MONITOR STRATEGIC Revistă editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat al Proiectului de Istorie Paralelă pentru Securitate prin Cooperare. REDACTOR-ŞEF • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apãrare şi Istorie Militarã, Ministerul Apãrãrii Naţionale, România Redactor-şef adjunct • Dr. Şerban Filip Cioculescu, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară COLEGIUL DE REDACŢIE • Prof. asociat dr. JORDAN BAEV, Colegiul de Apãrare şi Stat Major, „G.S. Rakovsky”, Sofia, Bulgaria • Prof. univ. dr. DENNIS DELETANT, University College London, Marea Britanie • SORIN ENCUŢESCU, Preşedintele Asociaţiei „Manfred Wörner”, Bucureşti, România • Conferențiar univ. dr. IULIAN FOTA, Academia Națională de Informații • Dr. SERGHEI KONOPLIOV, Harvard University Program for Black Sea Security, SUA • Prof. dr. CRAIG NATION, Department of National Security&Strategy, US Army War College, USA • Prof. dr. REINER POMERRIN, Universitatea din Dresda, Germania • Prof. dr. ERWIN SCHMIDL, Academia Naţionalã de Apãrare, Viena, Austria • Prof. univ. dr. MICHAEL SHAFIR, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca, România • Colonel (r) dr. SHAUL SHAY, Senior research fellow, International Policy Institute for Counter-Terrorism at the Interdisciplinary Center, Herzliya, Israel • Prof. univ. dr. VASILE SECÃREŞ, Şcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative, România • Dr. JEFFREY SIMON, Senior research fellow, Institute for National Strategic Studies, National Defense University, Washington D.C., SUA • Jian Zhou, senior research fellow, CIISS, Beijing • Comandor (r) GHEORGHE VARTIC, istoric militar, C.S.E.E.A., România

ADRESA Str. Constantin Mille nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010142, telefon: 0040 21 315.17.00, fax: 0040 21 319.58.01 http://ispaim.mapn.ro e-mail:[email protected] Revista a fost inclusã în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice din Învãţãmântul Superior, fiind evaluatã la categoria „C” și figurează în baza de date EBSCO. Monitor Strategic 1 SUMAR

SECURITATE EUROPEANĂ ŞI EURO-ATLANTICĂ / 3 George Vlad Niculescu – Adjusting the EU’s Geopolitical Posture in the Eastern Neighborhood / 5 Dragoș Ilinca – Relațiile NATO-UE. Între competiție și cooperare practică / 13 Silviu Petre – Complexul militaro-industrial ucrainean - un factor de influenţă supraregional. O analiză în cheie economico-evoluţionistă / 27 Cristian Eremia – Noua agendă de securitate și apărare a Uniunii Europene. Oportunități de valorizare și implicații pentru România / 50 Șerban Pavelescu – Evoluții ale mediului de securitate din regiunea Mării Negre între criza ucraineană și cea turcă (I) / 70

SECURITATE INTERNAŢIONALĂ / 83 Carmen Rîjnoveanu – De la Obama la Trump: dinamica “reset-ului” ruso-american şi dilemele reangajării strategice cu Rusia / 85 Şerban F. Cioculescu – Războaie civile şi state eşuate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord: rolul şi responsabilitatea Occidentului în stabilizare şi reconstrucţie / 100 Carola Frey – Towards the Asian Century (I) / 132

PUNCTE DE VEDERE / 149 Mădălina Cuc, Adrian Săndiță – Considerații privind importanța agenților în trecerea de la societatea informațională la societatea cunoașterii / 151 Mirel Ţariuc – Incertitudini și răbdare. „Noul” proiect european / 163 1 - 2 / 2017 CĂRŢI ŞI REVISTE PRIMITE LA REDACŢIE / 173

RECENZII / 175 Andrei Miroiu – Romanian Counterinsurgency and its Global Context, 1944-1962, Palgrave Macmillan, 2016, 112 pagini/David Kilcullen – Out of the mountains. The coming age of the urban guerilla, Oxford University Press, 2013, 342 pagini (Șerban F. Cioculescu) / 177 s tr a teg i c

Erată / 183 i tor m on

Tehnoredactor: Maria Dumitru

ISPAIM — B. Nr. 8 / R.U.I. 467 / 03.07.2017

2 Monitor Strategic SECURITATE EUROPEANĂ ȘI EURO-ATLANTICĂ

Monitor Strategic 3 4 Monitor Strategic Adjusting the EU’S Geopolitical Posture in the Eastern Neighborhood George Vlad Niculescu

How and Why Did the EU Get into leaders seeking NATO and EU membership the Current Confrontation with for their countries. In response, Russia sus- pended the implementation of the CFE Agree- Russia? ment from 2007, while in the summer of 2008 it has fought and won the five days’ war against The conflict in Eastern Ukraine has sig- Georgia, after it recognized the independence naled the end of cooperative security, and the of Abkhazia and South Ossetia. The Georgian shift to a new stage of evolution of the Euro- pean system. This new stage seems to be de- war actually came up as a Russian warning fined by a geopolitical confrontation between against NATO’s 2008 Bucharest summit deci- the West and Russia, which seems to reshape sion to recognize Georgia and Ukraine as aspi- the relations within todays’ Europe. rants for NATO membership. The confrontation between Russia and Both the suspension of the implementa- the West became predictable after president tion of the CFE Treaty and the recognition of Vladimir Putin stated in April 2005: “Above all, the independence of the Georgian breakaway we should acknowledge that the collapse of the republics enshrined a very clear geopolitical Soviet Union was a major geopolitical disas- message from Moscow: Russia was not happy ter of the century. As for the Russian nation, anymore with the current European security it became a genuine drama. Tens of millions of arrangements built around the OSCE Deca- our co-citizens and compatriots found them- logue, and it didn’t feel itself obliged anymore selves outside Russian territory.”1 The seeds of to fulfil its commitments. In 2009, the Russian this confrontation were laid into these words, president at the time, Dmitry Medvedev, came while alluding to both the goal and the strategy up with a proposal to discuss a new European of the new resurgence of Russia. The geopoliti- Security Treaty allegedly aiming to create a cal competition between Russia and the West common undivided space in the Euro-Atlantic had de facto started at that time, even though region to finally do away with the Cold War the Western leaders were formally rejecting legacy. To that end, Medvedev suggested to it, while pretending that relations with Russia formalize in the international law the principle were post-Cold War business as usual. of indivisible security as a legal obligation pur- However, president Putin’s statement came suant to which no nation or international orga- after two rounds of NATO enlargement (1997 nization operating in the Euro-Atlantic region and 2004), and after the Big Bang enlargement was entitled to strengthen its own security at of the European Union (2004-2007). Moreover, the expense of other nations or organizations. it came after the Rose and Orange revolutions Eventually, the West rejected this Russian pro- in Georgia and Ukraine, respectively, which posal for it felt it might have prohibited future brought into top state positions pro-Western enlargements of NATO and the EU. Monitor Strategic 5 In that very same year, the EU launched the Georgia? Or is it to defend its shared values in Eastern Partnership aiming to create condi- the Eastern Neighbourhood, and to eventually tions for accelerating political association and annihilate the Russian power and influence? further economic integration of six partner To that end, one may refer to four empirical se- countries from the former Soviet Union: Ar- curity scenarios on how the Western confron- menia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova tation with Russia might play out in the near and Ukraine. This EU initiative has been per- future, ranging from creating a buffer zone up ceived by the Russians as a geopolitical process to falling into regional chaos and potential war because, on the one hand, of the wide-ranging with Russia. consequences of what the EU thought to be The Buffer Zone scenario has been sup- a purely technical, norms setting process of ported by prominent international political modernization, and, on the other hand, since strategists. For example, in an interview with it saw it as a competitor to the Eurasian inte- the National Interest, Henry Kissinger was gration promoted by Moscow in the former arguing for exploring the possibilities of a sta- Soviet space. tus of non-military grouping on the territory Western liberal ideologues have generally between Russia and the existing frontiers of perceived the rejection of the Western demo- NATO. More concretely, he suggested the pos- cratic values by the Russian president Vladimir sibility of some cooperation between the West Putin as the main driving force of this confron- and Russia in a militarily nonaligned Ukraine tation between Russia and the West. However, must be examined. ideology is just one of the several drivers of the In an article published in the September/ current confrontation. Other major disagree- October 2014 issue of Foreign Affairs, pro- ments persist on the structure and operation fessor John Mearsheimer contended that the of the post-Cold War European security ar- Ukraine crisis could not be blamed entirely chitecture (including the interpretation of the on Russia. He pointed instead at the triad of OSCE Decalogue, the management of the un- Western liberal policies in Ukraine, and more resolved conflicts, and the implementation of broadly in EU’s Eastern neighbourhood, i.e. the arms control agreements- in particular the NATO’s enlargement, EU’s expansion, and CFE agreement), as well as on how to solve the the promotion of democracy. Mearsheimer dilemma of the post-Soviet states desperately suggested that the United States and its Al- struggling to straddle over their European and lies should consider making Ukraine a neutral Eurasian integration. buffer between NATO and Russia instead of westernizing it. The goal would be to have a sovereign Ukraine that falls neither in the Rus- sian nor in the Western camp. Four Empirical Security Scenarios This scenario might best fit with the- cur for Western Confrontation rent interests and capabilities of the EU since it with Russia might: 1) lead to comprehensive peaceful solu- tions to the regional conflicts which plagued How could the EU best deal with a revi- the European security since the end of the sionist Russia who challenged the post-Cold Cold War; 2) maintain EU’s influence over the War European security order, most notably in post-Soviet states by adjusting and/or expand- Ukraine and in Georgia? We should probably ing the Association Agreements, and by estab- start from considering EU’s current strategic lishing a broader trade relationship with the options in its Eastern Neighbourhood. The Eurasian Economic Union. Critics would warn key question here is what should be the EU’s against the risks of having this scenario turned objective in this contested region? Is it to find a into the 21st century Munich Agreements of compromise solution with Moscow on how to 1938, thereby the Western powers unsuccess- fix the broken security order, and to roll back, fully attempted to appease Nazi Germany by to the greatest extent possible, the outcomes of recognizing the annexation of the Sudeten- Russian military intrusions in Ukraine and in land of Czechoslovakia. However, it shouldn’t 6 Monitor Strategic necessarily turn into a new division of Europe the world’s superpower.”3 Consequently, a cor- into spheres of influence in case the political rosive EU policy of the Trump administration and security mechanisms to agree on the main may, on the one hand, weaken NATO and in- tenets of implementing this scenario would be centivize the EU to undertake, on the medium inclusive, transparent, and aiming at power- and longer term, a much bolder role in Euro- sharing in the common neighbourhood rather pean security. On the other hand, it may create than racing mutually competitive integration new stakes for Russia to attempt geopolitical processes. incursions within some of the Eastern Euro- Few years ago, the scenario of Western De- pean members of the EU (Hungary, Slovakia, cline might have seemed rather drawn from and Bulgaria being the most vulnerable poten- the ongoing Russian propaganda. However, tial targets of Moscow’s enticement). Deepen- a plethora of events over the last years have ing divisions among the newer and older EU seriously questioned the European project members might lead, at best, to a breakdown and the West European partnership with the of the European integration as we know it to- United States. A considerable aggravation of day, and, at worst, to renewed European geo- fissures and tension, as disputes from the Iraq political maps. war to the surveillance affair, have fuelled anti- A possible follow-up to the Western De- Americanism in Europe, while the Eurozone cline scenario, the Intermarium Alliance is crisis, migration, and other policy challenges not new. It embodies the geopolitical vision of have given rise to a host of ever more vocal the Polish general Jozef Pilsudski, who, in the Eurosceptic parties; the complex Transatlan- 1920s, envisaged an alliance of the nations be- tic Trade and Investment Partnership (TTIP) tween the Baltic and Black Seas built around negotiations seem to have failed, while Euro- Poland, and including Czechoslovakia, Hun- pean leaders might be still upset about the U.S. gary, Romania, Finland and the Baltic states. wiretapping program. He thought that such an alliance would be the In the wake of BREXIT and of Donald best defence of regional countries against a Trump’s presidency in the United States, the renewed German-Russian entente that might scenario of Western Decline has become more divide again the Intermarium upon subjective credible than in the past. The direct impact criteria, as it previously happened in the 19th of BREXIT on the EU might be growing un- and the 20th centuries. More recently, George certainty and possible turmoil. Populists ev- Friedman (STRATFOR’s Executive Director) erywhere –especially right-wing nationalistic argued that an Intermarium alliance/confed- ones– might try to exploit BREXIT by arguing eration, joining together a number of small that their countries should follow suit. Gio- and medium-sized countries having as their vanni Grevi has even seen it in more dramatic primary interest retaining sovereignty in the terms: “The choice of the United Kingdom to face of Russian power, may be a key element leave the European Union (EU) poses a funda- of an effective strategy to contain an aggres- mental question that can no longer be avoided sive Russia. Friedman sees this alliance not –that of the survival of European integration. as an offensive force but rather as a force de- [...] beyond this turning point lies the cross- signed to deter Russian expansion, while he roads between a spiral of political and eco- deemed NATO as being dysfunctional, and nomic disintegration and the very difficult path the EU was completely ignored. By supplying towards re-asserting the European project.”2 those countries with modern military equip- As one recent report by STRATFOR noted: ment Washington might strengthen pro-U.S. “Perhaps the greatest difference between the political forces in each country, and create a Obama and Trump foreign policies lies in what wall behind which Western investment could may be Trump’s biggest virtue: his unpredict- take place. ability. [...] This matters immensely for U.S. al- The scenario of Regional Chaos in the lies and adversaries alike that have to be kept wake of a potential turn of the current geo- on their toes in developing their long-term political confrontation into a regional war has strategy while avoiding the unexpected with been little considered by the existing literature Monitor Strategic 7 so far. However, particularly in the context of mutual trust”. It committed Russia to advocate Ukrainian requests for the West to help in arm- for the legally binding relevance of the indivis- ing Kiev in view of enabling it to better defend ibility of security, irrespective of the affiliation itself against Russian aggression in Eastern with political and military alliances of the re- Ukraine, the scenario of uncontrolled regional gional states. military escalation could not be ruled out. It further conceded that the EU remained One essential criteria for determining the an important trade, economic and foreign likelihood of this scenario is the ability to pre- policy partner for Russia. Its priorities in rela- vent the current relations between Russia and tions with the EU would aim at establishing a the West from drifting towards unmanaged common economic and humanitarian space confrontation. According to the conclusions of from the Atlantic to the Pacific by harmoniz- the “Riga Dialogue 2016: Building Bridges for ing and aligning the interests of European and Euro-Atlantic Security”: “Confrontation be- Eurasian integration processes, with a view to comes unmanaged when there are no credible preventing the emergence of dividing lines on mechanisms to prevent it from spiraling out of the European continent. It would also offer to control. Eroding or antiquated international maintain an intensive and mutually beneficial agreements, a lack of trust and perfunctory dialogue with the EU on key items on the for- dialogue are important markers”4. Conversely, eign policy agenda, and to step up combined managed confrontation between Russia and efforts for developing practical cooperation on the West, thereby deterrence would go along counter-terrorism, controlling illegal migra- with dialogue and agreements enabling greater tion, as well as on fighting against organized transparency to prevent dangerous incidents crime. from resulting in full-scale conflict, might Critics have labelled this document a “Cold become the last defence against the regional War doctrine” because of its premise of con- 6 chaos scenario. frontation with the West . They compared it against the previous version describing Russia as “an integral part of Europe,” while noting that such language was replaced with accusa- What Does Russia Expect from tions of “geopolitical expansion” by the Euro- the EU? pean Union (EU). They further pointed at “the consolidation of Russia’s position as one of the Not surprisingly, according to the Foreign most influential centers in the modern world” 5 Policy Concept of the Russian Federation (ap- as a hidden claim for a sphere of influence proved on 30 November 2016), the “Western within the former Soviet space. Critics have powers” would bear the responsibility for the also erroneously assumed that Russian gov- growing instability in international relations, ernment’s cooperation with various dictator- at both global and regional level, because of ships might inevitably lead to increased rows their attempts to “impose their points of view with democratic countries. This was obviously on global processes, and conduct a policy to a false assumption since in the real-world de- contain alternative centres of power”. The doc- mocracies did not cooperate exclusively with ument went farther into arguing that “the geo- other democracies, while either ignoring or political expansion pursued by NATO, and the being at odds with dictatorships. Eventually, EU along with their refusal to create a common the Concept stated the more controversial goal European security and cooperation frame- of “strengthening the position of the Russian work”, resulted “in a serious crisis in the rela- media in the global information space” that tions between Russia and the Western States”. might be interpreted, from the perspective of a However, the same document stated that media which should be free and independent, “Russia’s long-term Euro-Atlantic policy is as a rationale for turning the Russian media aimed at building a common space of peace, into a mere propaganda tool for the state. security and stability based on the principles From a Western perspective that would be an of indivisible security, equal cooperation and unacceptable outcome. 8 Monitor Strategic However, as it emerges from references in ciples8: 1) Full implementation of the Minsk the Concept to the Euro-Atlantic policy, and to agreements as a key element for any substan- the partnership with the EU, Russia seemed to tial change in bilateral relations; 2) Strength- be still open to discuss possible new arrange- ening relations with the Eastern Partners and ments of power sharing in the EU’s Eastern other neighbors, in particular in Central Asia; Neighborhood. Such arrangements might aim 3) Strengthening European Union’s resilience at targeting three main baskets: harmonizing against potential security risks and threats values and related governance models; finding emanating from Russia, in particular in view ways and means for effective conflict resolu- of energy security, hybrid threats and strategic tion; and maintaining the compatibility of the communication; 4) The need for “selective en- economic integration models and processes.7 gagement” with Russia, both on foreign policy Whether new power sharing arrangements issues, but also in other areas where there is between Russia and EU (with the possible a clear European Union’s interest; 5) Support participation of other major regional actors- for the Russian civil society and for people-to- such as the US and Turkey) became subject people contacts and exchanges and policies to diplomatic negotiations or not could make that are related to that, with a particular view the difference between the whole region fall- to the youth. ing into the buffer zone, or the regional chaos 2. The EU Needs to Undertake Geopo- scenario. litical Responsibilities in its Eastern Neigh- borhood Why did the Eastern Partnership exacer- bate Russian pressure on EU’s Eastern partners Recommendations for EU’s Policies aimed to push them into unwanted choices in the Eastern Neighbourhood between European and Eurasian integration? And why did Moscow perceive the Eastern 1. The EU needs to be realistic about Partnership as a path to a zero-sum game with Russia and look forwards, not backwards the EU? The EU migh t have to understand that What the EU perceived as a purely techni- being challenged by Russia as “the normative cal, norms setting process of modernization, power” in the Eastern Neighborhood is not it has been seen by others (i.e. Russians, and necessarily bad news for Europe’s future. The potentially other regional powers) as a geo- fact that Russia inspired itself, and tries to rep- political process because of its wide-ranging licate the European institutions in line with the consequences: while standards create legisla- actual needs of, and consistent with the differ- tion, and legislation shapes political and eco- ent political culture existing in, the republics nomic interactions, defining common stan- from the post-Soviet space should be actually dards eventually becomes an effective means hailed by the Europeans as a sort of external for building geopolitical identities. validation of the European model for econom- A more pragmatic Eastern Partnership fo- ic integration, which is being currently ques- cused on key EU regional priorities such as tioned by many in Europe itself. The Russian trade, security and energy, may revive EU’s proposal for building a Common Economic relations with all Eastern Partnership states, Space with the EU should be perceived as a co- and may save this EU initiative from potential operative hand extended to Europe in finding ineffectiveness or irrelevance. However, those the compromises required by the harmoniza- Eastern Partners who strive for democratic de- tion of the European and the Eurasian norma- velopment should continue to receive EU sup- tive systems. port proportional with their needs and proved On the other hand, current geopolitical re- willingness to reform. alities have shown that Russia turned from a The Eastern Partnership might eventually “strategic partner” into a “strategic challenge” enable EU-Russia “selective engagement” on for the EU. This has resulted in EU’s current harmonizing the European and the Eurasian policy towards Russia being guided by five prin- integration systems in the common neighbor- Monitor Strategic 9 hood. In effect, measures to harmonize the Eu- maintain its influence in its Eastern Neighbor- ropean and the Eurasian integration projects hood, the EU should probably tone down its might also revitalize regional economic coop- criticism of the “undemocratic governance eration in the common neighborhood, which systems”, and replace it with the pragmatic would be in the best interest of Turkey and the goal of defending its regional economic and regional post-Soviet states facing the dilemma security interests. Maintaining a minimal of European vs. Eurasian integration. Eventu- standard for the observation of civil rights may ally, the Eastern Partnership might be opening offer a face-saving solution against previous opportunities for further regional integration commitments. That would also imply seeking in highly sensitive areas of the common neigh- new regional arrangements according to com- borhood, such as the South Caucasus, where mon interests, not necessarily based on the protracted conflicts are still raging. acceptance of common values. For example, 3. The EU Needs to Take a More Pragma­ enhancing the level of engagement with Azer- tic Approach towards “Exporting” Shared baijan may be required to consolidate regional Values in the Eastern Neighborhood governance in the South Caucasus. The current geopolitical competition be- A multipolar approach to broader Eurasian tween Russia and the West has worsened the geopolitics might also be needed, as the de- state of democracy in the Eastern Neighbor- cline of European influence in the world could hood. That was the case, as “Russia’s interven- weaken the parameters of global stability in tion in Ukraine, which amounts to acts of war, the coming years. Promoting the universalism openly flaunts the principles on which the of European values could possibly further ac- post-Cold War order in Europe is based, pos- celerate such negative changes. It is quite likely ing a challenge both to the European Union that sharing democratic values would make and the United States. A winner-take-all ap- it possible to preserve the current alliances, proach undermines the prospect of establish- while a pragmatic approach to democratic val- ing functioning liberal democracies around ues may attract new allies and break potential the EU’s periphery.”9 Moreover, “as a conse- anti-Western alliances. The leverage created quence of placing security and stability high by sustaining increased regional involvement on the agenda of ENP countries, the Ukraine in Eurasia by Iran, India and China, aside from crisis has also pushed democracy and democ- Russia and Turkey, should be also considered ratization lower on the list of their priorities.”10 from this perspective. Other factors are also likely to affect de- 4. The EU needs to transform the CSDP mocracy in the Eastern Neighborhood. For into a defensive tool fully consistent with, example, the EU’s prolonged economic crisis and adjustable to, NATO’s defensive pos- and preoccupation with its own future has ture towards the East. dimmed its appeal as a model to many in the In June 2016, the EU Global Strategy sug- East European neighborhood. Other external gested that Europeans must be able to protect influences, including intolerant forms of re- Europe, respond to external crises, and assist ligious activism and extreme nationalism fed in developing partners’ security and defence by the persistence of protracted regional con- capacities. It also referred to European securi- flicts, are increasingly shaping the policies of ty and defence efforts which should enable the regional states. In addition, the Russian propa- EU to act autonomously, while also contribut- ganda machine emphasizes “the misgivings” of ing to, and undertaking actions in, coopera- Western societies and the pains and sacrifices tion with NATO. A sectoral strategy should be a country needs to make in order to join the agreed to specify the levels of ambition, tasks, West.11 requirements and capability priorities stem- Consequently, promoting liberal demo- ming from the EU Global Strategy. cratic standards for political rights in the East- Beyond recent US high level re-assuranc- ern Neighborhood has become a liability for es to European allies on unwavering commit- the West, as it significantly undermined its ment to European security, the claim by pres- leverage in shaping regional engagements. To ident Donald Trump that NATO was obsolete 10 Monitor Strategic because it was created to deal with a problem 6. The EU needs to revitalize its involve- (the Soviet Union) that no longer existed has ment in strengthening regionalism in the got credible geopolitical rationale. In Feb- Eastern Neighborhood. ruary 2017, both Stephen Walt, and George The Eastern Partnership was supposed to Friedman have made coherent arguments for advance regional cooperation but, so far, it has “NATO has achieved its original mission, and done little to do so. According to the lessons no agreement exists on what its mission is learned in the Balkans in the first decade of the now”12. Stephen Walt went even further while 2000’s, this approach should change on a me- admitting that “as long as there is no potential dium to the long term, as necessary and pos- hegemon in Europe -and Russia doesn’t quali- sible, if the EU was to capitalize on the benefits fy- it is not necessary for the US to defend it13”. of regional cooperation through increasing He further explained: ”getting Europe to bear the synergies of its own policies with regional more of the burden to its own defence is mean- initiatives. A reshaping of existing EU policy ingful only if it allows the US to reduce the re- instruments with greater concerted emphasis sources it devotes to European security so that on the Baltic and Black Sea regionalisms will it can focus more attention on other theatres, be critical, at that stage. Further, the EU may such as Asia.”14 consider a more active dialogue with regional The conclusion of those arguments might stakeholders, including an upgrading of the converge towards Europe having to undertake current levels of policy harmonization and the heavy-lifting of ensuring its own security, coordination of their actions with relevant re- on the medium and longer term, by increasing gional international organizations.15 the capability of the CSDP to gradually share NATO’s collective defence tasks. This is an on- going process that it is likely to spread over the Endnotes following years pending the political will of the EU governments to further develop European 1 V. Putin-Annual Address to the Federal As- defence and security cooperation, the per- sembly of the Russian Federation, April 25, 2005, ceived levels and typology of threats against The Kremlin, Moscow from http://archive.kremlin. European security, and the upcoming re-nego- ru/eng/speeches/2005/04/25/2031_type70029 type tiation of burden sharing within NATO. 82912_87086.shtml. 2 5. The EU needs to play a leading role in Giovanni Grevi- “Europe: A Question of Sur- vival”, The European Policy Centre, June 2016, from searching viable solutions to the protracted http://www.epc.eu/documents/uploads/pub_6753_ conflicts. europe_-_a_question_of_survival.pdf. On the one hand, the relevant knowledge 3 STRATFOR- “Mapping Out the Trump Era”, of EU institutions about the protracted con- downloaded on 02/03/2017 from https://www. flicts in the South Caucasus and in Transnis- stratfor.com/sites/default/files/mapping-out-the- tria should be enhanced, and a more creative trump-era-stratfor.pdf. thinking on the use of available instruments 4 Andris Spruds, Diana Potjomkina- “Riga Dia- should be developed. On the other hand, the logue Afterthoughts 2016”, Latvian Institute of In- European External Action Service should be ternational Affairs, from http://liia.lv/…/riga-dia- more involved in building up common posi- logue-afterthoughts-2016-building-…, downloaded tions of EU member states against the resolu- on 02/03/2017. 5 tion of protracted conflicts. One may hardly Downloaded on 03/03/2017 from: http://www. talk of a genuine CFSP in the Eastern Neigh- mid.ru/en/foreign_policy/official_documents/-/as- set_publisher/CptICkB6BZ29/content/id/2542248. borhood in the absence of a more assertive role 6 V. Shtepa- “The Illusion of a Restored Russian of the EU in solving protracted conflicts in its Superpower”, in Eurasian Daily Monitor, Vol.13, Is- neighborhood. Cooperation with other inter- sue 193, of 8th December 2016. ested actors, such as the US, Russia, and Tur- 7 M.Terterov, G. Niculescu-“Old Powers Re- key is critical. The EU can tackle these conflicts Emerging in the Wider Black Sea: Security and more effectively, both in the post-conflict, and Region-Building Strategies in European Eastern in the peace building phases. Neighborhood”, EGF, Brussels, 2013, from http:// Monitor Strategic 11 gpf-europe.com/upload/iblock/c4a/old_powers_ http://www.euractiv.com/section/global-europe/ re-emerging_final.pdf opinion/nato-the-middle-east-and-eastern-europe/ 8 Remarks by HR Federica Mogherini at the press 13 Stephen M. Walt – “It’s Time for Europe’s conference following the Foreign Affairs Council on Military to Grow Up”, accessed on 03/03/2017 from 14 March 2016 – http://ec.europa.eu/avservices/vi http://foreignpolicy.com/2017/02/23/its-time-for- deo/player.cfm?ref=I117867. europes-militaries-to-grow-up-trump-nato/?utm_ 9 Michael Leigh- “A Strategy for Europe’s Neigh- source=Sailthru&utm_medium=email&utm_ borhood”, The German Marshall Fund of the United campaign=edpix&utm_term=%2AEditors%20Picks 14 Ibidem. States, Europe Program Policy Brief, Vol.1, No.1, 15 Acest studiu a fost publicat anterior pe site-ul September 2014. 10 http://gpf-europe.com/forum/?blog=external_re- Alina Inayeh, Daniela Schwarzer, and Joerg lations &id=182. De asemenea, unele părți au fost Forbrig-“Regional Repercussions of the Ukraine publicate de autor in volumul coordonat de Mihail Crisis”, the German Marshall Fund of the United E. Ionescu, Editor-”Eastern Partnership: A Civilian States, Europe Policy Paper No. 3/2014. Security Perspective”, Bucharest, Military publishing 11 Ibidem. House, 2016, pp 226-237, https://eaprro.files.word- 12 George Friedman-“NATO, The Middle East press.com/2014/09/eastern-partnership-2016_pt- and Eastern Europe”, accessed on 03/03/2017 from bt.pdf.

ABSTRACT

The conflict in Eastern Ukraine has signaled the end of cooperative security, and the shift to a new stage of evolu- tion of the European system. This new stage seems to be defined by a geopolitical confrontation between the West and Russia, which seems to reshape the relations within todays’ Europe. In June 2016, the EU Global Strategy sug- gested that Europeans must be able to protect Europe, respond to external crises, and assist in developing partners’ security and defence capacities. It also referred to European security and defence efforts which should enable the EU to act autonomously, while also contributing to, and undertaking actions in, cooperation with NATO. The Eastern Partnership was supposed to advance regional cooperation but, so far, it has done little to do so. According to the lessons learned in the Balkans in the first decade of the 2000’s, this approach should change on a medium to the long term, as necessary and possible, if the EU was to capitalize on the benefits of regional cooperation through increasing the synergies of its own policies with regional initiatives. A reshaping of existing EU policy instruments with greater concerted emphasis on the Baltic and Black Sea regionalisms will be critical, at that stage.

Keywords: European Union, neighborhood, strategy, Eastern Partnership, cooperation, Russia

Mr. George Vlad Niculescu is currently the Head of Research of the European Geopolitical Forum in Brussels. He is also Co-Chair of the Regional Stability in the South Caucasus Study Group of the PfP Consortium of Defence Academies and Security Studies Institutes, and Team Leader for a Study on Inter-Agency Cooperation and Public Communication on CSDP-related matters, conducted under the HIQSTEP project. He is also a PhD Candidate on international politics with the National School for Political Studies and Public Administration (Bucharest) with a focus on “Western Confrontation with Russia at the Beginning of the 21st Century: Security Scenarios Planning in the Area from the Baltic Sea to the Wider Black Sea (Inter Marium) “.

12 Monitor Strategic Relațiile NATO-UE. Între competiție și cooperare practică Dragoș Ilinca

Se poate afirma, fără teama de a greși, faptul locului pe care Uniunea Europei Occidentale că procesul de definire a unei relații funcționale (UEO)1 l-a jucat în definirea, cel puțin la nivel de cooperare între cele două organizații a repre- perceptiv, a parametrilor securității europe- zentat principala constantă a ultimelor decenii ne. Recursul la această soluție a fost dictat în scurse de la lansarea inițiativelor de consolida- mod determinant de inexistența unei alte plat- re a profilului european în domeniul apărării. forme instituționale viabile pentru susținerea Acestea au reprezentat principalii vectori de unui astfel de demers. De asemenea, dispariția acțiune, determinanți pentru inițierea formu- conflictului bipolar a generat necesitatea rea- lelor concrete de cooperare. Din perspectivă daptării rolului jucat de NATO în gestionarea temporală, precedentele se plasează chiar în securității euroatlantice generând o trecere primii ani de după sfârșitul Războiului Rece, graduală la abordarea misiunilor de mana- putând fi considerate într-o măsură semnifica- gement al crizelor, inclusiv din perspectiva tivă „produsele directe” ale acestor evoluții. aspectelor umanitare asociate. Pe aceste co- Definirea relațiilor de cooperare între cele ordonate, rolul UEO poate fi interpretat și două organizații a fost indusă, cel puțin din din perspectiva unei încercări de echilibrare punct de vedere conceptual, de evoluțiile în- a responsabilităților în ecuația de securitate registrate prin asumarea graduală la nivel a acelui moment, inclusiv prin asumarea de european a responsabilităților în domeniul către aceasta a unui inventar de misiuni în securității și apărării, abordare nu întotdeauna domeniul managementului crizelor cunoscu- reflectată simetric. Se poate vorbi, cel puțin în te sub numele de “Misiunile Petersberg”2. Pe etapele inițiale, de o unidirecționalitate consis- coordonate similare, opțiunea UEO se funda- tentă în derularea acestui proces, generatoare menta și prin existența unei structuri militare de percepții diferite față de rolul și locul cor- integrate precum și a unui cadru juridic3 su- pusului european în contextul de securitate și ficient de cuprinzător pentru susținerea unei apărare. Efectele acestei situații s-au reflectat relații funcționale între cele două organizații. în dificultatea identificării numitorului comun Rațiunea astfel creată genera, însă, o perspec- la nivelul relațiilor dintre cele două entități, în- tivă particulară, asociată proiectului de creare greunând semnificativ fundamentarea institu­ a unei identități europene în cadrul existent, al țională a acestora. NATO. Problema care decurge din implemen- tarea acestei formule era aceea a relevanței pentru situația existentă și, mai ales, a modului Opțiuni inițiale în care aceasta răspundea preocupărilor euro- pene privind definirea unui răspuns propriu. În Primele momente în evoluția către o di- ciuda activismului care a condus la revigorarea mensiune instituțională a acestei relații nu UEO, asistăm în această perioadă la evoluții pot fi analizate în afara abordării rolului și individuale, în care problematica securității și Monitor Strategic 13 apărării tindea să se dezvolte pe axa NATO- unii Europene era unul cu mult mai ambițios UEO, în timp ce paradigma evolutivă a Comi- decât cadrul și filozofia constitutivă a UEO siei Europene anunța un traiect sensibil diferit, permiteau. În acest context, opțiunea de de- mult mai apropiat de o formulă autonomă. finire a unui profil mult mai robust al Uniunii În absența unei consistențe instituționale Europene s-a accentuat, culminând cu decizia și, în egală măsură, a expertizei la nivel euro- asumată de liderii europeni în 1997 vizând pean, opțiunea UEO a continuat să fie utiliza- preluarea funcțiilor UEO. Codificat prin inter- tă în anii următori beneficiind și de consoli- mediul Tratatului de la Amsterdam, obiectivul darea valențelor operaționale proprii. În acest UE vizând asumarea unui rol mult mai im- sens, Summit-ul NATO din ianuarie 1994 portant și, în egală măsură, extins se regăsea avan­sa, în contextul mai larg al procesului de sub sintagma “creării progresive a unei apărări trans­formare al Alianței Nord-Atlantice, con- comune” (Art. J7.1). Suplimentar, Tratatul de ceptul Combined Joint Task Force (CJTF)4 vi- la Amsterdam furniza baza normativă pen- zând optimizarea capacității de a genera forțe tru crearea primelor elemente de arhitectură multinaționale întrunite precum și aranjamen- instituțională6 stabilind o legătură directă între te de comandă-control adecvate. În rațiunile UEO, în ipostaza de furnizor de expertiză și acestei decizii se viza și adaptarea cadrului in- know-how operațional7 și noile structuri res- tern de funcționare a NATO pentru a permi- ponsabile asociate dimensiunii de securitate și te consolidarea capabilităților europene, prin apărare. În egală măsură, anticipând integra- intermediul UEO. Finalitatea procesului viza rea funcțiilor acestei organizații în cadrul Uni- posibilitatea creării unei Identități Europene de unii Europene se avansau primele repere ale Securitate și Apărare5 prin intermediul UEO. viitoarei dimensiuni instituționale a relațiilor Deciziile aliate anticipau, preocupările față de de cooperare cu NATO. Potrivit deciziilor re- potențiala autonomizare europeană. În aceas- uniunii miniștrilor apărării desfășurată la Ber- tă paradigmă se înscria necesitatea conectării lin în iulie 1996, conectarea instituțională prin procesului de transformare prin statuarea ca intermediul UEO era menținută ca soluție fundament al relației NATO-UEO a principiu- intermediară, opțiunea care se profila din ce lui generării de capabilități militare „separabi- în ce mai pronunțat vizând, însă, „abandona- le dar nu separate” care pot fi angajate de cele rea” acesteia, în favoarea asumării unui rol de două organizații. partener al UE în relația cu NATO. Sub aceste Finalizarea procesului de ratificare a Tra- auspicii se preciza faptul că rolul UEO urma să tatului de la Maastricht (noiembrie 1993) se deruleze pe următoarele paliere: aducea o nouă realitate prin crearea Uniunii – consultare în contextul crizelor; Europene în cadrul căreia Politica Externă și – implicarea UEO în procesul de planifica- de Securitate Comună (PESC) se fundamenta re NATO; inclusiv prin „crearea unei politici comune de – operațional, pentru operații UEO cu re- apărare care putea conduce la o apărare co- curs la mijloacele și capacitățile NATO; pe mună “(TEU, Art. J4.1). În același timp, TEU acest palier erau vizate următoarele aspecte: stipula, ca o modalitate de instrumentalizare • planificare militară comună condusă a a acestui obiectiv, obligația UEO (apreci- de NATO în coordonare cu UEO și pe durata ată ca parte integrantă a procesului de dez- exerciților de management al crizelor; voltare a Uniunii Europene) de a-și asuma • încheierea unui acord cadru pentru responsabilitățile ce derivă de aici (TEU, Art. transferul, utilizarea și returnarea capacităților J4.2). de asemenea, Tratatul de la Maastricht NATO; oferea primele formule de cooperare structu- • crearea unor mecanisme de legătură în- rată în domeniul apărării, potențial a fi inițiate tre NATO și UEO, în contextul aranjamentelor între statele membre în diverse configurații. de comandă-control (C2)8. Diferențele de limbaj asumate la nivelul celor Demersul birocratic nu a putut evita dez- două organizații nu excludeau percepțiile di- baterea ce a însoțit procesul de reflecție asu- ferite asupra relaționării între UE și NATO. pra rolului UE. Elementul central a fost re- Astfel, contextul deschis prin constituirea Uni- prezentat de apariția formelor de duplicare 14 Monitor Strategic între NATO și UE, în condițiile absenței unui ului de la Washington (23-25 aprilie 1999). consens asumat, în primul rând politic, față de Aceasta era dublată, însă, de evidențierea specializarea rolurilor și, chiar, a unei împărțiri importanței Identității Europene de Securita- a responsabilităților geografice. Într-o primă te și Apărare și, subsecvent, a rolului UEO în instanță se poate vorbi despre un ridicat grad asigurarea coeziunii și vitalității relației tran- de incertitudine conceptuală în raportul din- satlantice11. tre misiunile Petersberg și misiunile NATO, de Din nou asistăm la accentuarea asimetriei tip non-Articol V (cunoscute și sub numele de în formularea reciprocă a viziunilor față de mo- Crisis Response Operations). dul în care relația dintre cele două organizații Pe coordonate similare, se plasează și pro- ar fi trebuit articulată. La nici o lună distanță, blema coordonatelor geografice care ar fi putut reuniunea Consiliului European de la Colog- face obiectul angajamentelor operaționale ale ne (3-4 iunie 1999), organizată de Președinția celor două organizații. În esență, principalul germană, a readus în atenție interesul pentru aspect de dezacord viza potențiala simulta- dezvoltarea capacității proprii a Uniunii Eu- neitate a acestora și, subsecvent, modalitatea ropene, beneficiind de nuanțe particulare în de evitare a unor potențiale duplicări, grefată definirea propriei arhitecturi instituționale pe dificultatea stabilirii primatului&priorității responsabile pentru gestionarea aspectelor de de abordare între cele două organizații. Încer- securitate și apărare. Sub imperiul acestei filo- carea de a concentra dezbaterea pe comple- zofii, UE avansa, preluând elementele agreate mentaritate, dublată de o potențială „divizi- la Berlin, un inventar al măsurilor care trebu- une a muncii” a fost consemnată, initial, prin iau adoptate în planul perfectării unor aranja- intervenția9 secretarului de stat al SUA, Made- mente de cooperare NATO-UE în cazul în care leine Albright, în timpul reuniunii Consiliului aceasta din urmă ar putea derula o operație cu Nord-Atlantic din 8 decembrie 1998, prin care recurs la mijloacele și capacitățile aliate: se avansa formula care a făcut carieră, ulterior, – implementarea aranjamentelor agreate la prin sintagma celor „3 D”. Berlin și Washington; Pornind de la necesitatea complemen­ ­tari­ – definirea unor aranjamente care să vizeze tă­ții și a evitării duplicărilor, abordarea SUA asigurarea accesului UE la capabilitățile NATO viza acomodarea unor criterii conceptual- de planificare care să contribuie la planificarea opera­ ­­ționale în dezvoltarea și angajarea capa­ militară pentru operațiile conduse de UE; ci­tăților de apărare. În susținere, Albright – prezumția de valabilitate a capabilităților identifica ca potențiale riscuri: de-conectarea și facilităților comune pre-identificate în sco- Identității Europene­ de Apărare de NATO; pul utilizării în operațiile conduse de UE. 12 duplicarea eforturilor existente; discriminarea Dinamica evenimentelor avea să aducă noi membrilor NATO care nu sunt membri UE. clarificări, Consiliul European din decembrie Pe acest fond, identificarea unei formule com- 1999 reafirmând disponibilitatea și interesul plementare a angajamentelor, centrată și pe o pentru participarea statelor aliate, nemem- potențială diviziune a rolurilor, a fost reluată bre UE în operațiile autonome ale acestei prin intermediul Declarației franco-britanice organizații13. Pe coordonatele stabilite ante- de la St.Malo (3-4 decembrie 1998)10. Afirma- rior, concluziile adoptate la Helsinki avansau rea fără echivoc a dorinței europene de con- necesitatea stabilirii modalităților de consul- solidare a autonomiei, precum și a profilului tare, cooperare și transparență între NATO și global al UE a fost dublată de introducerea UE. Până în momentul articulării acestora se unor nuanțe particulare privind rolul primor- formula propunerea inițierii dialogului infor- dial al NATO (primus inter pares) în dislocarea mal între Înaltul Reprezentant pentru Politica angajamentelor operaționale (where NATO as Externă și de Securitate Comună și Secretarul a whole is not engaged). Propunerea avansa- General NATO. De menționat faptul că no- tă prin combinarea celor două opțiuni, a fost minalizarea în funcția de Înalt Reprezentant asumată și la nivelul NATO, regăsindu-se în (octombrie 1999) a lui Javier Solana a facilitat textul Conceptului Strategic adoptat la nivelul în mod semnificativ dezvoltarea dialogului in- Alianței Nord-Atlantice cu prilejul Summit- formal în perioada următoare. Monitor Strategic 15 De la teorie la practică domenii de interes comun: securitate; ținte de capabilități; modalități de acces la mijloacele Lansarea de către Președinția finlandeză și capabilitățile de planificare NATO; defini- a Obiectivului Global 200314 a fost însoțită, rea aranjamentelor permanente pentru con- însă, de reluarea dezbaterilor privind posibi- sultare NATO-UE. Dialogul asupra acestor lul impact negativ al componentei europene subiecte urma să se deruleze în cadrul unor de securitate și apărare asupra NATO. Dis- structuri/grupuri de lucru de tip ad-hoc. În putele cu tentă academică, implicând o serie paralel, Președinția portugheză avansa un set largă de personalități ale momentului, s-au de măsuri menit să răspundă preocupările le- plasat pe tonalități extrem de radicale. Subiec- gate de gradul de transparență și inclusivitate te precum rolul NATO sau cele derivând din al PESA din perspectiva participării celorlalte exploatarea unor posibile cursuri de acțiune state aliate care nu erau membre UE. Acesta competiționale între cele două organizații au era structurat, în esență, pe două componente ținut capul de afiș al dezbaterilor internaționale corespunzând perioadei de rutină, respectiv, pe tot parcursul anului 2000. De asemenea, unor situații operaționale generate pe timp de 17 dezbaterea tradițională asociată “duplicării de criză . forţe, mijloace, capabilități și instituții” a con- Principiile de la care se pornea în aprofun- tinuat să se manifeste, în conexiune directă cu darea dialogului asupra obiectivelor stabilite preocupările privind riscurile la adresa coeziu- reflectau stadiul dezbaterilor politice asociate nii Alianței Nord-Atlantice și a capacității sale segmentului de dezvoltare a profilului UE în operaționale. Diferențelor de opinii intraeuro- planul securității și apărării, vizând: 15 – pene li se adaugă modalitatea de poziționare deplina respectare a autonomiei decizio- a SUA față de Politica Europeană de Securita- nale a Uniunii Europene; te și Apărare și, subsecvent, impactul acestei – complementaritate și sinergie între pro- evoluții asupra relației transatlantice a suscitat cesele de dezvoltare a capabilităților de apăra- un interes major în perioada imediat următoa- re la nivelul celor două organizații; re. Radiografia perioadei relevă un tablou ex- – respectarea particularităților celor două trem de neclar, ale cărui zone de incertitudine organizații în domeniul managementului cri- s-au accentuat după atacurile teroriste de la 11 zelor, inclusiv în ceea ce priv-ește posibila septembrie 2001. adaptare a procedurilor de cooperare practică Sub aceste auspicii, dezvoltarea cooperării între NATO-UE; între cele două organizații nu s-a putut reali- – statut egal între cele două organizații; za la o viteză adecvată, accentuându-se, însă, – evitarea tratamentului nediscriminato­ diferențele de abordare între NATO și UE în riu față de statele membre ale celor două ceea ce privește parametrii procesului de dez- organizații.18 voltare a capabilităților de apărare. Singura Suplimentar palierului strategic de comu- zonă de progres a fost reprezentată de palierul nicare (Solana-Robertson) ultima jumătate a informal de dialog în cadrul căruia experiența anului 2000 a consemnat organizarea prime- “atlanticistă” a lui Javier Solana a făcut diferența lor reuniuni la nivelul structurilor relevante în compensarea dificultăților de natură politică ale celor două organizații, Comitetul Politic și/sau formal-procedurală. Practic, întâlnirile și de Securitate – Consiliul Nord-Atlantic (19 săptămânale la micul dejun între Solana și lor- septembrie și 9 noiembrie). În acest spirit, dul Robertson (noul Secretar general NATO) Președinția franceză a Consiliului UE a acce- au reprezentat principalul mecanism de agrea- lerat semnificativ dialogul în cadrul structu- re a unor modalități de cooperare formală. rilor ad-hoc precum și la nivel de experți vi- Pe acest fond, Președinția portughză, răs- zând armonizarea proceselor de dezvoltare a punzând mandatului preluat la începutul capabilităților de apărare în ambele ipostaze, anului 2000, a continuat procesul de opera­ definitivarea aspectelor normative beneficiind, ționalizare a mecanismelor de cooperare NA- de asemenea, de o atenție particulară. Pe acest TO-UE, prin identificarea16 unui prim set de din urmă segment, pornind de la principiile 16 Monitor Strategic agreate în prima parte a anului au fost definite în combarea terorismului a creat un mediu „Aranjamentele pentru consultare și coopera- propice pentru depășirea dificultăților politice re între UE și NATO” care vizau stabilirea, de consemnate până în acel moment. Într-o notă o manieră practică, a sistemului de relaționare similară reacțiile favorabile ale Turciei față de al celor două organizații prin: propunerile UE privind reglementarea trans- – consultare regulată, în absența unei situa­ parentă a cadrului de participare a statelor ții de criză – includea întâlniri la nivelul PSC- terțe la dezvoltarea PESA au reprezentat un alt NAC, precum și reuniuni ministeriale (cel punct de inflexiune strategică care a facilitat puțin 1 pe durata fiecărei Președinții a Con- acest proces. siliului UE); reuniuni ale structurilor militare Valențele politice ale cooperării NATO-UE – Comitetele Militare; reuniuni ale grupurilor au fost, de asemenea, valorificate superior prin de lucru relevante și staff-urilor celor două intermediul Declarației NATO-UE privind Po- organizații; litica Europeană de Securitate și Apărare (16 – consultare pe timp de criză – viza cre- decembrie 2002)22 a cărei semnificație principa- area unor sisteme de dialog și consultare în lă viza reafirmarea principiilor politice care gu- contextul unei crize; se avansa posibilitatea vernau relația dintre cele două organizații. Ele- formulării unor abordări comune inclusiv din mentul adițional cu o semnificație particulară perspectivă operațională, implicând lansa- viza plasarea evoluțiilor pozitive înregistrate în rea unei operații UE cu recurs la mijloacele și contextul și sprijinul multilateralismului drept capabilitățile NATO. În acest scop se defineau conduită internațională, prin exprimarea ade- toate secvențele procedurale care trebuiau ziunii și respectului față de principiile Cartei parcurse pentru asigurarea capabilităților ne- ONU. Întrunirea condițiilor practice de coo- cesare și a aranjamentelor de comandă-con- perare a permis avansarea la un nivel superior, trol implicând o opțiune europeană din cadrul prin semnarea (decembrie 2002-martie 2003) NATO (rolul adjunctului SACEUR în condu- a așa-numitelor „Acorduri Berlin+”. Acestea cerea unei operații UE). au reprezentat, practic, baza cooperării din- tre cele două organizații în domeniul mana- Pentru operațiile autonome UE aranjamen- gamentului crizelor, cu accent asupra utiliză- tele includeau referiri specifice la menținerea rii de către UE a mijloacelor și capacităților unui mecanism de informare regulată asupra NATO pentru o operație proprie. Inventarul evoluțiilor înregistratre19. noului cadru normativ includea: În paralel cu aceste reglementări, o decizie – Acord de securitate NATO-UE (schimb extrem de importantă a vizat accelerarea pro- de informații clasificate). cesului de încorporare a funcțiunilor UEO, în – Asigurarea accesului UE la capacitățile special misiunile Petersberg20 și a structurilor NATO de planificare din perspectiva utilizării acesteia21. Inventarul progreselor realizate a acestora în derularea unei operații conduse de fost formalizat prin intermediul unui schimb Uniune. de scrisori între Secretarul General NATO și – Disponibilitatea capabilităților NATO Președinția UE (24 ianuarie 2001). Ritmul ne- și a mijloacelor comune (ex. comunicații, co- gocierilor și al dialogului se va accelera substan­ mandamente) pentru operații UE. țial permițând implementarea aranjamentelor – Procedurile pentru punerea la dispoziția prin organizarea, la începutul lunii februarie, UE a capabilităților aliate, monitorizarea mo- a primei reuniuni formale PSC-NAC urmată dului de utilizare a acestora și a returnării lor. de reuniunea comună a miniștrilor de externe. – Termenii de referință pentru potențialul Importanța evoluțiilor internaționale asupra rol de comandant operațional pentru adjunctul procesului de cooperare reprezintă unul din- SACEUR (D-SACEUR), în cadrul unei operații tre aspectele esențiale ale acestei perioade în UE cu recurs la capabilitățile NATO. special din perspectiva efectelor generate de – Aranjamentele de consultare NATO-UE atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. în contextul unei operații UE de management În acest context, opțiunea SUA de coagulare al crizelor cu recurs la sprijinul Alianței Nord- a unor formule multinaționale de angajament Atlantice. Monitor Strategic 17 – Includerea în sistemul de planifica- asumarea secvențială a unui comportament re NATO a inventarului de cerințe asociat competițional, punctat uneori de aspecte de unei operații UE, în vederea asigurării dispo­ rivalitate instituțională. Practic, spiritul con- nibilității acestora.23 structiv care a permis realizarea unor progrese În mod evident, semnarea Acordurilor de substanță în definirea cadrului de cooperare „Berlin+” a reprezentat punctul culminant al avea să fie, într-o măsură determinantă, anulat unui proces extrem de dificil în cadrul căruia de disputele privind intervenția SUA împotriva dimensiunea politică substanțială a afectat în regimului irakian condus de Saddam ­Hussein. mod negativ ritmul în care acesta s-a derulat. Pe fondul divergențelor asociate acestei teme, Încheierea cadrului operațional a permis asu- inițiativa unui grup de state membre vizând marea primului angajament operațional mili- convocarea unui Summit28 dedicat exclusiv tar al UE (EUFOR Concordia)24 prin preluarea apărării europene a generat unde de șoc și in- misiunii NATO din Fosta Republică Iugoslavă terpretări nedorite față de rațiunile și obiec- a Macedoniei (Allied Harmony), aceasta fiind tivele Uniunii Europene în integralitatea sa. prima operație UE cu recurs la capabilitățile Contextul problematic al anului 2003 a inclus NATO, utilizând noul cadru perfectat între și procesul laborios de elaborare a Tratatului cele două organizații. Ulterior, experiența acu- Constituțional29 în cadrul căruia au fost trans- mulată în FYROM a fost valorificată prin ex- latate o serie de subiecte sensibile ale agendei tinderea operațiilor UE în Bosnia-Herțegovina de cooperare cum ar fi clauza de asistență mu- cu misiunea EUFOR Althea25. tuală. Pe fondul deja tensionat ca urmare a cri- Reglementarea aspectelor operaționale a zei irakiene, apariția acestor subiecte a generat fost dublată de agrearea unei abordări strate- revigorarea dezbaterilor privind rolul și locul gice NATO-UE în ceea ce privește situația de dimensiunii europene de securitate și apărare. 26 securitate din Balcanii de vest (iulie 2003) . Temele/sintagmele predilecte se concentrau Relevanța particulară a acestei noi inițiative asupra riscurilor la adresa coeziunii NATO pe viza recunoașterea de facto a elevării relației fondul unui parcurs competițional în relație cu NATO-UE la nivelul unui Parteneriat real, Uniunea Europeană30. Acestor aspecte aveau centrat pe realitatea potențialului UE în dome- să li se adauge, din 2004, efectele substanțiale niul managementului crizelor și pe determina- ale proceselor de extindere NATO și UE care rea politică de asumare a unui profil consolidat au generat dificultăți suplimentare în con- în acest sens. De asemenea, inițiativa se dorea solidarea formulelor de cooperare. Practic, a fi și un “roadmap” în contextul mai larg al creșterea numărului de membri ai celor două responsabilităților ce decurg din gestionarea organizații a schimbat profund configurația și, de către UE a responsabilităților ce decurg din mai ales, complexitatea formatelor de dialog. proximitatea geografică. Pe aceste coordonate În mod particular, divergențele față de partici- abordarea comună includea o serie de domenii parea Maltei și Ciprului în dialogul NATO-UE prioritare de efort vizând: prevenirea conflic- au generat dificultăți suplimentare pe fondul telor și managementul crizelor; reforma sec- opoziției Turciei. Consecința directă s-a regăsit torului de securitate și apărare; consolidarea în planul consistenței dialogului la nivel NAC- statului de drept; combaterea terorismului; PSC, acesta fiind limitat doar la problematica managementul securității frontierelor; control 27 operațiilor comune și a capabilităților asociate pe armamente și eliminarea armelor mici. fiind excluse, astfel, aspectele de nivel strate- gic, cu relevanță pentru ambele organizații. Paradoxal, în ciuda unei agende interna­ Formule de cooperare practică și ționale extrem de dense asupra cărora dive­r­ dispute politice (2003-2007) gențele consemnate au fost unele dintre cele mai intense de după căderea Zidului Berli- Progresele perioadei anterioare au fost nului, cooperarea practică dintre cele două puse serios la încercare în anii următori pe organizații a continuat să se deruleze cu o oa- fondul manifestării unor puncte de divergență recare ritmicitate. Practic, anul 2003 a deschis atât în context transatlantic, cât și în interio- o nouă etapă în evoluția relației de parteneri- rul Uniunii Europene per se, accentuate și prin at NATO-UE, principala caracteristică fiind 18 Monitor Strategic reprezentată de structurarea dialogului po- de obiective de capabilități33. De cealaltă par- litico-militar pe două componente corespun­ te, filozofia utilizată de UE era circumscrisă zând domeniilor privind: capabilitățile de Planului European de Acțiune pentru Dez- apărare și operațiile. Simbolistica asociată voltarea Capabilităților (ECAP), lansat34 în noilor tendințe era aceea a depășirii nivelu- decembrie 2001. Acesta se baza pe o abordare lui teoretic al dezbaterii, ambele organizații relativ diferită, centrată pe ideea identificării concentrându-și atenția asupra aspectelor unor proiecte multinaționale cu șanse reale de concrete prin care se puteau evita potențiele materializare. În context, pentru prima etapă formule de duplicare. De asemenea, trebuie ECAP (2002-2003) au fost identificate un nu- menționat faptul că noua abordare venea și măr de 19 paneluri a căror activitate se baza ca o consecință firească a proceselor de trans- pe o interacțiune adecvată cu NATO în scopul formare internă pe care ambele organizații îl evitării duplicărilor. Același tip de abordare s-a parcurgeau. În egală măsură, preocuparea față menținut și în cadrul fazei următoare, în ca- de accentuarea formulelor de duplicare deriva drul căreia panelurile au fost înlocuite cu 15 și din realitatea tendinței de evitare a utiliză- grupuri de proiect, la nivelul cărora s-a accen- rii cadrului „Berlin+”. Practic, asistăm la scurt tuat rolul de coordonare al statelor membre. timp după finalizarea cadrului de cooperare În acest sens, au fost identificate formule su- NATO-UE la căderea acestuia în desuetudi- plimentare de coordonare prin implementarea ne, accentuată prin lansarea, în mai 2003, a unei abordări simetrice între angajamentele primei misiuni autonome a UE (Arthemis, RD asumate de statele membre în cadrul celor Congo)31. Natura relației dintre cele două tinde două organizații. În martie 2003 a fost înființat să se schimbe, raportându-se tot mai mult la Grupul NATO-UE pentru capabilități care s-a parametrii unei formule de parteneriat având dorit a fi un nivel superior de coordonare a ca repere maturizarea proceselor de dezvolta- proceselor derulate între cele două organizații re a capabilităților de apărare și, subsecvent, a și, în egală măsură, de asigurare a unui nivel angajamentelor operaționale. În egală măsură, adecvat de transparență. determinarea politică a Uniunii Europene pri- Operaționalizarea Agenției Europene de vind consolidarea profilului autonom a benefi- Apărare (iulie 2004) a adus o serie de particu­ ciat de elaborarea unor fundamente strategice larități suplimentare în planul cooperării din- solide prin adoptarea, în decembrie 2003, a tre cele două organizații. Deplasarea centrului Strategiei de Securitate a Uniunii Europene32, de greutate către noua structură prin transferul elaborată sub coordonarea lui Javier Solana. gradual (până în 2006) a managementului gru- În cadrul noii paradigme, problema ar- purilor de proiect ECAP, urmată de implemen- monizării capabilităților s-a dovedit a fi unul tarea unei filozofii diferite, a creat o problemă dintre cele mai sensibile subiecte ale agen- de simetrie instituțională în planul relației cu dei de cooperare. Principala dificultate rezi- NATO limitând pentru o perioadă de timp di- da în natura diferită a celor două organizații, mensiunea cooperării doar la cadrul Grupului particularitățile acestora regăsindu-se și în NATO-UE pentru capabilități. ceea ce privește modalitatea de structura- Elementele de incongruență au fost spo- re a proceselor de generare a capabilităților rite și prin adoptarea, în iunie 2004, a Con- necesare. Inovațiile instituționale ale acestei ceptului Grupurilor de Luptă UE ca element perioade au stat sub semnul aceluiași princi- central al noului Obiectiv Global al UE (HLG piu de evitare a duplicărilor și, pe cât posibil, 2010)35. În acest context, problema duplicării a identificării unor formule sinergice. Repe- eforturilor s-a accentuat pe relația Forța de rele erau reprezentate de inițiativele lansate Răspuns a NATO (NRF)-Grupurile de luptă la nivelul celor două organizații în vederea (UE) pornind de la premisa realității unui sin- depășirii deficiențelor de capabilități. În con- gur set de forțe și capabilități pe care statele text aliat acestea erau gestionate prin interme- membre puteau să-l pună la dispoziția am- diul Prague Capabilities Commitment (PCC), belor organizații. De aici și extrem de dificila inițiativă menită să gestioneze procesul de problemă a deconflictualizării angajamentelor, dezvoltare a capabilităților incluzând peste 50 aspect cu conotații politice majore mergând Monitor Strategic 19 până la asumarea unor opțiuni strategice în au condus la derularea exercițiului vizau impu- definirea contribuțiilor. nerea unui caracter regulat pentru un astfel de Progresele realizate prin intermediul Acor­ tip de cooperare, aspectele politice divergente durilor Berlin + nu asigurau întregul set de asociate relației Turcia-Cipru-Grecia au făcut răspunsuri la realitățile Parteneriatului UE- ca desfășurarea exercițiilor de acest gen să nu NATO, în special din perspectiva reliefării se poată înscrie în spiritul filozofiei inițiale. posturii autonome a Uniunii Europene în ma­na­gementul crizelor, prin crearea propriei capacități de planificare. Summit-ul din apri- lie 2003, reunind Germania, Franța, Belgia și O nouă paradigmă Luxemburg, a readus în atenție această proble- mă prin intermediul așa-numitului „Concept Paralizia strategică inițiată după cele două Tervuren”. Acesta a fost de natură să adauge valuri de extindere din 2004 avea să se mențină o notă de amplă divergență36 față de modul o perioadă de timp la nivelul relațiilor dintre în care relația NATO-UE avea să se înscrie cele două organizații. Nici măcar reintrarea în paradigma determinării europene pentru Franței în structura militară integrată a NATO dezvoltarea unui profil suficient de consolidat, (2009) nu a adus schimbări fundamentale. Se corespunzând nivelului de ambiție asumat în poate vorbi de un pragmatism mult mai vizibil, diferite momente după crearea Uniunii Eu- grefat atât pe formule de cooperare ad-hoc și ropene. Sfârșitul anului avea să aducă mult- demersuri informale, singurele soluții de a evita așteptata abordare rațională prin care aveau să „capcanele” dezbaterilor în triunghiul Grecia- fie acomodate formule negociate. Compromi- Turcia-Cipru care a nu au permis „străpunge- sul realizat în mare măsură prin intermediul rea” cadrului Berlin+. În încercarea de a depăși medierii britanice37 a vizat crearea unei celule aspectele politice divergente, asociate acestei UE în cadrul SHAPE, dublată de o structură relații, s-a putut consemna un anumit grad de legătură a NATO pe lângă Statul Major UE. de maturizare a percepțiilor reciproce față de Suplimentar, în cadrul Comandamentului Su- obiectivele și intențiile fiecăreia dintre instituții. dic al NATO (AFSOUTH) a fost creat un Ele- Din nou, în mod paradoxal, dimensiunea infor- ment de Comandă European38 cu scopul de a mală a oferit soluțiile pentru diversele situații de se asigura legătura UE cu misiunile din Bal- criză apărute în ultima parte a deceniului tre- cani. Scopul acestui aranjament era acela de a cut. Aceasta nu s-ar fi putut realiza în absența răspunde, în primul rând, divergențelor politi- restabilirii încrederii, dublată de consolidarea ce plasând problema sub auspiciile principiu- dimensiunii transatlantice a dialogului de se- lui primus inter pares pentru rolul NATO. Cu curitate. Teama permanentă față de apariția toate acestea, în cadrul formulei de compromis formulelor de duplicare a trecut într-o relativă nucleul de planificare al UE nu fusese abando- subsidiaritate, beneficiind de o acceptare tacită nat acesta supraviețuind sub forma unei celule a unei realități inevitabile, generată de procesele civil-militare în cadrul EUMS, nefiind exclusă, evolutive ale celor două organizații. totodată, posibilitatea implicării acesteia în Impactul crizei economice a marcat din aranjamentele de comandă-control (C2) pen- plin aceste realități, dublat și prin reluarea pre- tru o operație autonomă39. siunilor politice vizând definirea unor mode- Bilanțul pozitiv al acestei perioade include le mult mai eficiente de utilizare a resurselor și inițierea procesului de cooperare în dome- aflate la dispoziția sectorului de apărare. În niul exercițiilor de management al crizelor. În acest context, reuniunea Consiliului European noiembrie 2003 s-a derulat primul exercițiu informal desfășurată în toamna anului 2010 la de acest tip NATO-UE (19-25 noiembrie) prin Ghent, introducea o nouă abordare în gestio- utilizarea cadrului Berlin+. Obiectivele au vi- narea proceselui de dezvoltare a capabilităților, zat testarea procedurilor și a mecanismelor de cunoscut sub numele de Pooling&Sharing consultare și coordonare pe durata unei crize (P&S)40. Pornind de la realitățile deficitelor bu- și, subsecvent, în contextul unei operații UE cu getare și a diferitelor forme de duplicare în inte- recurs la capacitățile NATO. Deși intențiile care riorul Uniunii Europene, inițiativa viza imple- 20 Monitor Strategic mentarea unei filozofii pragmatice, centrată pe rind, totodată, oportunități de întărire a coo- ideea comonalității în domeniul capabilităților, perării practice chiar și în condițiile unui cadru dublată de realizarea de economii și creșterea de cooperare formal relativ depășit, al cărui eficienței în utilizarea acestora. Pe coordona- potențial fusese, într-o mare măsură, epuizat. te similare, la nivelul NATO managementul Discuția pe acest palier nu poate fi desfășurată consecințelor crizei economice a condus la în absența exemplificării situației de securitate generarea unui model cu funcționalități simi- din vecinătatea estică unde comportamentul lare P&S. Subliniind necesitatea consolidării agresiv al Rusiei readucea în atenție capacita- alocărilor bugetare pentru apărare în iunie tea acestui actor de a exploata oportunitățile 2011, secretarul apărării al SUA, Robert ­Gates geografice, potențialul militar, factorul surpri- lansa un avertisment41 privind o potențială ză și capacitatea de promovare a unor acțiuni decuplare a SUA în context NATO în cazul în asimetrice în cel puțin două ipostaze semni- care tendința de reducere a bugetelor apărării ficative – războiul hibrid respectiv cel -ciber nu urma să fie stopată. Într-o notă similară, netic, îndreptate împotriva rezilienței statale. Secretarul General NATO, Anders Fogh Ras- Combinarea acestor factori în cadrul unor mussen susținea42, în august 2011, revizuirea acțiuni agresive după cum a fost cazul celor din tendințelor de diminuare a resurselor pentru Georgia (2008) și Ucraina (2014) a readus în apărare. Opțiunea SUA se înscria în cadrul atenție tiparele geopolitice ale politicii rusești. abordării mai largi promovate în pregătirea Activismul acesteia îmbracă forme multiple Summit-ului NATO de la Chicago (mai 2012) pornind de la modernizarea forțelor armate, ale cărui rezultate s-au concretizat, în primul reevaluări strategice în domeniul politicii nu- rând, prin avansarea unei noi formule de op- cleare și până la implicarea, prin dislocări de timizare a managementului capabilităților de contingente și capacități militare, în zone de apărare (smart defence)43. Elementul de bază conflict extra-europene (ex. Siria). al noii abordări viza translatarea cheltuielilor Situația din perimetrul estic se completează naționale asociate programelor de achiziții în nefericit cu haosul din vecinătatea sudică unde formate multilaterale specializate pe anumite mult așteptatele efecte pozitive ale Primăverii tipuri de capabilități. În ciuda cadrului extrem Arabe au întârziat să apară lasând loc, mai de- de generos pe care cele două inițiative îl ofe­ grabă, unui lanț continuu și greu controlabil de reau modalitățile de complementarizare a conflicte și tensiuni, acoperind un perimetru aces­tora nu s-au dovedit a fi un proces sufici- extins de pe țărmurile Africii de Nord și până ent de abordabil, progresele înregistrate până în extremitatea estică a Orientului Mijlociu, în prezent fiind limitate. Esența problemei re- inclusiv Afganistan și Pakistan. Izbucnirea răz- zida în necesitatea unei specializări a rolurilor boaielor civile, pe fondul absenței evidente a pe care cele două organizații urmau să le înde- unei autorități centrale de sorginte democrati- plinească în noul context, aspect cu implicații că, s-a suprapus recrudescenței teroriste, arti- politice semnificative. culată în forme cu mult mai complexe. Practic, Pe acest fond, presiunea factorilor externi a prin apariția Statului Islamic, granița dintre jucat un rol deosebit de important în tranșarea actorii statali și non-statali s-a subțiat vizi- opțiunii informale. De asemenea, efectele crizei bil, generând dificultăți majore în gestionarea din Libia în care dependența de capabilitățile situației de securitate. Consecințele imediate, SUA s-a revelat încă o dată, au generat un noi vizibile atât prin atacurile teroriste, creșterea impuls procesului european de dezvoltare a fără precedent a presiunii migraționiste, crimi- capabilităților și, implicit, de reconsiderare a nalitate transfrontalieră sunt noile jaloane de modalităților de cooperare NATO-UE. Într-o instabilitate afectând direct securitatea internă notă similară, s-a plasat și opțiunea SUA afir- a Europei. mată fără echivoc la acel moment, de reorien- Pe aceste coordonate, relația NATO-UE tare a interesului către regiunea Asia-Pacific. a consemnat validări operaționale în zone de De asemenea, centura de instabilitate aflată în interes comun (într-o primă instanță în Afga- imediata vecinătate a spațiului euroatlantic a nistan, Africa-Darfur/Sudan) tributare, însă, generat un nou val de riscuri și amenințări ofe- biro­crației și unui formalism exacerbat44. Pro- Monitor Strategic 21 grese operaționale evidente s-au regăsit în ca- rare și industrială, atât în Europa cât și dincolo zul operațiilor de combatere a pirateriei de pe de Atlantic; coastele Somaliei. Deși acționând autonom, – coordonarea politicilor de exerciții, in- operația NATO, Ocean Shield, respectiv cea clusiv în ceea ce privește combaterea războiu- a Uniunii Europene, Atalanta, au realizat un lui hibrid; grad ridicat de sinergie acțională în condițiile – consolidarea capacității de reziliență a existenței a două lanțuri de comandă complet partenerilor celor două organizații. independente. Similar, decizia adoptată de În iunie 2016, răspunzând mandatului miniștrii apărării ai statelor NATO în februarie transmis de Consiliul European din anul pre- 2016 vizând angajarea capacităților maritime cedent, Înaltul Reprezentant al UE pentru Po- aliate în Marea Egee, în sprijinul eforturilor UE litica de Securitate și Afaceri Externe, Federica și al Agenției Frontext. Precedentele astfel cre- Mogherini, prezenta Strategia Globală a Uni- ate au fost continuate prin decizia Summit-ului unii Europene46, prin intermediul căreia erau de la Varșovia privind un rol mult mai activ al anunțate noile obiective în domeniul securității NATO în perimetrul central al Mediteranei în și apărării. În acest context, era subliniată sprijinul Uniunii Europene, Operația Sophia. relevanța particulară a complementarității și Momentul redefinirii strategice a relației evitarea competiției cu NATO. Într-o formu- de parteneriat dintre cele organizații a fost re- lă echilibrată, documentul recunoaștea pri- prezentat de Summit-ul NATO de la Varșovia mordialitatea NATO pentru „apărarea colec- (iulie 2016) în care Secretarul General NATO, tivă și teritorială” subliniind, în același timp, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Eu- necesitatea realizării capacității autonome a ropene, Jean Claude Juncker și cel al Consi- UE, inclusiv în cooperarea cu NATO. Aceeași liului European, Donald Tusk au semnat o filozofie se va regăsi și în cadrul “Planului de Declarație45 prin care se avansa o nouă platfor- implementare în domeniul securității și apără- mă de cooperare. Pornind de la experiența co- rii”47 (prezentat în noiembrie 2016), relevanța operării, inclusiv operațională, între cele două cooperării cu NATO fiind subliniată în mod organizații, limbajul utilizat completa cadrul semnificativ, inclusiv din perspectiva analizării avansat prin Acordurile Berlin+, subliniin- modalităților concrete de aprofundare a coo- du-se natura specifică a sinergiei și relevanței perării în domenii precum: coerența procese- reciproce a contribuțiilor asumate de cele lor de planificare, standardizarea cercetării în două organizații. Depășind vechile teme fi- domeniul apărării și tehnologiilor; sinergia în dele sintagmelor de tip duplicare – rivalitate domeniul forțelor de reacție rapidă; dezvolta- – competiție, Declarația semnată la Varșovia rea capabilităților. iniția un nou nivel de cooperare, bazat pe uti- Primul pas pentru implementarea obiec- lizarea cât mai eficientă a setului de instru- tivelor Declarației de la Varșovia a fost făcut mente de care fiecare organizație dispunea în 6 decembrie 2016 când, urmare a acordu- în susținerea unui nivel de ambiție centrat pe lui Consiliului UE, respectiv a miniștrilor de ideea proiectării stabilității și securității. Din externe NATO, Secretarul General NATO și această perspectivă, se agrea un inventar de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica de domenii prin intermediul cărora se putea an- Securitate și Afaceri Externe au prezentat un ticipa generarea de oportunități suplimentare pachet de 42 de propuneri. Se deschidea, ast- pentru aprofundarea cooperării: fel, un nou capitol, menit să ofere o perspectivă – combaterea războiului hibrid; mult mai clară și, în egală măsură, pragmatică – cooperare operațională, cu accent pe di- pentru dezvoltarea relației de parteneriat din- mensiunea maritimă și migrație; tre cele două organizații. – coordonare în domeniul apărării ciber- netice, atât în plan operațional cât și pe dimen- siunea de exerciții și educație; Concluzii – dezvoltarea capabilităților de apărare; – consolidarea industriei de apărare și Analiza evoluțiilor înregistrate în planul apro­fundarea cooperării în cercetarea de apă- relațiilor NATO-UE atestă o realitate de ne- 22 Monitor Strategic contestat, anume aceea a unui tipar compor- complementarității prin valorificarea aspec- tamental extrem de dificil de încadrat într-un telor pozitive pe care demersurile celor două model organizațional, putând fi, mai degrabă organizații le generează. asimilat dimensiunii socio-umane. Paradigma Cu toate acestea, aspectele critice nu tre- instituțională sub care cooperarea practică s-a buie să omită progresele semnificative re- derulat a suferit în repetate rânduri transfor- alizate în definirea cadrului normativ ne- mări și schimbări, adeseori circumstanțiale, cesar derulării cooperării practice care au generate de factori externi în detrimentul permis, în cele din urmă, asumarea de către finalității logice a proceselor interne de adap- Uniunea Europeană a primelor angajamen- tare. Cauzele acestei situații sunt diverse, te operaționale. Experiența ultimului dece- acoperind o plajă largă de aspecte. În primul niu atestă actualitatea permanentă a temei rând se plasează natura profund diferită a ce- privind optimizarea cooperării NATO-UE. lor două organizații, situație care se reflectă Modelele normative utilizate au eșuat rând în mod diferit la nivel instituțional profilând, pe rând. Chiar și Acordurile Berlin + nu mai totodată, particularități în formularea răspun- reprezintă o matrice la care dimensiunea de surilor mai cu seamă în domeniul manage- cooperare dintre cele două organizații să se mentului crizelor. În acest context se înscrie poată raporta. Din această perspectivă, re- și problema „conviețuirii” celor doi actori în vizuirea cadrului normativ devine o realitate peisajul de securitate al ultimelor decenii cu care va trebui asumată într-un context extrem atât mai dificil de înțeles în condițiile în care de fluid, complicat suplimentar și prin efectele majoritatea statelor sunt membre ale ambelor BREXIT. Implicațiile acestui din urmă aspect, organizații. În egală măsură este vorba despre insuficient aprofundate la acest moment, se flexibilitate și încredere reciprocă, inclusiv în vor regăsi cu siguranță și la nivelul relațiilor context transatlantic, condiții absolut esențiale de cooperare NATO-UE, inclusiv din per- pentru dezvoltarea cooperării între cele două spectiva potențialului și determinării afirmate organizații. Virulența divergențelor consem- oficial în repetate rânduri privind continuarea nate în anul 2003 reprezintă, în mare măsură, rolului Marii Britanii în cadrul securității eu- un episod depășit în istoria cooperării între ropene. Modalitățile de reglementare formală cele două maluri ale Atlanticului dar gradul de a acestei perspective reclamă un set diferit de armonizare a pozițiilor asupra principalelor teme ale mediului contemporan de securitate instrumente a căror negociere va presupune nu este încă suficient de clar. un proces extrem de laborios de negociere. Recunoașterea ambițiilor ambelor orga­ Discuția despre BREXIT în contextul rela­ nizații reprezintă unul dintre aspectele asupra ției NATO-UE trebuie abordată și din per- căruia consensul nu s-a putut realiza într-o for- spectiva proceselor derulate la nivelul Uniu- mă coerentă și, mai ales, durabilă. Remanența nii Europene vizând aprofundarea integrării „preocupărilor” legate de evitarea duplicărilor în domeniul securității și apărării. Relansarea și rivalitate&competiție instituțională nu a unor teme sensibile pentru agenda de coope- fost depășită, ea fiind prezentă, încă, în dis- rare dintre cele două organizații precum: ca- cursul politic la nivelul ambelor organizații. pacitatea de planificare proprie; cooperarea Acestea reprezintă, însă, exprimări care țin structurată; operaționalizarea obiectivului de mai degrabă de retorica politică și, chiar de asigurare a securității „Uniunii și a cetățenilor o anumită inerție în actualizarea discursu- săi”; dezvoltarea industriei europene de apăra- lui politic, care se plasează în disonanță cu re, reprezintă provocări reale pentru perioada realitatea maturizării proceselor interne de imediat următoare. Modalitatea de acomodare reformă și adaptare. Prezența așa-numitelor a acestora în contextul relațiilor de cooperare forme de duplicare reprezintă o altă realitate dintre cele două organizații beneficiază de o care trebuie acceptată în contextul guvernat importanță majoră pentru capitalizarea pro- de principiul autonomiei și al parteneriatului greselor înregistrate și, subsecvent, articularea celor două organizații. Pe acest fond, princi- unei perspective consolidate asupra formulei pala provocare este reprezentată de realizarea de Parteneriat NATO-UE. Monitor Strategic 23 Note 12 http://www.europarl.europa.eu/summits/kol1_ en.htm, accesat pe 2 aprilie 2017. 1 Organizație politico-militară creată în 1954 13 https://www.consilium.europa.eu/uedocs/ incluzând: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxem- cms_data/docs/pressdata/en/ec/108622.pdf, acce- burg, Olanda, Marea Britanie. Între 1973-1988 acti- sat pe 7 aprilie 2017. vitatea organizației se reduce drastic fiind revigora- 14 Acesta viza, în esență crearea unei Forțe de tă în contextul primei crize irakiene când are un rol Reacție Rapidă a UE cu un efectiv de 60.000 militari, operațional în Golful Persic. având o structură de tip joint. Aceasta trebuie să fie 2 Adoptate de Consiliul Ministerial al Uniunii capabilă să îndplinească întreaga gamă de misiuni Europei Occidentale la reuniunea desfășurata în 19 Petersberg, putând fi dislocată în maximum 60 de iunie 1992 în Hotelul Petersberg din apropiere de zile, putând a fi menținută în teatru până la 1 an. Bonn, Germania. Acestea includeau: misiuni umani- https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsU- tare și de salvare; menținere a păcii; misiunile forțelor pload/Helsinki%20Headline%20Goal.pdf . armate în managementul crizelor, inclusiv impune- 15 Disputele dintre Franța și Marea Britanie pe rea păcii. Textul declarației adoptată cu prilejul reu- acest subiect, exprimate prin intermediul minis- niunii Consiliului UEO disponibil în format electro- trului apărării britanic Geoff Hoon și omologul său nic http://www.weu.int/documents/920619peten. francez, Alain Richard ( Le Monde, 22 noiembrie pdf, accesat pe 7 aprilie 2017. 2000 și A New Model Army, Financial Times, 15 no- 3 Tratatul de la Bruxelles (17 martie 1948), mo- iembrie 2000). dificat prin Acordul de la Paris (23 octombrie 1954) 16 Presidency Conclusions, Santa Maria da Feira 4 Pentru detalii privind conceptul CJTF în An- (19-20 iunie 2000) disponibil http://www.cvce.eu/ thony Cragg. The Combined Joint Task Force Con- en/obj/conclusions_of_the_santa_maria_da_feira_ cept: a key component of the Alliance’s adaptation, european_council_19_20_june_2000-en-042a8da3- NATO Review, 1996, No. 4, July 1996, p.7-10. 5 def7-44ac-9011-130fed885052.html, accesat pe 7 Declarația Summit-ului NATO, Bruxelles, aprilie 2016. 10-11 ianuarie 1994, disponibilă în format electro- 17 Ibidem, Appendix 1. nic la http://www.nato.int/cps/en/natohq/offici- 18 Ibidem, Appendix 2. al_texts_24470.htm?mode=pressrelease, accesat pe 19 Ibidem. 7 aprilie 2017. 20 Inventarul acestora a fost extins, ulterior, prin 6 În baza Tratatului de la Amsterdam, pe durata Tratatul de la Lisabona (TEU Art.42) pentru a in- Președinției finlandeze a Uniunii Europene a fost clude: misiuni umanitare și de salvare; prevenirea adoptată decizia de creare a: Comitetului Politic și conflictelor și de menținere a păcii; misiuni ale de Securitate (PSC), Comitetul Militar și Statul Ma- forțelor armate în domeniul managementului crize- jor al UE. „Helsinki European Council Presidency lor, inclusiv impunerea forței; asistență în domeniul Conclusions”, 10-11 december 1999, text disponibil reformei organismului militar și consiliere; misiuni electronic la adresa http://www.consilium.europa. stabilizare post-conflict. eu/en/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/ 21 acfa4c.htm, accesat pe 10 aprilie 2017. Centrul Satelitar și Institutul pentru Studii de 7 Securitate. Declarația UEO, anexă la Tratatul de la Am- 22 sterdam, Role of WEU and its relations with the Eu- http://www.nato.int/cps/en/natolive/offici- ropean Union and with the Atlantic Alliance, text al_texts_19544.htm, accesat pe 7 aprilie 2017. 23 disponibil online la adresa http://www.europarl. http://www.nato.int/docu/comm/2004/06-is- europa.eu/topics/treaty tanbul/press-kit/006.pdf, accesat pe 7 aprilie 2017. 24 8 Ibidem. Joint Action 2003/92/CFSP, accesat pe 7 apri- 9 Opțiunea americană a fost prezentată inițial lie 2017. 25 în cadrul unui articol publicat de secretarul de stat Joint Action 2004/570/CFSP, accesat pe 7 apri- Albright în paginile Financial Times (7 decembrie lie 2017. 26 1998) – The Right Balance Will Secure NATO’s Fu- FRAMEWORK FOR AN ENHANCED ture, reprodus în Chaillot Papers – From St.Malo NATO-EU DIALOGUE AND A CONCERTED to Nice. European defence: core documents, WEU APPROACH ON SECURITY AND STABILITY Institute for Security Studies, Paris, 2001, p.10-13. IN THE WESTERN BALKANS, http://www.consi- 10 Ibidem p, 8-10. lium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/ 11 Textul Conceptului Strategic NATO disponibil en/er/76840.pdf, accesat pe 7 aprilie 2017. http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_56626. 27 http://www.nato.int/docu/pr/2003/p03-089e. htm, accesat pe 7 iunie 2016. htm, accesat pe 7 aprilie 2017. 24 Monitor Strategic 28 Denumit și Summit-ul pralinelor sau al cioco- satlantic relationship... NATO News, 17 octombrie latei a generat ample dezbateri prin agenda extrem 2003. de ambițioasă agreată. În ciuda criticilor, obiecti- 37 Reichard, Martin. The EU-NATO Relation- vele stabilite cu acest prilej au orientat procesul de ship: A Legal and Political Perspective, Ashgate, dezvoltare a dimensiunii de securitate și apărare a 2006, p. 87-88. Uniunii Europene, majoritatea temelor regăsindu- 38 Hauser, Günther; Kernic, Franz. European Se- se astăzi în cadrul Tratatului UE precum și în cadrul curity in Transition, Ashgate Publishing, Farnham, Planului de implementare a Strategiei Globale a UE. 2006. Pentru textul concluziilor mini-summitului Chaillot 39 NATO/EU CONSULTATION, PLANNING Papers 67, From Copenhagen to Brussels: European AND OPERATIONS, https://www.consilium.eu- Defence Core Documents, vol. IV, Institute for Secu- ropa.eu/uedocs/cmsUpload/78414%20-%20EU- rity Studies, Paris, 2003, p.76-81. NATO%20Consultation,%20Planning%20and%20 29 În cadrul Convenției pentru viitorul Euro- Operations.pdf, accesat pe 7 aprilie 2017. pei, condusă de Valéry Giscard d’Estaing. Textul 40 https://www.eda.europa.eu/docs/documents/ Tratatului Constituțional https://europa.eu/euro- factsheet_-_pooling_sharing_-_301111, accesat pe pean-union/sites/europaeu/files/docs/body/treaty_ 7 aprilie 2017. establishing_a_constitution_for_europe_en.pdf, 41 https://www.theguardian.com/world/2011/ accesat pe 7 aprilie 2017. jun/10/nato-dismal-future-pentagon-chief, accesat 30 Hoffman S., Reynold C. EU-NATO Relations: pe 7 aprilie 2017. Time to That the “Frozen Conflict”, SWP Comments, 42 Rasmussen, Fogh, Anders, 30 septembrie 12 iunie 2008, p.5 2011, Towards NATO’s Chicago Summit, http:// 31 Joint Action 2003/423/CFSP. Franța a înde- www.nato.int/cps/en/natolive/opinions_78600.htm plinit responsabilitatea de națiune cadru, furnizând 43 http://www.nato.int/docu/review/2012/ totodată Comandamentul Operațional localizat la smart-defence/Smart-Defence-Political/EN/index. Paris. htm, accesat pe 7 aprilie 2017. 32 A Secure Europe in a Better World, https: // 44 Cazul Afganistanului reprezintă una dintre www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/ exemplificările cele mai potrivite pe care compo- 78367.pdf. nenta formală a relației NATO-UE le presupune. 33 http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_ Asi­gu­rarea de către componenta militară NATO 50087.htm, accesat pe 7 aprilie 2017. a protecției contingentelor civile UE a necesi- 34 Cu prilejul Summit-ului Consiliului European tat încheierea a 14 acorduri aplicabile cetățenilor de la Laeken, DECLARATION ON EU MILITARY aparținând aceluiași stat. CAPABILITIES, https://www.consilium.europa.eu/ 45 Taking EU-NATO cooperation to a new level, uedocs/cmsUpload/Declaration%20on%20EU%20 http://www.consilium.europa.eu/en/press/press- Military%20Capabilities%20-%20May%202003.pdf, releases/2016/12/13-tusk-juncker-stoltenberg-opi- accesat pe 7 aprilie 2017. nion/, accesat pe 7 aprilie 2017. 35 https://www.consilium.europa.eu/uedocs/ 46 http://europa.eu/globalstrategy/en/global- cmsUpload/2010%20Headline%20Goal.pdf, accesat strategy-foreign-and-security-policy-european- pe 7 aprilie 2017. union, accesat pe 7 aprilie 2017. 36 A se vedea pozițiile exprimate de Nicholas 47 https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eugs_ Burns, ambasadorul SUA la NATO, Tervuren pro- implementation_plan_st14392.en16_0.pdf, accesat posal is one of the most greatest danger to the tran- pe 7 aprilie 2017.

Monitor Strategic 25 ABSTRACT

The relationship between NATO and European Union evolved gradually after the end of Cold War to an almost enduring Partnership formula today. After the disappearance of the old-fashioned, conventionally bipolar conflict the security landscape is confronted with a new and more complex paradigm in which the coexistence between conven- tional and asymmetric threats and challenges is much stronger than ever. In search of answers both organizations are striving to adapt their own tools and answers. Within this picture, it goes without saying that NATO-EU relation is one of the necessary answers. Unfortunately, the road to an articulated, common approach was more challenging, as well as longer, that it was initially expected. Nevertheless, the last dec ade experienced some concrete positive developments both in terms of improvement of normative basis for cooperation (e.g. signing the Berlin +) as well as in the operational domain, notably in the Balkans and Aegean Sea. Nevertheless, the longstanding obstacles to EU-NATO co-operation have not disappeared; in particular, the unresolved conflict in Cyprus still gets in the way. Today, security fluidity can only be tackled successfully by the two organisations working together. The recent developments occurred in the immediate neighborhoods, showed without any doubt that that the crises to the east and south do not fit neatly into institutional boxes. Still there are persisting challenges related to the harmoniza- tion of the defence capabilities processes which requires a strong and sound political consensus. From a prospective point of view it can be anticipated that NATO-EU cooperative dimension will be one of the main subjects of interests. The anticipated effects of BREXIT is just one of the issues surrounded by unknowns.

Keywords: European security, defence policy, Pooling and Sharing, NATO, EU relations, Berlin + Agreements, strategy, crisis management,Western European Union, Petersberg Missions

Dragoș Ilinca este director al Programului de Istorie Militară în cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apă- rare și Istorie Militară. Absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București, obținând ulterior un doctorat în știinte militare la Universitatea Națională de Apărare. Specializat în probleme de securitate internațională, cu accent pe zona Orientului Mijlociu.

26 Monitor Strategic Complexul militaro-industrial ucrainean – un factor de influenţă supraregional. O analiză în cheie economico-evoluţionistă* Silviu Petre

Dacă în primii ani după cel de-al Doilea Mă­tăsii” (OBOR) explorat de China, promi- Război Mondial cuvântul „geopolitică” evoca siunea lui Donald Trump de a ridica un zid/ ideologiile militaristă şi naţional-socialistă, gard la graniţa cu Mexicul pentru a preveni astăzi folosirea sa abuzivă îl goleşte de orice fluxurile migratorii, Uniunea Eurasiatică visată conotaţie, având doar denotaţiile imprimate de Vladimir Putin ori tratatele Trans-Atlantic de autorii ce aleg să îl folosească. Altfel spus, şi Trans-Pacific. Toate elementele enumerate geopolitica nu mai evocă nicio ştiinţă, nu mai mai sus conţin ingredientele infrastructurii şi subîntinde vreo ideologie, ci a ajuns aproape factorului spaţial. sinonimă cu domeniul relaţiilor internaţio- Drept urmare a celor de mai sus, artico- nale, ba chiar cu ştiinţa politică însăşi. Există lul de faţă îşi propune să aducă în prim-plan câte o geopolitică pentru orice fenomen: tero- posibilităţile explicative ale geografiei eco- rism, epidemii, inegalităţi sociale, drepturi ale nomice evolutive, domeniu de graniţă, dacă omului şamd. Din majoritatea covârşitoare a nu chiar de sinteză. Studiul de caz tratat aici acestor analize lipseşte, însă, factorul -geo. În este exportul de armament al Ucrainei din tot acest răstimp geografia, în speţă geografia ultimii doi ani de zile şi modul cum acesta se umană, nu a stat pe loc, ci a acumulat o lite- derulează conform unor considerente spaţi- ratură substanţială, devenind o ştiinţă socială ale. alternativă. Poate că este momentul reînno- De unde poate proveni relevanţa unei astfel dării unui dialog între noile cuceriri ale ge- de teme? În ultimii zece ani, cu accent pe cei ografiei şi teoriile după care operează ştiinţa mai recenţi cinci, am fost martorii înrăutăţirii politicului. situaţiei internaţionale. Cantitatea de violenţă Miza nu este doar una pur academică, în- din sistemul de state a crescut corelându-se cu trucât dinamica relaţiilor internaţionale actu- o tendinţă ascendentă a exporturilor şi impor- ale se centrează pe construcţia de infrastruc- turilor de armament, fenomene ce pot avea ur- turi, fie pentru a bloca contactul fie pentru mări şi pentru arealul României. a-l facilita. Câteva exemple sunt, credem noi, Graficele de mai jos conotează atât transfe- elocvente: discuţia perpetuă despre lipsa au- rurile cât şi principalii parteneri ai exportato- tostrăzilor româneşti, proiectul „Drumului rilor de top:

* Acest articol a apărut într-o versiune anterioară astfel: Silviu Petre, „Industria de apărare ucraineană- intens curtată la nivel internaţional”, Adevărul blog, 6 decembrie 2016. Monitor Strategic 27 Trendul în transferurile internaţionale de arme mari, 1950-2015

Sursa: SIPRI, https://www.sipri.org/research/armament-and-disarmament/arms-transfers-and-milita- ry-spending/international-arms-transfers

Tabel 1. Primii zece cei mai mari exportatori de arme mari şi principalii lor clienţi, 2011-15

Notă: Procentajul din total e rotunjit la 1 decimal (cu excepţia procentajelor peste 10, care sunt rotunjite la numere întregi)

Sursa: SIPRI, https://www.sipri.org/research/armament-and-disarmament/arms-transfers-and-mili­ tary-spending/international-arms-transfers

Abilitatea de a găsi tipare comportamen- Ruperea Crimeei și războiul hibrid cu care tale poate ajuta România fie să se orienteze Rusia o tot presează de aproape trei ani au fă- mai bine pe piaţa mondială de armament, fie cut din Ucraina o victimă în ochii comunităţii să prevină efecte nedorite ce ar rezulta din co- internaţionale şi i-a reliefat mai bine identita- merţul ilegal, mai ales dacă se ţine cont de pro- tea de ţară din arealul postsovietic. În pofida ximitatea focarului de conflict ruso-ucrainean. tuturor pierderilor umane şi materiale suferi- 28 Monitor Strategic te din cauza confruntărilor cu separatiştii din mele versiuni ale elicopterului Kamov: K-52 şi Donbas ori cu soldaţi ruşi deghizaţi, nu toată K-60.5 Ucraina suferă egal. Industria sa de armament Odată cu ruptura dintre cele două părţi, a cunoscut un reviriment, ba chiar urcând iniţierea războiului hibrid, anexarea Crimeei treptele recunoaşterii internaţionale prin sem- şamd, Rusia s-a văzut obligată să înlocuiască narea de contracte cu SUA, Arabia Saudită şi multe dintre componentele de care beneficia- India. se până la acel moment. Este discutabil în ce măsură s-a realizat acest deziderat,6 însă el a Un complex militaro-industrial fost urmărit pe mai multe căi: a) preluarea de într-o regiune complicată materiale de la fabricile din pungile controlate 7 O mare parte din complexul militaro-in- de rebeli ; b) mijloace intene, c) presarea Bela- dustrial sovietic (circa 30%) se găsea pe terito- rusului, altă fostă republică sovietică, obligată riul ucrainean. Activităţile de cercetare – dez- de geografie şi trecut să accepte o relaţie apro- voltare (R&D) se desfăşurau după o structură piată cu Moscova; d) cooperare cu alte puteri 8 ierarhizată, directivele venind de la Comite- precum China. tul de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnologie de la Interesant este că Minskul a început să Moscova.1 Lichidarea Pactului de la Varşovia fie deranjat de ingerinţele vecinului imediat, nu a eliminat dependenţa dintre industriile ce- drept pentru care încearcă manevre evazive. lor două state. După 1991 Ucraina adăpostea Una dintre ele a fost dezvoltarea unei relaţii 1.810 întreprinderi dedicate apărării şi un per- cu industria de apărare ucraineană, în virtu- tea aceluiaşi trecut sovietic. Cele două ţări sonal de 2,7 milioane de lucrători. au mai cooperat în domeniul echipamentelor Drept urmare, Kievul şi Kremlinul au de- anti-tanc şi a apărării anti-aeriene, mai multe cis să iniţieze numeroase proiecte la comun: realizări comune fiind vândute în Azerbaijan, a) motoare pentru elicopterele: Ka-31, Ka-32, Kazahstan etc. În prezent avem aici exemplul Mi-8, Mi-17, Mi-24 şi Mi-28; b) turbine de gaz elicopterului Mi-8 construit împreună cu gi- pentru nave de luptă; c) componente pentru gantul ucrainean Motor Sich, cunoscut în în- avioanele din clasa Antonov, T-50 ca şi pentru treaga lume. Aparatul a început să fie produs în diferite sisteme de rachete gen: S-300, S-350, 9 2 localitatea Orsha, spre neplăcerea Rusiei. Alta S-400 şi S-500. La momentul izbucnirii cri- a fost găsirea de cumpărători alternativi, even- zei, firma Motor Sich avea un contract pentru tual în Lumea a III-a. Spre exemplul, la începu- a vinde 400 de elicoptere Rusiei. O altă firmă, tul lui septembrie 2014, ministrul de externe Yuzhmash obţinea 10 milioane $/an din între- belarus, Uladzimir Makei, a avut discuţii cu ţinerea sistemului balistic rusesc SS-19. Fir- omologii săi din Africa de Sud şi Nigeria, spe- ma Elektropribor (azi denumită Khatron) din rând la potenţiale parteneriate. Regimul pre- oraşul Harkov se ocupă de sistemele de ghidaj şedintelui Lukaşenko mai curtează partneri şi control ale rachetei nucleare RS-20B Voye- gen Iran, Qatar, Indonezia şi Pakistan. Trebuie voda (denumire NATO: SS-18 Satan), despre subliniat că relaţiile comerciale ale Belarusului 3 care se spune că e cea mai puternică din lume. au primit lovituri succesive în ultima ani, din Ziarul Bloomberg titra că oprirea celor două- cauza unor turbulenţe de pe scena internaţi- zeci de contracte bilaterale ar fi costat Ucraina onală: moartea lui Hugo Chavez prin care s-a 600 de milioane dolari, iar bugetul de apărare pierdut piaţa venezueleană şi ­Primăvara Ara- rusesc ar fi trebuit să crească cu mai bine de 2 bă.10 mld$/ an pentru a compensa pierderile.4 Dincolo de cifrele prezentate aici, mai tre- Renaştere şi diversificare buie adăugat că simbioza tehnologică ruso- După 1991 dividentele păcii aveau să-şi facă ucraineană nu trebuie, totuşi, supraevaluată, simţite efectele şi în spaţiul ex-sovietic. Des- ea fiind influenţată de relaţia tip amor-odio povărate de cursa înarmărilor contra NATO, din ultimul deceniu. Aşadar, Kievul nu a mai state mai noi şi mai vechi îşi reprioritizaseră fost implicat în construcţia sistemului balistic agenda către găsirea unei noi identităţi, a tre- S-400 şi nici în cea a motoarelor pentru ulti- cerii la economia de piaţă şi obţinerii prosperi- Monitor Strategic 29 Harta principalelor uzine din industria de apărare ucraineană

Sursa: Global Security, http://www.globalsecurity.org/military/world/ukraine/industry.htm tăţii. Industriile de apărare ale celor mai mulți şamd; b) nu există un corp de supraveghere care dintre foştii membrii ai Pactului varşovian au să se asigure de implementarea tuturor legilor; intrat în declin, numeroşi lucrători devenind c) softul IAS- acesta ar avea rolul de a ţine evi- şomeri. În Ucraina cheltuielile de apărare au denţa resurselor fiecărei unităţi, regiment etc. scăzut de la 1,8 mld$ la 367 mil.$ între 1992- numai că nu funcţionează după regulamente 1993! O sută de mii de militari ucranieni au clare, detaliate; d) un alt impediment vrednic de fost demobilizaţi.11 luat în seamă ţine de lipsa personalului şi ine- Într-o teză scrisă la Universitatea Monterey chitabila redistribuire a acestuia între diferitele din California, Iryna Bystrova detaliază nea- componente ale forţelor armate.13 junsurile capacităţii de apărare a ţării. Astfel, O provocare a fost aceea de a converti in- studiul său afirmă că: „nu există nicio conexiu- frastructura militară către producţia civilă, si- ne directă între programele de bugetare şi cele tuaţie nu complet diferită de ceea ce avea loc de apărare, ceea ce creează probleme în evalu- şi în Statele Unite. Din păcate industria civilă area eficienţei utilizării fondurilor bugetare.” 12 din spaţiul ex-sovietic era rămasă mult în urmă Sub un astfel de diagnostic general, Bystrova comparativ cu cea de apărare, aşa că transfor- enumeră pe îndelete mai mulți itemi: a) legisla- marea nu a mers uşor. Cele mai multe cercetări ţia după care se ghidează forţele armate ale ţării dedicate odată securităţii (sectorul R&D, cum a fost adoptată în epoci diferite şi nu este coe- îi zicem azi) s-au canalizat spre: industria elec- rentă, prevederile se bat cap în cap, nu includ în tronică (proporţie de 18,6%), spaţială (15%) şi acelaşi cadru şi prevederi pentru paza de coastă construcţii de nave (13,5%).14 30 Monitor Strategic Au existat şi trasee în sens invers. Vorbim Acelaşi Tereshchenko propune o serie de de cazul firmei Mayak: dacă în timpurile so- schimbări manageriale: redactarea unui pro- vietice se ocupa de produse de larg consum, gram detaliat de producţie de armament nece- după 2008 s-a convertit spre sectorul militar. sar conflictului cu Rusia, eliminarea corupţiei Conform unui interviu acordat publicaţiei şi investiţii în calitatea personalului. Scopul Ukrainian Defence Review în 2014, directorul ar fi dual: atât apărarea ţării, cât şi menţine- Mayak, Oleksander Peregudov vorbea despre rea relevanţei pe piaţa globală. Concluzia sa, eforturile firmei sale de a recondiţiona peste de factură keynesiană, era aceea că sectorul 20.000 puşti Kalaşnikov şi circa 8.000 de mi- industrial militar poate acţiona drept locomo- traliere pentru tancuri de 7,62 mm. În timpul tive pentru celelalte ramuri într-o perioadă de exerciţiilor «Perspective 2012», Mayak a putut recesiune.18 demonstra unele dintre cele mai noi invenţii: Neajunsurile exprimate mai sus sunt com- lunetele VPR 308 (7,62 mm & 51 mm) şi VPR pletate de plângerile luptătorilor de pe frontul 338 (8,6 mm& 70 mm). Cele două piese pot răsăritean care indică lipsa de muniţie, apa- lovi cu succes ţinte de la 1.300 metri şi au o ratură necorespunzătoare, specula de război durată de funcţiune echivalentă cu 10.000 de 19 15 etc. trageri, conform lui Peregudov. La rândul său, Oleksandr Peregudov, mai Complexul militaro-industrial al Ucrainei sus citat, recunoştea faptul că Ucraina nu avea poartă numele de Ukroboronprom şi însu- capacităţi de a produce gloanţe de 7,62 mm & mează un conglomerat de circa o sută de firme 51 mm şi 8,6 mm & 70 mm,20 întregind con- asociate între care s-a organizat o diviziune a cluzia că există neconcordanţe între dinamica muncii dedicată siguranţei naţionale. Într-un industriei de apărare şi nevoile securitare. raport redactat după 2012, Global Security de- Faţă de 2014 s-au înregistrat o serie de scria un ansamblu compus din 85 de instituţii pro­grese, mai ales că noua administraţie de ştiinţifice cu diferite însărcinări. Sectorul aero- la Kiev, personificată de Petro Poroshenko a spaţial beneficia de 18 birouri de proiectare şi luat măsuri pentru îmbunătăţirea manage- 64 de întreprinderi; marina de 15 institute de mentului. Aşadar, în intervalul martie-iunie cercetare şi dezvoltare, 40 de birouri de proiec- 2016 trupele care luptă în regiunea Donbas, tare şi 67 de uzine; arma rachete de 6 birouri de proiectare şi 28 de uzine.16 şi nu numai, au primit noi piese, printre care: În pofida numărului impresionant al aces- mortierul Hammer de 120 mm dotat cu sistem tora, cantitatea nu se converteşte automat de ochire MUM 706 M; forţele grănicereşti au în calitate. Radiografia făcută de către Yuriy luat în posesie un nou transportor – Triton, ­Tereshchenko, noul director al Ukroboron- blindat ce rezistă la mine; în mai Ministerul prom, numit în funcţie pe 21 martie 2014, dă- Apărării a aprobat noua mitralieră de câmp dea la iveală un diagnostic îngrijorător. Astfel, KM-7,62, creată de Mayak prin îmbunătăţirea 21 concernul deţinut de stat are 120.000 de an- unui model mai vechi din clasa Kalaşnikov. gajaţi, iar companiile subordonate produc un- La mijlocul lui iunie 2016, Ukroboronprom deva între 30.000-150.000 de hrivne (moneda a creat o autoritate aeronautică prezidată de naţională ucraineană) pe an, adică un randa- Antonov pentru a coagula efortul inovator. Bi- ment de 10.000$ per muncitor. Prin compara- roul de presă al noii autorităţi speră să imite ţie, industria defensivă a Israelului, cu 30.000 experienţele manageriale ale Airbus şi Boeing. de angajaţi are un randament de 200.000$/ În cadrul său se numără Institutul de Cerce- muncitor, iar cea franceză 240.000$. Rădăcină tări Ştiinţifice Ucrainiene pentru Tehnologia răului era identificată astfel: Aviatică (UkrNIIAT), întreprinderea de stat „O altă problemă a Ukroboronprom este Novator, uzina de Construcţii Maşini Harkov, corupţia şi reţeaua schemelor corupte care îl Biroul de Design din Harkov şi Uzina Mayak.22 înconjoară. Spre exemplu, unele dintre măsu- La începutul lui august anul curent, pre- rile legislative adoptate pentru această indus- şedintele Poroshenko a emis ordinul Nr. trie era de fapt chichiţe legale special dedicate 323/2016 ce transpune o hotărâre a Consiliul intrării celor din afară în interiorul acestei in- Naţional al Securităţii şi Apărării (echivalentul dustrii secrete.” 17 CSAT-ului românesc). Ordinul va opera modi- Monitor Strategic 31 ficări în politica de înarmare a ţării. Se iniţiază rea armelor de mici dimensiuni prin aplicarea un plan pentru dezvoltarea industriei apărării Conveţiei de la Ottawa, stipulând distrugerea până în 2020, se vor importa noi avioane cu minelor anti-personal.28 condiţia să nu aibă echivalent în uzinele ucrai- nene şi se vor permite cooperări internaţiona- În mai 2015 Centrul Razumkov din Ucrai- le. Ghidurile pentru procurarea de armament na şi Centrul Internaţional pentru Defensivă şi subsmate Ordinului 323 ar trebui să intre în Securitate din Estonia condus de Martin Hurt funcţiune de la 1 ianuarie 2017.23 au iniţiat un proiect, valabil până azi, menit a Un canal important de cooperare interna- identifica sectoarele vulnerabile. Corelat, gu- ţională în vederea ameliorării capacităţilor de vernul de la Kiev a dat în execuţie o Evaluare rezistenţă a venit pe filiera NATO. Încă din Completă a Sectorului de Securitate şi Apă- 1991 ţara est-europeană a intrat în Programul rare [Comprehensive Security and Defence NATO de Ştiinţă pentru Pace, fiind de fapt Sector Review (CSDSR)] cu scopul de a facilita primul stat membru al CSI care a făcut pasul. dialogul între sectorul de stat şi ONG-urile şi În 1997 a fost semnat Parteneriatul Distinctiv firmele private dornice să se implice în politi- NATO-Ucraina simultan cu înfiinţarea Cen- ca de securitate.29 Al doilea a fost participarea trului NATO-Ucraina, forum dedicat discuţii- Ukrboronprom la sediul NATO din Bruxelles lor şi cunoaşterii reciproce. În 1998 se creează cu expunerea mai multor echipamente.30 Grupul de Lucru Unit pe Reforma în Apărare. Tot în 2015, după Summitul din Wales, Ca- În 2002, la Reykjavik se adoptă NATO-Ukrai- nada a oferit Kievului acces la satelitul RADAR- ne Action Plan. Ucraina a mai fost contributor SAT-2. Iniţiativa s-a întrerupt în iunie 2016 din la NATO Kosovo Force şi la misiunea Resolut motive financiare.31 Concomitent, Consiliul Support din Afghanistan.24 Interparlamentar Ucraina-NATO a salutat de- În 2004 forţele armate ucrainene au fost in- mersurile pro-occidentale menite a compati- cluse în Operational Capability Concept- ini- biliza tehnologia militară ucraineană cu cea a ţiativă pusă la punct pentru a creşte nivelul de Alianţei.32 Sfârşitul anului a adus cel puţin două interoperabilitate dintre părţi.25 evenimente demne de notat: “NATO’s support: Acum zece ani, în 2007, Kievul a partici- Making Ukraine more secure and resilient” ţi- pat la misiunea Active Endeavour şi a trimis o nut la Kieve, în sediul Ukrinform- agenţională echipă medicală ca parte a efortului de recon- de ştiri ucraineană, pe 3 noiembrie. Momentul strucţie a Afganistanului.26 a fost organizat de Centrul pentru Informare Printre domeniile de cooperare bilaterală şi Documentare NATO din Ucraina in tandem mai recente se pot enumera: iniţiativa de de- cu East European Security Research Initiative minare; cea de protecţie contra dispozitivelor Foundation, prilej de a trasa progresul făcut în chimice improvizate (efectuată cu ajutorul ex- cadrul colaborării bilaterale.33 perţilor din Polonia); dezvoltarea unui detec- În ianuarie 2017, Sergei Mykytyuk, direc- tor cu raze X cu aplicaţii în medicină, control torul Ukroboronservis, subsidiar al Ukrobo- aerian etc.; cursuri pentru protecţia anti-ata- ronprom, anunţa un parteneriat între firma pe curi cibernetice, efectuată cu ajutorul experţi- care o conduce şi compania americană Aero- lor din Turcia şamd.27 scraft în vederea producerii unei variante a lui Programul se va intensifica în urma izbuc- M-16, care va purta numele WAC-47.34 nirii crizei şi a întâlnirii miniştrilor de externe La data scrierii rândurilor de faţă (început ale ţărilor membre Alianţei din aprilie 2014, de februarie 2017), alegerea unei noi admi- precum şi a Summitului din Wales din sep- nistraţii la Casa Albă, cu agendă promis-con- tembrie 2014. Drept dovadă a continuării di- ciliatoristă faţă de Kremlin, explică prudenţa alogului bilateral s-au lansat cinci noi fonduri NATO. Astfel, dacă în iulie şi octombrie 2016 (NATO Trust Fund / PfP) cu diferite aplicaţii. preşedintele Poroshenko s-a întâlnit cu secre- Unul a fost Fondul Comandă, Control, Comu- tarul-general al Alianţei, Jens Stoltenberg,35 la nicaţii şi Computere (C4) dedicat îmbunătăţirii începutul lui 2017 oficialii NATO au amânat tehnologiei de telecomunicaţii militare. Altul o întrunire cu omologii lor ucraineni în care este NATO Trust Fund / PfP pentru utiliza- ar fi trebuit să discute detalii despre scutul 32 Monitor Strategic anti-rachetă, anume ce s-ar întâmpla dacă, în zisa „reţea Odessa”– un complex de relaţii, uzi- cazul unui atac cu rachetă, scutul ar răspun- ne şi noduri de transport menite exportului de de şi resturile balistice ar cădea pe teritoriul armament către Siria. Raportul de 83 de pagini ucrainean. Amânarea întrevederii e un semn co-autorat de Tom Wallace şi Farley Mesko că Vestul nu doreşte antagonizarea Rusiei într- aducea în prim-planul atenţiei firma Kaalbye, un moment în care s-ar putea obţine câştiguri cel mai important element din reţeaua Odessa. diplomatice.36 Întemeietorul său este Igor Urbansky, fost că- Însă, în pofida obstacolelor, exportul de pitan în armata URSS-ului şi, mai târziu, mi- armament şi-a reluat cursul, fiind unul dintre nistru al transporturilor la Kiev (2006-2009).38 cei mai importanţi contributori la bugetul ţă- În 1992 crease un start-up: Evas, antet al Ka- rii. De-a lungul ultimului deceniu, SIPRI-In- albye care s-a născut în 1996 cu activităţi în stitutul de Studii pentru Pace de la Stockholm domeniul transportului petrolier, dar nu nu- a listat Ucraina între primii 10 exportatori de mai. Trei factori îi explică întâietatea: echipament militar din lume. 1) relaţia cu structurile guvernamentale; Alături de Urbansky se găseşte Boris Ko- Sumele obţinute de Ucraina gan, co-fondator al Kaalbyie Shipping şi parte- din exportul de armament ner al unor dintre figurile-cheie ale complexu- 1998 300 m dolari lui militaro-industrial rusesc, inclusiv ai unuia 39 1999 446 m dolari din directorii-adjuncţi de la RosTech. 2000 600 m dolari 2) diversificarea afacerilor; 2001 575 m dolari În numeroase sectoare ale vieţii economice, 2002 550 m dolari flexibilitatea face parte din reţetarul de succes al afacerilor. Tehnologia Kaalbye nu se rezumă 2003 714 m dolari doar la transport de echipament armat, ci cu- 2004 780 m dolari prinde subdivizii de transporturi civile, repa- 2005 800 m dolari raţii, iahturi de lux şamd. 2006 1 mld dolari 3) conexiunile din exterior. 2007 1 mld-1.2mld dolari Diversificarea merge mână în mână cu o 2008 1 mld-1.2 mld dolari reţea de parteneri prin care reţeaua Odessa îşi poate camufla intenţiile sau poate suplini acele Sursa: Ukraine Defense Industry, Global Secu- servicii cerute de clienţi. În lista partenerilor rity, http://www.globalsecurity.org/military/world/ externi se găsesc nume precum: Tomex Team, ukraine/industry.htm Waterlux AG, Almar şi Phoenix Trans-Servis, firme care au ajutat la transportul de arma- Antenumitul potenţial nu a rămas nefolo- ment către Sudan între 2005-2009.40 sit, astfel că mai multe dintre punctele fierbinţi O altă firmă importantă pentru tematica de de pe glob au fost alimentare de articole ce aici este Phoenix. Creată de trei foşti angajaţi purtau mențiunea Made in Ukraine. Cercetări ai portului Odessa: Yuri Tupchi, Igor Kolesov ale SIPRI arată că între 2004-2008 Ucraina a şi Aleksandr Tarasik, firma are contracte pre- fost cel mai generos donator de arme pentru ferenţiale cu Ukrspetsexport, Ukrinmash, Mi- Ciad, respectivele produse având ca punct ter- nisterul Ucrainian al Apărării şi compania is- minus conflictul din Darfur, Sudan. raeliană LR Avionics. Fidelă numelui său, Pho- În 2005, o comisie parlamentară de la Kiev enix oferă posibilităţi de continuare a carierei a găsit că între 1992-1997, se sustrăsese ilegal pentru foşti ofiţerii în retragere. Un personaj din ţară echipament militar în valoare de 32 asociat cu această întreprindere în anii ’90 este mld USD!! Maximul a fost atins în 1996 când Igor Levitin, în prezent consilier al lui Vladimir 114 firme de apărare lucrau pentru export, dar Putin.41 doar 20% în mod legal! 37 Izbucnirea conflictului sirian în 2011 a des- Revenind la cooperarea biletarală a celor chis o nouă gură de alimentare pentru piaţa doi siamezi, studiul celor de la C4ADS, un internaţională de armament. Între 2012-2014 grup de expertiză non-profit, radiografia aşa numeroase transporturi au plecat dintre por- Monitor Strategic 33 Sursa: NBS Maritime Agency, http://nbs-ma.com/?page_id=487 (ultima accesare 31 dec 2016)

Sursa: Michael B Kelley and Gus Lubin, Putin’s War Machine Relies On A Critical Ukrainian Port Outside Crimea, Business Insider, Mar. 11, 2014

34 Monitor Strategic tul Oktyabrsk către unul din cele trei mari por- de un zid de opacitate.43 Conform lui Mesko, turi ale Siriei. Oktyabrsk este un punct cvasi- unul dintre co-autorii investigaţiei C4ADS, re- necunoscut pe harta lumii datorită statutului proşurile Kaalbye sunt interesante prin „ceea său conservat din timpuri sovietice: adică un ce nu dispută”: „ Nu dispută că au transportat centru de infrastructură militară. Actualmente rachete de croazieră spre China. Nu dispută că este imprejmuit de garduri şi păzit de soldaţi.42 au transportat arme ruseşti spre Venezuela pe Poziţia sa, mai degrabă ascunsă, îl fereşte de tot parcursul lui 2012. V-aş putea da o listă de atenţia altor nave ce patrulează în Marea Nea- conflicte din ultimele două decade în care cei gră, după cum se vede din harta de pe pagina de la Kaalbye au fost implicaţi.” 44 anterioară. Mai jos se pot vedea uzinele intrate în po- Se mai poate vedea importanţa sa în arealul sesia separatiştilor şi care continuă să furnize- mai amplu al transporturilor ruseşti, Oktya- ze cele necesare Rusiei: brsk fiind alături de Sankt Petersburg punctul de plecare al diferitelor rute din estul ucranian Noi parteneri pe acelaşi afet până în Siria, India ori Vietnam: În relaţiile internaţionale (ca şi între in- Documentarul scris al celor de la C4ADS divizi) se creează reţele bazate pe afinităţi nu a rămas fără ecou, astfel că staff-ul Kaalbye compuse din valori şi interese materiale. Ast- a protestat contra a ceea ce considera a fi un fel, dacă un stat face afaceri cu un altul, s-ar atac nedrept contra firmei. Mai mult decât putea să ajungă în contact şi cu alţi actori si- atât au angajat/creat o firmă de PR care să le milari. Tehnologia sovietică a ajuns în nume- apere reputaţia: Global Strategic Communi- roase zone ale lumii, precum Asia sau Africa. cations Group. Când în aprilie 2014 C4ADS a Aşa s-au cimentat relaţii de dependenţă care încercat să găsească sediul GSC Group a dat trăiesc din propria inerţie. Faptul s-a dovedit

Sursa: Michael Birnbaum „Ukraine factories equip Russian military despite support for rebels”, The ­Washington Post, August 15, 2014 Monitor Strategic 35 o mină de aur atât pentru Federaţia Rusă cât precum şi nevoile de securitate. Ucraina a pri- şi pentru vecinii săi, Ucraina, Belarus, dacă nu mit invitaţia de a participa la un exerciţiu ce chiar Polonia. Speculând „afeturile” rămase urmează a fi ţinut în Emirate într-un viitor re- din trecut, Kievul se îndreaptă spre pieţe simi- cent.48 lare cu cele străpunse de Rusia, mai ales dacă Ucraina, ca de altfel, întreg spaţiul slav est- întâlneşte o clientelă doritoare. Un caz recent european a fost, pe de-o parte, depozitarul pare să fie cooperarea saudito- ucraineană. unui anti-semitism foarte puternic, iar pe de Riyadh-ul a semnat un parteneriat cu interlo- alta, locul de manifestare al culturii Ydish. Nu- cutorul său est-european pentru dezvoltarea meroşi scriitori şi rabini israelieni au emigrat avionului Antonov AN-132, proiect ce ar fi în „Ţara Sfântă” din Ucraina. După căderea trebuit finalizat cu Rusia.45 URSS-ului Ierusalimul a căutat să menţină re- La sfârşitul lui februarie 2015, târgul IDEX, laţii cordiale cu cei doi „siamezi” postsovietici. cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei Între 1990-212 Israelul a fost vizitat de 165.901 apărării găzduit în Orientul Mijlociu, a con- turişti din Ucraina, faţă de 143.998 din Rusia.49 stituit un bun prilej pentru perfectarea de noi Între Kiev şi statul din Orientul Mijlociu co- contracte. În urma unor convorbiri de peste merţul a depăşit 1 miliard $, valoare încă mo- o oră între preşedintele Poroshenko şi prinţul dică dar cu potenţial de creştere.50 În domeniul Sheikh Mohammed bin Zayed al-Nahyan s-a apărării, Ucraina produce sub licenţă armele discutat despre cooperarea pe plan militar. automate Tavor (TAR-21) în localitatea Vin- Contextul a fost favorabil declaraţiilor cu iz nytsia la uzina RPC Fort. Linia de producţie politic, şeful statului descriindu-se drept „un s-a deschis în 2009, iar marca a fost văzută în preşedinte al păcii”, iar ţara sa drept „una a dotarea detaşamentului Tornado din cadrul păcii”. A completat însă cu faptul că „pentru trupelor de poliţie în ultimii ani, relatează Eu- a păstra pace ai nevoie de capacitatea de a romaidan Press.51 te înarma”. Reiterându-l pe Poroshenko, am- Noile dezvoltări în domeniu includ o apro- basadorul Kievului în Emirate, Yuriy Polurez piere de India. Aceasta din urmă a dezvoltat a vorbit despre creşterea în intensitate a re- o solidă relaţie cu Uniunea Sovietică încă de laţiilor bilaterale.46 Momentul este important prin 1961 (dacă este să vorbim despre simpa- şi pentru că s-a speculat faptul că apropierea tii ideologice, acestea sunt chiar mai vechi). O ucraino-emirateză ar fi de fapt un mecanism bună parte din importurile de armament (şi prin care Statele unite ar vinde armament unei nu numai) indiene proveneau de la marele ve- Ucraine aflată la necaz cu ajutorul unui pro- cin nordic. De ceva vreme se vorbeşte despre xim. UAE sunt printre cei mai avizi cumpără- slăbirea dominaţiei pe care producătorii ruşi tori de aparatură defensivă din întreaga lume. au deţinut-o în spaţiul indian.52 Neînţelegerile Ştirea a fost amplificată şi de vizita lui Petro legate de diferite speţe, întârzierile, nemulţu- Poroshenko la Textron şi Airbus, dar fără a mai mirea decidenţilor din New Delhi faţă de cali- intra în pavilionul rusesc. tatea anumitor produse ruseşti au determinat La acelaşi târg Idex-2015, firma ucraineană orientarea spre furnizori alternativi. Statele Motor Sich JSC a semnat un acord de colabo- Unite, Franţa, Germania, Israel au intrat în rare cu marca sud-africană Paramount Group scenă pentru a diversifica meniul. După cum pentru dezvoltarea elicopterului Superhind se ştie, începând cu 2007, India ocupă locul mi-24.47 unu pe mapamond la capitolul importuri de La sfârşitul lui noiembrie 2016, site-ul Mi- echipament militar. Studiile celor de la SIPRI nisterului Ucrainean al Apărării vorbea despre radiografiază structura importurilor indiene întâlnirea dintre ministrul apărării, generalul pe acest subiect. de armată Stepan Poltorak şi omologul său din Nici Ucraina nu a stat pasivă şi a profitat UAE, lt.gen. Hamad Mohammed Thani Al Ru- de ocazie. Ţară cu infrastructură tehnologică maithi. Oficialii au vorbit despre colaborarea similară, aceasta s-a arătat dornică de acorduri multisectorială a ţărilor lor, fiecare subliniind comerciale prospere.53 Deja naţiunea est-euro- experienţa acumulată (UAE în combaterea te- peană are o cifră de afaceri de 100 de milioane rorismului, Kievul în luptele cu separatiştii) $ cu omologul sud-asiatic, cifră ce se prefigu- 36 Monitor Strategic Sursa: Indian arms imports per country in mill. 1990 USD in TIV 1970-2014, SIPRI Arms Transfers Da- tabase apud Maaike Verbruggen, India’s arms imports A holistic overview of India’s motivations for choosing arms suppliers, Master’s in Peace and Conflict studies, History track, Oslo University, Autumn 2015, p.11

rează a ajunge la 500 de milioane $ în următo- tru fregate ruseşti clasa Krivat. Contractul rii ani. Folosind atuurile din dotare, industri- de cumpărare pentru acestea din urmă a fost aşii ucraineni le propun indienilor repararea, parafat în urma unei întruniri bilaterale care a întreţinerea şi îmbunătăţirea mai multor sis- avut loc în oraşul Goa, la început de octombrie teme datând din epoca sovietică. Un proiect, anul trecut. Primele două fregate au fost deja dat la iveală în primăvara anului curent, ar fi terminate în Rusia, următoarele două vor fi fi- repararea portavionului Gorshkov (redenumit nisate de către indieni.55 Sigur, se poate pune Vickramadytia), la un preţ cu 50% mai ieftin întrebarea dacă Moscova ştia de implicarea decât oferta rusească, susţine Nikolay Gordi- Kievului în poveste?! enko, director al Ukroboronprom, firma de Caracterul complicat al relaţiilor de pe stat ucraineană pentru armament. Vărsându-şi subcontinent nu au constituit o piedică, astfel năduful, acelaşi Gordienko afirma că „Aproape că ucranienii îşi vor îndrepta interesul şi spre un deceniu, Rusia ne-a blocat agresiv intrarea. Pakistan. Încă din 1997, cele două guverne Noi am oferit multiple soluţii pentru a da o au semnat un contract de 600 milioane dolari nouă viaţă armamentului din epoca sovietică pentru cumpărarea a 320 de motoare T-80UD [împreună cu forţele de apărare indiene], din pentru tancurile Al-Khalid. La scurt timp după moment ce noi suntem producătorul originar trimiterea primelor 15 articole spre Islamabad, al echipamentului.” Rusia a anunţat că suspendă vânzarea de piese Alte proiecte includ aducerea la zi a mai necesare fabricării acestor blindate spre Ucrai- multor sisteme anti-balistice: Kvadrat, OSA- na pentru a nu supăra New Delhi-ul.56 Un antet AKM Strela-1, Tunguska, Shilka, IGLA, versi- al rivalităţii care va urma începând cu mijlocul unea portabilă şi sistemul Strela-2, spune Ar- anilor 2000. Ca reacţie la vânzarea de blindate tur Keruvimov, director general pentru strate- ruseşti T-90 Indiei, Ucraina a accelerat viteza gii la Ukroboronprom.54 cursei înarmărilor producând mitraliere şi alte La sfârşitul lui octombrie 2016 s-a anun- sub-ansambluri pentru tancurile pakistaneze ţat că Ucraina va furniza motoare pentru pa- (cum a fost contractul de 110 milioane$ sem- Monitor Strategic 37 nat în 2002). Între 9-12 decembrie 2012, fostul nistrul apărării thailandez, Prawit Wongsuwan; preşedinte, Viktor Ianukovici a vizitat India în cele din urmă, a avut loc întrevederea dintre sperând să ciobească din monopolul rusesc pe delegaţia ucraniană con­dusă de Udomdej Sita- piaţa sud-asiatică. La două luni distanţă, Kie- butr, adjunctul ministrului apărării şi de Oleg vul se va hotărî să vândă 110 motoare MBT Hladkovskiy, adjunctul secretarului pentru Islamabadului. „It’s a buyer’s market. We have Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare de a very potent defence industry which turns out la Kiev61 şi cea a Thailandei. a wide range of quality systems that are com- Periplul asiatic nu a ratat Indonesia. Un petitive in international markets.” 57 Spunea Ia- arhipelag format din 18.108 insule ce acope- nukovici legat de relaţia cu India. Scoase din ră un teritoriu de peste 1,8 milioane kilometri contextul strâmt în care au fost rostite, cuvin- pătraţi şi o populaţie diversă de peste 240 de 62 tele sale rezumă pragmatismul ce ghidează in- milioane de locuitori, Indonezia este un pivot 63 dustria armamentului din întreaga lume. regional. Economia sa a crescut cu 5-6%/an Ceea ce a început în anii ’90 şi-a găsit conti- în ultima decadă. Miza aşezării sale geografice nuarea în zilele noastre: la finele lui noiembrie ca şi mişcările separatiste din interior trans- 2016 o delegaţia ucraineană condusă de minis- formă Jakarta într-o ţintă de interes pentru trul apărării, Stepan Poltorak s-a întâlnit cu mi- numeroşi actori internaţionali, apropiaţi sau nistrul pakistanez pentru planificarea apărării, aflaţi la mare distanţă. Drept urmare, pentru a Rana Tanveer Hussain. Întrevederea a oferit face faţă provocărilor securitare, politica indo- prilejul semnării unui contract de 600 milioane neziană vizează un amplu program de înarma- $ pentru modernizarea tancurilor pakistaneze. re- se prevede că între 2016-2025 va întreţine al cincilea buget pentru apărare din lume, cu Documentul a fost semnat de către Bukin Pavlo, o rată de creştere de 4,7 procente pe an (suma directorul general al companiei de stat Ukrspe- estimată pentru a fi cheltuită este de 20 mld$). cexport şi gen.lt. Syed Wajid Hussain, preşedin- Jakarta doreşte cu ardoare avioane şi nave de te al Heavy Industry Taxila (HIT).58 patrulare, pentru a contracara presiunea Chi- În ultima vreme, urmărirea profitului s-ar nei, terorismul şi pirateria.64 putea să fie dublată şi de conştientizarea simi- La începutul lui august 2016, în prezenţa lărităţii geopolitice dintre Ucraina şi Pakistan. preşedintelui Poroshenko şi al omologului său, Ambele state au făcut parte din imperii anteri- Joko Widodo s-a semnat Acordul de Coopera- oare; odată ce ruptura s-a produs, ambele sunt re în Sfera Apărării între Cabinetul de Miniştri rezultatele unor împărţiri inegale care întreţi- al Ucrainei şi Guvernul Indoneziei. Semnătu- ne tensiuni zonale. rile au fost puse de către ministrul afecerilor Ceva mai la Est de Asia de Sud, Thailanda externe din Kiev, Pavlo Klimkin şi ministrul reprezintă un alt partener. Încadrată în anii ’90 apărării de la Jakarta, Ryamizard Ryacudu. printre tigrii asiatici, Thailanda este actualmen- „Prezentul Acord va lărgi semnificativ opor­ te asociată cu turismul. Preluarea guvernării de tu­nităţile în privinţa cooperăriii militaro-teh- către o juntă militară a reprioritizat cheltuielile nice, apărării şi logisticii” a declarat şeful sta- bugetare, achiziţiile militare beneficiind de noi tului est-european. Gestul apropierii a fost şi o 59 suplimentări. Cât priveşte relaţia cu Ucraina, formă de mulţumire pentru faptul că Indone- Bankokul deja produce sub licenţă blindatul zia a condamnat anexarea Crimeii.65 60 BTR-3E1. În ultimele zile din septembrie 2016 Câteva luni mai târziu, în noiembrie, la Indo presa anunţa intenţia naţiunii sud-est asiatice Defense 2016 Expo & Forum, ţinut la Jakarta, de a cumpăra seria de tancuri T-84. Comanda parta indoneziană s-a arătat interesată de siste- a fost emisă incă din 2011, numai că situaţia de mele de radar, rachetele şi noile avioane de pro- la graniţa cu Rusia a întârziat livrările. Artico- venienţă ucraineană.66 Discuţiile bilaterale s-au lele în cauza ar urma să echipeze atât Armata ţinut între directorul Ukroboronprom, Volo- Regală Thailandeză cât şi să fie duse către -ex dymyr Kostrytskyy şi vice-amiralul ­Widodo, portul regional. Iniţiativa ar fi fost rezultatul oficial in Ministerul Apărării al statului asia- mai multor paşi pregătitori: un acord bilateral tic.67 Din cele anunţate presei de compania de semnat în noiembrie 2015, apoi o întrunire din stat de la Kiev, indonezienii s-au arătat intere- iulie 2016 dintre ambasadorul ucranian şi mi- saţi de avioanele Antonov An-148-300MP.68 38 Monitor Strategic Un item mai substaţial a fost livrarea de umană ce nu se putea întinde la infinit şi impu- transportoare blindate marca BTR-4 8x8. In- ne o limită optimă de locuitori pentru a func- donezia a mai comandat o sută astfel de piesă ţiona (Aristotel vorbea despre 10.000 de cetă- în anii ’90 şi actualmente doreşte să le schimbe ţeni). Mai târziu, pastorul Malthus a calculat cu altele noi. O comandă a fost emisă pentru că producţia creşte în progresie aritmetică în patru transportoare în 2014, dar ele au sosit de timp ce populaţie o face în progresie geome- abia în septembrie 2016, întârzierea fiind dato- trică. Deşi controversată, teza sa a revenit în rată, cel mai probabil, crizei est-europene. Nu- prim planul economiştilor şi demografilor de mărul este însă mic pentru dorinţele Jakartei, secol XX panicaţi de un volum în expansiune aşa că viitorul cooperării dintre cei doi parte- al speciei umane.72 Problema nu a rămas doar neri se va concentra pe emiterea unei licenţe la nivel de reflecţie, ci s-a revărsat în geopo- care va permite statului arhipelag să producă litică, generând măsuri din partea guvernelor, marca BTR pe teren propriu.69 Nu toată lumea obsedate fie de declinul propriilor populaţii, fie pare însă bucuroasă, anumiţi analişti indonezi- de surplusul demografic care crea tentaţia ex- eni atrăgând atenţia că blindatele BTR nu sunt pansionismului.73 calitative, invocându-se experienţa anterioară Pe lângă cele două înţelesuri, o a treia din- a Croaţiei şi Thailandei care au mai achiziţio- tre ele priveşte geografia economică, direcţie nat aceeaşi marcă.70 care se preocupă de impactul configuraţiei La începutul lui 2017 Burma completea- spaţiale asupra alegerilor economice. Autori ză harta tatonărilor ucrainene, legând Asia precum Johann Heinrich von Thünen (1783- de Sud cu cea de Sud-Est: ambasadorul Pavlo 1850),74 Albert Weber (1868-1958), fratele lui Klimkin având întrevederi cu mai mulţi ofici- Max Weber, Walter Isard (1919-2010)75 sau ali burmezi în vederea adâncirii cooperării pe Paul Krugman şi Benjamin Cohen în zilele securitate.71 noastre, compun o tradiţie intelectuală în sine. Propunându-şi să treacă de aspectul mai Noţiunea de clusterland şi geografia degrabă descriptiv al subcapitolelor anterioare, economică evoluţionistă articolul de faţă îşi propune să aducă în discuţie Încă din cele mai vechi timpuri a existat conceptul de clusterland şi să îl fundamenteze intuiţia că activitatea economică nu este posi- cu ajutorul geografiei economice evoluţionis- bilă decât într-o anumită configuraţie spaţială. te. Într-un articol anterior dedicat comparaţiei Aserţiunea poate fi citită din mai multe un- geopoliticii Indiei cu cea a Greciei, noţiunea de ghiuri, fiecare dintre ele dând naştere la o di- clusterland (teritoriul-ciorchine) susţinea că: recţie de cercetare în sine. Astfel, putem înţele- dacă un stat A stabileşte relaţii cu un alt stat ge prima frază de mai sus în sensul că diferitele B dintr-o regiune îndepărtată, primul nu se va activităţi economice depind de o combinaţie mulţumi cu atât, ci va căuta să realizeze con- anume între condiţiile geobiologice şi cele cli- tacte şi cu vecinii lui B. materice (Ex: în agricultură, nu poţi cultiva Enunţul se bazează pe premisa existenţei orice, oriunde şi în orice perioadă a anului). unui homo geographicus: similar cu homo oe- Mineralele nu se găsesc la îndemână, ci doar conomicus, şi acesta este un agent care caută în anumite depozite ce implică eforturi de pro- să-şi maximizeze condiţiile de supravieţuire spectare şi, mai apoi, costuri de transport. căutând cele mai bune configuraţii spaţiale sau În altă ordine de idei, spaţiul contează pen- aşezări geografice. La fel ca şi omologul său din tru economie deoarece densitatea populaţiei ştiinţele economice, h.geographicus caută să- modifică corelaţia producţie-consum-bunăs- şi maximizeze bunăstarea dar într-o manieră tare. O populaţie prea numeroasă ori obişnuită dependentă de spaţiul/configuraţiile spaţiale; cu un standard de viaţă nu va fi satisfăcută de de aceea pentru el utilitatea se exprimă prin un teritoriu sărac în resurse. Aceasta a şi fost, distanţă. În plus, omul geografic are tendinţa de altfel, una dintre primele, dar şi cele mai se- de a se ataşa de locul în care trăieşte sau de ru- rioase preocupări ale filosofilor, de la Aristotel tina spaţială pe care îşi desfăşoară activitatea până la Malthus. Pentru filosoful grec, civili- (ex: drumul până la muncă; staţiunile turistice zaţia era posibilă în cetatea greacă, alcătuire în care îşi face concediile, clinica la care merge Monitor Strategic 39 pentru probleme medicale, restaurantul prefe- win, economistul britanic Geoffrey Hodgson rat şamd). Trăind într-un anume loc pentru o enumeră trei proprietăţi: 1) existenţa variabi- perioadă îndelungată, h.geographicus îşi mo- lităţii; 2) moştenire informaţiilor (învăţate); 3) delează identitatea şi preferinţele în funcţie de selecţia anumitor unităţi (din cadru populaţi- respectivele coordonate fizice. O altă diferenţă ei).78 Fiind un cadru filosofic larg, evoluţionis- faţă de premisa cu care lucrează economia ne- mul darwinian se aplică proceselor vii cât şi oclasică, fiinţa geografică mai sus descrisă este celor sociale: mai sociabilă decât un h.oeconomicus, demon- „But empirical studies potray industry evo- strând un comportament menit a se integra şi lution as a selection pro­cess in which there is rămâne integrat de o anume comunitate, chiar some signifi cant correlation between firm cu riscul de a nu obţine satisfacţiile pe care le- properties and survival, even if the properties ar recomanda simpla căutare a profitului. involved are complex and multidimensional.” 79 În cele ce urmează articolul nostru încearcă să arunce o punte între noţiunea clusterland- De o importanţă deosebită în aplicarea EE ului şi geografia economică evoluţionistă. pe diferite speţe este noţiunea de rutină, defi- Mai înainte de a crea scena unui posibil nită de Michael Cohener drept: „o capacitate dialog trebuie zăbovit asupra economiei evo- executabilă necesară unei sarcini repetate într- luţioniste (EE). Contestată de unii şi privită un anume context care a fost învăţat de către de alţii drept un instrument capabil să explice o organizaţie ca răspuns la anumite presiuni mersul instituţiilor ca şi al firmelor pe piaţă, selective.” 80 Acelaşi Hodgson face distincţie economia evoluţionistă îi readuce în prim plan între gene şi comportamente → primele sunt pe ­Charles Darwin şi emulul său în ştiinţele potenţialităţi care se pot traduce sau nu în sociale: Thorstein Veblen (1857-1929). Într-un comportamente. Rutinele sunt predictibile sau articol din 1898, Veblen argumenta nevoia ca nu în funcţie de factorii externi.81 Metodologic ştiinţa economică să devină una evoluţionistă, vorbind el atrage atenţia că, pentru a verifica bazată pe cele mai noi cuceriri ale biologiei. dacă transmiterea practicilor într-o instituţie Totodată, el polemiza cu Şcoala austriacă, acu- are sau nu un caracter evoluţionist trebuie gă- zând-o că priveşte natura umană de-o manieră siţi replicatorii, echivalentul genelor din biolo- simplistă, îngustă – omul nu este doar o maşi- gie, care pot duce moştenirea mai departe (aici nă de dorinţe, frământată de satisfacerea con- includem cultura informală, învăţarea dinspre tinuă a acestora, conchidea socilogul nordic.76 bătrâni spre muncitorii mai tineri): Moştenirea vebleniană nu a avut un succes li- „These criteria must be able to iden- niar. Pe de-o parte pentru că proiectul său de tify social replicators, which, by definition, cercetare nu a fost unul foarte clar, consideră are not inherited biologically, which act Serhat Kologlugil. Pe de alta, darwinismul so- as stores of social dispositions, rules, and cial din prima jumătate a secolului XX a ajuns knowledge, and which can guide the devel- asociat cu nazismul şi subspeciile sale, aşa că opment of human patterns of behavior and mainstreamul academic economic a preferat social structures, depending on the overall alte abordări (Şcoala austriacă, Şcoala de la context. Social replicators are ne ther genes nor Chicago, keynesianism, marxism etc.). De-abia DNA; they are replicated by other means.” 82 odată cu sociobiologia lui Edward O.Wilson din anii 1970 lucrurile aveau să se schimbe, iar Cum verificăm cele de mai sus? Prin inter- ştiinţele vieţii se vor reîntâlni cu preocupările mediul a patru factori: economiştilor.77 1. Cauzalitate- sursa trebuie să fie implicată Teoria selecţiei naturale, ca să intrăm în în producerea copiilor; miezul problemei, porneşte de la premisa că 2. Similaritate- copiile trebuie să semene cu într-o societate de vieţuitoare date există va- sursa în aspectele relevante; rietate. Între ele se va da o luptă, astfel că doar 3. Transferul de informaţie- în timpul cre- anumite specimene sau anumite trăsături se ării, copiile trebuie să obţină informaţiile de la vor reproduce. Rezumând gândirea lui Dar- aceeaşi sursă.83 40 Monitor Strategic Închegare sintetică a dialogului dintre EE state au menţinut relaţii atât de strânse şi după şi factorul spaţial, geografică economică evo- prăbuşirea socialismului real. Cooperarea s-a luţionistă (GEE) studiază „originea , schimbă- împletit în bună măsură cu stagnarea datorată rile, direcţia şi viteza din cadrul distribuţiei la cel puţin două cauze: a) osificarea instituţi- spaţiale şi organizării producţiei, precum şi a onală şi b) diminuarea banilor. La prima cate- consumului într-o durată dată. […] Geografia gorie se poate da exemplul directorului Aca- economică evoluţionistă se preocupă de evolu- demiei Ucrainiene pentru Ştiinţe, un nonage- ţia unităţilor economice (aşa cum sunt firme- nar aflat în funcţie de 54 de ani la momentul le, aglomerările industriale, oraşele , regiunile, 2016!88 A doua categorie spune o poveste co- statele şi tipologia integrării între state) pe un mună tuturor ţărilor postcomuniste – tranzi- anume spaţiu geografic.” 84 ţia dureroasă spre economie de piaţă şi valorile Se poate spune de ce un astfel de dialog ar liberale a corelat deindustrializarea cu lipsa fi oportun. Aşa după cum remarcă Miroslav banilor pentru cercetare: Jovanovic, citat mai sus, geografia şi economia s-au ignorat foarte mult timp, în pofida unor Declinul procentual al bugetului de C&D punţi de-a lungul timpului. În consonanţă cu în ţările Europei de Est+Rusia el, Paul Krugman remarca şi el acelaşi lucru.85 (anul 1990= nivel 100%) Pe de altă parte Peter Sunley consideră că Ţară 1990 1991 1992 1993 1994 1995 economia evoluţionistă nu s-a interesat de ele- / an 86 mentul spaţial. La cele subliniate am mai pu- Rusia 100 88,5 81 65 59 52 tea adăuga lipsa folosirii EE pentru studiile de Ungaria 100 82 70 67 65 58 securitate sau situaţiile conflictuale, cum este Polonia 100 92 90 89 88 93 aceea a Ucrainei. O altă critică pe care am pu- Cehia 100 99 75 53 52 51 tea-o aduce lui Geoffrey Hodgson ar fi aceea că deşi descrie transmiterea cunoştinţelor de la o Sursa: Dr. Igor Egorov, Dr. Elias G.Karayannis, firmă către alta, nu spune şi care sunt relaţiile „Transforming the Post-Soviet Research System dintre firma-mamă şi cea succesoare sau cum through Incubating Technological Entrepreneurs- arată competiţia între două companii care au hip”, Journal of Technology Transfer, Vol. IV, Issue făcut la un moment dat parte dintr-una sin- 2/3, August 1999, pp. 159-172 gură. Aşa se face că fundamentarea teoretică a clusterland-ului din geopolitologie pe tera- Aşa se face că guvernul din Kiev alocă doar samantul GEE ar putea avea valoare predictivă 0,2% din PIB sectorului R&D,89 cifră infimă faţă de acţiunile unui stat/ guvern/ ramură in- care explică exodul de creiere spre Occident dustrială/ agent economic. şi protestele stradale de anul trecut ale multor cercetări.90 Factorul uman implicat în activită- Discuţie ţile de cercetare se confruntă, la rândul său, cu Subcapitolul descriptiv din paginile anteri- mai multe probleme: spre exemplul, la mijlo- oare a creionat mersul unei industrii de apăra- cul anilor 2000, în pofida faptului că numărul re ucrainene foarte active, gata să se reinven- total de studenţi a crescut, cifra celor cu diplo- teze după ruptura de Rusia şi impunerea mai me în ştiinţele naturale a scăzut cu 25%, iar al multor rapturi teritoriale de către Kremlin. celor din ştiinţele tehnice cu 21%, în beneficiul Am văzut că firmele ucrainene s-au îndreptat domeniilor umaniste şi jurisprudenţei. Vârsta spre mai multe grupuri de ţări, unele paşnice, cercetărilor a tot crescut, media deţinătorilor alte intra-conflictuale: Arabia Saudită şi Emi- de doctorate în ştiinţele exacte fiind de 61 de ratele Arabe Unite; India şi Pakistan; Malaysia ani, iar a doctoranzilor de 53 de ani.91 şi Indonesia. Întrebarea care se pune este: în ce Însumând cele prezentate atât în subcapi- măsură un asemenea tablou se pretează anali- tolele anterioare, cât şi în acela prezent cele trei zei economice evoluţioniste? criterii ale lui Geoffrey Hodgson se verifică: După cum s-a arătat şi mai sus, structura → avem o entitate iniţială (complexul mili- industrială rusească şi ucraineană s-au format taro industrial sovietic) ce se rupe în mai mul- sub calapod sovietic,87 de aceea şi cele două te părţi, diferite între ele dar totuşi similare Monitor Strategic 41 (Rusia, Ucraina, Belarus, ţările central-asiatice niul economic, ecosistemul ajunge se însemne: etc), adică variabilitate; intuim (*) informaţia o reţea de companii interdependente, precum şi rutinele transmise; există de asemenea şi furnizorii şi distribuitorii, care interacţionează factorii de selecţie, adică: piaţa internaţională unii cu alţii, pentru a se completa sau furniza de armament şi, din 2014 încoace, criza ruso- componente cheie din gama lor de produse şi ucraniană, ce obligă fiecare parte să inoveze şi servicii.93 Termenul a început să fie angajat tot să găsească soluţii de supravieţuire. mai mult în ultimii treizeci de ani în literatura {* Rămânând în sfera metodologică, ar tre- economică, după cum se poate vedea mai jos la bui spus că transmiterea rutinelor în privinţa o căutare pe Google: industriei de apărare ar trebui verificată prin- Un ecosistem nu trebuie să fie nicidecum tr-o cercetare de teren, constând în vizite la di- unul paşnic, interacţiunea dintre elementele ferite uzine şi birouri de proiectare, interviuri sale presupunând atât rivalitate acerbă, cât şi cu muncitorii de acolo, foşti şi actuali, intrare cooperare paşnică.94 Lupta între entităţile suc- în arhive etc. Numai aşa se poate stabili clar cesorale unei entităţi-părinte are nenumărate ce anume a fost preluat din timpurile sovieti- exemple, în natură, jurisprudenţă şi economie. ce, cum s-au influenţat ruşii cu ucrainenii de-a Pentru a nu supraîncărca textul unele exemple lungul timpului etc. Adică punctul 3 din trip- vor fi trecute la subsol.95 ticul lui Hodgson, nota 84. Aici sunt germenii Paginile anterioare au detaliat relaţia de unui studiu mai ambiţios decât cel de faţă.} amor-odio dintre Kiev şi Kremlin, acum ajunsă Mai puţin luată în calcul (deşi nu comple- într-un impas cu reverberaţii internaţionale. tamente ignorată) este chestiunea rivalităţii Odată ce am creionat ecosistemul postsovie- fraterne (sybling rivalry), adică modul cum tic al relaţiilor ruso-ucrainene din perspectiva unităţile succesoare unei entităţi iniţiale (fie că economiei evoluţioniste, rămâne de discutat vorbim despre un organism sau o firmă) ajung componenta geografică, anume competiţia lor în competiţie pentru resurse. O asemenea si- pentru acapararea anumitor pieţe de arma- tuaţie nu s-ar mai preta folosirii noţiunii de ment. organism- fiind vorba de mai multe entităţi in- Aici trebuie luate în considerare poziţiona- dependente sau, cel puţin autonome- ci de un rea geografică a Ucrainei împreună cu gradul ecosistem. Pentru nevoile articolului de faţă, său de dezvoltare. Aflată la întretăierea dintre definim ecosistem drept: complexul unei co- cele două blocuri geostrategice şi economi- munităţi de organisme împreună cu mediul lor ce, ţara a încercat să menţină un balans, re- care trăiesc ca o unitate ecologică.92 În dome- flectând şi împărţirea populaţiei şi elitelor în

Sursa: Victor W. Hwang, „The Next Big Business Buzzword: Ecosystem?”, Forbes, APR 16, 2014 42 Monitor Strategic pro-occidentale şi filo-ruse. Odată ajunşi aici speră să traseze o punte transdisciplinară, ex- se impune să facem deosebirea între orienta- plicând anumite fenomene financiare dintr-o rea politicii externe şi cea a industriei de arma- perspectivă biologică. Totodată a fost introdus ment, care nu sunt congruente. În plan politic, conceptul de clusterland, ce uneşte elemente Kievul s-a străduit să deschidă cât mai multe de geopolitică şi geoeconomie pentru a arăta azimuturi geografice; în ceea ce priveşte indus- cum un stat îşi lărgeşte contactele cu alţi actori tria de armament pieţele preferate au fost tot similari prin contagiune. cele tradiţional sovietice, adică Lumea a III-a: După colapsul imperiului sovietic, entităţi- Orientul Mijlociu (lumea arabă), Africa, Asia le succesoare care au moştenit greul industri- de Sud, Asia de Sud-Est (Thailanda, Indonesia), ei de apărare, anume Federaţia Rusă (în speţă fiecare corespunzând unui clusterland. La pri- partea europeană), Ucraina şi Belarus au con- mul dintre ele, relaţiile au cunoscut o diversifi- tinuat să colaboreze pe varii proiecte. În timp, care prin accentuarea colaborării cu Israelul (li- rivalitatea ruso-ucraineană a devenit un fapt cenţa pentru armele Tavor, vezi mai sus), poate vizibil mai ales în lupta pentru pieţele de desfa- şi datorită apropierii de SUA şi, prin urmare, cere, multe deja fidelizate din timpuri sovieti- de prietenii acesteia. Cum se poate explica aşa ce. În lumina anexării Crimeii şi a evenimente- ceva în lumina geografiei economice evoluţio- lor din ultimii ani (2009-2014-prezent), putem niste? Deşi criteriul distanţei ne-ar îmboldi să citi totul ca pe o «diviziune celulară dificilă»: ne gândim că Ucraina ar fi trebuit să se îndrep- Ucraina a dorit, chiar dacă nu totalmente, să te spre Occident, până la urmă a prevalat cel se depărteze de sfera Kremlinului, căutând un al probabilităţii câştigului: ţările UE/NATO au rapprochement cu Vestul; realizând că pierde o altă tehnologie, greu de armonizat cu industria regiune crucială, material şi simbolic, adminis- (post)sovietică, ceea ce a obligat Kievul să insis- traţia Putin s-a mişcat în sensul achiziţionării te pe destinaţiile deja fidelizate din trecut, chiar facilităţilor industriale din răsăritul Ucrainei. cu riscul de a intra în coliziune cu echipamen- Drept răspuns, elitele post-Ianukovici au tele ruseşti. Este vorba despre rutine- acele pro- dat un răspuns în cheie darwiniană: adaptea- grame executabile care sunt greu de schimbat ză-te presiunii mediului sau pieri! De aceea peste noapte, mai ales că, după cum am văzut, Petro Poroshenko s-a angajat într-o acţiune industria de apărare a avut parte de numeroase dublă: colaborarea cu Occidentul, antet al unei împotmoliri după 1991. Dând dovadă de prag- posibile integrări în Alianţa nord-atlantică şi matism, statul est-european este dispus să-şi accentuarea relaţiilor cu acele regiuni obişnui- menţină clusterland-uri colaborând deopotri- te cu tehnologia de factură sovietică: Orientul vă cu Israelul şi lumea arabă/ India şi Pakistan/ Mijlociu, Asia de Sud, Asia de Sud-Est, Afri- Thailanda şi Indonesia. ca (un număr de patru clusterlanduri, deci). Un studiu viitor, cu mai multe resurse de- Diversificându-şi atenţia, el şi cei de lângă el cât cel de faţă ar putea investiga cât de mult speră să câştige cursa selecţiei naturale, anume colaborează între ele ţările din cele trei clus- competiţia cu marele vecin din Est. O Rusie tere deja menţionate, dacă propriile capacităţi supusă deopotrivă sancţiunilor cât şi obligată tehnologice de apărare mai păstrează influenţa să simtă în ceafă competitorul ucrainean şi-ar sovietică ori s-au adaptat şi diversificat după putea cheltui resursele mai repede. Această căderea comunismului etc.96 din urmă aserţiune rămâne un pariu cu viito- rul, vom vedea dacă aşa va fi. Remarci concluzive Observatorului nu trebuie să-i scape un Articolul prezent a încercat să explice evo- alt amănunt: până acum, colaborarea NATO- luţia industriei de apărare a Ucrainei din per- Ucraina s-a derulat la nivel de exerciţii comu- spectiva geografiei economice evolutive. Fără ne, transfer de arme către armata naţională ce ca preocupările spaţiale ale economiştilor să luptă într-un război hibrid, mai puţin pe im- fie neapărat noi, factorul geografic a început porturi de echipament ucrainean din partea să fie luat în serios din nou în ultimii treizeci Vestului sau proiecte derulate la comun, joint de ani. Ca formă de critică la adresa economiei ventures. Evoluând pe calapod sovietic, com- neoclasice a Şcolii de la Chicago, evoluţioniştii plexul militaro-industrial al Ucrainei este dife- Monitor Strategic 43 rit de standardele apusene, de aceea planifica- Note torii NATO ar trebui să se gândească de două ori dacă vor Kievul ca nou membru. Chiar 1 După îndependenţă, Ucraina îşi va crea o auto- dacă puşca WAC-47 promite să deschidă calea ritate ştiinţifică similară cu cea sovietică undeva în convergenţei tehnologice între cele două lumi intervalul 1992-1996. B.Malitsky, V.Onoprienko and (operând atât cu muniţie 5. 45×39 mm cât și L.Kavunenko, Toward a National STS in Ukraine, pp.129-141 in Werner Meske (ed), Transforming cu calibrul 7. 62×39 mm) există mai multe voci Science and Technology Systems – The Endless Tran- sceptice care vorbesc despre greutăţile compa- sition?, IOS Press, NATO Science Series, Amster- 97 tibilizării. dam, 1998, p. 133. În plus, Alianţa întâmpină deja numeroase 2 Simon T.Wezeman, Aude Fleurant, Sam Perlo- neajunsuri, de la lipsa de apetenţă pentru aloca- Freeman, and Peter D.Wezeman, The Impact of the re a 2%, până la o mai bună integrare a industri- crisis in Ukraine on arms transfers in SIPRI Year- ilor defensive ale naţiunilor europene.98 Un nou book 2015, Oxford University Press, 2015, pp.75-76 3 Charles Recknagel, Complex Ties: Russia’s Ar- membru în club s-ar putea să nu aducă nici un med Forces Depend On Ukraine’s Military Industry, avantaj. Desigur, mişcările noilor decidenţi de Global Security, March 28, 2014. la Casa Albă vor modifica şi ele traseul eveni- 4 Kateryna Choursina and James M. Gomez, Pu- mentelor din Eurasia. Ca ultim gând, nu trebuie tin Eyes Ukraine War Industry Powering Own Rus- să ignorăm că ceea ce se întâmplă în vecinătatea sian Army, Bloomberg, May 7, 2014 5 României are reverberaţii pentru pivotul ame- Anna Maria Dyner, What Ending Cooperati- rican din Asia-Pacific. Cum statele regiunii au on on Armaments Means for Russia and Ukraine, devenit avide în achiziţiile de armament rusesc The Polish Institute for International Affairs, No. 50 (645), 15 April 2014, https://www.pism.pl/files/?id_ şi ucrainean (dar nu numai), Statele Unite vor plik=17078. întâmpina probleme suplimentare în a-şi im- 6 Richard Weitz, Russia’s Defense Industry: pune voinţa în zonă. Soluţia ar putea consta în Break­through or Breakdown?, International Rela- cooptarea CMI-ului ucrainean, fie şi indirect, la tions and Security Network (ISN); March 06, 2015 reformarea geometriei securitare din respecti- 7 Michael Birnbaum,Ukraine factories equip va regiune. Un regim al proliferării controlate Russian military despite support for rebels, The Wa- ar înarma doar acele state prietene Washingto- shington Post, August 15, 2014. 8 Sam Skove, 4 Signs That Russia’s Defense In- nului contribuind la îndiguirea Chinei.99 dustry is Pivoting Toward China, The Moscow Ti- La urmă, dar nu mai puţin importantă este mes, April 28, 2015. situaţia România care se înscrie în portativul 9 Siarhei Bohdan, Belarus Strengthens Defense turbulenţelor regionale. Aşa după cum evolu- Sector Cooperation With Ukraine, Belarus Digest, ează lucrurile în ultimii doi ani, Ucraina începe 23 December 2014. să facă tot mai mult parte din balanţa de pute- 10 Siarhei Bohdan, Tanks And Tractors: Belarus’ re, sudând un tandem cu Statele Unite şi aliaţii New Deals In The Developing World, Belarus Di- acestora. România va fi obligată să ia o hotărâ- gest, 08 September 2014. 11 Ian Anthony, The future of the defence indus- re în acest sens. Va depăşi Bucureştiul aminti- tries in Central and Eastern Europe, SIPRI Research rea tensionată a relaţiilor cu Kievul în numele Report No.7, Oxford University Press, 1994, p. 48. securităţii colective? Şi dacă da, care ar trebui 12 I.M. Aparshin and M. M. Denegkin, “Views să fie termenii unui tandem cu Ucraina: să se on the Integration of Defense and Budget Plan- mărginească la depeşe diplomatice şi strângeri ning of the Armed Forces of Ukraine Into a Single cordiale de mână, să execute exerciţii milita- System,” Science and Defense, no 1 (2007): 24 apud re, eventual alături de polonezi şi baltici, sau Iryna Bystrova, Defense planning in the Ministry of chiar să gândească proiecte logistice comune Defense of Ukraine: decade of attempts and mista- kes, Dudley Knox Library, Moneterey, California, (fabricarea de blindate, radare, avioane etc)? 06/2015, p.5. Viitorul apropiat va răspunde tuturor acestor 13 Ibidem, pp.4-5. interogaţii în funcţie de profilul pe care îl va 14 Pentru un inventar al posibilităţilor de con- alege administraţia Trump în raport cu bătrâ- versie în cazul industriei de apărare ucrainene a se nul continent în ansamblul său.100 vedea: U.S. Department of Commerce, Bureau of 44 Monitor Strategic Export Administration, Investment Opportunities nato.int/cps/en/natolive/topics_37750.htm (accesat in Ukrainian Defence Conversion, June 1997. Igor 11 februarie 2017, ora 11:14 am). Egorn: Conversion in Ukraine: Some results and 27 Overview of Science for Peace and Security problems in Mary Kaldor, Ulrich Albrecht, Genevi- Programme’s Projects in Ukraine, NATO Emer- eve Schmédér, The end of military fordism. Restruc- ging Security Challenges Division, September 2015, turind the global military sector, Pinter, London/ pp.10-15. 28 Washington, 1998, pp. 206-212. Acest din urmă program cuprinde patru faze. 15 Anton Michnenko, Direct Speech, Alexandr Prima fază (2006-2010) a distrus 15 mii de tone de Peregudov, Ukrainian Defence Review, January- muniţie. A doua (2012-2017, în proces) şi-a propus March 2014, p. 39. distrugerea a 76 de mii de tone muniţie convenţio- 16 Ukraine Defense Industry, Global Security, nală plus 3 milioane de mine anti-personal. NATO http://www.globalsecurity.org/military/world/ – Ukraine cooperation in the field of defence and ukraine/industry.htm (accesat 7 ianuarie 2017). security, Mission of Ukraine to the North Atlantic 17 „Another key problem of Ukroboronprom is Treaty Organisation, http://nato.mfa.gov.ua/en/ corruption, and the web of corrupt schemes that has ukraine-nato/defence-and-security. 29 entangled it. For example, some pieces of legislati- Ibidem, p.14. 30 on that were adopted for this industry were in fact Ukraine offers latest weapons and equipment specially designed legal loopholes to allow outsiders at NATO HQ for first time (photo), UNIAN Infor- mation Agency, 30 November 2016. inside this very secretive industry.” Yuriy Teresh- 31 chenko, Ukraine’s arms concern needs to be free Daniel Szeligowski, NATO-Ukraine Coope- ration after the Warsaw Summit, Polish Institute of from corruption, rebuilt from scratch, Kyiv Post, International Affairs-PISM, no. 49 (899), 04 August April 3, 2014. 2016. 18 Idem. 32 STATEMENT BY THE UNIC CO-CHAIRS: 19 Ukrainian Defence Industry leaves Ukraini- ANDRIY PARUBIY (UKRAINE) AND RAYNELL an soldiers without weapon, ZN, 20 October 2014, ANDREYCHUK (CANADA), NATO Parlia- http://mw.ua/UKRAINE/lie-that-kills-190_.html. mentary Assembly, Kyiv, 14 June 2016, http:// 20 Anton Michnenko, op.cit. 21 www.nato-pa.int/default.asp?SHORTCUT=4208. Antonina Sotnyk, Ukraine’s warpath: how na- 33 NATO’ s Support: Making Ukraine More Se- tional military hardware industry changed in 2016, cure and Resilient, Ukrinform, Kyiv, November 3, 112 International, 14 June 2016, http://112.interna- 2016. tional/article/ukraines-warpath-how-national-mi- 34 M16 – WAC-47 FOR UKRAINIAN ARMY litary-hardware-industry-changed-in-2016-5826. FROM UKROBORONPROM, 10.01.2017, http:// html. 22 ukroboronprom.com.ua/en/media/m16-wac-47- Ukraine Creates Antonov-Led Corporation dlya-ukrayinskoyi-armiyi-vid-dk-ukroboronprom. Similar To Boeing And Airbus Corporations, Center html (accesat 14 februarie 2017). John C.K. Daly, for Transport Strategies, 14 June 2016, http://en.cfts. Ukraine to Begin Producing M16 Assault Rifle in org.ua/news/ukraine_creates_antonov_led_corpo- Joint Venture With US Firm, Eurasia Daily, Monitor ration_similar_to_boeing_and_airbus_corporati- Volume: 14 Issue: 7 Jan 25, 2017. ons. 35 July 9, 2016: Joint Press Conference NATO 23 Poroshenko enacts NSDC decision on deve- Secretary General Jens Stoltenberg and President lop Ukraine’s defense industry, Interfax-Ukraine, Petro Poroshenko, US Mission to the North Atlan- 03.08.2016. tic Treaty Organisation, https://nato.usmission. 24 Luke Coffey and Daniel Kochis, NATO Sum- gov/joint-press-conference-nato-secretary-gene- mit 2016: The Alliance Must Deepen the NATO– ral-stoltenberg-president-poroshenko/ (accesat 11 Ukraine Partnership, Heritage Foundation, Issue februarie 2017). Brief #4590, 5 July 2016. Joint press point with NATO Secretary General 25 NATO – Ukraine cooperation in the military Jens Stoltenberg and the President of Ukraine, Petro sphere, Mission of Ukraine to the North Atlantic Poroshenko, North Atlantic Treaty Organisation, Council, http://nato.mfa.gov.ua/en/ukraine-nato/ 21 Oct. 2016 , http://www.nato.int/cps/en/natohq/ mili­tary. opinions_136166.htm (accesat 11 februarie 2017). 26 Broşura NATO-Ukraine, A distinctive part- 36 Julian E.Barnes, Nathan Hodge, NATO Shel- nership, NATO Public Diplomacy Division, Brus- ves Plan to Meet With Ukraine, The Wall Street Jo- sels, 2007. Relations with Ukraine, The North Atlan- urnal, 1 Feb 2017. Vezi şi NATO head Stoltenberg tic Treaty Organisation, 22 Nov. 2016, http://www. calls on Russia to help staunch violence in Ukraine, Monitor Strategic 45 DW, 1 Feb 2017. A se compara reacţia oficialilor che.googleusercontent.com/search?q=cache:http:// occidentali/NATO din 2017 cu aceea de la finele www.mil.gov.ua/en/news/2016/11/24/minister-of- lui 2016 când compromisul era mult mai dur dat defence-of-ukraine-holds-talks-with-chief-of-staff- la o parte de pe masa negocierilor: Julian Barnes, of-uae-armed-forces/. NATO, Europe Urge No Compromise With Rus- 49 Oleg Vyshniakov, After almost 25 years of bi- sia Over Ukraine, The Wall Street Journal, Nov. 15, lateral ties, Ukraine further expands trade with Isra- 2016. el, The Jerusalem Post, 12/22/2015. Un alt motiv pentru care întrunirea nu a mai 50 Paul J.Saunders, Israel-Russia ties strong des- avut loc poate fi dorinţa preşedintelui Poroshenko pite Ukraine, Al-Monitor, April 7, 2014. de a organiza un referendum prin care populaţia 51 Nikolai Gorokhov, Ukrainian Weapons – să se exprime dacă doreşte să adere la NATO. What Local Factories are Producing for the Army, Ukraine’s Poroshenko plans referendum on NATO Euromaidan Press, 26.05.2015. membership: German media, Reuters, Feb 1, 2017. 52 37 Lyuba Lulko, Russia unexpectedly loses India The globalization of crime: a transnational or- and Vietnam, Pravda, 24.05.2016. ganized crime threat assessment, UNDOC, Vienna, 53 Vivek Raghuvanshi, Ukraine pitches to break 2010, pp.143-145. 38 Russian monopoly in India, Defence News, March Schiţa biografică trebuie completată cu faptul 30, 2016. că Urbansky a fost fiul unui colonel KGB şi s-a năs- 54 Idem. cut în Georgia unde s-a împrietenit cu Eduard Ser- 55 Ukraine Agrees to Provide India With Engi- varnadze, viitorul preşedinte al ţării, al cărui pazni nes for Russian Built Krivak Frigate, Sputnik news, personal a şi servit la un moment dat. Acelaşi Ur- 25.10.2016. bansky a absolvit Institutul de Stat în Relaţii Inter- 56 Mary Mycio, Delivery of Tanks to Pakistan Sets naţionale din Moscova (MGIMO), şcoală pentru vi- Off Sales War With Russia, LA Times, 2 May 1997. itoarele cadre civile şi militare ale URSS-ului. Acolo 57 Dadan Upadhyay, Unlike Russia, Ukraine con- a putut lega o serie de contacte personale care îi vor tinues arms supplies to Pakistan, Russia& India Re- folosi în ascensiunea de mai târziu. Tom Wallace & port, 25 February 2013. Farley Mesko, The Odessa Network Mapping Faci- 58 Ukraine to upgrade Pakistan’s main battle litators of Russian and Ukrainian Arms Transfers, tanks, Defence Blog, 23 November 2016. C4ADS, Washington, September 2013, P. 44. 59 39 Pe lângă afacerile sale intime cu Urbansky, Astfel, bugetul pentru apărare votat pe 8 sep- Kogan mai poate fi găsit în biroul directoral al RT tembrie 2016 (valabil până în septembrie 2017) este Logistika, firmă rusească condusă de un prieten de- de 6,1 mld$ (7% din PIB), o creştere uşoară faţă de al lui Vladimir Putin, Serghei Kulikov. Ibidem, p. 45 trecut. Augmentarea a fost posibilă luându-se de la 40 Ibidem, p. 38. alte sectoare, precum educaţia, căreia i s-a redus 41 Ibidem, p. 41. partea cu 4,7%. Prashanth Parameswaran, The Tru- 42 Joby Warrick, Ukrainian port eyed as analysts th About Thailand’s 2017 Defense Budget ‘Hike’ The seek Syria’s arms source, The Washington Post, Sep- increase in defense spendi, The Diplomat, Septem- ber 10, 2016. tember 7, 2013. 60 43 Versha Sharma with Ryan Walsh, Why Is a Acesta din urmă se mai poate găsi în dotarea Huge Ukrainian Arms Shipper Going After a Tiny vecinilor Thailandei, cum este cazul Burmei. An- NGO?, Vocativ, May 16, 2014. drew Selth, Burma’s Tatmadaw: a force to be recko- 44 Idem. ned with, The Lowy Institute, 22nd October, 2015 61 45 Awad Mustafa, Saudi Arabia to build Antono- Prashanth Parameswaran, Thailand, Ukraine vCargo Planes, Defence News, 7 May 2015. Richard Eye Deeper Defense Ties, The Diplomat, July 07, Tomkins, Antonov transports to be built in Saudi 2016. Prashanth Parameswaran, Thailand, Ukraine Arabia, UPI, Feb. 24, 2016. Move Towards Joint Production of APCs, The Di- 46 În 2014 comerţul bilateral s-a cifrat la 654 plomat, September 21, 2016. 62 mil $. Numai în Dubai oamenii de afaceri ucrai- Evan A. Laksmana (2011): The enduring stra- neni sunt acţionari la 250 de companii. Peste 9.000 tegic trinity: explaining Indonesia’s geopolitical ar- de ucraineni locuiesc în Dubai, numărul lor fiind chitecture, Journal of the Indian Ocean Region, 7:1, în creştere. Haseeb Haider, Ukraine, UAE take 95-116, esp. 97. bilateral ties forward, Khaleej Times , August 25, 63 Pentru mai multe informaţii despre su- 2016. biect vezi: C. Roberts, A. Habir, L. Sebastian (ed), 47 Joe Gould, Ukraine signs defence deal with Indonesia’s Ascent: Power, Leadership, and the Regi- UAE, Defence news, 24 February 2015 . onal Order, Springer, 2015. 48 Minister of Defence of Ukraine holds talks with 64 Indonesia To Spend More Than $20 Billion Chief of Staff of UAE Armed Forces, Ministry of De- On Defence Procurement, Defence World, October fence of Ukraine, 24 november 2016, http://webca- 31, 2016. 46 Monitor Strategic 65 Ukraine and Indonesia agreed on cooperation 75 Walter Isard, Location Space-Economy, Cam- in defense sphere, President of Ukraine.Official bridge: MIT Press, 1956. Kieran P. Donaghy, Walter website, 05 August 2016 , http://www.president.gov. Isard’s Evolving Sense of the Scientific in Regional ua/en/news/ukrayina-ta-indoneziya-domovilisya- Science, International Regional Science Review pro-spivrobitnictvo-v-obo-37823. 2014, Vol 37(1) 78-95. 66 Ukraine to expand military-technical coope- 76 Thorstein Veblen, ”Why is Economics not an ration with Indonesia, Interfax Ukraine, 2 Novem- Evolutionary Science”, Quarterly Journal of Econo- ber 2016, http://en.interfax.com.ua/news/economic mics, 12 (4) pp. 373-397, reprinted in E:Co, Vol.12, /381116.html No.2, 2010, pp. 41-69. 67 UKROBORONPROM WILL SUBSTANTI- 77 Serhat Kologlugil, Thorstein Veblen, Darwi- ALLY DEEPEN MILITARY-TECHNICAL CO- nism, and Gene Culture C-Evolution Theory, Fa- OPERATION WITH INDONESIA – V. KOS- culty of Economics and Administrative Sciences, TRYTSKYY, Ukroboronprom, 03.11.2016, Işik University, 2013, pp.1-5. http://ukroboronprom.com.ua/en/media/ukrobo- 78 Geoffrey M. Hodgson, The mystery of the rou- ronprom-suttyevo-poglybyt-vts-iz-indoneziyeyu- tine. The Darwinian destiny of an evolutionary the- v-kostrytskyj.html. ory of economic change, Revue Economique, Vol.54, 68 Ukraine ready do supply An-148-300MP ma- No.2, 2003, pp.355-384. ritime patrol planes to Indonesia (VIDEO), Vektor 79 Geoffrey M. Hogdson and Thørstein News, 04.11.2016. Knud­son, Darwin’s Conjecture. The Sear- 69 Jon Grevatt, Jakarta, Indo Defence 2016: ch for General Principles of Social and Econo- Ukraine looks to build BTR-4 APC in Indonesia, mic Evolution, The University of Chicago Press, IHS Jane’s Defence Weekly, 02 November 2016. C h i c­ a g o a n d L o n d o n, 2010, p. 36. 70 Hendrajit (Geopolitical Analyst and Executive 80 Geoffrey M.Hogdson, The mystery of the rou- Director of the Global Future Institute (GFI)), Ques- tine. op.cit., p.366. tioning the feasibility of Indonesia-Ukraine defense 81 Ibidem, p.365. cooperation, The Global Review, 03-11-2016. Pentru 82 Geoffrey M.Hogdson and Thørstein Knudson, alte comentarii şi controverse legate de performanţe- op.cit., p.77. le lui BTR- 4 a se vedea: BTR-4. The Ukrainian whe- 83 Ibidem., p.36. Geoffrey M. Hodgson, The Evo- eled Armoured Personnel Carrier BTR-4. Strategic lution of Institutional Economics. Agency, structure Bureau of Information of Defence Systems, http:// and Darwinism in American Institutionalism, Ro- www.strategic-bureau.com/en/btr-4-apc-ukraine/ . utledge, Taylor& Francis, London/ New York, 2004, Defense Industry Daily staff, Good Bad News: 100 p.48. APCs for Ukraine, Defence Industry Daily, Apr 06, 84 Miroslav Jovanovic, Evolutionary Economic 2014. Ukrainian BTR-4: instead of Iraq at the line of Geography: Location of Production and the Euro- fire in Ukraine, News 24, 18 July 2014. pean Union, Routledge, 2009, ediţie Google books, 71 La fel ca şi Indonezia, Myanmarul stabilise paginile 1-10. contacte cu Kievul în vederea importului de blindate 85 Paul Krugman, Increasing Returns and Eco- şi, ulterior, producţiei de componente de BTR- 3U. nomic Geography, NATIONAL BUREAU OF ECO- Myanmar to manufacture locally Ukrainian-made NOMIC RESEARCH 1050 Massachusetts Ave- BTR-3U 8x8 armoured vehicle personnel carrier, nue Cambridge, Working Paper No. 3275, March Ukraine will share their military experience with 1990. Krugman, P.R. (1991): “Increasing returns Myanmar, Ukrop News 24, January 12, 2017. and economic geography,” Journal of Political Eco- 72 J.S. Lane, On Optimal Population Paths, nomy, 99, 483-499. Paul Krugman, The New Eco- Springer Science & Business Media, 1977, Arun nomic Geography, Now Middle-Aged, Prepared Kumar Sharma, Population and Society, Concept for presentation to the Association of American Publishing Company, New Delhi, 2012. Geographers, April 16, 2010, https://www.prince- 73 Alison Bashford, Global Population: History, ton.edu/~pkrugman/aag.pdf (accesat 12 februa- Geopolitics, and Life on Earth, Columbia University rie 2017). Dirk Ehnts et Hans-Michael Trautwein, Press, New York, 2014. From New Trade Theoryto New Economic geogra- 74 Masahisa Fujita, Thünen and the New Econo- phy: A Space Odyssey, Oeconomia, 2-1, 2012, p. 35- mic Geography, The Research Institute of Economy, 66. Noah Smith, One Economic Theory to Explain Trade and Industry, RIETI Discussion Paper Series Everything, Bloomberg View, JAN 8, 2015. 11-E-074 November 2011, http://www.rieti.go.jp/ 86 Peter Sunley, Context in economic geography: jp/publications/dp/11e074.pdf, (accesat 12 februa- the relevance of pragmatism, Progress in Human rie 2017, ora 02:31 am). Geography 20, 3 (1996), pp.338-355, esp. p.346-347. Monitor Strategic 47 87 R. Adam Moody, REEXAMINING BRAIN Trecând în lumea corporată, un episod clasic DRAIN FROM THE FORMER SOVIET UNION, este cel al mărcilor Adidas şi Puma. În anii 1920 doi The Nonproliferation Review/Spring-Summer 1996, fraţi, Adolf şi Rudolph. erau parteneri în cadrul fir- pp.92-97. Igor Torbakov, Ukraine: Vagaries of the mei Dassler Brothers Sport Shoe Company în micul Post-Soviet Transition, Demokratizatsiya, Vol. 8, orăsel german Herzogenaurach. În cele din urmă No.4, 2000, pp. 461, 471. relaţia dintre ei s-a stricat, cei doi devenind crea- Halyna Mokrushyna, The War on Ukrainian torii a două dintre cele mai de succes branduri în Scientists, Counterpunch, APRIL 29, 2016. Serhiy domeniul încălţămintei de sport: Adidas (după nu- Kvit, The paradoxes of post-Soviet world: education mele primului Adi) şi Puma. Omar Akhtar, The ha- and research Ukraine in the context of the current tred and bitterness behind two of the world’s most political situation, Speech at the Atlantic Council on popular brands, Fortune, Mar 22, 2013. May, 23, Washington, DC., 24/05/2016, http://kvit. Cel de-al treilea exemplu ne duce în lumea ju- ukma.edu.ua/2016/05/the-paradoxes-of-post-sovi- risprudenţei. În aprilie 2015 Amarchand Mangal- et-world-education-and-research-ukraine-in-the- das Suresh A Shroff & Co, cea mai mare firmă de context-of-the-current-political-situation/ (accesat avocatură din India s-a împărţit între cei doi moş- la 28 ianuarie 2017). tenitori, Shardul şi Cyril. După moartea mamei lor 88 Serhiy Kvit, op.cit. în 2014- aceasta deţinând şi pachetul majoritar de 89 Alte surse indică faptul că cifra pentru cer- acţiuni, 22,5%- cei doi s-au luptat în instanţă pentru cetare& dezvoltare a tot crescut de la începutul a-şi împărţi bunurile. Shruti Ambavat, India’s top anilor 2000, doar că acest lucru nu se traduce prin- corporate law firm caught in brotherly feud, VCC tr-o performanţă sporită. Alya Shandra, Reversing Circle, November 19, 2014. BS Reporter , Amar- Ukraine’s brain drain: mission possible? #UAre- chand Mangaldas split is now official, Business forms, Euromaidan Press, 18/07/2016. Standard, May 7, 2015 90 Halyna Mokrushyna, The War on Ukrainian 96 Sursele consultate indică o intesificare a coo- Scientists, op.cit. Aici se impune o nuanţă: numă- perării diplomatice militare între statele din ASEAN, rul savanţilor ucraineni care au emigrat după 2000 ca să ne oprim numai asupra lor, însă industriile lor a fost infirm prin comparaţie cu începutul anilor de apărare sunt încă puternic dependente de impor- ’90 când fenomenul căpatase o amploare mult mi turile internaţionale de la marii actori: Rusia, China, vizibilă şi era vorba despre câteva sute de persoa- SUA, UE. Sheldon W. Simon, The Regionalization ne pe an. Igor Yegorov and George Strogylopulos, of Defense in Southeast Asia, Prepared for Asian ERAWATCH COUNTRY REPORTS 2010: Ukrai- Security Issues in Transition to the Twenty-First ne, 2010, p.19/46. 91 Century A Workshop Sponsored by The Defense Igor Yegorov and George Strogylopulos, op. Academic Research Support Program (DARSP) cit., pp.18-19. 92 and The National Bureau of Asian Research (NBR) Dicţionarul Merriam-Webster, https://www. March 1992, http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/ merriam-webster.com/dictionary/ecosystem. u2/a254432.pdf (accesat 12 februarie 2017). Rizal 93 Definition of economic ecosystem, Financial Sukma, Indonesia: Security Outlook, Defense Poli- time lexicon, Financial Times. cy, and Regional Cooperation, National Institute for 94 Stewart D. Friedman, Sibling Relations- Defense Studies, Japan, Joint Research Series, Oc- hips and Intergenerational Succession in Family tober 2010. Iis Gindarsah, Indonesia’s Defence Di- Firms, FAMILY BUSINESS REVIEW, vol. IV, no. plomacy: Harnessing the Hedging Strategy against 1, Spring 1991. Shawn D. Whiteman, Susan M. Regional Uncertainties, S.Rajatratnam School of McHale, and Anna Soli, Theoretical Perspectives Interna­tional Studies, Singapore, 9 June 2015. on Sibling Relationships, Journal of Family Theory Creşterea puterii militare a Indiei şi Chinei şi Review. 2011 Jun 1; 3(2): 124–139. Nnamdi O. Ma- amplificarea posturii lor ca poli regionali ar putea dichie, Co-Preneurship & Sibling Rivalry in Family Business Research: Building or Stumbling Block?, determina statele mai mici să cumpere de la New Institute for Small Business and Entrepreneurship, Delhi şi Beijing, în loc de Washington, cum arată ca- ISBE Conference 2013, DOI: 10.2139/ssrn.2457486. zul juntei militare care a venit la putere în Thailanda 95 Un exemplu ar fi cazul culturii bacteriei Es- în 2014. Ron Corben, Thailand, China Step Up Mili- cherichia coli ce cunoaşte o diversificare atunci când tary Cooperation, VOA News, May 26, 2016. De cu- este plasată într-un mediu bogat în glucoză. MAREN rând, Malaysia a cumpărat patru nave de patrulare L. FRIESEN, GERDA SAXER, MICHAEL TRAVI- a litoralului de la aceeaşi sursă. Prashanth Parames- SANO, AND MICHAEL DOEBELI, Experimental waran, Malaysia’s New China Warship Deal: Promi- evidence for sympatric ecological diversification due ses and Prospects, The Diplomat, February 04, 2017 to frequency-dependent competition in Escherichia 97 Pentru mai multe despre dezbaterea dintre Coli, Evolution, 58(2), 2004, pp. 245–260. plusurile şi minusurile muniţiei de 5. 45×39 mm, 48 Monitor Strategic 7. 62×39 mm vezi: Dan Zimmerman, AK vs. AR: COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND Why the 7.62×39’s Time Has Come, The Truth SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE about Guns, December 27, 2012. Trebuie spus că OF THE REGIONS European Defence Action Plan, proiecte hibride au mai tot existat, Kalaşnikovul European Commission, Brussels, 30.11.2016. J e ff însuşi având o origine eclectică, datorită combi- Daniels, Defense budgets climb as NATO countries nării unor subansambluri de la arme preexistente. step up spending, CNBC, 20 Dec 2016. 99 Vili Stancu, Kalaşnikovul, ucigaşul mondial nr.1, Pentru gânduri despre reverberaţiile crizei Historia online, http://www.historia.ro/exclusiv_ din Europa de Est pentru Asia, vezi: Peter Sullivan, web/general/articol/kala-nikovul-uciga-ul-mon- Ukraine threatens to undermine Obama’s delayed dial-nr1 (accesat 14 februarie 2017, ora 21:25). Asia ‘pivot’, The Hill, 04/20/14. Jay Hallen, Post- După Războiul de Şase zile, armata israeliană a Ukraine, The “Asia Pivot” Is More Important Than introdus puşca Galil, ce combina virtuţi ale desig- Ever, Forbes, APR 25, 2014. Anna Kireeva, How Ukrainian crisis will facilitate Russia’s Asian pivot, nului de la Kalaşnikov cu trăsături occidentale. C. Russia Direct, May 2, 2014. Franz-Stefan Gady, Are J. Chivers, The Gun, Simon& Schuster paperbacks, the Ukraine Crisis and ISIS Threatening the Pivot to New York, 2010, p.444, nota 17. Sovieticii înşişi au Asia?, The Diplomat, February 10, 2015. Anita Inder creat în anii 1970 versiunea AK-74 TPK în stare Singh, Russia Isn’t Pivoting to Asia, The National in- să folosească gloanţe de 5. 45×39 mm tip NATO. terest, September 4, 2016. Multe dintre ele vor fi folosite mai târziu în războ- 100 Spiritul antreprenorial împreună cu lipsa de iul civil din Liban. Small Arms Survey 2013, Small apetenţă pentru aranjamentele internaţionale care Arms Survey, Geneva, Cambridge University Pre- nu aduc un profit clar ale administraţiei Trump ar ss, 2013, pp.266-269. putea avea şi efecte benefice citibile in cheie geo- 98 Katie Simmons, Bruce Stokes and Jacob Po- economico-evoluţionistă. Astfel, lipsite de protecţia ushter, NATO Public Opinion: Wary of Russia, Le- de care au beneficiat atâţia, naţiunile europene s-ar ery of Action on Ukraine, PEW Research Center, vedea obligat de mediul neprielnic în care se află să June 10, 2015. Andres Vosman, Magnus Peters- supravieţuiască. Sub presiunea Rusiei, vulnerabili- son, ”European Defence Planning and the Ukraine tăţii energetice, valurilor de imigranţi din Orientul Crisis: Two Contrasting Views”, Focus stratégique, median ori Africa de Nord, guvernele UE vor strân- No.58, june 2015. COMMUNICATION FROM ge rândurile, aşa încât PESA să nu se mai rezume la THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PAR- o metaforă ci să facă din Bruxelles un pol balansoar LIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE între Washington şi Kremlin.

ABSTRACT

In spite of the fact that IR Theory has been under constant state of borrowing from Social Sciences and Eco- nomy, this marriage remains shallow and with marginal consequences. The main schools of thought in International Relations Theory (neorealism, liberalism, constructivism, etc) usually no dot concern themselves with topography or theorizing about spatial proclivities. Our perspectives argues that the ongoing crisis between the Russian Federation and Ukraine can be viewed through the lenses of Evolutionary Economic Geography (EEG), an emerging synthesis trying to blend the evolutionary process in economy with the influence of geographical factors. Moreso, we conclude that the Ukranian condrunum may riple and bear consequences for the American pivot in Asia.

Cuvinte-cheie: Ucraina, Rusia, NATO, România, geografie economică evoluţionistă, securitate, armamente, producţie

Silviu Petre, doctor în științe politice, este cadru didactic la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazu”. Temele sale de interes sunt: teoria relaţiilor internaţionale, transferurile de armament, geopolitica Asiei de Sud.

Monitor Strategic 49 Noua agendă de securitate și apărare a Uniunii Europene. Oportunități de valorizare și implicații pentru România Cristian Alexandru Eremia

Privire introductivă de ansamblu oritate în gestionarea relaţiilor în vecinătăţile sale. În timp ce această determinare este sem- Uniunea Europeană se confruntă de ani nalată ca fiind o mişcare strategică pragma- buni cu probleme şi provocări fără precedent tică, rămâne totuşi deschisă problema legată în ceea ce priveşte securitatea internă şi ex- de aria de focalizare şi derulare a construcţiei ternă, fiind suficientă enumerarea aici numai rezilienţei, mai ales când nu sunt remarcate în a conflictelor regionale prelungite şi îngheţate, plan internaţional elite politice şi guvernanţe terorismului internaţional, migraţiei masive deschise spre cooperare reciproc avantajoasă. scăpate de sub control, reaşezării frontierelor Elaborarea Strategiei Globale a avut loc într- după o voinţă unilaterală impusă prin forţa un moment când, pe de o parte, puteri globale militară, a turbulenţelor în reaşezarea ordinii precum SUA, Rusia, China sunt angajate într- globale, lista putând fi extinsă. În condiţiile o competiţie geopolitică acerbă, iar multe alte state, mai mici sau mai mari, se străduiesc cu unei dinamici internaţionale problematice pe eforturi colosale pentru supravieţuire şi pen- continent şi în proximitatea sa geografică, la tru obţinerea de garanţii de securitate cât mai Bruxelles nu a mai putut fi ignorată lipsa evi- trainice. În peisajul generat de modificarea dentă de viziuni coerente, strategii sinergice şi treptată a ordinii globale, instrumentarea cu politici unitare proprii de apărare şi securitate. precădere a puterii de tip ”soft” nu mai poate Au apărut unele situaţii de securitate în care, reprezenta o conduită exclusivă2. Prin urmare, în termeni politici, intervenţia NATO nu mai Uniunea a înţeles că punctul de start pentru era suficientă sau chiar nu era acceptată politic elaborarea noii agende a apărării şi securită- de state cu care UE intra în dispute şi tensi- ţii trebuie să fie securitatea internă, respectiv uni dificile, greu de evitat şi de rezolvat. Prin construirea de politici şi capabilităţi proprii urmare, UE trebuia să-şi consolideze cât mai solide, bazate pe determinarea fermă de a face repede pilonul de apărare şi securitate, să dez- mai mult pentru protecţia cetăţenilor şi terito- volte capabilităţi, mecanisme şi instrumente riilor UE, pentru a susţine statele membre în specifice şi dedicate pentru creşterea capacită- domeniul securităţii, stimulându-se în paralel ţii de a absorbi schimbările din mediul regio- angajamentele statelor membre care sunt şi nal şi internaţional de securitate, a rezilienţei state aliate NATO. pe ansamblu, pentru dezvoltarea puterii de a De fapt, printre raţiunile fundamentale fortifica propria securitate şi de a proiecta sta- pentru care a fost generat proiectul european bilitate în Europa şi în lume, respectiv pentru ce poartă azi numele UE se regăseşte dezide- promovarea intereselor UE la nivel regional şi, ratul de menţinere a păcii, de prevenire a unei de ce nu, global. noi conflagraţii şi a unor noi orori de război în Una dintre priorităţile Strategiei Globale1 a Europa, care să permită dezvoltarea prosperă UE (SG UE) stabileşte rezilienţa ca fiind o pri- a continentului. Aceasta presupune asumarea 50 Monitor Strategic de responsabilităţi complexe și costisitoare pe integrării europene cu mai multe viteze sau linie de apărare şi securitate, chiar dacă pe par- cu geometrie variabilă. Chiar dacă la modul cursul a zeci de ani, NATO a fost umbrela de pragmatic şi emoţional poate fi acceptată ide- securitate a UE. Ceea ce nu înseamnă însă că ea unui declin în ceea ce priveşte asumarea Alianţa ar putea fi decuplată de afacerile mili- deopotrivă a eforturilor, costurilor şi direc- tare şi de securitate europene, ci, dimpotrivă, ţiilor politice ale integrării europene, pentru reconfirmarea rolului deja consacrat al acestei moment şi chiar cu extensie pe termen scurt, organizaţii va menţine aliniate la acest sistem nu poate fi vorba de o blocare sau întrerupere european atât SUA şi Canada, cât şi Marea Bri- definitivă a integrării europene, sau, mai grav, tanie, stat care acum părăseşte Uniunea. de o scindare a UE şi distrugerea în consecin- 3 Declaraţia solemnă de la Roma din 25 ţă a marelui proiect european. Diferitele sce- martie a.c. acordă, în cadrul agendei în patru narii vehiculate pentru viitorul Uniunii, fie ele puncte pe care o impune, un loc extrem de im- chiar şi cele mai pesimiste, nu pot şi nici nu portant dimensiunii de apărare şi securitate. trebuie însă să stopeze eforturile continue ale Dezvoltând o viziune pe termen lung proiec- instituţiilor europene de a proiecta şi ulterior tului european, statele membre se angajează implementa abordări noi, ambiţioase de inte- pentru continuarea proiectului european la grare pe diferite paliere. În acest tip de discuţie parametrii în care Uniunea să rămână solidară, poate fi imaginat ca suficient de probabil faptul indivizibilă şi responsabilă, cu obiectivele de a că experienţa oferită de dezvoltarea pilonului deveni capabilă să ofere ”o Europă sigură şi se- curizată”, să joace un rol mai relevant la scară european de apărare şi securitate să constituie mondială, inclusiv din perspectiva promovării unul dintre exemplele expresive de succes, mai stabilităţii, securităţii şi parteneriatelor în ve- ales datorită caracterului cuprinzător şi vitezei cinătăţi, pe continentele vecine şi în lume. Este imprimate în ultimii ani pentru dezvoltarea de avansat chiar şi termenul de zece ani4, în care proiecte concrete pe acest palier. realizarea noii agende de apărare şi securitate ar trebui să confere securitate Uniunii. De re- marcat că Declaraţia, care este organizată pe Consiliul European 2013 – moment domenii şi obiective largi, include referiri ex- de referinţă în evoluţiile PSAC plicite la componentele de maximă actualitate ale Politicii de Securitate şi Apărare Comună După o lungă perioadă de timp când pro- (PSAC), chiar la necesitatea ca statele membre blematica apărării a fost pur şi simplu ignorată, să contribuie mai responsabil la „crearea unei Consiliul European (CE) a dedicat în luna de- industrii a apărării mai competitive şi integra- cembrie 2013, pentru prima dată de la intra- te” şi la consolidarea apărării comune, „inclusiv rea în vigoare a Tratatului UE de la Lisabona în cooperare şi complementaritate cu NATO”. Lansând apelul la unitate, coeziune şi con- (TEU), o reuniune pentru dezbaterea cuprin- vergenţă în condiţiile unui angajament comun zătoare şi exclusivă a problematicii apărării de a se respecta „diversitatea sistemelor naţi- UE. Dezbaterea a avut loc în condiţiile în care, onale”, sunt evitate totuşi orice referiri expli- chiar şi fără dosarul Ucraina şi anexarea de cite la construcţia unei Europe „cu mai multe către Rusia a Peninsulei Crimeea (evenimente viteze”, în „cercuri concentrice”, sau cu ”o ge- care nu se produseseră până la acel moment), ometrie variabilă”. Statele se angajează să con- situaţia geopolitică din Europa, din vecinătă- lucreze pentru atingerea obiectivelor stabilite, ţile sale şi în general în lume, era marcată de 5 fără a fi exclusă posibilitatea de a se acţiona provocările majore de securitate din regiunea „cu ritmuri şi intensităţi diferite acolo unde MENA, de turbulenţe şi crize cu dinamici ra- va fi necesar”. Domeniul securităţii şi apărării pide. Criza economico-financiară din Europa nu este exclus de la această abordare. Desigur, şi consecinţele acesteia, reducerea fără prece- în cercurile analitice europene se evaluează cu dent a bugetelor militare pe fondul invocării diferite nuanţe cele de mai sus, vehiculându- politice a lipsei unor ameninţări directe cu se chiar interpretarea că, de facto, este o for- caracter militar la adresa spaţiului european şi malizare implicită a opţiunilor construcţiei şi scăderea periculoasă a apetitului pentru orice Monitor Strategic 51 fel de investiţii în capabilităţi de apărare, au Sunt confirmate angajamentele pentru generat sincope serioase la nivelul politicilor o colaborare mai extinsă cu state partenere, de apărare în multe din statele membre şi, în PSAC solicitând statelor membre coerenţă şi consecinţă, o criză profundă a Politicii de Se- sinergie între acţiunile Uniunii şi cele ale gu- curitate şi Apărare Comună (PSAC), ca şi re- vernelor naţionale. Totodată, este anunţată zultantă a cumulării acestor deficite la nivelul o deschidere largă pentru cooperare la nivel UE. Trebuie adăugat la acest tablou confortul regional şi mondial în diferite formate. Un politic asigurator de care se bucurau pe an- accent special a fost pus pe cooperarea trans- samblu statele care erau simultan membre ale atlantică, CE stabilind că PSAC se va extinde UE şi NATO, în virtutea investiţiilor america- în „deplină complementaritate” cu NATO, însă ne mari comparativ cu cele europene, în apăra- în condiţiile respectării reciproce a autonomiei rea spaţiului european. decizionale şi procedurale (chestiune reiterată Prin urmare, analizând mizele, luând deci- cu ocazia Declaraţiei comune NATO-UE7 din zii şi orientări în legătură cu posibilităţile de 2016 la Varşovia). răspuns ale Uniunii la noile provocări de secu- 2) Capacitatea de angajare în misiuni şi ritate şi solicitând în premieră Consiliului UE, operaţii Comisiei UE (ComE), Înaltului Reprezentant CE a subliniat necesitatea de a fi consolida- al UE (VP/HR) şi Agenţiei Europene de Apă- te şi operaţionalizate capacităţile de reacţie ra- rare (EDA) să ia măsuri „ferme şi verificabile” pidă (au fost avute în vedere procesele de pla- pentru a pune în aplicare deciziile şi orientările nificare, de dislocare şi desfăşurare a resurselor trasate, acest summit rămâne unul emblematic militare şi civile necesare), inclusiv grupurile pentru evoluţiile pe care avea să le genereze pe tactice de luptă – Battlegroup. A fost agrea- parcursul următorilor 3-5 ani la nivelul PSAC. tă ameliorarea finanţării din fonduri comune Acesta este motivul principal care justifică tre- a misiunilor şi operaţiilor PSAC - luându-se cerea în revistă, respectiv analizarea implica- în calcul revizuirea Mecanismului Atena. CE ţiilor Concluziilor6 CE din decembrie 2013. În a invitat ComE şi VP/HR să asigure un cadru esenţă, CE a stabilit o paletă de măsuri şi acţi- normativ şi procedural adecvat şi flexibil, care uni care să fie desfăşurate în anii următori pe să permită desfăşurarea cu celeritate a misi- câteva dimensiuni concrete. unilor civile PSAC. Referitor la capabilităţile 1) Consolidarea eficacităţii şi vizibilităţii necesare pentru misiuni cu caracter civil, CE a PSAC recomandat activarea planului de dezvoltare a Premiza dominantă de la care s-a plecat acestui tip de capabilităţi. a fost aceea că UE deţinea capacitatea unică 3) Dezvoltarea capabilităţilor pentru apă- de a se implica la nivel internaţional în dosa- rare sub egida EDA re de securitate şi de gestionare a crizelor, fi- Această dimensiune se bucură de o abor- ind necesare deci (şi) pe mai departe abordări dare8 inedit de largă în cadrul concluziilor CE, cuprinzătoare care să combine politicile şi probabil pe fondul degradării fără precedent în instrumentele aflate la dispoziţie – de la cele ultima perioadă a capacităţilor industriale de diplomatice la cele financiar-economice sau de producţie, cercetare ştiinţifică9 şi tehnologică drept internaţional, dar şi dezvoltarea de noi pentru noi capabilităţi militare sau cu dublă politici şi instrumente. Mai concret, s-a decis: destinaţie şi a fragmentării mai mult decât crearea unui Cadru Politic pentru apărare ci- vizibile a pieţei europene a apărării. Chesti- bernetică a UE; elaborarea unei strategii de se- unea a atins o greutate specifică importantă, curitate maritimă a UE însoţită de un plan de cu nuanţe de gravitate, fiind subliniată chiar implementare a acesteia; consolidarea coope- la începutul documentului10 analizat. După rării pentru securitate energetică; dezvoltarea sublinierea şi explicarea caracterului ”cruci- de elemente componente ale PSAC pe proble- al” al cooperării între statele membre pe linia me „orizontale” (terorism, crimă organizată şi realizării de capabilităţi esenţiale, întreţinerii migraţie ilegală) şi a sprijinului pentru state şi utilizării în comun a acestora, CE a salutat partenere în ceea ce priveşte gestionarea fron- principalele proiecte aflate în curs de realizare tierelor. sub coordonarea EDA (merită a fi exemplifi- 52 Monitor Strategic cate Programul sisteme de aeronave fără pilot Noua agendă de securitate şi apărare a cu orizont de desfăşurare până în anul 2025, UE pentru anul 2016 Programul capacităţi de alimentare în zbor, După momentul Ucraina şi cronicizarea comunicaţiile prin satelit, Programul de activi- acestei crize, moment care marchează cea mai tăţi asociate securităţii cibernetice). O decizie mare discontinuitate strategică14 în relaţiile importantă se referă la cooperarea sistematică Occidentului cu Rusia post-Război Rece, CE şi în domeniul planificării apărării, stabilindu-se ComE15 au realizat în următorii doi ani anali- punerea în funcţiune de către EDA a unui ”Ca- ze de fond a modului de implementare a celor dru politic pentru convergenţă” în ceea ce pri- stabilite în decembrie 2013. Au fost remarcate veşte necesarul de capabilităţi şi calendarele de cu satisfacţie elaborarea Cadrului politic pen- realizare asociate. Nu poate scăpa neobservată tru cooperare sistematică pe termen lung, a recomandarea ca procesul să fie „pe deplin si- Cadrului politic pentru cooperarea în dome- nergic” cu cel similar la nivelul NATO. niul cibernetic şi a Strategiei de Securitate Ma- 4) Consolidarea industriei europene a apă- ritimă, respectiv a planului de implementare rării şi a bazei cercetării ştiinţifice şi tehnolo- a acesteia, stabilindu-se trei domenii în care gice trebuie să se insiste până la finele anului 2016: Acest domeniu este, de asemenea, coor- derularea acţiunilor pe linia securităţii interne donat de EDA. Determinând rolul special al a Uniunii, cu accent pe lupta împotriva teroris- Bazei europene industriale şi tehnologice de mului; elaborarea Strategiei Globale a UE până apărare (EDTIB) în arhitectura UE (în logi- în iunie 2016; continuarea activităţilor pentru ca multiplicării efectelor pozitive nu numai consolidarea PSAC, cu accent pe dezvoltarea pe palierul apărării, ci şi la nivelul dezvoltării de capabilităţi militare şi civile pentru relansa- social-economice pe ansamblu), CE acordă rea industriei de apărare europene. Sunt punc- o apreciere specială acţiunilor ComE dirijate tate unele direcţionări din 2013 pe linia cărora ”către un sector al apărării şi securităţii mai nu au fost înregistrate progresele aşteptate: eficient şi mai competitiv” şi eforturilor ca- nalizate pentru realizarea unei pieţe europe- necesitatea ca statele membre să crească chel- ne a apărării deschisă, transparentă şi care să tuielile militare pentru apărare, inclusiv în ceea ofere oportunităţi egale către toţi furnizorii şi ce priveşte cercetarea ştiinţifică şi programele 11 tehnologice pentru apărare; promovarea unei beneficiarii din UE . EDA a fost chemată: 1) 16 să asigure coordonarea cu programele naţio- cooperări europene sistematice în apărare , fie nale ale statelor membre pentru a fi stimulată aceasta şi prin absorţia de fonduri comune UE; cercetarea ştiinţifică12 în domeniile de interes mobilizarea tuturor instrumentelor la dispozi- pentru PSAC, în special cercetarea pentru ţie pentru contracararea riscurilor şi amenin- tehnologii cu dublă destinaţie; 2) să elaboreze ţărilor hibride; intensificarea parteneriatelor ”Foaia de parcurs pentru elaborarea standar- cu NATO, ONU şi OSCE; realizarea de par- delor şi certificatelor industriale în domeniul teneriate pe baza unor obiective geostrategice apărării”, cu opţiuni pentru reducerea costuri- flexibile, pentru managementul crizelor prin lor certificăriii militare, fără duplicarea celor proiecte de construire de capabilităţi (capacity existente, în special ale NATO; 3) să elaboreze building). „Foaia de parcurs pentru un regim cuprinzător Starea Uniunii 2016 şi noua agendă de de securitate a aprovizionării pentru întreaga securitate şi apărare Uniune”, care să stimuleze funcţionarea pieţei După multe crize succesive sau suprapuse apărării, să asigure condiţii optime de planifi- şi în condiţiile în care apariţia BREXIT-ului a care cât mai riguroasă a apărării la nivelul UE ridicat preocupări şi îngrijorări imposibil de şi statelor membre şi să securizeze „autonomia ignorat, momentul „Bratislava 2016” a faci- strategică” a UE; 4) să stabilească împreună cu litat o analiză profundă şi o diagnoză asupra ComE măsurile13 cele mai adecvate pentru asi- stării17 UE. Preşedintele Comisiei Europene, gurarea accesului întreprinderilor mici şi mij- J.C.Juncker, afirma cu realism că avem o Uni- locii (ÎMM) din toate statele membre la piaţa une aflată cel puţin parţial „într-o criză exis- europeană a apărării. tenţială” şi cu o fragmentare largă, realităţi Monitor Strategic 53 care pot fi exploatate de orice adversar sau Agende europene de apărare şi securitate. Ac- competitor extern, „o Uniune în care nu este centul a fost pus pe agregarea şi potenţarea suficientă Europă şi o Europă în care nu este unui pachet de securitate şi apărare18 pentru suficientă uniune”. O Uniune în care instituţi- summit-ul din luna decembrie a aceluiaşi an, ile europene stabilesc/impun orientări şi pri- care să cuprindă dezvoltarea unui Plan de im- orităţi diferite de opţiunile politice naţionale plementare a prevederilor Strategiei Globale a ale statelor membre, iar acestea din urmă gă- UE, unui Plan de Acţiune pentru Apărarea Eu- sesc din ce în ce mai puţine subiecte în care ropeană cu măsuri concrete centrate pe con- acceptă să coopereze cu adevărat pe proiec- strucţia de capabilităţi, respectiv măsuri pen- te europene. Desigur, domeniul securităţii şi tru trecerea în regim de urgenţă la aplicarea apărării este unul dintre domeniile care, din angajamentelor de cooperare cu NATO în cele diferite motive, au fost ignorate, abordate ha- şapte domenii stabilite în Declaraţia comună otic sau nesistematic. 2016. Una dintre concluziile relevante ale rapor- Consiliul European adoptă în 2016 de- tului Juncker este aceea că, deşi se află în situa- cizii cuprinzătoare ţia de a fi o putere de importanţă globală de tip Importanţa deciziilor19 CE din noiembrie ”soft”, UE nu mai este într-o situaţie de secu- 2016 este marcată în primul rând de determi- ritate suficient de confortabilă în condiţiile în narea nivelurilor de ambiţie ale Uniunii pe di- care, spre exemplu, vecinătatea sa - fie aceasta mensiunile celor trei priorităţi strategice iden- în Est sau în Sud, înregistrează evoluţii dintre tificate de Strategia Globală a UE, chestiuni cele mai periculoase. De aceea, Uniunea ar tre- care se regăsesc de altfel şi în Planul de Imple- bui să ia măsuri cuprinzătoare pe linia politicii mentare pe probleme de Securitate şi apărare, de apărare şi securitate, astfel încât interesele propus de VP/HR: europene să fie securizate corespunzător. Cu o răspuns integrat la crize şi conflicte ex- toate acestea, trebuie remarcat că problemati- terne, cu obiectivul de ridicare a capacităţii de ca politicii externe şi a politicii de apărare a UE reacţie în toate fazele ciclului de evoluţie a unei este plasată de Comisie ca fiind cea de a noua crize, inclusiv pe segmentul de prevenţie, UE prioritate din zece, cumulată sub eticheta ”A având nivelul de ambiţie de a reacţiona rapid stronger global actor”. Se recunoaşte faptul că şi decisiv prin tot spectrul de acţiuni de mana- deşi nu este o organizaţie perfectă, Uniunea gement al crizelor şi în acord cu Art.43 al Tra- rămâne totuşi cel mai bun instrument aflat la tatul UE (TUE). În consecinţă, acest nivel de dispoziţia europenilor pentru asigurarea de- ambiţie vizează abordarea de misiuni de pro- mocraţiei, păcii şi prosperităţii pe continent, iecţie a stabilităţii şi de creare a condiţiilor de dimensiuni la care trebuie ataşată obligatoriu implementare a păcii, de restabilire a securită- cea a securităţii şi apărării. De aici rezultă cu ţii într-un mediu extern complex sau într-un suficientă claritate şi noul nivel de ambiţie: UE stat unde au fost degradate funcţiile normale trebuie să fie un pilon fundamental al ordinii ale statului, acţiuni de interzicere în unele sta- globale, un furnizor de securitate în regiunea te fragile a unor organizaţii teroriste sau radi- sa şi în plan internaţional. cal-extremiste înarmate, respectiv misiuni de Momentul Bratislava a fost ulterior fructifi- acordare de sprijin cu instrumente civile sau cat de liderii celor 27 de state UE pentru a opta combinate pentru extragerea cetăţenilor euro- asupra convergenţei la dezideratul de a face un peni din zone de criză sau conflict. succes din ceea ce se va numi de acum formula o protejarea Uniunii şi cetăţenilor săi din ”Europa în 27”. Se creionează elementele cheie perspectiva riscurilor şi ameninţărilor pe linia de angajare şi debutul unor eforturi pentru a apărării şi securităţii interne şi externe. Ple- găsi soluţii comune la problemele care creează când de la conceptul că misiunile şi operaţiile divizarea - şi în consecinţă fragmentarea, pen- PSAC se desfăşoară în afara teritoriului UE, tru menţinerea unităţii, solidarităţii şi asigu- obiectivele acestora pot fi: consolidarea rezili- rarea permanentă a controlului politic asupra enţei, protecţia infrastructurilor critice, secu- acţiunilor de construcţie a viitoarei arhitecturi. ritatea frontierelor externe, securitatea ciber- Se transmite un impuls nou de reactivare a noii netică, protecţia civilă şi răspunsul la dezastre, 54 Monitor Strategic combaterea ameninţărilor hibride, prevenirea ♦ Evaluarea şi actualizarea permanentă a şi contracararea terorismului, radicalizării şi catalogului de capabilităţi incluzând ordinea migraţiei ilegale, combaterea crimei organiza- celor care primează, pe baza celor convenite în te transfrontaliere. Suplimentar, pentru statele decembrie 2013 şi pe baza Strategiei Globale a care sunt membre NATO, UE reafirmă teza că UE. Investiţiile care vor fi realizate în regim co- Alianţa rămâne baza apărării lor colective. Ni- laborativ vor trebui să acopere costurile pentru velul de ambiţie constă în asigurarea apărării şi capabilităţi ISR (intelligence, surveillance and securităţii statelor membre şi se extinde asupra reconnaissance), pentru sisteme de avioane respectării în integralitate a acordării asistenţei pilotate de la distanţă, comunicaţii prin sate- reciproce şi/sau a solidarităţii în conformitate lit şi acces permanent la cercetare prin satelit, cu Art. 42.7 al TUE şi Art. 222 din TFUE. pentru capabilităţi militare înalt tehnologizate o construirea de capacităţi de apărare şi facilitatori strategici, capabilităţi de răspuns pentru parteneri, cu obiectivul de a consolida la ameninţări hibride, cibernetice şi pentru abilităţile PSAC de participare sistematică (po- asigurarea securităţii maritime şi protecţiei trivit iniţiativei ”Capacity Building in suport of forţei. Notăm că până la finele primei părţi a Security and Development” – CBSD), în mod anului 2018, EDA, în coordonare cu Comitetul coordonat cu alte instrumente UE, prin asis- Militar al UE (EUMC) şi cu statele membre, tenţă şi transfer de expertiză, la rezilienţa şi sunt invitate ca, prin raportare la conţinutul stabilizarea unui stat partener care a traversat proceselor de planificare a apărării derulate la sau care este ameninţat cu perioade criză sau NATO, să identifice capabilităţi critice sau care instabilitate. Totodată, CE a determinat gama au întâietate a fi realizate şi să revadă cerinţele de măsuri, acţiuni şi termenele de realizare militare care decurg din scenariile strategice subsumate obiectivelor de atingere a niveluri- realizate. lor de ambiţie menţionate mai sus. Aceste mă- b) Aprofundarea cooperării în domeniul suri şi acţiuni sunt detaliate în Planul de Imple- apărării mentare pe probleme de securitate şi apărare20, Prerogativele şi competenţele suverane ale adoptat la această reuniune, plan care răspun- statelor membre în sfera apărării şi securităţii de, de asemenea, Strategiei Globale a UE. sunt recunoscute şi respectate la nivelul insti- a) Stabilirea priorităţilor de dezvoltare tuţiilor UE, dar având în vedere rolul lor de ♦ O primă prioritate constă în dezvoltarea, catalizator al eforturilor şi în acest domeniu, pe parcursul primei părţi a anului 2017, a ca- aceste instituţii fac apel pentru trecerea la o pabilităţilor civile şi a cerinţelor de pregătire a cooperare21 sistematică, structurată şi apro- experţilor civili pentru dislocări rapide, prin: fundată, cu precădere la acţiunile de construc- a) revederea ordinii de precădere a misiunilor ţie de capabilităţi, prin intermediul formatului PSAC, în conformitate cu abordarea cuprinză- Cadrul politic pentru cooperare structurată, şi toare a crizelor (prevenire, avertizare timpurie, pe baza angajamentelor politice voluntare ale managementul crizei, stabilizare şi implemen- statelor membre. Se impune Revizuirea anuală tare a păcii, susţinerea stabilităţii, promovarea a apărării, de natură a facilita abordarea defici- cooperării civil-militar), pentru a răspunde telor în materie de capabilităţi şi actualizarea adecvat pe viitor ameninţărilor hibride şi ci- planurilor anuale de cheltuieli pentru apărare. bernetice, migraţiei ilegale, terorismului şi CE susţine materializarea iniţiativei ComE de radicalizării, managementului frontierelor; b) creare a Fondului European de Apărare şi se consolidarea capacităţii de reacţie şi de gesti- angajează să sprijine procesele de eligibilitate onare a crizelor prin revizitarea şi moderni- şi calificare a proiectelor industriei europene zarea mecanismului Civilian Response Team de apărare, inclusiv din perspectiva finanţării (CRT); identificarea capabilităţilor necesare acestora de către Banca Europeană de Inves- pentru misiuni civile PSAC, revederea şi im- tiţii (BEI) şi Fondul Europen pentru Investiţii plementarea Planului de dezvoltare a capabi- Strategice (EFSI). lităţilor civile; realizarea Platformei de sprijin EDA urmează să elaboreze propuneri con- pentru misiuni, care să includă componenta de crete pentru materializarea priorităţilor, astfel: resurse umane. 1) transformarea priorităţilor în programe co- Monitor Strategic 55 laborative, centrate pe obţinerea de rezultate a creşte nivelul de modularitate ale acestora, tangibile ale implementării planurilor de coo- pregătirea şi finanţarea eficientă, flexibilă şi perare şi de acţiune, pentru utilizarea coerentă solidară a acestora. şi complementară a investiţiilor în zona indus- d) Tipuri de misiuni civile şi operaţii milita- triei de apărare, cercetării şi noilor tehnologii; re angajate de UE: 2) perfecţionarea facilitatorilor pentru domenii Pentru atingerea nivelurilor de ambiţie sta- critice de cooperare, cum ar fi standardizarea, bilite, PSAC ar trebui să obţină capabilităţi ci- certificarea, testarea şi evaluarea, pregătirea şi vile şi militare multifuncţionale, rapid disloca- educaţia militară, securitatea aprovizionării, bile, sustenabile şi interoperabile. Aceste capa- cu evitarea duplicărilor cu structurile naţiona- bilităţi trebuie să fie calificate pentru angajarea le şi multinaţionale din interiorul Uniunii; 3) unei palete cât mai largi de misiuni şi operaţii: dezvoltarea unei baze industriale pentru apă- operaţii întrunite de management al crizei în rare deschise, competitive şi inovative, precum zone din vecinătatea UE cu riscuri mari de se- şi a unor propuneri de elaborare a Programului curitate; operaţii întrunite de stabilizare a si- de cercetare ştiinţifică pentru apărare finanţat tuaţiei de securitate (care pot include operaţii de Cadrul Financiar Multianual (MFF) şi de aeriene şi operaţii speciale); misiuni şi operaţii consolidare a pieţei europene de apărare; 4) civile şi militare de răspuns rapid (inclusiv cu ameliorarea pe parcursul anului 2017 a proce- întrebuinţarea grupurilor tactice de luptă), sau selor de realizare a capabilităţilor militare. operaţii derulate de un pachet mai complex de c) Finanţarea şi ajustarea structurilor forţe; operaţii aeriene de securizare sau pen- În vederea îmbunătăţirii capacităţii de re- tru supraveghere aeriană; operaţii navale de acţie a UE, o prioritate importantă se referă la securizare sau de supraveghere (chiar şi opera- adaptarea structurilor Serviciului European ţii pe termen mai lung în vecinătate); operaţii de Acţiune Externă (SEAE) pentru dezvolta- antiteroriste; misiuni militare de monitorizare, rea capacităţilor şi structurilor de planificare instruire, consiliere sau de protecţie a forţei; şi de conducere a misiunilor şi operaţiunilor misiuni civile de monitorizare, consiliere şi PSAC, fără duplicări cu NATO, cu lanţuri mi- pregătire pe linia reformelor sectorului de se- litare şi civile de comandă şi control distincte curitate şi statului de drept, rezilienţei şi răs- dar coordonate. În virtutea acestor deziderate, punsului la ameninţări hibride, administraţiei pe parcursul anului 2017, SEAE ar trebui să civile, managementul frontierelor. Este evident implementeze deja măsuri pentru planificarea că astfel de misiuni şi operaţii ar putea fi deru- la nivel strategic şi coordonarea la nivel civil late simultan şi în diferite scenarii, de exemplu şi militar a misiunilor şi operaţiilor, planifica- pentru a oferi asistenţă în cadrul unui răspuns rea permanentă la nivel strategic şi conduce- regional sau global la dezastre naturale sau rea misiunilor militare de tip ”non-executive”, tehnologice, ale căror consecinţe pot afecta asigurând un angajament PSAC civil-militar grav stabilitatea şi securitatea regională. integrat. De asemenea, se are în vedere recon- După reuniunea din noiembrie 2016, o lună solidarea structurilor (pentru a le conferi au- mai târziu au avut loc alte reuniuni la nivelul tonomie informativă şi de evaluare a situaţiei, Consiliului European şi Consiliului UE, care au precum şi capacitate decizională), stimularea definitivat un pachet bogat de măsuri şi acţiuni statelor membre pentru a întări cooperarea cu (cuprinzând cele destinate implementării pre- structurile multinaţionale UE (ca de exemplu vederilor Declaraţiei Comune 2016 cu NATO EUROCORPS sau EUROGENDFOR) şi re- de la Varşovia), stabilind astfel noua Agendă pe vederea pe parcursul anului 2017 a Mecanis- probleme de securitate a Uniunii pentru urmă- mului Atena de finanţare comună, respectiv torii cinci ani. extinderea finanţărilor comune asupra grupu- Deşi subiectul consolidării relaţiilor de co- rilor tactice de luptă. Tot în anul 2017, SEAE operare dintre NATO şi UE se recomandă a fi trebuie să avanseze propuneri privind consoli- abordat separat datorită noii sale anverguri şi darea capacităţii de dislocare şi întrebuinţare a complexităţi, trebuie subliniate în acest context instrumentelor UE de reacţie rapidă – inclusiv dimensiunile la care au fost dezvoltate relaţiile a grupurilor tactice, în mod particular pentru actuale şi perspectivele acestora. Astfel, Con- 56 Monitor Strategic siliul UE a stabilit în cadrul dialogului politic Tratatul de la Lisabona a adus Parlamen- consolidat cu Alianţa, dezvoltarea cooperării tului European (PE) competenţe în mai mul- pe câteva zeci de direcţii aparţinând, prin ra- te domenii, printre care în domeniul politicii portare la riscurile, ameninţările şi provocările externe şi de securitate comună (PESC), re- de securitate actuale cărora cele două orga- spectiv politicii de securitate şi apărare co- nizaţii trebuie să le răspundă, la şapte dome- mună (PSAC). Acest lucru devine extrem de nii relevante: 1) contracararea ameninţărilor important în contextul geostrategic actual, în hibride (care presupune participarea la noul care se produc serioase turbulenţe în sistemul „Centru European de Combatere a Ameninţă- relaţiilor şi securităţii internaţionale, iar relaţia rilor Hibride”, schimb de informaţii, cooperare trans-atlantică este încă în curs de testare sub pe linia comunicării strategice, răspunsul la noua preşedinţie a SUA. Pe acest fond, con- crize, mecanisme de creştere a rezilienţei co- statând cu interes şi preocupare toate evolu- mune inclusiv prin coerenţa dintre Planul de ţiile pozitive înregistrate în ultimii trei ani de Dezvoltare de Capabilităţi UE (CDP) şi Proce- instituţiile UE în domeniul construcţiei unui sul NATO de Planificare a Apărării (NDPP); sistem cuprinzător şi sustenabil de apărare şi 2) cooperarea în plan operaţional, inclusiv pe securitate prin consolidarea PSAC, PE mani- dimensiunea maritimă; 3) apărarea şi securi- festă o implicare activă şi a adoptat în noiem- tatea cibernetică (creşterea interoperabilităţii brie 2016 o rezoluţie dedicată: Rezoluţia 2052 şi integrării prin instruire şi exerciţii comune, din 22.11.2016 a PE cu privire la Uniunea concepte, standarde, proceduri, planificare şi Europeană a Apărării22. Această rezoluţie a conducere operaţii, colaborare în cercetare şi fost adoptată, desigur, ca urmare a realităţilor tehnologii – R&T); 4) capabilităţi de apărare noii situaţii de securitate europene şi inter- (cooperare în procesele de planificare a apără- naţionale şi în virtutea dezvoltării prevederi- rii şi de capabilităţi, dezvoltare complementară lor Tratatului UE (TUE), respectiv a faptului a proiectelor şi programelor din ”NATO Smart că securitatea Uniunii se numără printre cele Defence” şi ”Pooling and Sharing”; 5) industria cinci priorităţi în cadrul Strategiei Globale a de apărare şi cercetare ştiinţifică; 6) exerciţii UE. Cu siguranţă, europarlamentarii au dorit militare, instrucţie şi educaţie (implementarea să dea cu adevărat substanţă politică clauzelor de proiecte pilot de exerciţii paralele şi coordo- de solidaritate de apărare comună, ţinându-se nate în anii 2017-2018); 7) construcţia de capa- cont de concluziile din ultimii trei ani ale CE, cităţi de apărare pentru dezvoltarea rezilienţei de evaluările şi deciziile principalelor instituţii partenerilor în Balcanii de Vest, Vecinătatea UE în ceea ce priveşte abordările noi ale aface- Estică şi Sudică. rilor apărării şi securităţii europene. Totodată, CE a aprobat toate propuneri- PE pleacă de la premizele că provocările le elaborate de Consiliul UE şi ComE pe linia de securitate abrupte şi fără precedent într-o materializării nivelurilor de ambiţie şi orien- lume complexă şi interconectată nu permit tărilor pe linie de apărare şi securitate. Statele abordări şi soluţii individuale din partea state- membre sunt imperativ chemate să se angajeze lor sau chiar ale unei singure organizaţii, fiind ”pe deplin” în procesul de dezvoltare a PSAC deci necesare abordări sistematice şi cuprinză- şi la îndeplinirea Planului de Acţiune al Apă- toare ale UE, angajamente pe linie de apărare rării Europene, în vederea obţinerii autono- şi securitate în interiorul perimetrului terito- miei strategice europene. Au fost stabilite şi rial sau în afara spaţiului UE, pentru materi- cele mai importante acţiuni pentru finanţarea alizarea solidarităţii şi rezilienţei comune. PE comună a apărării europene, cele pentru con- invocă, de asemenea, o serie de neajunsuri şi venirea de către ComE şi BEI, în prima parte probleme ignorate sau neglijate de UE până în a anului 2017, a mecanismelor de funcţiona- prezent, precum şi constatarea că circa două re a Fondului European de Apărare, respectiv treimi din cetăţenii europeni se exprimă pen- pentru revizuirea până la finele anului 2017 a tru o implicare sporită a UE în problemele Mecanismului Atena. legate de securitatea europeană. Principalele Parlamentul European şi Uniunea Eu- constatări ale PE sunt: pierderea de către UE ropeană a Apărării din motive politice sau financiare a ocaziilor Monitor Strategic 57 de întrebuinţare a Grupurilor Tactice de Luptă rare şi procesele de planificare a apărării din (Battlegroups, operaţionale din 2007), şi prin statele membre ar trebui să fie generate şi co- aceasta a posibilităţilor de a se remarca drept ordonate sinergic cu cele de la nivelul Uniunii, un „jucător regional şi global important pe pentru a induce viteză şi substanţă reacţiilor scena internaţională pentru pace şi stabilitate”; rapide la crize. EDA ar trebui să se reorganizeze pentru a pu- • Pentru promovarea unei cooperări mai tea coordona, armoniza şi chiar integra proce- deschise şi sistematice, inclusiv printr-o reală sele naţionale de planificare a apărării de natu- cooperare permanentă structurată (PESCO), ră a conferi substanţă şi anvergură iniţiativelor Uniunea ar trebui să utilizeze fonduri finan- PSAC; este necesară construirea unei industrii ciare proprii, ceea ce ar permite construcţia europene de apărare, precum şi dezvoltarea de capabilităţi militare prin efort comun şi nu unei cooperări multilaterale sistematice pen- prin efort individual al statelor membre. Impli- tru realizarea capabilităţilor de apărare, ca şi caţiile pozitive ale unei astfel de abordări ar fi precondiţie de bază pentru obţinere a „auto- înregistrate şi în domenii extrem de importan- nomiei strategice” a UE, atât în ceea ce priveşte te, ca cercetare ştiinţifică24 şi tehnologii (R&T) procesele decizionale, dar şi strategiile şi capa- şi industriile europene de apărare. Deţinerea cităţile de acţiune; decizia pentru o integrare de capacităţi industriale este de asemenea un treptată dar sigură în domeniul apărării ar fi imperativ, deoarece va conferi Uniunii autono- cea mai bună opţiune, inclusiv din perspectiva mie strategică reală şi eficacitate de a răspunde investiţiilor financiare. şi acţiona rapid în situaţii de crize. Aceasta ar În consecință, referindu-se în mod concret ajuta statele membre să se coordoneze şi să-şi la Uniunea Europeană a Apărării, PE lansea- creeze specializări pe anumite capacităţi in- ză un apel la adresa CE şi ComE de a trece la dustriale, totul fiind o soluţie alternativă pen- construirea unei politici comune de apărare tru a evita dificultăţile din ce în ce mai mari, dedicate acestui proiect şi de a stabili resursele mai ales de ordin investiţional, de a asigura financiare necesare pentru implementare. Câ- mentenanţa pentru o paletă largă de capabili- teva elemente de viziune politică23 a PE reţin tăţi de apărare. atenţia în mod special. • Dezvoltarea în comun de echipamente, • Deoarece este evident că, în actuala for- tehnică militară, materializarea soluţiilor ofe- mulă, PSAC se află în imposibilitatea de a de- rite de mecanismul ”pooling and sharing”, rea- rula tot spectrul de misiuni militare de tip Pe- lizarea de achiziţii şi a mentenanţei în comun tersberg asumate prin TEU (misiuni de salvare ar avea impact mai mult decât benefic în ceea şi umanitare, operaţii comune de dezarmare, ce priveşte interoperabilitatea, ca element che- misiuni de asistenţă militară, de menţinere a ie pentru realizarea de forţe militare integrate. păcii şi prevenire a conflictelor, misiuni de ges- Acestea sunt motivele pentru care PE acordă o tionare a crizelor şi de stabilizare post-conflict, atenţie specială EDA, agenţie pe care o consi- inclusiv sarcini pe linia combaterii terorismu- deră de altfel „indispensabilă” datorită rolului lui), revizuirea PSAC trebuie să se plieze pe său de coordonare a programelor şi proiectelor construcţia unei Uniuni Europene a Apărării pentru implementarea politicii comune euro- puternice, avându-se în vedere dezvoltarea pene pentru capabilităţi şi armamente, pentru cooperării permanente structurate, integra- reducerea duplicărilor şi costurilor, pentru ar- rea securităţii interne şi externe, o finanţare monizarea proceselor de planificare a apărării comună adecvată şi, desigur, o coordonare a şi a achiziţiilor publice de armamente şi materi- eforturilor cu NATO. ale militare şi pentru derularea programelor de • Cu o viziune ambiţioasă, PE susţine că tip “pooling and sharing”. În context, PE se ex- noua formulă PSAC trebuie să răspundă exha- primă pentru creşterea cheltuielilor de apărare ustiv intereselor de apărare şi securitate euro- destinate înzestrării şi achiziţiilor de echipa- pene şi să permită angajarea Uniunii în toate mente noi, precum şi programelor de cercetări fazele de desfăşurare a crizelor şi conflictelor, ştiinţifice pentru apărare, măsuri prin care se cu întrebuinţarea tuturor capabilităţilor civile poate asigura o industrie de apărare europeană şi militare pe care le deţine. Politicile de apă- sustenabilă şi competitivă la nivel mondial. PE 58 Monitor Strategic apreciază iniţiativele ComE, cum ar fi Planul mod cert cu asigurarea unei finanţări eficiente, de Acţiune pentru Apărare Europeană, Politi- inclusiv din fonduri comune pe viitor (care să ca Industrială de Apărare şi Baza Industrială includă crearea fondului ”start-up” conform şi Tehnologică de Apărare. Planul de Acţiune Art.41 al TEU), astfel încât acest sistem să este considerat un instrument strategic pentru corespundă destinaţiei pentru care a fost dez- cooperarea europeană, în special datorită mă- voltat. În mod particular este invocată necesi- surilor de consolidare a cooperării industriilor tatea de revizuire a Mecanismului Atena, cel de apărare şi Programului de Cercetare pentru puţin din perspectiva extinderii posibilităţilor Apărare finanţat de UE. Este punctată necesi- de finanţare din fonduri comune a misiunilor tatea revederii constructive a mecanismelor de PSAC. Aceasta ar elimina lipsa de apetenţă a finanţare din fonduri UE, acţiune fără de care statelor membre pentru angajarea de efecti- credibilitatea acestor iniţiative va fi cel puţin ve militare în misiuni şi operaţii UE datorită discutabilă. obligaţiilor de a asigura individual costurile de • Introducerea mecanismului „Semestrul participare. European de Apărare” (care în esenţă consti- • Şi la nivelul PE este recunoscut rolul fun- tuie o procedură de dialog structurat ”apărare- damental al NATO ca furnizor de securitate industrii”, de informare curentă şi consultări şi pentru apărarea colectivă în Europa, însă se reciproce regulate cu statele membre privind consideră că UE trebuie să se implice pe viitor planurile periodice de planificare a apărării şi mult mai responsabil în soluţionarea crizelor de achiziţii) este evaluată de PE ca o măsură de din vecinătăţile sale. Acest lucru justifică dez- natură a întări cooperarea directă între părţi, voltarea unei sinergii depline între cele două de a asigura transparenţă şi predictibilitate organizaţii şi a unei colaborări speciale25 cu proceselor, de a ameliora fragmentarea actuală NATO, în special în domenii ca dezvoltarea de a pieţei europene a apărării şi disiparea efortu- capabilităţi de apărare, apărarea cibernetică, rilor şi energiilor. Are potenţialul de a asigura, schimbul de informaţii (intelligence sharing), în combinaţie cu alte măsuri, condiţiile favora- contracararea războiului hibrid şi securitatea bile pentru promovarea unei pieţe europene a maritimă pe direcţiile strategice Est şi Sud. apărării funcţională, transparentă, deschisă şi PE susţine că ar trebui explorate modalităţile echitabilă, inclusiv din perspectiva stimulării concrete de ajustare a Cadrului politic şi in- creşterii economice sau antrenării ÎMM-urilor stituţional care să permită NATO să utilizeze în aceste circuite economice. PE a solicitat în capabilităţi de apărare construite la nivelul UE mod expres ca „Pachetul de Apărare” (”Defen- şi, un lucru chiar mai ambiţios, statele mem- ce Package”, format din cele două directive, (1) bre UE să constituie capabilităţi militare care Directiva privind achiziţiile publice în dome- să poată fi dislocate autonom în operaţii PSAC niul apărării şi (2) Directiva privind Transferu- în situaţii în care implicarea militară a UE este rile Intra-comunitare) să fie aplicate şi respec- preferabilă celei a NATO, sau când angrenarea tate corespunzător în spaţiul comunitar. NATO nu este acceptată din anumite raţiuni • Referitor la rolul PESCO pentru implica- geopolitice particulare. Pe scurt, plecând de rea în operaţii militare a capabilităţilor opera- la conceptul că instrumentele şi capabilităţile ţionale europene, PE recomandă politici pro- celor două organizaţii nu ar trebui să fie dupli- active ale statelor membre şi sugerează chiar cate, viziunea politică europarlamentară este modalităţi concrete curajoase pentru creşte- centrată pe ideile că apărarea spaţiului euro- rea vizibilităţii în acest plan a PSAC, cum ar pean de atacuri militare revine NATO, iar UE fi crearea Cartierului General Operaţional (EU să devină cu adevărat capabilă să contracareze Operational Headquarters), ca şi sistem eficace alte tipuri de ameninţări (problematica civilă pentru planificarea operaţiilor comune şi exe- putând face o diferenţă esenţială) şi de a se cutarea actului de comandă-control. În aceeaşi apăra autonom atunci când situaţia o impune. logică, sistemul ”Battlegroup” ar necesita o re- • Potrivit evaluărilor PE, posesia unor ca- formă la nivel conceptual politic şi militar, prin pabilităţi robuste şi promptitudinea deciziilor adoptarea unui statut nou al unităţilor consti- politice de întrebuinţare a acestora în situaţii tuite, independent de orice naţiune-cadru şi, în de criză nu sunt însă condiţiile suficiente pen- Monitor Strategic 59 tru succesul unor misiuni şi operaţii PSAC, rării operaţionale extinse între autorităţile na- misiunile de sprijin şi asistenţă (cu referire ţionale din acest domeniu şi EDA. Plecând de directă la invocarea şi activarea Art.42.7 din la evaluarea că EDA este o structură ale cărei TEU) nefiind excluse din această perspectivă. proiecte sunt vitale pentru „autonomia strate- Se atrage deci atenţia statelor membre să trea- gică europeană”, PE recomandă ComE să con- că la perfecţionarea în regim de urgenţă a ca- lucreze strâns cu EDA, acţionând ca un „faci- drului juridic şi a procedurilor administrative litator” pentru mobilizarea energiilor, instru- naţionale care să permită derularea accelerată mentelor şi fondurilor necesare programelor a proceselor de generare a forţelor şi de asi- de dezvoltare a capabilităţilor de apărare. gurare a trecerii cât mai rapide a frontierelor Comisia Europeană – implicare pro- interne ale UE, pentru dislocări ale forţelor cu fundă pentru construirea Uniunii Apărării reacţie rapidă şi pentru asigurarea echipamen- Comisia Europeană (ComE) răspunde la telor şi fluxurilor logistice asociate operaţiilor. finele aceleaşi luni la recomandările şi solici- • Ca şi în cazul NATO, statele membre sunt tările PE printr-un angajament26 declarat „fără invitate să asigure nivelul ţintă de 2% din PIB precedent” faţă de statele membre în domeniul pentru finanţarea apărării, fonduri din care securităţii şi apărării, exprimându-şi disponi- 20% să fie destinate programelor de achiziţii de bilitatea de a utiliza întregul potenţial oferit de echipamente (spre deosebire de NATO unde se Tratatele în vigoare şi toate instrumentele UE, vorbeşte de echipamente majore, aici se reco- inclusiv cele financiare, în scopul construirii mandă ”echipamente identificate ca necesare Uniunii Apărării”. Totodată, ComE a solicitat prin intermediul EDA”) şi programelor de cer- atât statelor membre, cât şi celorlalte instituţii cetare-dezvoltare, care cuprind şi programele europene, să susţină îndeplinirea Planului de colective la nivel UE. În context se recomandă Acţiune al Apărării Europene, plan care este ca “Acţiunea Preparatorie” pentru cercetare la apreciat a fi nu numai un instrument de ope- nivelul PSAC să se producă în perioada 2017- raţionalizare a ambiţioaselor proiecte, ci chiar 2019 şi să fie urmată de finanţarea corespunză- un ”game changer” în ceea ce priveşte conso- toare a programelor de cercetare UE în dome- lidarea cooperării şi solidarităţii între statele niul apărării începând cu anul 2020. membre în domeniul apărării. Planul are trei Construirea Uniunii Europene a Apărării piloni principali, focalizaţi pe ciclul de dezvol- devine astfel o chestiune de maximă urgenţă, tare de capabilităţi şi tehnologii: 1) Lansarea PE recomandând abordarea acestui proces în fondului european de apărare; 2) Stimularea ”două faze, pe baza unui sistem de integrare investiţiilor în lanţurile de aprovizionare de diferenţiată”. Prima etapă constă în activarea apărare; 3) consolidarea pieţei unice pentru PESCO, chestiune care face parte din progra- apărare. mul preşedintelui ComE, iar a doua în apli- Fondul european de apărare27 va consta carea Planului de Acţiune pentru implemen- din două părţi distincte şi fazate de finanţare, tarea Strategiei Globale. Pentru a monitoriza complementare dar diferite din punct de vede- permanent şi multi-dimensional evoluţiile din re al sursei de finanţare, denumite „ferestre”: domeniul PSAC, PE a decis constituirea Co- a) „fereastra de cercetare” reprezintă mitetului pe probleme de securitate şi apărare, partea destinată finanţării programelor şi pro- cu competenţe depline în domeniu. A solicitat iectelor colaborative de cercetare în Cadrul totodată ComE să se implice mult mai pro- financiar multianual post-2020, fond dimensi- fund, să susţină concret eforturile în domeniul onat la 500 milioane EUR anual începând cu apărării şi să constituie în acest scop un Grup anul 2020. În anii 2017-2019, ComE lansează special de lucru pe ”afaceri ale apărării”, care să finanţări la un nivel de 90 milioane EUR anu- fie condus de vice-preşedintele/Înaltul Repre- al pentru programul „Acţiunea de pregătire zentant (VP/HR) al ComE, şi în care PE să aibă pentru Cercetare în domeniul apărării”, care reprezentanţi permanenţi. În mod particular, se doreşte a fi deopotrivă o perioadă de testare VP/HR este chemat să perfecţioneze Cadrul pentru a fi evaluată valoarea adăugată pe care Politic pentru Apărare Cibernetică în vederea o poate aduce finanţarea cercetării din fonduri dezvoltării capabilităţilor de apărare şi coope- comune, Programul poate asigura cercetarea 60 Monitor Strategic şi dezvoltarea de tehnologii militare (R&T), Agenţia Spaţială Europeană pentru pregătirea dar va putea fi accesat şi pentru scopuri civi- iniţiativei de asigurare a serviciilor de comuni- le sau cu dublă destinaţie, cum ar fi tehnolo- caţii securizate pentru instituţiile europene şi gii cibernetice. Instrumentele europene vor autorităţile naţionale care gestionează misiuni permite utilizarea rezultatelor cercetării civile şi infrastructuri de securitate critice. Împreună pentru susţinerea industriei civile, un exemplu cu instituţiile UE relevante în domeniul ciber- în acest sens fiind programul-cadru ”Orizont netic, va acţiona pentru crearea până în anul 2020”, finanţat în perioada 2014-2020, pentru 2018 a unei platforme de instruire şi educaţie cercetare ştiinţifică fundamentală şi inovaţie. pentru a acoperi lipsurile în materie de com- b) „fereastra de capabilităţi” este partea petenţe pe dimensiunea securităţii cibernetice, destinată dezvoltării în comun a programelor iar împreună cu EDA şi statele membre intere- de capabilităţi, finanţarea urmând a se face sate, pentru dezvoltarea unui pachet de acţiuni parţial de către statele membre, iar restul din concrete de susţinere a agendei civil/militare bugetul comun UE. Acest fond va fi dimensi- de securitate maritimă şi a capabilităţilor inte- onat la 5 mld.EUR anual şi va fi administrat roperabile de supraveghere maritimă. de un Consiliu de Coordonare în care vor fi Investiţiile în lanţurile de aproviziona- incluşi reprezentanţi din statele membre, ai re28 pentru apărare vor constitui, pe lângă VP/HR, EDA, ComE şi industriei de apărare. fondul european de apărare, un alt element Această ”Fereastră” va asigura finanţarea co- important pentru mărirea competitivităţii in- mună pentru realizarea şi achiziţia de capabi- dustriei de apărare, element realizabil şi prin lităţi strategice critice sau prioritare (produse includerea ÎMM şi aşa-numiţilor ”furnizori şi tehnologii), de regulă după faza R&T şi va non-tradiţionali” în fluxurile de finanţare. De viza investirea unor fonduri care să cuprindă, fapt, ComE încurajează şi în prezent instituţi- într-o primă evaluare-ţintă a EDA, circa 35% ile financiare europene (ca de exemplu Banca din cheltuielile cu echipamente noi ale statelor Europeană de Investiţii (BEI) şi instrumen- membre. În viziunea ComE, s-ar putea desfă- tele europene care se bazează pe cooperarea şura pe două niveluri distincte. Primul nivel va cu BEI - cum este cazul Fondului European fi practic deschis tuturor statelor membre ca o pentru Investiţii Strategice, sau Programului ”structură umbrelă”, care să creeze un cadru de pentru competitivitatea ÎMM-urilor) să acor- cooperare pentru sprijinirea statelor membre de asistenţă financiară adecvată pentru- ex în realizarea şi operaţionalizarea unor proiec- tinderea activităţilor de realizare de produse te, folosind instrumente financiare comune şi şi servicii cu dublă utilizare şi crearea de noi sprijin pentru acoperirea lipsei sincronizărilor oportunităţi de extindere a verigilor mai fragi- ciclurilor bugetare naţionale. Al doilea nivel le ale lanţului de aprovizionare pentru apărare, ar consta în abordarea unor proiecte distinc- cu referire directă la ÎMM-uri. Pe de altă parte, te de capabilităţi, care să fie dezvoltate de di- ComE se angajează să realizeze investiţii prin ferite grupuri de state membre interesate şi Fondurile Structurale de Investiţii Europene asociate voluntar, pe baza unor angajamente a acelor zone de producţie din lanţul de apro- financiare şi de altă natură luate de acele state vizionare în domeniul apărării care „au efecte la fiecare proiect în parte, dar cu încadrarea în pozitive asupra coeziunii economice, sociale şi regulile de bază stabilite pentru primul nivel. dezvoltării teritoriale”. Este notabilă iniţiativa De reţinut că fiecare proiect individual ar pre- Reţeaua Europeană a Regiunilor în Domeniul supune independenţă financiară, conferită de Apărării29 (RERDA), lansată de ComE pentru contribuţii bine delimitate şi definite de statele a facilita dezvoltarea aşa numitelor ”regional membre ca ”ex ante”. Va fi exclusă orice formă clusters of excellence”, grupuri constituite în de interferenţă privind finanţările între proiec- proximităţi regionale restrânse, înalt speciali- te diferite. zate în industrie, cercetare şi dezvoltare, care În ceea ce priveşte unele angajamente con- lucrează pe proiecte „de nişă” în domeniul apă- crete pe linia maximizării sinergiei politicii de rării. Pentru a contribui la elaborarea de soluţii apărare şi celorlalte politici sectoriale, ComE privind crearea de noi locuri de muncă şi stabi- va acţiona în anul 2017 împreună cu EDA şi lirea de strategii şi standarde de competenţe la Monitor Strategic 61 nivelul industriei europene de apărare, ComE Etapa declanşării implementărilor a elaborat un plan dedicat pentru sprijinirea Consiliul European din martie 2017 a sa- cooperării strategice sectoriale între actorii lutat progresele31 privind trecerea la imple- cheie din sectorul apărării. mentări în câteva domenii, cum ar fi aplicarea Piaţa unică a apărării va reprezenta un Planului de Acţiune a Apărării Europene şi obiectiv și o prioritate specială de acţiune, ceea Planului de Implementare a Strategiei Globale, ce presupune crearea unei piețe europene inte- anunţând analize periodice privind parcursul grate30 de echipamente, competitivă, deschisă implementările în viitor. În ceea ce priveş- şi cu ascendente globale, respectiv de conso- te PESCO, dezvoltarea de capabilităţi civile, lidare a unei pieţe unice a UE pentru apărare. remodelarea capabilităţilor militare sau coo- În acest sens, au fost adoptate şi se află în curs perarea cu partenerii externi, statele membre de implementare directive centrate pe achiziţii sunt invitate să se angajeze în eforturile comu- şi transferuri de echipamente militare în ca- ne de implementare a deciziilor şi măsurilor drul UE. Există însă un potenţial neexploatat stabilite, astfel încât să fie posibilă încadrarea pentru a genera economii la bugetele naţiona- în termenele stabilite. le, noi locuri de muncă şi creştere economică, După o primă evaluare, se poate afirma care ar deriva din aplicarea noilor reglemen- că progresul cel mai rapid şi relevant a fost tări europene. Aceasta este raţiunea principa- atins în domeniul augmentării structurilor de lă pentru care, în perioada următoare, ComE management al crizelor şi pentru susţinerea se va axa pe explicarea interpretărilor date cu operaţiilor militare. A fost adoptat concep- tul ”Capabilităţi operaţionale de planificare şi privire la excepţiile prevăzute de la aplicarea 32 unei directive (de exemplu, adoptarea notifi- conducere a misiunilor şi operaţiilor PSAC”. Acest lucru creează condiţiile pentru stabilirea cării despre contractele “gov-to-gov”), reali- procedurilor interne distincte de funcţionare a zarea unor modificări a prevederilor privind lanţurilor militare şi civile de comandă şi con- sub-contractarea sau flexibilizarea proceselor trol, necesare pentru a asigura o legătură siste- de achiziţii prin cooperarea între state. Şi di- matică între comandanţii sau liderii din teren rectiva privind transferurile a adus simplificări şi structurile SEAE de coordonare centrală în în sistemul licenţelor de transfer, în special situaţii de criză, pentru direcţionarea şi îndru- pe dimensiunea intra-comunitară. ComE va marea acestora pe probleme politice sensibile simplifica procesele de acordare a licenţelor care pot apare pe durata misiunilor, respectiv în beneficiul forţelor armate şi pentru între- pentru realizarea controlului politic al PSAC la prinderile certificate. O problemă extrem de nivel strategic asupra misiunilor şi operaţiilor. importantă este cea a securizării sistemului „Capabilitatea militară de planificare şi con- de aprovizionare, în special pentru funcţio- ducere” (MPCC) se va constitui în completare narea normală a pieţei unice şi pentru derula- cu ”Capabilitatea civilă de planificare şi con- rea asistenţei reciproce în situaţii de criză sau ducere” (CPCC) deja existentă. MPCC va fi o conflict, fiind în acelaşi timp un element cheie structură permanentă la nivel strategic pentru pentru dezvoltarea programelor de cooperare misiuni militare de tip ”non-executiv”, va fi cre- şi pentru consacrarea încrederii reciproce în- ată şi va funcţiona în cadrul EUMS (având ca tre statele membre. O nuanţă specială se referă director pe directorul general al EUMS) şi va la libertatea de mişcare transfrontalieră a bu- activa sub controlul Comitetului Politic şi de nurilor şi serviciilor din domeniul apărării şi Securitate. MPCC şi CPCC vor constitui îm- asigurarea funcţionării neîngrădite a lanţurilor preună „Celula întrunită de coordonare a spri- de aprovizionare în spaţiul comunitar, ComE jinului” (JSCC)33, care va deţine toate funcţiile angajându-se ca, până la finele anului 2017, să importante de sprijin pentru a maximiza nive- adopte noi recomandări reglementări pentru lul de coordonare civil-militar şi de cooperare autorităţile naţionale de achiziţii, în sensul de în cadrul misiunilor şi operaţiilor PSAC. Am- a se încuraja transparenţa frontierelor şi asigu- bele structuri vor deveni operaţionale până la rarea accesului ÎMM-urilor la procedurile de finele anului 2017, urmând ca prima evaluare a achiziţii şi transferuri, respectiv la lanţurile de activităţii concrete să se realizeze de către CE aprovizionare. până la sfârşitul anului 2018. 62 Monitor Strategic Implicaţii şi oportunităţi pentru afecta arhitectura fundamentală, principiile şi România valorile de bază ale blocului european. Aşadar, instituţiile europene au elaborat Pe de altă parte, luând în calcul lipsa evi- o listă complexă de proiecte ambiţioase de-a dentă de apetenţă politică manifestată în timp lungul ultimilor ani, ceea ce, pe de o parte, re- de multe state membre de a angaja resurse flectă o mobilizare remarcabilă pentru dezvol- materiale, financiare sau umane în dosare de tarea pilonului de apărare şi securitate, ignorat politică externă şi securitate deschise de UE, constant nefiresc de mult timp. UE a fost for- precum şi posibilitatea suficient de ridicată ca ţată să acţioneze de complexitatea fără prece- inerţia de sistem sau reticenţe politice supli- dent de extinsă a mediului regional şi interna- mentare să tempereze negativ energiile acţio- ţional de securitate. De ineficacitatea unor in- nale imprimate de Bruxelles, sunt de aşteptat strumente nefuncţionale sau perimate pentru unele limitări35 privind capacitatea de atingere a impune şi menţine un climat normal de se- a nivelurilor de ambiţie decise, în termeni de curitate, pentru a stinge conflicte sau a preveni obiective şi termene de îndeplinire. Implemen- eşuarea unor state măcar din vecinătăţile sale tarea riguroasă a noilor planuri nu va fi posibi- tradiţionale. Un imperativ devine mai clar: ca lă decât printr-o modificare adecvată a culturii şi NATO, Uniunea doreşte să consolideze sub- politice, o cultură care să nu mai fie bazată pe stanţial capacitatea sa de adaptare34 la mediul reacţie (şi aceea de multe ori întârziată), ci pe geostrategic în schimbare, cu provocări care atitudini pro-active, pe agilitate, flexibilitate afectează în diferite moduri şi proporţii state- strategică şi solidaritate. le membre, dar şi vecinătăţile estică şi sudică, România, stat membru al UE plasat la ex- ambele zone fiind în definitiv sursele celor mai tremitatea flancului estic al Uniunii, este, fără periculoase ameninţări din partea unor actori niciun dubiu și obiectiv privind, unul dintre statali sau non-statali concreţi, cu atacuri con- statele cele mai afectate şi mai expuse în noile venţionale sau teroriste, cibernetice, hibride, circumstanţe de securitate. Această realitate ca să nu mai vorbim de riscurile de securitate de necontestat este confirmată deja de preo- ataşate migraţiei necontrolate. Pare o certitu- cupările şi angajamentele Alianţei, centrate pe dine faptul că UE nu acţionează precipitat şi de consolidarea apărării teritoriului românesc şi natură a se înscrie pe o traiectorie ostentativă al celorlalţi aliaţi de pe flancul estic. Această si- sau provocativă pentru potenţialii adversari tuaţie a provocat şi va genera şi pe mai departe externi, ci în mod raţional, articulat pe o vizi- desigur preocupări extrem de serioase autori- une pe termen scurt şi mediu. Nivelul general tăţilor române. de ambiţie este evident cel al construcţiei unei Principiile pe care se bazează securitatea în Uniuni Europene puternice, ceea ce corespun- spaţiul european fiind suficient de clare, pen- de cu certitudine intereselor fundamentale ale tru România şi pentru oricare alt stat membru României, indiferent de ancora analitică folosi- rămâne însă valabil un adevăr indubitabil: apă- tă pentru o astfel de evaluare. rarea consolidată a unui stat membru depinde Indiferent de modelul de dezvoltare care va eminamente de nivelul capabilităţilor deţinute fi adoptat pentru proiectul european (desigur şi de cel al angajării politice. Acest fapt consti- cu excepţia trecerii la module regionale de in- tuie deja o provocare în sine pentru fiecare gu- tegrare, sau mai grav al fragmentării), Româ- vern naţional şi, pe cale de consecinţă, pentru nia ar trebui să acţioneze prin toate mijloace- guvernul statului român, indiferent de culoa- le aflate la dispoziţie, cu fructificarea tuturor rea politică. În plus, ar trebui să fie bine înţeles oportunităţilor, în direcţia susţinerii unităţii, că UE a realizat că, datorită particularităţilor coeziunii şi pentru dezvoltarea unei Uniuni sistemului său de securitate, are nevoie de cât mai sigure şi prospere. În situaţia în care NATO, deoarece la această etapă, nu poate ac- practic niciun stat nu mai poate acţiona singur ţiona pe cont propriu mai ales pe dimensiunea pentru menţinerea securităţii, supravieţuirii şi militară a apărării36. De aici şi cuvântul de ordi- prosperităţii sale, statul român ar trebui să fie ne „complementaritate”, consacrat de ultimele interesat de asigurarea succesului politicilor de aranjamente comune de apărare şi securitate natură să contracareze evoluţii care ar putea UE-NATO. În context, trebuie consemnat un Monitor Strategic 63 detaliu de referinţă pus în evidenţă de acordul Trebuie folosită la maxim şi oportunitatea politic UE-NATO de la Varşovia din 2016, şi de reflecţie dată de situaţia dificilă în care se anume potenţialul de excepţie37 al cooperării află UE pe fondul clivajului38 Vest-Est, clivaj prin completarea instrumentelor de securita- care rămâne unul problematic pe fondul insu- te de tip soft şi hard power, puterii militare şi ficienţei timpului necesar integrării, şi la care chiar a diplomaţiei celor două organizaţii. În instituţiile europene caută acum soluţii. Un al doilea rând, este evidentă disponibilitatea şi bun efort de analiză ar putea genera contribu- determinarea politică a NATO pentru a spri- ţii inovative, atât de necesare relansării pro- jini UE în gestionarea unor crize, dar şi pentru iectului european. Deoarece pur şi simplu Ro- a susţine partenerii comuni, ceea ce însemnă mânia nu are alternativă la UE şi, prin urmare, congruenţă de sinergii în proiecţia securităţii şi chiar dacă nu deţine pârghii puternice de a stabilităţii. Această abordare politică a coope- influenţa reconfigurarea proiectului european rării UE-NATO va fi foarte convenabilă Româ- şi Europei pe ansamblu, ar trebui să determi- niei şi altor state care îşi permiteau cu dificul- ne şi să promoveze politici pentru a sprijini tate luxul unei duplicări a eforturilor pe cei doi evoluţii favorabile ale UE, pentru deblocarea vectori. Complementaritatea va oferi în mod mecanismelor şi resorturilor necesare rezolvă- sigur oportunităţi de selecţie raţională şi prag- rii problemelor deschise şi pentru interzicerea matică a contribuţiilor statului la cele două or- riscului dezintegrării proiectului european sau ganizaţii şi va aduce beneficii multiplicate. a riscului regionalizării abordărilor europene Anul 2017 reprezintă un bun moment ca, la prin concentrare exclusivă asupra problemelor nivel naţional, să se realizeze o analiză privind interne şi zonelor adiacente unor state. participarea la programele UE în domeniul În aceeaşi logică, ar trebui menţinută o apărării, de văzut proiectele care au mers şi au participare performantă la formatele deja ac- răspuns necesităţilor naţionale şi în context cesate, la politicile şi eforturile comune dedi- colectiv (recomandându-se deci a fi continu- cate consolidării apărării europene. Simultan, ate), un moment propice pentru inventarierea ar trebui investigate în detaliu şi determinate capacităţilor noastre reale de angrenare în pro- nu numai capacităţile de angajare în misiuni gramele europene de apărare şi măsura în care şi operaţii viitoare, ci şi oportunităţile de an- instituţiile europene şi ceilalţi membri au apre- grenare în domenii de „nişă” şi, mai important ciat expertiza şi contribuţiile române. Totoda- în această fază, modalităţile optime de parti- tă, această etapă aduce o şansă rară, dacă nu cipare la dezvoltarea de capabilităţi pentru unică, pentru state fără statut de mare putere, apărare, la integrarea industriei europene de dar interesate real de proiecte şi iniţiative eu- apărare şi constituirea pieţei unice a apărării. ropene pentru apărare cu anumită anvergură, O atenţie specială ar trebui acordată acţiunilor aceea de a stabili cu mult curaj ce se doreşte de fructificare la nivel naţional a mecanismelor să construim şi cum să fie abordate mai bine de finanţare din fonduri comune a dezvoltării proiectele care vor fi lansate la nivel UE în ur- apărării, mai ales a celor din Fondul european mătorii ani. de apărare, printr-o înţelegere rafinată a parti- Atât timp cât tratatele europene şi Uniunea cularităţilor celor două “ferestre” de finanţare ca atare nu se dezintegrează, nu se destramă pentru cercetare şi capabilităţi. Aceasta deoa- şi câtă vreme UE există într-o formulă funcţi- rece, cel puţin la nivel teoretic, există posibili- onală cu un număr mai mare sau mai mic de tatea unor implicaţii negative pentru România, membri, imperativul care ar trebui să guverne- cu precădere din perspectiva ca şi integrarea ze comportamentul naţional este cel al impli- europeană mai profundă pe linie de apărare şi cării pentru aprofundarea integrării europene, securitate să se realizeze într-o geometrie va- inclusiv pe dimensiunea apărării. Cu atât mai riabilă, sau, ca să parafrazăm din Declaraţia de mult cu cât politica europeană echilibrată şi de la Roma (martie 2017), „cu ritmuri şi intensi- angajare a României o face să fie considerată tăţi diferite acolo unde va fi necesar”. Ar apa- una dintre puţinele ţări “frecventabile” din Est re deci condiții de decuplare a României de la în probleme de politică externă şi securitate anumite proiecte, linii şi adâncimi de integrare europeană. europeană. Analiza mai atentă a conceptului 64 Monitor Strategic „ferestrei de capabilităţi” este suficientă pentru membre - şi înregistrată ca atare de partenerii şi a intui implicaţii de acest gen. adversarii externi, care caracterizează tendinţa În ceea ce priveşte implicarea în abordă- UE de abordare a marilor proiecte de maniera rile europene a vecinătăţilor39, fără orice dis- “over-promise and under-deliver”, ceea ce se cuţie, Zona Extinsă a Mării Negre şi Balcanii traduce prin incapacitatea de materializare a de Vest trebuie să prevaleze în opţiunile de proiectelor anunţate. Un exemplu în acest sens interes major pentru partea română. Dar nu merită menţionat. Deşi prin Tratatul de le Li- ar trebui manifestat dezinteres sau tratament sabona (TUE) se solicita dezvoltarea unor ca- superficial pentru implicări în zone de interes pacităţi corespunzătoare pentru derularea de special pentru alte state membre. Aceasta dacă misiuni civile şi militare PSAC, statele membre se doreşte ca statele membre care au evaluări nu au dovedit voinţa politică pentru atingerea diferite asupra relevanţei ameninţărilor din zo- acestor obiective. Articolul 42 din TUE solicita nele de interes pentru România să fie solidare, formarea graduală a unei politici coerente de să manifeste susţinere politică şi să se angajeze apărare a UE, construirea de structuri care să cel puţin în virtutea principiului reciprocităţii gestioneze domeniul apărării, politici centrate şi asistenţei mutuale în acţiuni de răspuns co- pe realizarea de capabilităţi şi armamente, re- mun la crize sau conflicte în spaţiul de interes comandându-se complementaritate şi susţine- strategic pentru România. re reciprocă în acest domeniu cu NATO. Pen- Din perspectiva sarcinilor care vor reveni tru materializarea acestor cerinţe, instituţiile României pe palierul de apărare şi securitate europene au acţionat cu fermitate abia în ul- pe durata preluării preşedinţiei semestriale a timii ani. Cauzele apariţiei unor astfel de limi- Consiliului UE, în pregătirea acestui exerciţiu tări pot fi multiple. Practicile anterioare arată de maximă răspundere şi vizibilitate la nivel că, pentru a-şi menţine prerogativele politice european s-ar impune clarificarea sau soluţi- în materie de angajamente concrete, statele onarea mai multor aspecte legate de partici- membre au exersat puterea prin intermediul parea română în cadrul Uniunii. Dimensiunea CE, organism interguvernamental care deţine apărării şi securităţii este foarte importantă, preeminenţă în raport cu celelalte instituţii eu- pentru că aici pot apare oportunităţi reale pe ropene. Există şi evaluări care critică de exem- care acest domeniu le prezintă pentru Româ- plu Comisia că, şi în cazurile în care deţinea nia, ca de exemplu oportunități pentru cerce- pârghiile necesare şi controlul suficient asupra tarea ştiinţifică şi tehnologică, respectiv pen- mecanismelor şi procedurilor, a avut rezerve şi tru industria română şi pentru integrarea în ezitări serioase în plan acţional din teama de a viitoarea piaţă europeană a apărării. produce neplăceri sau de a intra în contradicţii ori dispute cu guvernele naţionale. Prin urma- În loc de concluzii re, se pune problema dacă pot apare limitări în ♦ Având în vedere degradarea progresivă cazul acestui proiect. Desigur nu pot fi excluse a mediului de securitate la frontierele externe, eşecuri. Acum se creionează totuşi o situaţie cu precădere în vecinătăţile de est şi de sud nuanţat diferită. Chiar dacă statele membre au ale Uniunii, problematica constituirii Uniunii fost tentate anterior să marginalizeze instituţii Europene a Apărării a devenit în prezent una ale UE în gestionarea unor dosare contempo- de maximă importanţă şi stringentă. În acest rane de securitate, în contextul actual interna- proces complex, statele membre şi instituţiile ţional este mai mult decât bine venită creşte- europene au deopotrivă mari responsabilităţi. rea rolului politic al instituţiilor europene, ca Totuşi, experienţe anterioare de lansare a unor de exemplu rolul Parlamentului European, în proiecte de mare anvergură, cum ar fi cele de modelarea politicii comunitare externe şi de tip “grand strategy”, arată că rezultatele imple- securitate prin intermediul actelor specifice. mentărilor concrete nu s-au ridicat la nivelul Noua conjunctură este confirmată de deschi- proiecţiilor declarate oficial, producând insa- derea vizibil tot mai mare a CE faţă de celelalte tisfacţii, dezamăgiri şi reduceri abrupte ale în- instituţii europeane. crederii în instituţiile europene. Există chiar o ♦ Statele UE au redus foarte mult în ulti- imagine imprimată în opinia publică din statele mele decenii cheltuielile militare, chiar în con- Monitor Strategic 65 diţiile în care state precum Rusia sau China au cooperare şi abordări comune a multiplelor imprimat niveluri fără precedent de moderni- probleme existente în acest domeniu, cum ar zare a armatelor lor. Deşi UE deţine, pe ansam- fi funcţionarea industriei de apărare pe piaţa blu, locul doi în lume la volumul cheltuielilor unică europeană şi integrarea pieţei apărării, militare40, se înregistrează rămâneri semnifica- elaborarea de opţiuni noi sau orientări pentru tive în urmă faţă de SUA şi cheltuieli militare proiectele pe care statele nu le pot realiza in- ineficiente pe fondul fragmentării pieţei. În dependent, pentru micşorarea numărului de multe cazuri apare duplicarea de capabilităţi, duplicate, sau pentru noi investiţii. sau menţinerea unor deficienţe pronunţate . Lipsa de sincronizare a statelor membre pe linie de interoperabilitate şi existenţa unor privind procesele de planificare a apărării, şi zone tehnologice neacoperite, care periclitea- implicit a planificării achiziţiilor, are, de ase- ză realizarea de capabilităţi critice de apărare, menea, impact negativ asupra utilizării instru- sau de capabilităţi de următoarea generaţie. mentelor europene specifice. Pe de o parte, au Contrar recomandărilor din ultimii trei ani de fost înregistrate cheltuieli naţionale ineficien- a fi inversată tendinţa cheltuielilor de apărare, te sau întârzieri în lansarea şi derularea unor se menţin deficite substanţiale ale investiţiilor programe colective. Pe de altă parte, practica în apărare, care agravează impactul asupra in- arată că se poate ajunge la suprapuneri în chel- dustriei şi pieţei europene de apărare. Rezultă tuielile publice sau duplicarea de capabilităţi. că problemele actuale nu pot fi depăşite fără În absenţa angajării în programe colaborative politici de stat dedicate apărării şi securităţii şi europene, statele care au bugete militare mai fără angajarea de investiţii financiare naţionale modeste se pot confrunta cu situaţii prohibiti- şi comune în domeniul apărării. În condiţiile în ve atunci când optează să investească singure care nu se poate cere companiilor industriale pentru realizarea unor capabilităţi de apărare europene, nici măcar celor mai puternice, să complexe şi costisitoare. În plus, lipsa de sin- facă singure investiţii în cercetare şi tehnologii cronizare a contribuţiilor financiare individu- de vârf, acoperind astfel dezinteresul statelor ale duce la întârzieri considerabile în lansarea membre, nu pot fi aşteptate noi proiecte in- şi desfăşurarea programelor de colaborare. Cu dustriale majore, programe europene majore toate acestea, este foarte probabil ca instituţiile pentru apărare, sau o piaţă europeană a apără- europene să nu forţeze (nici) în viitor voinţa rii competitivă. politică a statelor membre. Este însă previzi- ♦ Avantajele economice şi de altă natură bil că acestea se vor angaja să susţină mai sub- ale cooperării sunt mai mult decât evidente, stanţial facilitarea, cel puţin prin mecanismele dar, cu toate acestea, statele membre se con- EDA, a transferurilor de materiale cu destina- fruntă cu obstacole semnificative în sincroni- ţie militară, sau asigurarea asistenţei mutuale zarea proceselor de planificare a apărării şi în în situaţii de criză şi conflict. dezvoltarea unor capabilităţi noi şi moderne. ♦ O discuţie specială poate fi aceea privind Apar limitări inerente în ce priveşte conver- rolul ÎMM-urilor în cadrul pieţei europene genţa intereselor pentru achiziţii de materiale unice de apărare, precum şi antrenarea aces- militare sau cu dublă destinaţie, dezvoltarea tora în circuitele economice cu susţinere fi- programelor colaborative în domeniul apărării nanciară. La nivel teoretic, dar şi practic, ÎMM dovedindu-se în cele din urmă una delicată şi –urile sunt considerate a face parte din „co- cu sensibilităţi politice. Cooperările sunt încă loana vertebrală” a bazei industriei europene, limitate, ceea ce împiedică consolidarea bazei prin oferta largă de produse şi servicii pe care industriale europene de apărare, deoarece de- le pot genera. Aceasta se referă şi la bunurile şi ciziile privind lansarea de programe de achizi- serviciile destinate apărării sau cu dublă desti- ţii sau de cercetare-dezvoltare de noi tehnolo- naţie pe care ÎMM-urile le pot produce. Prin gii militare constituie deopotrivă prerogative şi urmare, starea de lucruri actuală justifică in- responsabilităţi ale statelor membre. Deciziile teresul special al instituţiilor europene pentru şi construcţiile instituţiilor europene nu pot în- finanţarea ÎMM-urilor din fondurile dedicate locui eforturile şi politicile naţiunilor. Pot însă apărării. În fond, sunt vizate şi chestiuni cola- asigura un rol catalizator şi stimulator pentru terale importante pentru economia şi prospe- 66 Monitor Strategic ritatea statelor membre UE, cum ar fi crearea general al UE. Tocmai de aceea, subiectul „a de noi locuri de muncă şi creşterea economi- closer, more integrated EU” a fost anatema ce- că. Susţinerea acestui tip de întreprinderi este lor pro-BREXIT, ca şi a mişcărilor populiste şi cu adevărat benefică în condiţiile în care s-au antieuropene. Prin contrast, maniera politică dovedit a fi şi cele mai vulnerabile în ceea ce în care a fost abordată Agenda 2017 a apără- priveşte capacitatea de a accesa comenzi şi a rii și securităţii europene contrazice sau ate- absorbi capital pentru noi investiţii. Mai ales nuează temerile cercurilor politice şi analitice în situaţii în care se confruntă cu dificultăţi cu- europene pe acest subiect. Oricum, departe rente de a face performanţă pe fondul apariţiei de a marginaliza efectele negative invocate, se unor schimbări tehnologice de mare anvergu- poate exprima cu optimism reţinut speranţa ră, greu de acoperit fără investiţii financiare şi că Marea Britanie va rămâne cuplată la proble- umane pe măsură. Pe lângă reticenţele mari- matica complexă a securităţii europene prin lor companii de a le implica în condiţii de risc, mecanismele NATO şi aranjamentele politice ÎMM-urile se pot confrunta şi cu probleme de bilaterale sau multilaterale la care participă. finanţare, deoarece instituţiile financiare mo- nitorizează cu mare atenţie riscurile pe care le Note prezintă şi, în multe situaţii, nu acceptă să le susţină financiar. De aceea, o asistenţă financi- 1 „Shared Vision, Common Action: A Stron- ară europeană consolidată şi dedicată ar putea ger Europe – A Global Strategy for the European avea efecte stimulatoare atât asupra operatori- Union’s Foreign and Security Policy”, 2016, http:// lor financiari naţionali, cât şi asupra angrenării www.eeas.europa.eu/archives/docs/top_stories/ reale a ÎMM-urilor în circuitul economic in- pdf/eugs_review_web.pdf, accesat pe 10 aprilie dustrial destinat apărării. 2017. ♦ În condiţiile economiei de piaţă, o cotă 2 „Press-release Tusk-Juncker-Stoltenberg”,http: importantă din achiziţiile publice pentru apă- //www.consilium.europa.eu/en/press/press- rare ale statelor membre se face încă în afara releases/2016/12/13-tusk-juncker-stoltenberg-opi- cadrului procedural recomandat la nivel UE. nion/, 13 decembrie 2016. Autorităţile naţionale fac apel la mecanisme 3 „Declaraţia liderilor a 27 de state membre şi a de compensare de tip offset, iar sub-contrac- Consiliului European, Parlamentului European şi tările se realizează uneori fără licitaţii compe- Comisiei Europene. Declaraţia de la Roma”, https:// titive. În domeniul transferurilor, se constată ec.europa.eu/romania/news/declaratie_comuna_ că există încă în UE diferite sisteme cu o largă roma_2017_ro, 25 martie 2017. varietate de licenţiere, cu particularităţi nota- 4 Ibidem. bile ale cerinţelor naţionale pentru certificarea 5 “The Joint Communication of 11 December companiilor şi cu o utilizare diferenţiată a ex- 2013 by the VP/HR and the Commission” entitled cepţiilor. ‘The EU’s comprehensive approach to external con- ♦ În ceea ce priveşte BREXIT, toate dez- flicts and crises’ (JOIN(2013)0030), http://www. baterile importante ocazionate de acest dosar eeas.europa.eu/statements/docs/2013/131211_03_ au inclus referiri la impactul negativ pe care en.pdf, accesat pe 15 aprilie 2017. îl poate avea asupra abilităţii UE de a acţiona 6 “European Council Conclusions of 19/20 De- la nivel strategic, sau asupra construirii unei cember 2013”, EUCO 217/13, https://www.consil- politici externe şi de securitate puternice şi ium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/ credibile. Este evident că BREXIT marchea- en/ec/140214.pdf, accesat pe 15 aprilie 2017. ză o discontinuitate geopolitică regretabilă în 7 “Joint Declaration of 8 July 2016 by the Presi- raporturile occidentale, dar un simplu exer- dents of the European Council and the Commission ciţiu de memorie reaminteşte că partenerul and the Secretary-General of NATO”, Varşovia, britanic a blocat în mod particular iniţiativele 2016, http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_ şi progresul construcţiei apărării europene şi, texts_133163.htm, accesat pe 3 aprilie 2017. în general, aprofundarea integrării în UE. Este 8 Ibidem. suficient să reamintim că a mers până la bloca- 9 „Group of Personalities report on European rea iniţiativelor de a se crea un cartier militar Defence Research (GoP)”, European Union Insti- Monitor Strategic 67 tute for Security Studies, https://www.eda.europa. implementation_plan_st14392.en16_0.pdf, 14 No- eu/info-hub/press-centre/latest-news/2016/02/25/ vember 2016. group-of-personalities-publishes-report-on-the- 21 „The Foreign Affairs Council Conclusions on preparatory-action-for-csdp-related-research, 25 The potential of inclusive Permanent Structured februarie 2016. Cooperation (PESCO)”, https://eeas.europa.eu/ 10 “European Council Conclusions of 19/20 De- sites/eeas/files/com_2016_950_f1_communica- cember 2013”, EUCO 217/13, https://www.consili- tion_from_commission_to_inst_en_v5_p1_869631. um.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/ pdf, 14 Nov 2016. en/ec/140214.pdf, accesat pe 15 aprilie 2017. 22 „European Parliament resolution of 22 No- 11 „Communication from the Commission to the vember 2016 on the European Defence Union” European Parliament, the Council, the European (2016/2052(INI)), http://www.europarl.europa.eu/ Economic and Social Committee and the Commit- sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8- tee of the Regions “Towards a more competitive and TA-2016-0435+0+DOC+XML+V0//EN, accesat pe efficient defence and security sector”, COM (2013) 20 aprilie 2017. 542 final, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ 23 Ibidem. en/TXT/?uri=celex:52013DC0542, 24 Sept 2013. 24 European Parliament Study, “The Future of 12 “Capability Development Plan”, www.eda.eu- EU defence research”, 2016, http://www.europarl. ropa.eu/what-we-do/eda-priorities/capability-de- europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/535003/ velopment-plan, accesat pe 13 aprilie 2017. 13 EXPO_STU(2016)535003_EN.pdf, accesat pe 4 Ibidem, i.e. technologies, skills, industrial aprilie 2017. manufacturing capacities. 25 14 „European Council Conclusions on the Imple- „European Parliament Resolution of 13 April mentation of the Joint Declaration by the President 2016 on ”The EU in a changing global environment of the European Council, the President of the Eu- – a more connected, contested and complex world”, ropean Commission and the Secretary General of www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do, accesat the North Atlantic Treaty Organization”, 6 dec 2016, pe 18 aprilie 2017. http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ 15 Commission report of 24 June 2014 enti- ST-15283-2016-INIT/en/pdf. tled ”A new Deal for European Defence”, http: // 26 „Communication from The Commission to www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pub The European Parliament, The European Council, Ref=-//EP//NONSGML+COMPARL+PE-584. The Council, The European Economic and Social 127+01+DOC+PDF+V0//EN&language=EN, acce- Committee and The Committee of The Regions on sat pe 17 aprilie 2017. 16 European Defense Action Plan, Bruxelles”, COM “The final conclusions of the interparliamen- tary conferences on the common foreign and se- (2016) 950 FINAL, https://eeas.europa.eu/sites/ curity policy (CFSP) and the common security and eeas/files/com_2016_950_f1_communication_ defence policy (CSDP) of the Hague of 8 April 2016”, from_commission_to_inst_en_v5_p1_869631.pdf, https://www.senato.it/application/xmanager/proj- 30 November 2016. 27 ects/leg17/file/Final%20conclusions%20IPC%20 Ibidem. 28 CFSP%20CSDP%206-8%20April%202016%20 Ibidem. 29 The%20Hague_def.pdf. Ibidem. 30 17 “The State of the Union 2016: “Towards a Bet- Ibidem. 31 ter Europe – A Europe that Protects, Empowers “European Council Conclusions”, 9-10 March and Defends”, Bratislava, 14 September 2016, http:// 2017, http://www.consilium.europa.eu/en/meet- europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3042_en.htm. ings/european-council/2017/03/09-10/. 32 18 „Bratislava Declaration of Roadmap”,www. “Security and Defense: Council reviews prog- consilium.europa.eu/en/press/press-releases ress and agrees to improve support for military /2016/09/16-bratislava-declaration-and-roadmap, mi­ssions”, www.consilium.europa.eu/en/press/pre- 16 septembrie 2016. ss-releases/2017/03/06-defence-security, 6 martie 19 „Council Conclusions on implementing the 2017. EU Global Grategy in the area of security and de- 33 www.consilium.europa.eu/en/rss/pressrelea- fence”, http://www.consilium.europa.eu/en/press/ ses.ashx, accesat pe 20 aprilie 2017. press-releases/2016/11/14-conclusions-eu-global- 34 „Building Resilience: The EU’s approach”, strategy-security-defence/, 14 November 2016. www.ec.europa.eu/factsheets/thematic/EU_buil- 20 „Implementation Plan on Security and De- ding_resilience_en.pdf, accesat pe 20 decembrie fence”, https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eugs_ 2016. 68 Monitor Strategic 35 www.bing.com/EU+limits+of+integratin &src 39 Michael E. Smith, „Implementing the Global =IE-TopResult &FORM, accesat pe 3 februarie Strategy Where It Matters Most: The EU’s Cred- 2017. ibility Deficit and the European Neighbourhood”, 36 L. Speranza, „Now is The Time To Put EU- Contemporary Security Policy, Vol. 37, nr 3, 2016, NATO Cooperation Back on the Agenda”, www. p. 446-460, at p. 452, 2016, http://www.tandfonline. atlanticcouncil.org/now-is-the-time-to-put-eu-na- com/doi/abs/10.1080/13523260.2016.1240467?jour to-cooperation- back-on-the-agenda, 2 februarie nalCode=fcsp20. 2016. 40 37 www.neweurope.eu/taking-eu-nato-coopera- www.europa.eu/globalstrategy/en/glo- tion-to-a-new-level/, accesat pe 10 aprilie 2017. bal-strategy-foreign-and-security-policy-SIPRI 38 www.irishtimes.com/east-west-divide-in-the- Military Expenditure Database 2015, accesat pe 17 eu-is-growing-deeper, accesat pe 4 aprilie 2017. aprilie 2017.

ABSTRACT

It is a fact that the EU Project is going through a very complex period. Also reality is that EU has integration deficits in several areas, including the integration dimension of defense and security. In the last three years these problems have been put back on the table, particularly the need for Europe to have strong and credible foreign and security strategy and to act strategically. It has established a new and ambitious agenda for European defense and security. Moreover, now the Union has a great “Global Strategy”, has projections for a more visible and efficient Com- mon defense and security policy – CSDP, has a concrete and comprehensive decisions of the European Parliament, European Council and Commission in order to ensure development of civilian and military capabilities, to improve integration of the European defense industry, integration of defense market, to ensure adequate financial investment for the European industrial base, for research and technology advancement. What would be the logical next steps in the area? Certainly the difficult stage of the implementations. Responding appropriately to these questions and chal- lenges the Union may even avoid the next strategic surprises. The Union must have capacity for autonomous action, backed up by credible military and civilian capabilities, the capacity to decide to use them, in order to respond to external crises and conflicts. The Union’s future depends on having strong, autonomous, sustainable and convincing defense and security means and policies.

Keywords: global strategy, resilience, European integration, CSDP, defense capabilities, defense market, defense industry, security investment, research, technology, autonomous action

Cristian Alexandru Eremia is the International Security Environment Program manager within the Institute for Political Studies of Defense and Military History of Bucharest. He is specialized in Wider Black Sea Area and Middle East strategic studies, European and Transatlantic defense and security studies.

Monitor Strategic 69 Evoluții ale mediului de securitate din regiunea Mării Negre între criza ucraineană și cea turcă (I) Șerban Pavelescu

Cel de-al doilea deceniu al secolului al- tica externă a statului turc, un impact profund XXI-lea aduce în planul general al securității asupra mediului de securitate regional ce se internaționale și în cel particular, regional, al cumulează cu cel al evenimentelor anterior securității europene un spațiu cel puțin pe- enunțate. riferic din punct de vedere al interesului și Situația din Turcia, reconsiderările produ- implicațiilor evoluțiilor sale pentru mediul se în politica externă rusă, una din expresiile internațional de securitate. Regiunea Lărgită a acestei transformări fiind criza ucraineană, Mării Negre, mai cu seamă odată cu izbucnirea prezența și postura adoptată de organis- crizei ucrainene în noiembrie 2013, trece linia me internaționale de securitate (UE, NATO, de la statutul de spațiu de tranzit și de interfață OSCE) în spațiul Mării Negre în legătură cu între civilizații și puteri la acela de regiune cu crizele în discuție și cu celelalte evoluții în curs potențial destabilizator și generator de riscuri în acest areal geopolitic și geostrategic, toate de securitate suficient de importante cu impact acestea la un loc concură la conturarea unui de substanță asupra mediului internațional tablou complex și fluid al riscurilor asociate de securitate de natură să justifice dezbateri mediului de securitate regional cu implicații ce în mediile de specialitate asupra instalării la depășesc nivelul dezbaterii asupra securității și nivelul sistemului relațiilor internaționale a insecurității la nivel regional pentru a exercita unui nou război rece.1 Evenimentele în curs în o influență semnificativă asupra mediului de spațiul ex-sovietic sunt potențate și amplificate securitate și sistemului relațiilor internaționale la nivel regional de evoluțiile pe care le înre- în ansamblul său. gistrăm la nivelul altui actor major al regiunii Având drept obiectiv inventarierea evolu­ – Turcia. Aflat în plin proces de restructura- țiilor înregistrate în spațiul de securitate al re și redefinire a regimului politic intern și a Mării Negre în ultima jumătate de deceniu și posturii sale politice externe în planul relațiilor evaluarea riscurilor și amenințărilor de securi- internaționale, regimul de la Ankara s-a con- tate rezultante precum și a impactului pe care fruntat, în vara anului 2016, cu o criză majoră. acestea îl exercită asupra mediului de securi- Tentativa de lovitură de stat eșuată pusă la cale tate regional și general european, demersul de elemente ale forțelor armate și cercuri ci- nostru propune mai multe paliere de analiză. vile aparținând structurilor aparatului de stat Un prim nivel îl reprezintă evoluțiile înregis- și societății civile opuse regimului Erdogan și trate și mai ales legăturile procesuale existente cursului imprimat acțiunii politice interne și între crizele înregistrate în intervalul temporal externe a statului turc de către acesta are, prin de referință și evoluțiile generale post-Război mutațiile pe care le antrenează în plan intern rece din regiune. Un al doilea palier îl repre- și extern în legătură cu regimul politic și poli- zintă analiza crizelor în discuție, a resorturilor 70 Monitor Strategic cauzale și posibilelor lor evoluții ulterioare. În rezultante din moștenirea imperială sovieti- fine, o a treia și ultimă componentă este cea că.5 Dezvoltarea economică și socială inegală, care își propune o evaluare a stării actuale de dependența cvasi-absolută în ceea ce privește securitate în regiunea lărgită a Mării Negre și materiile prime și desfacerea produselor finite posibilele legături cauzale și evoluții probabi- de piața fostei puteri imperiale, existența unor le ale acesteia cu evaluarea impactului pe care puternice minorități ruse și rusofone pe teri- riscurile și amenințările de securitate regio- toriul statelor succesorale Uniunii Sovietice și nale pot să îl exercite asupra stării generale de a unor forțe militare importante subordonate securitate la nivelul continentului european Moscovei, slăbiciunea structurilor administra- și asupra mediului de securitate și sistemului tiv-statale și a celor național-identitare, vicisi- relațiilor internaționale. tudinile proceselor de construcție națională și reacțiile disproporționate ale minorităților mai sus-menționate și ale Rusiei la orice tentative de reformă și restructurare societală de natură 1. Regiunea Lărgită a Mării Negre – să conducă la o emancipare față de fosta pute- un spațiu geopolitic incert conjugat re imperială, se constituie în tot atâția factori cu un mediu de securitate fluid de risc și amenințări la adresa securității și stabilității statelor și regiunii în ansamblul său.6 Spațiu de trecere și comunicare între În acest context, de la bun început, spațiul civilizații și puteri, Marea Neagră a cunoscut Mării Negre s-a partajat între o zonă acope- o coagulare tardivă ca spațiu geopolitic și geo­ rită de interesul și sprijinul unor organisme strategic distinct. Conceperea sa ca un areal internaționale de securitate precum NATO și unitar pe harta relațiilor internaționale intervi- UE (fosta Europă de Est, statele baltice, spațiul ne după mai bine de un deceniu de la sfârșitul balcanic, Turcia) și o zonă gri în care intere- Războiului Rece2 în contextul în care spațiul sele prioritare ruse, deși recunoscute mai de- Mării Negre beneficiază de un interes strate- grabă tacit decât de jure, au prevalat. În acest gic și geopolitic reînnoit suscitat de procesele context, spațiul ex-sovietic rămâne într-o zonă de lărgire a NATO și UE prin cooptarea uno- a incertitudinii și insecurității. Unul dintre ra dintre statele riverane acestui areal. Până cele mai grăitoare exemple ce pot fi invocate atunci, fie că a fost vorba de anii Războiului în context este cel al modului în care au fost Rece, fie că a fost vorba de ultimul deceniu al gestionate conflictele inter și intra-statale din secolului XX, acest areal a reprezentat mai de- regiune prin comparație cu spațiul balcanic grabă, atât pentru organizațiile internaționale aflat în directa vecinătate a Uniunii Europene. în cauză cât și pentru statele regiunii, o zonă de Prezența europeană și euro-atlantică în regiu- tranziție de la fosta Europă de Est către spațiul ne este, în primul deceniu post Război Rece și ex-sovietic, un loc de delimitare și partajare la începutul secolului al-XXI-lea, marginală și a unor interese economice, politice ori mili- extrem de discretă față de problemele de secu- tare între puterile dominante ale sistemului ritate cu care se confruntă statele spațiului ex- relațiilor internaționale. Având jumătate din sovietic. Principala forță implicată în gestiona- aria sa de cuprindere situată în spațiul ex-so- rea situațiilor conflictuale, de multe ori fiind și vietic, intrată foarte devreme în cadrul sferei parte implicată în acestea, rămâne Federația de interese vitale ale Federației Ruse prin inter- Rusă care exercită un cvasi-monopol asupra mediul „vecinătății apropiate”3 și instrumente- menținerii și impunerii păcii în regiune fie di- lor de implementare ale acestei doctrine, fie rect fie sub umbrela OSCE7. că ele s-au numit Comunitatea Statelor Inde- Rezultanta directă este o stare de insecu- pendente4 ori Uniunea Euro-asiatică, Regiunea ritate și incertitudine cronică cu puternice Lărgită a Mării Negre cunoaște un curs aparte influențe asupra evoluției statelor regiunii de evoluție și structurare a mediului de securi- și asupra coerenței și coeziunii structuri- tate regional. Fără a evita riscuri importante de lor național-statale, politice, economice ori securitate rezultante din tranziția post-comu- ­militare. nistă a statelor arealului, de la cele de natură Răsturnarea de proporții indusă în mediul economică la cele de natură politică și socia- internațional de securitate de atentatele din lă, regiunea se confruntă cu multiple riscuri septembrie 2011, modificarea de conținut și, Monitor Strategic 71 mai ales de ordine ierarhică a galeriei riscu- Războiul ruso-georgian, acțiunile militare rilor de securitate prezente și active la nivelul și politice ale Federației Ruse în contextul con- acestuia are și ea implicații asupra mediului de flictului militar și mai ales implicațiile pentru securitate regional și asupra securității și stra- celelalte conflicte ”înghețate” ale regiunii pe tegiilor de securitate naționale. Este de notat care intervenția rusă și recunoașterea unila- că, în pofida faptului că terorismul se impu- terală a secesiunii Abkhaziei și Osetiei de Sud ne ca preocupare de securitate pentru statele le-au adus a condus la o tensionare extremă a regiunii, galeria factorilor de risc care rămân mediului de securitate regional și la o creștere relevanți la nivelul strategiilor și preocupărilor exponențială a riscurilor și amenințărilor de de securitate a statelor regiunii continuă să in- securitate pentru statele spațiului ex-sovie- cludă, alături de factorii deja invocați legați de tic. Aceasta cu atât mai mult cu cât speranța procesele în curs de construcție administrativ- unei umbrele de securitate pe care o aduceau statală și național-identitară, problemele re- procesele integrative europene și euroatlanti- lative la criminalitatea transfrontalieră și cele ce fusese deja refuzată acestor state de către relative la perpetuarea unor focare de criză în NATO și Uniunea Europeană. Parteneriatul interiorul ori la frontierele regiunii (conflic- estic european10 precum și cooperarea întă- te „înghețate” îndeosebi dar și vecinătatea cu rită euroatlantică11 propuse statelor regiunii spațiul Marelui Orient Mijlociu și conflictele reprezentau o amară consolare pentru state din acest spațiu geopolitic și geostrategic) și a precum Georgia ori Ucraina, prinse între in- unor situații de dependență, îndeosebi în do- teresele concurențiale ale Rusiei și ale mai sus meniul energetic, față de terțe părți dispuse să menționatelor organizații internaționale.12 utilizeze această dependență în instrumenta- rea unor obiective de politică externă (Rusia). Extinderea către Est a Uniunii Europene 2. Între criza ucraineană și cea și NATO a adus, odată cu valurile de aderare din anii 2004-2007, Regiunea Lărgită a Mă- turcă. O regiune confruntată cu o rii Negre și problemele de securitate asociate severă deteriorare a balanței sale acestuia în interiorul și sub directa atenție a de securitate acestor organizații internaționale. Dincolo de aprehensiunile și atitudinea în cel mai bun caz 2.1. Criza ucraineană rezervată a Moscovei care a receptat extin- Decizia președintelui ucrainean Victor Ya- derea acestor organisme internaționale drept nukovich de amânare a procedurilor de sem- o imixtiune directă într-o arie de interese de nare a acordului de asociere cu Uniunea Eu- securitate vitală pentru sine8, extinderea a in- ropeană în noiembrie 2013 reprezintă punctul trodus cu putere problematica de securitate inițial de combustie pentru etapa actuală a cri- a estului european și a arealului Mării Negre zei din Ucraina. În contextul unor manifestații pe agenda de securitate a Uniunii Europene și extrem de puternice pro-europene și a unei NATO. Dezbaterea care a urmat a opus unei puternice crize economice și financiare, hotă- viziuni moderate, înclinate spre dialog și dis- rârea acestuia de a accepta pachetul de propu- pusă la a lua în considerare punctele de vedere neri prezentat de președinția rusă ce includea, și poziția rusă, viziune împărtășită de majori- alături de un împrumut de 15 miliarde de do- tatea statelor din nucleul inițial al construcției lari și o reducere cu 30% a facturii energetice, europene, poziția cu mult mai intransigentă impunerea aderării Ucrainei la Uniunea Euro- față de Rusia și politica externă și securitate asiatică (17 decembrie 2013),13 au condus la a statelor est-europene nou integrate, cu de- amplificarea, până dincolo de orice posibilitate osebire a acelor aflate în directa proximita- de control și conciliere, a clivajului profund14 te a spațiului ex-sovietic și direct afectate de existent în societate între centrul și vestul evoluțiile mediului de securitate regional.9 Un spațiului ucrainean și partea de est și sud-est rol important în structurarea poziției acestora a aceluiași areal. Escaladarea conflictului a dus din urmă l-a avut istoria comună și memoria atât la confruntări violente cât și la un transfer ocupației ori dominației ruse și sovietice. de credibilitate și autoritate de la administrația 72 Monitor Strategic de stat către manifestanții pro-europeni, pre- Est să capete statut de largă autonomie.19 Per- cum și la o polarizare a comunității inter­ manentizarea conflictului care se instaurează naționale cu o preferință evidentă a statelor din a doua jumătate a anului 2014 reușește, occi­dentale pentru manifestanți și a Rusiei fie că Ucraina va accepta ori nu propunerile pentru administrația Yanukovich.15 Violențele Moscovei, să bifeze toate punctele de pe agen- dinte manifestanți și trupele pro-guverna- da de securitate a Moscovei. Chiar dacă ostilă mentale cunosc o escaladare în cursul lunii de o manieră radicală, Kievul rămâne prizo- ianuarie 2014, cu un maximum între 18-20 nierul intereselor ruse, conflictul ”înghețat” februarie 2014, când sunt înregistrați zeci de din teritoriile sale estice precum și diferendul morți și răniți în confruntări. În acest context, teritorial cu vecinul rus făcând imposibilă nu președintele Yanukovich decide să părăsească numai îndeplinirea criteriilor de accedere în Kievul, la 21 februarie 2014, după semnarea UE ori NATO dar și reconstrucția administra- unui acord vizând detensionarea situației cu tiv-statală, economică, politică ori militară și liderii opoziției. La 22 februarie 2014 preșe­ depășirea situației de criză profundă în care se dintele este demis de către Parlamentul convo- regăsește societatea ucraineană în acest mo- cat în ședință de urgență. Sunt desemnați un ment. guvern și un președinte interimar în persoana Răspunsul comunității internaționale la lui Oleksandr Turchynov16. Percepția publică evoluțiile înregistrate în Ucraina în anii 2013- a autorităților provizorii, discursul public al 2014 a fost unul care a acuzat, inițial, din plin acestora, măsurile adoptate în primă urgență surpriza strategică. Evoluția rapidă a eveni- în cadrul Radei (precum cea vizând abrogarea mentelor din Crimeea din februarie – martie legii asupra utilizării limbilor minorităților în 2014 și anexarea acestui teritoriu ucrainean la administrația de stat – 23 februarie 2014) și Rusia în martie 2014 a beneficiat de un răspuns nu în ultimul rând acțiunea politică, militară limitat din partea statelor occidentale și a prin- și propagandistică rusă conduc la declanșarea cipalelor instituții de securitate ale spațiului unor ample proteste împotriva guvernului în euro-atlantic. Dincolo de avertismente și con- estul și sudul Ucrainei.17 damnări individuale ale statelor Uniunii Euro- Confruntată cu perspectiva pierderii pene și NATO a evoluțiilor din spațiul ucrai- nu numai a influenței în Ucraina dar și cu o nean și a agresiunii ruse din Crimeea și, ulteri- amenințare directă a intereselor sale militare or, estul Ucrainei, măsurile concrete de retorsi- strategice din Crimeea, Rusia intervine direct une și descurajare adoptate cuprind sancțiuni în peninsulă procedând, în cursul lunii fe- îndreptate împotriva unor persoane și instituții bruarie 2014, pe fondul unor acțiuni separa- considerate responsabile în susținerea cursului tiste ale guvernului republicii autonome și ale politic agresiv rus din Ucraina. Măsurile adop- municipalității Sevastopolului inspirate și spri- tate de către UE20, coordonate cu cele adoptate jinite de ea, la ocuparea militară a provinciei de Statele Unite ale Americii21, însumează trei și la blocarea tuturor instalațiilor și forțelor valuri de sancțiuni ce evoluează progresiv în guvernamentale ucrainene.18 La 17, respec- dimensiuni și acțiune. tiv 18 martie 2014, Moscova procedează la Măsuri similare sunt adoptate în acord cu recunoașterea independenței și incorporarea UE și Statele Unite ale Amercii inclusiv de că- Crimeii în cadrul federației. Ulterior, în estul tre alte state ale lumii aparținând continentu- Ucrainei se dezvoltă, cu susținerea fățișă a lui european și nu numai precum Norvegia, Moscovei, mișcări separatiste al căror scop de- Elveția, Australia, Japonia, Canada, etc. clarat era desprinderea teritoriilor din Donbass La nivelul instituțiilor majore cu vocație în și Donețsk de statul ucrainean. De notat că, domeniul securității internaționale reacția la spre deosebire de cazul Crimeii, Rusia refuză evenimentele din Ucraina a fost una contradic- să recunoască declarațiile de independență ori torie. Pentru UE22, lipsa unei reale politici exter- cererile de anexare, susținând ferm integritatea ne și de securitate comune a făcut ca asumarea teritorială a Ucrainei dar solicitând abandona- unei poziții coerente comune să revină statelor rea modelului statului unitar în favoarea unuia membre și să ia forma deciziilor negociate ale federal în care entitățile autoproclamate din Consiliilor șefilor de stat și de guvern ori celor Monitor Strategic 73 ale miniștrilor de externe. Reacția UE, în aces- Alianței prin creșterea numărului de exerciții te condiții, s-a pretat la critici extrem de dure comune dar și prin desfășurarea de forțe mari- vizând atât lentoarea cât și caracterul limitat time aeriene și terestre în aceste state. al acțiunilor politice externe (sancțiuni) spe- Summit-ul NATO din septembrie 201426 cifice gestionării crizei. Aceasta este explicația dădea măsura limitelor asumării unei opțiuni pentru care, cu excepția deciziilor de impune- de răspuns militar la riscurile de securitate la re a sancțiunilor împotriva Federației Ruse și a adresa statelor membre asociate cursului poli- demersurilor pentru susținerea procesului de ticii externe și de securitate ruse. Demersurile asociere cu UE a Ucrainei, prezența Uniunii statelor est-europene aflate la limita spațiului Europene este una marginală în tabloul mai ex-sovietic de constituire a unei prezențe mili- larg al eforturilor comunității internaționale tare semnificative permanente pe teritoriile lor de gestionare a crizei ucrainene. 23 ca măsură de descurajare a unei posibile agre- La nivelul NATO, ciocnirea de interese și, siuni ruse au fost temperate de poziția statelor mai ales, percepțiile diferite ale implicațiilor occidentale, îndeosebi de rezervele Germaniei crizei ucrainene pentru securitatea statelor și Franței asupra caracterului constructiv al membre a fost una vizibilă și care a divizat co- unei astfel de decizii și pericolului de escala- munitatea euroatlantică. Nevoia de răspuns la dare a situației tensionate din regiune posibil a riscurile de securitate implicate de evoluțiile fi antrenat de o astfel de măsură. Era evidentă, din spațiul ex-sovietic și de contrabalansare a în acest context, și o dorință prezentă de res- ceea ce a fost perceput ca o schimbare majoră pectare, chiar dacă relevanța sa scăzuse consi- de postură și acțiune politică externă la nive- derabil odată cu evoluțiile recente ale relațiilor lul Federației Ruse a condus, inițial, la adop- bilaterale și cu modificarea de curs și conținut a acțiunii politice și militare ruse în regiune, a tarea unui set de măsuri limitate vizând întă- prevederilor Actului fondator NATO-Rusia, rirea securității statelor est-europene membre semnat în 1997 în condițiile extinderii Alianței ale Alianței24. Ele erau, de asemenea, gândite Nord-Atlantice în arealul est european, ce pre- a conferi credibilitate garanțiilor de securita- vedea angajamentul asumat de aceasta de a nu te implicite asociate statutului de membru al desfășura forțe militare permanente în regiu- Alianței Nord-Atlantice și se doreau a avea un ne.27. Era decisă, totodată, întărirea cooperării rol disuasiv. și colaborării cu statele partenere NATO și În același timp au fost adoptate o serie de sporirea măsurilor de sprijin a acestora în sco- măsuri de retorsiune la adresa Federației Ruse pul modernizării forțelor lor armate. Cadrele considerată vinovată de agresiune și violare a acestui sprijin nu au depășit însă nivelul fur- suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. nizării de echipamente și mijloace non-letale În aprilie 2014, reuniunea la nivelul miniștrilor 25 pentru dotarea forțelor armate laolaltă cu mi- de externe ai statelor Alianței Nord-Atlantice siuni de instrucție și derularea de exerciții co- adopta o declarație de condamnare în acest mune cu armatele statelor în discuție. S-a luat, sens împotriva Federației Ruse precum și o de asemenea, decizia de extindere a susținerii serie de măsuri destinate descurajării cursu- eforturilor statelor partenere de asigurare a lui acțiunii politice și militare ruse considerate securității lor în mediul virtual. Susținerea un factor de risc major la adresa stabilității și demersurilor ucrainene de asigurare a unei coerenței mediului regional de securitate și a securități cibernetice întărite a fost asumată securității naționale a statelor partenere ori de către România în cadrele colaborării mul- asociate NATO. Ele cuprindeau întreruperea tilaterale asigurate de Parteneriatul pentru relațiilor la nivel civil și militar ale Alianței cu Pace.28 Livrarea de armament și muniții lao- Rusia, intensificarea relațiilor de parteneriat laltă cu implicarea directă a unor forțe NATO cu Ucraina și alte state ale spațiului ex-sovietic în conflictul ucrainean ori desfășurarea de în scopul sporirii capacității combative și a ni- astfel de forțe, în afara granițelor Alianței, în velului de pregătire a forțelor armate ale aces- spațiul ex-sovietic, erau și rămâneau exclu- tor state precum și sporirea prezenței militare se ca opțiuni viabile de acțiune strategică ale NATO în statele ce constituie frontiera estică a Alianței.29 74 Monitor Strategic Perpetuarea situației de criză din Ucraina ritoriul României sunt create două comanda- și înghețarea pozițiilor părților implicate în mente înaintate ale Alianței destinate a încadra conflict și în gestionarea acestuia au creat o și facilita desfășurarea de trupe în condițiile preocupare sporită în rândul statelor est-eu- unei agresiuni militare. De asemenea, la ropene aflate în prima linie a unui posibil nou inițiativa statului român este decisă crearea „război rece”. În acest context, pe fondul căută- unei brigăzi multinaționale33. În completare rilor unor soluții pentru sporirea capacității de este decisă creșterea măsurilor de sprijinire a descurajare și de apărare comună, în pregăti- statelor partenere ale Alianței din vecinătatea rea summit-ului de la Varșovia din septembrie imediată a frontierelor sale și sunt exprimate 2016, un summit regional NATO a fost organi- solidaritatea și susținerea pentru Ucraina. zat la București în noiembrie 2015 pentru co- ordonarea și concretizarea unei poziții comu- * ne a statelor din regiune confruntate cu spori- * * rea majoră a amenințărilor și riscurilor la adre- sa securității lor naționale și a celei regionale Vârful de lance al acțiunii politice occiden- 30 în ansamblul său. Era solicitată amplificarea tale destinate gestionării crizei ucrainene l-a prezenței NATO și a statelor occidentale, cu constituit acțiunea comună a statelor europene deosebire a Statelor Unite, în regiune și spo- vizând medierea și soluționarea pe calea nego- rirea eforturilor de structurare a unei posturi cierilor a conflictului din spațiul ucrainean. În defensive în regiune de natură a descuraja o acest context, Germania, secondată de Franța posibilă extindere a agresiunii ruse din Ucrai- și, într-o mai mică măsură, de alte state eu- na. Aceasta pe fondul înrăutățirii situației din ropene, a jucat un rol proeminent în angaja- Ucraina și a multiplicării avertismentelor și rea și, ulterior, în derularea de negocieri între nemulțumirilor Rusiei la adresa statelor regi- autoritățile de la Kiev, forțele separatiste din unii, cu deosebire la adresa Poloniei și Româ- estul Ucrainei și Moscova. Rațiunile pentru niei, state gazdă ale elementelor înaintate ale această stare de lucruri sunt:34 creșterea puterii scutului anti-balistic dezvoltat de Statele Unite statului german și a proeminenței sale în planul și pus sub umbrela NATO. sistemului relațiilor internaționale și în cadrul Summit-ul de la Varșovia (8-9 iulie 2016) comunității europene după unificare, relația reprezintă, în acest context, un compromis în- privilegiată pre-existentă în raporturile cu tre doleanțele stringente ale statelor est-euro- Federația Rusă, importanța vitală a crizei pen- pene față de riscurile de securitate induse în tru interesele germane din regiune precum și mediul regional de securitate de către postura relativa retragere ori scădere de putere politică asertivă și agresivă rusă în spațiul ex-sovietic, a altor puteri europene, îndeosebi Franța și Ma- parte în procesul de reafirmare a statutului de rea Britanie. Se adaugă la aceasta și o reorienta- supraputere de către Moscova și preocupări- re vizibilă a Statelor Unite către alte spații stra- le statelor occidentale de a nu provoca și de a tegice însoțită de o retragere parțială cel puțin nu escalada o situație de securitate comple- a acestora din afacerile europene. Eforturile de xă.31 În consecință, măsurile adoptate la acest gestionare a crizei în aceste condiții au prezen- summit reprezintă minimul posibil pentru a tat câteva caracteristici fundamentale rezul- întări flancul estic al Alianței Nord-Atlantice tând din profilul specific al puterii germane a în contextul în care desfășurarea și dezvoltarea momentului (relativa slăbiciune în plan militar) prezenței militare a NATO în regiune fuseseră și din constrângeri de ordin politic intern pre- deja etichetate de către Federația Rusă drept o zente, de altfel, și în alte state ale comunității încălcare a acordurilor și angajamentelor pre- europene35. Prima dintre aceste dimensiuni este cedente reglementând relația dintre Alianță evidenta preferință pentru spațiile diplomatic și și Moscova și drept un subiect determinând economic și efortul de a evita cu orice preț o adoptarea de măsuri de răspuns.32 Este pre- escaladare în termeni militari a crizei. O a doua văzută desfășurarea permanentă, în sistem de dimensiune este etapizarea și amplitudinea mă- rotație, a patru batalioane multinaționale în surilor punitive adoptate în cadrul structurilor zona statelor baltice și a Poloniei. În sud, pe te- europene la adresa Federației Ruse. Monitor Strategic 75 Negocierile pentru o soluție diplomatică a în curs din Ucraina, că peninsula Crimeea va crizei ucrainene au conținut mai multe etape. reveni sub autoritatea Kievului. De asemenea, Prima dintre acestea o constituie negocierile în cele mai multe dintre prevederile protocoalelor format trilateral de la Geneva36 (Statele Unite, ori acordurilor succesive negociate și semnate Uniunea Europeană, Federația Rusă) finalizate sub patronajul OSCE și cu medierea Statelor printr-un protocol semnat de către părți la 17 Unite, Franței ori Germaniei, sunt încă lite- aprilie 2014 conținând măsuri destinate deten- ră moartă față de realitatea unui conflict încă sionării situației din Ucraina. Cursul evenimen- activ. Trupele ruse, chiar dacă într-un număr telor din primăvara și vara anului 2014 a făcut limitat, sunt încă prezente pe teritoriul ucrai- necesară reluarea și amplificarea demersurilor nean iar Kievul nu a obținut controlul propri- diplomatice sprijinite de către Germania și ilor sale frontiere estice nemaivorbind de o Franța ca principale state europene având ca- detensionare de substanță a situației în teren pacitatea și posibilitatea de negociere cu Mos- în spațiile aflate sub controlul separatiștilor cova. Rezultatul acestor tratative l-a constituit rusofoni. Situația actuală aduce îngrijorător derularea, sub auspiciile OSCE, la Minsk, de de mult cu situațiile cu care s-au confruntat și negocieri în format trilateral, Ucraina, Rusia, se confruntă alte state ale spațiului ex-sovietic OSCE, finalizate cu un prim protocol semnat precum Azerbaidjan, Georgia, Republica Mol- de către părți și reprezentanții separatiștilor dova. Conflictul din estul ucrainean este pe cale din regiunile Donețsk și Lugansk (5 septembrie să se transforme într-un „conflict înghețat” iar 2014)37. Stabilind un armistițiu și un set de mă- odată cu aceasta speranța integrării europene suri concrete vizând asigurarea încetării lupte- și euroatlantice se îndepărtează tot mai mult lor și soluționarea pe cale politică a conflictu- împlinind obiectivele politice și strategice ale lui, primul acord de la Minsk nu a fost în mare Moscovei. parte respectat, luptele continuând în estul De cealaltă parte a balanței se cuvine să Ucrainei. Un acord durabil de armistițiu va fi notăm faptul că eforturile conjugate și stăru- semnat abia la 11 februarie 201538 după o nouă itoare ale comunității internaționale au reușit rundă de negocieri și cu implicarea directă și transferarea conflictului din sfera sa exclusiv medierea Germaniei și Franței care, alături de militară în spațiul dialogului politico-diploma- OSCE, au supervizat desfășurarea negocierilor tic. Conjugate cu sistemul de sancțiuni impuse și semnarea acordului de armistițiu în discuție. Rusiei ca răspuns la agresiunea sa împotriva Mai mult decât atât, în contextul dezvoltării și statului suveran și independent ucrainean, structurării unui veritabil sistem de sancțiuni aceste demersuri s-au soldat cu încheierea la nivelul UE îndreptat împotriva Federației unor acorduri ce au condus la o detensionare Ruse, ridicarea parțială ori totală a acestora a fie ea și parțială a situației conflictuale șiau fost condiționată de implementarea prevederi- oferit spațiul și timpul necesare pentru găsirea lor acordului de armistițiu mai sus citat. unor soluții la criza în discuție și pentru con- solidarea și restructurarea puterii politice de 2.2. Concluzii și consecințe la Kiev. Alegerile prezidențiale și cele legisla- Evaluată în termeni de eficacitate, de tive au conferit legitimitate și suport popular obiective și de îndeplinirea acestora, acțiunea schimbării revoluționare de regim de la Kiev. comunității internaționale de gestionare și Mai mult decât atât, însuși procesul de negoci- contingentare a crizei ucrainene se prezintă cu ere a unei soluții diplomatice precum și acor- un bilanț discutabil. Pe de o parte, cel puțin în durile semnate au contracarat în mare măsură parte, obiectivele propuse inițial de către co- și slăbit poziția rusă de negare/nerecunoaștere munitatea internațională, nu au fost atinse și a schimbării revoluționare de putere politică sunt puține șanse în momentul de față să fie în- de la Kiev ce înlăturase regimul Yanukovich fa- deplinite – Crimeea a fost anexată și a devenit vorabil Moscovei, obținând recunoașterea de parte integrantă a Federației Ruse care s-a gră- facto a schimbării din partea Federației Ruse. bit să sporească prezența sa militară și politică Mai mult decât atât, instituirea unui regim de în această regiune. Este greu de crezut, orica- sancțiuni ce s-a dovedit în timp semnificativ re va fi soluția finală negociată a conflictului ca urmări asupra economiei Federației Ruse 76 Monitor Strategic și coroborarea acestuia cu progresele obținute Toate acestea duc la structurarea unui discurs în implementarea acordurilor de la Minsk (fe- ce preia și retranscrie în cheie potrivită intere- bruarie 2015) reprezintă un câștig important selor propagandei ruse teme importante și su- pe termen mediu și lung în eforturile de gesti- biecte de dezbatere ale agendei internaționale onare și soluționare a crizei ucrainene. Conju- insistând pe existența și validitatea prece- gat cu evoluțiile pe termen mediu ale pieței hi- dentului în relațiile internaționale în maniera drocarburilor, sancțiunile internaționale pot să politicii de mare putere și geopoliticii seco- erodeze într-o măsură semnificativă reziliența lelor al-XIX-lea și XX. O astfel de abordare a și resursele ruse și să oblige Moscova în angaja- relațiilor internaționale și a relațiilor bilaterale rea reală într-un proces de soluționare reală pe cu statele spațiului „vecinătății apropiate” și cu cale negociată a conflictului din estul Ucrainei. alte state aparținând sferei sale de interese face Dependența structurilor separatiste apărute în din Federația Rusă un factor de risc în sine la spațiul est-ucrainean de susținerea constan- adresa stabilității, coerenței mediului regional tă financiară, politică, economică și militară de securitate și a securității naționale a statelor a Moscovei face credibilă posibilitatea unui vizate. Reîntoarcerea la limbajul și la conduita acord pe termen mediu și lung. Este necesar acțională a Războiului Rece este, în context, o însă ca Moscovei să i se ofere o soluție viabilă consecință inevitabilă și o reacție validă din și credibilă pentru retragere, fără de care orice partea statelor vizate la situația de fapt, cu atât concesie din partea sa este puțin credibilă date mai mult cu cât experiența anilor postbelici fiind costurile în termeni politici implicate de este vie în memoria acestor state la fel ca și o astfel de decizie. consecințele situației geopolitice și geostrate- În același timp, deschiderea în această ma- gice a epocii. nieră a unui nou focar de criză în Regiunea Criza ucraineană, de asemenea, prin ma- Lărgită a Mării Negre reprezintă o înrăutățire nifestarea și conținutul acțiunii politice și semnificativă a situației de securitate regiona- militare ruse, anunță o relativizare dusă până le și nu numai. Implicațiile crizei ucrainene la extrem a suveranității și stabilității tuturor depășesc în acest context cu mult granițele statelor aparținând spațiului ex-sovietic. Par- acestui spațiu și se afirmă ca factori de risc cu te a moștenirii imperiale, aceste state au largi impact important la nivel european și global. minorități ruse ori rusofone pe teritoriile lor, Criza din Ucraina și mai ales modul în care s-a care posedă, mulțumită unei politici asertive structurat și dezvoltat acțiunea politică și mi- agresive a Moscovei, pașapoarte și cetățenie litară rusă în regiune pune în discuție și dă va- rusă. Dreptul la intervenție invocat de Mosco- loare de precedent cu conotații cel puțin îngri- va în contextul crizelor din Georgia și Ucraina jorătoare multora dintre evoluțiile post Război precum și modul în care s-a structurat și dez- Rece din spațiul Mării Negre și cel balcanic. voltat această intervenție înseamnă în acest Relativizarea suveranității naționale și drep- context că aceste minorități reprezintă o „co- tul de ingerință în afacerile interne ale unui loană a cincea” sui-generis în interiorul state- stat suveran în contextul apărării drepturilor lor vizate de interesele ruse iar abaterea de la omului și nevoii de împiedicare a unei acțiuni conduita prescrisă de fosta putere imperială represive a respectivului stat împotriva unei atrage după sine automat o intervenție rui- părți sau a totalității populației ce s-a impus nătoare pentru construcția național-statală și pe agenda internațională post Război Rece39 politic-administrativă a acestor țări. Doctrina în contextul crizelor din spațiul ex-iugoslav și ce emerge în context este cu mult mai radicală Rwanda este preluată și transformată într-unul decât o alta activă în acest spațiu și în cel cen- din punctele de structurare a discursului justi- tral-est european în anii Războiului Rece (doc- ficativ al acțiunii politice și militare ruse40. Se trina Brejnev, a suveranității limitate42). adaugă, în acest context, și referiri directe la o Starea de confruntare deschisă în care se altă chestiune ce a ținut agenda internațională prezintă la momentul de față relațiile Federației a începutului secolului al-XXI-lea – intervenția Ruse cu Uniunea Europeană și NATO, reacția și, ulterior, accederea la independență a pro- extremă și disponibilitatea utilizării forței mi- vinciei sârbe Kosovo (1999, respectiv 2008)41. litare, politice și economice în contracararea Monitor Strategic 77 proceselor de extindere ale ultimelor două în rusă și a influenței exercitate asupra proceselor de estul european văzut ca partea unui glacis stra- construcție național-statală din statele spațiului ex- tegic fundamental de către Moscova se traduc sovietic vezi Richard Sakwa, Mark Webber, ”The într-o tensionare la extrem a mediului de secu- Commonwealth of Independent States, 1991-1998: ritate regional atât la nivelul regiunii Mării Ne- Stagnation and Survival”, în Europe-Asia Studies, vol. 51, nr. 3, May 1999, p. 379-415. gre cât și la interfața de fricțiune dintre blocu- 5 Leonid Polyakov, ”New Security Threats in rile de interese politice, economice și strategice the Black Sea Region” în Oleksandr Pavliuk, Ivanna opuse. Rezultanta este o stare de instabilitate și Klympush-Tsintsadze, eds., The Black Sea Region. insecuritate extreme și apariția încă unui fac- Cooperation and Security Building, EastWest In- tor de natură să greveze asupra proceselor de stitute, ME Sharpe, Armonk, New York, London, construcție național-identitară și administra- 2004, p. 184-230. tiv-statală din țările regiunii confruntate deja 6 Pentru o analiză a fenomenelor identitare vezi cu efectele unor procese de tranziție și reformă Zbigniew Wojnowski, ”The Soviet people: national societală mult întârziate și dificile. and supranational identities in the USSR after 1945”, în Nationalities Papers, vol. 43, nr. 1, 2015, p. 1-7 și Note urm. Vezi și James Hughes, Gwendolyn Sasse, Com- paring Regional and Ethnic Conflicts in Post-Soviet 1 Dezbaterea asupra subiectului demarează la Transition States, în ”Regional and Federal States”, doar câteva luni după izbucnirea crizei din Ucrai- vol. 11, nr. 3, 2001, p. 1-35. 7 na pe fondul tensiunilor diplomatice dintre statele Dov Lynch, Russian Peacekeeping Strategies in occidentale și Rusia în legătură cu implicarea aces- the CIS. The Cases of Moldova, Georgia and Tad- teia din urmă în criză, în speță anexarea Crimeii jikistan, Macmillan, London, 2000. 8 și sprijinirea mișcărilor separatiste din Donețsk și Jeffrey Mankoff, ”Russia and the West: Taking Dobass. Acțiunile politice și militare ruse precum the Longer View”, în Washington Quaterly, vol. 30, și măsurile punitive adoptate de către statele Uni- nr. 2, 2007. Elias Gotz, ”It’s geopolitics stupid: expla- unii Europene și NATO care au atins dimensiuni- ining Russia’s Ukraine policy”, în Global Affairs, vol. le unui veritabil război economic s-au concretizat 1, nr. 1, 2015, p. 3-10. 9 într-o scindare și regrupare a spectrului politic Avem în vedere în context, în primul rând, Po- internațional similară epocii Războiului Rece minus lonia și statele baltice extrem de active în impunerea dimensiunea politico-ideologică asociată situației pe agenda de securitate europeană și euroatlantică conflictuale de atunci. O primă luare de poziție în a problemelor de securitate reprezentate de Rusia chestiune aparține lui Robert Legvold, Managing și evoluțiile din spațiul ex-sovietic. Pe poziții, mai the New Cold War. What Moscow and Washington puțin vocale dar similare în conținut, se situează și can learn from the last one, în ”Foreign Affairs”, July- România. Dinamica demersurilor și percepția asu- August 2014. Vezi și J.L. Black, Michael Johns, eds., pra riscurilor de securitate asociate prefacerilor The Return of the Cold War, Routledge, London and suferite de politica externă și de securitate rusă de- New York, 2016 passim. pinde, în context, de măsura în care eforturile ruse 2 Avem în vedere studiul cercetătorilor Ronald de consolidare a pozițiilor sale dominante în spațiul D. Asmus, Bruce P. Jackson, The Black Sea and the ex-sovietic și de extindere a influenței sale asupra Frontiers of Freedom, în Policy Review, iunie 2004, statelor din vecinătatea ”vecinătății sale apropiate” http://www.hoover.org/research/black-sea-and- interferează cu preocupările de securitate ale pri- frontiers-freedom, accesat pe 10 aprilie 2017. melor. Deja la nivelul anului 2008, în contextul răz- 3 Definit ca atare în documentele relevante ale boiului din Georgia, acțiunea politică și militară ex- politicii de securitate și apărare a Federației Ruse ternă rusă este percepută și reflectată ca atare drept încă din primii ani ai epocii post Război Rece o amenințare de securitate de primă importanță (1993). Vezi asupra subiectului și asupra evoluțiilor circumscrisă spațiului est-european și regiunii Mă- strategiei de securitate și apărare a Federației Ruse rii Negre, în mod particular. Pentru Polonia și preo- în ultimul deceniu al secolului XX, Alexei G. Arba- cupările sale de securitate față de Rusia vezi Stanis- tov, The transformation of Russian Military Doctri- law Parzymies, ”Les preoccupations de la Pologne ne: Lessons learned from Kosovo and Chechnya, The et d’autres pays d’Europe Centrale dans le domaine Marshal Center Papers, nr. 2, iulie 2000. de la securite”, în Ares, vol. 15, nr. 3, 1996, p. 25-32. 4 Pentru o analiză a primului deceniu de exis­ Vezi și Jacques Rupnik, Les pays d’Europe du Cen- tență al acestei organizații regionale și a rolului pe tre-Est face a la crise ukrainienne în Jean-Pierre care îl ocupă în strategia de securitate regională Page, ”Tableau du bord des pays d’Europe centrale 78 Monitor Strategic et orientale et d’Eurasie 2014”, vol. 1 Europe centrale nr. 3-4, 2012, p. 417-428. Vezi și Mykola Riabchuk, et orientale, Les Etudes du CERI, nr. 209, Sciences Ukraine’s ‘muddling through’: National identity and Po, Paris, decembre 2014. Pentru statele baltice vezi postcommunist transition, loc.cit., p. 439-446. Janina Sleivyte, Russia’s European Agenda and the 15 Richard Savka, Frontline Ukraine: crisis in the Baltic States, Rutledge, New York, London, 2010, cu bordeland, I.B. Tauris, London, 2015, p. 44 și urm. deosebire capitolul The Russian Factor in Baltic se- 16 Ibidem. curity, p. 117-156. În cazul României riscul de secu- 17 Robert H. Wade, ”Reinterpreting the Ukrai- ritate reprezentat de către Federația Rusă este con- ne conflict. The Drive for Ethnic Subordonation semnat ca atare în strategia de securitate națională, and Existential Enemies”, în Challenge, vol. 58, nr. Strategia națională de apărare a țării în perioada 4, 2015, p. 361-371. Tracey German, Emmanuel 2015-2019. O Românie puternică în Europa şi în Karagiannis, ”The Ukraininan crisis: sub-state and lume, București, 2015. non-state actors”, Southeast European and Black 10 Parteneriatul Estic a fost însoțit de un pachet Sea Studies, vol. 16, nr. 1, 2016, p. 1-5. financiar și de încheierea unor acorduri de asoci- 18 J.L. Black, Michael Johns, eds., Op.cit., p. 245- ere și cooperare cu UE, principala nemulțumire a 250. statelor cărora li se adresează (statele spațiului ex- 19 Ibidem, p. 23-24. sovietic în cazul demersului de față) este aceea că 20 Primele sancțiuni sunt adoptate la 17 mar- instrumentul pare mai degrabă unul de temporizare tie 2014 prin decizia Consiliului extraordinar al și excludere decât unul de includere cum este cazul miniștrilor de externe ai statele UE. Ele includ o unei alte regiuni sensibile rămasă pentru moment listă de 21 de oficiali a căror conturi și proprietăți în afara granițelor UE – Balcanii de Vest. În cazul sunt înghețate și cărora li se restrânge dreptul de că- acestora din urmă acordurile semnate cu UE includ lătorie în statele occidentale. Se adaugă acestora in- această dimensiune a integrării. Dimitrios Trianta- terzicerea importurilor din Crimeea și a legăturilor phyllou, ”The European Union and the Black Sea economice cu persoane ori firme din acest teritoriu Region in Search of a Narrative or a New Paradigm”, urmare a anexării sale ilegale de către Rusia (23 iunie în Journal of Balkan and Near Eastern Studies, vol. 2014). Un al doilea val de sancțiuni survine în con- 16, nr. 3, 2014, p. 286-299. textul escaladării conflictului din estul Ucrainei (25 11 În cadrul summit-ului NATO de la București, iulie 2014). În acest context Consiliul European (16 candidaturile Ucrainei și Georgiei la integrarea iulie 2014) decide întărirea sistemului de sancțiuni euroatlantică au fost respinse în pofida lobby- la adresa Federației Ruse prin adoptarea unui pa- ului puternic de care beneficiaseră nu numai din chet de sancțiuni economice. Măsurile sunt imple- partea Statelor Unite dar și din partea unor state mentate odată cu 30 iulie 2014. Un al treilea val de aparținând spațiului est-european și nu numai. Pla- sancțiuni este anunțat în septembrie 2014 și adoptat nurile de parteneriat întărit propuse acestor state ca atare la 28 noiembrie 2014 în contextul negoci- precum și extinderea colaborării politice și militare erilor pentru semnarea unui armistițiu în Ucraina. reprezentau în context paliative destinate a îndulci Totodată, era adoptate măsuri adiționale de întărire pilula amară a victoriei punctului de vedere rus ex- și extindere a cuprinderii sancțiunilor în curs. La 13 primat ca atare în cadrul summit-ului de respingere martie 2015, respectiv 5, 19 și 22 iunie 2015 era ex- a ideii extinderii adresată statelor spațiului ex-sovie- tinsă perioada de valabilitate a sancțiunilor adopta tic. Hans Mouritzen, Anders Wivel, Explaining fo- în 2014 până în ianuarie 2016. Ulterior, în iulie și de- reign policy international diplomacy and the Russo- cembrie 2016, sancțiunile au fost prelungite pentru Georgian War, Lynne Rienner Publishers, Boulder încă un an de zile European Council, EU restrictive Colorado, 2012. Stanley Kober, ”NATO: The End of measures in response to the crisis in Ukraine, http:// the Permanent Alliance”, în Global Dialogue, vol. 11, www.consilium.europa.eu/en/policies /sanctions/ nr. 1/2, Winter/Spring 2009, p. 74-81. ukraine-crisis/, consultat la 20 aprilie 2017. 12 Michael Johns, Caught between Russia and 21 După ce, la 6 martie 2014, președintele ame- NATO. The EU during and after Ukrainian Crisis, rican Barack Obama semna un ordin executiv ce în J.L. Black, Michael Johns, eds., Op.cit.¸ p. 26-40. făcea posibilă adoptarea de sancțiuni împotriva 13 Reuters Special Report, Elizabeth Piper, Why unor instituții și persoane implicate în subminarea Ukraine spurned the EU and embraced Russia, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, http://www.reuters.com/article/us-ukraine-russia- un prim set de sancțiuni era adoptat la 16 martie deal-special-report-idUSBRE9BI0DZ20131219 2014. La 20 martie 2014 lista persoanelor și institu­ 14 Serhiy Kudelja, ”The Sources of Continu- iilor supuse regimului sancțiunilor era mărită fiind ity and Change of Ukraine’s incomplete State”, în inclusă, pentru prima oară și o instituție (Bank Ros- Communist and Post-Communist Studies, vol. 45, siya). Două alte valuri de sancțiuni sunt adoptate la Monitor Strategic 79 28 aprilie, respectiv 17 iulie 2014. La 11 septembrie un rol cheie pentru legătura dintre forţele naţionale şi 2014, în conjuncție cu Uniunea Europeană, Statele cele NATO”, 5 februarie 2015, http://www.mediafax. Unite procedeazăla impunerea unui set de sancțiuni ro/politic/nato-va-infiinta-doua-centre-de-coman- mai severe și la lărgirea numărului persoanelor și da-si-control-in-romania-dusa-sunt-masuri-istori- companiilor vizate. Sancțiunile, la fel ca și în cazul ce-unitatile-vor-avea-un-rol-cheie-pentru-legatu- Uniunii Europene, sunt prelungite ca termen de ra-dintre-fortele-nationale-si-cele-nato-13806568, aplicare pe parcursul anilor 2016 și 2017. Pentru o consultat la 15 august 2015. cronologie a regimului sancțiunilor impuse de Sta- 28 Informaticienii români apără Ucraina de ata- tele Unite Federației Ruse în contextul conflictului curile cibernetice (media), 13 mai 2015, http://www. din Ucraina vezi The Ukraine Crisis Timeline, Cen- agerpres.ro/externe/2015/05/13/informaticienii- ter for Strategic and International Studies, http:// romani-apara-ucraina-de-atacurile-ciberne tice- csis.org/ukraine/index.htm, consultat la 20 aprilie media--17-06-25, consultat la 1 iunie 2015. 2017. 29 Livrarea de arme și muniții Ucrainei a re- 22 Julie Dempsey, ”Europe’s Pathetic Lack prezentat și continuă să reprezinte un punct de of Foreign Policy Ambition”, în Strategic Euro- dezbatere în cadrul NATO. Față de pozițiile parti- pe, 7 August 2015, http://carnegieeurope.eu/ zane ale acestora livrări susținute de considerente strategiceurope/?fa=60952, consultat la 5 iunie legate de nevoia de a egaliza șansele și de a oferi 2015. o șansă forțelor militare ucrainene de a lupta în 23 Adrew Wood, ”Russian and Western Expec- condiții egale cu forțele separatiste și ruse, pozițiile tations”, în Keir Giles, Philip Hanson, Roderic Lyne, celor care se opun și au obținut până în prezent James Nixey, James Sherr, Andrew Wood, The Rus- ca aceste livrări să nu fie efectuate sunt legate de sian Challenge, The Royal Institute of International argumente relative la o posibilă escaladare drama- Affairs, Chattam House Report, June 2015, p. 50-58. tică a conflictului și la o reacție disproporționată 24 Jonathan Marcus, NATO readjust as Ukraine a Federației Ruse care ar putea trece de la „războ- crisis looms, BBC Europe, 5 February 2015, http:// iul prin intermediari” la conflictul militar deschis. www.bbc.com/news/world-europe-31137760, con- Voice of America, News / Europe: NATO General: sultat la 10 august 2015. West Should Consider Arming Ukraine, 22 March 25 Nigel Chamberlain, Meeting of NATO Forei- 2015, http://www.voanews.com/content/reu-west- gn Ministers in Brussels 1 April 2014: Enhanced should-consider-all-tools-including-arms-for- support for Ukraine and further expansion still on ukraine-nato-general/2690321.html, consultat la 1 the table, ”NATO Watch”, 13 August 2015, http:// iunie 2015. www.natowatch.org/node/1447, consultat la 15 au- 30 Administrația prezidențială confirmă pentru gust 2015. Calea Europeană.ro: România va găzdui un sum- 26 Rolul NATO în actualul context internaţional, mit regional NATO în luna noiembrie la București, http://www.mae.ro/node/1570, consultat la 15 au- www.caleaeuropeană.ro/administratia-prezidenti- gust 2015. ala-confirma-pentru-caleaeuropeana-ro-romania- 27 Deciziile summit-ului includeau astfel o serie va-gazdui-un-summit-regional-nato-in-luna-no- de noi inițiative destinate recalibrării capabilităților iembrie/, consultat la data de 24 aprilie 2017. Alianței la noile evoluţii ale mediului internațional 31 Summary of two days of the NATO Summit de securitate, precum: Construirea Capacității de in Warsaw, www.mfa.gov.pl/en/foreign_policy/ Apărare, Platforma de Interoperabilitate și Inițiativa nato_2016/ summary_of_two_days_of_the_nato_ privind Forțele Conectate, laolaltă cu creșterea gra- summit_in_warsaw;jsessionid=230FA928770D, duală a bugetelor pentru apărare a statelor NATO consultat la data de 22 aprilie 2017. vizând atingerea țintei a minimum 2% din PIB. În 32 Nelli Babayan, ”The return of empire ? Russia’s ceea ce privește dislocarea de o manieră permanentă counteraction to transatlantic democracy promoti- de forțe militare NATO pe teritoriile statelor est-eu- on in its near abroad”, în Democratization, vol. 22, ropene măsură solicitată de acestea, ea era înlocu- nr. 3, 2015, p. 438-458. ită cu decizia de constituire a unei forțe de reacție 33 www.mae.ro/node/36635, consultat la data de rapidă prin contribuția voluntară a statelor membre 22 aprilie 2017. și prin implantarea în spațiul est-european a șase 34 Elizabeth Pond, Hans Kundnani, ”Germany’s centre de comandă și control avansate (două dintre Real Role in Ukraine Crisis”, în Foreign Affairs, Mar- acestea pe teritoriul României) destinate coordonării ch/April 2015. Vezi și Olga Burlyuk, Natalia Shapo- desfășurării acestei forțe. În caz de nevoie NATO va valova, ”Veni, vidi, …vici ? EU performance and two înfiinţa două centre de comandă şi control în Româ- faces of conditionality toward Ukraine”, în East Eu- nia. „Duşa: Sunt măsuri istorice. Unităţile vor avea ropean Politics, vol. 33, nr. 1, 2017, p. 36-55. 80 Monitor Strategic 35 James Nixey, ”Russian Foreign Policy Towards Badie, Un monde sans souveraineté. Les Etats entre the West and Western Responses”, în Keir Giles, ruse et responsabilite, Fayard, Paris, 1999. În ceea ce Philip Hanson, Roderic Lyne, James Nixey, James privește dezvoltarea ideii intervenției umanitare și Sherr, Andrew Wood, Op.cit., p. 33-39. a dreptului de intervenție în cazul nerespectării ori 36 Joerg Forbrig, CNN Opinion: Why Geneva comiterii de infracțiuni grave în legătură cu drep- accord on Ukraine is tactical victory for Russia, 20 turile omului vezi Fabian Klose, The emergence of April 2014, http://edition.cnn.com/2014/04/20/ humanitarian intervention. Ideas and practice from opinion/opinion-ukraine-forbrig, consultat la 10 the nineteeth century to the present, Cambridge mai 2015. University Press, Cambridge UK, 2016. 37 Press statement by the Trilateral Contact 40 Erna Burai, Parody as Norm Contestation. Group, Organization for Security and Co-operati- Russian Normative Justifications in Georgia and on in Europe, Kiev, 2 September 2014, http://www. Ukraine and Their Implications for Global Norms, osce.org/home/123124, consultat la 10 mai 2015. în ”Global Society”, vol. 30, nr. 1, 2016, p. 67-77. 38 Elizabeth Pond, Hans Kundnani, Op.cit., Dr. 41 Ronald D. Asmus, The Kosovo Precedent, Bruno Tertrais, ”France and the Ukraine Crisis: în Ronald D. Asmus, A Little War that Shook the A Delicate Balancing Act”, 10 March 2014, http:// World. Georgia, Russia and the Future of the West, www.europeanleadershipnetwork.org/france-and- Palgrave Macmillan, New York, 2010, p. 105-134. the-ukraine-crisis-a-delicate-balancing-act_1265. 42 Pentru ”doctrina Brejnev” și implicațiile sale html, consultat la 10 mai 2015. pentru suveranitatea și independența statelor blo- 39 Pentru o discuție asupra modului în care a cului sovietic în anii Războiului Rece vezi Terry L. evoluat și s-a structurat în sistemul relațiilor inter­ Thompson, Ideology and policy: the political uses naționale discursul și practica relative la suverani- of doctrine in the Soviet Union, Westview, Boulder tatea națională în secolele XIX-XX vezi Bertrand Colorado, 1989.

ABSTRACT

The study proposes an analysis of the security environment of the Greater Black Sea Area in the light of the consequences of two of the major crises of area in the last decade of the XXIth century. Both of those crises – the conflict in Ukraine and the aborted military coup in Turkey – are analyzed in depth with their roots, past premises and present developments examined. For each of them, an extensive discussion is provided about the role and the impact on the balance of risks and threats on the regional and European level. A correlation and a study on the impact of those crises on the regional and European security environment ends this demarche.

Keywords: security, Black Sea region, Russia, Ukraine, instability, risks, threats, conflicts

Şerban Liviu Pavelescu este cercetător ştiinţific gradul II in cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi doctor în istorie al Universităţii Bucureşti

Monitor Strategic 81 82 Monitor Strategic SECURITATE INTERNAŢIONALĂ

Monitor Strategic 83 84 Monitor Strategic De la Obama la Trump: dinamica „reset-ului” ruso-american şi dilemele reangajării strategice cu Rusia Carmen Sorina Rîjnoveanu

Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte americane care s-au succedat la Washington. al SUA anticipează modificări semnificative Ultima încercare, şi poate şi cea mai amplă ca cu privire la poziţionarea de ansamblu a SUA impact şi implicaţii, i-a aparţinut preşedintelui privind marile dosare de securitate globală. La Obama. Din această perspectivă considerăm nivelul dezbaterilor strategice se observă un util să analizăm modelul ”reset-ului” iniţiat de scepticism tot mai pronunţat relativ la evoluţia administraţia Obama şi să explicăm raţiunile dinamicilor de putere şi impactul acestora asu- în baza cărora a fost articulată agenda de poli- pra configurării/reconfigurării parametrilor de tică externă americană, precum şi implicaţiile funcţionare a ordinii internaţionale şi, implicit, generate de modificarea de abordare asumată asupra angrenajului competiţiei hegemonice de Washington începând cu 2009. În construi- globale. rea demersului analitic pornim de la asumpţia Un subiect central de interes îl constituie că filosofia care a stat la baza conceptualizării viitorul relaţiilor ruso-americane şi modul în “reset-ului” avansat de preşedintele Obama nu care noua administraţie Trump îşi va defini mai corespunde imperativelor şi realităţilor agenda strategică faţă de Rusia. Declaraţiile şi de securitate post-2014, în primul rând da- opiniile exprimate de noul preşedinte, precum torită revenirii în logica ameninţării militare şi postările constante pe contul său de twitter şi a politicii de putere. Cu alte cuvinte, de ce ne oferă câteva indicii care, în esenţă, pot fi ci- revenirea la o politică de acomodare a Rusiei tite ca anunţând un posibil proces gradual de ar putea, sub administraţia Trump, avea con- re-evaluare a raporturilor Moscova-Washin- secinţe mult mai profunde asupra geografiei gton. În lipsa unei agende de politică externă de securitate continentală? Deopotrivă impor- foarte clară şi coerentă, anticipata deschidere tant, modul de construire a dialogului cu Rusia faţă de Rusia, pe fondul unor declaraţii con- în perioada Obama rămâne un model viabil troversate privind rolul NATO şi viitorul UE, de acţiune care poate oferi noii administraţii a generat, însă, preocupări serioase în rândul americane elemente de reflecţie şi inspiraţie. aliaţilor europeni cu privire atât la evoluţia ar- hitecturii de securitate continentală, cât şi la dinamica relaţiei transatlantice. Agenda strategică a administraţiei Este important de menţionat că interesul Obama noii echipe de la Casa Albă faţă de o posibi- lă “resetare” a relaţiilor ruso-americane nu Instalarea noii administraţii Obama la constituie o inovaţie strategică. După 1990, Casa Albă (ianuarie 2009) a marcat începutul această tendinţă a influenţat, într-o măsură unui proces de reformulare a configuraţiei de mai mică sau mai mare, toate administraţiile securitate continentală. Paradigma acţională Monitor Strategic 85 propusă de preşedintele Obama a însemnat o onal de la Washington că situaţia generală de distanţare evidentă de viziunea unilateralistă securitate din Europa nu conţinea un risc ma- a erei Bush prin promovarea unei noi naraţi- jor care să ameninţe în mod credibil postura uni axată pe multilateralism, reactivarea insti- strategică globală a Americii, iar marile puteri tuţiilor globale şi dezvoltarea parteneriatelor europene dispuneau de potenţialul necesar, în strategice ca modalităţi de gestionare a rolu- termeni economici, militari şi tehnologici, de lui şi puterii SUA în afacerile globale1. Într-o a-şi gestiona problemele de securitate în spa- abordare conceptuală mai specifică, tipologia ţiul de referinţă. În al doilea rând, echilibrul de acţională a administraţiei Obama poate fi de- putere în sistem a cunoscut o mutaţie de mari finită ca multilateralism nominal care, în fapt, dimensiuni prin afirmarea regiunii Asia-Paci- este asociată unui tip de bilateralism, punctual fic ca centru al economiei mondiale şi, implicit, şi selectiv, pe relaţia cu marile puteri în gesti- terenul de desfăşurare al competiţiei hegemo- onarea dosarelor strategice globale2. Este ceea nice a secolului XXI. După cum afirma secre- ce Tomáš Valášek a denumit construirea „unei tarul de stat Hilary Clinton, regiunea Asia-Pa- Pax Americana în baza unui nou tip de mana- cific constituia centrul de gravitaţie economic gement” al relaţiilor internaţionale3. În esenţă, şi strategic al lumii în secolul XXI: „secolul 21 SUA au procedat la o nouă geografie a implică- va fi secolul Pacific al Americii, o perioadă de rii SUA în gestionarea afacerilor internaţiona- angajare şi parteneriat fără precedent în aceas- le şi o nouă tipologie de raportare la dinamica tă regiune dinamică şi complexă”6. jocurilor de putere europene. SUA au înlocuit Pornind de la aceste realităţi, Washin- activismul unipolar, subsumat unei politici he- gton-ul a recurs la o revizuire de ansamblu a gemonic-unilateraliste de proiecţie globală, cu tipologiei implicării la nivel global care a fost o nouă abordare doctrinară identificată prin desenată în logica strategiei “off-shore balan- strategia de tip „angajare selectivă” şi „leading cing”. Fundamentată de profesorul american from behind”. În fapt, SUA au propus o nouă Christopher Layne în articolul „From Pre- viziune de gestionare a securităţii europene în ponderance to Offshore Balancing: America’s baza a două coordonate centrale: pe de o parte, Future Grand Strategy” publicat în 19977, stra- sporirea angajării aliaţilor în gestionarea spaţi- tegia „offshore balancing” a căpătat proemi- ilor de referinţă şi derogarea responsabilităţi- nenţă crescută la nivelul analizelor strategice lor de securitate la nivel regional/local4, iar pe americane începând cu sfârşitul anilor ‘2000. de altă parte cooperarea strategică cu Rusia ca În esenţă, noua abordare strategică a fost con- modalitate de reamenajare a paradigmei de se- struită pe două coor­donate majore: pe de o curitate europene (în logica multilateralismu- parte, angajarea puterilor regionale în asuma- lui nominal). rea de responsabilităţi extinse în gestionarea Agenda relaţiilor cu Rusia a fost moti- securităţii în zonele lor de interes nemijlocit, vată de un proces gradual de reaşezare a iar, pe de altă parte, intervenţia SUA doar în priorităţilor strategice şi de politică externă condiţiile în care există riscul ca o singură pu- asumate de administraţia Obama. Vectorul tere să obţină dominaţia asupra unei zone de central l-a constituit gestionarea marelui „joc” interes strategic vital şi să modifice balanţa asiatic generat de ascensiunea rapidă a Chinei. de putere regională8. În acest fel, SUA puteau În această logică s-a înscris adoptarea de către evita riscul a ceea ce istoricul american Robert SUA, la 5 ianuarie 2012, a noului document Kennedy a denumit „supraextinderea imperia- strategic Defense Strategic Guidance menit să lă”9 şi concentrarea doar pe direcţiile strategice stabilească coordonatele centrale şi obiectivele de interes prioritar. principale de acţiune ale SUA pe scena globa- Consecinţă a noii filosofii de politică- ex lă5. Din perspectivă geopolitică, semnificaţia ternă, preşedintele Obama a iniţiat un am- noii agende de politică externă americană era plu plan de măsuri având ca obiectiv central evidentă. În primul rând, Europa îşi pierduse recalibrarea prezenţei militare americane pe centralitatea sistemică de care a beneficiat în cele două direcţii, considerate acum secunda- ultimii 500 de ani. În esenţă, aceasta a însem- re, respectiv Europa şi Orientul Mijlociu. Un nat convingerea împărtăşită la nivelul decizi- prim pas l-a constituit decizia preşedintelui 86 Monitor Strategic Obama, anunţată la 26 ianuarie 2012, de a ad- parte, prevenirea unor potenţiale turbulen- opta o nouă schemă de organizare a dispoziti- ţe regionale în spaţiul Orientului Mijlociu. În velor militare americane în Europa. Aceasta a ambele cazuri, angajarea dialogului cu Rusia a însemnat dezactivarea a 2 brigăzi de luptă din fost considerată un instrument central în atin- Germania, respectiv o reducere, cu peste 8000 gerea obiectivelor asumate. În această confi- de militari, a trupelor desfăşurate şi o reducere guraţie integrăm decizia SUA de reaşezare a graduală cu încă 2500 de militari pe o perioadă paradigmei relaţionare cu Rusia şi deschiderea de 5 ani10. Aceasta a determinat, implicit o con- faţă de o politică a cooperării şi parteneriatului tracţie a forţelor militare din Europa cu până la cu Moscova. 10.200 de militari până în 2014, numărul total Angajarea “reset-ului” a fost anunţată de vi- al forţelor americane staţionate pe continentul ce-preşedintele Joe Biden la 7 februarie 2009, european ajungând la aproximativ 64.000 de în cadrul conferinţei de securitate de la Mün- militari11. Concomitent, a fost anunţată decizia chen. La 6 martie 2009, ministrul de externe privind reducerea substanţială a bugetului de Sergei Lavrov şi omologul său american Hilary apărare al SUA cu 487 miliarde de dolari pe o Clinton au apăsat, în mod simbolic, butonul de perioadă de 10 ani. Decizia din 13 martie 2013 „reset”, ceea ce a semnalat angajamentul celor privind anularea celei de-a patra faze de imple- două părţi de a construi un nou tip de relaţie mentare a scutului EPAA (considerată, de al- bazată pe cooperare şi co-angajare în gestiona- tfel, cea mai avansată tehnic datorită tipului de rea securităţii continentale. Conform noii vizi- rachete SM-3 care urmau a fi amplasate până uni propuse de Washington, „Rusia şi Ameri- în 2020 în Polonia) a confirmat noua arhitec- ca pot, chiar dacă există diferenţe pe anumite tură de limitare a responsabilităţilor Americii dosare, să coopereze atunci când interesele lor în afacerile de securitate europene. Concomi- coincid”13. tent cu retragerea din Europa, America a iniţi- La rândul său, Kremlinul avea două obiec- at procesul de retragere din Orientul Mijlociu: tive majore pe relaţia cu SUA, respectiv stopa- în decembrie 2012 a fost finalizată retragerea rea construirii scutului anti-rachetă din Cehia din Irak, pentru ca la summit-ul NATO de la şi Polonia şi sistarea sprijinului pentru o even- Chicago (mai 2012) să fie adoptat calendarul tuală extindere a NATO în spaţiul fost-sovie- retragerii forţelor din Afganistan care includea tic. În februarie 2009, preşedinele Obama i-a transferul de responsabilitate către autorităţile transmis o scrisoare secretă preşedintelui rus afgane începând cu anul 2014. Dmitri Medvedev în care a sugerat că SUA sunt dispuse să revizuiască planul de implementare a scutului anti-rachetă în Europa Centrală în Dinamica politicii de „reset” în era schimbul cooperării Rusiei pentru stoparea 14 Obama­ programului nuclear al Iranului . Două luni mai târziu, în aprilie 2009, la Londra, preşe- Mutaţiile generate de noua configuraţie de dinţii SUA şi Rusiei, Barak Obama şi Vladimir putere în zona asiatică şi imperativul adaptării Putin au anunţat acordul cu privire la angaja- strategiei americane la noile dinamici de secu- mentul comun de a încheia un nou tratat de ritate ne ajută să decelăm raţionamentele care reducere a arsenalului nuclear până la sfârşitul 15 au motivat lansarea dialogului strategic cu Ru- anului 2009 . La 17 septembrie 2009, Obama a sia începând cu anul 2009. anunţat decizia retragerii scutului anti-rachetă Două dintre obiectivele majore de politică bazat pe rachete cu rază lungă de acţiune din externă asumate de preşedintele Obama au vi- Polonia şi Cehia şi înlocuirea acestuia cu un zat semnarea unui nou acord privind controlul nou sistem axat pe interceptori cu rază scur- armelor nucleare şi soluţionarea dosarului nu- tă de acţiune localizaţi cu prioritate pe flancul clear iranian. Acestea erau menite să faciliteze sud-estic al NATO, versiune denumită Euro- pe de o parte, stabilizarea echilibrului strategic pean Phased Adaptive Approach (EPAA).Deci- în Europa (aşadar reconfirmarea status-quo- zia a permis o dinamizare a relaţiilor pe dire­cţia ului continental şi evitarea revenirii în logica Washington-Moscova confirmată prin semna- confruntaţională cu Rusia12), iar, pe de altă rea, la 8 aprilie 2010, a Tratatului START II. Monitor Strategic 87 Ca răspuns la iniţiativa americană, pre- în imediata proximitate a Rusiei. Pentru statele şedintele rus Dmitri Medvedev a acceptat să din Europa Centrală (EC), noua abordare con- abandoneze planul privind instalarea de ra- ceptual strategică a SUA a indus două riscuri chete Iskander în Kaliningrad şi a deschis spa- majore: tendinţa de acomodare a Rusiei şi po- ţiul aerian al Rusiei pentru a facilita stabilirea sibila abandonare a aliaţilor regionali. Ambele unui nou coridor de aprovizionare a trupelor ipoteze au fost percepute ca fiind potenţial ge- NATO din Afganistan. Cooperarea ruso-ame- neratoare de schimbări profunde ale topogra- ricană a facilitat, de asemenea, adoptarea în iu- fiei strategice a spaţiului ponto-baltic punând nie 2010 a rezoluţiei ONU pentru impunerea întreg flancul estic într-o postură de vulnerabi- de sancţiuni împotriva Iranului menite să sto- litate strategică faţă de Rusia. Corelate, aceste peze activităţile nucleare dezvoltate de Tehe- temeri regionale au generat o criză la nivelul ran. În martie 2011, Rusia a permis adoptarea orientării atlanticiste regionale care a consti- rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU, tuit corolarul fundamental al evoluţiei de se- propusă de SUA pentru impunerea unei zone curitate a spaţiului CE după 1990. În esenţă, de interdicţie aeriană împotriva Libiei, acţiu- dinamica atlanticistă regională s-a bazat pe un ne care a jucat un rol cheie în îndepărtarea de nivel crescut de încredere faţă de capacitatea la putere a regimului Gaddafi. Urmând linia hegemonului american de a asigura securita- „reset-ului”, SUA au jucat un rol important în tea şi protecţia statelor din EC, de a contracara iniţierea procesului de normalizare a relaţiilor ameninţarea rusească, de a neutraliza ambi- dintre Rusia şi NATO, întrerupte în urmă răz- ţiile geopolitice ale marilor puteri europene boiului din Georgia, consemnat la summit-ul şi a asigura un descurajant credibil împotriva NATO de la Strasbourg/Kehl(aprilie 2009). La oricăror ameninţări la adresa securităţii alia- summit-ul NATO de la Lisabona (noiembrie ţilor regionali (ameninţarea din partea Rusiei 2010) a fost extinsă invitaţia adresată Rusiei ocupând un loc central în calculele strategice de a participa la discuţiile privind instalarea regionale). Anunţul privind relansarea dialo- siste­mului anti-rachetă al NATO în Europa, gului strategic cu Moscova dublat de decizia opţiune care răspundea „interesului statelor Washington-ului de retragere a scutului au membre NATO de a construi un parteneriat exa­cerbat temerile de securitate regionale. Pe strategic cu Rusia”16. Sprijinirea includerii Ru- cale de consecinţă, statele regionale (cu deo- siei în discuţiile privind implementarea EPAA sebire relevant fiind rolul jucat de Polonia) au a semnalat o coordonată definitorie a agendei procedat la o re-evaluare a opţiunilor de po- de politică externă a preşedintelui Obama, re- litică externă, obiectivul central fiind acela de spectiv prioritizarea stabilităţii strategice prin a contracara efectele retragerii americane şi angajarea Rusiei ca formulă de reconfigurare a posibilul impact al acesteia asupra agendei de arhitecturii de securitate continentală. securitate a Rusiei în regiune. Trei direcţii de acţiune au fost cu deosebire evidente: activi- zarea eforturilor în vederea configurării unui Implicaţii ale „reset-ului” front comun de cooperare al statelor regionale în baza unei geografii variabile şi complemen- ruso-american tare a alinierilor regionale având ca nucleu central Grupul de la Vişegrad; „pivotarea” că- Într-o perspectivă generală de analiză, pu- tre Germania ca strategie de responsabilizare a tem decela câteva dinamici de impact gene- Berlinului în asumarea unui rol proeminent pe rate de asumarea politicii de “reset” cu Rusia dimensiunea securităţii şi apărării şi, implicit, pe fundalul unei ample re-orientări strategice creşterea preeminenţei UE ca actor de securi- către zona Asia-Pacific. tate pe scena continentală; intensificarea efor- O primă dinamică s-a manifestat prin turilor în vederea racordării Ucrainei la spaţiul apariţia unei stări de incertitudine strategică de securitate occidental prin semnarea acor- resimţită la nivelul spaţiului European, evident dului de asociere cu UE, aşadar asigurarea unei cu deosebire în cazul aliaţilor pro-atlanticişti zone „tampon” între flancul estic al NATO/UE localizaţi pe flancul estic al NATO/UE, aşadar şi Rusia. 88 Monitor Strategic O a doua dinamică a vizat afirmarea he- de-al doilea pilon al politicii intenţionate de gemoniei germane şi reactivarea jocurilor de Germania a vizat angajarea Rusiei în generarea putere pe direcţia Berlin-Moscova. Dezanga- unui nou dialog de securitate european care să jarea SUA corelată cu adâncirea crizei euro permită o nouă tipologie de gestionare a do- şi declanşarea crizei datoriilor suverane au sarelor de securitate în spaţiul fost-sovietic în modificat profund parametrii configuraţiei de baza cooperării Berlin-Moscova concomitent putere continentală şi au proiectat Germania cu sporirea relaţiilor economice şi comercia- în postura de hegemon al Europei. Este impor- le ruso-germane în logica interdependenţelor tant de precizat că decizia SUA de „resetare” a multiple ca tactică de menajare a susceptibi- relaţiilor cu Rusia a fost primită cu satisfacţie lităţilor Rusiei faţă de politica germană în Est. la Berlin care avea, astfel, calea deschisă că- În viziunea unor analişti, orientarea germană a tre iniţierea propriului „design” de securitate reflectat o tendinţă de „bilateralizare” a relaţii- cu Rusia. Este relevantă opinia exprimată, în lor cu Rusia, inclusiv prin stabilirea unor înţe- context, de ministrul de externe german Wal- legeri directe cu aceasta în detrimentul NATO ter Steinmeier conform căruia noua politică şi SUA21. Semnarea Memorandumului de la americană oferea o şansă pentru reînvigorarea Messeberg (iunie 2010), bunăvoinţa Berlinului cooperării între SUA, UE şi Rusia17. În noua faţă de propunerea Moscovei privind Tratatul ecuaţie, strategia germană a fost construită în de Securitate Europeană, precum şi iniţiativa baza a doi piloni. Primul a avut ca ax central Germaniei de a constitui un Comitet de Poli- stabilizarea spaţiului din vecinătatea estică şi tică de Securitate Rusia-UE, condus de Înal- extinderea angajării UE pe dimensiunea de se- tul reprezentat pentru politică externă al UE curitate considerată şi o formulă de compen- şi ministrul rus de externe, fără participarea sare a deficitului de securitate lăsat de SUA. NATO şi/sau SUA sunt câteva exemple care Rezultatul a fost sprijinirea iniţiativei polono- au semnalat reconfigurarea „jocului” ruso-ger- suedeze privind Parteneriatului Estic (PaE) man în contextul apariţiei unui “vacuum” de care a fost lansat de UE la 9 mai 200918. Scopul putere indus de retragerea SUA. declarat a fost de a sprijini eforturile de demo- A treia dinamică a fost strâns conecta- cratizare şi reformă ale statelor foste sovietice tă ascensiunii geopolitice a Rusiei. Motivaţia şi conectarea mai strânsă a acestora la spaţiul acestui tip de comportament poate fi expli- de securitate şi prosperitate occidental. Moti- cată prin apelul la predicţiile teoretice (neo) vaţiile de natură geopolitică au fost, însă, evi- realiste conform cărora percepţia asupra slă- dente, având în vedere că noua iniţiativă per- biciunii hegemonului va accelera, inevitabil, mitea o acţiune soft de pătrundere a Occiden- tentaţiile contestatare anti-hegemonice ale tului/Germaniei în zona de interes privilegiat puterilor aflate în ascensiune. În această logi- a Rusiei. Poziţionarea SUA faţă de iniţiativa că, politica de „reset” propusă de SUA a fost UE s-a încadrat în aceeaşi logică geopolitică. mai puţin identificată cu o formă de stabiliza- Conform informaţiilor publicate de Wikileaks, rea a balanţei strategice cât, mai ales, cu ima- Washington-ul admitea implicaţiile geopoli- ginea unui declin al puterii americane. Din tice ale PaE susţinând că agenda de acţiune a perspectiva Moscovei, „resetul” iniţiat de SUA Poloniei şi implicarea sporită a UE pe dimensi- concomitent cu „pivotarea” acesteia către Asia unea estică contribuie la consolidarea posturii a semnalat un proces evident de reducere a de securitate a SUA şi NATO în spaţiul estic. interesului american în afacerile de securita- In acelaşi registru, Washington-ul recunoştea te europene. O astfel de traiectorie a deschis că „PaE precum şi alte politici dezvoltate de noi oportunităţi pentru Moscova de a „umple” Polonia în regiune sunt axate pe contracararea vidul de securitate lăsat de dezangajarea SUA resurgenţei Rusiei.19” Din perspectiva Poloniei, prin revizuirea de ansamblu a parametrilor era evident scopul PaE. În cuvintele minsitrului de structurare a ordinii continentale. Agenda de externe polonez, Radoslaw Sikorski, intere- de obiective a Moscovei s-a conturat pe câte- sul Poloniei este de a avea o „zonă tampon” în va coordonate centrale: reducerea influenţei Ucraina şi Belarus „care să o despartă de Rusia, SUA în Europa, stoparea extinderii estice a iar PaE este gândit în această direcţie”20. Cel NATO, abandonarea ecuaţiei de putere post- Monitor Strategic 89 bipolară bazată pe supremaţia occidentului rachetă au ridicat două chestiuni: viitorul po- şi agrearea unui nou algoritm al relaţiilor de liticii de extindere estică a Alianţei, care con- putere pe scena internaţională care să permită stituia un obiectiv major al agendei de securi- construirea unui sistem pan-european de se- tate a aliaţilor estici, şi coeziunea agendei de curitate. Elementul definitoriu al acestei rea- securitate aliată în condiţiile riscului apariţiei şezări structurale a fost redefinirea statutului unor diferende de percepţie privind potenţiala Rusiei şi proiectarea acesteia ca vector central ameninţare rusească (tendinţa SUA de a igno- de putere pe scena internaţională simultan cu ra avertismenetele aliaţilor din EC cu privire limitarea rolului SUA în afacerile europene. În la agenda revizionistă a Moscovei). Mai mult, această nouă ecuaţie, relaţia Berlin-Moscova a retragerea SUA din Europa a adus în discuţie căpătat o importanţă sporită în calculele stra- credibilitatea NATO care s-a fundamentat, încă tegice ale Kremlinului. Propunerea Medvedev de la înfiinţarea sa, pe certitudinea prezenţei privind Tratatul de Securitate European (no- militare americane şi angajării Americii în apă- iembrie 2009) şi lansarea iniţiativei de creare a rarea aliaţilor europeni. Deopotrivă important, unui spaţiu economic comun de la “Lisabona deficitul de capabilităţi şi nivelul redus al alocă- 22 la Vladivostok” (noiembrie 2010) s-au înca- rilor bugetare pentru apărare au pus sub sem- drat în această logică de acţiune. Dacă aplicăm nul întrebării capacitatea aliaţilor europeni de a predicţiile geopolitice, aceasta din urmă ar fi compensa o posibilă dezangajare americană şi însemnat o mare alianţă soft ruso-germană de a menţine coerenţa relaţiei transatlantice. În îndreptată împotriva hegemonului american, aceste condiţii, exista riscul ca NATO să nu-şi dar şi o strategie de limitate a efectelor PaE şi mai poată îndeplini obligaţiile de apărare faţă a pătrunderii UE/Germaniei în spaţiul fost so- de aliaţi şi de a exercita rolul unui descurajant vietic. Accelerarea “jocurilor” de putere ruso- credibil împotriva ameninţării ruseşti. germane pe fundalul reducerii angajării ameri- cane a încurajat revenirea activismului rusesc în spaţiul fost sovietic. În mai puţin de 2 ani Poziţionarea SUA în contextul de la lansarea „reset-ului”, Rusia a reuşit să-şi consolideze prezenţa economică şi influenţa „reset-ului” cu Rusia. strategică în „vecinătatea apropiată”. Aceasta Câteva concluzii s-a concretizat prin instrumentalizarea schim- bării de orientare la Kiev prin revenirea unui Evaluând dinamicile care s-au succedat pe regim de orientare pro-rusă urmare a eşecu- scena europeană şi globală începând cu anul lui „Revoluţiei Portocalii”; crearea Uniunii 2009 este evident că „reset-ul” cu Rusia promo- Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan (ianuarie vat de administraţia Obama nu a însemnat pri- 2010); decizia Armeniei de a renunţa la sem- oritizarea relaţiilor cu Moscova în detrimentul narea Acordului de Asociere cu UE (septem- relaţiei transatlantice. Cooperarea strategică brie 2013); semnarea acordului de extindere cu Rusia a fost rezultatul unui complex de fac- a contractului privind menţinerea bazei mi- tori care au modelat agenda de politică exter- litare navale ruseşti la Sevastopol în Crimeea, nă americană având ca ax central imperativul pentru o perioadă de 25 de ani, până în 2042; reevaluării posturii globale a hegemoniei ame- extinderea, în august 2010, a acordului privind ricane. Aceasta trebuie înţeleasă pe câteva co- menţinerea bazei militare ruseşti în Armenia ordonate: dificultatea de a menţine o angajare până în 2044. extinsă pe multiple fronturi, ascensiunea zonei O a patra dinamică care poate fi identi- Asia-Pacific ca noul centru global de putere, ficată a fost legată de pierderea graduală de necesitatea gestionării mai eficiente a resur- către NATO a relevanţei strategice şi a rolului selor necesare pentru stabilizarea economică de vehicul în proiectarea securităţii şi stabili- internă şi o mai mare disciplină fiscală pentru tăţii în spaţiile din imediata vecinătate estică. depăşirea efectelor crizei economice. La nivel Deschiderea faţă de Rusia, susţinută de SUA, strategic, mobilizarea eforturilor către Asia a concomitent cu angajarea dialogului strategic impus reconfigurarea implicării în Europa şi NATO-Rusia pe problematica scutului anti- Orientul Mijlociu. Iniţierea „reset-ului” ruso- 90 Monitor Strategic american a fost, din această perspectivă, con- În al treilea rând, importanţa relaţiilor siderat un mijloc/instrument care să permită transatlantice a fost recunoscută ca fiind un SUA implementarea unei agende mult mai am- pilon central al agendei strategice şi un inte- ple de politică externă, nu un obiectiv în sine. res fundamental de securitate al Americii. În Deschiderea faţă de Rusia a fost integrată cadrul summit-ului NATO de la Lisabona (no- viziunii mai complexe de prioritizare a arealu- iembrie 2010), preşedintele Obama a reiterat lui Asia-Pacific şi de responsabilizare a aliaţilor importanţa centrală a art. 5 al Tratatului de pe celelalte spaţii de referinţă. Administraţia la Washington, sprijinul faţă de crearea unui Obama a avut grijă să nu compromită secu- sistem anti-rachetă al NATO prin integrarea ritatea europeană, relaţia transatlantică sau sistemului de apărare american şi a reiterat ro- rolul SUA în afacerile continentale. În aceas- lul crucial al relaţiilor politice şi militare dintre tă ecuaţie, câteva dezvoltări sunt cu deosebire SUA şi Europa. importante. În primul rând, Washingtonul a În al patrulea rând, Washington-ul a urmă- încurajat UE să-şi asume responsabilităţi spo- rit cu atenţie dinamica „jocului” ruso-german rite şi să se afirme ca un actor proeminent pe şi a contracarat potenţialele proiecte care ar fi dimensiunea de securitate şi apărare. Este ade- pus în discuţie arhitectura de securitate post- vărat că extinderea estică a NATO a fost trecu- Război Rece. Refuzul de a accepta Tratatul tă pe un plan secund, dar SUA au sprijinit ini- de Securitate al lui Medvedev s-a încadrat în ţiativa PaE, precum şi eforturile UE în direcţia această logică acţională. consolidării stabilităţii în spaţiile de vecinătate Ceea ce a primat în calculele americane a estică şi sudică. În al doilea rând, după anula- fost convingerea că Europa nu se mai confrun- rea scutului anti-rachetă în varianta Bush, SUA tă cu ameninţări existenţiale care să necesite au dezvoltat un nou sistem de apărare – Eu- o prezenţă militară substanţială americană. ropean Phased Adaptive Approach – axat pe Singura potenţială ameninţare, respectiv Ru- interceptori cu rază scurtă de acţiune localizaţi sia, era „neutralizată” prin promovarea “reset- cu prioritate pe flancul sud-estic al NATO. În ului” şi angajarea acesteia în dialogul strate- noua arhitectură de apărare imaginată de Wa- gic ruso-american. Mai mult, aliaţii europeni shington, România şi Polonia urmau să devină dispuneau de resursele necesare şi potenţialul vectori centrali în ansamblul re-configurării militar pentru a asigura o gestionare eficientă prezenţei militare americane în Europa. În a spaţiului proxim de referinţă. SUA au încura- cursul anului 2011 a fost definitivată arhitectu- ra de desfăşurare a proiectului prin semnarea jat eforturile integraţioniste la nivelul UE care acordului cu România (13 septembrie 2011), să permită statelor membre o valorificare mai Turcia (14 septembrie 2011) şi Polonia, prin eficientă a resurselor şi dezvoltarea în comun reconfirmarea acordului anterior semnat în de capabilităţi şi programe de apărare. În ace- 201023. Scutul anti-rachetă a devenit expresia laşi timp, construirea unei relaţii apropiate cu angajamentului SUA faţă de securitatea şi apă- Rusia pe dosare punctuale a urmărit reduce- rarea aliaţilor europeni. Deopotrivă important, rea presiunilor Rusiei asupra Europei, în timp îi permitea Americii menţinerea ascendentului ce dialogul strategic a fost menit să încurajeze strategic în dinamica securităţii europene. Tot un comportament predictibil din partea Mos- ca formă de asigurare a aliaţilor de la frontiera covei. Cu alte cuvinte, recunoaşterea de către estică cu privire la angajamentele americane, Rusia a ordinii internaţionale post-bipolare. SUA au luat o serie de măsuri pentru a atenua Cooperarea strategică propusă Rusiei de impactul deciziei de retragere a scutului anti- către SUA nu a „domolit” ambiţiile geopolitice rachetă în varianta Bush. În acest sens, au fost ruseşti, şi nici nu a produs mai multă stabilita- decise desfăşurarea de rachete Patriot în Polo- te la graniţa estică a UE/NATO. Dimpotrivă, nia, consolidarea prezenţei navale în porturile a generat o accelerare a agendei de proiecţie de la Baltica, Gdansk şi Gdynia, desfăşurarea de forţă în spaţiul fost sovietic concomitent cu pe bază de rotaţie de avioane F-16 şi avioane intensificarea acţiunilor Moscovei de angajare de transport Hercules C-130 de la bazele din a Germaniei ca parte a unei strategii mult mai Germania. ample de reducere a influenţei SUA în afacerile Monitor Strategic 91 europene şi de slăbire a legăturilor de securita- şi-a menţinut abordarea axată pe interesul faţă te cu aliaţii din Europa Centrală. de o eventuală apropiere ruso-americană. Într- Implementarea „reset-ului” cu Rusia s-a o postare pe twitter datată 7 ianuarie , Trump dovedit o strategie inadecvată pentru a gesti- a subliniat că: „A avea o relaţie bună cu Rusia ona complexele realităţi de putere din Europa. este un lucru bun, nu unul rău. Numai proştii În acest sens, putem desprinde două posibile sau naivii cred că e un lucru rău”.24 De altfel, asumpţii: pe de o parte, incertitudinile cu pri- Trump nu a ezitat să-şi exprime admiraţia faţă vire la angajarea puterii hegemon americane a de Putin pe care l-a descris în numeroase rân- impulsionat puterea-revizionistă Rusia să în- duri în termeni elogioşi fiind considerat „un tip cerce impunerea propriului design de securita- inteligent” sau „un adevărat lider”25. te continental, iar, pe de altă parte, nesiguranţa În cadrul interviului acordat simultan re- cu privire la agenda SUA a accentuat dilemele vistelor Bild şi Times la 16 ianuarie 2017, Do- de securitate şi a reactivat jocurile geopolitice nald Trump a avansat o serie de opinii care au pe fundalul unei stări accentuate de confuzie sporit starea de confuzie cu privire la agenda 26 strategică. Nu este mai puţin adevărat că stra- de acţiune relativ la securitatea europeană . tegia cooperării sectoriale ruso-americane şi-a Trei dintre ele au fost cu deosebire importante. dovedit utilitatea practică şi a permis încheie- În primul rând nu a exclus posibilitatea ridică- rea unor acorduri importante menite să faci- rii sancţiunilor împotriva Rusiei ca parte a unei liteze gestionarea unor dosare internaţionale posibile înţelegeri strategice. În al doilea rând, complicate şi potenţial generatoare de tensiuni a declarat NATO ca fiind o alianţă „depăşită”, sistemice. avertizând asupra necesităţi reformării aceste- ia ca o condiţie pentru menţinerea interesului şi angajării SUA. În al treilea rând şi-a expri- mat reticenţa faţă de viitorul Uniunii Europene Donald Trump – incertitudinile despre care a declarat că este un “vehicul pen- unui nou început tru Germania”, o corporaţie care acţionează ca o piedică în calea identităţii statelor membre. La momentul scrierii acestui articol (ianua- Mai grav, Trump nu a exclus o posibilă dezin- rie-februarie 2017) este, încă, dificil de evaluat tegrare a UE, printr-un domino tip Brexit şi a cum îşi va defini noua administraţie Trump avansat ideea încheierii unui acord comercial modul de angajare în gestionarea securităţii cu Regatul Unit, propunere care intră în con- europene şi, implicit, agenda de acţiune faţă de tradicţie cu regulile existente în interiorul UE. Rusia. Convorbirea telefonică Trump-Putin din 28 Indiciile oferite în timpul campaniei elec- ianuarie 2017 nu a adus mai multe clarificări. torale, dar şi în perioada antemergătoare in- Conform comunicatului emis de Kremlin, cei augurării propriu-zise au fost interpretate în doi lideri au discutat despre posbilitatea stabi- mediile de analiză ca anunţând o tendinţă de lizării relaţiilor dintre cele două ţări. Alte pro- reaşezare a paradigmei relaţionare cu Mosco- bleme abordate au vizat restabilirea legăturilor va în logica cooperării şi pragmatismului geo- comerciale, terorismul internaţional, situaţia politic. Trump şi-a făcut cunoscute intenţiile din Ucraina şi Peninsula Coreea, precum şi co- încă din iulie 2016 când s-a întrebat retoric, în ordonarea acţiunilor militare împotriva ISIS şi cadrul unei conferinţe de presă: „nu ar fi fru- a altor grupări teroriste din Siria27. mos daca ne-am înţelege bine cu Rusia?”. Ideea Acest complex de declaraţii şi opinii sem- a fost reluată şi după obţinerea victoriei în ale- nalează două posibile trenduri de evoluţie: pe gerile prezidenţiale. Rapoartele serviciilor de de o parte, deschiderea unor negocieri cu Ru- informaţii americane care au dezvăluit impli- sia, iar pe de altă parte, o reconfigurare a tipo- carea Rusiei în subminarea procesului electo- logiei de angajare a SUA în afacerile de securi- ral american au generat o reacţie ambivalentă tate europene. din partea preşedintelui Trump. Pe de o parte, Întrebarea centrală este în ce măsură natu- şi-a exprimat neîncrederea faţă de dezvăluirile ra declaraţiilor şi acţiunilor noului preşedinte care incriminau direct Rusia. Pe de altă parte, american poate fi interpretată ca anunţând o 92 Monitor Strategic schimbare majoră de paradigmă pe direcţia extins din lume), beneficiază de un bazin uri- Moscova-Washington şi care ar fi consecinţele aş de resurse naturale, iar statutul de membru unei astfel de dinamici? permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU îi asigură dreptul de a decide asupra marilor chestiuni care vizează gestionarea se- Rusia – o altfel de ameninţare curităţii internaţionale. Intervenţia în Ucraina şi angajarea militară Este evident că Rusia anului 2017 este dife- în Siria au permis reconfigurarea substanţială rită de cea din 2009 când preşedintele Obama a geografiei poziţionării geopolitice a Rusiei. şi-a asumat iniţiativa “reset-ului” ruso-ameri- Moscova a iniţiat un amplu plan de acţiuni can. Această distincţie este evidentă şi o pu- având ca scop consolidarea proiecţiei de pute- tem argumenta pornind de la două realităţi. re de-a lungul întregii frontiere estice a NATO, Prima este aceea că prin agresiunea împotriva pe centura strategică ponto-baltică prin extin- Ucrainei şi anexarea Crimeei (18 martie 2014), derea infrastructurii militare pe un aliniament Rusia s-a poziţionat ca ameninţare directă la strategic desfăşurat din Marea Baltică până în adresa ordinii continentale şi a status-quo- Marea Neagră şi Marea Mediterană. Acţiuni- ului teritorial postbelic. Pentru prima dată de le Rusiei au inclus: militarizarea accelerată a la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, celor două bastioane strategice- Sevastopol în Rusia a recurs la forţă armată pentru a modifi- Marea Neagră şi Kaliningrad în Marea Balti- ca harta Europei semnalând revenirea în logica că; desfăşurarea de ample manevre şi exerciţii competiţiei hegemonice, a rivalităţii geopoliti- militare prin mobilizarea unui număr impresi- ce şi a politicii sferelor de influenţă. Aceasta a onant de forţe şi capabilităţi la graniţa sa ves- însemnat, totodată, încălcarea angajamentelor tică; extinderea construcţiei de sisteme A2/AD asumate şi violarea prevederilor unor acorduri de excludere, aeriene, maritime sau terestre, care au constituit fundamente centrale ale or- care pot bloca ac­cesul forţelor NATO în punc- dinii internaţionale post-bipolare: Charta de la te strategice vitale şi pot interzice intervenţia Paris (1990), Memorandumul de la Budapesta acestora în apărarea aliaţilor de la frontiera (1994), Actul Fondator NATO-Rusia (1997), estică; lansarea unor vaste operaţiuni de dez- precum şi Actul Final de la Helsinki (1975). informare, propagandă şi război informaţional Cu deosebire important, agresiunea Rusiei în cu scopul de a slăbi solidaritatea şi coerenţa de Ucraina a modificat profund arhitectura stra- acţiune a NATO/UE. tegică la graniţele spaţiului occidental. Expli- Sub presiunea ameninţării Rusiei, la nivelul caţia rezidă atât în efectele imediate ale proiec- NATO s-a iniţiat cea mai complexă reaşezare ţiei de putere a Rusiei asupra stabilităţii şi se- strategică de la sfârşitul Războiului Rece având curităţii regionale, cât şi în apariţia unui focar ca obiectiv central întărirea aliniamentului de de incertitudine cu privire la agenda geopoli- apărare estic. Summit-urile NATO din Ţara tică a Moscovei şi la intenţiile sale revizionis- Galilor (4-5 septembrie 2014) şi Varşovia (7-8 te. Din această perspectivă anul 2014 poate fi iulie 2016) au semnalat o modificare substanţi- considerat un moment de ruptură geopolitică. ală de abordare la nivelul tipologiei de acţiune Cea de-a doua realitate este aceea că odată cu a NATO pe două coordonate centrale: reasi- intervenţia militară în Siria, Rusia s-a afirmat gurarea aliaţilor şi implementarea de acţiuni ca actor central în „jocurile” de putere globale coordonate care să asigure un descurajant şi o voce definitorie în configurarea algoritmu- credibil împotriva Rusiei. În acest sens au fost lui strategic al Orientului Mijlociu. După cum adoptate o serie de măsuri practice precum: afirma expertul rus Dmitri Trenin, implicarea Planul de Acţiune de Urgenţă/Readiness Acti- în Siria a consemnat revenirea Rusiei în Ori- on Plan (RAP), Forţa Operaţională de Reacţie entul Mjlociu pentru prima dată după sfârşitul Foarte Rapidă /Very High Readiness Joint Task Războiului Rece anulând, totodată, monopolul Force (VJTF), crearea a 6 Unităţi de Integrare folosirii forţei militare deţinut, după 1990, de a Forţelor NATO (NIU) localizate pe teritoriile SUA28. Nu poate fi ignorat faptul că Rusia de- Poloniei, Țărilor Baltice, României și Bulgari- ţine un arsenal nuclear impresionant (cel mai ei. Urmare a deciziei summit-ului NATO de la Monitor Strategic 93 Varşovia, 13 ţări vor contribui la desfăşurarea a bune cu Rusia” nu trebuie să fie un obiectiv, ci patru batalioane multinaţionale care vor fi am- mai degrabă un mijloc de promovare a intere- plasate în Polonia şi Ţările Baltice totalizând selor naţionale şi de securitate americane. Pre- 4000 de militari29. Mai mult, pe 12 mai 2016, şedintele Obama a avut o listă clară de obiective a fost inaugurat şi declarat operaţional scutul pentru realizarea cărora cooperarea cu Rusia a anti-rachetă de la Deveselu asigurând certi- fost tratată contextual, în funcţie de beneficiile tudinea prezenţei militare aliate/americane reale ale unui astfel de demers. De aici o anu- pe flancul sud-estic al NATO. Această amplă mită confuzie generată de luările de poziţie ale reconfigurare de forţe a fost cu atât mai im- lui Trump, în sensul în care rămâne neclar în ce portantă cu cât a semnalat reangajarea fermă măsură interesul faţă de relaţii „bune” cu Rusia a SUA în securitatea şi apărarea europeană şi va fi sau nu integrat într-un ansamblu mai larg consolidarea Alianţei ca vector central al ga- privitor la securitatea continentală şi relaţiile rantării securităţii euro-atlantice. Proiecţia de trans-atlanticeşi cum va fi acesta construit ca putere a Rusiei şi răspunsul Occidentului au parte a unei strategii clare de acţiune. generat cea mai gravă criză de securitate euro- În cazul Rusiei nu este dificil să identificăm peană de la sfârşitul Războiului Rece. agenda de obiective faţă de SUA. Acestea pot fi În acest context, politica de re-angajare a decelate pe mai multe direcţii de acţiune: ridi- Rusiei nu poate ignora două realităţi evidente carea sancţiunilor economice; acceptarea sfe- apărute după 2014: pe de o parte, existenţa unor rei ruseşti de influenţă în spaţiul fost-sovietic agende ireconciliabile de interese şi obiective de şi, implicit, stoparea extinderii estice a NATO; securitate între Moscova și ­Washington, iar, pe recunoaşterea „unificării” Crimeei; renunţarea de altă parte, contestarea frontală de către Rusia la implementarea scutului anti-rachetă şi stabi- a status-quo-ului sistemic occidental. Pe cale de lizarea balanţei strategice; impunerea propriei consecinţă, consolidarea NATO şi angajarea soluţii în Siria. Miza o constituie recunoaşte- militară americană în asigurarea apărării aliaţi- rea Rusiei ca mare putere şi, implicit, o voce lor europeni au căpătat o importanţă crucială definitorie în afacerile de securitate globale. nu numai în modul de construire a strategiei de Analizând implicaţiile potenţiale ale acestor gestionare a raporturilor cu Rusia, dar și în sta- obiective, este greu de presupus că adminis- bilirea parametrilor de funcționare a ecuației de traţia Trump va accepta un compromis care să putere continentale și a dinamicilor de perspec- genereze un nou „reset” ruso-american pe mo- delul celui din 2009 sau o schimbare radicală tivă la nivelul relațiilor transatlantice. de paradigmă pe relaţia Moscova-Washington. Această realitate nu exclude, însă, posibilita- tea inițierii unor demersuri concertate care să Ce tip de relaţie Rusia-SUA genereze un dialog extins ruso-american. Din în era Trump? această perspectivă, este important modul în care preşedintele Trump îşi va defini obiecti- Fostul ambasador american la Moscova, vele de politică externă. În baza discursurilor Michael McFaul a atras atenţia că, spre deose- şi luărilor de poziţie ale preşedintelui american bire de agenda asumată de administraţia Oba- putem identifica două obiective majore. Pri- ma, în cazul noului preşedinte american abor- mul se referă la lupta împotriva terorismului darea faţă de Rusia nu reflectă o viziune clar şi imperativul eradicării ISIL/Daesh considerat articulată de politică externă30. Cu alte cuvinte, cea mai mare ameninţare la adresa securităţii restabilirea dialogului cu Rusia nu constituie SUA. Cel de-al doilea are în vedere re-evalua- un obiectiv de politică externă credibil dacă nu rea relaţiilor cu China. Criticile la adresa po- este integrat unei strategii coerente de acţiune. liticii economice şi comerciale a Beijingului, Înţelegem prin strategie modul în care un stat punerea în discuţie a politicii “unei singure îşi defineşte obiectivele, resursele şi mijloace- Chine”, precum şi avertismentele cu privire la le/instrumentele intenţionate pentru atingerea proiecţia de putere a Chinei în Marea Chinei obiectivelor stabilite. În această logică de gândi- de sud-est semnalează un nou tip de activism re, diplomatul american a arătat că „relaţii mai al SUA pe zona Asia-Pacific. Problematica 94 Monitor Strategic securităţii europene şi presiunile geopolitice scenarii. Într-un scenariu pozitiv, Trump va exer­citate de Rusia în imediata vecinătate a urma linia Obama post 2014, respectiv va în- flancului estic al NATO/UE nu s-au remarcat curaja cooperarea sectorială cu Rusia, pe arii ca teme majore de preocupare pe agenda nou- unde există interese comune sau care pot fi lui lider american. armonizate în funcţie de conjuctura internaţi- Conform unei analize publicate de Eura- onală. În această direcţie se încadrează lupta sia Group, un influent think-tank american împotriva terorismului, soluţionarea crizei din de politică externă, filosofia discursivă a lui D. Siria, dosarul iranian, problematica nord-co- Trump în linia “America First” anunţă un trend reană, controlul armamentelor. În acelaşi timp, mai degrabă unilateralist în politica externă. SUA îşi va menţine o poziţie fermă faţă de Rusia Aceasta se traduce prin asumarea unor acţiuni în ceea ce priveşte acţiunile agresive din estul independente de politică externă, formulate Europei şi va continua pe linia consolidării re- în baza interesului strict naţional, fără a lua în laţiei transatlantice, apărării aliaţilor europeni considerare interesele sau poziţiile altor state şi contracarării agendei geopolitic-revizioniste sau aliaţi. Analiza ajunge la concluzia că abor- a Rusiei. Cu alte cuvinte, asigurarea aliaţilor, darea lui Trump privind alianţele şi instituţiile descurajarea Rusiei şi prezervarea status-quo- multinaţionale este mai degrabă tranzacţiona- ului continental rămân cheia de boltă a agen- lă ceea ce se traduce prin faptul că acţiunile dei politice a Washington-ului relativ la secu- de politică externă sunt motivate de obţine- ritatea europeană şi, implicit, la platforma de rea unor avantaje pragmatice, şi mai puţin de construire a relaţiilor cu Rusia. La 11 ianuarie, apărarea/respectarea unor principii, valori şi în cursul audierilor în Congres pentru ocupa- norme internaţionale31. O astfel de abordare rea postului de secretar de stat, Rex Tillerson poate deschide calea unui nou tipar de com- a transmis un mesaj încurajator în acest sens portament faţă de Rusia. Riscul este acela ca recunoscând că: „Aliaţii noştri din NATO au Washington-ul să trateze relaţia cu Rusia in- dreptate să fie îngrijoraţi de resurgenţa Rusi- dependent de imperativele de securitate ale ei”, având în vedere acţiunile Rusiei în Ucraina, aliaţilor europeni inclusiv prin ignorarea unor Crimeea şi Siria”33. De asemenea, declaraţiile angajamente asumate la nivel bilateral sau ca noului secretar al apărării american, generalul parte a responsabilităţilor de alianţă. James Mattis, în contextul reuniunii miniş- În această configuraţie, angajamentul SUA trilor apărării NATO (15-16 februarie 2017), faţă de securitatea europeană şi modul de ra- unde a reafirmat importanţa rolului NATO şi portare la Rusia devin elemente esenţiale pen- angajamentul SUA faţă de aliaţi, au fost meni- tru a descifra posibile perspective de evoluţie a te să atenueze anxietăţile europenilor cu pri- relaţiei ruso-americane. Elementul de noutate vire la declarațiile președintelui Trump relativ îl constituie faptul că, spre deosebire de admi- la potenţiala dinamică ruso-americană. Este nistraţiile americane anterioare, pentru care re- neclar, însă, în ce măsură şi cum vor influen- laţia cu Rusia a fost subordonată imperativului ţa aceste declaraţii de asigurare concepţia de consolidării relaţiei SUA-Europa şi prezervării politică externă a noii administraţii americane. sistemului de securitate occidental, această certitudine nu mai pare la fel de validă în cazul Scenariul negativ porneşte de la asumpţia preşedintelui Trump. În acest sens se încadrea- că Trump va fi interesat să ajungă la o înţele- ză şi avertismentul transmis de preşedintele gere de natură strategică cu Rusia. Într-o astfel Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul de eventualitate, SUA vor opta pentru reluarea unei scrisori deschise adresate liderilor UE în dialogului cu Moscova pornind de la prioriti- care menţionează “declaraţiile” îngrijorătoare zarea dosarelor de interes comun, şi adoptarea ale noii administraţii americane ca o posibilă unui ton conciliant pe zonele de divergenţă. ameninţare la adresa securităţii Europei32. Asta ar putea duce la o mai mare “relaxare” în ceea ce priveşte acţiunile Rusiei în Europa. Im- Aşadar, care ar putea fi perspectivele de plicaţiile unei astfel de abordări sunt evidente evoluţie pe direcţia Moscova-Washington? pe direcţii multiple ce ţin de securitatea euro- În acest sens pot fi identificate două posibile peană, rolul NATO, apărarea aliaţilor, constru- Monitor Strategic 95 irea spaţiului de securitate din vecinătatea es- Continuând în logica scenariului negativ, tică. În numeroase ocazii, preşedintele Trump Trump ar putea lua în considerare, ca parte a a subliniat importanţa cooperării cu Rusia în unor eventuale negocieri cu Rusia, o posibilă gestionarea ameninţării teroriste şi lupta îm- reducere a anvergurii desfăşurărilor de trupe potriva Daesh, indicând practic o posibilă co- NATO pe flancul estic, ceea ce nu exclude o ordonată a reluării dialogului ruso-american. anumită concesie legată de componenta scutu- Declaraţii recente relevă şi o nouă posibilă lui anti-rachetă din Polonia. Unii analişti suge- direcţie de acţiune pe relaţia cu Moscova. În rează că Trump i-ar putea oferi Rusiei libertate cadrul interviului din 15 ianuarie, Trump a de acţiune într-o mare parte a spaţiului ex-so- introdus o posibilă temă de discuţie cu partea vietic în schimbul unui angajament al Mosco- rusă : “Există sancţiuni împotriva Rusiei- să vei că nu se va amesteca în Europa35. O astfel de vedem dacă putem face o serie de înţelegeri acţiune ar avea însă efectul unei mişcări tecto- bune cu Rusia. Printre altele, cred că armele nice asupra securităţii europene în ansamblu. nucleare ar trebui reduse în mod substanţi- al, aceasta poate fi o parte [a înţelegerii].”34 O astfel de propunere poate fi interpretată ca un indiciu al disponibilităţii Washington-ului Concluzii pentru negocieri cu Moscova. Deopotrivă, Este evident că Rusia şi SUA vor continua să introducerea în discuţie a chestiunii armelor marcheze în mod definitoriu dinamica ordinii nucleare este cu deosebire importantă pentru Rusia. Din perspectiva Moscovei, un dialog sistemice. Este prematur, la acest moment, să ruso-american pe acest subiect este o miză formulăm perspective clare de evoluţie cu pri- strategică majoră care, în esenţă, vizează confi- vire la configurarea relaţiilor ruso-americane gurarea unui nou echilibru strategic în Europa în era Trump. Ce va prima în calculele strate- şi, implicit, problematica scutului anti-rache- gilor americani pe relaţia cu Rusia? „Reset-ul” tă american. În ipoteza revenirii la un dialog lui Obama a mizat pe cooperarea sectorială cu strategic exclusiv ruso-american, geografia de Rusia, pe arii de interes comun, fără a fi pusă în securitate europeană ar putea cunoaşte o peri- discuţie angajamentul SUA faţă de relaţia tran- oadă de schimbări majore. Ambuiguitatea este satlantică şi apărarea aliaţilor europeni. Dez- întreţinută şi de confuzia indusă de afirmaţiile angajarea Americii din Europa a încurajat însă lui Trump cu privire la Alianţa Nord-Atlantică ambiţiile geopolitice ale Moscovei. În contextul şi proiectul integraţionist al UE. Trump nu a intervenţiei Rusiei în Ucraina şi eşecului politicii ezitat să condiţioneze protecţia aliaţilor de ni- de „reset”, strategia Obama s-a axat pe binomul velul contribuţiilor la apărarea comună averti- dialog şi descurajare pentru a gestiona relaţiile zând că ţările aliate ori platesc mai mult, inclu- cu Rusia concomitent cu adoptarea de măsuri siv pentru deficientele din trecut, ori trebuie sa practice pentru reasigurarea aliaţilor europeni. se apere singure. Deşi şi-a exprimat sprijinul Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul adminis- faţă de consolidarea NATO, a solicitat adap- traţiilor anterioare, este de aşteptat ca dosarul tarea acesteia „pentru a înfrunta ameninţările relaţiilor cu Rusia să constituie un punct de in- la adresa ţărilor noastre, precum extremismul teres major pentru noua echipă de conducere violent şi terorismul”. Fireşte că dosarul luptei de la Washington. Clarificarea agendei de po- împotriva terorismului nu constituie o noutate litică externă şi stabilirea clară a obiectivelor şi la nivelul acţiunii strategice fiind un obiectiv mijloacelor care urmează a fi folosite sunt cu major asumat în cadrul NATO după 11 sep- atât mai importante în condiţiile în care noua tembrie 2001. Ceea ce atrage atenţia este co- administraţie trebuie să gestioneze relaţia cu nectarea necesităţii de a reforma Alianţa cu o Rusie diferită faţă de cea din 2009. Două di- cea a luptei împotriva terorismului, o direcţie namici sunt cu deosebire importante: pe de o importantă de cooperare cu Rusia. În acelaşi parte, Rusia s-a afirmat ca o ameninţare majo- timp, preşedintele Trump a evitat constant ră la adresa securităţii euro-atlantice, iar, pe de orice referire la ameninţarea pusă de acţiunile altă parte, şi-a consolidat postura de actor glo- agresive ale Rusiei în estul Europei. bal dobândind o voce definitorie în gestionarea 96 Monitor Strategic marilor dosare strategice internaţionale. Aceas- Marea dilemă rămâne însă modul în care tă nouă realitatea necesită o abordare complexă noul preşedinte Trump îşi va formula impe- a relaţiilor cu Rusia care să includă deopotrivă rativele şi interesele de securitate în Europa. fermitate, prudenţă şi comunicare36. Dincolo de o anumită stare de confuzie gene- Considerăm că reactivarea ameninţării ge- rată de intenţiile exprimate de Washington, nu opolitice a Rusiei face improbabil un „reset” de se poate ignora faptul că există dezacorduri amploare care să determine o nouă tendinţă de fundamentale între Rusia şi SUA cu privire la dezangajare din afacerile europene. Schimba- modul de construire a ordinii de securitate eu- rea ecuaţiei de putere la graniţa estică a Oc- ropeană ceea ce face puţin probabil un com- cidentului impune cu necesitate menţinerea promis în termenii gândiţi de Moscova. unei prezenţe consolidate SUA/NATO, iar în Extinderea dialogului cu Rusia, deşi o serie acest sens există angajamente ferme din partea de analize nu exclud o mare realiniere strate- SUA faţă de aliaţi. După cum afirma coman- gică ruso-americană38, fără a stabili linii roşii dantul trupelor americane în Europa, genera- cu privire la agenda geopolitică a Rusiei şi fără lul Ben Hodges, „atunci când trimiţi soldaţi, menţinerea unei prezenţe militare america- plus tancuri, aceasta înseamnă un angajament ne credibile pe continent ar putea avea efecte pe termen lung”37. În joc sunt nu numai res- dramatice asupra status-quo-ului de securitate ponsabilităţile de alianţă, ci credibilitatea SUA, continental. viitorul parteneriatelor strategice bilaterale şi soarta relaţiei transatlantice toate fiind gândite Note ca parte a unei strategii care depăşeşte opţi- 1 unile politice de moment ale administraţiilor Ivan Krastev şi Mark Leonard (eds), The spec- americane şi care ţine de interesele de securi- tre of a multipolar Europe, The European Council on Foreign Relations, October 2010, 55-56; Barak tate ale Americii şi de rolul ei pe scena globală. Obama, „Renewing American leadership”, Foreign În încercarea de a identifica o posibilă Policy86:4 (July/August 2007): 4. plat­formă de reactivare a dialogului ruso- 2 J.G. Ruggie, „Multilateralism: the anatomy american, două posibile direcţii pot fi avute of an institution”, International organization, 26 în vedere. Prima este aceea că este necesară (3/1992): 561-598 menţinerea unei formule de cooperare Mosco- 3 Tomáš Valášek, „Central Europe and Obama: va-Washington care să faciliteze detensiona- Is the ‘Special Relationship’ Over?”, Center for Eu- rea situaţiei de securitate în Europa, preveni- ropean Policy Analysis, 3 December 2010, http:// www.cepa.org/content/central-europe-and-oba- rea unor posibile incidente de natură militară, ma-%E2%80%98special-relationship%E2%80%99- gestionarea cu atenţie a divergenţelor, precum over, accesat 12 august 2014. şi gestionarea dosarelor de tensiune la nivel 4 Vezi mesajul adresat de preşedintele Obama, internaţional. O dimensiune centrală a acestei la 3 aprilie 2009, cu privire la necesitatea respon- cooperări este reprezentată de iniţierea unor sabilizării Europei, Remarks by President Obama eforturi concertate care să prevină escalada- at Strasbourg Town Hall, 3 April 3 2009, The White rea cursei înarmărilor – un Război Rece 2.0 –, House, Office of the Press Secretary, https://www. aşadar evitarea unor dezechilibre periculoase whitehouse.gov/the-press-office/remarks-presi- dent-obama-strasbourg-town-hall, accesat 10 no- la nivelul balanţei strategice continentale. Cea iembrie 2014. de-a doua direcţie priveşte trasarea unei linii 5 Sustaining US global leadership: priorities for roşii în stabilirea termenilor unui compromis 21st century, Department of Defense (White House, cu Moscova. O astfel de linie roşie ar însem- Washington, 3 January 2012), 3-16. na ca SUA să continue angajamentele privind 6 Hillary Rodham Clinton, America’s Pacific desfăşurarea de forţe şi consolidarea apără- Century, Remarks at East-West Center, Honolu- rii flancului sudic, inclusiv în ceea ce priveşte lu, HI, 10 November 2011, http://www.state.gov/ secretary/20092013clinton/rm/2011/11/176999. proiectul scutului anti-rachetă, să sprijine un htm, accesat 3 noiembrie 2014 rol activ al NATO ca fundament al ordinii de 7 Christopher Layne, „From Preponderance to securitate occidentală şi să impună Rusiei în- Offshore Balancing: America’s Future Grand Stra- cetarea acţiunilor considerate provocatoare la t e g y ”, International Security 22:1 (Summer, 1997): graniţele Alianţei. 86-124. Monitor Strategic 97 8 Christopher Layne, „The (Almost) Triumph of year”, The Guardian, 1 April 2009, http://www. Offshore Balancing”,The American Interest, 27 Janu- theguardian.com/world/2009/apr/01/us-russia-nu- ary 2012, http://nationalinterest.org/commentary/ clear-deal, accesat 13 octombrie 2014; Peter Baker, almost-triumph-offshore-balancing-6405, accesat „Obama Resets Ties to Russia, but Work Remains”, 27 iunie 2014; Stephen Walt, “Offshore balancing: The New York Times, 7 July 2009, http://www. An idea whose time has come”, Foreign Policy, 2 No- nytimes.com/2009/07/08/world/europe/08prexy. html?_r=0, accesat 10 octombrie 2014. vember 2011, http://foreignpolicy.com/2011/11/02/ 16 „Active Engagement, Modern Defence”, Stra- offshore-balancing-an-idea-whose-time-has-co- tegic Concept for the Defence and Security of the me/, accesat 27 iunie 2014; Barry Posen, “Pull Back. Members of the North Atlantic Treaty Organiza- The Case for a Less Activist Foreign Policy”, Forei- tion, Adopted by Heads of State and Government gn Affairs, January/February 2013: 1-9; Benjamin at the NATO Summit in Lisbon,19-20 Novem- Schwarz and Christopher Layne, „A New Grand ber 2010, http://www.nato.int/strategic-concept/ Strategy” The Atlantic, January 2002,http://www. pdf/Strat_Concept_web_en.pdf, accesat 14 fe- theatlantic.com/magazine/archive/2002/01/a-new- bruarie 2015; Steven A. Hildreth, Carl Ek, Missile grand-strategy/376471/, accesat 27 iunie 2014. DefenseandNATO’sLisbon Summit, Congressional 9 Paul Kennedy, Ascensiunea şi decăderea mari- Research Service, January 11, 2011, 2, https://www. lor puteri. Transformări economice şi conflicte mi- fas.org/sgp/crs/row/R41549.pdf, accesat 14 februa- rie 2015. litare din 1500 până în 2000. Bucureşti: Polirom, 17 2011, 453-470. Frank-Walter Steinmeier, „Russia and Ger- 10 many: Common History Never Ends”, 6 May 2009, Luke Coffey, „Withdrawing U.S. Forces from http://en.interaffairs.ru/gc/20-russia-and-ger- Europe Weakens America”, Issue Brief #3947 on Na- many-common-history-never-ends.html, accesat tional Security and Defense, The Heritage Foundati- 23 octombrie 2014. on, 23 May 2013, http://www.heritage.org/research/ 18 PaE a vizat implementarea unui amplu proces reports/2013/05/withdrawing-us-forces-from-eu- de reforme, economice, instituţionale şi democrati- rope-weakens-america, accesat 19 septembrie 2014. ce în statele din spaţiul fost-sovietic care să permită 11 Luke Coffey, The Future of U.S. Bases in Eu- semnarea unor acorduri de asociere la UE, fără ca rope-A View from America, 11 February 2014, aceasta să presupună o posibilă aderare la structuri- http://www.isn.ethz.ch/Digital-Library/Articles/ le europene. PaE a inclus şase state din spatiul fost- Detail/?lang=en&id=176506, accesat 22 septembrie sovietic, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Belarus, 2014; Andrew Cottey, Security in 21st century Eu- Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. 19 rope (New York: PalgraveMacmillan, 2012), 72-73. Andrew Rettman, „Polish Government dee- 12 Entuziasmul „resetului” a generat reacţii ne- ply fearful of Russia, US cable shows”, 8 December aşteptate şi din partea unor experţi americani. Fos- 2010, https://euobserver.com/news/31462, accesat tul consilier pe probleme de securitate american, 3 iunie 2015. 20 “Poland: a natural US ally on Eastern policy”, Zbigniew Brzezinski a sugerat într-un articol pu- 12 December 2008, https://www.wikileaks.org/ blicat în Foreign Affairs, că este necesar un tratat plusd/cables/08WARSAW1409_a.html, accesat 13 între NATO şi CSTO, vezi Zbigniew Brzezinski, ianuarie 2016. „What next for NATO”, Foreign Affairs 88:5 (2009); 21Vladimir Socor, „Meseberg Process: Germany Charles A. Kupchan a susţinut că este momentul Testing EU-Russia Security Cooperation Potential”, să se pună în discuţie o eventuală aderare a Rusi- Eurasia Daily Monitor 7:191 (22 October 2010), ei la NATO, Charles A. Kupchan, “NATO’s Final http://www.jamestown.org/single/?tx_tt news % Btt Frontier”, Foreign Affairs, May/ June 2010, https:// _news%5 D =37065&no_cache= 1#.V5z W3 TWD- www.foreignaffairs.com/articles/russian-federati- DE9, accesat 1 septembrie 2014. on/2010-05-01/natos-final-frontier, accesat 3 fe- 22 Vladimir Putin, „From Lisbon to Vladivostok: bruarie 2015. Putin Envisions a Russia-EU Free Trade Zone”, Der 13 Remarks by Vice President Biden at 45th Spiegel, 25 November 2010,http://www.spiegel. Munich Conference on Security Policy, Office of the de/international/europe/from-lisbon-to-vladi- Vice President, The White House, 7 February 2009, vostok-putin-envisions-a-russia-eu-free-trade-zo- https://www.whitehouse.gov/the-press-office/re- ne-a-731109.html, accesat 18 august 2014. 23 Valerie A. Pacer, Russian Foreign Policy under marks-vice-president-biden-45th-munich-confe- Dmitri Medvedev 2008-2012 (New York: Routledge, rence-security-policy, accesat 5 noiembrie 2014. 14 2016). Peter Baker, „Obama Offered Deal to Rus- 24 https://twitter.com/realdonaldtrump, 7 Janu- sia in Secret Letter”, The New York Times, 2 Mar- ary 2016, accesat la 8 ianuarie 2016. ch 2009, http://www.nytimes.com/2009/03/03/ 25 „Donald Trump praised Vladimir Putin on the washington/03prexy.html, accesat 6 septembrie national stage again – here’s what it all means”, 10 2014. September 2016, http://www.businessinsider.com/ 15 Julian Borger, „Barack Obama and Dmitry donald-trump-vladimir-putin-strong-leader-oba- Medvedev promise nuclear arsenal deal by end of ma-2016-9,accesat 8 ianuarie 2016. 98 Monitor Strategic 26 “Donald Trump’s first UK post-election inter- government on the future of the EU before the Mal- view: Brexit a ‘great thing’”, in the The Guardian, 16 ta summit, European Council, 31 January 2017: 1. ianuarie 2017, https://www.theguardian.com/us-ne- 33 “Tillerson and Rubio spar over ‘resurgent ws/2017/jan/15/trumps-first-uk-post-election-inter- Russia’ and scope of Moscow threat”, 11 January, view-brexit-a-great-thing, accesat 17 ianuarie 2017. http://www.cnbc.com/2017/01/11/tillerson-ci- 27 “Trump and Putin discuss stabilizing ties, tes-resurgent-russia-tries-to-draw-fine-line-with- Kremlin says”, 29 January 2017, http://edition.cnn. threat-from-moscow.html, accesat la 13 ianuarie com/2017/01/28/politics/trump-calls-putin-world- 2015. leaders/, accesat 30 ianuarie 2017. 34 “Donald Trump’s first UK post-election inter- 28 Dmitri Trenin, „A Five-Year Outlook for Rus- view: Brexit a ‘great thing’”, in the The Guardian, 16 sian Foreign Policy: Demands, Drivers, and Influen- ianuarie 2017, https://www.theguardian.com/us- ces”, 18 March 2016, http://carnegie.ru/2016/03/18/ news/2017/jan/15/trumps-first-uk-post-election- five-year-outlook-for-russian-foreign-policy-de- interview-brexit-a-great-thing, accesat 17 ianuarie mands-drivers-and-influences/ivkm, accesat pe 20 2017. martie 2016. 35 “NATO allies lock in U.S. support for stand- 29 “Warsaw Summit Communiqué” Issued by the off with Russia”, 9 February 2017, http://uk.reuters. Heads of State and Government participating in the com/article/uk-usa-trump-nato-idUKKBN15O- meeting of the North Atlantic Council in Warsaw 1BU, accesat la 11 februarie 2017. 8-9 July 2016, http://www.nato.int/cps/en/natohq/ 36 Eurgen Rumer, Richard Sokolski, Andrew official_texts_133169.htm, accesat 4 august 2016; S. Weiss, Guidingprinciplesfor asustainable US “NATO Summit decides to strengthen presence on policytowardsRussia, Ukraine, and Eurasia: Alliance’s Eastern Flank”, 9 July 2016. http://www. keyjudgmentsfrom a joint task force, 9 February msz.gov.pl/en/p/msz_en/news/nato_summit_de- 2017, http://carnegieendowment.org/2017/02/09/ cides_to_strengthen_presence_on_alliance_s_eas- guiding-principles-for-sustainable-u.s.-policy- tern_flankaccesat 12 iulie 2016. toward-russia-ukraine-and-eurasia-key-judg- 30 Michael McFaul, “How Trump can play nice ments-from-joint-task-force-pub-67893, accesat with Russia”, Foreign Policy, 6 January 2017, http:// 11 februarie 2017. foreignpolicy.com/2017/01/06/how-trump-can- 37 “NATO allies lock in U.S. support for stand- play-nice-with-russia-without-selling-out-ameri- off with Russia”, 9 February 2017, http://uk.reuters. ca/, accesat la 7 ianuarie 2017. com/article/uk-usa-trump-nato-idUKKBN15O- 31 Ian Bremmer, Cliff Kupchan, “Risk 1: Inde- 1BU, accesat la 11 februarie 2017. pendent America”, 3 January 2017, http://www.eur- 38 “Donald Trump seeks a grand bargain with asiagroup.net/live-post/risk-1-independent-ameri- Vladimir Putin”, 11 February 2016, http://www. ca, accesat la 4 ianuarie 2017. economist.com/news/leaders/21716609-it-terrible- 32 “United we stand, divided we fall”: letter by idea-donald-trump-seeks-grand-bargain-vladimir- President Donald Tusk to the 27 EU heads of state or putin, accesat la 11 februarie 2016.

ABSTRACT

The dynamic of Russian-American relations stands as a core vector in shaping the systemic power configurati- on. The „reset” policy promoted by president Obama, although ended in failure, showed that the cooperation with Russia is possible and desirable in managing specific/sectorial issues. The new president Trump may seek a renewed dialogue towards Moscow but, nevertheless, the new threats posses by Russia requires a more balanced approach which needs to avoid the mistakes of the previous „reset”. As part of this equation, a substantial military engagement of the American forces in Europe and credible deterrence measures on the Eastern flank should not be compromised as part of a potential strategic “getting along” with Russia.

Keywords: Russia, USA, reset, strategy, military, deterrence, engagement, cooperation

Carmen Sorina Rijnoveanu (PhD in political science) is a scientfiic researcher with the Institute for Political Studies of Defense and Military History, Ministry of National Defense. She was a member of the Permanet Secre- tariate of the Greater Black Sea Area Working Group with the PfP Consortium of Defense Academies and Security Studies Institutes. She is a member of the Conflict Studies Working Goup of the PfP Consortium and member of the Executive Board of the International Comission of Military History. She is specilized in regional security, trans- Atlantic relations and security studies.

Monitor Strategic 99 Războaie civile şi state eşuate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord: rolul şi responsabilitatea Occidentului în stabilizare şi reconstrucţie Șerban Filip Cioculescu

Secolul XX va rămâne probabil în conștiința Finalul Războiului Rece a diminuat sem- colectivă ca fiind epoca celor mai mari carnagii nificativ probabilitatea izbucnirii unui război produse de mintea și de mâna omului, pentru că interstatal in care să fie angrenate marile pu- ni se pare improbabilă ipoteza delanșării unui teri. După cum arăta John Mueller în studiul război nulcear în viitor și al auto-anihilării spe- său consacrat Retreat from Doomsday, statele ciei umane.1 Cele două războaie mondiale dar cu rang de mare putere, cele dotate cu arme și regimurile totalitare fasciste și comuniste au nucleare, pun pe primul plan prosperitatea produs zeci de milioane de victime, număr ex- cetățenilor și consideră războiul un eveniment plicabil atât prin virulența ideologiilor colecti- negativ. Puterea economică a devenit de regulă ve cât și prin avansul tehnologiei și evoluțiile mai importantă uneori decât cea militară iar specifice războiului epocii industriale. În reali- satisfacerea intereselor naționale nu se mai tate, mai ales prima jumătate a secolului trecut face prin campanii militare de cucerire.4 Asis- a fost epoca de apogeu a distrugerilor și crime- tăm în ultimii ani la o resurgență a conflictelor lor în masă, prin comparație a doua jumătate civile armate, generatoare de victime şi mari fiind mai pașnică, cel puțin dacă judecăm după distrugeri materiale, cu precizarea că o parte numărul de victime. Războiul Rece nu a dus la dintre ele au și o dimensiune transnațională o ciocnire frontală a celor două mari blocuri sau implică intervenția camuflată a unor actori rivale ci la o suită de proxy wars și conflicte statali externi – a se vedea cazul conflictelor interne violente în Asia, Africa și America La- militare din Ucraina de Est și Siria. tină, alimentate de interesele super-puterilor. Tipul actual de conflict ce domină zdrobi- Intre 1914 și 1991 au fost uciși direct sau in- tor arena internațională este cel intern, denu- direct circa 187 milioane de oameni, conform mit în mod generic “război civil”. Desigur, au istoricului britanic Eric Hobsbawm.2 Probabil existat asemenea conflicte în interiorul unor că un observator neutru, eventual unul venit entități statale sau pre-statale încă din An- de pe altă planetă, ar deduce că după aseme- tichitate – să ne gândim la numeroasele răz- nea dezastre la scară planetară, omenirea va boaie sângeroase din interiorul republicii și reuși să evite pe viitor conflictele cu dimensi- imperiului roman (de exemplu războiul din une militară. Însă există studii antropologice anii 49-45 i.d.C. ori „anul celor cinci împărați” și psihologice care ne arată că ființa umană ar în 193 D.C.) sau la cele din Imperiul Bizantin putea avea o tendință spre agresivitate și că în (exemplu: cei 20 de ani de anarhie între 695- definitiv conflictul este inerent naturii umane, 717, razboiul dintre Artabasdos și Constantin deoarece puținătatea resurselor și percepția între anii 741-743). Psihologia colectivă, recur- rivalității creează premisele confruntării iar sul la mituri ale suferinței și gloriei din trecut, aceasta poate escalada necontrolat.3 îndoctrinarea și manipularea maselor de că- 100 Monitor Strategic Violența organizată pe glob în anul 2015 (http://www.pcr.uu.se/digitalAssets/595/c_595102-l_1-k_map16.png) tre elite fără scrupule explică parțial virulența şi vecinătăţile „rele” sunt elementele ce con- sanguinară a unor războaie civile cu motivație duc spre o mare probabilitate de a izbucni etno-religioasă, pe lângă rivalitatea obiectivă războaie civile, apoi de a reizbucni periodic. pentru resurse valoroase (pământuri, metale Un raport al filialei britanice a Transparency prețioase, hidrocarburi, ape etc).5 International arată că „mişcările radicale cum Însă există opinia larg împărtășită că glo- ar fi reţeaua Stat Islamic prosperă atunci când balizarea şi finalul Războiului Rece au mărit oamenii îşi pierd toată încrederea în cei care substanțial probabilitatea războaielor civile sunt la putere, când responsabilii profită de să- pe fondul eşuării unor state fragile post-colo- răcia majorităţii, când poliţia exploatează mai niale, mai ales din Africa și Orientul Mijlociu. degrabă decât să protejeze şi când oportunită- Cele două superputeri – SUA şi URSS – au ţile economice sunt acaparate de o minorita- încetat din 1991 să mai „sponsorizeze” o par- t e ”. 9 Statul Islamic nu s-ar fi putut afirma și nu te dintre statele-satelit africane şi asiatice, pe ar fi avut atâția susținători in Irak dacă regimul unii dictatori locali cândva necesari în logica de la Bagdad, dominat de șiiți, nu ar fi accep- Războiului Rece; de aceea regimurile acestora tat numeroase discriminări și violențe contra au fost fragilizate iar opoziţia internă a obținut sunniților, populație minoritară numeric dar acces la arme şi le-a contestat cu succes mo- care în vremea dictatorului Saddam Hussein nopolul puterii. Războiul civil este corelat de era în poziția dominantă în stat. mulţi experți, în linia deschisă de cercetători Elementele materiale specifice globalizării din cadrul grupului “Economics of Politi- și avansului științei și tehnologiei au ca efect și cal and Criminal Violence din cadrul Băncii amplificarea efectelor conflictelor interne. Avi- Mondiale6, cu sărăcia, lipsa educaţiei, slaba oanele şi autostrăzile permit transportarea de mobilitate socială şi abundenţa unor resurse arme şi muniţie către ţările afectate de război „prădabile”.7 Astfel, lipsa democraţiei, sărăcia, civil, pentru că există cerere. Binomul „lăco- proasta guvernare, polarizarea etno-religioasă mie-frustrare” (greed-grievance) a fost folosit (tribalismul)8, graniţele contestate, grupurile iniţial de P. Collier şi A. Hoeffler spre a explica identitare transnaţionale, resursele valoroase declanşarea unor războaie civile, argumentând Monitor Strategic 101 că motivaţia beligeranţilor are la bază frustrări, mai 2016 cu circa 9000 de decedaţi (şi peste un iar dorinţa de a „epura” adversarul se traduce milion de refugiaţi externi), însă fără a afecta prin necesitatea de a captura resurse exploa- populaţia şi statul într-o măsură similară cu ce tabile (primary commodity predation) spre a s-a intâmplat în Siria – peste 200.000 de morţi continua lupta şi a priva inamicul de aseme- la finele lui 2014 şi 450.000 la mijlocul lui 2017. nea resurse, folosind desigur şi finanţarea prin Războaiele civile sunt conflicte militare ce diasporele active.10 Sărăcia împinge anumi- au loc în interiorul unei entităţi de tip statal, te grupuri identitare să se revolte spre a avea fie între un guvern şi diferite formaţiuni de re- acces la resurse de care sunt private, resursele beli, fie între diverse facţiuni rebele16 (uneori oferă oportunitatea finanţării războiului dar după prăbuşirea guvernului central şi instau- totodată sărăcia limitează şi resursele statului, rarea anarhiei), pentru controlul puterii, teri- făcându-l mai puţin eficace în lupta cu gherile- toriului şi resurselor sau pentru formarea unui le.11 Iar luptele nu fac decât să redistribuie re- nou stat, prin secesiune.17 Modelele explicative sursele între grupurile mulţumite şi cele frus- iau in calcul variabile precum PIB și rata sa de trate, care astfel vor avea continuu motivaţia creștere, anocrație (amestecul de trăsături de- de a continua războiul spre a recupera o parte mocratice și autoritariste într-un regim poli- mai mare, primind şi ajutor transnaţional, prin tic), exportul de resurse de tip petrol, gaze etc, diaspore. Diasporele sunt a doua mare sursă fracționalizarea etnică, populația și structura de finanţare pentru grupurile insurgente, dar acesteia, prezența unor populaţii de religie şi unele state terţe pot finanţa rebeli.12 Locurile musulmană, terenul etc.18 predilecte unde se desfăşoară aceste conflicte Trebuie să existe voinţa colectivă de a lupta sunt în salba de state slabe sau chiar eşuate şi un nivel minim de pregătire din partea tutu- din Africa şi Asia, dar desigur că și Europa a ror facţiunilor implicate, altfel dacă doar una căzut pradă violențelor sectare și o poate face atacă iar cealaltă suportă pierderile este vorba din nou – a se vedea cazul Bosniei Herțegovina de masacru nu de luptă. De asemenea, trebuie și mai recent cel al Ucrainei, pe lângă o serie deosebite războaiele civile autentice de acţiu- de conflicte asimetrice de tip „îngheţat” în Re- nile de gherilă, insurgenţă, contrainsurgenţă ce publica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Ob- implică doar o mică fracţie a populaţiei unui servăm din statistica Uppsala Conflict Data stat, fiind vorba mai ales de un conflict de joasă Program că a crescut semnificativ numărul intensitate, localizat şi limitat. De pildă ce se conflictelor militare din lume la nivelul anului întâmplă acum în Afganistan şi Mali, unde mi- 2014 – e vorba de 40, dintre care 11 sunt consi- liţii islamiste luptă contra unor guverne cen- derate războaie (adică cu minim 1000 de dece- trale slabe, acestea din urmă ajutate de puteri daţi) si numai unul singur e de tip inter-statal din exterior, constituie mai degrabă insurgenţă dar cu număr mic de victime (India vs Pakistan, decât război civil, pragul despărţitor fiind nu- ciocniri periodice în zona Kașmirului). Așadar mărul de minim 1000 de victime cauzate di- e vorba de zece războaie civile. Prin compara- rect de lupte. 19 Colin Gray arată că guvernele ţie, în 2013 erau doar şase războaie, aşadar o nu acceptă să acorde adversarilor asimetrici creştere de circa 18%.13 Deşi e o cifră mult mai interni statutul de combatanţi deoarece ar în- mică decât cea din 1988, când se semnalau 16 semna să le recunoască o anume legitimitate, războaie, şi chiar faţă de anii 1991-1994 (ex: implicit acceptând că sunt situaţii când acestea 51 conflicte active in 1991)14, totuşi creşterea nu mai posedă de facto monopolul violenţei le- este reală faţă de anii ‘2000 când trendul fu- gitime. Dar adversarul de tip asimetric, iniţial sese constant descrescător.15 Şapte dintre con- dezavantajat de puţinătatea resurselor militare flictele existente în 2013 se stinseseră în 2014 şi a combatanţilor, obligat să combine tactici dar cel din Siria avea să escaladeze necontrolat precum terorismul şi gherila, odată ajuns la pa- (mai ales prin venirea a numeroşi combatanţi ritate de putere militară cu guvernul poate de- străini şi armamente, muniţie trimise de state veni un adversar simetric, capabil să înfrunte terţe); de asemenea luptele din Ucraina de Est armata oficială chiar în câmp deschis.20 De fapt (implicând atât gherile substatale cât şi for- nici nu e absolut necesară paritatea materială ţe paramilitare ale Rusiei) s-au soldat până în de putere – uneori tactici active de surprinde- 102 Monitor Strategic re şi un moral mult mai bun decât al trupelor state multi-naţionale şi/sau multi-religioase cu regulate pot face diferenţa. Este ceea ce s-a în- slabă capacitate economică şi administrativă şi tâmplat cu grupul Daesh: iniţial nucleu terorist lipsa unei identităţi colective solide? Ted Ro- şi de gherilă în Irak (radicali sunniţi), aplicând bert Gurr alături de alţi cercetători a demarat tactica „loveşte şi fugi” contra forţelor guver- de peste două decenii un proiect de inventari- namentale şi a miliţiilor şiite, ulterior când a ere şi clasificare a „minorităţilor în situaţie de capturat armament de la armata irakiană şi a risc” („minorities at risk” – the AMAR project), ajuns să se bazeze pe minim 20.000 de com- anume acele grupuri etno-religioase care sunt batanţi a putut produce nişte înfrângeri catas- supuse discriminării şi persecuţiilor în state de trofale armatei irakiene în 2014-2015, trecând pe tot globul şi de aceea sunt mai uşor de mo- la ofensivă şi în Siria şi reuşind să controleze bilizat pentru lupta de independenţă naţională un vast teritoriu şi o populaţie de milioane de şi secesiune.25 persoane în aceste ţări. Primul efort sistematic de a înţelege cauze- Logica urii şi a fricii conduce către efectul le socio-economice ale războaielor civile după de spirală al violenţei.21 R.c. nu reprezintă ceva finalul Războiului Rece a aparţinut unui grup nou la scara istoriei: încă din Antichitate sunt de experţi universitari mai ales americani, reu- cunoscute asemenea conflicte pline de violen- niţi sub egida Băncii Mondiale, în cadrul pro- ţă, de pildă războaiele civile din Republica şi iectului “Economics of Political and Criminal apoi Imperiul Roman. Şi după pacea westfalică Violence”. Ulterior, cercetările au devenit din ce au existat conflicte civile extrem de grave pre- în ce mai complexe, incluzând şi factorii iden- cum războiul civil englez din anii 1642-1651 titari, geografici, militari etc. sau cele generate de Revoluţia Franceză din Se ştie că războaiele civile sunt mult mai 1789, în Vandeea (insurecţia contra-revolu- greu de finalizat decât cele inter-statale, pen- ţionară din 1793-1796) şi Bretania (revolta tru că părţile combatante trăiesc pe acelaşi Chouan-ilor), spre a nu mai vorbi de marele teritoriu şi nu acceptă decât extrem de greu război civil din SUA. compromisurile faţă de linia maximalistă invo- Conform statisticilor furnizate de progra- cată de liderii lor. Statistic, multe r.c. încheiate mul de cercetare Correlates of War22, războa- se reaprind la un moment dat pentru că nu s-a iele civile au fost mai numeroase decât cele reuşit corectarea cauzelor. Luptele au adesea interstatale după anul 1945 (terminarea celui un aspect sectar, bazat pe eliminarea fizică a de al Doilea Război Mondial), iar trendul s-a adversarului. Scenariile tipice sunt: victoria accentuat după Războiul Rece. Între 1946 şi totală a uneia dintre părţi care apoi va asigura 1997 au existat circa 108 războaie civile şi 11,4 guvernarea, o soluţie negociată prin care re- milioane de decedaţi, faţă de 23 de războaie in- belii acceptă să lase armele primind în schimb terstatale şi 3,3 milioane de morţi pe câmpul garanţii de siguranţă a vieţii şi funcţii în stat, de luptă. O altă statistică, a Băncii Mondiale, sau intervenţia masivă a unui actor extern (or- arată că între 1945 şi 2005, războaiele civile ganizaţie, stat sau grup de state) care asigură au ucis circa 20 de milioane de persoane şi au o pace durabilă. Sri Lanka, Liban şi Columbia, transformat alte 67 de milioane în refugiaţi. respectiv Republica Centrafricană sunt exem- J.D. Fearon şi D.D. Laitin, profesori la Univer- ple tipice pentru fiecare din aceste scenarii. În sitatea Stanford, au contabilizat între 1945 şi ce priveşte secesiunea, se cunosc atât cazuri în 1999 de cinci ori mai multe războaie inter-sta- care războaie civile s-au încheiat prin apariţia tale decât intra-statale şi de cinci ori mai multe unui nou stat de tip Kosovo, cât şi situaţii în victime în cazul celor intra-statale.23 care sub egida ONU s-a negociat o pace între Aşadar, războaiele civile au fost mult mai grupurile identitare rivale, păstrând unitatea vizibile decât cele inter-statale, ca frecvenţă şi teritoriului (Bosnia-Herţegovina, Irak). letalitate.24 Să fie vorba de tendinţa generală de Una dintre strategiile folosite cu predilecție diminuare a conflictelor dintre state, pe fondul de rebeli în războaie civile este terorismul. perimării ideilor geopolitice clasice, a naţiona- Scopul este de a demoraliza guvernul, armata lismului şi a descurajării nucleare sau se con- și partea de populație ce susține guvernul. Se stată o exacerbare a tensiunilor centrifuge din consideră că terorismul e mai eficient contra Monitor Strategic 103 unui guvern democratic decât a unuia autori- provincie (Vilayat) otomană dar transformarea tarist deoarece liderii democratici țin cont de în stat independent nu a rezolvat problema sensibilitățile poporului. În autocrații, șansa de nevoii de autonomie a kurzilor din Nord, nici a determina guvernul să facă concesii rebelilor, tensiunile dintre sunniți și șiiți. Adepții unui la presiunea populației, e mai mică.26 De ase- Califat islamic sunnit nu acceptă granițele între menea, adesea rebelii fac apel la comunitatea multe state din MENA, pe care le consideră un internațională spre a le susține cauza, ei arată produs al înțelegerii puterilor europene, de ti- că sunt supuși unor acte de violență și încălca- pul acordului Sykes-Picot din 1916. re a dreptului umanitar, unor acte de genocid Existenţa unor graniţe resimţite ca „ne- sau crime contra umanității. Dacă adversarul drepte” de către unele grupuri identitare dis- acestor rebeli e un guvern autocratic precum persate transfrontalier în mai multe state înve- cel al lui Bashar Assad în Siria, credibilitatea e cinate, graniţe ce nu pot fi modificate din cauza mai mare și se găsesc guverne străine care să opoziţiei comunităţii internaţionale, şi in lipsa sprijine rebelii27 – de pildă SUA, Turcia, Ara- unui inamic extern puternic care să coaguleze bia Saudită în acest caz. În februarie și martie identitar naţiunea, sporesc probabilitatea unui 2017, jihadiști din cadrul ISIS si Al Nusra au conflict intern. Asemenea războaie vizează fie detonat centuri cu bombe și I.E.D.-uri în Da- să producă schimbarea de regim politic, în be- masc (cartierul Bab al Saghir) spre a le arăta neficiul unor grupuri identitare (rebelii sirieni oficialilor guvernamentali că nu există zone sunniți nu mai acceptă dominația elementului sigure, protejate de violențe, mai ales în cartie- alawit reprezentat de familia Assad), fie direct re populate predominant de șiiți.28 Ei au atacat secesiunea teritorială (cazul Kuridstanului). 30 ținte civile și non-civile ale unui regim dicta- În cazul Siriei, de exemplu, rebelii care con- torial sau mai bine spus “anocratic” adică de- testă guvernarea regimului Bashar al Assad au mocratic în plan electoral și nedemocratic în dorit desigur de la început înlăturarea acestu- ce privește accesul opoziției la exercițiul real al ia şi transferul puterii politice dinspre grupul puterii. Din toate grupările ce luptă contra re- şiit-alawit către cel sunnit, dar neputând atin- gimului Assad, doar câteva comit acte teroriste ge acest obiectiv, din cauza sprijinului extren dirijate contra civililor, mai frecvent, și anume mai consistent primit de Damasc (mai ales din islamiștii cei mai duri. partea Rusiei), s-ar mulţumi cu secesiunea şi În cazul Libiei, Franța, Marea Britanie și crearea unui „Sunnistan” separat. La rândul SUA au sprijinit clar rebelii anti-Gaddafi și de său, Assad, înainte de intervenţia Rusiei, s-ar asemenea statele NATO care au contribuit la fi mulţumit probabil cu un mini-stat pe coasta efortul militar din prima parte a anului 2011. mediterană, pe axa Damasc-Alep, decât să riş- Rebelii care sunt în căutarea unui sprijin mai te să piardă tot controlul teritorial în beneficiul larg din partea populațiilor locale și au obiecti- adversarilor săi. ve politice largi se feresc de acte teroriste care În Asia şi Africa, cele mai multe state slabe riscă să le alieneze sprijinul (de pildă Armata şi eşuate nu numai cã nu au reuşit sã elimine Siriană Liberă), în schimb rebelii sectari (de centrele de putere locale şi să impună autori- pildă ISIS, Al Nusra, Hezbollah) ucid fără pro- tatea guvernelor, dar populaţiile nu au adesea bleme civili, știind că segmentul de populație un sentiment naţional şi nici inamici externi pentru care luptă va rămâne alături de ei.29 puternici care sã le permitã închegarea unei Războaiele civile post-Război Rece au loc identităţi naţionale prin mecanismul războiu- acum exclusiv în state slabe (weak states) care lui bazat pe ostilitatea faţã de pericole asociate eșuează (failed states), cu deficit de coeziune alteritatăţii aflate în exterior.31 internă, cu resurse puţine alocate inegalitar, Decolonizarea a produs state postcoloni- marcate de diversitatea etno-religioasă extrem ale adesea nefuncţionale din punct de vedere de prost gestionată. E vorba mai ales de state politic şi economic, care se abat de la modelul provenite din decolonizare, ale căror graniţe weberian de stat – e vorba de „monopolul fo- sunt percepute ca arbitrare de către o parte a losirii legitime a forţei fizice pentru impunerea cetăţenilor dar şi de către ţări vecine. Siria a fost ordinii”. Un stat funcţional, la nivelul minim, 104 Monitor Strategic controlează resursele necesare aplicării violen- economice37 şi mobilitatea socio-economică a ţei legitime, beneficiază de loialitatea majorită- grupurilor subnaţionale.38 Statele care au cu- ţii cetăţenilor şi colectează destui bani din taxe noscut deja războiul civil, cu numeroase vic- (mobilizarea resurselor fiscale).32 Statele slabe, time, au o probabilitate sporită de a cunoaşte neputând colecta destule resurse fiscale nici din nou episoade de război civil, mai ales dacă nu pot oferi cetăţenilor bunuri colective care au şi graniţe poroase şi minorităţi transnaţi- să îi facă loiali, din contră, se vor confrunta cu onale cu bază în state vecine, slabe sau revi- proteste şi nemulţumiri.33 Proasta guverna- zioniste. Grupurile etnice/religioase rivale nu re, corupţia, risipirea resurselor pot duce şi la prea acceptă să negocieze împărţirea puterii repetarea războaielor civile în unele state, pe cu guverne dominate de alte grupuri etnice când instituţiile politice şi juridice solide pre- sau religioase, pentru că lipseşte încrederea vin asemenea fenomene şi limitează compor- reciprocă şi din cauza „demonizării” la nivelul tamentul abuziv al elitelor executive.34 reprezentărilor mentale.39 Slãbiciunea statelor postcoloniale din Afri- Vecinătatea este de asemenea un puternic ca şi Orientul Mijlociu („beneficiarele” unor factor explicativ. Rebelii ce participă la războaie frontiere artificiale, trasate de fostele puteri civile adesea găsesc sanctuare şi sprijin în state coloniale, fără a ține cont de distribuția etno- vecine, unde acelaşi grup etnic conduce statul religioasă a populațiilor) se manifestã mai ales sau unde grupuri identitare similare cu cel al prin imposibilitatea de a controla acţiunile rebelilor ocupă o poziţie privilegiată. Astfel unor actori nestatali, adesea transnaţionali- rebelii albanezi ai UCK (Armata de eliberare clanuri, mafii, miliţii etnice, mercenari, tero- a Kosovo) au găsit sprijin și adăpost temporar rişti etc. Nu întotdeauna statele reuşesc sã con- peste munți în Albania, rebelii ruandezi din troleze societăţile aflate pe teritoriul naţional, etnia Hutu s-au refugiat in R.D. Congo după sunt cazuri în care revoltele grupurilor sub-na- ce au pierdut războiul tribal cu milițiile Tutsi ţionale limitează grav capacitatea de guvernare iar separatiștii din Donețk si Luhansk (Ucraina şi legitimitatea statelor, precum şi capacitatea de Est) nu ar putea să își mențină pozițiile fără economiei capitaliste de a amesteca elemente- sprijin activ al Rusiei. le stratificate ale societăţilor tradiţionaliste.35 Aşa cum demonstreazã Joel Migdal de la Uni- versitatea Washington, multe state slabe sau Orientul Mijlociu și Africa de Nord chiar eşuate din Africa, provenite din decolo- – conflicte societale multiple nizare şi în care liderii locali (strongmen, şefi și destructurare statală de trib, lideri militari) au primit direct resur- se de la ex-puterea colonială, se confruntã cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord mişcãri societale extrem de puternice care le (MENA) este un subcomplex de securitate40 contestã dreptul la violenţă legitimã (în sensul marcat actualmente de o serie de războaie civi- weberian al termenului) în relaţia cu populaţia le, pe linii de falie etno-religioasă și cu implica- şi la controlul teritoriului naţional şi al resurse- rea unor actori statali și non-statali din regiune lor. Statul şi societatea pe care o guvernează nu și nu numai. Arealul respectiv este caracterizat constituie neapărat un tot unitar, aşa cum doc- prin existența unor falii etno-religioase con- trina naţionalistă de tip occidental ne-a lăsat flictuale, prin radicalizare religioasă, violență să credem: uneori tensiunile se manifestă iar societală, explozie demografică, instabilitate societatea se întoarce contra statului, în lupta socio-economică și contrast mare între bogați pentru resurse şi putere.36 și săraci. Conflictele dintre sunniți și șiiți sunt Probabilitatea de declanșare a unor războa- o constantă în state ca Irak, Siria, Yemen, iar ie civile e dependentă de variabile precum „po- țări puternice le susțin: Arabia Saudită, Qatar, larizarea” etnică şi religioasă, geografia (munţii Turcia respectiv Iran. Intervențiile din exteri- şi pădurile pot favoriza gherilele), urbanizarea, or, precum cea a Rusiei de partea Iranului și democraţia şi educaţia (mai ales accesul băr- președintelui sirian Bashar Assad, a Turciei în baţilor la educaţia secundară), discrepanţele favoarea rebelilor sunniți moderați, contribuie Monitor Strategic 105 Sursa: (http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2016/01/daily-chart-8) la escaladarea războaielor civile din MENA, la 2006-2009 se estimează că seceta și recoltele prelungirea și nivelul crescut de letalitate. insuficiente au dus la migrarea forțată a mai Enunţul conform căruia Primăvara Arabă a mult de 1,5 milioane de fermieri sirieni.44 Ei eşuat şi s-a transformat în «iarnă» arabă tinde s-au îndreptat spre orașe mari precum Alep, să devină în Occident o axiomă la modă. La fel Damasc și Homs. După cum a afirmat fostul este descrisă situația și în Rusia ori China, de secretar de stat din SUA, John Kerry, “It’s not către analiștii din mainstream. Pornită din agi- a coincidence that immediately prior to the taţia segmentelor sărace ale populaţiilor, mai civil war in Syria, the country experienced its ales din zona urbană, această revoltă a avut worst drought on record.”45 Regimul de la Da- printre cauze nu doar intoleranţa crescândă la masc poartă o parte din vină prin managemen- dictaturi, la abuzurile şi ineficienţa administra- tul prost al agriculturii. Așadar încrucișarea tivă a unor regimuri osificate, la corupţia galo- condițiilor legate de penurie alimentară și pantă, la şomaj, la urbanizarea rapidă, haotică, secetă cu rivalitățile etno-religioase și resen- ci şi succesiunea unor recolte cerealiere proas- timentele față de abuzurile unui regim dictato- te (pe fondul schimbărilor climatice globale)41, rial explică violența revoltei. apoi creşterea preţurilor bunurilor de consum, De Primăvara Arabă ne despart abia șase în ţări arabe cu şomaj masiv şi exces de po- ani, timp probabil insuficient spre a identifi- pulaţie tânără.42 MENA (Orientul Mijlociu şi ca rădăcinile adânci ale fenomenului. Evident Africa de Nord) este una dintre regiunile lu- este un fenomen complex, ale cărui cauze mii cu cele mai mari importuri de hrană iar în majore credem că le desluşim în general fără 2010 seceta a redus oferta de grâne din Rusia, probleme, dar ale cărui meandre ascunse şi Ucraina şi Argentina, ridicând rapid preţurile factori ce ţin de acţiunile unor personalităţi la nivel mondial.43 politico-religioase sunt încă greu de desluşit Încă din iarna anului 2006 Siria s-a con- cu precizie. Izbucnită cu violenţă la cumpăna fruntat cu o secetă severă astfel că până în anilor 2010-2011, în mai multe state din Ori- 2009 producția agricolă scăzuse cu mai mult entul Mijlociu şi Africa de Nord, P.A. poate fi de jumătate și punând un milion de locuitori descrisă ca o tentativă a unei părţi a popula- vulnerabili în situația de foamete. Seceta a ucis ţiilor de a schimba regimuri dictatoriale, co- atunci cam 85% din vitele fermierilor sirieni rupte, uneori extrem de represive şi de a aplica din nord-est, golindu-le fântânile de apă. Între necesarele reforme politico-economice pe care 106 Monitor Strategic dictatorii le-au împiedicat decenii la rând. Vor- nite subit să se transforme în război civil, ca- bim aşadar de lipsa de libertate (resimțită de zurile clasice fiind Iordania şi Maroc unde pro- o parte a populațiilor), osificarea regimurilor testele stradale au fost gestionate constructiv, autoritariste, şomajul şi decăderea economică, cu moderaţie. Asemenea state nu au avut ne- inegalitatea socio-economică foarte mare din- voie de sprijin militar extern ca să gestioneze tre elitele care monopolizau puterea şi oamenii tulburările interne. De asemenea, Arabia Sau- obişnuiţi, corupţia generalizată şi lipsa de per- dită, stat monarchic ultra-conservator și care spective socio-economice pentru grosul popu- blochează aproape total emergența formelor laţiilor locale pe termen mediu.46 politice democratice, a reușit să nu treacă Analizele au arătat că în Egipt şi Tunisia, prin mari valuri de proteste populare oferind presiunea maselor şi dezertarea unei părţi a beneficii economice din redevențe petroliere aparatului de stat în tabăra protestatarilor au majorității populației, de asemenea dovedind condus la căderea pe cale paşnică a dictatori- un grad mărit de activism în politica externă, lor şi organizarea de alegeri democratice (cu inclusiv prin intervenții militare destinate să toate că statul egiptean a cunoscut ulterior o stăvilească expansiunea geopolitică (reală sau lovitură de stat militară contra preşedintelui doar percepută) a Iranului.47 ales în 2012, Mohamed Morsi, şi s-a instituit În schimb, republici fragile, aflate în tran- o dictatură militară care a suprimat opoziția și ziţia către democraţie, precum Irak şi Liban a anulat tranziția spre democrație, cu sprijin se află din nou aproape de reizbucnirea unor din partea monarhiilor conservatoire din Golf, războaie civile. Luptele purtate de armata ira- care se temeau de radicalizarea islamică a ma- kiană, având corpul ofiţeresc preponderent selor), în schimb rezistenţa extremă a guver- şiit, contra islamiştilor regrupaţi sub flamura nelor faţă de cererile legitime ale maselor, vio- Daesh (acronim arab pentru „Stat Islamic”) lenţa sângeroasă contra civililor, aveau să con- contribuie la polarizarea crescândă pe crite- ducă în Libia şi în Siria la războaie civile. Cele riul religios a populației, deoarece jihadiştii două state au în comun faptul că erau republici ce aspira la formarea unui Califat sunt musul- conduse de dictatori ce se revendicau din ide- mani sunniţi într-o țară în care șiiții sunt mai ologii pretins de stânga, reformiste şi care se numeroși dar sunniții constituie și ei o parte distanţaseră clar de mesajul islamist, aplicând importantă a populației. Clivajul sunniți-șiiți persecuţii dure contra islamiştilor. Ulterior şi este unul definitoriu pentru societatea ira- Yemen (care deja avusese parte de război ci- kiană actuală, după cum și in Siria, Kuwait, vil între republicani și monarhiști în interva- Liban sau Bahrain este foarte important. Nu lul 1962-1970) s-a afundat într-un război civil doar state corupte şi despotice se confrun- sângeros, pe fondul intervenţiilor din exterior tă cu mişcări populare de contestare: Turcia, ale Arabiei Saudite şi Iranului, state angajate un exemplu de reuşită democratică – de fapt într-un proxy war (război prin interpuși) acerb singura democraţie funcţională (la standarde pe teritoriul yemenit. Trebuie precizat că tot occidentale) din MENA, alături de Israel – s-a Arabia Saudită a intervenut în anul 2011 ală- confruntat cu dese atacuri teroriste ale Daesh turi de Emiratele Arabe Unite trimițând circa şi ale PKK iar în iulie 2016 o parte a armatei a 2000 de militari în Bahrain spre a apăra elite- încercat un puci contra preşedintelui republi- le politice sunnite contestate stradal de mase cii R.T. Erdogan. Eşecul puciului a fost urmat mari de șiiți, despre care nu știm exact în ce de acţiuni represive extrem de dure ale regi- măsură au fost sprijinite sau instigate de cer- mului de la Ankara contra elementelor libera- curi radicale din Iran. Așadar saudiții și aliații le, a celor „guleniste”(musulmane moderate) şi lor din Golful Persic au aplicat o strategie de a minorităţii kurde. Referendumul din 15 apri- containment contra insurecțiilor șiite ce riscau lie menit a spori mult puterile președintelui în în opinia lor să favorizeze avansul geopolitic al dauna guvernului și parlamentului, câștigat la Teheranului. limită de tabăra prezidențială, va diviza și mai Se remarcă totuși faptul că monarhiile tra- mult societatea turcă. Cu o populaţie scindată, diţionale din MENA (Middle East and North polarizată (pro și anti-Erdogan si AKP, parti- Africa) au reuşit să evite ca tulburările izbuc- dul aflat la guvernare), cu o economie în de- Monitor Strategic 107 clin vizibil, cu zeci sau sute de mii de oameni epurarea etnică poate ajunge să fie o strategie arestați și dați afară din posturi și o opoziție tot inclusiv „defensivă” (preventivă) contra unui mai hărțuită, acest stat se află probabil destul potenţial agresor.52 În cazul sirian, prezenţa în de aproape de un război civil a cărui izbucnire vestul ţării, în zona intens populată, precum desigur că ar prelungi durata de viaţă şi a celui şi în nord, a grupurilor alawite, sunnite, şiite, din Siria vecină și ar inunda țările UE cu noi creştine respectiv arabe şi kurde, aflate practic valuri de imigranți. Alternativa fiind o dictatu- în zone ce se suprapun şi se intercalează, fără ră prezidențială aproximativ la fel de nocivă. un spaţiu geografic despărţitor, cu rol de tam- După cum arăta profesorul american Da- pon, sporeşte sentimentul de frică şi este propi- niel Byman de la Universitatea Georgetown, ce unui război civil bazat pe frica reciprocă de războiul civil este deja un element pre-existent anihilare.53 În tot Orientul Mijlociu conflictul în Orientul Mijlociu extins, fiind de amintit latent dintre sunniți și șiiți s-a amplificat după conflictele din Algeria, Egipt, Iran, Irak,- Ior războiul din Irak (2003), fiind instrumentali- dania, Libia, Liban, Oman, Siria şi Yemen. E zat de țări precum Arabia Saudită, Turcia ori vorba de războaie în general repetitive, ciclice, Iran. Atât conflictul din Siria cât și cele din Irak care produc efecte de spill over în vecinătăţi (2003-2007) au avut și au o puternică dimen- (prin deplasările forţate sau voluntare de po- siune religioasă, data fiind tendința de epurare pulaţie peste graniţe), ele duc la radicalizarea sectară a unor populații vulnerabile. unor segmente largi ale populaţiei şi întăresc Trebuie luat în calcul și pattern-ul postulat sau slăbesc guvernele, crează noi lideri din de cercetătorul Stuart Kaufman, care presu- care unii se legitimează doar prin radicalism şi pune existenţa unor mitologii negative bazate violenţă.48 S-a constatat că statele vecine vor să pe ostilitatea istorică între grupuri identitare, profite de ţara aflată în conflict intern, de pildă teama reciprocă de exterminare sau izgonire spre a avea acces la resursele ei, ori intervin ca din spaţiul de viaţă, şi mobilizarea maselor de nu cumva războiul să se întindă peste grani- către factorul politic, prin instrumentalizarea ţă şi pe teritoriul lor, astfel încât, de regulă, se fricii şi urei.54 Studii recente arată că existența ajunge la transformarea războaielor civile în unor clivaje identitare lingvistice aduc o pro- „războaie regionale.”49 babilitate mai mare de război civil decât dispu- Omogenitatea etnică şi/sau religioasă a po- tele religioase.55 pulaţiilor, favorizarea unor grupuri de către Efectul cel mai vizibil al acestui fenomen ce dictatori în detrimentul altora dar şi tribalismul afectează MENA, mai ales după declanșarea din aceste societăţi au favorizat sau au inhibat Primăverii Arabe (2010-2011) este numărul tendinţa acestor conflicte socio-economice şi extrem de mare al refugiaţilor, atât al celor politice de a escalada spre război civil. Aşa cum externi cât şi a persoanelor deplasate intern. se arată în capitolul dedicat războaielor civile Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi se din acest volum, factorii determinanţi par a fi arată extrem de alarmat de numărul-record existenţa statelor „slabe”, a unor resurse ce pot fi de imigranţi din lume,atât cei economici cât prădate, a elementului multi-etnic şi multi-reli- și cei generați de războaie. Raportul anual al gios pe un teritoriu dat, a mitologiilor colective UNHCR intitulat Global Trends Report: World negative şi a traumelor istorice, de asemenea at War, din iunie 2015, indica faptul că “world contează mult şi inegalităţile socio-economi- displacement” (numărul de persoane refugiate ce persistente asociate unor anumite grupuri, în toată lumea) atinsese un record nedorit la resentimentele şi prezenţa armelor în sânul finalul anului 2014, anume 59,5 milioane per- populaţiei etc.50 S-a demonstrat că, uneori, în- soane, faţă de 51,2 milioane în 2013 şi 37,5 mi- tre comunităţile etnice rivale ce îşi dispută un lioane în 2004. Se arăta că una din 122 de per- teritoriu pe care îl locuiesc împreună, ames- soane pe glob este fie refugiată, fie “internally tecate, sporeşte riscul declanşării unui război displaced” ori în căutare de azil. De aceea, În- civil din cauza mecanismului de „dilemă a se- altul Comisar ONU pentru Refugiaţi, António curităţii societale” (etnică şi/sau religioasă).51 Guterres a afirmat că “We are witnessing a pa- Cu alte cuvinte frica reciprocă de anihilare, ca radigm change, an unchecked slide into an era urmare a unui atac surpriză, îndeamnă taberele in which the scale of global forced displacement ostile să treacă la atac. De aceea, se şterge gra- as well as the response required is now clearly niţa dintre războiul de apărare şi cel de atac iar dwarfing anything seen before”. 56 Siria singură 108 Monitor Strategic a produs peste 4 milioane de refugiaţi şi alte cau sancțiuni. In acest fel a contribuit direct la milioane de deplasaţi interni la o populație de prelungirea suferințelor poporului sirian. E cu- circa 19 milioane locuitori (estimare pentru noscut în literatura dedicată războaielor civile ianuarie 2017).57 Numeric, Africa a cunoscut că intervenția unor state terțe în favoarea unor recent cele mai multe conflicte soldate cu refu- grupuri rebele duce la prelungirea războiului si giaţi (circa opt), dar Orientul Mijlociu, deşi are caracterul său mai violent, pe lângă dificultatea mai puţine (trei războaie civile in curs), a înre- sporită de a îl finaliza.58 gistrat un număr mai mare de refugiaţi. În Siria Președintele SUA Trump ar dori să elimine și Yemen un număr mare de persoane vulnera- ISIS dar fără a mai sponsoriza masiv miliții ara- bile, inclusiv copii, se confruntă cu mari lipsuri be siriene și irakiene, folosind bombardamente alimentare și deficit de asistență medicală, din aeriene, drone și consilieri militari, încercând cauza prelungirii încleștărilor militare. uciderea liderilor așa-zisului Califat. Probabil Mai trebuie spus cu sinceritate că Iranul că va ajuta în mod selectiv grupările ce con- și Arabia Saudită poartă o bună parte din res- tribuie direct la distrugerea forțelor ISIS, co- ponsabilitatea prelungirii războaielor civile și ordonându-se cu saudiții. Forțele kurde YPG insurgențelor din Irak, Siria și Yemen. Cele sunt un element central al strategiei anti-ISIS, două state dominate de ramuri extremiste ale ele având spirjin dublu – din partea SUA dar și religiei islamice sponsorizează grupuri politice a Rusiei. Dar tot Trump pare decis să impulsi- antagoniste, instruiesc armate sau grupuri de oneze și prăbușirea regimului Assad de la Da- gherilă și chiar se implică cu trupe și tehnică masc, pe care îl consideră la fel de nociv în plan de luptă în aceste conflicte. Până acum Arabia moral ca și Daesh. Saudită a eșuat masiv în Yemen și Siria având Un mare război religios al zonei MENA însă succes în Bahrain, în timp ce Iranul a bene- nu poate fi exclus. Masacrele, schimbările de ficiat de sprijinul Rusiei în Siria și a consolidat granițe și fluxurile de refugiați ar fi consecințele temporar pozițiile șiiților Houthi din Yemen, cele mai ușor de anticipat. De altfel războiul prevenind zdrobirea lor de către bombarda- din Siria a avut ca efecte sporirea dramatică a mentele saudite și chiar americane. Pe termen imigrației spre Europa și ascensiunea ISIS lung după cum se afirmă în unele cercuri po- litice și analitice, acțiunea politico-religioasă și militară a Teheranului și Ryadului ar putea Revoltele contra dictatorilor precipita un război religios de zeci de ani în Orientul Mijlociu, pe falia sunniți-șiiți. Qata- în societăți tribale (mozaicate) rul a trimis și el mult armament rebelilor siri- ca element catalizator eni sunniți, în valoare de mai multe miliarde de al războiului civil USD, colaborând direct cu saudiții și america- nii, dar a patronat și sponsorizat în noiembrie Siria, Libia și Yemen au cunoscut zeci de 2012 crearea Coaliției Naționale pentru Forțele ani de dictatură, înapoiere economică și repre- Siriene Revoluționare și de Opoziție. Ulteri- siune, fapt ce a generat multe resentimente și or Arabia Saudită a preluat controlul asupra frustrare în rândul majorității populațiilor. Eve- Coaliției numindu-l în fruntea sa pe Ahmed nimentele revoluționare din Tunisia, soldate Jarba in locul islamistului moderat Moaz Al cu alungarea președintelui-dictator Ben Ali la Khatib. Turcia a sprijinit la rândul ei grupări cumpăna anilor 2010-2011 au generat frămân- sunnite, inclusiv unele radicale, spre a grăbi tări revoluționare in aceste state conduse tot prăbușirea regimului baathist de la Damasc, cu mână forte, pe fondul declinului economic dar a eșuat. In cele din urmă a ajuns la un acord și al urbanizării accelerate, ce se suprapuneau cu Rusia și Iran spre a contribui la finalul răz- peste creșterea demografică constantă. Așadar boiului civil sirian. Evident, fără sprijinul mili- tineri numeroși, veniți de la sate în orașe mari tar masiv al Rusiei nu credem că președintele unde nu găseau locuri de muncă sau găseau sirian Assad s-ar fi putut menține la putere, cel dar sub nivelul lor de pregătire și aspirație, iranian nefiind suficient. De asemenea Rusia a afundându-se în sărăcie cronică. Turismul, pu- blocat în C.S. al ONU mai multe rezoluții prin ternic limitat de suspiciunile autorităților față care regimul președintelui Assad era condam- de străini și dificultatea obținerii vizelor, nu a nat pentru crime contra umanității și se apli- adus venituri substanțiale bugetului și nici nu a Monitor Strategic 109 creat destule locuri de muncă, in timp ce agri- loc de muncă și locuință proprie), fără parti- cultura producea mult pentru export. ciparea semnificativă a clasei de mijloc și a in- Siria avea toate „ingredientele” unui stat telectualilor liberali, cum a fost cazul la Cairo care se confrunta cu riscul de război civil: și în Tunis. Protestatarii au cerut condiții de multi-etnică, multi-religioasă, cu un procent viață mai bune, anularea monopolului politic mare de populație tânără preponderant ur- al Partidului Arab Socialist Baath și limitarea bană, șomaj ridicat și dictatură. S-a remarcat prerogativelor constituționale excesive ale șe­ faptul că protestele izbucnite în martie 2011 la fu­lui statului.61 Trebuie precizat că Daraa se Dara’a, oraș aflat pe râul Yarmuk, lângă grani- confrunta de câțiva ani cu diminuarea resursei ţa cu Iordania, au avut drept motiv abuzurile de apă pe motiv de secetă persistentă și admi- specifice regimului republican al președintelui nistrare deficitară a infrastructurilor, dar și cu Bashar Assad și al Partidului Baath față de mari un aflux de populație din alte zone. părți ale populației. Câțiva copii care au dese- Conform CIA Factbook, la o populaţie de nat graffiti-uri antiguvernamentale pe clădiri circa 22.457.336 locuitori, arabii constituie publice, inspirați de evenimentele recente din 90,3% din total, iar kurzii, armenii, circazienii, Tunisia, Libia și Egipt, au fost arestați, bătuți, turcomanii etc. doar 9,7%. Printre arabi, be- torturați de forțele de ordine, iar grupuri de duinii constituie o ramură aparte. Musulma- sirieni au ieșit imediat să protesteze, fiind ata- nii sunniţi sunt 65% (din care 8% kurzi), cei cate de armată cu gloanțe de război. Masacrele alawiţi, ismailiţi şi druzi 16%, creştinii 10%, din lunile martie-iuni 2011 au fost comise mai plus circa 1% evrei. Alawiţii sau nusayriții sunt ales de shabiha („fantome” în limba arabă), grupul non-sunnit cel mai numeros, adică cir- forțe paramilitare de șoc. Regimul nu a putut ca 11-12% din toată populaţia.62 Vârsta medie a izola orașele ce treceau prin insurecții deoare- locuitorilor este de 22,7 ani iar populaţia între ce foarte mulți sirieni aveau acces la telefoane 0 şi 24 de ani constituie 54% din total.63 Circa mobile, internet, televiziune prin satelit, astfel o treime din populația siriană nu e de religie că rebelii s-au putut coordona între ei, chiar islamică iar kurzii, care sunt aproape toți mu- fără o conducere cetrală. După cum spune D. sulmani nu aparțin în schimb grupului arab, Kilcullen, cunoscut expert în insurgență, co- ei reprezentând circa 10% din populație.64 Şi nectivitatea a amplificat violența și a limitat sunniţii, majoritari la Est şi Sud de zona lito- posibilitatea de ripostă eficientă a guvernu- rală, au în mijlocul teritoriului lor „pungi” po- lui.59 Președintele Assad permisese accesul pulate de creştini, alawiţi şi ismailiţi. Creştinii larg al populației la aparaturi electronice de (ortodocşi afiliați Patriarhului din Antiohia, comunicație și la internet între 2002 și 2010, majoritari, dar și latini şi puţini protestanţi) neconsiderând că acest lucru i-ar periclita pu- formează maxim 10% din populaţie. Arabii terea politică și regimul dictatorial. Un studiu sunniți extremiști sunt iritați de faptul că apro- al Băncii Mondiale arăta că între 2002 și 2012 ximativ 25% din sirieni nu sunt musulmani rata de creștere a folosirii telefoanelor mobile sunniți ci potențiali eretici – e vorba de druzi in acea țară a fost de 2347% în timp ce în SUA si alawiți, iar președintele ar fi trebuit să fie creștea doar cu 83%! Rata folosirii internetului sunnit (conform Constituției), deoarece șiiți a crescut și ea cu peste 800%, mai mare decât sunt considerați în general apostați și riscă cea din Egipt, Libia sau Tunisia și mult peste pedeapsa capitală dacă nu acceptă converti- cele 27% creștere în SUA, în aceeași perioadă.60 rea la ramura sunnită, dominantă în Islam.65 Însă știm acum, la șase ani după declanșarea Constituția Siriei (adoptată în 1973) afirmă că revoltelor stradale, că doar o parte a populației toate religiile trebuie respectate și se garantea- s-a solidarizat cu manifestanții pro-liberta- ză libera practicare a cultelor cu condiția să nu te, nu au existat ca in Egipt și Tunisia grupuri prejudiceze ordinea publică. Rebelii sunniți ra- active și pan-naționale ale societății civile, dicali se folosesc de apartenența lui Assad și a sindicate, care să dea credibilitate și reprezen- familiei sale la Islamul alawit ca să îl denunțe tativitate protestelor. In Siria protestele nu au ca eretic (Nusayri) și prin urmare lider nele- avut o conducere, lideri cunoscuți și respectați gitim. Ţara este în mod evident foarte „moza- la nivel national, ierarhie, ci au fost generate icată”, fiind alături de Irak şi Liban printre cele mai ales de tineret urban în stare de șomaj și mai clivate state arabe, în plan etno-religios. sărăcie (inclusiv cu studii superioare dar fără Cei mai mulţi evrei au emigrat deja acum două 110 Monitor Strategic decenii. Mai trebuie spus că peste un million dere ținte de pe teritoriul sirian, mai ales depo- de irakieni au fugit din țara lor și s-au insta- zite de arme și carburanți controlate de Iran și lat in Siria ca refugiați de război, între 2004 și Hezbollah, spre a diminua puterea adversari- 2010, punând presiune pe orașe deja aglome- lor săi existențiali cei mai redutabili (și mai ales rate, cu lipsuri de rezerve de apă și alimente, transferul de produse strategice dinspre Tehe- cu șomaj crescut. Mai ales în Damasc dar și ran spre Hezbollah), dar fără a declara război în Alep, Homs și Hama s-au instalat valuri de Siriei. De altfel între cele două state, implicate refugiați. De asemenea fuga multor irakieni în trei războaie majore, nu a fost semnat un sunniți în Siria a accentuat conflictul sectar acord de pace ci doar unele de armistițiu. Im- dintre sunniți și șiiți. Cu alte cuvinte ei au fugit posibilitatea de a recupera aceste teritorii și de din Irak din cauza acestor conflicte religioase a continua să unifice identitar națiunea prin și le-au exportat involuntar în țara care i-a găz- asumarea rolului de adversar istoric al Israelu- duit. Totuși acești refugiați (teoretic fără drept lui (alături de Egipt și ulterior de Iran) a contri- de muncă dar angrenați neoficial în diverse buit și ea la delegitimarea regimului Assad și a activități) au contribuit la dublarea PIB-ului Partidului Baath, de guvernământ66, la fel ca și Siriei între 2004 și 2010, ajungând la 60 miliar- retragerea armatei siriene din Liban în aprilie de USD. Însă din cauza afluxului de consuma- 2005, la presiunea comunității internaționale. tori pe piață prețurile bunurilor de consum și Între 1958 şi 1961, Siria a fost într-o uniune locuințelor au crescut accelerat, în detrimental cu Egiptul, formând Republica Arabă Unită, o sirienilor săraci, fapt ce a mărit tentația aces- construcție efemeră. Hafez al Assad a devenit tora de a se revolta contra guvernului în 2011. preşedinte, ca lider al Partidului Socialist Baath Siria este un stat ale cărui graniţe au fost şi ca reprezentant al grupului religios alawit trasate, cam cum e regula aproape generală (ramură a şiismului). Fiul său, Bashar, a ajuns în Orientul Mijlociu, de către fostele puteri preşedinte în anul 2000, iar în 2005 a acceptat coloniale. Franţa a fost cea care a controlat în retragerea forţelor siriene din Liban, unde se perioada interbelică destinele şi configuraţia aflau din 1976. În mai 2007, Bashar a dobândit, Siriei şi Libanului, folosindu-se de sistemul de tot prin referendum, al doilea mandat de preşe- mandate creat prin Societatea Naţiunilor, res- dinte. El a creat avantaje politice și economice pectând in parte deciziile Acordului Sykes-Pi- clare pentru populația de confesiune islamică cot din 1916, între Paris, Londra și Petrograd. alawită și pentru susținătorii săi din Armată Nordul provinciei otomane a Siriei a ajuns sub și administrația statului. Prezența forțelor mi- stăpânirea Parisului până la independenţa din litare rusești in Siria, din toamna anului 2015, 1946 – de altfel Franța a cedat abuziv Turciei este un factor decisiv în supraviețuirea regimu- o provincie otomană Sangeacul Alexandretta lui Assad. Rusia are, de asemenea, contractori (denumirea actuală e Hatay) în 1939, înainte de privați (mercenari), în Siria, unii fiind uciși în proclamarea ca stat independent a Siriei, stat luptele contra ISI și a altor forțe sunnite de care ulterior a revendicat fără success acest gherilă, intre ianuarie și martie 2017.67 Iran și pământ (ceea ce explică și relațiile tradițional Hezbollah sprijină tot regimul de la Damasc pe proaste dintre Damasc și Ankara). De aseme- când Turcia, Qatar și Arabia Saudită ajută cu nea, Siria a fost văduvită de Înlțimile Golan de bani și arme forțe Sunnite antiguvernamentale. către Israel, după ce participase la mai multe Un factor esenţial în Siria este „tribalismul”. războaie în alianță cu alte state arabe, contra Locuitorii, mai ales cei din zona rurală, dar în Israelului. Aceste războaie urmăriseră de fapt mod latent şi cei din aria urbană, sunt afiliaţi distrugerea totală a statului evreilor, anexarea unor triburi şi clanuri, iar alianţele acestora de facto fiind un fel de „pedeapsă” administrată constituie adesea un „liant” pentru coagularea poporului sirian și o metodă de a vulnerabiliza facţiunilor combatante în războiul civil. Triba- în plan strategic Siria. Probabil că Israelul ar lismul nu se manifestă doar în zona de Est, mai fi dispus să retrocedeze regiunea ocupată doar puţin dezvoltată, ci în toată ţara şi influenţea- dacă la Damasc ar veni un regim extrem de pri- ză clar politicile de securitate ale guvernului, etenos față de interesele sale sau dacă ar obține buna guvernanţă şi dezvoltarea economică.68 numeroase garanții de securitate. Ambele sunt In Siria există confederaţii tribale dar și triburi scenarii extrem de improbabile. În 2014-2017, separate, clanuri, familii lărgite, acestea fiind Tel Aviv-ul a atacat de câteva ori prin surprin- unitatea de bază. Monitor Strategic 111 În anii 2012-2014 lupta anti-dictatură a fost său. (Situația seamănă cumva cu cea din Libia, confiscată treptat de miliții tribale și religioa- unde milițiile au proliferat în lupta contra lui se care nu aveau legitimitate la nivel național Gaddafi și după aceea.) Mai mult, unele forțe și nici proiecte credibile de democratizare și rebele siriene au luptat mai ales între ele pen- reconstrucție a societății (nation-building). O tru controlul teritoriului și resurselor, slăbind bună parte din populație a rămas loială dicta- presiunea asupra armatei siriene. Consiliul torului, și nu e vorba strict de cei care aveau Național Sirian, entitate recunoscută de statele avantaje socio-economice majore precum occidentale, nu a avut controlul asupra acestor militarii și membrii serviciilor de intelligen- forțe, nu a reușit să le instrumentalizeze în lup- ce. Cum se poate explica deriva către conflict ta contra lui Assad, fiind vorba de sute de gru- armat intern? În primul rând prin aceea că so- pări armate de gherilă. Nu a reușit evident nici cietatea siriană este una extrem de mozaicată să negocieze eficient în numele tuturor aces- în plan etnic și religios, identitatea națională tor forțe din care multe nici nu îl recunoșteau. fiind mai puțin pregnantă decât cele triba- Chiar daca Armata Liberă Siriană, formată le și religioase. Diversitatea etno-religioasă a mai ales din dezertori care au părăsit forțele populaţiilor a fost gestionată de cei doi Assad armate, s-a supus ordinelor CNS, jihadiștii au (tată și fiu, actualul și fostul președinte) prin continuat să lupte în mod independent atât punerea în vârful piramidei politice și econo- contra armatei naționale cât și a altor rebeli, mice a minorității alawite în dauna majorității scopul lor fiind forjarea unui stat islamic, a sunnite. Alawiții sunt o ramură a șiiților, una unui califat sau măcar a unui emirat. Jihadiștii care este considerată eretică de către sunniții au atras destul de rapid și mulți combatanți rigoriști deoarece adepții săi venerează sfinți și străini care aveau agenda lor personală legată cred în reîncarnare, iar personajul istoric Ali e de prestigiu, bani și ideologie. Un război civil considerat nu doar ginerele lui Mahomed ci și e mai ușor de terminat când rebelii formează întruparea sa ulterioară. un singur grup sau doar câteva grupuri, și când Când Siria s-a proclamat stat indepen- au strategii și resurse în comun, de asemenea dent, sunniții majoritari au acceptat coabi- când nu au sponsori externi.70 Siria din contra tarea cu șiiții și creștinii pe baza premizei ca are toate condițiile interne și externe pentru președintele republicii va fi întotdeauna un un război prelungit. De asemenea, neexistând musulman, ceea ce implica alegerea în fruntea o intervenție a NATO sau a unei coaliții ad- statului a unui sunnit – Sunnah e de fapt orto- hoc de state occidentale contra forțelor guver- doxia islamică, modelul ideal oferit de Profetul namentale (după modelul din Libia), rebelii nu Mahomed tuturor credincioșilor. Dar nu s-a au nici o șansă să conteste supremația aeriană ajuns la acest lucru deoarece dictatura Parti- și navală a regimului Assad. Acesta ar fi putut dului Baath a adus la putere lideri alawiți iar fi probabil înfrânt doar dacă toate grupările suniții au fost marginalizați politic dar parţial rebele se uneau sub un comandament unic în și economic. În 2011 protestele au luat rapid o 2012-2013, înainte de intervenția ISIS și a Ru- tentă sectară, ceea ce a împiedicat coalizarea siei în teatrul de luptă. generală a populației contra dictatorului Assad Un fapt important și care trebuie menționat – o mare parte dintre sirieni a rămas în stare e acela că majoritatea ofițerilor și subofițerilor de pasivitate sau tacit a sprijinit regimul.69 Des- armatei siriene a rămas loială președintelui și tul de repede, multe dintre milițiile rebele au partidului unic, la fel și serviciile de informații primit sprijin din partea unor actori statali ex- și celelalte structuri de forță ale statului. Mari- terni interesați în eliminarea regimului Assad le orașe din zona de vest, pe litoralul medite- sau care doreau să ajute arabi de aceeași con- ranean, au rămas sub controlul regimului As- fesiune religioasă, însă și Assad a primit sprijin sad, excepția fiind Alepul in nord-vest, o vre- deoarece Iranul nu dorea ca Arabia Saudită, și me divizat de facto între armată și rebeli până E.A.U. ori Turcia să se impună în acest proxy la recucerirea de către armată. Milițiile kurde war tot mai violent. Opoziția siriană s-a do- denumite YPG (Yekîneyên Parastina Gel sau vedit extrem de fragmentată și incapabilă să Unităție de Protecție Populară) au ocupat opună un front unit regimului de la Damasc, zone intinse în nord și nord-est, alungând ceea ce a ajutat acest regim să supraviețuiască islamiștii ISIS, Al Nusra și alte gherile tribale până când Rusia a intervenit masiv în sprijinul sunnite, ajungând rapid în conflict diplomatic 112 Monitor Strategic și apoi militar cu Turcia, stat ce a trimis forțe din Ryad, Cairo și alte capitale importante. în nordul Siriei spre a ajuta forțe sunnite an- ISIS a obținut succese militare uimitoare con- tiguvernamentale. La mijlocul lunii aprilie, tra armatei irakiene (dominate numeric de când finalizăm acest studiu, în timp ce SUA șiiți) și a celei siriene (având corpul ofițeresc cooperază doar sporadic cu Rusia în distruge- preponderant șiit/alawit), a ocupat teritorii și a rea ISIS și a Califatului creat de liderul aces- obținut acces la resurse precum petrol, baraje tuia, iar în martie au avut loc atacuri teroriste hidrografice, uzine si fabrici. Astfel a devenit o majore în capitala Damasc, produse de agenți grupare bogată, mult peste alte grupări insur- ai Hay At Tahrir a Sham (HTS, grupare filială a gente din Siria și Irak. Succesul Daesh a rezul- Al Qaeda), s-au semnalat tentative de reconci- tat din combinația dintre fanatismul religios liere și armistițiu sub egida Rusiei, Turciei și a (revoluționar), sprijinul multor sunniți arabi unor state occidentale. S-au înmulțit cazurile sătui de abuzurile și crimele comise de șiiți și de atacuri aeriene soldate cu victime colatera- alawiți, cooptarea unor foști ofițeri superiori le acuzate fiind inclusiv SUA și se fac pregătiri ai ex-dictatorului irakian Saddam Hussein, și pentru desfășurarea a 1000 de soldați ameri- evident finanțarea acoperită dar masivă din cani în nordul Siriei spre a ajuta Forțele De- partea unor cercuri din Arabia Saudită, Qa- mocrate Siriene (SDF). Nu se întrevede pe ter- tar, E.A.U. și probabuil și Turcia.71 ISIS repre- men scut un acord mediat de cei cinci membri zintă de fapt și un răspuns local la starea de permanenți ai C.S. al ONU, eventual alături de vid de protecție și de securitate resimțită de Germania și Turcia, spre a pune capăt complet comunitățile sunnite în relația cu Bagdadul și luptelor. Probabil una dintre cele mai spinoa- Damascul, unde dominația șiiților (respective se probleme care dezbină statele implicate în a alawiților) e evidentă.72 Se constată că războ- conflictul sirian e soarta lui Assad: să mai fie iul aerian purtat de coaliţia anti-ISIS nu răs- sau nu liderul Siriei post-război civil? Mos- punde deficitului de protecție, ba dimpotrivă cova și Teheranul nu acceptă deocamdată să întărește legătura ombilicală existentă între renunțe la acest președinte acuzat de crime de ISIS și comunitățile sunnite. Daesh reuşeşte de război (inclusiv de folosirea de gaze de luptă). cel puțin trei ani să atragă mii de tineri radi- Iar prin alegeri libere e greu de crezut că poate calizaţi din toată lumea, inclusiv din state UE pierde puterea, deoarece Assad va cere ca gu- ca Franţa, Belgia, Marea Britanie și Germa- vernul său să le organizeze, pe lângă faptul că nia, beneficiind de un aparat de propagandă milioane de sirieni refugiați în alte țări ar avea dezvoltat prin rețele sociale. Nu atât sărăcia îi dificultăți majore în a vota. impinge pe unii tineri occidentali să se alăture Un actor atipic și extrem de puternic în Si- ISIS ci conflictual ideologic și sentimentul de ria e Statul Islamic (Daesh, ISIL sau ISIS, nu- alienare cauzat de neintegrarea lor cultural- mit până în 2014 „Statul Islamic în Irak şi Le- identitară în societățile liberal-democratice.73 vant”), grupare formată din extremiști sunniți Pe lângă foști ofițeri irakieni baathiști au so- care vin din numeroase națiuni de pe cel puțin sit în Siria și numeroși combatanți ceceni, da- trei continente. Provenind dintr-o aripă a Al ghestanezi (cetățeni ai Federației Ruse) și din Qaeda (AQI sau al-Qaida în Iraq, fondată și alte state ex-sovietice (Uzbekistan, Kazahstan condusă de jihadistul iordanian Abu Musab etc), mai ales după anul 2013, în total circa al-Zarqawi), combatanții ISIS au trecut granița 2000-4500, aceștia dovedindu-se combatanți din Irak în Siria și în 2014 au cucerit o mare foarte valoroși și buni comandanți militari.74 parte a teritoriului din nordul si centrul Siriei, Gherilele islamiste ale „Emiratului Caucazian”, unindu-l cu teritoriile deja controlate în Irak. Liderul actual al grupului, autoproclamatul învinse de trupele rusești de commando în Ca- kalif Al Bagdadi, a denunțat acordurile Sykes- ucazul de Sud, au preferat adesea să se refu- Picot semnate de puterile europene (Franța, gieze în Siria, Irak și alte zone de conflict din Marea Britanie) în 1916 și a modificat de fac- Orientul Mijlociu. to granițele, anunțând formarea unui califat Bombardamenele coaliției anti-islamiste (stat teocratic in care liderul politic e și liderul au și rolul să diminueze resursele economice credincioșilor musulmani). Însă acesta e recu- și să distrugă linia de comandă și infrastruc- noscut doar de o mică parte a musulmanilor tura critică, astfel încât Daesh să nu mai poată sunniți din lume, și nu de marii teologi arabi plăti salarii atractive luptătorilor străini. ISIS a Monitor Strategic 113 demonstrat că un grup transnaţional non-sta- cerut forțelor șiite să nu intre în anumite car- tal poate învinge pe câmpul de luptă, în bătălii tiere sunnite ale orașului spre a evita conflicte successive, timp de luni de zile, armata unui armate cu bază religioasă, mai ales că PMF e stat, Irak, ce fusese reorganizată de SUA (și sprijinită de Corpul Gărzilor Revoluționare de câțiva aliați din NATO), grație fanatismu- iraniene Corp (IRGC), forțele de elită Quds. lui, finanțării din exterior, a conducerii unice Chiar și eliberarea orașului sirian Raqqa de sub (de tip leninist) și a organizării eficiente de tip ISIS ar putea genera lupte pentru supremație militar. între YPG (sprijinite de SUA), armata siriană Daesh și-a mutat forțe și în Libia (la Sirte, ajutată de forțe ruso-iraniene, și Armata Libe- pe coasta Mediteranei), în Yemen și Afganis- ră Siriană sprijinită de trupe turcești. tan, recrutând combatanți locali, atrăgându-i Să reținem că ISIS e grup terorist dar tero- prin salarii și alte avantaje. Dar în 2015-2017 rismul e doar o tactică. Scopul proclamat de ISIS s-a aflat sub atacuri aeriene și terestre „calif” e să formeze un mare stat religios (ba- continue din partea SUA, Franței, Marii Bri- zat pe Sharia, legea sacră a Coranului), cu toți tanii, Arabiei Saudite, Turciei și mai rar ale musulmanii sunniți din lume, din Maroc până Rusiei și Iranului, pierzând o mare parte a te- în Bangladesh. Oferirea de servicii sociale, me- ritoriului și populației pe care le controla an- dicale și spirituale în teritoriile ocupate a avut terior. Pierderea orașului Mosul din Irak și a rolul de a face din Daesh un adevărat stat ac- așa-zisei capitale Raqqa din Siria va da proba- ceptat de cetățenii săi, nu doar temut. Trebuie bil o lovitură grea grupului islamist, dar chiar să spunem și că atrocitățile și abuzurile comise rămas fără bază teritorială acesta poate comi- de Desh contra civililor creștini, yazigi, șiiți au te atentate în Europa și în alte zone, folosind distras atenția opiniei publice și a unor gu- rețelele de jihadiști, combatanții vest-europeni verne de la crimele comise de regimul Assad, ce vor reveni după război în țările de origine. transformându-l pe dictatorul sirian într-un În mod similar, cei proveniți din spațiul rusesc partener acceptabil de discuții. Or să nu uităm vor încerca să atace ținte din Federația Rusă, în că Obama, ex-președintele SUA, promisese să cazul în care vor reuși să se întoarcă. Un cali- treacă la acțiune militară dacă Assad va folo- fat virtual poate continua să recruteze adepți si arme chimice contra locuitorilor civili. Deși prin media sociale și să comită acte teroriste acesta a recurs la atacuri chimice, SUA s-a dure. Un alt grup islamist violent poate apă- abținut în 2013 de la intervenție, fiind negociat rea oricând, copiind modelele de organizare și un acord de dezarmare NBC a Siriei cu ajuto- de atac ale Al Qaeda și Daesh, dacă nu vor fi 76 remediate cauzele ce au generat furia și frus- rul Rusiei. Pacifismul administrației Obama trarea arabilor sunniți din regiunea Golfului și refuzul de a ataca Siria, desi existau motive Persic. In plus teritoriul eliberat de sub Daesh valabile, au produs iritare și frustrare la Anka- va trebui ocupat concret de forțe militare și de ra și Ryad, deoarece saudiții și turcii speraseră o administrație civilă eficientă. Se știe că în ul- să se debaraseze de Assad și regimul său prin timii doi ani teritoriile irakiene eliberate de sub instrumentalizarea SUA. Prezența agresivă a ISIS au fost disputate între învingători: luptă- ISIS a contribuit probabil la dorința lui Obama torii arabi sunniți, milițiile kurde și paramili- de a evita o nouă acțiune militară asemănătoa- tarii șiiți loiali regimului de la Bagdad. Forțele re cu atacarea Irakului de către SUA și Marea Peșmerga ale Guvernului Regional al Kurdis- Britanie în 2003. Retrospectiv, retragerea ame- tanului (KRG) au avut ciocniri sângeroase cu ricană din Irak avea să lăse un gol de putere Popular Mobilisation Force (PMF) militia (al- imediat valorificat de catre Iran și apoi de ISIS, Hashd al Shaabi), grupare armată șiită.75 Șiiții de forțele kurde, accentuându-se falia sectară irakieni susțineau că de fapt kurzii practică pu- dintre arabii sunniți și șiiți, și dintre arabi și rificarea etnică, alungând mulți locuitori arabi kurzi si ajungându-se la un joc de sumă nulă din orașul Kirkuk, zonă bogată în petrol, și pe pentru teritorii, populații și resurse.77 Reali- care unii lideri kurzi vor să o include într-un zând eroarea, americanii au trimis forțe spe- viitor posibil stat kurd independent. Și în lup- ciale, instructori și medici militari în Irak și Si- ta pentru Mossul, liderii milițiilor sunnite au ria, de asemenea bombardând intens pozițiile 114 Monitor Strategic jihadiștilor și ajutând la eliberarea unor orașe- din Golf, condusă de Arabia Saudită, aceasta cheie de sub așa-zisul Califat. bombardând aerian masiv pozițiile șiiților şi Acum în Siria dezastrul umanitar a luat ajutând forţele guvernamentale, din teama ca deja proporții uriașe. Inaltul Comisariat al Iranul să nu ajungă să controleze tot statul. Te- ONU pentru Refugiați (UNHCR) a arătat pe heranul ajută așadar cu arme și instructori pe 30 martie a.c. că numărul refugiaților siri- rebelii șiiți Houthi. Populația Houthi îl spriji- eni în Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt a nă pe fostul președinte Ali Abdallah Saleh și depășit cifra de cinci milioane, pentru prima forțele lor armate au păstrat controlul asupra dată în cei șase ani de conflict în Siria. Din cei capitalei Sanaa. Bombardamentele saudite ma- 22 milioane de sirieni existenți in 2011, când sive au lovit adesea zonele civile, fiind extrem s-a declanșat conflictul, jumătate și-au părăsit de distrugătoare (amintind ce cele ale Rusiei în casele și o parte și țara. Peste cinci milioane au Siria). Ca reacție, Teheranul a intensificat şi el fugit în alte state, mai ales Turcia (2,8 milioa- sprijinul pentru grupul Houthi. Atât iranienii ne), Liban (1 milion) și Iordania (700.000). Iar cât şi saudiţii consideră că tabăra adversă e de șase milioane și trei sute de mii sunt refugiați fapt un pion al statului duşman, nefiind dispuşi interni în alte regiuni ale Siriei.78 Se încearcă să accepte ideea că există o ostilitate de tip sec- procedura de resettlement pentru măcar 10% tar nealimentată iniţial din exterior – Yemen din cele cinci milioane, adică măcar 500.000 a mai avut parte de război civil şi chiar de di- dar sunt tot mai puține țări dispuse să îi accep- vizare teritorială inainte de 1990 iar revolta te pe termen lung. Iar atacurile cu armă chimi- populațiilor Houthi a început din 2003 după că s-au răspândit, dovadă uciderea cu gaze to- ce Saleh sprijinise politic atacarea Irakului de xice, cel mai probabil de către armata siriană, a către SUA. În acest fel, asistăm la un război circa 70 de civili în orașul Khan Shaykhun, pe indirect saudito-iranian în micul stat yemenit : 4 aprilie anul curent. saudiții sunt în război cu un grup religios din Tot tribal este și Yemen, stat înapoiat, cu o alt stat, sprijinit masiv de Iran și în aproape trei economie agrară de subzistență, afectată de ci- ani nu au putut da lovitura decisivă taberei Ho- cluri lungi de secetă. Populația sa este mai nu- uthi-Saleh. meroasă ca a Siriei, peste 27 milioane de locui- Trebuie să precizăm și că Iranul nu cultivă tori pe o suprafață de 527,968 km2 iar locuitorii oficial şiismul de tip Zaydi ci pe cel duodeci- tineri (cu vârsta între 1 și 25 de ani) formează man, deci probabil nu are un control şi pe linie circa 62% din populația preponderent rurală religioasă asupra rebelilor. În plus, majoritatea (doar 34,6% trăiește în mediul urban).79 O țară populației sunnite din Yemen nu aderă la cu- săracă, prost guvernată, în care nemulțumirile rentul Salafist (extremist) ci la o ramură mai acumulate de masele paupere au favorizat în tolerantă numită Shafi, de asemenea tribalis- mod cert conflictul. Astfel, grupări de opoziție mul tradițional implică relații mai ales pe ori- printre care se găseau și rebelii şiiţi Houthi zontală, de cooperare, opuse centralismului (din grupul Zaydi Shia), minoritari, au reuşit piramidal specific Statului Islamic. Probabil să îl alunge pe preşedintele cleptocrat și foarte din acest motiv, ISIS a avut un succes redus longeviv al ţării Ali Saleh, revoltându-se și ei în această țară, spre deosebire de Al Qaeda tot în februarie 2011, iar armata a tras asupra in Peninsula Arabă (AQPA/AQAP).80 AQPA manifestanților pe 18 martie 2011 in capitală a fost ajutată de raidurile saudite și a cucerit ucigând zeci de protestatari. După un atentat porturi din sudul țării, pe când ISIS a atacat cu bombe care l-a rănit grav, Saleh a fost în- ținte civile sau oricum accesibile (de exemplu locuit de facto de către politicianul Mansour militari activi și în rezervă care așteptau la coa- Hadi, care în 2012 a preluat oficial funcția su- dă să încaseze soldele/pensiile în Aden). Între premă în stat. Însă șiiții zaydi houthi l-au izo- cele două structuri teroriste există o stare de lat pe Hadi, gonindu-l în orașul sudic Aden, conflict latent, Al qaeda criticând ISIS pentru ocupând in septembrie 2014 și capitala Sanaa. violențele inutile contra unor civili nevinovați. Ulterior (din martie 2015), ca reacție la suc- De precizat că forțe tribale au învins zdrobi- cesele tactice ale șiiților și în ajutorul lui Hadi tor în 2012 AQAP în zone precum Shabwa a intervenit o coaliție arabă sunnită a statelor și Abyan, cu ajutor al armatei yemenite și cu Monitor Strategic 115 sprijin american discret. De aceea, AQAP a lului ONU, „17 milioane de persoane nu sunt învățat să coopereze cu structurile tribale și în prezent în măsură să se hrănească în mod să le respecte, spre deosebire de ISIS care vrea corect’’, femeile și copii fiind cei mai afectați.’’ să domine politic și să își impună regulile fără Șapte milioane de yemeniți nu știu de unde le compromis.81 AQAP a ajuns să controleze în vine următoarea masă și sunt mai mult ca ni- 2013-2014 porţiuni extinse din zona de coastă, ciodată aproape de foamete’’, a spus coordona- orașul port Mukalla și zona de coastă numită torul ONU.83 De asemenea, bolile contagioase Hadramawt, acumulând resurse pe care le-a generate de mizerie fac ravagii. O generație păstrat și după ce a pierdut zonele respective. întreagă de tineri se pierde, la fel ca și în Si- Iar Ryadul a reuşit să formeze o coaliţie ria și Libia, mulți neavând alternative în afa- largă, alături de Emiratele Arabe Unite, Bahre- ra „meseriei” de soldat/rebel/mercenar, fără in, Egipt, Iordania, Kuweit, Qatar, Sudan dar acces la educație. Nu se întrevede pe termen fără Oman şi Liban82, sperând să contracareze scurt o încetarea a războiului civil, mai ales că ascensiunea şiismului susţinut de Iran şi Iraq susținătorii externi ai facțiunilor ostile nu au – pe termen lung falia sunniţi-şiiţi ar putea ali- încă interesul să ajungă la un acord. menta noi focare de război civil in state care În ce privește Libia, țară situată în Africa conţin ambele grupuri. Trei tururi de negocieri de Nord, de religie islamică sunnită, locuită de mediate de ONU nu au dus la nici un rezultat, o multitudine de triburi arabe, berbere dar şi din contră tensiunile sectare, geografice și ge- de populaţii nomadice tuarege, şi cu un influx opolitice s-au adâncit. masiv de africani negri veniţi din vecinătatea Peste un sfert dintre yemeniți, respectiv sudică, cu o suprafaţă foarte întinsă, aproxi- șapte milioane de persoane, sunt mai mult mativ 1.759.540 km pătraţi, ocupând al şapte- ca oricând în pragul foametei, a declarat Ja- sprezecelea loc în lume, dar populată de numai mie McGoldrick, coordonatorul umanitar al circa 6,5 milioane locuitori (din care circa un ONU în Yemen. Potrivit declarațiilor oficia- milion de imigranţi), totul a început ca o re-

http://www.businessinsider.com/these-maps-show-where-yemens-conflict-could-be-heading-2015-3 116 Monitor Strategic voltă a unor segmente progresiste ale societății Britanie aveau să recunoscă Consiliul Naţional contra dictatorului Muammar Gaddafi.84 Libia de Tranziţie (CNT) ca fiind guvernul legitim e împărţită tradiţional în triburi, peste 140, fi- al Libiei, fapt ce a accelerat dezertarea multor ecare controlând anumite teritorii, pe axa Est- militari, trecerea de partea rebelilor a nume- Vest.85 Cele mai mari triburi sunt Ben Salim, roşi oficiali de rang mic şi mediu şi reducerea din estul ţării şi Ben Hilal, din zona de Vest. drastică a sprijinului populaţiei pentru Gad- Doar circa 15% din populaţie nu are afiliere dafi. Liderii tribali din Cirenainca au recunos- tribală.86 cut primii legitimitatea CNT. De asemenea, Dictatura președintelui Muammar Gad- diverse facţiuni islamiste precum al-Harakat dafi a fost una lungă și dură. Deși a încercat al-Islamiyah al-Libiyah s-au alăturat rebelilor teoretic să amelioreze viața oamenilor de rând contribuind la nimicirea armatei şi unităţilor prin proiecte precum Great Man Made River paramilitare gaddafiste. (aquaduct lung de 2800 de km. care transpor- În primele săptâmîni de război civil s-au ta apa din acquiferul nubian aflat în subso- creat grupuri de insurgenţi, dotaţi la început lul deșertic către marile orașe), prin oferirea doar cu armament uşor preluat din dotarea gratuității în educație și sănătate și a unor militarilor capturaţi sau dezertori, aceşti re- prețuri subvenționate la energie, în realitate beli revoluţionari (“thuwwar”) au format nu- regimul său eliminase complet drepturile și meroase miliţii ori s-au alăturat celor deja libertățile omului, fiind extrem de represiv. Ja- existente, atacând unităţile militare şi clădirile mahirya era pe hârtie o republică a poporului oficiale, jefuind depozite de arme abandonate dar în realitate toată puterea era concentrată în şi instaurând haosul87. Chiar şi în oraşele din mâinile liderului suprem. Est, au avut loc ciocniri sporadice cu adepţii lui Scânteia revoltei a fost în 15 februarie 2011, Gaddafi, dar numărul acestora s-a împuţinat când, la început doar câţiva avocaţi şi judecă- treptat. Specificul acestui război civil polimorf tori, apoi mulţimi mari de oameni au protestat e că deşi revolta a plecat din zona de Est (Ben- întâi în Benghazi, apoi şi în Ajdabiyah, Darnah ghazi), nu a existat un grup rebel dominant sau şi Zintan, contra arestării avocatului de 39 de un lider carismatic care să devină cumva con- ani Fathi Terbil (Fatih Turbel), liderul unui ducătorul acceptat de majoritatea populaţiei grup civic ilegal de apărare a drepturilor omu- din ţară, de aceea lupta anti-regim a fost dusă lui. Acesta era deja bine-cunoscut in Benghazi de numeroase grupuri, cu afilieri tribale şi sen- pentru că apăra interesele rudelor victimelor sibilităţi socio-economice diferite. celor peste 1200 de persoane ucise de forţele De cealaltă parte, odată izbucnite violenţe- de securitate libiene în închisoarea Abu Salim le, dictatorul a ordonat armatei (demoralizată, în 29 iunie 1996. Regimul dictatorial folosea nepregătită de luptă, drastic redusă prin dezer- tortura pe scară largă, dar şi execuţiile suma- tări şi distrugeri) precum şi mercenarilor afri- re spre a pedepsi atât opozanţii „laici” cei mai cani ( mai ales tuaregi dar şi negri din statele activi cât şi pe „islamişti”. În pofida trimiterii vecine de la sud) şi unor indivizi eliberaţi din armatei şi a unor grupuri paramilitare loiale lui puşcării să reprime prin orice mijloace revolta, Gaddafi, în primăvara anului 2011 insurgenţii cu tunuri, tancuri, aviaţie şi muniţie de război, s-au organizat şi au început să facă rost de ar- aşa cum de altfel mai procedase şi în trecut. mamente, de asemenea şi-au mărit rândurile Forţele paramilitare conduse de doi dintre cu numeroşi dezertori, atacând cu predilecţie fii lui Gaddafi, Khamis şi Mutassim, erau de unităţile militare şi clădirile oficiale. În acest fel fapt forţa de şoc a regimului. A fost un calcul au făcut rost rapid de muniţie şi arme, chiar eronat, după cum s-a văzut. Mai mulţi ofiţeri înainte să înceapă şi ţările occidentale să le li- superiori, miniştri şi ambasadori libieni au vreze armamente. demisionat şi s-au declarat solidari cu rebelii. Avocaţii anti-regim au format rapid Consi- Numeroase unităţi militare au trecut şi ele de liul Naţional de Tranziţie, guvernând de facto partea cealaltă, slăbind capacitatea de rezilien- zonele eliberate de către rebeli de sub autorita- ţă a regimului şi aducându-le arme rebelilor. tea guvernului. Semnalând dorința de schim- Rebelii au asediat şi apoi au ocupat capitala bare politică, state precum Franţa şi Marea Tripoli în august 2011. Total depăşit de situaţie, Monitor Strategic 117 Gaddafi a dat vina pe drogurile halucinogene şi avea să declare Libia stat liber, după ce Gaddafi pe infiltrarea Al Qaeda printre opozanţii săi. În fusese capturat şi ucis de revoluţionari în Sirte, plus, folosirea armamentelor grele pe străzile oraşul său natal, pe 20 octombrie 2011. După libiene, contra civililor, a determinat ONU să alungarea regimului Gaddafi din păcate Libia voteze două rezoluţii prin care autoriza insti- ca stat s-a afundat în haos, numeroase miliții tuirea unei zone de interdicţie aeriană (no fly au ajuns să își dispute teritoriul, cele mai multe zone), a unui embargo terestru, naval şi aerian cu bază tribală dar și grupuri islamiste, unele pe armamente, blocarea fondurilor oficiale şi transnaționale precum gherilele afiliate gene- proclama necesitatea supremă a protejării civi- ric Al Qaeda și cele care luptau pentru Statul lilor în faţa violenţei regimului gaddafist. Prin Islamic. Rezoluţia 1973 din martie 2011, Consiliul de Așadar la începutul anului 2011, replica Securitate al ONU se poate spune că autoriza foarte violentă a regimului a generat escala- practic recursul la forţă contra regimului Ga- darea ostilităţilor, deoarece rebelii au comis în ddafi, spre a apăra populaţia civilă de crime- replică și ei numeroase atrocităţi, spre a se răz- le comise de guvern. Nu Consiliul de Securi- buna pe populaţiile care îl susţinau pe dictator tate al ONU a creat forţele de intervenţie, ci sau spre a demoraliza trupele acestuia. Zvo- NATO, o organizaţie de securitate regională nurile dar şi dovezile privind activitatea mer- euro-atlantică, care din motive umanitare a cenarilor negri şi tuaregi folosiţi de regim, au folosit masiv forța militară pe continentul afri- produs o dorinţă de răzbunare din partea re- can, fără a aştepta vreo „autorizare” din partea belilor, care a luat uneori forma masacrelor co- Uniunii Africane, bazându-se pe decizia C.S. mise aleatoriu contra unor simpli imigranţi cu al ONU. Dar în plan legal, NATO a acţionat pielea neagră sau a unor tuaregi care nu aveau cu mandat din partea ONU, situaţie diferită nici o implicare în violenţe. Sute sau mii de pri- de alte intervenţii precum cea din Kosovo în zonieri au fost ţinuţi în condiţii grele, torturaţi, 1999. Rusia condusă de președintele D. Med- bătuţi, unii fiind daţi dispăruţi definitiv. Ban- vedev s-a abținut în 2011 de la vot în C.S. al de de revoluţionari şi bătăuşi («beltagya») au ONU, fapt reproșat ulterior de premierul și ac- constituit forţa de şoc a unor triburi sau miliţii tual președinte V. Putin deoarece în opinia sa conduse de noii seniori ai războiului.90 Pe de Occidentul a beneficiat de lipsa de vigilenață altă parte, mercenarii tuaregi şi negri au înce- a Rusiei. Bombardamentele NATO au distrus put în vara anului 2011 să dezerteze masiv, lu- baza materială a armatei libiene, favorizând ând cu ei numeroase arme sofisticate şi muni- clar rebelii organizați în miliții puternice, dar ţie din depozitele abandonate ale armatei libie- s-a comis eroarea majoră de a nu se asigura o ne. Cei mai mulţi s-au îndreptat către Mali, de prezență a unei forțe de stabilizare post-con- unde proveneau şi au reuşit să se pună în servi- flict similară cu SFOR din Bosnia sau ISAF în ciul unei mişcări separatiste «Mişcarea pentru Afganistan. eliberarea Azawad-ului», grup ce a ocupat în Pe tot parcursul războiului civil, opoziţia martie 2012 oraşele din nord91, fiind apoi în- libiană formată din diverse grupuri insurgente, vins de trupele franceze trimise în ajutorul gu- miliţii, triburi, coagulate prin religie, prin legă- vernului malian. Alţii au integrat rândurile Al turi de sânge sau prin apartenenţa la anumite Qaeda din Magreb, comiţând atantate teroris- regiuni s-a consolidat, singurul liant fiind ura te contra trupelor ONU (110 morți în 4 ani de faţă de regimul dictatorial gaddafist şi dorinţa misune MINUSMA) și maliene, dar și in Alge- de a îl schimba rapid.88 La fel ca și în Siria, nu ria şi Tunisia. Jihadiștii beneficiază de granițe a existat o conducere centralizată, un comitet permeabile, spații deșertice greu de controlat de coordonare sau un lider supra-tribal care să și de sprijin transnațional plus găsirea de adă- conducă revolta. În Libia, revolta iniţială s-a post în țări vecine cu probleme similare cu ale transformat în revoluţie şi într-un sângeros Mali. MINUSMA a devenit din păcate cea mai război civil care a arătat fragmentarea extremă perciculoasă misiune a ONU prin pierderi- a societăţii şi utilizarea doar a puterii hard de le de vieți umane.92 Astfel, căderea regimului către dictator, în lipsa culturii dialogului politic Gaddafi prin eliminarea bruscă și necontrolată de conciliere.89 Consiliul Naţional de Tranziţie a structurilor de forţă ale armatei şi serviciilor 118 Monitor Strategic de intelligence şi prin producerea unor fluxuri Brega și bazinul petrolifer Syrte, asigurându-și de combatanţi (şi arme) necontrolabile către controlul economic asupra țării deoarece peste vecinătăţi, a destabilizat profund nu doar ţări 65% din totalul țițeiului libian se află în aceste fragile precum Mali dar şi Tunisia, Egipt şi Al- teritorii. „Armata națională libiană” – denumi- geria, state mult mai funcţionale. re dată forțelor lui Haftar – poartă și ea lupte Cum se prezintă acum situația de securita- grele cu Brigada de Apărare de la Ben­ghazi, te? Deși există un guvern legal la Tripoli, re- forță apărută din gruparea Al Qaeda din Ma- cunoscut de comunitatea internațională (pre- grebul Islamic, nefiind stăpână așadar pe toată mierul Fa­yez al-Sarraj conduce Libia pe hârtie zona Cirenaicii cum pretinde. din martie 2016), autoritatea îi e contestată de Nici intervenția puterilor occidentale – așa numita Armată Națională Libiană a gene- Franța, Marea Britanie, Italia, SUA, plus cea a ralului Kalifa Haftar, un personaj extrem de ONU – nu a reușit să ducă la acceptarea de că- puternic, fost oficial gaddafist, și care acum are tre Haftar a guvernului de la Tripoli. De aseme- și sprijinul clar al Rusiei. Haftar a avut intre- nea, milițiile din Misrata și Zintan controlează vederi cu ministrul rus al apărării, inclusiv pe teritorii vaste la est și vest de Tripoli și deșertul portavionul ru­sesc Amiral Kuznețov, in ianua- din Sud, neacceptând să se subordoneze nici rie 2017, după ce în iunie 2016 fusese invitat la guvernului Sarraj nici autorității lui Haftar. Moscova unde s-a intâlnit și cu Serghei Lavrov, Credem că Rusia ar putea fi tentată să repete ministrul rus de externe. Pe 13 martie 2017 s-a în Libia intervenția sa militară masivă din Siria semnalat în presa americană că trupe ruse de (începută în septembrie 2015), dar depinde de commando au fost văzute pe zona de graniță reacția Occidentului și de situația economică dintre Egipt și Libia, fapt negat de Moscova. a Moscovei, precum și de finalizarea cât mai Ulterior s-a aflat că era vorba de o unitate de rapidă a conflictului sirian. mercenari ruși sau poate soldați fără însemne oficiale93 asemănători cu cei ce au invadat Cri- meea în cadrul războiului hibrid din februarie Occidentul – ce poate face și cum? 2014, aceștia plecând din Sidi Barrani și ajun- gând în estul Libiei unde se pare că au curățat Avantaje și limite într-o lume de mine antipersonal un teren. Rusia a incer- ce tinde să devină post-occidentală cat că îl convingă pe Haftar să colaboreze cu guvernul din Tripoli spre a elimina ISIS din Ceea ce numim în mod generic Occident, Sirte, dar fără success. ISIS avea să fie izgo- adică țările NATO și UE, ne apare în prezent nit din acest oraș la începutul acestui an prin ca fiind divizat și slăbit de crize și disensi- eforturile separate ale mai multor miliții dar și uni interne. UE se confruntă cu ascensiunea ale guvernului, beneficiind și de prezența unor naționalismului și populismului, cu ieșirea consilieri francezi, britanici și americani. Gru- Marii Britanii, cu scenariul divizant al Europei pul a ajuns de pildă să aibă în Libia probabil cu mai multe viteze, dar și cu riscurile generate doar câteva sute de adepți care se ascund la de Rusia și terorismul islamist. NATO e și el sud de linia țărmului și comit sabotaje asupra confruntat cu dificultăți financiare – doar cinci rețelelor de curent electric și ocazional asupra state au atins pragul de 2% din PIB pentru apă- aquaductului Great Man-Made River Project. rare, nivelul minim solicitat la Summitul din Mai grav e că Haftar a creat de facto un gu- Țara Galilor în 2014. De asemenea e provocat vern paralel, bazându-se pe opoziția triburilor de o Rusie tot mai decisă să controleze autoritar din Cirenaica (Est) față de controlul puterii în Europa de Est, flancul estic al Alianței. Și asta în epoca gadafistă de către triburile din Tripolita- condițiile în care Administrația prezidențială nia (Centru-Vest). Parlamentul de la Tobruk, Trump din SUA ar putea reduce cheltuielile și recunoscut internațional și dominat de Haftar, implicarea militară în beneficiul aliaților, fiind se opune recunoașterii autorității guvernului adepta unei redirecționări a puterii militare Sarraj (Government of National Accord). La către contracararea Chinei. Prezența forțelor finalul anului 2016, forțele haftariste au cuce- rusești în Siria (Latakia, Tartous) a permis rit porturile pertroliere Ras Lanouf, Es Sider și Moscovei să proiecteze putere în zona Me- Monitor Strategic 119 Prezența ISIS în Libia – 2016 (http://www.understandingwar.org/sites/default/files/FEB%202016%20ISIS% 20in%20Libya%20Map-01_0_3.png)

diterana-Orientul Mijlociu și să creeze zone ISIS au fost sporadice și neconvingătoare, mai de anti-access area denial (A2/AD) prin care degrabă menite să ajute tot armata siriană să limitează marja de manevră a americanilor și recucerească puncte strategice decât să salveze altor state NATO, de asemenea formând zone civilii asupriți de islamiști. Strategia regimului de interdicție aeriană și navală prin baterii de Assad – “starve or surrender” – a dislocat ori- rachete defensive S 300 și S 400 dar și prin cele cum sute de mii sau milioane de sirieni de la ofensive Kalibr și SS 26 Iskander. După cum casele lor, unii ajungând să fie refugiați nu doar arată unii experți regionali, distrugerea de că- în alte țări dar chiar pe alte continente! tre armata siriană, ajutată de ruși și iranieni, a Pe de altă parte, așa cum au demonstrat- forțelor opoziției moderate a împins resturile o mai multe episoade de război civil și geno- acesteia către cooperarea cu grupări jihadis- cid din anii ’90 ai secolului trecut – Bosnia- te, mai determinate și mai bine dotate militar. Herțegovina, Ruanda – Occidentul nu a fost Același efect l-a avut și bombardarea intensă mereu dornic sau capabil să intervină spre a de școli, spitale în Alep și alte orașe unde exis- gestiona situații preconflictuale cu potențial tau focare de rezistență anti-Assad. Nu doar de transformare în conflicte grave, și nici nu a Rusia a bombardat agresiv școli și spitale din intervenit când abia se declanșaseră episoadele Alep, oraș martir al Siriei, ci și aviația militară a violente și s-ar fi putut găsi o soluție de calmare SUA a atins accidental clădiri în care se găseau a tensiunilor. Masacrele și acțiunile genocida- civili, în timpul asediului orașului irakian Mos- re rămase fără intervenții credibile în favoarea sul.94 În același timp loviturile rusești contra civililor amenințați vor împovăra multă vreme 120 Monitor Strategic bilanțul umanitar al Occidentului. Căruia i-au și societăților situate la răsărit și la sud, ela- lipsit, în doze variabile, strategiile și doctrine- borarea unei abordări integrate a conflictelor le adecvate, instrumentele juridice și milita- și a crizelor, promovarea și sprijinirea siste- re, sau voința politică. De aceea, un prim pas melor regionale de cooperare și consolidarea trebuie să fie cunoașterea în detaliu a situației unei guvernanțe la nivel mondial fondate pe din teren, în statele slabe și prost guvernate ce dreptul internațional, inclusiv pe principiile pot servi ca bază de declanșare a unor conflic- din Carta ONU și din Actul final de la Hel- te sângeroase. Trebuie să fie pregătiți experți sinki.”96 Conceptul de „reziliență” (a statelor și regionali, care să înțeleagă situația etno-religi- societăților de la Est și Sud de UE) este de fapt oasă, economică, culturală și politică a acelor esența acțiunii propusă de către Strategia Glo- țări și popoare, să le vorbească limbile și dia- bală a UE, lucru ilustrat în acest citat “Fragi- lectele. Marile universități din SUA și țările lity beyond our borders threatens all our vital UE trebuie să aibă mai multe centre de forma- interests. “By contrast, resilience – the ability re a experților, în cooperare cu institutele și of states and societies to reform, thus withstan- fundațiile de profil. ding and recovering from internal and external Mecanisme eficiente de detectare și early- crises – benefits us and countries in our surro- warning trebuie concepute sau doar ameliorate unding regions, sowing the seeds for sustainable acolo unde există. UE și NATO au deja sisteme growth and vibrant societies. Together with its de analiză a datelor și mecanisme instituționale partners, the EU will therefore promote resili- de intervenție, in diferitele faze ale conflictului, ence in its surrounding regions. A resilient state OSCE are un mecanism de detectare a conflic- is a secure state, and security is key for pros- perity and democracy. But the reverse holds telor verificat. Este necesară cooperarea cu 97 organizațiile regionale de tip OSCE, Uniunea true as well.” Declarația de la Roma din 25 Africană, Liga Arabă, Consiliul de Cooperare martie conține in punctul 5 al agendei de lu- al Golfului, dar și cu societatea civilă locală cru următoarea prevedere: “A stronger Europe (ONG-uri, think tank/uri etc). Pe 25 februarie on the global scene: a Union further developing a.c. Comitetul parlamentar pentru afaceri ara- existing partnerships, building new ones and be al Egiptului a recomandat reprimirea Siriei promoting stability and prosperity in its imme- în Liga Arabă la cinci ani după ce a fost expul- diate neighbourhood to the east and south, but also in the Middle East and across Africa and zată pentru violențele criminale comise contra 98 95 globally.” Din păcate UE are nevoie de acțiuni propriilor cetățeni. Dar și alocările de fon- concrete, care să îmbine puterea hard cu cea duri păentru civili sunt importante. Astfel in soft, spre a modela evoluția societăților din aprilie, Germania s-a angajat să ofere un ajutor statele vecine și a ajuta la găsirea unui modus umanitar suplimentar de 1,169 de miliarde de vivendi în societățile cuprinse de conflicte ci- euro (1,25 miliarde de dolari) pentru sirienii vile. afectați de conflictul din țara lor după cum a În cee ace privește NATO, deși Concep- declarat ministrul de externe german Sigmar tul Strategic adoptat la Lisabona e anterior Gabriel. De asemenea va oferi 1,3 miliarde pentru sirieni în următorii trei ani, cu condiția declanșării Primăvreii arabe (toamna anului să existe o tranziția pașnică a puterii în stat. 2010 față de iarna 2010-primăvara 2011), din UE are un interes direct în stabilizarea și textul său ca și din alte documente stategice pacificarea centurii de instabilitate din MENA, precum Declarația șefilor de stat și de guvern sub auspiciile Politicii Europene a Vecinătății, de la Summitul din Varșovia (iulie 2016) sau lucru ce reiese clar din Strategia Globală de declarația secretarului general Stoltenberg la Securitate Europeană, din Concluziile Consi- conferința de Securitate de la Munchen din liului Afaceri Europene din 17 octombrie 2016 februarie 2017 reiese preocuparea pentru sta- și din concluziile summitului de la Roma din bilitatea vecinătăților. 25 martie 2017: sunt evidențiate „cele cinci “To keep our people safe, NATO is also pro- priorități ale acțiunii externe a UE identificate jecting stability beyond our borders. Respon- în strategie: consolidarea securității și a secto- ding to the turmoil on NATO’s borders in the rului apărării, investițiile în reziliența statelor Middle East and North Africa, the Alliance is Monitor Strategic 121 helping to train security forces in partner coun- pe 22 martie a.c. la reuniunea Coaliției Globa- tries like Jordan and Tunisia. Because when le de Contracarare a ISIS, la Departamentul our neighbours are more stable, we are more de Stat al SUA. Coaliția cuprinde toate state- secure.”99 le membre NATO și supervizează antrenarea La Varșovia, în vara anului trecut, liderii forțelor armate din Afganistan și Irak de către euro­peni, nord-americani și canadieni afirmau: instructori din cadrul țărilor NATO, de aseme- “Our security is also deeply affected by the nea folosirea de avioane AWACS în sprijinul security situation in the Middle East and North eforturilor coaliției ce ajută Irakul să elibere- Africa, which has deteriorated significantly ze orașul Mossul de sub ocupația ISIS. SUA și across the whole region. Terrorism, particularly aliații europeni doresc de asemenea eliberarea as perpetrated by the so-called Islamic State of în cursul anului curent a orașului Raqqa, pro- Iraq and the Levant (ISIL)/Da’esh, has risen clamat capital de așa-zisul califat islamic. to an unprecedented level of intensity, reaches Adevărul este că deși ISIS a pierdut în ritm into all of Allied territory, and now represents galopant teritoriile pe care le ocupase în 2014- an immediate and direct threat to our nations 2015, negocierile pentru pace pentru Siria and the international community. Instability in trenează, șansele de pace sunt legate mai ales the Middle East and North Africa also contri- de înțelegerea între marile puteri regionale și butes to the refugee and migrant crisis. ”100 cele din afara zonei, urmând ca fiecare putere Despre situația din Siria, liderii aliați afir- să își convingă clienții (adică milițiile, gherile- mau următoarele: le și guvernul) să renunțe la luptă, iar riscurile “We call on the Syrian regime to fully com- de fragmentare teritorială definitive sunt rea- ply with the provisions of all relevant United le. ISIS va pierde probabil Raqqa pâna în vara Nations Security Council Resolutions (UN- acestui an dar Occidentul trebuie să pună la SCRs), and to immediately take steps for a ge- punct o strategie de a capta bunăvoința unor nuine political transition in accordance with largi segmente ale populației de religie islami- UNSCR 2254 and the 30 June 2012 Geneva că din lume, prin programe de propagandă, Communiqué. We underline that stability and ajutor economic, soluții alternative de canali- security cannot be reinstated in Syria without zare a violenței. Simpla aplicare a puterii mili- a genuine political transition to a new, repre- tare probabil că nu e suficientă. sentative leadership, based on an inclusive and După eșecul armistițiului de la Geneva, Syrian-led political process. In this vein, we negocierile de pace continuă sub umbrela support the political process under the auspices ONU, la Astana103, și cu participarea ca garanți of the UN and the efforts of the International (sponsori) a Rusiei, Turciei și Iranului în timp Syria Support Group to assist the political pro- ce SUA nu se regăsește direct în formatul de cess. We call for full implementation of the hu- negociere desi Rusia și Kazahstan au trimis manitarian provisions of the UNSCR 2254 and invitație de participare pe adresa administrației the Cessation of Hostilities (CoH) agreement. prezidențiale Donald Trump. Totuși cele trei We strongly condemn the violations of the CoH, state nu pot fi considerate de bună credință și in particular by the regime and its supporters. cu rol de arbitru deoarece sunt implicate direct These violations constitute a serious hindrance în lupte cu trupe și susțin diverse tabere dintre for the political process. We call upon the parti- cele aflate în conflict, așadar nu sunt credibile es to the CoH to remain committed to the agre- în rolul de honest broker. Moscova a pus pre- ement and its full implementation.” 101 siune asupra Damascului să accepte o nouă În martie 2017, premierul Libiei a adre- constituție dar fără success. Tot Rusia se pare sat o cerere către secretarul general al NATO că e singura care a avut discuții pe rând și cu pentru sprijin în realizarea construcției guvernul sirian și cu rebelii. Turcia a cerut în instituțiilor de apărare (defense institutions mod expres să nu fie invitat la discuții Partidul building), iar SG adjunct, Rose Gottemoeller, a Uniunii Democratiuce a Kurzilor (PYD), de făcut imediat un apel la Rusia să susțină guver- asemenea nici grupările jihadiste cele mai vi- nul legitim recunoscut de ONU și comunitatea olente – Statul Islamic și Jabhat Fatah al Sham internațională.102 Iar S.G. al NATO a participat – nu au fost chemate la discuții. Pe 15 martie 122 Monitor Strategic discuțiile de la Astana s-au finalizat fără rezul- În acest timp, în Libia guvernul legal nu tate palpabile, rebelii retrăgându-se și acuzând reușește să se impună in dauna milițiilor din Rusia și Iran de sprijinire ostentativă a guver- Vest și a guvernului rebel din Cirenaica iar nului de la Damasc și violare a încetării focu- Yemenul se afundă în violență sectară, sărăcie lui convenite în decembrie 2016. Totuși s-a maximă, subdezvoltare in timp ce Iran și Ara- convenit cu majoritatea participanților că se bia Saudită duc o luptă pe viață și pe moarte va reîncerca reluarea negocierilor pe 3-4 mai. pentru hegemonie iar islamiștii proliferează în Spre deosebire de formatul Geneva la care par­ zonele unde statul nu mai are control. ti­cipau diplomați și politicieni, la Astana s-a Nu în ultimul rând, după cum arată Ri- reușit aducerea la negiocieri a liderilor unor chard N. Haas suveranitatea în vremea de grupuri rebele moderate. azi nu mai poate fi concepută în paradigmă Credem că Rusia și SUA, fiind copreședinți pur westphalică adică doar ca drept la non- ai Grupului Internațional de Sprijin pentru Si- ingerință în afacerile interne din partea ac- ria - structură care reunește țările cu influență torilor statali externi deoarece globalizarea și interese în Siria – ar trebui să dea imboldul a creat interdependență între națiuni și a ac- esențial pentru ca și Turcia, Iran, Arabia Saudi- centuat efectul transnațional al unor factori tă ori Qatar să își îndemne clienții (milițiile și de risc majori precum terorismul, poluarea și liderii tribali) să accepte pacea. Reprezentantul migrația masivă. Ea trebuie reconcepută sub special al ONU pentru Siria, Staffan De Mistu- forma „obligațiilor suverane” în cadrul „ordi- ra a trimis pe 25 martie a.c. scrisori miniștrilor nii mondiale 2.0.” – fiecare națiune trebuie să Afacerilor Externe ai Iranului, Rusiei și Turciei, respecte granițele celorlalte, să nu se recurgă amintindu-le că au garantat încetarea focului, la forță armată contra altor state, să nu se încu- intrată în vigoare la 30 decembrie anul trecut rajeze secesiunea teritorială a unor minorități în Siria, și cerându-le să „întreprindă eforturi non-naționale și terorismul etc.106 urgente pentru a menține” acest regim. Este Este evident că Occidentul nu poartă pro- deja clar că după eliberarea orașelor Mossul priu-zis vina de a fi contribuit la declanșarea și apoi Raqqa și după ce în Iraq forțele arma- Primăverii arabe și nici a războaielor civile și te irakiene conduse de americani vor ataca haosului ce i-au urmat în numeroase state din spre Ninive și Kirkuk ca să distrugă și ultimele MENA. Însă dorința de libertate și demnitate, bastioane jihadiste și să îl ucidă pe autoprocla- de prosperitate, a maselor de oameni simpli matul kalif, așa cum a spus secterarul de stat se bazează și pe modelul socio-economic al american Tillerson, va urma un deal între SUA, democrației liberale de sorginte vestică. Par- Rusia, Turcia, Iran, Arabia Saudită, privind teneriatele create de SUA și NATO cu statele condițiile păcii, granițele, salvarea refugiaților din MENA au contribuit cumva la ameliora- și întoarcerea acestora la casele lor.104 Tot Til- rea condițiilor economice locale dar nu în mod lerson se pronunța, pe 22 martie a.c., pentru fundamental. Nu au putut ajuta popoarele să zone de protecție (safe heavens) unde refugiații scape de tirani violenți și de clase politice co- să poată aștepta în liniște și cu acces la hrană rupte și ineficiente. Motive mari de optimism și apă, finalizarea luptelor și revenirea acasă. nu sunt. Profesorul Mark Lynch de la Univer- Credem că vor apărea probleme mai ales între sitatea George Washington afirmă că ciclul Rusia și Iran pe de-o parte și Turcia plus Arabia violențelor declanșate de Primăvara arabă nu Saudită pe de altă parte, pentru trasarea sfe- s-a terminat, că valurile de agresivitate și tero- relor de influență în Siria și Irak, de asemenea rism religios vor continua, și mai multe state intre Turcia și entitățile kurde din Irak și Siria, vor eșua, statele care au trecut prin experiențe mai ales SDF, deoarece o mare parte a kurzilor revoluționare nu au reușit să corecteze cauzele vor tinde către autonomie și chiar statalitate ca structurale ale furiei populare ci doar s-au re- atare. Linia de graniță geopolitică turco-arabă staurat forme de autoritarism dinastic sau mi- va rămâne un subiect de conflicte pentru multă litar, cu excepția notabilă a Tunisiei. Mai afirmă vreme de acum înainte, la fel ca și cea dintre că sectarismul tribal și religios e mai intens și sunniți și șiiți, la scara întregului Orient Mij- definește identități ireconciliabile, democrația lociu. a fost discreditată în ochii multor arabi onești Monitor Strategic 123 iar mișcările islamiste sunt mai dispersate, mai vit fără să știe ce conțin. Moscova a repins ca violente și mai puțin tentate de idea de com- de fiecare data (de opt ori între 2012 și aprilie promis cu elitele aflate la putere.107 În opinia 2017), în C.S. al ONU, proiectul de rezoluție lui Lynch, SUA nu au aliați reali între arabii din ce condamna regimul de la Damasc pentru MENA, nu au valori comune cu elitele auto- crime contra civililor, apoi a condamnat ata- ritariste și nici cu radicalismul maselor, fiind curile americane considerându-le o agresiune. disprețuite de tinerii arabi progresiști pentru Așadar Trump a făcut ceea ce Obama a ezitat intervenția agresivă și chiar ilegală din Irak iar în 2013 (când în Congres majoritatea republi- acum nu pot să își recapete influența în țările canilor și unii democrați se opuseseră ideii de arabe nici dacă se implică militar și economic atac în scop umanitar).109 Ceea ce e mai grav masiv, de aceea, spune Lynch, mai bine se abțin e că Assad nu mai concepe acum decât victo- și evită implicarea direct în MENA. Washin- ria contra rebelilor, afirmând că aceștia refuză gtonul nu a intervenit militar contra regimului negicierea însă după bombardamentele ameri- Assad in Siria in august 2013 dar nici nu a im- cane șansele sale de a rămâne la putere s-au di- piedicat state ca Arabia Saudită, Turcia, Qatar minuat semnificativ.110 Iar Trump a incercat să să înarmeze rebeli care au comis atrocități, la demonstreze că America nu tolerează crime în fel ca și forțele armate oficiale.108 Momentan masă, e interesată de soarta Orientului Mijlo- SUA aduce noi contingente de forțe în nordul ciu iar prin atacarea intereselor rusești în Siria Siriei, cooperând cu Turcia și cu forțele kur- probabil că președintele american a încercat să de SDF (care includ şi YPG): trupe de rangeri calmeze anchetele interne ale FBI referitoare și artilerie marină. In Siria, forțele de gheri- la implicarea Rusiei în sprijinul campaniei sale lă suținute de Washington depun eforturi să electorale. În mod surprinzător, președintele avanseze spre Raqqa dar s-au oprit la finale lu- R.P. China a condamnat și el orice folosire a nii martie lângă barajul hidroenergetic Tabqa armelor chimice în conflict, dar fără a nomina- pe Eufrat. ISIS va fi probabil distrus dar e posi- liza pe Assad sau regimul său. bil ca alte organizații similare să apară în regiu- De asemenea, este perceptibilă o anumi- nea MENA dacă nu începe o reformă autentică tă încrâncenare discursivă a Washingtonului a statului și societății în țările respective. contra Iranului, socotit unul dintre principalii SUA păreau să fi renunțat la obiectivul de a vinovați ai continuării luptelor din Siria și ma- înlătura regimul Assad din Siria, după cum afir- rele destabilizator al securității în zona Golfu- mase și Nikki Haley, ambasadorul American la lui. Ca reacție, Iranul aduce mai multe trupe ONU. Trump a anunțat ulterior că Assad a tre- și arme în Yemen și probabil și în Irak, ceea ce cut peste mai multe „linii” roșii când a autori- îngreunează suplimentar misiunea Washin- zat recursul la gaze toxice in atacul din orașukl gtonului.111 În mod semnificativ și ministrul Khan Shaykhun (provincia Idlib), pe 4 aprilie, francez de externe Marc Ayrault îl consideră soldat cu optzeci de morți iar Haley a spus pe pe Assad criminal de război, astfel că Moscova 6 aprilie la o reuniune de urgență a Consiliului are dificultăți în a-l susține în continuare. de Securitate al ONU: „Când Națiunile Uni- Sprijinul financiar dat de comunitatea te eșuează în mod constant în misiunea lor internațională este vital. In februarie 2016 la de acțiune colectivă, există momente în viața Londra donatorii internaționali au promis 12 statelor când suntem obligați să acționăm miliarde USD iar pe 5 aprilie 2017 donatorii noi înșine”. Au urmat în noaptea dintre 6 și 7 adunați la Bruxelles au promis 6 miliarde USD aprilie bombardamente americane cu zeci de sprijin umanitar pentru anul curent. ONU soli- rachete de croazieră care au distrus total baza citase 8,1 miliarde USD pentru 2017 iar UE s-a militară siriană Shayrat (provincia Homs) de angajat și ea să ofere 1,3 miliarde euro anual.112 unde porniseră avioanele siriene acuzate că au Dar după cum spunea pe 4 aprilie la Bruxelles utilizat gazelle toxice. Evident, Assad a negat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant UE continuu paternitatea atacului chimic iar Ru- pentru afaceri externe și Securitate, Uniunea sia, marele său sprijinitor, a dat vina pe rebeli, nu va dona bani indiferent de cine și cum va afirmând că ei stocaseră gazele de luptă în controla puterea în Siria, o aluzie clară că o containere iar aviația militară siriană le-a lo- victorie a lui Assad cu sprijin militar rusesc ar 124 Monitor Strategic putea lăsa Siria fără sprijin financiar: “We do SUA, actorul dominant în plan economic și not imagine in any possible way that there can militar al Occidentului, va adopta tot mai clar be a situation where the European Union takes politici izolaționiste și se va feri de implicare the bill regardless of any kind of political dyna- în MENA, țările europene membre NATO și mic”. 113 UE trebuie să fie mai direct interesate de fina- Cum de a eșuat Primăvara Arabă? Pen- lizarea războaielor civile și prevenirea izbuc- tru că, ne mai spune spune Lynch, regimuri- nirii unora noi, deoarece fenomene precum le autoritare și corupte s-au aliat cu părți din migrația masivă și terorismul riscă să afecteze propria populație și cu puteri străine (state și și mai grav edificiul UE și legitimitatea acesteia grupări non-statale) reușind să înăbușe cererile în ochii populațiilor europene. legitime de reformă democratică și economi- că. Iar Kenneth Pollack dă vina pe polarizarea etno-religioasă marcată a Siriei și Iranului, pe Note lângă lipsa culturii democratice. Însă, pe ter- 1 men lung, despotismul, fie și luminat, nu poa- Părți din acest text au fost publicate inițial te bloca emergența revendicărilor legitime ale în volumul Faţa întunecată a globalizării. Răz- acelei părți a populației, în general tinerii cu boaie civile, state eşuate şi radicalizare religioa- să în lumea contemporană, coordonatori Serban nivel de educație peste mediu, care își doresc F. Cioculescu, Silviu Petre, Octavian Manea, Ed. reformă socio-economică și transformare poli- Rao, Bucuresti, 2016. E vorba de fragmente din tică. Singura problema este, în opinia noastră, studiile „Războaiele civile în epoca globalizării: mă- că nu toți tinerii arabi ce se opun dictaturilor surarea dezastrului umanitar” (pp. 33-70), „Dictatu- sunt adepții democratizării autentice; unii ar ră, revoluţie şi război civil în Libia. Cauze, lecţii în- dori regimuri populare islamiste, de tipul celui văţate şi scenarii de viitor” (pp. 264-309) şi „Infernul pe care Frăția Musulmană (și ex-președintele cotidian din Siria: un război civil „sectar”, puternic Muhammed Morsi, exponentul său tipic) susţinut din exterior” (pp. 219-263), în acesta din a încercat să îl consolideze în Egipt în anii urmă fiind coautori S. Petre si O. Manea. 2 2012-2013. Alții chiar un califat islamic de ti- E. Hobsbawm, The Age of Extremes. A History pul celui revendicat de teroristul Al Bagdadi, of World 1914-1991, Michael Joseph, London, 1994. 3 A se vedea, de exemplu, K. Lorenz., On aggre­ liderul ISIS. Însă desigur că există și adepți ai ssion, New York: Harcourt Brace & Company, democrației liberale, chiar dacă nu întru totul 1963. Sunt însă și autori care arată că în cazul calchiată după cea occidentală. Lupta reală se comunităților umane organizate factorii majori va purta între reformiști și conservatori, cu ce explică existența sau absența predilecției pen- participarea revoluționarilor violenți – tabăra tru agresivitate față de alte comunități sunt de na- victorioasă va încerca în final să renegocieze cu tura preponderent culturală. Vezi şi http://www. masele noi forme de contract social sau, în ca- projmed.com/2015/05/is-human-aggression-an- zul islamiștilor, să își impună punctul de vedere instinct-or-something-which-we-learn/, accesat pe cu arma într-o mână și Coranul în cealaltă. 30 martie 2017. 4 Occidentul trebuie să fie pregătit să sprijine John Mueller, Retreat from Doomsday. The Ob- mișcările populare de tip democratic și să se solescence of Major War, Basic Books, editia a treia, 1996, p. 219. ferească de intervenții care nu pot conduce la 5 remodelarea radicală a granițelor și națiunilor Ho-Won Jeong, Understanding Conflict and Conflict Analysis, Sage, Los Angeles – London, din MENA, însă nu trebuie să refuze sprijinul 2008, p. 47. umanitar pentru cei care au nevoie. E adevă- 6 Cei mai cunoscuți sunt universitarii Paul rat că Administrația prezidențială D. Trump ­Collier, Anke Hoeffler şi Nicholas Sambanis. din SUA dorește să taie masiv cheltuielile SUA 7 Djankov, S. and M. Reynal-Querol (2010) “Po- pentru operațiile ONU de pace-keeping (o re- verty and Civil War: Revisiting the Evidence,” The ducere de sute de milioane de USD), ceea ce Review of Economics and Statistics, Vol. 92, No. 4, ar putea periclita pe termen lung și refacerea November. post-conflict a țărilor din MENA care acum 8 Horowitz, Donald L., Ethnic Groups in Con- trec prin război civil.114 America e de zeci de flict. Berkeley, Los Angeles and London: University ani principalul finanțator al ONU. Chiar dacă of California Press, 1985 Monitor Strategic 125 9 „Marele punct de cotitură: corupţia şi apariţia 18 N. Sambanis, What is civil war, op.cit., p. 854. extremismului violent”, Transparency International, 19 Pentru o analiză a activităţilor de gherilă şi citat in articolul „Corupţia a favorizat apariţia miş- in­s­ur­­genţă vezi mai ales Colin S. Gray, War, Peace cărilor radicale precum SI sau Boko Haram, potri- and International Relations, Routledge, New York, vit unui raport Transparency International”, Raluca 2007, pp. 245-263. Vezi și Lacina, Bethany and Nils Manga, http://www.mediafax.ro/externe/coruptia- Petter Gleditsch. 2005. “Monitoring Trends in Glo- a-favorizat-aparitia-miscarilor-radicale-precum-si- bal Combat: A New Dataset of Battle Deaths.” Euro- sau-boko-haram-potrivit-unui-raport-transparen- pean Journal of Population 21(2/3): 145–166. 20 cy-international-16169258, 24 februarie 2017. Idem, p. 247. 21 10 DeRouen, Karl and Jacob Bercovitch. 2008. Stathis N. Kalyvas, The Logic of Violence in “Enduring Internal Rivalries: A New Framework for Civil War, Cambridge: Cambridge University Press, 2006, p. 20. the Study of Civil War.” Journal of Peace Research 22 45(1): 43–62. Singer, J.D. (1987) “Reconstructing the Corre- 11 lates of War Dataset on Material Capabilities of Sta- Idem, Collier şi Hoeffler, World Bank Resear- t e s ,” International Interactions, Vol. 14, pp. 115–31. ch Development Group – Policy Research Working 23 Fearon, J.D. and D.D. Laitin (2003) “Ethnicity, Paper 2355, p. 26. Vezi şi Jack S. Levy, William R. Insurgency, and Civil War,” American Political Sci- Thompson, Causes of war, Wiley Blackwell, 2010 – ence Review, Vol. 97, No. 01, pp. 75–90. capitolul Civil war, p. 188. 24 N. Sambanis, “A Review of Recent Advances 12 Paul Collier, Nicholas Sambanis (editors), Un- and Future Directions in the Quantitative Literature derstanding Civil War, The International Bank for on Civil War,” Defence and Peace Economics, Vol. 13, Reconstruction and Development/The World Bank, No. 3, 2002, pp. 215–243. 2005, Washington DC, volume 2: Europe, Central 25 AMAR Project, http://www.cidcm.umd.edu/ Asia, and Other Regions, pp. 6-7. mar/amar_project.asp, accesat pe 5 aprilie 2016. 13 Therese Pettersson, Peter Wallensteen, “Ar- E vorba de grupuri identitare aflate în situaţie de med conflicts, 1946–2014”, Journal of Peace Re- risc privind drepturile omului şi de conflict înde- search 2015, Vol. 52(4) 536–550 – Uppsala Conflict lungat (protracted), grupuri ale căror membri îşi Data Program. percep viaţa ca determinată de apartenenţa la gru- 14 Ibidem, p. 537. Autorii arată că şi numărul di- pul respectiv iar acesta trebuie să conţină cel pu- adelor conflictuale a crescut de la 48 la 53 în 2015 ţin 100.000 de membri şi să reprezinte minim 1% faţă de 2014. din populaţia ţării respective. Lista grupurilor en- 15 Vezi și Harbom, Lotta and Peter Wallenste- tice conţinute în MAR este disponibilă în studiul en. 2009. “Armed Confl icts, 1946–2008.” Journal of lui ­Birnir, Johanna K., Jonathan Wilkenfeld, James Peace Research 46(4): 577–587. D. Fearon, David Laitin, Ted Robert Gurr, Dawn 16 Hanne Fjelde and Desirée Nilsson, “Rebels ­Brancati, Stephen Saideman, Amy Pate, and Agatha against Rebels: Explaining Violence between Rebel S. Hultquist. 2015. “Socially relevant ethnic groups, Groups”, The Journal of Conflict Resolution, Vol. 56, ethnic structure and AMAR.” Journal of Peace Re- No. 4 (August 2012), pp. 604-628. Somalia şi RD search 52(1), 2015, pp. 110-115. 26 Congo sunt exemple tipice pentru conflictele din- Jessica A. Stanton, „Terrorism in the Context tre rebeli, în lipsa autorităţii unor guverne centrale. of Civil War”, The Journal of Politics, Vol. 7, no. 4, Oct. 2013, pp. 1009-1022. Vezi mai ales p. 1012. Desigur, acest lucru e valabil doar pentru anumite 27 perioade din desfăşurarea acelor războaie civile cu Idem, pp. 1012-1013. 28 https://www.theguardian.com/world/2017/ fond puternic tribal. Dar studiul menţionat sugerea- mar/11/damascus-bombings-leave-dozens-dead- ză că cel mai adesea grupurile rebele se confruntă syria, accesat pe 12 maqrtie 2017. pentru teritorii şi resurse, deoarece cel care le obţi- 29 Stanton, op.cit., p. 1013. ne va avea mai multă putere în lupta contra forţelor 30 B. Atzili, “When good fences make good ne- guveramentale. 17 ighbors”, International Security, Winter 2006-2007, Besley, T.J., T. Persson, and H. Street (2008) vol. 31, nr. 3. “The Incidence of Civil War: Theory and Evidence,” 31 Robert H. Jackson, Quasi-states: Sovereignty, NBER working paper. Pentru o încercare de definiție International Relations and the Third World, Cam- a r.c., vezi Sambanis, Nicholas. 2004. “What Is Civil bridge: Cambridge University Press, 1993 War? Conceptual and Empirical Complexities of an 32 D.A. Bräutigam, “Introduction: Taxation and Operational Definition.” Journal of Conflict Resolu- State-Building in Developing Countries” in D.A. tion 48(6): 814–858. Bräutigam, O.H. Fjeldstad and M. Moore (Eds.), Ta- 126 Monitor Strategic xation and State-Building in Developing Countries, 331-358. Autorul descrie astfel situația din statul Cambridge: Cambridge University Press, 2008, pp. saudit: „Însă ceea ce contează pe termen lung pen- 1-33. tru generația tânără din care 29,43% nu au un loc de 33 D.A. Bräutigam, “Building Leviathan: Reve- muncă sunt efectele concrete ale măsurilor propu- nue, State Capacity and Governance”, Institute of se de MbS și modul în care promisiunile sale devin Development Studies Bulletin, 33(2), 2002, pp. 10- realitate. Atragerea populației și, în mod special, 20. a tinerilor prin programe economice este doar o 34 Barbara F. Walter, “Why Bad Governance Le- componentă a strategia regimului de la Riad. Lide- ads to Repeat Civil War”, Journal of Conflict Resolu- rii saudiți se folosesc și de presiunea exercitată de tion, October 2015, 59, pp. 1242-1272 amenințările externe, fie că este vorba de aspirațiile 35 Joel S. Migdal, Strong Societies and Weak Sta- hegemonice ale Iranului sau pericolul fenomenului tes: State-society Relations and State Capabilities in terorist, asigurând populația că doar regimul Al- the Third World, Princeton NJ, Princeton University Saud este capabil să îi protejeze. Intervenționismul Press, 1988. de care Arabia Saudită a dat dovadă în plan ex- 36 Joel S. Migdal, State in Society: Studying How tern îi servește regimului de la Riad în plan intern, States and Societies Transform and Constitute One populația fiind conștientă că provocarea regimului Another (New York: Cambridge University Press, sau chiar schimbarea acestuia vor afecta capacitatea 2001. Migdal se bazează pe opinia lui John Breuilly. statului de a acționa în fața pericolelor externe.” (p. 347). Vezi John Breuilly, Nationalism and the State, Chi- 48 Daniel L. Byman, “States in Civil War” in cago: University of Chicago Press, 1994 37 Blattman, C. and E. Miguel (2010) “Civil war,” Kenneth M. Pollack (editor), The Arab awakening. Journal of Economic Literature, Vol. 48, No. 1, pp. America and the transformation of the Middle East, 3–57. The Brookings Institution, Washington, 2011, pp. 38 Levent Dinckal, Theory and Empirics of Civil 213-214. 49 War, 9 March 2011, https://economics.wustl.edu/ Idem. 50 files/economics/imce/levent_dinckal_thesis_0.pdf. Vezi Jack S. Levy, William R. Thompson,Cau - 39 Jack S. Levy, William R. Thompson, Causes of ses of War, Wiley Blackwell, 2010, pp. 186-204. 51 war, Willey Blackwell, 2010, p. 194. Stuart J. Kaufman, “Causes of Ethnic War. A 40 The Middle East and North Africa: Change Theoretical Synthesis”, comunicare prezentată la and Upheaval, Strategic Security Analysis, 2015, Reuniunea Anuală a Asociaţiei de Studii Internaţio- No. 11, http://www.gcsp.ch/News-Knowledge/Publi­ nale, aprilie 1996, San Diego. cations/The-Middle-East-and-North-Africa-Chan- 52 Barry Posen, “The Security Dilemma and Eth- ge-and-Upheaval-2015. nic Conflict”, Survival, 35 (1), 1993, pp. 27-47. 41 Ines Perez, „Climate Change and Rising Food 53 Erik Melander, “The Geography of Fear: Re- Prices Heightened Arab Spring”, http://www.scien- gional Ethnic Diversity, the Security Dilemma and tificamerican.com/article/climate-change-and-ri- Ethnic War”, European Journal of International Re- sing-food-prices-heightened-arab-spring/, 4 March lations, 15:95, 2009, pp. 95-123. Autorul susţine că 2013. doar existenţa unor spaţii care separă grupurile os- 42 David W. Lesch, Mark L. Haas The Arab tile şi ceoncentrarea acestora în zone specifice, asi- Spring: Change and Resistance in the Middle East, gură o oarecare diminuare a sentimentului de frică Westview Press, Colorado, 2013, p.3. recirpocă. 43 Idem. 54 Stuart J. Kaufman, Modern Hatreds: The 44 Simon Adams, How Climate Change Intensi- Symbolic Politics of Ethnic War, Ithaca, NY: Cornell fies Mass Atrocities, http://www.huffingtonpost.com/ University Press, 2001. entry/from-global-warming-to-genocide-warning-cli- 55 Nils-Christian Bormann, Lars-Erik Ceder- mate-change_us_583ddcc1e4b048862d73fbab, 29 man, Manuel Vogt, Language, Religion, and Ethnic noiembrie 2016. Civil War, Journal of Conflict Resolution, Vol 61, Is- 45 Idem. sue 4, 2017, pp. 744–771. 46 Vezi de pildă Dumitru Chican, Jihad sau dru- 56 “Worldwide displacement hits all-time high mul spre Djanna, Ed. Corint, Bucureşti, 2011, p. 208. as war and persecution increase”, http://www.unhcr. 47 Mihai Pătru, „Strategia Arabiei Saudite pentru org/558193896.html,18 June 2015. Generaţia Y: reformă şi intervenţionism militar”, în 57 Syria Population, http://www.worldometers. Serban F. Cioculescu, Silviu Petre, Octavian Manea info/world-population/syria-population/, acc- (coord), Faţa întunecată a globalizării. Războaie esat pe 24 februarie 2017. civile, state eşuate şi radicalizare religioasă în lu- 58 M. Lynch, The New Arab Wars, Public Affairs, mea contemporană, , Ed. Rao, Bucuresti, 2016, pp. New York, p. 130. Monitor Strategic 127 59 D. Kilcullen, Out of the Mountains. The Co- 71 Lori Plotkin Boghardt, “Saudi Funding of ming Age of the Urban Guerilla, Oxford University ISIS”, http://www.washingtoninstitute.org/policy- Press, New York, pp. 220-223. analysis/view/saudi-funding-of-isis, 23 iunie 2014. 60 Ibidem. Raportul este citat de Kilcullen la 72 Stathis N. Kalyvas, “Is ISIS a Revolutionary p. 222. Group and if Yes, What Are the Implications?”, in 61 Majid Rafizadeh, “Why Egypt and Tunisia, Perspectives on Terrorism, vol. 9, no. 4, august 2015. but Not Syria?”, http://www.huffingtonpost.com/ma- 73 Efraim Benmelech and Esteban Klor “What jid-rafizadeh/why-egypt-and-tunisia-but_b_963466. Explains the Flow of Foreign Fighters to ISIS?”, NBER html, accesat pe 20 martie 2017. Working Paper No. 22190, aprilie 2016, http://www. 62 F. Leverett, op. cit., p. 2. nber.org/papers/w22190.pdf, accesat pe 10 aprilie 63 Sirya, https://www.cia.gov/library/publicati- 2017. Aceștia ajung la concluzia că: “Our results ons/the-world-factbook/geos/sy.html, accesat pe 20 show that, in contrast to conjectures made recently mai 2013. by economists and policy makers, economic condi- 64 Raluca Modovan, „Primăvara nisipurilor mișcă­ tions are not the root causes of the global phenome- toare: note despre implicarea actorilor internaționali non of ISIS foreign fighters. In fact, many foreign în războiul civil din Siria”, in V. Naumescu, Criza fighters originate from countries with high levels of Uniunii Europene și ordinea globală în era Trump, economic development, low income inequality, and Ed. Trei, București, 2017, p. 122. highly developed political institutions. If poverty 65 Ibidem. and lack of social equality are not to blame, then 66 Arthur Goldschmidt Jr, Creation of the Mo- why are Western European countries disproporti- dern Middle East. Syria, Chelsea House Publisher, onately significant sources of ISIS foreign fighters? IInd edition, New York, p. 64. The reason lies in other country characteristics: 67 they are ethnically and linguistically homogenous. Maria Tvetskova, Russia underplayed losses In fact, the more homogenous the host country is, in recapture of Syria’s Palmyra, http://www.reuters. the greater difficulty immigrants such as Muslims com/article/us-mideast-crisis-syria-russia-casual- from the Middle East experience in assimilating. As tie-idUSKBN16T0S4, accesat pe 22 martie 2017. other research has shown, isolation induces some of 68 Nicholas A. Heras, Carole A. O’Leary, “The them to become radicalized.”(p.11) Tribal Factor in Syria’s Rebellion: A Survey of Ar- 74 Rusia se teme de reîntoarcerea acestora la fi- med Tribal Groups in Syria”, Terrorism Monitor, Vo- nalul luptelor din Siria, deoarece ar putea comite lume: 11, Issue: 13, June 27, 2013, www.jamestown. noi atacuri teroriste. De asemenea se teme de impli- org. carea forțelor sale militare în conflictul sirian, având 69 K. Pollack, “Introduction”, in Kenneth M. în minte proaspăt dezastrul din Afganistan, început Pollack (editor), “The Arab awakening. America and în 1979 și finalizat după 1989. De aceea, se pare că the transformation of the Middle East, The Brook- Moscova a recurs la trupe de ceceni (batalioane ings Institution, Washington, 2011, p. 5. “In retros- speciale), oferite de președintele-dictator filo-rus pect, part of the reason the protests in Tunisia and al Ceceniei, Ramzan Kadirov și trimise din ianuarie Egypt resulted in relatively quick and clean revoluti- 2017 în nord-vestul Siriei spre a menține ordinea în ons that succeeded in overthrowing the leaders seems Alep, Latakia, Hmeim și probabil pentru a contraca- to be the relative homogeneity of their populations. ra cumva supremația forțelor iraniene paramilitare While societal divisions certainly exist in Egypt and șiite (Quds) care sunt detestate de populațiile locale Tunisia (divisions that have, in some cases, been en- sunnite. Cecenii sunt și ei majoritar sunniți. Vezi J. flamed by the success of the revolutions), the protests Brown, “Chechen special forces deployed to Syria to actually brought disparate groups together in these ‘protect peace and public order”, http://www.inde- states, while they tore people apart elsewhere in the pendent.co.uk/news/world/europe/chechen-speci- region. This made Ben Ali’s and Mubarak’s regimes al-forces-in-syria-to-protect-peace-and-public-or- more vulnerable to a seemingly unified public outpo- der-a7559276.html, 5 februarie 2017. uring against them: their security forces were less 75 Georgios K. Barzoukas, “Planning for a willing to fire on their own people, and the regimes Post-Islamic State Middle East”, http://www. did not have a significant section of the elite automa- isn.ethz.ch/Digital-Library/Articles/Detail/? tically behind them.” ots591=4888caa0-b3db-1461-98b9-e20e7b9c 70 Kathleen Gallagher Cunningham, “Actor Frag- 13d4&lng=en&id=195908, 11 februarie 2016. mentation and Civil War Bargaining”, American Jo- 76 Ian Bremmer, Superpower, Portofolio Pen- urnal of Political Science, Volume 57, Issue 3, pages guin – Random House, Great Britain, 2015, pp. 659–672, July 2013. 42-43. Autorul mai arată că începutul Primăve- 128 Monitor Strategic rii Arabe a găsit SUA nepregătite și fără o strate- asemenea complot şi nu aveau încredere recipro- gie regională clară, iar sprijinul lui Obama pentru că suficientă. Alţii erau în exil, precum ­Muhamad reformiștii arabi revoluționari a îndepărtat cumva Haftar. Iar armata libiană era foarte slabă, prost Arabia Saudită de Washington, fără ca liderii arabi antrenată şi dotată, fiind doar o anexă a puterii lui revoluționară să devină/proamericani. Să spunem și Gaddafi. Acesta se baza pe unităţile speciale condu- că acceptarea ulterior de către SUA a acordului de se de fiii săi, mult mai bine antrenate şi dotate cu dezarmare nucleară și control cu Iranul (semnat de armament. președinte în octombrie 2015) a creat și mai multă 90 Peter Mansfield, O istorie a Orientului Mijlo- frustarea în Arabia Saudită dar și in Israel, cei doi ciu, revizuită de N. Pelham, traducere de Cornelia adversari regionali ai Teheranului. Dumitru, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2015, p. 472. 77 Henry A. Kissinger, World Order. Reflections 91 Ricardo René Larémont, “After the Fall of on the Character of Nations and the Course of Histo- Qaddafi: Political, Economic, and Security Con- ry, Penguin Press, New York, 2014, p. 289. sequences for Libya, Mali, Niger, and Algeria, Sta- 78 M. Weaver, „Syrian refugees: more than 5m bility: International Journal of Security and De- have now fled their country, says UN”, https://www. velopment, 2(2), p.Art. 29, 2013. DOI: http://doi. theguardian.com/world/2017/mar/30/syrian-refu- org/10.5334/sta.bq. Intre 2006 şi 2009, conduşi de gee-number-passes-5m-mark-un-reveals, 30 mar- Ibrahim Ag Bahanga, rebelii tuaregi mai încercase- tie 2017. ră să producă secesiune in nordul Mali dar fuseseră 79 The Wolrd Factbook – CIA, https://www.cia. împiedicaţi de armată. De asemenea, în Niger, tua- gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ regii organizaseră revolte şi lupte pentru indepen- ym.html, accesat pe 20 aprilie 2017. Estimările de- denţă între 1990-1995 şi 2007-2008. mografice datează din iulie 2016. 92 Peter Yeo, “Al-Qaeda Terror Attack in Mali Re- 80 M. Horton, „Why Islamic State Has Failed to affirms Importance of American Engagement at the Expand in Yemen”, Terrorism Monitor, Volume: 15 United Nations”, http://www.huffingtonpost.com/ Issue: 6, https://jamestown.org/program/islamic- peter-yeo/al-qaeda-terror-attack-in_b_14389768. state-failed-expand-yemen/, 24 martie 2017. html, accesat pe 4 aprilie 2017. 81 Ibidem. 93 Pavel Felgenhauer, Private Military Compa- 82 http://www.cfr.org/yemen/yemen-crisis/p36 nies Forming Vanguard of Russian Foreign Opera- 488, consultat pe 22 aprilie 2016. tions, Eurasia Daily Monitor Volume: 14 Issue: 36, 83 ONU: Șapte milioane de yemeniți sunt în pragul March 16, 2017, https://jamestown.org/program/ foametei, http://www.agerpres.ro/externe/2017/02/21/ private-military-companies-forming-vanguard- onu-sapte-milioane-de-yemeniti-sunt-in-pragul-foame- russian-foreign-operations/. Autorul afirmă că le- tei-20-02-13, 21 februarie 2017. gile din Rusia nu permit exitența forțelor de mer- 84 Libya – CIA Factbook, https://www.cia.gov/ cenari (Chastnye Voennie Companiy – ChVK) dar library/publications/the-world-factbook/geos/ de pildă compania de mercenbari RSB Group este ly.html, accesat pe 10 ianuarie 2013. tolerată deoarece e inregistraă in Insulele Virgine 85 https://www.temehu.com/Libyan-People. Britanice și poate desășura 2000 de paramilitari in htm, accesat pe 15 martie 2016. teatre de luptă indepărtate. In fapt e vorba de trupe 86 Abdulsattar Hatitah, Asharq Al-Awsat, Libyan ce pot participa la război hibrid fără a implica Rusia Tribal Map: Neowork of Loyalties that will determi- direct. ne Gaddafi s fate”, http://www.cetri.be/Libyan-Tri- 94 G. Casagrande, K. Weinberger, „Putin`s Real bal-Map-Network-of?lang=fr, 24 February 2011. Syria Agenda”, http://www.understandingwar.org/ 87 Idem, p. 473. sites/default/files/Putin%27s%20Real%20Syria%20 88 George Friedman, “From Gadhafi to Ben- Agenda.pdf, 22 martie 2017. ghazi”, Stratfor, 18 September 2012, http://www. 95 http://www.agerpres.ro/externe/2017/03/28/ stratfor.com/weekly/gadhafi-benghazi?utm_ amnesty-atacurile-aeriene-conduse-de-sua-in- source=freelist-f&utm_medium=email&utm_ mosul-ar-fi-incalcat-dreptul-international-uma- campaign=20120918&utm_term=gweekly&utm_ nitar-09-05-38, accesat pe 30 martie 2017. Dar content=readmore&elq=1d04e4ea572e4610b486c5 mai trebuie spus că, mai mult ca sigur, membrii 7c746e7a3c. ISIS nu au permis civililor să își părăsească case- 89 În Libia, puterea în stat era extrem de perso- le și orașul, fiind ținuți ca ostatici. Recunoașterea nalizată, singura alternativă după dispartiția dicta- de către militarii americani a producerii de piederi torului fiind chiar unul dintre copiii lui Gaddafi sau, colaterale în rândul civililor din Irak a urmat la câ- mult mai puţin probabil, un grup de generali din ar- teva zile după acuzațiile formulate de multe canale mată. Însă aceştia nu aveau curajul să organizeze un massa media. Vezi M. Gordon, U.S. ‘Probably Had Monitor Strategic 129 a Role’ in Mosul Deaths, Commander Say, https:// 105 “Tillerson: US to set up zones for refugees www.nytimes.com/2017/03/28/world/middleeast/ in fight against ISIS”, http://english.alarabiya.net/ iraq-american-airstrike-mosul.html?hp&action=c en/News/middle-east/2017/03/22/Tillerson-US- lick&pgtype=Homepage&clickSource=story-hea- to-set-up-zones-for-refugees-in-fight-against-ISIS. ding&module=first-column-region®ion=top- html, 22 martie 2017. news&WT.nav=top-news, accesat pe 28 martie 106 R.N. Haas, ”World Order 2.0. The Case for 2017. Soveireign Obligation”, Foreign Affairs, December 96 „The Arab Summit may bury hatchet with 2016. Assad”, http://app.debka.com/p/article/25944/The- 107 Marc Lynch, The New Arab Wars, Public Arab-Summit-may-bury-hatchet-with-Assad, 1 Affairs, New York, pp. 244-245. martie 2017. 108 Ibidem, p. 250. 97 CONCLUZIILE CONSILIULUI PRIVIND 109 Mai mult, SUA (Departamentul Trezoreriei) STRATEGIA GLOBALĂ PENTRU POLITICA au decis pe 24 aprilie 2017 să pună pe lista neagră EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE A UNIUNII EU- ROPENE, http://data.consilium.europa.eu/doc/do- a persoanelor ce suferă sancțiuni 271 de angajați cument/ST-13202-2016-INIT/ro/pdf, accesat pe 21 ai Centrului de Studii Științifice și Cercetare al Si- martie 2017. riei (SSRC). Aceștia sunt acuzați că lucrează în ca- 98 “Shared Vision, Common Action: a Stronger drul programului de devoltare a armelor chimice. Europe. A Global Strategy for the European Union’s De precizat ca și în iulie 2016 fosta administrație Foreign and Security Policy”, http://eeas.europa.eu/ prezidențială Obama sancționase persoane și com- archives/docs/top_stories/pdf/eugs_review_web. panii care lucrau cu SSRC. pdf, June 2016, p. 23, accesat pe 22 martie 2017. 110 „În orice caz, noi nu avem nicio altă opțiune 99 The Rome Declaration – European Council, cu excepția victoriei”, a spus Bashar pe 5 aprilie, neg\ http://www.consilium.europa.eu/press-releases- nd atacul chimic. M. Moise, ”Bashar al-Assad afir- pdf/2017/3/47244656633_en.pdf, 25 martie 2017. mă într-un interviu că nu vede “nicio altă opțiune 100 Speech by NATO Secretary General Jens în afara victoriei” în Siria, https://www.agerpres.ro/ Stoltenberg at the Munich Security Conference, externe/2017/04/06/bashar-al-assad-afirma-intr- http://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_ un-interviu-ca-nu-vede-nicio-alta-optiune-in-afa- 141632.htm?selectedLocale=en, 20 februarie 2017. ra-victoriei-in-siria-13-11-52, accesat pe 6 aprilie 101 Warsaw Summit Communiqué, http://www. 2017. nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm, 111 Julien Barnes-Dacey, “Six problems with 8-9 iulie 2016. Trump’s anti-ISIS strategy”, http://www.ecfr.eu/ 102 Idem, paragraful 28. article/commentary_six_problems_with_trum- 103 NATO Deputy Secretary General discusses ps_anti_isis_strategy_7257, 28 martie 2017. transatlantic security at Brussels Forum, http:// 112 https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/ www.nato.int/cps/en/natohq/news_142618.htm, 05/siria-conferinta-de-la-bruxelles-a-promis-aju- accesat pe 28 martie 2017. 104 Ideea lansării formatului de negocieri Astana toare-umanitare-in-valoare-de-sase-miliarde-de- i-a aparținut președintelui Kazahstanului Nursultan dolari-in-2017-ue--22-42-41, accesat pe 6 aprilie Nazarbayev, un apropiat al lui Vladimir Putin, în pri- 2017. 113 măvara anului 2015. În mai 2015 președintele kazah A. Rettman, Syria attack ‘maybe’ timed agai- s-a întâlnit cu personalități politice internaționale nst EU conference, https://euobserver.com/fo-reign șia lansat un „comitet al înțelepților”spre a supervi- /137503, accesat pe 11 aprilie 2017. za inițiativa Astana. Printre aceștia îi menționăm pe 114 http://thehill.com/policy/international/ Mohamed El Baradei, Bernard Kouchner și Shimon un-treaties/325483-trump-may-cut-1b-off-un- Peres. Grupul s-a reunit în septembrie 2015. programsreport, accesat pe 4 aprilie 2017.

130 Monitor Strategic ABSTRACT

There is a tendency in the contemporary world to an increased number of civil (intra-state) wars, while the inter-state military conflicts are the exception not the rule. Most of these civil wars occure in weak or failed states and they are more likely if the states have poor governance, mass poverty, lootable resources, a population heavily divided according to ethno-religious lines and with a montainous/desert relief. Since 2011, the Arab Spring pheno- menon produced huge turbulences in the Middle East and North Africa Region, in some cases even civil wars and the emmergence of strong transnational illgel actors like the Islamic State in Iraq and Levant (Daesh). Sirya, Libya and Yemen are the MENA countries thorned by domestic bllody wars with a strong external intervention which prolon- ges the war. In fact Iran, Saudi Arabia, Qatar and Turkey are waging proxy wars, with Russian and US interventions aiming at supporting some local players, eliminate dangerous terrorist groups and sometimes to give humanitarian assistance to the affected populations. The West (EU and NATO states) must be more active and more creative in dealing with such conflicts, otherwise an increased number of immigrants, more humanitarian dramas and terrorist attacks in Europe could be the nefarious effect of strategic passivity.

Keywords: civil war, Arab spring, revolution, religions, militias, Jihad, Middle East, Kurds, West, stabilisation

Şerban F. Cioculescu (doctor în științe politice) este cercetător științific gradul doi la Institutul pentru Studii Po- litice de Apărare și Istorie Militară, de asemenea cadru didactic asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

Monitor Strategic 131 Towards the Asian Century (I) Carola Frey

A brief introduction – war-games has to be nuanced and adapted through a fam- ily of actions, ranging from full-scale field-ex- and simulations ercises3to abstract computerized models that can proceed with little or no human involve- War-games (informal terminology) are in ment – such as the Rand Strategy Assessment general known as military simulations, and 4 Center (RSAC) . As a general definition, war- they refer to recreations in which theories of gaming can be considered “as scenario-based warfare can be tested and refined without the 1 planning where a set of ‘actors’ initiate process- need for actual hostilities . A specific part of es to achieve individual goals and objectives. the academia objects to the term “war-games”, These actors interface using creative processes as the concept is used when referring to the ci- that introduce variables and responses in the vilian hobby. However, sometimes “war-gam- process”5. War-games or simulations attempt ing”, “military simulations” and “gaming” are to create an “environment that mimics ‘real life’ used interchangeably “and in the latter case, and hence attempts to portray a sequence of ac- the notion has the meaning of “serious gaming,” 2 tions that are likely to occur. The war-game at- not the general sense of gambling” . tempts to enable the actors to maximise value War-games and simulations are found is a while reducing risk and complexity. Simply put, wide range of domains, having various forms the war-game enables thinkers, planners and that imply varying degrees of realism. In the executors to validate their strategy while pre- current international order, and the reconsid- paring for a crisis”6. eration of the nature of war, the scope of simu- Peter Perla in The Art of Wargaming, de- lations/war-games has widened to include not fined war-games as “(Adversarial by nature), a only military but also political and social fac- warfare model or simulation, using rules, data, tors, which are seen as inextricably entwined and procedures, not involving actual military in a realistic warfare model. War-games offer forces, and in which the flow of events is affected a palpable and powerful insight that prepares by, and in turn affects, decisions made during international entities for dealing with peculiar the course of those events by players represent- and uncertain situations. Conducted thought- ing the opposite sides”7. Furthermore, accord- fully such exercises deliver a greater under- ing to U.S army a war-game is “a simulation, standing of conflict, a ‘fitness programme for by whatever means, of a military operation military thinking’ (by practising the conceptual involving two or more opposing forces, using element of fighting power) and better decision rules, data, and procedures designed to depict makers and decision making. an actual or assumed real life situation”8. When defining “war-games” the discussion Although many governments make use of is far more complicated because the definition simulations (U.S, China, Japan), both individu- 132 Monitor Strategic ally and collaboratively, little information can commonly-used method is that of non-zero- be found outside the professional circles. Yet sum analysis, in which score tables are drawn modelling is often the means by which govern- up to enable selection of a decision such that a ments test and refine their military and politi- favourable outcome is produced regardless of cal policies. Military simulations are seen as the opponent’s decision12. A classical political- a useful way to develop tactical, strategic and military simulation can be manual or comput- doctrinal solutions, but critics argue that the er-assisted and many research organizations conclusions drawn from such models are in- and think-tanks throughout the world are in- herently flawed, due to the approximate nature volved in providing this type of services13. Such of the models used. games may include geopolitical situations (in- War-games narratives can be construed to volving the formation and execution of foreign be a medium that provides the participants to policy), the creation of domestic political poli- extend a theoretical framework into a physical cies, or the simulation of political campaigns14. world and provide some control9. War-games They differ from “classical war-games” (mili- represent an opportunity to manage risk but tary simulations) due to their discouragement without risking lives, practise key skills in a or abstraction of military or action elements. joint, combined and interagency context and In the following sections we will see how a reveal unintended consequences. They are political simulation is applied on a specific case intended to test assumptions and build con- study. In this simulation (that will be divided fidence and trust in a team and pre-position in three articles) we explore China’s foreign relationships. policy interests over five years 2015–2020, and In an ideal manner, war-games should be as the policy options of other major state actors realistic as possible—that is, designed in such (the U.S., Russia, Japan, India) in response to a way as to provide measurable, repeatable Chinese actions. In this first phase of the simu- results that can be confirmed by observation lation (which makes the subject of the present of real-world events. The validity of the an- paper and will be a great part of the second swer will be greatly enhanced if the problem is one), the goal was to identify Chinese foreign looked at dynamically over time and facilitates policy interests over the five-year period from exposure to the full spectrum of conflict at all 2015–2020, and to outline the steps taken by levels, current and future. China to obtain this interest. Scenario pages Each war-games has supporting and asso- were designed to categorize each interest as ciated tools and techniques: experimentation, either security or economic, describe the key simulation, operational analysis/ research and drivers shaping it, outline the steps taken by red teaming10. The functioning of any war- China to further it, and in some cases indicate game should have in sight precise aims and if these interests conflict or overlap with the objectives for the setting and scenario (narra- U.S., Russia, Japan or India. tive). The information is collected (and stored) In addition, this specific type of simula- from a generous data base and real events11. tion had a definite “background Reading and Rules, procedures, adjudication and players Research” section. This section was especially (and the decisions they make) construct the design to include research and articles on the main workings and allows for the creation and simulation’s topic for the purposes of prepara- customization of the narrative. tory reading and the development of a gen- Political-military simulations take a dif- eral familiarity with the simulation’s subject ferent approach to their purely military coun- and major themes. Among the studies and terparts. Since they are largely concerned academic literature, foreign policy and official with policy issues rather than battlefield per- documents were used. formance, they tend to be less prescriptive in their operation. However, various mathemati- 1. The simulation background cal techniques have arisen in an attempt to China has pursued a more assertive foreign bring rigor to the modelling process. One of policy in recent years, and will likely continue these techniques is known as game theory – a on this path given its growing economic and Monitor Strategic 133 military power – which includes both conven- 2.1. China and the African opportunities tional and nuclear forces, and an expanding Summary of Scenario range of global interests. Beijing now has an Given China’s increasing reliance on Af- array of capabilities it can use to achieve these rican natural resources, its security interests interests, which are concentrated in Asia but in Africa have been on the rise in recent year. extend well beyond. Now, China has become a major arms sup- The great powers have reacted differently plier to African governments and has at least to China’s new behaviour. Russia has generally minimal security relationships with around not contested China’s new assertiveness, and 50 African countries, based on the “Initiative has even sold it some of the weapons the PLA on China-Africa Cooperative Partnership for is using to threaten neighbouring states. Since Peace and Security”, 2012. It has already ex- the Ukraine crisis began in early 2014, Russia’s panded footprint in the Maldives, and the PLA greater alienation from the West has led Mos- Navy now has resupply facilities at ports in cow to pursue even deeper ties with Beijing. Djibouti, Oman and Yemen. Beijing will also Japan has borne the brunt of Chinese pressure, establish its first overseas naval base in the In- and has sought to increase its economic and dian Ocean island nation of Seychelles (Mahe), military power in return; the United States has and expand its anti-piracy operations in GoG. encouraged Japan’s response and taken addi- But, China’s involvement in the GoG anti-pi- tional measures to channel Chinese assertive- racy operations would not necessarily take the ness in more constructive ways. Meanwhile, same form of involvement off Somalia. India has fallen between Moscow and Tokyo, On another hand, Chinese military person- remaining wary of Beijing but disengaged from nel are now involved in 7 out of 9 UN peace- the Japanese-U.S. countermoves. However, all keeping operations on the continent, the most these patterns could change in the coming of any permanent Security Council member years depending on China’s future policies and (the US has very limited presence in the UN other developments. peace-keeping missions in Africa). The PLA also sends military advisers to many of Africa’s 2. Phase I – Possible scenarios resource-rich countries, such as Nigeria and China’s behaviour, policies, official state- Angola, both of which are major oil-producers. ments, official documents and policies were It is actively helping the development of an Af- examined and served as the basis for the sys- rican Standby Force and African Capacity for tem of critical indicators used for scenario Immediate Response to Crisis, supporting the building. The effort was intense and the re- collective security mechanisms in Africa, and search began with a larger number of critical has an increased involvement in the mediation indicators on three separate time frames: short efforts to stop wars and address hotspot issues. term (6-12 month), medium term (3-5 years) By combining these elements, China secures and long term (10-15 years). In the original access to African resources, and in 2020, it version, we elaborated three different compat- would be an all-dimensional participant in the ible and cohesive system of critical indicators process of peacekeeping and peace-building in and played 30 possible scenarios, identifying Africa. also some basic general criteria of probabil- ity: based on strong signals – continuity and Drivers (key drivers shaping this foreign trends of critical indicators already present to- policy interest) day, on weak signals – indicators less relevant Sino-African links have broadened in the but present in today’s realities, that are becom- past few years. The relationship is now almost ing relevant or critical in time, and black swan as diverse as Africa itself. Also, China today scenarios – based on events with low probabil- finds itself actively investing in various sectors ity but with a paramount impact on the evolu- in Africa. tion of the crisis, if this event occurs. However, Role of China’s SOE investment in Africa: the paper covers a small number of illustrative Driven by a desire to secure natural resourc- / maker scenarios. es and tap new markets, PRC state-owned en- 134 Monitor Strategic terprises (SOEs) have made large investments Military and Security Cooperation: throughout Africa. Today, China not only rec- In recent years, Chinese security interests ognizes Africa as a source of energy and natu- in Africa have been on the rise. Given China’s ral resources but also as a rapidly expanding increasing reliance on African natural resourc- market for Chinese goods. Key destinations es, in particular oil and minerals. for Chinese investment include South Africa, A) Regional Security: In 2012, China Nigeria, and Algeria in sectors such as energy, launched the “Initiative on China-Africa Co- transportation, and metals. operative Partnership for Peace and Security” In addition, China’s industries are getting at the fifth Ministerial Conference of FOCAC, raw materials such as coal from South Africa, with the purpose of deepening cooperation in iron ore from Gabon, timber from Equatorial relevant fields with the AU and African coun- Guinea and copper from Zambia. In the finan- tries. China would actively explore ways to cial services sector, China’s investments have help the development of an African Standby been mostly in sectors such as infrastructure Force and African Capacity for Immediate and energy (oil, mining, gas, etc.). But in recent Response to Crisis, and support the collective years, investors have become interested in the security mechanisms in Africa, and is actively services and manufacturing sectors. For in- involved in the mediation efforts to stop wars stance, China has made one of its major invest- and address hotspot issues. ments through its Industrial and Commercial B) Peacekeeping operations: China is a Bank (ICBC), which has a 20 percent share of significant provider of troops to UN peace- Standard Bank-South Africa. As for tourism, keeping operations in Africa. Chinese military personnel are now involved in 7 out of 9 UN many African countries have been granted peacekeeping operations on the continent, Approved Destination Status (ADS) in order parti­­cularly, post-conflict stabilization (Mali), to enable Chinese tourists to travel to these medical humanitarian missions (Liberia), on- countries and increase inbound tourism. going conflict stabilization (South Sudan), and Chinese telecoms in Africa also have a formed a unit of security forces to South Su- strong customer focus. In South Africa for ins­ dan. The PRC also sends military advisers to tance, Huawei and ZTE have established part- many of Africa’s resource-rich countries, such nerships with MTN, which operates in more as Nigeria and Angola, both of which are ma- than 20 African countries. jor oil-producers. Also to Uganda and Sudan. Through the 12th FYP and “going out” Chinese military relations with Zimbabwe policy, the PRC government has supported have spanned several decades. Chinese enterprises in establishing a number C) Anti-piracy operations: Beijing has a of pilot SEZs throughout Africa. Today, there substantial interest in ensuring the safe passage are currently six zones under construction of Chinese exports and imports to and from or completed, two of which are 100 percent Africa. Indeed, Chinese vessels and crew have Chinese-owned. Below are three examples of been subject to attack and capture by pirates established SEZs, and the broad industry niche off the Horn of Africa. China has by far sent 25 each zone supports: batches of fleets, escorting over 8300 Chinese – Zambia: Chambishi & Lusaka subzones, and international vessels in the Gulf of Aden, focusing on copper/cobalt processing and gar- Somali sea, and the Gulf of Guinea. China ments, food, appliances, tobacco, and elec- is also planning to set up a naval base in the tronics. Republic of Seychelles to enhance anti-piracy – Mauritius: Jinfei, focusing on manufac- measures along the eastern coast of Africa. turing (mainly textile, machinery, high-tech), D) Arms trade (Chinese infrastructure and services (mostly tourism, finance, educa- projects-CIP- supervised by the Chinese Min- tion). istry of Defense): China has become a major – Egypt: Suez, focusing on textiles and gar- arms supplier to African governments and has ments, petroleum equipment, automobile as- at least minimal security relationships with sembly, electronics assembly. around 50 African countries. Monitor Strategic 135 As of November 2014, China has sold ar- – African Peace and Security Architecture maments and military equipment to 23 out (APSA): development of an African Standby of 53 African countries. Sudan has long been Force and African Capacity for Immediate Re- a recipient of arms from China. In 2008 and sponse to Crisis, Support to the collective se- 2009, the PRC sold Sudan $23 million worth of curity mechanisms in Africa. artillery and nearly $11 million worth of tanks – China-Africa Cooperative Partnership and other armoured vehicles to complement for Peace and Security: launched at the fifth the $1.8 million worth of firearms they had Ministerial Conference of FOCAC, with the already sold. Recently, China sold $100 mil- purpose of deepening cooperation in relevant lion worth of fighter jets to Sudan, including fields with the AU and African countries. a dozen supersonic F-7s. Nigeria has bought quantities of weapons too and recently Tanza- Outline (a timeline of the actions China will nia has invested in Chinese arms. Namibia and take to obtain these interests, and when they Cameroon have bought arms in smaller num- will occur (between 2015 and 2020) bers so it is really spread throughout the conti- There are six key steps that are likely to be nent. Morocco and Algeria have larger defense implemented before 2020 to ensure the suc- budgets than other African countries, China cessful China’s gradualist approach to engage- has in the last five years found there markets ment in African peace and security matters: for its arms and those are probably the most 1. 2015: China increases support to the important markets for Chinese arms in Africa AU achievement of the African Standby Force right now. (ASF) and the African Capacity for Immedi- In addition to Sudan, Angola, Burundi, ate Response to Crisis- ACIRC (by the end of Equatorial Guinea, Eritrea, Ethiopia, Nige- 2015), and the collective security mechanisms ria, Tanzania, and Zimbabwe have purchased in Africa. China is also actively more involved weapons from Chinese companies, many of in the mediation efforts to stop wars and ad- which are state-controlled. Arms sales have dress hotspot issues. helped the PRC gain important African allies 2. 2016: China has greater activism in mul- in the United Nations. China’s arms sales have tilateral peacekeeping operations. It is cycling also been coupled with oil and other raw re- more than 2,000 officers and troops through source deals. Africa annually, acting as an intermediary for China has sold jet fighters, military vehicles, the military elements and civilian law and or- and weapons as well as radio-jamming devices der, training police, providing anti-drug smug- to Zimbabwe. Zimbabwe also paid $200 mil- gling training, and disarming and rehabilitat- lion for twelve fighter jets and 100 military ve- ing former combatants. hicles, and it spent $245 million on a dozen K-8 3. 2017: Setting up naval base in the Re- light attack aircraft from China. Furthermore, public of Seychelles: China completes the es- Zimbabwe purchased six training aircraft for tablishment of a naval base in Mahe, that will $120 million from the China Nanchang Air- provide the PLAN a platform from which to craft Manufacturing Corporation, which has train and conduct anti-piracy measures along very close ties to both the PLA and CCP. the eastern coast of Africa operations, and aug- Though China’s involvement in the African ment the PLA’s presence in the Indian Ocean. arms trade is relatively small at the present, the 4. 2018: China’s anti-piracy leading role in transfer of armaments and military technolo- GoG manifests itself in terms of an increased gies has grown, along with the frequency of engagement with GoG regional efforts, sup- peacekeeping operations and the increase in ported by Nigeria, with a Sino-Nigerian jointly military-to-military relations. By combining leading operations. these elements, China secures access to Afri- 5. 2019: The PRC is the largest supplier can resources. of major conventional arms to sub-Saharan Other drivers are also at work: Africa (excluding South Africa), accounting – China/ECOWAS “Strategic consultative for 60 percent of arms exports to the region. mechanism”, established in June 2014. Also, Chinese infrastructure projects (CIP) su- 136 Monitor Strategic pervised by the Chinese Ministry of Defense Geopolitics and Security: Being Australia includes the construction of arms factories in a very geopolitically relevant country consid- many African countries. ering its size, territory, the leader of Oceania, 6. 2020: China plays an active role in en- and a traditional West’s ally and of the U.S and hancing the voice and representation rights of the U.K specifically, and also serving as seen African countries in international organiza- recently in Sydney as a potential breeding tions, particularly, the African efforts to join ground for Islamic extremism and jihadism by as permanent members of the UN Security ISIS or Al Qaeda, China could feel the need Council. to have Australian as a strategic ally and pri- ority of its foreign policy since China too has 2.3. Australia, a strategic partner? its very own Islamic extremism problem with Summary of Scenario the restive Uighurs in Xinjiang, hence rein- Having one of the most vibrant economies forcing bilateral cooperation with Canberra in in the once called Australasia region, Austra- the military field. Also, being a member of the lia is always a country to have in mind when it TPP (Trans-Pacific Partnership) where United comes to talking and analysing global geopoli- States is also a member, on the contrary, this tics and economics. And since Australia decid- represents a potential threat for China’s inter- ed recently to join the China sponsored Asian est in the geopolitics of the region, which could Infrastructure Investment Bank, it showed be an important strategic driver for China to that this country is one to be taken into top have Australia as a partner and under its trade priority by Beijing without doubt. Also, when influence, and even more so including it in the it comes to energy issues and mining (rare Asian Infrastructure Bank, making it in some earths and mineral resources), Australia could way in a dependency status of Beijing for in- play an indispensable role as an ally of China vestments, credits and loans. This is a driver of in the region. high importance for China to have close Can- berra rather to see Australia as a traditional ally Drivers of Washington and a beachhead in the Pacific Economy (Energy, rare earths, mining, etc): for Chinese geostrategic interests. Access to Australia’s raw materials resources will remain a driver of Chinese foreign eco- Outline nomic policy in Oceania and of course in its 2016-2018: China and Australia through Australasian sub-region in particular. At the the AIIB will reinforce their economic and fi- same time, the slowdown in the Chinese econ- nancial cooperation, through potential loans if omy and the fall in world energy prices has al- need be to mining companies in Australia in ready put on hold or into question some of the order to develop and carry out major projects resource development projects already agreed. in mainland China as well in other parts of the China will be keen to extract maximum benefit region. profitable from any negotiations with Austra- 2018-2020: In terms of military coopera- lia, as with Russia and any other potential sup- tion, Australia and China will expand their plier, and will leverage its decreased demand military and naval drills in the Pacific Ocean, and the increased world supply (particular the at the same time when the common threats oncoming globalization of the natural gas mar- are on the rise such as extremist jihadism, drug ket, which until now has been segmented into smuggling, and piracy at sea, etc. geographically limited markets for industrial and technical reasons including transporta- 2.4. Bridgeheads to Europe: Greece and tion and the until now limited role of LNG) Bulgaria in order to bargain assiduously with Australia. Summary of Scenario At the same time, Beijing will be keen to keep China will intensify its investments in Bul- Canberra “on the hook” and may even keep garia and Greece, these investments will focus imports at a certain level in order to discour- on manufacturing industries and infrastruc- age the search for other buyers. ture facilities. Both countries provide China Monitor Strategic 137 cheap production opportunities (labour costs kOil). The missed opportunity costs are tens of in comparison with European standards) and millions in annual revenue from traffic levies allow Chinese products, semi-manufactured over the multi-decade life of the projects. China transported there and finished on site, easier will not likely be interested in participating in access to Western European markets. China’s energy projects going into Europe. investment strategy in Bulgaria and Greece With these factors in mind, there are sev- will compete with Russian interests, since Rus- eral drivers for China to pursue increased eco- sia is also pursuing strategic (economic) inter- nomic involvement with Bulgaria and Greece. ests there. A potent motivation for increased Interests in Economic Expansion. Economic China penetration of Greece is the possibility partnership and investment opportunities are of ‘Grexit’. on their own veritable incentives for Chinese interest in Bulgaria and Greece. Scholars have Drivers noted that FDI is a significant means of both China is certainly one of Bulgaria’s prom- import and export promotion, and China is ising up-and-coming trade partners, with an- keen to expand its economic influence from nual trade being in and around the $1 billion beyond Asia and into larger swaths of the Eu- mark. It isn’t huge by international standards, ropean market. Given the relatively low cost but it would constitute about 5% of Bulgarian of labour in Greece and (especially) Bulgaria, annual exports. In addition, there is already these two nations serve as perfect “stepping one key Chinese investment in Bulgaria - the stones” for China for begin producing and Great Wall built a car factory in 2012 that cur- sending its products more widely across Eu- rently operates below capacity, pending the rope. Likewise, by investing in infrastructure economic recovery in Europe – it has the ca- projects across Greece and Bulgaria, China pacity to produce 50.000 K vehicles per year, will be better poised for more attractive invest- but is only currently operating at a fraction of ment opportunities in Western Europe. From a logistical standpoint, China also has a deep the capacity. interest in strengthening their involvement in The people of Bulgaria are one factor to European transport related infrastructure in consider. The population peaked at 9 million in order to smooth the China–EU trade process. 1989, with a very large well-educated cohort of High value-added exports have been grad- experts that emigrated West after the fall of the ually taking a larger share of Bulgarian exports Berlin wall – to the tune of 1,5-2 million people. over the last several years, and these do con- Today, the population is below 7 million, with stitute one important prospective area of BG- attempts being made to regain the level of the Chinese relations. Today, prospective sectors qualified workforce that existed before the re- in the Bulgarian economy are auto parts manu- turn to capitalism. Reforms are seen in higher facturing, metals manufacturing, IT outsourc- education (reducing the number of post-sec in- ing, agriculture, and potentially, cooperation stitutions), two-track secondary education sys- over Space industries. tems are being restored, but it will take about Agriculture: China needs agricultural pro­ another decade before results from these mea- ducts from Greece for its expanding agro- sures can be seen. Well-qualified personnel is industry; the same way, Greece farmers, who available, but more is needed to fill skills and have lost confidence in the West, will see China knowledge gaps in the workforce. as the alternative. Agriculture is therefore one Pipelines are also a factor to consider. Bul- of the prospective areas for Chinese involve- garia has the fortune on being on a geopoliti- ment. Bulgaria’s agricultural capacity is under- cal route that makes it more opportune than utilized, pending more competitive imports the surrounding countries for reaching other of fruits, vegetables and meats from cheaper- markets and states. Unfortunately, projects like producing markets. The primary issue here is South Stream, Nabucco, Burgas-Alexandropolis the economies of scale, where Bulgaria cannot were not realized, pending mistakes by Bulgar- quite meet the requirements of Chinese mar- ian politicians and outside pressure to forestall ket expectations. Russian influence in Bulgaria (notwithstanding Manufacturing. Bulgaria presents a par- the country’s largest refinery is owned by Lu- ticularly strong offering for China in terms of 138 Monitor Strategic manufacturing. By offering low production Bulgaria. There may not be a dearth in busi- costs, cheap labor, and a 10% flat tax, Chinese ness-related FDI for much longer, with poten- manufacturers (in the car industry, for exam- tial competition from Russia being a possible ple) in Bulgaria can serve as a cost-effective threat to the opportunity, so it would be in launching pad into the EU market, with the China’s best interests to capitalize on the op- Chinese factories completely avoiding expen- portunity now. sive customs levies. Bulgaria as the Weakest EU Member. Bul- The Greek Financial Crisis. With the fi- garia is notably the weakest state in the Euro- nancial crisis having no end in sight, Greece is pean Union, with the lowest income, lowest now being forced to privatize many of its state- quality of life, and the (arguably) the highest owned operations. This provides China with degree of political instability/corruption. This, several lucrative investment opportunities – in addition to the enticing economic qualities including roads, railways, shipping ports, and mentioned above, makes Bulgaria a primary airports. In fact, China has already capitalized target for China in itself. on this by investing significantly in the Greek Recent Improvements in Bulgarian Ship- port of Piraeus in an effort to gain easier access ping/Transportation. Bulgaria has seen sev- to EU markets, and with continued infrastruc- eral improvements in infrastructure that make ture investment in the midst of Greek crisis, it Chinese economic involvement there now a could expand on this plan. However, it is im- much more worthwhile venture than it previ- portant to note that a “Grexit” could in a sense ously would have been. The Varna and Burgas dampen this effort, as Greece would no longer ports would be the entry points for China’s SIlk be as significantly linked to the EU market. Road initiative into Europe, and once there, re- A Weakened Europe, and a Weaker Bulgar- cent and ongoing infrastructure developments ia: The ensuing financial crisis in Greece has make Bulgaria a well-connected part of the Eu- weakened Europe, and the current “kick the ropean market in the 21st century and help the can down the road” strategy that the EU has shipment of investment-related supplies and employed makes it a clear possibility that the Chinese goods: crisis will continue to bring down the Union’s – The Trakia Highway, a highway project confidence and capability. China might thus be completed in 2013 that spans Bulgaria The driven to invest in Bulgaria based on the weak- modernization of rail lines through both past ness of the European Union as a whole, offer- and future EU initiatives ing an alternative pathway (much the same as – The new Danube Bridge 2 (also known as the opportunity in Greece) when Europe is at the New Europe Bridge), a bridge completed in its weakest and therefore Bulgaria at its most 2013 linking Bulgaria to Romania vulnerable to high-bidders. It is also important – The pending completion of the Hemus to note that Bulgaria is particularly dependent Highway, a highway linking Sofia to Varna via on Greece – much more so than other Euro- the Danube plain. pean countries – and will therefore be very The Added Benefit of Gaining Influence in susceptible to spill over from the Greek crisis. NATO Countries. By forging stronger econom- The Gap in Business-related FDI and Eu- ic links to the two NATO countries of Greece rope’s Focus on Infrastructure (Bulgaria). The and Bulgaria, China will also make headway majority of FDI in Bulgaria comes from Euro- on its lasting geopolitical goal of countering pean countries funding public infrastructure the West. Stronger economic ties might in the projects. This form of FDI is naturally wel- future lead to stronger geostrategic relations comed by the Bulgarian government and peo- in the future – especially for a Greece increas- ple, but it also has failed to be accompanied ingly frustrated with its experience in the EU. by the kind of lucrative business investments Should FDI in Greece and Bulgaria grow sig- that solid/modern infrastructure is intended nificantly, China might have some means of to draw in. Therefore, there exists a specialized leverage over the two nations in multilateral FDI gap which China might be keen to fill by fora such as the EU or NATO. This is doubly bringing Chinese investment into business in true when considering Greece in particular, as Monitor Strategic 139 its current economic state leaves it more sus- Drivers ceptible to political pressure and will be even Regional Stability. More than any other re- more inclined to consider its relationship with gional challenge, North Korea is the most like- China in its foreign affairs. ly one to lead to a real conflict that could en- A lack of Political Sensitivities in the Sino- gulf the entire region, something that a rising Greek and Sino-Bulgarian Relationship. When world power would hope to avoid. This conflict compared to other countries that would geo- would be on its own border, forcing China to graphically stand as “gateways” into EU mar- deal with a massive humanitarian crisis that kets (i.e. Turkey), there is a lack of major po- would spill over its own border and threaten litical sensitivities between China, Greece, and internal stability. North Korea taunts China Bulgaria. into border conflicts and will persist to do so China’s political preference. Bulgaria was as long as Chinese relations dwindle in the the second country in the world to recognize Korean eye. In recent months, North Korean China’s current government as the legitimate tanks have faced the north border of the coun- power in the country in 1949 and that might try toward China forcing their hand politically play a role in the Chinese calculus for investing and adding to the instability of the region. in the Balkans. A hostile North Korea intent on building more and more advanced nuclear weapons Outline and delivery systems legitimizes the need for Agriculture. This is the near-term prospect United States ballistic missile defense in the for Chinese participation in Bulgaria’s econ- region, threatening China’s own capabilities. omy, where Chinese investors develop farms Détente. Working with the Chinese-Japa- and greenhouses on unused properties; they nese detente policy option, closer alignment also benefit from the gradually rising price on the North Korean problem will help work of agricultural land. The time window 2016- towards this outcome with Japan which has 17 is when we’ll see highly visible deals from been seeking a greater sense of security with Chinese agricultural investment. Conversely, doubt growing about US capability and re- investment in Greece will focus on food- solve. China and Japan while having their own processing light industry, as Greece does not dispose with the same amount and quality of differences, can work on removing or dampen- arable land as Bulgaria. ing one regional security threat. North Korea NW Bulgaria, where the Great Wall plant becomes part of a larger effort by China and is, the Black Sea highway, the Varna/Burgas the United States to engage positively around ports and roll on/roll off terminals between the Eurasian landmass and can lead to greater Poti in Georgia and the Bulgarian ports in cooperation and more positive outcomes on 2017-2019. other contentious issues. East Asia regional Stability is a primary objective of the United 2.4. China and the North Korean Regime States and China’s move to align with other Summary of Scenario major powers meshes well with this goal and As China’s role as a responsible world preventing continued nuclear advancement, power increases, likewise the instability and something no regional power wants. volatility of the North Korean regime also in- A South Korea not hyper – focused on pos- creases. China has little choice but to withdraw sible North Korean aggression will be able to almost all of its positive support for the pariah focus more on its economy, much of which is state’s regime as it takes a more stern approach linked to the Chinese economy. China can use aligned with other world powers. This eventu- this economic clout to leverage South Korea to ally leads to a consensus with the United States be more agreeable with its plans to tame the that the Kim regime should be removed from North Korean regime rather than completely power in order to prevent a total North Korean remove it, which would lead to chaos. collapse and a situation where either power is Mixed. Working towards a more stable forced to occupy the nation, a situation truly regime in North Korea also builds towards unacceptable to either major power. removing the legitimizing factor needed for 140 Monitor Strategic keeping United States troops stationed at the 2.5. China in the South China Sea DMZ, in China’s back yard and removing a Summary of Scenario proverbial nail, keeping the South Korea tied Between 2015 and 2017 Chinese island into the United States camp. recla­mation in the South China Sea continued. In 2017, Beijing possesses 6 outposts with air- Outline strips long-enough even for the largest planes China will continue, over the course of the in PLAAF inventory and improvements are next five years, to reduce or outright exclude made to accommodate larger PLAN vessels North Korea’s presence from various East and by the end of the year Beijing declares Asian multilateral processes, as exemplified by long-anticipated SCS ADIZ although it opts China’s rejection of North Korea’s application for symbolic enforcement for the time being. to the Asia Infrastructure Development Bank However, rather than significantly boosting its (due to a lack of North Korean transparency military presence, China uses its Coast Guard over the state of its economy). and maritime militia to impose new fait ac- The major exception to this will be the con- compli in the South China Sea by preventing tinuation of multilateral talks between North fishermen from other claimant states to access Korea and various regional powers over the large parts of the SCS. US and its regional part- former’s WMD program. In the framework ners face the same old difficulty how to coun- of regional discussions, China will take a less ter Beijing’s approach of salami-slicing. Secu- favourable approach toward North Korea and rity cooperation between Vietnam, Philippines align more with the US and Japan. China will and the US further increases. Yet, as long as also induce Russia to take a harder position on China stays away from using open force, rely- North Korea, seeing as, while Russia regards ing on ‘law enforcement’ instead, and greater the North’s weapons program as a threat, it has cooperation among other claimants has little recently begun to re-calibrate its ties with the impact on the situation on the ground. DPRK. 2015: China refuses AIIB membership to Drivers North Korea. Chinese base-building and declaration of 2016: China presses for the removal of North Korea from the ASEAN regional forum ADIZ are acts of implied use of force rather until the country agrees to greater transpar- than step leading to immediate and perma- ency across the board by the regime. nent military presence of the PLA in the re- 2017: Citing similar transparency and re- gion. Open confrontation would not serve gime stability issues, North Korea is rebuffed China’s interest. However, Beijing is well pre- in another attempt to lobby for limited access positioned should the use of force became to the Asian Development Bank and the BRICS necessary. New Development Bank. Relying on law enforcement executed by 2018: China offers a carrot to North Korea Coast Guard and auxiliary services, Beijing in return for regime reform and a new mora- seeks to assert its sovereignty claim without torium on nuclear development. China will fa- having need to use force, which would inevi- cilitate the development of new trade between tably lead to open conflict between China and North Korea and Mongolia, Laos, and Burma, other claimants backed by the US. Using non- helping to bring vital food supplies into the suf- military ways, Beijing leaves the escalation bur- fering nation. den on the US and its allies. In practical terms, By 2020, China will have emerged as the Chinese approach is a form of economic denial major leader with regard to international ne- whereby China blocks other claimant to utilize gotiations over North Korea. This may cause SCS resources. some tensions with the United States on the Korean peninsula, given that current public Outline opinion in South Korea favors US leadership In 2015, China “loses” in the Philippines- in the region and remains suspicious of Chi- submitted case before Permanent Court of Ar- nese intentions. bitration, case that Beijing decided to ignore Monitor Strategic 141 anyway, but that is about the only backlash on Drivers its way to establish firmer control in the South Economic problems in both China and Ja- China Sea (SCS). Island reclamation contin- pan persuade the Chinese to finally act to take ues in Spring 2017 and then again halts prior control of the islands. The failure of Japanese typhoon season. In 2017, Beijing possesses 6 Prime Minister Shinzo Abe’s policies known outposts with airstrips long-enough even for as Abenomics to revive Japanese economic the largest planes in PLAAF inventory and im- growth after more than twenty years of eco- provements are made to accommodate larger nomic stagnation helps fuel the perception PLAN vessels. At the end of 2017, Beijing de- among Chinese elites that Japan is a nation in clares long-anticipated SCS ADIZ although long term decline. The fact that Japan’s popula- it opts for symbolic enforcement for the time tion is growing older and is expected to shrink being. US, Philippines’, Japanese, and Vietnam- in the coming decades reinforces this view. ese patrol planes fly patrols in an act of defi- With regard to Japan’s American allies, ance and Beijing keep teeling them off in “You China wagers that the US will weasel out of Go” manner. But for how long? In a meantime, its defense treaty obligations with Japan, or at rather than significantly boosting its military least avoid directly engaging Chinese troops, presence, China uses its Coast Guard and mar- rather than risk escalating the conflict into a itime militia to impose new fait accompli in the potentially bloody and costly war of great pow- South China Sea by preventing fishermen from ers. This view is bolstered by the fact that the other claimant states to access large parts of the US has no direct interest in the islands them- SCS while ‘allows’ commercial vessels uninter- selves, officially holds no position on the issue rupted access. Despite the traditional narrative of their sovereignty, and cannot claim humani- also stress the role of hydrocarbon resources as tarian reasons for intervention because the is- crucial element fuelling the conflict, reality on lands are uninhabited. the ground is that most of the known reserves At the same time, the slowing of China’s are outside of contested waters and the re- economic growth, combined with growing serves are not significant enough to be a factor public anger over official corruption, prompt in Beijing’s decision making. Instead, China’s the CCP to play to nationalist sentiment in approach is driven by sovereignty claim and order to legitimize its hold on power. Beijing the de facto control over fishing in disputed looks for confrontations with foreign powers waters serves the purpose of demonstrating that it believes it can win. Asserting Chinese administrative control over the area. control of the Senkaku/Diaoyu islands seems US and its regional partners face the same to present just such an opportunity. old difficulty how to counter Beijing’s approach Besides their role as a nationalist rallying of salami-slicing. Not all is rosy for China in point and a political tool for Chinese states- 2020, security cooperation between Vietnam, men, the Senkaku/Diaoyu Islands also have Philippines, and the US increases to the extent some real strategic value to the Chinese. barely different from formal multi-lateral de- Controlling these islands will allow China to fence arrangement. Yet, China stays away from expand its territorial waters and exploit the using open force, relying on ‘law enforcement’ underwater oil fields in the area around the instead. islands, while also giving China control of a strategic location close to both Taiwan and 2.6. China moves on the Senkaku/Di- Japan. Since Japan is the strongest of China’s aoyu Islands adversaries in its maritime territorial disputes, Summary of Scenario a decisive victory in the Senkaku/Diaoyu con- China becomes increasingly determined flict would also solidify the PRC’s status as a to wrest control of the Senkaku/Diaoyu from maritime power. Japan, which it believes to be part of Chinese territory. Beijing provokes a confrontation Outline with Tokyo and responds by landing troops on Beijing continues its “salami slicing” ap- the main islands. proach to territorial disputes, sending aircraft 142 Monitor Strategic and ships into the waters and air space sur- movement would allow China to leave a major rounding the islands on a regular basis. Even- thorn in the flesh in Japan’s military normal- tually the leadership in Tokyo decides that it ization as well as the evolving U.S.-Japan alli- must stand firm against Chinese further en- ance. croachments and it authorizes the shoot down Strategy of a Chinese drone flying over one of the is- Beijing’s main objective is to disrupt the lands. As it has in the past, China responds U.S.-Japan alliance as Japan’s military normal- by escalating the situation. Chinese fighters ization emerges to challenge China’s maritime engage Japanese military aircraft in the area strategy. China will seek this objective by sup- while an amphibious task force escorted by porting Okinawa’s independence via pro-Chi- PLAN vessels land troops on several of the nese elements in the prefecture. Beijing has main islands. increasingly made references to its historical ties with its 19th-century Okinawan tributary 2.7. The Revival of Ryukyu Kingdom: Chi- state known as the Ryukyu Kingdom. Growing na Uses the Okinawa Independence Move- evidence suggests China has been using covert ment to Stir Divisions in the U.S.-Japan Al- action and economic relations to exploit the liance above opportunities with virtually nothing to Summary of Scenario lose for Beijing. Okinawa is within Beijing’s First Island Chain and the Achilles’ Heel of the U.S.-Japan Consideration for Okinawa: alliance. As Okinawa’s domestic political cli- Geopolitical Imperatives mate increasingly turns pro-Chinese, Beijing Okinawa views itself helpless in great pow- supports the Okinawa independence move- er politics. Its worst-case scenario is to be used ment to stir divisions in the U.S.-Japan alli- by a great power as a bridgehead for home- ance. China’s immediate objective is to drive land defense or overseas expansion. Okinawa’s out the USMC Futenma Air Base out of Okina- strategic value largely led to the bloody Battle wa followed by the long-term goal of installing of Okinawa in 1945 as well as the Cold War an independent pro-Beijing Ryukyu Kingdom. fortress dominated by the U.S. Forces in Japan. Although the prospect for Okinawa’s indepen- Okinawa’s geopolitical imperative is to remove dence is marginal, the emerging Beijing-Oki- the possibility for the unipolar use of the is- nawa axis would be a major nuisance for the land as a military fortress by balancing against U.S.-Japan alliance. traditional players, such as Japan and the U.S., with a third power. Drivers Opportunities Concerning China: Okinawa’s historical ties with China allows Geopolitical Imperatives the prefecture to receive potential support China views Okinawa as a key strategic asset from China. Until the 19th century, Okinawa in its First Island Chain. Wielding control over was once the Ryuku Kingdom, one of China’s Okinawa would provide China with the ability tributary state consisting of indigenous peo- to disrupt the U.S.-Japan alliance without firing ples that are distinct from the mainland Japa- a shot while advancing its maritime strategy in nese. Frequent misbehaviour by some U.S. its quest for the Second Island Chain. servicemen has strengthened Okinawa’s anti- Opportunities base cause over the last two decades, leading For China, Okinawa presents the follow- the prefecture to be virtually out of control of ing major opportunities: anti-U.S.-Japan senti- Tokyo. Although not entirely representative ments; strong historical influence of Chinese of Okinawa, anti-base elements wield consid- culture; and economic opportunities. erable influence over the prefectural politics. Constraints The incumbent pro-Chinese governor Takeshi Beijing is likely fully aware that Okinawa’s Onaga won his election on an anti-base plat- prospect for independence is marginal. How- form and has successfully unified Okinawa ever, supporting the Ryukyu independence under his cause. Although the majority of Oki- Monitor Strategic 143 nawans are reportedly apathetic to politics, Strategy lingering memories of WWII, alleged abuses Okinawa’s immediate objective is to relo- by U.S. servicemen, and effective mobilization cate USMC Futenma Air Base to outside of of leftist protestors only conspire to strength- the prefecture. Onaga has been pursuing this en Onaga’s anti-base message. Moreover, On- aim by strengthening Okinawa’s emerging alli- aga’s meeting with Chinese Prime Minister ance with China, disseminating anti-base pro- Li Keqiang in Beijing in April 2015 bolstered paganda domestically and internationally, and Okinawa’s pursuit of independence from To- directly challenging Tokyo’s and Washington’s kyo, suggesting a potential alliance between stances on the prefecture. Over the long-term, Beijing and its former tributary state. Onaga however, Okinawa will likely attempt to elimi- further demonstrated his defiance toward To- nate both U.S. and JSDF bases and appear to kyo by opening Okinawa’s de facto embassy in seek Ryukyu independence. By showing the il- Washington, D.C. to directly influence the U.S. lusion of the Ryukyu independence, Okinawa Congress, leading to the prefecture’s growing could kill two birds at the same time: greater public diplomacy in the U.S. Chinese investments and increased subsidies These factors are increasingly leading to the from the desperate Tokyo. possibility of Okinawa’s becoming a renegade prefecture similar to Taiwan or Chechnya. Considerations for Japan: Okinawa’s major source of income is sub- Geopolitical Imperatives sidies disbursed by Tokyo. Okinawa’s grow- Japan views Okinawa as the critical bridge- ing defiance toward Tokyo has led to Tokyo’s head for influencing the East and South China Seas (ESCSs) as well as homeland defense. increased subsidies to pacify the recalcitrant ESCSs are crucial to Japan’s export-oriented prefecture. In 2012, Okinawa depended on To- economy because most of its commodities and kyo’s subsidies for almost 75% of its prefectural energy imports pass through these increas- budget. In other words, Okinawa is also eco- ingly contentious seas. From Tokyo’s perspec- nomically motivated to perpetuate the ongo- tive, Okinawa is also both the foundation and ing base controversy in exchange for increased Achilles Heel of the U.S.-Japan alliance due prefectural income. to the large concentration of U.S. bases in Constraints the prefecture. Losing U.S. bases in Okinawa Apart from its geostrategic value, Oki- would force Tokyo to dramatically increase its nawa faces various political obstacles in its military presence in the prefecture. Moreover, quest for Ryukyu independence. Okinawa’s Taiwan would become increasingly vulner- main sources of political power derive from able to Beijing’s pressure, potentially leading Japan’s leftist politics as well as potential co- Tokyo to play a more aggressive regional role. vert support from China. Moreover, most of These possibilities are far too costly politically Okinawa’s claims about bases are premised on and economically for the debt-ridden nation. loose, if not questionable grounds. For exam- Therefore, Japan’s geopolitical imperative is to ple, Okinawa claims that its economic reliance preserve Okinawa as a Cold War-era military on U.S. bases has diminished to 5% of its GDP fortress by eliminating any third-party inter- in recent years, thereby justifying the removal ventions in the prefecture’s internal affairs. of the military facilities. However, this figure Opportunities does not factor in the economic contributions Tokyo and Washington are largely unified of U.S. military personnel to Okinawa’s local over their position over Okinawa. So long as economy, including service industry. If the re- this consensus remains, the status quo will be ality of Okinawan politics is exposed, the pre- maintained in Okinawa. fecture will likely suffer considerable damage Constraints to its ability to continue the ongoing political Tokyo has limited options in countering struggle against Tokyo. Furthermore, although Okinawa’s growing defiance other than main- growing, its political influence is still marginal taining the U.S.-Japan consensus on Okinawa’s on the international stage. base issues. Onaga’s adroit use of anti-base el- 144 Monitor Strategic ements has emerged to challenge Tokyo’s of- crucial schism as to the U.S. position on Oki- ficial line on Okinawa’s base problems on the nawa within Washington’s policy circles. For international stage. As Okinawa’s base contro- example, the Senate recently eliminated the versy becomes an international issue, Tokyo clause designating Henoko as the only reloca- will likely become increasingly vulnerable to tion site for the Futenma Air Base in its draft potential diplomatic accidents. for the 2016 National Defense Authorization Strategy Act. If such differences emerge in Washington, Tokyo’s imperative is to preserve the U.S.- they could undermine the existing U.S.-Japan Japan alliance by relocating USMC Futenma consensus on Okinawa. Air Base to the proposed site, Henoko, Oki- Strategy nawa. From Tokyo’s perspective, failure to re- Washington will seek to maintain the ex- locate the base to Henoko will almost certainly isting U.S.-Japan consensus on Okinawa while lead to additional base issues, adding credence distancing itself from local politics. While to Onaga’s controversial cause. However, the Washington recognizes the importance of more Abe presses forward with his plan, the USMC in Okinawa for power projection pur- more backlash will stand in his way. Against poses, it also views Okinawa as a Japanese ter- this backdrop, Tokyo’s only option is to main- ritory to be defended by JSDF. Moreover, the tain the U.S.-Japan alliance by creating a con- proposed relocation of USMC to Guam as well sensus with Washington over Okinawa’s base as defense spending cuts drive Washington to issues while exposing Okinawa’s potential ties be leery of getting bogged down in local poli- with China to undermine anti-base elements tics in Okinawa. White House and Kantei (Ja- in Okinawa and mainland Japan. pan’s White House) maintain a unified view on Okinawa’s base issues through frequent dia- The U.S.: logues. However, the Congress may object to Geopolitical Imperatives the Executive’s view on Okinawa, potentially The U.S. views Okinawa as an important giving an opening for Okinawa to exploit. Giv- bridgehead for its power projection toward en this emerging internal schism, Washington Asia and the Middle East. However, The U.S. will focus on eliminating domestic differences does not consider itself responsible for manag- rather than engaging Okinawa directly. ing local politics other than pressuring Tokyo to maintain the U.S. bases. From Washington’s perspective, so long as Japan remains an ally, Anti-Abe elements the U.S. could potentially relocate its power Geopolitical Imperatives projection force, particularly USMC, to near- Abe’s strong leadership has generated un- by islands, such as Guam. Washington believes precedented domestic opposition in Japan’s re- that USN and JMSDF would be sufficient for cent political history. The majority of anti-Abe protecting the vital sea lanes traversing ESCSs. elements are opportunistic leftist activists, Opportunities such as Revolutionary Marxists, seeking to un- Shinzo Abe’s government is loyal to the dermine Tokyo’s political legitimacy. They do U.S.-Japan alliance. So long as Abe or like- not have geopolitical concept other than top- minded politicians are in power in Japan, pling the regime in Tokyo. This non-geopoltical Washington would content itself with delegat- worldview drives anti-Abe elements to stage ing the responsibility for managing Okinawa’s challenges whenever and wherever opportuni- base issues largely to Tokyo. Given China’s ties present themselves. However, their lack of growing military presence in the region, a pro- concentration of efforts would not allow them China regime in Tokyo will be extremely un- to deliver a decisive blow to Abe. Nevertheless, likely for the next five years. by migrating to or focusing on Okinawa, they Constraints could pose a serious threat to Tokyo. The U.S. is extremely limited in its ability Opportunities to pacify Okinawa due to the prefecture’s anti- Abe’s strong leadership as well as his politi- U.S. sentiment. Moreover, there is a slight, yet cal longevity are the opportunities to exploit. Monitor Strategic 145 As Okinawa becomes an important battle- as economic dominance of the prefecture by ground for opposing Abe’s collective security Chinese businesses. initiative, anti-Abe elements will flock to the prefecture. Moreover, China’s possible cover Preliminary conclusions action would help them financially. Lastly, because the young generation of anti-Abe el- The scenarios presented so far are difficult ements are familiar with English and social situations for the U.S. and its allies. The out- media, they increasingly become motivated to comes reflect the consequences of very differ- take the Okinawa issues to the international ent approaches to foreign and military policy. stage. The Chinese move slowly and incrementally Constraints enough to forestall action by the United States, Anti-Abe elements could easily lose hearts Russia, Japan or India. The dynamic seems to and minds as their questionable tactics as well echo the wisdom of one of Mao Zedong’s fa- as their possible ties with radical groups or Bei- vourite central-Asian sayings: “The dog barks jing are exposed. Moreover, the termination of and the caravan moves on….” Beijing’s possible funding would disrupt their operations in Okinawa. Endnotes Strategy As Abe’s collective security initiative over- 1 See Thomas B. Allen, “War Games: Inside the comes legal obstacles, anti-Abe elements, such Secret World of the Men who Play at Annihilation”, as the Democratic Party of Japan, Japan Com- New York, McGraw Hill, 1987. munist Party, Japan Socialist Party, the New 2 Peter P Perla and ED McGrady, “Why War- Diplomacy Initiative, and Students Emergency gaming Works”, Naval War College Review, 64, Action for Liberal Democracy (SEALDs) will 2011, pp. 112-129. likely move to Okinawa to wage their final 3 For example the U.S. Navy’s series of games battle against Tokyo. Because Okinawa’s exist- during the 1920s and 1930s, which helped train the ing anti-base elements, including Revolution- commanders who won the Second World War in ary Marxists groups, hail from the mainland, a the Pacific. mass migration of anti-Abe elements will likely 4 H. E. Hall, Norman Shapiro, Herbert J Shukiar, take place. Their physical presence in Okinawa “Overview of RSAC System Software: A Briefing”, would provide them with access to Okinawan RAND Corporation, 1993. politics as well as possibly funding from Bei- 5 Mark Frost, Robb Kurz, and Mark Herma, jing. They will increasingly adopt a three- “War-gaming: Experience the Future”, Booz Allen pronged approach consisting of local protests, Hamilton: Foreign Affairs, October 2012, p. 86. disseminating anti-base propaganda both in 6 Ibid.. English and Japanese, and engaging in public 7 Peter Perla, “The Art of Wargaming”, Naval In- diplomacy abroad, particularly in the U.S. stitute Press, 1990, p. 2. 8 US Joint Publication 1, 2013 – Doctrine for the Outline Armed Forces of the United States, 25 march 2013. 2017 and beyond: China’s efforts will con- 9 Peter P Perla and ED McGrady, “Why War- centrate on driving out the USMC Futenma gaming Works”, p. 118. Air Base. If this objective is achieved between 10 Philip Sabin, “Simulating War”, 47-67. 2017 and 2020, China will shift its focus to 11 Ibid. supporting Okinawa’s independence by install- 12 Thomas B. Allen, “War Games”, p. 63. ing a pro-Beijing Ryukyu Kingdom. Through 13 Rand Corporation, Massachusetts Institute of covert action, Beijing will most likely encour- Technology, Cranfield Institute’s Defense Academy, age a mass migration of anti-Abe elements to etc. Okinawa to solidify the Ryukyu independence 14 Leupold, Tom. 2004. “Spot On: Games get po- movement. China will likely use both political litical”. Article in GameSpot, http://www.gamespot. action and economic investments to achieve com/news/2004/08/12/news_6104371.html, accesat pro-Chinese political unity in Okinawa as well pe 2 aprilie 2017. 146 Monitor Strategic Abstract

The development of prospective studies and game theory became a crucial activity for many international and national organisation, especially in times of increasing dynamism and complexity. The aim of this article is to present the usefulness of developing foresight by the means of war-games or strategic simulations. “War-gaming”, a role- playing simulation of a dynamic situation, has been used mainly by the military, but more recently, it has also been used in the context of competitive intelligence and strategy-testing. The article is divided in two sections. The first section consists of a theoretical presentation of the concept of war-gaming and simulations and its specific elements. The second section is a case study that will focus on a simulation made on China’s foreign policy that will highlight the scenarios outlined as products and strategic takeaways of such an apparatus.

Keywords: War-games, strategic simulations, Chinese foreign policy, political simulation, Asia-Pacific region, scenarios, prospective studies.

Carola Frey – Researcher at the Institute for Political Studies of Defense and Military History, Ministry of Na- tional Defense, PhD candidate at the National School of Political Studies and Public Administration, Bucharest. She is specialized in conflict analysis, security studies and defense policy.

Monitor Strategic 147 148 Monitor Strategic PUNCTE DE VEDERE

Monitor Strategic 149 150 Monitor Strategic Considerații privind importanța agenților în trecerea de la societatea informațională la societatea cunoașterii Mădălina Cuc, Adrian Săndiță

Societatea Cunoașterii. Pe de o parte, „cunoaşterea implică credin- Teorii clasice și contemporane ţa că ceva este adevărat (true belief-TB)”, acest ale cunoașterii lucru fiind „necesar dar nu și suficient, fiind necesară o justificare”, iar, pe de altă parte, „cu- Societatea informatică a apărut în Ro- noaşterea este credinţă justificată despre ade- mânia în jurul anilor 1970, fiind definită de văr (justified true belief- JTB)” (Platon). automatizarea parțială a proceselor econo- Teoria „contemporană” a cunoaşterii extin- mice și avea ca obiectiv crearea Sistemului de teoria cunoaș­terii, distingând între „cunoaş­ Informatic Naţional, în vederea trecerii că- terea propoziţională” şi „cunoaşterea­ unui loc tre Societatea informaţională, cu posibilita- sau unei persoane sau cunoaşterea de a şti să tea operaționalizării ei odată cu dezvoltarea faci un lucru”. A ignora componenta „cunoaş- Inter­netului.1 Societatea informațională se terii de a şti să faci un lucru” este o omisiune de­fi­nește ca fiind societatea unde geneza și importantă. consumul informațional reprezintă activita- Filosoful Edmund L. Gettier a arătat că tea principală, fiind și resursa centrală, alături factorii cunoaşterii dați de teoria JTB (adevăr, de tehnologiile IT&C, mediul social și mediul credinţă, justificare) nu sunt suficienţi. ecologic. Structura Societății Informaționale Astfel, „P ştie că t” dacă şi numai dacă sunt descrie următoarele laturi „tehnologică – in- îndeplinite nu trei, ci mai multe condiţii: frastructură, servicii, aplicații; economică – 1. t este adevărat. noua economie digitală; politico-administrati- 2. P crede că t. vă – guvernare electronică, socială – calitatea 3. P este justificat să creadă că t. vieții, culturală – interacțiunea cultură-tehno- 4. Este necesară o altă condiție . logie, juridică – legislație specifică”.2 Condiţia (1) este evidentă, considerându-se Teoria cunoaşterii începe la Platon care arată în lucrările Theaetetus şi Republica: „cu- că ceea ce este fals nu poate fi cunoaştereiar noaşterea este o facultate mentală a omului” ce transformă o credinţă în adevăr (true belief fiind definită ca „o reprezentare a conştiinţei, TB) în cunoaştere este siguranţa (reliability) pe definind cea mai înaltă formă de conştienţă pe care o prezintă procesul cognitiv care produce care omul o poate avea”. credinţa (încrederea). Astfel „P este jus­tificat­ în Formal, cunoașterea poate fi exprimată a crede că t (este adevărat) dacă, şi numai dacă, astfel: „dacă P ştie că t, (P reprezintă subiectul P crede că t a fost produs de un pro­ces de cu- cunoscător, iar t propoziţia care este cunoscu- noaştere pe care te poţi baza (reliable) ”. 3 tă) P trebuie să fie conştient de ceea ce ştie”. În Apare astfel întrebarea „cunoaşterea mod echivalent: „dacă P ştie că t, atunci P ştie este întotdeauna adevăr?”. Pentru binomul că ştie că t” (Platon). cunoaş­tere-adevăr se consideră că „P este Monitor Strategic 151 justificat să creadă că t, dacă şi numai dacă cre- sarea și stocarea informaţiei vitale societății zând că t, P nu încalcă datoria lui epistemică, cunoașterii. aceea de a urmări adevărul şi de a face ceea ce trebuie să facă în căutarea adevărului”. Scopul acestei lucrări este descrierea Cunoaşterea privită din punctul de vedere și aprofundarea vectorului tehnologic re- al „informaţiei cu înţeles” poate fi pasivă sau prezentat de agenţii software, priviți ca activă. Un software cu inteligenţă artificială, factor de schimbare organizațională, de la devine astfel o „cunoaştere activă”. organizația informațională la noua orga­ Un „vector al societăţii cunoaşterii” este nizație a cunoașterii. un instrument care concură la „transformarea Societatea cunoașterii „presupune utiliza- societății informaţionale într-o societate a cu- rea şi managementul cunoaşterii existente sub noaşterii”4, fiind necesar un număr minim de forma cunoaşterii tehnologice şi organizaţi- astfel de vectori pentru declanșarea procesului. onale, conducând astfel la formarea unei noi Vectorii tehnologici minimali pentru iniție­ economii – economia societăţii informaţio- rea procesului sunt: nale și a cunoaşterii”.5 Introducerea sintagmei Internetul de bandă largă – serviciu „knowledge-based economy” a fost făcută public universal, prin asigurarea accesului de Romano Prodi, fostul preşedinte al Comisi- la acest serviciu a fiecărui cetățean, a fiecărei ei Europene. Wurster şi Evans definesc „cheia companii/ ONG, a fiecărei instituții publice noii economii bazate pe cunoaștere ca fiind sau private, în condiții de maximă securitate, managementului schimbării organizaționale cu nivele de servicii de calitate înaltă (SLA/ bazat pe deconstrucție, ceea ce înseamnă ITIL) și cu timpi reduși de acces. Este de dorit distrugerea structurilor organizatorice vechi, realizarea conexiunii de 1Gbps pentru fiecare urmată de reconstrucţia care va reflecta eco- cetățean sau angajat. nomia eliberată a informaţiei, reconstrucţia E-learning 3.0 adaptiv, prin trecerea la trebuind să permită o cât mai mare com- sisteme de învățământ virtuale, centrate pe pletitudine şi interacțiune a informaţiei, iar elev/ student, bazate pe evaluarea individua- organizațiile tradiționale, ierarhice, lente, biro- lă și adaptarea învățării la nivelul fiecărui cratice şi chiar politizate trebuie să treacă prin individ, folosind platforme colaborative de acest proces”6. învățare, atât la nivel elev/ student-profesor Având în vedere toate aceste considerente, cât și la nivel elev/student-elev/student, având devine evidentă descompunerea societății componente de modelare a elementelor de in­­for­maționale în sisteme informaționale, învățare (gamification), disponibile pe medii aplicarea vectorilor tehnologici specifici mobile (Mobile learning 3.0), utilizând dispo- trans­formării acesteia în societatea cunoaș­ zitivele preferate ale elevilor (BYOD). terii realizându-se la nivelul acestor sisteme/ Agenţi software și agenți software in- subsisteme informaționale. Rolul agenților teligenţi, ce vor permite analiza și structura- software (inteligenți sau simpli) va fi esențial rea datelor BIG DATA ce au avut o evoluție în structurarea datelor existente, analiza lor disruptiv-exponențială, crearea de modele, si- raportată la principalele fluxuri și procese nou mularea și optimizarea lor, apoi folosirea lor în create în urma reconstrucției organizaționale, automatizarea proceselor, atât la nivel econo- crearea, simularea și optimizarea noilor work- mic, cât și al administrației publice, măsurarea flow-uri, analiza și redefinirea fluxurilor și pro- convergenței procesului fiind obligatorie. ceselor după un număr de iterații. Inteligența mediului înconjurător prin Raportat la domeniul de utilizare propus – dezvoltarea IoT (Internet of Things), apoi acela al sistemelor informaționale, vom defini trecerea la Cognitive IoT în toate ramurile noțiunea de agent ca fiind o componentă soft- sale (Energie, Sănătate, Mediu, Agricultură, ware capabilă să îndeplinească sarcini specifice Economie, Transporturi etc.) acestor sisteme, văzute ca medii dinamice. Nanotehnologiile, care vor deveni princi- În majoritatea cazurilor, agentul are un palul suport fizic pentru dezvoltarea agenților grad semnificativ de autonomie şi este dotat cu software inteligenți precum și pentru proce- capacitatea de a alege (sau determina) modul 152 Monitor Strategic în care sarcinile ce îi sunt impuse pot fi înde- de altă parte, chiar şi în comunitatea software, plinite. cuvântul agent este un termen generic pentru Tehnologiile care stau la baza realizării un corp eterogen de cercetare şi dezvoltare. agenţilor au trei direcţii semnificative de im- În ceea ce priveşte definiţia agentului, Nwana pact. În primul rând, agenţii oferă dezvoltato- afirmă următoarele: „Când este nevoie, definim rilor de software o metodă generală şi fiabilă un agent, ca fiind o componentă software şi/ de concepere a aplicaţiilor, bazată pe elemente sau hardware care este capabilă să acţioneze în distincte şi autonome, capabile de comunica- scopul de a îndeplini sarcini în numele utiliza- re. Pentru realizarea acestui deziderat, au fost torului. Am putea spune mai degrabă că este concepute noi tehnici şi au fost dezvoltaţi şi un termen umbrelă, un meta-termen, care aco- implementaţi noi algoritmi capabili să asigu- peră o gamă de mai multe alte tipuri specifice re interconectarea agenţilor, comunicarea cu agenţi, definindu-se apoi fiecare din aceştia”.10 şi între aceştia, standardizarea acţiunilor pe Bradshow (1997) identifică două abordări care agenţii le pot îndeplini. Apoi, tehnologi- ile nou apărute stau la baza unui număr mare pentru definirea unui agent. O primă abordare de modele ce permit simularea unor procese defineşte agentul pe baza atribuţiilor pe care complexe existente în realitate. Modele baza- acesta trebuie să le îndeplinească, iar cea de a te pe agenţi produc rezultate rapide şi directe. doua, prin descrierea modului în care acesta se 11 Modelarea bazată pe agenţi oferă posibilitatea comportă. de a urmări conexiunile dintre diverse compo- Jennings şi Wooldridge (1996) definesc no- nente ale sistemului şi de a identifica posibile ţiunea de agent ca un program capabil să con- interacţiuni rezultate care sunt în general greu troleze propriile sale decizii şi care acţionează, detectabile într-un sistem clasic de modelare. pe baza percepţiei sale, a mediului său, în ur- Prin modificările aduse unui număr mic de mărirea unuia sau mai multor obiective.12 agenţi pot fi testate diferite ipoteze şi poate fi Wooldridge defineşte un agent inteligent urmărită modalitatea de adaptare a modelului drept un sistem care are următoarele patru global în anumite situaţii. proprietăţi: autonomie (agenţii funcţionează fără intervenţia directă a utilizatorilor şi au controlul asupra acţiunilor şi a stărilor lor in- Agenţii şi caracteristicile acestora terne), abilitate socială (cooperează cu utiliza- torii sau alţi agenţi în vederea realizării sarci- Tehnologia de programare agent este o nilor lor), reactivitate (agenţii percep mediul şi zonă de cercetare ce se dezvoltă rapid. ­Jennings răspund în timp util la schimbările care apar) şi Wooldridge (1996) consideră că aceasta şi pro-activitate (agenţii nu acţionează pur şi a avut cea mai rapidă creştere din întreg do- simplu ca răspuns la mediul în care se află, ei meniul tehnologiei informaţiei.7 Domeniile sunt capabili să ofere un comportament obiec- în care soluţiile bazate pe agenţi sunt aplica- tiv prin luarea de iniţiative) 13. te sau sunt în cercetare includ managementul Potrivit lui Hayes (1999), un agent este o organizațional, managementul reţelei de te- entitate (fie computer sau uman), care este lecomunicaţii, controlul traficului aerian, re- capabil de a duce la bun sfârşit sarcinile pro- proiectarea proceselor de afaceri, data mining, puse şi este parte a unei comunităţi mai mari managementul informaţiilor, comerţul elec- de agenţi care au o influenţă reciprocă unul tronic, educaţia, bibliotecile digitale, comanda asupra celuilalt. Ideea de bază a acestei defi- şi controlul, bazele de date inteligente etc.8 niţii este că agenţii pot acţiona autonom într-o În ultimii ani, mulţi cercetători în dome- oarecare măsură, dar ei sunt parte a unei co- niul agenţilor au propus o mare varietate de munităţi în care influenţează reciproc14. definiţii pentru termenul de „agent“. Nwana Conform FIPA (Fundation for Inteligent spunea că există cel puţin două motive pentru Physical Agents), un agent este o entitate sof- care este atât de dificil să se definească exact ware încapsulată cu propria sa stare, propriul ceea ce sunt agenţii.9 În primul rând, termenul său comportament, propriul flux de control şi este unul larg folosit în viaţa de zi cu zi şi nu cu proprietatea de a comunica cu terțe entităţi este utilizat doar într-un domeniu restrâns. Pe agenţi, alte sisteme şi oameni. Monitor Strategic 153 Inteligenţa Artificială Distribuită (DAI) este • Capacitatea de predicţie. Acţiunea unui un subdomeniu al inteligenţei artificiale care se agent este predictivă dacă modelul pe baza ocupă cu rezolvarea problemelor în care agen- căruia este construit este suficient de precis ţii interacţionează în scopul de a rezolva o pro- pentru a permite să prevadă în mod corect blemă comună (Green et. al. 1997).15 Agenţii modul în care poate realiza sarcina (Goodwin, pot moşteni potenţiale beneficii atât din partea 1993);25 DAI: modularitate, viteză, fiabilitate, cât şi din • Competitivitate. Un agent este capabil să partea inteligenţei artificiale: operare la nivel se coordoneze cu alţi agenţi, mai puţin în cazul de cunoştinţe, întreţinere, platformă reutiliza- în care succesul unui agent poate implica eşe- bilă, independenţă (Nwana, 1996).16 cul altora (Odell, 2000);26 • Continuitate temporală. Agentul este un Un agent software este un sistem infor- proces ce rulează continuu. Nu este caracteri- matic situat într-un mediu care acţionează în zat prin corespondenţa „o singură intrare la o numele utilizatorului său şi se caracterizează singură ieşire” (Etzioni şi Weld, 1995);27 printr-un număr de proprietăţi (Chira, 2003).17 • Cooperarea şi colaborarea. Agenţii sunt Majoritatea cercetătorilor sunt totuşi de acord capabili să-şi coordoneze activităţile cu alţi că autonomia este o proprietate esenţială a agenţi pentru îndeplinirea unor scopuri comu- unui agent. Alonso (2002) afirmă despre agenţi ne. Agentul cu care colaborează nu are control că autonomia lor este cea care îi defineşte.18 În asupra comportamentului agentului curent. plus, cooperarea între agenţi software diferiţi Un agent nu poate obliga alt agent să efectueze poate fi foarte utilă în realizarea obiectivelor o acţiune dacă acesta nu vrea (Odell, 2000);28 pe care un agent le are de îndeplinit. • Coordonarea. Agentul este capabil de a Proprietăţile unui agent au un rol crucial în efectua o activitate într-un mediu partajat cu definirea şi descrierea acestuia. Vom încerca în alţi agenţi. Activităţile sunt adesea coordo- continuare să le enumerăm şi să le definim pe nate prin proceduri, fluxuri de lucru sau alte cele mai importante: mecanisme de gestionare a procesului (Odell, • Abilitate socială. Agenţii interacţionea- 2000);29 ză cu alţi agenţi utilizând un limbaj specific • Credibilitate. Un agent are o personalitate de comunicare – agent. Într-un sistem format credibilă şi o stare emoţională (Odell, 2000);30 din mai mulţi agenţi, fiecare agent are un rol • Flexibilitatea. Sistemul este receptiv şi trebuie să acţioneze pentru îndeplinirea ro- (agenţii ar trebui să perceapă mediul lor şi să lului său, fie independent, fie în colaborare cu răspundă în timp util la schimbările care apar ceilalţi agenţi (Odell, 2000);19 în el), proactiv şi are abilitate socială (Jennings • Abilitatea de delegare. Un agent poate ac- et. al. 1998);31 ţiona în numele sau în beneficiul cuiva ca un • Imprevizibilitate. Un agent este capabil de reprezentant al acestuia (Odell, 2000);20 a acţiona în moduri care nu sunt pe deplin pre- • Autonomie. Agentul poate să acţioneze vizibile, chiar dacă toate condiţiile iniţiale sunt independent cu un anumită controlabilitate cunoscute. El este capabil de comportament a acţiunilor proprii sau a stărilor sale interne nedeterminist (Odell, 2000);32 (Sycara, 1998);21 • Inteligenţa. Starea agentului este forma- • Bunăvoinţa. Agenţii nu au obiective con- lizată pe baza cunoștinţelor pe care le deţine, tradictorii, fiecare agent va încerca întotdeau- iar interacţiunea cu ceilalţi agenţi este realizată na, să realizeze ceea ce i s-a cerut (Wooldridge printr-un limbaj simbolic (Odell, 2000);33 et al., 1998);22 • Învăţare sau adaptivitate. Un agent este • Capacitatea de comunicare cu alţi agenţi capabil să reacţioneze flexibil la schimbările şi/ sau cu alte persoane, într-un limbaj asemă- din mediul său, să ia, atunci când este cazul, nător cu cel uman (Bradshow, 1997);23 iniţiativa în îndeplinirea scopurilor şi să înveţe, • Capacitatea de interpretare. Un agent are atât din propriile sale experienţe, cât şi din in- capacitate de interpretare dacă este capabil să teracţiunile cu alte persoane sau agenţi (Chira, interpreteze corect datele preluate de la senzo- 2003).34 Adaptarea este un proces individual rii săi de intrare (Goodwin, 1993);24 sau colectiv. Un agent poate fi format din mai 154 Monitor Strategic multe componente care contribie în luarea de- sistemele de operare calculator, sistemele de ciziilor agentului; management în reţea. Un astfel de sistem tre- • Mobilitate. Agentul este capabil să migre- buie să poată funcţiona independent, de obicei ze de la o maşină la alta în cadrul sistemului pentru perioade lungi de timp. Aceste siste- de arhitecturi şi platforme diferite (Etzioni şi me pot fi împărţite în: sisteme deschise (open Weld, 1995);35 systems), caracterizate prin aceea că structura • Operează în condiţii de incertitudine. sistemului în sine este capabilă de schimbări Există foarte multe situaţii când agentul trebu- dinamice, componentele sale nu sunt cunos- ie să reacţioneze în condiţiile în care informa- cute în prealabil, se pot modifica în timp şi pot ţiile necesare pentru luarea unei decizii sunt fi foarte eterogene, sisteme complexe pentru a incomplete, ambigue sau eronate; căror manipulare se foloseşte modularitatea şi • Personalitate sau caracter. Un agent poa- abstractizarea şi sisteme omniprezente în care te fi dotat cu personalitate şi stări emoţionale trebuie să existe un parteneriat între program 36 (Etzioni şi Weld, 1995); şi utilizator pentru realizarea scopurilor. 41 • Proactivitate. Agenţii nu acţionează doar În funcţie de gradul de repetitivitate, pro- ca răspuns la mediul înconjurător, au capabi- blemele se pot clasifica în: litatea execuției comportamentale orientate • repetitive: agentul rezolvă aceeaşi proble- pe scop, din proprie iniţiativă (Wooldridge şi 37 mă în mod repetat; Jennings, 1995); • cvasi repetitive: agentul rezolvă probleme • Raţionalitate. Un agent va acţiona în ve- din aceeaşi clasă prin analogie; derea atingerii obiectivelor sale, în măsura în • unice: rezolvarea fiecărei probleme este care convingerile sale permit acest lucru (Wo- 38 unică. oldridge şi Jennings, 1995); În funcţie de gradul de volatilitate (rapidi- • Reactivitate. Agenţii percep mediul în- tatea cu care se schimbă problemele primite conjurător şi răspund într-un anumit fel la pentru rezolvare): evoluția mediului (Sycara, 1998);39 • probleme cu oscilaţii lente; • Transparenţă şi responsabilitate. Acţiuni- • probleme cu oscilaţii rapide. le agentului trebuie să fie transparente atunci În funcţie de gradul de complexitate: când este necesar, dar trebuie să ofere la ce- • probleme simple; rere un jurnal asupra activităţilor sale (Odell, • probleme complexe. 2000); Pentru a măsura performanţele unui agent • Veridicitate. Un agent nu va comunica cu în rezolvarea unei probleme trebuie stabilite bună ştiinţă informaţii false (Wooldridge et al., 40 atât teoretic, cât şi practic, eficienţa şi efecti- 1998). vitatea. Eficienţa se referă la viteza cu care se obţine soluţia, precizia soluţiei, consumul de resurse şi câştigul obţinut din rezolvarea pro- Utilizarea agenţilor blemei. Efectivitatea se referă la capacitatea agentului de a rezolva problema. Testele trebu- Agenţii au abilitatea de a rezolva probleme ie să fie eficiente şi să acopere toată gama de care nu au putut fi rezolvate până în acest mo- situaţii. ment, fie pentru că nici o tehnologie existentă Agenţii pot îmbunătăţi diferite aspecte ale nu putea fi folosită pentru a rezolva problema, interacţiunii om – calculator prin: fie pentru că soluţia a fost considerată prea • scumpă, dificilă sau consumatoare de timp şi realizarea autonomă de sarcini; • ascunderea complexităţii sarcinilor; resurse. • Wooldridge şi Jennings (1995) realizează conducerea unor tranzacţii în numele uti- următoarea clasificare a problemelor în a căror lizatorului; • rezolvare pot fi implicaţi agenţii: învăţarea şi pregătirea acţiunilor; • • sisteme funcţionale: acestea au mai multe oferirea de sprijin în luarea deciziilor; intrări şi o singură ieşire (de exemplu compi- • supravegherea unor evenimente în timp latoarele); real. • sisteme reactive în care există o interacţiu- Domeniile în care pot fi folosiţi agenţii pot ne continuă. Exemplu: orice sistem de control, fi grupate astfel: Monitor Strategic 155 1. Aplicaţii industriale articole care trebuie sau nu să fie citite. Utili- . controlul proceselor. ARCHON – este zatorul poate fi oricât de precis cu Newt, pre- un sistem multi-agent folosit pentru manage- cizându-i explicit cerinţele (de exemplu: vreau mentul transportului de electricitate. Cel mai toate articolele care conţin termenul bursa) simplu exemplu în acest sens este un termos- (Maes, 1994).44 tat care are un senzor pentru detectarea tem- • Librăria digitală Zuno (ZDL) este un sis- peraturii mediului în care este instalat. Acest tem multi agent care permite unui utilizator să senzor este direct integrat în mediu şi produce obţină informaţii din surse dezorganizate de ca ieşire două semnale: unul care indică fap- date, cum ar fi World Wide Web, datele proprii tul că temperatura este prea scăzută, iar altul ale utilizatorului, colecţii de articole publica- care indică temperatura ca fiind cea acceptată. te etc. Sistemul ZDL acţionează atât ca un fil- Comportamentul poate fi descris prin urmă- tru, cât şi ca un culegător de informaţii (Zuno, toarele funcţii: 1997).45 • Prea frig şi atunci porneşte căldura; . Comerţul electronic, caz în care agen- • Suficient de cald şi atunci opreşte căldura. ţii trebuie să ajute utilizatorul să găsească cea Evident, există sisteme mult mai complexe mai bună ofertă de cumpărare de produse. de control ale mediului, cu structuri de decizie Agentul trebuie să dispună de autonomie, ca- mai complicate; pacitate de învăţare şi comunicare, reactivita- . procese de fabricaţie (asamblare, vop- te. Printre acţiunile efectuate de agent am pu- sire etc.) Parunak (1987) descrie YAMS (Yet tea avea: memorarea domeniilor de interes ale Another Manufacturing System), care are sco- utilizatorului, filtrarea informaţiilor primite pul de a manageria eficient sistemul de pro- la cerea utilizatorului, căutarea de informaţii ducţie;42 specificate de utilizator şi asistarea acestuia . controlul traficului aerian – Kinny et în luarea deciziilor pentru alegerea celei mai al. descrie un astfel de sistem numit OASIS. bune oferte. Sistemul a fost mult îmbunătăţit prin cercetări . Managementul proceselor de business recente; Managerii unei companii trebuie să ia decizii . Sistemul de control al unui aeroport pe baza unei combinaţii de judecăţi şi infor- poate fi realizat cu ajutorul unor agenţi de di- maţii primite de la mai multe departamente. ferite tipuri; În mod ideal, toate informaţiile relevante ar . Controlul traficului rutier este o aplica- trebui să fie analizate înainte ca hotărârea să fie ţie care poate fi realizată prin folosirea agenţi- luată. Însă obţinerea de informaţii pertinente, lor interconectaţi. coerente şi până la o dată anume, într-o com- panie mare, este un proces complex, consuma- 2. Aplicaţii comerciale tor de timp. . Managementul informaţiilor • Maxime. Compus dintr-un sistem de 3. Aplicaţii medicale agenţi specializaţi în filtrarea mesajelor elec- . Citirea parametrilor și monitorizarea tronice. Sistemul învaţă să acorde prioritate semnalelor vitale ale pacienţilor; unor anumite mesaje, şterge, transmite, sor- . Sisteme agent care să prognozeze evo- tează, şi arhivează mesajele de poştă electro- luţia bolii. nică în numele unui utilizator (Maes, 1994). 43 • Newt. Este un program de filtrare a şti- 4. Divertisment rilor colectate din Internet. Implementat în C Agenţii au un rol evident în jocurile pe cal- ++ pe o platformă UNIX, are ca date de intrare culator, teatrul interactiv sau în aplicaţiile din un flux de articole de ştiri Usenet, iar la ieşi- realitatea virtuală. Astfel de sisteme tind să fie re oferă un subset al acestor articole care sunt pline de personaje animate semi-autonome şi recomandate utilizatorului. Agentul Newt este pot fi implementate în natural ca agenţi. De programat prin intermediul unor exemple de fapt, teoria jocurilor stă la baza celor mai mul- formare: utilizatorul Newt oferă exemple de te aplicaţii care folosesc agenţi. 156 Monitor Strategic 5. Agenţii software daemons . Datele sunt stocate într-o varietate de Termenul „daemon” provine din sistemul structuri şi sunt manipulate de mai mulţi al- de operare Unix și face referință la un tip pre- goritmi; definit de program (agent), rezident, destinat . Agenţii nu trebuie să depindă de un funcționării continue în fundalul sistemului de set de acţiuni pe care le efectuează. De obicei, operare. Prin utilizarea unui daemon, un pro- setul de acţiuni pe care agentul le efectuează gram poate furniza rapid informațiile redun- trebuie să fie un parametru care este luat în dante către o aplicație de dimensiuni reduse, considerare în semantică. În plus, orice cadru pentru a prelua și administra restul de date, de acţiune propus trebuie să aibă efecte asupra de importanță ridicată. Treptat terminologia a structurilor de date manipulate de agent; fost preluată și în alte sisteme de operare. . Fiecare agent ar trebui să execute acţiuni Un exemplu este programul X‑Windows pe baza unor politici clare de luare a deciziilor. 46 xbiff (Wooldridge şi Jennings, 1995). Acesta Într-un cadru declarativ, cunoaşterea politici- monitorizează permanent e-mailul unui utili- lor de decizie a agenţilor este imperativă; zator şi indică, printr-un icon, dacă are sau nu . Orice cadru de construcţie al agenţi- mesaje necitite. xbiff este proiectat să utilizeze lor trebuie să permită acestora efectuarea de în realizarea sarcinilor funcţiile sistemului de raţionamente. Acestă capacitate trebuie să fie operare. privită ca extensie a limbajului agent. Raţiona- La un anumit nivel de abstractizare, multe mentele sofisticate duc la creşterea exponenţi- dintre aplicaţiile agenţilor de mai sus au tră- ală a complexităţii agenţilor; sături comune. Agenţii individuali sunt pro- . Orice infrastructură utilizată pentru iectaţi şi construiţi pentru a adopta anumite a sprijini interacţiunea multi agent trebuie să roluri. Aceşti agenţi sunt autonomi, au scopuri furnizeze două tipuri importante de bariere de bine definite şi sunt receptivi la mediul lor. Ei securitate care trebuie să asigure confidenţiali- trebuie să interacţioneze cu alţi agenţi, de obi- cei în scopul de a-şi îndeplini sarcinile. Astfel tatea agentului care poate proteja, dacă doreş- de interacţiuni sunt o consecinţă naturală a in- te, informaţiile şi serviciile sale şi confidenţia- terdependenţelor inevitabile care există între litatea pe partea de infrastructură, astfel încât agenţi, mediului în care se află şi obiectivelor niciun agent să nu aibă acces la datele sau ser- ce trebuie atinse. Cum agenţii sunt autonomi, viciile pe care nu este autorizat le primească; . interacţiunile sunt de obicei destul de sofisti- Un punct critic al sistemului de agenţi cate, implicând cooperarea, coordonarea şi ne- este fiabilitatea. Nu există niciun sistem efici- gocierea. Astfel, pot fi făcute două observaţii ent de implementare a unei condiţii de oprire importante cu privire la dezvoltarea de aplica- în cazul în care toţi agenţii eşuează. . ţii bazate pe agenţi: Singura modalitate de a testa aplicabi- . Acţiunile detaliate ale agentului pot litatea oricărei teorii este de a construi un sis- fi determinate doar în momentul execuţiei. tem software bazat pe acea teorie, care să im- Com­por­tamentul individual depinde de inter- plementeze un set de aplicaţii bazate pe teoria acţiunea complexă între influenţele interne şi respectivă şi să prezinte un raport cu privire la externe ale agentului. experimente realizate. O astfel de implementa- . Deoarece comportamentul agenţilor in- re trebuie să fie validată printr-un set de apli- dividuali nu este unic, determinat în momen- caţii. tul proiectării, comportamentul sistemului ca un întreg poate fi observat doar în momentul Comunicarea între agenţi execuţiei. Comunicarea între agenţi se realizează folosind protocoalele de comunicaţie sau lim- Reguli de utilizare a agenţilor bajele de comunicare agent (Bussink, 2004).47 Orice soluţii care utilizează agenţi trebuie Ambele au avantaje şi dezavantaje. În aplica- să respecte următoarele deziderate: ţiile industriale se vor utiliza preponderent . Agenţii pot fi utilizaţi oriunde. Orice protocoalele de comunicare, dar în sistemele program poate fi transformat astfel încât să în care agenţii omogeni pot lucra împreună se poată fi privit ca fiind un agent; folosesc limbajele de comunicare. Baza pentru Monitor Strategic 157 evoluţia limbajului se găseşte în comunicarea . Simple thread language ++ (STL++); umană, limbajul agent fiind format din grama- . Strictly declarative modelling language tici şi vocabulare, la fel ca orice limbaj uman (SDML). (Bussink, 2004).48 Dificultatea de a gestiona cu precizie co- Criterii de clasificare a agenţilor ordonarea şi comunicarea creşte odată cu di- 1. După gradul de inteligenţă: mensiunea software-ului bazat pe agenţi care . agenţi inteligenţi: pot învăţa din expe- urmează să fie dezvoltat. Au fost propuse câ- rienţă, din interacţiunea cu alţi agenţi etc. şi teva limbaje de coordonare şi de comunicare rezolvă probleme complexe; agent. În continuare se enumeră şi se descriu . agenţi standard: nu dispun de inteligen- cele mai importante limbaje de comunicare ţă şi rezovă probleme relativ simple. agent în concordanţă cu Weίβ (2002):49 2. După mobilitate: . ARCOL (ARTIMIS communication lan- . agenţi imobili: nu se pot deplasa în me- guage): Este limbajul de comunicare care se diu; . utilizează în sistemul ARTIMIS. ARCOL are agenţi mobili: pentru a rezolva sarcina un set mai mic de primitive de comunicare de- încredinţată se pot deplasa în mediu. cât KQML, dar acestea pot fi compuse; 3. După mediul în care operează: . . Domain independent COOrdination agenţi fizici: operează în medii fizice language (COOL): Acesta vizează în mod ex- (exemplu roboţii); . plicit, reprezentarea şi aplicarea cunoştinţelor agenţi computaţionali: operează în me- de coordonare pentru sistemele multi-agent şi diul software. 4. După modalitatea de cooperare: se concentrează pe regula bazată pe manage- . mentul conversaţiei. Limbajele precum COOL agenţi care cooperează cu alţi agenţi: au fost gândite ca un sprijin în procesul de co- age­n­ţii interacţionează cu alţi agenţi pentru ordonare şi comunicare; rezolvarea problemelor; . agenţi ce acţionează singuri. . FIPA agent communication langua- 5. După arhitectură: ge (FIPA-ACL): Este un limbaj de comunica- . agenţi reactivi; re agent care este în mare măsură apropiat . agenţi BDI („belif-desire-intention”); de ARCOL. Împreună FIPA-ACL, ARCOL şi . agenţi cu arhitectură logică; KQML stabilesc un standard pentru limbajele . agenţi cu arhitectură stratificată; de comunicare agent; . agenţi cu arhitectură hibridă. . Knowledge interchange format (KIF): Este un limbaj logic proiectat pentru a exprima Wooldrige şi Jennings (1995) clasifică agen- orice fel de cunoştinţe şi metacunoştinţe. KIF ţii în: este un limbaj de comunicare a conţinutului, . agenţi slabi: au ca proprietăţi de bază în timp ce limbaje ca KQML, ARCOL, şi FIPA- autonomia, abilitatea socială, reactivitatea şi ACL sunt pentru comunicarea intenţiei; proactivitatea (exemplu: agenţii Unix); . Knowledge query and manipulation . agenţi tari: pe lângă caracteristicile language (KQML): Este probabil cel mai folosit agenţilor slabi, mai dispun şi de cunoştinţe, in- limbaj de comunicare agent. tenţii, obligaţii.51 În afară de aceste limbaje importante, au Nwana (1996) consideră că agenţii trebuie fost propuse multe altele care prezintă propri- să aibă ca proprietăţi minimale: autonomia, 50 etăţi unice (Weίβ, 2002): cooperarea şi învăţarea. Acesta clasifică agen- . Interagent communication language ţii în: 52 (ICL); . agenţi colaborativi; . AgentTalk; . agenţi de interfaţă; . Communication and coordination lan- . agenţi inteligenţi; guage (CoLa); . agenţi mobili; . Tuple centres spread over networks . agenţi de informare; (TuCSoN); . agenţi reactivi; . LuCe; . agenţi hibrizi. 158 Monitor Strategic Figura 1 Agenţii după Nwana (1996)

Figura 2. Clasificarea agenţilor după Franklin şi Graesser (1996)

Franklin şi Graesser (1996) clasifică agen- reconstrucție a sistemelor informaționale ţii după structurile de control, mediul în care specifice economiei cunoașterii. Necesitatea acţionează (baze de date, fişiere sistem, reţele, de a folosi agenţi provine din complexitatea Internet), limbajul folosit pentru scrierea lor şi sistemelor informaționale de mari dimensiuni domeniul de aplicare.53 (BIG DATA), care ridică problemele de design pe care tehnologia convenţională (modelarea orientată obiect) nu reuşeşte să le abordeze. Concluzii și dezvoltări ulterioare Modelarea orientată pe agenţi aduce o abor- dare neconvenţională a designului sistemului, Trecerea la societatea cunoașterii de inclusiv în definirea componentelor şi în inte- la societatea informațională presupu- grarea sistemului. Diferite aplicaţii pot impune ne, alături de alți vectori tehnologici, fo- cerinţe diferite privind proiectarea şi pot duce losirea agenților sofware în procesul de la utilizarea mai multor tipuri de agenţi. Monitor Strategic 159 Bibliografie J. Hendler and A. Tate), pp. 480-5 19. Morgan Kauf- mann, San Mateo, CA, 1990 1. Axelrod R., „The Complexity of Cooperation: 17. Muller J., „A cooperation model for autono- Agent Based Models of Competition and Colaborat- mous agents”, Intelligent Agents, III (eds J. P. Muller, tion”, Princeton University Press, New Jersey, 1997 M. Wooldridge and N. R. Jennings), LNAI Volume 2. Chira C., Tormey D., Roche T., „An Ontolo- 1193, pp. 245-260. Springer, Berlin, 1997 gical and Agent Based approach to Knowledge Ma- 18. Muller J. P., Wooldridge M., Jennings N. R. nagement within a Distributed Design Environmet”, (eds), „Intelligent Agents”, III, LNAI Volume 1193. Proceedings of Design Computing and Cognition Springer, Berlin, 1997 04, MIT, Cambridge, USA, J.S. Gero (editor), Kluwer 19. North J., „Managing business complexity: Academic Publishers, 2004 pag.437- 456 discovering strategic solutions with agent-based 3. Collier N. J., North, M. J., Vos R. J., Experiences modeling and simulation”, Oxford University Press, Creating Three Implementations of the Repast Agent Ney York, SUA, 2007. Modeling Toolkit, ACM Transactions on Modeling 20. Resnick M., „Turtles, Termites, and Tra- and Computer Simulation 16(1), 2006 pag.1-25 ffic Jams: Explorations in Massively Parallel 4. Drăgănescu, M., „Sistem şi Civilizaţie”, Colec- Microworld”s, Cambridge, Mass.: MIT Press, 1997 ţia „Idei contemporane”, Editura politică, Bucureşti, 21. Ryszard K., Peter B., Ingo M., Wilhelm R., 1976 Bogdan F., Andreas S., „Developing mobile and in- 5. Drăgănescu, M., „Procesarea mentală a in- telligent agents in interconnected e-marketplaces”, formaţiei”, cap.5 Psihologia agenţilor inteligenţi, în Journal of Integrated Design and Proccess Science, Memoriile Secţiilor Ştiinţifice, Academia Română, Transactions of the SDPS, September, 7 (3), 2003 Seria IV, Tomul XX, 1997 pag.270-272 pag.109 – 123. 22. Thomas S. Wurster, Philip Evans, „Strategy 6. Dretske, F., „Precis of Knowledge and the Flow and the New Economics of Information”, Harvard of Information.” In: Hilary Kornblith, ed., Naturali- Business Review, Sept.-Oct. 1997 zing Epistemology. Cambridge: MIT Press 23. Wooldrige M., „Agent – based software engi- 7. Ferguson, I. A., „Integrated control and coor- neering”, IEE Transactions of Software engineering, dinated behaviour: a case for agent models”, Intelli- February, 144(1), pag.26-37, 1997 gent Agents: Theories, Architectures and Langua- 24. Wooldrige M., Intelligent Agents, G. Weiss ges (eds M. Wooldridge and N. R. Jennings), LNAI (editor), Multi-Agent Systems, MIT Press, 1999 Volume 890, Springer, Berlin, 1995 pag.203-218 25. Wooldrige M., An Introduction to Multia- 8. Gerd W., „The AOIS Glossary. On Agent-ori- gent Systems, John Wiley & Sons, LTD, 2002. entation in Information Systems”, Institute of Infor- 26. Symeonidis A.L., Pericles A. Mitkas P.A., matics, Free University of Berlin, Germany, Edition „Agent Intelligence through Data Mining”, Multi- 0.2, April 2000 agent Systems, Artificial Societies, and Simulated 9. Hintikka J., Knowledge and Belief, Cornell Organizations Series, Volume 14, Springer, 2005 University Press, Ithaca, NY, 1962 27. https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_in- 10. Netlogo http://ccl.northwestern.edu/netlo- , formationala; go/, accesat 16.12.2014 28. *** Epistemology, The New Encyclopedia 11. Iantovics B. L., Arhitectura agenţilor inteli- Britannica, Vol.18, 1994, pag.466-488 genţi, Referat de doctorat, Universitatea Babeş Bo- lyai Cluj – Napoca, 2004 12. Kotler P., Keller K. L., „Marketing Manage- ment”, 12/E. Prentice Hall, 2006. Note 13. Luck M., McBurney P., Shehory O., Willmott 1 S., „Agent Technology: Computing as Interaction”, Drăgănescu, M., „Societatea informațională și AgentLink III, 2005 a cunoașterii. Vectorii societății cunoașterii.”, Editu- 14. Steup M., „The Analysis of Knowledge”, Stan- ra Academiei Române, București, 2001 pag.2-5. 2 ford Encyclopedia of Philosophy, 2001, dynamic en- Idem. 3 cyclopedy at http://plato.stanford.edu. Gettier, E., „Is Justified True Belief Knowledge?”, 15. Minar N., Burkhart R., Langton C., Askenazi http://fitelson.org/proseminar/gettier.pdf, accesat M., „The Swarm Simulation System: A Toolkit for pe 10 ianuarie 2017. Building Multi-Agent Simulations.” Working Paper 4 Drăgănescu, M., op.cit. 96-06-042. Santa Fe, N.M.: Santa Fe Institute, 1996 5 Ibidem. 16. Moore, R. C., „A formal theory of knowledge 6 Evans, P., Wurster S.T., „Strategy and the new and action”, In Readings in Planning (eds J. F. Allen, economics of information”, Harvard Bussiness Re- 160 Monitor Strategic view, September-October 1997 Issue, https://hbr. 25 Ibidem. org/1997/09/strategy-and-the-new-economics-of- 26 Odell J., „Agents: Technology and usage (Part information, accesat pe 10 ianuraie 2017. 1).” Executive Report, 3(4), 2000. 7 Jennings şi Wooldridge, „Applications of Intelli- 27 Etzioni, O. şi Weld, D.S., „Intelligent agets on gent Agents ” http://www.inf.ufes.br/~tavares/dsba/ the Internet: Fact, fiction and forecast”, IIE Expert artigos/jennings.pdf, accesat pe 10 aprilie 2017. 10(4), 1995 pag.44-49. 8 Nwana S. H., Divine T. Ndumu, „A Perspective 28 Odell J., „Agents: Technology and usage (Part on Software Agents Research”, 1996,https://agents. 1).” Executive Report, 3(4), 2000. umbc.edu/introduction/hn-dn-ker99.pdf, accesat 29 Ibidem. pe 10 martie 2017. 30 Ibidem. 9 Nwana H. S., „The potential Benefits of Softwa- 31 Jennings, N.R. et. al., „A roadmap of agents re Agent Technology to BT”, Internal Technical Re- port, Poject NOMADS, Intelligent Systems Resear- research and development.”, Autonomus Agents and ch, AA&T, BT Labs, UK, 1996. Multi-Agents Systems Journal, 1(1), 1998, pag. 7-38. 32 10 Ibidem. Odell J., „Agents: Technology and usage (Part 11 Bradshaw J.M., „Software Agents”, http:// 1).” Executive Report, 3(4), 2000. 33 agents.umbc.edu/introduction/01-Bradshaw.pdf, Ibidem. accesat pe 10 aprilie 2017. 34 Chira, C., „Software agents”, IDIMS Report, 12 Jennings şi Wooldridge, „Applications of In- 2003, http://pan.nuigalway.ie/code/docs/agens.pdf, telligent Agents” http://www.inf.ufes.br/~tavares/ accesat pe 10 aprilie 2017. dsba /artigos/jennings.pdf, accesat pe 10 aprilie 35 Etzioni, O., Weld, D.S., „Intelligent agets on the 2017. Internet: Fact, fiction and forecast”, IIE Expert 10(4), 13 Wooldrige M., „Agents and software engine- 1995, pag.44-49. ering”, 1997 pag.2-3 http://www.cs.ox.ac.uk/people/ 36 Ibidem. michael.wooldridge/pubs/aiia98.pdf, accesat pe 10 37 Wooldrige M., Jennings N.R., „Intelligent aprilie 2017. 14 agents: Theory and practice”, The Knowledge Engi- Hayes, C.C., „Agents in a nutshell: a very brief neering Review Journal, 10(2), 1995 pag.115-152. introduction..” IIEE Transaction on Knowledge and 38 Ibidem. Data Engengineering 11(1), 1999 pag.127-132. 39 Sycara, K.P., „Multiagent Systems”, AI magazine 15 Green S., Hurst, L., Nangle, B., Cunningham, Volume 19, No.2 Intelligent Agents 1998 pag.79-89. D. P., Somers, F., Evans, D. R., „Software agents: A re- 40 view” (Tech. Rep. No.TCS-CS-1997- 06). Trinity Col- Wooldridge, M. et al., „A Roadmap for Agent lege Dublin, Broadcom Éireann Research Ltd. 1997. Research and Development Autonomous Agents and 16 Nwana H. S., „The potential Benefits of Softwa- Multiagent Systems”, 1998. 41 re Agent Technology to BT”, Internal Technical Re- Wooldrige M., Jennings N.R., „Intelligent port, Poject NOMADS, Intelligent Systems Resear- agents: Theory and practice”, The Knowledge Engi- ch, AA&T, BT Labs, UK, 1996. neering Review Journal, 10(2), 1995 pag.115-152. 17 Chira, C., „Software agents”, IDIMS Report, 42 Parunak, H. V. D., „Manufacturing experience 2003, http://pan.nuigalway.ie/code/docs/agens.pdf, with the contract net”, M. N. Huhns (Ed.) Distribu- accesat pe 10 aprilie 2017. ted AI. Morgan Kaufmann, 1987 pag. 288-291. 18 Alonso E., „AI and agents: State of the art”, AI 43 Maes P., „Agents that reduce work and infor- Magazine, 23(3), 2002 pag.25-29. mation overload”, Magazine Communications of the 19 Odell J., „Agents: Technology and usage (Part ACM Volume 37 Issue 7, 1997 pag. 6-9. 1).” Executive Report, 3(4), 2000. 44 Maes P., „Agents that reduce work and infor- 20 Ibidem. 21 mation overload”, Magazine Communications of Sycara, K.P., „Multiagent Systems”, AI maga- the ACM Volume 37 Issue 7, 1997 pag.11-13. zine Volume 19, No.2 Intelligent Agents 1998, pag. 45 Zuno Ltd 1997, http://www.dlib.com/, accesat 79-89. pe 10 aprilie 2017. 22 Wooldridge, M. et al., „A Roadmap for Agent 46 Wooldrige M., Jennings N.R., „Intelligent Research and Development. Autonomous Agents and Multiagent Systems”, 1998. agents: Theory and practice”, The Knowledge Engi- 23 Bradshaw J.M., „Software Agents” http:// neering Review Journal, 10(2), 1995 pag.115-152. 47 agents.umbc.edu/introduction/01-Bradshaw.pdf, Bussink, D., „A comparison of language evo- accesat pe 10 aprilie 2017. lution and communication protocols in multiagent 24 Goodwin, R., „Formalizing properties of systems”, In Proceedings of the 1st Twente Student agents” (Tech.Rep.) Pittsburg, PA: Carnegie-Melon Conference on IT, Track C-Intelligent_ Interaction, University, School of Computer Science, 1993. 2004. Monitor Strategic 161 48 Ibidem. 52 Nwana H. S., „The potential Benefits of Softwa- 49 Weiß, G., „Agent orientation in software en- re Agent Technology to BT”, Internal Technical Re- gineering”, Knowledge Engineering Review, 16(4), port, Poject NOMADS, Intelligent Systems Resear- 2002 pag.349-373. ch, AA&T, BT Labs, UK, 1996. 53 Franklin, S., Graesser, A., „Is it an Agent, or 50 Ibidem. 51 just a Program?: A Taxonomy for Autonomous Wooldrige M., Jennings N.R., „Intelligent Agents”, http://www.inf.ufrgs.br/~alvares/CMP124 agents: Theory and practice”, The Knowledge Engi- SMA/IsItAnAgentOrJustAProgram.pdf, accesat pe neering Review Journal, 10(2), 1995 pag.115-152. 10 aprilie 2017.

ABSTRACT

The purpose of this article is to point out the connection between the transition from the informational society to the knowledge society is done and the techological vector represented by agents, applied to the separated compo- nents of the informational society represented by informational systems. The properties, the use and the communi- cation between agents as well as practical agent examples used in various informational systems are described.

Keywords: society, information, knowledge, truth, agents, communication, coordination language

Mădălina Cuc este absolventă a Universității din Craiova, Facultatea de Matematică (2004) și Facultatea de Informatică (2006), de asemenea doctorand la Universitatea Valahia din Târgoviște în domeniul Economie - Mana- gement. Domeniile sale de interes profesional sunt: managementul de proiect, managementul educațional, manage- mentul riscului, analiza de business, securitatea cibernetică, agenți software, agenți software inteligenți, sisteme de agenți, rețele neuronale, prognoză a riscului de capital și a riscului financiar. Adrian Săndiță este doctor în Cibernetică și Statistică, Universitatea din Craiova. Direcţiile precedente de cer- cetare au vizat dezvoltarea de sisteme multi-agent [2, 3] pentru tranzacționare automată [4]. Componenta predictivă a sistemelor multi-agent s-a bazat pe mașini cu suport vectorial [5]. Cea mai recentă linie de cercetare a urmărit predicția evoluției prețului acțiunilor prin modele ARIMA [1].

162 Monitor Strategic Incertitudini și răbdare.

„Noul” proiect european Mirel Țariuc

Anul 2017 6 martie, cu ocazia unei reuniuni la Versailles, la care au participat și premierii Germaniei, Pe 20 ianuarie Donald Trump a preluat de Italiei și Spaniei, președintele francez afirmă la Barrack Obama președinția Statelor Uni- răspicat, în momentul în care este întrebat cu te, devenind cel de-al patruzeci și cincilea șef privire la existența alternativei la Europa cu al executivului american și, totodată, cel mai mai multe viteze: “Nu. Fie facem lucrurile în vârstnic politician care și-a asumat această mod diferit, fie nu le vom mai face împreună”. 2 funcție. Înainte și după campanie, el felicită În ziua de 10 martie se încheie lucrările Con- cu sinceritate Brexit-ul, încurajând acțiuni si- siliului European de la Bruxelles, întrunire în milare, amenință statele membre ale NATO care reprezentanții statelor membre se întâl- cu posibilitatea aplicării parțiale a articolului nesc atât în format EU-28 (9 martie), cât și în 5 din Tratat în cazul menținerii unei partici- format EU-27 (informal, 10 martie) și în care pări insuficiente la bugetul Alianței, se decla- Donald Tusk este reales președinte, în ciuda ră în favoarea încălzirii relațiilor cu Federația opoziției țării sale natale, Polonia. Tusk își pre- Rusă, principala amenințare din răsăritul zintă raportul către Parlamentul European în 15 Uniunii. 1 martie nu este numai sărbătoarea martie, afirmând: Iată„ de ce, atunci când vor- Mărțișorului, devenind ziua în care, oficial, bim despre diferitele scenarii pentru Europa, se pune problema nesiguranței cu privire la obiectivul nostru principal ar trebui să fie ace- viitorul Europei. Președintele Comisiei Euro- la de a consolida încrederea reciprocă și unita- pene lansează, la Bruxelles, Cartea albă pri- tea celor 27. După dezbaterea de săptămâna vind viitorul Europei, care conține cinci sce- trecută, pot spune deschis că toți cei 27 de li- narii distincte, dar care prevede posibilitatea deri și-au exprimat acordul cu acest obiectiv. unui număr mult mai mare de combinații. Pe A fost o discuție relativ optimistă cu privire la 3 martie, la Varșovia, are loc întâlnirea gru- viitorul nostru comun, cu o abordare pozitivă pului V4 (Grupul de la Vișegrad – Polonia, din toate părțile, fără nicio excepție. Așa cum Republica Cehă, Slovacia și Ungaria), state am declarat după reuniune, „Dacă vreți să care se arată nemulțumite de scenariile care mergeți repede, mergeți singuri. Dacă vreți să imaginează o Uniune în care statele au vite- ajungeți departe, mergeți împreună.3”. În ajunul ze diferite, și remarcă, prin premierul slovac zilei aniversare, cei 27 de lideri europeni sunt Robert Fico: „Pregătirile pentru întrunirea de invitați la Vatican de suveranul pontif, care face la Roma, care e atât de importantă pentru vi- la rândul său un apel pentru uniune și coeziune: itorul UE, se află într-un stadiu precar.” 1 Ele „Orice corp care pierde sensul drumului său, își reafirmă dorința de a creștere importanța orice corp căruia îi lipsește privirea spre înain- autorităților naționale în deciziile Uniunii. Pe te suferă mai întâi o regresie și în final riscă să Monitor Strategic 163 moară. Europa își regăsește speranța în solida- Singura cale pentru a continua eficace dru- ritate care este, de asemenea, cel mai eficient mul către un continent unit și prosper trece, antidot împotriva populismelor”4. Pe 26 martie obligatoriu, printr-o perioadă de analiză și de a avut loc adunarea aniversară și a fost oficiali- negocieri interne (în interiorul UE 27), simul- zată Declarația de la Roma, un document care tane cu la fel de dificilele negocieri cu Marea subliniază hotărârea semnatarilor de a conti- Britanie. Ideea concentrării atenției pe relațiile nua proiectul european împreună, fără a abor- viitoare cu Regatul Unit, în dauna situației da frontal vreuna dintre multiplele probleme interne a Uniunii, va fi absolut păguboasă în ale Uniunii Europene. Așa cum era de așteptat, condițiile respectării întocmai a Tratatului de toți semnatarii s-au declarat mulțumiți de tex- la Lisabona, un act care, probabil, va începe să tul final al declarației, indiferent de opiniile ex- fie interpretat contradictoriu, contestat, dez- primate mai înainte. Vom merge toți, ca unul bătut cu multă patimă. Acesta este motivul singur, dar unii în alt ritm decât ceilalți – nu pentru care va trebui să identificăm cât mai o Europă cu mai multe viteze, ci o Europă cu curând și mai precis motivele ieșirii Marii Bri- ritmuri diferite: „Vom acționa împreună, dacă tanii și să nu ne mai referim la referendumul este necesar cu ritmuri diferite și cu o intensi- respectiv ca la un accident istoric. tate diferită, avansând însă în aceeași direcție, Se afirmă adeseori că britanicii au optat pen- așa cum am făcut în trecut, conform tratate- tru părăsirea Uniunii din pricina nemulțumirii lor și lăsând ușa deschisă celor care vor să ni populare referitoare la prea mulții europeni se alăture mai târziu”5. Avem un nou proiect care le-au ocupat locurile de muncă. Cine a european, o relansare a celui vechi sau o simplă fost în Anglia știe că imaginea unei națiuni amânare a momentului unor dispute crâncene? xenofobe nu se potrivește nicidecum unei țări care a fost cel mai puternic imperiu colonial. Atitudinea dizgrațioasă a unor tabloide și (sau) Mărul discordiei a unor politicieni populiști nu trebuie extinsă mai mult decât este cazul. Campania media- Referendumul britanic a decis părăsirea tică împotriva muncitorilor veniți din Polonia Uniunii Europene de către Regatul Unit al (la început), România sau Bulgaria nu a fost Marii Britanii și Irlandei de Nord, adăugând naturală, ci a avut scopul precis de a îndepărta noi provocări dificile, procese mai mult sau Marea Britanie de un proiect care stânjenea, în mai puțin improvizate și cu rezultate incerte. realitate, necesitatea vitală a englezilor de a fi Brexit-ul este, probabil, cea mai importantă altfel, adică de a fi englezi și nu europeni. Mai încercare prin care trece Uniunea Europea- clar, o mare parte a politicienilor de la Londra nă, în acești șaizeci de ani. Unul dintre state- a sesizat riscul topirii într-o construcție care le cele mai importante din UE decide ieșirea nu le aparținea. Permanenta poziție de apărare sa din Uniune, aruncând o perdea de îndoieli în fața unei posibile puteri instalate dincolo de cu privire la viitor? Poate că această despărțire Canalul Mânecii, teama de schimbări cultura- va fi și mai grea pentru Marea Britanie (Scoția le care să transforme individualismul britanic și Irlanda de Nord au votat majoritar pentru în solidaritate impusă, amenințările evidente Bruxelles și rămânerea în Uniunea Europeană, asupra autonomiei raiului financiar din insule, și amenință, la rândul lor, din nou, cu aspirațiile tendința de pierdere continuă a suveranității, de independență față de Londra), dar este sigur acestea au fost, după părerea noastră, princi- că Bruxelles-ul și, mai ales, Comisia Europea- palele motive ale regretabilei (deocamdată) nă vor trebui să muncească din greu pentru a despărțiri. Se știe că Regatul Unit a intrat rela- liniști unele state, a impune o coeziune sporită tiv târziu în Piața Comună, a refuzat aderarea și a-și continua un proiect aflat într-o zonă cri- la moneda unică, s-a opus întotdeauna unei ar- tică. Avantajul presupus al celorlalte două mari mate europene, a fost aproape mereu de partea puteri ale Uniunii (Germania și Franța) în mo- cealaltă a dorinței celorlalte mari puteri de pe mentul aplicării așa-numitei frâne a integrării continent. este nesigur, viziunile referitoare la viitor fiind Pe scurt, judecând pragmatic, poate ușor contradictorii. cinic, Marea Britanie a decis că posibilele (dez) 164 Monitor Strategic avantaje economice ale ieșirii sunt foarte di- tinua să ofere securitate militară pentru majo- ficil de apreciat cu precizie, că Uniunea Eu- ritatea statelor membre; ropeană va avea nevoie în continuare să aibă • Există discuții contradictorii în- Regatul Unit ca partener în cam aceeași mă- tre statele membre pe tema solidarității sură în care Londra are nevoie de Uniune și, și a responsabilității în ceea ce privește în aceste condiții, este preferabil să nu se mai migrația, iar atacurile teroriste din Occident ostenească luptându-se cu tendința de dimi- au zdruncinat serios societățile respective; nuare a suveranității naționale atașată proiec- • Scăderea încrederii cetățenilor în UE s-a tului european. Neașteptat de cei mai mulți manifestat dramatic în ultimii zece ani, de la observatori, Brexit-ul a tulburat serios însăși 50 la 33%; pe de altă parte, mai mult de 80% filozofia centrală a construcției bazate pe cele dintre cetățenii europeni susțin cele patru patru libertăți fundamentale de circulație. libertăți fundamentale ale UE; Mărul principal al discordiei – suveranitatea • Practica unor politicieni din statele națională. O alegere care, inevitabil, va pro- membre de a aduce acuzații UE pentru proble- voca noi alegeri: crește puterea Parlamentului mele existente, concomitent cu însușirea meri- European (ne îndreptăm spre o Europă fede- telor în plan intern, lipsa de asumare a răspun- rală)? Scade puterea Comisiei Europene față derii pentru deciziile comune și obiceiul de a de statele membre? Sunt libere statele să de- aduce învinuiri altora sunt foarte dăunătoare cidă altfel decât sunt constrânse de Tratatul de proiectului european, stimulând semnificativ la Lisabona? Mai mult sau mai puțin – cinci retorica populistă și naționalistă. scenarii sau o combinație a unora dintre cele Partea cea mai importantă și discutată a cinci. Cărții Albe constă în cele Cinci scenarii pen- tru Europa până în 2025: „Continuând pe același drum (Uniunea Europeană se axează Cele cinci scenarii ale lui Juncker pe realizarea agendei sale de reforme pozitive), Accent exclusiv pe piața unică (UE se reaxea- La începutul lunii martie a fost lansată ză treptat pe piața unică), Cei care doresc Cartea Albă privind viitorul Europei. Con- mai mult realizează mai mult (UE permite junctura existentă, afectată de BREXIT și de cooperarea mai strânsă între statele membre pozițiile (uneori radicale) ale noului președinte care doresc să realizeze mai mult în anumite al SUA, au obligat Uniunea Europeană să ob- domenii), Mai puțin dar mai eficient (UE se serve necesitatea unor schimbări semnificative axează pe obținerea de rezultate mai multe și în modul de abordare a viitorului UE. Chiar cu mai mare rapiditate în anumite domenii de dacă majoritatea comentariilor privitoare la politică, acționând mai puțin în alte domenii) document se referă la oportunitatea Europei și Mult mai mult, împreună (UE decide să cu mai multe viteze, ar trebui să subliniem realizeze mult mai mult, colaborând în toate și alte aspecte prezentate în Cartea Albă, mai domeniile din politică”). Sunt descrise sumar ales că acestea descriu o realitate inconforta- scenariile, apreciindu-se impactul și oferindu- bilă. Astfel: se unele exemple concrete. Pe de altă parte, • Importanța Uniunii Europene (Europei) este esențială înțelegerea următoarelor pre- în lume scade continuu, atât din punct de ve- cizări: „1)Pentru fiecare scenariu, se pleacă dere al ponderii populației sale (de la 25% în de la premisa că cele 27 de state membre 1900, la 11 % în 1960 și 6 % în 2015), cât și avansează împreună, ca o Uniune; 2)UE-27 al ponderii din PIB-ul mondial (de la 26% în va decide în comun asupra combinației de 2004 la 22% în 2015). Scade, de asemenea și caracteristici preluate din cele cinci scena- ponderea EURO ca monedă globală (de la 33% rii pe care o consideră cea mai în măsură să în 2015 la 30 % în 2017); o ajute să ducă proiectul european mai de- • Contextul global este tot mai tensionat parte, în interesul cetățenilor Uniunii”. din punct de vedere al securității, iar Europa Asemenea altor state membre, România a nu poate fi naivă și trebuie să aibă grijă de respins ideea mai multor viteze sau a cercuri- propria securitate, chiar dacă NATO va con- lor concentrice, insistând asupra necesității ex- Monitor Strategic 165 primate în prima precizare de mai sus. Astfel, La această reuniune a participat ca obser- președintele Klaus Iohannis a declarat în data vator și Leonard Orban, consilier prezidențial. de 6 martie: „Eu m-am referit încă de când am În privința unei eventuale achiesări a Româ- devenit preşedintele României la această ches- niei la punctul de vedere al țărilor din grupul tiune şi am spus că o Europă cu două viteze Vișegrad, declarațiile consilierului prezidențial sau mai multe viteze nu este bună, nu ajută pe Leonard Orban au fost foarte ferme: „Dacă ne nimeni. Nu înseamnă că nu vedem că ţările se uitam la ce contribuție are grupul Vișegrad la dezvoltă într-un ritm diferit, este uşor de ob- acest proces de dezbatere privind viitorul UE, servat, nu la asta se referă. Europa mai multor vedem că este o poziție relativ echilibrată, dar viteze se referă la situaţia de fapt şi este pericu- față de Polonia și Ungaria avem o viziune di- los să statuăm că aşa vrem să fie şi în viitor”6. ferită. Noi sprijinim adâncirea integrării. Noi La rândul său, premierul Sorin Grindeanu a credem că Uniunea trebuie să avanseze, nu insistat asupra existenței unei poziții comune cred că trebuie transferate înapoi competențe cu cea a președintelui: „Am mers cu o poziție la state membre, ci dimpotrivă, în continuare, unitară, o poziție a unei Europe unite, cu cele când va fi posibil, să fie transferate competențe 27 de state membre. Asta susținem, asta consi- la nivel european. Numai așa poți asigura o derăm potrivit pentru dezvoltarea proiectului consolidare a proiectului european”11. Asemă- european. E abia începutul dezbaterilor”7. nător s-a exprimat și prim-ministrul Grindea- Controversele legate de disponibilitatea nu: „Noi trebuie să continuăm linia adoptată în statelor membre de a accepta viteze diferite acest moment. Nu cred că abordarea enunțată nu au întârziat să apară. Imediat după lansa- de fostul premier Victor Ponta (n.r. ca România rea documentului Juncker, cele patru state care să adere la punctul de vedere al grupului de la formează așa-numitul Grup Vișegrad (Polo- Vișegrad) este cea corectă. Din punctul nostru nia, Cehia, Slovacia și Ungaria) au formulat un de vedere, nu”. Este interesant de adăugat fap- punct de vedere comun, cerând Consiliului Eu- tul că, în cea de-a doua zi a summit-ului de la ropean să prezinte la Roma un proiect consen- Bruxelles din 9-10 martie, pe fondul realegerii sual referitor la viitorul UE: „am convenit să polonezului Donald Tusk ca președinte al Con- transmitem că așteptăm de la președintele siliului European în pofida opoziției propriei Donald Tusk ca propunerile privind viitorul țări, premierul olandez Mark Rutte a anunțat UE să facă obiectul unui consens prealabil, că Belgia, Olanda și Luxemburg (Benelux) vor pentru că ne vom întâlni la Roma doar pen- invita țările baltice (Estonia, Lituania, Letonia) tru a anunța împreună un nou plan pentru și pe cele ce constituie grupul Vișegrad (Po- Europa”8 (premierul polonez Beata Szidlo). lonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) la discuții În realitate, consensul nu a putut fi realizat referitoare la viitorul Uniunii Europene12. De nici între cele patru state, Cehia și Slovacia menționat faptul că partidul lui Rutte a câștigat susținând primul scenariu, iar Polonia și Ungaria alegerile în Olanda, eveniment care dă un im- o variantă mai complexă a celui de-al patrulea9. puls susținătorilor UE. Este de remarcat și faptul Mai mult, Polonia și Ungaria susțin necesita- că la această întâlnire nu au fost invitate Româ- tea întăririi suveranității statelor membre prin nia, Bulgaria sau Croația. transferarea unora dintre competențele UE că- În schimb, grupul statelor occidentale mari tre statele membre. Cu adevărat consensuală a (Franța, Spania, Germania, Italia) s-a adunat fost respingerea federalizării (scenariul 5) și a la Paris, susținând necesitatea vitezelor diferi- Europei cu mai multe viteze (scenariul 3). „Do- te. În vederea construirii unui punct de vedere rim o Europă mai bună, nu ‚mai multă Euro- comun, în ziua de 6 martie 2017 a avut loc un pă’ sau ‚mai puțină Europă’ (...) Pentru noi este mini-summit la care au luat parte cele mai important ca reformele Uniunii Europene să se mari patru state europene din vestul conti- bazeze pe egalitatea intereselor tuturor state- nentului: Franța, Germania, Spania și Italia. lor membre” a declarat premierul polonez, în Europa cu mai multe viteze poate conține acord cu premierul ungar: „asistăm la apariţia elemente prezentate în scenariile 2, 3 și 4 din unei noi ordini mondiale, în care ţările trebuie Cartea Albă. Astfel, președintele Hollande, să-şi decidă locul”10. aflat la finalul mandatului, consideră că nu 166 Monitor Strategic există o alternativă la o Uniune Europeană cu punctele de vedere și se face chiar o propunere mai multe viteze, pentru a evita dezintegrarea concretă: Comisia Europeană, alături de Par- acesteia: „Fie facem lucrurile în mod diferit, lamentul European și de statele membre inte- fie nu le vom mai face împreună”13 (Le Figa- resate, va găzdui o serie de dezbateri dedicate ro). El optează, așadar, pe o combinație între viitorului Europei în parlamentele naționale, scenariile 2 și 3: „În viitor va exista un pact în orașele și regiunile Europei. Mai mult, comun, o piaţă internă cu o monedă unică Cartea Albă anunță o serie de documente de pentru unii. Însă pe această bază va fi posibil, reflecție ce vor fi elaborate și vor fundamenta pentru statele membre care vor, să meargă mai discursul președintelui Juncker privind starea departe în ceea ce priveşte domeniul apărării, Uniunii și vor fi utile pentru Consiliul Euro- al armonizării fiscale sau sociale, mai departe pean din decembrie, care va trage concluziile în ceea ce priveşte cercetarea, cultura, tinere- corespunzătoare. tul”. În ceea ce privește apărarea, Hollande a precizat pentru Le Monde: „Astăzi, Europa se poate relansa prin apărare. O dată pentru Compromisul de la Roma a-și asigura propria securitate, dar și pentru a acționa în lume, pentru a căuta soluții la Sâmbătă 25 martie 2017 a avut loc la Roma conflictele care o amenință. Aceasta ne dorim, reuniunea informală a Consiliului European, împreună cu NATO”14. dedicată aniversării a șase decenii de la sem- Cancelarul Merkel susținea evident cel narea Tratatelor de la Roma, actul de naștere de-al treilea scenariu, pornind de la faptul al Uniunii Europene de astăzi. Reuniunea s-a că există diferențe majore de dezvoltare în- desfășurat în format EU-27, la ea participând tre statele membre: „trebuie să avem curajul șefi de stat și de guvern din statele membre, cu sa acceptăm că unele țări merg înainte și pot excepția Regatului Unit al Marii Britanii și Ir- avansa mai rapid decât altele. Această coope- landei de Nord, care a decis să iasă din Uniune. rare pe mai multe viteze trebuie, bineînțeles, Din partea României, a participat președintele sa ramână deschisă și celor care sunt puțin Klaus Iohannis. mai în urmă”15. Și celelalte două state mari Evenimentul a fost foarte așteptat, foarte împărtășesc idea unei Europe cu mai multe vi- mulți observatori presupunând că se vor face teze. Astfel, premierul italian Paolo Gentiloni clarificări importante referitoare la viitorul a declarat: „Italia sprijină ideea unei Uniuni UE, în urma discuțiilor aprinse prilejuite de Europene care permite niveluri diferite de in- Cartea Albă prezentată la începutul lunii de tegrare, pentru ca Uniunea să aibă răspunsuri Jean Claude Juncker și, mai ales, de cele cinci diferite, pentru ambiții diferite. La rândul său, scenarii privind modul în care va evolua Uniu- Mariano ­Rajoy, premierul Spaniei, a optat nea. Din acest punct de vedere, în conformita- pentru un viitor comun cu un grad de integrare te cu textul Cărții Albe, procesul de reflecție va sporit, dar în funcție de dorințele statelor mem- continua, singurul lucru precizat fiind că sta- bre: Spania este pregatită să meargă mai depar- tele vor continua proiectul european împreună: te în procesul de integrare, alături de celelelate „Vom face Uniunea Europeană mai puternică state care vor sa facă asta”. și mai rezilientă, prin și mai multă unitate și Așadar, mesajul transmis de la Paris constă solidaritate între noi și prin respectarea nor- în afirmarea voinței celor patru țări occiden- melor comune. Unitatea este atât o necesitate, tale pentru a susține o Europă mai integrată, cât și alegerea noastră liberă”. în care dificultățile de acceptare a scenariului 5 Ca urmare, putem conchide că s-a reali- impun diferențierea de viteză. zat un compromis istoric între cele 27 de state Cartea Albă privind viitorul Europei re- membre pentru a menține unitatea Uniunii prezenta, așadar, un document mai complex Europene în viitor, un lucru care fusese preci- decât impunerea alegerii între două alternative zat și în Cartea Albă privind viitorul Europei: opuse (cu aceeași sau cu altă viteză). De altfel, „Pentru fiecare scenariu, se pleacă de la premi- în Cartea Albă să lansa o dezbatere sinceră și sa că cele 27 de state membre avansează îm- amplă cu cetățenii, în care să fie ascultate toate preună, ca o Uniune”. Monitor Strategic 167 În privința conținutului declarației, sublini- condiționează o asemenea eventualitate de em câteva lucruri. După un scurt omagiu adus circumstanțele naționale. Subliniem faptul că efortului de edificare a Uniunii și o descrie- acest paragraf al declarației susține necesita- re a principalelor sale realizări, documentul tea abordării cu seriozitate a acestor aspecte amintește principalele provocări cărora UE în timpul procesului de reflecție în cadrul UE trebuie să la facă față în prezent și prezintă până în luna iunie, când va avea loc, la Praga un angajament comun, care ar putea fi imagi- (9 iunie), Conferința privind securitatea și nat ca o combinație între scenariile 1, 3 și 5. apărarea și va fi publicat documentul privind ­Altfel spus, se acceptă diferențierea vitezelor viitorul apărării europene. de integrare, dar se păstrează unitatea și pro- Fără să rezolve problemele actuale ale Uni- cedurile existente și se indică obiective vizând unii și fără să atenueze semnificativ pozițiile consolidarea acestei integrări: „Vom acționa complet diferite ale unor grupuri de state împreună, cu ritmuri și intensități diferi- membre, Declarația de la Roma reușește să te acolo unde va fi necesar, dar mergând în calmeze întrucâtva atmosfera, lăsând însă loc aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, unor dezbateri viitoare ce ar putea tulbura din în conformitate cu tratatele și păstrând ușa nou afirmata coeziune europeană, chiar dacă deschisă celor ce doresc să se alăture mai Declarația consacră faptul că Uniunea este târziu. Uniunea noastră este nedivizată și nedivizată și indivizibilă18. indivizibilă”16. Așa cum era de așteptat, toți participanții Declarația de la Roma enumeră cele patru s-au declarat mulțumiți de rezultate. Sanctita- obiective importante ale Uniunii: O Europă tea Sa Papa Francisc i-a primit la Vatican pe sigură și securizată (cu referiri la provocările liderii prezenți la Roma, îndemnându-i să gă- interne ca terorismul, criminalitatea organiza- sească cele mai bune căi de urmat împreună. El tă, migrația); O Europă prosperă și durabilă a amintit despre motivul semnării Tratatelor (creștere economică armonioasă, dublată de acum șase decenii, și a identificat solidaritatea securitatea energetică și protejarea mediu- ca mijloc principal pentru continuare. lui); O Europă socială (respectând libertățile Amintind de făuritorii de la început ai Uni- și drepturile fundamentale, dar și diversitatea unii, președintele Donald Tusk a rememorat sistemelor naționale): O Europă mai puterni- hotărârea lor fermă pentru edificarea unei Eu- că pe scena mondială (extinderea parteneria- rope unite și a lansat un apel legat de viitorul telor și asumarea de responsabilități atât pen- european19. A doua zi după reuniune, Paolo tru vecinătatea UE, cât și la scară mondială). Gentiloni, premierul italian, și-a expus punc- În ceea ce privește domeniul securității și tul său de vedere, apreciind claritatea cu care apărării, cel de-al patrulea obiectiv trebuie de- a fost admisă diferența de viteză între statele taliat, deoarece interpretările pot fi extrem de membre, păstrându-se totuși unitatea. Cance- diverse: „o Uniune hotărâtă să își consolideze larul german, Angela Merkel, s-a referit la im- securitatea și apărarea comune, inclusiv în co- pactul pe care îl va avea ieșirea Regatului Unit operare și complementaritate cu Organizația din Uniune: „Întrebată dacă se teme că și alte Tratatului Atlanticului de Nord, ținând seama țări membre ar putea părăsi Uniunea Europea- de circumstanțele naționale și de angajamen- nă, Merkel a răspuns: ‹›Nu. Statele membre lu- tele juridice”17. După cum se poate observa, ate individual au, desigur, opinii diferite despre chiar dacă se face referire direct la colaborarea cum putem modela viitorul, dar calea generală cu Alianța Nord-Atlantică, prezența cuvântu- de a avansa este clară: mai multă cooperare”. lui inclusiv induce ideea unei integrări mult Din punctul său de vedere, în viitorul apropiat mai solide a țărilor membre în acest domeniu, atenția UE trebuie îndreptată în două direcții: putând fi imaginată chiar și construcția unei În anii următori, activitatea noastră se va con- armate europene, idee îndelung discutată centra în ambele direcții — pe de o parte, ne- în ultima perioadă. Se revine astfel la filozo- gocierile cu Marea Britanie privind ieșirea (din fia Solana, în care identitatea europeană în UE), pe de altă parte considerațiile referitoare la domeniul securității și apărării devine foarte a face Uniunea Europeană cu 27 de mem- precisă. Evident, ultima parte a propoziției bri potrivită pentru viitor20. Viktor Orban, 168 Monitor Strategic premierul Ungariei, s-a declarat satisfăcut de prezentate de România cu ocazia pregătirii re- textul adoptat, considerând că textul a preluat uniunii: „Menținerea unității celor 27 de state din ideile grupului Vișegrad: șeful executivului membre este și trebuie să rămână deviza noas- ungar a susținut că propunerile Ungariei au fost tră în continuare. Într-o lume globalizată, cu incluse în textul semnat sâmbătă și ‹din punc- nenumărate provocări, o Uniune mai bine in- tul de vedere al intereselor ungurilor acesta este tegrată oferă perspective în mod clar mai bune un document bun›. El a vorbit concret despre pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată. pasajele din text care fac referire la importanța Textul Declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în protejării frontierelor UE și care menționează acord cu poziția promovată de România cu că statele membre trebuie mai degrabă să ofere privire la viitorul Europei. Au fost preluate singure soluții pentru problemele Europei decât preocupările exprimate de România în cadrul să aștepte instituțiile comunitare să facă acest negocierilor privind cooperarea consolidată. lucru. Totuși, el a avertizat asupra drumului De asemenea, a fost inclusă și o referire supli- dificil la Uniunii: ‚O declarație aniversară mentară la coeziune în ceea ce priveşte o Euro- nu poate schimba nimic’, a mai spus el, esti- pă prosperă și sustenabilă”24. mând că blocul comunitar poate fi mândru În finalul declarației sale, președintele Io- de istoria sa, dar de acum înainte se va afla hannis a subliniat semnificația documentului, în fața unor provocări majore21. Premierul amintind și diferențele dintre statele membre: polonez, Beata Szydlo, care amenințase că nu „Am convingerea că putem depăşi această pe- va semna declarația, a revenit asupra acestei rioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar decizii, chiar dacă cererile poloneze nu au fost de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj satisfăcute integral de textul final: „Polonia for- care, dincolo de diferențele de viziuni între sta- mulase patru solicitări importante: respinge- tele membre cu privire la modul de integrare, rea unei Europe cu mai multe viteze, întărirea relevă dorința tuturor de a continua acest pro- rolului parlamentelor naţionale în detrimentul iect de succes, care este Uniunea Europeană”25. Bruxellesului, coordonarea cu NATO în dome- În plus, răspunzând unor întrebări legate de niul politicii apărării comune şi o agendă soci- asemănarea dintre Europa cu mai multe vite- ală a UE care să nu blocheze punerea în apli- ze și textul Declarației („Vom acționa împreu- 22 care a principiilor pieţei comune” . În ciuda nă în ritmuri și cu intensitate diferită acolo luărilor de poziție de dinaintea reuniunii, premi- unde este necesar”), președintele Iohannis a erul grec Alexis Tsipras a semnat Declarația, declarat că prima abordare ar fi dus, mai de- considerând că documentul îndreaptă lucruri- vreme sau mai târziu, la marginalizarea state- le spre o direcție bună. Cu toate acestea el a lor din Europa de Est, în timp ce noul text sem- reamintit că Grecia are probleme speciale și că nifică o realitate constatată, care este descrisă se așteaptă ca toate statele aflate în situație di- prin sintagma colaborare consolidată. ficilă să fie tratate la fel23. Prim-ministrul României, Sorin ­Grindeanu, s-a arătat satisfăcut, la rândul său, de conținutul Declarației și a subliniat importanța procesului Poziția României de reflecție ce urmează: „Guvernul României își exprimă încrederea că, în cadrul procesului Referitor la rezultatul de la Roma, oficialii de reflecție privind viitorul Uniunii Europene, români s-au declarat mulțumiți și optimiști. care se va derula în perioada următoare, cele Președintele Klaus Iohannis a semnat 27 de state membre vor avea în vedere, în linia Declarația de la Roma ca reprezentant al Declarației de la Roma, protejarea realizărilor României, iar înainte de reîntoarcerea în țară, de până acum ale Uniunii — integritatea pieței la ambasada României din Roma, a susținut o interne, libertățile și valorile europene, inclusiv declarație de presă și a răspuns unor întrebări libera circulație a persoanelor și lucrătorilor, puse de jurnaliști. În declarația de presă s-a politica de coeziune, zona euro sau întărirea subliniat hotărârea statelor membre de a con- acțiunii Uniunii în vecinătate, atât la Est, cât tinua împreună, precum și faptul că Declarația și la Sud. Trebuie să continuăm, fără diviziuni de la Roma este conformă punctelor de vedere și fragmentări în interiorul UE, aceste politici Monitor Strategic 169 în beneficiul cetățenilor, care reprezintă ‚am- să susținem argumentat traseele favorabile în- prenta’ modelului european de integrare. Ro- tregului și fiecărei părți în parte. În consecință, mânia rămâne pe deplin angajată să lucreze atenția noastră nu trebuie să se îndrepte spre pentru a pune în aplicare direcțiile de acțiune elucidarea dilemei hamletiene (a fi sau a nu fi), convenite prin Agenda de la Roma, în sensul ci spre găsirea unor răspunsuri alternative la consolidării Uniunii. La 10 ani de la aderare, întrebarea cum? România are capacitatea și resursele de a adu- Este bine cunoscut faptul că, din motive is- ce o contribuție substanțială în acest proces”26. torice și/sau genetice, românii nu sunt obișnuiți România a făcut eforturi deosebite pentru să adopte un comportament pro-activ, prefe- a reuși să devină stat membru al Uniunii Eu- rând adesea să se adapteze condițiilor stabilite ropene, intrarea sa de la începutul anului 2007 fără o contribuție majoră proprie. De cele mai constituind împlinirea unui obiectiv de țară multe ori, afirmarea atitudinii pro-active este cu adevărat îndrăzneț, mai ales în condițiile în lipsită de conținut, politicienii schimbându-și care foarte mulți observatori au considerat că obiectivele și eventualele planuri pe măsură Bulgaria și România erau insuficient pregătite. ce finalul se întrevede foarte diferit de ținta Pentru a semna Tratatele, țara noastră a fost inițială. Subliniem faptul că nu este vorba des- nevoită să se adapteze unui ritm accelerat al pre o critică, ci despre o constatare a multor schimbării, astfel încât să poată îndeplini crite- intelectuali de valoare, începând cu N. Iorga și riile obligatorii pentru aderare. În ciuda acestor terminând cu M. Malița. De aceea, ar fi deose- eforturi și în pofida unor tratamente interpre- bit de eficace să ne acceptăm caracteristicile și tabile ca discriminatorii (vezi amânarea obiec- să ne concentrăm atenția asupra acelor lucruri tivului Schengen), românii se află încă printre pe care aroganții le numesc detalii. Astfel, ar cei mai optimiști europeni privitor la viitorul fi de dorit ca eventualele decizii comune ale Uniunii. Spunem asta în vederea unei afirmații Uniunii Europene să nu ne surprindă și să știm destul de riscante, din pricina vulnerabilității ce avem de făcut. Ne vom folosi mai departe pe care o conține: România nu are alternati- de un exemplu preluat chiar din procesul de vă. Viitorul ei predictibil nu poate fi imaginat reflecție propus de președintele Comisiei Eu- luminos în absența apartenenței la UE, îm- ropene în Cartea Albă. Conform anexei acestui prejurare care asigură cel puțin existența unei document, statele membre sunt invitate să re- constante: nu suntem interesați să fim altunde- flecteze asupra viitorului european într-o serie va decât în Uniunea Europeană, cu corolarul de domenii apreciate drept critice. La sfârșitul corespunzător: proiectul european trebuie să lunii mai a anului 2017, se va publica, în urma continue, cu România înăuntru. procesului respectiv, un document de reflecție Afirmația este susținută de marea majori- al Comisiei privind viitorul uniunii economice tate a politicienilor, de documentele strategice și monetare27. Unul dintre cercurile concentri- în vigoare, de dorința cetățenilor români dină- ce respinse de președintele Iohannis (pe bună untrul și din afara granițelor, de modul în care dreptate, de altfel) este tocmai așa-numita Zonă (indiferent că ritmul le pare unora prea lent) Euro. România nu face parte din această zonă, țara și societatea se dezvoltă. Cum se poate dar întrebarea referitoare la existența dorinței observa cu ușurință, politicienii europeni au noastre de a adera este retorică. În consecință, viziuni diferite cu privire la modul în care va în loc să dezbatem la nesfârșit avantajele și dez- evolua Uniunea sau în care ar trebui să evo- avantajele unei astfel de aderări, ar fi mai util, lueze ea. Ca urmare, este absolut de înțeles că probabil, să ne concentrăm eforturile spre a și noi avem opinii diferite, evaluăm mai mult face primul pas către acest obiectiv. sau mai puțin precis avantajele uneia sau alteia dintre căi. Dar, spre deosebire de alții, cei mai Note: mulți dintre noi acceptăm și susținem con- 1 Statele Vișegrad: ”Pentru o Europă stanta de mai sus. Cu o putere de negociere mai bună”, http://www.dw.com/ro/statele- destul de mică în context european, va tre- vi%C8%99egrad-pentru-o-europ%C4%83-mai- bui să identificăm traseele critice spre a evita bun%C4%83/a-37795561, accesat pe 10 martie creșterea decalajelor față de țările dezvoltate și 2017. 170 Monitor Strategic 2 Hollande e categoric: Nu exista alternativa la Eu- ro/politica-93656-benelux-grupul-de-la-visegrad, ropa cu mai multe viteze, pentru a evita distrugerea accesat pe 14 aprilie 2017. UE, http://www.ziare.com/europa-cu-doua-viteze/ 13 Francois Hollande, despre UE: Fie facem uniunea-europeana/hollande-e-categoric-nu-exis- lucrurile în mod diferit, fie nu le vom mai face ta-alternativa-la-europa-cu-mai-multe-viteze-pen- împreună, http://www.mediafax.ro/externe/ tru-a-evita-distrugerea-ue-1456336, accesat pe 17 francois-hollande-despre-ue-fie-facem-lucrurile- martie 2017. in-mod-diferit-fie-nu-le-vom-mai-face-impreu- 3 Raportul președintelui Donald Tusk către na-16183901, accesat pe 28 aprilie 2017. Parlamentul European referitor la Consiliul Eu- 14 Hollande : « L’extrême droite n’a jamais été ropean din 9 martie și la reuniunea informală a aussi haute depuis plus de 30 ans. Mais la France ne celor 27 de șefi de stat și de guvern din 10 martie, cédera pas », http://www.lemonde.fr/international/ http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press- article/2017/03/06/hollande-l-extreme-droite-n- releases/2017/03/15-tusk-report-european-parlia- a-jamais-ete-aussi-haute-depuis-plus-de-30-ans- ment/. mais-la-france-ne-cedera-pas_5089684_3210.html, 4 Papa Francisc: UE „riscă să moară” fără ide- accesat pe 28 aprilie 2017. aluri ca „solidaritatea”, https://www.agerpres.ro/ 15 Ideea unei UE cu mai multe viteze prinde externe/2017/03/24/papa-francisc-ue-risca-sa-mo- ara-fara-idealuri-ca-solidaritatea--21-06-55, acc- contur. Merkel: „Trebuie sa acceptam ca unele tari esat pe 7 aprilie 2017. avanseaza mai rapid decat altele”, http://stirileprotv. 5 Declarația liderilor a 27 de state membre și ai ro/stiri/international/ideea-unei-ue-cu-mai-multe- Consiliului European, Parlamentului European și viteze-prinde-contur-merkel-trebuie-sa-acceptam- Comisiei Europene, Declarația de la Roma (25 mar- ca-unele-tari-avanseaza-mai-rapid-decat-altele. tie 2017). html, accesat pe 28 aprilie 2017. 16 6 Iohannis, despre o UE cu mai multe viteze: O Declarația de la Roma, http://www.consilium. idee care nu ajută pe nimeni , http://www.digi24.ro/ europa.eu/ro/press/press-releases/2017/03/25- stiri/actualitate/politica/iohannis-despre-o-ue-cu- rome-declaration. mai-multe-viteze-o-idee-care-nu-ajuta-pe-nime- 17 Ibidem. ni-682846, accesat pe 28 aprilie 2017. 18 Ibidem. 7 Grindeanu respinge opinia lui Ponta în privința 19 Speech by President Donald Tusk at the cer- UE, http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ emony of the 60th anniversary of the Treaties of grindeanu-respinge-opinia-lui-ponta-in-privinta- Rome, http://www.consilium.europa.eu/en/press/ ue-684762, accesat pe 23 aprilie 2017. press-releases/2017/03/25-tusk-ceremony-rome- 8 Grupul de la Vișegrad cere o reformă a UE speech/. accesat pe 3 aprilie 2017. care să respecte interesele tuturor membrilor și să 20 Summit Roma: Merkel, despre viitorul UE, consolideze statele naționale, www.agerpres.ro/ după Brexit, https://www.dcnews.ro/summit-roma- externe/2017/03/02/grupul-de-la-visegrad-cere- merkel-despre-viitorul-ue-dupa-brexit_537127. o-reforma-a-ue-care-sa-respecte-interesele-tu- html., accesat pe 28 aprilie 2017. turor-membrilor-si-sa-consolideze-statele-natio- 21 Viktor Orban: Declarația de la Roma este un nale-15-52-16, accesat pe 28 aprilie 2017. document bun din perspectiva intereselor Unga- 9 Visegrad Bulletin 1 (4)/2017, http://www. riei, https://www.agerpres.ro/externe/2017/03/25/ msz.gov.pl/resource/6d226f49-8322-4bd4-a941- viktor-orban-declaratia-de-la-roma-este-un-doc- c42190446d75:JCR. ument-bun-din-perspectiva-intereselor-unga- 10 Joint Communiqué of the Visegrad Group riei-18-16-27, accesat pe 16 aprilie 2017. Ministers of Defence, februarie 2017 http://www. 22 visegradgroup.eu/calendar/2017/joint-communi- Summit Roma, premierul poloniei și gestul que-of-the., accesat pe 20 aprilie 2017. care a facut înconjurul lumii, https://www.dcnews. 11 Orban despre asocierea României la grupul de ro/summit-roma-premierul-poloniei-gest-care-a- la Vișegrad: Cum să te asociezi cu un grup care nu facut-inconjurul-lumii-video_537289.htm., accesat împărtășește aceleași idei?, https://www.agerpres. pe 28 aprilie 2017. 23 ro/politica/2017/03/12/orban-despre-asocierea- Greece to support Rome EU declaration, but romaniei-la-grupul-de-la-visegrad-cum-sa-te-aso- wants backing on labour reforms, http://uk.reuters. ciezi-cu-un-grup-care-nu-impartaseste-aceleasi- com/article/uk-eurozone-greece-bailout-pm- idei--15-42-59. accesat pe 23 aprilie 2017. idUKKBN16V0ME., accesat pe 10 aprilie 2017. 12 Benelux invită Grupul de la Vișegrad la 24 Declarația de presă a Președintelui României, discuții pe marginea viitorului UE, http://www.rfi. domnul Klaus Iohannis, susținută la finalul reuni- Monitor Strategic 171 unii informale a Consiliului European organizată 26 Reacția lui Grindeanu la documentul semnat cu prilejul aniversării a 60 de ani de la semnarea de liderii UE, http://www.cotidianul.ro/opinia-lui- Tratatelor de la Roma, http://www.presidency.ro/ grindeanu-despre-documentul-semnat-de-liderii- ro/media/agenda-presedintelui/declaratie-de-pre- ue-298280/, accesat pe 14 aprilie 2017. sa1490442889, accesat pe 10 aprilie 2017. 27 Comisia Europeană: Cartea albă privind 25 Ibidem. viitorul Europei, Bruxelles. martie 2017

ABSTRACT

This year has brought a lot of turmoil around the future of the European Union. The leaders of the Member States have managed to reach a historic compromise following the Rome anniversary meeting. From a critical perspective, the existing problems have not been resolved. As a result, joint efforts will need to focus on finding solutions to stop the relative stagnation of the European project. In addition, Romania will have to find the best way to reduce existing gaps, especially considering the fact that there is no national alternative to the European project.

Keywords: Brexit, carte albă, coeziune, scenarii europene, ritmuri diferite

Mirel Ţariuc, doctor în ştiinţe militare şi siguranţă naţională, este directorul compartimentului Studii de securi- tate din cadrul Institutlui pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti

172 Monitor Strategic Cărţi şi reviste primite la redacţie

Revista Cols bleus, publicaţie a Marinei naţionale nr. 3 (121), iulie 2016 și nr. 1 (123) Naţionale a Franţei, nr. 3056 și 3057, martie și din ianuarie 2017 aprilie 2017 Revista Per Concordiam, publicaţie a Revista TIM (Terre Information Magazi- George C. Marshall European Center for Se- ne), Ministerul Apărării din Franţa, Statul Ma- curity Studies, vol. 7, nr. 3 și 4, 2016. jor al Fortelor de Uscat, nr. 282 și 283, martie și aprilie 2017 Connections. The Quarterly Journal, vol. 16, nr. 1, Winter 2017 Revista Armées d’aujourd’hui, Ministerul ASPJ. Africa and Francophonie, vol. 8, nr. Apărării din Franţa, nr. 414 și 415, martie și st 1, 1 quarter 2017 aprilie 2017 Revista European Defence Matters, pu- Revista Canadian Military Journal, peri- blicaţie a Agenţiei Europene de Apărare, nr 11, odic al Ministerului Apărării din Canada, vol. 2016 și nr. 12, 2017 17, nr. 2, 2017 Revista Gândirea militară românească, International Strategic Studies, revista nr. 1, ianuarie-martie 2017, serie nouă, anul Institutului Chinez de Studii Strategice Inter- XXVIII

Monitor Strategic 173 174 Monitor Strategic RECENZII

Monitor Strategic 175 176 Monitor Strategic De la insurgenții clasici din munți la noii rebeli „e-tehnologizați” din marile aglomerări urbane. Fenomenul rebeliunii anti-statale și al contrainsurgenței în secolul trecut și în contemporaneitate Andrei Miroiu – Romanian Counterinsurgency and its Global Context, 1944-1962, Palgrave Macmillan, 2016, 112 pagini David Kilcullen – Out of the mountains. The coming age of the urban guerilla, Oxford University Press, 2013, 342 pagini

Insurgența și contra-insurgența sunt feno- torie la Indiana University, binecunoscut și mene curente și adesea ciclice în multe zone apreciat autor al mai multe volume de stu- ale lumii, având și o bogată tradiție istorică. dii în domeniul teoriei și istoriei relațiilor Lupta contra puterilor colonizatoare a îmbră- internaționale între care Balanţă şi hegemo- cat în Africa și Asia inclusiv forma insurgenței nie. România în politica mondială, 1913-1989 și metodelor de luptă asimetrică (incluzând (Bucureşti, 2005), își propune să complete- terorismul), iar statele occidentale (Marea Bri- ze o lacună a studiilor dedicate fenomenului tanie, Franța, Olanda, Belgia, Germania etc.) contrainsurgenței (reacția guvernelor confrun- au recurs la metodele contra-insurgenței spre tate cu acțiunea unor grupuri rebele), anume a limita fenomenul rebeliunii și a putea contro- neglijarea studiului activității URSS și a state- la în continuare populațiile locale. Se știe că în lor comuniste est-europene în favoarea preo- cele din urmă națiuni apărute ca urmare a cris- cupării majore pentru războaiele duse de Ma- talizării unei identități colective prin opoziție rea Britanie și Franța contra insurgenților din cu interesele puterilor occidentale au reușit zonele coloniale (ex:Malaezia si Algeria), pre- să își obțină independența și recunoașterea cum și, în general, accentul predominant pus suveranității: Algeria, Vietnam sunt exemple pe activitatea puterilor occidentale. Se pleacă de foste colonii ale Franței, India, Malaezia de la constatarea că toate contrainsurgențele și Kenya s-au eliberat de sub controlul brita- sunt “în mod fundamental probleme milita- nic etc. Dar nu numai puterile occidentale au re” (p. 3) iar guvernele au trei modalități de a asuprit grupuri etno-religioase străine ci și un reacționa în fața unor rebeliuni (insurgențe): stat precum Rusia, sub forma imperiului țarist controlul populației, operațiuni de intelligence și ulterior a Uniunii Sovietice iar mai nou a și operațiuni militare. Federației Ruse. De aceea nu e de mirare că De asemenea, autorul afirmă că în Româ- împotriva jugului rusesc/sovietic s-au ridicat nia guvernul comunist a preferat metodele la luptă segmente importante ale populațiilor dure, coercitive la adresa populațiilor locale și asuprite iar Moscova a trebuit să recurgă nu a rebelilor, în dauna clasicei campanii pentru doar la forțele proprii ci și la instrumente- câștigarea minților și sufletelor localnicilor, în le locale pe care le implantase în teritoriile scopul de a produce un clivaj între insurgenți controlate la finalul celui de-al Doilea Război și populația civilă. (p.3) Însă desigur că exis- Mondial – partidele comuniste, serviciile de tă similitudini fundamentale între contra- securitate și noul corp ofițeresc de extracție insurgența sprijinită ori dirijată direct de sovie- sovieto-comunistă. tici și cea specific statelor occidentale: împiedi- Politologul Andrei Miroiu, absolvent al carea transformării insurgenței în război civil studiilor doctorale la SNSPA şi al celor de is- prin atragerea unei părți din populația civilă de Monitor Strategic 177 partea rebelilor, de asemenea prin descoperi- de partizani erau mici, fără legături solide une- rea metodelor de luptă, amplasării teritoriale le cu altele, cu capacitate de luptă redusă și cu și anihilarea celulelor și structurilor de coman- capacitate de deplasare în spațiu limitată. Re- dă ale insurgenților. Controlul populației prin belii activau mai ales în zona rurală, în munți mijloace brutale și culegerea de informații din și păduri, iar unii doreau de fapt să forțeze ple- teren (cee ace azi numim Humint – Human carea din țară în exil. De semnalat că au existat Intelligence collection) care să ajute la distru- partizani din Bucovina, antrenați de germani gerea rețelelor de rebeliune sunt metodele re- în anul 1944, care au trecut la atac și contra date de autor prin metafora “gloanțe, creiere și patrulelor sovietice, ucigând zeci de soldați so- sârmă ghimpată”. Dar din investigarea reacției vietici în timp ce gherile din Ucraina au făcut puterilor occidentale față de gherilele africane razii în România atacând forțele comuniste. și asiatice din anii ‘50-‘70 ai secolului trecut Ca și rebelii conflictelor asimetrice actuale rezultă folosirea pe scară largă a violenței con- din Bosnia, Congo sau Afganistan, partizanii tra indigenilor, în cadrul metodelor de control români anticomuniști se dedau și la atacuri cu al populațiilor: deportări, exproprieri forțate, motivație economică, de jaf, spre a face rost execuții sumare, bătăi, violuri și tortură. Cu alte de resurse și a supraviețui, de aceea lupta ar- cuvinte există o asemănare clară între metode- mată anticomunistă uneori s-a combinat cu le brutale folosite de Marea Britania și Franța activități de crimă organizată precum ataca- față de rebeliunile de la periferia imperiilor lor rea unor bănci sau oficii de taxare, amintind coloniale ce vizau emergența unor state suve- involuntar de tradiționalii haiduci din secolele rane fără acceptul metropolelor și cele utilizate trecute.(p.43) S-au comis și crime de răzbu- de URSS și de guvernul comunist din Româ- nare împotriva grupului etnic maghiaro-se- nia contra insurgenților care se revendicau din cuiesc acuzat de masacrele de la Ip și Trăznea naționalism și din doctrinele politice demo- (septembrie 1940) – astfel fostul ofițer Gavrilă cratice ale epocii interbelice. Olteanu a condus un grup paramilitar auto- Miroiu încearcă să realizeze o tipologie a intitulat Gărzile (sau Regimentul de voluntari grupurilor de rezistență anticomunistă și an- ai) lui Iuliu Maniu, ai cărui membri au comis tisovietică din munții României, arătând că crime contra unor civili maghiari începând acestea au fost de obicei spontane și necoor- cu toamna anului 1944 (de exemplu episo- donate, formate din ex-legionari și ofițeri ai dul Aita Seacă). După cum remarcă autorul armatei regale sau membri ai fostelor partide “soarta lor (a partizanilor) a fost pecetluită de istorice desființate de noul regim totalitar. Aju- combinația activității de intelligence din par- torul pentru rebeli a venit din partea British tea autorităților, implicând crearea unei rețele Intelligence Service care a contactat câteva informative în regiunile lor, folosirea torturii și grupări de combatanți, de asemenea misiu- intimidării, a infiltraților și contra-grupurilor, nea OSS a SUA la București a reușit să pună prin lovituri chirurgicale atunci când erau des- la punct Serviciul Național Clandestin al CIA. coperite locațiile grupurilor.”(p. 37) Occidentalii au reușit performanța de a pene- Dincolo de aspectele pur tehnice privind tra informativ Serviciul de Informații Speciale organizarea grupurilor de gherilă și activitatea (SSI) al României, formând un nucleu de ofițeri de contrainsurgență desfășurată de organele anticomuniști și antisovietici, sub protecția statului, cititorul nu poate să nu fie impresio- generalului Nicolae Rădescu. Comuniștii au nat de dramele umane descrise în mod concis, penetrat SSI prin Emil Bodnăraș, agent GRU fără înflorituri. De pildă, liderul faimos al unui (serviciul sovietic militar) și au arestat majo- grup de rebeli foarte activi, Teodor Șușman ritatea membrilor acestui grup de rezistență. (activând în Țara Moților și foarte iubit de CIA a organizat în anii ‘48-‘50 echipe parami- aceștia pentru că le apărase revendicările litare din exilați români din Vest, și a sprijinit economice în epoca interbelică), se sinucide partizanii. Din păcate Securitatea (poliția po- ca să nu fie capturat de Securitate în decem- litică a regimului) a capturat în general mem- brie 1951, apoi, după șapte ani, cei doi băieți brii acestor comandouri de parașutiști și i-a ai lui (erau ultimii membri liberi ai grupului), executat după procese expeditive. Grupurile înconjurați și somați să se predea într-un han- 178 Monitor Strategic gar luptă cu mult curaj timp de două ore iar de a rezista a localnicilor pare semnificativ mai forțele regimului comunist nu îi pot elimina mare. În plus relieful foarte accidentat, mai ales decât dând foc hangarului. Cei mai mulți par- în Afganistan, distanțele geografice și rețeaua tizani au fost judecați și executați, foarte puțini extrem de puțin dezvoltată a infrastructurilor au scăpat ascunzându-se, cum e cazul faimo- rutiere constituie piedici masive în calea efor- sului Gavrilă Ogoranu (fost legionar), arestat tului de contrainsurgență. Evident, fără sprijin abia în 1976 la Cluj dar scăpat de moarte prin din partea SUA și a unor state arabe bogate intervenția unor diplomați americani din cer- (Arabia Saudită), fără venirea combatanților curile președintelui Nixon, cu care regimul jihadiști din Africa de Nord și zona Golfului Ceaușescu stabilise relații pozitive. Persic (grupul Al Qaeda se formează în Af- Contrainsurgența operată de statul român ganistan contra sovieticilor), e puțin probabil socialist (R.P.R.) s-a dovedit eficientă prin că gherila afgană anti-sovietică ar fi triumfat brutalitatea mijloacelor folosite și eficiența finalmente, forțând Moscova să-și retragă tru- rețelelor informative, într-o țară în care majo- pele și să accepte tacit înfrângerea. De aceea ne ritatea populației se temea de moarte violentă, gândim că dacă în anii 1946-1955 România ar de foame și mizerie (proprietatea privată fiind fi avut ca vecin măcar un stat necomunist, din limitată la extrem iar drepturile omului în- tabăra NATO, iar sprijinul americano-britanic călcate grosolan). Iar deportările, precum cea ar fi fost masiv – arme, instructori, muniție – a unei părți din populația Banatului în Bără- partizanii din munți ar fi reușit să se organi- gan, au lipsit mișcările de gherilă de baza de zeze și să devină mult mai eficienți, în ciuda susținere. Plecând de la aceste exemple istorice trupelor sovietice ce se aflau încă pe teritoriul înțelegem cumva mai bine de ce operațiile de românesc. Puteau declanșa in extremis un răz- constrainsurgență ale armatei SUA în Afganis- tan și Irak nu au fost foarte eficiente. America- boi civil (în cazul în care reușeau să controleze nii și aliații lor locali nu au vrut/putut deporta o regiune, alungând temporar forțele armate populațiile care îi sprijineau pe rebeli, nu au re- și pe cele ale Securității, mobilizând populația curs pe scară largă la masacre, tortură, depor- pentru luptă și alungând sau eliminând ele- tări și intimidări, deoarece există o preocupare mentele pro-guvernamentale) sau contribuind permanentă pentru respectarea drepturilor din plin la eventuale lupte ale occidentalilor omului. Desigur că ceea ce s-a petrecut la Gu- contra sovieticilor, dacă se ajungea la confrun- antanamo sau ce s-a întâmplat în închisoarea tare directă pe teritoriul românesc. Dar acest Abu Ghraib din Bagdad – cazuri de tortură și lucru ar fi însemnat în primul rând ca SUA și umilire a prizonierilor – arată că activitatea de URSS să ducă cu adevărat un proxy war (răz- contrainsurgență ce se confruntă cu opoziția boi prin interpuși) pe teritoriul românesc. Așa dârză a rebelilor are o tendință de a se bru- cum se știe, SUA și Marea Britanie nu au con- taliza și a trata cu dispreț viața și demnitatea siderat România destul de valoroasă geopoli- ființei umane. Dar asemenea episodare sunt tic și strategic spre a își asuma riscurile unui mai degrabă excepțiile decât regula. Pentru conflict militar cu Moscova. Mai ales că Româ- URSS și România socialistă erau regula! nia fusese aliata Germaniei naziste în război. Însă, pe de altă parte, ne gândim că totuși După cum nici revoluția maghiară anticomu- URSS nu a putut elimina insurgența din Afga- nistă din 1956 și revolta din Cehoslovacia anu- nistan între 1979 și 1988 cu toate că a recurs lui 1968 nu au generat vreo intervenție mili- la intervenție armată masivă, violențe contra tară occidentală. Așadar istoria contrafactuală, civililor, tortură, crime și rețele de informa- deși atractivă, rămâne un simplu exercițiu de tori. Desigur cultura și civilizația populațiilor imaginație. asupra cărora se aplică staregiile de contra- În final, Andrei Miroiu constată că deși insurgență joacă un rol important. În Irak și insurgenții ce activau în diverse puncte ale glo- Afganistan predomină musulmanii iar grosul bului, în general la periferia unor structuri im- populației are afiliere tribală. De aceea con- periale, erau foarte diferiți între ei – comuniști, vertirea acestora la ideologia celui ce aplică naționaliști, fasciști, unii foarte numeroși (mii contra-insurgența și găsirea de informatori se de rebeli) alții în grupuri de câțiva indivizi, unii dovedesc mult mai dificile, de asemenea voința controlând zone întregi alții ascunzându-se Monitor Strategic 179 în păduri și munți, atei sau religioși, vorbind perspective culturale și antropologice asupra multe limbi neînrudite – metodele specific combatanților, cu scopul de a identifica un set contrainsurgenței au avut foarte multe elemen- de cauze profunde ce se află la baza situațiilor te comune, cu toate că Marea Britanie, Franța și conflictuale. În diverse articole ale sale, Kilcul- respectiv URSS și România reprezentau forme len denunță invadarea Irakului de către SUA și de guvernare și regimuri politice diferite. Toate Marea Britanie în 2003, deoarece aceasta a dus aceste țări au urmărit să limiteze insurgențele, la destructurarea societății irakiene, la apariția să prevină declanșarea unor războaie civile și apogeul unei mișcări teroriste cu dimensiu- deoarece în acest caz rebelii ar fi ajuns să aibă ne globală, ISIS. De asemenea se opune ucide- sprijin popular mai larg și să controleze terito- rii cu drone a unor lideri jihadiști în Afganistan rii. În acest scop, guvernele au identificat acele și Pakistan, afirmând că asemenea acțiuni nu segmente ale populațiilor care erau înclinate rezolvă problemele grave precum insurgența să suțină rebeliunile, le-au hărțuit și deportat, și terorismul, din contra transformă populația spre a bloca sprijinul dat partizanilor. În același locală în imanic deoarece loviturile ucid acci- timp au creat rețele de informatori, sisteme de dental și civili. interceptare, infiltrare și metode expeditive de În volumul de față intitulat “Ieșind din anchetă prin care au identificat rebelii și locu- munți. Către epoca gherilei urbane” el încearcă rile unde aceștia se ascundeau. Trupele milita- să ne demonstreze că noile grupuri de rebeli re au anihilat apoi prin metode clasice, brutale, (insurgenți) cu care se confruntă statele slabe rețelele de insurgenți. Cu alte cuvinte România sau eșuate din Marele Orient Mijlociu (de- anilor ’50, ne spune autorul, a recurs la metode cupaj geopolitic ce cuprinde Africa de Nord, similare cu cele folosite de marile puteri impe- Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Sud) riale, adică dure, inumane, coercitive. Rebelii au abandonat munții și pădurile, locurile lor din munți și păduri nu au reușit să declanșeze tradiționale de rezistență, mutându-se în me- un război civil, să contribuie masiv la o schim- tropole aglomerate, cu periferii aglomerate și bare de regim, nici să efectueze atacuri armate mizere. Creșterea demografică specifică Lumii asupra trupelor sovietice aflate aici. Un lucru a treia (Sudului), marginalizarea socio-econo- e cert: când regimul Ceaușescu a fost doborât mică a multor tineri, accesul facil la internet în decembrie 1989 nu mai existau de multă și la tehnologia electronică sunt factori ce vor vreme grupuri de insurgenți în România și nici contribui la coagularea unor poli de rezistență trupe sovietice… specifici conflictelor asimetrice. Accelerarea urbanizării va duce la realitatea concentrării a ****** circa 75% din populația globului în aglomerări David Kilcullen este un binecunoscut urbane la jumătatea secolului în curs. Marile expert australian în fenomenul insurgenței- metropole de coastă, intens populate, vor fi lo- contrainsurgenței și al războiului modern curile unde majoritatea populației globului va (civil, asimetric, hibrid), autorul al unor volu- trăi în viitor. Lideri tribali, seniori ai războiului me prețuite în mediul academic anglo-saxon dar și șefi ai unor rețele de crimă organizată precum The Accidental Guerrilla (2009), și ajung sau vor ajunge astfel să controleze direct Counterinsurgency (2010). A servit și ca Seni- segmente semnificative ale populațiilor urba- or Counterinsurgency Advisor al generalului nizate. Autorul folosește din abundență exem- American David Petraeus în Irak și consilier ple concrete din Afganistan, Somalia, Siria, Li- al NATO Security Assistance Force din Afgha- bia sau India (atacurile teroriste din Mumbai, nistan, de asemenea a locuit o vreme în So- din anul 2008, dezastrul soldaților americani malia unde s-a implicat ca teoretician expert din Mogadishu în 1993) etc. în contrainsurgență. În studiile sale excelen- Siria beneficiază de o atenție specială, fiind te dedicate insurgenței și contrainsurgenței, locul de desfășurare a unui sângeros și înde- mai ales din state precum Irak și Afganistan, lungat război civil. Kilcullen arată că revolta a încercat să treacă dincolo de simpla prezen- populației a pornit aparent accidental când tare a tehnicilor folosite de rebeli și de gu- câțiva copii care au desenat graffiti-uri anti- vernele ce li se opun, prin deschiderea unei guvernamentale pe clădiri publice, inspirați 180 Monitor Strategic de evenimentele recente din Tunisia, Libia control strict și o exploatare cruntă. În realita- și Egipt, au fost arestați, bătuți, torturați de te, ne spune autorul, mai întâi s-a “sălbăticit” forțele de ordine, iar grupuri de sirieni au ieșit Mogadishu și apoi s-a prăbușit statul. Pentru imediat să protesteze, fiind atacate de armată că de zeci de ani numeroși somalezi au migrat cu gloanțe de război. Regimul a recurs la forțe de la sate la oraș stabilindu-se în periferii in- paramilitare formate din tineri delincvenți și salubre unde au ajuns sub controlul unor ban- marginali, numiți de populație shabiha (“fanto- de de crimă organizată, structurate pe criterii me” în limba arabă), care s-au lansat în massa- tribale. Orașul trebuie considerat un organism cre tot mai scabroase. Dar, spune Kilcullen, re- viu, cu sistem de imunitate și metabolism, tre- gimul nu a putut izola orașele ce treceau prin buie înțelese componentele sale, altfel eforturi- insurecții deoarece foarte mulți sirieni aveau le de contrainsurgență vor fi în van. Rangerș-ii acces la telefoane mobile, internet, televiziune americani uciși în Mogadishu în timp ce cău- prin satelit, astfel că rebelii s-au putut coordona tau să îl captureze pe liderul rebel Mohamed între ei, chiar fără o conducere cetrală. Așadar Aidid nu au înțeles modul corect de a aborda conectivitatea a amplificat violența și a limitat orașul Mogadishu și au fost sancționați impli- posibilitatea de ripostă eficientă a guvernului. cit, pierzându-și viața pe 5 iunie 1993. Ei s-au (p.222) Președintele Assad permisese accesul confruntat cu o multitudine de miliții fără să larg al populației la aparaturi electronice de poată folosi toate armamentele grele cu care comunicație și la internet între 2002 și 2010, puteau distruge orașul deoarece se urmărea neconsiderând că acest lucru i-ar periclita pu- evitarea uciderii de civili.Rebelii nu aveau un terea politică și regimul dictatorial. Un studiu cartier general care să poată fi distrus iar prin- al Băncii Mondiale arăta că între 2002 și 2012 derea lui Aidid nu ar fi dus probabil la oprirea rata de creștere a folosirii telefoanelor mobile luptelor. Așadar nu poți învinge o insurgenă in acea țară a fost de 2347% în timp ce în SUA fără să cunoști perfect organizarea rebelilor, creștea doar cu 83%! Rata folosirii internetului valorile lor și modul de luptă. a crescut și ea cu peste 800%, mai mare decât Foarte importantă e modificarea felului de cea din Egipt, Libia sau Tunisia și mult peste al gândi al trupelor occidentale angrenate în cele 27% creștere în SUA, în aceeași perioadă. contrainsurgență: (p. 222-223) Când regimul de la Damasc a blo- “Most important, military forces that have cat internetul, rebelii au recurs la rețele impro- gotten used to standard length operational to- vizate, prin servere din state vecine sau primind urs in Afghanistan or Iraq will need a change sprijin din partea unor grupări transnaționale of attitude. In a complex fight in the urbanized civice precum Anonymous. “Conectivita- littoral, there will be none of the fi xed installa- tea în rețea” (networked connectivity) va oferi un avantaj semnificativ grupurilor rebele ce tions, lavish intelligence infrastructure, or con- acționează în orașe aglomerate și greu de con- stant cellphone and Wi-Fi coverage of counte- trolat de către autorități. Așadar ceea ce numim rinsurgency operations. The garrison mind-set, Primăvara arabă se explică prin brutalitatea re- with its short-duration operations and frequent gimurilor dictatoriale laice, dar și prin penuria access to bases with hot showers, air-conditio- de alimente și apă, prin șomaj galopant în state ned dining halls, and sleeping cots, will need to atinse de creșterea demografică accelerată. Fără give way to a mobile, improvisational, expedi- a neglija desigur tensiunile sectare, cu bază reli- tionary mentality. Troops will have to become gioasă, etnică și tribală, care au accentuat nive- hikers again, not campers.” (p. 294) lul violenței specific războaielor civile. Războaiele îndelungate din Irak și Afga- Noile războaie de gherilă au loc în state sla- nistan au creat mari forțe de rebeli, care luptă be și eșuate din Lumea a treia. Somalia e data conform pattern-ului lor tribal, în zone rurale, ca exemplu de stat prăbușit în care odată cu muntoase dar mai des în mari orașe de coastă, colapsul guvernului central orașul Mogadishu aglomerate, mizere, greu de controlat. Tot mai e preluat de mai multe bande conduse de seni- des se vor folosi dispozitive explozive impro- ori ai războiului care oferă populației un mi- vizate în spațiile urbane, foarte greu de găsit și nim de servicii necesare vieții dar îi impun un contracarat de către forțele guvernamentale. Monitor Strategic 181 Rio, Lagos, Mogadishu, Mumbai sunt Africa și Orientul Mijlociu, a terorismului isla- exemp­le de orașe de coastă, dens populate, cu mist, poate modifica această tendință în vito- periferii sărace controlate de grupuri de cri- rul apropiat. mă organizate înarmate, de grupări tribale sau Așadar dacă Andrei Miroiu ne vorbește uneori de seniori ai războiului. despre gherilele de la mijlocul secolului trecut, În același timp, ne avertizează autorul, preponderent rurale, forestiere și montaniar- statele occidentale vor desfășura proba- de, luptând contra unor imperii abuzive dar bil în următoarele decenii largi operații de și a unor state socialiste represive, Kilcullen contrainsurgență, de aceea e imperativ ne- de aduce în prezent către eforturile unui Oc- cesar ca forțele militare să învețe și să rețină cident democratic dar adesea trăind cu iluzia lecțiile învățate în conflictele asimetrice la care că poate moderniza și transforma rapid state au participat dar să își pună întrebarea cum să slabe și deficitare în state moderne și liberale, desfășoare lupta în marile orașe aglomerate ale că poate stabiliza și securiza regiuni violente, viitorului (megaslums of tomorrow). „Lumea agitate, generatoare de riscuri transfrontaliere devine tot mai litorală” dar, pe de altă parte, acute. Insurgențele de acum 70 de ani au reușit contra-insurgența în munți rămâne de actu- să contribuie la formarea unor state desprinse alitate, de aceea forțele de vânători de munte din magma amorfă a fostelor puteri coloniale și parașutiști au și ele un viitor consistent. (p. europene. Au reușit deși nu aveau acces la in- 239) Însă contrainsurgența va fi mai frecventă ternet și telefoane mobile, coordonarea fiind în marile aglomerări urbane din zone litorale dificilă în teren larg și accidentat. Gherilele de de tip Jakarta, Mumbai, Karachi decât în sate azi, tehnologizate, beneficiare ale conectivității de munte risipite pe suprafețe mari, slab popu- (internet, telefoane celulare) luptă contra gu- late, precum cele din Afganistan. vernelor (sau și între ele) în state care pe hârtie Ipotezele lansate de autor sunt desigur fas- sunt suverane și independente dar în realitate cinante dar ele se bazează pe trendurile actuale din domeniul demografic, economic și militar. nu au produs nici bunăstare economică și nici Anumite evenimente accidentale, cu impact dreptate și împlinire spirituală pentru cetățenii major – catastrofe naturale, accidente nucle- lor. Nu au putut cristaliza o identitate națională are, boli contagioase – pot modifica parțial colectivă solidă. State tribale, fragmentate, aceste tendințe. De asemenea statutul SUA și greu de condus în mod centralizat, cu atât mai al UE pe scena mondială va influența specificul mult cu cât țări străine se amestecă adesea în contrainsurgenței deoarece Occidentul e pro- luptele interne, prelungindu-le și făcându-le și babil cel mai activ actor al acestor intervenții mai violente. efectuate în Marele Orient Mijlociu. Atât SUA cât și state precum Franța, Marea Britanie ma- * Prezentarea temelor majore ale cărții lui nifestă actualmente reticențe în a se implica cu ­Kilcullen chiar de către autor poate fi urmărită ac- trupe terestre în conflicte civile din state eșuate cesând linkul următor: https://www.youtube.com/ dar perspectiva intensificării imigrației dinspre watch?v=tVUI9U4WQ6E

Șerban F. Cioculescu, cercetător II, I.S.P.A.I.M.

182 Monitor Strategic E R ATĂ

Dintr-o eroare, la studiul semnat de Mihaela Adriana Pădureanu, Rusia şi războiul din Georgia, în volumul Puteri consacrate, puteri emergente. Teorie şi practică într-o lume internaţională grăbită (Editura Militară, Bucureşti, 2015), nu au fost tipărite motto-ul şi notele de subsol. Acestea sunt prezentate în continuare, cu menţionarea paginii şi a fragmentului de text unde ar fi trebuit plasate.

p. 160 un tratament asemănător cu cel al abha- Motto: Accidit in puncto, quod non contingit in anno1 zilor.7 1 Se poate întâmpla într-un moment ceea ce nu s-a 7 Ibidem. întâmplat într-un an. iar în Osetia de sud 70 000.8 p. 161 8 http://www.unhcr.org/refworld/country,,MRGI,, finanţat de către UE.2 GEO,,49749d1c28,0.html, accesat la 05.01.2013. 2 Cele trei capitole ale raportului pot fi consultate la adresa: http://www.ceiig.ch/pdf/IIFF-MCG_ viitorul preşedinte al Abhaziei, Vladislav Volume_I.pdf, accesată la 10.02.2012. Ardzinba9 9 Vladislav Ardzinba (14 mai 1945 – 4 martie „a solidificat şi instituţionalizat diferen- 2010) a început să se implice în mișcarea pentru 3 ţele etnice” independență la începutul anilor ’90 și a fost primul 3 Sonne, Paul, „Why does South Ossetia want inde- președinte al Abhaziei după ce a câștigat alegerile pendence?”, Georgian Daily, 19.08.2008: din 1994 și 1999. Vezi și: http://www.georgiatimes. http://georgiandaily.com/index.php?option=com_ info/en/news/31569.html, accesat la 15.12.1012. content&task=view&id=6233&Itemid=65, acce- sat la 19.12.2012. în perioada stalinistă10 10 Markedonov Sergei, „Charisma and compli- p. 162 cations: the legacy of Abkhazia’s founding fa- „un mic imperiu”.4 ther”, Open Democracy, 8.10.2010, http://www. 4 Sakharov apud Petersen. opendemocracy.net/od-russia/sergei-marke- donov/charisma-and-complications-legacy-of- au anexat Abhazia.5 abkhazia%25E2%2580%2599s-founding-father, ac- 5 cesat la 16.12.2012. Pentru o descriere a evoluției prețariste a Abhaziei vezi și Petersen A., „The 1992-93 Georgia-Abkhazia War: A Forgotten Conflict”, The Caucasian Review este trimisă în zonă.11 of International Affairs, Vol. 2 (4): 187-199. 11 http://www.unhcr.org/refworld/country,,MRGI,, GEO,,49749d1c28,0.html, accesat la 05.01.2013. desfăşurarea terorii staliniste.6 6 Vezi și Situation around Abkhazia and South Osse- p. 163 tia, Historical Overview: http://www.un.int/russia/ este anunțat câștigător al primelor alegeri12 new/MainRoot/docs/warfare/statement051208en. 12 Carrère d’Encausse, H., U.R.S.S. a murit, trăiască htm, accesat la 18.12.2012. Rusia! (București: Semne, 2010), 174-175. Monitor Strategic 183 deportarea osetienilor în Rusia,13 p. 164 13 Vezi și Situation around Abkhazia and South şi ridicarea lor în mai 2008.23 Ossetia, Historical Overview: http://www.un.int/ 23 Ibidem. russia/new/MainRoot/docs/warfare/statemen- t051208en.htm, accesat la 18.12.2012. propriul Plan Individual de Acţiune pen- 24 14 tru Parteneriat (IPAP). şi pe cei care nu sunt georgieni.” 24 „nAtO’s relations with Georgia”, http://www. 14 Gamsakhurdia apud Petro, 2. nato.int/cps/en/natolive/topics_38988.htm, accesat la 17.12.2012. cererea de a se uni cu Osetia de nord.15 25 15 Carrère d’Encausse, Hélène, op. cit., 177-178. să unifice Osetia de Sud cu Rusia. 25 „Georgian Crisis : South Ossetia Denies Plans to Join Russia”, 11.09.2008, http://www.spiegel.de/ unde OSCE are statutul de observator.16 international/world/georgian-crisis-south-ossetia- 16 Vezi și Situation around Abkhazia and South denies-plans-to-join-russia-a-577648.html, accesat Ossetia, Historical Overview: http://www.un.int/ la 14.12.2012. russia/new/MainRoot/docs/warfare/statemen- t051208en.htm, accesat la 18.12.2012. cerându-i să demisioneze.26 26 „How the Rose revolution happened”, http://news. bbc.co.uk/2/hi/4532539.stm, accesat la 14.12.2012. care va dura până în decembrie 1993.17 17 Carrère d’Encausse, Hélène, op. cit., 177-178. p. 165 chiar sprijinind Georgia.27 care trăiau în Abhazia şi devin refugiaţi.18 27 Carrère d’Encausse, Hélène, op. cit., 192-3. 18 Vezi și Situation around Abkhazia and South Ossetia, Historical Overview: http://www.un.int/ tendinţă care s-a atenuat însă în ultimele russia/new/MainRoot/docs/warfare/statemen- decenii.28 t051208en.htm, accesat la 18.12.2012. 28 „Saakashvili’s Ajara Success: Repeatable elsewhe- re in Georgia?”, International Crisis Group, tbilisi/ comandanţii ruşi simpatizând cu Geor- Brusseles, 18.08.2004: http://unpan1.un.org/intra- gia.19 doc/groups/public/documents/untc/ unpan018787. 19 Antonenko apud Petersen. pdf, accesat la 17.12.2012.

preşedinte al Osetiei de Sud ce fusese ales creşterea vizibilităţii Georgiei pe plan in- 29 20 în 2001. ternaţional. 29 http://www.freedomhouse.org/report/freedom- 20 http://eastbook.eu/en/2011/07/material-en/ne- world/2012/south-ossetia, accesat la 19.12.2012. ws-en/georgia-eduard-shevardnadzes-political-ca- reer/, accesat la 12.01.2013. încetarea focului şi retragerea trupelor din 30 21 zonă, cu 75% din voturile exprimate. 30 Vezi și Situation around Abkhazia and South 21 Ibidem. Ossetia, Historical Overview: http://www. un.int/ russia/new/MainRoot/docs/warfare/statemen- soluţia unui stat comun pentru Georgia t051208en.htm, accesat la 18.12.2012. 22 şi Abhazia, 31 22 autonomie extinsă pentru Osetia de Sud. Markedonov Sergei, „Charisma and com- 31 plications: the legacy of Abkhazia’s founding http://www.freedomhouse.org/report/freedom- world/2012/south-ossetia, accesat la 19.12.2012. father”, Open Democracy, 8.10.2010, http://www. opendemocracy.net/od-russia/sergei-marke- donov/charisma-and-complications-legacy-of- deschiderea teritoriului pentru trupele abkhazia%25E2%2580%2599s-founding-father, ac- americane.32 cesat la 16.12.2012. 32 Carrère d’Encausse, Hélène, op. cit., 194-5. 184 Monitor Strategic alte două baze fiind închise în 1999.33 p. 167 33 Rodriguez Alex, „Russia agrees to pull troops from UNOMIG (United Nations Observer Mis- Georgia by 2008”, Chicago Tribune, 31.05.2005: sion in Georgia – Misiunea de observare a http://articles.chicagotribune.com/2005-05-31/ 43 news/0505310145_1_base-closings- military-bases- ONU în Georgia). 43 georgian-leaders, accesat la 05.12.2012. Resolution 1808 (2008), Adopted by the Se- curity Council at its 5866th meeting, on 15 April 2008 http://www.securitycouncilreport. „noi (osetienii de sud) suntem cetăţeni org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3- ruşi”34 34 CF6E4FF96FF9%7D/Georgia%20SRES1808.pdf, ac- Kokoity apud Nichol, p. 6. cesat la 17.12.2012. p. 166 35 spre reechilibrarea situaţiei în favoarea a declanşa războiul. 44 35 „Georgia-South Ossetia: conflict chronology”, sa. 44 „Georgia–South Ossetia: conflict chronology”, The Telegraph, 08.08.2008. http://www. telegraph. co.uk/news/worldnews/europe/georgia/2522729/ The Telegraph, 08.08.2008. http://www.telegraph. Georgia-South-Ossetia-conflict- chronology.html, co.uk/news/worldnews/europe/georgia/2522729/ accesat la 05.01.2013. Georgia-South-Ossetia-conflict-chronology.html, accesat la 05.01.2013. nu a reuşit să obţină susţinerea populaţi- 36 sprijinul economic pentru ele.45 ei. 45 36 http://www.freedomhouse.org/report/freedom- Eberhardt, Adam. „The 2008 Russia–Georgia War world/2012/south-ossetia, 19.12.2012. over South Ossetia – the Policy of the Russian Fede- ration and Its Consequences.” Polish Quarterly Of cu scopul deliberat de a sabota rezultatul International Affairs 17, no. 3 (Summer 2008): 53. final.37 37 Nichol, J., (2009). Russia-Georgia Conflict in Au- ca o repetiţie a viitorului război.46 gust 2008: Context and Implications for U.S. Interes- 46 Ibidem, 53. ts, CRS Report for Congress, pp. 6-7.

38 centru comun ruso-georgian împotriva te- va ajunge la 2 500 până în august 2008. 47 38 rorismului. Vezi și Situation around Abkhazia and South 47 Vezi și Situation around Abkhazia and South Ossetia, Historical Overview, http://www. un.int/ Ossetia, Historical Overview: http://www.un.int/ russia/new/MainRoot/docs/warfare/statemen- t051208en.htm, accesat la 18.12.2012. russia/new/MainRoot/docs/warfare/statemen- t051208en.htm, accesat la 18.12.2012. de la 1,1% în 2003 la 9,2% în 200739 39 http://data.worldbank.org/indicator/MS.MIL. a restabili „ordinea constituţională în Ose- XPnD.GD.ZS?page=1, accesat la 08.01.2013. tia de Sud”.48 48 Saakashvili apud Eberhardt. continuarea misiunii OSCE în Abhazia.40 40 Carrère d’Encausse, Hélène, op. cit., 197. „istoric, Rusia a fost şi va continua să fie garant al securităţii popoarelor din Cau- 41 pentru secesiunea celor două regiuni. caz”.49 41 „Solana fears Kosovo ‘precedent’ for Abkhazia, So- 49 Medvedev apud Nichol. uth Ossetia”, 06.10.2006, http://www.isn.ethz.ch/isn/ Digital-Library/Articles/Detail/?ots783=4888caa0- b3db-1461-98b9-e20e7b9c13d4&lng=en&id=52577, p. 168 accesat la 17.12.2012. şi a oraşului Gori.50 50 „Georgia-Russia war intensifies”, Al Jazeera, „anexarea de facto” a regiunilor.42 11.08.2008, http://www.aljazeera.com/news/euro- 42 http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_pro- pe/2008/08/2008810225659470997.html, accesat la files/1102575.stm, accesat la 08.01.2012. 06.12.2012. Monitor Strategic 185 au fost ajutate şi de voluntari din Caucazul acceptarea unei posibile aderări la nAtO de nord.51 ca pe un fapt deja împlinit,62 51 nichol, op. cit., 5-6. 62 Carrère d’Encausse, op. cit., p. 213. Pentru un poziție asemănătoare vezi și: Petro, Nicolai N, „The încă sunt soldaţi georgieni în Tskhinvali.52 Russia-Georgia War: Causes and Consequences”, 52 Ibidem. Global Dialogue 11 (Winter 2009): 11. trupele ruse de menţinere a păcii asistă la la Summitul nAtO de la Bucureşti63 53 aceste activităţi. 63 „nAtO’s relations with Georgia”, http://www. 53 Ibidem. nato.int/cps/en/natolive/topics_38988.htm, accesat la 17.12.2012. baza militară Senaki de lângă portul Poti 54 este ocupată de trupele ruseşti. din partea unui membru al Consiliului de 54 Ibidem. Securitate.64 64 Cienski Jan, „Tbilisi admits it miscalculated pentru rezolvarea situaţiei din Osetia de Russian reaction”, Financial Times, http:// www. 55 Sud şi Abhazia. ft.com/intl/cms/s/0/90d1d4c6-6fe0-11dd-986f- 55 Georgia: the 6 points plan, http://www.amba- 0000779fd18c.html#axzz2OXcEUSJJ, accesta la france-us.org/spip.php?article1101, accesat la 16.12.2012. 15.12.2012. retragerea trupelor ruse din zonele ocupa- spaţiul ex-sovietic, în care are interese te în cadrul teritoriului georgian este com- speciale sau particulare,65 pletă.56 65 Eberhardt, op. cit., 58. 56 Nichol, op. cit., 9. „aceleaşi reguli să le fie aplicate tuturor”.66 p. 169 66 Lavrov apud Petro, 9. nu au arătat respectul cuvenit.57 57 Medvedev Dimitry, „Why I had to recogni- se Georgia’s breakaway regions”, Financial Ti- p. 170 mes, 26.08.2008: http://www.ft.com/intl/cms/ o regândire a raportării faţă de întregul s/0/9c7ad792-7395-11dd-8a66-0000779fd18c. spaţiu eurasiatic,67 html#axzz2OXcEUSJJ, accesat la 04.12.2012. 67 Antonenko O., „towards a comprehensive regio- nal security framework in the Black Sea region after că apără etnicii ruşi de pe respectivul te- the Russia–Georgia war”, Southeast European and ritoriu.58 Black Sea Studies, 9, no. 3, (Septem- ber 2009): 259. 58 Ibidem.

59 independenţei şi integrităţii teritoriale a independenţa pentru zonele secesioniste. 68 Georgiei. 59 Nichol, op. cit., 9. 68 http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_ Data/docs/pressData/en/ec/102545.pdf, accesat la pune semne de întrebare în privinţa situa- 14.12.2012. ţiei din zonă.60 60 http://www.unhcr.org/refworld/country,,MRGI,, GEO,,49749d1c28,0.html, accesat la 06.12.2012. pare mai îndepărtată decât a fost vreoda- tă.69 69 „în politică, ignorarea puterii este fatală”61 Emerson, M. „Post-mortem on Europe’s first war 61 Carr, E., Criza celor 20 de ani (1919-1939), of the 21st century”, no. 167, august 2008, CEPS Po- (Iași:Polirom, 2011), 107. licy Brief. 186 Monitor Strategic SUMMARY

EUROPEAN AND EURO-ATLANTIC SECURITY / 3 George Vlad Niculescu – Adjusting the EU’s Geopolitical Posture in the Eastern Neighborhood / 5 Dragoș Ilinca – NATO-EU Relations. Between Competition and Field Cooperation / 13 Silviu Petre – The Ukrainian Military-industrial Complex – a Supra-regional Influence Element. An Economic-evolutionist Analysis / 27 Cristian Eremia – The New Security and Defence Agenda of the European Union. Opportunities for Fruitful Achievement and Implications for Romania / 50 Șerban Pavelescu – The Main Developments of the Black Sea Security Environment between the Crises from Ukraine and from Turkey / 70

INTERNATIONAL SECURITY / 83 Carmen Rîjnoveanu – From Obama to Trump: the Dynamics of the Russian-American Reset Policy and the Dilemmas of Strategic Engagement with Russia / 85 Şerban F. Cioculescu – Civil Wars and Failed States in the Middle East and North Africa: the Role and Responsibility of the West for Stabilization and State-building / 100 Carola Frey – Towards the Asian Century (I) / 132

OP-EDS / 149 Mădălina Cuc, Adrian Săndiță – Some Points of View Regarding the Importance of Agents in the Transition from the Information Society to the Knowledge Society / 151 Mirel Ţariuc – Uncertainty and Patience. The “New” European Project / 163

BOOKS AND REVIEWS RECEIVED AT THE EDITORIAL OFFICE / 173

1- 2 / 2017 BOOK REVIEWS / 175

Andrei Miroiu – Romanian Counterinsurgency and its Global Context, 1944-1962, Palgrave Mac- millan, 2016, 112 pages/David Kilcullen – Out of the mountains. The coming age of the urban guerilla, Oxford University Press, 2013, 342 pages (Șerban F. Cioculescu) / 177

Errata / 183 s tr a teg i c i tor m on ISPAIM —

Monitor Strategic 187 188 Monitor Strategic