaj, diversiune și cele cu caracter Compartimentul Agentură55. politic contrare intereselor statului român, cât și modul în care document 2014 2 (64) 75 studii/documente se execută comenzile militare, calitatea produselor furnizate, Femeilor, Muncitorul Socialist, Uniunea Tineretului detaliile de asamblare62. Socialist Muncitoresc, Uniunea Muncitorilor și Ţăranilor Echipa 4 Evidenţa furnizorilor armatei supraveghea din Prahova și Confederaţia Generală a Muncii cu toate activitatea tuturor întreprinderilor de stat sau particulare care uniunile și asociaţiile de muncitori afi liate69. Erau vizate în furnizau diferite bunuri și produse armatei63. special legăturile acestor partide și organizaţii cu cercurile de Grupa 3 acţiuni sociale a fost o entitate din cadrul S.S.I. conducere ale ,,Internaţionalei socialiste”, pentru a preveni care, după anul 1934, a cunoscut o dezvoltare continuă ca atragerea lor în acţiuni contrare intereselor statului român. urmare a amplifi cării tensiunilor interne și ascensiunii forţelor Subechipa ,,extrema stânga”70 avea ca misiune de bază 64 de extremă dreapta . Serviciul agenturii era format din trei supravegherea activităţii Partidului Comunist din România echipe, care aveau în compunere mai multe subechipe, fi ecare (P.Cd.R.) și a organizaţiilor aflate sub conducerea sau fi ind specializată pe un anumit segment politic sau grup infl uenţa acestuia, precum și a legăturilor lor componentă a de partide și organizaţii politice cu doctrine sau programe subechipei cu Internaţionala a III-a de la Moscova. S.S.I. a asemănătoare. acordat o atenţie deosebită acestei entităţi contrainformative, Echipa 1 avea în atenţie monitorizarea acţiunilor sociale deoarece era cunoscut faptul că sub paravanul unei astfel interne, fi ind formată din nouă subechipe: de formaţiuni politice acţionau elemente ostile intereselor Subechipa ,,extrema dreapta” culegea informaţii despre României, sprijinite de sovietici. În consecinţă, Subechipa următoarele partide și organizaţii politice: Partidul Totul ,,extrema stânga” era singura structură de acest tip care, la pentru Ţară; Corpul Studenţesc Legionar; Partidul Naţional- rândul ei, avea în compunere două entităţi specializate, Socialist din România (Ștefan Tătărăscu); Svastica de Foc; astfel: una pentru supravegherea organizaţiilor afl ate sub Blocul Cetăţenesc; Blocul generaţiei de la 1922; Asociaţia influenţa P.Cd.R., respectiv Amicii U.R.S.S., Consiliul Generaţiei Mișcării Studenţești; Partidul Muncitoresc General al Sindicatelor Revoluţionare, Uniunea Studenţilor Creștin; Frontul Naţional Român; Frăţia Română Asociaţia Revoluţionari, Uniunea Studenţilor Independenţi, Comitetul Prietenii Legiunii; Frăţia de Cruce; Uniunea Studenţilor C.F.R., Blocul Muncitoresc-Ţărănesc și Liga Muncii; cea 65 Creștini din România . de-a doua monitoriza organizaţiile acoperite care se afl au Pentru a monitoriza și contracara cu efi cienţă acţiunile sub infl uenţa curentelor politice de stânga: Frontul Plugarilor, protestatare, de multe ori violente, pe care le organizau aceste Blocul Studenţilor Democraţi, Blocul Avocaţilor Democraţi, formaţiuni politice, S.S.I. a cooperat, în mod frecvent, cu Frontul Popular cu toate organizaţiile afi liate (Frontul Unic Corpul Detectivilor și Jandarmeria, fapt ce a fost catalogat în Municitoresc, Partidul Naţional Ţărănesc gruparea Popovici- lucrările de memorialistică ale unor conducători ai Mișcării Moscăuţeanu, M.A.D.OS.Z.-ul etc.), Frontul Păcii, Frontul 66 Legionare drept ,,poliţie politică” . Tinerei Generaţii, Asociaţia Independentă a Scriitorilor, Subechipa ,,dreapta” culegea informaţii despre Partidul Frontul Feminin, Comitetul pentru Ajutorul Deţinuţilor Naţional Creștin, Frontul Românesc, Organizaţia Politici, Asociaţia pentru Protecţia Femeii și Copilului, „Reacţiunea”, Blocul Naţional Socialist, Garda Naţională, Organizaţia Birobidjan. Liga ,,Vlad Ţepeș”, Partidul „Omul care face dreptate”, Liga Celelalte subechipe au fost înfi inţate după anul 1938 și Corporaţia Frontul Naţional, Voinţa Naţională și Refacerea aveau în atenţie activitatea asociaţiilor profesionale ale foștilor Naţională. Deși aceste partide și organizaţii nu erau cunoscute luptători și a persoanelor care își manifestau nemulţumirea cu probleme deosebite, monitorizarea lor viza cunoașterea faţă de regimul autoritar al regelui Carol al II-lea. contactelor pe care le aveau cu cercurile politice externe de Odată cu reorganizarea din anul 1934, S.S.I. a căutat să dreapta și eventualele implicări în acţiuni extremiste67. Subechipa ,,centru”, înfi inţată în anul 1938 după instaurarea pătrundă și să-și infi ltreze agenţii și în rândul unor organizaţii regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, avea ca principală internaţionale, scop în care a fost înfi inţată Echipa 2, formată misiune supravegherea organizaţiilor fostelor partide din patru subechipe, fi ecare specializată pe următoarele democratice cu reprezentanţi în Parlament: Partidul Naţional problematici: Francmasonerie, Internaţionala a III-a, Liberal; Partidul Naţional Ţărănesc; Partidul Conservator; Internaţionala a IV-a și Sectele religioase interzise. Misiunea Partidul Naţional Democratic; Partidul Uniunea Agrară; Echipei 2 era identifi carea acelor elemente din cadrul acestor Partidul Poporului; Partidul Unităţii Naţionale; Partidul organizaţii care desfășurau activităţi ostile la adresa stabilităţii Radical Ţărănesc și Liga Agrară68. Motivul principal al și intereselor statului român71. constituirii acestei entităţi informative era monitorizarea Echipa 3 Acţiuni iredente și naţionaliste antiromânești72 era activităţii acelor partide sau formaţiuni care nu aderaseră la un compartiment din cadrul Grupei 3 – Secţia Contrainformaţii Frontul Renașterii Naţionale pentru a se cunoaște poziţia lor cu misiunea de a culege date și informaţii din rândul faţă de politica regelui Carol al II-lea. minorităţilor naţionale din România, fiind vizate, cu Subechipa ,,stânga” culegea informaţii din cadrul prioritate, acţiunile antistatale ale diferitelor organizaţii și Partidului Social-Democrat, Partidul Socialist Unitar asociaţii cu caracter naţionalist antiromânesc. Era organizată Independent, Partidul Socialist-Popovici, Partidul Socialist- pe patru subechipe, fiecare specializată pe următoarele Cristescu, Partidul Muncitoresc Ţărănesc, Uniunea probleme: Mișcarea Evreiască, Emigraţia Rusă, Minoritatea

76 2 (64) 2014 document studii/documente

Germană și Acţiuni Iredentiste Antiromânești (ungară, a colabora cu structurile de poliţie, siguranţă și jandarmerie bulgară și ucraineană). locale/zonale, în vederea întreprinderii unor acţiuni comune Grupa 4 Informaţii militare73 avea ca misiune principală în caz de tulburări interne sau de război81. culegerea de date și informaţii de interes pentru sistemul Obţinerea datelor și informaţiilor cu relevanţă operativă militar, având în compunere trei echipe, fi ecare specializată pentru apărarea naţională a fost efectuată printr-o serie de pe un domeniu. mijloace, metode și procedee specifi ce activităţii informative, Echipa 1 Licee și școli militare74 avea în atribuţii culegerea respectiv: agentură, interceptări ale comunicaţiilor și de date despre candidaţii la admiterea în instituţiile militare corespondenţei, anchete informative, studiul și analiza de învăţământ, comportamentul și mediile frecventate de surselor deschise, schimbul de informaţii cu servicii partenere cadrele armatei, în special ofi ţerii, și anturajul acestora în din ţară și străinătate82 etc. Agentura a fost structurată pe afara unităţilor militare. mai multe categorii de elemente cu sarcini informative: Echipa 2 Informaţii diverse75 avea în atenţie localurile observatori, incidentali, locali, de penetrare, mobili, cercetași, frecventate de cadrele armatei, îndeosebi de ofi ţeri, locurile sedentari și de rezervă83. de agrement și distracţie. Agenţii acestei echipe aveau La rândul lor, agenţii indicatori, recrutori și de legătură au misiunea de a identifi ca persoanele suspecte contactate de fost recrutaţi și instruiţi după metodele performante utilizate cadrele armatei și întreprinderea măsurilor de verifi care de serviciile de informaţii britanice, franceze și germane84. și supraveghere ce se Totodată, impuneau în astfel de pentru descoperirea situaţii. unor organizaţii de Echipa 3 Asociaţii spionaj și asigurarea militare76 monitoriza protecţiei datelor asociaţiile cadrelor confidenţiale militare în rezervă și proprii s-au folosit identifica persoanele agenţii dublii și cu activităţi contrare dezinformarea. regimului politic sau Valorificarea intereselor statului. surselor deschise – Biroul Cifru77 presa scrisă, radioul, era încadrat cu comunicatele ofiţeri specialiști și oficiale, studiile avea ca principală știinţifice sau alte atribuţie codificarea/ lucrări publice, decodificarea documentele de telegramelor și arhivă etc. – a fost radiotelegramelor utilizată de S.S.I. S.S.I.. în elaborarea unor Amiralul Wilhelm Canaris – şeful Serviciului de Spionaj şi Contraspionaj al Abwehrului Biroul Filaj- între 1935 şi 1944 lucrări de sinteză pe Corespondenţă78 anumite probleme intercepta și efectua controlul corespondenţei persoanelor destinate conducerii statului. Despre modul în care se suspecte de implicare în acţiuni antistatale. efectua prelucrarea informaţiilor din surse deschise, Ștefan O atenţie sporită a fost acordată dezvoltării structurilor Enescu, menţionează în însemnările sale următoarele: Au teritoriale ale S.S.I. prin înfi inţarea de Centre Contrainformative fost organizate birouri de presă și studii pe lângă fi ecare front în cu competenţe de acţiune la nivelul fi ecărei provincii istorice79. parte, pentru a se realiza un fl ux al mersului lucrărilor, cât și un Acestea aveau ca misiune principală monitorizarea situaţiei sistem de evidenţă. S-a reorganizat arhiva, care, într-un astfel de informativ-operative din zona de responsabilitate, îndeosebi serviciu, constituia nu un depozit mort de acte, ci un instrument a activităţilor de natură subversivă, precum și întocmirea de viu de lucru, a cărui organizare condiţionează, uneori, calitatea studii cu caracter contrainformativ. Studiile trebuiau să fi e lucrărilor de actualitate85. sintetice și clare, să conţină date și informaţii certe, verifi cate În legătură cu acest aspect, autorul exemplifi că prin faptul prin mai multe surse, astfel încât M.St.M. să poată lua toate că, după declanșarea războiului ruso-fi nlandez, la solicitarea măsurile necesare pentru combaterea și reprimarea imediată a M.St.M., s-a elaborat o lucrare de sinteză despre Finlanda, oricăror acţiuni cu caracter militar (de valoare politico-strategică, în care S.S.I. a utilizat nu numai materialele informative afl ate operativă sau tactică) ce puteau pune în pericol capacitatea de în arhivă, ci și o serie de lucrări de diferite specialităţi apărute apărare a ţării80. De asemenea, centrele aveau misiunea de în străinătate referitoare la ţara în cauză86. De asemenea, document 2014 2 (64) 77 studii/documente arătă că Mihail Moruzov avea idei și iniţiative foarte largi Opinii contrare efi cienţei activităţii S.S.I. le regăsim și în acest domeniu, sens în care, în preajma manevrelor în afirmaţiile și observaţiile unor ofiţeri din structurile militare, obișnuia să alcătuiască studii complete asupra regiunilor informative ale M.Ap.N. Astfel, colonelul Ioan Lissievici, respective (cu caracter istoric, geografi c, militar etc. – n.n.) pe fost lucrător în cadrul Secţiei II din M.St.M., cât și în S.S.I., care le disemina/transmitea la Palat și Statul Major87. precum și colonelul Radu Davidescu, fost șef al Biroului 2 Analiza și sinteza fl uxului de date intrau în responsabilitatea din M.St.M., au afi rmat, cu diferite nuanţe, că în general, Birourilor de Studii ale Fronturilor de Est, Vest și Sud, care informaţiile furnizate de Serviciul Secret nu au satisfăcut elaborau buletine informative zilnice, lunare sau, la cerere, nevoile Marelui Stat Major96. În însemnările sale, căpitanul dări de seamă și studii informative pe care le expediau Mihail Stelescu, fost șef al Frontului de Sud, menţionează benefi ciarilor legali. că activitatea informativă a Serviciului Secret se rezuma în La Secţia 2 Contrainformaţii, centralizarea datelor se difuzarea informaţiilor primite de la unii atașaţi militari, care efectua prin intermediul celor patru grupe, iar materialul întocmeau note despre anumite evenimente, culese din ziarele rezultat era înaintat benefi ciarilor stabiliţi de directorul străine și că totul era ca zilnic să plece cât mai multe informaţii 88 general al S.S.I. . a căror calitate însă nu avea nici o valoare97. Personalul care a încadrat S.S.I. a provenit din trei Această critică trebuie coroborată cu una din observaţiile 89 zone : 1) Funcţionari din Poliţie și Siguranţă, unii cunoscuţi lui Eugen Cristescu, fostul șef al Serviciului Special de personal de M. Moruzov, alţii recomandaţi de rezultatele Informaţii, potrivit cărora unii agenţi din timpul lui Moruzov lor profesionale. Aceștia au optat pentru încadrarea în S.S.I. aveau obiceiul de a întocmi note informative doar din lectura atât pentru funcţii și salarii mai mari, cât și pentru a-și ziarelor, fără să le mai verifi ce98. continua cariera în domeniul informativ/contrainformativ La rândul său, colonelul Alexandru Iederu menţiona la un nivel superior90; 2) Ofi ţeri de carieră, specializaţi în următoarele: Acest organism (S.S.I. – n.n.), depășind cu mult Secţia a II-a Informaţii din M.St.M., la care s-au adăugat rostul și rolul său de a procura informaţii strict secrete și deci greu de ofi ţeri ingineri, necesari pentru încadrarea birourilor tehnice; obţinut atât din afară (spionaj), cât și dinăuntru (contraspionaj) 3) Civili recrutaţi prin recomandare, pentru creșterea și pentru îndeplinirea căruia cheltuia sume fabuloase, se substituise efectivelor ca urmare a extinderii necesităţilor informative/ de fapt cu totul Secţiei a II-a din Marele Stat Major99. Același contrainformative. Aceștia erau experţi în domeniile ofi ţer preciza că S.S.I. transmitea informaţii și studii gata făcute profesionale din care proveneau. Semnifi cative în acest sens asupra instrucţiei armatei sovietice din Extremul Orient sau din sunt cazurile lui Florin Becescu, care a devenit șeful Secţiei Rusia Răsăriteană, în timp ce informaţiile relative la situaţia 2 Contrainformaţii și N.D. Stănescu91, care a activat în militară din vestul Rusiei și din apropierea Nistrului erau Secţia 2 Contrainformaţii și a avansat până la funcţia de foarte reduse, nesemnifi cative și incomplete, cu toate prevederile director general al S.S.I., în perioada martie-aprilie 1945. Este cunoscut faptul că efi cienţa unui serviciu secret este planurilor de informaţii întocmite de Biroul II și cu toate cererile 100 determinată, între altele, și prin metodele și mijloacele folosite repetate pentru obţinerea informaţiilor necesare și utile . de M. Moruzov și a rezultatelor obţinută de S.S.I. Ne alăturăm aprecierilor istoricului Cristian Troncotă Astfel, în cadrul întâlnirii cu maiorul Ionescu-Micandru potrivit cărora este foarte probabil ca aceste afi rmaţii, atât din iulie 1939, locotenent-colonelul Hauswaldt din Abwehr a unele, cât și celelalte (pro sau contra efi cienţei activităţii S.S.I. 101 precizat, că are cunoștinţă despre excelenta competenţă unanim – n.n.), să ascundă și o doză de subiectivism . De asemenea, recunoscută a lui M. Moruzov în domeniul informativ92. trebuie menţionat faptul că enunţurile favorabile sau acuzele La rândul său, amiralul Wilhelm Canaris, șeful Abwehr- între diferitele structuri informative, pe diferitele paliere ului, i-a transmis lui M. Moruzov, în octombrie 1939 ale activităţii desfășurate, mai ales cele post factum, sunt o stima și admiraţia pe care o poartă încă de foarte mult timp, practică uzitată în acest domeniu. Hotărâtoare în evaluarea deoarece îi cunoaște îndeaproape activitatea apreciabilă și de efi cienţei unei structuri informative sunt, în fi nal, informaţiile perfectă specialitate pe care o desfășoară în general în domeniul de valoare obţinute, îndeosebi cele cu caracter preventiv care informativ93. Aprecieri asemănătoare au fost exprimate și au fost aduse la cunoștinţa factorilor de decizie în timp util. de maiorul Pruck, șeful Frontului de Est din Abwehr, la Concluzionând, se poate afi rma, cu deplin temei, că de 22 noiembrie 1939, cu ocazia unei vizite în România, când la înfi inţare și până în anul 1940, S.S.I. a evoluat rapid de la afi rma că sistemele de lucru informativ utilizate de M. nivelul unei structuri departamentale la acela al unei instituţii Moruzov sunt ingenioase, practice [...] și absolut originale, care independente, subordonată conducerii politico-militare a nu pot fi realizate decât de un maestru în materie de informaţii94. statului și deservind interesele acesteia. Pentru a deveni util De asemenea, Veniamin Moruzov, nepotul directorului benefi ciarilor, Mihail Moruzov, în calitate de director general general al S.S.I., angrenat uneori în acţiuni informative, al S.S.I., a desfășurat o activitate pragmatică și multilaterală, aprecia că unchiul său a introdus elemente noi, care au care avea ca scopuri principale obţinerea de rezultate revoluţionat pur și simplu munca de adunare, sintetizare și deosebite în plan informativ și câștigarea supremaţiei în valorifi care a datelor95. sistemul structurilor de siguranţă naţională autohtone.

78 2 (64) 2014 document studii/documente

Prin acţiunile întreprinse și/sau modul abil în care au intensifi cat acţiunile pentru anularea statu quo ului teritorial fost prezentate, Mihail Moruzov a devenit un element stabilit prin tratatele de pace de la Paris din anii 1919-1920, indispensabil conducerii statului român, în contextul în care iar Marile Puteri învingătoare în Primul Război Mondial regele Carol al II-lea urmărea să deţină și, ulterior, a și obţinut dovedeau pasivitate și conciliatorism, România a fost nevoită controlul total asupra regimului politic pe care îl conducea. să se bazeze pe propriile forţe pentru a-și păstra independenţa În același timp trebuie subliniat faptul că eforturile de și integritatea frontierelor. reorganizare și modernizare a Serviciului Secret de Informaţii În acest context geopolitic și militar total nefavorabil al Armatei Române (din octombrie 1939 denumit Serviciul și ostil, factorii de decizie politici și militari au utilizat Special de Informaţii) aveau loc în condiţiile în care trebuiau Serviciul Special de Informaţii al Armatei Române ca să fi e depășite difi cultăţile din domeniul înzestrării armatei, ultimă soluţie strategică pentru a rezista și temporiza izolării politico-militare și ameninţărilor revizioniste ale cât mai mult posibil ameninţările din direcţiile Est, Vest U.R.S.S., Ungariei și Bulgariei. și Sud care vizau dezmembrarea teritorială a României Având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate din Mari, acapararea resurselor ţării și desfiinţarea statului Europa, după 7 martie 1936, când statele revanșarde și-au roman.

Romanian Army Secret Intelligence Service. Organizational and functional marks

Colonel Dan Prisăcaru, Ph.D.

Abstract: Th e fi rst intelligence structure of Romanian Army was created by the Instructions regarding the organization and operation of the Intelligence Service from February 20, 1917. In 1934 Mihail Moruzov reorganized the institution on modern bases, valorizing the international experience in the fi eld.

Keywords: Army Intelligence Secret Service, Mihail Moruzov, Gheorghe Cristescu, Intelligence Department, Counter-Intelligence Department

NOTE

1 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond microfi lme, rola 4 Arhiva Serviciului Român de Informaţii (în continuare A.S.R.I.), Fond P.II. 1.513, cd. 607. ,,D”, dosar nr. crt. 8097, ff. 6-22, apud Cristian Troncotă, Op. cit., p. 37 2 Ibidem, cd. 621. În România, prima lege a contraspionajului a fost votată şi Anexa 2, p. 215. de Parlament şi promulgată de regele Carol I la 31 ianuarie 1913. 5 Ibidem. 3 Mihail Moruzov (8 noiembrie 1887, Zebil, Tulcea-26/27 noiembrie 1940, 6 Alin Spânu, Organizarea şi activitatea structurilor informative şi închisoarea Jilava). Nu se deţin date şi documente care să autentifi ce că contrainformative ale Armatei Române (1917), în volumul 1917. Glorie a absolvit studii superioare. Cunoştea bine sau sufi cient câteva limbi şi deznădejde (coordonator Gavriil Preda), Editura Universităţii Petrol- străine: rusa, ucraineana, bulgara, turca şi tătara. A debutat în activitatea Gaze, Ploieşti, 2007, pp. 60-90. Detalii despre înfi inţarea şi evoluţia acestei secretă de informaţii din proprie iniţiativă, în anul 1907, când, la Biserica structuri în Florin Pintilie, Ştefan Mariţiu, Nevian Tunăreau, Corneliu Sf. Gheorghe din Tulcea, a descoperit o organizaţie revizionistă bulgară. Beldiman, Istoria Serviciului Secret de Informaţii (1917-1940), Editura A fost ulterior folosit ca agent, apoi încadrat în Siguranţă, urcând cu INI, Bucureşti, 2000; Mihaela Orjanu, Din începuturile instituţionalizării rapiditate gradele ierarhice până la cel de inspector de poliţie la Constanţa. activităţii informative româneşti, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000. Din ordinul Marelui Cartier General (în continuare M.C.G.), Moruzov 7 Ibidem, p. 80. s-a deplasat împreună cu o echipă de agenţi în Delta Dunării, unde a pus 8 Instrucţiunile... din ianuarie 1918 prevedeau: Biroul de Informaţii dispune bazele Serviciului de Siguranţă al Deltei, care, după armistiţiul cu Puterile încă de Serviciul Secret, care cuprinde personalul următor: un ofi ţer, Centrale, a fost redenumit Serviciul de Siguranţă al Dobrogei. Până la şef al serviciului; un ajutor; un ofi ţer de poliţie şi un număr oarecare sfârşitul campaniei Armatei Române din anul 1919, această structură de agenţi. Serviciul Secret cuprinde: Serviciul de Informaţii şi Serviciul informativă şi-a adus o contribuţie importantă în obţinerea şi furnizarea de Contra-Spionaj. Misiunea Serviciului de Informaţii (secret) este: de informaţii către M.C.G., în baza cărora s-a fundamentat luarea unor a) A recruta, a instrui şi a trimite agenţi pentru executarea misiunilor măsuri politico-militare în interesul statului român. La 13 mai 1920, a fost speciale; b) A prepara mijloacele pentru transmiterea informaţiilor. arestat în baza unui mandat emis de judecătorul de instrucţie al Tribunalului Misiunea Serviciului de Contra-Spionaj este: a) A organiza serviciul de Constanţa, fi ind acuzat că şi-a însuşit sume de bani din fondurile destinate contra-spionaj, a repartiza agenţii speciali pentru acest serviciu între marile agenturii. În anul 1924, a fost numit director general al S.S.I., funcţie pe unităţi din subordine, bazându-se nu numai pe împărţirea pur militară, ci şi care o va îndeplini până la 6 septembrie 1940, factorii de conducere din pe dispozitivul local al reţelei căilor ferate şi pe împărţirea administrativă M.St.M. recunoscându-i astfel contribuţia sa din anii Primului Război existentă; b) A controla aplicarea regulamentului şi dispoziţiilor relative la Mondial, precum şi calităţile sale deosebite pentru munca de informaţii circulaţie (eventual, a prescrie măsurile necesare, eliberarea de permise (Cristian Troncotă, România şi frontul secret., Editura Elion, Bucureşti, de circulaţie în zona armatei etc.); c) A supraveghea şi controla suspecţii 2007, pp. 229-233). şi străinii; d) A supraveghea întrebuinţarea liniilor telegrafi ce şi telefonice

document 2014 2 (64) 79 studii/documente

şi a lua măsurile pentru a înlătura indiscreţiile şi a asigura secretul sunt armaţi: arme ascunse, arme pe faţă, grenade, explozibile. 5) Sosirea în operaţiunilor; e) A lua măsuri pentru a împiedica şi reprima propaganda regiune. Atenţia trebuia îndreptată asupra celor care veneau: individual, cu inamică, precum şi a lua măsuri de contra-propagandă; f) A veghea să orice mijloc de transport sau pe jos, sub diferite pretexte: comerţ, muncitor, se execute prescripţiile ordonanţelor şi ordinelor date de comandamente, turist, cu acte în perfectă regulă; în mici grupuri strecurându-se peste munţi; pentru a împiedica spionajul; a semnala pe infractori (posturi clandestine din regiunea minoritară; toţi se adună la o dată şi un punct anumit stabilit, de telefon şi telegrafi e fără fi r, porumbei călători ascunşi la particulari constituind banda; cu avionul-paraşuta. 6) Exemple de organizări de bande etc.); g) A organiza şi controla paza căilor ferate, depozitelor, magaziilor, şi atacuri (Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în continuare A.N.I.C., Fond lucrărilor de artă, picturilor etc. contra atentatelor; h) Cu concursul F.R.N., dosar nr. crt. 790, ff. 33-49). Serviciului de Cenzură al armatei, a controla executarea serviciului de 17 Relevantă în acest sens este descoperirea şi anihilarea organizaţiei de cenzură a corespondenţei la comandamentele în subordine şi la comitetele spionaj Solomon – Vărzariu în favoarea U.R.S.S., fapt ce a demonstrat regionale din capitale de judeţe, din zona armatei; i) A supraveghea ca, în vulnerabilităţile existente în Armata Română şi societatea românească zona armatei, să nu apară publicaţii, jurnale etc., fără autorizarea M.C.G. în ansamblu în perioada respectivă şi, în acelaşi timp, interesul crescut (Biroul 2). Serviciul Secret de la comandamentele de armată, precum şi al unor mari puteri faţă de România. Detalii despre arestarea grupului la acelea care, eventual, s-ar înfi inţa în diverse localităţi în apropierea Solomom –Vărzariu (65 de persoane) şi desfăşurarea procesului, în Stelian frontului, se bucură de oarecare independenţă, potrivită cu caracterul Tănase, Clienţii lu’ tanti Varvara. Istorii clandestine, Editura Humanitas, şi cu mijloacele de acţiune ale acestui serviciu. Aceste servicii primesc Bucureşti, 2005, pp. 142-149. Maiorul Grigore Vărzariu a fost ofi ţer în instrucţiuni tehnice de la Serviciul de Informaţii Secret de la M.C.G., armata austro-ungară, a căzut prizonier în bătălia de la Lemberg, a evadat cu care pot coresponda direct, apud Alin Spânu, Istoria serviciilor de din lagăr, a constituit un regiment românesc (noiembrie 1918), după care, informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Casa în anul 1919, a fost încadrat în Armata Română. A fost recrutat în serviciul Editorială Demiurg, Iaşi, 2010, prefaţă de Gh. Buzatu, pp. 129-130. U.R.S.S. de Hugo Sikora, la Viena, în anul 1929. A fost dovedit că a primit 9 Cristian Troncotă, Op. cit., p. 41. 20.000 lei lunar şi alte sume de bani pentru informaţii şi documente furnizate 10 Istoria militară a poporului român, vol. VI, Evoluţia sistemului militar serviciilor de informaţii străine, ca, de exemplu, cifrul Regimentului 6 naţional în anii 1919-1944, Editura Militară, Bucureşti, 1989, pp. 13-16. Pionieri din Alba Iulia (100.000 lei) sau diferite cursuri de la Regimentul 11 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 17474, vol. 1, f. 12. de Transmisiuni Bucureşti. A fost condamnat la 20 de ani muncă silnică; 12 Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii..., p. 130. apud Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii..., p. 240. 13 Ibidem, pp. 134-136. 18 Unul din cazurile cele mai importante pentru ascensiunea lui Mihail 14 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 88301, vol. 1, f. 16. Moruzov şi a creşterii încrederii factorilor de decizie, în primul rând a 15 Cristian Troncotă, Op. cit., p. 42. Palatului Regal, în S.S.I., a fost cel al complotului iniţiat de locotenent- 16 Din sistemul de siguranţă naţională a României interbelice făceau parte: colonelul Victor Precup în aprilie 1934. Cazul a fost instrumentat în Consiliul Superior de Apărare a Ţării, serviciile de informaţii ale M.Ap.N. colaborare cu Direcţia Poliţiei de Siguranţă, însă Mihail Moruzov a acţionat (Secţia II din M.St.M., Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române), pentru a-şi asuma integral meritele, iar efectele nu s-au lăsat mult timp serviciile de informaţii ale Ministerului de Interne (Direcţia Poliţiei de aşteptate. La 20 aprilie 1934 s-a adoptat noul Regulament de funcţionare al Siguranţă, Corpul de Siguranţă, Serviciul de Informaţii al Jandarmeriei). S.S.I., directorul serviciului era învestit cu atribuţii largi, iar S.S.I. era scos Istoricul Cristian Troncotă include în cadrul acestui sistem şi Biroul de din subordinea Marelui Stat Major, la conducerea căruia se afl a la acea dată Informaţii Permanent al Micii Înţelegeri, structură care şi-a intrat în generalul Ion Antonescu (Detalii privind evoluţia complotului şi anihilarea atribuţii începând cu anul 1925, în condiţiile amplifi cării factorilor de risc sa, în Cristian Troncotă, Cazul Precup şi ascensiunea lui Mihail Moruzov, la adresa siguranţei naţionale a României, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei. în volumul Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Biroul şi-a desfăşurat activitatea atât timp cât şi-au menţinut valabilitatea Române, Editura INI, Bucureşti, 1996, pp. 65-78; Dana Beldiman, Atentatul convenţiile militare încheiate de statele din Mica Înţelegere şi a avut ca din Vinerea Mare. Aprilie 1934. Complotul Precup în presa occidentală, misiune principală descoperirea şi neutralizarea organizaţiilor teroriste. în Revista ,,Dosarele Istoriei”, nr. 5/2000, pp. 29-31). Funcţionarea biroului se realiza prin întâlnirile periodice şi conspirate ale 19 Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii..., p. 240. şefi lor structurilor de siguranţă generală din cele trei ţări. Cristian Troncotă 20 Declanşarea unor greve şi demonstraţii muncitoreşti în sectoare apreciază că Biroul de Informaţii Permanent al Micii Înţelegeri constituie economice cu pondere strategică în apărarea ţării (industria petrolului şi prima structură instituţionalizată din România cu rol informativ în combaterea căile ferate) în ianuarie-februarie 1933; asasinarea de către legionari a terorismului şi, în acelaşi timp, un precursor a ceea ce este denumit în prezent preşedintelui Consiliului de Miniştri, I. Gh. Duca, la 29 decembrie 1933; intelligence-ul interagenţie (Cristian Troncotă, România şi frontul secret..., „Afacerea Skoda” , care a dezvăluit opiniei publice implicarea unor cercuri pp. 150-151). La rândul său, cercetătorul Alin Spânu menţionează că Frontul politice în tranzacţii nelegale şi deturnări de fonduri din sumele alocate Renaşterii Naţionale (în continuare F.R.N.), primul partid unic din România, pentru înzestrarea armatei cu armament şi tehnică de luptă. înfi inţat prin Înaltul Decret Regal nr. 4321 din 15 decembrie 1938, publicat 21 Cristian Troncotă, Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al în „Monitorul Ofi cial” nr. 293/16 decembrie 1938, a avut şi o componentă Armatei Române..., pp. 227-228. informativă/contrainformativă, care îşi desfăşura activitatea în cadrul gărzilor 22 A.S.R.I., Fond ,,D”, dosar nr. crt. 8371, ff. 19-22; apud Cristian Troncotă, naţionale, ce reprezentau latura militară a F.R.N. Comandanţii Gărzilor Rolul Serviciului Special de Informaţii în fundamentarea politicii şi artei Naţionale locale au fost instruiţi în domeniul informativ/contrainformativ, militare româneşti în perioada 1937-1945 (teză de doctorat), Academia pentru culegerea de date şi informaţii, în baza unui plan care cuprindea de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1997, p. 3. următoarele puncte: 1) Acţiuni subversive, aici fi ind încadrate: comunismul, 23 Idem, Fond ,,D”, dosar nr. crt. 8010, ff. 10-13. iredentismul, bande teroriste, spioni şi agenţi informatori inamici, partide 24 Ibidem. Această prevedere a regulamentului prezintă relevanţă deosebită, politice nepermise. 2) Modul de acţiune subversivă împotriva siguranţei întrucât va fi invocată de generalul Ion Antonescu pentru a direcţiona statului, siguranţei publice, ordinii şi liniştii publice: a) Propaganda (era activitatea Serviciului Secret spre acţiuni informative cu relevanţă exclusivă vizată propaganda prin viu grai de la om la om, prin scris – manifeste, în sprijinul Armatei Române şi de a-i restricţiona astfel implicarea în viaţa broşuri etc., prin radio şi care avea ca scop: răspândirea de ştiri false pentru politică sau în susţinerea intereselor camarilei regale. Nu este exclus ca scăderea moralului; îndemnul populaţiei la nerespectarea legilor; îndemn acest aspect să fi constituit un motiv în plus în luarea deciziei de înlocuire la rebeliuni); b) Acte teroriste, împărţite în: distrugeri de lucrări de artă, căi a sa din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, la 30 aprilie 1938. Este de comunicaţii, linii telefonice şi telegrafi ce, localuri de instituţii publice, bine cunoscut faptul că Mihail Moruzov a fost un apropiat al camarilei depozite etc.; atentate împotriva: prefect, primar, comandanţi de Gărzi regale şi i-a întocmit un dosar compromiţător generalului Ion Antonescu F.R.N., jandarmi etc.; c) Acte de sabotaj, care puteau avea loc în: uzine referitor la viaţa sa particulară, fapt ce a avut ca urmări ruperea defi nitivă (electrice, apă etc.); fabrici care lucrau pentru armată; regiuni petroliere; a relaţiilor dintre cele două personalităţi, cu urmări tragice pentru stabilimente industriale; gări şi porturi. 3) Cum lucrează duşmanul. Inamicul M. Moruzov în noiembrie 1940 (Ion Bodunescu, Ion Rusu-Şirianu, a fost defi nit ca acţionând: individual-izolat; prin trecerea frauduloasă a Descifrarea unei istorii necunoscute, vol. III, Bucureşti, 1975, pp. 33-35). frontierei; lansări cu paraşuta; în bande constituite: organizate peste frontieră 25 Ibidem. (comitagii); organizate pe teritoriul naţional de populaţia minoritară. 4) Cum 26 Ibidem.

80 2 (64) 2014 document studii/documente

27 Ibidem. Contrainformaţii (1937-1942), ulterior a devenit şeful Secţiei Contraspionaj 28 Ibidem. şi a îndeplinit funcţii de conducere până la decesul său. Există referinţe 29 Ca urmare a încheierii Armistiţiului de la Buftea (5/18 martie 1918) memorialistice care susţin că a fost asasinat din ordinul lui Emil Bodnăraş: şi a Păcii de la Bucureşti (24 aprilie/7 mai 1918) între România şi Un caz care va ilustra acest fapt este ordinul lui Bodnăraş de a fi arestat Puterile Centrale au fost desfiinţate ataşaturile militare române pe şi executat un şef de la S.S.I., din vechile cadre, pe numele de Georgescu lângă comandamentele Puterilor Antantei (Colonel Ion Dohotaru – [numele conspirativ al lui Becescu – n.n.] Acesta s-a dovedit că a lucrat coordonator, Direcţia Informaţii Militare între ficţiune şi adevăr, pentru ruşi, însă în acelaşi timp a fost agent dublu. [...] O explicaţie ofi cială Editura CEATEPTA/M.Ap.N., Bucureşti, 1994, pp. 56, 63), fapt ce a în cazul lichidării ilegale a şefului de secţie Georgescu din S.S.I. nu s-a afectat semnifi cativ activitatea informativă. Pentru a se asigura fl uxul dat, documentele în legătură cu acest caz mai deosebit nu s-au întocmit, de informaţii necesar fundamentării deciziilor politico-militare s-au luat iar lichidarea lui din ordinul lui Bodnăraş s-a efectuat cu exagerat de măsuri de întărire a Serviciului de Siguranţă al Deltei, care era o structură multă grabă, lansându-se doar în indirect, în secret, în cel mai restrâns secretă subordonată direct Marelui Stat Major al Armatei Române. Serviciul cerc, versiunea că acest Georgescu este un spion dublu, periculos (Titu a funcţionat cu rezultate foarte bune până la sfârşitul campaniei din anul Simon, Din culisele serviciile secrete româneşti. Pacepa: Quo Vadis?, Casa 1919 (Cristian Troncotă, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete româneşti Editorială Odeon, Bucureşti, 1992, p. 77). – memorii, mărturii, documente, cu o prefaţă de dr. Dan Zamfi rescu, Editura 48 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 17474, vol. I, f. 23. Roza Vânturilor, Bucureşti, 1994, p. 229). De asemenea, o activitate 49 Ibidem, f. 29. 50 deosebit de utilă intereselor statului român a desfăşurat în Transilvania Ibidem, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, ff. 142-150. 51 şi Secţia Militară Secretă, în perioada noiembrie 1918-noiembrie 1919 Ibidem, f. 151. 52 (Aurel Gociman, România şi revizionismul maghiar, Bucureşti, 1934, Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de informaţii în pp. 266-285). fundamentarea politicii..., p. 13. 53 30 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 17474, vol. I, f. 20. A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, f. 162. 54 31 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de informaţii în Ibidem, f. 137. La 14 iulie 1936, Gheorghe Tătărăscu (preşedintele fundamentarea politicii..., p. 8. Consiliului de Miniştri), Ion Inculeţ (ministrul de Interne), Victor Antonescu 32 Ibidem. (ministrul Justiţiei) şi Nicolae Titulescu (ministrul de Externe) au încheiat o 33 Ibidem. minută în care se preciza: Supravegherea tuturor legaţiilor, fără deosebire, 34 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, f. 129. care se amestecă în viaţa noastră internă şi aducerea la cunoştinţa 35 La conducerea Secţiei 1 Informaţii, în perioada 1929-1940, s-a afl at Ministerului Apărării Naţionale a raporturilor de poliţie făcute în acest Mihail Moruzov. scop, precum şi luarea tuturor măsurilor ca toate legaţiilor străine, fără deosebire, să nu mai iasă din cadrul lor diplomatic şi să nu mai constituie 36 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, f. 134. imixtiunile lor în viaţa politicii noastre interne, fi e prin propaganda de 37 Ibidem, f. 131. la om la om, fi e prin intervenţiile pe lângă români, fi e prin imixtiuni 38 Ibidem, f. 130. în presă (Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, Bucureşti, 1967, 39 Ibidem, dosar nr. crt. 17474, vol. I, f. 28. pp. 196-197, apud Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de informaţii 40 Ibidem, f. 21. în fundamentarea politicii..., p. 14). 41 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în 55 Idem, dosar nr. 48340, vol. 409, f. 141. fundamentarea politicii..., p. 12. 56 Consilierul tactic era, de regulă, ofi ţer şi elabora împreună cu şeful 42 ASRI, Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 105443, f. 96. grupei planurile acţiunilor informative şi valorifi ca materialul obţinut prin 43 Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii..., p. 242. Prin infi ltrări şi alte agentură. Întregul compartiment era condus de ajutorul şefului de grupă, acţiuni specifi ce activităţii informative, au fost obţinute date şi materiale care, de regulă, era de profesie inginer şi dispunea de un personal format de interes din următoarele zone: Frontul de Vest: Corpul 1 Armată ungar; din trei agenţi şi un translator. Brigăzile Mixte 3, 6, 7 şi Brigada 12 Cavalerie. Frontul de Sud: Armatele 57 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, f. 162. 1, 2 şi 3 bulgare, Diviziile 4, 5, 6 şi 9 Infanterie, Brigăzile 2 şi 3 Cavalerie. 58 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de informaţii în Frontul de Est: Corpurile 6 şi 17 Armată sovietice, Diviziile 7 Infanterie fundamentarea politicii..., p. 15. şi 3 Cavalerie. 59 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 20924, vol. IV, f. 38. 44 Ibidem. Au fost înfi inţate astfel de centre în următoarele oraşe: Ploieşti, 60 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în pentru zona petrolieră Prahova; Braşov, pentru zona industrială Făgăraş; fundamentarea politicii..., p. 15. Turnu-Severin, pentru zona Dunării în regiunea Cazane. 61 Ibidem. 45 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, ff. 132-141. 62 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 20924, vol. IV, f. 39. 46 Nicolae (Niki) Ştefănescu (20 septembrie 1896, Galaţi-26/27 noiembrie 63 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în 1940, închisoarea Jilava) a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Iaşi, dar fundamentarea politicii..., p. 15. nu şi-a luat licenţa. În anul 1918 s-a angajat în D.P.S.G., fi ind repartizat 64 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 48340, vol. IV, f. 136. subcomisar la Tighina, ulterior a fost numit subprefect de poliţie la 65 Idem, Fond ,,D”, dosar nr. crt. 1235, vol. I, ff. 265-286; 334-345; dosar nr. Cetatea Albă. A lucrat, din nou, în Tighina, apoi Hotin şi Chişinău (1925), crt. 1232, f. 338; dosar nr. crt. 1319, ff. 59-69; dosar nr. crt. 1321, ff. 1-12. la Inspectoratul General de Siguranţă. Prin Decizia nr. 4640-S din 28 66 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în ianuarie 1926, a fost transferat de la Serviciul Special de Siguranţă Iaşi la fundamentarea politicii..., p. 16. conducerea Brigăzii de Siguranţă Tighina (A.N.I.C., Fond DGP, dosar nr. 67 Ibidem. crt. 48/1925, f. 46). La 1 ianuarie 1931 a fost transferat la S.S.I., activând 68 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 1321, ff. 13-16. la conducerea Centrului de Informaţii Chişinău până în anul 1932, când a 69 Ibidem, ff. 18-19. fost numit şeful Secţiei 2 Contrainformaţii. Din 1938, a trecut la conducerea 70 Ibidem. Corpului Detectivilor, unde a rămas până la asasinarea sa. A fost considerat 71 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în al treilea braţ de execuţie al regimului carlist şi caracterizat drept poliţistul fundamentarea politicii..., p. 17. rece, calculat, fără scrupule sau remuşcări (Dr. Aristide Lefa, Pentru 72 A.S.R.I., Fond ,,D”, dosar nr. crt. 48340, vol. 409, f. 171. cunoaşterea adevărului. Cine au fost ‹‹victimele›› de la Jilava, Editura 73 Ibidem, f. 176. Elisavaros, Bucureşti, 2000, p. 52). Detalii privind viaţa şi activitatea sa, 74 Ibidem. în Pavel Moraru, La hotarul românesc al Europei. Din istoria siguranţei 75 Ibidem, f. 177. generale în Basarabia 1918-1940, Institutul Naţional pentru Studiul 76 Ibidem. Totalitarismului, Bucureşti, 2008, pp. 273-291. 77 Idem, Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 17474, vol. I, f. 27. 47 Florin Becescu (26 martie 1906, Comarnic-martie 1947, Comarnic), 78 Ibidem. a urmat studii de drept/medicină şi s-a afi liat generaţiei naţionaliste de 79 Au fost create şapte centre în următoarele oraşe: Cluj (pentru Ardeal), la 1922. A avut legături cu masoneria şi a publicat câteva studii pe acest Arad (pentru Crişana), Cernăuţi (pentru Bucovina), Chişinău (pentru subiect. A fost cooptat în Serviciul Secret (1934) şi a ajuns şeful Secţiei 2 Basarabia), Constanţa (pentru Dobrogea) şi Craiova (pentru Oltenia). document 2014 2 (64) 81 studii/documente

80 A.S.R.I., Fond ,,D”, dosar nr. crt. 766, vol. 19, f. 69. 45 – incursiune în culisele bătăliei pentru petrolul românesc, Editura 81 Ibidem. Junimea, Iaşi, 1986, pp. 147-167; Detalii în Din istoria colaborării 82 În legătură cu acest aspect este cunoscut faptul că S.S.I. a practicat pe scară S.S.I. – Abwehr 1937-1940, în Cristian Troncotă, Mihail Moruzov şi largă schimbul de informaţii cu serviciile de informaţii ale Marilor Puteri, frontul secret, pp. 71-96.). Înainte de declanşarea agresiunii Germaniei precum Anglia şi Franţa, ulterior extins şi la Germania şi Italia, care a avut asupra Poloniei (1 septembrie 1939), S.S.I. a realizat o colaborare ca scop principal cunoaşterea armatelor ţărilor vecine, în special a celor cu privind schimbul de informaţii şi cu Serviciul de Informaţii al armatei care România nu avea încheiate tratate de alianţă politică şi militară. Acest poloneze, sens în care locotenent-colonelul Ionescu Micandru a efectuat aspect evidenţiază faptul că S.S.I. era capabil să obţină informaţii de valoare în vara anului 1939, mai multe călătorii la Varşovia (A.S.R.I., Fond de interes pentru Marile Puteri. O mărturie în acest sens sunt mărturiile ,,Y”, dosar nr. crt. 20945, vol. 21, ff. 20-21). După capitularea Poloniei lui Robert Bishop, ofi ţer al O.S.S. (Serviciul de Operaţii Strategice) care şi refugierea pe teritoriul României a guvernului, Marelui Stat Major a venit în România în cadrul Misiunii Militare Americane după 23 august polonez şi a unei părţi a armatei poloneze, M. Moruzov l-a contactat 1944 şi care a consultat mai multe dosare al S.S.I. referitoare la spaţiul pe şeful Serviciul de Informaţii al armatei poloneze, împreună cu care U.R.S.S. (Detalii în Dr. Eugen Preda, Bughouse. Documente româneşti a organizat ,,Linia L”, o reţea informativă formată din ofi ţeri polonezi luate de misiunea OSS, în ,,Magazin istoric”, serie nouă, nr. 4, aprilie 1995, care se subordona Centrului 1 de la Suceava al S.S.I.. Cu această ocazie, p. 63). În legătură cu documentele consultate, ofi ţerul american afi rma: M. Moruzov a acceptat ca ,,Linia L” să colaboreze şi cu Intelligence Conţineau cea mai grozavă culegere de date despre sovietici din toată Service, fapt care s-a desfăşurat în bune condiţii până la declanşarea Europa, cu excepţia dosarelor găsite în Germania. Prezentau o colecţie stării de război între România şi Marea Britanie, în septembrie 1942 continuă de date, începând cu Primul Război Mondial. Aceste documente (A.S.R.I., Fond ,,D” – Galaţi, dosar nr. crt. 2, ff. 8-10, apud Cristian refl ectau munca mai multor ramuri ale serviciilor secrete româneşti. Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în fundamentarea Dar secretele cele mai importante fuseseră obţinute, în cea mai mare politicii..., p. 27). S.S.I. a realizat colaborări în domeniul informativ cu parte, de un om şi agenţii pe care îi dirija. Experţii care îi cunosc munca Serviciul de Informaţii cehoslovac, precum şi cu serviciile de informaţii îl considerau cel mai mare spion ce a lucrat vreodată pentru România. ale armatelor fi nlandeze şi iugoslave. Astfel, în Raportul din 21 martie Avea peste 200 de agenţi activi în Rusia, atât înainte, cât şi după război şi 1939, întocmit de colonelul Gheorghe Petrescu, ataşat tactic al M.Ap.N. nu există porţiune din această ţară, inclusiv bine păzita zonă a Uralilor, şi M.St.M. pe lângă S.S.I., se menţiona: Am stabilit cu şeful Biroului II în care să nu fi pătruns (Robert Bishop E.S.Crayfi eld, Russian astride (colonelul Pika, şeful Serviciului de Informaţii al Armatei Cehoslovace – The Balkans, London, 1949, 1949, p. 157, apud Cristian Troncotă, Rolul n.n.) o foarte strânsă colaborare a serviciilor noastre secrete de informaţii, Serviciului Special de Informaţii în fundamentarea politicii..., p. 24). În înlocuind vechile conferinţe dintre Statele Majore respective, cu ocazia ceea ce priveşte schimbul de informaţii cu Serviciul Secret britanic, într-un vizitelor ofi ciale, care – în împrejurările actuale – nu mai putea avea loc” raport, întocmit la sfârşitul lunii aprilie 1940, care prezenta rezultatele (Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, în continuare A.M.A.E., Fond 71 – România, dosar nr. crt. 61, f. 205). Referitor la colaborarea S.S.I. cu vizitei lui M. Moruzov în Marea Britanie, se menţiona, printre altele: Între Serviciul de Informaţii al armatei iugoslave merită semnalat faptul că statul Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române şi Intelligence Service vecin l-a decorat pe Mihail Moruzov, în anul 1936, cu medalia „Ofi ţer al există o colaborare de 20 de ani, în materie informativă. Cu conducătorii Ordinului Sfântul Sava”, iar la 30 august 1939, cu ,,Ordinul Sfântul Sava în acestui serviciu am avut ocazii, în decursul acestui timp, să iau de mai grad de comandor” (A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 20945, vol. 21, f. 88). multe ori contactul şi să stabilesc normele de colaborare. (A.S.R.I., 83 Cristian Troncotă, Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al Fond ,,D”, dosar nr. crt. 3717, f. 159). Colaborarea cu Serviciul de Armatei Române, pp. 184-190. Informaţii francez s-a efectuat începând cu anul 1940. Într-un raport al 84 Ibidem, p. 190-194. lui Mihail Moruzov din aprilie 1940, referitor la rezultatele vizitei sale 85 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 1055443, f. 92. în Franţa, se menţiona: Între Serviciul Secret de Informaţii al Armatei 86 Ibidem, f. 91. Române şi Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Franceze există 87 Ibidem, f. 89. o legătură de colaborare realizată înaintea declanşării actualului 88 Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii..., p. 244. război (1 septembrie 1939 – n.n.). Această legătură este materializată 89 Ibidem, p. 255. printr-un delegat permanent, ofi ţer superior de stat major, specializat în 90 Relevante în acest sens sunt cazurile Gheorghe Comşa şi Niki Ştefănescu, informaţii, al fi ecărui serviciu, pe lângă celălalt. Colaborarea constă în care au condus brigăzi de siguranţă înainte de a fi încadraţi în S.S.I., unde schimb de informaţii, schimb de cunoştinţe tehnice în această materie, au condus, succesiv, Secţia 2 Contrainformaţii. metode de acţiune, sisteme de exploatare etc. (A.N.I.C., Fond P.C.M.- 91 N.D. Stănescu, conspirativ P. Dumbravă, a absolvit Facultatea de Litere S.S.I. – Politica externă a României, dosar nr. crt. 2/1937, f. 146). şi Filozofi e (1933) şi a obţinut doctoratul în fi lozofi e. La 1 aprilie 1934 Documentul relevă şi un alt aspect al colaborării româno-franceze în a fost încadrat în S.S.I., ca şef de echipă. A condus Secretariatul S.S.I. în domeniul informaţiilor şi anume acela al valorii informaţiilor transmise perioada 1935-1937, apoi a fost avansat şef de grupă şi a devenit referent de partea română. Materialul informativ de care dispune Serviciul S. de pentru curentele politice de centru şi sociale din aprilie 1938 şi până la 1 informaţii francez – în special asupra Germaniei – este, în mare parte, noiembrie 1944, iar la 6 martie 1945 a fost numit director general al S.S.I. materialul procurat de Serviciul nostru. Această mărturie sinceră a pentru câteva luni. A fost arestat în anul 1950, prima dată în martie şi colonelului Rivet (şeful Serviciului de Informaţii al Armatei Franceze eliberat în aprilie 1950, apoi în octombrie 1950, fi ind eliberat după şase ani – n.n.) – menţionează M. Moruzov în raport – m-a impresionat, dar de închisoare, efectuată la penitenciarul Făgăraş, sub acuzaţia de ,,activitate m-a şi bucurat, cu atât mai mult cu cât ştiam că activitatea noastră contra clasei muncitoare”. Detalii în N.D. Stănescu, Întâmplări şi oameni informativă a fost dirijată în primul rând, în ţările vecine – Rusia, din Serviciul Secret, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002, apud Alin Bulgaria, Ungaria – şi apoi Germania şi celelalte state. Acest fapt Spânu, Istoria serviciilor de informaţii..., p. 245. reprezintă pentru noi o satisfacţie surprinzătoare” (A.N.I.C., Fond 92 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr. crt. 3171, f. 141. P.C.M.-S.S.I. – Politica externă a României, dosar nr. crt. 2/1937, 93 Ibidem. f. 147). În ceea ce priveşte colaborarea cu Abwehr-ul – Serviciul de 94 A.N.I.C., Fond P.C.M.-S.S.I. – Politica externă a României, dosar nr. Informaţii al Armatei Germane – primul contact s-a realizat în februarie crt. 2/1937, f. 145. 1937, prin intermediul maiorului Ionescu Micandru, în Germania, care 95 Veniamin Moruzov, Moruzov despre Moruzov, în Revista ,,Strict Secret”, a luat contact cu un ofi ţer din Secţia Informaţii a Marelui Stat Major nr. 39/1991, p. 11. General german – Frontul de Est. Colaborarea a fost întreruptă până 96 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr.crt. 20954, vol. 21, f. 70 şi vol. 4, f. 466. în iunie 1939. După declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, 97 Ibidem, vol. 4, f. 23. s-au stabilit contacte permanente prin ofiţeri de legătură. Merită 98 Cristian Troncotă, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete româneşti..., subliniat faptul că Mihail Moruzov a fost primul şef de serviciu secret pp. 163-164. de informaţii cu care amiralul Wilhelm Canaris s-a întâlnit direct şi cu 99 A.S.R.I., Fond ,,Y”, dosar nr.crt. 20954, vol. 4, p. 461. care a avut cele mai multe contacte, în total patru, două la Bucureşti (în 100 Ibidem, f. 462. decembrie 1939 şi martie 1940), unul în Germania (aprilie 1940 ) şi altul 101 Cristian Troncotă, Rolul Serviciului Special de Informaţii în în Italia (3-5 septembrie 1940); apud Horia Brestoiu, Impact la paralela fundamentarea politicii..., p. 22.

82 2 (64) 2014 document studii/documente RELAŢIILE ROMÂNO-SOVIETICE ÎNTRE ANII 1957-1965

Dr. Ion RÎŞNOVEANU1

restarea mareșalului Ion Antonescu la 23 august ale liderului de la Sofi a de 1944 și numirea generalului Constantin Sănătescu a se amesteca în relaţiile Aîn funcţia de prim-ministru au permis pătrunderea dintre cele două state. rapidă a Armatei Roșii pe teritoriul României, urmată de Poziţia antisovietică a instaurarea unui regim apropiat Moscovei prin guvernul lui Tito a fost transformată condus de dr. Petru Groza. de Gheorghiu-Dej într-o Anul 1948 a adus cu sine semnarea, la Moscova, a oportunitate nesperată Tratatului de prietenie, colaborare și asistenţă mutuală dintre de a-i îndepărta din Uniunea Sovietică și România, în fapt un instrument prin care conducerea P.M.R. pe guvernul de la București punea la dispoziţia acesteia toate cei care, într-un fel sau resursele sale naturale, precum și infrastructura economică2. altul, ar fi putut reprezenta Mai mult, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a dovedit un o ameninţare la adresa fervent susţinător al Uniunii Sovietice, în momentul în care poziţiei sale, în condiţiile Tito a manifestat o politică centrifugă faţă de Moscova și o în care stalinismul atinsese apropiere relativă de Occident, nemulţumit de intenţia lui paroxismul. Astfel, într-un I.V. Stalin de a subordona total Iugoslavia3. Într-un discurs articol publicat în nr. 247 de factură stalinistă, liderul de la București a adus acuzaţii din 4 septembrie 1951 al I.B. Tito grave lui Tito, arătând: În această zi iese la iveală mai clar ca ziarului „Pravda”9, liderul oricând rolul trădător al renegaţilor iugoslavi și izolarea în care de la București demasca, în spirit revoluţionar, faptul că Ștefan a ajuns Iugoslavia datorită trădării clicii criminale a lui Tito, Foriș înconjurat de clica partizanilor săi – provocatori și agenţi care a trecut în lagărul imperialist4. de poliţie ca și el – a provocat arestarea principalelor cadre de Într-un discurs, ţinut în decembrie 1949, Gheorghiu-Dej partid și a desfășurat apoi o acţiune criminală de descompunere și-a accentuat atacurile la adresa regimului de la Belgrad, și lichidare a organizaţiilor de partid10. acuzându-l că a trecut făţiș în lagărul imperialist al aţâţătorilor Pe aceeași linie de îndepărtare a potenţialilor concurenţi, la război și se afl ă în slujba imperialiștilor americani. Consecinţa Gheorghiu-Dej a acuzat, în iunie 1952, cu ocazia Consfătuirii logică a acestei politici antisovietice și anticomuniste a fost trecerea muncitorilor mineri din industria carboniferă, grupul Luca – lui Tito la fascism. Această clică a vândut Iugoslavia și popoarele Pauker – Georgescu ca fi ind nu numai împăciuitoriști, ci și Iugoslaviei monopoliștilor americani, a lichidat suveranitatea de purtători ai devierii de dreapta de la linia partidului11. stat, independenţa naţională și ultimele rămășiţe ale libertăţii, Toate aceste luări de poziţie în termeni duri au reprezentat inaugurând un regim de sălbatecă teroare de tip Gestapo5. corolarul luptei pentru putere din interiorul P.M.R. în Cu toate acestea, începând cu anul 1956, Hrușciov a anii ’50, dintre gruparea moscovită condusă de Ana Pauker încercat o reapropiere de Belgrad, chiar dacă anul 1958 a (Rabinsohn), din care mai făceau parte Vasile Luca (Lukacs cunoscut o oarecare tensionare între cele două ţări. În acest László) și Teohari Georgescu (Burăh Teșcovici) și cea a moment, profi tând de relativa deschidere a liderului sovietic, comuniștilor români condusă de Gheorghiu-Dej. Disputa Gheorghiu-Dej nu a mai ordonat criticarea vehementă a lui a fost tranșată, nu fără ajutorul Moscovei, în favoarea celor Tito. Calea proprie prin care liderul iugoslav a ales-o pentru din urmă în cadrul Plenarei C.C. al P.M.R. din 26-27 mai consolidarea socialismului nu a mai fost considerată de 1952. Acest moment poate fi considerat, mai mult sau mai București ca fi ind deviaţionistă. Astfel, la începutul anilor ’60, puţin obiectiv, începutul naţional al comunismului românesc. liderii comuniști români vedeau în socialismul independent Moartea lui Stalin la începutul lunii martie 195312, a lui Tito modalitatea de îndepărtare treptată, chiar dacă anunţată de Lavrenti Pavlovici Beria la 4 martie, iar în inegală, faţă de Moscova6. La Congresul al II-lea al Partidului numărul 2600 din 6 martie și de ziarul „Scânteia”, ofi ciosul Muncitoresc Român (în continuare P.M.R.) s-a vorbit, Comitetului Central al P.M.R., a dat, oarecum, peste cap pentru prima oară, despre calea românească de construire planurile liderului comunist de la București. a socialismului, despre adaptarea marxismului la cerinţele La data de 7 septembrie, în urma unor lupte intense locale și s-a insistat pe necesitatea respectării principiilor de o duritate fără precedent, Nikita Sergheevici Hrușciov de suveranitate, egalitate și neamestec în treburile interne7. a reușit să se instaleze la conducerea Partidului Comunist Apogeul apropierii României de Iugoslavia, în fapt dovada al Uniunii Sovietice. Executarea lui Beria, temutul șef al faptului că Bucureștiul începea să-și afi rme desprinderea, N.K.V.D., din ordinul lui Hrușciov, în decembrie același fi e și timidă, faţă de Moscova, a reprezentat-o semnarea, la an13, nu lasă să se întrevadă schimbarea de atitudine a noului 30 noiembrie 1963, a Convenţiei dintre Guvernul Republicii lider de la Kremlin. Totuși, blocul comunist a fost profund Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative șocat de declaraţiile liderului sovietic din Raportul secret citit Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea la 23 februarie 1956 cu ocazia celui de-al XX-lea Congres Sistemului hidroenergetic și de navigaţie Porţile de Fier pe fl uviul al P.C.U.S. când a denunţat crimele lui Stalin din timpul Dunărea8. Cu această ocazie, regimurile politice comuniste de Marii epurări, precum și cultul personalităţii impus până în la București și Belgrad au anihilat pretenţiile lui Hrușciov și anul 1953. document 2014 2 (64) 83 studii/documente

Începând din politic, pe baza principiilor acest moment, liderul coexistenţei pașnice, pentru de la București triumful colaborării pașnice a luat în calcul o între toate popoarele19. eventuală distanţare Cea mai favorabilă ocazie de Moscova și prin care Gheorghiu-Dej își datorită temerii, putea spăla păcatele staliniste întemeiată de altfel, în faţa reformatorului potrivit căreia noul Hrușciov s-a materializat conducător sovietic prin participarea liderului ar fi dorit schimbarea de la București, în fruntea secretarilor-generali delegaţiei P.M.R., la cel de-al ai partidelor XXII-lea Congres al P.C.U.S. comuniste din ţările desfășurat în octombrie 1961. satelit rămași din Cu această ocazie s-a luat timpul lui Stalin14. în discuţie tot procesul de N.S. Hrusciov Naţionalizarea destalinizare, însă liderul Imre Nagy conducerii comuniștilor români și-a comuniste de la București reprezenta dorinţa delimitării în formulat o tactică limpede, fără incertitudini și ezitări, în problemele-cheie ale politicii externe românești de poziţia concordanţă cu linia adoptată de conducerea de la Kremlin, conducerii sovietice. În acest sens, Alexandru Bârlădeanu, chiar dacă el însuși nutrea, în continuare, sentimente staliniste20. unul dintre oamenii forte ai regimului comunist din România, La Plenara C.C. a P.M.R. din 30 noiembrie-5 decembrie arată că primul obiectiv al lui Dej, acela de a scăpa de tutela 1961, mai exact în Darea de seamă pe marginea activităţii Moscovei, a fost atins în 1952, când i-a eliminat din conducerea delegaţiei române la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., partidului pe Ana Pauker și Vasile Luca. În paralel, el a organizat Gheorghiu-Dej a ţinut să-și reafirme, evident în mod în așa fel partidul încât din conducerea acestuia să nu facă parte făţarnic, poziţia antistalinistă acuzând, pentru a câta oară, decât oameni în care el avea încredere deplină, oameni care l-ar grupul fracţionist îndepărtat deja de la putere în anul 1952: fi urmat pe acest drum al cuceririi independenţei15. Cultul personalităţii lui Stalin s-a manifestat și în ţara noastră. În aceste condiţii, liderul comuniștilor români s-a folosit Revenit în ţară în septembrie 1944 din Uniunea Sovietică, unde cu abilitate de noul context internaţional, de afirmare au fost în emigraţie, grupul antipartinic fracţionist Puker – Luca, a principiilor independenţei, suveranităţii și integrităţii urmaţi apoi de Teohari Georgescu și ajutaţi în mod activ de Iosif internaţionale, precum și de noua orientare a politicii Chișinevschi (Iosif Roitman – n.n.) și Miron Constantinescu au externe, imprimată de succesorul lui Stalin, reprezentată de propagat cu deosebită intensitate cultul personalităţii lui Stalin, au retragerea trupelor sovietice de la Port-Arthur înscrisă în căutat în mod stăruitor – și, din păcate, într-o anumită măsură Declaraţia sovieto-chineză din 12 octombrie 1954, adeziunea au reușit – să introducă în viaţa de partid și de stat metodele și explicită a Uniunii Sovietice la principiile independenţei și practicile străine leninismului generate de acest cult 21. neimixtiunii din 9 februarie 1955, Tratatul de Pace dintre Toate aceste încercări, fie și timide, ale conducerii Puterile Aliate și Asociate, pe de o parte, și Austria pe de altă comuniste de la București de distanţare de Moscova s-au parte, încheiat la 15 mai 1955, prin care Austria era restabilită derulat în condiţiile în care Uniunea Sovietică exercita ca stat independent și suveran, precizându-se neutralitatea sa presiuni crescânde pentru sporirea infl uenţei economice permanentă16, precum și primul pas al reconcilierii sovieto- asupra statelor afl ate în lagărul comunist. În acest sens, iugoslave realizate la 2 iunie 195517. pentru a spori coeziunea lagărului socialist, în ianuarie 1949 a Revoluţia maghiară din anul 1956 a precipitat decizia fost înfi inţat Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc (în lui Gheorghiu-Dej de a deveni independent. În condiţiile continuare CAER), în fapt, un instrument prin care Moscova destalinizării lansate de Hrușciov în anul 1956, situaţia continua să supravegheze economiile statelor-satelit22. Prin devenea tot mai precară. Intervenţia Moscovei la Budapesta înfi inţarea acestui organism economic se încheia procesul sprijinită, totuși generos și, evident, interesat, de către de instituţionalizare a dominaţiei sovietice în plan economic București, l-a îngrijorat pe liderul român care, oricând, putea asupra ţărilor comuniste. avea aceeași soartă ca a lui Nagy Imre, Rákosy Matyas sau Până în anul 1965, relaţiile dintre România și CAER Gernö Ernö, adică ridicat la putere și apoi înlăturat. au cunoscut două etape distincte. Prima etapă poate fi De aceea, tactica abordată de liderul comuniștilor români caracterizată printr-o atitudine obedientă a Bucureștiului a reprezentat cel puţin o curiozitate politică: el a decis ca faţă de Moscova, poziţie motivată atât prin prezenţa masivă tentativa de desprindere de fratele mai mare de la răsărit să a factorului sovietic în toate sectoarele economiei românești, se realizeze prin supralicitarea prieteniei româno-sovietice cât și prin rolul relativ scăzut pe care această organizaţie l-a tradiţionale, menite să adoarmă vigilenţa Moscovei18. avut în anii imediat următori întemeierii sale. Astfel, în discursul ţinut cu ocazia celei de-a XV-a aniversări Începând cu anul 1959, putem distinge cea de-a doua a Republicii Populare Române din 1962, Gheorghiu-Dej a etapă a relaţiilor dintre România și CAER când s-a evoluat de afi rmat: Piatra unghiulară a întregii activităţi a R.P.R. pe plan la simpla cooperare economică preconizată iniţial la proiectele internaţional este politica de prietenie și colaborare frăţească cu de integrare economică care au început să fi e derulate din Uniunea Sovietică și celelalte ţări socialiste, politică de întărire anul 1962. continuă a unităţii lagărului socialist, de solidaritate și sprijinire În faza iniţială, România a considerat CAER un hotărâtă a mișcării de eliberare a popoarelor, de dezvoltare organism prin care putea obţine sprijinul necesar în vederea a relaţiilor de colaborare cu toate ţările, indiferent de sistem recuperării decalajului economic pe care îl avea atât faţă de

84 2 (64) 2014 document studii/documente

statele capitaliste, cât și faţă ei fi ind doar benefi ciarii de unele state din blocul acestuia, fructificând, în comunist în condiţiile în același timp, un larg spaţiu care economia românească de manevră. funcţiona având la bază Cu totul altfel au stat modelul centralizat și lucrurile în ceea ce privește planifi cat sovietic23. Occidentul într-o perioadă Cu toate că sloganul sub în care confl ictul statelor care activa acest organism, și din lagărul socialist cu anume integrarea economică Statele Unite și aliaţii a statelor socialiste frăţești, acestora era ireductibil. era deosebit de generos sub De aceea, a căuta umbrela raport teoretic, în practică Occidentului însemna, lucrurile stăteau altfel. pentru un stat satelit Mai exact, trasarea liniilor ca România, trădarea directoare ale CAER nu deschisă a hegemonului Miron Constinescu Iosif Chisinevschi avea în vedere problemele și practic, evadarea din lagăr. Pentru aceasta, însă, a fost specifice economiei nevoie de voinţă politică, de depășirea constrângerilor românești și anume derularea procesului de industrializare ideologice comuniste și a solidarităţii cu Uniunea Sovietică, forţată în vederea recuperării decalajelor economice, punerea în fapt puterea care instalase, în mod forţat, conducerea de în valoare a materiilor prime de care dispunea ţara noastră la București. pe fondul creșterii cererii atât pe piaţa internă, cât și pe cea În aceste condiţii, terenul de manifestare a politicii internaţională, precum și folosirea în mod optim a forţei de independenţă a Bucureștiului a fost reprezentat, cu de muncă venite din mediul rural în cadrul procesului de precădere, de efortul regimului comunist de la București de industrializare24. industrializare, de încercare de evitare a indicaţiilor primite Politica de integrare economică pe care puterea de la de la Moscova, precum și opoziţia faţă de politica sovietică Kremlin o propunea statelor-satelit nu ţinea seama de de transformare a României în principalul furnizor de suveranitatea și independenţa naţională. În acest sens, au alimente al lagărului socialist prin accentuarea statutului de existat numeroase propuneri discutate în cadrul ședinţelor stat eminamente agrar. De aceea, sprijinul Occidentului, și de lucru ale CAER prin care s-a luat în discuţie modelul nu al Chinei, era considerat de partea română ca fi ind crucial Europei Occidentale fără să se ţină seama, voit sau nu, de în furnizarea de tehnologie și credite necesare dezvoltării faptul că renunţarea parţială la atribute ale suveranităţii economice în dauna sprijinului acordat de URSS. s-a realizat cu acordul statelor participante. În schimb, în La începutul anilor ’60, comuniștii români, în frunte cu cadrul CAER, proiectele de integrare și specializare aveau Gheorghiu-Dej, au respins presiunile Moscovei pentru a se în vedere doar anumite regiuni, oferind economiei românești supune planurilor de integrare promovate la nivelul CAER26, un statut inferior, atât faţă de economia U.R.S.S., cât și faţă primul pas fi ind făcut la sfârșitul anului 1960 când o delegaţie de economiile unor state membre, mai ales Cehoslovacia, a P.M.R. a participat la Consfătuirea Partidelor Comuniste și Polonia și Germania Răsăriteană. Muncitorești de la Moscova care, prin Declaraţia adoptată, O altă problemă căreia liderul comunist de la București stabilea principiile cu privire la colaborarea ţărilor socialiste pe i-a acordat o atenţie deosebită era legată de dominaţia baza respectului reciproc, a suveranităţii și a dreptului fi ecărei exercitată asupra statelor membre CAER, atât sub raport ţări de a-și elabora propria politică naţională27. economic, cât și politic de către URSS astfel, ofi cialii români În anii următori, profi tând și se confl ictul dintre China au văzut în aceste propuneri de integrare economică tendinţa și Uniunea Sovietică, liderul comuniștilor români a exercitat de perpetuare și, de ce nu, de sporire a infl uenţei sovietice presiuni asupra Kremlinului în vederea obţinerii unei mai asupra României. Acestor temeri li se adăugau, nu fără temei, mari autonomii a partidelor comuniste și muncitorești faţă mobilul liderilor comuniști români legate de dorinţa de a-și de P.C.U.S., deși linia politico-ideologică a lui Gheorghiu- conserva puterea ieșind de sub tutela Moscovei. Dej rămânea cea a unui conservatorism de factură stalinistă, În aceste condiţii, independenţa afi șată de P.M.R., fi e în care curajul maxim mergea doar până la acordarea chiar și la nivel declarativ, faţă de sovietici a avut și un unei importanţe egale tuturor partidelor frăţești. Astfel, motiv economic. Rezistenţa aceasta era fundamentată pe derusifi carea aparatului de partid și de stat declanșată de mitul eminamente stalinist al vocaţiei transformative a liderul de la București și de apropiaţii săi nu a reprezentat industrializării intensive. Astfel, Gheorghiu-Dej l-a înfruntat decât un liberalism de circumstanţă. pe Hrușciov cu o armă pe care a moștenit-o de la Stalin25. Așa cum era de așteptat, această poziţie adoptată de liderul Respingerea sau, cel puţin, diminuarea hegemoniei comunist de la București a fost aspru criticată de Hrușciov sovietice a fost posibilă la București cu ajutorul a două care nu pierdea nicio ocazie de a-și manifesta nemulţumirea. instrumente: China și Occidentul. Cel dintâi, reprezentat de Astfel, în Memoriile sale, Arcadi Sevcenko, unul dintre China, mai exact de confl ictul ideologic și geopolitic dintre apropiaţii liderului sovietic de la Kremlin, relatează călătoria Moscova și Beijing, a însemnat un sprijin nesperat pentru pe care liderii comuniști au întreprins-o la New York pe politica de independenţă promovată de liderul comunist de nava de croazieră „Baltica”, în septembrie 1960, cu ocazia la București. În aceste condiţii, comuniștii de la București, sesiunii ONU. La discuţie au asistat, pe lângă Hrușciov, Janos promotorii unei poziţii naţionale, nu au avut niciun merit Kadar, liderul comuniștilor din Ungaria, Todor Jivcov, liderul în declanșarea confl ictului sovieto-chinez și adâncirea lui, comuniștilor bulgari și, bineînţeles, Gheorghiu-Dej. Delegaţia document 2014 2 (64) 85 studii/documente

română și conducătorul ei au Universităţii „Lomonosov” rămas rezervaţi în discuţiile din Moscova un articol cu ceilalţi comuniști fapt care intitulat Problemele l-a făcut pe Hrușciov, iritat de dezvoltării economice a această atitudine, să afirme: raioanelor dunărene din tovarășul Gheorghiu-Dej nu este România, Bulgaria și URSS un comunist rău, dar ca lider este la care erau atașate o serie lipsit de forţă, este prea pasiv, de hărţi care alipeau sudul pentru ca apoi să continue României, nordul Bulgariei pe același ton: în România și și estul Uniunii Sovietice32. chiar în rândurile Partidului se Amintind de planurile lui dezvoltă atitudini dăunătoare, Hitler privind Noua Ordine naţionaliste și anti-sovietice, care în zona Dunării, complexul trebuie retezate de la rădăcină. economic al lui Valev O mână puternică e nevoie urma să înglobeze, într-o Teohari Georgescu pentru asta. Acești „mamalniki” organizare suprastatală, (mămăligari) nu sunt o naţiune părţi din sudul Uniunii Janos Kadar a conchis el pentru ca apoi, stânjenit de propria-i ieșire, Sovietice (12 000 km²), din să spună celor din preajma sa că avea în vedere vechea nordul Bulgariei (38.000 km²) și din sudul-estul României Românie28. (100.000 km²)33. Însă, nici liderul de la București nu a rămas resemnat în Planul propus de Valev, în fapt punctul de vedere al faţa acestei situaţii. Astfel, în câteva ocazii, Gheorghiu-Dej conducerii de la Kremlin ambalat într-o formă știinţifi că, nu a evitat să-și asume o poziţie de relativă independenţă a ridicat vii reacţii din partea română. Cum planul a fost faţă de Moscova, chiar dacă acest lucru a fost urmat de ambalat într-un înveliș știinţifi c, fără amestecul aparent al condamnarea venită din partea celorlalţi conducători de Kremlinului, tot în acest fel a răspuns și partea română, partide comuniste. La cea de-a XVI-a sesiune a CAER de fără a angaja conducerea P.M.R. Astfel, articolul Concepţii la Moscova care s-a desfășurat în perioada 6-7 iunie 1962, potrivnice de bază ale relaţiilor economice dintre ţările socialiste, au apărut primele elemente clare ale unui dezacord românesc semnat de profesorul Costin Murgescu, fost legionar în pentru ca apoi, prin hotărârile Plenarei lărgite a C.C. al tinereţe, a apărat în paginile revistei „Viaţa economică” la P.M.R. desfășurate între 5-8 martie 1963, Bucureștiul să 12 iunie 1964, în tiraj de masă, și a reprezentat un răspuns susţină, în mod indubitabil, poziţia negociatorului-șef al de o duritate și, pentru acea perioadă, de neconceput: Deși nu României, Alexandru Bârlădeanu, în obiecţiile sale referitoare suntem geografi ca autorul de la Universitatea „Lomonosov”, am la planul CAER de stabilire a unor organe supranaţionale luat o hartă a ţării și îndelung aplecaţi asupra ei, am studiat-o de control cu drept de intervenţie în politica economică a sub toate aspectele. Cu toate acestea, n-am reușit să înţelegem care statelor membre. raţiuni obiective ale forţelor de producţie în socialism pot face ca După sesiunea CAER din iunie 1962, Hrușciov a vizitat pentru industrializarea regiunii Argeș, de exemplu, să aibă o Bucureștiul în încercarea de a-i convinge pe liderii comuniști însemnătate deosebită apropierea relativă de Donbas sau Kerson români de iraţionalitatea rezistenţei lor. Cu toate că a fost și să nu aibă o apropiere absolută de regiunea limitrofă Brașov, supus unor presiuni deosebite, Gheorghiu-Dej nu s-a lăsat care face parte din același complex economic naţional? Negăsind impresionat de declaraţiile liderului de la Kremlin și mai mult, a nici un fel de raţiuni obiective sau explicaţii, am putut constata luat o serie de decizii care i-au surprins atât pe aliaţii ideologici, un alt lucru: constituindu-și complexul interstatal, autorul face care nu bănuiau o astfel de reacţie, cât și pe observatorii totală abstracţie de legăturile dintre regiunile românești afectate occidentali care monitorizau evoluţiile economice și politice complexului și celelalte regiuni ale ţării, substituind acestor din lagărul comunist29. legături apropierea relativă de regiunile industriei grele din În aceste condiţii, represaliile sovieticilor aplicate Ucraina și Donbas, apropiere pe care o subliniază insistent... În României nu s-au lăsat prea mult așteptate. După o scurtă defi nitiv, vederile pe care le are autorul este o treabă personală vizită la București a lui Podgorny, secretarul C.C. al P.C.U.S., a acestuia. Așa ar fi într-adevăr, dacă autorul n-ar încerca în care a eșuat în tentativa sa de a concilia poziţia guvernanţilor același timp să umble cu creionul său peste harta patriei noastre. români, în februarie 1964 a venit și răspunsul Moscovei Și acest lucru nu i se poate permite34. într-o formă neobișnuită. Între 25-30 mai 1964, la Moscova, Aberaţiile lui Valev au fost desfi inţate, punct cu punct: s-a desfășurat al VI-lea Congres al Societăţii de geografi e Teritoriile pe care le combină E.B. Valev pe hartă, sunt privite ca și a URSS, care a devenit cadrul în care a fost formulată o când ar fi niște pământuri ale nimănui, ca și când ele n-ar face parte asemenea ameninţare, nu neapărat la adresa conducerii din teritoriul naţional al unor state suverane, ca și când frontierele P.M.R., ca autoare a Declaraţiei, ci a României, ca entitate de stat ar putea fi încălcate în numele unor pretinse interese ale naţională30. sistemului mondial socialist. Propunem cititorilor să caute în articol Ameninţarea, formulată în mod direct, deși era formulată un singur rând în care Valev să-și fi pus problema în care aceste sub girul unei societăţi știinţifi ce, avea forma unei teoretizări complexe interstatale se împacă cu noţiunea de suveranitate a statelor, privind crearea unui sistem de ţări într-un complex economic cu respectul acestei suveranităţi, și cititorii vor constata că nu există unic, cum le formula în referatul introductiv P.M. Alampiev, acest singur rând35. unul dintre geografi i cei mai importanţi ai Uniunii Sovietice31. Răspunsul dat de partea română a fost un adevărat spectacol Misiunea de a realiza un astfel de proiect a revenit unui mediatic. Acel număr din „Viaţa economică” a apărut cu un profesor universitar, economist, de origine bulgară, E.B. Valev supliment masiv în care poziţia românească a fost tradusă, pe care a publicat în revista „Vestnic Moskoskovo Universiteta” a hârtie de cea mai bună calitate, în engleză, franceză, germană,

86 2 (64) 2014 document studii/documente

spaniolă și rusă, astfel încât să se realizeze o delimitare ecoul să poată fi receptat și clară a statutului economic de Occident. al fiecărui stat membru, La puţin timp după polemica ideologică și elaborarea Planului Valev, teritorială dintre Moscova economistul cehoslovac și Beijing, în fapt tentativa Jiri Novozamky a publicat celor două mari puteri o lucrare prin care nucleare de a-și asigura propovăduia planificarea locul predominant în cadrul supranaţională. Și cu această blocului comunist și, nu în ocazie, partea română a avut ultimul rând, tentativele un răspuns radical, semn repetate, chiar dacă timide, că acest tip de discurs prin ale Bucureștiului de a se care era pusă în discuţie emancipa din punct de suveranitatea statală nu era vedere economic faţă de deloc agreat de puterea de Moscova40. la București36. Alcătuită din șapte Todor Jivkov Vasile Luca Odată cu noua atitudine capitole, Declaraţia a Bucureștiului faţă de Moscova, partea română a început, prevedea aplicarea principiilor independenţei și suveranităţii evident timid și doar cu scopul de a tatona terenul, să ridice naţionale, egalităţii în drepturi, avantajul reciproc, întrajutorării problema Basarabiei, Bucovinei și Ţinutului Herţa, ca o tovărășești, neamestecul în treburile interne, respectării modalitate de a aminti Uniunii Sovietice că stăpânește integrităţii teritoriale, principiile internaţionalismului socialist41, teritorii românești, chiar dacă acest lucru a fost recunoscut atât în relaţiile dintre România și Uniunea Sovietică, cât și internaţional prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris între România și celelalte partide comuniste și muncitorești. din 1947. Însă, poate cea mai curajoasă și subtilă punere în scenă a O ocazie nesperată pentru partea română a fost unei probleme care frământa Bucureștiul în raporturile sale reprezentată de diferendul ideologic și teritorial dintre cu Moscova a fost reprezentată de dorinţa liderilor comuniști China și Uniunea Sovietică. Un moment important al români de retragere a trupelor sovietice. Un prim pas în apropierii româno-chineze l-a constituit întâlnirea dintre acest sens a fost făcut în anul 1955 când Puterile Aliate Ion Gheorghe Maurer și liderii chinezi în martie 1964. La și Asociate, pe de o parte, și Austria, de cealaltă parte, au întoarcerea în ţară, omul de încredere al lui Gheorghiu-Dej semnat Tratatul de Pace prin care se recunoștea neutralitatea s-a oprit la Moscova unde s-a întâlnit cu Hrușciov căruia i-a acesteia. În aceste condiţii, răspunsul pe care liderul de la spus: Chinezii au spus că ne-aţi luat Basarabia. Nu am avut București l-a dat agenţiei „United Press” referitor la retragerea ce face decât să-i ascultăm deși, desigur, noi nu avem nevoie de trupelor sovietice din România odată cu încheierea tratatului Basarabia. Liderul de la Moscova a fost luat prin surprindere cu Austria este elocvent, deși era păstrată, în continuare, o de poziţia lui Maurer, diplomatică de altfel, dar care ascundea anumită atitudine rezervată menită să nu irite conducerea de dorinţa României de a pune în discuţie, fi e și indirect, această la Kremlin: După cum se știe, trupele sovietice se afl ă pe teritoriul problemă: Românii ne-au repetat ceea ce auziseră de la chinezi, României conform Tratatului de Pace, în scopul asigurării dar nu și-au exprimat dezacordul cu ceea ce chinezii spuseseră securităţii comunicaţiilor trupelor sovietice din Austria. După despre Basarabia. Această discuţie ne-a lăsat un gust amar37. încheierea tratatului cu Austria, este necesar, în condiţiile actuale, Profi tând de ocazie, regimul comunist de la Beijing să se ţină seama de faptul că în ultima perioadă, în situaţia nu a ratat nicio oportunitate de a încuraja atitudinea de Europei au intervenit schimbări importante. [...] În acest caz, independenţă a Bucureștiului faţă de Moscova, încercând, este evident că ar fi înlăturată și necesitatea prezenţei trupelor astfel să asocieze revendicările românești faţă de URSS cu sovietice în România și aceste trupe ar fi retrase din România42. cele chineze în Orientul Îndepărtat. La 10 iunie 1964, Mao Începând din acest an, conducerea de la Moscova a Zedong, liderul comuniștilor chinezi, declara, în prezenţa a început să-și pună problema retragerii trupelor sale dislocate 32 de ziariști japonezi: Teritoriul ocupat de Uniunea Sovietică în statele din blocul socialist. În memoriile sale, Hrușciov este prea mare... Ea ocupă multe teritorii străine... a venit timpul motiva această politică în felul următor: Trebuia să facem să se pună capăt acestei situaţii38. Referirea la Basarabia și economii atât la armata din ţară, cât și la cea din străinătate. Bucovina de Nord era mai mult decât evidentă. Câteva luni Menţinerea unei divizii pe teritorii străine – adică, pe teritoriul mai târziu, ambasada Chinei la București a difuzat o hartă unei alte ţări socialiste – costa de două ori mai mult. În completarea a României care cuprindea și Basarabia, fapt ce a dus la un considerentelor economice existau și motive politice care ne sileau protest al ambasadei Uniunii Sovietice39. să ne retragem trupele din ţările frăţești. Nu vrem ca cineva să Relaţiile româno-sovietice au atins punctul critic în creadă că nu am avut încredere în aliaţii noștri. Ei construiau urma Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. care s-a desfășurat socialismul în propriile lor ţări, deoarece ei doreau acest lucru și în perioada 15-22 aprilie 1964. Cu această ocazie a fost nu pentru că trupele sovietice erau staţionate pe teritoriul lor. aprobată și dată publicităţii Declaraţia cu privire la poziţia Am dorit să probăm că insinuările dușmanului, conform cărora Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării Ungaria, Polonia, România și alte popoare au fost infl uenţate să comuniste și muncitorești internaţionale, document ofi cial aleagă calea socialismului sub ameninţarea baionetelor soldaţilor la care liderii comuniști de la București au lucrat mai sovietici, sunt o minciună43. bine de un an. Elaborarea și aprobarea acesteia au avut la Problema retragerii trupelor sovietice din Românie a bază trei factori, și anume tendinţa Uniunii Sovietice de a fost discutată, pentru prima dată, la nivelul conducătorilor transforma CAER într-o organizaţie suprastatală, în care români și sovietici, în a doua parte a anului 1955, în timpul document 2014 2 (64) 87 studii/documente

condiţii și ţinând seama, de asemenea, de situaţia internaţională existentă, ambele părţi consideră indicată staţionarea vremelnică a unităţilor militare sovietice, în conformitate cu Tratatul de la Varșovia pe teritoriul Republicii Populare Române47. În prima jumătate a anului 1957, au fost purtate o serie de tratative româno-sovietice în urma cărora s-a căzut de acord asupra necesităţii retragerii din România a consilierilor militari sovietici în condiţiile în care Armata Română era organizată și înarmată după model sovietic, iar NATO era privită ca o organizaţie politico-militară inamică, un pericol evident pentru statele din lagărul socialist. La 15 aprilie 1957, s-a semnat la București Acordul între guvernul Republicii Populare Române și guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staţionate temporar pe teritoriul Republicii Ştefan Foriş Populare Române. În articolul I se stipula, în mod clar, faptul că staţionarea temporară a trupelor sovietice pe teritoriul Republicii unei partide de vânătoare. Cu această ocazie, Emil Bodnăraș, Populare Române nu afectează în niciun fel suveranitatea care cunoștea foarte bine limba rusă, l-a abordat pe Hrușciov Statului Român; trupele sovietice nu se amestecă în treburile spunându-i că, Tratatul cu Austria fi ind semnat, conducerea interne ale Republicii Populare Române48. partidului și statului român socotea că staţionarea trupelor Din acest scurt paragraf se pot trage două concluzii. În sovietice în România nu-și mai avea nici justifi care, nici bază primul rând, încă din titlul tratatului, se specifi că, în mod juridică. Prin urmare, se propunea Uniunii Sovietice să-și clar, statutul de provizorat al trupelor sovietice staţionate în retragă armata. Evident, Hrușciov a fost deosebit de deranjat România. În al doilea rând, textul tratatului demonstrează de această cerere, motiv pentru care și-a întrerupt vizita și a o schimbare de atitudine din partea sovieticilor în sensul plecat la aeroport fără să-i salute pe cei din conducerea de că România era considerată un stat aliat și nu unul ocupat, partid. căruia i se garanta și respecta suveranitatea teritorială, fi e și Memoriile liderului de la Kremlin stau mărturie asupra măcar la nivel declarativ49. poziţiei pe care Moscova a adoptat-o în legătură cu această Această recunoaștere a suveranităţii a reprezentat baza problemă: Am discutat problema cu conducerea și am decis că hotărârii Uniunii Sovietice de retragere a trupelor Armatei era timpul să demonstrăm că avem încredere în alte ţări și să Roșii de pe teritoriul României. Astfel, un an mai târziu, la le câștigăm buna voinţă prin reducerea garnizoanelor din alte 17 aprilie 1958, Nikita Hrușciov a trimis o scrisoare către ţări. [...] Astfel, atât în cazul Ungariei, cât și al Poloniei, noi am C.C. al P.M.R. în care se arată: De aceea, după părerea noastră, fost cei care le-am propus ori reducerea ori completa retragerea a acum nu mai este necesară șederea trupelor sovietice pe teritoriul trupelor de pe teritoriile lor. Cazul României a fost exact opusul Republicii Populare Române. [...] Ţinând cont de toate acestea, și de aceea mai complicat. Românii au fost cei care ne-au propus C.C. al P.C.U.S. consideră că ar trebui să discutăm în timpul cel să ne retragem forţele de pe teritoriul ţării lor. La început i-am mai apropiat, problema retragerii forţelor armate sovietice de pe înţeles greșit și am încercat să-i convingem că trupele trebuie să teritoriul Republicii Populare Române50. rămână, dar mai târziu, după ce am refl ectat, ne-am răzgândit44. Răspunsul lui Gheorghiu-Dej a fost cât se poate de Însă, la 7 noiembrie 1955, liderul de la Moscova i-a tranșant, semn al schimbării de atitudine a conducerii de transmis lui Bodnăraș, șeful delegaţiei române prezentă la la București: Împărtășim părerile exprimate în scrisoarea manifestările dedicate acestei zile, următoarele: Tovarășe Bodnăraș, noi am hotărât să retragem trupele sovietice de pe dumneavoastră. Staţionarea trupelor sovietice a R.P.R. a teritoriul României. Aceasta nu ca urmare a faptului că voi aţi corespuns atât intereselor R.P.R., cât și intereselor cauzei comune ridicat problema, ci pentru faptul că noi am ajuns la concluzia a lagărului socialist. Ţinând seama de împrejurările actuale 45 favorabile, suntem de acord cu propunerea dv. de a se renunţa la că este necesar să ne retragem . 51 Lui Gheorghiu-Dej i s-a oferit prilejul de a-și apropia staţionarea mai departe a trupelor sovietice în R.P.R. . victoria prin Declaraţia ofi cială din 30 octombrie 1956 prin La 24 mai 1958, s-a încheiat Acordul între Ministerul care guvernul de la București saluta și recunoștea valabilitatea Forţelor Armate ale Republicii Populare Române și Ministerul Tratatului. În aceste condiţii, în opinia autorităţilor române, Apărării al U.R.S.S. referitor la modalitatea de retragere a staţionarea trupelor sovietice pe teritoriul României devenea trupelor sovietice din Românie care, la articolul I, stipula inutilă, în contrasens cu principiul suveranităţii, dar și datorită următoarele: Părţile contractate au căzut de acord că pe teritoriul faptului că Austria nu mai reprezenta o ameninţare directă Republicii Populare Române vor fi retrase toate trupele sovietice pentru URSS și blocul statelor comuniste. Această poziţie care se vor afl a acolo în ziua semnării acestui Acord, adică a fost întărită la Congresul al II-lea al P.M.R. când, pentru trupele de uscat, forţele aeriene militare, subunităţile de apărare prima dată, s-a discutat despre calea românească de construire a a raionului maritim al Flotei maritime militare și trupele socialismului și despre adaptarea marxismului la cerinţele locale46 de transmisiuni care asigură telecomunicaţiile de frecvenţă și s-a insistat, într-un mod ferm, asupra respectării principiilor înaltă. Retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Republicii de suveranitate, egalitate și neamestec în treburile interne. Populare Române se va efectua în perioada de la 15 iunie până la Cu toate acestea, la 3 decembrie 1956, în urma tratativelor 15 august 195852. derulate la Moscova, a fost semnată Declaraţia cu privire La 15 iunie 1958, primii soldaţi sovietici încartiruiţi în la tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale Republicii România au fost retrași în Uniunea Sovietică de la Galaţi, spre Populare Române și Uniunii Sovietice prin care se arăta: În aceste satisfacţia nedisimulată a populaţiei prezente la manifestări,

88 2 (64) 2014 document studii/documente dar mai ales a autorităţilor române care au salutat acest gest artizani ai acestui veritabil scenariu al scoaterii trupelor printr-un discurs curajos ţinut de Chivu Stoica. În felul acesta, sovietice din ţară. A fost un act de intoxicare în etape a lui Bucureștiul transmitea un mesaj clar către Moscova cu privire Hrușciov, iar atunci când liderul sovietic și-a dat seama de la intenţiile sale de independenţă în cadrul lagărului socialist. adevăratul scop urmărit de conducerea de la București, era Această retragere nu ar fi putut avea loc dacă Hrușciov nu prea târziu53. și-ar fi dat acordul. Dar, la fel de adevărat este faptul că liderii Și, un lucru esenţial, nu trebuie uitat faptul că între acuzele comuniști de la București au desfășurat o adevărată campanie aduse lui Nikita Hrușciov, în momentul în care C.C. al de persuasiune pentru a-l convinge pe liderul de la Kremlin, P.C.U.S. l-a recuzat în cadrul Plenarei din octombrie 1964, dând dovadă de o adevărată artă politică în acest sens. s-a numărat și retragerea trupelor sovietice din România Gheorghiu-Dej și Emil Bodnăraș au fost principalii din anul 1958.

Th e Romanian-Soviet relations between 1957 and 1965 ION RÎȘNOVEANU, PH.D.

Abstract: August 23, 1944 was the moment in which the Soviet troops integrated Romania in its sphere of infl uence. Th e communist leader Gheorghe Gheorghiu-Dej tried with that epoch proper means to approach our country to Yugoslavia, West and China to the detriment of the Soviet Union. Th e attempts to distance from the Eastern leader culminated with the withdrawal of the Soviet troops from the Romanian territory.

Keywords: Soviet Union, Yugoslavia, China, CAER, Soviet troops

NOTE

1 Muzeul Marinei Române. 11 Ibidem, p. 638 şi următoarele. În continuarea cuvântării se arată: În articolul 2 Gh. Gheorgiu-Dej, Articole şi cuvântări, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura redacţional al Scânteii [...] a fost demascată devierea oportunistă de dreapta pentru Literatură Politică, 1953, p. 118. În Cuvântarea rostită cu prilejul a lui V. Luca, arătându-se că el a fost sprijinit de A. Pauker şi T. Georgescu, înapoierii delegaţiei guvernamentale române de la Moscova, ţinută în ziua care au avut tot timpul o atitudine de împăciuitorism, ce ascundea propriile lor de 10 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej făcea dovada subordonării greşeli oportuniste. Mai mult, Gheorghiu-Dej accentua poziţia sa împotriva celor sale totale faţă de Stalin: Tratatul care a fost semnat la Moscova dă o lovitură trei, dovedind caracterul stalinist al regimului pe care îl conducea: Întâlnindu-se puternică iluziilor nutrite de cercurile reacţionare din interiorul şi din afara pe platforma devierii de dreapta de la linia partidului, A. Pauker, T. Georgescu ţării noastre în posibilitatea reîntoarcerii regimurilor din trecut, când România şi V. Luca au introdus fracţionism în partid, călcând unul dintre principiile de era un instrument pus în slujba intereselor unor puteri imperialiste, străine de bază ale partidului marxist-leninist, care glăsuieşte că partidul este unitatea interesele poporului român. Prin semnarea Tratatului de prietenie, colaborare de voinţă, incompatibilă cu existenţa fracţiunilor. şi asistenţă mutuală, Republicii Populare Române îi sunt deschise perspectivele 12 Amy Knight, Beria. O mitologie a crimei, Editura Elit, f.a., p. 265. Asupra dezvoltării vieţii economice şi politice. morţii lui Stalin planează, încă, multe semne de întrebare care nu au fost 3 Ion Raţiu, Moscova sfidează lumea, Timişoara, Editura Signata, 1990, elucidate de documentele de arhivă sau de memoriile martorilor oculari. p. 289. Revolta lui Josip Broz Tito, deşi nu prima, a fost cea mai spectaculoasă Cert este, însă, un lucru: membrii conducerii Partidului Comunist al Uniunii şi semnifi cativă, prin simplul fapt că a avut succes. Sovietice, prezenţi la căpătâiul muribundului, au întârziat tratamentul medical 4 Gh. Gheorghiu-Dej, Op. cit., p. 329. În continuarea alocuţiunii, liderul Partidului pentru Stalin, cel puţin zece sau doisprezece ore, deşi ştiau că este grav bolnav. Muncitoresc Român şi-a manifestat dezacordul cu politica de emancipare a 13 Amy Knight, Op. cit., p. 323. Verdictul a fost comunicat presei la 24 decembrie. Belgradului şi l-a acuzat direct pe Tito de supunere faţă de Occident: Dintru Comisia specială a confi rmat toate acuzaţiile din rechizitoriu şi l-a condamnat început el (Tito – n.n.) a declarat că va vorbi despre problemele politice ale la moarte, acuzatul fi ind executat în aceeaşi noapte. Frontului Popular. În realitate, întregul raport a fost consacrat unei singure 14 Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Bucureşti, Editura Humanitas, chestiuni, şi anume calomnierii duşmănoase a Uniunii Sovietice şi a ţărilor 1990, p. 424. de democraţie populară. Chiar când s-a oprit asupra unor stări de lucruri din 15 Apud Cristian Popişteanu, Mărturia lui Hruşciov, în „Magazin istoric”, Iugoslavia, acest duşman de moarte al socialismului a făcut-o pentru a ataca nr. 6/1995, pp. 23-24. cu înverşunare măreaţa Patrie a socialismului şi partidele comuniste frăţeşti. 16 Florin Constantiniu, De ce s-au retras trupele sovietice din România?, în Stăpânii lui Tito, imperialiştii americani şi englezi, au fost încântaţi de tonul şi „Dosarele istoriei”, an I, nr. 3/1996, p. 56. La afl area veştii semnării Tratatului conţinutul discursului şi îşi frecau mâinile de mulţumire. Postul de radio Vocea de Pace dintre Puterile Aliate şi Asociate şi Austria, Gheorghiu-Dej le-ar fi spus Americii a făcut o zgomotoasă reclamă acestui discurs, încă înainte de a fi adus celor din conducerea P.M.R.: Măi, băieţi, o zi mare, înălţătoare pentru Ţara la cunoştinţa poporului iugoslav. Într-adevăr, demult nu au mai avut imperialiştii Românească având în vederea că pretextul legal pentru staţionarea trupelor un agent atât de zelos în a se achita de sarcina calomnierii Uniunii Sovietice. sovietice în România era asigurarea căilor de comunicaţii cu efectivele dislocate 5 Ibidem, p. 402. în Austria. 6 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie a comunismului 17 Ion Bodunescu, Diplomaţia românească postbelică în slujba independenţei, românesc, Iaşi, Editura Polirom, 2005, p. 208. Vezi şi Thomas Parish, Enciclopedia Bucureşti, Editura Junimea, 1988, p. 195. războiului rece, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2002, p. 60. 18 Victor Frunză, Op. cit., p. 428. 7 Ion Constantin, Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Stalin la Gorbaciov, 19 Gheorghe Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a R.P.R., Bucureşti, Editura Bucureşti, Editura Fiat Lux, 1994, p. 122. Politică, 1962, p. 31. 8 Magdalena Tiţă, Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier. Dimensiunea 20 Victor Frunză, Op. cit., pp. 431-432. politică, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom X, Constanţa, Editura 21 Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvântări. Iunie 1961-decembrie 1962, Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, 2007, p. 350. Bucureşti, Editura Politică, 1962, p. 197 şi următoarele. Vezi şi Gheorghe 9 Apud Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvântări, ediţia a III-a, Bucureşti, Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului, Bucureşti, Univers Enciclopedic, Editura pentru Literatură Politică, 1953, p. 576 ş.u. 1996, pp. 148-149. În continuarea cuvântării, liderul de la Bucureşti arată: Întorşi 10 Ibidem, p. 576. Acelaşi ton acuzator a fost folosit şi împotriva lui Lucreţiu în ţară, Pauker şi Luca – care s-a dovedit ulterior vechi agent al Siguranţei – Pătrăşcanu despre care a afi rmat că el constituia o rezervă ascunsă a duşmanului încălcând în mod grosolan cele mai elementare norme ale vieţii de partid, prin în conducerea partidului nostru. Vezi şi Mihai Giugariu (redactor coordonator), intrigă şi înşelăciune, au acaparat în mod abuziv conducerea partidului. După Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucreţiu Pătrăşcanu, cum s-a afl at mai târziu, ei s-au înţeles încă din emigraţie asupra acestei acţiuni Bucureşti, Editura Vremea, 1996, p. 400 ş.u. antipartinice. Este semnifi cativ că Ana Pauker se bucura de o mare încredere document 2014 2 (64) 89 studii/documente

şi simpatie tocmai printre elementele dogmatice, antipartinice, demascate de 35 Ibidem, p. 1. Sfârşitul răspunsului dat de partea română a fost fără echivoc: P.C.U.S. după Congresul al XX-lea şi îndeosebi din partea lui Molotov. Pauker Labirintul de formulări obscure ascunde tendinţa de desprindere a unor fâşii şi Luca susţineau că a fost o mare greşeală înfăptuirea actului istoric de la din teritoriu. Cu alte cuvinte, şi în ultimă instanţă, este vorba de o încercare de 23 August, care a dus la răsturnarea dictaturii militare-fasciste şi la alăturarea teoretizare a unui proces de dezmembrare a economiei naţionale şi a teritoriilor Armatei Române Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice. Dintre acuzaţiile naţionale ale unor state socialiste. punctuale pe care Gheorghiu-Dej le-a adus celor trei, putem aminti: în timp 36 Ion Constantin, Op. cit., p. 128. Surprinşi de virulenţa răspunsului primit din ce lucrările lui Stalin erau traduse şi tipărite în ediţii de masă, se neglijau partea regimului de la Bucureşti, sovieticii vor bate în retragere. Astfel, ziarul traducerea şi editarea operelor lui Marx, Engels şi Lenin; deşi nu se ridicase „Izvestia” a publicat un material semnat de Oleg Bogomolov în care erau respinse nici o statuie a lui Lenin, statui ale lui Stalin au fost ridicate în Bucureşti şi în propunerile lui Valev care erau considerate ca fi ind greşite şi necorespunzătoare alte oraşe ale ţării; Ana Pauker a mers atât de departe, încât a adresat în mod principiilor relaţiilor economice promovate de Uniunea Sovietică. direct legionarilor apelul să intre în partidul nostru. 37 Apud Ioan Scurtu, Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994, Bucureşti, 22 Florian Banu, CAER: geologie şi politică, în „Dosarele istoriei”, an VIII, Editura Tempus, 1994, p. 361 ş.u. Regimul comunist de la Bucureşti şi-a nr. 12, 2003, p. 62. argumentat poziţia faţă de problema ţinuturilor româneşti afl ate sub stăpânire 23 Încă de la început, au apărut în interiorul CAER divergenţe generate de modul sovietică prin publicarea, în noiembrie 1964, a lucrării Însemnări despre de abordare a celor două aspecte, precum şi de limitele impuse acestui organism români semnată de Karl Marx, în care era condamnată, în termeni duri, răpirea multistatal de către sistemele economice de tip centralizat care-i stăteau la bază. Basarabiei de către Rusia ţaristă în anul 1812. 24 În pofi da acestor probleme puse în discuţie de delegaţiile româneşti la mai 38 Apud Ion Constantin, Op. cit., p. 131. toate întâlnirile CAER, României i se propunea, de cele mai multe ori într-un 39 În această situaţie, benefi ciind de sprijinul direct al Chinei, P.M.R. a avut mod imperativ, să rămână o sursă de materii prime şi produse agricole pentru o atitudine tranşantă, făţişă şi publică faţă de denunţarea lozincilor false din statele privilegiate din spaţiul comunist, în special Uniunea Sovietică şi R.D. perioada interbelică şi după Al Doilea Război Mondial. Politică adoptată de Germană, precum şi o piaţă de desfacere a produselor industriale provenite P.C.D.R. începând din anul 1924 prin care a fost susţinută teza potrivit căreia din aceste ţări. În aceste condiţii, României i s-a trasat sarcina de a dezvolta o Basarabia trebuia retrocedată Uniunii Sovietice, a fost denunţată prin argumentul agricultură extensivă cu productivitate scăzută, fapt ce îi conferea statutul de că aceasta a fost impusă de Komintern. partener inferior şi, ca atare, subordonat intereselor ţărilor mai puternice din 40 Mihai Retegan, De la criza Caraibelor la Declaraţia din aprilie 1964, în punct de vedere industrial. Structuri politice în secolul XX, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2000, p. 529. 25 Florin Constantiniu, Op. cit., p. 55. 41 Victor Frunză, Op. cit., p. 446. 26 Ion Constantin, Op. cit., p. 126. 42 Ioan Scurtu (coord.), Retragerea trupelor sovietice. 1958, Bucureşti, 27 Ibidem p. 126 şi următoarele. La mijlocul lunii noiembrie 1960, editorii Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, pp. 217-218. Buletinului Comitetului „Free Europe” din New York, mai exact instrumentul 43 Ibidem, pp. 232-233. de monitorizare care a fost revista „East Europe”, rămâneau surprinşi să audă 44 Ibidem, p. 233. la Radio Bucureşti că oraşul Braşov şi-a recăpătat vechiul său nume după ce ani 45Ibidem, pp. 221-222. Subtil diplomat, Gheorghiu-Dej a avut prudenţa de a de zile s-a numit oraşul Stalin. În decembrie 1960, Marea Adunare Naţională a nu aborda personal această problemă în condiţiile în care Hruşciov nu avea confi rmat ofi cial această reorganizare administrativ-teritorială printr-o decizie o părere prea bună despre liderul de la Bucureşti. De aceea, l-a însărcinat pe unanimă prin care regiunile Constanţa, Craiova şi Timişoara şi-au reluat numele Emil Bodnăraş cu această misiune din cel puţin două motive, deşi în Biroul tradiţionale Dobrogea, Oltenia şi Banat cărora autorităţile de la Bucureşti le-au Politic al P.M.R. s-a hotărât ca Gheorghiu-Dej să fi e cel care urma să abordeze acordat conotaţii naţionale. acest subiect: în primul rând, ministrul român se bucura de o mare încredere 28 Apud Ibidem, p. 126 Gheorghiu-Dej nu i-a făcut niciodată o impresie plăcută lui la Moscova, iar în al doilea rând, în cazul în care răspunsul Moscovei ar fi fost Hruşciov, măcar şi pentru faptul că liderul comunist de la Bucureşti era unul dintre negativ, poziţia lui nu ar fi avut de suferit. Manevra liderului român nu a rămas supravieţuitorii perioadei staliniste în care nu se putea avea încredere. Atitudinea fără urmări pe plan intern. La şedinţa din 3 aprilie 1956 a Biroului Politic al ulterioară a Bucureştiului faţă de Moscova avea să confi rme această opinie. P.M.R., Miron Constantinescu a lansat un atac dur la adresa lui Gheorghiu-Dej, 29Ibidem, p. 126 şi următoarele. În acest sens, putem aminti câteva dintre arătând: spre surprinderea noastră, tovarăşul Gheorghiu-Dej nu a executat măsurile luate de liderul de la Bucureşti menite să accentueze poziţia de această sarcină, ci l-a pus fără voia sa pe tovarăşul Bodnăraş s-o expună. independenţă faţă de Uniunea Sovietică. Astfel, la începutul lunii iunie 1963, 46 Ion Constantin, Op. cit., p. 122. Gheorghiu-Dej nu a participat la sărbătorirea celor 70 de ani ai lui Walter 47 Ioan Scurtu, Op. cit., p. 240. Finalul Declaraţiei lasă, însă, deschisă Ulbrich, liderul comunist al Germaniei Răsăritene. În aceeaşi notă, autorităţile posibilitatea retragerii condiţionate a trupelor sovietice: Potrivit cu Declaraţia comuniste de la Bucureşti au publicat, fără permisiunea Moscovei, lucru de Guvernului U.R.S.S. din 30 octombrie 1956, guvernele Republicii Populare neconceput în acea perioadă, fragmente din celebra Scrisoare în 25 de puncte Române şi U.R.S.S. se vor consulta între ele şi cu ceilalţi participanţi la Tratatul din 14 iunie 1963 a C.C. al Partidului Comunist Chinez în legătură cu problemele de la Varşovia, în conformitate cu evoluţia situaţiei internaţionale, asupra divergente dintre Moscova şi Beijing, fi ind singura ţară satelit care a adoptat necesităţii staţionării în continuare a unităţilor militare sovietice pe teritoriul o astfel de poziţie înainte de a primi acordul Kremlinului. La Conferinţa la Republicii Populare Române. vârf a CAER care s-a desfăşurat la Moscova în iulie 1963, România s-a opus 48 Ibidem, p. 247. planului de integrare economică susţinut de Uniunea Sovietică, cu sprijinul R.D. 49 Această schimbare de atitudine este refl ectată şi în memoriile lui Hruşciov Germane şi a Cehoslovaciei. Un alt moment important prin care România şi-a care, în anul 1957, privea lucrurile din altă perspectivă: m-am tot gândit la reafi rmat poziţia independentă a fost reprezentat de Adunarea Generală a ONU cuvintele tovarăşului Bodnăraş, în special după discuţia avută cu tovarăşul din 29 noiembrie 1963. Cu această ocazie, Statele Unire au propus o rezoluţie Dej. El mi-a spus: Am fost profund jigniţi de ce i-aţi spus lui Bodnăraş. Ne-aţi prin care se dorea crearea unei zone denuclearizate în America de Sud. Ţările jignit sugerând că nu ne bucurăm de încrederea poporului nostru şi că suntem la socialiste s-au opus în bloc, mai puţin delegaţia României care s-a abţinut de la putere doar datorită prezenţei trupelor pe teritoriul ţării noastre. Ceea ce mi-a vot. În acelaşi ton s-a încadrat şi reluarea legăturilor diplomatice şi economice spus Dej m-a preocupat foarte mult, mai ales că-l ştiam un tovarăş cinstit şi un cu Albania, astfel încât, la 21 decembrie 1963, Radio Tirana anunţa participarea bun prieten. Vezi Ibidem, p. 235. În continuare, liderul comuniştilor sovietici ambasadorului României în capitala Albaniei, alături de cel chinez. Însă, cel mai menţiona: Cu cât mă gândesc mai mult la această problemă, cu atât mi se părea important moment a fost refuzul lui Gheorghiu-Dej de a participa la sărbătorirea mai raţional să retragem cele câteva divizii pe care le aveam în România şi să septuagenarului Nikita Hruşciov, din aprilie 1964. Mai mult, câteva zile mai le cantonăm în apropiere, în Moldova şi Ucraina. târziu, Plenara C.C. al P.M.R. a adoptat incomoda Declaraţie, un adevărat act 50 Ibidem, p. 273. de curaj al liderilor comunişti de la Bucureşti. 51 Ibidem, pp. 274-275. 30 Victor Frunză, Op. cit., p. 454. 52 Ibidem, p. 277. 31 Ibidem, p. 454. 53 Cristian Popişteanu, Op. cit., p. 24. În memoriile sale, Hruşciov a făcut 32 Ion Constantin, Op. cit., p. 128. Uniunea Sovietică punea la dispoziţie o dovada intoxicării sale de către conducerea de la Bucureşti: În completarea parte din sudul Basarabiei (nu toată) şi o porţiune simbolică din sudul Ucrainei. consideraţiile strategice şi militare, aşa cum au sugerat tovarăşii Bodnăraş 33 Ibidem, p. 128 şi următoarele. În conformitate cu prevederile Planului Valev, şi Dej, există un motiv politic pentru retragerea trupelor din România. România urma să piardă aproximativ 42% din teritoriul său naţional care urma Ştiam că poporul român a ales socialismul ca fi ind singura cale corectă să fi e pus la dispoziţia complexului economic fără nici un fel de condiţii din nu fi indcă conducătorii lor erau susţinuţi de baionete străine, ci datorită partea română. faptului că socialismul prezenta interese pentru clasa muncitoare, ţărănime 34 Costin Murgescu, Concepţii potrivnice de bază ale relaţiilor economice şi intelectualitate. Tovarăşii români ar putea considera retragerea trupelor ca dintre ţările socialiste, în „Viaţa economică”, nr. 2/1967, p. 1 şi următoarele. pe un semn de încredere politică. Vezi şi Ioan Scurtu (coord.), Op. cit., p. 235.

90 2 (64) 2014 document agora/recenzii/semnale editoriale

ENCICLOPEDIA ARTILERIEI ROMÂNE

ineri, 16 mai 2014, în sala de festivităţi a Statului delectarea ta.” - subliniază Major al Forţelor Terestre a avut loc lansarea, în în Prefaţa lucrării colonelul Vprezenţa șefului Statului Major al Forţelor Terestre, prof. univ. Dr. Adrian generalul-maior Dr. Nicolae-Ionel Ciucă, a vicepreședintelui Stroea, coordonatorul Academiei Române, academicianul prof. univ. Dr. Dinu C. acestei lucrări de referinţă Giurescu și a comandorului Dr. Marian Moșneagu, șeful pentru istoriografi a militară Serviciului Istoric al Armatei și a unei numeroase asistenţe, a naţională, apărută în condiţii „Enciclopediei Artileriei Române”. grafi ce de excepţie la Editura În cele 996 de pagini, colectivul de autori alcătuit Centrului Tehnic-Editorial din colonelul prof. univ. Dr. Adrian Stroea, iniţiatorul al Armatei. și coordonatorul lucrării, colonelul (r) Marian Ghinoiu, Salutând și apreciind colonelul Gheorghe Băjenaru, colonelul Florin Barbu și Olga oportunitatea redactării și Dănilă, a reușit să prezinte evoluţia Artileriei Române de la lansării acestei prestigioase catapultă la mijloacele artileristice moderne, structurile de lucrări, comandorul Dr. conducere, istoricul învăţământului de specialitate, instrucţia Marian Moșneagu a subliniat: „Apariţia «Enciclopediei artileristică, participarea eroică la campanii, uniformele Artileriei Române», la împlinirea a 17 decenii de existenţă și artileriștilor, precum și galeria personalităţilor care și-au adus afi rmare a Artileriei Române ca armă modernă, reprezintă, fără o contribuţie deosebită la dezvoltarea și afi rmarea acestei îndoială, poate unul dintre cele mai importante evenimente arme. editoriale ale anului. „«Enciclopedia Artileriei Române», expresie a dragostei Este meritul incontestabil al colonelului prof. univ. Dr. profunde a noastră, a autorilor, pentru arma Artilerie, reprezintă Adrian Stroea, noul comandant al Brigăzii 8 LAROM, cea onorul pe care îl dăm, cu condeiul gratitudinii, tunarilor români mai modernă structură de Artilerie din Armata Română, din toate veacurile, ostași devotaţi armatei și neamului, precum de a fi gândit, râvnit, pus în operă și fi nalizat acest ambiţios și minunatelor lor fapte de arme. Măreţia, eroismul şi nobleţea proiect editorial. Este de notorietate faptul că domnia sa are o trecutului armei noastre obligă moral, în mod ineluctabil, prestigioasă activitate editorială în acest domeniu și nu greșesc, generaţiile viitoare de artilerişti la o exprimare profesională cred, dacă îl califi c drept cronicarul contemporan al Artileriei pe măsura valorii înaintaşilor şi a tradiţiilor artileriei. De Române. O spun cu toată responsabilitatea pentru că, personal, aceea, tinere artilerist, cititor peste ani al acestei cărţi, fi i am avut în colonelul Stroea un aliat de nădejde în realizarea, în excelent servant al armei şi armatei noastre, al naţiunii române, urmă cu cinci ani, a primei Enciclopedii a Armatei Române. fii mândru că eşti urmaşul generalilor Gheorghe Manu, L-am avut și sperăm să-l avem în continuare un colaborator Constantin Coandă, Eremia Grigorescu, Constantin Cristescu, consecvent și inspirat al celor două periodice editate de Petre Dumitrescu, Mihail Eugeniu Popescu, pentru a da Serviciul Istoric al Armatei – revista „Document. Buletinul numai câteva Arhivelor nume de corifei Militare Române” ai Artileriei, și „Calendarul străduieşte-te să tradiţiilor scrii la rându-ţi militare”. noi pagini în În egală măsură, glorioasa carte sunt remarcabile de istorie a eforturile și Artileriei. Şi contribuţiile dacă o clipă ai celorlalţi patru fost cucerit de autori: colonelul conţinutul cărţii, (r) Marin îmbrăţişează-i Ghinoiu, fost cu gândul șef al Serviciului recunoştinţei pe Secretariat din cei ce au trudit Statul Major De la stânga la dreapta: comandor Dr. Marian Moşneagu, general-maior Dr. Ion Ungureanu, altruist pentru academician Dinu Giurescu, general-maior Dr. Nicolae-Ionel Ciucă, colonel Dr. Adrian Stroea, General, aflat, informarea şi general de brigadă Dan-Florin Grecu vreme de

document 2014 2 (64) 91 agora/recenzii/semnale editoriale

35 de ani, pe aliniamentul de onoare al profesioniștilor din Seriozitatea lucrării rezidă și în cele peste 250 de repere Arma Artilerie, publicist redutabil, cu o rigoare proverbială bibliografi ce pe care autorii le-au exploatat cu discernământ și și expertiză știinţifi că demne de invidiat; colonelul Gheorghe neîndoielnică probitate profesională. Băjenaru, comandantul Batalionului 96 LAROM „Mircea În demersurile mele publicistice am făcut apel, în repetate Voievod” Ploiești și desigur, Dr. Olga Dănilă și colonelul Florin rânduri, Domnule Academician, la o lucrare enciclopedică, Barbu, referent, respectiv șeful Biroului Doctrină din Statul publicată în 1982 de Editura Militară. Ea se numește Major al Forţelor Terestre. „Prezenţe militare în știinţa și cultura românească”. Cu Această lucrare de mare calibru, reprezentativă pentru siguranţă că dacă aceasta va fi - și apreciez că trebuie - istoriografi a militară dar și naţională, este admirabilă ca reeditată, cei cinci prestigioși autori ai Enciclopediei Artileriei structură, abordare, diversitate tematică, complexitate și nu Române vor trebui să fi e incluși și elogiaţi ca atare. în ultimul rând, sub aspect iconografi c. Caracterul integrator, În calitatea dumneavoastră de istoric și de vicepreședinte monografi c și enciclopedic, deopotrivă, este fi resc pentru al Academiei Române, vă rog să asiguraţi cel mai înalt for această lucrare de referinţă pentru istoria Armatei Române academic al ţării că Armata României are un potenţial uman și el este ușor de remarcat parcurgând, fi lă cu fi lă, cele 15 valoros, competitiv și creativ, capabil să slujească atât meseria capitole și cele 26 de anexe. armelor, cât și știinţa și cultura naţională. Dacă luăm în calcul antecedentele editoriale ale autorilor, În calitate de șef al Serviciului Istoric al Armatei, individuale sau încrucișat, semnatari în ultimii șase ani ai unor instituţie la creșterea și afi rmarea căreia au contribuit, de-a lucrări de specialitate de înaltă ţinută știinţifi că, precum «65 lungul anilor, personalităţi de prim rang ale instituţiei de ani de existenţă a Artileriei Române Moderne» (2008), militare, precum generalii Laurenţiu Bârzotescu, Grigore «Artileria Română în date și imagini» (2010), «Școala Constandache, Constantin Miltiade, Nicolae Gorsky, Ioan Militară de Artilerie. 130 de ani de existenţă» (2011) și Iucăl sau Ion Trandafi rescu, aș putea fi tentat să mă declar «Din elita Artileriei» (2012), avem dimensiunea temporală și tematică a investigaţiilor întreprinse. invidios pe camarazii mei din Forţele Terestre pentru o Structura organizatorică, organele specializate de asemenea realizare, care onorează atât spiritul ostășesc, cât conducere, învăţământul, instrucţia și înzestrarea tehnico- și uniforma militară. Dar mă consolez cu gândul că dacă materială sunt inspirat și original corelate cu evidenţierea și celelalte arme și specialităţi militare se vor ambiţiona să mijloacelor de luptă din dotarea acestei arme, caracteristicile editeze lucrări de asemenea calibru, ne va fi foarte ușor să tehnico-tactice ale acestora, precum și cu eficacitatea reedităm ENCICLOPEDIA ARMATEI ROMÂNIEI, întrebuinţării Artileriei în confruntările armate. într-un viitor cât mai apropiat, în mai multe volume, așa cum Ca și în precedentele întreprinderi de acest gen, autorii au s-a întâmplat în anii ’80 cu Istoria militară a poporului român, acordat aproape 50% din economia lucrării învăţământului la redactarea căreia au contribuit istorici militari și civili de de specialitate, structurilor de conducere și personalităţilor incontestabil prestigiu. Artileriei Române, considerând și consacrând resursa Domnule general șef al Statului Major al Forţelor umană la rang de valoare supremă. De la Gheorghe Bibescu, Terestre, mă declar nu numai încântat de performanţa celor domnitorul Ţării Românești (1842-1848), considerat cinci autori, dar și deosebit de onorat că am putut să-i sprijin întemeietorul Artileriei Române moderne – 10 noiembrie în munca laborioasă de documentare în Arhivele Militare și 1943, la comandanţii regimentelor și brigăzilor de artilerie, ai mai ales, de faptul că astăzi, am privilegiul să împărtășesc, Școlii Militare de Artilerie sau artileriști care au deţinut înalte alături de dumneavoastră și de camarazii din Forţele Terestre, demnităţi civile și militare, la șefi i de promoţie și dinamica bucuria acestei reușite de excepţie. absolvenţilor, autorii fac din tun – vorba lui Vasile Alecsandri – un năprasnic orator și din această valoroasă lucrare, o expresie Domnule General, Domnule Academician, a dragostei pentru arma Artilerie, cu cele mai înalte onoruri Onorată asistenţă, acordate tunarilor români din toate veacurile. Remarcabilă este și descrierea Uniformelor Artileriștilor, Vă rog să-mi îngăduiţi, ca la final, să vă propun să într-un capitol distinct, autorii sesizând nevoia de trecere în substituim cele 21 de salve de salut pe care autorii și, implicit, revistă a caracteristicilor și specifi cităţii acestora. Cu siguranţă, «Enciclopedia Artileriei Române», le merită cu prisosinţă, au anticipat apariţia unei lucrări laborioase, Uniformele cu admiraţia noastră sinceră și binemeritată, susţinută de Armatei României, pe care Serviciul Istoric al Armatei o va aplauzele dumneavoastră colegiale”. fi naliza în acest an, în care Statul Major General va sărbători La finalul manifestării, șeful Statului Major al 155 de ani de la constituire. Forţelor Terestre, generalul-maior Dr. Nicolae-Ionel Ciucă Doresc să semnalez și să evidenţiez atenţia cu care i-a conferit academicianului prof. univ. Dr. Dinu C. Giurescu autorii au tratat faptele de eroism și spiritul de sacrifi ciu ale „Emblema de Onoare a Forţelor Terestre”, în semn de înaltă artileriștilor în toate războaiele la care România a participat, apreciere a contribuţiei de inestimabilă valoare adusă la biografi ile eroilor și monumentele de pe întreg cuprinsul ţării dezvoltarea istoriografi ei naţionale și propășirea neamului, fi ind inventariate, descrise și ilustrate cu condescendenţa și precum și pentru atașamentul faţă de tradiţiile Armatei respectul cuvenite. României.

92 2 (64) 2014 document agora/recenzii/semnale editoriale 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA VICEAMIRALULUI ING. GRIGORE MARTEŞ

iercuri, 23 aprilie 2014, în sala „Elite” a Căminului Militar nr. 2 din Constanţa a avut loc evocarea personalităţii viceamiralului ing. Grigore MMarteș, fost comandant al Marinei Militare între anii 1963 și 1973, la împlinirea unui secol de la nașterea acestuia. La această manifestare de spirit a marinarilor militari au participat amiralul (r) Dr. Traian Atanasiu și viceamiralul (r) Dorin Dănilă, foști șefi ai Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul (rtr.) ing. Ilie Ștefan, președintele de onoare al Ligii Navale Române, contraamiralul de fl otilă prof. univ. dr. ing. Vergil Chiţac, comandantul (rectorul) Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, comandorul Tiberiu Chodan, comandantul Flotei, comandorul Daniel Căpăţână, reprezentantul Statului Major al Forţelor Navale, căpitan-comandorul Marius-Laurenţiu Rohart, directorul Muzeului Marinei Române, membri ai Ligii Navale Române și Clubului Amiralilor, precum și cadeţi ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” și Școlii Militare de Maiștri Militari „Viceamiral Ioan Murgescu”. Cu acest prilej, a fost lansat volumul Viceamiralul ing. Grigore Marteș. 100 de ani de la naștere, editat în colecţia „Destine sub marele pavoaz”, la Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din București. Apărută sub coordonarea comandorului Dr. Marian Moșneagu, șeful Serviciului Istoric al Armatei, lucrarea este structurată pe trei părţi – Amiralul, Omul și respectiv, Opera – și cuprinde 20 de studii, note biografice și episoade memorabile trăite și redate, cu talent, nostalgie și sinceritate, de foști subalterni, ofi ţeri din Statul Major al Comandamentului Marinei Militare, comandanţi de unităţi și mari unităţi, rude și apropiaţi. Lansare carte Grigore Marteş Personalitatea celui care a fost unul dintre liderii marcanţi ai Armatei României din perioada postbelică a fost evocată, împreună cu momente de referinţă și întâmplări picante din cariera acestuia, de fi ul său, inginerul Andrei Marteș, viceamiralul (rtr.) ing. Ilie Ștefan, comandorul (rtr.) Aristică Bardan, comandorul Dr. Marian Moșneagu, viceamiralul (r) Dr. Eugen Laurian, comandorul Dan Căpăţână și comandorul Tiberiu Chodan. Dr. Luminiţa GIURGIU

PRINTRE ALDINE ŞI LETRINE

sintetizată, la începutul secolului al XX-lea, de către generalul espre evoluţia și activitatea structurilor din Arma de geniu Constantin N. Hârjeu în Istoria Armei Geniu și la Geniu, în cei 155 de ani de existenţă, au scris sfârșitul aceluiași secol de către colectivul de ofi ţeri de geniu Dsecvenţial, mai mulţi reprezentanţi de seamă din rezervă format din coloneii Petre Zaharia, Emanoil Ene ai Armei Geniu. Reprezentative și deosebit de valoroase și Florea Pavlov, în cele două volume ale Istoriei Armei Geniu au rămas însă consemnările făcute, într-o formă relativ din Armata României. document 2014 2 (64) 93 agora/recenzii/semnale editoriale

Intitulată sugestiv cadrelor militare, instruirea și întrebuinţarea trupelor de Sub însemnele geniu în timp de pace și la campanie de-a lungul celor Geniului, lucrarea 155 de ani de existenţă, multe dintre acestea fi ind inedite. întocmită de Pentru a întregi tabloul existenţial al Armei Geniu, colonelul (r) Marian lucrarea mai conţine un număr însemnat de scheme Gargaz se dorește reprezentând structura organizatorică a organelor de a fi o reeditare a conducere sau unităţilor de geniu în diferite momente fotodocumentarului ale evoluţiei acestora și peste 250 de fotografi i, în format elaborat în anul micro-tablou, cu aspecte din activitatea trupelor de geniu 2009, într-o formă de-a lungul celor 155 de ani de atestare ofi cială. complet revizuită și adăugită. Titlu O primă „Tabelă de onoare“ conţine datele nominale ale este elocvent pentru celor care, prin fapte semnifi cative și puterea exemplului evoluţia istorică și tradiţiile Armei Geniu de-a lungul personal, au asigurat suportul real al dezvoltării tradiţiilor întregii sale existenţe. și prestigiului armei, în calitate de șefi ai structurilor Sub însemnele geniului s-au născut, dezvoltat și de conducere sau comandanţi ai trupelor de geniu din modernizat cele mai multe specialităţi militare tehnice, iar perioada 1859-2014, însoţite de fotografi ile unora dintre pe măsura maturizării lor, unele s-au desprins de această acestea. armă, afi rmându-se ulterior ca arme de sine stătătoare „Tabela de onoare“ reprezentând comandanţii (aviaţia militară, aerostaţia și proiectoarele, tracţiunea marilor unităţi și unităţi de geniu (pionieri, pontonieri, automobilă, construcţiile militare, transmisiunile, căile transmisiuni, căi ferate, tracţiune automobilă, geniu ferate, chimia militară). aeronautic, geniu marină, economia naţională etc.) Un număr însemnat de generali și ofi ţeri ai Armatei cu aproximativ 600 de fotografi i în format medalion, Române au debutat în cariera militară, s-au dezvoltat prezintă primele Batalioane de Geniu din perioada profesional, iar ulterior s-au afi rmat ca personalităţi de 1859-1882; Regimentele de Geniu în perioada 1882- prestigiu ale vieţii politico-militare, diplomatice, academice 1908; Batalioanele de Geniu (Pionieri, Pionieri Cetate, și cultural-știinţifi ce naţionale și internaţionale. Pontonieri, Căi Ferate, Specialităţi) în perioada 1886- Apărută la începutul anului 2014, lucrarea are 1922; Regimentele de Geniu (Pionieri, Pontonieri, Căi 390 de pagini, fi ind structurată pe șapte capitole distincte, Ferate, Transmisiuni, Tracţiune Automobilă, Geniu astfel: Apariţia și dezvoltarea Armei Geniu în Armata Aeronautic, Geniu Marină) în perioada 1922-1947; Română modernă. Participarea Trupelor de Geniu la Regimentele de Pionieri / Geniu în perioada 1947-2000; Războiul de Independenţă; Dezvoltarea și modernizarea Batalioanele de Geniu (Pionieri Munte, Pontonieri, Armei Geniu în perioada 1878-1914; Arma Geniu Drumuri, Geniu Fortifi caţii, Pionieri Moto) în perioada în contextul Războiului pentru Întregirea Neamului; 1922-1947; Batalioanele de Geniu (Căi Ferate, Pontonieri, Dezvoltarea și modernizarea Armei în perioada interbelică Drumuri) după 1947; Brigăzile de Geniu Operative (Căi (1920-1940); Evoluţia și activitatea Structurilor de Geniu Ferate, Specialităţi, Pionieri, Drumuri, Transmisiuni, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial (1941- Geniu Aero) din perioada 1931-2003; Brigăzile de Geniu 1945); Dezvoltarea și modernizarea Armei Geniu în epoca și Detașamentele de Construcţii participante la lucrări în socialistă (1946-1989) și Restructurarea și reorganizarea economia naţională în perioada 1964-1990; Batalioanele, Armei Geniu în perioada postdecembristă (1989-2010). Companiile și Secţiile de Geniu (Pionieri, Drumuri, Căi Faţă de lucrările de referinţă anterioare, documentarul Ferate, Aerostaţie, Proiectoare, Columbărie, Foto-cinema, istoric Sub însemnele Geniului reușește să realizeze Telegrafi e, Pontonieri, Poduri, Automobile) participante într-un singur tablou biografi a la zi a uneia dintre cele la Primul Război Mondial; Batalioanele și Companiile mai complexe arme din compunerea Armatei Române de Geniu (Pionieri, Pontonieri, Drumuri, Căi Ferate, – Arma Geniu, redând, în ordine cronologică, cele mai Transmisiuni, Munte, Aero) participante la cel de-al Doilea importante repere referitoare la structura organizatorică, Război Mondial; Bazele de Reparaţii și Depozitele de dotarea cu mijloace și materiale tehnice, formarea Geniu și Instituţiile de formare și dezvoltare profesională a

94 2 (64) 2014 document agora/recenzii/semnale editoriale cadrelor de geniu: Școlile Ofi ţeri Geniu, Transmisiuni, Căi perioada 1886-1916; șefii Serviciului Geniu Corpurilor Ferate, Școlile Subofi ţeri Geniu și Transmisiuni, Centrele de Armată în perioada 1916-1940; comandanţii Geniului de Instrucţie Geniu și Transmisiuni, Atelierul Cercetare și comandanţii Transmisiunilor în perioada 1940-1947; și Proiectare Tehnică Geniu, Centrul E.O.D., Academia comandanţii Trupelor de Geniu/Inginerii/șefii Geniului Militară, Școala Militară de Aviaţie etc. de la Regiunile Militare, Armate, Corpuri de Armată, „Tabela de onoare” reprezentând șefii organelor de Divizii și Brigăzi, C.A.A.T., Aviaţie și Marină, în conducere centrale și teritoriale de la brigadă în sus, cu perioada 1947-2000 și Direcţiile Centrale de Geniu: peste 300 de fotografii în format medalion, prezintă IV Geniu, Fortificaţii, Domenii Militare, Geniu Inspectoratul General al Geniului/Comandamentul Aero, Direcţia Lucrări în Economia Naţională. Alte Trupelor de Geniu în perioada 1859-2003; șefii anexe prezintă diverse alte date de referinţă din evoluţia Serviciului Geniu Diviziilor/Corpurilor Teritoriale în armei. Comandor Dr. Marian MOȘNEAGU

UN VEAC ŞI JUMĂTATE DE EDUCAŢIE FIZICĂ MILITARĂ ŞI SPORT ÎN FORŢELE TERESTRE ROMÂNE

a împlinirea a 150 de ani de la apariţia generaţii întregi de Ordonanţei asupra instrucţiei gimnastice militari, studenţi Lprin corpuri și stabilimente militare (care și elevi, și care au este considerat primul regulament al educaţiei descoperit, iniţiat și fizice din Armata Română), anul acesta, la Editura promovat talente și Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” valori ale sportului din Sibiu, a apărut cartea Un veac și jumătate de militar românesc. educaţiei fizică militară și sport în forţele terestre române, Celor care au fost și 324 p., având ca autor pe colonelul prof. dr. Ioan Armanu. celor care mai sunt. Lucrarea benefi ciază de prefaţă (semnată de colonelul Autorul ne prof. univ. dr. Adrian Stroea), urmată de cuvânt-înainte, propune explorarea nouă capitole (I. Forţele terestre române – scurt istoric; trecutului și II. Începuturi; III. Educaţia fi zică în Armata Română de prezentului la înfi inţare până în 1957 – principalele date de referinţă; educaţiei fizice IV. Educaţia fi zică în forţele terestre în perioada 1957-1993 militare în Armata – principalele date de referinţă; V. Educaţia fi zică în forţele Română, dar mai ales în Forţele Terestre, cât și cunoașterea terestre din 1993 până în prezent; VI. Personalităţi marcante biografiilor marilor personalităţi ale domeniului. ale educaţiei fizice militare din perioada 1830-1957; Cartea este bazată pe o cercetare riguroasă a surselor VII. Profituri ale specialiștilor din forţele terestre documentare, consideraţiile fiind completate de fotografii, (1957-2013); VIII. Ecouri; IX. Postfaţă), zece anexe și documente și tabele, și constituie un reper fundamental bibliografi e. în cunoașterea mai amplă a educaţiei fizice militare și la Volumul se deschide cu un omagiu adresat ofiţerilor, plasarea acestei arme/specialităţi militare/profesii, în rândul subofiţerilor, profesorilor și antrenorilor din Forţele Terestre celorlalte arme, specialităţi militare, categorii de instrucţie care au slujit cu devotament armata și ţara, devenind și învăţământ, pe o poziţie adecvată rolului său formator. specialiști ai domeniului, recunoscuţi în mediul militar sau civil, care au instruit prin mijloace specifice educaţiei fizice Dr. Teodora GIURGIU document 2014 2 (64) 95 agora/recenzii/semnale editoriale

SEMNALE EDITORIALE

lucrare monumentală, documente și mărturii rodul unui efort pe de epocă, Editura Omăsură și al unei Etnologică, București, iniţiative salutare este Manualul 2013. Colectivul de diplomatic și consular, redactat de autori este format din diplomatul Constantin I. Karadja Dr. Virgil Coman, și editat Dr. Ottmar Trașcă de conf. univ. Dr. Stoica la Institutul de Istorie „George Lascu, Dr. Constantin Bariţiu” al Academiei Române și dr. Cheramidoglu, Stelian Obiziuc, directorul Arhivelor comandor Dr. Marian Moșneagu, comandor (r) prof. univ. Ministerului Afacerilor Externe. Apărut în 2013 la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, acest valoros instrument de Dr. Vasile Reghintovschi, Dr. Angela Pop și arhitectul Radu lucru, rămas nepublicat din 1944, conţine 1.136 pagini, Cornescu. este recomandat, în „Cuvânt înainte” de conf. univ. dr. Ediţia a doua revăzută și adăugită Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. a lucrării Pactul Ribbentrop-Molotov, realizată de istoricii Emilian Bold Un alt consistent și necesar și Ilie Seftiuc, apărută în 2010 la instrument de lucru îl reprezintă Casa Editorială Demiurg Plus din lucrarea Prizonieri de război români Iași, în colecţia „Istorici ieșeni”, în Uniunea Sovietică. Documente 1, sub coordonarea Alexandrinei 1941-1956, rezultat al colaborării Ioniţă este mereu actuală, dacă dintre Institutul Diplomatic Român o raportăm fi e și numai la cei care și Agenţia Arhivelor Federale ale Rusiei, prin Arhivele Militare de conduc destinele omenirii la începutul acestui tumultuos Stat ale Rusiei. Apărut în 2013 secol XXI. la Editura „Monitorul Oficial”, volumul editat de un colectiv format din Laurenţiu La Editura Machiavelli a Constantiniu, Ilie Schipor, Vasile Văratic (coordonator), apărut anul trecut Chestiunea Vladimir Ivanovici Korotaev și Vladimir Nikolaevici Basarabiei și relaţiile româno- Kuzelenkov conţine 270 de documente și 2 anexe, respectiv ruse 1917-1934, de Dan „Convenţia privitoare la tratamentul prizonierilor de Geblescu, fost ministru război din 27 iulie 1929” și „Lista celor 500 de ofiţeri plenipotenţiar, ediţie inedită, români, eliberaţi prin decizia guvernului sovietic, la Studiu introductiv de Stelian solicitarea guvernului României din 11 martie 1964”. Neagoe. Centenarul participării României la cel de-al Doilea Război Balcanic l-a inspirat pe Dr. Virgil Coman, șeful Direcţiei La aceeași editură Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale să lanseze albumul bucureșteană, Stelian Neagoe Campania militară a României din 1913, o istorie în imagini, a publicat Istoria guvernelor României de la începuturi –

96 2 (64) 2014 document agora/recenzii/semnale editoriale

1859 până în zilele noastre – 2012, la Editura Agnos din Sibiu, ediţia a III-a, defi nitivă, deosebit dovedesc potenţialul și de utilă, necesară și densă. plurivalenţa unui demers publicistic ambiţios, ieșit din După ce, în 2009, a publicat tipare și captivant ca redare la Editura bucureșteană Anima, și nuanţare. împreună cu George Cicoș, Ioan Buiu și Alexandru Bartoc, un O album complet Vlaicu de 468 de istorie pagini, anul trecut Dan Antoniu a în date a lansat la aceeași editură, împreună exilului și cu Ioan Buiu, Dan Hadîrcă, Radu emigraţiei românești (1949-1989 Homescu și regretatul George ne propune, prin intermediul Cicoș un album de 388 de pagini, Editurii Militare, istoricul intitulat Traian Vuia. Viaţa și militar Dumitru Dobre, cu opera, ambele în condiţii grafi ce un Cuvânt-înainte de Dinu demne de performanţele aviatice Zamfi rescu. și renumele celor două genii ale aeronauticii mondiale. Ediţia a doua, revăzută și completată a lucrării Cotul Pe cât este de realist și incisiv ca ziarist, pe atât Donului 1942: eroism, jertfă, de riguros și original este dr. trădare, volum apărut la Editura Florian Bichir, filolog și teolog Balacron S.R.L. din Chișinău la origine, membru al Colegiului în 2013, poartă amprenta Consiliului Naţional pentru autorilor Vasile Șoimaru, Iosif Studierea Arhivelor Securităţii, Niculescu, Gheorghe Pârlea și ca istoric. Ultimul drum al Roxana Iorgulescu-Bandrabur, lui Dracula, Editura Mirton, este o mărturie a sacrificiului Timișoara, Istoria cu becul în suprem, pentru a ne dezrobi, al ochi. De la românii din Waffen SS ostașilor români pe Frontul de Est, în al Doilea Război la amantele lui Nicu Ceaușescu, Mondial. apărută în 2013 la Editura Rao și Când Satana îţi dă târcoale... Studios, prolific și selectiv, George Racoveanu, ucenicul lui tânărul istoric al Aviaţiei Nae Ionescu, în documentele Române Sorin Turturică a Securităţii și Părintele Arsenie publicat în 2013, la Editura Boca în Militară, volumul de succes Arhivele Aviatoarele României. Din Securităţii. înaltul cerului în beciurile Opis de Securităţii. documente Vol. I (Sâmbăta de Sus, 1943- Generalul de flotilă aeriană 1949), volum coordonat de dr. (rtr) veteran de război Radu Theodoru ne uimește printr-o Florian Bichir, Romeo Petrașciuc vitalitate demnă de invidiat la cei 90 de ani împliniţi pe și Raluca Toderel, ultimele apărute 17 ianuarie 2014. Printre cele mai recente titluri lansate document 2014 2 (64) 97 agora/recenzii/semnale editoriale

de Domnia sa se numără radiografi a propriei sale cariere. Intitulat În bătaia valurilor volumul Francmasonieria. Pro vieţii. Memorii, volumul apărut anul acesta la Editura și contra și Roman de dragoste. Semne redă aspecte din viaţa și activitatea mea politică, Biografie de război, biografii prezentând evenimentele la care am fost martor, așa cum au de pace”, ambele apărute la fost, personalităţile pe care le-am cunoscut. Editura bucureșteană Paco. Profesorul Virgiliu Z. Teodorescu este imbatabil în a redescoperi elita României moderne. Astfel, în seria Personalităţi în știinţă și tehnică, domnia sa a lansat anul trecut, la Editura AGIR, volumul Tiberiu D. Eremie. Un om de omenie - un exemplu demn de urmat, dedicat ctitorului și edificatorului de arhitectură monumentală care a fost inginerul brașovean Tiberiu Eremie Sub deviza O carte pentru (1875-1937). cei de azi și din viitor este recomandat cititorilor volumul memorialistic Strict autentic, Exemplu de perseverenţă semnat de generalul Ion Coman, și aplecare meticuloasă fost ministru al Apărării asupra detaliului, Tudose Tatu Naţionale în perioada 19 iunie a publicat la Editura Sinteze 1966-29 martie 1980, ediţie îngrijită și prefaţă de prof. univ. Dr. Dan Zamfi rescu, apărut la Editura Roza Vânturilor.

Un alt demers memorialistic, cu un evident parfum de epocă, a fost finalizat cu real din Galaţi Farul bătrân de succes epistolar de Radu Mihai Sulina. Adevărul dezvăluit, în Dimăncescu, sub titlul Amintirile 2012, precum și Cheia Dunării mele. Între Bonaparte și Domeniilor, împărătești. Sulina cea mâlită, Editura Vremea, ediţie îngrijită de în 2013. Alin Mihai Dimăncescu. Ne face plăcere să La semnalăm apariţia la cei Editura Magic Print, sub 94 de ani, comandorul de egida Asociaţiei Naţionale marină Anton Bejan, Cultul Eroilor „Regina iniţiatorul și coordonatorul Maria”, a volumului Bacău. impresionantului Dicţionar Consemnări istorice, redactat enciclopedic de marină (Editura de colonelul (r) Paul-Valerian Semne, București, 2010, Timofte, președintele Filialei 836 pagini) s-a decis să Judeţene „Colonel Corneliu lase moștenire posterităţii Chirieș” Bacău, cu un sumar

98 2 (64) 2014 document agora/recenzii/semnale editoriale atotcuprinzător: Istorie și cultură, Marile bătălii ale din România. Din poporului român pentru apărarea fi inţei naţionale, Eroi sumar: Aspecte privind băcăuani, eroi ai României, Armata – sufl etul ţării, pregătirea militarilor stâlpul identităţii și dăinuirii noastre și Veteranii de musulmani, Participarea război – prezenţe încă active în viaţa oștirii și a societăţii la cel de-al Doilea Război românești. Balcanic, Participarea la Fostul ministru consilier Primul Război Mondial, Ion Scumpieru, membru al Participarea la al Doilea Asociaţiei Ambasadorilor și Război Mondial, Militari Diplomaţilor de Carieră, a musulmani contemporani, publicat în 2013, la Editura Monumente pentru Fundaţia Europeană Titulescu cinstirea eroilor musulmani. Punctul forte al acestei lucrarea 133 de ani de relaţii lucrări – ne atenţionează autorul în „Cuvânt Înainte” – România-Japonia (848 pagini), îl constituie faptul că am reușit să identifi c date despre care prezintă cititorilor un un număr de aproximativ 1.500 de eroi musulmani tablou cât mai veridic și complet care au luptat în cele două confl agraţii mondiale. O privitor la ceea ce s-a întâmplat, de-a lungul timpului, în mare parte dintre aceștia, oameni simpli, în marea lor relaţiile dintre cele două ţări; cu ce probleme s-au confruntat majoritate plugari, s-au jertfi t sub drapelul tricolor la ele în raporturile bilaterale și cum au fost soluţionate; cine Turtucaia, Topraisar, Mărășești, Cotul Donului, Oarba au fost cei care s-au ocupat de legăturile româno-japoneze, de Mureș, Chilioara, Mohostanya sau Strani. În urma precum și alte aspecte relevante. Din sumar: Cronpica lor au rămas sărăcia și durerea părinţilor, văduvelor și relaţiilor politice dintre România și Japonia, Vizita copiilor orfani. Cartea aceasta este dedicată memoriei mareșalului Nogi Maresuke în România, Stabilirea acestor oameni simpli care, prin gestul lor, au asigurat relaţiilor diplomatice între România și Japonia, Misiunea existenţa României”. principelui Carol în Japonia, 20 iunie-27 iulie 1920, Armata Română și mass- Vizita prinţului Higashikuni Naruhito în România, media este un nou volum „Problema Basarabiei” în relaţiile româno-japoneze, dintr-o colecţie deja Prinţul Takamatsu Nobuhiko și prinţesa Kikuko în vizită consacrată, care cuprinde în România, Un episod inedit prilejuit de vizita la Tokyo studiile și comunicările a monseniorului Vladimir Ghika, Generalul Gheorghe prezentate la sesiunea Băgulescu, atașat militar și ministru la Tokyo, Odiseea știinţifică dedicată Zilei diplomaţilor români în Japonia, în perioada 1941-1946, Arhivelor Militare și Orașe înfrăţite din România și Japonia, Legăturile militare aniversării a 93 de ani de dintre România și Japonia, Misionari creștini români la înfiinţarea Centrului de în Japonia, Cum au perceput japonezii „evenimentele Studii și păstrare a Arhivelor din decembrie 1989” din România și cum au reacţionat, Militare Istorice. Volumul, apărut în 2013, la Editura Diplomaţia schimbului de decoraţii în relaţiile româno- Istros a Muzeului Brăilei, este coordonat de comandorul japoneze ș.a. Dr. Marian Moșneagu, colonelul Dr. Petrișor Florea și Dr. Cornel Ţucă și cuprinde lucrările a 75 de istorici, Interesant și original proiectul editorial promovat și arhiviști, muzeografi, bibliotecari, documentariști, fi nalizat de colonelul (r) Remus Macovei, președintele cadre didactice universitare și publiciști. Lucrarea este fi lialei Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor structurată pe patru capitole: Armata Română și mass- „Regina Maria”, cu titlul Eroi musulmani în Armata media, Prezenţe militare românești pe undele Radioului Română, lucrare apărută anul trecut, în parteneriat cu naţional 1932-1943, Documente din Arhivele Militare Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani Române și Miscelanea, 470 de pagini. document 2014 2 (64) 99 agora/recenzii/semnale editoriale

Cristina-Rodica Armed Forces. Lucrarea este structurată pe șapte capitole: Poponete, doctor în socio- Introduction, Culture and the military organization, logie la Universitatea Romanian Armed Forces – yesterday and today, București și la Universitatea Diagnosing the romanian military culture in Tiburg din Olanda, a publicat peacetime, Diferences between officers and cadets în 2013, în limba engleză, in the Air Force, Romanian military culture la Editura StudDIS din in interaction și Conclusion, futher issues and Iași, o originală lucrare reflections și reprezintă o contribuţie inedită la sub aspect tematic și cercetarea binomului armată-societate în contextul ca abordare de strictă noilor provocări ale instituţiei militare la începutul actualitate și utilitate: mileniului III. Dinamics of military culture and multinational cooperation. A study of the Romanian Comandor Dr. Marian MOȘNEAGU

C O N T E N T S

Editorial 10 Years from Romania’s Adhesion at NATO (II) – Lucian Drăghici Panait Donici – the Founder of Engineer Branch in the Romanian Army – Colonel (r.) Marian Gargaz From the History of the first Artillery Regiment of the Romanian Army (1860-1996) – Colonel prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D., Colonel (r.) Marin Ghinoiu 1904. Th e Royal Family Cruise on Danube – Gelu Dae, Ph.D. Episodes less known from the Activity of Th ree Pioneers of the Romanian Aeronautics – Dan Antoniu Th e Activity of the Romanian Military Legations in the Period of the Army’s Neutrality (1914-1916) – Colonel (r.) Vasile Popa, Ph.D. From Espionage to diplomatic Decisions. Romania versus Austrian-Hungarian Empire (October-December 1914) – Alin Spânu, Ph.D. Training ship “Mircea” – An emblem for the past, present and future of the Romanian Navy Forces – Captain (N.) Marian Moşneagu, Ph.D. Transnistria under Romanian Civil Administration (August 19, 1941-January 29, 1944) – Marin Voicu, Ph.D. Th e Ceremony of taking the Military Oath at the Guard Division in 1941 – Lieutenant-colonel Gabriel Pătraşcu, Ph.D. candidate Letters from the Front and from the Captivity of Corporal-Peasant Dumitru Dumitraşcu from Village Nisipari, County Constanţa (1939-1945) – Lavinia Gheorghe, Ph.D. Organizational Modifi cations made within the Romanian Army in 1946 – Colonel (r.) prof. univ. Alesandru Duţu, Ph.D. Military maneuvers of Warsaw Treaty Organization in Czechoslovakia and Bulgaria (May-June 1989) – Lieutenant-colonel (R.) Petre Opriş, Ph.D. Romanian Army Secret Intelligence Service. Organizational and functional marks – Colonel Dan Prisăcaru, Ph.D. Th e Romanian-Soviet relations between 1957 and 1965 – Ion Rîșnoveanu, PH.D. Agora Review Bookreview

100 2 (64) 2014 document