Municipiul Motru, Judeţul Gorj - România

Consiliul Local Motru Judeţul Gorj, România

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU) MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA

ANEXA la H.C.L. nr. 43 din 26.02.2009

CUPRINS

CUPRINS ...... 1 1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ...... 3

1.1. IDENTIFICAREA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ŞI JUSTIFICAREA ALEGERII...... 3 1.1.1 Date generale despre municipiul Motru ...... 3 1.1.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii...... 14 1.2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ORAŞUL MOTRU ŞI COMPARAŢIE CU MUNICIPIUL MOTRU ...... 19 1.2.1. Natalitatea ...... 19 1.2.2. Mortalitatea ...... 20 1.2.3. Mortalitatea infantilă ...... 21 1.2.4. Bilanţul Natural ...... 22 1.2.5. Mişcarea migratoare ...... 22 1.2.6. Densitatea populaţiei ...... 23 1.2.7. Structura populaţiei ...... 23 1.2.8. Structura populaţiei pe sexe ...... 23 1.2.9. Structura populaţiei pe grupe de vârstă ...... 24 1.2.10. Structura populaţiei pe sectoare de activitate ...... 25 1.2.11. Restructurarea industriei şi efectele sale ...... 27 1.2.12. Preocupările Primăriei Municipiului Motru în contextul dezvoltării socioeconomice a judeţului Gorj ...... 27 1.2.13. Şomajul şi efectele sale ...... 29 1.2.14. Nivelul de instruire al populaţiei ...... 29 1.2.15. Structura etnică ...... 30 1.2.16. Structura religioasă ...... 30 1.2.17. Structura populaţiei municipiului Motru ...... 30 1.3. CARACTERISTICI ECONOMICE ALE ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU ...... 31 1.4. DINAMICA INVESTIŢIILOR ÎN ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU ...... 32 1.5. NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ ...... 35 1.6. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE AL ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ...... 46 2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ...... 48

2.1. OBIECTIVE ...... 48 2.2. PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE ...... 56 3. PLANUL DE ACŢIUNE ...... 58

3.1. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT, PE SURSE DE FINANŢARE, PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR...... 58 3.2. HARTA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ, CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI ...... 59 3.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI INTEGRAT ...... 61 3.3.1. Organizarea PIDU Motru ...... 62 3.3.2. Plan de comunicare ...... 63 3.3.3. Influenţe ale organizaţiilor asupra PIDU ...... 64

3.3.4. Echipa de coordonare ...... 65 3.3.5. Capacitatea administrativă, tehnică şi financiară a Consiliului Local Motru ...... 66 4. INFORMAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI ...... 68

4.1. ACTUALIZAREA ŞI APROFUNDAREA DE SPECIALITATE A CONŢINUTULUI ...... 68 4.2. COORDONAREA ŞI CONTROLLING-UL ADMINISTRATIV-INTERNE ...... 68 4.3. FEED-BACK LA NIVELUL POLITICII LOCALITĂŢII ...... 68 4.4. DIALOG CU SFERA PUBLICĂ A ORAŞULUI ...... 69 4.5. MONITORIZARE ...... 69 ANEXA 1 – LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE ...... 71 ANEXA 2 – PROCES VERBAL CO ŞI CDSE ...... 75 ANEXA 3 – ANUNŢ - INFORMARE PUBLICĂ PIDU-CU MOTRU ...... 84

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană

1.1. Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii.

Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploştina, împreună cu satele Dealul Pomilor, Leurda, Însurăţei, Horăşti, Roşiuţa, Râpa şi Lupoiţa au intrat în componenţa oraşului Motru, oraş nou creat, odată cu deschiderea zonei miniere. Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse în valoare, odată cu realizarea lucrărilor de investiţii, începute în 1960, prin deschiderea în prima etapă a trei mine (Horăşti, Leurda, Ploştina), apoi prin apariţia Minei Roşiuţa şi Motru – Vest, iar în 1976, lucrările de deschidere a Carierei Lupoaia. Odată cu dezvoltarea căilor de acces, respectiv calea ferată Bucureşti – Timişoara din care, la staţia Strehaia, se desprinde o linie secundară cu capătul în oraşul Motru, procesul de transport al cărbunelui extras s-a îmbunătăţit considerabil, oferind oraşului nostru o dezvoltare dinamică, acesta căpătând un profund caracter minier. Astfel oraşul Motru ocupă locul doi ca importanţă economică şi socială în judeţul Gorj. Municipiul Motru cuprins în STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICĂ A La data de 18 Octombrie 2000 JUDEŢULUI GORJ 2007- 2013 oraşul Motru a fost declarat municipiu, ZONA 4 – SUD VEST prin Legea nr. 180.

1.1.1 Date generale despre municipiul Motru

Date de identificare: - Cod poştal . 215200 - Localitatea; . Municipiul Motru - Judeţul ; . Gorj - Teritoriul administrativ; . PLOSTINA, DEALUL POMILOR, INSURATEI, LEURDA, ROSIUTA, LUPOITA, RAPA - Amplasare geografică (date de amplasare geografica şi vecinătăţi) Municipiul Motru . este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,

. are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni (judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest – comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul Mehedinţi), . este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu- Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin. - Primar (Numele, telefon, Fax, Email) . HANU DORIN, Mun. Motru, b-dul. Trandafirilor nr.1, jud. Gorj, Telefon:0253- 410560,61,62,63, Fax: 0253 410007 E-mail: [email protected]; [email protected] . - Distanţa până la reşedinţa de judeţ; (rutier, cale ferata) . este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - TÂRGU-JIU. Date privind terenurile a. Suprafaţa totală a ariei geografice aparţinătoare localităţii Municipiul Motru: . ocupă o suprafaţă de 50,09 km2 din care, 14,293 km2 reprezintă suprafeţe intravilan; . deţine următoarele suprafeţe cu intravilan: oraşul Motru – 236,2 ha, satul Ploştina – 109,00 ha; satul Dealul Pomilor – 34,5 ha; satul Însurăţei – 53,5 ha; satul Leurda – 69,00 ha; satul Roşiuţa – 136,25 ha; satul Lupoiţa – 24,2 ha; satul Râpa – 51,00 ha. b. Arabil; . 1.081 ha; c. Fâneţe; . 1.808 ha; d. Vii; . 15 ha; e. Livezi; . 133 ha; f. Păduri; . 780 ha; g. Lacuri . în jur de 1 ha; h. Suprafeţe alocate altor folosinţe; . 124 ha; i. Terenuri neproductive. . 100 ha. Date despre populaţie a. Total populaţie: Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care: . oraşul Motru – 18.860; . sat Râpa – 399; . sat. Însurăţei – 533; . sat Leurda – 243; . sat Horăşti – 539; . sat Dealul Pomilor – 289; . sat Ploştina – 1157; . sat Roşiuţa – 747;

. sat Lupoiţa – 81, din care: i. Bărbaţi . 10.978; ii. Femei . 11.870. b. Structura pe naţionalităţi i. Romani: . 22.500; ii. Maghiari: . 60; iii. Germani: . - iv. Romi; . 200: v. Alte naţionalităţi . 80. c. Situaţia ocupării populaţiei i. Total populaţie ocupată: . 9980 din care: o Salariaţi: 9237 ii. Total populaţie neocupată din care: 1. şomeri – 1781 din care 1100 provin din sistemul minier; 2. persoane în asistenţă sociala la 31 martie 2006 – 870; 3. pensionari - 1335 Situaţia gospodăriilor a. Numărul total al gospodăriilor: Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor încheiat în 20 aprilie 2002, municipiul Motru deţine: 8.633 clădiri din care 8186 destinate locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării, din care:  municipiul Motru – 6254;  sat Râpa – 119;  sat Însurăţei -154;  sat Leurda – 87;  sat Horăşti – 159;  sat Dealul Pomilor -193;  sat Ploştina – 321;  sat Roşiuţa – 252;  sat Lupoiţa – 37. din care: . 20 % din total populaţie - pană la 2 membri . 45 % din total populaţie - 3 membri; . 35 % din total populaţie - 4 şi peste 4 membri Situaţia asigurării cu utilităţi  căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanta, tipul de amenajare, starea acestora):  Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie: o drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier Motru de la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul Minier Rovinari şi Bazinul Minier Mehedinţi;

o drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru; o drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN 67; o drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă artera principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ; o Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti; o calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară Timişoara – Bucureşti; o în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de suprafaţă au fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel: pârâul Băzăvani (incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul Leurda (incinta Leurda), pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa), pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican (incinta Lupoaia) care este regularizată şi debuşează în râul Motru în amonte de oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică este îndiguirea râului Motru în zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul rutier) şi debuşarea pârâului Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru protecţia incintei Meriş. De asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului Motru în amonte de oraş până la localitatea Cătunele pentru facilitarea amplasării haldei de steril închise a Carierei Lupoaia;  energie electrică: consum energie electrica:(MWh/an): 8.500 . gospodarii racordate - 7.576; . gospodarii neracordate - 0; . posibilităţi de extindere – DA.  alimentare cu apă: . consum apa: (mc/an) : 2.860.000. . 90 % din total - gospodarii racordate; . 10 % din total - gospodării neracordate; . 10 % din total - gospodarii alimentate din puţuri individuale; . 80 % din total - gospodarii alimentate din puţuri colective; . durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apă - 24; . posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă: DA  canalizare de ape menajere 102539 m3/lună: . Reţeaua menajeră este compusă din reţele secundare şi reţele principale, având tuburi din beton cu diametrul între 250 ÷ 400 mm, în majoritatea zonelor din oraş sunt subdimensionate, şi nu sunt capabile să preia întreaga cantitate de ape uzate între orele de vârf. Din această cauză multe subsoluri rămân înecate, dar această situaţie se datorează în multe cazuri şi neglijenţei Asociaţiilor de proprietari, care deşi au obligaţia de a repara toate instalaţiile sanitare din subsolul blocurilor de locuinţe, nu o fac, dând vina pe funcţionarea reţelei de canalizare. . Reţeaua menajeră are o lungime aproximativ de 27,8 Km, iar colectorul principal 4,6 Km. Colectorul principal are diametrul de 800 mm, şi intră în staţia de epurare în amonte de Gara Însurăţei. Utilizatorii sunt: - Populaţie: . consumul mediu = 87.190 m3/lună; - Rest consumatori: . agenţi economici cu capital de stat = 36,

 consumul mediu = 13.266 m3/lună; . agenţi economici cu capital privat = 60,  consumul mediu = 2.083 m3/lună. . 80 % din total - gospodarii racordate; . 20 % din total - gospodării neracordate; . gospodarii cu tratare individuala - 0 . gospodarii fără canalizare – în jur de 1000;  epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere) . Staţie de epurare amplasată pe Valea Motrului la sud de municipiu. Capacitate de epurare: 102.539 (mc/an) Nu a fost finalizată realizarea fiului doi de canal colector, şi modernizarea Staţiei de Epurare - etapa a-II-a, lucrări de investiţii în valoare de aproximativ 190 miliarde lei.  canalizare ape pluviale (informaţii cu privire la ;canalizarea apelor pluviale după caz): . Reţeaua pluvială este pozată aproximativ la 1 m adâncime, tuburile din beton având un diametru între 200-250 mm. Ea este paralelă cu reţeaua de canalizare menajeră şi are o lungime totală de aproximativ 27,2 Km. Canalul colector principal care deversează direct în albia râului Motru are diametrul de 800 mm, şi a fost închis cu un stăvilar, ca apele pluviale să treacă prin staţia de epurare. Stăvilarul se deschide numai când condiţiile meteorice impun o evacuare mai rapidă a apelor din străzile oraşului Motru.  transport în comun (informaţii cu privire la asigurarea mijloacelor de transport în comun) Activitate de transport şi prestări servicii: S.C. IRIS SA care are un număr de 70 autovehicule active pentru transportul în convenţie.  reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate): . Gradul de asigurare cu echipamente de telecomunicaţii a cunoscut o dezvoltare în perioada 1990÷1999, înregistrându-se un număr de peste 4.000 abonaţi telefonici, prin dotarea cu centrală telefonică digitală şi canale de transmisie prin fibră optică. . Televiziunea prin cablu în municipiul Motru este asigurată prin S.C. Tyaxton Prod. S.R.L. Motru – post particular de televiziune, apărut în baza Legii audiovizualului şi a Licenţei de emisie nr. C335/3.03.1994. Televiziunea prin cablu asigură accesul la texte, baze de date şi programe TV preluate prin sateliţi (60 canale), în prezent intenţionându-se obţinerea a unei frecvenţe şi licenţe pentru înfiinţarea unui post local de radio.  termoficare (gospodarii racordate la reţele de distribuţie a agentului termic): Asigurarea cu energie termică se face de la o centrală termică de zonă cu două cazane de radiaţie (2×CR 40 t/h) cu combustibil solid (păcură + cărbune), cazane de abur CR (cazan de radiaţie) (nr. 01 şi nr. 02) – caracteristici tehnice principale - 50 Tone abur/h, 40 bari, 4500 C. Cazanele de radiaţie sunt construite în anul 1964 – 1968 de către Uzina Vulcan Bucureşti şi puse în funcţie în anii 1968- 1969, acestea nefiind omologate. Pe perioada de iarnă când se asigură agent termic pentru încălzire funcţionează un cazan de abur şi celălalt este în rezervă. Asigurarea apei calde menajere pe perioada de vară funcţionează cazanul de apă fierbinte CAF - 10 Gcal/h - ASF (ardere în strat fluidizat). Cazanul de apă fierbinte 10Gcal/h tip ASF este confecţionat de către Întreprinderea de Cazane Mici şi Arzătoare Cluj Napoca, an fabricaţie 1982 şi montată de către Şantierul Vulcan Bucureşti, Şantier 7 Craiova şi pus în funcţie în anul 1984, acesta nefiind omologat. Cazanul de apă fierbinte 10 Gcal/h tip ASF funcţionează pe perioada de vară, pentru asigurarea apei calde locatarilor municipiului Motru.

a) Producţia de energie termică iniţială, defalcată pe agenţii economici, instituţii şi populaţie din care:  Instituţii - 17.559 Gcal/an.  Populaţie - 56.516 Gcal/an. b) Nr. de apartamente care au fost iniţial racordate la apă caldă şi încălzire şi evoluţia în perioada 2000 - 2004 (branşaţi, debranşaţi, rebranşaţi). Anul Branşaţi Debranşaţi Rebranşaţi 2000 6.493 9 1 2001 6.484 10 - 2002 6.474 5 - 2003 6.484 23 1 2004 6.461 1 3  alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor cu reţea de gaze, număr de gospodarii branşate/nebranşate): . Începând cu anul 2006 a fost pusă în funcţiune reţeaua de alimentare şi distribuţie de gaze în municipiul Motru. Nivelul de acoperire este de 100% în oraş şi 0% la sate, însă se prefigurează extinderea şi la satele aparţinătoare municipiului Motru. Numărul de gospodării este în creştere, actualmente racordându-se 10% din gospodării.

Reţele utilităţi Utilitatea Lungimea Stare Observaţii Apă 100,5 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare Necesar reabilitarea întregului peste 30 ani sistem de alimentare cu apă la nivelul municipiului ca necesitate imediată Canalizare ape 27,8 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare Necesar reabilitarea întregului menajere peste 30 ani sistem de canalizare la nivelul municipiului ca necesitate imediată Canalizare ape pluviale 27,2 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare Necesar reabilitarea întregului peste 30 ani sistem de canalizare la nivelul municipiului ca necesitate imediată Termoficare 74075 Gcal/an. Uzură foarte mare cu durată de exploatare Necesar reabilitarea întregului peste 30 ani sistem de canalizare la nivelul municipiului ca necesitate imediată Gaze În jur de Reţele noi construite date în folosinţă în 2006 10% din populaţie s-au racordat la 20Km reţeaua de gaz. Electrice 8.500 MWh/an Există racordate la sistemul electric toate Necesare investiţii în sistem gospodăriile din municipiu pentru menţinerea calităţii şi asigurarea cantităţii cu energie electrică.

Reţele de drumuri Categoria Nemodernizate Modernizate Starea

Total: 17 Km Total: 10,5 Km din care: din care: Orăşeneşti 0% 100% Bună spre foarte bună Comunale 50% 50% Satisfăcătoare Săteşti 70% 30% Satisfăcătoare Intercomunale 50% 50% Satisfăcătoare

Gestionarea deşeurilor urbane Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii Colectare şi transport Serviciul public de salubrizare (transport Uzură foarte mare cu Necesar reabilitarea gunoi) este asigurat de două autocontainere durată de exploatare întregului sistem de (cu cârlig), o autocompactoare şi un tractor cu peste 30 ani colectare şi transport la lamă pentru groapa de gunoi. nivelul municipiului ca Ridicarea şi transportul containerelor se face necesitate imediată zilnic (luni – sâmbătă) între orele 700 – 1500, iar în zilele de sărbători legale este asigurat întotdeauna cu o maşină de serviciu pe bază de grafic. Categoriile de utilizatori sunt următoarele: 1. populaţie - 17 asociaţii de proprietari, ― consumul mediu = 740 m3/lună; 2. alţi consumatori: - 107 agenţi economici, ― consumul mediu = 277 m3/lună. Primăria Municipiului Motru şi unităţile subordonate îşi ridică gunoiul menajer cu autocontainere ale Serviciului Public Motru. Sortare depozitare Gunoiul menajer este depozitat în containere Uzură foarte mare cu Necesar reabilitarea metalice de capacitatea 5m3×42buc. şi durată de exploatare întregului sistem de eurocontainere 1,1 m3 x 20 buc. şi este peste 30 ani sortare depozitare la transportat la groapa de gunoi a municipiului nivelul municipiului ca Motru, care se află în Dealul Miculeştilor – necesitate imediată Ploştina. Groapa de gunoi nu este organizată ca depozit ecologic, nu este împrejmuită, nu se face sortarea gunoiului menajer, nu există crematoriu pentru deşeuri periculoase, nu are paznici şi angajaţi permanenţi motiv pentru care se impune amenajarea unei gropi ecologice la nivelul municipiului Motru.

Cum este administrat (exploatat întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru fiecare tip de utilitate. Actualmente:  Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;  Serviciul de Salubritate este asigurat parţial de S.C. Rezoprest S.A. Motru iar parţial de Direcţia Publică Motru. Serviciul de salubritate se prevede ca în 2009 să fie efectuat în totalitate de Direcţia Publică Motru care este serviciu public subordonat Consiliului Local Motru.  Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră în 2008 a fost preluat de Consiliul Local Motru prin preluarea SC UATAA Motru şi trecerea în patrimoniul local al municipiului Motru.  Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA – societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare.

Cum este asigurată finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere etc. Actualmente:  Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;  Serviciul de Salubritate parţial este asigurat de S.C. Rezoprest S.A. Motru prin autofinanţare iar parţial de Direcţia Publică Motru prin Buget Local şi autofinanţare;

 Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră este asigurat cu finanţare din Bugetul local, autofinanţare şi subvenţii din Bugetul de Stat,  Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA – societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare, respectiv şi Consiliul Local Motru cu 14% din totalul de acţiuni cu finanţare din Bugetul local şi autofinanţare.

Proiecte în curs de implementare pentru utilităţi: a. finanţări nerambursabile, contracte si împrumuturi obţinute in ultimii 3 ani de la instituţii Europene şi state membre UE (ex fonduri de preaderare UE)

Nr. Denumire Durată de Nr. contract Denumire sursă de Valoare Valoare Contribuţie Crt. Proiect implementare finanţare totală proiect Grant proprie

1 Proiect „Motru 30 LUNI 43218/ Program PHARE 2004 – 460.654,95 413.654,95 47.000 – oraş ecologic 29.11.2006 Coeziune Economică şi EURO EURO EURO european” Socială „Schema de Investiţii pentru proiectele mici de gestionare a deşeurilor 2 Proiect „Staţie 24 LUNI 54962/ Program PHARE 2005 – 580.627,83 520.627,83 60.000 pentru transfer 30.11.2005 Coeziune Economică şi EURO EURO EURO ecologic al Socială „Schema de deşeurilor în Investiţii pentru zona Motru” sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” 3 Construire 22 luni 61079/ Program „Asistenţa 203.459,28 203.459,28 0 drum centura 19.12.2007 tehnică pentru sprijinirea EURO EURO DN 67- Gara Autorităţilor Publice Motru – DJ Locale in pregătirea 671B tehnica a proiectelor de investiţii publice, finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013” 4 Proiect 36 luni 4613 Programul Guvern - 592.608,695 538.735 US$ 53.873,478 „Reabilitare din BIRD – Închiderea US$ US$ Aleea 03.12.2007 Minelor şi Regenerare Liliacului, oraş Socio-economică – Motru, judeţul Componenta Regenerare Gorj” Socio-economică, Subcomponenta Infrastructură Municipală 5 „Reabilitare 24 luni Proiect Program Guvernamental 3.640.420 2.661.625 978.795 alimentare cu derulat prin - Program integrat de EURO EURO EURO apă potabilă şi CNI reabilitare a sistemelor de reţea de alimentare cu apă şi distribuţie sate canalizare a staţiilor de aparţinătoare, tratare a apei potabile şi municipiul staţiilor de epurare a Motru, judeţul apelor uzate în localităţile Gorj” cu o populaţie de până la 50.000 locuitori” 6 „Extinderea şi 2009-2013 - Programul operaţional Suma aferentă 5.175.373 698.000 Reabilitarea pentru asistenţă municipiului EURO EURO Sistemelor de structurală comunitară Motru: Apă şi Apă prin Fondul European de 5.873.373 Uzată în Dezvoltare Regională şi EURO Judeţul Gorj” Fondul de Coeziune în conformitate cu obiectivul Convergenţă în România

b. cereri de finanţare nerambursabile depuse (sau care urmează a fi depuse) la instituţii Europene si state membre UE (ex fonduri de preaderare UE)

Nr. Denumire Durată de Data Denumire sursă de Valoare Valoare Contribuţie Crt. Proiect implementare estimata de finanţare totală proiect Grant proprie depunere

1 Construire 2010-2013 31.04.2009 Programul Operaţional 3.594.400 3.522.512 71.888 drum centură Regional 2007-2013, Axa EURO EURO EURO DN67-Gara prioritară 2 – Motru-DJ671B, „Îmbunătăţirea L=3,4 Km infrastructurii de transport regionale şi locale” Domeniul de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură” 2 Planul Integrat 2010-2013 31.03.2009 Programul Operaţional 3.075.250 3.013.745 61.505 de Dezvoltare Regional 2007-2013 EURO EURO EURO Urbană (PIDU) Axa prioritară 1 – pentru centrul Sprijinirea dezvoltării urban (CU) durabile a oraşelor – poli municipiul urbani de creştere Motru, Domeniul major de judeţul Gorj - intervenţie 1.1 – Planuri România integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Centre urbane

Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc. Flora şi fauna fascinează turiştii acestor locuri prin biodiversitate şi frumuseţe. Zona este foarte cunoscută vânătorilor prin domeniile de practică vânătorească. Vânătoarea este permisă persoanelor cu permis de vânătoare recunoscut în Europa şi respectarea legislaţiei româneşti, cu adresare către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia de Vânătoare, Silvicultură şi Comercializare. Fauna acvatică cuprinde o largă diversitate de specii de peşti. Pescuitul sportiv se poate desfăşura pe lacurile formate în urma închiderii exploatărilor miniere din zonă (crap, caras, ştiucă) sau pe râul Motru (clean, mreană). Flora acestor meleaguri este reprezentată prin păduri de foioase şi plante: sunătoare, muşeţel, măceş, rug, fag, podbal, pătlagină, urzică, trifoi, sulfină, etc. Clima regiunii este temperat-continentală, caracterizată prin ierni blânde şi veri călduroase. Relieful se compune din lunci (Lunca Motrului) şi dealuri acoperite cu păduri.

Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în zona) Municipiul Motru deţine rezerve naturale de: . cărbune energetic (lignit); . terenuri agricole fertile, cu o bună perspectivă pentru agricultura biologică datorită insuficientei utilizări în ultimul deceniu a substanţelor chimice fertilizatoare;

. peste 14 km2 păduri cu esenţe remarcabile: fagul stejarul şi salcâmul; . resurse de apă: râul Motru şi pânza freatică situată în apropierea scoarţei terestre.

Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind activităţile economice din zona); SITUAŢIA ACTUALĂ: În industrie:  preponderent - mineritul prin exploatări ale lignitului la suprafaţă (cariere de lignit) şi de subteran (mine). Activitatea minieră care se desfăşoară în 2 unităţi miniere de subteran şi 2 de suprafaţă (cariere);  alte unităţi: de transport, de construcţii, de confecţii metalice şi reparaţii utilaj minier, o fabrică de tricotaje şi o uzină de apă şi agent termic. Localitatea Motru este o zonă monoindustrială bazată în principal, pe extracţia cărbunelui energetic - lignit). În agricultură:  1.118 ha - suprafeţe arabile destinate cultivării cerealelor (în special porumb şi grâu), plantelor oleaginoase (în special floarea soarelui), legumelor (soia, mazăre, fasole, roşii, varză, praz, ceapă, castraveţi, ardei), cartofilor;  apicultura prin producţia de miere;  89 ha - viticultura prin producţia de struguri şi vin;  211 ha - pomicultura prin producţia de fructe (prune, mere, pere, cireşe) şi preparatele din fructe;  1.618 ha – păşuni şi fâneţe pentru creşterea animalelor reprezentată prin bovine, porcine, oi, capre şi cabaline;  creşterea păsărilor reprezentată prin găini, gâşte, raţe şi curci. Datorită lucrărilor de excavaţii, terenul arabil şi pădurile sunt puternic afectate, astfel că activitatea de creştere şi de cultivare a pomilor fructiferi şi viţei-de-vie se practică într-o mică măsură. Datorită restructurărilor care au avut loc în acest domeniu industrial a rezultat un număr foarte mare de şomeri. Pentru reducerea numărului de şomeri este imperios necesar sprijinirea şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii care pot crea noi locuri de muncă în agricultură, mică industrie alimentară, construcţii, transporturi, industrie uşoară, etc., folosind materii prime, materiale şi forţă de muncă din zonă.

Mediul Economic a. Informaţii despre agenţii economici din zonă Forma de capital Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt Industrie 10 8 2 Agricultura 0 2 0 Comerţ 580 1 0 Construcţii 3 1 0 Transport 5 0 2 Turism 1 0 0 Alte activităţi 0 0 0 TOTAL 599 12 4 b. Informaţii despre mediul financiar bancar

Instituţii financiar bancare Cu capital privat Cu capital de stat Cu capital mixt Bănci 5 1 1 Instituţii de Microcreditare 0 0 0 Cooperative de credit 0 0 0 CAR 1 0 1 Fonduri de garantare 0 0 0 Societăţi de asigurare 6 0 0 Alte instituţii financiare 0 0 0 TOTAL 12 1 2

Mediul social a. învăţământ Unităţi de Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2006 Învăţământ: Preşcolar 11 1500 1440 Primar 8 1640 1640 Secundar inferior 2 1640 1640 Secundar superior 2 3290 3280 Post liceal 0 0 0 Superior 0 0 0 TOTAL 23 8070 8000 b. sănătate Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri Nr. 2005 Spitale 1 283 283 Ambulatorii 1 - - Dispensare 21 - - TOTAL 23 283 283 c. câştiguri medii lunare Număr de Total agenţi economici Total număr angajaţi Câştiguri medii angajaţi anual [lei/angajat] 1-9 584 2000 800 10-49 19 760 900 50-249 6 870 1000 250-499 4 1100 1090 > 500 2 4500 1100 TOTAL 615 9230 978

8186 destinate locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării, d. fond locativ Fond Număr în apartamente În case locativ: unităţi – din Total 1 camera 2 camere 3 camere Total 2 camere 3 camere care Privat 15322 8168 500 3500 4186 7576 1200 6376 De stat 520 520 155 105 260 - - - TOTAL 15762 8688 655 3605 4446 7576 1200 6376

ACTIVITĂŢI COMERCIALE: - nr. unităţilor cu profil comercial la nivelul localităţii este de 584 (S.R.L., S.A., S.N.C.); - nr. de angajaţi în aceste unităţi este 1650;

- nr. de întreprinzători particulari (A.F., I.M.M., INDEPENDENŢI)-74.

TURISM În Municipiul Motru există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de cazare de 32 de locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie. Ca şi trasee turistice existente pot fi menţionate: o Motru-Tismana-Runcu-Cheile Sohodolului; o Motru-Apa Neagră- Padeş-Valea Mare-izvoarele Cernei; o Motru-Peştişani-Hobiţa; o Motru-Cătunele-Bala Băi; o Motru-Baia de Aramă-Ponoarele.

1.1.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii.

Poziţionare spaţială faţă de principalele coridoare, axe europene, precum şi faţă de principalii poli europeni

Nivelul european

La nivel european, municipiul Motru şi aria sa de influenţă se definesc ca fiind o Arie Urbană Funcţională, participând ca actor la politica de coeziune naţională şi regională. Prin poziţia sa geografică, municipiul Motru poate juca un rol important în coeziunea teritorială şi economică, prin dezvoltarea împreună cu alte arii urbane funcţionale precum Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Baia de Aramă – Băile Herculane, şi poate deveni parte integrată a unei axe de dezvoltare economică la nivel naţional formată din Târgu Jiu, Motru, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea.

Nivelul naţional

 Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie: - drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier Motru de la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul Minier Rovinari şi Bazinul Minier Mehedinţi; - drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru; - drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN 67; - drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă artera principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ; - Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti; - calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară Timişoara – Bucureşti;

- în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de suprafaţă au fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel: pârâul Băzăvani (incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul Leurda (incinta Leurda), pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa), pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican (incinta Lupoaia) care este regularizată şi debuşează în râul Motru în amonte de oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică este îndiguirea râului Motru în zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul rutier) şi debuşarea pârâului Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru protecţia incintei Meriş. De asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului Motru în amonte de oraş până la localitatea Cătunele pentru facilitarea amplasării haldei de steril închise a Carierei Lupoaia.

Nivelul regional

În planul dezvoltării intra- regionale Municipiul Motru se diferenţiază de celelalte oraşe, prin specificul activităţii predominante – mineritul.

Atractivitatea sa se JUDEŢUL GORJ datorează poziţiei  geografice, infrastructurii de transport şi reţelei de utilităţi dezvoltate şi a forţei de muncă calificate. Nivelul calităţii vieţii populaţiei din municipiului Motru este superior celui existent în alte oraşe. Municipiul Motru face parte din judeţul Gorj şi este cuprins in Regiunea de Dezvoltare 4 Sud – Vest Oltenia. Judeţul Gorj este situat în partea de sud - vest a României are o suprafaţă de 5.602 km2 fiind din punct de vedere teritorial administrativ, divizată în două municipii – Târgu-Jiu si Motru, 5 oraşe si 63 comune. Populaţia stabilă a judeţului Gorj este de aproximativ 394.570 locuitori, marea majoritate fiind de naţionalitate română şi de religie ortodoxă.

Centre de polarizare in regiunea Oltenia

Localizare: Municipiul Motru  este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,  are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni (judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest – comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul Mehedinţi),  este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu- Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin. Municipiul Motru:  are în componenţă: o oraşul Motru; o 7 sate componente:  Ploştina;  Dealul Pomilor;  Însurăţei;  Leurda;  Roşiuţa;  Lupoiţa;  Râpa.

Justificarea alegerii

Oraşul Motru este ales ca zonă principală de acţiune, reprezentând centrul urban cu principalele instituţii şi activităţi comerciale din municipiul Motru. Oraşul Motru deţine 236,2 ha de intravilan, respectiv 18.860 de locuitori din totalul de 22.848, respectiv 6.254 de gospodării dintr-un total de 7.576. Oraşul Motru ca centru urban are nevoie de o dinamică de dezvoltare şi de o modernizare conforme cu cerinţele actuale. Se identifică ca nevoi prioritare modernizarea infrastructurii urbane şi de mediu prin atenuarea impactului social al restructurării sectorului minier şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării serviciilor, atragerea investitorilor in domeniul afacerilor şi turismului prin accesul cetăţenilor din municipiul Motru la utilităţi publice îmbunătăţite prin: - creşterea capacităţii comunităţii în rezolvarea participativă a necesitaţilor identificate, - promovarea bunelor practici de mobilizare a comunităţii în reabilitarea infrastructurii; - asigurarea durabilităţii infrastructurii reabilitate. Astfel este necesară asigurarea unei infrastructuri solide, în vederea atragerii de noi investitori în zonă pentru diversificarea activităţilor economice. În zona Motru, cea mai importantă materie primă locală este cărbunele lignit, a cărui rezervă exploatabilă se estimează a se valorifica pe o durată de cel puţin 57 de ani în cantitate de 285 milioane tone: - 80 milioane tone, în licenţă de exploatare pe 20 de ani (2000 – 2020) la Cariera Roşiuţa şi Cariera Lupoaia; - 62 milioane tone, în afară de licenţă, la Cariera Roşiuţa; - 73 milioane tone, în afară de licenţă, extindere la Cariera Roşiuţa spre Runcurel; - 70 milioane tone, în afară de licenţă, cariera Ploştina Sud. Odată cu găsirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de lucrările miniere în circuitul agricol, se poate relansa agricultura din zonă cu toate ramurile sale: creşterea păsărilor şi animalelor, cultivarea viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, a cerealelor, a legumelor şi a zarzavaturilor. Acest lucru creează oportunitatea creării în oraşul Motru a industriei de prelucrare a cărnii şi laptelui, a sucurilor naturale din fructe inclusiv de pădure, conserve şi alte produse alimentare. De asemenea, prin exploatarea şi prelucrarea balastului din albia râului Motru se pot produce în oraşul Motru materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, produse de balastieră - nisip şi alte sorturi, betoane, mortare). Cele peste 750 ha de pădure (fag, stejar, salcâm) din zona municipiului Motru, pot pune bazele dezvoltării industriei lemnului, a prelucrării acestuia. De asemenea, trebuie menţionat că Municipiul Motru beneficiază de facilităţile prevăzute pentru zonele defavorizate pe perioada 1999 – 2009, în conformitate cu Hotărârea nr. 193 din 25 martie 1999 - privind declararea zonei miniere Motru - Rovinari, judeţul Gorj, ca zonă defavorizată. Datorită caracterului monoindustrial al municipiului precum şi a disponibilizărilor din minerit şi a restructurării continue a acestuia, oraşul Motru se confruntă cu o rată ridicată a şomajului şi cu o degradare progresivă a nivelului de trai. Numărul persoanelor disponibilizate din minerit sau activităţi conexe, în ani 1999 – 2000 a fost de 4000 la nivelul municipiului Motru. Indicele de şomaj din populaţia activă, aşa cum rezultă din Recensământul din anul 2002, a fost de cuprinsă între 20-25%. În Municipiul Motru, ponderea şomerilor în populaţia stabilă 18-62 ani a fost la sfârşitul lunii decembrie 2008 de 5,1%, corespunzătoare unui număr de 809 şomeri faţă de luna decembrie 2007, când au fost înregistraţi 657 de şomeri cu domiciliul în Municipiul Motru.

În anul 2008 AJOFM Motru a înregistrat un nr. de 1.399 persoane cu domiciliul în Municipiul Motru care au solicitat loc de muncă (844 femei şi 555 bărbaţi), din care 755 au beneficiat de indemnizaţie de şomaj (495 femei şi 260 bărbaţi). Comunitatea din oraşul Motru se confruntă cu următoarele mari probleme sociale: rata crescută a şomajului; gradul mare de sărăcie; creşterea dependenţei familiilor de disponibilizaţi de autorităţile publice locale; marginalizarea socială. Ca urmare, pentru atenuarea acestor fenomene este necesară intervenţia administraţiei locale prin oferirea de servicii sociale care să asigure un sistem alternativ pentru instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi şi a muncii. O parte din persoanele aflate în dificultate sunt în evidenţa Primăriei şi sunt incluse în lista beneficiarilor de ajutor social conform Legii nr. 416/2001. Însă factorii enumăraţi mai sus au contribuit la mărirea numărului de persoane aflate în dificultate şi extinderea stării de sărăcie extremă în zona oraşului Motru, astfel încât un număr, cu mult mai mare decât cele aflate în ajutor social, de persoane se află în situaţii critice care determină imposibilitatea îngrijirii medicale minime, lipsuri în alimentaţie, lipsa surselor financiare pentru cumpărarea unei locuinţe, număr mare de copii aflaţi în imposibilitatea frecventării unor forme de învăţământ. De cele mai multe ori, serviciile publice specializate existente la nivelul oraşului Motru se află în imposibilitatea de a ajuta toate persoanele aflate în situaţii de dificultate, pe fondul resurselor bugetare insuficiente. De aceea, pentru atenuarea acestor fenomene a fost necesară intervenţia administraţiei locale prin accesarea unor fonduri comunitare pentru realizarea unui proiect care sa asigure dezvoltarea şi extensia serviciilor sociale ca un sistem alternativ pentru instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi. Provocările din ultimii ani la care municipiul Motru, administraţia, sistemul educaţional şi locuitorii săi au trebuit să răspundă, respectiv trecerea de la un oraş cu profil minier accentuat la un municipiu modern atât ca şi formă urbană cât şi ca fond civic, au făcut ca, prin management şi mobilizare de resurse umane, oraşul să reziste provocărilor (riscurilor majore) şi să se pregătească pentru noile tendinţe ale mileniului III. Motru are potenţialul uman şi de infrastructură necesar pentru a redeveni un centru economic al regiunii Sud Vest Oltenia. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu favorabil dezvoltării mediului de afaceri prin: crearea unui mediu de angajare bine plătit, atragerea de investiţii în municipiu, dezvoltarea resurselor umane, implicarea mediului universitar. Motru este capabil să ridice standardul de viaţă al locuitorilor săi la un nivel european. Pentru aceasta este necesar accesul la o infrastructură de calitate: utilităţi, drumuri, pasaje, parcări, o locuinţă decentă (reabilitare energetică), condiţii de siguranţă, sănătate, învăţământ şi servicii sociale, într-un mediu curat. Motru, în calitatea sa de motor zonal al dezvoltării economice necesită o infrastructură adecvată pentru întreprinzători, legături bune de transport, servicii de consultanţă şi sprijinire a afacerilor de bună calitate pentru cei ce doresc să investească, sau forţă de muncă bine calificată. Se justifică alegerea oraşului ca zonă de acţiune şi prin poziţia centrală, strategică de legătură cu municipiile Craiova, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin. Municipiul Motru este cuprins în cadrul strategiilor de dezvoltare naţională, regională, judeţeană şi locală, astfel: Conform Strategiei de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007- 2013, aprobată prin HCJ este prevăzută viziunea pentru zona 4 în care este repartizat municipiul Motru: …”În anul 2013 avem o infrastructură modernă, eficientă şi atractivă, compusă din:  reţele complete şi uniform distribuite de utilităţi (electrice, energetice şi de comunicaţii)  reţele rutiere moderne, completate cu străzi auto de mare viteză între localităţi  unităţi şcolare, sanitare, culturale şi sociale funcţionale

 infrastructura vernaculară restaurată, reabilitată, inclusă în circuitul turistic intern şi extern”…

Conform Strategiei DEZVOLTARE REGIONALA SOCIO-ECONOMICE 2007- 2013, realizată de ADR Sud-Vest Oltenia este prevăzut: “OBIECTIV GENERAL Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2007-2013 este reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunea SV Oltenia şi celelalte regiuni ale ţării în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor. OBIECTIVE SPECIFICE …. Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic. …. PRIORITĂŢI MĂSURI ……. 2.3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi de educaţie 2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, moşteniri culturale şi istorice, sport şi activităţi recreative, site-uri industriale deteriorate şi abandonate, parcări, zone pietonale, control trafic, parcuri)…”

1.2. Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană Oraşul Motru şi comparaţie cu Municipiul Motru

Populaţia se compune dintr-o masă compactă de români care odată cu dezvoltarea industriei miniere în zonă a atras forţe de muncă disponibile din toată ţara conducând la o revoluţie demografică fără precedent, astfel conducând la apariţia oraşului Motru. În anul 1969 ritmul oraşului Motru a crescut de 3,6 ori faţa de 1968, iar în anul 1975 populaţia se ridica la 17.000 din care 80 % erau muncitori minieri cazaţi în 55 de blocuri (3.775 apartamente). Concomitent cu crearea de locuinţe sau construit: complexe comerciale, magazine, restaurante, cinematograf cu 500 de locuri, club muncitoresc, farmacie, policlinică, spital, etc. Mişcarea naturală a populaţiei defineşte schimbările survenite în numărul şi structura populaţiei numai ca urmarea naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.

1.2.1. Natalitatea

Natalitatea reprezintă frecvenţa naşterilor în interiorul unei populaţii, măsurându-se prin rata natalităţii, indicator calculat prin raportul născuţilor vii la populaţia medie, exprimat în promile (‰). Nivelul general de dezvoltare economică şi socială, factorii biologici, politici şi culturali au o influenţă importantă asupra natalităţii. Dorinţa de dobândire a proprietăţii, cheltuielile ridicate implicate de educaţia şi creşterea copiilor, lipsa de spaţiu locuibil, grija pentru sănătatea mamei au condus la scăderea natalităţii. În mediul rural aceste motivaţii nu există astfel natalitatea este mult mai ridicată. În ceea ce priveşte vârsta populaţiei, sunt analizate grupele de vârstă care participă diferenţiat la procesul de procreare. Fenomenul demografic a fost şi este influenţat de politica demografică promovată etapizat în oraşul Motru şi satele componente, precum şi de elemente ca: structura pe vârstă şi

sexe, ponderea populaţiei fertile, nivelul de dezvoltare economică şi socială, gradul de instruire a populaţiei. Rata medie a natalităţii între anii 1966÷1998 a avut valori foarte mai în oraşul nostru, astfel în anul 1967, rata natalităţii a fost de 43,2 ‰, al doilea maxim înregistrându-se în anul 1987 de 27,8 ‰, dată după care scăderea este continuă până astăzi.

EVOLUŢIA NATALITĂŢII ÎN PERIOADA 1967-2001

Anii

1967 1987 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

43,2 27,8 90,2 70,9 71,9 67,5 59,6 65,0 57,0 55,7 51,3 46,0 40,8 21,7 Natalitate

Natalitatea 100 80 60 40 20

Rata natalitatii Rata 0

1967 1987 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Anul

Nupţialitatea, ca valori, se corelează cu natalitatea având aproximativ aceleaşi coordonate. Pentru perioada 1966÷1999 variaţia acestui indicator a fost de 11 ‰ în oraşul Motru, rata de divorţialitate fiind de 4 ‰.

1.2.2. Mortalitatea

Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populaţii, aceasta exprimându-se prin rata mortalităţii – indicator demografic care reprezintă raportul dintre numărul total de decedaţi şi populaţia medie (exprimat în promile). Mortalitatea constituie al doilea element important privind dinamica populaţiei şi prezintă fluctuaţii anuale. Populaţia oraşului Motru, începând cu anul 1990, a intrat într-un proces de scădere continuă, fapt datorat în primul rând mortalităţii, dar şi a altor factori (migrarea, disponibilizările – prin diminuarea activităţii miniere din zonă). Principalii factori se influenţează mortalitatea sunt cei socio-economici precum şi factorii genetici şi ecologici în mică măsură. Privind starea economică, aceşti factori variază pe palierele macrosociale şi microsociale datorită scăderii nivelului de trai prin diminuarea veniturilor şi mărirea cheltuielilor. Lipsa de resurse face ca sprijinul administraţiei publice locale acordat instituţiilor sanitare sau cetăţenilor să fie scăzut. Sărăcirea populaţiei duce la carenţe în domeniul alimentaţiei, influenţând capacitatea de protecţie a organismului faţă de bolile provocate de agenţii patogeni. Un alt aspect îl constituie condiţiile de viaţă ale familiilor, dotarea materială,

asigurarea serviciilor (încălzire, apă potabilă, canalizare, climatizarea, dotarea cu aparate de uz casnic, etc.). Calitatea mediului din oraş şi zonele adiacente, poluarea industrială, salubritatea, insectele sau alte vieţuitoare care invadează oraşul, calitatea apei potabile sunt factori determinanţi ai calităţii vieţii ce determină apariţia de boli ce conduc la creşterea indicelui de mortalitate. Datorită condiţiilor grele de muncă în care lucrează minierii, există un consum ridicat de alcool şi tutun, favorizează apariţia bolilor specifice ca tuberculoza, cancerul bronhiilor şi al plămânului, ciroze ale ficatului, bolile ischemice ale inimii. O cauză a deceselor din oraşul Motru o reprezintă gradul de îmbătrânire a populaţiei, mai ales în mediul rural. În anul 1979, oraşul Motru a avut cele mai mici rate de mortalitate – de 3,5 ‰.

EVOLUŢIA MORTALITĂŢII ÎN PERIOADA 1979-2001

Anii

1979 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Mortalitatea

3,5 8,3 8,8 8,4 9,4 6,2

12,6 11,2 12,9 12,5 11,9 10,4 11,0

Mortalitatea

14 12 10 8 6 4

Rata mortalitatii Rata 2 0

1979 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Anul

1.2.3. Mortalitatea infantilă Mortalitatea infantilă reprezintă totalitatea deceselor infantile care se produc la nivelul unei populaţii, măsurându-se prin rata mortalităţii infantile, indicator ce reprezintă raportul numărului total de decese în primul an de viaţă şi numărul total de născuţi vii, redat în promile (‰). Mortalitatea infantilă reflectă gradul general de dezvoltare economico-socială prin instituţiile sanitare şi calităţile serviciilor sanitare, nivelul de instruire a mamelo, educaţie sanitară şi alimentaţie corespunzătoare. Aceasta intră sub incidenţa variabilelor educaţionale, psihologice şi culturale. Rata mortalităţii infantile este mai mică în mediu urban decât în cel rural, deoarece în oraş majoritatea naşterilor au loc în instituţii specializate. Anul 1995 reprezintă punctul maxim de creştere a mortalităţii infantile – 26,5 ‰ în oraşul Motru.

EVOLUŢIA MORTALITĂŢII INFANTILE ÎN PERIOADA 1990-2000

Anii

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Mortalitate 7,3

a 8,8

20,3 19,8 24,1 18,6 24,6 26,5 10,7 23,3 10,2

Mortalitatea infantila

30 25 20 15 10 infantile 5

0 Rata mortalitatii Rata

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Anul

1.2.4. Bilanţul Natural

Diferenţa dintre nivelul natalităţii (rata natalităţii) şi cel al mortalităţii (rata mortalităţii) unei populaţii reprezintă bilanţul natural. Bilanţul natural poate fi pozitiv sau negativ în funcţie de naşteri şi decese. Bilanţul natural constituie un principal factor care defineşte situaţia şi perspectivele de dezvoltare demografică a unei anumite regiuni, redă creşterea numerică definind starea populaţiei la un moment dat. Până în anul 1989, oraşul Motru a cunoscut un bilanţ natural de 20 ‰, având cea mai mare valoare în 1990 – 81,9 ‰, după care bilanţul a fost în scădere până astăzi.

EVOLUŢIA BILANŢULUI NATURAL ÎN PERIOADA 1990-2000

Anii

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Bilanţul

62,1 59,3 56,3 51,2 42,1 44,5 43,8 40,9 36,6 29,8 natural 81,9

Bilantul natural

90 80 70 60 50 40 30 20 10

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Anul

1.2.5. Mişcarea migratoare

Mişcarea populaţiei în cadrul unui teritoriu, cunoscută sub numele de migraţiune constituie una din trăsăturile sale fundamentale, determinând evoluţia demografică în oraşul Motru. Cauza migraţiei o reprezintă discrepanţa dintre numărul populaţiei şi resursele teritoriului respectiv determinate de raţiuni politice, psihologice sau religioase. Odată cu descoperirea zăcămintelor de lignit şi cu apariţia oraşului Motru a început un intens proces de emigrare denumit „exod rural”. Noul oraş a atras forţă de muncă din zonele învecinate şi din toată ţara, putându-se spune că este oraşul „tuturor românilor”. Migraţia de la sat la oraş, sub aspect demografic, influenţează numărul populaţiei, structura pe vârste, repartiţia pe sexe, natalitatea şi mortalitatea. Transferul de populaţie poate fi privit şi sub aspect cultural ca un proces complex. Schimbarea domiciliului a avut la bază,

de multe ori, interese individuale, cauze economice, prezenţa instituţiilor de învăţământ şi de cultură, existenţa instituţiilor de asistenţă medicală şi a condiţiilor de trai.

1.2.6. Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei, ca rezultat al mişcării migratorii s-a mărit în a doua parte a secolului al XIX-lea şi al XX-lea, ca efect al dezvoltării industriale şi intensificării urbanizării. Densitatea populaţiei reprezintă raportul numărului populaţiei la suprafaţa teritoriului (în Km2). În anul 1999 densitatea oraşului Motru era de 517 locuitori/Km2. Densitatea fiziologică în oraşul Motru este de peste 5 locuitori/ha.  1.2.7. Structura populaţiei

Analiza structurală poate fi realizată după diverse criterii: sex, grupe de vârstă, sectoare de activitate, etnie sau confesiuni religioase. Analiza poate fi realizată la anumite momente de referinţă.

1.2.8. Structura populaţiei pe sexe

Repartiţia după sex şi vârstă poate determina schimbări demografice, analize şi sinteze pe perioade de timp, poate determina echilibre şi efecte asupra natalităţii şi mortalităţi. Structura pe sexe şi vârstă este rezultatul tendinţei de lungă durată al natalităţii şi mortalităţi. Structura pe sexe în oraşul Motru se împarte în 2 subcolectivităţi: masculină şi feminină, diferenţiate biologic. Cunoaşterea structurii populaţiei după sexe este necesară în vederea analizării echilibrului dintre sexe şi fundamentarea unor măsuri de politică demografică cu respectarea legislaţiei în vigoare. În oraşul Motru ponderea populaţiei masculine este dominantă, faţă de localităţile aparţinătoare unde persoanele de sex feminin depăşesc pe cele masculine. Aceste concluzii au fost trase în urma recenzărilor din anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992 respectiv 2002 . EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE SEXE ÎN MUN. MOTRU (anul 2000)

LOCALITATEA TOTAL MASCULIN FEMININ

ORAŞUL MOTRU 26.626 13.780 12.846

MOTRU 22.472 11.719 10.753

DEALUL POMILOR 291 149 142

HORĂŞTI 579 288 291

ÎNSURĂŢEI 486 251 235

LEURDA 235 114 121

PLOŞTINA 1166 576 590

LUPOIŢA 118 61 57

RÂPA 421 205 216

ROŞIUŢA 858 417 441

MASCULIN FEMININ 16000 14000 12000 10000 8000

6000 POPULATIE 4000 2000 0

RÂPA MOTRU HORĂŞTI LEURDA LUPOIŢA ROŞIUŢA ÎNSURĂŢEI PLOŞTINA

ORAŞUL MOTRU DEALUL POMILOR

Modificarea structurii pe sexe în oraşul Motru după anul 1990 s-a datorat procesul migraţional, plecând forţa de muncă masculină din zonă. Se poate afirma că această tendinţă de feminizare a populaţiei cu multiple implicaţii geodemografice şi economice, ridică numeroase semne de întrebare autorităţilor locale.

RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1992

MOTRU D. POMILOR HORĂŞTI FEMININ ÎNSĂRĂŢEI LEURDA PLOŞTINA LUPOIŢA RÂPA LOCALITATEA MASCULIN ROŞIUŢA

0 5000 10000 15000POPULATIA

MASCULIN FEMININ

ROŞIUŢA 417 441 RÂPA 205 216 LUPOIŢA 61 57 PLOŞTINA 576 590 LEURDA 114 121 ÎNSĂRĂŢEI 251 235 HORĂŞTI 288 291 D. POMILOR 149 142 MOTRU 11719 10753

1.2.9. Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere socio-economic cu rol determinant în desfăşurarea de activităţi economice. Repartiţia populaţiei oraşului Motru după grupe de vârstă s-a analizat în intervale de 5 ani (0÷4 ani, 5÷9 ani, etc.), iar pentru determinarea potenţialului resurselor de muncă şi a populaţiei ocupate s-au utilizat intervalele 0÷14 ani, 15÷64 ani, peste 65 ani.

Piramida vârstelor nu este perfect simetrică pe sexe: în prima jumătate a vieţii efectivele generaţiilor masculine sunt mai mari decât cele feminine, în anii de mijloc ai vieţi generaţiile sunt sensibil egale, iar în ultima parte a vieţii apare o preponderenţă a efectivelor feminine. STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ 3% 26%

0÷14 ani 15÷65 ani 71% > 65 ani

Pentru analiza populaţiei pe grupe de vârstă în oraşul Motru, s-a ales ca moment de referinţă anul 1992, deoarece transformările economice şi sociale au cunoscut o inflexiune. Diminuarea ponderii populaţiei mature este generată şi de migrarea populaţiei tinere plecată pentru continuarea studiilor în alte centre urbane, populaţia vârstnică înregistrând o uşoară creştere mai ales în mediu rural, deci efectul este în ansamblu un fenomen de îmbătrânire a populaţiei. În anul 1992 este un efect relativ de întinerire a populaţiei oraşului Motru, însă după anul 1997 tendinţa de îmbătrânire a populaţiei este tot mai evidentă.

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ALE POPULAŢIEI ÎN ANUL 1992

MASCULIN FEMININ

5000 4500 4000 3500 3000 2500

2000 POPULAŢIE 1500 1000 500 0 < 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 >=75 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani

MASCULIN 4326 1132 1421 1201 1477 1312 938 587 553 412 231 141 61 78 FEMININ 4054 981 1578 1138 1272 1032 822 491 459 356 262 177 93 131 GRUPE DE VÂRSTĂ

Indicele de îmbătrânire a populaţiei poate fi calculat ca fiind raportul populaţiei de vârstă de peste 60 ani şi populaţia între 0÷14 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în procente. În oraşul Motru acest indice are o valoare sub 5 %. Un alt indice de analiză îl reprezintă rata de dependenţă demografică care reprezintă raportul dintre populaţia între 0÷14 ani adunată cu cea >65 ani şi populaţia cuprinsă între 15÷64 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în procente. În oraşul Motru acest indice are o valoare sub 479 % pentru anul 1998 respectiv 400 % pentru 1996.

1.2.10. Structura populaţiei pe sectoare de activitate

Această structură este realizată după criteriul de participare la activitatea economică: populaţia activă (ocupată şi neocupată) şi populaţia inactivă.

Indicele de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală. În anul 1966 indicele de activitate atingea valoarea de 60 %, iar în 1992 – 44 %, determinat de migraţia populaţiei şi restrângerea activităţii în industrie. Explicaţia indicelui mărit din anul 1966 constă în principala ocupaţie (94 %) – agricultura, astăzi aceasta fiind diminuată la jumătate. În viaţa economică în oraşul Motru (activitatea din industrie, fond funciar, transporturi, comerţ, turism, servicii şi gospodărie comunală, ocrotirea sănătăţii, protecţia socială, cultura, învăţământul şi sportul, serviciile bancare şi mass media) s-au produs importante transformări prin abordarea economiei de piaţă. Dacă în anul 1990 activitatea industrială era concentrată aproximativ 80 % din populaţia activă a oraşului, începând din anul 1997 s-a produs un dezechilibru, iar începând cu anul 1999 prin liberarea preţurilor, blocajele financiare au condus la utilizarea capacităţii de producţie şi a forţei de muncă în procent de 36,2 %.

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SECTOARE DE ACTIVITATE

Industrie

ANUL 1992 Servicii 1966 Agricultură

0% 20% 40% 60% 80%

POPULAŢIE

În anul 1966 nu existau şomeri înregistraţi în oraşul Motru, iar în 1999 existau aproape 4.000 de şomeri. Mulţi cetăţeni din oraş lucrează pe cont propriu – cca. 430, alţii în cadrul societăţilor sociale patronale şi SRL – uri – cca. 701. Astăzi populaţia ce locuieşte în mediu urban este mai mare decât cea din mediul rural.

MEDIUL DE LOCUIRE AL POPULAŢIEI

44% Mediul rural 56% Mediul urban

Populaţia inactivă este reprezentată în principal de elevi, apoi de şomeri, pensionari, preşcolari, beneficiat de ajutor agricol şi alte categorii de populaţie.

STRUCTURA POPULAŢIEI INACTIVE 10000

8000

6000

4000 POPULAŢIE 2000

0 benef. aj. alte elevi şomeri pensionari preşcolari agr. categorii

POPULAŢIE INACTIVĂ 5775 2553 1083 3603 129 7888 CATEGORII

1.2.11. Restructurarea industriei şi efectele sale

Principalii factori de restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea tehnologică au constat în: – eficientizare economică; – corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor; – diminuarea costurilor de producţie; – modernizare tehnologică; – reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor economice. Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor anterioare şi deschiderea de noi câmpuri. Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările din subteran. Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.

1.2.12. Preocupările Primăriei Municipiului Motru în contextul dezvoltării socioeconomice a judeţului Gorj

Conform datelor Recensământului populaţiei din 2002, înregistrăm o uşoară depopulare urbană cauzată în principal de restructurarea industriei miniere. Populaţia rurală a crescut însă nesemnificativ deoarece localnicii şi-au conservat cu grijă gospodăriile, unii realizând chiar dezvoltarea acestor gospodării, asigurând în felul acesta o stabilitate benefică localităţii. Dezvoltarea economico-socială a Municipiului Motru s-a realizat printr-o integrare dinamică în conceptul dezvoltării locale şi regionale pe baza programelor asigurate de Consiliul Judeţean Gorj şi Guvernul României. În această perioadă de tranziţie s-au petrecut nenumărate schimbări care au presupus sacrificii şi eforturi de adaptare. Zonă preponderent minieră, Municipiului Motru a trebuit să facă faţă închiderii gurilor de mină de la Motru Vest, Leurda, Roşiuţa şi Boca. Reacţia a fost o privatizare relativ rapidă în rândul prestatorilor de servicii din minerit, redistribuirea forţei de muncă din unităţile intrate în conservare şi integrarea disponibilizaţilor într-un sistem de activitate dirijat de firme ale sindicatelor şi ale societăţii civile.

S-au dezvoltat în paralel activităţile comerciale, prestările de servicii dar şi extragerea şi transportul cărbunelui în regim privat. Autorităţile au intervenit încurajând sistemele alternative asigurându-le în cel mai scurt timp modalităţi de înfiinţare, autorizare şi funcţionare a unor firme private. Primăria Municipiului Motru se confruntă cu probleme deosebite privind starea economico-socială însă a acţionat prompt la marile confruntări, astfel:  A existat o criză de locuinţe care a fost redresată prin realizarea a 42 de apartamente, deschizând finanţarea pentru alte 80 şi facilitând construcţia a peste 500 de locuinţe individuale, obiective preferate de populaţie.  Au existat preocupări pentru crearea unei alternative de tip post-industrial, încurajând dezvoltarea investiţiilor în producţie şi servicii şi s-a asigurat prin intermediul Casei de Cultură cursuri pentru utilizarea calculatoarelor, a informaticii de gestiune şi a specializărilor solicitate de piaţa muncii.  S-a participat efectiv la crearea incubatoarelor de afaceri din sediul fostei mine Leurda şi există preocupări pentru repunerea în funcţiune a sediului de la Mina Roşiuţa.  S-au acordat investitorilor facilitaţi de concesiune sau cumpărare de spaţii şi terenuri pentru dezvoltarea unor afaceri care să asigure absorbţia forţei de muncă rezultată din disponibilizările succesive.  Administraţia publică locală i-a sprijinit pe motreni să investească, asigurându-le inclusiv consultanţă prin intermediul funcţionarilor publici. Din păcate, datorită scăderii puterii de cumpărare, populaţia are multe dificultăţi economice iar administraţia locală nu deţine încă soluţii rezonabile şi pârghii de acţiune.  Aproximativ 1.500 de tineri şi persoane adulte lucrează temporar în Comunitatea Europeană, dovedind o remarcabilă putere de adaptare.  În şcolile din Motru: două colegii, două şcoli generale, mai multe şcoli gimnaziale din satele municipiului, învaţă peste 3.500 elevi iar în cele 11 grădiniţe îşi au locul sub îngrijirea atentă a educatorilor aproape 300 copii preşcolari. Autorităţile locale au investit în şcoli în fiecare an mai multe miliarde de lei pentru a asigura generaţiei tinere un climat propice învăţăturii şi formării pentru viitor, existând o bună colaborare cu cadrele didactice şi folosind un sistem de comunicare interactiv.  Sănătatea cetăţenilor municipiului este asigurată prin Spitalul municipal cu 250 paturi, ambulatoriu de specialitate, cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie, precum si cabinetele private ale medicilor de specialitate. Numai în anul 2003 autorităţile locale au investit în reconstrucţia secţiei de obstetrică-ginecologie peste 1,5 miliarde lei.  Cea mai mare problemă cu care se confruntă administraţia locală este legată de populaţia activă, de vârsta a doua, provenită din disponibilizări cu o remarcă specială privind populaţia feminină asupra căreia piaţa muncii exercită o discriminare greu de contracarat de către serviciile administrative.  În municipiul Motru şomajul se încadrează în limita cifrei pe judeţ însă ar fi necesar a se realiza un studiu sociologic privind reorientarea activităţilor viitoare ale populaţiei urbane pentru a şti direcţiile de acţiune şi prevenire în abordări de metode noi.  Populaţia de la sate reintră în posesia fostelor proprietăţi şi există o stare de fapt pozitivă prefigurându-se o bună adaptabilitate în conformitate cu noile condiţii.  S-a asigurat, atât cu populaţia din sate cât şi cu populaţia urbană, un dialog permanent pentru implicarea acesteia în demersurile democratice ale evoluţiei Municipiului Motru, în felul acesta oferind transparenţă şi generând o stare de

încredere reciprocă al cărei efect va genera la rândul ei asigurarea libertăţilor cetăţeneşti (politice, religioase şi de expresie cu sorginte europeană).  Există, deopotrivă, preocupări pentru soarta populaţiei defavorizate şi programele de menţinere a tineretului în municipiu prin crearea de locuri de muncă în municipiul Motru.

1.2.13. Şomajul şi efectele sale

Dezechilibru între cererea şi oferta forţei de muncă conduce la generarea şomajului. Problemele sunt mai acute în oraşele monoindustriale, şomajul generează pierderi economice, probleme sociale. Reorientarea forţei de muncă este destul de dificilă, însă printr-o educaţie – şcolarizare – calificare în funcţie de necesităţile de zonă se poate diminua din efectele dezastruoase generate de şomaj. Vârful şomajului în oraşul Motru a fost înregistrat în anul 1999 – aproximativ 4.000 de şomeri din care 2.420 au provenit din Ordonanţa nr. 22/1997, rata şomajului fiind cuprinsă între 20÷25%.

ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI ÎN ORAŞUL MOTRU ÎN 1997

17% 32% şomeri cu ajutor de şomaj şomeri cu alocaţie de sprijin populaţie cu ajutor social persoane neocupate fără ajutor 5% 46%

1.2.14. Nivelul de instruire al populaţiei

Procesul instructiv – educaţional reprezintă elementul decisiv în orice etapă a dezvoltării societăţii.

NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI ÎN ORAŞUL MOTRU

7% 34% 23% Înv . superior şi post licial

Înv . licial

Şcoli prof esionale

14% 22% Înv . primar Înv . gimnazial

Proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se ridică la un nivel de 86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere este mult mai ridicat în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29 ani au absolvit o instituţie de învăţământ superior. Rata de alfabetizare este cuprinsă între 97÷100 %. Neştiutorii de carte se concentrează în mediu rural şi au vârste de peste 50 ani, persoanele analfabete fiind mai multe de sex feminin.

1.2.15. Structura etnică

Grupurile etnice sunt definite ca sub populaţie ai căror membrii au caracteristici comune: origine, limbă, religie sau rasă. La acestea se adaugă obiceiurile, tradiţiile (moştenire culturală comună), precum şi existenţa unei coeziuni de grup. La nivelul oraşului Motru, românii deţin ponderea de 95 % (în satele aparţinătoare aproximativ 100 %).

STRUCTURA ETNICĂ A ORAŞULUI MOTRU

100%

Procent 50%

0% români maghiari romi evrei germani bulgari sârbi Populaţie 95% 0.50% 2.10% 1.50% 0.50% 0.30% 0.10% Etnie

1.2.16. Structura religioasă

În cadrul oraşului Motru, religia ocupă un rol important în viaţa cetăţenilor. Se poate spune că poporul român în procesul de formare şi instituirea limbii române, s-a născut creştin. Religia creştină ortodoxă a avut un rol permanent şi deosebit de important în afirmarea conştiinţei naţionale. Actualmente există în România 15 culte recunoscute oficial, rolul dominant fiind ocupat de religia ortodoxă. În oraşul Motru circa 95 % din populaţie este ortodoxă, catolică 1 %, urmate de alte religii (neoprotestanţi, penticostali, baptişti, etc.).

STRUCTURA RELIGIOASĂ A POPULAŢIEI ORAŞULUI MOTRU

100%

PROCENT 50%

0% Ortodox Catolică Alte

Religii 95% 1% 4%

RELIGIE

1.2.17. Structura populaţiei municipiului Motru  Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:  municipiul Motru – 18.860;  sat Râpa – 399;  sat. Însurăţei – 533;  sat Leurda – 243;  sat Horăşti – 539;

 sat Dealul Pomilor – 289;  sat Ploştina – 1157;  sat Roşiuţa – 747;  sat Lupoiţa – 81.

3% 0% 5% Populaţia Municipiului Motru 1% 2% 1% 2% Oraşul Motru 2% Sat Râpa Sat Însurăţei Sat Leurda Sat Horăşti Sat Dealul Pomilor Sat Ploştina Sat Roşiuţa Sat Lupoiţa 84%

1.3. Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană – Oraşul Motru

În anul 2008 au funcţionat 2 exploatări subterane în satele: Lupoaia şi Ploştina. Numărul de salariaţi a fost de 1.059 dintre care 404 navetişti din comune apropiate şi restul locuitori ai municipiului Motru. Exploatarea Miniera de Cariere Motru a funcţionat cu 2 exploatări la zi în satele: Lupoaia şi Roşiuţa. Numărul de salariaţi la 01.02.2007 a fost de 2.222, dintre care 784 navetişti, restul fiind locuitori ai Municipiului Motru. Activitate de transport şi prestări servicii au desfăşurat prin unitatea: SC IRIS SA Motru. In cadrul SC IRIS SA Motru au funcţionat cu 105 salariaţi cu număr de 70 autovehicule active pentru transportul în convenţie.

Societăţi comerciale

Nr. crt. Denumire Obiect de activitate Nr. de salariaţi 01 Exploatarea minieră de subteran Extracţia cărbunelui energetic (lignit) 1.059 02 Exploatarea minieră de cariera Extracţia cărbunelui energetic (lignit) 2.222 03 S.C. Motru Transport S.A. Transport mărfuri şi persoane 120 04 U.A.T.A.A. Motru Producerea şi distribuţia agentului 275 termic si apei potabile 05 S.C. A.C.M.M. S.A. Tg-Jiu Construcţii-montaj 35

Servicii industriale existente la nivelul localităţii

Nr. Denumire Nr. Nr. capacităţi Produse Crt. salariaţi 1 Mori şi brutării 192 8 Patiserie, cofetărie, panificaţie 2 Cooperaţia meşteşugărească 10 2 Frizerie, croitorie

3 Vopsitorii auto 10 2 Tinichigerie, vopsitorie auto 4 Reparaţii radio-tv, frigidere 10 4 -

Întreprinderi mici şi mijlocii

La nivelul localităţii există un număr de 584 întreprinderi mici şi mijlocii, majoritatea având profil de activitate comercială, un număr foarte mic (cca. 40) având profil de activitate producţia (realizarea produselor de morărit-panificaţie, fabrica de tricotaje, prelucrarea cărnii), iar cca. 9 societăţi au profil de activitate prestări servicii.

1.4. Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană – Oraşul Motru

Obiectivul fundamental al Strategiei investiţionale constă în accelerarea dezvoltării economice a Municipiului Motru prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, urmărind scopul de a obţine pe această cale o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în câmpul muncii. În strategie sunt luate în considerare priorităţile edificării în Municipiul Motru a unui sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele, mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane, creării condiţiilor pentru dezvoltarea regională şi protecţia mediului ambiant. În strategie sunt descrise efectele investiţiilor şi scoasă în evidenţă importanţa lor, sunt identificate mecanismele şi instrumentele de implementare a politicilor investiţionale. Necesitatea unei majorări substanţiale a volumului de investiţii în economia naţională este impusă de faptul că, creşterea economică depinde de trei factori fundamentali: a) forţa de muncă – o populaţie educată şi calificată, b) capitalul – bazat pe un regim economic şi instituţional susţinut şi c) progresul ştiinţifico-tehnologic – bazat pe un sistem inovator eficient şi o infrastructură informaţională dinamică, factori care, pe parcursul ultimului deceniu, au fost deterioraţi până la un nivel critic. Astfel: i) gradul de uzură a fondurilor fixe în diferite sectoarele ale economiei au atins nivelul de 65- 75%; ii) conform AJOFM Gorj rata şomajului pe anii 2000÷2008 a evoluat astfel:  în anul 2000 a constituit 9,44%;  în anul 2001 a constituit 6,3%;  în anul 2002 a constituit 7,8%;  în anul 2003 a constituit 9,44%;  în anul 2004 a constituit 6,6%;  în anul 2005 a constituit 5,8%;  în anul 2006 a constituit 5,7%;  în anul 2007 a constituit 5,1%;  în anul 2008 a constituit 5,1%;

EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ÎN ORAŞUL MOTRU ÎN ANII 2000÷2008

10 9 8 7 Rata Somaj 6 5 4 Medie mobilă pe 2 per. (Rata Somaj) 3 Rata Somajului Rata 2 1 0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Anul

Au emigrat în căutarea unui loc de muncă 500 de persoane, dintre care majoritatea sunt tineri, calificaţi şi bine instruiţi. iii) Personalul angajat în sfera ştiinţifico-tehnologică în anul 2006 a constituit doar o cincime din cel al anului 1990, iar alocările în sfera ştiinţei şi tehnologiei s-au redus de zeci de ori. În municipiul Motru proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se ridică la un nivel de 86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere este mult mai ridicat în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29 ani au absolvit o instituţie de învăţământ superior. Doar o majorare substanţială a investiţiilor interne şi externe ar putea garanta pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri de muncă, revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman, prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţământului, contribuind, astfel, la menţinerea şi accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii. Luând în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul că cele externe, în comparaţie cu alte localităţi, au constituit sume neînsemnate, o prioritate indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine directe (ISD). La acest parametru Municipiul Motru este cu mult în urma municipiilor mari ale României. Dacă în ţara noastră ISD pe cap de locuitor în anul 2000 a constituit circa 252 dolari SUA, în Municipiul Motru, în aceeaşi perioadă, acest indice a fost de 100 dolari SUA. Influxul de ISD este determinat, în mare măsură, de adoptarea unei legislaţii noi locale, care prevede înlesniri substanţiale pentru investitori, îndeosebi dacă aceştia creează noi locuri de muncă şi facilitează implementarea tehnologiilor avansate, metodelor contemporane de management. Cu toate acestea investitorii străini vor fi trataţi în mod egal cu cei autohtoni în ceea ce priveşte acordarea facilităţilor şi avantajelor pentru atragerea investiţiilor. Investiţiile sunt un element-cheie în dezvoltarea economică a oricărei localităţi. Politica economică a României pe termen mediu şi lung va fi orientată spre creşterea investiţiilor şi menţinerea acestora la un nivel înalt, deoarece investiţiile determină capacităţile de producţie a ţării în viitor şi potenţialul ei de creştere economică.

Privitor la restructurarea industriei din municipiul Motru, principalii factori de restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea tehnologică au constat în: – eficientizare economică; – corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor; – diminuarea costurilor de producţie; – modernizare tehnologică; – reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor economice. Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor anterioare şi deschiderea de noi câmpuri. Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările din subteran. Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.

Investiţiile străine Investiţiile străine directe în Municipiul Motru au înregistrat un nivel scăzut în perioada ultimilor 19 ani. Volumul total al investiţiilor în economia locală a fost direcţionat în sectorul industrial (fabrici de pâine, fabrică de tricotaje), ţinând cont de specificul local. Atragerea investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect imediat pentru revitalizarea economiei locale atât timp cât nu vor începe să funcţioneze satisfăcător propriile mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi amplificarea tendinţei de creştere economică care s-a conturat în ultimii ani. Nivelului jos al veniturilor populaţiei şi dimensiunilor reduse ale profiturilor provenite din activităţile de afaceri investiţiile străine directe sunt unica cale de a genera o creştere economică. Principalele beneficii ale investiţiilor străine directe sunt următoarele:  creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine,  contribuirea la soluţionarea problemelor şomajului. În cazul investiţiilor "greenfeld" - proiecte investiţionale noi - se creează noi locuri de muncă prin angajarea forţei de muncă locale;  creşterea veniturilor populaţiei. Ca regulă, în companiile cu participarea capitalului străin, venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decât a celor din întreprinderile autohtone;  practicarea unui management performant, contribuind la răspândirea acestuia printre întreprinderile autohtone;  accelerarea proceselor de modernizare a economiei. Introducerea noilor tehnologii şi know-how, implementarea noilor tehnici de marketing;  intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa autorităţilor locale de a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un climat adecvat pentru investiţiile străine;  apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor din străinătate;  stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor avansate.

Oportunităţi şi probleme Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea municipiului nostru, pe de o parte, de a spori şi a utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate beneficia, iar pe de altă parte, de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile, pe care şi le-ar asuma potenţialii investitori. În acest sens pentru Municipiul Motru, în calitatea lui de areal pentru investiţii, este important a identifica avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă investiţie. Avantaje:  amplasarea geografică favorabilă.  gradul înalt de educaţie a generaţiei tinere (analfabetismul constituie doar 3%, iar numărul studenţilor în universităţi în ultimii 10 ani a crescut cu 75%);  calitatea excepţională a solurilor cu înaltă productivitate naturală, care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole (îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi etero- oleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;  deprinderi industriale - personalul care activa în sfera industrială, precum şi unele capacităţi tehnico-materiale, cel puţin încăperile, în cazul unor investiţii adecvate, pot fi întorşi în circuitul industrial;  situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă;  existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decât în ţările membre ale Uniunii Europene;  existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente;  Motru este zonă defavorizată, în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale, inclusiv de ordin fiscal;  Municipiul Motru asigură infrastructură adecvată desfăşurării de activităţi economice. Dezavantajele:  necesitatea acută în modernizarea economiei locale (o mare parte din sectoarele economiei posedă fonduri de un înalt nivel de uzură fizică şi morală, de tehnologii învechite);  serviciile prestate de sistemul hotelier sunt la un nivel jos. În Municipiul Motru există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de cazare de 32 de locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.  practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement. Funcţionează doar localurile de noapte;  nivelul jos de inovare în economie şi modalităţi depăşite de organizare şi management;  insuficienţa predispunerilor şi a deprinderilor agenţilor economici pentru stabilirea relaţiilor de parteneriat cu companiile străine;  dimensiunile reduse ale pieţei interne din cauza veniturilor joase ale populaţiei.

1.5. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană

Administraţia publică locală a Municipiului Motru a înţeles necesitatea elaborării planului de dezvoltarea socio-economică a localităţii în mod participativ în vederea unei dezvoltări durabile a localităţii. Elaborarea Planului Integrat pentru Dezvoltare Urbană (PIDU) se bazează pe

instrumentele uzuale de planificare urbană şi de dezvoltare rurală integrată – pe aspectele de „regionalitate” şi de „participare”. „Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea circuitelor şi a structurilor urbane şi regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi competitivitatea regiunii. Abordarea integrată este din punct de vedere al planificării şi al implementării o procedură relativ nouă în România. Procesul de dezvoltare vizează înlăturarea discrepantelor , analizarea viitoarelor procese de dezvoltare şi utilizarea în interes reciproc a potenţialelor oraşului şi zonei adiacente. „Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale de la nivelul municipalităţii şi al reprezentanţilor comunităţii în diversele faze ale procesului decizional, pentru a-l influenţa în mod eficient. Astfel, se are în vedere o înaltă transparenţă. O atenţie deosebită a revenit caracteristicii situaţiei actuale sub forma unei analize socio-economice concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor slabe. PIDU este rezultatul unui proces interactiv şi participativ, în care localnicii şi purtătorii de decizie au activat în mod integrativ. Necesarul real de decizie a fost adus în mod clar în prim-plan şi a constituit o parte componentă a procesului de comunicare. Ca rezultat, s-a născut un plan ce este în mod clar orientat către consens şi deschis spre priorităţi Acestuia îi stă la bază o considerare integrată a consecinţelor şi interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă elaborarea profesională a analizei, în special dialogul constructiv dintre administraţia publică a municipiului Motru şi reprezentanţii cetăţenilor municipiului în încercarea de a cuprinde cât se poate de exact dorinţele şi ideile atât ale cetăţenilor cât şi ale factorilor de decizie. În această ordine de idei nu a fost vorba numai de o însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin în elaborare, pentru a consolida motivele participării la implementarea ulterioară a PIDU. Procesul a început cu întâlnirea consilierilor pe probleme de integrare din cadrul Primăriei Motru si reprezentanţii comunităţii, când municipalitatea a explicat importanţa elaborării planului, paşii de urmat în vederea elaborării participative. Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a fost constituit pe baza propunerilor membrilor Comitetului Organizaţional aprobat prin HCL nr. 51/2007, fiind aleşi lideri locali pentru fiecare zonă de activitate pentru a reprezenta şi a le exprima doleanţele cetăţenilor astfel încât să fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Membrii propuşi să facă parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică au fost consultaţi de către Comitetul Organizaţional, în legătură cu voinţa de a face parte în mod voluntar din CDSE iar în urma consultărilor a fost stabilită componenţa finală a CDSE care a fost aprobată prin Hotărârea nr.50/2007 a Consiliului Local Motru. În vederea obţinerii unei finanţări din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Primăria Municipiului Motru reprezentata prin Comitetul Organizaţional împreună cu Comitetul de Dezvoltare Socio Economica, pregăteşte un Plan integrat de dezvoltare urbana (PIDU) al oraşului pentru perioada 2009-2013. Ca document de planificare strategică, acesta va identifica proiecte care vor putea fi finanţate prin POR AXA1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere” Domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, Subdomeniul: Centre urbane, pe următoarele componente:  Reabilitarea infrastructurii publice şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul şi mobilitatea populaţiei;  Dezvoltarea mediului de afaceri;  Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor sociale, inclusiv locuinţele sociale. Pentru elaborarea PIDU-ului s-a pornit de la PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE PE PERIOADA 2007-2013, de la necesităţile locale, care au fost împărţite pe domenii de interes cu scopul identificării principalelor priorităţi ale comunităţii.

Planul strategic de dezvoltare social-economică al municipiului Motru a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social- economică a contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate a sporit gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi businessul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare. Comitetul Organizaţional împreună cu Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică s-au întâlnit în data de 03.03.2009 în vederea identificării proiectelor ce pot fi incluse în Planul Integrat de Dezvoltare (PID), precum şi prioritizarea acestora în funcţie de criteriile de eligibilitate – Proces Verbal nr. 5943/03.03.2009 – Anexa nr. 2. Scopul acestei întâlniri a fost:  Împărţirea municipiului în zone de acţiune urbană şi identificarea zonei de acţiune prioritara pentru care se va elabora Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.  Formularea şi adoptarea unei viziuni strategice comune asupra Planului integrat de dezvoltare  Definirea priorităţilor şi obiectivelor pentru fiecare componentă a Planului integrat de dezvoltare  Identificarea şi prioritizarea propunerilor de proiecte  Identificarea proiectelor ce pot fi incluse în Planul Integrat de Dezvoltare (PID), precum şi prioritizarea acestora în funcţie de criteriile de eligibilitate. În urma celor dezbătute s-au stabilit următoarele zone de acţiune urbană:  Zona 1 – oraşul Motru  Zona 2 – Ploştina, Dealul Pomilor şi Roşiuţa  Zona 3 – Însurăţei, Horăşti, Leurda  Zona 4 – Râpa şi Lupoiţa S-a identificat ca zona prioritară de acţiune zona 1 – oraşul Motru, zonă pentru care se va elabora Planul Integrat De Dezvoltare Urbană. Analizând propunerile de proiecte din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Motru 2007 – 2013, şi ceea ce s-a realizat până în prezent s-au stabilit priorităţile pe fiecare zonă de acţiune urbană aşa cum reiese din Tabelul 1.

Tabel nr. 1

PROIECTE DE INVESTIŢII PROPUSE SPRE REALIZARE ÎN MUNICIPIUL MOTRU

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE ZONA DE ACTIUNE 1 – ORAS MOTRU 1 SISTEM ECOLOGIC DE GESTIONARE A - lucrări de construcţie: DEŞEURILOR MENAJERE PROIECT - amenajare platforme colectoare; „MOTRU – ORAŞ ECOLOGIC, - împrejmuire rampă; EUROPEAN” - amenajare platformă rampă; - sediu în incinta rampei; PHARE - drum acces platforme; 2004/REALIZAT - dotări: - echipamente instalate permanent (coşuri, pubele ecologice, autotransportor cu compactare, etc.); - saci de plastic, etc. 2 STATIE PENTRU TRANSFERUL - lucrări de construcţie: ECOLOGIC AL DESEURILOR DIN ZONA - amenajare platforme transfer; MOTRU - împrejmuire platformă ; PHARE2005/REALIZ - sediu în incinta staţiei; AT - drum acces staţie; - 3 MODERNIZAREA STRĂZII MĂRULUI - modernizare stradă l=590 m; - parcări; REALIZAT /BUGET - trotuare; LOCAL - canalizare pluvială 4 REALIZAT - realizare infrastructură şi suprastructură; REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN /CONSILIUL - asigurare scurgere ape pluviale DJ671B JUDETEAN 5 MODERNIZAREA INSTALAŢIILOR DE - extindere foraje de captare POSMEDIU/ IN ALIMENTARE ŞI DISTRIBUŢIE DE APĂ - modernizare staţie de pompare distribuţie CURS DE POTABILĂ/CANALIZARE APĂ UZATĂ - reabilitare bazine de colectare REALIZARE

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU, - înlocuire conducte de transport apă potabilă ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII APEI PRIN - înlocuire conducte de alimentare-distribuţie apă MONTAREA DE FILTRE ŞI STAŢIE DE potabilă TRATARE A APEI NOI, ÎN - modernizare staţie de epurare a apelor uzate CONFORMITATE CU STANDARDELE - înlocuire reţea de canalizare EUROPENE. - dotare cu staţie de tratare şi montare de filtre - contorizare, etc. 6 CONSTRUIRE DRUM CENTURA DN67- - lucrări de drum; GARAMOTRU-DJ671B - canalizare pluviala; - parcări; - trotuare; POR AXA 2 - iluminat public; - zone verzi. 7 REALIZAREA ZONA AGREMENT - construire bazine înot; (CONSTRUIRE ŞTRAND ÎN ORASUL - amenajare plajă; MOTRU) - amenajare teren sport; BUGET - amenajare cabine; LOCAL/PROPUS - amenajare împrejmuire 8 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE - reabilitare alei carosabile – ranforsare; ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-B2G-J2- - realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; J5 (ZONA H-URI) - reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; POR AXA 1/ - încadrarea cu borduri noi; PROPUNERE PIDU - reamplasarea iluminatului public; - execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - realizarea de canalizare pluvială; - amenajare cu structuri verzi. - amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii. 9 MODERNIZARE STRADA MINERULUI - lucrări de carosabil; BUGET - parcări; LOCAL/REALIZAT - trotuare;

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE - iluminat public. - mărirea benzii de circulaţie - construirea unei fântâni arteziene în parcul din faţa casei multiculturale 10 REABILITAREA REŢELELOR STRADALE - reabilitare alei carosabile – ranforsare; DIN ZONA L-URI ŞI M-URI - realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; POR AXA 1/ - încadrarea cu borduri noi; PROPUNERE PIDU - reamplasarea iluminatului public; - execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - realizarea de canalizare pluvială; - amenajare cu structuri verzi. - amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii. 11 REABILITARE ALEEA LILIACULUI - reabilitare alei carosabile – ranforsare; - realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; PROGRAM - realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor GUVERN BIRD/IN dalate; CURS DE - încadrarea cu borduri noi; EXECUTIE - reamplasarea iluminatului public;

- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - realizarea de canalizare pluvială; - amenajare cu structuri verzi. 12 REABILITARE REŢELE STRADALE – - reabilitare alei carosabile – ranforsare; POR AXA 1/ ZONA T-URI - realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; PROPUNERE PIDU - reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE ciment; - realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - încadrarea cu borduri noi; - reamplasarea iluminatului public; - execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - realizarea de canalizare pluvială; - - amenajare cu structuri verzi. 13 REALIZAREA UNEI PARC ÎN ZONA BUGET LOCAL/IN - alei betonate, dotare cu mobilier urban, spatii joaca BLOCURILOR T CURS DE pentru copii, pomi, gard viu REALIZARE 14 MODERNIZAREA PIEŢEI CENTRALE - construire de spaţii noi; BUGET LOCAL/IN MOTRU - dotare cu instalaţii aferente, CURS DE - dotare cu mese, etc. REALIZARE - amenajare spaţii existente, etc. 15 REABILITARE CĂMIN SOCIAL – - reabilitare camere de locuit; POR AXA 1/ CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU - reabilitare grupuri sociale; PROPUNERE PIDU PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE - reabilitare instalaţii tehnice. 16 REABILITARE INFRASTRUCTURA - Extindere şcoală cu săli de clase EDUCATIONALA COLEGIUL - şarpanta şcoala şi atelier NATIONAL GEORGE COSBUC MOTRU - bituminare - împrejmuire grad POR AXA - teren sintetic 3/PROPUSE - înlocuire uşi termopan - parchetări săli clasă - amenajare sală de festivităţi - amenajare grupuri sanitare conformelor normelor UE 17 REABILITARE INFRASTRUCTURA - Reabilitare clădire şcoală EDUCATIONALA COLEGIUL TEHNIC - Reabilitare cămin elevi MOTRU - Amenajare garsoniere profesori POR AXA - Reabilitare cantina 3/PROPUSE - Reabilitare bază de practică pentru elevi - Reabilitare bază sportivă

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE - Reabilitare 2 săli de sport - Reabilitare sală festivităţi - refacere împrejmuire incintă - înlocuirea tâmplăriei cu geam termopan - acoperirea cu parchet a pardoselilor - montare lambriuri în clase - înlocuirea instalaţiilor sanitare 18 REABILITARE CLADIRE ANEXA - şarpantă atelier SCOALA GEN NR. 1 MOTRU - reparaţii exterior şcoală, atelier, sala sport - igienizări săli clasă, atelier - bituminare curte scoală POR AXA - amenajare baza sportiva covor sintetic 3/PROPUSE - împrejmuire gard faţă scoală - amenajare sala de şedinţe - parchetare săli clasă cu uşi termopan - înlocuire instalaţii termice 19 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A POR AXA 1/ - instalare camere supraveghere ORASULUI MOTRU PROPUNERE PIDU 20 MODERNIZARE STATIE EPURARE A PROGRAM ORASULUI GUVERNAMENTAL - /IN CURS DE REALIZARE ZONA DE ACTIUNE 2 – SAT PLOŞTINA + DEALUL POMILOR + ROSIUTA 21 REALIZARE ALIMENTARE ŞI DISTRIBUŢIE APĂ POTABILĂ A PROGRAM - realizarea sistemului de captare şi tratare a apei; SATELOR APARŢINĂTOARE GUVERNAMENTAL - realizarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei; MUNICIPIULUI MOTRU /IN CURS DE - contorizarea distribuţiei. REALIZARE

22 ASFALTAREA ULIŢELOR - completarea cu piatră a stratului pentru asfaltarea şi APARŢINĂTOARE SATULUI PLOŞTINA nivelarea drumului respectiv; BUGET LOCAL/ - executarea rigolelor şi dalarea acestora; REALIZAT - asfaltarea uliţelor şi schimbarea denumirii din uliţă în PARTIAL nume nou „ alee sau străzi” - uliţa zimnicu – ex: va devenii aleea zimnicu - cu tăbliţe indicatoare şi nr. gospodăriilor cuprinse în

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE această uliţă de la – pană la. - uliţa zimnicu are o lungime pentru asfaltare de aproximativ 450 metri are în componenţă şi un pod de trecere peste un pârâu ce trebuie refăcut. - uliţa bisericii ploştină mai trebuie continuat asfalt pe o porţiune de 120 metri. - uliţa Begu – necesită asfalt pe o lungime de aproximativ 200 de metri, iar restul - o lungime de 250 m. necesită balastare - uliţa ciobăneşti necesită continuarea asfaltului pe o lungime de aproximativ 600 m. incluzând derivaţiile acesteia. - uliţa Tîrlea – Dafinoiu - nevoie de asfalt pe o lungime de aproximativ 120 m. şi executare de şanţuri de scurgere a apelor din ploi şi zăpezi. - uliţa Albici Maria - necesită asfalt pe o lungime de 40 m. - uliţa Vlădescu necesită asfalt pe o porţiune de 50 m. - necesită doar punerea covorului de asfalt - uliţa ion Barbălată – 40 m. - uliţa Fota Constantin necesită asfalt pe o lungime de 120 m. - uliţa Trică Ion – necesită asfalt pe o lungime de 175- 185 m - asfaltarea uliţei bisericii din DN 67 – spre cimitir şi până la ultima casă Dafinoiu pe o lungime de aprox. 1200m. şi refacerea şanţurilor cu dalarea acestora. 23 REABILITAREA REŢELELOR DE - realizare reţea electrică la standardele SR ILUMINAT LOCAL PENTRU SATUL - dotarea cu lămpi de iluminat şi corpuri aferente PLOŞTINA ŞI DEALUL POMILOR - mărirea densităţii corpurilor de iluminat cât şi a BUGET LOCAL becurilor ce trebuie înlocuite cu altele economice şi de /REALIZAT calitate - înlocuire transformator de putere. ACHIZIŢIONAREA STAŢIILOR DE - amenajarea de scuare de oprire a autobuzelor; BUGET LOCAL/ 24 CĂLĂTORI PENTRU TRANSPORTUL - dotare cu staţii de călători standardizate. REALIZAT LOCAL DIN MUNICIPIULUI MOTRU

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE 25 REABILITAREA DRUMULUI VALEA - amenajare zona aferentă construcţiei ŞTIRBEŢULUI - realizare teren de sport cu gazon BUGET - realizare împrejmuire LOCAL/REALIZAT - realizare drum de acces. 26 REABILITAREA MEDIULUI AFERENT - regularizarea pârâurilor ce străbat satul Roşiuţa spre BUGET LOCAL/ IN SATULUI ROŞIUŢA PRIN REDAREA ÎN dealul Bujorâscu şi Valea Știrbeţului CURS DE CIRCUIT A TERENURILOR AFECTATE - tăierea lemnelor existente pe vad REALIZAT DE LUCRĂRILE MINIERE - curăţare şi drenarea prin dalare ZONA DE ACTIUNE 3 - SAT HORASTI - SAT LEURDA - SAT ÎNSURĂŢEI 27 REABILITAREA MEDIULUI AFERENT - Realizarea de nivelări de teren SATULUI LEURDA PRIN REDAREA ÎN - Consolidări din beton în zonele supuse alunecărilor sau PROGRAM CIRCUIT A TERENURILOR AFECTATE prăbuşirilor, GUVERNAMENTAL DE LUCRĂRILE MINIERE - Terasare şi plantări de arbori; /IN CURS DE - Efectuare drenaje, REALIZARE - Execuţia de lucrări de ecologizare - Reabilitare locuinţe afectate 28 CONSTRUIREA UNEI BISERICI - Construire edificiu de cult în locul - zona fostului BUGET LOCAL/IN ORTODOXE ÎN SATUL LEURDA depozit de exploziv al minei Leurda; CURS DE - Realizare împrejmuire. REALIZARE REALIZARE ALIMENTARE ŞI PROGRAM - Realizarea sistemului de captare şi tratare a apei; 29 DISTRIBUŢIE APĂ POTABILĂ A GUVERNAMENTA - Realizarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei; SATELOR APARŢINĂTOARE L/IN CURS DE - Contorizarea distribuţiei. MUNICIPIULUI MOTRU REALIZARE 30 SISTEM ECOLOGIC DE GESTIONARE A - Lucrări de construcţie: GUNOAIELOR MENAJERE LA NIVELUL - Amenajare platforme colectoare; MUNICIPIULUI MOTRU - Împrejmuire rampă; - Amenajare platformă rampă;

- Sediu în incinta rampei; PHARE - Drum acces platforme; 2005/REALIZAT - Dotări: - Echipamente instalate permanent (coşuri, pubele ecologice, autotransportor cu compactare, etc.); - Saci de plastic, etc. 31 REGULARIZAREA PÂRÂULUI LEURDA. - Realizarea de canale BUGET LOCAT - amenajare poduri şi podeţe existente /REALIZAT - poduri şi podeţe nou înfiinţate: la şcoală (Mezinca),

NR. SURSA DENUMIRE PROIECTE DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CRT. FINANTARE/STAD DE INVESTIŢII ALE PROIECTULUI IU DE REALIZARE Băloi acces la fântâna publică 32 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE BUGET LOCAT - Realizare infrastructură şi suprastructură; SATE LEURDA, HORASTI ŞI ÎNSURĂŢEI /REALIZAT - Asigurare scurgere ape pluviale acostament

33 REABILITARE ŞCOALA LEURDA - acoperiş – asterială BUGET LOCAT - geamuri, uşă intrare /REALIZAT - gard de împrejmuire

- instalaţia electrică ZONA DE ACTIUNE 4 – RAPA - LUPOITA 34 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE BUGET LOCAL/IN - Realizare infrastructură şi suprastructură; SAT RÂPA, LUPOITA CURS DE - Asigurare scurgere ape pluviale REALIZARE

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

Proiectele care vor fi integrate in PIDU si care corespund criteriilor de eligibilitate rezultate în urma întâlnirii CO cu CDSE , în vederea elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pe perioada 2009 – 2013 sunt: 1. MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G- B2G-J2-J5 (ZONA H-URI) 2. REABILITAREA REŢELELOR STRADALE DIN ZONA L-URI ŞI M-URI 3. REABILITARE REŢELE STRADALE – ZONA T-URI 4. REABILITARE CĂMIN SOCIAL – CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE 5. SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORASULUI MOTRU

1.6. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană

ÎN INDUSTRIE:  Întreprinderi mici şi mijlocii: o Service curăţătorie, vopsitorie, spălătorie; o Service aparate uz casnic (ceasornicărie, bobinări, frigotehnie, etc.); o Service instalaţii hidraulice, sanitare; o Ateliere specializate pentru prelucrarea lânii şi pieilor; o Centru de colectare a produselor reciclabile (sticlă, produse textile, mase plastice, celuloză); o Staţii de concasare şi sortare a balastului de pe Lunca Motrului; o Staţii de betoane şi prepararea materialelor de construcţii; o Centru de informare şi consultanţă în proiectarea construcţiilor civile; o Mass-media (înfiinţarea de posturi de radio şi televiziune).  Întreprinderi mari o Fabrică de prelucrare a laptelui; o Fabrică de ţiglă şi cărămidă; o Întreprindere de prelucrare a lemnului; o Fabrică de conserve; o Fabrică de dulciuri (având ca materie primă mierea de albine); o Microhidrocentrală în amonte pe râul Motru; o Fabrică de mase plastice şi produce chimice; o Fabrică de sticlărie (cu materiale din localitatea Ohaba); o Fabrică de paste făinoase; o Fabrică de bere şi spirt; o Fabrică de jucării; o Fabrică de oţet prin distilarea vinului; o Fabrică de lacuri şi vopsele; o Trust de construcţii. ÎN AGRICULTURĂ:  Amenajarea fostelor galerii de mină pentru cultivarea ciupercilor;  Centru de colectare şi distribuire a ciupercilor de pădure;  Centru de colectare şi distribuire a fructelor de pădure şi rezultate din pomicultura locală; 46

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

 Ferme pentru creşterea animalelor (ovine, taurine, porcine) şi a păsărilor;  Centru de asistenţă tehnică de specialitate pentru agricultură;  Puncte specializate privind însămânţările artificiale şi naturale a animalelor;  Organizarea de asociaţii legumicole prin înfiinţarea de sere;  Înfiinţarea de exploataţii agricole mixte;  Colectarea plantelor medicinale;  Podgorie viticolă;  Cultivarea plantelor medicinale pe terenurile afectate de lucrări miniere (în vederea redării în circuit). ÎN TURISM: o Hotel turistic; o Ateliere de confecţionare a produselor de artizanat (împletituri de răchită, olărit, confecţionarea instrumentelor populare, costume şi covoare).

FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI  Facilităţi fiscale;  Scutiri de impozite,  Forţă de muncă calificată,  Stimulente pentru angajatori,  Cadru social favorabil;  Facilităţi ale zonelor defavorizate;  Sprijin al autorităţilor pentru deschideri de obiective economice,  Clima favorabilă,  Nivel ridicat al pregătirii forţei de muncă,  Cadru legislativ local favorabil

Riscurile:  starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;  concurenţa puternică în continuă creştere pe piaţă.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ

2.1. Obiective a. Instituţii publice:

Nivel strategic: – întărirea capacităţii instituţionale: prim management eficient, definirea serviciilor publice in raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu necesităţile comunităţii; – dezvoltarea unor relaţii durabile şi continue între actorii politici, instituţiile publice şi extinderea în sectorul privat pentru a asigura implementarea de noi proiecte şi programe cu suport logistic, tehnic şi financiar; – integrarea politicilor pe orizontală (realizare de efect sinergic simultan între sectoare) şi pe verticală (corelare şi integrare a politicilor locale cu cele judeţene şi regionale); Nivel tactic: – realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public – privat; – cooperări internaţionale, programe de înfrăţire între oraş; – unităţi de asistenţă socială; – prevenirea şomajului din minerit; – elaborarea unor programe pentru vârstnici; – analizarea stării sociale a familiilor defavorizate şi găsirea de soluţii; – mărirea gradului de informare şi participare a cetăţenilor (întărirea solidarităţii sociale); – mărirea gradului comunicare între instituţii; – mediatizarea problemelor reale; Nivel proiecte: – proiecte de perfecţionare a corpului de funcţionari publici PHARE cofinanţate de U.E.; – proiecte de dezvoltare a managementului instituţional, al proiectelor in vederea asigurării postaderării în U.E prin asociaţii de dezvoltare regională. b. Cultura

Nivel strategic: – dezvoltare durabilă cu schimbări majore în cultură şi atitudine în utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii de piaţă; Nivel tactic: – cooperare descentralizată cu instituţii de cultură similare din ţară şi străinătate, îmbinarea armonioasă, cunoaştere şi studiere reciprocă; Nivel proiecte: - realizare unor programe de expunere a operelor zonale şi punerea în valoare a artei şi culturii

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009 prin desfăşurarea de simpozioane, lansări de carte, expoziţii, festivaluri şi concursuri (pictură, muzică, poezie, sculptura, grafică, fotografie, etc.).

c. Urbanism

Nivel strategic: – design-ul durabil arhitectonic cu reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor în areal, orientare spaţială a clădirilor (3D HOME), „structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă energetică; – fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială; Nivel tactic: – analiza capacităţii tehnice de execuţie; – evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane; – evaluarea viabilităţii financiare a programelor şi proiectelor prin prisma veniturilor fiscale încasate; Nivel proiecte: – identificarea nevoilor şi trebuinţelor comunităţilor locale, stabilirea priorităţilor şi corespondentelor în lansarea programelor şi proiectelor; - oportunitatea de a obţine profituri în baza realizării a unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat. d. Economie

Nivel strategic: – managementul resurselor prin integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane şi înscrierea acestora într-un ciclu natural; – utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, emiterea de reglementari pentru eco–taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întărirea bugetului local; – descentralizarea managementului în sistemul energetic; – întărirea rolului privind protecţia mediului înconjurător, asigurarea unei calităţi superioare a aerului şi a apelor; Nivel tactic: – mărirea patrimoniu arhitectural; – reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare (canal de scurgere); – întărirea reprezentării a activităţilor economice în sectorul agricol; – mărirea investiţiilor în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte; – construcţia reţelelor de alimentare cu gaze; – efectuarea de construcţii edilitare în domeniul turismului; – preocupări privind atragerea capitalului străin în zonă. Nivel proiecte: – Proiecte cu finanţare externă;

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

Proiecte de dezvoltare cofinanţate de administraţia locală şi organisme private sau străine prin programul de preaderare UE. e. IT & C

Nivel strategic: – „twining municipal” (reţea) în scopul schimbului de informaţii între municipalităţi cu privire la utilizarea celor mai bune practici în managementul proiectelor de dezvoltare urbană; – asigurarea publicităţii informaţilor cu impact în investiţii; Nivel tactic: – atragerea unor investitori străini în domeniu; – înfiinţarea IMM – uri IT & C; – realizarea unei coeziune în domeniu; – executarea unei reţele locale între instituţii publice şi private (e–learning, ebussines, ecommerce); – aplicarea standardelor IT & C; – înfiinţarea sistemelor de achiziţii publice (selecţii de oferte); – dotarea cu sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor locale; Nivel proiecte: – înfiinţarea unui portofoliu de proiecte locale cu componente IT & C; – menţinerea capitalului financiar si uman local si atragerea altor capitaluri din exterior; - întărirea colaborării cu centrele universitare Tg – Jiu si Craiova. f. Protecţia Mediului

Coeziunea, solidaritatea:

Nivel strategic: – cetăţeni şi ecosistemul Motru; – sistem integrat. Nivel tactic: – conservarea resurselor naturale neregenerabile; – depozitarea ecologică şi colectare selectivă; – dezvoltarea economiei de reciclare a deşeurilor.

Puterea oraşului:

– Conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător. Nivel tactic: – plan de management şi administrare a suprafeţelor protejate; - dezvoltarea şi întreţinerea spatiilor verzi şi a parcurilor publice.

Dezvoltare durabilă

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

Nivel strategic: – diminuarea poluării mediului şi reabilitarea zonelor poluate. Nivel tactic: – implementarea Planului Local de Acţiune pentru mediu; – reconversie tehnologică în industria minieră; – acţiuni concertate privind redarea în folosinţă a terenurilor afectate de lucrările miniere; – extinderea reţelei de alimentare cu apă în zonele Leurda – Horăşti (datorită existenţei compuşilor chimici) şi echilibrare a ecosistemului. Nivel proiecte: - proiecte – extinderea reţelei de apă potabilă. - Obiective globale – respectarea legislaţiei naţionale; – completarea legislaţiei naţionale cu legislaţie locală; – crearea sistemelor integrate prin armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice şi situaţia socială locală. g. Dezvoltare şi Reabilitare Urbană

Obiective strategice - Direcţii de acţiune

Puterea oraşului

Nivel strategic: – stimularea şi atragerea investiţiilor publice şi private, în scopul creării de noi locuri de muncă, în domenii cu potenţial local. Nivel tactic: – parteneriate pe direcţii prioritare de dezvoltare economică, atragere de capital (public – privat, înfrăţiri între municipii şi oraşe); – asigurarea unei educaţii tehnologice, turism eco – business, IT & C, administraţie modern.

Dezvoltare durabilă

Nivel strategic: – dezvoltarea unui sistem integrat de marketing urban. Nivel tactic: – construirea de blocuri cu locuinţe sociale; – extinderea Colegiului Naţional „George Coşbuc”; – construirea unei săli de sport polivalente; – construire ştrand în complex sportiv; – construirea unui sediu nou administrativ de servicii; – modernizări de străzi. Nivel proiecte: - proiecte specifice în domeniile prioritare Dezvoltării Durabile.

Obiective globale

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

– iniţierea procedurilor de certificare ISO; - dezvoltarea de parteneriate durabile din UE. h. Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (IT & C)

Coeziunea, solidaritatea

Nivel strategic: – participarea cetăţenilor la Guvernarea Electronică. Nivel tactic: – planul de dezvoltare a relaţiei GUVERN – CETATEAN. Nivel proiecte: – proiecte tic pentru cetăţeni (informare, afişare electronică); – proiecte pentru dezvoltare cu acces la tehnologii moderne TIC; - Proiecte pentru tineri (competiţii moderne), etc.

Puterea oraşului

Nivel strategic: – Guvernarea Electronică; - dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi informaţie proiecte. Nivel proiecte: - dezvoltarea şi implementarea de proiecte tic (reţele de afaceri locale, regionale, naţionale şi internaţionale).

Dezvoltare durabilă

Nivel strategic: – societatea cunoaşterii şi informaţională. Nivel tactic: – infrastructuri urbane tic (comunicaţii voce database, Internet); – structuri de învăţământ tic. Nivel proiecte: - dezvoltarea reţelelor informatice urbane. i. Întărirea Coeziunii Sociale şi a Solidarităţii Comunitare, Reducerea Sărăciei

Obiective strategice - Direcţii de acţiune

Coeziunea, solidaritatea

Nivel strategic: – întărirea coeziunii sociale; – participarea cetăţenilor la procesul decizional din administraţia locală.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

Nivel tactic: – asigurarea de ajutoare sociale conform legii; – strategii instituţionale (ocrotirea sănătăţii, educaţie şi învăţământ, asistenţă socială, cultură, sport, tineret, siguranţa cetăţeanului): – Sprijinirea tinerilor, pensionarilor şi şomerilor: - facilităţi pentru familiile tinere în asigurarea unor locuinţe sociale cu plata în rate; - crearea de spaţii comerciale destinate pensionarilor şi altor persoane defavorizate; - reducerea impozitului pe clădiri şi pe teren pentru pensionarii cu venituri reduse; - înfiinţarea unui spaţiu comercial care asigură vânzarea produselor către pensionari la preţuri cât mai mici; - elaborarea de programe care să fie realizate prin încadrarea şomerilor; – acţiuni sociale în parteneriat (privind persoanele defavorizate, petrecerea timpului liber, comunicare). Nivel proiecte: – realizarea unor parteneriate administraţie – ONG; – finanţarea transparentă a societăţilor civile.

Puterea oraşului

Nivel strategic: – creşterea puterii sociale a municipiului Nivel tactic: – dezvoltarea infrastructurilor urbane, vitale (apă – canal). Nivel proiecte: - proiecte – înlocuirea conductelor de aducţiune a apei potabile.

Dezvoltare durabilă

Nivel strategic: – limitarea problemelor sociale. Nivel tactic: – asigurarea condiţiilor socio-economice; – informare prin accesare directă a cetăţeanului; – participarea populaţiei la procesul decizional din administraţia publică locală. Nivel proiecte: - proiecte specifice în domeniile prioritare.

Obiective globale

– aliniere la standardele sociale europene (integrare şi favorizare comunitară şi individuală); - implementarea unor politici sociale ale municipiului.

FACTORII DE INFLUENŢE AI STRATEGIEI DE DEZVOLTARE AI ORAŞULUI MOTRU MEDIU SOCIAL ŞI CULTURAL Factori pozitivi Factori negativi Factori Puncte tari: Puncte slabe: 53

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009 interni  interes şi capacitate a societăţilor civile;  cooperări internaţionale, programe de  forţa de muncă calificată; înfrăţire între oraş;  voluntariat;  unităţi de asistenţă socială;  deschiderea Primăriei pentru parteneriate  şomaj în minerit; sociale;  lipsa unor programe pentru vârstnici;  unităţi de asistenţă socială (Centre sociale);  starea socială a familiilor defavorizate;  clubul elevilor municipal;  slaba informare şi participare insuficientă  complexe sportive (fotbal, lupte, box, a cetăţenilor (lipsa solidarităţii sociale); atletism, tenis de masa şi de câmp, handbal  poluare industrială ridicată; şi volei, etc.);  comunicare insuficientă între instituţii;  Mass Media locală activă;  insuficienta mediatizare a problemelor  reţea de învăţământ extinsă (preşcolar, reale; şcolar, licee, postliceale);  disfuncţionalităţi în parteneriatele sociale  centre de educaţie, tehnologia informaţiei; locale;  orchestre şi solişti locali, potenţial cultural  slaba coeziune între corpurile tehnice de zonă ridicat; asociaţii profesionale şi experţi;  nivel profesional superior ridicat cu mulţi  sistem sanitar subfinanţat; absolvenţi de învăţământ superior;  slabe relaţii între actorii politici locali cu  rezultate foarte bune la concursuri şi cetăţenii şi societatea civilă; olimpiade şcolare;  lipsă bazine de înot şi potenţial turistic  existenta bazelor de cultură şi sportive, scăzut. stadion municipal. Factori Oportunităţi: Ameninţări: externi  valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor de  disfuncţionalităţi între organele centrale şi zonă; cele locale administrative;  participare activă la activităţile cultural-  lipsa fondurilor bugetare prin neîncasarea artistice; taxelor şi impozitelor de la agenţii privat şi  creativitate; de stat, lipsa fondurilor lichide şi barajelor  sponsorizarea din sfera privată; de compensare;  venitul minim garantat;  evaziunea fiscală;  modernizări ale Mass media (prezenţa  evaziuni mascate prin prestarea muncii la internetului, TV cablu local); negru la limita salariului minim;  relaţii între minorităţi conlocuitoare, religii  insuficient sprijin în achiziţionarea de şi culte religioase; proiecte;  aportul organizaţiilor sindicale în sfera  monoindustrie şi reconversie dificilă a culturii şi socialului. forţei de muncă disponibilizate;  emigrare a resurselor umane calificate;  lipsa de locuri de muncă adecvate cererii. MEDIUL ECONOMIC Factori pozitivi Factori negativi Factori Puncte tari: Puncte slabe: interni  reţea reprezentativă a instituţiilor publice;  slab patrimoniu arhitectural;  reţea interurbană modernă în  insuficienta dezvoltare a comunicării şi telecomunicaţii; comunicaţiei între instituţiile publice;  reţele tehnico-edilitare dezvoltate (energie  grad de uzură avansat al reţelelor tehnico- electrică apă canal); edilitare (canal de scurgere);  prestări servicii corespunzătoare;  declin economic a industriei tradiţionale  reţea comercială dezvoltată; (minerit);  zonă defavorizată (facilităţi fiscale);  slaba reprezentare a activităţilor  iniţiativă privată activă; economice în sectorul agricol;  reţea extinsă de instituţii financiar-bancare;  investiţiile reduse în segmentele cu valoare  industrie textilă modernă; adăugată mare: producţie, tehnologii

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

 reţele de transport dezvoltate; înalte;  potenţial agricol ridicat;  buget local auster;  condiţii excelente de extracţie prelucrare a  inexistenţa unor instituţii de învăţământ cărbunelui; superior;  reţea dezvoltată de transporturi auto.  lipsa reţelelor de alimentare cu gaze;  lipsa construcţiilor edilitare în domeniul turismului;  lipsa posturilor de radio-TV locale, slaba dezvoltare a comunicaţiilor prin radio;  slaba infiltrare a capitalului străin în zonă. Factori Oportunităţi: Riscuri/Pericole: externi  Motru – zona defavorizata – multiple  slabul parteneriat public-privat; facilităţi;  declin economic continuu în industria  utilizarea instrumentelor datoriei publice minieră de zonă; (împrumuturi şi obligaţiuni);  insuficienţa resurselor bugetare;  accesarea unor surse atrase la bugetul local  reducerea profundă a finanţării (proiecte, surse guvernamentale, surse obiectivelor de investiţii majore; private, taxe speciale);  rata ridicată a indicelui de inflaţie;  existenţa Planului Urbanistic General  slaba creştere economică; (Master Plan) – instrument de extindere şi  competiţia regională la surse de finanţare; dezvoltare urbană;  fiscalitate excesivă cu favorizarea  existenţa unor planuri de dezvoltare urbană, activităţii economice neimpozată; parcuri, bazin de înot, centre sportive,  schimbări rapide în legislaţia economică; construcţii în învăţământ, construcţii  declin continuu al activităţilor economice sociale, consolidarea suprafeţelor de în zona cercetării-proiectării; transport urban;  inexistenta în planurile regionale a căilor  prezenţa unor investitori străini în zonă; de transport modern (autostrăzi, drumuri  condiţii de climă şi habitat deosebite, poziţie rapide). geostrategică. TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI TELECOMUNICAŢII Factori pozitivi Factori negativi Factori Puncte tari: Puncte slabe: interni  iniţiativa locală a administraţiei publice;  lipsa unor investitori străini în domeniu;  birou specializat în managementul  lipsa IMM – uri IT & C; proiectelor;  slaba coeziune în domeniu;  capacităţi a resurselor umane în  inexistenţa unei reţele locale între instituţii domeniul informaţional (grafică, publice şi private (e – learning, ebussines, programare, networking şi database); ecommerce);  prezenţa în spaţiu virtual (Internet);  neaplicarea standardelor IT & C;  prezenţa operatorilor naţionali Dialog,  inexistenţa sistemelor de achiziţii publice Vodafone, Cosmote şi RomTelecom; (selecţii de oferte);  televiziune locală – cablu TV;  inexistenta sistemelor electronice de plată a  Mass media dezvoltată: presa locală, taxelor şi impozitelor locale. regională şi naţională. Factori Oportunităţi: Pericole: externi zona defavorizată cu multiple facilităţi stabilite  inexistenţa unui portofoliu de proiecte locale prin lege; cu componente IT & C; globalizarea;  competiţie mare în domeniu în oraşele vecine; poziţie geografică;  migrarea capitalului financiar şi uman; evenimente la nivel regional;  vecinătatea regională cu centrele universitare liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor (1 ian. Tg – Jiu, Craiova si Dr. Tr – Severin; 2003).  fragilitate în faţa competiţiei ce imprimă o dezvoltare haotică a activităţilor IT & C; 55

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

 erodarea tehnologiilor IT & C datorită evoluţiei exponenţiale în domeniu;  cumularea unor deşeuri specifice (monitoare, carcase, tastaturi) nereciclabile local;  Riscuri – Fenomene specifice (viruşi informatici);  creşterea competiţiei (inclusiv neloiale).

2.2. Priorităţi de dezvoltare

PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIŢII IDENTIFICATE LA NIVELUL ORAŞULUI MOTRU PREVĂZUTE PENTRU PERIOADA 2007-2013

NR. TITLU PROIECT BENEFICIAR DESCRIEREA LOCALIZARE: 1. DATA CRT. PRINCIPALELOR RURAL/URBAN ÎNTOCMIRII ACTIVITĂŢI ALE LOCALITATE, SF PROIECTULUI (LUCRĂRI) JUDEŢ 2. NR. SF

1 Reabilitare Reţele Consiliul Local - Reabilitare alei carosabile – Urban/ S.F. – realizat Stradale – Zona T-uri Motru ranforsare; Oraşul Motru - Realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - Realizarea de canalizare pluvială; - Amenajare cu structuri verzi. 2 Reabilitarea reţelelor - Reabilitare alei carosabile – Urban/ S.F. – realizat stradale din zona L- ranforsare; Oraşul Motru uri şi M-uri - Realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - Realizarea de canalizare

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

NR. TITLU PROIECT BENEFICIAR DESCRIEREA LOCALIZARE: 1. DATA CRT. PRINCIPALELOR RURAL/URBAN ÎNTOCMIRII ACTIVITĂŢI ALE LOCALITATE, SF PROIECTULUI (LUCRĂRI) JUDEŢ 2. NR. SF

pluvială; - Amenajare cu structuri verzi. - Amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.

3 Modernizarea reţele Consiliul Local - Reabilitare alei carosabile – Urban/ S.F. – realizat stradale zona Aleea Motru ranforsare; Oraşul Motru Muncii – Bl B1G- - Realizare carosabil nou din B2G-J2-J5 (ZONA H- mixtură asfaltică; URI) - Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - Realizarea de canalizare pluvială; - Amenajare cu structuri verzi. - Amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii. 4 Centru de Asistenţă Populaţia cu - Reabilitare camere de locuit; Urban/ S.F. – realizat pentru persoane aflate venituri mici fără - Reabilitare grupuri sociale; Oraşul Motru în dificultate - locuinţă din oraşul - Reabilitare instalaţii tehnice, Reabilitare cămin Motru etc. social 5 Sistem de Consiliul Local - Montare sistem video pentru Urban/ S.F. – realizat supraveghere video a Motru urmărire şi înregistrare în Oraşul Motru oraşului Motru punctele cheie ale oraşului; - Corelare imagini pe harta oraşului, - Prelucrarea automată a imaginilor pentru situaţii, etc.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3. PLANUL DE ACŢIUNE

3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanţare, perioada de implementare a proiectelor.

Proiectele care fac obiectul PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU), MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA sunt:

Nr. crt. Denumire proiect

1 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA T-URI 2 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA L-URI+M-URI 3 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-B2G-J2-J5 (ZONA H-URI) 4 CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE - REABILITARE CĂMIN SOCIAL 5 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORAŞULUI MOTRU

Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanţare, perioada de implementare a proiectelor, se regăseşte în Anexa nr. 1.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3.2. Harta zonei de acţiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului

ORAŞUL MOTRU

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

1 Modernizare reţele stradale zona T-uri 4 Modernizare reţele stradale 2 zona L-uri+M-uri Modernizarea reţele stradale zona Aleea Muncii 3 – Bl B1g-B2g-J2-J5 (zona 1 H-uri) Reabilitare cămin social – Centru 4 de Asistenţă pentru persoane aflate în dificultate Sistem de supraveghere 5 video a oraşului Motru

2 3

LEGENDA

ZONE INFRASTRUCTURĂ CUPRINSĂ ÎN PIDU PENTRU REABILITARE ZONE INFRASTRUCTURĂ REABILITATĂ PRIN BUGET LOCAL

ZONE INFRASTRUCTURĂ MODERNIZATĂ PRIN PROIECTE CU FINANŢARE EXTERNĂ

ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU 60

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3.3. Managementul implementării planului integrat

PIDU este un cadru adecvat pentru o dezvoltare coordonată,durabilă şi integrată a spaţiului cu un nucleu – Municipiul Motru. Coordonarea proceselor de dezvoltare în diversele domenii şi spaţii este complicată şi necesită un astfel de „instrument central de coordonare “,care subliniază caracterul procesual. Din aceasta rezultă necesitatea de a structura şi de a organiza într- un mod adecvat procesul de implementare ce ne stă înainte.

În această ordine de idei trebuie luate în considerare următoarele componente: 1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului 2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne 3. Feedback la nivelul politicii localităţii 4. Dialog cu sfera publică a oraşului

Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de dezvoltare a oraşului. CDSE împreună cu CO dezvoltă împreună proiecte, completează fisele de proiect şi redactează cererile de finanţare. Propunerile de proiect sunt înaintate comisiilor din Consiliul Local pentru a fi verificate din punct de vedere al plauzibilităţii şi din punct de vedere al parametrilor tehnici. După ce proiectele au fost aprobate de Consiliul Local, cererile de finanţare sunt transmise Organismelor Intermediare (OI), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul OI, Consiliul Local încheie contractele aferente cu Autorităţile de Management (AM), respectiv cu ministerele. După ce aceste contracte au fost încheiate, comunele cu ajutorul unităţii de implementare ce urmează a fi creată, alcătuiesc o echipă de proiect. În felul acesta ele beneficiază de sprijin de calitate în vederea implementării proiectelor. CO urmăreşte implementarea PIDU, controlând indicatorii realizaţi şi raportând rezultatele obţinute către Consiliul Local şi către OI, respectiv AM sau minister.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3.3.1. Organizarea PIDU Motru

Autoritate de Management - Guvernul României - MDRL UNIUNEA EUROPEANĂ

Autoritatea intermediară - ADR SV OLTENIA

MANAGER - PROGRAM

MANAGER MANAGER MANAGER MANAGER MANAGER PROIECT 1 PROIECT 2 PROIECT 3 PROIECT 4 PROIECT 5

Specialist Responsabil Specialist Responsabil Specialist Responsabil Specialist Responsabil Specialist Responsabil Tehnic Financiar Tehnic Financiar Tehnic Financiar Tehnic Financiar Tehnic Financiar PROIECT 1 PROIECT 1 PROIECT 2 PROIECT 2 PROIECT 3 PROIECT 3 PROIECT 4 PROIECT 4 PROIECT 5 PROIECT 5

Auditor financiar Diriginte de şantier Proiectant

Furnizori de produse Furnizori de servicii Furnizori de lucrări

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3.3.2. Plan de comunicare

De la: Către: Frecvenţa de Formularul text Canal de comunicare comunicare Autoritatea Contractantă Program Manager Când este nevoie Cereri de plată; e-mail, fax, întâlnire Raport tehnic intermediar; Raport tehnic final. Raport audit final. Program Manager Project Manager Lunar Raport tehnic intermediar; întâlnire Raport tehnic final. Raport săptămânal; Fişa de pontaj Project Manager Responsabil Financiar Când este nevoie Raport tehnic intermediar; întâlnire Raport final. Responsabil Financiar Program Manager Când este nevoie Cereri de plată; întâlnire Raport audit final. Specialist Tehnic Project Manager Săptămânal Raport săptămânal pe întâlnire întreg proiect; Lista de activităţi/acţiuni; Fişa de pontaj. Diriginte de şantier Program Manager, Lunar Rapoarte tehnice lunare e-mail, fax, întâlnire Project Manager Memorii tehnice

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3.3.3. Influenţe ale organizaţiilor asupra PIDU INFLUENŢE ALE ORGANIZAŢIILOR ASUPRA PROIECTULUI

Echipa de Proiect/ Resurse Umane Tehnologia Informaţiilor

Infrastructură fizică - sediu, obiective

Strategia locală

Produse/servicii oferite

Politici de zonă, regionale, naţionale Procese funcţionale în cadrul instituţiei

Legislaţie /reglementări

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

3.3.4. Echipa de coordonare Pentru realizarea obiectivelor stabilite, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban Motru se vor constitui echipa de coordonare. ECHIPA DE COORDONARE va fi constituită din următoarele posturi: - conducător de program – Program Manager –ing. Hanu Dorin; - director de proiect – Project Manager – ing. Păun Marian; - responsabil financiar – ec. Udrea Mihaela Lorena; - specialist tehnic – ing. Aldulescu Paula Carmen. Conducătorul de program răspunde de coordonarea şi managementul ariei de cuprindere, a timpului şi bugetului mai multor proiecte în vederea obţinerii unor beneficii strategice. Atribuţiile principale ale conducătorului de program sunt: – Administrează fluxurile financiare ale programului; – Verifică şi controlează implementarea proiectelor aferente programului; – Supraveghează structura şi nivelurile conform valorilor bugetare; – Promovează programul şi serviciul public către cetăţeni; – Menţine contacte permanente cu comunitatea locală şi reprezentanţii acestora; – Mediatizează relaţiile beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea obiectivelor proiectelor programului; – Asigurarea interfeţei de lucru cu toate instituţiile implicate prin proiectele programului. Directorul de proiect va răspunde de întreaga organizare a activităţilor, de structurarea, instruirea şi coordonarea echipei de proiect. Acesta va asigura administrarea corectă a fondurilor, elaborarea şi înaintarea rapoartelor către autoritatea contractantă. Atribuţiile principale ale directorului de proiect sunt: – Administrează fluxurile financiare ale proiectului; – Verifică şi controlează implementarea proiectului; – Supraveghează structura şi nivelurile conform valorilor bugetare prevăzute prin bugetul aprobat al proiectului; – Promovează proiectul şi serviciul public către cetăţeni; – Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor; – Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte; – Menţine contacte permanente cu comunitatea locală şi reprezentanţii acestora; – Asigură relaţiile beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea obiectivelor proiectului; – Asigură comunicarea cu toate instituţiile implicate prin proiect; – Asigură transparenţa totală asupra derulării proiectului şi asigură promovarea proiectului; – Asigură contactul permanent cu autorităţile locale în legătură cu implementarea proiectului. Responsabilul financiar va răspunde de gestiunea contabilă a proiectului, va asigura sprijin în evaluarea economică a ofertelor, va asigura monitorizarea şi raportarea financiară. Atribuţiile principale ale responsabilului financiar de proiect sunt: – Ţine evidenţele financiare şi contabile ale proiectului; – Verifică şi controlează din punct de vedere financiar implementarea proiectului;

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

– Ţine evidenţa conturilor speciale ale proiectului; – Realizează relaţiile între mediile financiare şi administraţia publică locală; – Asigură structura şi nivelurile conform valorilor bugetare prevăzute prin bugetul aprobat al proiectului; – Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor; – Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte; – Asigură relaţiile financiare beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea obiectivelor proiectului; – Asigură comunicarea în domeniul financiar cu toate instituţiile implicate prin proiect; – Asigură transparenţa totală asupra derulării proiectului şi asigură promovarea proiectului. Specialistul tehnic va asigura elaborarea caietelor de sarcini ale licitaţiei pentru proiectul tehnic şi a celei pentru execuţia lucrării, va asigura sprijin în evaluarea tehnică a ofertelor, va asigura monitorizarea execuţiei. Atribuţiile principale ale specialistului tehnic de proiect sunt: – Asigură suportul tehnic în implementarea proiectului; – Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor; – Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte; – Asigură comunicarea cu toate firmele furnizoare de servicii şi lucrări; – Asigură asistenţa coordonatorului de program şi directorului de proiect; – Asigură corespondenţa, traduceri, redactări; – Administrează echipamentele de birotică; – Organizează suportul logistic tehnic; – Asigură asistenţă tehnică de specialitate. Odată echipa constituită şi odată definit conţinutul rolului fiecărui membru şi modul de lucru, ea va elabora planul de activităţi, detaliind perioada imediat următoare, respectiv cea de organizare a licitaţiei pentru proiectul tehnic. Detalierea planului de activităţi are un caracter repetitiv, urmărind etapele proiectului.

3.3.5. Capacitatea administrativă, tehnică şi financiară a Consiliului Local Motru

Cele 196 persoane din cadrul Consiliului Local Motru sunt repartizate astfel: o Aparatul Propriu – 75 de persoane; o Aparatul Permanent – 2 persoane; o Serviciul Asistenţă şi Protecţie Socială – 13 persoane; o Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor – 11 persoane; o Serviciul Poliţie Comunitară Motru – 60 persoane; o Direcţia de Cultură, Activităţi Sportive şi Tineret – 14 persoane, din care Bibliotecă – 4 persoane şi Casă de Cultură –10 persoane; o Creşa nr. 1 Motru – 6 persoane; o 14 persoane angajate în cadrul Proiectului PHARE „ Motru - oraş ecologic european; o Cabinet primar - 1;

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

Primăria Municipiului Motru are în structură un compartiment specializat cu 3 angajaţi specializaţi în domeniul proiectelor cu finanţare externă - Serviciul Integrare europeană, Resurse Umane, Informatizare – Compartimentul Integrare Europeană, Relaţii Externe. Consiliul Local Motru este dotată cu echipamente informatice şi este mediu informatizată cu conectare la Internet. Consiliul Local Motru deţine calculatoare de birou si personale, telefoane şi faxuri care pot asigura comunicarea internă şi externă privind derularea în condiţii optime a proiectelor. De vreme ce consiliul local nu a contractat nici un împrumut, municipalitatea va putea să contracteze împrumuturi suplimentare, luându-se însă în considerare limitarea legală. Se demonstrează astfel capacitatea de a primi fonduri de post-aderare de la UE, deoarece aceste investiţii necesită co-finanţare (de obicei asigurată prin intermediul împrumuturilor), ce va putea fi contractată de consiliul local fără nici o problemă.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

4. INFORMAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI

4.1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului În cadrul elaborării PIDU au fost cooptate, pe cât posibil, administraţiile de localitate, instituţiile publice şi actori diverşi. Astfel, în cadrul unui proces cooperativ şi participativ, au fost puse cap la cap consideraţii, stări de fapt, informaţii, teme şi conţinuturi ale unor concepţii. PIDU va fi transpus într-o strategie pentru dezvoltarea durabilă a municipiului Motru. Pentru nucleul urban se are în vedere elaborarea unor statute de reabilitare şi de dezvoltare. Prin aceasta trebuie să se realizeze coroborarea planificărilor de specialitate de la nivelul subordonat localităţilor,utilizarea eficientă a resurselor şi o identificare mai înaltă a cetăţenilor cu zona locativă specifică. Pentru implementarea acestor sarcini va fi introdus un management al oraşului.

4.2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne Prin intermediul CO şi a CDSE a fost aleasă o formă de organizare care să ţină cont atât de necesităţile politice de decizie, cât şi de evaluarea stării de fapt. În faza de implementare trebuie asigurat fluxul corect şi la termen de informaţii. Coordonarea centrală din biroul Primarului municipiului Motru, care este simultan şi Preşedinte al CO, ar trebui păstrată. Pe lângă întrunirea CO se vor dovedi utile şi suplimentarele armonizări tematice şi de măsuri din cadrul CDSE. Aceste întruniri ale CO si CDSE vor servi pe viitor preponderent schimbului de informaţii şi realizării supraordonate a deciziilor. O bună pregătire este absolut necesară pentru a garanta o desfăşurare constructivă a discuţiilor. Principial se impune prelucrarea în parte a următoarelor puncte de discuţie: - Starea de fapt a implementării PIDU - Informarea şi cooptarea unor terţi, - Impulsuri din partea actorilor participanţi. Pregătirea din punct de vedere al conţinutului, mai ales cu privire la controlul implementării măsurilor şi a proiectelor PIDU, ar trebui asigurat prin CO şi departamentul dezvoltării urbanistice. Raportările anuale faţă de autorităţile dătătoare de finanţare (AM POR) şi armonizarea curentă cu MDRL cu privire la stadiul implementării PIDU vor structura în mod suplimentar procesul de coordonare.

4.3. Feed-back la nivelul politicii localităţii PIDU trebuie să servească şi ca instrument de înţelegere între administraţie şi politica municipală. Acest lucru presupune un acord comun privitor la valoarea de rang al PIDU în cadrul realizării deciziilor politice la nivelul localităţii. PIDU trebuie să reprezinte, prin structurarea domeniilor tematice,fundamentul pentru armonizarea dintre administraţie şi politică la nivelul localităţii în privinţa celorlalte puncte de importanţă. PIDU reprezintă spaţiul comun de acţiune al administraţiei orăşeneşti ,al deputaţilor şi Ministerului în vederea procedării strategice în cadrul

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009 dezvoltării Municipiului Motru. Dezvoltarea economică va fi structurată iar procesele oricum necesare de decizie ale politicii la nivelul localităţii, ale administraţiei sau ale sferei publice vor fi iniţiate. Prin aceasta PIDU va trebui – într-o abordare unificatoare cu strategia de dezvoltare a municipiului – să creeze structura pentru procesele viitoare de luare a deciziilor.

4.4. Dialog cu sfera publică a oraşului Spaţiul oraşului intră într-un dialog strâns cu cetăţenele şi cetăţenii. În acest context miza trece dincolo de informare, în domeniul câştigării unor întreprinderi, asociaţii, iniţiative şi a cetăţenilor singulari pentru activităţi şi acţiuni concrete. Astfel de teme ale PIDU ar trebui în orice caz armonizate cu administraţia publică şi cu departamentele de specialitate ale acesteia. În mod suplimentar este necesar să se asigure un feedback permanent din procesele discursive avute în vedere. Angajamentul cetăţenesc şi antreprenorial este în mod esenţial dependent de comprehensibilitatea abordării ideilor prezentate, respectiv de recunoaşterea prestaţiilor realizate. Astfel, rezultatele esenţiale ale PIDU, vor fi prezentate şi explicitate şi marii sfere publice. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Centrul Urban, Municipiul Motru, Judeţul Gorj a fost supus procesului de informare publică, în vederea îmbunătăţirii, consultării cu cetăţenii municipiului Motru, în vederea elaborării participative şi optimizării de soluţii. Campania de informare s-a realizat prin: intermediul articolelor de presă în ziare locale şi prin: - Afişare la Panourile de Informare din municipiul Motru; - Postarea pe pagina Anunţuri a site-ului oficial al Primăriei Municipiului Motru www.primariamotru.ro ; - Articole de presă în ziare locale, respectiv „Monitorul de Motru” – Publicaţie informativă a Consiliului Local Motru – care se distribuie gratuit într-un tiraj lunar de 1000 exemplare. 4.5. Monitorizare Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării urbane integrate este necesară, pentru a urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un tărâm nou, nici în celelalte state membre ale UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această direcţie. Necesitatea şi eficienta acestui tip de instrumente,cum este PIDU,sunt adesea subestimate, nu sunt cooptate în planificările informale iar armonizarea cu celelalte procese de dezvoltare urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de monitorizare de succes să fie de la bun început controlate în mod strict: Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul derulării, luării deciziilor şi al planificării Întocmirea unui concept solid integrat de dezvoltare orientat către obiective, spre exemplu cu o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor workshop-uri cu specific de grup focalizate pe obiectiv. - Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale programului (de ex. cetăţene /cetăţeni,actori sociali,economie privată) - Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi de prevederile-obiectiv ale conceptului integrat de acţiune PIDU.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru

CONSILIUL LOCAL MOTRU Februarie 2009

- Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare atât pentru măsurile de investiţie cât şi pentru cele non-investive. - Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi de comunicare ale participanţilor la program - Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluării programului - Actualizarea în funcţie de obiective a PIDU (spre ex. sub forma strategiei de dezvoltare a municipiului) - Întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt utile pentru scopurile de evaluare - Construirea şi utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului, spre ex. prin iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului. - Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum şi pentru utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat,la intervale scurte, către cei implicaţi în proiect cu privire la rezultatele evaluării. - Recoltări de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor (observaţii, sondaje). - Instituirea unei competenţe metodice pentru (auto-)evaluare şi evaluarea datelor prin intermediul unui sprijin profesional.

ANEXA 1 – LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE

Perioada de Buget proiect implementare Contribuţie Valoare Nr. Denumire Obiectiv şi activităţi proprie Solicitant1 nerambursabilă Costuri crt. proiect propuse Anul Anul costuri solicitată neeligibile Total (lei) începerii finalizării eligibile (VNS)2 (CN)4 (lei) (CPCE)3 (lei) (lei) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9) Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei carosabile Modernizare – ranforsare; Consiliul - Realizare carosabil nou reţele din mixtură asfaltică; 1 Local 2009 2013 2.757.500 56.276 0 2.813.776 stradale zona - Reabilitări de parcaje din Motru mixtură asfaltică şi beton T-uri de ciment; - Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi

1 Informaţiile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul 2 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 3 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 4 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv

orizontală; - Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - Realizarea de canalizare pluvială; - Amenajare cu structuri verzi. Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei carosabile – ranforsare; - Realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton Modernizare de ciment; Consiliul reţele - Realizări de parcaje noi 2 Local din mixturi asfaltice; 2009 2013 3.158.981 64.469 0 3.223.450 stradale zona Motru - Realizări de trotuare noi L-uri+M-uri prin înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - Realizarea de canalizare pluvială; - Amenajare cu structuri verzi. Modernizarea Obiectiv: Crearea, reţele dezvoltarea, Consiliul modernizarea, stradale zona 3 Local echiparea 2009 2013 2.257.560 46.073 0 2.303.633 Aleea Muncii Motru infrastructurii – Bl. B1G- urbane B2G-J2-J5 Activităţi:

(zona H-uri) - Reabilitare alei carosabile – ranforsare; - Realizare carosabil nou din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de ciment; - Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi; - Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi orizontală; - Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă; - Realizarea de canalizare pluvială; - Amenajare cu structuri verzi. Obiectiv: Îmbunătăţirea Reabilitare infrastructurii cămin social serviciilor sociale – Centru de Activităţi: Consiliul Asistenţă - Reabilitare camere de 4 Local 2009 2013 1.891.520 38.602 0 1.930.122 pentru locuit; Motru - Reabilitare grupuri persoane sociale; aflate în - Reabilitare instalaţii dificultate tehnice; - Dotări specifice.

Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii Sistem de serviciilor sociale supraveghere Consiliul Activităţi: 5 video a Local - Montare sistem video 2009 2013 1.340.493 27.357 0 1.367.850 oraşului Motru pentru urmărire şi înregistrare în punctele Motru cheie ale oraşului; - Corelare imagini pe harta oraşului, - Prelucrarea automată a

imaginilor pentru situaţii, etc.

Sub-total 1 (buget proiecte) 11.406.054 232.777 0 11.638.831 Costuri implementare Plan integrat5 0 0 0 0 TOTAL 11.406.054 232.777 0 11.638.831

5 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU