Revistă ştiinţifică, de informaţie şi cultură ecologică Scientific Journal of Information and Ecological Culture

Fondatori: 3 (27) iunie, 2006 Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale Institutul de Ecologie şi Geografie

Founders: Ministry of Ecology and Natural Resurces Institute of Ecology and Geography of ASM CUPRINS: SUMMARY:

Colegiul de redacţie: Editorial Board cercetări ştiinţifice dr. hab. Mihailescu Constantin – preşedinte A. Ursu acad. Constantinov Tatiana – vicepreşedinte Toltrele Prutului Mijlociu.PREZENTARE PEDOGEOGRAFICĂ...... 1 acad. Furdui Tudor, AŞM Nicolae Alexei, IES I. Brânzilă, Z. Vornicu, T. Jelezneac, L. Rusu, Silivestru Petru, MERN N. Baranova dr. Boian Ilie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat Calitatea materiei prime DE GĂLBENELE Cazac Valeriu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat (Calendula officinalis L.) în funcţie de invoaltarea antodiilor...... 6 Coca Mihail, MERN Ivanov Violeta, MERN Кишлярук В.М. Prepeliţă Afanasie, MERN ВЛИЯНИЕ ПЕРИОДОВ УВЛАЖНЕНИЯ И АРИДИЗАЦИИ КЛИМАТА НА ЗЕМЛЕДЕЛИЕ ДРЕВНИХ ПОСЕЛЕНИЙ НИЖНЕГО ПРИДНЕСТРОВЬЯ...... 9 Colegiul ştiinţific: Scientific Board P. CUZA acad. Duca Gheorghe – preşedinte CREŞTEREA ÎN DIAMETRU A prof. Boni Maria Rosaria, Roma, Italia DESCENDENŢILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (Quercus robur L.)...... 14 dr. Teleuţă Alexandru, AŞM m. cor. Dediu Ion, IEG acad. Goncearuk Vladislav, Kiev, Ucraina D. MOVILEANU, V. CIOCHINĂ dr. Gonţa Maria, USM IMPACTUL STRESULUI PROFESIONAL prof. Kettrup A., Munhen, Germania ÎN MUNCA INTELECTUALĂ LA FEMEI ...... 19 dr. hab. Lupaşcu Tudor, AŞM dr. Macoveanu Matei, Iaşi, România C. ZAHARIA, M. SURPĂŢEANU M. MACOVEANU dr. Munteanu Andrei, AŞM ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT acad. Negru Andrei, Moldsilva GENERATED BY A ROMANIAN URBAN LANDFILL...... 23 m. cor. Opopol Nicolae, CNŞPMP m. cor. Scurlatov Iurii, Moscova, Rusia G. POSTOLACHE, Ş. LAZU, V. CHIRTOACĂ m. cor. Şalaru Vasile, USM ARIA PROTEJATĂ "SELIŞTE - LEU"...... 30 dr.hab. Ungureanu Dumitru, UTM prof. Van Gundy S., California, SUA D. POSTOLACHE, M. PALADA-NICOLAU CONSERVAREA EX SITU A RESURSELOR Colectivul editorial: GENETICE LA STEJAR PRIN METODE BIOTEHNOLOGICE...... 36 Editorial staff Grigore Barac – redactor-şef/ chef-redactor informaţii ştiinţifice Mihai Lavric Eleonora Lazarencu L. ZAVGORODNAIA Ala Stăvilă – design Liuba Grosu CELEBRAREA ZILEI DUNĂRII ÎN MOLDOVA ŞI ÎN ALTE ŢĂRI EUROPENE...... 39 Foto copertă - A. Begu V. CALDARUŞ Adresa redacţiei: INFORMAŢIA cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi mun. Chişinău, str. A. Şciusev, 63 ale localităţilor urbane şi rurale pentru anul 2005...... 42 tel. 22.24.94, 22.16.90 E-mail: [email protected] schimbarea climei Indici de abonare: V. TODIRAŞ., V. SCORPAN Poşta Moldovei – 31618 Moldpresa – 76937 FENOMENUL „SCHIMBAREA CLIMEI”: Înregistrată la Ministerul Justiţiei al RM, METODE DE PROSPECŢIUNE LA NIVEL NAŢIONAL...... 45 nr. de înregistrare 106. Revista se editează cu suportul financiar al Fondului Ecologic Naţional al MERN şi FEL Centru. Punctele de vedere prezentate în articole aparţin în totalitate autorilor. Toate articolele şiinţifice sînt recenzate. Toate drepturile sunt rezervate redacţiei şi autorilor. Reproducerea parţială sau integrală de texte şi imagini se poate face numai cu acordul autorilor şi al redacţiei. Tipar: Î.S. F.E.P. „Tipografia centrală” 29 Iunie - Ziua Dunării

Juania australis Lama guanacoe (huanacus) Familia Palmae (Arecaceae) Familia Camelidae Ordo Arecales Ordo Tylopoda

Familia Palmae (Arecaceae) este una dintre cele mai Familia cămilelor (Camelidae) include 3 genuri: numeroase (peste 3 mii de specii) şi cu o răspândire Camelus – cu două specii (C. bactrianus - cămila cu două destul de largă. Cu toate că predomină în regiunile cu cocoaşe, inclusă în CR UICN şi C. dromedarius- cămila cu climă tropicală şi subtropicală, unele specii pătrund spre o cocoaşă); genurile monotipice Lama cu L. guanacoe şi Nord (aproape de paralela 440) - Chamaerops humilis Vicugna cu V.vicugna. din bazinul Mediteranian, altele – în munţi, la altitudinea Guanaco (Lama guanacoe) sunt mamifere graţioase cu de circa 2400 m – Trachycarpus takil din Himalaya, lungimea corpului de la 125 până la 225 cm, lungimea iar Juania australis este cel mai sudic palmier. Juania cozii - 15-25 cm, iar înălţimea corpului - 90-130 cm. Ating australis este o specie endemică regnului Antarctis, greutatea corpului până la 140 kg. Au gâtul lung, subţire întâlnită numai pe insula Robinson-Cruzo din arhipelagul şi aproape vertical. Ochi mari, urechi lungi şi buze mici. Juan-Fernandez, situat în oceanul Pacific, unde formează Blana este densă, moale, de la albă roşcat – gălbuie până la un areal maculat (sub formă de pete), de la Puerto-Frances brună şi neagră, iar pe abdomen - albicioasă. până la Puerto-Ingles. Populează pante înclinate puternic Populează America de Sud, de la Ecuador până în La-Plata şi lanţurile montane din brâul pădurilor. şi Ţara Focului. Preferă ecosistemele stepice (pampasul), Juania australis este un palmier cu înălţimea de până la semideşerturile şi munţii până la altitudinea de 5000 m. Se 15 m, cu tulpina dreaptă, de culoare verzuie şi lucitoare, hrănesc cu ierburi, inclusiv muşchi. Pot vizita solurile saline acoperită de cicatrice foliare albicioase sau brune. Coroana şi pot consuma apă sărată. Trăiesc în turme - un mascul arborilor numără 18 frunze penate, ce pot atinge lungimea şi 4 - 10 femele. Pot alerga cu viteza de circa 55 km/oră. de până la 1,3 m. Deseori stau în torentul acvatic montan şi înoată bine. Nasc Florile sunt mici, de culoare albă, unisexuate, formând un singur urmaş. Durata vieţii constituie 15-30 ani. inflorescenţe dese de tipul paniculului, care pot atinge până Sunt cunoscute două forme domestice – lama L. guanacoe la 1m lungime. Fructele sunt sferice, de circa 15-18 mm în glama şi alpaca. diametru, de culoare oranj-roşietice. L. g. pacos. Ultima este mai mică după dimensiuni şi are În anul 1965, unica populaţie de Juania australis număra un puf foarte lung şi subţire, care depăşeşte după calitate 500-1000 de exemplare. Actualmente sunt cunoscute circa (pentru industria textilă) puful altor mamifere. L. guanacoe 2000 de palmieri tineri şi circa 4000 puieţi. Rezervele de poate fi dresată uşor. Juania australis s-au micşorat considerabil ca rezultat al Vicunia (Vicugna-vicugna) are corpul puţin mai mic, defrişărilor, îndeosebi cu scopul utilizării în alimentaţie a dar este şi mai graţioasă. Spatele e de culoare gălbuie vârfului lăstarilor cu frunze. În secolul XIX palmierul a avut – brună, iar abdomenul este de o culoare puţin mai de suferit şi din cauza păşunatului animalelor. Actualmente deschisă. La baza gâtului poartă o coamă din blană mai Juania australis este protejată prin lege şi toate habitatele lungă. Populează munţii Anzi, de la latitudinea 3500 până sunt incluse în hotarele parcului Naţional. la latitudinea 5750 m. Este inclusă în CR UICN şi Anexa Juania australis este inclusă în CR UICN. 1 a Convenţiei CITES.

Toltrele Prutului Mijlociu. PREZENTARE PEDOGEOGRAFICĂ

acad. A. Ursu Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Prezentat la 30 ianuarie 2006

The Toltres of an Average Prut An a northwest part of republic there passes a ridge of the limestone, known under the general name-Toltres. Limestone form the various forms of a relief. Depending on their structure, density, the capacities of a weathered layer and deckes detritus on toltres ridges were generated of varions soils (moinly rendzines), landscapes and vegetative formations. An many places the toltres ridge collapse of pits on production of a stone, of rulble and manufac- ture of limes, though the port is taken from them under state protection.

Key words: a landscape, toltres, limestone, rendzines.

Introducere Михальский, 1902; Văscăuţanu; 1925; (толтры)”. Noţiunea dată de Mihalskii Moroşan, 1929; Быховер, Вологдин, în paranteze a obţinut o răspîndire largă. Platoul de Nord al Republicii Moldo- Матвеев, Татаринов, 1946; Сухов, Depozitele calcaroase s-au format va are o construcţie geologică compli- 1960; 1969; Сухова, 1959, 1961; în Marea Sarmaţiană preponderent în cată, condiţionată de alternarea diferi- Бобринская, 1967; Янакевич, 1972; formă de recife, pe alocuri prezentînd telor roci sedimentare (luturi, argile) şi Кравчук, Верина, Сухов, 1976 etc.). reziduurile recifelor de barieră sau ine- biogene (calcare). Specificul reliefului În anul 1902 în Buletinul Comitetului lari-atoli. Blocurile de calcar conţin este condiţionat de formaţiunile calca- Geologic al Rusiei a fost publicată o deseori scheletele coralilor. roase, care se evidenţiază în relief sub lucrare specială consacrată toltrelor După componenţa faunistică – Car- diferite forme pozitive (culmi, stînci, Basarabiei (Михальский, 1902). Aces- dium protractum, C. lithopodolium, recife), depresiuni carstice, cheiuri şi tor formaţiuni geologice cercetătorul Eschara lapidosa, Ostrea, depozitele canioane, formate de afluenţii Prutului le-a dat denumirea de „Медоборы de calcar corespund vîrstei sarmaţie- şi ai Nistrului. În literatura ştiinţifică aceste formaţiuni geologice calcaroa- se au obţinut denumirea generală de „Toltre”. Termenul este de origine po- loneză şi se referă la „stîncile riforme recife” („рифовые скалы”). Ele pot fi grupate convenţional în Toltrele Pru- tului şi Toltrele Prenistrene (Крaвчук, Верина, Сухов, 1976). Toltrele Pru- tului apar în partea de nord-vest a ţării (la 1,5–2 km la est de s. Larga, raionul Briceni) şi continuă în direc- ţia sud-vest pînă la s. Viişoara (valea rîuleţului Căldăruşa), raionul Rîşcani. Culmile toltrelor creează un lanţ foar- te variabil de diferite structuri geologi- ce şi forme de relief (foto 1-3). Structu- ra geologică a fost cercetată multilate- Foto 1 ral în decurs de secole (Синцов, 1883;

NR. 3 (27) iunie 2006 1 cercetări ştiinţifice

loneză şi subînţelege un sol cu gro- sime redusă, suspendat de strat cal- caros dur. Noţiunea „rendzina” a fost introdusă în nomenclatura mondială şi se referă la soluri subţiri cu profil de tip AC (fără orizontul de tranziţie B), formate pe formaţiuni calcaroa- se. Asemenea soluri se formează în cadrul diferitelor tipuri de sol zonal, fiind condiţionate exclusiv de specifi- cul rocilor parentale calcaroase. Tipul de sol rendzinic, pe culmile toltrelor, este reprezentat de două sub- tipuri – tipice (sau carbonatice) şi le- vigate (Ursu, 1999). Rendzinele se al- ternează cu stînci, fragmente de calcar. Construcţia morfologică a rendzinei tipice, care în mod integral caracteri- Foto 2 zează tipul, se deosebeşte prin culoa- ne – Torton (Сухов, 1969; Кравчук, derent petrofită şi conţine diferite plan- rea aproape neagră a orizontului A, Верина, Сухов, 1976). te calcefile (Postolache, 1995). care la o adîncime relativ mică (20–40 Aceste construcţii biogene sunt foar- cm) trece nemijlocit în C – roca pa- te neomogene, deseori reziduurile cal- Rezultate şi analize rentală. Orizontul A este carbonatic caroase fiind amestecate cu componen- (face efervescenţă de la suprafaţă) şi te minerale. Astfel, straturile calcaroa- Învelişul de sol al toltrelor este extrem deseori este scheletic - componen- se sunt diferite după componenţă, con- de neomogen, divers şi pînă în prezent ţa granulometrică conţine fragmen- sistenţă, durabilitate etc. Variabilitatea puţin studiat (Холмецкий, 1966; Урсу, te de rocă de diferite dimensiuni. consistenţei condiţionează intensitatea 1961; 1977; 1980; Владимир, 1979; Cercetările efectuate în anul 2005 au alterării şi calităţile straturilor de calcar Владимир, Шилихина, 1984). Pe ro- stabilit următoarele: ca material de construcţii. cile calcaroase se formează diferite Profilul 53 (foto 7) a fost amplasat Depozitele calcaroase sunt folo- tipuri şi varietăţi de sol, în funcţie de pe o culme a lanţului toltrelor la sud- site pe larg în calitate de materiale consistenţa rocii parentale şi subiacen- est de satul Berlineţ, raionul Briceni, de construcţii. Unele cariere deseori te, grosimea stratului alterat sau depus cu altitudinea de 230–250 cm, mo- distrug şi obiectele care prezintă in- pe suprafaţa blocurilor, fiind adus de dul de folosire – păşune. teres ca monumente ale naturii geo- vînt sau transportat din partea supe- A – 0–22 cm. Cenuşiu-închis, logice şi peisagistice. rioară a pantei. aproape negru, reavăn, humificat, bine Toltrele au format multiple forme ori- Pe culmile toltrelor predomină so- structurat, structura granulară mică, ginale de relief, menţionate în literatura luri de tip rendzinic. Termenul (la fel hidrostabilă, afînat, luto-nisipos cu de specialitate (Поручик, 1916; 1916- ca şi toltrele) este de provenienţă po- fragmente de rocă (d=0,2–0,5 cm); a; Porucic, 1928; Сухов, 1950; Рымбу, 1982), peisaje pitoreşti, imaginile că- rora sunt foarte frecvent reproduse în diferite publicaţii (Крупеников, Урсу и др. 1965; Кравчук, Верина, Сухова, 1976; Atlas, 2002 etc.) Variabilitatea landşaftică a toltrelor este condiţionată de componenţa formaţiunilor calcaroa- se, gradul de alterare, formele de relief, variabilitatea învelişului de sol etc. Culmile toltrelor sunt ocupate pre- ponderent de asociaţii ierboase, pre- zentate de comunităţi de păiuş (Fes- tuca sulcuta) (foto 4), bărboasă (Bol- triochloa ischaemum) (foto 5). Pe ver- sanţii „umbriţi”, orientaţi spre nord şi nord-vest, s-au stabilit păduri de stejar (Quercus robur) (foto 6), dumbrăvi de stîncă (Гейдеман, Останенко и др., Foto 3 1964). Vegetaţia toltrelor este prepon-

2 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Rendzina levigată are aceeaşi struc- tură şi componenţă, ca şi rendzina tipi- că, orizontul A fiind doar lipsit de car- bonaţi. Cu toate acestea, reacţia solului este bazică (pH 8,0-8,3). Deoarece pe culmile toltrelor şi pe versanţi grosimea stratului alterat sau sedimentat este foarte diferită, de rînd cu rendzinele, pe straturile grosiere se pot forma soluri zonale – cernoziomi- ce, uneori scheletice. Pe solurile cer- noziomice (levigate sau argiloiluviale) pe versanţii cu orientare nordică se in- stalează păduri – stejărişuri (foto 6) cu diferite elemente calcefile. Pantele abrupte dezgolesc straturi şi blocuri de calcar. Materialul calcaros este folosit în diferite scopuri, culmile toltrelor în multe locuri sunt distruse de Foto 5 cariere, terenurile aferente ocupate de halde (foto 10). Această activitate dese- C – roca calcaroasă, dură, foarte slab Efervescenţă de la suprafaţă. ori afectează şi peisajele toltrelor, care alterată, cu trecere aproape bruscă. Roca Vegetaţie – pajişte cu predominarea reprezintă monumente ale naturii, pro- prezintă blocuri şi stînci dure, cu fisuri bărboasei (foto 5). tejate (mai bine zis neprotejate) de stat. verticale, calcar cu conţinut de gresie. În aceste soluri conţinutul de humus Starea actuală a acestor obiecte necesi- Vegetaţia este prezentată de formaţi- scade spre adîncime (de la 9,47 pînă la tă o atitudine grijulie şi măsuri urgente uni ierboase cu predominarea păiuşului 1,67%); carbonaţii sunt prezenţi de la pentru salvarea şi conservarea lor. şi bărboasei. suprafaţă; în profil se conţin fragmen- Rendzina tipică se caracterizează te de rocă. Concluzii printr-un conţinut de humus mai ridicat În partea nordică a culmii rendzi- decît în orizontul superior al cernozio- nele sunt levigate. Orizontul A este Pe formaţiunile calcaroase numi- mului (5-6%). Suma cationilor schimba- spălat de carbonaţi. te toltre s-a format un înveliş de sol bili în orizontul A depăşeşte 40 me/100g A – 0–21 cm. Cenuşiu-închis, foarte neomogen şi original. Solurile sol. Carbonaţii de calciu sunt prezenţi aproape negru, bine structurat, gra- intrazonale rendzinice, care predomi- de la suprafaţă (tabelul 1), cantitatea lor nular, afînat, reavăn, luto-nisipos. nă pe culmile toltrelor, aparţin clasei creşte spre adîncime. Efervescenţa lipseşte. litomorfe şi sunt prezentate de două De rînd cu rendzinele tipice cu pro- C – rocă calcaroasă, dură, slab altera- subtipuri – tipice şi levigate, care for- filul AC, pe straturi alterate grosiere tă cu conţinut de gresie. mează multiple varietăţi. Aceste soluri se formează soluri rendzinice cu ca- Vegetaţia – pajişte cu predominarea originale, în multe cazuri, sunt distru- racter de tranziţie. Grosimea lor poa- păiuşului. se concomitent cu blocurile de calcar. te depăşi 30–40 cm şi în partea interi- oară a profilului uneori se evidenţiază un suborizont de tranziţie – AB sau BC. Profilul 51 (foto 8) a fost ampla- sat pe acelaşi platou, la 300 m spre sud-est de profilul 53. A – 0–18 cm. Cenuşiu-închis, aproa- pe negru, reavăn, afînat, structura glo- merulară, mică, bine pronunţată, hi- drostabilă, afînat, luto-argilos cu frag- mente de rocă. AB – 18–45 cm. Cenuşiu-închis neo- mogen, pestriţ, cu fragmente de calcar, reavăn, tasat, structura grăunţoasă, di- ferită, lut argilos. BC – 45–55 cm. Pietriş, slab hu- miticat, fragmente de rocă de diferite dimensiuni. Foto 4 C – Calcar slab alterat.

NR. 3 (27) iunie 2006 3 cercetări ştiinţifice

Tabelul 1 Componenţa fizico-chimică a rendzinei tipice (prof. 53)

Hidrosco- Cationi schimbabili Humus CaCo pH Adîncime, picitate 3 Ca++ Mg++ Ca+++Mg++ Orizont cm me/100 g. % Sol A 0–5 5,6 6,12 10,1 8,0 45,0 4,0 49,0 5–10 - 5,62 12,1 8,0 - - - 10–20 5,0 4,99 18,9 7,9 41,2 2,9 44,1 C 25–30 1,0 1,13 87,2 8,7 9,7 2,0 11,7

11. Кравчук Ю. П., Верина В. Н., Су- хов И. М. Заповедники и памятники природы Молдавии. Кишинев, 1976. 12. Крупеников И. А., Урсу А. Ф., Балтянский Д. М., Родина А. К. Агро- почвенное районирование Молдав- ской ССР. Кишинев, 1965. 13. Михальский А. О. Медоборы (толтры) в Бессарабии. Изд. Геолог. Комит. Том. XXI, № 71, 1902. 14. Поручик Ф. С. Геология Бесса- рабии. Кишинев, 1916. 15. Поручик Ф. С. Заметки по во- просу об орографии Бессарабии и подразделении последней на физико- географические области. Труды Бес- сараб. общества естествоиспытателей и любителей естествознания. Том VI. Кишинев, 1916. Foto 6 16. Рымбу Н. Л. Природно-геогра- фическое районирование Молдавской ССР. Кишинев, 1982. Carierele afectează deja şi formaţiunile Геология и полезные ископаемые 17. Синцов П. Геологические иссле- care reprezintă monumente ale naturii северной Буковины и Бессарабии. дования Бессарабии и прилегающей к şi se consideră arii protejate de stat. Москва – Ленинград, 1946. ней части Херсонской губернии. Ма- 9. Владимир П. М. Перегнойно-кар- териалы для геологии России. Том XI, Bibliografie бонатные почвы Молдавии. // Мелио- СПб., 1883. рация и физика почв Молдавии. Ки- 18. Сухов И. М. Охрана палеонто- шинев, 1979. логических и геологических памят- 1. Atlas. Republica Moldova. Geogra- 10. Владимир П. М., Шилихина И. ников Молдавии. // Охрана природы fia fizică. Chişinău, 2002. И. Перегнойно-карбонатные почвы. Молдавии. Вып. 1, Кишинев, 1960. 2. Moroşan N.N. Noi contribuţiuni // Почвы Молдавии. Том. 1. Кишинев, 19. Сухов И. М. О нижнесарматских preistorice asupra Basarabiei de Nord. 1984. атоллах на севере Молдавской ССР. // Mem. Sec. Ştiinţ. a Academiei Române. Ser. III, vol. VI, Bucureşti, 1929. 3. Porucic Th. Relieful teritoriului dintre Prut şi Nistru. Bul. Sec. de Geogr. Bucureşti, 1928. 4. Postolache Gh. Vegetaţia Republi- cii Moldova. Chişinău, 1995. 5. Ursu A. Clasificarea solurilor Re- publicii Moldova. Chişinău, 1999. 6. Vascăuţanu Th. Asupra formaţiuni- lor mediterane din Nordul Basarabiei. Mem. Sec. Ştiinţ. a Academiei Române. Ser. III, vol. III, Bucureşti, 1925. 7. Бобринская О. Г. Стратиграфия верхне-тортонских отложений северо- запада Молдавии (Верхнее Припру- тье). Изв. АН. МССР. 1967. № 4. 8. Быховер Н. А., Вологдин А. Foto 7 Г., Матвеев А. К. Татаринов П. П.

4 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Tabelul 2 Componenţa fizico-chimică a rendzinei tipice scheletice (prof. 52)

Cationi schimbabili

Hidrosco- Adâncime, Humus CaCo pH Orizont picitate 3 Ca++ Mg++ Ca+++Mg++ cm

% me/100 g. sol A 0–7 5,2 9,47 11,9 8,0 45,0 4,2 49,2 10–15 4,1 5,72 8,0 8,0 46,0 4,4 50,4 AB 20–30 5,3 5,64 8,4 8,2 43,8 4,2 48,0 30–40 5,8 3,30 12,8 8,4 - - - BC 45–55 4,1 1,67 22,5 8,5 26,2 4,2 30,4

Tabelul 3 Componenţa fizico-chimică a rendzinei levigate (prof. 52)

Hidrosco- Cationi schimbabili Adâncime, Humus CaCo pH Orizont picitate 2 Ca++ Mg++ Ca+++Mg++ cm % me/100 g sol A 0–10 4,4 5,6 - 8,0 41,8 3,3 45,1 10-20 5,1 5,4 - 8,3 42,5 3,4 45,9 C 25–30 1,0 1,0 62,8 8,6 7,9 2,2 10,1

Охрана природы Молдавии. Вып. 7, Кишинев, 1969. 20. Сухова З. В. К изучению тортона Бессарабии. // Учен. Зап. Тираспольского Гос. пед. инст. Вып. 2, Кишинев, 1956. 21. Сухова З. В. Некоторые данные о развитии тортонских отложений в Северной Бессарабии. // Учен. Зап. Тираспольского Гос.пед.инст. Вып. 12, Кишинев, 1961. 22. Урсу А. Ф. Природные условия и география почв Молдавии. Киши- нев, 1977. 23. Урсу А. Ф. Почвено-экологиче- ское микрорайонирование Молдавии. Foto 9 Кишинев, 1980. 24. Холмецкий А. М. Почвы каме- нистых склонов – резерв земледелия. Колхозно-совхозное производство Молдавии. 1966, № 1. 25. Янакевич Н. А. Рифолюбивые организмы среднего миоцена северо- западной Молдавии. // Охрана приро- ды Молдавии. Вып. 10, Кишинев, 1972.

Foto 8 Foto 10

NR. 3 (27) iunie 2006 5 cercetări ştiinţifice

Calitatea materiei prime DE GĂLBENELE (Calendula officinalis L.) în funcţie de invoaltarea antodiilor

Ion Brânzilă, Zina Vornicu, Tamara Jelezneac, Lu d m i l a Rusu, Natalia Baranova Filiala pentru Plante Aromatice şi Medicinale a Institutului de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg

Prezentat la 17 februarie 2006

ABSTRACT There was determinated the influence of full-blossom condition of the inflorescences on the active substances, flavonoids and polyfenols content of the raw farmaceutical material of pot marigold (Flo- res Calendulae). Have been established that the full-blossom condition has a positive influence on the cality of the raw material of Calendula officinalis L.

Key words: Calendula officinalis L., full-blossom condition, active substances, flavonoids, polyfenols.

InTRODUCERE MATERIALE ŞI METODE nutriţie de 70 cm x 40 cm. Recoltarea antodiilor s-a efectuat manual în faza Calendula officinalis L. acumu- În calitate de material biologic pentru înfloririi depline, cînd florile ligulate lează principiile active în concen- cercetări a fost folosit soiul de gălbe- erau deschise şi ocupau o poziţie ori- traţie maximă în inflorescenţe, în- nele Petrana, care posedă un potenţial zontală, iar în cazul inflorescenţelor in- deosebi în florile ligulate [1, 3, 4, mare de producţie, florile ligulate avînd voalte – cînd cel puţin o jumătate din 5, 7]. Invoaltarea antodiilor la Ca- culoarea oranj [2]. florile ligulate erau înflorite. După re- lendula officinalis L. este o particu- Structura şi invoaltarea antodiilor s-a coltare materia primă a fost uscată la laritate biomorfologică importantă determinat la plante-model, semănate umbră în curenţi de aer, pînă la umi- şi este determinată de formarea cu primăvara timpuriu, cu suprafaţa de ditatea de 13%, conform prevederilor precădere a florilor ligulate. Deoa- rece în ultimul timp se efectuează lucrări de ameliorare şi creare a soiurilor de gălbenele cu inflores- cenţe preponderent invoalte, care sunt mai avantajoase şi sub aspect tehnologic, avînd un randament al muncii la recoltare mai înalt, este importantă cunoaşterea influen- ţei acestei particularităţi biologi- ce asupra calităţii materiei prime farmaceutice (Flores Calendulae), în acest scop pe parcursul anilor 2002-2004 au fost efectuate cerce- tări pentru determinarea conţinutu- lui substanţelor solubile, flavonelor şi polifenolilor în inflorescenţele de Calendula officinalis L. în funcţie de invoaltarea antodiilor.

6 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice farmacopeice [6, 7, 8]. Gradul de in- specifici: acid fosfo-molibdenic şi car- mai favorabile (2002 şi 2004), cînd voaltare s-a determinat prin numărarea bonat de sodiu (200 g/l), spectrofoto- invoaltarea antodiilor a fost mai evi- rîndurilor de flori ligulate: antodii cu metrare la 660 nm [6]. Aparatul utilizat dentă, conţinutul de substanţe solu- peste 5 rînduri de flori ligulate (invoal- la determinări – Specol CARL ZEISS bile a fost mai mare (32,48-33,56%), te), cu 3-4 rînduri (semiinvoalte) şi cu JENA 340-810 nm. faţă de anul cu condiţii mai puţin 1-2 rînduri (simple). favorabile (2003), cînd a constituit Calitatea materiei prime (Flores Ca- REZULTATE ŞI DISCUŢII 29,12% (tabelul 2). lendulae) a fost determinată conform La antodiile invoalte conţinutul cerinţelor Farmacopeii Române. Con- Invoaltarea variază pe ani şi este substanţelor solubile a variat în- ţinutul sumar în substanţe solubile s-a influenţată atît de particularităţile tre 32,80-34,43%, media fiind de determinat în Laboratorul Biochimie genetice, cît şi de modificările cau- 33,61%, la antodiile semiinvoalte al Filialei pentru Plante Aromatice şi zate de condiţiile de vegetaţie. La conţinutul a variat între 28,64-33,37% Medicinale a ICŞ pentru Porumb şi rîndul ei, invoaltarea contribuie la sau o medie de 31,42%, iar la anto- Sorg, prin extragere cu etanol de 70%. formarea antodiilor cu masa mai diile simple conţinutul substanţelor Durata extragerii a constituit 23 de ore, mare şi o cotă a florilor ligulate, solubile a variat între 25,92-32,88%, temperatura de uscare a fost de 1050C, mai înaltă faţă de antodiile semiin- media constituind 30,13%. timp de 3 ore. Substanţele solubile voalte şi simple. Astfel, în anii cu Toate tipurile de antodii în anii de obţinute s-au raportat la 100 g produs condiţii mai favorabile (2002 şi cercetare au avut un conţinut de sub- vegetal uscat. Analizele biochimice la 2004), în medie pe durata perioa- stanţe solubile peste nivelul prevă- conţinutul în flavone şi polifenoli în dei de înflorire plantele cu inflo- zut de cerinţele farmacopeice, care inflorescenţele uscate au fost efectuate rescenţe invoalte au format antodii constituie 23% şi se poate afirma în Laboratorul Fitochimie al Staţiunii mai mari (1,47-1,65 g) faţă de anul că ele constituie în totalitate o ma- de Cercetare - Dezvoltare pentru Plan- 2003, cînd masa acestora a consti- terie primă calitativă. Invoaltarea, te Medicinale şi Aromatice din oraşul tuit 1,32 g (tabelul 1). de rînd cu condiţiile de vegetaţie, Tabelul 1 Masa antodiilor cu flori şi cota florilor ligulate în inflorescenţele de Calendula officinalis .L în funcţie de invoaltare

Tipul Masa antodiului cu flori proaspete, g Cota florilor ligulate în masa antodiului, % antodiilor 2002 2003 2004 (X) 2002 2003 2004 (X) Invoalte 1,47 1,32 1,65 1,48+0,10 47 46 46 46+0,41 Semiinvoalte 1,16 1,02 1,13 1,10+0,05 42 42 41 42+0,41 Simple 0,72 0,73 0,77 0,74+0,03 38 38 40 39+0,82

Fundulea (anii 2002 şi 2003) şi la Cen- Variaţia cotei florilor ligulate în influenţează benefic calitatea mate- trul de Cercetări „Stejarul” din oraşul masa antodiului la inflorescenţele in- riei prime de gălbenele (Flores Ca- Piatra - Neamţ, România (anul 2004). voalte a fost în medie de 46%. La in- lendulae), contribuind la majorarea Rezultatele sunt exprimate în rutină, florescenţele semiinvoalte cota flori- conţinutului în substanţe solubile. pentru flavone, şi în cinarină/acid ca- lor ligulate în masa antodiului a variat Conţinutul în flavone al inflores- feic, pentru polifenoli. Ele sunt rapor- nesemnificativ şi a constituit în medie cenţelor de gălbenele variază pe ani tate la 100 g de inflorescenţe în masa 42%. Inflorescenţele simple au avut o şi este influenţat atît de condiţiile absolut uscată. Metoda de lucru – ana- cotă a florilor ligulate în masa anto- de vegetaţie, cît şi de invoaltarea liza spectrofotometrică. Etapele de lu- diului mai redusă, care a variat între antodiilor. Astfel, antodiile invoalte cru: extracţie cu alcool etilic, filtrare, 38-40%, iar media a constituit 39%. acumulează cel mai mare conţinut reacţia de culoare cu reactivi specifici: Conţinutul substanţelor solubile în flavone, care este cuprins între acetat de sodiu (100 g/l) şi clorură de a variat pe ani în funcţie de con- 0,777-0,850 g%, media fiind de aluminiu (25 g/l), spectrofotometrare diţiile de vegetaţie şi de gradul de 0,813 g% (tabelul 3). Conţinutul în la 430 nm – pentru flavone, iar pentru invoaltare al antodiilor şi a depăşit flavone la inflorescenţele semiin- polifenoli – extracţie cu alcool etilic, semnificativ cerinţele farmacopeice voalte a variat pe ani între 0,717- filtrare, reacţia de culoare cu reactivi de 23%. Astfel, în anii cu condiţii 0,813 g% sau o medie de 0,768 g%. Tabelul 2 Conţinutul substanţelor solubile în materia primă de gălbenele (Flores Calendulae) în funcţie de invoaltarea antodiilor, %

Anii de cercetări Tipul antodiilor 2002 2003 2004 (X) Invoalte 33,61 32,80 34,43 33,61 Semiinvoalte 32,26 28,64 33,37 31,42 Simple 31,58 25,92 32,88 30,13

NR. 3 (27) iunie 2006 7 cercetări ştiinţifice

Tabelul 3 Conţinutul în flavone şi polifenoli în materia primă de gălbenele Flores( Calendulae) în funcţie de invoaltarea antodiilor, g%

Tipul Flavone: rutină Polifenoli: cinarină/acid cafeic antodiilor 2002 2003 2004 (X) 2002 2003 2004 (X) Invoalte 0,850 0,813 0,777 0,813 0,928 0,928 1,119 0,992 Semiinvoalte 0,813 0,775 0,717 0,768 0,864 1,064 1,171 1,033

Simple 0,650 0,503 0,702 0,618 1,128 1,000 1,280 1,136

La antodiile simple conţinutul în Între gradul de invoaltare şi con- ceutică de gălbenele (Flores Ca- flavone a fost cuprins pe ani între ţinutul în flavone se manifestă o lendulae), sunt preferabile pentru 0,503-0,702 g%, media constituind corelaţie pozitivă, iar în raport cu cultivare soiurile, biotipurile de 0,618 g%. Indicii menţionaţi depă- conţinutul în polifenoli – o corela- Calendula officinalis L cu antodii şesc semnificativ cerinţele farmaco- ţie negativă. predominant invoalte. Acestea sunt peice, care prevăd un nivel minim al mai avantajoase şi sub aspect teh- conţinutului în flavone de 0,4% [8]. Concluzii nologic, avînd la recoltare un ran- Conţinutul în polifenoli variază, dament al muncii mai înalt. de asemenea, anual în funcţie de 1. Invoaltarea antodiilor acţio- condiţiile de vegetaţie şi invoalta- nează benefic asupra calităţii ma- BIBLIOGRAFIE rea antodiilor. La inflorescenţele in- teriei prime de gălbenele (Flores voalte el a variat pe ani între 0,928- Calendulae). În condiţiile Repu- 1. GONCEARIUC, M. Contribu- 1,119 g%, media fiind de 0,992 blicii Moldova antodiile invoalte ţii în ameliorarea speciei Calendula g%. Conţinutul polifenolilor în in- acumulează în medie pe parcursul officinalis L. Buletinul Academiei florescenţele semiinvoalte a variat înfloririi un conţinut de substanţe de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Bio- între 0,864-1,171 g%, cu o medie solubile de 33,61%, antodiile se- logice, Chimice şi Agricole, 2003, de 1,033 g%, iar la inflorescenţele miinvoalte – 31,42%, iar antodiile nr.2, p.101-103. simple acesta a fost între 1,000- simple – 30,13%. 2. PÂNZARU, G. NADEFF, V. 1,280 g%, media constituind 1,136 2. Inflorescenţele invoalte acu- Tehnologii de cultivare a unor spe- g%. Se manifestă tendinţa majoră- mulează în medie pe parcursul în- cii de plante medicinale şi aromati- rii conţinutului polifenolilor în in- floririi un conţinut în flavone de ce pentru zona subcarpatică şi cea florescenţele de gălbenele o dată cu 0,813 g%, faţă de 0,768 g% la in- montană a Moldovei. Chişinău, Ed. reducerea invoaltării antodiilor. florescenţele semiinvoalte şi 0,618 Tehnică, 1998, p. 21-27. Conţinutul sumar al flavonelor şi g% la inflorescenţele simple. 3. PĂUN, E. Sănătatea Carpaţilor polifenolilor în materia primă (Flo- 3. Conţinutul în polifenoli consti- (Farmacia din cămară). Bucureşti, F&D res Calendulae), în medie pe durata tuie 0,992 g% la antodiile invoalte, STIL COMMERCE, 1995, 272 p. cercetărilor la antodiile invoalte, a 1,033 g% la antodiile semiinvoalte 4. VERZEA, M. Tehnologii de constituit 1,805 g%, la antodiile se- şi 1,136 g% la antodiile simple. cultură la plantele medicinale şi miinvoalte – 1,801 g%, iar la anto- 4. Pentru obţinerea producţiei aromatice. Bucureşti, Orizonturi, diile simple – 1,734 g%. calitative de materie primă farma- 2001, p. 120-126. 5. АРСЮХИНА, Л. И. ЛЕВАН- ДОВСКИЙ, Г. С. ПИМЕНОВ, Л. С. и др. Возделывание календулы ле- карственной / Лекарственное рас- тениеводство. 1988, вып. 1, c. 1-8. 6. **** Farmacopeia Română. Ediţia a X-a. Bucureşti, ed. Medicală, 1993. 7. **** Quality control methods for medicinal plant materials. Geneva: World Health Organization, 1998. 8. **** European Pharmacopoeia. 3rd ed., Suppl, 2000, Council of Eu- rope, Strasburg, 1999.

Calendula officinalis L. în faza înfloririi depline

8 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

ВЛИЯНИЕ ПЕРИОДОВ УВЛАЖНЕНИЯ И АРИДИЗАЦИИ КЛИМАТА НА ЗЕМЛЕДЕЛИЕ ДРЕВНИХ ПОСЕЛЕНИЙ НИЖНЕГО ПРИДНЕСТРОВЬЯ

Кишлярук В.М. (ПГУ, Тирасполь)

Prezentat la 20 februarie 2006

Materials of the excavation in territory Lower Dniester testify to influence of the climate on economic activities by the population. The population in VI-V centuries BC cultivated: Triticum monococcum, Triticum dicoccum, Triticum spelta, Hordeum vulgare v. coeleste, Avena sativa, Panicum miliaceum, that testifies to wide develop- ment of agriculture in favorable conditions for it. Aridity of climatic conditions in In III-II centuries BC had an effect and on development of an economy. In agriculture has increased the role of drought-resistant cultures: Triticum monococcum, Panicum miliaceum.

Территория Нижнего Приднестровья Археологические раскопки проводи- остатков. В большинстве случаев во второй половине I тл. до н.э. харак- мые в Нижнем Приднестровье выяви- это были отходы обмолота хлеб­ных теризуется некоторой нестабильнос- ли крупное поселение Чобручи (Щер- злаков. Они добавлялись намеренно тью климата, когда периоды увели- бакова 1994, 1996, 1997(а), 1997(б); в технологических целях в процессе чения количества осадков сменялись Никулицэ, Фидельский 2002(а), 2002(б), изготовления обмазки с тем, чтобы фазами аридизации (Адаменко и др. 2004; Niculită., Fidelski 2004) функци- улучшить ее вязкость, избежать кро- 1996). Палинологические исследо- онировавшие, по видимому, на про- шения. Добавление растительных вания проведенные Волонтир Н.Н. тяжении более тысячи лет (3110±130 ингредиентов в керами­ческие изде- (1986, 1989(а), 1989(б)) свидетель- (ИГАН-2128), 2109±80 (ИГАН-2134)) и лия имеет целью придать им легкость ствуют, что в позднесуббореальное занимавшее более 30 га. Однако боль- и прочность. При обжиге керамики, время (SB-3) проявляется похолода- шая часть археологических находок а также при прокаливании обмазки, ние и увлажнение климате, что приве- относится к VI-II вв. до н.э. что могло случаться­ во время по- ло к продвижению леса на степь. На Основным материалом для ха- жаров или при топке (если это была территории Нижнего Приднестровья рактеристики видового состава куль­ обмазка очагов и печей), все органи- были распространены лесостепные турных растений возделываемых ческие примеси обычно сгорали, а ландшафты. Расширились площади на поселении Чобручи, служили на их месте оставались пустоты, со- широколиственных лесов. Степные керамика и обмазка* жилищ и дру- храняющие объем, форму и характер ассоциации приобрели более мезо- гих сооружений, несущие следы-от- поверхно­сти растительных органов. фильный облик. В раннесубатланти- печатки растений выявленных при Не исключено и случайное попадание ческую фазу на территории Нижнего археологических раскопках. Обу- семян и плодов в керамику и обмазку. Приднестровья более значительные гленных остатков растений, на этом В некоторых же случаях добавление пространства занимали разнотравные поселении обнаружено не было. Но зерновок и семян было явно наме- степи, в травянистом покрове важную в ряде случаев из слабо обожженной ренным, по-видимому, в ритуальных роль играло семействе маревых. Боль­ обмазки при осторожном дроблении целях. В таких случаях добавлялись шинство представителей этого семей- удалось выделить обугленные остат- семена наиболее распространенных ства, имеют антропогенное происхож- ки хлебных злаков, кото­рые явились и ценимых растений, причем, воз- дение. По долинам рек произрастали существенным дополнением, а ча- можно, отбирались крупнее, хорошо небольшие лесные участки. Местами сто и подтверждением определений, выполненные экземпляры. располагались лесные урочища. В свя- сделанных лишь по отпечаткам. Изучение отпечатков проводилось зи с этим вызывает интерес проблема Следы растений — отпечатки на путем непосредственного исследо- влияния природно-климатических из- керамике и обмазке — возникли в ре- вания, а также при изготовлении пла- менений на развитие земледелия в зультате примешива ния в керами- стилиновых мо­делей. Во всех слу- Нижнем Приднестровье в эту эпоху. ческое тесто или глину раститель­ных чаях производились промеры отпе- Фрагменты керамики и обмазки были любезно предоставлены Щербаковой Т.А. NR. 3 (27) iunie 2006 9 cercetări ştiinţifice

чатков. Все материа­лы, как добытые лениях буго-днестровской культуры: новок в глине, то размеры и форма из обмазки, так и найденные непо- Сороки и Руптуpa (4880+150 л. до однозернянки из поселения Чобручи средственно, изучались­ с помощью н.э.). На памятниках раннетриполь- более точно будут соответствовать, бинокулярной лупы. Описывались ской культуры следы однозернянки зерновкам современной культурной морфологические признаки органов становятся многочисленными. В эпо- однозернянки. Это свидетельствуем растений, производились промеры и ху бронзы на территории Мол­давии о том, что обнаруженные на поселе- зарисовка. Критерием опре­деления однозернянка представлена един- нии Чобручи отпечатки зерновок при- видовой принадлежности растений ственным отпечатком на обмазке из надлежали культурной возделывае- являлась совокупность морфологи- поселения Слободка-Ширеуцы. Так- мой одно­зернянке. ческих признаков. же были выявлены следы однозер- В Днестровско-Прутском районе, Уровень окультуренности расте- нянки и в более позднее время: эпоха на ран­них поселениях, однозернян- ния во многом характеризуется ин- раннего железа (поселения Кошница) ка возделывалась не в чистых, а в дексами отражающими отношение и др. (Янушевич 1976, 1986). смешанных посевах с двузернянкой ширины зерновки (В) к её длине (L), На поселении Чобручи обнаружены и спельтой. В керамике и обмазке по- толщины (Т) к длине и толщины к ши- отпечатки зерновок однозернянки на селения Чобручи из культурного гори- рине в процентах. керамике и обмазке (Кишлярук 1999). зонта, датируемого VI-V вв. до н.э. Сравнивая размеры отпечатков ис- Культурная однозернянка сохранила наряду с отпечатками были выявле- копаемых зерновок с современными признак засухоустойчивости свой- ны и следы двузернянки и спельты. В зерновками необходимо учитывать ственный диким видам, и возделыва- процентном отношении однозернян- и изменения, происходящие при за- ется, в основном, в районах с усло- ка составляет около 40% от общего мешивании их в сырую глину и даль- виями не­достаточного увлажнения. числа отпечатков этих видов. нейшем обжиге. При обугливании Однако, во время опыта проведенного Биологические особенности дву- происходит уменьшение размеров на территории Ботанического сада АН зернянки, ее приспособительные семян пшеницы, но в сырой глине МССР вблизи г. Кишинева, в 1977 г. возможности и выносливость, спо- они могут, предварительно набухать. (характеризующегося как влажный), собствовали широкому распростра- По данным М. Hopf (1955, 1971) однозернянка дала наивысший уро- нению этой культуры. В Днестровско- современные отпечатки зерновок в жай в 20,5 Ц./га, в то время как дру- Прутском районе следы двузернянки глине показывают укорочение на 4- гие зерновые культуры урожая не отмечаются с эпохи раннего неолита 10% и расширение на 5-12% против дали, либо он был очень низким (дву- (Сороки II, Руптура). На памятниках истинных размеров. Аналогичные из- зернянка 2,5 Ц./га) (Янушевич 1986). трипольской культуры полба при- менения должны приниматься­ в рас- Этот опыт свидетельствует о том, обрела наиболее широкое распро- чёт и для исторических находок. что в условиях увлажнения климата странение. Ее следы имеются и на Анализ археологического материала конца суббореального периода (SB- памятниках культуры Гумельница из поселения Чобручи позволил выя- 3) однозернянка могла сохранять до- (Янушевич 1976). До сих пор, прак- вить растительные остатки и отпечатки статочно высокую урожайность. тически, отсутствовали находки дву- различных видов культурных злаков. В Сопоставляя полученные резуль- зернянки на территории Нижнего благоприятных климатических услови- таты индексов зерновок из поселе- Приднест­ровья. ях VI-V вв. до н.э. населением Нижнего ния Чобручи (таб. 1) с данными, по- Отпечатки зерновок Triticum dicoc- Приднестровья возделывались одно- лученными при исследовании архе- cum были выявлены на фрагментах зернянка (Triticum monococcum), дву- ологических памятников Молдавии и керамики и остатках обмазки из сло- зернянка (Triticum dicoccum), спельта Украины (Янушевич 1976, 1986; Яну- ев поселения Чобручи относящихся к (Triticum spelta) ячмень голозерный шевич и др. 1988) видно, что разме- VI-V вв. до н.э. (Hordeum vulgare v.coeleste), овёс (Av- ры и форма зерновок однозернянки Вероятно, в основном в керамику ena sativa), просо (Panicum miliaceum) из поселения Чобручи более близки и обмазку добавлялись фракции от- (опред. Кузьминовой Н.Н.). к однозернянке Днестровско-Прут- ходов (Кишлярук, Кузьминова). Но Наиболее ранние находки одно- ского междуречья. даже среди них встречается зерновки зернянки на территории Днестровско- Если принять во внимание изме- довольно круп­ных размеров. Сопо- Прутского региона выявлены на посе- нения вызванные набуханием зер- ставляя размеры и формы зерновок Таблица 1 Состав возделываемых зерновых культур и размеры (в мм) ископаемых зерновок из поселения Чобручи (VI-V вв. до н.э.).

Индекс, % Зерновая культура Длина (L) Ширина (B) Толщина (T) B/L T/L T/B L/B Однозернянка (Triticum 6,5 2,1 - 32,3 - - - monococcum) Двузернянка (Triticum dicoccum) 6,5 2,7 - 41,5 - - - Спельта (Triticum spelta) 6,0 3,1 - 51,6 - - - Ячмень (Hordeum vulgare v. 7,5 3,4 - - - - 220 coeleste) Овес (Avena sativa) 10,3 2,6 - - - - - Просо (Panicum miliaceum) 2,6 2,0 - - - - 130

10 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

из поселения Чобручи с размерами Первые следы яч- и формой зерновок двузернянки из меня на территории памятников различных эпох нахо- Днестровско-Прутско- дящихся на территории Молдавии и го района отно­сятся Украины видно, что зерновки Tritic- к началу V Тл. до н.э. um dicoccum из поселения Чобручи (Сакаровка I), возде- ближе к находкам Днестровско-Прут- лывался голозёрный ского района. Они крупнее зерновок многорядный ячмень. двузернянки из памятников эпохи В дальнейшем следы бронзы и раннего железа в бассейне ячменя прослеживают- р. Ворсклы, Крыма (Янушевич 1986). ся многих первобытных Эта могло быть следствием доста- памятниках (Янушевич точно благоприятных усло­вий для 1976). На поселении возделывания этой культуры и приме- Чобручи было выяв- нения необходимых агротехнических лено несколько отпе- мероприятий жителями поселения чатков зерновок голо- Чобручи. Если ввести соответствую- зерного ячменя как на щие поправки, то размеры и форма обломках керамики из ископаемых зерновок из поселения горизонта датируемого Чобручи ещё более будут ответство- VI-V вв. до н. э., так и вать размерам и ферме современных на фрагментах керами- не обугленных семян Triticum dicocc- ческих изделий обнару- um, что говорит о значительной сте- женных в слоях датиру- пени окультуренности двузернянки емых III-II вв. до н. э. на поселении Чобручи. В более позд- По сравнению со нем культурном горизонте поселения средними размерами Чобру­чи датируемом III-II вв. до н.э. отпечатков зерновок следы двузернянки отсутствуют. ячменя с первобытных Находки следов спельты на терри- поселений Днестров- тории Молдавии выявлены начиная ско-Прутского района они довольно первобытных поселениях, а был лишь с раннего неолита (Селиште, Руптура крупные, однако ус­тупают в разме- случайной единичной примесью, ве- и Сороки) (Янушевич, Смирнов 1968; рах зерновкам голозёрного ячменя роятно полбы (Янушевич 1976). Янушевич, Бырня 1972). Однако на- из поселений Лука-Врублевецкая. На поселении Чобручи выявлено ходки следов спельты на территории Новые Русешты (гор. А), Путинеш- несколько отпечатков следов Avena Приднестровья до сих пор отсутство- ты, Варваровка XV, где, по мнению sativa L. на обмазке из культурно- вали. И хотя на поселении Чобручи З. В. Янушевич (1976) зерновки до- хронологического горизонта датиру- отпечатки Triticum spelta не многочис- бавлялись в керамическое тесто в емого VI-V вв. до н.э. и на фрагмен- ленные это все же позволяет в неко- риту­альных целях и отбирались наи- тах обмазки из более позднего слоя торой степени дополнить географию более крупные из них. (III-II вв. до н.э.). Размеры зерновок возделывания спельты. Отпечатки Учитывая изменения, которые пре- овса из поселения Чобручи несколь- зерновок спельты были выявлены на терпевают зерновки ячменя в про- ко меньше размеров зерновок этой керамическом материале обнаружен- цессе изготовления керамической культуры из памятников Днестров- ном в культурном горизонте датируе- посуды и, вводя поправки в их раз- ско-Прутского района и близки к раз- мом VI-V вв. до н. э. Присутствие сле- меры, всё же, можно сказать, что зер- мерам Avena sativa L. из поселения дов этого вида наряду с отпечатками новки Hordeum vulgare v. coeleste из Глубокое (Янушевич 1976, 1986). однозернянки и двузернянки дают воз- поселе­ния Чобручи относятся к срав- В материале из более древнего го- можность предположить, что спельта, нительно крупным. По форме зернов- ризонта следам отпечаткам зерновок вероятно, возделывалась на посе- ки голозёр­ного ячменя из поселения в колосовых чешуях овса сопутствуют лении в смешанных по­севах с этими Чобручи удлиненно овальные и мор- отпечатки однозернянки и двузернянки, видами. Однако малочисленность фологически наиболее близки зер- при некотором преобладании послед- следов спельты го­ворит в пользу того, новкам ячменя из памятников Дне- ней. Это подтверждает предположения что этот вид вероятней всего не был в стровско-Прутского района (Януше- о том, что в Днестровско-Прутском ре- числе основных культур на поселении вич 1976, 1986). Однако, в VI-V вв. до гионе овес не имел большого распро- Чобручи. В хронологическом горизон- н. э. он все же играл меньшую роль, странения т.к. овес мезофит, а климати- те, датируемом III-П вв. до н. э. отпе- чем одно- и двузернянка, количество ческие условия данного района, даже чатки спельты также отсутствуют. отпечатков которых в более раннем в условиях похолодания и повышен- Оценивая размеры зерновки спель- горизонте превосходит число отпе- ного увлажнения, остаются для него ты из поселения Чобручи, можно за- чатков Hordeum vulgare v. coeleste. сравнительно сухими и жаркими. При метить, что они несколько короче и В Днестровско-Прутском регионе этом в ряде аналогичных по времени шире современных зерновок этой на поселениях первобытного периода и культуре памятников расположенных культуры, в тоже время, эта особе- выявлены лишь единичные отпечат- севернее или северо-западнее с более ность характерна для ископаемых ки зерновок и колосовых чешуй овса. холодным и влажным климатом следы зерновок Днестровско-Прутского ре- Очевидно, овес не имел самостоя- овса обнаружены в массовых количе- гиона (Янушевич 1976, 1986). тельного значения в популяциях на ствах. (Янушевич 1976).

NR. 3 (27) iunie 2006 11 cercetări ştiinţifice

VI - V вв. до н.э. был на сравнительно низком уровне уровне. В земледелии поселения Чобручи в III-II вв. до н.э. произошли опреде- ленные изменения (таб. 2). В усло- виях аридизации климата не только возросла роль засухоустойчивых ви- дов, но и сузился состав возделыва- емых культур при повышении уровня агротехнических мероприятий. В обломках керамики и остатках обмазки из культурного горизонта да- тируемого III - II вв. до н. э. отпечатки однозернянки обнаружены также, в то время как отпечатки двузернянки и спельты полностью отсутствуют. Возможно, однозернянка стала вы- ращиваться в чистых посевах, на по- селении, что очевидно обусловлено На территории Днестровско-Прут- проса. Высокая концентрация отпе- большей надежностью обеспеченно- ского региона древнейшими являются чатков зерновок проса на обломке сти жителей поселения зерном, вви- отпечатки проса из раннетрипольско- днище сосуда, могла стать следстви- ду её засухоустойчивости. го поселения Лука-Врублевецкая (Би­ ем подсыпки зерна под сосуды при Опыты, проведенные в 1976-1977 биков 1953). В эпоху бронзы и раннего их изготовле­нии. Однако это не ис- гг. на территории Ботанического сада железа встречаемость отпечатков про- ключает проведения подобных дей- АН МССР вблизи г. Кишинева под- са увеличивается (Янушевич 1976). ствий в ритуальных целях. твердили высокую устойчивость од- На поселении Чобручи отпечатки Вероятное использование зёрен нозернянки к недостаточному увлаж- зерновок проса наиболее много- проса для изготовления сосудов нению. В 1976 г. вегетационный пе- численны. Опечат­ки обнаружены культо­вого назначения подтвержда- риод которого характеризуется как на обломках керамика из культурно- ет важную роль, которую играла эта засушливый, однозернянка дала хронологических гори­зонтов относя- культура в хозяйстве поселения Чо- сравнительно высокий урожай в 21,2 щихся к VI-V и III-II вв. до н.э. Раз- бручи. На долю Panicum miliaceum, ц./га, (Янушевич 1976). меры и форма зерновок проса из бо- приходится наибольшее количество Находки однозернянки на поселении лее древнего горизонта практи­чески отпечатков злаковых культур из го­ Чобручи свидетельствуют о том, что, не отличается от размеров и формы ризонта VI-V (около 50% от общего вероятно, в эпоху железа однозернянка зерновок из горизонта датируемого числа отпечатков злаковых культур). не полностью утратила свое значение III-II вв. до н.э. но все же размеры На поседении Чобручи наряду с как культивируемое растение, сохра- первых несколько больше, что сви- отпечатками проса на обломках ке- нившись в Нижнем Приднестровье. детельствует о благоприятных усло- рамики отпечатки других культур Hordeum vulgare v. coeleste на по- виях для его возделываня. обнару­жены не были. Это даёт воз- селении Чобручи в III-II вв. до н.э., в Сопоставляя зерновки Panicum можность предположить, что на по­ условиях примитивного земледелия miliaceum на опечатках из поселе- селении просо культивировалось в находил для себя достаточно благо- ния Чоб­ручи с зерновками проса чистых посевах. Однако просо, как приятные условия и пред­почитался на отпечатках с памятников Дне- известно, в первые этапы жизни, т.е. поселенцами. Хотя, он, вероятно, всё- стровско-Прутско­го района видно, стазу после появления всходов раз- таки играл меньшую роль, чем одно- что зерновки Panicum miliaceum из виваются медленно. В этот период зернянка. Однако при ужесточении поселения Чобручи средних разме- они особенно боятся сорняков. Для климатических условий важность голо- ров и индекс отношенья длины к получения высокого урожая эту куль- зёрного ячменя возросла, о чём свиде- ширине ближе к параметрам индек- туру необходимо тщательно пропа- тельствует увеличение количества от- са зерновок проса с поселений эпохи лывать. На фрагментах керамики печатков зерновок этой культуры. бронзы и раннего железа. из поселения Чобручи наряду с от- На фрагменте, датируемом III-II вв. Обращает на себя внимание то, печатками зерновок проса были вы- до н.э. на котором выявлен отпечаток что на одном из фрагментов днища явлены и отпечатки сопутствующего зерновки овса, обнаружено также не- сосуда из поселения Чобручи выяв- сорняка щетинника (Setaria viridis сколько следов-отпечатков однозернян- лено типичное для поселений Кош- L.) . Причем в культурном горизонте ки. Вероятно, на протяжении VI-II вв. до ница и Селиште (Янушевич 1976) VI - V вв до н.э. их количество до- н.э. овес не занимал ведущего места в скопление отпечатков Panicum milia- вольно значительное. В процентом выращиваемых популяциях поселения ceum в количестве 14 экземпляров. отношении отпечатки щетинника со- Чобручи. Он был лишь сопутствующей В том же горизонте, датируемом VI- ставляют около 40% от общего числа пленчатым пшеницам культурой, либо V до н.э. были расчищены обломки отпечатков Panicum miliaceum L. По- даже случайной примесью. керамики представляющие собой добное соотношение может служить В горизонте, датируемом III-II вв. стенки сосудов, на которых были об- основанием для предположения, что до н.э. число отпечатков Panicum mi- наружены единичные отпечатки или уровень агротехнических мероприя- liaceum как и в более древнем слое группы из 2-3 отпечатков зерновок тий на поселении Чобручи в период наибольшее, однако в процентном

12 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

отношении их доля заметно мень- Литература по археологии Нижнего Поднестровья. ше (около 25%.). На фрагментах ке- Сб. Древнейшие общности земледельцев рамики из более позднего культур- 1. Адаменко О. М., Гольберт А.В., и скотоводов северного Причерноморья V ного горизонта, отпечатки Panicum Осиюк В.А. и др. Четвертичная палеоге- тыс. до н.э.- V в.н.э. Тирасполь 1994. miliaceum выявлены только на об- ография экосистемы Нижнего и Среднего 12. Щербакова Т. А. Новые находки антич- ломках днища сосудов. Однако кон- Днестра. Киев, 1996. ной коропластики на Нижнем Днестре (по ма- центрация отпечатков менее значи- 2. Бибиков С. Н. Раннетрипольское по- териалам поселения Чобручи). Новые архео- тельна, чем на фрагментах днищ селение Лука-Врублевецкая на Днестре. логические открытия и изучение культурной сосудов из горизонта относящегося Материалы и исследования по археоло- трансформации. Санкт-Петербург, 1996. к VI-V вв. до н.э. На керамических гии СССР. Т.38, Москва-Ленинград, 1953. 13. Щербакова Т. А. Позднеархаический материалах датируемых III-II вв. до 3. Волонтир Н. Н. К истории раститель- горизонт поселения Чобручи на Нижнем н.э. наряду с отпечатками проса, ности Нижнего Поднестровья в голоцене Днестре. Никоний и античный мир Север- щетинник представлен единствен- (по данным спорово-пыльцевого анали- ного Причерноморья. Одесса, 1997(а). ным, отпечатком, что гово­рит о ве- за). Корреляция отложений, событий и 14. Щербакова Т. А. К вопросу о насе- роятно возросшем внимании, кото- процессов антропогена. Кишинев, 1986. лении Нижнего Поднестровья в III-первой рое уделялось агротехническим ме- 4. Волонтир Н. Н. К истории расти- четверти II вв. до н.э. Чобручский архео- роприятиям на поселении Чобручи. тельности юга Молдавии в голоцене. логический комплекс и вопросы взаимов- Еще одним фактором уменьшения Четвертичный период. Палеоэтнология и лияния античной и варварских культур (IV засоренности посевов могла стать археология. Кишинев, 1989(а). в. до н.э. – IV н.э.). Тирасполь, 1997(б). смена обрабатываемых участков 5. Волонтир Н. Н. История развития 15. Янушевич З. В. Культурные расте- (Groenman-Van Waateringe 1979), растительности Нижнего Приднестровья в ния Юго-запада СССР по палеоботаниче- хотя некоторая ограниченность об- позднем плейстоцене и голоцене. Автореф. ским исследованиям. Кишинев, 1976. рабатываемой территории делает диссерт. Канд. геогр. наук. Москва, 1989(б). 16. Янушевич З. В. Культурные растения эту возможность менее вероятной. 6. Кишлярук В. М. Влияние природных Северного Причерноморья. Кишинев, 1986. Проведенные исследования позво- условий на земледелие античного посе- 17. Янушевич З. В., Кузьминова Н. Н., ляют сделать следующие выводы: ления Чобручи на примере Triticum mo- Савеля О. Я. К истории возделывания • Природно-климатические условия nococcum L. Вестник Приднестровского пшеницы однозернянки на территории на территории Нижнего Приднестро- университета. №1, Тирасполь, 1999. СССР. Флора, геоботаника и палеоэт- ноботаника. Вып. 1. Кишинев, 1988. вья во второй половине I тл. до н.э. 7. Кишлярук В. М., Кузьминова Н.Н. 18. Янушевич З. В., Бырня П. П. Из оказывали значительное влияние, Использование археологических матери- истории земледелия на территории на развитие земледелия, определяя алов для палеоэтноботанических рекон- Старого Орхея. Вопросы экономической видовой состав возделываемых зер- струкций поселения Чобручи. Российская истории Молдавии эпохи феодализма и новых культур и побуждая население археология: достижения ХХ и перспекти- капитализма. Кишинев, 1972. совершенствовать свои умения в вы ХХI вв. Ижевск, 2000. 19. Янушевич З. В., Смирнов Г. Д. Куль- аграрном производстве. 8. Никулицэ И. Т., Фидельский С.А. турные растения в XIV веке на террито- • В условиях некоторого похоло- Фракийский горизонт на поселении Чо- рии Молдавии. Известия АН МССР. Серия дания и увлажнения климата в VI-V бручи в Нижнем Поднестровье (по мате- биологических и химических наук. №2, 1968. вв. до н.э. населением возделывался риалам исследований 2001 г.). Северное 20. Hopf M. Formveranderungen von более широкий спектр культур: одно- Причерноморье: от энеолита к антично- Getreidekornern beim Verkohlen. Berich. зернянка, двузернянка, спельта, про- сти. Тирасполь, 2002 (а). Deut. Bot. Ges. N 68, 1955. со, ячмень и овес, при достаточно 9. Никулицэ И. Т., Фидельский С.А. Ис- 21. Hopf M. Beobachtungen an Getr- низком уровне агротехники. следование на многослойном поселении eidekornern in Topferton. Jahrbuch des • Аридизация климата в III-II вв. Чобручи (по материалам раскопок 2001). Romisch-Germanischen Zentralmuseumz. до н.э. привела к уменьшению чис- Древнейшие общности земледельцев и Mainz. N 55, 1971. ла культур: однозернянки, проса, скотоводов Северного Причерноморья. 22. Niculita I., Fidelski S. The researches on ячменя, преобладанию в земледе- Тирасполь, 2002 (б). the multilayered settlement Ciobruci. Thracia- лии более засухоустойчивых ви- 10. Никулицэ И. Т., Фидельский С.А. ns and Circumpontic world. Chisinau, 2004. дов, при возросшем уровне агро- Чобручи – многослойное поселение на 23. Groenman Van Waateringe W. "Wee- Днестре. Thracians and Circumpontic wor- технических мероприятий. ds". Proceedings of the Atlantic colloquium. ld. Chişinău, 2004. Dublin, 1979. 11. Щербакова Т. А. Новые материалы

Таблица 2 Состав возделываемых зерновых культур и размеры (в мм) ископаемых зерновок из поселения Чобручи (III-II вв. до н.э.)

Индекс, % Зерновая культура Длина (L) Ширина (B) Толщина (T) B/L T/L T/B L/B Однозернянка (Triticum monococcum) 6,5 - 2,6 - 40,0 - - Ячмень (Hordeum vulgare v. Coeleste) 7,3 3,3 - - - - 2,20 Овес (Avena sativa) 6,3 2,0 - - - - - Просо (Panicum miliaceum) 2,5 1,9 - - - - 1,31

NR. 3 (27) iunie 2006 13 cercetări ştiinţifice

CREŞTEREA ÎN DIAMETRU A DESCENDENŢILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (Quercus robur L.)

dr. în biologie Petru CUZA Rezervaţia Ştiinţifică „Plaiul Fagului”

Prezentat la 21 aprilie 2006

Abstract The seed posterity of a Quercus robur is investigated on the basis of growth on diameter. Authent- ically best growth on diameter is revealed at posterity of a polymorphic population. Weaker growth saplings consanguine population is consequence of genetic depression caused by accumulation hom- ozygote in polygene which supervises growth processes. Influence of spring crops on growth sapling on diameter that can have practical value in forestry in view of that are reduced quantity care behind cultures of an oak, also monetary expenses for their carrying out is obvious. Young sapling influences of an environment are sensitive to negative. With the years sapling become more adapted. Cuvinte-cheie: Stejar pedunculat, culturi de descendenţe materne, populaţie polimorfă, populaţie consangvină, studiul creşterilor.

INTRODUCERE demult pe aplicarea tăierilor rase cu parţial pe seama terenurilor preluate regenerarea din lăstari. În rezultatul de la alţi deţinători pentru extinderea Stejarul pedunculat (Quercus robur L.), unei gospodăriri nechibzuite, la eta- fondului forestier şi în cadrul lucră- acest aristocrat al pădurilor şi dia- pa actuală 73% din suprafaţa acope- rilor de substituire a speciilor neco- mant al lemnelor, este una dintre cele rită cu stejărete este constituită din respunzătoare staţiunii forestiere. Un mai preţioase specii forestiere din arboreturi proveniţi din lăstari de pas important în desfăşurarea acestor zona temperată [1]. Stejăretele au generaţiile a 3-a – a 4-a ale rotaţii- activităţi este constituirea bazelor se- furnizat din timpuri străvechi lemnul lor de tăieri [5]. În pofida micşorării minologice ale stejarului pedunculat pentru construirea oraşelor, cetăţilor, considerabile a suprafeţelor acoperite şi creşterea puieţilor de stejar vigu- corăbiilor, aflîndu-se întotdeauna în cu păduri de stejar şi scăderii produc- roşi în pepiniere. Este necesar astfel centrul politicii forestiere [2, 3]. De-a tivităţii lor, stejarul a rămas pînă în să se cunoască valoarea genetică a lungul secolelor, din cauza pretenţiilor zilele noastre una dintre cele mai im- arboretelor valoroase de la care se de soluri revene, profunde şi fertile de portante specii în silvicultură. vor recolta seminţele. De aceea, în luncă, stejarul a stat întotdeauna în ca- Actualmente este foarte important activitatea ştiinţifică se recurge la ve- lea agricultorului, care l-a măcelărit cu ca atenţia silvicultorului să fie în- rificarea descendenţilor obţinuţi din violenţă. Accesibilitatea şi fertilitatea dreptată spre restabilirea suprafeţelor ghinda recoltată de la aceşti arbori excesivă a acestor terenuri, popula- ocupate altă dată de stejar. Este clar prin amenajarea loturilor experimen- ţia mereu crescîndă, sînt factori care că dezideratul pentru restabilirea în tale cu culturi de descendenţe. au determinat distrugerea stejarului întregime a teritoriului stejarului ar Această lucrare prezintă studiul pe suprafeţe întinse. Cel mai mult fi o naivitate, deoarece s-a schimbat creşterii în diametru a culturilor de au avut de suferit pădurile din Basa- mult situaţia demografică în repu- descendenţă maternă la stejarul pedun- rabia în a doua jumătate a secolului blică, multe terenuri fertile sînt gos- culat (Quercus robur L.) pe parcursul al XIX-lea. Din 340 mii ha de pădu- podărite benefic în sectorul agricol, primilor 3 ani de vegetaţie. Alegerea re câte erau atunci, în anul 1896 au însă, şi în situaţia creată, există sufi- diametrului puieţilor în calitate de rămas 252 mii ha [4]. Gospodărirea ciente posibilităţi pentru a extinde pă- obiect de cercetare nu este deloc în- pădurilor naturale era bazată până nu durile de stejar. Aceasta se poate face tîmplătoare. Deşi creşterea arborilor în

14 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice diametru este aparent nesemnificativă, Tabelul 1 transformată în unităţi de volum pe în- Valorile medii şi coeficienţii de variaţie a diametrului puieţilor treaga suprafaţă de întindere a tulpinii, de stejar pedunculat diametrul se dovedeşte a fi un indice Perioada Diametrul Diametrul Diametrul important în ceea ce priveşte caracte- Tipul de semă- după 1 an după 2 ani după 3 ani rizarea acumulării de masă lemnoasă populaţiei la stejar. Iată de ce s-a recurs la esti- nare X, mm C, % X, mm C, % X, mm C, % marea rolului anumitor factori natu- Toamna 4,8 25,4 8,9 23,0 17,9 33,4 Polimorfă rali şi de ordin tehnologic în creşterea Primăvara 4,6 25,1 10,5 24,3 20,0 22,3 puieţilor după diametru. Consang- Toamna 3,6 26,4 8,7 25,5 17,4 28,1 MATERIALE ŞI METODE vină Primăvara 4,2 25,6 9,6 21,3 18,8 19,0

În culturile experimentale din Re- metodă) redă deosebirile integrale din- în partea superioară a clasamentului zervaţia ş tiinţifică „Plaiul Fagului” se tre toate populaţiile în raport cu media a fost populaţia polimorfă, cu puieţi verifică valoarea genetică a 64 de ar- generală, iar în a două metodă se face obţinuţi din semănăturile de toamnă. bori valoroşi care reprezintă un eşan- compararea nemijlocită dintre mediile Diametrul mediu al ei a atins 4,8 mm. tion dintr-o populaţie naturală şi a 6 perechilor de populaţii, ceea ce sporeşte La acel moment, această populaţie arbori aflaţi la marginea masivului fo- probabilitatea unor deosebiri autentice. depăşea cu 14,3% diametrul popula- restier. Ghinda a fost recoltată în mod De aceea, analiza varianţei imprimă un ţiei consangvine, provenită din semă- separat de la toţi arborii supuşi expe- grad de apreciere cu cerinţe mai dure nături de primăvară şi cu 33,3% cel rimentului. Culturile de descendenţă pentru confirmarea statistică a diferen- al populaţiei consangvine (semănă- maternă au fost instalate prin semă- ţelor dintre varianţe. turi de toamnă). În ultima variantă a nături directe în toamna anului 2001 Cercetările anterioare au avut ca fost observat cel mai mic diametru. şi primăvara anului 2002 şi au prevă- scop dezvăluirea tendinţelor de creş- În clasa superioară de variaţie se zut 4 variante cu 5 repetiţii. Schema tere în înălţime a puieţilor la nivelul aflau, de asemenea, puieţii din popu- lotului experimental a fost arătată în populaţiilor, iar în cadrul lor a fost laţia polimorfă, crescuţi din semănă- [6]. Repetiţiile au fost materializate în apreciată influenţa perioadei de se- tura de primăvară, însă cu diametrul teren prin parcele. În experiment au mănat privind rapiditatea de creştere mediu mai mic (de 4,6 mm). Ei au fost prevăzute parcele pătrate cu latu- a puieţilor [6]. Actualul studiu se re- crescut în diametru semnificativ mai ra de 7 m. În interiorul unei anumite feră la creşterea puieţilor în diametru, mult (P = 99,9%; tcalc. = 10,079), în parcele, s-au efectuat semănături la in- deoarece se ştie că rapiditatea în creş- comparaţie cu puieţii din populaţia tervale regulate de 1x1 m, astfel încît, terea corelată a descendenţilor după consangvină, cînd semănăturile s-au conform schemei de spaţiere aplicate, înălţime şi diametru sporesc acumu- efectuat toamna. Astfel, este evidentă s-au semănat 64 de cuiburi cu ghindă. lările de biomasă în arborete. superioritatea populaţiei polimorfe. Pentru stabilirea deosebirilor dintre După cel de-al 2-lea sezon de vege- populaţiile cercetate şi a estimării in- REZULTATE ŞI DISCUŢII taţie au fost în continuare decelate di- fluenţei perioadei de semănat asupra ferenţe înalt semnificative (de 5%, 1% creşterii puieţilor în diametru, au fost A fost efectuat un studiu auxologic şi 0,1%) dintre majoritatea populaţii- aplicate două metode statistico-mate- privind creşterea în diametru a 896 lor urmărite în ceea ce priveşte diame- matice. Cu ajutorul testului-student a de descendenţi de stejar pedunculat trul puieţilor (tabelele 3 şi 4). fost apreciată semnificaţia diferenţelor la vîrsta de 1-3 ani. Datele statistice Tendinţa creşterii mai active după dintre mediile populaţiilor, făcîndu-se generalizatoare în ceea ce priveşte diametru a puieţilor stejarului pedun- compararea perechilor de combinaţii creşterea puieţilor în diametru pot fi culat în populaţia polimorfă (semănă- posibile dintre ele [7] şi aplicată analiza urmărite în tabelul 1. turi de primăvară) a fost observată pe varianţei cu numere egale pentru fiecare După primul sezon de vegetaţie au parcursul celui de-al 2-lea an de ve- clasă [8]. Componentele variaţiei carac- fost evidenţiate diferenţe statistic asigu- getaţie. Diametrul mediu de 10,5 mm, terelor studiate pot fi calculate utilizînd rate la probabilitatea de transgresiune de realizat în această populaţie, a fost cu informaţiile tabelului care urmează: 5%, 1% şi 0,1% între mediile diametru- 20,7% mai mare în comparaţie cu cel Rezultatele obţinute prin utilizarea lui stejarului pedunculat la nivelul po- din populaţia consangvină, unde puie- acestor metode se deosebesc semnifi- pulaţiilor testate (tabelele 2 şi 4). ţii au fost proveniţi din semănăturile cativ, deoarece analiza varianţei (prima Dintre populaţiile supuse analizei, de toamnă. Se menţionează că în po- pulaţia consangvină a fost înregistrat Sursa de Gradul de Suma Varianţa Valoarea lui F cel mai mic diametru mediu al puie- variaţie libertate pătratelor ţilor (8,7 mm). Puieţii consangvini, obţinuţi din semănăturile de primăva- Populaţii n-1 H-Ct = K K/n-1 = N N/P = N Repetiţii r-1 I-C = L L/r-1 = O O/P = R ră, aveau un diametru mediu egal cu t 91,4% din cel al puieţilor populaţiei Eroare (n-1) (r-1) M M/Nr-1 = P polimorfe (semănături de primăvară). Total Nr-1 G-C = J t Este evidentă influenţa perioadei de

NR. 3 (27) iunie 2006 15 cercetări ştiinţifice

Tabelul 2 obţinuţi din ghinda recoltată din rezer-

Matricea valorilor lui tcalc. dintre populaţii apreciate după creşterea puieţilor vaţii de seminţe sau din cuprinsul unor în diametru la 1 an şi semnificaţia lor arborete cu clasele de producţie I-II. Ca şi în anii precedenţi, şi după al 3- 1 2 3 4 lea an de vegetaţie se observă în conti- 1 - 2,299* 11,96*** 4,894*** nuare influenţa benefică a semănături- 2 2,299* - 10,079*** 3,042** lor de primăvară asupra rapidităţii de 3 11,96*** 10,079*** - 5,339*** creştere a puieţilor. În populaţiile su- 4 4,894*** 3,042** 5,339*** - puse cercetării puieţii de stejar prove- niţi din semănăturile de toamnă cresc * semnificativ la 5%, 1 – populaţia polimorfă, semănături de toamnă; în diametru cu 89,5-92,6% mai încet ** semnificativ la 1%, 2 – populaţia polimorfă, semănături de primăvară; decît cei din semănăturile de primă- *** semnificativ la 0,1%; 3 – populaţie consangvină, semănături de toamnă; vară (p<0,01-0,001). În [11] s-a arătat 4 – populaţie consangvină, semănături de primăvară. că intensificarea vitezei de creştere în semănat asupra creşterii puieţilor în ză evident polenizarea încrucişată, însă înălţime a puieţilor din populaţiile diametru. Astfel, puieţii instalaţi prin numărul de arbori donatori de polen polimorfe şi cele consangvine este le- semănături de primăvară au realizat este mai limitat în comparaţie cu ceea gată de faptul că descendenţii provin un diametru semnificativ mai mare ce se întîmplă în interiorul masivului. din semănăturile de primăvară. Este (P = 99,9%; tcalc. = 7,212), în com- De aceea, este posibilă şi încrucişarea evidentă tendinţa de creştere mai rapi- paraţie cu puieţii din semănăturile de cu arborii de stejar mai înrudiţi. Parti- dă atît în înălţime, cît şi după diame- toamnă ale populaţiei polimorfe, iar în cularitatea în încrucişarea arborilor de tru a descendenţilor polimorfi obţinuţi cadrul populaţiei consangvine puieţii pe liziere face ca puieţii obţinuţi din din semănăturile de primăvară. Acest din semănăturile de primăvară depă- sămînţa recoltată de pe aceşti arbori fapt se datorează creşterii corelative a şesc semnificativ (P = 99,9%; tcalc. să fie dominaţi într-o măsură mai mare părţilor puieţilor în populaţii. Analiza = 3,596) cu 10,3% pe cei rezultaţi din sau mai mică de efectele negative ale corelativă a demonstrat că între creş- semănăturile de toamnă (tabelul 3). consangvinizării. Segregarea în des- terea puieţilor în înălţime şi diametru După cel de-al 3-lea sezon de vege- cendenţă a heterozigoţilor şi acumu- ale populaţiei polimorfe există corela- taţie au fost evidenţiate diferenţe între larea genelor recesive dăunătoare în ţii înalt semnificative (p<0,001). Coe- mediile creşterii în diametru la nivelul poligenele care controlează creşterile ficienţii de corelaţie au următoarele populaţiilor testate statistic, asigurate frînează creşterea puieţilor în diametru. valori: r = 0,62 după primul an, r = la probabilităţile de transgresiune de Chiar dacă genele în parte au un efect 0,72 după al 2-lea an şi r = 0,55 după 5%, 1%, 0,1% (tabelele 4 şi 5). redus, acţiunea lor cumulativă asupra al 3-lea an de vegetaţie. Constatarea În prima clasă de variaţie, cu diame- vitezei de creştere a puieţilor poate fi creşterii mai viguroase a puieţilor re- trele cele mai mari, au fost descenden- apreciabilă [10]. Creşterea mai lentă a zultaţi din semănăturile de primăvară ţii populaţiei polimorfe şi consangvi- puieţilor în diametru, care fac parte din are o anumită importanţă practică. ne, unde semănăturile au fost efectuate lotul experimental, este într-o anumită După [12] stejarul are o particularitate primăvara. Deşi aceste populaţii s-au măsură determinată de acest fenomen. biologică specifică de a creşte încet în aflat în fruntea clasamentului, puieţii De aceea, în activitatea practică a ocoa- primii ani de viaţă, formînd în această care au crescut aveau o diferenţă de lelor silvice, la efectuarea lucrărilor de perioadă un sistem radicular profund diametru de 6,4% (P = 99%; tcalc. = recoltare a seminţelor, trebuie evitată de tip pivotant. De aceea, pentru a 2,722). Populaţia polimorfă a fost cu recoltarea ghindei de pe marginea ma- obţine arborete viguroase, puieţii din 14,9% mai superioară după diame- sivului forestier şi de pe arborii solitari. cultura forestieră trebuie îngrijiţi timp trul puieţilor, comparativ cu populaţia Puieţii obţinuţi în acest mod vor avea de 5-7 ani. Este evident că o asemenea consangvină (semănături de toamnă) creşteri mai lente, comparativ cu cei întreţinere necesită cheltuieli consi- (P = 99,9%; tcalc. = 5,766). Tabelul 3 Urmărirea creşterii puieţilor în dia- Matricea valorilor lui tcalc. dintre populaţii apreciate după creşterea metru pe parcursul a 3 ani a scos în puieţilor în diametru la 2 ani şi semnificaţia lor evidenţă superioritatea populaţiei po- limorfe. Acest fenomen este legat de 1 2 3 4 faptul că creşterea puieţilor la speciile 1 - 7,212*** 1,006 2,834 forestiere este dependentă de modul de 2 7,212*** - 7,851*** 3,588 încrucişare a arborilor maturi. Stejarul pedunculat, fiind o specie cu poleniza- 3 1,006 7,851*** - 3,596 re anemofilă, poate însă produce aba- 4 2,834** 3,588*** 3,596*** - teri de la încrucişarea întîmplătoare în cazul unor populaţii cu efective mici şi 1 – populaţia polimorfă, semănături de toamnă; atunci cînd arborii cresc pe marginea ** semnificativ la 1%, 2 – populaţia polimorfă, semănături de primăvară; masivului forestier [9]. În cazul nostru, *** semnificativ la 0,1%; 3 – populaţie consangvină, semănături de toamnă; arborii de stejar de pe lizieră realizea- 4 – populaţie consangvină, semănături de primăvară.

16 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Tabelul 4 te: adîncimea diferită de încorporare

Matricea valorilor lui tcalc. dintre populaţii apreciate după a ghindei în sol, gerurile din perioada creşterea puieţilor în diametru la 3 ani şi semnificaţia lor de iarnă, vătămarea puieţilor în tim- pul prăşitului. Însă, cel mai mult au 1 2 3 4 de suferit puieţii în perioada cînd se 1 - 5,075*** 1,168 1,953 produce răsărirea şi creşterea şi pînă 2 5,075*** - 5,766*** 2,722** la lignificarea lor, deoarece plantule- 3 1,168 5,766*** - 2,862** le firave au o capacitate de adaptare scăzută la acţiunea condiţiilor de me- 4 1,953 2,722** 2,862** - diu. Gradul înalt de variabilitate al 1 – populaţia polimorfă, semănături de toamnă; plantulelor după diametru în primul ** semnificativ la 1%, 2 – populaţia polimorfă, semănături de primăvară; an de viaţă este legat tocmai de flexi- *** semnificativ la 0,1%; 3 – populaţie consangvină, semănături de toamnă; bilitatea diferită a lor faţă de acţiunea 4 – populaţie consangvină, semănături de primăvară. diverşilor factori dăunători. În anul următor puieţii devin mai adaptaţi şi drept dovadă că ei încep a folosi mai derabile. În acest sens, promovarea în 2-lea an de vegetaţie gradul de varia- eficient condiţiile de viaţă poate servi cultura forestieră a semănăturilor de bilitate al caracterului în toate popu- faptul că scade variaţia caracterului primăvară va reduce perioada de reali- laţiile a scăzut neesenţial, înregistrînd în populaţii. În anul al 3-lea puieţii zare a stării de masiv şi bineînţeles va valori de la 21,3 pînă la 25,5%; după proveniţi din semănăturile de primă- micşora cheltuielile legate de întreţi- al 3-lea an de vegetaţie a crescut va- vară dovedesc în continuare o scăde- nerea culturilor forestiere de stejar. riabilitatea diametrului puieţilor în po- re a gradului de variabilitate al dia- Pentru caracterizarea tendinţelor în pulaţia polimorfă şi consangvină, cînd metrului. Pentru puieţii rezultaţi din ceea ce priveşte creşterea puieţilor în semănăturile s-au făcut toamna, iar în semănăturile de toamnă se întrevede timp, de rînd cu indicele diametrul populaţiile deosebite după perioada o altă tendinţă, şi anume de a varia mediu, s-a utilizat şi indicele creşterii de semănat (semănături de primăvară) mai mult după diametru în interiorul curente după diametru a puieţilor în a scăzut în continuare variabilitatea populaţiilor supuse cercetării. Proba- populaţii. Creşterea curentă s-a dove- puieţilor după diametru. bil că este o consecinţă restantă a fac- dit a fi un indice informativ, deoarece Se ştie că creşterea izolată a puie- torului accidental legat de influenţa redă diferenţa dintre diametrul mediu ţilor de stejar în primii ani de viaţă temperaturilor negative asupra semă- al populaţiei de puieţi obţinuţi în anul face ca ei să fie expuşi în permanenţă năturilor de toamnă, ceea ce face ca curent faţă de anul precedent. Din fi- diverşilor factori negativi de mediu, vigurozitatea unor puieţi că scadă, iar gură se constată că puieţii proveniţi precum şi factorului legat de acciden- a altora să fie mai ridicată. din semănăturile de toamnă şi primă- vară ale populaţiei polimorfe după pri- Tabelul 5 mul an de vegetaţie au avut cele mai Analiza varianţei diametrului la stejarul pedunculat în culturile mari creşteri curente după diametru. comparative de descendenţă maternă În anul care a urmat intensitatea creş- terii curente a diametrului în popula- ţia polimorfă (semănături de toamnă) Sursa de Gradul de Suma Varianţa, S2 Valoarea lui P a scăzut vizibil. Celelalte populaţii variaţie libertate pătratelor Fcalc. analizate pe parcursul anilor 2 şi 3 Creşterea în diametru la 1 an de vegetaţie au manifestat un parale- Populaţii 2 3,55 1,775 25,357 <0,05 lism evident după creşterea curentă a diametrului puieţilor. Însă, în fruntea Repetiţii 3 0,07 0,023 0,328 clasamentului cu creşterile curente su- Eroare 6 0,42 0,07 perioare au fost populaţiile polimorfă Total 11 4,04 şi consangvină cu puieţi proveniţi din Creşterea în diametru la 2 ani semănăturile de primăvară. Populaţii 2 6,95 3,475 25,741 <0,05 Evaluarea magnitudinii de variaţie Repetiţii 3 1,67 0,557 4,126 a caracterului în populaţii s-a făcut utilizînd coeficientul de variabilitate. Eroare 6 0,81 0,135 Din datele cuprinse în tabelul 1 se pot Total 11 9,43 concluziona următoarele: după primul Creşterea în diametru la 3 ani an de vegetaţie diametrul puieţilor în Populaţii 2 13,88 6,94 17,221 <0,05 populaţiile supuse cercetării a avut un Repetiţii 3 5,88 1,96 4,864 <0,05 grad de variabilitate înalt [13], însă Eroare 6 2,42 0,403 valorile acestui indice au fost apropia- te (cu limite de 25,1-26,4%); după al Total 11 22,18

NR. 3 (27) iunie 2006 17 cercetări ştiinţifice

10 rile de descendenţă maternă. // 9 Mediul ambiant, 2006, nr. 1 (25), 8 p. 19-22. 7 �������� I 7. Зайцев Г. Н. Матема- тическая статистика в экспе- 6 �������� II 5 риментальной ботанике. М., �������� III �� 4 Наука, 1984, 424 с. 3 �������� IV 8. Wright W. Jonathan. As- 2 pecte genetice ale amelioră- 1 rii arborilor forestieri. Bucu- 0 reşti: Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi 0 1 2 3 4 Agricultură, 1965, 368 p. V �� � �� � �� � �� 9. Enescu V. Ameliorarea Figura principalelor forestiere. Bucu- Creşterea curentă în diametru a puieţilor de stejar pedunculat în populaţii reşti, Ceres, 1975, 314 p. varianta I – populaţia polimorfă, semănături de toamnă; 10. Райт В. Джонотан. varianta II – populaţia polimorfă, semănături de primăvară; Введение в лесную varianta III – populaţie consangvină, semănături de toamnă; генетику. Москва; Лесная varianta IV – populaţie consangvină, semănături de primăvară. промышленность, 1978, 471 с. 11. Cuza P. Studiul creşteri- CONCLUZII 3. Dascaliuc Al., Cuza P., Gociu D. lor la descendenţii din arborii indivi- Starea şi perspectivele de ameliorare duali de stejar pedunculat (Quercus 1. Variabilitatea diametrului puieţi- a pădurilor de stejar pufos (Quercus robur L.). // Analele ştiinţifice ale lor în populaţii scade cu vîrsta. Aceas- pubescens Wild.) din Republica Mol- Universităţii de Stat din Moldova. Se- ta se explică printr-o sensibilitate ri- dova. // Analele ştiinţifice ale Uni- ria ,,Ştiinţe chimico-biologice”. Chişi- dicată a puieţilor firavi în primul an versităţii de Stat din Moldova. Seria nău, 2006. de viaţă faţă de acţiunea negativă a ,,Ştiinţe chimico-biologice”. Chişi- 12. Negulescu E. G., Stănescu V. factorilor dăunători. În anii care ur- nău, 2005, p. 405-413. Dendrologia, cultura şi protecţia pă- mează puieţii devin mai viabili şi mai 4. Ткаченко А. И. Из прошлого durilor. Bucureşti, Editura didactică şi puţin dependenţi de fluctuaţiile loca- лесов Молдавии. // Охрана pedagogică, 1964, vol. I, 500 p. le şi în timp ale factorilor de mediu. природы Молдавии. Кишинёв, 13. Мамаев С. А. Основные Probabil, anume viabilitatea redusă a 1961, вып. 2, с. 27-41. принципы методики исследова- puieţilor obţinuţi din semănăturile de 5. Raport naţional cu privire la starea ния внутривидовой изменчивости toamnă a condus la sporirea variabili- fondului forestier al Republicii Moldo- древесных растений. // Тр. Ин- tăţii restante a diametrului lor. va. PRAG-3, Chişinău, 1997, 48 p. та экол. раст. и животных. 1975, 2. Consangvinizarea duce la dimi- 6. Cuza P., Tîcu L. Creşterea stejarului вып. 94, с. 3-14. nuarea creşterii în timp a diametrului pedunculat (Quercus robur L.) în cultu- puieţilor. De aici rezultă necesitatea evitării multiplicării stejarului cu ghinda colectată de pe arborii solitari şi de la marginea masivului forestier. 3. Puieţii obţinuţi din semănăturile de primăvară au demonstrat o creş- tere mai viguroasă a diametrului. De aceea, în practica forestieră, reco- mandăm semănăturile de primăvară. 4. În combinaţie cu cercetările pri- vind creşterea înălţimii puieţilor, [11] datele obţinute în ansamblu demon- strează creşterea corelativă a înălţimii şi diametrului puieţilor în populaţii.

BIBLIOGRAFIE

1. Drăcea M. Consideraţiuni asupra domeniului forestier al României // Bu- covina. I. E. Toronţoiu, Bucureşti, 1938. 2. Морозов Г. Ф. Учение о типах насаждений. М., Л.,: Сельколхозгиз, 1931, 421 с.

18 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

IMPACTUL STRESULUI PROFESIONAL ÎN MUNCA INTELECTUALĂ LA FEMEI Dumitru MOVILEANU, licenţiat în ştiinţe biologice, Institutul de Zoologie al AŞM Valentina CIOCHINĂ, dr. în ştiinţe biologice, Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM

Summary: Under the conditions of social-economic process accileration end the transitions to the market economy the study of the professional stress became of vitae importance for our society.According to the researches the professional stress affects about 1/3 of employees from the E.U. membrer states, the wimin reaching higher levels. But for wimin as well for the men the professional stress represent a problem in all the activity domains.

INTRODUCERE ţional cu care se confruntă omul modern. mului, evoluţia omului este imprevizibilă. În condiţiile accelerării proceselor social - Condiţiile sociale joacă un rol important Scopul lucrării este de a studia şi evalua economice şi tranziţiei la economia de piaţă, în apariţia stresului profesional şi a acţiunii impactul stresului profesional asupra indicilor studierea stresului profesional capătă o im- sale negative (Iamandescu I. B., 1993, Alon- psiho-fiziologici ai organismului în procesul portanţă vitală pentru societatea noastră. so S., 1991, Furdui F., 1990). activităţii intelectuale la persoanele cercetate. Modul de viaţă contemporan creează În ţările înalt dezvoltate savanţii, me- În scopul realizării acestui obiectiv, ne- adesea situaţii în care omul se confruntă dicii, muncitorii, juriştii etc. au conştien- am propus următoarele sarcini: elucidarea cu acţiunea factorilor de stres ce conduc la tizat faptul că stresul este un însoţitor al problemelor de stres profesional în toată modificarea statutului său fiziologic. omului şi că sursa, de regulă, o constituie complexitatea acţiunii lui asupra organis- Dezvoltarea de mai departe a civilizaţiei condiţiile de la locul de muncă. mului, studierea parametrilor psiho-fizio- şi progresul tehnico-ştiinţific contribuie la Atîta timp cît nu vom şti să dirijăm reacţia logici, analiza parametrilor fiziologici obţi- sporirea numărului de factori stresogeni. de stres, să anticipăm efectele ei negative şi nuţi în procesul experimentelor, elaborarea Organismul uman, confruntat cu numeroa- să lărgim posibilităţile adaptive ale organis- unor recomandări practice în vederea dimi- se situaţii de stres, antrenează întregul an- samblu de sisteme funcţionale, realizînd un Valorile manifestării reacţiilor psiho-comportamentale la program de apărare adaptare consolidat fi- persoanele cercetate logenetic şi perfecţionat de experienţa indi- � viduală (Derevenco P., 1992, Floru R., 1974). Persoanele care activează în cîmpul muncii sînt expuse, în special, următorilor 70 factori stresogeni: explozia informaţiona- 60 lă, hipochinezia, criza de timp, normele suprasolicitate, condiţiile nefavorabile de 50 temperatură, presiune, umiditate, lipsa 40 normelor igienice la locul de muncă etc. A fost acumulat un amplu material experi- 30 � mental care relevă că reuşita ori nereuşita 20 activităţii umane în condiţiile noi depinde de particularităţile tipologice şi în special 10 de rezistenţa sistemului nervos (Floru R., 1974, Levi L., 1984, Hăulică I., 1982). 0 Printre mutaţiile sociale care facilitează 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 apariţia stresului profesional se pot enume- ra: dezvoltarea mijloacelor de comunicaţie, aglomeraţia urbană, explozia demografică, Notă: 6. iritabilitate; poluarea, criza surselor energetice etc. Ac- 1. instabilitate profesională; 7. creativitate redusă; tivitatea intelectuală exercită o anumită in- 2. performanţe reduse; 8. agresivitate; fluenţă asupra stării emoţionale a omului. 3. pasivitate; 9. deteriorarea relaţiilor interpersonale; Stresul profesional este generat de criza de 4. absenteism; 10. deficit de atenţie; adaptare provocată mai ales de tranziţia, diversitatea mediului fizic şi psihoemo- 5. depresie; 11. insatisfacţie.

NR. 3 (27) iunie 2006 19 cercetări ştiinţifice

Variaţia indicilor sistemului cardiovascular (F.C.C. şi T.A.) aparatului electronic de diagnosticare expres după starea sănătăţii şi vîrstă - „Barier” (ROK-1), care permitea de a sincroni- za cu precizie înaltă nivelul F.C.C. şi T.A. În timpul fiecărei investigaţii, indicii T.A. şi 140 F.C.C. se măsurau de 2 ori la unul şi acelaşi 120 braţ, apoi se determina media. Studierea stării funcţionale a sistemului cardiovascular 100 se efectua la o oră stabilită (745 - 1400). 3) Metoda chestionarelor de evaluare 80 F�C �C ������ ��� (autoevaluare). Această metodă are drept scop ches- 60 T �A �S �����H �� tionarea unor situaţii existenţiale cu rol de T �A �D�����H �� stresori, precum şi a unor trăsături persona- 40 le ale subiectului vizînd fie vulnerabilitatea sa la stresorii, potenţiali sau electivi, fie coe- 20 ficientul de toleranţă la stresul profesional, desemnînd rezistenţa psihofiziologică a 0 individului la stresul profesional. Metoda 1 2 3 4 5 6 7 chestionarelor de autoevaluare s-a utilizat La începutul zilei de muncă pentru studierea răspunsului la stresul pro- fesional sub aspect fiziologic, psihologic, comportamental. În acest scop, s-a aplicat chestionarul de stres profesional care cu- prindea mai multe forme de teste. 140

120 EVALUAREA REZULTATELOR ŞI ANALIZA LOR 100 Reacţiile psiho-comportamentale la 80 F�C �C ������ ��� persoanele supuse cercetării s-au mani- festat la un nivel înalt şi au fost depistate 60 T �A �S � ���H �� datorită aplicării în metoda de cercetare a T �A �D�����H �� chestionarului de stres profesional. S-au 40 constatat reacţii atît de natură psihologi- că, cît şi comportamentală. 20 Analizînd rezultatele chestionarului de stres profesional, s-a determinat că la 0 67,2% din persoanele chestionate predo- 1 2 3 4 5 6 7 mină reacţiile de tip comportamental ce se reflectă prin instabilitate profesională şi La sfîrşitul zilei de muncă performanţe scăzute. La 51,3% s-a manifes- tat starea de pasivitate, absenteism şi dete- nuării nocive a stresului asupra omului. - femei cu dereglări somatice cu vîrsta riorare a relaţiilor interpersonale. S-a făcut o analiză complexă (în baza cuprinsă între: Totodată, persoanele examinate şi-au experimentelor ) a acţiunii stresului pro- 1) 24- 35 ani; manifestat activitatea profesională prin di- fesional asupra indicilor psiho-fiziologici 2) 36- 45 ani; verse reacţii psihice şi emoţionale. La 17,5% în procesul activităţii intelectuale a per- 3) 46-56 ani. s-a evidenţiat o stare de depresie întîlnită soanelor cercetate. Ca factori stresanţi au servit: la persoanele cu vîrsta cuprinsă între 24- 35 -suprasolicitările intelectuale prin limi- ani. La un nivel înalt s-au manifestat reac- MATERIALE ŞI METODE DE tarea în timp şi organizarea neraţională a ţiile de iritabilitate - 52,4%, creativitate re- CERCETARE procesului de instruire; dusă 35,6%, la fel s-au evidenţiat şi reacţiile -suprapopularea sălilor de clasă (25-35 de agresivitate - 9,5%, insatisfacţie - 25,2%, Testările şi experimentele au fost efectua- persoane); deficit de atenţie – 34,3%. La majoritatea te asupra unui contingent de profesori de la -hipochinezia ; persoanelor supuse cercetării aceste reacţii două instituţii de învăţămînt din raionul Nis- -iluminarea insuficientă; au fost depistate combinat (reacţii de na- poreni. -mobilierul din sălile de clasă nu cores- tură psihologică şi comportamentală). În Vîrsta persoanelor supuse cercetării era pundea normelor igienice; urma aplicării acestei metode în procesul cuprinsă între 24-56 ani, de acelaşi sex (fe- -diverse metode de cercetare. de investigaţie, am putea releva că factorii minin), în număr de 40 persoane. În procesul de investigaţie au fost aplica- de stres profesional îşi lasă amprenta nu Cercetările s-au efectuat într-un interval te următoarele metode: numai asupra sistemelor vitale ale organis- de timp de 60 zile. 1) Metoda determinării stării de sănătate mului, ci şi asupra stării emoţionale, com- Investigaţiile s-au efectuat la o oră stabilită: a persoanelor. portamentale, psihologice. dimineaţa 745,pînă la începutul zilei de muncă, Starea de sănătate a fost determinată şi după prînz, ora 1400 , la sfîrşitul zilei de muncă. conform anamnezei din fişele de sănătate MODIFICAREA UNOR Persoanele investigate au fost distribuite şi conform chestionarelor pentru auto- INDICI CARDIOVASCULARI (F.C.C. şi T.A.) în 6 clase conform vîrstei şi stării de sănătate: aprecierea stării de sănătate. SUB INFLUENŢA STRESULUI PROFESIONAL - femei cu starea sănătăţii normală şi vîr- 2) Metoda studierii F.C.C. şi T.A. (frecvenţa sta cuprinsă între: contracţiilor cardiace şi tensiunea arterială). Analizînd F.C.C. şi T.A. la persoanele exa- 1) 24- 35 ani; Drept indici pentru cercetare au servit minate la începutul zilei de muncă şi la 2) 36- 45 ani; F.C.C. şi T.A. sfîrşitul zilei, s-a observat o deviere de la 3) 46-56 ani. Această metodă s-a efectuat cu ajutorul normă a acestor parametri.

20 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Astfel, s-a determinat că la persoanele cu reactivitatea sistemului nervos şi reglarea distinge, practic, aceeaşi frecvenţă a devie- starea sănătăţii normală şi vîrsta cuprinsă aparatului cardiovascular. rilor somatice (corespunzător 77-80%). între 24-35 ani, precum şi a celor cu dere- Analiza rezultatelor testării şi gruparea glări somatice, F.C.C. creşte spre sfîrşitul zi- VARIAŢIA DEREGLĂRILOR autoaprecierii dereglărilor conform orga- lei de muncă cu 6-12 b./min., T.A.S. cu 4-5 SOMATICE LA PERSOANELE nelor şi sistemelor denotă că, în mare mă- mm/Hg, cea diastolică cu 3-6 mm/Hg, ceea CERCETATE sură, repartizarea lor corespunde tabloului ce denotă faptul că persoanele cu vîrsta dereglărilor descrise în rezultatul aprecieri- cuprinsă între 24-35 ani sunt mai stresoa- Conform anamnezei din fişele de sănăta- lor conform fişelor de sănătate. gravate decît cele cu vîrsta cuprinsă între te ale persoanelor şi analizei chestionarelor, Cele mai frecvente dereglări somatice 36-56 ani. Examinînd F.C.C. şi T.A., s-a ob- pentru autoaprecierea stării de sănătate au stabilite la persoanele cercetate se referă servat că în situaţii obişnuite la persoanele fost determinate cele mai frecvente dere- la următoarele sisteme: respirator (19,5- cu vîrsta cuprinsă între 36-56 ani, atît sănă- glări din partea unor sisteme de organe. 20,5%), cardiovascular (38-39%), gastroin- toase, cît şi la cele cu dereglări somatice, În aşa fel, s-a stabilit că 77-80 % din testinal (9,5-10,5%), nervos (5,5%), uroge- F.C.C. şi T.A. este majorată, aceasta datorită persoanele cercetate aveau dereglări ale nital (4,5%), la restul persoanelor nu au dereglărilor de activitate ale unor sisteme funcţiilor diferitelor sisteme: respirator, fost stabilite dereglări. de organe, precum şi a vîrstei înaintate. În cardiovascular, gastrointestinal, nervos, prealabil şi la aceste persoane spre sfîrşitul urogenital etc., la – 20-23 % starea sănătă- CONCLUZII zilei de muncă se observă o creştere a F.C.C. ţii era în normă. cu 2-4 b./min, a T.A.S. şi T.A.D. cu 3-5 mm/ Deşi dereglările funcţionale ale unor sau Din rezultatele obţinute putem conchide Hg, datorită influenţei factorilor stresogeni altor organe exprimă parţial starea de sănă- că activitatea intelectuală încordată, legată asupra funcţiei sistemului cardiovascular. tate a persoanelor, informaţia obţinută în de efectuarea rapidă a normei de muncă în În condiţiile muncii intelectuale modi- rezultatul analizei fişelor şi chestionarului condiţiile crizei de timp, condiţionează o ficarea F.C.C. şi T.A. depinde şi de mulţi de sănătate permite de a afirma că la per- stare de stres însoţită de: factori obiectivi: inclusiv de caracterul soanele cu vîrsta cuprinsă între 24-35 ani, - erori în procesul muncii; muncii, stărea emoţională a persoanei, precum şi la cele cu vîrsta între 36-56 ani, se - oboseală mărită; - manifestarea reacţiilor psiho–compor- Femei cu vîrsta cuprinsă între 24-35 ani tamentale; - o creştere a T.A. şi F.C.C.; � Stresul profesional poate fi apreciat ca un factor negativ, care de cele mai 40 multe ori constituie un factor de scăde- re a rezistenţei adaptive; 35 Factorii stresogeni la o acţiune înde- 30 lungată pot duce la dereglarea func- ţiilor sistemelor de organe şi apariţia 25 diferitelor patologii. 20 Datele experimentale obţinute consti- tuie nişte premise pentru recomandări 15 practice în vederea contracarării stresului 10 profesional şi diminuării acţiunii sale ne- gative asupra sănătăţii şi activităţii intelec- 5 tuale. 0 Măsurile eficace de prevenire a stre- 1 2 3 4 5 6 sului profesional trebuie să fie stabilite într-un program special, la realizarea acestuia participînd persoane din di- Femei cu vîrsta cuprinsă între 36-56 ani verse domenii: medicină, psihologie, sociologie, fapt care ar imprima acestei � probleme un aspect social.

BIBLIOGRAFIE 40 35 1. Alonso S. „Estres y depresion” // Med. Clin. 1991, p. 312-314. 30 2. Derevenco P. Stresul între sănătate 25 şi boală de la teorie la practică. Ed. Dacia, 20 Cluj-Napoca, 1992. 3. Floru R. Stresul profesional. Ed. Enci- 15 clopedică, Bucureşti, 1974. 10 4. Furdui F. I. Stres i zdorovie. Ed. Ştiinţa, Chişinău, 1990. 5 5. Dan G. Factori obiectivi şi subiectivi 0 în integrarea profesională a femeii. Iaşi, 1 2 3 4 5 6 1995, p. 20-23. 6. Hăulică I. „Stresul şi boala”. Ed. Dacia, Bucureşti, 1982. 7. Levi L. Le stress dans l’industrie. Cau- Notă: ses, effects et prevension, B.I.T., Geneva, 1. fără dereglări; 4. sistemul gastrointestinal; 1984. 2. sistemul respirator; 5. sistemul nervos; 3. sistemul cardiovascular; 6. sistemul urogenital.

NR. 3 (27) iunie 2006 21 cercetări ştiinţifice

ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT GENERATED BY A ROMANIAN URBAN LANDFILL Carmen ZAHARIA, Mioara SURPĂŢEANU and Matei MACOVEANU Department of Environmental Engineering, Faculty of Industrial Chemistry, Technical University of Iaşi, D.Mangeron Bvd. no.71A, 700050 Iaşi, ROMANIA e-mail address: [email protected]

Prezentat la 15 mai 2006

Abstract: Depozitarea deşeurilor urbane este un proces tehnologic ce poate influenţa negativ calitatea mediului. Pentru exprimarea nivelului de poluare în area depozitelor este necesar evaluarea impactul asupra mediului împreună cu analiza calităţii aerului, apei şi solului în timpul şi după activitatea deşeurilor depozitate. În Moldova (oraşul Hârlău) depozitele de deşeurilor sunt organizate conform tehnologiilor tradiţionale, direct pe sol sau sub sol, pe terenuri speciale în suburbiile oraşului numite gropi de gunoi urbane sau municipale. Impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului înconjurător este estimat folosind binecunoscuta metoda a indicelui global de poluare.

Cuvinte cheie: deşeu, depozit, groapă de gunoi, estimarea impactului asupra mediului, indicile poluării globale. Keywords: waste, deposition, landfill, environmental impact assessment, global pollution index

1. INTRODUCTION for different type of deposits, GD immediately and other times for 268/2005 for waste incineration, long period in accordance with The modern strategy of waste GD 349/2005 for wastes deposi- the national legislation and pro- management includes a hierarchy tion, directive 1147/2002 for post cedures. The assessment of of waste management options closing wastes deposition etc.). an environmental impact in the where the first accent is focused The implementation of the waste case of municipal waste landfill on the prevention of waste pro- legislation imposes reliable data (not dangerous waste deposit) duction (Atudorei and Păunescu, of: must contain the field, objec- 2002). This is followed by the − waste production and tives, adopted policy, evaluation promotion of recycling and reuse characteristics together of fond situation together with activities and, after, the optimiza- with the waste treatment the impact assessment of the tion of final waste deposition and facilities; major and sensible environment waste safety. − waste management; components. It must be taking In the last years, a lot of impor- − minimization of changes into account aspects as the long tant reglementations and legisla- for the deposition area/ period impact, the post closing tive acts have been approved as place; deposit management and the proposals of Environment Minis- − establishment of recy- policies for long period area use. try or/and disposals of Romanian cling routes and opening For the characterization of the ur- Government as directives for of market for recycling ban waste landfill, it is necessary wastes and special directives for materials. to distinguish three important as- dangerous wastes, reglementa- For an acceptable/legal waste pects: tions for urban/municipal waste management is necessary the − the kind of wastes: What control, technical standards for evaluation of environment impact wastes were or are de- waste incineration or municipal/ generated by waste deposition posited, in what quantities urban waste deposition (e.g. Law and, after that, improvements of and what forms? What is 426/2001 for waste management, waste deposition conditions and the technique of waste GD 856/2002 for wastes cata- technologies. discharge? Also, what logue, GD 1470/2004 for approv- More than that it is imposed the new waste must be stud- al of national waste management application of waste separa- ied through analysis of strategy and plan, MO 757/2004 tion/selection at the generation prelevated samples? for approval of technical norms source, improvement of recycling − the compounds and sub- imposed by wastes deposition, efficiency and promotion of final soil type: What are the MO 95/2005 for acceptance cri- deposition safety. compounds presented teria for waste deposition and The environmental impact is nec- into the wastes? In what national list of accepted wastes essary to be assessed sometimes forms and concentrations

22 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

? The subsoil conditions: specialized service/sector of Lo- industrial assimilable wastes, the What type of materials are cal Council or Local Municipal main components are: paper, components of the landfill Government (Local Council of blue-print paper or cardboard, subsoil ? Hârlău, Service of community plastics, textiles, glass, ceramics, − the monitoring systems management). metallic bodies, foods or other (control systems); for ex- The urban wastes collected from vegetable products, ashes etc., amples, the kind of exis- population or different economic structural composition that togeth- tent layer that covers or agents have different composi- er with humidity and caloric pow- not the waste landfill and tions that vary into each year. The er influences the waste quality. the type of exfiltration technological process of urban de- The average composition of col- systems and surface out- position on the Hârlău controlled lected wastes was not estab- flows. landfill involves the next steps: lished by adequate or indicated So, the environment quality (air, − municipal wastes collec- analysis but was estimated af- water, soil) into the municipal tion from population and ter weighing and precollection. waste deposition area must be business owners; The average composition of urban monitorized. − transportation of the col- wastes includes: 10% paper and The urban waste landfill is con- lected wastes; blue-print paper; 2% glass; 2 % sidered a deposit of non-dan- − deposition of collected plastics; 5% textiles; 5% metal- gerous wastes from population wastes. lic bodies; 40% organic materials; and non-dangerous assimilable The collection and pre-handling 36% other wastes (inert materials wastes from economic agents or at the waste generation source as soil, ashes, woods, leaves). company. are performed into special spac- The quality of urban wastes de- In this paper is assessed a case es, into different receivers or pends of people and economic study for an old Moldavian urban ecologic containers (120 metallic companies number (e.g. Hârlău waste landfill of Hârlău town. Also, euro-containers of 120 l capacity has 11 300 people and 53 eco- the assessment of environmental and 40 exchangeable containers nomic companies/institutions), impact generated on the urban of 4 m3 capacity). These are di- collection points (e.g. 12 waste waste landfill is quantified using rectly transported or discharged collection points in Hârlău from an adequate evaluation method periodically into special transpor- population and 21 collection – the global pollution index. tation vehicles (5 special vehicles points from economic companies/ of 5 m3 capacity and 2 vehicles of institutions) and varies every year 2. WASTE DEPOSITION TECH- 7 m3 capacity), in closed system. (for example: 10 318 m3 munici- NOLOGY AND EFFECTS ON These spaces are closed to blocks pal wastes from population and ENVIRONMENT of flats or other buildings and per- other municipal services in 2002 mit the access of vehicles inside. and 10 288 m3 in 2003). The urban waste landfill into From the data base of Local The receivers or ecological con- Hârlău town is managed by a Council Hârlău for the urban and tainers were placed into the prox-

Table 1 Municipal wastes collection and destination into Hârlău town

Type of collected Weighing Quantity of Disposal/ No Valorification wastes (t) collected wastes (t) quantity (t) Municipal wastes from: Landfill (soil) / - population; No / No/only plastics in 2500 (ρ=0,5 t/m3) 2500 - assimilable from business Estimation some schools 1140 1140 1 owners (industry, Estimation commercial units, institutes) 15.3 (metals: 13, PET: 0.3, - recycling wastes Weighing Yes paper: 2) 15.3/recycling Wastes from municipal services: Landfill (soil) / - street cleaning; 500 (ρ=0.3 t/m3) 2 No/ No 500 - market cleaning; 100 estimation 100 - park, garden, green 300 300 spaces Wastes from building or No / 100 (ρ=2 t/m3) 3 Yes 100 construction materials estimation

4 Wastes from hospitals No 5 No Incineration / 5

Other wastes (inerts, 5 No - No - dangerous wastes etc.)

NR. 3 (27) iunie 2006 23 cercetări ştiinţifice

imity of the fixed collection points of CO2, H2S, SOx, NOx, CO, CH4, which deserves much more at- (in some collection points was solid particles etc. tention and cooperation between started the selective precollection On the landfill, there were no air the specialists. The known meth- for recycling facilities) and dis- depollution equipments or safety ods used to quantify the ecologi- charged two days per week into covering systems of landfill sur- cal impact are: diagrams, matrix, the districts with blocks of flats face. There were no measure- check lists, pollution index etc. and one day per week for individ- ments of gaseous flow or pollutant (Macoveanu, 2005). ual residence or co domains. concentrations into atmosphere The environmental impact of The conventional deposition of to balance the air emissions. So, wastes deposition on Hârlău ur- urban non-dangerous wastes is the main air pollutants together ban landfill is assessed by the made according with the tradi- with the meteorological condi- global pollution index, which tional technology: tions (e.g. temperature, pressure takes into account the ideal - wastes are discharged etc.) must be monitorized. value and real value of quality from transportation ve- The urban landfill has no systems indicators that are representa- hicles and deposited on to control the exfiltrations or to tive for evaluated environmental landfill into a layer having treat the landfill leachate.I n these components. This method con- 1.5-2 m height; cases, the subsoil quality will be sists of synthetic appreciations, - the new wastes are de- defined on the basis of geology based on quality indicators for posited only after the and local soil characteristics. each environmental component, temperature of the layer During exploitation, the landfill is and their further correlation us- above was decreasing covered with temporary layer and ing a graphical representation. to the temperature of the before closing with a final layer of The assessment of environment natural soil after the aero- soil or clay with or without vegeta- quality into the area of Hârlău bic fermentation; tions. urban landfill is done for the air, - the wastes are periodical- The soil can be acidified (more water and soil quality. ly compacted for avoid- than 40 % biodegradable prod- Thus, there are appreciated the ing the high air gaps that ucts) by the organic and inorgan- quality indicators of each envi- facilitate the self ignition ic acids (e.g. acetic acid, grease ronmental component (surface

and so, the burning of acid, H2S etc.) generated into water, ground water, air and landfill; the fermentation process and a soil) and after, made correlations - the waste layers are pe- lot of toxic compounds can be based on graphics and assess- riodically covered with introduced in subsoil and so ap- ment by global pollution index. soil or other inert materi- pears soil and subsoil pollution. For each environmental factors als (sands) with 10-30 cm Also, the subsoil has a loessian is proposed a record (evaluation height. layer that kept the pollutants that degree) that quantifies the pollu- The waste deposition is made penetrate from the landfill and not tion of the component expressed through frontal advancement; in permit the contact with ground by a bonity scale. this case the landfill is formed on waters. But, some of these toxic The bonity scale is appreciated a perpendicular surface upon the compounds reach to the ground through records from 1 to 10, 10 filling direction. waters and affect their quality as representing the non affected Each new layer must be started water resource. natural state and 1 represent an in the same place as the first for Almost all of the landfill from Mol- irreversible and major deteriora- an equal exposure during the at- dova region has more than 60 % tion of the studied environmental mospheric rains. of their filling capacity occupied. components (Macoveanu, 2005). The Hârlău landfill is not en- We were done some measure- It has to be remarked the fact closed with fence of minimum 2 ments of the pollutant concentra- that this method is mainly based m height. During the deposition tions in air, ground waters, soil on subjective appreciations and on landfill, the urban wastes were and subsoil and also nearly sur- therefore the experience of eval- decomposed by fermentation face waters (upstream and down- uators is very important. processes (aerobic or anaerobic stream of Nicolina river) for the Some legislative acts/norms process) in two steps: acid gen- Hârlău landfill. must be taken into account (e.g. esis and methanogenesis. The quality indicators for the Government Ordinance no.1146/ The whole surface of landfill is ground water quality are monitor- 2002 for surface waters, Drinking not covered and can be consid- ized two times per year (the land- Water Law no.458/2002 for drink- ered as fixed pollution source be- fill having 2 drilling well to collect ing water quality amended by cause of the gaseous emissions the ground water samples). GD 351/2005, Government Ordi- generated into the aerobic/anaer- At the Hârlău landfill does not ex- nance no.188/2002 for approval obic fermentation processes. The ist potential sources of noise. The of technical norms for waste- gaseous emissions generated by only noises are generated by the water quality 001 and 002/2002 the waste decompositions are not compacting processes and trans- amended by GD 352/2005, Gov- captured as biogas for energetic portation. ernment Order no.592/2002 for uses and so, can be felt by the air quality together with Standard persistent smells with negatively 3. ENVIRONMENTAL IMPACT 12574/1984, Government Order effects on health of human bod- ASSESSMENT no.156/1997 for soil quality). ies or vegetation. The proposed bonity scale for the Into the gaseous emissions are Environmental impact assess- environmental components: sur- presented important quantities ment is a very complex process, face water, ground water, air and

24 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice soil are presented into tables 2, 3, non-methane volatile organic Where:

4 and 5. To characterize the sur- compounds (NMVOC), CH4 and Si – area of the ideal state face water quality are evaluated dust. For soil are evaluated total of environment and chemical oxygen demand (COD), organic compounds (TOC), ex- Sr – area of the real state biochemical oxygen demand tractible compounds and pH. of environment.

(BOD), ammonia, nitrogen, sul- The global pollution index (IGP) is The literature (Macoveanu, 2005; phate, residues and phosphorus. expressed as following: Negrei, 1999; Rojanschi, 1997) For ground water are evaluated proposes for different values of

COD, ammonia, nitrogen, sul- IGP an adequate assessment of phate, residues and extractible environmental impact syntheti- Si substances. IGP = (1) cally presented into Table 6. To characterize the air quality are S r evaluated SOx, NOx, CO, CO2, Table 2 Evaluation scale for surface water (bonity scale)

Bonity Water COD BOD Ammonia Nitrogen Sulphate Residues Phosphorus scale category (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) 10 Drinking water < 5 < 3 < 0.05 < 4 < 80 Fond < 0.2

9 Category I 5 3 0.05-0.20 4 80 Fond 0.2-0.25

8 Category II 5-10 3-5 0.20-0.30 4-13 80-150 200-500 0.25-0.3

7 Category III 10-20 5-10 0.30-0.6 13-26 150-250 500-1000 0.3-0.5

6 Category IV 20-50 10-25 0.6-1.5 26-66 250-300 1000-1300 0.5-0.8

5 Category V 50-100 25-30 1.5-2.0 66-75 300-500 1300-1500 0.8-1

Stage 1 of 4 degradation 100-150 30-50 2.0-3.0 75-85 500-700 1500-1700 1-2 Stage 2 of 3 degradation 150-300 50-100 3.0-4.0 85-95 700-800 1700-1800 2-3 Wastewater 2 stage 1 300-400 100-500 4.0-5.0 95-100 800-900 1800-2000 3-4 Wastewater 1 stage 2 > 400 > 500 > 5.0 > 100 >900 > 2000 > 4

Table 3 Evaluation scale for ground water (bonity scale)

Bonity Water COD BOD Ammonia Nitrogen Sulphate Residues Extractible scale category (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)

10 Drinking water < 5 < 3 < 0.05 < 4 < 80 Fond < 1

9 Category I 5 3 0.05-0.20 4 80 Fond 1-3

8 Category II 5-10 3-5 0.20-0.30 4-13 80-150 200-500 3-5

7 Category III 10-20 5-10 0.30-0.6 13-26 150-250 500-1000 5-10

6 Category IV 20-50 10-25 0.6-1.5 26-66 250-300 1000-1300 10-15

5 Category V 50-100 25-30 1.5-2.0 66-75 300-500 1300-1500 15-20

Stage 1 of 4 degradation 100-150 30-50 2.0-3.0 75-85 500-700 1500-1700 20-25 Stage 2 of 3 degradation 150-300 50-100 3.0-4.0 85-95 700-800 1700-1800 25-30 Wastewater 2 stage 1 300-400 100-500 4.0-5.0 95-100 800-900 1800-2000 30-35 Wastewater 1 stage 2 > 400 > 500 > 5.0 > 100 >900 > 2000 > 35

NR. 3 (27) iunie 2006 25 cercetări ştiinţifice

Table 4 Evaluation scale for air (bonity scale)

Bonity NOx Dust CO VOC SO CH scale Air category mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 µg/mx 3 mg/m4 3 10 Natural quality 0-0.020 0 < 3 0-20 0 Abs. Clean 9 air - stage 1 0.020-0.150 0.0-0.04 3-4 20-50 0.0 - 0.02 0-0.2 Clean 8 air – stage 2 0.150-0.750 0.04-0.06 4-6 50-150 0.02 - 0.05 0.2-0.5 Affected 7 air– stage 1 0.750 -7 0.06-0.08 6-10 150-300 0.05 - 0.2 0.5-1 Affected 6 air- stage 2 7 -75 0.08-0.1 10-15 300-700 0.2 - 0.4 1-5 Polluted 5 air – stage 1 75 -350 0.1 – 0.16 15-20 700-1000 0.4 - 0.8 5-10 Polluted 4 air – stage 2 350-550 0.16 –0.25 20-50 1000-3000 0.8 - 1.5 10-15 Degradated 3 air - stage 1 550-700 0.25 - 0.8 50-75 3000-5000 1.5 - 4 15-20 Degradated 2 air - stage 2 700-750 0.8 –2.0 75-100 5000-10000 4 - 8 20-50

1 Not breathable >750 > 2.0 > 100 > 10000 > 8 > 50

Table 5 Evaluation scale for soil (bonity scale)

Bonity scale TOC pH Extractible compounds, mg/kg for soil mg/Kg soil 10 6.8-7.2 < 3 < 100

9 6.8-6.4 and 7.2-7.8 3 - 3.2 100 – 500

8 6.0-6.4 and 7.8-8.0 3.2 - 3.4 500 – 1000

7 5.8-6.0 and 8.0-8.2 3.4 - 3.6 1000 – 2000

6 5.6-5.8 and 8.2-8.8 3.6 - 3.8 2000 – 3750

5 5.4-56 and 8.8-9.2 3.8 - 4 3750 – 5000

4 5.0-5.4 and 9.2-9.8 4 - 4.5 5000 – 6250

3 4.7-5.0 and 9.8-10 4.5 - 7 6250 – 7500

2 4.2-4.7 and 10-12 7 - 10 7500 – 10000

1 < 4 and > 12 > 10 > 10000

Table 6 The environmental impact assessment using the values of pollution index

IGP values Effects / real situation

IGP = 1 Natural environment, not affected by industrial/human activities

1< IGP < 2 Environment modified by industrial/economic activities within admisible limits

2< IGP < 3 Environment modified by industrial/economic activities generating discomfort effects

3< IGP < 4 Environment modified by industrial/economic activities generating distress to life forms

4< IGP < 6 Environment modified by industrial/economic activities, dangerous for life forms

IGP ≥ 6 Degradated environment, not proper for life forms

26 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

4. EXPERIMENTAL DATA suspended particles; (Iaşi-Hârlău national route). - specific water pollutants The quality indicators have been The magnitude of environmental from surface water analyzed by standardized methods, potential pollution generated by (upstream and downstream according to Government Acts and waste deposition into the Hârlău of Nicolina river) and standards. landfill was established based ground water (2 drilling The experimental results are on the analysis (Surpăţeanu and organized at the basis of presented in Tables 7-11. The Zaharia, 2002) of: waste landfill, upstream quantification of environmental - specific air pollutants from and downstream of waste impact is performed by the the gaseous emissions landfill, 8-10 m depth); global pollution index. The using an automatic - specific soil pollutants from records (evaluation degrees) for OLDHAM MX 21 Plus 8 soil samples from landfill each environmental component analyzer (5 analysis at area (at 5 cm and 30 cm assessment (surface water, ground the fixed collection points depth, the landfill surface is water, air and soil) are given taking on and around the landfill ca 20 000 m2) and one soil into account the experimental data area) and equipment for sample (reference soil) from of the physic-chemical analysis. determination of solid 6 km far from the landfill area Table 7 The characteristics of surface water (Nicolina river)

Downstream Order 1146/2002 No Quality indicator Upstream landfill landfill Quality II 1 pH 7.34 8.19 6.5 – 8.5 2 Total suspended solids, mg/l 35 53 - 3 Turbidity (FTU) 65 54 -

4 COD,mgO2/l 34.86 37.83 10 5 BOD, mg/l 9.12 8.52 5

6 Nitrate, mg/l N-NO3 1.3 2.32 3

7 Nitrite, mg/l N-NO2 0.064 0.20 0.06 8 Phosphate, mg P/l 0.029 0.832 0.2 9 Sulphate, mg/l 260 360 150 10 Hardness, °G 3.58 34.72 - 11 Extractible substances, mg/l 15.5 6.5 - 12 Chloride, mg/l 21.3 468.6 100 13 Residues, mg/l 685 3232 500 14 Ammonia, mg/l 0.40 1.23 0.3

15 Sulphide and H2S, mg/l abs 0.06 nothing

Table 8 The characteristics of ground water (drilling no.1 and 2)

Law 311/2004 No Quality indicator Drilling 1 Drilling 2 (amended of Law no. 458/2002)

1 pH 8.18 8.61 6.5-9.5 2 Total suspended solids, mg/l 58 4 - 3 Turbidity (FTU) 57 2 < 5

4 COD, mgO2/l 5.96 0.757 5

5 COD, mgO2/l 1.12 0.933 -

6 Nitrate, mg/l N-NO3 2.31 26.52 - 7 Ammonia, mg/l 1.37 abs. 0.5

8 Nitrite, mg/l N-NO2 0.42 0.09 - 9 Phosphate, mg P/l 0.065 0.059 - 10 Sulphate, mg/l 1334 424 250 11 Chloride, mg/l 28.4 46.085 250 12 Hardness, ° G 25.31 25.42 100 13 Residues, mg/l 1492 636 5 14 Extractible, mg/l 13.42 16.11

NR. 3 (27) iunie 2006 27 cercetări ştiinţifice

Table 9 The characteristics of emissions into air

Concentration M.A.C. (mg/mc) No Source Noxe type (hour), mg/mc Order no. 592 / 2002

CO2 0.1 - CO 0 10 COV 20 -

NOx 1.1 0.2 (0.1–tolerated limit)

1 Prelevation point E1 SO2 0.2 0.35

CH4 0 -

H2S 0.2 -

NH3 2 - dust 0.6 0.5

CO2 0.1 - CO 38 10 COV 21 - NO 2.1 0.2 (0.1–tolerated limit) Prelevation point E2 x 2 SO2 0.2 0.35

CH4 0.1 -

H2S 0.2 -

NH3 3 - dust 0.6 0.5

CO2 0 - CO 7 10 COV 24 - NO 2.1 0.2 (0.1–tolerated limit) Prelevation point E3 x 3 SO2 0.1 0.35

CH4 0 -

H2S 0.1 -

NH3 0.5 - dust 0.5 0.5

CO2 0 - CO 3.5 10 COV 26 - NO 2.1 0.2 (0.1–tolerated limit) Prelevation point E4 x 4 SO2 0.1 0.35

CH4 0 -

H2S 0.2 -

NH3 2 - dust 0.5 0.5

CO2 0 - CO 3.5 10 COV 19 - NO 2 0.2 (0.1–tolerated limit) Prelevation point E5 x 5 SO2 0.1 0.35

CH4 0 -

H2S 0.2 -

NH3 2 - dust 0.6 0.5

For soil, the normal, alert and MAC cord for surface water is: 5.714 The quality of soil is evaluated by: (maximum admissible concentration) The quality of ground water is evalu- TOC: 2; extractible compounds: 8; values for extractible compounds ated by the following records: pH: 9. The evaluation record for soil are given into the Ministerial Order COD: 9; Ammonia: 7; Nitrogen: 7; is: 6.33 no.156/1997 and have the values of: Sulphate: 2; Residues: 6; Extractible: The Fig.1 described the ideal and real < 100, 1000 and, respectively, 2000 6. The evaluation record for ground state for each environmental com- mg/Kg dry soil. water is: 6.167 pounds and permitted the calculation

The quality of surface water is evalu- The quality of air is evaluated by of the ideal and real area, Si and Sr ated by the following records: the following: (surface water: 5.714, ground water: COD: 6; BOD: 7; Ammonia: 6 ; Ni- SOx: 7; NOx: 7; CO: 6; VOC: 9; 6.167, air: 6.833 and soil: 6.33). trogen: 10; Sulphate: 5; Residues: CH4: 9; Dust: 3. The evaluation The IGP value is of 2.551 and corre- 1; Phosphorus: 5. The evaluation re- record for air is: 6.833 sponds to the situation of „environ-

28 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Table 10 The characteristics of soil (5 cm depth)

No Extractible substances, sample Soil prelevation pH TOC % mg/Kg soil 1 S1 7.526 19.97 1170 2 S2 7.120 13.99 1590 3 S3 8.230 3.52 210 4 S4 7.587 8.87 460 5 S5 8.102 5.58 160 6 S6 7.263 13.18 622 7 S7 7.342 16.85 896 8 S8 7.931 9.21 414 9 Reference sample 7.906 3.23 260

Table 11 The characteristics of soil (30 cm depth)

No Soil Extractible substances, pH TOC% sample prelevation mg/Kg soil 1 S1 8.133 6.82 740 2 S2 8.140 2.62 240 3 S3 8.124 1.11 500 4 S4 8.160 9.43 140 5 S5 8.290 3.61 60 6 S6 7.521 13.77 485 7 S7 7.508 10.29 613 8 S8 7.999 8.94 289 9 Reference sample 7.962 3.91 195 ment modified by industrial/econom- erated from the waste deposition REFERENCES ic activities generating discomfort activities or exist in good agree- 1. Alexei Atudorei and Ioan Păunescu, effects”. ment in each environmental com- Management of Urban Wastes, Ma- ponent around/on waste landfill. trix Rom Ed., Bucureşti, 2002. CONCLUSIONS The experimental data were ob- 2. Matei Macoveanu, Methods and tech- tained by standard analysis methods niques for ecological impact assess- The method of global pollution in- of the quality indicators, methods in- ment, Ecozone Ed., Iaşi, 2005. dex was applied for a preliminary ternationally approved (ISO). 3. negrei C., Tools and methods for assessment of environmental The value of IGP is of 2.551 and corre- environmental engineering, Eco- quality into the Hârlău urban land- sponds to ”an environment modified by nomic Press, Bucharest, 1999. fill.T here were analyzed the main industrial/economic activities generating 4. rojanschi V., Bran F., Diaconu Gh., pollutants from surface and ground discomfort effects”. Economy and environmental pro- waters, air and soil that are gen- tection: obligations of economical agents, Tribuna Economica Press, Bucharest, 1997. Soil Air 5. contract no.344P/2004, “Environ- 10 10 ment balances type I and II for the municipal/urban landfill of Hârlău”. 6. ***Drinking Water Law no.458/2002 for drinking water quality, Romanian Official Monitor no.552, 29.07.2002 amended by Gov.Directive 351/2005. 7. *** Gov.Order no.592/2002 for maxi- mum admissible concentrations for imissions of gaseous fluxes, Rom. Off.Monitor no.765, 21.10.2002. 8. *** Gov.Order no.1146/2002 for ap- proval the norms for classification of 10 10 surface water quality, Rom.Off.Moni- Surface water Ground water tor no.197, 27.03.2003. 9. Mioara Surpateanu, Carmen Zaharia, Fig.1. Graphic representation of environment evaluation ABC–Methods for the analysis of en- Si=200 cm2; Sr= 78.40 cm2. vironmental factors quality, T Ed., Iasi, 2002.

NR. 3 (27) iunie 2006 29 cercetări ştiinţifice

ARIA PROTEJATĂ "SELIŞTE - LEU" Gheorghe POSTOLACHE, dr. hab. în biologie, Grădina Botanică (Institut), AŞM, Ştefan LAZU, doctor în biologie, Grădina Botanică (Institut), AŞM, Vasile CHIRTOACĂ, doctor în biologie, Grădina Botanică (Institut), AŞM

This article presents the floristic and phytocenotic composition of "Selişte - Leu" protected area. Also in this article are listed forest stand species, shrub species and herb species. The autors mention the rare species.

Keywords: protected areas, floristic composition, forest stand. INTRODUCERE investigaţii este alcătuirea paşaportu- borete pure de gorun au fost înregistra- lui ariei protejate, s-au luat în vedere te în subparcelele 29L,27A,30J şi 30D. Aria protejată "Selişte - Leu" repre- recomandările metodice privitoare la Arboretele din subparcelele 28A au fost zintă o suprafaţă de pădure, atribuită la alcătuirea paşaportului ariei protejate atribuite la categoria de arborete mixte. categoria Rezervaţii naturale, A) Silvi- (Postolache, Teleuţă, Căldăruş, 2004). Arborete de stejar (Quercus robur, Q. ce (Legea privind fondul ariilor naturale pedunculiflora) s-au format la altitudini protejate de stat, anexa nr. 4) //Moni- REZULTATE ŞI DISCUŢII mai joase decât cele de gorun (tabelul torul oficial al Republicii Moldova, nr. 1). Ele au fost înregistrate în trei sub- 66-68, din 16.07.1998, art. 442). Până în Diversitatea arboretelor. După parcele (30A,29R,29M) cu o suprafaţă prezent nu a fost cunoscută compoziţia provenienţă în Aria protejată „Selişte totală de 24,5 ha. Vârsta – 80-90 ani. floristică şi structura comunităţilor ve- - Leu” au fost evidenţiate 3 categorii de Înălţimea stejarului este de 11 m. Dia- getale. Pentru realizarea acestui subiect, arboreturi: natural fundamentale, parţi- metrul tulpinii – 20 cm. Sunt arborete a fost cercetată compoziţia floristică, fi- al derivate şi artificiale (harta).3 de productivitate inferioară. Volumul tocenotică, diversitatea arboretelor ariei Arborete natural fundamentale. S-au masei lemnoase este de 78-178 m3/ha. protejate în scopul aprecierii valorii, si- păstrat în 12 subparcele cu o suprafaţă to- Arboretele mixte de stejar şi de gorun tuaţiei actuale şi elaborării măsurilor de tală de 179,4 ha, ceea ce constituie 57,0% s-au format la altitudinea de 250 m pe optimizare a conservării biodiversităţii. din suprafaţa Ariei protejate. La altitudini un versant cu expoziţia sud - est în sub- mai mari s-au format arborete de gorun parcela 29S. Ocupă o suprafaţă de 10,5 MATERIALE ŞI METODE (Quercus petraea). La altitudini mai mici ha. Vârsta stejarului şi gorunului este de s-au format arboreturi de stejar pedunculat 80 de ani. Înălţimea - 16 m. Sunt arbore- Aria protejată "Selişte - Leu" repre- (Quercus robur) şi de stejar pufos (Quer- te de productivitate inferioară. Volumul zintă o suprafaţă (315 ha) de pădure cus pubescens). masei lemnoase este de 137 m3/ha. cu arboreturi natural fundamentale de Arborete de gorun (Quercus petraea) Arboretele de stejar pufos (Quercus gorun (Quercus petraea),stejar pedun- s-au format la cele mai înalte altitu-dini pubescens) s-au format la altitudinea culat (Q. robur) şi de stejar pufos (Q. 200-300 m, pe versanţi cu expoziţia de 280 m pe un versant cu expoziţia pubescens). Este atribuită la categoria nord - est şi sud - est. Ele ocupă cea sud-vest în subparcela 27C. Ocupă o ecosisteme forestiere de gorun, stejar şi mai mare suprafaţă în aria protejată suprafaţă de 2,8 ha. Vârsta stejarului fag din Centrul Moldovei (Postolache, – 141,6 ha. Vârsta – 60-90 ani. Edifi- este de 95 ani. Înălţimea – 11 m. Dia- 2002). Aria protejată se află în cadrul catorul acestor arborete este gorunul metrul tulpinii – 24 cm. Sunt arborete parcelelor 27,28,29,30 ale Ocolului (Quercus petraea) care predomină în de productivitate inferioară. Volumul silvic Păruceni, Întreprinderea Silvică arboret. Specii însoţitoare ale gorunului masei lemnoase este de 95 m3/ha. Nisporeni. Este situată la est de comu- sunt teiul (Tilia tomentosa, T. cordata), Arboret parţial derivat de frasin, ste- na Boldureşti, raionul Nisporeni. Aria frasinul (Fraxinus excelsior). Solitar jar şi tei a fost înregistrat în subparcela protejată "Selişte - Leu" este amplasată se întâlnesc Carpinus betulus, Ulmus 27B. Ocupă o suprafaţă de 15,5 ha. S-a pe versanţi cu expoziţia sud - vest şi sud carpinifolia, Acer platanoides, Cerasus format la altitudinea de 225-275 m, pe - est, întretăiaţi de vâlcele. Altitudinea avium, Pyrus pyraster. Gorunul are 20- un versant cu expoziţia nord - est. Vâr- - 150-300 m. Sol cenuşiu de pădure, în 28 m înălţime, iar diametrul tulpinilor sta - 45 de ani. Este de o productivitate puţine suprafeţe - cernoziom de pădure. este de 20-28 cm. Sunt arborete de pro- inferioară. Volumul masei lemnoase este Cercetările s-au efectuat după meto- ductivitate mijlocie - 190-206 m3/ha de 102 m3/ha. de acceptate în domeniu (Braun - Blan- (subparcelele 29A, 29L, 27A, 28A) Arborete artificiale. Au fost create pe quet, 1964; Borza, Boşcaiu, 1965). şi de productivitate inferioară 77-145 parcursul a 55 de ani arborete pure de ste- Deoarece unul dintre scopurile acestei m3/ha (subparcelele 30D,30J,30E). Ar- jar, de gorun, de frasin, de salcâm, de pin

30 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

şi arborete mixte din aceste şi alte specii. Primul arboret are vârsta de 30 ani, cel Au fost create arborete pure de salcâm Arborete artificiale de stejar au fost de-al doilea - 40 ani. Volumul masei (48,1 ha) şi o suprafaţă cu arborete plantate în 5 subparcele, pe o suprafaţă lemnoase a arboretului mixt de gorun mixte de salcâm cu frasin (subparcela totală de 13,6 ha. Vârsta – 5-10 ani. Au este de 115 m3/ha. 27M). Sunt arborete de productivitate fost create arborete pure de stejar şi ar- Arborete artificiale de frasin au fost inferioară. Arboretul mixt din subpar- borete mixte de stejar cu frasin, paltin şi plantate în 4 subparcele cu o suprafaţă cela 27M este de productivitate mijlo- salcâm, de stejar cu frasin şi cu paltin. totală de 21,3 ha. Au fost create arborete cie. La vârsta de 40 ani volumul masei Sunt arborete de productivitate mijlocie. pure de frasin şi arborete mixte de frasin lemnoase este de 248 m3/ha. Arborete artificiale de gorun au fost cu salcâm şi de frasin cu stejar şi a. Arborete artificiale de pin au fost plantate în două loturi cu suprafaţa to- Arborete artificiale de salcâmau fost plantate în 6 subparcele cu o suprafaţă tală de 2,5 ha. A fost creat un arboret create în 15 subparcele cu o suprafaţă totală de 13,7 ha. Au fost create arborete pur de gorun cu suprafaţa de 1,3 şi un totală de 52,1ha. Sunt arborete de sal- pure de pin pe o suprafaţă totală de 9,5 arboret mixt de gorun cu frasin şi ulm. câm cu vârsta de 5,10,15,30 şi 35 ani. ha şi un arboret mixt din pin cu frasin,

Tabelul 1 Tipurile de arboreturi din Aria protejată „Selişte - Leu”

Parc./ Sup- Compoziţia Expo- Vârsta, H, D, Categoria arboretului Altitudine, Creşterea, Volum, sub- rafa- actuală ziţia ani m cm m m3/ha m3/ha parc. ţa,ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 29L 22,4 Natural fundamental prod.mijlocie 10Go 200 NE 60 18 20 5 206 27A 8.5 Natural fundamental prod.mijlocie 8Go2Fr 300 NE 65 19 22 4,0 158 29A 36,5 Natural fundamental prod.mijlocie 6Go3Fr1Te 200-280 SE 90 19 28 3,2 199 28A 37.9 Natural fundamental prod.mijlocie 4Go3Fr2Te1Dt 260-325 SV 65 12 22 4,9 190 30J 13,8 Natural fundamental prod.inferioară 10Go 175-220 NE 80 11 24 1,8 78 30D 18 Natural fundamental prod.inferioară 9Go1Dt 175-240 NE 75 16 22 2,9 145 30E 4,4 Natural fundamental prod.inferioară 6Go4Ci 200 E 30 10 12 4 77 30A 3,4 Natural fundamental prod.inferioară 9St1Dt 225 NE 80 11 20 2,2 84 29R 8,6 Natural fundamental prod.inferioară 9St1Dt 250 SE 90 11 20 1,6 78 29M 12,5 Natural fundamental prod.inferioară 8St2Ci 270 NE 80 18 20 2,1 178 27C 2.8 Natural fundamental prod.inferioară 8Stp2Fr 280 S 95 11 24 1,1 95 29S 10,5 Natural fundamental prod.inferioară 6St3Go1Dt 250 SE 80 16 20 2,6 137 27B 15.5 Parţial derivat 5Fr3St1Te1Dt 225-275 NE 45 18 20 1,1 102 30G 9,2 Artificial de productivitate mijlocie 6Go2Fr2Ci 225 E 35 13 16 6,2 127 30F 4,2 Artificial de productivitate mijlocie 10St 5 2 2 2 0,9 2 29G 0,9 Artificial de productivitate mijlocie 10St 275 SE 5 2 2 0,9 2 30I 7 Artificial de productivitate mijlocie 10St 200 E 5 1 2 1,4 1 29N 1,5 Artificial de productivitate mijlocie 5St2Fr2Pa1Sc 150 E 5 1 2 1,4 8 29O 4 Artificial de productivitate mijlocie 5St3Pa2Fr 225 SE 5 1 2 1 7 29B 6,9 Artificial de productivitate mijlocie 5St3Fr2Pa 275 SE 10 2 4 3,7 10 29C 2,9 Artificial de productivitate mijlocie 3St1Fr4Pa2Te 280 SE 15 5 10 4,6 39 29R 0,6 Artificial de productivitate mijlocie 10Fr 175 NE 55 20 24 5,7 219 27D 0.5 Artificial de productivitate mijlocie 10Fr 225 NE 55 15 18 5,4 151 27E 0.9 Artificial de productivitate mijlocie 9Fr1Sc 225 NE 50 18 22 6,1 171 27F 5.8 Artificial de productivitate mijlocie 6Fr3St1Dt 225 E 25 11 14 7,3 88 27G 1.1 Artificial de productivitate mijlocie 10Pi 225 NE 20 10 14 8,5 94 27K 1 Artificial de productivitate mijlocie 10Pi 250 NE 20 10 16 6,3 94 27K 1 Artificial de productivitate mijlocie 10Pi 250 NE 20 10 16 6,1 94 29D 5,5 Artificial de productivitate mijlocie 10Pi 275 SV 15 6 12 2,5 38 29F 0,9 Artificial de productivitate mijlocie 10Pi 275 SE 15 6 12 2,5 34 30C 1,3 Artificial de productivitate inferioară 10Go 225 30 9 12 4,1 62 30L 1,2 Artificial de productivitate inferioară 4Go2Fr4Ulc 190 NE 40 13 18 6,2 115 29H 4,2 Artificial de productivitate inferioară 3Pi3Fr2Sc1Te1Pa 250 SV 15 7 10 3,6 42 27H 4 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 225 NE 5 3 4 4,3 7 27L 0.6 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 250 NE 5 1 2 1,7 1 29I 28,6 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 275 SV 5 1 2 2 1 29Q 2,7 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 225 SE 5 3 4 4,3 7 30B 3.0 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 180 NE 5 3 4 4,3 7 27I 1.1 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 250 NE 5 3 4 3,8 6 30K 3,9 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 175 SE 5 3 4 4,3 7 29E 0,7 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 270 SE 10 4 6 4,8 10 30H 1,3 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 225 E 15 11 12 5 49 29J 0,8 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 175 SE 30 11 18 5,3 49 27J 0.1 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 225 E 35 12 18 5,3 58 27L 0.1 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 225 E 35 12 18 5,3 58 29P 1,2 Artificial de productivitate inferioară 10Sc 200 SE 35 15 18 5,3 89 27M 4.0 Artificial de productivitate inferioară 8Sc2Fr 225 NE 40 12 18 5,4 248 29T 0,9 30R 0,8

NR. 3 (27) iunie 2006 31 cercetări ştiinţifice salcâm, tei şi paltin, pe o suprafaţă de pufoasă (Pulmonaria mollis), dediţelul a ierburilor în teritoriul ariei protejate este 4,2 ha. Vârsta -15-20 ani. Înălţimea pi- (Pulsatila montana), jaleşul (Stachys diferit. In poienile din pădurea de stejar pe- nului este de 6 m la vârsta de 15 ani şi sylvatica). dunculat şi de stejar pufos gradul de acope- 10 m la vârsta de 20 ani. Sunt arborete Arboretul este format din 15 specii. rire a ierburilor este de până la 100%. În go- de productivitate mijlocie. Volumul ma- În arboretele natural fundamentale pre- runete şi sub coronamentele arboretelor de sei lemnoase este de 42-94 ha. domină gorunul (Quercus petraea), ste- stejar gradul de acoperire a ierburilor scade Regenerarea naturală: Gorunul, jarul (Quercus robur, Q. pedunculiflora) până la 30%. Învelişul ierbos se schimbă în stejarul pufos şi stejarul pedunculat şi stejarul pufos (Quercus pubescens). decursul perioadei de vegetaţie. Pot fi evi- edificatorii comunităţilor vegetale în Specii însoţitoare în arboretele de gorun denţiate câteva sinuzii. Primăvara devre- Aria protejată „Selişte - Leu” fructifică sunt teiul (Tilia tomentosa) şi frasinul me, până la apariţia frunzelor pe copaci, rar. După anii cu fructificare abunden- (Fraxinus excelsior). Restul speciilor din mai ales în gorunete, înfloresc viorelele tă apare puţin puiet, însă şi acest puiet arboret mai des sunt răspândite sporadic (Scilla bifolia), brebeneii (Corydalis soli- nefiind îngrijit este înăbuşit de ierburi şi solitar (tabelul 2). da), grâuşorul (Ficaria verna). Puţin mai şi de arbuşti. A fost înregistrat şi puiet Stratul arbuştilor. În stratul arbuşti- târziu înfloresc dentiţa (Dentaria bulbife- al altor specii de arbori: de frasin, car- lor au fost evidenţiate 18 specii de ar- ra), lăcrimioarele (Convallaria majalis) pen, tei, jugastru, cireş şi a. buşti. În parcela 28 clocotişul (Staphil- şi leurda (Allium ursinum). Pe platou, în Diversitatea floristică. În Aria prote- lea pinnata), specie de plante rare pen- condiţii de pădure de gorun cu tei şi frasin, jată „Selişte - Leu” au fost evidenţiate tru Moldova, creşte abundent. Pe alocuri sunt suprafeţe unde predomină rogozurile 180 specii de plante vasculare, dintre care scumpia (Cotinus coggygria), porumba- (Carex brevicolllis şi Carex pilosa), care îşi 15 specii de arbori, 18 specii de arbuşti şi rul (Prunus spinosa) şi cornul (Cornus păstrează frunzele verzi în toată perioada 147 specii de ierburi. Sunt înregistrate 10 mas) formează desişuri, restul speciilor de vegetaţie, iar puţine frunze şi în timpul specii de plante rare: clocotişul (Staph- de arbuşti: spinul - cerbului (Rhamnus iernii. În învelişul ierbos au fost evidenţiate ylea pinnata), ruscuţa (Adonis vernalis), cathartica), măceşul (Rosa canina), pă- 147 specii de plante vasculare, dintre care rodul - pământului (Arum orientale), um- ducelul (Crataegus monogyna), salba - 9 specii de plante rare (tabelul 3). bra - iepurelui (Asparagus officinalis), moale (Euonymus europaea), sângerul Impacte naturale şi antropice. În sparanghelul (Asparagus themuifolius), (Swida sanguinea) nu formează pâlcuri, Aria protejată „Selişte - Leu” este afec- rogozul (Carex contigua), ceapa - ciorii dar cresc sporadic şi solitar. tat arboretul, stratul ierburilor şi solul. (Leopoldia commosa), mierea - ursului Stratul ierburilor. Gradul de acoperire Tabelul 2 Lista speciilor de arbori şi arbuşti din Aria protejată “Selişte - Leu”

N Specii 27B 27C 27I 28A 29A 29R 29L 30A 30D 30J Arborii 1. Acer campestre + + + + + + + + 2. Acer platanoides + + 1 + + + + + 3. Acer tataricum + + + + + + + 4. Carpinus betulus + + - - - 5. Cerasus avium + + + + + + + + + + 6. Fraxinus excelsior + + + + + - + + 7. Malus sylvestris - + + - + + 8. Pyrus pyraster - + - + - 9. Quercus pedunculiflora + 10. Quercus petraea + + + + + 11. Quercus pubescens + + 1 - - + + + + 12. Quercus robur + - - + + + 13. Tilia tomentosa + + + + - - - 14. Ulmus carpinifolia - - + + + + 15. Ulmus laevis - + - + + Arbuştii 1. Amygdalus nana + 2. Caragana arborescens + + 3. Caragana mollis + 4. Cornus mas + + + + + + 5. Cotynus coggygria + 3 + - - + - 6. Crataegus monogyna + + + + + + + + + 7. Euonymus europaea + + + + + + + + + 8. Euonymus verrucosa + 2-3 1 + + - + + + 9. Loranthus europaeus + 10. Lygustrum vulgare + 1 - + + + 11. Prunus spinosa - 2 1-2 1 - - + + + 12. Rhamnus cathartica 1 + 13. Rosa canina + + + - - + + + 14. Rubus caesius + 15. Sambucus nigra - + + + + + 16. Staphylea pinnata - 3-4 + - - 17. Swida sanguinea - + + - - + 18. Viburnum lantana + + + + + - + + +

32 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Tabelul 3 Lista speciilor de plante ierboase din Aria protejată “Selişte - Leu”

N Specii 27B 27C 27I 28A 29A 29R 29L 30A 30D 30J Ierburi 1 Achillea setacea + + 2 Adonis vernalis + + + 3 Aegonychon purpureo-caeruleum 2 1-2 + + + + 4 Aegopodium podagraria - 1 + - - 5 Aethusa cynapium + 6 Agrimonia eupatoria + 7 Ajuga genevensis + + 8 Ajuga laxmannii + + 9 Alliaria petiolata - + - + + 10 Allium ursinum - 1 + - - 11 Anchusa italica + 12 Anemonoides ranunculoides - - - + 13 Anthriscus cerefolium + 14 Anthriscus sylvestris - - + + + 15 Arctium lappa - - - + + + 16 Arctium tomentosum - + - + + + 17 Aristolochia clematitis + 18 Artemisia austriaca + + 19 Arum orientale - + + - + 20 Asarum europaeum - + + - - 21 Asparagus officinalis + + 22 Asparagus thenuifolius + + - + + + 23 Asperula odorata - - + - 24 Astragalus glycyphyllos - + + - + + - 25 Ballota nigra - - + + + + + 26 Betonica officinalis + - - + - 27 Brachypodium pinnatum - + - - 28 Brachypodium sylvaticum - + - - + + 29 Bromopsis benekenii + 30 Bromopsis inermis + + + 31 Campanula bononiensis - + - + - 32 Campanula glomerata + 33 Campanula persicifolia - + + - + - 34 Campanula sibirica + 35 Campanula trahelium + + + + + - + + 36 Carex brevicollis - 3 + - - + 37 Carex contigua + - - + 38 Carex michelii + - - - 39 Carex pilosa - 3 + - - 40 Carex praecox 1-2 41 Centaurea orientalis + 42 Chamaecyitisus austriacus 1 + 43 Clinopodium vulgare + + 44 Convallaria majalis - + - + 45 Corydalis solida - + - - + 46 Dentaria bulbifera + + + - - 47 Dactylis glomerata + 1 1 + - + - + + 48 Dianthus campestris + 49 Elytrigia intermedia + 50 Elytrigia repens + + 51 Erigeron canadensis + 52 Euphorbia agraria + 53 Euphorbia amygdaloides 53 Euphorbia stepposa + 54 Euphorbia villosa + - - - 55 Festuca valesiaca + 1 + 56 Filipendula vulgaris + + + + 57 Fragaria vesca + 1 1-2 - - + - + 58 Galeobdolon luteum + 59 Galium aparine + + + + + + 60 Galium mollugo + 61 Galium odoratum + 62 Galium verum + 63 Geranium robertianum + + + + + 64 Geum urbanum + + 1 1 + + + + + + 65 Glechoma hirsuta + 1 1 + + - + - + + 66 Hedera helix - + + - - 67 Heracleum sibiricum + 68 Hyeracium hirsutum + 69 Hypericum perforatum + + + 70 Inula britanica + 71 Inula hirta + +

NR. 3 (27) iunie 2006 33 cercetări ştiinţifice

72 Inula salicina + + 73 Iris aphylla + + + - - + - 74 Isopyrum thalictroides + 75 Lamium maculatum - 1 - - + 76 Lamium purpureum + 77 Lapsana communis - + + - + - 78 Lathyrus niger + + 1 + + + + + + 79 Lathyrus palescens + 80 Lathyrus vernus - + - - 81 Leonurus cardiaca - - + + 82 Leopoldia commosa + + 83 Lilium martagon - + + + + 84 Litospermum officinale + + + + 85 Lysimachia nummularia - + - - 86 Medicago romanica + 87 Melampyrum nemorosum + 88 Melica uniflora + 1-2 1 + + + + + + + 89 Melilotus officinalis + + 90 Mercurialis perennis - + + - + + 91 Milium effusum - + - - + 92 Mycelis muralis - - + + 93 Origanum vulgare + + 94 Peucedanum cervaria + + 95 Phleum phleoides + 96 Plantago lanceolata + + 97 Plantago media + + 98 Poa nemoralis + 1 1 1 - - - 99 Polygonatum latifolium + + 1 + + + + + + 100 Polygonatum multiflorum - + + + + 101 Polygonatum officinale + 102 Potentilla impolita + + 103 Potentilla reptans 1 104 Pulmonaria mollis - - + + + 105 Pulmonaria obscura - 1 + + - - + 106 Pulsatilla montana + + 107 Pyrethrum corymbosum + + + - - - 108 Ranunculus acris + 109 Ranunculus auricomus - - + - 110 Ranunculus meyerianus + 111 Ranunculus polyanthemos + 112 Rumex acetosella + 113 Salvia austriaca + 114 Salvia nemorosa + + + 115 Salvia pratense + 116 Sambucus ebulus + + 117 Scilla bifolia - - + + 118 Scrophularia nodosa - + - - 119 Scutellaria altissima + 1 1 + + + + + + + 120 Sedum maximum + + + + - - + 121 Silene noctiflora + 122 Sonchus arvensis + 123 Stachys recta + + 124 Stachys silvatica - + - - 125 Stellaria holostea + 1 1 2 + - - 126 Stellaria media + 127 Symphytum officinale - - + - 128 Taraxacum officinale + 129 Teucrium chamaedrys 1 + 130 Thalictrum minus + + 131 Thymus marschallianus + + 132 Trifolium alpestre + 133 Trifolium montanum 1 + + + 134 Trifolium pratense + + 135 Turritis glabra + 136 Urtica dioica - - + + + 137 Valeriana officinalis + - - + - 138 Verbascum austriacum + + 139 Verbascum phoeniceum + 140 Veronica chamaedrys - + - + + 141 Veronica hederifolia - - + + 142 Veronica jacquinii + 143 Vicia sylvatica + 144 Vicia villosa + 1 + + 145 Vincetoxicum hirundinaria + + 146 Viola hirta + + - + + + + 147 Viola mirabilis + 1-2 - - +

34 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

Arboretul natural fundamental de go- al derivat şi arborete artificiale de stejar Braun-Blanquet J., Pflanzensoziologie. run este de provenienţă din lăstari. pedunculat, gorun, frasin, salcâm şi pin. Springer, Verlag, Berlin, 1964. Odihna neorganizată afectează în- Compoziţia floristică include 180 Postolache Gh. Probleme actuale de velişul ierbos şi solul din aria pro- specii de plante vasculare, dintre care optimizare a reţelei ariilor protejate tejată. Sunt cazuri când sunt afec- 15 specii de arbori, 18 specii de ar- pentru conservarea biodiversităţii în taţi unii arbori de către populaţia buşti şi 147 specii de ierburi. În Aria Republica Moldova. //Buletinul Aca- care se odihneşte în aria protejată. protejată „Selişte - Leu” sunt înregi- demiei de Ştiinţe a Moldovei.Ştiinţe Conservarea biodiversităţii. Aria strate 10 specii de plante rare. biologice, chimice şi agricole. 2002 nr. protejată „Selişte - Leu” este o supra- Pentru optimizarea conservării bio- 4(289), Pag. 3-17. faţă reprezentativă de pădure de gorun, diversităţii, în lucrările de reconstruc- Postolache Gh., Teleuţă Al., Caldaruş V. de stejar pedunculat, stejar brumăriu şi ţie ecologică este necesară extinderea Paşaportul ariei protejate. //Mediul Am- stejar pufos, caracteristică pentru pă- suprafeţelor cu arborete similare ar- biant, 2004, Nr.5(16), pag.18-20. durile din sud - vestul Codrilor. După boretelor natural fundamentale. Ar fi Кравчиук Ю.П., Верина В.Н., Су- compoziţia floristică şi peisagistică este posibil de efectuat aceste lucrări prin хов А.М. Заповедники и памятники o suprafaţă de pădure valoroasă. Include substituirea arboretelor artificiale cu природы Молдавии. Кишинев, Изд. un genofond constituit din 180 de specii arborete cu compoziţie similară celor «Штиинца», 1976. de plante vasculare, dintre care 15 specii natural fundamentale. Este necesară re- * O взятии под государственную de arbori, 18 specii de arbuşti şi 147 de glarea aflării populaţiei în aria protejată. охрану природных обьектов и комплек- specii de ierburi. În Aria protejată „Se- сов на территории Молдавской ССР.// lişte - Leu” au fost evidenţiate 10 specii Bibliografie Постановление Совета Министров de plante rare: clocotişul (Staphilea pin- Молдавской ССР от 8 января 1975 г., N5. nata), ruscuţa (Adonis vernalis), rodul Borza A., Boşcaiu N. Introducere în **Legea privind fondul ariilor natu- - pământului (Arum orientale), umbra - studiul covorului vegetal. Ed.Acade- rale protejate de stat. Monitorul Oficial iepurelui (Asparagus officinalis), sparan- miei R.P.R., Bucureşti, 1965. al R.M., nr. 66-68 din 16.07.1998. ghelul (Asparagus themuifolius), rogozul (Carex contigua), ceapa - ciorii (Leopol- dia commosa), mierea - ursului pufoasă (Pulmonaria mollis), dediţelul (Pulsati- la montana), jaleşul (Stachys silvatica). Conform Hotărârii Guvernului Mol- dovei nr.5 din 8 ianuarie 1975, aceas- tă suprafaţă de pădure a fost luată sub protecţia statului, fiind atribuită la cate- goria Arii protejate de păduri valoroase (anexa 4)*. Prin Hotărârea Parlamen- tului Republicii Moldova nr.1539 din 25 februarie 1998, această suprafaţă de pădure a fost confirmată ca arie prote- jată şi atribuită la categoria Rezervaţie naturală, A)Silvică**. Pentru optimizarea conservării di- versităţii vegetale se propune de limi- tat accesul populaţiei pe poienile din aria protejată. De organizat zonele de agrement în anumite locuri, care să reducă întrucâtva impactul populaţiei asupra vegetaţiei.

CONCLUZII

Aria protejată "Selişte - Leu" repre- zintă o suprafaţă (315 ha) de pădure caracteristică pentru pădurile din sud- vestul Codrilor. Este constituită din ar- boreturi natural fundamentale de gorun (Quercus petraea),stejar pedunculat (Quercus. robur), stejar brumăriu (Qu- ercus pedunculiflora)şi de stejar pufos (Quercus pubescens), un arboret parţi-

NR. 3 (27) iunie 2006 35 cercetări ştiinţifice

CONSERVAREA EX SITU A RESURSELOR GENETICE LA STEJAR PRIN METODE BIOTEHNOLOGICE Dragoş POSTOLACHE *, Magdalena PALADA-NICOLAU ** * Grădina Botanică (Institut) a A.Ş.M. [email protected] ** Staţiunea de cercetări silvice Simeria, ICAS-Simeria, România

Abstract. Somatic embryos from an embryogenic line of nonembryonic origin were encapsulated in 4% sodium alginate and have been used to test the medium-term conservation at low temperatures. Somatic embryos viability was appreciated after 30 days by the ability to growth and to proliferate on the culture medium P24-H0.

INTRODUCERE genul Quercus a fost prezentată prima considerată o metodă eficientă pentru dată în anul 1982 de către Srivastava manipulare genetică şi pentru micro- Culturile in vitro constituie un mate- şi Steinhauer, care au cultivat embrioni propagarea clonală in vitro în masă a rial adecvat pentru conservarea ex situ zigotici de Q. lebani. unor genotipuri valoroase. Avantaje- a resurselor genetice, deoarece repre- La stejarul pedunculat (Quercus ro- le acestei metode sunt: rata mare de zintă, în cazul alegerii judicioase a ex- bur L.) inducerea embriogenezei soma- multiplicare, potenţialul de producţie plantului iniţial, genotipuri valoroase tice a fost menţionată pentru prima dată în masă (bioreactoare) şi posibilitatea (arbori elite, material genetic selecţio- de CHALUPA (1987b, 1990a). Ulterior, dezvoltării „seminţelor artificiale” nat în cadrul programelor de ameliora- această metodă a fost perfecţionată şi la (WILHELM E., 2000). re, ideotipuri valoroase pentru însuşiri gorun (Quercus petraea (Matt.) Liebl.). Cu două decenii în urmă „seminţele arti- de adaptabilitate). Reuşita acestei metode se bazează pe ficiale” erau considerate un mijloc potrivit Interesul faţă de metodele experimen- inducţia embriogenă din explante juve- pentru propagarea în masă a genotipurilor tale de embriogeneză somatică aplicate nile (GINGAS şi LINEBERGER, 1989; valoroase (FUJI şi al., 1987). la speciile forestiere a crescut în ultimii JORGENSEN, 1988, 1993), iar de cu- Structural, „seminţele artificiale” sunt ani, datorită posibilităţii multiplicării rând s-a realizat inducţia embriogenă constituite din embrioni somatici încap- rapide a materialului genetic în curs de la stejari şi din ţesut diferenţiat, frunze sulaţi într-un înveliş protector care ameliorare. şi lujeri (CUENCA şi al., 1999; HER- permite nu doar manipularea uşoară În prezent există diverse constrângeri NANDEZ şi al., 1999). şi conservarea pe termen lung, ci, de pentru ameliorarea genetică a speciilor Iniţierea embriogenezei somatice asemenea, oferă embrionilor elemente de stejari: ghindele sunt recalcitrante la dintr-o celulă sau grup de celule la nutritive esenţiale şi regulatori de creş- depozitare (2-3 ani), maturitatea steja- plantele lemnoase depinde de natura tere (Redenbaugh et al., 1987). rului este târzie (30-50 ani), iar perio- explantului iniţial folosit. Cele mai po- În timp s-a constatat că totuşi calita- dicitatea anilor cu fructificaţie bogată trivite stadii de dezvoltare din care este tea embrionilor somatici este obstaco- este foarte mare (5-10 ani). prelevat explantul iniţial sunt: embrio- lul principal în eficientizarea utilizării Unele dintre aceste constrângeri (ma- nii, ovulele, cotiledoanele, hipocotilele, embrionilor somatici ca „seminţe ar- turitatea târzie a arborilor şi recalcitran- suspensiile de celule, anterele, polenul, tificiale” pentru majoritatea speciilor ţa seminţelor la depozitare) pot fi depă- endospermul şi primele frunze. (MERKLE, 1995). şite prin folosirea combinată a embrio- Deosebit de importanţi pentru rea- La acest moment obstacolul major genezei somatice cu crioconservarea. lizarea cu succes a embriogenezei so- pentru utilizarea în masă a metodei Embriogeneza somatică este un pro- matice sunt următorii factori: genotipul „seminţelor artificiale” la stejar este ces nesexual de reproducere, prin care plantei, sursa de explant, pretratamen- rata de conversie scăzută şi astfel se se produc embrioni bipolari din ţesut so- tele, mediul de creştere, tratamentele obţine un număr mic de plante aclima- matic, fără nici o conexiune vasculară cu secvenţiale şi frecvenţa subculturilor. tizate (WILHELM, 2000). ţesuturile mamă (HACCIUS B., 1978). În sectorul biotehnologiilor fores- Tehnica embriogenezei somatice poate Inducerea embriogenezei somatice la tiere, embriogeneza somatică este fi considerată eficientă pentru conservarea

36 NR. 3 (27) iunie 2006 cercetări ştiinţifice

genotipurilor valoroase de stejar în con- sit de fitohormoni, prin subculturi efec- REZULTATE diţiile în care există culturi embriogene tuate la interval de 15 zile. stabile care produc în mod constant un nu- Încapsularea în alginat de calciu Selecţia embrionilor în vederea con- măr mare de embrioni somatici prin em- A fost utilizată metoda încapsulării, servării briogeneză adventivă repetitivă, iar rata care a fost concepută pentru fabricarea Culturile embriogene de stejar, în re- de aclimatizare a embrionilor somatici aşa-numitelor “seminţe artificiale”, gim de multiplicare prin embriogeneză produşi este suficient de mare. îmbunătăţită prin utilizarea ca mediu adventivă serială, se prezintă sub formă Plantele regenerate prin embrio-ge- dizolvant pentru alginat a mediului de de mici agregate de embrioni cotiledo- neza somatică au origine monocelulară cultură în locul apei. nari în diferite stadii de dezvoltare, în şi sunt obţinute din culturi embriogene Au fost selectaţi embrioni somatici în care embrionii sunt mai uşor sau mai menţinute pe timp îndelungat (PALA- diferite stadii de dezvoltare (2-5). Stadiile greu separabili. Formarea noilor embri- DA-NICOLAU şi HAUSMAN, 2000a). de dezvoltare au fost identificate conform oni are loc de regulă în zona hipocotilă a Crioconservarea oferă avantajul pă- clasificării publicate (PALADA-NICO- embrionilor mai avansaţi. strării pe perioade practic nelimitate a LAU şi HAUSMAN, 2000, 2001). Pentru a aplica metoda de conservare embrionilor somatici de stejar, până la Embrionii selectaţi au fost imersaţi prin încapsulare, este necesară include- evaluarea caracterelor fenotipice valo- într-o soluţie de 4 % de alginat de sodiu rea embrionilor separaţi în capsule de roase ale arborilor selecţionaţi în con- (Sigma), dizolvat în mediul de cultură alginat de sodiu (figurile 1,2). În aceste diţii staţionale. lipsit de fitohormoni, cu compoziţia co- condiţii, gradul înalt de separabilitate al În cadrul acestui experiment a fost respunzătoare P24-H0 pentru stejar. embrionilor reprezintă o însuşire impor- studiată rata de germinare a embrio- Picături de gel de alginat conţinând tantă a culturilor embriogene ce trebuie nilor somatici încapsulaţi în alginat de câte un embrion au fost extrase cu ajuto- ameliorată în vederea pregătirii materia- sodiu, obiectivul fiind conservarea ex rul unei pense sterile şi trecute într-o so- lului pentru conservare. situ a genotipurilor valoroase de Quer- luţie de clorură de calciu (CaCl2.2H2O) Pentru experimentele de încapsulare cus robur L. pe termen mediu (la tem- cu concentraţia de 50mM, pentru întări- în vederea conservării pe termen mediu peraturi pozitive). re. În decurs de cca 20 min., sub agitare (la temperaturi pozitive), au fost selec- (75 rpm), prin contactul gelului cu solu- taţi embrioni somatici separaţi. MATERIALE ŞI METODE ţia întăritoare, se formează la suprafaţa Viabilitatea embrionilor somatici bilelor de alginat de sodiu o crustă dură încapsulaţi Materialul vegetal de alginat de calciu. Ulterior, soluţia de După 30 de zile s-a observat o bună Materialul vegetal este reprezentat întărire a fost decantată, iar capsulele au supravieţuire a embrionilor somatici, de linia embriogenă de stejar NL 100 fost spălate cu apă distilată sterilă de trei dar diferită în funcţie de stadiul em- de origine nonembrionară, obţinută din ori şi apoi excesul de apă îndepărtat pe brionilor încapsulaţi (figura 3). calus nodal format la baza butaşilor hârtie de filtru. Capsulele au fost con- Astfel, embrionii încapsulaţi din sta- micropropagaţi, în cadrul Proiectului servate la temperaturi pozitive scăzute diile superioare (4,5) au avut o rată de IPGRI, la laboratorul ICAS. (4oC), în cutii Petri închise, conţinând supravieţuire de 100%. Embrionii din Culturi in vitro: câteva picături de apă distilată sterilă. stadiile de dezvoltare 4-5 au dimensiuni Protocolul de embriogeneză somati- Capsulele au fost conservate pentru o mai mari (4-10 mm), iar cotiledoanele că include următoarele faze: inducţia, perioadă de până la 30 de zile, urmând sunt mari şi opace (figura 4). proliferarea, diferenţierea histologică, a fi apoi transferate pe mediu pentru Embrionii încapsulaţi din stadiile in- maturarea şi germinarea. cultură permanentă, în vederea urmă- ferioare au avut o rată de supravieţuire Inducerea embriogenezei somatice la ririi viabilităţii, reluării proliferării şi de 85-95% (tabelul 1). Dimensiunile stejar s-a realizat pe mediul de cultură stabilităţii capacităţii embriogene. acestor embrioni sunt de 1-4 mm, iar MS cu 5 µm α-NAA şi 2.5 µm BAP Ca martor, capsule de alginat de calciu, cotiledoanele sunt mici şi foliacee. (A/K = 2/1) (PALADA-NICOLAU şi conţinând embrioni somatici, au fost pla- Embrionii martori (capsule cultivate HAUSMAN, 2000b). sate direct pe suprafaţa mediului P24-H0, pe mediul P24 fără expunere la tempe- Embrionii somatici au fost menţinuţi fără expunere la temperatură scăzută. raturi scăzute) au avut rata de supravie- în cultură permanentă, pe mediul P24 După 30 de zile s-a urmărit rata de ţuire de 96%. (PREWEIN şi WILHELM, 2003), lip- supravieţuire a embrionilor somatici.

Tabelul 1 Viabilitatea embrionilor somatici încapsulaţi în alginat de calciu

No. Embrioni No. Embrioni viabili Rata de Linia embriogenă Stadiile încapsulaţi (30 zile 4oC) supravieţuire (%) 5 10 10 100 4 20 20 100 NL 100 3 20 19 95 2 20 17 85

NR. 3 (27) iunie 2006 37 cercetări ştiinţifice

CONCLUZII

1. Culturile embriogene de stejar, în regim de multiplicare prin embrioge- neză adventivă serială, se prezintă sub formă de mici agregate de embrioni coti- ledonari în diferite stadii de dezvoltare. 2. Embrionii somatici din stadiile avansate de dezvoltare au o viabilitate mai mare, comparativ cu embrionii so- matici din stadiile de evoluţie incipien- te. Astfel, pentru conservarea ex situ a embrionilor somatici, trebuie adoptată o strategie de încapsulare a embrionilor din stadiile avansate de dezvoltare (4,5). Figura 1. Embrioni în stadiul 4, Figura 2. Embrioni încapsulaţi şi 3. Embrionii somatici de stejar, men- încapsulaţi în alginat de calciu conservaţi la temperatura de 4oC ţinuţi în cultură continuă sub formă de linii embriogene în regim de prolifera- re, pot fi conservaţi cu ajutorul încap- sulării pe termen mediu, la 4oC. 4. Tehnologia „seminţelor artificia- le” necesită cercetări complexe înainte de a deveni o metodă comercial fesabi- lă în stocarea şi proliferarea în masă a genotipurilor valoroase de stejar.

BIBLIOGRAFIE

Ch a l u p a A.V., 1990a, Plant regener- ation by somatic embryogenesis from cultured immature embryos of oak (Quercus robur L.) and linden (Tilia cor- Figura 3. Spargerea capsulelor după Figura 4. Germinarea embrionilor data Mill.)- Plan cell. Rep., 9: 398-401. etapa de conservare somatici conservaţi prin încapsulare Ch a l u p a V., 1987b. Somatic em- bryogenesis and plant regeneration in Picea, Quercus, Betula, Tilia, Robinia, vitro’, Krakow, Poland, 7–10 October cropropagation techniques", Tampere, Fagus and Aesculus. Commun. Inst. 1999:17–1. Finland, 7 - 10 July 2000. For. Czechosl., 15: 133–148. Jo r g e n s e n J., 1988, Embryogenesis Pa l a d a -Ni c o l a u M., Ha u sm a n J-F, Cu e n c a , B. ; Sa n -Jo s e , M. C. ; Ma r - in Quercus petraea and Fagus sylvati- 2001 - Comparison between somatic and t i n e z , M. T. ; Ba l l e s t e r , A. ; Vi e i t e z , ca – J. Plant physiol.132: 638-640. zygotic embryo development in Quercus A. M. Somatic embryogenesis from Jo r g e n s e n J., 1993, Embryogenesis robur L. - Plant Biosystems, 135 (1) x-xx, stem and leaf explants of Quercus robur in Quercus petraea – Ann. Sci. For. 50, 2001, pg. 1-9. L. Plant Cell Rep. 18:538–543; 1999. Suppl.1: 344s-350s. Pa l a d a -Ni c o l a u M., Ha u sm a n J-F., Gi n g a s V.M., Li n e b e r g e r R.D., 1989, Me r k l e SA (1995) Strategies for 2000a. Studiu comparativ asupra embrio- Asexual embryogenesis and plant re- dealing with limitations of somatic em- genezei somatice şi embriogenezei zigo- generation in Quercus petraea and bryogenesis in hardwood trees. Plant tice la stejar, Revista pădurilor, Nr. 5, 6-14. Fagus sylvatica- J. Plant Cell, Tissue Tiss Cult Biotechnol 1: 112-121. Pr e w e i n C., Wi l h e l m E., 2003, and Organ Culture, 17, 191-203. Mu r a s h i g e T., Sk o o g F., 1962. A Plant regeneration from encapsulated Ha cc i u s B., 1978, Question of uni- revised medium for rapid growth and somatic embryos of pedunculate oak cellular origin of non-zygotic embryos bioassay with tobacco tissue cultures. (Quercus robur L.), In Vitro Cell. Dev. in callus cultures, Phytomorphology Physiol. Plant., 15: 473–497. Biol.—Plant 39:613–617. 28, 74-81. Pa l a d a -Ni c o l a u M., 2000 – Ra- Wi l h e l m E., 2000,Somatic embryo- He r n a n d e z , I.; Ce l e s t i n o , C.; Ma r - port faza 1, Tema A20 / Orizont 2000, genesis in oak (Quercus spp.) In vitro t i n e z , I.; Ho r n e r o , J.; Ga l l e g o , J.; ICAS, Bucureşti. Plant Cellular and Developmental Bi- To r i b i o , M., Induction of somatic Pa l a d a -Ni c o l a u M., Ha u sm a n J-F, ology, 36, 349-357. embryogenesis in leaves from mature 2000b - "Oak somatic embryogenesis: Quercus suber L. trees. Book of Ab- a study of the in vitro embryo develop- stracts. COST 822, WG 1 ‘Physiology ment" - Abstracts of the first meeting of and control of plant propagation in the COST 843 - WG2 "Advanced mi-

38 NR. 3 (27) iunie 2006 informaţii ştiinţifice

CELEBRAREA ZILEI DUNĂRII ÎN MOLDOVA ŞI ÎN ALTE ŢĂRI EUROPENE

Ludmila ZAVGORODNAIA, responsabil în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

„Istos” în limbajul argonauţilor şi în pentru acest fluviu şi afluenţii lui, zi în preşedinte ICPDR în anul 2006, şi mitologia de pe malurile Nilului, „Phi- care copiii sunt alături de cei maturi dna Sulfina Barbu, ministrul Mediului sos” la feniceni, „Danare” – „Donaris” întru păstrarea bogăţiei Dunării pentru şi Gospodăririi Apelor din România. traco-get, „Istrus” – „Histr” – „Danu- generaţiile viitoare… Tot în cadrul acestei ceremonii a fost bius” pentru romani, „Rio Divino” la O activitate deja conturată de sărbăto- lansată şi expediţia pe râul Prut, orga- curtea lui Carol Quintul şi „Le roi des rire a Zilei Dunării în toate ţările-parte nizată de Serviciul Hidrometeorologic fleuves de I´Europe” (regele fluviilor ale convenţiei este organizarea, cu su- de Stat în comun cu Ministerul Ecolo- Europei), în opinia lui Napoleon Bo- portul Forumului de Mediu al Dunării, giei şi Resurselor Naturale, care a avut naparte. Indiferent cum s-ar fi numit în a competiţiei şcolare de sculpturi/pic- drept scop efectuarea analizelor, mă- antichitate sau în prezent acest fluviu, turi, realizate din elemente naturale din surărilor privind parametrii specifici ai pentru toate popoarele, de-a lungul vea- ecosistemele Dunării şi afluenţilor ei. apei. Expediţia a mai urmărit scopul curilor, Dunărea a fost şi este un leagăn Moldova conştientizării populaţiei privind pro- al culturii şi civilizaţiei, un adevărat În Republica Moldova, la iniţiati- tecţia şi folosirea durabilă a apelor, în patrimoniu natural, un leagăn natural va Preşedintelui ICPDR în anul 2006, general, şi, în special, accentul a fost pentru lumea vegetală şi animală care dl Constantin Mihailescu, ministrul pus pe protecţia şi conservarea apelor trăieşte în ecosistemele lui. ecologiei şi resurselor naturale, săr- afluenţilor râului Prut (Gîrla Mare, Ci- În anul 2004, la propunerea repre- bătorirea Zilei Dunării a fost marcată uhur etc.). Expediţia a fost însoţită de zentanţilor ţărilor riverane, Comisia printr-o Săptămâna a Dunării şi a Pru- specialişti în domeniu, ziarişti, opera- Internaţională pentru Protecţia Flu- tului, cu scopul de a antrena publicul tori TV, pentru reflectarea mai largă a viului Dunărea (ICPDR) a declarat larg nu numai din bazinul râului Prut, evenimentelor de pe parcursul expedi- data de 29 iunie „Ziua Dunării” – zi dar şi întreg teritoriul republicii în ţiei. De asemenea, expediţia a fost pre- în care se fac bilanţurile pentru succe- activităţi de celebrare a acestei zile. cedată de eliberarea puietului de peşte sele obţinute în efortul uriaş de a face Deschiderea ceremoniei oficiale de în apele Prutului (în contextul prioriti- Dunărea mai curată, zi de generaliza- celebrare a Zilei Dunării a fost orga- zării tematicii peştilor în anul curent), re a tot ce este şi nu este întreprins de nizată la 22 iunie 2006, pe digul Cos- lansarea baloanelor, coroanelor de flori fiecare ţară pentru protecţia ei, zi care teşti-Stânca, în localitatea Costeşti, pe apă, precum şi de un mic concert. motivează şi inspiră acţiuni viitoare raionul Râşcani, unde au fost invitaţi Cu suportul Companiei „Coca – Cola” reprezentanţi din România (Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Con- cernul „Apele Române”, ONG-uri), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, factori de decizie din localităţile de pe ambele maluri ale Prutului, pu- blicul larg. Cuvântul de salut la inaugurarea sărbătorii l-au rostit dl Constantin Mi- hailescu, ministrul ecologiei şi resur- selor naturale al Republicii Moldova,

NR. 3 (27) iunie 2006 39 informaţii ştiinţifice

activităţi şcolare şi concursul Danu- Urmând tradiţia competiţiilor şco- be Art Master, devenit deja popular, lare anterioare Danube Art Master, promovează ca Dunărea să fie în cen- anul acesta s-a încercat de a găsi tâ- trul imaginaţiei tinerilor din Austria. nărul “Maestru în Artă” al Croaţiei. Activităţile de anul acesta au pus ac- Concursul de anul acesta a fost or- centul pe plantele şi animalele întâlnite ganizat de Ministerul Agriculturii, în bazinul Dunării. Ceremonia de des- Silviculturii şi Gospodăririi Ape- chidere a avut loc la 16 mai 2006, în lor, cu elevi din regiunea Vukovar. Parcul Naţional. Pe parcursul lunilor mai şi iunie 10 excursii au transportat Germania a fost montat un videoclip, care a fost elevii spre o altă lume: un paradis al ui- Ziua Dunării în Germania a fost derulat în ajunul expediţiei, de aseme- mitoarei lumi animale, pline de creaturi plină de culoare, distracţie, apă şi entu- nea, pe parcursul expediţiei a fost mon- dunărene spectaculoase. ziasm. Regensburg, cel mai nordic oraş tat un film. Pentru a facilita transmiterea mesajului dunărean din Europa, este localitatea în Partea oficială a ceremoniei a fost Zilei Dunării, a fost trimis un poster special care a fost consemnată anul acesta “Ziua urmată de un program artistic şi orga- şi un pachet informaţional şcolilor din Au- Dunării”. Un eveniment special pentru nizarea unei activităţi practice – salubri- stria. Au fost trimise, de asemenea, 8000 copii şi o expoziţie “Apa este viitorul” zarea parcului, rîuleţului din localitate. de chestionare şcolilor din Viena, Austria s-a desfăşurat pentru a spori identi- Coborînd în jos pe Prut, au avut loc de Jos şi Austria de Sus. La 5 iulie 2006, tatea locuitorilor Bavariei cu rîul lor. popasuri la Ungheni – 24 iunie, Leova în cadrul unei conferinţe de presă, au fost Şcolile au fost invitate la un eveni- – 25 iunie şi Cahul – 26 iunie. În aceste evaluate rezultatele acestui recensământ. ment special al copiilor (29 iunie 2006), localităţi, la sosirea expediţiei, au fost Croaţia pe insula dunăreană Jahninsel. Elevii organizate activităţi culturale consacra- Mesajul Zilei Dunării în Croaţia a fost au avut parte de aventuri, au învăţat de- te Zilei Dunării, cu participarea popu- spre animalele sălbatice şi plantele ce laţiei din regiunile date şi în special a vieţuiesc pe malul rîului. Nu au lipsit copiilor, care au conţinut următoarele nici jocurile pe apă. acţiuni: La 8 iulie a avut loc expoziţia “Apa – organizarea expoziţiei de artiza- este viitorul”, sprijinită de către De- nat corespunzătoare zonei date (covoa- partamentul German pentru Mediu re, broderii, articole din lemn, lut etc.); împreună cu VDG (Asociaţia germană – expoziţii de fotografii, desene pentru prevenirea poluării apelor). privind protecţia mediului, în general, O parte atractivă a Zilei Dunării a apelor, în particular; din anul trecut este căutarea tînărului – standuri cu materiale ecologice Maestru în Arte al Dunării din Ger- despre apă; mania, care s-a desfăşurat şi în acest – eseuri; plin de emoţii de bucurie şi celebrare. an. Această competiţie, la nivelul ba- – cercetări; Festivitatea principală la Zlatna Greda zinului dunărean, supravegheată de – organizarea unui program ar- l-a determinat pe fiecare să salute râu- Forul Dunărean de Mediu, invită elevii tistic; rile dunărene şi să sporească relaţiile să folosească propria imaginaţie şi să – activităţi ce ţin de salubrizare, dintre oamenii de pe cele două părţi creeze o piesă de artă inspirată de rîul lor. amenajare a surselor de apă din loca- ale hotarului dintre Croaţia şi Serbia. litate (fîntîni, izvoare, rîuri, lacuri), Asociaţia ecologică Green Osijek Ungaria parcuri. a organizat un şir de festivităţi la Eco Cea de-a treia celebrare a Zilei În afara de aceasta, în ajunul sarbă- Centrul Zlatna Greda în apropierea Dunării în Ungaria s-a desfăşurat în torii, au fost organizate activităţi legate Parcului Natural Kopacki rit. Vizitatorii toată ţara prin organizarea de eveni- de salubrizare, organizarea concursuri- s-au aventurat în mersul pe cal, excursii mente majore de-a lungul Dunării – în lor locale de desen, eseuri etc. cu barca şi plimbări în pădure. Au fost Baja, Budapesta şi Győr – şi la est în La fiecare stop planificat au fost di- expuse mostre de meşteşuguri tradiţio- Bazinul Tisei – în Szeged şi Nyíregy- stribuite materiale promoţionale (ma- nale, bucătărie locală, expoziţii cu ima- háza. Întîlnirile oficiale au fost com- iouri, chipiuri, stilouri, carnete), au fost gini ale Dunării şi produse ecologice. înmânate premii pentru învingătorii Festivitatea a încadrat, de asemenea, concursurilor organizate. deschiderea noii alei de ciclism Osijek- Sombor, care uneşte Croaţia şi Serbia. Austria Primarii din Osijek şi Sombor au des- În Austria, de ziua Dunării, în cen- chis în mod oficial aleea în prezenţa trul atenţiei au fost copiii. Evenimen- reprezentanţilor USAID (Agenţia Sta- tele au determinat noua generaţie a telor Unite pentru Dezvoltare Interna- Dunării să gândească şi să acţioneze ţională). A fost prezentat Forul Ape- pentru râurile lor. Aventuri pe barcă, lor Osijek, un proiect recent al REC.

40 NR. 3 (27) iunie 2006 informaţii ştiinţifice

În Ungaria de Est, Directoratul de Mediu şi Ape a găzduit o Zi Deschisă în Szeged, iar în Nyíregyháza a avut loc celebrarea comună cu Societatea Hidrologică Ungară.

România Centrul activităţilor româneşti a fost oraşul Galaţi, unde a avut loc Confe- rinţa ştiinţifică internaţională – Trecut binate cu activităţi distractive. Baja a şi viitor în instituţionarea cooperării cadrul acestui festival, în afară de acti- reprezentat principala locaţie pentru Dunărene (29 iunie 2006). Acţiunea a vităţi culturale, au fost organizate ore celebrarea Zilei Dunării în anul acesta. fost organizată de către Ministerul Afa- ecologice pentru populaţia din regiune, Acest eveniment – o zi de activităţi cu cerilor Externe împreună cu autorităţile punându-se accentul pe conştientiza- familia - a fost organizat de către Mini- locale din judeţul Galaţi, care a oferit rea tinerei generaţii privind protecţia sterul Mediului şi Apelor, cu scopul posibilitatea de a întruni împreună sec- şi folosirea durabilă a apelor Dunării şi de a-l face pe fiecare să gîndească şi torul guvernamental şi neguvernamen- afluenţilor ei. Competiţia tradiţională să acţioneze pentru rîurile lor. Vizi- tal cu ocazia marcării anul curent a 150 Danube Art Masters a fost organizată tatorii insulei Petőfi, Baja, au avut de ani de la înfiinţarea Comisiei Euro- la 1 iunie cu ocazia Zilei Internaţionale posibilitatea să exploreze frumuseţea pene a Dunării. O parte a conferinţei a Savei, unde elevii şcolilor primare au naturală a insulei şi să vadă prezentări este dedicată problemelor de protecţie redat importanţa Dunării şi problemele pe Dunăre (inclusiv un ‘tableau vi- a apei şi mediului, în general. Partea protecţiei apelor. Continuând această vantu, slide show şi filme). Un interes oficială a conferinţei a fost urmată de tematică, copiii din Ljubljana au creat major a reprezentat şansa de a face ca- un spectacol-show pe malurile Dunării, un zmeu de apă, folosind material natu- noe cu campioni mondiali şi olimpici. ral (pietre, nisip) din râul Sava. Parte a acestui eveniment, FDM Ungaria (Forul Dunărean de Me- Ucraina diu) a găzduit Conferinţa a Treia Ziua Dunării în Ucraina a fost axată Internaţională a Zilei Dunării cu pri- pe activităţile concrete întreprinse de vire la Inundaţiile Dunării Centrale (29 către organizaţiile de copii din regiune iunie). Organizată de Societatea Tine- pentru salubrizarea malurilor Dunării rilor de Protecţie a Naturii BITE Baja, şi organizarea unor investigaţii ştiin- este sprijinită de Autoritatea de Mediu ţifice privind starea ecologică a apelor şi Ape a Văii Dunării de Jos şi Societa- Dunării, în special a Deltei ei. Organi- tea Hidrologică Ungară. zaţia MAMA-86, cu suportul Compa- A fost organizată, de asemenea, care a oferit fiecăruia şansa de a aduce niei „Coca – Cola”, a organizat pentru competiţia Danube Art Masters. Finala un omagiu Dunării, care oferă popula- copiii din Vilcovo şi Odesa o „Aven- acestui concurs a avut loc la 3 iunie 2006, ţiei regiunii respective atâtea daruri. tură pe Dunăre” – excursie însoţită de cu o celebrare în Baja. Adulţii au partici- Concursul popular Danube Art Mas- studierea lumii animale din Delta Du- pat la Competiţia a Doua Internaţională ters a invitat şi în anul curent elevii nării şi a întreprins măsuri de curăţare de Fotografie FDM. pentru participare şi le-a oferit şansa de a canalelor râului. Norocoşii din Ismail În perioada 24 - 28 iunie, a avut loc Tur- a-şi demonstra talentul creând „insuli- şi Odesa au participat la o expediţie de neul internaţional de canoe Waters Unite, ţe”, fiind inspiraţi de farmecul Dunării. 7 zile pe lacurile din apropierea Ismai- organizat de Grupul de Lucru FDM pri- Cu suportul Companiei Coca - Cola lului, pe parcursul căreia şi-au apro- vind Inundaţiile Dunării Centrale. România, Ministerul Mediului şi Gos- fundat cunoştinţele în domeniul me- Ziua Dunării în Győr a pus ac- podăririi Apelor a asigurat răspândirea diului. Celebrarea oficială a Zilei Du- centul pe conştientizarea publicu- prin şcolile ţării a cadourilor simbolice nării a avut loc la Vilcovo, la 29 iunie. lui asupra problemelor Dunării şi pentru copii, care vor include şi o Enci- implicaţiilor Directivei - Cadru privind clopedie a Vieţii în Marea Neagră. Apa. În acest context, au fost organi- zate un seminar DCA, o campanie Slovenia de conştientizare a publicului şi un Şi în anul curent cei din Austria, spectacol - show cu lumini şi sunete. Croaţia şi Slovenia, pentru care cuvân- Rezidenţii Budapestei au avut po- tul Dunărea are o conotaţie vitală, au sibilitatea de a celebra Ziua Dunării ajuns pe râu până la Downhill pe Mura, cu parada anuală de vapoare “Salută unde, la 9-10 iunie, Centrul Ecologic Dunărea”. Vapoarele, de-a lungul Pomurje şi Mişcarea Ecologistă din Dunării, au trîmbiţat simultan un salut Slovenia, cu suportul DEF, au organizat către rîul lor. un Festival pe apă în stil tradiţional. În

NR. 3 (27) iunie 2006 41 informaţii ştiinţifice

INFORMAŢIA cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale pentru anul 2005

Valentina CALDARUŞ, şef adjunct, Direcţia resurse naturale şi biodiversitate

INFORMAŢIA cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale pentru anul 2005 Informaţia privind suprafaţa spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale este întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 591- XIV din 23 septembrie 1999 „Cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale”, Hotărîrii Guvernului nr.676 din 11 iulie 2000 „Cu privire la procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale” şi Hotărîrii Guvernului nr. 811 din 02.07.2003 cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 676 din 11 iulie 2000 „Cu privire la procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale”. Generalizarea şi sistematizarea informaţiei a fost efectuată de către Direcţia resurse naturale şi biodiversitate a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în baza datelor prezentate, în modul stabilit, de către autorităţile administraţiei publice locale. Anexa nr.1 SUPRAFAŢA SPAŢIILOR VERZI (conform funcţionalităţii ha, km)

Din Suprafaţa Schimbarea zonele Cauza Cu profil Suprafaţa în anul pre- suprafeţelor De folosinţă Cu acces Cu funcţii turistice re- Nr. speciali- în anul de cedent celui Amplasamentul generală limitat utilitare şi de ducerii crt. zat dare de seamă de dare de (F.G.) (A.L.) (F.U.) agre- suprafe- (P.S) (2005) seamă ment (ha, km) (%) ţelor (2004) (T.A.) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. m. Bălţi 83,4 174,1 51,8 446,7 756,0 756,0 2. m. Chişinău 4191, 3 830,0 366,3 58,2 5445,8 5445,8 3. r. Anenii Noi 51,7/17,8 127,8 11,9 1575, 8 1767,2/17,8 1764,7/17,2 2,5-0,6 0,1/3,5 4. r. Basarabeasca 282,8 231,4 20,0 534,2 530,6 3,6 0,7 5. r. Briceni Nu a prezentat informaţia 6. r. Cahul 102,3/50,0 8,7 111,0/50,0 111,0/50,0 7. r. Cantemir 12,6/14,6 19,0 10,6 42,2/14,6 41,5/14,4 0,7/0,2 1,7/1,4 8. r. Călăraşi 45,8 59,1 28,4 50,5 183,8 175,8 8,0 4,5 9. r. Căuşeni 26,4 29,7 23,3 2,0 81,4 79,0 2,4 3,0 10. r. Cimişlia 147,1 147,1 146,5 0,6 0,4 11. r. Criuleni 7,0 7,0 7,0 12. r. Donduşeni 190,8 18,9 73,9 528,0 811,6 811,6 13. r. Drochia 77,4/6,1 117,6 0,71 11,0 206,8/6,1 203,3/6,1 3,5 1,7 14. r. Dubăsari 42,2/221,0 34,9 3,5 8,0 88,6/221,0 88,6/221,0 15. r. Edineţ 1139,7 1139,7 1090,2 49,5 4,5 16. r. Făleşti 71,9 71,9 67,9 4,0 5,9 17. r. Floreşti 137,4 115,4 86,1 54,5 393,4 389,2 4,2 1,1 18. r. Glodeni 53,6 3,1 6,5 63,2 44,8/3,0 18,4/-3,0 41 19. r. Hînceşti 65,7/65,0 93,5 3,8 18,4 181,4/65,0 171,4/51,0 10,0/14 5,8/27,4 20. r. Ialoveni 70,5 70,5 70,5 21. r. Leova 51,5/59,0 58,2 26,6 9,3 145,6/59,0 122,1/59,0 23,5 19,2 22. r. Nisporeni 52,7 267,3 49,8 369,8 369,8 23. r. Ocniţa 32,5 16,3 48,8 48,8 24. r. Orhei 90,9/328,0 104,4 129,9 1617, 6 14,5 1957,3/328,0 1948,3/328,0 9,0 0,5 25. r. Rezina 11,5/22,1 81,9 29,3 120,6 10,3 253,6/22,1 245,9/22,1 7,7 3,1 26. r. Rîşcani 922,9 17,4 1,7 1605, 0 2547,0 2374,0 173,0 7,3

42 NR. 3 (27) iunie 2006 informaţii ştiinţifice

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 27. r. Sîngerei 56,6 56,6 54,6 2,0 3,7 28. r. Soroca 72,1/20,0 35,8 54,7 3,3 4,0 169,9/20,0 168,9/20,0 1,0 0,6 29. r. Străşeni 22,3/300,0 37,6 2,4 89,2 151,5/300,0 149,2/300,0 2,3 1,5 30. r. Şoldăneşti 10,7 36,8 27,3 0,7 75,5 74,8 0,7 1,0 31. r. Ştefan Vodă 62,5 62,5 61,8 0,7 1,1 32. r. Taraclia 34,4/87,3 21,6 13,7 11,5 81,2/87,3 80,8/87,2 0,4/0,1 0,5/01 33. r. Teleneşti 25,3 15,5 30,6 71,4 65,7 5,7 8,7 34. r. Ungheni 72,4 730,1 35,7 229,5 1,5 1069,2 968,3 100,9 10,4 35. U.T.A. Găgăuzia 305,6 69,8 5,5 2245,4 2626,3 2160,3 466,0 21,6 8623,5/ 21789,0/ 20888,7/ 900,3/ Total pe republică 3347,2 1071,1 8679,0 68,2 4,3/1,0 1190,9 1190,9 1179,0 11,9

Anexa nr. 2 CREAREA, EXTINDEREA, REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA SPAŢIILOR VERZI

Categoria Suprafaţa terenurilor, 2 spaţiilor 2 Tăierile conform planului ha (m ) verzi ha (m ), km Plantare ) conform art. 3 ,m

16 al Legii 2 Nr. cu privire crt. la spaţiile verzi ale (ha, m Arbori (buc) Amplasamentul îngrijire Tăieri de Tăieri de Tăieri existente

localităţilor tăieri Alte Nou create Tăierile neautorizate neautorizate Tăierile Regenerate Arbuşi (buc.) urbane şi reglementare Tăieri de igienă Tăieri rurale Extinderea celor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1. m. Bălţi FG, AL, PS 0,8 0,2 0,02ha 1254 1380 2. m. Chişinău FG, AL, PS 52,8 0,8ha 82829 47061 3. r. Anenii Noi FG, AL, FU 0,7 0,6 0,8 km 3,9ha 6350 750 4. r. Basarabeasca FG, AL 1,8 1,8 3100 460 5. r. Briceni Informaţia n- a fost prezentată 6. r. Cahul Informaţia n- a fost prezentată 7. r. Cantemir FG, AL, PS 0,7 36m2 21000 2400 FG, AL, PS, 8. r. Călăraşi 4,2 3,8 2,5 3,5 0,5 29000 FU FG, AL, PS, 9. r. Căuşeni 2,4 81m2 26500 1250 FU 10. r. Cimişlia FG 6254 577 11. r. Criuleni 12. r. Donduşeni FG 17,1 1,5 0,3 21,2 10,6m2 13. r. Drochia FG 3,5 2,2m3 120000 14. r. Dubăsari Informaţia n-a fost prezentată 15. r. Edineţ FG 49,5 3,2m3 5720 16. r. Făleşti FG 4,0 8,0 7,5 36150 17. r. Floreşti FG, AL 4,2 13m3 32940 810 18. r. Glodeni FG 1,0 0,4 6,3 0,9 0,2 12m3 27560 2030 19. r. Hînceşti FG, AL, FU 24,0 8,2 23,6 60300 4119 20. r. Ialoveni 28600 FG, AL, PS, 21. r. Leova 11,7 24,8 20,1 9041 91 FU 22. r. Nisporeni FG, AL, PS 0,5 2,0 0,5 0,1ha 20000 6450 23. r. Ocniţa 24. r. Orhei FG, AL, FU 12,0 21,4 162,0 87,0 76,0 109,0 0,3ha 4500 7500 FG, AL, PS, 25. r. Rezina 7,5 0,3 3,4 10000 FU FG, AL, PS, 18,7/ 26. r. Rîşcani 172,0 556,6 3,0 7,7 900m2 302575 126710 FU 11,4 27. r. Sîngerei 2,0 0,2ha 12785 420 28. r. Soroca FG 1,0 29. r. Străşeni FG, AL 2,2 0,1 0,01ha 12625 920 30. r. Şoldăneşti FG, AL, FU 0,5 0,5 0,02ha 31. r. Ştefan Vodă 0,7 2,5 17137

NR. 3 (27) iunie 2006 43 informaţii ştiinţifice

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 32. r. Taraclia FG, AL 0,4 5,8 0,1 0,1 4005 620 33. r. Teleneşti 2,8 2,9 3,7 0,4 29865 1400 FG, AL, PS, 34. r. Ungheni 42,1 56,5 3,0 0,6 3465 140 FU 35. U.T.A. Găgăuzia FU 453,6 152,0 285 38,0 174,0 185m2 1089 0,45ha 274,4/ 1073,0/ Total pe republică 791,8 112,6 135,4 286,9 110,3 900m2 914644 205088 11,4 0,8 213m3 Anexa nr. 3 REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT SPAŢIILOR VERZI

Volumul masei Contravenţii Prejudiciul Amenda aplicată/ Repararea Nr. lemnoase tăiate ilicit depistate, Amplasamentul cauzat, lei încasată, lei prejudiciului, lei crt. (m3) om/m3 1 2 4 5 6 7 8 1. Municipiul Bălţi 28,8 10/28,8 34992 154/54 2. Municipiul Chişinău 115,0 53/115,0 168640,8 64006 79703 3. Raionul Anenii Noi 3,0 10/3,0 5476 900/450 5476 4. Raionul Basarabeasca 5. Raionul Briceni 6. Raionul Cahul 7. Raionul Cantemir 1,1 3/1,1 540 270 540 8. Raionul Călăraşi 4,6 /4,6 9503,5 9. Raionul Căuşeni 0,7 9/0,7 2099,1 100 180 10. Raionul Cimişlia 11. Raionul Criuleni 12. Raionul Donduşeni 10,6 8/10,6 22067,2 90 13. Raionul Drochia 2,2 6/2,2 2616 290/90 216 14. Raionul Dubăsari 15. Raionul Edineţ 3,2 11/3,2 22157 360/360 723 16. Raionul Făleşti 4,0 7,0/4,0 9563 2340 8326 17. Raionul Floreşti 13,0 8/13,0 36000 108 18. Raionul Glodeni 16,7 21/16,7 3755 1040 19. Raionul Hînceşti 18,9 16/18,9 19256 20. Raionul Ialoveni 21. Raionul Leova 7,4 8/7,4 12928 316 800 22. Raionul Nisporeni 3,3 5/3,3 9450,6 23. Raionul Ocniţa 24. Raionul Orhei 3,8 3/3,8 11170 350 25. Raionul Rezina 26. Raionul Rîşcani 5,8 10/5,8 12203 380/380 858 27. Raionul Sîngerei 7,4 3/7,4 38554 234/234 6920 28. Raionul Soroca 7,4 4/7,4 6400,2 29. Raionul Străşeni 6,0 7/6,0 13626 30. Raionul Şoldăneşti 1,5 2/1,5 360 36 31. Raionul Ştefan Vodă 3,9 7/3,9 13131,8 80/80 32. Raionul Taraclia 0,3 1/0,3 106 20 106 33. Raionul Teleneşti 1,0 1/1,0 3282 34. Raionul Ungheni 35. U.T.A. Găgăuzia 185,0 35/185,0 7819 29172/3072 1989 Total pe republică 454,7 248/454,7 465696,2 100246/4720 105837

Informaţia generalizată privind starea spaţiilor verzi din republică pentru anul 2005 ne demonstrează următoarele: Suprafaţa spaţiilor verzi în republică în anul 2005 este de cca 21789,0 ha şi 1190,9 km, comparativ cu anul 2004, care era de 20888,7 ha şi 1179,0 km şi a sporit cu 4,3 /1,0%. La extinderea suprafeţelor spaţiilor verzi au contribuit considerabil U.T.A. Găgăuzia (21,6 %), raioanele Leova (19,2%), Ungheni (10,4%), Teleneşti (8,7%), Rîşcani (7,3%). Tăierile ilicite ale arborilor au fost depistate în raioanele Anenii Noi, Orhei, Glodeni, cauza nefiind determinată. Volumul masei lemnoase tăiate ilicit constituie 454,7 m3 pe republică, inclusiv în municipiul Chişinău – 115,0 m3, municipiul Bălţi- 28,8 m3, raionul Hînceşti - 18,9 m3,,UTA „Găgăuzia”-185m3. Au fost depistaţi 248 contravenienţi. Prejudiciul cauzat a constituit circa 465696,2 lei, a fost aplicată amendă în sumă de 100246,0 lei. Prejudiciul cauzat a fost reparat în sumă de cca 105837 lei.

44 NR. 3 (27) iunie 2006 schimbarea climei

FeNOMENUL „SCHIMBAREA CLIMEI”: METODE DE PROSPECŢIUNE LA NIVEL NAŢIONAL

Dr. hab. Vladimir TODIRAŞ. Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, şeful Laboratorului de modelare şi prognoze. E-mail: [email protected] Dr. Vasile SCORPAN. Proiectul „Republica Moldova: Perfectarea celei de-a doua Comunicări naţionale în conformitate cu cerinţele Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei”. E-mail: [email protected]

Schimbarea climei constituie o problemă globală, care poate influ- enţa esenţial dezvoltarea umanităţii în viitorul apropiat. Din aceste con- siderente, în prezent, este necesa- ră o evaluare detaliată a efectelor schimbărilor climatice asupra aspec- telor economice, sociale şi de mediu. Pentru Republica Moldova domeniile prioritare în acest sens sînt ecosis- temele, sectorul agricol şi sănătatea umană (2,4,6). Conform modelelor de circulaţie generală, a atmosferei (MCGA) cu ajutorul cărora în prezent se întreprind estimări în domeniul prognozelor modului de evoluţie a indicilor climatici pentru perioade de lungă durată (100 de ani şi mai mult). Se constată ca creşterea concentra- ţiei de gaze cu efect de seră în at- mosferă va conduce la o modificare neuniformă a acestor indici în diferite regiuni ale globului. Această stare de lucruri indică necesitatea estimării posibilelor schimbări ale componen- concentraţia gazelor cu efect de seră asupra unor ecosisteme naturale şi telor sistemului climatic la nivel naţio- din atmosferă adecvat amplasării artificiale din Republica Moldova. nal şi/sau nivel regional (1,2,5,6). geografice a Republicii Moldova. Cu Pentru realizarea scopului menţionat ajutorul acestor modele, s-a estimat au fost utilizate următoarele modele Scopul cercetărilor modul de evoluţie a indicilor climati- de circulaţie generală a atmosferei ci de pe teritoriul Republicii Moldova cu diferite scenarii de emisie a gaze- Scopul actualelor cercetări a fost pînă în anul 2100. Ca scop secundar lor cu efect de seră: evaluarea şi selectarea MCGA pen- în cadrul studiului dat a fost planifi- • HadCM2 - The UK Hadley Cen- tru elaborarea unui program de ge- cată identificarea unor modalităţi de tre for Climate Prediction and Re- nerare a scenariilor privind schim- abordare privind căile de evaluare search; barea indicilor climatici în funcţie de a impactului schimbărilor climatice • ECHAM4 - The German Climate Tabelul 1 Schimbările valorilor medii globale faţă de perioada anilor 1961 – 1990, conform modelului CSIRO-Mk2 (8) 2020 2050 2080 Scenariul dT dP dSL CO2 dT dP dSL CO2 dT dP dSL CO2 (°C) (%) (cm) (ppmv) (°C) (%) (cm) (ppmv) (°C) (%) (cm) (ppmv) GGa 1,21 2,5 NA 447 2,05 3,9 NA 554 3,07 6,1 NA 697 GSa 1,06 1,8 NA 447 1,84 3,2 NA 554 2,72 5,1 NA 697

NR. 3 (27) iunie 2006 45 schimbarea climei

Tabelul 2

Schimbările valorilor medii globale faţă de perioada anilor 1961 – 1990, conform modelului ECHAM4 2020 2050 2080 Senariul dT dP dSL CO2 dT dP dSL CO2 dT d P dSL CO2 (°C) (%) (cm) (ppmv) (°C) (%) (cm) (ppmv) (°C) (%) (cm) (ppmv) GGa 1,22 0,7 NA 447 2,13 1,4 NA 554 3,02 2,1 NA 697 GSa 1,02 0,4 NA 447 1,35 0,0 NA 554 NA NA NA 697

Tabelul 3

Schimbările valorilor medii globale faţă de perioada anilor 1961 – 1990, conform modelului HadCM2 2020 2050 2080

Scenariul dT dP dSL CO2 dT dP dSL CO2 dT dP dSL CO2 (°C) (%) (cm) (ppmv) (°C) (%) (cm) (ppmv) (°C) (%) (cm) (ppmv) GGa1 1,21 2,2 12,4 447 2,10 3,5 24,8 554 3,17 5,18 41,1 697 GGa2 1,20 2,1 12,6 447 2,02 3,3 24,6 554 3,03 4,77 40,6 697 GGa3 1,16 1,9 13,0 447 2,06 3,4 25,5 554 3,07 4,80 41,6 697 GGa4 1,20 2,0 12,7 447 2,03 3,2 25,3 554 3,01 4,74 41,4 697 GGaX 1,19 2,0 12,7 447 2,03 3,3 25,0 554 3,01 4,87 41,1 69,7

Tabelul 4

Schimbările valorilor temperaturii medii lunare pe teritoriul Republicii Moldova pentru perioada anilor 2040-2069, scenariul GGa, conform modelelor ECHAM4, HadCM2 şi CSIRO-Mk2

Luna Modelul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ECHAM4 +4,32 +5,54 +3,99 +2,97 +2,03 +2,01 +2,88 +3,61 +3,02 +2,55 +3,67 +3,42

HadCM2 +1,68 +1,70 +1,54 +1,68 +3,08 +2,96 +3,32 +3,94 +3,57 +3,96 +2,81 +3,29 CSIRO- +2,90 +2,84 +3,43 +3,12 +1,98 +2,39 +2,44 +2,65 +2,82 +2,90 +2,57 +2,32 Mk2 Research Centre, Deutsches Kli- ajutorul modelelor nominalizate au în Republica Moldova în perioada marechenzentrum; fost calculate valorile posibil modifi- anilor 1961-1990. Analiza statistică a • CGCM1 - The Canadian Centre cate ale acestor indici la nivel global. rezultatelor din modelele de circula- for Climate Modelling and Analysis; Pentru comparaţie ca bază a fost ţie generală a atmosferei cu diferite • GFDL-R15 - The US Geophysical studiată perioada anilor 1961-1990. scenarii de emisie a gazelor cu efect Fluid Dynamics Laboratory; Această perioadă este recomandată de seră şi valorile reale ale tempera- • CSIRO-Mk2 - The Australian de către Organizaţia Meteorologică turii de la staţiile meteorologice Chi- Common wealth Scientific and In- Mondială drept perioadă de referin- şinău, Briceni, Bălţi, Tiraspol şi Cahul dustrial Research Organization; ţă în cadrul modelelor de evaluare au permis identificarea a trei modele • NCAR-DOE - The National Cen- a fenomenului „schimbarea climei”. care pot fi utilizate pentru predicţia tre for Atmospheric Research; Rezultatele acestor modelări sînt modului de evoluţie a indicilor clima- • CCSR- The Japanese Centre for prezentate în tabelele 1-3. terici pe teritoriul Republicii Moldova Climate System Research. Pentru selectarea modelelor care în funcţie de fenomenul schimba- caracterizează mai adecvat condi- rea climei. Acestea sînt: ECHAM4, Rezultate şi discuţii ţiile de climă din Republica Moldova HadCM2 şi CSIRO-Mk2. şi care pot fi utilizate pentru efec- Conform rezultatelor obţinute cu Întru stabilirea unor prospecţiuni tuarea unor prospecţiuni ale indicilor ajutorul modelelor care au un grad pentru principalii indici climaterici climaterici pentru viitor, în contextul mai înalt de certitudine a calculelor (temperatura medie şi cantitatea de fenomenului de schimbare a climei pentru teritoriul Republicii Moldova precipitaţii) pentru următorii 100 de au fost comparaţi indicii ce caracte- au fost stabilite următoarele: ani în condiţiile actualului spaţiu geo- rizează temperatura şi precipitaţiile • o diferenţă semnificativă a valorii grafic al Republicii Moldova în func- obţinute în urma calculelor cu ajuto- temperaturii medii lunare pe întreaga ţie de concentraţia gazelor cu efect rul acestor modele cu indicii tempe- perioadă a anului, estimată cu ajuto- de seră din atmosferă mai întîi cu raturii şi precipitaţiilor real înregistraţi rul modelelor ECHAM4, HadCM2 şi

46 NR. 3 (27) iunie 2006 schimbarea climei

emisie sunt stocate în baza de date a programului. Estimarea impactului schimbări- lor climatice Identificarea zonelor de ampla- sare eficientă a culturilor include in- formaţia privind limitele de toleranţă a acestora către indicii climaterici. Informaţia respectivă a fost selecta- tă parţial din Raportul Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură a Na- ţiunilor Unite (1). Această informaţie a fost utilizată în ansamblu cu date- le climatice (perioada anilor 1961- 1990) şi scenariul global de schim- bare a climei. Schimbările posibile ale limitelor de climă pot fi examinate prin modificarea datelor climatice prezente conform sce- nariilor de schimbare a climei specifi- cate de utilizator (3). Pentru aprecierea gradului de vulnerabilitate a speciilor şi Figura 1. Interfaţa programului de calculator pentru calcularea sumei tempera- culturilor agricole, determinat de noile turilor active şi efective conform modelelor de circulaţie generală condiţii climatice, a fost utilizat un set CSIRO-Mk2 (tabelul 4); (2070-2099); de indici biofizici. Aceasta permite de a • conform modelului ECHAM4, • variabila (temperatura, suma aplica astfel de modele în diferite regi- temperatura medie va creşte brusc temperaturilor active, suma tempe- uni ale ţării prin interpolarea spaţială a în perioada de iarnă; raturilor efective). datelor (4). Metoda integră de evaluare • conform modelului CSIRO-Mk2, Rezultatele modelării: respectivă are la nivel de ţară următoa- se aşteaptă o creştere uniformă a tem- • schimbările posibile ale variabilei; rele avantaje: peraturii medii pe parcursul anului; • valorile posibile ale variabilei. (i) integrează informaţia biofizică, • dinamica precipitaţiilor pe teri- Calcularea temperaturii conform inclusiv modele şi date, într-o formă toriul Republicii Moldova este mai scenariilor modelelor de circulaţie accesibilă pentru utilizatori; complexă. Se evidenţiază tendinţa generală se face în modul următor: (ii) modelele date au capacităţi de creştere a precipitaţiilor conform • Tmod = Treal+dT, unde: pentru utilizare la nivel de ţară a sce- modelelor CSIRO-Mk2 şi HadCM2. • Tmod = Temperatura modelată; nariilor de schimbare a climei; Generarea scenariilor de schim- • Treal = Temperatura observată (iii) prin integrarea informaţiei bare a climei la nivel regional pen- pentru perioada de referinţă (1961- biofizice necesare şi scenariilor de tru Republica Moldova 1990); schimbare a climei, aceste mode- Pentru calcularea repartizării spaţia- • dT = schimbarea temperaturii le prezintă o bază suficientă pentru le a indicilor climatici şi bioclimatici de conform scenariilor modelelor de cir- evaluarea integră a gradului de vul- bază pentru diferite scenarii de evalu- culaţie generală. nerabilitate. are a schimbărilor climaterice pe teri- În Figura 1 este prezentată inter- Estimarea vulnerabilităţii speciilor toriul Republicii Moldova, a fost elabo- faţa programului de calculator des- şi culturilor agricole la schimbările rat un program special de calculator. tinat calculelor sumei temperaturilor climatice posibile s-a efectuat în pro- Acest program asigură determinarea active şi efective conform scenariilor gramul de calculator BioClass, care schimbării posibile a sumei tempe- de schimbare a climei. Calcularea include: raturilor active şi efective în diferite sumei temperaturilor efective pentru Date iniţiale: puncte pe teritoriul ţării. Principalele un interval de timp conform scenarii- • cultura, specia; componente ale programului sunt: lor de schimbare a climei se face în • harta digitală a factorului de limită • datele climatice zilnice pentru anii modul următor: (temperatură, precipitaţii, sol, relief ş.a.). 1961-1990; • Tsum = Sum(Ti - Tmin+T(i+1) - Clasificare: • generatorul de scenarii, care inclu- Tmin +..... T(n) - Tmin), unde: • condiţii optime; de biblioteca de fişiere ce conţin mo- • Tsum = Suma temperaturilor • condiţii medii; delele globale ale schimbării climei; efective; • condiţii de limită; • modelul de circulaţie generală; • Tmin = Pragul inferior de dezvol- • condiţii nefavorabile. • intervalul de timp lunar (luna); tare pentru cultura sau specia dată; Rezultatul modelării: • intervalul de timp anual (1961- • Ti = Temperatura în ziua i. - clasificarea geografică a culturilor 1990); (2010-2039); (2040-2069); Fişierele generate din scenariile de conform gradului de vulnerabilitate a

NR. 3 (27) iunie 2006 47 schimbarea climei

este necesară elaborarea hărţilor di- gitale de rezoluţie înaltă a factorilor de climă în concordanţă cu modelele de circulaţie generală şi diferite scenarii de emisie a gazelor cu efect de seră. Abrevieri: dT (°C) - schimbarea temperaturii medii; dP (%) - schimbarea cantităţii pre cipitaţiilor lunare; dSL (cm) - schimbarea nivelului mării;

CO2 (ppmv) - concentraţia CO2, părţi per milion de volum; GSa, GGa, GGa1, GGa3, GGa4, GGaX - scenarii de emisie a gazelor cu efect de seră şi aerosoli; NA - datele lipsesc.

Bibliografie

1. FAO. 1979. Yield response to water. J. Doorenbos and A.H. Kas- sam. FAO Irrigation and Drainage Paper 33. Rome, FAO. 2. Handbook on Methods for Cli- mate Change impact Assessment and Adaptation Strategies Vers.2. 1998. Figura 2. Distribuirea suprafeţelor conform limitelor de temperatură pentru dife- 3. Todiraş V. Corobov R. Utilizarea riţi hibrizi de porumb, calculate cu ajutorul programului computerizat „BioClass” tehnologiei SIG pentru modelarea schimbărilor probabile ale climei la a- Termen de maturare precoce, SumT>10C=2500 C; nivel regional // Analele ştiinţifice ale b- Termen de maturare mijlociu, SumT>10C=2900 C; Universităţii A.I. Cuza din Iaşi. Se- c- Termen de maturare târziu, SumT>10C=3100 C; ria Nouă, Geografie, volumul XLVI, d- Termen de maturare târziu, SumT>10C=3100 C; modelul CSIRO-Mk2, 2000, pp. 111-118. anii 2040-2069. 4. Todiraş V. Modelarea impactului schimbărilor climatice la nivel regio- Condiţii favorabile Condiţii nefavorabile nal // Schimbarea climei: Cercetări, studii, soluţii, Chişinău, 2000, pp. 173-177. lor faţă de factorii de limită; de scenarii pentru determinarea area- 5. Viner D. and Hulme M. The cli- - harta interactivă a Republicii Mol- lelor favorabile şi schimbărilor lor. mate Impact LINK Project: Applying dova pentru factorii de limită (tempe- De exemplu, pentru determinarea results from the Hadley Centre’s Cli- ratură, precipitaţii ş.a.) în fiecare punct limitelor de temperatură pentru po- mate Change Experiments for Cli- al reţelei geografice (600x600 m). rumb (fig. 2) a fost utilizat indicato- mate Change Impacts Assessment. // Schimbările posibile ale limitelor rul „suma temperaturilor efective”. El UK Department of the Environment, indicilor climaterici pot fi examinate caracterizează gradul de asigurare a Transport and the Regions, 1998. prin modificarea datelor meteorologi- speciei date cu temperatura necesară 6. WMO, 1998: Report of UN ce prezente în conformitate cu scena- pentru maturizare. Rezultatele mode- FCCC on the adequacy of the global riul specificat de către utilizator prin: lării demonstrează schimbări esenţi- climate observing systems, Novem- - calcularea indiciului biofizic pen- ale ale limitelor de temperatură nece- ber 1998. tru determinarea condiţiilor favorabi- sare pentru diferiţi hibrizi de porumb. 7. Warrick R.A. et al. Journal of le pentru culturi agricole şi specii; Aşadar, pentru evaluarea integră a Water , Air and Soil Pollution 1996 - analiza informaţiei privind culturi- gradului de vulnerabilitate a sectoru- 92 p. 215-227 . le şi speciile, care poate fi utilizată în lui agricol şi ecosistemelor naturale 8. http://ipcc-ddc.cru.uea.ac.uk/ conformitate cu datele climatice din către noile condiţii de climă determi- is92/gcm_data.html. programul BioClass şi generatorul nate de fenomenul încălzirii globale,

48 NR. 3 (27) iunie 2006