MONITOR STRATEGIC Revistă editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat al Proiectului de Istorie Paralelă pentru Securitate prin Cooperare. REDACTOR-ŞEF • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apãrare şi Istorie Militarã, Ministerul Apãrãrii Naţionale, România REDACTOR-ŞEF ADjuNCT • Dr. Şerban Filip Cioculescu, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară COLEGIuL DE REDACŢIE • Prof. asociat dr. JORDAN BAEV, Colegiul de Apãrare şi Stat Major, „G.S. Rakovsky”, Sofia, Bulgaria • Prof. univ. dr. DENNIS DELETANT, University College London, Marea Britanie • SORIN ENCUŢESCU, Preşedintele Asociaţiei „Manfred Wörner”, Bucureşti, România • Conferențiar univ. dr. IULIAN FOTA, Academia Națională de Informații • Dr. SERGHEI KONOPLIOV, Harvard University Program for Black Sea Security, SUA • Prof. dr. CRAIG NATION, Department of National Security&Strategy, US Army War College, USA • Prof. dr. REINER POMERRIN, Universitatea din Dresda, Germania • Prof. dr. ERWIN SCHMIDL, Academia Naţionalã de Apãrare, Viena, Austria • Prof. univ. dr. MICHAEL SHAFIR, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca, România • Colonel (r) dr. SHAUL SHAY, Senior research fellow, International Policy Institute for Counter-Terrorism at the Interdisciplinary Center, Herzliya, Israel • Prof. univ. dr. VASILE SECÃREŞ, Şcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative, România • Dr. JEFFREY SIMON, Senior research fellow, Institute for National Strategic Studies, National Defense University, Washington D.C., SUA • JIAN ZHOU, senior research fellow, CIISS, Beijing • Comandor (r) GHEORGHE VARTIC, istoric militar, C.S.E.E.A., România

ADRESA Str. Constantin Mille nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010142, telefon: 0040 21 315.17.00, fax: 0040 21 319.58.01 ispaim.mapn.ro e-mail:[email protected] Revista a fost inclusã în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţificedin Învãţãmântul Superior, fiind evaluatã la categoria „C”. Monitor Strategic 1 SuMAR

SECuRITATE EuRO-ATLANTICĂ Carmen Rîjnoveanu – După un an. Summit-ul din Ţara Galilor, adaptarea NATO şi dinamica strategică a Europei Centrale/5 Ion-Marius Nicolae – Implicaţii ale scutului antirachetă european asupra relaţiilor NATO- Rusia la începutul secolului al-XXI-lea/17 Mihai Bogdan Popescu – Parteneriatul Estic după summit-ul de la Riga: schimbări și viitoare trenduri de evoluție/27

SECuRITATE INTERNAŢIONALĂ Carola Frey – „Colţurile rotunde” ale politicii economice chineze, decorate cu elementele de securitate/39 Ingrid Fusman – Politica şi obiectivele strategice ale Statelor Unite ale Americii faţă de China/47 Şerban Filip Cioculescu – Evoluţii recente în dinamica relaţiilor de securitate dintre Republica Populară Chineză şi Japonia: traume istorice, percepţii ale ameninţării şi calcule strategice/64 Silviu Petre – Grecia, India şi transferurile de armament. Exerciţiu comparativ de geografie umană/83

PuNCTE DE VEDERE Octavian Manea – Limitations in the contemporary expeditionary counterinsurgency paradigm (part one)/103

3 - 4 / 2015 RECENZII c I Miruna Troncotă – „Bosnia and Herţegovina. A critical Case Study of Europenization” g (Daniela Şiscanu)/115 e

t „Douăzeci şi cinci de ani de intelligence românesc în serviciul statului de drept: lumini şi

A umbre” („Monografia SRI. 1990-2015”, ediţie îngrijită de Iulian Diculescu) – Şerban F. r Cioculescu /116 t S CĂRŢI ŞI REVISTE PRIMITE LA REDACŢIE/120 r o t I n o M

Tehnoredactor: Maria Dumitru

ISPAIM — B 00136/28.12.2015

2 Monitor Strategic SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

Monitor Strategic 3 4 Monitor Strategic După un an. Summit-ul din Ţara Galilor, adaptarea NATO şi dinamica strategică a Europei Centrale Carmen Rîjnoveanu

Pe 5 septembrie 2015 s-a împlinit un an de acest sens, Declaraţia NATO de la Londra (iu- la Summit-ul NATO desfăşurat din Ţara Ga- lie 1990) a consemnat un moment de cotitură lilor (Wales), un eveniment care era aşteptat în evoluţia gândirii strategice la nivelul Alian- să definească un punct de turnură în evoluţia ţei. În esenţă, la Londra, decidenţii NATO s-au Alianţei Nord-Atlantice confruntată cu o cri- întâlnit pentru a propune o agenda de acţiuni ză geopolitică de mari dimensiuni a cărei miză care să pregătească Alianţa pentru o perioa- centrală pare a fi chiar reaşezarea ordinii siste- dă de pace şi securitate având ca principală mice globale. coordonată de acţiune crearea unei ”Europe Întrebarea cheie este în ce măsură summit- unite şi libere” prin construirea unor forma- ul NATO s-a constituit cu adevărat într-un te extinse de cooperare cu foştii inamici geo- eveniment de impact istoric sau a reprezentat politici şi proiectarea unei zone de securitate doar un teren de încercare şi de pregătire în extinsă prin parteneriat, dialog şi cooperare1. perspectiva unor evoluţii viitoare care rămân, A fost asumată ca dogmă faptul că parametrii mai degrabă, într-un registru al impredictibili- de gândire de sorginte (neo)realistă în logica tăţii şi confuziei strategice. Ce anume a schim- competiţiei şi rivalităţii hegemonice, folosirii bat summit-ul din Ţara Galilor la nivelul pos- forţei militare, balanţei de putere şi politicii turii strategice a statelor central-europene şi în de putere sunt ”relicve” ale trecutului. A fost ce măsură deciziile Alianţei sunt de natură să propusă o nouă matrice de securitate definită definească o nouă realitate geopolitică pe flan- prin avansul globalizării, creşterea interde- cul estic al NATO? pendenţelor multiple şi consolidarea încrede- rii şi cooperării între state ceea ce, inevitabil, A devenit o axiomă faptul că degradarea se presupunea că generează interese, obligaţii mediului internaţional de securitate, urmare a şi responsabilităţi comune din partea tuturor revenirii în paradigma politicii de putere şi a statelor în asigurarea securităţii şi proiectarea competiţiei hegemonice, a modificat profund unui mediu european stabil şi paşnic. întreaga geografie conceptual-strategică a Ali- Regândirea agendei de securitate a generat anţei Nord-Atlantice. Declanşarea crizei din un proces amplu de reevaluare a rolului NATO Ucraina şi proiecţia de forţă a Rusiei în estul în noua eră post-Război Rece cu consecinţe Europei semnalează, în fapt, o ruptură siste- directe asupra posturii sale militar-strategice. mică de mari dimensiuni care „obligă” NATO Apărarea colectivă a rămas reperul definitoriu să-şi recalibreze întreaga postură strategică şi al NATO, dar era un fapt general asumat că a să identifice instrumente şi măsuri de readap- dispărut potenţialul unei ameninţări militare tare la noile realităţi geopolitice de la graniţele directe la adresa spaţiului european care să sale. impună activarea art. 5 din Tratat. În istoria sa, Alianţa Nord-Atlantică a mai Urmare a noii naraţiuni asupra securităţii, cunoscut o etapă similară de transformare dar şi a redesenării relaţiilor cu Rusia, în anii profundă impusă de configuraţia de securitate imediat post-bipolari s-a observat o tendinţă apărută după încheierea Războiului Rece. În accentuată de recalibrare a forţelor în concor- Monitor Strategic 5 danţă cu noile realităţi de securitate (reduce- încheie o etapă de evoluţie istorică. În dina- rea masivă a prezenţei militare americane în mica relaţiilor internaţionale, criza ucrainiană Europa de la peste 350.000 militari în anii ‘80 va rămâne indisolubil legată de transformarea la aproximativ 65.000 de militari în prezent profundă a parametrilor strategici care au mar- se încadrează în acest registru) şi diminuarea cat existenţa şi profilul operaţional al Alianţei progresivă a bugetelor de apărare ale aliaţilor Nord-Atlantice în cele peste două decade care europeni (în prezent contribuţia SUA la buge- au urmat sfârşitului Războiului Rece. Vectorul tul Alianţei a crescut la 72% de la 61% în anii 2 central în această dinamică strategică îl con- ’80 ). Deopotrivă, în ciuda extinderii graduale stituie revenirea Rusiei în logica confruntării a structurilor de securitate euro-atlantice către hegemonice prin contestarea frontală a ordinii est, aliniamentele strategice au rămas fixate pe sistemice post-Război Rece. Anexarea Crimeei linia de apărare conceptualizată în timpul Răz- (martie 2014) şi implicarea agresivă în destabi- boiului Rece. Infrastructura de apărare (forţe, lizarea Ucrainei sunt parte a noii agende stra- capabilităţi, baze militare, arme nucleare tacti- ce) a fost limitată la spaţiul Europei Occiden- tegice care pare să prindă contur în laboratoa- tale, centrul gravitaţional al apărării clasice a rele de la Moscova. Prin acţiunile sale, Rusia a NATO. Această configuraţie operaţional-stra- recurs la o dublă agresiune: pe de o parte este tegică a generat, inevitabil, un deficit de secu- agresiunea împotriva Ucrainei, stat suveran şi ritate pe flancul estic al Alianţei, pornindu-se independent, iar, pe de altă parte, este agresi- de la asumpţia eronată că nu există nici un pe- unea împotriva principiilor fundamentale care ricol iminent militar care să ameninţe securi- stau la baza organizării şi construcţiei ordinii tatea noilor state membre NATO din estul Eu- westphalice, reconfirmate prin Actul Final de ropei. Pe cale de consecinţă, asistăm în anii ‘90 la Helsinki (1975), care fac referire la respec- la un proces gradual de modificare doctrinară tarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a accentul fiind pus pe dezoltarea de capacităţi statelor şi la interzicerea modificării prin forţă axate cu precădere pe managementul crizelor, a frontierelor existente. menţinerea şi impunerea păcii. Atacurile te- Raptul teritorial împotriva Ucrainei a mo- roriste de la 11 septembrie 2001 au generat o dificat dramatic parametrii de securitate la nouă reorganizare la nivelul concepţiei şi pla- frontiera estică a NATO şi a generat o stare nificării militare având ca reper central pregă- profundă de insecuritate la nivelul statelor ali- tirea forţelor Alianţei pentru desfăşurarea de ate aflate în imediata proximitate a Rusiei. Sta- operaţiuni anti-teroriste şi proiectarea forţei în tele din spaţiul central-european s-au confrun- afara spaţiului euro-atlantic. În această logică tat cu o dilemă majoră: în ce măsură vor putea acţională, statele membre NATO au fost încu- fi apărate în cazul în care Rusia ar încerca să rajate să iniţieze un proces de restructurare a forţeze capacitatea de apărare a Alianţei pe forţele armate pentru a răspunde noilor impe- flancul său estic şi cât de prompt vor acţiona rative militare şi de securitate prin crearea de aliaţii în condiţiile în care întregul dispozitiv forţe de mici dimensiuni, flexibile, profesionis- te şi uşor desfăşurabile în teatre de operaţiuni militar al NATO rămînea concentrat în vest, din afara spaţiului de referinţă. Din calculele pe un aliniament „îngheţat” din timpul Răz- decidenţilor NATO au fost excluse scenariile boiului Rece. Deopotrivă, potenţialul militar cu privire la apariţia unei ameninţări militare insuficient, chiar precar al statelor de la fron- directe la adresa spaţiului aliat sau care să ia în tiera estică a exacerbat anxietăţile de securi- considerare posibilitatea revenirii în paradig- tate în capitalele central-europene. Important ma confruntării militare. de menţionate faptul că la nivelul Alianţei s-a acordat o atenţie redusă necesităţii elaborării şi adaptării planurilor şi strategiilor de apăra- Modificarea de paradigmă re pentru noii membri ai Alianţei, din raţiuni strategice şi politice deopotrivă. Orice plan de În această ecuaţie militar-strategică, anul apărare/contingency planning ar fi trebuit să se 2014 reprezintă un moment de ruptură care raporteze la Rusia ca o posibilă sursă de ame- 6 Monitor Strategic ninţare, explicabil în virtutea tipului de gândire Alianţei ca cea mai puternică alianţă militară strategică, istoriei şi proximităţii geografice a din istorie. statelor din fosta zonă de dominaţie sovietică. O asemenea eventualitate a fost, însă, exclusă din calculele decidenţilor NATO preferându- Summit-ul din Ţara Galilor: între se o gândire în logica cooperării şi parteneri- ambiţii şi compromis atului cu Rusia ca soluţie pentru amenajarea realităţilor strategice şi de securitate ale conti- Lucrările summit-ului NATO s-au desfă- 3 nentului european . şurat în perioada 4-5 septembrie 2014, în Ţara În condiţiile accentuării vulnerabilităţii Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii. Agenda strategice urmare a impredictibilităţii acţiona- reuniunii a fost dominată de câteva teme cen- le a Rusiei, statele de la frontiera estică a NATO trale, impuse cu deosebire de efectele agresi- au pledat pentru luarea unor măsuri rapide în unii Rusiei în estul Europei, care s-au axat cu vederea consolidării potenţialului de apărare la prioritate pe evaluarea capacităţii NATO de a graniţa cu Rusia şi corectării anumitor defici- asigura apărarea colectivă a statelor membre, enţe evidente la nivel de infrastructură, logis- identificarea unor măsuri credibile de asigu- tică, dispozitive militare, capacitate de reacţie. rare a statelor membre şi partenere, agrearea Aceste imperative erau, cu deosebire, resimţite unui plan articulat de măsuri pentru sprijini- de ţări precum Polonia, România şi Ţările Bal- rea statelor de la frontierele sale estică şi sudi- tice, aflate în zona centrală de expunere. Soli- că, evaluarea capacităţii militare a aliaţilor de a citările acestor state au vizat cu prioritate con- răspunde în mod eficient unei eventuale ame- solidarea aliniamentului strategic Marea Balti- ninţări la graniţa estică. La acestea se adăugă că-Marea Neagră prin: desfăşurări credibile de imperativul (re)definirii tipologiei relaţionale forţe aliate pe teritoriul acestor state, întărirea pe direcţia Moscova şi găsirea unui răspuns la şi sporirea misiunilor de protecţie aeriană şi întrebarea: ce tip de relaţie poate fi construită navală în zona Baltică şi dislocarea de forţe na- cu o Rusiei aflată în plină ofensivă neoimperială vale în Marea Neagră. În context, ministrul de în imediata vecinătate a frontierelor NATO? externe al Poloniei, Radoslaw ­Sikorski a solici- În jurul acestor imperative acţionale, s-au tat dislocarea de trupe permanente, respectiv definit două mari opţiuni politice. Prima era cea reprezentată de statele membre de la gra- a două brigăzi cu un total de 5000 de militari niţa estică sprijinite de SUA, Marea Britanie şi fiecare4. Canada care au susţinut desfăşurarea imedia- Noua realitate de securitate generată de tă de forţe credibile de apărare şi capabilităţi Rusia la frontiera estică a fost dublată de de- necesare pe frontiera estică, inclusiv prin sta- teriorarea accelerată a stabilităţii la frontiera bilirea de baze militare permanente, pentru a sudică, urmare a avansului grupărilor teroris- preveni o eventuală demonstraţie de forţă din te, a accentuării islamismului radical şi a desta- partea Rusiei. Cea de-a doua, reprezentată de bilizării regionale provocată de ofensiva ISIL / ţări precum Germania, Franţa şi Italia care au Daesh în zona Irak-Siria. pledat pentru o abordare mai moderată ca să Pentru prima dată în perioada post-Război evite escaladarea tensiunilor cu Rusia. Ambele Rece, Alianţa Nord-Atlantică s-a aflat în faţa orientări acceptau necesitatea luării unor mă- unor decizii cruciale care să-i definească noua suri pentru reasigurarea aliaţilor estici, însă postură strategică, capacitatea de a răspunde viziunile au rămas diferite în ceea ce priveşte vulnerabilităţilor multiple la adresa statelor modul de gestionare a relaţiilor Rusia-NATO membre şi potenţialul de a gestiona un nou arc şi implicit problematica dislocării de trupe de criză din Marea Baltică, Ucraina şi Marea permanente pe flancul estic şi crearea de baze Neagră până în Africa de Nord şi Orientul Mij- militare pe teritoriul „Noii Europe”. lociu. Declaraţia finală a optat pentru un com- Miza strategică era însăşi reconfirmarea promis, măsurile anunţate încercând, pe de o angajamentelor de apărare şi a credibilităţii parte, să răspundă solicitărilor statelor central- Monitor Strategic 7 europene de consolidare a apărării flancului es- lat pe trei coordonate de angajare: securitate, tic, iar, pe de altă parte, să protejeze echilibrul descurajarea ameninţării, apărare colectivă. În strategic existent prin de-escaladarea tensiuni- acelaşi timp a fost un mesaj adresat Rusiei pri- lor cu Rusia şi evitarea unei rupturi sistemice.5 vind credibilitatea angajamentelor de apărare Principalele decizii ale summit-ului NATO faţă de aliaţi, solidaritatea acţională în interi- din Ţara Galilor pot fi decelate pe câteva di- orul Alianţei şi, deopotrivă important, privind recţii. O primă măsură a vizat adoptarea Pla- menţinerea aranjamentelor strategice post-bi- nului de Acţiune de Urgenţă/Readiness Acti- polare. on Plan, menit să răspundă ameninţărilor la Deciziile adoptate în Ţara Galilor au con- adresa spaţiului euro-atlantic care provin atât stituit doar un răspuns parţial la aşteptările şi dinspre est (Rusia), cât şi dinspre vecinătatea solicitările formulate pentru consolidarea apă- sudică (Orientul Apropiat şi Nordul Africii). rării flancului estic. Refuzul de a accepta stabi- În esenţă, noul plan al NATO a fost gândit pe lirea de baze permanente pe teritoriile statelor două nivele de acţiune. Primul nivel se referă central-europene şi, implicit, menţinerea vali- la implementarea unor măsuri de asigurare dităţii Actului Fondator NATO-Rusia au gene- a aliaţilor concretizat prin menţinerea unei rat o stare de confuzie în capitalele din Europa prezenţe continue, în aer, pe mare şi la sol şi Centrală. Dincolo de deciziile de asigurare a prin desfăşurarea de activităţi militare sem- aliaţilor estici, summit-ul a ridicat o serie de în- nificative la graniţa estică, pe bază de rotaţie. trebări cu privire la existenţa unei viziuni uni- Al doilea nivel are în vedere adaptarea Alian- tare în ceea ce priveşte definirea ameninţării, a ţei la noile imperative strategice astfel încât să modalităţilor de răspuns în cazul unei amenin- fie capabilă să răspundă unei game extinse de ţării şi a opţiunilor acţionale pe direcţia Mos- ameninţări la adresa securităţii membrilor săi. cova. Într-o perspectivă de ansamblu, deciziile În acest sens, s-a decis luarea de măsuri pentru summit-ului nu au soluţionat în intregime di- sporirea rolului Forţei de Reacţie Rapidă prin lemele de securitate ale central-europenilor, cu crearea unui aşa-zis „vârf de lance”/Very High deosebire importantă în această ecuaţie fiind Readiness Joint Task Force (VJTF) capabilă să dificultatea găsirii unui consens cu privire la fie desfăşurată în câteva zile pentru a răspunde necesitatea extinderii dispozitivului de apărare unei game largi de ameninţări, cu precădere a permanent al NATO către Est. La acest nivel celor de la periferia Alianţei. de analiză, putem identifica două ipoteze prin- Tot în sensul adaptării strategice a Alianţei cipale cu privire la raţionamentele care au de- şi sporirii potenţialului de reacţie şi a capacită- finit conţinutul deciziilor din Ţara Galilor. În ţii de apărare, s-a decis constituirea unor uni- primul rând, de a descuraja posibile tentative tăţi de comandă şi control la graniţa estică, cu din partea Rusiei de modificare a echilibrului rolul de a asigura eficientizarea coordonării şi strategic pe aliniamentul Marea Baltică-Marea executării acţiunilor planificate, inclusiv a ce- Neagră, prin trasarea unei „linii roşii” ca parte lor de tip apărare colectivă, şi pre-poziţionarea a asumării unui angajament ferm de apărare a de echipament şi tehnică de luptă şi crearea aliaţilor prin creşterea potenţialului de apărare unor facilităţi speciale pentru stocarea acesto- şi sporirea prezenţei militare pe flancul estic. ra pe teritoriul unora dintre statele din Europa În al doilea rând, de a acţiona prudent pentru Centrală. a evita o modificare radicală a geografiei de Declaraţia summit-ului din Ţara Galilor a securitate şi a status-quo-ului strategic stabi- reprezentat un semnal important adresat alia- lit în perioada post-bipolară ceea ce explică şi ţilor estici privind capacitatea Alianţei de a-şi insistenţa privind caracterul provizoriu al uni- ajusta strategiile şi planurile de acţiune la nivel tăţilor desfăşurate şi tipologia acţională a for- militar pentru a răspunde preocupărilor lor de ţelor- prin rotaţie. securitate şi nevoilor de apărare ale Alianţei în Noua configuraţie a calculelor politice post- condiţiile unui mediu de securitate profund Ţara Galilor s-a concentrat pe binomul descu- schimbat. Logica acţională a NATO a vizat rajare-apărare în sensul că măsurile adoptate adoptarea unui pachet de măsuri comprehen- trebuiau să fie îndeajuns de credibile pentru siv, cu caracter eminamente defensiv, articu- a descuraja un potenţial inamic şi suficient 8 Monitor Strategic de puternice pentru a asigura apărarea state- atente să respecte, în coordonatele centrale, lor din zona de referinţă. În lipsa unor măsuri aranjamentele stabilite în 1997. În contextul care să îndeplinească ambele funcţii, respectiv continuării procesului de extindere către est, construirea de baze permanente, statele cen- Actul Fondator a fost consolidat prin crearea tral-europene au avertizat că frontiera estică Consiliului NATO-Rusia (Roma, 2002) prin va rămâne vulnerabilă şi potenţial expusă ac- care cei doi parteneri se angajau să discute şi să ţiunilor Rusiei. analizeze în comun toate deciziile importante care privesc securitatea lor şi cea europeană în ansamblu (cu precizarea că aceasta nu presu- Dilema abordării relaţiilor cu Rusia punea acordarea unui drept de veto Rusiei în chestiuni legate de politica Alianţei). Datorită În ansamblul configuraţiei decizionale a status-quo-ului agreat cu Rusia, statele mem- summit-ului din Ţara Galilor problematica re- bre NATO localizate în vecinătatea Rusiei au laţiilor cu Rusia a constituit marea provocare în fost „excluse” din dispozitivul primar de apăra- eforturile de redefinire conceptual-strategică a re al NATO. Datele oferite de o recentă analiză Alianţei Nord-Atlantice. Dilema găsirii unui a CEPA, publicată în martie 2014, relevă sta- răspuns adecvat la adresa agresivităţii Rusiei rea de expunere strategică a statelor din cen- a dominat dezbaterile în perioada premergă- trul Europei: din totalul de 1,5 militari NATO toare şi pe parcursul desfăşurării summit-ului. în Europa, mai puţin de 10% sunt localizaţi în Principala miză a devenit Actul Fondator NA- Europa Centrală şi de Est; din totalul de 28 de TO-Rusia, document care a desenat arhitectu- instalaţii militare principale, 23 sunt plasate în ra de securitate europeană în ultimele aproape Vestul Europei şi doar 5 în Est; din cei 66.217 două decenii. O scurtă prezentare istorică este militari americani aflaţi în Europa, 66.081 erau necesară. Actul Fondator NATO-Rusia a fost desfăşuraţi în partea occidentală a Alianţei şi semnat în mai 1997 având ca principal obiec- doar 136 în est; nu în cele din urmă, pe terito- tiv stabilirea unui cadru general de funcţiona- riul Europei Centrale nu se află nici una dintre re a relaţiilor dintre cei doi actori geopolitici cele 200 de arme nucleare tactice existente în în noua eră post-Război Rece. În esenţă, erau Europa7. agreate două coordonate majore de acţiune6. Această vulnerabilitate nu a fost resim- La nivel politic, se recunoştea faptul că Rusia ţită atât de puternic în condiţiile unui mediu şi NATO nu se mai consideră adversari şi se de securitate relativ predictibil, dar a devenit exprima angajamentul comun pentru constru- cronică odată cu revenirea Rusiei la o agendă irea unui parteneriat în beneficiul comun al revizionistă şi, implicit, transformarea acesteia securităţii. La nivel strategic, cheia declaraţiei într-o sursă directă de ameninţare la adresa se- comune consta în prevederea asumată de Ali- curităţii spaţiului estic. anţă că nu are intenţia, planurile şi motivaţia Dezbaterile în cadrul summit-ului din Ţara pentru a desfăşura infrastructură militară sem- Galilor au generat două abordări contradicto- nificativă (n.a.), inclusiv arme nucleare tactice, rii cu privire la viitorul relaţiilor cu Rusia. Pri- pe teritoriul Europei de Est. Declaraţia celor ma este cea reprezentată de statele din Centrul „trei nu”, cum a mai fost denumită, a devenit Europei care au pledat pentru anularea Actului axiomatică în construirea relaţiilor cu Rusia Fondator şi reconfigurarea relaţiilor cu Rusia şi în fundamentarea design-ului strategic al din perspectiva noului statut de stat revizio- frontierei estice a NATO. Documentul a pre- nist şi agresor, excluzând orice posibil parte- cedat primul val de extindere a NATO stabi- neriat aşa cum era gândit prin documentul din lind practic termenii noii arhitecturi strategice 1997. Cea de-a doua abordare, cu susţinere în a Alianţei în condiţiile extinderii către estul zona europeană occidentală, a insistat pe păs- continentului, dar şi parametrii de funcţiona- trarea cadrului legal definit de Actul Fondator re ai configuraţiei sistemice post-Război Rece. şi evitarea unei politici confruntaţionale cu În ciuda episoadelor de tensiune (războiul Moscova. Miza era modul de conceptualizare din Kosovo, continuarea extinderii către est, a status-quo-ului strategic european şi defini- războiul din Georgia), cele două părţi au fost rea unei noi configuraţii sistemice post-Război Monitor Strategic 9 Rece. Declaraţia finală a summit-ului a ales coordonarea Unităţilor similare din România calea concilierii celor două abordări: pe de o şi Bulgaria a fost constituit Comandamentul parte a avertizat Rusia că, prin acţiunile sale, multinational de Divizie Sud Est, cu garnizoa- a încălcat angajamentele legale existente, iar, na în Bucureşti. pe de altă parte, şi-a arătat disponibilitatea de Summit-ul miniştrilor apărării din ţările a continua dialogul şi cooperarea cu aceasta. NATO desfăşurat pe 2 februarie 2015, a confir- Conform textului declaraţiei finale, NATO mat noua arhitectură operaţională a dispoziti- continuă să creadă că parteneriatul cu Rusia velor militare ale Alianţei şi modul de activarea are ”valoare strategică” şi continuă să îşi do- a acestora în spaţiul est european. Principalele rească o „relaţie de cooperare, constructivă, de acţiuni au vizat: sporirea dimensiunii Forţei de încredere reciprocă şi transparenţă”, exprimân- Reacţie Rapidă (NRRF) de la 13.000 la 30.000 du-se regretul că, în acest moment, nu există de militari; stabilirea forţei de reacţie ultra ra- condiţiile pentru o astfel de relaţie. pidă, un vârf de lance (spearhead force) cu o Summit-ul din Ţara Galilor nu a reuşit, aşa- capacitate de 5000 de militari, pregătiţi să fie dar, să ofere un răspuns categoric la întrebarea desfăşuraţi în 48 de ore; o reţea de comanda- ce tip de actor este Rusia pentru NATO: adver- mente în ţările Europei de Est (Bulgaria, Po- sar geopolitic sau partener strategic? Această lonia, România şi Ţările Baltice); stabilirea ambivalenţă a fost accentuată de lipsa unor celor două cartiere generale pentru nord-est perspective clare privind găsirea unui consens (Polonia) şi sud-est (România). Conform de- între membrii Alianţei asupra validităţii Actu- claraţiilor secretarului general al NATO, Jens lui Fondator. La nivelul Europei Centrale, există Stoltenberg, noul vârf de lance al NRRF este temerea că menţinerea unui blocaj decizional constituit sub forma unei unităţi multinaţiona- pe acest dosar deosebit de complicat va afecta le, de elită, de dimensiunea unei brigăzi. Forţa geografia apărării flancului estic împiedicând terestră va fi sprijinită de forţe aeriene, nava- orice decizie privind stabilirea de baze militare le şi forţe speciale. În cazul unei crize majore, permanente în această zonă deosebit de vulne- vârful de lance va fi dublat prin desfăşurarea a rabilă. Deopotrivă, divergenţele privind legi- două brigăzi suplimentare care să acţioneze ca timitatea Actului Fondator în noul context de forţă de întărire. La nivel de coordonare şi con- securitate indus de impactul crizei ucrainiene ducere, a fost stabilită formula naţiunii cadru poate constitui un test major al solidarităţii şi care să asigure, prin rotaţie, capacitatea con- coeziunii interne a Alianţei Nord-Atlantice cu tinua de acţiune a noii forţe. Până în prezent, efecte directe asupra credibilităţii angajamen- şi-au exprimat intenţia de a asigura funcţia telor de apărare aliate. de naţiune cadru, şase state NATO, respectiv Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie.8 Agenda acţională post-Ţara Galilor Tot în acest context, secretarul american al apărării, Chuck Hagel a anunţat decizia Con- Urmare a pachetului de măsuri adoptat în gresului SUA de a aproba suma de 1 miliard Ţara Galilor, s-a iniţiat un amplu plan de ac- de dolari pentru implementarea Iniţiativei de ţiuni privind implementarea şi operaţionaliza- Reasigurare Europeană, anunţată de preşedin- rea noii agende decizionale a Alianţei. tele Obama în iunie 2014 sporind, astfel, con- În ianuarie 2015, ca parte a Planului de Ac- tribuţia SUA la Planul de Acţiune de Urgenţă ţiune al NATO a fost anunţat planul de imple- al NATO. mentare a măsurilor privind crearea Unităţilor O direcţie prioritară a vizat situaţia de se- de Integrare a Forţelor NATO în Bulgaria, Po- curitate a flancului estic a cărui postură a fost lonia, România şi Ţările Baltice. De asemenea, sensibil vulnerabilizată urmare a anexării Cri- a fost anunţată consolidarea cartierului Cor- meei în martie 2014 şi a consolidării dispoziti- pului Multinaţional Nord-Est al NATO loca- vului convenţional şi nuclear al Rusiei în zona lizat la Szczecin, în Polonia, responsabil şi de peninsulei. Militarizarea peninsulei Crimeea coordonarea Unităţilor de Integrare a Forţelor este parte a unui plan mult mai amplu asumat NATO din Polonia şi Ţările Baltice. Pentru de Moscova prin care urmăreşte consolidarea 10 Monitor Strategic posturii militare şi, deopotrivă, asigurarea do- le şi creşterea încrederii între armatele aliate. minaţiei asupra ecuaţiei de putere în zona Mă- Noua geografie operaţională adoptată la ni- rii Negre, punând în pericol însăşi capacitatea velul NATO este menită să descurajeze orice Alianţei de acţiune pe flancul sud-estic. Riscul tentativă din partea Rusiei de a modifica sta- ca Rusia să dobândească o preemineţă militară tus-quo-ul strategic, să neutralizeze spaţiul în bazinul Mării Negre a generat acţiuni con- est-european ca zonă a competiţiei hegemoni- certate din partea Alianţei pentru remedierea ce angajate de Moscova şi să prevină posibile unui potenţial dezechilibru şi menţinerea ba- „incidente neintenţionate” între forţele NATO lanţei strategice în bazinul pontic. În acest re- şi cele ruseşti în condiţiile creşterii fără prece- gistru acţional, începând cu martie 2015, SUA dent a acţiunilor aeriene ale Rusiei în interiorul şi-a extins desfăşurările pe bază de rotaţie a sau în apropierea spaţiului NATO12. trupelor în România şi Bulgaria. În iunie 2015, SUA a anunţat extinderea Forţei Rotaţionale a Mării Negre (Black Sea Rotational Force) prin Noua postură strategică a Europei stabilirea unei Companii de Arme Întrunite în Bulgaria9. Centrale post-Ţara Galilor În iunie 2015, secretarul american al apă- Statele aflate pe centura strategică Marea rării, Ashton Carter, în cursul vizitei efectuate Baltică-Marea Neagră au constituit de-a lun- în Estonia, a anunţat decizia Washington-ului gul istoriei o miză strategică şi un teren per- de a prepoziţiona temporar pe teritoriul unora dintre statele central-europene tancuri, arti- manent de confruntare în lupta pentru hege- lerie şi alte echipamente militare. Cu această monie regională între marii actori sistemici. În ocazie, Carter a anunţat că şase state din regiu- consecinţă, integrarea în structurile de securi- ne şi-au exprimat acordul de a găzdui elemente tate euro-atlantice a fost o realizare cu adevă- ale acestui echipament, respectiv Ţările Balti- rat istorică permiţând ieşirea din spirala dile- ce, Polonia, România şi Bulgaria. Pre-poziţio- melor geopolitice şi pătrunderea într-o zonă în narea va include aproximativ 250 de vehicule care securitatea şi apărarea acestui spaţiu de la blindate (tancuri Abraham, vehicule de luptă periferie devenea o responsabilitate colectivă Bradley şi mortiere M109) cu echipamentul euro-atlantică. Dincolo de abordările idealist- asociat. Echipamentul va fi suficient pentru a constructiviste, asumăm că resortul gândirii deservi o companie, respectiv 150 de militari, strategice în capitalele central-europene a fost, sau un batalion, respectiv aproximativ 750 de cu prioritate, definit în cheie geopolitică, re- militari. Activarea oficială a acestor noi unităţi spectiv frica de Rusia şi nevoia obţinerii unei a fost anunţată, de către secretarul general al umbrele de securitate care să descurajeze orice NATO, la 1 septembrie 201510. acţiune de forţă din partea hegemonului estic. Pe 8 octombrie, secretarul general al NATO, În consecinţă, relaţia cu Rusia a dominat Jens Stoltenberg a anunţat decizia NATO de a strategic şi psihologic poziţia de ansamblu a suplimenta Forţa de Reacţie Rapidă până la spaţiului central-european şi a definit ecua- 40.000 de militari pentru a putea răspunde ţia calculelor politice ale acestora în cadrul adecvat imperativelor de apărare pe ambele NATO. În ciuda „ accidentelor de parcurs” flancuri vulnerabile din est şi sud.11 (atacul cibernetic împotriva Estoniei în 2007, Întreaga gamă de acţiuni şi desfăşurări de războiul din Georgia din august 2008, şantajul forţe în estul Europei s-a dorit, în fapt, atât o energetic practicat de Moscova), apartenenţa „demonstraţie de forţă” adresată Rusiei, cât şi la NATO a amortizat dilemele de securitate ale confirmarea solidarităţii de acţiune a Alian- statelor central-europene. Anul 2014 a generat, ţei şi a credibilităţii angajamentelor de apăra- însă, o modificare radicală de paradigmă pen- re faţă de statele membre. Aceste măsuri au tru statele din Europa Centrală şi a determinat fost suplimentate prin creşterea numărului de revenirea bruscă în logica ameninţării mili- exerciţii militare şi de antrenamente în vede- tare şi a calculelor de natură geopolitică. Din rea întăririi capacităţii comune de acţiune, a perspectiva statelor central-europene, politica interoperabilităţii între diferite forţe naţiona- agresivă a Rusiei a schimbat profund ecuaţia Monitor Strategic 11 strategică la nivel continental, contracararea de militari, la care s-a adăugat suplimentarea ameninţării ruseşti fiind asumată ca imperativ cu 6 aparate F-15 a misiunii de poliţie aeriană strategic major. pentru asigurarea protecţiei aeriene a Ţărilor Câteva argumente sunt cu deosebire im- Baltice. Concomitent, flancul sud-estic a fost portante pentru explicarea poziţionării de an- întărit prin dislocarea distrugătorului ameri- samblu a Europei Centrale şi temerile de secu- can USS Truxtun în zona Mării Neagre. Pe 16 ritate provocate de noua agendă revizionistă a aprilie, NATO a agreat consolidarea prezenţei Moscovei. La nivel strategic, anexarea Crimeei militare pe teritoriul ECE. SUA au luat decizia a dovedit capacitatea Rusiei de a modifica prin de a desfăşura unităţi terestre de mici dimensi- forţă aranjamentele teritoriale existente pu- uni (150 de militari fiecare) în Polonia şi Ţările nând în discuţie legitimitatea frontierelor eu- Baltice. Această desfăşurare iniţială de trupe a ropene. În al doilea rând, la nivel militar, prin marcat începutul Operaţiunii Atlantic Resolve instrumentalizarea noilor tehnici de purtare care include majoritatea activităţilor terestre, a războiului, de tip hibrid, Rusia şi-a extins şi aeriene şi navale menite să ofere instrumente diversificat instrumentele de agresiune prin de reasigurare aliaților estici şi de descurajare vulnerabilizarea din interior a statelor-ţintă la adresa Rusiei13. reducând substanţial capacitatea de reacţie cu Decizia preşedintelui american Barak Oba- mijloace clasice-convenţionale. Într-un astfel ma, anunţată la 3 iunie 2014, privind acordarea de scenariu, strategiile de apărare colectivă unui sprijin în valoare de un miliard de dolari ale NATO s-ar putea dovedi insuficiente pen- pentru consolidarea potenţialului de apărare al tru o reacţie promtă şi dificil de aplicat într- statelor din zona central-europeană(Iniţiativa un context de tip hibrid. În al treilea rând, la de Reasigurare Europeană), s-a înscris în ace- nivel politic, conceptualizarea dreptului de laşi registru acţional. intervenţie pentru apărarea cetăţenilor ruşi de Din perspectiva statelor situate la frontiera pretutindeni (Doctrina Putin) creează focare estică acţiunile întreprinse la nivelul Alianţei de vulnerabilitare şi instabilitate, cu deosebire erau menite să contribuie la reducerea vulne- vizate fiind statele baltice, ţări cu importante rabilităţii potenţialului de apărare din est, dar comunităţi rusofone. nu soluţiona problema de ansamblu, respec- În baza acestor argumente, statele central- tiv integrarea acestui spaţiu în dispozitivul de europene au propus operaţionalizarea imedia- apărare aliat prin stabilirea de baze permanen- tă a unor măsuri care să corecteze deficienţele te şi reajustarea planurilor de apărare aliate. de apărare ale flancului estic şi să neutralizeze La acest nivel de analiză, putem decela două posibilele încercări din partea Rusiei de modi- dinamici importante, aflate într-o strânsă in- ficare a status-quo-ului regional. Au fost cu de- terdependenţă, în ceea ce priveşte poziţiona- osebire vizate două direcţii de acţiune: direcţia rea de ansamblu a regiunii. Prima se referă la strategică, respectiv extinderea dispozitivelor lipsa unui consens regional şi aliat cu privire militare ale Alianţei pe flancul estic, inclusiv la amplasarea de forţe permanente în centrul prin dislocarea de baze şi trupe permanente, Europei. Cea de-a doua se referă la dificultatea şi direcţia politică cu referire la necesitatea re- de a formula o abordare comună faţă de Rusia, evaluării cadrului de organizare a relaţiilor cu realitate evidentă atât în interiorul regiunii, cât Rusia (Actul Fondator NATO-Rusia). şi la nivelul Alianţei. Tipologia comportamen- Sub imperativele noilor dinamici de secu- tală a statelor din complexul central-european ritate, Alianţa a întreprins o serie de acţiuni indică o anumită falie de percepţie şi postură pentru a corecta dezechilibrul strategic exis- de securitate între două grupuri de state. Pe de tent pe frontiera de est şi pentru a răspunde o parte este grupul format din Polonia, Româ- solicitărilor de sprijin din partea aliaţilor estici. nia şi Ţările Baltice, state aflate în imediata ve- Primele măsuri au fost anunţate ca răspuns cinătate a zonei de conflict şi vulnerabile stra- imediat la ocuparea Crimeei prin decizia Wa- tegic manevrelor militare ale Rusiei fie pe di- shington-ului de a suplimenta prezenţa milita- recţia Kaliningrad (Polonia, Ţările Baltice), fie ră în zona central-nordică. În acest sens, în Po- pe direcţia Crimeea-Marea Neagră (România). lonia au fost transferate 12 avioane F-16 şi 300 Postura lor vulnerabilă a dictat tipologia com- 12 Monitor Strategic portamentală de ansamblu concretizată prin flancul estic. În al treilea rând, au sporit efor- agenda de acţiuni solicitată în cadrul Alian- turile în vederea intensificării cooperării regio- ţei având ca principale coordonate: adaptarea nale în domeniul apărării şi creşterii contribu- conceptual-strategică a NATO la noile realităţi ţiei comune la asigurarea securităţii spaţiului de securitate generate de Rusia, desfăşurarea de referinţă. Întrebarea rămâne în ce măsură credibilă de forţe şi stabilirea de baze perma- aceste realizări sunt considerate suficiente nente pe flancul estic, suspendarea Actului pentru a garanta apărarea spaţiului central-eu- Fondator şi redefinirea parametrilor relaţionari ropean în faţa unei ameninţări din partea Rusi- cu Rusia identificată ca principala ameninţare ei. Este evident că pentru ţări precum Polonia la adresa securităţi euro-atlantice. Cel de-al şi Ţările Baltice, amploarea acţiunilor adoptate doilea grup format din Cehia, Slovacia şi Un- de NATO nu oferă soluţia la problema exis- garia a optat pentru o abordare moderată faţă tenţială a securităţi şi apărării şi nici nu reduce de Rusia. Raţiunile sunt atât de natură strate- în mod substanţial vulnerabilităţile strategice gică (nici unul dintre cele trei state nu se află ale graniţei estice. În acest sens sunt invocate în proximitatea Rusiei), economică (existenţa o serie de raţiuni: complexitatea procesului de unor relaţii strânse economice şi de afaceri, luare a deciziei politice în cazul unei acţiuni un nivel ridicat al dependenţei energetice), cât de tip articol 5, lipsa unei abordări comune şi existenţa unor afinităţi cultural-istorice. În asupra Rusiei, reticenţa unora dintre statele consecinţă, acest grup de state a adoptat mai aliate de a modifica aliniamentul de apărare al degrabă o atitudine ambivalentă susţinând ne- NATO, refuzul de a accepta extinderea bazelor cesitatea consolidării frontierei estice şi spriji- permanente către est. Din perspectiva acestor nirea Ucrainei, dar opunându-se unor măsuri state, planul de acţiune aprobat în Ţara Galilor care ar fi putut genera deteriorarea relaţiilor cu asigură un potenţial mai ridicat de apărare, dar Rusia. În acest sens, este relevantă reacţia Ce- nu este destul de puternic şi credibil pentru hiei şi Slovaciei la propunerea privind ampla- a descuraja Rusia. Summit-ul din 2014 a fost sarea de baze militare, ambele respingând ferm interpretat în Europa Centrală mai degrabă ca o asemenea eventualitate pe motiv că „mai ales un compromis de natură să evite escaladarea după 1968, au rămas anumite sensibilităţi cu tensiunilor cu Rusia, să menajeze agendele de privire la prezenţa trupelor străine pe terito- securitate ale unor dintre statele occidentale riul lor”14. (preocupate mai ales de dinamica de securita- Poziţiile celor două grupări au afectat ni- te pe flancul sudic) şi să identifice un substitut velul de solidaritate şi coeziunea acţională la pentru bazele permanente ca formă de amelio- nivel regional şi au slăbit capacitatea statelor rare a temerilor balticilor şi polonezilor. vizate de a proiecta o agendă unitară şi coe- De altfel, Polonia şi Ţările Baltice au reluat rentă în interiorul Alianţei. În ciuda acestor solicitările privind necesitatea modificării pos- diferende, Europa Centrală a acţionat solidar turii strategice a NATO, dosar care va consti- în implementarea măsurilor adoptate la nive- tui un punct central de discuţie la summit-ul lul NATO. Deciziile summit-ul din Ţara Gali- NATO de la Varşovia de anul viitor. Agenda de lor şi implementarea lor practică prin acţiuni politică externă anunţată de nou preşedinte al concertate ale statelor aliate au contribuit la Poloniei, Andrzej Duda, indică un curs de ac- atenuarea relativă a dilemelor regionale şi au ţiune pragmatic orientat ferm spre obţinerea generat o mobilizare a eforturilor din partea unui descurajant militar puternic. În cuvintele statelor din acest areal. Câteva dinamici sunt liderului polonez, „Polonia nu poate fi trata- cu deosebire importante. În primul rând, toa- tă ca un stat-tampon al NATO”16. În context, te statele central-europene s-au angajat sa-şi preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, sporească bugetele de apărare pentru a atinge a avertizat recent asupra necesităţii ajustării pragul de 2% conform cerinţelor NATO15. În posturii militare a NATO pentru a răspunde al doilea rând, Slovacia şi Ungaria au acceptat noilor puncte vulnerabile de pe harta Alianței să gazduiască Unităţi de Integrare a Forţelor pe care le-a comparat ca impact şi relevanţă NATO şi, implicit, să participe la noua confi- strategică cu Fulda Gap, aliniament strategic guraţie operaţională dezvoltată de NATO pe vital în planurile de apărare din timpul Războ- Monitor Strategic 13 iului Rece: „„Între cei 70 de km dintre Kalinin- Europei în viziunea cărora trebuie mai degrabă grad şi Belarus se află Pasul Suwalki. Separă găsită o cale de mijloc între nevoia de asigurare Polonia de statele baltice. Dacă aş vrea să blo- a aliaţilor estici cu privire la angajamentele de chez accesul că­tre cele trei state baltice, aş fi apărare existente şi imperativul evitării escala- foarte atent la Pasul Suwalki. Dacă aş vrea să dării confruntării cu Moscova. În această ecu- întreprind ceva, atunci aş fi foarte interesat­ de aţie, coordonata centrală este cea a menţinerii 17 Pasul Suwalki“ . Avertismentele transmise de echilibrului strategic european configurat prin unele state din Europa Centrală par să anunţe Actul Fondator NATO-Rusia. un summit deosebit de complicat pentru anul Declaraţia finală deschide o etapă impor- viitor în care vor fi testate atât coeziunea de tantă în dinamica strategică a NATO, fără să abordare a Alianţei, cât şi configurarea de an- marcheze o transformare de amplitudine isto- samblu a posturii strategice a Alianţei. rică. Două dosare principale, aflate în strânsă interdependenţă, au rămas nesoluţionate: cel privind ajustarea alianimentului de apărare al Concluzii NATO către estul Europei şi validitatea Actu- lui Fondator NATO-Rusia. Deopotrivă, sum- Analizând rezultatele summit-ului NATO mit-ul din Ţara Galilor a produs modificări din Ţara Galilor (4-5 septembrie 2015), stra- importante la nivelul geografiei de securitate tegul britanic Julian Lindley-French semnala euro-atlantică şi a asumat un proces semni- că acesta nu a produs o schimbare istorică de ficativ de readaptare la noile realităţi geopol- 18 paradigmă, un NATO 3.0 . În viziunea istori- litice apărute în Europa de Est. Deosebit de cului britanic, reuniunea din Ţara Galilor nu a important este faptul că a impus prioritizarea răspuns la o serie de întrebări existenţiale lega- apărării flancului estic la nivelul strategiilor de te de definirea relaţiilor cu Rusia, modalităţile apărare ale Alianţei generând o reaşezare a dis- concrete de acţiune în cazul unei ameninţări pozitivelor aliate menite să asigure o capacita- la adresa statelor de la graniţa estică, definirea te sporită de descurajare şi apărare a statelor strategiei acţionale faţă de aliaţii estici şi faţă membre aflate în proximitatea zonei de tensiu- de statele partenere, pentru a enumera câteva ne ruso-ucraineană. Simbolistica este, de ase- dintre ele. menea, importantă în sensul că pentru prima Pentru a evalua impactul summit-ului ne dată în istoria post-bipolară, statele membre raportăm, inevitabil, la aşteptările statelor. În NATO au înţeles să iasă din paradigma „sfâr- acest caz, aşteptările au fost diferite în funcţie şitului istoriei” şi să se confrunte cu realităţile de agendele de securitate şi imperativele stra- tegice ale statelor membre. Pentru statele din prezentului marcate de logica realpolitik-ului Europa Centrală, criza ucraineană a modificat şi a politicii de putere. profund aranjamentele teritoriale existente Dinamica relaţiilor cu Rusia joacă un rol poziţionând Rusia ca principala ameninţarea cheie în definirea posturii strategice a NATO la adresa ordinii europene de securitate post- şi va constitui un punct central pe agenda sum- Război Rece. Din această perspectivă, acţiunile mit-ului de anul viitor de la Varşovia. Este pu- din Ucraina sunt doar începutul unei ofensive ţin probabil ca state precum Polonia şi Ţările de mari dimensiuni care vizează modificarea Baltice să renunţe la ideea bazelor permanente întregii ecuaţii strategice euro-atlantice trans- după cum demonstrează naraţiunea adoptată formând spaţiul central-european într-un nou de preşedinte polonez Andrzej Duda care a teren de confruntare geopolitică. Pentru con- pledat ferm pentru regândirea planurilor de tracararea acestei ameninţări, singura opţiu- apărare ale NATO. Într-un interviu acordat ne viabilă este considerată stabilirea unui nou recent Financial Times, preşedintele Poloniei „Fulda Gap” la graniţa estică şi comasarea de a subliniat că: „dacă Polonia şi celelalte ţări din trupe şi baze permanente care să ofere certitu- Europa Centrală constituie adevăratul flanc al dinea apărării colective în cazul necesităţii acti- NATO, atunci mi se pare natural, o concluzie vării art. 5. Abordarea central-europeană este logică, ca în aceste ţări să fie amplasate baze privită cu reticenţă de unele state din vestul militare”19. 14 Monitor Strategic Decizia finală va depinde de evoluţia rela- sens au fost adresate şi din partea altor state membre de la ţiilor cu Rusia, dacă Rusia va continua politica graniţa estică. În 2009, planurile de apărare pentru Polonia agresivă sau va opta pentru o detensionare a au fost extinse pentru a acoperi şi cele trei Ţări Baltice, fără situaţiei existente. Poziţia unora dintre state- a fi articulat un plan de sine stătător pentru zona baltică. 4 Polish demand for thousands of troops splits NATO le membre va fi de asemenea crucială într-o alliance?, April 2, 2014, http://www.thenews.pl/1/10/ decizie finală, iar în acest sens există temerea Artykul/167098,Polish-demand-for-thousands-of-troops- că agenda securităţii globale care trebuie ges- splits-NATO-alliance, accesta la 12 octombrie 2015 tionată de marii actori occidentali (războiul 5 Wales Summit Declaration issued by the Heads of din Siria, criza refugiaţilor) ar putea influenţa State and Government participating in the meeting of the calculele decidenţilor politici către o direcţie a North Atlantic Council in Wales, September 5, 2014, http:// moderaţiei şi compromisului. Având în vederea www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm, că menţinerea solidarităţii şi coeziunii interne accesat la 7 octombrie 2015 este vitală, singura opţiune este găsirea unui 6 Founding Act on Mutual Relations, Cooperation and compromis care, cel mai probabil, va însemna Security between NATO and the Russian Federation sig- reconfirmarea dispozitivelor existente în pre- ned in Paris, France, 27 May 1997, http://www.nato.int/ zent. Un semnal în acest sens a fost transmis cps/en/natohq/official_texts_25468.htm, accesat la 7- oc de adjunctul secretarului de stat al SUA pentru tombrie 2015 7 Edward Lucas and A. Wess Mitchel, Central European Europa şi Eurasia, John Heffern care a indicat Security After Crimea: The Case for Strengthening NATO’s că Alianţa nu va lua în discuţie crearea unei Eastern Defenses, Center for European Policy Analysis baze permanente în Polonia la summit-ul de (CEPA), March 25, 2014, http://cepa.org/sites/default/fi- anul viitor de la Varşovia, strategia rămânând les/The%20Case%20for%20Strengthening%20NATOs%20 aceea a asigurării unei prezenţe credibile, dar Eastern%20Defenses-%20%282%29.pdf, pp.3-4 20 pe bază rotativă a trupelor . 8 Jim Garamone, „NATO Sets Sizes for Spearhead, Summit-ul NATO de la Varşovia va avea, Response Forces”, US Department of Defense, Septem- aşadar, o miză importantă în baza a două ber 5, 2015, http://www.defense.gov/News-Article-View/ obiective care nu vor fi uşor de conciliat: de a Article/604051, accesat la 16 octombrie 2015 9 identifica soluţii pentru atenuarea vulnerabili- Opal Vaughn, „Army Europe expands Operation tăţilor strategice ale statelor central-europene Atlantic Resolve training to Romania, Bulgaria”, March şi de a corecta anumite „deficienţe” din docu- 24, 2015, http://www.army.mil/article/145053/Army_Eu- rope_expands_Operation_Atlantic_Resolve_training_to_ mentele decizionale ale summit-ului din Ţara Romania__Bulgaria/, accesat la 15 octombrie 2015; Gina Galilor şi, deopotrivă, prezervarea solidarităţii Harkins, „Marine Corps sends tanks, weapons to Eastern şi credibilităţii Alianţei evitând un posibil risc Europe”, August 17, 2015, http://www.marinecorpstimes. al fragmentării cu consecinţe impredictibile com/story/military/2015/08/16/marine-corps-sends- asupra securităţii spaţiului euro-atlantic. tanks-weapons-eastern-europe/31717923/, accesat la 15 octombrie 2015 10 „NATO Activates Six Command Units On Eas- Note tern Flank With Russia”, September 1, 2015, http:// www.defensenews.com/story/defense/international/ 1 20 years ago: London Declaration marks birth of new europe/2015/09/01/nato-activates-six-command-units- NATO, July 5-6, 1990, London, http://www.nato.int/cps/ eastern-flank-russia/71550678/, accesat la 5 octombrie en/natolive/news_64790.htm?selectedLocale=en, accesat 2015 11 la 5 octombrie 2015; The Alliance’s New Strategic Concept, Andrew Rettman, „NATO double Russia-deterre- agreed by the Heads of State and Government participa- ent, considerd nuclear drills”, October 9, 2015, https:// ting in the Meeting of the North Atlantic Council, Novem- euobserver.com/foreign/130616, accesat la 17 octombrie ber 8, 1991, Rome, http://www.nato.int/cps/en/natohq/ 2015 12 official_texts_23847.htm?, accesat la 14 octombrie 2015 Conform datelor existente, numai în cursul anului 2 Stratfor, NATO: The Evolution of the Alliance, April 2014 (martie-decembrie), au fost înregistrate 400 de acţi- 28, 2014, https://www.stratfor.com/analysis/nato-evoluti- uni de interceptare a avioanelor ruseşti în apropierea gra- on-alliance, accesat la 15 octombrie 2015 niţelor NATO 3 Războiul din Georgia din august 2008 a determinat 13 Artur Kacprzyk, US Military Presence in Central o modificare de strategie care a dus la adoptarea de con- and Eastern Europe, PISM, 24 September 2015,http:// tingency planning pentru Polonia, deşi solicitări în acest www.isn.ethz.ch/Digital-Library/Artic­les/Detail/ Monitor Strategic 15 ?ots591=4888caa0-b3db-1461-98b9-e20e7b9c13 17 Octavian Manea, “Schizofrenia strategică a Europei d4&lng=en&id=193701, accesat la 12 octombrie 2015 poate afecta NATO”, Revista 22, , 13 octombrie 2015, http:// 14 Jan Lopatka, „Slovakia and the Czech Republic Re- www.revista22.ro/schizofrenia-strategica-a-europei-poa- ject NATO Bases”, Atlantic Council, June 4, 2014, http:// te-afecta-nato-59864.html, accesat 15 octombrie 2015 18 www.atlanticcouncil.org/blogs/natosource/slovakia-and- Julian Lindley-French, The North Atlantic Treaty nd the-czech-republic-reject-nato-bases, accesat 18 octom- Organization. The Enduring Alliance, 2 edition, New brie 2015 York and London: Routledge, 2015, 390 (e-book) 19 15 În privinţa creşterii bugetelor militare, au existat po- „Polish President: NATO Treats Us Like a Buffer State”, The American Interest, August 13, 2015, http:// ziţii mai nuanţate. Spre deosebire de angajamentul ferm al www.the-american-interest.com/2015/08/13/polish-pre- Poloniei (care se apropie de 2%), României (până în 2017 sident-nato-treats-us-like-a-buffer-state/, accesat la 15 va atinge pragul de 2%) şi Ţările Baltice (Estonia alocă deja oc­tombrie 2015 2% pentru apărare), Ungaria şi Slovacia au invocat lipsa re- 20 “NATO won’t establish permanent military bases surselor pentru a anunţa o creştere graduală şi moderată, in Poland amid Russia tension, US Diplomat says”, July 22, pe parccursul mai multor ani 2015, http://www.ibtimes.com/nato-wont-establish-per- 16 „New Polish President makes NATO bases in Cen- manent-military-bases-poland-amid-russia-tension-us- tral Europe a priority for Warsaw Summit”, Atlantic Coun- diplomat-2020108; „US backs away from Poland’s NATO cil, August 6, 2015, www.atlanticcouncil.org/blogs/nato- Base Push”, Radio Poland, June 22, 2015, www.thenews.pl, source, accesat la 17 octombrie 2015 accesat la 14 octombrie 2015

ABSTRACT

NATO summit in Wales of September 2015 played an important role in re-shaping the overall strategic configuration of the North-Atlantic Alliance so that to answer to the emerging geopolitical dynamics generated by Russia’ s revisionist policy in Eastern Europe. Two major themes dominated NATO agenda: firstly, the need to reassure the Eastern allies and strengthen the defence potential of the Central European states, and, secondly, to restructure the framework of relations with Russia. In a general perspective, Wales summit failed to became an historical moment since the outcome was rather a compromise between the need for deeper engagement towards the Eastern allies and the imperative of preserving the strategic balance in Europe, meaning to avoid a systemic rift with Moscow. The 2016 NATO summit in Warsaw will have to find an answer to this complicated and challenging compromise which is to highly define NATO future strategic posture in the 21st century.

Keywords: NATO, defence, security, deterrence, reform, Russia, Black Sea

Carmen Rîjnoveanu is a scientific researcher with the Institute for Political Studies of Defense and Military History. She is a PhD candidate with the National School of Political Studies and Administration. Her main fields of interest focus on topics related to European security, defense policy, and security regionalization in Central and Eastern Europe. She also collaborates with the Center for East- European and Asian Studies and regularly publishes on its web-site brief analysis concerning the ongoing developments within the Middle East region.

16 Monitor Strategic Implicaţii ale scutului antirachetă european asupra relaţiilor NATO-Rusia la începutul secolului al-XXI-lea Lt.col. Ion-Marius Nicolae

Scena politică internaţională este în con- ma statutul său ca putere mondială, eforturi ce tinuă transformare. Modul în care un stat se s-au concretizat de multe ori ca acţiuni incom- adaptează la aceste schimbări dă măsura „inte- patibile cu cele ale liderilor de la Washington. ligenţei” lui în planul relaţiilor internaţionale, Ţinând cont de complexitatea schimbărilor care îl poziţionează la nivel regional, dar şi glo- care au avut loc, nu este de mirare că statele şi- bal şi prin care îşi manifestă puterea în raport au adaptat propriile politici de apărare. Rusia cu celelalte state. nu este o excepţie. Conflictele actuale au cu totul altă fizio- Moscova a denunţat de mai multe ori deci- nomie faţă de secolul trecut, trecându-se de zia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe la conflictele la scară mondială, la cele locale, state membre situate la frontierele ruse, pre- mult mai tehnologizate şi cu acţiune simultană cum Ţările Baltice sau Polonia, dar şi proiectul în medii din ce în ce mai variate - politic, mi- american de instalare a unui scut antirachetă litar, economic, mediatic, cultural, diplomatic, în Europa de Est. virtual. În secolul al XXI-lea, din ce în ce mai mul- te state ale lumii vor să fiinţeze în securitate, Aspecte generale iar una din temele care au ţinut capul de afiş al agendei politico-diplomatice a ultimelor două Scutul antirachetă este un produs al Răz- decenii a fost apărarea antirachetă. De aici, boiului Rece, de fapt, al conflictualităţii lumii interesul marilor puteri economice şi militare din vremea cursei înarmărilor. Este un proiect de a-şi crea un sistem defensiv competitiv. In- american care a apărut în timpul administraţiei stalarea scutului antirachetă european în une- Reagan. La 23 martie 1983, s-a creat proiectul le ţări ex-comuniste este o dovadă. Proiectul „Iniţiativa pentru Apărare Strategică” (Răz- american al scutului antirachetă european va boiul Stelelor), al cărui principal scop era apă- afecta relaţiile între Rusia şi NATO (SUA). La rarea teritoriului american împotriva rachete- rândul său, Rusia a propus un proiect comun lor sovietice. Era vorba de un proiect extrem de de scut antirachetă european. Dacă SUA şi ali- complex, cu desfăşurări în spaţiul cosmic, în aţii săi ar accepta această propunere ar însem- spaţiul terestru, maritim, aerian şi virtual, dar na şi o recunoaştere a statutului Rusiei de mare care şi-a pierdut raţiunea în ultimul deceniu putere globală. al secolului trecut, când Uniunea Sovietică s-a Un actor statal important, care creează ade- autodizolvat, iar Federaţia Rusă a realizat un sea relaţii conflictuale cu organizaţiile de secu- parteneriat strategic cu Statele Unite. ritate europene, cu NATO în special, trebuie Şi totuşi, la un astfel de proiect nu se putea luat în calcul în ecuaţia securităţii europene. renunţa, din cel puţin trei motive: perfecţiona- Rusia se apropie cel mai mult de definiţia unui rea, dezvoltarea şi extinderea arsenalului nu- stat revizionist, atitudinea Moscovei în ultimii clear şi creşterea pericolului unui posibil atac, douăzeci de ani fiind caracterizată, în cea mai chiar declanşat prin surprindere sau dintr-o mare parte, de eforturi de a restabili şi confir- eroare catastrofală; creşterea numărului ţărilor Monitor Strategic 17 care deţin arme nucleare şi posibilitatea unui nu acoperă întreaga zonă, ci doar o parte din conflict nuclear între acestea; posibilitatea ca teritoriile ţărilor care le-au achiziţionat şi din grupările şi reţelele teroriste să aibă acces la arealul NATO. La un astfel de sistem ar trebui componente ale arsenalului nuclear (chiar la să contribuie, într-o formă sau alta, toate state- rachete cu încărcătură nucleară) şi eventuali- le din zonă. Pentru că toate sunt vulnerabile.1 tatea folosirii acestor arme împotriva Statelor Acest proiect de tratat european făcea Unite şi a aliaţilor şi partenerilor acestora. parte la acea dată din viziunea Rusiei asupra De aceea, proiectul Bush viza tocmai cre- construcţiei parteneriatului strategic cu Uniu- area şi menţinerea unor componente de cer- nea Europeană şi era foarte important pentru cetare (intelligence adecvat, precum şi senzori această ţară, de aceea, a fost postat chiar pe şi radare de mare putere) şi de lovire (vectori site-ul preşedintelui Federaţiei Ruse2. El expri- Patriot şi SM 3) care să protejeze teritoriul Sta- ma, de fapt, una dintre modalităţile prin care telor Unite şi bazele sale militare din Europa conducerea Rusiei înţelegea securitatea euro- şi din lume, deopotrivă, împotriva unui atac peană. cu rachete nucleare peste calota polară, dar de Poziţia oficialilor americani a fost aceea că mai mică amploare şi a unor eventuale atacuri Statele Unite se opun independenţei Osetiei cu rachete nucleare declanşate de unele posi- de Sud şi Abhaziei şi s-a precizat că Washin- bile viitoare puteri nucleare emergente, dar ne- gtonul nu caută să creeze linii de partaj între sigure. Administraţia americană de atunci (ca vecini şi parteneri: “Nu există decât o sigură şi cea de acum) avea în vedere politicile şi stra- Europă. O Europă parteneră a Statelor Unite, tegiile nucleare ale Chinei, ale Coreei de Nord o Europă care include Rusia”3 . Dar, după cum şi, îndeosebi, ale Iranului. Dacă statul chinez a stau lucrurile, se pare ca Rusia nu doreşte să ieşit cumva din aceste evaluări, a rămas Iranul fie pur şi simplu inclusă în Europa, ca o ţară şi Coreea de Nord. Programul nuclear al Ira- europeană oarecare, întrucât ea se întinde pe nului îngrijorează, mai ales că racheta Shahab două continente, este o ţară eurasiatică, statul 3 (greutate 16.250 kg, încărcătură utilă 1.158 cu cea mai mare suprafaţă din lume, cu resur- kg, lungime 16 m) – în variantele 3B, 3C şi 3D se, îndeosebi energetice, cu mijloace nucleare – a fost testată la jumătatea anului 2008, este strategice, cu vocaţia de heartland eurasiatic deja perfecţionată, iar bătaia ei a crescut de la şi cu parteneriate strategice active cu Statele 1.500 de kilometri la peste 2.000 de kilometri. Unite, China şi India. Rusia doreşte egalitate Proiectul Bush viza amplasarea unui radar cu Uniunea Europeană, un parteneriat strate- în Cehia şi a unor receptori în Polonia, în com- gic activ şi nu doar o politică de vecinătate şi plementaritate cu componentele de cercetare un rol secundar într-o arhitectură pe care n-o şi lovire amplasate în Alaska şi în California. consideră foarte potrivită pentru orgoliul, pre- Dar dispersarea provocărilor, pericolelor şi stigiul şi realităţile ei. ameninţărilor şi deci, a vulnerabilităţilor, cos- De aceea, problema scutului antirachetă, turile mari şi reacţiile Rusiei au determinat mai exact a realizării unui sistem american an- renunţarea la acest proiect şi găsirea unei va- tirachetă de teatru în spaţiul european nu este riante acceptabile pentru toată lumea, inclusiv privită cu ochi buni de Moscova, chiar dacă, pentru Federaţia Rusă. Pericolul rachetelor cu faţă de proiectul Bush, proiectul Obama a fost rază medie de acţiune, la care se pare că au ac- considerat de către Federaţia Rusă mai realist ces tot mai multe ţări, dar şi alte pericole care şi mai acceptabil. se pot ivi, datorită degradării situaţiei interna- Convingerea partenerilor americani este ţionale şi creşterii tensiunilor în zonă, justifică aceea că un scut antirachetă este indispensabil un astfel de proiect, la care au fost invitate să aliaţilor din NATO pentru a se proteja împo- participe şi alte ţări, inclusiv Rusia. triva rachetelor iraniene. Sistemul propus de O zonă destul de întinsă este vulnerabilă la administraţia Bush pentru Europa (un radar un posibil atac cu rachete cu rază medie de ac- puternic în Cehia şi zece receptori în Polo- ţiune. Sistemele antirachetă de tip Patriot (care nia) era complementar bazelor de intercepţie sunt, de fapt, sisteme integrate în apărarea ae- din Alaska şi din California. Dar un astfel de riană), achiziţionate de unele ţări din NATO sistem, în afara faptului că era foarte costisi- 18 Monitor Strategic tor, a generat ostilitate din partea Rusiei care control, pentru a se asigura de contribuţiile ameninţa deja cu amplasarea unor rachete în naţionale, pentru a-şi implementa radare în- enclava Kaliningrad. aintate, pentru a-şi operaţionaliza capacitatea S-a revenit asupra planului Bush, tocmai da- de operare prin sistemul AEGIS cu nave de torită unor probleme de impact strategic în spa- suprafaţă în Marea Mediterană, precum şi cu ţiul eurasiatic. Noul proiect Obama prevedea, mai multe mijloace propuse de alţi aliaţi. iniţial, amplasarea de interceptoare îndeosebi La summitul de la Chicago, liderii statelor pe navele americane din Marea Mediterană. În NATO au confirmat angajamentul de a coopera cazul în care se constata că programul balistic cu Rusia în domeniul apărării antirachetă. Ei au al Iranului ar cunoaşte o intensificare percepută reiterat faptul că programul NATO antirachetă ca o ameninţare pentru Europa şi pentru forţe- în Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei şi le americane de pe continentul european, nu se nu va submina capacitatea Rusiei de descuraja- excludea eventualitatea amplasării unor vectori re strategică. De asemenea, au propus Rusiei să antirachetă şi în spaţiul terestru european. stabilească două centre comune de apărare an- Cum era şi firesc, administraţia america- tirachetă, legate prin puncte de fuziune de date, nă a vizat, desigur, să dea acestui nou plan şi precum şi de operaţiuni de planificare comune o dimensiune NATO, asociind şi alţi parteneri şi de a dezvolta un regim de transparenţă în do- din Alianţă atât în faza de dezvoltare, cât şi în meniul apărării antirachetă5. cea de desfăşurare. Este vorba, în primul rând, În martie 2012 în Germania, a avut loc un de crearea unui lanţ de comandament NATO exerciţiu asistat de calculator, în cadrul Con- similar celui care există în cadrul Apărării Ae- siliului NATO-Rusia, cu participarea experţi- riene Aliate. Dar asta înseamnă ceva mai mult lor din Rusia şi ţările NATO, demonstrând că decât implicarea, în sistemul antirachetă ame- această cooperare nu este numai posibilă, dar rican, a unor parteneri din NATO. Înseamnă şi reciproc avantajoasă. crearea unei coloane vertebrale NATO a sis- Cu toate acestea, sunt necesare progrese temului antirachetă, a unui lanţ de comandă suplimentare pentru ca procesul de coopera- şi control, precum şi alăturarea, la sistemul re în domeniul antirachetă cu Rusia să poată american amplasat pe navele din Mediterană, ajunge la întregul său potenţial6. nu doar a unor noi vectori amplasaţi în diferi- După doi ani de cercetare aprofundată, o te ţări NATO, ci şi a unor interceptori Patriot echipă de oameni de ştiinţă şi experţi militari, cu bătaie scurtă, achiziţionaţi de Germania, afiliată la Academia Naţională de Ştiinţe a Sta- Olanda şi Grecia, pentru a se crea un sistem telor Unite, a concluzionat că întregul sistem multistratificat4. de apărare antirachetă al Americii este fragil, Bazându-se pe programul de Apărare Acti- lasă ţara vulnerabilă în faţa rachetelor inter- vă Stratificată în Teatru împotriva Rachetelor continentale, indiferent de unde ar veni ele şi Balistice (ALTBMD) al NATO, care vizează trebuie renovat integral. Raportul lor a reco- protejarea trupelor dislocate în teatrele de ope- mandat să se renunţe la amplasarea în Europa raţii, liderii statelor membre NATO au decis, la de Est a interceptorilor contra rachetelor irani- summit-ul de la Lisabona din 2010, să extindă ene cu rază medie de acţiune, întrucât Tehera- acest program pentru a oferi protecţie comple- nul nu va avea rachete capabile să lovească ves- tă pentru toate statele membre ale Alianţei. tul Europei şi America, adică rachete intercon- La summit-ul din mai 2012 de la Chicago, tinentale, înainte de anul…2025! De asemenea, liderii statelor NATO au făcut un prim pas raportul a arătat că rachetele prevăzute pentru important spre acest obiectiv prin declararea faza a 4-a a proiectului, SM-3 II B, la Deveselu capabilităţii interimare a NATO de apărare şi în Polonia ar dubla, în mod inutil, scutul an- balistică antirachetă, care oferă acum o acope- tirachetă cerut de Congres şi care urmează să rire maximă, în limita mijloacelor disponibile, fie instalat în două locaţii de pe coasta de est a pentru populaţiile, teritoriile şi forţele ţărilor SUA, în 2015. NATO din sudul şi sud-estul Europei. Departamentul Apărării al SUA anunţa cu NATO trebuie să-şi intensifice eforturi- fermitate că faza a patra a dezvoltării scutului, le pentru a spori comanda şi mecanismele de ce includea instalarea unor viitoare rachete în Monitor Strategic 19 Polonia nu va mai fi pusă în practică, -inter Rusiei acces la “date secrete” nespecificate, po- ceptorii urmând a fi amplasaţi în Alaska şi pe sibil cu privire la viteza de ardere a versiunii coasta estică a SUA, în acest fel asigurând o modificate a rachetei de tip SM-3, care urmea- mai bună protecţie teritoriului american şi cal- ză să devină interceptorul de bază în cadrul mând diplomatic marele rival, Rusia7. Rapor- sistemului american antirachetă din Europa tul GAO din 9 februarie 2013, nu este primul până în 2020. de acest gen, ultimul nu a făcut nimic altceva, Rusia se opune de mai mulţi ani unor pla- decât să inflameze, nejustificat, spiritele. În fe- nuri americane de instalare a unui scut antira- bruarie 2009, un raport GAO către Congres chetă în Europa de Est, în Polonia, România şi arăta că tipul de rachete propuse pentru Eu- Cehia. ropa de Est prezintă probleme la toate testele Imediat ce SUA au declarat că, pentru a efectuate, orarul lor este rămas în urmă, apoi, neutraliza viitoarele rachete iraniene cu bătaie un alt raport din martie 2011 specifica faptul medie (SUA preconiza că acestea vor apărea că există riscul inacceptabil al integrării în sis- în armata iraniană până la finele anului 2014), tem al unor componente neverificate etc.; cel intenţionează să instaleze elemente ale apărării antirachetă în Polonia şi Cehia, în apropierea din aprilie 2012 a vorbit de defecţiuni la mo- graniţelor Rusiei, aceasta a considerat intenţia toarele rachetelor şi că benzile de frecvenţă ale drept tentativă de încălcare a unor aranjamen- viitorului radar din România8, dacă nu vor fi te strategice. modificate, vor interfera cu telefonia mobilă, Diplomatul rus Riabkov a apreciat că a ve- televiziunile şi radiourile locale etc. nit “timpul să se pună capăt speculaţiilor din Criticile aduse sistemului antirachetă est- Statele Unite cu privire la situaţia curentă a di- european de căte GAO au crescut de la an la alogului asupra apărării antirachetă” şi că este an, ca număr şi intensitate, în toate direcţiile necesar ca negocierile să se concentreze asupra şi, aşa cum s-a văzut în ultimul raport, s-a pus problemelor importante. “Pe lângă alte proble- în discuţie însăşi validitatea şi oportunitatea me de care suntem interesaţi, mai înainte vrem 9 componentei româneşti a sistemului . să ştim care sunt criteriile obiective potrivit Amplasarea scutului antirachetă în Europa cărora sistemul antirachetă al Statelor Unite şi a fost una dintre problemele care s-a alăturat NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei, aşa altor dezacorduri dintre Rusia şi SUA în do- cum suntem asiguraţi constant”, a continuat meniul politico-militar, apărute imediat după Riabkov, adăugând că “încă nu există progrese destrămarea URSS şi modificarea configuraţiei în elaborarea unor asemenea criterii”11. geostrategice. Astfel, Rusia şi-a declarat opo- Au avut loc o serie de consultări între Rusia ziţia la toate măsurile de natură strategică sus- şi SUA, sub forma unei comisii comune forma- ţinute de SUA în Europa, începând cu lărgirea te din miniştrii de externe şi ai apărării din cele NATO şi terminînd cu reglementările privind două ţări, pentru a discuta problemele litigioa- controlul armamentului convenţional. se. În cadrul comisiei s-au avansat diferite pro- puneri, mai ales de natură tehnică, cu scopul de a se depăşi neîncrederea şi a calma îngri- Scutul antirachetă NATO din jorările părţii ruse. În cadrul discuţiilor nu s-a amintit niciodată eventualitatea renunţării la Europa şi implicaţiile asupra relaţiei proiect de către Administraţia Bush. Pe fondul NATO-Rusia conflictului ruso-georgian, în august 2008, s-au semnat acordurile bilaterale dintre SUA, pe de Statele Unite nu au furnizat niciodată Ru- o parte, Cehia şi Polonia pe de alta. Ca urma- siei informaţii secrete cu privire la instalarea re a înţelegerilor prevăzute în aceste acorduri, unor elemente ale sistemului american anti- în Cehia urma să se instaleze radarul, iar în rachetă în Europa, a declarat Serghei Riabkov, Polonia rachetele de interceptare. Pe parcurs, adjunctul ministrului rus de Exteme, relatează cele două elemente urmau să fie completate cu RIA Novosti în pagina sa electronică10. reglementările privind statutul forţelor şi cu La începutul lunii martie 2012, presa a scris întreaga infrastructură necesară, inclusiv sis- că Statele Unite păreau să plănuiască să ofere teme proprii de apărare antirachetă. 20 Monitor Strategic Negocierile dintre Rusia şi occidentali cu scut antirachetă European. Acest tip de rache- privire la proiectul american de sistem antira- tă nu face parte din categoria celor cu rază me- chetă sunt blocate în urma solicitării de către die, interzise în Europa printr-un tratat sovie- Moscova a unor garanţii că proiectul nu va to-american încheiat în 1987 (bătaia rachetelor ameninţa securitatea Rusiei. incluse în acel tratat era între 2000-5000 km). Imediat după anunţarea oficială a rezulta- Rachetele Iskander fac parte din clasa celor telor alegerilor prezidenţiale din SUA, la data tactic-operative. de 5 noiembrie 2008, preşedintele rus, Dmitri Prin urmare, Rusia doreşte să realizeze sco- Medvedev, în primul său mesaj de preşedinte puri strategice folosind mijloace tactice sau în faţa Camerei Federale a Parlamentului, re- operative. Din datele publicate ar reieşi că sunt ferindu-se la scutul antirachetă, a reiterat mai arme de înaltă precizie destinate a distruge vechile aprecieri de “ameninţare la securitatea obiective punctiforme, dar pot fi folosite şi ca Rusiei” şi a precizat câteva din măsurile con- vectori pentru încărcături nucleare. Pot exista crete pe care statul rus va fi obligat să le ia, trei variante de rachete din această familie: “Is- dacă nu se va ajunge la un compromis: anula- kander E şi M”, cu traiectorie balistică şi bătaie rea unor decizii anterioare referitoare la scoa- de aproximativ 280 km; “Iskander K”, rachetă terea din serviciul operativ şi desfiinţarea unei cu aripi, cu bătaie de aproximativ 500 km. divizii de rachete strategice intercontinentale Fostul comandant al aviaţiei ruse a declarat RS-18 Stilet; desfăşurarea unor complexe de că aviaţia strategică rusă ar putea folosi rache- rachete “Iskander” în regiunea Kaliningrad; ta X-55, echivalentul rusesc al rachetei ameri- realizarea neutralizării radioelectronice a no- cane de croazieră Tomahawk, împotriva insta- ilor viitoare obiective militare ale SUA, folo- laţiilor SUA. X-55 are o bătaie de aproximativ sind echipamente de înaltă tehnologie ce vor 4500 km, nu poate fi descoperită chiar din fi instalate pe teritoriul aceleiaşi regiuni Kali- momentul lansării, precum rachetele balistice ningrad; folosirea potenţialului flotei ruse din intercontinentale, dispune de o considerabilă Marea Baltică. “inteligenţă” şi poate urma formele de relief la Iniţial, noul plan al administraţiei de la Wa- înălţimi cuprinse între 20-100 m. shington a fost primit favorabil de către Mos- Pentagonul a făcut o analiză detaliată a cova. Un scut format din mici scuturi părea să Apărării împotriva Rachetelor Balistice (Balis- nu deranjeze această putere nucleară, în sensul tic Missile Defense – BMD), în perioada martie că nu ar fi afectat echilibrul strategic şi nu ar 2009 – ianuarie 2010, iar în septembrie 2009, fi diminuat puterea vectorilor strategici ai Ru- Administraţia SUA şi-a făcut publică decizia siei. Un astfel de sistem care vizează rachetele să implementeze în Europa, în cadrul NATO, de genul Shahab-3, nu este îndreptat împotri- Abordarea Gradual-Adaptivă Europeană (Eu- va rachetelor ruseşti, nici ca tehnologie, nici ca ropean Phased Adaptive Approach – EPAA). strategie. Probabil că strategii ruşi s-au gândit Aşa cum menţiona secretarul american al că, la urma urmei, pe navele lor, americanii pot Apărării, Robert Gates, în prefaţa la Raportul să-şi amplaseze ce vor, cu condiţia să respec- întocmit şi dat publicităţii la 1 februarie 2010, te echilibrul strategic hotărât prin tratatele în se arăta că: „Protejarea Statelor Unite faţă de vigoare. un posibil atac cu rachete balistice este o pri- Ulterior, Rusia a revenit. La finele anului oritate esenţială a securităţii naţionale. Avem 2009, Vladimir Putin a calificat acest scut ca de-a face cu o ameninţare crescândă la adresa un factor de dezechilibru în armele strategi- trupelor, a aliaţilor şi partenerilor noştri”13. ce şi a specificat că Rusia ar putea să dezvolte După ce respectiva analiză a devenit oficia- noi arme ofensive pentru a contracara efectul lă, administraţia Obama a trecut la fapte. acestui scut12. Imediat după aceasta, pe 5 februarie 2010, Una dintre măsurile care a generat o oare- preşedintele rus, Dimitri Medvedev, a anunţat care iritare în Europa, anunţată de preşedin- că a aprobat noua „Doctrină militară a Federa- tele rus de la acea dată, Medvedev, a fost cea ţiei Ruse” şi „Principiile politicii de stat în do- privind întrebuinţarea rachetelor Iskander, re- meniul descurajării nucleare până în 2020” din alizarea scutului american şi amplasarea unui care rezultă că securitatea Rusiei se confruntă, Monitor Strategic 21 printre altele, şi cu următoarele riscuri şi ame- instalarea sistemului informatizat va permite ninţări: încercările NATO de a se extinde tot forţelor armate să îmbunătăţească semnificativ mai aproape de frontierele Rusiei; desfăşurarea capacităţile actuale ale armamentului rus. contingentelor militare străine pe teritoriile ţă- „Sistemul de informaţii ale oricărui sistem rilor vecine Rusiei sau ale aliaţilor săi; dezvol- ofensiv reprezintă cheia succesului său. De tarea şi utilizarea unor sisteme de apărare an- aceea acest progres este crucial pentru forţele tirachetă, care subminează stabilitatea la nivel armate ruse. Nu întâmplător prima zonă de global şi perturbă echilibrul strategic de putere, poziţionare este Moscova. Este singurul loc din militarizarea spaţiului şi desfăşurarea de arme Rusia unde se află toate noile sisteme de rache- nucleare strategice14. te S-400”, a precizat acesta. Astăzi, mai mult ca oricând, toate marile Expertul rus a menţionat că pentru insta- puteri, pentru a-şi asigura securitatea, se ba- larea unui sistem global de apărare antirachetă zează pe capacităţile nucleare şi utilizarea ar- pe ansamblul teritoriului rus va trebui finali- melor nucleare. zată, cel puţin producerea de rachete sol-aer Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi arme performante. „La ora actuală Rusia dispune nucleare, drept răspuns la un atac împotriva deja de asemenea rachete, care prezintă însă acesteia sau a aliaţiilor săi, cu arme nucleare numeroase deficienţe. Nu există, mai ales, o sau alte arme de distrugere în masă sau ca răs- acoperire radar comună pe întreg teritoriul ţă- puns la o agresiune cu utilizarea de arme con- rii”, a explicat Konovalov18. venţionale. În anul 2012 au avut loc primele teste pri- Rusia dispune, începând cu anul 2014, de vind elementele separate ale sistemului de un sistem informatizat de apărare antirachetă, control automatizat, iar cele ale sistemului care va conecta rachetele sol-aer actuale (S-300 complet în perioada iunie-iulie 2014, într-un şi S-400), radarele şi sistemele de control într-o poligon special. Ulterior, în regiunea Moscova, reţea informatică de mare viteză15. va fi desfăşurată o zonă experimentală pentru Potrivit unei surse din zona Statului Major testarea la scară mică a funcţionării întregului al Apărării Aerospaţiale Ruse, prima zonă de sistem, cu scopul de a identifica eventuale- poziţionare integrală a noului sistem a fost cre- le deficienţe legate de schimbul de date între ată încă din toamna anului 2013, în regiunea punctul de comandă şi apărarea aerospaţială. Moscova. Sistemul de apărare aeriană al Moscovei Noua configuraţie a apărării ruse antirache- S-25 Berkut a fost instalat în anii ’50, pentru a tă se bazează pe sistemul de control automati- apăra capitala de mijlocele aviatice şi rachete. zat al forţelor aeriene şi apărării aerospaţiale, Sistemul Berkut a fost completat ulterior de conceput de societatea Almaz Antei. sistemul A - 35 pentru apărarea antirachetă. Rachetele sol-aer interceptoare, ca şi siste- Pe 16 martie 2013, Administraţia Barack mele mobile de apărare antirachetă şi radarele Obama a anunţat că a decis ajustarea sistemu- vor fi conectate la centrul comun de control. lui antirachetă din Europa prin renunţarea la În continuare, toate sistemele noi antirachetă, introducerea unor rachete interceptoare, ur- cum sunt rachetele S-500 şi noile radare vor fi mând, în schimb, să dezvolte măsuri de pro- integrate în acest sistem16. tecţie antirachetă pe teritoriul Statelor Unite Sistemul de control automatizat va procesa ale Americii. Secretarul american al Apărării, informaţiile preluate de la toate radarele teres- Chuck Hagel, anunţa la acea vreme că Statele tre, de la avioanele-radar de detecţie avansată Unite vor instala 14 interceptoare antibalistice şi de la mijloacele de detecţie spaţială. Conexi- suplimentare, în statele Alaska şi California, pe unea şi schimbul de informaţii vor fi asigurate fondul ameninţărilor reprezentate de Coreea de către sistemele mobile de transmisie wire- de Nord şi Iran. „Măsura vizează consolidarea, less de mare viteză realizate de societatea Mi- pe termen lung, a apărării antibalistice, pe fon- kran cu sediul la Tomsk17. dul ameninţărilor provenind din Iran şi Coreea Aleksandr Konovalov, preşedintele Insti- de Nord. Cele 14 elemente antirachetă terestre tutului de Estimări Strategice a subliniat că vor fi montate până în 2017”, explica Hagel. În 22 Monitor Strategic prezent, există deja 30 de interceptoare anti- întâlnirea la nivel înalt de la Chicago, din 2012”, rachetă în bazele Fort Greely (statul Alaska) şi afirma, într-o conferinţă de presă, ambasado- Vandenberg (California)19. rul SUA la NATO, Douglas Lute. De aseme- Rusia a argumentat mult timp că proiectul nea, acesta mai afirma că apărarea antirachetă american antirachetă i-ar afecta capacităţile a NATO este „un efort complex, integrat, iar strategice de descurajare nucleară. SUA s-au angajat să-şi îndeplinească obligaţia Secretarul general NATO din acea peri- alături de mulţi alţi aliaţi”. oadă, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că: Ambasadorul SUA la Alianţa Nord-Atlanti- „un sistem de apărare antirachetă unificat Ru- că mai spune că: “Asemenea navelor USS Cook sia-NATO ar fi ineficient”, observaţii făcute în şi USS Ross, USS Porter este un distrugător ex- timpul unei videoconferinţe Moscova-Bruxel- trem de specializat multirol, dotat atât cu sen- 20 les . În cadrul planului strategic al Modelului zori şi capacităţi de interceptare antirachetă, Internaţional de Răspuns la Crize al Consiliu- cât şi cu capacităţi standard de atac terestru, lui NATO-Rusia (CRO-2013), Anders Fogh antisubmarin şi de apărare antiaeriană. Rada- Rasmussen, a declarat: „Nu cred că ar eficientă rul Aegis al USS Porter monitorizează spaţiul implementarea unui sistem comun de apărare aerian, terestru şi maritim pentru a detecta, antirachetă NATO-Rusia”. intercepta şi distruge ameninţările la adresa NATO insistă pe implementarea a două aliaţilor NATO. Pe lângă misiunea sa de apăra- sisteme de apărare antirachetă independente, re antirachetă, nava USS Porter va constitui un însă coordonate, unul rus şi unul al Alianţei. atu în misiunile permanente ale NATO, parti- De partea cealaltă, Moscova propune crearea cipând la operaţiuni de securitate maritimă şi unei sistem indivizibil care să integreze dispo- la antrenamente bilaterale şi internaţionale”. zitivele celor două părţi21 . Acesta reaminteşte faptul că „sistemul de La ora actuală, după summit-ul din sep- apărare antirachetă al NATO este pur defen- tembrie 2014 din Ţara Galilor, NATO a decis siv, menit să intercepteze şi să distrugă rache- extinderea scutului NATO prin instalarea scu- te balistice în faza de zbor, inclusiv focosul şi tului antirachetă în România şi Polonia. orice alte arme de distrugere în masă ar putea Odată cu sosirea USS Porter, a treia navă transporta acestea.” Rachetele de interceptare echipată cu sistem Aegis cu capacităţi de apă- nu sunt dotate cu focos exploziv, bazându-se rare antirachetă care va avea port de bază în Spania, SUA continuă să îşi îndeplinească an- pe energia cinetică pentru a se ciocni cu şi a gajamentul de a spori protecţia aliaţilor euro- distruge focoasele rachetelor balistice inamice. peni în faţa ameninţărilor venite din Orientul Sistemul de apărare antirachetă al NATO este Mijlociu. O a patra navă americană, USS Car- proiectat să protejeze populaţiile, teritoriile ney, va sosi în toamna anului 2015. Alături de şi forţele ţărilor europene membre NATO de cele patru nave echipate cu sisteme Aegis cu ameninţarea crescândă reprezentată de proli- capacităţi de apărare antirachetă, un sistem ferarea rachetelor balistice din ce în ce mai le- similar, terestru, cu capacităţi de detectare şi tale şi cu rază din ce în ce mai mare de acţiune. interceptare (Aegis Ashore) va deveni operaţi- Peste 30 de ţări dezvoltă rachete balistice din onal până la sfârşitul anului 2015 la Deveselu, ce în ce mai sofisticate. Pentru a se apăra de în România. această ameninţare reală, NATO are nevoie de „Aegis Ashore prezintă aceleaşi capacităţi o apărare efectivă. Contracararea ameninţării de apărare antirachetă ca şi sistemele Aegis unor atacuri cu rachete balistice din exteriorul maritime, fiind însă un sistem fix, terestru. regiunii euro-atlantice este o provocare din ce Combinaţia de nave dotate cu sisteme Aegis, în ce mai serioasă la adresa securităţii colec- sisteme terestre Aegis şi îmbunătăţiri ale sis- tive, căreia NATO îi va răspunde”, afirmă Lute. temului de interceptare şi armament va creşte De asemenea, el reiterează faptul că „siste- capacitatea NATO de a proteja populaţiile, te- mul de apărare antirachetă al NATO nu este ritoriile şi forţele ţărilor europene membre de îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina în circa zece ori faţă de Capacitatea Interimară niciun fel capacităţile strategice de descurajare de Apărare Antirachetă, anunţată de Alianţă la ale Rusiei”. Monitor Strategic 23 În septembrie 2014, la Summit-ul din Rusia îşi rezervă totuşi dreptul de a utiliza Ţara Galilor, liderii NATO au reafirmat im- arsenalul nuclear în caz de agresiune împotri- portanţa dezvoltării capacităţilor de care va sa, sau în caz de „ameninţare pentru exis- Alian­­ţa are nevoie pentru a răspunde noilor tenţa statului”. În noua doctrină militară rusă ameninţări. În 2015, odată cu sosirea USS Por- dispare termenul de „atac preventiv”. ter, USS Carney şi cu Aegis Ashore, NATO Prin reprezentanţii săi de la cele mai înal- face un important pas înainte către asigurarea te niveluri, în perioada care a urmat, Federaţia capacităţilor sale de apărare antirachetă. Rusă, a formulat avertismente şi chiar amenin- Pentru a putea răspunde la noile amenin- ţări care vizau: dezvoltarea potenţialului ofen- ţări, NATO demonstrează încă o dată capaci- siv al capacităţilor sale nucleare dacă NATO tatea sa de adaptare la noile provocări, aşa cum şi SUA nu ajung la o înţelegere cu Moscova pe a făcut timp de peste 65 de ani. tema cooperării în ceea ce priveşte apărarea Ca replică la extinderea NATO şi instalarea europeană antirachetă; retragerea Rusiei din scutului antirachetă în zona de est a Europei noul Tratat START, care a intrat în vigoare la Putin a aprobat în luna decembrie 2014, începutul acestui an, dacă scutul antirachetă noua doctrină militara rusă. Acesta conside- va funcţiona fără colaborarea cu Kremlinul; ră consolidarea capacităţilor NATO şi proiec- Vestul s-ar putea confrunta cu un nou Război tul scutului antirachetă din Europa de Est, ca Rece, dacă nu răspunde îngrijorărilor emise de posibile ameninţări la adresa securităţii ţării. Rusia cu privire la proiectul scutului antirache- În Noua Doctrină militară rusă (2014) se tă din Europa; dorinţa Moscovei să fie membru menţionează „consolidarea capacităţilor ofen- cu drepturi depline în sistemul de apărare an- sive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsu- tirachetă din Europa, refuzând ideea unui scut rile luate în vederea amplasării unui sistem glo- aflat doar sub control occidental, care să aco- bal de apărare antirachetă” în Europa de Est. pere o parte a teritoriului rusesc. Decizia Alianţei de a poziţiona trupe în Preşedintele rus a mai cerut garanţii juri- mai multe state membre situate la frontierele dice din partea SUA că scutul nu va fi îndrep- ruse, precum ţările baltice sau Polonia, a fost tat niciodată împotriva Rusiei, garanţii pe care denunţată de Moscova de mai multe ori, dar americanii refuză să le dea. şi proiectul American de instalare a unui scut antirachetă în Europa de Est. Noua Doctrină militară rusă păstrează în Concluzii continuare caracterul defensiv, punând accen- tul pe un angajament militar al Rusiei numai  În perioada 1972-2002, Tratatul ABM în cazul în care toate soluţiile non-violente a reprezentat piatra de temelie a stabilităţii sunt epuizate. În noua doctrină militară rusă strategice între SUA şi Rusia; se precizează că „probabilitatea unui război  În cadrul sistemului de descurajare nu- de anvergură împotriva Rusiei a scăzut”, dar cleară reciprocă, Moscova şi Washingtonul au sunt enumerate o serie de ameninţări care fost de acord asupra efectelor destabilizatoare s-au intensificat în anumite domenii, precum ale apărării împotriva rachetelor balistice în revendicările teritoriale, „ingerinţa în afacerile echilibrul strategic; interne” din partea altor state şi trimiterea de  Pentru a preveni o catastrofă nucle- arme strategice în spaţiu. ară, cele două mari puteri au convenit asupra De asemenea, în noua doctrină militară limitării substanţiale a sistemelor lor de apă- rusă este introdus conceptul de „disuasiune rare strategică, menţinându-şi astfel reciproc non-nucleară”, care prevede menţinerea pre- vulnerabilitatea la o lovitură nucleară; gătirii forţelor militare convenţionale la un ni-  Această abordare în evoluţia relaţiilor vel înalt şi un angajament faţă de organizaţiile dintre cele două mari puteri a permis menţine- regionale de securitate, precum Comunitatea rea unui echilibru strategic, asigurând inevita- Statelor Independente (CSI) sau Organizaţia bilitatea unor represalii nucleare asupra unui de Cooperare de la Shanghai (OCS). potenţial agresor şi a făcut posibilă purtarea 24 Monitor Strategic de negocieri pentru reducerea armamentului  Scutul antirachetă reprezintă în acest ofensiv strategic; moment singurul mijloc cu ajutorul căruia  Dislocarea în Europa a unei capabilităţi cineva se poate apăra împotriva unui atac cu cu posibilităţi de combatere, inclusiv a RBI ru- rachete balistice, de la cele cu rază scurtă de seşti, ar putea fi interpretată ca o ameninţare la acţiune la cele intercontinentale, purtătoare de adresa potenţialului strategic al Rusiei, ceea ce încărcături nucleare, chimice sau bacteriologi- ar putea avea ca urmare, o reluare a cursei în- ce; armărilor celor două mari puteri (NATO/SUA  Scuturile antirachetă au fost şi sunt şi Rusia), deşi priorităţile lor sunt total diferite, folosite de marile puteri ca mijloc de presiune cel puţin la nivelul discursului public; în cadrul jocurilor de putere la nivel mondial,  Rusia poate fi pusă, cel puţin teoretic, precum şi în lupta pentru resurse naturale şi în postura de avea de ales între două variante sfere de influenţă, adevăratele mize ale actua- de ripostă în eventualitatea unui conflict, fie lelor şi viitoarelor războaie; el şi numai regional, ambele dezavantajoase:  Scuturile antirachetă joacă în conti- în ipoteza unui atac limitat cu rachete balistice nuare un rol deosebit de important în rearan- un eventual răspuns limitat al Rusiei ar putea jarea noilor poli de putere de pe planetă. fi combătut de elemente ale European Phased Adaptive Approach; de asemenea, în ipoteza unui atac cu forţe convenţionale de anvergură Bibliografie în acelaşi teatru de operaţii, Rusia îşi rezervă dreptul (conform doctrinei militare actuale) 1. Ames, Paul, Scutul antirachetă: Washingtonul ca- ută sprijin de la Uniunea Europeană, 20 ianuarie 2010, să folosească arme nucleare pe o scară redusă, www.europolitique.info; ipoteză care, cel puţin teoretic, ar fi nefezabilă 2. Boţ, Mălin, Mediafax, 17 aprilie 2013, Editura spa- în situaţia existenţei în acest teatru de operaţii cealliance.ro, http://www.mediafax.ro; a unui sistem balistic eficient, caz în care ar fi 3. Kimball, Daryl G., Director executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armamentelor, instituţie independen- obligată să extindă atacul la o altă scară;  tă cu sediul Washington, Cum poate fi depăşit impa- Pentru moment, apărarea împotri- sul privind apărarea antirachetă, The Moscow Times, va rachetelor balistice, rămâne un subiect 27.05.2013; aprins între cele două mari puteri, NATO şi 4. Lilia, Traci, 28 martie 2013, Agerpress, NATO ex- clude posibititatea unui scut antirachetă comun cu Rusia; Rusia;  5. Pesov, Eduard, Washingtonul este pregătit să se aso- Stabilitatea strategică globală şi se- cieze cu Moscova în realizarea scutului antirachetă, RIA curitatea în Europa în următoarea decadă Novosti, 29 ianuarie 2010, www.fr.rian.ru.; depind direct de condiţia ca Rusia să asigure 6. Rassmunsen, Anders Fogh, Raportul anual pe 2012, predictibilitatea în domeniul apărării împotri- al secretarului general al NATO, 31 ianuarie 2013; 7. Simona, Mătieş, Ruşii impasibili la modificarea scu- va rachetelor balistice împreună cu SUA şi alte tului antirachetă, 18 martie 2013, Mediafax, http://www. state NATO; mediafax.ro;  Statele Unite au arătat în ultimii 15 ani 8. Toma, Radu, De ce este Deveselu o picătură într-un că nu mai pot găsi suport serios în rândul ţări- ocean de 62,5 miliarde de dolari, Mediafax, 6 martie 2013, http://www.mediafax.ro; lor vest-europene;  9. Toth, Mihaela, Agenţia Agerpres, 15 mai 2013; Estul şi centrul Europei sunt în con- 10. Valentin, Vidu, Mediafax, 22 mai 2013, Apărarea tinuare şi vor fi mereu ameninţat de Rusia; antirachetă, o himeră scumpă, http://www.mediafax.ro;  La ora actuală, singura ameninţare se- 11. Văduva, Gheorghe, Un scut antirachetă pentru un rioasă la adresa puterii Statelor Unite poate lua nou echilibru, Revista “Univers Strategic”, Nr. l/2010, Edi- tura Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”; naştere doar în spatiul euroasiatic, prin com- 12. Vershbow, Aleksander, NATO speră că reconfigu- binaţia oferită de resursele naturale ale Rusiei rarea planului antibalistic al SUA va facilita cooperarea şi capacitatea industrială a Europei. Din acest cu Rusia, Bruxelles, Mediafax 1 aprilie 2013, http://www. motiv, cu siguranţă se va menţine interesul mediafax.ro; 13. Izvestia, miercuri 15 mai 2013, preluat de RIA No- americanilor pentru Europa, chiar dacă nu în- vosti, Moscova; totdeauna la acelaşi nivel, dar şi față de utilita- 14. Revista presei Ministerului Afacerilor Externe, tea NATO; 22.03.2012, p.24, http://www.mediafax.ro; Monitor Strategic 25 15. Missile Defense Agency, Missile Defense: The First 8 Valentin, Vidu, Mediafax, 22 mai 2013, Apărarea Sixty Years (Washington DC: Missile Defense Agency, antirachetă, o himeră scumpă, http://www.mediafax.ro, October 26, 2011), 1-2, http://www.mda.mil/global/docu- accesat la data de 30.06.2015, orele 13.00; ments/pdf/first60.pdf; 9 Toma, Radu, De ce este Deveselu o picătură într-un 16. http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR%20as ocean de 62,5 miliarde de dolari, Mediafax, 6 martie 2013, %20of%2026JAN10%200630_for%20web.pdf; http://www.mediafax.ro, accesat la data de 30.06.2015, 17. http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR% 20as orele 13.30; %20of%2026JAN10%200630_for%20web.pdf; 10 Simona, Mătieş, Ruşii impasibili la modificarea scu- 18. http://militar.infomondo.ro/actualitate/rusia-are- tului antirachetă, 18 martie 2013, Mediafax, http://www. o-noua-doctrina-militara. mediafax.ro, accesat la data de 30.06.2015 orele 16.00. 11 Revista presei Ministerului Afacerilor Externe, 22. 03.2012, p.24, http://www.mediafax.ro, accesat la data de Note 30.06.2015 orele 16.30; 12 Văduva, Gheorghe, Un scut antirachetă pentru un 1 Pesov, Eduard, Washingtonul este pregătit să se aso- nou echilibru, Revista “Univers Strategic”, Nr. l/2010, Edi- cieze cu Moscova în realizarea scutului antirachetă, RIA tura Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir”, pp.264- Novosti, 29 ianuarie 2010, www.fr.rian.ru., accesat la data 271. 13 de 30.06.2015, orele 09.00; http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR%20as% 2 Preşedintele Federaţiei Ruse, Dimitri Medvedev, a 20of%2026JAN10%200630_for%20web.pdf, accesat la data formulat, la Forumul de la Evian din octombrie 2008, prin- de 30.06.2015, orele 18.00; 14 cipiile Tratatului pentru Securitatea Europeană. Este vorba http://militar.infomondo.ro/actualitate/rusia-are-o- de garantarea unei securităţi egale pentru toate statele care noua-doctrina-militara, accesat la data de 30.06.2015, ore- fac parte din spaţiul euroatlantic. Occidentul consideră că le 18.45. 15 un astfel de tratat urmăreşte, de fapt, scindarea NATO; Izvestia, miercuri 15 mai 2013, preluat de RIA No- 3 Pesov, Eduard, Op.cit. vosti, Moscova; 16 4 Ames, Paul, Scutul antirachetă: Washingtonul caută Toth, Mihaela, Agenţia Agerpres, 15 mai 2013; 17 sprijin de la Uniunea Europeană, 20 ianuarie 2010, www. Kimball, Daryl G., Director executiv al Asociaţiei europolitique.info, accesat la data de 30.06.2015, orele pentru Controlul Armamentelor, instituţie independen- 10.30; tă cu sediul Washington, Cum poate fi depăşit impa- 5 Missile Defense Agency, Missile Defense: The First sul privind apărarea antirachetă, The Moscow Times, Sixty Years (Washington DC: Missile Defense Agency, 27.05.2013; 18 October 26, 2011), 1-2, http://www.mda.mil/global/docu- Ibidem. 19 ments/pdf/first60.pdf, accesat la data de 30.06.2015, orele Vershbow, Aleksander, NATO speră că reconfigura- 11.30; rea planului antibalistic al SUA va facilita cooperarea cu 6 Rassmunsen, Anders Fogh, Raportul anual pe 2012, Rusia, Bruxelles, Mediafax 1 aprilie 2013, http://www.me- al secretarului general al NATO, 31 ianuarie 2013, pp.20- diafax.ro, accesat la data de 30.06.2015, orele 19.30; 20 21. Lilia, Traci, art. 28 martie 2013, Agerpress, NATO 7 Boţ, Mălin, Mediafax, 17 aprilie 2013, Editura spa- exclude posibititatea unui scut antirachetă comun cu Ru- cealliance.ro, http://www.mediafax.ro, accesat la data de sia; 21 30.06.2015, orele 12.30; Ibidem.

ABSTRACT

The USA, which is still the world military dominant power, wants to keep an edge over the global strategic affairs and protect its homeland but also the territories and populations of its major allies. Russia is extremely worried by these evolutions and problematic defense bunkers focused attention and commentators and authors of studies in the area international relations, producing a significant amount of literature and aimed at estimating consequences if they produce these developments. Using a more technical approach,this article briefly presents the implications of antimissile shield with the relations between NATO and Russia at the beginning of the 21st century.

Keywords: shield, deterrence, missile, planning, relationship, diplomacy, NATO, Russia

Lt. col. Ion-Marius Nicolae este student-doctorand al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, de aseme- nea şef birou/Centrul 84 Mentenanţă şi Recepţie/SMFT ([email protected])

26 Monitor Strategic Parteneriatul Estic după summit-ul de la Riga: schimbări și viitoare trenduri de evoluţie Dr. Mihai Bogdan Popescu

Introducere asupra fondurilor alocate Politicii Europene de Vecinătate și în ceea ce privește prioriti- Summit-ul de la Riga venea într-un mo- zarea dimensiunii Sudice, asociată cu valorile ment de criză profundă atât in interiorul Uni- de refugiați (și emigranți), asupra dimensiunii unii Europene cât şi la graniţele acesteia. Re- estice. Grupul statelor de la Vișegrad (Cehia, amintim evenimentele din Ucraina, precum Polonia, Slovacia, Ungaria) s-a pronunțat îm- „anexarea” Crimeii de către Rusia şi luptele potriva distribuirii cotelor obligatorii în ceea dintre armata ucraineana şi rebelii din estul ce privește găzduirea refugiaților. Această țării. Criza ucraineana avea sa complice serios poziție oficială a fost exprimată la Summit-ul relațiile dintre Bruxelles si Moscova. Relațiile desfășurat la Praga, în data de 4 septembrie 7 tensionate dintre Occident şi Rusia, precum și anul curent . Atitudinea celor patru state este regimul sancțiunilor economice la care Occi- în contradicție evidentă cu poziția Germaniei dentul a recurs i-a făcut pe foarte mulți să vor- și Franței care susțin repartizare a aproximativ bească despre un posibil nou război rece1. 40.000 de refugiați (cifră ce poate crește până De asemenea, evenimentul vine pe fundalul la 120.000) printre statele membre UE. Din- unor crize interne europene. UE are de înfrun- tre cele patru state, Polonia are alte priorități tat crize serioase precum problema „BrExit” strategice, fiind un inițiator al Parteneriatului – și anume posibilitatea ca Marea Britanie să Estic și nefiind interesată în mod deosebit de 2 dimensiunea sudică a Politicii Europene de Ve- iasă din UE în urma referendumului din 2017 , cinătate. ,,GrExit” – posibilitatea ca din cauza proble- Summit-ul, desfășurat în perioada 21-22 melor economice și a neînțelegerilor dintre mai 2015, a arătat faptul că statele PaE sunt creditorii internaționali și liderii de la Atena, dominate de un comportament strategic în Grecia să iasă din zona euro sau chiar din UE3, ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană. sau valurile de imigranți din zona Nordului În ciuda dorințelor unor state precum Ucrai- Africii și a Orientului Mijlociu și dezbaterile na sau Georgia care se așteptau la schimbarea în ceea ce privește repartizarea anumitor cote 4 paradigmei politice din spatele Parteneriatului pentru imigranți fiecărei țări europene . Ches- Estic, sperând că acesta poate deschide o ușă tiunea refugiaților redevine actuală în lunile spre o posibilă integrare în UE, oficialii eu- august și septembrie 2015, având și implicații ropeni au afirmat contrariul și anume că PaE indirecte asupra Parteneriatului Estic. Criza este construit doar pentru a întări relațiile din- refugiaților pare a dezbina membrii UE în ceea tre UE și statele membre ale inițiativei, și de a ce privește acordarea de azil politic celor în ne- ajuta la stabilizarea și modernizarea acestora. voie, dar pune sub semnul întrebării și aspecte Spre exemplu, ministrul de externe al Ucrainei instituționale precum funcționarea spațiului a cerut în mod clar schimbarea acestei para- Schengen sau a Acordului de la Dublin cu pri- digme. ,,Acum la Riga vrem asigurări concrete vire la refugiați5, acesta fiind suspendat la ce- cum că Ucraina este eligibilă pentru o posibi- rerea Germaniei6.Criza va avea un impact și lă candidatură la Uniunea Europeană și are Monitor Strategic 27 șansa de a deveni un candidat la aderare în me implementate de statele membre. Mai mult viitor”8. Speranțele oficialului ucrainean aveau decât atât, PaE este o ofertă înaintată statelor să fie stopate de liderii europeni. În acest sens, din zonă și nu reprezintă o formă de coerciție cancelarul german Angela Merkel afirma clar prin care se dorește impunerea forțată a unei că PaE ,,nu este un instrument” al extinderii anumite ordini la periferia estică a Uniunii Eu- UE și „nu trebuie să oferim speranțe false ce nu ropene, UE respectând suveranitatea statelor pot fi îndeplinite mai târziu”9.Acest lucru este respective. În ceea ce privește cel de al doilea specificat și în declarația Summit-ului respec- grup de state, acestea vor continua cooperarea tiv, care menționează că Parteneriatul Estic va cu UE în toate domeniile de interes mutual. continua să reprezinte un cadru de cooperare Formularea regăsită în paragraful 12 pare a de- și dialog cu scopul de a conduce spre o moder- cupla Armenia, Azerbaidjan dar și Belarus de la nizare pe termen lung10. În același timp, liderii dialogul normativ pe baza căruia funcționează europeni au ținut să asigure Rusia că PaE nu PaE, limitând relațiile bilaterale doar la intere- este o inițiativă îndreptată împotriva cuiva11. se concrete. La rândul său cancelarul german Revenind la declarația Summit-ului, aceasta a întărit această perspectivă, afirmând că ,,.. conține două cuvinte cheie care vor defini po- acceptăm faptul că diferite națiuni din Parte- litica UE față de statele PaE în viitor și anume neriatul Estic pot merge pe propriul lor drum și „diversificare” și „inclusivitate”. Primul termen acceptăm aceste alegeri diferite”15. confirmă speculațiilor apărute înaintea eveni- Pe de altă parte, conform declarației Sum- mentului de la Riga ce vorbeau despre un Par- mit-ului, ZLSAC semnat cu Georgia, Moldova teneriat Estic cu două viteze. „Grupul celor șase, și Ucraina a adus un plus în ceea ce privește Ucraina, Georgia, Belarus, Moldova, Azerbaid- relațiile comerciale dintre respectivele state jan și Armenia, nu va mai fi recunoscut ca un și UE. Totodată UE a anunțat sprijin financi- singur bloc de către UE”12. Acest lucru era pre- ar sporit pentru dezvoltarea IMM-urilor din vizibil, dar și util ținând cont de realitățile actu- cele trei state, ajutor ce se va ridica în jurul su- ale. Pe de o parte există un grup de trei state ce mei de două miliarde de euro și care va veni au semnat deja Acorduri de Asociere cu UE, și din partea BRDE și BEI16. Un alt punct unde anume Georgia, Moldova și Ucraina. Pe de altă UE a rămas constantă îl reprezintă conflictele parte Armenia și Belarus sunt deja membre în înghețate, în special cel din Nagorno Karabakh Uniunea Eurasiatică, în timp ce Azerbaidjan unde Uniunea își continuă practic politica de este departe de standardele cerute de UE și nici neimplicare, limbajul fiind aproape identic cu nu pare a avea dorința de a face pașii necesari în cel din documentele specifice semnate cu Ar- această direcție. De asemenea, au existat voci menia și Azerbaidjan. Mai mult de atât, docu- ale unor diplomați europeni ce susțineau că mentul nu menționează nimic despre Abhazia „Există foarte multe lucruri pe care aceste state și Osetia de Sud. ar trebui să le facă și de asemenea considerăm că ar trebui luat în considerare caracterul indi- vidual al fiecăruia”13. Discursul despre Rusia Cel de al șaselea paragraf al declarației fina- le sintetizează practic modul în care UE va trata În ceea ce privește Rusia și evenimentele cele șase state pe viitor. ,,Participanții la Sum- din Ucraina, atrage atenția limbajul rezervat al mit reafirmă obiectivele Parteneriatului Estic de documentului. La o contabilizare atentă, ter- a dezvolta relații puternice și diferențiate între menul Rusia apare menționat o singură dată și UE și cei șase parteneri suverani și independenți. aceasta în contextul negocierilor dintre Rusia Scopul și gradul cooperării sunt determinate de și Ucraina în privința gazelor naturale, unde UE și ambițiile și nevoile partenerilor, cât și de se făcea referire la faptul că UE va facilita ne- reforme”14. De fapt această declarație reconfir- gocierile dintre cele două părți17. Se pare că mă acel principiu al condiționalității pozitive Armenia și Belarus ar fi amenințat că nu vor pe baza căruia PaE, ca de altfel întreaga PEV, semna declarația Summit-ului dacă aceasta ar a fost construit, și anume că recompensele UE fi conținut sintagma ,,anexarea ilegală a Cri- vor fi direct proporționale cu gradul de refor- meei de către Rusia”18. Această atitudine este 28 Monitor Strategic de fapt continuarea unui trend exprimat în normele occidentale și anumite spaţii politice, mod oficial și în contextul referendumului din sugerând indirect și lipsa de compatibilitate Martie 2014. În timp ce președintele Armeni- dintre standardele vestice și anumite zone din ei Serzh Sargsyan a recunoscut referendumul spațiul post sovietic. Mai mult de atât, propu- din Crimeea declarând că se încadrează în nerea formării unei coaliții regionale împotriva dreptul la autodeterminare, liderul din Belarus terorismului, care ar urma să includă Turcia, deși a criticat aceste acțiuni spunând că repre- Arabia Saudită, Egipt, dar și alți ,,parteneri ai zintă un precedent negativ, ulterior a afirmat Rusiei”25, indică o dorință a Kremlinului de a-și că peninsula Crimeea face parte din Rusia19. proteja atât interesele strategice, cât și de a juca Uniunea Europeană trebuia, pe de o parte, să un rol important în gestionarea chestiunilor de ofere, cel puţin la nivel de discurs, o garanţie securitate din zonă. În contextul actual, cu o împotriva Rusiei pentru statele ce au semnat Europă presată de crize, dar și de divergențe deja AA (Acordul de Asociere), iar pe de altă interne, Rusia ar putea obține un acord ,,favo- parte nu dorea să îndepărteze de tot grupul rabil” în ceea ce privește situația din Ucraina. de state apropiate de Rusia. Judecând și după afirmațiile atribuite unor diplomați francezi care au declarat că ,,nu dorim crearea unei noi Viziune de ansamblu asupra cortine de fier și nu ar trebui să optăm pentru o abordare conflictuală”20, se pare că UE nu Europei de Est dorește să escaladeze tensiunile cu Rusia. De altfel, natura politicii externe europene favo- Nu numai că Ucraina nu a primit un even- rizează non-existența unui consens în ceea ce tual semnal din partea UE despre posibila in- privește atitudinea față de Rusia. tegrare, dar UE nu a inițiat nici pentru Ucrai- În funcție de modul în care membrii UE se na şi nici pentru Georgia regimul aşteptat în raportează la Rusia putem distinge trei astfel ceea ce privește liberalizarea vizelor. Acesta a de grupuri de state și anume: state care doresc fost amânat până în anul 2016. Cauzele acestei o atitudine fermă față de Rusia, precum Po- decizii pot fi căutate pe de o parte în interio- lonia sau țările baltice, state care au o viziune rul celor două state, dar țin și de presiunile pe pragmatică prin prisma relațiilor economice care Uniunea Europeană trebuie să le înfrunte față de Rusia, precum Franța și Germania și în prezent. Însă nu trebuie să vedem această state considerate a fi ,,prietenii” Kremlinului amânare a liberalizării regimului vizelor după precum Cipru, Grecia sau Ungaria. În timpul modelul Republicii Moldova ca o consecință vizitei sale în Moscova, premierul grec Alexis exclusivă a problemelor din UE. Cele două ţări Tsipras a cerut UE să înceteze sancțiunile eco- au în continuare probleme în special în do- nomice împotriva Rusiei21. Un ton asemănător meniul statului de drept, probleme legate de a avut şi președintele Ciprului, care la rândul corupție și independența limitată a justiţiei. În său consideră inutile sancțiunile împotriva Ru- cazul Georgiei, documentele Comisiei aduc la siei22 și, de asemenea, prim-ministrul maghiar cunoștință faptul că, deși au fost făcute progre- Victor Orban a condamnat aceste măsuri23. se semnificative într-un timp destul de scurt, Referindu-se la criza refugiaților, președin­ în domenii precum securitatea documentelor, tele rus Vladimir Putin a declarat în data de managementul migrației la frontieră, ordi- 4 septembrie 2015 că aceasta este o criză cu nea publică și relațiile externe sau drepturile rezultate așteptate. În continuare, liderul rus fundamentale, există în continuare probleme a criticat politica Occidentului de a încerca să legate de acordarea azilului politic, controlul impună propriile standarde politice în spațiul traficului de persoane și al crimei organizate și respectiv, fără ,,să țină cont de specificul istoric, implementarea măsurilor anti-corupție26. La religios, național și cultural al acestor regiuni”, rândul său, Ucraina se află sub performanțele considerând că aceasta este în primul rând po- Georgiei și are de implementat reforme în do- litica urmată de Statele Unite ale Americii24. menii tehnice precum siguranța documentelor, Prin acest tip de discurs, Putin încearcă sa traficul la frontieră, condițiile pentru acorda- atragă atenția asupra incompatibilității dintre rea azilului politic, spălarea de bani sau politi- Monitor Strategic 29 ce precum corupția și respectarea drepturilor anume regimul de liberalizare a vizelor. Însă, minorităților27. Totuși Ucraina a primit o re- se pare că există un recul al reformelor. Chiar și compensă din partea UE, și anume un ajutor sondajele arată faptul că suportul pentru dru- financiar în valoare de aproape două miliarde mul european a scăzut. Conform unei cercetări de dolari. Președintele Poroșenko a declarat că sociologice din 16 aprilie 2015, dacă duminica va folosi banii respectivi pentru ,,de-oligarhi- viitoare ar avea loc referendumul cu privire zarea” Ucrainei28. la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Analizând atitudinea Belarus, mai exact a Europeană, 40% ar vota pro și 42% - contra, liderului Alexander Lukashenko, după izbuc- încă 18% sunt indeciși. 41% din respondenţi au nirea violențelor din Ucraina și până la Sum- menţionat că RM va avea mai multe avantaje/ mit-ul de la Vilnius constatăm adoptarea unui doar avantaje, dacă va deveni membru al UE, ton pragmatic. Există mai multe indicii care 45% din respondenţi dimpotrivă susţin că RM confirmă această atitudine. Se poate obser- va avea doar dezavantaje sau mai multe dez- va, în primul rând, că se pune accent tot mai avantaje, dacă va deveni membru UE. Restul mare pe o identitate națională bielorusă și pe respondenţilor nu au putut să se exprime30. În folosirea limbii bieloruse în discursuri oficiale afară de acest lucru, există probleme precum și instituții publice29. În al doilea rând, atrage instituțiile ineficiente și, de asemenea, în ceea atenția discursul președintelui bielorus în ceea ce privește corupția. În aprilie 2015, Banca ce privește Rusia. Una dintre cele mai impor- Centrală a Moldovei a descoperit faptul că trei tante declarații ale liderului din Belarus intr-un instituții financiare de la Chișinău, reprezen- interviu pentru Bloomberg este aceea că Putin tând aproximativ o treime din activele bancare și Rusia reacționează emoțional la provocări. ale țării, au acordat împrumuturi în valoare to- De asemenea Lukashenko a mai precizat că tală de un miliard de dolari, sau 15% din Pro- nici Belarus și nici Kazahstan nu sunt dornice dusul Intern Brut (PIB)31. Un alt episod con- să devină părți ale unui eventual imperiu. Pe de troversat l-a constituit concesionarea aeropor- o parte Belarus este unul dintre aliații cei mai tului din Chișinău unor firme rusești, de ase- apropiați ai Rusiei, însă dorește și un spațiu de menea planând suspiciuni de corupție asupra manevră, și din această cauză dorește păstra- acestei afaceri32. În concluzie, se poate spune rea unor legături cu Occidentul. Acest lucru că elitele locale au îndepărtat Moldova de Uni- explică de ce Belarus nu a renunțat definitiv la unea Europeană prin lipsa de acțiune în ceea PaE. De asemenea, participarea Belarus la ne- ce privește reformarea statului. O consecință gocierile de pace în contextul conflictului din directă a acestor scandaluri de corupție a fost Ucraina, desfășurate chiar la Minsk, a urmărit și decizia Băncii Mondiale de a bloca alocarea și apropierea lui Lukashenko față de Occident. unui ajutor de 45 milioane de dolari americani În prezent, între UE și Belarus există un par- Republicii Moldova33. De asemenea, la alegeri- teneriat destinat consultării și modernizării le locale din iunie 2015, deși statistic vorbind în domeniul economiei și comerțului. Însă pro europenii au câștigat un număr de apro- gravele probleme legate de drepturile omului ximativ 600 de localități, lideri controversați și fac foarte grea cooperarea dintre cele două considerați a fi pro-Kremlin au ieșit victorioși entități. În orice caz, spre deosebire de politica în orașe importante precum Bălți sau Orhei. multi-vectorială urmată de fostul președinte al Ucrainei, Victor Yanukovic, șansele ca Be- larusul să facă acest lucru sunt cu mult mai Caucazul de Sud după Riga limitate. Sistemul politic reprezentat de regi- mul personalizat al lui Lukashenko este într-o Fiecare stat din Caucazul de Sud a avut contradicție evidentă cu normele occidentale obiective diferite și evident așteptări diferite și, de asemenea, structura economică necom- de pe urma Summit-ului de la Riga. petitivă cu standardele europene ține Belarus oarecum ,,captivă” în spațiul post sovietic. Armenia Spre deosebire de restul statelor PaE, Mol- În ceea ce privește Summit-ul de la Riga, Ar- dova a primit deja o recompensă importantă și menia s-a remarcat în primul rând prin refuzul 30 Monitor Strategic semnării declarației finale în cazul în care ar fi de UE după Riga lasă o ușă deschisă pentru un conținut mențiunea referitoare la anexarea ile- eventual acord diferit de Acordul de Asociere gală a Crimeii de către Rusia34. Judecând după al PaE. Practic în viitor sunt șanse să se ajun- formulările europene și după acțiunile Ereva- gă la acel ,,Parteneriat Strategic și Pact pentru nului, putem spune că Armenia face parte din Modernizare” pe care factorii decizionali de ,,categoria b” a Parteneriatului Estic, alături de la Baku și-l doresc și vizează doar coopera- Azerbaidjan și Belarus. Paradoxal însă, Arme- rea economică și modernizarea tehnologică a nia a obținut o victorie la Summit-ul de la Riga. Azerbaidjanului cu sprijinul UE38. Consensul În ceea ce privește Armenia, declarația finală asupra acestui viitor pact este pus totuși sub a Summit-ului menționa că ,,Participanții (la semnul întrebării de nemulțumirile Azerbaid- Summit) salută înțelegerea cu scopul de a dez- janului în ceea ce privește atitudinea UE față volta un viitor acord între UE și Armenia ale de Nagorno Karabakh și de cerințele UE în cărui obiective vor fi dezvoltarea și întărirea ceea ce privește standardele democratice. cooperării în toate zonele de interes mutual”35. Putem spune că Azerbaidjanul a avut o ati- Paragraful respectiv sugerează semnarea unui tudine distantă față de inițiativele Summit-ului viitor acord diferit de prevederile Acordului de la Riga. Președintele Ilham Alyiev nu a par- de Asociere și va ține cont de faptul că Arme- ticipat la summit sub pretextul nevoii de a su- nia este deja membră a Uniunii Eurasiatice. praveghea pregătirea jocurilor europene de la ,,Astăzi, am obținut ceea ce ne-am așteptat să Baku. Mai mult de atât, a existat o nemulțumire obținem. Am confirmat ce s-a spus la întâlni- evidentă față de prevederile declarației finale rea Consiliului UE – Armenia… Armenia și a Summit-ului în ceea ce privește conflictul Uniunea Europeană vor continua cooperarea din Nagorno Karabakh, iar inițial delegația în acele domenii și direcții posibile, luând în azeră condusă de ministrul de externe Elmar considerare calitatea de membru a Armeniei Mammadov chiar a refuzat semnarea acestei într-un alt proiect de integrare”36. A afirmat declarații. ,,Am spus că acest conflict trebuie primul ministru armean, Edward Nalbandi- să fie rezolvat conform rezoluțiilor Consiliu- an. În interpretarea experților locali consensul lui de Securitate ONU39. Dar nu au dorit să asupra unui astfel de document poate însem- includă această prevedere în declarația Sum- na că ,,abordările Armeniei sunt acceptabile mit-ului și am protestat împotriva acestui fapt. pentru Uniunea Europeană”37. Această abor- Rezoluțiile C.S. ONU sunt documente juridice dare se încadrează foarte bine în paradigma foarte importante, iar conflictul ar trebui re- de politică externă a Armeniei. Pe de o parte, zolvat conform acestora”40, a declarat minis- relația cu Rusia rămâne nedeteriorată, iar pe trul de externe azer. Totuși Azerbaidjanul a de altă parte legăturile cu Bruxellesul nu sunt primit dreptul de a-și exprima nemulțumirile pierdute, dimpotrivă sunt reinterpretate. Nu în într-un document separat. Cu toate acestea, ultimul rând, această situație aduce beneficii și au existat critici chiar din interiorul țării la pentru regimul intern care se poate pune astfel faptul că Baku a semnat în cele din urmă re- la adăpost de eventuale critici și proteste din spectiva declarație. Novruz Mammadov, șeful partea societății civile în cazul în care i se va administrației prezidențiale a declarat că prin reproșa dependența sporită față de Rusia. semnarea acestei declarații Azerbaidjanul a fă- cut concesii Uniunii Europene41. Azerbaidjan Azerbaidjan este nemulțumită de declarațiile și atitudinea Azerbaidjan este menționat mai mult UE față de conflictul din Nagorno Karabakh și în contextul rolului pe care îl are în ceea ce acuză Bruxelles-ul de standarde duble42 ținând privește securitatea energetică a Europei, ne- cont de atitudinea și declarațiile UE față de făcându-se referire la problemele interne ale situația din Crimeea. De fapt, prin atitudinea statului, în ceea ce privește aproximarea cu din timpul Summit-ului, Bruxelles a rămas standardele europene. De asemenea, a fost consecvent în ceea ce privește politica sa ,,dis- lăudat de europeni pentru progresele în ceea tantă” față de situația din Nagorno Karabakh. ce privește Coridorul Sudic al Gazelor. Ca și Nu există, din partea UE o viziune coerentă în cazul Armeniei, tipul de abordare introdus asupra modului de rezolvare a acestui conflict. Monitor Strategic 31 Analizând limbajul din documentele strategice primă vedere, această măsură poate fi inter- de țară (Country Strategy Papers) încheiate de pretată ca o apropiere de proiectul economic UE cu Armenia și Azerbaidjan se poate observa regional dezvoltat de Rusia. Deși tehnic vor- că ajutorul UE ar urma să vină după ce conflic- bind, Azerbaidjanului i-ar fi mult mai ușor să tul ar fi rezolvat de către cele două părți43. Dar adere la Uniunea Eurasiatică, totuși există anu- acest lucru vine și pe fondul faptului că niciuna mite costuri peste care Baku va trece cu greu, dintre cele două părți nu a cerut și nu a dorit costuri pe care principiile de funcționare ale implicarea UE în acest conflict. Armenia este Uniunii Eurasiatice precum uniformizarea po- mulțumită de status quo actual, iar Azerbaid- liticilor economice le pot avea. De asemenea, janul în special după declararea unilaterală a documentul semnat în 3 iulie reprezintă totuși independenței Kosovo pare să nu mai aibă în- un pas destul de mic în acest sens. crede în instituțiile internaționale, dorind mai degrabă să găsească o rezolvare ,,personală” a Georgia acestui conflict44. Dorința Georgiei de a continua și de a in- Neînțelegerile dintre Azerbaidjan și Uni- tensifica gradul de cooperare cu Uniunea Eu- unea Europeană nu se rezumă doar la difici- ropeană a fost exprimat în mod public cu două lul conflict din Nagorno Karabakh. Regimul săptămâni înaintea Summit-ului, în data de 5 drepturilor și libertăților fundamentale din mai, printr-o scrisoare semnată de Președinte, Azerbaidjan, mai exact repetatele încălcări ale Primul ministru și Președintele Parlamentu- drepturilor omului reprezintă un alt diferend lui georgian, prin care recunoșteau rolul UE între cele două părți. De altfel, lipsa unor lideri în demararea reformelor interne din Georgia europeni marcanți de la ceremonia jocuri- și cereau de asemenea acordarea regimului de lor olimpice europene de la Baku a confirmat liberalizare a vizelor46. Această scrisoare are în acest lucru. Evenimentul în sine, desfășurat mod evident un rol simbolic și anume acela de între 12-28 iunie a avut mai mult o valoare ge- a arăta consensul național în ceea ce privește opolitică pentru Azerbaidjan, decât una spor- continuarea drumului european. Summit-ul tivă. Ministrul azer al Tineretului și Sportului, de la Riga a continuat să alimenteze senti- Azad Rahimov a declarat că acest eveniment mentul de dezamăgire al Georgiei survenit în este de o importanță majoră pentru interesul urma Summit-ului NATO de la Cardiff din național al Azerbaidjanului45. Pe de o parte 2014, atunci când Tbilisi nu a primit MAP din acest eveniment poate servi unor politici mai partea alianței. Deși Georgia nu a obținut ceea vechi ale Azerbaidjanului și anume tentativelor ce și-a dorit la acest summit, primul ministru de diversificare a economiei, acest eveniment Irakli Garibashvili a declarat că evenimentul a acționând ca un catalizator pentru sporirea fost ,,un succes” pentru țara sa și a primit sem- potențialului turistic al țării. De asemenea, re- nale clare că Georgia va beneficia de liberaliza- prezintă o ocazie prin care factorii decizionali rea vizelor47. de la Baku arată faptul că Azerbaidjanul repre- Trebuie menționat totuși că au existat pro- zintă un partener de încredere și stabil, lucru teste din partea opoziției parlamentare dar și a ce are din nou implicații economice. Însă, pe altor partide care nu fac parte din parlament. de altă parte, evenimentul poate fi interpretat Astfel Nino Burjanadze, personaj cheie al și ca o formă de legitimare dar și de consolida- Revoluției Trandafirilor, a criticat guvernul și a re a actualei puteri de la Baku. afirmat că actualul curs de politică externă tre- Un alt eveniment important ce s-a obser- buie corectat serios, considerând că Georgia se vat în perioada post Riga a fost semnarea unui apropie de statutul Turciei în ceea ce privește acord între Azerbaidjan și Rusia de simplifica- aderarea europeană, judecând după afirmațiile re a controalelor vamale la anumite produse liderilor europeni în ceea ce privește faptul că agricole, în data de 3 iulie 2015. De asemenea, PaE nu este un instrument menit să faciliteze trebuie menționat că volumul schimburilor integrarea în UE48. La rândul său, fostul minis- comerciale dintre Azerbaidjan și Rusia a cres- tru de externe Maja Panjikidze a criticat guver- cut cu 5% în perioada ianuarie – mai 2015, nul pentru neîndeplinirea standardelor tehnice față de aceeași perioadă a anului trecut. La o necesare liberalizării regimului vizelor49. Acor- 32 Monitor Strategic darea regimului de liberalizare a vizelor va cinătatea estică a UE, fără a include posibilita- avea un impact și asupra viitoarelor alegeri le- tea aderării. gislative din Georgia din anul 2016. La nivelul În ceea ce privește performanțele indivi- opiniei publice există o percepție emoțională duale ale celor șase membri, atrage atenția în în ceea ce privește atitudinea față de UE și Ru- primul rând reculul Republicii Moldova care sia. ,,Foarte mulți georgieni văd Europa ca fiind se pare că nu mai este „povestea de succes” a slabă și indecisă. Dar Putin este privit ca un PaE. Ucraina își continuă drumul spre UE, însă caracter puternic ce își atinge obiectivele”50, re- mai are destule reforme de îndeplinit, în timp latează un expert local. ce Belarus reîncearcă o apropiere limitată și Un eventual eșec poate fi speculat nu nu- selectivă față de Bruxelles. În Caucazul de Sud mai de opoziția pro-europeană – MNU, dar cel mai mare câștigător al Summit-ului pare a și de facțiunile politice care simpatizează mai fi Armenia. Erevan este pe punctul de a sem- degrabă cu Rusia, influența vecinului din Nord na un alt tip de acord cu UE fără să își strice fiind în creștere, lucru recunoscut și de oficiali relația cu Rusia, încadrându-se practic în abor- precum Irakli Alasania, fostul ministru al apă- darea tradițională a politicii externe armene de rării51. De altfel, conform unor sondaje există după independență . Pe de altă parte se pare că o ușoară creștere a proporţiei celor ce doresc Azerbaidjanul s-a îndepărtat de UE din cauza ca Georgia să devină parte a Uniunii Eurasia- disatisfacției față de problema reprezentată de tice. Dacă în 2013 doar 11% dintre cetățeni își Nagorno Karabakh. Însă pe de altă parte, sem- doreau acest lucru, în 2014 procentul a cres- narea unui acord vamal cu Rusia este un pas cut la 16%52. De asemenea, posturi TV rusești, foarte mic pentru a spune că Baku s-a orientat interzise în timpul lui Saakashvili, au început spre Uniunea Eurasiatică. Deși oficialii georgi- să emită din nou pe teritoriul georgian53.Se es- eni s-au declarat mulțumiți de Summit-ul de la timează că la următoarele alegeri legislative o Riga, totuși pe termen scurt neacordarea regi- parte din locurile deținute acum de MNU vor mului de liberalizare a vizelor a reprezentat un fi câștigate de gruparea lui Burjanadze și de insucces. În acest sens, anul 2016 va fi deosebit Alianța Patrioților, ambele cu un discurs eur- de important pentru parcursul european al sta- asianist54. Pe lângă aceste formațiuni politice tului din estul Mării Negre. Deși forțele politice există și un ONG important, Alegerea Eurasi- pro-ruse nu au capacitatea de a devia parcursul atică a Georgiei, pretinzând a avea în jur de de politică extern, cu siguranță îl pot încetini. 16.000 de membri55, care evident militează pentru o apropiere de Rusia. Pe lângă aceste dinamici interne este important de menționat Note și faptul că Rusia a semnat un parteneriat de apărare colectivă cu Abhazia și Osetia de 1 Chatam House, ” A ‘New Cold War’? Abusing Histo- Sud56. Deși curentul pro-rus este pentru mo- ry, Misunderstanding Russia” 22 May 2015 in http://www. chathamhouse.org/publication/new-cold-war-abusing- ment limitat, iar din punct de vedere politic history-misunderstanding-russia#sthash.wh4GNDq1. este greu de crezut că după 2016 se va forma dpuf un legislativ capabil să altereze vectorul de po- 2 The Guardian, ,, Brexit – what would happen if litică externă georgian, atrage atenția faptul că Britain left the EU?”, 14 May 2015 in http://www.thegu- ardian.com/politics/2015/may/14/brexit-what-would- acest trend este în continuă creștere. happen-if-britain-left-eu-european-union-referendum- uk?CMP=share_btn_fb 3 Paul Kirby, ,, Greek debt crisis: Is Grexit inevitable? ”, BBC 1 july 2015 in http://www.bbc.com/news/world-eu- Concluzii rope-32332221 4 New York Times, ,, In Testy Debate, E.U. Leaders Fail În afara includerii unui principiu al indi- to Agree on Quotas to Spread Migrants Across Bloc”, June vidualizării în cadrul PaE, summit-ul de la 26, 2015 in http://www.nytimes.com/2015/06/27/world/ Riga nu a adus nimic nou. Practic a confirmat europe/european-union-migrant-crisis-quotas-italy-gre- ece.html?_r=0 păstrarea acelorași coordonate pe care a fost 5 Pentru mai multe detalii asupra Acordului a se vedea construit: o ofertă înaintată Europei de Est și http://www.ecre.org/topics/areas-of-work/protection-in- Caucazului de Sud cu scopul de a stabiliza ve- europe/10-dublin-regulation.html Monitor Strategic 33 6 Revista 22, ,, Germania a suspendat acordul Dublin, 2015, in http://rt.com/business/234959-cyprus-eu-russia- inregistreaza cererilor tuturor refugiatilor sirieni care sanctions/ ajung pe teritoriul sau”, in http://www.revista22.ro/germa- 23 BBC, Hungary PM Orban condemns EU sanctions nia-a-suspendat-acordul-dublin-inregistreaza-cererilor- on Russia, 14 August 2014 in http://www.bbc.com/news/ tuturor-refugiatilor-sirieni-care-ajung-pe-teritoriul-sau- world-europe-28801353 58561.html 24 Euractiv, ,, Putin: Blind Western policies created the 7 EU Observer, ,, Refugee quotas ‘unacceptable’ for migrant crisis”, 4 septembrie 2015, in http://www.euractiv. Visegrad states”, 4 september 2015, in https://euobserver. com/sections/global-europe/putin-blind-western-polici- com/migration/130122 es-created-migrant-crisis-317343 8 Euractiv, ,,Ukraine wants roadmap to EU accession 25 Sputnik, ,,Anti-Terrorism Coalition Proposed by at Riga summit”, 21 May 2015 in http://www.euractiv. Putin to Be ‘Regional Safety Net’-Syrian Politician, 5 com/sections/europes-east/ukraine-wants-roadmap-eu- September 2015, in http://in.sputniknews.com/world accession-riga-summit-314753 /20150905/1015621419.html#ixzz3l4Y4X6cj 9 Euractiv, ,,Merkel tells Eastern partners not to ex- 26 Civil Georgia, ”European Commission: Georgia pect too much”, 22 May 2015, http://www.euractiv.com/ ‘Still Needs to Address Remaining Recommendations’ on sections/europes-east/merkel-tells-eastern-partners-not- Visa Liberalisation”, 8 May 2015 in http://www.civil.ge/ expect-too-much-314788 eng/article.php?id=28256 10 European Council, Joint Declaration of the Eas- 27 European Commission, Georgia and Ukraine Stan- tern Partnership Summit (Riga 21-22 May), Riga, 2015 in ding in Implementing Visa Liberalisation Action http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/internatio- Plans (VLAP) with the EU, in http://www.civil.ge/fi- nal-summit/2015/05/21-22/ 11 les/files/2015/VLAP-Georgia-Ukraine.pdf Ibidem 28 12 Alexander Chanadiri, ,,The Day After Riga”, East- Aline Robert, ,,Two tier Eastern Partnership on the book, in http://eastbook.eu/en/2015/05/country-en/mol- table at Riga summit”, Euractiv, 20 May 2015 in http:// dova-en/the-day-after-riga-where-are-we-now/ www.euractiv.com/sections/europes-east/two-tier-eas- 29 The Guardian, ,, After decades of Russian domi- tern-partnership-table-riga-summit-314726 nance, Belarus begins to reclaim its language”, 28 ianua- 13 Ibidem rie 2015, in http://www.theguardian.com/world/2015/ 14 European Council, Joint Declaration of the Eas- jan/28/-sp-russian-belarus-reclaims-language-belarusian tern Partnership Summit (Riga 21-22 May), Riga, 2015 in 30 IPP, Barometrul Opiniei Publice Aprilie 2015, in http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/internatio- http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=733 nal-summit/2015/05/21-22/ 31 Agerpress, ,,Scandal financiar în Republica Moldova 15 BBC, EU says Riga summit ‘not anti-Russia beauty sau cum să furi 1 miliard de dolari (AFP)”, 9 aprilie 2015, contest, 21 May 2015, in http://www.bbc.com/news/wor- in http://www.agerpres.ro/externe/2015/04/09/scan­­dal- ld-europe-32824840 16 financiar-in-republica-moldova-sau-cum-sa-furi-1-mili- European Commission Press Releas, ,, EU to un- ard-de-dolari-afp--09-35-54 lock €2 billion worth of investment for small businesses in 32 Timpul.md, ,,Cristian Ghinea: Scandalurile de co- Georgia, Moldova and Ukraine” , 21 May 2015 in http:// europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5012_en.htm rupţie pun sub presiune relaţia UE-Moldova”, in http:// 17 European Council, Joint Declaration of the Eas- www.timpul.md/articol/cristian-ghinea-scandalurile-de- tern Partnership Summit (Riga 21-22 May), Riga, 2015 in coruptie-pun-sub-presiune-relatia-ue-moldova-73847. http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/internatio- html 33 nal-summit/2015/05/21-22/ DW, ,, Alex Kremer: Accelerarea luptei cu corupția 18 New Europe, ,,For Armenia and Belarus the anne- este cheia pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, 19 apri- xation of Crimea is acceptable…”, 22 May 2015, in http:// lie 2015 in http://www.dw.com/ro/alex-kremer-accelera- www.neurope.eu/article/for-armenia-and-belarus-the- rea-luptei-cu-corup%C8%9Bia-este-cheia-pentru-dezvol- annexation-of-crimea-is-acceptable/ tarea-republicii-moldova/a-18527272 34 19 The Economist, ,, Mixed regional response to Cri- Sputnik, Armenia and Belarus refused to sign a mea annexation”, 27 March 2014, in http://country.eiu. joint declaration of the EU-Eastern Partnership sum- com/article.aspx?articleid=81668392&Country=Ukraine mit as long as the text called Crimea’s reunification with &topic=Politics&subtopic=Recent+developments Russia an “illegal annexation,” Reuters reported, citing 20 Aline Robert, ,,Two tier Eastern Partnership on the unnamed diplomatic sources in http://sputniknews.com/ table at Riga summit”, Euractiv, 20 May 2015 in http:// politics/20150521/1022409114.html 35 www.euractiv.com/sections/europes-east/two-tier-eas- European Council, Joint Declaration of the Eas- tern-partnership-table-riga-summit-314726 tern Partnership Summit (Riga 21-22 May), Riga, 2015 in 21 The Guardian, ,,Alexis Tsipras in Moscow asks http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/internatio- Europe to end sanctions against Russia”, 8 Aprilie 2015, nal-summit/2015/05/21-22/ in http://www.theguardian.com/world/2015/apr/08/ale- 36 News.am, ,, Armenia FM gives interview over Riga xis-tsipras-in-moscow-asks-europe-to-end-sanctions-a- Summit” 22 May 2014, in http://news.am/eng/news/268 gainst-russia 158.html 22 Russia Today, ,, Russian sanctions create broader 37 ArmenPress, ,,Riga Summit showed that Arme- problems for entire EU– Cyprus president” 24 february nia s approahes are acceptable for the European Union”, 34 Monitor Strategic in http://armenpress.am/eng/news/806526/riga-summit 45 Trend.az, ,,Anti-Azerbaijani forces fail to discre- -showed-that-armenia%E2%80%99s-approaches-are-ac- dit European Games – minister” 2 July 2015, in http:// ceptable-to-the-european-union-political-scientist.html en.trend.az/azerbaijan/baku2015/2413469.html 46 38 Newz.az, ,,Azerbaijan, EU replace Association Agre- Letter to EU leader in http://www.civil.ge/files/files ement with new strategic partnership”, 29 January 2014, in /2015/Letter-EU-GeorgianLeaders-May5-2015.pdf 47 http://www.news.az/articles/politics/86169 Civil Georgia, ,, PM Garibashvili: ‘Riga Summit 39 Este vorba despre rezoluțiile 822/1992, 853/1993, Success for Georgia’”, 22 May 2015, in http://www.civil.ge/ eng/article.php?id=28294 874/1993, 884/1994 48 Civil Georgia, ,,PM Garibashvili: ‘Riga Summit Suc- 40 Trend.az, „Elmar Mammadyarov explains remarks cess for Georgia’”, 22 May 2015, in http://www.civil.ge/ made by Azerbaijan on Riga summit declaration”, 25 May eng/article.php?id=28294 2015, http://www.news.az/articles/politics/98233 49 41 Civil Georgia, ,,PM Garibashvili: ‘Riga Summit Suc- Trend.az, ,,Azerbaijan made concessions to EU by cess for Georgia’”, 22 May 2015, in http://www.civil.ge/ signing Riga summit declaration – top official”, 22 may eng/article.php?id=28294 2015, in http://en.trend.az/azerbaijan/politics/2398054. 50 Neil Buckley, op.cit html 51 Michael Cecire, ,, The Kremlin Pulls on Georgia”, 42 AzeNews, ,,Double standards against Azerbaijan to Foreign Policy, March 9, 2015 in http://foreignpolicy.com be ineffective” , 9 june 2015 in http://en.trend.az/azerba- /2015/03/09/the-kremlin-pulls-on-georgia/ ijan/politics/2398054.html 52 Ibidem 43 Comisia Europeană, ENPI: Armenia Country Stra- 53 Neil Buckley, ,, Georgia hopes over Europe turn to tegy Paper, Brussels, p. 7în http://ec.europa.eu/world/enp/ disappointment”, Financial Times, May 17, 2015, in http:// pdf/country/enpi_csp_armenia_en.pdf și .Comisia Euro- www.ft.com/cms/s/0/8edae8fe-fadc-11e4-84f3-00144fe- ab7de.html#axzz3ev8S684q peană, ENPI: Azerbaijan Country Strategy Paper, Brussels, 54 2006 p. 14 în http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/country/ Michael Cecire,op.cit. 55 Neil Buckley, op.cit enpi_csp_azerbaijan_en.pdf 56 Russia Today, ,, Collective defense partnership: Rus- 44 Nicu Popescu, Politica Externă a Uniunii Europene sia, Abkhazia sign alliance”, 24 November 2014, in http:// și conflictele post-sovietice, Cartier, București, 2013, p. rt.com/news/208327-ruissia-abkhazia-alliance-treaty/

ABSTRACT

The following article presents the main changes and approaches introduced by the Eastern Partnership’s (EaP) Riga Summit from May 2015. On the one hand, the article shows the EU’s (new) approach towards the six EaP member states (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, Ukraine) and Russia in a context of crisis, and on the other hand the article highlights the domestic situation from the six member states and their attitude towards the European Union.

Keywords: Eastern Partnership, Riga Summit, South Caucasus, Eastern Europe

Mihai-Bogdan Popescu este doctor în ştiinţe politice al SNSPA, specializat în probleme de securitate ale spaţiului ex-sovietic.

Monitor Strategic 35 36 Monitor Strategic SECURITATE INTERNAȚIONALĂ

Monitor Strategic 37 38 Monitor Strategic „Colţurile rotunde” ale politicii economice chineze, decorate cu elementele de securitate Carola Frey

Introducere dintre care unul operează cu eludarea legilor chineze. Deschiderea operațiunilor bursiere a De-alungul ultimilor ani un număr cres- suscitat interesul micilor jucători care au parti- când de analiști economici au tras semnale de cipat masiv la îmbunătățirea dinamicii pieței în alarmă în legătură cu atunci posibilul, acum condițiile reglementate de autorități. Cel de-al evidentul, declin al economiei chineze1. Dacă doilea este cel așa numit „banca fantomă”, care într-un context european astfel de semna- în condițiile fluctuațiilor puternice ale bursei le ar fi generat o discuție amplă, în acest caz chineze și devalorizării monedei naționale, gradul de transparență a fost cel al articole- și-a dezvăluit aria de penetrare în economia lor publicate sub îngrijirea reprezentanților chineză. Sistemul băncilor „fantomă” a reușit autorităților chineze. Posibila explicație pen- efectuarea unui număr uriaș de operațiuni de tru această atitudine de răspuns poate fi găsi- împrumut, aproximativ un sfert din totalul îm- tă foarte ușor: China, cu tot avântul său eco- prumuturilor derulate prin instituțiile bancare nomic rămâne o țară dezvoltată inegal, unde legale. netezirea diferențelor mari de dezvoltare între Impactul asupra economiei chineze nu este regiunile administrative este o politică de stat dat doar de valoarea împrumuturilor derulate având termene de îndeplinire asumate și foarte în afara sistemului oficial ci și de sursa banilor: apropiate anului 2015. Atingerea obiectivelor creditorii „fantomă” se împrumută de la bănci- economice generale (îmbunătățirea asistenței le „oficiale” pentru a putea împrumuta la rân- medicale și sociale, șomajul foarte redus, dul lor la dobânzi mai mari unor clienți care creșterea venitului populației și productivita- prezintă un nivel de risc ridicat, în felul acesta tea) în condițiile impuse de numărul și nevoile crescând nivelul creditelor neperformante. populației trebuie armonizate cu nevoia acută Sistemul „fantomă” de împrumut activează a statului de dezvoltare per ansamblu în toate domeniile (economic, politic și militar). pe mai multe paliere, în funcție de activitățile Creșterea economică a Chinei a fost spec- desfășurate, astfel: trusturi de investiții, case taculoasă și a reușit să absoarbă cantități foar- de amanet, giranți și bănci subterane. În Chi- te mari de resurse. Boom-ul economic a fost na, trusturile de investiții (entități al căror însă de prea scurtă durată pentru a asigura o scop este gestionarea banilor unor investitori, creștere de ansamblu, promițătoare, a tuturor contra unui procent caștig, prin acordarea de provinciilor chineze. Dezvoltarea economică împrumuturi pentru finanțarea diferitelor în- a generat o migrație masivă a forței de muncă treprinderi și activități) au reușit o acumulare provenită din zonele nedezvoltate și creșterea periculoasă de resurse: dintr-un total de 62 de puternică a numărului investitorilor locali în astfel de instituții, zece gestionează jumatate domenii variind de la reciclarea pe scară redu- din resurse. Mai mult, doar două dintre cele să a deșeurilor până la industria grea. 62 sunt obligate să facă cunoscute sumele re- În acest context de dezvoltare și-au făcut zultate din investiții, ceea ce permite investirea cunoscută prezența doi factori importanți, acelorași bani în mai multe proiecte. Monitor Strategic 39 În plus, casele de amanet, foarte răspândite cât și ca urmare a lipsei de lichidități genera- în China, sunt expresia unui sistem economic te de „companiile zombie”. Astfel de companii emergent alimentat și de nevoia rapidă de bani sunt ținute în viață de către stat, prin banci (împrumutați pe termen foarte scurt) și evita- care sunt forțate să cheltuiască resurse finan- rea evidenței oficiale. Prin natura lor casele de ciare importante prin pomparea periodică de amanet sunt unul dintre primele receptoare capital cuplată cu ștergerea datoriilor pentru ale disfuncționalităților sistemului economic a menține ocuparea forței de munca. „Com- resimțite de populație, care în condițiile scăde- paniile zombie” nu sunt nici pe departe o ca- rii puterii de cumpărare este nevoită să depună racteristică a economiei chineze, spre exemplu ca garanție atât bunuri mobile cât și imobile. economia Japoniei a fost adusă în situația de Giranții sunt aceia cu ajutorul cărora cei stagnare pronunțată în anii `80 din cauza unor având un grad ridicat de risc reușesc să obțină astfel de entități economice. În cazul Chinei, împrumuturi de la bănci. Situația giranților de situația lor și trendul bursei fac greu predic- profesie este mai nesigură ca cea a caselor de tibilă evoluția unei viitoare creșteri economi- amanet, deoarece percep aproximativ jumăta- ce. Deocamdată analiștii occidentali vorbesc te din taxa de amanet și se află în situația de a despre o situație care amenință prosperitatea plăti în solidar. Băncile subterane „deservesc” Chinei și care va avea consecințe, treptate, la pe cei care nu mai au acces din diverse moti- nivel global. Ca urmare a politicilor chineze ve la instituțiile de credit ale sistemului ban- exercitate în perioada de creștere a bursei și car. Garanțiile depuse pentru astfel de credite a economiei, anume de a reduce la maximum constau inclusiv din metal (cupru), moment implicarea investitorilor străini în bursele în care în acest circuit intervin traderii de me- chineze, asigurând astfel izolarea acestora, în tale: traderul se va imprumuta de la o bancă acest moment China înregistrează un dezechi- oficială pentru a cumpăra o cantitate de cupru libru al balanței comerciale cu majoritatea par- sau oțel prin respectiva bancă. Aceasta va emi- tenerilor importanți, cu exceptia Statelor Uni- te o scrisoare de garanție în numele traderu- te și Hong Kongului însă contagiunea piețelor lui. Traderul va folosi cantitatea de metal ca bursiere externe este foarte redusă. garanție pentru a obține un împrumut de la o Momentan problema Chinei nu sunt resur- altă bancă. Banii astfel obținuți sunt introduși sele financiare pe care este nevoită (și hotărâtă) în sistemul bancar „fantomă” contra unor do- sa le injecteze pentru gestionarea efectului de bânzi ridicate. domino al slabirii bursei, ci o combinație care Acestui circuit bănesc paralel și deseori are un potențial uriaș de impact asupra ordinii fals alimentat i se adaugă nerăbdarea micilor politice: se înregistrează o accentuată disloca- investitori chinezi de a juca la bursă, de mul- re a populației din zonele până acum vibrante te ori cu bani imprumutați din diverse surse, economic înapoi către localitățile de origine, întreținând astfel volatilitatea și subrezenia lipsite de orizont economic și creșterea numă- pieței (aproximativ 80% din familiile din me- rului proceselor în materia dreptului muncii. diul urban au jucat direct sau prin intermediul Zonele nord-estice, puternic industrializate, trusturilor de investiții). Cei mai afectați de de- Liaoning and Heilongjiang, sunt acum în re- clinul bursei chineze sunt în primul rând micii cesiune tehnică. Șomajul deocamdată nu re- jucători și, cu o mică întârziere, antreprenorii. prezintă o problemă, însă guvernul chinez este Expunerea micilor jucatori s-a produs pe fon- foarte atent la nemulțumiri. dul lipsei lor de lichidități, lipsă pe care înainte Guvernul încearcă cu ajutorul băncilor de de prima cădere importantă a bursei și-au aco- stat finanțarea proiectelor de infrastructură, perit-o din împrumuturi și ulterior prin vânza- mișcare menită să ajute revigorarea, măcar rea intempestivă și în pierdere pentru a putea temporară, a industriilor asociate, foarte afec- reduce pagubele. tate de incetinirea ritmului construcțiilor de Antreprenorii au fost afectati de propria în- (exemplu, industria cimentului). credere nemăsurată într-o creștere permanen- Soluția nu poate veni doar prin stimula- tă (vezi industria materialelor de construcții), rea anumitor industrii dependente de un lanț a lipsei de lichidăți cauzată de evoluția bursei de procese care antrenează un număr mare 40 Monitor Strategic de oameni (angajați). Guvernul chinez este în tat pentru a cumpara acțiuni pe care altfel nu și situația de a găsi soluții pentru stimularea con- le-ar fi putut permite nici să le cumpere nici să sumului individual. Noile realități economice reziste vânzării lor intempestive în situația în au forțat reducerea acestuia prin restrângerea care prețul ar fi început să fluctueze. cheltuielilor coșului zilnic. Pe 30 iunie, Morgan Stanley Capital Inter- national a decis să trimită un semnal puternic în piață, atrăgând atenția asupra faptului că Episodul bursa de valori principalele cote de stoc instituționale sunt in- suficiente, controalele de capital sunt greoaie, După săptămâni de scădere (începând cu iar normele de proprietate sunt neclare. Mor- iunie), timp în care a pierdut aproape 30% din gan Stanley a publicat o cercetare a pieței prin valoare, bursa din China a început să își revină, care a prezis un declin în bursa de la Shanghai. dar nu în totalitate, abia pe 9 iulie. La aceas- Temerile au fost confirmate. Pe măsură ce tă dată indicele compozit al Bursei din Shan- piața a scăzut, Banca Populară a Chinei a fost ghai a înregistrat o creștere de 5,8%, cea mai nevoită să pună în aplicare politici monetare mare creștere înregistrată într-o zi, în ultimii care să prevină criza de lichidități. șase ani. Evoluția pozitivă s-a manifestat și în Apoi, bursa de la Shanghai a înregistrat cazul burselor din Shenzhen și Hong Kong și pe 8 iulie la deschidere o cădere de 6,97%, iar a continuat și în ziua următoare (10 iulie). Cu bursa de la Shenzhen a deschis și ea ședința în toate acestea, până în octombrie, aceasta a mai scădere puternică de 4,07%. Însă pierderile în- suferit fluctuații considerabile. Astfel, pentru a registrate pe bursa din China nu au creat un evita prăbușirea completă a bursei și efectele efect de domino în întreaga lume și nu au fost negative pe care aceasta le-ar avea asupra me- reproduse în alte piețe emergente. În mod nor- diului politic și social (peste 90 de milioane de mal, atunci când o piață scade, în special de di- cetățeni chinezi deținând investiții la bursă), mensiunea Chinei, alte piețe urmeză exemplul. guvernul chinez a luat numeroase măsuri care Izolarea pieței chineze și prin urmare relația par a fi inversat, pentru moment, tendința de slabă de cauzalitate cu celelalte piețe este mo- scădere. Un exemplu concret în acest sens a tivată de lipsa investitorilor instituționali stră- fost când guvernul a interzis marilor acționari ini în țară, și a caror expunere în China este (investitorii care dețin mai mult de 5% din va- limitată la bursa Hong Kongului. Investitorii loarea unei companii) să-și vândă timp de șase străini reprezintă mai puțin de unu la sută, în luni participațiile. comparație cu aproape 25 la sută pentru India. Trasată, o cronologie a evenimentelor ar arăta în următorul mod: pe data de 8 iunie au Datorită acestei expuneri limitate, riscul de fost manifestate primele semne prevestitoa- contagiune al altor burse este nesemnificativ. re. Bursa de valori din China a fost în tumult, Pe de altă parte, cu toate că s-a încercat expli- investitorii crescând ca număr și căutând re- carea căderii pieței prin intervenția malevo- zultate și randament. Bursa abundă de oameni lentă a unor investitori străini sau bănci foarte care obțin câștiguri impresionante. Știrile puternice, însăși prezența foarte redusă a aces- de televiziune prezintă constant actualizări. tora reprezintă cel mai bun contraargument. Studenții tranzacționează constant folosind Există diferite chestiuni ascunse în spatele banii părinților lor, cu puține cunoștințe despre „accidentului de piață” din China: elementele modul în care funcționează sistemul. Spre deo- de bază ale economiei sunt în anumită măsură sebire de alte mari piețe bursiere, care sunt do- forțate, ducând la o creștere nesustenabilă. În minate de managerii profesioniști de fonduri, primul rând sistemul intern al Chinei, aproape investitorii de retail sunt responsabili pentru sclavagist, al forței de muncă (cu probleme pe aproximativ 85% din tranzacțiile de pe piața termen mediu și lung), un sistem de tip comu- bursieră chineză, ceea ce crește volatilitatea. nist, nu permite creșterea puterii de cumpăra- Astfel de jucatori au avut o percepție greșită re a pieței interne, adevarata forță a economiei asupra pieței, crezând că prețurile vor fi doar în din China în viitor. În plus, sistemul politic nu urcare și bazându-se pe aceasta s-au împrumu- are suficiente elemente comune cu o economie Monitor Strategic 41 de piață, din cauza distorsiunilor semnificative bogați și puternici din țară care transferă ave- ce pot apărea. rea de la chinezii obișnuiți în propriile buzu- Președintele Xi Jinping a propus reforme nare. Corupția este o problemă centrală, iar economice interne tocmai pentru a crește piața rareori companiile chineze au primit pedepse internă, un motor de creștere economică reală pentru ilegalitățile sau abaterile comise. pe care China poate paria pentru o dezvoltare O altă chestiune este implicarea guvernului sustenabilă. Ca parte a pachetului de reforme în dezvoltarea economică a Chinei și în gestio- adoptat în urmă cu aproximativ doi ani, China narea situației. Guvernul chinez oscilează dacă a dat termen până în 2022 pentru schimbări să intervină în mod direct sau nu și dacă da, majore (conducerea a stabilit un obiectiv pen- încearcă să determine gradul de implicare care tru a realiza reforme majore de reechilibrare). este suficient pentru a fi eficient. Deja există În al doilea rând, datoria generală a Chinei un sentiment de panică în rândul investito- (publică, privată și cea aferentă autorităților rilor chinezi și acestă stare generală se poate locale), este considerabilă, ajungând la 270% răsfrânge asupra reformelor economice din din PIB, mult mai mare decât cea a SUA sau China, inclusiv asupra reformelor politice ale a UE. La aceasta problemă se adaugă și banii președintelui Xi Jinping. De exemplu guvernul injectati de guvernul de la Beijing, tactică care de la Beijing a anunțat că firmele de asigurări urmărește o creștere economică forțată. au permisiunea de a investi 10% din fondurile În al treilea rând există neglijarea IMM-uri- lor într-o valoare bursieră (față de 5% anterior). lor și „glorificarea” marilor corporații. Aceste De asemenea, Banca centrală a Chinei a pro- corporații, bucurându-se de un statut aparte, mis că va furniza și mai multă lichiditate pen- au avut acces la bani ieftini, iar cu timpul au tru a finanța achizițiile de acțiuni ale firmelor ignorat un capitol important - productivitatea. de brokeraj. Aceasta, după ce principalele 21 Astfel, punctul culminant a fost atins când de companii de brokeraj chineze au promis că bursele chinezești (Shanghai și Shenzhen) s-au vor investi peste 19 miliarde de dolari în pro- prăbușit cu 30% într-un timp foarte scurt (trei duse financiare bursiere. saptamani). Motivul principal este vânzarea în marjă a acțiunilor, o metodă extrem de riscan- tă (metoda care a condus la Marea Criza de la sfârșitul anilor ’30 din lumea occidentală). Direcțiile de dezvoltare economică Gravitatea situației de pe piața chineză a de- ale Chinei terminat peste 500 de companii listate pe cele două burse să-și retragă de la tranzacționare Dezvoltarea economică accelerată de bre- acțiunile. Astfel capitalul „înghețat” repre- vetele chinezești este o parte importantă a zintă 2.4 mii de miliarde în acțiuni blocate la reformei economice inițiată de președintele tranzacționare. chinez Xi Jinping și care are în vedere con- Însă nu trebuie ignorat un aspect impor- tracararea numeroaselor probleme regăsite tant: care este de fapt rolul real al bursei de la nivel intern. Reforma economică propune valori în economia și politica Chinei? Pentru a trecerea la un tip de activitate orientată pe se înțelege în mod real un lucru trebuie stabilit consum, inovație și creștere economică sus- clar: bursa din Vest nu este ca cea din China. tenabilă. În condițiile în care competitivitatea Cele două sunt diferite în moduri fundamenta- comercială a Chinei se erodeaza, guvernul le. În China, bursa de valori este în primul rând trebuie să găsească alte surse de creștere și un instrument al guvernului și al sistemului de dezvoltare economică. Nivelul de stres bancar stat. În acest sens, guvernul poate menține manifestat în ultima perioadă este o dovadă creșterea economică, ceea ce reprezintă un clară a nivelului ridicat al investițiilor cu rată element esențial pentru legitimitatea sistemu- incertă de recuperare. Intervenția continuă a lui politic. statului pentru menținerea în viață a anumitor În ultimii ani, din lipsa monitorizării și entități economice face din ce în ce mai dificilă din cauza corupției bursa a devenit treptat un eventuala închidere a acestora și recuperare a ATM pentru grupurile de interese și oamenii capitalului acordat prin intermediul băncilor. 42 Monitor Strategic Pentru aceasta, însă, unele companii necom- consum au câștigat teren, înregistrându-se cu petitive vor trebui să fie lasate să moară pentru 7 procente mai multe cumpăraturi ale brandu- a debloca și redirecționa resursele financiare rilor locale, comparat cu anul trecut când s-a și a elibera o forță de muncă aflată acum la li- înregistrat o creștere de 3%. mita rezistenței din cauza reducerii salariilor Programul propune 16 proiecte cheie ale și devalorizării (abrupte și recente) a monedei statului, acoperind o paletă largă de indus- naționale. „Munceste din greu la serviciu pen- trii identificate drept prioritare: componente tru a fi ultimul concediat.” Sau „într-o situașie electronice de bază, chip-uri, soft-uri de bază, de criză economică, lichiditățile sunt priorita- tehnologii de fabricaţie pentru circuite inte- re”. Astfel de mesaje-îndemn au fost redistribu- grate foarte mari, tehnologii de nouă generaţie ite foarte des pe rețelele de socializare chineze, pentru telecomunicaţii mobile în bandă largă, semn al surprizei neplăcute de care are parte un maşini-unelte cu control numeric din gama număr ridicat al tinerilor aparținând clasei de de vârf, gestionarea și tratarea apelor poluate, mijloc, crescuți într-o perioadă de boom eco- dezvoltarea de organisme modificate genetic, nomic. Acestor tineri deja angajați li se adaugă dezvoltarea unor noi medicamente, construc- alți 7,5 milioane de absolvenți de universitate, ţia de avioane de mare capacitate, de sisteme mai mulți ca anul trecut, care se găsesc acum de înaltă rezoluţie pentru studierea pământu- în situația descrisă de directorul de orientare lui, lansarea zborurilor spaţiale cu echipaj la profesională din Ministerul Educației drept bord, etc. „noul normal”. Obiectivele sunt construite pe un instru- Întreprinderile chineze sunt și ele afectate ment complex care reunește o serie de politici și fac eforturi, deoarece vânzarea produselor şi seturi de măsuri intervenţioniste directe şi proprii este mult mai profitabilă decât pro- indirecte, un rol important revenindu-i politi- ducerea sub licență străină, situație care are cii faţă de investitorii străini, în mod specific avantajul creșterii încrederii fabricilor chineze modului prin care aceştia sunt determinaţi să că pot executa la standarde înalte. Cum nume- investească în domenii de vârf, atât în activi- roase branduri străine sunt fabricate în China, tăţi de prelucrare industrială, cât şi, mai ales, întreprinderile chineze beneficiază de tehno- în inovare. logia și priceperea necesare pentru producerea În iulie 2012, un alt document strategic im- de bonuri de calitate. China încearcă trecerea portant a fost publicat de către autorităţile chi- de la asamblarea/prelucrarea cu costuri scăzu- neze – „Cel de al 12-lea Plan Cincinal privind te a unor bunuri de concepţie străină, folosind Dezvoltarea Industriilor Strategice Emergente” tehnologii importate, la proiectarea propriilor - cu scopul de a accelera dezvoltarea industrii- produse, bazate pe capacitățile de cunoaştere lor strategice, în vederea îmbunătăţirii structu- şi muncă, superior calificată, şi pe tehnologii rii industriale necesare obiectivului construirii de concepţie locală. unei economii bazate pe inovaţie. Documen- Documentul fundamental pentru strategia tul identifică 7 domenii strategice, stabileşte Chinei în privinţa cercetării, dezvoltării şi ino- 20 de proiecte cheie si formulează obiectivele vării este „Programul pe termen mediu şi lung dezvoltării şi măsurile de politică economică al Consiliului de Stat privind ştiinţa şi tehno- corespunzătoare pentru perioada 2011-2015. logia (2006-2020)”. Pentru a susţine obiectivul Conform planului, valoarea adăugată „de că- strategic guvernamental – de a face din Chi- tre industriile emergente strategice va trebui să na o ţară care dezvoltă, influenţează şi deţine ajungă la circa 8% din PIB în 2015 şi la 15% drepturi de proprietatea intelectuală asupra vi- în 2020”3. itoarelor generaţii de tehnologii care vor avea Pentru a susține aceste demersuri, China un impact major asupra economiei globale are nevoie de numeroși lucrători calificați. Prin - Programul prevede „creşterea investiţiilor în urmare, guvernul susține „subvenții guverna- Cercetare-Dezvoltare (C-D) astfel încât aces- mentale generoase pentru a crește numărul de tea să reprezinte 2,0% din PIB până în 2010 lucrători calificați”4. Astfel regăsim Academia şi 2,5% până în 2020”2. Conform analiștilor Chineză de Ştiinţe (Chinese Academy of Sci- economici, în ultima perioadă bunurile de ences / CAS), fondată în 1949, una dintre cele Monitor Strategic 43 mai mari organizaţii din lume în domeniul cer- „Bunăstarea cetățeanului chinez” este atin- cetării ştiinţifice şi tehnologice. CAS are o uni- să doar în momentul în care nivelul său de trai versitate, o scoală postuniversitară şi a creat, (adică educație, putere de cumpărare, servicii sau este în acţionariatul a peste 430 de firme medicale adecvate și mândria de a fi parte a cu activitate intensivă în ştiinţă şi tehnologie, unui stat stabil și puternic) este asigurat con- printre care şi Lenovo. De asemenea, Acade- tinuu la nivel intern și protejat de influențele mia Chineză pentru Ştiinţe Sociale (Chinese negative externe cu ajutorul unei forțe armate Academy of Social Sciences / CASS), funcţi- puternice și moderne. În acest mod se face co- onează şi ca un centru naţional pentru stu- relarea cu sectorul de apărare și de securitate. dii complexe, fiind afiliată Consiliului de Stat „La începutul celei de-a doua decade a secolu- (guvernul chinez) pentru care execută studii şi lui XXI și cu ocazia celei de-a nouăzecea ani- rapoarte. CASS a fost clasificată și ca cel mai versare a Partidului Comunist Chinez (PCC), important think-tank din Asia. China declară din nou cu solemnitate lumii că În al doilea rând, China a investit în cerce- dezvoltarea în condiții de pace este o alegere tarea industrială (prin centre naţionale pentru strategică a Chinei în vederea realizării mo- cercetări tehnologice, laboratoare naţionale dernizării, pentru a deveni puternică și prospe- pentru inginerie și centre de cercetare ale com- ră, pentru a-și aduce contribuția la progresul paniilor străine prezente pe teritoriul Chinei) civilizației umane [...] Prin urmare, obiectivul și dezvoltarea producției științifice (brevete și principal al diplomației Chinei este crearea lucrări publicate). unui mediu internațional al păcii și stabilității O altă măsură este axată pe îmbunătățirea propice dezvoltării sale”6. structurii economice, în condițiile în care producția industrială națională și a marilor în- treprinderi ale Chinei nu este constantă. China De la Șah la Go – concluzii intenționează să transforme productivitatea întreprinderilor de la una medie, la una ridi- Corelarea economiei și măsurilor economi- cată, având ca modele SUA și țările dezvoltate ce cu sectorul de apărare și de securitate se va din Europa. „Cele mai multe țări au o produc- face pornind de la probabil cel mai important tivitate scăzută, China aflându-se acum la un document al statului chinez adus la cunoștință nivel mediu. Dacă China se va integra în eco- publicului: „Peaceful development”. Cu ocazia nomia mondială, adaptarea economică trebuie celei de-a nouăzecea aniversare a Partidului să fie una mult mai rapidă.5” Cu toate acestea Comunist Chinez, China „a declarat din nou deși urmează un model „occidental” abordarea cu solemnitate lumii ca dezvoltarea în condiții o sa fie cu siguranță una care să se plieze pe de pace este o decizie strategică luată pentru modelul propriu chinez. asigurarea modernizării și pentru a deveni pu- În 2015, mai multe agenţii guvernamentale ternică și prosperă [..]”7. chineze au emis o serie de legi care fac refe- Decizia strategică a fost luată în baza is- rire la securitatea naţională. În cadrul aces- toriei sale milenare de dezvoltare și din cau- tora securitatea națională a fost corelată cu za consecințelor pe care le-a avut intervenția securitatea economică. Definiţiile incluse în „puterilor occidentale” în secolul al-XIX-lea aceste legi au creat incertitudini în mediul de asupra cursului politic al statului chinez. Per afaceri, afectând credibilitatea pieţei din Chi- ansamblu, Peaceful development subliniază na. În plus, China dezvoltă rapid şi ferm pro- și argumentează un singur lucru: dezvoltarea priul set de instituţii internaţionale şi propria Chinei este posibilă doar urmărind proprii- agendă de dezvoltare, iar pentru anumiți actori le scopuri și anume independența statului și internaționali direcțiile Chinei au intenţia de a atingerea obiectivului de asigurare a ordinii, „modela un viitor sistem comercial”. Astfel se dezvoltării și bunăstării fără asistență externă. poate deduce că „bunăstarea cetățeanului chi- Din punctul de vedere al teoriilor politice Chi- nez” și asumarea responsabilitatii care îi revine na, poate mai apasat ca alte state, anunță (fără Chinei la nivel mondial este derivată direct din a-l numi) încheierea unui contract social între nivelul de putere previzionat și realizat. statul chinez, având autoritate de reprezenta- 44 Monitor Strategic re și cetățenii chinezi în calitate de beneficiari, te proiectarea și construirea căilor de trans- obiectul contractului fiind serviciul statului în port pentru trafic intens și greu în condiții de slujba beneficiarului. Conform acestui con- transparență. tract, interesele propriilor cetățeni sunt de ma- Proiectele de cercetare și dezvoltare mi- ximă importanță în relațiile internaționale ale litară chineze sunt analizate la momentul ac- statului chinez care voalat însă repetat, afirmă tual atât din punctul de vedere al volumului, că „nu va ataca primul însă nu se va reține de noutății și eficienței cât și din punct de vedere la a răspunde”8. al sustenabilității financiare. Se vorbește des- Prin Peaceful development China își afirmă pre costurile directe și indirecte cu industria deplina susținere a „spiritului asiatic de a ră- de apărare și impactul asupra bugetului Chi- mâne ferm pe propriile picioare și de a fi hotă- nei. Chestiunea însă este atacată din punct de rât în a deschide noi orizonturi”9. Din punct de vedere european, anglo-saxon: creșterea sala- vedere economic acțiunile Chinei le urmăresc riilor în contextul menținerii și chiar scăderii neabătut cele trasate de Peaceful development nivelului de profesionalism per ansamblul eco- „vom acorda mai mare importanță investițiilor nomiei, procentaje comparative între SUA si în mediul extern și cooperării internaționale. China, nevoia Chinei (recunoscută de aceasta Vom încuraja companiile de orice fel să facă inclusiv în Carta Albă) de a-și rezolva proble- investiții externe și să se angajeze în operații ma stringentă a asigurărilor sociale și servi- comune, să faca investiții în domeniul cerceta- ciilor asociate. Ipoteza este greșită. Poporul re-dezvoltare și să se implice în proiecte externe chinez, pentru a susține armata, la nevoie va de contractare și export de forță de muncă”10. suporta fără proteste tăieri de salarii, servicii Direcțiile propuse vizează și aspectele interne medicale departe de standardele occidentale și și reformele cu efect pe termen lung. problemele economice pentru că așa l-a edu- Dincolo de aspectele politice și de securi- cat și la nevoie chiar i-a impus Partidul Comu- tate care integrează aspecte economice perce- nist Chinez. China a investit (direct sau prin pute vital, contextul creat se încadrează într-o împrumuturi) sume foarte mari de care depind succesiune de decizii politice pe care statul economii ale unor state considerate dezvoltate chinez le-a considerat viabile. Realizând, pro- (printre ele, Statele Unite ale Americii). Aces- babil, imensele rezerve de forță ale obiectivelor te investiții pot fi la nevoie utilizate ca o altă politice planificate pe perioade mari și având variantă a binomului economic-militar: de la termene generale clare pentru îndeplinire, „putere financiară-proiecția puterii” la „credite China a hotărât ca, în cadrul documentelor scadente-apărare activă”. făcute publice, să ilustreze cursul viitor al poli- ticii interne și al celei externe. Insulele artificiale spre exemplu fac parte Bibliografie dintr-un proiect foarte mare de investiții pen- 1. Aaron Friedberg, „A contest for supremacy: China, tru dezvoltarea infrastructurii Chinei și a sta- America and the Struggle for mastery in Asia”, W. W. Nor- telor învecinate în contextul realizarii Noului ton & Company, 2011. 2. „Cel de al 12-lea Plan Cincinal privind Dezvoltarea Drum al Mătăsii. Statele învecinate beneficiază Industriilor Strategice Emergente”, China, 2012 de investiții în infrastructura terestră (rutieră 3. China defense white paper 2015, http://eng.mod. și feroviară) și maritimă (portuară). Proiectele gov.cn/Database/WhitePapers/ 4. Brandt, Loren, Debin Ma, Thomas Rawski, „From de infrastructură sunt menite să construiască Divergence to Convergence: Re-evaluating the History be- mai ales acolo unde dotările sunt precare sau hind China’s Economic Boom”, Economic History Working lipsesc cu desavârșire iar capetele rețelelor de Papers 41660, London School of Economics and Political transport coincid cu obiectivele Chinei. Inte- Science, Department of Economic History, 2012. 5. Brandt Loren, Chang-Tai Hsieh, Zhu Xiaodong, resul Chinei pentru astfel de investiții a fost “Growth and Structural Transformation in China” in anuntat de „Dezvoltarea în conditii de pace” și „China’s Great Economic Transformation”, editat de Loren reiterat în Cartea Albă 2015. Strategia militară Brandt și Thomas G. Rawski, 683 –728, Cambridge Uni- versity Press, 2008. chineză stabilește uniformizarea standardelor 6. John Knight, Sai Ding, „China’s Remarkable Econo- de construcții civile și militare, ceea ce permi- mic Growth”, Oxford University Press, 2012. Monitor Strategic 45 7. Lau Lawrence J., Yingyi Qian, Gerard Roland, Note „Reform without Losers: An Interpretation of China’s Du- al‐Track Approach to Transition” Journal of Political Eco- 1 De exemplu: John Knight, Sai Ding, China’s Remar- nomy 108(1):120 – 43, 2000. kable Economic Growth, Oxford, 2012; Salih N Neftci, Mi- 8. Michael Zheng Song, Kjetil Storesletten, Fabrizio chelle Yuan Menager-Xu, China’s Financial Markets, Aca- Zilibotti, „Growing Like China”, American Economy Re- demic Press 2007. În mod similar numeorase analize au view 101(1): 202–241. tratat subiectul în The Economist, Foreign Affairs, Forbes, etc. Sau în 2003, Jim O’Neill și Goldman Sachs au prezis că 9. National Bureau of Statistics of China, China Sta- până în 2015 rata de creștere a Chinei va fi de 5,2%, și ar tistical Yearbook. Bejing: China Statistics Press. scădea sub 5% până în 2017. 10. Programul pe termen mediu şi lung al Consiliului 2 Programul pe termen mediu şi lung al Consiliului de de Stat privind ştiinţa şi tehnologia (2006-2020), China, Stat privind ştiinţa şi tehnologia (2006-2020), 2006. 2006. 3 Cel de al 12-lea Plan Cincinal privind Dezvoltarea 11. Shambaugh David, „China Goes Global: The Parti- Industriilor Strategice Emergente, 2012. al Power”, Oxford University Press, 2013. 4 Cel de al 12-lea Plan Cincinal privind Dezvoltarea 12. Shirk Susan, „Fragile superpower”, Oxford Univer- Industriilor Strategice Emergente, 2012. sity Press, 2007. 5 John Knight, Sai Ding, „China’s Remarkable Econo- 13. Salih N Neftci, Michelle Yuan Menager-Xu, mic Growth”, Oxford University Press, 2012 6 „China’s Financial Markets”, Academic Press 2007. White Paper: China’s Peaceful Development, http:// 14. Zhu, Xiaodong, „Understanding China’s Growth: in.chineseembassy.org/eng/zt/peaceful/t855717.htm, ac- cesat pe 10 octombrie 2015. Past, Present, and Future”, Journal of Economic Perspec- 7 Idem. tives, 26(4): 103-24. 8 China defense white paper 2015, http://eng.mod.gov. 15. White Paper: China’s Peaceful Development, cn/Database/WhitePapers/, accesat pe 5 octombrie 2015. http://in.chineseembassy.org/eng/zt/peaceful/t855717. 9 White Paper: China’s Peaceful Development. htm. 10 Idem.

ABSTRACT

The article focuses on China’s economic sector and the implications of recent evolutions in the stock market. It introduces a brief presentation of the structure of China’s recent economic issues, and analyses the evolution paths and latest performances of the markets. Furthermore the relationship between China’s economic growth, economic development and its stock market evolution is presented. In end of the article it is argued that China’s economic sector is strongly interlinked with the security sphere, and specific measures are drawn together in perspective.

Keywords: China, economy, growth, Chinese stock market, security perspectives.

Carola Frey is a PhD student at the National School of Political Science and Public Administration since October 2014. Her current doctoral thesis examines and defines the geopolitical evolution of the Asia-Pacific region and the critical issues currently facing the region. Carola Frey works as a Foreign Policy Analyst and Crisis Management Expert/Political Science Researcher for the Centre for Conflict Prevention and Early Warning and has weekly publications in the “Strategic Decision Analysis Bulletin”. She is specialized in crisis management and conflict prevention, conflict analysis, international and strategic studies and Asia-Pacific studies.

46 Monitor Strategic Politica şi obiectivele strategice ale Statelor Unite ale Americii faţă de China Ingrid Fusman

1. Containment, engagement, mul adoptă o poziție optimistă bazată pe logi- congagement ca participării Chinei la sistemul instituțional internațional și pe supoziția care susține că Deși după 11 septembrie 2001, accentul regimul de la Beijing nu are interesul de a politicii externe americane a căzut pe Orientul contesta actuala ordine internațională care i-a Mijlociu, iar mai recent pe criza din Ucraina permis dezvoltarea economică accelerată și și pe relațiile cu Rusia, Statele Unite nu au care promite să îi asigure stabilitatea și pros- peritatea pe termen lung. Astfel, instituțiile omis evoluțiile din Asia și relațiile cu China. și reglementările internaționale constituie Administrația Obama a promovat în ultimii ani o garanție pentru Statele Unite că China nu așa-numita politică a pivotului către Asia care va amenința interesele sale naționale într-o a avut în centrul acestui concept menținerea măsură care să destabilizeze fundamental sis- echilibrului strategic în regiunea Asia – Pacific temul global. în contextul ascensiunii economice și militare Conform lui Ikenberry, Statele Unite nu a Chinei. pot împiedica ascensiunea Chinei dar „pot să Mai multe oficialități americane printre se asigure că puterea chineză este exercitată în care fostul vicepreședinte al Statelor Unite limitele reglementărilor și instituțiilor pe care Dick Cheney, fostul secretar al apărării Leon Statele Unite și partenerii săi le-au elaborat în Panetta, fostul secretar de stat Hillary Clinton, secolul trecut și care pot să protejeze interesele dar și analiști și observatori ca John Mearshei- tuturor statelor în lumea viitorului”.4 mer, Robert Kagan și William Kristol și-au La fel de important pentru comportamen- exprimat în ultimii cincisprezece ani preocu- tul statelor pe plan internațional este în vi- parea pentru viitorul relațiilor bilaterale și au ziunea liberalistă și contextul politic intern al subliniat necesitatea imperativă a formulării acestora. Aplicat la China, acest principiu ar unor direcții strategice ferme care să ajute la trebui să inducă ideea că în cazul în care China elaborarea unei politici clare și eficiente a Sta- se va democratiza, va accepta și actuala ordine 1 telor Unite față de China. mondială pentru că aceasta este bazată pe im- Spre exemplu, Panetta consideră că punerea și respectarea dreptului internațional Washington-ul se află la un punct de cotitură de către națiunile democratice. Pentru disci- dinspre Orientul Mijlociu către Asia și că polii americani ai acestei teorii, dezvoltarea această reorientare va necesita și o „reechi- economică a Chinei trebuie să ducă în mod librare strategică”.2 Hillary Clinton afirmă la necesar și la reforme democratice. Ca urmare rândul său că „viitorul geopoliticii va fi decis în a acestor considerații, liberaliștii în discuție Asia, nu în Afganistan sau Irak, iar Statele Unite împărtășesc opinia conform căreia cooperarea trebuie să se afle în mijlocul evenimentelor”.3 și parteneriatul sunt posibile și probabile în vii- Două școli principale de gândire își dispută tor între Statele Unite și China. dreptul de a influența direcția în care trebuie Pe de altă parte, adepții Realismului susțin să se îndrepte politica față de China. Liberalis- teoria conform căreia relațiile de putere din- Monitor Strategic 47 tre state tind să determine evoluția ordinii tru menținerea relațiilor cu China la un nivel mondiale spre un echilibru strategic care nu funcțional acceptabil, dar este importantă și depinde în mod absolut nici de contextul po- pentru economia americană. De aceea, ma- litic intern al acestor state și nici de instituțiile joritatea celor implicați în procesul de deci- internaționale. zie politică din actuala administrație a State- Această evoluție poate avea loc fie prin lor Unite sunt de acord că această cooperare echilibrarea internă - internal balancing - trebuie să continue. Democrații privesc coo- reprezentată de transformarea puterii econo- perarea economică dintr-un punct de vedere mice și resurselor demografice ale unei națiuni liberalist și pleacă de la premisa că această în forță militară, fie prin echilibrarea externă cooperare contribuie la prosperitatea Chinei, - external balancing - respectiv prin crearea iar o Chină prosperă este mai puțin probabil unor alianțe de state pentru a contracara forța să se angajeze într-un conflict direct cu Statele militară a altor state sau alianțe de state.5 Unite. Pentru realiști există o singură evoluție Republicanii nu sunt în principiu împotriva posibilă în relațiile bilaterale, iar aceasta duce cooperării economice. Multe dintre marile com- inevitabil spre competiție strategică și spre panii americane, dar nu numai ele, au mult de concluzia că ascensiunea Chinei amenință fără câștigat din relațiile economice și schimburile îndoială interesele și securitatea națională a comerciale, în ciuda faptului că deficitul com- Statelor Unite. Această poziție este ilustrată ercial în creștere generează probleme serioase elocvent de Mearsheimer, care afirmă că în ca- acelor companii americane care se confruntă zul în care dezvoltarea sa economică accelerată cu concurența acerbă a producătorilor chi- va continua China “va urmări cu siguranță să își nezi, beneficiari ai subvențiilor de stat, ai unui impună hegemonia la nivel regional, așa cum curs de schimb controlat de stat și al forței de au procedat Statele Unite în emisfera vestică muncă în continuare mai ieftine în China decât în secolul al-XIX-lea. […] O Chină puternică în Statele Unite. și prosperă nu va fi un stat adept al menținerii Pe de altă parte, majoritatea adepților Rea- echilibrului de putere actual, ci un stat agre- lismului politic se găsesc în tabăra republicană siv […] deoarece cea mai bună metodă pentru sau au cel puțin simpatii republicane. Aceștia orice stat de a își mări șansele de supraviețuire afirmă că nu există garanții în raționamentul este aceea de a fi o putere hegemonică în regiu- conform căruia o Chină prosperă se va tran- nea sa. Deși este desigur în interesul Chinei să forma inevitabil într-o Chină democratică, sau fie puterea hegemonică din Asia, este evident că în oricare dintre aceste situații China va fi că nu este în interesul Americii ca acest lucru mai puțin înclinată să conteste rolul dominant să se producă”.6 al Statelor Unite. Același comentator observă că dorința Din aceste poziții divergente s-a născut po- Chinei de a exercita un control din ce în ce mai litica de congagement care combină continua- strict asupra mediului de securitate din regi- rea cooperării economice – engagement – cu une, precum și dorința Statelor Unite de a îm- efortul de îngrădire militară a puterii chineze piedica China să exercite un astfel de control, – containment. Congagement a fost politica vor genera „o competiție intensă între Statele față de China aplicată în mod consecvent de Unite și China în domeniul securității cu un toate administrațiile de la Washington după potențial considerabil pentru declanșarea încheierea Războiului Rece. unui război”.7 Pentru a contracara acest posibil Aaron Friedberg propune o variantă diferită deznodământ, Mearsheimer îndeamnă factorii la congagement pe care o denumește better ba- de decizie politică de la Washington să inițieze lancing (echilibru mai eficient) în relațiile bi- măsuri pentru încetarea politicii de cooperare laterale. Abordarea sa recomandă măsuri pen- economică și să întreprindă acțiuni pentru tru încurajarea reformelor politice în China încetinirea creșterii economice a Chinei.8 și finanțarea de către autoritățile americane a Cooperarea economică, cunoscută la unor studii serioase care să propună și alte po- Washington drept angajament economic-eco- litici posibile față de China. Friedberg critică nomic engagement – este însă esențială pen- ideea de origine liberalistă că americanii ar tre- 48 Monitor Strategic bui să consume mai puțin și să economisească Prin urmare, cele trei elemente majore ale mai mult pentru a micșora deficitul comercial actualei politici a Statelor Unite în relațiile față de China, dar el nu oferă o alternativă care cu China sunt cooperarea economică (enga- să nege necesitatea cooperării economice și gement); îngrădirea militară (containment); nici a îngrădirii militare.9 prezența militară în regiune și asigurările de El are însă dreptate când susține că indife- securitate acordate națiunilor aliate și parte- rent de politica adoptată, Statele Unite se vor nere din regiunea Asia – Pacific. confrunta cu o competiție din ce în ce mai Este oportună în acest context o analiză a acerbă din partea Chinei, nu numai în dome- problemelor create de cele două poziții majore niul economic, ci și în domeniul securității promovate de mediul politic din Statele Unite, strategice. Cu toate acestea, Friedberg afirmă respectiv poziția optimistă susținută de adepții că Washington-ul ar trebui să permită Chinei liberalismului politic și poziția pesimistă să devină puterea militară dominantă în Asia cu îmbrățișată de discipolii școlii de gândire rea- 10 condiția ca China să fie un stat democratic. liste. Pe lângă necesitatea elaborării unei politici Prima și cea mai dificilă problemă este a eficiente față de China și care să fie capabilă să contradicției fundamentale dintre politica de susțină pe termen lung interesele americane, engagement și cea de containment. Pe de o în mod tradițional factorii de decizie politică parte, cooperarea economică are drept unul din Statele Unite - indiferent de apartenența dintre obiectivele sale principale dezvoltarea lor la partidul democrat sau la partidul repu- economică și prosperitatea Chinei. Odată cu blican - trebuie să își asigure aliații și parte- dezvoltarea este evident că China devine mai nerii din regiunea Asia - Pacific că sunt gata puternică și că va dori să își afirme noul său să le asigure securitatea. Pe lângă faptul că statut de mare putere în regiune și în lume. în acest fel Statele Unite sunt în poziția de a Pe de altă parte, îngrădirea militară își pro- aloca resurse financiare, materiale și umane pune obiectivul de a limita puterea și influența pentru a menține credibilitatea unor astfel de Chinei astfel încât această putere să nu afec- asigurări de securitate, declarațiile repetate ale teze interesele Statelor Unite. administrațiilor americane în această direcție O a doua problemă o constituie modul în au încurajat două tendințe care nu sunt favo- care asigurările de securitate oferite aliaților rabile intereselor americane în rândul acestor aliați și parteneri. Pe de o parte, aceste națiuni și partenerilor săi din regiune obligă de fapt nu sunt îndemnate să suporte într-o proporție Statele Unite să își asume într-o măsură mai semnificativă cheltuielile cerute de asigu- disproporționat de mare responsabilitatea pen- rarea propriei lor securități, iar pe de altă parte tru pacea, securitatea și stabilitatea în Asia și în unele dintre ele pot recurge la declarații sau zona Pacificului. La adăpostul acestor asigurări acțiuni care să afecteze în mod negativ securi- date de Washington, aliații și partenerii nu mai tatea și stabilitatea în zonă și care să provoace simt nevoia să cheltuiască suficiente resurse China să întreprindă măsuri de natură să gene- pentru apărare, sunt încurajați implicit să sfi- reze confruntare și conflict. deze posibilele amenințări chineze și chiar să În prezent, Statele Unite au tratate de recurgă la declarații sau acțiuni care pot duce apărare cu Australia, Noua Zeelandă, Coreea la escaladarea tensiunilor regionale. de Sud, Japonia, Filipine și Tailanda, precum Optimismul taberei de gândire libe- și un angajament destul de ambiguu stipulat raliste americane își exprimă încrederea în Legea Relațiilor cu Taiwan-ul, adoptată de absolută în capacitatea cadrului instituțional Congresul SUA în 1979. În plus, Vietnam-ul și internațional de a rezolva disputele și de a India și-au exprimat constant preocuparea față sancționa încălcările normelor internaționale. de ascensiunea Chinei și ar putea fi luate în În egală măsură, reprezentanții săi consideră calcul dacă Statele Unite ar considera că even- că dezvoltarea economică va duce inevitabil tuale acțiuni ale regimului comunist chinez la democratizarea vieții politice interne din îndreptate împotriva uneia dintre aceste țări China, mai ales că o astfel de democratizare amenință interesele americane. va duce fără îndoială la reducerea pericolului Monitor Strategic 49 unei confruntări sau al unui conflict armat în- acțiuni ce au amenințat securitatea și stabili- tre Washington și Beijing. tatea regională sau globală. Există în prezent De fapt, națiunile puternice tind să nu se destule exemple că naționalismul afectează bazeze în totalitate pe instituțiile internaționale atât acțiunile liderilor politici de la Beijing, cât pentru asigurarea securității lor și pentru și pe cele ale populației chineze, iar formularea apărarea intereselor lor. Statele Unite au fur- politicii americane nu poate să ignore aceste nizat astfel de exemple în istoria recentă, cum manifestări, precum și posibilele consecințe a fost cazul intervențiilor din Kosovo sau Irak. ale acestora asupra modului în care regimul Se poate presupune că pe măsură ce devine comunist chinez ar putea să reacționeze în din ce în ce mai puternică din punct de vedere situații de criză. economic și militar, China va acționa într-un În istoria recentă, o parte a liderilor politici mod similar când va considera că instituțiile și americani au subliniat în repetate rânduri că normele internaționale sunt insuficiente pen- nu este intenția Statelor Unite să îngrădească tru protejarea intereselor sale, indiferent dacă ascensiunea și dezvoltarea economică a modul în care China definește interesele sale Chinei și că o Chină puternică nu constituie o încalcă normele internaționale sau afectează amenințare la adresa Statelor Unite. Desigur, interesele legitime ale altor state. aceștia au fost discipolii argumentelor libera- Prin urmare, elaborarea unei politici ame- liste. În același timp, adepții realismului nu au ricane față de China care să ia în considerare în încetat să atragă atenția asupra pericolului re- mod exclusiv argumentele optimiste ale teoriei prezentat de creșterea exponențială a cheltuie- liberaliste este de natură să pună sub semnul lilor militare ale Chinei și de investițiile masive întrebării capacitatea Statelor Unite de a își în echipamente militare din ce în ce mai sofis- promova și apăra propriile interese, dar și de ticate. a asigura securitatea aliaților și partenerilor săi Pentru a atenua preocupările Statelor Uni- din regiune. te, ale națiunilor occidentale, dar și ale state- De altfel, Statele Unite au încurajat in ulti- lor din Asia legate de amenințarea chineză, mele decenii integrarea Chinei în sistemul po- regimul de la Beijing a întreprins în ultimii litic și economic internațional, iar China a pro- ani eforturi de a defini dezvoltarea națiunii fitat de această integrare pentru a își dezvolta lor drept „ascensiune pașnică” și apoi drept economia și pentru a își extinde schimburile “dezvoltare pașnică” pentru a nu da impresia comerciale cu un mare număr de națiuni de pe că creșterea puterii chineze afectează inte- toate continentele. Odată cu dezvoltarea a ve- resele țărilor din Asia și din zona Pacificului. nit necesitatea accesului permanent la resurse Indiferent de modul în care este definită ofi- energetice și de materii prime, dar și la piețele cial, evoluția recentă a Chinei dintr-o țară externe pentru produsele chineze. Accesul subdezvoltată într-o economie care a depășit permanent presupune printre altele securita- la produsul intern brut toate națiunile lumii cu tea rutelor comerciale maritime, iar în această excepția Statelor Unite nu poate să provoace privință în ultimii ani China a folosit argu- decât îngrijorare la Washington și în capitalele mentul pentru a întreprinde acțiuni în Marea statelor asiatice. Perspectiva unei superputeri Chinei de Sud și în Marea Chinei de Est menite care își impune prin forță interesele în regiune în concepția liderilor chinezi să asigure aceste este îngrijorătoare și nu este suprinzător fap- rute în ciuda prezenței militare americane. tul că multe dintre aceste națiuni caută să-și Speranța liberalistă în transformarea unei întărească relațiile cu Statele Unite, lucru care Chine prospere din punct de vedere econo- duce la o povară și mai mare pentru modul mic într-o Chină democratică și dornică să se în care politica americană se raportează la alăture necondiționat ordinii internaționale contextul politic, economic și militar din Asia. actuale în care Statele Unite joacă rolul princi- Abordarea realistă a unei politici con­ pal este de asemenea discutabilă. Multe dintre secvente și eficiente față de China nu este nici națiunile dezvoltate au cunoscut în perioadele ea lipsită de probleme. Una dintre cele mai im- lor de ascensiune o intensificare a sentimente- portante este dificultatea formulării unei stra- lor și manifestărilor naționaliste care au dus la tegii pentru încetinirea creșterii economice a 50 Monitor Strategic Chinei și limitarea astfel a puterii și resurselor Unite pentru menținerea unei prezențe mi- financiare disponibile pentru cheltuielile mili- litare semnificative și eficiente în Asia șiPa- tare. Orice pârghii sau mecanisme economice cific. În același timp, modul în care este pusă mergând până la sancțiuni ar încerca să pună în aplicare strategia de containment militar în aplicare pentru îndeplinirea unui astfel de obstrucționează schimburile comerciale pe obiectiv, Statele Unite s-ar vedea în situația în care cooperarea economică încearcă să le în- care eventualele beneficii ale unui succes fie curajeze și sa le intensifice. el și modest în această direcție ar fi anulat de Contradicția dintre engagement și contain- daunele provocate economiei americane de re- ment este astfel mult mai mult decât o premisă ducerea profiturilor pe care companiile ameri- teoretică. Ea este dificil de argumentat, dificil cane și prin extensie Statele Unite le obțin din de aplicat și are rezultate discutabile, indife- cooperarea economică bilaterală. rent de zona politică americană din care este Până și Mearsheimer, una dintre cele mai analizată această strategie. avizate voci ale realismului politic american Deși a devenit o regulă nescrisă, necesita- ajunge doar la o recomandare generală și des- tea ca declarațiile oficiale ale reprezentanților tul de vagă conform căreia Statele Unite ar tre- autorităților de la Washington să contrazică bui să facă tot ceea ce este posibil pentru a în- existența unei decizii deliberate de implemen- cetini ascensiunea Chinei și „să acționeze față tare a unei politici de containment în relațiile de China într-un mod similar cu modul în care cu China, prezența militară americană și mai a acționat față de Uniunea Sovietică în timpul ales prezența navală care presupune patrularea Războiului Rece”.11 pe rutele maritime din Pacific și din largul coas- Cazurile nu sunt însă similare, în principal telor estice ale Asiei este percepută la Beijing pentru că economia americană nu a depins drept o amenințare directă la adresa securității deloc de economia sovietică, în timp ce coo- rutelor maritime comerciale care sunt esențiale perarea economică intensă cu China produce atât pentru aprovizionarea constantă a Chinei o situație complet diferită, în care ambele țări cu resurse energetice și cu materii prime, cât și au interesul continuării și intensificării aces- pentru exportul produselor chineze către piața tei cooperări. Chiar și în cazul improbabil în mondială. care Statele Unite ar decide să reducă sau să Din contră, astfel de declarații oficiale tind suspende integral cooperarea economică pen- să scoată în evidență necesitatea prezenței na- tru a genera o încetinire a creșterii economice vale americane pentru contracararea unor chineze, nu există nici un fel de garanție că alte amenințări comune, cum ar fi împiedicarea state care cooperează economic cu China ar proliferării armelor de distrugere în masă, lupta urma un astfel de exemplu. împotriva traficului de droguri și a pirateriei, De altfel, este greu de argumentat în pre- precum și sprijinul oferit în situațiile de criză zent că există o amenințare concretă suficient umanitare sau dezastre naturale. Aceste argu- de serioasă din partea Chinei pentru a justifica mente sunt legitime, dar ele nu pot convinge re- adoptarea unei politici care în esență ar fi una gimul comunist chinez decât că în acest fel Sta- de containment economic îndreptată împotri- tele Unite își exercită influența în regiune­într-un va statului comunist. fel care afectează negativ interesele Chinei. Așa cum am subliniat, în momentul de față În prezent, echilibrul de putere din vestul problema cea mai semnificativă a politicii de Pacificului este încă în mod incontestabil în congagement este faptul că este fundamentată favoarea Statelor Unite, dar într-o proporție pe două premise contradictorii și care se sub­ incontestabil mai mică decât era în urmă cu minează reciproc. Cooperarea economică treizeci de ani. Creșterea constantă și semni­ este benefică pentru ambele părți, chiar dacă ficativă a cheltuielilor militare chineze a dus ea are drept rezultat și creșterea economică la o reducere a decalajului de putere, iar pen- accelerată și astfel întărirea puterii chineze. tru menținerea acestui decalaj în favoarea sa, Îngrădirea capacității militare a Chinei – deși Washington-ul ar trebui să continue să crească considerată necesară – duce și la cheltuirea propriile sale cheltuieli militare într-un ritm de resurse considerabile din bugetul Statelor similar cu cel al Beijing-ului. Monitor Strategic 51 În măsurarea ritmului relativ de creștere al de importante din punct de vedere strategic cheltuielilor militare, așa cum se procedează pentru menținerea unei poziții dominante a și în cazul produsului intern brut, economiștii Statelor Unite în zona Asia – Pacific. folosesc două metode diferite, respectiv Există însă temeri justificate conform măsurarea cu ajutorul ratelor de schimb ale cărora efectul concertat al elementelor care monedelor naționale sau prin intermediul constau în creșterea economică accelerată a parității puterii de cumparare (purchasing Chinei, cheltuielile militare subdimensionate power parity – PPP).12 ale aliaților americani din Asia și ritmul mai Deși există opinii conform cărora chel- scăzut de creștere economică al Statelor Unite tuielile militare ale Statelor Unite vor conti- va duce în viitor la imposibilitatea susținerii nua să crească într-un ritm suficient pentru financiare a unei politici externe americane a păstra avantajul care în prezent este enorm în care se menține un dezechilibru persistent față de cheltuielile militare ale Chinei,13 alți ob- între angajamentele asumate de Washington și servatori consideră că în cazul în care se vor capacitatea de a susține efectiv aceste angaja- menține ritmurile actuale de creștere decalajul mente. Preocuparea față de acest dezechilibru dintre Statele Unite și China va continua să se a fost exprimată încă înainte de ascensiunea reducă atât în privința puterii economice, cât Chinei,15 dar preocuparea s-a tranformat în în- și în privința puterii militare.14 grijorare legitimă că odată cu creșterea puterii Fără a recurge la concluzii definitive, se chineze capacitatea politicii externe americane poate constata că politica de congagement de a transpune în realitate obiectivele sale stra- continuă să fie fundamentată pe două presu- tegice ar putea duce la un moment dat la epui- puneri principale. Prima este aceea că engage- zarea resurselor financiare pe care națiunea ment-ul economic va duce în timp la transfor- americană este dispusă să le cheltuiască în marea și reformarea sistemului politic chinez această privință. într-o măsură suficientă pentru ca China să nu Pentru a ilustra proporția în care aliații din mai constituie o amenințare la adresa interese- Asia ai Statelor Unite suportă povara financiară lor americane, iar a doua că deși decalajul mili- a propriei lor securități trebuie amintit faptul tar s-a micșorat și va continua să se micșoreze că Japonia alocă doar 1% din produsul său in- pentru o perioadă de timp, el va rămâne destul tern brut pentru apărare și a redus recent aces- de semnificativ pentru ca Statele Unite să poată te cheltuieli,16 iar Coreea de Sud și Taiwan-ul descuraja eficient orice încercare a Chinei de a cheltuiesc mai puțin de 3% din produsul lor deveni principala superputere mondială. intern brut, deși amenințarea nord-coreeană Cealaltă dificultate menționată anterior în cazul primeia și amenințarea chineză în ca- este aceea a angajamentului Statelor Unite de zul celei de-a doua ar trebui să le îndemne la își apăra aliații din Asia, precum și de a ofe- cheltuieli suplimentare. Tocmai angajamentul ri periodic asigurări națiunilor partenere că Statelor Unite de a își apăra aliații și partenerii prezența militară americană din regiune nu va le permite acestor națiuni să transfere o mare fi redusă și că această prezență este menită să parte a poverii financiare a cheltuielilor pen- întărească stabilitatea și securitatea regională. tru apărare către autoritățile americane. În Angajamentul presupune un efort permanent lipsa unui astfel de angajament aceste națiuni care necesită alocarea unor resurse financiare, ar fi în mod sigur obligate să aloce mult mai materiale și umane semnificative din partea multe resurse pentru a își asigura securitatea Washington-ului fără ca autoritățile americane națională.17 să pretindă din partea acelorași aliați și parte- Chestiunea angajamentului american este neri un efort suplimentar pentru participarea discutabilă chiar și în cazurile în care există la apărarea colectivă. tratate bilaterale de apărare (Japonia, Coreea Desigur, unele dintre aceste națiuni aliate de Sud) și poate deveni chiar improbabilă în oferă în schimbul acestui angajament al State- cazul Taiwan-ului. Există dezbateri constan- lor Unite acorduri de amplasare pe teritoriul te și aprinse în cercurile politice și militare lor a unor baze terestre, aeriene și navale ame- americane, dar și în presa și opinia publică ricane, iar aceste baze sunt considerate extrem americană cu privire la eventuala implicare a 52 Monitor Strategic Statelor Unite într-un conflict armat cu China în armată? De ce aceste achiziții militare ma- pentru a își îndeplini obligațiile presupuse de jore? De ce aceste dislocări masive de forțe?”19 tratatele existente. Desigur, nu există în Asia state care să se Spre exemplu, în cazul Taiwan-ului auto­ poată opune militar Chinei. Dacă politica ritățile de la Taipei, dar și observatorii poli- americană le-ar pune însă în situația de a in- tici, consideră că Statele Unite nu vor permite vesti mai mult în propria lor apărare, țări ca niciodată Chinei să anexeze insula pentru că Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Filipine, Viet- aceasta ar constitui „un dezastru geostrategic” nam, ca să nu mai vorbim de India, ar putea să pentru Washington și că o eventuală lipsă de provoace Chinei costuri foarte ridicate în ca- reacție americană la anexarea de către China zul în care regimul de la Beijing ar întreprinde a Taiwan-ului prin folosirea forței ar avea acțiuni militare împotriva oricăreia dintre ele. consecințe care ar putea merge până la „un atac Nu este deloc sigur că regimul comunist ar pu- nuclear chinez asupra teritoriului american”.18 tea justifica astfel de costuri în fața populației Nu este de aceea deplasată ideea că formatorii chineze și că ar risca destabilizarea internă și de opinie din Taiwan se concentrează mai puțin pierderea puterii de dragul unei confruntări ar- pe impulsionarea autorităților către creșterea mate chiar și cu state evident mai puțin puter- cheltuielilor militare și mai mult pe îndemnul nice din punct de vedere economic și militar.­ adresat autorităților americane de a interpreta Prin urmare, orice strategie americană ar prevederile Legii Relațiilor cu Taiwan-ul drept trebui să includă în viitor eforturi diplomatice un angajament de a apăra insula împotriva consecvente pentru a determina aliații și parte- oricărei agresiuni străine. nerii din Asia să contribuie mult mai substanțial Un element important al oricărei refor­ la apărarea lor și la apărarea colectivă. Pusă în mulări a politicii Statelor Unite față de China fața unui efort comun de descurajare a unei este realizarea unei estimări plauzibile a mo- agresiuni, China ar deveni mai prudentă cu dului în care puterea chineză afectează in- acțiunile sale în regiune și ar putea fi convinsă teresele americane și securitatea națională să participe activ la acțiunile menite să asigure americană. Trebuie remarcat faptul că dincolo securitatea și stabilitatea regională. În loc să de angajamentele asumate de Washington față devină o problemă, China ar trebui fie o parte de aliații și partenerii săi din Asia și Pacific, nu a soluției. Felul în care Statele Unite pot duce la există argumente realiste care să indice faptul un astfel de deznodământ este însă neclar. că China ar intenționa să se angreneze într-o O soluție posibilă ar fi aceea de a convinge confruntare militară deschisă cu Statele Unite. China că, în cazul unei distanțări a Statelor Decalajul existent în prezent în domeniul mi- Unite de obligațiile asumate prin tratatele cu litar, precum și distanța geografică, fac ca un aliații săi din regiune, atât Japonia, cât și Co- eventual atac chinez cu arme convenționale reea de Sud ar putea să recurgă la programe împotriva teritoriului continental al Statelor de dezvoltare a unor arme nucleare, iar pro- Unite să fie puțin probabil, iar un atac cu ra- liferarea armelor de distrugere în masă prin- chete balistice intercontinentale cu încărcătură tre națiunile asiatice este o evoluție pe care nucleară ar duce la o ripostă americană atât de China dorește să o evite cu orice preț pentru devastatoare încât pierderile umane și mate- că ar afecta echilibrul strategic din regiune și riale ale ambelor părți ar depăși cu mult orice ar periclita nu doar securitatea regională, dar posibil beneficiu. De aceea, o Chină puternică și securitatea Chinei într-un mod cât se poate nu constituie o amenințare directă, dar ea poa- de direct.20 te să afecteze substanțial interesele strategice O altă recomandare este aceea ca Statele și economice americane în Asia și Pacific. Unite să își reducă cheltuielile militare prin Pe de altă parte, reprezentanți marcanți ai reducerea prezenței militare în regiune. Acest curentului neoconservator american, cum ar fi demers ar implica închiderea unora dintre ba- fostul secretar al apărării Donald Rumsfeld, au zele americane din Japonia și Coreea de Sud. afirmat în repetate rânduri că „din moment ce În mod logic, această reducere a prezenței nici o națiune nu amenință China, trebuie să ne americane ar trebui să semnaleze două lu- întrebăm: de ce această creștere a investițiilor cruri distincte. În primul rând, prin astfel de Monitor Strategic 53 acțiuni Statele Unite ar demonstra Chinei că China trebuie să pornească în mod necesar de forțele americane nu constituie o amenințare la acceptarea faptului că menținerea Statelor la adresa Beijing-ului. În al doilea rând, o astfel Unite în poziția de primă putere economică de inițiativă ar putea determina imediat cele și militară a lumii constituie obiectivul funda- două națiuni asiatice să își revizuiască strategia mental al unei astfel de strategii. și cheltuielile de apărare în direcția menționată Noua abordare trebuie să aibă în vedere câ- anterior, aceea de creștere a contribuției japo- teva direcții esențiale: • neze și sud-coreene la securitatea regională Revitalizarea economiei americane; • și o dependență mai redusă față de prezența Inițierea unor acorduri comerciale cu americană. aliați și parteneri ai Statelor Unite care să excludă China și să fie benefice pentru națiunile participante; • Readucerea în vigoare a unui regim de 2. Propuneri pentru o nouă politică control al transferurilor de tehnologie care americană față de China să prevină achiziția de către China a unor capacități strategice de natură să amenințe Prestigiosul Council on Foreign Relations a Statele Unite și aliații lor; dat recent publicității un studiu care propune • Întărirea capacităților economice și mili- actualizarea strategiei americane față de Chi- tare ale aliaților și partenerilor Statelor Unite 21 na. Cercetarea pornește de la premisa că după din imediata apropiere a Chinei; încheierea Războiului Rece Statele Unite nu au • Creșterea capacității militare americane mai avut un competitor strategic și că astfel de a își proiecta forța în zona de vest a Pacificu- politica americană nu a fost formulată în așa fel lui în ciuda împotrivirii autorităților chineze.23 încât să prevină apariția unei concurențe eco- nomice și militare din partea unei alte națiuni. Conform aceluiași studiu, contrabalansa- Dimpotrivă, administrațiile care s-au succedat rea ascensiunii Chinei este necesară pentru că la Casa Albă în ultimele două decenii au facili- există un grad mare de probabilitate ca riva- tat de fapt ascensiunea unor puteri emergente, litatea strategică dintre Statele Unite și China iar din această viziune a apărut provocarea să fie una pe termen lung. O astfel de proba- 22 chineză. bilitate este determinată de continua creștere Se poate spune de fapt că a fost vorba nu economică a Chinei, creștere care îi oferă mi- doar de facilitarea ascensiunii Chinei la statu- jloacele de a amenința securitatea vecinilor săi tul de mare putere, ci că eforturile diploma- din Asia, dar și influența Statelor Unite în re- tice, economice și chiar militare ale Statelor giune. În plus, analiza Consiliului pentru Relații Unite au fost îndreptate în direcția susținerii Externe afirmă că “numai o prăbușire absolută consecvente a integrării Chinei în comunitatea a statului chinez ar elibera Washington-ul de internațională. Acest efort a avut drept rezul- obligația de a contrabalansa sistematic Beijing- tat apariția unei amenințări reale la rolul domi- ul, deoarece chiar și alternativa unor dificultăți nant al puterii americane. modeste ale Chinei nu ar elimina pericolele Această nouă realitate impune prin urmare existente în Asia și în afara Asiei la adresa Sta- reevaluarea strategiei Statelor Unite în relațiile telor Unite”.24 cu China, astfel încât o nouă strategie să fie Indiferent de circumstanțe, o premisă centrată nu pe sprijinul acordat Chinei pentru esențială este aceea că în afara unor situații a se integra în sistemul mondial și pentru a își imprevizibile, China va fi cel mai semnifica- continua dezvoltarea economică și militară, ci tiv rival al Statelor Unite pentru mult timp de pe necesitatea contrabalansării acestei ascen- acum înainte. Ascensiunea Chinei a devenit siuni în vederea limitării consecințelor sale și deja o amenințare la adresa Statelor Unite, a pe necesitatea protejării intereselor americane aliaților și partenerilor săi și la adresa ordinii în fața acestei ascensiuni. internaționale dominate de Statele Unite. Dacă Modificările cerute de o astfel de revi- această ascensiune va continua, China va sub- zuire a conceptului de grand strategy față de mina și mai intens interesele Statelor Unite, iar 54 Monitor Strategic abordarea strategică actuală a autorităților de Prin urmare, cea mai rațională opțiune ar la Washington – de a integra China în sistemul fi renunțarea la eforturile permanente de a global – continuă la rândul său să afecteze aces- asigura integrarea completă a Chinei în siste- te interese. Din moment ce atât ascensiunea mul internațional și înlocuirea lor cu o politică Chinei, cât și politica actuală a administrației deliberată de contrabalansare a ascensiunii americane duc la aceeași erodare a puterii ame- chineze ca mijloc de apărare a intereselor ame- ricane și de afectare a intereselor Statelor Uni- ricane și ale aliaților Statelor Unite. te, concluzia cea mai rezonabilă este aceea că Interesele vitale ale Statelor Unite sunt este urgentă nevoia elaborării și implementării enumerate ca fiind prevenirea, descurajarea unei noi strategii care sa abordeze eficient pro- și reducerea amenințării unor atacuri conven­ blematica creșterii puterii economice și mili- ționale sau neconvenționale asupra teritoriului tare chineze. american; menținerea unui echilibru de putere Înainte de a descrie direcțiile pe care va tre- în Europa și în Asia care să promoveze pacea și bui să le urmeze viitoarea strategie americană, stabilitatea prin menținerea unui rol esențial al studiul menționat descrie cele patru obiective Statelor Unite și al alianțelor din care face par- majore ale regimului chinez în efortul său de a te; prevenirea utilizării și stoparea proliferării întări puterea economică și militară a Chinei armelor de distrugere în masă și a rachetelor și de a impune punctul de vedere al Chinei în care pot transporta încărcături nucleare; asi- problemele internaționale pe care le consideră gurarea stabilității economiei internaționale, de interes imediat pentru Beijing. piețelor energetice și mediului înconjurător.27 Aceste direcții sunt menținerea ordi- În opoziție cu interesele strategice ameri- nii interne, menținerea unei creșteri econo- cane, cele ale Chinei sunt, conform studiului, mice susținute, pacificarea zonei geografice de a înlocui Statele Unite ca principala putere de la granițele sale și întărirea statutului său din Asia, de a slăbi sistemul de alianțe al Sta- internațional.25 Este cât se poate de clar că toate telor Unite în Asia, de a submina încrederea aceste obiective sunt subordonate obiectivului națiunilor asiatice în credibilitatea și capaci- fundamental de a poziționa China drept o su- tatea Statelor Unite de a le asigura securitatea perputere globală ale cărei interese să nu poată și stabilitatea, de a întări capacitatea militară fi contestate sau obstrucționate de alte puteri, de grupuri de state, alianțe sau de organizații a Chinei pentru a descuraja o intervenție internaționale. americană în regiune, de a insufla neîncredere Intereselor chineze pe termen mediu și în modelul economic american, dar și – extrem de important – de a evita o confruntare majoră lung nu li se poate opune decât o singură 28 națiune și anume Statele Unite. Studiul elabo- directă cu Statele Unite în viitorul apropiat. rat de Council on Foreign Relations consideră După cum se poate observa, China își că este nevoie de definirea clară a intereselor definește interesele în Asia în primul rând prin naționale americane și de formularea unei raportarea la Statele Unite, în timp ce Statele strategii bine articulate care să includă nu doar Unite își definesc interesele în Asia și în lume principii generale, ci obiective bine argumen- în termeni mai largi, care nu iau în considerare tate și măsuri concrete care să permită atinge- în mod explicit China, ci amenințările pe care rea acestor obiective. orice națiune le poate prezenta la adresa ordi- Prima dintre premisele care trebuie luate nii internaționale. în considerare în formularea unei noi strate- Din start, orice efort american viitor de a gii este aceea că integrarea Chinei în sistemul continua să sprijine activ integrarea Chinei internațional, promovată de Washington încă în sistemul internațional subminează intere- din anii 1970, a contribuit decisiv la ascensiu- sele vitale ale Statelor Unite, deoarece China nea Chinei și opțiunile avute în vedere până a acumulat deja o putere economică și militară în prezent de mediul politic american – fie că semnificativă și indică faptul că este gata în este vorba de cooperare sau containment – nu orice moment să întreprindă acțiuni care să pot proteja eficient interesele americane și pot amenințe atât Statele Unite, cât și pe aliații lor. chiar submina și amenința poziția dominantă a Politicile consecvente ale administrațiilor Statelor Unite pe plan global.26 anterioare de a coopera cu China în speranța că Monitor Strategic 55 acest lucru va evita confruntarea și conflictul – președintelui pentru a încheia acordul de parte- nu în ultimul rând datorită faptului că era mult neriat transpacific (Tran-Pacific Partnership); mai puțin costisitoare cooperarea decât confrun- revizuirea și creșterea bugetului apărării ast- tarea – trebuie să fie înlocuite de o politică mai fel încât puterea americană să se manifeste realistă, în care cooperarea nu trebuie să fie în în Asia în direcția securității și stabilității re- detrimentul Statelor Unite și în interesul Chinei. gionale; tragerea constantă la răspundere a În timpul în care Washington-ul utiliza resurse președintelui pentru punerea în aplicare a diplomatice, financiare, economice, comerciale politicii față de China în așa fel încât acțiunile și militare pentru a pune umărul la integra- administrației să apere în primul rând intere- rea regimului comunist în mecanismul global, sele naționale ale Statelor Unite și nu și pe cele China submina în mod constant eforturile de ale Chinei în cazul în care acestea din urmă nu a adopta rezoluții împotriva unor încălcări ale coincid cu cele ale Washington-ului.29 normelor internaționale de către alte state, nu Așa cum am menționat anterior, primul participa în mod proporțional cu dezvoltarea obiectiv recomandat de studiu este revitaliza- sa la rezolvarea crizelor internaționale, iar în rea economiei americane. Aceasta trebuie ultimii ani a devenit prin acțiunile din Marea să fie prioritatea absolută a președintelui și Chinei de Sud și Marea Chinei de Est o nouă a Congresului pentru că numai o economie problemă pe care comunitatea internațională o puternică și în creștere constantă poate asig- privește cu preocupare. ura resursele necesare protejării eficiente a in- Unul dintre cele mai frecvent menționate tereselor americane. motive pentru care Washington-ul a căutat Promovarea parteneriatului transpacific în trecut să pună accentul pe cooperare a fost trebuie să demonstreze Chinei că Statele Unite acela că nu a dorit să creeze la Beijing impresia sunt hotărâte să concureze cu produsele și ser- că acțiunile Statelor Unite sunt îndreptate îm- viciile chineze pe piața asiatică. De aceea, acor- potriva intereselor chineze. Adevărul este însă dul ar trebui ratificat de urgență de Congresul că indiferent de declarațiile și acțiunile Statelor SUA. Acele elemente ale cooperării cu China Unite, regimul chinez va continua să considere care sprijină interesele naționale america- că intenția reală a autorităților americane este ne trebuie încurajate, dar nu și încercările aceea de a îngrădi China și de a o împiedica Chinei de a contesta mecanismele comerțului să devină o superputere care să fie capabilă să internațional, care au nevoie de o reacție fermă își exercite influența. De aceea, Consiliul pen- din partea națiunilor occidentale industrializa- tru Relații Externe recomandă câteva obiective te în coordonare cu Statele Unite. majore care să constituie fundamentul strate- Al doilea obiectiv se referă la măsuri de giei pe termen lung în relațiile cu China. contracarare a utilizării de către China a unor Oricare va fi strategia efectivă pe care instrumente geoeconomice în Asia și pe plan autoritățile americane o vor pune în aplicare mondial. Instrumentele geoeconomice sunt în relațiile bilaterale, este absolut necesar ca definite drept instrumente economice utilizate implicarea președintelui Statelor Unite și a pentru atingerea unor obiective geopolitice. Congresului Statelor Unite să fie permanentă, China și-a folosit enormele resurse economice consecventă, fermă și constructivă. Este nevoie și relațiile comerciale pentru a face presiuni de un dialog perseverent în toate domeniile de asupra Japoniei, Coreei de Sud, Australiei și al- interes comun, dar și în domeniile în care inte- tor națiuni din regiune fără ca aceste presiuni resele celor două părți sunt divergente. Nu vor să provoace o reacție din partea Statelor Unite. fi suficiente întrevederile la nivel înalt cu oca- De aceea, cooperarea economică a Statelor zia unor forumuri internaționale și nici vizitele Unite cu țările în cauză trebuie reîntărită, iar de stat care sunt planificate din timp, care au puterea economică americană trebuie utilizată de obicei o agendă prestabilită a discuțiilor și în așa fel încât să atragă proiecte comune cu care includ o latură ceremonială ce nu contri- aceste state și pentru a riposta într-o manieră buie la rezolvarea diferendelor. consecventă cu acordurile internaționale la Rolul Congresului va fi esențial în trei încercările Chinei de a obține beneficii geo- privințe și anume: acordarea de puteri sporite politice prin presiuni de natură economică. 56 Monitor Strategic În același timp, relațiile economice și comer- turilor de liberă navigație și survol pentru na- ciale cu China trebuie revizuite în vederea vele și aeronavele civile și militare în zonele echilibrării schimburilor bilaterale și protejării pe care Beijing-ul încearcă să le impună drept mai susținute a intereselor americane. zone de interdicție. Trebuie accelerate efortu- Al treilea obiectiv este punerea în aplicare rile de creștere a gradului de interoperabili- în cooperare cu națiunile aliate și partenere a tate cu aliații din regiune, dar și de întărire a unui nou regim de control al transferurilor de prezenței elementelor de apărare antirachetă tehnologie către China. O prioritate majoră în Pacific. În sfârșit, este imperativă intensifi- trebuie să fie aceea de a limita accesul regimu- carea unei prezențe navale și aeriene puternice lui chinez la tehnologii ce pot fi utilizate pentru și permanente a forțelor americane în Marea crearea unor echipamente militare de ultimă Chinei de Sud și Marea Chinei de Est, precum generație și care pot fi folosite împotriva Sta- și creșterea frecvenței și duratei exercițiilor telor Unite și aliaților lor. Deși intensificarea militare comune cu aliații din regiune. schimburilor comerciale internaționale este în Un alt element important este imple- interesul Washington-ului, acest deziderat nu mentarea unor politici eficiente în domeniul trebuie să submineze și să pericliteze capaci- securității informatice pentru a contracara tatea Statelor Unite de a păstra un avantaj mi- acțiunile chineze în atacarea cibernetică a litar și tehnologic suficient pentru a își asigura rețelelor informatice care controlează in- securitatea națională. Prin urmare, autoritățile frastructura națională americană. Studiul americane trebuie să inițieze acțiuni care în susține că nu s-a întreprins nimic eficient în coordonare cu aliații europeni și asiatici ai Sta- această direcție până acum, iar declarațiile telor Unite să prevină accesul Chinei la tehno- care cer Chinei să se conformeze normelor logii cu dublă utilizare, civilă și militară. Ast- internaționale în domeniu nu au avut rezultat. fel de discuții trebuie începute imediat, chiar Pentru a îndeplini acest obiectiv, Statele Unite dacă efortul de implementare a unor acorduri trebuie să impună Chinei costuri prohibitive va fi de durată. Orice întârziere în aplicarea pentru orice încălcare a normelor de securi- măsurilor de control al transferurilor de teh- tate cibernetică, să își întărească semnificativ nologie poate avea consecințe imprevizibile. capacitatea de a descuraja acțiunile regimului Următorul obiectiv esențial este întărirea chinez în această direcție prin măsuri diplo- capacităților militare americane. Politica de matice și economice, să îmbunătățească în limitare a cheltuielilor în domeniul apărării continuu capacitățile americane de apărare și de amânare sau anulare a unor programe cibernetică (cooperarea Congresului este și în majore de achiziții în domeniul echipamen- acest caz esențială prin adoptarea unei legislații telor militare trebuie înlocuită de o revizuire care să reglementeze cooperarea dintre servi- imediată a priorităților prin raportare directă ciile americane de informații și companiile la capacitățile militare în creștere ale Chinei. americane). Forțele armate americane trebuie să își mențină Întărirea parteneriatelor în zona Asia - Pa- și întărească urgent capacitatea de proiectare a cific este următorul obiectiv necesar, în pri- puterii armate în regiunea Asia – Pacific, chiar mul rând pentru că liderii comuniști chinezi împotriva opoziției regimului de la Beijing. acționează permanent pentru a submina Administrația trebuie să coopereze cu relațiile dintre Statele Unite și aliații și par- Congresul pentru o reformă profundă a bu- tenerii săi în domeniul economic și militar și getului apărării și a structurii forțelor ameri- pentru a testa capacitatea și hotărârea State- cane, pentru menținerea actualului echilibru lor Unite de a își menține cooperarea intensă nuclear în raport cu China, pentru accelerarea cu aceste națiuni. Lista lor include nu doar întăririi capacităților militare americane în do- Japonia, Coreea de Sud și Australia, dar și In- menii critice cum ar fi aeronavele fără pilot și dia, Filipine, Indonezia, Malaezia, Vietnam și submarinele de atac. Taiwan. Din punct de vedere geografic și geos- În același timp, Statele Unite trebuie să trategic cooperarea Statelor Unite cu toate întreprindă acțiuni în vederea asigurării drep- aceste țări ar asigura în continuare un cordon Monitor Strategic 57 de securitate în jurul granițelor sudice și estice giune ai Washington-ului să se apropie și mai ale Chinei și ar descuraja eforturile Beijing-ului mult de poziția americană pentru a își proteja de a submina crearea unei opoziții concertate propriile interese în fața ofensivei diploma- la încercările sale de a își impune influența și tice, economice și poate chiar militare chineze. voința politică și militară în zonă. Este greu de crezut că regimul de la Beijing își Printre obiectivele necesare în cadrul dorește să provoace ostilitatea țărilor vecine și aceleiași noi strategii se numără și impulsio- întărirea legăturilor acestora cu Statele Unite. narea contactelor diplomatice la nivel înalt cu China va trebui desigur să își ajusteze pro- China. Un dialog permanent la cel mai înalt pria strategie, iar reacțiile sale ar putea să fie nivel este absolut indispensabil pentru discu- destul de agresive, dar este de presupus că ele tarea diferendelor bilaterale, pentru atenuarea vor fi mai degrabă de natură retorică decât tensiunilor, reducerea neîncrederii reciproce și efectivă. În orice caz, riscurile pe care și le-ar identificarea unor interese comune. Indiferent asuma noua strategie americană sunt conside- de rivalitatea dintre cele două țări, în lipsa unui rabil mai mici decât riscurile continuării ac- dialog susținut, permanent și deschis probabi- tualei strategii care este ineficientă în contra- litatea escaladării tensiunii și a confruntării cararea ascensiunii chineze.31 sau conflictului este considerabilă. Necesitatea dialogului este evidentă având în vedere responsabilitățile majore asumate de 3. Strategia de securitate națională Statele Unite în regiune cu privire la promo- varea și menținerea stabilității, securității și Strategia de Securitate Națională (NSS) a dezvoltării economice. Proiectul de strategie Statelor Unite este documentul oficial emis o recomandă o mai mare onestitate și deschidere dată la câțiva ani de administrațiile americane în întâlnirile bilaterale și în declarațiile publice și care este menit să afirme prioritățile strate- și abținerea de la prelegeri despre principii ge- gice, riscurile la adresa securității, precum și nerale în locul discuțiilor deschise. Același dia- măsurile necesare pentru a atinge obiectivele log trebuie să aibă mereu în vedere și pozițiile strategice ale națiunii. Cea mai recentă ediție a și interesele aliaților și partenerilor Statelor acestui document a fost publicată în februarie Unite din regiune. Acestea sunt națiunile 2015 și conține patru capitole principale care care își pot aduce o contribuție permanentă se referă în ordine la securitate; prosperitate; și majoră la susținerea pozițiilor și intereselor valori; ordinea internațională. americane și fără sprijinul cărora orice politică În introducere, NSS 2015 afirmă că Statele față de China ar fi mult mai dificil de pus în Unite trebuie să își asume un rol conducător pe 30 aplicare. plan internațional și enumeră următoarele in- În concluziile sale, Consiliul pentru Relații terese fundamentale pe care națiunea trebuie Externe recunoaște faptul că o revizuire atât să le apere: de semnificativă a strategiei Statelor Unite față de China va genera cu siguranță o reacție • securitatea Statelor Unite, a cetățenilor puternică și o răcire previzibilă a relațiilor bi- săi, a aliaților și partenerilor SUA; laterale, cel puțin în faza inițială. Pentru liderii • o economie americană puternică, inova- de la Beijing va fi necesară o perioadă de adap- toare și în creștere, într-un sistem economic tare la o astfel de strategie, dar oricare vor fi internațional deschis, care să promoveze nemulțumirile regimului comunist studiul oportunitățile și prosperitatea; susține că indiferent de măsurile pe care acesta • respectul pentru valorile universale atât le va întreprinde ca răspuns la noua politică în interiorul, cât și în afara Statelor Unite americană, ele nu vor putea afecta în mod fun- • o ordine internațională bazată pe regle­ damental interesele americane. Dacă reacția mentări, pusă în aplicare prin rolul condu­cător Chinei va depăși domeniul declarațiilor reto- al Statelor Unite și care să promoveze pacea, rice și va face tranziția spre acțiuni de contes- securitatea și oportunitățile printr-o cooper- tare a intereselor Statelor Unite în regiune este are mai puternică între state pentru rezolvarea foarte probabil ca aliații și partenerii din re- problemelor globale.32 58 Monitor Strategic rea atacurilor teroriste, pentru capturarea și În aceeași ordine de idei, documentul pedepsirea teroriștilor și în cadrul căreia al susține că eforturile Statelor Unite vor fi între- Qaeda și Statul Islamic sunt menționate drept prinse în ordinea priorităților pentru a aborda cele mai periculoase organizații teroriste; următoarele amenințări la adresa intereselor întărirea capacității de prevenire a conflict- naționale: elor, din nou prin cooperare internațională, iar problemele actuale menționate sunt • atacuri catastrofale împotriva teritoriului încălcarea de către Rusia a suveranității Ucrai- și infrastructurii Statelor Unite; nei, provocările nord-coreene la adresa păcii, • amenințări sau atacuri împotriva cetățe­ tensiunile din Marea Chinei de Sud și din nilor americani aflați în străinatate sau îm- Marea Chinei de Est; prevenirea proliferării potriva aliaților Statelor Unite; și utilizării armelor de distrugere în masă prin • criza economică sau o recesiune econo­ intermediul mecanismelor cuprinse în tra- mică globală; tatele internaționale și unde statele menționate • proliferarea și/sau utilizarea armelor de drept amenințări sunt Coreea de Nord, Iran, distrugere în masă; Libia și Siria; lupta împotriva schimbărilor cli- • epidemii globale severe; matice pentru prevenirea dezastrelor naturale, • schimbările climatice; a valurilor de refugiați, a conflictelor pentru • probleme majore de aprovizionare pe pia­­­ resurse alimentare și de apă; asigurarea ac- ța energetică mondială; cesului la spațiile comune, respectiv spațiul • consecințe semnificative în domeniul se­ cibernetic, spațiul cosmic, spațiul aerian și curității asociate cu situația unor sta­te slabe sau spațiul maritim, considerate esențiale pentru eșuate (inclusiv atrocități în masă, răspândirea funcționarea economiei mondiale, dar și a conflictelor, criminalitate organizată transna­ ­ societății civile; întărirea securității în dome- țio­­nală).33 niul sănătății internaționale, prin prevenirea și eradicarea epidemiilor grave.35 Strategia recunoaște faptul că în Capitolul referitor la prosperitate lumea actuală în care interconexiunile și economică pornește de la premisa că eco- interdependența dintre state sunt atât de sem- nomia americană continuă să fie “cea mai nificative nu există probleme globale care să puternică, mai deschisă și mai inovatoare din poată fi rezolvate fără contribuția Statelor lume”36, dar afirmă necesitatea unor obiective Unite, dar și că puține dintre aceste probleme concrete pentru a menține această superiori- ar putea fi rezolvate numai prin contribuția tate astfel încât să existe un suport solid pentru exclusivă a Statelor Unite. Din acest motiv, rolul apărarea eficientă a intereselor naționale ale de conducere al Statelor Unite trebuie exercitat Statelor Unite. Primul obiectiv este acela de a în cooperare cu comunitatea internațională și pune la lucru economia pentru a menține un în primul rând în cooperare cu națiunile aliate ritm de creștere constant, pentru crearea de și partenere.34 locuri de muncă și creșterea nivelului de trai. Capitolul referitor la securitate subliniază În același timp, America trebuie să își asume direcțiile principale de acțiune prin care Statele în continuare un rol de conducere în efortul de Unite își pot apăra securitatea națională și inter- promovare a unui sistem financiar și comercial esele naționale majore. Acestea sunt întărirea mondial bine reglementat și transparent pen- sistemului de apărare națională prin organiza- tru a asigura prosperitatea tuturor națiunilor rea și finanțarea activităților care mențin put- dispuse să participe la acest sistem și să respec- erea militară a Statelor Unite pe primul loc în te reglementările convenite de comun acord de lume; reîntărirea securității interne (homeland comunitatea internațională. security) prin lupta împotriva terorismului și Securitatea energetică este un alt obiec- extremismului și menținerea în funcțiune a tiv important, dar este subliniat faptul că s-a serviciilor esențiale ale societății; combaterea redus dependența Statelor Unite de resursele amenințărilor teroriste, în care se pune accent externe prin creșterea producției energetice pe cooperarea internațională pentru preveni- interne. În același timp, Statele Unite pot re- Monitor Strategic 59 duce dependența și vulnerabilitatea aliaților tat și adeseori incapabil să rezolve problemele și partenerilor în fața Rusiei sau altor țări prin prin intermediul instituțiilor și organizațiilor livrarea de resurse energetice americane și internaționale. întărirea în acest fel a securității lor naționale Statele Unite vor continua să susțină cadrul și energetice. actual, care include Organizația Națiunilor Uni- Statele Unite trebuie să își mențină capa- te și tratatele multilaterale care reglementează citatea știintifică și tehnologică pentru a își viața internațională, și vor conclucra cu mem- păstra avantajul pe plan economic și militar și brii comunității internaționale pentru a găsi pentru a lărgi utilizarea tehnologiilor avansate soluții la problemele actuale și pentru a asi- în economie și în sistemul de învățământ. gura securitatea și stabilitatea în viitor. Uti- Modelarea economiei globale constituie lizarea diplomației, dar și a mecanismului un obiectiv cheie pentru a evita crize econo- sancțiunilor împotriva statelor care încalcă mice dezastruoase în viitor, pentru a revizui normele internaționale vor continua să fie mi- reglementările bancare și financiare, pen- jloacele preferate în această direcție. În același tru întărirea sistemului global în așa fel încât timp, întărirea alianțelor și parteneriatelor națiunile să aibă acces la fondurile necesare Statelor Unite va fi o prioritate permanentă a pentru dezvoltare și să le folosească în așa fel politicii externe americane. încât să asigure o dezvoltare sustenabilă și să Contextul internațional actual impune o poată achita creditele. Reducerea decalajelor serie de obiective și în acest domeniu, iar pri- economice și a ineficiențelor din comerțul mul dintre ele este în mod semnificativ promo- mondial ar trebui de asemenea să contribuie la varea și întărirea reorientării politicii externe securitatea și stabilitatea internațională și prin spre regiunea Asia - Pacific. extensie la securitatea Statelor Unite. Statele Unite vor continua să fie o putere în În sfârșit, ultimul obiectiv economic enu- Pacific. Având în vedere faptul că o proporție merat este acela de a pune capăt fenomenului importantă din creșterea economică mondială sărăciei extreme în Statele Unite și în lume, va proveni din această zonă, dar și că eveni- deoarece fenomenul respectiv generează o mentele recente - printre care sunt menționate amenințare permanentă pentru dezvoltarea și 37 revendicările maritime și acțiunile provoca- securitatea globală. toare ale regimului nord coreean - pot duce Promovarea valorilor democratice consti- tuie subiectul unui capitol separat în cadrul la escaladarea tensiunilor și conflict, Wash- Strategiei, conform punctului de vedere ame- ington-ul consideră că prezența americană rican care susține că dacă aceste valori sunt este esențială pentru menținerea securității și împărtășite de un număr cât mai mare de stabilității în regiune. națiuni probabilitatea unor confruntări sau Prin urmare, Statele Unite își propun să conflicte între ele se reduce semnificativ, iar diversifice relațiile de securitate pe care le au comunitatea națiunilor democratice poate în Asia, modernizarea alianțelor cu Japonia, descuraja alte națiuni sau grupuri de națiuni să Coreea de Sud, Australia și Filipine și promo- amenințe securitatea globală.38 varea interacțiunii dintre ele pentru a putea Cel mai relevant capitol pentru prezenta teză răspunde problemelor regionale și globale. este cel care privește ordinea internațională. Documentul exprimă angajamentul ameri- Conform acestuia, Statele Unite au “ocazia can în direcția întăririi instituțiilor region- și obligația […] de a crea regulile, normele și ale pentru respectarea regulilor și normelor instituțiile care să constituie fundamentul păcii, internaționale, pentru participarea colectivă securității, prosperității și protejării drepturilor la aplicarea lor și rezolvarea pașnică a dispute- omului în secolul al XXI-lea”.39 lor, dar și pentru sprijinirea dezvoltării eco- Sistemul actual se bazează pe cadrul nomice. internațional creat după cel de al doilea război În privința Chinei, Strategia de Securitate mondial, dar acest sistem trebuie adaptat la Națională afirmă următoarele: prezent. El nu este doar imperfect pentru rea- Statele Unite sunt în favoarea ascensiunii litatea actuală, dar este din ce în ce mai contes- unei Chine stabile, pașnice și prospere. Dorim 60 Monitor Strategic să dezvoltăm o relație constructivă cu China, agresive din partea Rusiei. Sancțiunile impuse una care să furnizeze beneficii ambelor țări și Moscovei vor continua să fie menținute și vor care să promoveze securitatea și prosperitatea fi întreprinse eforturi pentru contracararea în Asia și în lume. Dorim cooperarea referitoare propagandei rusești. la problemele comune regionale și globale cum Politica externă a Washington-ului va căuta ar fi schimbările climatice, sănătatea publică, de asemenea să promoveze stabilitatea și pacea creșterea economică și denuclearizarea Penin- în Orientul Mijlociu, Africa, America Centrală sulei Coreene. Deși va exista competiție, resp- și de Sud prin eforturi de găsire a unor soluții ingem inevitabilitatea confruntării. În același de lungă durată la conflictele din zonele res- timp, vom gestiona competiția de pe o poziție pective, prin lupta împotriva grupărilor tero- puternică și vom insista ca China să respecte riste, prin sprijinul acordat dezvoltării econo- regulile și normele internaționale referitoare mice și progreselor democratice. la chestiuni cum ar fi securitatea maritimă, În concluzie, cea mai recentă Strategie de comerțul și drepturile omului. Vom urmări Securitate Națională a Statelor Unite a fost atent modernizarea militară a Chinei și ex- elaborată pentru a prezenta o viziune pentru tinderea prezenței sale în Asia și vom căuta în menținerea și întărirea poziției americane în secolul al XXI-lea. Scopul fundamental al același timp să reducem riscul neînțelegerilor strategiei este de a apăra interesele și valorile sau evaluărilor greșite. În privința securității națiunii prin asumarea inițiativelor și de a face informatice vom întreprinde acțiunile necesare acest lucru de pe o poziție de putere. Statele pentru protejarea companiilor americane și Unite nu obstrucționează ascensiunea pașnică pentru apărarea rețelelor noastre informatice a altor națiuni și speră că acestea își vor asuma împotriva furtului informatic al secretelor co- împreună cu Statele Unite responsabilitatea merciale care să ducă la obținerea de beneficii menținerii păcii și prosperității pe plan mon- materiale de către entități private sau de către 40 dial. America va continua să coopereze cu pu- statul chinez. terile actuale și cu puterile emergente pentru promovarea interesului comun al securității În sfârșit, Statele Unite își propun să colective chiar și în condițiile competiției întărească parteneriatul strategic și economic economice și în alte domenii. Regulile și nor- cu India, pentru că cele două țări sunt cele mai mele internaționale vor continua să constituie mari națiuni democratice din punctul de ve- fundamentul acestei cooperări, iar sistemul dere al populației lor și pentru că împărtășesc internațional creat după cel de al doilea război valori comune. Întărirea cooperării bilaterale mondial va trebui să continue să servească in- în domeniul securității, energiei și mediului teresele Statelor Unite și ale întregii comunități înconjurător pot să contribuie la securitatea internaționale. Documentul se încheie prin și stabilitatea în Asia, iar participarea Indiei sublinierea faptului că „un element de bază al la organizațiile regionale întărește rolul său de puterii noastre este unitatea noastră și certitu- furnizor de securitate. Washington-ul va coop- dinea noastră că rolul de conducere al Ame- era atât cu India, cât și cu Pakistan-ul pentru ricii în acest secol, așa cum a fost și în secolul promovarea stabilității strategice și combat- trecut, rămâne indispensabil”.42 erea terorismului.41 În privința altor zone geografice, Statele Unite au drept obiectiv întărirea legăturilor Bibliografie cu aliații lor europeni, iar documentul stra- Beckley, Michael, “China’s Century? Why America’s tegic aduce în atenție contextul agresiunii Edge Will Endure”, International Security 36, no. 3 (Win- Rusiei în Ucraina, care demonstrează faptul ter 2011/2012). că securitatea Europei nu poate fi garantată Blackwill, Robert D.; Tellis, Ashley J., “Revising U.S. decât prin respectarea regulilor și normelor Strategy Toward China”, Council on Foreign Relations, internaționale, iar cooperarea dintre aliați Special Report no. 72, March 2015, http://carnegieendow- ment.org/files/Tellis_Blackwill.pdf. este esențială. Statele Unite intenționează să Clinton, Hillary, “America’s Pacific Century”, Foreign intensifice această cooperare prin exerciții co- Policy, November 2011, pp. 56-63. mune și printr-o prezență dinamică în Europa Entous, Adam, “U.S. Won’t Cut Forces in Asia”, Wall Centrală și de Est pentru a descuraja noi acțiuni Street Journal, October 25, 2011. Monitor Strategic 61 Friedberg, Aaron L. A Contest for Supremacy: China, national Politics 3, no. 4, Winter 2010, p. 382. America, and the Struggle for Mastery in Asia. New York: 8 Ibidem, p. 390. W.W. Norton, 2012. 9 Aaron Friedberg, A Contest for Supremacy: China, Friedberg, Aaron, “Hegemony with Chinese Charac- America, and th Struggle for Mastery in Asia, New York: teristics”, The National Interest 114, July/August 2011, pp. W.W. Norton, 2012, capitolul 11. 18-27. 10 Aaron Friedberg, “Hegemony with Chinese Char- Huntington, Samuel, “Coping with the Lippmann acteristics”, The National Interest 114, July/August 2011, Gap”, Foreign Affairs 66, no. 3, “America and the World” Special Issue, 1987, pp. 453-477. pp. 18-27. 11 Ikenberry, G. John, “The Rise of China and the Future Mearsheimer, Tragedy, p. 402; “Gathering Storm”, p. of the West”, Foreign Affairs 81, no. 1, January - February 390. 12 2008. The Military Balance 2010, International Institute of Kallender-Umezu, Paul, “Japan’s Defense Budget Re- Strategic Studies, pp. 13, 393. 13 quest Down 1.7 Percent”, Defense News, September 10, Michael Beckley, “China’s Century? Why America’s 2012. Edge Will Endure”, International Security 36, no. 3 (Winter Lee, Shyu-tu, “Misreading China’s Intentions”, Foreign 2011/2012), pp. 73-74. Affairs 90, no. 4 , July-August 2011. 14 Logan, “China, America, and the Pivot to Asia”, Lind, Jennifer M., “Pacifism or Passing the Buck? Test- Policy Analysis, No. 717, January 8, 2013, CATO Institute, ing Theories of Japanese Security Policy”, International p. 10. Security 29, no. 1 (Summer 2004), pp. 92-121. 15 Samuel Huntington, “Coping with the Lippmann Logan, Justin, “China, America, and the Pivot to Asia”, Gap”, Foreign Affairs 66, no. 3, “America and the World” Policy Analysis, No. 717, January 8, 2013, CATO Institute. Special Issue, 1987, pp. 453-477. Mearsheimer, John J., “The Gathering Storm: China’s 16 Paul Kallender-Umezu, “Japan’s Defense Budget Challenge to U.S. Power in Asia”, Chinese Journal of Inter- Request Down 1.7 Percent”, Defense News, September 10, national Politics 3, no. 4, Winter 2010. 2012. Mearsheimer, John J., The Tragedy of Great Power 17 Jennifer M. Lind, “Pacifism or Passing the Buck? Politics. New York: Norton, 2001. Testing Theories of Japanese Security Policy” Internation- Rumsfeld, Donald, “Address to the Shangri-La Dia- al Security 29, no. 1 (Summer 2004), pp. 92-121. logue” June 4, 2005, http://www.iiss.org/conferences/the- 18 Shyu-tu Lee, “Misreading China’s Intentions”, For- shangri-la-dialogue/shangri-la-dialogue-archive/shagri- eign Affairs 90, no. 4 , July-August 2011, pp. 179-180. la-dialogue-2005/2005-speeches/first-plenary-session- 19 Donald Rumsfeld, “Address to the Shangri-La Dia- the-hon-donald-rumsfeld/. logue” June 4, 2005. The Military Balance 2010, International Institute of 20 Logan, “China, America, and the Pivot to Asia”, Strategic Studies, London: Routledge, 2010. Policy Analysis, No. 717, January 8, 2013, CATO Institute, U.S. National Security Strategy, February 2015, https:// www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_na- p. 15. 21 tional_security_strategy.pdf. Robert D. Blackwill, Ashley J. Tellis, “Revising U.S. Waltz, Kenneth N. Theory of International Politics. Strategy Toward China”, Council on Foreign Relations, New York: McGraw-Hill, 2010. Special Report no. 72, March 2015. 22 Blackwill, Tellis, “Revising U.S. Strategy Toward China”, p. 4. Note 23 Ibidem, p. 5. 24 Blackwill, Tellis, “Revising U.S. Strategy Toward 1 Justin Logan, “China, America, and the Pivot to Asia”, China”, p. 5. Policy Analysis, No. 717, January 8, 2013, CATO Institute, 25 Ibidem, pp. 7-17. p. 2. 26 Blackwill, Tellis, “Revising U.S. Strategy Toward 2 Citat de Adam Entous, “U.S. Won’t Cut Forces in China”, p. 18. Asia”, Wall Street Journal, October 25, 2011. 27 Ibidem, pp. 18-19. 3 Hillary Clinton, “America’s Pacific Century”, Foreign 28 Ibidem, p. 19. Policy, November 2011, pp. 56-63. 29 Blackwill, Tellis, “Revising U.S. Strategy Toward 4 G. John Ikenberry, “The Rise of China and the Future China”, p. 22. of the West”, Foreign Affairs 81, no. 1, January - February 30 Toate aceste obiective sunt detaliate în studiul 2008, p. 37. Blackwill, Tellis, pp. 23-33. 5 K. Waltz, Theory of International Politics, New York: 31 Blackwill, Tellis, “Revising U.S. Strategy Toward McGraw-Hill, 2010, p. 168; J.J. Mearsheimer, The Tragedy of China”, p. 34-37. Great Power Politics, New York: Norton, 2001, pp. 156-157. 32 U.S. National Security Strategy, https://www.white- 6 Mearsheimer, The Tragedy of Great Power Politics, house.gov/sites/default/files/docs/2015_national_secu- pp. 401-402. rity_strategy.pdf , February 2015, p. 2. 7 John J. Mearsheimer, “The Gathering Storm: China’s 33 Ibidem. Challenge to U.S. Power in Asia”, Chinese Journal of Inter- 34 Ibidem, p. 3. 62 Monitor Strategic 35 U.S. National Security Strategy, February 2015, pp. 38 Ibidem, pp. 19-22. 7-14. 39 Ibidem, p. 23. 36 Ibidem, p. 15. 40 U.S. National Security Strategy, February 2015, p. 24. 37 U.S. National Security Strategy, February 2015, pp. 41 Ibidem, pp. 23-24. 15-18. 42 Ibidem, p. 29.

ABSTRACT

Over the past three decades relations between the United States and the People’s Republic of China have evolved so broadly that they now encompass a full range of bilateral, regional, and global issues. The main chal- lenge for both countries is the way in which their relationship could be managed to prevent China’s economic and military rise from generating acute competition that would lead to conflict and incalculable damage to the two nations. Statements of good intentions notwithstanding, relations remain influenced by deep mutual mistrust, and this mistrust is rooted in the opposing perceptions of the two countries. The article reviews the current sta- tus of bilateral relations to include the persistent mutu al distrust; cooperation on various issues.

Keywords: U.S.A, China, relations, power, trade, strategic rebalance, assertive policies, deterrence.

Ingrid Fusman was born in Bucharest, Romania and has a degree in foreign languages, a Master’s Degree in Hebrew Studies from the University of Bucharest, and is currently preparing to defend her Ph.D. thesis on U.S. – China relations in the 21st century. Her interests include linguistics, Jewish culture and civilization, and interna- tional relations.

Monitor Strategic 63 Evoluţii recente în ­dinamica ­relaţiilor de securitate dintre Republica­ Popu- lară Chineză şi ­Japonia: traume isto- rice, percepţii ale ameninţării şi calcule strategice Dr. Şerban Filip Cioculescu

China şi Japonia sunt două state vecine, altarul Yasukuni, acolo unde se află îngropaţi despărţite de un spaţiu maritim nu foarte în- şi criminali de război, acuzaţi pentru atrocităţi tins, cu civilizaţii diferite dar înrudite şi cu un comise şi în China.2 De pildă cei 14 criminali bagaj istoric producător de teamă, neîncredere de război condamnaţi la moarte de Tribunalul şi resentimente. China are o populaţie de circa pentru Crime de Război de la Tokyo în 1947 şi zece ori mai mare decât a Japoniei, un teritoriu ale căror nume au fost gravate în secret în anul de 25 de ori mai întins, o economie înfloritoare 1978. Eroul unora, criminalul celorlalţi, situa- (peste 7% creştere anuală) şi continuă să fie pe ţie ce aminteşte oarecum de cultul mareşalului un trend crescător, în timp ce Japonia descreşte Ion Antonescu în România post-decembristă. demografic de cel puţin un deceniu, şi stagnea- Evident, din patriotism dar şi din motive elec- ză economic (cu toate că este foarte dezvoltată torale, clasa politică japoneză nu poate renun- din acest punct de vedere), în schimb a intrat ţa definitiv la cultul eroilor soldaţi într-un mod într-un proces de consolidare a forţelor arma- care să dea satisfacţie deplină Chinei şi celor te şi e sprijinită constant de SUA, hegemonul două Coree, şi nici scuzele cerute nu pot fi atât militar al lumii, spre a se realiza echilibrul de de sincere cum ar dori chinezii şi coreenii. Să putere regională. China are un buget militar nu uităm că violenţa japoneză a produs milioa- ne de morţi doar în China(peste 250.000 doar anual de circa 130-160 miliarde USD (2,05% 3 din PIB) şi circa 2.300.000 soldati iar Japonia în masacrul de la Nanjing din 1937) , pe lângă unul de 57 miliarde USD (puţin sub 1% din alte milioane de persoane refugiate, abuzate şi 1 cu probleme psihice insurmontabile. În plus, PIB) şi circa 247.000 soldaţi . premierul Shinzo Abe, a mai afirmat de cu- rând că nu e normal ca generaţiile viitoare de japonezi, care nu mai au nici o legătură fizică Moştenirea istorică – traume şi morală cu criminalii de acum 70 de ani, să şi revanşă mai trebuiească să îşi ceară scuze public an de an. Pe 24 august, premierul Abe, într-un gest Este evident că R.P. China, stat socialist dar de sfidare, anunţa că nu se va deplasa la Bei- cu economie de piaţă „dirijată”, nu poate uita jing pentru aniversarea a 70 de ani de la finalul încă atrocităţile comise de armata japoneză WWII, probabil ca urmare a cascadei de acu- imperială înainte şi în timpul celui de-al Doilea zaţii aduse de oficialii chinezi Japoniei.4 Tre- Război Mondial. Scuzele pe care premierii suc- buie precizat că oficialii RPC numesc WWII cesivi ai statului nipon le-au cerut statului chi- războiul contra fascismului german şi japonez nez şi urmaşilor victimelor nu par să fie con- – „Războiul de rezistenţă împotriva agresiunii siderate suficient de sincere şi de vizibile, mai japoneze şi Războiul Mondial Anti-fascist” – ales că uneori politicienii de top ai Japoniei au ceea ce desigur că irită foarte tare clasa poli- onorat proprii militari căzuţi în luptă vizitând tică japoneză. China mai acuză clasa politică 64 Monitor Strategic japoneză că permite difuzarea unor manuale a se înscrie în cursa pentru conducere. Abe a şcolare cu tentă naţionalist-revizionită şi care mai fost premier în 2006 şi atunci a început de distorsioneză adevărul istoric.5 fapt campania de modificare a constituţiei. În Dar poate că nu această retorică a culpei plan economic e liberal şi doreşte deregulariza- criminale şi a remuşcărilor necesare este cea rea unor sectoare precum agricultura. Numită care produce cele mai multe tensiuni sino-ja- în glumă ‘Abenomics’, doctrina promovată de poneze. Moştenire a Războiului Rece, Japonia premierul japonez se bazează pe un amestec este aliata şi protejata SUA, dispune de Forţe de relaxare monetară masivă, cheltuieli fiscale de Autoapărare (Jieitai) care trec printr-un susţinute și o strategie de creștere solidă şi cre- proces de modernizare şi consolidare accele- are de locuri de muncă. De asemenea va trebui rată, ceea ce sugerează Beijingului că în caz de să gestioneze şi problema scăderii demografi- conflict militar cu SUA, americanii s-ar putea ce, a îmbătrânirii populaţiei. Economia trebuie baza efectiv pe Japonia şi probabil şi pe alte să poată susţine cumpărarea a măcar două avi- state din Asia de Est şi de Sud, spre a reali- oane militare F35, submarine de atac şi rachete za o formă de containment şi balansare. Spre anti-navă moderne. În primăvara anului 2014, deosebire de alianţa SUA cu Coreea de Sud, economia a intrat în recesiune după o creştere tratatul de securitate SUA-Japonia nu are ele- a taxelor neinspirată, fără a avea în spate creş- mentele tipice unui pact de apărare mutuală. terea producţiei de bunuri şi servicii. Există sisteme de comandă separată a trupelor Mai există un aspect ce trebuie menţionat, şi nu se vorbeşte de un comandament comun unul legat de viaţa privată a premierului Abe. sau de interoperabilitatea forţelor.6 Conform Presa japoneză speculează faptul că adoptarea versiunii upgradate a acestui tratat, Japonia va legilor apărării ar reprezenta pentru el un fel de decide de la caz la caz dacă să intervină în aju- terminare fericită a unei vechi poveşti de fami- turul SUA, cu condiţia ca securitatea Japoniei lie. Bunicul său, Nobusuke Kishi, a demisionat să fie ameninţată de adversarul Americii din acum 55 de ani din funcţia de premier, după ce acel moment iar Dieta (Parlamentul) să voteze încercase să convingă poporul să accepte refa- favorabil. cerea puterii militare japoneze şi schimbarea Premierul Shinzo Abe s-a zbătut extrem de constituţiei.8 Protestele populare şi opoziţia nu mult spre a promova noile legi ale securităţii l-au lăsat să facă acest lucru, acuzându-l că ar fi naţionale, bazate pe autoapărarea colectivă, pus umărul la ridicarea maşinii de război japo- posibilitatea legală a participării forțelor japo- neze interbelice (şi la administrarea Manciuri- neze la operațiuni armate în afara granițelor ei ocupate), iar acum Abe ar dori să continue țării şi sprijinul activ pe care armata niponă ar acest proiect naţionalist-patriotic, legându-şi putea să îl acorde SUA în caz de necesitate – numele de o nouă viziune asupra securităţii aceste legi au fost dezbătute în Parlament unde şi apărării naţionale. De fapt, noua Japonie nu opoziţia acuză vehement guvernul că militari- mai vrea să depindă aproape integral pentru zează ţara şi o conduce către conflict militar propria apărare de SUA, ci doreşte să poată cu China. Camera Inferioară a adoptat prima acţiona şi autonom, deşi preferă complemen- controversatul pachet de legi şi ulterior şi Se- taritatea cu aliaţii americani.9 natul şi-a dat girul prin grupul de lucru special (în septembrie 2015), cu toate că opoziţia a pus China şi Japonia sunt destul de interdepen- la punct o strategie de a introduce moţiuni şi dente în plan economic, prin multitudinea de voturi de neîncredere, sperând să prelungeas- investiţii încrucişate şi prin firmele cu capital că adoptarea finală până după 27 septembrie, mixt. Numeroase multinaţionale japoneze dată la care parlamentul japonez îşi întrerupe sunt solid implantate în China şi produc mai activitatea pe anul în curs.7 ales aparatură electronică folosind mâna de Abe Shinzo, venit la putere a doua oară în lucru locală, mult mai ieftină. Piaţa chineză 2012, va rămâne cu certitudine încă trei ani la absoarbe foarte multe automobile japoneze, conducerea statului, după ce potențiala sa riva- an de an. În 2012, cifra comerţului bilateral se lă la şefia partidului, Seiko Noda, nu a reușit să ridica la suma de peste 320 miliarde USD iar în strângă numărul de semnături necesare pentru 2014 la 340 miliarde USD, a treia cea mai mare Monitor Strategic 65 relaţie economică bilaterală din lume. China e în Asia-Pacific, ceea ce nu va ameliora relaţiile cel mai mare partener comercial al Japoniei (o Tokyo-Beijing. cincime din total) iar Japonia al doilea parteren Ceea ce e mai grav e că Tokyo şi Beijing au al Chinei. Japonia a fost cel mai mare investitor de zeci de ani o dispută acerbă pentru insuelele străin în China anului 2014 cu circa 100 miliar- Senkaku-Diaoyu din Marea Chinei de Est, pe de USD (faţă de 70 miliarde în cazul SUA, locul care China le revendică dar pe care Tokyo le-a doi).10 Foarte multe locuri de muncă în China „răscumpărat” (naţionalizat) de la un deţinător depind de investitorii japonezi, de asemenea privat, în 2012, în numele interesului naţional tehnologia japoneză a contribuit mult la avân- – spre a nu fi „cumpărate” de către guverna- tul mondial al exporturilor chinezeşti. FMI a torul Tokyo, Ishihara Shintaro, politicain de calculat în 2012 că pentru fiecare 1% creştere dreapta. a exporturilor globale ale Chinei, importurile Mulţimi de tineri chinezi furioşi au ieşit pe din Japonia cresc cu 1,2%. Între toamna anu- străzi în marile oraşe şi au atacat sediile unor lui 2012 şi vara anului 2013, din cauza tensi- firme japoneze, de asemenea s-au boicotat în unilor legate de insulele disputate, comerţul masă produsele japoneze. China îşi dispută mai bilateral a început să scadă (firmele japoneze multe insule din Marea Chinei de Sud şi cu Tai- au investit cu 37% mai puţin în China), însă wan, Filipine, Vietnam etc.de asemenea con- în 2014-2015, şi-a revenit.11 Economiile celor struieşte frenetic recifuri artificiale în Marea două naţiuni sunt complementare, în general. Chinei de Sud, spre a avea puncte de control De aceea, probabilitatea unui război este mică, maritim şi a-şi asigura acces la rutele strategice. luând în calcul pierderile economice imense ce În aceste condiţii, Japonia va continua probabil ar rezulta. Evident, dacă se vor degrada radical cursa înarmărilor şi îşi va pregăti armata inclu- relaţiile cu China, Japonia îşi va orienta ma- siv pentru operaţii de proiectare a forţei în spri- siv economia spre cele zece state membre ale jinul aliatului american, abandonând limitarea ASEAN, cu care are deja relaţii strânse. Beijin- strictă la autoapărarea teritorială. gul priveşte cu ochi foarte critici iniţiativa Par- Oficial Tokyo nu va renunţa la doctrina teneriatului Trans-Pacific (TPP) pe care SUA „contribuţiei proactive la pace”, dar o va reinter- vor să îl creeze împreună cu mai multe state preta. Documentul New Guidelines for Japan- din Asia, Australia, America de Sud dar fără US Defence Cooperation (redactat pe 27 aprilie China! Japonia va face parte cu siguranţă din 2015, la New York, de Comitetul Consultativ acest format bazat pe acorduri de liber schimb de Securitate Japonia-SUA sau „comitetul doi

Sursa: http://geopolitical-info.com/en/defense-and-security/china-and-japan-escalation-over-senkaku-islands-co- uld-get-out-of-control 66 Monitor Strategic plus doi”) expune exact noua viziune – „o co- Protejată de Washington, Japonia a alocat ordonare politică şi operaţională sporită pre- relativ puţini bani pentru apărarea naţională şi cum şi întărirea planificării bilaterale”, consoli- a investit mult în dezvoltarea economică, ceea darea coordonării în cadrul alianţei şi inclusiv ce explică „miracolul economic” japonez din cooperarea cu alţi parteneri sau organizaţii.12 anii ’60-’70 ai secolului trecut. Tot la presiunea Australia, Coreea de Sud şi ţările ASEAN sunt americană, Tokyo a trimis trupe în Afganistan consideraţi „parteneri-cheie”. Se proclamă „na- şi Irak, doar în misini non-combatante. tura globală a alianţei SUA-Japonia”, „sinergia” In acelaşi timp China, din motive geopo- între politicile naţionale de securitate ale celor litice, economice şi de ideologie, nu poate re- două state şi „a whole-of-government ­Alliance nunţa la aceste acţiuni asertive şi cu substrat approach”. Va exista un „mecanism de coordo- geostrategic, care totuşi îi atrag animozităţi şi nare” al Alianţei (ACM) şi se vorbeşte şi de declanşează un mecanism de contra-balansare un „Bilateral Planning Mechanism” pentru specific politicii de putere în relaţiile internaţi- 13 planificare bilaterală în timp de pace. Acest onale. De aceea, Vietnam, Filipine dar şi India document a updatat precedentul document în zona de Sud, se îndreaptă tot mai clar spre de securitate SUA-Japonia, ce data din 1997. un parteneriat strategic activ cu SUA, spre a nu Să nu uităm că alianţa dintre SUA şi Japonia a mai vorbi de Australia. Japonia nu poate sus- fost una extrem de asimetrică şi de fapt impu- ţine deschis un format de cooperare militară să Japoniei de o Americă învingătoare şi care 14 cu SUA şi aceste state deoarece ar antagoniza îi ocupase teritoriul. Din acest motiv Japonia China în exces. Dar există cooperare cu India, nu avea vreo obligaţie de intervenţie spre a exerciţii militare comune, schimb de informa- apăra SUA şi nici nu se punea cumva problema ţii. Delhi a sugerat Japoniei cooperare pentru de trupe japoneze aduse pe teritorul american. construirea de submarine militare şi că vrea să SUA au menţinut în general circa 50.000 mili- cumpere avioane de căutare-salvare de la par- tari pe teritoriul japonez, jumătate din costuri- tea japoneză. De asemenea Japonia a fost invi- le aferente fiind suportate de Japonia. tată să participe la exerciţiile Malabar în 2007, Alianţa din 1951 a fost creată spre a îm- 2009 şi 2014.18 Tokyo a recunoscut în 2013- piedica Japonia să se remilitarizeze şi spre a o 2014 că a oferit ambarcaţiuni pentru paza de apăra de un eventual atac din partea URSS. În coastă filipineză şi sprijin tehnic pentru mari- primii ani postbelici, SUA s-au gândit chiar la 19 un „pact al Oceanului Pacific”, adică formarea na vietnameză. unui NATO asiatic anti-comunist15, însă carac- Mai precizăm că RP China e un stat ce de- terul insular al ţărilor aliate şi teama/ura ge- ţine arme nucleare şi un loc permanent în CS nerală faţă de Japonia, au dus la abandonarea al ONU, iar Japonia dispune doar de nuclear acestui plan. Japonia a fost sprijinită masiv de civil – centrale nucleare producătoare de ener- americani ca un fel de element anti-comunist gie „curată” (sector aflat în situaţie de „adormi- avansat de contracarare a avansului chinez, dar re” după accidentul grav de la Fukushima din în acelaşi timp Washingtonul se temea ca nu 2011) şi nu reuşeşte să fie admisă ca membru cumva Tokyo să se ralieze Chinei comuniste, permanent al C.S. al ONU, exact din cauza mai ales din motive economice sau să redevină opoziţiei Beijingului, cu toate că are una dintre agresiv faţă de vecini.16 Eisenhower a afirmat cele mai mari contribuţii din lume la bugetul că un tratat de la San Francisco care ar fi fost organizaţiei, mult peste cea a Chinei! extrem de nefavorabil Japoniei risca să o arun- Oare cum ar fi arătat China şi Japonia dacă ce direct în braţele Chinei iar „Pacificul în loc Occidentul cuceritor nu ar fi venit către ele, cu să mai fie un lac american, putea deveni un lac dorinţa de a le subordona şi a le folosi? În seco- comunist.”17 lul al XIX-lea, China avea să treacă prin umi- Japonia se temea ca „pactul” să nu o oblige linţe succesive: Războiul opiumului, tratatele automat să participe la un război contra Chinei inegale cu Rusia şi celelalte puteri non-asiati- comuniste, fapt pentru care premierul Yoshida ce, revolta Boxerilor şi intervenţiile militare ale refuzase până şi să îl discute cu secretarul se statelor occidentale, apoi înfrângerea în faţa stat american Dulles în 1951. Japoniei în 1895, haosul intern şi cvasi-des- Monitor Strategic 67 compunerea ce au urmat revoluţiei republica- demoralizate şi ledearship deficitar.23 Umilinţa ne a lui Sun Yat Sen şi căderii monarhiei (1912) trăită de China la Shimonoseki a fost imensă după patru milenii imperiale, apoi intervenţiile pentru că Japonia fusese asimilată unui stat japoneze cumplite începând cu anii de dinain- tributar24 şi exista un sentiment clar al superi- te de al Doilea Război Mondial. Japonia la rân- orităţii culturale chineze. Japonezii obţineau şi dul ei a fost forţată de SUA, prin navele negre mari reparaţii de război plus privilegii comer- comandate de comandorul Matthew Perry, în ciale. Deşi la presiunea marilor puteri Japonia 1853, să se deschidă navigaţiei şi comerţului a dat înapoi peninsula Liaodong Chinei (închi- cu Occidentul, ulterior modernizându-se ac- riată imediat pe 15 ani Rusiei), frustrarea avea celerat după model occidental, înarmându-se să genereze revolta Boxerilor şi intervenţia sta- după model prusac şi devenind expansionistă telor occidentale. geopolitic.20 După a doua expediţie a lui Per- În 1902 Japonia semna un tratat de alian- ry, japonezii, presaţi de tunurile moderne ale ţă defensivă cu Marea Britanie – „primul pact americanilor şi de superioritatea tehnologică militar încheiat de pe picior de egalitate între a Vestului acceptă să semneze Tratatul de la o naţiune vestică şi una non-vestică”25 şi o ali- Kanagawa. În 1853-1854, amiralul rus Yevfimy anţă a două naţiuni insulare, puteri „talasocra- Vasilievici Putyatin ajunge cu mica sa flotă în tice” ce se temeau de o mare putere terestră Nagasaki, punând şi el presiune pe japonezi. (Imperiul Rus) şi doreau de fapt un fel de con- Finalmente, aceştia şi-au deschis treptat por- tainment implicit- 26 iar în 1904-1905 zdrobea turile şi au abandonat izolaţionismul lor cutu- flota rusă la Port Arthur, prima dată când un miar (sakoku). Capitalurile intrate rapid în Ja- stat asiatic învingea o putere europeană con- ponia au dus la căderea sistemului ­Şogunatului sacrată şi nu vizibil decadentă. A nu se uita că („sistemul Tokugawa”), a urmat Restauraţia Rusia se afla în plin proces de industralizare şi Meiji (1868)21 dar paradoxal japonezii i-au fost era văzută în plan militar ca una dintre primele recunoscători lui Matthew Perry pentru că le-a trei mari puteri ale lumii. Iniţial japonezii do- accelerat modernizarea. În iulie 1910 s-a ridi- riseră un acord de tip „troc” cu ruşii, cedând cat o statuie a acestuia lângă Yokohama, locul controlul asupra Manciuriei în schimbul recu- unde ancorase prima dată. Similar, în China au noaşterii apartenenţei Coreei la Japonia. Dar intrat capitaluri, militari străini, marii feudali ţarul, sfătuit greşit, nu acceptase.27 chinezi s-au ruinat treptat iar Imperiului i-au China nu se putea lăuda cu performanţe fost şubrezite bazele, căzând prin revoluţie. În militare comparabile, din contră. De aceea, Japonia imperiul s-a salvat, începând aşa-nu- dacă Japonia s-a identificat material şi militar mita „era Meiji” (1868-1912) şi a stat la baza (nu şi civilizaţional) cu Occidentul, cel puţin expansiunii geopolitice viitoare. între 1855 şi 1927, China s-a simţit o victimă În 1894-1895, Japonia învingea şi umilea a Occidentului şi a Japoniei, fiind slabă şi di- China dinastiei Qing, luându-i, prin Tratatul vizată până în 1949, când armatele comuniste de la Shimonoseki, teritorii precum Taiwan şi aveau să le învingă definitiv pe cele naţiona- Pescadore, Peninsula Liaodong din Manciu- liste (forţele Gomindang-ului), alungându-le ria, în timp ce Coreea, condusă de forţe pro- în insula Taiwan. Între 1931 şi 1945 Japonia japoneze obţinea independenţa. Japonezii au militaristă şi industrializată a cedat tentaţiei intervenit atunci spre a bloca avansul Rusiei în de a ocupa porţiuni întinse din China, spre a Coreea dar au profitat de slăbiciunea Chinei. realiza mult clamata „sferă de coprosperitate” China dorea la rândul ei să nu lăse Coreea să asiatică. De fapt, chinezii urmau să devină un intre în sfera de influenţă a japonezilor. Iniţial, fel de sclavi ai maşinăriei de război japoneze, Regele Coreei ceruse sprijin militar chinez spre producând resurse alimentare şi oferind braţe a reprima agitaţia produsă de o sectă religioa- de muncă în mod forţat. Crimele de război şi să22 – au intrat şi trupe chineze şi japoneze în cele contra umanităţii, comandate de generalii acest scop, acestea ajungând rapid la lupte. Im- japonezi, au produs un efect repulsiv devas- periul japonez era unul dezvoltat tehnologic, tator în sânul comunităţii internaţionale şi au industrializat, cu o armată în stil german, în îngreunat refacerea relaţiilor sino-japoneze pe timp ce imperiul chinez era decadent, cu trupe baze noi. 68 Monitor Strategic Gestionarea conflictual-emoţională Totuşi Beijingul ar trebui să ţină cont de a „moştenirii” istorice faptul că aparatul decizional japonez e unul specific democraţiilor, bazat pe mecanisme de tip check and balances iar premierul Abe se China reproşează Japoniei abuzurile imen- confruntă cu opoziţia din Parlament şi cu cea se comise faţă de populaţia civilă în anii invazi- a societăţii civile. De aceea e inutil şi incorect ei şi agresiunii, adică acum peste 70 de ani. Pe să acuze in corpore toată Japonia de compor- 15 august 2015, Chen Xu, ambasadorul Chinei tament militarist şi agesiv. Japonia prezintă un în Olanda și reprezentant în Organizația pen- sistem descentralizat bazat pe negociere mul- tru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a ti-partinică şi control din partea societăţii civi- cerut Japoniei să accelereze distrugerea unei le, precum şi pe gradul sporit de autonomie al mari cantități de arme chimice abandonate la provinciilor.30 De cealaltă parte, China Popula- finalul războiului mondial. „În timpul războ- ră are un aparat decizional foarte centralizat, iului, armata japoneză a folosit diferite arme bazat pe aparatul ierarhic de partid dar şi pe chimice în 18 provincii din China. După capi- naţionalismul maselor aflat în creştere. Atât în tularea ei, Japonia a abandonat mari cantități China cât şi în Japonia o mare parte a tinete- de arme chimice în China. Utilizarea și aban- rului este naţionalist şi „hrănit” cu propaganda donarea acestor arme a fost una dintre multele 28 alimentată de cercurile interesate în înarmare crime în timpul invaziei japoneze a Chinei”. sau în consolidarea puterii partidului unic. Aceste arme rămase în China sunt un real pe- În cazul japonez, constrângerile constitu- ricol pentru populaţie şi mediul înconjurător, ţionale interne limitează marja de manevră a existând chiar o bază militară japoneză trans- liderilor democratici, ca şi nevoia de sprijin formată în muzeu de către chinezi. Distruge- popular, după cum spune politologul american rea costă mulţi bani iar China solicită în mod Bruce Russett, ceea ce face mai puţin probabilă justificat contribuţia Japoniei. decizia de acţiune militară masivă, în afară de Pe 2 septembrie 2015, înainte de defilarea autoapărare.31 Chiar un electorat naţionalist şi forţelor armate chineze în Piaţa Tien An Men, agresiv, teoretic poate fi contracarat o vreme preşedintele Xi Jinping a făcut afirmaţii naţi- prin mecanisme legale, specifice statului de onalist-patriotice – “The Japanese militarist drept. Totuşi să nu ignorăm avertismentul lui invaders were extremely bloody and cruel, who Alexander Downes că uneori liderii democra- treated the Chinese people with unpreceden- ţiilor abandonează prudenţa pragmatică: „De- ted brutality, and tried to use massacres and mocratic processes can drive national leaders death to get the Chinese people to yield.”. “In to start or enter wars they are not confident of the face of the butchers’ knives of the invaders, winning, or get caught in quagmires by failing the Chinese people used their flesh and blood to confront the possible long-term consequences to build a new Great Wall” 29. China conside- of a short-term victory.” 32 O doză mare de op- ră periculoase proiectele de lege în domeniu timism şi supra-încredere, cuplată cu presini apărării ale Japoniei premierului Abe, deoare- electorale, ar putea genera prea multă aserti- ce ar putea consolida o alianţă SUA-Japonia şi vitate la Tokyo. Deocamdată nu este cazul, o i-ar spori eficienţa. De fapt, elita conducătoare mare parte a societăţii civile fiind pacifistă iar a Chinei se teme de caracterul vag al acestor Dieta destul de divizată. legi ale apărării deoarece intervenţia în auto- Articolul 9 din Constituţia Japoniei (1946) apărare colectivă doar când există un “pericol este cel care provoacă acum controversele le- clar” presupune un element subiectiv puternic: gate de apărarea colectivă. Iată cum este for- “pericolul” e un element perceptiv, el se poate mulat: baza pe interpretarea greşită a unor semnale “1. Aspiring sincerely to an international sau poate rezulta din exagerarea efectelor unor peace based on justice and order, the Japane- neînţelegeri pre-existente. Probabil că liderii se people forever renounce war as a sovereign chinezi se tem chiar ca SUA să nu încerce să right of the nation and the threat or use of force împingă aliatul japonez către o asemenea in- as a means of settling international disputes. terpretare în caz de conflict sino-american în 2. In order to accomplish the aim of the pre- curs de escaladare. ceding paragraph, land, sea and air forces, as Monitor Strategic 69 well as other war potential, will never be main- Kyodo News a arătat că 47,9% dintre japonezi tained. The right of belligerency of the state will se opuneau proiectelor de legi ale apărării ce not be recognized.” prevăd un rol mai active ale forţelor de auto- Aşadar în actul fundamental nu se vorbeşte apărare în afara ţării şi in alianţă cu SUA iar de un drept la autoapărare, din contră se spu- 35,5% le sprijineau iar 52,7% sprijineau cabi- ne că Japonia renunţă la posibilitatea de a face netul Abe.37 De asemenea 50,4% au afirmat că război şi la dreptul suveran de a declara răz- în ce priveşte comemorarea sfârşitului Răz- boiul. De aceea s-a vorbit mereu de doctrina boiului Mondial, Abe ar trebui să folosească “one country pacifism”, adică implicit de impo- cuvinte precum „remuşcare” şi „scuze” pentru sibilitatea de a se ajunge din nou la militarism poporul chinez care a suferit „agresiunea co- agresiv şi la dilema securităţii în regiune.33 În lonială” a Japoniei imperiale. Abe recunoaşte 1954, premierul Ichiro Hatoyama a declarat că desigur vina Japoniei de acum peste 70 de ani nicăieri în Constituţie nu scrie alb pe negru că dar refuză să îşi ceară scuze poporului chinez. e interzis dreptul la autoapărare. Mulţi jurişti El a recunoscut că poporul său a produs „im- specializaţi in drept internaţional spun că acest measurable damage and suffering” popoarelor drept e unul natural, nu se poate renunţa la el. chinez şi corean, afirmând că “on the 70th an- Renunţarea la război semnifica doar abţinerea niversary of the end of the war, I bow my head de la ameninţare sau folosorea forţei în dispu- deeply before the souls of all those who perished tele internaţionale.34 În acest fel s-au creat în both at home and abroad,(….)I express my fe- 1950 câteva corpuri de National Police Reserve elings of profound grief and my eternal, sincere (75.000 oameni), prima forţă armată postbeli- condolences.” 38 Însă apoi a nuanţat spunând că că a Japoniei, strămoşul SDF de azi (create în 80% din populaţia Japoniei s-a născut după al 1954, la un nivel iniţial de 165.000 militari). Doilea Război Mondial, aşadar “we must not Generalul americam Mac Arthur a sprijinit let our children, grandchildren and even furt- acest proces mai ales după intervenţia Chinei her generations to come, who have nothing to comuniste în războiul din Coreea, deoarece do with that war, be predestined to apologize”. 39 nu mai erau destui soldaţi americani să men- Această afirmaţie a infuriat atât naţionaliştii ţină ordinea publică în Japonia ocupată. Gu- chinezi cât şi pe cei coreeni, fiind însă bine pri- vernul SUA a achiziţionat arme de la japonezi mită de SUA, care consideră sincere scuzele şi în valoare de 2-4 miliarde USD în 3 ani, circa recunoaşterea asumate de premierul Abe. Abe 30% din PIB-ul Japoniei în 1953, salvându-i Shinzo doreşte o Japonie mai asertivă, mai an- economia de la dezastru35. În cadrul Tratatu- gajată în eforturile internaţionale de impunere lui de Pace de la San Francisco din 1951 a fost „proactivă” a păcii prin „cooperare internaţio- recunoscut acel “inherent right of individual or nală”. Este probabil că nu doar naţionalismul collective self-defense” cu trimitere la art. 51 premierului a impus această soluţie ci şi presi- al Cartei ONU.36 Dar articiolul 9(2) din legea unea exercitată de SUA care vrea să se bazeze supremă japoneză a rămas unul plin de con- pe Japonia în caz de conflict militar regional. troverse în interpretare, generator de conflicte SUA ar mai trebui să convingă şi Coreea de interne în cadrul clasei politice. Sud, alt mare aliat local alături de Taiwan, să se Pentru ca Tokyo să poată trimite forţe mi- alăture acestui dispozitiv dar Seul-ul nu vede litare în alte state trebuie să existe o aprobare cu ochi buni un parteneriat cu Japonia, din ca- cu majoritate în Dietă (Parlament), de aseme- uza animozităţilor istorice. nea să fie vorba de operaţii care respectă Carta China ar trebui să înţeleagă că alianţa Ja- ONU sau rezoluţiile C.S. al ONU şi nu pot fi poniei cu SUA este şi un fel de garanţie de trimise în zone în care au loc lupte. Shinzo Abe bună purtare dată statului japonez de Ameri- ştie că se bazează pe sprijinul Partidului Liberal ca, un supra-control ce împiedică revenirea la Democratic din care provine şi pe al Partidului militarism şi agresivitate, cu condiţia ca SUA Komeito, în schimb Partidul Democratic al Ja- însăşi să nu îndemne în direcţia aceasta. Fără poniei e principala forţă de opoziţie şi denunţă „umbrela americană” de securitate, Japonia ar proiectele legislative ca fiind agresive. De altfel fi reacţionat probabil la înarmarea nucleară a un sondaj de opinie realizat în aprilie 2015 de Chinei printr-un mecanism de înarmare simi- 70 Monitor Strategic lară, urmată de activarea în forţă a dilemei se- simbol al japonezilor, e la aproximativ 80 km curităţii, cu efecte greu de anticipat! sud-vest de Tokio. După cum remarcă Reinhard Drifte: În mod bizar, exercițiile au avut loc în timp “However, the Japanese-US alliance has ce în Parlamentul japonez erau dezbătute chiar also been an insurance for China against legile propuse de guvernul conservatorului Japan’s ability to break away and again become Shinzo Abe. Aceste texte de lege din 14 mai a militaristic autonomous power in East Asia, vor modifica de fapt interpretarea apărării în which is dryly referred to by many in Japan as Constituția Japoniei, SDF putând acţiona spre the American ‘cap on the bottle’. The USA has a apăra securitatea naţională şi în afara ţării, always been interested in a peaceful Japan that adică ceea ce e un tabu pentru Japonia post- follows and supports US foreign and security 1945. Nu e de mirare că şi forţele liberale din policy, and that does not become an autono- Japonia protestează şi invocă riscul ca ţara lor mous political and military power which might să fie atrasă într-un război nedorit alături de 44 directly or indirectly harm its objectives. At the SUA. Exercițiile din Fuji au coincis cu ma- same time the alliance has been a security gua- nevrele comune efectuate în Coreea de Sud rantee for Japan against China.” 40 de către armatele americană și sud-coreeană, între 17 august şi 28 august. Din cauza acesto- ra, Coreea de Nord a lansat rachete şi lovituri Dileme strategice şi calcule de rachetă înspre Coreea de Sud, apoi cu mare dificultate cele două state coreene au negoci- de securitate at un fel de armistiţiu şi un agreement pentru non-provocare mutuală. De peste jumătate de Aşadar elementul cel mai important în re- secol Phenianul e protejat al Chinei iar Seulul laţiile actuale Japonia-SUA-China este că Japo- al SUA, în timp ce Japonia evită să se implice, nia vrea să îşi modifică legile apărării şi Con- cunoscând animozitatea coreenilor faţă de ea, stituţia, spre a putea desfăşura misiuni în alte bazată pe traume istorice. zone (deci în afara graniţelor), a oferi ajutor În acelaşi timp, pe 3 septembrie, China a militar aliaţilor şi spre a relaxa restricţiile pri- organizat cea mai mare defilare militară din 41 vind exportul de tehnologie militară. În acest ultimii ani spre a sărbători victoria contra Ja- fel, crede China, Tokyo ar putea ajuta SUA în poniei, etalând cea mai modernă tehnică de caz de război şi ar putea furniza echipamen- luptă din dotare. Totuşi preşedintele Xi Jinping te militare inclusiv Vietnamului, Taiwanului, a anunţat şi o reducere cu 300.000 a forţelor Filipinelor, Indiei, state ce au potenţialul de a chineze, de la 2.300.000 în prezent. Mesajul de participa alături de americani la contrabalan- putere s-a adresat SUA mai ales dar desigur şi sarea Chinei. Unele cercuri conservatoare de Japoniei. la Washington militează pentru o trilaterală Nu trebuie totuşi exagerată “belicozitatea” 42 SUA-Japonia-Vienam. Revenim la problema executivului de la Tokyo. Legile japoneze ale principală. Pe 14 mai 2015 cabinetul japonez a apărării, chiar dacă vor fi adoptate, sunt destul andorsat două proiecte de lege a apărării ce vor de restrictive – de pildă Japonia va interveni cu permite SDF să aplice o definiţie largă a auto- SDF în alte ţări doar dacă se produce un atac ar- apărări colective şi să îşi extindă aria de acti- mat asupra unei ţără străine, atac ce „ameninţă vitate.43 Cele două proiecte de lege au fost de- supravieţuirea Japoniei” sau „crează pericole” numite Kokusai heiwa shien hoan adică „legile la adresa vieţii libertăţii sau fericirii cetăţeni- de sprijinire a păcii internaţionale”, o denumire lor japonezi. De asemenea, doar dacă nu există pacifistă care totuşi a trezit reacţii de iritare alte mijloace spre a apăra statul şi populaţia iar în China. Ulterior, pe 18-22 august, forțele de folosirea forţei se precizează că trebuie să aibă autoapărare japoneze au desfăşurat exercițiile loc la un nivel minim necesar.45 Premierul Abe militare anuale de la poalele Muntelui Fuji. Au a dat ca exemplu un atac cu mine în Strâmtoa- participat aproximativ 2.300 de soldați, 80 de rea Hormuz, pe unde trec 80% din importuri- tancuri și vehicule militare, precum și 60 de tu- le japoneze de petrol.46 Până când guvernul a nuri și 20 de elicoptere. Muntele vulcanic Fuji, dat rezoluţia din iulie 2014 care ridica parţial Monitor Strategic 71 interdicţia autoapărării colective, poziţia ofici- ţionaţi în Japonia şi circa 74% din infrastruc- ală asumată la Tokyo era că, deşi Carta ONU turile militare aferente. Populaţia din Okina- permite această formă de apărare pentru orice wa nu priveşte cu ochi buni nici guvernul de stat suveran, aceasta era interzisă de Constitu- la Tokyo, amintindu-şi că insulele acestea au ţie Japoniei deoarece în interpretarea din 1954 fost anexate în 1879 de japonezi, înainte fi- dată constituţiei era permis doar un nivel al ind Regatul Ryukyu. Insula a rămas sub con- forţelor armate minim, necesar strict pentru trol american 20 de ani în plus faţă de restul autoapărare teritorială.47 Japoniei. Miniştrii de externe şi ai apărării din Este interesant că actuala Constituţie a fost Japonia, Kishida şi Nakatani, precum şi secre- redactată sub supravegherea SUA, care ocu- tarul de stat Kerry şi secretarul apărării Carter pau militar Japonia în anii postbelici, aşadar din USA au acceptat mutarea escadronului KC pacifismul şi slăbiciunea militară asumată de 130 de la Futenma la MCAS Iwakuni. Ulterior clasa politică niponă au fost solicitate de Wa- la Camp Schwab-Henokosani va fi construită shington şi asumate ca norme identitare de că- “Futenma Replacement Facility”. Cooperarea tre o bună parte a populaţiei japoneze. Acum, militară Japonia-SUA a continuat în domeniul SUA arată că e de acord cu modificarea politi- Apărării contra Rachetelor Balistice (BMD) cu cii de apărare japoneze şi a prevederilor con- desfăşurarea celui de-al doilea sistem de radar stituţionale, având încredere în statul japonez AN/TPY 2 la Kyogamisaki in decembrie 2014 democratic şi în clasa politică. Iar China care urmând ca în 2017 să fie desfăşurate în Japonia nu a avut nici un cuvânt de spus când Japonia două distrugătoare de tip BMD-capable. De adopta constituţia supervizată de SUA acum asemenea vor fi desfăşurate prin rotaţie dro- obiectează invocând pericolul potenţial al unei ne US Air Force Global Hawk la baza aeriană Japonii agresive şi remilitarizate. Misawa şi nave dotate cu Aegis la baza navală În opinia mea, SUA nu dau semne că ar Yokusuka tot în 2017. Japonia are 18 submari- dori să antagonizeze China şi să atragă Japonia ne moderne, cele mai avansate fiind din clasa într-o alianţă mai agresivă. La mijlocul lunii iu- Soryu. Forţele aeriene japoneze dispun de 300 nie anul curent, generalii Tang Ning şi William avioane moderne (F15 J şi F2), existând şi câ- Hix au semnat China-US Army-to-Army Dia- teva avioane AWACS. Tokyo mai are şi două logue Mechanism prin care părţile au promis platforme port-elicopter din clasa Hyuga pen- să se informeze reciproc cu privire la operaţiu- tru distrugerea submarinelor inamice. China nile de mari proporţii. A avut loc şi un exerci- va căuta probabil să contracareze aceste avan- ţiu tripartit chino-americano-australian numit taje militare japoneze prin mai multe subma- KOWARI 14. Totuşi nimeni nu poate prezice rine moderne, avioane de vănătoare şi rachete intenţiile marilor puteri pe termen scurt, de de diverse feluri. aceea nici China nu poate fi sigură că pe viitor China ar dori ca Japonia să îşi reducă inten- SUA nu vor deveni mai asertive şi nu vor so- sitatea relaţiilor cu Taiwanul şi să nu accepte să licita Japoniei mai multă implicare, după cum facă vreodată parte din planurule americane de nici Japonia nu poate şti cât de autentice sunt apărarea a Taiwanului, ceea ce e greu de ima- declaraţiile paşnice ale oficialilor chinezi. ginat, dată fiind alianţa ambelor ţări cu SUA. O mare parte a opiniei publice japoneze Washingtonul e cel care a determinat Tokyo să este anti-americană şi anti-militaristă, exem- aibă relaţii cu Taiwanul şi să semneze un acord plul tipic fiind al unei mari părţi a populaţiei de pace cu conducerea Partidului Gomindang Insulei Okinawa, care nu mai doreşte ca baza (KMT) în Taiwan în anul 1952, Japonia fiind militară americană US Marine Corps Air Sta- ocupată militar de SUA. Se ştie că SUA se opu- tion Futenma (MCAS) să rămână pe insulă, cu neau atunci recunoaşterii Chinei Populare ca toate că s-a decis relocarea acesteia pe o altă stat legitim pe fondul politicii de containment insulă din acelaşi district, Henoko. Noul gu- contra URSS şi a comunismului mondial, aşa vernator Onaga vrea să blocheze relocarea în încât Japonia nu a avut altă opţiune. Începând mica insulă a bazei americane.48 De precizat din 1972, Japonia recunoaşte doar RPC ca fiind că în Okinawa se găsesc mai mult de jumătate „China”, iar cu Taiwan există doar relaţii eco- din efectivele de 50.000 militari americani sta- nomice funcţionale. 72 Monitor Strategic China şi Japonia au restabilit relaţiile diplo- s-a cunoscut o ameliorare. PIB pe cap de locu- matice abia în anul 1972 odată cu declaraţia itor era de circa 38.600 USD în anul 2013 faţă comună din 29 septembrie iar în 1978 a urmat de 6800 USD pentru China. Din acest punct de Tratatul de Pace şi Prietenie. China şi Japonia vedere, China este încă o ţară în curs de dez- aveau în anii ’70-’80 ai secolului XX o preo- voltare. În cifre globale, China este însă incon- cupare majoră legată de riscul unei agresiuni testabil liderul – un PIB de 9,24 trilioane USD din partea URSS şi implicit aveau nevoie de faţă de 4,92 trilioane USD pentru Japonia.49 Se sprijinul SUA, ceea ce a dus la o normalizare ştie că cea mai mare parte a datoriei externe rapidă a relaţiilor economice şi apoi politice. uriaşe a SUA e către China, aceasta devenind Acceptând relaţiile cu Japonia, Beijingul ac- treptat „bancherul” Americii. Pe termen lung, cepta implicit şi existenţa Tratatului de secu- dacă vor continua trendurile actuale iar China ritate americano-japonez din 1951, revizuit în va opri creşterea demografică, economia chi- 1960. China nu s-a mai opus ideii ca Japonia să neză o poate depăşi pe cea japoneză din toate aibă forţe armate de autoapărare, cu condiţia punctele de vedere. ca acestea să fie ţinute la un nivel minim accep- Vârsta medie a japonezilor e de 45,8 ani iar tabil să fără dreptul de a ieşi în afara graniţelor a chinezilor de 36,3 ani. China stă mult mai naţionale sau a apelor teritoriale. bine la capitolul populaţie tânără, având 32,6% Japonia premierului Abe dispune acum şi în categora de vârstă 0-24 ani. Doar 24% din de un Consiliu de Securitate Naţională creat în japonezi se încadrează în acest grup în schimb decembrie 2013. A înlocuit vechiul Consiliu de 24,8% au peste 65 de ani faţă de numai 9,4% Securitate creat în 1986 şi scopul este desigur la chinezi.50 Rata naşterilor este de 12,1 la mia de a consolida controlul guvernului asupra po- de persoane în China şi 8,2 în Japonia iar rata liticii externe şi de securitate şi a realize plani- mortalităţii 7,2 respectiv 10,10, ceea ce indică ficarea şi coordonarea între diversele ministere probleme majore pentru Japonia, cu o popula- şi agenţii cu atribuţii în aceste domenii. ţie îmbătrânită şi în scădere. Japonia îmbătrâ- neşte şi scade demografic dar în mod parado- xal e şi foarte restrictivă cu dreptul de azil. În Perspective şi scenarii 2014 a acceptat doar 11 azilanţi deşi a primit 5000 de cereri!51 Japonia are un sistem educa- Economia Chinei nu mai are nevoie de ţional mai avansat, acces la internet şi la calcu- prezentare. Este denumită metaforic „fabrica latoare-telefonie mobilă mai mare, un grad de lumii”, China fiind cel mai mare producător urbanizare şi instruire a populaţiei superior. mondial de bunuri manufacturate. Cu o creşte- Totuşi China, deşi în ultimul deceniu a avut re economică de minim 7% (de regulă 9-10% în performanţe economice şi demografice peste anii de dinainte de criza economică globală) pe cele ale Japoniei, dotată fiind cu arme nucle- an, produce numeroase locuri de muncă şi se are şi tehnologii militare avansate, trece prin bazează covârşitor pe exporturi şi pe menţine- momente delicate. În august-septembrie anul rea artificială a monedei naţionale (Renminbi curent, bursa de capital a cunoscut momente sau Yuan) la un curs de schimb scăzut, ceea ce de prăbuşire şi panică – efect al supraîncălzirii convine exportatorilor. Consumul intern este economice – rata creşterii economice a înceti- în schimb destul de scăzut iar discrepanţele nit iar la uzina de chimicale din Tianjin a avut dintre bogaţi şi săraci, dintre Nordul şi Vestul loc o explozie teribilă, soldată cu un dezastru sărace şi Sudul şi Estul bogate se accentuează. ecologic şi cu peste 160 de decedaţi. Corupţia Japonia beneficiază încă de un nivel de dez- este galopantă iar oficialităţile au proclamat voltare socio-economică excelent, superior interesul pentru „statul de drept”, în sensuzl Chinei, ceea ce explică apartenenţa sa la G7 chinezesc al termenului, adică lupta contra co- (summit-ul din 2016 va fi la Tokyo) şi OCDE. rupţiei şi apărarea socialismului. Are de fapt cea mai înfloritoare economie din Nu se poate prezice cu acurateţe cum se Asia de Est. După ce în anii ‘90 ai secolului tre- vor comporta China şi Japonia una faţă de cut economia sa a intrat în colaps, trecând prin cealaltă. Expertul american în studii de secu- mai mult de un deceniu de recesiune, treptat ritate Sebastian Rosato afirmă că „intenţiile Monitor Strategic 73 sunt informaţie privată – doar statele însele îşi lor cu statele sinizate (Coreea, Vietnam, parţial cunosc intenţiile”. Nici ideologia, nici tipul de Japonia), pe de altă parte, relaţiile turbulente, regim sau scopurile anunţate oficial nu oferă marcate de frică şi neîncredere cu barbarii no- informaţie perfect credibilă, însă permit totuşi mazi de la graniţe, invadatorii stepelor – huni, un grad de aproximare acceptabilă.52 Adesea mongoli etc. Kang observă că în general relaţi- marile puteri au reuşit să îşi ascundă intenţiile ile cu statele ce au acceptat civilizaţia sinică şi sau să şi le reprezinte eronat, de aceea e dificil modelul ierarhic confucianist au fost paşnice de spus în funcţie de un anumit context dacă şi constructive, aceste state acceptând de bună un actor statal e revizionist şi îşi ascunde pla- voie supremaţia culturală şi implicit politică a nurile agresive sau e pro-status quo dar vrea să Imperiului de Mijloc.56 Modelul dominant în “decurajeze prădătorii” prin metode agresive.53 relaţiile dintre China şi statele parţial sinizate Există riscul ca Japonia de pildă să vadă Chi- în plan cultural a fost starea de pace pe termen na ca pe un actor revizionist sistemic (greedy lung, relativa armonie în relaţiile reciproce, pe state) şi să îşi propună să o contrabalanseze, când relaţiile cu statele mai puţin sinizate pre- alături de SUA şi de alte state din regiune. Iar cum Japonia sau cu populaţiile musulmane din China poate vedea Japonia ca pe un soi de “şa- Vest, cu mongolii de la graniţa nordică, au fost cal” ce vrea să profite de puterea şi agresivita- adesea conflictuale.57 tea SUA spre a lovi în interesele chinezeşti legi- Kang observă că cu cât China era mai pu- time. Autorul neorealist Charles Glaser afirmă ternică, cu atât comportamentul vecinilor săi că nu doar revizioniştii vor să modifice grani- mai mici era unul de supunere sau, cum ar ţele şi sferele de influenţă, ci şi state satisfăcute spune neorealitşii, bandwagoning. Aşadar pat- pot căuta expansiunea teritorială ca metodă de tern-ul comportamental observabil în Europa protecţie contra revizioniştilor, folosind cursa post-westphalică, acela de balancing, pare să nu înarmărilor şi generând insecuritate pentru alţi se fi aplicat în Asia de Est. Japonia, deşi parţial actori, ajungând să ameninţe status quo-ul.54 sinizată cultural, a constituit mereu un element În opinia sa, „expansion could increase a imprevizibil şi cu tendinţe ostile. Împăraţii ja- state’s security in a variety of ways, including ponezi se considerau şi ei, la fel ca cei chinezi, increasing its resources and resource auto- fii ai cerului, suzerani ai lumii în ansamblul ei, nomy; decreasing its adversary’s resources and refuzând să se supună chiar şi simbolic. Astfel in extreme cases eliminating its adversary as că în 1592, liderul militar Hideyoshi a condus a sovereign state; and improving its ability to o mare armată spre a cuceri Coreea dar a fost employ its resources effectively by, for example, finalmente respins prin intervenţia Chinei, care providing a buffer zone against invasion, strate- şi-a apărat sfera de influenţă. În secolul al-XIII-lea, gic depth, or more defensible borders. Similarly, Japonia a respins o mare invazie navală a cuce- even if it did not desire additional territory, a ritorilor mongoli ai Chinei, ajutată fiind şi de security seeker might start a war to weaken its furtuna şi vânturile nefavorabile unor război- adversary, thereby increasing its own security.”55 nici neobişnuiţi să navigheze. Astfel, Japonia ar putea să nu fie neutră dacă Fareed Zakaria, unul dintre cei mai în vogă se va ivi un conflict regional între China şi o experţi în geopolitică şi economie ai lumii, coaliţie de state sau un stat singular (de pildă arată că „în Asia cele mai multe naţiuni nu India), din dorinţa de a slăbi baza materială a vor accepta mecanisme de echilibrare atât de puterii chineze, sau spre a crea o zonă mariti- explicite”, precum a fost cazul cu ţările NATO mă-tampon care să o separe de tendinţele ex- de pildă. Şi continuă: „poate că toate (naţinile pansioniste ale Chinei. Beijingul ar putea şi el asiatice – n.r.) ar dori să se pună la adăpost de să planifice un atac pre-emptiv dacă ajunge la China dar nici una nu va recunoaşte vreodată concluzia că Japonia va fi folosită ca “pion” de acest lucru”, aşadar „va fi o politică a puterii care SUA în caz de conflict iminent cu China. nu va îndrăzni să spună lucrurilor pe nume.”58 David Kang a demonstrat credibil că imagi- Chiar dacă există un threat assessment, el nu narul chinezesc asociat relaţiilor cu alteritatea este la fel de clar precum în gândirea strategi- se structurează urmând o bifurcaţie: pe de-o că americană, de pildă. E posibil ca decidenţii parte exista ordinea stabilă şi paşnică a relaţii- japonezi să fie divizaţi în mod extrem în cazul 74 Monitor Strategic unei crize ce va implica China, după cum şi rea extremă a aparatelor militare odată cu clivajul dintre clasa politică şi populaţie poa- înarmarea masivă, evoluţii tehnologice care te bloca o decizie de tip „raţional” fondată pe ar putea face ca armele ofensive să fie mai threat-assessment, bazată pe calculul costuri- eficiente decât cele defensive, percepţii mu- lor şi câştigurilor.59 În acest caz ar putea eşua tuale eronate, căderea economică a unuia strategia de balansare contra Chinei iar SUA ar dintre state în paralel cu ascensiunea eco- putea abandona Japonia considerând-o un ali- nomică a celuilalt, alianţe politico-militare at nesigur, ezitant. Invers, aparatul decizional antagonistice şi “descifrarea” unor intenţii chinez, extrem de centralizat şi ierarhizat – ba- ostile din “citirea” tendenţioasă a istoriei. zat pe ierarhia de putere din cadrul Partidului De asemenea, dacă cele două state vecine se Comunist, a Comitetului Central al PCC – va vor percepe ca actori revizionişti, prădători, fi probabil mult mai coerent şi va avea sprijinul adepţi ai jocului de sumă nulă, în dauna coo- populaţiei, masiv anti-japoneză. Desigur există perării şi dialogului, probabilitatea de a adopta „dowes” (porumbei) şi „hawks” (ulii) şi in CC al un comportament de tip “realist”, hobbesian, PCC, şi în Comisia Militară Centrală (CMC)60, va creşte. Nu întâmplător China a proclamat primii sunt mai pragmatici şi mai prudenţi, de în 2013 o “Air Defence Identification Zone” în aceea ar ezita mai mult în a accepta escalada- Marea Chinei de Est, sperând să convingă SUA rea unei crize politico-militare cu Japonia. să nu mai patruleze spaţiul aerian considerat În prezent, se observă că vecinii Chinei nu strategic la Beijing şi să impresioneze Japonia mai au tendinţa să urmeze pattern-ul de ban- în ce priveşte disputatele insule Senkaku-Dia- dwagoning faţă de o Chină în ascensiune, din oyu. Washingtonul a sfidat această decizie şi a contră, îi contestă dreptul a a controla insule continuat să trimită avioane să survoleze zona, cu valoare strategică, de a transforma atoli în ciuda protestelor chineze, în schimb Japo- de coral în insule artificiale, de a proclama o nia a ales să notifice autorităţile chineze când zonă aeriană de excludere (Air Defence Iden- existau zboruri prin zonă. ADIZ-ul Chinei se tification Zone) în Marea Chinei de Est sau suprapune în unele locuri peste cele ale Japo- de a domina piaţa prin produsele sale ieftine. Aceşti vecini – Vietnam, Filipine, Malaezia – se înarmează, stabilesc contacte apropiate cu SUA, protestează contra acţiunilor Chinei, adică practică un soi de soft-balancing (ba- lansare non-provocatoare, bazată pe declara- ţii, acţiuni diplomatice, strategii economice, nu pe înarmare masivă sau alianţe61) faţă de Beijing. Japonia este mult mai reţinută în a se opune Chinei, din cauza experienţei istorice şi a sentimentelor de vinovăţie legate de al Doilea Război Mondial, din cauză că SUA o îndeamnă la precauţie şi pentru că o mare parte din po- pulaţie e pacifistă. Intre China şi Japonia încă există proba- bil un mecanism de dilemă a securităţii, chiar dacă nu la un nivel exacerbat. Câteva secole de rivalitate şi ameninţare existenţială nu pot fi şterse rapid cu buretele. Şi aceasta, în ciuda diferenţei mari de putere militară şi demogra- fică ce avantajează China. Probabilitatea de escaladare este legată de factori interni şi sistemici: angajamente de securitate regi- onală opuse, venirea la putere în cele două Sursa: http://cimsec.org/china-air-defense-identification- state a unor facţiuni naţionaliste, consolida- zone/8690 Monitor Strategic 75 niei, Coreei de Sud şi Taiwanului, state care au situarea în blocuri rivale, le-a determinat să se protestat din acest motiv şi prevede cerere de perceapă ca ameninţări existenţiale. În cazul survol în prealabil pentru orice fel de aeronavă, sino-japonez, cele două nu se tem de invazie nu doar cele militare.62 şi anularea suveranităţii, se cunosc mai bine, Experţii americani consideră că probabili- China are arme nucleare deci descurajează clar tatea unui acord paşnic China-Japonia privind adversarii care nu le posedă. Rivalitatea mariti- insulele Senkaku este redusă iar Beijingul va mă este “temperată” de prezenţa hegemonului considera că posesia lor de către Japonia va ob- american, care nu are nici un interes să pro- strucţiona capacitatea de manevră a flotei lor voace o ciocnire cu China. Totuşi, liderii co- (PLAN). „Lipsa de beneficii materiale” ale po- munişti chinezi ar putea fi tentaţi să joace car- sesiei suveranităţii insulare „nu exclude con- tea naţionalismului pe plan intern, spre a bloca flictul militar în următorul deceniu şi jumătate cererile unei părţi a populaţiei pentru reforme dar reduce posibilitatea”.63 socio-economice mai profunde şi spre a bene- Alianţa Tokyo-Washington, deşi defensivă, ficia de sprijin popular, mai ales din partea a poate teoretic să ducă Japonia la război cu Chi- ceea ce unii experţi numesc “ciber-naţionaliş- na. Dacă SUA vor fi ameninţate în mod grav tii” (tineri naţionalişti care formează reţele pe de acţiunile militare chineze (sau ruso-chine- internet şi au un discurs anti-american şi anti- ze) – lucru extrem de imporbabil în prezent – japonez înflăcărat). Discrepanţele economice Japonia va putea invoca o “ameninţare clară” dintre bogaţi şi săraci cresc în China, reţelele la adresa supravieţuirii ţării, deoarece rămasă de internauţi-bloggeri devin tot mai solide iar singură, fără SUA, s-ar percepe ca o pradă si- statul nu poate controla internetul în măsura gură. Aşa încât deşi premierul Abe a afirmat că în care şi-ar dori-o, cu toate că este destul de ţara sa “nu va fi amestecată vreodată într-un restrictiv. Thomas Christensen observă că li- război purtat de SUA”, contează cum va inter- derii chinezi acţionează tot mai mult sub pre- preta clasa politică japoneză textul destul de siunea opiniei publice naţionaliste, ceea ce rui- ambiguu al acestor proiecte de lege dedicate nează eforturile diplomatice de a negocia calm apărării. Japonia riscă totuşi un atac pre-emp- cu Japonia pe dosarele contencioase precum tiv din partea Chinei (şi eventual a Rusiei), Senkaku şi Zona de Identificare Aeriană pen- dacă Beijingul (şi posibil Moscova) ajunge la tru Apărare chineză (ADIZ) – “the regime see- concluzia că Japonia e pregătită să se alăture ms more nervous about maintaining long-term SUA într-o campanie ofensivă şi mai ales că nu legitimacy and social stability than at any time poate fi descurajată! Garanţiile de securitate since the period just after the 1989 Tiananmen ale SUA, dacă sunt extinse, pot anula capaci- massacre.” 65 Ca reacţie, naţionalismul japonez, tatea de descurajare a Chinei, lucru de care de- vietnamez, filipinez, indian, ar putea să preci- cidenţii chinezi ar trebui să fie conştienţi. De pite o confruntare regională, inclusiv milita- asemenea, cele două state vecine pot ajunge ră.66 Sondajele PEW Research Center demon- la ciocniri militare în disputa pentru Insulele strează că japonezii şi chinezii au din ce în ce o Diaoyu în urma unor incidente necalculate dar părere mai proastă despre celălalt popor – de înlănţuite nefast sau a unor calcule şi percepţii pildă în 2011, circa 34% din japonezi vedeau eronate.64 Tokyo nu s-a împăcat nici cu pierde- favorabil China, apoi 15% în 2012, 5% în 2013, rea Insulelor Kurile, deţinute acum de Rusia, 7% în 2014, şi 9% în 2015. 67 desigur că unele cercuri radicale naţionaliste Naţionalismul chinez a incorporat prin- planifică o posibilă recuperare a acestora, paş- tre ideile şi simbolurile vehiculate şi o latură nic sau nu. anti-japoneză foarte activă. Folosind curentul Strategii se întreabă dacă scenariul riva- „constructivist” în politica internaţională pu- lităţii dintre Germania şi Marea Britanie de tem înţelege că definirea identităţii strategice la începutul secolului XX, care a favorizat iz- chineze are între normele esenţiale şi opozi- bucnirea Primului Război Mondial, s-ar putea ţia faţă de Japonia. China se autodefineşte ca repeta cu China şi Japonia. Între Londra şi stat paşnic şi progresist, Japonia e înfățişată ca Berlin exista atunci o anume interdependenţă agresivă şi retrogradă în plan politic, sau aliatul economică dar rivalitatea navală şi comercială, „tenebros” al Americii, adversarul (sau rivalul) 76 Monitor Strategic sistemic major al Chinei. După cum remarcă ţine în lume”.70 Iar Henry Kissinger arată că or- Allen Carlson de la Cornell University, referin- dinea regională asiatică trebuie să se bazeze pe du-se la momentul 2012 când în China au fost bipolaritatea sino-americană dar şi pe norme proteste largi populare contra Japoniei: comune, aşteptări împărtăşite şi parteneriat- “One might think that such a vilification of cooperare, deoarece o simplă balanţă de pute- Japan would tend to make the conflict between re, lipsită de legitimitatea mutuală şi dialog, ar Beijing and Tokyo over ownership of the Dia- putea conduce către război finalmente. În Asia oyu/Senkaku Islands in the East China Sea all de Est, “SUA nu sunt balansoar ci parte inte- the more explosive. It did appear to fuel con- grantă din balanţă”. Kissinger compară SUA cu frontation in 2012 when the two sides last esca- Germania lui Bismarck: America e aliată cu lated their dispute over this territory. However, Japonia şi partener strategic cu China iar Ger- at that time, China’s leaders stopped short of mania era atunci aliată cu Austro-Ungaria şi direct military engagement with Japan, becau- avea un tratat de cooperare cu Rusia, o metodă se domestic ramifications of a battlefield death pozitivă deoarece a asigurat echilibrul în ba- would have been wide-ranging and potentially lanţa de putere.71 China nu ar trebui să uite că impossible to manage. In other words, Chine- SUA a avut contribuţia majoră acum mai bine se nationalist sentiment toward Japan was so de 70 de ani la blocarea tentativei de expansiu- toxic that Beijing appears to have come to the ne imperială a Japoniei în Asia, şi e probabil că realization that bluntly engaging Tokyo on dis- nu va încuraja defel Tokyo să încerce din nou puted territory carried too much risk.”68 aşa ceva, sau nu câtă vreme China nu consti- După cum arată H. Kissinger, Japonia va tuie o ameninţare majoră la adresa intereselor avea trei alternative spre a îşi redefini politica de securitate americane în zonă. Iar Japonia externă şi strategia de securitate: consolidarea nu trebuie să uite că armata şi clasa politică alianţei cu SUA, acomodare cu creşterea Chi- au permis şi comis atrocităţi contra a milioane nei (ceea ce, credem noi, ar sugera chiar stra- de civili din state vecine, ruşinoase crime con- tegia de aliniere, bandwagoning, sau poate ne- tra umanităţii, iar războiul a dus la devastarea utralitatea) ori „bazarea pe o politică externă propriei ţări şi la milioane de victime, inclusiv tot mai naţională”. Opţiunea se va explica prin singurele bombardamente atomice din istoria calculul balanţei de putere la nivel global, prin lumii. percepţia marilor trenduri.69 Este interesant de văzut şi cum percep chi- China a decretat oficial de câţiva ani – de nezii Japonia şi liderii ei, la nivel oficial. Un fapt o iniţiativă a peşedintelui Xi Jinping – con- anumit nivel de solidaritate a fost evident după ceptul de „nou tip de relaţii între marile puteri”, accidentul nuclear de la Fukushima când Chi- o invitaţie adresată SUA spre cooperare, bună- na a donat Japoniei bani, echipamente, hrană înţelegere şi recunoaştere a sferelor de influ- şi a trimis voluntari în ajutor, însă ulterior au enţă „legitime”, evitarea conflictului şi a jocu- existat acuzaţii de „neglijenţă” din partea Bei- lui de sumă nulă. Cu alte cuvinte, o reprimare jingului când s-a aflat că din reactorul japonez voluntară a tendinţelor hegemonice. Problema distrus încă se mai scurgea apă în mare la doi e că acest concept nu cuprinde încă şi Japo- ani după accident, în 2013. Articolele publica- nia, pe care China nu o consideră pe acelaşi te de revista International Strategic Studies a palier în sistemul internaţional. În beneficiul think tank-ului principal al Armatei Populare păcii mondiale, Beijingul ar trebui să extindă de Eliberare, Institutul Chinez pentru Stu- acest concept şi către Japonia, India, Australia dii Strategice Internaţionale, demonstrează o etc. În „Strategia Militară”, document din anul bună cunoaştere de către specialiştii chinezi a 2015, oficialii chinezi spun despre Japonia că e Japoniei, şi preponderenţa unei matrice „rea- un stat care vrea “să se debaraseze de sistemul liste” în termenii teoriei occidentale a relaţiilor de după război, reajustându-şi pe scară largă internaţionale. Experţii chinezi înţeleg că po- politica de securitate militară, orientarea dez- litica asertivă a guvernului japonez se explică voltării”. Totuşi, în viitorul previzibil, se poate prin opţiunile personale ale premierului şi ce- anticipa „că nu va avea loc un război mondial” lor din cercul său de sprijin, ce reflectă o parte iar un “climat de pace generalizată se va men- din opinia publică şi se manifestă prin conflicte Monitor Strategic 77 de interese în sânul partidului de guvernământ a deţinut Insuele Diaoyu între 1884 şi 1943. În PLD şi afirmarea unor cercuri naţionaliste în 1895 cabinetul japonez a adoptat în secret o Japonia. Ei laudă uneori eforturile administra- rezoluţie care punea insuelele sub jurisdicţia ţiei Obama din SUA de a contribui la norma- prefecturii Okinawa apoi după victoria mi- lizarea relaţiilor sino-japoneze dar critică SUA litară contra Chinei în aprilie 1895 imperiul pentru că prin vocea preşedintelui a afirmat că nipon a preluat oficial şi Diaoyu. China consi- tratatul SUA-Japonia se aplică întregului terito- deră însă ilegală şi neavenită anexarea acestor riu japonez, deci şi insulelor Diaoyu, aşadar un insule cu suprafaţă de 5,7 km. pătraţi.76 După avertisment voalat pentru China. Cu toate că înfrângerea în al Doilea Război Mondial, insu- SUA nu au luat poziţie asupra insulelor dispu- ele Diaoyu ce aparţineau geografic de Taiwan tate, şi nu vor ca forţele americane să fie cum- ar fi trebuit retrocedate Chinei dar cu sprijinul va implicate în astfel de conflicte locale, „ele se tacit al SUA China nu a mai recunoscut apar- opun oricăror schimbări unilaterale a status tenenţa lor la Taiwan şi le-a păstrat. R.P. China 72 quo-ului”. De asemenea, Washington a fost nu recunoaşte Tratatul de la San Francisco de- criticul cel mai acerb al ADIZ-ului ­peroclamat oarece nu a participat la negocieri nefiind invi- de China, acuzând mărimea exagerată a aces- tată. În 1953 administraţia americană civilă a teia şi suprapunerea periculoasă cu ADIZ-urile Insuelelor Ryukyu şi-a extins controlul şi asu- altor state, printre care şi Japonia. Experţii chi- pra Diaoyu, evident din motive de securitate, neză remarcă totuşi că Japonia a făcut eforturi spre a nu ajunge în posesia unui stat comunist serioase spre a îşi normaliza relaţiile cu China, considerat pe atunci foarte ostil. Acum China ajungându-se la un „consens în patru puncte” aduce dovezi istorice solide că Diaoyu au fost care defineşte evoluţia relaţiilor bilaterale şi re- descoperite de navigatori chinezi şi au făcut zolvarea elementelor contencioase. Contactele parte din imperiul chinez încă de la începutul la nivel înalt s-au reluat şi ele iar preşedinte- secolului al XV-lea. Japonia nu acceptă situaţia le chinez şi premierul japonez s-au întâlnit la şi conflictul este departe de a fi aplanat. Între summit-ul APEC în noiembrie 2014 şi la Jakar- 73 timp, din ianuarie 2016 Japonia va fi timp de ta în aprilie 2015. China, Japonia şi Coreea de doi ani membru nepermanent în Consiliul de Sud au anunţat în 2015 că vor lansa curând un Securitate al ONU, ocazie cu care desigur va forum trilateral spre a reglementa problemele face presiuni pentru reforma acestei structuri regionale prin dialog. Economiile chimeză şi şi acceptarea sa ca membru permanent. japoneză sunt în general complementare, chiar dacă cea japoneză este tot mai dependentă de accesul la piaţa chineză prin exporturi şi inves- tiţii. Există şi o „Asociere economică sino-ja- Percepţii şi interese ale UE, NATO poneză” datând din 1972 dar spre deosebire de şi României China, devenită „bancherul Americii”, Japonia nu are acelaşi succes în ce priveşte ISD (inves- Desigur că scenariile evoluţiei relaţiilor tiţiile străine directe, aflându-se în declin74) iar sono-japoneze prezintă un interes real atât exporturile ei sunt limitate de mâna de lucru pentru NATO, UE cât şi pentru România ca internă, foarte scumpă. stat membru în cele două mari organizaţii. În Pe de altă parte, China acuză Japonia că nu contextul în care SUA pivotează gradual spre recunoaşte existenţa conflictului pentru insu- zona Asia-Pacific şi mută forţe militare semni- lele Diaoyu şi că „prin manipulare diplomatică ficative spre ţările Asiei de Est şi Sud-Est pre- Japonia a atras de partea sa SUA, Vietnam şi cum şi în Australia, ţările europene membre Filipine”, coalizându-le contra intereselor ma- ale UE şi NATO privesc cu o anumită anxie- ritime chineze. Japonia, mai afirmă cercetătorii tate plecarea unor forţe americane staţionate chinezi, caută să contribuie la independenţa pe teritoriul lor. Asertivitatea manifestată de Taiwanului şi îndepărtarea sa de China şi ra- Federaţia Rusă în zona de vecinătate comună cordare mai puternică la alianţa SUA-Japonia, cu Occidentul ridică mari probleme de solida- prin strategia „containing China with the aid ritate, coeziune şi planificare comună pentru of Taiwan.”75 Chinezii admit oficial că Japonia UE şi NATO, existând ipotetic riscul ca Mos- 78 Monitor Strategic cova să încerce să destabilizeze prin metodele rare şi parteneriat din 2002. Aşadar România „războiului hibrid” cel puţin un stat de pe fla- are relaţii foarte bune atât cu China cât şi cu cul ponto-baltic al Occidentului. S-a remarcat Japonia, fiind direct interesată în menţinerea faptul că R.P. China, deşi în general condam- de relaţii pozitive între acestea. Şi oficialii ja- nă secesiunea teritorială efectuată prin forţă, ponezi îşi fac calcule legate de numărul solda- în cazul Crimeei nu s-a împotrivit şi s-a situat ţilor americani şi din alte state NATO trimişi diplomatic mai degrabă de partea Rusiei, cu în Europa central-estică spre a descuraja Rusia, care are un parteneriat strategic intens. Odată deoarece se tem ca acest angajament să nu re- cu rezolvarea unora dintre problemele terito- ducă numărul de forţe americane de pe terito- riale ce au grevat zeci de ani relaţia sino-rusă, riul japonez. Prezenţa unui număr relativ mic Moscova şi Beijing au reuşit adesea să îşi co- de forţe ruseşti pe zona de contact cu Japonia ordoneze poziţiile faţă de Occident. Beijingul convine acestei ţări, ştiind că Rusia deplasează a refuzat să participe la sancţiunile economice în prezent masiv trupe şi tehnică de luptă la impuse Rusiei după anexarea ilegală a Crimeei, graniţele cu Ucraina, Polonia şi ţările baltice. sugerând că acceptă ca legitimă noua realita- În caz de conflict ce implică Rusia, Japonia ar te. În schimb, Japonia a denunţat agresiunea putea să negocieze o neutralitate în schimbul comisă de Rusia şi participă la implementarea dobândirii unora dintre insulele Kurile, sau ar sancţiunilor. În acelaşi timp, diplomaţia japo- putea intra ipotetic în luptă spre a le recupera neză pune presiune pe cea rusă spre a rezolva integral, dacă Rusia va fi angajată masiv în con- măcar parţial problema insulelor Kurile, ane- flict cu Occidentul. În viitor, NATO s-ar putea xate de URSS în 1945. folosi de presiunea pusă de Japonia asupra Ru- O relaţie pozitivă între China şi Japonia siei pe flancul estic, fiind utilă o coordonare în ar putea permite SUA să menţină mai multe acest sens. În mai 2014, Japonia şi NATO au trupe în Europa şi să continue desfăşurarea de semnat Programul Individual de Cooperare şi contingente, pe bază de rotaţie, în statele bal- Parteneriat (IPCP), intensificând dialogul stra- tice, Polonia, România, Bulgaria etc. Invers, tegic. Japonia e cel mai vechi partener strategic dacă SUA vor folosi Japonia şi Coreea de Sud al NATO. În acelaşi timp, NATO trebuie să in- ca să aplice o strategie de containment la adre- tensifice dialogul cu China şi să o convingă de sa Chinei (percepută ca prea agresivă în plan intenţiile sale pozitive în Asia de Est, cu toate geopolitic) şi se vor multiplica incidentele în că Alianţa nu are o strategie asiatică, fiind per- spaţiul aerian şi naval, aliaţii europeni ai SUA cepută de chinezi doar ca parte din strategia din cadrul NATO vor monitoriza cu atenţie regională a SUA. deplasările de trupe americane spre Asia-Pa- Instalarea elementelor de scut antibalistic cific şi posibilitatea ipotetică a unei alianţe Ru- de către SUA în Europa de Est, de Sud şi în sia-China. Asia de Est, este privită critic de China, care, ca România ca stat membru al UE şi NATO, şi Rusia, se teme de o debalansare a echilibru- precum şi partener staretegic al SUA, a dez- lui mondial (bazat pe descurajarea nucleară) şi voltat în acelaşi timp un parteneriat bazat pe de o cursă a înarmărilor masivă şi riscantă pe prietenie şi cooperare economică cu R.P. Chi- termen lung. Ca şi România, Japonia va figura na. În 2004, preşedintele R. P. Chineze, Hu Jin- probabil pe lista statelor unde Washington va tao, a vizitat România şi s-a semnat Declaraţia desfăşura elemente de scut – Terminal High Comună a României şi a Republicii Populare Altitude Area Defense (THAAD) precum şi in- Chineze privind stabilirea unui Parteneriat terceptori Standard Missile-3 montaţi pe nave Amplu de Prietenie şi Cooperare. De precizat în sistem Aegis. Aceste evoluţii vor irita China că România a fost al treilea stat care a recunos- şi o vor determina probabil să conceapă strate- cut R.P. China în octombrie 1949. În februa- gii de contracarare, spre a nu pierde avantajul rie 2013, ministrul român al afacerilor externe armelor nucleare pe care le deţine (deterrence), s-a aflat în vizită la Tokyo, prilej cu care a fost şi a vectorilor balistici. Dacă rivalitatea dintre semnată Declaraţia comună privind Partene- SUA şi China va rămâne la un nivel moderat şi riatul reînnoit dintre România şi Japonia, reî- limitată în Asia-Pacific, România nu trebuie să noind Declaraţia comună de prietenie, coope- îşi facă probleme, având relaţii foarte bune cu Monitor Strategic 79 China şi fiind garantată de NATO şi SUA con- 11 Justin Mc Curry, „Why will Japan and China avoid tra unor acţiuni agresive, de pildă din partea conflict? They need each other”, http://www.csmonitor.com/ World/Asia-Pacific/2014/0205/Why-will-Japan-and-China- Rusiei. În schimb dacă se ajunge la o compe- avoid-conflict-They-need-each-other, 5 februarie 2014. tiţie globală şi intensă, nu se poate exclude to- 12 The Guidelines for Japan-US Defence Cooperation, tal scenariul unei alianţe sino-ruse, caz în care http://www.mod.go.jp/e/d_act/anpo/, accesat pe 20 sep- prezenţa la Deveselu a interceptorilor ameri- tembrie 2015. 13 The Guidelines for US-Japan Defence Cooperation, cani va deveni parte din „jocul” de sumă nulă http://www.mod.go.jp/e/d_act/anpo/shishin_20150427e. al rivalităţii de tip bipolar. De aceea, România html, 21 septembrie 2015. are un interes major în a contribui, în limita 14 Joshua Goldstein, Jon Pevehouse, Relaţii Internaţio- capacităţilor sale, la menţinerea unui climat de nale, traducere de Cozianu, Farca şi Ştraub, Polirom, Iaşi, pace, cooperare şi încredere între China, Japo- 2008, p. 136. 15 Era vorba de Australia, Japonia, Indonezia, Filipine, nia şi SUA. Noua Zeelandă şi SUA. Pactul, dorit de unii membri ai ad- ministraţiei Truman, urma să fie un mecanism de apărare colectivă şi o comunitate de securitate. 16 Note Victor D. Cha, „Powerplay. Origins of the US Alli- ance Syistem in Asia”, International Security, Vol. 34, No. 1 Comparison of world military strength results, 3, Winter 2009-2010, pp. 158-196. Cha arată că şi SUA se http://www.globalfirepower.com/countries-comparison- temeau ca nu cumva aliaţii din Asia de Est şi Sud-Est („po- detail.asp?form=form&country1=Japan&country2=China tential rogue allies”) să le atragă într-un război nedorit, &Submit=COMPARE, accesat pe 3 septembrie 2015. Date pripit, non-necesar cu URSS şi China, ştiind că sunt con- corroborate cu cele de pe http://country-facts.findthedata. duse de lideri naţionalişti şi dornici să rezolve prin forţă com/compare/12-82/China-vs-Japan. conflicte moştenite din istorie. Vezi p. 193. 17 2 Până la vizita din 2013 la controversatul altar a pre- Idem, p. 184. Foster Dulles e cel care a militat pentru mierului Abe, trecuseră mulţi ani de la precedenta vizi- o alianţă bilaterală SUA-Japonia în locul unui sistem mul- ta a unui premier nipon. Decizia acestuia de a încălca un tilateral de securitate după modelul NATO. Retrospectiv „tabu” politic pare a fi fost motivată prin scopuri electora- privind, e clar că state precum Coreea de Sud, Australia, le, anume spre a da satisfacţie electoratului naţionalist şi în Noua Zeelandă, Filipine aveau amintiri istorice atât de acelaţi timp a „plăti o poliţă” Chinei pentru manifestaţiile dure legate de Japonia încât nu ar fi acceptat un format antijaponeze pe scară largă din anul 2012. de securitate colectivă împreună cu aceasta. Dulles s-a de- 3 http://www.history.com/topics/nanjing-massacre. plasat în decembrie 1951 la Tokyo ca să ceară garanţii că “Thou­gh the Japanese initially agreed to respect the Nan- Japonia nu se pregătea să semneze un acord bilateral cu king Safety Zone, ultimately not even these refugees were R.P. China. Se pare că tot Dulles a redactat în „scrisoarea safe from the vicious attacks”. Un tribunal al aliaţilor creat Yoshida”, atribuită politicianului japonez. SUA au împie- după război a indicat cifra de 142.000 de morţi. dicat concret Japonia, prin presiuni, să semneze acorduri 4 Japan PM Abe to skip visit to China for WW2 anni­ comerciale profitabile cu China în anii 50, din motive ce versary, http://www.reuters.com/article/2015/08/24us-ja­ ţineau de containment. Japonia a fost practic obligată să pan-politics-china-idUSKCN0QT01A20150824, 24 au- se alăture China Committee (CHINCOM), spre a respecta gust 2015. embargoul pe unele produse strategice, impus de ameri- 5 Reinhard Drifte, “China and Japan Between co-ope- cani. 18 ration and competition” in Shaun Breslin (ed.), Handbook Mina Pollmann, „Japan and India’s Warming De- of China s International Relations, Routledge, London fense Ties”, http://thediplomat.com/2015/03/japan-and- New York, 2010, p. 139. indias-warming-defense-ties/, 4 martie 2015. Nobusuke 6 Adam P. Liff, Japan s Defence Policy...... Kishi a fost arestat după război şi a executat trei ani de 7 http://uk.reuters.com/article/2015/09/17/uk-japan- puşcărie, în calitate de membru în guvernul liderului mi- security-idUKKCN0RH0UV20150917, accesat pe 21 sep- litar japonez Hideki Tojo. Judecat, nu s-a putut dovedi că tembrie 2015. şi el ar fi fost a fost criminal de război, fiind reabilitat. Ca 8 Yuka Haiashi, „For Japan’s Shinzo Abe, Unfinished premier, a contribuit la refacerea economiei japoneze prin Family Business”, http://www.wsj.com/articles/for-japans- exporturi industriale încurajate de stat. Nu era mulţumit shinzo-abe-unfinished-family-business-1418354470, ac- de tratatul SUA-Japonia din 1952 deoarece americanii deşi cesat oe 10 septembrie 2015. aveau baze militare în Japonia nu aveau obligaţia să ape- 9 Toshi Yoshihara, “Sino-Japanese Rivalry at Sea: How re acest stat. El a solicitat primul modificarea constituţiei Tokyo Can Go Anti-Access on China,” Orbis, Vol. 59, No. spre a permite înarmarea ţării şi o renegociere a acordului 1 (Winter 2015), pp. 62–75. defensive cu SUA. 19 10 S. Armstrong,” Sino–Japanese economic embrace is “Japan Extends Patrol Ship Carrot to Vietnam, warm enough to thaw the politics”, http://www.eastasiafo­ Plus ¥96 Billion Loan,” Japan Times, December 15, 2013, rum.org/2015/09/27/sino-japanese-economic-embrace- http://www.japantimes.co.jp/news/2013/12/15/national/ is-warm-enough-to-thaw-the-politics/, accesat pe 1 octo- japanextends-patrol-ship-carrot-to-vietnam-plus-¥96- mbrie 2015. billion-loan/#.U373axbSZ9Q. 80 Monitor Strategic 20 Japonia faţă în faţă cu corăbiile negre, http://www. http://bigstory.ap.org/article/4400f6aea0c545ff8db23aa hetel.ro/index.php/2011/11/4663/, accesat pe 2 septem- 1f2ac77ad/japanese-leader-shinzo-abe-expresses-pro- brie 2015. found-grief-all-who, accesat pe 15 august 2015. 21 David Leheny, „The Samurai Ride to Huntington’s 40 Reinhard Drifte, “China and Japan Between co-ope- Rescue”, in Peter Katzenstein (editor), Civilizations in ration and competition” in Shaun Breslin (ed.), Handbook World Politics, Routledge, London and New York, 2010, of Chin’ s International Relations, Routledge, London New p. 127. York, 2010, p. 140. 22 Kenneth G. Henshall, O istorie a Japoniei, trad. de 41 Sheila Smith, „Japan ‘s Military Refroms are Long Alina Cârac, Ed. Artemis, Bucureşti, 2002, p. 117. Overdue”, 18 August 2015, http://www.nytimes.com/ 23 Sino-Japanese War ,http://www.britannica.com/ roomfordebate/2015/08/18/should-japan-allow-its-mi- event/Sino-Japanese-War-1894-1895. 24 litary-to-fight-in-foreign-wars/japans-military-reforms- Calitatea de stat tributar faţă de China imperială are-long-overdue. este pusă în discuţie de Henry Kissinger, care afirmă că de 42 Prashanth Parameswaran, The Future of US-Ja- fapt Imperiul Nipon a fost mereu refractar în a se integra pan-Vietnam Trilateral Cooperation, http://thediplomat. în sistemul confucianist ierarhic condus simbolic de Chi- com/2015/06/the-future-of-us-japan-vietnam-trilateral- na, cu toate că respecta eticheta diplomatică specifică cur- cooperation/, 23 June 2015. ţii chineze şi formal părea să se supună. Totuşi „Japonia a 43 Emily S. Chen, „Japan Unleashed: Tokyo ‘s New refuzat în mod clar să îşi asume un rol formal în sistemul tributar chinez” şi pe alocuri a ajuns să îşi afirme propria Military Ambitions”, 28 May 2015, http://nationalinterest. superioritate! Împăratul nipon se proclama şi el „fiu al Ce- org/feature/japan-unleashed-tokyos-new-military-ambi- rului”, lucru inacceptabil pentru omologul său chinez...H. tions-12985. 44 Kissinger, World Order, Allen Lane (Penguin Books gro- http://www.reuters.com/video/2015/09/15/japane- up), 2014, New York-Toronto, pp. 181-182. se-anti-war-protesters-rage-agains?videoId=365604108& 25 Idem, p. 119. videoChannel=117760, accesat 16 septembrie 2016. 45 26 http://www.firstworldwar.com/source/anglojapane- Peter Drysdale, The trouble with Japan’s new se- sealliance1902.htm. curity bills, 3 August 2015, http://www.eastasiaforum. 27 Istoricii militari afirmă că Rusia oprită din avansul org/2015/08/03/the-trouble-with-japans-new-security- teritorial către Asia de Nord-Est de Japonia, s-a orientat bills/. spre Europa de Est, spre Balcani, unde a intrat rapid în 46 Emiliy Chen, op. cit. conflict cu Austro-Ungaria şi apoi cu aliata acesteia, Ger- 47 Adam P. Liff, Japan ‘s Defence Policy: Abe the Evolu- mania. tionary, Washington Quarterly, August 3, 2015. 28 China cere Japoniei să accelereze distrugerea ar- 48 http://www.msn.com/en-us/news/world/okinawa- melor chimice abandonate în China în Al Doilea Război leader-threatens-to-revoke-approval-to-move-us-base Mondial, www.agerpres.ro., 16 august 2015. ar-AAeiEi1?ocid=spartandhp, accesat pe 15 septembrie 29 On eve of World War Two parade, China’s Xi slams 2015. ‘fiendish’ Japanese invaders, http://www.reuters.com/ 49 http://country-facts.findthedata.com/compare/12- article/2015/09/02/us-ww2-anniversary-china-idUSKC- 82/China-vs-Japan, accesat pe 16 septembrie 2015. N0R215A20150902. 50 Idem. 30 Charles Douglas Appleton, „Japan and Chinese De- 51 T. Wilson, As Europe opens its doors, Japan consi- cision-Making” http://thediplomat.com/2015/08/unpack- ders clamping down harder on asylum seekers, ing-the-chinese-black-bo/, 12 August 2015. http://www.reuters.com/article/2015/09/09/us-eu- 31 B. Russett, Grasping the Democratic Peace, Princi- rope-migrants-japan-idUSKCN0R90X620150909, 9 sep- ples for a Post-Cold War World, Princeton University Pre- tembrie 2015. ss, Princeton New Jersey, 1994, p. 40. 52 Sebastian Rosato, „The Inscrutable Intentions of 32 Alexander B. Downes, How Smart and Tough Are Great Powers”, International Security, Vol. 39, No. 3, Win- Democracies?, in International Security, Vol. 33, No. 4 ter 2014-2015, pp. 48-88. Vezi citatul la p. 86. (Spring 2009), pp. 9–51. 53 33 Eisuke Suzuki, Japan: Farewell to ‘One Country Pa- Ibidem, p. 87. Rosato afirmă tranşant că intenţiile cifism’, http://thediplomat.com/2015/08/japan-farewell-to statelor se pot schimba de-a lungul timpului, fiind impo- -one-country-pacifism/, August 31, 2015. sibil de anticipat corect,indiferent de metodele ştiinţifice 34 Idem. utilizate. De aceea, calculul puterii agregate e preferat de 35 K. Henshall, op. cit., p. 191. state în cadrul mecanismului de balanţă a puterii, spre a îşi 36 Idem. modela comportamentul şi aşteptările reciproce. 54 37 Nearly half of Japanese oppose new joint defense Charles L. Glaser, Rational Theory of International guidelines with U.S.: poll, http://www.japantimes.co.jp Politics, Princeton University Press, Princeton, and Ox- news/2015/04/30/national/politics-diplomacy/nearlyhalf- ford, 2010, p. 36. of-japanese-oppose-new-joint-defense-guidelines-with- 55 Idem. u-s-poll/#.VfbrA9Ltmkp, 14 September 2015. 56 David C. Kang, „Civilization and state formation in 38 Japan’s Abe Stops Short of Direct Apology Over the shadow of China” in Peter Katzenstein (editor), Civili­ World War II, http://www.wsj.com/articles/japans-abe- zations in World Politics, Routledge, London and New expresses-condolences-on-war-anniversary-1439545449, York, 2010, pp. 91-113. Vezi mai ales pp. 110-113. 15 August 2015. 57 Ibidem. 39 Ken Moritsugu and Mariyama Yamaguchi,”No new 58 Fareed Zakaria, Lumea postamericană, Polirom, WWII apology from Japanese leader Abe; China critical”, Iaşi, 2009, p. 145. Monitor Strategic 81 59 S. E. Lobell, “Threat assessment, the state, and fo- 66 Ja Ian Chong şi Todd H. Hall, “The Lessons of 1914 reign policy: a neoclassical realist model” in Steven E. for East Asia Today”, International Security, Vol. 39, No. Lobell, Norin M. Ripsman, Jeffrey W. Taliaferro (editors): 1 (Summer 2014), pp. 7–43. Despre naţionalism ca factor Neoclassical Realism, the State, and Foreign Policy, New de escaladare a conflictelor Chinei cu vecinii vezi mai ales York, Cambridge University Press, 2009, p. 45. pp. 30-34. 60 Central Military Commission, http://www.global- 67 Global Indicators Database, http://www.pewglobal. security.org/military/world/china/cmc.htm, accesat pe 21 org/database/indicator/24/group/7/, updated August 2015. septembrie 2015. Experţii în politica de apărare chineză În 2002, 55% dintre japonezi aveau o viziune favorabilă spun în general că autoritatea centrală de comandă asupra Chinei: http://www.pewglobal.org/database/indicator/24/ Armatei (PLA) este exercitată mai ales de către Comisia country/109/, accesat pe 24 septembrie 2015. Militară Centrală a Partidului (CMC) şi abia apoi de Minis- 68 Allen R. Carlson, “Why Chinese Nationalism Could terul Apărării. Articolul 4 din Constituţie afirmă că CMC a Impact the East and South China Seas VERY Differently”, R.P. China „conduce forţele armate ale ţării”. Începând din 24 September 2015, http://nationalinterest.org/feture noiembrie 2012, preşedintele CMC este chiar preşedintele /why-chinese-nationalism-could-impact-the-east- actual al Chinei, Xi Jinping. Dl. Jinping a preluat şefia CMC south-china-13922. în acelaşi timp cu conducerea Comitetului Central al PCC, 69 H. Kissinger, op. cit., p. 191. spre deosebire de predecesorul său Hu Jintao care a ajuns 70 “Stratégie militaire de la Chine”, Office d’ Informa- în fruntea CMC abia la doi ani de la instalarea în frun- tion du Conseil d Affaires d’Etat de la RPC, Editions en tea PCC. Xi Jintao a fost numit şi la conducerea Comisiei langues etrangères, Beijing, 2015, pp. 3-4. Naţionale de Securitate şi Grupului Central de Conducere 71 Kissinger, op. cit., p. 232. pentru Consolidarea Profdundă a Refroemlor (CLGCDR), 72 Zhu Chunyu, “Japanese Domestic and Foreign structuri create de Congresul PCC din 2013. Toţi preşe- Affairs Situation and Adjustment of its Security Policy”, dinţii Chinei, secretari generali ai PCC, au condus şi CMC International Strategic Studies, nr. 1, serial No. 115, 2015, succesiv, numiţi fiind de Comitetul Central al PCC. În pe- China Institute for International Strategic Studies, p. 62. rioada 1949-1954, CMC a fost temporar abolită. 73 61 Idem, p. 65. Robert Anthony Pape. “Soft Balancing against the 74 Site-ul “Trading Economics” analizează astfel decli- United States” in International Security, Volume 30, Num- nul IDS din Japonia: “Foreign Direct Investment in Japan ber 1, Summer 2005. decreased to 14340 JPY Hundreds Million in August from 62 Ian E. Rinehart, Bart Elias, “China’s Air Defen- 15690 JPY Hundreds Million in July of 2015. Foreign Di- se Identification Zone (ADIZ)”, January 30, 2015, http:// rect Investment in Japan averaged 4983.62 JPY Hundreds www.fas.org/sgp/crs/row/R43894.pdf. 63 Bernard D. Cole „The People’s Liberation Army in Million from 1996 until 2015, reaching an all time high of 2020-30 Focused on Regional Issues” in Roy Kamphausen, 37754 JPY Hundreds Million in July of 2013 and a record David Lai (editors), The Chinese People’s Liberation Army low of -3825 JPY Hundreds Million in January of 2010. in 2025, US Army War College Press, 2015, p. 181. Foreign Direct Investment in Japan is reported by the Mi- 64 Ioana Bianca Berna, „The East China Sea Conflict – nistry of Finance, Japan.” Vezi http://www.tradingecono- Building Up Inside Strategic Potential and Sino-Japanese mics.com/japan/foreign-direct-investment, accesat pe 10 Teliomorphism”, in Journal of East European and Asian octombrie 2015. Studies, vol 4, no. 2, November 2013, pp. 173-206. Vezi 75 Idem, p. 66. mai ales p. 191. 76 Tang Yinchu, „Reflections on Disputes between Chi- 65 Thomas J. Christensen, “Advantages of an Assertive na and Japan over Diaoyu Islands”, International Strategic China—Responding to Bejing’s Abrasive Diplomacy,” Fo- Studies, nr. 3, serial No. 109, 2013, China Institute for In- reign Affairs, Vol. 90, No. 2 (March/April 2011), p. 60. ternational Strategic Studies, pp. 12-25. ABSTRACT China and Japan, in spite of their geographic proximity and cultural resemblance, share a history based on animosity and mistrust, as a consequence of Japanese aggressive policies towards China since the end of the 19th century. Now, Japan’s strong alliance with the USA and the decision of the government to change the defence laws to allow national support for USA and sending troops out of the country for collective defence when nati- onal survival is at stake increased China’s awareness of Japan becoming a possible threat and this could enhance the security dilemma mechanism, thus the risk of a military conflict between China and Japan. The USA and the smaller Asian states must play a moderating role and help maintain a stable security regional environment.

Keywords: Japan, China, defence, security, alliances, Asia, Pacific, rivalry, deterrence

Şerban F. Cioculescu (PhD in political science) is a guest lecturer at the University of Bucharest, Department of Political Science, International Relations and Security Studies, a guest lecturer with the National Defense Col- lege and the Diplomatic Institute of Romania, and also a senior scientific researcher with the Institute for Political Studies of Defense and Military History from Bucharest. He is specialized in European and Asian strategic issues, security studies, international organizations and international relations theory.

82 Monitor Strategic Grecia, India şi transferurile de armament. Exerciţiu comparativ de geografie umană* Dr. Silviu Petre

Criza financiară din 2008 nu a afectat de- geopolitică, geografie umană şi va sublinia cât într-o relativă măsură transferurile de ar- aportul explicativ al acestora. A doua parte mament, acestea alcătuind una dintre pieţele va adânci exerciţiul comparativ între Grecia cele mai vibrante chiar şi la ora actuală. Mai şi India argumentând cum relieful şi aşezarea mult decât atât, ceea ce atrage atenţia cercetă- geografică s-au repercutat asupra dezvoltării torului se referă la apetenţa statelor în curs de economice şi a deciziilor politice. A treia parte dezvoltare, unele afectate puternic de sărăcie, va găzdui concluzia unde se vor recapitula cele pentru echipamentele militare. Studiind pro- spuse anterior, se vor preciza limitele studiilor cesele implicate se pot obţine informaţii des- sugerându-se totodată direcţii de cercetare vii­ pre temerile securitare ale unui stat precum şi toare. despre condiţiile interne care-i determină acţi- unile. Un exerciţiu comparativ care poate con- stitui punctul de plecare al unei interogaţii mai ample ar fi acela de a alătura Grecia şi India, Moartea şi renaşterea geografiei doi dintre importatorii de top ai produselor ar- Butada „moartea geografiei” s-a cristalizat mate. Cu excepţia aventurii lui Alexandru Ma- cedon, care a trasat un arc intercivilizaţional într-o sentinţă ce deriva din acceptarea benefi- între elenism şi budism, de invazia hunilor în ciilor comunicaţiilor electronice care reduceau secolul al-V-lea, care nimicesc Imperiul Gupta timpul şi spaţiul la anexe ale gândurilor uma- şi şubrezesc pe cel Roman de răsărit, cele două ne. Nici duratele şi nici distanţele nu ar mai fi naţiuni nu par să aibă prea multe în comun. O reprezentat acele obstacole insurmontabile ce 1 privire mai atentă adaugă însă şi alte asemă- limitau activităţile în epocile trecute . nări dincolo de cele tocmai enumerate: poziţia Înainte chiar de revoluţia siliciului şi de geografică a amândurora atât la uscat cât şi la noile tehnologii digitale, lumea academică oc- mare; prezenţa gherilelor comuniste în timpu- cidentală marginalizase cuvântul geopolitică rile moderne; atracţia faţă de Uniunea Sovieti- după al Doilea Război Mondial, dacă nu în stil că (ulterior Rusia, post 1991) ca şi relaţia pri- cel puţin în substanţă. Considerată în cel mai vilegiată cu Statele Unite. Articolul prezent va bun caz o pseudoştiinţă – fascinaţie a unor încerca să explice apetenţa Atenei cât şi a New naturalişti pentru universul sociologic2, iar în Delhi-ului pentru importurile militare prin- cel mai rău caz o schemă ideologică anexată tr-o anumită hartă mental-colectivă inspirată imperialismului – geopolitica nu mai evocă de poziţia şi configuraţia geografică. azi decât arareori o preocupare pentru relaţia Prima parte va trece în revistă şi va pro- dintre geografie şi istorie. Pentru cel mai mulţi blematiza înţelesurile unor sintagme precum: dintre noi, cuvântul denotă relaţiile internaţi- onale în ansamblul lor, eventual lupta pentru * O versiune anterioară a acestui text a apărut şi pe blogul ziarului Adevărul. Silviu Petre, Frică şi mândrie: putere şi resurse fără vreo atenţie deosebită Grecia şi India, în exerciţiu comparativ pentru criza tim- acordată metodologiei folosite. Mai pe scurt, pului prezent, Adevărul, 10 iunie 2015 celor mai multe dintre analizele aşa-zis „geo- Monitor Strategic 83 politice” le lipseşte componenta „geo”. Blama- Gilles Deleuze şamd.) preluate şi peste Cana- rea domeniului post-1945 comite două tipuri lul Mânecii ori Atlantic de gânditori marxişti de nedreptăţi: postbelici (Doreen Massey, John Agnew, David – comite eroarea de compoziţie. O ştiinţă Harvey, Mike Davis, Tim Creswell şamd).6 nu poate fi acuzată în totalitate din cauza anga- Nici economia nu a ignorat în totalitate re- jamentului politic al unor dintre teoreticienii laţia dintre activităţile comerciale şi aşezarea ori practicanţii ei. Dacă despre Rudolf Kjellen spaţială. Modelele lui Johann Friedrich von se spune că era un naţionalist pangermanist, Thunen (1783-1850) şi Alfred Weber (1858- dacă un Karl Haushofer a fost vremelnic în 1958) au pionierat subdomendiul. În postbelic, graţiile NSDAP, nu acelaşi lucru este valabil scrierile lui Walter Isard (1919-2010) vor face despre Paul Vidal de la Blache, Isaiah Bowman, pledoarie pentru necesitatea dezvoltării unei Ion Conea, Simion Mehedinţi şamd3; ştiinţe regionale care să se intereseze de evolu- – dincolo de câteva nume şi concepţii repe- ţia comunităţilor locale pentru a putea ajuta la tate ad nauseam: Alfred Mahan- talasocraţie; formularea de politici publice.7 Halford Makinder- heartland; Nicholas Spy- În ultmul sfert al secolului al XX-lea, geogra- kman- rimland, studiile în geografia politică/ fia behavioristă parcurge drumul invers, dinspre umană sunt mult mai ample, iar literatura de- procesele psihologice către mediul înconjură- osebit de variată.4 tor, pentru investiga percepţia asupra spaţiului. Munca lui Reginald Golledge (1937-2007) şi a Dincolo de consideratiile tocmai exprima- colaboratorilor săi a mers spre cele mai diverse te, tindem să uităm că, la sfârşitul secolului tematici: dezvoltarea urbană, tiparele mersului al-XIX-lea, când au fost create primele catedre maşinilor în trafic, orientarea persoanelor fără de geografie, aceasta reprezenta mai mult o vedere sau a retardaţilor mental în oraşe.8 platformă pentru discuţii interdisciplinare de- cât o ştiinţă autonomă cu metodologie de sine Pentru accepţiunea articolului de faţă, ge- stătătoare. Profesiunea de credinţă a lui Arthur ografia umană reprezintă acel domeniu de Geddes nu este gratuită: studiu al corelaţiilor şi influenţelor reciproce „As geographers, we wish to carry our pro- dintre om şi mediul înconjurător. Ca subspecie fessional researches forward that we may link a sa, geopolitica studiază corelaţia dintre om şi them with those of the sociologist and the psy- mediul său înconjurător din punct de vedere al chologist-laymen in geography but aware of the relevanţei politice. geographical foundations of society and psycho- În felul acesta, geopolitica ar fi din nou pri- sis. Cooperation must lead to the enrichment of vită ca un demers ştiinţific şi nu doar o ane- the field we share, which is the understanding of xă a practicii politico-militare. De semnalat şi human life.” [p. 591] distincţia lui Adrian Corobană dintre geopo- „Geography has been defined in its highest, litică (acţiune) şi geopolitologie (teoretizare), interpretative aspect as the study of “the rela- similară cu aceea care există între politologie şi 9 tionship of man to his environment.” From this politica propriu-zisă. definition, which may be accepted as brief but sound, it is manifest that of the two related gro- ups of facts, the human and the environmen- Geografia ca experienţă tal-viewed dynamically as interacting factors- the human group cannot be the less important. Predarea separată a istoriei şi geografiei în Now, professionally, geographers are ready to şcoală şi liceu, uneori fără nici cea mai mică le- incorporate «specialist findings» on any in- gătură, întreţine impresia artificială că spaţiul teracting factor of the environment, be they şi timpul sunt de asemenea separate. Consta- from geology or meteorology or biology.”5 tăm însă că spaţio-temporalitatea determină fiece acţiune, că nu poţi merge undeva fără a [Re]Accentuarea componentei umane a ge- te întreba când şi cât va dura. Probabil că nu ografiei are loc în interiorul academiei franceze am mai vedea lucrurile astfel dacă ne-am gândi (Henri Bergson, Fernand Braudel, Paul Virilio, că geografia însăşi este tot o formă de istorie, 84 Monitor Strategic un produs al temporalităţii – adică un cumul al Economiştii vorbesc despre homo oeconomi- interacţiunilor milenare dintre geologie, biolo- cus – fiinţă mereu calculată şi informată care gie şi meteorologie. Pământ, viaţă şi vreme. îşi satisface nevoile în funcţie de un optim În raport cu fiinţa umană spaţiul/distanţa costuri-calitate. Istoricii, indiferent că sunt dau seama de efortul cu care este investit un conştienţi sau nu, pornesc de la premisa unui demers sau o interacţiune. homo istoricus – produs cauzal al propriilor Spaţiul personal al fiecăruia dintre noi este acţiuni, dar, mai ales, al acţiunilor colectivităţii cel mai la îndemână exemplu: pentru unii este din care face parte şi care îi conferă identitatea. de 10 cm, pentru alţii de 2 m şi diferenţiază În aceeaşi logică ne putem închipui un homo culturile între ele. Avem oameni şi popoare geographicus dotat cu propria raţionalitate → foarte tactile care se manifestă foarte mult prin acesta căută mereu cele mai bune locuri care atingere şi, la antipod, oameni şi popoare pen- să-i asigure bunăstarea şi siguranţa. (ex: Nu tru care confortul exclude contactul fizic. întâmplător unele dintre marile civilizaţii au Spaţiul este cel care organizează o experi- înflorit în câmpiile fertile brăzdate de marile enţă şi care primeşte semnificaţii în urma unei fluvii.) experienţe (pădurea copilăriei, grădina bunicii, Mergând pe acelaşi fir, putem modela Arcul de Triumf şamd). Geografia rămâne deci homo geographicus similar noţiunii de actor albia prin care curge şuvoiul istoriei. Îi mode- raţional. lează trecerea tumultoasă şi se lasă modelată Pentru ceea ce ne interesează aici, homo de evenimente la rându-i! oeconomicus este totodată şi unul ecumenic, După cum precizează profesorul israelian adică nu se arată motivat doar de satisfacerea Aharon Kellerman: „spaţiul ca experienţă este nevoilor, ci de extinderea opţiunilor aflate la un factor important. Un individ simte peisa- dispoziţie, de socializarea cu alţi actori similari jele şi locurile, şi creează imagini mentale de dintr-un spaţiu sau dintr-o activitate date. În pe urma lor. Astfel de experienţe personale ţin timp el deprinde ceea ce se numeşte raţiona- atât de mediul natural cât şi estetica lucrurilor litate de grup- adică un set de reguli rezultate create de mâna omuui […] De asemenea, spa- din interacţiunea cu ceilalţi, care prescriu limi- ţiul furnizează ceea ce înseamnă experienţă tele comportamentului.14 naţională, cu ajutorul monumentelor simboli- În cazul lui homo istoricus ca şi a lui homo ce şi al altor zone cu rezonantă.”10 geographicus, raţionalitatea de grup poartă nu- Începând cu anii 1970, geografii nu mai mele de memorie colectivă ce rezultă dintr-un vorbesc atât despre spaţiu şi timp separat, cât proces de maturizare identitară. Practica înde- despre spaţio-temporalitate, care ajunge rama lungată a vieţii în comun produce o cultură şi explicativă a numeroase fenomene: limbă comune. Mai mult decât atât, memoria „Fiecare perioadă din istorie pare să fie ca- colectivă şi identitatea joacă totodată rolul ra- racterizată de un anume coeficient spaţio-tem- ţionalităţii limitate despre care vorbea Herbert poral. Timpul alocat reprezintă obiectivele cul- Simon (bounded rationality) în sensul în care turale, tehnologiile, resursele la dispoziţie..”11 oferă coduri mentale de raportare la strămoşi Ceva mai recent, Parkes şi Thrift introduc şi teritoriu. Mai trebuie adăugată şi diferen- două noţiuni: temporizarea spaţiului şi spaţi- ţa între h.geographicus şi omologul său din alizarea timpului. Prima se referă la utilizarea economic: dacă cel de-al doilea caută profitul timpului pentru a marca spaţiul. Cea de-a doua acolo unde se află şi evaluează finanţele prin noţiune la atribuirea unor semnificaţii spaţia- prisma banilor, pentru primul resursa princi- le timpului.12 Se ajunge aşadar la socializarea pală avută în vedere este distanţa. Raportarea spaţiului şi a timpului, deoarece fenomenele la mediul înconjurător, fie acesta natural ori colective se deapănă în coordonatele duratei şi antropic este criteriul prioritar.15 Adesea fiinţa întinderii, conchide Kellerman.13 geografică poate acţiona într-un mod conside- Fiecare ştiinţă întreţine, fie si tacit o serie rat iraţional de calculele economice.16 de presupoziţii despre natura umană. Mai pe După consideraţiile metodologice, avan- scurt, are un homo specificus al ei-figură- ar săm ca având potenţial explicativ modelul hetipală din care decurg toate teoretizările. imago-magistic sau imago-intuitiv (MIM/ Monitor Strategic 85 MII). Acesta conţine premisa unei proporţio- de vedere etnic este mai omogenă decât multe nalităţi inverse între cunoaşterea directă, adu- alte state europene, însă populaţia sa manifestă să de simţuri (imagini) şi cea adusă de intuiţie foarte puternice loialităţi tribale, ceea ce face (sau imaginaţie). Mai simplu spus, cu cât ve- foarte greu de creat un sentiment identitar dem mai multe cu ochii noştri, cu atât mai pu- colectiv, supratribal. Dictatorul Mohammed ţin puţin suntem obligaţi să apelăm la bănuieli Siad Barre a încercat să unifice naţiunea prin sau raţionamente abstracte. Când cunoştinţele intermediul ideologiei comuniste. După răz- directe ne lipsesc, încercăm să ne completăm boiul Ogaden cu Etiopia vecină (1978-1980) cunoaşterea prin extrapolări, intuiţii, mituri, pierdut de Mogadishu, Siad Barre a renunţat la simboluri, ritualuri şamd. marxism-leninism în favoarea unui sistem care Aşadar, enunţul modelului imago-magis- favoriza anumite clanuri în detrimentul altora. tic spune că: Spre sfârşitul anilor 1980 a izbucnit un conflict „Pentru populaţia de pe un teritoriu cu gra- civil care a fărâmiţat naţiunea timp de peste niţe fixe, coeziunea socială depinde de percep- douăzeci de ani17; ţiile ce rezultă în urma interacţiunilor dintre – Iugoslavia a fost creată în 1921. Încă de membrii acelei populaţii. la început ţinerea în comun a atâtor limbi şi Coeziunea este cu atât mai mare cu cât în- culturi a cerut o echilibristică specială. Tito a tre membrii populaţiei respective au loc mai încercat să adâncească gradul de integrare in- multe interacţiuni mutual benefice.” ter-etnică printr-o serie de măsuri centraliste Corolar 1: cu cât interacţiunile sunt mai şi acordarea de autonomie diferitelor provin- reduse între membri unei populaţii de pe un cii. După moartea sa, declinul economic gene- teritoriu dat, cu atât percepţiile sunt redate ral al comunismului a făcut să renască vechile stereotipurile de natură rasială, lingvistică sau apartenenţe naţionaliste cu rezultatul binecu- istorică. noscut.18 Corolar 2: cu cât interacţiunile mutual Pentru ca modelul să fie mai mult decât o benefice spontane sunt mai rare, cu atât mai figură de stil, el trebuie însoţit de o cercetare multe ele vor fi suplimentate de factorul politic cantitativă sau calitativă. În vederea cunoaşte- prin inginerii sociale. rii părerii membrilor unei comunităţi despre Dacă membrii unei colectivităţi umane in- ceilalţi se poate concepe un chestionar struc- teracţionează în interiorul său, iar interacţiu- turat cu întrebări de tipul: nile aduc beneficii unui număr cât mai mare – De câte ori pe an călătoriţi în afara locali- dintre aceştia, prosperitatea generală şi identi- tăţii (sat/oraş) dumneavoastră? tatea se generează simultan. Când unul dintre – Câte oraşe, altul decât al dumneavoastră, cele două rezultate (identitatea comună sau aţi vizitat în ultimii cinci ani? prosperitatea) lipseşte, atunci apar dezechili- – Câţi prieteni aveţi din afara localităţii bre cu potenţial conflictual. dumneavoastră? Trei cazuri sunt ilustrative, Pakistan, So- – Aveţi rude din afara localităţii dumnea- malia, Iugoslavia: voastră? Dacă da, ne puteţi da un număr apro- – Rezultat în urma partiţiei Rajului Brita- ximativ? (1<5; 6<10; 11-20; >20) nic şi a rupturii de India, Pakistanul era for- – În care provincie/ regiune credeţi că exis- mat iniţial din actualul stat şi Bangladeshul de tă cel mai mare venit pe cap de locuitor? astăzi. Tânăra construcţie nu avea prea multe – Care grup etnic/religios/lingvistic credeţi şanse, fiind compusă din două teritorii care nu că are cel mai mare venit pe cap de locuitor? comunicau fizic între ele! Cu timpul, diferenţe- Pentru oamenii de afaceri: le cultural-lingvistice (Bangladeshul este vor- – Cu câte firme/persoane din afara locali- bitor de bengali, Pakistanul de urdu) cărora li tăţii dumneavoastră aţi încheiat contracte în s-au adăugat cele economice au dus la războiul ultimii cinci ani? Şamd. civil din 1971; – Somalia este o naţiune est-africană de Cercetarea ar putea adăuga întrebări speci- cel mult 10 milioane de locuitori. Din punct fice de istorie, geografie, literatură etc. 86 Monitor Strategic Datele obţinute pot fi analizate şi sinteti- Modelul imago-intuitiv fie se poate folosi zate într-un index. Deja la nivelul comunită- de unele dintre schemele acestea, fie îşi poate ţii academice internaţionale s-au dezvoltat în dezvolta un index propriu. ultimii ani măsurători precum Indexul Fracţi- Rezultatul finit ar fi o cercetare calitativă, onalităţii Etnice19; Indexul Diversităţii Cultu- dar fundamentată cantitativ care ar arăta cum rale20; Indexul Coeziunii Sociale (Monash sau harta mentală a unei colectivităţi se aşază peste VALCOS21). cea fizico-geografică şi măsura în care cele două O noţiune interesantă în geografie, cu re- coincid. MIM/MII ar putea avea multiple utili- levanţă aici este modelul interacţiunii gravi- zări: turism, educaţie, dezvoltare urbană, infra- taţionale care enunţă că „interacţiunea dintre structură, arte militare, discurs public şamd. oricare două populaţii poate fi estimată ca Spre exemplu s-ar putea vedea: fiind direct corelată cu mărimea lor şi invers – în ce măsură zonele considerate sacre de corelată cu distanţa [ce le separă, n.n.]” o populaţie sunt amenajate pentru a fi atractive În 1924 Young, în studiul său asupra migra- turistic; dacă între acestea şi alte centre/metro- ţiei populaţiilor de fermieri introducea urmă- pole există autostrăzi de aces, şi dacă nu, care toarea formulă: sunt cauzele; – dacă locuri/regiuni de încărcătură istori- M – k F / D² că au impulsionat dezvoltarea localităţilor sau, dimpotrivă, se află la mari distanţe de aglome- unde M este mişcarea populaţiei, k este con- rările demografice; stanta, F este forţa de atracţie a oricărei alte – dacă locurile/regiuni de importanţă is- comunităţi, iar D măsoară distanţa dintre co- torică găzduiesc în preajma lor baze militare, munităţile studiate. bastimente avanposturi (pentru a rămâne în Mai târziu, Stewart (1941) postula la rândul parametri studiului am putea da ca exemple său că interacţiunea dintre două populaţii (I şi locuri binecunoscute: Thesalonic, Termopile; J) este proporţională cu forţa demografică din- Mumbai, Taj Mahal, Goa, deşertul Rajasthan); tre centrele respective, forţă definită de masele În legătură cu cel din urmă subiect se poa- lor populaţionale (Pi; Pj) împărţită la pătratul te observa, fără prea mari eforturi o corelaţie dinstanţei dintre ele: între amplasarea bazelor militare indiene, a centralelor nucleare civile şi a silozurilor cu Tij= G Pi Pj (dij)¯² rachete nucleare: unde G este o constantă demografică gravita- Toate cele trei tipuri de instalaţii avute în ţională.22 vedere sunt amplasate pe direcţia nord-sud. Monitor Strategic 87 Sursa: https://www.pinterest.com/pin/423901383649545710/

Sursa: https://www.pinterest.com/pin/423901383649545548/

În cazul bazelor militare (terestre, navale şi metropolelor New Delhi, Agra, Ahmedabad, aeriene) acestea sunt comasate în zona de Mumbai, Bengalore.23 Un factor suplimentar nord-vest, la graniţa cu Pakistanul; în provin- care explică aglomerarea atâtor puncte de im- ciile nord-estice, spre China, cât în în arealul portanţă cardinală este construirea căilor fera- 88 Monitor Strategic te de către britanici, pe respectiva infrastruc- în 1533 este arsă de portughezi pentru ca o ge- tură dezvoltându-se ulterior viaţa industrială a neraţie mai târziu, după 1560, să devină un fort naţiunii.24 al acestora.26 Mitologia şi raţiunile economice se împle- tesc adesea. Un exemplu este localitatea Na- rora, la 150 de kilometri nord-est de capitala New Delhi. Situată pe malul Gangelui, Narora Grecia şi India în exerciţiul este destinaţia uneia dintre marile sărbători comparativ hinduse, dar adăposteşte o centrală nucleară civilă care poate rafina plutoniu pentru aplica- Dacă suntem de acord cu cele de mai sus, ţii ofensive.26 atunci psiho-geografia redevine posibilă iar La jumătatea distanţei dintre Delhi şi Mum- pledoaria sa ne poate ajuta să înţelegm profi- bai, oraşul Indore îşi poate trasa existenţa de lul colectiv, harta mentală a unei comunităţi la sfârşitul secolului al XVI-lea de pe vremea date. Cea mai mare comunitate închipuibilă, Mogulilor. Ulterior devine sediul mai multor însumabilă prin trăsăturile sale comune este instituţii coloniale britanice. În 1848, aici func- civilizaţia. Civilizaţiile înseamnă totalitatea ţionează primul spital din ţară: King Edward creaţiilor materiale şi culturale născute într-o Medical School. Actualmente găzduieşte Insti- populaţie din interacţiunea membrilor săi. Ele tutul de Tehnologie, unde există un program posedă fruntarii spirituale, morale, istorice şi, de îmbogăţire nucleară cu ajutorul laserului, nu în ultimul rând, geografice. împreună cu un colegiu al forţelor armate. Pentru cazul comparat al Greciei şi Indiei, Mai jos pe hartă, pe coasta de sud-vest, lo- ambele civilizaţii s-au născut pe un teritoriu calitatea Tarapur din statul Maharastra repre- accidentat (şi foarte vast, situaţia Asiei de Sud)

Sursa (de la stânga la dreapta): A. Greece Physical Map. Free World Maps, http://www.freeworldmaps.net/europe/gre- ece/map.html; B. All-about-India.com, http://www.all-about-india.com/Map-of-India.html zintă locul altei centrale nucleare care funcţi- legat de continent în nord şi de ape în sud. onează cu două reactoare construite de firma Specificul terenului a îngreunat unificarea au- americană Bechtel. Aşezarea a fost prima oară torităţii politice, pentru cea mai mare parte a menţionată la sfârşitul secolului al XIII-lea, iar timpului existând regate sau cetăţi-state cu în- Monitor Strategic 89 tindere limitată. Uscatul nordic a adus proba- Un alt numitor comun interesant se refe- bilitatea; marea din sud posibilitatea. Din nord ră la faptul că atât India cât şi Grecia au fost au venit succesiv noi şi noi invazii, obligând la unificate de către instanţe străine. Helada este sinteze culturale repetate. Spartanii, perşii, mi- inclusă în sfera expansionistă a Romei după se- gratorii din perioada romană târzie// arienii, colul I î.Cr. Răspândirea creştinismului se pe- perşii, greco-macedonenii, hunii, afganii şi-au trece concomitent cu transformarea Imperiu- lăsat într-un fel sau alta amprenta. (Este drept lui Roman de Răsărit în Bizanţ, prilej pentru o că în ceea ce-i priveşte pe europeni, aceştia au nouă afirmare a grecităţii (fără ca moştenirea atins subcontinentul nu prin nord, ci prin regi- latină să fie exclusă). După loviturile date Bi- unile de coastă). zanţului în 1204, odată cu atacurile cruciaţilor Ambele civilizaţii au avut o relaţie specială apuseni, infiltrarea treptată a turcilor va deter- cu arealul maritim. Grecii au colonizat bazinul mina schimbarea de gardă şi trecerea vechii mediteranean şi Marea Neagră. La mii de kilo- capitale a lui Constantin cel Mare spre Ma- metri distanţă, influenţele hinduismului şi bu- homed al II-lea. În Asia de Sud, Marii Moguli, dismului au iradiat până în Tibet, Asia de Sud, originari din Afganistan, vor reuşi pe parcursul coborând în Java, Japonia şi Coreea.27 a două generaţii să înmănunchieze aproape în-

Sursa: Utah State University, http://www.usu.edu/markdamen/ClasDram/chapters/031gkhist.htm

Sursa: Pinterest.com, https://www.pinterest.com/pin/3518505935541363/ 90 Monitor Strategic treg subcontinentul sub un singur sceptru. Sub Pakistanul este întruchiparea însăşi, din punct oblăduirea celor mai mulţi dintre ei, islamul şi de vedere geografic şi naţional, a tuturor in- hinduismul intră în contact, sinteza cea mai vaziilor musulmane care s-au revărsat peste strălucită în plan material fiind spectacolul ar- India pe tot parcursul istorie sale” conchide 28 hitectonic de la Taj Mahal. plastic Robert D. Kaplan. Pe aceeaşi frecvenţă, Compasul Islamului circumscrie într-un George Friedman, creatorul Stratfor, scrie cum mod interesant evoluţia modernă a Greciei şi „Pakistanul este rămăşiţa modernă a stăpâni- Turciei. Grecia se eliberează de sub turci în rii musulmane peste India medievală.”30 urma războiului din 1821-1832. India se eli- Geopolitica neprietenoasă a vecinătăţii berează de britanici în august 1947, momentul a creat elitelor conducătoare elene şi indiene nefiind mai puţin dureros ca cel al Eladei. Rup- sentimentul că trebuie să investească serios în tura Indiei prin formarea noului stat Pakistan a dus la nu mai puţin de patru războaie, ultimul apărare. în 1999 având loc dealul Kargil. Un tabel întocmit de SIPRI lista Grecia pe Pentru Atena, Turcia a devenit altul- duş- locul 10 în topul importatorilor de armament manul tradiţional şi, de vreo douăzeci de ani, în 1990 pentru a se ridica pe 6 în decada ur- imigranţii ilegali29; pentru New Delhi- Pakista- mătoare. La rândul său, India ţine de cel pu- nul: „Situat în nord-vestul Indiei, unde munţii ţin câţiva ani capul de afiş cu o cotă de 14% şi câmpia erau comune. Situat în nord-vestul din piaţa globală (trendul fiind ascedent între Indiei, unde munţii şi câmpia se învecinează, 2004-2008 cu 111%):

Nr. 1980-2010 1995-2010 1 India 65,2 1 China 29,7 2 Japonia 39,6 2 India 26,9 3 Arabia Saudită 38,4 3 Coreea 21,1 4 Coreea de Sud 34,6 4 Taiwan 16,9 5 China 33,4 5 Turcia 16,7 6 Irak 33,1 6 Grecia 15,7 7 Turcia 32,4 7 Arabia Saudită 14,0 8 Egipt 29,9 8 UAE 12,4 9 Taiwan 26,7 9 Egipt 11,5 10 Grecia 26,3 10 Japonia 10,8

Sursa: George J. Gilboy, Eric Heginbotham, Chinese and Indian Strategic Behavior: Growing Power and Alarm, Cambridge University Press, 2012, p.167

Table 1. The 10 largest exporters of major weapons and their main clients , 2009 – 13

Sursa: Siemon T. Wezeman and Pieter D. Wezeman, Trends in International Arms Transfer 2013, SIPRI Fact Sheet, March 2014, p.2

Monitor Strategic 91 Este drept şi că, sub presiunea colegilor almente justificate prin nevoia de apărare sau europeni şi a Fondului Monetar Internaţional, mai există şi alte cauze? Atena şi-a redus atât bugetul destinat apărării Pentru a putea răspunde trebuie să ne în- cât şi numărul de soldaţi: De înţeles până la urmă, dar să fie actualele toarcem la binomul de frică şi mândrie de la programe de înarmare greceşti şi indiene re- care pornisem.

Sursa: European Defence Agency apud. Nuno Severiano Teixeira and Ana Santos Pinto, Southern Europe Defence in Times of Austerity, pp.36-45, esp.4331

uneven distribution of wealth. The reason is simple: Tho- Frică şi mândrie în luarea deciziilor se who have access to capital get to build and control vi- tal infrastructure and thereby make the decisions both in Am văzut în capitolele anterioare că homo public and working life. In countries that have to import geograhicus este înzestrat cu o raţionalitate capital, this becomes even more pronounced, since those proprie. El se poziţionează în raport cu me- who control industries and businesses that bring in fo- reign cash have more control than those who control fixed diul astfel încât să obţină, controleze, apere şi infrastructure, which can always be nationalized (indus- extindă accesul la cele mai bune resurse utile tries and businesses can move elsewhere if threatened with prosperităţii, securităţii şi prestigiului său. Am nationalization).”32 văzut de asemenea că mediul înconjurător îi influenţează gândirea şi impregnează identi- Conformându-se datelor reliefului frag- tatea. Modelul imago-intuitiv/magistic argu- mentat care stânjeneşte comunicarea, cele mai mentează că acea influenţă este cu atât mai multe afaceri sunt mici şi au un caracter de fa- puternică cu cât indivizii încearcă să-şi con- milie. Poate cea mai afectată este agricultura troleze împrejurimile sau să e deplaseze mai care trebuie să se descurce cu un procent de puţin, deoarece cunoaşterea lor nu se va baza pământ fertil şi aşa modest. Ca pondere a for- pe date empirice, ci pe intuiţii, prejudecăţi, ste- ţei de muncă, ea ocupă încă 10% din economia reotipuri sau alte scheme ritualice de gândire. naţională, mulţi fermieri rămânând depen- 33 Mai puţină imagine = mai multă imaginaţie! denţi de subsidiile UE. – În cazul indian largheţea teritoriului şi – În cazul grecesc, teritoriul accident a in- existenţa marilor câmpii cum este Punjabul au hibat formarea de capital. Să citim o analiză a permis boom-ul demografic. Aici fragmenta- Stratfor din noiembrie 2011: rea a avut drept cauză sistemele de râuri Gan- ge-Brahmaputra, Narmada, Kaveri, Godavari „The lack of capital generation is therefore the most se- orientate pe direcţia est-vest, nu nord-sud. Ve- rious implication of Greek geography. Situated as far from getaţia luxuriantă le-a asigurat indienilor adă- global flows of capital as any European country that consi- post şi hrană suficiente încât aceştia să nu fie ders itself part of the West, Greece finds itself surrounded by motivaţi a-şi crea unităţi politice care să gos- sheltered ports, most of which are protected by mountains 34 and cliffs that drop off into the sea. This affords Greece little podărească resursele , explică Kaplan, mai sus room for population growth, and contributes to its inability prezent. De aceea Nordul şi Sudul nu trasează to produce much domestic capital. This, combined with the numai o distanţă fizică, ci statornicesc una cul- regionalized approach to political authority encouraged by turală, după cum explică pe îndelete Hermann mountainous geography, has made Greece a country that Kulke şi Dietmar Rothermund.35 Formarea has been inefficiently distributing what little capital it has had for millennia. îngreunată a capitalului modern se datorează Countries that have low capital growth and conside- de asemenea birocraţiei greoaie edificate după rable infrastructural costs usually tend to develop a very 1947 ce nu favoriza iniţiativa particulară. 92 Monitor Strategic Cert este că ambele tablouri denotă o eco- nomie încă agrară, cu o industrie relativ slabă, lipsă de infrastructură şi mari decalaje soci- ale. De asemenea în ambele au cunoscut am- ple mişcări sociale, dacă nu chiar separatiste (rebeliunea maoistă din est, revolta sikhşilor din Punjab în 1980-1990, intifada din Kashmir 1989-1998 etc). Pentru a putea răspunde provocărilor do- mestice şi exterioare, atât elitele elene cât şi cele indiene au văzut în importurile masive de armament o soluţie cu efect de balsam asupra proces continuu, este îngreunat de datele et- mândriei naţionale. no-geomorfologice, de aceea statul intervine Din păcate nici unii şi nici alţii nu au reuşit pentru a suplimenta clivajele sociale şi lipsa să edifice o industrie de armament proprie, au- unei economii performante, unificate. Biro- tohtonă; una care să producă atât echipament, craţiile care se formează în asemenea cazuri dar şi să antreneze creşterea altor ramuri. Ceea capătă dimensiuni exagerate, nejustificate şi au ce a însemnat şi continuă să însemne că achi- o eficienţă redusă. Sub pretextul oferirii unor ziţiile mai au rolul de a compensa şi masca de- răspunsuri unificate la problemele societăţii, pendenţa de alţii în materie de securitate. ele mai degrabă reproduc diviziunile din sânul Evoluţia Republicii Elene este interesantă. populaţiei şi favorizează corupţia. Dacă mai Studiul lui Christos Kollias din 1993 demon- există şi ameninţări reale la adresa siguranţei stra cum industria de apărare grecească nu a naţionale, atunci respectiva birocraţie capătă reuşit să angajeze decât un număr redus de oa- un motiv suplimentar pentru a derula progra- meni cu aport marginal la PIB.36 Mai târziu, în me megalomane, costisitoare cum sunt cele de 2015 EU Observer titra că aceeaşi ramură in- înarmare. dustrială ajunsese la peste 87.000 de angajaţi- Grecia şi India au un trecut glorios, bogat, 2,3% din forţa de munca activă, adică cea mai care induce în mentalul colectiv un sentiment mare din Europa în termenii procentuali!37 La de mândrie, chiar hybris, în timp ce geografia rândul lor, cei de la Carnegie susţin că în po- pe acela al anxietăţii recurente. fida miliardelor cheltuite pe înarmare, contri- În ambele tablouri, creşterea aparatului de buţia Greciei la misiunile NATO în Afganistan stat s-a justificat prin necesitatea de a guverna (112 oameni în Kossovo, 10 în cadrul ISAF) mai bine societatea, de a o aduce sub un numi- sau la cele ale UE se păstrează neglijabilă, cele tor comun, dar sub umbrela presupusei bune 500 de baze de pe teritoriul naţional nu sunt guvernări s-a înfiripat o cultură a securităţii folosite la întreaga lor capacitate iar 79% din gata să cheltuie sume exorbitante, dar prost bugetul armatei merge pe salarii şi afaceri ale gândite, pe achiziţii de echipament militar.41 ofiţerimii.38 Suprainvestiţiile în apărare se potrivesc cu Nici indienii nu stau cu mult mai bine, în ceea ce Thorstein Veblen numea consum ex- pofia impresiei ce ar putea să ne-o inducă ci- travagant (conspicuous consumption)42 şi care frele. Bugetul de aproximativ 38 mld$ destinat îndeplineşte aici patru funcţii: apărării nu se traduce într-o calitate corespun- – impresionarea vecinilor sau a duşmani- zătoare, rutina profesională a soldaţilor fiind lor; îngreunată de lipsuri, tendinţe suicidare ori – unificarea populaţiei propriei; scandaluri de corupţie la nivel înalt.39 Ironia ce – deturnarea atenţiei de la alte probleme, derivă de aici este că odată cu sporirea banilor precum subdezvoltarea; pentru apărarea a crescut şi procentajul fon- – derularea unor afaceri profitabile de către durilor neutilizate, aşa cum se poate vedea din diferite cercuri de interese sub masca servirii graficul următor:40 interesului obştesc. Din datele de mai sus se poate observa că MIM suplimentează explicaţia şi ne atra- actul de construcţie al naţiunii, de altfel un ge atenţia că dacă elitele naţionale nu cunosc Monitor Strategic 93 datele de teren, informaţii despre teritoriul pe se mai referă la descoperirea a noi pământuri care îl conduc, atunci vor apela la mituri isto- necunoscute. Ea devine dimpotrivă, o ştiinţă rice, stereotipuri rasiale, etnice, strategice şi se morală, administrativă care studiază tot mai vor izola într-o iluzie. Biografia lui Mussolini mult cum se pot organiza colectivităţile umane care a inoculat italienilor mândria în trecutul astfel încât exploatarea resurselor să se desfă- imperial şi frica de adversari, fără a pregăti şoare chibzuit şi paşnic. forţele armate înainte de 1940 este grăitoare.43 Articolul prezent a încercat să explice mo- Similar şi pentru decidenţii eleni şi indieni tivaţiile importurile masive de armament ale ai zilelor noastre care pariază pe transferuri Greciei şi Indiei pornind de la un anume tip de de aparatură străină fără a lua în considerare mental colectiv influenţat de teritoriu şi pozi- nevoile reale ale propriilor trupe, părerile ofi- ţia geografică. Premisa de la care s-a pornit a ţerilor şamd. Explicaţia avansată aici este că fost aceea că elitele indiene şi greceşti investesc îmbinate, frica şi mândria au o acţiune de „for- sume importante, exagerate chiar, pentru apă- fecare” a raţiunii. Timpul este mediul pe care rare ca urmare a temerilor trecute şi prezente se dezvoltă mândria (trecutul falnic, secolele legate de vecinătate şi a sentimentului de su- în care s-a dezvoltat civilizaţia proprie), iar perioritate culturală. Astfel culturile strategice spaţiul, cel al fricii (teritoriu accidentat, greu ale celor două naţiuni studiate încearcă mai de supravegheat şi de apărat)! Cum percepţia mult decât să se apere în faţa invaziilor (pen- spaţio-temporalităţii se deformează la nivelul tru Atena este vorba de turci şi de imigranţi; opiniei publice/memoriei colective/elitelor şi pentru India de Pakistan), anume să obţină un politicile publice alese sunt neinspirate. nivel de securitate demn de moştenirea civili- zaţională pe care o reprezintă. Articolul propune modelul imago-magistic Remarci de final şi noi direcţii ce enunţă că între coeziunea socială şi cunoaş- terea celorlalţi membri ai colectivităţii există o de cercetare corelaţie puternică. Coeziunea socială este cu atât mai mare cu cât oamenii interacţionează Interesul pentru geografie se dezvoltă cu mai mult unii cu alţii, călătoresc în interiorul precădere în perioadele de mari migraţii sau graniţelor naţionelor şi obţin beneficii de pe schimbări importante. În epoca colonizării urma acestor activităţi. Unde interacţiunea Mediteranei de către greci, Thales din Milet lipseşte, în locul informaţiilor reale, empirice, (624-546 î.Cr.), negustor şi geograf, îmbină in- cunoaşterea celorlalţi este înlocuită de preju- teresele practico-teoretice ale multora dintre decăţi, mituri istorice, simplificări, unele cu concetăţenii săi. Al-Muqqtadima, eseul de fi- tentă rasistă, extremistă. Pentru a fi operaţio- lozofie a istoriei scris de ibn-Khaldun, redă nu nal la un moment dat în viitor, MIM impune numai biografia zbuciumată a autorului ei, dar aprofundarea cercetării începute aici pe mai şi trepidaţiile care aveau loc în nordul Africii multe direcţii: în lumea arabă. – trebuie cuantificat capitalul social (pentru Evul Mediu a presupus stagnarea călători- cazurile grec, indian sau oricare altul) ce derivă ei, geografia fiind înlocuită de teologie. Când din interacţiunile dintre oameni, frecvenţa afa- în secolele XVI-XVII marile mişcări ţărăneşti cerilor făcute la nivel intra-naţional şamd; agitau vechiul continent, iar regatele maritime – trebuie verificat în ce măsură modelul (Spania, Portugalia, Olanda, Anglia) se orien- imago-magistic se referă la întreaga populaţie şi tau spre descoperirea altor teritorii, ştiinţa mă- cum/şi dacă el poate fi aplicat la nivelul elitelor. surării pământului a revenit în vogă. O problemă a folosirii noţiunii de cultură stra- Chiar şi astăzi, când se afirmă că geografia/ tegică, explică Alistair Iain Johnston este am- distanţa a murit odată cu globalizarea, înmul- biguitatea: nu întotdeauna este clar care sunt ţirea aparatelor GPS semnifică tocmai contra- acele trăsături ale psihologiei unui popor care riul.44 se regăsesc în comportamentul decidenţilor45; În altă ordine de idei, geografia, în speţă ge- – articolul de faţă a marginalizat compo- ografia umană şi subspecia sa – geopolitica, nu nenta instituţională. O cercetare de viitor s-ar 94 Monitor Strategic putea ocupa de modul în care geografia uma- graphers: Toward Geographical Science, Oxford Univer- nă poate fi asociată cu sociologia organizaţii- sity Press, 2015 lor. Ca şi în cazul subpunctului de mai sus, se – Doreen Massey, For space, SAGE Publications, 2005/2007/2008 cere verificat felul în care instituţiile reproduc – Jon May and Nigel Thrift (ed), Timespace. Geogra- / imprimă indivizilor sentimente inspirate de phies of temporality, Routledge, New York/London, 2001 istorie şi geografie; – Mark Polelle, Raising Cartographic Consciousness: – analiza nu trebuie să rămână doar la nivel The Social and Foreign Policy Vision of Geopolitics in the reducţionist. Putem acupla geografia umană/ Twentieth Century, Lexington Books, Maryland, 1999 lieratura geopoliticii clasice cu teoria modernă – Ashish Sen, Tony Smith, Gravity Models of Spatial 46 Interaction Behavior, Springer-Verlag, Heidelberg, 1995 a relaţiilor internaţionale. Spre exemplu: atât – Ravindra Pratap Singh, Geography and Politics in pentru cazul Indiei cât şi pentru cel al Greciei Central India: A Case Study of Erstwhile Indore State, poziţia geostrategică şi importurile de arma- Concept Publishing Company, New Delhi, 1987 ment au fost favorizate de alianţa cu Statele – Neil Smith, American Empire: Roosevelt’s Geogra- Unite şi de importanţa pe care Washingtonul pher and the Prelude to Globalization, University of Cali- a acordat-o acestor naţiuni de rimland (Grecia fornia Press, 2003 bastion contra URSS-ului; India, partener şi – Paul Vidal de la Blache, Principes de géographie hu- 47 maine, 5-eme edition, Armand Colin, Paris, 1955 pivot contra Chinei). – Gheorghe Zbuchea, Istoria Iugoslaviei, Corint, Bu- cureşti, 2001

Bibliografie (selectivă) Articole – Alberto Alesina, Arnaud Devleeschauwer, William Cărţi Sergio Kurlat, Romain Wacziarg, Fractionalization, Jour- – Joseph Cirincione, Jon B. Wolfsthal, Miriam Rajku- nal of Economic Growth, 8, 2003, pp.155-194 mar, Deadly Arsenals: Nuclear, Biological, and Chemical – Franz Boas, The Study of Geography, Science, Vol. Threats, Carnegie Endowment for International Peace, 9, No. 210 (Feb. 11, 1887), pp. 137-141 2005 – Albert Perry Brigham, The Organic Side of Geogra- – Stephen Philip Cohen, India. Emerging power, phy: Its Nature and Limits, Bulletin of the American Geo- Brookings Institution Press, Washington D.C., 2001 graphical Society, Vol. 42, No. 6 (1910), pp. 442-452 – Lesley A. DuTemple, The Taj Mahal, Lerner Publica- – Sadhavi Chauhan, Revisiting Higher Defence Ma- tions Company, Minnesota, 1993 nagement in India, National Institute of Advanced Studies – T. Garling, R.G. Golledge, Behavior and Environ- in India, August 2014 ment: Psychological and Geographical Approaches, Else- – James D. Fearon, Ethnic and Cultural Diversity by vier Publishers, Amsterdam, Netherlands, 1993 Country, Journal of Economic Growth, Vol. 8, No. 2 (Jun., – Reginald G. Golledge, Robert J.Stimson, Spatial Be- 2003), pp. 195-222 havior: A Geographic Perspective, Guilford Press, New – Arthur Geddes, Geography, Sociology, and Psycho- York, 1997 logy: A Plea for Coordination, with an Example from In- – Robert E. Harkavy, Great Power Competition for dia, Geographical Review, Vol. 38, No. 4 (Oct., 1948), pp. Overseas Bases: The Geopolitics of Access Diplomacy, 590-597 Pergamon Press, New York, 1982 – Reginald G. Golledge, Place Recognition and – Dragoş Mihai Hotea, Conflicte rasiale, cuvânt-îna- Wayfinding: Making Sense of Space, Geoforum, 1992, Vol. inte prof.univ.dr. Silviu Neguţ, Editura Top Form, colecţia 23, No. 2, pp. 199-214 Geopolitica, Bucureşti, 2007 – Nikolaos Hlepas, Cultural Diversity and National – Robert D.Kaplan, Răzbunarea geografiei. Ce ne spu- Performance, SEARCH, WP5/06 SEARCH Working pa- ne harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva des- per, January 2013 tinului, traducere Mihnea Gafiţa, prefaţă Paul Dobrescu, – Alastair Iain Johnston, Thinking about Strategic Editura Litera, Bucureşti, 2012 Culture, International Security, Volume 19, Number 4, – Aharon Kellerman, Time, space and society. Geo- Spring 1995, pp. 32-64 graphical societal perspectives, Kluwer Academic Publi- – Ioannis Kolovos, Illegal Immigration. A Multiface- shers, Doredrecht, The Netherlands, 1989 ted national Security Threat: The case of Greece, Research – Dimitris Keridis, Historical Dictionary of Modern Institute for American and European Studies- RIEAS, Re- Greece, Scarecrow Inc., Maryland, 2009 search Paper No.162, July 2013 – Hermann Kulke, Dietmar Rothermund, O istorie a – Daniel N. Posner, Measuring Ethnic Fractionaliza- Indiei, traducere Loredana Tiron, Editura Artemis, Bucu- tion in Africa, American Journal of Political Science, Vol. reşti, 2003 48, No. 4, October 2004, pp. 849–863 – Geoffrey J. Martin, American Geography and Geo- – Humberto Santos Rocha, Naval power in India’s ge- opolitics, Revista Militar, No. 2532, Janeiro 2013 Monitor Strategic 95 Note externe americane în secolul XX a se vedea: Mark Polelle, Raising Cartographic Consciousness: The Social and For- 1 A se vedea următoarea concluzie prezentă între pa- eign Policy Vision of Geopolitics in the Twentieth Century, ginile volumului editat de Jon May şi Nigel Thrift: „Acţi- Lexington Books, Maryland, 1999 şi Neil Smith, American unilor tutuor indivizilor se petrec în timp şi spaţiu. Cum Empire: Roosevelt’s Geographer and the Prelude to Global- individul este indivizibil, ea/el nu pot fi în două locuri în ization, University of California Press, 2003. acelaşi timp. Aşadar timpul şi spaţiul impun constrângeri De asemenea, pentru cei interesaţi de dezvoltarea do- asupra libertăţii de acţiune şi mişcare. În pofida posibilită- meniului, voluminosul tratat al lui Geoffrey Martin (peste ţii actuale de a depăşi cadrul spaţio-temporal uni-dimen- 1000 de pagini) descrie maturizarea geografiei în curricula sional graţie cyberspaţiului şi noilor tehnologii, premisele şi universităţile americane, precum şi influenţa lumii aca- de mai sus rămân în continuare valabile pentru actorii so- demice germane asupra celei nord-americane. Geoffrey J. ciali care navighează prin viaţa de zi cu zi.” Karen Davies, Martin, American Geography and Geographers: Toward Responsibility and daily life: reflections over timespace, Geographical Science, Oxford University Press, 2015. pp.133-149 in Jon May and Nigel Thrift (ed), Timespace. 4 Dezamăgitor, nici recenta lucrare a lui Robert Geographies of temporality, Routledge, New York/London, D.Kaplan- Răzbunarea geografiei nu poate să treacă peste

2001, pp.133-134. marotele clasice. Altminteri o lucrare creatoare, plastică, 2 La începutul anilor 1900, D. G. Hogarth ajungea conştientă de propria bibliografie folosită. Vezi Robert chiar să afirme că geografia americană tinde să fie anexată D.Kaplan, Răzbunarea geografiei. Ce ne spune harta des- de botanică ori psihologie şi zăbovea asupra unor consi- pre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului, tradu- deraţii metodologice despre modul cum poate fi combi- cere Mihnea Gafiţa, prefaţă Paul Dobrescu, Editura Litera, nată ştiinţa geografică cu alte domenii de studiu. D. G. Bucureşti, 2012. Hogarth, Geography, The Scientific Monthly, Vol. 13, No. 4 5 Arthur Geddes, Geography, Sociology, and Psycho- (Oct., 1921), pp. 322-327. La fel şi Franz Boas, antropolog logy: A Plea for Coordination, with an Example from In- şi explorator al Americii Latine invoca aceeaşi teamă că dia, Geographical Review, Vol. 38, No. 4 (Oct., 1948), pp. geografie se găsea în pericolul de a fi absorbită de materii 590-597. Vezi p.595. ca geologia, botanica şamd: „Ever since, these sciences have 6 Tim Cresswell, In Place/Out of Place: Geography, been rapidly developed, but geography itself has for a long Ideology, and Transgression, Univ Of Minnesota Pre- time been almost overshadowed by its growing children. ss, 1996. Doreen Massey, For space, SAGE Publications, However, we do not think they can fill its place, and wish 2005/2007/2008. to prove that its neglect cannot be remedied by the atten- 7 Walter Isard, The Value of the Regional Approach tive cultivation of those sciences separately.” Franz Boas, in Economic Analysis, Conference in Research in Income The Study of Geography, Science, Vol. 9, No. 210 (Feb. 11, and Wealth, Publisher: NBER, 1957, pp.69-86. 1887), pp. 137-141, p.138. 8 Reginald G. Golledge, Place Recognition and Wayfin- Albert Perry Brigham adună diferite accepţiuni des- ding: Making Sense of Space, Geoforum 1992, Vol. 23, No. pre geografie, dând de înţeles că la momentul scrierii ar- 2, pp. 199-214. Reginald G. Golledge, Robert J.Stimson, ticolului său aceasta nu avea graniţe metodologice clare, Spatial Behavior: A Geographic Perspective, Guilford Pre- fiind mai degrabă o platformă transdisciplinară unde se ss, New York, 1997. Reginald Golledge, Association of intersectau istorici, fizicieni, meteorologi, biologi şi isto- rici deopotrivă. Pentru necesităţile studiului de faţă dem- American Geographers, http://www.aag.org/cs/member- nă de remarcat pledoaria sa pentru un condominium între ship/tributes_memorials/gl/golledge_reginald D. R. Mon- istorie şi geografie, astfel încât fiecare să poată profita de tello & S. C. Hirtle, Reginald G. Golledge: In Memoriam, Spatial Cognition & Computation, 9:229–232, 2009. pe urma descoperirilor celeilalte: „As to the actual divi- 9 sion of labor, no line can be drawn. From either side it is Adrian Corobană, Geopolitician sau geopolitolog?, possible to wander across the boundary, according to the Blog, 1 Noiembrie 2014, http://corobana.ro/geopolitician- bent of the individual worker. It will fall to the geographer sau-geopolitolog/ 10 to put in order the physical data, and to the- historian will Aharon Kellerman, Time, space and society. Geogra- surely remain, as ever, the growth of law, constitutions and phical societal perspectives, Kluwer Academic Publishers, political systems and the development of states with their Doredrecht, The Netherlands, 1989, p.15. 11 corporate life. […] L.Curry apud Aharon Kellerman, op.cit., p.11. 12 Here is a continental opportunity for the geographer Ibidem, p.28. Pentru prima situaţia putem exempli- and the historian, each to show due reserve, each to enri- fica cu următorul enunţ: „Rusia este o ţară mare, are do- ch the labors of the other, and each able at any moment uăseprezece meridiane.”- se exprimă astfel o dimensiune to retire into fields of research where the other would not spaţială printr-una temporală, prin sugerarea timpului think of following him. If geography is ever to push farther necesar pentru a o parcurge de la o graniţă la altă. Pentru into the psychical-historical realm, it will then have de- a doua situaţie expresii ca „Epoca cruciadelor” sau „Epoca monstrated its right to be there, but this is a problem for Renaşterii” denotă o perioadă temporală, istorică în care the future.”Albert Perry Brigham, The Organic Side of Ge- s-au derulat evenimente cu însemnătate spaţială (plecarea ography: Its Nature and Limits, Bulletin of the American cavalerilor apuseni către Ierusalim; plecarea spaniolilor şi Geographical Society, Vol. 42, No. 6 (1910), pp. 442-452, portughezilor spre Atlantic). p.448. 13 Ibidem, p.31. 3 Despre rolul geografilor Isaiah Bowman, Halford 14 Pentru o modelare a naţionalismului din perspectiva Makinder şi Nicholas Spykman la influenţarea politicii teoriei jocurilor şi a actorului raţional a se vedea ineditul 96 Monitor Strategic volum coordonat de economistul canadian Albert Breton. 21 Indexul VALCOS a pornit de la cercetările lui Ber- Russel Hardin, unul dintre contributori demonstrează cum nard (1999) şi Chand&Co. (2006) şi are în vedere 33 de interesul egoist al invidului ajunge să fie mai bine deservit state europene. VALCOS este structurat pe trei domenii: în interiorul unui grup, ceea ce duce în final la asumarea politic, economic şi cultural, fiecare dintre acestea având regulilor şi culturii acelui grup de către individul în cauză. câte două dimensiuni: a) legitimitate/ lipsă de legitimita- Russell Hardin, Self-interest and group identity in Albert te; activitatea/pasivitate; b) inserţie/excluziune; egalitate/ Breton, Nationalism and Rationality, Cambridge Univer- inegalitate; c) acceptare/respingere; afiliere/izolare. Pentru sity Press, 1995, pp.14-43. mai multe detalii vezi: Sylvain Acket, Monique Borsenber- 15 Despre aglomerarea oamenilor pe un anumit spaţiu ger, Paul Dickes, Francesco Sarracino, Measuring and vali- a se vedea concluzia lui paul Vidal de la Blache: „On peut dating social cohesion: a bottom-up approach, Paper pre- affirmer, preuves en mains, que les hommes, ici comme ail- sented at the International Conference on Social Cohesion leurs se sont obstinés longtemps à s’acumuler sur certains li- and Development, organized by the OECD, Development eux, presque à l’exclusion d’autres.” Paul Vidal de la Blache, Center, Paris, 20-21st January 2011. Principes de géographie humaine, 5-eme edition, Armand Fundaţia germană Bertelsmann a lansat Radarul Co- Colin, Paris, 1955, p.40. eziunii sociale care conţine trei domenii, fiecare cu mai 16 Un exemplu este anexarea Peninsulei Crimeea de multe dimensiuni interne: 1) Relaţii sociale (reţele sociale, către Rusia lui Vladimir Putin în 2014. Acţiunea se justi- încredere în oameni, acceptarea diversităţii); 2) Conectare fică prin criterii simbolice, cu încărcătură istorică, dar nu (sentimentul identităţii, încredere în instituţii, percepţia şi economice. Numeroase analize demonstrează eforturile corectitudinii); 3) Concentrare pe binele comun (solida- financiare la care Moscova se obligă pentru a reconstrui ritate şi ajutor, respect pentru regulile sociale, participare zona şi a-i asigura dezvoltarea. Pekka Sutela, The Unde- civică). Social Cohesion Radar, http://www.gesellschaftli- cher-zusammenhalt.de/en/ueber-das-radar/ rachiever, Ukraine’s Economy since 1991, Carnegie, 09 22 March 2012. Luigi Serenelli and Olga Rudenko, Crimea Ashish Sen, Tony Smith, Gravity Models of Spatial economy rattled by Russia takeover, USA TODAY, May Interaction Behavior, Springer-Verlag, Heidelberg, 1995, pp.1-3 şi passim Vezi şi T. Garling, R.G. Golledge, Behavi- 16, 2014. Silviu Petre, ce aş face dacă aş fi Barack Obama, . or and Environment: Psychological and Geographical Ap- Blog Adevărul, 8 septembrie 2014. proaches, Elsevier Publishers, Amsterdam, Netherlands, 17 Dragoş Mihai Hotea, Conflicte rasiale, cuvânt-îna- 1993, p.20. inte prof.univ.dr. Silviu Neguţ, Editura Top Form, colecţia 23 Pentru o harta alternativă vezi şi Humberto Santos Geopolitica, Bucureşti, 2007, pp.202-211. Rocha, Naval power in India’s geopolitics, Revista Militar, 18 Gheorghe Zbuchea, Istoria Iugoslaviei, Corint, Bu- No. 2532, Janeiro 2013. cureşti, 2001, pp.140-145. 24 Ravindra Pratap Singh, Geography and Politics in 19 Fracţionalitatea descrie probabilitatea ca doi oa- Central India: A Case Study of Erstwhile Indore State, Con- meni luaţi la întâmplare din masa unei comunităţi să fie cept Publishing Company, New Delhi, 1987, pp.67-70 de etnii diferite. Primele eforturi de a redacta peisaje ale 25 Idem diversităţii etnice aparţin sovieticilor în anii ’60 ai seco- 26 Joseph Cirincione, Jon B. Wolfsthal, Miriam Rajku- lului trecut. Odată cu trecerea anilor şi cartografierea mar, Deadly Arsenals: Nuclear, Biological, and Chemical aproape întregului mapamond, s-a dezvoltat o literatură Threats, Carnegie Endowment for International Peace, voluminoasă axată pe studiul relaţiei dintre diversitate şi 2005, p.220 stabilitate. Numeroase studii au argumentat statistic cum 27 Stephen Philip Cohen, India. Emerging power, Broo- că o diversitate etnică ridicată duce la mai multă instabili- kings Institution Press, Washington D.C., 2001, p.10. Her- tate. Alberto Alesina, Arnaud Devleeschauwer, William mann Kulke, Dietmar Rothermund, O istorie a Indiei, tra- Sergio Kurlat, Romain Wacziarg, Fractionalization, Journal ducere Loredana Tiron, Editura Artemis, Bucureşti, 2003, of Economic Growth, 8, 2003, pp.155-194. Walter Bossert, pp.162-169 Conchita D’Ambrosio, Eliana La Ferrara, A Generalized 28 Lesley A. DuTemple, The Taj Mahal, Lerner Publi- Index of Ethno-Linguistic Fractionalization, June 2005. cations Company, Minnesota, 1993, esp. pp.31-38 . Fate- Yeoh Kok Kheng, Towards an index of ethnic fractional- meh Taghavi, Artistic and Cultural exchange between In- ization, FEA Working Paper No. 2001-3, March 2001, dia and Iran in 16th&17th century, 2012 2nd International http://fep.um.edu.my/images/fep/doc/2001%20Pdf/FEA- Conference on Social Science and Humanity IPEDR vol.31 WP-2001-003.pdf. Daniel N. Posner, Measuring Ethnic (2012). Maryam khazaee, NaziatyYaacob, Zakaria Alche- Fractionalization in Africa, American Journal of Political ikh Mahmoud Awad, Zuraini Ali, Architecural Transfer Science, Vol. 48, No. 4, October 2004, pp. 849–863. De Between Two Non- Cuncurrent Styles: Investigation The cealaltă parte, studii precum cel al lui Nikolaos Hlepas din Routs Of Timurid Architectural Influence (1370-1524ad) 2013 demonstrează că ţările europene cele mai diverse In Mughal Buildings (1526-1707ad), Australian Journal sunt şi cele mai tolerante şi echitabile din punct de vedere of Basic and Applied Sciences, 7(6): 142-148, 2013. Dr. al şanselor sociale şi venitului per/capita. Nikolaos Hlepas, Heshmat Moinifar, Narges Sadat Mousavi, Taj Mahal as Cultural Diversity and National Performance, SEARCH, a Mirror of Multiculturalism and Architectural Diversity WP5/06 SEARCH Working paper, January 2013. in India, Journal of Subcontinent Researches, University of 20 Indexul Diversităţii Sociale a fost dezvoltat în 2002 Sistan and Baluchestan Vol. 5, No.15, summer 2013 (pp. de către James Fearon pornind de la critica Indexului Frac- 123-134). An inextricable history: How Persia influenced ţionalităţii. James D. Fearon, Ethnic and Cultural Diversi- South Asia, The Express Tribune, 11 April 2014 ty by Country, Journal of Economic Growth, Vol. 8, No. 2 29 Zona Mării Egee, Balcanii de Vest şi Grecia sunt co- (Jun., 2003), pp. 195-222. ridoare de tranzit extrem de căutate de imigraţia ilegală Monitor Strategic 97 către UE. Conform raportului FRONTEX pe 2015 fluxuri- Nirbhay Sharma, The Indigenisation of India’s Defence In- le imigraţioniste spre Balcanii de Vest au crescut pentru al dustry, OBSERVER RESEARCH FOUNDATION, VOLU- doilea an consecutiv, de la 6391 în 2012 la 19.951 în 2013 ME 1 ISSUE 12 APRIL 2013. Silviu Petre, India şi eterna şi 43.357 în 2014. Tot în 2014 autorităţile elene au rapor- reformă a industriei de apărare, CSEEA, 28 aprilie, 2013. tat 8.841 episoade de treceri ilegale, dintre care 8757 fiind Sadhavi Chauhan, Revisiting Higher Defence Manage- asociate cu albanezi. FRONTEX, Annual Risk Analysis ment in India, National Institute of Advanced Studies in 2015, p.22, http://frontex.europa.eu/assets/Publications/ India, August 2014. Risk_Analysis/Annual_Risk_Analysis_2015.pdf 40 Vezi şi Silviu Petre, India şi hegemonia regională, La nivelul anului 2012 se statua că 63,2% dintre pri- Editura Tritonic, Bucureşti, 2014, p.166. zonierii închisorilor greceşti sunt de origine străină. Te- 41 Fotis Zygoulis, Elina Zagou, The problems in the merea legată de populaţia albaneză stârneşte cu precădere Greek public sector cannot be solved simply by reducing îngrijorare la Atena, unde ministerul de Justiţie aprecia că the size of salaries or the numbers of staff, Blog LSE, http:// 1142 organizaţii interlope albaneze operau în ţară. Aceeaşi blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/08/06/the-problems-in- sursă afirma că 2.500 de albanezi sunt arestaţi în fiecare the-greek-public-sector-cannot-be-solved-simply-by-re- an pentru jafuri şi furturi. Ioannis Kolovos, Illegal Immi- ducing-the-size-of-salaries-or-the-numbers-of-staff/. Eric gration. A Multifaceted national Security Threat: The case Maurice, Greece raids public sector coffers to pay pen- of Greece, Research Institute for American and European sions, EU Observer, 21 April 2015. Phillip Inman, A decade Studies- RIEAS, Research Paper No.162, July 2013, p.12 of overspending: how Greece punged into economic crisis, 30 Robert D.Kaplan, op.cit., p.323. The Guardian, 3 July 2015//. 31 Alte surse, cum este SIPRI dau 11,5 mld$ destinaţi Pentru problemele sectorului public indian vezi: Jag- apărării pentru 2009 (3,3% din PIB) pentru a scădea la 5,6 dish Prasad, New economic policy: reforms and develop- mld.$ în 2014. Nikolaj Nielsen, Cash-strapped Greece re- ment, K.M.Rai Mittal Publications for Mittal Publications, mains top defence spender, EU Observer , 13 April 2015 1992. Sandeep Ahuja, Jaime Allentuck, Jimin Chung, Eco- 32 „Cea mai serioasă consecinţă pe care o are geogra- nomic reform in India, Task Force Report, University of fia Greciei este lipsa generării de capital. Situată la o mai Chicago, International Policy Practicum 2005. Rwitwika mare depărtare de circuitele globale decât orice altă ţară ce Bhattacharya , From License Raj to License Raj: An Indian se consideră occidentală, Grecia se găseşte înconjurată de Story, The Times of India, 07 March 2011. Corruption in porturi greu accesibile, dintre care cele mai multe sunt pro- India. A million rupees now, The Economist, March 10th tejate de munţi şi de stânci ce descind drept în mare. Com- 2011. Steven Pearlstein, India’s costly culture of corruption, ​ binat cu aspectul regionalizat al puterii politice pe care îl Washington Post, April 7 2011. încurajează peisajul muntos, Grecia a fost o ţară care nu a 42 Shopping as Detterence? India’s Military Acquisition distribuit eficient capitalul de-a lungul mileniilor. Policy, between Improvisation and the Pursuit of Prestige, Ţările care au o creştere economică slabă şi infrastruc- International Conference of Scientific Paper AFASES, Bra- turi de coastă dezvoltate tind să distribuie bogăţiile inegal. sov, 23-25 mai 2013, volum colectiv, pp.269-277. Motivul este cât se poate de simplu: cele care au deschidere 43 Max Gallo, Italia lui Mussolini, traducere de Anca la capital construiesc şi controlează infrastructura vitală şi Balaci, Editura Politică, 1969 de aceea rezultatele se vădesc în viaţa publică şi individu- 44 Pentru o reflecţie despre impactul noilor tehnologii ală. În schimb, în ţările care importă capitalul, inechitatea asupra orientării în spaţiu vezi: Cresswell, T. (2008). Place: e încă mai pronunţată, deoarece aceia care controlează encountering geography as philosophy. Geography, Vol. afacerile şi industria aducătoare de bani decât cei ce stă- 93, No. 3 (Autumn 2008), 132–139 pânesc infrastructura, care poate fi oricând naţionalizată, 45 Alastair Iain Johnston, Thinking about Strategic trebuie spus (industria şi afacerile se pot muta altundeva Culture, International Security, Volume 19, Number 4, dacă sunt ameninţate cu naţionalizarea).” The Geopolitics Spring 1995, pp. 32-64 of Greece: A Sea at its Heart, Stratfor, November 21, 2011 46 Despre tensiunea dintre geopolitică şi teoria 33 Dimitris Keridis, Historical Dictionary of Modern relaţiilor internaţionale vezi: Şerban Filip Cioculescu, O Greece, Scarecrow Inc., Maryland, 2009, pp.xxxv, 75-76 dezvoltare „inhibată” a teoriei Relaţiilor Internaţionale 34 Robert D.Kaplan, op.cit., p.309. în România? Ipoteza rivalităţii cu geopolitica pp.19-47 35 Hermann Kulke, Dietmar Rothermund, op.cit., în Ruxandra Ivan (coord), Direcţii principale în studiul pp.118-137. relaţiilor internaţionale în România, Institutul European, 36 Christos G. Kollias, THE ECONOMIC EFFECTS 2007, p.49. Stefano Guzzini, The Return of Geopolitics in OF INDIGENOUS ARMS PRODUCTION IN GREECE, Europe?: Social Mechanisms and Foreign Policy Identity «SPOUDAI», Vol. 43, No 2, University of Piraeus, 1993, Crises, Cambridge University Press, 2012, pp.142-144 pp.155-167. 47 Pentru mai multe puncte de vedere despre aplica- 37 Chris Harris, Five facts to know about European de- rea noţiunii de Rimland în marea strategie americană a fence spending, EU Observer, 22/06/2015. se vedea: Debabrata Sen, Basic Principles of Geopolitics 38 Judy Dempsey, EU and NATO look at Greece’s pam- and History: Theoretical Aspect of International Relations, pered armed forces, The New York Times, August 27, 2012. Concept Publishing Company, 1975, pp,209-211. Balaji Judy Dempsey, Military in Greece Is Spared Cuts, The New Chandramohan, US courts India in the Indian Ocean, Asia York Times, 7 January 2013. Times online, May 6, 2010. Arun Saghal, China’s military 39 Stephen P. Cohen, Sunil Dasgupta, Arming witho- modernisation: Responses from India in Ashley J.Tellis, ut Aiming, The Brookings Institution, Washington, 2010. Dan Blumentahl, Strategic Asia: 2012-2013, The Natio- 98 Monitor Strategic nal Bureau of Asian Research, Seattle, Washington, 2012, Srdja Trifkovic, The Geopolitics of Multipolarity, IDC, Paris, pp.277-309, esp. 301-303. Robert E. Harkavy, Great Power May 27, 2014. William Mayborn, The Pivot to Asia: The Per- Competition for Overseas Bases: The Geopolitics of Access sistent Logics of Geopolitics and the Rise of China, Journal Diplomacy, Pergamon Press, New York, 1982, pp.110-127. of of Military and Strategic Studies, Volum 11, Issue 4, 2014.

ABSTRACT

Arms transfer can decipher many features with regard to a country’s strategic culture, decision-making beha- vior, index of fears along with subsequent solutions to tackle them. In spite of their domestic economic and social predicaments, both Greece and India continue to invest heavily in defence, especially favoring weapons imports. Although one may agree to their need to defend an unprivileged geographic position which recurrently tempted external foes, many scholars and journalist see such shopping spree as exaggerated, uncoordinated and with the potential of becoming a self-fulfiling prophecy towards the relation with potential enemies such as Turkey, respectively China and Pakistan. This article tries to explain the above mentioned behavior using the legacy of geographical literature before suggesting a model of its own.

Keywords: geopolitics, human geography, Greece, India, imago-magistic pattern, social cohesion

Silviu Petre este doctor în ştiinţe politice şi cercetător independent în domeniul relaţiilor internaţionale. Timp de cinci ani a fost asociat cu Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice (CSEEA) din cadrul SNSPA. De la aceeaşi universitate deţine un doctorat cu o teză despre India şi hegemonia regională. Interesele sale de studiu sunt: teoria relaţiilor internaţionale, dinamica Asiei de Sud şi transferurile de armament.

Monitor Strategic 99 100 Monitor Strategic PUNCTE DE VEDERE

Monitor Strategic 101 102 Monitor Strategic Limitations in the contemporary expeditionary counterinsurgency paradigm (*part one)

Octavian Manea

The whole current expeditionary counte- gical and administrative issue. Not a military rinsurgency doctrine is built on a major struc- one. To him the key question was-“Can we in tural weakness that especially in the current Vietnam or anywhere else save or improve the defense constrained fiscal environment ma- administrative or governmental structure”2? kes the large scale stability operations as the When you don’t have a functional, supportive ones that defined the post 9/11 decade (Iraq administrative machinery behind your counte- and Afghanistan) unsustainable and impro- rinsurgency effort, than the insurgency will be bable. Heavily influenced by the experiences able to “take over a country under our feet”. He of the anti-Maoist COIN classics, in today’s is the one who coined one of the central fea- environment the expeditionary counterinsur- tures of the contemporary COIN speech in an gents end-up being over-dependent on the article from April 1965 published in the Naval performance, capacity and the willingness to War College Review: ”when a country is being act of the local host nation government. This subverted it is not being outfought; it is being was neither Robert Thompson’s case nor the out-administered. Subversion is literally admi- 3 one of David Galula, the two core intellectual nistration with a minus sign in front” . influences of the “Petraeus Manual”. Both were The same emphasis we find also in Robert practicing a sort of a defensive counterinsur- Thompson’s work. Again and again, his core gency brand1 as they were fighting in their own critique toward US efforts in Vietnam had country and they were the government. an administrative flavor: “The administrative weakness was never properly addressed by the The current expeditionary counterinsur- United States. Americans never understood that to win the war they had to build a country. gency performance is premised on having a 4 strong, effective, functional, state administra- It could not be won by military means alone” . tive machinery behind. The implication is that Therefore, for Thompson the way to attack the when you don’t have it, you need to build it insurgency at it’s core was a strategic offensive from scratch. This is a common emphasis that not by using conventional power, but through seems to be shared across the works of the state-building and pacification: “this strategic classic counterinsurgency practitioners. offensive requires an intensely practical ap- proach in its initial stages to the rebuilding of the whole Vietnamese government machine: the selection and training of qualified adminis- The traditional administrative trators and technicians at all levels; the revi- school of counterinsurgency val of the ministries and of the administrative structure from the ministries right down to the To Bernard Fall, a close observer of the in- villages, so that requirements come up and ac- surgencies in Algeria and Vietnam in the 50’s tion goes down; and the restoration of law and and 60’s of the XXth century, the very nature of order, which requires absolute priority for a an insurgency was primarily a political, ideolo- professionally qualified police force”5. The key Monitor Strategic 103 word he had always in mind was administrati- nature of our chosen instrument”11. This was ve “performance”. He approached the Vietnam the Vietnam government. Almost in a Thom- case by applying what he saw as working in his psonian spirit, Robert Komer pointed out the own Malaya experience: the establishment of lack of effective, sufficiently viable, functioning a viable, stable, competent government and administrative machinery without which the state. The key step in an effort to counter an myriad of civilian programs launched by the insurgency was the establishment of a supe- host government to deal with the insurgency rior organization (a highly coordinated admi- could not be carried out12. nistrative machinery) able to out-perform the insurgent organization: “quite the most vital We can identify similar conclusions also in feature of revolutionary war is its organization. David Galula’s own thinking. The “build” part If the organization is the vital factor (and not in the sequence “clear-hold-build” can not be its cause) then the revolutionary movement will avoided. To his biographer, by necessity the Ga- not be defeated by reforms designed to elimi- lula doctrine is as much a doctrine for statecraft nate the cause. It will only be defeated by esta- as it is a military doctrine:”a campaign must be blishing a superior organization and applying designed to address both the security imperati- measures designed to break the revolutionary ve and the post-security imperatives. You can’t organization”6. For this reason, he advocated really avoid the constructive part of counterin- as a main priority the creation of a “reasonably surgency or the “build” function in the so-called efficient government machine”7or of a sound “clear, hold, build” approach. To Galula, there administrative structure, because without it, is no other way to approach the problem. Coun- the counterinsurgent cannot hope to achieve terinsurgency, as defined by Galula, is nation the desired results: “the best of plans, programs building, or rebuilding, in many ways.”13 and policies will remain nothing but good in- tentions unless the machinery exists to execute them so that they make their impact througho- Contemporary implications ut the country”8. Only when having the right organization able to calibrate, blend and mix In the end, the major implication for the in different proportions all the political, social, contemporary COIN doctrine is that we end economic, administrative and military measu- up with a host state-centric mindset, that ge- res that should target the insurgency, would be nerates a structural dependence on its admi- possible to establish in people’s minds the win- nistrative performance, but also the need build ning equation9: one when there is none. This is one of the core principles on which “Petraeus Manual” is bu- legality + construction + results = the gover- ilt on. In a recent discussion with one of the nment key drafters, John Nagl told me that “the host nation government has to provide a better deal illegality + destruction + promises = the insur- to the population than the insurgent does. The gency foundation of that is security, but there is also the need to provide justice, economic opportu- But a sound administrative structure can- nities and basic public services. At the end of not be achieved through crash training cour- the day, the key terrain in an insurgency is not ses. For Thompson this was one of the core a physical space, but the political loyalty of the reasons that structurally weakened the Diem’s people who inhabit that space. And gaining the regime. It takes more than a generation “to loyalty of the population requires the difficult build up the desired administrative structure process of improving the ability of a government and efficient professional and administrative to secure its citizens and developing its capa- services to staff it”10. city to provide essential services”14. Building a sustainable system of governance remains for In his book report on why US lost in Viet- today the primary emphasis as it was in the nam, Robert Komer talks about “the flawed past. 104 Monitor Strategic Theo Farrell, a King’s College Professor strategic purpose of the Iraqi surge was one summed up this classic lesson by declaring: of ”creating a breathing space in which a po- “you are as good as the governor you support”. litical breakthrough could occur. The strategic This is a conclusion very similar with what Ge- rationale was to create a breathing space for neral Westmoreland concluded in Vietnam: “If Iraqi political leaders in which they could move any generalization can be made about the war forward”16. The assumption was that once the in South Vietnam it is that the US effort, both level security was improved, the host nation military and political, prospered to the extent politicians would move in to solve and recon- that the government of Vietnam was strong, cile their different political agendas: ”security coherent and active. The corollary, of course, is improvements would, in turn, provide Iraq’s that none of our efforts had any chance of suc- political leaders the opportunity to forge agree- cess in the periods during which the government ments on issues that would reduce ethno-secta- was weak, divided, and thus ineffective”15. rian disputes and establish the foundation on which other efforts could be built to improve the The implication is that expeditionary coun- lives of the Iraqi people and give them a stake terinsurgency campaigns seem to work best in the success of the new Iraq. (…) The heart of when on the ground there is a functional ad- the struggle in Iraq was a competition for power ministrative machinery (like in Philippines and and resources between the major factions in Colombia), not a hollow state infrastructure. the country—the majority Shi’a Arabs and the In this context if you totally depend on the per- minority Sunni Arabs and Kurds. Achieving formance of the host nation authorities what enduring progress in Iraq thus required achie- happens when the local government has a very vement of political agreements on a host of key weak popular legitimacy and a failed, unsustai- issues that divided the various factions”17, said nable administrative infrastructure unable to General Petraeus. The problem with this kind project a comprehensive civil-mil population- of assumptions is that the initiative is transfer- centric COIN campaign? Is the expeditionary red to the host nation local politicians and an COIN campaign a doomed effort, an impossi- expeditionary counterinsurgent could end up ble/Sisyphic mission? Is the cost-in blood and with a situation where these don’t share their treasure-worth to pay? vision or agenda for the future.

On the other side the expeditionary counte- rinsurgent ends up of being totally at the hand Trapped between two domestic of the political will of the local host nation ac- imperatives tors. Michele Flournoy, a fomer top Pentagon official during the Obama first term and a pi- We cannot understand some of the limita- votal voice in designing the AfPak strategy, hi- tions of the contemporary expeditionary coun- ghlighted that the key question we should have terinsurgency discourse without bringing into in mind when we approach the expeditionary discussion some of the core theories applied COIN challenges is “how do we ensure that we in the comparative foreign policy analysis fi- have a political strategy that takes advantage eld: the first one will emphasize the domestic of the security and space that a military effort imperatives that an expeditionary counterin- in counterinsurgency can create”? And what surgent should have in mind when trying to happens when the objectives of the expeditio- influence a host-nation actor; the second one nary counterinsurgent are not aligned with the is the contingency theory of leadership which ones of the local host nation government? is inquiring the match between the type of le- ader, the needs of the constituencies and the In fact, in Iraq the idea of the whole sur- context of that relationship. ge was to create a space that gives the ability to the political actors to take charge and sol- One of the theories that might provide rich ve the core political grievances that motivates insights in explaining the Karzai’s regime be- the insurgency to fight. For Thomas Ricks, the havior during the Afghan surge debate is the Monitor Strategic 105 one developed by Joe D. Hagan on “Domestic operating from a fundamentally different con- Political Explanations in the Analysis of Fo- cept of what fostering good governance means. reign Policy”. This is a theory built on Robert The West defined good governance as building Putnam’s “two-level games” which highlights effective and corruption-free institutions and first and foremost the role of pressures and bureaucracies”20. But as we see from these constraints that the leaders face in their own accounts, Karzai wasn’t really interested in domestic political systems. It is a theory abo- creating an institutional culture based on ac- ut “governance and context”. Specifically, the countability, or functional accountable burea- theory of Hagan helps us to deconstruct the ucracies, but what was of concern to him was relationship between Karzai and his key for- the weakness of state and in order to make it mal and informal constituencies that aggrega- stronger, he pushed for “expanding and dee- ted formed his power base. At the same time, pening his personal power networks”. This was applied to Afghanistan, it gives us a good un- his recipe of state-building: less-institution derstanding of why US leverage was so limited based and more loyal power networks-based. in influencing Karzai’s behavior before, during This was a familiar power-play, it was his wor- and after the surge debate. The key point ad- ld. But functioning in this setting meant that, vanced by Hagan is that when assessing a regi- an outsider should expect that Karzai was al- me/administration from the perspective of the ways constrained and limited by the very natu- authoritative leaders able to commit resources re of his structural context. in the foreign policy arena we need to keep in mind also their “dual domestic imperatives”18. Domestic imperative two: political sur- These two domestic interlinked political ga- vival. On the other side, Hagan theory highli- mes are: building policy coalitions and retai- ghts another key variable that we should keep ning political power. in mind when assessing the domestic behavior of a leader pressured by international commu- Domestic imperative one: building coa- nity (or a particular foreign actor): ”the long- litions as a way of life. On one side, Hagan po- term political survival of the ruling group is at ints out that in some political regimes, building the heart of the political imperative of retaining policy coalitions is a necessary step in order to power”21. So in the case of Karzai, the question be able to actually implement policies. Becau- becomes-which are his core power base con- se of the fragmentation of the decision-making stituencies, what are their interests, are the authority between powerful actors, the formal foreign pressures complementary with these leader should be able to reach out to the others interests? The implication of Hagan’s theory is and accommodate their interests in way that that when “domestic political pressures threa- incentivize them to become part of a tempora- ten to evict the leadership from power, foreign ry coalition of willing: ”when policy authority is policy must be adjusted so that it imposes fewer dispersed across politically powerful and con- domestic costs”22. This is clearly also the case tentious actors, the policymaking process beco- of Karzai regime and its relationship with war- me a task of building a coalition of supporters lords and local powerbrokers. necessary to gain passage of an initiative”19. From the beginning, in this matter, US and Some of the latest published memoirs, Karzai had clear opposing electoral purposes. written by Western insiders and people who US was determined to support and organize have witnessed with their own eyes Karzai’s fair and legitimate elections. In fact, from the behavior, provide reach details on his tribal US perspective engaged already in a counte- balancing diplomacy act to build a coalition of rinsurgency campaign, legitimacy (through supporters around his regime. It is at this level responsive, transparent, non-corrupt, accoun- where we can understand better the balancing table governance) was everything. Karzai, on act of Karzai between two very different board the other side, was prepared to win by any games, between two sets of pressures-one in- possible means. And the way he understood ternational, the other domestic: “Karzai was to do it, was to cut any deal possible with the 106 Monitor Strategic regional and local power brokers that could se- move the things at the local level. To Karzai, cure and promise him the reelection. Let’s not “forming a government in Afghanistan is a forget that his natural ethnic power base, the matter of stitching the country together and sa- Pashtuns, were mainly under the control of the tisfying a number of constituencies representing Taliban or at least in regions so unsecure that very different parts of the Afghan society”25. he couldn’t honestly expect or count on a major participation. So, for political survival reasons The other consequence was that Karzai he needed to be creative, he needed to engage wouldn’t be incentivized to take action against the people who can deliver electoral results. the corruption of the warlords and local As the Norwegian UN Envoy put it: “Karzai powerbrokers, as the US wanted. By doing so, does not have a broad power base of his own. he would consciously blow-up his power base. He does not control the Pashtun provinces in It would have been politically suicidal. In the the south and east because of the Taliban And end his political survival has always been “de- he depends on warlords and power-brokers to pendent on co-opting and reshuffling Afghan secure the support he needs in the north of the power brokers”26. This was the structural natu- country. Therefore, he seems more concerned re of the Afghan political system that the West about buying legitimacy and support through Point speech failed to get it. The White House shifting and sometimes shaky alliances than failed to make its decision-making process cul- about exercising his authority. This is a part of tural sensitive, to perceive the Afghan realities the Afghan traditions he has inherited”23. through the local eyes, to capture the essen- ce and the driving motivations of the Afghan His political survival, not just his policy im- leaders from their own perspective: ”survival plementation, depends on the ability to create is the first objective with all others goals con- coalitions as broad as possible, to accommo- sidered secondary. The result is an excessively date and co-opt influential local leaders. These cautious governing style which invariably seeks were his core constituency, not the population to balance off external and internal forces per- because they were those authoritative leaders ceived as threatening the regime’s power”27, as that could move things at the grass-root le- Robert Neumann, a former US Ambassador in vel. The problem with this approach is that his Afghanistan said. agenda risks to be totally hijacked and defined by these local leaders who don’t have any in- In conclusion, Hagan’s theory highlights centive to accept or push for reforms who wo- very well the structural driving motivations at uld structurally disrupt a status quo on which the heart of Karzai regime (what makes him their power depends and derives. These tribal to act in a certain way) and why these intense and local warlords were on the other side of domestic imperatives constrain the regime to the spectrum from the standards of respon- be almost immune to foreign pressures, and sive, transparent, non-corrupt, accountable by implication almost nullifying the whole ex- governance (the US expectation). They were peditionary COIN effort and logic. As Hagan cold blood, instinctive, power and gain maxi- points out, the main implication of the theory mizers. is that: ”where there are strong, sustained pre- ssures for domestic political accommodation, a The huge boomerang effect of Karzai’s government is unlikely to respond to systemic choice to rely on warlords was that in a battle dictates”28, to outside pressures. It is exactly for perceptions (a key emphasis in any counte- what explains the Karzai’s behavior during the rinsurgency effort), the outcome was a huge le- surge debate. Therefore the impact of a gover- gitimacy deficit: “in the eyes of many Afghans, nance system built on a sensitive power-ba- the state itself has become a parochial and lancing act, bargaining and accommodation thuggish mafia racket”24. In addition, Karzai of the interests of different constituencies, is a tended to prefer the warlords to the reform- very cautious, prudent, restrained risk-averse minded technocrats, because the latter lacked behavior to any outside/ international pressu- a domestic constituency in order to influence/ res designed to shake too much the domestic Monitor Strategic 107 pillars of regime support on whose its very system with this kind of structural constrains, own political survival depends. the leaders are fundamentally support-seekers and builders. In order for his decisions to have a real-world ground impact, Karzai depends Profiling the Karzai on formal and informal power governing ne- tworks, some made of warlords and local tri- Administration bal leaders. He needs the support of the peri- phery to implement decisions taken at center. Beyond the Hagan’s theory, what it might In short, these are the “men who knew how to be very useful for the expeditionary counterin- get things done” by navigating the complexiti- surgent is to apply to an insurgent setting what es of a tribal landscape. For Karzai, what mat- in comparative foreign policy is called the con- ters the most are not the technocrats, but the tingency theory of leadership. If for expeditio- authoritative instrumental powerbrokers that nary counterinsurgency, local leaders and local can shape and move things at the local level. communities are the key variables to be influ- The consequence is that his core interest was enced then understanding the specifics, the not that of building accountable institutions or style, the contextual constraints of leadership empowering accountable public servants (as in an insurgent setting, becomes crucial. From the West wanted and the successful practice the perspective of the contingency theory of of counterinsurgency required) but to give to a leadership what matters is the match between certain extent to the local powerbrokers a free the type of leader, the needs of the constituen- 29 hand and a blank check to do whatever they cies and the context of that relationship . By pleased in their personal fiefdoms, in order to applying this theory, an expeditionary counte- secure their allegiance and loyalty. rinsurgent can understand to what extent you might expect to influence the leadership in a Karzai always tries to remain at the epicen- host nation or of a local community, “what is ter of the decision process. He is forced to do possible and when change is likely by keeping that by the circumstances and the nature of the in mind that leadership involves not only le- Afghan political system. He always remains aders but also who they are working to lead, engaged and sensitive to environment in order their relationship with these supporters, and to be prepared to step in and buy legitimacy the nature of the context in which the leader- and support by orchestrating shifting and so- 30 ship is taking place” . metime shaky alliances. He is always prepared to exert indirectly his authority, to co-opt and What can we understand if we apply the accommodate key stakeholders31. It is a way of match theory of leadership to Karzai Admi- leading from behind. nistration? What limitations can this theory highlight for the expeditionary counterinsur- At the same time, Karzai does not have a gent? broad power base of his own (he is a Pashtun and the Pashtuns were living in the territo- From the perspective of the operational ries controlled by the Taliban), he is always in political context, Karzai is the center of gravity a permanent search of allies and supporters of the regime, the transmission belt between to endorse a certain decision. But he doesn’t the regional/local governors and the resources grant them a veto power. He is willing to ne- provided by the international community. He gotiate, accommodate, compromise, include has the top-down power to install at discretion them in the process, but as a rule, he will not the local governors. At the same time the power grant them a veto power. of the local governors depend on the ability of Karzai to secure international resources and his How does Karzai react to political con- willingness to direct those resources to speci- straints in his environment? Is Karzai predis- fic regions. From this perspective, Karzai space posed to be a constraint challenger or a con- of maneuver is drastically limited. In a political straint respecter?Generically, the sensitivity to 108 Monitor Strategic the political context, suggests that the “predo- the local warlords to win the elections, any minant leaders whose leadership style makes Western initiative that would have alienated them responsive to contextual information are these interests would be rejected personally by likely to both pay attention to political con- Karzai. straints and work within such parameters”32. This is definitely the case of Karzai. Kai Eide, For Karzai the relationship with the key the UN envoy thinks that the way Karzai ope- constituencies was pivotal and for this reason rated is due to a context-driven Afghan ap- he maintains and build “extensive informa- proach of doing business. At the end of the day, tion-gathering networks to alert him to chan- Karzai has not received any formal education ges in the interests and views of important in the West. “He did not have one foot in the constituencies”37. This was an important ingre- West and one in Afghanistan. Karzai was and dient in securing his electoral victory in the remains an Afghan politician to the core”, con- summer 2009, because Karzai understood that cluded the UN envoy in his book33. Son of an Afghanistan remains fundamentally the coun- Afghan tribal leader, Karzai saw how his father try that “when local elders or religious leaders functioned and navigated through the comple- decided, the entire community would follow xities of the Afghan tribal landscape and learnt their decision”38.As an Afghan leader, Karzai from him how to operate in a world with its was first of all a political survivalist. His core own customs and traditions. In short, like fa- motivation was to remain in power. At least this ther like son: he saw his father playing by cer- was his driving motivation during 2009 electo- tain rules and “these were the traditions his son ral season. To some extent, this is a structural inherited. (…)He was familiar with the Afghan feature of the Afghan landscape: ”throughout way of solving conflicts through a process of Afghan history, the hallmark of each ruler’s consultations and inclusiveness, sometimes a psyche has been an overriding concern for his laborious process and different from the rules own political and physical survival”39. of the game in Western politics”34. Consistent with this core motivation of In his book, the former UN envoy highlights political survival, during the 2009 presidenti- very well the structural context of an Afghan al elections, Karzai tended to co-opt inside his president that had to meet some Western stan- power circle the key stakeholders that have or- dards of effectiveness and good governance, ganic legitimacy in those societal segments on but one that in reality was completely constrai- which his political support depend. Nothing ned by a tribal, poor and conservative domestic highlights better this tendency of Karzai’s le- constituency. In fact, to implement his polici- adership to be situationally responsive, con- es and get things done, he needed to mobilize text-driven, than the initiative of bringing and catalyze the decision units that still very back inside his administration the old guard of much dominated the Afghan politics: “Karzai warlords. He understood that without them he was not an institution builder in the Western cannot win. In order to boost his chances to be sense and lacked experience in the functioning reelected for a second presidential term, Karzai of a democratic political system. The old power had to reach out to the old guard of powerful structures of tribal and religious elders as well warlords and give them symbolic, but also au- as more recent warlords and powerbrokers still thoritative power positions in his administrati- dominated Afghan politics. Karzai was expec- on. And he did that by disregarding completely ted to operate in both these very different wor- the pressures and warnings of United States, lds at the same time.” 35Overall, the expectation UN or NATO. Maybe the most controversial is that Karzai is more likely to respect the rules appointment was the nomination of Qasim Fa- of the Afghan power politics, to work “within him Khan as vice-president. In itself this mo- the range of permissible choices” acceptable to vement is indicative of the pivotal role that the that his core constituents and to be risk-averse powerbrokers and warlords were playing into to any initiative that alienates his core political the Afghan politics. He had all the attributes supporters36. Once he decided that he needs to be considered as a politically incorrect choi- Monitor Strategic 109 ce by western standards. Khan was known for it seems that the proper place of Karzai is in his involvement in the in drug trade, human the category of a political leadership that is rights violations, had a record of brutality and fundamentally situationally responsive. Kar- abuse, and he was a thug. But he remained “a zai is not driven by his own beliefs, motives, key player in Afghan power politics, who was passions or attitudes as in the case of the goal- widely believed to have the muscle he needed to driven leaders.44 His driving engine is the poli- enforce his wishes, if it ever came to that” as the tical context in which he operates. Karzai is a former British Ambassador in Kabul pointed constant relations-builder, focused on creating 40 out in his book . If we analyze this particular bridges and partnerships with potential con- choice in the context of the Afghan politics, stituencies that could broaden his power base. and from Karzai’s perspective, it makes sense. He is definitely a performer focused to choose Karzai, a Pashtun could not expect to receive an identity tailored to the context, a leader that too many votes because much of the Pashtun sees “life as a theater where there are many ro- regions were insecure and under the control of les to be played”45. the Taliban. On the other hand, Karzai needed to do something to attract votes from the other Basically, from the perspective of the lea- ethnic groups: Hazaras, Tadjiks and Uzbeks. dership style (built as a function of responsi- So he needed to bring inside his administrati- veness to constraints, openness to information on the people who would be able to secure vo- and motivation), Karzai is an opportunistic tes for his regime. In itself, “the choice of Qasim leader. He tends to respects constraints and Fahim Khan was an important tactical move to to be open to information gathered from the mobilize the votes Karzai needed”41. political environment. He is generally reactive, responsive to the context, focused on what is Nominated as a minister of water and ener- possible and taking into consideration the fun- gy, was a powerful warlord from Herat, Ismail Khan. Another controversial name entering damental interests of his core constituencies. the scene was Abdul Rashid Dostum. The cur- At the same time, Karzai tend to be accommo- dative, focused on reconciling differences and rency that this old guard had in their pockets 46 was the local political influence that Karzai ad- building consensus and empowering others . ministration did not have and it needed to buy Maybe the one who understood and captured it by selling them power positions in exchange best the Karzai’s leadership style, was General of their votes. It is also the case of Dostum who Stanley McChrystal, at the time the ISAF com- will become Chief of Staff of the Army, althou- mander. In his recently published memoirs, gh previously Karzai perceived him as an ar- General McChrystal provides a snapshot of ch-enemy. What happened was that Dostum how a casual day looked like for President Kar- “had apparently delivered tens of thousands of zai: “People from all parts of the country were Uzbek votes”42. represented by tribal or business leaders, many Overall, Karzai is very much interested in of them powerful khans or landowners, carrying building relationships with a myriad of key demands, entreaties and sometimes threats. In constituencies and he is sensitive to the politi- addition, government officials, foreign ambas- cal context because it is only through interac- sadors, and even an occasional general like me tion with the key stakeholders that his main would come to convince, cajole and pressure. driving motivation –the political survival- can The flow of people placed a nonstop successi- be satisfied and fulfilled43. on of issues and opportunities on the desk of a president with precious few resources to provi- de and little direct political power. His was a Conclusions perpetual balancing act to retain support, in- fluence, and legitimacy across a diverse range Using the Snyder typology of political lea- of constituencies. It was a high-wire act in the dership (goal driven/situationally responsive), stiff wind of Afghan politics”. 47 110 Monitor Strategic Note 20 Vanda Felbab-Brown, Aspiration and ambivalence. Strategies and realities of counterinsurgency and state- 1 building in Afghanistan. Brookings Institution Press, Wa- Author’s interview with A.A. Cohen, David Galula’s shington, D.C, 2012, p. 108. official biographer, published in Small Wars Journal, Ja- 21 Hagan, op.cit., p.124. nuary 22nd, 2013, http://smallwarsjournal.com/jrnl/art/ 22 Idem the-galula-doctrine-an-interview-with-galulas-biogra- 23 Kai Eide, Power struggle over Afghanistan. An inside pher-aa-cohen 2 look at what went wrong-and what we can do to repair the Bernard Fall, “The theory and practice of insurgency damage. Skyhorse Publishing, 2012, ebook, location 4342. and counerinsurgency”, in Last Reflections on a war. Last 24 Vanda Felbab-Brown, op. cit., p.85. comments on Vietnam, by Bernard Fall, Stackpole Books, 25 Kai Eide, op.cit., location 3514. Mechanicsburg, 2000, ebook, location 2574. 26 Vanda Felbab-Brown, op. cit., p.107 3 Ibidem, location 2549. 27 Ahmed Rashid, Pakistan on the brink: the future of 4 Robert Thompson, Make for the Hills. Memories of America, Pakistan and Afghanistan, Penguin Group, New Far Eastern Wars, Leo Cooper, London, 1989, p. 127. York, 2012, ebook, location 1382. 5 Robert Thompson,“Squaring the error”, in Foreign 28 Joe Hagan, op.cit., p.134. Affairs, April 1968,p. 450, https://www.foreignaffairs.com/ 29 Margaret Hermann and Catherine Gerard, “The articles/asia/1968-04-01/squaring-error Effects of Leaders and Leadership” in Conflict Transfor- 6 Robert Thompson,Defeating Communist Insurgency, mation and Peacebuilding: From Violence to Political In- Chatto Vindus, 1967, London, 1967, pp.7-8. corporation edited by B. W. Dayton & L. Kriesberg, New 7 Ibidem, p. 51. York: Routledge, 2009, p.19. 30 8 Ibidem, p. 70. Ibidem. 31 9 Ibidem, p. 68. Kai Eide, op.cit., location 4342. 32 10 Ibidem, p. 79. Margaret Hermann, Thomas Preston, Baghat Ko- 11 Robert Komer, Bureaucracy at War. US Performan- rany and Timothy Shaw, “Who leads matters: the effects ce in the Vietnam Conflict, Westview Press, Colorado, of the powerful individuals”, International Studies Review, Volume 3, Issue 2, 2001, p.91. 1986, p.21. 33 12 Kai Eide, op.cit., location 4276 Ibidem, p. 24. 34 13 Kai Eide, op.cit., location 4271 A.A. Cohen, op. cit. 35 14 Kai Eide, op.cit., location 4287 Author’s interview with John Nagl, “COIN is not 36 th Hermann, Preston, Korany, Shaw, op. cit., p.91. dead”, published in Small Wars Journal, February 6 , 2012, 37 Ibidem, p.87. http://smallwarsjournal.com/jrnl/art/coin-is-not-dead 38 15 Kai Eide, op.cit., location 2963 Robert Komer, op.cit., p. 21. 39 16 Ahmed Rashid, op. cit., location 1378. Author’s interview with Tom Ricks, “Counterinsur- 40 Sherard Cowper-Coles, Cables from Kabul. The insi- gency Insights”, published in Small Wars Journal, Novem- de story of the West’s Afghanistan campaign. Harper Press, ber 17, 2010. http://smallwarsjournal.com/jrnl/art/coun- 2012, p.187. terinsurgency-insights-by-tom-ricks 41 Kai Eide, op.cit., location 2259 17 General David Petraeus in his foreword to Peter 42 Sherard Cowper-Coles, op.cit.,p.189. Mansoor’s forthcoming history on the surge 43 Hermann, Preston, Korany, Shaw, op.cit., p.87. 18 Joe Hagan, “Domestic Political Explanations in the 44 Ibidem, pp.86-87. Analysis of Foreign Policy”, in Foreign Policy Analysis, edi- 45 Idem ted by Laura Neack, Jeanne A.K. Hey, and Patrick J. Haney. 46 Hermann, Preston, Korany, Shaw, op.cit., p.95. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1995, p.121. 47 Stanley McChrystal, My share of the task. A memoir. 19 Ibidem, p.122. Portfolio/Penguin, 2013, p. 298.

Monitor Strategic 111 ABSTRACT

This article is an in-depth assessment of the limitations of the Western counterinsurgency contemporary discourse based on readings of classical COIN theorists, but also taking into consideration the post 9/11 experience of the current COIN practitioners. The main limitation is focused on the imperative to influence the leadership of the host nation and is related to the dependence of the expeditionary COIN paradigm on a functional, reasonable effective administrative machinery/apparatus in the host nation where the intervention happens. At the same time the political will and interests of the host nation political actors is a key variable for a successful expeditionary COIN campaign. The key question becomes then to what extent are the political interests of the host nation leaders aligned with the ones of the expeditionary actor?

Keywords: insurgency, counterinsurgency, war, leadership, host nation, strategy, coalition

Octavian Manea is editor on defense and security issues for 22 weekly and Foreign Policy Romania. He was a Junior Fulbright Scholar (2012-2013) at Maxwell School of Citizenship and Public Affairs (Syracuse University, New York) where he graduated an MA in International Relations with a major in security studies. He is a research associate at Romania Energy Center (ROEC) and a frequent contributor to Small Wars Journal where he focuses on debriefing practitioners from the post 9/11 expeditionary campaigns.

112 Monitor Strategic RECENZII

Monitor Strategic 113 114 Monitor Strategic „Bosnia and Herţegovina. A critical Case Study of Europenization” – Miruna Troncotă

Volumul „Bosnia and Herzegovina: A Criti- autoarea analizează atât comentariile actorilor cal Case-Study of Europeanization”, al Mirunei politici, implicaţi în proces, cât şi comentariile Troncotă, apărut în anul 2014, la editura Tri- experţilor, conectându-le cu rezultatul din te- tonic, reprezintă o analiză a strategiilor Uniu- ren – eşecul implimentării condiţionalităţilor nii Europene în Balcanii de Vest, în special în UE în BiH. Bosnia Herţegovina, prin prisma felului în care Lucrarea este împărţită în patru capitole, aceste strategii au fost percepute de toţi actorii dintre care primele trei fac parte din secţiunea implicaţi în procesul de europenizare. teoretică. Aceasta se axează pe o abordarea in- Lucrarea propune noi perspective privind stituţionalist-discursivă, pentru a arăta impor- conceptualizarea condiţionalităţilor UE prin tanţa impactului diferitor semnificaţii pe care studierea şi analiza discursurilor şi a practici- actorii politici le acordă acţiunilor lor, în con- lor instituţionale, atât la nivelul elitelor politice textul eforturilor de aderare la UE. De asem- ale UE, cât şi la nivelul elitelor politice din Bos- nea, prin intermediul acestei abordări, în cea nia Herţegovina. de-a doua parte (empirică) s-a urmărit explica- Se pune în evidenţă importanţa discursului rea modului în care condiţionalităţile impuse politic de extindere europeană, precum şi sem- de UE au fost percepute de principalii actori, nificaţiile procesului de europenizare, penru din ambele părţi, în perioada 2003-2011, şi a arătă felul în care diversele interpretări ale impactul lor asupra procesului decizional. În condiţionalităţilor UE au influenţat un proces acest sens, s-au identificat drept punct de ple- decizional care a generat o politică de contes- care dezbaterile privind reforma constituţiona- tare şi de opunere de rezistenţă în acest stat. lă, prevăzută în Acordul de pace de la Dayton. Lucrarea abordează două aspecte impor- Analiza acestor dezbateri, alături de alte tante ale procesului de europenizare a BiH şi discuţii privind alte reforme instituţionale ce- anume felul în care condiţionalităţile au fost rute de UE, au arătat diferenţele de percepţie a percepute de cele două părţi, şi impactul lor elementelor ce definesc procesul de reformare, asupra evoluţiilor din teren. După cum men- la elitele europene şi cele locale. În concluzie, ţionează însăşi autoarea, volumul are la bază anume aceste diferenţe, sau mai bine zis, dez- o amplă analiză a datelor adunate în cadrul acorduri, au adus procesul de europenizare în- unei cercetări de teren, efectuate pe parcursul tr-un impas. a patru luni petrecute în BiH, a informaţiilor Prin urmare, acest volum reprezintă o con- provenite din diverse surse deschise, precum tribuţie inovativă pentru cercetarea politicilor şi din aproximativ 70 de interviuri. de extindere a Uniunii Europene şi a evoluţiilor Studiul s-a focusat, în principal, asupra fe- politice din Balcanii de Vest, şi foarte utilă atât lului în care diverse variabile au influenţat po- pentru mediul academic, cât şi pentru factorii liticile europene în acest stat, cum ar fi, spre de decizie, înteresaţi de aceste subiecte. exemplu, modul în care actorii interpretează (Miruna Troncotă, Bosnia and Herţegovi- interacţiunea strategică dintre Uniunea Eu- na. A critical Case Study of Europenization – ropeană şi guvernul local. În ceea ce priveşte Editura Tritonic, Bucureşti, 2014, 327 pagini) obiectivul lucrării, acesta a constat în prezen- tarea unei explicaţii privind blocajul în care se Daniela Şişcanu (cercetător, Institutul află, din 2010, Bosnia Herţegovina în traseul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Mi- său european. Pentru a oferi aceste explicaţii, litară) Monitor Strategic 115 Douăzeci şi cinci de ani de intelligence românesc în serviciul statului de drept: lumini şi umbre

Serviciile – o obsesie naţională ofiţerii „moşteniţi” din fosta Securitate, mai ales la cei trecuţi în rezervă şi care intraseră în Trăim într-o ţară pe care amintirile nefaste PSD spre a îşi făuri un nou destin. ale comunismului, fantomele trecutului totali­ De aceea, spre a oferi o interpretare cât mai tar şi teama de abuzurile guvernanţilor nu au obiectivă, care să diminueze forţa speculaţiilor părăsit-o încă, deşi au trecut două decenii şi şi zvonisticii se simţea nevoia unei asemenea jumătate de când regimul a fost schimbat, în lucrări, de tip monografic. mod violent, probabil printr-un amestec de revoluţie şi lovitură de palat, iar un preşedinte- dictator a fost executat. De aceea, chiar ideea O „naraţiune” din interior, şi totuşi de a fonda un serviciu român de informaţii destul de critică interne s-a lovit la început de opoziţia unei părţi a clasei politice şi a societăţii, cu toate că Volumul „Monografia SRI* (1990-2015) evident era foarte necesar. Într-o ţară în care tratează istoricul, evoluţia instituţional-juridică decidenţii nu au vrut să numească strategia a SRI, dezvoltarea bazei materiale, relaţiile cu naţională de securitate cu acest nume ci au clasa politică şi cetăţenii dar şi cazurile pe care preferat eticheta „de apărare”, spre a evita le-a rezolvat Serviciul de-a lungul timpului. asocierea cu „Securitatea” vechiului regim, nu O primă caracteristică a acestei „monografii” e de mirare că perspectiva de a înlocui fosta – remarc folosirea acestui termen cu sensul de Securitate cu un nou serviciu de informaţii, studiu ştiinţific aprofundat, analiză detaliată care să fie în slujba cetăţenilor, a statului de şi cvsi-exhaustivă – este că provine chiar din drept, a fost primită cu circuspecţie. De altfel interiorul Serviciului însuşi, nefiind nicidecum şi acum sunt voci care critică „secretomania” opera unui sau unor autori academici din afara serviciilor de intelligence şi posibila asociere a sistemului, ori a unor jurnalişti de investigaţie. unor personaje din acestea cu politicieni. Ar fi fost şi greu ca, de pildă, nişte jurnalişti Citind diferite editoriale de presă, ai sau cercetători, să obţină informaţiile necesare senzaţia acută că de fapt serviciile de informaţie de la „sursă”, mai ales că ofiţerii de informaţii fac jocuri obscure, că sunt părtaşe ale unor au restricţii profesionale bine-cunoscute în interese partizane, sau că de fapt controlul lor relaţiile cu presa. scapă în bună parte comisiilor de specialitate În aceste condiţii, recunosc că primul meu ale Parlamentului. Cu alte cuvinte, riscul major impuls a fost să cred că am în faţă un volum al unor servicii de informaţii prea puternice plin de laude şi omagii faţă de performanţele şi cu prea puţin control civil, politic, ar fi SRI, cu o minimă spre inexistentă capacitate derapajul de la democraţie. Ţinem minte cu critică. M-am înşelat: volumul conţine şi toţii aerul trist şi dezolat al fostului preşedinte destule critici la adresa incompetenţei unor Emil Constantinescu, atunci când afirma că angajaţi, recunoaşterea unor puncte slabe, „m-au învins serviciile”, aluzie transparentă la a unor greşeli profesionale grave, pe lângă 116 Monitor Strategic enumerarea zonelor pozitive. Parametrii statelor aliate, opinia şi cariera directorilor SRI analizei şi limitele acesteia – în fond vorbim de şi a unor profesionişti – evident anonimi – al o agenţie statală care lucrează prin excelenţă meseriei numită „intelligence”. cu informaţii secrete, clasificate – sunt stabilite încă de la început, în „cuvântul înainte” (semnat de directorul SRI, dl. Eduard Helvig) şi O naştere dificilă, o „copilărie” „Argument” (semnat de deja „faimosul” general Florian Coldea, în urma scandalului mediatic marcată de lipsuri în care au fost implicaţi Traian Băsescu şi Interesantă este, după părerea mea, Elena Udrea). După cum remarcă dl. Helvig perioada primilor ani post-revoluţionari. în domeniul serviciilor secrete „informaţiile Autorul sau autorii monografiei – este vorba la care (oamenii . n.m.) nu au acces atrag de conducerea SRI care îşi asumă „naraţiunea”, ca un magnet”. Generalul Coldea explică, la dar şi de îngrijitorul ediţiei, domnul Iulian rândul său, utilitatea volumului vorbind de Diculescu – insistă pe dificultăţile foarte „o contribuţie istoriografică la cunoaşterea mari în a forma un serviciu de informaţii instituţiei”, o „reţetă de scriere” ce include în mod interdisciplinar „investigaţia, portretul, interne profesionist, în condiţiile în care baza atmosfera de epocă”, nefiind aşadar un volum umană şi materială a fostului Departament de interes pur academic ci şi pentru publicul de Securitate al Statului (DSS) trecuse în mai larg, dornic să înţeleagă în fine „cu ce se grabă de la Ministerul de Interne la cel al mănâncă” SRI, o instituţie a cărei funcţionare e Apărării Naţionale, prin decizia Frontului învăluită în mister. Salvării Naţionale. Până când nou-creatul SRI SRI luptă să îşi construiască o imagine a reuşit să îşi formeze o primă garnitură de publică pozitivă, după anumite scandaluri profesionişti în ale intelligence-ului, până când legate de posibila implicare a unor ofiţeri a apărut şi cadrul legislativ propice – legea în jocurile politice ce îi opuneau pe ex- 51/1991 promulgată pe 29 iulie 1991, şi legea de preşedintele Traian Băsescu premierului Victor organizare şi funcţionare 14/1992 – structura Ponta sau după acuzaţiile aduse comisiilor de s-a confruntat cu lipsuri structurale serioase şi control al serviciilor din cele două Camere ale evenimente destabilizante. Protestele stradale Parlamentuluo, că în realitate factorul politic din 1990-1991, fenomenul Piaţa Universităţii democratic nu are control asupra jocurilor şi mineriadele aferente, dar şi incidentele de culise ale serviciilor. Monografia această româno-maghiare de la Târgu Mureş, sunt îşi propune să „desecretizeze” ceea ce poate fi explicate prin radicalismul politic al maselor, desecretizat, fără a încălca legile ţării. Generalul „situaţia economică dificilă” a multor români, Coldea recunoaşte cu sinceritate că „vor dar şi prin „campanii de dezinformare iniţiate exista şi dimensiuni mai puţin documentate”, inclusiv de agenţi ai unor servicii de informaţii fiind imposibil să fie semnalate toate cazurile străine, în scop destabilizator”. Chiar în lipsa rezolvate de SRI şi metodele exacte de lucru. posibilităţii de a verifica dintr-o terţă sursă Folosind ironia de calitate, acesta afirmă că această din urmă afirmaţie, cred că trebuie a scrie o monografie completă a SRI ar fi o să o considerăm adevărată, dacă ne aducem acţiune „ilegală”, „imorală” şi „supraponderală”, aminte, de pildă, de agitaţia creată atunci de deoarece s-ar încălca voit legea secretului Ungaria în jurul acestui eveniment. Se arată că de stat, ar expune ofiţerii de informaţii unor Ministerul Apărării şi cel de Interne nu aveau riscuri grave şi ar ajunge să aibă mult prea instrumentele necesare şi pregătirea spre a multe pagini, unele pur tehnice şi greu de face faţă acestor turbulenţe socio-economice înţeles de profani. şi identitare, iar aici ne aducem aminte că, la Volumul trece în revistă preşedinţii ultima mineriadă, cea din 1999, in CSAT se succesivi ai României şi raportarea lor la SRI, pusese inclusiv problema folosirii muniţiei de cu bune şi cu rele. Urmează parlamentarii, război contra minerilor ce riscau să invadeze câţiva jurnalişti cu preocupări in aria Bucureştiul, din nou... Prozelitismul religios securităţii naţionale, lideri politici şi militari ai şi reînvierea aspiraţiilor legionare, dar şi Monitor Strategic 117 activitatea crimei organizate din Rusia şi enorm de multe semne de întrebare – daca China sunt factori ce au completat peisajul de SUA au spionat aliaţii de ce nu ar fi făcut-o instabilitate şi haos din acei ani. între ele şi alte state membre? Este interesant Până în martie 1990, a funcţionat un că majoritatea acordurilor de cooperare ale Serviciu de Informaţii în cadrul MapN, SRI cu parteneri străini sunt de tip gentlemen folosindu-se modelul de organizare al fostului agreement, probabil spre a se evita expunerea DSS, abia pe 26 martie fiind adoptat decretul şi deconspirarea. ce permitea înfiinţarea SRI. Dar decretul nu a oferit şi resursele umane şi materiale necesare noului serviciu, acesta lucrând în mod destul SRI – cu bune şi rele de improvizat, cu sincope, inclusiv după adoptarea legilor de funcţionare din 1991 şi Între „cazurile controversate” cu care SRI 1992. Primii ofiţeri cu funcţie de conducere s-a confruntat, menţionăm câteva: conflictul din SRI dar şi primii ofiţeri de informaţii au interetnic româno-maghiar de la Târgu provenit din MapN, organismul în subordinea Mureş din martie 1990, izbucnit în contextul căruia s-a aflat la început noua structură. Se războaielor etnice din ex-Iugoslavia vecină. arată că multe dintre cadrele „moştenite” de la Se afirmă că SRI nu a fost defel implicat în vechea Securitate nu s-au putut adapta noilor „orchestrarea” evenimentelor, deoarece în condiţii, deoarece aveau obiective „depăşite” martie 1990 încă era la începuturi, nefiind decât şi nu înţelegeau corect „ce se petrecea în parţial operaţional. Cazul Berevoieşti – care a lume”. Doar 31% din personalul fostului DSS ţinut capul de afiş al presei săptămâni în mai a fost păstrat, mii de ofiţeri fiind trecuţi în 1990 – anume aruncarea la groapa de gunoi de rezervă. De precizat că s-a urmărit atragerea la Valea Brăţiei din judeţul Argeş a multor saci de personal tânăr şi competent, cunoscător de cu documente de lucru ale SRI, este explicat limbi străine, de preferinţă pregătit în sistem propriu. prin stupiditatea şi încălcarea gravă a ordinelor Înainte să apară instituţia care astăzi de către cei care ar fi trebuit să distrugă în pregăteşte, la nivel de licenţă şi master, ofiţeri siguranţă aceste documente „devenite inutile”. de informaţii pentru SRI – Academia Naţională Dar ghionion...nefuncţionând Fabrica de hârtie de Informaţii – primii ofiţeri experţi au fost de la Scăeni, unde trebuiau arse documentele, şcoliţi de către Şcoala Militară Superioară incompetenţii angajaţi le-au dus la groapa de de Ofiţeri a Ministerului de Interne, graţia gunoi, spre a se debarasa cât mai repede de ele! unui protocol intre SRI şi MI din iulie 1990. Însă presa le-a descoperit... Academia de Poliţie a „ajutat” SRI să obţină Reversul medaliei îl reprezintă cazurile cadre competente, având o Facultate de încunutate cu succes: deconspirarea unor Psihosociologie, structură subordonată SRI. În atentate teroriste (de pildă ambasadorul 1992 se forma Institutul Superior de Informaţii indian Francis Ribeiro a fost salvat în (ISI), ulterior devenind ANI. extremis de atacatorii săi din etnia sikh), În ce priveşte partenerii străini, se remarcă cazuri de evaziune fiscală şi fraudă financiară, plecarea de la poziţia iniţială că nu există implicarea SRI in cazul jurnaliştilor români în activitatea de intelligence „prieteni” (la răpiţi in Irak, prevenirea atacurului terorist fel cum autorii „realişti” din teoria relaţiilor cu gaz al lui Florin Lesch (terorist autohton), internaţionale afirmă, citându-l pe fostul fraudele de la Rompetrol, cazul Al Dulaimi – premier britanic Benjamin Disraeli, că nu se reţea de imigraţie ilegală din Irak, prin care poate vorbi de prietenie între state, ci doar de au ajuns la noi elemente ale Al Qaeda din Irak interese), ajungându-se la ideea că e nevoie (AQI), cazul „mită la bacalaureat” la Liceul de servicii străine „partenere”, parteneriat Bolintineanu din Bucureşti etc. Combaterea bazat pe încredere şi o „minimă onestitate”. ameninţării cibernetice este una dintre Evident, ştim că teoretic în sânul UE şi atribuţiile majore ale Serviciului, deoarece NATO nu se mai practică spionajul, cu toate sunt greu de identificat atacatorii, iar atacurile că faimosul caz Edward Snowden a ridicat cibernetice nu pot fi deocamdată echivalate cu 118 Monitor Strategic atacurile militare, de aceea serviciile intervin foarte competente şi puternice. Sperăm ca prin metode cel mai adesea non-militare. SRI această monografie, cu calităţile şi defectele ei, are acum pagină de Facebook, primind 13.045 să deschidă calea unor alte analize competente, like-uri pe an, iar legăturule cu societatea ale unor cercetători în studii de securitate şi civilă se intensifică. Autorii nu ezită să descrie intelligence, chiar din afara „sistemului”, adică şi conflictul dintre politicianul Elena Udrea academici, jurnalişti sau o combinaţie între şi generalul Florian Coldea, care asigura aceştia. În acest fel, anexietăţile publicului conducerea interimară a instituţiei, la începutul larg privind excesul de putere şi influenţă acestui an, dar consideră acuzaţiile primeia ca al serviciilor se va diminua,prin mai buna fiind total nefondate, invocând deciziile DNA, cunoaştere. Pe de altă parte, România ca stat ale organelor de anchetă ale SRI şi ale comisiei de drept, trebuie să îşi perfecţioneze constant comune de control a SRI din cele două Camere instrumentele de control civil asupra SRI, SIE ale Parlamentului. şi a celorlalte servicii şi direcţii specializate în În final, nu trebuie uitat că volumul este colectarea şi analiza de intelligence. unul ocazionat de aniversarea a 25 de ani de existenţă, o cifră care nu e rotundă dar Şerban F. Cioculescu, 3 august 2015 e semnificativă. În aceste două decenii şi jumătate SRI s-a reformat, s-a modernizat („Monografia SRI. 1990-2015”, Editura şi a mers pe calea profesionalismului, făcând Rao, Bucureşti, 2015, 341 pagini, ediţie parte din marea familie a serviciilor de îngrijită de Iulian Diculescu) informaţii ale statelor membre ale UE şi NATO. Personal regret totuşi că autorii nu au stabilit o conexiune peste timp cu serviciile de * Această recenzie a fost publicată iniţial în revista „22”. informaţii româneştin din epoca interbelică,

Monitor Strategic 119 Cărţi şi reviste primite la redacţie

Revista Cols bleus a Marinei Naţionale, – “Tireurs d’élite: surveiller, proteger et Ministerul Apărării din Franţa neutraliser” – “L’ECPAD, héritier de 100 ans d’images 1. Numărul 3040, ianie 2015. Din sumar: aux armées” – Paguiel Kohler, “La dissuasion” (Passion marine) 2. Numărul 399, iunie 2015. Din sumar: – “France-Allemagne. Un parteneriat de – Domenico Morano “Operations Triton. premier plan” Secourir les migrants” – Alexandre Sheldon-Duplaix, “Guerre de – Camille Martin – “Agir au coeur du secession. Bataille dans les ports francais” desert” – “Déséquilibres environnementaux: des Revista TIM (Terre Information consequences pour la Défence” Magazine), Ministerul Apărării din Franţa, Statul Major al Fortelor de Uscat 3. Numărul 400, iulie-august 2015. Din sumar: 1. Numărul 264, mai 2015. Din sumar: – Loic Picard, “S’entrainer ensemble dans – Eloise Rossi, “Soldats clandestins” le desert” – Stephane Simon, “Recrutement. Un défi – L’arme nucléaire. La course a la bombe” majeur” Revista ASPJ (Air and Space Power Journal 2. Numărul 265, iunie 2015. Din sumar: -Africa et Francophonie), periodic al Forţelor – Eloise Rossi, “Gagner en efficacité” Aeriene din SUA – Amaury Duthoy, “Aux couleurs de l OTAN” 1. Volumul 6, No. 1, trimestrul II, 2015 Din sumar: 3. Numărul 266, iulie-august 2015. Din – sumar: Cindy Jebb, Jessica Grassetti, Riley – “Les Leclerc se déploient” Post, “The Effect of Conflict on Women s – “Chateau des sables. Madama” Mobilization” – – “S’élever par effort” St. Burgess, “The United States in the – “Face à la rèvolte druze (1925-1926)” Horn of Africa. The Role of the Military” – J. Turner Johnson, “The Erosion of Revista Armées d’aujourd’hui, Ministerul Noncombatant Immunity in Asymmetric Apărării din Franţa War”

1. Numărul 398, mai 2015. Din sumar: 2. Volumul 6, No. 2, trimestrul II, 2015 – “Cameleon, une peau active pour un Din sumar: camouflage optimal” – Jack Kalpakian, “L’Ethiopie et le Nil Bleu” 120 Monitor Strategic – Mikhail Troitskyi, “Le groupe BRICS et Revista Per Concordiam, Journal of ses approaches du multilateralisme en matière European Security and Defense Issues – Centre de sécurité” for Security Studies George C. Marshall, Germany, volumul 6. nr. 2. 2015 Revista Canadian Military Journal, periodic al Ministerului Apărării din Canada Din sumar: – Ion A. Iftimie, „Building a United Energy 1. Vol. 15, No. 2, Primăvara 2015 Front” Din sumar: – Oktay F. Tannsever, „Turkey’s Energy – Charles Davies, „Defence Procurement” Strategy” – Peter J. Williams, „Strategic Planning” – Julian Popov, „Powering Southeast – Michael Tierney, „Canadian Foreign Europe” Intelligence” – Faruk Geci, „Securing Kosovo”

Monitor Strategic 121 122 Monitor Strategic SUMMARY

EURO-ATLANTIC SECURITY Carmen Rîjnoveanu – One year after. The Wales Summit, the NATO adaptation and strategic dynamics of Central Europe/5 Ion-Marius Nicolae – Consequences of the European anti-missile shield on the NATO-Russia relations at the beginning of the 21st century/17 Mihai Bogdan Popescu – Eastern Partnership after the Riga Summit: changes and future evolution trends/27

INTERNATIONAL SECURITY Carola Frey – „The round corners” of the Chinese economic politicy, adjusted with security elements/39 Ingrid Fusman –The politics and strategic goals of the USA towards China/47 Şerban Filip Cioculescu – Recent developments in the dynamics of the security relations between People’s Republic of China and Japan: historic traumas, threat perceptions and strategic calculations/64 Silviu Petre – Greece, India and arms transfers. A comparative exercise of human geography/83

OP-EDS Octavian Manea - Limitations in the contemporary expeditionary counterinsurgency paradigm (part one) /103

BOOK REVIEWS Miruna Troncotă – „Bosnia and Herţegovina. A critical Case Study of Europenization” (Daniela Şilcanu)/115

3 - 4/ 2015 „Twenty-five years of Romanian intelligence, benefiting the rule of law state: lights and shadows” c i („Monografia SRI. 1990-2015”, a book prepared byIulian Diculescu) – Şerban F. Cioculescu/116

BOOKS AND REVIEWS RECEIVED AT THE EDITORIAL OFFICE /120 t e g a t r s t o r i o n m ISPAIM —