Du an Baiski

Cenad, pur i simplu

Editura MARINEASA Timi oara, 2009

ISBN 978-973-631-583-1

Aceast ă carte apare cu sprijinul financiar al Consiliului Local al comunei Cenad i al Prim ăriei Cenad

1

Dedic aceast ă carte memoriei unchiului meu, Du an Ieftici din Cenad, soldat la Batalionul 16 vân ători de munte, disp ărut în cel de-al Doilea Război Mondial, pe frontul de est, pe 23 august 1944, i-n urma c ăruia nu a r ămas decât un nume pe Monumentul Eroilor din localitate.

2

3

În loc de prefa Ńă

Vă ofer în aceast ă carte câteva crâmpeie din via Ńa Cenadului de alt ădat ă, a a cum a fost aceasta surprins ă ori dedus ă din coresponden Ńa autorit ăŃ ilor locale cu institu Ńiile statului. Am folosit în cea mai mare parte, ca surs ă, documentele aflate în custodia Direc Ńiei Jude Ńene Timi a Arhivelor Statului, evitând pe cât s-a putut orice interven Ńie de ordin subiectiv. O surs ă deosebit de generoas ă i, ca atare, deosebit de tentant ă, ar fi constituit-o, evident, i publica Ńiile vremii, îns ă ar fi existat riscul prelu ării unor informa Ńii nu tocmai exacte, ci din cele filtrate de către jurnali ti. Ori în permanenta lor goan ă dup ă senza Ńional, ace tia ajung deseori s ă denatureze realitatea. Desigur, nu am ales întâmpl ător perioada. Am optat pentru intervalul 1938-1947, fiindc ă în ace ti ani cen ăzenii au trecut nu doar printr-un r ăzboi, ci i printr-o schimbare radical ă de regim: de la capitalism la comunism. Lipsurile îndurate în timpul conflagra Ńiei mondiale au continuat mult ă vreme dup ă aceea. Conven Ńia de Armisti Ńiu, semnat ă la 12 septembrie 1944, trata România ca Ńar ă învins ă, drept pentru care trebuia s ă între Ńin ă armata sovietic ă de ocupa Ńie. Efortul financiar a fost de dou ă miliarde de dolari. Vreme de ase ani, s-au pl ătit desp ăgubiri de

4 război cifrate la 300 de milioane de dolari, constând din m ărfuri (cereale), produse petroliere, ma ini, vase maritime i fluviale etc. Din nefericire, în aprigele lupte purtate în Cenad i lâng ă aceast ă comun ă, în septembrie 1944, între armatele sovietice i cele germano-maghiare, aflate în retragere, au fost distruse atât arhiva V ămii Cenad, cât i cea a Prim ăriei Cenad, astfel c ă resursele documentare r ămase sunt destul de s ărăcăcioase pentru o documentare de amploare. Îns ă destule, cred, pentru a alc ătui un tablou cronologic destul de sugestiv pentru a v ă putea imagina via Ńa de zi cu zi a cen ăzenilor. Cercetarea putea fi extins ă la arhivele biserice ti, la cele ale Preturii Plasei Sânnicolau Mare sau ale altor entit ăŃ i administrative de rang superior, îns ă am crezut de cuviin Ńă c ă îmi sunt îndeajuns cele ale Poli Ńiei de Frontier ă, Cenadul fiind situat la grani Ńa cu Ungaria, ale V ămii, institu Ńie cu un rol important în via Ńa locuitorilor de atunci ai comunei, i, în fine, cele ale administra Ńiei locale, respectiv Prim ăria. Aceasta deoarece institu Ńia prim ăriei era destinatarul majorit ăŃ ii actelor oficiale venite de sus, de acestea depinzând via Ńa de zi cu zi a cen ăzenilor, de la trecerea peste Mure , la posesiile din Ungaria, pân ă la cotele obligatorii de dup ă 12 septembrie 1944. Rapoartele vame ilor i poli Ńitilor de frontier ă sunt, consider eu, destul de sugestive pentru a exprima relativ corect i decent starea de spirit existent ă în localitate de-a lungul anilor. Iar din actele oficiale, ordine ale prefectului sau altele de acest gen, reiese limpede ce anume a afectat via Ńa cotidian ă a locuitorilor Cenadului, în m ăsura, desigur, în care dispozi Ńiile, deseori de ordin general, li se adresau la modul direct.

5 Copil ărind la Cenad, am mai prins urmele războiului: case cu zidurile „mu cate“ de gloan Ńe, una pe Uli Ńa G ării i alta pe Uli Ńa de Piatr ă; tuburi de cartu e de diferite calibre prin an Ńuri; c ă ti militare sovietice i germane, folosite drept ad ăpătoare pentru or ătăniile din curtea bunicilor, în Satu Nou, i tuburi de proiectile de tun, pe care le-am folosit la s ăparea de „cazemate“, un joc preferat de copii, fascina Ńi de dou ă cazemate de beton construite pe dig. Iar la cinematograful din sat, la ceea ce se cuno tea drept „Toni Mozi“, rulau cu prec ădere filme ruse ti, de război, în care nem Ńii erau întotdeauna b ăie Ńii cei r ăi i, ca atare, cei învin i. De aici cel de-al doilea joc preferat al b ăie Ńilor, cel de-a r ăzboiul, prescurtat numit „de-a pac“. Evident c ă dup ă campaniile de adunat fier vechi, care n-au lipsit nici înainte de război, toate aceste obiecte au disp ărut. Am prins i pove tile legate de r ăzboi. Doar pe cele legate de schimbarea de regim nu le-am prins, motivul fiind clar: fie nu se discutau de fa Ńă cu copiii, fie erau efectiv evitate la modul general. Cel pu Ńin în casa bunicilor. Am prins îns ă destule sud ălmi la adresa unuia sau altuia, dar pe-atunci nu pricepeam cui anume îi fuseser ă adresate. Tind s ă cred c ă sud ălmile cu pricina le erau destinate propov ăduitorilor colectiviz ării, fiindc ă bunicul tocmai ce fusese i el împropriet ărit cu câteva hectare i prinsese câta cheag. I-a fost luat p ământul, i-au fost luate cele dou ă vaci i caii i c ăru Ńa i cu asta întrega lui via Ńă . Vă întreba Ńi poate de ce nu v-am oferit o carte prin care s ă roman Ńez istoria acestor zece ani. Recunosc c ă m-am aflat într-o dilem ă: recurg la roman Ńare – v ă lipsesc de obiectivitate; recurg la un stil u or umoristic, pentru a umaniza întrucâtva istoria – banalizez nu doar trecutul, ci i mizeriile prin care

6 au trebuit cen ăzenii de atunci s ă treac ă. Drept urmare, am ales un stil sec, îns ă buc ăŃ elele de istorie v ă pot oferi imaginea concret ă a acelor vremi. i am mai avut un motiv s ă adopt stilul de fa Ńă : pe monumentul eroilor, cel din centrul comunei, printre zecile de nume se afl ă i cel al unchiului meu, Du an Ieftici, rănit i mort undeva pe frontul de la Ia i. În familie înc ă se mai p ăstreaz ă inclusiv num ărul lui matricol, tan Ńat pe o buc ăŃ ic ă de tabl ă zincat ă. Atât s-a mai întors la Cenad. Nu s-a aflat niciodat ă unde a fost înmormântat. Iar bunicii au murit i tot au sperat c ă tr ăie te, c ă s-a însurat pe undeva prin Rusia i are mul Ńi copii. Fiindc ă, ziceau ei, îi pl ăceau rusoaicele deoarece erau frumoase. Probabil i-au reg ăsit fiul în cer. Dar cartea ar fi fost prea seac ă numai i numai cu elemente de cronologie, expuse pe-un ton sec. Drept pentru care v ă ofer i un m ănunchi de texte jurnalistice, publicate de-a lungul vremii în săpt ămânalul de informa Ńii i divertisment „Agenda“ din Timi oara, unde am activat pân ă în iunie 2009, dar i câteva texte prezentate ca i comunic ări la diverse sesiuni, începând cu cele organizate de Asocia Ńia Cultural ă „Concordia“ Cenad, condus ă de prof. Gheorghe Doran, cel care mi-a insuflat dragostea pentru cuvântul scris, i pân ă la sesiunile interna Ńionale de comunic ări organizate de Asocia Ńia Proiectul Rastko România din Timi oara, organiza Ńie al c ărei pre edinte fondator sunt. Desigur, pasiunea mea pentru istorie în general, pentru istoria Cenadului, în special, îmi va mai prilejui scrierea i a altor texte. Totul depinde îns ă de timp.

Du an Baiski

7

Partea I

Cenadul în perioada 1938-1947.

Cronologie

8

1938

1 mai Vama Curtici solicit ă V ămii Cenad ca numita Elisabeta Evremof, c ăsătorit ă Cavali, cu pa aport italian, s ă fie controlat ă am ănun Ńit, întrucât era bănuit ă c ă se ocup ă cu contrabanda de bl ănuri, rochii, mantouri - model pe care le introduce clandestin în Ńar ă.

10 octombrie Prim ăria comunei Cenadul-Mare, reprezentat ă de primarul Sava Perian, semneaz ă un contract pentru darea în antrepriz ă a lucr ărilor de repararee radical ă a prim ăriei i construirea unui opron pentru rechizitele de pompieri. Actul survenea ca urmare a licita Ńiei din data de 16 august 1939, câ tigat ă de anteprenorul Zimmer Nicolae, domiciliat în aceea i localitate, la nr. 756. Termenul de execu Ńie a lucr ărilor era de dou ă luni de la data semn ării contractului, deci este vorba de 10 decembrie acela i an. Îns ă contractul prevedea

9 că dac ă lucr ările nu se pot efectua din cauza timpului nefavorabil (iarn ă), cel de-al doilea termen fixat era 15 aprilie 1940. Acea i dat ă era i limita pentru achitarea de c ătre Prim ărie a contravalorii lucr ărilor: 252.645 de lei. Zimmer Nicolae a depus o garan Ńie de 26.000 de lei. Punctul 14 al contractului prevede: „Antreprenorul contractant este îndatorat a se supune Deciziunei Consiliului de Mini tri prev ăzut ă în Jurnalul cu nr. 538 din 25 Mai 1931, fiind obligat ca s ă întrebuin Ńeze în executarea contractului din num ărul total al lucr ătorilor cel pu Ńin 25% lucr ători omeri ce vor fi recomanda Ńi de Ministerul Muncii, fie direct, fie prin organele sale exterioare. În acest scop va fi îndatorat a anun Ńa organele de control ale Ministerului Muncii.“ Contractul a fost legalizat de c ătre notarul Victor Giurgiu, martori fiind Anton Lipovan i Nicolae Trifunov.

31 octombrie Banca Na Ńional ă Român ă cere V ămii Cenad perchezi Ńionarea minu Ńioas ă a numitului Sulyok, „pretins ziarist originar din Oradea, care iese din Ńară la anumite perioade în scop de propagand ă iredentist ă, având asupra sa devize de contraband ă.“

21 noiembrie Direc Ńiunea Personalului din cadrul Ministerului Finan Ńelor dispune ca luni, 21 noiembrie, steagul tricolor românesc s ă fie arborat cu doliu sau în bern ă, aceasta cu prilejul înmormânt ării lui Kemal Atatürk, pre edintele Republicii Turcia.

16 decembrie

10 Chestura emite un ordin c ătre Vama Cenad i Deta amentul de Poli Ńie Cenad prin care se cere imperativ oprirea în vam ă a coletului cu seria A 58 dintr-un num ăr de colete transmise din Germania către societatea R.I.M.A. Acesta, spunea ordinul cu pricina, con Ńinea nimic mai mult decât explozibil destinat unor atentate teroriste.

17 decembrie Vama este în tiin Ńat ă c ă Hain Edelstein, zis Vanea Rusul, se ocup ă de contraband ă cu aur i bijuterii, drept pentru care se face absolut necesar ă o perchezi Ńionare cât mai am ănun Ńit ă asupra sa.

30 decembrie Un „bun român” denun Ńă la Vama N ădlac, care va trimite acest denun Ń la Vama Cenad, cum c ă „supusul cehoslovac Bor Uros sau so Ńia acestuia, Bor Margareta, în baza unui singur pa aport, scot bani române ti în contul unor datorii pe care le au anumi Ńi cet ăŃ eni români fa Ńă de ace tia.“

Conform dosarului de „Eviden Ńa str ăinilor“ (dosar „de c ăpătat la Fra Ńii Csendes, Timi oara“ ), la nivelul întregului an 1938 au fost cosemna Ńi în localitate doar trei cet ăŃ eni str ăini: Adolf Wollman, de 30 de ani, comerciant, cet ăŃ ean german; Frank Ioan, de 58 de ani, func Ńionar, cet ăŃ ean maghiar; Rulh Ana Luise Böffcher, de 17 ani, elev ă, cet ăŃ ean german. Biletele de trecere, necesare cet ăŃ enilor str ăini, se acordau în acest caz de c ătre Pretura Plasei Sânnicolau Mare. În registru se consemnau numele gazdei din Cenad, data sosirii i data plec ării. Exista, de asemenea, i un registru cu „Tabloul emigran Ńilor

11 la America“ ( „de c ăpătat la Fra Ńii Csendes, Timi oara“ )

1939

14 ianuarie Notarul comunei Cenadul-Mare este Victor Giurgiu, care îndeplinea i func Ńia de ef al Biroului M.O.N.T. din localitate. În aceea i zi, Consiliul permanent de vân ătoare aprob ă, în baza art. 11 din Legea vânatului, un contract de arendare încheiat pe 1 noiembrie 1937, între primarul (Blagoie) comunei Cenadul-Mare, în calitate de „mandator legal a proprietarilor terenurilor de vân ătoare mai mici de 100 Ha. din cuprinsul acestei comune“ , pe de-o parte, i „între Emeric Potchen reprezentant al Societ ăŃ ii de Vân ătoare «Cerbul» din Cenadul-Vechiu, de profesiune director de banc ă, domiciliat în comuna Cenadul-Mare, Jude Ńul Timi -Torontal, în calitate de arenda autorizat de Ministerul Agriculturii i Domeniilor conform art. 13 din Legea pen-tru protec Ńia vâna-tului...“. Întinderea terenului arendat era de „14,000 jughere în termen de 5 ani con-secutiv începând dela 1 Iulie 1938 pân ă la 30 iunie 1943“ . Pre Ńul acestei arend ări era de „11,000 de lei, arend ă anual ă ce se va pl ăti de c ătre arenda la percep Ńia

12 comunal ă, prin anticipa Ńie într’o singur ă rat ă în ziua de 1 Noemvrie a fie-cărui an.“

22 ianuarie Se semneaz ă un contract de arendare pe trei ani a gr ădinii de la grajdul repro-duc ătorilor. Eforia comunal ă de p ă unat, reprezentat ă prin pre edintele s ău, Sava Perian, arendeaz ă gr ădina c ătre urm ătorii: Meil ă Regep, Sfetozar Miza, Nicolae Ro u, erban Gavril ă, Fazeca tefan, Luczo Stefan, Mitru Baba, Gavril ă Covaci i Gavril ă erban. Terenul are o suprafa Ńă de 1 jug ăr i 200 stânjeni p ătra Ńi, împ ărŃit în nou ă parcele a câte 200 stânjeni pătra Ńi. Contractul prevede: „4. În ultimul an de arendare terenul trebuie cur ăŃ at de sem ănături la data de 1 noiemvrie pentru ca să se poat ă arenda pe mai departe. 5. Arborii ce se g ăsesc pe marginea acestui teren vor fi p ăzi Ńi s ă nu li se fac ă stric ăciuni, arenda ii fiind răspunz ători de stric ăciunile ce se vor face. Prezentul contract s’a cetit i explicat p ărŃilor în limba matern ă...“

28 februarie Postul de pompieri este format din 15 persoane.

15 martie To Ńi cen ăzenii rezervi ti, ofi Ńeri, subofi Ńeri sau simpli solda Ńi, care au primit ordine de chemare urgente, de culoare galben ă, sunt concentra Ńi i trebuie s ă se prezinte de urgen Ńă la unitate, ordinele Ńinând loc de bilete de tren.

20 martie Notarul trebuie s ă cerceteze de îndat ă, strict confiden Ńial, dac ă în anii anteriori datei de 1 decembrie

13 1918, etnicii germani au f ăcut coala în limba german ă sau maghiar ă. Acesta va r ăspunde c ă germanilor li s-a predat în limba matern ă doar scrisul i cititul, restul preg ătirii fiind exclusiv în limba maghiar ă.

27 martie Pretura îi solicit ă notarului din Cenad s ă întocmeasc ă urgent i strict confiden Ńial un tabel cu locuitorii de origine sârb ă i croat ă din localitate.

6 aprilie Cenadul-Mare i Cenadul-Vechi trebuie s ă pun ă la dispozi Ńia fiec ărui pichet de gr ăniceri câte un cal cu a, ca mijloc de leg ătur ă.

12 aprilie Cenadul este informat de c ătre Pretur ă, printr-o copie a Direc Ńiunii Generale a Poli Ńiei, c ă statul maghiar le cere tuturor evreilor din Ungaria s ă fac ă rost de acte prin care s ă dovedeasc ă faptul c ă stromo ii lor au apar Ńinut unui anumit stat. Cei care nu puteau dovedi a fi din Ungaria, erau automat expulza Ńi. Pentru a nu fi expulza Ńi i în România, prim ăriilor române ti li se interzice a le da solicitan Ńilor asemenea documente.

15 aprilie Eforia de p ă unat din Cenad avea la acea dat ă o avere imobil ă de 5.907.000 de lei i o avere mobil ă de 556.807 de lei, adic ă în total 6.463.807 lei. În cadrul averii imobile figurau: un izlaz urbarial cu o suprafa Ńă de786 jug ăre i 478 stânjeni; gropi pentru p ământ i pă une pentru gâ te lâng ă cantonul 10, în suprafa Ńă de

14 7 jug ăre i 686 stânjeni; gropi pentru p ământ i ap ă lâng ă casa fostului p ădurar, cu o suprafa Ńă de 7 jug ăre 1.000 stânjeni; locul de târg, cimitirul vitelor, în suprafa Ńă de 4 jug ăre 76 stânjeni; izlaz comunal primit prin reforma agrar ă, situat în Budoala, în suprafa Ńă de 211 jug ăre 324 stânjeni; grajd pentru reproduc ători, cas ă, curte i gr ădin ă, în suprafa Ńă de 2 jug ăre 1158 stânjeni; 9 fântâni; 3 poduri. Averea mobil ă consta din: mobilier i diverse obiecte necesare îngrijitorilor de tauri i vieri (lad ă de furaje, bani Ńe, lope Ńi, furci, lămpi, vedre, vesel ă, verigi, lan Ńuri, ma in ă de t ăiat fân etc.); diverse cantit ăŃ i de fân i paie, semin Ńe de porumb, orz i ov ăz. De asemenea, Eforia mai avea i o hârtie de valoare de 5.000 de lei, precum i reproduc ători masculi, respectiv 7 tauri i 8 vieri. Prefectura este foarte nemul Ńumit ă c ă num ărul de femei românce înscrise în Frontul Rena terii Na Ńionale este „infim de mic“ fa Ńă de cel al femeilor minoritare, mai cu seam ă de cele germane. Drept pentru care notarii trebuie s ă ia m ăsur pentru a cre te num ărul de femei românce care se înscriu în F.R.N. 17 aprilie Notarul prime te de la Pretur ă copia unui ordin strict confiden Ńial al prefectului, referitor la num ărul persoanelor de origine etnic ă sârb ă i croat ă de pe teritoriul jude Ńului Timi -Torontal. De acest „recens ământ“ trebuie s ă se ocupe primarii români „de absolut ă încredere“ din ora ele i municipiile jude Ńului. O alt ă not ă a Preturii îi cere s ă opreasc ă „conscrierea maghiarilor, ce ace tia o fac în cadrele lucrprilor de înscriere în F.R.N. Deci ve Ńi binevoi a opri continuarea acestor conscrieri, iar actele

15 dresate, care le ve Ńi g ăsi, vor trebui confiscate i nimicite.“

20 aprilie Generalul Florescu, comandantul Armatei I, le explic ă inclusiv cen ăzenilor, printr-o not ă trimis ă notarului, cum c ă „m ăsurile militare ce s-au luat în ultimul timp, par a fi produs o stare de nelini te în popula Ńia civil ă, mai ales acea din zona frontierei. Aceste m ăsuri luate nu au avut alt scop decât de acelea de a asigura bune condi Ńiuni de instruc Ńie i de trai al oamenilor. Pentru a risipi aceast ă nelini te, produs ă prin r ăspândirea de tiri false i tenden Ńioase, cu onoare v ă rug ăm a dispune ca autorit ăŃ ile civile în subordine s ă explice popula Ńiei că astfel de zvonuri sunt opera unor agen Ńi instigatori i provocatori i c ă tirile colportate de ei nu corespund adev ărului.“ Notarul trebuie s ă întocmeasc ă dou ă tabele, unul cu func Ńionarii de origine român ă care au so Ńii de alt ă origine etnic ă i unul cu func Ńionarii de alt ă origine etnic ă decât români. În aceea i zi, notarul prime te o not ă din partea Preturii, care con Ńine o copie a unui ordin al Inspectoratului Regional de Jandarmi Timi , prin care se solicit ă autorit ăŃ ilor locale s ă coopereze cu jandarmeria pentru a „preveni i reprima orice încercare a inamicului ca prin bande dirijate de peste frontier ă sau prin terori ti ce s-au strecurat pe teritoriul nostru, s ă înl ăture orice rezultat favorabil pentru ei i dezastruos pentri noi.“ Printre m ăsurile propuse se num ără „o supraveghere i la nevoie înlocuirea func Ńionarilor de neîncredere în special al minoritarilor care se g ăsesc

16 la: oficiile telegrafice, telefonice i po tă, autorit ăŃ ile publice, stabilimente industriale i depozite C.F.R.“ Autorit ăŃ ile, în colaborare cu românii devota Ńi, cu cei care au mai mult ă cultur ă i cu jandarmii, trebuie s ă întocmeasc ă un plan de ac Ńiune în dou ă faze, prima fiind de prevenire, iar cea de-a doua de reprimare. În faza de prevenire, trebuie organizate conferin Ńe „din care s ă se desprind ă l ămurirea popula Ńiei române ti asupra felului de propagand ă exercitat ă de minoritari, cari seam ănă neîncrederea în popula Ńie lansând diferite svonuri cu privire la armat ă i for Ńele terestre, împr ă tiind bro uri cu caracter subversiv, manifeste i diferite acte de iredentism.“ Pentru partea de represiune, se recomand ă constituirea de g ărzi cet ăŃ ene ti „de absolut ă necesitate“ , care s ă patruleze prin comun ă zi i noapte, „de voie bun ă“. În vizor sunt bandele teroriste maghiare, „cari prin atentat asupra lucr ărilor de art ă, depozite, instala Ńii industriale, institu Ńii publice ca C.F.R. po tă etc., linii de comunica Ńii telefonice i telegrafice, încearc ă a produce panic ă i teroare în rândul popula Ńiei, în scopul de a împiedica bunul mers al opera Ńiunilor armatei.“ În încheierea misivei, pretorul va scrie: „Avem onoarea a V ă comunica copia ordinelor de mai sus, spre a V ă confirma întocmai instruc Ńiunile date i a proceda la organizarea g ărzilor în în Ńelegere cu organele Jandarmeriei, selec Ńionând persoanele cari vor trebui s ă prezinte toate garan Ńiile din punct de vedere na Ńional. În comunele maghiare se va renun Ńa la aceast ă organizare, în schimb se va organiza un

17 serviciu de informa Ńii prin persoane de încredere.“ Cum Cenadul nu era o comun ă maghiar ă, putem presupune c ă s-a organizat o gard ă civil ă format ă din români de absolut ă încredere. Notarul întocme te un tabel cu situa Ńia celor înscri i în Frontul Rena terii Na Ńionale. Este vorba despre 1.438 de b ărba Ńi, dintre care 531 de români, 337 de sârbi, 453 de germani i 117 maghiari, i de 656 de femei, dintre care 358 românce, 117 sârboaice, 103 nem Ńoaice i 78 de unguroaice. 26 aprilie Comisariatul General pentru Minorit ăŃ i se va plânge de mai multe ori c ătre Ministerul de Interne pentru faptul c ă „în unele comune locuite de minoritari, raporturile de bun ă convie Ńuire dintre reprezentan Ńii autorit ăŃ ilor administrative, cele ale jandarmeriei i preo Ńii confesiunilor minoritare sunt foarte rele. Dl. Prim Ministru a hot ărât ca în cazurile de conflict de atitudine socotit ă ofensatoare sau p ăgubitoare demnit ăŃ ii i intereselor Statului, poli Ńia i jandarmii s ă încheie acte ori de câte ori va fi cazul, f ără a întreba pe nimeni. Nu se va trece îns ă la arestare preventiv ă de minoritari, decât dup ă ce se va sesiza telefonic Ministerul de Interne...“ Fire te, sunt exceptate delictele de drept comun. Circulara ajunge i la notarul din Cenad.

27 aprilie Efectivul forma Ńiunilor de ap ărare pasiv ă din Cenadul-Mare, format din cinci echipe (alarm ă, stingerea luminilor, stingerea incendiilor, poli Ńie i

18 ajutor, sanitar ă), avea nevoie de 48 de m ă ti contra gazelor. Costul unei m ă ti de gaze era de 557 de lei. Suma prev ăzut ă în bugetul comunal pentru procurarea acestora era de 26.736 de lei. Notarul trimite la Pretur ă un tabel cu func Ńionarii având alt ă origine etnic ă decât cea român ă: dr. Egri Ferdinand, medic veterinar (54 de ani), Di ici Ilie, înv ăŃă tor (35 de ani); Popovici tefan, preot (36 de ani). Cea de-a doua list ă cuprinde func Ńionarii de origine etnic ă român ă c ăsători Ńi cu femei de alt ă origine etnic ă: Victor Giurgiu, notar, c ăsătorit cu Unceanschi Elena (sârb ă); dr. Virgil Popovici, medic, c ăsătorit cu Wiers Ana (german ă); Rus Constantinescu, eful Sta Ńiunii de cercet ări, c ăsătorit cu Ecaterina Dalecova (bulgar ă); Alexandru Dr ăghici, secretar, c ăsătorit cu Herta B.(germană); Gheorghe Gheorghiade, înv ăŃă tor, căsătorit cu Ana Vitye (francez ă); Vasile Bratosin, agent fiscal, c ăsătorit cu Olga (origine etnic ă indescifrabil). 27 mai Notarul din Cenad prime te de la Pretur ă, cu titlul personal i confiden Ńial, o not ă a Prefecturii, prin care trebuie s ă ia toate m ăsurile i s ă st ăruie „ca to Ńi aleg ătorii români s ă se prezinte, în ziua de 1 i 2 Iunie 1939, la sec Ńiile de votare pentru a Ń-i exercita dreptul de vot, ce i-a fost acordat prin Legea Electoral ă, fiind acest drept o datorie patriotic ă.“ Pe de alt ă parte, „Cei care nu se vor prezenta, fie din propria lor ini Ńiativ ă, fie îndemna Ńi de al Ńii, - care urm ăresc scopuri nepermise, - se supun sanc Ńiunii legale, deoarece votul, conform art. 65 din Legea Electoral ă, este obligatoriu i to Ńi aleg ătorii, care nu- i vor exercita acest drept f ără vreun temeiu legitim,

19 se vor pedepsi cu amend ă civil ă de 1.000 Lei de Pre edintele sec Ńiei...“ Alegerea se f ăcea pentru Adunarea Deputa Ńilor. Votantul intra în cabina de vot cu buletinele candida Ńilor i un plic. În acest plic se introduceau biletinele de vot pentru candida Ńii vota Ńi (maximum opt), celelalte fiind rupte chiar în cabina de vot. Dup ă care electorul introducea plicul în urna sigilat ă. Propaganda candida Ńilor era strict interzis ă.

2 iunie Circula Ńia pe timp de noapte între Cenad i alte localit ăŃ i devine strict interzis ă, ea fiind permis ă doar pe timp de zi, între orele 6-19.

12 iunie Notarul Victor Giurgiu îi trimite primpretorului Plasei Sânnicolaul-Mare, la ordinul acestuia, o declara Ńie pe patru pagini referitoare la rela Ńia sa cu directorul de coal ă, Gheorghe Gheorghiade, care l-a reclamat. El sus Ńine c ă „Reclama Ńiunea s’a f ăcut cu rea credin Ńă i patim ă izvorât ă din du mănie personal ă provocat ă de Dsul din simplul motiv c ă prim ăria nu-i poate pune la dispozi Ńie o locuin Ńă pompoas ă în locul acelei vechi în care a stat 10 ani, de i trebuia s ă-l preocupe mai mult chestiunea localului pentru înv ăŃă mânt.“ Îl caracterizeaz ă pe director ca fiind reclamagiu de profesie, lipse te aproape zilnic de la cursurile colare, lucru constatat i de inspectorul colar Ciobanu i de revizorul colar Ioanovici, nu frecventeaz ă deloc biserica, nici de Pa te, nici de s ărb ătorile na Ńionale, în schimb „zilnic face vizite la prim ărie solicitând p ământ, locuin Ńă i alte chestiuni m ărunte“ .

20 Din declara Ńie mai afl ăm c ă în anii 1929-1939 exista o cot ă colar ă de 14%, vizat ă de consiliul comunal i avizat ă de Prefectur ă. Din aceast ă cot ă, s-a vărsat anual comitetului colar suma aprobat ă pentru bugetul fiec ărui an în parte, în limita încas ărilor i necesit ăŃ ilor. În anul colar 1936-1937, s-a prev ăzut suma de 70.000 de lei, din care s-a v ărsat c ătre comitetul colar suma de 70.000 de lei. Iar în anul colar 1937-1938, a fost prev ăzut ă suma de 380.000 de lei i s-au v ărsat doar 122.775 de lei, deoarece Curtea Superioar ă Administrativ ă a decis reducerea cu 90% a cotelor adi Ńionale suplimentare, din care se alimenta i cota de 14%. Pentru 1938-1939, s-a prev ăzut suma de 300.000 de lei drept fond pentru construirea colii, sum ă ce urma s ă se încaseze, potrivit art. 173 din Legea administrativ ă, prin cotiza Ńii. Convoca Ńi pentru a-i da avizul pentru instituirea i încasarea cotiza Ńiei, cen ăzenii „au refuzat unanim“. În 1936, consiliul comunal a aprobat cump ărarea unei cl ădiri care s ă serveasc ă de prim ărie deoarece cl ădirea veche era necorespunz ătoare. Dar, mai scrie notarul în declara Ńia, sa directorul colar Gheorghiade vizeaz ă a transforma în coal ă chiar cl ădirea Prim ăriei, de i expertiza tehnic ă nu permite un asemenea lucru. „De fapt pe Domnul Director îl intereseaz ă mai mult instalarea sa în locuin Ńa subsemnatului“ , scrie notarul. Prim ăria va Ńine la dispozi Ńia colii cl ădirea Vămii, îns ă nu a primit r ăspuns nici dup ă o lun ă, drept pentru care a închiriat-o Vămii, pentru o chirie anual ă de 40.000 de lei. Mai afl ăm din declara Ńie c ă exist ă i o gr ădini Ńă de copii, îns ă localul este ocupat de Plutonul de Gr ăniceri, care nu vrea s ă evacueze

21 cl ădirea, de i pentru aceasta s-a intervenit de nenum ărate ori. Prim ăria i-a construit un opron pentru pompele de incendiu, dar care a costat 103.100 de lei i nu 200.000 de lei, cum probabil a reclamat directorul Gheorghiade. „În anul 1938/39 a fost aprobat în buget suma de 80.000 lei pentru între Ńinerea coalei. S’a v ărsat în propor Ńia încas ărilor 51.000 lei. La locuin Ńa notarial ă s’au executat indispensabile lucr ări cari au costat cca 20.000 lei. Indemniza Ńia de transport este un drept al notarului care nu-l pot reduce de dragul Dlui Director. La prim ărie exist ă o gr ădin ă care este cultivat ă de notar i care este cedat ă de consiliul comunal prin deciziunea No.39/1926. Dup ă p ărerea noastr ă Pavilionul Na Ńional nu se poate arbora în fundul gr ădinei ci în pia Ńă la vederea tuturor.“ Notarul Giurgiu aduce în declara Ńie vorba i de raportul medicului de circumscrip Ńie, care este în mare parte neîntemeiat, acesta cunoscând problemele financiare ale comunei. Nu se poate construi o alt ă coal ă tocmai din lips ă de fonduri, iar a se înfiin Ńa taxe speciale c ătre popula Ńie nu se poate. Îns ă de vin ă este i popula Ńia care „datorit ă educa Ńiei din trecut nu este p ătruns ă de sim Ńul sacrificiului pentru interese ob te ti...“ . Notarul nu se mul Ńume te doar a se ap ăra, ci i contraatac ă: „Pentru a rezolva chestiunea colar ă unica solu Ńie salvatoare este ca p ământurile colare în suprafa Ńă de 56 jug. din care Dnii înb ăŃă tori împreun ă cu Dl director folosesc 36 jug. , s ă se vând ă putându-se ob Ńine pre Ńurile de circula Ńie cca 2.500.000 lei sum ă suficient ă pentru construirea

22 coalelor. Dealtfel aceast ă hot ărâre a fost adus ă i în edin Ńa de consultare a popula Ńiei. Îns ă Dl director Gheorghiade se împotrive te pentruc ă nu-i convine s ă renun Ńe la acest p ământ de i al Ńi înv ăŃă tori din alte comune nu se bucur ă de acest avantaj, ci în schimb râvne te la grădina de zarzavaturi a notarului. Dar Dl Gheorghiade mai râvne te i la 20 jug. pământ din izlazul eforiei de p ă unat, natural în folosul lui propriu i nu pentru a-l pune la dispozi Ńia fondului de construirea coalei, care cerere îns ă pe adresa Camerei de Agricultur ă No. 2529/1939 a fost respins ă.“ 21 iunie Cen ăzenii afl ă c ă trebuie s ă transporte la gara din Lovrin, ca rechizi Ńionate, în primele trei zile de la mobilizare, urm ătoarele: 1.000 kg de fasole i linte, 4.000 kg de zarzavat, 2.400 kg de ceap ă, 1.000 kg de orez, 2.000 kg de gr ăsime, 400 l de o Ńet, 40.000 kg de porumb, 75.000 kg de orz, 35.000 kg de ov ăz, 3.208 saci. Potrivit unui ordin al Ministerului de Interne privind executarea rechizi Ńiilor, în localit ăŃ ile i garnizoanele unde pre Ńurile materialelor rechizi Ńionate sunt inferioare celor publicate în „Monitorul Oficial“ , se vor pl ăti pre Ńurile maximale fixate de autorit ăŃ ile administra Ńiei locale; unde nu vor exista pre Ńuri maximale, iar pre Ńul zilei este superior tarifului, se va fixa pre Ńul de c ătre comisiile de garnizoan ă. Principiul de rechizi Ńionare era plata cu banii jos. În cazuri excep Ńionale, se d ădea bon de rechizi Ńie, îns ă numai cu aprobarea diviziilor i corpurilor de armat ă. Era interzis ă rechizi Ńionarea de îmbr ăcăminte, vesel ă i unelte.

23 iunie

23 Centrul de Recrutare Timi -Torontal transmite Prim ăriei cen ăzene c ă trebuie s ă transporte la gara Lovrin, în primele trei zile de la mobilizare, cantitatea de 2.400 kg de ceap ă i 48 de saci. La care Prim ăria precizeaz ă c ă este imposibil să rechizi Ńioneze 2.400 kg de ceai. I se r ăspunde c ă e vorba de ceap ă i nu de ceai. Pe document este clar vizibil cuvântul „ceap ă“, reac Ńia func Ńionarilor cen ăzeni p ărând mai degrab ă o glum ă, riscant ă totu i în asemenea momente. Dac ă ar fi s ă c ăut ăm o scuză, atunci ar fi probabil vorba fie de o lectur ă în condi Ńii slabe de iluminat, fie lips ă de experien Ńă într-ale cititului de manuscrise a func Ńionarului în cauz ă. În aceea i dat ă, Casa de Asigur ări din cadrul Ministerului Internelor încheie cu Prim ăria cen ăzean ă Angajamentul nr. 23.859 pentru asigurarea, pe timp nelimitat, pentru riscurile de incendiu, tr ăsnet i explozie remiza pompierilor, respectiv cl ădirea i uneltele, cu mobilier, instala Ńiuni, ma ini în valoare de 208.050 lei, cu o prim ă anual ă de 400 de lei i cheltuieli de administra Ńie de 60 de lei. Valoarea pentru care se asigura mobilierul era de 108.050 de lei. Cenadul avea la acea dat ă un corp de pompieri (presupunem voluntari) format din 20 de persoane, deci cu cinci mai mul Ńi decât pe 28 februarie. Ace tia se puteau baza pe trei pompe de mân ă, pe dou ă sc ări obi nuite i pe 18 metri de furtun în stare bun ă. Cantitatea de ap ă de care dispuneau în permanen Ńă era de 2.000 de litri, stocat ă în trei sacale. Pompierii mai aveau: 18 topoare de pompier, patru lope Ńi de fier, 10 furci de fier, opt c ăngi de fier, trei g ăle Ńi de tabl ă, dou ă felinare de petrol, 18 coifuri de pompier, dou ă sape i o tr ăsur ă pentru rechizite. Remiza î i avea sediul la nr. 252.

24 30 iunie Cen ăzenii afl ă c ă trebuie s ă transporte la gara din Lovrin, ca rechizi Ńionate, în primele cinci zile de la mobilizare, urm ătoarele: 1.534 t de grâu, 1.400 t de porumb, 140 t de orz, 45 t de ov ăz, 500 t de cartofi, o ton ă de fasole i linte, 400 t de ceap ă, 500 t de zarzavat, 200 t de varz ă, 20.000 kg de untur ă i sl ănin ă, 300 t de fân, 500 t de paie, 400 hl de vin, 5 hl de Ńuic ă, 34 de vite mari, 67 de vi Ńei, 654 de vite mici, 236 de porci, 94.400 de saci. For Ńa de munc ă trebuia să fie asigurat ă de oameni nemobiliza Ńi, de tineri sub 15 ani i, la nevoie, chiar de femei. Pân ă pe 15 iulie, primarii trebuiau s ă întocmeasc ă tabele cu proprietarii de saci, de c ăru Ńe, cu conductorii de c ăru Ńe i cu oamenii care vor conduce vitele la t ăiat. Ordinul venea de la Marele Stat Major i de la Comandamentul 7 Teritorial de Mobilizare, prin Centrul de Recrutare Timi -Torontal. Prim ăria comunei Cenadul-Mare, reprezentat ă prin primarul Sava Perian, arendeaz ă lui Vasile Perian, pe baz ă de contract, pe perioada 30 iunie 1939-30 iunie 1944, cel de-al cincilea debit de b ăuturi spirtoase din localitate.

1 iulie Regimentul 38 Artilerie Timi oara este anun Ńat că au fost mobiliza Ńi la munc ă urm ătorii: Mircsov Antoniu, ca rotar; Uncianschi Milan, ca proprietar de tractor; Miculescu Jivco, ca fierar i potcovar; Jivici Voin, ca proprietar de tractor; Ambrozi Petru, ca proprietar i conduc ător de gr ădin ă de zarzavat; utrean Aurel, ca proprietar de garnitur ă de treierat; Gilot Nicolae, ca proprietar de ma in ă de treierat; Weber Ioan, ca proprietar, mecanic i conduc ător de ma in ă de treierat i moar ă; Klementz Adam, ca

25 proprietar de gr ădin ă de zarzavat; Klementz Anton, ca proprietar de gr ădin ă de zarzavat; Balthazar Nicolae, ca proprietar de garnitur ă de treierat. Notarul trebuie s ă întocmeasc ă un tabel cu cen ăzenii care au p ărăsit ilegal Ńara i care, astfel, î i pierd cet ăŃ enia român ă.

18 iulie Ministrul de Interne a aprobat ca sec Ńia social ă din cadrul Comunit ăŃ ii Germane din România s ă deschid ă în localit ăŃ ile rurale din jude Ńul Timi - Torontal aziluri de zi pentru copiii cu vârste între 2- 12 ani, în perioada 9 iulie-25 august, adic ă pe vremea seceri ului i a celorlalte munci ale câmpului. Căminele vor fi conduse de fete preg ătite special în acest scop.

24 iulie Notariatul comunei Jimbolia aduce la cuno tin Ńa notarului comunei Cenadul-Mare faptul c ă Eckert Antoniu, prin Gertner Petru, din Jimbolia, a vândut lui Epure Gheorghe din Cenadul-Mare un cal roib n ăscut în 1920. Acesta nu mai era înscris în tabela de rechizi Ńiuni a Jimboliei, fiind clasat din cauza coloanei.

26 iulie Este întocmit ă o list ă cuprinzând patru societ ăŃ i minoritare existente în Cenadul-Mare, una maghiar ă, una german ă i dou ă sârbe ti, îns ă la fiecare în parte, notarul a scris c ă „n’a desf ă urat activit ăŃ i care ar putea fi remarcate.“ To Ńi agricultori, pre edin Ńii

26 acestora erau: Fodor Emeric, Ambrozi Nicolae, Jivici Milan i Vlascici Svetozar. 27 iulie Dar fiind faptul c ă lucr ările de mobilizare din prim ăvar ă au mers greoi, Camera de Agricultur ă a jude Ńului Timi -Torontal a dat vina pe prim ării, deoarece acestea nu aveau tabele de eviden Ńă cu meseria ii i cu proprietarii mari i mijlocii. Ca atare, Prefectura emite, prin Biroul M.O.N.T., un ordin prin care prim ăriile trebuie s ă întocmeasc ă astfel de tabele i s ă le predea la Prefectur ă. Depe a Preturii Sânnicolaul-Mare ajunge i la Cenad. Prim ăria întocme te un tabel cu 27 de pozi Ńii, astfel:

1. Suvac Mihai - pantofar 2. Belici Alexandru - brutar 3. Sapungin Branco - pantofar 4. Glücsman Marcu - fotograf 5. Grozav Todor - m ăcelar 6. Tomi Gheorghe - mecanic 7. Soceriu Pavel – mecanic 8. Dănil ă Pavel – rotar 9. Dănil ă Pavel – fierar 10. Miculescu Gheorghe – zidar 11. Lux Iosif – pantofar 12. Mirciov Gheorghe – tâmplar 13. Jung Adam – tâmplar 14. Korek Petru – zidar 15. Korek Petru – ceasornicar 16. Mirciov Anton – fierar 17. Wailand Anton – m ăcelar 18. Biringer Petru – croitor 19. Schmidt Adam – tâmplar 20. Balthazar Nicolae – mecanic 21. Gilot Nicolae – mecanic

27 22. Virozav Ioan – rotar 23. Maivurm Nicolae – mecanic 24. Virozav Anton – rotar 25. Iov ănu Ń Gheorghe – fierar 26. Radu Gheorghe – fierar 27. Smulaz Rudolf – mecanic

Trebuie observat faptul c ă ortografia numelor este deficitar ă în raport cu cea a numelor existent ă în „Tabloul cu locuitorii comunei Cenadul-Mare pe sexe i na Ńionalit ăŃ i“ din 1938, drept pentru care în tabelul de mai sus am f ăcut corecturile în func Ńie de acesta. A se subîn Ńelege c ă notarea numelor în „Tablou...“ este i aceasta sensibil deficitar ă în func Ńie de grafia în limba de origine, situa Ńie valabil ă, evident, în cazul numelor germane, maghiare, sârbe ti, evreie ti etc. Nici numerele de cas ă notate în tabel nu corespund întotdeauna numelor existente în „Tablou...“ , dar se presupune c ă a existat nu doar o ac Ńiune de vânzare- cump ărare de imobile, ci i schimbarea domiciliului în func Ńie de starea civil ă sau a raporturilor de munc ă, argatul fiind g ăzduit, de regul ă, în casa angajatorului.

August Prim ăria aloc ă 40.000 de lei pentru procurarea a 69 de m ă ti de gaze, comandate la Societatea „Cerogaz“ din Bucure ti.

21 august Rezindentul regal pentru łinutul Timi , dr. Ciupe, solicit ă notarilor s ă nu autorizeze nicio întâlnire, petrecere, excursii etc i s ă-i Ńin ă sub strict ă supraveghere deoarece „...popula Ńiunea minoritar ă

28 din łinutul Timi i îndeosebi maghiarii i germanii au o atitudine potrivnic ă intereselor de Stat, c ăutând prin orice mijloace s ă men Ńin ă treaz spiritul iredentist...“

30 august Prim ăria din Cenadul-Mare raporteaz ă la Pretura Plasei Sânnicolau Mare c ă se poate conta la mobilizare pe 617 cai, cinci tr ăsuri, 607 c ăru Ńe i 137 de biciclete. 16 septembrie Pentru propria sa pepinier ă, Prim ăria, reprezentat ă prin primarul Traian Blagoe (pe alte acte oficiale apare ca Blagoie), încheie un contract de serviciu pe zece ani cu Ioan Sinitean, de profesie pepinierist specialist. Salariul lunar este de 800 de lei. În plus, pepinieristul prime te jum ătate din banii rezulta Ńi în urma vânz ării de pomi din pepinier ă. El are obliga Ńia de a planta pomi, în mod gratuit, pe drumurile i terenurile comunale. De asemenea, are obliga Ńia de „a da concursul necesar controlului de mătăsărit cu ocazia controlului i t ăierii duzilor, având dreptul la jum ătate parte din pomi i cr ăcile tăiate.“ La expirarea perioadei contractului, Ioan Sinitean trebuie s ă predea 1.300 de pomi altoi Ńi i 4.000 de pomi s ălbatici. Pentru orice lips ă la pomii altoi Ńi, gr ădinarul va pl ăti câte 7 lei, iar pentru ceilal Ńi, câte 3 lei. Prim ăria prime te dispozi Ńie s ă-i înzestreze pe guarzi cu revolvere, iar noaptea câte-un guard s ă rămân ă în ajutorul jandarmului din post.

20 septembrie

29 Se raporteaz ă la Pretur ă c ă în Cenad guarzii de noapte posed ă revolvere i se vor pune la dispozi Ńia Postului de jandarmi în caz de nevoie.

7 octombrie Pretura anun Ńă Prim ăria c ă a fost omologat ă de către Ministerul Aerului i Marinei o siren ă ac Ńionat ă manual a firmei bucure tene „Metalimport S.A.R.“ , cu filial ă i în Timi oara (firma „Koldór optician“ , cu sediul în Pia Ńa Sf. Gheorghe). Aceasta, în greutate de 9,5 kg, are o raz ă de ac Ńiune în teren liber de 2.000 m, iar în contra vântului de 700 m.

10 octombrie Primarul comunei, Traian Blagoe, semneaz ă un contract de arendare cu Lazar Barantici, care-i d ă acestuia din urm ă dreptul de a practica în localitate cărăuitul, în perioada 1 aprilie 1939-31 martie 1940. Arenda ul s-a obligat: „... a Ńinea 4 /patru/ tr ăsuri bune prev ăzute cu suitori înapoi, la fiecare tr ăsur ă un ezut moale i 8 /opt/ cai buni, tari, sănăto i i nesp ărio i, în a a form ă ca din aceste tr ăsuri 2 dou ă vor sta în permanen Ńă ziua i noaptea în serviciul prim ăriei iar în cazuri excep Ńionale dup ă necesitate este obligat a pune la dispozi Ńia prim ăriei deodat ă toate patru tr ăsuri. Supra-vegherea cărăuilor este încredin Ńat ă primarului i notarului comunal.“ Dat ă fiind excep Ńionala importan Ńă a acestui contract ca surs ă de informa Ńii cu privire la organizarea i rela Ńiile economice i sociale ale acelor vremuri, în Cenadul-Mare, ne permitem a reda în continuare, integral, o serie de alte prevederi contractuale:

30 „3./ Arenda ul este obligat a efectua orice căru ie împreunată cu trebuin Ńele comunei, eforiei sau p ădurii i în cazurile absolut necesare, este obligat a efectua c ărăuia în caz de mobilizare caii fiindu-i scuti Ńi de rechizi Ńie, recrutare i transporturi militare. 4./ Arenda ul este obligat în caz de incendiu cu cea mai mare iu Ńeal ă a transporta pompele de incendiu la fa Ńa locului împreun ă cu vasele de ap ă. Este obligat a transporta tot felul de materiale pe seama comunei, izlazului ori p ădurii ca: p ământ, nisip, var, c ărămid ă etc. la poduri ori alte edificii comunale. Este obligat a transporta to Ńi func Ńionarii comunali în interes de serviciu chiar i’n alte comune. Este obligat a transporta i mobilierul func Ńionarilor în caz de mutare. Este obligat a transporta înv ăŃă torii în comunele vecine la conferin Ńe. Este obligat a transporta pe medicul de circ. ziua i noaptea la bolnavi cari n’au tr ăsuri, tot la fel i pe dl. dr. veterinar la grajdul reproduc ătorilor masculi i a transporta gunoiul dela bic ărie pe p ământul izlazului ori comunei, în cazul când nu se va vinde la licitaŃie altor locuitori din comun ă. 5./Arenda ul este obligat a transporta nisipul necesar la coli i biserici în curte i strad ă i a duce gunoiul din cur Ńile colilor i bisericilor, este obligat a gr ăpa ulicioarele i drumul dela grajdul reproduc ătorilor pân ă la cimitir i a aduce pe el nisipul necesar. 6./ Arenda ul este obligat a transporta jandarmi pentru care are dreptul la o tax ă de 8 lei la km.

31 noaptea taxa este îndoit ă, f ăcându-se antipat. Obligatoriu este a transporta pe eful sec Ńiei până la comuna vecin ă sau invers. Arenda ul este obligat a ara i gr ăpa gr ădina dela grajd. repr. masculi, Bucova i a dlui notar, dela prim ărie. 7./ Arenda ul este obligat a transporta lemnele de foc pe seama prim ăriei, scoalei i a func Ńionarilor comunali, în termen de 15 zile dela primirea bonurilor prezentate de func Ńionari, în caz de nerespectarea termenului se detrage fiec ărui c ăru din stattul de plat ă pentru fiecare zi întârziat ă suma de 50 lei în folosul comunei f ără reclama Ńii din partea cărăuului în baza deciziunei primarului. Este obligat a transporta pe comand. P.P. la nevoie. 8./ Arenda ul este obligat a transporta furajul necesar reproduc ătorilor ori unde s’ar afla. Mai este obligat a aduce în curtea prim ăriei nisipul necesar i trage brazdele în liniile de hotar i izlaz. 9./ Arenda ul prime te leafa la sfâr itul fiec ărei luni dup ă retragerea impozitului respectiv achitarea taxei de înregistrare a contractului la percep Ńia circ. Leafa se va achita dup ă posibilitatea financiar ă, re Ńinându-se din salar lunar 1/3 parte care se restituie dela 1 septembrie 1939. 10./ Dac ă arenda ul nu satisface cu punctualitate condi Ńiunile, va fi amendat de c ătre primar ori notar, iar în caz de lipsa c ărăuului, cărăuitul va fi arendat mai departe, iar diferen Ńa în plus se va încasa dela c ărăuul neglijent pe cale ad- tiv ă. Arenda ul în caz de urm ărire a impozitelor c ătre Stat, łinut ori comun ă are dreptul a încasa dela fiecare contribuabil la care merge cu tr ăsura suma de 20 lei. Este obligat a distribui piatra de drum i trotuar unde se fac.“ 17 octombrie

32 Notarului i se aduce la cuno tin Ńă c ă Regulamentul privind Ap ărarea Pasiv ă prevede: „Atât pe timpul zilei, cât i pe al nop Ńii, semnalul A.C.A. trebuie considerat ca un ordin i deci s ă se întrerup ă orice convorbire telefonic ă pentru a se transmite mesagiile serv. general de pând ă i alarm ă.“

31 octombrie Notarul din Cenad îi trimite primpretorului Pre- turii Plasei Sânni-colaul-Mare o in-formare privind e- xerci Ńiile de ap ărare pasiv ă din zilele de 23, 25 i 27 octom-brie. El precizeaz ă c ă pe 23 octombrie, la ora 11, de i toat ă echipa de A.P. avea efectivele complete, ordinul de alarm ă de la Centrala de alar-mă a jude Ńului nu a venit. Drept pentru care, la ora 11,30, s- a dat dispozi Ńia s ă se dea alarma local ă prin clopotul mare al bisericii „de sub no. 363“ . Ecerci Ńiile de rigoare s-au aplicat potrivit planului. Alarma s-a reluat la 11,45, dup ă care echipele s-au împr ă tiat reluându-i treburile zilnice. În data de 25 octombrie, alarma s-a dat la ora 16 i a încetat la 16,10. Pe 27 octombrie, alarma s-a dat la 10,25 i a încetat la 10,40. Iar seara s-a dat la ora 21,31 i a încetat la 21,46. Notarul concluzioneaz ă c ă „Exerci Ńiile în general au dat un rezultat mul Ńumitor. De i mi cările au fost greoaie totu i s-a constatat din partea echipelor un viu interes i o executare con tient ă a planurilor de A.P.“

Noiembrie Comuna avea 27 de me teri mobiliza Ńi la munc ă:

1. Suvac Mihai – pantofar; 2. Belici Alexandru – brutar; 3. Sapungin Branco – pantofar;

33 4. Gluksmann Marcu – fotograf; 5. Grozav Todor – m ăcelar; 6. Tomi Gheorghe – mecanic; 7. Soceriu Pavel – fierar; 8. D ănil ă Pavel – rotar; 9. D ănil ă Pavel – fierar; 10. Miculescu Gheorghe – zidar; 11. Lux Iosif – pantofar; 12. Mircsov Gheorghe – tâmplar; 13. Jung Adam – tâmplar; 14. Koreck Petru – zidar; 15. Koreck Petru – ceasornicar; 16. Mircsov Antoniu – fierar; 17. Wailand Anton – m ăcelar; 18. Biringer Petru – croitor; 19. Schmidt Adam – tâmplar; 20. Balthazar Nicolae – mecanic; 21. Gilot Nicolae – mecanic; 22. Wirozof Ioan – rotar; 23. Maivurm Nicolae – mecanic; 24. Wirozof Anton – rotar; 25. Iov ănu Ń Gheorghe – fierar; 26. Radu Gheorghe – fierar; 27. Smulaz Rudolf – mecanic.

Practic sunt aceia i pe care i-a stabilit Prim ăria din Cenadul-Mare la 27 iulie. De data aceasta am respectat întocmai grafia numelor din tabelul oficial.

10 noiembrie S-a întocmit un tabel cu persoanele care vor conduce copii sub apte ani la gara Cenad, pentru evacuare. Potrivit acestuia, existau 731 de copii,

34 împ ărŃiŃi pe 25 de grupe. Pentru transportul acestora în caz de necesitate, s-au comandat 25 de vagoane CF.

21 noiembrie Notarului comunei Cenadu-Mare i se cere s ă raporteze telefonic num ărul de cai, hamuri, c ăru Ńe, autovehicule i biciclete rechizi Ńionate de c ătre armat ă, cu precizarea unit ăŃ ii militare. A doua zi, la ora 10, notarul va raporta c ă s-au rechi Ńionat 38 de cai, apte perechi de hamuri i o motociclet ă.

24 noiembrie Biroul M.O.N.T. din Lugoj, jude Ńul Severin, îi trimite primarului din Cenadul-Mare o not ă prin care i se cere cen ăzeanului Ciclovan T ănase s ă mearg ă la Regimentul 42 Artilerie din Lugoj pentru a-i ridica iapa roib ă cu nr. L. 354, care a fost rechizi Ńionat ă de aceast ă unitate militar ă.

1940

Potrivit inventarului p ădurii comunale, Cenadul- Mare avea în proprietate o suprafa Ńă de p ădure de 492 jug ăre 234 stânjeni, în valoare de 9.840.000 lei; imobile cuprinse în cartea funciar ă a comunei Apátfalva, p ădure proprietatea comunei politice Cenadul-Mare, situat ă la Mamota, în suprafa Ńă de 52 jug ăre 1.082 stânjeni, în valoare de 1.040.000 lei; o

35 fântân ă la casa p ădurarului, în valoare de 20.000 lei; patru poduri; mobilier i accesorii la casa p ădurarului; o hârtie de valoare de 90.000 de lei. În total, averea pasiv ă se ridica la suma de 1.770.746 lei.

16 ianuarie Prim ăria îi comunic ă primpretorului din Sânnicolau-Mare numele concentra Ńilor din cadrul Regimentului 92 Infanterie, care nu i-au primit soldele pe lunile septembrie i octombrie 1939: sergentul Teodor Cizma i frunta ul Gheorghe Cr ăciun.

5 februarie În diminea Ńa acestei zile, sunt anun ŃaŃi c ă trebuie să participe în aceea i dat ă, la ora 17, la consf ătuirea privind cursurile de ap ărare pasiv ă, urm ătorii: Gheorghe Ionescu - preot; Ioan Muntean - preot; tefan Popovici - preot; locotenent Popescu; plutonierul Linc ă Stan i Blaj Ioan.

20 februarie Comuna Cenadul-Mare raporteaz ă c ătre Pretura Sânnicolaul- Mare situa Ńia cu num ărul de locuitori pe na Ńionalit ăŃ i. Tabloul ar ăta dup ă cum urmeaz ă: în total 6.121 de locuitori, din care 2.439 români, 1.740 germani, 1.328 sârbi, 607 unguri, 7 evrei.

27 februarie Prim ăria confirm ă faptul c ă îi are ca func Ńionari pe Stanisici Mladen i Boran Vichentie.

25 martie Prin nota nr. 70.636, Biroul II de Organizare, Mobilizare i Rechizi Ńii din cadrul Cercului de

36 Recrutare Timi -Torontal, transmis ă Prim ăriei comunei Cenadul-Mare, se aduce la cuno tin Ńă faptul că se scutesc de la rechizi Ńionare o serie de animale i vehicule ale Institutului de cercet ări Agronomice: 20 de boi; 40 de cai; 20 de c ăru Ńe; 20 de hamuri; 10 care.

Aprilie Camera de Agricultur ă a jude Ńului Timi - Torontal trimite la Prim ăria comunei Cenadul-Mare o not ă prin care solicit ă cultivarea unei suprafe Ńe cu sfecl ă de zah ăr de 64 de jug ăre, adic ă tot atât cât a fost sem ănat în 1939. Acest lucru este necesar „pentru acoperirea atât a consumului intern de zah ăr, cât i pentru constituirea stocului de r ăzboiu“ . Solicitarea a fost semnat ă de prefectul col. Virgil Popovici, pre edintele Comisiei Jude Ńene de mobilizare agricol ă, i de Vasile F ărc ă ianu, directorul Camerei Agricole.

13 aprilie Administra Ńia comunal ă întome te un tabel privind situa Ńia agricol ă. Astfel, Cenadul-Mare dispunea de o suprafa Ńă arabil ă de 10.980 de jug ăre. În toamna lui 1939 s-au îns ămân Ńat 5.000 de jug ăre cu grâu, 500 de jug ăre cu orz, 30 de jug ăre cu secar ă i 50 de jug ăre cu rapi Ńă . În prim ăvara lui 1940 mai trebuiau îns ămân Ńate: 500 de jug ăre cu ov ăz, 200 de jug ăre cu orz, 3.500 de jug ăre cu porumb, 150 de jug ăre cu cartofi, 1.000 de jug ăre cu furaje, 20 de jug ăre cu floarea soarelui, 20 de jug ăre cu varz ă i 10 jug ăre cu fasole. Muncile agricole beneficiau de aportul a 240 de perechi de cai, 16 tractoare cu pluguri i 2.500 de oameni.

37 24 aprilie Direc Ńiunea General ă a Poli Ńiei i Direc Ńiunea Presei din cadrul Ministerului Propagandei Na Ńionale interzic introducerea în România a unui mare num ăr de titluri de c ărŃi i reviste. O astfel de list ă este datat ă 19 aprilie 1940 i ajunge la Cenad pe 24 aprilie. Orice tip ăritur ă putea fi introdus ă doar cu aprobarea din partea Serviciului de cenzur ă local sau central.

15 mai Se interzice importul de aparate de fotografiat „Leica“ cu teleobiectiv, importul fiind totu i posibil doar cu aprobare din partea Direc Ńiunei Ge-nerale a Poli Ńiei.

17 mai Ministerul de Interne este îngrijorat de intensi- ficarea propagandei comu-niste, cu prec ădere în regiunile unde se afl ă trupe.

23 mai O nou ă list ă de c ărŃi i publica Ńii interzise la import.

24 mai Prevederea privind im-portul aparatelor de foto- grafiat se extinde asupra tutu-ror m ărcilor de aparate de acest fel.

28 mai Notarul din Cenadul-Mare a trebuit s ă ia m ăsuri pentru ca în ziua respectiv ă, la ora 5, s ă se prezinte la comisia de rechizi Ńii din Sânnicolaul-Mare 100 de cai repartiza Ńi c ătre Regimentul 91 Infanterie. În plus, trebuiau adu i ca rezerv ă al Ńi 20 de cai, precum i

38 hran ă pentru cai pentru ase zile. Fiecare cal trebuia să aib ă c ăpăstru i picioarele de dinainte potcovite.

31 mai La Cenad ajunge înc ă o list ă de c ărŃi i publica Ńii interzise la import.

1 iunie De la Pretura Sânnicolaul-Mare pleac ă spre Cenad o misiv ă prin care Ministerul de Interne atrage aten Ńia asupra faptului c ă „în unele comune, tinerii premilitari minoritari au primit instruc Ńiuni dela Centru de a organiza pe grupe de câte 14 oameni sub comanda celui mai destoinic, iar în zilele de s ărb ători i noaptea, dup ă ce vor primi autoriza Ńii dela autorit ăŃ i pentru excursii, reuniuni religioase, etc. vor să procedeze la exerci Ńii de orient ări pe teren, citirea hărŃii, etalonarea pasului, aprecierea distan Ńelor etc. Ni se semnaleaz ă cazuri când potrivit instruc Ńiunilor primite, aceste forma Ńiuni particulare paramilitare au executat teme de-a lungul liniilor ferate. Altele fac instruc Ńiuni de lupt ă i exerci Ńii rezolvând diferite situa Ńii tactice, conform programului i instruc Ńiunilor ce au primit. Ele ar fi complet echipate cu costume sport – cu bocanci, centuri de piele i paftale i bonete. - Membri ai organiza Ńiunilor centrale sunt trimi i în fiecare comun ă cu popula Ńie în mare majoritate minoritar ă, pt. organizarea tineretului dup ă modul ar ătat mai sus.“

21 iunie Se revine asupra interdic Ńiei aducerii în Ńar ă de aparate de fotografiat, vame ii având îns ă obliga Ńia s ă raporteze la poli Ńie numele importatorului i num ărul de aparate foto importate.

39 30 iunie Prim ăria finalizeaz ă situa Ńia rechizi Ńiilor aflate pe teritoriul comunei i pe care se poate conta ca bune pentru serviciul comunitar: num ărul total al cailor înscri i în tabela R. litera A. dup ă clasare - 621; num ărul cailor repartiza Ńi la diferite unit ăŃ i mobilizarea 1940/41 - 283; num ărul cailor rechiziona Ńi i afla Ńi la unit ăŃ i - 232; num ărul cailor rechizi Ńiona Ńi i nerepartiza Ńi - 57; num ărul cailor respin i de comisii ca neap Ńi de serviciul militar - 170; iepe cu mânji - 81; iepe pline - 2; arm ăsari neoficiali - 20; arm ăsari oficiali - 0; cai de 3-4 ani buni de serviciu - 72; cai disponibili buni de serviciu i care se pot rechizi Ńiona - 168; total general - 621.

2 iulie Prim ăria Cenadul-Mare transmite Preturii situa Ńia de subzisten Ńe, furaje i alimente ce se afl ă disponibile în comun ă: 3.000 kg de grâu i 3.000 kg de porumb.

4 iulie La Cenad ajunge o misiv ă prin care se interzic orice fel de ac Ńiuni organizate de comuni ti. Se finalizeaz ă planul de evacuare, trimis ulterior Cercului de recrutare Timi -Torontal. Potrivit acestuia, din Cenad trebuiau evacuate pe jos: 200 de vite mari, 150 de c ăru Ńe cu cereale, 600 de vite mici. Cu trenul urmau a fi evacuate arhivele i mobilierul comunei, ma inile i mobilierul Sta Ńiunii experimentale, mobilierul i arhivele: Oficiului po tal, Poli Ńiei de Frontier ă, Agen Ńiei Fiscale, V ămii, Postului de Jandarmi, Serviciului Sanitar i colii de Stat. S-au stabilit nominal i oamenii de paz ă pentru

40 transporturile pe jos, respectiv comandan Ńii evacu ării, efii de convoaie, dar i paznicii trenului.

6 iulie Cen ăzenii trebuie s ă-i camufleze pe timp de noapte sursele de lumin ă, aceasta în urma ordinului din 3 iulie al Comandamentului pentru Ap ărarea Antiaerian ă a Teritoriului. 7 iulie Primarul i notarul din Cenadul-Mare trimit o not ă la Timi oara prin care anun Ńă c ă, aproape zilnic, militari din cadrul Diviziei 1 Cavalerie taie i duc din pădurea comunal ă material lemnos de diverse grosimi, pentru baricade. Cum nu se tie dac ă se taie cu sau f ără autoriza Ńie, se solicit ă o autoriza Ńie de justificare a lipsei lemnului.

9 iulie Un tr ăsnet love te podul de lemn de peste Mure , dintre Cenadul Românesc i Apátfalva, respectiv, Magyarcsanád. Arcada dinspre România a acestui obiectiv, dinamitat ă de armata român ă, sare în aer. Victim ă va fi santinela, respectiv sergentul Nicolae Grigorescu, din jud. Olt. Pe cruce (înc ă prezent ă la fa Ńa locului în prim ăvara lui 2008, îns ă dărâmat ă) este indicat ă data de 9 iunie 1940, de i în documentele V ămii Cenad este scris ă negru pe alb data de 9 iulie 1940.

10 iulie În baza unei adrese a Biroului Statistic Cluj, organele locale trebuie s ă ia toate m ăsurile pentru a preveni orice nemul Ńumire din partea minorit ăŃ ii

41 germane. Drept pentru care au fost numi Ńi doi delega Ńi ai acestei minorit ăŃ i. Pentru Banat a fost numit Peter Anton din Timi oara.

13 iulie Situa Ńia numeric ă centralizat ă cu func Ńionarii de la Prim ăria Cenadul-Mare a fost urm ătoarea: un primar român, un ajutor de primar sârb, un notar român, cinci impiega Ńi români i un impiegat sârb, trei oameni de serviciu români i unul sârb. La rândul s ău, Biroul M.O.N.T. de la Prim ărie avea trei func Ńionari de origine român ă, dintre care un ef de birou, un ajutor de func Ńionar i un dactilograf. 20 iulie Ambrozi Petru este pus s ă declare pentru Biroul M.O.N.T. din cadrul Prefecturii jude Ńului Timi c ă motocicleta lui cu No. 366 Tm a fost rechizi Ńionat ă pe 25 mai 1940, prin proces-verbal nr. 838, de c ătre Comisia pentru rechizi Ńia autovehiculelor - Centrul Timi oara, de unde a fost trimis ă la Cluj.

4 august Gr ănicerii cen ăzeni aresteaz ă între Pordeanu i Cenad doi indivizi care voiau s ă treac ă în Ungaria patru cutii de conserve „Kohlruss“ i un pachet de vanilie de 160 g. În primavara-vara aceluia i an, s-au importat în România, de c ătre persoane fizice, tone întregi de piatr ă vân ătă (sulfat de cupru). Judecând dup ă scrupulozitatea cu care au fos întocmite de c ătre gr ăniceri tabelele nominale, cu num ărul de kilograme/persoan ă, acest trafic a fost tratat cu maximum de aten Ńie de c ătre autorit ăŃ ile române.

42 În acela i an, vame ii cen ăzeni îi suspecteaz ă pe gr ănicerii din Teremia Mare c ă favorizeaz ă contrabanda de sfoar ă de manil ă, îns ă ace tia neag ă vehement. Dac ă în România, un kilogram de cânep ă sau manil ă costa 25-27 de lei, în Iugoslavia se vindea cu 75-80 de lei, câ tigul fiind de cel pu Ńin 60%.

10 august Pretura Sânnicolaul-Mare îi ordon ă notarului cen ăzean s ă rechizi Ńioneze i s ă trimit ă la Timi oara autovehiculele lui Kellsch Nicolae i Richter Anton. A doua zi, acesta raporteaz ă c ă autovehiculul lui Kellsch, falimentat din 1928, apar Ńine acum unui avocat din Timi oara, iar cel ălalt, al lui Richter, a fost deja rechizi Ńionat la începutul lunii aprilie de c ătre Regimentul 7 Pionieri i repartizat la o unitate militar ă.

3 septembrie Pretura anun Ńă c ă „ostilit ăŃ ile pot începe la fiecare moment. Trupele de alarm ă s ă fie gata în orice moment pentru a ac Ńiona imediat. Jandarmii, premilitarii i membrii g ărzilor na Ńionale, cari intr ă în compunerea g ărzilor s ă fie gata a ac Ńiona.”

13 septembrie Un ordin al generalului Ion Antonescu, sosit la Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare impune desfiin Ńarea Gărzilor Na Ńionale.

9 octombrie Notarul Cenadului-Mare prime te dispozi Ńie, prin ordin telefonic, la ora 7,30, de la Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare s ă blocheze prin proces-verbal, f ără aplicare de sigiliu, la produc ători i depozitari, toate

43 cantit ăŃ ile de orz, ov ăz i fasole i s ă raporteze a doua zi, pân ă la ora 10, toate cantit ăŃ ile blocate.

14 octombrie Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare retransmite la Cenad un ordin de la Ministerul Afacerilor Interne prin care se solicit ă s ă „Lua Ńi cele mai severe m ăsuri ca legionarii s ă nu mai fac ă nici un fel de arestare stop“.

18 octombrie O nou ă misiv ă de la Ministerul Afacerilor Interne, via Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare: „Guvernul maghiar caut ă s ă înf ăŃ ieze atrocit ăŃ ile asupra românilor ca fiind provocate de pretinse persecu Ńii asupra maghiarilor din România stop. Da Ńi dispozi Ńiuni urgente ca organele administrative, poli Ńiene ti i jandarmii s ă nu mai ia nici o m ăsur ă de represalii contra minorit ăŃ ii maghiare, p ăstrându-se aceea i atitudine în Ńeleg ătoare ca pân ă acum stop.“

21 octombrie Se anun Ńă vizita în Transilvania i Banat a membrilor comisiei de anchet ă italo-germane. Prefectul ordon ă ca organele locale s ă pun ă la dispozi Ńia acesteia întregul material informativ necesar. „Membri(i) comisiunei au dreptul s ă interogheze popula Ńia, s ă consulte archive i documente i s ă convoace pe func Ńionarii i militarii stop. Atragem aten Ńiunea asupra importan Ńei decizive pe care o are misiunea celor doi reprezentan Ńi str ăini asupra problemelor româno-maghiare [...].“

2 noiembrie

44 Pân ă la 6 noiembrie, to Ńi cen ăzenii propu i pentru mobilizare la munc ă în cadrul brut ăriilor, măcel ăriilor, a tuturor acelor întreprinderi propuse ca necesare pentru nevoile popula Ńiei civile, trebuie s ă dea o declara Ńie prin care se oblig ă s ă nu întrerup ă lucrul pe timp de mobilizare sau de r ăzboi.

5 noiembrie Proprietarii de autovehicule din Cenad trebuie s ă se prezinte cu acestea (mai pu Ńin tractoarele) la Timi oara, pe Aeroportul vechi din Drumul Aradului, potrivit program ării, pentru recens ământul, inspectarea i clasificarea vehiculelor cu trac Ńiune mecanic ă. Au semnat de luare la cuno tin Ńă : Ambrozi Petru, Günther Ioan, utrean (probabil Cornel, mss indescifrabil), Bunei Gheorghe, Gilot Nicolae, Balthasar Nicolae, fra Ńii Balthasar, Richter Anton, Kopp Iosif, Mircsov Petru, Jivici Voin, Szumles Rudolf, M. (probabil Mayworm) Nicolae, Jivu Ioan, Vasilie Târziu, Klemencz Adam, Richter Anton (altul) i Ambrozi Petru (altul).

9 noiembrie Notarul prime te de la Pretura Sânnicolaul-Mare o copie a telegramei trimise în teritoriu de c ătre directorul general al Poli Ńiei, prin care i se aduce la cuno tin Ńă cum c ă evreii desf ă oar ă o intens ă propagand ă pentru crearea unei st ări de spirit nefavorabil ă regimului, prin lansarea de „zvonuri fanteziste, despre pretinse incidente petrecute între militarii români i germani, sau între popula Ńiunea

45 româneasc ă i trupele germane.“ Trebuie identifica Ńi cei care contribuie la o asemenea stare de spirit. 14 noiembrie Recens ământul finalizat la acea dat ă relev ă faptul c ă în comun ă existau 805 cai, 497 de hamuri, 469 de c ăru Ńe i 256 de biciclete.

4 decembrie Prim ăria Cenad trimite la Timi oara, c ătre Comisiunea de clasare a autovehiculelor, un tabel cu proprietarii tractoarelor „care n’au fost de circulat i cari n’au fost trecu Ńi pe primul tablou înaintat“ : Kuca Szumlasz, Atanasie Târziu, Jivici Voin, Kopp Iosif, M. (probabil Mayworm) Nicolae, Sta Ńiunea Experimental ă i Jivu Ioan. Iat ă i m ărcile de Ńinute: „Fordson“ , „Hanomag WD“ , „Hanomag Diesel“ (cel mai puternic, de 36 CP), „International“ i „Hoffer“ (cu un cilindru). Pe tabelul tractoarelor f ără foaie de circula Ńie se afl ă: Günther Ioan i Uncianschi Borivoi, amândoi cu câte-un „Hanomag WD“ . CărŃile germane i italiene sunt scutite, potrivit unei depe e c ătre Vama Cenad, de taxa de 2% reprezentând contribu Ńia na Ńional ă excep Ńional ă.

9 decembrie Prefectura Jude Ńului Timi -Torontal ordon ă Preturii Plasei Sânnicolaul-Mare, iar aceasta (pe 12 decembrie) Prim ăriei comunei Cenadul-Mare ca în institu Ńiile publice, „în afar ă de tabloul M. S. Regelui I, s ă fie afi at i tabloul C ăpitanului C. Z. Codreanu, creatorul i înf ăptuitorul Mi cării Legionare. În institu Ńiile publice din comunele germane, în afar ă de tablourile M. S. Regelui Mihai I, a C ăpitanului poate

46 fi afi at i tabloul Fuhrerului Adolf Hitler, creatorul Germaniei Na Ńional-socialiste. Întrucât România Legionar ă se încadreaz ă întru totul politicei Axei - Berlin-Roma, invit pe Domnii pretori, notari, primari i to Ńi func Ńionarii din subordine, ca s ă p ăstreze fa Ńă de popula Ńia german ă a jude Ńului nostru o atitudine de înalt ă în Ńă legere i de camaraderie, rezolvând toate problemele în mod binevoitor i camaraderesc.“ Se face inventarul stocurilor de produse agricole, articole alimentare, metalurgice, textile i de piel ărie existente în localitate. Este vorba despre: 400 t de grâu, 800 t de porumb, 4 t de secar ă, 10 t de orz, 50 t de ov ăz, 3 t de rapi Ńă , 40 t de floarea soarelui, 1.500 t de paie de grâu, 200 t de paie de ov ăz, 10 t de fân, 50 t de lucern ă i trifoi, 10 t f ăin ă de grâu, 100 t de cartofi, 1 t de fasole uscat ă, 2 t de petrol lampant, 5.000 de cutii de chibrituri, 0,1 t de s ăpun 0,05 t de zah ăr. De asemenea, în comun ă existau 405 c ăru Ńe, 10 tr ăsuri de tot felul, un automobil i o motociclet ă. La rândul s ău, inventarul ma inilor i uneltelor agricole în stare de func Ńionare cuprindea: 436 de pluguri, 572 de grape boroane, 58 de ma ini de sem ănat, 5 ma ini de sem ănat porumb, 220 de pr ă itoare, 12 cositoare, 30 de secer ătoare leg ătoare, 4 secer ătoare simple, 19 tractoare, 17 batoze de treierat, 2 locomobile, 130 de toc ătoare de nutre Ń, 15 trioare, 60 de vântur ătoare. Pentru munc ă se foloseau 602 cai i iepe. Iată i inventarul animalelor de mont ă. vaci de reproduc Ńie nefolosite la jug: 490; tineret de 3 ani de vite cornute - 132; oi - 1.150; porci 1.108.

18 decembrie Prim ăria prime te de la Pretur ă o not ă prin care i se aduce la cuno tin Ńă c ă este obligat ă s ă-i sprijine

47 moral i material, pe întreg sezonul de iarn ă, pe to Ńi cei cu lipsuri materiale.

24 decembrie Efectivul de pace din cadrul Prim ăriei comunei Cenadul-Mare era compus din: primar - V. Târziu; ajutor de primar - Radu Aurel; notar - Victor Giurgiu; subnotari - I. Anu Ńi i C. Miclea; secretar - Alexandru Dr ăghici; impiegat - Vichentie Boran, casier - Maria Târziu; agent de urm ărire - Mladen Stanisici.

30 decembrie Sunt prohibite toate c ărŃile care au un con Ńinut îndreptat împotriva: Dinastiei i a conduc ătorului Statului Român, a Statului Na Ńional Legionar, a Mi cării Legionare i a conduc ătorilor acesteia, a Axei, precum i cele de propagand ă comunist ă i antireligioas ă.

1941

Ianuarie Vame ii care purtau arme au trebuit s ă le prea jandarmilor.

2 ianuarie Ca urmare a solicit ării generalului Petrovicescu, ministru de interne, Pretura cere Prim ăriei din Cenadul-Mare s ă transmit ă, s ă cerceteze i s ă raporteze „rela Ńii referitoare la pretinse acte arbitrare comise de autorit ăŃ ile române ti împotriva

48 maghiarilor.“ În acest sens, se d ă i un exemplu: „Românii nu ar fi permis locuitorilor unguri s ă-i treac ă recolta peste frontier ă, de i aveau bilete de trecere a frontierei date de autorit ăŃ i. Un subofi Ńer român ar fi silit pe mai mul Ńi maghiari s ă îngenuncheze i s ă spun ă o rug ăciune româneasc ă. În acela i timp câ Ńiva solda Ńi români i-ar fi îndreptat baionetele asupra celor îngenunchia Ńi, apoi un subofi Ńer ar fi maltratat pe câ Ńiva dintre ei, iar ungurilor ce ar fi dorit s ă treac ă în teritoriul cedat li s-ar fi confiscat lucrurile etc.“ Pe 5 ianuarie, administra Ńia comunei trimite răspunsul c ătre primpretorul Preturii Plasei Sânnicolaul-Mare: „Avem onoare a v ă raporta c ă din partea autorit ăŃ ilor din comuna noastr ă nu s-au comis acte arbitrare împotriva maghiarilor. În ceea ce prive te trecerea recoltei, aceasta a fost permis ă de c ătre autorit ăŃ ile vamale numai prin punctul Kis- Zsombor - fiind podul Mure distrus - îns ă aceast ă trecere nu a fost acceptat ă de aut. ungure ti, a a c ă o parte din recolt ă a r ămas pe teritoriul românesc.“ De remarcat c ă r ăspunsul este datat 8 ianuarie, îns ă pe tampila de ie ire a Prim ăriei este trecut ă data de 5 ianuarie. Termenul pân ă la care trebuia transmis răspunsul era 8 ianuarie. În context trebuie men Ńionat faptul c ă exista o conven Ńie între România i Ungaria, semnat ă la 15 aprilie 1924 i publicat ă în „Monitorul oficial“ nr. 6 din 10 ianuarie 1925, care cuprindea dispozi Ńiuni referitoare la înlesnirea traficului de frontier ă local. „În principiu, l ărgimea unei p ărŃi a zonei de frontier ă mărgina e nu trebuia s ă dep ă easc ă 10 km, Ńinându- se totu i seam ă de necesit ăŃ ile locale a ambelor

49 părŃi.“ , se spune în aceste dispozi Ńiuni. Ora ele erau excluse din conven Ńia în cauz ă. De permise de trecere peste frontier ă se puteau bucura: „agricultorii, proprietarii i arenda ii, membrii familiilor lor i ajutoarele - ace tia din urm ă dac ă sunt stabili Ńi în zona de frontier ă de cel pu Ńin trei luni - care cultiv ă propriul lor p ământ (câmpurile, izlazurile, p ădurile, viile) situate ân zona m ărgina ă a p ărŃii vecine, sau care lucreaz ă pe mo iile arondate din aceea i zon ă.“ Totodat ă, puteau primi asemenea permise doctorii, veterinarii, preo Ńii i moa ele autorizate s ă-i exercite profesiunea în zona de frontier ă. Permisele pentru to Ńi cei de mai sus erau valabile trie luni, îns ă perioada putea fi prelungit ă dac ă titularul putea dovedi persisten Ńa motivelor care au servit la eliberarea permisului. Mai primeau permise persoanele nevoite să treac ă peste grani Ńă pentru motive importante i urgente: decese, boal ă grav ă, c ăsătorie. Eliberate de autorit ăŃ ile administrative sau de poli Ńie, competente de prim ă instan Ńă , acestea erau valabile doar dac ă erau vizate de autorit ăŃ ile administrative sau de poli Ńie, de prim ă instan Ńă , ale celeilalte p ărŃi. La eliberarea unui permis de trecere a frontierei, unitatea care l-a eliberat trebuia s ă în tiin Ńeze imediat partea cealalt ă. De permis se puteau bucura îns ă doar persoanele „recunoscute ca absolut sigure, atât din punct de vedere al Poli Ńiei Criminale, a Poli Ńiei de Stat cât i a prescrip Ńiunilor fiscale.“ Pe fiecare permis trebuia aplicat ă i fotografia titularului. Copiii sub 12 ani nu aveau nevoie de permis, ei fiind trecu Ńi pe permisul efului de familie. Produsele „p ământului i ale p ădurii (f ăcând excep Ńie lemnele) adic ă grâul în spice sau în snopi, leguminoasele, tuberculele, iarba necesar ă pentru

50 hrana vitelor, fânul, paiele, furajul, strugurii i fructele, recoltate de pe teritoriul ce este întretăiat de linia de frontier ă, vor putea fi transportate f ără permis de import sau export i scutite de orice taxe vamale i de orice taxe sau impozite.“ Erau scutite vremelnic de orice tax ă de intrare sau ie ire i f ără permis de export vitele duse s ă pasc ă, de pe un teritoriu pe altul, dar cu obliga Ńia de a se înapoia. La înapoiere trebuia verificat dac ă acestea nu au fost schimbate. Scutite, în func Ńie de propor Ńionalitate, erau i produsele vitelor aflate la păscut: laptele, brânza i lâna (!). Pentru vitele care nu se înapoiau se percepea tax ă vamal ă.

3 februarie Prim ăria raporteaz ă c ă s-au comandat 48 de mă ti de gaze, mai fiind necesare 32.

11 februarie Korom Ioan, calf ă de fierar, prime te „Bilet de identitate de circula Ńie pe zona de 10 km, de frontier ă“, având teren agricol în zona de grani Ńă .

14 februarie Prefectura jude Ńului Timi -Torontal solicit ă prin intermediul Preturii Plasei Sânnicolaul-Mare un tablou din care s ă reiese num ărul locuitorilor pe na Ńionalit ăŃ i, ar ătându-se i procentul.

20 februarie Comuna Cenadul-Mare raporteaz ă c ă are 6.121 de ocuitori, din care 2.439 români (39,8%), 1.740 germani (28,4%), 1.328 de sârbi (21,6%), 607 maghiari (9,9%), 7 evrei (0,1%).

51 22 februarie Cen ăzenii trebuie s ă predea fierul vechi la Prim ărie, aceasta fiind obligat ă s ă transporte fierul la sediul Preturii Plasei Sânnicolaul- Mare. Pentru cantit ăŃ i sub 200 kg, nu se pl ătea niciun ban. 26 februarie Notarul din Cenad prime te instruc Ńiuni cu privire la circula Ńia pe drumuri i în localitate pe timpul nop Ńii, în zonele întunecate. Acestea trebuiau puse în aplicare pân ă pe 28 februarie, adic ă în urm ătoarele dou ă zile. Astfel, „se vor vopsi cu alb podurile trotuarelor la încruci ă ri, bifurca Ńii i în eindurile lor dinspre partea carosabil ă. De asemenea, se vor vopsi cu alb refugiile pentru călătorii vehiculelor precum i spa Ńiile destinate trecerii pietonilor la încruci ă ri.“. Pe de alt ă parte, „se vor vopsi cu alb pân ă la în ălŃimea de 1,5 m stâlpii de tot felul, gardurile, pomii, pode Ńele etc. cari se găsesc pe o zon ă de 2 m l ăŃ ime în afara p ărŃii carosabile. La poduri, se va vopsi cu alb marginea de sus a a parape Ńilor pe toat ă lungimea i l ăŃ imea de 20 cm, de asemenea stâlpi de la cot ă pân ă la 2 m deasupra solului. La podurile pentru cale dubl ă cu bordur ă desp ărŃitoare, se va vopsi cu alb i aceast ă bordur ă pe toat ă lungimea ei.“ Acelea i instruc Ńiuni mai specificau i felul vopselei: lemnul i fierul, cu culoare pe baz ă de ulei, iar pietrele, stâlpii de beton i gardurile de nuiele, cu var. Notarul este anun Ńat de Pretur ă c ă trebuie s ă ia măsuri a se strânge fier vechi din localitate i de a se transporta la Sânnicolaul-Mare, la depozitul Plasei.

52 4 martie Cen ăzenii pot ob Ńine autoriza Ńii de c ălătorie C.F.R. (în baza c ărora puteau cump ăra biletul de tren) numai cu acordul eful postului de jandarmi din localitate. Motivul îl constituie siguran Ńa de stat, respectiv împiedicarea contact ării conduc ătorilor Mi cării Legionare din Arad, Timi oara etc. Autoriza Ńia se ob Ńinea în baza unei cereri timbrate. Pentru transportul muncitorilor agricoli se puteau emite i autoriza Ńii colective, chiar i pentru mai mult de cinci persoane. În cazul autoriza Ńiilor colective nu erau necesare fotografii. 5 martie Se finalizeaz ă devizul lucr ărilor pentru „renova Ńia general ă a bisericei Ort. Rom. din comuna Cenadul-Mare“ , în sum ă de 105.674 de lei. Antreprenor: Miculescu Gheorghe. Se prevede: „1/. Renova Ńia turlei 160 metrii patra Ńi.- Pere Ńii peria Ńi cu perie de o Ńel renovat cu mortari var cu Ńiment i vopsit odat ă cu lapte de var i de dou ă ori cu vopsea galben ă cu ulei 160 m.p.per 1.m.p. lei 74, material i manoper ă lei..... 11.840 2/. Revova Ńia barcanului, cu mortar de var amestecat cu Ńiment i ipsos 75 m.p. per 1.m.p. 50 lei, material i manopera lei ... 3.750 3/. Renova Ńia bisericei dela acoperi în jos 660 m.p. pere Ńii peria Ńi cu peria de o Ńel renovat cu mortari var cu Ńiment i vopsit odat ă cu lapte de var i de dou ă ori cu vopsea galben ă amestecat ă cu clei 660 m.p. pro 1 m.p. 40 lei material i manoper ă lei... 26.400. Lucrarea total ă de zidar lei... 41.999.“

53 Potrivit „Recapitula Ńiei“ , renovarea l ăca ului de cult presupune lucr ări de zid ărie (41.999 de lei), dulgherie (39.485 de lei), tinichigerie (16.750), tâmpl ărie (3.940 de lei), neprev ăzute (3.500 de lei).

4 aprilie Problema deplas ării muncitorilor agricoli, „talpa Ńă rii“ , determin ă Ministerul Agriculturii a solicita Ministerului Afacerilor Interne s ă fie mai permisibil. Astfel, Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare trimite i la Cenad o copie a ordinului circular nr. 3.070 din 12 februarie 1941 prin care se „cere ca, pentru a nu stânjeni angajarea i deplasarea muncitorilor agricoli, s ă se permit ă circula Ńia muncitorilor agricoli i în grupuri mai mari de 4-5 persoane, avem onoare a V ă face cunoscut c ă Ministerul aprob ă s ă se eliberez(e) la cererea proprietarilor, arenda ilor sau delega Ńilor lor i pe baz ă de contracte de angajament, încheiate conform legii pentru învoielile i muncile agricole, autoriza Ńiuni de c ălătorie i pentru grupuri mai mari de cât cele stabilite...“. 12 aprilie Camera de Agricultur ă a jude Ńului Timi - Torontal comunic ă Prim ăriei comunei Cenadul-Mare că, în baza aprob ării Marelui Stat Major, în perioada 1 aprilie-1 decembrie 1941, erau scuti Ńi de concentrare cen ăzenii cu grade inferioare care au împlinit 30 de ani, care au cultivat una din urm ătoarele culturi i suprafe Ńe minime: 5 ha cu soia, 5 ha cu floarea- soarelui, 3 ha cu bumbac, 5 ha cu cânep ă, 5 ha cu in, 3 ha cu ricin, 3 ha cu mac, 1.000 mp cu plante cultivate în sere. În aceea i perioad ă, era scutit de la concentrare personalul de paz ă în agricultur ă, cu

54 grade inferioare, cu vârsta minim ă de 35 de ani, astfel: câte un paznic agricol la propriet ăŃ ile agricole de 300 ha i câte un paznic comunal de câmp la suprafa Ńa de 1.000 ha.

19 aprilie La cuno tin Ńa girantelui V ămii Cenad ajunge o depe ă din partea Cenzurii militare - Controlul c ărŃilor str ăine o list ă cu publica Ńiile al c ăror import este interzis. De asemenea, se anun Ńă suprimarea foii tudoriste „Adev ărul Cre tin“ din Bucure ti, a c ărui difuzare devine interzis ă.

28 aprilie Cen ăzenii afl ă de la Pretura Plasei Sânnicolaul- Mare c ă, pân ă la noi ordine, pot folosi iluminatul de noapte i în exterior.

2 mai Notarul prime te dispozi Ńia de a supraveghea dac ă proprietarii de p ământ din Cenad, care au primit ordine de mobilizare pentru lucru, dup ă ce-i termin ă propriile lucr ări îi ajut ă i pe cei care sunt concentra Ńi. Aceasta ca urmare a faptului c ă „Marele Stat Major a intervenit la Ministerul Afacerilor Interne i la Ministerul Agriculturii i Domeniilor pentru a se da un ordin prefecturilor de jude Ń ca to Ńi marii proprietari i ceilal Ńi agricultori mobiliza Ńi pentru lucru s ă fie obliga Ńi imediat ce termin ă munca terenurilor proprii, s ă fie utiliza Ńi la cultivare ap ământurilor ce apar Ńin oamenilor concentra Ńi, dând ajutoare gratuite celor lipsi Ńi de mijloace. Marele Stat Major crede c ă toat ă lumea în Ńelege vremurile grele prin care trecem i în primul rând cei din interior trebuie s ă în Ńeleag ă c ă osta ul aflat la

55 grani Ńă nu trebuie s ă fie preocupat de nevoile de acas ă, fiind sigur c ă este ajutat i are un regim din partea na Ńiunei, dup ă cum el este pav ăza ei la frontier ă.“

13 mai Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare solicit ă notarului din Cenad s ă întocmeasc ă un tabel cu toate persoanele care au nevoie de ajutor la muncile agricole. În conformitate cu ordinele Marelui Stat Major, „...unit ăŃ ile în subordinele brig ăzei vor contribui la efectuarea muncilor agricole de prim ăvar ă în m ăsura în care vor permite efectivele...“ . Acelea i ordine mai stabileau i plata pentru muncile agricole respective: 60 de lei pe zi de om; 35 de lei pe zi de cal; 100 de lei pe zi de c ăru Ńă cu cai i conduc ător. „În plus se va asigura hrana trupei i animalelor tot de proprietarii respectivi. Pentru lucrul terenurilor ce apar Ńin solda Ńilor concentra Ńi i lucr ătorilor s ăraci, precum i v ăduvelor, orfanilor i invalizilor s ăraci, nu se va lua nici o plat ă. Hrana oamenilor i animalelor pentru ace tia se suport ă de unit ăŃ i.“

14 mai Ancheta agricol ă relev ă urm ătoarele: comuna avea 5.771 de locuitori, dintre care 573 incapabili de a munci în agricultur ă. Existau 1.789 de b ărba Ńi cu vârste între 18-62 de ani; 1.812 femei între 18 i 62 de ani; 1.265 oameni mobilizabili; 332 de persoane care rămân în comun ă în caz de mobilizare. Inventarul viu cuprindea: 883 de cai i iepe, dintre care 196 cu vârste între 1 i 3 ani, 422 de cai fiind înscri i la rechizi Ńie iar 203 r ăma i neînscri i la rechizi Ńie; 2 boi i bivoli (din formular nu se poate deduce dac ă erau amândoi

56 boi sau bivoli); 51 de vaci, tr ăgătoare, 467 de vaci de lapte, 7 tauri, 762 de oi i berbeci, 165 de oi tineret (f ără miei), 417 porci. Inventarul mort cuprindea: 495 de pluguri; 428 de grabe boroane, Ńesale de buruieni; 58 de ma ini de sem ănat p ăioase, 15 ma ini de sem ănat porumb, 350 de pr ă itoare, 11 secer ătoare simple, 19 tractoare, 17 batoze de treierat cereale, 5 batoze de mân ă pentru porumb, 14 trioare, 53 de vântur ătoare, 2.909 sape de mân ă, 7 care pentru boi, 536 de c ăru Ńe pentru cai, 216 care înscrise la rechizi Ńie, 327 de care r ămase neînscrise la rechizi Ńie. În Cenad existau 1301 de gospodari cu câte o suprafa Ńă cultivat ă pân ă la 5 jug ăre cadastrale, 313 cu câte o suprafa Ńă cultivat ă între 5-10 jug ăre, 69 cu suprafe Ńe cultivate între 10-25 de jug ăre, 39 cu suprafe Ńe cultivate între 25-50 de jug ăre, 16 cu surpafe Ńe cultivate între 50-100 de jug ăre, iar unul avea o suprafa Ńă cultivat ă peste 100 de jug ăre. Suprafa Ńa arabil ă a comunei avea 11.860 de jug ăre i 624 de stânjeni p ătra Ńi, din care: cu gr ădini i zarzavat - 342 jug ăre 160 stânjeni; fâne Ńe - 212 jug ăre 997 stânjeni, p ă uni - 1.584 jug ăre 997 stânjeni; vii - 214 jug ăre 954 stânjeni; p ăduri - 558 jug ăre 1.039 stânjeni, Terenul neoproductiv avea o suprafa Ńă de 1198 jug ăre 373 stânjeni. Suprafa Ńa general ă avea 15.971 jug ăre 373 stânjeni.

15 mai Vămii Cenad i se reaminte te c ă trebuie luate măsuri împotriva contrabandei, îndeosebi cu zah ăr, petrol i uleiuri.

22 mai

57 Prim ăria informeaz ă c ă în Cenadul-Mare nu este nevoie de ajutorul armatei pentru muncile agricole de prim ăvar ă.

26 mai Proprietarii de autovehicule din Cenadul-Mare au trebuit s ă se prezinte cu acestea la Timi oara, la Palatul Prefecturii din Pia Ńa Unirii, la comisia de clasare a autovehiculelor, având asupra lor foaia de circula Ńie, actele militare, permisul fiscal i permisul de conducere, împreun ă cu toate cauciucurile pe care le posedau, indiferent de starea acestora. Neprezentarea ar fi însemnat închisoare între dou ă i ase luni i o amend ă între 25 i 35% din valoarea autovehiculului. Era vorba de: Sta Ńiunea Experimentală, Frank Ioan, Ambrozi Peter i Klementz Anton. Inspectoratul Circ. IV-a Vamale Timi oara anun Ńă Vama Cenad c ă vagoanele CF goale scot în Iugoslavia fier vechi, maculatur ă, sticl ă spart ă, înc ălŃă minte i cauciuc uzat i aduc m ărfuri str ăine. Se solicit ă interzicerea ie irii sau intr ării unor asemenea mărfuri. În urma repetatelor plângeri ale girantelui V ămii Cenad c ătre superiorii s ăi privind faptul c ă o serie de automobile i camioane militare germane transport ă civili i nu opresc nici la soma Ńiile gr ănicerilor, Inspectoratul regional vamal îi va scrie girantelui Vămii Cenad s ă noteze numerele de circula Ńie ale autovehiculelor în cauz ă i, dac ă e posibil, i numele solda Ńilor germani în culp ă.

28 mai În 28 i 29 mai, delega Ńii Garnizoanei Timi oara au fost programa Ńi s ă vizeze pentru cen ăzeni

58 autoriza Ńiile de stabilire în zona militar ă. Aceasta era fixat ă prin Decretul nr. 1.790 din 1 martie 1941. Pe teritoriul jude Ńului Timi -Torontal, zona militar ă se confunda cu vechea zon ă de grani Ńă , singura localitate ad ăugat ă fiind comuna ipet. Pentru cen ăzeni, viza se aplica pe vechea autoriza Ńie i consta din „men Ńionarea datei la care se execut ă sigiliul i semn ătura organelor care o fac precum i înscrierea noului num ăr de ordine din registrul special de autoriza Ńiuni.“

30 mai Se constat ă c ă se afl ă în circula Ńie din ce în ce mai pu Ńine monede. Ca atare, prin ordinul circular nr. 79.732 al Ministerului Finan Ńelor din 30 mai 1941, nu se mai admite scoaterea din Ńar ă a niciunui fel de monede, suma maxim ă în bancnote admis ă a fi scoas ă fiind de 2.000 de lei.

11 iunie Prim ăria localit ăŃ ii Iarmata Neagr ă din jude Ńul Arad va în tiin Ńa autorit ăŃ ile române ti c ă, potrivit unor informa Ńii neverificate, autorit ăŃ ile maghiare tip ăresc de zor bancnote române ti false, pentru a submina puterea monedei na Ńionale române ti. Astfel că, pe 23 iunie, se solicit ă imperativ împiedicarea intr ării în România a banilor str ăini.

22 iunie La Timi oara este desfiin Ńat Tribunalul Militar al Diviziei I Infanterie, în locul lui fiind înfiin Ńat ă Curtea Mar Ńial ă.

7 iulie

59 Io Ńa Nedelcov solicit ă radierea din Registrul Comer Ńului a firmei sale având ca obiect de activitate comer Ńul cu zarzavaturi, cu începere din data de 1 iulie 1942. Radierea efectiv ă se produce abia la 25 aprilie 1942.

10 iulie Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare solicit ă notarului din Cenad s ă blocheze toate cantit ăŃ ile de fier vechi adunate de germanii din localitate i s ă le predea reprezentan Ńilor Societ ăŃ ii „Re iŃa“, singura abilitat ă de guvern s ă colecteze fierul vechi din România.

15 iulie Situa Ńia numeric ă i etnic ă a func Ńionarilor din cadrul Prim ăriei din Cenadul-Mare era urm ătoarea: un primar român; un adjunct de primar iugoslav (sârb, n.n.); un notar român; cinci impiega Ńi români i unul iugoslav; trei oameni de serviciu români i unul iugoslav. În cadrul Biroului M.O.N.T. de la Prim ărie activau: un ef de birou, un adunct i o dactilograf ă, to Ńi români. Aceast ă situa Ńie a fost întocmit ă la solicitarea Preturii Plasei Sânnicolaul-Mare, pentru statistica general ă a Inspectoratului General Administrativ Cluj.

28 iulie Ministrul Afacerilor Interne ordon ă prefec Ńilor i pretorilor s ă dispun ă preo Ńilor a pomeni în biserici numele osta ilor mor Ńi pentru Ńar ă. De asemenea, preo Ńii au trebuit s ă afi eze „tabele de onoare întocmite i scrise cu toat ă grija pân ă ce se vor ridica mo(nu)mente în toate comunele, numele osta ilor mor Ńi pentru łar ă în comuna respectiv ă“.

60

16 august În urma unei licita Ńii care a avut loc în comun ă pe 5 mai, Prim ăria, reprezentat ă prin primarul Ioan Blagoie, semneaz ă un contract de arendare cu Anton Jung, de la num ărul de cas ă 567, prin care Anton Jung prime te dreptul s ă exploateze primul debit de b ăuturi spirtoase, vreme de cinci ani, pân ă pe 5 iunie 1946. Pre Ńul arenzii era de 3.200 de lei/an, pl ătibil trimestrial.

24 august Prim ăria comunei Cenadul-Mare este în tiin Ńat ă de Pretur ă c ă trebuie s ă depun ă lunar, pân ă la data de 10, declara Ńii despre cantit ăŃ ile de fier vechi existente, documente care trebuie semnate de c ătre proprietari. Măsura survine în urma public ării în „Monitorul oficial“ nr. 187/din 9 august 1941 a Decretului-Lege nr. 2274 din 1941 pentru reglementarea cump ărării i distribuirii fierului vechi.

30 august Notarul afl ă de la Pretur ă c ă trebuie s ă ia m ăsuri să fie predate jandarmilor toate obiectele de specialitate, para ute, aparate de radio, binocluri, pistoale, arme, h ărŃi ce vor fi g ăsite la para uti ti.

2 septembrie Notarul din Cenadul-Mare este în tiin Ńat despre obligativitatea prinderii prizonierilor sârbi care s-ar fi găsit ascun i în localitate i a trimiterii acestora în lag ărul de la Turnu-Măgurele.

61 Tot notarul este în tiin Ńat de Pretur ă c ă trebuie s ă dispun ă ca toate actele Biroului M.O.N.T. s ă fie Ńinute sub cheie, în casa de fier a Prim ăriei ori în sertare masive închise cu cheia sistem Wertheim, iar lucr ările biroului s ă fie executate numai de lucr ătorii verifica Ńi i aproba Ńi de Biroul M.O.N.T. din cadrul Prefecturii.

29 septembrie Inspectorul ef al Serviciului Zootehnic i Sanitar Veterinar din cadrul Camerei de Agricultură a jude Ńului Timi -Torontal trimite în teritoriu, deci inclusiv la Cenad, o circular ă prin care dispune ca medicul veterinar comunal s ă-i instaleze biroul la prim ărie i s ă Ńin ă documentele în regul ă.

6 octombrie Potrivit procesului-verbal întocmit de c ătre comisia de expertiz ă, conform Legii cre terii animalelor, în Cenadul-Mare existau: un arm ăsar rasa Nonius, ase tauri rasa Siementhal, apte vieri rasa Mangali Ńa, un vier rasa York. Arm ăsarul Nonius i un taur Siementhal erau de Ńinu Ńi de particulari, restul fiind în proprietate comunal ă-composesoral ă. Totodat ă, mai existau apte de reproduc Ńie 200 de iepe, 400 de vaci, 240 de scroafe i 800 de oi. Pân ă pe 1 ianuarie 1942, cen ăzenii trebuiau s ă-i procure înc ă doi tauri, un vier York i 20 de berbeci. Starea animalelor s-a considerat a fi buna, nutre Ńul la fel, doar grajdul vierilor „este într-o stare de neadmis, trebuie ori înlocuit ori reparat radical.” Apuc ăturile neortodoxe ale vame ilor români, pe care le-am resim Ńit mult dup ă 1989, au fost taxate înc ă din 6 octombrie 1941, când inspectorul regional

62 vamal din cadrul Circumscrip Ńiei a IV-a vamal ă Timi oara îi reamintea girantelui V ămii Cenad c ă „...felul de comportare a func Ńionarilor no tri de la frontier ă las ă mult de dorit fa Ńă de func Ńionarii vămilor din alte Ńă ri, unde se observ ă ordine, cur ăŃ enie i polite Ńe” . Afl ăm între timp, din coresponden Ńa oficial ă, c ă militarii de pe autovehiculele militare germane fac contraband ă cu m ărfuri pentru întreprinderi industriale i comerciale. 13 octombrie Notarul din Cenad este în tiin Ńat de Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare c ă trebuie s ă ia urgent m ăsuri să nu fie înstr ăinate ori ascunse p ăturile, iar numele de Ńin ătorilor de p ături care, de i aveau date declara Ńii privind aceste p ături i le-au înstr ăinat sau ascuns, s ă fie comunicate la organele în drept.

23 octombrie Notarul trebuie s ă dispun ă adunarea din localitate a tuturor pl ăcilor comemorative, busturilor, statuilor, statuetelor etc. realizate din bronz, care nu mai sunt folosite ori i-au pierdut din actualitate. Toate pisele de acest gen urmau a fi retopite i utilizate la fabricarea armamentului i muni Ńiei aferente. Prim ăria va raporta îns ă c ă în comun ă nu s- au g ăsit astfel de obiecte.

5 noiembrie La ancheta agricol ă privind bra Ńele de muncă din localitate, predat ă pe 13 noiembrie, s-a raportat existen Ńa a: 402 copii între 7-12 ani; 575 de copii între 12-18 ani; 1.999 de b ărba Ńi între 18-62 de ani; 103

63 bărba Ńi între 62-28 de ani; 2.099 de femei între 18-62 de ani; rest popula Ńie de la 68 de ani i invalizi, nefolosi Ńi în agricultur ă – 68; total popula Ńie aflat ă la lucru – 5.252; concentra Ńi 210; deconcentra Ńi – 210; total în comun ă – 5.666. Mai existau 602 cabaline, 490 de vaci de reproduc Ńie, nefolosite la jug; 6 tauri, 130 de vaci cornute de trei ani; 1.155 de oi, 6 capre i 1.148 de porci.

24 noiembrie Prim ăria comunei Cenadul-Mare nu mai poate face angaj ări de personal dac ă situa Ńia militar ă a celor în cauz ă nu este clar ă. Drept pentru care, la orice angajare, trebuie s ă întocmeasc ă o fi ă personal ă a angajatului, i, semnat ă de acesta i de primul ef ierarhic, s ă o trimit ă la Biroul M.O.N.T. din cadrul Prefecturii jude Ńului Timi -Torontal. 8 decembrie Organele vamale superioare dispun arestarea persoanelor civile care, chiar dac ă se afl ă sub protec Ńia militaror germani, nu au actele în regul ă. Mai mult decât atât, în caz de violare a frontierei, se va trage asupra lor.

12 decembrie Liste cu titlurile altor 16 c ărŃi i reviste interzise de cenzur ă vor ajunge la Vama Cenad.

13 decembrie Ancheta agricol ă, încheiat ă la data de 13 decembrie 1940 pentru Serviciul M.O.N.T. al Marelui Stat Major, relev ă faptul c ă în Cenadul-Mare existau la acea dat ă: 403 copii între 7-12 ani; 577 copii între 12-18 ani; 2.357 de b ărba Ńi între 18-62 de ani; 101

64 bărba Ńi între 62-68 de ani; 2.097 de femei între 18-62 de ani; 69 rest popula Ńie de la 68 de ani i invalizi nefolosi Ńi în agricultur ă; total popula Ńie aflat ă la lucru – 4.555; concentra Ńi – 60; total în comun ă – 5.604. Totodat ă, în comun ă existau 602 cai. Al Ńi 15 cai erau rechizi Ńiona Ńi. La capitolul „Animale de remont ă“ existau: 490 de vaci de reproduc Ńie care nu erau folosite la jug; 6 tauri, 132 de vite cornute sub 3 ani, 1.150 de oi, 7 capre i 1.108 porci. Se observ ă c ă din 5 noiembrie, ultimul recens ământ agricol, când s- au înregistrat 1.148 de porci, 40 au fost deja sacrifica Ńi, apropiindu-se perioada s ărb ătorilor de iarn ă. Cen ăzenii de Ńineau 405 c ăru Ńe pentru cai, 10 tr ăsuri, un automobil i o motociclet ă. Capacitatea magaziilor la produc ători era de 150 t, din care o capacitate de 100 t era ocupat ă; capacitatea magaziilor libere din gar ă era de 100 t, la acea perioad ă acestea fiind integral ocupate. E lesne de presupus c ă e vorba de produsele agricole recoltate în toamn ă. De asemenea, mai aveau 436 de pluguri, 572 de grape boroane, 58 de ma ini de sem ănat, 5 ma ini de sem ănat porumb, 220 de pr ă itoare, 12 cositoare, 30 de secer ătoare leg ătoare, 4 secer ătoare simple, 19 tractoare, 17 batoze de treierat, 2 locomobile, 130 de toc ătoare de nutre Ń, 15 trioare i 60 de vântur ătoare. Situa Ńia stocurilor de produse agricole, articole alimentare, metalurgice, textile i piel ărie aflate la produc ători a fost urm ătoarea: grâu – 400 t (din care 6 t blocate); porumb – 800 t; secar ă – 4 t; orz – 10 t; ov ăz – 50 t (din care 10 t blocate); semin Ńe de rapi Ńă – 3 t; semin Ńe de floarea soarelui – 40 t; paie de grâu – 1.500 t; paie de ov ăz – 200 t; fân – 10 t; lucern ă i trifoi – 50 t; f ăin ă de grâu – 10 t; cartofi – 100 t;

65 fasole uscat ă – 1 t; petrol lampant – 2 t; chibrituri în cutii – 5.000 de cutii; s ăpun – 0,1 t; zah ăr – 0,05 t. În depozite mai existau 2.000 de cutii de chibrituri i 1 kg de ceai. S-ar face necesare comentarii privind cantitatea de numai 10 t de fân i de 50 t de lucern ă i trifoi la num ărul mare de animale existent, dar nu trebuie sc ăpate din vedere cantit ăŃ ile de paie de grâu i de ov ăz, respectiv tuleii de porumb, despre care nu se spune absolut nimic în documentele privind recens ământul agricol, a a cum nu se aminte te nici de sfecla furajer ă, ultimele dou ă fiind elemente importante în hrana celor peste trei mii de capete de animale.

17 decembrie Firma „Richter Petru“ din Cenadul.-Mare, care a fost înfiin Ńat ă în 1934 i avea ca obiect al comer Ńului băcănie mixt ă en detail, este radiat ă, la cerere, din registrul comer Ńului de la Oficiul Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Camera de Comer Ń i Industrie Timi oara.

22 decembrie Cen ăzenii Aurel Jivu, Petru Galetariu i Gheorghe Stanciu, proprietari a 14 familii de albine, trimit c ătre Serviciul Aprovizion ării din cadrul Prefecturii jude Ńului Timi -Torontal o solicitare timbrat ă cu timbre fiscale în valooare de 30 de lei, prin care cer aprobarea unei cantit ăŃ i de „...cca. 70 kg . zah ăr necesar ă pentru hrana albinelor noastre pe timpul iernii pân ă la venirea prim ăverii, întrucât

66 flora anului trecut fiind s ărac ă, albinele n-au putut aduna miere îndeajuns nici m ăcar pentru hrana lor. Aceast ă cantitate o cerem pentru c ă azi nu dispunem de nici o cantitate de zah ăr, iar dac ă nu hr ănim albinele cu zah ăr, vor fi supuse pieirii, întrucât de prezent albinele noastre se g ăsesc azi f ără hran ă.“

29 decembrie Îngrijorat ă de numeroasele intoxica Ńii cu plumb, Regiunea Industrial ă Timi oara din cadrul Direc Ńiei Dezvolt ării Produc Ńiei Industriale a Ministerului Economiei NaŃionale, trimite înclusiv la Cenad o not ă prin care solicit ă de urgen Ńă recens ământul tuturor proprietarilor de mori care întrebuin Ńeaz ă la m ăcinat pietre. Acestora li se interzice repararea cr ăpăturilor pietrelor de moar ă prin turnarea de plumb, solu Ńia acceptat ă fiind repararea cu piatr ă acr ă. De asemenea, se interzicea întrebuin Ńarea acelor pietre de moar ă ale căror balasturi de plumb au ajuns, prin tocirea pietrelor, în contact direct cu cerealele.

31 decembrie Bugetul pe exerci Ńiul 1940/1941 al comunei Cenadul-Mare relev ă urm ătoarele: suma veniturilor ordinare se ridic ă la 2.458.861 de lei (estimat: 2.529.657), din care: venituri încasate prin Stat – 670.000 de lei; impozite comunale – 92.535 de lei; taxe comunale – 10.875 de lei; venituri rezultate din exploatarea averii comunale i folosin Ńa temporar ă a domeniului public – 941.865 de lei; venituri diverse - 743.586 de lei. N-au existat venituri din taxe înfiin Ńate

67 prin regulamente pentru serviciile organizate pentru uzul locuitorilor, subven Ńii f ără destina Ńie special ă i nici venituri extraordinare (cap. II). În schimb, a existat un venit total cu destina Ńii speciale de 877.859 de lei, din care: veniturile drumurilor – 166.102 lei; fondul pentru paz ă în comun ă – 629.335 de lei; fondul pentru paza câmpului – 48.400 de lei; cotiza Ńiuni – 34.022 de lei. Nu s-au consemnat încas ări la subcapitolele: împrumuturi, fondul pentru asisten Ńă social ă, fond în vederea marilor lucr ări, funda Ńiuni, legate i subven Ńiuni cu destina Ńie special ă, fond pentru desp ăgubirea m ăcelarilor i „îmbun ătăŃ ir(i)li abatorului“ . Totalul general al veniturilor s-a cifrat la 3.336.717 lei (fa Ńă de totalul evaluat la 4.813.161 de lei). Iat ă i cheltuielile reale. Totalul general se ridic ă la 297.775 de lei. Creditele finale acordate au fost de 4.819.961 de lei.

1942

15 ianuarie Prim ăria întocme te o hart ă economic ă a comunei. Astfel, în Cenad existau/func Ńionau la vremea aceea: sta Ńiunea experimental ă (Institutul de Cercet ări Agronomice), un obor, Cooperativa „Usturoiul“, un târg, o moar ă de cereale, o moar ă Ńă răneasc ă i o moar ă de ardei.

68

24 februarie Prefectura jude Ńului Timi -Torontal cere notarilor comunali s ă supravegheze i s ă verifice sinceritatea tuturor celor care iau în arend ă sau cump ără bunuri expropriate de la evrei „ca s ă nu se tolereze s ă se fac ă deghiz ări cu ocazia acestor vânz ări, închirieri, arend ări etc.“

12 martie La solicitarea Prefecturii jude Ńului Timi - Torontal din 7 martie, Prim ăria comunei Cenadul- Mare raporteaz ă situa Ńia num ărului locuitorilor la data de 31 decembrie 1942. Astfel, num ărul total al popula Ńiei este de 5.841 de persoane, din care: 2.249 de români, 1.742 de germani, 1.094 de sârbi, 612 unguri, 144 de Ńigani.

6 aprilie Comandamentul Companiei 5-a Gr ăniceri-Paz ă din cadrul Regimentului 4 Grăniceri Paz ă scria c ătre Vama Cenad: „Vi se înapoiaz ă un num ăr de 5 carnete lucr ători a proprietarilor limitrofi, din comuna Pordeanu. Ace tia nu sunt lucr ători, ci (unguri) dornici de a lua leg ătura cu cei de dincolo i în special a face contraband ă. Cea mai mare parte dintre ei sunt la rândul lor proprietari de terenuri mai mari ca prezen Ńii lor st ăpâni.

69 - S-a l ăsat doar membrii familiilor i lucr ătorii logi Ńi (!?), în raport cu întinderea propriet ăŃ ii limitrofe i a vârstei proprietarului. - Compania a cerut Plotoanelor care din actualii proprietari i-au adus în anul precedent recolta în Ńar ă - i se va retrage viza noastr ă i acelora (unguri) care nu i-au adus recolta.“ Dintr-o not ă a Serviciului administrativ al Direc Ńiei V ămilor, ajuns ă la Vama Cenad pe 8 aprilie afl ăm c ă se men Ńine zona de 5 km de-a lungul grani Ńelor, acces având doar cei care de Ńin p ământ de cultivat. „Într-o zon ă de 500 mtr. adâncime, de-o parte i de alta, nu se va permite decât cultura plantelor joase, pentru a nu se împiedica vizibilitatea organelor de paz ă i a nu se facilita contrabanda sau trecerile clandestine“. Trecerile sunt permise în perioada 1 aprilie-30 noiembrie, în baza carnetelor de trecere. Ministerul Afacerilor Interne va comunica Inspectoratului Vamal Timi oara, care, la rându-i va anun Ńa Vama Cenad, c ă în lunile ianuarie i februarie, trupele germane au s ăvâr it nereguli, i anume ase cazuri de export i import f ără forme legale i patru cazuri de treceri clandestine de persoane peste frontier ă. Drept urmare, mare alul Ion Antonescu va ordona închiderea total ă a frontierei cu Serbia, oprirea camioanelor militare germane în ambele sensuri (se va permite doar trecerea unit ăŃ ilor germane constituite i sub comand ă). „Nimic s ă nu se mi te din Ńar ă clandestin“ , va mai spune acela i ordin.

8 aprilie

70 Prim ăria raporteaz ă c ătre Pretur ă situa Ńia recapitula Ńiei inventarului bunurilor imobile cu ad ăugirile i sc ăderile pân ă la data de 31 martie 1941, a inventarelor de baz ă din 1939/1940, cuprinzând numai averea imobil ă i mobil ă a comunei, situa Ńia recapitula Ńiei inventarului mobil i situa Ńia pasivului comunei. Inventarul special privind obiectele de art ă nu trebuia întocmit, nefiind cazul. Astfel, inventarul bunurilor mobile, cu ad ăugirile i sc ăderile pân ă la 31 martie, ar ăta un total de 31.225.500 de lei la cele de stat, 9.297.000 de lei la cele ale comunei i 3.399.000 de lei la cele ale colii i bisericii. Soldul inventarului mobil (partidele 9-16) pentru exerci Ńiul 1940/41 la 31 martie 1941 era urm ătorul: drepturi - 7.100 de lei; instala Ńii mobiliare i mobilier - 317.480 de lei; hârtii de valoare - 188.000 de lei; crean Ńe active - 914.840 de lei; solduri în numerar - 120.801 lei; total - 1.548.221 de lei. În fine, situa Ńia mai arat ă c ă pasivul comunei la data de 31 martie 1941 era de 170.615 lei (datorii c ătre furnizori).

9 aprilie I. Dumitru, eful „g ărei“ (sta Ńiei C.F.R.) Cenad scria c ătre Oficiul Vamal: „Avem onoarea de a v ă aduce la cuno tin Ńă c ă Subsecretariatul de Stat al Aprovizion ării Armatei i Popula Ńiei Civile cu ordinul nr. 103.836 din 28 III a.c., a dispus anularea întocmirii biletelor de intrare pentru m ărfurile aduse în România de trupele germane.“ Aproape dou ă săpt ămâni mai târziu, pe 20 aprilie, eful Deta amentului de Poli Ńie - frontier ă, comisar ajutor clasa I, scrie: „C ătre Biroul Vanal Cenad:

71 Avem onoarea de a v ă semnala pe numita Kikombaum Barbara, care este b ănuit ă c ă face parte din serviciul de spionaj englez. Rug ăm ca la caz c ă ar reveni în România, s ă i se fac ă sub pretext vamal, o am ănun Ńit ă perchezi Ńie corporal ă i a bagajelor, comunicându-ni-se i nou ă de rezultat.“

15 aprilie Erdei Francisc, proprietar de albine, solicit ă Prim ăriei s ă-i elibereze o cantitate de 100 kg de zah ăr necesar pentru hr ănirea a 60 de familii de albine. El motiva faptul c ă a fost o iarn ă grea, drept pentru care mierea rezervat ă pentru hrana albinelor s-a epuizat. În încheiere, el scria c ă „...dac ă nu voi primi zah ărul solicitat vor prop ă i albinele.“

22 aprilie Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare trimite; „C ătre Oficiul Vamal Cenad Avem onoarea a V ă transmite carnetele proprietarilor maghiari i a lucr ătorilor lor din comunele Zomborul Mic (Kiszombor, n.n.), Apátfalva, Kubekhaza, cu propriet ăŃ i la noi, precum i carnetele proprietarilor i lucr ătorilor din comunele Beba- Veche, Cherestur i Cenadul-Mare cu propriet ăŃ i în Ungaria i Jugoslavia, rugându-vă s ă binevoi Ńi a le viza i transpune pentru o asemenea avizare Companiei 5-a Gr ăniceri Paz ă.“ Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare scria pe 27 aprilie c ătre Oficiul Vamal Cenad (de notat c ă respect ăm titulaturile V ămii Cenad a a cum au fost acestea pomenite în diversele acte care au avut ca destina Ńie aceast ă institu Ńie): „[...] Totodat ă trimitem i un carnet cu 3 tablouri privind pe Dna Dr. Egre i

72 Zoltan cu aceia c ă acest carnet nu poate fi vizat întrucât avem date precise c ă susnumita are domiciliul stabilit în Budapesta i nu în comuna Apátfalva dup ă cum autorit ăŃ ile maghiare vor s ă ne induc ă în eroare. În consecin Ńă , conform conven Ńiei numita neavând dreptul la ob Ńinerea carnetului de trecere a frontierei la muncile agricole. V ă rug ăm a comunica aceasta cu autorit ăŃ ile maghiare.“ Notarul public din Sânnicolaul-Mare trimite primarului din Cenad o solicitare pentru „...a elibera un inventar, respectiv a cita pe mo tenitorii Elena Rejep, Roxa Rejep i Paulina Rejep n ăscut ă Târziu domicilia Ńi în acea comun ă, i a face inventarul asupra imobilelor neinventariate din c ărŃile fonduare Nr. 3262 a comunei Cenadul-Mare de sub Nrul topografic 2042 i cartea fonduar ă Nrul 993 a comunei Cenadul Unguresc de sub Nrul topografic 4521-4522, r ămase dup ă defunctul Rejep Traian fost domiciliat în comuna Cenadul-Mare i decedat în anul 1918. De acest inventar avem nevoie pentru a se putea desbate cauza succesoral ă i a ti pre Ńul acestor imobile a a cum sunt i se vând imobilele din hotarul comunei Cenadul-Mare.“

23 aprilie Situa Ńia No.2 din 23 aprilie relev ă faptul c ă în Cenadul-Mare func Ńiona o moar ă Ńă răneasc ă „Weber i Virozof“ , unde exista un singur lucr ător, familia acestuia fiind compus ă din so Ńie i doi copii sub 10 ani. În aceea i zi, se finalizeaz ă situa Ńia necesarului de cereale pentru hrana animalelor de la cresc ătoriile din comun ă i a celor apar Ńinând locuitorilor. Astfel,

73 existau trei cresc ătorii de animale: Ambrozi Petru, cu - 23 de vite cornute mari; 7 cai; 60 de purcei; 12 scroafe f ătătoare; 28 porci la îngr ă at; 150 de p ăsări diferite; Uncianschi Milan, cu - 8 vite cornute mari; 4 cai; 18 purcei; 5 scroafe f ătătoare; 100 de p ăsări diferite; Klementz Anton, cu - 8 vite cornute mari; 10 cai; 60 de purcei; 22 de scroafe f ătătoare; 46 de porci la îngr ă at; 100 de p ăsări diferite. În acela i timp, locuitorii aveau în total: 835 de vite cornute mari; 1.132 de cai; 1.492 de oi; 2.860 de porci; 2.860 de purcei i 26.402 diferite p ăsări. Existau în comun ă 80 de copii sub un an i 867 între unu i 10 ani. Cu vârste de la 10 ani în sus existau 4.894 de persoane. Totalul popula Ńiei era de 5.841 de persoane (în tabelul semnat de notar i primar, totalul era incorect, respectiv de 5.854 de persoane, ceea ce înseamn ă o diferen Ńă de 13 persoane). 25 aprilie eful Serviciului Tarifelor din cadrul Direc Ńiunii Vămilor de la Ministerul Finan Ńelor solicit ă V ămii din Cenad s ă raporteze dac ă a înregistrat intrarea în România a automobilului maro marca „Buick“ cu num ăr de circula Ńie 2309 B, proprietatea lui N. Panaitescu din Bucure ti, acesta ie ind din Ńar ă la 23 decembrie 1940 cu vaporul „Transilvania” , termenul de reimportare a sa expirând la 14 decembrie 1942.

Mai Autorit ăŃ ile române ti descoper ă c ă citricele importate din Italia sunt ambalate în foi Ńe ce au imprimate pe ele imagini cu Arpad, Podul de lan Ńuri de la Budapesta, Turnul Pescarilor din Buda etc. Drept pentru care importurile ce servesc propaganda altor state vor fi interzise.

74 Pe luna mai, 165 de persoane bolnave din Cenadul-Mare primesc câte 0,5 kg de zah ăr, în vreme ce intelectualii i agricultori, cei s ănăto i, au primit câte 180 g de persoan ă. Câte 5 kg au primit urm ătorii: Koreck Nicolae - cofetar; Trip a Nicolae - turtar; Jivici Milan - turtar; Gornic Tolomei - pentru restaurant; Stevancev Stefan - pentru restaurant. Situa Ńia repartie Ńiei de zah ăr pe luna mai a trebit înaintat ă la pretura Plasei Sânnicolaul-Mare pân ă la 11 iunie.

8 mai Administra Ńia local ă termin ă recenzarea proprietarilor de oi din Cenadul-Mare. Situa Ńia arat ă că la acea dat ă existau 1.091 de oi, 330 de mei i 56 de berbeci. Cei mai înst ări Ńi proprietari de oi au fost: Soceriu Gherghe, cu 42 de oi, 32 de miei i 4 berbeci; Ra Ń Petru, cu 43 de oi, 20 de miei i 4 berbeci; Sârbu Petru, cu 25 de oi, 25 de miei i 10 berbeci. În rest, proprietarii aveu câte 3-4 oi, doar câ Ńiva având între 10 i 20 de oi. Se pare c ă între Ra Ń Petru i Sârbu Petru ar fi fost vorba i de concuren Ńă , fiindc ă ace tia locuiau unul la casa cu nr. 422, iar cel ălalt la casa cu nr. 424. În aceea i zi, Gheorghe T. Ungureanu, delegat ef al Ocolului Agricol Sânnicolaul-Mare, încheie un proces-verbal privind cercetarea pe teren, la Cenad, a situa Ńiei privind expedierea de porumb de s ămân Ńă la Ocolul Silvic Giulv ăz. Cercetarea a fost f ăcut ă de agronomul Vasile Ionescu, asistat de agentul agricol al comunei, Ioan Cr ăciun. Cei doi s-au deplasat la fiecare cen ăzean care era trecut pe list ă ca având

75 porumb disponibil i au constatat c ă porumbul în cauz ă nu era bun pentru s ămân Ńă deoarece toamna anului precedent (1941) fiind ploioas ă, nefavorabil ă, acesta nu a ajuns la maturitate, mult fiind i stricat. Pe de alt ă parte, scrie în procesul-verbal, „constat ăm totodat ă, c ă nici pân ă în prezent tractoarele care au primit ordine de serviciu pentru a pleca la c ărat piatr ă la diferite cariere, nici pân ă în prezent n-au plecat invocând fiecare fel de fel de motive.. Domnul Primar ne declar ă c ă s-au f ăcut demersuri pentru anularea ordinelor de serviciu, pentru ca s ă se poat ă executa muncile agricole care sunt înapoiate, i se ateapt ă noi dispozi Ńiuni.“ În baza ordinelor Camerei de Agricultur ă a jude Ńului Timi -Torontal, Vasile Ionescu i Ioan Cr ăciun au procedat i la verificarea tractori tilor mobiliza Ńi pentru lucru. Drept pentru care vor men Ńiona în procesul-verbal urm ătoarele: „Tractoristul Jivici Voia din comuna Cenadul-Mare, fiind inspectat de noi, constat ăm c ă tractorul în aceast ă prim ăvar ă nici n-a fost pus în func Ńiune, făcând impresie c ă nici n-ar fi în regul ă, iar în ceea ce prive te combustibilul, motiveaz ă c ă nu se poate aproviziona neavând capitalul necesar pentru cump ărarea lui. Acest tractorist este în posesia ordinului de serviciu pentru plecarea la carierele de piatr ă. N-am g ăsit pe nimeni acas ă, îns ă am luat informarea luni dela d-l Primar al comunei.“

11 mai Prim ăria întocme te un tabel „despre brutarii din comuna Cenadul-Mare care fabric ă pâine cu cartofi“ . Acesta con Ńine o singur ă pozi Ńie. Brutarul era Franck Gheorghe, care avea capacitatea de a

76 produce 450 kg de pâine în 24 de ore. În procesul de fabrica Ńie el utiliza 10 la sut ă cartofi. Cantitatea de cartofi necesar ă într-o lun ă era de 420 kg. Prin utilizarea de cartofi el trebuia s ă ob Ńin ă o economie de 40 de kg de grâu în 24 de ore i de 480 kg într-o lun ă. Din calcule reiese c ă Franck fie nu producea zilnic la capacitatea normal ă, fie f ăcea pâine o dat ă la 2-3 zile.

15 mai Judec ătorul delegat al Oficiului Registrului Comer Ńului, dispune, la solicitarea din 6 mai a Camerei de Comer Ń i Industrie Timi oara, radierea firmei „Ghiurman Alexandru“ , având ca obiect de activitate „valorizare de semin Ńe selec Ńionate i produse agricole“ , pe motiv c ă respectivul prorpietar nu s-a prezentat cu actele personale, el mutându-se la Media , jud. Târnava Mare.

20 mai Girantele V ămii Moravi Ńa îi scria omologului său de la Vama Cenad: „V ă rug ăm a cunoa te c ă ast ăzi, a ie it din Ńar ă autocamionul SS No. 204 177, cu plumbul vamal intact, aplicat de Dvs. la intrarea în Ńar ă care a avut loc la data de 19 Mai 1942 având con Ńinut efecte militare i c ărŃi germane.“

23 mai Un fapt scandalos în ochii vame ului ef de la Cenad se petrece pe 23 mai, când impiegatul vamal Ioan S. î i anun Ńa eful despre faptul c ă, dup ă ce a dat „drumul proprietarilor i lucr ătorilor lor limitrofi din Ungaria cu barca peste Mure “, caporalul gr ănicer i sentinela „au c ăutat în bagajele Dnei Gilot“ , care nici nu era de fa Ńă . „Nu tiu cum s ă calific eu procedura acestor gr ăniceri care se amestec ă în atribu Ńiunile

77 vămii, în fa Ńa chear a v ămii i f ără s ă întrebe nimic, molestând cet ăŃ eni i oprindu-i de la drumul lor. Pe lâng ă aceasta lovind i în prestigiul nostru de func Ńionar fa Ńă de streini i ai no tri de alt ă na Ńionalitate. [...] Rog s ă binevoi Ńi a dispune pe lâng ă cei în drept pentru a se lua m ăsuri i dispare aceste anomalii i anarhia aceasta. Nu exist ă ordine de felul acesta ca s ă molesteze călători gr ănicerii f ără s ă Ńin ă rost de ceva i s ă cunoasc ă bar ăm regulile bunei cuviin Ńe. Nu tiu sunt pu i în acest scop de superiorii lor sau o fac din prostie f ără s ă-i dea seama ce fac.“ Iat ă i ce anume au g ăsit gr ănicerii în „corf ă“: „ 2 kg Zah ăr, 0,50 Kg orez, câteva bomboane cu ciocolat ă, ceva semin Ńe de fasole i dou ă scrisori pe care le-a primit de la ni te Ńigani din Ungaria pentru ni te Ńigani din Cenad.“ Mărfurile au fost oprite la sucursal ă, iar scrisorile în limba maghiar ă au fost predate gr ănicerilor, la insisten Ńa lor. Este interesant de radiografiat acest incident, mai cu seam ă dac ă lu ăm în considerare cele g ăsite în bagajul numitei Gilot i care ar fi înc ăput într-o banal ă po et ă. Gr ănicerii au ac Ńionat fie fiindu-le suspect bagajul foarte mic, fie la pont, în ideea c ă vor g ăsi material de spionaj, fie la ordin, vame ii fiind suspecta Ńi c ă închid ochii la unele aspecte ilegale în ochii militarilor, legate de contraband ă.

26 mai Cen ăzenii afl ă de la Prim ărie c ă î i pot tunde oile începând cu data de... 10 mai. Decizia apar Ńine Ministerului Economiei Na Ńionale i a fost publicat ă în „Monitorul oficial“ nr. 205/1942. Despre aceast ă decizie, Prefectura în tiin Ńeaz ă Pretura Plasei

78 Sânnicolaul-Mare abia pe 20 mai, iar Pretura, la rândul s ău, trimite nota la Cenadul-Mare abia pe 26 mai. Subsecretariatul de Stat al Aprovizion ării Armatei i Popula Ńiei Civile le aprobase dreptul de a colecta lân ă direct de la popula Ńie i delega Ńilor industriilor care de Ńineau autoriza Ńii în acest scop.

28 mai Prefectura jude Ńului Timi -Torontal trimite ( i) către Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare o not ă precum că Ministerul Afacerilor Interne, informat la rândul său de c ătre Ministerul Economiei Na Ńionale, aduce la cuno tin Ńă c ă „unii s ăteni în în Ńelegere cu secretarii comunali împart num ărul oilor între membrii familiei cu ocazia întocmirii tablourilor prev ăzute de Legea nr. 304/1942, pentru colectarea i distribuirea lânei cu scopul de a exclude art. 12 din legea care prevede pentru proprietarii de oi dreptul de a p ăstra spre folosin Ńă cantitatea maxim ă de 5 kg de lân ă.“ O asemenea practic ă, se concluzioneaz ă în respectiva not ă, duce la sustragerea de la colectare a unei importante cantit ăŃ i de lân ă.

30 mai În „Monitorul Oficial“ nr. 123 din 30 mai se public ă modificarea art. 12 din Legea nr. 304/1942 cu privire la colectarea i distribuirea lânei.

6 iunie Girantele v ămii Cenad scria cu titlu personal - „Strict confiden Ńial“ - c ătre inspectorul financiar: „a) moralul func Ńio-narilor acestui birou este cât se poate de sc ăzut din cauza scumpetei excesive; salariul ce-l

79 primesc neajungându-le nici cel pu Ńin pentru hran ă. [...] e) Starea de spirit a popula Ńiei de la noi i de peste frontiere e cât se poate de nesatisf ăcătoare din cauza scumpetei i lipsei multor articole de prim ă necesitate. [...] g) Curentele politice i ideologice ce pun st ăpânire pe masele germane sunt cele de actualitate, de ordin general; h) curentul sârb e de natur ă comunist ă, sperând în victoria final ă a bol evicilor. La unguri nu se observ ă nimic.“

10 iunie Agricultorul cen ăzean Anton Kühn declara la vam ă c ă în seara zilei de 5 iunie, pe când se întorcea de la hold ă, doi mânji i s-au speriat i au fugit peste grani Ńă , la unguri, fiind prin i de ace tia i du i la Prim ăria din Kiszombor. Drept urmare, pe baza dovezii c ă era proprietarul cabalinelor, solicita s ă fie ajutat s ă-i aduc ă înapoi. O asemenea cerere trebuia taxat ă cu suma de 10 lei, asta dac ă lu ăm în considerare faptul c ă documentul are lipit pe el dou ă timbre fiscale având pe ele chipul regelui Mihai al României, în valoare de opt i, respectiv, doi lei. Prim ăria trimite c ătre Plasa Sânnicolaul-Mare, cu o mare întârziere (data limită era 15 mai) o situa Ńie statistic ă privind suprafa Ńa satului, pe categorii de terenuri, în anul 1942, necesar ă Institutului Central de Statistic ă. Astfel, Cenadul-Mare avea în total 15.971 de jug ăre cadastrale, din care 479 de jug ăre în vatra satului i 15.222 de jug ăre în extravilan. În timpul cre terii maxime a apelor, erau inundabile 6.374 de jug ăre. În context, men Ńion ăm c ă formularul statistic preciza c ă raportarea se face în jug ăre cadastrale în Transilvania i în hectare în restul Ńă rii. Dat fiind

80 faptul c ă în toate actele emise în anii respectivi de către Prim ăria Cenadul-Mare am întâlnit suprafe Ńele exprimate în jug ăre cadastrale, iar situa Ńia statistic ă de referin Ńă întocmit ă de aceea i institu Ńie nu precizeaz ă dac ă suprafe Ńele raportate sunt exprimate în jug ăre cadastrale sau în hectare, am dedus c ă ele erau exprimate în jug ăre cadastrale, jude Ńul Timi -Torontal fiind considerat parte a Transilvaniei. Detaliat, situa Ńia arat ă astfel: arabile erau 12.620 de jug ăre, din care 12.316 în extravilan, iar 304 în intravilan, din total 19 jug ăre fiind inundabile. Fâne Ńele naturale permanente se întindeau pe 19 jug ăre, doar în extravilan, toate fiind inundabile. Comuna mai avea 1.915 jug ăre de izlaz, toate în afara vetrei satului, din care 18 jug ăre erau inundabile. În extravilan mai existau 19 jug ăre cu pomi fructiferi, niciun jug ăr nefiind inundabil. Pădurea, numai în extravilan se întindea pe 561 de jug ăre, toate inundabile. Cl ădirile i cur Ńile necultivate ocupau 270 de jug ăre, din care 228 de jug ăre în vatra satului i 42 de jug ăre în extravilan. Facem observa Ńia că cl ădirile i cur Ńile necultivate din extravilan apar Ńineau în mod evident s ăla elor. Dintr-un tabel întcmit în acea vreme de c ătre Poli Ńia de Frontier ă Cenad afl ăm c ă la conacul Begova, proprietate a lui Milicici Jivco, lucrau la un moment dat opt persoane provenite din jude Ńul Bihor, toate din familia Rapa. Revenind la situa Ńia statistic ă, aceasta mai arat ă i existen Ńa a 976 de jug ăre de terenuri neutilizabile pentru agricultur ă, din care 767 de jug ăre în extravilan i 209 jug ăre în intravilan, din total 850 de jug ăre fiind inundabile în caz de cre tere maxim ă a apelor. Desigur, surpafa Ńa total ă inundabil ă, de 6.374 de jug ăre, adic ă 40 la sut ă, se poate pune f ără nicio re Ńinere pe seama Mure ului. În cazul unei inunda Ńii precum cea din prim ăvara lui 1970, infiltra Ńiile pot

81 afecta mari suprafe Ńe i dincolo de dig, nu doar în zona inundabil ă.

11 iunie eful Serviciului Tarifelor va scrie pre 11 iunie 1942 c ătre Vama Cenad: „Urmare adresei Nr. 9403/942 a Corpului Gr ănicerilor Serv. Pazei Fruntariilor, v ă invit ăm s ă permite Ńi D-lui C ăpitan Haag, delegatul german în Comisia Italo-German ă din Cluj, intrarea i ie irea din Ńar ă cu autoturismul de serviciu, Limousine Horch, Nr. motorului 3800506, numărul vamal german 4482 i ini Ńialele C.D., ori de câte ori se va prezenta la acea vam ă.“

13 iunie Pe vremuri de r ăzboi, ca pe vremuri de r ăzboi. Presat probabil de subalterni, dar probabil i de propriile nevoi, girantele v ămii cen ăzene î i ia inima- n din Ńi i-i scrie superiorului s ău de la „Circ. IV-a Vamal ă“, pe 13 iunie, un nou raport: „[...] e) Starea de spirit a popula Ńiei dela noi i de peste frontiere e cât se poate de revolt ătoare (!?, n.n.) din cauza scumpetei, lipsei multor articole de prim ă necesitate, a rechizi Ńiilor de tot felul, precum i a speculei care a atins culmea i de nimeni nu se ia nici o m ăsur ă de înfrânare. Grâul i porumbul în aceast ă regiune nu se poate ob Ńine decât cu foarte mare greutate i numai atunci dac ă se pl ătesc 60-70 lei Kgr. [...] m) În ziua de 8 iunie luând cu mine pe so Ńia omului de serviciu i mergând la sucursala Podul Mure i procedând la o revizie a bagajelor i perchezi Ńia corporal ă a tuturor acelora ce trec la munca agricol ă, s’a g ăsit la femeia Kovacs Mihaly din comuna Apatfalva - Ungaria,

82 ascunse pe sub ve minte, diferite m ărfuri pe care le-a introdus în Ńar ă. I-am dresat procesul-verbal de contraband ă Nr. 311 din 8 Iunie 1942, confiscându-i m ărfurile i aplicându-i amenda de 1.794.“ În aceea i zi, sublocotenentul Petrovici tefan, delegat al Cercului de recrutare, a finalizat recenzarea cerealelor locuitorilor din Cenadul-Mare i, în conformitate cu ordinul primit de la superiorii s ăi, a predat Prim ăriei, pentru p ăstrare i conservare în bun ă stare, pân ă la ur-mătoarele ordine, 2.705 kg de grâu, 1.475 kg de po-rumb, 100 kg de ov ăz, 20 kg de orz i 950 kg f ăin ă de grâu.

15 iunie Cen ăzenii proprietari ai celor 1.492 de oi câte erau înregistrate la data de 23 aprilie, în scriptele statistice ale Prim ăriei, află c ă, în baza unui ordin al Ministerului de Interne, motivat de solicitarea Mi- nisterului Economiei Na-Ńionale, prin care s-a mo- dificat legisla Ńia referi-toare la colectarea i distri- buirea lânei, trebuie s ă predea lân ă dup ă cum urmeaz ă: proprietarii de 1-10 oi Ńurcane câte 800 gr de lân ă; proprietarii de peste 10 oi Ńurcane câte 1 kg de lân ă; proprietarii de oi Ńigaie sau spanc ă indiferent de num ărul oilor, câte 1,5 kg de lân ă; proprietarii de oi merinos câte 2,5 kg de lân ă. Proprietarii altor rase de oi decât cele men Ńionate i cei care ob Ńin lân ă peste cantit ăŃ ile de mai sus pentru oile Ńurcan ă, Ńigaie, spanc ă i merinos au dreptul s ă re Ńin ă i s ă foloseasc ă pentru nevoile gospod ăriei câte o cantitate de cel mult 5 kg de lân ă. Proprietarul de cel pu Ńin 100 de oi avea dreptul s ă mai re Ńin ă din restul produc Ńiei de lân ă înc ă cel mult 5 kg de lân ă nesp ălat ă pentru fiecare cioban de meserie dac ă la avantajarea lui i-a luat obliga Ńia

83 de a-l pl ăti i cu lân ă. Îns ă aceast ă lân ă nu putea fi întrebuin Ńat ă de cioban decât pentru nevoile proprii ale gospod ăriei sale. Organele administrative trebuiau să ia m ăsuri severe pentru aplicarea noilor prevederi i s ă exercite un control continu. În acela i timp, trebuiau s ă le explice produc ătorilor c ă statul a luat noile măsuri datorit ă „împrejur ărilor excep Ńionale de război.“

30 iunie eful Deta amentului de Poli Ńie-frontier ă, comisar ajutor cl. I, trimite în copie la Vama Cenad Ordinul Chesturii Timi oara nr. 404/23 iunie 1942: „Direc Ńiunea General ă a Poli Ńiei este informat ă că din Ungaria se aduce clandestin arme i muni Ńii pentru maghiarii din Ardeal.“ Rezolu Ńia la aceast ă situa Ńie a fost urm ătoarea: „Se va proceda la cât mai dese perchezi Ńii corporale[...] cei prin i vor fi imediat aresta Ńi.“

5 iulie Unii dintre militarii germani prezen Ńi în România se ocup ă i de diverse afaceri mai mult sau mai pu Ńin legale. Dovad ă este o not ă prin care, pe 5 iulie 1942, chestorul Traian Mese an solicit ă Biroului Vamal Cenad s ă împiedice trecerea peste frontier ă a ma inii germane cu nr. WH. 89597, înso Ńit ă de doi solda Ńi germani, „care urmeaz ă a trece mobil ă clandestin.“ 7 iulie Girantele V ămii Cenad îl va în tiin Ńa pe 7 iulie 1942 pe inspectorul financiar c ă, pe 2 iunie 1941, s-a întocmit proces-verbal de contraband ă „Nr. 251,

84 indivizilor Adam Ceaschi, Matia Nicolae, Hingel Martin i Jek Petru, to Ńi din Teremia-Mare, pentru 1) kg 3,520 Anvelope de cauciucuri noui pentru biciclete 2) kg 0,230 Ventile din cauciuc pentru biciclete 3) kg. 0,230 camere din cauciuc noui pentru biciclete 4) kg 0,690 Solu Ńie pentru lipit cauciucul.“ Acestea au fost scoase la licita Ńie: „În ziua de 22 oct. 1941, Ńinându-se licita Ńia, s’a ob Ńinut suma de lei 15.000, adjudecându-se provizoriu asupra D-lui Marienu Ń Svetozar din comuna Cenad.“ Direc Ńiunea V ămilor nu este îns ă de acord cu rezultatul licita Ńiei i dispune ca marfa confiscat ă s ă fie cedat ă Subsecretariatului de Stat al Înzestr ării Armatei. Numai c ă delegatul acestei institu Ńii nu se va prezenta s ă ridice marfa. Direc Ńiunea V ămilor face o nou ă în tiinŃare c ătre respectivul subsecretariat, îns ă nici de aceast ă dat ă nu se va prezenta delegatul în cauz ă. Drept urmare, girantele Vamei Cenad va scrie: „... deoarece pentru deplas ările pe frontier ă mijloacele de transport se procur ă cu foarte mare greutate fiind i costisitoare, iar când este sezonul muncilor agricole este chiar imposibil de g ăsit, v ă rug ăm a interveni locului în drept, ca 4 camere (din cele 7 camere) i cele 4 anvelope s ă fie cedate în mod gratuit Imp. Sasu Ioan i Omului de serviciu Tru Ń Ioan dela aceast ă vam ă, care au biciclete i care se folosesc în deplas ările pe frontier ă, dar care în prezent din cauza camerelor i a (cauciucurilor) anvelopelor uzate au devenit aproape inutiliza-bile.“

11 iulie

85 Directorul general al Serviciului Administrativ din cadrul Direc Ńiunei Generale a V ămilor - Ministerul Finan Ńelor va solicita V ămii Cenad, la 11 iulie 1942: „Potrivit celor comunicate de Marele Stat Major prin adresa Nr. 553748/942, v ă rug ăm s ă lua Ńi toate m ăsurile pentru ca toate coletele în transport prin Ńar ă care au ca destina Ńie o localitate din fosta Iugoslavie, s ă fie controlate cu cea mai mare aten Ńie deoarece s’a constatat c ă sub denumirea de «ziare vechi», s’a reu it s ă fie transportate în susul Dum ării arme noui de provenien Ńă sovietic ă care au intrat în posesia unor terori ti sârbi.“

16 iulie Notarul comunei trimite la Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare situa Ńia cu locuitorii care urmau s ă „dea 2 vagoane fân i 4 vagoane paie.“. Tabelul pentru paie cuprindea 157 de persoane de la care trebuiau adunate în total 40.000 kg de paie. Iar cel pentru fân cuprindea 70 de persoane, de la care trebuiau adunate în total 20.000 kg de fân.

22 iulie Girantele V ămii Cenad va solicita aprobarea de către superiorii s ăi ca punctul de trecere a frontierei Ferma S ămân Ńa, pân ă atunci accesibil doar trecerii cu autovehicule, s ă fie deschis i pentru trecerile având drept scop muncile agricole, trecerea cu barca pe la punctul de trecere Podul Mure fiind anevoioas ă i chiar imposibil ă.

25 iulie

86 În plin ă lun ă a lui Cuptor, respectiv la 25 iulie 1942, primarul Volk al Cenadului-Vechiu solicita, pe baz ă de tabel, eliberarea permisului de p ă unat. În cauz ă erau 93 de cai, 273 de vaci, 238 de vi Ńei, 254 de porci, 115 scroafe i chiar 79 de gâ te.

30 iulie Cinci zile mai târziu, cantonierul Simion Stoic ănescu de la Begova solicit ă i el permis de pă unat pentru un cal, o vac ă, o vi Ńea, 42 de oi albe, apte oi negre, nou ă miei i ase scroafe. Faptul c ă legionarii se aflau sub lupa Poli Ńiei din acea vreme reiese dintr-o not ă pe care eful Deta amentului de Poli Ńie-frontier ă a solicitat V ămii Cenad ca „... la o eventual ă intrare în Ńar ă a legionarului C. Baca, aflat în prezent în Germania, s ă i se fac ă o minu Ńioas ă perchezi Ńie la bagaje, sub pretext vamal, la care s ă asiste i organele noastre.“

30 iulie La sfâr itul aceleia i luni, pe 30 iulie, Direc Ńia General ă a Poli Ńiei emite un ordin de re Ńinere a oric ărei persoane care ar încerca s ă scoat ă din Ńar ă jachete de bison, haine de foc ă, haine veritabile de lutru, vulpi argintii, haine Duncan (miel din India).

4 august Vama Cenad prime te pe 4 august o not ă în care se face referire la o adres ă a Direc Ńiunii Artelor din cadrul Subsecretariatului de Stat al Cultelor i Artelor, prin care se interzice scoaterea din Ńar ă a obiectelor de art ă Ńă răneasc ă, icoane pe lemn sau sticl ă, scoar Ńe (covoare), ii, fote, marame, ol ărie veche, sculpturi sau

87 crest ături în lemn, obiecte de metal, corn, piele sau gravuri.

15 august În „Monitorul Oficial“ este publicat „Regulamentul pentru aplicarea Legii V ămilor“ . Potrivit articolului 242 „1. Românii, proprietari în Ńă rile limitrofe, de p ământuri t ăiate prin linia de frontier ă, care vor justifica o st ăpânire anterioar ă ultimelor delimit ări, se vor bucura de libertatea de a importa, f ără plat ă de drepturi, produsele agricole provenite de pe p ărŃile acelor p ământuri, situate în str ăin ătate. 2. Aceast ă scutire va fi transmisibil ă mo tenitorilor, îns ă numai pentru p ământurile care le vor reveni direct i personal, în virtutea legii regulând succesiunile.“ Iar articolul 243 spunea urm ătoarele: „Str ăinii, care vor poseda în România p ământuri t ăiate prin linia de frontier ă vor avea facultatea de a exporta fără plat ă de drepturi, produsele agricole provenind de pe acele p ământuri, îns ă numai sub condi Ńia de reciprocitate pentru românii proprietari de p ământuri în str ăin ătate.“ Scutirea de taxe vamale se acorda numai pentru perioada 1 iulie-15 noiembrie, pentru recoltele anuale. Grânele puteau fi importate treierate sau în starea în care erau ridicate de pe câmp.

31 august Contrabanda continu ă. Dovad ă c ă pe 31 august, vame ii încheie un proces-verbal prin care se aduce la cuno tin Ńă faptul c ă pe 28 august, pe drumul de la Cenad la Ner ău, jandarmii din Cenad au g ăsit pe drum pe Gimpel Nicolae din Tomnatic. Acesta avea

88 ascunse sub fânul din c ăru Ńă trei vase cu sod ă caustic ă a 50 kg fiecare. El era îns ă doar pe post de c ărău, Al Ńii doi, prin i atunci de jandarmi, cu concursul lui Gimpel, erau contrabandi tii.

23 septembrie Pare-se c ă tot mai multe persoane se afl ă în aten Ńia Poli Ńiei. Aceasta va trimite V ămii Cenad dou ă note, una pe 23 septembrie, iar cealalt ă pe 28 septembrie, prin care solicit ă perchezi Ńie am ănun Ńit ă asupra lui Ion Protopopescu, directorul societ ăŃ ii „Inco“ din Bucure ti, respectiv asupra lui Iacob Dancea.

18 octombrie Trupele germane i italiene î i fac de cap. Drept pentru care mare alul Ion Antonescu, conduc ătorul statului, ordon ă pe 18 octombrie 1942 ca trenurilor care nu se supun controlului s ă li se deta eze locomotiva cu dou ă sta Ńii înainte de sta Ńia de vam ă i să se re Ńin ă pân ă ce c ălătorii intr ă cu to Ńii în legalitate. La rândul s ău, Serviciul Tarifelor solicit ă în mod repetat raportarea lunar ă a automobilelor aliate (germane i italiene) ie ite i intrate. La care Vama Cenad va raporta ulterior c ă în noiembrie 1942, pe la punctul de frontier ă S ămân Ńa au intrat în Ńar ă trei automobile germane i au ie it dou ă, tot germane. Nu s-a importat niciun automobil.

8 decembrie Pe 8 decembrie ajunge la Cenad un camion militar german, înso Ńit de un subofi Ńer i doi solda Ńi din trupele SS. Camionul con Ńinea 32 de l ăzi plumbuite, ca i colete diplomatice pentru Bucure ti.

89

1943

1 ianuarie În baza Legii pentru reformarea i pensionarea gradelor inferioare pentru infirmit ăŃ i sau boale dobândite în timpul i din cauza r ăsboiului i a titlului de pensie primit de la Ministerul Ap ărării Na Ńionale - Serviciul Pensiilor Militare Grade Inferioare, cu începere de la aceast ă dat ă, v ăduva Tuscher I. Ana are dreptul s ă primeasc ă lunar, cu plat ă trimestrial ă, suma de 2.082 de lei. So Ńul acesteia, Tuscher Ioan, soldat în cadrul Regimentului 92 Infanterie, contingentul 1931, a murit în campania din 1941, de la Sevastopol. În urma lui au r ămas i patru copii orfani.

2 ianuarie Ministerul Înzestrării Armatei i Produc Ńiei de Război impune ra Ńionalizarea consumului de benzin ă. Din 5 ianuarie, militarii i civilii germani i italieni nu mai pot intra sau ie i din România pe baz ă de autoriza Ńie de c ălătorie ca i pân ă atunci, ci doar cu pa apoarte de serviciu, diplomatice sau obi nuite. 12 ianuarie Se pare îns ă c ă, în urma unor presiuni asupra României, se va reveni asupra acestei decizii ex-trem de repede: peste nu-mai apte zile, pe 12 ia-nuarie. Militarii germani vor putea utiliza în con-tinuare legitima Ńiile verzi, iar înso Ńitorii civili ai aces-tora, cele de culoare ro ie.

90

22 ianuarie Din coresponden Ńa intervamal ă reiese faptul c ă pe 22 ianuarie 1943, girantele V ămii Moravi Ńa, aflat ă la frontiera cu Iu-goslavia, îl va în tiin Ńa pe omologul său cen ăzean despre faptul c ă au ie it pe la Moravi Ńa, în noiembrie i decembrie 1942, un autocamion marca „Büs-sing“ cu 4.600 l de ben-zin ă i unul cu 800 l de benzin ă, 370 kg de ulei i 3.600 kg de motorin ă. Ceea ce denot ă faptul c ă frontul din Iugoslavia trebuia aprovizionat.

26 martie Serviciul contraven Ńii de la Direc Ńia Administrativ ă a Direc Ńiunei Generale a V ămilor va comunica pe 26 martie c ătre Vama Cenad cum c ă exist ă informa Ńii c ă se face contraband ă cu s ăpun i sod ă caustic ă, m ărfuri ce lipsesc în Ńara vecin ă, Ungaria. Acestea se ascund în vagoanele de c ălători sau marf ă, între osie i platform ă.

31 iulie Prim ăria comunei Cenadul-Mare este anun Ńat ă de c ătre Biroul de recrutare din cadrul Cercului Teritorial Timi -Torontal c ă soldatul Gräbeldinger N. Adam, contingentul 1942, din Regimentul 85 Infanterie, a fost dat disp ărut de pe front în luptele de la Wersalschi, în ziua de 27 decembrie 1942. La rândul s ău, Prim ăria trebuie s ă anun Ńe familia soldatului.

19 octombrie eful V ămii Cenad, Gh. Li Ńescu, solicit ă Companiei a 7-a Gr ăniceri din Sânnicolaul-Mare, pe 19 octombrie 1944: „Întrucât biroul vamal în prezent

91 nu mai func Ńioneaz ă în acela i local i nici apropiat de Plutonul de gr ăniceri a a cum a func Ńionat în trecut când sentinela putea supraveghea din postul său i localul vamei. Având în vedere c ă toate v ămile au ata at în mod permanent câte-un post de sentinel ă pichet post vamal. Am onoarea a v ă ruga s ă binevoi Ńi a dispune ca Plut. 1/7 Gr. Cenad s ă înfiin Ńeze pe lâng ă acest birou vamal un post permanent de santinel ă“. Cum solicitarea girantelui cen ăzean nu se rezolv ă, acesta va trimite 13 noiembrie o telegram ă „... cu rug ămintea de a se interveni de urgen Ńă la corpul gr ănicerilor de a se da ordin Regimentului 4 Gr ăniceri Deva, s ă înfiin Ńeze un post permanent de sentinel ă la Vama Cenad. Valorile, materialul i avutul v ămei este complet lipsit de paz ă din lipsa post gr ăniceresc“.

10 noiembrie S-au licitat terenuri i produse ale numitului Nagy Gheorghe, fost cu domiciliul în Cenadul-Mare, suma ob Ńinut ă fiind de 147.800 de lei, din care 1.400 de lei pentru mo moane, 15.824 de lei pentru porumb, 4.000 de lei pentru tulei, 3.500 de lei pentru paie, 17.000 de lei pentru struguri i 105.800 de lei din arenzi de p ământ.

13 decembrie Pe 31 decembrie 1944, Vama Cenad avea apte angaja Ńi i anume: Gheorghe Li Ńescu - girantele v ămii, Nicolae Jipa, Petru Tuca, Ioan Sasu, Nicolae Arimie, Theodor Mardare i Elena Ruset.

18 decembrie

92 Un tabel întocmit în ziua respectiv ă relev ă faptul că s-a Ńinut o licita Ńie public ă pentru 12 parcele de teren foste în proprietatea unor persoane de etnie român ă, sârb ă i maghiar ă care i-au avut domiciliul în Cenadul-Mare. Încas ările din teren au fost de 60.600 de lei, iar din produse de 41.724 de lei. Au fost achitate impozitele aferente de 13.485 de lei.

1944

31 martie Pavel Blidariu, pre edintele Sindicatului Viticol al jude Ńului Timi -Torontal, aten Ńioneaz ă printr-o scrisoare Prim ăria comunei Cenadul-Vechi c ă „n’a Ńi dat aten Ńiune circularei noastre (nr. 17/8 februarie, n.n.), dac ă viticultorii vor r ămâne f ără sulfat de cupru, aceast ă r ăspundere cade asupra D-str ă, deoarece sulfat de cupru în jude Ńul Timi se distribuie numai prin Sindicatul Viticol i comunele care ne-au vărsat banii au i primit marfa.“

3 aprilie Agentul de poli Ńie Nicolae Cuibus, din cadrul Deta amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, raporteaz ă c ă în comuna Apátfalva din Ungaria, autorit ăŃ ile au rechizi Ńionat locuin Ńe pentru încartiruirea solda Ńilor germani. „Solda Ńii germani sosi Ńi în comunele din apropierea frontierei au început s ă ridice aparatele de radio, dela to Ńi evreii. Azi pe la orele 10,30, au trecut deasupra comunei noastre spre Ungaria circa 180-200 avioane, la

93 în ălŃimea de circa 5.000 metri, dup ă trecerea lor Postul de Jandarmi din localitate a fost informat că pe izlazul comunal s-ar afla dou ă bombe aruncate de către aceste avioane. Ducându se la fa Ńa locului, au găsit dou ă rezervoare de benzin ă goale, format bomb ă/balon, în lungime de circa 2 metri, capacitatea circa 50 litri. Pe aceste rezervoare sunt diferite indica Ńiuni pentru folosirea lor, având inscrip Ńionate pe ele „Ohio“, diferite numere, din care se poate constata c ă avioanele sunt de provenien Ńă american ă. La circa 30 m dup ă trecerea acestor avioane pe teritoriul unguresc s-au auzit mai multe bubuituri, din cari se deduce c ă ar fi fost bombardate localit ăŃ i din Ungaria” .

10 aprilie N. Cuibus scrie: „Din informa Ńiile primite din surs ă sigur ă, referitor la evenimentele din Ungaria, raport ăm urm ătoarele: bombardarea Budapestei de către avioane anglo-americane. Printre altele, i Spitalul Szent Laszlo, unde au fost omorâ Ńi 130 de copii bolnavi. Evreilor din Ungaria li s-a ordonat c ă trebuie s ă poarte pe haine în mod vizibil steaua lui David. ToŃi militarii, poli Ńitii i func Ńionarii de origine evrei nu au voie s ă poarte uniforma ungar ă. Cu ocazia înmormânt ării unui muncitor de la fabrica de armament «Kapel», membri ai fostului partid social democrat din Budapesta, în prezent dizolvat, au condus mortul la cimitir cu steagul rou cu secera i ciocanul, ace ti membri au fost înainta Ńi justi Ńiei militare. În Debrecen, în fa Ńa Hotelului «Bika», un muncitor ungur a adunat în jurul s ău mai mul Ńi cet ăŃ eni, în fa Ńa c ărora s-a exprimat c ă nu mai vrea

94 să lucreze pentru germani i mai pu Ńin pentru unguri, ci de aci înainte va lucra numai pentru Anglo- Americani i pentru Rusia Sovietic ă”.

8 mai N. Cuibus e destul de nec ăjit datorit ă situa Ńiei din localitate. „în comuna Cenadul Mare i Cenadul Vechiu - scria el -, sunt 1.300 de refugia Ńi din diferite părŃi ale Ńă rii, ca: Moldova, Basarabia, Bucovina i parte din Muntenia. Exist ă dou ă cantine, una în Cenadul Mare i alta în Cenadul Vechiu, amândou ă între Ńinute de c ătre ambele prim ării. La aceste dou ă cantine se serve te de 3 ori pe zi masa în mod gratuit, diminea Ńa se serve te o can ă cu lapte cu o bucat ă de pâine, la amiaz ă i seara câte un fel de mâncare i pâine. La ambele cantine se serve te masa de trei ori pe zi la circa câte trei sute patru sute de oameni, femei, copii i b ărba Ńi de diferite vârste. O parte dintre refugia Ńi ca func Ńionari, pensionari, nu iau masa la cantin ă, ci m ănânc ă acas ă sau la restaurante, în schimb se duc i î i ridic ă por Ńia de pâine pentru ei i familiile lor, de fapt atât func Ńionarii, cât i pensionarii nu ar trebui s ă beneficieze de pâine i mâncare dela cantin ă, întrucât ace tia la refugiu au primit salariul, respectiv pensia pe timp de 3 luni. Între refugia Ńi, majoritatea dintre ei fo ti servitori, muncitori de fabrici i plugari. Li se ofer ă de c ătre gospodarii din localitate câte 300-500 lei pe zi pentru a munci la muncile agricole, îns ă majoritatea dintre ei refuz ă de a se angaja la lucru, spunând c ă Statul este obligat ca s ă-i între Ńin ă odat ă ce i-a evacuat” .

95 Nemul Ńumit era N. Cuibus i din cauza comportamentului femeilor refugiate: „Majoritatea femeilor, mai ales cele tinere, se ocup ă cu prostitu Ńia clandestin ă, corupând pe minori i tineretul b ă tina , pe care îi infecteaz ă cu diferite boli venerice. Toate cârciumile sunt pline de femei refugiate, care beau i chefuiesc, altele pe banii lor, iar altele prin am ăgirea tineretului localnic, pe care dup ă ce i-a ame Ńit cu alcool îi despoaie de bani i îi i molipsesc cu diferite boli venerice. Ar fi de dorit ca toate femeile refugiate, de la vârsta de 14 ani în sus, s ă fie supuse unei vizite medicale de c ătre Autorit ăŃ i prin medici de Circumscrip Ńie, în urma unei vizite s-ar constata c ă circa 60-70% din aceste femei sunt bolnave de diferite boli venerice, cari ca urmare ar trebui izolate în spitale pentru a nu distruge s ănătatea tineretului. S-a întâmplat în sectorul nostru pe strad ă i în cur Ńile cantinelor, în timpul zilei i seara în timpul când erau la mas ă, pe coridoare i closeturi s ă aib ă contacturi sexuale f ără nici o jen ă, ca câinii”.

14 mai Chestura Timi oara trimitea confiden Ńial i personal, sub semn ătura chestorului Mihai Marin i a lui Gheorghe Nistor, eful Biroului Poli Ńiei de Siguran Ńă , c ătre eful Deta amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, o misiv ă în care, printre altele, se scria: „...activitatea informativ ă este aproape inexistent ă“ i asta „având în vedere situa Ńia interna Ńional ă, precum i repercusiunile pe care le pot aduce evenimentele interna Ńionale“. În acest context, efii Poli Ńiei mai scriau: „V ă rug ăm a proceda de îndat ă la organizarea unei re Ńele de informa Ńii, pentru a se cunoa te din timp orice ini Ńiativ ă a minoritarilor din raza Dvs. precum i a

96 membrilor diferitelor partide politice desfiin Ńate sau organiza Ńiilor subversive, pentru a se putea aviza asupra m ăsurilor ce urmeaz ă a se lua i a se raporta autorit ăŃ ilor noastre superioare situa Ńia din sectorul nostru. Informa Ńiile cu caracter urgent vor fi raportate pe cea mai scurt ă cale” .

27 mai N. Cuibus le raporteaz ă superiorilor c ă, potrivit informa Ńiilor unui cet ăŃ ean român de etnie maghiar ă, întors de la muncile agricole din Ungaria, „...to Ńi evreii din Ungaria, din comunele rurale, pân ă la vârsta de 55 ani, au fost ridica Ńi i interna Ńi în lag ăre de concentrare/ghetouri/, spunând c ă la Oradia Mare este un mare ghetou, unde au fost du i majoritatea din evrei din comunele din regiunea frontierei noastre... La ora e, toate pr ăvăliile foste în proprietatea evreilor au fost închise, iar dup ă câtva timp majoritatea au fost deschise sub firme ungure ti/arieni/. Odat ă cu închiderea magazinelor evreie ti, popula Ńia majoritar ă a constatat c ă 70% din comer Ńul Ungariei era în mâna evreilor” . Popula Ńia de origine etnic ă german ă din Cenad nu a v ăzut cu ochi buni prezen Ńa refugia Ńilor în localitate. Astfel, într-o not ă informativ ă, N. Cuibus scrie: „... s-a r ăspândit zvonul printre ei (germanii, n.n.) c ă toat ă popula Ńia german ă din Banat va fi dus ă în Germania i în locul lor vor r ămâne cei ce s-au refugiat din diverse p ărŃi ale Ńă rii” . Zvonul a indus printre cen ăzenii vabi ura fa Ńă de noii-veni Ńi, astfel c ă au început s ă le provoace acestora tot felul de nepl ăceri. O parte dintre proprietari le spuneau refugia Ńilor, cit ăm „De ce nu a Ńi r ămas sub ru i i ce căuta Ńi aici?“ . Unele neîn Ńelegeri erau rezolvate de

97 către prim ărie, altele de către jandarmi. „Majoritatea proprietarilor germani, atunci când autorit ăŃ ile i-au plasat pe refugia Ńi, au scos mobilierul din camerele rechizi Ńionate, spunându-le la refugia Ńi c ă dac ă le trebuia mobil ă de ce nu i-au adus, l ăsându-i în camere chiar i f ără paturi” , mai scria Cuibus. Pe de alt ă parte, propaganda lui Hitler nu amu Ńise nici ea, mai cu seam ă c ă armata german ă se g ăsea într-o pozi Ńie deloc roz ă. N. Cuibus va raporta Chesturii Poli Ńiei din Timi oara c ă nou ă tineri germani din Cenad au p ărăsit localitatea clandestin i au plecat s ă se înroleze în armata german ă.

28 mai Chestura cere efectuarea de razii în trenuri. Dou ă s ăpt ămâni mai târziu, N. Cuibus raporteaz ă în scris c ă în perioada 1-15 iunie nu s-a re Ńinut sau arestat nicio persoan ă suspect ă. Inspectoratul Regional de Poli Ńie Timi oara nu este îns ă mul Ńumit de calitatea informa Ńiilor culese de la diver i informatori i cere verificarea riguroas ă a acestora, dar i a garan Ńiei morale a informatorilor. 8 iunie Între Iorga Gheorghe din Cenad nr. 303, pe de-o parte, i Prim ăria comunei Cenadul-Mare, pe de alt ă parte, se încheie un contract de arendare ce survine în urma unei licita Ńii câ tigate de Iorga Gheorghe. Prim ăria-i arendeaz ă pentru cinci ani, cu începere de la 1 aprilie 1944 i pân ă pe 1 aprilie 1949, exploatarea celui de-al cincilea debit de b ăuturi spirtoase. Pre Ńul arendei este de 10.000 de lei pl ătibili anual în patru rate. Arenda ului ăi revine sarcina de a pl ăti d ările i taxele de timbru de înregistrare, precum i orice fel de

98 taxe ce se impun dup ă începerea perioadei de arendare.

23 iunie Unii înv ăŃă tori germani din România, „... dorind a cre te copiii în spirit na Ńional-socialist le spun acestora c ă nu exist ă Dumnezeu, ci numai prin Hitler, poporul german va avea un viitor mai bun” , raporteaz ă N. Cuibus Aceast ă situa Ńie din coli, unde religia era omis ă dintre materiile de predare, nu convenea îns ă nici b ătrânilor vabi.

25 iunie Problema evreiasc ă se accentueaz ă. N. Cuibus le raporteaz ă superiorilor: „... în Ungaria, to Ńi Evreii, aduna Ńi din plasa Mac ău, i care au fost strân i într- un ghetou în ora ul Mac ău, în s ăpt ămâna trecut ă, au fost îmbarca Ńi în 42 de vagoane, câte 80 de persoane într-un vagon, iar vagoanele au fost plumbuite i expediate direc Ńia Germania, b ărba Ńi, femei i copii. Se spune c ă i evreii din ora ul Seghedin vor fi îmbarca Ńi în curând i expedia Ńi în Germania. Cu ocazia îmbarc ării evreilor din Mac ău, s-a produs un scandal între evreii s ăraci i cei boga Ńi, cei săraci învinov ăŃ ind pe cei boga Ńi c ă numai ei sunt de vin ă c ă ast ăzi sunt persecuta Ńi i expedia Ńi în Germania, întrucât f ăceau propagand ă Anglo- American ă i la ei s-au descoperit de c ătre autorit ăŃ i instala Ńiuni de radio transmisie, în urma scandalului i b ătăilor au r ămas cca 40 de mor Ńi dintre evreii boga Ńi” . 1 iulie Medicul comunal veterinar dr. I. Tillschneider raporteaz ă c ătre Serviciul Zootehnic i Sanitar Veterinar al Ocolului Sânnicolaul-Mare c ă în perioada

99 1 ianuarie-30 iunie, în Cenadul-Mare existau 3 arm ăsari, din care 2 de stat i 1 particular autorizat. Num ărul iepelor clasate pentru mont ă a fost de 192, iar al celor montate, de 150. Num ărul iepelor rechizi Ńionate dintre cele clasate pentru mont ă era de 42. În Cenadul-Vechiu existau 4 arm ăsari, dintre care 2 de stat i 2 autoriza Ńi la particulari. Totalul iepelor clasate la mont ă a fost de168, iar al celor montate, de 113. Num ărul iepelor rechizi Ńionate dintre cele clasate pentru mont ă era de 44. Din tabelul cu reparti Ńia pentru mont ă cu arm ăsarii statului din Sta Ńiunea de mont ă din Cenadul- Mare, pe anul 1944, red ăm nume de iepe (124), în func Ńie de na Ńionalit ăŃ ile st ăpânilor acestora: - la români: Lu Ńi, Vilma, Lina, Olga, Tinca, Irma, Lisca, Lenci, Iulcea, Sura, Veti, Rosa, Emma, Berta, Mi Ńi, Brina, Dolca, Ghina, Doina, Vrani Ńa, Dali, Tura, Freila, Mândra, Gini, Limpi, Luisa, Tuca, Fani, Lenci, Marcea, Puica, Vida, Bö che; - la sârbi: Mirza, Iulcea, Freila, Viola, Lisca, Sultana, Mara, Olga, Mi Ńa, Vida, Nuica, Zora, Irma; - germani: Freila, Vilma, Ella, Iulcea, Veti, Fani, Etel, Luisa, ReŃe, Medi, Lotti, Eva, Olga, Mi Ńi, Lu Ńi, Lena; - maghiari: Tünder, Berta, Cino , Mi Ńi. Se poate lesne observa c ă multe dintre nume se repet ă. În opinia noastr ă, acest lucru se datoreaz ă fie faptului c ă acestea erau populare pe vremea aceea, fie animalele i-au schimbat st ăpânul, iar acesta a p ăstrat numele lor.

3 iulie Seghedinul este bombardat de alia Ńi. Tot atunci, din avioane s-au aruncat flutura i cu texte în limba maghiar ă, având urm ătorul con Ńinut: „Agricultori

100 mari i mici, anul acesta nu ve Ńi treiera, iar în anul 1945 ve Ńi muri de foame”. Primpretorul plasei Mac ău i-a sf ătuit pe Ńă rani c ă, atunci când treier ă, s ă fie aten Ńi deoarece avia Ńia inamic ă a lansat bombe incendiare în lanurile de grâu. De asemenea, a aruncat un praf cenu iu, „... care praf intrând în fântâni i pe iarb ă otr ăve te vitele i popula Ńia care întrebuin Ńeaz ă ap ă de b ăut” . Informatorii sosi Ńi din Ungaria sus Ńin c ă etnicii germani din Ungaria sunt du i în Germania spre a fi înrola Ńi în armata german ă i spre a fi du i pe front. De asemenea, statul maghiar continu ă rechizi Ńiile, ceea ce irit ă popula Ńia: „Masa de jos a popula Ńiei maghiare se exprim ă c ă mai bine ar fi fost dac ă ar fi ocupa Ńi de ru i” .

22 iulie La Cenad, N. Cuibus este în continuare foarte nemul Ńumit. Atitudinea incorect ă a refugia Ńilor se reflect ă i în nota sa informativ ă nr. 248 din 22 iulie 1944. B ărba Ńii din Cenad fiind mobiliza Ńi sau concentra Ńi, se resimte negativ lipsa for Ńei de munc ă. Recolta de grâu este foarte bun ă, îns ă Ńă ranii nu au reu it s ă-i vând ă nici m ăcar grânele din vara lui 1943 i ar vinde i sub pre Ńul maximal, dat fiind faptul c ă trebuie s ă-i achite impozitele, iar o alt ă surs ă de bani nu exist ă. Scrie N. Cuibus: „S-a oferit unor refugia Ńi pe zi hran ă i 50 kg de grâu pentru a merge la cositul grâului, cu toate acestea au refuzat”. Culmea, îns ă, prin localitate se zvonea c ă Prim ăria a dat dispozi Ńie ca la treierat „... s ă se ia pentru refugia Ńi 4 kg de la 100 kg de la fiecare proprietar”. Agentul de poli Ńie N. Cuibus nu se mul Ńume te îns ă doar cu munca de birou, ci se duce i printre refugia Ńi, la cantin ă, s ă vad ă la concret starea de spirit. „... f ără s ă fiu recunoscut de ei, am asistat când

101 vociferau unii dintre ei c ă Prim ăria î i bate joc de ei, că nu sunt mul Ńumi Ńi cu mâncarea, pâinea ce li se d ă este pu Ńin ă, erau un fel de revolu Ńionari, exprimându- se unii dintre ei c ă mai bine i-ar duce înapoi de unde au venit c ă ru ii nu s-ar purta a a de r ău cu ei i s-ar bucura de o ospitalitate mai bun ă ca aici“ . În cele din urm ă, va intra în vorb ă cu un student, îns ărcinat cu conducerea cantinei, c ăruia îi va spune despre scopul vizitei sale. La care acesta îi va explica faptul că „... din nefericire, sunt între refugia Ńi foarte mul Ńi derbedei, care i la locul lor de obâr ie erau oameni fără c ăpătâi, vagabonzi i persoane c ărora nu le place i nu le-a pl ăcut munca i ast ăzi fac propagand ă contra Statului” . Mai scria Cuibus în raport: „... am pus întrebarea la 2 persoane de ce nu caut ă s ă mearg ă la munca câmpului, întrucât aceste dou ă comune sunt bogate i majoritatea b ărba Ńilor sunt pleca Ńi la datoria pentru patrie i este mare nevoie de bra Ńe de lucru, totodat ă sunt bine pl ăti Ńi cu câte 300-500 de lei pe zi i mâncare, una dintre femei mi-a r ăspuns c ă ea nu pentru asta s-a refugiat ca s ă fie servitoare la nem Ńi, unguri i sârbi, spunând c ă statul este obligat ca s ă-i între Ńin ă”. Evident c ă acest aspect nu era generalizat, fiindc ă agentul de poli Ńie avea s ă scrie ceva mai jos: „O parte dintre refugia Ńi sunt oameni cumsecade, muncitori, dup ă venirea lor în acest sector, au c ăutat ca s ă se plaseze la lucru, la diferi Ńi gospodari, iar restul, pleava care nu vrea s ă munceasc ă, umblând vagabonzi, f ăcând propagand ă contra Statului. Presupunem c ă to Ńi refugia Ńii de ambele sexe, care ar putea s ă-i câ tige existenŃa prin munca lor cinstit ă, f ără ca s ă fie o povar ă în sarcina statului i a Prim ăriilor, s ă fie aduna Ńi i interna Ńi în lag ărele de munc ă, pentru a se împiedica propaganda

102 comunist ă contra Statului, precum i întinderea bolilor venerice între tineret” .

28 iulie Medicul comunal veterinar dr. I. Tillschneider raporteaz ă c ătre Serviciul Zootehnic i Sanitar Veterinar al Ocolului Sânnicolaul-Mare c ă a g ăsit la Sta Ńiunea experimental ă agricol ă din Cenad trei iepe cu simptome de durin ă (maladie grav ă i contagioas ă la cai, care se manifest ă prin leziuni ale organelor genitale, adenite, paralizii, anemii etc, n.n.). Din cercet ările f ăcute împreun ă cu directorul sta Ńiunii a reie it c ă boala provenea de la arm ăsarul Orlov i iepele Orlov aduse din Transnistria. Boala a fost confirmat ă i prin examenul microscopic. Monta a fost oprit ă, iar de la arm ăsar i una dintre iepe au fost recoltate i trimise la Institutul Pasteur din Bucure ti probe de sânge. Totodat ă, una dintre iepe a fost tratat ă cu medicamente, îns ă nu s-a vindecat. Iat ă, dintr-un raport lunar de activitate zilnic ă, cam ce f ăcea medicul veterinar dr. I. Tillschneider: inspec Ńia alimentelor, retentio secundinae, vaccin ări antururgetice, lucr ări de birou, distocie la iap ă, castrare de scroafe, opera Ńia t ălpii desprinse, pododermantit ă la cal, constipa Ńie la cal, operat vier criptorhid.

23 august Aceast ă dat ă va în-trerupe irul notelor informative ale lui N. Cuibus. Dosarele nu mai con Ńin decât o mul Ńime de ordine scrise primite de la su- periori.

30 septembrie

103 Chestura solicit ă e-fectuarea de razii intense „...pentru a descoperi solda Ńi germani r ăma i pe teritoriu i ascun i de c ătre popula Ńia minori-tar ă”.

19 octombrie Chestura Timi oara cere imperios „... cercet ări serioase i f ără nici un menajament pentru descoperirea tuturor elementelor care s-au dedat la devast ări sau acte de teroare împotriva popula Ńiei române ti, pe timpul scurtei ocupa Ńii inamice” .

10 noiembrie Dr. Ioan Ple a, eful Serviciului Sanitar al jude Ńului Timi -Torontal, autorizează Prim ăria Cenadul-Mare s ă „exhumeze cadavrul jandarmului sergent major Laz ăr Ioan, decedat în luptele din luna Septemvrie 1944 i îngropat în comuna Cenadul- Mare, pentru a fi transportat în comuna Jab ăr jud. Severin i îngropat în cimitirul acestei comune.“

10 decembrie Se cere scoaterea din vitrinele pr ăvăliilor a cartoanelor cu inscrip Ńia „Nici o brazd ă româneasc ă nu se uit ă“, fiindc ă, scria Chestura, „... cum aceast ă maxim ă prive te i Bucovina i Basarabia, poate da loc la comentarii nedorite” . Totodat ă, trebuiau scoase din vânzare i toate h ărŃile în care România cuprindea între hotarele sale Basarabia i Bucovina de Nord. Comandamentul Sovietic de la Timi oara î i luase în serios misiunea.

104 1945

11 ianuarie Sectorul V ămii Cenad se întindea pe o distan Ńă de 123 km, începând de la râul Mure , apoi la Begova (unde Mure ul intr ă în Ungaria), unde se afl ă pichetul nr. 17, continuând cu linie conven Ńional ă delimitat ă prin borne, pân ă la Pichetul Principesa Ileana nr. 6 (sect. Reg. 9 Gr ăniceri) în dreptul comunei Beba Veche. Între pichetul nr. 6 i pichetul nr. 13, în dreptul comunei Teremia Mic ă, frontiera era delimitat ă de Iugoslavia prin borne. Prin Legea vămilor, Vama Cenad avea patru sucursale i anume: Podul Mure , Pordeanu, Beba Veche i Valcani. În perioada 1 aprilie-31 decembrie 1945, „ s’a dresat la Vama Cenad un nr. de 81 procese-verbale de contraven Ńie i contraband ă“ Prin 28 de procese- verbale s-au confiscat 682.500 de lei, 180 de lire sterline, 1.675 de dolari, 500.965 de pengö, 8.601 de ruble, 5.732 de ilingi austrieci, 2.825 de koroane cehe i 50 de franci elve Ńieni. S-au mai re Ńinut i depus la Banca Na Ńional ă a României, ca plus pe cota admis ă la ie irea din Ńar ă: 772.000 de lei, 6.628 de pengö i 645 de ruble.

18 ianuarie Potrivit tabelelor nominale care au apar Ńinut lui Boran Vichentie, datate 18 ianuarie 1945, pe 14 ianuarie 1945 au fost ridicate i trimise la munc ă în U.R.S.S. urm ătoarele femei de origine etnic ă german ă:

105

1. Koreck Maria 2. Hilger Magdalena 3. Wolf Terezia 4. Potchen Ecaterina 5. Jost Iuliana 6. Hilger Elisabeta 7. Izler Anna 8. Annabring Barbara 9. Paul Elisabeta 10. Lichtfuss Magdalena 11. Lichtfuss Anna 12. Klemenz Anna 13. Wolf Varvara 14. Weber Suzana 15. Weber Elisabeta 16. Schüssler Elisabeta 17. Mayworm Anna 18. Wunder Terezia 19. Hilger Varvara 20. Schneider Elisabeta Anna Toate erau de profesie agricultoare, cu vârste cuprinse între 18 i 39 de ani, majoritatea între 20 i 30 de ani. Au fost exceptate de la internare:

1. Weiland Maria 2. Jung Margareta 3. Ernst Irma 4. Klemenz Magdalena 5. Schüssler Anna 6. Aufsatz Varvara 7. Paul Terezia

106 8. Dornbach Anna 9. Jung Terezia

Motivarea except ării arat ă c ă patru dintre ele erau c ăsătorite cu români, iar patru aveau copii sub ase luni. La Jung Margareta scrie doar c ă este născut ă în 1913. O zi mai târziu, pe 15 ianuarie, sunt ridica Ńi i trimi i la munc ă în: U.R.S.S. 33 de b ărba Ńi de origine etnic ă german ă, 32 de agricultori i un pantofar, cu vârste cuprinse între 17 i 46 de ani:

1. Reiber Petru 2. Weber Anton 3. Pinnel Petru 4. Wilgemneinn Gheorghe 5. Wolf Anton 6. Bieber Petru 7. Koreck Mihai 8. Schüssler Petru 9. Koreck Nicolae 10. Jost Josif 11. Schulde Ioan 12. Krauzer Anton 13. Schüssler Petru 14. Schulde Josif 15. Schmidt Anton 16. Izler Petru 17. Jung Gheorghe 18. Jung Josif 19. Virozav Ioan 20. Wolf Nicolae 21. Weber Anton 22. Schüssler Josif Petru 23. Mircsov Petru Gh.

107 24. Fassbinder Petru 25. Kopp Ioan 26. Zimmer Nicolae 27. Zimmer Carol 28. Schmelzer Nicolae 29. Schmelzer Josif 30. Ambrozi Ioan 31. Jung Nicolae 32. Balthazar Anton 33. Franck Ioan

17 februarie Conform procesului-verbal întocmit cu prilejul edin Ńei comitetului comunal, s-a constatat c ă în localitate, din cele 77 de vite ce trebuiau predate drept cot ă obligatorie s-au predat doar 20, restul nefiind corespunz ătoare cerin Ńelor din cota repartizat ă.

24 februarie Membru al comitetului comunal a fost de data aceasta i plutonierul Lasl ău Iosif, eful postului de jandarmi din Cenad. De acum încolo, probabil conform indica Ńiilor, dar i pentru a-i înt ări răspunderea în supravegherea ac Ńiunilor de rechizi Ńionare a produselor i animalelor pentru cota obligatorie, eful postului de jandarmi devine o prezen Ńă constant ă, în calitate de membru al comitetului comunal, la edin Ńele acestuia din urm ă. 27 februarie Cen ăzeanul de etnie sârb ă Vlascici Axentie va solicita s ă preia în custodie gospod ăria absenteistului de etnie german ă Zimer Anton, respectiv casa de la nr. 648, cu dou ă camere cu u i i ferestre bune, o buc ătărie de var ă, o c ămar ă, un grajd cu u ă , o cocin ă i 1,5 jug ăre de teren. Solicitarea i se aprob ă prin

108 procesul-verbal de predare-primire din 27 februarie 1945. Vlascici Axentie are obliga Ńia de a a administra i a între Ńine gospod ăria în bune condi Ńiuni. De precizat c ă, potrivit procesului-verbal de referin Ńă , acest Vlasici Axentie avea trecut ă ca adres ă com. Cenadul-Mare, nr. Cimitir. De unde se poate deduce că locuia în casa groparului de la cimitirul ortodox sârb.

12 martie Pentru cot ă, în comun ă s-au g ăsit disponibile 10.000 kg de cartofi. „Mai mult decât atât nu se poate colecta de la popula Ńie“ , se ar ăta în procesul-verbal al edin Ńei comitetului comunal. În acest context trebuie amintit faptul c ă animalele rechizi Ńionate pentru cot ă erau duse la fabrica „Kornelli“ din Sânnicolaul-Mare.

20 martie În afar ă de cantit ăŃ ile de fân deja colectate pentru armata sovietic ă, Cenadul nu mai avea disponibil ă nicio alt ă cantitate.

23 martie În „Monitorul Oficial“ Partea I-a nr. 68 bis este publicat Decretul-lege pentru înf ăptuirea reformei agrare. Potrivit art. 2, scopul acestei m ăsuri este „a) Mărirea suprafe Ńelor arabile ale gospod ăriilor Ńă răne ti existente care au mai pu Ńin de 5 ha; b) Crearea de noi gospod ării Ńă răne ti individuale pentru muncitorii agricoli f ără p ământ, c) Înfiin Ńarea prin apropierea ora elor i a localit ăŃ ilor industriale, a unor gr ădini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, func Ńionarilor i meseria ilor; d) Rezervarea unor terenuri pentru coli agricole i ferme expe-rimentale model în vederea ridic ării

109 nivelului culturilor agricole, a produc Ńiei de semin Ńe selec Ńionate, a cre terii vitelor i cre ării i dezvolt ării industriei agricole, terenuri care vor fi sub administrarea Statului.“ Sunt prev ăzute pentru a trece în proprietatea Statului „pentru a fi împ ărŃite plugarilor îndrept ăŃ iŃi“ , cu „inventarul viu i mort afectat lor: a) Pământurile i propriet ăŃile agrare de orice fel apar Ńinând cet ăŃ enilor germani i cet ăŃ eni români, persoane fizice sau juridice, de na Ńionalitate (origin ă etnic ă) german ă, care au colaborat cu Germania hitlerist ă; [...] c) P ământurile celor care s’au refugiat în Ńă rile cu care România este în stare de r ăzboi ori s’au refugiat în str ăin ătate dup ă data de 23 August 1944; d) Terenurile i toate bunurile agricole ale absentei tilor.“ Am reprodus din „Monitorul oficial“ doar acele pasaje subliniate de func Ńionarul Prim ăriei Cenad. Decretul-lege pentru înf ăptuirea reformei agrare mai prevede: „Art. 16. - Pre Ńul p ământului pentru împropriet ărire va fi egal cu al unei recolte mijlocii anuale la hectar, socotit astfel: În grâu: 1.000 kg. În porumb: 1.200 kg. Noi împropriet ări Ńi pl ătesc în bani sau în natur ă 10% din pre Ńul de cump ărare, restul pre Ńului de cump ărare va fi pl ătit în rate, dup ă cum urmeaz ă: Pentru cei cu p ământ pu Ńin: 10 ani. Pentru cei f ără p ământ: în 20 ani. În caz de plat ă în bani, pre Ńul va fi acel al grâului pe pia Ńa liberă la 1 Martie 1945.“

26 martie Rechizi Ńiile de r ăzboi i apoi pentru necesit ăŃ ile armatei sovietice, cote impuse prin Conven Ńia de Armisti Ńiu, au sec ătuit localitatea de alimente de

110 prim ă necesitate, iar eptelul s-a sub Ńiat foarte mult. Procesul-verbal al edin Ńei comitetului comunal arat ă că: „În baza constat ărilor f ăcute în comun ă, din care reiese c ă: nu este disponibil ă nici o cantitate de cartofi; grâu netreierat cota 30.000 kg i ov ăz netreierat 4.000 kg, specii de animale sunt 59 buc. cai, 215 buc. vaci, 502 buc. porci, 2 buc. oi i 1.060 buc. p ăsări; grâu disponibil cota de 55.570 kg.“

26 aprilie Membrii comitetului comunal decid rechizi Ńionarea a 10 vaci de reproduc Ńie, nominalizând i proprietarii acestora.

30 mai Din cantitatea de 40.000 kg de porumb destinat ă Corpului VI Armat ă, în magazia comunei au mai rămas doar 3.670 kg.

2 iunie Din cantitatea de 221.493 kg de grâu destinat ă Armatelor I i a IV-a, în magazia comunal ă se mai găseau 10.370 kg.

4 iunie Al Ńi proprietari de vite, de data aceasta pentru tăiere, vor fi nominaliza Ńi cu prilejul edin Ńei comitetului comunal. Pe de alt ă parte, se decide comunicarea c ătre Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare faptul c ă în localitate nu se g ăsesc porci în greutate de peste 100 kg.

11 iunie

111 La sediul Prim ăriei se întocme te i se semneaz ă un proces-verbal privind inventarul ma inilor agricole din localitate. Semnatari sunt primarul comunei (ss indescifrabil), inginerul agronom Suciu Octavian, delegatul Camerei i Prefecturii jude Ńului, i Petra cu Pavel, eful echipei trimise din partea P.N.D-ului. Conform acestui document, s-au g ăsit „26 de tractoare dintre care 19 în stare de func Ńionare sunt cu proprietari, restul de 7 r ămân a fi expropiate i introduse în listele Centrului de Închiriat Ma ini Agricole Cenad. Proprietarii de tractoare sunt obliga Ńi a lucra tuturor celor care au nevoie la pre Ńul fixat de c ătre Prefectura Jude Ńului. Au fost g ăsite ma ini agricole distruse i abandonate din cauza evenimentelor din anul precedent. Restul ma inilor u fost luat de diferi Ńi locuitori în custodie, majoritatea în schimb, au fost furate f ără putin Ńă de identificare.“

16 iunie Din cota de fân, de 211.600 kg, se mai puteau rechizi Ńiona doar 80.900 kg, ceea ce nu era suficient pentru a se umple 10 vagoane. Ne permitem a observa ca posibil ă o diminuare tacit ă a cantit ăŃ ii necesare, asta pentru a se amâna ori chiar evita executarea sut ă la sut ă a cotei obligatorii. E greu de presupus c ă eful postului de jandarmi mergea zilnic din cas ă în cas ă pentru a verifica ce i în ce cantitate, num ăr sau greutate exist ă disponibil pentru a fi rechizi Ńionat. La fel i în cazul celorlal Ńi membri ai comitetului comunal. E posibil s ă se fi împ ărŃit sarcinile pe num ăr

112 de str ăzi la fiecare membru al comitetului i atunci nu excludem micile în Ńelegeri sau treceri cu vederea.

18 iunie Prin ordin al prefectului, se solicit ă rechizi Ńionarea unui num ăr de 17 porci de peste 90 kg către Sindicatul Exportatorilor, organiza Ńia ce exporta produsele în U.R.S.S. Numai c ă se constat ă faptul c ă în Cenad nu se g ăseau porci în greutate de peste 90 kg. Lucru plauzibil având în vedere c ă porcii gra i se taie iarna.

2 iulie Sunt invita Ńi s ă participe la edin Ńa de constituire definitiv ă a comitetului de conducere a organiza Ńiei „Ap ărarea Patriotic ă“ i pentru stabilirea programului de ac Ńiune a acesteia urm ătoarele persoane:

1. Dr. Popovici Virgil – medic 2. Perian Ioan – preot 3. Muntean Ioan – preot 4. Dragoevici Ioan – preot 5. Gheorghiade Gheorghe – înv ăŃă tor 6. Gheorghiade Ana – înv ăŃă toare 7. Pescariu Traian – înv ăŃă tor 8. Iov ănu Ń T. – înv ăŃă tor 9. Iov ănu Ń Minerva – înv ăŃă toare 10. Di ici Ilie - înv ăŃă tor 11. Pa ici Jiva – înv ăŃă tor 12. Perian Ghoerghe Of. PTT 13. P ătra cu – Of. PTT 14. Li Ńescu Gheorghe – ef vam ă 15. Capot ă Iosif – vam ă 16. Cuibus Nicolae – Poli Ńie

113 17. Sapungin To Ńa – org. Antifascist ă 18. Blagoe Ion – Frontul Plugarilor 19. Jivu Paia – T ătărăscu (Partidul Na Ńional Liberal T ătărăscu) 20. Boda Pavel – Madosz (Romániai Magyar Dolgozók Szövetsége - Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din România) 21. Blaj Ioan 22. Constantinescu V. - notar 23. Ionescu Coriolan – notar 24. V ırıs Maria – func Ńionar ă 25. Târziu Maria – func Ńionar ă 26. Boran Vichentie – func Ńionar 27. Li Ńescu Elisaveta – func Ńionar ă 28. Stanisici Mladen – func Ńionar 29. Cozorici Silvius - func Ńionar

19 iulie Inginerul agronom inspector Boghiu Iosif, delegatul Ministerului Agriculturii i Domeniilor, i membrii Comitetului local de împropriet ărire, respectiv Damian Todor, Marcov Milorad i Soceriu Gheorghe, semneaz ă un proces-verbal de constatare. Potrivit acestuia: „I. Este supus ă expropierei suprafa Ńa de circa 4526 jugh. care dup ă afirma Ńiile Comitetului local de împropriet ărire este în întregime necesar ă pentru satisfacerea îndrept ăŃ iŃilor de împropriet ărire astfel că pentru colonizare nu r ămâne nici-o suprafa Ńă de teren disponibil ă. II. Sunt supuse exproprierii un num ăr de 173 de case prop. absentei tilor din care 83 case sunt atribuite iar 90 case sunt nelocuibile rezult ă i aci c ă nici în ce prive te casele nu r ămâne nici-un disponibil pentru colonizare.

114 III. Lucr ările de reform ă agrar ă nu sunt terminate înc ă, fiind înc ă în curs de executare.“

4 august La o întâlnire a membrilor Asocia Ńiei Ap ărarea Patriotic ă din Cenadul-Mare, prezidat ă de înv ăŃă torul Traian Pescariu, eful Biroului I.O.V.R. din comun ă, i la care au luat parte 30 de persoane din categoria I.O.V.R., s-a constituit comitetul comunal de ac ŃiunI.O.V.R., cu urm ătoarea componen Ńă : pre edin Ńi - înv ăŃă torii Ioan Anuichi i Ioan Damian, secretar - înv ăŃă torul Traian Oncea, casier - înv ăŃă torul Ioan Blaj, controlori - înv ăŃă torul Gheorghe Jivin i Lazar Văcariu , membri în comitet - înv ăŃă torul tefan To ici, Gheorghe Militar, v ăduva Paulina Mizu, Vla cici Darinca i Florica Sala.

10 august Io Ńa Nedelkov, „comerciant i produc ător de zarzavat“ , absolvent al colii inferioare de agricultur ă din Sânnicolaul-Mare, solicit ă comitetului de reform ă agrar ă un schimb de terenuri. El ofer ă „15 jugh. pământ superior pentru 10 jugh. mai slab a lui Ambrozi Petru cu odaia împreun ă - p ământul meu este 10 jugh. Anastasia (cu 4 jugh. trifoi) i 5 jugh. în Orlova la Dolmas, prima pentru vite“ . El î i motiveaz ă cererea afirmând c ă atunci „când am cump ărat eu p ământul de la Tischler, evreu, n-a vrut să-mi deie mie odaia, fiind Sârb, erau evrei prieteni cu vabi, i Ambrozi a cump ărat numai 10 jughere - eu cu 50 jugh. nu am putut c ăpăta.“ 14 august Comitetul comunal se întrune te dup ă aproape o lun ă de la precedenta edin Ńă i tot pentru a decide ce i cum s ă se r ăspund ă ordinelor administrative. „În

115 baza constat ărilor f ăcute, din care rezult ă c ă în aceast ă comun ă nu se g ăsesc legumele cerute, se va încheia proces-verbal pentru fiecare categorie în parte: sfecl ă ro ie, zarzavaturi, castrave Ńi, cartofi i varz ă ro ie, care se va înainta Preturei Pl ă ii.“

15 august Se încheie un contract între cei îndrept ăŃ iŃi prin Decretul-lege pentru înf ăptuirea reformei agrare s ă primeasc ă p ământ, din Cenadul-Mare i Cenadul- Vechi, prin comitetele locale i prin delega Ńii adun ării generale a îndrept ăŃ iŃilor, Ńinut ă pe 15 august 1945, pe de-o parte, i inginerul cadastral Josif Grossmann, autorizat de c ătre Ministerul Justi Ńiei pentru executarea lucr ărilor tehnice de m ăsur ătoare, pe de alt ă parte. Acesta va m ăsura, va identifica i va fixa hotarele parcelelor expropriate, va întocmi planurile i registrele necesare, va întocmi proiectul i planul parcelar i va aplica parcelarea la fa Ńa locului. În plus, va întocmi pentru fiecare îndrept ăŃ it titlul de proprietate pe care-l va înainta Prefecturii spre aprobare, dup ă care îl va înmâna celui îndrept ăŃ it. Contractul prevedea împ ărŃirea unei suprafe Ńe de 4.000 de jug ăre cadastrale, expropriat de la etnici germani, c ătre 1.000 de îndrept ăŃ iŃi, în câte trei locuri pe seama fiec ărui îndrept ăŃ it. S-a stabilit ca „Lucr ările s ă se termine, dup ă posibilit ăŃ i, înc ă în luna septembrie 1945, ca îndrept ăŃ iŃi s ă pot fac ă sem ănăturile de toamn ă.“ Trebuie specificat faptul c ă 1 jug ăr cadastral=5.754,6415 mp. sau 0,5755 ha. PărŃile s-au în Ńeles la plata taxei de lucrare a câte 2.000 de lei/jug ăr cadastral, din care 500 de lei/jug ăr cadastral se vor pl ăti ca avans în cursul lucr ărilor, iar 1.500 de lei/jug ăr cadastral cu prilejul

116 pred ării p ământului c ătre cei îndrept ăŃ iŃi. Anterior, Josif Grossmann ceruse 11.687 de lei/ha, sum ă considerat ă a fi „exagerat ă i insuportabil ă pentru oameni s ăraci“.

31 august Apropierea noii recolte de porumb face posibil ă constatarea c ă în comun ă este disponibil ă pentru cot ă o cantitate de 30.000 kg de porumb din recolta lui 1944.

3 septembrie Dup ă recoltarea cerealelor, sunt disponibile pentru rechi-zi Ńionare urm ătoarele cantit ăŃ i: 15.000 kg orz, 25.000 kg grâu i 15.000 kg ov ăz.

26 septembrie Comitetul comunal, în baza cercet ărilor efectuate pe teren, va decide c ă în Cenad nu se mai găseau vite pentru t ăiere.

29 septembrie Comitetul s ătesc de Reform ă agrar ă din Cenadul-Mare decide exproprierea unui cal murg, de 22 de ani, a unei tr ăsuri lungi, complete, i a unui ham pentru un cal, complet, toate apar Ńinând pân ă atunci lui Wolf Ioan. Aceste bunuri îi sunt date în custodie lui Gligor Ioan de la nr. 527. Procesul-verbal este semnat inclusiv de Wolf Ioan.

30 septembrie Dup ă obi nuita lecturare i aprobare a procesului-verbal încheiat cu prilejul edin Ńei sale anterioare, comitetul comunal analizeaz ă i decide c ă în comun ă nu exist ă porci pentru t ăiere, în greutate de

117 peste 100 kg, necesari aprovizion ării Unit ăŃ ii Sovietice. Presupunem în acest context c ă nu fiecare gospod ărie dispunea de un cântar pentru greut ăŃ i mai mari de 20 kg, care s ă fac ă posibil ă cânt ărirea porcilor. Concluzia este c ă fie se mânau porcii, pe rând, la cea mai apropiat ă gospod ărie ce de Ńinea un astfel de cântar, ceea ce e mai greu de crezut, fie se cânt ăreau la ochi, marja de eroare fiind, evident, defavorabil ă rechizi Ńiei.

4 octombrie Potrivit „Taboului de casele absentei tilor germani prev ăzu Ńi în Art. 8 din Conven Ńia de Armisti Ńiu“ , num ărul absentei tilor din Cenadul-Mare era de 188 de persoane. Din cele 188 de case, 155 au fost considerate bune, 19 rele, iar 14 erau distruse, existând un total de 249 de apartamente i 358 de înc ăperi. Tabelul cuprindea date privind: num ărul de cas ă, cet ăŃ enia absenteistului, etnia absenteistului, anul construc Ńiei casei, starea cl ădirii, suprafa Ńa util ă a terenului, num ărul de apartamente i de înc ăperi, mobilierul existent, alte bunuri apar Ńin ătoare, suprafa Ńa total ă a terenului ocupat de cl ădire i de către cine era ocupat ă cl ădirea la momentul verific ării. Aproape jum ătate dintre case nu aveau niciun fel de mobilier, iar cele ocupate aveau în general doar mese, scaune i paturi.

18 octombrie Aproape trei s ăpt ămâni mai târziu, probabil strân i cu u a de sovietici, mai marii de la Pretura Plasei Sânnicolaul-Mare revin cu o nou ă solicitare, în care greutatea porcilor necesari s-a redus la... 80 kg. De asemenea, se mai solicitau pentru Sindicatul Exportatorilor i 15 porci pentru reproduc Ńie. Numai

118 că, în baza constat ărilor de pe teren, membrii comitetului comunal decid c ă în Cenad nu exist ă nici porci peste 80 kg, nici din cei pentru reproduc Ńie. Desigur, dac ă aceasta a fost într-adev ăr situa Ńia, atunci locuitorii comunei tr ăiau vremuri grele. În aceea i zi, Ministerul Agriculturii i Domeniilor trimite la Camera de Agricultur ă a jude Ńului Timi -Torontal o decizie a Comisiunii Centrale de Reform ă Agrar ă prin care se d ă prioritate îns ămân Ńă rilor de toamn ă, care vor avea prioritate i fa Ńă de reforma agrar ă. Drept urmare, se opre te orice fel de colonizare, „iar în regiunile cu popula Ńie de na Ńionalitate german ă (sa i i vabi), terenul s ă nu rămân ă neîns ămân Ńat, s’a hot ărât ca ace tia s ă fie clasifica Ńi în dou ă categorii i anume: 1./ Cet ăŃ eni români de na Ńionalitate german ă (sa i i vabi) cari au p ărăsit Ńara i nu s’au întors la căminurile lor înainte de 9 Mai a.c.; 2./ i cet ăŃ enii români de na Ńionalitate german ă (sa i i vabi) cari nu au r ămas în Ńar ă la gospod ăriile lor. Pentru cei dintâi, bunurile lor sunt intrate în patrimoniul Statului...“

26 septembrie Potrivit procesului-verbal întocmit la edin Ńa comitetului comunal, eful postului de jandarmi, Tompa Grigore, a fost între timp înaintat în grad, de la cel de plutonier la cel de plutonier-major.

6 noiembrie În comun ă nu se g ăseau nici de data aceasta porci peste greutatea cerut ă, dar se puteau rechizi Ńiona cele 15 vite cerute.

119 8 noiembrie O depe ă deloc pl ăcut ă va ajunge sub ochii girantelui de Cenad pe 8 noiembrie 1945, aceasta venind din partea Direc Ńiunei Generale a V ămilor, Serviciul Administrativ: „Marele Stat Major, sec Ńia II-a, prin adresa No. 534136/945, ne face cunoscut c ă locuitorii de la grani Ńa de vest a łă rii fac numeroase contrabande cu monede de 100 lei, vânzând 1 kgr. de monede cu 65.000 lei. În Ungaria, aceste monede se transform ă în tacâmuri. Un serviciu de tacâmuri pentru 12 persoane confec Ńionat din astfel de monede, având o greutate de 2 1/2 kgr., se vinde cu aproximativ 550.000 lei. Vă invit ăm a lua imediat toate m ăsurile de supraveghere i control, în vederea prinderii i st ăvilirii acestor contrabande ce se fac cu moneda noastr ă na Ńional ă“. Cu toate c ă num ărul necesar de personal era 12, iar cel efectiv de numai apte, num ărul de procese- verbale de contraven Ńie i contraband ă în anul financiar 1945/1946, comparativ cu anii anteriori ar ăta astfel: 1945/1956 - 81; 1944/1945 - 12, 1943/1944 - 21, 1941/1942 - 2.

22 noiembrie Cum ar ăta situa Ńia terenurilor din Cenadul-Mare, o arat ă inginerul cadastral Josif Grossmann, tocmit cu contract s ă m ăsoare i s ă parceleze terenurile expropriate celor îndrept ăŃ iŃi a primi p ământ prin efectul reformei agrare. Cu toate c ă trebuia s ă primeasc ă 2.000 de lei/jug., din care 500 de lei/jg. în avans, de i a angajat i doi ingineri pentru ajutor, acesta va nota c ă „În cursul lucr ărilor m-am izbit la fiecare pas de greut ăŃ i extraordinare, cari fac

120 imposibil de a termina în curând aceast ă lucrare. “. Acela i Josif Grossmann noteaz ă faptul c ă a efectuat lucr ări de peste 600.000 de lei, îns ă din care nu a luat înc ă niciun ban. Ca atare, solicit ă s ă fie presa Ńi cei care nu au achitat niciun ban, s ă i se pun ă la dispozi Ńie o tr ăsur ă pentru deplasarea pe teren i s ă i se vând ă 2 m. de lemne „fiindc ă seara când vin dela lucru, sunt silit s ă lucrez în camer ă pân ă la orele 11 seara i aceasta în camera rece“. De asemenea, ne va l ăsa i o descriere general ă a situa Ńiei terenurilor. Astfel, scrie el, „Hotarul Comunei C.M. are o întindere de 14,454 Jug la care s-a mai ad ăogat dup ă primul r ăzboiul mondial p ărŃile lâng ă Mure , numi Ńi Mamata, Hada, Curut, Sec ă, i Tarnoc în m ărimea de cca 1550 Jug. Deci hotarul total este de cca 16,000 Jug. Acest teren imens are forma unui triunghiu ascu Ńit, care se ascu Ńete dela N. spre sud. Comuna este situat ă, în loc de mijloc, întru un col Ń, având marginea hotarului spre nord vest la cca 20 klm, i spre sud la 25-30 klm. indep ărtare. Nr- ul parcelelor, v ăzând multe gr ădini i intravilane este de cca 16,000.“ . În hotarul comunei, mai noteaz ă Grossmann , exist ă patru feluri de proprietari: „1: Proprietari vechi, cu c.f. i Cadastru Comun ă etc., cu cca 7170 Jug; 2. Teren împ ărŃit prin prima ref. agr. cca 6479 Jug; 3: Teren alipit din Ungaria lâng ă Mure cca 1550 Jug; 4. P ădurea defri at ă i vândut ă oamenilor 800 Jug.“ . De remarcat c ă înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, comuna Cenadul-Mare avusese 56 de h ărŃi cadastrale i 51 de la reforma agrar ă, con Ńinând terenurile pomenite mai sus, îns ă acestea au ars în timpul r ăzboiului, cu tot cu registrele i eviden Ńa cadastral ă. Terenurile de lâng ă râul Mure nu

121 au avut niciodat ă h ărŃi în comun ă i nici registre. Grossmann crede c ă au r ămas în Ungaria. Totodat ă, faptul c ă „La c.f. st ăpâne te iar ă un haos. Comuna fiind situat ă la grani Ńă , nu s-a putut face nici o introducere în c.f. f ără aprobarea Ministerului, fiind interzis minoritarilor de a cump ăra p ământ. Totu i, vânz ări, cump ărări i mo teniri s-au f ăcut i proprietarii au intrat în posesia, f ără de a fi înregistra Ńi undeva.“ Grossmann observ ă cum c ă în hotarul comunei nu exist ă alt teren de expropriat decât cel al germanilor, îns ă lipsind c ărŃile funciare i cadastrul, nu tie nimeni cine, unde i cât teren posed ă, dar e posibil s ă fie vorba de aproximativ 4.000-5.000 de jug ăre, r ăsfirate între cele 16.000 de jug ăre. În plus, exist ă i germani din alte comune, precum i cet ăŃ eni maghiari care au terenuri în localitate. Grossmann va descoperi la Timi oara h ărŃile cadastrale rezultate în urma reformei agrare din 1922, pecum i alte h ărŃi cadastrale la Societatea „Aranca“ din Sânnicolau Mare. Problemele mari au fost cu terenurile de la P ădure, unde a fost nevoie de mai multe m ăsur ători pân ă s-a putut fixa relativ precis care a fost proprietatea germanilor. Au rezultat 760 de parcele a câte 1.100-1.200 stp. A vrut s ă repartizeze terenurile celor îndrept ăŃ iŃi, prin tragere la sor Ńi. „Îns ă lupt ători, de i c ă li s-a dat dreptul de a alege pământul unde vor n-au voit aceasta, ci au dorit s ă primeasc ă fiecare câte 2 Jug din p ădure. V ăzând, c ă prin aceasta unii r ămân complect afar ă, cauzând nemul Ńumiri - am fost silit a nimici toate lucr ările, pierzând prin aceasta munc ă, bani i timp.“ În paralel, comitetul local a încercat i el s ă împart ă terenurile de la p ădure. Dup ă prima împ ărŃire, observ ă Grossmann, a ie it scandal. Unii dintre

122 membrii comitetului local s-au deplasat la fa Ńa locului cu oameni care s-au prezentat pentru a primi p ământ. Lor li s-a dat terenurile din apropierea comunei, despre care s-a crezut c ă apar Ńin germanilor expropria Ńi. A doua zi, la fa Ńa locului s-a dus un alt delegat, cu al Ńi oameni, îns ă f ără a avea vreun registru cu terenurile împ ărŃite în ziua anterioar ă. Drept urmare, nici delegatul nu a tiut unde a dat pământ i nici îndrept ăŃ itul nu l-a mai aflat a doua oar ă unde l-a primit. Dac ă s-a atribuit p ământ aflat în proprietatea vreunui român sau sârb, s-a revenit i s-a atribuit teren într-un alt loc. „Asemenea schimburi s-au f ăcut foarte des i se fac i ast ăzi. La 1 Noembrie s-a interzis împropriet ărirea i deatuncea cine n-a primit p ământ a r ămas f ără p ământ. În acest mod s-a predat oamenilor cca 7-900 Jug în apropierea comunei, pământul ce este mai departe de comun ă, a r ămas nefolosit i s-a publicat, ca proprietarul vechi s ă-l munceasc ă.“ În „Instruc Ńiunile privitoare la perfectarea de împropriet ărire a bunurilor expropriate“ se precizeaz ă c ă nu pot fi împropriet ări Ńi: „a. Func Ńionarii i pensionarii de stat, jude Ń sau comun ă. b. Func Ńionarii particulari. c. Militarii activi sau reangaja Ńi. d. Cârciumar. e. Negustor. f. Meseria ii cari au beneficiat de scutire de mobilizare pentru lucru. g. Meseria ii cari de i nu se încadreaz ă în punctul precedent dar î i trag mai mult de 50% din existen Ńă din aceast ă profesiune. h. Samsarii.

123 i. Chirurgii, care pl ătesc impozit pentru exercitarea meseriei chirurgiu. j. Precum i orice alt ă categorie de muncitori ale satelor, al c ăror principal mijloc de trai nu este munc. câmpului. k. Cei condamna Ńi pentru dezertare f ăptuit ă dup ă 23 August 1944 [...].“ Acelea i „Instruc Ńiuni...“ vin i cu preciz ări privind cine anume este îndrept ăŃ it s ă fie împropriet ărit conf. art. 12 din lege, respectiv cei care n-au deloc ori au p ământ sub 5 ha. Ordinea este urm ătoarea: „a. Plugari mobiliza Ńi i concentra Ńi în r ăsboi antihitlerist. b. Orfani, v ăduvele i invalizi proveni Ńi din acest ršzboi. c. Orfani, v ăduve i invalizi din orce r ăsboi. d. Lupt ătorii din orice r ăzboi. e. łă rani f ără p ământ. f. Cl ăca ii i dijma ii care au lucrat pe mo ia expropriat ă indiferent de comuna unde locuiesc. g. łă ranii cu p ământ pu Ńin. Fo ti lupt ători care tr ăesc în familii care au pământ dac ă fac parte din familii numeroase sunt i ei îndrept ăŃ iŃi, dac ă p ământul posedat de familia lor, raportat la num ărul membrilor, nu întrece pentru fiecare lotul fixat pentru acea comun ă.“

27 noiembrie Comitetul local de împropriet ărire, avându-l ca pre edinte pe Milorad Marcov, iar ca secretar pe Damian Teodor, consemneaz ă într-un proces-verbal că o serie de locuitori de origine etnic ă german ă, i anume: Wolf Petre, Hilger Josif, Wolf Francisc, Richter Anton, Schussler Adam, Kuhn Josif i Damm

124 Juliu „au intrat i îns ămân Ńat pe terenurile împ ărŃite de noi îndrept ăŃ iŃilor. [...] În aceast ă situa Ńie i conform dispozi Ńiilor în vigoare decidem de a anun Ńa Comitetul de Plas ă pentru a se lua hot ărâre pentru darea în judecat ă a susmen Ńiona Ńilor“. Terenurile cu pricina erau acum proprietatea lui Io Ńa Nedelcov i Svetozar Marianu Ń.

29 noiembrie Are loc adunarea general ă a îndrept ăŃ iŃilor la împropriet ărire prin efectul Decretului-lege pentru înf ăptuirea reformei agrare. Procesul-verbal încheiat cu acest prilej arat ă c ă cei îndrept ăŃ iŃi s ă primeasc ă pământ nu au pl ătit pân ă la acea dat ă niciun leu din avansul de 500 de lei/jug ăr cadastral c ătre inginerul cadastral Grossmann. Pe de alt ă parte, de i Comitetul Jude Ńean de reform ă agrar ă a aprobat „drept spese pe seama membrii din Comitetul Local 1,000 lei pro jug.“ , sum ă ce s-a început a se încasa, Pretura Sânnicolaul-Mare a interzis continuarea încas ării i distribuirea sumei deja încasate c ătre membrii Comitetului Local. Drept pentru care, ace tia din urm ă „au declarat, c ă nu sunt învoi Ńi a mai lucra zile i s ăpt ămâni întregi pentru popor, f ără a fi desp ăgubi Ńi pentru zilele lor pierdute.“. În aceast ă situa Ńie, Grossmann propune ca taxele pentru măsur ătorile sale s ă urce la 3.000 de lei/jug ăr cadastral, din care 600 de lei/jug ăr cadastral „se vor preda Comitetului local drept plat ă pentru lucr ările, cu care au contribuit la înaintarea lucr ărilor inginere ti, prin întocmirea tabloului definitiv, prin lucrarea ca muncitor la fa Ńa locului i la identificarea terenurilor nem Ńesc etc.“ Adunarea general ă a votat în unanimitate propunerile lui Grossmann.

125

14 decembrie La edin Ńa comitetului comunal, compus din primarul comunei, Jivoico Unceanschi în calitate de pre edinte, notarul Vasile Constantinescu în calitate de secretar, plutonierul major Tompa Grigore, eful postului de jandarmi, mai particip ă ca i membri urm ătorii: Gheorghe P ătra cu, reprezentantul Partidului Comunist Român, Emeric Petchan, reprezentantul Partidului Social-Democrat, i Costa Zarici, reprezentantul Frontului Plugarilor. Ordinea reprezentan Ńilor partidelor în cadrul procesului-verbal indic ă, f ără nicio îndoial ă, faptul c ă, odat ă cu venirea sovieticilor, Partidul Comunist Român a prins atât putere, dar mai ales curaj. În decizia adoptat ă cu acel prilej, se ar ăta c ă: „În baza constat ărilor f ăcute din care rezult ă c ă în aceast ă comun ă, din cauza situa Ńiei excep Ńionale, în afar ă de cota obligatorie, nu se găse te porumb disponibil, existentul nefiind suficient pentru acoperirea nevoilor locale de consum“ .

1946

11 ianuarie Prin Ordinul Direc Ńiei Generale a V ămilor nr. 947580 din 11 ianuarie 1946, în baza deciziei ministeriale nr. 947579 din 10 ianuarie 1946, în zona de frontier ă, pe o distan Ńă de 10 km în interior, nu vor putea circula: sare sub nicio form ă, peste 100 kg; peste 100 kg tutun i fabricate C.A.M.; peste 1.500

126 grame tutun sau Ńigarete; sticl ă pentru geamuri peste 20 mp; sod ă caustic ă peste 30 kg; drojdie de bere peste 3 kg; s ăpun de rufe sau de fa Ńă peste 20 kg; decât în baza unei autoriza Ńii eliberate de Administra Ńia Vamal ă, Vam ă sau Prefectur ă.

26 februarie Kühn Anton din Cenadul-Vechiu nr. 48 trimite la Comisiunea de Reform ă Agrar ă din Timi oara o plângere în care arat ă c ă i-a fost pe nedrept expropriat pământul, iar comitetele de reform ă agrar ă din Cenadul-Mare i Sânnicolaul-Mare i-au respins apelul contra deciziilor de expropriere. El ata eaz ă la plângere i un extras dup ă livretul militar, prin care dovede te c ă a f ăcut serviciul militar la Batalionul A.C.G. din data de 15 februarie 1941 i pân ă la data de 28 ianuarie 1946, din care 11 luni pe front.

1 martie eful V ămii Cenad este R ăceanu R. Oscar, iar Li Ńescu Gheorghe e eful biroului administrativ. În calitatea sa de ef, R ăceanu va scrie negru pe alb, într- un raport c ătre superiorii s ăi, c ă, la Cenad, contrabanda s-a intensificat cu începere din august 1944. E lesne de ghicit i data: 23 ale lunii respective, când România a întors armele împotriva fostei sale aliate, Germania. Interesant este faptul c ă nu etnicii maghiari din România au fost primii suspec Ńi, ci conductorii de tren români, de pe ruta ce lega Timi oara de Szeged, via Valcani. Vama Cenad solicit ă perchezi Ńia personalului C.F.R.

22 martie

127 Comitetul de plas ă pentru reforma agrar ă din Sânnicolaul-Mare trimite c ătre Prim ăria comunei Cenadul Mare instruc Ńiunile Comisiei Centrale de reform ă agrar ă. Potrivit acestora, erau considera Ńi colabora Ńioni ti i, ca atare, expropria Ńi în întregime: „a/. To Ńi aceia care au f ăcut parte din grupurile SS organele premilitare. b/. To Ńi aceia pleca Ńi cu armata german ă. c/. To Ńi fo tii conduc ători ai Partidului Na Ńional Socialist, ai grupului etnic german i altor organiza Ńiuni cu caracter colabo-ra Ńionist i to Ńi membrii partidului na Ńional socialist. d/. To Ńi cei care au fost înscri i i activat la grupul etnic german.“ Pe de alt ă parte, acelea i instruc Ńiuni arat ă c ă nu erau considera Ńi colabora Ńioni ti: „a/. To Ńi cei cari au fost înscri i în grupul etnic german în baza legii de înfiin Ńare a acestui grup dar care nu au cotizat i nu s-au supus ordinelor i hot ărârilor acelui grup, manifestând atitudini democratice. b/. Toate v ăduvele, orfanii i invalizi de r ăzboi proveni Ńi din rândurile armatei române, cum i mobiliza Ńi i concentra Ńi în armata român ă pe frontul anti-hitlerist. c/. Copii sub 15 ani proprietari de bunuri agricole înaintea datei de 23 August 1944. Dovada de necolabora Ńionist cad în sarcina acelui care pretinde acest drept.“

4 aprilie Petru Galetariu, posesor al unui jug ăr cadastral de p ământ, solicit ă comitetului de împropriet ărire s ă fie i el împropriet ărit, deoarece face parte din

128 categoria concentra Ńilor. Fiind apicultor, el cere un lot de p ământ în apropiere de cartierul Satu Nou, deoarece acolo p ământul este bun pentru culturi melifere.

20 aprilie Comitetul de expropriere din localitate, format din Stanciu Traian, Barantici Lazar, Militar Slavco, Varga Pavel, Militar Jivco, Soceriu Gheorghe, Harkay Andreiu, Damian Teodor, Sotian Teodor, sub pre edin Ńia lui Marcov Milorad, decide ca un teren de 4 jug ăre cadastrale i 397 de stânjeni p ătra Ńi, situat în zona Talagy, i unul de 1.550 de stânjeni p ătra Ńi, situat în zona Ciura, s ă r ămân ă în continuare în proprietatea lui Hinckel Ioan. Membrii comitetului î i motiveaz ă hot ărârea astfel: Hinckel Ioan nu a vrut s ă- i achite obliga Ńiile fa Ńă de grupul etnic german; a contribuit mult la ajutorul solda Ńilor sovietici „ajutându-i reciproc i dându-le ajutor r ăni Ńilor cari de exemplu au fost du i la dânsul în cas ă i au fost îngriji Ńi personal de numitul, pe când în strad ă au fost luptele date între solda Ńii ru i i germani.“

4 iunie Ap ărarea Patriotic ă din comuna Cenadul-Mare transmite c ătre Ap ărarea Patriotic ă Sânnicolaul-Mare, sub semn ăturile pre e-dintelui. C. Ionescu, notar, respectiv a secretarului, Tr. Pescariu, tabelele nominale „a lumei I.O.V.R. din ambele r ăsboaie din aceast ă comun ă“. Tabel nominal cu invalizi i v ăduvele din războiul 1914-1918:

1. Nicolescu Iulian - invalid 2. Radu Nicolae - invalid

129 3. Colompar Dimitrie - invalid 4. Milicici Jivco - invalid 5. Militar Gheorghe - invalid 6. To ici tefan - invalid 7. Huller Anton - invalid 8. Damian Ioan - invalid 9. Wolf Petru - invalid 10. Oprean Rocsa Nedelcu 11. Pinnel Ana 12. Micl ău Iuliana 13. Uncianschi Sida Perian 14. Pescariu Ana 15. Muntean Alca Regep 16. Vingan Ana Simedru 17. Jivin Alca 18. Balal Floare 19. Lux Ana 20. Iov ănu Ń Lena Jivu 21. Pinnel Elena 22. Soceriu Marta 23. iclovan CatiŃa 24. Târziu Elena 25. Grozav Veta 26. Pecican Floare Damian 27. Radu Ana 28. Sebe an Saveta 29. Uncianschi Zorca 30. Bligar Ana Popa 31. Ilin Cata 32. Colompar Ana 33. Jivu Ana Palghie 34. Muntean Sida 35. ipo Magdalena Ecaterina 36. Jivu Veta 37. Tapp Sofia

130 38. Lipovan Ana 39. Toconi Ńă Roxa Barna 40. Muntean Elena 41. Ivanov Ma Ńa 42. Wenner Margareta 43. Schmeltzer Magdalena 44. Fassbinder Saveta 45. Colompar Natalia 46. Isac Ana 47. Socol Iuliana Radu 48. Muntean Sofia 49. Regep Stanca 50. Schmidt Suzana 51. Marienu Ń Pescariu Milca 52. Giuricin Mili Ńa 53. Ilin Elena 54. Galetariu utrean Ana 55. Cuzmanov Milca 56. Richter Margareta 57. Keltsch Elisabeta 58. Farca Cati Ńa

Ponderea femeilor rec ăsătorite este sensibil egal cu cel al femeilor r ămase necăsătorie. Am fi redat i starea civil ă nominal ă, îns ă inconstan Ńa în notare a celui care a scris tabelul la ma in ă ne-a împiedicat s ă facem acest lucru. Iat ă i tabelul nominal cu invalizi i v ăduvele din r ăzboiul 1941-1945:

1. Iva cu Ioan 2. Gornic Tolomei 3. Oprean Mihai 4. Anuichi Ioan 5. Jivin Gheorghe

131 6. Blaj Ioan 7. Damian Ion 8. Oprean Vasile 9. Crainic Toma 10. Vacar Lazar 11. Oprean Traian 12. Pecican Iulian 13. Schmeltzer Petre 14. Bugian Floare 15. Suciu Maria 16. Vlascici Darinca 17. Nedelcov Zorca 18. Regep Ana 19. Szoboszlai Terezia 20. Tuser Ana 21. Iancov Istirca 22. Jivin Sida 23. Galetariu Floare 24. Pape Ana 25. Vlascici Vucosava 26. Mali Ńa Iuliana 27. Isac Elisaveta 28. Uglesin Maria 29. Todici Iovanka 30. Cr ăciun Cati Ńa 31. Fluera Iuliana 32. Bolchi Elena 33. Pavel Wilhelmina 34. Kollar Rozalia 35. Fülöp Elisavet 36. Mizu Paulina 37. Sala Florica 38. Wambach Terezia 39. Schüssler Magdalena 40. Sauer Ana

132 41. Micu Eva - orfan ă 42. Stanciu Florica - orfan ă 43. Stanciu C-tin - orfan 44. Stanciu Iuliana - orfan ă 6 decembrie Girantele V ămii Cenad raporteaz ă superiorului său, inspectorul financiar, faptul c ă autorit ăŃ ile maghiare au blocat oseaua interna Ńional ă Timi oara- Cenad-Budapesta cu trei rânduri de an Ńuri i re Ńele de sârm ă ghimpat ă, închizând astfel circula Ńia rutier ă între România i Ungaria. Ordinul a venit din partea Comisiei Aliate de Control din Budapesta. Drept urmare, a încetat orice trafic auto. În acest context trebuie re Ńinut i faptul c ă autorit ăŃ ile române ti au impus demontarea în 1925 a căii ferate ce lega Timi oara de Szeged, via Cenad. Practic, odat ă cu blocarea oselei de c ătre unguri, s-a intrat într-o faz ă de lung ă durat ă i cu un impact nefericit îndeosebi pentru cet ăŃ enii români i maghiari care aveau rude de-o parte i de alta a frontierei. „Activitatea V ămii se m ărgine te în prezent numai la traficul de treceri la muncile agricole“ , mai scria girantele în raportul s ău. E lesne de ghicit starea sufleteasc ă a unui func Ńionar public care-i vede clar amenin Ńat nu doar postul, ci i cariera. Schimb ările politice, impuse de înving ătorii din cel de-al Doilea Război Mondial, U.R.S.S. în cazul de fa Ńă , impuneau deja concluziile de rigoare.

1947

133

7 februarie Direc Ńiunea General ă a V ămilor din cadrul Ministerului Finan Ńelor trimite la Vama Cenad o not ă prin care solicit ă un maximum de vigilen Ńă fa Ńă de contraband ă, fiindc ă „prin diferite puncte de frontier ă se trec clandestin în Ungaria i Jugoslavia cantit ăŃ i însemnate de alimente (cereale i derivarele lor, gr ăsimi, sare, c ărnuri afumate etc.“ 24 mai eful V ămii Cenad, R ăceanu R. Oscar, solicit ă la Bucure ti înfiin Ńarea în acest obiectiv a unui post de gr ăniceri. „În comun ă se fac adeseori spargeri i furturi.“ Pe de alt ă parte, noteaz ă el, „Biroul vamal este instalat în camer ă joas ă i expus ă spargerii.“ În acela i timp, patrimoniul V ămii cuprinde o ma in ă de scris, registre etc. De oservat c ă înainte a existat un post de santinel ă, îns ă acesta a fost desfiin Ńat.

2 iunie Gheorghe Li Ńescu, eful biroului administrativ din cadrul V ămii Cenad le pred ă Poli Ńiei de Frontier ă Cenad pe Klebecico Verona i Meghe Verona din Seghedin (Ungaria), care „se fac vinovate de trecerea frauduloas ă a frontierei din Ungaria în România aducând m ărfuri i încercând s ă scoat ă m ărfuri din Ńar ă tot în mod fraudulos“ , i pe Martono i Francisca din Be enova Veche (actualmente Dude tii Vechi), primite prin transfer de la Postul de Jandarmi din Be enova Veche, vinovat ă de „g ăzduirea i între Ńinerea contrabandi tilor.“ Din procesul-verbal încheiat la Vama Cenad în ziua precedent ă, reiese c ă femeile Klebecico Verona i Meghe Verona, înso Ńite de Batko Ghiula din Seghedinul Nou, au trecut în mod fraudulos frontiera

134 între localit ăŃ ile Pordeanu i Cherestur, în diminea Ńa zilei de 29 mai, având asupra lor o pereche de bocanci, 6 kg de zah ăr i 10 cutii cu chibrituri. Cei trei au fost g ăzdui Ńi la Be enova Veche de c ătre Martono i Francisca, pe care Klebecico Verona (Voronica) o cuno tea de mai mult ă vreme i c ăreia i- au dat pentru g ăzduire un kilogram de zah ăr i cele 10 cutii cu chibrituri. Femeile din Seghedin au plecat cu trenul la Timi oara, unde au vândut perechea de bocanci cu suma de 3.200.000 de lei, iar cele 5 kg de zah ăr cu 3.000.000 de lei. Cu banii câ tiga Ńi au cump ărat dou ă mii de buc ăŃ i de ardei verde i un kilogram de miez de nuc ă. S-au înapoiat de la Timi oara, tot cu trenul, în seara zilei de 30 mai, fiind ateptate la gar ă de Batko Ghiula i Martono i Francisca. Acolo au fost surprinse de doi jandarmi din Be enova Veche. Profitând de întuneric, Batko Ghiula a fugit. Pentru toate aceste fapte, cei patru au fost amenda Ńi cu suma total ă de 10.298.000 de lei. Taxa vamal ă pentru bocanci i zah ăr s-a stabilit la 246.000 de lei.

31 august La Poli Ńia de frontier ă din Cenad ajunge o depe ă a V ămii Cenad i care face referire la Legea nr. 282 „Pentru pedepsirea infrac Ńiunilor vamale ca infrac Ńiuni de sabotare a economiei na Ńionale, precum i pentru modificarea unor dispozi Ńiuni din Legea Vămilor“, publicat ă în „Monitorul Oficial“ nr. 186/15 august 1947. În aceea i depe ă se spune: „1. CONTRAVEN łIILE, circula Ńia m ărfurilor în zona de frontier ă conf. art. 95 legea v ămilor, sunt considerate de noua lege, delicte de sabotaj economic i se pedepsesc cu închisoare dela 1-6 ani i amend ă

135 penal ă dela 1.000.000.- la 1.000.000.000.-Lei plus confiscarea m ărfii. 2. CONTRABANDELE fie la import sau export, sunt considerate crime de sabotare a economiei na Ńionale i se pedepsesc cu 5-15 ani munc ă silnic ă i amend ă dela 10 milioane la 10 miliarde, plus confiscarea m ărfurilor. Amenzile se urm ăresc prin orice avut, la coeficientul în Lei stabiliza Ńi. Nici persoanele oficiale, civile sau militare, cari ar trece frontiera în interes de serviciu, nu sunt scutite de revizie i control vamal, la intrare sau eire, prin puncte legale vamale, conf. art. 37 Legea vămilor.“ Au tiu sau nu despre cele de mai sus, trei bărba Ńi i patru femei au pl ătit scump încercarea de trecere ilegal ă a frontierei. Cel pu Ńin asta reiese din nota telefonic ă nr. 386 din 31 august, trimis ă de Poli Ńia de Frontier ă Cenad c ătre Chestura Poli Ńiei din Timi oara: „Raport ăm c ă în seara de 30/31 August a.c. pe la orele 0,30, patrula compus ă din sold. Bila C-tin i Pop Simion de la Pichetul Nr. 18, a surprins un grup de 7 indivizi - 3 b ărba Ńi i 4 femei la borna 28, ce au trecut din Ungaria în România. Indivizii nu s’au supus la soma Ńiunile legale i au fost împu caŃi mortal.“ La rândul ei, Chestura va solicita pe 7 septembrie un raport detaliat în leg ătur ă cu acest eveniment.

5 septembrie Gr ănicerii din Cenad prind în zona de frontier ă apte persoane care vroiau s ă treac ă în Ungaria. Procesul-verbal a fost întocmit de c ătre comisarul Corneliu Popescu, eful Poli Ńiei de Frontier ă Cenad, i comisarul Sigismund Fuchs, eful Echipei Speciale nr. 1 de la Chestura Poli Ńiei Timi oara i face referire

136 la ordine ale Direc Ńiunii Generale a Poli Ńiei cu privire la m ăsurile speciale ce trebuie luate în zona de frontier ă pentru „st ăvilirea trecerilor clandestine peste frontier ă“. În vizor sunt, fire te, cei care „se ocup ă cu treceri clandestine de frontier ă“. Cel de-al aptelea este chiar Stefan Ratz, un ofer de 52 de ani, de religie romano-catolic ă, din Timi oara, cel care se ocupa de treceri clandestine de frontier ă. Dintre cei prin i, patru erau evrei care doreau s ă ajung ă la punctul „Joint“ din Budapesta, organiza Ńie sionist ă, pentru ca de acolo s ă fie ajuta Ńi s ă plece în Palestina: Lichtenstroh Samuel Abraham, v ăduv, de 51 de ani, vopsitor, din Timi oara; Helbert Lichtenstroh, de 12 ani, fiul lui Lichtenstroh Samuel Abraham; Gorovici Laz ăr, func Ńionar comercial din Bucure ti, ai c ărui so Ńie i copil se aflau deja în Palestina; Zlociover David, electrician din Bucure ti. Ceilal Ńi doi erau Nadhazi Rozalia, func Ńionar ă comercial ă din Timi oara, de 28 de ani, de religie reformat ă, i prietenul ei Sladeck Geza, de 24 de ani, comerciant, etnic ceh, de religie romano-catolic ă, tot din Timi oara. Acesta din urm ă i-a motivat gestul deoarece „nu am posibilitatea de trai în România.“ Din procesul-verbal reiese c ă cei trei bucure teni veniser ă la Timi oara „pentru a vedea dac ă se poate pleca prin comunitate“ (comunitatea evreiasc ă, n.n.). Se pare c ă la Stefan Ratz s-a ajuns prin Lichtenstroh Samuel Abraham. Iar Sladeck Geza a ajuns la acela i Stefan Ratz prin Nadhazi Piro ca, sora lui Nadhazi Rozalia. Pentru serviciu, Stefan Ratz a solicitat 2.500 de lei de persoan ă i a primit diferite sume, între 500 i 1.800 de lei plus „una pereche pantofi noi, una

137 pereche cisme vechi“ de la Zlociover David. La rândul s ău, acesta pretinde c ă i-ar fi pl ătit unui anume Schany, ofer din Timi oara suma de 5.000 de lei pentru a-i transporta pe to Ńi pân ă la Sânnicolaul-Mare. Aranjamentele s-au efectuat pe 2 septembrie. Numitul Schany i-a dus pân ă la ie irea din Sânnicolaul-Mare. Aici au coborât i s-au ascuns într-un lan de porumb, unde au înnoptat pân ă în zorii zilei de 3 septembrie. Dup ă care au plecat spre Ungaria. Îns ă dezorienta Ńi fiind, au mers pe linia de frontier ă exact spre pichetul de gr ăniceri, în ideea c ă este vorba despre un s ăla unguresc. Spre ghinionul lor, au dat peste o patrulă de gr ăniceri români. Tot din procesul-verbal, care consemneaz ă i declara Ńia sa, Stefan Ratz recunoa te c ă, de la ie irea sa din închisoare, a mai f ăcut trei ghidaje de trecere clandestin ă a frontierei în Ungaria, pentru care a primit diverse sume de bani. De asemenea, va mai nominaliza alte câteva persoane din Timi oara care se ocup ă cu trecerea frauduloas ă a frontierei.

16 septembrie Soldatul Nicolae Cr ăciun, de la pichetul nr. 18 „S ămân Ńa“ , plecând înspre pichetul nr. 19 pentru transmiterea de ordine, surprinde patru persoane traversând frontiera din Ungaria în România. Întrucât dup ă ce i-a somat ace tia nu au oprit, a tras un foc de arm ă în aer. Abia atunci ace tia s-au oprit. I-a legitimat, dup ă care i-a condus la pichet. Ace tia patru au fost: Nicolae Craitar, român din Ha Ńeg, de profesiune ofer; Ando Raizar, plugar, etnic german, din Lovrin; Ignat Mattler, tâmplar, etnic german, din Timi oara; Mihai Tinti, tâmplar, etnic german din Timi oara.

138 I. Radu, pre edintele comitetului local de reform ă agrar ă, scrie în numele lui Hinkel Petru, o declara Ńie prin care cel de-al doilea recunoa te c ă la ridicarea inventarului viticol i predarea acestuia c ătre Agen Ńia Viticol ă Cenad „nu s-au g ăsit urm ătoarele bunuri: 3. trei c ăzi i un butoi sub o sut ă de litri. Subsemnatul declar ă c ă nu l-a avut când s-a f ăcut inventarul iar recunoa te c ă când s-a f ăcut inventarul a isc ălit inventarul i recunoa te isc ălitura pe care a dat-o ...“. Documentul poart ă semn ătura lui Hinkel Petru.

19 septembrie În baza ordinelor Direc Ńiunii Generale de Poli Ńie, la Arad se încheie un proces-verbal semnat de c ătre inspectorul regional de poli Ńie, inspectorul vamal, comandantul Batalionului III/10 Gr ăniceri Chi ineu- Cri , comandantul Batalionului II/10 Gr ăniceri Arad, respectiv de c ătre responsabilii pentru educa Ńie de la cele dou ă batalioane, prin care se hot ărăsc m ăsurile privind trecerea frontierei româno-maghiare în perioada campaniei agricol ă de toamn ă. Printre cele apte pichete aflate în sectorul Regimentului 10 Gr ăniceri se aflau i cele de la Cenad (S ămân Ńa) i Beba Veche. Astfel: se vor verifica documentele (carnetele) de trecere la muncile agricole; trecerile frontierei în vederea muncilor agricole se vor efectua doar pe lumin ă, între orele 6 i 18 (ore de prezentare la punctele de trecere a frontierei); to Ńi muncitorii agricoli vor petrece noaptea la domiciliu, pe teritoriul Ńă rii de care apar Ńin; pentru a nu se face leg ături de prietenie între reprezentan Ńi ai autorit ăŃ ilor i cei care

139 intr ă sau ies din România, eful postului de gr ăniceri va fi schimbat la fiecare 15 zile, iar înso Ńitorul/înso Ńitorii la fiecare 48 de ore; la fiecare punct de trecere va exista câte un registru pentru muncitorii agricoli români i unul pentru cei maghiari, func Ńionarii vamali vor mai avea, pe lâng ă cele dou ă registre, acte referitoare la trecere, declara Ńiile locuitorilor, o descriere am ănun Ńit ă a mijloacelor de transport i a animalelor de transport; vitele i caii care intr ă-ies s ă aib ă copitele marcate sau plumb vamal, dar i certificate medicale veterinare. Pentru controlul recoltei de p ăioase se vor utiliza sonde de fier, dar, pe cât posibil, recolta va fi desc ărcat ă. Cerealele, cartofii etc. se vor goli din saci i se vor trece doar astfel peste frontier ă. În cazul frunctelor, locuitorii trebuie s ă aib ă cu ei i câteva co uri goale, pentru ca organele de control s ă poat ă goli i verifica recolta. Pe de alt ă parte, toate persoanele vor fi perchezi Ńionate. Pentru a se putea controla femeile, se va lua leg ătura cu organiza Ńiile de mas ă (democrate) din comuna respectiv ă i se va alege o femeie de încredere care s ă execute un asemenea control. Se solicita un control riguros pentru a nu se face „inversiuni de vite“.

22 septembrie I. Radu, pre edintele comitetului local de reform ă agrar ă, scrie în numele lui Wenner Anton o declara Ńie, semnat ă ulterior de acesta, precum c ă nu s- a g ăsit inventarul viticol „...deoarece subsnumitul declar ă c ă este furat de autori necunoscu Ńi pe când nu era acas ă. Din declara Ńiile vecinilor care le-a cerut a spus c ă el d ă la al Ńi c ă prime te mai mult deoarece

140 inventarul viticol este proprietatea statului i nu a lui personal ă.“

24 septembrie Poli Ńia de Frontier ă Cenad surprinde la ora 20 doi indivizi care încercau s ă treac ă ilegal în România. Era vorba despre timi oreanul Calando Iosif, de 24 de ani, care studiase medicina în Germania i Ungaria, i de Zimerman Zoltan, din Teremia Mare, de 24 de ani, care studiase tot medicina i tot în Germania. Potrivit declara Ńiilor, amândoi doriser ă s ă se repatrieze. Au plecat spre România cu certificate de la Comisia Aliat ă de Control. La Szeged au fost sf ătui Ńi s ă se duc ă la grani Ńă la gr ănicerii maghiari, care-i vor trece în România.

25 septembrie Determinat probabil de presiunile din partea locuitorilor din Cenad, Comisariatul de Poli Ńie Cenad- Frontier ă va transmite o not ă telefonic ă în aten Ńia Inspectoratului Regional de Poli Ńie Timi oara, care se încheie astfel: „În interesul serviciului i bunelor rela Ńiuni româno-maghiare. A nu se face impedimente muncitorilor agricoli. Rug ăm a se reveni pentru Podul-Mure care este la o distan Ńă de Cenadul - Mare de 3 km, iar S ămân Ńa este la 12 km.“ Din respectiva not ă telefonic ă afl ăm urm ătoarele: punctul de frontier ă Podul-Mure era func Ńional din 1919 ca punct principal, unde func Ńionau vama i poli Ńia de frontier ă; la 6 iunie 1940, fiind minat, capul de pod dinspre România a sărit în aer în urma unui tr ăsnet (a treia versiune a datei exploziei); de la acea dat ă, trecerile „pe jos“ (cele cu autovehicule se f ăceau, din 1940, pe la

141 „S ămân Ńa“ ) se efectuau cu „ barca oficial ă ungar ă, având capacitatea de 3.000 kgr. Cu aceast ă barc ă s’au trecut produsele agricole, paie, coceni de porumb, fructe etc., dintr’o parte în alta, controlul vamal f ăcându-se complet i precis.“ ; ruta era cea mai scurt ă pentru 544 de muncitori agricoli din ambele părŃi, care aveau terenuri agricole în zon ă; distan Ńa de la comunele maghiare Apatfalva i Cenadul Unguresc pân ă la fostul pod fiind de numai un kilometru, pe când dac ă se f ăcea ocolul pe la punctul de trecere a frontierei de la Sta Ńiunea „S ămân Ńa“ distan Ńa era de 42 km., motiv pentru care proprietarii de p ământ au făcut numeroase reclama Ńii la Ministerul de Externe Român.

20 octombrie Poli Ńia de frontier ă din Cenad îl prinde la grani Ńă , f ără legitima Ńie, pe Vladimir Sfiriu, pe care-l trimite la Chestura Poli Ńiei, pentru continuarea cercet ărilor. În procesul-verbal, cu nr. 958, plutonierul Dumitru Rusu i frunta ul Mihai Dr ăgu Ńă consemneaz ă faptul c ă soldatul Ioan P ăiu (din com. Br ăeti, jud. Ia i), aflat de serviciu la pichetul nr. 15, a văzut pe la ora 7, apropiindu-se de pichet, pe Vladimir Sfiriu. Acesta, neavând niciun act la el, este dus la plutonul de gr ăniceri. În acela i proces-verbal, Sfiriu declar ă c ă este de origine etnic ă rus, domiciliat în Pia Ńa Metal nr. 43 din Stalingrad, de meserie fierar. În 1942 a c ăzut prizonier la nem Ńi în zona Harcov i de acolo dus în Germania. La sfâr itul r ăzboiului, a c ăzut în zona american ă. „...unde ni se spunea c ă ne va da

142 drumul cât mai curând. V ăzând c ă nu ne mai elibereaz ă am fugit din lag ăr în anul 1946 luna Mai unde am lucrat la un mo ier din Austria lâng ă Viena. În anul 1947 luna Septembrie am plecat din Austria cu un vapor Rusesc pân ă în Sârbia pe dun ăre îns ă acolo a venit un control i ca s ă nu m ă g ăseasc ă în vapor f ără acte am plecat pe jos i am trecut frontiera în România îns ă necunoscând alt ă limb ă decât Rusa n-am tiut pe unde pot s ă ajung mai repede în Rusia i m-am urcat în tren la Timi oara ca s ă plec la Bucure ti, îns ă am gre it trenul i am ajuns la Cenad. De acolo am plecat pe jos pentru c ă tren s ă m ă întorc nu era decât a doua zi.“

28 octombrie Seria celor prin i trecând fraudulos frontiera dintre Ungaria i România sau invers continu ă. În sera zilei de 28 octombrie, la ora 20, o patrul ă de gr ăniceri din Cenad prinde un grup de opt adul Ńi i un copil trecând frontiera dinspre Ungaria spre România. To Ńi sunt de origine etnic ă german ă, dintre care apte din Periam, unul din com. Sendorf, jud. Arad i unul din Aradul Nou. Dac ă ultimii doi se întorceau din Rusia, unde au fost du i de Armata Ro ie, pentru munc ă, ceilal Ńi se întorceau din Austria, unde, dup ă declara Ńiile lor, au fost du i cu for Ńa de amata german ă. Asupra lor s-au g ăsit: o pereche de chilo Ńi de pânz ă, negri, cu dungi; un metru de lemn, o brichet ă, o pereche de pantaloni scur Ńi, de doc, doi metri de satin de culoare roz, cu flori; o pereche de ochelari pentru praf; o cravat ă de culoare verde închis,

143 cu flori imprimate ro ii; o rochie cafenie din doc, 3 ruble ruse ti.

3 noiembrie Poli Ńia de Frontier ă Cenad prinde în zona de grani Ńă , trecând fraudulos în România, apte etnici germani, originari din com. Ni Ńchidorf, jud. Timi , care se întorceau din prizonieratul lor în U.R.S.S., unde au fost du i la munc ă de c ătre Armata Ro ie. În aceea i zi, mai sunt prin i al Ńi cinci etnici germani, care veneau tot din U.R.S.S., de origine din diverse localit ăŃ i b ănăŃ ene. 22 noiembrie Cinci transfugi, o c ălăuz ă, o concubin ă i o gazd ă. Gr ănicerii prind la Cenad pe Paul Rozalia, de 25 de ani, etnic ă german ă, de religie romano-catolic ă, care dorea s ă ajung ă la so Ńul ei, în Austria, întrucât la Timi oara nu avea mijloace de existen Ńă . A pl ătit călăuzei 15.000 de lei. Jung Ana, de 53 de ani, etnic ă german ă, v ăduv ă, fost ă muncitoare la fabrica textil ă „Florida“ din Timi oara, care dorea s ă se repatrieze în Germania, la copiii s ăi, a pl ătit 7.200 de lei. Fesler Maria, etnic ă german ă, c ăsătorit ă, cu dou ă fete, de loc din Iugoslavia, de unde a venit în România în luna mai 1947, a pl ătit 8.000 de lei, de i c ălăuza îi ceruse câte 6.000 de lei de persoan ă, pentru ea i cele dou ă fiice ale sale. C ălăuza, Ticu Nicolae, din Timi oara, i concubina sa, Zeigler Ewa, le-au adus pe transfuge cu trenul pân ă la Sânnicolaul-Mare, unde acestea au înoptat la un anume Farca .

2 decembrie

144 Sub semn ăturile notarului i efului Biroului I.O.V.R. din Cenadul-Mare, este trimis ă la Lega Ńia Iugoslav ă din Bucure ti o solicitare de interven Ńie către Divizia 36, Brigada VI, Batalionul 2, Compania 2, a voluntarilor partizani din Iugoslavia spre a se elibera un certificat oficial precum c ă soldatul „Obercnez Sava fiul lui Jifco i Dinca, voluntar în unitatea amintit ă i c ă la data de 14 martie 1945 ora 1/2 2 dup ă mas ă, a decedat pe front, fiind înmormântat în cimitirul din ora ul Chichinda Mare - Jugoslavia. Acest certificat ni este urgent necesar spre a se aranja drepturile de pensie ale urma ilor; so Ńie i copil, cari domiciliaz ă în aceast ă comun ă. Certificatul s ă fie redactat cu toate datele amintite de mai sus, spre a se ti, unitatea din care a făcut parte, data exact ă a mor Ńii sale dup ă extrasul de moarte i c ă moartea s-a produs în timpul i din cauza r ăsboiului. Fără certificatul de mai sus, urma ii nu pot fi pensiona Ńi cu pensia de r ăsboiu.“ Solicitarea a r ămas f ără niciun r ăspuns, deoarece asupra ei se revine pe 13 aprilie 1948.

23 decembrie Slatina Gheorghe i Sinesiu Ioan, lucr ători ai Biroului de Siguran Ńă Cenad, fiind de serviciu la gara CFR din localitate, legitimând 19 persoane constat ă că acestea nu au niciun fel de document. Este vorba despre etnici germani care au intrat clandestin în România în 1945 „i de atunci umbl ă f ără niciun rost“. Dup ă cele declarate, ace tia sunt de loc din Cogelac i Marinbunar, Constan Ńa, respectiv din Cern ăuŃi, Bucovina.

145

24 decembrie Plutonul 1/6 Gr ăniceri Paz ă Cenad va preda Biroului de Siguran Ńă Cenad un grup de 19 persoane de etnie german ă, care formau trei familii (judecând dup ă nume i domiciliu), din jude Ńele Caliacra i Cetatea Alb ă, ce trebuiau a fi expulzate fiind considerate indezirabile pe teritoriul României.

______

Bibliografie Direc Ńia Jude Ńean ă Timi a Arhivelor Na Ńionale: - Fond 942 Prim ăria Cenad, inv. 1388, dosarele: 2/1938, 3/1939, 4/1939, 1/1940, 2/1940, 1/1941, 1/1942 (I.O.V.R. 1942- 1946) 2/1942-1946, 2/1943-1948, 1/1944-1945, 1/1945-1947, 2/1942-1946; 14/1947, 15/1947; - Fond 944 Prim ăria Cenadu-Vechi, inv. 1389, dosarele: 160/1939, 165/1940, 196/1943, 197/1943, 205/1944; - Deta amentul de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, inv. 1662, dosarele: 3/1944-1945, 13/1947-1948, - Fond 277, Vama Cenad, inv. 509, dosarele: 4, 7, 9, 12, 14, 16, 18, 23, 29, 30, 37, 38, 44.

Fotografiile sunt reproduceri ale documentelor aflate în custodia Direc Ńiei Jude Ńeane Timi a Arhivelor Na Ńionale.

146

Partea a II-a

Comunic ări i articole de pres ă

147

„Cum vorbe ti, asta e ti“ sau despre rela Ńiile sârbo-germane la Cenad

„Nu se tie din ce motive, nem Ńii înv ăŃ au înc ă de mici limba sârb ă, dar sârbii se deprindeau mai greu cu limba german ă. Înc ă mai exist ă martori în via Ńă care-i aduc aminte cum la sfâr itul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial, un rus beat, trecând prin sat, a renun Ńat s ă mai împu te o micu Ńă nem Ńoaic ă, fiindc ă aceasta tia s ă vorbeasc ă sârbe te.: «Cum vorbe ti, asta e ti», i-a spus el în limba rus ă. În aproape aptezeci de ani, în acest sat cândva germano-sârb din România s-a schimbat totul. Nem Ńii au plecat în principal în Germania, iar sârbii – la cimitir. În sat au venit românii. Dup ă prima zi la gr ădini Ńă , baba Mileva l-a întrebat pe str ănepotul s ău Dragan: «No, cum a fost, cum a Ńi povestit voi acolo, la kindergarten?» «Doar eu i Hunter am vorbit sârbe te»“. Acesta este un fragment pe care l-am citi într-o povestire a lui Miomir Todorov, ap ărut ă în „Književni život” nr. 3/2009, publica Ńie literar ă trimestrial ă a Uniunii Sârbilor din România, relevant pentru comunit ăŃile mixte din punct de vedere na Ńional din Banat, text care m-a determinat s ă abordez rela Ńiile interetnice, îndeosebi cele sârbo-germane, tiut fiind faptul c ă cel pu Ńin în Serbia vecin ă vabii au devenit,

148 imediat dup ă cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, o raritate. Iar urma ii coloni tilor sârbi din Modo , actualul Jaša Tomi ć, fiindc ă pe un mormânt din cimitirul catolic din localitate se pomene te de un Weissmüller, cred cu t ărie i chiar se laud ă c ă vestitul actor american Johnny Weissmüller s-a n ăscut în localitatea lor. Cum eu însumi am copil ărit la Cenad, o localitate multietnic ă, am avut în primii trei ani de coal ă în limba român ă un înv ăŃă tor german, Franz Kahles, a fost i firesc s ă caut resurse documentare referitoare la Cenad. Amplasarea Cenadului la frontiera cu Ungaria, existen Ńa în localitate a unui punct de trecere a frontierei i, ca atare, situarea pe un drum interna Ńional, posesia de aparate de radio i propaganda de tot felul înainte i în timpul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial, toate acestea nu puteau s ă nu influen Ńeze, într-un fel sau altul, rela Ńiile interetnice. Îns ă nu atât de mult încât s ă duc ă la degenerarea situa Ńiei. Rapoartele Deta amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, prezente în custodia Direc Ńiei Jude Ńene Timi a Arhivelor Na Ńionale ale României, nu consemneaz ă nimic deosebit referitor cel pu Ńin la rela Ńiile dintre membrii diferitelor na Ńionalit ăŃ i din localitate. Dup ă cum raporta Prim ăria din Cenadul-Mare (pe atunci) c ătre Pretura Plasei Sânnicolau Mare, la cererea Prefecturii jude Ńului Timi -Torontal, la 20 februarie 1941 tr ăiau în comun ă 6.121 de locuitori, din care 2.439 români (39,8%), 1.740 germani (28,4%), 1.328 de sârbi (21,6%), 607 maghiari (9,9%), 7 evrei (0,1%). Lipsesc din acest tablou Ńiganii, de i existau. Din pricina cheltuielilor de r ăzboi, a rela Ńiilor economice interstatale tot mai defectuoase, „starea de

149 spirit a popula Ńiei de la noi i de peste frontiere e cât se poate de nesatisf ăcătoare din cauza scumpetei i lipsei multor articole de prim ă necesitate“, avea s ă raporteze superiorilor girantele v ămii Cenad, pe 6 iunie 1942. Tot el observa c ă: „[...] g) Curentele politice i ideologice ce pun st ăpânire pe masele germane sunt cele de actualitate, de ordin general; h) curentul sârb e de natur ă comunist ă, sperând în victoria final ă a bol evicilor. La unguri nu se observ ă nimic.“ Popula Ńia de origine etnic ă german ă din Cenad nu a v ăzut îns ă cu ochi buni prezen Ńa refugia Ńilor în localitate. Astfel, într-o not ă informativ ă, agentul de poli Ńie Nicolae Cuibus, din cadrul Deta amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, scrie: „... s-a r ăspândit zvonul printre ei (germanii, n.n.) c ă toat ă popula Ńia german ă din Banat va fi dus ă în Germania i în locul lor vor r ămâne cei ce s-au refugiat din diverse p ărŃi ale Ńă rii” . Zvonul a indus printre cen ăzenii vabi ura fa Ńă de noii-veni Ńi, astfel c ă au început s ă le provoace acestora tot felul de nepl ăceri. O parte dintre proprietari le spuneau refugia Ńilor, cit ăm „De ce nu aŃi r ămas sub ru i i ce c ăuta Ńi aici?“ . Unele neîn Ńelegeri erau rezolvate de c ătre prim ărie, altele de către jandarmi. „Majoritatea proprietarilor germani, atunci când autorit ăŃ ile i-au plasat pe refugia Ńi, au scos mobilierul din camerele rechizi Ńionate, spunându-le la refugia Ńi c ă dac ă le trebuia mobil ă de ce nu i-au adus, l ăsându-i în camere chiar i f ără paturi” , mai scria Cuibus. Pe de alt ă parte, propaganda lui Hitler nu amu Ńise nici ea, mai cu seam ă c ă armata german ă se găsea într-o pozi Ńie deloc roz ă. N. Cuibus va raporta Chesturii Poli Ńiei din Timi oara c ă nou ă tineri germani din Cenad au p ărăsit localitatea clandestin i

150 au plecat s ă se înroleze în armata german ă. Unii înv ăŃă tori germani din România, „... dorind a cre te copiii în spirit na Ńional-socialist le spun acestora c ă nu exist ă Dumnezeu, ci numai prin Hitler, poporul german va avea un viitor mai bun” , raporteaz ă N. Cuibus pe 23 iunie 1944. Aceast ă situa Ńie din coli, unde religia era omis ă dintre materiile de predare, nu convenea îns ă nici b ătrânilor vabi. Chestura Timi oara trimitea confiden Ńial i personal, sub semn ătura chestorului Mihai Marin i a lui Gheorghe Nistor, eful Biroului Poli Ńiei de Siguran Ńă , c ătre eful Deta amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, o misiv ă în care, printre altele, se scria: „...activitatea informativ ă este aproape inexistent ă“ i asta „având în vedere situa Ńia interna Ńional ă, precum i repercusiunile pe care le pot aduce evenimentele interna Ńionale“. În acest context, efii Poli Ńiei mai scriau: „V ă rug ăm a proceda de îndat ă la organizarea unei re Ńele de informaŃii, pentru a se cunoa te din timp orice ini Ńiativ ă a minoritarilor din raza Dvs. precum i a membrilor diferitelor partide politice desfiin Ńate sau organiza Ńiilor subversive, pentru a se putea aviza asupra m ăsurilor ce urmeaz ă a se lua i a se raporta autorit ăŃ ilor noastre superioare situa Ńia din sectorul nostru. Informa Ńiile cu caracter urgent vor fi raportate pe cea mai scurt ă cale” . Întoarcerea de c ătre România a armelor, la 23 august 1944, împotriva fostului s ău Aliat, Germania, a pus vabii din Cenad într-o situa Ńie delicat ă. Pe 30 septembrie acela i an, Chestura solicit ă efectuarea de razii intense „...pentru a descoperi solda Ńi germani răma i pe teritoriu i ascun i de c ătre popula Ńia minoritar ă”. F ără a preciza, este limpede c ă se referea la vabii cen ăzeni. Trei s ăpt ămâni mai târziu, pe 19

151 octombrie, tot Chestura Timi oara va solicita imperios „... cercet ări serioase i f ără nici un menajament pentru descoperirea tuturor elementelor care s-au dedat la devast ări sau acte de teroare împotriva popula Ńiei române ti, pe timpul scurtei ocupa Ńii inamice” . Recent, am primit dou ă compact-discuri cu imagini vechi i noi din Cenad sau referitoare la cen ăzeni pentru a le insera pe site-ul oficial al Cenadului – www.cenad.ro , i pe site-ul Proiectului Banaterra – Enciclopedia Banatului – www.banaterra.eu . Cu o meticulozitate tipic german ă, autorul, respectiv înv ăŃă torul Johann Wunder, un cen ăzean german stabilit în Germania, a scris i texte- cli eu pentru fiecare imagine în parte. Iat ă cum poveste te el despre acele timpuri: „Dup ă 23 august 1944, situa Ńia din Cenad era destul de confuz ă. Nimeni nu tia ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Ca de obicei, oamenii a teptau anun Ńurile plaia ului (tobo arului). Când acesta ap ărea la r ăspântie de str ăzi i b ătea toba, lumea ie ea repede din cur Ńi s ă aud ă noile ordine ale prim ăriei. Într-o zi, dup ă ce a încetat b ătutul tobei, pl ăia ul a strigat în gura mare: «To Ńi nem Ńii... sunt obliga Ńi s ă predeie la prim ărie, în cursul zilei de mâine, bicicletele i aparatele de radio. Contraven Ńii se vor pedepsi cu închisoare.» Pirn acest act, popula Ńia german ă era lipsit ă de orice informare despre mersul frontului. În ziua de 14 septembrie fiind sărb ătoare bisericeasc ă, ziua Sf. Gerald (Kirwei), st ăteam dup ă-amiaz ă cu bunicii i vecinii la divan în strad ă. Deodat ă a intrat în strada G ării o coloan ă de căru Ńe. La primul col Ń, cel din fa Ńă s-a oprit i a strigat un «Brrr» lung. Atunci, vecinul nostru, Eberhard Petru, care era în concediu din Armata

152 Român ă, a spus: « Ă tia-s ru i!» i am fugit în curte. În ultimele zile din septembrie, mul Ńi b ărba Ńi au fost du i la Mure pentru a construi un cap de trecere la podul avariat de peste Mure . “ În intervalul de timp 3-6 octombrie 1944, la Cenad s-au dat lupte grele între armata german ă, în retragere, i armata sovietic ă, aflat ă în ofensiv ă. Citez textul de la una dintre fotografiile din colec Ńia lui Johann Wunder, ce reprezint ă mormintele a 16 solda Ńi germani îngropa Ńi la marginea cimitirului catolic din Cenad: „Cei c ăzu Ńi din rândurile trupelor germane au fost sacrifica Ńi numai în scopul cre ării unui coridor de trecere peste Tisa la Seghedin pentru trupele care se retr ăgeau din Grecia i Iugoslavia. Majoritatea victimelor din Cenad au fost transportate la Sânnicolau Mare, în afar ă de cei doi de dup ă poarta de la casa cu nr. 1226, vizavi de actualul hotel „Casa German ă“, i cei trei grav r ăni Ńi l ăsa Ńi în punctul de prim-ajutor în curtea familiei Pauli, de la nr. 1670, pe pavaj, unde s-a turnat peste ei benzină i au ars de vii. Ni te Ńigani be Ńi au fost obliga Ńi s ă-i îngroape dup ă cotarc ă, în gr ădin ă. Majoritatea victimelor din rândurile popula Ńiei germane au fost făcute dup ă recuperarea satului de c ătre trupele sovietice: 24 de femei, copii i b ătrâni. Unde a fost găsit un osta mort, casa a fost incendiat ă i locatarii împu ca Ńi. Probabil ca r ăzbunare pentru cei doi osta i sovietici lovi Ńi mortal de un proiectil de tanc dup ă u a mic ă ce duce direct în turnul bisericii romano-catolice, p ărintele Petla Josif i vecinul s ău, înv ăŃă torul Krischan Gabriel, au fost du i în fa Ńa bisericii pentru executare. Dup ă ce salva armelor l-a cru Ńat pe p ărinte, acesta a r ămas înlemnit mai departe, cu fa Ńa la perete. Stând singur i neauzind nimic, a îndr ăznit dup ă un timp s ă se întoarc ă. Mai

153 târziu, a aflat c ă preotul sârb l-a înduplecat pe ofi Ńerul sovietic s ă-l cru Ńe, spunând c ă acesta nu este fascist. Înv ăŃă torul Krischan a fost îngropat pe dup ă poarta actualei farmacii, care era pe-atunci locuinŃă pentru înv ăŃă tori. În prim ăvara anului 1945, bunicul meu, Wunder Anton, sifonar, a fost obligat s ă transporte victimile civile cu c ăru Ńa-platform ă a sifon ăriei la cimitir.“ Nu departe de Cenad, la Beba Veche, începe frontiera cu Iugoslavia. Dincolo de frontier ă, liderul comunist iugoslav Iosip Broz Tito a decis alungarea germanilor din Iugoslavia. Foarte mul Ńi etnici germani cu cet ăŃ enie iugoslav ă au luat drumul Austriei i Germaniei, alegând ca rut ă Moravi Ńa-Cenad, unde existau puncte de trecere a frontierei cu Iugoslavia i, respectiv, Ungaria. M ărturie stau zeci i zeci de tabele, cu nume, ale Poli Ńiei de Frontier ă din Cenad, aflate acum în custodia Direc Ńiei Jude Ńene Timi a Arhivelor Statului din Timi oara. „În dup ă-masa zilei de 6 octombrie 1945, scrie Johann Wunder, popula Ńia german ă din Cenad a fost îndemnat ă s ă se refugieze la Sânnicolau Mare. Acolo s-au format coloane de c ăru Ńe care s-au îndreptat spre Ungaria. În trei s ăpt ămâni am ajuns în Austria, dincolo de Viena. Au fost evacuate din România peste 100.000 de persoane. Cei refugia Ńi au sc ăpat astfel de deportarea în U.R.S.S. Cam în acela i timp, tat ăl meu, care dup ă tratatul dintre guvernul român i cel german, era ca i al Ńi peste 50.000 de etnici germani, înrolat în armata german ă, a fost r ănit în Ungaria, în apropiere de ora ul Debrecen, Transportat în spital, la Viena, l-a avut ca vecin de pat pe un osta german, care a fost r ănit la biserica unit ă din Cenad. Surorile călug ări Ńe au scris scrisori în numele celor grav răni Ńi i, astfel, într-un timp relativ scurt, to Ńi

154 cen ăzenii împr ă tia Ńi pe frontul de est i de vest i cei refugia Ńi au fost informa Ńi despre cele întâmplate la Cenad.“ De deportarea în U.R.S.S. n-au sc ăpat îns ă to Ńi germanii cen ăzeni. Astfel, printre cei 69.332 de etnici germani du i în Rusia, s-au num ărat inclusiv Swobodnik Nicolae, directorul colii din Cenad, i fiul s ău Frederic, de 15 ani, deportat în locul fratelui său, Otto, acesta din urm ă fiind prea mic de statur ă i, ca atare, inapt pentru munca grea din minele de cărbuni. Via Ńa i-a urmat îns ă cursul. R ănile r ăzboiului se cicatrizau. Tineretul, dar i cei în vârst ă, sim Ńea nevoia destinderii, a distrac Ńiei. Dac ă în Cenad germanii excelau la fanfare, sârbii excelau la tambur ă. Potrivit acelora i texte-cli eu, în 1948, exista cel pu Ńin o fanfar ă, cea a muzican Ńilor b ătrâni, surprins ă cântând la birtul lui Burger, la balul recru Ńilor vabi. În 1950, o alt ă fotografie surprinde orchestra Maywurm Petru. Johann Wunder noteaz ă: „Orchestra Maywurm Petru împreun ă cu Sava Giuricin (cu ochelari), cel mai talentat muzicant al Cenadului. Fiind declarat fiu de chiabur, nu a fost angajat niciunde. În vara anului 1950 a lucrat la batoz ă. Pe căldur ă mare, transpirat fiind i obosit, cineva i-a turnat ap ă rece peste corp dintr-un butoi rezervat contra incendiilor. Sava a f ăcut infarct i a murit pe loc. Astfel, un om talentat a fost luat din mijlocul cen ăzenilor“. Aceste cuvinte dovedesc un lucru de net ăgăduit: dac ă lucrurile urâte învr ăjbesc oamenii, cele frumoase îi fac s ă treac ă peste deosebirile de neam. Sava Giuricin (a c ărui cruce am v ăzut-o la cimitirul ortodox din Cenad la p ământ), un sârb, a fost apreciat i cooptat într-o orchestr ă văbeasc ă i regretat la moarte.

155 În acela i context, recurg la un al treilea citat, acesta tot din listele cu texte-cli eu ale lui Johann Wunder: „Casa p ărinteasc ă din Cenad nr. 100. Pân ă în anul 1930, familia Wunder a locuit în casa Voin din Ciucov ăŃ (cartier preponderesc sârbesc din Cenad) nr. 155 i a fost singura familie văbeasc ă între sârbi. Aici trebuie remarcat un moment din istoria Cenadului. Despre evenimentele din timpul Revolu Ńiei din 1848-1849 s-a povestit de multe ori în cercurile de rude sau prieteni. Astfel, s-a relatat cum că dup ă înfrângerea Revolu Ńiei, în 1849, la Cenad a fost proclamat ă starea excep Ńional ă, care le interzicea locuitorilor s ă ias ă din case dup ă l ăsarea întunericului, iar în case s ă nu aprind ă lumina. Pe str ăzi patrulau bosniaci c ălare (mai mult ca probabil bosniaci musulmani, n.n.). To Ńi b ărba Ńii sârbi au fost declara Ńi în afara legii (proscri i). Majoritatea, îns ă, au supravie Ńuit datorit ă faptului c ă s-au ascuns în cur Ńi i jirezi de paie ale vabilor. Într-o noapte, str ăbunica s-a sculat s ă coac ă pâine. În timp ce prelucra aluatul, eful unei patrule a b ătut cu pumnul în crucea geamului i a strigat într-o german ă cu accent slav: «Was makt du da? (Was machst du da – Ce faci aici)». Str ăbunica i-a r ăspuns: «Ich back’ Brot (Eu coc pâine).» «Mach de Likt aus und back de Brot in de Dunkel!» (Mach das Licht aus und back das Brot im Dunkeln! – Stinge lumina i coace pâinea pe întuneric!). Astfel de vrmeuri grele – mai noteaz ă Johann Wunder – au existat pentru fiecare etnie din Cenad i totu i evenimentele frumoase i îmbucur ătoare au contribuit la încheierea de prietenii, care au Ńinut o via Ńă întreag ă între cons ăteni.“ Vizitând, în 2003, Cenadul, Johann Wunder a zburat pe 30 aprilie cu un avion utilitar pe deasupra

156 Cenadului i a realizat un set de fotografii aeriene ale localit ăŃ ii, pe care le-a expus apoi într-o expozi Ńie în Germania. Expozi Ńia a fost vizitat ă i de Günter Beckstein, pe-atunci ministru de Interne al Germaniei. Noteaz ă Johann Wunder într-un text-cli eu: „ Văzând «Cele trei surori» (trei biserici), domnia-sa a întrebat: «Cum de au ajuns trei biserici a a de aproape una de alta i au supravie Ńuit un timp îndelungat în centrul comunei?» R ăspunsul meu a fost că în Cenad n-a existat între etnii o ur ă atât de mare aa cum s-a întâmplat în Iugoslavia.“ Copil ărind la Cenad, am cunoscut eu însumi anumite realit ăŃ i, dar c ărora nu le-am dat la vârsta aceea aten Ńia cuvenit ă i, ca atare, nici nu le-am judecat decât a a cum le poate judeca un copil. Urmele r ăzboiului înc ă se vedeau pe-atunci la Cenad: case cu zidurile mu cate de gloan Ńe, una pe uli Ńa Gării, iar alta pe uli Ńa Filmului, cum i se spunea, pe strada respectiv ă func Ńionând cinematograful comunal, zis i „Toni-Mozi“. Pe la poduri i prin an Ńuri înc ă mai d ădeam de tuburi de cartu e, dar i cartu e neutilizate, ruginite. La digul Mure ului, în partea superioar ă, se aflau în stare bun ă dou ă cazemate din beton, cu ambrazurile spre sat. Fire te, jocurile preferate de pu tani erau „de-a r ăzboiu“ ori, sinonim, „de-a pac“. Cazematele, în care intram oarecum cu team ă, aveau replici construite de copii pe la gropile de p ământ galben din cap ătul str ăzii Sub- pădure. Nu cunosc cum erau rela Ńiile între adul Ńii de diferite etnii i nici atitudinea fa Ńă de germani. Îns ă propaganda sovietic ă era în floare. La „Toni-Mozi“ rulau preponderent filme sovietice, de r ăzboi, unde băie Ńii r ăi erau, fire te nem Ńii, iar cei buni, ru ii. Influen Ńa lor asupra copiilor a avut probabil oarecare

157 urm ări resim Ńite mai cu seam ă de cei de etnie german ă. La coala Mare, unde erau câte trei clase paralele, una fiind cu copii germani, nu am sesizat alterca Ńii majore. Doar de una îmi amintesc, fiind stârnit ă de doi fra Ńi unguri destul de recalcitran Ńi i bătăui, veni Ńi de undeva din secuime i stabili Ńi cu părin Ńii la Cenad. B ătaia lor cu copiii nem Ńi s-a l ăsat cu note sc ăzute la purtare. Tot pe-atunci au început s ă ruleze filme iugoslave cu partizani, b ăie Ńii r ăi fiind tot germanii. Potrivit Recens ământului popula Ńiei i locuin Ńelor din 1992, în Cenad mai tr ăiau 401 sârbi (10,1%). Recens ământul din 2002 arat ă urm ătoarea componen Ńa pe na Ńionalit ăŃ i a totalului popula Ńiei de 4.272 de locuitori: 2.818 români, 680 maghiari, 371 Ńigani, 318 sârbi, 47 germani, 19 ucrainieni, 11 bulgari, trei croa Ńi, doi cehi, doi sloveni i un vab. i fiindc ă tot am pomenit de lucruri frumoase care unesc oamenii, iat ă, în final, câteva date elocvente pentru subiectul privind rela Ńiile vabilor cu sârbii din Cenad. Recen-sământul din 2002 a scos la iveal ă faptul c ă în România tr ăiau 31 de sârbi a c ăror limb ă matern ă declarat ă era germana i 36 de germani cu limba matern ă declarat ă sârba.

NOT Ă: Comunicarea a fost prezentat ă la: cea de- a III-a Sesiune de comunic ări Banaterra, organizat ă la Timi oara de c ătre Asocia Ńia Proiectul Rastko România, pe 13 noiembrie 2009; la Sesiunea de comunic ări organizat ă de c ătre Asocia Ńia Cultural ă „Concordia“ Cenad pe 14 noiembrie 2009; la Ni Ńchidorf, la Sesiunea de comunic ări „ vabii din Banat“, organizat ă pe 10 decembrie 2009 de c ătre Prim ăria Comunei Ni Ńchidorf, coala cu cls. I-VIII Ni Ńchidorf, Consiliul Jude Ńean Timi , Asocia Ńia

158 Proiectul Rastko România din Timi oara, cu ocazia decern ării premiului Nobel pentru literatur ă scriitoarei germane Herta Müller.

159

I.C.A.R. - Sta Ńiunea experimental ă Cenad. Cartea de aur 1911-1960

O carte de aur, respectiv de onoare, este pentru istorici o min ă de aur în lipsa ori chiar în prezen Ńa unei alte documenta Ńii privind evolu Ńia în timp a unei anumite entit ăŃ i, în cazul nostru a sta Ńiunii experimentale Cenad din cadrul Institului de Cercet ări Agronomice al României – I.C.A.R. din Cenad. Cartea de aur a I.C.A.R.-ului a ajuns la mine absolut întâmpl ător. Pe 6 martie 2007, am primit un scurt mesaj prin po ta electronic ă, având trecut la subiect cuvântul „Cenad“ . Fac public con Ńinutul acestuia tocmai fiindc ă nu consider c ă mesajul este strict privat, el privind Cenadul în ansamblu: „ Bun ă ziua, M ă numesc Valentin Arfire i sunt fiul lui Neculai Arfire, care a fost o vreme directorul sta Ńiunii Cenad. Din acest motiv a ajuns la mine Cartea de Aur a Sta Ńiunii, care - sunt încredin Ńat - prezint ă interes pentru cei apropia Ńi de localitate. În cazul în care crede Ńi c ă pute Ńi folosi informa Ńiile pe care le cuprinde, v-a putea-o oferi. Cu stim ă, Valentin Arfire “. Iat ă i r ăspunsul pe care i l-a trimis dlui Valentin Arfire în aceea i zi : „Mesajul dumneavoastr ă este mai mult decât binevenit. tiu c ă cen ăzenii preg ătesc o monografie a localit ăŃ ii i orice

160 document poate servi acestui scop. Când spune Ńi «sta Ńiune» eu în Ńeleg c ă este vorba despre I.C.A.R., fosta sta Ńiune de cercet ări agricole. Dac ă ne pute Ńi oferi chiar cartea sau o copie a acesteia, ave Ńi mai jos datele mele de identificare“ . O zi mai târziu, primesc urm ătoarele rânduri: „Da, este vorba de vechiul I.C.A.R. Am s ă o caut i o voi l ăsa la redac Ńie. Am văzut i situl dumnneavoastr ă - felicit ări pentru con Ńinut i realizare“ . De aici am tras concluzia c ă ceea ce l-a determinat pe dl Valentin Arfire s ă m ă abordeze a fost Proiectul Banaterra, ini Ńat de mine i dedicat Banatului istoric. Dup ă un anumit num ăr de zile, ne-am întâlnit în holul de intrare al redac Ńiei „Agenda“ . A fost o întâlnire scurt ă. Mi-a predat Cartea de aur cu rug ămintea s ă-i men Ńionez numele, ceea ce fac i în clipa de fa Ńă i am f ăcut-o i pe site-ul oficial al comunei Cenad (www.cenad.ro). Fire te c ă, o dat ă ajuns acas ă, am r ăsfoit Cartea de aur din scoar Ńă în scoar Ńă , curios de cele scrise de-a lungul timpului de c ătre diversele persoane anonime ori personalit ăŃ i care au vizitat aceast ă cândva atât de cunoscut ă sta Ńiune de cercet ări agri-cole. Cele 104 file format A4 sunt legate i numero- tate prin tampilare, de leg ătorul de c ărŃi, cu nu-mere de la 1 la 200. Pri-mele i ultimele dou ă file nu sunt însemnate. Jude-când dup ă faptul c ă prima semn ătur ă dateaz ă din 1911, iar pe coperta carto-nat ă i învelit ă în pânz ă neagr ă este gravat ă cu litere majuscule aurite denumirea CARTEA DE AUR, putem afirma cu certitudine c ă respectiva carte a trecut de cel pu Ńin dou ă ori pe la leg ătorul de c ărŃi, ultima dat ă dup ă 1918, anul unirii Transilvaniei i Banatului cu România. Ca atare, putem deja vorbi de dou ă p ărŃi temporale distincte ale C ărŃii de aur: perioada de dinainte de Marea Unire i perioada de dup ă Marea

161 Unire din 1918. i sub aspect politic exist ă dou ă perioade i anume: perioada capitalist ă, de la înfiin Ńarea sta Ńiunii i pân ă la 6 martie 1945, i perioada comunist ă, între 6 martie 1945 i data desfiin Ńă rii sta Ńiunii, cu siguran Ńă alta decât data ultimei însemn ări în carte. Ultima însemnare se afl ă pe pagina 109, dateaz ă din 2 august 1960 i apar Ńine unei delega Ńii maghiare de la Academia de tiin Ńe Agricole din Martonvásári. Pentru a r ămâne la domeniul de curiozit ăŃ i sau, mai corect spus, la elementele mai deosebite ale c ărŃii, trebuie s ă preciz ăm faptul c ă, dac ă majoritatea filelor sunt integre, atragem aten Ńia asupra paginilor 11-12 (ultima însemnare accesibil ă este datat ă 20 octombrie 1919 i apar Ńine membrilor unei delega Ńii de la Regimentul 1 Artilerie Grea din Craiova) i, respectiv 79-80 (aici, ultima însemnare vizibil ă în partea de jos a paginii dateaz ă din 24 noiembrie 1942). La ambele file lipse te, în partea de jos, câte o fâ ie de aproximativ 4-5 cm. Desigur, nu cunoa tem motivele tăieturilor respective, dar, judecând logic, nu puteau fi făcute decât de cineva din personalul sta Ńiunii, convins de c ătre vreun superior pe linie ierarhic ă s ă îndep ărteze dovada prezen Ńei în data i la locul respectiv a uneia sau unor anumite persoane. În acela i context trebuie remarcat i faptul c ă, ini Ńial, colile de hârtie au fost mai mari decât sunt acum, leg ătorul t ăind destul de mult din margini, astfel c ă la o serie de pagini ultimele însemn ări sau semn ături sunt serios afectate. În alt ă ordine de idei, pe pagina 17, peste jum ătatea de jos, a fost lipit ă o jum ătate de coal ă, cu un text i semn ături apar Ńinând câtorva profesori i studen Ńi de la Academia de Agricultur ă din Cluj, care au vizitat Cenadul pe data de 4 iunie 1924. O alt ă foaie, rupt ă dintr-un maculator, este lipit ă

162 pe pagina 30. Semn ăturile apar Ńin unui grup de germani i dateaz ă din 27 iunie 1926. În deschiderea paginii 37 apar dou ă tampile, una dreptun-ghiular ă, f ără chenar, i una rotund ă. În prima sunt înscrise cuvintele: STA łIUNEA EXPERIMENTAL Ă A BANATULUI. CENAD (BANAT). În cea de-a doua, m ărginit ă de dou ă cercuri concentrice, unul gros i unul, spre interior, sub Ńire, apar scrise în dou ă cercuri concentrice urm ătoarele cuvinte: pe cercul dinspre exterior. „ROMÂNIA. Sta Ńiunea Experimental ă a Banatului Cenad” ; pe cercul dinspre interior scrie: „Minist. Agr. i Domeniilor“. În centru apare stema României, cu vulturul i coroana regal ă. Sub cele dou ă tampile apare semn ătura indescifrabil ă a unui profesor doctor din Viena, data fiind 15 mai 1933. La pagina 63, cineva din personalul Sta Ńiunii experimentale I.C.A.R., a a cum apare denumirea în deschiderea paginii 58, a scris: „Inaugurarea noului local al laboratoarelor – 27 Iunie 1940" . Cât de însemnat a fost acest eveniment se poate lesne deduce din însemn ăturile i semn ăturile de pe pagin ă: G. Ionescu Sise ti – ministrul agriculturii i domeniilor (care a vizitat pentru prima dat ă sta Ńiunea în 23 iunie 1921, pe când era profesor la coala Superioar ă de Agricultur ă Bucure ti), Alexandru Marta - Rezidentul Regal al łinutului Timi , senatorul P. Petru – Pre edintele camerei de agricultur ă Timi -Torontal, ing. Silvic V. Petrescu – directorul colii de cond. Silvici Casa Verde (am redat ortografia folosit ă de ace tia). Cartea de aur este completat ă ca orice carte de acest gen: cu peni Ńă i tu negru, cu caligrafia specific ă, cu cerneal ă verde, ro ie sau albastr ă, cu creionul normal sau cu cel chimic. Iar mai spre sfâr it

163 cu stiloul. Lipsesc, evident, însemn ările scrise cu pixul, acesta ajungând în România ceva mai târziu. Dac ă despre preg ătirea, rangul sau profesia semnatarilor nu e cazul s ă vorbim, putem îns ă pomeni de Ńă rile de provenien Ńă ale vizitatorilor sta Ńiunii experimentale cen ăzene. Poate cea mai exotic ă delega Ńie a fost cea din China Popular ă, din 29 octombrie 1959, de la Academia de tiin Ńe Agricole din ora ul Harabiu, care i-a a ternut pe pagina 107 impresiile în limba i cu ideogramele specifice limbii chineze. Iat ă i traducerea: „Noi suntem foarte bucuro i c ă am avut ocazia s ă vizit ăm o astfel de sta Ńiune tii Ńific ă de cercetare. Aceast ă sta Ńiune experimental ă a produs de acum multe soiuri de plante. Sta Ńiunea a c ăpătat o mare extindere prin semin Ńele (cuvânt indescifrabil). Noi am v ăzut succese mari ob Ńinute de aceast ă sta Ńiune experimental ă. Noi trebuie s ă recunoa tem succesele frumoase ob Ńinute de aceast ă sta Ńiune. Dorim întregului colectiv de colaboratori ai sta Ńiunii succese mari în cercetarea tiin Ńific ă. Noi dorim s ă facem schimb de experien Ńă în cercet ările noastre i s ă înt ărim leg ăturile dintre noi. Tr ăiasc ă prietenia între popoarele noastre.“ Un anume domn Andronescu vine la Cenad în 24 august 1922 i, dup ă ce viziteaz ă Societatea „S ămân Ńa“ , a a cum se numea pe-atunci sta Ńiunea de cercet ări agricole din Cenad, scrie în Cartea de aur: „Venit din America, cu mare pl ăcere i mul Ńumire am vizitat Sta Ńiunea Soc. S ămân Ńa – care nu las ă nimic de dorit din punct de vedere al organiz ării tiin Ńifice i practice. Rog cu st ăruin Ńă pe neobositul cercet ător al tainelor naturii Dl. J. Timar Senior – s ă publice lucr ările sale pentru folosul « tiin Ńei Interna Ńionale»“ . Cenadul pare a fi fost pe-atunci o adev ărat ă Mecca agricol ă pentru Vechiul Regat. Vin

164 delega Ńii peste delega Ńii din Ploie ti, Ilfov, Roman, Slatina, dar i din Chi in ău, de la Uniunea Cooperativelor Izrael. Fost deputat pentru Marea Adunare Na Ńional ă de la Alba Iulia, din 1918, apoi primar al Timi oarei, la Cenad vine pentru prima dat ă, la 20 iulie 1925, inginerul Stan Vidrighin, pe vremea aceea stabilit la Bucure ti, unde a fost chemat s ă dezvolte sistemul de ap ă i canalizare. Acesta avea s ă scrie: „Am auzit c ă e frumos în ferma Cenad, am constatat îns ă, c ă este mult mai bine i frumos de cum se spunea.“ Pe 17 iunie 1930, sta Ńiunea este (re)vizitat ă de prof. Nic. S ăulescu, „în scopul unui studiu prealabil pentru Registrul Genealogic i am constatat cu pl ăcere c ă multe din soiurile existente în câmp promit a fi valoroase i demne de luat în considerare” . De acord cu el este înso Ńitorul s ău, ing. Virgil S. Economu, altul decât colonelul Virgil Economu, cel care a intrat pe 3 august 1919 în Timi oara, în fruntea unor unit ăŃ i ale Armatei Române. Este vorba despre agronomul ing. Virgil S. Economu, colit în Austria i Fran Ńa, fost ministru adjunct al agriculturii, cel care a pus bazele primei coli de arbitri din România, apoi director de ziar sportiv, crainic, antrenor principal al Na Ńionalei de fotbal a României. În 15 septembrie 1930, o comisie din cadrul „Institutului de Cercet ări Agronomice viziteaz ă oficial Sta Ńiunea de Ameliorare a Plantelor de la Cenad, decernând pentru soiurile ei ameliorate dreptul de a purta titlul de: «anun Ńat la înscrierea în Registrul genealogic al Institutului de Cercet ări Agronomice al României“ . În fruntea acesteia s-a aflat acela i prof. N. S ăulescu pomenit mai sus. Pe 19 mai 1936, Cenadul este din nou vizitat de G. Ionescu Sise ti, de data aceasta fiind înso Ńit de

165 Speran Ńa Ionescu Sise ti (n. 1885 - m. 1967, doctor în tiin Ńe agricole al Universit ăŃ ii din Jena, membru al Academiei Române).Urmeaz ă, în 18 iunie 1936, vizita unui grup masiv (judecând dup ă num ărul de semn ături cu aceea i peni Ńă ), printre care i un secretar al ministrului agriculturii, care avea s ă noteze în Cartea de aur: „i la aceast ă institu Ńie, ca pretutindeni unde domne te geniul constructiv al Prof. G. Ionescu Sise ti, fost Ministru al Agriculturii, rezultatul este str ălucit: munc ă, perseveren Ńă i rezultate eficiente.“ În 5 august 1937, un chirurg (semn ătur ă indescifrabil ă) venit din Cern ăuŃi avea s ă scrie cu vehemen Ńă : „M ă bucur ă mult v ăzând o institu Ńie a statului condus ă de români în acest centru care a fost condus numai de minoritari. Dup ă cele ce am v ăzut merit ă cele mai mari distinc Ńii i recuno tin Ńa românului pentruc ă a r ăsturnat erezia c ă românul nu poate s ă fac ă un lucru care s ă fie de laud ă“. O zi mai târziu, un bucovinean, cu semn ătura la fel de indescifrabil ă, avea i el s ă noteze: „Voi duce cu mine, împ ărt ă ind celor din Bucovina toate cele văzute i cari pe la noi nu exist ă“. Din însemnarea maiorului Mihail S. Dumitrescu, comandant de batalion de gr ăniceri, aflat la 1 octombrie 1937 pentru a doua oar ă la Cenad, afl ăm c ă ef al sta Ńiunii experimentale de aici era un oltean, respectiv inginerul agronom Emanuel Cosntantinescu. Aici, scria maiorul, „nu mai auzi vorbindu-se limba lu Arpad ca sub vechiul director hader care el însu i era str ăin de acest neam. Ast ăzi aici la hotar vrednicul oltean a f ăcut ca to Ńi cei de aici s ă simt ă române te i să-i transforme în adev ăra Ńi gr ăniceri.” Importan Ńa sta Ńiunii este iar dovedit ă de prezen Ńa lui Gheorghe Ionescu-Sise ti, ministrul Agriculturii i

166 Domeniilor, aflat la Cenad la 30 noiembrie 1937, în compania efilor camerelor agricole din Timi oara i Severin i de Romulus Fres, redactorul-ef al ziarului „tirea“ din Timi oara. Cu aproape dou ă s ăpt ămâni mai târziu, cernoziomul vestit al Cenadului se va lipi i de înc ălŃă rile a doi englezi din Londra, George N. Rigglewoodh (sau Rigglewoodt) i, respectiv, Cecil Parsons. Lor le urmeaz ă 24 de elevi din Soroca, înso ŃiŃi de profesorii lor. La 21 iunie 1938, vine la Cenad Pavel Petru, pre edintele Camerei Agricole Timi -Torontal, înso Ńit de o delega Ńie de 25 de români din Banatul Iugoslav i de 50 de agricultori din Timi - Torontal. O delega Ńie de ofi Ńeri-elevi de la coala Superioar ă de R ăzboi – Sec Ńia Intenden Ńă se va afla la Cenad, pe 19 iunie 1938, duminic ă, într-o c ălătorie de studii pentru politic ă agrar ă. Dup ă numai nou ă zile, pe 28 iunie 1938, sta Ńiunea prime te vizita unui grup de profesori de agricultur ă din Moldova, Basarabia i Bucovina. Iar în august vine i un profesor de la Universitatea din Berlin. Din însemnarea inginerului inspector general Ioan I. Apostolescu, din data de 23 mai 1942, care nota în deschidere: „Am venit la sta Ńiunea agricol ă Cenad ca la Mecca agriculturii române ti“ , deducem că la conducerea sta Ńiunii era un al ef, respectiv inginerul Emil Negru Ńiu. Aflat în refugiu la Timi oara, la 1 august 1942 viziteaz ă Cenadul profesorul Alexandru Borza, de la Universitatea din Cluj. C ă anul 1942 a fost unul vitreg pentru agricultur ă afl ăm din însemn ările unui grup de înv ăŃă tori cursan Ńi de la Facultatea de Agronomie Cluj(-Timi oara). Pe 2 iunie 1943, dr. Alexandru Borza, profesor de botanic ă la Universitatea din Cluj-Timi oara scria:

167 „De data aceasta semnez, adânc scandalizat, aceast ă condic ă, întrucât nu am putut afla pe întregul teritoriul sta Ńiunei sfintele noastre buruieni, nelipsite din sem ănăturile din alt ă parte.“ În prezen Ńa lui G. Ionescu-Sise ti, la Cenad se va Ńine pe 19 i 20 iunie 1943 conferin Ńa efilor Sta Ńiunilor experimentale agricole, viticole i horticole ale Institutului de Cercet ări Agronomice al României. Un alt ef la sta Ńiune va fi ing. Cojocaru, amintit într-o însemnare din 16/17 iunie 1946. Despre marea secet ă din prim ăvara lui 1947 aminte te o însemnare din 12 iunie acela i an. Iar cea din 19 iulie 1947 spune că aici se lucra la selec Ńionarea vacilor Siementhal, a porcilor York i a iepurilor de cas ă. La 28 mai 1956, sta Ńiunea este vizitat ă de o delega Ńie de ingineri agronomi din R.P. Bulgaria. Apoi, în 1959, de doi ingineri cehoslovaci i, pe 20 octombrie acela i an, de o delega Ńie din R.P. Chinez ă. Pe 10 mai 1960, trece pe aici un ultim german, din R.D.G. Ungurii de la Academia de tiin Ńe Agricole din Martonvásári vor încheia irul de însemn ări pe 2 august 1960. Pe restul de aproape 100 de pagini nu va mai semna nimeni. Sta Ńiunea fanion a cercet ărilor agricole române ti a r ămas doar o amintire i-atât.

NOT Ă: Lucrarea a fost prezentat ă la Sesiunea anual ă de comunic ări organizat ă de c ătre Asocia Ńia Cultural ă „Concordia“ Cenad în 2007 i a fost publicat ă în Anuarul Asocia Ńiei Culturale „Concordia“ Cenad nr. 4/2007.

168 „Lale sa Morisa“ din Cenad sau dragostea pentru muzic ă

Istoria tambura ilor din str ăvechea a ezare bănăŃ ean ă Cenad este oglinda fidel ă a fr ământ ărilor politice din România din ultima jum ătate de veac. O în iruire de sui uri i coborâ uri din care cen ăzenii au înv ăŃ at c ă nu trebuie s ă te la i prad ă evenimentelor, ci s ă insi ti. Fiindc ă muzica nu este un har pe care s ă-l p ăstrezi doar pentru tine, ci Ńi l-a dat Dumnezeu pentru a se bucura de el i cei din jurul tău. Iar tambura ii din Cenad au acest har.

Acolo, departe, în timp Se spune că instrumentul na Ńional sârbesc este gusla (instrument cu o singur ă coard ă i arcu ). Dic Ńionarul Explicativ al limbii române nu-l pomene te, astfel c ă am folosit cuvântul sârbesc. Un alt instrument considerat de c ătre sârbi a fi na Ńional este tambura (numit ă de c ătre ace tia tamburi Ńă ), despre care DEX-ul spune c ă este un vechi instrument muzical cu coarde de metal, asem ănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. Deriv ă din turcescul tambur. Sârbii din Cenad, n ăscu Ńi i crescu Ńi în monotonia specific ă esului, au preferat tamburi Ńa, care are darul de a-i înviora i pe cei mai posaci dintre noi. Imediat dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial, poveste te Tomislav Giurici, sârbii cen ăzeni s-au gândit s ă înfiin Ńeze o forma Ńie de tambura i. Zis i făcut. „Vede Ńi, când ne alegem bornele temporale, facem, din p ăcate, întotdeauna referire la momentele triste din istoria omenirii. De ce nu alegem momentele frumoase, cum sunt Olimpiadele, de pild ă?“ Au fost

169 ale i copii de clasa a IV-a i a V-a, dintre cei mai cu ureche muzical ă, dar i cu p ărin Ńi care-i puteau permite s ă le cumpere instrumentele necesare. Dragostea pentru cântat era atât de mare, poveste te Tomislav, c ă orelor de curs de la coal ă le erau preferate cele de repeti Ńie, astfel c ă se fugea de la coal ă. Ast ăzi, spune interlocutorul, mâhnit, este pu Ńin cam invers. Adic ă se fuge de repeti Ńii de parc ă acestea ar fi o povar ă i nu pietre la temelia unei cariere solide. Evident, dac ă cineva dore te o asemenea carier ă. Lucrurile trainice nu se pot face decât prin munc ă sus Ńinut ă. Prin pasiune. Primele spectacole au fost sus Ńinute în fa Ńa s ătenilor, mândri de odraslele lor. La fel ca i în via Ńă , au urmat i perioade de total ă inactivitate. Deportarea multor familii sârbe ti în Bărăgan, în 1951, nu a putut s ă lase indiferent ă comunitatea sârbeasc ă din Cenad.

Aidoma p ăsării Phoenix din poveste Via Ńa f ără muzic ă nu este via Ńă . Oameni harnici într-o localitate unde spiritul competiv se afl ă la loc de frunte, cen ăzenii simt c ă, în afar ă de muncă, mai este nevoie i de distrac Ńie. În 1971, la solicitarea i cu sprijinul s ătenilor, înv ăŃă torul Zlata Pavlovici înfiin Ńeaz ă grupul vocal-instrumental „Lale sa Moriša“. Sub denumirea de lale sunt desemna Ńi fl ăcăii din Banat, inclusiv din cel sârbesc. Numele deriv ă din faptul c ă pe poala c ămă ilor acestora (portul popular), pe partea dreapt ă, era cusut ă stilizat o floare de lalea. La fel ca la început, sunt ale i copii de clasa a IV-a i a V-a. Se studiaz ă notele muzicale, se distribuie copiii la instrumentele specifice dup ă anumite criterii i, treptat, mentorii lor într-ale cântatului le insufl ă dragostea pentru cântecul popular autentic sârbesc. Dup ă câ Ńiva ani, grupul începe s ă

170 evolueze pe scena C ăminului Cultural din Cenad. Încet-încet, copiilor talenta Ńi li se duce vestea, astfel că vor cânta i în alte localit ăŃ i. Iar de cum a debutat i cunoscutul festival „Cântarea României“, vor participa la toate edi Ńiile, culegând lauri dup ă lauri. Din aceast ă perioad ă de cultur ă ideologic ă, Tomislav Ńine i acuma minte faptul c ă diriguitorii diferitelor faze ale festivalului impuneau un anumit timp de evoluare, dar i traducerea textelor. i cum din repertoriul cen ăzenilor nu lipsea melodia „ Četiri konja debela“, s-a impus traducerea. Cuvânt cu cuvânt, nu înseamn ă altceva decât „Patru cai gra i“, titlu la care un culturnic s-a burzuluit la cen ăzeni: „Voi v ă bate Ńi joc de noi?“ Cântecul, vechi de altfel, nu se referea nicidecum la ceea ce mai r ămăsese din cabaline costelive de pe la C.A.P.-uri, ci la caii de până la colectivizare, bine între Ńinu Ńi i care constituiau fala oric ărui b ănăŃ ean care se respecta. A avea un cal slab nu însemna altceva decât c ă st ăpânul nu era un bun gospodar.

Fotografie de grup Se cuvine îns ă i pomenirea numelor celor care dau via Ńă acestui grup (în fotografie, de la stânga la dreapta): Veselin Ilin, Spasoie Bojin, Milivoi Di ici, Emil Isakov, Dragan Iorgovan, Dragoslav Vla cici, Miroslav Marianu Ń, Dimitrie Uncianschi, Slaven Pavlovici, Bogomir Suvac, Darko Vla cici, Emil Grbici, Tomislav Giurici, Dorin Dronca, ipo Gheorghe. Soli tii vocali ai grupului sunt: Du iŃa Ro u, Liuba Petrov, Veselin Ilin i Dragoslav Vla cici. Ei sunt cei care, în fiecare s ăpt ămân ă, din 1993 încoace, se adun ă la repeti Ńii i lefuiesc, not ă cu not ă, câte o nou ă melodie, câte un nou cântec, fiindc ă,

171 oricât de nepriceput ar fi într-ale cântatului, publicul trebuie respectat. Nu te po Ńi prezenta de fiecare dat ă în fa Ńa lui cu mereu acelea i piese. Repeti Ńiile se Ńin la Clubul sârbesc din Cenad, proprietate a Parohiei Ortodoxe Sârbe din localitate, concesionat ă pe 50 de ani i aflat ă în momentul de fa Ńă în renovare, prin grija i cu sprijinul financiar al Uniunii Sârbilor din România. Cu ajutorul aceleia i organiza Ńii s-au cump ărat i instrumente i un rând de costume populare sârbe ti. Din p ăcate, spune Tomislav, instrumentele nu sunt de cea mai bun ă calitate, ceea ce afecteaz ă într-o oarecare m ăsur ă calitatea muzicii. Probleme sunt i coardele metalice pentru tamburi Ńe, greu de procurat.

Sprijin din partea comunit ăŃ ii În via Ńa fiec ărui popor, a fiec ărei comunit ăŃ i, cultura nu este altceva decât un produs de portofoliu, care nu aduce decât arareori ceva bani la pu culi Ńă . Fără sprijin, orice cultur ă se duce de râp ă. Sau se transform ă în subcultur ă. Iar de aici i pân ă la incultur ă este foarte pu Ńin. Un sprijin deosebit îl prime te grupul din partea Consiliului Local Cenad, care ajut ă financiar i editarea revistei trimestriale „Cen ăzeanul“. „Nici senatorul Viorel Matei, fost primar al Cenadului, nu a ezitat s ă cumpere din propriii s ăi bani un contrabas“, spune Tomislav. Al ături de tambura i se afl ă mereu acela i inimos organizator Liubomir Mendebaba. Cu toate greut ăŃ ile, inerente de altfel, se lucreaz ă îns ă foarte serios, insistându-se pe perfec Ńionare. Varietatea i calitatea în cadrul repertoriului

172 înseamn ă, evident, succesul la public. Iar tambura ii din Cenad nu duc niciunde lisp ă de un public exigent. Piesele de rezistent ă ale repertoriului sunt: „Firul de m ătase“ (pies ă instrumental ă sârbeasc ă), „Hora de concert i staccato“ de Grigora Dinicu, dar i alte melodii i cântece populare sârbe ti i române ti. Grupul se bucur ă i de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se refer ă la cei de etnie sârb ă i anume: Laza Cnejevici, Laza Pomori aŃ, Luianov Timotei i Ivan Pantici. Ace tia nu preget ă s ă mearg ă pentru repeti Ńii chiar pân ă la Cenad. Prezen Ńa lor nu poate decât s ă însufle Ńeasc ă, s ă impulsioneze dorin Ńa de a face un lucru de calitate.

Maestrul Tomislav Giurici s-a născut în 1936, la Cenad. Educa Ńia muzical ă a primit-o de la tat ăl s ău, înv ăŃă tor în comun ă, care l-a înv ăŃ at notele muzicale i cântatul la vioar ă, ceea ce i-a permis ulterior s ă evolueze în orchestra de tambura i înfiin Ńat ă dup ă primul r ăzboi mondial. Ca tambura , primul s ău instructor a fost Sava Giuricin, tot din Cenad, un inimos cunosc ător al instrumentelor populare, care i-a insuflat dragostea pentru familia tamburi Ńelor (prim ă, bas prim, cello, contrabas) i pentru cântecul popular sârbesc. Devenit între timp profesor de istorie-geografie, dragostea pentru muzic ă nu s-a diminuat, ci s-a amplificat. A evoluat o bun ă bucat ă de timp, în calitate de concertmaistru, în cadrul Ansamblului Sârb de Stat de Cântece i Jocuri din Timi oara, pân ă la desfiin Ńarea acestuia, din ra Ńiuni obscure, tiute doar de culturnicii i politrucii de atunci. Experien Ńa acumulat ă în timp i-

173 a permis s ă preia frâiele grupului „Lale sa Moriša“, fiind, i în clipa de fa Ńă , nu doar dirijorul acestuia, ci i mentorul. Tot el alege repertoriul i face armonizarea. Cu toate c ă tr ăie te la Timi oara, face săpt ămânal naveta la Cenad, pentru repeti Ńii. Din nefericire, poveste te, grupului îi lipse te un impresar, un manager ca la carte, care s ă se ocupe efectiv de organizarea spectacolelor i turneelor. În lipsa acestuia, grupul evolueaz ă doar sporadic i doar atunci când este invitat s ă cânte. Ambasadori Sub regimul comunist, grupul vocal- instrumental „Lale sa Moriša“ nu a putut cânta peste hotare, din motive cunoscute tuturor românilor. Dar, dup ă 1989, cen ăzenii au putut vedea i str ăin ătatea pe care pân ă atunci doar o intuiau dincolo de liziera dintre frontier ă i râu, de pe malul Mure ului. Tambura ii au ajuns s ă cânte în 1995 în marea sal ă de concerte „Sava Centar“ din Belgrad, în fa Ńa a câtorva mii de spectatori. În 1998 au cântat live, timp de un ceas, la cererea telespectatorilor postului de televiziune din Novi Sad. De dou ă ori, în 2001 i 2003, au cântat în localitatea maghiar ă Deska, nu departe de Cenad. Particip ă anual la „Festivalul lud ăii“ de la Kikinda. În 2000 au evoluat pe scena Teatrului Na Ńional din Bucure ti, cu prilejul „Zilelor culturii sârbe“, iar în 2001, la Sighi oara, la „Festivalul culturii minorit ăŃ ilor na Ńionale din România“. Au editat pân ă acum o caset ă audio i un compact-disc. i aceasta nu pentru c ă nu ar mai avea destule piese valoroase în repertoriu, ci pentru simplul fapt c ă totul înseamn ă bani. Iar pia Ńa de profil, cea a casetelor audio i a compact-discurilor muzicale, se

174 umple rapid de produse pirat care concureaz ă cu succes produsele originale, iar produc ătorul, respectiv autorul, nu mai sunt încuraja Ńi financiar s ă produc ă în continuare. Au fost de mai multe ori invita Ńi în studioul TVR Timi oara, la emisiunea în limba sârb ă. Acela i studio inten Ńioneaz ă s ă le realizeze o videocaset ă. i cum e i firesc în Banat, vor s ă introduc ă în repertoriul propriu i cât mai multe cântece populare române ti. Apari Ńiile televizate, în cadrul c ărora au cântat piese române ti, s-au dovedit încurajatoare. „Milităm în continuare pe perfec Ńionarea interpretativ ă instrumental ă i vocal ă i pentru abordarea unui repertoriu cât mai valoros“, spune Tomislav Giurici.

„Agenda “ nr. 5/31 ianuarie 2004

175

Anul 1944, unul foarte greu pentru Poli Ńia de Frontier ă din vestul României

Anul 1944 a fost unul greu pentru agentul de poli Ńie Nicolae Cuibus, din cadrul Deta amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad. Dovad ă sunt rapoartele sale întocmite c ătre Chestura Poli Ńiei Municipiului Timi oara, aflate în momentul de fa Ńă în custodia Direc Ńiei Jude Ńene Timi a Arhivelor Na Ńionale, dar i ordinele venite de la superiori. La începutul lunii aprilie 1944, Ungaria f ăcea concentr ări în mas ă, la oaste fiind solicita Ńi oameni i pân ă la vârsta de 52 de ani. Popula Ńia civil ă nu mai putea c ălători cu trenurile, acestea servind exclusiv pentru transporturile militare. Pe 3 aprilie, în comuna Apátfalva din Ungaria, autorit ăŃ ile au rechizi Ńionat locuin Ńe pentru încartiruirea solda Ńilor germani. „Solda Ńii germani sosi Ńi în comunele din apropierea frontierei au început s ă ridice aparatele de radio, dela to Ńi evreii - raporta N. Cuibus. Azi pe la orele 10,30, au trecut deasupra comunei noastre spre Ungaria circa 180-200 avioane, la în ălŃimea de circa 5.000 metri, dup ă trecerea lor Postul de Jandarmi din

176 localitate a fost informat c ă pe izlazul comunal s-ar afla dou ă bombe aruncate de c ătre aceste avioane. Ducându se la fa Ńa locului, au g ăsit dou ă rezervoare de benzin ă goale, format bomb ă/balon, în lungime de circa 2 metri, capacitatea circa 50 litri. Pe aceste rezervoare sunt diferite indica Ńiuni pentru folosirea lor, având inscrip Ńionate pe ele «Ohio», diferite numere, din care se poate constata c ă avioanele sunt de provenien Ńă american ă. La circa 30 m dup ă trecerea acestor avioane pe teritoriul unguresc s-au auzit mai multe bubuituri, din cari se deduce c ă ar fi fost bombardate localit ăŃ i din Ungaria”. Pe 10 aprilie 1944, N. Cuibus scria: „Din informa Ńiile primite din surs ă sigur ă, referitor la evenimentele din Ungaria, raport ăm urm ătoarele: bombardarea Budapestei de c ătre avioane anglo- ame-ricane. Printre alte-le, i Spitalul Szent Laszlo, unde au fost omorâ Ńi 130 de co-pii bolnavi. Evreilor din Ungaria li s-a ordo-nat c ă trebuie să poarte pe haine în mod vizibil steaua lui David. To Ńi mili-tarii, poli Ńitii i func Ńionarii de ori-gine evrei nu au voie s ă poarte uniforma ungar ă. Cu ocazia în-mormânt ării unui muncitor de la fa-brica de armament «Kapel», membri ai fostului partid social democrat din Budapesta, în prezent dizolvat, au condus mortul la cimitir cu steagul rou cu secera i ciocanul, ace ti membri au fost înainta Ńi justi Ńiei militare. În Debrecen, în fa Ńa Hotelului «Bika», un muncitor ungur a adunat în jurul s ău mai mul Ńi cet ăŃ eni, în fa Ńa c ărora s-a exprimat c ă nu mai vrea să lucreze pentru germani i mai pu Ńin pentru unguri, ci de aci înainte va lucra numai pentru Anglo- Americani i pentru Rusia Sovietic ă”.

177 Potrivit notei sale informative nr. 51/8 mai 1944, N. Cuibus era destul de nec ăjit datorit ă situa Ńiei din localitate. „În comuna Cenadul-Mare i Cenadul- Vechiu - scria el -, sunt 1.300 de refugia Ńi din diferite părŃi ale Ńă rii, ca: Moldova, Basarabia, Bucovina i parte din Muntenia. Exist ă dou ă cantine, una în Cenadul-Mare i alta în Cenadul-Vechiu, amândou ă între Ńinute de c ătre ambele prim ării. La aceste dou ă cantine se serve te de 3 ori pe zi masa în mod gratuit, diminea Ńa se serve te o can ă cu lapte cu o bucat ă de pâine, la amiaz ă i seara câte un fel de mâncare i pâine. La ambele cantine se serve te masa de trei ori pe zi la circa câte trei sute patru sute de oameni, femei, copii i b ărba Ńi de diferite vârste. O parte dintre refugia Ńi ca func Ńionari, pensionari, nu iau masa la cantin ă, ci m ănânc ă acas ă sau la restaurante, în schimb se duc i î i ridic ă por Ńia de pâine pentru ei i familiile lor, de fapt atât func Ńionarii, cât i pensionarii nu ar trebui s ă beneficieze de pâine i mâncare dela cantin ă, întrucât ace tia la refugiu au primit salariul, respectiv pensia pe timp de 3 luni. Între refugia Ńi, majoritatea dintre ei fo ti servitori, muncitori de fabrici i plugari. Li se ofer ă de c ătre gospodarii din localitate câte 300-500 lei pe zi pentru a munci la muncile agricole, îns ă majoritatea dintre ei refuz ă de a se angaja la lucru, spunând c ă Statul este obligat ca s ă-i între Ńin ă odat ă ce i-a evacuat”. Nemul Ńumit era N. Cuibus i din cauza comportamentului femeilor refugiate: „Majoritatea femeilor, mai ales cele tinere, se ocup ă cu prostitu Ńia clandestin ă, corupând pe minori i tineretul b ă tina , pe care îi infecteaz ă cu diferite boli venerice. Toate

178 cârciumile sunt pline de femei refugiate, care beau i chefuiesc, altele pe banii lor, iar altele prin am ăgirea tineretului localnic, pe care dup ă ce i-a ame Ńit cu alcool îi despoaie de bani i îi i molipsesc cu diferite boli venerice. Ar fi de dorit ca toate femeile refugiate, de la vârsta de 14 ani în sus, s ă fie supuse unei vizite medicale de c ătre Autorit ăŃ i prin medici de Circumscrip Ńie, în urma unei vizite s-ar constata c ă circa 60-70% din aceste femei sunt bolnave de diferite boli venerice, cari ca urmare ar trebui izolate în spitale pentru a nu distruge s ănătatea tineretului. S-a întâmplat în sectorul nostru pe strad ă i în cur Ńile cantinelor, în timpul zilei i seara în timpul când erau la mas ă, pe coridoare i closeturi s ă aib ă contacturi sexuale f ără nici o jen ă, ca câinii”. Pe 14 mai, Chestura Timi oara trimitea confiden Ńial i personal, sub semn ătura chestorului Mihai Marin i a lui Gheorghe Nistor, eful Biroului Poli Ńiei de Siguran Ńă , c ătre eful Deta-amentului de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, o misiv ă în care, printre altele, scria: „...activitatea informativ ă este aproape inexistent ă“ i asta „având în vedere situa Ńia interna Ńional ă, precum i repercusiunile pe care le pot aduce evenimentele interna Ńionale“. În acest context, efii Poli Ńiei mai scriau: „V ă rug ăm a proceda de îndat ă la organizarea unei re Ńele de informa Ńii, pentru a se cunoa te din timp orice ini Ńiativ ă a minoritarilor din raza Dvs. precum i a membrilor diferitelor partide politice desfiin Ńate sau organiza Ńiilor subversive, pentru a se putea aviza asupra m ăsurilor ce urmeaz ă a se lua i a se raporta autorit ăŃ ilor noastre superioare situa Ńia din sectorul nostru. Informa Ńiile cu caracter urgent vor fi raportate pe cea mai scurt ă cale”.

179 Pe 27 mai, N. Cuibus le raporta superiorilor c ă, potrivit informa Ńiilor unui cet ăŃ ean român de etnie maghiar ă, întors de la muncile agricole din Ungaria, „...to Ńi evreii din Ungaria, din comunele rurale, pân ă la vârsta de 55 ani, au fost ridica Ńi i interna Ńi în lag ăre de concentrare/ghetouri/, spunând c ă la Oradia Mare este un mare ghetou, unde au fost du i majoritatea din evrei din comunele din regiunea frontierei noastre... La ora e, toate pr ăvăliile foste în proprietatea evreilor au fost închise, iar dup ă câtva timp majoritatea au fost deschise sub firme ungure ti/arieni/. Odat ă cu închiderea magazinelor evreie ti, popula Ńia majoritar ă a constatat c ă 70% din comer Ńul Ungariei era în mâna evreilor”. Situa Ńia se precipit ă tot mai mult. Chestura cere pe 28 mai efectuarea de razii în trenuri. Dou ă săpt ămâni mai târziu, N. Cuibus raporteaz ă în scris c ă în perioada 1-15 iunie nu s-a re Ńinut sau arestat nicio persoan ă suspect ă. Inspectoratul Regional de Poli Ńie Timi oara nu este îns ă mul Ńumit de calitatea informa Ńiilor culese de la diver i informatori i cere verificarea riguroas ă a acestora, dar i a garan Ńiei morale a informatorilor. Popula Ńia de origine etnic ă german ă din Cenad nu a v ăzut cu ochi buni prezen Ńa refugia Ńilor în localitate. Astfel, într-o not ă informativ ă din 27 mai 1944, N. Cuibus avea s ă scrie: „... s-a r ăspândit zvonul printre ei (germanii, n.n.) c ă toat ă popula Ńia german ă din Banat va fi dus ă în Germania i în locul lor vor r ămâne cei ce s-au refugiat din diverse p ărŃi ale Ńă rii”. Zvonul a indus printre cen ăzenii vabi ura fa Ńă de noii-veni Ńi, astfel c ă au început s ă le provoace acestora tot felul de nepl ăceri. O parte dintre proprietari le spuneau refugia Ńilor, cit ăm „De ce nu

180 aŃi r ămas sub ru i i ce c ăuta Ńi aici?“. Unele neîn Ńelegeri erau rezolvate de c ătre prim ărie, altele de către jandarmi. „Majoritatea proprietarilor germani, atunci când autorit ăŃ ile i-au plasat pe refugia Ńi, au scos mobilierul din camerele rechizi Ńionate, spunându-le la refugia Ńi c ă dac ă le trebuia mobil ă de ce nu i-au adus, l ăsându-i în camere chiar i f ără paturi” , mai scria Cuibus. Pe de alt ă parte, propaganda lui Hitler nu amu Ńise nici ea, mai cu seam ă c ă armata german ă se g ăsea într-o pozi Ńie deloc roz ă. N. Cuibus va raporta Chesturii Poli Ńiei din Timi oara c ă nou ă tineri germani din Cenad au p ărăsit localitatea clandestin i au plecat s ă se înroleze în armata german ă. Nici nu e de mirare, fiindc ă unii înv ăŃă tori germani din România, „... dorind a cre te copiii în spirit na Ńional-socialist le spun acestora c ă nu exist ă Dumnezeu, ci numai prin Hitler, poporul german va avea un viitor mai bun” , raporta N. Cuibus pe 23 iunie 1944. Aceast ă situa Ńie din coli, unde religia era omis ă dintre materiile de predare, nu convenea îns ă nici b ătrânilor vabi. Problema evreiasc ă se accentueaz ă. Pe 25 iunie, N. Cuibus le raporteaz ă superiorilor: „... în Ungaria, to Ńi Evreii, aduna Ńi din plasa Mac ău, i care au fost strân i într-un ghetou în ora ul Mac ău, în s ăpt ămâna trecut ă, au fost îmbarca Ńi în 42 de vagoane, câte 80 de persoane într-un vagon, iar vagoanele au fost plumbuite i expediate direc Ńia Germania, b ărba Ńi, femei i copii. Se spune c ă i evreii din ora ul Seghedin vor fi îmbarca Ńi în curând i expedia Ńi în Germania. Cu ocazia îmbarc ării evreilor din Mac ău, s-a produs un scandal între evreii s ăraci i cei boga Ńi, cei săraci învinov ăŃ ind pe cei boga Ńi c ă numai ei sunt de

181 vin ă c ă ast ăzi sunt persecuta Ńi i expedia Ńi în Germania, întrucât f ăceau propagand ă Anglo- American ă i la ei s-au descoperit de c ătre autorit ăŃ i instala Ńiuni de radio transmisie, în urma scandalului i b ătăilor au r ămas cca 40 de mor Ńi dintre evreii boga Ńi”. Pe 3 iulie, Seghedinul este bombardat de alia Ńi. Tot atunci, din avioane s-au aruncat flutura i cu texte în limba maghiar ă, având urm ătorul con Ńinut: „Agricultori mari i mici, anul acesta nu ve Ńi treiera, iar în anul 1945 ve Ńi muri de foame” . Primpretorul Plasei Mac ău i-a sf ătuit pe Ńă rani c ă, atunci când treier ă, s ă fie aten Ńi deoarece avia Ńia inamic ă a lansat bombe incendiare în lanurile de grâu. De asemenea, a aruncat un praf cenu iu , „... care praf intrând în fântâni i pe iarb ă otr ăve te vitele i popula Ńia care întrebuin Ńeaz ă ap ă de b ăut” . Informatorii, sosi Ńi din Ungaria sus Ńin c ă etnicii germani din Ungaria sunt du i în Germania spre a fi înrola Ńi în armata german ă i spre a fi du i pe front. De asemenea, statul maghiar continu ă rechizi Ńiile, ceea ce irit ă popula Ńia: „Masa de jos a popula Ńiei maghiare se exprim ă c ă mai bine ar fi fost dac ă ar fi ocupa Ńi de ru i”. La Cenad, N. Cuibus este în continuare foarte nemul Ńumit. Atitudinea incorect ă a refugia Ńilor se reflect ă i în nota sa informativ ă nr. 248 din 22 iulie 1944. B ărba Ńii din Cenad fiind mobiliza Ńi sau concentra Ńi, se resimte negativ lipsa for Ńei de munc ă. Recolta de grâu este foarte bun ă, îns ă Ńă ranii nu au reu it s ă-i vând ă nici m ăcar grânele din vara lui 1943 i ar vinde i sub pre Ńul maximal, dat fiind faptul c ă trebuie s ă-i achite impozitele, iar o alt ă surs ă de bani nu exist ă. Scrie N. Cuibus: „S-a oferit unor refugia Ńi pe zi hran ă i 50 kg de grâu pentru a merge la cositul grâului, cu toate acestea au refuzat”. Culmea, îns ă,

182 prin localitate se zvonea c ă Prim ăria a dat dispozi Ńie ca la treierat „... s ă se ia pentru refugia Ńi 4 kg de la 100 kg de la fiecare proprietar”. Agentul de poli Ńie N. Cuibus nu se mul Ńu-me te îns ă doar cu munca de birou, ci se duce i printre refugia Ńi, la can-tin ă, s ă vad ă la concret starea de spirit. „... f ără s ă fiu recunoscut de ei, am asistat când vociferau unii dintre ei c ă Prim ăria î i bate joc de ei, că nu sunt mul Ńumi Ńi cu mân-carea, pâinea ce li se d ă este pu Ńin ă, erau un fel de revolu Ńionari, exprimân- du-se unii dintre ei c ă mai bine i-ar duce înapoi de unde au venit c ă ru ii nu s-ar purta a a de r ău cu ei i s-ar bucura de o ospitalitate mai bun ă ca aici“. În cele din urm ă, va intra în vorb ă cu un student, îns ărcinat cu con-ducerea cantinei, c ăruia îi va spune despre scopul vizitei sale. La care acesta îi va explica faptul c ă „... din nefericire, sunt între refugia Ńi foarte mul Ńi derbedei, care i la locul lor de obâr ie erau oameni f ără c ăpătâi, vagabonzi i persoane c ărora nu le place i nu le-a pl ăcut munca i ast ăzi fac propagand ă contra Statului”. Mai scria Cuibus în raport: „... am pus întrebarea la 2 persoane de ce nu caut ă s ă mearg ă la munca câmpului, întrucât aceste dou ă comune sunt bogate i majoritatea b ărba Ńilor sunt pleca Ńi la datoria pentru patrie i este mare nevoie de bra Ńe de lucru, totodat ă sunt bine pl ăti Ńi cu câte 300-500 de lei pe zi i mâncare, una dintre femei mi-a r ăspuns c ă ea nu pentru asta s-a refugiat ca s ă fie servitoare la nem Ńi, unguri i sârbi, spunând c ă statul este obligat ca s ă-i între Ńin ă”. Evident c ă acest aspect nu era generalizat, fiindc ă agentul de poli Ńie avea s ă scrie ceva mai jos: „O parte dintre refugia Ńi sunt oameni cumsecade, muncitori, dup ă venirea lor în acest sector, au c ăutat ca s ă se plaseze la lucru, la diferi Ńi gospodari, iar restul, pleava care nu vrea s ă

183 munceasc ă, umblând vagabonzi, f ăcând propagand ă contra Statului. Presupunem c ă to Ńi refugia Ńii de ambele sexe, care ar putea s ă-i câ tige existen Ńa prin munca lor cinstit ă, f ără ca s ă fie o povar ă în sarcina statului i a Prim ăriilor, s ă fie aduna Ńi i interna Ńi în lag ărele de munc ă, pentru a se împiedica propaganda comunist ă contra Statului, precum i întinderea bolilor venerice între tineret”. Data de 23 august 1944 va întrerupe irul notelor informative ale lui N. Cuibus. Dosarele nu mai con Ńin decât o mul Ńime de ordine scrise primite de la superiori. Chestura solicit ă efectuarea de razii intense „...pentru a descoperi solda Ńi germani r ăma i pe teritoriu i ascun i de c ătre popula Ńia minoritar ă” (30 septembrie 1944). Pe 19 octombrie 1944, Chestura Timi oara cere imperios „... cercet ări serioase i f ără nici un menajament pentru descoperirea tuturor elementelor care s-au dedat la devast ări sau acte de teroare împotriva popula Ńiei române ti, pe timpul scurtei ocupa Ńii inamice”. Pe 10 decembrie 1944, se cere scoaterea din vitrinele pr ăvăliilor a cartoanelor cu inscrip Ńia „Nici o brazd ă româneasc ă nu se uit ă“, fiindc ă, scria Chestura, „... cum aceast ă maxim ă prive te i Bucovina i Basarabia, poate da loc la comentarii nedorite“. Totodat ă, trebuiau scoase din vânzare i toate h ărŃile în care România cuprindea între hotarele sale Basarabia i Bucovina de Nord. Comandamentul Sovietic de la Timi oara î i luase în serios misiunea.

______

184 Bibliografie: Direc Ńia Jude Ńean ă Timi a Arhivelor Na Ńionale - Deta amentul de Poli Ńie de Frontier ă Cenad, inv. 1662, dosarele: 3/1944-1945, 13/1947-1948,

NOT Ă: Lucrarea a fost prezentat ă la cea de-a II-a Sesiune de comunic ări Banaterra, organizat ă de către Asocia Ńia Proiectul Rastko România, în 14 noiembrie 2008, i la Sesiunea anual ă de comunic ări organizat ă de c ătre Asocia Ńia Cultural ă „Concordia“ Cenad, în 2008. A fost publicat ă în Anuarul Asocia Ńiei Culturale „Concordia“ Cenad nr. 5/2008 i în „Descoperi Ńi Banatul - Timi oara“, carte ap ărut ă la Editura „Waldpress“ Timi oara în 2009, sub egida Asocia Ńiei Proiectul Rastko România.

185

Mormântul lui Attila, o tenta Ńie pentru c ăut ătorii de comori

Cet ăŃ ile nu au însemnat doar ni te ziduri i fortifica Ńii. În caz de cucerire, ap ărătorii aveau nevoie de ni te subterane prin care s ă-i salveze pielea. Mănăstirile trebuiau s ă-i îngroape undeva mor Ńii. Conduc ătorii trebuiau s ă-i ascund ă undeva bog ăŃ iile. În concluzie, Zona Maris trebuia s ă fi fost, în mod logic, plin ă de galerii i catacombe. Iat ă ce scria despre cele de la Cenad, în 1935, în monografia istoric ă „Din trecutul B ănatului - Comuna i bisericile din Giridava-Morisena-Cenad“, Pr. Gheorghe Coto man, doctorand în teologie: „Sub cl ădirea mare a «hambarului» cum se numea moara cu aburi, mistuit ă de fl ăcările unui puternic incendiu în anul 1928, se spune c ă ar fi un coridor subteran, care se prelunge te pe sub Mure pân ă la închisoarea din Seghedin, Ungaria. Se crede c ă subterana aceasta st ă în leg ătur ă cu coridorul ce pleac ă dela Basilica antic ă roman ă pe ruinele c ăreia s-a ridicat Biserica catolic ă de azi. B ătrânii comunei spun, baza Ńi pe tradi Ńie, c ă acest coridor servea pe vremea turcilor ca închisoare pentru f ăcătorii de rele. De team ă c ă acolo ar s ălă lui spirite necurate nimeni nu îndr ăzne te s ă intre în el. [...] Unii pretind a ti precis c ă acest coridor sau poate tunel subteran, construit din

186 cărămid ă, boltit, în semicilindru, în ălŃimea i l ăŃ imea variind între 1-2 m, se ramific ă în trei p ărŃi: un coridor ia direc Ńia spre r ăsărit pân ă la actuala cas ă parohial ă rom. cat., situat ă la vreo 20-30 metri de biserica rom. cat. unde, pe vremuri, ar fi fost re edin Ńa episcopilor Cenadului i Seminarul teologic; al doilea duce spre biserica sârbeasc ă, pân ă la ni te ruine ale unor cl ădiri, probabil a unor biserici str ăvechi, poate chiar a catedralei Sf. Gheorghe zidit ă de Gellert, al c ăror fundament este mai adânc de 6 metri; iar al treilea coridor, mai bine zis a treia ramur ă a coridorului, ia direc Ńia spre apus, trece pe sub actuala coal ă confesional ă ortodox ă, acum de Stat, pe sub drumul de Ńar ă, i se termin ă în pivni Ńa lui Uncianski Sava, din str. Mure ului Nr. 250. Este interesant i nu lipsit de noim ă, c ă dou ă din aceste coridoare suterane leag ă biserica central ă cu alte dou ă biserici sau m ănăstiri din apropiere. S-a crezut mult timp c ă ele au fost construite de Turci, dar technica precum i materialul întrebuin Ńat la ele indic ă un timp mult mai vechi, care se prelunge te pân ă pe vremea Romanilor, singurii cari au durat i lăsat astfel de construc Ńii rezistente i durabile. Si-n alte p ărŃi ale lumii romane g ăsim astfel de coridoare catacombate.” Singura intrare în subteranele Cenadului se afl ă ast ăzi în interiorul bisericii catolice. Îns ă curio ii nu vor vedea mai nimic; în timpul comunismului, preotul catolic a fost obligat s ă zideasc ă intrarea în subterana propriu-zis ă, pentru ca nu cumva eventualii amatori de Occident s ă treac ă frontiera, în Ungaria, folosindu- se de aceast ă cale. Nu au mai r ămas decât ni te trepte abrupte i o ni ă lateral ă în stânga, atât cât s ă încap ă un om. Incitat, la rândul meu, de legendele Cenadului, am avut prilejul s ă intru în subterana bisericii catolice,

187 dup ă ce, cu greu i ajutat fiind, am dat la o parte una din cele dou ă lespezi de piatr ă din pardoseala bisericii, care acoper ă intrarea. Cu o lumânare în mân ă, m-am strecurat prin deschiz ătura deloc comod ă i am coborât cele trei-patru trepte abrupte. Miros de st ătut, de aer umed, neoxigenat, amestecat cu fumul lumân ării. Dar i un sentiment aparte, pe care-l simt poate oamenii atunci când p ătrund într-un loc tainic, interzis, mustind de istorie, pove ti i stafii. Când mi s-au obi nuit ochii cu întunericul, am deslu it la lumina lumân ării ni a din stânga. Galeria la care sperasem nu exista. Dezam ăgirea, acel sentiment de nelini te i oxigenul s ărac m-au determinat s ă m ă gr ăbesc s ă m ă strecor afar ă. Galeria fusese f ără doar i poate obturat ă. Zidul din c ărămid ă ars ă, aflat imediat la baza ultimei trepte de jos, nu se încadreaz ă în logica unei asemenea subterane, fiind în mod evident zidul ridicat la ordinul Securit ăŃ ii. Judecând dup ă dimensiuni, galeria nu a putut s ă fie decât una pentru evacuare în caz de cucerire a cet ăŃ ii. Soarta cet ăŃ ilor i a fortifica Ńiilor de câmpie a fost aproape întotdeauna tragic ă, ele fiind incendiate i distruse u or i-n urma lor ner ămânând mai nimic. Eventual puzderia de legende care s ă a ŃâŃe imagina Ńia copiilor. i fiindc ă la suprafa Ńa p ământului dispar pân ă i cioburile, singura speran Ńă de a mai reg ăsi ceva din m ăre Ńia de odinioar ă a acestora poate fi ascuns ă undeva sub p ământ. Numai c ă, la o privire mai atent ă, nici m ăcar fărâma de speran Ńă nu e decât o dulce autoam ăgire. Despre vestitul tezaur descoperit la Sânnicolau Mare s-a mai scris. Lucruri de valoare s-au g ăsit în timp i la Igri i, respectiv, Cenad i Saravale. Atrac Ńia cea mai mare ar constitui-o îns ă mor-mântul lui Attila, acesta fiind înmormântat în trei sicrie: de

188 aur, argint i fier, împreun ă cu armele i bijuteriile sale. Legendele spun c ă slugile lui Attila au deviat întâi cursul unui râu - Mure ul ori un bra Ń al acestuia, Aranca ori alt curs de ap ă disp ărut în timp - i-au îngropat c ăpetenia, apoi au permis apei s ă-i reia cursul pe albia-i natural ă. Cazul surorilor Stoic ănescu din Sânnicolau Mare este pe departe cel mai celebru. Visând c ă mormântul i comorile lui Attila s-ar afla în gr ădina lor, ele i-au convins tat ăl s ă pl ăteasc ă oameni să sape. Ace tia nu au g ăsit nimic, îns ă b ătrânul Stoic ănescu a fost ruinat. O legend ă similar ă circul ă i la Mokrin, o localitate din Banatul sârbesc, situată nu departe de grani Ńa cu România. În extremitatea vestic ă a României, pe malul stâng al Mure ului, în, cândva, Delta Tisei, se afl ă localitatea Cenad, care, pe vremuri, a fost castru roman i purta numele de Morisena. Aici i-a avut re edin Ńa principele Glad, c ăruia i-au urmat Ahtum i, respectiv, generalul Cenad. Tot aici, spun istoricii, i- a avut re edin Ńa însu i „biciul lui Dumnezeu” , Attila, care, dup ă moarte, ar fi fost îngropat undeva pe teritoriul ora ului actual Sânnicolau Mare. Tot la Cenad au tr ăit i episcopul Gerard (Gellert) i, respectiv, puternicul i temerarul Cagan Baian al avarilor. Pe malul stâng, în amonte, se afl ă i Igri ul, unde, în 1179, Bela al III-lea aduce 12 c ălug ări din Fran Ńa i unde a existat i prima bibliotec ă de pe teritoriul României de astăzi, a a cum la Morisena a func Ńionat prima coal ă. Sub îndrumarea acestora se va construi aici o m ănăstire, iar apoi, un zid de cetate i o fortifica Ńie puternic ă. La Igri vor fi îngropa Ńi regele Andrei al II-lea i so Ńia sa, Iolanta, i tot aici vor fi p ăstrate un timp tezaurul i coroana regal ă ungar ă. Zona, pe care am denumit-o Maris, dup ă numele Mure ului, cuprins ă în trapezul imaginar

189 format din localit ăŃ ile Cenad, Sânnicolau Mare, Saravale i Igri , ascunde în p ământ i urmele mai multor m ănăstiri ridicate i disp ărute, în decursul timpului, dar i mai multe localit ăŃ i, de care amintesc doar numele actuale ale unor suprafe Ńe de câmpie. Cel mai incitant text îi apar Ńine lui V. Grozescu, care, în „Istoria românilor dela Mure ul de Jos“ , scrie: „Sub domnirea roman ă aci se vede a se fi construit un castru ce ap ăra trec ătoarea re Ńelei drumurilor imperiale dela Apulum; i cel de-a stînga Mure ului inspre Tibiscum i Zurobara. Aci se vede că ambe re Ńelele au fost impreunate prin un drum suteran pe sub rîul Mure ului, care lucrare miraculos ă se pote observa pân ă in dilele nostre. Ruinele cari se mai pot vede, demonstr ă pân ă la eviden Ńă , c ă castrul Aegrus a trebuit s ă fie o trec ătore subfluvian ă, unde dup ă posi Ńia-i incânt ătore a putut să fie i destul de poporat ă, având i un templu in onorea, - probabil a Minervei, - edificat pe stâlpi corintici, a c ărora resturi se priviau mai pân ă la 1860.“ Mergând la Igri zilele trecute, pentru a c ăuta mărturii în acest sens, am solicitat ajutorul profesorului de istorie, localnic, dl Petru Crista. Domnia-sa a fost tran ant: Nu exist ă nici o dovad ă. Iar dl Florea Jebelean, un împ ătimit cercet ător al istoriei localit ăŃ ii, f ără s ă nege textul lui V. Grozescu, ne-a dus s ă vedem locul unde se aflase cândva cetatea Igri ului i m ănăstirea, dar i acolo, unde, când plou ă foarte mult, se adun ă ap ă mult ă. Dup ă încetarea ploii, balta seac ă extrem de rapid, ca i când sub p ământ ar exista un gol.

„Agenda “ nr. 30/28 iulie 2001

190

Dup ă o mie de ani, o nou ă m ănăstire la Cenad

„Într-un fel, Banatul - ca i, la alt ă scar ă, Renania în apusul continentului, Macedonia în inima Peninsulei Balcanice sau Gali Ńia în pragul nesfâr irilor ruse ti este, el singur, o mic ă lume dătătoare de m ăsur ă” - scria istoricul R ăzvan Theodorescu în „Cuvântul înainte” la „Armonia lumii“ a lui Gerard din Cenad, vene Ńianul care, venind la Morisena (Cenadul de ast ăzi), avea s ă g ăseasc ă aici călug ări „greci“ adic ă de religie ortodox ă, în mănăstirea cu hramul Sf. Ioan Botez ătorul, ridicat ă îndat ă dup ă anul 1000 de voievodul Ahtum. O mic ă lume d ătătoare de m ăsur ă este însu i Cenadul, cândva capital ă a unui voievodat ce se întindea pe p ământul actualelor entit ăŃ i administrativ-teritoriale Mehedin Ńi, Cara -Severin, Timi , Arad, Békés de Sud, Csongrád, Voivodina, între Vidin, Belgrad, Széged, Széntes, Gyoma, Gyula, Ineu, Gurahon Ń, mun Ńii Poiana Rusc ă i Retezat, cu piemontul oltean pân ă în Valea Dun ării, la Calafat. Aici, la Cenad, la m ănăstirea sus-pomenit ă, se foloseau, pe atunci, cele trei limbi de cultur ă, cele trei idiomuri „sacre“ ale Europei anului 1000, greaca, slava i latina.

191 Prosperitatea economic ă a Cenadului acelor ani era asigurat ă prin v ămuirea m ărfurilor duse în aval pe Mure , Cenadul controlând inclusiv plutele de pe Tisa, dar i prin hergheliile de cai vândute ungurilor. Lunca ml ă tinoas ă a Mure ului, dens populat ă, era acoperit ă cu p ăduri dese de stejari pân ă la Pecica, păduri din care o parte se mai poate vedea i ast ăzi, în lunca Mure ului, la Cenad. În aceast ă zon ă se g ăseau mai multe m ănăstiri de rit bizantin, respectiv la Mini , Ceala, Mocrea i Bodrogul Vechi. Însu i generalul Cannadinus, cel care l-a tr ădat pe Ahtum, va acorda un privilegiu monahilor ortodoc i de la m ănăstirea Sf. Ioan Botez ătorul, înt ărindu-le a treia parte din veniturile vamale ale cet ăŃ ii i va întemeia o alta, tot „greceasc ă“, pe locul luptei de la Oroszlamos (ast ăzi Majdan, în Serbia) închinat ă Sfântului Gheorghe i populat ă cu monahi de la Cenad. „Puternicul i în Ńeleptul duce sau principe al Banatului, Optum (Ahtum, n.n.), vrând s ă dea mai mult ă str ălucire ora ului Mure ana (Morisena, Cenadul de ast ăzi, n.n.) , capitala principatului s ău, se hot ărî s ă zideasc ă o biseric ă catedral ă pe seama episcopatului ortodox-român ce rezida în acel ora i, al ături de biseric ă, o m ănăstire pentru c ălug ări, cu gândul frumos, de a intensifica via Ńa bisericeasc ă i monahal ă în Banatul Timi an“ - scrie Pr. Gheorghe Coto man, doctorand în teologie, în monografia istoric ă „Din trecutul B ănatului - Comuna i bisericile din Giridava-Morisena-Cenad“ , ap ărut ă în 1933. „În acest scop el aduce din Grecia me teri cari ridic ă, pe ruinele basilicei antice, o biseric ă cu dimensiuni m ărite, în stilul roman-bizantin, i al ături de ea o m ănăstire, ambele închinate în cinstea Sf. Ioan Botez ătorul“. Acelai autor mai aminte te de alte câteva m ănăstiri în zon ă: Glad în Banatul

192 iugoslav, la Pordeanu, Igri i Saravale. Istoriograful maghiar Katona scrie, la rândul s ău, c ă egumenul mănăstirii de la Cenad era totodat ă i episcop ortodox. Cre tinarea ungurilor i înclinarea balan Ńei în favoarea Romei anun Ńă mari schimb ări i în via Ńa monahal ă din Cenad. Prin 1036, mai afirm ă Coto man, dup ă ce regele ungur tefan îi pune la dispozi Ńie episcopului latin Gellert (Gerard) mănăstirea i biserica cu hramul Sf. Ioan Botez ătorul, acesta le încredin Ńeaz ă c ălug ărilor benedictini, în frunte cu abatele Filip, adu i din Italia. Dup ă ridicarea catedralei Sf. Gheorghe, la nord de biserica Sf. Ioan Botez ătorul (pe locul actualei biserici ortodoxe sârbe ti din Cenad), Gellert pune biserica Sf. Ioan Botez ătorul sub patronajul Sfintei Fecioare Maria. Potrivit altor surse istorice, Gerard, numit episcop, se instaleaz ă la m ănăstirea Sf. Ioan Botez ătorul aducând cu el zece-unsprezece ieromonahi de la Oradea, Zalovár, Bákonybel i Pannonhálma. Chiar dac ă venitul episcopal era asigurat i prin încasarea taxelor de v ămuire a s ării, m ănăstirile ortodoxe erau scutite de vama pe sare i au putut continua comer Ńul la mare distan Ńă , „dovad ă confirmarea pe care o ob Ńinea mănăstirea cnejilor arădeni de la Bistra (Bizerea) la 1183, pentru sarea adus ă cu plutele de la Nistra din Slovacia“ - dup ă cum scrie istoricul Radu Constantinescu. Militantismul catolic i r ăzboiul propagandistic între Sacerdo Ńiu i Imperiu, de dup ă marea schism ă de la Niceea, au adus, pe la 1200, la aez ământul cistercian de la Igri , la câ Ńiva kilometri de Cenad, c ălug ări francezi, astfel c ă aici s-au putut citi Cicero i Seneca, Anselm de Canterbury i Yves de Chartres, climatul scolastic fiind cu aproape nimic mai diferit decât cel din Anglia, de pild ă.

193 La o mie de ani dup ă ce Ahtum ridica la Cenad mănăstirea cu hramul Sf. Ioan Botez ătorul, la ini Ńiativa protopopului Gheorghe Sutac din Sânnicolau Mare, a preotului ortodox român de la Cenad, Gheorghe Covaci, i cu sprijinul unui comitet de ini Ńiativ ă din localitate, format din cet ăŃ eni de frunte ai comunei, în prim ăvara lui 2002 se va pune piatra de temelie a unei m ănăstiri pentru b ărba Ńi, care va purta tot hramul Sf. Ioan Botez ătorul. Exist ă deja mai multe inten Ńii de dona Ńie a câte trei hectare de pământ din partea mai multor s ăteni, în cele mai diferite loca Ńii. Dar, pentru a subzista, o m ănăstire cu cel pu Ńin zece c ălug ări are nevoie de minimum zece hectare de teren. Totodat ă, cu deosebit ă chibzuin Ńă trebuie ales locul viitoarei construc Ńii: departe de tumultul civiliza Ńiei, pe un loc solid, ferit de inunda Ńii, eventual aproape de o balt ă pentru pe te etc. În prima faz ă, ne-a declarat p ărintele protopop Sutac, va exista o barac ă, unde vor locui doi c ălug ări adu i de la o alt ă mănăstire, probabil b ănăŃ ean ă. Se estimeaz ă c ă lucr ările de construc Ńie vor dura un deceniu, finan Ńarea venind, evident, din dona Ńii i sponsoriz ări. Un lucru important este faptul c ă Î.P.S. Sa Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, i-a dat acordul scris, iar administra Ńia Cenadului sprijin ă pe deplin aceast ă ini Ńiativ ă. Potrivit unui studiu documentar realizat în 1999 de c ătre Secretariatul de Stat pentru Culte, la 31 decembrie 1998 în Ńara noastr ă func Ńionau: 10 arhiepiscopii i 13 episcopii, 143 de protopopiate, 10.069 de parohii i 3.334 de filii, 347 de m ănăstiri, 124 de schituri i 5 metocuri. În acestea slujeau, la aceea i dat ă: 10.068 de preo Ńi i 161 de diaconi,

194 ajuta Ńi de 3.382 de cânt ăre Ńi biserice ti. În aez ămintele monahale vie Ńuiau 2.482 de c ălug ări i 4.246 de c ălug ări Ńe. În 1998, Biserica Ortodox ă Român ă dispunea de 13.627 de l ăca uri de cult (23 de catedrale, 9.878 de biserici parohiale, 2.794 de biserici filiale, 353 de biserici de cimitir, 353 de biserici m ănăstire ti, 123 de paraclise m ănăstire ti, 46 de capele de m ănăstiri i 129 de capele patriarhale) i 5.220 de case parohiale. Aproximativ 2.400 de lăca uri de cult sunt monumente istorice de arhitectur ă. Dup ă c ăderea comunismului, construc Ńia de biserici a luat amploare, astfel c ă doar în 1998 au fost ridicate 145 de biserici, alte 731 fiind în construc Ńie. În cadrul Arhiepiscopiei Timi oarei (înfiin Ńat ă în 1939) exist ă 265 de parohii i 230 de lăca uri de cult (din care 36 sunt monumente istorice). Episcopia Aradului are 442 de parohii i 695 de biserici, iar Episcopia Caransebe ului (reînfiin Ńat ă în 1994) are 200 de parohii i 220 de biserici. Cel care a instituit un a a-zis regulament al vie Ńii monahale i criteriile care permit intrarea în via Ńa monahal ă, criterii denumite voturi, a fost Sfântul Vasile cel Mare. Acestea sunt trei, i anume: s ărăcia de bun ăvoie (c ălug ării nu au voie s ă de Ńin ă în proprietate nici m ăcar o carte), ascultarea (supunerea necondi Ńionat ă fa Ńă de superiori) i castitatea (interdic Ńia c ăsătoriei). Cât despre via Ńa în sine a monahilor i monahiilor, aceasta se petrece prin săvâr irea zilnic ă a Sfintei Liturghii, prin înv ăŃă mânt i munc ă manual ă. Maxima „ora et labora” caracterizeaz ă tr ăirea monahal ă. În m ănăstiri - spune P.F. Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, - se urm ăre te preg ătirea intelectual ă i moral ă a monahilor, dar se pune mare pre Ń i pe darurile practice ale acestora. În m ănăstire, munca este astfel

195 organizat ă încât nimeni, nici chiar b ătrânii „nu pot rămâne f ără ascultare” . În jude Ńul Timi exist ă patru m ănăstiri ortodoxe române ti i anume la Timi eni-ag (femei), S ăraca (b ărba Ńi), Cebza (femei), Izvorul Miron (b ărba Ńi). De asemenea, mai exist ă trei schituri, respectiv la Luncanii de Sus (femei), Fârdea (femei) i la Pietroasa (b ărba Ńi). Un schit se afl ă în construc Ńie la Ier nic. Cum era de a teptat, cele mai popularizate sunt aez ămintele monahale din Moldova, îns ă nu lipsesc nici m ănăstirile din Banat, chiar dac ă nu sunt toate, iar informa Ńiile sunt sup ărător de pu Ńine. Singura mănăstire care beneficiaz ă de o monografie pe Internet este cea din Bazia (în limba sârb ă). Ar ădenii ofer ă multe am ănunte despre m ănăstirile Hodo - Bodrog, Bezdin, Gai, Feredeu. C ără enii scriu despre Călug ăra, Nera, despre schitul „Piatra scris ă“ de la Armeni . Timi enii se mul Ńumesc cu un set de fotografii i anume: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” a m ănăstirii Cebza (1758); claustrul mănăstirii Franciscanilor, Timi oara (1733-1736); biserica i claustrul fostei m ănăstiri a Minori Ńilor, Lugoj (1733; refaceri în secolul XIX); biserica i chiliile m ănăstirii sârbe ti „Sfântul Gheorghe” , satul Mănăstire, comuna G ătaia (1793-1794); m ănăstirea Parto : biserica „Sfin Ńii Arhangheli Mihail i Gavril“ (1750-1753); biserica din Române ti cu hramul „Na terea Sfântului Ioan Botez ătorul“ .

„Agenda” nr. 5/2 februarie 2002

196

Contrabanda interna Ńional ă la frontiera româno-maghiar ă de la Cenad, în perioada 1938-1947

Dic Ńionarul limbii române spune c ă trecerea clandestin ă peste grani Ńă a unor m ărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale înseamn ă contraband ă. Aceasta cap ătă forme de manifestare în mas ă îndeosebi în perioade de criz ă economic ă, respectiv de r ăzboi. Orice stat încearc ă, mai mult sau mai pu Ńin cu succes, s ă o contracareze, îns ă în cel pu Ńin 80"% din cazuri contrabanda este sprijinit ă indirect sau chiar direct de c ătre chiar cei care ar trebui s-o st ăvileasc ă: vame ii, gr ănicerii, poli Ńia de frontier ă. Chiar dac ă ace tia sunt pl ăti Ńi s ă apere sistemul, sunt i ei victime ale recesiunii i, ca atare, mult mai vulnerabili la tenta Ńii. Se spune despre armatele ruse ti care au poposit pe meleagurile române ti dup ă 23 august 1944 c ă au jefuit tot ce au putut. Pentru cei care au r ăbdarea de a răsfoi miile de pagini din coresponden Ńa V ămii Cenad, din perioada 1938-1946, nu mic ă le va fi mirarea c ă nici armata german ă nu s-a l ăsat mai prejos, îns ă a avut ceva mai mult tact, din câte se pare. Desigur, în ambele cazuri, contrabanda e înf ăptuit ă de cel mai tare la ordinea zilei. Dup ă care, cel pu Ńin a a se desprinde din documente, urmeaz ă func Ńionarii mai mici sau mai mari i, în cele din urm ă, oamenii simplii, respectiv acarii P ăun.

197 Din nefericire, în aprigele lupte purtate în Cenad i lâng ă aceasta, în septembrie 1944, între armatele sovietice i cele germano-maghiare, în retragere, au fost distruse considerabil atât arhiva V ămii Cenad, cât i cea a Prim ăriei Cenad, astfel c ă resursele documentare r ămase sunt destul de s ărăcăcioase pentru o documentare de amploare. Dar iat ă câteva dintre fapte. Pe 1 mai 1938, Vama Curtici solicit ă V ămii Cenad ca numita Elisabeta Evremof, c ăsătorit ă Cavali, cu pa aport italian, s ă fie controlat ă am ănun Ńit, întrucât era b ănuit ă c ă se ocup ă cu contrabanda de bl ănuri, rochii, mantouri - model pe care le introduce clandestin în Ńar ă. Ceva mai târziu, pe 31 octombrie, Banca Na Ńional ă Român ă cere Vămii Cenad perchezi Ńionarea minu Ńioas ă a numitului Sulyok, „pretins ziarist originar din Oradea, care iese din Ńar ă la anumite perioade în scop de propagand ă iredentist ă, având asupra sa devize de ontraband ă.“ Aproape trei s ăpt ămâni mai târziu, Direc Ńiunea Personalului din cadrul Ministerului Finan Ńelor dispune ca luni, 21 noiembrie 1938, steagul tricolor românesc s ă fie arborat cu doliu sau în bern ă, aceasta cu prilejul înmormânt ării lui Kemal Atatürk, pre edintele Republicii Turcia. Iar la 16 decembrie, Chestura emite un ordin către Vama Cenad i Deta amentul de Poli Ńie Cenad prin care se cere imperativ oprirea în vam ă a coletului cu seria A 58 dintr-un num ăr de colete transmise din Germania c ătre societatea R.I.M.A. Acesta con Ńinea nimic mai mult decât explozibil destinat unor atentate teroriste. O zi mai târziu, pe 17 decembrie, Vama este în tiin Ńat ă c ă Hain Edelstein, zis Vanea Rusul, se ocup ă de contraband ă cu aur i bijuterii, drept pentru

198 care se face absolut necesar ă o perchezi Ńionare cât mai am ănun Ńit ă asupra sa. Un „bun român“ denun Ńă pe 30 decembrie 1938, la Vama N ădlac, care va trimite acest denun Ń la Vama Cenad, cum c ă „supusul cehoslovac Bor Uros sau so Ńia acestuia, Bor Margareta, în baza unui singur pa aport, scot bani române ti în contul unor datorii pe care le au anumi Ńi cet ăŃ eni români fa Ńă de ace tia.“ Direc Ńiunea General ă a Poli Ńiei i Direc Ńiunea Presei din cadrul Ministerului Propagandei Na Ńionale interzic introducerea în România a unui mare num ăr de titluri de c ărŃi i reviste. O alt ă list ă este datat ă 19 aprilie 1940 i ajunge la Cenad pe 24 aprilie. Orice tip ăritur ă poate fi introdus ă doar cu aprobarea din partea Serviciului de cenzur ă local sau central. O lun ă mai târziu, pe 15 mai, se interzice importul de aparate de fotografiat „Leica“ cu teleobiectiv, importul fiind totu i posibil doar cu aprobare din partea Direc Ńiunei Generale a Poli Ńiei. Prevederea se extinde pe 24 mai asupra tuturor mărcilor de aparate de acest fel. Pe 23 i, respectiv, 31 mai, la Cenad ajung alte liste de c ărŃi i publica Ńii interzise la import. Iar asupra interdic Ńiei aducerii în Ńar ă de aparate de fotografiat se revine pe 21 iunie 1940, vame ii având îns ă obliga Ńia s ă raporteze la poli Ńie numele importatorului i num ărul de aparate foto importate. Seria titlurilor interzise continu ă prin notele din: 22 iunie, 6 iulie, 2 i 31 august, 12 septembrie, 19 octombrie, 5 i 18 noiembrie. Aadar, tot ceea ce este interzis devine interesant i, ca atare, bun de contraband ă. Nu cunoa tem vreun caz în care s ă fi fost careva prins c ă aduce în Ńar ă cărŃi, ziare sau aparate foto interzise. Ceea ce nu

199 înseamn ă automat c ă nu a existat nicio trecere ilegal ă a frontierei cu asemenea obiecte. Administra Ńia insist ă asupra controlului am ănun Ńit al evreilor care p ărăsesc Ńara, pentru a se preîntâmpina astfel scoaterea din România de valute str ăine i bunuri dobândite în Ńar ă. Pe 4 august 1940, gr ănicerii cen ăzeni aresteaz ă între Pordeanu i Cenad doi indivizi care voiau s ă treac ă în Ungaria patru cutii de conserve „Kohlruss“ i un pachet de vanilie de 160 g. În primavara-vara aceluia i an, s-au importat în România, de c ătre persoane fizice, tone întregi de piatr ă vân ătă (sulfat de cupru). Judecând dup ă scrupulozitatea cu care au fos întocmite de c ătre gr ăniceri tabelele nominale, cu num ărul de kilograme/persoan ă, acest trafic a fost tratat cu maximum de aten Ńie de c ătre autorit ăŃ ile române. În ziua de 9 iulie 1940, un tr ăsnet love te podul de lemn de peste Mure , dintre Cenadul Românesc i Apátfalva, respectiv, Magyarcsanád. Arcada dinspre România a acestui obiectiv, dinamitat ă de armata român ă, sare în aer. Victim ă va fi santinela, respectiv sergentul Nicolae Grigorescu, din jud. Olt. Pe cruce este indicat ă data de 9 iunie 1940, de i în documentele V ămii Cenad este scris ă negru pe alb data de 9 iulie 1940. În acela i an, vame ii cen ăzeni îi suspecteaz ă pe gr ănicerii din Teremia Mare c ă favorizeaz ă contrabanda de sfoar ă de manil ă, îns ă ace tia neag ă vehement. Dac ă în România, un kilogram de cânep ă sau manil ă costa 25-27 de lei, în Iugoslavia se vindea cu 75-80 de lei, câ tigul fiind de cel pu Ńin 60%. CărŃile germane i italiene sunt scutite, potrivit unei depe e c ătre Vama Cenad din 4 decembrie 1940,

200 de taxa de 2% reprezentând contribu Ńia na Ńional ă excep Ńional ă. Iar prin nota din 30 decembrie, sunt prohibite toate c ărŃile care au un con Ńinut îndreptat împotriva: Dinastiei i a conduc ătorului Statului Român, a Statului Na Ńional Legionar, a Mi cării Legionare i a conduc ătorilor acesteia, a Axei, de propagand ă comunist ă i antireligioas ă. În ianuarie, vame ii care purtau arme au trebuit să le prea jandarmilor. Pe 19 aprilie 1941, la cuno tin Ńa girantelui Vămii Cenad ajunge o depe ă din partea Cenzurii militare - Controlul c ărŃilor str ăine o list ă cu publica Ńiile al c ăror import este interzis. De asemenea, se anun Ńă suprimarea foii tudoriste „Adev ărul Cre tin“ din Bucure ti, a c ărui difuzare devine interzis ă. Vămii Cenad i se reaminte te pe 15 mai c ă trebuie luate m ăsuri împotriva contrabandei, îndeosebi cu zah ăr, petrol i uleiuri. Câteva zile mai târziu, pe 26 mai, Inspectoratul Circ. IV-a Vamale Timi oara anun Ńă Vama Cenad c ă vagoanele CF goale scot în Iugoslavia fier vechi, maculatur ă, sticl ă spart ă, înc ălŃă minte i cauciuc uzat i aduc m ărfuri str ăine. Se solicit ă interzicerea ie irii sau intr ării unor asemenea mărfuri. În urma repetatelor plângeri ale girantelui V ămii Cenad c ătre superiorii s ăi privind faptul c ă o serie de automobile i camioane militare germane transport ă civili i nu opresc nici la soma Ńiile gr ănicerilor, Inspectoratul regional vamal îi va scrie girantelui Vămii Cenad s ă noteze numerele de circula Ńie ale autovehiculelor în cauz ă i, dac ă e posibil, i numele solda Ńilor germani în culp ă.

201 Între timp, se constat ă c ă se afl ă în circula Ńie din ce în ce mai pu Ńine monede. Ca atare, prin ordinul circular nr. 79732 al Ministerului Finan Ńelor din 30 mai 1941, nu se mai admite scoaterea din Ńar ă a niciunui fel de monede, suma maxim ă în bancnote admis ă a fi scoas ă fiind de 2.000 de lei. Prim ăria localit ăŃ ii Iarmata Neagr ă din jude Ńul Arad va în tiin Ńa pe 11 iunie autorit ăŃ ile române ti c ă, potrivit unor informa Ńii neverificate, autorit ăŃ ile maghiare tip ăresc de zor bancnote române ti false, pentru a submina puterea monedei na Ńionale române ti. Astfel c ă pe 23 iunie, se solicit ă imperativ împiedicarea intr ării în România a banilor str ăini. Apuc ăturile neortodoxe ale vame ilor români, pe care le-am resim Ńit mult dup ă 1989, au fost taxate înc ă din 6 octombrie 1941, când inspectorul regional vamal din cadrul Circumscrip Ńiei a IV-a vamal ă Timi oara îi reamintea girantelui V ămii Cenad c ă „...felul de comportare a func Ńionarilor no tri de la frontier ă las ă mult de dorit fa Ńă de func Ńionarii vămilor din alte Ńă ri, unde se observ ă ordine, cur ăŃ enie i polite Ńe“. Afl ăm între timp, din coresponden Ńa oficial ă, c ă militarii de pe autovehiculele militare germane fac contraband ă cu m ărfuri pentru întreprinderi industriale i comerciale. Pe 8 decembrie, organele vamale superioare dispun arestarea persoanelor civile care, chiar dacă se afl ă sub protec Ńia militarlor germani, nu au actele în regul ă. Mai mult decât atât, în caz de violare a frontierei, se va trage asupra lor. Titlurile altor 16 c ărŃi i reviste interzise de cenzur ă vor ajunge la Vama Cenad pe 12 decembrie 1942.

202 Pe 6 aprilie 1942, Comandamentul Companiei 5-a Gr ăniceri-Paz ă din cadrul Regimentului 4 Gr ăniceri Paz ă scria c ătre Vama Cenad: „Vi se înapoiaz ă un num ăr de 5 carnete lucr ători a proprietarilor limitrofi, din comuna Pordeanu. Ace tia nu sunt lucr ători, ci (unguri) dornici de a lua leg ătura cu cei de dincolo i în special a face contraband ă. Cea mai mare parte dintre ei sunt la rândul lor proprietari de terenuri mai mari ca prezen Ńii lor st ăpâni. - S-a l ăsat doar membrii familiilor i lucr ătorii logi Ńi (!?), în raport cu întinderea propriet ăŃ ii limitrofe i a vârstei proprietarului. - Compania a cerut Plotoanelor care din actualii proprietari i-au adus în anul precedent recolta în Ńar ă - i se va retrage viza noastr ă i acelora (unguri) care nu i-au adus recolta.“ Dintr-o not ă a Serviciului administrativ al Direc Ńiei V ămilor, ajuns ă la Vama Cenad pe 8 aprilie afl ăm c ă se men Ńine zona de 5 km de-a lungul grani Ńelor, acces având doar cei care deŃin p ământ de cultivat. „Într-o zon ă de 500 mtr. adâncime, de-o parte i de alta, nu se va permite decât cultura plantelor joase, pentru a nu se împiedica vizibilitatea organelor de paz ă i a nu se facilita contrabanda sau trecerile clandestine“ Trecerile sunt permise în perioada 1 aprilie-30 noiembrie, în baza carnetelor de trecere. Ministerul Afacerilor Interne va comunica Inspectoratului Vamal Timi oara, care, la rându-i va anun Ńa Vama Cenad, c ă în lunile ianuarie i februarie, trupele germane au s ăvârit nereguli, i anume ase cazuri de export i import f ără forme legale i patru cazuri de treceri clandestine de persoane peste

203 frontier ă. Drept urmare, mare alul Ion Antonescu va ordona închiderea total ă a frontierei cu Serbia, oprirea camioanelor militare germane în ambele sensuri (se va permite doar trecerea unit ăŃ ilor germane constituite i sub comand ă). „Nimic s ă nu se mi te din Ńar ă clandestin“ , va mai spune acela i ordin. În data de 9 aprilie 1942, I. Dumitru, eful „g ărei“ (sta Ńiei C.F.R.) Cenad scria c ătre Oficiul Vamal: „Avem onoarea de a v ă aduce la cuno tin Ńă că Subsecretariatul de Stat al Aprovizion ării Armatei i Popula Ńiei Civile cu ordinul nr. 103.836 din 28 III a.c., a dispus anularea întocmirii biletelor de intrare pentru m ărfurile aduse în România de trupele germane.“ Aproape dou ă s ăpt ămâni mai târziu, pe 20 aprilie, eful Deta amentului de Poli Ńie - frontier ă, comisar autor clasa I, scrie: „C ătre Biroul Vanal Cenad: Avem onoarea de a v ă semnala pe numita Kikombaum Barbara, care este b ănuit ă c ă face parte din serviciul de spionaj englez. Rug ăm ca la caz c ă ar reveni în România, s ă i se fac ă sub pretext vamal, o am ănun Ńit ă perchezi Ńie corporal ă i a bagajelor, comunicându-ni-se i nou ă de rezultat.“ Dup ă dou ă zile i anume la 22 aprilie, Pretura Plasei Sânnicolau Mare trimite; „C ătre Oficiul Vamal Cenad Avem onoarea a V ă transmite carnetele proprietarilor maghiari i a lucr ătorilor lor din comunele Zomborul Mic (Kiszombor, n.n.), Apátfalva, Kubekhaza, cu propriet ăŃ i la noi, precum i carnetele proprietarilor i lucr ătorilor din comunele Beba-Veche, Cherestur i Cenadul-Mare cu propriet ăŃ i în Ungaria i Jugoslavia, rugându-vă s ă

204 binevoi Ńi a le viza i transpune pentru o asemenea avizare Companiei 5-a Gr ăniceri Paz ă.“ Pretura Plasei Sânnicolau Mare scria pe 27 aprilie c ătre Oficiul Vamal Cenad (de notat c ă respect ăm titulaturile V ămii Cenad a a cum au fost acestea pomenite în diversele acte care au avut ca destina Ńie aceast ă institu Ńie): „[...] Totodat ă trimitem i un carnet cu 3 tablouri privind pe Dna Dr. Egre i Zoltan cu aceia c ă acest carnet nu poate fi vizat întrucât avem date precise c ă susnumita are domiciliul stabilit în Budapesta i nu în comuna Apátfalva dup ă cum autorit ăŃ ile maghiare vor s ă ne induc ă în eroare. În consecin Ńă , conform conven Ńiei numita neavând dreptul la ob Ńinerea carnetului de trecere a frontierei la muncile agricole. V ă rug ăm a comunica aceasta cu autorit ăŃ ile maghiare.“ Peste trei zile, pe 25 aprilie 1942, eful Serviciului Tarifelor din cadrul Direc Ńiunii V ămilor de la Ministerul Finan Ńelor solicit ă V ămii din Cenad să raporteze dac ă a înregistrat intrarea în România a automobilului maro marca „Buick“ cu num ăr de circula Ńie 2309 B, proprietatea lui N. Panaitescu din Bucure ti, acesta ie ind din Ńar ă la 23 decembrie 1940 cu vaporul „Transilvania“ , termenul de reimportare a sa expirând la 14 decembrie 1942. Propaganda maghiar ă nu doarme. În mai, autorit ăŃ ile române ti descoper ă c ă citricele importate din Italia sunt ambalate în foi Ńe ce au imprimate pe ele imagini cu Arpad, Podul de lan Ńuri de la Budapesta, Turnul Pescarilor din Buda etc. Drept pentru care importurile ce servesc propaganda altor state vor fi interzise.

205 Nu trece nicio lun ă de la acest r ăva când, pe 20 mai 1942, girantele V ămii Moravi Ńa îi scria omologului s ău de la Vama Cenad: „V ă rug ăm a cunoa te c ă ast ăzi, a ie it din Ńar ă autocamionul SS No. 204 177, cu plumbul vamal intact, aplicat de Dvs. la intrarea în Ńar ă care a avut loc la data de 19 Mai 1942 având con Ńinut efecte militare i c ărŃi germane.“ Un fapt scandalos în ochii vame ului ef de la Cenad se petrece pe 23 mai, când impiegatul vamal Ioan S. î i anun Ńa eful despre faptul c ă, dup ă ce a dat „drumul proprietarilor i lucr ătorilor lor limitrofi din Ungaria cu barca peste Mure “, caporalul grănicer i sentinela „au c ăutat în bagajele Dnei Gilot“ , care nici nu era de fa Ńă . „Nu tiu cum s ă calific eu procedura acestor gr ăniceri care se amestec ă în atribu Ńiunile vămii, în fa Ńa chear a v ămii i f ără s ă întrebe nimic, molestând cet ăŃ eni i oprindu-i de la drumul lor. Pe lâng ă aceasta lovind i în prestigiul nostru de func Ńionar fa Ńă de streini i ai no tri de alt ă na Ńionalitate. [...] Rog s ă binevoi Ńi a dispune pe lâng ă cei în drept pentru a se lua m ăsuri i dispare aceste anomalii i anarhia aceasta. Nu exist ă ordine de felul acesta ca s ă molesteze călători gr ănicerii f ără s ă Ńin ă rost de ceva i s ă cunoasc ă bar ăm regulile bunei cuviin Ńe. Nu tiu sunt pu i în acest scop de superiorii lor sau o fac din prostie f ără s ă-i dea seama ce fac.“ Iat ă i ce anume au g ăsit gr ănicerii în „corf ă“: „ 2 kg Zah ăr, 0,50 Kg orez, câteva bomboane cu ciocolat ă, ceva semin Ńe de fasole i dou ă scrisori pe care le-a primit de la ni te Ńigani din Ungaria pentru ni te Ńigani din Cenad.“

206 Mărfurile au fost oprite la sucursal ă, iar scrisorile în limba maghiar ă au fost predate gr ănicerilor, la insisten Ńa lor. Este interesant de radiografiat acest incident, mai cu seam ă dac ă lu ăm în considerare cele g ăsite în bagajul numitei Gilot i care ar fi înc ăput într-o banal ă po et ă. Grănicerii au ac Ńionat fie fiindu-le suspect bagajul foarte mic, fie la pont, în ideea c ă vor g ăsi material de spionaj, fie la ordin, vame ii fiind suspecta Ńi c ă închid ochii la unele aspecte ilegale în ochii militarilor, legate de contraband ă. În acest context, pare se c ă vame ilor doar icanele gr ănicere ti nu le lipseau. Fiindc ă iat ă, pe 6 iunie 1942, girantele v ămii Cenad scria cu titlu personal - „Strict confiden Ńial“ - c ătre inspectorul financiar: „a) moralul func Ńionarilor acestui birou este cât se poate de sc ăzu t din cauza scumpetei excesive; salariul ce-l primesc neajungându-le nici cel pu Ńin pentru hran ă. [...] e) Starea de spirit a popula Ńiei de la noi i de peste frontiere e cât se poate de nesatisf ăcătoare din cauza scumpetei i lipsei multor articole de prim ă necesitate. [...] g) Curentele politice i ideologice ce pun st ăpânire pe masele germane sunt cele de actualitate, de ordin general; h) curentul sârb e de natur ă comunist ă, sperând în victoria final ă a bol evicilor. La unguri nu se observ ă nimic.“ Colac peste pup ăză, animalelor nici c ă le pas ă de frontiere. Pe 10 iunie, agricultorul cen ăzean Anton Kühn declara la vam ă c ă în seara zilei de 5 iunie, pe când se întorcea de la hold ă, doi mânji i s-au speriat i au fugit peste grani Ńă , la unguri, fiind prin i de ace tia i du i la Prim ăria din Kiszombor. Drept urmare, pe baza dovezii c ă era proprietarul cabalinelor, solicita s ă fie ajutat s ă-i aduc ă înapoi. O asemenea cerere trebuia taxat ă cu suma de 10 lei, asta dac ă lu ăm în

207 considerare faptul c ă documentul are lipit pe el dou ă timbre fiscale având pe ele chipul regelui Mihai al României, în valoare de opt i, respectiv, doi lei. eful Serviciului Tarifelor va scrie pre 11 iunie 1942 c ătre Vama Cenad: „Urmare adresei Nr. 9403/942 a Corpului Gr ănicerilor Serv. Pazei Fruntariilor, v ă invit ăm s ă permite Ńi D-lui C ăpitan Haag, delegatul german în Comisia Italo-German ă din Cluj, intrarea i ie irea din Ńar ă cu autoturismul de serviciu, Limousine Horch, Nr. motorului 3800506, num ărul vamal german 4482 i ini Ńialele C.D., ori de câte ori se va prezenta la acea vam ă.“ Pe vremuri de r ăzboi, ca pe vremuri de r ăzboi. Presat probabil de subalterni, dar probabil i de propriile nevoi, girantele v ămii cen ăzene î i ia inima- n din Ńi i-i scrie superiorului s ău de la „Circ. IV-a Vamal ă“, pe 13 iunie, un nou raport: „[...] e) Starea de spirit a popula Ńiei dela noi i de peste frontiere e cât se poate de revolt ătoare din cauza scumpetei, lipsei multor articole de prim ă necesitate, a rechizi Ńiilor de tot felul, precum i a speculei care a atins culmea i de nimeni nu se ia nici o m ăsur ă de înfrânare. Grâul i porumbul în aceast ă regiune nu se poate ob Ńine decât cu foarte mare greutate i numai atunci dac ă se pl ătesc 60-70 lei Kgr. [...] m) În ziua de 8 iunie luând cu mine pe so Ńia omului de serviciu i mergând la sucursala Podul Mure i procedând la o revizie a bagajelor i perchezi Ńia corporal ă a tuturor acelora ce trec la munca agricol ă, s'a g ăsit la femeia Kovacs Mihaly din comuna Apatfalva - Ungaria, ascunse pe sub ve minte, diferite m ărfuri pe care le-a introdus în Ńar ă.

208 I-am dresat procesul-verbal de contraband ă Nr. 311 din 8 Iunie 1942, confiscându-i m ărfurile i aplicându-i amenda de 1.794.“ Pe 30 iunie, eful Deta amentului de Poli Ńie- frontier ă, comisar ajutor cl. I, trimite în copie la Vama Cenad Ordinul Chesturii Timi oara nr. 404/23 iunie 1942: „Direc Ńiunea General ă a Poli Ńiei este informat ă că din Ungaria se aduce clandestin arme i muni Ńii pentru maghiarii din Ardeal.“ Rezolu Ńia la aceast ă situa Ńie a fost urm ătoarea: „Se va proceda la cât mai dese perchezi Ńii corporale[...] cei prin i vor fi imediat aresta Ńi.“ Unii dintre militarii germani prezen Ńi în România se ocup ă i de diverse afaceri mai mult sau mai pu Ńin legale. Dovad ă este o not ă prin care, pe 5 iulie 1942, chestorul Traian Mese an solicit ă Biroului Vamal Cenad s ă împiedice trecerea peste frontier ă a ma inii germane cu nr. WH. 89597, înso Ńit ă de doi solda Ńi germani, „care urmeaz ă a trece mobil ă clandestin.“ Girantele V ămii Cenad îl va în tiin Ńa pe 7 iulie 1942 pe inspectorul financiar c ă, pe 2 iunie 1941, s-a întocmit proces-verbal de contraband ă „Nr. 251, indivizilor Adam Ceaschi, Matia Nicolae, Hingel Martin i Jek Petru, to Ńi din Teremia-Mare, pentru 1) kg 3,520 Anvelope de cauciucuri noui pentru biciclete 2) kg 0,230 Ventile din cauciuc pentru biciclete 3) kg. 0,230 camere din cauciuc noui pentru biciclete 4) kg 0,690 Solu Ńie pentru lipit cauciucul.“ Acestea au fost scoase la licita Ńie: „În ziua de 22 oct. 1941, Ńinându-se licita Ńia, s'a ob Ńinut suma de lei 15000, adjudecându-se provizoriu

209 asupra D-lui Marienu Ń Svetozar din comuna Cenad.“ Direc Ńiunea V ămilor nu este îns ă de acord cu rezultatul licita Ńiei i dispune ca marfa confiscat ă s ă fie cedat ă Subsecretariatului de Stat al Înzestr ării Armatei. Numai c ă delegatul acestei institu Ńii nu se va prezenta s ă ridice marfa. Direc Ńiunea V ămilor face o nou ă în tiin Ńare c ătre respectivul subsecretariat, îns ă nici de aceast ă dat ă nu se va prezenta delegatul în cauz ă. Drept urmare, girantele Vamei Cenad va scrie: „... deoarece pentru deplas ările pe frontier ă mijloacele de transport se procur ă cu foarte mare greutate fiind i costisitoare, iar când este sezonul muncilor agricole este chiar imposibil de g ăsit, v ă rug ăm a interveni locului în drept, ca 4 camere (din cele 7 camere) i cele 4 anvelope s ă fie cedate în mod gratuit Imp. Sasu Ioan i Omului de serviciu Tru Ń Ioan dela aceast ă vam ă, care au biciclete i care se folosesc în deplas ările pe frontier ă, dar care în prezent din cauza camerelor i a (cauciucurilor) anvelopelor uzate au devenit aproape inutilizabile.“ Directorul general al Serviciului Administrativ din cadrul Direc Ńiunei Generale a V ămilor - Ministerul Finan Ńelor va solicita V ămii Cenad, la 11 iulie 1942: „Potrivit celor comunicate de Marele Stat Major prin adresa Nr. 553748/942, v ă rug ăm s ă lua Ńi toate m ăsurile pentru ca toate coletele în transport prin Ńar ă care au ca destina Ńie o localitate din fosta Iugoslavie, s ă fie controlate cu cea mai mare aten Ńie deoarece s'a constatat c ă sub denumirea de «ziare vechi», s'a reu it s ă fie transportate în susul Dum ării arme noui de provenien Ńă sovietic ă care au intrat în posesia unor terori ti sârbi.“ Pe 22 iulie 1942, girantele V ămii Cenad va solicita aprobarea de c ătre superiorii s ăi ca punctul de

210 trecere a frontierei Ferma S ămân Ńa, pân ă atunci accesibil doar trecerii cu autovehicule, s ă fie deschis i pentru trecerile având drept scop muncile agricole, trecerea cu barca pe la punctul de trecere Podul Mure fiind anevoioas ă i chiar imposibil ă. În plin ă lun ă a lui Cuptor, respectiv la 25 iulie 1942, primarul Volk al Cenadului-Vechiu solicita, pe baz ă de tabel, eliberarea permisului de p ă unat. În cauz ă erau 93 de cai, 273 de vaci, 238 de vi Ńei, 254 de porci, 115 scroafe i chiar 79 de gâ te. Cinci zile mai târziu, cantonierul Simion Stoic ănescu de la Begova solicit ă i el permis de pă unat pentru un cal, o vac ă, o vi Ńea, 42 de oi albe, apte oi negre, nou ă miei i ase scroafe. Faptul c ă legionarii se aflau sub lupa Poli Ńiei din acea vreme reiese dintr-o not ă pe care eful Deta amentului de Poli Ńie-frontier ă a solicitat V ămii Cenad ca „... la o eventual ă intrare în Ńar ă a legionarului C. Baca, aflat în prezent în Germania, s ă i se fac ă o minu Ńioas ă perchezi Ńie la bagaje, sub pretext vamal, la care s ă asiste i organele noastre.“ La sfâr itul aceleia i luni, pe 30 iulie, Direc Ńia General ă a Poli Ńiei emite un ordin de re Ńinere a oric ărei persoane care ar încerca s ă scoat ă din Ńar ă jachete de bison, haine de foc ă, haine veritabile de lutru, vulpi argintii, haine Duncan (miel din India). Vama Cenad prime te pe 4 august o not ă în care se face referire la o adres ă a Direc Ńiunii Artelor din cadrul Subsecretariatului de Stat al Cultelor i Artelor, prin care se interzice scoaterea din Ńar ă a obiectelor de art ă Ńă răneasc ă, icoane pe lemn sau sticl ă, scoar Ńe (covoare), ii, fote, marame, ol ărie veche, sculpturi sau crest ături în lemn, obiecte de metal, corn, piele sau gravuri.

211 Contrabanda continu ă. Dovad ă c ă pe 31 august, vame ii încheie un proces-verbal prin care se aduce la cuno tin Ńă faptul c ă pe 28 august, pe drumul de la Cenad la Ner ău, jandarmii din Cenad au g ăsit pe drum pe Gimpel Nicolae din Tomnatic. Acesta avea ascunse sub fânul din c ăru Ńă trei vase cu sod ă caustic ă a 50 kg fiecare. El era îns ă doar pe post de c ărău, Al Ńii doi, prin i atunci de jandarmi, cu concursul lui Gimpel, erau contrabandi tii. Pare-se c ă tot mai multe persoane se afl ă în aten Ńia Poli Ńiei. Aceasta va trimite V ămii Cenad dou ă note, una pe 23 septembrie, iar cealalt ă pe 28 septembrie, prin care solicit ă perchezi Ńie am ănun Ńit ă asupra lui Ion Protopopescu, directorul societ ăŃ ii „Inco“ din Bucure ti, respectiv asupra lui Iacob Dancea. Trupele germane i italiene î i fac de cap. Drept pentru care mare alul Ion Antonescu, conduc ătorul statului, ordon ă pe 18 octombrie 1942 ca trenurilor care nu se supun controlului s ă li se deta eze locomotiva cu dou ă sta Ńii înainte de sta Ńia de vam ă i să se re Ńin ă pân ă ce c ălătorii intr ă cu to Ńii în legalitate. La rândul s ău, Serviciul Tarifelor solicit ă în mod repetat raportarea lunar ă a automobilelor aliate (germane i italiene) ie ite i intrate. La care Vama Cenad va raporta ulterior c ă în noiembrie 1942, pe la punctul de frontier ă S ămân Ńa au intrat în Ńar ă trei automobile germane i au ie it dou ă, tot germane. Nu s-a importat niciun automobil. Pe 8 decembrie ajunge la Cenad un camion militar german, înso Ńit de un subofi Ńer i doi solda Ńi din trupele SS. Camionul con Ńinea 32 de l ăzi plumbuite, ca i colete diplomatice pentru Bucure ti.

212 La începutul lui 1943, mai precis pe 2 ianuarie, Ministerul Înzestr ării Armatei i Produc Ńiei de R ăzboi impune ra Ńionalizarea consumului de benzin ă. Din 5 ianuarie, militarii i civilii germani i italieni nu mai pot intra sau ie i din România pe baz ă de autoriza Ńie de călătorie ca i pân ă atunci, ci doar cu pa apoarte de serviciu, diplomatice sau obi nuite. Se pare îns ă c ă, în urma unor presiuni asupra României, se va reveni asupra acestei decizii extrem de repede: peste numai apte zile, pe 12 ianuarie. Militarii germani vor putea utiliza în continuare legitima Ńiile verzi, iar înso Ńitorii civili ai acestora, cele de culoare ro ie. Din coresponden Ńa intervamal ă reiese faptul c ă pe 22 ianuarie 1943, girantele V ămii Moravi Ńa, aflat ă la frontiera cu Iugoslavia, îl va în tiin Ńa pe omologul său cen ăzean despre faptul c ă au ie it pe la Moravi Ńa, în noiembrie i decembrie 1942, un autocamion marca Büssing cu 4.600 l de benzin ă, unul cu 800 l de benzin ă, 370 kg de ulei i 3.600 kg de motorin ă. Ceea ce denot ă faptul c ă frontul din Iugoslavia trebuia aprovizionat. Serviciul contraven Ńii de la Direc Ńia Administrativ ă a Direc Ńiunei Generale a V ămilor va comunica pe 26 martie c ătre Vama Cenad cum c ă exist ă informa Ńii c ă se face contraband ă cu s ăpun i sod ă caustic ă, m ărfuri ce lipsesc în Ńara vecin ă, Ungaria. Acestea se ascund în vagoanele de c ălători sau marf ă, între osie i platform ă.. eful V ămii Cenad, Gh. Li Ńescu, solicit ă Companiei a 7-a Gr ăniceri din Sânnicolaul Mare, pe 19 octombrie 1944: „Întrucât biroul vamal în prezent nu mai func Ńioneaz ă în acela i local i nici apropiat

213 de Plutonul de gr ăniceri a a cum a func Ńionat în trecut când sentinela putea supravecghea din postul său i localul vamei. Având în vedere c ă toate v ămile au ata at în mod permanent câte-un post de sentinel ă pichet post vamal. Am onoarea a v ă ruga s ă binevoi Ńi a dispune ca Plut. 1/7 Gr. Cenad s ă înfiin Ńeze pe lâng ă acest birou vamal un post permanent de santinel ă“. Cum solicitarea girantelui cen ăzean nu se rezolv ă, acesta va trimite 13 noiembrie o telegram ă „... cu rug ămintea de a se interveni de urgen Ńă la corpul gr ănicerilor de a se da ordin Regimentului 4 Gr ăniceri Deva, s ă înfiin Ńeze un post permanent de sentinel ă la Vama Cenad. Valorile, materialul i avutul v ămei este complet lipsit de paz ă din lipsa post gr ăniceresc“. Pe 31 decembrie 1944, Vama Cenad avea apte angaja Ńi i anume: Gheorghe Li Ńescu - girantele v ămii, Nicolae Jipa, Petru Tuca, Ioan Sasu, Nicolae Arimie, Theodor Mardare i Elena Ruset. La 11 ianuarie 1945, sectorul V ămii Cenad se întindea pe o distan Ńă de123 km, începând de la râul Mure , apoi la Begova (unde Mure ul intr ă în Ungaria), unde se afl ă pichetul nr. 17, continuând cu linie conven Ńional ă delimitat ă prin borne, pân ă la Pichetul Principesa Ileana nr. 6 (sect. Reg. 9 Gr ăniceri) în dreptul comunei Beba Veche. Între pichetul nr. 6 i pichetul nr. 13, în dreptul comunei Teremia Mic ă, frontiera era delimitat ă de Iugoslavia prin borne. Prin Legea v ămilor, Vama Cenad avea patru sucursale i anume: Podul Mure , Pordeanu, Beba Veche i Valcani.

214 În perioada 1 aprilie-31 decembrie 1945, „s'a dresat la Vama Cenad un nr. de 81 procese-verbale de contraven Ńie i contraband ă“ Prin 28 de procese- verbale s-au confiscat 682.500 de lei, 180 de lire sterline, 1.675 de dolari, 500.965 de pengö, 8.601 de ruble, 5.732 de ilingi austrieci, 2.825 de koroane cehe i 50 de franci elve Ńieni. S-au mai re Ńinut i depus la Banca Na Ńional ă a României, ca plus pe cota admis ă la ie irea din Ńar ă: 772.000 de lei, 6.628 de pengö i 645 de ruble. O depe ă deloc pl ăcută va ajunge sub ochii girantelui de Cenad pe 8 noiembrie 1945, aceasta venind din partea Direc Ńiunei Generale a V ămilor, Serviciul Administrativ: „Marele Stat Major, sec Ńia II-a, prin adresa No. 534136/945, ne face cunoscut c ă locuitorii de la grani Ńa de vest a łă rii fac numeroase contrabande cu monede de 100 lei, vânzând 1 kgr. de monede cu 65.000 lei. În Ungaria, aceste monede se transform ă în tacâmuri. Un serviciu de tacâmuri pentru 12 persoane confec Ńionat din astfel de monede, având o greutate de 2 1/2 kgr., se vinde cu aproximativ 550.000 lei. Vă invit ăm a lua imediat toate m ăsurile de supraveghere i control, în vederea prinderii i st ăvilirii acestor contrabande ce se fac cu moneda noastr ă na Ńional ă“. Cu toate c ă num ărul necesar de personal era 12, iar cel efectiv de numai apte, num ărul de procese- verbale de contraven Ńie i contraband ă în anul financiar 1945/1946, comparativ cu anii anteriori aăta astfel: 1945/1956 - 81; 1944/1945 - 12, 1943/1944 - 21, 1941/1942 - 2. Prin Ordinul Direc Ńiei Generale a V ămilor nr. 947580 din 11 ianuarie 1946, în baza deciziei

215 ministeriale nr. 947579 din 10 ianuarie 1946, în zona de frontier ă, pe o distan Ńă de 10 km în interior, nu vor putea circula: sare sub nicio form ă, peste 100 kg; peste 100 kg tutun i fabricate C.A.M.; peste 1.500 grame tutun sau Ńigarete; sticl ă pentru geamuri peste 20 mp; sod ă caustic ă peste 30 kg; drojdie de bere peste 3 kg; s ăpun de rufe sau de fa Ńă peste 20 kg; decât în baza unei autoriza Ńii eliberate de Administra Ńia Vamal ă, Vam ă sau Prefectur ă. Pe 6 decembrie 1946, girantele V ămii Cenad raporteaz ă superiorului s ău, inspectorul financiar, faptul c ă autorit ăŃ ile maghiare au blocat oseaua interna Ńional ă Timi oara-Cenad-Budapesta cu trei rânduri de an Ńuri i re Ńele de sârm ă ghimpat ă, închizând astfel circula Ńia rutier ă între România i Ungaria. Ordinul a venit din partea Comisiei Aliate de Control din Budapesta. Drept urmare, a încetat orice trafic auto. În acest context trebuie re Ńinut i faptul c ă autorit ăŃ ile române ti au impus demontarea în 1925 a căii ferate ce lega Timi oara de Szeged, via Cenad. Practic, odat ă cu blocarea oselei de c ătre unguri, s-a intrat într-o faz ă de lung ă durat ă i cu un impact nefericit îndeosebi pentru cet ăŃ enii români i maghiari care aveau rude de-o parte i de alta a frontierei. În momentul de fa Ńă , la nivelul i din ini Ńiativa camerelor de comer Ń din Timi oara i Szeged, se studiaz ă posibilitatea relu ării traficului feroviar pe aceea i rut ă, dar cu siguran Ńă , cheltuielile vor fi foarte mari, aceasta având în vedere faptul c ă, cel pu Ńin la Cenad, ar trebui (re)construite dou ă poduri: unul peste ceea ce locuitorii Cenadului numesc Groap ă sau Pu Ńul, o balt ă relativ adânc ă, r ămas ă în urma regulariz ării albiei râului Mure , unde înc ă mai exist ă

216 dou ă picioare de pod, i acestea deja nesigure, i altul peste actuala albie a Mure ului. „Activitatea V ămii se m ărgine te în prezent numai la traficul de treceri la muncile agricole“ , mai scria girantele în raportul s ău. E lesne de ghicit starea sufleteasc ă a unui func Ńionar public care-i vede clar amenin Ńat nu doar postul, ci i cariera. Schimb ările politice, impuse de înving ătorii din cel de-al Doilea Război Mondial, U.R.S.S. în cazul de fa Ńă , impuneau deja concluziile de rigoare. De la 1 martie 1946, eful V ămii Cenad este Răceanu R. Oscar, iar Li Ńescu Gheorghe e eful biroului administrativ. În calitatea sa de ef, R ăceanu va scrie negru pe alb, într-un raport c ătre superiorii săi, c ă, la Cenad, contrabanda s-a intensificat cu începere din august 1944. E lesne de ghicit i data: 23 ale lunii respective, când România a întors armele împotriva fostei sale aliate, Germania. Interesant este faptul c ă nu etnicii maghiari din România au fost primii suspec Ńi, ci conductorii de tren români, de pe ruta ce lega Timi oara de Szeged, via Valcani. Vama Cenad solicit ă perchezi Ńia personalului C.F.R. Pe 7 februarie 1947, Direc Ńiunea General ă a Vămilor din cadrul Ministerului Finan Ńelor trimite la Vama Cenad o not ă prin care solicit ă un maximum de vigilen Ńă fa Ńă de contraband ă, fiindc ă „prin diferite puncte de frontier ă se trec clandestin în Ungaria i Jugoslavia cantit ăŃ i însemnate de alimente (cereale i derivarele lor, gr ăsimi, sare, c ărnuri afumate etc.“ La 24 mai, eful V ămii Cenad, R ăceanu R. Oscar, solicit ă la Bucure ti înfiin Ńarea în acest obiectiv a unui post de gr ăniceri. „În comun ă se fac adeseori sparger i furturi.“ Pe de alt ă parte, noteaz ă el, „Biroul vamal este instalat în camer ă joas ă i expus ă spargerii.“ În acela i timp, patrimoniul V ămii

217 cuprinde o ma in ă de scris, registre etc. De oservat c ă înainte a existat un post de santinel ă, îns ă acesta a fost desfiin Ńat.

______

Bibliografie: Direc Ńia Jude Ńean ă Timi a Arhivelor Na Ńionale - Fond 277 Vama Cenad, inv. 509, dosarele: 4, 7, 9, 12, 14, 16, 18, 23, 29, 30, 37, 38, 44.

218

La Sânnicolau Mare - prima coal ă agricol ă din România

Dac ă la Cenad a func Ńionat, pe la anul 1000, prima coal ă de pe teritoriul României de ast ăzi, la doar câ Ńiva kilometri mai departe, la Sânnicolau Mare, a func Ńionat prima coal ă agricol ă. Anul înfiin Ńă rii acesteia din urm ă este întrucâtva controversat, îns ă cert este c ă na terea ei se înscrie în cadrul competi Ńiilor pedagogice existente în cea de-a doua jum ătate a secolului al XVIII-lea.

Incertitudini În „Istoria tiin Ńei i tehnicii în România în date cronologice“ , ap ărut ă în 1985, la Editura Academiei, autorii, respectiv t. B ălan i N. Mih ăilescu, au trecut la anul 1799 i înfiin Ńarea celei mai vechi coli generale de agricultur ă: cea de la Sânnicolau Mare. Cu certitudine, data a fost preluat ă din monografia colii, realizat ă în 1958, de ing. Petru Boti (director al acestei unit ăŃ i de înv ăŃă mânt), ing. Bakonyi Maria i ing. Gheorghe Alexe, profesori la aceea i coal ă. Nu este îns ă exclus ca i cei trei autori s ă fi preluat informa Ńia dintr-o monografie anterioar ă, întocmit ă în 1925 de Szöke Mihail. Într-unul din materialele documentare puse la dispozi Ńia noastr ă de c ătre actualul director, aflat deja într-al optsprezecelea an în aceea i func Ńie, dl Nicolae Buniov, apare îns ă un alt an considerat ca fiind cel al înfiin Ńă rii: 1802. Drept pentru care în 2002 s-ar putea aniversa dou ă veacuri de existen Ńă . Data apare în ziarul „Patriotischer

219 Tageblatt“ din Brno i a fost scris de nimeni altcineva decât de slovacul Samuel Te edik, pe atunci director al colii practice agricole industriale din Sarvas, care, pe 31 iulie 1801, a fost desemnat s ă prezinte unei comisii speciale planul de organizare a viitoarei coli. Comisia a analizat planul în octombrie 1801 i l-a aprobat cu condi Ńia ca coala s ă fie inaugurat ă în martie 1802.

Nevoia de calificare În 1781, p ământurile din jurul actualului ora Sânnicolau Mare au fost cump ărate de doi fra Ńi macedoneni, Cristof i Ciril Naco (Nako, ulterior), cresc ători de oi. Ace tia s-au maghiarizat, au trecut la religia catolic ă i au ob Ńinut titlul de conte. Îmbog ăŃ indu-se din exploatarea p ământului, ei au construit biserica catolic ă (1824) i castelul (1864) existente i ast ăzi în cel mai vestic ora al României, Sânnicolau Mare. Pentru a avea lucr ători agricoli califica Ńi pentru miile de hectare de teren arabil pe care le de Ńineau, ei s-au hot ărât s ă înfiin Ńeze o coal ă agricol ă pentru a preg ăti anual câte doisprezece fii de iobagi de pe mo ia lor. Pentru înfiin Ńarea acesteia au fost puse la dispozi Ńie p ământuri din mo ia Nako, dar i cl ădirea unei vechi sta Ńii de diligen Ńă i han din partea de vest a localit ăŃ ii, pe drumul Sânnicolau Mare, Szeged, Budapesta, Viena. În evolu Ńia acestei coli au existat patru etape: 1799-1889, coal ă particular ă a familiei Nako; 1889-1919, coal ă de stat, sub imperiul austro-ungar, în cea mai mare parte îns ă, tot pendinte de familia Nako; 1919-1948, coal ă de stat, sub statul român; 1948-prezent, evolu Ńia colii în urma reformei înv ăŃă mântului.

220

Cei dintâi colari Samuel Te edik a fost cel care a propus ca limbile de predare s ă fie româna, maghiara i germana, iar cei doisprezece elevi (câ Ńi au fost în primii ani colari) s ă fie de patru na Ńionalit ăŃ i: trei români, trei, germani, trei maghiari i trei sârbi. Între Ńinerea acestora se f ăcea prin sistemul bursier, fiecare beneficiind de câte 40 de coroane anual (un chintal de grâu costând pe atunci între 8 i 10 coroane). Sumele au fost pl ătite de contele Nako pentru doisprezece elevi (par Ńial în bani, par Ńial în alimente i lemne de foc), iar 13 comune b ănăŃ ene au suportat cheltuielile pentru un elev. Pentru a fi primi Ńi la coala particular ă a familiei Nako în calitate de bursieri, copiii trebuiau s ă fie mai întâi recomanda Ńi de familia Nako sau de comune. Ceilal Ńi aveau nevoie de recomand ări de la mo ieri, preo Ńi, înv ăŃă tori sau fo ti absolven Ńi. Dac ă la început, vârsta elevilor era cuprins ă între 10 i 14 ani, mai târziu copiii trebuiau să fi împlinit 17 ani i s ă fi absolvit 6 clase elementare, de preferin Ńă îns ă 2-3 clase de gimnaziu.

Înv ăŃ ând prin munc ă În timp, averea colii agricole a suferit modific ări. La început, suprafa Ńa a fost de 10 hectare. În centrul acestui teren se afla o gr ădin ă experimental ă de aproximativ 2 hectare, astfel ca înv ăŃă torii i elevii s ă nu piard ă timp umblând i pentru ca toate lucr ările s ă se poat ă face sub ochii înv ăŃă torilor. În gr ădin ă se cultivau plante tehnice i furajere care, dup ă experimentare, erau introduse în produc Ńie la scar ă mare. Cu timpul, pe lâng ă cele 24

221 de iug ăre de p ământ r ămase de la contele Nako, s-au ad ăugat 100 de iug ăre din partea localit ăŃ ii Sânnicolau Mare i 50 de iug ăre primite prin reforma agrar ă.

Plata înv ăŃă torilor Înv ăŃă torul principal primea 300 de florini pe an i un sfert din produsul natural, ne-a declarat dl director Nicolae Buniov. Al doilea sfert se împ ărŃea între so Ńia acestuia i adjunct. Cel de-al treilea sfert revenea elevilor i colaboratorilor. În fine, cel de-al patrulea sfert revenea casei colare, din care se pl ăteau premiile, se cump ărau c ărŃi, semin Ńe i unelte, se subven Ńionau c ălătoriile de studii i se acopereau cheltuielile ocazionale. Înv ăŃă torul principal avea la îndemân ă un adjunct care îi înv ăŃ a pe elevi cititul, scrisul i socotitul, supraveghind i lucr ările în câmp atunci când superiorul s ău era ocupat cu alte lucr ări. În procesul pedagogic era implicat ă i so Ńia înv ăŃă torului principal, ea participând la lucr ările din gr ădin ă, la cre terea albinelor i a viermilor de mătase. Absolven Ńi colarizarea dura doi ani, anul colar fiind de 10 luni (între 1 octombrie i 31 iulie). Examenele de absolvire se Ńineau în luna august. De men Ńionat c ă, pe lâng ă coala de agricultur ă, au mai func Ńionat în aproape fiecare an cursuri temporare de iarn ă (câte 2- 3 luni), pentru industria casnic ă, respectiv pentru împletit co uri, legat m ături etc. Absolven Ńii erau repartiza Ńi în produc Ńie dup ă cerin Ńele mo ierilor, pe mo iile din Câmpia Tisei, în nord pân ă la S ăcuieni i Cluj, precum i în Muntenia i Moldova, ei lucrând ca administratori, efi de culturi, agronomi etc. Num ărul

222 absolven Ńilor era între 8 i 20 anual, în perioada 1914- 1918 reducându-se din cauza r ăzboiului.

Context Ian Amos Comeius (1592-1670) a fost cel care a lansat ideea c ă în coli trebuie s ă se înve Ńe tot ceea ce poate perfec Ńiona fiin Ńa uman ă i poate astfel contribui la ameliorarea st ării economice, politice, morale i colare. Toate acestea puteau fi însu ite de c ătre elevi doar prin parcurgerea diferitelor trepte pe baza experien Ńei proprii. Opiniile sale i-au influen Ńat pe aa-zi ii „filantropi“ ai vremurilor care au urmat, în primul rând pe Iohan Bernard Basedow (1742-1790), colaborator al lui Cristian Gothilf Salzmann (1744- 1811) i pe prietenul lui Basedow, Friedrich Eberhardt Rochow (1734-1805), care a administrat o mo ie i a ajuns la concluzia c ă baza mizeriei morale i materiale a Ńă ranilor zace în ne tiin Ńa lor i c ă to Ńi oamenii au dreptul la educa Ńie. El a preconizat reorganizarea colii primare i a elaborat o carte de citire care a servit ca exemplu pentru prelucrarea cărŃilor de citire. Pedagogii filantropi au promovat tiin Ńele naturale, îns ă în procesul pedagogic acestea au fost folosite cu adev ărat, pentru prima dat ă, de Samuel Te edik. Acest paroh a înfiin Ńat, în 1779, coala practic ă agricol ă industrial ă din Sarvas, prima unitate colar ă cu acest profil din lume. Totodat ă, a contribuit, în 1797, i la înfiin Ńarea, la Keszthely, a primei academii agricole din lume, denumit ă „Geogicon“ i apar Ńinând lui Gheorghe Festetics de Tolna (1754-1819). A treia coal ă agricol ă pe teritoriul monarhiei habsburgice i prima de pe teritoriul României este, a adar, cea de la Sânnicolau Mare.

223 Ast ăzi În prezent, Grupul colar Sânnicolau Mare, continuator al vechii coli de agricultur ă, include un liceu i o coal ă profesional ă. În anul colar 2001/2002, func Ńioneaz ă 33 de clase. Liceul are 11 clase, 255 de elevi i dou ă profile: mecanic (pentru meseria de tehnician mecanic) i, respectiv, resurse naturale i protec Ńia mediului (pentru dou ă meserii i anume: tehnician agronom i tehnician veterinar). În 1998, unitatea s-a unificat cu coala Profesional ă de petrol din aceea i localitate, astfel c ă, acum, coala profesional ă din cadrul Grupului are 22 clase i preg ăte te 580 de elevi pentru ase domenii: mecanic (mecanici agricoli, mecanici auto, operatori extracŃie ŃiŃei, mecanici echipament foraj extrac Ńie, tinichigii auto); electromecanic (electromecanici foraj extrac Ńie); electric (electricieni auto); agricol (agricultori pentru cultura de câmp, legumicultori, zootehni ti); construc Ńii (zidari, pietrari, tencuitori, dulgheri, tâmplari); industria textil ă (confec Ńioneri îmbr ăcăminte femei). Întrucât în zon ă au ap ărut unit ăŃ i industriale noi, ora ul Sânnicolau Mare fiind cunoscut în România ca ora ul f ără omeri, pentru anul colar 2002/2003 s-au solicitat specializ ări pentru meseriile de mecanic instala Ńii hidraulice i pneumatice i electronist aparate i echipamente de automatiz ări. Grupul are pe statele sale de plat ă 18 profesori pentru materiile a a-zis „umane“ i cele „reale“ , un preot, 9 ingineri agricoli i 3 mai tri agricoli, 9 ingineri i 9 mai tri în diferite alte specializ ări.

„Agenda “ nr. 17/27 aprilie 2002

224 Inunda Ńiile, printre cele mai dureroase catastrofe naturale din istoria Banatului

Recentele inunda Ńii care s-au ab ătut asupra jude Ńelor din vestul României vor r ămâne în istoria Ńinutului. Din nefericire, vor fi un reper dureros în primul i în primul rând pentru cei afecta Ńi direct. Câ Ńi dintre ace tia vor avea puterea moral ă i material ă de a o lua de la cap ăt este greu de spus. Cert este c ă trebuie s ă începem s ă ne reconsider ăm atitudinea fa Ńă de ideea solidarit ăŃ ii umane. Pân ă nu va fi prea târziu.

„Cel mai trist loc de edere“ Da, în aparen Ńă un titlu de articol, care duce la ideea unei catastrofe regionale. Dincolo de cuvinte, îns ă, recentele inunda Ńii ne pot ilustra cam cum era Banatul înainte de debutul desec ărilor i îndiguirilor în vremea când guvernatorul provinciei era generalul imperial austro-ungar Florimund de Mercy. Când, la fiecare rupere de nori, apele învolburate i prea mari făceau neînc ăpătoare albiile i se rev ărsau peste maluri, inundând tot ceea ce se putea inunda. S ă nu mai vorbim de animalele surprinse de viituri i înecate, un fel de pagube colaterale care intrau apoi în putrefac Ńie i deveneau adev ărate bombe sanitare pentru to Ńi exponen Ńii regnului animal, deci i pentru oameni. Nici nu e de mirare, a adar, c ă boli dintre cele mai crunte decimau f ără mil ă formele superioare de viaŃă . M ărturiile eruditului vene Ńian Francesco

225 Griselini, devenit b ănăŃ ean pentru o perioad ă de vreme, cuprinse în a sa „Încercare de istorie politic ă i natural ă a Banatului Timi oarei“ (Editura „Facla“ , 1984), sunt, credem, conving ătoare în acest sens: „E adev ărat c ă i în vremuri mai vechi pământul din apropierea Mure ului i cel de-a lungul Tisei, de la Seghedin i pân ă dincolo de Titel, era ml ă tinos. Aceste mla tini nu se întindeau îns ă atât de mult, precum fur ă g ăsite în anul 1717. Mla tina de la Aranca ajunsese, peste Kiskanizsa, pân ă la Mokrin. În afar ă de aceasta, apele râurilor Beghei, Timi , Birda, Bârzava, împreun ă cu o mul Ńime de pâraie i scurgeri ale izvoarelor, fuseser ă l ăsate în voia soartei. Nimeni nu tiu s ă se foloseasc ă de mijloacele puse la îndemân ă de hidrostatic ă (ramur ă a hidromecanicii care studiaz ă legile echilibrului fluidelor i ale corpurilor scufundate în ele, n.n.) ... Cred c ă este suficient dac ă voi aminti numai patru din aceste mla tini de odinioar ă. Dou ă dintre ele se întindeau de la Beghei pân ă la Kikinda, ajungând de acolo doar la mic ă dep ărtare de Becicherecul Mare. Celelalte dou ă mla tini, de la Ilan ča i de la Alibunar, se întindeau de la malul de miaz ăzi al Timi ului, cale de mai multe mile, pierzându-se într-un strat nisipos din apropiere de Palanca Nou ă... Mla tinile pontice, atât de renumite în vechea i noua Rom ă, nu pot fi comparate deloc cu cele din Banat. Permanentele schimb ări atmosferice c ărora le este expus ă Ńara, datorit ă pozi Ńiei ei naturale, precum i emana Ńiile molipsitoare care se ridicau din atâtea ape împu Ńite i pline de putregaiuri au f ăcut din Banat cel mai trist loc de edere“.

226 Aadar, la fiecare ploaie mai mare, apele din Mun Ńii Banatului se repezeau furioase peste es. Pe vremea aceea nu existau diguri i canale colectoare i nici unguri, germani, austrieci i chiar finlandezi care să aduc ă motopompe, astfel c ă surplusul de ap ă se elimina numai i numai prin evaporarea natural ă. Iar dac ă avem în vedere c ă nu aduna nimeni animalele moarte de prin ape, cum nu exista avia Ńie care s ă împr ă tie insecticide, „...at ătea ape st ătătoare i pline de putregai ad ăposteau i d ădeau în acela i timp na tere unei mul Ńimi de genuri i specii de insecte, deosebit de sup ărătoare pentru oameni i vite în cursul verii i toamnei“ , mai spune acela i Griselini. Ap ă mare, prin ochi de copil În timpul marilor inunda Ńii din 1970, eram elev în clasa a VIII-a, la Cenad. Ploile de prim ăvar ă au umflat apele Mure ului, astfel c ă râul a inundat zona inundabil ă i vestitele planta Ńii de pomi fructiferi. De Pa ti, noi, copiii, fascina Ńi de apele mari, ne am dus la dolm ă i, fiind foarte cald, am f ăcut i o scurt ă baie lâng ă livada de cire i în plin ă floare. A venit luna mai i Mure ul a devenit amenin Ńă tor. În curtea colii au ap ărut solda Ńi, al Ńii decât cei care p ăzeau grani Ńa cu Ungaria. De la coal ă am fost trimi i prin sat s ă anun Ńă m c ă vin ape mari i lumea trebuie s ă plece. Apoi am fost eu însumi refugiat la Timi oara. Când m-am reîntors în comun ă, au început c ăldurile. Am cules cire e de pe plut ă. Apoi au început pescuitul i băile în marea de dincolo de dig. O lume fermec ătoare pentru noi, copiii. Cui s ă-i fi p ăsat pe-atunci de hectarele de sem ănături aflate sub apele din zona inundabil ă, de faptul c ă livezile de piersici au început să moar ă? Copiii v ăd lumea cu totul altfel decât adul Ńii.

227

De la Beghei la Bega Cum bog ăŃ ia Banatului trebuia exploatat ă, dar i pentru a mai fi domolit ă furia apelor inundate, se impunea regularizarea râului Bega. În 1759, Banatul va fi gazda inginerului olandez Maximilian Fremaut, care va începe construc Ńia canalelor ajut ătoare la sistemul hidrotehnic Bega-Timi , precum i la ecluzele de la Co tei i Topolov ăŃ , lucr ări care s-au finalizat în 1760. Acum pare greu de crezut faptul c ă, pân ă prin 1765, Bega curgea cam pe unde se afl ă acum hotelul Continental, str. Telbisz, Pia Ńa Huniade, Modex i Bd. Republicii. În 1765, îns ă, râul va fi mutat pe actualul traseu. În plus, se va s ăpa în paralel cu Bega un an Ń ce va duce spre canalul sanitar. Lucrarea va fi considerat ă de Griselini drept „capodoper ă vrednic ă de vechea Rom ă.“ Tot el va face referiri la sistemul de canale i ecluze de la Co tei i Topolov ăŃ , „aceast ă oper ă frumoas ă i folositoare fu început ă în anul 1759 i terminat ă cu totul în 1760“ . Uimit de marea lucrare numit ă Canalul Bega a fost i Johann Kaspar Steube, originar din Gotha (Saxonia), care i-a petrecut nou ă ani în Banat. i el va face referire la Bega i la importan Ńa canalului în desecarea marilor mla tini b ănăŃ ene. „Lucrare vrednic ă de vechii romani, el începe la F ăget (Fascet), nu departe de grani Ńa cu Transilvania, i ajunge pân ă la târgul Becicherecul Mare (Gross Becskrek), aflat la câteva ore de drum de Ungaria. Astfel, canalul str ăbate aproape întreg Banatul, de la răsărit spre apus“ . Johann N. Preyer (1805-1888), fost primar al Timi oarei, va scrie: „Canalul Bega, cel mai bun mijloc de transport dup ă calea ferat ă, a fost i pân ă acum pentru acest Ńinut, mai ales pentru Timi oara, o binefacere extraordinar ă“. Din

228 nefericire, încetarea naviga Ńiei comerciale pe Bega i lipsa unei între Ńineri sus Ńinute a sistemului au transformat râul într-un soi de balt ă lung ă i cuminte, arareori mai dep ă ind actualele maluri.

Îmbun ătăŃ iri funciare în Timi Societatea Na Ńional ă „Îmbun ătăŃ iri Funciare“ (S.N.I.F.), în calitate de concesionar al lucr ărilor de îmbun ătăŃ iri funciare din domeniul public al statului, are, printre altele, i urm ătoarele obiecte de activitate: administrarea, între Ńinerea, repararea i exploatarea lucr ărilor de iriga Ńii, desec ări-drenaje, combaterea eroziunii solului, îndiguiri, baraje i altele asemenea, inclusiv ap ărarea împotriva inunda Ńiilor i ghe Ńurilor, fenomenelor meteorologice periculoase i accidentelor la construc Ńiile hidrotehnice din amenaj ările proprii; realizarea programelor de investi Ńii privind studiile, proiectarea i execu Ńia lucr ărilor de îmbun ătăŃ iri funciare. În 2004, Sucursala Timi a raportat urm ătoarele cifre (vezi www. snif.ro): la capitolul „Lucr ări de ap ărare împotriva inunda Ńiilor“ : diguri la Dun ăre i râuri interioare - 10.833 ha; baraje de atenuare a viiturilor - 193 ha. Drenaje s-au realizat pe 11.225 ha, amenaj ări pentru combaterea eroziunii solului pe 40.913 ha, amenaj ări de desecare pe 438.788 ha, din care 332.042 ha prin pompare, iar 106.746 ha gravita Ńional. Problem ă de civiliza Ńie Incon tien Ńa este tot un aspect al lipsei de civiliza Ńie. Moliciunea unei administra Ńii pune um ărul la tot felul de catastrofe. Exprim ări de genul „S ă vin ă primarul s ă fac ă!“ sunt la ordinea zilei. E dureros s ă vezi (a a cum s a v ăzut la recentele inunda Ńii din

229 Banat) cum solda Ńii lucreaz ă, iar localnicii, adic ă tocmai cei afecta Ńi, stau i privesc. A fost o vreme când s ăpatul an Ńurilor i asigurarea casei erau obligatorii. Dup ă 1989, administratorii Ńă rii au renun Ńat la obligativitatea asigur ării locuin Ńelor. Toba nu mai bate în sate pentru a se anun Ńa începutul sezonului v ăruitului caselor, vaccinatului g ăinilor i săpatului an Ńului. an Ńurile s-au colmatat i nu de pu Ńine ori s-au transformat în depozite de gunoaie. Goana dup ă profit a l ăsat dealurile goale de p ăduri, iar zone întinse din România, îndeosebi în Oltenia, risc ă să redevin ă de ertice. Solidaritatea uman ă este minunat ă, îns ă nu poate înlocui civiliza Ńia i nu se poate opune catastrofelor dac ă omul i administra Ńia rămân impasibili la ceea ce se petrece în jurul lor. Evenimentele din prim ăvara lui 2005 ar trebui s ă fie un examen de con tiin Ńă pentru noi to Ńi.

O altfel de istorie... Potrivit site-ului oficial al Societ ăŃ ii Na Ńionale „Îmbun ătăŃ iri Funciare“ S.A., primele lucr ări de hidroameliora Ńii s-au executat în Ńara noastr ă în sec. al XIII-lea de c ătre cavalerii teutoni, scopul fiind asanarea unor terenuri din depresiunea „łara Bârsei“ , în scopul amplas ării centrelor populate Prejmer, H ărman i altele. Primele lucr ări de înmagazinare a apelor de scurgeri în iazuri sunt semnalate în nordul Moldovei, începând de pe la 1500, având drept scop producerea de pe te. Lucr ările de ameliorare în scop agricol a terenurilor inundate i ml ă tinoase s-au executat pentru prima oar ă în Câmpia Banatului în perioada 1717-1756. Dac ă am face o scurt ă istorie a inunda Ńiilor din zona Banatului, aceasta ar ar ăta dup ă cum urmeaz ă. În

230 25 iulie 1564, o grindin ă apocaliptic ă va face ravagii în łă rile Române. Ianuarie 1566 va fi unul negru pentru locuitorii din Peciu Nou, care vor fi sili Ńi s ă fug ă din pricina inunda Ńiilor. De asta va afla însu i sultanul, în tiin Ńat de beilerbeiul de Timi oara. Tot acesta îi va scrie i despre faptul c ă Pavel cnezul lucreaz ă la îndiguirea Begheiului i sper ă s ă repopuleze Peciu Nou. Istoria va consemna inunda Ńii provocate de Mure în mai 1693. Începutul anului 1722 va însemna i debutul regulariz ării Beg ăi de către inginerul locotenent Kayser. În martie acela i an, administra Ńia va ordona districtelor Timi oara i Cenad s ă trimit ă de urgen Ńă oameni care s ă îndiguiasc ă Mure ul rev ărsat. În martie 1726, z ăpada foarte mare i inunda Ńiile vor face imposibil ă orice călătorie de la Cenad la Timi oara. Câteva luni mai târziu, spinoasa problem ă a apelor îl va aduce la Timi oara pe Karl Schindler, inginer i maistru de ma ini de ap ă. Marile lucr ări hidrotehnice începute în Banat pun administra Ńia în încurc ătur ă datorit ă lipsei de mai mul Ńi speciali ti. Astfel c ă i se cere superiorului iezuit din ora s ă-l aduc ă aici pe călug ărul Kersteiner din Erlau, bun cunosc ător al hidraulicii. Regularizarea i canalizarea râului Bega pe tronsonul dintre F ăget i Zrenjanin vor începe în 1728. La Timi oara, cursul râului va fi mutat lateral sud fa Ńă de vechea albie. Mla tinile din jur sunt desecate. Mare sup ărare va provoca Mure ul în 1731, când va inunda complet localit ăŃ ile Periam, Igri , Sânpetru Mare, Saravale, Sânnicolau Mare i Cenad. În 1740, districtul Timi oara trebuia s ă asigure zilnic 150 de oameni i 40 de c ăru Ńe, o parte servind la canalizarea Begheiului. Patru ani mai târziu, administra Ńia oblig ă localit ăŃ ile situate lâng ă Bega s ă ajute la canalizare i la o bun ă circula Ńie pe canal, dar

231 în schimbul unei retribu Ńii. Dup ă cum scriu autorii volumului „Din cronologia jude Ńului Timi “ (Editura „Marineasa“ , 2004), în martie 1745, o serie de comune din districtul timi orean vor fi izolate din pricina inunda Ńiilor. Pe 2 aprilie 1753, un anume inginer Stockhausen prime te autoriza Ńie de construire a unui nou canal navigabil între Timi oara i Žitište, începerea lucr ărilor petrecându-se la Ghiroda. În acela i an se lucreaz ă intens la îndiguirea Mure ului, la aceasta participând 600 de oameni. Pârâul ce str ăbate Chevere ul Mare a dat i el mult ă b ătaie de cap localnicilor, obligându-i mereu s ă mute satul. Pentru a fi rezolvat ă o asemenea situa Ńie, în 1784 administra Ńia va obliga 70 de familii de români s ă presteze 4.000 de zile de munc ă. Tot în 1784, se va propune umplerea cu p ământ a vechiului curs al Beg ăi. Lugojul va fi sub apele Timi ului în 1799. Istoricii consemneaz ă pentru 1 martie 1813 na terea, la Timi oara, a lui Franz Reiter, viitor „inginer hidraulic, participant la regulariz ările Mure ului, Tisei, Dun ării la Budapesta.“ Acesta va deceda în 1873. Pe 16 ianuarie 1816, se produce o puternic ă vijelie, apele inundând i d ărâmând multe case i omorând oameni la V ălcani, Ner ău i Sânnicolau Mare. În 1825, timi orenii vor începe săparea, în paralel cu canalul navigabil Bega, a unui canal colector cunoscut sub numele de Bega Moart ă. Trei ani mai târziu, Mure ul se umfl ă peste m ăsur ă i inund ă actuala comun ă Saravale. Apele din vechea albie a Beg ăi vor inunda, în 1853, localit ăŃ ile Sânmartin, Ivanda, Ciavo , Foeni i actualul Jaša Tomi ć (pe atunci Modo ). Mai multe localit ăŃ i din comitatul Timi vor fi inundate în 1859. Problemele provocate de apele dezl ănŃuite vor determina înfiin Ńarea, în 1871, a Societ ăŃ ii pentru regularizarea

232 apelor Timi -Bega. Furtuni puternice care vor produce imense pagube materiale în mai multe localit ăŃ i b ănăŃ ene se consemneaz ă pe 17 mai i 23 iulie 1910 (Deta, Ciacova, Vinga etc.) Noi inunda Ńii se vor produce la Lugoj în 27 mai 1912, pagubele ridicându-se la 1.000.000 de coroane. A fost un adev ărat potop, scriau ziarele din acel timp. Pe 4 mai 1938, din cauza precipita Ńiilor bogate, mai multe localit ăŃ i din jude Ńul Timi -Torontal se vor confrunta cu furia apelor rev ărsate. Timi oara i Valcaniul vor fi afectate în 28 martie 1940 de o puternic ă vijelie, înso Ńit ă de piatr ă. Mari inunda Ńii s-au consemnat i în prim ăvara lui 1942. Vor fi afectate 240.883 de iug ăre, 572 km de drumuri i 4.785 de gospod ării în localit ăŃ ile Buzia , Giulv ăz, Jimbolia, Periam i Sânnicolau Mare.

„Agenda “ nr. 23/4 iunie 2005

233

Du an Baiski - Biobibliografie -

Du an Baiski s-a n ăscut la 11 martie 1955, în Sânnicolau Mare, jude Ńul Timi , România. A absolvit coala general ă la Cenad, satul natal al mamei sale, unde, o bun ă perioad ă de vreme, a fost crescut de bunicii din partea mamei. A urmat apoi cursurile colii Profesionale „Electromotor“ din Timi oara, de unde s-a ales cu diplom ă de electromecanic pentru aparate de m ăsur ă i control, fiind prima promo Ńie cu acest profil. În paralel, va urma i cursurile colii Populare de Art ă din acela i ora , sec Ńia actorie. Se înscrie la Liceul Teoretic nr. 1, transformat ulterior în Liceul de Filologie-Istorie, iar acum, în Colegiul Na Ńional B ănăŃ ean. Stagiul militar îi întrerupe toate cursurile. Dup ă l ăsarea la vatr ă va relua cursurile la amândou ă colile, absolvind atât liceul, cât i coala de Art ă, sec Ńiile regie i actorie teatru. Mul Ńi ani mai târziu, pentru a face fa Ńă provoc ărilor func Ńiei de ef de sec Ńie economic-social la s ăpt ămânalul de informa Ńii i divertisment „Agenda“ din Timi oara, unde a lucrat în perioada 1991-2009, se va înscrie la sec Ńia român ă a Open University Business School din Marea Britanie, ob Ńinând certificatul profesional în management. Pasionat de Internet, în 20 martie 1996 înfiin Ńeaz ă, sub egida Societ ăŃ ii Culturale „Banatul“, al c ărei membru fondator este, publica Ńia virtual ă multilingv ă „Banat-media“, care va con Ńine prima bibliotec ă public ă digital ă româneasc ă pe Internet

234 con Ńinând c ărŃi integrale în limbile român ă, sârb ă, german ă i maghiar ă. Aceasta va sta, ulterior, la baza „Bibliotecii Banat“, dezvoltat ă pe Internet în perioada 1998-2002, sub egida Direc Ńiei de Cultur ă, Culte i patrimoniu a jude Ńului Timi . Este, totodat ă, ini Ńiatorul „Proiectului cultural Rastko - Biblioteca sârbilor din România pe Internet“ i pre edintele Asocia Ńiei „Proiectul Rastko România“, o organiza Ńie neguvernamental ă i non-profit, al c ărei scop îl constituie promovarea intereselor culturale române ti în str ăin ătate i a celor str ăine în România. În acest sens, a ini Ńiat i realizat pe Internet, printre altele, i revista digital ă „Literra“, destinat ă exclusiv traducerilor literare din i în limba român ă. Pe 13 noiembrie 2006, lanseaz ă pe Internet Proiectul Banaterra - Enciclopedia Banatului (www.banaterra.eu), care vizeaz ă Banatul istoric i este dezvoltat deocamdat ă în opt limbi. În 2007, www.banaterra.eu a fost desemnat site-ul cu cel mai bun con Ńinut din România la categoria e-guvernare în cadrul fazei na Ńionale a World Summit Award Global, fiind nominalizat pentru faza mondial ă. În 2009, Societatea Civil ă de Avocatur ă „Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen“ din Bucure ti alege Banaterra - Enciclopedia Banatului pentru Premiul special în cadrul Topului firmelor din jude Ńul Timi - 2008, premiu destinat celui mai bun sponsor al acestui proiect din perioada 2009-2010. Fiind calificat i ca programator de pagini web, înfiin Ńeaz ă i administreaz ă diferite site-uri pe Internet, printre care i www.cenad.ro i, respectiv, www.lalesamorisa.ro. Dar i propriul site: www.dusanbaiski.eu. Din 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

235 A debutat publicistic: în revista„Forum studen Ńesc“ din Timi oara, cu povestirea science fiction „Me terul Manole“, iar editorial, cu volumul de proz ă scurt ă „Averse izolate“, Editura „Facla“, Timi oara, 1984. A colaborat la diverse publica Ńii din Ńar ă i din str ăin ătate: „Forum studen Ńesc“, „Orizont“, „Paradox“, „Helion“, „Književni Život“, „Radio Timi oara“, „Radio Bucure ti“, „ tiin Ńă i tehnic ă“, „Rena terea b ănăŃ ean ă“, „Realitatea bănăŃ ean ă“,„Banatske novine“, „Orient ări“ (Gala Ńi), „Naša re č“, „Tribuna tineretului“ (Iugoslavia), „Književna re č“ (Iugoslavia), „Stremljenja“ (Iugoslavia), „Observator“ (Germania), „Ca i cum“ (Arad), „Banatul“ (Lugoj), „Feedback“ (Ia i). A publicat urm ătoarele volume: „Averse izolate“, Editura „Facla“, Timi oara - 1984 (proz ă scurt ă); „Radiografia unui caz banal“, Editura „Facla„, Timi oara - 1988 (proz ă scurt ă); „Ljubav me ñu senkama“ („Dragoste între umbre“), Editura „Kriterion“, Bucure ti - 1990 (poezie în limba sârb ă); „Migra Ńiile“, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest, Timi oara, 1991 (traducere din limba sârb ă, în colaborare cu Octavia Nedelcu); „Luna i tramvaiul 5“, Editura „Marineasa“, 1994 (proz ă scurt ă); „Pia Ńa cu paia Ńe“, Editura „Marineasa“, 1994 (teatru); „M ătase i vin fiert“ de Chang Shiang-Hua, Editura „Paradox“, Timi oara, 1994 (poezie, traducere din limba sârb ă); „Cu Ńitul“ de Vuk Draškovi ć, Editura „Heli-con“,Timi oara, 1995 (roman, traducere din limba sârb ă); „Cartea iubirii“ de Dragan Dragojlovi ć, Editura „Hestia“, Timi oara, 1996 (poezie, traducere din limba sârb ă, în colaborare cu Blagoe Ciobotin); „Antologie de poezie chinez ă contemporan ă“ de

236 Zhang Xianghua i Radosav Puši ć, „Editura de Vest“, Timi oara, 1996 (poezie, traducere din limba sârb ă); „Lacrima. Orient i Occident“ de Zhang Xianghua , Editura „Anthropos“, Timi oara, 2001 (eseuri, traducere din limba sârb ă,); „Turism în Muntenegru“, texte selectate de pe site-ul www.visit- montenegro.com i traduse din limba sârb ă, „Anthropos“, Timi oara, 2004; „R ăzboi pe Internet“, Editura „Waldpress“, 2004; „Consulul rus“ de Vuk Draškovi ć, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timi oara - 2005 (roman, traducere din limba sârb ă); „P ăsări p ătrate pe cerul de apus“, Editura „Marineasa“, 2006 (proz ă scurt ă); „Sva ña s mastilom“ - Editura Uniunii Sârbilor din România, Timi oara - 2008 („Ceart ă cu cerneala“, poezie în limba sârb ă). A publicat, deocamdat ă doar pe Internet, i urm ătoarele c ărŃi: „Basme“ de Grozdana Oluji ć (basme, traducere din limba sârb ă); „Ornamente regale medievale sârbe“ de Tatjana Vuleta (expozi Ńie electronic ă); „Cealalt ă fa Ńă a visului“ de Liljana P. Nikoli ć (poezie, traducere din limba sârb ă); „Orfeul slav“ de Zoran Stefanovi ć (teatru, traducere din limba sârb ă). Este prezent în antologiile: „Anatomia unei secunde“ - Antologie de proz ă SF - Editura „Facla“, Timi oara, 1990; „Naša poezija u dijaspori - Savremena poezija Srba i Hrvata u Ma ñarskoj, Rumuniji i Austriji“ (antologatori: Petar Milo čevi ć, Andi Novosel, Slavomir Gvozdenovici - Me ñunarodna knizevna manifestacija „Sarajevski dani poezije“, Sarajevo,1991); „ZONA - prozatori i poe Ńi timi oreni din anii ’80 si ‘90“, Editura „Marineasa“,Timi oara, 1997; „Porumbelul de argil ă - Poe Ńi sîrbi din România“, Editura „Persona“,

237 Bucureti, 1998 (antologatori: Slavomir Gvozdenovici i Lucian Alexiu); „U plavom krugu zvezda“, OP, Beograd, 1998 (antologator: Slavomir Gvozdenovici); „Genera Ńia ’80 în proza scurt ă“, Editura „Paralela 45“, Pite ti, 1998 (antologatori: Gheorghe Cr ăciun i Viorel Marineasa); „Kosovo, sprska sveta zemlja – Kosovo, p ământ sfânt al sârbilor“, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timi oara, 1999); „The Continent of Romania“ (Institutul Cultural Român, 2006); „Proza.ro“, Editura „Paralela 45“, 2006 (antologie). Totodat ă, este prezent în dic Ńionarele: „Scriitori i lingvi ti timi oreni (1945-1999)“ - Dic Ńionar bibliografic (1945-1999) - Dic Ńionar bibliografic de Aquilina Bir ăescu i Diana Z ărie, Editura „Marineasa“, Timi oara, 1999; „Dic Ńionar SF“, Editura „Nemira“, Bucure ti, 1999; „Who is who 1996/1999 - Serbs in the world“, Belgrad - Los Angeles, 1999; „Mass media din Timi oara postdecembrist ă“ de Mariana Cernicova, Marin Buc ă, Editura „August“, Timi oara, 2000; „Who is who în România 2002“, „Pegasus Press“, Bucure ti, 2002; „Leksikon poratnih srba poslenika pisane re či u Rumuniji“ de Živko Milin, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timi oara, 2004; „Dic Ńionarul general al literaturii române – A-B“ – Academia Român ă, Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 2004; „Dic Ńionar al Scriitorilor din Banat“, Editura Universit ăŃ ii de Vest, Timi oara, 2005. Iat ă i referin Ńele critice: Mircea Iorgulescu („România literar ă“ nr. 29/1989), Iulian Costache („SLAST“ din 9 aprilie 1989), Gheorghe Seche an („Orizont“ nr. 9/l989), Mandics Gyorgy („Szabad Szo“ nr. 11/1989), Miomir Todorov („Banatske novine“ nr. 6/1989), Lucian Vasile Szabo („Orizont“

238 nr. 52/1989), Ioan Holban („Convorbiri literare“ nr. 4/1989), Adrian Dinu Rachieru („Paradox“ 1989), Al. łion („Astra“ nr. 4/1989), Cedomir Milenovici („Književni Život“ nr. 4/1989), Maria Genescu („România literar ă“ nr. 9/1994), Ion Jurca Rovina („Rena terea b ănăŃ ean ă“ nr. 1358/1994), Paul Eugen Banciu („Orient latin“ nr. 3/1994), Octavian Soviany („Contemporanul“ nr. 41/1994), Alexandru Moraru („Banatul” nr. 1/1994), Eugen Dorcescu („Banatul“, Lugoj, 2008).

239