Revistă premiată cu medalia şi diploma „Pamfil Şeicaru“ pentru literatură 2008

Director fondator: 60 Ion Iancu Vale Anul 6 noiembrie Revistă literară şi de cultură românească 2012 Fondată: mai 2007 LA MULŢI ANI! Semnează în acest număr *** Poezii de iarnă 3 Mircea Horia Simionescu Dicţionar onomastic 4 Emil Stănescu Să ne bucurăm împreună... 5 Luminiţa Cuna Poeta Claudia Serea... 7 *** Conferinţă despre opera pictorului Baruch Elron 8 Emilia Dănescu Recurs la memoria nopţii 9 Constantin Stancu Pietatea timpului 10 Ion Iancu Vale Jozsef Pildner, Don Quijote de Chindia 11 Mihai Antonescu Consemnări prieteneşti 12 Gabriel Vincenţiu Mălăescu Poeme 13 Victor Sterom Breviare 14 Mario Varga Llosa Elogiul lecturii şi al ficţiunii 15 Dorel Schor Pictura inspirată din literatură 16 Ştefan Ion Ghilimescu Incinta Mânăstirii Mărgineni... 17 Mihai Ardeleanu Mecanica Vieţii 19 Gheorghe Valerică Cimpoca În căutarea adevărului 20 Ion Iancu Vale Urmărirea 21 Lucian Gruia Sacrul şi profanul la Ion Mărgineanu 22 Andrei Pleşu Mentenanţa limbii române 23 George Ioniţă Poeme 23 Mihai Batog Bujeniţă Farmecul tainic al jocurilor de cuvinte 24 Victor Sterom Credinţă în mijlocul cerului (poem) 25 Elena Buică Simbioze lirice 26 George Roca O nouă apariţie editorială 27 Delia Stăniloiu Curriculum Vitae (poem) 27 Eleonora Cioran Scrisoare deschisă adresată lui Gabriel Liiceanu 28 Alina Nicoleta Polina Roşul ucigaş 29 Gabriela Căluţiu Sonnenberg Românii adaptivi 31 Ecaterina Negară Poeme 32 Paul Leibovici Cea mai veche scrisoare din Ierusalim 33 Adriana Georgiana Epure Aşa cum văd eu... 34 George Nicolae Stroia Poeme 35 Teo Babel Vârsta fragedă, filon de poezie matură 36 Loredana Ianoş Poetul şi istoricul Ioan Ţepelea 38 Manuela Elena Dragoş Luna Internaţională a Bibliotecilor Şcolare 39

Adresa redacţiei principale: Aleea Arcaşilor, bl. 36, sc. B, Director editor: Gheorghe-Valerică Cimpoca, Redactor-şef (fondator): Mircea Cotârţă ap. 23, Târgovişte, România Telefoane: 0722 702 578, Redactor principal (fondator): Sebastian Drăgan 0741 732 122 E-mail: [email protected] Colegiul redacţional: Grigore Grigore, Gheorghe Palel, Emil Stănescu Web site: http://climate.literare.ro Florea Turiac, Lucian Constantin

Redacţii asociate - România: Bacău, Bistriţa, Braşov, Colaboratori principali: Mihai Antonescu, Mihai Ardeleanu, Eugen Axinte, Iulia Barcaroiu, Nicolae Bălaşa, Elena Cluj-Napoca, Bucureşti, Deva, Focşani, Iaşi, Buică, Roni Căciularu, Luca Cipolla, George Coandă, Florian Copcea, Melania Cuc, Emilia Dănescu, Mircea Suceava, Turnu Severin, Hunedoara, Mangalia, Drăgănescu, Eugen Evu, George Filip, Dan Gîju, Dimitrie Grama, Mirel Horodi, Djamal Mahmud, Alexandru Man- Olăneşti, Oradea, Ploieşti); Alte ţări: Australia, Bel- afu Menuţ Maximinian, Gavril Moisa, Octavian Mihalcea, Monica Mureşan, Ştefan Lucian Mureşanu, Florin Vâr- gia, Canada, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, lan Neamţu, Emil Persa, George Petrovai, Georgeta Resteman, Puiu Răducanu, George Roca, Viorel Roman, Gibraltar, Israel, Italia, Macedonia, Portugalia, Re- Dorel Schor, Claudia Serea, Delia Stăniloiu, Victor Sterom, Al. Florin Ţene, Ioan Ţepelea , Baki Ymeri, Raqel publica Moldova, Serbia, Spania, S.U.A., Ucraina. Weizman. Fotoreporter: Tiberiu Rusescu. Răspunderea deontologică a materialelor publicate aparţine exclusiv semnatarilor

Tehnoredactare: Florin-Lucian Dragoş n 0730 863 602 n [email protected] l Culegere text: Reta Sofronie l Corectură: Manuela-Elena Dragoş Revistă editată de Societatea cultural istorică „ARM“ Târgovişte n ISSN 1843-035X Apare sub egida Consiliului Judeţean Dâmboviţa prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa şi cu concursul Fundaţiei „Renaşterea Pietroşiţei - Ruralia“

2 nr. 60 n noiembrie 2012 Poezii de iarnă George Bacovia Şi boul cum sufla milos, Pe creştet steaua vă lucea. Căldură ca să-i facă, În pas molatic de cămile Decembre Drăguţ un miel cum I-au adus Călătoreaţi cu ea. Te uită cum ninge decembre... Păstorii de la stână Spre geamuri, iubito, priveste - Şi îngerii albi cântau pe sus, Păreau picaţi pe cer curmalii Mai spune s-aducă jăratec Cu flori de măr în mână. Umbrind roare de fântâni; Si focul s-aud cum trosneste. În golul mort urlau şacalii, Şi-auzi ! Răsar cântări acum, Dar voi, trei magi bătrâni, Si mână fotoliul spre sobă, Frânturi dintr-o colindă, La horn să ascult vijelia, Şi vin mereu, s-opresc în drum, Sporind din semnul peste fire Sau zilele mele - totuna - Se-aud acum în tindă - Tăria cugetului slab, As vrea să le-nvăt simfonia. Noi stăm cu ochii pironiţi Treceaţi părăginile-asire Şi fără de suflare: Şi haosul arab. Mai spune s-aducă si ceaiul, Sunt îngerii din cer veniţi, Si vino si tu mai aproape, - Cu Leroi, Domnul mare ! Treceaţi cu ochii-n steaua care, Citeste-mi ceva de la poluri, Cu vrăji în minunatu-I chip, Si ningă... zăpada ne-ngroape. Ei cântă-nălţător şi rar Ţara trei umbre legendare Cântări de biruinţă, Pe drumuri de nisip? Ce cald e aicea la tine, Apoi se întorc şi plâng amar Si toate din casă mi-s sfinte, - De-a Iudei necredinţă, O, magi, pe curgerea de veacuri, Te uită cum ninge decembre... De spini, de-postaşi, şi c-a murit.. Tremurătorul strop de foc Nu râde... citeste nainte. Dar s-a deschis mormântul Ni-arată cai fără conacuri Şi El acum e-n cer suit Spre tainicul noroc. E ziuă si ce întuneric... Şi judecă pământul. Mai spune s-aducă si lampa - Şi de-am crezut într-o minune, Te uită, zăpada-i cât gardul, Şi pănă nu tăceau la prag, Dureri-potop nenumărat - Si-a prins promoroacă si clampa. Noi nu vorbeam niciunul - Legenda voastră nu le spune, Sărac ne-a fost, dar cald şi drag Dar noi le-am îndurat. Eu nu mă mai duc azi acasă... În casă-ne Crăciunul. Potop e-napoi si nainte, Şi în târziu ne biruia Şi, peste măguri de ruine, Te uită cum ninge decembre... Pe vatra caldă somnul, Acelaşi crez vizionar Nu râde... citeste nainte. Şi-n vis vedeam tot flori de măr Anima marile destine Şi-n faşă, mic, pe Domnul. De-acelaşi strop de jar. George Coşbuc Nichifor Crainic Pe frunţi cu magica lucoare, Străbatem neguri şi valtori, Colindătorii Magii Spre zarea veşnic schimbătoare Cad fulgii mari, încet zburând V-aţi faurit un vis de-acele Statornici călători. Şi-n casă arde focul, Ce-au fost aievea-n Cannan, Iar noi pe lângă mama stând, Străvechi tălmăcitori de stele Treptat se face cânt obida, De mult uitarăm jocul. Sub cerul din Iran. Iar îndoielile-temeiu: Demult şi patul ne-aştepta, Ne-mbracă steaua cu hlamida Dar cine să se culce? Întinderea scânteietoare Cerescului poleiu. Rugată, mama repeta Pălea-n adâncuri ca un fum, Cu glasul rar şi dulce Când călăuza de vâlvoare Şi-n fulgerarea-i diafană, V-a luminat a drum. Prin vremi, o, magi, vă străvedem- Cum sta pe paie-n frig Hristos Cutezătoare caravană În ieslea cea săracă, Şi-a fost ca zile după zile Sosind la Betleem.

nr. 60 n noiembrie 2012 3 Dicţionar onomastic (26) mână, o dată ca să îngri- pe Calea Moşilor, o edi- Luminai şi Luminaletta, jească mormântul dom- tură. Timp-de doi ani, tre- Nerva- til, Valenal şi Cere- nului Pericle, soţul ei - burile merg bine, casa brosan; de rugat să se stu- remarcabil negustor din- conlucrând cu traducători dieze Logica lui Hegel şi tre cei vechi - şi altă dată anonimi şi cu militari scu- să se facă rezumate. Even- pentru a face vizită doam- tiţi de front. O Istorie a tual să se folosească pen- nelor Zottoviceanu. lumii de H. van Loon, tra- în trăsura deschisă, dusă în ciuda drepturilor tru studiu şi compendiul lui Henri Meprobamat. Mircea Horia Caliopi Grasopol trecea ca rezervate, aduce în casă (în h elix Alean) Simionescu o ducesă, severă şi deli- câteva milioane, iar re- cată şi, o dată, întâlnită pe portajul „Gândeşte, nu sta CALOMIRA Calo- Vor fi destui în anii podul Mihai Bravu, mi-a pe gânduri!”, vândut prin mira Calomiris, str. Făi- care vin ca să nu se înţe- apărut ca o zeitate de dan- Consiliul de patronaj şi nari 45. (Ct.) Tocat Ia leagă între ei şi să fie gata, telă. Avea în ochi o tristeţe prin şcoli, adaugă alte capete cu cuţitul fantezist în goana după aur, să se care prevestea cataclisme, două milioane. al declinării. Asemănător mâna ei era subţire, talia 1945, în toamnă, casa sfâşie, să arunce civilizaţia lui Galileo Galilei (vezi în haos. dreaptă, mişcările elip- de editură lichidează. Clă- numele). Este de datoria cărţilor tice. direa impunătoare e ocu- CAMELIA Insectă frumoase, a operelor Doamna Caliopi s-a pată de un comandament mari, solide, fastuoase, stins acum câţiva ani şi militar. Calman, proprie- albă, din hârtie cerată. pătrunse de lumină şi dă- sufletul ei cred că odih- tar şi al altor trei blocuri, Puţin falsă. ruind lumină, să înlăture neşte în grădina în care o dăruieşte Uniunii Pa- CAMIL Se menţine cu în- groşarea antenelor, să sălăşluiesc sufletele sta- trioţilor. Gestul e apreciat. orice sacrificiu la ordinea sensibilizeze din nou ochii tuilor. în 1948, comisia de naţio- zilei. şi urechile, să preîntâm- CALIST De asemenea nalizare a clădirilor îl oco- CANDID Plăpumar în leşte. pine pericolul dispariţiei monahal. De tip Calinic, Sfântu Gheorghe. Anii trec. Prin 1953-55, în materie a vibraţiei, sal- Iacint etc. Calist Macedo- CAPITOLINA „Gura vând-o din bolboroseala neanu, Calist Călugă- Calman este expert al So- cietăţii de stat pentru ei mică mă îndemna, în- capetelor turtite.” (S. Fa- reanu, Calist Preuţescu. achiziţionarea de maşini totdeauna, la păcat. Des- magusta) CALMAN Trăiesc CĂLIN Băiat antipatic, (S.P.A.M.). Călătoreşte în igur, nu întârziam de-a încă mulţi ploieşteni care netuns şi snob încă de la Grecia, Anglia, Brazilia şi întoarce capul spre a o l-au văzut în prima zi a so- cinci ani. „Ce mai faci, Că- Australia. Din ultima că- gândi toată.” sirii lui în oraş. Era în line?” „Aşe!” (Nume din lătorie nu se mai înapo- (Alexandru Ober) „In- categoria: „Agresiv româ- iarna lui 1919. Bietul ve- iază în ţară. consistentă, asemenea unei neşti”.) netic tremura într-un par- Se află, ulterior, că prăjituri cu albuş de ou.” CALIOPI Numele este desiu jerpelit, solicitând într-o bancă elveţiană, (Silvio Pavana) CAPITO- frumos, dar numai purtat primăriei concesiunea Calman poseda încă din LINA OPREA Afacerile o de o bătrână. Ca să fii Ca- unui debit de tutun în timpul războiului câteva vor preocupa până la liopi, trebuie să fi trecut Piaţa Mare. sute de mii de dolari, o moarte: cum să revândă un mai întâi prin stadiile A folosit cu abilitate avere imensă pe care Ma- palton vechi, cât să ia pe o Nina, Monica, Despina, fondurile debitului, timp ricescu i-o transferase cu broşă falsă, cât ar câştiga Maria, Caterina, Eufro- de mulţi ani, apoi a des- abilitate. dacă ar închiria camerele sina şi altele. CALIOPI chis o parfumerie îm- La Nisa, într-unul din- din faţă fără ştirea Măriei GRASOPOL Fusese o fe- preună cu Maricescu, un tre cele mai distinse loca- Constantinescu, nebănuind meie de o frumuseţe an- evreu întreprinzător. luri, ţinut de „Kalmann şi că femeile în vremea noas- tică, desprinsă dintr-o în noiembrie 1940, cu- Marissesco”, se mănâncă tră rezolvă aceste probleme frescă şi azvârlită de un tremurul de pământ dis- mititei şi sarmale de zile la nivel diplomatic sau se destin ciudat pe malurile truge maga-zinul, punând mari şi se vorbeşte ferme- folosesc de societăţi pe ac- lalo- miţei. Avea prin capăt afacerii. Alun- cător româneşte. ţiuni cu tentacule uriaşe - 1940 o proprietate lângă gându-şi asociatul, Cal- CALMANT (Nume desigur la o altă scară, de oraşul P., unde locuia vara man solicită un împrumut neatestat) De luat legă- milioane. şi de unde trecea spre pentru „românizare” şi tura cu Sedonal, Carba- târg, de două ori pe săptă- construieşte în Bucureşti, xin, Bromoval, Pasifloral, Va urma

4 nr. 60 n noiembrie 2012 Puncte Să ne bucurăm împreună de vedere de… gafele critice ale lui Hocus-Pocus... (2) vorbeşti de alte cărţi şi faptului, că domnia sa ţinele formulele stan- autori decît de cei pe nu a fost înzestrat la dard, atât de sărace ale care-i citise în tinereţe, desen. Chiar atunci criticii literare (cum în pentru că altfel, imediat, când, în copilărie se căz- mod just constata şi cu cu un nou şi vesel nea cu “creonul” negru atâta adevăr, Eugen Io- Hocus-Pocus! te şi face să copieze desene colo- nescu într-o tabletă). stană de piatră în reviste rate punând peste ele o Descoperirea adevă- sau la radio (RRC- sub hârtie semitransparentă, ratei arte i-a fost inter- oblăduirea obedientei un fel de pergament zisă d-lui A.Ş. în calitate Emil Stănescu Stanciu Teodora, n.n.) : (calc, în termeni tehnici, de autor aşa că, după semidoct, ratat, nu e n.n.), dl. A.Ş. constata cu eşecuri succesive, în chip Aşadar, Alex Ştefănes- scriitor, etc…, ori sub stupoare că ridicând năstruşnic şi-a inventat cu a zis din nou Hocus- privirile îngăduitoare / copia, ceea ce i se înfă- (de formă, nu dintr-o ne- Pocus! , însă nu imediat interesate (?!) ale altui ţişa era doar desenul cesitate!) un supraeu, după ’89, când, cu sigu- director sau redactor (în mohorât, amprenta fiin- Hocus-Pocus, geniu tute- ranţă se aştepta să fie de- general, tot critic… vorba ţei sale neînzestrate pen- lar al criticii literare, însă barcat grabnic de pe locul proverbului – Corb la tru această artă n-a ştiut cum să-i dea pe care-l ocupa fără corb nu-şi scoate ochii). particulară şi, implicit, viaţă, l-a transformat drept, ca şi astăzi de alt- Dar, lăsând la o parte pentru artă, în general. într-un robot unilateral fel, când se vede clar că aspecte colaterale, omul Spre regretul miilor demolator şi asta pentru ţine locul altcuiva ori, vă- adoră (după cum a de- de cititori, dar şi al uma- că, din păcate, d-l A.Ş. zând că breasla scriitora- clarat-o la gazetă), cu o nităţii în general, acelaşi este un mizantrop (dis- şilor (chiriaşi ai răbdare de chinez să re- lucru i s-a întâmplat d- preţul faţă de autorii de literaturii-cum mai crede citească operele autori- lui A.Ş. şi în critica lite- ambe sexe –a.s.v. şi ulti- încă bietul criti-circar) e lor de pe vremuri şi mai rară pe care o face astfel mile sale cărţi- este mai una blândă şi blajină, fos- ales pe prietenii săi, Paul pentru că, neînzestratul mult decât evident, este tul gazetar obscur de pro- Georgescu, Platon Par- său eu din triada susa- de notorietate… De altfel tot dezastrul este prezent vincie, apoi redactor şef dău, Fănuş Neagu şi, ne- mintită nu s-a putut şi în nuce încă de la acel al României literare (să număraţi alţii, nimic în nu se va putea niciodată Jurnal de critic, din nu uităm, revistă a Uni- plus, nimic în minus, echilibra / maturiza ori 1980, apărut la Editura unii Scriitorilor din Ro- pentru că (deşi nu-i plac depăşi : Ce-ţi e scris, în Cartea Românească). mânia, nu a altcuiva!), citatele, nici cînd vin din frunte ţi-e pus! A fost un Domnia sa nu-şi poate împreună cu directorul partea domnişoarelor critic în vogă în perioada iubi decât bietele desene său, Nicolae Manolescu, frumoase, de pension) comunistă, printr-o pură mohorâte, fişele sale cri- au îmbrăţişat aceeaşi lo- adoră să le pună în prac- întâmplare, şi asta a tice, adunate sub pat, zincă, Hocus-Pocus! şi, tică (fără să mai arate şi rămas! într-o ladă imensă ( a.s.v. iată-i revizuindu-se, teo- sursa!, c-aşa-i la modă!). Între timp, văzând că interviul din Dacia lite- retic! După cum ştie să se limi- marca sa genetică moho- rară, apărut după publi- Dar, n-au făcut-o, râtă îl urmăreşte ca o teze se cunoaşte maes- carea Istoriei… ). practic. S-au temut să nu trul!, deh... umbră, Alex. Şt. A încer- După revoluţie, aşa fie acuzaţi că i-ar fi îm- Omul declară că cat să corecteze neajun- cum am spus, omul nos- pins oportunismul la acî- adoră să-şi rescrie tex- sul strident şi, ciupind de tru a reluat acele vechi iune dolozivă, aşa că, tele critice, aidoma unui pe ici, şterpelind de pe fişe-texte, rodul trudei nici pomeneală de revi- pictor asiatic îndrăgostit dincolo, şi-a înjghebat sale din tinereţea plină zuire… de propriul penel. Regre- (potrivit principiului că de ambâţ, cu pro- Prudenţă, însă… lui tul nostru, în această pri- meseria nu se învaţă, ci fundă scrupulozi- A.Ş. să nu cumva să-i vinţă, este datorat se fură) câteva dintre pu- 4

nr. 60 n noiembrie 2012 5 tate în intenţie, nu Alex. Şt. şi atunci cînd e ironic Pompiliu Con- put să se înţelepţească… 4 şi în fond, s-a căz- vorba de critici mult mai stantinescu) aşa că, poc L-o fi ajuns bătrâneţea? nit schimbând şi revi- înzestraţi decât mărimea cu parul, Hocus-Pocus! Analizează câte un vers zuind ( pe ici, pe acolo, sa, oameni al căror Bunicul a avut scă- din Eminescu, la Radio, nu în chip fundamental desen chiar fără perga- pare acum 60 de ani, dar odată la două săptă- cum, poate, şi-ar fi dorit- ment (calc, în limbaj teh- eu mi-am făcut de lucru mâni! El care mă eti- o…), dar ceea ce a rezul- nic, termen pe care, chemându-l pe A.Ş. la cheta, tot la Radio că tat nu ne poate înşela. omul, se preface că nu-l dialog, în cadrul unei sunt un semidoct pentru Cosmetizarea este evi- cunoaşte… n.n.) este emisiuni la R.R.Cultural, că vin cu citate din autori dentă. Mecanica moho- deseori mai izbutit decât Polemici elementare, a de secol XIX, acum ne dă râtă a ideilor sale literare originalul. Îi vom aminti d-nei Georgeta Drăghici. lecţii din Eminescu, ul- de împrumut n-a avut acum doar pe Luminiţa Rezultatul îndrăznelii tima redută! Mai - mai puterea să cuprindă nici Marcu, sau Ioana Pârvu- mele?! Criticul m-a luat să credem în vreo mi- prin această ultimă în- lescu şi, nu cel din urmă, tare şi de sus, a lovit în nune! Să se fi potolit cercare fenomenul viu al chiar pe octogenarul disperare de cauză doar- adrenalina în tipul literaturii româneşti pe Henri Zalis. Au îndrăznit doar va pleca acasă în- macho, în sexagenarul care n-a reuşit şi nici nu ei ceva cu adevărat critic, vingător şi apoi mi-a luat năbădăios de până mai va reuşi să-l înţeleagă s-au pronunţat într-un în tărbacă o altă carte în ieri? Mira-m-aş! nici măcar cu sprijinul mod ferm şi bine funda- R.l.! N-am citit croni- Până de curând, la miraculoasei formule mentat?!... Ultimul, a cheta, am auzit doar de radio, omul nostru citea magice: Hocus-Pocus! scris chiar o Istorie con- ea şi n-are rost să-i amintiri despre scriitori Hocus-Pocus! Aşa face densată a literaturii ro- amintesc aici gravele (obsesia vieţii sale!). Aşa dl. A.Ş. şi orice autor va- mâne?! Afară cu ei, să erori sau distorsionări se face că singura amin- tire care i s-a părut loros este transformat în dispară de la revistă, să- ale adevărului cărţii pe demnă de a fi scoasă la ceea ce doreşte supraeul i minimalizăm de ur- care, încă o dată, n-a iveală despre Geo Bogza său dominant, ideologul genţă ori chiar să le citit-o! Oricum, cronica (pe care, cum spunea, l- nărăvit la putere care-i organizăm o execuţie…, (apa) trece, cartea (pia- a cunoscut bine mult domină personalitatea. E ca la carte, fără drept la tra) rămâne! mai târziu), este cea în suficient ca cineva să-i replică! Vorba ceea, noi Şi totuşi, turnirul de la care autorul Cărţii Oltu- facă o cât de uşoară atin- suntem belferii de la R.R.C. se pare că a avut lui îi făcea elevului de gere şi biata lui poetesă USR! Aşa că, din nou, un efect. Omul a renunţat nouă ani, A.Ş. (aflat la interioară sare ca arsă de Hocus-Pocus! (pe moment?!) la rubri- Suceava, pe atunci), o invidie iar Hocus-Pocus Şi, după ce o viaţă în- cuţele otrăvite de prin ga- dedicaţie mohorâtă cu te şi pocneşte! treagă criticul nostru s-a zete şi, oricum, a devenit Trăiască lupta pentru Dacă ai avut cute- comportat aidoma mili- mai atent în selecţia pe pace care, cu siguranţă zanţa să-i spui în faţă ţianului din anii 50, de la care o face pe sticlă, la că i-a îngheţat şi mai ceva de genul: Aţi decla- bariera de cale ferată la TVR Cultural unde se mult articulaţiile meta- rat valoarea ca suprem intrarea în pădurea Râ- vede că are o privire ceva tarsienelor plăpânde ale criteriu în analiza critică ioasa, care-i ciomăgea pe mai spăşită, deşi poziţia e viitorului critic, autorul a operelor autorilor cu- căruţaşii adunaţi în co- în continuare cel puţin in- de astăzi al multor mii de cronici, atât de moho- prinşi în Istoria… dvs., loană, venind de la Bu- decentă, şi a renunţat la râte, din păcate, după dar n-aţi arătat şi ce în- cureşti unde duseseră zâmbetele mefistofelice cum ştim mult prea bine. ţelegeţi prin valoare, marfă şi care, când buni- cu care ne obişnuise în atunci să nu te mire că Este semnificativ fap- cul l-a întrebat revoltat: anii din urmă, când îşi ex- tul că impulsul de a-şi te-ai şi trezit cu un val de De ce dai cu prăjina în hiba satisfacţia de a mai arăta deziluzia cauzată etichete (nonvaloare, oameni?! Ce au făcut?! strivi în văzul lumii câte o de întâlnirea cu marele poet ratat, nu e scriitor, e Care-i legea?!, ei bine, a mică autoare, domni- scriitor de la Bucureşti un semidoct pentru că răspuns (ştiind că miliţia şoară bătrână din provin- aflat, fără îndoială sub vine cu citate din secolul era pusă să bată cu nă- cie, în dispreţul mişcării vremuri, nu-i dezvăluie al XIX/lea, din Titu Ma- dejde): Dar eu ce să fac?! feministe sau vreun autor nici acum lui A.Ş. cauza iorescu, din Eminescu De ce sunt pus aici?!, la valoros dar neobişnuit să profundă a alienării isto- etc.), pe care doar cei fel zice şi A.Ş. : Eu îl apăr dea din coate, făcând te- riei prin care erau obli- naivi ar putea să le ia în pe cititor, eu nu sunt chi- menele prin redacţiile re- gaţi să treacă, alături de seamă şi să se lase im- riaşul literaturii, ca poe- vistelor centrale! întreaga ţară, sub comu- presionaţi. tul, ci gazdă, adevăratul Culmea culmilor e că nismul adus de ocupaţia Hocus-Pocus mai zice latifundiar (cum spunea între timp, omul a înce- sovietică. Va urma

6 nr. 60 n noiembrie 2012 Poeta Claudia Serea lansează volumul „Angels and Beasts” fi şarpele, cerbul, gaia. pe care o am eu în carte, La acestea, am adăugat nu vreau ca cititorul să propriile mele vise, coş- fie prea comfortabil. maruri, amintiri din co- Tonul de adresare este pilărie, diferite detalii uneori ca şi cum ar vorbi personale din viaţa la un copil, iar sub această New York şi din viaţa de deghizare abordez niste emigrant. Aşa s-a născut teme mai dificile de un amestec care este moarte, de represiune în destul de variat, dar are masă, de violenţa istoriei stilul acesta de vis, un- si violenţa deceniilor deva între vis şi coşma. prin care am trecut sub Vorbeşte puţin comunism, privaţiuni, despre stilul de poe- dezrădăcinare, minciuna Luminiţa Cuna liei mele din România, zie si tematica abor- din perioada aceea, si folosesc imagini, amin- dată. apoi dezrădăcinarea şi Un eveniment cultu- tiri din copilărie, frag- Ca tip de poezie este singurătatea din pe- ral important a avut loc mente, nume de străzi, poem în proză, care este rioada de emigratie. la sfârşitul lunii septem- chiar şi cuvinte în româ- un tip mai puţin practi- Sper să le placă şi celor brie 2012. neşte pe care le las netra- cat, este o formă poetică de aici, şi celor din Ro- Pe data de 28 septem- duse ca să dea culoare. nouă, contemporană, un mânia. brie, poeta Claudia Serea Folosesc aceste imagini fel de trend care este aici Descrie puţin ex- şi-a lansat primul său şi personaje din litera- în Statele Unite. Nu este perienta de a scrie volum integral de poezii tura română care, prin main stream, este o poezii în engleză “Angels and Beasts", de transpunere în engleză, formă mai puţin practi- pentru tine, ca ro- la Phoenicia Publishing. creează nişte imagini cată. Sper că prin asta să mâncă. Ce reacţii ai Lansarea a avut loc în ca- noi. aduc ceva nou şi pentru stârnit din partea drul grupului de poeţi Care este poezia cei de aici şi pentru cei publicului român, Red Wheelbarrow din favorita, daca ai din România aşa, ca când spui că scri şi în New Jersey din care vreuna? formă. Tematica şi stilul engleză? poeta face parte. Poemul meu preferat de scriere s-a spus că De obicei reacţia tutu- Am stat de vorbă cu este ultimul din colectie. este suprarealist; este un ror este una de surpriză. Claudia care ne-a împăr- Îmi place din cauză ca e neo-suprarealism, aşa Pentru mine engleza inspirat de fetiţa mea şi tăşit câteva gânduri des- cred eu. Este un joc de vine natural. Vorbesc în pre “Îngeri şi Bestii". încheie colectia cu un lumină şi întuneric, între engleză, gândesc în en- ton pozitiv, de sperantă. Care au fost sur- vis şi coşmar. Temele gleză. Sigur că nu am sele de inspiraţie Cu toate că pare trist, nu sunt destul de serioase si scris întoreauna în limba este: îmi place imaginea pentru acest volum? destul de intunecate cu engleză, am scris şi în Am plecat de la im- cu păpădiile care sunt ca câteva pete de lumină limba română. La un nişte minute făcându-ne aginaţia fiicei mele Dana prin ele. Când ai un vis, moment dat am simţit semne din iarbă: A girl’s care mi-a arătat că înge- chiar şi dacă este fru- nevoia să fac acest salt hand is a dandelion. It rii coexistă cu mosnştri mos, este misterios si in- către cei din jurul meu. stretches from the şi că sunt la fel de reali ca complet. Chiar şi visele S-a produs un salt natu- ground, soft fingers zânele, şi că există pro- cele mai frumoase au o ral spre limba engleză. spread out, slightly priu zis în jurul nostru. parte care este suficient Substanţa poemelor blurry in the spring Altă sursă a fost folclorul de misterioasă aşa încât mele este sută la sută ro- light. The breeze blows românesc, basmele, mi- să te facă sa şti ca este un mânească însă. Scriu the dandelion tologia din care am luat vis, ca nu este realitate. foaret mult din expe- seeds away. Little unele personaje, cum ar Cam asta este atmosfera rienta personală a fami- 4

nr. 60 n noiembrie 2012 7 Defeses Fine Arts PR Agency Saraiva, Prof.Dr. Antonio Sequei- Universitatea din Madrid ros, Prof. Dr. José Granados Gar- cía, Prof. Dr. Roberto Ángel Rubio Conferinţa despre şi Prof. Dr. Javier Rodríguez Crespo. Născut în 1934 la Bucureşti, opera pictorului într-o familie de evrei sefardiţi, Baruch Elron este cunoscut pen- de origine română tru pictura sa aparţinând realis- mului fantastic, cu puternice Baruch Elron influenţe suprarealiste. Opera sa Joi, 8 noiembrie 2012, a avut este cel mai bine înţeleasă ca o loc la Universitatea Complutense punte între Orient şi Occident, cu mania. In 2011, picturi de Baruch din Madrid o conferinţă despre un limbaj influenţat de mistica Elron au putut fi admirate în ca- opera pictorului de origine ro- iudeo-creştină, în timp ce expre- drul expoziţiilor colective Spiritul mână Baruch Elron (1934 – sia sa artistică aduce aminte de Artei de la Londra, în 2012 la 2006), organizată de Editura Renaşterea Italiană. Mesajul ope- Viena iar în octombrie 2012, în ca- Niram Art. rei sale este profund optimist, pic- drul celebrului Salón d’Áutomne In cadrul conferinţei „De ce torul păstrându-şi speranţa în de la Paris. Baruch Elron este Baruch Elron?” viitorul fiinţei omeneşti. Mai multe informaţii: Editura au luat cuvântul Prof.Dr. Fernán- Expoziţii postume au avut loc Niram Art, Madrid sau la dez Vigo Ramos, Prof.Dr. Jorge în Israel, Franţa, Monaco şi în Ro- www.defesesfinearts.com

fingers float, pa- lărgesc cultura română Mă bucură foarte mult să gini, despre experienţa 4 rachute in new înafara graniţelor fizice apară, mă bucură foarte mea de emigrant: cum yards, in new grass, sau de limbă, dar este mult că e dedicat fetiţei am venit din România la growing other dande- greu de spus că ei au loc în mele. Este o poezie cu New York, cum am lu- lions, girl hands waving literatura română. Este multe imagini, metafo- crat în restaurant, sunt from the ground. oricum un fenomen care rică, are şi teme serioase foarte încântată să Care crezi că ar fi trebuie remarcat. Sunt … sunt mulţumită de el, apară. Toate aceste vo- locul acestui volum în convinsă că o să continue de abia aştept să citească lume sunt diferite, au stil literature românească? să ia amploare si va trebui şi alti şi sper să le placă. diferit. Ultimul volum Nu cred că literatura încadrat la un moment Ce pregatesti in care o să apară în 2013, este “A Dirt Road Hangs română are un loc pentru dat. Eu nu sunt preocu- viitorul apropiat? from the Sky" şi este un cei ca mine şi prima mea pată decât de a scrie, nu Un volum de tradu- volum tot de la o editură reacţie este să îi las pe alţii unde mă încadrez. E un ceri al prietenei mele din Canada, 8th House să mă pună unde îmi e spaţiu pe care noi îl croim Adina Dabija. Eu am tra- Publishing. Acest volum locul. Eu aparţin unui în spatiul dintre cele două dus poeziile ei şi vor apă- este inspirat de bunica spaţiu între două limbi. ţări. La un moment dat rea în octombrie sau mea, de bunicul meu şi Nu pot să spun că aparţin dorinţa ta de a comunica noiembrie. Urmatorul de tatăl meu care au avut nici de unii nici de altii. şi de a te exprima depă- volum, de la Cold Hub Încă ceva surprinzător – foarte mult de suferit în şeşte bariera limbii şi Press din Noua Zee- ştiu o mulţime de români timpul represiunii co- atunci te interesează să landă, este un volum mic care au emigrat în anii 90, muniste din România. scrii şi să comunici. “The System". Sunt poe- acum sunt pe la 30-40 de Este în special despre Ce înseamnă lan- zii inspirate din expe- ani, care scriu aici, au suc- bunica mea căreia soţul sarea volumului? rienta tatălui meu în cess şi scriu în limba en- şi copilul i-au fost trimişi Este primul meu închisori comuniste. gleză. Este un fenomen. în închisori şi ea şi-a volum integral. Este un Este vorba despre un sis- Sunt români care trăiesc pierdut casa şi a trecut volum de debut, este o tem represiv. Mai am înafara graniţelor şi scriu prin foarte multe greu- mare bucurie. Cronolo- doua volume acceptate. în engleză. Nu ştiu dacă tăti în perioada când gic vorbind nu este pri- Unul este “To Part is to cineva din România o să avea varsta mea. Este un mul pe care l-am scris. Die a Little", de la Cer- se ocupe de acest grup să volum important pentru Eu mai am nişte volume vadă cum aparţin ei de vená Barva Press, care mine ca istorie perso- cultura română. Ei practic care sunt acceptate, dar este o cărticică, un nală. O să fie o toamnă aşteaptă să fie publicate. volum la 80-100 de pa- frumoasă, lungă, bogată.

8 nr. 60 n noiembrie 2012 Grupaj de poezii din Aureola ta suav străluce, volumul recent apărut Din depărtarea unei nopţi năuce. Singurătăţi în doi şi poezie Recurs la Ne-adună-ntr-un crâmpei de veşnicie, Ne scriem unul altuia cuvinte memoria Pe-naltul cerului de dinainte. nopţii Aureola ta suav străluce. de Emilia Dănescu Poem târziu M-ai adumbrit în serile cu lună Când aruncam priveghiul în pu- Mă-ntorc la mine stiu, Mă-ntorc în basmul În visul meu tăcerile te-adună, ce am fost odată, Iubitule, într-un poem târziu. Recurs la Acolo-i casa mea de amintiri, memoria nopţii Cu zâmbetul curat, cum cel de fată, M-am închinat la îngeri şi la stele, Adun din cioburi luna în priviri. În poarta nopţii ţi-am clădit altar Locuiesc într-o copilărie târzie, Şi-ai apărut din visurile mele, Veşnicia mă ţine de mână, Până şi florile mă cheamă-n şoaptă, Lucind precum lumina unui far. Scrijelesc cuvinte şi semne pe hârtie Mireasma lor, pe unde am trecut, Şi memoria nopţii le-adună. Într-o oglindă mă cuprinde toată, Am stins văpăi ce se-aprindeau Dându-mi speranţa altui început. pe tâmple Dăruiesc dragoste cu braţele deschise Când aşteptam cuminte să mă vezi, Către o lume, nelume a mea, Mă-ntorc la mine, cea de altădată, Tăcerile ce-aveau să se întâmple Lângă aripile dinainte promise, Să dau o şansă timpului trecut, Mă răscoleau din zori Pe cerul meu se mai iveşte-o stea. Iar cartea asta să se scrie-ndată, înspre nămiezi. Luând de mână îngerul căzut. Singurătatea nu-mi mai e de tot pustie, De dorul tău sunt zi de zi bolnavă, Din sărutul celor două stele, Pictând din amintire O rană între lacrimă şi zâmbet, Pe dinlăuntru cartea aceasta se scrie, Mi-ai picurat în vene doar otravă Cum un tribut al viselor mele. Întoarce-te cu faţa înspre mine Şi boabe de mărgăritar în suflet. Şi spune-mi că ţi-e dor de un sărut, Crez literar Iubirea ta cuminte mă susţine Acum, aici, oricând, ca la-nceput. Testament literar Cu numele, ca zestre pe o carte, M-am înrobit cuvintelor desculţe Pornit-am de niciunde spre departe... Priveşte-mă cu ochii de-odinioară Să-mi învelesc iubirile în ele Cu fiecare clipă-am renăscut Când mă sorbeai în suflet din pelin, Şi am aprins în templul poeziei Şi-am transformat cuvintele în scut. Te închinai la sânu-mi de fecioară torţe Şi te stârneam cu râsul cristalin. Să fulgere luminile-nspre stele. Din sufletu-mi preaplin de poezie Ce stă nerăbdătoare să se scrie, Mai vreau doar un popas de fericire, Destăinuirile-s captive-n rânduri, Adun metaforele risipite Tacit, cusut cu firul unui gând... Stând la taifas cu luna înspre zori, Şi rimele ce nu mai sunt dorite. Aştept un semn, pictând din amintire Am scris pe răni, pe frunze şi pe gânduri, Poeme despre zei şi muritori. Făptura ta cu zâmbetul ei blând. Le-aştern în versuri ronde pe hârtie, Cum nişte basme din copilărie, Citiţi-le, să ştiţi că-n lumea asta Mă învelesc în taina unui vis, Aureola ta „Nimicul”, dintr-o pur’-asemănare, Dând viaţă templului promis. Aureola ta suav străluce, În basm poate schimba năpasta Din depărtarea unei nopţi năuce, Şi în poeme orice întâmplare. Ard mărăcinii care-mi stau în cale Sufletul meu, o coală de hârtie, Uitând trecutul unor clipe goale Aşteaptă îngerul care să-l scrie. Din ceasurile de singurătate Şi-n nopţi de insomnie când visez, Nu am ce să vă las ca moştenire, Dau efemerului un veşnic crez. Te răsăresc din visurile mele Decât o carte şi un nume, poate, Şi mă închin la lună şi la stele, În veşnicii iubirea să-mi respire.

nr. 60 n noiembrie 2012 9 Pietatea timpului la Andrés Sánchez Robayna divin, prin cuvintele lă- carte La sombra y la apa- sate libere să acceadă în riencia, Tusquets Edito- poem. res, Barcelona, 2010. Constantin Stancu Eugen Dorcescu, tra- Poezia aceasta oglin- aceea subtilă care mode- ducătorul poeziei din deşte lumina soarelui, lează absenţa, nimicul… Poetul Andrés Sán- limba spaniolă în limba lumina în general, suge- O, anul ca o punte nevă- chez Robayna este un română, ne dă câteva re- rând accesul omului la zută pe care se pierde cel poet al discreţiei, versul pere despre Andrés Sán- lumina esenţelor dintâi. singur, sensibil la mişca- său redă preocuparea chez Robayna, scurte Este un volum al spiritu- rea universului… autorului pentru acele note literare din care ci- lui deschis la mângâierea „Tu care ai iubit soa- miracole umile, pentru titorul va înţelege că pe care individul, în sin- rele/ şi centrul, şi care locuri extraordinare, acest artist a fost şi este gurătatea sa, o primeşte doreşti/ a pătrunde-n lu- atinse de timp, pentru preocupat de literatura din relaţia cu natura, cu mină,/ în rocă şi în pre- anotimpul secret care în- universală în cel mai peisajul, cu locurile im- zenţă,// nude, invinci- floreşte în luna septem- profund sens, că a edifi- portante ale lumii, din bile,/ şi care pe nisip/ as- brie, pentru amintirea cat punţi între poezia relaţia cu Dumnezeu culţi zvâcnirile/ trupului unui început continuu. spaniolă şi poezia lumii, care este prezent prin şi ale pământului…/” - Versul său curge liniştit poezia care captează ne- este implicat în traduceri psalmul încrustat în rea- apoi este luminat de re- văzuta vibraţie a creaţiei, şi că el lasă o amprentă litatea perceptibilă. Su- velaţia relaţiei cu Dum- unda aceea de fond cu vizibilă în istoria literară. fletul „vede” o frunză nezeu, cu natura, cu muzica ei subţire, Ne sunt prezentate volu- uscată, o umbră, elegia netimpul. Acel punct al blândă… mele publicate, cărţile de la marginea metropolei, luminării este esenţial, Volumul are un mo- poezie, cele de critică, o stradă…amintirea pre- poezia capătă consis- tto: „Aşa precum umbra adică tot ce a constituit zentului într-un timp tenţa absolutului, se des- se trece viaţa noastră.” - preocuparea sa pentru fără de timp, e o vedere chide precum floarea… un motto preluat de la cu inima. Poetul se foca- Eugen Dorcescu, poet frumos. În ultima vreme Pero López de Ayala. Este român important, scrii- am putut constata că lizează pe misterul mării o tuşă necesară în econo- tor de excepţie, a tradus Eugen Dorcescu a dat o greceşti, intensificând mia volumului pentru că din poezia acestui poet mare atenţie poeziei din temele sale fundamen- acest gând defineşte sta- spaniol, a făcut şi pre- spaţiul literar al Spaniei, tale: norii, soarele, lumi- rea poeziei lui Andrés zentarea lui alături de s-a arătat interesat să na, aurora, porum beii, Sánchez Robayna. poemele din volumul creeze legături între poe- simbolurile eterne… Poetul spaniol revine UMBRA ŞI APARENŢA . zia română şi cea spa- Descoperim anotimpul la meditaţie repetat, se Titlul este unul sim- niolă şi aduce o ca fiind un spaţiu în care lasă prins în vraja stării bolic, preia din filozofia contribuţie importantă locuieşte poetul, ameţit prin care se maturizează idealistă (Platon) mişca- în cultura europeană, în de miracolul florii de sfinţii. „Te gândeşti a- rea minţii spre eterni- general, acolo unde au- ciulin sau de fulgerul tunci, sub fervoarea tate, omul, adică, va torii români sunt mai verde, ori de variaţiunile amiezii, că bolovănoasa putea primi doar apa- puţin cunoscuţi şi asta unei muzici divine im- cărare ce te-a adus la renţele, va privi doar pe nedrept. pregnate în lucruri. E un această plajă îndepărtată umbrele, dar va putea Volumul publicat în preaplin care vine de s-a iscat, în fond, demult, înţelege creaţia şi creato- limba română este o se- dincolo de mare, de din- în copilăria ta, în cutele rul din toate acestea prin lecţie consistentă din colo de timp. Ciudate obscure ale prime- descoperiri, prin umi- poemele scriitorului spa- sunt reflexele din ziua de lor vise.” - Imagi- 4 linţa în faţa peisajului niol din mai recenta sa anul nou, cu vibraţia

10 nr. 60 n noiembrie 2012 nilor meditaţiei. vărat: lumina carnală, pasul nostru-n ţărână.” Cititorul va fi surprins de 4 Desigur, poezia se cântecul traversează – FLOAREA DE CIULIN liniştea şi luminozitatea pierde în eternitate, este timpul, lumina arzândă, Eugen Dorcescu s-a versului, dar e nevoie şi un mesaj discret, subtil, ţinutul originii, sânul străduit şi a reuşit să de un efort iniţiatic pen- în imensitatea timpului stelei, materia nemuri- prindă poezia aceasta tru a pătrunde în intimi- care devine un spaţiu toare şi maternă, piatra care se ţese fină ca o tatea poemului… atemporal: „Şi dincolo de care va mărturisi memo- pânză de păianjen pe Reţinem fragmente orice înţelegere, marea.” ria noastră. Poemul e co- faţa lumii, e diamantină de versuri: muţenia ae- O banală frunză de- pleşitor prin intensitatea şi fragilă, dar puterea rului, lumina gravată, clanşează în fiinţa poetu- şi densitatea eternităţii poeziei se vede prin rela- fântâni de lumină, lu- lui mişcarea gândurilor în palat, lângă tronul ţia poetului spaniol cu cruri care ne recunosc, nepereche, e o galaxie care pare etern… este poezia în sine ca poezie, pietre care naufragiază care se naşte în mintea doar aparenţa, e doar cu universul, cu relativi- în lumină, ochiul soare- celui care contemplă. „Noi umbra… Cu certitudine tatea vieţii într-o lume lui, fulminantele goluri de asemenea, smulşi, us- Andrés Sánchez Ro- eternă care se reclădeşte ale liniştii, lucrarea pură caţi/cădem pe pământul bayna este un poet al cu fiecare fiinţă, pe de a timpului, risipirea nesfârşit,/ precum o esenţelor, e din stirpea altă parte… marmurei, fierăria so- floare a negării cădem/ de celor care au experienţa Metafora este una a lară loveşte cerul, toate la stele la solitudine.” - contemplării, preluată smereniei, nu este una se privesc în vid, avide, Unei frunze uscate. din murmurul rugăciunii explozivă în tonul poe- aerul orb şi apa fulgu- Trecerea imperiilor, sau, poate, poezia este ziei moderne, acest lucru rantă, însuşi timpul în relativitatea puterii care rugăciune, Cel Etern se pare preluat din vechile pietatea timpului (fru- devine fără de putere descoperă în creaţia sa, scrieri, dintr-o expe- este superb redată în aparenţele îl trădează, rienţă spirituală de ex- mos), fântânile invizibile poemul DESPRE UN umbrele ţipă… Iată, me- cepţie. Tonul nu este ale vieţii şi morţii, raza TRON DE PIATRĂ; Lu- tafora care ondulează unul familiar poeziei ro- de aur verde, două silabe dovisi, Palazzo Altemps. gândul: materia nemuri- mâne decât cu unele ex- ce ard în strălucirea lui Tronul e din marmură toare şi maternă… cepţii, dar redă iulie, memoria cuvinte- invizibilă, tronul simbo- Poetul are capacitatea demnitatea unei poezii lor, un zid - chipul tim- lul puterii, dar el tră- unică de a preface un care vibrează ca o inimă pului, toate se topesc dează neputinţa în faţa lucru banal în gran- în trupul eternităţii. laolaltă cu cerul… eternităţii cu toată de- dioasă imagine a gloriei, Acest volum, prin sensi- Iată, acestea schiţează tenta pe care o dă dra- omul conştientizează că bilitate şi modestie, prin o lume aparte, e lumea gostea, sau ritualul este doar lutul care vor- libertatea cuvintelor de a poeziei, sau ca să-l para- religios, ori frumuseţea beşte, care şopteşte mi- se metamorfoza în poe- frazăm pe Andrés Sán- femeii tinere care armo- racolul: „Umbra ta doar/ zie, se deosebeşte de cea chez Robayna: „Numai nizează tronul cu simbo- apasă pe lut/ mai puţin ce se scrie, se publică şi frumuseţea aceasta ne lurile. Există versuri care decât tine.// Şi încă mai se premiază în România ajută să trăim şi deopo- desenează poemul ade- puţin decât umbra-ţi,/ în materie de literatură. trivă să murim”. Jozsef Pildner, Don Quijote de Chindia

De curând a apărut la Târgovişte o de membrii familiei, de prieteni şi de nouă carte. Ea reprezintă o recunoaş- oameni de litere locali, care i-au fost tere colectivă a ceea ce a însemnat aproape în scurta lui viaţă. Volumul pentru târgovişteni viaţa şi activitatea mai conţine multe şi interesante foto- celui care a fost poetul, jurnalistul, grafii, care relevă viaţa şi activitatea animatorul cultural şi omul de toate sa, şi oamenii cu care acesta a intrat zilele Jozsef Pildner (1956-2008), în- de-a lungul timpului în contact. semnând însă şi un laudaţio şi un pri- Cartea beneficiind de o excepţio- nos creştinesc de aducere aminte. nală tehnoredactare a putut vedea lu- Volumul intitulat „ Jozsef Pildner mina tiparului datorită sprijinului Don Quijote de Chindia”, înglobează financiar oferit de Primăria vechii Ce- amintiri, proze scurte, eseuri lirice şi tăţi de Scaun Targoviste. poeme dedicate poetului şi concepute I.I.V.

nr. 60 n noiembrie 2012 11 duală. „Zeii sunt în noi, ne locuiesc şi ne trăiesc Consemnări atât legenda cât şi isto- ria” - pare a fi concluzia ce o desprindem citind prieteneşti această carte aşezată sub semnul lui „doi”. Marele preot şi înţelept din peş- de Mihai Antonescu tera sacră e însuşi spiri- fea roşie şi capacul ca de lăriei autoarei să-mi răs- tul neamului românesc, sită rară. Deambulări pe pundă. Mă declar mulţu- îndemnând la luare dinafara şi pe dinăuntrul mit. Ce spun, de-a aminte şi neuitare. Totul fiinţei. Transfigurarea e dreptul fericit să-mi fi sub însoţirea lupului alb, de-a dreptul fabuloasă, căzut în mână o carte simbol al perpetuării şi Între foc şi beneficiind de măiestria detot „altfel”. nemorţii. Atena Gabriela unei autoare pe măsură, „BENDISA: lumina”: Stochiţă dă şi în acest lumina lui chiar dacă la începutul roman iniţiatic, pendu- nou roman măsura şi inefabilul unui talent ce Atena Gabriela pactului cu imaginarul şi lând între o mitologie a hârtia. O pleiadă de în- rădăcinilor născătoare nu se dezminte. Întru l Stochiţă FLUTURI tâmplări năucitor de de istorie şi o contempo- adăstarea cititorului ŞI CHOPIN, 2011 - bine învelite în senti- raneitate cumva para- lângă paginile unei cărţi BENDISA: lumina, ment şi stare fac posibilă lelă: una, aceea de o stranie frumuseţe. Întru „îmbolnăvirea de 2012 l Editura transcederea imaginaru- construită de autoare lui într-un real aproape spre o mai bună înţele- frumos prin învecinare” SĂRBĂTOARE palpabil. Atena Gabriela gere a cărţii, alta, omni- conform obiceiului din PUBLICATIONS, Stochiţă este, fără îndo- prezentă în subsidiar, vechile upanişade in- SYDNEY, AUSTRALIA ială, un extraordinar ta- dar din care autoarea se dice: „ Stai şi ascultă, iar lent ce-şi revelă sustrage deliberat, toc- dacă povestitorul lip- Motto: „Doar timpul se dimensiunile mai cu mai spre „a construi”. O seşte de la sărbătoarea scurgea nestăvilit, ur- seamă în introspecţia construcţie „în vârste” minunii, citeşte-i sufletul mându-şi cursul precis simţurilor, cum şi în de- gen piramidă, în care cei bine rânduit în carnea de la o clipă la alta” terminarea stărilor atitu- doi protagonişti, Adrian hârtiei”. Ave, Atena Ga- Atena Gabriela Stochiţă dinale. Tristeţile, ca şi şi Bendisa, traversează briela Stochiţă! Între foc bucuriile protagoniştilor, timpul mitic - şi mistic – şi lumina lui, întot- Bunul meu prieten, au mireasma florii şi-a dintr-o copilărie sub deauna va rămâne loc de poetul Grigore Grigore, inocenţei unei copilării semnul curiozităţii şi-al încă o poveste. Despre mă dăruieşte cu două paradisiace. Zborul e întrebărilor, până-n pli- OM, despre eternitatea cărţi ale Atenei Gabriela unul aproape, pendu- nul unei maturităţi înţe- LUI şi despre VA- Stochiţă: „FLUTURI ŞI lând între dorinţă şi ne- lepte, cu transcedere LOARE. CHOPIN”, Editura SĂR- linişte, între foşnetul lui BĂTOARE PUBLICA- „acum” şi surprinzătorul Redacţia TIONS, Sydney, „departe”. Uimitor!? E o Australia, 2011 şi „BEN- cuminţenie aşternută în revistei DISA: lumina”, aceeaşi text ce parcă te în- editură, an de apariţie deamnă la o reaşezare, la „CLIMATE 2012. Citesc în ordinea o reevaluare a fiinţării în apariţiei şi conchid: contemporan. De unde LITERARE” „FLUTURI ŞI CHO- atâta bunătate, atâta sfii- PIN”: povestiri - sec- ciune şi delicată punere vă urează venţe - delicat montate în cuvinte, cum numai SĂRBĂTORI într-un tot unitar. Magia marilor spirite li se în- rătăcelnică a celor doi tâmplă? Cele câteva FERICITE şi LA fluturi, Aris şi Alia, în scurte povestiri din fina- afara cutiei de argint cu lul cărţii mă iau de mână MULŢI ANI! interior căptuşit în cati- şi mă duc în lumea copi-

12 nr. 60 n noiembrie 2012 Păzesc intrarea Poeme de în lumea de dincolo, unde se-adună toate durerile Gabriel Vincenţiu şi vieţile devin simple fapte.

În ceasul de taină Mălăescu cântă cocoşul; prin poarta tăcută, Grădina Pe dealuri de vis, tiptil se strecoară, la cumpăna apei, armatele celor învinşi. Dreptatea zorilor Râul vine de departe, oastea zidită pardosind pământul cu Cât de stranii alungă uitarea. mi se par încăperile amintiri. Valul ucigaş în care se consumă Era pregătit opiu, Mii de obiecte plutesc Larma sunetelor pentru viaţă, precum în tablouri. către nicăieri. E plină de zgomote noaptea. pentru dragoste.

Iubirea încearcă Iar tu, Monştrii tramvaielor Algele mării în zadar călătorule, nu s-au trezit, îi mângâiau tălpile, să le transfere încerci să construieşti, dar răsuflarea lor înfioară liniştea se lăsa razele pe singurul loc zborul păsărilor … în trupul său. de lună. rămas liber, grădina ta. Somnul schimbă percepţia. Uşor ca o adiere, Aş vrea să chem nisipul foşnitor dreptatea zorilor; Doar a ta. Mişcarea gândurilor dormita. să spulbere, acoperă larma sunetelor ca pe o În prag de furtună neacordate cu visele Dar a venit ce rămân suspendate marfă stricată, Frunzele ploii cad valul ucigaş, între ieri şi mâine. răutatea. în panere albastre, tsunami, reducând larma zilei aducând moartea, Frumuseţea clipei la un plâns de copil. Marea de vise pentru care nu era pregătit. Nu am cunoscut Se prăbuşesc mai devreme Clopote pietrele zidurilor noaptea aceasta, ascunse în schituri ce susţin Valul ucigaş altfel aş fi mers desculţ tulbură vulturii templul de gheaţă Era pregătit să întâmpin cu aripi de nori. al clipelor. pentru viaţă, păsările cerului. pentru dragoste. Doar vârful dealului Aşteptările dor Nu am ştiut – biet singuratic – mai cumplit decât Algele mării încearcă zadarnic suferinţele iubirii. cât de departe îi mângâiau tălpile, să oprească furtuna. se duce lumina, liniştea se lăsa Parfumul altfel aş fi înotat în trupul său. petalelor ucise, până dincolo de La cumpăna apei ne va trece puntea linia orizontului. În nopţile de coşmar Uşor ca o adiere, către marea de vise. tăcerea pământului nisipul foşnitor Nu am primit arde stelele focului dormita. vreun semn pe vatra boltită. Străjerul timpului din lumea nevăzută, Stau la marginea ceţii Dar a venit altfel m-aş fi oprit Într-un gest temerar cu ziduri ce se năruie valul ucigaş, din alergare braţele rugilor în fiecare noapte, tsunami, să surprind înfrunzesc înserarea ca un străjer al timpului aducând moartea, frumuseţea clipei. cu porunci ancestrale. care trece prin mine. pentru care nu era pregătit.

nr. 60 n noiembrie 2012 13 dox, Logica, Medicină, Carieră, Fabulă, Exis- tenţă. Citez din ultima. BREVIAREde Victor Sterom „Să ştiţi că problema aceasta, a existenţei, am interogaţii şi adevăr, de Imediatul sau realul studiat-o temeinic. 0 cu- posibilitatea de a dăinui imediat este i eliminat noaştem la fel de bine ca pană dincolo de pragu- sub forma cultivării de şi fazele Lunii, fazele cu- rile neantului, ale dezor- simboluri paradigmatice rentului alternativ, sau dinii şi haosului, ori ca estetizante, într-un mod fazele de poartă. Exis- experienţă de viaţă şi Sui-generis, trăsătură tenţa aceasta a fost, pen- moarte. Victor Sterom fundamentală şi structu- tru multă vreme, ca un în fine, romanul în to- rală reflectată în poezia drum cu două sensuri de talitatea fragmentelor George Toma din această carte. circulaţie, pe care s-a cir- sale (29) ne conduce să „Ei nu ştiu/dar au Veseliu, Colonia, culat când într-un sens asociem într-o puternică fost/au aprins lumânări, când în celălalt” Ed. Bibliotheca, lecţie de viaţă - mişcarea /s-au bătut cu dure- Aceste subiecte anali- Târgovişte, 2010 haitelor - în pădurea rea/acolo/ degetele mâi- zate şi interpretate ana- plină cu lupii lumii civi- nii lor,/nu au cunoscut litic şi uneori sub Într-un anume sens, - lizate care se sfâşie de în- întristarea/ ci, numai/ţi- Colonia - trebuie apre- incidenţa - umorului - dată ce unul dintre ei pătul pâinii/i-am văzut capătă intonaţia unei fe- ciată drept cartea unică a manifestă semne de slă- când o frângeau sub ar- nomenologii ale spiritu- unei vieţi, a descoperirii biciune. borele inimii/peste nu- lui în care scriitorul unor adevăruri funda- mele celuilalt/ atunci, Laurenţiu Orăşanu s-a mentale, dobândite prin Daniel Vorona, demult/ era reflux de ji- întrecut pe sine, comen- temeritatea unei opţiuni Eu, tu şi bunul vine/era timp de in- tându-le. Iată cum relevă care acţionează cu forţa Dumnezeu, Ed. stincte/era minus de autorul modul de înţele- intrinsecă în destin. Muzeul Literaturii trandafiri” (umbră apro- gere a unei „Scrisori”. Lecturând acest pie-te umbră) „Scrisoarea a fost, roman, am avut senzaţia Române, Laurenţiu Orăşanu, încă de la început, moda- că recitesc romanul, - Bucureşti, 2006 litatea prin care bărbaţii CĂTUNUL - de William Daniel Vorona e, fără Dicţionar cu umor geto-daci le declarau iu- Faulkner unde George putinţă de tăgadă, un vi- geto-dacic, bitelor lor, în cuvinte Toma Veseliu înlocuieşte zionar baroc şi topogra- Ed. Criterion, meşteşugite, sentimen- deznodămintele roma- fia lumii lui a răsfrânt Bucureşti, 2008 tele lor profunde şi chiar nului său cu un - scena- deosebit din toate aces- intenţiile lor mai de su- riu - examinator origi- tea. Scrie lax, sincopat, Din multitudinea de prafaţă. De cele mai nal. Personajele sunt exprimând însă, cu so- subiecte şi teme aproape multe ori, scrisorile aces- convocate în faţa unei lemnitate, marile ritua- ideatice şi majore,nu- tea de dragoste îşi atin- instanţe sociale şi poli- luri sacre, dând sensuri mesc aleatoriu câteva în- geau ţinta. în unele tice pentru motivarea ac- cognitive şi ontice aces- sumătoare în acest cazuri însă, aceste scri- telor de viaţă trăite. tor atitudini. Esenţa to- insolit - dicţionar - dol- sori ajungeau din gre- Astfel, se pune în va- pografiei e la poetul dora de breviare seman- şeală la nevestele lor. loare polifonia adevăru- Daniel Vorona de ordi- tice. Atunci efectul era cu lui şi creează posibilitate nul solipsismului, cu- Poezie, Metafora, totul altul decât cel unei reexaminări de prinzând, coerent, o Film, Scrisoare, Para- dorit”. fond. Însă, tensiunea concepţie filozofică idea- confruntării prismatice list-subiectivă în care induce retrăiri dureroase afirmă că singura reali- ale răului odată făcut. tate ar fi subiectul:omul Romanul „Colonia” cu conştiinţa lui indivi- este totodată o sumă de duală, iar lumea obiec- stări conflictuale, de fas- tivă ar exista numai în cinante obsesii existen- această conştiinţă, ţiale, de motive deci,efectul unei drame generatoare de viaţă, de de natură ontologică.

14 nr. 60 n noiembrie 2012 Chiar dacă nu a fost totul aşa cum se spera, Mario Varga Llosa tranziţia spaniolă de la dictatură la democraţie a fost una dintre cele mai Elogiul lecturii frumoase momente isto- rice ale timpurilor mo- derne, căci a arătat cum, atunci când înţelepciu- şi al ficţiunii (6) nea şi raţiunea preva- lează iar adversarii politici lasă la vestiar orizontul intelectual şi momente cheie ale me- ascund în ele prejudecăţi moriei dar şi scuturi îm- sectarismul în favoarea erau un păcat de moarte. etnice şi rasiste, deoa- potriva singurătăţii. bunului comun, fapte ex- Peru este acel colegiu rece aceste prejudecăţi Patria nu este nici drape- traordinare se pot pro- San Miguel şi teatrul Va- transformă în valori su- lele, nici imnurile, nici duce asemenea celor din riedades unde pentru preme, în privilegii mo- discursurile apodictice romanele realismului prima dată am văzut rale şi ontologice, despre eroi emblematici, magic. Tranziţia spa- pusă în scenă o piesuliţă circumstanţa fortuită a patria este un mănunchi niolă de la autoritarism scrisă de mine. Peru este locului de naştere. Ase- de locuri şi de persoane la libertate, de la subdez- acel colţ numit Diego menea religiei, naţiona- care ne populează amin- voltare la prosperitate, Ferre şi Colon, în Mira- lismul a fost cauza celor tirile şi colorează melan- de la o societate de con- floresul limanez, căruia mai mari măceluri de-a colia, senzaţia caldă că, traste economice şi ine- îi spuneam Cartierul lungul istoriei, ca cele oriunde am fi, există galităţi tipice lumii a Vesel, unde am schimbat din timpul celor două mereu un loc unde treia la o ţară a clasei de pantalonii mei scurţi, cu războaie mondiale sau ca putem oricând să ne în- mijloc, integrarea în Eu- unii lungi, unde am cel actual din Orientul toarcem. ropa şi adoptarea, în câ- fumat prima ţigară, unde Mijlociu. Nimic nu a Peru este pentru ţiva ani, a unei culturi am învăţat să dansez, să făcut mai mult rău ca na- mine acel Arequipa unde democratice, toate aces- mă îndrăgostesc şi să fac ţionalismul prin balkani- m-am născut dar n-am tea au provocat admira- curte fetelor. Peru este zarea Americii Latine, trăit niciodată, un oraş ţia întregii lumi, prăfuita şi oricând gata ş însângerată de lupte şi li- pe care mama mea, bu- declan ând moderniza- să se prăbuşească sală de tigii fără sens, risipindu- nicii mei, unchii şi mătu- rea Spaniei. Toate aces- redacţie a ziarului „La se resurse economice şile mele m-au învăţat tea au fost pentru mine o Cronica” unde, la şai- astronomice pentru să-l cunosc prin interme- experienţă emoţionantă sprezece ani, am făcut cumpărarea de arme, re- diul amintirilor şi re- ce m-au îmbogăţit sufle- primii mei paşi în ziaris- nunţându-se la con- grete lor, pentru că tot teşte şi spiritual deoa- tică, o meserie care, îm- struire de şcoli, biblioteci neamul meu familial, aşa rece am trăit-o, în preună cu literatura, a şi spitale. cum procedează, în ge- diferite momente, din ocupat aproape toată Nu trebuie confundat neral, cei născuţi în Are- interior, foarte îndea- viaţa mea şi mi-a permis, naţionalismul ce refuză quipa, a luat cu el acolo proape. Fie ca naţiona- ca şi cărţile, să trăiesc din start dreptul la exis- unde s-a dus, oraşul Alb, lismele, deoarece în mai mult, să cunosc mai tenţă al celuilalt, mereu de-a lungul întregii sale Spania se poate vorbi de bine lumea şi să frecven- izvor de violenţă, cu pa- existenţe nomade.Peru mai multe naţionalisme tez oameni de peste tot şi triotismul, sentiment să- este acel Piura a deşertu- regionale, flagel incura- de orice fel, oameni ex- nătos şi generos, izvor de lui, acel roşcov şi acel bil al lumii moderne dar celenţi, buni, răi, execra- iubire pentru pământul măgăruş răbdător pe şi al Spaniei, să nu pună bili. La Colegiul Militar unde ai văzut lumina care piuranii din tinere- beţe în roate acestui feri- „Leoncio Prado” am aflat zilei, unde au trăit stră- ţea mea îl numeau „pi- cit moment, al democra- că Peru nu era acel mic moşii tăi, unde au prins ciorul celuilalt” - trist şi ţiei. bastion al clasei de mij- contur primele vise, pă- frumos apelativ -, oraş Detest orice formă de loc în care am trăit până mânt al peisajului fami- unde am descoperit că naţionalism, de ideologie atunci cocoloşit şi prote- liar al ţinuturilor ce-ţi nu berzele aduceau co- - sau mai degrabă de re- jat, ci o mare şi străveche ligie - provincială, purtă- apar în faţa ochilor, al fi- piii pe lume, ci cuplurile toare de idei înguste şi inţelor dragi, al eveni- ce se dedau la „oribili- Continuare în exclusiviste, ce macină mentelor ce devin tăţi” ce mi se spunea că pagina 30

nr. 60 n noiembrie 2012 15 Pictura inspirată de literatură

Ziona Tager, Mordechai Levanon… În opera lor, acest lac, parte din istorie şi reli- Dorel Schor gie, capătă o altă dimen- Primele cărţi, încă în- siune, fiind în mod ainte de descoperirea ti- paradoxal, uneori fasci- parului, erau frumos şi nant şi spectacular, al- bogat ilustrate. Se înţe- teori esenţă şi simplitate. lege că desenele trebuiau Pictura capătă un aspect să întregească textul, social şi militant atunci dar, uneori, fantezia pic- când e inspirată de lite- ţit textul, având naivita- în goana lor nebună, dar torului medieval reuşea ratura socială si mili- tea stilului, dar şi auten- şi fanteziei poetului. E adevărate performanţe. tantă. Vom da, ca ticitatea personajelor. poate spaţiul privilegiat Sunt cunoscute frumoa- exemplu, pânza lui Ale- Folclorul este, de ase- în care claritatea rostirii sele miniaturi irlandeze xandru Ciucurencu ilus- menea, stimulator. O lu- plastice încearcă să ega- sau cele orientale de la trând un fragment din Babur Nama, care depă- crare de Constantin leze frumuseţea versuri- cunoscuta poezie a lui şesc cele scrise, realizând Piliuţă, cu un peisaj idi- lor. Mihai Eminescu „Împă- pentru posteritate, în lic respirând linişte pas- În arta plastică israe- rat şi proletar”. Co- afara de valoarea lor ar- torală şi pace (şi un liană s-au remarcat lu- mandă socială sau tistică, şi una documen- simbolism ezoteric) su- crările care ilustrează numai comandă a vre- tara de excepţie. Ne vom gerează versul „pe un pi- frumuseţile câte unui loc mii, pictura poarta în- referi însă numai la „lite- cior de plai, pe o gura de sau însoţesc câte un cân- semnele unui mare ratura” laică. Capodo- rai” cu care cântăreţul tec intrat în repertoriul pictor, care semnează pera „O mie şi una de popular a numit intuitiv personal al fiecăruia. De numai cu iniţiale, dar nu nopţi”, culegerea poves- locul atât de îndrăgit. Un pildă, versurile poetei face compromisuri cu tirilor Sheherezadei din pictor mai puţin cunos- Rachel, cooptate firesc în calitatea. Exemplele sunt veacul de aur al civiliza- cut la noi, Nicolai Samo- folclor, dedicate Kinere- foarte numeroase. Nu ţiei arabe, a stimulat im- kis, găseşte interpretarea tului (lacul Tiberiada), am încercat decât o tre- aginaţia multor pictori potrivita „Troicii” lui au inspirat numeroşi cere în revistă a unei te- din mai toate ţările. Iată Serghei Esenin, lăsând pictori, printre care Reu- matici, care poate servi aici un desen vechi, unul frâu liber nu numai cai- ven Rubin, Nahum Gut- ca subiect unei lucrări din primele care au înso- lor care spulberă zăpada man, Shmuel Charuvi, vaste şi exhaustive.

16 nr. 60 n noiembrie 2012 Incinta Mănăstirii Mărgineni, locul naşterii lui I.L. Caragiale „Caragiale, Caragiale, măreţie vatra satului - dacă nu erai matale, ră- ulterior, ctitorie şi lea- mâneam tot Haimanale!” găn, trebuie spus, al (Nichita Stănescu marelui neam “munte- Ştefan Ion nesc” al Cantacuzinilor. Ghilimescu Potrivit copiei “extractu- lui” actului de naştere Grăbită foarte să menţionat, nou-născutul treacă în faţă şi să îţi ia de sex bărbătesc, pe nitam-nisam ochii, nume Ion, din părinţii lumea din zilele noastre Luca Caragiale, în etate este adesea de o superfi- de 41 de ani, şi Ecaterina cialitate năucitoare. Iste- Chiriac, în etate de 37 de rizaţi de badineria litate, un mic obelisc ri- I.L.Caragiale, Lumea ani, a venit pe lume la 1 prostiei cu lustru (să fiu dicat pe locul în care a operei, vol. III, 2001, îmi februarie 1852 în casa pe care tatăl său, în calitate iertat pentru duritatea fost odaia în care a văzut permit să-l iau doar ca catalogării situaţiei, al- de secretar, încă din pentru pentru prima simplu pretext pentru a tminteri exactă), în anii 1849-1850, al Mânăsti- dată lumina zilei viitorul restabili şi nuanţa, pe cât din urmă, am văzut fel rii Mărgineni, o deţinea scriitor - astăzi în co- îmi va sta în putinţă, câ- de fel de vistavoi şi de în incinta sfântului lăcaş. muna “I.L.Caragiale”, ju- teva adevăruri despre năimiţi de doi bani, Botezat în 7 februarie cu deţul Dâmboviţa, pe D.J. locul naşterii marelui oploşiţi unde, dacă nu în numele de Ion de către 710) – într-una din ve- scriitor, o veche aşezare media?, susţinând senin bunica paternă, Maria, chile mahalale ale oraşu- românească cu un trecut în faţa miilor de poten- majoritatea exegeţilor lui lui prahovean pomenit. istoric aproape fabulos. ţiali auditori cele mai in- Caragiale presupun, ple- credibile enormităţi şi Nu mă voi referi, cum o Considerat multă când de la acest amă- platitudini… Pe la mijlo- merită, de altminteri, vreme pierdut (chiar şi nunt, că, în realitate, cul lunii martie curent, mai mult decât obiter de titularul lui, id est copilul s-ar fi născut în nu mai departe, TVR dictum, la acest caz de I.L.Caragiale), în toiul 30 ianuarie, de ziua celor Cultural difuza, sub sem- flagrantă buimăceală in- alergăturii pentru proce- Trei Ierarhi, Vasile cel nătura unei tinere “spe- telectuală şi aiureală cul- sul de succesiune (1906), Mare, Grigorie de Na- cialiste” din categoria turală, aproape fără una dintre surorile tată- zianz şi Ioan Gură de amintită, un aiuritor re- precedent, pus în circu- lui lui I .L.Caragiale, Aur. In acest sens, pri- portaj despre obârşia laţie pe un post de televi- Anastasia, a dat peste el mul biograf al scriitoru- celui mai mare drama- ziune naţional, presupus exact acolo unde trebuia lui, Horia Petra-Petrescu turg roman ; un “mate- de înaltă specializare în să se afle, adică în arhiva (bun prieten cu scriito- rial documentar” domeniul culturii şi sub- Primăriei Haimanale, rul!), în lucrarea de doc- dedicat, evident, dublei venţionat din bani pu- fostă la un moment dat torat Ioan Luca sărbătoriri a lui I.L.Cara- blici, ci, etichetându-l ca Vornicul Mărgineanu, Caragiales Leben und giale de anul acesta, în atare, în calitate de autor după numele vornicului Werke, Leipzig, 1911, care nu ezita să plaseze al proiectului Obeliscului Drăghici Mărgineanu, scrie că viitorul drama- Mărginenii, cu “Casa I.L.Caragiale finalizat la ctitorul din secolul al turg s-ar fi născut în Memorială I. L. Cara- Mărgineni în 1992, pre- XV-lea al celebrei Mâ- “noaptea de 29-30 ia- giale”(!?) de acolo, la pe- cum şi de îngrijitor al năstiri Mărgineni din nuarie 1852, în riferia Ploieştilor, iar ediţiei postume, alcă- apropiere, construcţie zori” , iar “tatăl în 4 Placa Memorială (în rea- tuită de Marin Bucur, impozantă ce veghea cu ziua botezului, a

nr. 60 n noiembrie 2012 17 dat ca zi a naşterii cate de istorie ale Mărgi- nic, a cărui isteţime na- XV-a (1475-1495) – sub 4 1 februarie, des- nenilor Dâmboviţei, si- tivă era privită cu admi- dinastia domnitorilor igur nu din rea- tuate nu prea departe de raţie şi indulgenţă”. In Basarabi - de vornicul credinţă, dar din mânăstirile Dealu şi Vi- pofida a tot ceea s-a spus Drăghici sin Stoica ot zăpăceală”. forâta, în monografia pe şi se va mai spune poate Mărgineni (apud Nicolae In legătură cu locul care i-o dedică scriitoru- despre locul naşterii lui Iorga, Revista istorică naşterii, lui Caragiale în- lui în 1940 - Viaţa lui I. I.L.Caragiale, (invo- ,vol. XXV –n-le 7- suşi îi făcea plăcere să L.Caragiale -, bun cunos- cându-se oricât de multe 9/1939), pe lângă rolul spună de fiecare dată cător şi preţuitor al valo- argumente administra- religios important, Mâ- când era întrebat că s-a rilor toposului legendar tive-formale ), pentru cel năstirea Mărgineni con- născut la Mărgineni-Pra- din jurul Cricovului mai important biograf şi stituia în acele vremi un hova, localitate pe care o Dulce încă de pe vremea exeget al marelui clasic excepţional loc strategic declară şi pentru Alma- când era deputat naţio- al literaturii române, de supraveghere şi apă- nahul Societăţii Juni- nal-tărănist de Dâmbo- este mai mult decât evi- rare a Cetăţii de Scaun a mea, în care figurează viţa, şi va fi călcat aceste dent că localitatea na- Târgoviştei. In a treia de- înscris (cu toate datele pământuri nu o dată cu tală a lui Ion Luca cadă a secolului al XVI- de identificare riguros piciorul, Şerban Ciocu- Caragiale nu poate fi lea (1627/1628), odată notate) la poziţia 82. La lescu (“Şerban cel Rau”) decât aşezarea din in- cu căsătoria postelnicu- data naşterii copilului, se trezeşte la un moment cinta Mânăstirii de la lui Constandin Cantacu- tatăl său, Luca Caragiale, dat visând aievea şi ne Mărgineni. Ratificată pe zino cu Elena, fiica retras după Revoluţia surprinde scriind avân- bună dreptate de unii domnitorului Radu Şer- din 1848 din trupa de tat : “Micul Ion Luca a cercetători în această ca- ban şi a Elinei Mărgi- teatru a fraţilor săi, zburdat, până a fost dat litate, Haimanale, (în neanca, ultimul vlăstar Iorgu şi Costache Cara- la şcoală prin poienile 1970, s-a descoperit la din spiţa marilor boieri giale, îndeplinea la Mâ- pădurilor mânăstireşti; Arhivele Statului din Bu- Mărgineni, Mânăstirea, năstirea Mărgineni, sub dacă este adevărat că de cureşti chiar şi “actul de dimpreună cu imensa mâna superiorului de la vârsta cea mai fragedă botez” al copilului emis avere mutătoare şi ne- origine greacă Macarie, se fixează trăsăturile cele de preotul Bisericii de mutătoare a cuplului funcţia extrem de impor- mei temeinice ale firii, aici !), firava comunitate ajung la o înflorire fără tantă – care presupunea, copilul îşi căuta cama- umană vieţuind în precedent. Călător în probabil, studii de drept razi oriunde, fără ifose umbra Mânăstirii Mărgi- Ţara Românească (1656- - de secretar, având în de domnişor, cu ţigănu- neni, numită astfel de 1658), sirianul Paul de grijă administrarea unei şii şi odraslele ţăranilor stareţul Macarie, proba- Alep descrie la superlativ “corporaţii latifundiare” după el; îl vedem cu în- bil în derâdere, până la conacul postelnicului. alcătuită din nu mai chipuirea, isteţ şi volun- secularizarea averilor “Ieşind din biserică ne- puţin de 30 de trupuri tar, organizând jocurile mânăstireşti, din 1864, am coborât în palatul impresionante de moşie şi punând la cale pozne nu avea nici măcar con- în 8 judeţe. Odată cu de tot felul. Când avea figuraţia unui cătun, acestui postelnic (s.n.). naşterea celui de al doi- trei sau patru ani, i s-a căci, scrie acelaşi Şerban Sunt clădiri domneşti ce lea copil, în 1855, familia născut o surioară, Elena, Cioculescu, “nu se tăia- uimesc mintea, fiind mai Caragiale părăseşte, botezată aşa după nu- seră drumuri”, iar pote- frumoase decât clădirile după unii cercetători, mele bunicii materne şi cile erau trecute cel mai din oraşe. Acolo se află o Mărginenii, stabilindu- mângâiată de familie cu adesea cu pasul. “Pe la baie elegantă a cărei se la Ploieşti. Micul diminutivul Lenci. În cli- 1852, subliniază reputa- marmură e minunată; Iancu, va fi suferit poate, matul dulce al locurilor tul monografist, nu se apa care o alimentează dar va fi uitat repede, păduroase, ferite de vân- putea vorbi de Haima- este adusă de roţi cu gă- căci nu avea mai mult de turi, cu zăpezi târzii, co- nale (ad. n.) ca de o aşe- leţi aşezate pe râu; aceste 3-4 ani - maxim cinci -, piii stăpâneau peste zare statornică de găleţi stropesc şi grădi- motiv pentru care etapa raiurile cu verdeaţă şi oameni, cu o organizare nile de zarzavat şi livezi respectivă din viaţă nu poalele dealurilor, apele administrativă”. În frumoase; ele pun în lasă în scrierile sale, în Cricovului dulce şi ale schimb, „ca o cetăţuie, mişcare şi multe mori. aparenţă, absolut nici pârâiaşului Racila, pe înconjurată cu ziduri Acolo se află case clădite un ecou. Dând expresie care le treceau cu picio- groase, păstrate şi astăzi, ca la Istambul, căci toţi unui simţământ profund rul. Bunii părinţi n-ar fi se înălţa mânăstirea, boierii din Ţara Româ- omenesc de aderenţă putut stăpâni pornirile străjuită de desişul bra- nească au clădiri minu- spirituală faţă de locurile zglobii ale lui Ion, des- zilor”. Construită în ulti- nate în satele lor. pline de farmec şi încăr- igur nesupus şi pârdal- mul pătrar al secolului al Va urma

18 nr. 60 n noiembrie 2012 Mihai Ardeleanu Mecanica este o şti- Mecanica Vieţii (I) inţă ce se ocupă cu stu- diul mişcării corpurilor astfel încât ceea ce se dine şi în complexul flu- şi al stării lor de echili- vede are un corespon- xurilor materiale biolo- bru sub imperiul forţelor dent unic în ceea ce nu se gice. Cuvântul poate fi exercitate asupra aces- vede. Precum lumina definit astfel, ca fiind tora. Nu trebuie decât să suntem, atât undă, cât şi urma sonoră percepti- punem lupa acestei şti- corpuscul. În anumite si- bilă a gândurilor noas- inţe deasupra mişcărilor tuaţii nu putem explica tre. Sentimentul de omului ca întreg şi, în reacţiile noastre doar bucurie poate avea o ex- acest fel, vom intra într- prin modelarea descrip- presie perceptibilă echi- o altă dimensiune a cu- tivă a contururilor com- valentă cu accelerarea primă decât un „contur” noaşterii, anume portamentale, având fluxului sanguin, sau de energie încătuşată, Mecanica Vieţii. pretenţia, ca printr-o sentimentul de ură poate caracterizată de lipsa ra- Dacă realitatea în abordare psihologică, să să ne contorsioneze ţiunii şi a scopului. Sho- care acţionăm ar fi com- se fi relevat esenţa cau- muşchii feţei în grimase penhauer surprinde în pusă doar din lucruri zală generatoare de rea- dintre cele mai hâde, pu- mod firesc această carac- perceptibile, cunoaşte- litate. Suntem undă şi tând chiar fi stabilită şi o terizare a materiei în rea vieţii s-ar fi oprit cu corpuscul. Suntem spirit proporţionalitate a fac- sine, comtemplând la un certitudine la o linie de şi materie. Facem parte torului de expresivitate univers mort din punct sosire, saturând definitiv din două lumi aparent cu intensitatea senti- de vedere spiritual. şi ireversibil această la- diferite, dar provenite mentală aferentă. Aceasta a fost limita cu- tură a exerciţiului inte- dintr-o esenţă unică, Sensul de determi- noaşterii sale, mergând lectual. Când împing plină de raţiune şi scop. nare este unic, dinspre doar până unde a detec- imaginativ gândul meu Această esenţă unică nu mişcările sufleteşti im- tat voinţa ca factor pri- către limita ipotetică poate fi decât Adevărul perceptibile către cele mordial în existenţa amintită, simt un soi de Absolut, autorevelat în trupeşti perceptibile. reprezentărilor realităţii, nelinişte generată de re- Creaţie sub diferite Putem afirma despre dar a lipsit-o de însăşi pausul indus printr-o forme esenţiale. cauzele comportamen- esenţa ei, cauza şi sco- atare situaţie extremă. Omul ca întreg, este o tale că sunt mişcări su- pul, şi pentru simplul Tot ce am fi cunoscut se simbioză între trup şi su- fleteşti, efectele având motiv că a definit setul va fi stratificat într-una flet. Fiecare componentă expresie pur materială. de ipoteze în mod greşit, sau mai multe forme de operează diferit, prin ex- De aici şi viciosul cerc în excluzând partea imper- memorare, întâlnirea cu primări şi percepţii de care intră unii oameni de ceptibilă care este în un anume fenomen ju- naturi diferite. Sufletul ştiinţă, ajungând până la fapt, izvorul tuturor miş- căuş ce ar fi trebuit stru- este un circuit neobosit patinaje raţionale tan- cărilor relevate în repre- nit, necesitând pentru o de gânduri şi senti- gente cu iraţionalul. Ace- zentările realităţii. acţiune răspuns doar o mente, trupul propagă ştia caută cauzele în Lucrurile se limpe- apelare a acestei memo- senzaţii şi fluxuri mate- lumea perceptibilă, ex- zesc odată cu completa- rii şi aplicarea unei anu- riale bioesenţiale speci- cluzând esenţa cauzativă rea setului de ipoteze. mite proceduri de lucru fice vieţii. Sintetizând, necuantificabilă, alte- Trebuie integrată incon- prescrise, şi astfel, totul vorbim de gânduri, sen- rând şansele unei cerce- testabila realitate a miş- va fi fost adus în zona timente, senzaţii şi flu- tări adecvate găsirii unor cărilor sufleteşti ce dorită de noi. Cât de ro- xuri materiale biologice. răspunsuri pline de mus- operează cu ghirlande de botic sună totul! Şi aşa ar Gândurile şi sentimen- tul adevărului. Oricât am sentimente şi gânduri, fi, robotic. tele determină mişcări ce ciocni particulele şi sub- acele aşa-zise trăiri spiri- Dar noi nu suntem străbat zona percepti- particulele pentru a le tuale. Dacă vom căuta roboţi, slavă Domnului! bilă, venind şi dispărând fracţiona în elemente cauza lacrimei, vom găsi Noi avem acea compozi- intr-o altă zonă, de componente acestor an- în varianta materialişti- ţie tainică prin care o această dată profund im- sambluri cuantice, ceea lor un sac lacrimal exci- parte perceptibilă se îm- perceptibilă. Exprimarea ce vom găsi nu va fi al- tat de impulsuri pleteşte simbiotic cu una perceptibilă devine sino- tceva decât o altă formă imperceptibilă, iar miş- nimă cu senzaţia, putând de existenţă materială Continuare în carea vieţii este duală, induce ordine sau dezor- măsurabilă, care nu ex- pagina 37

nr. 60 n noiembrie 2012 19 ca fulgerul, pentru a se putea opri între timp şi a În căutarea decide ce să creeze în con- tinuare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru noi. Deşi, minţile noastre funcţio- nează prea lent ca să vadă adevărului. diferenţa, noi nu mai sun- tem aceleaşi persoane, după ce ne întoarcem din miliardele noastre călăto- rii prin vid. Absolut fie-

prof. dr. Gheorghe Valerică CimpocaValerică Gheorghe dr. prof. Despre adevăr (2) care proces din celulele noastre au fost regândite, Gheorghe Valerică „Nu poţi atinge o floare fără să reanalizate şi reorgani- Cimpoca zate. Creaţia se întâmplă tulburi o stea” în paşi infinitzecimali, iar Există un acord conti- rezultatul general este ge- nuu care stabileşte o legă- James Thomson, poet scoţian neza eternă. tură din ce în ce mai Universul este un dat – strânsă între ştiinţele tea este compusă din indi- Hristos ne-a luminat şi în ciuda teoriilor despre noastre: religia, filozofia, vizi; iar între ei există le- calea care conduce spre Big Bang, posibilitatea ştiinţele exacte şi ingine- gătura raporturilor Adevărul absolut şi care existenţei altor univer- reşti, artele şi etica noas- umane care conferă lumii este în permanenţă în le- suri, sau chiar al unor uni- tră, cu privire la Adevăr. omului o vie solidaritate. gătură cu Omul şi Univer- versuri infinite, înseamnă Trebuie numai să descă- Întregul univers este legat sul. De la El ne vine seva că lanţul primelor eveni- tuşăm energiile creatoare de noi într-un fel asemă- care ne hrăneşte şi care ne mente s-ar putea extinde ca să ne îndreptăm spre nător, este un univers dă substanţă. Cât de mare la infinit. Realitatea Su- adevăratul sens al vieţii. uman. Se vede acest lucru trebuie să fie cel ce a gân- premă este Fiinţa însăşi. În perceperea Adevărului în ştiinţă, artă, literatură dit şi le-a făcut pe toate ?. Fiinţa nu acţionează pe există un conflict conti- şi în conştiinţa religioasă. Tot El ne-a dat coordona- principiul cauză-efect. nuu între Spiritul uman Când Omul este în armo- tele spaţialităţii şi tempo- Realitatea este non locali- Universal şi acelaşi spirit nie cu Universul, noi o re- rabilităţii. zată. Oare non localizarea închis în individ. Există cunoaştem ca pe o Omul nu a inventat şi nu este acelaşi lucru cu un singur Adevăr Absolut, realitate. Există o limită a nici nu va inventa un in- omniscienţa? Nu există celelalte adevăruri sunt de raţiunii şi a bucuriei care strument care să desco- nici o distanţă în timp, natură individuală sau co- îi dă veridicitate, măsura pere Adevărul Absolut. nici o distanţă în spaţiu. Comunicarea este instan- lectivă. Adevărul indivi- Omului etern ale cărui ex- Corpul omului şi Univer- tanee şi fiecare particulă dual este reprezentat de perienţe se trag din ale sul au aceeaşi sursă, as- este legată de toate cele- adevărul meu şi adevărul noastre…..Frumuseţea se cultă de aceleaşi ritmuri şi lalte. Atunci de ce s-a chi- tău. Personalitatea umană află în idealul armoniei pulsează la aceleaşi fur- nuit Universul să devină are o evoluţie continuă şi perfecte din Fiinţa Uni- tuni electromagnetice. local ? Poate Universul a versală, adevărul fiind co- Astfel, corpul nostru nu avem impresia că tinde reuşit să-şi ia o vacanţă şi recta percepere a poate să-şi permită să dis- către infinit. Acest infinit prin noi oamenii să se Spiritului Universal. Noi, cute în contradictoriu cu are o limită, este finit şi joace intr-un spaţiu limi- indivizii, ne apropiem de cuprinde Universul cu- privire la cine a creat Uni- tat şi intr-un timp limitat. noscut. Nu există nimic ea cu ajutorul greşelilor versul. Fiecare celulă ar Singurul lucru pe care nu care să nu poată fi depăşit noastre, prin experienţe dispărea în clipa în care ar poate să-l facă este să se de personalitatea umană acumulate, prin conştiinţa înceta să se creeze pe depărteze de sine. Astfel din acest moment şi acest noastră luminată. Cum sine. Prin urmare trebuie că, într-un sens noi sun- fapt dovedeşte că adevă- am putea fără toate aces- că Universul trăieşte şi tem vacanţa lui. Dacă am rul uman este şi adevărul tea să cunoaştem adevă- respiră prin fiecare dintre privi viaţa cu ochi de Universului. Iată, ca rul? Adevărul, care face noi. Vibranta activitate copil, s-ar putea să înţele- exemplu, un fapt ştiinţific: corp comun cu Fiinţa subatomică, ce ţine Uni- gem mai bine acest joc de materia este compusă din Universală, trebuie să fie versul în viaţă, este mereu a trăi şi de a evolua. “Orice electroni, protoni şi ne- uman în esenţă. Dacă în mişcare; fiecare parti- s-a întâmplat a fost spre utroni, în mişcare conti- există un Adevăr absolut culă intră şi iese din exis- bine; Orice se întâmplă nuă şi cu spaţii între ei; şi fără nici un raport cu tenţă de mii de ori pe este spre bine; Orice se va totuşi materia este solidă. umanitatea, el este com- secundă. Universul a in- întâmpla va fi numai spre În acelaşi mod umanita- plet non-existent. Iisus ventat ritmul acesta iute bine”.

20 nr. 60 n noiembrie 2012 Ion Iancu Vale Nu mai realiza de Urmărirea când alerga. Să fi fost mi- nute, ore, zile... Câmpia mina ceţoasă a acelei în- bălăbănindu-se în gol, rămânea la fel de fără ăbuşitoare zile. Căută dar graţie unui efort su- capăt, dură şi duşmă- de-a lungul estacadei o praomenesc, reveni de noasă în uniformitatea ei cale de acces, dar aşa fiecare dată în interiorul accidentată. Solul cald şi ceva nu exista pe orizon- ei, înaintând încet, sfărâmicios îngreuna tala ei inutilă şi tristă. Îşi încet... Pierdu iarăşi no- fuga până la chin, praful trase puţin sufletul în- ţiunea timpului. Se opri îi intra în ochi, în gură, cercând să-şi potolească încercând să-şi mai în nas. Iar el alerga, bătăile repezi ale inimii, odihnească trupul obo- alerga... Auzea în urmă îşi şterse sudoarea de pe sit. Privi în jos şi văzu zdrobise de pământ, nici gâfâitul sacadat al câini- faţa schimonosită de câinii. Ei îl urmăriseră nu-l rupseseră câinii. Fe- lor care parcă dinadins efort şi spaimă şi începu minut cu minut, centi- ricit, se întinse în pat şi nu-l înhăţau, înnebu- să coboare înapoi, scara metru cu centimetru, în- adormi. Avu un somn nindu-l cu mârâitul stre- pe care de-abia urcase. aintând şi ei pe pista de lung şi liniştit. Se trezi curat prin grebla La un moment dat, tot beton de sub estacadă. dintr-odată cu senzaţia sticloasă, lucitoare a făl- coborând, îşi aruncă pri- Acum se opriseră şi că este privit. Rotindu-şi cilor lor mari, aşteptând virea sub el şi fu cât pe ce priveau corpul suspen- privirea peste paturile să cadă epuizat şi moale să se prăvălească în golul dat între cer şi pământ. goale, observă nu de- ca o curea udă, ca mai de sub el. Pe platoul de Omul fu cuprins de o parte, pe o noptieră, apoi să-l rupă în tihnă. beton ce se întindea sub stare de indiferenţă. două mici statuete de Şi alerga întruna, estacadă îl aştepta haita Parcă ceea ce i se întâm- porţelan. Le privi fix, cădea, se ridica, scuipa de câini furioşi ce săge- pla i se întâmpla al- hipnotic. Statuetele, an- cocoloaşe zgrunţuroase tau înălţimea cu boturile tcuiva. Teama îi dispăru trenate parcă de privirea şi amare, de ţărână rânjite. Spaima îl încercă ca prin farmec, o linişte lui, prinseră viaţă, se amestecată cu salivă. iarăşi. Urcă din nou por- supremă îi cuprinse mişcară şi săriră pe Privea din când în când tiunea pe care o coborâse mintea şi trupul chinuit. podea începând să în urmă şi stiletele scân- din scară şi se prinse cu Mâinile şi picioarele i se crească văzând cu ochii, teietoare din ochii câini- mâinile de una din ba- desprinseră ca de la sine până deveniră două ti- lor îi dădeau aripi. Dar rele dreptunghiului me- şi începu să cadă lin, plu- nere şi frumoase femei. efortul îndelungat şi talic. Ajutându-se de tind, sfidând legile gravi- Erau înalte, zvelte, cu groaza densă ca un nor picioare, începu să se taţiei. păr lung castaniu. Aveau în plinul furtunii îl dă- mişte încet deasupra go- * ochi albaştri, trăsături dură aproape gata, când, lului de sub el. Se stre- Patul era moale, cear- fine şi o piele albă, cati- deodată, în faţa lui se ivi cura printre contra fisele ceafurile răcoroase şi cu- felată. Veşminte subţiri, pasarela. Cu ultim efort oblice ale structurii, ce se rate. Deschise ochii şi uşoare, le acopereau tru- străbătu distanţa rămasă întâlneau în unghi ascu- albul orbitor al camerei purile fragile. Păreau ge- şi înşfăcă disperat una ţit, şi fiecare nouă miş- îi răni privirea. Încercă mene. Una dintre ele din barele de oţel ale scă- care însemna o posibilă să-şi dea seama ce i se făcu o reverenţă în faţa rii cu care era dispusă alunecare în gol. Ne întâmplă şi se ridică în bărbatului ce le privea construcţia şi începu sa având nici un fel de as- capul oaselor privind în fascinat şi se îndreptă urce. Pasarela - sau mai perităţi, palmele abia fă- jur. Se găsea într-o ca- spre uşă, ieşind din ca- bine zis estacada - era o ceau priză pe metalul meră de spital cu paturi meră. Cealaltă se aşeză lucrare foarte ciudată. lustruit şi încins. Înainta imaculate, frumos ali- pe pat, foşnindu-şi ro- Părea un lung stâlp încet, ca un melc, încolă- niate de-a lungul pereţi- chia vaporoasă, îl îmbră- dreptunghiular de înaltă cindu-şi mâinile şi pi- lor. Era singurul pacient ţişă, îl sărută prelung, el tensiune, ce se întindea cioarele pe barele în tot salonul. răspunzându-i fără să orizontal de-a lungul estacadei, strângând din Îşi mişcă rând pe şovăie, tacit, înfiorat, şi câmpiei, până hăt de- dinţi, orbit de sudoare şi rând mâinile, picioarele, se iubiră, timpul pier- parte. La capătul ei se ză- de părul ce-i intra în capul. Se pipăi atent, zându-şi iarăşi consis- reau acoperişurile şi ochi. De câteva ori alu- metodic. Era întreg şi nu tenţa. turlele unui oraş, scli- necă până la bara infe- avea nici cea mai mică pind ademenitor în lu- rioară a estacadei, zgârietură. Nici nu se Va urma

nr. 60 n noiembrie 2012 21 Sacrul şi profanul la Ion Mărgineanu floare, fruct, sămânţă şi mâne credincios, dar nu iarăşi floare. Profanul îl la modul habotnic expri- reprezintă entitatea care mat prin axioma „crede parcurge ciclul sortit de şi nu cerceta”! Tocmai fiecare dată morţii. Înge- cercetarea reprezintă rul lumii profane, de tip esenţa poeziei sale, lu- cireaşă, îl reprezintă dică şi iniţiatică în ace- Lucian Gruia viermele: „Solstiţiu de laşi timp. În limbajul ginii/ Pân-a scrie n-aş vară! Cireaşă/ plictisită. liric, poetul se dovedeşte mai şti,/ Storcând verbul Ion Mărgineanu este Nuntă a viermelui cu lu- original, inspirat, dez- A IUBI/ Mândra mea!” un poet damnat, a cărui mina” (Desperecheate mărginit. Sintagme sur- (Hrană pentru violoncel) condiţie poate fi ase- clipele fac noduri). prinzătoare, proaspete, Simbolurile predi- muită cu a legendarului Poetul se zbate cu ar- moderne, îmbracă un lecte ale poeziei sunt: rege Midas, cel care doare argheziană să suflet, rămas, în esenţă, fructul, fântâna, poarta, transforma în aur tot ce treacă din sacru în pro- tradiţionalist. În sufletul poetul orb al cărui ochi atingea. Poetul nostru fan, încercare cenzurată, poetului: credinţa, etica, se deschide spre esenţa devine un fel de Midas deşi dialogul cu Dumne- iubirea, satul îşi păs- existenţei, inima, violon- liric, transformând în li- zeu este posibil. Feno- trează puritatea începu- celul etc. Întâlnim şi fân- teratură toate cuvintele menul declanşează tului, dar civilizaţia rău tâna, care reprezintă pe care le rosteşte. A drama umană. Poetul în- orientată distrugea fru- ochiul pământului des- scris sute de cărţi de poe- cearcă să-şi depăşească moasa lume patriarhală: chis spre cer, cu ape zie şi proză, a întocmit efemera condiţie, dar „Satul, dulce muşcătură/ oarbe. Avem de a face zeci de dicţionare dedi- sfredelul cuvintelor sale Să alunece-n pridvoare,/ aici tot cu cenzura bla- cate scriitorilor din di- nu are puterea necesară scuturat de tot ce-l giană, dar în locul Mare- verse zone ale pentru a perfora sacrul, doare,/ Parastas pe-o lui Anonim uneori Ardealului. Am în faţă de duritate absolută. De- altă gură./ Chiar un derutat şi devenit Marele două dintre cărţile lui căderea condiţiei Dumnezeu ce-ndură/ Orb, Ion Mărgineanu Ion Mărgineanu, tipărite umane, începând cu Toată moartea lumii-n orbeşte privirea pămân- în anul 2011: MOARTEA alungarea din Eden este floare.” (Brazi albind tului care nu poate des- SE BUCURĂ DE IM- continuă, astăzi, putrezi- într-un colind). luşi misterul existenţial. UNITATE (versuri) /1/ rea accentuată a profa- Când tradiţionalismul Şi proza lui Ion Măr- şi GEAMUL SPART AL nului dezvăluind tot mai nu răzbate direct în gineanu abundă de sim- INIMII (proză). /2/ mult sacrul ca pe o forme de colinde şi ba- boluri: inima, biserica, Cărţile menţionate transcendenţă goală, ca lade, acesta se manifestă pădurea, râul, ramul. /2/ sunt suficiente pentru a pe un schelet: „Striga: în vegetalizarea de sor- Epica, de sorginte lirică, schiţa viziunea asupra Cel mai poluat/ este cu- ginte folclorică a sânilor urmează aceeşi cale a lumii, specifică autoru- vântul. Dumnezeu -/ şi buzelor iubitei, în căutărilor fără sfârşit a lui. Inima n-a ieşit din întu- prosternarea rugăciuni- paşilor lui Dumneuzeu În universul liric al nericul/ Minţii -” (Cer- lor lirice, în comuniunea pe pământ. Dacă poezia poetului Ion Mărgi- noziomul recuperat) . cosmică a fiinţei: „Uşor, reprezintă un monolog, neanu /1/, sacrul şi pro- Încet încet şi tot mai evi- sânule, uşor -/ Când eşti o rugăciune către un fanul, alcătuite din urzeli dent, moartea se sacrali- moale când eşti nor -/ Dumnezeu care nu răs- diferite (eternă şi efe- zează, pentru că moartea Vântul scuturat de dor” punde, proza se consti- meră), se împletesc dar se bucură de imunitate: (Din secătuite oracole) tuie într-un dialog, nu se contopesc. Tiparul „...Moartea/ Se-ncarcă Unele poezii remarca- divinitatea comunică, in- sacru al lumii (de sor- de om şi se tot nemoare/ bile sunt construite pe tervine în viaţa omului ginte blagiană) îl repre- Moartea nu-i sclavie, structurile versificaţiei zintă devenirea ciclică doar ţărmul”. (32). folclorice: ”Hărţuite-aş, Continuare în după un model vegetal: Şi totuşi, poetul ră- hărţui/ Tot de-a latul pa- pagina 25

22 nr. 60 n noiembrie 2012 Mentenanţa limbii române: Trecerea de la „să-ţi fac şi să-ţi dreg”, la „implementare”!

Andrei Pleşu feed-back-uri şi locaţii. ţie. Secretarele nu-şi mai Nu mai luăm în con- Îmi plac cuvintele spun decât manager as- siderare, fiindcă anviza- străine naturalizate. Mai sistant. Cismarii sunt jăm. dezmorţesc limba. designeri. Nu mai consimţim, ci hion. În timp, unele rezistă, Mă aşteptam să fie achiesăm. altele dispar. Cu alte cuvinte, deţi- vorba de crize de aclima- Serviciul de întreţi- A ieşit din uz cea mai nem o oportunitate pe tizare şi de micile noas- nere a devenit mente- mare parte a turcismelor care suntem determinaţi tre snobisme de cetăţeni nanţă. şi grecismelor aclimati- ai unei ţări mici, dar Ceva care ţi se pare să o implementăm într-o zate, de sus în jos, în Ţă- vioaie. obligatoriu e un must! locaţie pe care am anvi- rile Române. Nici gând. Nu mai avem spe- zajat-o, achiesând la o Franţuzismele din S-a ajuns la un nou ranţe, deoarece am tre- mentenanţă care e un limbajul administrativ al limbaj de lemn, neolo- cut la expectaţiuni. secolul al XIX-lea au re- must şi asupra căreia ne gistic, întrebuinţat pe la Nu ne mai concen- zistat fiindcă era nevoie focusăm in expectaţiu- posturi de radio şi de te- trăm, pentru că ne focu- de ele, ca şi cuvintele leviziune, iar cuvinte ro- nea unui feed-back pozi- săm. nemţeşti din limbajul mâneşti cât se poate de tiv. Altfel, când ies din Şi nu mai aşteptăm tehnic. utile sunt înlocuite pros- rol, îi auzi cu câte un un răspuns, ci un feed Rusismele din anii teşte de persoane care back. neaoş şi superior „Hai '50 ai veacului trecut au stau prost şi cu vocabu- Nu mai avem frizeri si să-mi bag...” sau cu con- avut viaţă scurtă. Nici nu larul limbii române, şi cu croitorese, avem hair sti- cluzia absolut acade- se potriveau cu româna gramatica ei. listi si creatoare de fas- mica: „Un căcat!”. şi aveau şi conotaţii na- Tot soiul de absol- soale... venţi şi absolvente de După 1989, cine voia Spiru Haret, cărora li se Poeme de George Ioniţă să pară pro-occidental adaugă politicieni inepţi cu frunze ucise începuse să anvizajeze şi şi comentatori care par autumnală şi ploi strivite să achieseze. Îl mai ţineţi pe alei însingurate să-şi fi luat doctoratul la de geamul pe care paşii mei caută minte pe Adrian Seve- un sprit, înainte de a lua iar desenez drumul înapoi rin? Au apărut apoi mul- notă de trecere la ro- o inimă doar jumătate dar urmele sunt şterse tinaţionalele, ai căror mână în liceu se dau în chipuri de pe icoane de frunzele căzute manageri nu ştiau româ- primiţi-mi stigătul bărcile neologismelor, cu de nesfârşite ploi alături de ţipătul neşte, românul întors de dezinvoltura prostului şi nici chipul tău în gând vostru la burse, fotbalistul de 2 fudul. nu mi se-arată şi poate acolo sus bani si menajera hoata Potrivit lor, nu mai tăcerea e de plumb cineva îmi va spune care vroia să-şi marcheze avem prilejuri, avem secunda nemişcată de ce trebuie în jur e-atâta toamnă lingvistic întoarcerea din doar oportunităţi. să plecăm mereu că mă întreb străinătate şi reclamele Nu mai suntem hotă- şi cum de încap au fost vreodată doamnă (advertaizingurile) va- râţi să facem ceva, ci de- într-un strop zute în engleză. terminaţi. de lacrimă atâtea mări Adjuncţii autohtoni ai Nu mai realizăm, ci plecări atâtea oceane şefilor de multinaţionale implementăm. luaţi-mă şi pe mine cocori luaţi-mă şi pe mine cocori au început să vorbească Nu ne mai ducem să las în urmă luaţi-mă cu tot cu o română pigmentată cu într-un loc, ci într-o loca- această toamnă timpul meu

nr. 60 n noiembrie 2012 23 plitatea unei ziceri care în timp poate deveni Farmecul tainic consacrată ca fiind: pro- verbială. Deşi aici este un mic al jocurilor de secret. Să nu te opreşti cititorule, la prima im- presie. Caută să desco- cuvinte peri înţelesurile profunde şi complexe ale ne mire. Deşi, în ceea ce- este aforismul, o în- puţinelor cuvinte pe care l priveşte pe Harry Ross, treagă filozofie, o po- ai avut norocul să le ci- după lectura cărţilor sale veste cu un înţeles teşti. Vei descoperi o Mihai este greu să te mai ui- adânc, în care nu perso- lume fascinantă, te vei Batog-Bujeniţă mească ceva. Nici o vita- najele sunt osatura scrie- uimi de ea şi de fapt vei litate de invidiat, nici rii ci înţelepciunea în constata că te-ai desco- Venea toamna, cu tot farmecul intelectual al forma ei pură, triplu dis- perit pe tine însuţi ca cortegiul ei de melanco- scrierilor sale, nici înţe- tilată. Şi, dacă admitem fiind mai bogat şi mai în- lii şi eram oarecum în- lepciunea cu care pri- aceste cutume de con- ţelept decât te ştiai. Iar grijorat de faptul că veşte întâmplările unei strucţie literară, ne dăm asta cred că merită efor- Harry Ross nu mă anun- vieţi trecute de opt dece- seama de dificultăţile tul! ţase încă de apariţia unui nii, nici umorul atât de prin care trebuie să Dar să vedem, folo- nou volum. Lucru ne- specific oamenilor inteli- treacă autorul pentru a sindu-ne de chiar zicerile obişnuit fiindcă în ulti- genţi şi nici perseverenţa izbuti. Deşi Harry Ross lui Harry Ross de ce este mii ani sărbătoream cel cu care face zi de zi efor- se consideră, pe bună fascinant şi chiar sedu- puţin două astfel de eve- tul de a lăsa urmaşilor dreptate, urmaşul unor cător prin cuvintele sale. nimente, unul prin pri- cât mai mult din bogăţia mari autori de aforisme „Oricât ar fi de nesfâr- măvară, al doilea către sa sufletească. precum Seneca, Platon, şită, lenea nu sporeşte vremea mustului înţepă- Şi totuşi! Două vo- G.B.Saw, Lessing, Tol- longevitatea”. Un mic tor. Cum nu-l pot bănui lume de aforisme în stoi, Iulius Cezar, Hora- avertisment pentru o de acea comoditate spe- numai doi ani! Cunos- ţiu, Ovidiu, este foarte lume din ce în ce mai cifică artiştilor indiferent cută fiind dificultatea sincer cu cititorul averti- „bolnavă” de lene, o de specificul domeniului acestui gen literar este zându-l asupra faptului lume în care tindem să începusem să mă gân- lucru de mirare chiar şi că: „dacă din zece ma- credem că totul se re- desc la faptul că va la Harry Ross. Prin ur- xime câteva sunt exce- zolvă cu telecomanda scoate iar un roman, sau mare, plin de curiozitate lente, mă simt răsplătit”. sau cu calculatorul, ori poate una din acele lu- am început să citesc. Re- Şi ne mai spune el că poate faptul că munca crări ale sale inspirate de cunosc, autorul însuşi, lumea înconjurătoare prin rezultatele ei ne asi- o viaţă care numai într-un inspirat cuvânt este cea care-i furnizează gură adevărate nemu- uşoară nu a fost. Aveam de început, ne mărturi- temele de reflecţie şi, rire, respectiv amintirea să constat însă că mă în- seşte cu acea francheţe deşi scrie aforisme cu o faptelor noastre dincolo şelasem. Dar nu avea totdeauna admirabilă, că anumită plăcere spiri- de existenţa fizică? Greu cum să-mi pară rău de- aforismul este genul care tuală, ele sunt rodul unui de răspuns, dar uşor de oarece, Harry Ross, la fel i se potriveşte perfect tainic proces interior, verificat răsfoind, spre de prolific precum ne-a fiind concis, iar el un ta- dar deşi par spontane exemplu, o carte de isto- obişnuit în ultimii două- citurn îngrozit de „valu- conţin acea alchimie se- rie. Iar într-o vreme în zeci de ani, nu întârzie să rile de vorbe goale la cretă în care autointero- care felurite mijloace de ne surprindă cu un nou care trebuie uneori să gaţia continuă se transport ne omoară la volum de aforisme. Cum asist din motiva perso- îngemănează cu o vastă propriu şi la figurat, precedentul volum apar- nale, sau profesionale”, cultură şi experienţă de când bolile sedentaris- ţinând aceluiaşi gen: se regăseşte în practica viaţă pentru a da un răs- mului fac ravagii autorul 2000 de maxime, cuge- genului care printr-o puns concis, cuprinză- ne spune că: „Mersul pe tări, paradoxuri a fost singură frază, uneori tor, spiritual şi, aparent jos este una din cele mai editat acum un an, noua chiar propoziţie, poate simplu. Doar aparent! vechi invenţii ale omu- apariţie 1000 de afo- spune o întreagă po- Fiindcă nimic nu este lui” . Banal, am risme, este de natură să veste. Da, cam acesta mai înşelător decât sim- putea exclama! 4

24 nr. 60 n noiembrie 2012 Desigur, numai că mult ca o ironie. Şi, tot mi-e că ne este frică să o Vom descoperi adevă- 4 ar trebui să ne ca o provocare: Lumea facem, fiindcă ştim că ar ruri care ni se par cunos- gândim mai bine dacă se-nmulţeşte. Pe soco- putea fi îngrozitor. cute de veacuri, dar la nu cumva această bana- teala cui? Chiar aşa, cine Dar chiar dacă zice- care nu ne-am gândit ni- litate care ne dă atâta bă- plăteşte oare explozia rile lui Harry Ross nu ciodată. Iar dacă ne scot taie de cap nu ar trebui demografică? Care or fi sunt numai umoristice, din tihna noastră mult însuşită ca o normă de cauzele reale ale aces- sau distractive, chiar prea prelungită este, fiţi comportament, chiar teia? Că despre preţ, dacă uneori ne pot da siguri, spre binele nos- dacă este rostită mai putem vorbi, dar teamă fiori, merită să le citim. tru. graniţa dintre viaţă şi limba-ncrucişată/ în al- Sacrul şi profanul... moarte. tarul de mister./ Stai în Atât în proză cât şi în sânge dalbă pată/ Bei Urmare din pagina 22 lirică, poetul se mişcă doar anii mei ce pier/ braunian, când extaziat, dar nu-l mântuie. Ilumi- Când încercă să-şi as- Pe-un surâs cald de muş- când dezamăgit. În tex- narea sacrului transfigu- culte inima pentru a con- cată - / nici tu, brazdă, tele sale putem detecta rează totuşi profanul vieţui cu aceasta în nici tu cer.” un principiu de incerti- chiar dacă nu-l atinge armonie, piere şi el într- Cu cât scriitorul loca- tudine, similar cu cel sta- fizic. un accident altruist, evi- lizează mai exact feno- bilit de savantul Werner Liantul dintre cele două tând la schi, să Haissenberg pentru lu- menul în care ar trubui cărţi prezentate îl consti- ciocnească sania unor mea fizică. Să exemplifi- să-l descoperim pe Dum- tuie, aşa cum se poate re- copii. La următorul căm cu poezia Rudenii nezeu, cu atât mai mult, marca, simbolul inimii. transplant, inima se re- vegetale de veghe: aceasta se camuflează. În poezie, inima ră- voltă şi tipătul ei expre- „Doamne, nu dormi ni- Căutările lui Ion Mărgi- mâne ultimul bastion al sionist îşi sparge propria cio dată,/nici sub glie, nanu vor continua la sensibilităţii umane greu sa ferestră spre viaţă. Se nici sub cer/ nici pe nesfârşit... încercată în contempo- regăseşte în aceste în- raneitatea atee: „Şi iubi- tâmplări iniţiatice, lecţia Credinţă în mijlocul cercului rea, negaţie undeva dată de Eminescu în nu- Victor Sterom părăsită/ de imaginaţie. vela Sărmanul Dionis. Doamne, când o/ să ne Înălţarea omului pe Mă gândesc cum am cunoscut-o pe Elli. duci până la capăt/ calea virtuţi, spre identi- Ieri vorbeam cu ea despre ninsoare, inima?” (99) ficarea cu Dumnezeu Astăzi văd cum pe câmp În proza intitulată este sortită eşecului. Aleargă mii şi mii de cai albi GEAMUL SPART AL În structura polifo- Ai cerului. INIMII, organul încetă- nică a poeziilor sau pro- Mi-aş dori unul Şi alături de Elli să fug în necunoscutul ţenit ca centul sensibili- zelor, una din voci este Acela care se vede cât un punct. tăţii, devine personaj rezervată cuvântului, ar- Peste câteva zile vor fi sărbătorile de iarnă. principal, fiindcă se rela- tei poetice. Acesta este Pe Elli n-am cum s-o mai văd. tează avatariile iniţiatice elogiat pentru virtuţile Muream cu fiecare minut care trecea prin mine. ale aceleaşi inimi care sale constructive de lumi Mă hotărăsc să ies în câmpul plin cu caii suferă multiple trans- imaginare artistice, vir- Cei albi. Acolo poate o văd pe Elli. planturi. tuţi provenite din conta- Doamne! Gazda în care s-a năs- minarea cu logosul de- Ce mult doreşte sufletul meu pe cineva cut o reprezenta un tânăr miurgic: „Poetul strigă: Care-i lipseşte. Nu ştiu cât simte Elli emoţia când mă vede ale cărui calităţi umane mâncaţi trupul/ Cuvân- Ori când nu mă vede frizau absolutul (altruist, tului cu os cu tot. Pa- Dar eu sunt în cer şi-ntru-un caz şi-n altul. bun, blând, îndrăgostit gina/va avea viaţă veş- Simţeam că alunec intr-un pustiu peste fire), motiv pentru nică.” (Îndemnul fluctu- Unde nu văd pe nimeni ci doar care nu putea trăi într-o aţiei) Credinţă în mijlocul cercului: lume maculată şi trebuia În tot ce scrie, Ion EU şi ELLI. să moară. Primul benefi- Mărginean trăieşte vul- Două suflete care ne învârtim în ochii lumii. ciar, pentru a-şi învinge canic, exacerbat, nepoto- Apoi am intrat în casă. remuşcările, încearcă să- lit. Destinul său damnat Era frig şi întuneric. şi atenueze spaima îne- îl conduce spre expe- Doamne! Peste câteva zile vin sărbătorile de iarnă... când-o în alcool şi tutun. rienţe literare aflate la

nr. 60 n noiembrie 2012 25 Elena Buică Simbioze lirice Antologia de faţă, apărută la Editura ANAMAROL, Bucureşti, (vol. 1) 2012, se datorează efortului susţi- nut de editoarea Elena Rodica Lupu din Bucureşti şi a graficia- Antologie nului George Roca din Australia. Ca şi celelate antologii apărute în ultimii ani în câmpul activităţii culturale româneşti această carte de poezie vine să întărească ideea că litera- tura noastră se maturizează, că îşi capăta propriul său profil în con- textul literaturii universale, mai contemporană ales că în perioada ultimilor 20 de riu Cercel, Mihai Cucereavii, ani de la apariţia internetului lite- Adrian Erbiceanu, Elena Victoria ratura românească s-a îmbogăţit Glodean, Eugenia Leu, Rodica faţă de ceea ce ni s-a oferit într-o se scrie foarte mult, în special Elena Lupu, Adela Adriana- perioadă nu chiar îndepărtată. poezie, parcă pentru a întări vorba Moscu, Cristian Neagu, Ovidiu Ca orice antologie respectabilă cântecului: „Că nu e om să nu fi (!) şi aceasta s-a născut din do- Oana-Pârâu, Sorin Olariu, Ioan scris o poezie...”. La început rinţa de a oferi cititorilor o selecţie Raţiu, Georgeta Resteman, Ge- scriem o poezie, apoi un bucheţel de creaţii pe care le putem com- orge Roca, Nina Smart, Viorela pentru o antologie şi mai apoi un para cu o oglindă sau o fereastră Codreanu Tiron, Constantina volumaş care bucură sufletul atât prin care să privim mai de Dona Tudor. Aceştia sunt poeţi al scriitorului cât şi al cititorului. aproape cum stau lucrurile la un care scriu frumos şi au sufletul E adevărat că în zilele noastre lec- moment dat în literatura noastră, mereu în simbioză şi cu ţara na- tura cărţilor de literatură nu mai să ne facem o idee despre peisajul tală, cu tradiţia strămoşească, cu este un factor decisiv de cultură în poeziei unei epoci literare, despre semenii lor, cu natura, cu univer- viaţa multora. În timpul liber, din orientările şi stilurile ei. În acest sul... aşa precum sugerează însuşi ce în ce mai drămuit, le-a venit în fel antologia îşi găseşte împlinirea titlu acestei antologii şi semnifica- completare televizorul, internetul, ajutându-ne să alegem de citit ţia îmbrăţişării pure din fotogra- chiar şi telefonul. Este tot atât de ceea ce răspunde nevoii noastre fia de pe copertă. adevărat, că nu puţini sunt la spirituale, sau să desprindem mai Desigur că vor mai apărea şi număr aceia care nu au renunţat uşor cine are chemare pentru scris alţi poeţi talentaţi, dar aceia vor la frumuseţile de gândire şi trăire şi cine nu, chiar dacă unii sunt face subiectul altor volume din născute din recreerea adevăruri- premiaţi sau promovaţi de critica aceeaşi serie la Editura ANAMA- lor vieţii în creaţiile literare. literară... făcută nu de puţine ori ROL. Versurile celor prezenţi în Ce fel de poezie se scrie astăzi? după canoane tendenţioase. acest prim volum sunt însoţite de Se scrie mai ales o poezie a discre- Poeţii cuprinşi în acest volum, o scurtă prezentare a creaţiei fie- panţelor, o poezie născută din adunaţi cu toţii în jurul Editurii cărui autor şi de portretele lor, confluenţa a două direcţii diferite, ANAMAROL într-o simbioză de frumos proiectate de o grafică tradiţionalismul şi modernismul creaţie, colaborare literară sau compoziţională în alb-negru pre- născut din negarea curentului prietenie în taina scrisului, sunt cum cărămizile unui zid, sugerând care l-a precedat. Dar toate au poeţi contemporani, unii sunt ideea de zidire, de construire, căci, ceva în comun, toate exprima consacraţi, alţii au apărut la date la urma-urmelor, sufletul poeţilor omenescul, au puterea de a ne in- mai recente, iar câţiva sunt chiar repezintă prin fiecare poezie o că- cita, de a ne transmite fiorul poe- debutanţi. Aici s-au întâlnit poeţi rămidă la zidul construcţiei aces- tic şi dincolo de text, din ţară cu cei răspândiţi prin tui volum antologic. permiţându-ne să ne proiectăm lumea largă pentru a demonstra Înainte de a încheia aceste rân- într-un spaţiu imaginar, într-o că poezia românescă este vie ori duri, aş mai avea de adăugat câ- lume deosebită. Cartea de faţă pe unde s-ar stabilit cei din ne- teva consideraţii despre starea pune în valoare aceasta dualitate amul nostru. Numele lor: Ioana poeziei din zilele noastre. În ciuda într-un mod direct, neconvenţio- Antonache, Elena Armenescu, faptului că auzim adesea: „astăzi nal. Florica Bud, Radu Cârneci, Vale- lumea nu mai citeşte ca altădată”, Cititorul poate să con- 4

26 nr. 60 n noiembrie 2012 George ROCA prezintă: O nouă apariţie editorială în palmaresul scriitoarei Lucia Olaru Nenati

diul introductiv intitulat fost totuşi receptată şi Svetlana Paleologu apreciată de unii cunos- Matta – un nume de re- cători ai universului ba- Scriitoarea Lucia ferinţă în exegeza baco- covian şi deci şi-a stantin Călin, cel care a Olaru Nenati, autoare a viană şi eminesciană şi exercitat într-o oarecare şi semnalat pentru unui număr semnificativ un amplu interviu reali- măsură funcţia de lu- prima dată în presa ro- de lucrări de diferite ge- zat la Lugano cu autoa- crare de referinţă a her- mânească - după 20 de nuri - poezie, proză, rea. menuticii bacoviene. ani de la apariţie - exis- eseu, literatură pentru Această carte repre- Pentru demersul său tenţa acestei valoroase copii, publicistică, istorie zintă, de fapt, un adevă- de revelare şi de tradu- lucrări şi Theodor Co- literară, eminescologie, rat eveniment editorial, cere a acestei prime exe- dreanu, autor al unei albume muzicale, majo- respectiv intrarea în spa- geze bacoviene în ordine substanţiale şi premiate ritatea distinse cu dife- ţiul cultural românesc, cronologică, Lucia Olaru cărţi despre Bacovia. rite premii şi distincţii - cu o întârziere de peste o Nenati a fost premiată la In cadrul festivalului a abordat în ultima sa jumătate de veac a celei Festivalul „Toamna ba- a fost acordată în mod carte un alt gen de crea- dintâi exegeze baco- coviană” de la Bacău din simbolic o Diplomă de ţie - traducerea. Astfel, viene, scrisă la Paris în acest an de către juriul excelenţă distinsei de curând a apărut la 1951 în limba franceză, condus de poetul Ovidiu Editura Ateneul Scriito- ca rod al unei teze de Genaru, iar editarea căr- eseiste Svetlana Paleo- rilor din Bacău, cartea doctorat (deci încă în ţii a fost sprijinită de logu Matta din Lugano, „Existenţa poetică a lui timpul vieţii lui Baco- către Consiliul judeţean pentru această carte, dar Bacovia” aparţinând via!) şi apărută în Elve- Bacău şi lansată în ca- şi pentru toată valoroasa apreciatei eseiste elve- ţia, în 1958, sub titlul drul festivalului la Casa ei contribuţie la îmbogă- ţiene Svetlana Paleologu „Existence poėtique de Memorială „George Ba- ţirea culturii române şi Matta, carte în care Bacovia”. Deşi n-a apă- covia”, fiind prezentată la propagarea valorilor Lucia Olaru Nenati sem- rut până în prezent în de doi specialişti ai uni- sale pe plan internaţio- nează traducerea, stu- limba română, cartea a versului bacovian, Con- nal. 4 state singur toate aceste evi- CURICULLUM Eu vin din vremuri de demult uitate dente adevăruri. Oriunde ai Din timpuri cu domniţe, cavaleri, deschide aceasta antologie vei găsi Ce-s nemurite-n colbul din tăceri teme care reflectă această dualitate VITAE specifică zilelor noastre şi nu de pu- Pierdute-n vis şi în serenitate. ţine ori chiar în creaţiile aceluiaşi Delia Stăniloiu autor. Aceasta dualitate dăinuie ar- Mă tot trudesc spre tine să ajung monios şi ea într-o remarcabilă sim- N-am să-ţi dansez hip-hop pe tastatură De-aici, de unde-i timpu-nnămeţit bioză lirică. Toples la bară nu-ţi voi putea face Întocmirea unei asemenea anto- Şi chiar dacă răsar în asfinţit Şi ca să vezi ce e sub carapace logii a cerut o perioadă de muncă Şi lupii-n suflet urlă iar prelung, susţinută, de grea "osârdie", cum ar Nici neputinţei n-am să-i pun armură. zice cronicarii noştri, încât cei ce au Nu m-aştepta pe mess în astă seară trudit să-i dea chip de ieşit în lume, Fiinţa-mi trag din ierni voievodale sunt îndreptăţiţi să nutrească spe- Cu stele-n păr din fulgii de zăpadă Sunt pe orbita unui Google crome ranţa că şi aceasta „lucrătură lite- Las vălul de-ntuneric iar să cadă Mai sigur, ne-ntîlnim poate la vară rară" se va bucura de succes. Să dezgolesc vestigii-arhetipale. În univers, cuprinşi într-un genom.

nr. 60 n noiembrie 2012 27 Eleonora Cioran, scrisoare deschisa adresata lui Gabriel Liiceanu: „În realitate, afară de biografia lui Emil Cioran, nu ai pătruns în profunzimile operei lui” aceste beneficii trebuia materiale descurajante, să dai două burse anual convins fiind că numai unor studenţi săraci. Ai dumneata ai dreptul să dat câteva burse spora- publici opera lui Emil dic, fără un bilanţ decla- Cioran. rat al veniturilor din În realitate, afară de tipărirea operei lui Emil biografia lui Emil Cio- Cioran. În plus, ai afir- ran, nu ai pătruns în mat mincinos că şi eu profunzimile operei lui. beneficiasem din acest Nu ai participat timp de profit. 20 de ani la analiza ope- Lumea a început să rei lui Emil Cioran, căci se lămurească cine este la Colocviile Cioran de marele scriitor Gabriel la Universitatea din Liiceanu, care a benefi- Propus de E.A. stantin Noica. Era Sibiu, organizate de ciat de burse în străină- vorba despre un acrobat profesorul Eugene van Eleonora Cioran a tate, în timp ce foarte care evolua pe o sârmă, Itterbeck, ai participa simţit nevoia să ofere un mulţi intelectuali erau atent să-şi menţină echi- fugitiv şi întâmplător. răspuns energic acţiuni- închişi în temniţele co- librul. În plin spectacol, Filmul făcut de tine cu lor agresive pe care dom- el vede jos un cetăţean muniste. Mai mult, ai Sorin Ilieşiu este după nia sa consideră că cu o tavă, adunând primit de la domnul Sil- mulţi un „film necioplit, Gabriel Liiceanu le-a în- banii privitorilor. La viu Brucan Editura Poli- banal, primitiv, cu as- dreptat în mod direct sfârşit, ajungând jos, tică. În ce calitate, pecte de modern, un asupra sa, şi ca rezultat acrobatul a constatat ca domnule Gabriel Lii- eşec”. În mod evident, al mercantilismului cetăţeanul care strân- ceanu? Pentru care me- acestor acţiuni, asupra sese banii spectatorilor rite? nu aţi pătruns în opera prestigiului şi operei lui dispăruse. Mai recent, revoltă- lui Emil Cioran. Emil Cioran. Cam aşa mi s-a în- toare a fost reacţia pe Scrisoarea trimisă Răspuns domnu- tâmplat şi mie, singura care ai avut-o la apari- Monei Muscă este ca- lui Gabriel Liiceanu, Cioran în viaţă. Profitul ţia, în cadrul Academiei lomnioasă. Fiind recomandat ca după opera filosofului Române, a operelor Aşa că, domnule Lii- unul dintre cei mai buni Emil Cioran a fost luat scrise de Emil Cioran în ceanu, eşti pentru mine discipoli ai lui Constan- de Gabriel Liiceanu, Romania. Este cea mai o decepţie totală. Nu tin Noica, naşul nostru, Laurence Tacou şi Si- frumoasa ediţie pe care sunt singura care gân- te-am primit în casă ca mone Baulez. Nicidecum eu am văzut-o cu creaţia deşte astfel, ci, din pă- prieten. Nu înţeleg agre- de mine. Şi tot tu eşti re- cumnatului meu. Este o cate, multă lume are sivitatea dezlănţuită voltat, aruncând injurii ediţie de lux, excelent convingeri similare, asupra mea. Te-a supă- inadmisibile, până şi în elaborată. chiar şi Herta Müller. rat faptul că eu sunt le- ultima carte cu cele 27 Mulţumesc Domnului Te-am cunoscut om de gatar universal al lui de interviuri. Academician Eugen Si- cultură, nu om de afa- Aurel Cioran şi reduc Cum este posibil să mion şi cercetătorului ceri. În ce calitate îţi cumva beneficiile tale? falsifici neîncetat adevă- Marin Diaconu pentru permiţi să faci pe justi- Cred că niciun scriitor rul, fără să te jenezi? realizarea lor. În loc să ţiarul? Cine eşti dum- nu şi-a permis ceea ce ţi- Oare nu ţi-au ajuns be- te bucuri şi să apreciezi neata? ai permis dumneata. neficiile importante do- această realizare edito- Daca tăceai, filosof Aceasta îmi aduce bândite? rială de excepţie, ai tri- rămâneai! aminte de o povestioară Conform dorinţei lui mis avocaţi, pretinzi pe care o spunea Con- Emil şi Aurel Cioran, din fără jenă despăgubiri Eleonora Cioran

28 nr. 60 n noiembrie 2012 Alina Nicoleta Polina Esenţa romanului lui Jeroen Brouwers este alimentată de un Roşu subtil simţ al autodetaşării, al pu- rificării în faţa brutalei amintiri a lagărului de la Tjideng. Supravie- ţuitor al acestui coşmar colectiv şi ucigaş psihologic percutant, scriitorul decantează, prin ochii unui copil naraţiunii olandezului, edifică de 5 ani, gesturile abominabile ale condiţia umană profilul unui traumatizat. Deşi ra- unei puteri abuzive şi supreme. eşuată (1) ţiunea unui copil este prematură Substanţa narativă este dominată şi uşor artificială, componenta de o varietate de aspecte vizio- caţie mortuară încununată filoso- amintirii este filtrată de scriitor la nare: pe de o parte, există fondul fic de aforismul iterativ: „Nimic vârsta la care îşi începe romanul: istoric, asociat toponimic spaţiu- nu există care să nu atingă al- 40 de ani. Scenariul imaginat al lui asiatic - lagărul de la Tjideng tceva”, o alegorie a ireversibilului funerariilor mamei, adiacent des- este materialul mimetic al roma- suferinţei, a trăirii mizeriei şi a ne- criptiv cu gesturile bărbatului in- nului, pe de altă parte, există pla- gării normalităţii, consecinţele fidel, a cărui sexualitate scan- nul psihologic-terapeutic, sondat unei experienţe agresive şi mar- dalizează moralitatea olandeză, de autor prin suprimarea regresiei cante. Un copil de 5 ani, care este confirmă tulburarea cerebrală pe amintirii şi prin anihilarea fricii răpit universului inocenţei pro- care acesta o simplifică teraputic retrăirii aceloraşi momente dure- priu vârstei este aruncat într-o cu un pumn de pastile, metaforic roase cu ajutorul antinevroticelor distopie japoneză, obligat să asiste desemnate „Seresta Forte”. De- ingerate, iar ca suport terţ, dar nu la scene abuzive, la abjecţia rela- pendent de aceste droguri anihi- lipsit de notabile componente, ţională, un copil care va creşte şi latoare, se lasă victima efectelor şi eroticul existenţial premeditat de îşi va defini raţionamentul sub tu- se detaşează de propria persoană o aversiune feminină. tela unei frici redundante, acest (halucinaţia, înstrăinarea, impasi- Ca timbru compoziţional, puls teribil care îi deconcertează bilitatea exce sivă, toate comple- Brouwers îmbină impasibilitatea existenţa, îi anulează simţurile, îl tează trauma căreia îi supravie- canonică - un soi de intangibili- îndepărtează de moralitate şi de ţuieşte bărbatul urmărit de amin- tate spirituală a lui Albert Camus, conştiinţa dihotomică, îi suprimă tiri groaznice) : „Vedeam cum experimentalul brutal al lui Mal- sentimentul milei, al iubirii şi al sunt scos din mine însumi: de cea- raux şi mixiunea glacială şi frivolă fidelităţii. Frica este generată al- laltă parte a ferestrei, la mai puţin a lui Sade, aceste trăsături stilis- ternativ, fie în urma descătuşării de un metru de mine, stătea pro- tice dozând accidental maniera unor amintiri brutale, fie prin pre- babil celălalt eu al meu, eul cel nă- autorului de a creiona firesc, mult zenţa morţii în viaţa sa. În genere, pădit de frică, - în orice caz, stătea prea extrovertit situaţii în care pu- un scriitor paranoid şi cinic, Brou- acolo un tip gol în ceaţă, a cărui dibonzii ar declama integral scrie- wers se transformă în insul vulne- faţă era de-o vâscozitate păstoasă rea olandezului. Sunt excesive, rabil şi patetic. „Am început să şi care era preocupat să-şi dea jos deconcertante secvenţele în care tremur din tot trupul, nu de frig. de pe el terciul”. Halucinaţia de- umanitatea, lipsită de ruşine, dar Nici de emoţie sau supărare, au vine apoteotică, dar efectul pilule- observată prin ochii unui copil, existat morţi în viaţa mea la care lor se consumă, căci dublul din este asociată animalicului soldaţi- ţinusem mai mult decât la mama geam „dispăru în ceaţă”. lor japonezi, în care cruzimea şi (...). Ceea ce a năvălit peste mine a Pe cele trei planuri, toponimic, brutalitatea interpersonală fri- fost frica.” Simptomatic, autorul psihologic şi erotic, scrierea lui zează realismul, în care pateticul acceptă această transcendenţă Brouwers se desfăşoară dezordo- suferinţei este ironizat, amplitudi- psihică pentru că îi mobilizează nat, exploziv expresiv, fără lianţi nea faptelor fiind inconştient sati- inspiraţia, scrisul existând ca o circumstanţiali care să catalizeze rizată. Însuşi scriitorul modalitate lucidă de a vindeca, de integral ansamblul romanesc. sintetizează impresiile: „Sindro- a purifica un suflet chinuit de Spaţiul lagărului, amintirea mul meu de lagăr constă din vino- drama lagărul pecetluit cu amin- mamei sale, acum decedată, fugi- văţia pe care o simt acum pentru tirea abominabilă a mizeriei tivele dar însemnatele întâlniri cu piciul care aduna totul în el frene- umane. Liza - indispensabilă fizic în acest tic”. Reacţia în faţa veştii morţii haos moral căruia i se de- Romanul debutează cu o dedi- mamei sale, episod preliminar al dică, toate elementele apar- 4

nr. 60 n noiembrie 2012 29 ţin trilogiei tematice. Dezor- Lagărul, locul îngrădit unde nu „scârbă în faţa acestei agresive şi 4 dinea pe care o afectează a fost înfometat pentru că mama deplasate lipse de gust”, condam- stilului scriptic, autorul o atribuie sa, „pelicanul cel prietenos, mă nându-le a fi „muieri alintate, şi trăirilor sale, trancenderea de la lăsa să mă înfrupt din porţia ei din într-o lume bogată”. Feminitatea, realitate la ficţiune, de la familie cioc”, substituie căminul de care candoarea, specificul femeii este la amantă, de la lagăr la interna- ar fi trebuit să profite, la vârsta de acum împroşcat cu nenumă- tele catolice din adolescenţă, de la aceea, un copil. „Lagărul de femei rate consideraţii acuzatoare, cu o mizerie la batjocură şi patetism Tjideng, unde fuseseră aduşi şi atitudine repulsivă, autorul con- sentimental este realizată cu o oa- băieţi sub vârsta de 10 ani, şi unde firmând-o repetitiv: această ma- recare inconştienţă alimentată de am fost închis împreună cu nifestare se datorează faptului că, labilitatea unei minţi suferinde. mama, bunica şi sora mea, era o în timpul lagărului, mintea sa in- Cele două axe temporale: tre- porţiune din Batavia, înconjurată fantilă a absorbit umilinţele la cutul lagărului, al dezvoltării edu- cu ziduri de cazemată, turnuri şi care femeile erau supuse ca pe un cative personale în internatele sârmâ ghimpată”. Un loc al groa- criteriu de dezgust faţă de femeie; catolice, unde izvorăşte accidental zei, al terorii şi al batjocurii, care mama lui, fiinţa cea mai pre- aversiunea faţă de latura feminină prin referinţele toponimice deta- ţioasă, are un statut important, şi prezentul apăsător căruia băr- liate, clarifică trăsătura realist-ex- dar când soldaţii o maltratează, batul matur îi supravieţuieşte prin perimentală a scrierii lui Brou- aceasta este dispreţuită: ”Mama metode terapeutice condamnabile wers. Aici „foamea, moartea, sufe- mea era cea mai frumoasă mamă, desemnează traiectoria analitică rinţele, bolile” prezidau, tortura în acel moment am încetat de-a o conform căreia lectorul, ca şi ori- manifestată prin diverse metode mai iubi”. Din acel moment m-am care individ interesat de psiholo- stăpânea orice fiinţă, nu doar fizic, rătăcit. De-atunci retragerea mea gia umană, poate descoperi ci şi psihic, minimalizând astfel din viaţă şi dorinţa de-a nu mai fi. personalitatea unui bărbat cu o is- gradul de suportabilitate: femei Din acel moment ştiu că pe mai torie biografică dureroasă. Nu purtate pe străzi dezbrăcate, mo- departe voi prefera întotdeauna să poate fi vorba de o impresie pate- lestate de soldaţii japonezi, obli- fiu singur, fără să trebuiască să tică, de un oarecare filantropism gate să se comporte animalic, mă leg de ceva sau de cineva, pen- sentimental atribuit scriitorului supuse unor grozăvii intolerabile tru că nu vreau să văd cum iubirea (femeia umplută cu apă şi bătută, olandez, victimă a lagărului japo- mea şi frumuseţea pe care o ocro- respectiv călcată în picioare, până tesc vor fi distruse sau sunt vătă- nez, acesta străduindu-se prin im- ce tot lichidul îi ţâşnea prin toate mate”. pasibilitate, prin adversitate orificiile, descrierea comprimând sentimentală să nu simtă nimic, o subtilă brutalitate; o femeie tâ- anulându-se ca fiinţă milostivă, se Elogiu lecturii... râtă în kumpulan, legată cu o pierde de pe drumul drept „rătă- sfoară de către un soldat şi obli- Continuare din pagina 15 cit în cea mai adâncă pădure”, tra- gată să miroasă rahaţii, ca un iul său fiind „o împletire de ţară, violentă şi plină de inegali- câine, dacă-i întâlneşte pe stradă), colo-colo, sub semnul dezgustului tăţi, zguduită de tot felul de fur- cruzimea psihologică pe care o de viaţă şi al dorinţei de a nu mai tuni sociale. Peru este şi celulele exercitau faţă de mamele si copiii clandestine din Cahuide unde, fi”. Devine cinic, sarcastic, ocazio- din lagăr, când cei mici erau sepa- împreună cu o mână de condis- nal luciditatea îl răneşte, astfel că raţi de mamele lor şi duşi în alt cipoli de la Universitatea „San preferă alienarea, descinderea lagăr, numit „Caravana copiilor”. Marco”, pregăteam revoluţia într-un areal halucinatoriu: la Toate aceste măsuri crude pe care mondială. Iar Peru mai este şi aflarea morţii mamei sale, indife- soldaţii le luau faţă de victimele renţa, sila de a manifesta senti- din lagăr îi suscitau amuzament prietenii mei din Mişcarea de mentul de doliu sunt percutante, copilului de 5 ani. Alcătuiau un Eliberare împreună cu care, imaginea circumstanţelor decesu- spectacol impresionant în ochii timp de trei ani, în mijlocul lui, impresiile şi probabilitatea viitorului misogin, creând o punte bombelor, a întreruperilor de unei suferinţe maladive încarcă discriminatorie în psihicul scriito- electricitate şi a atentatelor te- prologul romanului: Henriet rului, culminată cu impresia de- roriste, am lucrat pe ascuns Maria von Maaren - batjocorită în gradantă pe care o afişează pentru apărarea democraţiei şi lagăr de soldaţi, umilită şi înjosită femeile din Amsterdam cu mani- a culturii libertăţii. în faţa copilului supravieţuitor de festul social lor de a-şi umple or- Traducere: Mircea Cotârţă 5 ani, „a murit singură”, în apar- ganul sexual cu sos de roşii şi de a ([email protected]) tamentul sanatorului unde îşi Ziarele sunt autorizate să publice acest sta în stradă cu picioarele desfă- text în orice limbă, numai după data de 7 consuma senectutea. cute, imagine care îi generează decembrie 2010, ora 17.30, ora oraşului *** scriitorului nu doar sila, ci şi o Stokholm. - Fundaţia Nobel 2010.

30 nr. 60 n noiembrie 2012 mai degrabă creştem, asemeni unor copaci altoiţi. Continuăm să Românii facem parte din frumosul popor vegetal, cel inventat de Ana Blan- diana în portetul nostru poetic, strecurat ca prin minune prin cen- zura comunistă. adaptivi „De unde altfel liniştea În care aşteptăm desfrunzirea? Gabriela De unde curajul leze pietrele de râu. De-a ne da drumul pe toboganul Căluţiu Sonnenberg Şi mă duce gândul la românii somnului Până aproape de moarte, Atunci când trăim departe de „curgători”, noi, cei care ne-am Cu siguranţa ţara în care ne-am născut, gându- transbordat peste graniţele ţării, dar nu am dispărut de tot. Conti- Că vom mai fi în stare să ne naştem rile despre atingerea noastră cea Din nou?” de toate zilele cu lumea „de afară” nuăm să ne destăinuim subtil, după modelul vaselor comuni- Iată ce spune contemporanul sunt ca o muzică ambientală, pe nostru, scriitorul Andrei Pleşu, cante, lipsiţi poate de ostentaţie, fundalul căreia ne mişcăm ca-ntr- legat de adaptare: „Într-o poveste dar existenţi. De bună seamă că un film. De parcă ne-am vizualiza orientală, se vorbeşte despre un facem faţă situaţiei destul de bine, de la distanţă, vieţuim de două bogătaş avar, care a fost pedepsit oglindind în „apele” noastre ori: odată în direct şi odată pe să nu mai poată scăpa niciodată lumea multicoloră cu care ne în- ecranul suprapus peste experienţa de încălţările sale rupte, pentru că tâlnim. Filtrăm fără întrerupere, noastră de acasă. Despre contac- nu le-a aruncat la timp. Trebuie să dar asta nu înseamnă că n-am tul nostru cu ceilalţi, cei pentru ne schimbăm, la timp, încălţările, avea adâncime. Neutri la gust - care „ceilalţi” suntem noi, nu în- să nu ne ataşăm, cu încăpăţânare, poate - dar harnici, adunând aro- cetăm să ne mirăm, indiferent de ceea ce, uneori, pare proprieta- mele pestriţe ale unei planete pe câte decenii s-ar împlini de la ple- tea noastră cea mai intimă, dacă care suntem mereu bine primiţi. carea noastră. Suntem români nu chiar însuşi destinul nostru”. Omagiu actorului amator de de printre străini, români aici acasă. „Virtutea – dacă există – e una Se spune că am fi deschişi din apă limpede. Are dreptate. „Be singură: plasticitatea”, spune în fire, capabili să ne pliem rapid like water, my friend: tasteless.” continuare Andrei Pleşu. „Nu ver- după orice situaţie. Ca orice trăsă- Revin la noi. Ştiu că e mare pe- satilitatea, nu inconsistenţa, nu tură, şi adaptabilitatea are faţetele ricol să generalizez. Dealtfel mă oportunismul, dar plasticitatea: ei mai puţin măgulitoare. Gurile îndoiesc că ar exista trăsături uni- adică puterea de a reacţiona infi- rele spun că ne paşte golirea de versal valabile, aplicabile unei în- nit diferenţiat la infinita diferen- conţinut, dacă ne schimbăm cu- tregi naţiuni. Har Domnului, ţiere a împrejurărilor, puterea de loarea de la o zi la alta, după cum suntem unici, fiecare în felul său. a trăi nu aplicînd criterii gata fă- bate vântul. Aşa să fie oare? Am Dar românii sunt adaptabili, asta cute, ci descoperind criterii. Cu descins în căutarea adevărului la o spun mulţi, chiar dacă sună plat. alte cuvinte, puterea de a fi nou faţa locului. Suntem maleabili, flexibili, mode- clipă de clipă”, închid ghilimele, Am dat start aventurii coti- labili. Oare nu e minunat că avem punând capăt citatului din „Jur- diene şi, dând colţul, m-am trezit capacitatea şi, mai ales, libertatea nalul de la Tescani”. faţă-n faţă cu o inscripţie de doi de a ne dezvolta, devenind mai În virtutea mottoului veşniciei metri pe peretele unei case: „Be mult decăt atât, cetăţeni ai lumii? luări de la capăt, după ce am în- like water, my friend: tasteless”, Suntem indivizi cu calităţi şi de- chis cu grijă uşa în urma noastră, semnat Bruce Lee. Îmi amintesc fecte proprii. Nu suntem expo- ni se deschide o uşă în faţă, în ţă- vag de luptătorul sprinten de pe nenţii unui genom limitat. rile în care suntem întâmpinaţi la marile ecrane, pe bună dreptate Destinul nostru face vrând-ne- sosire. La prima vedere pare de invidiat pentru talentul aproape vrând o cotitură când emigrăm, necrezut, dar s-a nimerit să gă- miraculos de a se face nevăzut, dar asta nu implică neapărat sesc tocmai unde mă aşteptam respectiv de a apărea pe neaştep- schimbarea „stării noastre de mai puţin, în paginile unui ghid tate. „Dreptate are”, îmi zic în agregare” intime, aceea de ro- turistic despre România, o des- gând. Să fii ca apa, neutru la gust, mâni. Nu ne transformăm în „ne- criere simplă şi la obiect a unei dar nu de prost gust. Transpa- români” sau „antiromâni” atunci „metehne” tipice româneşti. Iată rentă, invizibilă la prima vedere, când ne adaptăm vieţii în altă pasajul care mi-a atras dar tenace când e vorba să mode- ţară. Nu ne amputăm nimic, ci 4

nr. 60 n noiembrie 2012 31 K-0 Scriu poemul care începe cu K Poeme din şi iar scriu poemul care începe cu K, apoi scriu poemul care începe cu K şi după aceea scriu poemul care volumul începe cu K şi când scriu poemul care începe cu K, „Kartea” chiar începe poemul cu K până K rămâne K de scrisul lui K. de Ecaterina Negară

K-1 Anaforă fracţională, procentuală, în palme toate semnele existente Unu de miez Fir de sacru mie, ţie. pe glob de s-ar lipsi Fără vin si altar doar o cifră e 1, în constelatia mea Cercul ar fi deformat Unu K unu, numele meu derivă din numele Meu, raza în necalitate. nu doar în bunătate, E e atât de uşor să-ţi dăruiesc planeta Cum înfioară rugăciunea Avva. Avva. Marte, Mercur, Jupiter, Venus şi pentru orfan. Saturn, Cantitatea: trăiesc în tot creatul necreatul muşcată albă la geam, K-2 un Dumnezeu ce sunt, umedă, iar, tăioasă. Mâinile mi-s de lumină ce SPUN!

atenţia: peste tot prin lume. Dar ”peste tot ria Romaniei cu o ură grea”. Nu 4 „Piesele de teatru ab- atârnă greu, teama de singură- cumva trecem toţi prin aceleaşi surd ale lui Eugen Ionesco sunt o tate”, vorba unui cântec interpre- etape, maturizându-ne cu trecerea încercare de a ridica puţin pătura tat de regretatul Florian Pitiş. Am vremii, cu sau fără voie? Faptul că gri a cotidianului anost, pentru a plecat în căutare, dar ce anume până şi cele mai luminate minţi au descoperi sub ea „o lume ne- căutăm de fapt? Prea mult s-a vor- căzut în păcatul de a se ruşina atinsă”(...) Analog sculptorului bit despre natura poetică a sufle- pentru că sunt ruşi, germani, ro- Brâncuşi, şi Ionesco caută perma- tului de român şi despre mâni sau orice altceva, nu e un nent o esenţă ascunsă, o realitate intraductibilitatea cuvântului alibi, nici pentru noi. vitală, uitată, necunoscută până „dor”. Poet sau nepoet, românul Fără pretenţia de a minimaliza acum, care se ascunde în dosul nu e doar un „animal afectiv”, sau lua în derâdere vădita tristeţe unei lumi aparente. Probabil că cum îl numeşte într-o sintagmă care transpare din comentariile idealul acesta artistic, tinzând Octavian Paler. Norocul face să pesimiste, rămâne o binecuvân- spre un adevăr clar şi simplu, în avem şi vocaţie realistă. Fericita tare libertatea de mişcare pe care căutarea unei „uşi” poetice, în combinaţie dintre poet şi realism am dobândit-o acum câteva dece- dosul căreia se află realitatea le- naşte adevărate nestemate, cu- nii. Numai graţie ei avem de unde pădată de straiele ei lumeşti, este noscutul „haz de necaz”. alege. N-a fost întotdeauna un un ideal arhaic, românesc”. Am Suntem tentaţi să criticăm tot lucru de la sine înţeles. Faptul că citat din ghidul turistic „Kulturs- ce-am lăsat în urmă, accentuând nu suntem condamnaţi din naş- chock Rumänien”. defectele de orice natură ale po- tere la un destin unic, de ”ou Că „românul s-a născut poet” porului şi ţării din care provenim. ştampilat” cu numele unei naţii - ştiam deja demult, dar mărturi- Pe când era tânăr, Emil Cioran sintagama aparţine scriitorului sesc că mi se părea perfect nor- spunea: ”Cum poţi fi român! Era Patapievici - rămâne cadoul cel mal. Pentru mine, ”şocul” e să o întrebare la care nu puteam răs- mai de preţ. Asemeni fiului rătă- constat că nu sunt şi celelalte ne- punde decât printr-o autoflage- citor, abia de la distanţă învăţăm amuri la fel. Credeam că toţi puii lare de fiecare clipă (...)” Mai să preţuim libertatea la justa ei va- de om – şi în special urmaşii lui târziu, acelaşi Cioran ripostează loare. Comparaţia nu e doar o fi- Goethe - caută sensuri în adânc. nervos: „Eu nu-mi iubesc ţara? gură de stil din lumea literaturii, Păcatele mele, iată ce uşor putem Păi eu îmi iubesc ţara aşa de mult, ea este, înainte de toate, un mod cădea în capcana extrapolării! că-mi e ruşine că sunt român!". de a progresa, care la nevoie se Iluzia şi speranţa într-un locaş Acelaşi Emil Cioran, la maturi- aplică şi spaţial, de-a lungul şi de- fără păcate ne însoţeşte aşadar tate, spune răspicat: “Iubesc isto- a latul planetei.

32 nr. 60 n noiembrie 2012 Paul Leibovici Nu demult a fost descoperit la Cea mai veche Ierusalim,în urma unor cercetări arheologice, un pătrăţel de argilă care avea doar 6 centimetri. Ar- gila, înegrită în decursul vremii a trezit un deosebit interes cercetă- scrisoare din torilor. Descoperitorul, este Eilat Mazar - cadru didactic al Univer- sităţii din Ierusalim. Fragmentul de piatră este de 2 Ierusalim centimetri pe 3, pe care se află o impresionantă cantitate de tablete ştanţă de nouă linii cu caractere tră, akkadiana, limba semitică ori- de argilă, în majoritatea lor, într-o cuneiforme. Şi dacă această bucă- stare perfectă de păstrare. ginală din Irakul de sud actul, este ţică de pământ ars a aprins imagi- Aproape 300 de documente au limba vorbită în tot Orientul apro- naţia, ar fi deoarece reprezină o fost descoperite în săpăturile din piat - într-un fel precum engleza dovadă a unui document scris din oraşul Akhetaton,care a fost o ca- este azi în lumea modernă. Fie- cele mai vechi perioade de timp. pitală fondată în jurul anului 1350 care rege avea câte un scrib care Niciodată de-a lungul vremii n-a înainte de J.C.pe timpul faraonu- ştia să scrie în afara sistemului cu- fost desoperit în oraşul „celor trei lui Amenophis IV, cunoscut sub neiformic ,inventat în jur de 3000 creinţe sfiinte” un asemenea denumirea Akhenaton şi fondato- de ani de era noastră, în Mesopo- obiect. rul culturei efemere Aton. tania. După asiryologul Wayne Horo- Dar un lucru neobişnuit în Fragmentul de argilă a fost witz ,grafia şi limba utilizată este Egipt, documentele descoperite descoperit în cursul săpăturilor fără îndoială din sec. XIV-lea nu au găsit folosinţă heroglifilor executate în Ierusalimul de est, J.Ch. locali nici limbi egiptene; ele au Până în prezent, cele mai vechi între muntele Templului şi Mun- fost consi- derate ca făcând parte dovezi scrise găsite la Ierusalim a ţii de Măslin la poalele Oraşului din limba akka dia nă, transcisă în fost o inscripţie redactată în antic. Dar nu a fost extras într-un cuneiformă. Locul a fost exploatat ebraică,într-un alfabet paleo- context arheologic revelator; a în mod clandestin de ţărani din ebraic, descoperită într-un tunel fost amestecat cu pământul depus El-Amarna,presupunându-se ca de alimentare cu apă, o scobitură care avea menirea de a sprijini fost biroul de afaceri străine al fa- care datează cu 700 de ani înainze clădirea înălţată în mai puţin de raonului.Documentele reprezintă de era noastră,din perioada rege- patru secole, după ce bucata de o parte din corespondenţa sa di- lui Ezechias. Cele şase linii ale in- argilă a fost deja în acel loc. plomatică; ele sunt în general me- scripţiei relatează munca de Nimic din împrejurimea ime- saje adresate suveranilor egipteni străpungere a galeriei în care ar- diată unde a fost descoperit micul de către mici regi ai ţărilor din Ca- gila a fost descoperită. fragment de argilă nu sugerează naan. Unele sunt a lui Abdi-Heba Micul fragment de argilă ne nimic în legătură cu cine ar fi au- care a domnit la Uruhhalim,cu trimite înapoi cu şase secole. Ce torul acestei scrieri sau a destina- alte cuvinte Ierusalim-în jurul semnificaţie are descoperirea? Nu tarului mesajului. anului 1340 î.e.n. El este autorul a trebuie să facem prea multe soco- Pentru a fi mai siguri arheolo- şase scrisori de acest fel, adresate teli pentru a ne da seama că frag- gii şi epigrafistii au continuat să faraonului. mentul este doar 2% sau 3% cerceteze şi sub locul găsirii scrie- Între 2002 şi 2004, Nadav dintr-o scriere completă. Din cele rii. Cheia desnodământului este Na'aman, Yuval Goren şi Israel câteva iniţiale nu se poate recon- desigur depar- te de acel loc. Finkelstein, arheologi ,au studiat stitui textul. Dar se poate preciza, Descoperirea micului fragment argilele de la El-Amarna, deoarece fără îndoială, că aparţin scrierei de la Ierusalim a fost ecoul altor fragmente din acestea au fost gă- cuneiforme şi a limbei utilizate în descoperiri, mult mai antice, fă- site la Ierusalim. Studiul a dus la acea epocă. Akkadiana, sugerează cute în Egipt, la numai 300 de ki- concluzia că ele provin dintr-un faptul documentul era o cores- lometri la sud de Cairo. material local ,care era realizat la pondenţă de natură diplomatică, În jurul anului 1890, câţiva ţă- Ierusalim. un mesaj regal. La mijlocul celui rani egipteni au descoperit, la El- Fragmentul respectiv a de al doilea mileniu din era noas- Amarna (Egiptul de mijloc) o 4

nr. 60 n noiembrie 2012 33 Adriana Georgiana Epure Aşa cum văd eu ... Ce faci când cei dragi te uită? Ei bine, nu poţi oameni, perfect străini, transforma într-un “pro- face decât un singur care se privesc în ochi cu babil” ... acel “probabil” lucru ... te resemnezi. neîncredere, fără să ştiţi care îţi dă senzaţia de ne- Resemnarea asta insi- ce se ascunde dincolo de siguranţă şi instabilitate. pidă, care te seaca încet - masca fiecăruia şi abia Acea senzaţie ciudată încet pe dinăuntru pare reuşiţi să murmuraţi un care te cuprinde atunci să fie rezolvarea tuturor simplu “bun㔺i să schi- când în loc să-i vorbeşti problemelor. Fără să pui ţaţi un zâmbet mai de- prietenului ca şi cum ai întrebări de genul: De grabă protocolar decât vorbi cu tine însuţi, îi ce? Cum? Când? Priete- sincer. Şi pentru o pe- vorbeşti doar pentru a nul pierdut o dată, e rioadă de timp ai crezut întreţine relaţiile ami- Din punctul meu de ve- pierdut pentru tot- că ai găsit prietenul per- cale dintre voi. Aceasta dere, prietenia este o deauna, oricât ai încerca fect, care te sprijină indi- este diferenţa între o oglinda .. în care se re- să înnozi legătura dintre ferent de situaţie, prietenie adevărată şi flectă sentimentele şi voi. Parcă nu înţelegi indiferent de cine inter- una superficială; atunci trăirile tale într-un mod cum ieri vă spuneaţi vine între voi, şi indife- când vorbeşti cu cel de sincer, ca şi cum ţi-ai totul, vă încredinţaţi se- rent cât ai greşi. Dar pe lângă simţi ca şi cum ai privi reflexia... Iar atunci crete, împărtăşeaţi visuri parcurs e posibil să des- privi direct în sufletul când oglinda se abu- nebune la ore târzii în coperi că acel „indife- tău? Dacă da, bucura-te reşte, ce rămâne de noapte şi azi sunteţi doi rent” se poate de prietenia adevărată! făcut? ...te resemnezi.

aparţinut deci unei cole şi jumătate, duce la 4 scrisori adresate presupunerea că oraşul suveranului său egiptean lui David nu pomeneşte din sec. XIV î.e.n. de această perioadă isto- Un rege neînsemnat, rică, povestită în vechiul care ar fi putut fi chiar Testament. Abdi-Heba, dar acest În concluzie, se ex- lucru nu poate fi stabilit plică aceasta contrazice cu exactitate. Locul unde faptul că în acea pe- a fost găsită fragmentul rioadă Ierusalimul a avut de argilă nu permite a se o importanţă deosebită. stabili cu precizie cine a În fapt, se dovedeşte fost autorul scrisorii. că regele a scris cores- Ceea ce e sigur, că e vorba pondenţa sa de la El de o copie conservată. Amarna, cu ajutorul Alte descoperiri dove- unor scribi care cunoş- desc că e vorba de Ieru- teau această limbă. Unii salimul din perioada dintre arheologi au ajuns bronzului (dintre 1600- la concluzia, Ierusalimul 1200 î.e.n.) a fost şi în acea epocă în- Cu alte cuvinte în par- depărtată o capitală im- tea orientală a oraşului portantă din Orientul ,s-a conclus în 1967, a mijlociu. fost oraşul regelui David, Atât regele David, cât şi primul suveran al Israe- fiul său Solomon au trăit, lului,desigur în anii deci într-un teritoriu vast şi 1000 î.e.n. nu într-un domeniu limitat. A priori, fragmentul Dar această concluzie nu de argilă descoperit, an- poate fi reală cercetând doar terior cu aproape trei se- micul fragment de argilă.

34 nr. 60 n noiembrie 2012 Poeme din volumul de versuri în curs de apariţie „Cuburi de aer” de George Nicolae Stroia SUFLETUL atraşi de plânsetul noului-născut. Sufletul, Pe măsură ce creşti un puiet de brad aripile lor îţi luminează calea, ce tinde spre lumină. chiar dacă nu o vezi Când lumina dispare, şi apuci pe cea greşită; este atras de întuneric, pe măsură ce creşti, îţi doreşti să o faci mai repede, vestejindu-se Dacă mama ar dispărea, dar ai să regreţi mai târziu; din ce în ce mai mult. nu ar mai fi nici Soare, pe măsură ce creşti Trebuie udat cu lacrimi, nici Lună, nimic nu ţi se mai pare ca altă- îndreptat spre lumină nici Stele, dată: şi curăţat întregul Univers s-ar stinge, totul este mai puţin colorat, de buruienile lăsând aprinsă doar o mică lică- înţeles altfel, care îl împiedică să crească. rire: SPERANŢA. de multe ori şi sumbru. Şi, ca orice puiet, Abia atunci realizezi îşi va înfige rădăcinile ZBORUL cât de mult îţi lipseşte copilăria. adânc în pământ, Este greu să zbori ca să devii cineva. * dornic să absoarbă Uneori aripile te dor, Poate nu este prea târziu gânduri şi lucruri frumoase. fiind obligat să înţelegi că să te opreşti din drum, Cum, uneori, (pe)trecerea prin viaţă dar trebuie să te încăpăţânezi, solul e otrăvit de răutăţi, este un ciclu încă neînţeles: să ignori durerea şi să continui. rădăcinile-i firave de la copil, la adult În calea ta traversezi se usucă şi se scurtează, şi nu invers. obligat fiind să şi le înmulţească orizonturi întregi, din nou, MAMA uneori întunecate, alteori senine pe care şi din nou, Mama, trebuie să le depăşeşti, până când otrava parte din noi, nu-l va mai afecta. simte când o singură lacrimă amintindu-ţi de scopul tău; lunecă arzătoare pe obrazul prun- în calea ta întâlneşti piedici, * cului ei; pe care trebuie să le ocoleşti; Trebuie să ne îngrijim sufletul, doar mama îl înţelege, în calea ta întâlneşti şi lucruri mai ca acesta să crească doar mama îl cunoaşte, bune decât banii: mare şi mândru, oricât am vrea să ne ascundem de bucuria de a-ţi umple nemaiputând fi smuls ea, sufletul cu fericire de nicio furtună. ne ghiceşte întotdeauna, privind şi cunoştinţele pe care mai apoi în suflet le vei putea împărtăşi. COPILĂRIA văzând minciunile, răutăţile, Alteori, trebuie să te laşi Copilăria, curăţându-le apoi cu un sărut. pur şi simplu purtat de vânt, rază de lumină a vieţii, Doar mama, uitând de greutăţi. luminând întunecata existenţă. soarele dimineţii, * Se spune că, alintă şi ajută, Indiferent de obstacole, atunci când un copil se naşte mustrând când o faptă rea a fost trebuie să vrei să zbori ca să poţi îngerii zburdă, săvârşită. ajunge Cineva.

nr. 60 n noiembrie 2012 35 Câştigătoarea concursului „Arc de suflet peste timp”- Buzău 2012 Vârsta fragedă, filon de poezie matură lupta pentru existenţă, ca întot- deauna, are o miză şi nu precupe- ţeşte nici un efort, nici chiar riscul jertfei supreme. Eroii sunt rezul- tatul unui experiment eşuat, care vor să li se recunoască dreptul la viaţă. Este interesantă promova- rea ideii de lider. Finalul este con- cluzia că orice lucru pe care îl doreşti şi poţi lupta pentru el se împlineşte dacă ştii să-ţi foloseşti capacităţile şi să ţi le apreciezi la adevărata valoare. ”Regala”, deşi are o grafică ce aduce chiar de pe copertă cu po- veştile copilăriei, nu este aşa. Îmi cer scuze, dar o să mă refer doar Teo Cabel la poezia Anei Maria, deşi volu- să îi încolţească şi ei în minte şi în mul este un tandem realizat cu suflet, într-o infuzie frumos miro- Ana Maria Gîbu ne invită să ne domnul George Filip, din Canada. sitoare, de toamnă: „Când zarea bucurăm, alături de ea, de inten- Autoarea nu îşi ascunde vârsta, ba liberă / a cuprins gutuiul / mă as- sitatea cu care trăieşte, prin mira- chiar ne dezvăluie : „am voie încă cund în norii toamnei / colorez jul poeziei, un adolescent de 15 ani să mă joc / de-a v-aţi ascunselea / pletele / în ruginiul înfrăţit / cu minunile vieţii înmugurite din fio- printre oglinzi // din sala de bal / purpuriul / din obrajii bunicii.” rul sentimentelor. O adolescentă se aude primul acord // duc / feli- Sunt poezii la Ana Maria Gîbu deosebită, pot să spun, cum sunt nare aprinse / celor care fabrică care au un loc onorabil oricând mulţi dintre tinerii liceeni care iu- umbre”. Tocmai am asistat la tre- într-o antologie de versuri a poe- besc literatura. Nu este o particu- cerea în adolescenţă, unde se aude ţilor maturi: „conving noaptea / laritate, ci o şansă, faptul că a fost primul acord al balului (ANO- să facă topless / în amiaza mare / remarcată şi promovată la Buzău, TIMP PRIN CUVINTE NECI- fără protecţie anti ultraviolet / să unde a declarat că este „a doua TITE). casă” pentru ea. „AZI VREAU SĂ MERG CU EA servească ceai / din stele de mare Câştigătoarea concursului „Arc DE MÂNĂ” este dedicată mamei: uscate / pe-o roată de cărucior de suflet peste timp”, organizat de „când m-ai născut / te-am privit / abandonat” (AUD DUREREA Fundaţia Academică „Vasile Voi- cu ochii a-ntrebare / ce-seamnă PRIN CRĂPĂTURILE PĂMÂN- culescu”, şi-a lansat, alături de mamă / nu ştiam // te-am aşezat TULUI). În PRIMĂVĂRATICĂ prieteni, Luminiţa Zaharia (cena- în minte / să-nvăţ ce este zâmbe- entuziasmul tinereţii este conta- clul Lira 21), venită de la Bucu- tul din zori”; recunoaşterea ca gios: „iubesc această noapte / pi- reşti pentru a o sustine, tatăl său, principiu de maturitate. Sau în tită-n oglinda / dimineţii / bunica, scriitori şi oameni de cul- poezia „PRINTRE CUVINTE” : stele-mbrăcate în verde / încarcă tură buzoieni, pe 23 noiembrie, „Port în buzunarul / sub formă de mugurii / cu alb / mâine toţi vor volumele „Blestemaţii” şi „Re- inimă / chipul mamei albind / că- fi // v-o trimit la uşa / inimii // lă- gala”. măşi de in în Prut”. În PATĂ DE saţi-o deschisă.” Se mai face sim- „Blestemaţii” este o carte în CULOARE, bunica este cea lângă ţit aici sentimntul subteran al care fantasticul devine real, iar care sensurile înţelepciunii încep religiosului. CA ULTIMUL OM

36 nr. 60 n noiembrie 2012 (chem timpul să ro- asurzitor // (...) în acva- sau „mâini cu cireşe / / în ultima flacără / din dească): „sunt străina riul meu / rămân ne- nasc armonii / în fiecare ochii tăi”; „(...) strigătele plimbată de dimineaţă / utră”. Să fie o imersiune frunză / şuvoaie de timp din pustia bărcilor / prin noaptea minţii / cu în adâncul sufletului, ca / dau năvală // recom- amestecate printre / gea- privirea goală stau / pe încercare de echilibru în pun simfonia.”(AS- mandurile umane / miezul neomeniei / ca pe faţa noilor sentimente CUND PARTITURILE opresc timpul...”(PO- un câmp de bătaie / trezite de adolescenţă? ÎN PĂMÂNT) VESTEA FETEI CU CO- unde nicio fanfară nu-şi CU DRAG PENTRU Universul poeziei la LIER). salută / comandantul / ADAM (în replică, sem- Ana Maria Gîbu, cum Adolescenta „legată la dacă mă priveşti în ochi nează Eva) : „e mohorât spuneam, este în expan- detectorul de armonii”, / vei simţi frigul instalat / dar atât de frumos / în siune, dar şovăiala ine- ştie că „dimineţile se tre- / ţi-am creat condiţii sufletul tău / omule // tu rentă vârstei o mai zesc / în recital de alba- speciale/ de plecare // trunchi / izvor / al cren- încearcă uneori: „ascult troşi” (ÎNTRE DOUĂ aprind luminile / inte- gilor mele // la chipul iubirea / când tace / de LUMI). riorul meu nu te mai meu înfrunzit / zâmbeşti frică plonjez / în ochii cu Ana Maria Gîbu este vrea”, lovitură de graţie. // lumina ochilor tăi / ferestre închise.” poetă la 15 ani. Felicitări! În ŢIE apare intuirea înfloreşte / pe malul pri- Antologice sunt şi Drumul este deschis jocului social. Recunoaş- virilor”. Această poezie, CHIRIAŞI FĂRĂ CHI- doar celui care l-a găsit, terea măştii ca semn al generică dragostei pen- RIE, NEGRO MAGICO: maturităţii: „(...) învaţă- tru fiinţa umană, mă- „aprind candela / din că- apoi se fac primii paşi. mă / să adun sub aripa reşte sfera expansiunii limară”, FALIMENTUL Acestea sunt însă stadii minţii / tăcerea ochilor / sufleteşti a autoarei. FABRICII DE PRAF: depăşite în situaţia de care nu plâng // şi să m- Sentimentul sublimului, „Mi-am agăţat rochia / faţă. Maturitatea este un ascund / în jocul de arti- al intensităţii, al imensi- de întuneric // Spirale examen pe care o să-l ficii”. Jocul de artificii tăţii, dar şi al tainei în de fum / îngenunchează dea mai devreme, pentru este feerie, dar pentru ARIPI PENTRU ZBO- / culorile pădurii // prin că literatura i-a trasat moment dincolo... EU, RUL SPRE CER (nu geamurile iernii / cresc deja o hartă cu multe co- NEUTRĂ: „Rotaţiile cu- dorm, dar visez!) : „pe zile împletite / cu umbre mori şi, în căutarea lor, vintelor / crestează tim- marginea cerului / tăce- de oameni //... arunc ră- va vedea cât poate de pul / într-un scârţâit rea / mi-a tivit genele” tăcirea / între deal şi râu mult.

Ariile celeste produc ecouri ce se transformă în cu- Mecanica Vieţii vinte, versuri, strofe şi într-un final, poezii. Rima şi ritmul crează un tot ce exprimă armonia unor esenţe Urmare din pagina 19 desprinse din Adevăr. O strofă dintr-o poezie pro- nervoase dictate de anumite tensiuni bilogice, iar în prie, poate să exprime mai mult decât formulările de varianta completă a viziunii creştine de „Om ca în- mai sus, las pe domniile voastre să judece acest fapt treg”, vom găsi sentimente precum bucuria, triste- de care eu sunt deplin încredinţat. ţea, durerea, iubirea, mila şi altele ce conturează Nu pot să cred nimic dacă nu simt, comportamental plânsul. Mi se pare mult mai Căci de sofisme plină este lumea, aproape de adevăr, varianta a doua ce operează cu Iar mintea mea e un culoar prea strâmt, noţiuni despre realităţi necuantificabile, dar cauzal Ca să primesc prin ea Lumina. esenţiale pentru cunoaşterea gheizerului vieţii Vorbind de Lumină ca sinonim în această expri- umane. mare poetică cu Adevărul unic, putem afirma că Simţirea mişcărilor imperceptibile ale vieţii poate lumea creştină, deţinătoare a Evangheliei şi a Tradi- naşte certitudini ce ne pot satisface setea de cunoaş- ţiei, s-a consolidat prin revelaţie şi nu prin cunoaş- tere mai mult decât raţiunea rece ce pune în ecuaţie tere ştiinţifică. Mai presus de experiment şi doar tendinţele de conceptualizare a realităţilor. matematica cuantificatoare aferentă acestuia, putem Lumea artelor are ca motor existenţial inspiraţia, spune că revelaţia este precum o scînteie de lumină frumosul şi armoniosul fiind conturate prin opere în întuneric, omul percepând mişcări pe care fără cutremurătoare în natura umană. Ce ar fi un poet aceasta nu le-ar vedea. Deschiderea acestor uşi către fără inspiraţie? Nu ar fi poet! Putem spune despre lumea nevăzută fiind un act de voinţă divină, în faţa un poet adevărat că are o simţire înaltă, materiali- căreia orice teorie ştiinţifică eşuează. zată printr-o comunicare fină cu muzica sferelor. (Va urma...)

nr. 60 n noiembrie 2012 37 Loredana Ionaş poezia românească să se reprezinte în lume", a Prof. univ. dr. Ioan Poetul şi istoricul menţionat Horia Bă- Ţepelea a fost omagiat descu. miercuri, 31 octombrie, Nelipsit de la eveni- la Cercul Militar din ment, poetul Ioan Mol- Oradea, în cadrul unei dovan, directorul activităţi comemorative, Ioan Ţepelea a Revistei Familia, a spus intitulată „Ioan Ţepelea că Oradea nu mai e 1949-2012", organizată aceeaşi fără Ioan Ţepe- de familia regretatului lea, şi că prin dispariţia om de cultură. Invitaţi fost omagiat lui, oraşul a rămas „vă- speciali la eveniment au duvit de câteva pulsiuni fost poeţii Jean Poncet, culturale extraordinare”. din Marsilia, Franţa, şi În continuare, poeţii Horia Bădescu, din Cluj. Jean Poncet şi Horia Bă- Moderator a fost descu au oferit celor pre- col.(rez) Dan Poinar, zenţi un scurt recital în care a fost prieten al poe- franceză şi română din tului. poezia lui Ioan Ţepelea, Dan Poinar a evocat după care a urmat o pro- perioada în care Ioan Ţe- iecţie de fotografii din pelea, în calitate de şef al prodigioasa activitate Cercului Militar, a gene- culturală a acestuia. rat o serie de manifestări tenească", a spus Jean veche de peste 30 de Apoi, şase eleve din clasa culturale care au pus Poncet. ani", a mai spus Jean a XI-a A, de la Colegiul Oradea pe harta celor În semn de omagiu Poncet. Naţional „Iosif Vulcan”, mai importante oraşe pentru marele om de Şi poetul Horia Bă- au recitat în română, en- din ţară şi străinătate, cultură, poetul francez a descu din Cluj a evocat gleză şi franceză din poe- din punct de vedere al editat o broşură, intitu- memoria celui dispărut, ziile lui Ioan Ţepelea, poeziei şi al cărţii. Invitat lată „Ioan Ţepelea 1949- amintind că l-a cunoscut precum şi o poezie a lui special la eveniment, 2012”, care conţine la Paris, pe când era di- Horia Bădescu dedicată poetul francez Jean Pon- gânduri ale lui Jean Pon- rector al Centrului Cul- acestuia. cet a vorbit despre rela- tural Român din capitala La eveniment a fost ţia de suflet ce s-a creat cet, Valeriu Stancu, Jac- ques Lovichi, o poezie a Franţei, după care dru- prezentă familia regreta- de-alungul timpului murile lor s-au intersec- tului om de cultură, ală- între el şi poetul Ioan Ţe- lui Horia Bădescu, dedi- cată lui Ioan Ţepelea, tat de mai multe ori atât turi de toţi cei care l-au pelea, şi că revenind în România, cât şi în iubit şi apreciat de-alun- acum, pe meleaguri bi- când a auzit de moartea lui, precum şi poezii ale Franţa şi în Belgia. „Ioan gul vieţii. Ioan Ţepelea a horene, îi simte acut ab- a fost nu doar un foarte plecat spre veşnicie anul senţa. „Pentru mine, lui Ioan Ţepelea traduse în limba franceză de bun poet, ci şi un om de- acesta, pe 26 martie. A Ioan a fost o persoană murit răpus de boală, la Jean Poncet. „Când am osebit, care a făcut mai specială, un poet extra- mult pentru ceilalţi decât doar 62 de ani. Pe 3 iunie aflat despre dispariţia lui ordinar, care a încurajat pentru sine, care a ajutat ar fi împlinit 63 de ani. şi susţinut foarte mulţi Ioan, mi-am dat seama poeţi publicându-i în că trebuie să facem ceva editura sa, a fost cel care mai mult decât am făcut a organizat, de-alungul până în prezent pentru anilor, Salonul Interna- el. Aşa că am hotărât şi ţional al Publicaţiilor Li- am reuşit să scoatem terare, un prilej deosebit această mică broşură, pentru poeţii care ve- într-un tiraj de 600 de neau la Oradea, din dife- exemplare. Nu seamănă rite locuri, să se cu o carte, dar e publi- cunoască, să schimbe cată de o Casă de editură idei şi chiar să se împrie- prestigioasă din Franţa,

38 nr. 60 n noiembrie 2012 Octombrie - Luna Internaţională a Bibliotecilor Şcolare, a IV-a ediţie la C.C.D. Dâmboviţa Ion Iancu Vale „Diaconu Coresi” şi Liceul şcolare în dezvoltarea inte- Tehnologic „Aurel Rainu”, lectuală a elevilor prin cola- Anul acesta, la XIV-a îndrumaţi de profesor Au- borarea dintre bibliotecar aniversare, Luna Interna- rora Solomon şi bibliotecar şi profesor”. Au fost pre- ţională a Bibliotecilor Şco- Maria Dinu. zentate experienţe de bună lare poartă sloganul „School Elevii au fost recompen- practică, rodul unor pro- viţa, profesor Aurora Solo- Library: a Key to the Past, saţi cu diplome şi premii iecte locale şi naţionale ce mon, a oferit bibliotecarilor Present & Future (Biblio- oferite de Casa Corpului vizează colaborarea dintre şcolari diplome aniversare teca Şcolară: Cheia către Didactic Dâmboviţa. bibliotecarii şcolari şi ca- pentru „dăruirea şi price- trecut, prezent şi viitor). A doua parte a progra- drele didactice. perea de a face din biblio- La iniţiativa Casei Cor- mului a cuprins sesiunea La finalul activităţii, teca şcolară un spaţiu al pului Didactic Dâmboviţa, de comunicări şi referate cu doamna director a Casei mirabilei întâlniri cu uni- prin bibliotecarul Manuela tema: „Rolul bibliotecii Corpului Didactic Dâmbo- versul cărţilor”. Dragoş, această manifes- tare a fost marcată la nive- Glodeni, bibliotecar Vîrjoghe Sorina: vi- lul judeţului nostru Activităţi ale zionarea unor ecranizări după cărţile din începând cu anul 2007, programa şcolară; realizarea manuală a când a fost sărbătorită bibliotecilor şcolare copertelor cărţilor citite; amenajarea unei prima ediţie. În tot acest expoziţii de carte şi desene cu personaje În luna octombrie, bibliotecarii şcolari timp în unităţile şcolare s- din poveştile citite; vizitarea bibliotecii în colaborare cu profesorii si elevii au ce- au desfăşurat activităţi spe- şcolare de către elevii claselor I şi a II-a; cifice dedicate susţinerii şi lebrat Luna Internaţională Bibliotecilor recondiţionarea unor cărţi; promovării bibliotecii şi a Şcolare prin numeroase activităţi, având - Colegiul Naţional „Nicolae Titu- rolului ei în dezvoltarea drept scop promovarea lecturii, a cărţii şi lescu” Pucioasa, bibliotecar Căpruciu gustului pentru lectură a bibliotecii. Au fost derulate, la nivelul Vera: „Biblioteca vă aparţine!” (prezenta- elevilor. şcolii, proiecte şi activităţi de o mare di- rea bibliotecii elevilor claselor a IX-a, Casa Corpului Didactic versitate, după cum urmează: dezbateri cu privire la importanţa lecturii Dâmboviţa a încheiat săr- - Şcoala Gimnazială Nr. 1 Moreni, bi- în educaţia elevilor, discuţii pe marginea bătorirea Lunii Internaţio- bliotecar Şerban Carolina: „O lume de cărţilor Mara de Ioan Slavici şi Căpitan la nale a Bibliotecilor Şcolare, poveste” (prezentarea lumii minunate a 15 ani de Jules Verne); marţi, 30 octombrie, cărţilor, prezentarea C.D.I şi utilitatea lui, - Colegiul Economic „Ion Ghica” Târ- printr-o manifestare amplă expoziţie de carte, vizionare unor poveşti govişte, bibliotecar Dumitra Mihaela: Sin- la care au luat parte biblio- din literatura română); „Scriitorul – pro- cretismul artelor - exerciţiu de crea- tecari şcolari şi profesori de fesor” (invitat profesorul scriitor Ion tivitate” (creativitatea ca o predispoziţie de toatre specialităţile, atât Stoica, discuţii cu elevii despre meseria a crea în opinia lui Sillamy, observare şi din judeţ cât şi cadre didac- de scriitor); răspunsuri cu privire la „Portretul femeii tice din Bucureşti. - Şcoala Gimnazială „Prof. Paul Bă- necunoscute”şi „Portretul bărbatului ne- În deschiderea manifes- nică” Târgovişte, bibliotecar Săvulescu cunoscut”, exerciţiu de creativitate după tării, doamna profesor Au- Cătălina: prezentări de carte; prezentarea cerinţa: „Imaginându-vă ca tabloul repre- rora Solomon, directorul bibliotecii elevilor din clasele pregătitoare zintă povestea celor două personaje”, vi- Casei Corpului Didactic şi celor din clasele I; Întâlnire cu scriitorul zionarea filmului „Felix şi Otilia”, Dâmboviţa şi Manuela Grigore Grigore în cadrul lansării de carte propunerea citirii romanului „Enigma Oti- Dragoş, bibliotecar au „Pinocchio” în versuri şi cu ilustraţii; liei” de George Călinescu”); „O scrisoare adresat celor prezenţi me- - Şcoala Gimnazială Nr. 4 Moreni, bi- pierdută” de I.L.Caragiale (dramatizare, saje de întâmpinare. Au bliotecar Iosif Florica: Vizite la bibliotecă vizionări de teatru şi film); „Să scriem îm- prezentat scurte alocuţiuni de către elevii claselor I (prezentarea lo- preună o poveste” (concurs, scrierea unui şi bibliotecari ai Bibliotecii caţiei, a fondului de carte); „Puterea cu- text pornind de la 2-3 cuvinte care au o Judeţene „Ion Heliade Ră- vântului – iniţiere în folosirea anumită valoare, atribuită de elevi, gân- dulescu” Dâmboviţa: Pave- dicţionarului”; dindu-se la o carte/ poveste sau personaj, lica Pârvulescu şi Florin - Şcoala Gimnazială „Iosif Gabrea” punerea în scenă a cele mai apreciate po- Pârvulescu. Văleni Dâmboviţa, bibliotecar Lazăr veşti, recomandări de lectură pe tema res- Prima parte a manifes- Oana: „Trecut şi prezent, rezultă viitor” – pectivă, opinii despre activitate, tema tării a debutat cu un pro- dezbatere; „Tinere condeie” – activitate abordată si exemple de activităţi care s-ar gram artistic prezentat de de creaţii literare (poezii şi compuneri putea desfăşura pe aceeaşi temă). elevii unităţilor şcolare din pentru revista şcolii); Fieni: Şcoala Gimnazială - Şcoala Gimnazială „Buică Ionescu” Manuela-Elena Dragoş

nr. 60 n noiembrie 2012 39 Cărţi noi în biblioteca revistei Climate literare

40 nr. 60 n noiembrie 2012