Cenad, Pur Şi Simplu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Du şan Baiski Cenad, pur şi simplu Editura MARINEASA Timi şoara, 2009 ISBN 978-973-631-583-1 Aceast ă carte apare cu sprijinul financiar al Consiliului Local al comunei Cenad şi al Prim ăriei Cenad 1 Dedic aceast ă carte memoriei unchiului meu, Du şan Ieftici din Cenad, soldat la Batalionul 16 vân ători de munte, disp ărut în cel de-al Doilea Război Mondial, pe frontul de est, pe 23 august 1944, şi-n urma c ăruia nu a r ămas decât un nume pe Monumentul Eroilor din localitate. 2 3 În loc de prefa Ńă Vă ofer în aceast ă carte câteva crâmpeie din via Ńa Cenadului de alt ădat ă, a şa cum a fost aceasta surprins ă ori dedus ă din coresponden Ńa autorit ăŃ ilor locale cu institu Ńiile statului. Am folosit în cea mai mare parte, ca surs ă, documentele aflate în custodia Direc Ńiei Jude Ńene Timi ş a Arhivelor Statului, evitând pe cât s-a putut orice interven Ńie de ordin subiectiv. O surs ă deosebit de generoas ă şi, ca atare, deosebit de tentant ă, ar fi constituit-o, evident, şi publica Ńiile vremii, îns ă ar fi existat riscul prelu ării unor informa Ńii nu tocmai exacte, ci din cele filtrate de către jurnali şti. Ori în permanenta lor goan ă dup ă senza Ńional, ace ştia ajung deseori s ă denatureze realitatea. Desigur, nu am ales întâmpl ător perioada. Am optat pentru intervalul 1938-1947, fiindc ă în ace şti ani cen ăzenii au trecut nu doar printr-un r ăzboi, ci şi printr-o schimbare radical ă de regim: de la capitalism la comunism. Lipsurile îndurate în timpul conflagra Ńiei mondiale au continuat mult ă vreme dup ă aceea. Conven Ńia de Armisti Ńiu, semnat ă la 12 septembrie 1944, trata România ca Ńar ă învins ă, drept pentru care trebuia s ă între Ńin ă armata sovietic ă de ocupa Ńie. Efortul financiar a fost de dou ă miliarde de dolari. Vreme de şase ani, s-au pl ătit desp ăgubiri de 4 război cifrate la 300 de milioane de dolari, constând din m ărfuri (cereale), produse petroliere, ma şini, vase maritime şi fluviale etc. Din nefericire, în aprigele lupte purtate în Cenad şi lâng ă aceast ă comun ă, în septembrie 1944, între armatele sovietice şi cele germano-maghiare, aflate în retragere, au fost distruse atât arhiva V ămii Cenad, cât şi cea a Prim ăriei Cenad, astfel c ă resursele documentare r ămase sunt destul de s ărăcăcioase pentru o documentare de amploare. Îns ă destule, cred, pentru a alc ătui un tablou cronologic destul de sugestiv pentru a v ă putea imagina via Ńa de zi cu zi a cen ăzenilor. Cercetarea putea fi extins ă la arhivele biserice şti, la cele ale Preturii Plasei Sânnicolau Mare sau ale altor entit ăŃ i administrative de rang superior, îns ă am crezut de cuviin Ńă c ă îmi sunt îndeajuns cele ale Poli Ńiei de Frontier ă, Cenadul fiind situat la grani Ńa cu Ungaria, ale V ămii, institu Ńie cu un rol important în via Ńa locuitorilor de atunci ai comunei, şi, în fine, cele ale administra Ńiei locale, respectiv Prim ăria. Aceasta deoarece institu Ńia prim ăriei era destinatarul majorit ăŃ ii actelor oficiale venite de sus, de acestea depinzând via Ńa de zi cu zi a cen ăzenilor, de la trecerea peste Mure ş, la posesiile din Ungaria, pân ă la cotele obligatorii de dup ă 12 septembrie 1944. Rapoartele vame şilor şi poli Ńiştilor de frontier ă sunt, consider eu, destul de sugestive pentru a exprima relativ corect şi decent starea de spirit existent ă în localitate de-a lungul anilor. Iar din actele oficiale, ordine ale prefectului sau altele de acest gen, reiese limpede ce anume a afectat via Ńa cotidian ă a locuitorilor Cenadului, în m ăsura, desigur, în care dispozi Ńiile, deseori de ordin general, li se adresau la modul direct. 5 Copil ărind la Cenad, am mai prins urmele războiului: case cu zidurile „mu şcate“ de gloan Ńe, una pe Uli Ńa G ării şi alta pe Uli Ńa de Piatr ă; tuburi de cartu şe de diferite calibre prin şan Ńuri; c ăş ti militare sovietice şi germane, folosite drept ad ăpătoare pentru or ătăniile din curtea bunicilor, în Satu Nou, şi tuburi de proiectile de tun, pe care le-am folosit la s ăparea de „cazemate“, un joc preferat de copii, fascina Ńi de dou ă cazemate de beton construite pe dig. Iar la cinematograful din sat, la ceea ce se cuno ştea drept „Toni Mozi“, rulau cu prec ădere filme ruse şti, de război, în care nem Ńii erau întotdeauna b ăie Ńii cei r ăi şi, ca atare, cei învin şi. De aici cel de-al doilea joc preferat al b ăie Ńilor, cel de-a r ăzboiul, prescurtat numit „de-a pac“. Evident c ă dup ă campaniile de adunat fier vechi, care n-au lipsit nici înainte de război, toate aceste obiecte au disp ărut. Am prins şi pove ştile legate de r ăzboi. Doar pe cele legate de schimbarea de regim nu le-am prins, motivul fiind clar: fie nu se discutau de fa Ńă cu copiii, fie erau efectiv evitate la modul general. Cel pu Ńin în casa bunicilor. Am prins îns ă destule sud ălmi la adresa unuia sau altuia, dar pe-atunci nu pricepeam cui anume îi fuseser ă adresate. Tind s ă cred c ă sud ălmile cu pricina le erau destinate propov ăduitorilor colectiviz ării, fiindc ă bunicul tocmai ce fusese şi el împropriet ărit cu câteva hectare şi prinsese câta cheag. I-a fost luat p ământul, i-au fost luate cele dou ă vaci şi caii şi c ăru Ńa şi cu asta întrega lui via Ńă . Vă întreba Ńi poate de ce nu v-am oferit o carte prin care s ă roman Ńez istoria acestor zece ani. Recunosc c ă m-am aflat într-o dilem ă: recurg la roman Ńare – v ă lipsesc de obiectivitate; recurg la un stil u şor umoristic, pentru a umaniza întrucâtva istoria – banalizez nu doar trecutul, ci şi mizeriile prin care 6 au trebuit cen ăzenii de atunci s ă treac ă. Drept urmare, am ales un stil sec, îns ă buc ăŃ elele de istorie v ă pot oferi imaginea concret ă a acelor vremi. Şi am mai avut un motiv s ă adopt stilul de fa Ńă : pe monumentul eroilor, cel din centrul comunei, printre zecile de nume se afl ă şi cel al unchiului meu, Du şan Ieftici, rănit şi mort undeva pe frontul de la Ia şi. În familie înc ă se mai p ăstreaz ă inclusiv num ărul lui matricol, ştan Ńat pe o buc ăŃ ic ă de tabl ă zincat ă. Atât s-a mai întors la Cenad. Nu s-a aflat niciodat ă unde a fost înmormântat. Iar bunicii au murit şi tot au sperat c ă tr ăie şte, c ă s-a însurat pe undeva prin Rusia şi are mul Ńi copii. Fiindc ă, ziceau ei, îi pl ăceau rusoaicele deoarece erau frumoase. Probabil şi-au reg ăsit fiul în cer. Dar cartea ar fi fost prea seac ă numai şi numai cu elemente de cronologie, expuse pe-un ton sec. Drept pentru care v ă ofer şi un m ănunchi de texte jurnalistice, publicate de-a lungul vremii în săpt ămânalul de informa Ńii şi divertisment „Agenda“ din Timi şoara, unde am activat pân ă în iunie 2009, dar şi câteva texte prezentate ca şi comunic ări la diverse sesiuni, începând cu cele organizate de Asocia Ńia Cultural ă „Concordia“ Cenad, condus ă de prof. Gheorghe Doran, cel care mi-a insuflat dragostea pentru cuvântul scris, şi pân ă la sesiunile interna Ńionale de comunic ări organizate de Asocia Ńia Proiectul Rastko România din Timi şoara, organiza Ńie al c ărei pre şedinte fondator sunt. Desigur, pasiunea mea pentru istorie în general, pentru istoria Cenadului, în special, îmi va mai prilejui scrierea şi a altor texte. Totul depinde îns ă de timp. Du şan Baiski 7 Partea I Cenadul în perioada 1938-1947. Cronologie 8 1938 1 mai Vama Curtici solicit ă V ămii Cenad ca numita Elisabeta Evremof, c ăsătorit ă Cavali, cu pa şaport italian, s ă fie controlat ă am ănun Ńit, întrucât era bănuit ă c ă se ocup ă cu contrabanda de bl ănuri, rochii, mantouri - model pe care le introduce clandestin în Ńar ă. 10 octombrie Prim ăria comunei Cenadul-Mare, reprezentat ă de primarul Sava Perian, semneaz ă un contract pentru darea în antrepriz ă a lucr ărilor de repararee radical ă a prim ăriei şi construirea unui şopron pentru rechizitele de pompieri. Actul survenea ca urmare a licita Ńiei din data de 16 august 1939, câ ştigat ă de anteprenorul Zimmer Nicolae, domiciliat în aceea şi localitate, la nr. 756. Termenul de execu Ńie a lucr ărilor era de dou ă luni de la data semn ării contractului, deci este vorba de 10 decembrie acela şi an. Îns ă contractul prevedea 9 că dac ă lucr ările nu se pot efectua din cauza timpului nefavorabil (iarn ă), cel de-al doilea termen fixat era 15 aprilie 1940. Acea şi dat ă era şi limita pentru achitarea de c ătre Prim ărie a contravalorii lucr ărilor: 252.645 de lei. Zimmer Nicolae a depus o garan Ńie de 26.000 de lei. Punctul 14 al contractului prevede: „Antreprenorul contractant este îndatorat a se supune Deciziunei Consiliului de Mini ştri prev ăzut ă în Jurnalul cu nr.