ne ne ă spre cinstea altarelor; s ţă de martiri sub regimul comunist ă i credin ş ciune i în faim ă ţ m pentru beatificarea episcopilor greco-catolici, m pentru beatificarea episcopilor greco-catolici, ă mor rug Prin rug centenar CALEA DESĂVÂRŞIRII Revistă de spiritualitate şi de cultură creştină a Societăţii „EPISCOP DR. IOAN SUCIU” Anul XXIII Nr. 1-2 (270-271) ianuarie-februarie 2017 Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Oradea Anul 2017 înscrie două momente de o importanţă capitală în viaţa spirituală şi culturală din ţinuturile noastre bihorene: 240 de ani de la înfi inţarea de către Papa Pius al VI-lea, la 16 iunie 1777, prin Bulla papală ,,Indefessum”, a ,,Episcopiei de Oradea Mare, a Românilor” - ,,Diocesis Magnovaradiensis Romanorum”. Peste doar câteva zile, la 23 iunie, prin Bulla ,,Apostolatus offi cium”, în fruntea Diecezei este numit Episcop Moise Dragoş. Imediat ce a ajuns în scaunul episcopal, a creat capitulul diecezan, şi-a organizat Dieceza şi a proiectat ridicarea Catedralei ,,Sf. Nicolae”, pe care reuşeşte să o ridice urmaşul său, Episcopul Ignaţie Dărăbant. Al doilea eveniment important este ,,Jubileul anniversari - 225 de ani de existenţă a Seminarului Teologic Greco-Catolic ,,Sfi nţii Vasile, Grigore şi Ioan”. Seminarul a luat fi inţă în anul 1792 din ordinul Împăratului Leopold al II-lea, la cererea Episcopului de Oradea Ignaţie Dărăbant. Seminarul urma să fi e ,,un institut de creştere, menit să devină izvor de lumină şi cultură, de dragoste de limbă şi de neam pentru poporul român de la graniţele apusene ale românismului” Anul 2017 a fost decretat de P.S.S.Virgil Bercea ,,An Jubiliar” şi a fost inaugurat în zilele de 28 şi 29 ianuarie, la Seminar şi la Catedrală, şi s-a încheiat prin Sf. Liturghia arhierească de duminică, când Preasfi nţia Sa a oferit diferite distincţii preoţilor merituoşi şi unor laici. De-a lungul celor 240 de ani de existenţă a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, Episcopii care au păstorit-o au fost asemenea Episcopilor Bisericii Unite cu Roma, descrişi de Augustin Bunea: ,,Se coboară din strălucirea tronului arhieresc, mor în mizerie cumplită şi exil mai bucuroşi decât să-şi trădeze legea şi neamul , durează monumente nepieritoare de cultură şi religiozitate, trăiesc viaţă de pustnici
2 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 CALEA DESĂVÂRŞIRII Despre rugăciune
Stă în puterea noastră să facem o rugăciune bună şi să culegem roadele ei. Rugăciunea înaltă şi neobişnuită este într-adevăr un dar ales, pe care Dumnezeu nu-l dă decât la foarte puţine persoane, însă rugăciunea mentală, obişnuită, nu o refuză nimănui. Dar şi rugăciunea obişnuită e foarte sfântă şi folositoare. Sfântul Ignaţiu ne aminteşte trei lucruri care se cer respectate: să avem clară în memorie taina asupra căreia dorim să medităm, să analizăm profund taina, să medităm mişcând în noi sentimente şi, în sfârşit, să deşteptăm în noi voinţa. Folosindu-ne de voinţă, putem învinge şi uscăciunea sufl etului. Părintele spiritual din Alfonso Rodriquez, SJ “Calea Desăvârşirii Creştine”, vol. I, Oradea 1933
SUMAR
Editorial...... 2 Centenar: Aparițiile Sfi ntei ”Labora Sicut bonus Fecioare Maria de la Fatima...... 12 miles Christi”...... 4 ”Iubește...!”...... 17 ”Sus inimile!”...... 5 Mesajul Preafericitului Cardinal Pagini bilingve...... 10 Lucian...... 19
CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 3 ,,Labora Sicut bonus miles Christi” Ai căzut? Şi-ţi pare rău că umbli Ce poate să fi e? Piatra roasă atât pe un alunecuş, gata-gata să te prăvăleşti de afund! Doar piatra e tare, e cea mai cu fi ecare pas ce-l faci? Te răstorni tare. Cine a putut-o săpa aşa? Cine a mereu? Poate trebuie să urci mult, poate scormonit-o atât de frumos , cu şanţuri eşti dintre cei cu ursita nestrămutată de-a fi ne în care lunecă degetul? te ridica mereu, şi cazi ca din cădere să-ţi Isidor sta gânditor şi oboist pe faci un trepte pe care să urci; eşti ispitit, marginea fântânii. Soarele asfi nţise mereu îndrumat la rău, ca să ai pe ce-ţi după culmile cu piatra arămie…E atât pune piciorul şi să urci. E ursita noastră: de rău să nu lucrezi, te plictiseşti şi toate Să muncim mereu, să ne ridicăm mereu. gândurile urâte ca şerpii şi şopârlele Descurajarea să nu aibă loc în viaţa ta, e reci se cuibăresc în cap…Isidor nu-i bătrâneţe şi putrejiciune. mulţumit. Era mai fericit când lucra din Cugetă la această istorioară: toate puterile. Dar cine-i va spune ce Isidor de Sevilla e dintre cei mici înseamnă brazdele acestea în piatra de în familie, şi trebuie să asculte, trebuie să sus a fântânii pe care şedea acuma? lucreze la poruncă. Fratele mai mărişor, O femeie se apropie să-şi ia apă. Leandru, îi dă lecţii şi-l înhamă la muncă Isidor o întreabă. Ea îi explică: aspră. Se plângea în zadar. Ca să ajungă Picurii de apă căzând în acelaşi ceva în viaţă, trebuia să se obişnuiască loc, sfredelesc piatra. Funia cu care se cu fruntea asudată şi cu spatele îndoite scoate apa din fântână, apăsând ani de-a de oboseală… Isidor simţea o povară rândul pe marginea de piatră, a săpat prea mare pentru micile-i puteri. Nu mai şanţurile pe care le vezi… avea curaj. Funia moale a brăzdat piatra tare, Ce să facă?... Fuge de la casa pentru că s-a frecat mereu de ea! părintească şi o ia raita pe dealuri şi Gândul acesta a fost ca o lumină câmpii. Se tolăneşte în ierburile moi, pentru micul Isidor. Hotărî să se întoarcă şade pe buturugi, odihneşte la umbra acasă, să muncească încet, continuu, dulce a pomilor şi doarme în tihnă prin cu răbdare, fără disperare. Aşa şi făcu, fânaţe. Nu i-a trebuit mult până să se devenind marele sfânt, gloria Sevillei, sature. Nelucrarea şi lenea obosesc Sfântul Isidor de Sevilla. deseori mai mult decât munca aspră şi …Fii şi tu încăpăţânat: munceşte sârguincioasă. mereu, fără deznădejde, ridicându-te de Sătul de raita asta fără rost şi câte ori ai căzut. socoteală pe câmpuri, se aşează înspre Totul poţi învinge dacă nu te dai seară pe marginea unei fântâni de piatră. niciodată bătut. Victoria în toate este Ce vede el? Piatra ca o verigă a fântânii, a aceluia care ştie să reziste cu două piatra mai de deasupra, era tăiată, minute sau un sfert de oră mai mult. Aşa brăzdată de-o mulţime de adâncituri a spus un mare purtător de învingeri! groase cât funia fântânii! Episcop Ioan SUCIU
4 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 ,,Sus inimile!” Acţiunea greco-catolică pentru repunerea în drepturi a Bisericii - 1955-1956 Dumnezeiasca Liturghie din 12 august 1956
Conţinutul cărţii este istoria Bisericii Unite, pe durata unui singur an, 1955-1956, dar, prin rememorări şi trimiteri la anumite situaţii, dimensiunea înscrie şi alte pagini din anii de martirizare ai Bisericii Unite. Esenţa volumului este înfăţişarea manifestărilor de rezistenţă ale Bisericii Române Unite cu Roma, care nu au echivalent în regimul comunist de la noi. Astfel, se pune în atenţia cititorilor drumurile îngropate în zăpadă groasă”, Sf. Liturghie celebrată în faţa ,,Bisericii într-o dubă, sunt scoşi din închisoare,, Piariştilor” din Cluj, la 12 august 1956, cei trei Episcopi greco-catolici rămaşi pregătirea şi consecinţele. în viaţă: Dr. Iuliu Hossu, Episcop de În strânsă legătură cu acest Cluj-Gherla, Dr. Alexandru Rusu, eveniment spiritual este şi complexul Episcop al Maramureşului, şi Dr.Ioan de ,,memorii”alcătuite de către cei trei Bălan, Episcop al Lugojului”. Episcopi supravieţuitori ai închisorii Scârţâind din toate încheieturile, din Sighet, adresate autorităţilor duba îşi caută drum. În urmă rămân regimului comunist pentru obţinerea cinci ani de neînchipuite suferinţe, libertăţii Bisericii Greco- Catolice. rămâne ,,Cimitirul Săracilir” cu gropile Întregul cuprins al volumului comune, în care au fost aruncate este structurat în trei capitole, anexe trupurile Episcopilor Valeriu Traian şi epilog. Frenţiu, Ioan Suciu şi Tit Liviu Chinezu. Autorul este preocupat de Episcopii au fost duşi la respectarea adevărului, orice afi rmaţie Bucureşti, internaţi la spitalul I. C. este susţinută pe baza documentelor, Frimul pentru tratamente şi refacere, mai ales ale celor din Arhivele fostei la sfârşitul cărora li s-a fi xat domiciliul Securităţi, în felul acesta se exclude obligatoriu la Curtea de Argeş. Din incorectitudinea istorică atât de timpul spitalizării au fost premise căutată astăzi. vizitele rudeniilor, dar, treptat, şi ai Paginile cărţii încep la Sighet, în altor vizitatori. Chiar supravegheate, ziua de 4 ianuarie 1955. Tabloul iniţial vizitele au realizat legătura Episcopilor este apăsător: ,,pe un ger straşnic şi cu (continuare în pag. 6)
CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 5 (urmare din pag. 5) cu preoţii greco-catolici din Ardeal. Ortodoxe de la Dragoslavele, au Cartea dl. Gelu Hossu este încă ajutat să aibă legături cu exteriorul. un document despre violenţa prin care Descoperiţi, au fost şi ei condamnaţi. s-a căutat să se suprime Biserica Greco- Legăturile Episcopilor cu preoţii erau Catolică. În acelaşi timp, este şi un asigurate chiar de persoane la care document despre înălţimea morală şi nu te aşteptai, la Curtea de Argeş, curajul Episcopilor şi preoţilor, al celor unde Episcopii erau cu domiciliul mulţi trecuţi prin anchete, condamnaţi, obligatoriu, erau ajutaţi de un călugăr întemniţaţi şi care, după ani îndelungaţi ortodox fi locatolic. Nu au fost uitate de suferinţe, la ieşirea din închisoare, curajoasele soţii ale preoţilor, care-şi acceptând riscurile, încep redactarea îndemnau soţii să-şi asculte conştiinţa, memoriilor pentru obţinerea libertăţii lăsând în seama lor soarta familiilor. Bisericii Unite cu Roma. Pe căi neştiute de autorităţi, Datorită comuniunii de credinţă Biserica Unită a păstrat în toţi aceşti a Episopilor rămaşi în viaţă după anii ani legătura cu Vaticanul. întemniţării la Sighet, a Episcopilor În anii mulţi ai domiciliului numiţi în clandestinitate, a preoţilor obligatoriu, începând de la Curtea care nu au semnat trecerea la ortodoxie de Argeş, Episcopii vor fi păstorii şi a celor care şi-au retractat semnătura ,,Episcopiilor orfane”, Iuliu Hossu, sau nu au retractat-o, a comuniunii pentru Cluj-Gherla şi Oradea, acestora cu credincioşii rămaşi fi deli Alexandru Rusu, pentru Maramureş şi Bisericii martirizate, au fost posibile Blaj, fi ind ales şi confi rmat Mitropolit manifestarile existenţei Bisericii Greco- de Vatican în 1946, dar nerecunoscut Catolice,cu momentul central, Liturghia de stat, şi Ioan Bălan, pentru Eparhia de de la Cluj, existenţă negată de regimul Lugoj. Vicarul-general pentru Vechiul comunist şi de Biserica Ortodoxă. Regat, Zenovie Pâclişanu, a rămas în Despre această comuniune, continuare cu aceeaşi responsabilitate. cartea aduce numeroase exemplifi cări: S-a lucrat inteligent şi prudent, familii care adăposteau preoţii fugari, asigurându-se o organizare perfectă prin pe oşenii care au adăpostit în Munţii care niciodată în aceşti ani Eparhiile Tibleşului pe unii dintre călugării nu au fost fără păstori. S-a lucrat după ,,Mănăstirii Bixadului” - printre ei instrucţiunile Vaticanului, fi ind numit şi Pr. V. Sălăjan, autorul versurilor un Ordinarius pentru Eparhia al cărei cântecului ,,O, Măicuţă Sfântă!” Episcop era închis şi s-au creat ternarele Chiar şi comandanţii gărzilor de eparhiale, mai mult, s-au creat şi lanţuri pază, impresionaţi de personalitatea succesoriale, în cazul arestărilor. Astfel, şi dreptatea cauzei Episcopilor, când pentru Maramureş, exista ,,lanțul” aceştia erau închişi în vila Patriarhiei (continuare în pag. 7)
6 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 (urmare din pag. 6) Ludovic Vida, Gheorghe Marian, prezenta declarăm că am fost greco- Grigore Moiş şi Gheorghe Marina. catolici, suntem şi astăzi şi dorim să fi m Este o acţiune ordonată, disciplinată, şi mai departe. Vă rugăm să binevoiţi a cu credinţă şi cu sufl et, ceva propriu ne pune în libertate cultul greco-catolic Bisericii Catolice, unde ,,ceea ce unul şi în legătură bisericească cu episcopii” începe, ceilalţi împlinesc, continuă”. Se (Gelu Hossu, ,,Sus inimile!”, Casa de urmăreşte un singur scop: viaţa Bisericii Editură Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, Greco-Catolice - un uimitor şi rar 2016, p.128). Sau, ,,Subsemnaţii, exemplu de solidaritate. cetăţeni din oraşul Cluj, Declarăm Situaţia exasperează Biserica că din punct de vedere religios, am Ortodoxă, ai cărei ierarhi recunosc că fost, suntem şi vom fi greco-catolici. le este greu să lupte împotrriva Bisericii Dorim şi cerem preoţi greco-catolici şi Greco-Catolice, pentru că, oricâţi eliberarea Episcopilor noştri ca să ne Episcopi sunt arestaţi, mereu apar alţii. păstorească” (Op.cit.,p.159). Pe măsură ce vor ieşi din închisori, Acţiunea este mult mai largă, la ea vor fi în plin apostolat Episcopii aderă preoţii greco-catolici nesemnatari, consacraţi în clandestinitat: Ioan cei care şi-au retractat semnătura, dar şi Cherteş, Ioan Ploscaru, Ioan Dragomir, cei care nu au retractat-o însă se declară Iuliu Hirţea şi Alexandru Todea. greco-catolici, şi unii preoţi ortodocşi, În cele mai vitrege condiţii, care afi rmă că vor trece în Biserica expuşi permanent primejdiei, preoţii Greco-Catolică dacă aceasta va obţine fac vie misiunea Bisericii: ofi ciază libertatea. Sf. Liturghii şi celebrează Sf. Taine. Înspăimântată, Biserica Noua viaţă spirituală se observată în Ortodoxă îşi vede pierdute parohiile, societate. Tot în acest timp începe seria eparhiile, bisericile şi catedralele luate ,,Memoriilor” redactate de Episcopii de la Biserica Greco-Catolică. Intervine cu domiciliul obligatoriu, pentru imediat cerând ,,oprirea pelerinajelor punerea în libertate a Bisericii Greco- la Curtea de Argeş şi declanşarea Catolice, primul ,,Memoriu”este al unei acţiuni de CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 7 (urmare din pag. 7) ceea ce ceruse şi un grup de Alexandru Rusu şi Ioan Bălan au intelectuali ortodocşi: să nu se implice fost mutaţi de la Curtea de Argeş la în problema greco-catolică, dar, la Mănăstirea Ortodoxă Ciorogârla. Episcopie, vicarul-general Sabin Truţă Erau din nou sever supravegheaţi. îl ameninţă pe Prunduş ,,că, dacă se Canonicul Nicolae Brânzeu vor produce agitaţii şi manifestări nota în vara anului 1956: ,,În cauza greco-catolice în oraş, se vor face Bisericii noastre, toată lumea se arestări (Op. cit., p141). frământă neîncetat: clerici şi mireni, S-au făcut spovezi, s-au catolici şi ortodocşi, deopotrivă”. cuminecat la o mie de credincioşi, În acelaşi timp preoţii greco- s-au întocmit liste cu semnături pentru catolici din Cluj hotărăsc să celebreze cauza libertăţii Bisericii Unite şi s-a Sf. Liturghie la ,,Biserica Piariştilor”, anunţat Liturghia următoare în data de pe data de 12 august. Dreptul greco- 15 august. La încheiere, corul Bisericii catolicilor de a ofi cia în această de sub Cerul lui Dumnezeu a cântat biserică era conferit de Vatican. Pr. ,,Creştin sunt din leagăn şi ţin cu tărie,/ Prunduş era sigur ,,că acuma este Credinţa străbună primită-n botez”. momentul ca oricine să poată declara La Sărbătoarea ,,Adormirii liber cărei religii aparţine, fi indcă statul Maicii Domnului”, Pr. Isidor Ghiurco nu se amestecă. Noi suntem chemaţi să celebrează Sf. Liturgie în ,,Biserica lămurim chestiunea dintre ortodocşi şi Piariştilor”, ţine să fi e respectată greco-catolici” (Op. cit., p.148). promisiunea făcută credincioşilor, În dimineaţa zilei de 12 august, care, la rândul lor răspund înţelegerii. în faţa ,,Bisericii Piariştilor” sunt între Preotul o face riscându-şi libertatea. 3000 şi 5000 de credincioşi. Pentru El şi ceilalţi preoţi observă prezenţa că nu se poate intra în biserică, Sf. securiştilorse în biserică, la sfârşitul Sf. Liturghie se celebrează în faţa Bisericii Liturghii reuşesc să scape, se ascund de către Pr. V. Chindriş, având lector pe unde pot, în Cimitirul Central, prin pe Pr.Ioan Bota, corul era imens. ,,La locuri neştiute, dar în câteva zile au fost ectenia 8 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 (urmare din pag. 8) Dumnezeieşti” (Op. cit., p. 249). de la Sibiu,sunt aduse de vicarul Convingerea că dreptatea va birui Arhiepiscopiei de Bucureşti, Al. se găseşte în jertfa Episcopatului greco- Ionescu, şi de Teoctist Arăpaş. catolic, este mărturisită şi în cuvintele Episcopii sunt dispersaţi, pentru că lor. La adevărul afi rmat, ,,Cristos a ,,s-au atins de cel crezut mort şi s-au înviat!”, Episcopul Rusu anticipează: spăimântat că este viu”, consideră ,,Adevărat a înviat! şi vom învia şi noi Episcopul Iuliu Hossu. Alexandru cu întreaga Biserică. Sus inimile!” Rusu era deja ridicat şi dus la Pentru această înviere Episcopul Mănăstirea Cocoş, Iuliu Hossu va Rusu a urcat ,,Calea Crucii” până la fi dus la Căldăruşani, Ioan Bălan va ,,răstignire”. Toţi cei trei Episcopi au rămâne la Mănăstirea Ciorogârla. fost condamnaţi să-şi poarte Crucea La insinuările lui Teoctist Arăpaş singuri. Găsit vinovat pentru rezistenţa că ei, cei trei Episcopi, sunt vinovaţi mărturisită a greco-catolicilor din că s-a mişcat Ardealul, cu profundă Ardeal, Episcopul Alexandru Rusu a fost amărăciune, Episcopul Iuliu Hossu îi condamnat la închisoare pe viaţă. A murit răspunde: ,,Nu-i bine ceea ce faceţi, că în închisoarea din Gherla, la 9 mai 1963. vă jucaţi cu conştiinţa oamenilor. Eu Lipsiţi de libertate, închişi în mănăstiri am spus-o altădată şi o spun şi acum, ortodoxe, şi-au încheiat viaţa şi lupta şi lăsaţi credincioşii să-şi aleagă credinţa Episcopii Iuliu Hossu şi Ioan Bălan. […] Noi suntem convinşi că tot ceea Rezistenţa şi lupta pentru ce facem, facem pentru Dumnezeu şi libertatea Bisericii Unite nu a Dumnezeu primeşte ceea ce facem. cunoscut pauze, timp de ,,un pătrar Atunci când ni se va lua viaţa, atunci de veac” Episcopul Alexandru Todea vom fi dezlegaţi de credinţa noastră. a continuat seria ,,Memoriilor” care […] Credinţa noastră este viaţa noastră”. au vorbit în pustiul ce s-a lăsat peste Cei doi vicari ortodocşi tac sufl etele celor care aveau datoria să vinovaţi, iar Episcopul continuă îndrepte păcatul. ,,Ceea ce faceţi, faceţi-o creştineşte şi Cartea ,,Sus inimile!” a dl. Gelu româneşte. […] Mai dureroasă veste nu Hossu ar trebui citită de toţi cei care puteaţi să ne aduceţi” (Op. cit., p.194). doresc să cunoască adevărul persecuţiei Episcopul Alexandru Rusu, la care a fost supusă Biserica Greco- într-o scrisoare adresată Episcopului Catolică, dar şi adevărata istorie a ţării. ortodox de Oradea, Valerian Zaharia, Cei patruzeci de ani de interdicţie, spunea: ,,greşeala istorică, făcută în în care s-au spus numai neadevăruri 1948, prin decretul referitor, întemeiat despre Biserica Blajului, au creat o pe neadevăr, va trebui să fi e şi va fi istorie falsă, departe de orice adevăr. reparată […] dar o reclamă înainte Peste acest impas trebuie trecut. de toate justiţia imanentă a dreptăţii Otilia BĂLAŞ CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 9 PAGES BILINGUES Association des Amis de l’Église Gréco-Catholique de Roumanie, Blaj “C’est ce que derange qui fait vivre” Cardinal Alexandru Todea L’amour vrai (IV) J’insiste pour que les gens se joignent a nos travaux, dans notre interet et dans le leur. Jamais je ne leur demande d’argent, ni rien de ce genre. Je leur demande seulement d’apporter leur amour, d’apporter leurs mains pour servir. Alors, des qu’ils rencontrent ceux qui sont dans le besoin, leur premier movement est de faire quelque chose pour eux. Et quand ils viennent por la seconde fois, ils sont deja engages. Apres quelque temps, ils sentent qu’ils appartiennent aux pauvres, comprenant leur besoin d’aimer, qui ils sont, et ce qu’eux-memes peuvent donner. Bercer les caprices des pauvres, c’est regarder chaque homme la ou il est, le prendre la main pour qu’il se sache regarde, attendu et ,,necesaire”. Nous ne saurons jamais tout le bien qu’un simple sourire peut faire, dit Mere Teresa. Nous parlons de notre Dieu, bon, clement, et comprehensif; en sommes-nous la prevue vivante? Ceux qui souff rent peuvent - ils resentir cette bonte, ce pardon, cette comprehension vivante en nous? Ne laisse jamais quelqu’un venir a toi sans qu’il te quitte meilleur et plus heureux. Tout le monde devrait voir la bonte sur ton visage, dans tes yeux, dans ton sourire. (a suivre) 10 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 PAGINI BILINGVE Asociaţia ,,Prietenii Bisericii Greco-Catolice Române”, Blaj ,,Ceea ce ne deranjează ne face să trăim” Cardinal Alexandru Todea Adevărata iubire (IV) Insist ca oamenii să lucreze împreună cu noi, în interesul nostru şi al lor. Niciodată nu le cer bani, nimic de genul acesta. Le cer să aducă doar iubirea lor, mâinile pentru a servi. Din momentul acela, când ei întâlnesc pe cei care sunt în nevoie, primul lor gând este să facă ceva pentru ei. Și când vin a doua oară, încep. După câtva timp simt că aparţin săracilor, înţelegând nevoia lor de iubire şi că ei sunt, ei înşişi, cei care pot să le-o dăruiască. A lua în seamă capriciile săracilor înseamnă a privi pe fi ecare om aşa cum este el, să-l iei de mână, pentru că el cunoaşte privirea, aşteaptă mai mult ca orice şi ce îi este indispensabil. Noi nu vom şti niciodată tot binele pe care un simplu surâs îl poate face, spune Maica Tereza. Vorbim de Dumnezeul nostru, bun, îndurător, înţelegător; suntem noi dovada Lui vie? Cei care suferă pot simţi, prin noi, această bunătate, această iertare, înţelegerea aceasta adevărată? Nu lăsa niciodată pe cel ce vine la tine ca să te părăsească fără să fi e mai bun şi mai fericit. Toată lumea ar trebui să vadă bunătatea pe chipul tău, în ochii tăi, în zâmbetul tău. (va urma) CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 11 Centenar Apariţiile Sfi ntei Fecioare Maria de la Fatima ,,Maria este uşa deschisă către Dumnezeu…” Papa Benedict al XVI-lea ,,Oricine crede că misiunea profetică a Fatimei s-a încheiat se înşeală pe el însuşi”. Papa Benedict al XVI-lea ,,Fericită Fecioară Maria de angajează întreaga Biserică Catolică în la Fatima, ocroteşte viaţa noastră acţiuni destinate cunoaşterii apariţiilor cu braţele tale; binecuvântează Sfi ntei Fecioare, readuce în atenţie şi întăreşte orice dorinţă a mesajul Preacuratei şi trăirea lui. De noastră de bine; reînsufl eţeşte şi altfel, mesajul transmis de Sfânta nutreşte credinţa noastră; susţine Fecioară celor trei copii vizionari de şi luminează speranţa noastră; la Fatima nu este deloc complicat. La trezeşte şi însufl eţeşte caritatea întrebarea Luciei adresată ,,Doamnei noastră; condu-ne pe toţi pe mai strălucitoare decât soarele”: drumul sfi nţeniei…”, se ruga Papa ,,Cine sunteţi şi ce doriţi de la Francisc, la începutul pontifi catului mine?” Doamna a răspuns: ,,Nu vă său, la 13 octombrie 2013, reînnoind temeţi! Eu sunt Fecioara sfântului încredinţarea omenirii Sfi ntei Fecioare Rozariu. Rugaţi-vă, rugaţi-vă mult Maria de la Fatima. şi faceţi jertfe pentru păcătoşi, De 100 de ani mesajul Sfi ntei deoarece multe sufl ete se afundă în Fecioare de la Fatima a rămas mereu iad, căci nu-i cine să se roage şi să actual, poate mai mult astăzi, când se jertfească pentru ele. Războiul omenirea este ruinată de violenţe, se va sfârşi în puţin timp, dar dacă pustiită sufl eteşte de indiferenţa faţă nu se va înceta cu ofensele grave la de Dumnezeu, pierdută pe un drum adresa lui Dumnezeu, nu va trece greşit, îndreptarea nefi ind posibilă fără mult timp şi va începe un alt război reîntoarcerea la mesajul Preacuratei mult mai greu”. de la Fatima, calea prin care se poate Sfânta Fecioară a cerut menţine, dar şi reconstrui societatea, consacrarea Rusiei Inimii ei cultura şi civilizaţia. Neprihănite, altfel, erorile de acolo Evenimentul de importanţă se vor răspândi departe şi omenirea capitală, Centenarul apariţiilor va urma să trăiască mari suferinţe, Sfi ntei Fecioare la Fatima, în Biserica va trece prin persecuţii cadrul Anului aniversar ,,Fatima” (27 şi martiriu. Asupra acestui mesaj noiembrie 2016 - 26 noiembrie 2017), (continuare în pag. 13) 12 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 (urmare din pag. 13) Preacurata va reveni în apariţiile Pentru a putea înţelege şi următoare, când Lucia era deja răspunde la problemele ridicate de călugăriţă. Fatima, este nevoie să ne apropiem Simplifi cat, mesajul de la mai mult de apariţiile Sfi ntei Fecioare, Fatima surprinde prin actualitatea lui: să răsfoim chiar câteva pagini din ,,Sunt Fecioara sfântului Rozariu! istoria Fatimei. Am venit pentru ca oamenii să Fatima este un sătuleţ în inima devină mai buni. Ei trebuie totuşi să Portugaliei, abia la 130 de km de înceteze a-L ofensa pe Domnul”. Lisabona, în munţi, în cea mai mica Aceia care au crezut atunci şi dieceză din ţară, Dieceza de Leiria. mai târziu în apariţiile Sfi ntei Fecioare Legenda povesteşte că o tânără de la Fatima ,,au avut credinţa despre musulmană, Fatima, s-a căsătorit cu care Cristos ne spune că mişcă un cavaler portughez, s-a încreştinat, munţii din loc”, subliniază Papa dar a murit foarte tânără. Soţul, care o Benedict al XVI-lea. Izbucnirea, la un iubea cu adevărat, a ridicat o biserică în timp relativ scurt după apariţii, a celui cinstea Sfi ntei Fecioare şi în interiorul de al Doilea Război Mondial, a readus bisericii a făcut mormântul Fatimei. în atenţia oamenilor, chiar şi în atenţia Istoria consemnează însă că celor care negau şi neagă existenţa în urma luptelor victorioase ale lui Dumnezeu, Fatima şi mesajele portughezilor pentru independenţă, Preacuratei. De atunci, Fatima nu Regele Ioan I, drept mulţumire, a zidit încetează să vorbească lumii. o măreaţă mănăstire închinată ,,Sfi ntei Esenţialul mesajului de la Fatima Fecioare biruitoare” şi a încredinţat-o este pus în lumină de Papa Benedict al călugărilor dominicani. Aceştia au XVI-lea: este ,,o chemare dramatică răspândit peste tot în jur evlavia pentru adresată libertăţii oamenilor de a se Sfânta Fecioară şi Sfântul ei Rozariu. schimba, modifi când prin aceasta Astfel se explică credinţa, rugăciunea cursul istoriei” (Joseph Cardinal şi mai ales recitarea Rozariului de Ratzinger - Papa Benedict al XVI-lea, către cei trei vizionari, păstoraşii Lucia ,,Dumnezeu şi lumea” - A crede şi a Santos, de 10 ani, şi verişorii, Iacinta trăi în epoca noastră - O convorbire şi fratele ei Francesco Marto, de 7 şi 9 cu Peter Seewald-, Sapientia ,,Iaşi, ani. Dar şi alegerea de către Preacurata 2009, p.360). În acelaşi timp, este şi a sufl etelor simple şi curate. o intervenţie a lui Dumnezeu în istoria Ziua de 13 mai 1917, din noastră. Fatima atestă un adevăr perioada Primului Război Mondial, ignorat de oameni: ,,Rugăciunea este începutul fenomenului şi jertfa pot schimba mersul supranatural de la Fatima, odată cu lucrurilor”. (continuare în pag. 14) CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 13 (urmare din pag. 13) prima apariţie, spre după-amiază, a Cu ei erau şi necredincioşi, şi curioşi, Doamnei ,,de totului frumoasă”, şi ziarişti, când deodată cerul a fost învăluită numai în lumină. Locul unde brăzdat de un fulger şi Fecioara a apărut micilor păstori se numeşte sfântului Rozar se afl a în faţa copiilor, Cova da Iria, loc de păşunat ce ţine repetând nevoia convertirii şi cu de Fatima. Copiii îşi terminaseră de o mână arătând soarele. ,,O clipă recitat Rozariul, când, deasupra unui soarele stătu locului, se dădu apoi tufan de stejar, a apărut Doamna cea învârtelii ca o roată zbuciumată de frumoasă care le-a cerut să revină foc şi fl ăcări, aruncând mănunchiuri acolo la aceeaşi ora, în ziua de 13 de lumină pretutindeni, jucând a fi ecărei luni, până în octombrie. dansul minunat al fi rii îmbrăcată în Le-a cerut multă rugăciune, mai ales sărbătoare” (Op.cit.,p.35). Semnul rugăciunea Rozariului şi sacrifi cii ceresc a amuţit lumea pentru scurt pentru întoarcerea păcătoşilor, le-a timp, apoi, ca într-un torent, se auzeau mai cerut să transmită dorinţa de a se strigătele mărturisirilor de credinţă. ridica în acel loc o capelă. Minunea soarelui s-a putut vedea la La a doua apariţie Doamna distanţe mari de Cova Iria. Indoiala şi-a dezvăluit haina şi a lăsat să i se şi indiferenţa dispăreau ca să rămână vadă Inima încununată de spini - era întipărită în sufl ete credinţa. Copiii au o chemare la convertire, ispăşire şi avut bucuria să vadă pe Sf. Iosif cu reparare pentru păcatele ce o rănesc. Pruncul Isus în braţe binecuvântând Vestea minunilor de la Cova lumea şi pe Regina sfântului Rozariu da Iria s-a răspândit repede, încât, de recitându-l. la cea de a doua apariţie, copiii erau După apariţii, destinul celor urmaţi de o mulţime de credincioşi. trei copii vizionari s-a conturat aşa Ei au lipsit de la întâlnirea cu Doamna cum, în parte, îl ştiau de la Preacurata. numai în luna august, când au fost Iacinta şi Francesco ,,au plecat” încarceraţi, autorităţile încercând să la Cer foarte curând - în timpul şi afl e secretele dezvăluite de Preacurata. datorită epidemiei de gripă spaniolă. La ultima apariţie, la cea din Lucia, singura supravieţuitoare dintre 13 octombrie, ,,lumea ca o mare vizionari, a fost încredinţată pentru cu murmurul valurilor se puse studii călugăriţelor din Ordinul ,,Sf. în mişcare spre Cova da Iria. Dorotea” din Vilar; la sfârşitul anilor Pretutindeni se auzea murmurul de de studii a intrat în Ordin cu numele rugă alor 50-70 de mii de pelerini, de Sora Maria das Dores. În mănăstire ce aşteptau cu înfrigurare clipa a trăit o viaţă sfântă fi ind cercetată arătării sfi nte” (P.S.S. Ioan Suciu, de Preacurata. În 1948 se transferă la ,,Fecioara din Fatima”, 1944, p.34). 14 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 (urmare din pag. 14) Carmelul ,,Sf. Iosif” la Coimbra, unde a rămas până la sfârşitul vieţii, la 13 februarie 2005, având numele Sora Maria - Lucia a Inimii Neprihănite. La îndemnul Episcopului de Leiria, între 1935 şi 1993, Sora Lucia şi-a scris memoriile, care au apărut cu titlul ,,Fatima în propriile cuvinte ale Luciei”. Erau aşteptate mai ales pentru cele trei ,,secrete” ce cuprind o serie de viziuni şi profeţii, încredinţate de Sfânta Fecioară, secrete ce se doreau dezvăluite. Unele se ştiau deja din mărturisirile Luciei. În 1941, Episcopul de Leiria, Jose da Silva, i-a cerut vizionarei să relateze primul şi al doilea secret, care implică descrierea Iadului, primul, iar al doilea vorbeşte despre Primul şi al Doilea Război Maicii Lucia, în aşa fel încât să nu Mondial, despre consfi nţirea Rusiei se mai poată purta vreo discuţie Inimii Neprihănite a Mariei şi despre serioasă asupra autenticităţii şi ,,Devoţiunea celor cinci prime sâmbete integralităţii acestui text” (Papa din lună închinate Preacuratei”. Benedict - Op. cit., p.359). În 1943, la insistenţele Viziunea înfăţişează drumul Episcopului, Lucia scrie despre al anevoios al unui episcop îmbrăcat în treilea secret. Scrisoarea Luciei a fost alb, pe o înălţime abruptă în vârful sigilată şi nu trebuia deschisă până în căreia este o cruce. Se trece printr-un 1960. În anul 2000 Papa Ioan Paul al oraş pe jumătate distrus, pe străzile II-lea l-a făcut cunoscut. ,,Congregaţia căruia sunt episcopi, preoţi, călugări, pentru Doctrina credinţei” a prezentat călugăriţe şi laici ucişi, în fi nal cade şi într-o conferinţă de presă, la 26 iunie Episcopul în alb. Viziunea a fost pusă 2000, ,,textul integral al aşa-zisului în legătură cu încercarea de asasinare al treilea secret de la Fatima. a Papei Ioan Paul al II-lea şi cu Concomitent a fost lansată, în persecuţia Bisericii în secolul al XX- principalele limbi de circulaţie, o lea sub diferite regimuri dictatoriale broşură pentru care Congregaţia îşi şi, credem, că şi în al XXI-lea. asuma răspunderea şi în care este Atitudinea ofi cială a Bisericii redat în facsimil textul scris de mâna (continuare în pag. 16) CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 15 (urmare din pag. 15) Catolice faţă de apariţiile Sfi ntei genunchi, a dăruit Sfi ntei Fecioare un Fecioare la Fatima a fost de la început trandafi r de aur. clară. Papa Pius al XI-lea (1922- ,,Fatima” trăieşte în sufl etele 1939) a aprobat ofi cial apariţiile,iar milioanelor de credincioşi, trăieşte ori Papa Pius al XII-lea, Papa Fatimei, a de câte ori luăm în mână Rozariul şi proclamat, Dogma Înălţării Fecioarei ne rugăm aşa cum, în acel loc sfânt, Maria la Cer cu sufl et şi trup - ne-a învăţat Preacurata. Prin actul de ,,triumful sufl etului asupra morţii”. consacrare personală sau în Biserică, La 1 noiembrie 1954 a încoronat-o act ce implică şi responsabilitate, pe Fecioara Maria ca Regină. Tot toţi cei care se încredinţează Sfi ntei Pius al XII este Papa care a consacrat Fecioare încep un nou drum de viaţă omenirea Inimii Neprihănite a Mariei, creştină, un drum de har şi sfi nţenie. şi, potrivit mesajelor Fecioarei de Anual, sunt milioane de pelerini la Fatima, în 1942 şi mai târziu, în la Sanctuarul de la Fatima, loc în care anul 1952, a consacrat Rusia Sfi ntei oamenii regăsesc mereu contactul Fecioare Neprihănite. cu Sfânta Fecioară şi cu ,,taina lui La un an după atentat, în 1982, Cristos”,iar creştinismul ,,se face din Papa Ioan Paul al II-lea a mers la nou palpabil ca religie a inimii şi ca Fatima pentru a-i mulţumi Preacuratei realitate vindecătoare.” că i-a salvat viaţa. Papa a mărturisit că Fatima, toată bogăţia ei Preacurata a deviat traseul glonţului, spirituală, în acest An Centenar, ne va nefi ind atins nici un centru vital. îmbogăţi şi pe noi sufl eteşte… Fatima Papa ştia că ,,Madona Neagră” se afl ă ne cheamă… Fatimei i se răspunde… întotdeauna acolo unde se întâmplă Între 20-23 octombrie 2016, ceva important”.Benedict al XVI- a avut loc, la Fatima, ,,Întâlnirea lea a fost de trei ori la Fatima şi, în (continuare în pag. 17) 16 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 (urmare din pag. 16) Episcopilor catolici de rit răsăritean”; Biserica Greco- IUBEŞTE …! Catolică din România a fost reprezentată de P.S.S. Motto: ,,Toate îi pot vorbi celui care ştie să Virgil Bercea şi de P.S.S. asculte” (Monseniorul Vladimir Ghika) Florentin Crihălmeanu. Au fost dezbătute probleme de actualitate: fenomenul Privesc cerul prin crengile unui copac dantelat… imigraţiei, a persecuţiei Ce pictură măiastră! creştinilor din Orientul Mijlociu, a tezaurului spiritual ...oare cum de-i aşa, cum se numeşte ? al Bisericii Catolice şi prin Tac şi privesc, cu zâmbet larg în sufl et diversitate, a fost şi multă rugăciune. mă bucur adânc şi mulţumesc Fatima cheamă că acest copac, ESTE...! Reuniunile Mariane să se Pornesc, în sfârşit, cu paşi de regret afi rme prin acţiuni, care, în climatul spiritual de astăzi, şi iar mă uimesc...E iarnă,zăpadă, să o facă cunoscută pe Sfânta lacul gros îngheţat, (unde sunt oare peştii?) Fecioară de la Fatima şi dar,... uite acolo, la mal, mesajele transmise. Papa Francisc va un verde crud mă opreşte. participa la pelerinajul din 12- Zeci de frunzuliţe rotunde pe vrej, 13 mai, Episcopul Fatimei, Antonio Marto, imediat ce a sub ochiul de apă subţire, transparent, afl at, şi-a exprimat bucuria: mă privesc îndrăzneţ, cu priviri de copii, ,,Vrem să-l salutăm de aici şi râd şi îmi vorbesc, suntem vii, suntem vii! să-i spunem că ne bucurăm dinainte de vizita sa”. şi iar spun ... despre alge şi peşti ,,Nu vă temeţi!” au în adânc, sub cristale de gheaţă, arabesc fost primele cuvinte prin care Sfânta Fecioară s-a adresat de cuarţ ce spune şi el nemişcat, celor trei copii vizionari. ca un zid de apă ce este... Le reluăm azi, la începutul acelaşi cuvânt fermecat, IUBEŞTE! Centenarului Fatima: Nu vă temeţi să fi ţi misionarii Sfi ntei Fecioare de la Fatima! Maria-Mirela FILIMON Otilia BĂLAŞ CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 17 Papii secolului al XX-lea Papa Ioan Paul al II-lea La Fatima mulţumeşte Sfi ntei Fecioare După împuşcăturile lui Ali Pentru a-i mulţumi Fecioarei, Agca, din Piaţa Sfântul Petru, Poliţia a făcut două pelerinaje la Fatima, a făcut tot ce trebuia. Pe pavaj a rămas primul, la un an după atentat, al doilea, timp de o zi un cerc trasat cu cretă, la zece ani. în mijlocul căruia fusese un cartuş… În legătură cu atentatul, Papa Nimeni nu s-ar fi gândit că acesta va a mărturisit: ,,Când am fost lovit de avea o istorie. glonţul atacatorului în Piaţa Sfântul Istoria a început în momentul în Petru, nu mi-am dat seama imediat că care, după operaţia făcută la Spitalul era chiar aniversarea zilei când Maria Gemelli, recăpătându-şi conştiinţa, le apăruse celor trei copii la Fatima, în Papa Ioan Paul al II-lea şi-a dat seama Portugalia” (Luigi Accattoli, ,,Karol de pericolul prin care a trecut şi că a Wojtyla - omul sfârşitului de mileniu”, fost salvat de Sfânta Fecioară, care a Casa de Editură Viaţa Creştină, Cluj- deviat traseul glonţului, încât acesta Napoca, 1999,p.146). nu a atins nici un organ vital: ,,O mână La primul pelerinaj Papa a dorit a tras, alta a condus glonţul”. să fi e pus glonţul în coroana Sfi ntei La cinci luni după atentat, Papa Fecioare, coroană dăruită de Papa s-a înapoiat în Piaţa Sfântul Petru Pius al XII-lea. Spre uimirea tuturor, ca să celebreze, deşi era avertizat în interiorul coroanei s-a găsit, în de pericolul la care se expune. Puţin dimensiunea perfectă, locul gol pentru ironic, Papa a răspuns la observaţia glonţ. Miracol?! unui Cardinal: ,,Vă asigur, Eminenţă, Atunci, la Fatima, Papa a avut că nici un loc nu e mai periculos decât ,,o clarviziune evidentă” a drumului pe Piaţa Sfântul Petru”. care se mişcă istoria şi viaţa personală Îndurarea Domnuli, darul vieţii, a fi ecărui om. Stia că nu ar fi putut a luat în conştiinţa Papei chipul Sfi ntei acţiona ca un om de stat şi, în acest sens, Fecioare. Imediat ce a putut pleca ca o persoană importantă în politica din Roma, în noiembrie 1981, a mers mondială, era Apostolul şi Vicarul lui la ,,Sanctuarul Iubirii miloase” de la Cristos. A simţit puterea lui Dumnezeu Collevalenza, unde a spus: ,,Experienţele şi a sintetizat clar viziunea sa asupra mele personale din acest an, legate de vieţii, a istoriei şi a misiunii sale evenimentele din 13 mai, îmi poruncesc într-o frază semnifi cativă: ,,Nu există să strig: < milei lui Dumnezeu îi datorăm coincidenţe în scopurile Providenţei”. faptul că nu am murit>”. (va urma) 18 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 Mesajul Preafericitului Cardinal Lucian pentru timpul liturgic al Triodului Iubiţi fi i sufl eteşti, a Fiului risipitor, a Înfricoşătoarei Am început şi anul acesta timpul judecăţi - din evangheliile duminicilor Triodului ce cuprinde cele patruzeci de la începutul Triodului - ne introduc de zile ale Postului Mare al Paştelui. şi ne confi rmă în chemarea lui După modelul celor patruzeci de ani Dumnezeu pentru adevăr, moralitate, de peregrinare prin pustia Sinaiului transparenţă şi convertire. A fi liber şi a celor patruzeci de zile petrecute şi a trăi în adevăr presupune jertfă de Isus în deşert, acest timp ne invită şi multe încercări, dar drumul spre să-i facem loc lui Dumnezeu în viaţa Paşte al lui Isus a trecut inevitabil prin noastră. încercare. „Sunteţi întristaţi pentru Mântuitorul ne oferă adevărul puţină vreme, prin felurite încercări, şi numai adevărul ne poate face pentru ca încercarea credinţei voastre, liberi. Libertatea inimii nu poate fi cu mult mai scumpă decât aurul care preţuită decât de aceia care se deschid Evangheliei şi se străduiesc să asume, piere şi care totuşi este încercat prin încă de pe acum, bucuria vieţii morale foc, să aibă ca urmare lauda, mărirea şi demnitatea de a trăi în Hristos. şi cinstea” - spune sfântul apostol În acest spirit, aş dori să vă Petru (1 Pt. 1,6-7). îndemn părinteşte la rugăciunea pentru Vă însoţesc în străduinţa voastră ţară, în aceste zile delicate pentru pentru Adevărul lui Isus şi pentru societatea românească. Cei care deţin purifi carea inimii şi vă asigur de autoritate să nu uite că au obligaţia de rugăciunea mea. Maica Domnului - de a sluji cu onestitate binelui comun şi la a căror apariţii la Fatima sărbătorim că au marea răspundere faţă de adevăr centenarul - să ne fi e ocrotitoare, dar şi faţă de moralitate. Numai dacă mai ales mijlocitoare la tronul Fiului vom apăra cu toţii cinstea, omenia şi său Preaiubit! corectitudinea, se va putea menţine încrederea între oameni, pacea şi Cu arhiereşti binecuvântări dreptatea în lumea în care trăim. Sfi nte pentru neamul nostru, aceste lucruri Arhiepiscop major al Bisericii sunt singura temelie validă a societăţii Române Unite cu Roma, Greco- libere şi a statului de drept. Catolică Dragi fi i sufl eteşti, + LUCIAN CARDINAL Pilda Vameşului şi a fariseului, MUREŞAN CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 1-2 ianuarie-februarie 2017 - 19 Scrisoarea Preasfi nţiei Sale Virgil adresată preoţilor „Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă fără încetare în rugăciunile noastre, aducându-ne aminte de lucrarea credinţei voastre, de strădania iubirii şi de perseverenţa speranţei voastre în Isus Hristos înaintea lui Dumnezeu Tatăl nostru.” 1 Tes 1, 2-3. Preacucernici Părinţi, Împreună cu membrii Biroului Pastoral Eparhial am ales ca în următorii trei ani să aprofundăm la nivelul Eparhiei de Oradea cele trei Virtuţi Teologale: Credinţa, Speranţa şi Iubirea. Astfel tematicile propuse sunt următoarele: 2017: Credinţă şi Discernământ 2018: Speranţă şi Mântuire 2019: Iubire şi Slujire În acest sens, vă îndemn ca activităţile pastorale (cateheze, misiuni populare, reculegeri şi exerciţii spirituale) pe care le desfăşuraţi în fi ecare parohie să fi e centrate pe tema de meditat. De asemenea, în acest an vom sărbători Jubileul aniversar- 225 ani de la înfi inţarea Seminarului Teologic din Oradea, 240 ani de la înfi inţarea Eparhiei de Oradea si centenarul apariţiilor mariane de la Fatima. Fie ca Fecioara Maria, Maica lui Dumnezeu şi Maica Bisericii, sub ocrotirea Sfântului Spirit să ne însoţească de-a lungul acestor trei ani. Episcop † Virgil BERCEA Colectivul redacţional Director: prof. Otilia BĂLAŞ Secretar de redacţie: Pr. Olimpiu TODOREAN Tehnoredactare computerizată: Pr. Olimpiu Todorean Adresa: Redacţia CALEA DESĂVÂRŞIRII Str. Gen. Magheru, 3/5 - ORADEA -3700 (BH)