Akademos 2-2018 Web.Indd

ISSN 1857-0461

akademos Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi artă

Nr. 2 (49) 2018

Fondator: Academia de Științe a Moldovei Înregistrată la Ministerul Justiției la 25.05.2005, nr. 189 Publicație științifi că recenzată Categoria „B” Indexată în bazele de date: DOAJ, INFOBASE INDEX, IIJ IMPACT FACTOR, INDEX COPERNICUS © Academia de Ştiinţe a Moldovei Drepturile de autor asupra articolelor publicate aparțin autorilor. Preluarea textelor din revista „Akademos” este posibilă doar cu acordul autorului. Responsabilitatea asupra textului publicat aparţine autorului. Opinia redacţiei nu coincide întotdeauna cu opinia autorului. Pentru publicarea articolelor și recenzarea lor nu se percep taxe. Distribuire gratuită. COLEGIUL DE REDACŢIE: Acad. Gheorghe DUCA (președintele colegiului), Republica Moldova Acad. Grigore BELOSTECINIC, Republica Moldova Prof. univ., dr. Sorin Mihai CÂMPEANU, România Acad. Mihai CIMPOI, Republica Moldova Prof., dr. Sava COSTIN, Germania Prof., dr. Vladimir FOMIN, Germania Acad. Teodor FURDUI, Republica Moldova Acad. Boris GAINA, Republica Moldova Acad. Ion GUCEAC, Republica Moldova Acad. Aurelian GULEA, Republica Moldova Acad. Asaf HAJIEV, Azerbaidjan Dr. hab. Aurelia HANGANU, Republica Moldova Dr. hab. Victor MORARU, Republica Moldova Acad. Ioan Aurel POP, România M. c. Viorel PRISACARI, Republica Moldova Acad. Victor SPINEI, România Acad. Ion TIGHINEANU, Republica Moldova Dr. hab. Victor ȚVIRCUN, Republica Moldova Prof., dr. Felix UNGER, Austria Dr. hab. Veaceslav URSACHI, Republica Moldova

Redactor-șef: Viorica CUCEREANU Fotografi i: Eugenia TOFAN Concepție grafi că: Nicoleta BOGDAN Tehnoredactare: Petru DINU

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări ale Maestrului în Arte Ion MORARU

Academia de Ştiinţe a Moldovei, fondatoarea revistei „AKADEMOS”, susţine politica Accesului Deschis şi asigură accesul la publicaţia în cauză. Revista „AKADEMOS” se declară publicaţie ştiinţifi că cu Acces Deschis, fi ind o alter- nativă pentru mediatizarea şi promovarea rezultatelor ştiinţifi ce.

Tirajul – 450 de exemplare Periodicitatea – trimestrial Versiunea online: http://akademos.asm.md e-mail: [email protected] Adresa: Republica Moldova, MD-2012, mun. Chişinău, Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1 Tel. (+373 22) 212381 Imprimat la Tipografi a Centrală Î.S. MANAGEMENTUL CERCETĂRII/RESEARCH MANAGEMENT Dr. hab., conf. univ. Aurelia HANGANU 7 | Știința deschisă – provocare a politicilor de cercetare-inovare Open science – challenge of research and innovation policies

Dr. Lidia ROMANCIUC 11 | Contribuția AȘM la internaţionalizarea sferei de cercetare-inovare Th e contribution of the Academy of Sciences from Moldova to the internationalization of the research and innovation sphere

EVENIMENT / EVENT

/ CONTENTS Dr. Steliana CLAPCO, dr. Eugenia COTENCO 14 | Congresul științifi c internațional „Culturi oleaginoase și proteice” International congress on Oil and Protein Crops

Dr. hab. Elena UNGUREANU 18 | CoRoLa lansată la București și la Chișinău CoRoLa launched in Bucharest and Chisinau

CUPRINS Dr. hab. Gheorghe CUCIUREANU 20 | Concursul național „Teza de doctorat de excelență a anului 2017” National Contest “PhD Th esis of Excellence of 2017”

MATEMATICĂ / MATHEMATICS Dr. hab., prof. univ. Sergiu CATARANCIUC 26 | Structuri matematice discrete în cercetările teoretico-aplicative Discrete mathematical structures in theoretical and applied research

ŞTIINŢE GEONOMICE / GEONOMIC SCIENCES Dr. hab. Constantin MORARU 34 | Rezervele exploatabile ale apelor subterane din Republica Moldova Exploitable reserves of the groundwater from the Republic of Moldova

ŞTIINŢE MEDICALE / MEDICAL SCIENCES

M. cor. Viorel PRISACARI, dr., conf. univ. Angela PARASCHIV 42 | Problema hepatitelor cronice, cirozelor hepatice și cancerului hepatic Th e problem of chronic hepatitis, lever cirrhosis and lever cancer

Drd., cercet. șt. Natalia CIOBANU, acad. Stanislav GROPPA, 48 | cercet. șt., drd. Valeriana PANTEA, dr. hab., prof. univ. Valentin GUDUMAC Rolul metaboliţilor oxidului de azot în AVC ischemice la pacienţii cu sindrom metabolic Th e role of the nitric oxide metabolities in ischemic stroke patients with metabolic syndrome

ȘTIINŢE AGRICOLE / AGRICULTURAL SCIENCES Dr. hab., prof. cercet. Boris BOINCEAN 55 | Provocări şi perspective în dezvoltarea durabilă a sectorului agrar Challenges and perspectives for sustainable development of agriculture

AKADEMOS 2/2018| 3 ŞTIINŢE POLITICE/ POLITICAL SCIENCES Dr. Veaceslav UNGUREANU 64 | Oportunitatea euroatlantică de asigurare a securității naționale Th e euro-atlantic opportunity for ensuring national security

ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE / HISTORY AND ARCHEOLOGY 73 | Dr. hab. Alexei AGACHI Consiliul Suprem al Basarabiei în perioada august 1816 – aprilie 1818 Th e Supreme Council of Bessarabia between august 1816 – april 1818

/ CONTENTS Lector universitar, drd. Vasile CREȚU 78 | Legislația românească în domeniul învățământului primar (1918–1940) Romanian legislation in the fi eld of primary education (1918–1940)

Drd. Renata MOIȘ 86| Rutenia Subcarpatică în anii 1938–1945. Destinele micilor teritorii din Europa Centrala și de Est Subcarpatian Ruthenia in years 1938-1945.

CUPRINS Th e fate of small territories in Central and Eastern Europe

FILOLOGIE / PHILOLOGY Dr. hab. Vasile BAHNARU 93| Naţionalismul în publicistica lui Mihai Eminescu. Analiză semasiologică şi pragmatică Nationalism in Mihai Eminescu’ s Journalism (semasiological and pragmatic analysis)

Drd. Aliona LUCA 105| Criterii de clasifi care a termenilor: repere teoretice Criteria of terms classifi cation: theoretical references

MEDIA ŞI COMUNICARE / MEDIA AND COMMUNICATION Liudmila COSTIN, Viorica LUPU, Vera SOBEŢCHI 109| Instrumente de identifi care a autorilor şi de selectare a revistelor ştiinţifi ce Tools for identifi cation of authors and selection of scientifi c magazines

STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE / THE STUDY OF ARTS AND CULTUROLOGY Dr. Dorina ONICA 115| Patrimoniul etnografi c prin prisma celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă Th e ethnographic heritage through the prism of the 17 Sustainable Development Goals

Dr., prof. univ. Elena MIRONENCO, dr., prof., conf. univ. Victoria MELNIC 124| Cultura muzicală a Basarabiei după Unire (1918–1940) Musical culture in Bessarabia aft er the Unifi cation (1918–1940)

Dr., conf. univ. Ludmila D. COJOCARU 132| Tradiția de nuntă în comunitățile de basarabeni deportați în Siberia și Kazahstan Th e wedding tradition within the communities of Bessarabians deported in Siberia and the Kazakhstan

Dr. Ludmila MOISEI 140| Tradiția covoarelor din perspectiva dinamismului cultural Tradition carpets from the perspective of cultural dynamism

5 |AKADEMOS 2/2018 146| Dr., cercet. șt. I Gherghina BODA, dr., cercet. șt. III Dumitru-Cătălin ROGOJANU Muzeologie și muzealizare – refl ecții conceptuale Museology and musealisation – conceptual refl ections

Dr. Dumitru OLĂRESCU 150| Filmul istorico-biografi c al lui Anatol Codru: noi valenţe estetice Th e historical-biographical fi lm of Anatol Codru: new aesthetic valences

Dr. hab. Tudor STAVILĂ 156| Ion Moraru şi cromaticile sale din Moldova şi SUA Ion Moraru and his chromatiques from Moldova and USA

/ CONTENTS IN MEMORIAM Dr. Mariana COCIERU 161| Savantul care a atins culmile științei folcloristice Th e scholar who has reached the heights of folkloric science

Colaborator științifi c coordonator Mircea BAZNAT 166| Constantin Gudima, un deschizător de drumuri Constantin Gudima, a road opening scholar

CUPRINS

NOUTĂŢI EDITORIALE / EDITORIAL NEWS 168| Ștefan ȘUTEU O scriere necunoscută a lui Dimitrie Cantemir An unknown writing of Cantemir Dimitry

Dr. Alexandru LEVINSCHI, dr. Nicolai TELNOV 170| Grota Duruitoarea Veche şi rolul ei în paleoliticul Europei Th e Duruitoarea Veche Cave and its role in the European Palaeolithic

Dr. hab., prof. univ. Pavel COCÂRLĂ, dr., conf. univ. Liliana CONDRATICOVA 174| Redescoperirea unui mare giuvaergiu basarabean Rediscovering a great Bessarabian jeweller

ANIVERSĂRI / ANNIVERSARIES Un om al Biosferei. Dr. hab. Gheorghe Postolache la 75 de ani 179| A man of the Biosphere. PhD Gheorghe Postolache at the age of 75

Igiena ca domeniu de cercetare și de realizări importante. 182| Dr. hab. Grigore Friptuleac la 75 de ani Hygiene as mentality and research object Grigore Friptuleac, PhD at the age of 75

AKADEMOS 2/2018| 5 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/open-innovation -open-science-open-world-vision-europe

6 |AKADEMOS 2/2018 MANAGEMENTUL CERCETĂRII

ȘTIINȚA DESCHISĂ – PROVOCARE A POLITICILOR DE CERCETARE-INOVARE

Doctor habilitat în fi lologie, conferențiar universitar Aurelia HANGANU Academia de Științe a Moldovei

OPEN SCIENCE – CHALLENGE OF RESEARCH AND INNOVATION POLICIES SUMMARY. The paper presents the state of national current policies in fi eld of science and innovation regarding the elements and activities related to Open Science. It envisages the fi ndings and recommendation for development of national research systems with regards towards Open Science, argued by the countries which have participated in the Mutual Learning Exercise on Open Science, carried out under the Horizon 2020 Policy Support Facility (PSF). Keywords: open science, open access, open data, research policies, policies recommendations.

REZUMAT. În articol se prezintă starea politicilor naţionale actuale în domeniul științei și inovării în ceea ce privește elementele și activitățile ce ţin de conceptul Știinţă Deschisă. Lucrarea cuprinde concluziile și recomandările pentru dezvoltarea sistemelor naționale de cercetare în concordanţă cu prevederile științei deschise, agreate de țările participante la exercițiul de învățare reciprocă privind știința deschisă, desfășurat în cadrul facilităților de suport pentru politici (PSF) prin programul cadru european Orizont 2020. Cuvinte-cheie: știința deschisă, acces deschis, date deschise, politici de cercetare, recomandări de politici.

Scopul articolului de față constă în a prezenta ONG-urile implicate în activităţi ce ţin de domeniul situația curentă din Republica Moldova în ce priveș- cercetării și inovării, reprezentanții mediului de afa- te politicile naţionale actuale în domeniul științei și ceri, furnizori de informație științifi că etc. inovării referitoare la elementele și activitățile care Descrierea situației. Accesul deschis la publica- ţin de conceptul Știinţă Deschisă, precum și a dise- ții, date deschise ale cercetărilor și metodelor, surse mina concluziile și recomandările pentru dezvoltarea deschise, resurse educaționale deschise, evaluare des- sistemelor naționale de cercetare în concordanţă cu chisă, știința cetățenească reprezintă elemente care, prevederile științei deschise, agreate de țările partici- înglobate într-un sistem unitar, formează o imagine pante la exercițiul de învățare reciprocă privind știin- generală pentru Știința Deschisă în calitatea ei de ța deschisă, desfășurat în cadrul facilităților de suport mișcare globală, care urmărește a îmbunătăți accesi- pentru politici (PSF) prin programul cadru european bilitatea și reutilizabilitatea practicilor și rezultatelor Orizont 2020. cercetării. Este un subiect afl at pe ordinea zilei în toa- Problema abordată și actualitatea ei: Necesită- te comunitățile științifi ce din lume, discutat uneori țile actuale ale societății în general și ale comunită- în contradictoriu, fi e din prudența autorilor pentru ții academice în particular, în condițiile progresului integritatea drepturilor sale asupra proprietății inte- tehnico-știinţifi c deosebit de accelerat, când științei i lectuale deținută în relație cu rezultatele cercetărilor se reclamă un impact socioeconomic palpabil, când efectuate, fi e din atitudine tradițional-conservatoare se urmărește o suprasaturare de informații, problema față de modalitatea de publicare și distribuire a infor- comunicării de cunoștințe științifi ce și a accesului la mație, fi e din varia alte motive. rezultatele activității de cercetare-inovare susținute Totuși, inițiative referitoare la accesul deschis la fi nanciar din fondurile publice la nivel național și in- publicații, metode, informaţii și date constituie su- ternațional, preluarea bunelor practici orientate spre biectul mai multor manifeste, regulamente, strategii, optimizarea circulației de informații și a uzului maxim promovate în particular de către țări, sau, la nivel eu- de cunoștințe produse în activitatea de cercetare, pre- ropean ori global, de structurile coordonatoare pen- cum și transferul de cunoștințe sunt obiective extrem tru domeniul știinţei. În context, exercițiul de învăța- de importante și actuale. re reciprocă (MLE – eng. Mutual Learning Exercise) Grupul țintă, benefi ciari: actorii sferei științei și referitor la Știința Deschisă, propus statelor membre inovării: cercetătorii, instituțiile de cercetare, facto- și asociate la programul cadru european Orizont 2020 rii de decizie politică în domeniul științei și inovării, rin instrumentul său de suport pentru politici (eng.

AKADEMOS 4/2017| 7 MANAGEMENTUL CERCETĂRII

Policy Support Facilities), a avut scopul să ofere o in- Referitor la altmetrii, mai mulți participanți la formație mai largă privind modalitățile și căile de exercițiu și-au exprimat îngrijorarea că acestea ar putea implementare a conţinuturilor științei deschise în sis- încuraja un scenariu de afaceri obișnuit pentru folosi- temele de cercetare naționale și europene în general, rea metricilor, cu utilizatorii concentrându-se doar pe creând oportunitatea de a renegocia rolurile sociale ceea ce este măsurabil și care se încheie cu proxy-uri ale cercetărilor fi nanțate din surse publice, precum și mult prea simpliste pentru luarea deciziilor. În general, de a regândi întreg sistemul ca unitate [1]. Or, imple- s-a convenit că altmetriile au potențial important pen- mentarea crescândă a elementelor de știință deschisă tru a stimula o schimbare majoră în modul de evaluare reprezintă o provocare la nivel de politici care e mai și recompensare a activităţilor de cercetare, asigurând bine să fi e abordată în colaborare strânsă cu toți actorii că sunt deschise și reproductibile în metoda și datele sistemului și la scară internațională. lor, precum și arată clar ce fel de calităţi măsoară. În Republica Moldova, alături de alte 12 țări ale Eu- conscință, apare întrebarea: ce calităţi ale cercetării și ropei, a explorat cele trei subiecte-cheie ale agendei ce benefi cii societale contează cel mai mult, cum pot fi europene de știință deschisă, agreate de Comisia euro- ele urmărite, măsurate şi care ar fi rațiunea măsurării peană în cadrul respectivului exercițiu: lor? Altmetriile pot ajuta numai să se purceadă la de- 1. Potențialul altmetriilor – înțelese ca metrici de tașarea de indicatorii tradiționali, de căile de publicare alternativă (non tradiționale) care merg mai departe obișnuite și să se impună ca metrici responsabile, dacă de citările tradiționale ale articolelor – pentru a impul- acoperă diverse tipuri de practici și rezultate de cer- siona știința deschisă; cetare. În acest sens, MLE a confi rmat îngrijorările și 2. Stimulente și recompense pentru cercetători să recomandările înaintate de un grup de experţi pentru se angajeze în activităţi știinţifi ce deschise; altmetrii şi activităţile viitoare ale Forumului European 3. Orientări pentru elaborarea și punerea în apli- pentru metricile de generaţie următoare (eng. Euro- care a politicilor naționale pentru știința deschisă [2, pean Forum for Next Generation Metrics) [3]. p. 7]. Participanții la exercițiul de învățare reciprocă au Pornind de la înțelegerea faptului că pentru do- solicitat formularea în continuare de obiective și mi- meniul științei deschiderea înseamnă, de asemenea, siuni clare în raport cu care ar trebui să fi e evaluată realizarea procesului științifi c mai incluziv și mai știința deschisă. Pe baza schimburilor inter-naţionale accesibil tuturor actorilor relevanți, în cadrul și din- privind utilizarea altmetriilor în politici, se solicită colo de comunitatea științifi că, participanții la acest mai multe cercetări referitor la modul în care acestea exercițiu s-au declarat de acord că nu sunt sufi ciente ar putea fi folosite nu numai pentru a promova des- soluții „mici” și nici „retușări” ale situației curente: chiderea, dar și ca instrumente pentru o schimbare implementarea știinţei deschise necesită schimbări mai profundă – diversifi carea peisajelor de inovare sistemice și ample în domeniul guvernării cercetării și sensibilizarea „nișelor” de excelenţă. Altmetriile și evaluării. Iar pentru o tranziție de succes la știința ar putea oferi, de asemenea, conexiuni vizibile între deschisă va fi crucială schimbarea strategică a sti- educație și știință, precum și să contribuie la depăși- mulentelor și a sistemelor de recompensare pentru rea problemei fragmentării cercetărilor în Europa și activitatea de cercetare și inovare. Totodată, având în dincolo de hotarele ei. Totodată, devine evident faptul vedere că nu există o bază comună pentru modul în că este extrem de difi cil pentru cercetători să adopte care să se pună în aplicare prevederile pentru știință practici știinţifi ce deschise fără un suport instituţio- deschisă la nivel național, exercițiul a îmbrățișat abor- nal amplu și fără structuri de evaluare care să le gu- darea „învățare prin practică”, sprijinită de expertiza verneze activitatea. externă. Exemple concrete, modele, bune practici și Discuţiile dintre țările participante la exercițiu au schimburi de cunoștințe au favorizat o înțelegere mai relevat că în prezent, în ţările participante, sunt im- largă a implicațiilor și benefi ciilor strategiilor științei plementate foarte puţine stimulente și recompense deschise. Raportul fi nal privind exercițiul, intitulat pentru activități știinţifi ce deschise. De aici necesitatea „Exercițiul de învățare reciprocă pe știința deschisă: de a dezvolta stimulente pentru diferiți actori intere- Altmetrii și recompense” (eng. Mutual Learning Exer- sați: cercetători, organizaţii de cercetare și fi nanţatori, cise on Open Science: Altmetrics and Rewards) [2], guvernele naţionale și factorii de decizie politică. Dat pune în valoare acest bogat schimb de experiență, atât fi ind că stimulentele pentru cercetători presupun obli- pozitiv cât și negativ, și oferă o imagine de ansamblu a gatoriu schimbări radicale în procedurile de recrutare, diferitelor abordări ale implementării științei deschise angajare și promovare, un model foarte bun pentru în întreaga Europă, vizând și părțile interesate, și co- abordări viitoare îl reprezintă Matricea de Evaluare munitățile de cercetare. a Carierei în Știința Deschisă (eng. Open Science Ca-

8 |AKADEMOS 4/2017 MANAGEMENTUL CERCETĂRII reer Assessment Matrix – OSCAM) [4]. Aceste scheme fi e utilizate pentru a sprijini activităţile știinţifi ce des- detaliază diferitele moduri în care lucrul „mai puţin chise. Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţi- vizibil” al cercetătorilor, dar și alte tipuri de activități onale organizează diferite evenimente cu scopul de a și rezultate ale cercetărilor pot fi recunoscute sau mă- informa despre ştiinţa deschisă și pentru a instrui cer- surate. Având în vedere natura internaționalizată a re- cetătorii în acest sens. Același institut a creat Instru- țelelor de cercetare, este esențială coordonarea la nivel mentul Bibliometric Naţional [6], care constituie și un corespunzător pentru punerea efectivă în aplicare a repozitoriu pentru revistele naționale de cercetare, or, măsurilor comparabile. Fiecare țară, fond de fi nanțare o condiție obligatorie pentru evaluarea acestora este a cercetării, precum și organizații de realizare a cerce- prezența lor în spațiul informațional deschis. tării trebuie să revizuiască măsura în care stimulentele specifi ce vor funcţiona pentru fi ecare caz aparte RECOMANDĂRI și să ajusteze în mod corespunzător cerinţele expuse în raportul fi nal al exercițiului. Țările participante au La nivel național, Academia de Știinţe a Moldo- susținut ferm dezvoltarea în continuare a strategiilor vei a inițiat promovarea și implementarea elementelor și politicilor Uniunii Europene de stimulare a schim- de ştiință deschisă, dar se profi lează etapele viitoare și bărilor sistemice în întreg sistemul de recompensare a măsurile care trebuie luate: cercetărilor științifi ce, inclusiv a programelor-pilot și a ▪ În prezent, sunt necesare o viziune strategică na- noilor instrumente de gestionare a resurselor umane, ţională sau recomandări politice pentru promovarea aptitudinilor, abilităților și formării profesionale. și punerea în aplicare a știinţei deschise, căci acţiunile În cazul Republicii Moldova, trebuie să separate întreprinse nu sunt deocamdată concertate menționăm că Agenda de Asociere UE-RM stipulează într-un întreg echilibrat. introducerea în ordinea de zi a comunității academice ▪ Reorganizarea permanentă a sistemului știinţifi c din țară a elementelor de știință deschisă. Și Guver- al ţării stabilește un rol important în dezvoltarea po- nul este în favoarea unei viziuni de perspectivă asupra liticilor știinţifi ce pentru noul Minister al Educaţiei, științei deschise, afl ându-se la stadiul iniţial de con- Culturii și Cercetării. Cu toate acestea, autoritatea și ceptualizare a implementării acesteia [a se vedea 5]. capacitățile Academiei de Științe, precum și experien- Necesitatea stabilirii programatice și prin strategiile ța institutelor de cercetare trebuie exploatate inclusiv naționale ale știinţei deschise în Republica Moldova în ceea ce privește dezvoltarea foii de parcurs referi- este determinată inclusiv de considerentul de aliniere toare la știința deschisă. la Foaia de parcurs a Spațiului European de Cercetare. Alocarea de resurse fi nanciare pentru implemen- Începând cu anul 2007, Asociaţia Bibliotecarilor tare activităților de ştiinţă deschisă este o necesitate din Moldova (ABRM), în parteneriat cu Consorţiul absolută care trebuie să se regăsească în Strategia naţi- de Resurse Electronice pentru Moldova (REM), Con- onală de cheltuilei pentru perioada inițială 2019–2020. siliul Rectorilor din Moldova, Institutul de Dezvoltare ▪ Introducerea stimulentelor și recompenselor a Societăţii Informaţionale (IDIS), institutele de cer- pentru acțiuni de ştiinţă deschisă trebuie propuse și cetare și universităţile, editorii de reviste academice și de noua Agenţie Naţională pentru Cercetare și Dez- cercetători au lansat și s-au implicat într-o campanie voltare, dar și de ANACEC, AGEPI etc. naţională de promovare a accesului deschis la publi- ▪ Un sistem TIC naţional de informare deschis cațiile științifi ce, cu scopul de a spori accesul la pro- integrat ar trebui să fi e dezvoltat ca un singur loc ducţia știinţifi că, a mări vizibilitatea și a-și amplifi ca unde se pot acumula și găsi toate informaţiile despre impactul activității de cercetare-inovare. activitatea ştiinţifi că și inovațională din țară. Acest lu- Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare (de cru este în concordanţă cu ideea de centralizare a unui curând reorganizat în Agenția Națională de Asigurare repozitoriu național știinţifi c, or, instituţiile de învăţă- a Calității în Educație și Cercetare – ANACEC) este mânt superior și de cercetare din Moldova sunt prea prima instituţie din Moldova care a introdus cerinţa multe și prea mici pentru a-și găzdui propriile arhive. obligatorie de publicare în acces deschis pentru teze- Rolul de leader al Institutului de Dezvoltare a Socie- le de doctorat propuse pentru susținere publică şi a tăţii Informaţională, în colaborare cu ABRM și REM, dezvoltat un repozitoriu al tezelor de doctoral și auto- este un factor-cheie. referate publicate începând cu anul 2004 [6]. Este necesar ca întreaga comunitate de cercetare În prezent nu există politici obligatorii naționale să fi e informată și educată în vederea utilizării altme- pentru accesul deschis și datele de cercetare deschise și triilor. În plus, acestea ar trebui să fi e prezente în pro- nici ambiția de a experimenta cu altmetriile. La fel, nu cesele de evaluare și considerate ca un factor de stimu- există un sistem de stimulente sau recompense care să lare și recompensare.

AKADEMOS 4/2017| 9 MANAGEMENTUL CERCETĂRII

Cu atât mai mult cu cât diverse poziții și inițiative Este necesar de promovat înaintașii și pe cei care naționale pentru știința deschisă, refl ectate în cadrul reprezintă modelele de rol pentru a stimula absorbţia MLE, au expus în mod clar importanța abordărilor practicilor știinţifi ce deschise și pentru a crea o tranzi- modulare bazate pe monitorizarea și schimbul regulat ţie durabilă spre o mai mare deschidere. al informațiilor dintre actorii interesați. O foaie de par- Știința deschisă înseamnă consolidarea piețelor de curs model și recomandări pentru punerea în aplicare cunoștințe și imbunătățirea inovației. Sinergiile dintre a știinţei deschise sunt descrise în detaliu în raportul cercetările comune (prin arhivele digitale în acces desfi nal al MLE. Totuși, pentru a declanșa schimbări sis- chis) și exploatarea comercială a rezultatelor activități- temice în politicile şi activitatea de cercetare, precum lor de cercetare necesită o analiză sistematică și dovezi și pentru a face ţările să se adapteze la următorul pro- substanţiale. gram cadru de fi nanţare al UE, Horizon Europe, ur- mează să se țină cont de mai multe considerente, cum BIBLIOGRAFIE ar fi , de exemplu, faptul că punerea în aplicare a ştiinţei 1. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/policy-support-faci- deschise trebuie să fi e parte dintr-o imagine mai lar- lity/mle-open-science-altmetrics-and-rewards gă, cu discuții referitoare la rolurile și funcțiile științei 2. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/mle-open-sci- în societate chiar la momentul actual, cu o agendă și o ence-altmetrics-and-rewards-fi nal-report misiune pentru știință și inovare bazate pe deschidere. 3. https://ec.europa.eu/research/openscience/pdf/ Strategiile naționale de punere în aplicare a științei ospp_metrics_wg_recommendations_fi nal.pdf deschise sunt esențiale pentru a înțelege mai bine și a 4. https://cdn1.euraxess.org/sites/default/fi les/policy_ alinia legăturile dintre politicile de știință deschisă și library/os-rewards-wgreport-fi nal_integrated_0.pdf politicile generale de cercetare și inovare. Spațiul Eu- 5. http://mf.gov.md/sites/default/fi les/documente%20 ropean de Cercetare ar trebui să fi e platforma centra- relevante/pnaaa_2017-2019.pdf lă pentru dezvoltarea strategiilor naţionale de știință 6. http://www.cnaa.md/theses/ deschisă. 7. https://ibn.idsi.md/

Ion Moraru. Ritm de Cucuteni - 1, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2011.

10 |AKADEMOS 4/2017 MANAGEMENTUL CERCETĂRII

CONTRIBUȚIA AȘM LA INTERNAŢIONALIZAREA SFEREI DE CERCETAREINOVARE

Doctor în chimie Lidia ROMANCIUC Academia de Științe a Moldovei

Eminamente, una dintre prioritățile Academiei Activitatea AȘM urmărește promovarea și imple- de Știinţe a Moldovei (AȘM) constituie internaţiona- mentarea programelor bilaterale de granturi prevăzute lizarea sferei de cercetare-inovare în baza principiu- în cadrul Acordurilor de colaborare internaţională în- lui unui parteneriat reciproc avantajos cu savanții din tre Academia de Știinţe a Moldovei cu diferite organi- străinătate. Valorifi carea colaborării deja existente și zaţii și fonduri internaţionale din sfera cercetare-ino- identifi carea noilor oportunităţi externe, precum și vare, precum și anunţarea noilor concursuri în baza extinderea cooperării internaționale se face posibi- Acordurilor de colaborare știinţifi că și tehnologică lă inclusiv prin participarea la Apelurile de concurs cu Consiliul Național de Cercetare din Italia (CNCI) anunțate în cadrul programelor de lucru pentru im- și Centrul pentru Știință și Tehnologii din Ucraina plementarea Programului ORIZONT 2020. (STCU). Totodată, cercetătorii participă la apeluri- Actualmente AȘM are încheiate peste 70 de acor- le multilaterale în cadrul proiectelor ERA-Net JPI duri, dintre care: CoFund and CSA: WaterWorks&IC4Water, ERA. ▪ Acorduri cu academiile de științe de peste ho- NET.RUS.PLUS. tare – 22; AȘM consideră că în cooperarea internațională ▪ Acorduri cu instituții internaționale (UNESCO, accentul trebuie pus pe crearea de relații echitabile STCU, CRDF, BSCSF etc.) – 20; cu parteneri din spațiul european de cercetare-inova- ▪ Acorduri cu instituții naționale (Asociația Oa- re în cadrul unor programe și activități care prezintă menilor de Știință, AGEPI, Primăria mun. Chișinău, un nivel ridicat de interes reciproc. Bunele relații in- Liga Bancherilor etc.) – 11; ternaționale pot, la rândul lor, favoriza o conlucrare ▪ Acorduri cu țările Parteneriatului Estic, precum efi cientă pentru cercetare și inovare. Consolidarea și și cu un șir de țări ale lumii (Armenia, Azerbaidjan, concentrarea activităților de cooperare internațională Austria, Bashkortorstan, Belarus, Bulgaria, Canada, ale Academiei de Științe a Moldovei în domeniul cer- China, Georgia, Germania, Franța, Federația Rusă, cetării și inovării a avut loc printr-o dublă abordare, Italia, Japonia, Marea Britanie, Muntenegru, Polonia, bazată pe deschidere și pe activități de cooperare in- România, Spania, SUA, Ucraina etc.) – 21. ternațională focalizate, cu o sferă de aplicare optimă Tabelul 1 Indicii cantitativi ai acordurilor bilaterale ale AȘM, anii 2006–2018 Acordul AȘM cu: Ape- Perioada Nr. Suma, mii luri realizării de proiecte lei ANCSI – Autoritatea Națională pentru Cercetări Științifi ce și 3 2009–2018 70 16 209,00 Inovare, România STCU – Centrul pentru Știință și Tehnologii din Ucraina 9 2009–2018 54 13 500,00 FRCFB – Fondul Republican de Cercetări Fundamentale din 4 2007–2017 63 7 650,00 Belarus BMBF – Ministerul Federal al Educației și Științei din Germania 4 2008–2018 32 6 700,00 MESU – Ministerul Educației și Științei din Ucraina 3 2009–2018 37 3 700,00 CNCI – Consiliul Național de Cercetare din Italia 4 2010–2018 23 2 860,00 CNCR – Consiliul Național de Cercetare din Franța 1 2013–2015 1 100,00 FCUR – Fondul pentru Cercetări Umanitare din Rusia 1 2009–2011 8 437,00 FCBR – Fondul pentru Cercetări Fundamentale din Rusia 2 2006–2008 88 12 000,00 CRDF – Fondul pentru Cercetări Civile și Dezvoltare din SUA 2 2006–2008 4 4 000,00 TOTAL 33 380 67 156,00

AKADEMOS 4/2017| 11 MANAGEMENTUL CERCETĂRII

și dezvoltată pe bază de interese comune și benefi cii practici, furnizarea informației și asistența, crearea reciproce, de parteneriat și de acțiuni sinergice. rețelelor de cercetare și inovare, sprijinirea adaptării Au fost, de asemenea, identifi cate domeniile de și asimilării tehnologiilor existente pe noile piețe și – colaborare cu țările partenere într-o manieră sistema- în cazuri speciale – lansarea unor proiecte pilot și de- tică și coerentă, în urma unei analize a poziției Acade- monstrative. miei de Științe a Moldovei în raport cu comunitatea S-au depus eforturi considerabile pentru a europeană de cercetare și inovare după următoarele pune în evidență activitățile cu relevanță direc- criterii: tă pentru piață, precum și alte activități legate de ▪ capacitatea de cercetare și inovare, inclusiv in- inovare. În acest scop, urmează de găsit un echili- vestițiile, producția (publicații, brevete, citări, acordări bru corespunzător între cooperarea cu țările Par- de licențe), resursele umane și infrastructura; teneriatului Estic, țările membre ale UE și cele ▪ riscuri și oportunități privind accesul la piețe- asociate la Programul ORIZONT 2020 pentru a le existente, noi sau emergente, și impactul acestora asigura împreună progresul cunoașterii științifi - asupra nivelului de competitivitate la nivelul Uniunii ce și a aborda provocările globale, pe de o parte, Europene; a proteja interesele proprii, pe de altă parte. ▪ implicarea tuturor factorilor de decizie existenți În acest context, participarea la Apelurile de con- în vederea impulsionării cooperării dintre partenerii curs anunțate în cadrul Programului ORIZONT 2020 internaționali și, după caz, ditre statele membre și aso- reprezintă o oportunitate reală de extindere a coope- ciate, inclusiv folosind experiența obținută în urma rării internaționale, de conectare la centrele de exce- cooperărilor anterioare. lență de cercetare europene, care va conduce conse- Cooperarea internațională s-a desfășurat în cutiv la integrarea în Spațiul European de Cercetare strânsă coordonare cu instrumentele politicilor de (ERA). extindere și de vecinătate, după cum s-a subliniat la Până în prezent, la Apelurile anunţate în cadrul ședințele Comitetelor de Program pe domenii în ca- Programului ORIZONT 2020 au fost depuse peste 300 drul Programului ORIZONT 2020 pentru Apelurile de propuneri de proiecte cu participarea grupurilor de concurs în domeniul cercetării și inovării, anunța- de cercetare din Republica Moldova. Dintre acestea, te pentru perioada 2018–2020, reînnoite și diversifi - 38 de proiecte au fost susţinute de către CE, volumul cate. Elaborarea strategiilor multianuale de cooperare de fi nanțare constituind 5 150 de milioane de euro. internațională în domeniul cercetării și inovării trebu- Luând în considerare numărul de populație, Republi- ie, prin urmare, să fi e armonizată cu strategiile genera- ca Moldova se dovedește a fi cel mai activ participant le privind relațiile externe, precum și cu dimensiunea la apelurile din cadrul Programului ORIZONT 2020, externă a politicilor interne ale UE. după cum urmează: Accentuarea componentei de inovare presupune ▪ de 2 ori mai activă decât Armenia și Georgia; instituirea unor condiții-cadru adecvate și a mediu- ▪ de 3 ori mai activă decât Belarus; lui concurențial echitabil, precum schimbul de expe- ▪ de 4 ori mai activă decât Ucraina; riență, activități de colectare a informației, familia- ▪ de 18 ori mai activă decât Azerbaidjan și Fede- rizarea cu politicile respective, identifi carea bunelor rația Rusă. Tabelul 2 Performanța statelor membre ale Parteneriatului Estic în cadrul Programului Orizont 2020, aspecte comparative Țara Populația, Nr. Nr. de De câte ori RM Contribu- Contribu mil. de proiecte proiecte la este mai activă ția UE ția UE (euro 1 milion de în H2020 (mil. euro) la 1 milion de populație populație) Moldova 3,550 45 12,7 3,716 1,05 Armenia 2,97 21 7,1 1,79 0,761 0,26 Georgia 3,729 27 7,2 1,75 2,527 0,68 Belarus 9,484 35 3,7 3,43 2,096 0,22 Ucraina 42,300 152 3,6 3,53 16,737 0,40 Azerbaidjan 9,898 7 0,7 17,92 0,088 0,01 Rusia 146,877 103 0,7 18,08 2,874 0,02

12 |AKADEMOS 4/2017 MANAGEMENTUL CERCETĂRII

Toate aceste activități au condus la participarea, în pentru activități strategice, inițiative și documente, cadrul Programului ORIZONT 2020, a actorilor din dezvoltarea performanței resurselor umane în mediul mediul științifi c și de afaceri din toate zonele Republi- academic, organizarea de conferințe științifi ce publicii Moldova, inclusiv din Transnistria. ce, prezentări, seminare, forumuri prin implicarea oa- Cu suportul Uniunii Europene, pentru stimula- menilor de știință recunoscuți pe plan internațional, rea și efi cientizarea participării comunității știinţifi ce atragerea și colaborarea cu membrii Diasporei Științi- din domeniul cercetării și dezvoltării, ÎMM-urilor, fi ce din Moldova pentru a împărtăși experiența lor în ONG-urilor și altor instituții în Programul ORIZONT mediul academic. 2020, AȘM a elaborat și anunţat un șir de programe II. Extinderea cooperării interacademice, prin noi de concurs: care va fi organizată revizuirea și actualizarea acordu- ▪ Conectarea Centrelor de Excelență din Repu- rilor de cooperare existente între AȘM și alte academii blica Moldova la Infrastructura Europeană de Cer- de științe și structuri similare, extinderea cooperării cetare – au fost susținute 6 Instituții de cercetare și științifi ce prin semnarea noilor acorduri de cooperare 6 instituții de învățământ superior în bază de concurs, între AȘM și alte academii de științe. care actualmente sunt în derulare. O atenție deosebită va fi acordată dezvoltării coo- ▪ Creșterea participării în cadrul Programului perării și încheierii de acorduri cu asociațiile interaca- ORIZONT 2020 prin susţinerea mobilităţii cercetă- demice, cum ar fi : torilor – au fost acordate peste 100 de granturi de i. IAP – Rețeaua globală a academiilor de științe și mobilitate în vederea participării la seminare practice cooperarea interacademică; de scriere a propunerilor de proiecte, evenimente de ii. AE – Academia Europeană; brokeraj, întruniri preparatorii pentru crearea de noi iii. EASA – Academia Europeană de Științe și Arte; consorţii, promovarea rezultatelor știinţifi ce autohto- iv. YAE – Academia Tinerilor din Europa; ne și dezvoltarea parteneriatelor internaţionale pri- v. TWAS – Academia Mondială de Științe; vind participarea în cadrul apelurilor Programului vi. SAPEA – Consultanță științifi că pentru politici H2020. în cercetare; ▪ BONUS EUROPEAN pentru stimularea parti- vii. EASAC – Consiliul Consultativ al Academiilor cipării la Programul ORIZONT 2020 – au fost acor- Europene de Științe; date 65 de BONUS-uri pentru echipe de cercetători În acest context, va fi sprijinită mobilitatea acade- din diferite institute de cercetare ale AȘM, instituţii de mică prin dezvoltarea programului de vizite de schimb învăţământ superior, ÎMM-uri și ONG-uri. interacademic. ▪ RESINFRA: Modernizarea Infrastructurii de III. Promovarea priorităților Spațiului Euro- Cercetare pentru facilitarea participării în cadrul pean de Cercetare (ERA) în mediul academic prin Programului ORIZONT 2020 – au fost susținute implicarea în activitățile interacademice și inițiativele 10 proiecte (câte 1 milion de lei pentru proiect), prin de integrare în Spațiul European de Cercetare, respec- acestea 5 instituții de cercetare și 5 instituții de învăță- tarea Cartei și Codului și HRS4R – Strategia Resur- mânt superior. selor Umane pentru Cercetători în mediul academic Actualmente activitatea Academiei de Științe a și contribuția la dezvoltarea oportunităților Științei Moldovei este axată pe dezvoltarea următoarelor pri- Deschise: Open Science & Open Access. orități: IV. Știința cu și pentru societate, prin care va I. Promovarea excelenței în domeniul științei, fi asigurată participarea la acțiunile Programului care prevede promovarea principiilor de știință res- ORIZONT 2020 pentru știință și pentru societate, ponsabilă și cunoaștere bazate pe cunoaștere, stan- organizarea de forumuri și evenimente științifi ce na- darde internaționale și indicatori de performanță ționale, regionale și internaționale, promovarea re- în mediul academic, oferirea de expertiză științifi că, zultatelor științifi ce în societate prin diverse acțiuni, sugestii și recomandări autorităților publice centrale evenimente și inițiative.

AKADEMOS 4/2017| 13 EVENIMENT

CONGRESUL ȘTIINȚIFIC INTERNAȚIONAL „CULTURI OLEAGINOASE ȘI PROTEICE”

Doctor în biologie Steliana CLAPCO1 Doctor în biologie Eugenia COTENCO,2 secretar al Societății Știinţifi ce a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova 1 Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” 2 Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor

Între 20 şi 24 mai 2018, la Chișinău și-a desfășurat lucrările Congresul științifi c internațional „Culturi oleaginoase și proteice” (International Congress on Oil and Protein Crops), organizat de Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei și un șir de instituții de cercetare (Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plan- telor, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru” etc.) sub egida Societății Știinţifi ce a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova și a Societă- ții Europene de Cercetare în Ameliorarea Plantelor (EUCARPIA – European Association for Research on Plant Breeding). De altfel, evenimentul reprezintă una dintre con- vocările periodice ale cercetătorilor din domeniul culturilor oleaginoase și proteice desfășurate cu susține- rea asociației EUCARPIA – o organizație non-profi t, cu sediul ofi cial în Wageningen (Olanda), înfi ințată în 1956 în scopul promovării cooperării științifi ce în do- nală și cea asistată de markeri moleculari, metodele meniul ameliorării plantelor. și instrumentele moleculare, biotehnologiile agricole EUCARPIA include un șir de secții, precum: Car- moderne, pentru a înțelege mai bine rolul fi ecăruia în tofi ; Cereale; Agricultura ecologică și cu venituri redu- gestionarea și conservarea resurselor genetice. se; Culturi furajere și ierburi; Resurse genetice; Porumb La deschiderea lucrărilor congresului a participat și sorg; Legume; Fructe; Plante ornamentale; Culturi președintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, oleaginoase și proteice; Biometria în creșterea plantelor. cercetare, tineret, sport și mass-media, acad. Vladimir Pentru a discuta problemele generale sau specifi ce din Hotineanu, președintele Agenției Naționale de Asi- toate domeniile de creștere a plantelor și de cercetare gurare a Calității în Educație și Cercetare, dr. inginer genetică, asociația organizează anual întâlniri ale spe- Andrei Chiciuc, prim-vicepreședintele AȘM acad. Ion cialiștilor în diverse țări din Europa, Republica Mol- Tighineanu, reprezentantul comitetului executiv al dova găzduind un astfel de eveniment în premieră. asociației EUCARPIA, prof. Beat Boller, ambasadori, Congresul a reunit peste 150 de savanți cu renu- reprezentanți ai comunității științifi ce, directori de in- me din 20 de țări: Spania, Ungaria, Elveția, Austria, stitute de cercetare de profi l etc. Turcia, Polonia, Germania, România, Rusia, Ucraina, La congres au fost prezentate peste 140 de lucrări, Belarus, Bulgaria, Canada, India, Italia, Slovacia, inclusiv 27 de rapoarte orale, dintre care 7 contribuții Estonia, Serbia, Republica Moldova etc., oferind o ale speaker-ilor invitați, precum și postere, în cadrul a platformă de comunicare între oamenii de știință, cinci sesiuni distincte: Biodiversitate și resurse geneti- amelioratori și producători care și-au propus să pre- ce; Ameliorarea plantelor; Genetica moleculară și bio- zinte cele mai noi rezultate ale cercetării în domeniul tehnologii; Rezistența la stresul biotic și abiotic; Sigu- plantelor oleaginoase și proteice, să analizeze situația ranța și calitatea produselor alimentare. De menționat existentă și perspectivele în ameliorarea convențio- că numărul total de participanți la congres, incluzând

14 |AKADEMOS 2/2018 EVENIMENT

Participanții la Congresul științifi c internațional „Culturi oleaginoase și proteice”. Chișinău, 24 mai 2018. acei savanți care și-au adus contribuția prin publica- În discursul său de salut acad. Ion Tighineanu, rea materialelor în culegerea de rezumate, a depășit prim-vicepreședintele AȘM, a subliniat importanța 340 de persoane, fi ind reprezentat de profesori uni- evenimentului în cauză nu doar pentru țara noastră, versitari, cercetători, studenți și amelioratori din 30 de dar și pentru regiunea Mării Negre și spaţiul european universități, 45 de instituții de cercetare și 8 companii în ansamblu. private din 27 de țări (Austria, Azerbaidjan, Belarus, Președintele Agenției Naționale de Asigurare a Bulgaria, Canada, Cehia, Columbia, Estonia, Germa- Calității în Educație și Cercetare, dr. inginer Andrei nia, Ungaria, India, Iran, Italia, Kazahstan, Moldova, Chiciuc, și-a exprimat onoarea de a participa la acest Olanda, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slo- for științifi c important, la care este prezent un număr vacia, Spania, Elveția, Tunisia, Turcia, Ucraina). Parti- impunător de state și instituții de cercetare. În opinia ciparea impunătoare a cercetătorilor din diferite părţi demnitarului guvernamental, forul urmează să răs- ale lumii relevă importanța și actualitatea domeniului pundă la provocările cu care se confruntă societatea abordat. contemporană, iar congresul demonstrează că cerce- Evenimentul a debutat cu un cuvânt de salut al tările științifi ce din Republica Moldova sunt relevante președintei comitetului organizatoric, acad. Maria pe plan internațional. Duca, care a mulțumit participanților pentru prezență În fi nalul ședinței plenare, reprezentantul comi- și contribuție la desfășurarea lucrărilor congresului, tetului executiv al Asociației EUCARPIA, prof. Beat menționând că această reuniune oferă un mediu ex- Boller, a trecut în revistă parcursul și rezultatele Aso- celent pentru schimbul de experiență și cunoștințe cu ciației, apreciind totodată interesul manifestat în lume colegii din diferite țări, crearea de noi parteneriate și față de creșterea plantelor oleaginoase și proteice. discutarea unor oportunități de colaborare în cadrul În context, academicianul Maria Duca a reiterat unor proiecte din programele de cercetare ale UE. exclusivitatea evenimentului, menționând că aces- Acad. Maria Duca și-a exprimat gratitudinea comite- ta este organizat în cel de-al 50-lea an de la fondarea tului executiv a Asociației EUCARPIA, în special prof. Societății Știinţifi ce a Geneticienilor și Amelioratori- Richard Visser, președinte și prof. Beat Boller, fostul lor din Republica Moldova – nucleul de bază în jurul președinte al asociației, prezent la eveniment, precum căruia a crescut și s-a dezvoltat pleiadă autohtonă de și președintelui secțiunii Culturi Oleaginoase și pro- specialiști în domeniul geneticii, ameliorării, bioteh- teice, prof. Bulent Uzun, pentru decizia de a organiza nologiilor moderne etc. În calitatea sa de președintă a acest for în Republica Moldova. Societății, acad. Maria Duca a trecut în revistă fi le din Cu prilejul deschiderii congresului, președintele istoria acesteia, menționând că din momentul fondării Comisiei parlamentare, cultură, educaţie, cercetare, ti- și până în prezent, activitatea Societăţii a marcat etape neret, sport și mass-media, acad. Vladimir Hotineanu, importante de apariţie și conturare a diferitor dome- a adresat un mesaj de salut participanților în numele nii de cercetare, de creaţie și de descoperiri în știinţele Parlamentului Republicii Moldova. naturii cu rezultate originale în ameliorarea plantelor,

AKADEMOS 2/2018| 15 EVENIMENT

animalelor și microorganismelor. Cu ocazia jubileu- cumana Wallr.), efectele inoculării bacteriene (Rhizo- lui a fost lansată broșura ce refl ectă istoricul apariți- bium leguminasorum biovar viceae) asupra producției ei și evoluției Societății Știinţifi ce a Geneticienilor și de semințe, numărului de noduli, masei uscate de no- Amelioratorilor, domeniile de activitate și problemele duli și a unor caracteristici agronomice ale soiurilor de abordate la întrunirile periodice (congrese organizate mazăre comună (Pisum sativum L.) ș.a. o dată la cinci ani). Impresionante sunt rezultatele cercetărilor privind Congresul a oferit o oportunitate importantă pen- integrarea instrumentelor moleculare în reproducerea tru schimbul de idei și prezentarea ultimelor realizări. culturilor oleaginoase și energetice (arahide, susan, Astfel, la tematica Biodiversitate și resurse genetice au soia și sorg dulce) expuse de către profesorul Bulent fost expuse rezultate ale cercetărilor cu referire la di- Uzun, președintele Secțiunii Culturi oleaginoase și versitatea resurselor genetice ale culturilor oleaginoa- proteice EUCARPIA, care prezintă un interes deosebit se și proteice valoroase pentru sectorul real al econo- pentru procesul de ameliorare. Astfel, savantul a vor- miei. Un deosebit interes a suscitat raportul lui Viktor bit despre rolul important în ameliorare al piramidării Lyakh și Kate Vedmedeva de la Institutul de Culturi genetice – combinarea mai multor gene într-un geno- Oleaginoase al Academiei Naționale de Științe Agri- tip și selectarea în generația a doua și a treia a plantelor cole din Ucraina, în care au fost menționate metode de cu caractere de interes. creare și caracteristica unor hibrizi de culturi oleagi- Cele mai numeroase au fost rapoartele din secți- noase (cca 26, incluși în Registrul de Stat), prezentată unea Ameliorarea plantelor, care reprezintă, de fapt, colecția constituită din 120 de taxoni. expresia aplicativă a cercetărilor de genetică funda- Profesorul Sergio Mapelli, de la Institutul de Bio- mentală și biologie moleculară. Cercetătorii spanioli logie și Biotehnologie în Agricultură, Italia, a relatat Antonio M. de Ron, conducătorul secției Culturi pro- desfășurat despre experiența cercetătorilor din Italia teice EUCARPIA din Pontevedra, și Leonardo Velas- și regiunea Assam (India) în evaluarea aspectelor co de la Institutul pentru Agricultură Sustenabilă din agronomice, fi ziologice și biochimice ale culturii Ca- Cordoba au pus în evidență probleme fundamenta- melina sativa (L.). Dr. Siddhartha Saikia din cadrul le în domeniul ameliorării plantelor leguminoase și Institutului CSIR-Nord Estic de Științe și Tehnologii oleaginoase, trasând, printre obiectivele de perspec- din India a vorbit despre necesitatea utilizării plan- tivă, necesitatea realizării unor cercetări suplimentare telor oleaginoase necomestibile în calitate de sursă privind creșterea variabilității pentru indicii de cali- alternativă pentru producerea biocombustibilului, bi- tate, identifi carea de markeri genetici pentru scree-

nevenită în contextul intensifi cării emisiilor de CO2 ning-ul germoplasmei, caracterizarea liniilor mutante în atmosferă și poluarea semnifi cativă a mediului în- etc. conjurător. Rezultatele de valoare, obținute pe parcursul mai De remarcat raportul plenar al acad. Constantin multor ani la Institutul Național de Cercetare și Dez- Toma de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, care voltare Agricolă, Fundulea, Romania, au fost prezen- a introdus audiența în lumea fascinantă a viului, vor- tate de raportorul invitat prof. Maria Joița-Păcureanu bind despre apariția și evoluția organismelor vii, adap- și de către dr. Florentina Sauca. Cercetătorii au abor- tarea acestora la mediul în permanentă schimbare și dat subiecte privind crearea noilor genotipuri de fl oa- relația actuală dintre natură, om și societate. rea-soarelui rezistente la secetă, mană, lupoaie ș.a. Vicedirectorul Grădinii Botanice Naționale (Insti- patogeni, cu productivitate constantă în sistemele de tut) „Alexandru Ciubotaru” din Moldova, dr. Ion Roș- agricultură ecologică și conținut înalt de ulei de ca- ca, a prezentat o informație amplă privind diversitatea litate, trecând în revistă principalele realizări ale in- genofondului resurselor genetice vegetale al instituției stituției. S-a menționat necesitatea colaborării cu or- date, punând în valoare colecțiile de plante rare și au- ganizațiile private, pentru a obține rezultate valoroase tohtone. și posibilități de implementare largă a produsului În cadrul secțiunii Genetica moleculară și bioteh- științifi c. nologii, cercetătorii din Turcia și din Republica Mol- Participanții la congres au avut posibilitatea de a dova au evocat metodele moderne efi ciente în selecta- se familiariza și cu rezultate importante în domeniul rea enzimelor de restricție pentru reducerea optimă a ameliorării culturii porumbului, fi ind remarcate noi- genomului în arahide, combinarea mutațiilor genelor le tehnologii în cercetarea și creșterea porumbului ce și genomului în creșterea porumbului pentru conținu- asigură accelerarea și efi cientizarea procesului de ame- tul de proteine din cereale și calitate, evaluarea rezis- liorare. De asemenea, s-a menționat valoarea colecției tenței specifi ce și nespecifi ce a fl orii-soarelui (Helian- de porumb creată în cadrul Institutului de Fitotehnie thus annuus L.) la planta parazită lupoaia (Orobanche „Porumbeni” și a lucrărilor de ameliorare efectuate

16 |AKADEMOS 2/2018 EVENIMENT pentru îmbunătățirea genofondului, în special, crea- la Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru rea genotipurilor tolerante la secetă, rezistente la boli Ciubotaru”. În cadrul vizitelor, directorii și vicedirec- și dăunători, cu o calitate înaltă a boabelor. Interes torii institutelor gazde, dr. Vasile Maticiuc, dr. hab. prezintă și rezultatele obținute de către dr. Mihai Mi- Vasile Botnari, dr. Larisa Andronic și dr. Ion Roșca clauș de la Institutul Național de Cercetare și Dezvol- ș. a. au prezentat oaspeților din străinătate rezultate- tare pentru Științe Biologice, Cluj-Napoca, Romania, le ştiinţifi ce obţinute, materialul ameliorativ și colec- privind potențialul a 2 000 de linii consangvinizate de țiile de culturi cerealiere – secară, orz de primăvară, porumb pentru nevoile actuale ale societății, utilizând orz de toamnă, ovăz, grâu de toamnă și dur, triticale, cele mai moderne instrumente de biologie moleculară porumb, plante aromatice, leguminoase etc., au vorbit și instrumente bioinformatice. despre problemele cu care se confruntă și direcțiile de În raportul profesorului Albert Vandenberg de la perspectivă. Universitatea Saskatchewan din Canada au fost refl ec- Congresul s-a încheiat cu elaborarea și aprobarea tate principalele realizări și perspective în domeniul unei rezoluții care trasează o serie de obiective, după creșterii, cultivării și ameliorării boboaselor. cum urmează: Un deosebit interes au prezentat cercetările efec- 1. Elaborarea noilor principii și tehnologii netra- tuate în cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și diţionale de ameliorare a plantelor de cultură cu pro- Protecție a Plantelor, privind bazele genetice în ameli- ductivitate înaltă și rezistenţă sporită la factorii biotici orarea culturilor cerealiere și leguminoase, prezentate și abiotici ce vor contribui nemijlocit la impactul eco- de directorul institutului dr. hab. Vasile Botnari și dr. nomic al țării. Gabriela Romanciuc. S-a menționat valoarea genofon- 2. Realizarea analizelor de genomică la principale- dului creat pentru sectorul agrar ce numără 17 soiuri – le culturi oleaginoase și proteice cultivate în R Moldo- culturi cerealiere și 19 soiuri – culturi leguminoa- va în scopul identifi cării și aprecierii locilor responsa- se, remarcându-se profi tabilitatea culturii triticalelor bili de caractere valoroase (productivitate, rezistenţă, pentru panifi cație. calitate) în diferite programe de ameliorare. În cadrul sesiunilor Rezistența la stresul biotic și 3. Crearea liniilor, hibrizilor și soiurilor rezistente abiotic și Siguranța și calitatea alimentară s-au audi- la secetă, îngheţuri, boli și optime pentru o cultivare at rapoarte ce au refl ectat impactul secetei, în funcție după cele mai avansate tehnologii. de durata de maturare a diferitor genotipuri de grâu, 4. Utilizarea metodelor biotehnologice în scopul metode moderne de identifi care a stresului hidric din depășirii incompatibilităţii intergenerice și creării pe terenuri cu diferite tipuri de semințe oleaginoase sau această bază а unor combinări genetice principial noi, leguminoase. Un subiect deosebit de actual, ce ține care ar îmbina o productivitate și plasticitate ecologică de ameliorarea soiei cu conţinut îmbunătăţit de ami- înaltă. noacizi, lipsită de substanțe cu efect alergen, în acord 5. Îmbunătăţirea şi elaborarea noilor metode şi cu conceptele moderne de securitate alimentară, a fost procedee de producere а seminţelor şi materialului abordat de profesorul Johann Vollmann de la Univer- săditor. sitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții Aplica- 6. Promovarea unor modifi cări în cadrul legislative din Vienna, Austria. tiv privind reglementarea procesului de producere, În afară de sesiunile plenare de comunicări știin- utilizare și comercializare а seminţelor și materialului țifi ce și dezbateri, s-a desfășurat și o sesiune de poste- săditor și protecţiei dreptului de autor la soiurile de re, în cadrul căreia participanții la eveniment au avut plante. posibilitate să aprecieze lucrările expuse, ca rezultat, 7. Pregătirea cadrelor de înaltă califi care în dome- cu majoritatea de voturi, fi ind menționată drept cea niul geneticii și ameliorării plantelor oleaginoase și mai bună lucrarea „Rezistența la parazitul Orobanche proteice. cumana în genotipurile de fl oarea-soarelui rezistente 8. Discuția tematicilor și direcțiilor de cercetare la erbicide” prezentată de echipa de autori M. Joița- atât în cadrul comunicărilor, cât și în cadrul sesiunii Păcureanu, L. Rîșnoveanu, G. F. Anton, A. Bran, de postere și vizitelor în câmp a permis acumularea E. Sava din România. de noi cunoștințe, realizarea schimbului de experiență A treia zi a congresului a fost dedicată vizitelor în și stabilirea de noi relații de colaborare în domeniile teren la Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, la Insti- de interes comun cu centre și instituții de cercetare de tutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor și profi l din țară și de peste hotare.

AKADEMOS 2/2018| 17 EVENIMENT

CoRoLa LANSATĂ LA BUCUREȘTI ȘI LA CHIȘINĂU

Doctor habilitat în fi lologie Elena UNGUREANU Institutul de Filologie Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale

La Chișinău, în data de 25 mai a. c., la Academia Informaționale) au relevat importanța conceptului de de Științe a Moldovei, a fost lansat proiectul prin care „deschidere” și a ceea ce numim corpus deschis pen- a fost creat Corpusul computațional de referință pentru știința deschisă. tru limba română contemporană, denumit CoRoLa Asistența a adresat numeroase întrebări, arătân- (COrpus of ROmanian LAnguage, http://corola.racai. du-și interesul pentru un instrument foarte laborios, ro/), realizat în perioada 2014–2017, proiect priori- care oferă o amplă și prețioasă informație, structurată tar al Academiei Române. La elaborarea acestuia și-au pe o platformă electronică, în scopul studierii și învă- adus contribuția Institutul de Cercetări pentru Inteli- țării limbii române. gență Artifi cială „Mihai Drăgănescu” din București Echipa a adresat un îndemn tuturor celor intere- și Institutul de Informatică Teoretică din Iași. La eveni- sați de a se implica în calitate de voluntari în vederea ment au participat cercetători de la Institutul de Filolo- completării progresive a proiectului, care va avea un gie, de la Institutul de Matematică și Informatică și de mare impact asupra societății. IDSI a asigurat trans- la Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale. misiunea online a evenimentului. CoRoLa reprezintă o colecție de texte contempo- Prima lansare a proiectului a avut loc în Amfi tea- rane (de după 1945), în versiune scrisă și orală, având trul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academi- dimensiuni foarte mari (circa 1 miliard de ocurențe, ei Române din București pe 14 decembrie 2017. La adică întrebuințări ale cuvintelor, și peste 300 de ore eveniment au participat colaboratorii nemijlociți ai de înregistrări vocale). Corpusul este însoțit de un proiectului și colaboratori de la Institutul Limbii Ger- set de metadate care se referă la autor, data publicării, mane din Mannheim, considerat creatorul celui mai editură, genul literar al textului etc., precum și de nu- mare corpus al limbii germane, împreună cu care se meroase adnotări care constituie informații de natură așteaptă includerea corpusului CoRoLa într-un cir- lingvistică și gramaticală. cuit multilingual. Proiectul corpusului este susținut Evenimentul s-a desfășurat sub genericul de Fundația Alexander von Humboldt. În deschide- „INFORMATICA ÎN SLUJBA LIMBII ROMÂNE. rea evenimentului au vorbit: acad. Bogdan Simiones- Resurse și cercetări de lingvistică computațională” cu, vicepreședintele Academiei Române; acad. Florin și a adus în vizorul publicului interesat problematica Filip, președintele Secției de Știința și Tehnologia In- foarte actuală a corpusurilor computaționale, cel formației a Academiei Române; dr. Th omas Hesse, mai important produs de acest gen în spațiul limbii Secretar General adjunct al Fundației Alexander von române fi ind CoRoLa. O echipă formată din cercetă- Humboldt, cu un mesaj de salut din partea prof. dr. tori și doctoranzi de la Institutul de Informatică Teo- dr. h. c. mult. Ludwig M. Eichinger, director al Institu- retică, Filiala Iași a Academiei Române, au prezentat tului Limbii Germane din Mannheim. următoarele comunicări: Dan CRISTEA. CoRoLa, Prezentarea proiectului și moderarea evenimen- sau petalele informatice ale limbii române (O privire tului a revenit acad. Dan Tufi ș, director al Institutului cuprinzătoare asupra resurselor de lexicografi e com- de Cercetări în Inteligență Artifi cială „Mihai Drăgă- putațională românească existente și în dezvoltare, nescu” al Academiei Române, București. În cadrul precum și o viziune integratoare asupra lor); Mihae- sesiunii CoRoLa în context multilingv și multimedia, la ONOFREI. CoRoLa în mâinile lingviștilor (Exerci- conf. univ. dr. Ruxandra Cosma de la Universitatea ții de acces la corpus); Cecilia BOLEA. Ajutați-ne să din București a prezentat comunicarea CoRoLa in a creștem CoRoLa! (Exerciții de dezvoltare a corpusului multilingual context. Dr. Marc Kupietz, de la Institu- adresate voluntarilor); Alex MORUZ. Noul eDTLR tul Limbii Germane din Mannheim, a trecut în revis- (Noi dezvoltări la „Dicționarul tezaur al limbii româ- tă realizările a trei proiecte – DRuKoLA, KorAP și ne în format electronic”). Subsemnata împreună cu EuReCo –, invocând, în contextul globalizării, impor- Igor COJOCARU (Institutul de Dezvoltare a Societății tanța și contribuția lor la dezvoltarea unei infrastruc-

18 |AKADEMOS 2/2018 EVENIMENT

turi comune multilingve pentru cercetarea bazată pe a componentei scrise a corpusului, în timp ce dr. Radu corpus(uri). Directorul Institutului de Informatică Ion, de la același institut, s-a referit atât la Interfața de Teoretică al Academiei Române (Iași), acad. Horia- interogare a componentei scrise, cât și a celei orale. Nicolai Teodorescu, a vorbit despre CoRoLa în con- Conf. univ. dr. Adina Dragomirescu, director al In- text multdisciplinar. stitutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al De specifi cat că DRuKoLa, fi nanțat de Fundația Academiei Române (București), în comunicarea Gra- Alexander von Humboldt, început în ianuarie 2016 matica și corpusul a argumentat importanța corpusu- ca o colaborare între Universitatea din București, In- lui pentru descrieri pertinente ale nivelului gramatical stitutul Limbii Germane și institutele de cercetare ale al limbii; prof. univ. dr. Rodica Zafi u, șef al Catedrei Academiei Române în București și Iași, este un pro- de Limba Română, Facultatea de Litere, Universitatea iect transdisciplinar care implică lingvistica corpu- din București, s-a referit la tendințele privind frec- surilor, lingvistică computațională, lingvistică apli- vența unor termeni și îmbinări de cuvinte și regăsirea cată și studii interlingvistice, aplicații informatice și acestora cu tot cu contexte în corpusul de referință; dezvoltarea infrastructurii de cercetare. Obiectivul dr. Gabriela Haja, de la Institutul de Filologie Română principal al proiectului constă în construirea, furni- „Alexandru Philippide” al Academiei Române (Iași), zarea și armonizarea corpusurilor comparabile în cele a făcut O confesiune a lexicografului: slăbiciunea sa în două limbi: germană și română. KorAP e o platfor- fața cuvintelor, a trecerii vremii și a Dicționarului limbii mă de analiză a Corpusurilor, dezvoltată la Institutul române (DLR). Subsemnata, reprezentând Institutul Limbii Germane din Mannheim, lansată în 2011, cu de Filologie al AȘM și Institutul de Dezvoltare a Socie- o arhitectură extensibilă și scalabilă. Aceasta e capa- tății Informaționale (Chișinău, Republica Moldova), bilă să administreze și să analizeze cantități foarte a propus audienței un Scurt exercițiu comparativ în- mari de date, atât primare, cât și adnotate, oferind tre două corpusuri: CoRoLa vs IntraText. La fi nele utilizatorului acces la ambele versiuni ale textelor. evenimentului, prof. dr. Dan Cristea, membru cores- EuReCo e un Corpus European de Referință, consti- pondent al Academiei Române, de la Universitatea tuit ca bază durabilă pentru cercetarea interlingvistică, „Al. I. Cuza” din Iași și Institutul de Informatică Teore- proiect comun care vizează armonizarea a trei corpo- tică, s-a întrebat: Ce e de făcut mai departe?, răspunsul rații europene, DeReKo, CoRoLa și Hungarian Natio- fi ind completarea corpusului în fl ux continuu, atra- nal Corpus, în ceea ce privește metadatele, convențiile gerea și instruirea voluntarilor, perfecționarea instru- de adnotare și interfețele de interogare. mentelor elaborate și oferirea de servicii informatizate. Deosebit de utile s-au dovedit a fi demonstrații- Discuțiile care au urmat au arătat importanța unui le practice de lucru pe materialul corpusului, aspect asemenea proiect de anvergură, nu doar pentru ling- căruia merită să i se dedice și câteva ateliere. Dr. Ver- viști, ci și pentru publicul larg, dar și problemele care ginica Barbu Mititelu de la Institutul de Cercetări urmează să fi e soluționate, revenirea la subiectul pri- în Inteligență Artifi cială „Mihai Drăgănescu” al vind reprezentativitatea acestuia, precum și nevoia de Academiei Române (București) a demonstrat colaborare, inclusiv cu institutele de profi l din Repu- audienței cele mai importante Modalități de interogare blica Moldova.

AKADEMOS 2/2018| 19 EVENIMENT

CONCURSUL NAŢIONAL „TEZA DE DOCTORAT DE EXCELENŢĂ A ANULUI 2017”

Doctor habilitat în economie Gheorghe CUCIUREANU Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie și Cercetare

Concursul Naţional „Teza de doctorat de exce- tate unele anomalii ale organelor genitale feminine și lenţă a anului” a ajuns la cea de-a 8-a ediţie. Iniţiat în stabilite noi particularităţi ale anomaliilor cunoscute, 2010 de către Consiliul Naţional pentru Acreditare și descoperiri confi rmate și în numeroasele avize asupra Atestare (CNAA), în anul 2018 acesta s-a desfășurat lucrării parvenite de peste hotare, dar și prin include- în premieră sub egida Agenţiei Naţionale pentru Asi- rea lucrărilor autoarei în cele mai importante baze de gurarea Calităţii în Educaţie și Cercetare (ANACEC), date internaţionale. Abordările noi utilizate în studiu care este succesoarea de drepturi și obligaţii a CNAA. au condus la obţinerea a patru certifi cate ale dreptu- Pe parcursul desfășurării competiţiei respective s-a ur- lui de autor și au facilitat elaborarea a 17 propuneri de mărit stimularea obţineri rezultatelor știinţifi ce recu- implementări în practică, a căror valorifi care a permis noscute la nivel internaţional, susţinerea și dezvoltarea îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientelor și restabili- creativităţii știinţifi ce a cercetătorilor, promovarea terea funcţiei fertile în cadrul instituţiilor medicale din zelor de doctorat actuale, inovative și utile pentru so- Republica Moldova. Autoarea a fost ghidată în acest cietate. Anual sunt desemnate teze de doctor habilitat demers de către două somităţi în domeniul obstetri- de excelenţă și teze de doctorat de excelenţă (ultimele cii și ginecologiei autohtone: dr. hab., prof. univ. Olga de gradul I, II și III) în trei domenii: știinţe ale naturii Cerneţchi, și acad., dr. hab., prof. univ. Eva Gudumac. și vieţii, știinţe reale și tehnice și știinţe socioumane. Titlul de laureat la nominalizarea Teza de doc- La concursul din anul curent au fost înaintate, de torat de excelenţă de gradul I în știinţe ale naturii către comisiile de experţi pe ramuri știinţifi ce, 30 de și vieţii, a revenit lui Mircea CERNAT pentru lucra- teze, în speță 7 teze de doctor habilitat și 23 de teze rea Perfecţionarea diagnosticului și tratamentului tu- de doctor. Comitetul de concurs, format din 10 per- morilor gastrointestinale stromale, realizată în cadrul soane, inclusiv academicieni și profesori universitari Institutului Oncologic. Autorul a studiat, sub coordo- reprezentând toate domeniile majore ale știinţei, după narea știinţifi că a doi savanți consacrați – un oncolog evaluări și dezbateri, a stabilit cele mai bune teze de (dr. hab., prof. univ. Nicolae Ghidirim) și un chirurg doctorat ale anului 2017, după cum sunt descrise în (dr. hab., prof. cerc. Igor Mișin) –, tumorile gastroin- continuare. testinale stromale (TGIS), un grup de tumori mai rar În domeniul ȘTIINŢELOR NATURII ȘI ALE întâlnite și mai puţin studiate în oncologia modernă, VIEŢII s-a confi rmat încă o dată calitatea înaltă, dar care din această cauză sunt cu atât mai difi cil de dia- și solidaritatea exemplară din știinţa medicală autoh- gnosticat și de tratat. Pentru prima oară în Republica tonă, toţi laureaţii reprezentând medicina care de fapt Moldova a fost evaluată efi cacitatea metodelor ima- este un domeniu prioritar de cercetare și la nivel mon- gistice de diagnostic al tumorilor, s-a determinat vo- dial. Drept Teză de doctor habilitat de excelenţă a fost lumul optim al intervenției chirurgicale, s-au precizat desemnată lucrarea Anomaliile de dezvoltare ale orga- caracteristicile histopatologice și profi lul imunohisto- nelor genitale feminine: optimizarea diagnosticului și chimic al acestora. Analiza multifactorială a datelor tratamentului a Anei MIȘINA de la Institutul Mamei clinice, paraclinice și terapeutice pe un lot semnifi ca- și Copilului, a cărei cercetare a presupus cunoștinţe tiv de bolnavi a condus la efi cientizarea diagnosticului largi și din ramurile adiacente (genetică clinică, anato- și la îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului com- mie, histologie, fi ziologie). Cercetătoarea a dat dovadă plex, multimodal al tumorilor. Rata supraviețuirii la că le posedă integral prin elaborarea unei metodologii trei ani este semnifi cativ mai înaltă la pacienții după de evaluare a variantelor de malformaţii și optimiza- tratamentul combinat. rea diagnosticului și corecţiei chirurgicale diferenţiate Teza în cauză relevă și existenţa unor frumoa- a anomaliilor organelor genitale feminine în sensul se dinastii de medici-cercetători care se disting prin restabilirii maxime a funcţiei sexuale și reproducti- calitatea lucrului făcut. Autorul urmează cariera ve. În lucrare, în premieră mondială, au fost prezen- știinţifi că a tatălui său, cunoscutul medic-oncolog

20 |AKADEMOS 2/2018 EVENIMENT dr. hab. Victor Cernat, iar consultantul tezei, doctorul Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. În teza habilitat I. Mișin, o are de soție pe Ana Mișina, care, Rolul factorilor angiogenici în decolarea prematu- după cum am menţionat anterior, a devenit laureat al ră de placentă normal inserată, în premieră pentru concursului la nominalizarea Teza de doctor habilitat cercetările autohtone a fost determinată incidenţa, de excelenţă. particularităţile anamnestice, clinico-evolutive ale O altă lucrare evidenţiată în cadrul concursului sarcinii și nașterii, structura morbidităţii materne și este Teza de doctorat de excelenţă de gradul II în ști- fetale la pacientele cu decolarea prematură de placen- inţe ale naturii și vieţii, cu titlul Managementul con- tă normal inserată (DPPNI), iar rezultatele cercetării temporan în metafi laxia urolitiazei recidivante, elabo- au fost incluse în Protocolul clinic naţional privind rată la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie DPPNI. Este de remarcat faptul că autoarea a făcut „Nicolae Testemiţanu”. Autorul ei, Pavel BANOV, a îniţial studii de licenţă în contabilitate, dar apoi și-a identifi cat factorii ce condiționează dezvoltarea re- schimbat radical preocupările, dând dovadă de mare cidivelor de litiază urinară și a elaborat în temeiul curaj și urmându-și vocaţia de medic, elaborându-și acestor evidențe un algoritm de conduită diagnostică teza de doctorat sub coordonarea reputatului dr. hab., și tratament medico-comportamental metafi lactic, prof. univ. Valentin Friptu. Soarta a răsplătit-o, in- aplicat pacienților cu urolitiază recidivantă. Inovaţia clusiv prin această recunoaștere a valorii. autorului, obţinută sub îndrumarea experimentatului Se observă că toate tezele selectate pe domeniul conducător știinţifi c dr. hab., prof. univ. Emil Ce- dat sunt importante pentru asigurarea calităţii vieţii ban, contribuie la scăderea morbidităţii, stabilizează și abordează aspecte actuale ale medicinii moderne. funcţia renală și previne complicaţiile ce duc la decli- Rezultatele concursului dovedesc semnifi cația inter- nul capacităţii de muncă, pierderea organului sau la naționalizării pentru obținerea unor rezultate științi- invalidizarea pacienților. Acest rezultat are o impor- fi ce de valoare, or toți laureații din științele naturii și tanţă practică deosebită, având în vedere că în Repu- ale vieții au benefi ciat de stagii de cercetare efectuate blica Moldova litiaza urinară se situează pe primul loc peste hotare. în structura bolilor urologice clinice; în ⅔ din cazuri În domeniul ȘTIINŢELOR REALE ȘI TEH- patologia este diagnosticată la persoanele în vârstă de NICE tradițional predomină bărbații cercetători. Nu 20-55 de ani (perioada aptă de muncă) și circa 11% a făcut excepție nici concursul tezelor de excelență, în din cei diagnosticaţi devin invalizi. cadrul căruia de data aceasta au câștigat doar repre- De titlul de laureat la nominalizarea Teza de doc- zentanții sexului masculin. Astfel, titlul de laureat la torat de excelenţă de gradul III în știinţe ale naturii nominalizarea Teză de doctor habilitat de excelenţă și vieţii se bucură Carolina LOZAN-TÎRȘU, care a a revenit lui Veaceslav KULCIȚKI de la Institutul de elaborat, în cadrul Universităţii de Stat de Medicină Chimie, pentru lucrarea Sinteza compușilor terpenici și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, lucrarea Efectele cu funcționalizare avansată prin metode biomimetice. antimicrobiene ale unor substanţe chimice din pro- Ca un chimist veritabil, acesta concepe viața prin duse autohtone. Studiul efectuat este de o importanţă prisma reacțiilor chimice și, în consecință, încearcă deosebită, rezistenţa sporită a microorganismelor la să creeze noi substanţe care ar fi utile în viaţa cotidi- antibiotice constituindu-se într-o o problemă majoră ană. Iar ca specialist în chimie organică, el urmărește la nivel mondial (în primele opt probleme de sănă- să reproducă pe căi sintetice ceea ce creează natura, tate publică) ce aduce prejudicii de miliarde de euro. adică se conduce de ideea că „noi construim viaţa prin Rezultatele știinţifi ce obţinute, care contribuie la so- mimarea a tot ce ne înconjoară”. Mai mult decât atât, luţionarea acestei probleme, au fost materializate în caută să identifi ce „căile biochimice care conduc la patru brevete de invenţie și au fost remarcate cu 11 ţintele sintezei în celula vie, ca mai apoi acestea să fi e medalii la diferite saloane de inventică. Or acest lucru reproduse în mod similar pe căile sintezei chimice in nu este întâmplător, având în vedere că investigaţiile vitro”, utilizând strategia numită biomimetică în sin- știinţifi ce au fost coordonate de către doi membri ti- teza chimică a unor clase importante de compuși ter- tulari ai AȘM, ambii cu succese remarcabile în imple- penici cu structură complexă și funcţionalizare înaltă. mentarea în practică a rezultatelor știinţifi ce: dr. hab., Se pare că reușește cu mult succes să facă față acestei prof. univ. Valeriu Rudic (biologie) și dr. hab., prof. „aventuri creative pe masura unei Odisei veritabile”, univ. Aurelian Gulea (chimie). având în vedere că în cadrul tezei a fost demonstra- Cea de-a doua laureată la nominalizarea Teza de tă viabilitatea combinării succesive a diferitor procese doctorat de excelenţă de gradul III în știinţe ale na- biomimetice pentru sinteza compușilor terpenici cu turii și vieţii este Irina SAGAIDAC, care la fel și-a diverse structuri, fi ind lansat principiul Sintezei Bio- făcut studiile doctorale la Universitatea de Stat de mimetice Aleatorii și realizate sinteze ale reprezentan-

AKADEMOS 2/2018| 21 EVENIMENT

ţilor a 15 clase diverse de compuși terpenici. În calitate să autohtonă prin tratare cu microunde sunt actuale. de materie primă pentru majoritatea sintezelor au fost Dovadă este și faptul că aceste rezultate au fost imple- utilizați compuși izolați din surse vegetale disponibi- mentate la două întreprinderi. Ca fapt divers menţio- le în Republica Moldova la scară industrială, ceea ce năm că autorul a construit un dispozitiv pentru mă- permite proiectarea diferitelor aplicații practice ale surarea temperaturii în cuptorul cu microunde, care acestora. Calitatea înaltă a cercetărilor este validată a fost utilizat la efectuarea cercetărilor și ulterior bre- prin 17 articole indexate în bazele de date Web of Sci- vetat. Merită toată prețuirea și conducătorul dr. hab., ence și SCOPUS și avizele la teză parvenite din nu- prof. cerc., acad. Tudor Lupașcu. meroase țări (România, Polonia, Italia, China, Rusia, Laureat al concursului a devenit și Radu BUZA- SUA, Kazahstan etc.), ultimele datorate și faptului că TU pentru Teza de doctorat de excelenţă de gradul lucrarea premiată este scrisă în limba engleză. Pentru III în știinţe reale și tehnice cu titlul Acoperirea cu a ajunge pe „tărâmurile” dorite, laureatul a fost ghidat mulţimi d-convexe a grafurilor neorientate. În urma de consultantul știinţifi c dr. hab., conf. cercet. Nicon cercetărilor efectuate de autor la Universitatea de Stat Ungur, care provine din același sat cu discipolul său din Moldova, au fost obținute rezultate noi de ordin (Olișcanii Șoldăneștilor). E un exemplu frumos de a teoretico-aplicativ. Grație lor au fost completate și ge- nu uita originile și de a susține talentele de acasă. neralizate informațiile științifi ce cunoscute în litera- Alexandru BURLACU, autor al Tezei de docto- tura de specialitate cu referire la problema acoperirii rat de excelenţă de gradul I în știinţe reale și tehnice, grafului cu mulțimi d-convexe, demonstrându-se că a dezvoltat metode de ridicare a rezistenţei la radiaţii problema în cauză, împreună cu unele variații, este o a materialelor semiconductoare în lucrarea Luminis- problemă NP-completă. Acest succes reprezintă și o cența și efecte laser în fi lme nanostructurate cu micro- apreciere a muncii conducătorului științifi c – dr. hab., structuri de ZnO crescute prin depunere chimică din prof. univ. Sergiu Cataranciuc, care acum doi ani fu- vapori și electrochimică. Cercetările, efectuate în ca- sese desemnat el însuși laureat al acestui concurs. Ne drul Institutului de Fizică Aplicată, răspund în mod convingem acum încă o dată că alegerea de atunci a real cerinţelor actuale ale știinţei de utilizare a echipa- fost una meritocratică, iar reputatul matematician se mentelor laser pentru rezolvarea unor probleme vari- dovedește a fi și un bun îndrumător al tinerilor. ate, o direcţie în care au fost investite în ultimele de- În domeniul ȘTIINŢELOR SOCIOUMANE cenii eforturi semnifi cative în diverse laboratoare din experţii au evidenţiat reușitele științifi ce ale Elenei lume. Autorul a reușit, sub îndrumarea unui reprezen- UNGUREANU, manifestate prin rezultate originale, tant valoros al școlii fi zice din Republica Moldova – recunoaștere internațională, abordare interdiscipli- dr. hab., conf. cerc. Veaceslav Ursachi, identifi carea nară, sincronizare cu tendințele din lingvistica mo- canalelor de recombinare radiativă în structuri de dernă, diversitate a modului de diseminare și impact ZnO și elaborarea nanolaserelor și microlaserelor cu al rezultatelor cercetării. Drept urmare, lucrarea sa factorul de calitate, tipul și structura modurilor dirija- Intertext și hypertext: studiu semiotico-lingvistic, rea- te prin morfologia, forma și dimensiunile structurilor lizată sub coordonarea științifi că a distinsului fi lolog crescute. Tehnologiile elaborate lărgesc posibilităţile dr. hab., prof. univ. Gheorghe Popa, a fost desem- de design ale rezonatoarelor, oferind posibilitatea pro- nată Teză de doctor habilitat de excelenţă. Lucrarea ducerii microlaserelor bazate pe nanofi re, microdis- se fundamentează ca o viziune integratoare despre curi, microtetrapode și pe microstructuri asamblate particularităţile legate de schimbările de mentalitate, din aceste elemente pentru utilizarea în microcircuite concept, scriere și receptare în reţeaua electronică care optoelectronice, sisteme fotonice, sisteme de identifi - antrenează „o mutaţie radicală a paradigmei lectură / care și securizare. scriitură”. Incursiunea autoarei în universul extrem Titlul de laureat la nominalizarea Teza de docto- de variat al textului și al textelor, în textul lumii ca ţe- rat de excelenţă de gradul II în știinţe reale și tehnice sătură, ca păienjeniș, s-a soldat cu o cercetare solidă, a fost obținut de un alt reprezentat al Institutului de orientată spre viitor, care conferă știinţei fi lologice din Chimie – Oleg PETUHOV. În studiul Sinteza și re- Republica Moldova un nou sens în era digitală și des- generarea cărbunilor activi prin tratare cu microunde, chide perspective pentru știinţa fi lologică în general. acesta a stabilit mecanismul acțiunii agentului de acti- Dovadă sunt și aprecierile din avizele la lucrare, din vare asupra biomasei și a determinat condițiile optime care reținem următoarele elemente-cheie: „teză care a de sinteză a cărbunilor activi prin tratare cu microun- întârziat în Republica Moldova”, „un pregnant carac- de. Având în vedere că Republica Moldova importă ter enciclopedic”, „conceptualizare foarte deschisă”, majoritatea cărbunilor activi, rezultatele cercetării „creativitate”, „abordare inedită”, „intersecţia domeni- obţinerii și regenerării cărbunilor activi din bioma- ilor”, „lucrare revoluţionară”, „lingvistica internetului”.

22 |AKADEMOS 2/2018 EVENIMENT

DISTRIBUIREA LAUREAȚILOR CONCURSULUI „TEZA DE DOCTORAT DE EXCELENŢĂ A ANULUI 2017”

a) după instituțiile în care au fost susținute tezele b) după gen

c) după localitățile de origine d) după domeniile (pe regiuni de dezvoltare) în care au fost conferite titlurile Lucrarea se bazează pe o bibliografi e foarte bogată, Teza cu titlul Cadrul conceptual al retellizării în metode peste 500 de titluri, majoritatea de dată recentă și dologia protextului, susținută de A. Ghicov la Univer- aparținând în principal la patru mari școli de lingvis- sitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, tică și semiotică (franceză, românească, americană și abordează, într-o viziune nouă, modernă, textul, re- rusească). Este una dintre puținele cercetări de la noi laţia între înţelegerea, interpretarea textului și dezvol- din acest domeniu cu publicații indexate în cele mai tarea personalităţii elevului. Autorul valorifi că retelli- importante baze de date internaționale din lume – zarea (abordarea în rețea) ca modalitate de facilitare Web of Science și Scopus. Totodată, numeroase as- a conexiunii învăţării cu cadrul social ca deziderat al pecte ale cercetării au fost diseminate prin prelegeri și educaţiei actuale, în corelaţie directă cu cerinţele pe lecţii publice în cadrul facultăţilor de profi l, postări pe care societatea informaţiei și a cunoașterii le impune reţelele sociale, emisiuni radiofonice, ședinţe ale clu- sistemului educaţional postmodern. Se remarcă trata- burilor știinţifi ce. rea pluriperspectivială a subiectului: teoriile lecturii, Următoarea Teză de doctor habilitat de excelență teoriile textului, pedagogia și sociologia lecturii. Cer- la fel este dedicată textului perceput ca o rețea (dar cercetarea are ca rezultat actualizarea lingvisticii textului cetat dintr-o altă perspectivă), iar autorul ei, Adrian în procesul educaţional ca fenomen din hermeneutica GHICOV, este originar din aceeași regiune geografi că relaţiei și valorifi carea abordării structurale a textului ca și precedenta laureată (zona Nisporenilor), astfel că prin fenomenul retellizării într-un act unitar de înţe- acest concurs poate fi numit nodul din rețeaua științi- legere și internalizare a ideilor lui și prin raportarea fi că care i-a adus în același loc pe cei doi protagoniști. la realitatea nemijlocită în care se afl ă elevul receptor.

AKADEMOS 2/2018| 23 EVENIMENT

Conținutul numeroaselor avize parvenite la lucrare, și primare vizând efi cientizarea procesului de formare dar și implementarea instrumentarului metodologic și dezvoltare a reprezentărilor geometrice la copiii de elaborat în procesul educaţional demonstrează că este vârstele preșcolară și școlară mică, realizată prin valo- „o încercare reușită de a redimensiona regimul textu- rifi carea modelului-cadru al procesului de asigurare a lui și strategiile de lectură în învăţământul actual”. În continuității în formarea reprezentărilor geometrice la demersul său autorul este ajutat de o bogată experi- treptele preșcolară și primară de învățământ. Cerceta- enţa pedagogică și managerială, inclusiv de peste 10 rea a fost realizată la Universitatea Pedagogică de Stat ani în cadrul Ministerului Educației, dar și de faptul „Ion Creangă” din Chișinău, sub îndrumarea științifi - că a benefi ciat de sfaturile unui pedagog de excepţie în că a șefei catedrei „Pedagogia învățământului primar”, calitate de consultant știinţifi c – dr. hab., prof. univ. dr. conf. univ. Ludmila Ursu. Tatiana Callo. Încheie lista laureaților anului 2017 Rodica AȘTI- Tezele de doctor câștigătoare în competiție de ase- FENEI, a cărei lucrare de doctorat cu tema Formarea menea vin din zona psihopedagogiei, situație expli- competenței de negociere educațională a manageri- cabilă și prin faptul că respectiva comisie de experți lor din învățământul preuniversitar a fost desemnată a ANACEC a înaintat cele mai multe teze la concurs. drept Teză de doctorat de excelenţă de gradul III în Astfel, Teză de doctorat de excelenţă de gradul I în științe socioumane. Subiectul cercetat este în consens științe socioumane a fost desemnată lucrarea Anei cu reformele de amploare ale sistemului de învăță- TARNOVSCHI cu titlul Particularitățile psihologi- mânt, cu strategiile, principiile și obiectivele actuale ce ale personalității copilului cu maladii respiratorii ale educaţiei de calitate ce trebuie implementate și cronice. Este unul dintre primele studii teoretico-ex- realizate de către managerul instituției de învăță- perimentale în psihologia generală autohtonă care mânt. Autoarea a reușit, sub îndrumarea califi cată a stabilește particularitățile psihologice ale personali- dr. hab., prof. univ. Victoria Cojocaru, să identifi ce tăţii copilului bolnav cu maladii respiratorii cronice, un sistem de instrumente și indicatori de diagnostica- dar și determină relaţia dintre tipul maladiei și stilul re și evaluare a competenţei de negociere educaționa- parental de educaţie. Rezultatele obținute, facilitate de lă, să elaboreze un Model pedagogic și o Metodologie pluridisciplinaritatea cercetării, au servit drept bază a de formare a competenţei de negociere educațională programului de suport psihologic orientat spre dimi- a managerilor din învăţământul preuniversitar. Teza a nuarea infl uenţelor negative ale maladiilor respiratorii fost realizată și susținută în cadrul Universității de Stat cronice și spre armonizarea procesului de formare a din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). personalității copilului. Acest lucru este foarte impor- În general, desfășurarea concursului și desemna- tant având în vedere că la copilul care a avut o sănătate rea laureaților acestuia refl ectă procesul de susținere perfectă până când dezvoltă o maladie gravă sau cu a tezelor de doctorat în Republica Moldova, cu bune evoluţie cronică se observă adesea o regresiune afecti- și rele. Tezele participante la concurs denotă și subiec- vă, care vine și pe fundalul transformărilor fi ziologice. tivismul comisiilor de experți, care sunt variate după Teza menționată a fost susținută la Universitatea de caracteristicile membrilor săi. Uneori sunt acceptate Stat din Moldova, conducător științifi c fi ind cunoscu- mai ușor tezele coordonate de către conducători / contul specialist în domeniu dr. hab., prof. univ. Nicolae sultanți științifi ci consacrați, iar multe discuții trezesc Bucun. lucrările interdisciplinare sau tezele care îmbrățișează Titlul de laureat la nominalizarea Teză de docto- alte paradigme științifi ce decât cele acceptate de majorat de excelenţă de gradul II în științe socioumane ritatea dintr-un domeniu. Există și alte rezerve față de a fost câștigat de Mihaela PAVLENCO cu lucrarea evaluarea tezelor de doctorat de la noi, determinate de Continuitatea în formarea reprezentărilor geometrice dimensiunea redusă a comunității științifi ce și seche- la treptele preșcolară și primară de învăţământ. Fiind lele rămase din trecutul sovietic. conștientă că însușirea reprezentărilor geometrice Cu toate acestea, tezele desemnate drept câștigă- constituie o premisă necesară pentru succesul școlar toare sunt niște studii excelente, fi ecare dintre ele evi- la diverse discipline de învățământ și pentru dezvol- dențiindu-se prin anumite calități (abordări inedite, tarea competenţelor generale de explorare-investi- metodologii complexe, demersuri interdisciplinare, gare a lumii înconjurătoare, iar vârsta de 6-8 ani se rezultate originale, refl ectare în publicații citate, im- consideră senzitivă pentru dezvoltarea sistemului de pact asupra diferitor domenii de activitate umană, reprezentări, autoarea a abordat holistic și centrat pe moduri variate de implementare și popularizare a re- subiectul educației această problematică. Rezultatele zultatelor). O confi rmare a celor spuse anterior este obținute sunt utilizate atât în procesul pregătirii ca- și faptul că toate tezele premiate, cu excepția celor de drelor didactice, cât și în cadrul instituțiilor preșcolare pe segmentul psihopedagogic, se bazează pe articole

24 |AKADEMOS 2/2018 EVENIMENT incluse în cele mai prestigioase baze de date inter- durabilă în toate domeniile se poate realiza doar prin naționale – Web of Science și SCOPUS, prezența în performanță științifi că. Suntem preocupați de știri, care este o dovadă a recunoașterii la nivel internați- festivaluri și gale muzicale, sportive, gastronomice, ale onal. Aceste lucrări conțin noutăți la nivel mondial și modei etc., care deseori scot la rampă vedete efemere demonstrează că încă se face cercetare de calitate în și nu de activități și personalități cu relevanță univer- Republica Moldova. Este îmbucurător faptul că laure- sală și impact constant asupra vieților noastre. Este o ații sunt originari nu doar din Chișinău, dar și din lo- consecință a analfabetizării științifi ce a societății și a calități din diverse zone ale Republicii Moldova. Deci elitelor sale. Ea se manifestă și prin subfi nanțarea pu- avem talente peste tot, important este să promovăm blică și privată a cercetării. În țările dezvoltate însă politici adecvate pentru a-i susține și a-i pune în va- cercetarea și educația întotdeauna au fost susținute loare pe tinerii talentați, să le creăm condiții pentru a prin donațiile oamenilor bogați și această activitate trăi și munci la ei acasă. este considerată o normă. Spre exemplu, așa-numitul Într-o ședință festivă, învingătorilor concursului li Endowment fund al Universității din Harvard, format se înmânează Diplome de Laureat, iar conducătorilor în mare parte din donațiile absolvenților acesteia, este / consultanților științifi ci – Diplome de Merit. Este un de peste 37 de miliarde USD. În acest context, facto- eveniment prin care se promovează imaginea omului rii de decizie și toți cei care au posibilități ar trebui să de știință și interesul pentru știință. Ar fi bine dacă in- contribuie la schimbarea percepției științei în societa- stituțiile cu atribuții / posibilități în domeniu ar acor- tea noastră care este exprimată prin sintagma descura- da și premii bănești pentru recompensarea eforturilor jantă „Știința nu este importantă”. cercetătorilor excelenți, pentru că și omul de știință Trebuie să conștientizăm că trăim în secolul al nu trăiește doar prin curiozitate și satisfacție morală XXI-lea, într-o lume a competiției dure, în care vor și cognitivă. supraviețui doar țările / popoarele care se vor baza pe Acest concurs este și un prilej pentru a medita cunoaștere și inovare. Laureații Concursului „Teza de despre rolul științei și a celor implicați în cercetarea doctorat de excelenţă a anului 2017” contribuie la fap- științifi că din Republica Moldova. Din păcate, omul tul ca și Republica Moldova să fi e prezentă pe harta de știință în societățile mai puțin avansate nu are un științifi că a lumii. Merită toate aprecierile și felicitările statut pe care l-ar merita, ținând seama că dezvoltarea noastre.

Ion Moraru. Central Park NYC, acuarelă, 40 × 50 cm, 2005.

AKADEMOS 2/2018| 25 MATEMATICĂ

STRUCTURI MATEMATICE DISCRETE ÎN CERCETĂRILE TEORETICOAPLICATIVE

Doctor habilitat în științe fi zico-matematice, profesor universitar Sergiu CATARANCIUC Laureat al Premiului „Academician Constantin Sibirschi” – 2017 Universitatea de Stat din Moldova

DISCRETE MATHEMATICAL STRUCTURES IN THEORETICAL AND APPLIED RESEARCH Summary. The importance of discrete mathematics to solving the theoretical and applied problems is mentioned. A summary of the activities of a two discrete mathematics schools in the Republic of Moldova, which were founded by the professor Alexandru Zâkov and the academician Petru Soltan, is made. Some of the important scientifi c results ob- tained by Moldovan mathematicians, the descendants of these schools, are described. Keywords: discrete mathematics, convexity, graphs, complex of multi-ary relations, center problem, median problem, transitively orientable graphs, information security, encryption systems.

Rezumat. În această lucrare se pune în valoare rolul matematicii discrete în soluționarea problemelor teoretico-aplicative. Se face un rezumat al activității a două școli de matematică discretă din Republica Moldova, care au fost fondate de către profesorul universitar Alexandru Zâkov și academicianul Petru Soltan. Sunt descrise o parte din rezultatele științifi ce importante, obținute de către matematicienii moldoveni, discipoli ai acestor școli. Cuvinte-cheie: matematică discretă, convexitate, grufuri, complex de relații multi-are, problema centrului, problema medianei, grafuri tranzitiv orientabile, securitatea informației, sisteme de criptare.

Matematica – una dintre cele mai vechi ramuri sul secolelor au fost obținute un șir de rezultate reale științei moderne, s-a dezvoltat de-a lungul secole- marcabile care se completează reciproc, contribuind la lor atât din necesitatea de a rezolva multiple probleme elaborarea metodelor de soluționare a diverselor pro- de ordin practic, parvenite din viața cotidiană a omu- bleme, efi ciența cărora, nu în ultimul rând, depinde de lui, cât și din dorința de a pătrunde cât mai adânc în modelul matematic ales pentru descrierea adecvată a universul magic al cifrelor, de a studia legitățile lumii proceselor studiate. înconjurătoare. Această situație ne face deseori să vor- Totodată, e necesar să menționăm că soluționarea bim, în interiorul matematicii, de Matematica Teoretică unei părți considerabile de probleme de ordin științi- și Matematica Aplicată. Chestiune fi rească, însă dacă fi c, social, economic etc. se bazează pe instrumentarul ținem cont de starea actuală a lucrurilor, de multiplele oferit de matematica discreta. Aceasta se datorează direcții de cercetare în matematică, de varietatea do- atât faptului că modelele matematice, reprezentate meniilor în care a pătruns matematica datorită mode- prin anumite structuri discrete, permit o descriere lelor și metodelor de studiu științifi c, astăzi am putea structural adecvată a procesului studiat, cât și efi cien- vorbi de Matematica Informaticii, Matematică Econo- ței metodelor de soluționare a problemelor de ordin mică, Matematică Financiară, Biomatematică etc. teoretico-aplicativ. Ba mai mult, deseori la studierea Totuși, matematica, în primul rând, se asociază unor procese/probleme de ordin continuu se recurge cu niște mulțimi de elemente în raport cu care sunt la discretizarea acestora, ceea ce permite, într-un fi nal, formulate și se examinează diverse probleme pentru aplicarea tehnicii matematicii discrete pentru obține- care se caută metode efi ciente de soluționare. Respec- rea soluției. tiv, pe astfel de mulțimi se defi nesc diferite funcții. Începând cu anii 1950, în Republica Moldova a Atunci când mulțimile respective sunt numerabile, crescut o pleiadă de specialiști în domeniul matema- de regulă, zicem că avem o problemă din domeniul ticii discrete, cunoscuți pe mapamond prin rezultatele matematicii discrete. Funcțiile date se numesc funcții valoroase obținute, o parte dintre aceștia activând și discrete. În caz contrar avem de-a face cu matematica astăzi la universități prestigioase de peste hotare și în continuă. Dacă e să comparăm Matematica Discretă țară. O contribuție esențială în dezvoltarea matemati- și Matematica Continuă, atunci este greu de spus care cii discrete din Republica Moldova, atât prin funda- dintre aceste două matematici ar fi mai valoroasă, dar, mentarea teoretică a acesteia, cât și prin încercarea de probabil, nici nu e cazul să o facem. Atât în domeniul a soluționa mai multe probleme practice, au adus-o matematicii discrete, cât și a celei continui, pe parcur- Valeriu Soltan – actualmente profesor la Universitatea

26 |AKADEMOS 2/2018 MATEMATICĂ

A. Zâkov la Chișinău, P. Soltan la o conferință științifi că anii 1976–1982. în pădurea de la Chițcani, anii 1960.

George Mason din Virginia (SUA), Vitalie Voloșin – zestrat cu o intuiție matematică impecabilă și având actualmente profesor la Universitatea Troy (statul Ala- amprentele școlilor științifi ce de la Universitatea bama, SUA), Victor Cepoi – profesor la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, fondate de iluștrii Mediteraneana din Marsilia (Franța), Feodor Dragan – matematicieni Nicolai Bogoliubov, Andrei Kolmo- profesor la Universitatea Kent (SUA), Alexander Zeli- gorov, Andrei Tihonov ș.a., P. Soltan obține rezultate kovsky – profesor la Universitatea din Georgia (SUA), deosebite în geometrie, topologie, teoria grafurilor, pe Dumitru Lozovanu – profesor universitar (Institutul care le publică în cele mai prestigioase reviste științi- de Matematică și Informatică, Chișinău), Dumitru fi ce din URSS. Unele dintre acestea au fost preluate și Zambițchi – conferențiar universitar (ASEM, Chiși- publicate, cu traducere în engleză, în mai multe reviste nău), Dumitru Solomon – profesor, rector ATIC. De- de peste hotare. După studiile de la Moscova, revenit la sigur, dacă e să continuăm această listă atunci ea ar Chișinău, tânărul savant Petru Soltan reușește să adu- conține câteva zeci de persoane cunoscute în lumea ne în jurul său un grup de matematicieni-entuziaști matematicienilor, cu cercetări importante de ordin cu care inițiază un seminar științifi c în cadrul Insti- teoretico-aplicativ. O mare parte dintre aceștia sunt tutului de Matematică și Informatică. De aici începe discipoli a două școli renumite, fondate de savanți cu propriu-zis renumita școală a viitorului academician. renume mondial. E vorba de profesorul universitar Fiind un bun organizator în știință, academicianul Alexandru Zâkov și academicianul Petru Soltan. Petru Soltan a pregătit peste 20 de doctori și doctori Matematician cu lucrări de talie mondială în mai habilitați în științe fi zico-matematice, de-a lungul ani- multe domenii ale matematicii, cum ar fi analiza mate- lor organizează și participă activ împreună cu discipo- matică, algebra, analiza funcțională, teoria grafurilor, lii săi la diverse manifestări științifi ce de diferit rang. hipergrafuri, profesorul universitar Alexandru Zâkov Subsemnatul acestui articol, fi ind unul dintre pu- este cunoscut, în primul rând, drept unul dintre fon- ținii care au benefi ciat de ocazia de a frecventa ședin- datorii teoriei grafurilor moderne. Împreună cu ma- țele în cadrul ambelor școli, fondate de către cei doi tematicianul francez Clod Berj, „tatăl” teoriei grafu- matematicieni menționați, a fost puternic infl uențat rilor și hipergrafurilor, renumit prin editarea primei de talentul și erudiția prof. univ. A. Zâkov și acad. lucrări monografi ce în domeniu [1], cu care s-a afl at și P. Soltan, fapt ce l-a determinat să-și aleagă drept pa- în relații amicale foarte bune, au determinat concep- siune a întregii sale vieți studierea structurilor discrete tul dezvoltării acestei direcții de investigații științifi ce. și a diverselor generalizări ale acestora, folosite cu suc- Alexandru Zâkov a activat la Chișinău în calitate de ces pentru soluționarea multiplelor probleme de ordin profesor universitar la Universitatea de Stat (actual- atât teoretic, cât și aplicativ. mente Universitatea de Stat din Moldova) în perioada Încă din anii studenției, pe când frecventa semina- anilor 1976–1982, reușind să pregătească doctori în rul științifi c de teoria grafurilor, condus de către prof. științe fi zico-matematice care, la rândul său, au îndru- A. Zâkov, a studiat o problemă importantă ce ține de mat mai multe generații de tineri savanți. orientarea tranzitivă a grafurilor neorientate, obținând Academicianul Petru Soltan a fost unul dintre re- primele rezultate științifi ce personale. Grafurile tranzi- marcabilii matematicieni ai secolului al XX-lea, nu- tiv orientabile își găsesc aplicații într-un șir de dome- mele căruia se poate regăsi într-un șir de enciclopedii nii importante, în special în informatică la examinarea științifi ce. Posedând o înaltă cultură matematică, în- corectitudinii algoritmilor și testarea soft urilor respec-

AKADEMOS 2/2018| 27 MATEMATICĂ

tive. Odată cu plecarea prof. A. Zâkov din Chișinău rol fundamental îl joacă proprietatea de convexitate aceste cercetări au fost întrerupte pentru un timp, au- a mulţimii soluţiilor admisibile și a funcţiei obiec- torul revenind la ele ceva mai târziu împreună cu unul tiv. Din punct de vedere formal, convexitatea este o dintre doctoranzii săi, Nicolae Grigoriu. Acesta din proprietate geometrică simplă a submulţimilor unui urmă a avut drept temă de cercetare studierea structu- spaţiu liniar, în care sunt defi nite operaţiile de adu- rii grafurilor tranzitiv orientabile, soldată cu susținerea nare și înmulţire la un scalar ce verifi că proprietăţile tezei de doctor în științe fi zico-matematice. standard de distributivitate și asociativitate. Prin anii După plecarea lui A. Zâkov, subsemnatul a ade- 1960–1970, la Chișinău, un grup de matematicieni în rat la școala condusă de către academicianul P. Soltan, frunte cu Petru Soltan, au obţinut un șir de rezulta- care i-a devenit o călăuză pentru toată viață. Intuiția te care au constituit fundamentul unei direcţii noi de și percepția extraordinară a lucrurilor în matematică investigaţii și care au dat un conţinut mai variat re- a dlui academician a contribuit enorm la formarea zultatelor clasice din domeniul mulţimilor convexe profesională a câtorva generații de matematicieni prin ale unui spațiu linear. Aceste rezultate au stat la baza formularea, examinarea și soluționarea multor pro- fundamentării unei Teorii Axiomatice a Convexităţii bleme cu un impact aplicativ pronunțat. Pe parcursul și au contribuit la soluţionarea mai multor probleme a peste 40 de ani, în cadrul Facultății de Matematică cu caracter practic. Reieșind din necesităţile dezvol- și Informatică a Universității de Stat din Moldova a tării teoriei convexităţii și generalizării noţiunii de funcționat renumitul seminar științifi c sub conduce- mulţime convexă s-a propus următorul concept. Fie

rea lui Petru Soltan, la care au fost prezentate și discu- (X, d) un spaţiu metric, iar x1, x2 X – două puncte

tate practic toate rezultatele științifi ce obținute în do- arbitrare. Mulţimea ={x: d(x1, x2)=d(x1, x)+d(x,

meniul matematicii discrete, și nu numai. La ședințele x2)} se numește segment metric cu extremităţile x1 și x2 acestui seminar au fost analizate rezultatele cu privire al spaţiului indicat. Submulţimea M X va fi numită

la fundamentarea teoretică a teoriei convexității în ca- d-convexă, dacă pentru oricare două puncte x1, x2M

zul spațiilor metrice discrete, metode de soluționare rezultă relaţia M. Acest concept conduce la a problemelor de amplasare interpretate prin căutarea o nouă teorie – teoria d-convexității (a se vedea lucră- centrului sau medianei într-un graf neorientat și diver- rile [2], [3], [5], [7]). se variații ale acestora, a problemei de divizare a unui Mai întâi au fost obţinute un șir de rezultate corp rectiliniu în mulțimi convexe, au fost puse bazele de bază ce ţin de proprietăţile mulţimilor convexe topologiei algebrice a complexului de relații multi-are în spaţiul normat Rn, distanţa în care se introduce n care au permis, la rândul său, elaborarea unor metode în mod standard: pentru x1, x2R se defi nește

elegante de soluționare a problemelor practice etc. d(x1, x2)=||x1-x2|| (a se vedea lucrările [2] și [5]). Pro- Doar enumerarea rezultatelor științifi ce obținute prietățile de bază ale mulțimilor d-convexe, care au de către discipolii școlii academicianului Petru Soltan stat la baza cercetărilor ulterioare, sunt: și prezentate în cadrul seminarului științifi c respectiv (a) intersecţia oricărui ansamblu de mulţimi ar necesita câteva pagini de text, iar valoarea științifi că d-convexe din Rn este d-convexă; a acestora este incontestabilă, fi ind menționată cu di- (b) o mulţime M Rn este d-convexă dacă și nu-

ferite ocazii de către matematicieni cu renume, printre mai dacă pentru oricare x1, x2 M fi ecare curbă sim-

care academicianul Radu Miron (România) [22, 23], plă c(x1, x2) de lungimea ||x1-x2|| aparţine lui M; Mitrofan Ciobanu (Republica Moldova) [22], Vladi- (c) o mulţime convexă din Rn este d-convexă, dacă mir Boltyansky (Rusia) [2, 3], Horst Martini (Germa- și numai dacă Σn(0, 1) Rn este strict convexă, unde nia) [2, 6] și mulți alții. Totuși nu putem trece cu vede- Σn(0, 1) e discul lui Rn. Astfel, orice mulţime d-conve- rea o parte dintre cele mai valoroase cercetări asupra xă este și convexă. Prin urmare, noţiunea de mulţime cărora ne vom opri în continuare. Primele rezultate d-convexă este mai fi nă decât cea convexă pentru spa- obținute nu țin nemijlocit de examinarea unor spații ţiu linear; discrete anume, însă acestea au servit drept imbold (d) intersecţia tuturor mulţimilor d-convexe din pentru investigațiile ulterioare în cazul unor structuri Rn , ce conţin o mulţime dată M, se numește anvelopă matematice discrete importante. convexă a lui M și se notează prin d-convM. S-a con- A. Dezvoltarea convexității în spații metrice. statat că pentru o mulţime mărginită M Rn anvelopa Convexitatea clasică și-a demonstrat utilitatea prin d-convexă poate să nu fi e mărginită; aplicarea rezultatelor ce țin de proprietățile mulțimi- (e) nu orice plan din Rn este d-convex. Pentru a lor convexe la soluționarea unor probleme majore și formula criteriul respectiv e necesar a ţine cont de dezvoltarea de direcții principial noi în matematică. defi niţia unei faţete pentru o mulţime M din Rn, în Astfel, de exemplu, în teoria programării liniare un sensul Bourbaki. Un subspaţiu L din Rn este d-convex

28 |AKADEMOS 2/2018 MATEMATICĂ dacă și numai dacă pentru orice xL bdΣn(0, 1) când placa respectivă reprezintă un poligon arbitrar mărginit, având găuri de orice dimensiuni, expunând faţeta Fx L; (f) O mulţime M Rn este d-convexă dacă și nu- și un algoritm efi cient pentru cazul iniţial cu găuri. mai dacă ea poate fi reprezentată ca intersecţia unei Însă placa în cauză, la practica de formare a pieselor familii de semispaţii d-convexe din Rn; electronice, cerea și divizări speciale, chestiuni ce au (g) Orice faţetă a unei mulţimi d-convexe din Rn fost rezolvate defi nitiv în lucrările lui Petru Soltan și este d-convexă și reciproc, orice mulţime convexă din Horst Martini (Germania), Ion Băţ, Chiril Prisacaru Rn cu faţetele d-convexe este d-convexă. Are loc pro- (a se vedea lucrările [6], [7], [8]). Aceste rezultate se obţin prin metode topologice și teoria d-convexităţii. prietatea: dacă F={Fλ: λΛ} e mulţimea de faţete ale unui corp M d-convex din Rn, atunci frontiera bdM Rezultatele respective dau răspuns la unele chestiuni satisface relaţia bdM= F , F F =Ø, λ ≠λ ; din tehnologia producerii de piese electronice pentru OU/ λ λ1 λ2 1 2 (h) Dacă M Rn e un corp d-convex, atunci prin computere. C. Calcularea centrului și a medianei în grafu- orice punct xbdM de frontieră trece un hiperplan Гx de sprijin d-convex. rile neorientate. Grafurile s-au dovedit a fi un model n matematic efi cient pentru modelarea diferitor procese (i) Fie M1, M2R două corpuri compacte și d-convexe fără puncte comune interioare. Atunci exis- legate de soluţionarea problemelor practice. Interesul tă două conuri d-convexe K , K Rn cu un vârf co- matematicienilor moldoveni faţă de teoria grafurilor 1 2 se datorează în mare măsură monografi ei matemati- mun și simetrice faţă de acest vârf, încât M1 K1, M2 K . În cazul când discul spaţiului e strict convex, K cianului francez C. Berge [1], care a fost obiectul de 2 1 studiu la seminarul de teorie a grafurilor condus de și K2 reprezintă semispaţii, reuniunea cărora coincide cu Rn. Frontiera comună a acestor semispaţii fi ind un Petru Soltan în cadrul Institutului de Matematică. hiperplan, reprezintă planul ce separă mulţimile con- Cercetările privind teoria grafurilor, determinate de acest seminar, au fost de la bun început legate de vexe M1 și M2 (situaţia clasică) ale unui spaţiu linear. Rezultatele enumerate, obţinute la studierea mul- probleme practice, în special de problema amplasării ţimilor d-convexe, demonstrează existenţa unui nou unităţilor de producere și de deservire. În diverse do- model de geometrie convexă în spaţiul Rn, care, evi- menii de activitate deseori apar probleme care se mo- dent, prezintă o generalizare a convexităţii clasice, delează cu ajutorul grafurilor neorientate, iar soluția adaptate ulterior pentru structuri discrete, reprezen- lor se determină în urma examinării problemelor de calculare a medianei și a centrului în graful respectiv. tate prin grafuri neorientate. Aici au fost obţinute rezultate impunătoare expuse în B. Divizarea fi gurii în părți d-convexe. Rezul- lucrările [10], [14], [15]. tate impunătoare, recunoscute de către specialiștii în Problema determinării centrului unui graf cu domeniu din alte ţări, au fost obţinute la studierea ponderi aleatoare ale vârfurilor se caracterizează în problemei de divizare a unui domeniu în părţi d-con- primul rând prin valoarea practică a rezultatelor te- vexe. Cercetările în această direcţie au fost generate oretice obţinute. În varianta clasică, ponderea unui de încercarea de a soluţiona o problemă practică de vârf v a grafului G este un număr real q(v). Cercetările la Uzina de computere din Minsk. Problema, apărută recente, efectuate de către discipolii școlii de matema- prin anii 1980, rămâne actuală și astăzi datorită nume- tică discretă, se referă la cazul când ponderile vârfuri- roaselor variaţii ale acesteia, precum și a rezultatelor lor sunt mărimi aleatoare, mai exact, fi ecărui vârf x j știinţifi ce obţinute. i se asociază o variabilă aleatoare [ cu valori pozi- În varianta iniţială aceasta se referă la divizarea j tive, [1 ,[ 2 ,...,[ n fi ind independente (n reprezintă unei plăci poligonale, laturile căreia au două direc- numărul de vârfuri ale grafului). Astfel, dacă variabi- ţii perpendiculare, iar interiorul dispune de găuri cu lele aleatoare [1 ,[ 2 ,...,[ n sunt independente, atunci dimensiunea k, 0≤k≤2. Pentru optimizarea procesu- problema determinării vârfurilor centrale este echi- lui tehnologic, inginerii de la uzina din Minsk erau valentă cu afl area vârfurilor v care maximizează § t · k preocupați de problema prin care se cerea ca aceas- F ¨ ¸. produsul [ j ¨ ¸ Difi cultăţile ce apar la re- jzk © d(vk ,v j ) ¹ tă placă să fi e divizată într-un număr minimal p de zolvarea acestei probleme ţin de funcţiile de repartiţie dreptunghiuri. Matematicienii din Bielorusia – N. Kor- F , j 1,n . Prin cercetările efectuate s-a demonstrat, [ j nienco, G. Matveev, N. Metelsky și R. Tyszkiewicz –, că problema centrului unui graf cu ponderi aleatoare au rezolvat cazul doar când placa nu are găuri. La tim- ale vârfurilor se reduce la determinarea centrului ge- pul respectiv, problema a fost cu succes soluționată nerator al unui graf special construit. S-a cercetat ca- de către Petru Soltan și Chiril Prisăcaru, care au in- zul când ponderile vârfurilor reprezintă variabile alea- dicat o formulă de calcul a numărului p pentru cazul toare independente cu repartiţiile uniforme. Rezultate

AKADEMOS 2/2018| 29 MATEMATICĂ

importante sunt obținute pentru toate repartiţiile uni- ţimea grafurilor d-convex simple. În lucrarea [11] sunt forme posibile. În afară de aceasta, s-au determinat expuse rezultate ce ţin de amplasarea grafurilor d-con- repartiţiile care permit soluţionarea problemei ca și în vex simple în spaţii euclidiene și se expune algoritmul cazul repartiţiei uniforme. Au fost elaborați algoritmi de amplasare a grafurilor d-convex simple planare în de rezolvare a problemelor obţinute. În particular s-a spaţiul R 3 . Aceste rezultate au fost generalizate mai dat descrierea unor algoritmi bazaţi pe modelarea va- târziu, după fundamentarea unei direcții noi de cer- riabilelor aleatoare și determinarea repartiţiilor ce ca- cetare în matematică – teoria complexelor de relații racterizează centrul grafului. multi-are. D. Convexitatea în grafurile neorientate. Gra- Rezultatele teoretice legate de studierea grafurilor furile, la rândul său, reprezintă un spaţiu metric dis- d-convex simple se regăsesc pe deplin în monografi a cret pentru care s-au obţinut rezultate impunătoare [16]. Structura deosebită a acestor grafuri permite atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de elaborarea algoritmilor de complexitate polinomia- vedere practic. Astfel, prin intermediul noţiunii de lă pentru soluționarea problemelor practice, cum ar d-convexitate a fost descrisă și caracterizată o nouă fi problema centrului, problema medianei, problema clasă importantă de grafuri, care în raport cu teoria determinării ciclului Euler și ciclului Hamilton ne- d-convexităţii prezintă un interes deosebit (a se vedea cesare la examinarea problemelor de parcurgere. În [19], [34]). unele cazuri, precum cel al grafurilor d-convex sim- Fie G=(X,U) graf neorientat conex. Mulţimea ple planare, algoritmii respectivi sunt de complexitate de vârfuri A X este d-convexă dacă pentru oricare liniară, deoarece aceste grafuri se construiesc pe ar- două vârfuri din A ea conţine și vârfurile ce aparţin bori, iar pe arbori majoritatea problemelor se rezolvă tuturor lanţurilor de lungime minimă ce leagă aces- în timp liniar. Referitor la unele rezultate specifi ce ale te vârfuri în G. Un graf se numește d-convex simplu grafurilor d-convex simple și aplicării acestora la so- dacă acesta nu conţine mulţimi d-convexe A X cu luționarea problemelor practice pot fi consultate mai proprietatea 2<|A|<|X|. Grafurile d-convex quazisim- multe publicații (a se vedea lucrările [17]-[21]). ple sunt acelea în care orice mulţime d-convexă a sa E. Orientarea tranzitivă a grafurilor. Atenția generează un subgraf complet. Prin investigaţiile fă- majoră a matematicienilor față de grafurile tranzitiv cute au fost generalizate rezultatele obţinute de către orientabile se datorează în primul rând rolului pe care matematicienii S. Hebbare și M. Batten. Caracteriza- îl joacă aceste grafuri la soluționarea problemelor terea constructivă obţinută și descrisă în lucrările [12] și oretico-aplicative din diverse domenii. Deja sunt bine [13] ţine de o operaţie specială defi nită asupra grafu- cunoscute unele rezultate ce țin de analiza existenței rilor neorientate. Prin intermediul operaţiilor descri- instrucțiunilor de ieșire în codul sursă al programelor se a fost obţinută o caracterizare constructivă a clasei [24], decompoziția rețelelor Petri [25], analiza grafu- de grafuri d-convex simple și d-convex quazisimple rilor moleculare [26] etc. Rezultatele obținute pentru planare, în virtutea căreia se rezolvă efi cient un șir de moment generează la rândul său probleme noi care probleme clasice: problema izomorfi smului, proble- necesită studii suplimentare. E de menționat faptul ma construcţiei arborelui Steiner, problema centrului, că grafurile tranzitiv orientabile servesc drept mo- problema medianei etc. Pentru studierea acestor gra- del efi cient pentru soluționarea în timp polinomial a furi a fost introdusă o operaţie nouă, importantă pen- unor probleme importante care în caz general sunt tru descrierea și generarea unor clase noi de grafuri NP-complete. De exemplu, pe clasa de grafuri men- d-convex simple. ționată se rezolvă în mod efi cient problema determi-

Fie G1 și G2 două grafuri d-convex simple în care nării clicii maximale ponderate, cea a numărului de

există câte o pereche de vârfuri copii, x1, x2 în G1 și stabilitate internă al unui graf neorientat [27], precum y , y în G . Notăm prin M x1 y1 (G , G ) graful obţinut și unele variații ale problemei de colorare a grafurilor 1 2 2 x2 y2 1 2 din grafurile G1 și G2 prin alipirea vârfurilor x1 cu y1 și [28], [29], [30]. x cu y . Astfel, graful nou obţinut G=M x1 y1 (G , G ) E cunoscut faptul că problema de sortare încă 2 2 x2 y2 1 2 va conţine cu două vârfuri mai puţin decât reuniunea rămâne a fi o problemă actuală în combinatorică și

vârfurilor grafurilor G1 și G2 și tot atâtea muchii câte informatică. Mulțimile parțial ordonate reprezintă o

G1 și G2 luate împreună. Are loc rezultatul prin care direcție de cercetare cu rezultate teoretice valoroase

se afi rmă că dacă G1 și G2 sunt două grafuri d-convex ce au multe aplicații în diverse domenii ale matema- simple în care există câte o pereche de vârfuri copii, ticii și informaticii. Mulțimile parțial ordonate pot fi x , x în G și y , y în G atunci graful G=M x1 y1 (G1, reprezentate prin clasa grafurilor tranzitiv orientabile. 1 2 1 1 2 2 x2 y2 G2) este d-convex simplu. De aici rezultă că operaţia Astfel, reorientarea arcelor într-un graf tranzitiv ori- M introdusă mai sus este o operaţie algebrică pe mul- entabil duce la sortarea elementelor mulțimii parțial

30 |AKADEMOS 2/2018 MATEMATICĂ ordonate ce este reprezentată prin graful tranzitiv ori- Astfel a fost creată o direcţie nouă de cercetare ce entabil. constă în fundamentarea teoriei complexelor de relaţii Studiind grafurile tranzitiv orientabile, au fost multi-are, prin care se generalizează mai multe struc- obținute un șir de rezultate care au completat esențial turi discrete clasice cunoscute ca grafuri, hipergrafuri, studiul în această direcție. Printre principalele pot fi matroizi, complexe de simplexe, ceea ce a contribuit menționate: la elaborarea modelelor și metodelor efi ciente în ve- a) în urma examinării problemei de caracterizare derea aplicării acestora la soluţionarea problemelor de structurală a grafurilor tranzitiv orientabile, a fost ela- optimizare discretă. Pe lângă problemele menționate, borată metoda de construire a tuturor orientărilor tran- pentru care s-a găsit o viziune nouă și efi cientă de de- zitive într-un graf, chestiune extrem de importantă din terminare a soluției optime, au fost înregistrate și alte punct de vedere teoretic prin faptul că permite o vizu- succese: alizare integrală a orientărilor tranzitive ale unui graf; a) examinarea topologiei algebrice a complexului b) studiind proprietățile unor subgrafuri speciale, de relații multi-are cu ajutorul grupurilor de omologii numite B-stabile, și folosind șirul complet de grafuri directe și duale, chestiune care a ridicat la alt nivel cer- factor a devenit posibilă caracterizarea completă a tu- cetările în domeniul matematicii discrete; turor orientărilor tranzitive, precum și obținerea unei b) determinarea structurii complexului de cuburi formule recurente de calculare a numărului de orien- cu ajutorul grupurilor de omologii, ceea ce a permis tări tranzitive; obținerea unor algoritmi efi cienți de soluționare a c) rezultatele teoretice ce țin de studierea propri- problemelor de amplasare pentru care problema me- etăților lanțurilor netriangulate și a subgrafurilor sta- dianei se rezolvă în mod efi cient fără a apela la metrica bile au condus la elaborarea metodelor și algoritmilor spațiului respectiv; efi cienți ce vizează construirea orientării tranzitive a c) deducerea unei formule efi ciente de calcul a nu- grafurilor; mărului ciclomatic, chestiune importantă pentru sta- Totodată, studierea acestor grafuri inspiră încre- bilirea proprietăţilor combinatoriale ale unui astfel de derea că folosind rezultatele teoretice și metodele de complex, necesare la soluţionarea problemelor aplica- generare a orientărilor tranzitive ar putea fi soluționa- tive. Calcularea numerelor ciclomatice se face printr-o te suplimentar probleme importante, cum ar fi : formulă recurentă, folosind rangurile grupurilor de a) decompoziția rețelelor Petri, chestiune impor- omologii ale complexului; tantă în informatică, și nu numai; d) obținerea formulei Euler-Poincare pentru un b) analiza codului sursă a programelor; complex de cuburi abstracte. Formula respectivă a c) obținerea mecanismului de orientare tranzitivă servit drept instrument efi cient pentru examinarea mixtă a grafurilor. proprietăților varietăților, determinate de un astfel de F. Complexul de relații multi-are ca generali- complex, și clasifi carea ulterioară a acestora; zare a structurile matematice discrete clasice. Por- e) determinarea condițiilor în care o varietate de- nind de la cercetările efectuate în baza structurilor generată abstractă orientabilă, fără borduri și conexă matematice discrete clasice prin anii 1960–1970 ai forte (determinată de complexul de relații multi-are) secolului trecut, în timp s-a simțit necesitatea conti- reprezintă o varietate sferică. Acest rezultat a fost fo- nuării cercetărilor sub două aspecte: 1) generalizarea losit pentru obținerea clasifi cării varietăților abstracte structurilor clasice prin introducere unui obiect ma- degenerate, reprezentate printr-un șir de varietăți cu tematic și 2) căutarea unor idei noi pentru elaborarea p t 0 găuri, obținute în mod constructiv. metodelor de soluționare a problemelor difi cile de Mai profund, rezultatele ce țin de studierea com- rezolvat prin metodele standard. Astfel, la începutul plexului de relații multi-are și utilizarea acestora la anilor 2000, a intrat în circuit noțiunea de complex soluționarea problemelor aplicative se regăsesc în mode relații multi-are, determinat de o familie de rela- nografi a [31], precum și în unele lucrări separate [32] - ţii multi-are, defi nite pe produsul cartezian al unei 36]. mulțimi de elemente. Această structură nouă s-a do- G. Metode ale matematicii discrete în criptarea vedit a fi destul de utilă la modelarea proceselor cu informației. Printre aplicațiile practice ale mulțimilor acţiune discretă și a condus la elaborarea metodelor de relații multi-are, care au instrumentar la fondarea efi ciente de soluţionare a problemei practice. În mod direcției noi în matematică, cunoscută astăzi drept special, a fost propusă o metodă elegantă de calculare teoria complexelor de relații multi-are, un loc aparte a medianei ponderate, fără a folosi metrica spaţiului, îl ocupă cercetările legate de elaborarea metodelor de a problemei de comportament al jucătorilor într-un criptare a informației. Problema de stocare și protejare joc combinatorial etc. a datelor a fost și rămâne în continuare una dintre pre-

AKADEMOS 2/2018| 31 MATEMATICĂ

ocupările specialiștilor. Odată cu dezvoltarea tehnicii gresul Matem-lor Români de pretutindeni, Vol.1, Chișinău, și tehnologiilor noi de prelucrare a datelor se pune ac- RSS Moldova, 1993, p. 145-154. cent tot mai mare pe siguranța sistemelor de criptare. 10. Cataranciuc S., Scripnic M., Soltan P. About the me- Sistemele actuale de criptare sunt vulnerabile, iar în dian that does not depend on the metric space. Th e 30-th cazul unor cantități mari de informaţie necesită un Annual Congress of the American Romanian Academy of volum destul de mare de memorie și au viteză redusă Arts and Sciences (ARA). Proceedings. Chișinău. July 5-10, 2005, p. 58-61. de lucru. Această situație face ca problema elaborării 11. Cataranciuc S., Vicol N. Involving d-convex simple unor metode (sisteme) mai performante să rămână în and quasi-simple planar graphs in R3. Computer Sc. J. of vizorul elaboratorilor sistemelor de criptare. Moldova. V.13, nr. 2(38). Chișinău, 2005, p. 151-167. Pornind de la mulțimile de relații multi-are, în 12. Катаранчук С. Г., Солтан В. П. d-Выпукло про- monografi a [37] se propune un sistem nou de cripta- стые и d-выпукло квазипростые планарные графы. Де- re, elaborarea căruia se face prin construirea matricei понированная рукопись. Кишинев, 1988. 23 стр. multidimensionale de relații multi-are și proprietăți 13. Катаранчук С. Г. d-Выпукло простые графы. Ис- speciale ale funcțiilor booleene. S-a reușit construirea следования по общей алгебре, геометрии и их прило- a doi algoritmi de criptare în baza cărora se afl ă matri- жения, Кишинев: Штиинца, 1986. стр. 92-96. cele multidimensionale de mulțimi de relații și funcţii- 14. Poștaru A., Prodan N. Th e center of a graph with le booleene (e vorba de algoritmul numit Cripto 3) sau stochastic weigh. Studii în metode de analiză numerică și funcţiile din logica q-valentă (e vorba de algoritmul optimizare. Chișinău: 2001, p. 25-27. 15. Poștaru A., Prodan N. Th e center of a graph with numit Cripto 4), timpul de lucru al acestor algoritmi stochastic weight. Studii în metode de analiză numerică și fi ind mult mai mic decât la algoritmul simetric AES optimizare. Chișinău: 2001, p. 25-27. utilizat în prezent în calitate de standard naţional în 16. Cataranciuc S., Sur N. Grafuri d-convex simple și SUA. Ambii algoritmi menționați mai sus au trezit in- quasisimple. Monografi e. Chișinău: CEP USM, 2009. 201 p. teres la specialiști din unele organizații de la noi din 17. Cataranciuc S., Sur N. About directed d-convex sim- țară, activitatea cărora este legată, în mare măsură, de ple graphs. Computer Science Journal of Moldova, vol. 16, stocarea și protejarea datelor. În astfel de sisteme de no.3(48), 2008, p. 323-346. criptare ar fi cointeresate băncile comerciale, forțele 18. Cataranciuc S. Convexitatea simplă a grafurilor ori- armate, diverse instituții fi nanciare. Desigur că imple- entate. Conferinţa Internaţională „Modelare matematică, mentarea acestora necesită soluționarea la pachet și a optimizare și tehnologii informaţionale”. Ediţia III. Chiși- unor probleme de alt ordin. nău, 19-23 martie, 2012, p. 9-19. 19. Cataranciuc S. Th e median calculation for a BIBLIOGRAFIE EBP-graph. Int. conf. „Discrete mathematics, graph theory and their applications (DIMA-2013)”. Minsk, Belorusia, no- 1. Berge C. Th eorie des graphes et des applications. Pa- vember 11-14, 2013, p. 44-45. ris, 1958. 230 p. 20. Cataranciuc S., A. Niculiță. Aspecte algoritmice ale 2. Boltyanski V., Martini H., Soltan P. S. Excursion into teoriei grafurilor. Partea I. Chișinău: CEP USM, 2006. 144 p. Combinatorial geomtery. Springer, 1997. 423 р. 21. Cataranciuc S., Niculiță A., Novac L. Aspecte algo- 3. Болтянский В. Г., Солтан П. С. Комбинаторная ге- ritmice ale teoriei grafurilor. Partea II. Chișinău: CEP USM, ометрия различных классов выпуклых множеств. Ки- 2012. 174 p. шинев: Штиинца, 1978. 280 стр. 22. Ciobanu M., Miron R. O cercetare originală în topo- 4. Солтан В. П. Введение в аксиоматическую теорию logia modernă. Refl ecții asupra corelațiilor dintre abstract выпуклости. Кишинев: Штиинца, 1984. 224 стр. și real. AKADEMOS. Revistă de Știinţă, Inovare, Cultură 5. Солтан П. С. Экстремальные задачи на выпуклых și Artă a Academiei de Științe a Moldovei. Nr. 1(36), 2015, множеств. Кишинев: Штиинца, 1976, 116 стр. p. 68-77. 6. Martini H., Soltan P. On convex partitions of polygo- 23. Miron R., Pitiș Gh., Pop I. On the abstract Čech co- nal regions. Discrete Mathematics 195, 1999, p. 167-180. homology, Bul. Acad. Știinte Repub. Mold., seria Matemati- 7. Soltan P., Băţ I. Asupra divizării în părţi convexe a po- ca. Nr. 2(66), 2011, p. 41-59. liedrelor în spaţiu Euclidian. Lucrările Seminarului Tiberiu 24. Евстигнеев В. А. Применение теории графов в Popoviciu. Cluj-Napoca, 2001, p. 13-17. программировании. Москва: Наука, 1985, 352 с. 8. Солтан П. С., Присакарь А.В., Чепой В. Д. О раз- 25. Wisniewski R., Karatkevich A., Adamski M., Kur D. биениях многогранника на параллелепипеды. Докл. Application of comparability graphs in decomposition of Академии Наук БССР, Т. XXXIV, N.10, 1990, стр. 876- Petri nets, Human System Interactions (HSI), 2014 7th In- 879. ternational Conference, 2014, p. 216-220. 9. Soltan P. S., Cataranciuc S. G., Cepoi V. D., Gherman 26. Basak S. C., Restrepo G., Villaveces L J. Advances in L. T., Prisacaru Ch. T., Soltan V. P. Convexitatea generaliza- Mathematical Chemistry and Applications. vol. 1, Bentham tă și aplicaţiile ei. Lucrările Conf. pregătitoare pentru Con- Books, Bogota, Columbia, 2014. 337 p.

32 |AKADEMOS 2/2018 MATEMATICĂ

27. Shamir R. Advanced Topics in Graph Algorithms, Sa- 33. Cataranciuc S. Th e abstract complex of multidimen- riel Har-Peled, Ed. Tel-Aviv: Tel-Aviv University, 1994, 153 p. sional relations. Sevent Workshop on Mathematical Mode- 28. Golumbic M. C. Algorithmic Graph Th eory and ling of Environmental and Life Sciences Problems. Con- Perfect Graphs (Annals of Discrete Mathematics). Amster- stantza, 22-25 october 2008, p. 11-12. dam: North-Holland Publishing Co., 2004, vol. 57. 340 p. 34. Cataranciuc S. Th e cubical abstract tree and its me- 29. Cornelsen S., Di Stefano G. Treelike comparability dian. Mathematical modelling of invironmental and life graphs: Characterization, Recognition, and Applications, sciences problems. București: Ed. Acad. Române, 2010, Elsevier, vol. 157, no. 8, 2009, p. 1711-1722. p. 157-166. 30. Pal A. J., Sarma S. S., Biman R. CCTP, Graph Color- 35. Cataranciuc S. Median calculation for heterogenous ing Algorithms - Soft Computing Solutions, Proceedings of complex of abstract cubes. Computer Science Journal of 6th IEEE International Conference on Cognitive Informat- Moldova. vol. 21, no.1(61), 2013, p. 120-141. ics, 2007, p. 364-372. 36. Cataranciuc S., Bujac M., Soltan P. On the Division 31. Cataranciuc S. Topologia algebrică a relațiilor mul- in Cubes of Abstract Manifolds. Buletinul Academiei de Ști- ti-are. Monografi e. Chișinău: CEP USM, 2015. 228 p. inţe a Republicii Moldova. Matematica, nr. 2(51). Chișinău, 32. Cataranciuc S., Bujac-Leisz M., Soltan P. Th e Euler 2006, p. 29-34. tour of n-dimensional manifold with positive genus. Bu- 37. Bulat M., Cataranciuc S., Zgureanu A. Mulțimi de letinul Academiei de Științe a Republicii Moldova, 2008, relații multi-are și criptarea informației. Monografi e. Chiși- nr. 2(57), p. 110-113. nău: CEP USM, 2013. 208 p.

Ion Moraru. Muza din Grecia Antica - 1, Ion Moraru. Muza din Grecia Antica - 2, cărbune, 53 × 40 cm, 2010. cărbune, 53 × 40 cm, 2010.

AKADEMOS 2/2018| 33 ŞTIINŢE GEONOMICE

REZERVELE EXPLOATABILE ALE APELOR SUBTERANE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Doctor habilitat în geologie Constantin MORARU Institutul de Geologie și Seismologie

EXPLOITABLE RESERVES OF THE GROUNDWATER FROM THE REPUBLIC OF MOLDOVA Summary. In the frame of the Republic of Moldova groundwater safe yield have been estimated by diff erent spe- cialists in hydrogeology for 1962, 1972, 2001, 2013 years. A statistical uncertainty is characteristic for determination of the volume of potable groundwater within the hydrodinamicaly active zone. The diff erence between safe yield calculus is dependent on the degree of hydrogeological exploration. At present the country uses minimal volume of groundwater, which comply with the period of 1955–1960 years. In the same time regeneration of groundwater resources take place. Keywords: groundwater, safe yield, hydro geodynamic methods.

Rezumat. Rezervele exploatabile ale apelor subterane din teritoriul Republicii Moldova au fost estimate de diferiți specialiști hidrogeologi la nivelul anilor 1962, 1973, 1981, 2001 și 2013. Analiza acestor calcule, în mod convingător, arată existența unei incertitudini statistice în evaluarea volumului de apă potabilă subterană în cadrul zonei hidrogeologice cu regim hidrodinamic activ. Diferența între variantele determinării rezervelor exploatabile este legată de gradul de explorare hidrogeologică. Studiul regimului exploatării acviferelor demonstrează că în prezent țara folosește cantități minime de apă subterană, care corespund nivelului anilor 1955–1960. Concomitent are loc regenerarea rezervelor hidrostructurilor subterane. Cuvinte-cheie: apă subterană, rezerve exploatabile, metode hidrogeodinamice.

INTRODUCERE executorilor/cercetătorilor în domeniu. Primul pas în această direcție este analiza lucrărilor și rezulta- În limitele Republicii Moldova apele subterane telor precedente referitoare la estimarea rezervelor se folosesc din cele mai vechi timpuri. Calculul de exploatare a apelor subterane. Acestui subiect îi și volumului de apă disponibil dintr-un acvifer pe este dedicată prezenta lucrare. termen lung a fost necesar odată cu apariția utilizării centralizate a apei (în cantități mari și prin apeducte). MATERIALE ȘI METODOLOGIE În concepția modernă, acest volum de apă, așa- numitele rezerve de exploatare (sau exploatabile, RE) Analiza estimării rezervelor exploatabile ale ape- reprezintă cantitatea maximă de apă care poate fi ex- lor subterane din Republica Moldova a fost efectuată trasă dintr-un strat acvifer, fără a schimba echilibrul în baza lucrărilor [5, 6, 7, 8, 9, 10, 4]. Viziunea moder- hidrogeodinamic [1, 2, 3]. nă despre structura hidrogeologică este expusă con- În Republica Moldova rezervele exploatabile au form lucrărilor publicate [11, 12, 13, 14, 15]. Sinteza fost calculate numai pentru acviferele interstratale metodologiilor determinării rezervelor apelor sub- (fără apele freatice) care conțin cantități mari de apă. terane s-a efectuat conform unui spectru de teorii în Ultimele calcule ofi ciale ale rezervelor de exploatare domeniu [16, 1, 2, 17, 3, 18, 19, 20]. Pentru teritoriul a apelor subterane au fost realizate în anul 1981 în interfl uviului Prut – Nistru modelul ModFlow a fost baza datelor de până la 1978 (au trecut 40 de ani!) [4]. întocmit în baza metodologiei [21]. Datele acestor estimări sunt folosite până în prezent. STRUCTURA HIDROGEOLOGICĂ În majoritatea cazurilor volumul rezervelor de apă A REPUBLICII MOLDOVA. GENERALIZĂRI este exagerat sau nu corespunde cerințelor moderne de utilizare. În acest context, reestimarea rezervelor Cu scopul perceperii subiectului abordat, în apelor subterane se constituie într-o problemă hi- această lucrare condițiile hidrogeologice și de forma- drogeologică de primă importanță pentru Republica re a rezervelor apelor subterane sunt descrise în mod Moldova. Procesul dat este dependent de gradul de schematic, preponderent în aspect regional. explorare hidrogeologică, calitatea materialelor ini- Apele subterane ale Republicii Moldova sunt par- țiale, metodologia calculelor și nivelul profesionist al te componentă a unui bazin artezian regional care se

34 |AKADEMOS 2/20181/2018 ŞTIINŢE GEONOMICE extinde și după hotarele țării. Kamenskii [22], Frolov ză în trei zone (de sus în jos): zona schimbului activ [10], Babinet [23], Zelenin [24], Moraru [14, 15, 25] al apei (cu recirculație), zona schimbului lent și zona propun diverse denumiri și dimensiuni ale bazinu- schimbului pasiv. Acviferele care conțin apă potabi- lui artezian. În prezent, noțiunea structurală Bazinul lă sunt situate numai în zona cu recirculație activă artezian al Pre-Mării Negre în limitele depresiunii Ne- a apei. În componența zonei sunt apele freatice, ac- ogene [26] este unitatea folosită în cercetările și ex- viferele Ponticianului, Meoticianului, Sarmațianu- plorările hidrogeologice [12, 13, 14, 15]. Această de- lui superior, mediu și inferior, Cretacicului (partea numire structurală hidrogeologică este utilizată și de centru-nord) și Silurianului (partea centru-nord). hidrogeologii ucraineni [19]. Hidrogeologii români, Grosimea acestei zone crește de la nord (cca 10,0 m) pentru teritoriul până la Carpații Orientali (partea spre sud (cca 550,0 m) [13]. Zonele cu recirculație estică), folosesc alte noțiuni structurale hidrogeolo- (schimb) lentă și pasivă nu conțin ape potabile, se gice [27, 28]. afl ă la adâncimi mari și numai în unele teritorii ale În cadrul părții de sud-vest a Bazinului țării. Aceste zone prezintă un interes industrial deo- artezian al Pre-Mării Negre (teritoriul geografi c al sebit (ape geotermale, minerale, industriale cu mine- Republicii Moldova) sunt dezvoltate două sisteme ralizarea de la 3,0-10,0 până la 60,0-130,0 g/l) și nu hidrogeologice în care s-au cantonat apele freatice și sunt analizate în cadrul lucrării prezente. apele subterane interstratale (adânci). Aceste sisteme A doua zonalitate a apelor subterane interstratale subterane acvatice sunt complet diferite după geneză, este cea hidrogeochimică-hidrogeotermică. Un para- proprietățile hidrogeodinamice, hidrogeochimice și metru integral al calității apei este mineralizarea, care hidrogeoecologice [11, 26, 29, 13, 15]. crește funcțional odată cu adâncimea poziției acvife- Apele freatice sunt cantonate în primele ac- rului (sau acviferelor). În zona cu recirculație activă vifere cu nivel liber de la suprafața terestră și sunt a apei valoarea mineralizației constituie cca 1,0 g/l accesibile prin intermediul fântânilor și izvoare- (în unele cazuri 1,0-3,0 g/l), în zona cu schimb lent al lor. Rocile acvifere, preponderent, sunt formați- apei – cca 10,0-30,0 g/l și în zona cu recirculație pa- uni litologice ale Quaternarului, iar în unele lo- sivă – cca 30,0-130,0 g/l și mai mult. Concomitent se curi, unde lipsește cuvertura quaternară, pot fi și schimbă și tipul hidrogeochimic, de la hidrocarbona- alte structuri geologice. Grosimea stratelor acvifere tică cu sodiu până la clorică cu calciu (după clasifi ca- este extrem de variabilă și se afl ă în intervalul me- ția Kurlov). De asemenea, odată cu adâncimea cresc diu 0,0-20,0 m. Debitul excavațiilor artifi ciale (fân- concentrațiile de microelemente (iod, brom, bor, tâni, sonde) și al curgerilor naturale (izvoare, zone stronțiu, litiu etc.) și ale gazelor naturale dizolvate în umede) nu este stabil în timp și constituie 0,01 – apă (heliu, metan, hidrogen, hidrogen sulfurat etc.). 1,0 l/s (în rare cazuri poate fi mai mare). Calitatea Temperatura apei are aceleași proprietăți – crește apei este pestriță după valoarea mineralizării (0,6 – odată cu adâncimea poziției acviferului: în zona cu 3,0 g/l și mai mult) și după tipul hidrogeochimic – recirculație activă până la 20 oC , în zona lentă până de la hidrocarbonatică sulfuroasă cu sodiu până la la 20,0-50,0 oC și în zona pasivă peste 50,0 oC. clorică sulfuroasă cu calciu și magneziu (după cla- În plan orizontal, acviferele interstratale conțin sifi cația Kurlov). În majoritatea cazurilor (95% din zonele de alimentare cu apă, de tranzit și de descăr- 100%), calitatea apei nu corespunde normativelor care. Preponderent, alimentarea acviferelor are lor în sanitar-igienice locale și internaționale de apă pota- partea de nord a țării și-n Podolia ucraineana, însă bilă. Particularitățile acviferului freatic permit utili- există și arii locale pe tot teritoriul. În spaţiu regional, zarea apei pentru activitatea gospodăriilor individu- direcţia principală a fl uxului apelor subterane este ale. De menționat că în cca 90% din ariile rurale ale orientată de la nord spre sud și sud-est [30, 24]. Har- Republicii Moldova acviferul freatic este unica sursă ta nivelului piezometric al apelor interstratale confi r- necentralizată de apă potabilă și tehnică. mă că principalele resurse ale acviferelor captive se Apele subterane interstratale (sau adânci) sunt formează nemijlocit pe acest teritoriu, fi ind limitate răspândite pe tot teritoriul țării și depozitate în ac- geografi c de râurile Prut și Nistru. Fluxul apelor sub- vifere și complexe acvifere. Stratele (complexele) ac- terane dinspre Carpaţi și teritoriul Ucrainei practic vifere sunt cantonate în roci granulare sau fi surate, lipsește sau este neînsemnat [24]. de diferite vârste geologice. Acviferele interstratale Hidrostructurile zonei cu recirculație activă posedă proprietăți hidrogeodinamice și hidrogeo- a apei posedă presiune hidrodinamică, apele sunt chimice atât în plan orizontal, cât și vertical. Cea mai ascensionale și arteziene. Acviferele zonelor cu re- importantă este zonalitatea verticală, potrivit căreia, gim lent și pasiv posedă presiune foarte mare (sute sub aspect hidrogeodinamic, acviferele se repartizea- de metri). Acest fapt contribuie la alimentarea as-

AKADEMOS 2/2018| 35 ŞTIINŢE GEONOMICE

censională a zonei cu recirculație activă cu ape din Astfel că Zelenin și al. [31] propun o variantă nouă etajele hidrogeologice inferioare, prin intermediul de calcul a RE de ape subterane pentru R. Moldova. rupturilor tectonice [14, 15]. De regulă, apa din ali- Evaluarea RE s-a efectuat în baza metodologiei debite- mentările ascensionale este mineralizată (> 3 g/l) și lor prizelor de apă subterană amplasate în localităţile participă la schimbarea regimului hidrogeochimic al mari din țară. Acvifere productive și optime au fost acviferelor cu apă potabilă. considerate cele care se exploatau. În partea de nord și Rezervele apelor subterane interstratale au fost centru – acviferul Sarmaţianului inferior și Cretacic, calculate numai pentru acviferele zonei cu recircula sud – acviferul Sarmaţianul mediu și Ponticianul, lație activă a apei. Aceste rezerve sunt dinamice în iar în extremitatea nordică a țării s-au selectat apele timp sau regenerabile (în geologie e o proprietate na- subterane din rocile Paleozoice. turală unică a zăcămintelor minerale, caracteristică Zelenin și al. [31] au determinat valorile RE de numai pentru apa subterană). ape subterane ca fi ind următoarele: 1) RE1 aprobate de comisia teritorială a Moldovei (pentru centre locati- ANALIZA CALCULELOR REZERVELOR 3 ve mari) – 540 004, 0 m /zi; 2) RE2 prognostice (pen- APELOR SUBTERANE PENTRU 3 tru centre locative mari) – 1 519 003,0 m /zi; 3) RE3 TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA prognostice pentru bateriile de sonde – 564 850,0 m3/ zi. Autorii [31] nu comentează valorile calculate ale Ofi cial (sau confi rmate de Comisia de Stat Rezerve RE. Aceste calcule au demonstrat că debitul existent Minerale), estimarea RE a apelor subterane în R. Mol- al bateriilor de sonde constituie 70 015 m3/zi, fi ind de dova a fost efectuată în anii 1962 și 1981. Pe lângă cca 7,7 ori mai mic decât RE sau de cca 22 de ori mai aceste estimări ofi ciale, RE au fost calculate și în cadrul 1 mic decât RE . Valorile RE , RE și statistic reprezintă unor cercetări știinţifi ce care prezintă interes practic. 2 1 3 Rezerve exploatabile de ape subterane, anul 1962. același volum de apă subterană. Lucrările și cercetările hidrogeologice pentru estima- Rezerve exploatabile de ape subterane, anul 1973b. rea RE au fost efectuate de colectivul de autori Stasev, Ziliberg [7], în baza unui contract economic cu Expedi- Korobko și Balakina [8]. Aceasta a fost prima estimare ția Hidrogeologică Moldovenească și Institutul de Pro- ofi cială a potențialului apelor subterane potabile pen- iectare PNIIIS (Moscova), în perioada 1971–1973 efec- tru țară. tuează estimarea RE a apelor subterane pentru teritoriul Pentru calculele RE a fost folosită metoda hi- de nord al R. Moldova (până la linia Ungheni – Orhei). drogeodinamică. În secțiunea hidrogeologică au fost În această lucrare s-a folosit modelarea analogică la ma- evidențiate și studiate acviferele vârstelor Pontician șinile electrice prin intermediul ecuațiilor analogice ale Meotician, Sarmațian mediu, Sarmațian inferior și curentului electric și ale fl uxului apelor subterane. Cretacic. Tot teritoriul țării a fost împărțit în șapte ra- Autorul [7] a modelat variabilitatea RE în timp prin valoarea S (denivelarea admisibilă a nivelului ioane hidrogeologice. ad În urma calculelor regionale, rezervele exploatabile apei) și nu aduce valori numerice concrete a RE. În a patru acvifere au fost evaluate la 13 878,53 l/sec sau ansamblu, această lucrare de pionierat a modelării hi- 3 drogeologice (pentru anul 1973) a demonstrat că în 1 199 105,07 m /zi categoria C2. În condițiile exploa- tării reale, apele subterane se foloseau cu 1 248,9 l/sec partea de nord a țării, RE ale acviferelor productive sau 107 904,96 m3/zi. RE au fost de cca 11 ori mai mari sunt sufi ciente. De asemenea, a fost argumentată nu- decât necesitățile anului 1962. Calitatea apei a fost esti- meric și prin modelare ideea importanței resurselor mată doar după valoarea mineralizării (admis 1,0 g/l). naturale în menținerea RE a acviferelor. Comisia centrală pentru rezerve de ape subtera- Rezerve exploatabile de ape subterane, anul 1982. ne a ex-URSS a redus RE pentru Moldova în canti- Saraevskii [4] și o echipă de cercetători de la Institu- tate până la 8,8 m3/sec, echivalentul a 760 320 m3/zi tul VSEGINGEO [32] estimează, în anul 1982, pentru ori, sau cu 37% din calculele inițiale. Motivația a fost a doua oară ofi cial RE ale acviferelor productive din calitatea apei în unele raioane hidrogeologice, care nu teritoriul republicii. Aceasta estimare s-a efectuat în corespundea normativelor sanitare și igienice (con- baza datelor hidrogeologice complexe obținute până centrații majorate de fl uor, sulfați ș.a.). în anul 1979. Principalele aspecte metodologice au Rezerve exploatabile de ape subterane, anul 1973a. fost următoarele: 1) metoda de calcul – modelarea Zelenin și al. [31] au efectuat o analiză specializată a analogică la mașina electrică USM – 1 pentru teritori- calculelor RE din anul 1962 [8]. După cum au con- ile explorate bine; 2) pentru unele teritorii a fost apli- chis autorii acestei lucrări, calculele RE în anul 1962 cată modelarea matematică la calculatoarele ES – 1022 au avut un caracter superfi cial și nu refl ectau situația și 3) în unele cazuri s-a folosit metoda hidrogeodina- hidrogeologică reală. mică (varianta analitică).

36 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE GEONOMICE

Tabelul 1 Rezervele exploatabile ale apelor subterane în perimetrul Republicii Moldova Zona Indicele acviferului Rezervele de apă subterană, mii m3/zi N b-N S 138,1 Nord (până la latitudinea or. Orhei) 1 1 1 K2-S 132,5 N b-N S Centru (până la latitudinea or. Hâncești) 1 1 1 252,7

N S 129,4 Sud 1 1-2 1S1 150,1 R-Pz 17,2 K -S 15,0 Lunca râului Nistru 2 N1b-N1S1-2 1 467,6

aQIV 158,6

Lunca râului Prut aQIV 81,6 Total - 2 542,8

Informația despre calculele fi nale ale RE sunt su- ment period” (după 1961 cu repere la anii 1980, 2000 marizate în tabelul 1. În scopul respectării cerinţelor și 2020). standardului „Apă potabilă” (ГОСТ Вода питьевая, Parametrii apelor subterane, conform modelării СССР, 1982) rezervele apelor subterane au fost grupa- ModFlow, sunt următorii: a) resurse naturale (sau di- te în categoriile Corespund, Corespund convenţional și namice) ale acestora echivalează cu 10 313 987,00 m3/zi Nu corespund normelor sanitaro-igienice. sau 3,76 km3/an; b) rezervele potențiale exploatabile Categoriile au fost evidenţiate prin suprapunerea ale apelor subterane sunt de 4 331 874,54 m3/zi sau hărţilor rezervelor de apă și raionării hidrogeochimi- 1,58 km3/an. ce. Potrivit acestora, resursele de apă s-au repartizat Rezerve exploatabile de ape subterane, anul 2013. în felul următor: Corespund – 733,7 mii m3/zi; Cores- În acest an o echipă internaționala de hidrogeologi pund convenţional – 1 306 mii m3/zi și Nu corespund – pregătesc harta hidrogeologică E5 București, ca parte 503,1 mii m3/zi. Estimările în cauză sunt în vigoare integrantă a hărții hidrogeologice a Europei. În cadrul până în prezent. acestei foi topografi ce (E5), la scara 1 : 1 500 000 sunt Rezerve exploatabile de ape subterane, anul 2001. incluse parțial teritoriile Bulgariei, României, Turciei, O altă estimare a rezervelor de ape subterane în te- Ucrainei și tot teritoriul Republicii Moldova. Moraru ritoriul R. Moldova a fost elaborată de Moraru [5]. [5, 9] este autorul cartografi erii hidrogeologice a te- Metodologia acestei estimări este complet diferită de ritoriului țării noastre. Pentru harta hidrogeologică a cele precedente și este bazată pe algoritmul modelu- Europei productivitatea acviferelor constituie parame- lui ModFlow [21]. În procesul modelării ModFlow au trul principal supus cartării. Conform recomandărilor fost folosite următoarele aspecte metodologice: a) te- conferințelor internaționale (Paris, 1973 și Stockholm, ritoriul modelat – toată aria R. Moldova în granițele ei 1976) acviferele cu debitul sondelor până la 2,0 l/s sunt geografi ce; b) mediul hidrogeologic modelat – toată considerate slab productive, iar cu intervalul 2,0-5,0 l/s – zona hidrogeodinamică cu recirculație activă a apei, moderat productive. și anume acviferele Pontician, Meoțian, complexul Tot teritoriul R. Moldova se caracterizează printr-o Sarmațian și complexul Cretacic-Silurian; c) dimen- productivitate moderată a acviferelor sau 2,0-5,0 l/s. siunea modelului: rânduri 135, coloane 109, volumul Această productivitate constituie 7,2-18,0 m3/ora sau elementar modelat 2500 x 2500 m. Scara topografi că 172,8-432,0 m3/zi. Valoarea medie a productivității ac- a modelului este 1 : 200 000. Modelul posedă carac- 3 3 viferelor (Qm) este de 216,0 m /zi (Qm = 216,0 m /zi). teristici „telescopice” – poate fi mărit sau micșorat la Conform metodologiei de calcul [2, 17, 3] RE con- diverse scări topografi ce; d) modelarea a fost efectu- stituie 3 729 888 m3/zi (circa 3 730 000 m3/zi) sau ată în două etape: prima a reieșit din condițiile natu- 1,36 km3/an. Această valoare reprezintă RE prognos- rale, fără exploatare regională a acviferelor (până în tice ale apelor subterane înmagazinate în zona hidro- anul 1961) sau „stady state”; a doua – din condițiile geodinamică cu recirculație activă a apei în cadrul Re- de exploatare regională a acviferelor sau „developo- publicii Moldova.

AKADEMOS 2/2018| 37 ŞTIINŢE GEONOMICE

Figura 1. Variațiile debitelor (Q) prizelor apelor de suprafață și subterane.

DINAMICA EXPLOATĂRII APELOR În fi gura 2 este sumarizat volumul de apă subtera- SUBTERANE nă extras în perioada anilor 1957–2016. Datele expuse sunt o parte a unui trend funcțional și exprimă redu- În perioada sovietică, acviferele interstratale au cerea drastică a consumului de apă subterană în Repu- fost exploatate intensiv [6, 24, 32, 4]. Până acum, ape- blica Moldova. În prezent, din acviferele productive se le subterane sunt exploatate din cca 103 zăcăminte, extrage apă în volum de cca 125-130 ml. m3/an. Acest răspândite neuniform pe teritoriul țării (AGeoRM, volum de apă corespunde perioadei anilor 1955–1960. 2017). După anul 1992, economia ţării a trecut brusc Reducerea folosirii volumului de apă subterană are o de la planifi carea centralizată la modul de gospodărire infl uență pozitivă asupra rezervelor acviferelor. Înce- privată. Această schimbare politică a contribuit esenți- pând cu anul 2000, în cadrul acviferelor interstratale al la diminuarea radicală a folosirii resurselor acvatice se atestă creșterea nivelului apelor și, corespunzător, (de suprafață și subterane). În fi gura 1 se vede, fără o restabilirea rezervelor naturale ale apelor subterane (fi - analiza specializată, micșorarea bruscă a volumului gura 3). Acest proces este rar în practica hidrogeologică de apă din râurile Prut și Nistru și din acvifere pen- internațională și-i caracteristic teritoriilor cu dezvolta- tru perioada 1989–1998, care statistic este același și în re redusă a economiei sau cu dezastre antropogene (de prezent. exemplu, aria Cernobâl, Ucraina).

Figura 2. Dinamica consumului de apă subterană (Q) în Republica Moldova (puncte – volumul de apă pentru perioada de timp; curba – aproximarea statistică a volumului de apă).

38 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE GEONOMICE : :** ** *:* : * 6* ** * * 6 * * *6* :** 6*:* ) * * ** ( (

()

( /' (a) (b) Figura 3. Variațiile nivelului apei (h) – timp (t) în sondele hidrogeologice de monitoring. (a – sonda 9-199, s. Singureni, Râșcani, Cretacic – Silur; b – sonda 26-218, or. Cimișlia, Sarmațian mediu – inferior). Sursa: AGeoRM, 2016.

DISCUȚII ȘI CONCLUZII prin operațiuni geofi zice sau carotaj standard, care în majoritatea cazurilor este folosit numai pentru selec- Explorările geologice precedente și cercetările ști- tarea intervalului instalației fi ltrului în sonda. Ca re- ințifi ce demonstrează faptul că hidrosfera subterană a zultat, se admit erori în identifi carea corectă a acvife- Republicii Moldova este complexă atât ca structură, rului și în perspectivă se creează un mediu de generare cât și ca proprietăți hidrodinamice. Referitor la evalu- a greșelilor privind corelarea și interpretarea datelor area rezervelor apelor subterane sunt importante ur- hidrogeologice. mătoarele constatări: d) Procedura schematizării condițiilor hidrogeo- a) Stratele acvifere sunt evidențiate și numite după logice, în unele variante de evaluare a RE, este foarte vârsta stratelor geologice. Acest fapt nu corespunde generalizată. Esențiale sunt condițiile hidrodinamice: totalmente condițiilor hidrogeologice. forma acviferului în spațiu, granițele hidrodinamice b) Parametrii hidrodinamici (debitul sondelor, co- și relația cu resursele naturale ale acviferului. În an- efi cientul de fi ltrație și transmisivitatea rocilor acvife- samblu aceste condiții permit selectarea metodei de re ș.a.) sunt foarte variabili în spațiu, chiar la distanțe estimare a RE. mici [29]. Geochimia apelor subterane este dependen- Aceste specifi cări hidrogeologice sunt caracteris- tă de sistemul de echilibru apă-rocă și de randamentul tice nu numai pentru Republica Moldova, ci poartă de regenerare a rezervelor acviferelor [27]. Productivi- un caracter global. Evaluarea probabilității existenței tatea acviferelor nu este constantă în timp și-n spațiu volumului exploatabil de apă subterană este destul geologic [29, 15]. de difi cilă. Această probabilitate depinde funcțional c) Nivelul actual de studiu al acviferelor este diferit de gardul de explorare hidrogeologică (categoriile de atât în plan regional, cât și în secțiuni hidrogeologice rezerve A, B, C1, C2, P1, P2 și P3). Unica soluție pen- concrete. Evidențierea hidrostructurilor se efectuează tru minimizarea infl uenței gardului de explorare hi-

Tabelul 2 Determinarea rezervelor exploatabile ale apelor subterane potabile din teritoriul Republicii Moldova, în granițele sale geografi ce, anul 2018 Metoda și anul Rezerve potențiale Rezerve exploatabile (RE), de apă subterană(RP), m3/zi m3/zi Stasev și al. (1962) 1 199 105,00 760 320,00 Zelenin și al. (1973) 1 500 003,00 540 004,00 Saraevskii și al. (1982) 2 542 800,00 733 700,00 Moraru și al. (2001) 4 331 874,54 1 819 387,00* Moraru (2013) 3 729 888,00 1 566 553,00* Comentariu: *calculele s-au efectuat cu coefi cientul parțial a = 0,42.

AKADEMOS 2/2018| 39 ŞTIINŢE GEONOMICE

drogeologică se ramifi că în două direcții: i) explorări stitui 1,0-1,85 milioane m3/zi sau 0,38-0,67 km3/an. hidrogeologice noi și costisitoare și ii) schematizarea Resursele naturale rămân la aceleași valori, iar rapor- reușită a condițiilor hidrogeologice regionale care în tul resurse naturale/rezerve exploatabile variază în fi nal corespund concepției de evaluarea a RE. Poziția intervalul 5,61-9,89 sau de atâtea ori este mai mare (ii), de regulă, este o cercetare științifi că complexă. alimentarea acviferelor comparativ cu volumul de ex- Sumarul calculelor RE ale apelor subterane este ploatare. expus în tabelul 2. Datele din tabelul 2 prezintă vo- 3) Apa subterană în țara noastră se exploatează lumul RE potențiale (RP) și exploatabile (RE) de apă centralizat începând cu anii 1950. Cea mai intensă pe- subterană. Valoarea coefi cientului (a) poate fi deter- rioadă de folosire a apei a fost intervalul anilor 1960– minată prin metode hidrodinamice (cu parametrii 1992 (maximum cca 900 000 de milioane m3/an). problematici și cu caracter probabilistic) sau prin me- În prezent, volumul de apă folosit în economie și-n toda analogică. Metoda analogică este mai sigură în activitatea socială a țării constituie cca 120 de milioa- cazul R. Moldova. Situații analogice pot fi considerate ne m3/an sau 0,12 km3/an. Din intervalul de rezerve estimările RE din anul 1962 Corobco și al. [10], Ze- de exploatare volumul de apă extras constituie inter- lenin și al. din 1973 [31] și Saraevskii și al. din 1982 valul parțial 3,1-5,6 sau 31% (minimum) și 56 % (ma- [32]. Procedura calculului coefi cientului (a) este ex- ximum) rezerve în stoc nefolosite. pusă în formula a = RE/RP ( tabelul 2). Valoarea me- 4) În prezent, acviferele regenerează rezervele de die a = 0,42. Valoarea coefi cientului parțial (a) poate apă subterană. Republica Moldova posedă rezerve de fi majorată, dacă vor fi corecții la condițiile regionale apă subterană interstratală în cantități sufi ciente pen- hidrogeochimice (calitatea apei). tru a fi folosite și în alte ramuri ale economiei națio- Concepția structurii hidrogeologice moderne a nale și ale necesităților sociale. Această situație poate Republicii Moldova este preponderent axată pe date fi și mai optimistă, dacă vor fi luate în considerare și veridice obținute până la 1992. După acest an, explo- rezervele acviferelor freatice. rări hidrogeologice regionale nu au avut loc. Informa- 5) O lămurire mai concretă este posibilă numai în ția referitoare la volumul de apă subterană folosit în cazul reestimării rezervelor apelor subterane, ținând economia naționala este cu caracter probabil. Acest cont de tehnologiile moderne de calcul, precum și de fapt este cauzat de lipsa datelor reale referitoare la condițiile specifi ce hidrogeologice și hidrogeochimice numărul de prize de apă subterană și la statistica reale părții de sud-est a bazinului artezian al Pre-Mării publicană cu privire la volumul de apă utilizat. Dacă Negre. analizăm dinamica folosirii apelor subterane (fi gura 2), observăm că începând cu 2001 volumul de apă este Mulțumiri. Pentru realizarea prezentei lucrări între câteva limite foarte apropiate (sursa – compania autorul a benefi ciat de sprijinul fi nanciar prin inter- „Apele Moldovei”, 2017). Aceste date sunt cu o credi- mediul Proiectului 15.817.02.10F înscris în Registrul bilitate inferioară și dinamica folosirii apei în perioada de stat al proiectelor din sfera științei și inovării a Re- 2001–2016 nu corespunde funcției multianuale. Este publicii Moldova. Autorul aduce sincere mulțumiri col. certă situația: apa subterană se extrage în cantități șt. stagiar Natalia Derevenco pentru îngrijirea tehnică mici comparativ cu toată perioada de evidență. Un a lucrării. De asemenea, autorul mulțumește recen- indicator sigur este restabilirea nivelului (sau a rezer- zenților anonimi care au contribuit la îmbunătățirea velor) acviferelor zonei cu recirculație activă a apei conținutului lucrării cu observațiile și recomandările (fi gura 3). utile. Integral, rezervele exploatabile ale apelor subterane se prezintă astfel: BIBLIOGRAFIE 1) Volumul rezervelor exploatabile ale acviferelor 1. Castany G. Prospecţiunea și exploatarea apelor subte- productive este determinat probabilistic. Acest volum rane. București: Editura Tehnica, 1972, 672 p. de apă alcătuiește un interval statistic cu valorile 2,5- 2. Биндеман Н. Н., Язвин Л. С. Оценка эксплуатаци- 3 3 4,4 milioane m /zi sau 0,9-1,6 km /an. Resursele natu- онных запасов подземных вод. М.: Недра, 1970. 112 с. rale ale acestor acvifere constituie la maxima statistică 3. Бочевер Ф. М. Расчеты эксплуатационных запа- 10 313 987,00 m3/zi sau 3,76 km3/an (conform mode- сов подземны вод. М.: Недра, 1969. 101 с. lului ModFlow, 2001). 4. Шараевский Л.П. Закономерности формирования 2) Ținând cont de calitatea apei (surplus de F, Se, эксплуатационных запасов подземных вод междуречья Sr, mineralizare ș. a), rezervele exploatabile ale acvife- Днестр – Прут. /Автореф. дис. канд. геол.-мин. наук/ – relor sunt reduse prin coefi cientul a = 0,42. În așa mod, М., 1984. 222 с. rezervele reale de exploatare a apei potabile vor con- 5. Moraru C. et all. International Hydrogeological

40 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE GEONOMICE

Map of Europe 1:1,500,000. E-5_Bucuresti (Republic Оценка запасов подземных вод. Киев: Головное изд-во of Moldova, author Moraru C.), 2013/ http://www.bgr. объединения ”Выша школа“, 1989. 234 с. bund.de/EN/Th emen/Wasser/Projekte/laufend/Beratung/ 18. Инструкция по применению классификации Ihme1500/ihme1500_projektbeschr_en.html?nn=1548136. эксплуатационных запасов эксплуатационных запасов IHME1500. подземных вод. М.: Госгеолтехиздат, 1962. 72 с. 6. Moraru C .et all. Ground water and land use. In: Prut 19. Мала гірнича енциклопедія (под ред. Белецкого Basin water management, TACIS Project, 2000, 150 p. В.С.). Донецк: Донбасс, 2004. 310 с. 7. Зильберг В. С. Оценка эксплуатационных запа- 20. Принципы оценки эксплуатационных ресурсов сов подземных вод на территории северной половины подземных вод в речных долинах. М.: МГУ, 1978. 48 с. Молдавской ССР методом моделирования. Отчет, фон- 21. Harbaugh A. W., Banta E. R., Hill M. C. and McDonald ды ПНИИИС, Москва, 1973. 134 с. M.G. MODFLOW-2000, Th e U.S. Geological Survey mod- 8. Moraru C. and Anderson J. A comparative assessment ular ground-water model – User guide to modularization of the ground water quality of the Republic of Коробко concepts and the Ground-Water Flow Process (PDF). Open- Б.А., Балакина М.А., Стасев М.П. Отчет по региональ- File Report 00-92. U.S. Geological Survey, 2000, 300 p. ным оценкам эксплуатационных ресурсов пресных 22. Каменский Г. Н. Принципы гидрогеологическо- подземных вод Молдавской ССР. Кишинев: АЖеоМ, го районирования СССР. Вопросы изучения подзем- 1962. 180 с. ных вод и инженерно-геологических процессов. Изд- 9. Морару К. Е. О гидрогеологической карте Европы, во АН СССР, 1955. 56 с. лист Е – 5, Бухарест (территория Республтки Молдова). 23. Бабинец А. Е. Подземные воды юго-запада Рус- În: Problemele ecologice și geografi ce în contextul dezvol- ской платформы. Киев: Изд. АН УССР, 1961. 310 с. tării durabile a Republicii Moldova: realizări și perspective. 24. Морару К. Е. Геохимическая характеристика Culegere de materiale. Ch.: Vasiliana’98, 2016, p. 569-572. грунтовых вод Молдавского артезианского склона. 10. Фролов Н. М. Подземные воды западной части Зеленин И. В. Естесcтвенные ресурсы подземных вод Причерноморского артезианского бассейна. М.: АН Молдавии. Кишинев: Штиинца, 1972. 210 с. СССР, 1961. 65 с. 25. Buletinul Institutului de Geologie și Seismologie al 11. Moldova and the Memphis, TN Area of the United Academiei de Știinţe a RM, 2006, nr. 1, c. 65-90. States of America. USA, Memphis University - Chisinau: 26. Гидрогеология СССР. Молдавская ССР, том 7. Elena V. I., 2005, 187 p. М.: Недра, 1966. 156 с. 12. Морару К. Современные представления о ги- 27. Cineti F. A. Resursele de ape subterane ale Români- дрогеологических условиях территории Республики ei. București: Ed. Tehnică, 1990, 295 p. Молдова. Materialele Conferenței științifi ce naționale cu 28. Palcu M. et al., 2008. Inventarierea preliminară a participare internațională „Mediul și dezvoltarea durabilă”, structurilor acvifere din partea sudică a României. Geo-E- ediția a III-a. Universitatea din Tiraspol (Chișinău), 2016, co_Marina 14 nr.17. Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi p. 138-141. Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifi ce, 2008. 13 p. 13. Морару К. Е. Гидрогеохимия зоны активного 29. Зеленин И. В. Оценка параметров фильтрации водообмена юго-запада Причерноморского артезиан- водоносных пластов с применением методов матема- ского бассейна (геоэкологические аспекты). М.: Авто- тической статистики. Кишинев: Штиинца, 1976. 224 с. реф. дисс. д. г.-м. н., 2013. 52 с. 30. Зеленин И. В. Взаимосвязь подземных и поверх- 14. Морару К. Е. Гидрогеохимия подземных вод ностных вод Молдавии. Кишинев: Штиинца, 1984. 156 с. зоны активного водообмена крайнего юго-запада Вос- 31. Зеленин И. В. и др. Изучить водные ресурсы точно-Европейской платформы. Кишинев: Elena V. I., Молдавии, разработать научные основы комплекс- 2009. 288 с. ного их использования и охраны от истошения и за- 15. Морару К. Е. Гидрогеохимия гелия и его роль грязнения. Раздел: Разработать основы рационального как индикатора взаимосвязи водоносных горизонтов использования и охраны подземных вод Молдавской (на примере Молдавского артезианского склона). М.: ССР. Отчет Института геологии и сейсмологии АНМ, Автореф. дисс. к.г.-м.н., 1987. 17 с. Кишинев, 1973. 260 с. 16. Basu N. B., Meter K. Van. Sustainability of ground- 32. Шараевский Л. П. и др. Региональная оценка water resources – 4.3. In: Refererence module in earth sys- эксплуатационных ресурсов подземных вод между- tems and environmental sciences. Comprehencive water речья Прут – Днестр (Причерноморский артезиан- quality and purifi ction, 2014, vol. 4, p. 57-75. ский бассейн) по состоянию на 1.01.77 г. Отчет, фонды 17. Боревский Б. И., Дробноход Н. А., Язвин Л. С. АЖеоМ. Кишинев, 1981. 280 с.

AKADEMOS 2/2018| 41 ŞTIINŢE MEDICALE

PROBLEMA HEPATITELOR CRONICE, CIROZELOR HEPATICE ȘI CANCERULUI HEPATIC

Membru corespondent al AȘM Viorel PRISACARI Doctor în științe medicale, conferențiar universitar Angela PARASCHIV USMF „Nicolae Testemițanu”, Catedra de epidemiologie

THE PROBLEM OF CHRONIC HEPATITIS, LEVER CIRRHOSIS AND LEVER CANCER Summary. Currently, chronic hepatitis, lever cirrhosis and primary liver cancer present one of the most acute public health issues. Taking into account the actuality of the mentioned pathologies, we have conducted a retrospective study of the epidemiological situation in chronic hepatitis, liver cirrhosis and liver cancer in the Republic of Moldova that included statistical data of the period 2000–2017. In the evolution of the epidemic process of these pathologies are high- lighted signifi cant peculiarities. The indicators of prevalence and incidence are constantly increasing. The mean values of morbidity per 100,000 population during the analyzed period are: in chronic hepatitis – 1596,13 cases, liver cirrhosis – 248,24 cases and in liver cancer – 7,44 cases. Chronic hepatitis and hepatic cirrhosis of non-viral etiology are currently prevailing, constituting 53.57% and 62.04%, respectively. In recent years, the morbidity indices of chronic hepatitis and liver cirrhosis decreased as a result of the implementation of the State Program „Epidemiology of chronic hepatitis, lever cirrhosis and lever cancer, prophylax- is and advanced treatment methods”, carried out in 2009-2011, and the National Program for control of viral hepatitis B, C and D in the Republic of Moldova. It is appropriate to resume the State Program in epidemiology of chronic hepatitis, lever cirrhosis and liver cancer with the development of prophylactic measures and advanced treatment methods. Keywords: chronic hepatitis, lever cirrhosis, liver cancer, morbidity, mortality.

Rezumat. Hepatitele cronice, cirozele hepatice și cancerul hepatic primar la etapa actuală prezintă una dintre problemele stringente de sănătate publică. Reieșind din actualitatea problemei vizate, ne-am propus realizarea unui studiu retrospectiv a situației epidemiogene prin hepatite cronice, ciroze hepatice și cancer hepatic în Republica Moldova pentru perioada anilor 2000–2017. Sunt evidențiate particularitățile semnifi cative în evoluția procesului epidemic prin aceste patologii, unde indicatorii de prevalență și incidență sunt în continuă creștere. Valorile medii la 100 de mii de populație a morbidității în perioada studiată constituie: în hepatite cronice 1 596,13 cazuri, în ciroze hepatice – 248,24 cazuri și în cancer hepatic – 7,44 cazuri. În medie predomină hepatitele cronice și cirozele hepatice de etiologie nevirală, constituind 53,57% și 62,04%, respectiv. În ultimii ani se observă o diminuare a incidenței de morbiditate prin hepatite cronice și ciroze hepatice, ca rezultat al realizării Programului de Stat „Epidemiologia hepatitelor și cirozelor, profi lactica și metode avansate de tratament”, anii 2009–2011, precum și al Programului Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D în Republica Mol- dova. Este oportună reluarea Programului de Stat în epidemiologia hepatitelor cronice, cirozelor hepatice și cancerului hepatic cu elaborarea măsurilor de prevenire și a metodelor avansate de tratament. Cuvinte-cheie: hepatite cronice, ciroze hepatice, cancer hepatic, morbiditate, mortalitate.

ACTUALITATEA PROBLEMEI de cazuri de hepatită cronică, 400 de mii de cazuri de ciroză hepatică și aproximativ 300 de mii de cazuri de Hepatitele cronice, cirozele hepatice și cancerul carcinom hepatic primar [3, 4, 5]. Principalele com- hepatic primar continuă a fi pentru umanitate una plicații ale hepatitei cronice sunt ciroza și carcinomul dintre problemele de sănătate extrem de serioase din hepatocelular. OMS menționează că circa 20% - 30% cauza răspândirii globale, endemicităţii, morbidităţii dintre pacienții cu hepatite cronice dezvolta cancer şi mortalităţii crescute, precum şi a ratei înalte de hepatic. Anual de această complicație decedează apro- invaliditate cauzate de cronicizarea rapidă a acestor ximativ 650 000 de persoane [5]. patologii. [1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8]. Patologiile hepatice reprezintă o problemă gravă La nivel mondial, sunt raportate aproximativ 240 și pentru Republica Moldova. La etapa actuală în țara de milioane de persoane cu hepatită cronică, în special noastră sunt înregistrați peste 70 de mii de bolnavi cu în țările cu venituri mici și mijlocii [5, 6]. Anual în hepatită cronică și circa 10 mii cu ciroze hepatice, iar diferite regiuni geografi ce sunt înregistrate peste 100 70% din bolnavii cu ciroze dezvoltă cancer hepatic de mii de cazuri de hepatită fulminantă, 700 de mii primar [3, 4, 8].

42 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE MEDICALE

Impactul socioeconomic direct și indirect condiți- dității ofi cial înregistrate în ultimii 18 ani (2000–2017) onat de hepatita virală cronică, în Republica Moldova, demonstrează un nivel foarte înalt al morbidității prin este considerabil. Prețul tratamentului unui caz de he- hepatite cronice, constituind 2 156,02 cazuri la 100 de patită B constituie 4 677 euro, de hepatita C – 12798 mii de populație în anul 2017. euro, de hepatita D – 8277 euro [9, 10, 11]. O consecință inevitabilă a hepatitelor cronice sunt cirozele hepatice, care actualmente au atins valorile MATERIALE ȘI METODE absolute de 10 mii de cazuri și, respectiv, implică un impact economic și social considerabil. O problemă Reieșind din gravitatea problemei la nivel mon- semnifi cativă constituie și cancerul hepatic, care de dial ne-am propus să analizăm evoluția morbidității asemenea este în continuă creștere atingând numărul și mortalității prin hepatite cronice, ciroze hepatice de 448 de cazuri pe an, echivalentul a 12,62 cazuri la și cancer hepatic în Republica Moldova în ultimii 18 100 de mii de populație. În anul 2017 sunt înregistrate ani (2000–2017). Articolul dat reprezintă un studiu ofi cial 86 781 de persoane afectate de hepatită croni- epidemiologic longitudinal retrospectiv complex vi- că, ciroză hepatică și cancer hepatic, ceea ce constituie zavi de particularitățile evolutive ale morbidității prin 2,44% din populația Republicii Moldova. hepatite cronice, ciroze hepatice şi cancer hepatic în În dinamica multianuală indicii de prevalență Republica Moldova, în perioada menționată. prin hepatite cronice au sporit de aproximativ două Pentru realizarea studiului au fost colectate date- ori, de la 1 192 de cazuri la 100 de mii de populație le privind morbiditatea și mortalitatea prin hepatite în anul 2000 până la 2 156,02 cazuri în anul 2017, în cronice, ciroze hepatice și tumori maligne ale fi catu- cazul cirozelor hepatice de la 182,19 cazuri la 100 de lui și căilor biliare intrahepatice, ofi cial înregistrate mii de populație în anul 2000 până la 276,72 cazuri la în dările de seamă (Forma nr. 29-săn. „Privind bol- 100 de mii de populație în anul 2017. De menționată navii cu hepatite cronice și ciroze hepatice”) pentru că în această perioadă s-a constatat o creștere semni- anii 2000–2017, prezentate de Centrul Naţional de fi cativă a morbidității prin cancer hepatic, de la 5,1 Management în Sănătate Publică, și „Rapoartele pri- cazuri la 100 de mii de populație în anul 2000 până vind unele boli infecțioase și parazitare înregistrate la 12,62 cazuri în anul 2017, ceea ce demonstrează că în Republica Moldova” (Forma nr. 2) pentru aceeași tot mai mulți pacienți ajung stadiul de cancer hepatic perioadă de timp, prezentate de Agenția Națională de (fi gura 1). Sănătate Publică. Morbiditatea medie la 100 de mii de populație REZULTATE prin aceste patologii în perioada anilor 2000–2017 constituie: în hepatite cronice – 1596,13 cazuri, în Datele statistice ofi cial înregistrate în Republica ciroze hepatice – 248,24 cazuri și în cancer hepatic – Moldova denotă o creștere semnifi cativă a morbidității 7,44 cazuri (fi gura 2). atât prin hepatite cronice, cât și prin ciroze hepatice și Totodată, s-a constatat că în dinamica multianua- cancer hepatic în ultimele două decenii (fi gura 1). Ast- lă indicii de incidență prin hepatite cronice au fost în fel, studiul retrospectiv realizat în baza datelor morbi- creștere până în anul 2011, constituind 228,79 cazuri

Figura 1. Dinamica multianuală a morbidității prin hepatite cronice, ciroze hepatice și cancer hepatic în R. Moldova, perioada 2000–2017 (prevalența).

AKADEMOS 2/2018| 43 ŞTIINŢE MEDICALE

Totodată, în urma analizei morbidității prin aceste patologii în dinamica multianuală s-a constatat că în ambele cazuri este în creștere ponderea hepatitelor cronice și a cirozelor hepatice de etiologie virală. Astfel, dacă în anul 2000 hepatitele cronice de origine virală au constituit 35,99%, atunci în 2017 acest indice

reprezintă deja 61,85% din totalul acestora (fi gura 5). Ponderea morbidității prin ciroze hepatice de etiologie virală a crescut de la 22,27% în anul 2000 până la 53,64% în anul 2017 (fi gura 6). Aceeași legitate se observă și în evoluția morbidi- Figura 2. Indicii medii de morbiditate prin hepatite cronice, ciroze hepatice și cancer hepatic în Republica tății prin hepatite cronice și ciroze hepatice de etiolo- Moldova, pentru perioada 2000–2017. gie virală și nevirală refl ectată prin indicii de incidență și prevalență (fi gurile 7, 8). la 100 de mii de populație, după care valorile inciden- În structura etiologică atât a hepatitelor cronice, ței au tendința de diminuare atingând 165,57 cazuri la cât și a cirozelor hepatice de etiologie virală predo- 100 de mii de populație în anul 2017. Spre deosebire mină virusul hepatic B, prevalența constituind 477,45 de incidență, indicii de prevalență continuă să crească și, respectiv, 44,1 cazuri la 100 de mii de populație. Pe până la 2156,02 la 100 de mii de populație în anul 2017 locul doi în structura etiologică a ambelor patologii (fi gura 3). O situație similară de scădere a incidenței și se plasează virusul C, constituind 216,06 și, respectiv, invers, de creștere a prevalenței se înregistrează și în 34,6 cazuri/100 000 populație. O altă parte din bolna- morbiditatea prin ciroze hepatice (fi gura 4). vii cu hepatită cronică și ciroze hepatice sunt afectați Este de menționat că indicii de prevalență în ciro- de virusurile B și D în asociere, prevalența constitu- zele hepatice demonstrează o situație stabilă pentru ind, respectiv, 33,07 și 8,3 cazuri/100 000 populație anii 2010–2017, variind în jurul a 280 de cazuri la 100 (fi gurile 9, 10). Deși la etapa actuală sunt înregistrate de mii de populație comparativ cu prima perioadă și cazuri de hepatite cronice și ciroze hepatice de eti- (2000–2010), când tempoul de creștere a indicatorilor ologie virală fără constatarea tipului de virus, acestea de prevalență sunt mai înalți. În această perioadă mor- constituind 84,6 cazuri la 100 mii populație și 14,8 biditatea a sporit de 1,6 ori, după care majorări esenți- cazuri la 100 de mii de populație, respectiv, pe par- ale ale morbidității n-au fost înregistrate. cursul perioadei analizate s-a constatat o diminuare În structura hepatitelor cronice și a cirozelor he- practic de trei ori a cazurilor cu etiologie nedetermi- patice, la general (anii 2000–2017), predomină cele de nată. Pentru cirozele hepatice de etiologie virală, si- etiologie nevirală, constituind 53,57% și 62,04%, re- tuația privind determinarea etiologiei virale rămâne spectiv, pentru fi ecare patologie. a fi constantă.

Figura 3. Dinamica incidenței și prevalenței morbidității Figura 4. Dinamica incidenței și prevalenței morbidității prin hepatite cronice, anii 2000–2017 prin ciroze hepatice, anii 2000–2017 (la 100 de mii de populație). (la 100 de mii de populație).

44 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE MEDICALE

Figura 5. Ponderea hepatitelor cronice virale și nevirale Figura 6. Ponderea cirozelor hepatice de origine virală și în dinamica multianuală, perioada 2000–2017. nevirală în dinamica multianuală, perioada 2000–2017 Analiza distribuției teritoriale a morbidității prin rile 11, 12). Indicii medii de prevalență pentru hepati- hepatite cronice, ciroze hepatice și cancer hepatic a tele cronice de etiologie virală în RDD UTA Găgăuzia constatat faptul că atât hepatitele cronice și cirozele constituie 1581,16‰oo, iar pentru cirozele hepatice hepatice de etiologie virală, cât și cele de etiologie de etiologie virală 210,19‰oo. În RDD Centru acești nevirală sunt înregistrate mai frecvent în regiunea de indici constituie, respectiv, 1024,8‰oo și 183,93‰oo. dezvoltare RDD UTA Găgăuzia și RDD Centru (fi gu- În ambele regiuni corelația dinte morbiditatea prin

Figura 7. Evoluția indicilor de morbiditate prin hepatite Figura 8. Evoluția indicilor de morbiditate prin ciroze cronice virale și nevirale în dinamica multianuală, hepatice de origine virală și nevirală în dinamica perioada 2000–2017. multianuală, perioada 2000–2017.

Figura 9. Valorile medii ale morbidității prin hepatite Figura10. Valorile medii ale morbidității prin ciroze cronice în funcție de tipul virusului, hepatice în funcție de tipul virusului, perioada 2000–2017. perioada 2000–2017.

AKADEMOS 2/2018| 45 ŞTIINŢE MEDICALE

'$ (('$)

'$(('$)

!" #$%$&$ !" #$%$&$ *$' *$' *$' *$' Figura 11. Prevalența medie a morbidității prin hepatite Figura 12. Prevalența medie a morbidității prin ciroze cronice de origine virală și nevirală în diferite regiuni ale hepatice de origine virală și nevirală în diferite R. Moldova, anii 2010–2017. regiuni ale R. Moldova, anii 2010–2017. hepatite cronice și ciroze hepatice de etiologie virală datele ofi cial înregistrate, s-a constatat totuși o diminu- s-a dovedit a fi puternică, r=0,93 și r=0,94, respectiv, are semnifi cativă a letalității prin hepatite cronice de la pentru fi ecare regiune. Astfel, putem concluziona că 0,87 cazuri în anul 2009 până la 0,42 cazuri la 100 de nivelul morbidității prin ciroze hepatice de etiologie mii de populație în anul 2017, aproximativ de două ori. virală este determinat direct de nivelul morbidității Totuși, majoritatea bolnavilor cu hepatite cronice dez- prin hepatite cronice de aceeași etiologie. Legitatea re- voltă ciroze hepatice, letalitatea prin care constituie în spectivă este valabilă și în cazul hepatitelor și cirozelor medie 77,58 cazuri la 100 de mii de populație. În dina- hepatice de etiologie nevirală. mica multianuală situația privind letalitatea prin ciroze Anual, în medie sunt înregistrate circa 315 cazuri hepatice rămâne a fi stabilă fără diferențe semnifi cative, de cancer hepatic. Astfel, circa 3% din bolnavii cu variind între 69,02 cazuri în anul 2000 și 62,69 cazuri la ciroze hepatice dezvoltă cancer hepatic. Analiza dis- 100 de mii de populație în anul 2017. Totodată, se ob- tribuției teritoriale a patologiei menționate a arătat că servă o creștere semnifi cativă a mortalității prin cancer prevalența cancerului hepatic în diverse regiuni vari- hepatic, de la 5,6 cazuri la 100 de mii de populație în ază între 6,86 cazuri și 8,49 cazuri la 100 de mii de anul 2000, până la 12,62 cazuri în anul 2017. populație cu o ușoară predominare în aceleași regiuni RDD UTA Găgăuzia și RDD Centru (fi gura 13). CONCLUZII De menționat faptul că, potrivit datelor instituţii- lor internaţionale, Republica Moldova se afl ă pe primul 1. Hepatitele cronice, cirozele hepatice și cancerul loc în Europa după mortalitatea prin ciroze hepatice și hepatic reprezintă în Republica Moldova o problemă cancer hepatic [3, 4, 8]. În urma analizei situației pri- serioasă de sănătate publică, indicii medii de prevalen- vind mortalitatea prin hepatite cronice, ciroze hepatice ță constituind, respectiv, 1596,13‰oo, 248,24‰oo, și și cancer hepatic în dinamica multianuală, reieșind din 7,44‰oo.

'$ (('$)

!" #$%$&$

Figura 13. Prevalența medie a morbidității prin tumori maligne ale fi catului și căilor biliare în diferite regiuni ale R. Moldova, anii 2010–2017.

46 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE MEDICALE

2. În ultima perioadă (2012–2017), în structura 2. Spânu C., Iarovoi P., Holban T., Cojuhari L. Hepatita hepatitelor cronice și cirozelor hepatice predomină virală, Chișinău 2008, p. 10-26, 37-43. cele de etiologie virală, inclusiv în hepatitele cronice 3. Spînu C., Iarovoi P., Vrînceanu-Beneș A., Isac M. Pro- ponderea virusul hepatic B constituie 58,58%, al viru- gramul Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D sului hepatic C – 24,07%, al virusurilor hepatice B și în Republica Moldova. Academos, 2009, p. 76-80. D în asociere – 4,21%, iar în cirozele hepatice – 42,1%, 4. Prisacari V., Paraschiv A., Spînu C. ș.a. Hepatitele virale parenterale și cirozele hepatice – epidemiologia, clinica, 31,21% și 8,72%, respectiv. diagnosticul, tratamentul, prevenirea și controlul. Chișinău: 3. Prevalența morbidității prin hepatite cronice, Tipogr. „Ericon”, 2013. 160 p. ciroze hepatice și cancer hepatic este mai înaltă în 5. WHO. Guidelines for the prevention, care and treat- RDD UTA Găgăuzia, RDD Centru și RDD Sud. În ment of persons with chronic hepatitis B infection, 2015. acest context este necesar de a studia factorii de risc. 6. WHO. Global health sector strategy on Viral hepatitis 4. În ultimii ani s-a constatat diminuarea inciden- 2016–2021. Towards ending viral hepatitis, 2016. ței și mortalității prin hepatite cronice și ciroze hepa- 7. WHO. Global hepatitis report, 2017. tice ca rezultat al realizării Programului de Stat „Epi- 8. Paraschiv A. Studiu epidemiologic retrospectiv pri- demiologia hepatitelor și cirozelor, profi lactica și vind morbiditatea prin hepatite cronice și ciroze hepatice. metode avansate de tratament”, realizat în anii 2009– În: Buletinul Academiei de Știinţe a Moldovei. Științe Medi- 2011, precum și a Programului Național de combatere cale. Chișinău, 2017, 2(54), p. 201-205. a hepatitelor virale B, C și D în Republica Moldova. 9. Маноле К.И. Некоторые аспекты эпидемиологи- ческой ситуации по вирусным гепатитам у работников 5. Considerăm oportun reluarea Programului de воздушного транспорта в Республике Молдова. В: Мир Stat în „Epidemiologia hepatitelor, cirozelor hepatice вирусных гепатитов, 2007 г. și cancerului hepatic, profi laxia și metode avansate de 10. Ghelimici T., Lupașco Iu., Dumbrava V., Taran N. tratament”, imperativ al timpului și a situației create, Hepatitele cronice virale mixte. Sănătate publică, economie care ar conduce la diminuarea prevalenței și mortali- şi management în medicină. 4(61)/2015, p. 36-38. tății prin aceste patologii dar și al impactului moral și 11. Присакарь В., Параскив A. Динамика заболева- socio-economic considerabil. емости и некоторые эпидемиологические особенности хронического гепатита в Республике Молдова. Матери- BIBLIOGRAFIE алы X-го Международного конгресса „Эпидемиоло- гия и профилактика внутрибольничных инфекций”. В: 1. Custer B., Sullivan S., Hazlet T., et al. Global epidemi- Инфекция и иммунитет 2012, Т. 2, № 1-2. с. 456. ology of hepatitis B virus. Journal of Clinical Gastroentero- logy. 2004; 38(10, Suppl 3):S158-68.

Ion Moraru. Armonia fl orilor, acuarelă, 40 × 50 cm, 2008.

AKADEMOS 2/2018| 47 ŞTIINŢE MEDICALE

ROLUL METABOLIŢILOR OXIDULUI DE AZOT ÎN AVC ISCHEMICE LA PACIENŢII CU SINDROM METABOLIC

Doctorandă, cercetător științifi c Natalia CIOBANU Academician Stanislav GROPPA Cercetător științifi c, doctorandă Valeriana PANTEA Doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar Valentin GUDUMAC Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu’’

THE ROLE OF THE NITRIC OXIDE METABOLITIES IN ISCHEMIC STROKE PATIENTS WITH METABOLIC SYNDROME Summary: Stroke is the second cause of mortality in the Republic of Moldova and the fi rst cause of mortality from neurological disorders. There are several published studies on the nitric oxide system, but many aspects of stroke pathogenesis and stroke treatment remain uncleared, there is little evidence about endothelial dysfunction in cerebrovascular pathology. We investigated the role of the nitric oxide system in ischemic stroke pathogenesis in patients with or without metabolic syndrome (MS) and the possibility of treatment of detected disorders. The study enrolled 75 patients with the diagnosis of acute ischemic stroke in the period 2016−2017. The data of ischemic stroke patients were compared to those of 39 absolutely healthy subjects. All patients enrolled in the study were divided into two groups according to the presence or absence of MS, so the group with MS consisted of 36 participants and the control group of 39 patients.

It was noted that nitric oxide metabolite values were statistically signifi cant (NO3, NO2) decreased in stroke patients (p<0,001, p<0,001), compared to the group of subjects without stroke, the same phenomenon was also observed for

the sum of nitric oxide metabolites (p<0,001) and the NO3/NO2 ratio (p = 0,023). It was found the NO2 and NO3 values

(p=0,05, p=0,31), the sum NO2+NO3 and the NO3/NO2 ratio (p=0,48, p=0,37) were not statistically diff erent in the group with MS and without MS. There is a decrease in the level of NO metabolites in the acute phase of stroke, demonstrating endothelial dysfunction, this manifestation being more pronounced in patients with cardiovascular stroke. Keywords: metabolic syndrome, stroke, nitric oxide metabolites.

Rezumat: Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic reprezintă a doua cauză de mortalitate în Republica Moldova și prima cauză de mortalitate din cadrul bolilor neurologice. În pofi da faptului că există mai multe cercetări publicate, dedicate sistemului oxidului de azot (NO), multe aspecte ale patogenezei și tratamentului AVC rămân neelucidate; de asemenea, în literatură sunt puţine date despre disfuncţia endotelială în patologia cerebrovasculară. Autorii articolului au efectuat o cercetare privind rolul dereglării de sinteză NO în patogeneza AVC ischemic la pacienţii cu sau fără sindrom metabolic (SM) și posibilitatea corecţiei medicamentoase a dereglărilor depistate. În perioada 2016−2017, au fost înrolaţi în studiu 75 de pacienţi cu AVC ischemic în faza acută. Datele pacienţilor cu AVC ischemic au fost comparate cu cele a 39 de subiecţi absolut sănătoși. Toţi pacienţii înrolaţi în studiu au fost divizaţi în două grupe în funcţie de prezenţa sau absenţa SM, astfel grupul de bază a fost constituit din 36 de persoane, iar grupul de control din 39 de persoane. S-a

observat că valorile metaboliţilor oxidului nitric au fost semnifi cativ statistic (NO3, NO2) micșorate la pacienţii cu AVC (p<0,001, p<0,001), în comparaţie cu grupul de pacienţi fără AVC. Același fenomen s-a observat și în ceea ce privește suma dintre metaboliţii oxidului nitric (p= 0,023). Comparând cele 2 grupe de studiu, în funcţie de prezenţa /absenţa

SM, am constatat că valorile NO2 și NO3 (p=0,05, p=0,31), precum și suma NO2+NO3 și raportul NO3/NO2 (p=0,48, p=0,37) nu au fost diferite statistic. În faza acută a AVC se observă scăderea nivelului de metaboliţi ai NO, fapt ce demonstrează disfuncţia endotelială, această manifestare fi ind mai pronunţată la pacienţii cu AVC de origine cardioembolică. Cuvinte-cheie: sindrom metabolic, accident vascular cerebral, metaboliţii oxidului nitric.

INTRODUCERE În pofi da faptului că există mai multe cercetări publicate, dedicate sistemului oxidului de azot, un AVC ischemic reprezintă a doua cauză de șir de aspecte ale patogenezei şi tratamentului AVC mortalitate în Republica Moldova şi prima cauză rămân neelucidate, de asemenea, în literatură sunt de mortalitate din cadrul bolilor neurologice. De puţine date despre disfuncţia endotelială în patologia asemenea, are un impact fi zic, psihologic şi fi nanciar cerebrovasculară. major asupra pacienților, familiilor, sistemului de Unele cercetări sunt dedicate mecanismelor de sănătate şi al societății în întregime [1, p. 10]. lezare a endoteliului în condiţiile stresului oxidativ și

48 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE MEDICALE activarea citokinelor infl amatorii în faza acută a AVC Criteriile de includere în studiu: [2, p. 853; 3, p. 3-4]. Endoteliul vascular este un com- ▪ AVC ischemic acut; ponent funcţional activ localizat între fi brele muscu- ▪ Internarea pacientului în primele 24 de ore de la lar netede ale peretelui vascular și sânge, are o funcţie debutul maladiei; activă metabolic implicată în sinteza a diverși factori ▪ Acordul informat în formă scrisă a pacientului. ce reglează tonusul vascular, proliferarea, procesul de Criteriile de excludere au fost: hemostază, infl amaţie și răspunsul imun [4, p. 195; 5, ▪ AVC ischemic repetat în ultimele 6 luni; p. 1333-1339; 6, p. 236; 7, p. 344-357; 8, p.2]. ▪ AVC hemoragic; O verigă importantă a disfuncţiei endoteliale con- ▪ Alte patologii (ne-vasculare) ale sistemului nervos; stituie sinteza unui factor endotelial – oxidul de azot ▪ Pacienţii cu patologie somatică în faza decom- (NO). Funcţionarea normală a endoteliului este con- pensată, insufi cienţă renală sau hepatică, insufi cienţă diţionată de sinteza permanentă a NO din L-arginină cardiacă avansată (gradul IV NYHA), patologii onco- prin intermediului NO-sintetazei. În afară de efectul logice, patologii infl amatorii, pneumonii sau alte ma- vazodilatator, NO are și funcţie angioprotectoare ce ladii severe; inhibă proliferarea mediei vasculare, posedă acţiune ▪ Tratamentul pacientului cu preparate ce conţin antioxidantă și antiinfl amatorie, inhibând agregarea nitraţi. trombocitelor și migrarea monocitelor. Defi citul de Datele pacienţilor cu AVC ischemic au fost com- NO în endoteliul vascular este însoţit de creșterea ni- parate cu cele ale 39 de subiecţi absolut sănătoși. Sânge velului de agenţi proinfl amatori, nivelului inhibitoru- venos s-a colectat a jeun în primele 24 de ore de la lui activatorului tisular al plasminogenului, tromboze, internare și în a 7-a zi de la internare. S-a colectat și vazoconstricţie, leziune vasculară și remodelare vas- sânge venos a jeun la 39 de subiecţi sănătoși pentru a culară [4-8]. compara datele obţinute de la pacienţii cu AVC ische- Pentru sindromul metabolic este caracteristic fe- mic cu cele obţinute de la pacienţi absolut sănătoși din nomenul de disfuncţie endotelială și un statut proin- aceeași grupă de vârstă. fl amator cronic ce predispune la un proces ateros- Toţi pacienţii înrolaţi în studiu au fost divizaţi în clerotic accelerat și la creșterea de două ori a riscului două grupe în funcţie de prezenţa sau absenţa SM, ast- pentru un AVC ischemic [9, p. 342-357]. fel grupul de bază a fost constituit din 36 de persoane, Scopul lucrării: cercetarea rolului dereglării de iar grupul de control din 39 de persoane. sinteză NO în patogeneza AVC ischemic la pacienţii Pentru a defi ni SM s-a utilizat ultima defi niţie exis- cu sau fără sindrom metabolic și posibilitatea corecţiei tentă la nivel mondial, formulată în 2009 de Asociaţia medicamentoase a dereglărilor depistate. Americană de Cardiologie (AHA), Federaţia Internaţi- onală de Diabet (IDF) și Institutul Naţional al Inimii, MATERIALE ȘI METODE Plămânului și Sângelui (NHLBI) (tabelul 1) [10, p. 9]. Gradul defi citului neurologic a fost determinat Au fost înrolaţi în studiu 75 de pacienţi, internaţi utilizând National Institute Stroke Scale (NIHSS), în secţia Neurologie BCV a IMSP Institutul de Me- defi citul neurologic ușor a fost constatat la un scor dicină Urgentă cu diagnosticul de AVC ischemic în NIHSS<7, iar defi citul neurologic mediu la scorul faza acută în perioada 20162017. Diagnosticul a fost NIHSS≥7, pacienţii în stare gravă nu au fost înrolaţi stabilit pe baza datelor clinice coroborate cu cele de la în studiu. tomograﬁ e computerizată cerebrală. Tabelul 1 Defi niţia sindromului metabolic conform criteriilor formulate în 2009 de către AHA, IDF și NHLBI Criteriu Limite pentru defi niţie Creșterea circumferinţei abdominale Limite cu specifi citate naţională și populaţională (europeni ≥94 cm (bărbaţi), ≥ 80 cm (femei) ) Nivelul crescut al trigliceridelor (sau tratament specifi c ≥150 mg/dl (1,7 mmol/l) pentru hipertrigliceridemie) Nivelul scăzut al HDL-colesterol (sau tratament specifi c <50 mg/dl la femei (<1,3 mmol/l) pentru HDL-colesterol scăzut) <40 mg/dl la bărbaţi (<1 mmol/l) HTA (sau tratament antihipertensiv) TA sistolică ≥130 mmHg și/sau TA diastolică ≥ 85 mmHg Nivel crescut al glicemiei a jeun (sau tratament pentru ≥100 mg/dl (≥5,6 mmol/l) hiperglicemie)

AKADEMOS 2/2018| 49 ŞTIINŢE MEDICALE

De asemenea, au fost aplicate 2 tipuri de clasifi care de spitalizare (femeie de 62 de ani care suferea de di- a AVC: clasifi carea etiopatogenetică TOAST (1993) și abet zaharat, afl ându-se la tratament cu antidiabetice clasifi carea clinico-imagistică Bamford/Oxford (1991). orale). Lotul control a cuprins 39 de pacienţi cu AVC Metodele paraclinice de examinare au inclus datele de ischemic, dar fără SM, cu vârsta medie 68,23±10,21 ani laborator, precum analiza generală a sângelui, exame- (20 de femei cu vârsta medie 70,05±9,77 ani și 18 băr- nul biochimic al sângelui și coagulograma. Examenul baţi cu vârsta medie 65,84±10,37 ani), iar lotul de bază instrumental a inclus ECG, Doppler–duplex al vaselor a cuprins 36 de pacienţi cu vârsta medie 66,64±6,53 extra–intra–craniene și Tomografi a computerizată ce- (22 de femei cu vârsta medie 67,4±6,89 ani, 14 bărbaţi rebrală. cu vârsta medie 65,4±5,95 ani), durata medie de spita- Nivelul de NO în plasma sanguină s-a determinat lizare a fost 9,77±2,88 zile. în funcţie de metaboliţii oxidului nitric: nitriții (NO ³-) Pacienţii au fost clasaţi în funcţie de tipul AVC și nitrații (NO ²-), deoarece NO se descompune rapid ischemic conform clasifi cării TOAST (1993) și Bam- și nu poate fi detectat. Nivelul acestor metaboliţi a fost ford/Oxford (1991). Respectiv, conform clasifi cării dedus prin utilizarea reactivului Grees prin metoda TOAST, 30 (40%) de participanţi au fost cu macroan- modifi cată. Serul sanguin s-a analizat în primele 24 de giopatie, dintre care din lotul de bază au făcut parte ore de la internare și, ulterior, la a 7-ea zi de la inter- 16 indivizi, din grupul total de studiu 9 (12%) au fost nare. cu microangiopatie, dintre aceștia 5 au fost din gru- Metode statistice: Prelucrarea statistică a datelor pul de bază, 15 (20%) au prezentat forma cardioem- obţinute s-a efectuat cu ajutorul programului Micro- bolică, dintre aceștia 6 au fost din lotul de pacienţi cu soft Excel. Pentru evaluarea veridicităţii diferenţei în- SM. Origine nedeterminată sau mixtă a AVC ische- tre valorile comparate s-a utilizat testul t-Student. În mic s-a constatat la 21 (28%) de pacienţi, dintre care lucrare se discută datele cu veridicitatea nu mai puţin 10 au fost din lotul de bază. de 95% (p<0,05). S-a determinat valoarea medie a me- După cum observăm din fi gura 1, în lotul de bază taboliţilor oxidului nitric și deviaţia standard. au predominat originea aterotrombotică a AVC, iar în lotul control originea cardioembolică a AVC ische- REZULTATE ȘI DISCUŢII mic, conform clasifi cării TOAST (1993). După loca- Au fost examinaţi 75 de pacienţi cu AVC ischemic lizarea focarului ischemic, utilizând clasifi carea cli- cu vârsta medie 67,46±8,62 ani, de sex feminin au fost nico-imagistică Bamford/Oxford (1991), atât în lotul 43 de persoane, cu vârsta medie 68,88±8,42 ani, și de de bază, cât și în lotul control a predominat afectarea gen masculin 33 de pacienţi cu vârsta medie 65,66±8,65 parţială a circulaţiei anterioare. De asemenea, am ob- ani, nu a existat o diferenţă semnifi cativă statistic între servat că în lotul control numărul pacienţilor cu AVC vârsta femeilor și a bărbaţilor (p=0,11). Din lotul gene- ischemic în teritoriul posterior de vascularizare a fost ral de studiu, doi pacienţi au suferit transformare he- dublu faţă de pacienţii grupului de bază. moragică a focarului ischemic: o femeie de 75 de ani, Conform clasifi cării clinico-imagistice Bamford/ care s-a încadrat în criteriile SM și un bărbat de 65 de Oxford (1991), AVC ischemic cu afectarea parţială a ani din lotul de control, iar unul a decedat la a 15-ea zi circulaţiei anterioare a fost prezent la 46 (61,3%) de

Figura 1. Repartizarea pacienţilor în funcţie de tipul AVC ischemic utilizând clasifi carea TOAST (1993).

50 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE MEDICALE

Figura 2. Repartizarea pacienţilor în funcţie de tipul AVC ischemic utilizând clasifi carea Bamford/Oxford (1991). participanţi ai lotului general (25 dintre aceștia făcând clusterul de factori de risc ce constituie SM (fi gura 3). parte din grupul cu SM). Afectarea totală a circula- Dacă este să comparăm defi citul neurologic la grupul ţiei anterioare a fost depistată la un pacient (1,33%), general de studiu, la internare și externare, consta- afectarea circulaţiei posterioare la 19 (25,33%) bol- tăm că în prima zi valorile lui NIHSS sunt semnifi - navi (6 persoane au fost cu SM) și AVC lacunar la cativ statistic mai mari (p=0,044) la internare decât 9 (12%) pacienţi (5 făcând parte din grupul de bază). la externare. Valoarea medie a defi citului neurologic, apreciată Observăm că valorile metaboliţilor oxidului nitric prin intermediul scorului NIHSS la internare, a fost au fost semnifi cativ statistic (NO3, NO2) micșorate la 5,62±3,66, în grupul de bază fi ind 6,02±3,8, iar în pacienţii cu AVC (p<0,001, p<0,001), în comparaţie cel de control 5,25±3,59 (p=0,36); la externare a fost cu grupul de pacienţi fără AVC, același fenomen s-a 4,45±3,46, în lotul de bază – 4,86±3,54, și respectiv constatat și în ceea ce privește suma dintre metabo- grupul de control – 4,07±3,27 (p=0,32), remarcăm liţii oxidului nitric (p<0,001) și raportul NO3/NO2 că nu a existat o diferenţă semnifi cativă statistic în (p= 0,023). Gradul de expresie scăzut al NO2 și NO3 la ceea ce privește gradul defi citului neurologic în cele pacienţii cu AVC a fost raportat și în alte studii [3, p. 4; două loturi de studiu (fi gura 2). Dar comparând ni- 4, p. 198; 5, p. 1340; 11, p. 113]. velul scorului NIHSS la cele două loturi la internare Comparând cele 2 grupe de studiu, în funcţie de

și externare observăm că în grupul de control nivelul prezenţa/absenţa SM, s-a constatat că valorile NO2 defi citului neurologic a fost semnifi cativ statistic mai și NO3 (p=0,05, p=0,31), suma NO2+NO3 și raportul mare la internare (p=0,041) în comparaţie cu cel de la NO3/NO2 (p=0,48, p=0,37) nu au fost diferite statistic. externare, pe când în grupul de bază nu s-a remarcat Deși există numeroase studii care ne vorbesc despre o asemenea diferenţă (p=0,17), ceea ce reconfi rmă afectarea sistemului NO la pacienţii cu SM [9, 12, 15, faptul că pronosticul pacienţilor cu AVC ischemic și 16], în cadrul studiului nostru nu s-a remarcat o dife-

SM este mai nefavorabil la bolnavii cu SM, compara- renţă semnifi cativă statistic între valorile NO2 și NO3 tiv cu bolnavii care au suferit un AVC și nu prezintă la cele două loturi de studiu, probabil din cauza fap-

Figura 3. Dinamica scorului NIHSS în primele 7 zile de la debutul evenimentului vascular cerebral.

AKADEMOS 2/2018| 51 ŞTIINŢE MEDICALE

Tabelul 2 Gradul de expresie al metaboliţilor oxidului nitric în cele 2 grupe de studiu în prima și a 7-a zi de internare Lot total la Lot total p Lot de bază La a 7-a pLot Lot p Subiecţi internare la a 7-a zi la internare zi de la control la control la sănătoși internare internare 7-a zi

NO2+NO3 82,7±13,57 77,95±13,82 0,03 81,56±14,78 76,77±11,78 0,13 83,76±12,45 79,03±15,55 0,14 110,0±6,9 total, µM/L

NO2 µM/L 32,95±8,52 31,21±7,55 0,18 33,99±9,26 31,88 0,28 31,98±7,78 30,59±7,9 0,43 43,83±5,16 ±8,1

NO3, µM/L 49,75±9,44 46,74±9,7 0,05 47,56±9,46 44,89 0,2 51,78±9,09 48,44±10,8 0,14 66,18±5,93 ±8,1

NO3/NO2, 1,64±0,69 1,59±0,53 0,62 1,55±0,8 1,47±0,46 0,62 1,72±0,58 1,69±0,56 0,81 1,53±0,23 µM/L

tului că în grupul de pacienţi fără SM a predominat (<7 scor NIHSS) și cu defi cit moderat (≥7 scor NIHSS) fi brilaţia arterială, iar în grupul de bază – afectarea (tabelul 3). Valorile medii ale metaboliţilor oxidu- ateromatoasă a arterelor carotide. O cercetare dedicată lui nitric, exprimate în suma dintre nitriţi și nitraţi

metaboliţilor NO și subtipului de AVC ischemic a evi- (NO2+NO3), la întreg lotul de studiu care s-a încadrat denţiat gradul scăzut de expresie al acestor metaboliţi în categoria pacienţilor cu defi cit neurologic ușor au în subtipul cardioembolic al AVC [11, p. 114]. Un alt fost după cum urmează: 87,0±12,51 µM/L, iar la a 7-a

studiu ne-a demonstrat valori scăzute ale NO2 și NO3 zi 79,78±14,86 µM/L, la cei cu defi cit neurologic mo- la pacienţii cu afectare ateromatoasă a vaselor carotide derat – 72,99±10,72 µM/L în prima zi de spitalizare și [14, p. 23]. 72,08±11,47 µM/L în a 7-a zi.

Observăm din tabelul 2 că valorile NO2 şi NO3 nu Analizând datele obţinute, s-a constatat că, în pri- prezintă o modifi care semnifi cativă la a 7-a zi de la ma zi de la spitalizare, la pacienţii cu AVC ischemic și internare, aceasta ne poate demonstra un răspuns slab defi cit neurologic ușor valorile metaboliţilor oxidului

al endoteliului vascular prin sinteza agentului vasodi- nitric (NO2 + NO3) au diminuat, gradul de expresie al latator NO la categoria dată de pacienţi, în condiţiile acestora fi ind mai mare la debutul bolii (p=0,008), pe tratamentului administrat [3]. când la pacienţii cu defi cit neurologic moderat gradul Am repartizat grupul general de studiu în două de expresie al acestora a diminuat nesemnifi cativ sta- grupe în funcţie de defi citul neurologic evaluat cu tistic (p=0,78). Acest fenomen ar putea fi explicat prin ajutorul scorului NIHSS, în grupul cu defi cit ușor epuizarea procesului de producere NO și creșterea Tabelul 3 Gradul de expresie al metaboliţilor oxidului nitric în cele 2 grupe de studiu în funcţie de gradul defi citului neurologic La 24 ore de la Lot de bază, defi cit Lot de bază, p Lot control, defi cit Lot control, de- p internare neurologic ușor defi cit neurologic neurologic ușor fi cit neurologic moderat moderat

NO2+NO3 87,24±13,49 71,49±11,48 <0,001 86,8±11,9 74,93±9,87 0,0059

NO2, µM/L 36,78±9,59 29,06±6,33 0,006 32,62±8,22 30,13±6,36 0,033

NO3, µM/L 50,46±9,39 42,44±7,4 0,008 54,18±8,69 44,8±6,4 0,0015

NO3/NO2 1,57±0,97 1,51±0,32 0,76 1,79±0,63 1,53±0,34 0,012 La a 7-a zi

NO2+NO3 79,63±12,37 68,68±10,58 0,009 79,9±16,8 76,49±11,57 0,048

NO2, µM/L 32,45±7,96 30,16±5,42 0,032 30,65±8,52 30,4±6,14 0,4

NO3, µM/L 47,18±8,53 40,84±19,62 0,01 49,25±11,23 46,09±9,58 0,08

NO3/NO2 1,47±0,48 1,36±0,28 0,39 1,73±0,58 1,59±0,52 0,049

52 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE MEDICALE

Tabelul 4 Gradul de expresie al metaboliţilor oxidului nitric în cele 2 grupe de studiu în funcţie de tipul AVC ischemic conform clasifi cării TOAST (1993)

Valorile NO2+NO3 (µM/L) în funcţie de tipul AVC ischemic Macroangiopatie Microangiopatie Cardioembolică Nedeterminată conform clasifi cării TOAST (1993) Lot general de studiu 82,5±12,65 93,98±15,3 77,5±11,47 81,43±14,07 Lot de bază 83,03±14,05 92,08±21,13 77,5±12,16 75,96±12,13 Lot martor 81,88±11,35 96,36±3,99 78,43±10,82 86,41±14,37 inactivării NO în cazul evoluţiei nefavorabile a AVC, Din tabelul 4 observăm că nivelul metaboliţilor deoarece în această categorie 16 pacienţi pe parcur- oxidului nitric este mai accentuat la pacienţii cu AVC sul cercetării au prezentat agravarea defi citului neu- lacunar și cel mai puţin exprimat la pacienţii cu AVC rologic. Scăderea nivelului de metaboliţi ai NO s-a de origine cardioembolică. Acest fenomen am putea observat și în alte studii, o scădere mai semnifi cativă să-l explicăm presupunând că patogeneza AVC is- fi ind caracteristică pacienţilor cu defi cit neurologic chemic, posibil, se deosebește de mecanismul celor- mai grav [3, p. 99]. Un alt studiu evocă o corelare po- lalte subtipuri de AVC, mai ales cel aterotrombotic. zitivă între nivelul metaboliţilor NO determinaţi în Posibil, patologia cardiacă concomitentă și dereglă- lichidul cefalorahidian și gradul defi citului neurolo- rile funcţionale sistemice în prezenţa bolii cardiace gic, în același studiu nivelul ridicat al metaboliţilor infl uenţează sinteza NO și este însoţită de disfuncţia NO au indicat o agravare a defi citului neurologic [2, endotelială. p. 852]. Aceste tulburări prezente concomitent cu patolo-

Am observat că valorile NO2+NO3, NO2 și NO3 gia cardiacă ne fac să presupunem că AVC de origine au fost semnifi cativ statistic micșorate la pacienţii cu cardioembolică are o evoluţie nefavorabilă. Valori defi cit neurologic moderat spre deosebire de cei cu cele mai înalte ale metaboliţilor oxidului nitric s-au defi cit neurologic ușor, atât la pacienţii din lotul de înregistrat în subtipul lacunar de AVC, atât conform bază, cât și la pacienţii din lotul control. clasifi cării TOAST (1993), cât și conform clasifi cării La pacienţii cu AVC ischemic s-a observat scă- Bamford (1991, tabelul 5). Spre deosebire de lotul derea gradului de expresie al metaboliţilor oxidului control, nivelul acestora este însă semnifi cativ statis- nitric (NO2, NO3), ceea ce demonstrează participarea tic mai mic, deci indiferent de dimensiunea zonei de mecanismelor endotelio-dependente în patogeneza infarct cerebral, mecanismul patobiochimic de dez- AVC ischemic. Dereglarea funcţiei endoteliale, care voltare al acestui subtip de AVC are loc pe aceeași s-a manifestat prin scăderea nivelului metaboliţilor cale, astfel disfuncţia endotelială este mai exprimată oxidului nitric, progresează la pacienţii cu AVC is- în patologia cardiacă și HTA pe fondalul arteosclero- chemic la care defi citul neurologic s-a aprofundat. zei generalizate. Tabelul 5 Gradul de expresie al metaboliţilor oxidului nitric în cele 2 grupe de studiu în funcţie de tipul AVC ischemic conform clasifi cării Bamford/Oxford (1991)

Valorile NO2+NO3 (µM/L) în Circulaţia Circulaţia Lacunar Circulaţia funcţie de tipul AVC ischemic la anterioară parţială anterioară totală posterioară internare Lot general de studiu 79,61±12,45 94,40 92,96±16,03 85,43±13,18 Lot de bază 80,08±13,92 − 92,08±21,13 78,93±10,63 Lot martor 79,07±10,85 94,40 94,43±1,22 88,42±13,51

Valorile NO2+NO3 în funcţie de Circulaţia anterioară Circulaţia anteri- Lacunar Circulaţia tipul AVC ischemic la a șaptea zi parţială oară totală posterioară Lot general de studiu 75,79±12,13 71,30 89,36±17,04 78,82±14,93 Lot de bază 75,95±11,72 82,57±15,9 75,43±8,44 Lot martor 75,61±12,86 71,30 100,76±14,16 80,38±17,22

AKADEMOS 2/2018| 53 ŞTIINŢE MEDICALE

Rezultatul cercetării metaboliţilor NO la bolnavii 3. Малахов В. А., Завгородняя А. Н. Cистема оксида cu AVC cu diferit grad de defi cit neurologic a arătat азота при церебральном ишемическом инсульте: неко- scăderea acestora cu gradul defi citului neurologic. торые патогенетические аспекты. 2007, 2(58): p. 97-100, S-a observat un grad mai înalt alt disfuncţiei endote- www.umj.com.ua liale la pacienţii cu diabet zaharat și cu SM. 4. Zhou-qing Chen, Ru-tao Mou, Dong-xia Feng, Zhong Cercetările din ultimii ani au arătat că NO poate Wang, Gang Chen. Th e role of nitric oxide in stroke, Med Gas Res. 2017, 7(3): p. 194-203. prezenta atât funcţie de protecţie, cât și de distrucţie, 5. Nicole A. Terpolilli, Michael A. Moskowitz, Nikolaus în funcție de izoforma NO-sintetazei, tipul celulei Plesnila. Nitric oxide: considerations for the treatment of producătoare de NO și etapei AVC [4, p. 201; 6, p. ischemic stroke, J Cereb Blood Flow Metab. 2012, 32(7): 261; 8, p. 2-3]. Există studii pe animale care arată că p. 1332-1346. administrarea exogenă de oxid de azot ar îmbunătăţi 6. Garry P.S., Ezra M., Rowland M. J., Westbrook J., Pat- circulaţia sanguină cerebrală și ar diminua volumul tinson K.T.S. Th e role of the nitric oxide pathway in brain infarctului cerebral, dar la momentul actual încă nu injury and its treatment – From bench to bedside. Experi- sunt studii pe oameni. Administrarea exogenă a pre- mental Neurology 263 (2015), p. 235-243. paratelor cu oxid de azot sau precursori ai acestuia 7. Stagliano N. E., Huang P. L. Stroke and Nitric Oxi- reprezintă o arie de cercetare importantă pentru vii- de. In: Loscalzo J., Vita J.A. Nitric Oxide and the Car- tor [6, p. 238]. diovascular System. Contemporary Cardiology. 2000, p. 343-357. CONCLUZIE 8. Denis O’Mahony. Nitric oxide in acute ischaemic stroke: a target for neuroprotection. J Neurol Neurosurg În faza acută a AVC se observă scăderea nivelului Psychiatry 1999, 67: p. 1-3. de metaboliţi ai NO, fapt care demonstrează disfuncţia 9. Fornoni A., Raij L. Metabolic syndrome and endothe- endotelială, această manifestare fi ind mai pronunţată lial dysfunction. Curr Hypertens Rep. 2005, 7(2): p. 88-95. la pacienţii cu AVC de origine cardioembolică. Prin 10. Rakesh M., Viswanathan M. Changing defi nitions of metabolic syndrome, Indian J Enocrinol Metab, 2012, urmare, evoluţia heterogenă a diferitor subtipuri de 16(1): p. 7-12. AVC depinde de gravitatea și durata patologiilor con- 11. Расулова Х. А. Нарушение обмена оксида азота comitente, o evoluţie mai difi cilă fi ind caracteristică при ишемическом инсульте в зависимости от его пато- pentru subtipul cardioembolic, cea mai ușoară pentru генетических подтипо. Медицинский Aльманах. 2013, subtipul lacunar și medie pentru cea aterotrombotică 1(25):111-114. și nedeterminată sau mixtă. 12. Polovina M. M., Potpara T. S. Endothelial Dysfunc- Nu s-a evidenţiat o diferenţă semnifi cativă statistic tion in Metabolic and Vascular Disorders. 2015, 126(2): între valorile metaboliţilor oxidului nitric la pacienţii 38-53. cu AVC ischemic și SM în comparaţie cu pacienţii fără 13. Танашян М. М., Раскуражев А. А., Шабалина А. А., SM, posibil din cauza faptului că AVC de origine car- Лагода О. В., Гнедовская Е. В. Биомаркеры церебраль- dioembolică a avut o frecvenţă de 1,5 ori mai mare în ного атеросклероза: возможности ранней диагностики rândul bolnavilor fără SM, iar forma macroangiopati- и прогнозирования индивидуального риска. Анналы клинической и экспериментальной неврологии. 2015, că – de 2,6 ori mai mare în rândul celor cu SM. 3(9): 20-25. NO, posibil, joacă un rol protector în faza inci- 14. Рябченко А. Ю., Долгов А. М., Денисов Е. Н., pientă a AVC, cu dereglarea funcţiei vasodilatatoare Гуманова Н. Г. Роль оксида азота и эндотелина-1 в раз- în faza ulterioară, după care prezintă rol neurotoxic, витии ишемических нарушений мозгового кровообра- conducând la apoptoză și necroză celulară. Scăderea щения. Неврологический вестник. Журнал им. В. М. nivelului de NO în faza acută poate presupune o evo- Бехтерева. 2014, p. 34-37. luţie nefavorabilă a bolii și un prognostic nefavorabil. 15. Gregorio Caimi, Rosalia Lo Presti, Maria Monta- na, Davide Noto, Baldassare Canino, Maurizio R. Aver- BIBLIOGRAFIE na, Eugenia Hopps. Lipid Peroxidation, Nitric Oxide Metabolites, and Th eir Ratio in a Group of Subjects with 1. Groppa S., Gavriliuc M., Zota E., Crivorucica I., Cio- Metabolic Syndrome. Oxidative Medicine and Cellu- banu N., Matei A., Leahu P. Protocol clinic naţional Acci- lar Longevity. 2014, https://www.hindawi.com/journals/ dentul vascular cerebral ischemic. 2017, p. 10. omcl/2014/824756 / 2. José Castillo, Ramón Rama, Antoni Dávalos. Nitric 16. Saleh Zahedi As l, Asghar Ghasem i, Fereidoun Azizi. Oxide–Related Brain Damage in Acute Ischemic Stroke. Serum nitric oxide metabolites in subjects with metabolic Stroke. 2000, 31: p. 852-857. syndrome. Clinical Biochemistry. 2008, 41(16): 1342-1347.

54 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE AGRICOLE

PROVOCĂRI ŞI PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A SECTORULUI AGRAR

Doctor habilitat în științe agricole, profesor cercetător Boris BOINCEAN Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Balti

CHALLENGES AND PERSPECTIVES FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT OF AGRICULTURE Summary. Agriculture of Moldova is facing many challenges as a result of dominating industrial model of agricultural intensifi cation. In order to address them it requires a new agroecological approach to agricultural intensifi cation based on sustainable and resilient soil and water management. Keywords: sustainable agriculture, agroecology, global warming, Chernozems, challenges in agriculture

Rezumat. Agricultura Republicii Moldova se confruntă cu numeroase provocări ca rezultat al modelului industrial de agricultură intensivă ce o domină. Pentru a ține piept acestor provocări, e necesară o nouă abordare agroecologică privind intensifi carea agriculturii în baza gestionării durabile și reziliente a solului și a apei. Cuvinte-cheie: agricultură durabilă, agroecologie, încălzire globală, soluri de cernoziom, provocări în agricultură. INTRODUCERE PROVOCĂRILE CU CARE SE CONFRUNTĂ AGRICULTURA Agricultura Republicii Moldova se confruntă cu o criză sistemică de ordin economic, ecologic și social, Agricultura Republicii Moldova, ca și în majorita- care împiedică tranziţia la un sistem de agricultură tea ţărilor lumii, se confruntă cu o serie de provocări durabilă, inclusiv ecologică. Orientarea preponderen- cauzate de modul simplist de abordare a rolului agri- tă spre maximizarea nivelului de producţie și venit în culturii și resurselor naturale în dezvoltarea durabilă a cadrul tehnologiilor performante de cultivare a cul- societăţii. Este evident că agricultura nu poate fi con- turilor, fără a direcționa sistemul de agricultură spre cepută doar ca mijloc de producere a produselor ali- restabilirea fertilităţii solului, nu are cum să se soldeze mentare, iar resursele naturale ca fi ind infi nite. Agri- cu rezultate scontate. O nouă viziune agroecologică de cultura joacă un rol polifuncţional, care nu este până intensifi care a agriculturii, în schimbul modelului in- la moment recunoscut și apreciat în complexitatea sa dustrial de intensifi care a acesteia, se impune în vede- [1; 2, p. 572-587]. rea extinderii noilor generaţii de sisteme inovative de Printre provocările cu care se confruntă agricultu- agricultură bazate pe reducerea consumului de surse ra menţionăm următoarele: energetice neregenerabile cu impact minim negativ 1. Asigurarea securităţii alimentare la nivel lo- asupra resurselor naturale și sănătăţii omului. Schim- cal, regional și global în condiţiile creșterii explozive bările transformative în agricultură necesită suport a populaţiei. Actualitatea problemei este determinată știinţifi c, politic și fi nanciar. de stabilizarea și tendinţa de reducere necontenită a

Producția, t/ha Producția,

Anii Figura 1. Producţia grâului de toamnă în Republica Moldova, media pentru anii 1962–2015.

AKADEMOS 2/2018| 55 ŞTIINŢE AGRICOLE

Figura 2. Producţia grâului de toamnă în experiența de câmp de lungă durată pe asolamente ale ICCC „Selecţia”, media pentru anii 1962–2015. nivelului de producţie, în pofi da extinderii soiurilor și Pronosticul pe viitor scoate în evidenţă o rată anu- hibrizilor cu o productivitate mai înaltă și perfecţionării ală de creștere a consumului de energie în mărime de tehnologiilor de cultivare [3]. Experienţele de câmp din 2,2% cu o dublare a consumului de energie în fi eca- cadrul IP ICCC „Selecţia” (mun. Bălţi), cu o durată mai re 32 de ani, iar rata creșterii anuale a populaţiei în lungă de 50 de ani, demonstrează convingător tendinţa mărime de 1,2% cu o dublare în fi ecare 58 de ani [1]. stabilă de reducere a productivității pentru majoritatea De aici rezultă interesul general sporit faţă de sursele culturilor de câmp în ultimii 20-25 de ani. În calitate energetice alternative. de exemplu prezentăm dinamica producţiei grâului de Trăim într-o lume cu resurse naturale limitate, aşa toamnă și porumbului la boabe pentru perioada 1962– ca solul şi apa. Conform datelor FAO (2006), suprafaţa 2018 în Republica Moldova și în experienţele de lungă terenurilor arabile pe cap de locuitor în SUA și China durată la IP ICCC „Selecţia” (fi gurile 1-4). Aceeași ten- constituie 0,59 și 0,10 ha, corespunzător. 99% dintre dinţă se atestă și în ţările europene (tabelul 1). produsele agricole sunt crescute pe sol, calitatea căruia 2. Resurse naturale limitate, inclusiv resurse continuă să scadă anual [4, p. 45-47; 5, p. 212-222; 1; energetice neregenerabile (gaz, naft ă, cărbune) la 6]. Sursele energetice neregenerabile pot fi substituite, preţuri ascendente. pe când solul cu misiunea sa ecologică globală esen- Prof. David Pimentel a dovedit prin calcule că țială nicidecum [3]. Apa potabilă reprezintă 2% din dacă toate ţările lumii ar folosi sursele energetice ne- rezerva totală de apă pe Terra, din care 1% se afl ă în regenerabile asemănător SUA, care, având o populaţie gheţari, gradul ei de poluare la fel fi ind în creștere [1]. de 4,5% din cea globală, utilizează aproximativ 25% 3. Degradarea solului și pericolul poluării ape- din consumul global de energie, acestea ar fi sufi ciente lor subterane și a produselor alimentare pe întreg doar pe o perioadă de 33 ani [1]. lanţul trofi c în condiţiile globalizării economiei.

Producția, t/ha Producția,

Anii Figura 3. Producţia porumbului pentru boabe în Republica Moldova, media pentru anii 1962–2015.

56 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE AGRICOLE

Figura 4. Producţia porumbului pentru boabe în experiența de câmp de lungă durată pe asolamente a ICCC „Selecţia”, media pentru anii 1962–2015. I. A. Krupenikov evidenţia mai bine de 44 de tipuri pe reîntoarcerea culturilor perene și integrarea lor cu de degradare a solului [7]. Pierderile mineralizaționale vităritul în asolamentele de câmp, plantarea fășiilor necompensate de substanţă organică și eroziunea so- de păduri și menţinerea solului permanent acoperit lului sunt unul din factorii principali care contribuie la cu un covor verde la nivel de landșaft pe parcursul pierderea funcţiilor ecosistemice ale solurilor, inclusiv întregului an. Aceste măsuri sunt orientate spre redu- a capacităţii de producere a biomasei, de purifi care a cerea poluării apelor subterane și degradării solului, apei și biodegradarea poluanţilor, asigurarea rezilien- preîntâmpinarea inundaţiilor, ameliorarea condiţiilor ţei faţă de schimbările climatice etc. [4]. de viaţă în comunităţile rurale, inclusiv a sănătăţii oa- Eroziunea solului afectează securitatea alimenta- menilor [8]. ră atât direct, cât și indirect. Acţiunea directă – prin 4. Agravarea situaţiei economice, ecologice și reducerea nivelului de producţie și a calităţii ei nutri- sociale a gospodăriilor agricole din cauza discre- ţionale. Acţiunea indirectă se manifestă prin reduce- panţei în preţuri la inputurile industriale și materia rea efi cienţei inputurilor (apa irigaţională, fertilizanţi primă agricolă. etc.) și necesitatea unor suprafeţe adiţionale pentru Prof. S. Smith (1991) a analizat distribuirea profi - compensarea pierderilor de producţie [4]. Stagnarea tului dintre trei sectoare ale complexului agroindus- și reducerea nivelului de producţie menţionat mai sus trial din SUA (producerea mijloacelor de producție; sunt determinate în majoritatea cazurilor de acţiunea producerea propriu-zisă în gospodării, indiferent de directă și indirectă a degradării solurilor. dimensiuni și forma de proprietate; sectorul de mar- Una dintre iniţiativele lansate de localităţile am- keting, inclusiv procesarea, transportarea, păstrarea, plasate în bazinul fl uviului Mississippi (SUA) sub vânzarea etc. pe parcursul ultimilor o sută de ani (fi - denumirea de „Pământ verde, Apă albastră” prevede gura 5). tranziţia la noile generaţii de sisteme agricole bazate Dacă o sută de ani în urmă fi ecare dolar de profi t Tabelul 1 obţinut nemijlocit se întorcea în gospodării producă- Stagnarea nivelului de producţie torului agricol în proporţie de 0,40-0,45 dolari ameri- la cultura grâului de toamnă în diferite ţări europene cani, pentru moment se întorc doar 0,07-0,08 dolari americani. Din păcate, deseori producătorii agricoli Țara Anul de stagnare rămân în pierderi la creșterea materiei prime agrico- Danemarca 1995 (✳ ✳) le. Cu alte cuvinte, are loc repartizarea profi tului în- tre sectorul de producere a mijloacelor de producție Franța 1996 (✳ ✳) (fertilizanţi, pesticide, tehnică agricolă etc.) și cel de Germania 1999 marketing (procesarea, păstrarea, transportarea, am- Italia 1994 balarea, comercializarea etc.), care reduc semnifi cativ ponderea profi tului reîntors producătorilor agricoli. Olanda 1993 (✳ ✳) Producătorii agricoli se afl ă între ciocan și nicovală. Pe Spania 1989 de o parte, ei sunt presaţi de preţurile mereu crescânde Elveția 1990 (✳ ✳) la inputurile industriale, iar pe de altă parte, de preţu- rile relativ mici la comercializarea materiei prime cul- Marea Britanie 1996 (✳ ✳) tivate. Majorarea inputurilor în vederea obţinerii unui

AKADEMOS 2/2018| 57 ŞTIINŢE AGRICOLE

SG SPMP

Figura 5. Dinamica ponderii venitului de la realizarea producţiei agricole dintre cele trei sectoare ale complexului agroindustrial (după prof. Smith S., 1991) Legenda: SP – sectorul de piaţă (procesarea, transportarea, păstrarea, comercializarea) SG – sectorul de producere nemijlocit în gospodărie (indiferent de dimensiuni și forma de proprietate) SPMP – sectorul de producere a mijloacelor de producere (fertilizanţi, pesticide, tehnică agricolă etc.)

nivel de producţie mai înalt are consecinţe nefaste asu- 5. Pierderea biodiversităţii, inclusiv a diversită- pra mediului ambiant, dar reduce concomitent șansele ţii genetice la suprafaţa solului și, în special, în sol. comunităţilor rurale de a dezvolta infrastructura atât Despre pierderile vertiginoase ale biodiversităţii la de necesară la sate. Situaţia creată scoate în evidenţă suprafaţa solului putem judeca după numărul de spe- importanța cooperării producătorilor agricoli cu sec- cii de plante și animale pe cale de dispariţie introduse torul de marketing în vederea comercializării produ- în Cartea Roșie a Republicii Moldova. sului fi nit. Agricultura ecologică propune o legătură Biodiversitatea în sol este cu mult mai mare decât directă dintre producător și consumator. cea de la suprafaţa solului. Este sufi cient de menţio- Despre discrepanţa existentă în preţuri la inpu- nat că populaţia biotei în 10 grame de sol este de 1,5 turile industriale și la grâu mărturisește analiza com- ori mai mare decât populaţia globului pământesc [10, parativă a preţurilor în anul 1995 (conform Anuaru- p. 25-37]. Este ca și cum ți-ai imagina populaţia orașu- lui Statistic) și pe moment. Astfel, în 1995 o tonă de lui Moscova sau a altui megapolis într-o lingură de bu- motorină putea fi cumpărată cu prețul de la vânzarea cătărie. Știinţa cunoaște maximum 10% din biodiversi- unei tone de grâu. În 2018, la vinderea unei tone de tatea existentă în sol. Rămân a fi slab percepute funcţiile grâu pot fi procurate doar 180 de litri de motorină. realizate de diferite specii și grupe de organisme pe în- Din păcate, preţurile la motorină continuă să crească treg lanţul trofi c al solului. De aceea, conservarea biodi- necontenit. versităţii cernoziomurilor, supranumite „regele tuturor În 1995 o tonă de salpetru de amoniu putea fi solurilor din lume” de către fondatorul ştiinţei solului, cumpărată din vânzarea a 250 kg de grâu. În 2018, V. V. Docuceaev [11], este o problemă nu doar de in- doar 380 kg de salpetru de amoniu pot fi procurate teres local sau regional, ci global. Iniţiativa Republicii din vânzarea unei tone de grâu. Moldova, înaintată către UNESCO, de recunoaștere a Corespunzător, s-a schimbat brusc și efi cacitatea cernoziomului tipic din stepa Bălţiului în calitate de Pa- economică în urma aplicării îngrăşămintelor minerale. trimoniu Mondial prevede o astfel de abordare a pro- Astfel, conform datelor obţinute în experienţa de câmp blemei (www://whc.org/en/tentative.lists) [12]. a IP ICCC „Selecţia” privind studierea diferitor siste- Provoacă îngrijorare reducerea biodiversităţii me de fertilizare în asolament, sporul de producţie speciilor cultivate, inclusiv folosirea soiurilor și hi- de la aplicarea îngrășămintelor minerale sub grâul de brizilor genetic modifi caţi, care nu contribuie la lăr-

toamnă în doza de: N60P30K30; N90P60K60 şi N120P60K60 kg girea diversităţii biotei pe întreg lanţul trofi c din sol. s.a./ha, în medie pentru anii 2011–2016 a constituit Nu sunt studiate perturbările ce pot avea loc în bio- 0,64, 0,49 și 0,69 t/ha, corespunzător. Sporul necesar ta solului sub infl uenţa soiurilor (hibrizilor) genetic de producţie pentru răscumpărarea cheltuielilor (doar modifi caţi. Corespunzător, este în scădere și funcţio- la procurarea fertilizanților, fără a ține cont de gesti- nalitatea solului. onarea lor) constituie – 0,91, 1,70 și 1,82 t/ha, cores- 6. Creșterea consecinţelor negative ale încălzirii punzător. O situaţie similară se atestă și pentru celelal- globale cu manifestarea tot mai frecventă a secete- te culturi din asolament (tabelul 2). lor și a altor calamităţi naturale.

58 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE AGRICOLE

Tabelul 2 Sporul de producţie real obţinut și cel necesar pentru răscumpărarea cheltuielilor la aplicarea îngrășămintelor minerale în experienţa de lungă durată cu diferite sisteme de fertilizare, ICCC „Selecţia”, media 2011–2016

Spor real de producţie, Spor necesar de producţie Doze de îngrăşăminte Culturi media pentru 2011–2016, pentru răscumpărarea minerale, kg s.a./ha t/ha cheltuielilor, t/ha NPK 75 0,64 0,91 Grâu de toamnă NPK 130 0,49 1,70 NPK 175 0,69 1,82 NPK 75 3,75 3,0 Sfeclă de zahăr NPK 130 4,80 5,7 NPK 175 5,45 6,6 NPK 75 0,91 1,14 Porumb pentru boabe NPK 130 0,82 1,78 NPK 175 0,26 2,56 NPK 75 0,27 0,40 Floarea-soarelui NPK 130 0,33 0,70 NPK 175 0,33 0,75

Comunitatea mondială este îngrijorată de peri- vii mai mare sau bancrotezi” [13]. Aceasta se confi rmă colul depășirii limitei de 2oC a temperaturii medii a prin reducerea drastică a numărului de gospodării fer- aerului la nivel global comparativ cu nivelul prein- miere mici în SUA odată cu lărgirea suprafeţelor apar- dustrial. Problema dată a fost discutată la Summit-ul ținând gospodăriilor mari [14, p.137-157 ]. A devenit conducătorilor de state și guverne din 196 de ţări ale imposibil de a păstra în gospodăriile mari fertilitatea lumii, desfășurat la Paris, în decembrie 2015, la iniţi- solului, iar în gospodăriile mici de a obţine un profi t ativa ministrului Agriculturii din Franţa, Stephan Le sufi cient pentru existenţa familiei în cadrul modelului Foll. Iniţiativa de reducere a emisiei de gaze cu efect industrial de intensifi care a agriculturii. de seră, cunoscută sub denumirea „4 la 1000”, prin Conform conceptului „revoluţiei verzi”, folosirea sechestrarea anuală a 0,4% carbon în formă de sub- substanţelor de sinteză chimică în agricultură, ară- stanţă organică a solului a fost acceptată. Aceasta per- tura intensă, irigarea și alte măsuri de intensifi care a mite atât reducerea încălzirii globale prin diminuarea agriculturii, inclusiv a seminţelor genetic modifi cate, emisiei de gaze cu efect de seră, cât și contribuie la a contribuit la apariţia unor probleme grave în dome- securitatea alimentară a populaţiei prin reducerea și niul sănătăţii publice. Între timp, fondatorul știinţei adaptarea la schimbările climatice [5]. ecologice, prof. Ernst Haeckel, considera imposibil 7. Dezintegrarea comunităţilor rurale, creșterea de a separa sănătatea omului de sănătatea întregului gradului de afectare a populaţiei cu boli netransmi- ecosistem [15]. Nutriţia sănătoasă este percepută pen- sibile. tru moment ca unul dintre factorii cheie în preveni- Dezintegrarea comunităţilor rurale este determi- rea bolilor, de rând cu limitarea stresurilor. Sir Albert nată de extinderea tehnologiilor industriale moderne Howard, în renumita sa carte Testamentul Agricol, pu- de cultivare a culturilor agricole, fără aplicarea braţe- blicată în 1943, accentua că bolile plantelor sunt con- lor de muncă, datorită mecanizării lucrărilor agricole secinţa managementului incorect al solului și că un sol și folosirii mijloacelor chimice de combatere a buruie- sănătos asigură sănătate pe întreg lanţul trofi c: sol – nilor. În lipsa posibilităţilor de angajare în câmpul de plante – animale – oameni [16]. muncă la sate oamenii sunt nevoiţi să părăsească baș- Medicii practicieni au constatat că starea imuno- tina în căutarea surselor de existenţă. Concomitent, logică și psihologică a omului depinde de diversitatea din motivele elucidate mai sus, lipsa infrastructurii la grupelor de organisme în sol (fungi, bacterii, râme de sate nu este atrăgătoare pentru familiile tinere. ploaie etc.) [17]. Pentru modelul industrial de intensifi care a agri- Clasicii microbiologiei din fosta URSS, profesorii culturii a devenit obișnuită și adevărată afi rmaţia: „de- N. A. Krasilnicov şi S. N. Vinogradschi, atenționau

AKADEMOS 2/2018| 59 ŞTIINŢE AGRICOLE

asupra creșterii imunităţii plantelor sub infl uenţa sub- Solul (pedosfera) asigură interacţiunea dintre bi- stanţelor antibiotice de origine microbiană, absorbite de osferă, atmosferă, litosferă și hidrosferă. Din păcate, plante pe parcursul creșterii și dezvoltării lor [18, 19]. rolul ecologic al solului este mai puţin cunoscut și mai ales înţeles, dar el are o importanţă crucială în forma- O NOUĂ PARADIGMĂ DE INTENSIFICARE rea productivităţii plantelor, circuitului energiei, apei A AGRICULTURII și nutrienţilor, sechestrării carbonului ș.a. [5]. Solul se percepe ca substrat în care se introduc apa și elemen- Provocările enumerate mai sus, cu care se con- tele minerale pentru obţinerea producţiei. fruntă agricultura, arată că aceasta se afl ă într-o criză Fără sol viaţa pe Pământ ar fi imposibilă. În natu- sistemică. Modelul industrial de intensifi care a agri- ră are loc un circuit necontenit de nutrienţi și energie culturii, bazat pe conceptul „revoluţiei verzi”, nu i-a pe întreg lanţul trofi c: producenţi – consumenţi – re- asigurat o dezvoltare durabilă sub aspect economic, ducenţi. Prof. A. Howard numea acest circuit: „roata ecologic și social [9]. Acest concept a pus accentul pe vieţii” [16]. Producenţii sunt plantele vii, care datori- producere, dar a neglijat totalmente reproducerea fer- tă grăuncioarelor de clorofi lă au capacitatea de a fi xa tilităţii solului. energia solară transformând-o în zahăr, proteine, gră- Măsurile existente de intensifi care a agriculturii simi etc. Omul și animalele pot doar consuma ener- orientate preponderent spre maximizarea nivelului gia acumulată de plante. Atât plantele, cât și anima- de producţie și profi t, fără a ţine cont de necesităţile lele, ajungând în sol, sunt transformate de reducenţi, reproducerii fertilităţii solului, conduc la deteriora- adică de biodiversitatea enormă pe întreg lanţul trofi c rea continuă a calităţii (sănătăţii) solului și a mediului ambiant odată cu reducerea nivelului de producţie și al solului, astfel contribuind la regenerarea vieţii pe competitivitate a producătorilor agricoli, iar în ultima Pământ. instanță la dezintegrarea comunităţilor rurale și de- V. V. Docuceaev a descris cinci factori de formare gradarea sănătăţii publice. a solurilor: roca maternă, plantele și animalele, relie- Preţurile stabilite de piaţă la produsele agricole ful, clima și vârsta ţării. Odată cu intervenţia umană nu sunt reale, deoarece ele nu ţin cont de cheltuieli- devine tot mai evidentă infl uenţa factorului antropic le necesare pentru recuperarea consecinţelor negative în formarea (degradarea) solurilor. Folosirea raţională asupra mediului ambiant și sănătăţii oamenilor. Aces- a solurilor în agricultură presupune necesitatea imi- te cheltuieli sunt puse pe umerii societăţii, generaţi- tării factorilor naturali de formare a solurilor, adică ilor curente și viitoare, existând însă pericolul unor folosirea naturii ca model de construire a agroecosis- schimbări ireversibile. Prin neglijarea lor totală se ex- temelor. plică dominarea modelului industrial de intensifi care Solurile de cernoziom în condiţii naturale de stepă a agriculturii. au fost formate sub vegetaţia perenă, reprezentată pre- Trebuie să recunoaștem că discuţii referitor la mo- ponderent de negară (Stippa), cu un sistem radicular dul de intensifi care a agriculturii au fost întotdeauna, fasciculat, foarte adânc și abundent. Înlocuirea ecosis- dar nu toate vocile au fost auzite. Una dintre fondatorii temelor naturale cu ecosistemele agricole, adică a ve- mișcării ecologiste moderne, Rachel Carson, scria în getaţiei perene cu vegetaţie anuală, de rând cu arătura cartea sa Primăvara liniștită, publicată în 1962, adi- intensă în lipsa restituirii cantităţii de energie extrase că la începutul chimizării agriculturii, următoarele: din sol, a condus la degradarea solurilor și pierderea „…noi ne afl ăm la intersecţia a două drumuri care funcţionalităţii lor. diferă. Pe unul putem merge repede, dar la sfârșitul lui În experienţele de câmp de lungă durată a IP ne așteaptă dezastrul. Altă cale este mai puţin bătăto- ICCC „Selecţia”, fondate în 1962, cu diferite asola- rită, dar constituie ultima și unica șansă de a ajunge la mente și culturi permanente, am efectuat analiza com- destinaţie și de a ne păstra Terra” [20]. parativă a rezervelor de substanţă organică a solului Rachel Carson era conștientă de faptul că solul (după carbon) în stratul de 0-100 cm pe parcelele de este totalmente neglijat chiar și de cercetători, nemai- pârloagă (din 1984) și în asolamente cu și fără ierburi vorbind de promotorii mijloacelor chimice de comba- leguminoase perene, la aplicarea diferitor doze de în- tere a buruienilor, bolilor și dăunătorilor. Între timp, grășăminte organice și minerale. Concomitent au fost preponderența unei sau altei buruieni este un indica- determinate rezervele de substanţă organică (după tor ai stării de sănătate a solului. Printr-un sol fertil și carbon) pe parcelele cu ogor negru, fondate în 1965. condiţii iniţiale de creștere a culturii ne putem debara- Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 3. sa de vegetaţia nedorită. „Nu metoda de distrugere ne- De menţionat că rezervele de substanţă organică cesită folosită, dar managementul întregii comunităţi în pârloagă s-au stabilizat în ultimii ani, ceea ce indică vegetale” [20]. asupra stabilirii unui echilibru dinamic în timp dintre

60 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE AGRICOLE

Tabelul 3 Rezervele și pierderile de substanţă organică a solului (după carbon) pe cernoziomul tipic din stepa Bălţiului, R. Moldova, stratul de sol 0-100 cm Rezervele și pierderile de carbon faţă de pârloagă Asolament cu lucernă Asolament fără lucernă 50 de ani ogor negru (30%) + 40% culturi cu 60% culturi prășitoa- Strat de sol, cm Pârloagă prășitoare (4 tone de re (12 tone de gunoi de wt/ha gunoi de grajd/ha grajd/ha asolament) asolament) t/ha % t/ha ± % t/ha ± % t/ha ± % 0-100 342,3 100 273,7 -68,6 20,0 281,7 -60,6 17,7 222,3 -120,0 35,1 0-60 225,3 65,8 184,2 -158,1 46,2 200,8 -141,5 41,3 161,5 -180,8 52,8 inclusiv % faţă de 65,8 67,3 71,3 72,6 0-100 cm procesele de sinteză și de descompunere a substanţei ▪ substrat pentru menţinerea creșterii plantelor organice a solului. Pierderile de substanţă organică superioare (mediu pentru creșterea rădăcinilor și asi- (după carbon) în stratul 0-100 cm în asolamentul cu gurarea lor cu elemente nutritive); 40% culturi prășitoare și 30% lucernă comparativ cu ▪ sistem pentru îndestularea cerinţelor plantelor în pârloaga, la folosirea, anual, în medie a 4 tone gunoi apă (acumularea, folosirea, pierderea) și fi ltrarea apei de grajd la un hectar suprafaţa de asolament, au con- (purifi carea apei); stituit 68,6 t/ha (tabelul 3). ▪ sistem pentru asigurarea circuitului energiei și În asolamentul cu 60% culturi prăşitoare, fără nutrienţilor dintre producenţi, consumenţi și redu- lucernă, la aplicarea anuală a câte 12 tone la un hectar cenţi; suprafaţă de asolament, pierderile anuale de carbon în ▪ mediu de viaţă (habitat) pentru o diversitate și o stratul 0-100 cm comparativ cu pârloaga au constituit mulţime fantastică de organisme; 60,6 t/ha. ▪ intermediar în schimbarea componenţei și stării Pierderile s-au dublat pe parcelele cu ogor negru fi zice a aerului din cauza schimbului permanent de timp de 53 de ani. Cercetările efectuate anterior cu gaze, inclusiv provocatoare a efectului de seră; folosirea metodelor fi zico-chimice de analiză la nivel ▪ mediu ingineresc, care servește nu numai în cali- molecular a substanţelor humice extrase din sol au dotate de material de construcţie, dar și de mediu pentru vedit că pierderile au loc preponderent din contul frac- construcţia drumurilor, caselor, căilor ferate etc. [2]. ţiilor labile (active) de substanţă organică a solului [9]. Reieșind din rolul polifuncţional al solului în V. A. Kovda considera că pierderile de substanţă acordarea serviciilor ecosistemice și sociale, Comuni- organică din solurile de cernoziom sunt motivul de tatea Europeană, prin noua sa politică comună agrară bază în stabilizarea şi reducerea nivelului de producţie (CAP), susţine doar agricultorii care acordă servicii la culturile de câmp, mai cu seamă în anii secetoși, ecosistemice și sociale printr-un management corect precum și în reducerea efi cacităţii aplicării îngrășă- al solului. mintelor minerale [21, с. 253-280]. Cele mai actuale chestiuni de ordin global pentru Substanţa organică a solului este indicele integral ziua de azi și pentru viitor sunt: al fertilităţii solului. Un sol sănătos, cu o biodiversita- ▪ cum să asigurăm o dezvoltare durabilă în agri- te înaltă atât la suprafaţă, cât și în sol, determină nu cultură? numai cantitatea și calitatea hranei produse pentru ▪ cum să reducem infl uenţa negativă a încălzirii consumul uman, dar și calitatea apei pe care o con- globale? sumăm, de rând cu cea a aerului pe care-l respirăm. Ameliorarea calității (sănătății) solului este facto- Importanţa solului în reducerea efectului de încălzire rul decisiv în tranziția spre un sistem de agricultură globală încă nu este pe deplin conștientizată [22, p.1-8; durabilă. Conform defi niției prof. I. W. Doran, „Sănă- 23; 24, p. 4-15]. tatea solului este capacitatea lui de a funcționa ca un Cu părere de rău, solul este perceput de societate organism viu în cadrul ecosistemului sau hotarelor de în mod utilitar, ca mijloc de producere în agricultură. folosire a terenului, cu menținerea calității apei și a ae- În realitate rolul solului este cu mult mai larg. Printre rului, cu asigurarea concomitentă a sănătății plantelor, funcţiile ecologice ale solului menţionăm: animalelor și a omului” [10].

AKADEMOS 2/2018| 61 ŞTIINŢE AGRICOLE

Este cunoscut că: D. N. Preanișnicov considera inadmisibilă situația din ▪ deteriorarea structurii solului și compactarea so- fosta URSS când majoritatea extrasului de azot cu pro- lurilor înhibă creșterea rădăcinilor, reducând conco- ducția pe solurile de cernoziom era acoperită din sol și mitent cantitatea accesibilă de nutrienți și apă; doar 31% de azot se reîncorporează în sol din diferite ▪ reducerea conținutului de substanță organică a surse. În opinia sa, ponderea azotului biologic trebuie solului sub infl uența insufi cienței de resturi vegeta- să constituie ¾ din cantitatea totală de azot extrasă cu le reîncorporate în sol și lucrării intense a solului cu producția în asolament [29]. Situația s-a agravat oda- întoarcerea brazdei, scade capacitatea de acumulare tă cu privatizarea terenurilor agricole și dezintegrarea a apei, sporind sensibilitatea culturilor la defi citul de ramurilor de fi totehnie și zootehnie. apă și secetă; Structura imperfectă a suprafețelor de însămân- ▪ un sol cu proprietăți biologice, agrofi zice și agro- țare, cu dominarea culturilor prășitoare și reducerea chimice favorabile poate produce mai mult și generea- drastică a suprafețelor sub culturile furajere, îndeosebi ză un profi t mai mare decât un sol de calitate slabă; a ierburilor perene, nu permite respectarea asolamen- ▪ un sol sănătos permite nu numai menținerea telor, care constituie pilonul de bază al dezvoltării du- și majorarea nivelului de producție, dar și reducerea rabile în agricultură. cheltuielilor de producere ca rezultat al micșorării Republica Moldova are nevoie de o nouă paradig- dependenței de folosirea mijloacelor chimice pentru mă (concept) de intensifi care durabilă a agriculturii nutriția plantelor și protecția lor contra bolilor, dău- bazată pe conservarea și folosirea rațională a resurse- nătorilor și buruienilor. lor naturale prin asigurarea unui circuit mai deplin de Ultimele afi rmații au fost confi rmate prin date ex- energie și de nutrienți în fi ecare gospodărie indiferent perimentale, obținute în experiențele de câmp de lungă de dimensiuni și forma de proprietate asupra terenului, durată din cadrul ICCC „Selecția” (mun. Bălți) [25]. în vederea restabilirii fertilității solului cu folosirea sur- Fondatorul agrochimiei, talentatul chimist de ori- selor energetice preponderent de proveniență locală. gine germană Justus Liebig, după o conlucrare strân- Baza științifi că pentru agricultura durabilă, in- să cu agricultorii practicieni, la sfârșitul vieții sale, a clusiv ecologică, servește agroecologia, care folosește recunoscut că a supraapreciat rolul îngrășămintelor ecosistemele naturale drept model pentru construi- minerale și a analizelor de laborator în agricultură. În rea ecosistemelor agricole durabile [19-30]. Agricul- ultima sa carte, Legile naturale de gospodărire, publica- tura Republicii Moldova necesită nu doar schimbări tă în 1863, spre deosebire de afi rmațiile sale din tine- în tehnologiile de cultivare, ci schimbări transforma- rețe expuse în cartea publicată în 1840 și mediatizată tive în sistemul de agricultură în vederea respectării pe larg, Chimia organică folosită în agricultură și fi zi- asolamentelor cu amplasarea lor diferențiată pe ele- ologie, Liebig scria despre unica posibilitate de resta- mentele de landșaft , cu o disturbare minimă a solului. bilire a fertilității solului prin respectarea asolamen- Prin folosirea practicilor agricole inovative, de ordin tului și aplicarea gunoiului de grajd [26; 27, p. 66-71]. sistemic, devine absolut reală reducerea dependenței „Pe un sol obosit de trifoi niciun fel de fertilizare cu de inputurile industriale și tranziția la un sistem de îngrășăminte artifi ciale sau gunoi de grajd nu poate agricultură durabilă, inclusiv ecologică. salva situația” [26]. Respectarea legii restituirii elementelor nutritive extrase din sol prin aplicarea guno- CONCLUZII iului de grajd în asolament, prezintă baza unui sistem Agricultura Republicii Moldova, ca și în majorita- rațional de agricultură [26]. tea țărilor lumii, se confruntă cu o serie de provocări Istoria dezvoltării agriculturii dovedește elocvent cauzate de modelul industrial de intensifi care: rolul primordial al substanțelor organice a solului în ▪ asigurarea securității alimentare la nivel local, restabilirea fertilității solului. Nimeni însă nu poate regional și global în condițiile creșterii explozive a po- accepta ideea înlocuirii gunoiului de grajd cu îngrășă- pulației; minte minerale [28]. ▪ resurse naturale limitate, inclusiv resurse ener- D. N. Preanișnicov scria despre rolul decisiv al getice neregenerabile (gaz natural, naft ă, cărbune) la azotului biologic (azotul din gunoiul de grajd și re- prețuri ascendente; sturile vegetale ale trifoiului) în asigurarea necesită- ▪ degradarea solurilor și pericolul poluării apelor ții plantelor în azot, ba chiar în țările europene cu o subterane și a produselor alimentare pe întreg lanțul industrie bine dezvoltată de producere a îngrășămin- trofi c, în condițiile globalizării economiei; telor minerale. Ponderea azotului din aceste două ▪ agravarea situației economice și sociale a gospo- surse în extrasul total de azot cu producția alcătu- dăriilor agricole din cauza discrepanței în prețuri la iește 81% în Danemarca și 56,7% în Germania [29]. inputurile industriale și materia primă agricolă;

62 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE AGRICOLE

▪ pierderea biodiversității, inclusiv a diversității 12. Typical Chernozem from Balti steppe as the World genetice la suprafața solului și, în special, în sol; Heritage Site – www.//whc.org/en/tentative lists ▪ creșterea consecințelor negative ale încălzirii glo- 13. Schumaher E.F. Small is beautiful. Economics as bale cu manifestarea tot mai frecventă a secetelor și a if people mattered-perennial library, London, New York, altor calamități naturale; 1989, 323 p. ▪ dezintegrarea comunităților rurale, creșterea 14. Cooper M.R., Roth W.I., Maddox I.G., Schickele R. and Turner H.A. Th e Causes: Defects in Farming Systems gradului de afectare a populației cu boli netransmisi- and Farm Tenancy. In: Soils and Men, Yearbook of Agricul- bile. ture, 1938, USDA. Agricultura se afl ă într-o criză sistemică. Pentru a 15. Rayner G. and Lang T. Our vision: where do we go? răspunde la provocările de ordin economic, energetic, In: Journal of World Nutrition. Vol. 3, N 4, April 2012. ecologic și social este nevoie de adoptarea unei viziuni 16. Sir Albert Howard. An Agricultural Testament. agroecologice de intensifi care a agriculturii, bazate pe Oxford University Press, 1943. 224 p. respectarea diferențiată a întregului sistem de agricul- 17. Daphne M. An outside – the doctor,s offi ce appro- tură în conformitate cu particularitățile land șaft ului, cu ach to health care. Yes! Magazine powerful ideas practical restabilirea fertilității solului, majorarea competitivității actions, 27 March, 2017. producătorilor agricoli și revitalizarea comunităților 18. Виноградский С.Н. Микробиология почвы. rurale, preîntmpinarea degradării și poluării resurselor Проблемы и методы. Изд-во АН СССР, Москва, 1952, naturale în condițiile încălzirii globale. 792 с. Modifi cările transformative în agricultura Re- 19. Красильников Н.А. Микроорганизмы почвы и publicii Moldova necesită suport științifi c, politic și высшие растения. Москва: Изд-во АН СССР, 1958. 460 с. 20. Carson Rachel. Silent spring. Houghtox Mifelin fi nanciar. Company, Boston, 1962, 297 p. 21. Ковда В.А. Прошлое и будущее чернозема. BIBLIOGRAFIE Заключение. В: Русский чернозем. 100 лет после 1. Pimentel D., Whitecraft M., Scott Z. Will limited land, Докучаева. Москва: Изд-во «Наука», 1983. water and energy control human population numbers in the 22. Singh B.R. Soil as a foundation for plant, animal and future? In: Springer Science + Business Media, LLC, 2010. human health. In: Th e Nexus of soils, Plants, Animals and 2. Powlson D., Gregory P.I., Whalley W.R. et all. Soil ma- Human Health. Editors: Singh B. R., McLaughlin M. I, Bre- nagement in relation to sustainable agriculture and ecosys- vic E. Catena Soil Science, Geo Ecology Essays, Stuttgard, tem services. In: Food Policy, N 36. 2017. 3. Brown L. R. Planeta plină, farfuriile goale. Noua geo- 23. Ohlson K. Th e soil will save us. How scientists, far- politică a defi citului de hrană. București: Editura Tehnică, mers, and foodies are healing the soil to save the planet, 2012, 105 p. 2014, Rodale, 241 p. 4. Lal R. Soil degradation as a reason for inadequate hu- 24. Lal R. Managing soils for a warming earth in a fo- man nutrition. In: Food Security, 2009, N 1. od-insure and energy-starved world. In: Journal of Plant 5. Lal R. Soil health and carbon management. In: Food Nutrition and Soil Science, 2010, 173. and energy security. 2016, N 5(4). 25. Tehnologii alternative de cultivare a grâului de 6. Монтгомери Д. Почва. Эрозия цивилизаций. toamnă în Republica Moldova (Ghid), redactor B. Boincean Перевод на русский язык проф. Хафиза Муминджанова, și Liliana Evdochimov. Tipografi a din Bălți, 2013, 68 p. Анкара, 2015, 409 с. 26. Liebig v. J. Th e Natural Laws of Husbandry. Edited 7. Крупеников И.А. Черноземы. Возникновение, by John Blyth, New York. D. Appleton and Company, 1863, совершенство, трагедия деградации, пути охраны и 332 p. , возрождения. Chișinău: Pontos, 2008. 288 p. 27. Mansvel J. D., Boincean B. Justus von Liebig s tran- 8. Green Lands, Blue Waters. Project description Do- sition from chemist to agronomist, adept of the ecological cument, Adapted in October 22, 2004. Sursa: www.green- agriculture. In: Akademos, N 4, 2017, landsblue-waters.org 28. Грандо Л. Минеральные питание растений. В 9. Боинчан Б.П. Экологическое земледелие в книге: История плодородия почв. Часть I. Учение о Республике Молдова (Севооборот и органическое перегное почв в 19 веке под ред. В.Р. Вильямса и М.И. вещество почвы). Chișinău: Știința, 1999, 269 c. Бурского. Москва, Ленинград: Изд-во АН СССР, 1940. 10. Doran I.W. and Parkin T.B. Quantitative indicators of 29. Прянишников Д.Н. Азот в жизни растений и soil quality: A minimum data set. In: Methods for assessing в земледелии. Избранные сочинения, Том 2, Москва: soil quality, SSSA Special Publication, Number 49, 1996. Государственное Издательство с/х литературы, 1953, 11. Докучаев В.В. Русский чернозем. Отчет Вольному 517 с. Экономическому Обществу. Издание второе. Москва: 30. Stephen R. Gliessman. Agroecology. Ecological Pro- Государственное Издательство Сельскохозяйственной cesses in Sustainable Agriculture. Lewis Publishers, 2000, литературы. 1952, 634 с. USA, Florida, 357 p.

AKADEMOS 2/2018| 63 ŞTIINŢE POLITICE

OPORTUNITATEA EUROATLANTICĂ DE ASIGURARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE

Doctor în științe politice Veaceslav UNGUREANU Institutul de Cercetări Juridice și Politice

THE EURO-ATLANTIC OPPORTUNITY FOR ENSURING NATIONAL SECURITY Summary. Although it is a small state, the Republic of Moldova is a source of regional insecurity, instability and uncertainty, which, in the current geopolitical context, draws an increased attention of the West. In the context of the redefi nition of the regional geopolitical architecture in South-Eastern Europe, the Euro-Atlantic community countries perceive it as an element of a geostrategic game, a situation that has an imminent impact on the national security. Under these circumstances, the Republic of Moldova needs to capitalize its Euro-Atlantic opportunities to ensure the national security, depending on the geopolitical situation, the security environment in the South-Eastern Europe, and the national interest. The substantial role in strengthening the national security provided by the process of re-designing the regional geopolitical architecture will be played by the place the Republic of Moldova will be taking in the geostrategic arrangements of the European security system, which would ultimately contribute to the modifi cation of the status of the Republic of Moldova from a consumer to a provider of a regional security. Keywords: geopolitical architecture, national security, security complex, regional subsystem, hybrid warfare, permanent neutrality, geopolitical/ geostrategic interests, re-dimensioning process, re-edifi cation process, international relations, the Euro-Atlantic structures.

Rezumat. Deși este un stat mic, Republica Moldova constituie o sursă de insecuritate, instabilitate și incertitudine regională, ceea ce, în actuala conjunctura geopolitică, atrage asupra sa o atenţie sporită a Occidentului. În contextul reedifi cării arhitecturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est, țările comunității euro-atlantice o percep ca pe un element al unui joc geostrategic, situație care generează un impact iminent asupra securităţii naţionale. În aceste condiții, Republica Moldova trebuie să-și valorifi ce oportunitățile euroatlantice de asigurare a securității naționale în funcție de conjunctura geopolitică, de mediul de securitate din Europa de Sud-Est și de interesul naţional. Rolul substanţial în fortifi carea securității naționale, oferit de procesul de reedifi care a arhitecturii geopolitice regionale, îl va juca locul pe care îl va ocupa Republica Moldova în aranjamentele geostrategice ale sistemului de securitate europeană, fapt ce ar contribui, în fi nal, la modifi carea statutului Republicii Moldova din cel de consumator în în cel de furnizor de securitate regională. Cuvinte-cheie: arhitectura geopolitică, securitatea națională, complex de securitate, subsistem regional, război hibrid, neutralitatea permanentă, interese geopolitice/ geostrategice, proces de redimensionare, proces de reedifi care, relații internaționale, structuri euroatlantice.

Prăbușirea sistemului internațional bipolar a de- de Sud, Asia Mică, Orientul Apropiat, spațiul pontic terminat o nouă confi gurație a raporturilor de forțe și spațiul mediteranean; este poziţionată aproape de ale marilor puteri în Europa de Sud-Est, suprimând zona confl ictuală a Orientului Apropiat; formează un vechea hartă geopolitică a securității regionale și edi- segment al frontierelor de sud-est ale Uniunii Euro- fi când o nouă arhitectură a evoluției relațiilor interna- pene și de sud-est ale Organizației Tratatului Atlan- ționale. Importanța geopolitică a Europei de Sud-Est ticului de Nord; țările din estul acestei regiuni sunt a fost întotdeauna actuală. Această regiune reprezintă limitrofe spațiului pontic, în cadrul căruia mai multe și astăzi confl uența intereselor geopolitice ale marilor dintre ele se confruntă cu războaie hibride declanșate puteri, miza fi ind dominația Europei de Est și a spa- pe teritoriile sale de Federaţia Rusă. Aceste confl icte se țiului geostrategic ponto-caspic pentru exercitarea afl ă fi e într-o stare „înghețată”, fi e într-o stare „fi erbin- infl uenței geopolitice în zonele adiacente, cum ar fi : te”, soldate cu apariția regiunilor secesioniste sau chiar regiunea de Vest a spațiului postsovietic, Caucazul și cu pierderi de teritoriu prin anexare; deține controlul Orientul Mijlociu. asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care repre- Relevanța geopolitică a regiunii Europa de Sud- zintă unica poartă de ieșire la Oceanul Planetar pentru Est este caracterizată de următorii factori: se găsește statele limitrofe ale spațiului pontic; este conectată la la confl uenţa a șapte regiuni de mare importanţă ge- axa energetică Asia Centrală – Marea Caspică – Cau- opolitică – Europa Centrală, Europa de Est, Europa cazul de Sud – Marea Neagră și este străbătută de di-

64 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE POLITICE verse rute energetice ce asigură cu hidrocarburi statele de apropiere geografi că în stabilirea regiunilor și rolul europene sau prin care se preconizează construcția subsistemelor regionale în relațiile internaționale [1, altor proiecte energetice pentru transportul petrolului p. 234-245; 2, p. 320-328]. K. Kaiser acreditează su- caspic și al celui din zona Asiei Centrale, sau a gazelor poziția că subsistemele regionale sunt defi nite, în ge- din Orientul Mijlociu spre consumatorii din Occident; neral, drept structuri de relații ce se desfășoară într-o include un important număr de porturi militare și ci- oarecare proximitate geografi că și sunt caracterizate vile; este mediu propice pentru cooperarea economi- de un anumit grad de intensitate, precum și de conști- că, militară și culturală și deţine un potenţial demo- entizarea existenței acestora de către actorii implicați grafi c și economic foarte important pentru Europa. [3, p.86]. M. Brecher susține că, pentru a fi considerat Noile transformări ale arhitecturii geopolitice subsistem regional, nu sunt sufi ciente doar structuri regionale din Europa de Sud-Est exprimate, pe de o de relații, dar este necesară și recunoașterea acestuia parte, prin evenimentele din Ucraina, care au impul- atât de către actorii implicați, cât și de către ceilalți sionat replierea intereselor geostrategice ale Orga- actori internaționali [4, p. 220]. Totodată, W. Agor și nizației Tratatului Atlanticului de Nord și Federației A. Suarez completează ideea lui M. Brecher, iden- Ruse, iar pe de altă parte, jocurile de putere marcate tifi când numărul minim de actori pentru a forma o de eforturile statelor mici de a ieși din sferele de in- regiune, accentuând existența a trei subiecți interna- fl uenţă ale unor state și de a intra în altele, unde pot ționali, admițând și situații în care unele supraputeri, să-și promoveze pe deplin propriile interese, precum împreună cu un alt stat vecin mai mic, formează un și să-și asigure securitatea națională, au determinat subsistem regional distinct [5, p. 163]. E. Adler și reconfi gurarea securității regionale. Abordarea feno- M. Barnett consideră că actorii subsistemului regional menului securității regionale, care constituie struc- pot fi nu doar statele naționale care păstrează mono- turi subsistemice de relații de securitate instituite de polul în acest domeniu, dar și diverse structuri, de la un grup de state situate geografi c în apropiere unele organizații și alianțe regionale până la comunități regi- față de altele, duce la o mai bună percepție a securi- onale de securitate și mișcări sociale sau revoluționare tății naționale a acestora. Subsistemele securității re- regionale [6, p. 53-62]. Conceptul de subsistem regio- gionale provin din mecanismul prin care riscurile și nal, în opinia lui E. Haas și J. Nye, se mai poate referi la amenințările, în special cele politice și militare, sunt procese de integrare regională și la fl uxuri (economice cel mai puternic resimțite atunci când se manifestă și/sau societale), recurente și non-instituționalizate [7, pe o rază mai restrânsă. Conferirea unei identități p. 105]. Conform lui K. Kaiser, încercările de a siste- ferme subsistemelor regionale determină edifi carea matiza varietatea de actori și de interacțiune dintre ei a două niveluri intermediare de analiză între sistem în contextul evoluțiilor proceselor regionale s-a soldat și stat, acestea fi ind: subsistemele și modelul relații- cu identifi carea unei structuri ce include următoarele lor dintre ele. Ideea de subsistem tradițional, cu un elemente: subsisteme regionale, subsisteme regionale potențial pentru scopul analizei securității, este noți- transnaționale, subsisteme regionale interguverna- unea echilibrului de putere regională, care, în opinia mentale, subsisteme regionale complexe integrate [3, lui B. Buzan, nu s-a dovedit niciodată foarte utilă, p. 90-93]. H. Morgenthau, R. Axelrod, R. Keohane, deoarece a fost restrânsă la o singură dimensiune – R. Jervis și T. Risse menționează importanța impactu- puterea, cu ajutorul căreia marile puteri au zdrunci- lui pe care îl pot avea subsistemele regionale, lăsând nat arhitectura regională. Deși echilibrele regionale pe planul secund clasifi carea lor, acceptând faptul că ale puterii funcționează, fi ind o trăsătură substanția- relațiile regionale interguvernamentale pot genera noi lă a mediului de securitate, ele pot fi distorsionate de relații regionale interguvernamentale, ceea ce înseam- acțiunile globale ale marilor puteri, dat fi ind faptul nă că alianțele regionale pot crea fi e contra-alianțe, că nivelul de susceptibilitate în raport cu infl uențele fi e imitatori de alianțe[7, p. 105]. R. Falk, A. Bailes și externe este unul sporit. A. Cottey consideră că subsistemele regionale sunt Conceptul privind subsistemele regionale, abordat mai degrabă complexe integrate decât strict intergu- din perspectiva integrării prin prisma idealistă și func- vernamentale sau transnaționale și că dimensiunile de ționalistă, au constituit preocupările lui B. Russett, securitate sunt din ce în ce mai strâns legate unele de L. Cantori și S. Spiegel despre fundamentarea integră- altele, mai ales la nivel regional [7, p.106]. În opinia lui rii regionale, întreprinzând și o încercare ambițioasă M. Haas, ideea de subsistem regional, considerată sub- de a constitui un cadru comparativ la nivel regional grup din sistemul internațional, reprezintă o viziune pentru studiul relațiilor internaționale. În viziunea generală despre felul în care ar putea fi defi nită regi- lor, este necesară excluderea nivelurilor de analiză a unea, încercând cu M. Brecher să formuleze concepte statului și sistemului în favoarea abordării conceptului privind subsistemele subordonate, bazate pe noțiuni

AKADEMOS 2/2018| 65 ŞTIINŢE POLITICE

deosebit de largi despre ceea ce constituie o regiune cită a modelului relațional și a caracterului insecurită- [8, p. 100; 4, p. 225]. L. A. Ghica susține că, în cazul ții, altul decât cel oferit de abstracția brută a punctului subsistemelor regionale, atenția era îndreptată, în spe- de vedere al echilibrului de putere. Pe această bază, cial, asupra posibilelor relații dintre nivelul național și subsistemele de securitate regională pot fi văzute în cel regional, în cazul sistemelor subordonate princi- termenii unor modele de amiciție/inimiciție substan- palul obiect de studiu a fost dinamica relațiilor dintre țial restrânse în anumite zone geografi ce, B. Buzan ca- sistemul internațional (sistem dominant) și subuni- talogându-le drept complexe de securitate pe care le tățile sale (sistem subordonat). Conform modelului defi nește ca pe un grup de state ale căror primordiale teoretic, orice sistem subordonat reproduce, în mod preocupări de securitate le asociază sufi cient de înde- necesar, confl ictul ideologic și problemele generate de aproape, încât securitățile lor naționale să nu poată fi bipolaritatea sistemului dominant, astfel că este su- luate în considerare în mod realist separat una de alta. fi cientă înțelegerea dinamicii relațiilor geostrategice Complexele de securitate indică atât caracterul tră- dintre supraputerile sistemului dominant pentru a de- săturilor care defi nește grupul de state ce determină scrie și prezice modul de comportament internațional securitatea regională, cât și noțiunea de interdepen- în orice zonă de pe mapamond [7, p. 106]. M. Brecher, dență intensă a rivalității și a intereselor împărtășite, la rândul său, specifi că existența mai multor grade de distingând un grup anumit de state de vecinii săi [10, apropiere și relevanță pentru politica externă și de se- p. 196-197]. curitate a statelor din sistemul subordonat cu supra- În opinia noastră, conceptul complexelor de puterile din sistemul dominant, care sunt reliefate sub securitate este o metodă general-științifi că care formă de cercuri concentrice, iar alteori în termeni permite realizarea unei analize și sinteze, deducții și dihotomici [9, p. 118-120, 138]. În viziunea sa, pentru inducții ale comportamentului atât al actorilor in- majoritatea statelor, subiectele de securitate și politică terni din cadrul complexelor regionale ale sistemului externă derivă din contextul regional și transferarea în subordonat, cât și al actorilor externi din cadrul sis- plan regional a logicii sistemului dominant poate duce temului internațional dominant, utilizând conceptul la distorsionări în cercetarea relațiilor internaționale behaviorist, precum și servește pentru a reliefa gradul [4, p. 213]. B. Buzan este de părere că, în pofi da în- de securitate regională în cadrul cercetărilor privind cercării de a investiga regiunea pe întreaga agendă a securitatea internațională, asigurând un suport teore- relațiilor internaționale în termenii subsistemului re- tico-practic în identifi carea subiecților regionali dis- gional și sistemului subordonat, edifi carea unui cadru tincți, dar și intereselor geopolitice ale marilor puteri comparativ detaliat s-a dovedit a fi prea complexă și în diferite regiuni în cadrul studiilor de securitologie. difi cilă pentru a rezolva o problemă regională, precum Considerăm că un complex de securitate poate fi con- și a defi ni o noțiune a regiunii acceptată pe larg [10, p. stituit atunci când reedifi carea arhitecturii geopolitice 195]. W. Th ompson de asemenea constată lipsa de pro- regionale este determinată de contextul internațional gres pe calea dezvoltării oricărui suport teoretic epis- care este orientat în interiorul regiunii, fi ind caracte- temologic [11, p.115]. Potrivit experților M. Ayoob, rizat ca unul puternic, exercitând o infl uență asupra B. Buzan, G. Rizvi și O. Waever, care au eludat în pro- relațiilor de securitate dintre un grup de state vecine cesul cercetării multe dintre difi cultățile cu care s-au afl ate într-o zonă geopolitică, iar contextul regional – confruntat predecesorii, focalizându-se asupra regi- ca interacțiune de securitate dintre statele vecine din unilor în termenii relațiilor de securitate, realizând cadrul complexului de securitate care este orientat o abordare mai îngustă și mai fl exibilă cu o geneză spre exteriorul regiunii în plan internațional poate fi mai fermă în realitățile relațiilor regionale decât cea estimat ca unul slab. Interdependențele și interacțiuni- a integraționiștilor, considerând domeniul de securi- le regionale din cadrul complexelor de securitate sunt tate ca fi ind unul mai larg decât domeniul puterii și mai puternic focalizate în rândul membrilor grupului având utila trăsătură de a încorpora o bună parte din- de state decât între statele din afara lui. tre percepțiile derivate din analiza puterii [10, p. 195]. Procesul de reedifi care a arhitecturii geopolitice B. Buzan reliefează în defi nirea securității regionale regionale din Europa de Sud-Est a fost impulsionat elementul principal care trebuie să fi e adăugat relații- de promovarea consecventă de către Federația Rusă lor de putere, insistând asupra modelului de amiciție în ultimele două decenii prin intermediul realizării și inimiciție ce rezultă dintr-o varietate de probleme politicii sale externe a ideii neacceptării modelului de care nu puteau fi prevăzute printr-o simplă luare în ordine mondială existentă pe care o numește unipo- considerare a distribuției puterii. În opinia sa, supli- lară, fi indcă se dovedește a fi „instabilă și ameninţată nind cercetările securității regionale cu dimensiunea de confl icte”, exprimând preferinţa pentru multipola- amiciție/inimiciție, acestea obțin o viziune mai expli- ritate, astfel aspirând la redobândirea statutului geo-

66 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE POLITICE politic de mare putere și de actor major în stabilirea și matică, având un impact distructiv asupra infrastruc- realizarea agendei politicii mondiale. Federația Rusă, turii și psihologic asupra populației civile, și abia după manifestând o diplomație abilă, a reformat și moder- constrângerile impuse de comunitatea internațională nizat puterea militară, a revizuit strategia de securitate părții agresoare componenta militară este conservată, și doctrina militară, a dezvoltat și a aplicat în practică ulterior fi ind aplicate alte mijloace nonletale pentru noi tehnici și tehnologii de luptă, dezlănțuind războ- subminarea potențialului de dezvoltare a statului, fapt iul hibrid împotriva statelor vecine. S-a demarat astfel ce determină caracterul evolutiv al războiului hibrid. procesul de gravitare spre polul opus celui occidental, Subliniem că arhitectura geopolitică a securității pentru a păstra zona-tampon constituită din state ne- regionale din Europa de Sud-Est în perioada postrăz- utre și loiale față de Federația Rusă și contracara ex- boi rece este determinată de reconfi gurarea intereselor tinderea spre Est a Alianței Nord-Atlantice și Uniunii geostrategice ale Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene. Prin urmare, aceste acțiuni au contribuit la Europene, pe de o parte, și ale Federației Ruse, pe de schimbarea paradigmei sistemului de securitate euro- altă parte, producând schimbări importante în area- peană, fapt ce caracterizează politica de asigurare a se- lul geopolitic în care este plasată Republica Moldova. curității naționale a Federației Ruse și importanța pro- Continuarea proceselor integraționiste din regiunea tejării sferelor de infl uență prin realizarea intereselor Balcanilor de Vest, dar și evenimentele din Ucraina geopolitice la nivel regional. Potrivit lui C-C. Ioniță, din 2014, au intensifi cat prezenţa Occidentului în Eu- în urma evoluției confl ictelor militare de la începutul ropa de Sud-Est ce amplifi că interesul faţă de Repu- sec. al XXI-lea, care au tendința de a-și schimba frec- blica Moldova, fi ind considerat un stat cu o prezență vent fi zionomia în ceea ce privește gradul de sofi stica- militară a Federației Ruse pe teritoriul său și cu un re și caracterul, numeroși experți militari acordă aten- confl ict înghețat în raioanele de est, ce constituie o ție sporită complexității și diluării tipurilor de război, amenințare la adresa securității regionale. precum și combinării frecvenței crescute cu letalitatea Potrivit opiniei mai multor experți europeni, pro- acțiunilor. tagoniști ai euroscepticismului, Republica Moldova Cunoscut la nivel teoretic drept război hibrid, este situată dincolo de frontierele civilizaţiei occidenta- acest nou tip de confl ict cuprinde o combinație unile, în sfera infl uenţei tradiţionale a Federației Ruse, iar o că de amenințări hibride ce permit exploatarea mul- extindere a Occidentului limitată doar la ţările care, din titudinii de provocări rezultate prin utilizarea tuturor punct de vedere istoric, sunt parte a creștinătăţii occi- acțiunilor strategice și tactice, de cele mai multe ori dentale, determină dominația Federaţiei Ruse asupra simultan [12, p. 64]. Nu suntem de acord cu ipoteza Serbiei, Bulgariei, României, Republicii Moldova, Bela- susținută de un grup de experți militari și polemologi rusului și Ucrainei. Partizanii acestei teorii, în mod ex- că războiul hibrid este un război asimetric, cu utiliza- plicit „lasă” Federaţiei Ruse dreptul de a ține sub control rea minimă a potențialului militar, în scopul realizării teritoriul considerat de infl uenţă tradiţională ruseas- obiectivelor și intereselor geostrategice, precum și cu că, doctrină care parțial s-a adeverit a fi incontestabilă, afi rmația lui F. van Kappen că războiul hibrid include fi ind zdruncinată de redimensionarea intereselor ge- un spectru larg de acțiuni în care componenta militară opolitice ale Occidentului și Federației Ruse în Euro- are un rol nesemnifi cativ, atribuindu-se importanță pa de Sud-Est. Considerăm că în 2004, după aderarea majoră altor mijloace nonletale precum sunt cele poli- României și Bulgariei la Organizația Nord-Atlantică și tice, economice, informaționale și psihologice, ce i-ar în 2007 la Uniunea Europeană, Federaţia Rusă și-a pier- permite să obțină rezultatele scontate, cauzând preju- dut infl uenţa geopolitică asupra acestor state. Aceasta dicii mecanismului funcționării statului adversarului, în lumina evenimentelor din spaţiul Balcanilor de Vest, astfel demoralizând societatea [13, p.27]. Considerăm referindu-ne la integrarea în 2004 a Sloveniei în Uniu- abordarea nonletală a războiului hibrid ca fi ind una nea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, aderarea în eronată, ce creează o stare de falsă siguranță a statului, 2009 a Croației și Albaniei la Organizația Nord-Atlan- situație în care este respinsă orice implicare militară tică, în 2013 a Croaţiei la Uniunea Europeană, dar și în din partea oricărui stat, precum și neacordarea atenției 2017 a Muntenegrului la Alianța Nord-Atlantică, con- sporite cercetării în profunzime a premiselor și a context care denotă pierderea spațiului geopolitic de către textului geopolitic favorabil declanșării fazei militare a Federația Rusă și retragerea acesteia în zona statelor războiului hibrid, aceasta fi ind unica care contribuie postsovietice. De asemenea, Macedonia și Bosnia și eminamente la realizarea intereselor geostrategice. Ți- Herţegovina sunt state partenere care aspiră la obține- nem să precizăm că cea mai importantă și una dintre rea calității de membru al Organizației Nord-Atlanti- primele faze ale războiului hibrid este cea militară, ce, prima fi ind respinsă în 2009 de Grecia din motive după informațional-propagandistică și politico-diplo- simbolistice, însă care insistă în continuare pe această

AKADEMOS 2/2018| 67 ŞTIINŢE POLITICE

dimensiune de securitate, semnând în 2018 un Acord le Unite ale Americii. În cele din urmă, miza efortului cu Grecia privind schimbarea titulaturii din Fosta Re- Statelor Unite ale Americii este rolul pe termen lung publică Iugoslavă a Macedoniei în Republica Macedo- în Europa, dat fi ind faptul că o nouă Europă încă se nia de Nord, iar a doua, fi nalizând procesul de negocieri conturează, în condițiile reedifi cării arhitecturii geo- privind Planul de Acțiuni, s-a plasat în zona de așteptare politice regionale, rămânând în continuare, din punct a intrării în vigoare a acestuia. Totodată, Serbia și Koso- de vedere geopolitic, o parte a spațiului euroatlantic, vo, semnând deja un Plan Individual de Acțiuni privind extinderea Alianței Nord-Atlantice fi ind una esenția- Parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică, se bucură de lă. Urmare a confruntărilor geopolitice dintre Statele obținerea statutului de partener. Unite ale Americii și Federaţia Rusă pentru sfera de Cât privește relațiile de cooperare ale statelor din infl uenţă în Europa de Sud-Est, se constată existenţa regiunea Balcanilor de Vest cu Uniunea Europeană, pu- unor repercusiuni care determină dinamica evoluţiei tem menționa că în 2005 Macedonia a primit statutul de asigurării securităţii naționale a Republicii Moldova. țară candidată, în 2010 este stabilit statutul de candidat În viziunea noastră, declanșarea războaielor hibri- și pentru Muntenegru, iar Serbia în 2012 și Albania în de de către Federația Rusă, în perioada de după în- 2014 și-au obținut același statut în raport cu Uniunea cheierea războiului rece, împotriva statelor din spațiul Europeană. În același timp, Bosnia și Herţegovina și postsovietic, reprezintă acțiuni ale politicii externe de Kosovo au semnat Acordul de Stabilizare și Asociere semnifi cație geopolitică cu scopul de a proteja sfera sa la Uniunea Europeană, asumându-și angajamente și de infl uenţă, apelând inclusiv și la forța militară pen- demonstrând capacitatea de țări potențial candidate tru a contracara procesul de extindere a Organizației pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prin urmare, Nord-Atlantice și Uniunii Europene spre Est. Un alt infl uența geopolitică a Federației Ruse asupra statelor aspect important al reconfi gurării arhitecturii geopo- din regiunea Balcanică este treptat diminuată, cedând litice regionale se referă la nerespectarea angajamen- sfera de infl uență Occidentului care vine cu oferte telor de către Federația Rusă în cadrul unor acorduri mai tentante privind stabilizarea economică și asigu- de securitate regională. În opinia autorităților centrale rarea securității în această zonă. Iniţiativa, lansată la ale Federației Ruse, respectarea acestora subminează 28 mai 2008 de către Polonia și Suedia și susţinută de securitatea națională. Astfel, în cadrul Summit-ului toți membrii Uniunii Europene, de a institui proiectul OSCE de la Istanbul din 1999 a fost adoptată Decla- „Parteneriatul Estic” în cadrul Politicii Europene de Ve- rația Finală în care s-a consemnat intrarea în vigoare cinătate, menit să consolideze relaţiile de vecinătate în a Tratatului Forțelor Armate Convenționale în Europa baza cooperării avansate a Uniunii Europene cu Repu- revizuit, iar Federația Rusă și-a asumat angajamentul blica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia privind retragerea armamentului și trupelor sale stați- și Belarus pentru o eventuală aderare a acestor state la onate pe teritoriul Republicii Moldova și al Georgiei, Uniunea Europeană, este perceput de Federația Rusă ca prevederi care n-au fost respectate, ulterior fi ind con- o ingerință în spațiul Comunității Statelor Independen- diționate de Germania în timpul negocierilor inițiate te, considerat sfera de infl uență exclusivă rusă. E. Bădă- de Federația Rusă cu privire la modifi carea mecanis- lan accentuează rolul determinant al Federaţiei Ruse mului de asigurare a securității regionale, fapt ce urma și al Statelor Unite ale Americii în Europa de Sud-Est să se soldeze cu instituirea unui nou sistem de securi- asupra procesului de stabilizare și securitate regională, tate europeană. precedat de o acomodare geopolitică de lungă dura- Este puțin probabil ca și Rezoluția adoptată la tă, cu impact asupra securității naționale a Republicii 22 iunie 2018 de Adunarea Generală a Organizației Moldova. Statele din Europa de Sud-Est vor continua Națiunilor Unite privind retragerea completă și ne- să aibă difi cultăţi în conturarea politicii externe, dar condiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul se vor manifesta și ca elemente-cheie în relaţiile dintre Republicii Moldova, care nu are un caracter obligato- Occident și Federaţia Rusă. Pentru soluționarea pro- riu, să fi e onorată de Federația Rusă. În acest context, blemelor de securitate din această zonă se impune im- I. Chifu reliefează că angajamentele în cauză nu vor plicarea mai mare a Uniunii Europene prin Politica de fi respectate, și, mai mult ca atât, Federația Rusă a Securitate și Apărare Comună [14, p. 22-23]. sistat în 2007 aplicarea Tratatului Forțelor Armate Considerăm acțiunile de aderare ale statelor din Convenționale în Europa, iar în 2015 a luat decizia să Europa de Sud-Est la Organizația Nord-Atlantică și întrerupă participarea la întrunirile grupului comun Uniunea Europeană ca fi ind procese integraționiste de consultativ, suspendarea devenind astfel completă și rivalitate geopolitică cu Federația Rusă, care provoacă defi nitivă în cadrul Tratatului Forțelor Armate Con- indubitabil reacţie simetrică din partea acesteia pentru venționale în Europa [15, p.19]. Acest fapt, în accep- a-și reitera poziţia sa de mare putere în raport cu State- ția noastră, îi va permite în mod unilateral asigurarea

68 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE POLITICE contingentelor militare cu armament convențional, Evidențiem că pentru asigurarea securităţii unui dislocate pe teritoriul statelor din spațiul postsovietic, stat mic cum este Republica Moldova contează nu atât în contextul ultimelor evenimente din Ucraina, fără dimensiunea geografi că, cât amplasarea sa geopolitică înștiințarea partenerilor occidentali, înclinând balanța prin prisma importanţei pe care o are pentru realizarea de securitate regională în favoarea sa. Relevanța acți- intereselor geostrategice ale marilor puteri în Europa de unilor geostrategice de extindere a sferei de infl uență Sud-Est. Existența avantajelor, precum și a riscurilor a Alianței Nord-Atlantice asupra statelor din regiunea securității naționale a Republicii Moldova, ca urma- Balcanilor de Vest și amplasarea în Europa de Est a re a reconfi gurării arhitecturii geopolitice regionale și noilor elemente ale scutului american de apărare an- a mediului securității regionale, indică prezența atât tirachetă amplifi că confruntarea dintre Occident și a enormelor oportunități privind diminuarea pro- Federația Rusă în realizarea intereselor geopolitice vocărilor la adresa securităţii naţionale, care poate fi în Europa de Sud-Est, edifi când un nou context de consolidată prin abandonarea zonei-tampon în care securitate regională. Potrivit lui I. Chifu, instalarea se afl ă Republica Moldova, și anume prin mecanisme sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu din integraţioniste de orientare euroatlantică, cât și a pro- România și dislocarea bazelor militare ale Organiza- babilității conservării statutului de stat-tampon între ției Nord-Atlantice în proximitatea spațiului pontic Occident și Federația Rusă cu păstrarea statutului de produc eminamente reacția Federației Ruse de a for- neutralitate permanentă, desconsiderat de Rusia prin tifi ca escadrila aeriană din Crimeea cu bombardiere menținerea contingentului militar și a munițiilor în strategice pentru a echilibra balanța militară regiona- raioanele de est ale Republicii Moldova și sistarea re- lă. Pe lângă escadrila de bombardiere, Federația Rusă lațiilor de cooperare cu Organizația Nord-Atlantică și urmează să desfășoare în Crimeea și complexe de ra- Uniunea Europeană pe dimensiunea de securitate și chete inclusiv cu capacitate nucleară [15, p. 19-20]. apărare, acțiuni ce vor amplifi ca amenințările și vor O. Serebrian și V. Croitoru arată că, din punctul intensifi ca riscurile diminuând capacitatea de asigura- de vedere al amplasării geopolitice în contextul ree- re a securității naționale. difi cării arhitecturii securității regionale din Europa Potrivit lui C. Manolache, Republica Moldova de Sud-Est, Republica Moldova se afl ă la confl uenţa depune eforturi pentru asigurarea securității națio- intereselor geopolitice ale Alianței Nord-Atlantice și nale prin contracararea sau minimizarea amenință- Uniunii Europene, pe de o parte, ale Federaţiei Ruse rilor, riscurilor și vulnerabilităților de sorginte exter- și Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, pe nă, care se manifestă cu intensitate variată în diferite de altă parte, ceea ce edifi că o zonă-tampon de secu- perioade. Unele amenințări și riscuri se perpetuează, ritate, cu exercitare de presiune geopolitică asupra se- important fi ind de a regândi politicile de asigurare curității naționale a Republicii Moldova. Importanța a securității și de a reconfi gura sistemul național de ce îi este atribuită Republicii Moldova se exprimă securitate în contextul proliferării pericolelor rea- prin interferenţa a doi factori geostrategici regionali le și potențiale, sistemice și asistemice [16, p. 298]. semnifi cativi, fi ecare dintre actorii geopolitici depu- Suntem de acord cu supoziția susținută de V. Juc nând eforturi pentru a-și consolida pozițiile, și anu- că Republica Moldova se regăsește la interferența me: importanţa strategică pentru Federaţia Rusă din intereselor geopolitice din Europa de Sud-Est ale ac- perspectiva vecinătăţii cu Organizația Nord-Atlanti- torilor majori și doar factorii externi sunt în măsu- că și Uniunea Europeană; relevanţa securității regio- ră să infl uențeze decisiv asupra asigurării securității nale pentru Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Euro- unui stat mic, care este impus să promoveze o politi- peană care se încadrează în categoria amenințărilor că externă activă [17, p. 177]. În opinia noastră, da- asimetrice, dar și convenționale. În ordinea de idei torită situaţiei geopolitice regionale create, Republica reliefată, opinăm că reconfi gurările arhitecturii geo- Moldova încearcă să intre în scheme geostrategice ce politice regionale denotă gradul înalt de intensitate ar permite să părăsească zona de coliziune dintre Oc- al relațiilor de rivalitate dintre Occident și Federaţia cident și Federaţia Rusă, iar perspectiva posibilă de Rusă, ambele având interese specifi ce în zona Euro- transcendere a situaţiei geopolitice de confl ict poa- pei de Sud-Est, care determină geopolitica securităţii te fi regândită și prin abordarea ideii de integrare în naţionale a Republicii Moldova. Astfel, în domeniile structurile euroatlantice, care presupune includerea politicii externe, securităţii și apărării, ambele părţi Republicii Moldova cu întregul teritoriu recunoscut își acomodează poziţiile datorită învecinării, exer- internaţional. Ignorarea acestor oportunităţi ar su- citând presiuni de ordin geopolitic pentru a putea prima reforma sectorului de securitate și, ulterior, ar infl uenţa geostrategia securității naționale a statelor duce la stagnarea procesului de modernizare și la lip- afl ate în zona-tampon. sa de atractivitate pentru statele europene.

AKADEMOS 2/2018| 69 ŞTIINŢE POLITICE

Actualmente, capabilitatea Republicii Moldova precum și reprezintă o provocare la adresa securităţii de a depăși ameninţările externe la adresa securităţii naţionale și un impediment pentru dezvoltarea și mo- naţionale este insufi cientă. Prin urmare, diminuarea dernizarea Republicii Moldova. lor trebuie să devină un obiectiv fundamental în re- V. Juc este de părere că participarea Republicii dimensionarea securității naționale, dat fi ind faptul că Moldova la Programul Parteneriatul pentru Pace este acestea sunt generate, în special, de conjunctura geo- importantă pentru aprofundarea cooperării între ali- politică regională din Europa de Sud-Est și de statutul ați și parteneri prin dezvoltarea în comun a unui set geopolitic al Republicii Moldova. În această ordine de de instrumente, iar transformarea ideilor în acțiuni idei, V. Juc acreditează opinia că Republica Moldova de redimensionare a securității naționale i-ar permite se afl ă într-un spațiu de înaltă intensitate geopolitică, Republicii Moldova aplicarea experienței internați- reprezentând teritorial linia de demarcațiune dintre onale în reconstrucția sectorului național de apărare sferele de infl uență a doi actori majori și este opor- și securitate. Programul reprezintă un mecanism de tun de a transfera această linie spre Est, restructurând cooperare și nu presupune obligativitatea aderării la aranjamentele de cooperare și securitate prin apro- această structură, ci identifi carea soluțiilor pentru sta- fundarea relațiilor cu Alianța Nord-Atlantică, dar și bilirea încrederii și realizarea proiectelor comune pe luând parte la programele și politicile care ar permite fi liera Alianță – state partenere. În condițiile statutu- realizarea procesului de redimensionare a securității lui de neutralitate permanentă, participarea Republi- naționale a Republicii Moldova [17, p.178]. Acest pro- cii Moldova la Parteneriatul pentru Pace reprezintă ces, consideră V. Juc, poate fi asigurat cel mai efi cient, singura oportunitate de cooperare activă cu Organi- având o dimensiune geopolitică pregnantă în condi- zația Nord-Atlantică, fi ind elaborat în acest scop un țiile integrării euroatlantice, totodată, precizând că program individual [19, p. 713]. Considerăm statutul abrogarea statutului de neutralitate permanentă, care de neutralitate permanentă elementul fundamental în este un complex de acțiuni multidimensionale, nu determinarea realizării procesului de redimensionare presupune expres integrarea euroatlantică a Republicii a securității naționale a Republicii Moldova care re- Moldova, însă calitatea de stat membru al Organizației prezintă o vulnerabilitate la adresa securității naționa- Nord-Atlantice este în măsură să-i asigure securitatea le, diminuând capacitatea de prevenire și contracarare națională cel mai efi cient, datorită art. 5 al Tratatului a noilor riscuri și ameninţări cu caracter fl uctuant. de la Washington din 4 aprilie 1949 [18, p. 207-208]. Prin urmare, Republica Moldova, devenind o sursă de Totodată, V. Juc exprimă aserțiunea că relațiile insecuritate latentă, care, fi ind determinată de contex- dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică tul geopolitic regional, încearcă să elimine toate con- sunt marcate esențial de doi factori – statutul auto- strângerile în aprofundarea relațiilor de cooperare cu proclamat de neutralitate și prezența forțelor militare Alianța Nord-Atlantică și își asumă, totodată, un rol ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, important în arhitectura de securitate europeană, de- ambii având repercusiuni în procesul de fortifi care a venind un partener predictibil și furnizor de securitate securității naționale. Republica Moldova nu poate să regională. facă abstracție de parteneriatul cu un asemenea actor Refl ectând asupra impactului exercitat de statutul important cum este Organizația Nord-Atlantică, cu de neutralitate permanentă în ceea ce privește procesul suportul căruia va evolua redimensionarea securității de redimensionare a securității naționale a Republicii naționale, iar evenimentele din Ucraina din 2014 au Moldova, reliefăm distingerea a trei curente de opinii demonstrat, cu lux de amănunte, precaritatea aces- în societate. Primul vizează menţinerea statu-quo-ului tui statut de neutralitate[17, p. 175]. Considerăm că neutralității Republicii Moldova în plan internațional acceptarea de către Republica Moldova a menținerii și acceptarea tacită a nerespectării pregnante de către statutului de neutralitate permanentă, care prin defi - Federația Rusă a acestui statut prin păstrarea trupelor, niţie exclude posibilitatea unei cooperări consolidate armamentelor, munițiilor și echipamentului în raioa- cu Alianța Nord-Atlantică, limitează instrumentele nele de est ale Republicii Moldova, iar în plan național – de interacţiune și interoperabilitate, eliminând opor- autoizolarea și nealinierea la politicile oricărei organi- tunitățile de asigurare a redimensionării securității zații politico-militare și neparticiparea la nicio acțiune naționale, care se va solda cu diminuarea capacității militară indiferent de caracterul acesteia: fi e exerciții de apărare și securitate. În opinia noastră, statutul de militare, fi e misiuni de pacifi care, mizându-se asfel neutralitate permanentă, care se regăsește la baza fun- pe propriile resurse și propriul potențial privind asi- damentării și instituţionalizării securităţii naţionale a gurarea securității naționale, totodată pledând pentru Republicii Moldova, determină incoerență în viziu- demilitarizarea țării sau pentru o armată numeric re- nea strategică privind asigurarea securității naționale, dusă, oferindu-i doar calitatea de atribut statal. Cel de

70 |AKADEMOS 2/2018 ŞTIINŢE POLITICE al doilea curent prevede oportunitatea de consolidare tă de către actorii internaționali drept o putere slabă, a securității naționale prin promovarea neutralității în a cărei securitate naţională este dependentă de fl uc- cadrul politicii externe în scopul recunoașterii de că- tuaţiile intereselor geopolitice ale marilor puteri din tre comunitatea internațională și garantarea de către Europa de Sud-Est și diminuată dacă nu se regăsește marile puteri a respectării acesteia, acceptând relațiile într-o coaliție de state cu o pondere majoră în siste- de cooperare cu Organizația Nord-Atlantică în limi- mul de securitate internațională sau dacă nu are vreo ta statutului de neutralitate, precum și participarea la importanţă pentru realizarea intereselor geopolitice/ misiunile de pacifi care, astfel amplifi când capabilita- geostrategice ale unor mari puteri. tea și interoperabilitatea armatei naționale și sporind Statutul de neutralitate permanentă al Republicii numărul militarilor în așa fel ca Republica Moldova să Moldova, care a fundamentat și instituţionalizat sis- contribuie la securitatea regională în calitate de parte- temul de securitate naţională, s-a dovedit a fi perimat, ner predictibil. Al treilea curent de opinii se referă la generând instabilitate pluridimensională în domeniul acţiunile diplomaţiei populare privind inocularea în securității. Realizarea oportunității euroatlantice de gândirea societăţii postsovietice a unor concepte noi asigurare a securității naționale a Republicii Moldo- de asigurare a securităţii naţionale, menite să zdrunci- va, prin utilizarea mecanismelor integraţioniste de ne stereotipurile formate în perioada războiului rece și, aderare la Organizația Nord-Atlantică, ar contribui la ulterior, demararea acţiunii de redimensionare a secu- renunțarea la statutul geopolitic de stat-tampon și la rității naționale prin renunţarea la statutul de neutrali- sporirea capacităților de contracarare a noilor ame- tate permanentă și aderarea la Organizația Tratatului ninţări, riscuri și vulnerabilităţi cu care se confruntă Atlanticului de Nord, care, eminamente, va contribui la Republica Moldova. Posibilităţile politico-militare fortifi carea securităţii naţionale. Alianţa Nord-Atlanti- oferite de Alianța Nord-Atlantică vor impulsiona for- că este unica organizaţie politico-militară cu un po- tifi carea sistemului de securitate națională al Republi- tenţial militar major de a reacţiona operativ pentru cii Moldova, iar angajamentele asumate vor consta în apărarea statelor membre în eventualitatea expunerii amplifi carea interoperabilităţii și atașarea la standar- acestora unor provocări. Statutul de neutralitate perdele euroatlantice. În acest sens, Republica Moldova manentă, fi ind perceput ca o stare perimată, care nu este interesată să materializeze un cadru de relaţii mult refl ectă dinamica transformărilor relaţiilor internaţio- mai dezvoltat cu structurile de securitate euroatlanti- nale, reconfi gurarea contextului geopolitic și capacita- ce, care ar constitui nu doar un factor de stabilizare a tea de interacţiune efi cientă pentru combaterea noilor statului, dar și un instrument-cheie de aderare la Ali- riscuri și ameninţări în adresa securităţii internaţiona- anța Nord-Atlantică. le/naţionale, este considerat o constrângere în procesul de modernizare a sistemului de securitate naţională. BIBLIOGRAFIE În concluzie subliniem că Republica Moldova se 1. Russett B. International Regions and the International afl ă într-un permanent proces de identifi care a lo- System: A Study in Political Ecology. Chicago: University of cului și rolului său în contextul geopolitic regional, Chicago Press, 1967. 252 p. adică a statutului său geopolitic, care este elementul 2. Cantori L., Spiegel S. Th e International Politics of Re- fundamental în asigurarea securității naționale a pu- gions: A Comparative Approach. Englewood Cliff s, N.J.: terilor mici. Realizarea oportunității euroatlantice de Prentice-Hall, 1970. 432 p. asigurare a securității naționale a Republicii Moldo- 3. Kaiser K. Th e Interaction of Regional Subsystems: va prin valorifi carea opțiunii de aderare la valorile Some Preliminary Notes on Recurrent Patterns and the Alianței Nord-Atlantice necesită o abordare pragma- Role of Superpowers. În: World Politics, Vol. 21, No. 1, tică și o abilitate politico-diplomatică, ceea ce ar ga- 1968, p. 84-107. ranta îndeplinirea obiectivelor intereselor securității 4. Brecher M. International Relations and Asian Studies: naţionale. Totodată, semnifi cația Republicii Moldova Th e Subordinate State System of Southern Africa. În: World pe scena internaţională este una neînsemnată, dar, da- Politics, Vol. 15, No. 2, 1963, p. 213-235. 5. Agor W., Suarez A. Th e Emerging Latin American Po- torită conjuncturii geopolitice în care se afl ă și statutu- litical Subsystem. În: Proceedings of the Academy of Politi- lui său de furnizor de insecuritate regională, se atestă cal Science, Vol. 30, No. 4, 1972, p. 153-166. o atenţie sporită din partea Occidentului. În contextul 6. Adler E., Barnett M. Security Communities. Cam- reedifi cării arhitecturii geopolitice regionale, SUA și bridge: University Press, 1998. 462 p. aliații lor o percep ca pe un element al unui joc ge- 7. Ghica L. A. Securitatea regională. Contexte, agende, ostrategic, situație ce generează un impact iminent identități. În: Politica de securitate națională: concepte, in- asupra securităţii naţionale. Din cauza potențialului stituții, procese/ Coord.: Ghica Luciana Alexandra, Zulean geopolitic redus, Republica Moldova este considera- Marian. Iași: Polirom, 2007, p. 99-116.

AKADEMOS 2/2018| 71 ŞTIINŢE POLITICE

8. Haas M. International Subsystems: Stability and Pola- Apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securi- rity. În: Th e American Political Science Review, Vol. 64, No. tate, 2004. 576 p. 1, 1970, p. 98-123. 15. Chifu I. Complexe de securitate și concepte regi- 9. Brecher M. Th e Middle East Subordinate System and onale. Regiunea Extinsă a Mării Negre. Integrarea insti- Its Impact on Israel`s Foreign Policy. În: International Stu- tuțională și capacitatea administrativă ca soluție pentru dies Quarterly, Vol. 13, No. 2, 1969, p. 117-139. securitate regională. În: Impact Strategic, 2011, nr. 2(39), 10. Buzan B. Popoarele, statele și frica. O agendă pentru p. 14-22. studii de securitate internaţională în epoca de după Războ- 16. Manolache C. Securitatea națională. În: Republica iul Rece. Chișinău: Cartier, 2014. 386 p. Moldova pe calea modernizării: studiu enciclopedic. Chiși- 11. Th ompson W. Th e Regional Subsystem: A Con- nău: F.E.-P. Tipografi a Centrală, 2015, p. 279-298. ceptual Explication and a Propositional Inventory. În: 17. Juc V. Securitatea națională și politica externă ale International Studies Quarterly, Vol. 17, No. 1, 1973, p. 89- Republicii Moldova în contextul transformărilor structu- 117. rale de sistem postrăzboi rece. Chișinău: F.E.-P. Tipografi a 12. Ioniță C.-C. Este războiul hibrid ceva nou? În: Im- Centrală, 2015. 200 p. pact Strategic, 2014, nr.4(52), p. 64-76. 18. Juc V. Edifi carea relațiilor internaționale postrăzboi 13. Cebotari S. Războiul hibrid. Unele considerațiuni. rece: aspecte teoretico-metodologice și replieri geostrategi- În: Revista Militară, 2015, nr.1 (13), p. 23-34. ce. Chișinău: Tipografi a-Sirius, 2011. 248 p. 14. Bădălan E. România în noul mediu de securitate 19. Juc V. Politica externă. În: Republica Moldova: Edi- după summitul de la Istanbul. Surse de instabilitate la ni- ție enciclopedică. Chișinău: Tipografi a „Bons Offi ces”, 2010, vel global și regional. București: Universitatea Naţională de p. 706-715.

Ion Moraru. New York. Peisaj citadin, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2009.

72 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

CONSILIUL SUPREM AL BASARABIEI ÎN PERIOADA AUGUST 1816 – APRILIE 1818

Doctor habilitat în istorie Alexei AGACHI Institutul de Istorie

THE SUPREME COUNCIL of BESSARABIA BETWEEN AUGUST 1816 – APRIL 1818 Summary. The research addresses and elucidates the foundation, structure, functions, subordination and activity of the Supreme Council of Bessarabia in the period August 28, 1816 – April 1818, who participated in the elaboration of the Establishment of organization of Bessarabia from April 29, 1818. Keywords: Establishment, Bessarabia, committee, council, civil servant, government, governor, law, deputy, custom.

Rezumat. În studiu este abordată și elucidată întemeierea, componența, funcțiile, subordonarea și activitatea Con- siliului Suprem al Basarabiei în perioada 28 august 1816 – aprilie 1818, care a participat la elaborarea Așezământului de organizare a Basarabiei din 29 aprilie 1818. Cuvinte-cheie: Așezământ, Basarabia, comitet, consiliu, funcționar, guvern, guvernator, lege, namesnic, obicei.

Înainte de a purcede la abordarea temei enunțate toate lucrările existente, ci tocmai invers, Consiliul este necesar să menționăm faptul că principala Suprem a fost acel organ care a participat la elabora- caracteristică a autonomiei provizorii și limitate, rea proiectului acestui Așezământ, examinând fi ecare acordată de către țarism Basarabiei în anul 1812 și re- articol, apoi aprobându-l în ultimă instanță în între- confi rmată în anul 1818, consta în crearea Consiliului gime, ulterior fi ind confi rmat de către împăratul Ale- Suprem al Basarabiei – organ de conducere superior, xandru I. Numai în articolul istoricului V. Tomuleț independent, subordonat împăratului Alexandru I este indicată data exactă a creării organului în cauză, și Consiliului de Stat al Rusiei. În anii de existență și afi rmându-se că el a fost format „din membrii celor activitate a acestei instituții se disting în mod evident două departamente ale Guvernului regional”, ceea două perioade. Prima începe cu data de 28 august ce, din păcate, nu este corect în întregime deoarece, 1816, când Consiliul Suprem a fast înfi ințat, și durează cum vom demonstra în continuare, din componen- până la 29 aprilie 1818, când împăratul Alexandru I ța lui făceau parte un șir de funcționari care nu erau a confi rmat un nou Așezământ al organizării regiunii membri ai departamentelor Guvernului regional, iar Basarabia. Cea de a doua perioadă începe de la data articolul propriu-zis este consacrat în întregime Con- intrării în vigoare a Așezământului menționat și du- siliului Suprem din perioada anilor 1818–1828 [1, rează până la 29 februarie 1828, când a fost adoptat un p. 370-374.]. Astfel, în știința istorică nu se cunoaște alt Așezământ de organizare administrativă a Basara- nimic despre prima perioadă de creare și activitate biei, potrivit căruia autonomia regiunii a fost lichida- a Consiliului Suprem al Basarabiei. Toate acestea ne tă, iar Consiliul Suprem a fost desfi ințat. permit să ne asumăm sarcina de a elucida în studiul În literatura istorică de specialitate domnește respectiv, în baza materialelor documentare inedite, opinia unanimă despre întemeierea Consiliului Su- crearea, componența, subordonarea, funcțiile și acti- prem în conformitate cu prevederile Așezământului vitatea Consiliului Suprem al Basarabiei în perioada organizării regiunii Basarabia confi rmat de către îm- august 1816 – 29 aprilie 1818. păratul Alexandru I la 29 aprilie 1818. Opinia dată Mai întâi vom clarifi ca problema apariției ideii nu corespunde însă adevărului, provocând apariția și cauza constituirii Consiliului Suprem al Basarabi- unui șir de erori, deoarece acest organ a fost înfi inţat ei. Pe parcursul anilor 1813–1816 au fost aduse multe cu mult mai înainte, începându-și activitatea, precum critici pe marginea modului de organizare și de ac- am menționat, la 28 august 1816, având cu totul altă tivitate a Guvernului regional al Basarabiei și îndeo- componență, altă subordonare și cu totul alte funcții sebi, adunării lui generale. În memoriul lui N. Baikov în comparaţie cu funcţiile, componenţa și subordo- [2, p. 85-87], în rapoartele guvernatorului I. Harting narea stabilite în Așezământul din 1818. Materialele [3, p.115-117], adresate funcționarilor guvernamen- documentare inedite demonstrează că nu Consiliul tali de la Petersburg, în proiectul așezământului elabo- Suprem a fost întemeiat în conformitate cu prevede- rat în ianuarie 1814 de către P. Somov [4, p. 118-134] – rile Așezământului din anul 1818, cum se afi rmă în șeful cancelariei guvernatorului civil interimar al Ba-

AKADEMOS 2/2018| 73 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

sarabiei I. Harting și în raportul fi nal al funcționarului rea în mod decisiv la elaborarea proiectului noului rus P. P. Svinin [5, p. 228-231], care a inspectat Basara- așezământ defi nitiv de administrare a Basarabiei, uti- bia în anii 1815–1816, adresat ministrului Poliției S.K. lizând informațiile parvenite de la Comitetul provi- Veazmitinov, era exprimată univoc opinia că adunarea zoriu al Basarabiei, precum și informațiile adunate cu comună a departamentelor Guvernului regional al Ba- propriile sale forțe. sarabiei nu reprezintă un organ independent, ci depin- Odată cu întemeierea Consiliului Suprem al Ba- dea în întregime de voinţa guvernatorului civil, putea sarabiei, Comitetul provizoriu, una dintre sarcinile fi convocată numai la cerinţa acestuia și din această ca- principale ale căruia de asemenea consta în elabora- uză nu avea cum să-şi îndeplinească efi cient funcţia de rea proiectului noului Așezământ permanent de ad- organ superior de conducere a regiunii și nici atribuția ministrare a regiunii, a fost subordonat Consiliului de instanță judiciară superioară de apel. Dar numai Suprem. După cum afi rmă A. Boldur, din cauza că lu- P. Svinin a înaintat propunerea de „a crea adunarea crările de elaborare a proiectului în cadrul Comitetu- generală în asemenea mod încât ea să prezinte în de- lui provizoriu se desfășurau anevoios, elaborarea lui plinul înţeles al cuvântului organul guvernamental „a fost trecută în adunarea generală a departamente- suprem şi nu un organ care poate fi convocat numai lor” [9]. Opinia dată, fi ind preluată de către E. Ara- potrivit voinţei guvernatorului” [5, p. 228; 6, p. 106]. mă și V. Copteleț [10], constituie o eroare, deoarece Guvernanţii de la Petersburg au acceptat această elaborarea proiectului Așezământului permanent a propunere. În instrucţiunea din 21 mai 1816, înmânată fost transmisă Consiliului Suprem al Basarabiei, iar namesnicului A.N. Bahmetev, se menţiona că după rolul hotărâtor în elaborarea proiectului deja nu mai reorganizarea departamentelor Guvernului regional aparținea Comitetului provizoriu și nici adunării de- și numirea funcţionarilor, namesnicul va fi ajutat în partamentelor căreia nu i-a fost acordată asemenea activitatea sa „de către toți funcționarii departamen- funcție, ea fi ind păstrată numai în calitate de organ telor de dispoziție și judecătoresc, care împreună vor guvernamental executiv. alcătui Consiliul Suprem al regiunii” [7]. Despre instituirea Consiliului Suprem A.N. Bah- Așadar, după crearea Comitetului provizoriu al metev a informat și Comitetul provizoriu, obligându-l, Basarabiei, concomitent cu reorganizarea Guvernului potrivit instrucţiunii din 23 august 1816, să participe regional, namesnicul A.N. Bahmetev a inițiat și proce- la elaborarea proiectului noului Aşezământ permanent sul de instituire a Consiliului Suprem al Basarabiei. La al Basarabiei, să adune informaţiile necesare, să le 12 august 1816, el trimite adunării generale a celor examineze, iar opiniile și hotărârile adoptate, atât în două departamente ale Guvernului regional urmă- privinţa restabilirii ordinii în administraţia Basarabiei, toarea propunere: „Potrivit instrucțiunii înalt confi r- cât și cele privitoare la elaborarea noului Aşezământ mată privitoare la organizarea acestei regiuni, aduna- permanent, să le prezinte Consiliului Suprem [11]. rea generală a ambelor departamente ale guvernului Namesnicul a ordonat ca la ședinţele Consiliului Su- regional trebuie să constituie Consiliul Suprem al prem să participe cu drept de vot și președintele Co- Basarabiei”. În continuare, namesnicul expune func- mitetului provizoriu I.H. Kalagheorghe [12]. țiile noului organ: „Acest consiliu, afl ându-se sub Este necesar de subliniat că este vorba nu pur și președinția mea și ocupându-se cu judecarea dosare- simplu de înlocuirea denumirii fostei adunări genera- lor de apel parvenite din judecătoria civilă a departa- le a Guvernului regional cu denumirea Consiliul Su- mentului judiciar și a jalobelor trimise de către părți- prem. Între aceste două organe exista o mare deosebire le litigante la sentințele acesteia, ... va judeca dosarele privind componenţa numerică și funcţiile. Fosta adu- în zilele de marți și sâmbătă în graiul moldovenesc și nare comună a Guvernului regional era alcătuită din în baza exactă a legilor și obiceiurilor locale, în cele- 13 membri, dintre care președintele și cinci membri lalte zile el trebuie să lucreze asupra elaborării noului erau numiţi din partea statului și șapte membri erau așezământ al acestei regiuni, primind informațiile aleși din rândurile nobilimii, cărora le aparţinea ma- pregătite de către Comitetul provizoriu al Basarabiei joritatea, raportul fi ind de 7 la 6. Adunarea prezenta și adunând informații și cu propriile sale forțe” [8]. instanţa superioară de apel și putea fi convocată numai Astfel, fosta adunare comună a departamentelor în la cererea guvernatorului civil, care era și președinte. calitate de instanță superioară de apel a fost lichi- Spre deosebire de fosta adunare generală a Guver- dată, iar cele două departamente ale Guvernului nului regional, Consiliul Suprem era alcătuit din 16 regional au fost transformate în Consiliul Suprem membri, dintre care opt erau numiți din partea statu- ale cărui funcţii stabilite de către A.N. Bahmetev se lui, inclusiv: namesnicul A.N Bahmetev, în calitate de reduceau la rolul de instanță judiciară superioară de președinte, consilierii M. Crupenschi, Bogațki, Tans- apel numai în domeniul dreptului civil și participa- ki, Șpakovski, A. Catacazi, P. Leibin, I. Dicescul [13]

74 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

și opt consilieri aleși din rândurile nobilimi: Ioan oară de apel. La 16 august 1816, cu 12 zile înainte de Pruncul, Ioan Sturdza, Iordache Milo, M. Râșcanu, deschiderea lucrărilor Consiliului Suprem, el a ordo- Iordache Donici, Ioan Rusu, Sandu Teodosiu și Ioan nat direcției penale a celui de al doilea departament Cheșcu [14]. Astfel, reprezentanţii nobilimii nu mai judiciar al Guvernului regional ca toate sentințele erau majoritari, între membrii aleși și cei numiţi din emise să fi e adresate namesnicului pentru verifi care partea statului exista paritatea voturilor. și confi rmare [17]. Astfel, Consiliului Suprem i-a fost Luând în considerare experiența anterioară, păstrat dreptul de instanță superioară de apel numai când adunarea departamentelor depindea în în- în domeniul dreptului civil, dar chiar și acest drept tregime de voința guvernatorului civil, precum a fost limitat, deoarece A. N. Bahmetev a ordonat ca și intenția guvernanților de a crea un organ su- în cazurile când părțile litigante nu vor fi de acord cu prem independent, guvernatorul civil al Basarabiei hotărârea adoptată, sentinţele nu vor fi executate, iar I. H. Calagheorghe, deși la 10 iulie 1816 a fost numit părțile litigante au dreptul, până la intrarea în vigoare de către A. N. Bahmetev șef al guvernului regional a așezământului permanent al regiunii, să adreseze [15], inițial nu a fost inclus în componența Consiliu- jalobe namesnicului [18]. Astfel, A. N. Bahmetev a lui Suprem, executând prin cumul și funcția de preșe- pus sub propriul control și activitatea judecătorească dinte al Comitetului provizoriu. Namesnicul însă, ți- a Consiliului Suprem. nând cont de faptul că una dintre sarcinile principale Subordonarea Consiliului Suprem nu era speciale Comitetului provizoriu ținea de asemenea de par- fi cată, atâta doar că namesnicul a precizat că el se va ticiparea la elaborarea proiectului noului așezământ afl a sub președinția lui personală. Însă numirea tutu- permanent și defi nitiv al Basarabiei și mai dorind ror consilierilor din partea statului, stabilirea func- ca membrilor Consiliului Suprem numiți din par- țiilor și a programului de lucru, lipsirea Consiliului tea statului să le aparțină majoritatea, îl desemnează de funcția de instanță de apel în domeniul dreptu- la 23 august 1816 pe I. H. Calagheorghe, după cum lui penal și limitarea dreptului de instanță de apel am menționat deja, membru al Consiliului Suprem, superioară în domeniul dreptului civil, numirea în dar nu în calitate de guvernator civil sau președinte calitate de membri ai Consiliului a unor funcționari al guvernului regional, ci în calitate de președinte al care nu făceau parte din componența departamente- Comitetului provizoriu al Basarabiei, subliniind, cu lor Guvernului regional, lipsa intervenției evidente și drept de vot [16]. În urma acestei desemnări numărul nemijlocite a autorităților de la Petersburg în activi- membrilor Consiliului Suprem a crescut până la 17, tatea acestui organ arată clar că în perioada pe care o membrii numiți din partea statului devenind majori- cercetăm Consiliul Suprem era subordonat namesni- tari, iar cei opt membri aleși de către nobilime deve- cului în calitate și de președinte. nindt minoritari, raportul fi ind de nouă la opt. Pe parcursul formarii Consiliului Suprem s-a Dacă vom mai ține cont și de faptul că printre cei constatat că el are nevoie de două cancelarii, una opt consilieri aleși de către nobilime fi gurau și persoa- moldovenească și alta rusă, decizia despre crearea ne devotate țarismului, atunci adoptarea proiectului cărora a fost adoptata în ședința din 18 august 1816 noului așezământ permanent în conformitate cu in- [19], în componența celei moldovenești fi ind incluși: teresele guvernanților de la Petersburg era pe deplin un secretar, un șef de birou, șase cancelariști, un pro- asigurată. Iată de ce opoziția nobilimii față de proiec- tocolist-registrator și un translator, iar în cea rusă au tul noului așezământ, care nu corespundea legilor și fost incluși numai un șef de birou și doi adjuncți ai obiceiurilor locale, era manifestată în mod catego- acestuia [20]. ric numai din partea Comitetului provizoriu, în care Consiliul Suprem al Basarabiei și-a început lucră- majoritatea aparținea reprezentanților nobilimii, iar rile la 28 august 1816, după cum se poate constata din partea Consiliului Suprem nu a fost manifestată din scrisoarea namesnicului din 15 septembrie 1816, niciun fel de opoziție. Consiliul Suprem, spre deose- adresată Consiliului, în care se ordona: „Eu am pre- bire de fosta adunare generală a Guvernului regional scris primului departament să găsească resurse pentru care era convocată numai la cererea guvernatorului achitarea la timp a salariilor funcționarilor, începând civil, era un organ permanent, funcţiile căruia con- cu 28 august, adică din ziua deschiderii consiliului” stau în examinarea dosarelor parvenite în apel nu- [21]. Ulterior, la 16 mai 1817, A. N. Bahmetiev a ordo- mai în domeniul dreptului civil și în participarea la nat scutirea caselor funcționarilor Consiliului Suprem elaborarea proiectului noului așezământ defi nitiv al de prestația încartiruirii militarilor ruși [22]. Basarabiei. Pentru a atenua nemulțumirile tacite ale nobili- A. N. Bahmetev a limitat drepturile Consiliului mii basarabene față de refuzul autorităților țariste de Suprem al Basarabiei în calitate de instanţă superi- a-l numi pe general-maiorul Ilie Catargiu guvernator

AKADEMOS 2/2018| 75 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

civil al Basarabiei [23], dar și din cauza ca generalul [30]. Dar ulterior această propunere nu a fost accepta- era unul dintre boierii cei mai devotați intereselor ța- tă de către autorități. rismului, A. N. Bahmetev l-a numit pe Ilie Catargiu Ținem să menționăm confl ictul iscat între I. H. primul membru al Consiliului Suprem, care, în lipsa Kalagheorge, pe de o parte, și A. N. Bahmetev și Con- namesnicului devenea președinte al consiliului [24]. siliul Suprem, pe de altă parte. La 7 iulie 1817, names- Eliberându-l, la 9 mai 1817, din această funcție pe mo- nicul raporta Secretarului de Stat al Rusiei, I. A. Capo- tiv de boală, namesnicul considera „inutil să mai men- distria, că „în procesul examinării în Consiliul Suprem ționeze cât de necesară este aici (în Consiliul Suprem – al Basarabiei a proiectului aşezământului organizării A. A.) infl uența președintelui general-maiorul Catar- regiunii de aici, guvernatorul Ekaterinoslavului, Ka- giu”, numindu-l în aceeași funcție pe consilierul de lagheorghe, fi iind prezent în calitate de președinte al stat G. Ghică [24]. Ultimul, din motive necunoscute, Comitetului provizoriu și căzând de acord cu opiniile își prezintă demisia la 29 iunie 1817, în postul de prim celorlalţi membri, a semnat toate articolele ale acestui membru fi ind numit funcționarul rus Nedoba, care, proiect, cu excepţia unui articol privitor la funcţiile potrivit afi rmației lui A. N. Bahmetev, „se afl ă aici la guvernatorului civil” [31]. Dar, după un timp, „a îna- indicația Înălțimii Sale Imperiale pentru a participa la intat o opinie opusă, silindu-se să demonstreze că ace- organizarea regiunii” [25]. leași articole ale proiectului nu sunt folositoare regiu- La începutul lunii iulie 1817, la indicaţia împăratu- nii Basarabia și nu corespund scopurilor guvernului” lui Alexandru I, vine la Chișinău de la Petersburg boie- [32]. Consiliul Suprem a organizat o nouă dezbatere a rul moldovean de origine greacă, C. A. Catacazi, pentru proiectului expunând cauzele care infi rmau afi rmațiile a participa la organizarea regiunii Basarabia. A. N. Ba- lui Kalagheorghe, însă namesnicul a considerat să co- hmatev l-a numit, la 9 iulie 1817, președinte al depar- munice „copia opiniei lui Kalagheorghe, ca și, de ase- tamentului al doilea judiciar, dar și primul membru al menea, obiecţiile faţă de aceasta a Consiliului Suprem” Consiliului Suprem „până la organizarea defi nitivă a re- [32]. Deși nu dispunem de documentul în care erau giunii” [26]. La 24 decembrie 1817, general-maiorul Ilie expuse obiecțiile lui I. H. Calagheorghe, putem dedu- Catargiu a fost iarăși inclus în componența Consiliului ce cu deplină certitudine: observând că Așezământul Suprem la indicația namesnicului „pentru a participa la elaborat la Chișinău nu corespundea sistemului de elaborarea articolelor fi nale ale proiectului noului așe- organizare a guberniilor ruse, el și-a retras semnătu- zământ” [27], în același scop fi ind inclus în componența ra. Confl ictul până la urmă a fost ușor rezolvat prin Consiliului și consilierul colegial Balș [28]. cererea ultimului de a pleca în concediu și apoi de a Despre lucrările propriu-zise ale Consiliului Su- reveni la fosta lui funcție de guvernator al guberniei prem în perioada pe care o cercetăm se cunoaște foar- Ekaterinoslav, cererea fi ind acceptată [33]. te puțin deoarece el primea materiale examinate și în- Proiectul incomplet trimis la Petersburg a fost re- aintate sub formă de propuneri și recomandări de la turnat la Chișinău cu un șir de propuneri și pe par- Comitetul provizoriu, pe care le reexamina, iar apoi, cursul unui an au fost efectuate un șir de modifi cări cu sau fără modifi cări și completări, le includea sub importante, fi ind completat cu noi compartimente formă de articole în proiectul noului așezământ per- privitor la drepturile, privilegiile și obligațiunile diver- manent. În pofi da dârzei opoziții din partea membri- selor categorii sociale ale locuitorilor Basarabiei și la lor nobilimii din componența Comitetului Provizoriu, funcțiile concrete și statele organelor administrative, cu mari eforturi, îndeosebi din partea Consiliului Su- care vor fi elucidate în compartimentul consacrat Așe- prem, partea introductivă a proiectului noului așe- zământului aprobat de către împăratul Alexandru I la zământ sub denumirea Proiectul temeliilor principale 29 aprilie 1818. ale așezământului guvernării civile interne a regiunii Proiectul noului Așezământ a fost fi nalizat și expe- Basarabia, a fost elaborat și trimis la 6 aprilie 1817 diat la Petersburg la începutul anului 1818. La 23 mar- la Petersburg [29]. Considerăm inutilă aici analiza tie 1818, Secretarul de Stat A. Capodistria i-a comuni- acestei părți a proiectului noului așezământ, necesar cat lui A. N. Bahmatev că noul așezământ va fi întărit fi ind de a menționa doar propunerea de a transfera de către țar după revenirea acestuia de la Varșovia și în centrul regional de la Chișinău la Bender (Tighina), legătură cu acesta, namesnicul a ordonat Consiliului argumentele principale constând în faptul că orașul Suprem să alcătuiască lista nominală a nobililor care Chișinău era situat pe moșia Mănăstirii Galata din posedau dreptul de veșnică stăpânire a moșiei și a ave- Iași, ceea ce prezenta importante inconveniente, iar rii imobiliare, separat pentru fi ecare ținut, în scopul orașul Bender se afl a pe terenul statului, lângă un râu organizării alegerilor pentru suplinirea posturilor și navigabil, ceea ce putea favoriza creșterea numărului funcțiilor acordate nobilimii [34]. Astfel, a luat sfârșit locuitorilor și dezvoltarea industriei și comerțului prima perioadă, 1816–1818, a activității Consiliului

76 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

Suprem al Basarabiei. Însă potrivit prevederilor Așe- 9. Boldur A. Autonomia Basarabiei sub stăpânire ru- zământului, confi rmat de către împăratul Alexandru I sească în 1812–1828, Chișinău, 1929, p. 41. la 29 aprilie 1818, Consiliul Suprem al Basarabiei va 10. Aramă E., Copteleț V. Evoluția dreptului public pe suferi o reorganizare fundamentală, având o cu totul teritoriul dintre Prut și Nistru în prima jumătate a secolului altă componență, subordonare și alte funcții, foarte al XIX-lea, Chișinău, 2003, p. 34. largi, în comparație cu perioada precedentă. 11. ANRM, F.4, inv. 1, d. 48, f. 15-16. 12. Ibidem, f. 20v - 21v. 13. ANRM, F. 2, inv. 1, d. 467, f. 596-597. BIBLIOGRAFIE 14. ANRM, F. 4, inv. 1, d. 48, f. 27, 27v, 29, 29v; F. 5, inv. 1. Tomuleț V. Basarabia în epoca modernă (1812–1918) 2, d. 404, f. 1. (Instituții, regulamente, termeni), vol. I, Chișinău, 2012. 15. ANRM, F. 2, inv. 2, d. 467, f. 109-109v, 140. 2. Agachi A. Participarea guvernatorului civil Scarlat 16. ANRM, F.4, inv. 1, d. 48, f. 20v-21v. Sturdza la organizarea administrației Basarabiei (1812- 17. ANRM, F.5, inv.3, d. 104, f. 6-6v 1813), în: Revista de Istorie a Moldovei, nr.1, 2017. 18. ANRM, F. 2, inv. 1, d. 467, f. 695. 3. Agachi A. Protestele și cerințele nobilimii basara- 19. ANRM, F. 3, inv. 1, d. 13, f. 21. bene față de tendințele funcționarlor țarști de a suprima 20. Ibidem, f. 28. autonomia Basarabiei în anii 1813–1815. În: Akademos, 21. Ibidem, f. 27. nr. 3, 2015. 22. Ibidem, f. 68. 4. Записки Бессарабского статистического коми- 23. Frățâman Ș. Protestările contra procedeului rus în тета, том III. Под редакцией А. Н. Егунова. Кишинев, Basarabia după răpirea ei de ruși (1812). În: Buletinul so- 1868. cietății istorico-literare B.P. Hașdeu, vol.1, Chișinău, 1922– 5. Свинин П. П. Описание Бессарабской области. 1923, p. 245, 251, 256. В: Записки Одесского общества истории и древностей, 24. ANRM, F. 2, inv. 1, d. 528, f. 364v-365. т. VI, Oдесса, 1867. 25. Ibidem, f. 586v-587v. 6. Agachi A. Misiunea lui P. P. Svinin în Basarabia (sep- 26. Ibidem, f. 656-656v. tembrie 1815–aprilie 1816). În: Akademos, nr. 4, 2016. 27. ANRM, F. 3, inv.1, d. 13, f. 100. 7. Kлаус А. А. Наши колонии. Опыты и материалы по 28. Ibidem, f. 103. истории и статистике иностанной колонизации России. 29. ZBSK, tom III, p. 146-154. Петербург, 1869, выпуск I, Приложение X, p. 560 (86). 30. ZBSK, tom. III, p. 145-147. 8. Arhiva Națională a Republicii Moldova, F.2, inv.1, 31. ANRM, F. 2, inv. 1, d. 528, f. 342v. d.467, f.688v-689; F.4, inv.1, d.50, f. 1-2 (în continuare – 32. Ibidem, f. 343. ANRM). 33. ANRM, F.2, inv.1, d.528, f. 343 - 344. 34. ANRM, F. 3, inv. 1, d. 13, f. 128-129.

Ion Moraru. Mănăstirea Neamț, acuarelă, 40 × 50 cm, 2003.

AKADEMOS 2/2018| 77 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ ÎN DOMENIUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR 1918–1940

Lector universitar, doctorand Vasile CREȚU Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău)

ROMANIAN LEGISLATION IN THE FIELD OF PRIMARY EDUCATION (1918–1940) Summary. This article refers to the Romanian legislation in the fi eld of primary education during the years 1918– 1940. The Law of Primary Education was published in the Monitorul Ofi cial of Romania on July 26, 1924, and constituted the basis of the entire school system throughout the interwar period. That law introduced three basic principles of primary education: it is unitary throughout the country, compulsory and free of charge. Keywords: Law on Primary Education, Ministry of Public Instruction, unifi cation of primary education, compulsory primary education, free of charge primary education, school attendance.

Rezumat. Articolul respectiv se referă la legislația românească în domeniul învățământului primar din anii 1918– 1940. Legea învățământului primar a fost publicată în Monitorul Ofi cial al României pe 26 iulie 1924, constituind baza întregului sistem școlar pe toată perioada interbelică. Legea respectivă a introdus trei principii de bază ale învățământu- lui primar: este unitar în tot cuprinsul țării, este obligatoriu și gratuit. Cuvinte-cheie: Legea învățământului primar, Ministerul Instrucțiunii Publice, unifi carea învățământului primar, obligativitatea învățământului primar, gratuitatea învățământului primar, frecvența școlară.

O contribuție importantă la dezvoltarea învăță- 1927–1928, 1933–1937) [1, p. 195], „el a întocmit mântului în Basarabia a avut-o legislația educației cele mai multe din legile noastre școlare și azi în vi- naționale adoptată de către Parlamentul Români- goare, a dat cele mai multe dispoziții privitoare la ei în perioada interbelică. Astfel, pornind de la rolul bunul mers al școlii, a sporit cantitatea de numiri în culturii și științei de carte în dezvoltarea social-eco- școală şi administrația centrală. El poate revendica nomică și consolidarea statului, Legislativul de la cele mai însemnate merite pentru școala românească, București avea să adopte unul dintre cele mai impor- după cum tot așa de just el poate să-şi asume în cea tante acte normative care a constituit baza întregu- mai mare măsură şi răspunderea stării ei actuale” [2, lui sistem școlar pe tot parcursul perioadei interbe- p. 195]. Legea învățământului primar din 1924 a su- lice – „Legea pentru învățământul primar al statului portat modifi cări și completări pe tot parcursul peri- și învățământului normal primar”, promulgată prin oadei interbelice, în special în anii 1928, 1933 și 1934, Decret regal la 24 iulie 1924 și publicată în „Moni- 1937, 1939. Aceste modifi cări nu au fost însă esențiale, torul Ofi cial al României”, nr. 101 din 26 iulie 1924. ci mai curând de nuanță, principiile de bază și structu- Adoptarea acestui act a fost dictată nu numai de ne- ra ei fi ind păstrate. cesitatea răspândirii științei de carte, dar și de faptul Legea conține o serie de prevederi conceptuale: că, în urma revenirii provinciilor istorice la sânul 1. Defi nește și distinge învățământul primar al sta- Patriei-mame, pe teritoriul noului stat existau patru tului de cel particular și determină rolul statului în tipuri de școli: germană – în Bucovina, ungurească – conducerea generală a învățământului. 2. Introduce o în Ardeal, rusească – în Basarabia și românească – în programă unică în toate școlile publice și particulare. vechiul Regat. Votarea legii a urmărit unifi carea învă- 3. Fixează obligativitatea învățământului de la vâr- țământului primar și al celui normal pe întreg terito- sta de 5 până la 16 ani, prin aplicarea unor sancțiuni riul României. foarte dure reprezentanţilor legali ai copiilor. 4. Mă- Documentul a fost adoptat în perioada când în rește numărul claselor sau a anilor de studiu în șco- fruntea Ministerului Instrucțiunii Publice (în con- lile primare până la șapte pentru acei copii care nu- tinuare MIP, n.a.) era Constantin Angelescu, mem- și continuă studiile după absolvirea primelor patru bru al PNL, care, în opinia lui Ștefan Bârsănescu, a clase într-o școală secundară, iar prin aceasta apropie fost „principalul legiuitor postbelic al școlii româ- populația rurală de cea orășenească. 5. Organizează nești”. În calitatea sa de ministru, funcție pe care a școlile de adulți pentru analfabeți, introducându-se deţinut-o mai bine de un deceniu (1919, 1922–1926, obligativitatea frecventării până la vârsta de 18 ani.

78 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

6. Unifi că corpul didactic de la sate și cel de la orașe nicio altă lege ce i-a urmat. Legiuitorii voiau să previ- prin modul lor de numire și pregătire. 7. Favorizează nă faptul că țăranul român, necunoscând rostul cărții, învățătorii care pleacă în zonele periferice și eteroge- nu-și va da copiii la școală de bunăvoie. În Basarabia, ne, oferindu-se 50% surplus la salariul de bază, gra- unde instruirea se efectuase în limba rusă, starea lu- dația la trei ani și reducere la stagiul de pensionare. crurilor era și mai gravă. 8. Stipulează drepturile și îndatoririle corpului didac- În consecință, în 1921, Guvernul României a emis tic. 9. Reglementează raporturile dintre stat, județe și un ordin care prevedea introducerea obligativității în- comune în privința construcțiilor localurilor școlare, vățământului primar de la 1 aprilie 1921. În acest act întreținerii și dotării lor cu mobilier și material didac- guvernamental se menționează: „... în Basarabia, frec- tic. 10. Deschide în şcoli cantine, cămine, puncte me- ventarea obligatorie a școlii primare nu e introdusă dicale, biblioteci școlare etc. [3, p. 54-56]. până în prezent prin lege și neexistând o tradiție școlară Potrivit art. 1 al legii respective, învățământul pri- bine statornicită, locuitorii, mai ales cei de la țară, nu-și mar constituie primul nivel al învățământului, care trimit de bunăvoie copiii la școală și, chiar dacă ar vrea cuprinde: a) școala de copii mici (grădinițe de copii); să-i trimită, se găsesc în imposibilitatea de a o face din b) școala primară propriu-zisă; c) școlile și cursurile cauza lipsei de localuri” [5, p. 94]. Decizia guvernamen- de adulți şi d) școlile speciale pentru copii cu dereglări tală stabilea pentru orașe introducerea obligativității în mintale. Articolul 2 prevede că învățământul primar decurs de trei ani, iar pentru sate – în decurs de cinci se predă în școlile statului (publice), în școlile sau in- ani. Pentru realizarea acestui principiu, aceeași decizie stituțiile particulare autorizate de stat și în familie în prevedea ca în fi ecare an, la orașe să se construiască sau conformitate cu legea învățământului particular [4, p. să se închirieze câte ⅓ din numărul necesar de localuri 35]. Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul școlare și câte 1⁄5 din numărul necesar de localuri de țârii, este obligatoriu și gratuit (art. 5, 6, 11). În școlile școală la sate „cu săli de clasă necesare, după numărul de stat, în conformitate cu legea, învățământul primar copiilor de vârstă școlară, înzestrate cu tot mobilierul se predă în limba română. În comunele cu populație și materialul didactic necesar” [5, p. 94]. Cetățenii care de altă limbă se vor înfi ința școli primare cu limba de nu-și vor trimite copiii la școală, cu excepția cazurilor predare a populației respective. Însă în aceste școli stu- de „boală grea molipsitoare, moarte în familie”, vor tre- dierea limbii române va fi obligatorie. bui să achite o amendă de 2 lei de absență nemotivată Articolul privind obligativitatea învățământului a pentru prima săptămână de la începutul anului școlar. constituit subiectul unor aprige controverse între de- Pentru celelalte absențe, făcute în cursul anului, se va putații din Parlamentul României. Discuții în contra- plăti o amendă de „0,50 lei de absență în luna întâia, dictoriu au stârnit mai ales sancțiunile foarte aspre, câte 1 leu pentru luna a doua, câte 2 lei pentru luna a fi ind prevăzute chiar pedepse cu închisoarea pentru treia, câte 2,50 lei în luna a patra, apoi câte 3 lei, până la acei părinți care nu-și trimit copiii la școală. Amenzile sfârșitul anului școlar” [5, p. 94]. Obligativitatea învăță- pronunțate de justiție se pot transforma în închisoa- mântului primar se va aplica, în primii trei ani, „întâi re..., în caz de vădită rea voință a părinților, tutorilor... copiilor mai mari, pentru a nu rămâne analfabeți și apoi care nu-și trimit copiii la școală. Închisoarea nu poate tuturor copiilor de vârstă de școală, pe măsura ce vor fi depăși 5 zile în cursul unei luni (art. 28). Unii deputați localuri și învățători. Peste vârsta de 16 ani împliniți, ni- cereau suprimarea acestui articol în întregime, mențio- meni nu mai poate fi obligat a urma la școală” [5, p. 96]. nând că „este o rușine să închizi părinții”. În acest con- Astfel, în conformitate cu decizia adoptată de gu- text, preotul Florea Draghici (deputat) menționa: „Eu, vern privind obligativitatea învățământului, la începu- fi ind învățător atâția ani de zile, vă declar că n-am dat tul lui septembrie 1922, Revizoratul școlar al județului nicio amendă. Din cei de vârstă de școală la mine în Chișinău s-a adresat Prefectului cu o scrisoare în care sat, totdeauna au frecventat 90 la sută... Dar de ce să dai îi aducea la cunoștință că „învățământul primar, înce- amendă? Aceasta înseamnă că țăranul român este re- pând cu acest an de studii, este obligatoriu” și, în con- fractat, ceea ce nu este adevărat. Dvs. uitați un lucru, că formitate cu ordinul ministerial, „de la această dată se copilul țăranului nu este ca copilul de la oraș, un factor vor aplica amenzi școlare părinților, ai căror copii nu de consumație, el este un factor de producție. Țăranul frecventează regulat cursurile... În anul acesta, să fi e are nevoie de el la muncă” [4, p. 36]. înștiințată populația că învățământul primar este obli- Cea mai gravă problemă a școlii primare din Ba- gatoriu, pentru ca direcțiunile școlilor să se bucure de sarabia din întreaga perioadă interbelică a rămas frec- concursul primăriilor în aplicarea obligativității” [6, f. vența. În vechiul Regat, obligativitatea învățământului 19]. În concordanță cu acest demers, Revizoratul școlar primar fusese adoptată încă din timpul domniei lui Al. din județul Chișinău a adus la cunoștința tuturor direc- I. Cuza (1864). Acest principiu nu a fost abrogat de torilor școlilor din această unitate administrativă că în

AKADEMOS 2/2018| 79 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

anul de studii 1922 cursurile școlare urmau să înceapă asemenea, au fost înregistrate numeroase plângeri la 22 februarie în același an. Înscrierea benevolă a copi- din partea părinților către prefecturi, MIP și chiar ilor trebuia să se efectueze între 15 și 20 septembrie, fi - către prim-ministru. Autorii acestor reclamații invo- ind anunțată despre aceasta populația în biserică și prin cau motivul că amenzile erau exagerate și rugau să fi e afi șe, pe la școli și primării. De asemenea, autoritățile scutiți sau să li se reducă penalitățile, pe motiv că erau școlare locale anunțau că la 20 septembrie urmau să fi e invalizi de război, că aveau o stare materială precară, închise listele de înscrieri de bunăvoie, ca mai departe că erau văduve etc. Numai de la comuna Strășeni, în să se completeze din ofi ciu, de pe tablourile recensă- mai 1925, au fost încasați 88 360 de lei. Și-au pus sem- mântului, până la numărul permis de încăperile sălilor năturile aproximativ 50 de părinți, iar cei care nu ști- de școală. Și, deoarece erau insufi ciente săli de clasă, au carte au semnat cu degetul [8, f. 179, 186, 187]. În s-a dispus ca la completarea acestor liste să se țină cont unele comune, neînțelegerile între părinți și adminis- de distanta dintre școală și domiciliul elevului, starea trația școlară s-au întețit atât de mult, încât s-a ajuns materială a părinților și de situația familială, ca elevii până la confl icte, chiar și amenințări. În martie 1927, înscriși să poată frecventa regulat școala [7, f. 32]. locuitorii comunei Căpriana, fi ind amendați pentru Principiul obligativității învățământului a fost netrimiterea copiilor la școală, „au tăiat via dlui Ca- reconfi rmat şi de Legea învățământului primar din racikovschi, directorul școalei, și l-au amenințat pe 26 iulie 1924. Însă la faza inițială de implementare președintele Comitetului școlar din acea comună că a acestuia au avut loc și unele excepții. Astfel, chiar i-ar da foc casei” [10, f. 30]. în primul an școlar (1924–1925) care a urmat după Principala cauză a absenteismului școlar era in- promulgarea legii, MIP a admis posibilitatea neaplicării capacitatea țăranilor de a-și asigura copiii cu haine principiului obligativității frecventării de către copii a în timpul iernii și cu rechizite școlare. Legea învăță- şcolilor primare. În circulara Revizoratului școlar din mântului primar din 1924 obliga părinții să procure județul Chișinău din 20 ianuarie 1925 către comitetele copiilor lor cărțile și materialul școlar necesar. Părinții școlare, se menţionau următoarele: „În privința aplică- săraci însă, în cazul constatării faptului de către Co- rii obligativității, am constatat în multe părți lipsa de mitetul școlar, erau scutiți de această obligație și toate tact. Acolo unde li s-a explicat sătenilor de învăţători și cele necesare urmau să fi e procurate de către Comite- de către Comitetul școlar care e rostul acestor amenzi tul școlar. În acest sens, deputatul basarabean Policarp și i-a putut convinge să-și trimită copiii la școală, în Bețianu a depus în Parlament o interpelare, mențio- acele sate s-au pus puține amenzi. Căutați, pe cât e po- nând că „... în Basarabia lumea s-a deprins ca îngriji- sibil, să se aplice cât mai puține amenzi. Sătenii nu sunt rea școlilor, cărțile și tot ce este necesar pentru școală deprinși cu noua lege şi mulți dintre ei se trezesc cu să cadă în sarcina județelor și comunelor”. În continu- amendă de sute de lei, fără să fi fost înștiințați din timp are, el a propus ca acest articol să fi e modifi cat cu ur- că dacă nu-şi trimit copilul la școală vor fi amendați. mătorul conținut: „Cărțile și materialul școlar necesar Vă rog să verifi cați listele de amenzi şi pe toți acei elevi să fi e puse în sarcina comunelor și a județelor cărora li care frecventează în prezent cursurile să-i scutiți de se vor crea fonduri speciale și sufi ciente pentru acest amenzi, dacă încă nu au fost încasate de perceptor, în- scop” [4, p. 46, 47]. Însă, din păcate, acest amenda- științând, totodată, părinții ca pe viitor să nu se mai ment a fost respins din cauza insufi cienței de bani. facă vinovați abătându-se de la îndatoririle la care sunt Altă cauză care îi împiedica pe copiii de țărani să impuși prin lege” [8, f. 18]. frecventeze regulat școala „decurgea din rolul de pro- Articolul 27 din Legea învățământului primar pre- ducător, mai ales primăvara, vara și toamna, al aces- vedea că pentru primele absențe nemotivate pe o pe- tora în cadrul familiei țărănești. În condițiile în care rioadă de 15 zile se va încasa o amendă egală, pentru toți membrii familiei trebuiau să muncească pentru fi ecare zi de absență, cu ¼ din prețul zilei de muncă. o bucată de pâine..., participarea copiilor la școală nu Pentru absențe nemotivate, din a doua perioadă de 15 putea fi decât redusă” [11, p. 174]. Distanța mare de zile, amenda va fi egală cu ½ din prețul zilei de muncă, școală era încă o cauză care îi determina pe o bună par- pentru a treia perioadă de 15 zile, amenda va constitui te dintre copii să nu frecventeze cursurile. În Basarabia ¾ din prețul zilei de muncă. Iar pentru absențe nemo- stăpânirea rusească nu a aplicat principiul obligativității tivate, din a patra perioadă de 15 zile, se va aplica o învățământului, locuitorii erau mai puțin obișnuiți cu amendă egală, pentru fi ecare zi de absență, cu prețul școala şi cu necesitatea ei. Astfel, numărul părinților unei zile de muncă [9, p. 8604]. care nu-și trimiteau copiii la școală era atât de mare, Fondurile de arhivă conțin foarte multe dosare „încât ar fi fost imposibil încasarea amenzilor fără tul- care se referă la sancțiuni cu amenzi aplicate părin- burări” [11, p. 174]. În urma demersurilor, plângerilor, ților ai căror copii nu frecventau regulat școala. De apelurilor din partea mai multor locuitori, autoritățile

80 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE publice şi cele școlare au fost nevoite să tempereze tonul cei înscriși în primele patru clase primare în anul șco- în privința aplicării amenzilor. lar 1936–1937 și la circa 65% în cei trei ani ai cursului Autoritățile județene le cereau primarilor comu- supraprimar [15, p. 41]. Conform datelor prezentate nali, sătești și învățătorilor să inițieze o campanie de de istoricul Ion Nistor, în 1939, din cei înscriși la cur- explicare părinților despre necesitatea școlii, în cadrul sul elementar în Basarabia, frecventau doar 77,58%, cu căreia, prin metode de convingere, să-i determine să- aproape 8% mai puțin decât media pe țară și la cursul și trimită copiii la școală, pentru ca autoritățile școlare superior, supraprimar – 56,20%, cu aproape 9% mai să nu fi e nevoite să recurgă la amenzile prevăzute de puțin decât pe țară [16, p. 11]. Cu toate acestea, numă- lege [12, f. 114]. În comuna Sărata Veche, județul Bălți, rul de copii râmași în afara sistemului educațional era în 1932, prefectura s-a adresat primarului cu rugămin- considerabil. Pentru a remedia această situație, autori- tea de a dispune să se facă cunoscut tuturor părinților tățile școlare centrale au dispus ca elevii să fi e împărțiți amendați „că în cazul în care își trimit imediat copiii la în două grupe: o parte să urmeze cursurile dimineața, școală, amenda va fi retrasă de la percepție” [13, f. 6]. iar cealaltă – după amiază. Chiar dacă această dispozi- Deputatul Constantin Zamfi rescu a susținut un ție nu era dintre cele mai bune, în urma emiterii ei, s-a discurs referitor la problema obligativității învăță- ajuns la o frecvență mai ridicată. mântului și frecvenței școlare în cadrul unei ședințe a Potrivit prevederilor legislative (art. 56), școa- parlamentului, relevând următoarele: „Prin legea în- la primară cuprinde șapte clase de câte un an fi eca- vățământului primar... învățământul primar a devenit re, fi ind divizată în două cicluri: de patru ani, care se obligatoriu, fi xându-se limita de vârstă la 16 ani pentru numea primar, și de trei ani, supraprimar sau comp- copii de ambele sexe. Nu-i trece nimănui prin gând să lementar. Astfel, durata învățământului primar a fost protesteze principial împotriva unei măsuri menite să ridicată de la patru la șapte ani. Primele patru clase ajute la ridicarea nivelului cultural al țărănimii noas- formau baza celorlalte grade de învățământ în care se tre. Evident că procentul nostru ridicat de analfabeți ne predau elemente de cultură generală și care includeau pune în stare de inferioritate... nu numai față de celelal- următoarele materii: instruirea religioasă și morală; te state ale Europei, ci și de minoritățile care trăiesc în limba română (citirea, scrisul, exerciții gramaticale); tara noastră. Cred însă că această măsură trebuie apli- aritmetica practică și noțiuni generale de geometrie; cată cu un tact și un discernământ deosebit din pricina noțiuni de istorie a Românilor, de geografi e și drept neajunsurilor la care ea poate da naștere. În multe din civic; noțiuni de științe naturale și fi zice cu aplicații comunele rurale, sătenii sunt exagerat amendați din practice; noțiuni de igienă; desen, cânt, educație fi zică; pricina că nu-și trimit copiii la școală” [14, f. 253]. În lucrul manual și lucrări practice agricole (la sate) cu încheiere, C. Zamfi rescu a propus ministrului Instruc- băieții și lucrul manual și gospodărie cu fetele [17, p. țiunii să se emită o circulară pentru toate școlile din 1105]. Programul analitic al acestor patru clase va fi țară, prin care să se recomande cu insistență să fi e luate același pentru toate școlile. măsuri adecvate din partea învățătorilor în aplicarea Conform art. 22 din Legea pentru organizarea și amenzilor pentru contravenții școlare. funcționarea învățământului primar și normal din În 1937, Parlamentul României a efectuat 27 mai 1939, „ciclul superior (3 ani) va avea un ca- modifi cări la Legea învățământului primar, în special racter practic și variabil după regiunile geografi ce și la compartimentul amenzile școlare. În art. 26, ali- economice ale țării. În acest scop, urmau a fi create trei neatul 2, se stipula: „La 15 și 30 zile ale fi ecărei luni, tipuri de curs primar superior: a) agricol-gospodăresc; directorul școlii înaintează perceptorului lista pentru b) industrial; c) comercial. Cunoștințele acumulate în încasarea amenzilor”. Valoarea amenzii pentru absen- acest ciclu vor servi pentru inițierea profesională a co- țe nemotivate a fost ridicată de la 100 până la 300 de piilor potrivit împrejurărilor locale și regionale pentru lei. Prevederile art. 29, alineatul 3, stabilesc faptul că dezvoltarea îndemânării practice și pentru pregătirea amenzile care n-au fost încasate în termen de 30 de viitorului gospodar rural și urban, precum și cultiva- zile de la primirea listelor nu se mai pot urmări, iar rea simțului cetățenesc și național...” [18, p. 1629]. În perceptorul vinovat de această neglijență „era amen- aceste trei clase ale ciclului superior (clasele V, VI, VII) dat cu o sumă egală cu aceea a amenzilor neîncasate”. se continuă, se consolidează și se completează cultura Așadar, prin aplicarea riguroasă a obligativității generală din primele patru clase. „Materiile de învăță- învățământului primar, precum și prin creșterea nu- mânt sunt cele din primele patru clase, cu dezvoltările mărului de cadre didactice și a localurilor de școli, necesare, corespunzătoare vârstei... în legătură strânsă grație campaniei de construcții inițiată de MIP, numă- dintre școală și viață, stimulând interesul pentru una rul elevilor care frecventau școala a înregistrat o spori- din ramurile de activitate practică: agricultură; mese- re considerabilă, ajungând la circa 85% pe țară dintre rie și comerț” (art. 56, al. B) [87, p. 8607].

AKADEMOS 2/2018| 81 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

Ciclul superior de trei ani, de la sate, avea o durată Un rol important în funcționarea normală a învă- de cel puțin șase luni pe an, de la începutul lui noiem- țământului primar din Basarabia în perioada interbe- brie până la sfârșitul lui aprilie. La orașe, ciclul indus- lică l-a avut aprovizionarea școlilor cu cărți, înfi ințarea trial și cel comercial, de asemenea, avea o durată de cel de biblioteci școlare, cantine și puncte medicale, pre- puțin șase luni, iar în restul timpului elevii făceau stagiu cum și ajutorarea elevilor săraci cu rechizite școlare, în ateliere sau magazine. Prin urmare, acești trei ani de îmbrăcăminte și încălțăminte. Încă din primii ani de învățământ complementar, pe lângă pregătirea teoreti- după Unire se simțea lipsa acută de cărți, mai ales în că, ofereau copilului un învățământ practic în raport cu limba română. Statul a fost obligat să depună eforturi regiunea în care se afl a școala, fi e în zona rurală, fi e în enorme pentru a ameliora această stare de lucruri. Au cea urbană. În funcție de aceasta, el căpăta cunoștințe fost distribuite mii de cărți pentru școlile primare, iar practice în domeniul agricol-gospodăresc, industrial sau elevii săraci au fost asigurați gratuit. comercial. Fetele obțineau în cursul supraprimar cu- Concomitent cu distribuirea gratuită de cărți elevi- noștințe practice pentru a „deveni bune gospodine la lor săraci, autoritățile școlare acordau ajutoare materi- casele lor, iar băieții primeau o îndrumare de practică ale bănești elevilor, mai ales celor ce își făceau studiile agricolă cu toate derivatele ei: viticultură, pomicultură, în școlile secundare din Basarabia sub formă de burse, căutându-se a forma din ei buni gospodari, agricultori. semi-burse în valoare de 800 și de 500 de lei, precum și Cei de la orașe primeau îndeletniciri practice de mese- ajutoare pentru procurarea cărților, îmbrăcămintei etc. rii sau comerț. Toate aceste îndeletniciri practice aveau În majoritatea cazurilor, cererile erau satisfăcute. Multe caracter regional” [15, p. 43]. cereri veneau din partea părinților, chiar și a învățăto- Însă pentru a aplica în practică cursul suprapri- rilor sau foștilor învăţători. De exemplu, fostul învă- mar era necesar de a construi pe lângă școlile primare țător Vladimir Babicenco a adresat o cerere Comisiei ateliere școlare. MIP a emis circulare tuturor prefec- Interimare a Zemstvei județului Chișinău pentru a i se turilor județene în care se cerea cu insistență „ca pe acorda ajutor material, în care scria că a lucrat 25 de ani lângă fi ecare școală să se înfi ințeze ateliere pentru bă- „ca învățător la școlile primare din jud. Chișinău”, iar în ieți și fete, ca elevii din cele trei clase superioare ale prezent a rămas fără serviciu. Are șase copii, dintre care învățământului primar (cl. V, VI, VII) să facă pe lângă trei învață în școlile din Chișinău și se întrețin numai învățământul teoretic și învățământul practic” [8, f. din salariul pe care-l primește soția, învățătoare la școa- 96]. Legile învățământului primar adoptate în perioa- la primară. În urma acestui demers, Comisia a aprobat da interbelică urmăreau scopul să confere școlii pri- un ajutor bănesc în valoare de 500 de lei [19, f. 167]. mare nu numai un caracter teoretic, ci și unul practic. O importanță deosebită în evoluția învățămân- Cu această ocazie, MIP a organizat pentru învăţători tului primar din Basarabia l-au avut cantinele școla- și învățătoare o serie de cursuri speciale, de practică re, prevăzute prin Legea învățământului primar (art. agricolă, gospodărie și meserii. 189). Problema alimentării elevilor săraci a devenit De fapt, în Basarabia, ca și în celelalte provincii una dintre preocupările de bază ale autorităților șco- românești, acest domeniu destul de important al cur- lare centrale și provinciale. Constatând starea elevilor sului complementar nu a fost realizat până la capăt, din școlile primare, care, în majoritatea cazurilor, erau cauza principală fi ind numărul insufi cient de ateliere subalimentați și predispuși diferitelor boli, autorități- școlare și de cadre didactice. În medie, pe Basarabia, le școlare, prin multiple intervenții și directive către în anul de studii 1931–1932, unui învățător îi reveneau organele administrative și revizoratele școlare, au dis- 55-56 de copii în școlile rurale și 53-95 de elevi în șco- pus ca în fi ecare școală să funcționeze cantine, deoa- lile urbane. Insufi ciența de cadre didactice a fost unul rece elevul nealimentat nu numai că este amenințat dintre motivele, poate dintre cele mai importante, care de diferite boli, în special tuberculoză, dar „se găsește a împiedicat deschiderea de școli cu șapte clase în mul- în imposibilitatea de a dezvolta energia intelectuală te sate ale Basarabiei. Cert însă este faptul că prevede- necesară, pentru a urma cu folos învățătura dată de rile art. 57 din legea din 26 iulie 1924 nu au putut fi școală” [15, p. 46]. În legătură cu aceasta s-a făcut apel traduse în viață decât într-o mică măsură. Acolo unde către autoritățile județene și la generozitatea publică activau școli cu șapte clase, rezultatele au fost modeste pentru a se ajuta copiii săraci. Astfel, au fost organizate din cauza lipsei de pregătire specială a învățătorilor, serbări școlare cu scopuri cultural-fi lantropice, pentru a insufi cienței de cadre, a lipsei de localuri, ateliere, a se aduna fonduri de ajutorare a elevilor cu îmbrăcă- unelte etc. Cu atât mai mult cu cât aceste ateliere, ca minte, cărți și hrană la cantinele școlare. În 1925, învă- și întreg învățământul supraprimar, au fost desfi ințate țătorii Școlii primare nr. 1 din comuna Vadul-Rașcov, între anii 1928 și 1933, când în fruntea ministerului județul Soroca, examinând situația grea a elevilor să- s-a afl at Nicolae Iorga, și reînfi ințate în 1933. raci din școală, s-au adresat Revizoratului școlar jude-

82 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

țean cu rugămintea de a contribui pentru a se înfi ința adulți care formau cea de-a treia treaptă a învățămân- la școală o cantină școlară. S-au prezentat cazuri în tului primar aveau scopul „să dea tinerilor și adulților, care „... elevii veneau la școală fără ca să fi mâncat ceva neștiutori de carte, ca și celor care nu terminaseră șco- de ieri dimineață, răbdând până la ora două, când vor lile primare, cunoștințe elementare și cele mai necesare mâncă împreună cu părinții, o dată în 24 ore” [20, f. 3, cunoștințe de viață” (art. 79). Conținutul inclus în pro- 5]. Învățătorii au rugat autoritățile școlare să acorde grama școlilor și cursurilor pentru adulți a cuprins in- ajutor pentru a putea „apăra sănătatea” acestor elevi, formațiile de bază și cu aplicare practică, prevăzute în dându-le posibilitatea să frecventeze regulat școala. programa primelor patru clase primare, fi ind alcătuită Chiar și în 1939–1940, în ajunul răpirii Basarabi- astfel ca să fi e trecută în doi ani de studiu. Durata cursu- ei, când situația internațională se agravase, autoritățile rilor în comunele rurale era de patru luni, „de preferință școlare continuau să depună toate eforturile ca școli- în lunile de iarnă”, iar în comunele urbane – minimum le primare să funcționeze normal cu cantine școlare, de șase luni (art. 80). Instruirea în școlile de adulți era în care elevii săraci și ai celor concentrați să fi e aju- în limba română și se efectua în localurile școlilor pri- tați cu hrană, îmbrăcăminte și încălțăminte. Pretura mare, în fabrici și ateliere particulare și de stat (art. 82). plasei Fălești, județul Bălți, pe 17 octombrie 1939, în Potrivit Legii învățământului primar din 1924, art. 89, conformitate cu Ordinul nr. 43127 al Ținutului Prut, frecvența cursurilor de adulți era obligatorie și gratui- a dispus tuturor primăriilor, împreună cu directorii de tă atât pentru tinerii neștiutori de carte, cât și pentru școli, să întocmească pentru fi ecare sat „un tablou în cei care nu absolviseră învățământul primar. În caz de trei exemplare a elevilor și elevelor din școlile primare, nefrecventare a cursurilor școlare pentru adulți, MEN a căror părinți sunt cu desăvârșire săraci, pentru a li aplica amenzile prevăzute pentru învățământul primar. se confecționa de către Ținut o parte din îmbrăcămin- Conform art. 97, tinerii și adulții erau obligați să frec- te... de care au absolută nevoie (cizme, ghete, suman, venteze regulat cursurile, să aibă un „comportament opinci). Înscrierea în tablou se va face în ordinea în respectuos față de profesori și față de camarazii lor, care merită a fi ajutați numai acei care sunt cu desăvâr- să păstreze liniștea și să fi e atenți în timpul orelor. În șire săraci și concentraților săraci” [21, f. 54]. cazuri grave de nedisciplină, ei erau pedepsiți cu în- Autoritățile școlare centrale au mai dispus să chisoare polițienească de la una până la trei zile” [17, se deschidă, pe lângă școli, băi și puncte medicale p. 1113]. (cap. XIX din Legea învățământului primar). În ce pri- Deoarece școala nu este numai un instrument vește băile școlare, ministerul de resort a insistat pe de cultură, ci și de educație națională și religioasă, lângă prefecturi, primării și comitetele școlare ca școli- s-a urmărit scopul ca elevii să devină buni cetățeni, le să fi e dotate cu băile necesare. În urma acestor deme- educați în spirit patriotic, cu sentimente naționa- rsuri, în mai multe județe au fost deschise băi școlare. le pentru țară și neam, limbă și religie. Educația re- După cum relata Const. Angelescu, „s-a insistat asupra ligioasă a făcut, de asemenea, obiectul preocupărilor măsurilor igienice, ce trebuiau luate, arătând că elevii autorităților școlare superioare pe tot parcursul pe- trebuie să fi e curați, ordonați, tunși și spălați la intra- rioadei interbelice. Legea învățământului primar stirea lor în școală” [15, p. 47]. Deputatul Petre Haneș, în pula că instruirea religioasă și morală era obligatorie ședința Parlamentului din 28 ianuarie 1937, a propus (art. 61). Materia de studiu și programa cursului de Ministerului de Finanțe și Ministrului Educației Nați- religie erau stabilite de Sfântul Sinod pentru copiii onale1 (în continuare MEN) „să facă tot ce este posibil creștini de rit ortodox, iar pentru celelalte confesiuni – pentru a introduce în noul buget pe anul în curs un nu- de către autoritățile superioare religioase respective, în măr de medici școlari. Necesitatea îngrijirii medicale a comun acord cu MEN, și se preda în localurile școlii de școlarilor este evidentă și de cea mai mare importanță, două ori pe săptămână în mod gratuit de preotul paro- iar foloasele ce școlarii le vor avea sunt indiscutabile”. hiei. În zilele de odihnă și de sărbători, învățătorii erau Legea învățământului primar mai prevedea deschi- datori să-și ducă copiii la biserică, pentru a asista la derea școlilor și cursurilor pentru adulți. Ele au avut o slujbele religioase [17, p. 1106 – 1107]. Pentru a nu per- importanță foarte mare, deoarece, din diferite motive, turba liniștea elevilor și a nu le sustrage atenția, Legea un număr destul de mare de adulți nu au avut posibi- învățământului primar și normal din 1924 (art. 169) litatea să frecventeze școlile primare. Statul era obligat și din 1939 (art. 61), prevedea că „în apropierea școlii, să organizeze instituțiile respective de instruire pentru până la o depărtare de cel puțin 100 metri, nu se pot școlarizarea acestor tineri. În urma aplicării legislației, deschide nici cârciumi, nici restaurante, nici fabrici, mii de adulți au urmat școlile date. Școlile și cursurile de mori sau alte localuri, sau întreprinderi, care tulbură 1 Din 15 noiembrie 1936, Ministerul Instrucțiunii Publice liniștea sau primejduiește sănătatea și educația copii- (MIP) devine Ministerul Educației Naționale (MEN). lor” [18, p. 1634].

AKADEMOS 2/2018| 83 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

Un rol important în sistemul de învățământ pri- În pofi da faptului ca în școlile primare își făceau mar din Basarabia l-a avut corpul didactic, care a con- studiile mai mulți elevi decât eleve, numărul cadre- tribuit la ridicarea nivelului de cultură a poporului, lor didactice de sex feminin era mai mare decât al dându-și concursul la opera de construcții școlare și la bărbaților, creându-se astfel o disproporție canti- aplicarea legii învățământului primar, deși s-a confrun- tativă. Legea învățământului primar din 1924, prin tat în repetate rânduri cu probleme de ordin material. art. 69 prevedea că: „La școlile mixte cu un singur post Imediat după Unire, învățătorii și profesorii din Basa- se va numi de preferință ca învățător un bărbat... cu rabia au fost integrați în corpul didactic din vechiul Re- mai multe posturi, cel puțin unul din ele va fi ocupat gat în baza vechimii sau stagiului de muncă, în pofi da de un învățător bărbat. La școlile de băieți vor fi de re- varietății de pregătire, a titlurilor și provenienței etni- gulă învățători bărbați... La școlile de fete se vor numi ce. Încă din primii ani, autoritățile școlare au întreprins învățătoare” [9, p. 8609]. Părinții copiilor din mai mul- mai multe măsuri pentru pregătirea noilor cadre de în- te comune se adresau deseori către autoritățile școlare văţători, precum și perfecționarea celor care activau în să fi e numiți în posturi și bărbați, deoarece majoritatea sistemul educațional până la Unire. În decursul anilor sunt femei. 1917–1921, autoritățile școlare provinciale, cu suportul În același sens, în 1935, în Parlamentul României celor centrale, au organizat mai multe cursuri de per- a parvenit o propunere de modifi care a art. 69 al fecționare a învățătorilor cu o durată de până la două Legii învățământului primar din 1934 în privința luni. La aceste cursuri învățătorești ei studiau limba și raporturilor posturilor de învăţători şi învățătoare. S-a literatura română, istoria neamului, geografi a și alte menționat că experiența de un an, cu ocazia aplicării discipline, având posibilitatea să se încadreze într-un acestei legi, a arătat că utilizarea art. 69 a provocat sistem de instruire românesc și să activeze în confor- un dezechilibru în raportul ce trebuie să existe între mitate cu normele și programele aprobate de minister. numărul învățătorilor şi învățătoarelor, deoarece MIP a căutat pe tot parcursul perioadei interbelice acestea din urmă au la numiri un plasament mai mare să amelioreze situația materială a pedagogilor. Legea decât învățătorii, deși numărul absolvenților băieți este învățământului primar din 1924 prevedea acordarea, la mai mare decât al fetelor. Şi, în fi ne, s-a propus ca acest anumite intervale de timp, a unui spor la salariu numit articol (69, alineatul 3) să fi e modifi cat astfel: „... La gradație, contribuind la ameliorarea situației lor mate- şcoalele mixte cu trei posturi, două din ele vor fi ocu- riale. Salariul membrilor corpului didactic era compus pate de învăţători și la şcoalele mixte cu patru posturi, din leafă fi xă și din gradație, care era variabil. Gradația, trei vor fi ocupate de învăţători și unul de învățătoare” după cum s-a menționat, constituia un suport la sala- [22, f. 384]. Legea învățământului primar din 1937 sta- riu care se acorda în conformitate cu stagiul de muncă bilea că la școlile mixte cu un singur post se va numi al membrului corpului didactic în învățământ, în ur- un învățător bărbat, dar în școlile primare de băieți vor mătorul mod: 25% – după cinci ani de lucru, 50% – fi numiți învăţători bărbați și numai în primele două după zece ani, 75% – după 15 ani, 100% – după 20 ani, clase se va putea numi și învățătoare. La școlile de fete 125% – după 25 ani de muncă, care se calcula la ultima se vor numi numai învățătoare [17, p. 1108]. leafă (art. 157). Legea învățământului primar din 1924, Prin Legea învățământului primar din 1939, art. 159 și din 1937, art. 180, prevedea: „Membrii cor- art. 29, a fost introdusă Străjeria: „O zi întreagă din fi e- pului didactic primar, care funcționează în prezent sau care săptămână este rezervată pentru străjerie, spiritul care vor merge să funcționeze în comunele din terito- străjuiesc va fi introdus în toată activitatea școlară” [18, riile alipite, cu populația în majoritate de altă origine p. 1630]. În conformitate cu această lege, prin Ordinul sau cu români deznaționalizați și care își vor lua an- nr. 2589 din 12 aprilie 1940, MEN, în comun acord gajamentul că vor servi cel puțin zece ani la şcoalele cu Straja Țării, a stabilit următoarele norme: „Direc- din acele comune vor primi pentru tot timpul cât vor torii sunt răspunzători de bunul mers al străjeriei și funcționa la aceste şcoale un spor de 50 la sută la sa- vor da ajutorul moral și material... În programul zilei lariu; termenele de gradație li se vor socoti din patru de sâmbătă nu se poate introduce nicio altă materie de în patru ani, iar stagiul cerut pentru înaintare li se va învățământ, în afară de muzică și gimnastică, care se reduce cu un an” [17, p. 1135]. Acești învăţători, care își execută atât cât este prevăzut în programul străjeresc. iau angajamentul să se stabilească „pentru totdeauna în Uniforma străjerească este obligatorie pentru întreg aceste localități, vor fi împroprietăriți cu câte un lot de învățământul. Costumul național uniformizat, aco- 10 ha de colonizare din teritoriile disponibile” (art. lo unde este posibil, înlocuiește uniforma străjereas- 159). Această prevedere se referă la învățătorii care nu că. Numai în clasă și la lucru, în ateliere și tabără, se sunt originari din județele Cernăuți, Storojineţ, Hotin, admite șorțul albastru pentru fete, iar pentru băieți, Tighina, Cetatea Albă, Ismail ș. a. halatul scurt albastru” [23, f. 146, 147, 148]. Taberele

84 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE străjerești erau organizate în cele mai pitorești locuri 2. Bârsănescu Șt. Politica culturii în România contem- din țară: la munte, mare, prin codri etc., unde copiii se porană. Studii de pedagogie. Iași: Terec, 1937. puteau odihni și ocupa cu diverse activități. Puteau fi 3. Angelescu C. Lege pentru învăţământul primar al primiţi în aceste tabere copiii „... de la școlile primare statului și învăţământul normal-primar. București: Cartea și secundare începând de la vârsta de 10 ani până la 18 română, 1925. 4. Codul învăţământului primar, secundar, superior de ani și să fi e deplin sănătoși” [23, f. 150]. Paul Negulescu ș.a. București: Pavel Suru, 1929. vol. I. Prin urmare, se poate afi rma că în pofi da moșteni- 5. În: Şcoala. 1921, nr 1-4, p. 94. rii dezastruoase lăsate de administrația țaristă până la 6. ANRM, Fond. 339, inv. 1, dos. 159. 1917, învățământul primar din Basarabia a atins între 7. ANRM, Fond. 339, inv. 1, dos. 219. 1918–1940 progrese impresionante, deși existau încă 8. ANRM, Fond. 339, inv. 1, dos. 343, vol. 1. multe probleme atât în privința localurilor școlilor, 9. Monitorul ofi cial al României, nr. 61 din 26 iulie 1924. școlarizării copiilor de vârstă școlară, cât și în ceea ce Legea învățământului primar al statului și învățământului privește situația materială a membrilor corpului di- normal-primar. p. 8602 – 8629. http://digibuc.ro/# dactic. Aceste probleme puteau fi rezolvate de către 10. ANRM, Fond. 339, inv. 1, dos. 659. autoritățile școlare superioare în anii următori, dacă 11. Șandru D. Populaţia rurală a României între cele două nu ar fi fost acel tragic moment din istoria neamului războaie mondiale. Iași: Editura Academiei R.S.R., 1980. nostru, 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ruptă de la 12. ANRM, Fond. 339, inv. 1, dos. 1293. 13. ANRM, Fond. 120, inv. 1, dos. 2022. România și prin dictatul forței anexată la URSS. Prin 14. ANIC, București, Fond. PCM, dos. 11/1937. introducerea în Basarabia a obligativității învățămân- 15. Angelescu C. Evoluţia învăţământului primar și setului, practic în fi ecare sat, comună, plasă s-a reușit cundar în ultimii 20 ani. București: Curentul, 1940. deschiderea unei școli primare, fi e în localuri proprii 16. Nistor I. Basarabia sub dominațiunea românească: sau închiriate. Recensământul din 1930 a stabilit că La 20 de ani de la Unire. Cernăuți, 1938. știutorii de carte în Basarabia ajunseseră la 38,1%, pe 17. Codul general al României. Întocmit de Const. Ha- când pe țară era de 57%, cu 5,6% a crescut la fi ecare mangiu ș.a. 1937. vol. XXV, partea 1. zece ani. Progresul mai lent al școlarizării în Basarabia 18. Codul general al României. Întocmit de Const. Ha- era, în bună măsură, urmarea moștenirii țariste, peri- mangiu ş.a. 1939. vol. XXVII, partea II. oadă în care numărul mare al analfabeților a fost de- 19. ANRM, Fond. 70, inv. 5, dos. 140. terminat de lipsa unui învățământ primar obligatoriu. 20. ANIC, Bucureşti, Fond. Casa Şcoalelor, dos. 12/1926. BIBLIOGRAFIE 21. ANRM, Fond. 120, inv. 1, dos. 1501. 22. ANIC, București, Fond. PCM, dos. 8/1935. 1. Bârsănescu Șt. Istoria pedagogiei românești. Bucu- 23. ANRM, Fond. 120, inv. 1, dos. 1160. rești: Societatea română de fi losofi e, 1941.

Ion Moraru. Peisaj melancolic, acuarelă, 40 × 50 cm, 2012.

AKADEMOS 2/2018| 85 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

RUTENIA SUBCARPATICĂ ÎN ANII 19381945. DESTINELE MICILOR TERITORII DIN EUROPA CENTRALA ȘI DE EST

Doctorandă Renata MOIȘ Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, România

SUBCARPATIAN RUTHENIA IN YEARS 1938-1945. THE FATE OF SMALL TERRITORIES IN CENTRAL AND EAST- ERN EUROPE Summary: An unusual piece of historiography containing a rich factual material. In the center of attention of the author events and the evolution that preceded the Second World War, the great disaster that caused tens of millions of victims of forced displacement of borders, crippled the fate of many peoples, especially in Central Europe – the area of crossing claims of hegemony and territorial domination of diff erent countries. Subcarpathian Rutenia had its special special place in Polish-Hungarian relations throughout the interwar period. Poland’s attention to this small region of Central Europe was reinforced by the following three circumstances: the nationalist Ukrainian movement on both sides of the Carpathians, the revisionist policy of Budapest and the danger from the side of Soviet Russia / the USSR in the case of the convergence of Moscow and Czechoslovakia. A number of diplomats, political personalities of Poland played an important role in the political fate of Subcarpathian Ruthenia. Keywords: Subcarpathian Ruthenia, Polish diplomacy, domination, politics.

Rezumat: O lucrare inedită de istoriografi e, care conține un bogat material factologic. Autoarea se concentrează pe evenimente și evoluții ce au precedat cel de-al Doilea Război Mondial, marele fl agel care a produs zeci de milioane de victime, a strămutat forțat frontiere, a schilodit destinul atâtor popoare, mai ales în Europa Centrală – o regiune de inter- secție a pretențiilor de hegemonie și dominație teritorială a diferitor țări. Rutenia Subcarpatică (RS) și-a avut un loc al ei special în relațiile polonezo-maghiare din întreaga perioadă interbelică. Atenția Poloniei față de această mică regiune din centrul Europei s-a intensifi cat ca urmare a trei circumstanțe: mișcarea naționalistă ucraineană pe ambii versanți ai munților Carpați, politica revizionistă a Budapestei și pericolul din partea Rusiei Sovietice/ URSS în cazul apropierii dintre Moscova și Cehoslovacia. O seamă de diplomați, personalități politice poloneze au jucat un rol important în ceea ce privește destinul politic al Ruteniei Subcarpatice. Cuvinte-cheie: Rutenia Subcarpatică, diplomație poloneză, dominație, politică.

a) Intervenții diplomatice și non-diplomatice lonia și Ungaria. Cooperarea cu polonezii a început poloneze pe seama Ruteniei Subcarpatice. Tatonări să se schimbe după ianuarie 1919, când trupele ce- Varșovia – Budapesta la începutul anilor 1930 hoslovace, în pofi da acordurilor anterioare, au atacat După cum demonstrează studiul sintetic al ce- și au ocupat o parte din teritoriul Sileziei (în timp ce lebrului istoric american de origine poloneză Oskar polonezii luptau în estul țării cu Armata Ucraineană Halecki, securitatea frontierei de est a Poloniei depin- Galiceană (AGU)), care la mijlocul anului 1920, prin dea de Lituania, Rusia, Ucraina și Rutenia nu doar din decizia Consiliului Ambasadorilor Antantei, fusese punct de vedere istoric, dar și politic, după perioada împărțit între Cehoslovacia și Polonia [5, p. 217-271; 1918–1921 [1, p. 329-338]. Mai ales aceasta din urmă, p. 410, 418]. Și dintr-o dată polonezii au manifestat Rutenia Subcarpatică (RS) [2, p. 34-44], își avea un loc un interes sporit față de cărbunele maghiar. În timpul al ei special în relațiile polonezo-maghiare din întrea- discuțiilor de la Ambasada Poloniei din Budapesta, ga perioadă interbelică. Atenția Poloniei față de aceas- la jumătatea lunii octombrie 1919, ministrul adjunct tă mică regiune din centrul Europei s-a intensifi cat maghiar al Apărării, colonelul Konz, și-a exprimat ca urmare a trei circumstanțe: mișcarea irredentistă speranța că transportul de cărbune ungar spre Polo- ucraineană pe ambii versanți ai munților Carpați [3, nia poate fi organizat în condițiile creării frontierei p. 301], politica revizionistă a Budapestei [4, p. 66-67] comune între cele două țări, de pildă, prin segmentul și pericolul din partea Rusiei Sovietice/ URSS în cazul Subcarpatic. La un anumit moment, Polonia, care ni- apropierii dintre Moscova și Cehoslovacia. merise în tabăra învingătorilor după Marele Război, Până în 1919 nu existau condiții prealabile – isto- a fost singura țară pe care Ungaria conta pentru un rice, economice și politice – de colaborare între Po- sprijin internațional.

86 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

După război, Budapesta i-a cedat Poloniei un te- când S. Fentsyk, sub patronatul Guvernatorului RS, ru- ritoriu mic în zonă Podhal, locuită de 24 000 de oa- sofi lul Anthony Beskid, a început în baza înţelegerii cu meni, ulterior Ungaria niciodată nu a formulat pre- Ambasada Poloniei la Praga să-și organizeze propria tenții asupra acestui teritoriu. La începutul lunii mai mișcare politică, el a promis Pragăi, din motive tacti- 1920, generalul Kazimiez Sosnowski s-a întâlnit în ce, că va susține apartenenţa RS la Cehoslovacia. Cu Varșovia cu secretarul Uniunii Maghiare a prietenilor toate acestea, S. Fentsyk a continuat să lupte împotriva Poloniei și colaborator al reprezentanței poloneze la infl uenței cehe în regiune, să ceară de la cehi autono- Budapesta, baronul Dyulo Shyynitish, precum și cu mie pentru RS și să obţină unifi carea tuturor rusinilor fostul guvernator al Țării Autonome Ruse (Rutene) sub sloganul „Rutenia Subcarpatică – pentru rutenii din componența Republicii Ungare (din 21 decembrie carpatici”. Tot el a căutat să evite confruntările deschi- 1918) Aґoshton Shteyfan, care au sosit în capitala po- se cu Uniunea Autonomă a Agrarienilor lui A. Brodiy, loneză cu instrucțiuni de la regentul maghiar, amiralul stipendiată de Budapesta, să nu-i sprijine pe membrii M. Horti. irredentei maghiare, dar, totodată, s-a manifestat cu ei A. Shteyfan s-a afl at în Polonia începând cu lovitu- într-un front unit în problemele autonomiei și debara- ra comunistă din Ungaria, din 21 martie 1919 și până sării de infl uența cehă în regiune [8, p. 135]. în 1924, condusă de Béla Kun. Împuterniciții regentu- Părtinirea poloneză în problemele subcarpatice în lui au abordat problema RS, locuitorii căreia trebuiau ansamblu, apoi și în promovarea proiectului lui Stefan „să aspire din toate puterile spre Ungaria”. sub pretex- Fentsyk, rezultă deosebit de clar din eronatul raport al tul separării Republicii Cehoslovace de Directoriul ambasadorului polonez la Praga Wenceslas Gribovs- socialist-anarhist al Republicii Populare Ucrainene kyy din 17 iunie 1931 [7, p. 70]. Prima întâlnire a lui (RPU), de Rusia Sovietică bolșevică și de România M. Svyezhbinskyy cu S. Fentsyk trebuia să aibă loc, pro- regală, fapt ce ar conduce la stabilirea unei frontiere babil, la sfârșitul anului 1930 – începutul lui 1931. În între Polonia și Ungaria. Acest lucru a fost menționat același timp, consulatul polonez la Ujgorod a sprijinit de generalul K. Sosnowski într-o scrisoare adresată lui memorandumul lui S. Fentsyk către Înaltul Scaun, în Józef Pilsudski la 12 mai 1920. care el propunea ca RS să fi e folosită în lupta cu infl uen- În iulie 1928, la Ujgorod a fost inaugurat Vice ţa ortodoxiei. Potrivit istoricilor polonezi, scopul prin- Consulatul Poloniei, care a preluat unele sarcini ale cipal al memorandumului a fost marginalizarea suc- Consulatului de la Kosice. În competența lui intra în- ceselor ucrainizării în inima Bisericii Greco-Catolice. tregul teritoriu al RS cu orașele slovace Kosice și Pre- sov. Primul consul polonez la Ujgorod a fost Zygmunt b) Intensifi carea contactelor diplomatice po- Zavadovskiy, departamentul căruia era limitat doar la lono-maghiare în jurul RS monitorizarea condițiilor locale și la stabilirea unor În luna noiembrie 1932, șef al diplomaţiei polo- relații în cercurile politice din zonă. Fructul activității neze a devenit Józef Beck, iar Praga în 1933 a reușit lui S. Zavadovskiy a fost lucrarea Rutenia Subcarpatică să convingă guvernul Poloniei să-l retragă pe consu- și situația ei politică și de drept (Ruś Podkarpacka i jej lul polonez activ M. Svyezhbinskyy (probabil pen- stanowisko pravno-polityczne, Warszawa, 1931) [6]. tru relația sa cu S. Fentsyk), în locul căruia Varșovia Într-o perioadă de relaxare provizorie în relațiile a desemnat un diplomat cu experiență care a lucrat polono-maghiare, la sfârșitul anilor 1920 și începutul până atunci și la Moscova, și la Berlin – Mieczyslaw anilor 1930, în partea maghiară (pe baza rapoartelor Halupchynskyy [9, p. 58-67]. Ameliorarea relațiilor cu consulatului maghiar de la Bratislava) s-a constituit Cehoslovacia nu era inclusă pe agenda de lucru nici a o atmosferă de suspiciune în ce privește jocul polo- lui J. Beck, nici a lui M. Halupchynskyy. Dimpotrivă, nez independent în RS, derulat în spatele Budapestei. Varșovia prin departamentele sale de politică externă Stabilirea cooperării dintre polonezi și Stefan Fent- urma să neutralizeze pe cât posibil infl uența Pragăi în syk (1892–1945) păreau să justifi ce aceste bănuieli regiune, să-i izoleze cât mai mult pe rutenii-ucraineni [7, p. 69]. Personalitate complexă, ieșită din comun, în Galicia de Est și să provoace neliniștea Budapestei. un adevărat aventurier, născut în satul Velîky Luchki Ceea ce a și reușit în mare parte. (Mukachevo), erudit și cunoscător a mai multor limbi, Politica externă independentă a Poloniei începe să preot greco-catolic, profesor și redactor, de orientare se maturizeze abia după 1932 și a fost tot timpul în- rusofi lă, propoloneză și promaghiară, un asemenea dreptată împotriva Micii Antante (Cehoslovacia, Ro- personaj nu putea să nu-i intereseze atât pe polonezi, mânia și Iugoslavia) și spre apropierea de Ungaria. În cât și pe maghiari. ceea ce privește Praga, Varșovia avea anumite preten- În raportul special către Varșovia, ambasadorul ții: în primul rând, era problema imigranților polonezi polonez la Praga, Marian Hodatskiy, a scris că atunci ruteni, cărora, împreună cu naționaliștii ucraineni ile-

AKADEMOS 2/2018| 87 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

gali scăpați de urmărirea penală pentru crimele comi- secolului al XlX-lea, Adolf Dobryansky. Până la 1918, se (inclusiv atacuri teroriste) în Polonia de Est (Ga- A. Gherovskiy a sprijinit cercurile monarhiste ruse, licia), Praga ofi cială le-a oferit adăpost și le-a permis mișcarea ortodoxă, a editat ziare rusești, a fost con- să extindă mișcarea naționalistă ucraineană (care mai silier al Ministerului de Externe al Imperiului Rus pe târziu a luat proporțiile unui adevărat iredentism, de- problemele Austro-Ungariei și ale Balcanilor, a luptat venind la mijlocul lunii martie 1939 unul dintre moti- în Ucraina de partea Armatei Voluntare a generalu- vele dezmembrării defi nitive a Cehoslovaciei de către lui Anton Denikin. După Primul Război Mondial s-a Germania și Ungaria). În al doilea rând, era disputa mutat în RS. A participat la Congresul Internațional al legată de orașul Těšín din nordul Slovaciei, care urma Minorităților Naționale de la Geneva, unde a criticat să fi e deținut în mod egal de Cehoslovacia (Slovacia) aspru guvernul de la Praga și personal pe ministrul de și Polonia [10, p. 177; p. 136-137]. Externe, Edvard Beneš, pentru încălcarea Tratatului În iulie 1933, ambasadorul polonez la Berlin, internaţional de la Saint-Germain în ceea ce privește Vysotskyy, a descris foarte plastic și precis politica ex- acordarea autonomiei „rutenilor de la sud de Carpați”. ternă a statului său, care se afl a între Scylla la Locarno Din cauza confl ictului cu autoritățile cehoslova- și Caribda la München. După o astfel de previziune, ce, în 1927 A. Gherovskiy a fost expulzat din țară. În el a fost schimbat cu ambasadorul Joseph Lipsky [11, Iugoslavia, unde inițial a ajuns, acesta a fondat Karpa- p. 105]. Cu toate acestea, se pare că Polonia (proba- torusskiy komytetъ (Comitetul Carpato-rutean, 1927– bil, la fel și Ungaria) nu conștientiza această realita- 1929). Cu toate acestea, negăsind acolo nici bani și nici te, crezând naiv că fără contribuția Germaniei își va sprijin din partea guvernului și a Bisericii Ortodoxe putea construi o frontieră comună cu Regatul Sfântu- Sârbe, în 1929 emigrează în Statele Unite ale Ameri- lui Ștefan, sechestrat la Saint-Germain și Trianon. Ca cii. Ce-i drept, după cum scria ziarul maghiar „Bu- argument al acestei încrederi poate servi un citat din dapesti Hirlap” în mai 1933, în (Skupscina) Adunarea „Illustrated Daily Courier” (Curierului cotidian ilus- Națională din Belgrad, s-a fondat în 1927 Comitetul trat), din 25 septembrie 1933: „Polonez - maghiar, doi Sârb Transcarpatiano-rutean, format din reprezen- fraţi adevăraţi. Și la săbie, și la pahar” [7, p. 71-74]. tanți ai tuturor partidelor guvernamentale și de opo- ziție care au promis să protejeze drepturile autonome c) Călătoria lui Stefan Fentsyk în SUA și Canada ale Ruteniei Carpatice. La prima ședinţă a participat și La sfârșitul anului 1934, agentul polonez în RS, A. Gherovskiy, care ulterior a plecat în SUA [11, p. 105]. Stefan Fentsyk, a plecat în SUA și Canada cu sprijinul La data sosirii lui Stefan Fentsyk pe continenul fi nanciar și organizatoric al Varșoviei. Scopul aces- ametrican (27.10.1934), A. Gherovskiy încă nu fonda- tei vizite a fost de a promova în rândul imigranţilor se și nu devenise secretar general al Uniunii Rutene carpato-ruteni fondarea unei noi formaţiuni politice. Carpatice, ea va apărea un an mai târziu (1935) și va Autoritățile poloneze în perioada interbelică au moni- activa până în 1938. În primul său discurs adresat car- torizat activitățile diasporei ucrainene, în special din pato-rutenilor americani protejatul Poloniei, S. Fent- Canada și, într-o oarecare măsură, din Statele Unite, syk, a declarat: „Datorită eforturilor voastre s-a născut unde emigrația ucraineană era mai puțin numeroasă Rutenia Subcarpatică, liberă, autonomă”. Pe de o parte, [12, p. 480]. Serviciile poloneze căutau contacte cu el recunoștea meritele lui Grigorie Zhatkovych în ce comunitatea rutenilor din Statele Unite ale Americii, privește intrarea RS în componenţa Cehoslovaciei, dar pentru că rutenii americani încă mai aveau infl uenţă totodată critica faptul că RS așa și nu obţinuse autono- asupra vieţii politice din RS, fi nanţau partidele locale, mie. În acord cu patronii săi polonezi, S. Fentsyk a for- societăţile culturale și pe unii activiști, dar, de aseme- mulat sloganul „Republica Cehoslovacă indivizibilă de nea, erau interesate și de slăbirea infl uenței politice a la Heba la Yassinea, Rutenia Subcarpatică indivizibilă ucrainenilor pe continentul american [12]. de la Poprad până la Tisa, și cultura rusă nescindată În 27 octombrie 1934, S. Fentsyk, care s-a autopro- de la Poprad la Vladivostok.” „Toți domnii, care în clamat „redactorul-șef al Vocii Carpatice”, secretar-șef ziarele guvernamentale rusești, cehe și maghiare l-au și organizator al societății culturale și educaționale numit «irredentist», «revizionist» pe Yeґlichka (Fran- rusofi le în numele lui A. Dukhnovici, a pășit pe con- tisek Yeґlichka – separatist slovac, care s-a bucurat de tinentul american nu doar pentru a organiza o nouă sprijinul guvernelor Ungariei și Poloniei, conducând formaţiune politică și strângerea de fonduri, ci și pen- în 1920 așa-numitul guvern în exil – n. autorului), tru a slăbi rolul conducătorului rutenilor americani. vor răspunde nu numai în faţa istoriei, dar și în faţa Acesta, Aleksey Gherovskiy (1883–1972), originar poporului”, se lamenta S. Fentsyk. La banchetul de ră- din orașul Lvov, era nepotul celebrului activist car- mas-bun de la New York, din 29 martie 1935, Fentsyk pato-rutean de orientare rusească din a doua parte a i-a asigurat pe cei prezenţi că „nu va fi niciodată în

88 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE serviciul dușmanilor și nu se va manifesta împotriva Cât privește subvențiile, S. Fentsyk urmărea cu poporului rus sau împotriva credinței” [7, p. 75]. atenție ca ele să sosească regulat pe conturile sale ban- În 9 aprilie 1935, după întoarcerea în Cehoslova- care de la Ujgorod. Potrivit ambasadorului polonez la cia, S. Fentsyk a fost arestat în orașul Heba, apoi a pe- Praga, M. Hodatskiy, din epistola adresată Ministeru- trecut 36 de zile în închisoarea din Ujgorod. Pe 13 mai lui de Externe de la Varșovia din 18 martie 1936 reieșea a fost eliberat pe o cauţiune de 50 de mii de coroane că din decembrie 1935 Rusynskiy (Fentsyk) n-a primit cehe, iar deja pe 19 mai 1935, în absența probelor unei banii cuveniți. Datoria față de Rusynskiy era de circa infracțiuni comise, a fost ales deputat în Parlamentul 100 de mii de coroane cehe. De asemenea, subvențiile Cehoslovac. Astfel s-a încheiat excursia „führerului” din februarie 1936 sunt de 2 mii de dolari americani. carpato-rutean, S. Fentsyk, în Statele Unite. În conse- Cu toate acestea, deja în 28 martie 1936, M. Hodatskiy cință, a fost stabilit un canal de transfer al „subvenții- raporta către conducerea din Varșovia că i-ar fi trans- lor” și „onorariilor” lui Fentsyk din Polonia în Statele ferat lui Rusynskiy 18,740 coroane cehe, și mai devre- Unite, iar de acolo la Ujgorod în benefi ciul lui Rusin- me alte 6 mii, adică S. Fentsyk primise 24,740 coroane skiy (pseudonimul lui Fentsyk): la Banca Slovacă de sau o mie de dolari SUA. În 5 mai 1936, Rusynskyi a pe stradă Malomesttskiy, pe contul cu cifrul „Karpaty” cerut încă o mie de dolari, iar la 4 iunie a primit 1 520 XV-41, și la Banca Dunării (situată pe aceeași stradă, de dolari SUA. În 8 iulie 1936, de la Varșovia la New clădirea nr. 7, pe contul cu cifrul „Caucaz” [7, p. 76]. York pentru transfer la Ujgorod lui Rusynskyi i s-au În Statele Unite, reprezentantul de încredere al lui trimis 2 mii de dolari. La 5 august 1936, M. Hodatskiy S. Fentsyk a fost preotul Ehrzy Berzynets, care a de- i-a amintit Varșoviei că lui Rusynskiy i s-a promis o venit secretar al Uniunii Carpatice Rutene. Consulul bursă lunară de 20 de mii de coroane. De la 1 apri- polonez de la Pittsburgh, Karol Ripka, în 4 februarie lie 1935, S. Fentsyk a primit din SUA 10 mii de dolari 1945, denunţa la Ministerul Afacerilor Externe al Po- SUA, adică 245 000 de coroane cehe. În general, până loniei faptul că Uniunea Carpato-Rutenilor numără în 31 iulie 1936, din totalul de 300 de mii planifi cate, 460 de mii de oameni, concentrați în patru organizații S. Fentsyk a încasat 285 500 de coroane. Ministerului politice, având un capital de 25 de milioane de dolari de Externe al Poloniei i se cerea să plătească sumele americani. Își editau propriile ziare în limba rusă: „Est”, restante – 14 500 de coroane cehe. „Pravda”, „Buletinul ortodox”, „Dragostea”, „Cuvântul Polonia a continuat să-l fi nanțeze pe Rusinskiy/ carpato-rutean”. O parte nesemnifi cativă a Uniunii Fentsyk. În 5 ianuarie 1937, Ministerul polonez al Afa- o constituiau ugrofi lii în frunte cu Gherovskiy [11, cerilor Externe a trimis reprezentantului său la Praga p. 106-107]. un ordin semnat de John Shembek ca să-i plătească lui Rusynskiy suma de 55 000 de coroane cehe pe care d) Un propagandist efi cient dar costisitor ministerul le va returna Ambasadei. În 12 aprilie 1937, Relațiile dintre Varșovia și Budapesta rămâneau MAE a ordonat în secret ambasadorului de la Praga să complicate din cauza dezacordului dintre guvernele afl e o modalitate de plată în benefi ciul lui Fentsyk prin aliate în jurul a două fi guri emblematice ale mișcării evitarea căii lungi a trimiterilor fondurilor prin Sta- autonome din RS: Budapesta nu-și ascundea atitudi- tele Unite ale Americii. În 22 mai 1937, ambasadorul nea dezaprobatoare față de agentul polonez Rusinskiy polonez la Praga, Kasimir Papee, raporta directorului (S. Fentsyk), în timp ce Varșovia nu suporta orientarea adjunct al Departamentului Politic al Ministerului exclusiv promaghiară a lui A. Brodiy [11, p. 129]. Afacerilor Externe al Poloniei, Tadeusz Kobylyanskiy, În scrisoarea Ambasadei Poloniei de la Praga că- că, în legătură cu alegerile în organele locale, Rusyn- tre MAE al Poloniei, din 10 iulie 1936, despre relațiile skiy solicită să i se aloce sume suplimentare pentru lui Rusinskiy (S. Fentsyk) cu organizația lui A. Brodiy organizarea campaniei preelectorale. Ambasadorul a se menționa: „Era mai bine dacă el ar fi rămas în considerat rezonabilă această cerere, deoarece S. Fent- Transcarpatia. Din Polonia se poate evada oricând. În syk trebuia să cheltuiască subvențiile lunare în valoare America, odată ce acolo e Gherovskiy, de Fentsyk nu de 20 de mii de coroane cehe pentru necesitățile parti- este nevoie. Dacă el ar fi arestat, atunci din această în- dului. Aceste necesități, potrivit afi rmațiilor lui Rusin- tâmplare s-ar putea obține benefi ciu, căci l-am „trans- skiy, se distribuie în felul următor: cele 8 numere ale forma” „într-un martir rus pentru cauza Rusă”, desigur ziarului „Nashъ puti” (Calea noastră) implică cheltu- în cazul în care guvernul n-ar reuși să demonstreze ieli lunare de 1 300 de coroane, în total 10 400; apoi 35 faptul că el obține subvenții poloneze” [13, p. 170]. De de secretari de partid salarizați – câte 400 de coroane unde se vede că legenda lui Fentsyk despre arestarea lunar, în total 14 mii de coroane. Suma cumulată era sa după sosirea din Statele Unite la Heba, în primăvara de 24 de mii de coroane cehe. T. Kobylyanskiy nu era anului 1936, a fost falsă. împotrivă ca Rusynskiy să folosească 40 de mii de co-

AKADEMOS 2/2018| 89 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

roane care i-au fost eliberate separat pentru achitarea A. Brodiy, iar vizita regentului Miklos Horti la Varșo- cauțiunii în instanță, în caz de arest. Doar că, așa cum via la începutul lui februarie părea o bună ocazie de a semnala pe 24 iunie 1937 guvernului de la Varșovia soluționa această problemă și alte aspecte ale relațiilor ambasadorul polonez din Cehoslovacia, K. Papee, bilaterale [15, p. 264-265]. Rusynskiy/Fentsyk cheltuiseră deja banii respectivi pe În 18 ianuarie 1938, ambasadorul polonez la Bu- alte lucruri importante. dapesta adresează guvernului său solicitarea să se dis- În 11 septembrie 1937, protejatul polonez Stefan cute cu guvernanții maghiari pentru a exercita presiuni Fentsyk a publicat în ziarul „Nashъ Puti” o scrisoare asupra lui A. Brodiy, în așa fel încât acesta să încete- deschisă către guvernatorul RS, Constantin Grabar. ze să lupte cu S. Fentsyk [16, p. 248]. În februarie și Însă cenzura cehoslovacă a omis acea parte a recur- martie 1938, consulul polonez la Ujgorod M. Halup- sului său în care erau formulate niște acuzații perso- chynskyy a dedicat câteva rapoarte speciale relațiilor nale la adresa guvernatorului. De aceea ambasadorul dintre Uniunea Autonomă a Agrarienilor (UAA) și polonez, K. Papee, solicită Ministerului de Externe Partidul Național Autonom Rutean (PNAR). Răs- să publice în Polonia textul integral al acestei scrisori punsul din 10 februarie 1938 al PNAR către UAA pe deschise, semnată de agentul său. Fentsyk a criticat pe 38 de pagini a fost redactat într-o manieră destul de bună dreptate Praga, întrucât aceasta nu și-a onorat grosolană. UAA propunea să se reunească într-un front obligația internațională asumată cu 16 ani în urmă puternic toți autonomiștii din RS, în total 100 de mii de a acorda autonomie RS garantată de art. 10-13 al de voturi, pe platforma Consiliului Central Popular Ru- Tratatului de la Saint-Germain, art. 81 din Tratatul tean (CCPR): UAA adunând 62 de mii și PNAR 29 de de pace cu Germania, art. 53 al Tratatului de pace mii. Ministerul polonez de Externe recomanda agentu- cu Austria, art. 48 din Tratatul de pace cu Ungaria și lui său Fentsyk/Rusinskiy să dea un răspuns rezervat lui paragraful 3 din capitolul I al Constituției Republicii Brodiy, să extindă cooperarea cu UAA, dar să mențină Cehoslovace și statutul general. Liderul Partidului Na- independența partidului său [11, p. 151-152; 7, p. 83]. țional Autonom Rutean înainta critici juste Pragăi și Astfel, până la anschlussul Austriei de către Ger- guvernatorului RS nu numai pentru încălcarea acestor mania, Ministerul de Externe al Poloniei, în frunte cu norme din dreptul internațional, dar și pentru discri- J. Beck, așa și nu a reușit prin proiectul fi nanțat al ruso- minarea locuitorilor regiunii în timpul alegerilor: dacă fi lului S. Fentsyk și partidul acestuia PNAR să învingă în Cehia și în alte teritorii ale Republicii un deputat în disputa cu Ministerul de Externe ungar, condus de era ales conform cotei de 24 de mii de voturi, în RS, ministrul K. Kanya, și să neutralizeze proiectul ugro- în conformitate cu ideea exclusivă a Pragăi cu privire fi lului A. Brodiy (UAA) pe care Budapesta îl fi nanța. la „reprezentarea echitabilă”, această cotă constituia 34 Dacă Ungaria până atunci prefera metoda soluți- de mii de voturi [14, p. 72]. onării politice a problemelor legate de Rutenia Sub- carpatică, sprijinind mișcarea ruteană dar, de fapt, e) Competiția agenților de infl uență polonez și mișcarea ugrofi lă (= madyaronă), Polonia era mai maghiar în problema Ruteniei Subcarpatice predispusă la diversiuni [17, p. 288]. În cele din urmă, S. Fentsyk/Rusynskiy își îndeplinea sârguincios în aprilie 1938, PNAR și UAA s-au unit într-un bloc obligațiile pentru a justifi ca sumele de bani investi- autonomist rutean. te de polonezi. După Varșovia, și Budapesta a ajuns treptat la conștientizarea necesității asocierii sale cu f) Eforturile Cehoslovaciei de a-și consolida A. Brodiy împotriva Pragăi. În 7 noiembrie 1937, între frontierele reprezentantul Partidului Național Autonom Rutean În februarie 1938, polonezii au întâlnit delegația și Uniunea Autonomă a Agrarienilor au avut loc pri- maghiară condusă de regentul M. Horti la Varșovia, mele negocieri. Nu s-a ajuns la niciun rezultat. S-au cu bannere inscripționate: „Trăiască statul Sfântului înțeles totuși să se întâlnească din nou pe 3 decembrie. Ștefan!”. Delegația maghiară a înțeles aceste cuvinte Uniunea Autonomă a Agrarienilor a anunțat o colabo- literalmente, dar în timpul negocierilor lucrurile au rare strânsă până la o viitoare fuziune într-un singur fost clarifi cate: polonezii nu aveau nimic împotriva partid. Dar reprezentanții Partidului Național Auto- aderării RS la Ungaria, dar au fost rezervați în ceea ce nom Rutean au respins categoric această propunere. privește pretențiile maghiare față de Slovacia, spunând Consulul polonez la Ujgorod, M. Halupchynskyy, în că aceasta ar prefera să fi e un stat independent cu sau comunicarea sa către Ministerul de Externe de la Var- fără protectorat ungar [18, p. 360-361]. șovia din 7 decembrie 1937 făcea o scurtă constatare: La 27 martie 1938, Ministerul polonez al Afaceri- „Până la contopirea lor mai este mult timp”. Atunci lor Externe a transmis guvernului maghiar o notifi ca- a apărut necesitatea unei întâlniri între S. Fentsik și re, conform căreia cel mai important era să se identi-

90 |AKADEMOS 2/2018 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE fi ce impactul pe care putea să-l aibă asupra Iugoslaviei Imediat după întâlnirea cu Adolf Hitler, polone- și României un eventual confl ict al Ungariei cu Ce- zii au prins curaj: la 21 septembrie 1938 Ambasadorul hoslovacia (cu care acestea erau în alianță). În ceea ce Karl Papee a transmis șefului diplomației cehoslovace, privește acțiunile legate de RS, Ministerul polonez de K. Croft , o notă în care guvernul polonez a cerut apli- Externe a propus să se organizeze discuții preliminare carea imediată în Těšín Silezia a acelorași reglemen- între consulul polonez din Ujgorod cu Bakach-Bess- tări pe care guvernul Cehoslovaciei le adoptase față de honey și Pataki, care puteau avea loc la Viena [19, populația de etnie germană [7, p. 85-86]. Peste numai p. 37-52]. Însă aceste propuneri n-au dus la niciun câteva zile acordul de la München avea să pună capăt rezultat. existenței statului cehoslovac. Între timp, Cehoslovacia, în aprilie 1938, prin tri- mișii săi la Budapesta (Milos Cobra) și Varșovia (Ju- CONCLUZII raj Slavik) încerca cu disperare să salveze situația în Eforturile diplomatice și nediplomatice maghiare care se afl a. Ambasadorul polonez la Budapesta, Leon și poloneze în jurul teritoriului cehoslovac al Ruteniei Orlovsky, l-a anunțat pe Cobra că Cehoslovacia va fi Subcarpatice, pe aproape întreaga durată a perioadei trunchiată de Germania, iar pe teritoriul Slovaciei și interbelice, au confi rmat în mod repetat fragilitatea sis- RS va fi creat un condominiu polono-maghiar. temului de la Versailles pentru relațiile internaționale în Tot atunci, în aprilie 1938, diplomația cehoslovacă Europa. Dacă Ungaria a ridicat problema retrocedării a decis să sondeze opinia publică din Polonia și prin teritoriilor sale istorice, aparținând Coroanei Sfântului intermediul jurnalistului său, Vaclav Fiala. Însă toți in- Ștefan, de care fusese deposedată la Saint-Germain și terlocutorii acestuia au tras o singură concluzie: ame- Trianon, din care cauză susținea pe teritoriul RS miș- liorarea relațiilor reciproce depindea de retrocedarea carea iredentistă maghiară, atunci Polonia, având ex- către Polonia a Těšín Silesia și de corectarea frontierei periența amară de război cu Rusia Sovietică, susținea pe secțiunile Spitsu și Orava. Astfel, încercarea tardivă Budapesta pe motivul neadmiterii apropierii dintre a președintelui cehoslovac, Edvard Beneš, de a îmbu- Cehoslovacia și URSS pe coridorul subcarpatic. Și nătăți relațiile cu țările vecine a fost respinsă atât de Ungaria, și Polonia fi nanțau în RS organizații politice Ungaria, cât și de Polonia. Ambasadorul polonez la care aveau drept scop obținerea unei autonomii sporite Berlin, Y. Lipsky, la jumătatea lunii iunie 1938, a abor- pentru locuitorii acestei regiuni. Tot în același scop și dat, de asemenea, subiectul RS în timpul unei conver- mergând chiar mai departe (separarea RS de Cehoslo- sații cu politicienii celui de-al Treilea Reich. Pledoaria vacia), diplomații polonezi au purtat discuții cu Hitler. acestuia se concentra în jurul ideii că în acest teritoriu Ironia istoriei face că după semnarea acordului de la se ciocnesc mai multe rivalități și intrigi internaționa- München, un an mai târziu, în septembrie 1939, Polo- le, el fi ind luat de la Ungaria pentru a se deschide ac- nia să cadă ea însăși pradă dublei agresiuni a Germaniei cesul Cehoslovaciei spre Rusia Sovietică și viceversa. și URSS și să-și înceteze existența ca stat independent. Un alt duș rece pentru Praga ofi cială a fost raportul neprietenos al reprezentantului Guvernului Rega- BIBLIOGRAFIE tului Unit al Marii Britanii, Lordul Volter Ransimen, după vizita acestuia în capitala Cehoslovaciei la înce- 1. Halecki O. Polands’ Eastern Frontiers, 981-1939. În: putul lunii august 1938. Praga avea tot mai puțin timp Journal of Central European Aff airs, 1941, October. 2. Danilák M. Rutenia Subcarpatică în relațiile polone- și oportunități pentru manevre diplomatice. zo-maghiare și regiunile mici din Polonia, Slovacia și Ucrai- În 20 septembrie 1938, la Berlin, după întâlnirea na. Rzeszów: Editura Universității Rzeszow, 2003. (Danilák cu prim-ministrul ungar, B. Imredi, Hitler a vorbit cu M. Podkarpatská Rus v poľsko-mad’arských vzťahoch in ambasadorul polonez în Germania, J. Lipsky. Având Małe regiony w wielkiej poliţyce Polski, Słowacji i Ukrainy, instrucțiuni de la șeful său de la Varșovia, ministrul Wydawnictwo Uniwersytetu Rzeszowskiego, Rzeszów, J. Beck, trimisul polonez i-a spus lui Hitler că Polonia 2003, ss. 34-44.) consideră Cehoslovacia o entitate artifi cială și că pre- 3. Detalii în: Jarnecki Michał. Irredentismul ucrainean tențiile țării sale se limitează la Těšín Silezia. Varșovia în relațiile polonezo-cehoslovace în 1918-1939. Societatea privește cu simpatie ideea stabilirii graniței comune cu Prietenilor Științei Kaliskie, Kalisz - Poznań, 2009. Ungaria, adică recunoaște pretențiile Budapestei față 4. Documente și materiale despre istoria relațiilor sovie- de RS și a unei părți a Slovaciei, dar aceasta din urmă to-cehoslovace. Moscova, 1973, vol.1; Comp: V. A. Zubache- vsky. Situația geopolitică în estul Europei Centrale în ajun ar putea fi autonomă. Vorbind despre frontiera comu- și în timpul lucrărilor Conferinței de pace de la Paris. În: nă cu Ungaria, J. Lipsky aducea mai mult argumente Europa de Est după Versailles, Aleteya, St. Petersburg, 2007. de ordin strategic: crearea unei bariere împotriva pă- 5. Krzysztof Lewandowski, Relațiile polono-cehoslovace trunderii în regiune a URSS. în anii 1918-1939, prietenie și antagonism. Relațiile dintre

AKADEMOS 2/2018| 91 ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

Polonia și țările vecine în anii 1918–1939, editată de J. Žar- de istorie și cultură a Rusinilor, ediție revizuită și extinsă; nowski, Wroclaw, 1977; Vezi și: Istoria Europei Centrale și Editori Paul Robert Magocsi și Ivan Pop, Universitatea din de Est, ed. Leonid Zashkilnyak, Lviv Universitatea Națională Toronto Press, Toronto - Buff alo - Londra, 2005. Ivan Franko, Lviv, 2001. Krzysztof Lewandowski, Stosunki 11. Pushkash A. Civilizație sau barbarism. Transcarpa- polsko-czechoslowackie w latach 1918-1939, in Przyjażnie tia 1918–1945. Moscova: Europa, 2006. i antagonizmy. Stosunki Polski z państwami sąsiednimi w 12. Fentsyk S.A. Ujgorod – America. Note de călătorie: latach 1918-1939, red. J. Žarnowski, Wroclaw, 1977, ss. 217- 13.X.1934 - 19.V.1935, Ujgorod, 1936. 261; Історія Центрально-Східної Європи, За ред. Леоніда 13. Zabrovarniy S. Transcarpatia în politica celei de Зашкільняка, Львівський національний університету a II-a Recipospolita. În: Ucraina Transcarpatică în cadrul імені Івана Франка, Львів, 2001, сс. 410, 418. Cehoslovaciei (1919–1939). Culegere de materiale din 6. 6. Kovács E. Relațiile maghiare-poloneze până la cel de- Vedeckej karpatistickej konferencie Prešov, 2. - 4.9.1998, al Doilea Război Mondial. Budapesta, 1971. Zostavovateľ: akad. Mikuláš Mušinka, Filozofi cka fakulta 7. Dombrowski D. Polonia și Transcarpatia: 1938–1939. Prešovskej univerzity, Prešov, 2000. Editura Tempora, 2012 (analiza politicii Poloniei față Tran- 14. Pop I. Alianța polonezo-maghiară în perioada Mün- scarpatia în componența Cehoslovaciei în anii 1938–1939. chen. În: München – în preajma războiului. Moscova, 1988. 8. Jarnecki M. Portretul unui oportunist. Alegerile politi- 15. Eseuri din istoria Transcarpatiei, Vol II (1918–1945). ce și meandrele trimise de Stefan Fentsyk. O carte din istoria Editura Universității de Stat Ujgorod, anul 2013, redactor I. Ruteniei Transcarpatice în perioada interbelică. În: Studia Granceak. Historica Slavo-Germanica, Poznań, 2003/2004, vol. XXV. 16. Olivová V., Dĕjiny první republiky. Praha, 2000, pag. 9. Kredátus J. Despre problematica activităților polone- 248. ze în Rusia Subcarpatică în 1933-1939 și în culegerea: Rela- 17. A. Wilhelmstrasse és Magyarország, Budapesta, 1968. țiile slovaco-ucrainene în domeniul istoriei, culturii, limbii 18. Politica cehoslovacă externă în anul 1938. Dekmek, și literaturii. Materiale ale Conferinței Științifi ce Internațio- Praga, 2000. nale. Svidník, 2007. 19. Kozeński J., Wókol Rusi Podkarpackiej 1938. In: 10. Magochiy R. P. Formarea Identității Naționale: Rute- Stosunki polsko-czeskosłowackie w ł. 1918-1945, Rzeszów, nia Subcarpatică (1848–1948, Ujgorod, 1994; Enciclopedia 1992.

Ion Moraru. Portretul Tamarei, acuarelă, 44 × 36 cm, 1994.

92 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE

NAŢIONALISMUL ÎN PUBLICISTICA LUI MIHAI EMINESCU. ANALIZĂ SEMASIOLOGICĂ ŞI PRAGMATICĂ

Doctor habilitat în fi lologie Vasile BAHNARU Institutul de Filologie

NATIONALISM IN MIHAI EMINESCU’ S JOURNALISM (SEMASIOLOGICAL AND PRAGMATIC ANALYSIS) Summary: Since lately our national poet Mihai Eminescu is being accused of nationalism, xenophobia, anti-semi- tism and other real or invented sins, the article analyses the signifi cance of the noun nationalism and other derivations of the noun nation (nationalist); we might conclude that the signifi cance of the noun nationalism in M. Eminescu’ s journalism is in perfect harmony with the meaning of the literary language of that period: “love for his own nation; patriotism”, the poet being aware of the fact that in pluri-ethnical states (the Russian empire, the Austro-Hungarian Empire, the Ottoman Empire etc.) the nationalism seeks for the majority nation to dominate the cohabiting nations and suggests for those nations to modify their national policy, which should be normally based not on subordination but on coordination relationships. Moreover, the research of the announced problem allows us to combat the opinion of some Bessarabian politicians where the Republic of Moldova would be a pluri-ethnic state, while in modern political science and sociology, a state is considered polyethnic if the native population does not constitute less than 2/3 of the general number of population, whereas in the Republic of Moldova the Romanians / Moldovans represent almost 82% of the total population. Keywords: cosmopolite, cosmopolitanism, nationalism, nationalist, nationality, nation, notion, patriotism, coordination relationship, subordination relationship, signifi cance, pluri-ethic state, national state.

Rezumat: Întrucât în ultimul timp poetul nostru național Mihai Eminescu este culpabilizat de naționalism, xenofobie, antisemitism și de alte păcate reale sau inventate, în articol se analizează semnifi cațiile substantivului naționalism și ale altor derivate ale substantivului națiune (naționalist) și se ajunge la concluzia că semnifi cația substantivului naționa- lism din publicistica lui M. Eminescu este în perfecta concordanță cu semnifi cația din limba literară a perioadei respective: „dragoste pentru propriul neam; patriotism”, poetul fi ind conștient că în statele plurietnice (imperiul rus, imperiul austro-ungar, Imperiul Otoman etc.) naționalismul urmărește ca națiunea majoritară să domine națiunile conlocuitoare și propune ca aceste state să-și modifi ce politica lor națională care în mod fi resc ar fi necesar să se fundamenteze nu pe relații de subordonare, ci pe relații de coordonare. Mai mult, cercetarea problemei anunțate ne permite să combatem opinia unor pretinși politicieni basarabeni conform cărora Republica Moldova ar fi un stat plurietnic, în timp ce în po- litologia și sociologia modernă un stat se consideră polietnic dacă populația autohtonă nu constituie mai puțin de 2/3 din numărul general al populației, iar în Republica Moldova românii/moldovenii constituie aproape 82 la sută din totalul populației. Cuvinte-cheie: cosmopolit, cosmopolitism, naționalism, naționalist, naționalitate, națiune, noțiune, patriotism, rela- ție de coordonare, relație de subordonare, semnifi cație, stat plurietnic, stat național.

0. În procesul de analiză a operei lui Mihai Emi- așa cum l-a califi cat Petre Ţuţea, a fost un veritabil pa- nescu, exegeţii creației acestuia au formulat idei și pă- triot și un mare naţionalist, care merită tot respectul reri dintre cele mai variate și chiar controversate. Ast- posterităţii și servește drept model demn de urmat de fel, în opinia unora Mihai Eminescu a fost preocupat toată spiritualitatea românească. De altfel, este un fapt extrem de mult de ideea naţională, iar în opinia altora arhicunoscut că opera lui Eminescu a fost cercetată, (savantul și scriitorul Bogdan P. Hasdeu, preotul Ale- se cercetează, dar niciodată nu va fi cercetată sufi ci- xandru Grama) Mihai Eminescu ar fi un reprezentant ent de multilateral și de profund. Ea este inepuizabilă, tipic al cosmopolitismului, constituind un pericol in- referindu-se practic la toate dimensiunile umane de contestabil pentru naţiunea română. investigaţie – literatură, poetică, artă, politică, eco- Ca urmare a analizei semnifi caţiei substantivelor nomie, matematică, astronomie, lingvistică, știinţă în naţionalist și naţionalism, cosmopolit şi cosmopolitism genere etc. din opera eminesciană, adică din limba literară a pe- 0.1. O serie de pretinși adepţi ai adevărului ideo- rioadei de manifestare în literatură a poetului și din logic contemporan au lansat ideea că Mihai Eminescu limba contemporană, vom încerca să demonstrăm în ar fi un naţionalist desperat, care detesta existenţa ce- continuare că Mihai Eminescu, sau „românul absolut”, lorlalte popoare, deși în realitate el nu este decât un

AKADEMOS 2/2018| 93 FILOLOGIE

protector consecvent al tradițiilor neamului, al limbii deauna o politică sui generis „fără patrie, fără limbă, române corecte și al credinţei creștine, întrucât, așa fără naţionalitate, un element cosmopolit și egoistic, cum afi rmă Mihai Eminescu în articolul „Dacă Ro- ceea ce drept vorbind este unul și același lucru, căci mânia e destinată pieirii”, chiar dacă „naţionalismul cosmopolitismul este pretextul de a nu face nimic pen- este un semn rău la un popor” (e vorba de naţionalis- tru dezvoltarea unei părţi a omenirii, pentru că indivi- mul extremist), acesta apare, de regulă, în situaţia în dul respectiv s-a însărcinat de a nu lucra nimic pentru care „nimeni nu ţine atâta la existenţa sa decât acela universul întreg” [3, p. 37]. Tocmai din aceste conside- ce are s-o piardă în curând (și aceasta se simte instinc- rente Mihai Eminescu invită contemporanii și descen- tiv) și nimeni nu-ngrijește mai mult pentru ţinerea la denţii acestora din prezent să facă „astăzi ceea ce au un loc a individului său decât cel ce are să se desfacă făcut străbunii noştri la începutul lui Matei Basarab”, să prin moarte. Nicăiri nu se manifestă voinţa de viaţă se arate hotărâţi, pentru ca fi ii lor „să nu cadă victimă mai tare decât acolo unde viaţa este periclitată sau prin celor ce exploatează ţara şi de treizeci de ani se trudesc boală internă sau prin pericol extern” [1, p. 129]. Prin să curme dezvoltarea noastră naţională şi să facă pe urmare, naţionalismul în varianta lui extremă se ma- pământul românesc un stat cosmopolit” [3, p. 276]. nifestă, de regulă, în momentele de mare ameninţare Este foarte importantă opinia lui Mihai Eminescu pentru existenţa unei naţiuni. despre teoriile abstracte ale cosmopolitismului care au În acelaşi timp, Mihai Eminescu examinează fost „importate de aiurea” în mediul politic românesc, termenul naţionalism în raport cu termenul cosmopo- „s-au împrăștiat pe nesimţite și au slăbit cu încetul litism, susţinând că oamenii noștri politici „sunt de- simţul conservării naţionale, așa de vioi și de puternic un cosmopolitism sec, amar, sceptic — ba mai mult: altădată la români; și aceste idei, vătămătoare chiar în au frumosul obicei de-a iubi orice-i străin, de-a urî tot ţările luminate și puternice de unde s-au luat, au de- ce-i românesc” [2, p. 135]. Şi în continuare, examinea- venit un adevărat pericol pentru naţiunea noastră, și ză relaţiile existente între acești termeni, prezentând mică și slabă” [3, p. 303]. În articolul din „Columna lui cosmopolitismul drept un poliedru, „o prismă cu mii Traian” din 1 aprilie 1882, Mihai Eminescu constată de colori, un curcubeu cu mii de nuanţe”, naţiunile și că „dacă ştiinţele naturale şi matematicele sunt prin respectiv naţionalismul reprezentând „nuanţele pris- chiar natura lor cosmopolite, știinţa istoriei, a limbei, matice ale Omenirii, și deosebirea dintre ele e atât de a manifestărilor artistice ale unui popor, a vieţii lui naturală, atât de explicabilă cum putem explica din juridice, a datinelor, este o știinţă naţională”, dat fi ind împrejurări asemenea diferenţa dintre individ și in- că „acestea din urmă întăresc vertebrele naţionalităţii, divid” [2, p. 137]. Pentru ca ideea cosmopolitismului acestea fac pe un popor să se cunoască pe sine însuși, îl să fi e în armonie cu cea a naţionalismului se cere „ca păstrează în originalitatea și tinereţea lui şi-l mântuie toate aceste colori să fi e egal de strălucite, egal de pole- de platitudinea unei culturi cosmopolite” [1, p. 91]. ite, egal de favorizate de Lumina ce le formează și fără 0.2. Secolul al XIX-lea, secol eminamente al naţi- care ele ar fi pierdute în nimicul neexistenţei, căci în unilor și caracterizat prin constituirea statelor naţio- întunericul nedreptăţii și a barbariei toate naţiunile își nale, s-a manifestat, din acest punct de vedere, și prin sunt egale în abrutizare, în îndobitocire, în fanatism, constituirea statului naţional român. Mihai Eminescu în vulgaritate; ci când Lumina abia se refl ectă în ele, condamnă cu vehemenţă străinii stabiliţi în Româ- ea formează colori prismatice” [2, p. 137]. Poetul defi - nia care „neavând un cui în ţara aceasta”, „neavând nește catolicismul drept o formă perfectă a cosmopo- un petic pe toată faţa pământului ţării”, străini „prin litismului pe motivul că întreg „Catolicismul întinsese origine”, dar şi mai străini „prin apucături şi prin idei” peste Europa un păienjeniș subţire de idei religioase, au transformat politica într-o „pură afacere de invenţie ostașul îmbrăcat în fi er al Romei vechi se schimbase şi de combinaţie, de negustorie de idei şi de principii” în miles ecclesiae, îmbrăcat în rasă; astfel se formează [1, p. 77], politica acestora având la bază principiul ro- o putere nevăzută, pretutindeni străină și pretutindeni man ubi bene ibi patria, manifestat în „teorii abstracte acasă, care încerca a realiza idealul imperiului uni- de cosmopolitism, importate de aiurea”. versal” [3, p. 35], iar preotul catolic, „neavând familie, Mihai Eminescu are toată certitudinea că „răul căci era neînsurat; neavând limbă, căci limba sa era o într-o societate” este determinat de „tendinţele care o limbă moartă (cea latină); neavând patrie, căci patria conduc, ideile cari o domină”, din care motiv urmea- sa este unde-l trimite ecclesia; neavând rege, căci rege- ză „să combatem tendinţele cosmopolite și umanitare le său este Pontifex maximus, acest element încerca să ca să le înlocuim cu simţul naţional” [4, p. 31]. Pen- unifi ce Austria prin religie” [3, p. 37]. tru Mihai Eminescu, biserica naţională de șaisprezece De altfel, politicienii cosmopoliţi, inclusiv cei din secole este „păstrătoarea elementului latin de lângă spaţiul românesc, au promovat și promovează întot- Dunăre” și „a stabilit și unifi cat limba noastră într-un

94 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE mod atât de admirabil încât suntem singurul popor realizăm o incursiune lingvistică și pragmatică în isto- fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de ria constituirii și evoluţiei semantice a substantivului înghiţirea prin poloni, unguri, tătari și turci, ea este naţionalism. În primul rând, se cere să amintim că sub- încă astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin stantivul naţionalism a fost atestat, pentru prima dată, al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hota- în limba franceză și datează din anul 1780, iar naţiona- rele noastre”, de aceea „cine-o combate pe ea și rituale- list – din 1800. În prima jumătate a secolului al XIX- le ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican lea, secolul constituirii statelor naţionale, substantivul universal și orice i-o veni în minte dar numai român naţionalism avea, în limbile occidentale, semnifi caţia nu e” [5, p. 187]. Totodată, în acest proces de renunţare de „dragoste pentru propria naţiune, pentru propria la caracterul naţional al vieţii noastre, societatea româ- patria naţională”, fi ind sinonim cu substantivul patrio- nească ajunge să se cosmopolitizeze tot mai mult, încât tism. Doar în a doua jumătate a acestui secol el a obţi- „limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar nut, pe lângă sensul „ideologie și politică derivate din grea, cu multele ei locuţiuni, îi cam jena pe prietenii conceptul de naţiune, care a contribuit în sec. XVIII– noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de XX la cristalizarea conștiinţei naţionale și la formarea limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cine- naţiunilor și statelor naţionale”, semnifi caţia „tendinţă va, dacă știe niţică franţuzească, o învaţă într-o săp- de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparţine tămînă de zile. Bietul Varlaam, mitropolitul Moldovei propriei naţiuni”. În acest context constatăm că Mihai și al Sucevei, care, în înţelegere cu Domnii de atunci Eminescu era conștient de existenţa ambelor sensuri și cu-n sinod general al bisericei noastre, au întemeiat atunci când menţiona că „naţionalismul este un semn acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră rău la un popor” în situaţia în care existenţa sa nu este să fi e aceeași, una și nedespărţită în palat, în colibă și-n periclitată de nici un pericol fi e din interior, fi e din ex- toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o terior. Însă același naţionalism are un caracter pozitiv păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și în situaţia în care existenţa sa „are să o piardă în cu- păstrul limbei, n-o mai înţelege” [5, p. 355]. rând și aceasta se simte instinctiv”, întrucât „nicăieri 1.0. În linii generale, ca urmare a analizei operei nu se manifestă voinţă de viaţă mai tare decât acolo lui Mihai Eminescu, am ajuns la concluzia că semni- unde viaţa este periclitată sau prin boală internă sau fi caţia termenilor naţionalist/naţionalism, cosmopolit/ prin pericol extern” [1, p. 302]. cosmopolitism din publicistica eminesciană este iden- 1.2. Examinând semnifi caţia substantivelor naţio- tică sau similară semnifi caţiilor acestor termeni din nalist și naţionalism din publicistica și proza eminesci- perioada respectivă. Așadar, întru susţinerea acestei ană, constatăm că Mihai Eminescu utilizează, în mod afi rmaţii vom examina defi niţia termenilor respec- preponderent, substantivele date cu semnifi caţia de tivi oferită de unele dicţionare elaborate și editate în care dispuneau acestea în limba secolului al XIX-lea: cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel, „care ţine de naţionalism”, „adept al naţionalismului; Lazăr Șăineanu, în Dicţionar universal al limbii româ- patriot” și „dragoste pentru propria naţiune, pentru ne, edi tat la București în 1896, defi nește substantivele propria patrie naţională; patriotism”. naţionalism și cosmopolitism în felul următor: „carac- A se vedea în această ordine de idei următoarele ter propriu unei naţiuni” și „lipsă de iubire de patrie”, exemple: „…cine ne crede pe noi răi români, răi na- iar naţionalist și cosmopolit – „partizan al unităţii na- ţionaliști și răi patrioţi nu merită ca să discutăm cu ţionale (românești)” și „cetăţean al universului; cel ce dânsul” [5, p. 51]; „…dacă liberalii sînt patrioţi, sînt trăiește când într-o ţară și când într-alta” [6]. Merită naţionaliști, vor trebui să renunţe la principiile lor atenţie să menţionăm că explicaţia substantivului cosmopolite și să admită principiul romanilor: salus naţionalism, atestată în dicţionarul lui L. Șăineanu, rei publicae summa lex.... Dacă liberalii sînt patrioţi și coincide cu cea propusă 43 de ani mai târziu de Au- naţionaliști, vor trebui să devie reacţionari și să îm- gust Scriban: „Caracteru de a-ţĭ ĭubi naţiunea ta, pa- părtășească cu noi acest titlu cu care azi ne fac impu- triotizm”. Totodată, A. Scriban defi nește substantivul tări” [5, p. 200]; „Dacă nu voiești să crezi fără a cerceta, cosmopolitism în opoziţie cu substantivul naţionalism: dacă nu juri că frazele apocaliptice, plivite din discur- „Participarea la durerile și bucuriile lumiĭ întregĭ. Lip- surile revoluţiilor franceze, sînt adevăruri absolute, să de patriotizm” [7]. nu meriţi a ședea alături cu unicii naţionaliști, unicii 1.1. Prin urmare, pentru a ne edifi ca în problema români, unicii patrioţi, cari se bucură de privilegiul potenţialului semantic și ideologico-politic al sub- de-a fi monopolizat pe seama lor toate ideile mari și stantivului naţionalism, al unităţilor din acest câmp frumoase” [5, p. 307]; „…un stat mic cum este al nos- lexico-semantic și derivatelor acestora atestate în pu- tru nu se poate susţine între statele vii ale Europei dacă blicistica lui Mihai Eminescu, este absolut necesar să nu are o politică sinceră naţionalistă și dacă în practi-

AKADEMOS 2/2018| 95 FILOLOGIE

că nu întrebuinţează buna-credinţă și onestitatea” [4, fără patrie hotărâtă şi fără naţionalitate hotărâtă” [8, p. 58]; „Teamă ne e că nu face decât a căuta ocazie ca să p. 106]. Pentru M. Eminescu „Partida naţională există dea o fl agrantă dezminţire aureolei de mare naţionalist de când există ţara şi de atunci ea se luptă împotriva pe care crede a o avea” [1, p. 108]; „Și să nu se uite boierilor reacţionari şi antinaţionali” [8, p. 42], străini că inteligenţa tuturor popoarelor din Austria e emina- de interesele naţionale, care se constituie în partide cu mente naţionalistă” [3, p 30]; „…a avut neplăceri cu „punctul de razem al pârghiei sale afară de naţiune”, chiar poporenii (maghiari) ai bisericei sale din cauza partide care nu au „alte arme decât intriga înăuntru înfocatului său naţionalism, care neliniștea viaţa paci- și în afară, răzvrătirile, denunţările la străini și omo- nică a micei colonii maghiare din orașul nostru” [5, rul” [8, p. 42] şi, ca urmare, „în România am ajuns a p. 83]; „Pentru amăgirea celor simpli se întrebuinţează înţelege toate cuvintele dicţionarului pe dos”, încât protestaţiile sentimentale de patriotism, naţionalism, acestea capătă sensuri contrare celor fi reşti, aşa încât emancipare economică” [5, p. 354]; „Acești oameni, „cosmopolit se numește ceea ce-i naţional, și naţional acești străini cari au monopolizat liberalismul, patri- e fi zionomia bulgaro-bizantină a roșilor din ţară” [4, otismul și naţionalismul în ţara românească vor astăzi, p. 330]. Adeptul cosmopolitismului nu este „un ,,agent prin așa numita răscumpărare, să inaugureze inde- provocator” al unei singure mari puteri, om făcut pen- pendenţa statului român” [5, p. 379]; „Aceia însă cari, tru această meserie, căci n-are patrie, patria lui fi ind după metoda și preceptele lui Machiavelli, s-au pus să universul..., n-are naţionalitate, naţionalitatea lui fi ind organizeze într-o ceată regulată această adunătură, în- umanitatea întreagă” [1, p. 52] şi, în consecinţă, patria văţându-i industria și specula patriotismului, demo- devine „un otel şi naţionalitatea o marfă” [4, p. 440]. cratismului și naţionalismului, sînt în cea mai mare 2.0. Mihai Eminescu dorește ca naţiunile univer- parte străini, străini din toate punctele de vedere, pre- sului să fi e „o sumă de popoare cu vertebrele bine în- cum o vom dovedi în curând” [5, p. 390]; „Și, în aceste chegate”, dar nu ţări exploatate „de elemente fără ver- din urmă condiţiuni, declarăm pe cele de felul al doi- tebre morale, fără caracter propriu”, întrucât „aceste lea cu mult mai primejdioase, căci patriotismul devi- elemente sunt însă prin natura lor dizolvante” și, în ne atunci o cursă și naţionalismul o perdea” [4, p. 80]; situaţia în care „mereu se ‚nmulţesc, se ‚ntâmplă nu „Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe s-au amestecat ceea ce se intenţiona poate, dizolvarea și contopirea în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalităţilor, ci tendenţe de dizolvare a statului” naţionalismului” [8, p. 123]; „…noi avem aici patrioţi [1, p. 141]. Pentru a evita confl ictul dintre naţiunile neoromâni, oameni cari și-au făcut o meserie din ex- conlocuitoare, Mihai Eminescu lansează ideea că „îm- ploatarea principielor politice, au monopolizat pentru păcarea între naţionalităţi” poate fi realizată înlocuind ei patriotismul și naţionalismul, cu atât mai mult cu „subordonarea cu coordonarea, recunoscându-se adi- cât n-au nici patrie, nici naţionalitate certă” [8, p. 75]. că că și la altul e o virtute civică ceea [ce] în ungur sau 1.3. Așadar, în publicistica lui Mihai Eminescu, în german e o virtute: iubirea de naţionalitatea sa pro- substantivele naţionalist (inclusiv adjectivul naţiona- prie” [1, p. 144]. În acest scop Mihai Eminescu propu- list) și naţionalism sunt utilizate cu o conotaţie pozi- ne ca în statele multinaţionale (Imperiul Austro-Un- tivă, chiar dacă Mihai Eminescu este conștient că oa- gar, Rusia, Imperiul Otoman etc.) să se instaureze „o menii politici profi tă de credibilitatea poporului și fac decentralizare bazată pe coordonarea naţionalităţilor uz de termenii naţionalist și naţionalism numai pentru în grupuri administrative autonome și în marginele a obţine dividende politice, în aceste cazuri substan- exigenţelor unităţii de acţiune în afară și înlăuntru tivele respective având conotaţie negativă sau chiar ale statului”, așa încât „fi ecare din aceste centre loca- semnifi caţie antonimică ca în exemplul ce urmează: le ar avea o viaţă proprie, o producţiune proprie, un „Numai d. Brătianu… face paradă de naţionalism, o caracter propriu și, cu cât diversitatea e mai mare, cu paradă care induce atât de lesne în eroare ziarele de atâta e mai mare putinţa combinaţiunilor de orice na- peste Carpaţi” [3, p. 362]. Atunci când discută proble- tură, singurele cari produc în lume mișcare și putere, ma naţionalismului român, Mihai Eminescu identifi - iar mișcarea e viaţa” [1, p. 144]. Numai în acest mod că naţionalismul cu românismul: „Știm foarte bine că s-ar putea crea condiţiile necesare pentru prosperarea acest adevăr o să fi e neplăcut pentru mulţi onor. libe- fi ecărei naţiuni, întrucât „a ţine naţionalităţile apăsa- rali, dar el trebuie spus odată, ca[să] li se ia gustul de-a te, a ţine puterile lor latente va să zică a le condamna mai pretinde monopolul naţionalismului și românis- la somnul plantelor: a elibera puterile lor latente ca să mului” [4, p. 140]. se combine între ele ar însemna a deschide calea unei 1.4. Merită o atenţie aparte opinia lui Mihai Emi- mari şi neprevăzute dezvoltări” [1, p. 144]. Aşadar, nescu despre elementele din România care nu fac alt- în statele multinaţionale „s-ar putea felicita oameni ceva decât că întreţin „plebea internaţională”, „o plebe pentru cari ţara însemnează totalul chilometrilor

96 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE pătraţi, indiferent fi indu-i cine trăieşte pe ei”, dar nu implica în implementarea proiectului sovietic, adică şi omul „pentru care ţară şi naţionalitate sunt noţiuni popoarele oprimate sub imperiul rus urmau să adere identice” [1, p. 212] . la regimul comunist, care le recunoștea existenţa. To- 2.1. Totodată, în baza celor menţionate anterior, todată, această politică, tinzând să accentueze particu- putem ajunge la concluzia că Mihai Eminescu defi - larismele naţionale, avea drept scop nu doar diferenţi- nește noţiunea de naţionalism, în cazul statelor mo- erea naţionalităţilor sovietice de cele înrudite de pes- nonaţionale, așa cum este România, ca fi ind una po- te hotarele noului stat, dar și blocarea unei eventuale zitivă, sinonimă substantivului patriotism, în timp ce, tendinţe de unifi care naţională (un exemplu edifi cator în cazul unor state imperiale cu o naţiune dominantă, fi ind cazul românilor basarabeni) ce ar fi putut con- această noţiune obţine o conotaţie pronunţat negativă trabalansa hegemonia rusă. Prin urmare, destrămarea și echivalează cu defi niţiile identifi cate în dicţionarele imperiului ţarist i-a determinat pe bolșevici să caute din secolul al XX-lea și parţial din secolul al XXI-lea. o altă formă de organizare statală decât cea a statu- De altfel, ideologii bolșevismului sovietic au încercat lui unitar și în consecinţă U.R.S.S. s-a constituit ca o să opună naţionalismul internaţionalismului (care în entitate federativă, drept rezultat al unei ierarhizări principiu nu era decât o varietate a cosmopolitismului complexe a popoarelor, naţiunilor și etniilor mai mari, limitat la prietenia, solidaritatea, colaborarea și coope- fi ecare dintre acestea având dreptul la o reprezentare rarea dintre oamenii muncii din întreaga lume), pro- politico-teritorială și culturală. Totuși, forţa U.R.S.S. movând ideea instituirii unor relaţii de coordonare (în nu consta în dimensiunea sa teritorială, ci în aparatul locul celor de subordonare) în statul botezat cu em- (organizaţional şi ideologic) de partid, construit pe fază Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, deși în principiul „centralismului democratic”, care excludea realitate aici era o subordonare camufl ată în sloganul orice formă de descentralizare, relaţiile de coordonare „centralismului democratic”. având un caracter mai curând declarativ, dominantă Astfel, dacă ţarismul rus promova „opera lui de fi ind relaţia de subordonare camufl ată cu o ingenio- eliberare” prin înăbușirea spiritului naţional, prin in- zitate diabolică în sloganuri de tipul „frăţia dintre po- terzicerea limbilor naţionale, Puterea Sovietică încerca poare”, „ajutor frăţesc”, „fratele mai mare” etc. să promoveze o politică mascată de deznaţionalizare, Tocmai în aceste condiţii politice și ideologice a adoptând o politică naţională remarcabilă prin ambi- fost organizată R.A.S.S.M. și pentru a justifi ca crea- guitatea ei, care întrunea (simultan sau succesiv) rusi- rea noii formaţiuni statale s-a inventat „teoria” desfi carea, internaţionalismul și susţinerea naţionalisme- pre două popoare distincte – român și moldovenesc lor locale, adică, făcând uz de terminologia lui Mihai și două limbi – română și moldovenească [10]. Prin Eminescu – relaţiile de coordonare și de subordonare urmare, argumentul de bază pentru crearea unei noi dintre naţiuni. Aceste strategii au fost adoptate pen- limbi și a unei noi literaturi este cel politic, acesta fi - tru a se opune politicii naţionale ţariste care consta în ind singurul criteriu după care moldovenii ar fi putut dorinţa de a crea un stat unitar centralizat. Analizând fi diferenţiaţi de români. Totuși, în pofi da declaraţiilor situaţia social-politică din Rusia ţaristă, istoricul Ele- de prietenie între popoarele U.R.S.S., imperiul sovietic na Olteanu ajunge la concluzia că după revoluţia din realmente promova o politica camufl ată de rusifi care 1905, V. I. Lenin își dă seamă de existenţa unei situaţii prin colonizarea intensă cu străini (în special ruși și contradictorii: pe de o parte, puterea mișcărilor naţio- ucraineni) a Basarabiei (mai ales a localităţilor urba- nale centrifuge, care ar fi putut destrăma imperiul rus, ne), prin exterminarea claselor avute și a intelectuali- iar pe de alta, incapacitatea partidului de a multiplica tăţii, prin deportări în masa și prin foamete organizată. forţele revoluţionare. În aceste condiţii, Lenin caută o 2.2. Pentru a demonstra veridicitatea celor enunța- formulă care ar concilia două exigenţe contradictorii: te anterior, este edifi catoare următoarea afi rmaţie din centralizarea partidului și lupta naţionalităţilor împo- publicistica lui Mihai Eminescu, în care se confi rmă triva centrului imperial rus, folosind plurilingvismul ideea că în statele multinaţionale relaţiile de coordo- instituţionalizat ca mijloc de a instaura o anumită uni- nare dintre naţiunile conlocuitoare sunt, mai curând, o tate economică și politică în noua societate, ca ulterior declaraţie, dar nu o realitate: „Nicicând nu vedem ide- să se realizeze unitatea culturală a societăţii [9, p. 3-4]. ea că Ungaria este și cată să rămâie un stat poliglot cu Cu alte cuvinte, primul obiectiv al politicii naţi- naţionalităţi coordonate, nu superpuse, și că egemo- onale a Rusiei sovietice federale, precum și, ulterior, nia politică a maghiarilor nu le-o contestă nimeni, dar al Uniunii Sovietice (1922), era recucerirea mișcărilor ceea ce vor toţi e egalitatea naţională. Până ce aceas- naţionaliste antiimperiale, așa încât stimularea cultu- tă convingere însă [î]și va face loc, nu speră în nici o rilor naţionale și politica diversifi cării lingvistice tre- apropiere serioasă dintre naţionalităţi” [1, p. 155]. buia să capteze forţele politice naţionaliste pentru a le În același timp, el rămâne contrariat atunci când în

AKADEMOS 2/2018| 97 FILOLOGIE

România „...Această tinerime neagă patria, neagă re. Naţionalismul apără interesele burgheziei naţiunii naţionalitatea, familia, averea, religia; cheamă pe va- date camufl ându-se sub steagul fals al intereselor, jus- gabonzii din toată lumea să ‚mpărţească aci ceea ce nu tifi că asuprirea naţională, promovează atitudinea de e al lor, pământul smuls pas cu pas de străbuni prin dispreţ faţă de alte naţiuni, instigă ura între naţiuni dezrădăcinare de păduri seculare și apărat cu sângele și eclipsează conștiinţa de clasă a oamenilor muncii. lor cel mai bun și mai nobil” [1, p. 306]. Tocmai din Naţionalismul burghez este o armă toxică a reacţiunii aceste considerente, naţionalistul român, „acela ce cu- imperialiste. Internaţionalismul proletar este de na- tează a se revolta faţă ca această stare de lucruri, acela tură radical contrară și este un adversar înverșunat al care îndrăznește să arate că formele poleite învelesc un naţionalismului burghez” [17]; „ideologie și politică în trup putred, că progresul nostru ne duce la pierzare, problema naţională având la bază ideile superiorităţii că elementele sănătoase trebuie să se conjure și să facă naţionale și ideile exclusivităţii naţionale, interpreta- o luptă supremă pentru mântuirea acestei ţări este derea naţiunii ca formă anistorică superioară a comuni- nunţat opiniei publice de către negustorii de principii tăţii. În condiţiile dezvoltării iniţiale a capitalismului a liberale umanitare ca barbar, ca antinaţional, ca reac- fost drapelul ideologic al burgheziei în luptî împotriva ţionar” [5, p. 277]. feudalismului și împotriva asupririi naţionale, în epo- Prin urmare, naţionalismul din statele multinaţio- ca contemporană naţionalismul extremist se apropie nale, susţinut de naţiunea majoritară, este unul retro- de rasism. Socialismul are misiunea să creeze condiţii grad, iar cel care se manifestă în statele mononaţionale propice pentru depășirea naţionalismului pe baza afi r- are un caracter progresist, chiar dacă autorul identifi - mării echităţii, suveranităţii naţionale și a comunităţii că în cadrul unor partide politice din România unele de interese ale popoarelor” [18]; „ideologie și politică elemente care contestă caracterul naţional al statului burgheză care pune naţiunea dominantă într-o poziţie român, etichetând adevăraţii patrioţi români ca fi ind privilegiată și care se orientează spre asuprirea altor barbari, antinaţionali sau reacţionari. naţionalităţi, spre crearea adversităţii dintre naţiuni. 2.3. Atribuirea unei semnifi caţii negative sub- Marxismul propune în locul oricărui naţionalism in- stantivului naţionalism este urmare exclusivamente a ternaţionalismul” [19]; „1. Ideologie și politică, care ideologiei promovate de partidele de stânga. În aceas- rezultă din ideile superiorităţii naţionale și ale opune- tă ordine de idei sunt concludente defi niţiile pentru rii unei naţiuni alteia. 2. Manifestare a psihologiei de substantivul naţionalism din mai multe dicţionare și superioritate naţională, a antagonismului naţional, a enciclopedii europene. Dacă pentru Lazăr Șăineanu ideilor de izolare naţională” [20]; „ideologie și politică naţionalismul avea doar sensul „caracter propriu unei reacţionare burgheze și mic-burgheze, bazate pe ideile naţiuni”, majoritatea producţiilor lexicografi ce ulteri- de superioritate și de excepţionalitate ale unei anumite oare defi nesc termenul naționalism în mod tenden- naţiuni și care justifi că dominaţia unor naţiuni asupra ţios, atribuindu-i o semnifi caţie ideologică peiorativă, altora” [21] etc. negativă: „(Uneori determinat de «burghez») Ideologie În situaţia în care aceste defi niţii ar fi adevărate, ne și politică reacţionară care susţine interesele burghezi- întrebăm dacă naţionalismul este o creaţie burgheză în ei exploatatoare, prezentându-le ca interese ale întregii timpul când tot poporul se ridică în apărarea patriei, naţiuni, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei indiferent de faptul că cei mai mulţi reprezentanţi ai muncitoare, instigînd la ură naţională, la asuprirea al- acestuia sunt burghezi, mici producători, muncitori, tor naţiuni sau a minorităţilor naţionale” [11]; „Ideo- ţărani, intelectuali etc. logie și politică care urmărește întreţinerea izolării și 2.4. În linii generale putem admite naţionalismul aţâţarea neîncrederii și urii între diferite naţionalităţi” ca mișcare politică a indivizilor care, având conști- [12]; „politică și ideologie care urmăresc întreţinerea inţa comunităţii naţionale, culturale și lingvistice, se izolării și aţâţarea urii de rasă și naţionalitate; tendinţă unesc și luptă pentru constituirea unui stat suveran, de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparţine adică naţionalismul incită popoarele la formarea sta- propriei naţiuni” [13]; „Doctrină ce se fondează pe telor naţionale sau la revendicarea independenţei lor. exaltarea ideii de patrie sau de naţiune” [14]; „exaltare Astfel, sentimentul iniţial naţional a evoluat la ideea a sentimentului naţional; atașament pasionat faţă de de stat-naţiune, întrucât în Europa occidentală, senti- naţiunea din care face parte, secundat uneori de xeno- mentul naţional, care se dezvoltă simultan cu forma- fobie și de dorinţa de izolare” [15]; „ideologie și politică rea statului centralizat, este factorul care antrenează reacţionare burgheze și mic-burgheze, bazate pe ideile naţiunea în procesul de unifi care teritorială, economi- de superioritate și de excepţionalitate ale unei anumite că și lingvistică, iar acest proces unifi cator s-a realizat naţiuni și care justifi că dominaţia unor naţiuni asupra în opoziţie cu regimul feudal la încetarea războaielor altora” [16]; „ideologie și politică burgheze reacţiona- purtate împotriva altor state rivale, de asemenea în

98 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE proces de constituire. Astfel, loialităţilor tradiţionale unei naţiuni și se opune unor schimbări sociale im- (signorie, comunitate religioasă) au ajuns a li se su- portante. Acest naţionalism, ostil în raport cu tot ce prapune, iar ulterior a se substituii, loialitatea faţă de poate afecta esenţa unei naţiuni, poate degrada în xe- suveran, și mai târziu faţă de stat, acestea din urmă nofobie sau rasism [22]. De asemenea este califi cat ca fi ind considerate treptat ca fi ind reprezentarea comu- fi ind reacţionar naţionalismul din statele cuceritoare nităţii naţionale. Cetăţenii statului-naţiune formează, de teritorii și popoare străine, care se manifestă în re- în aceste condiţii, un popor sau un ansamblu de popu- primarea mișcărilor de eliberare naţională. laţii care vieţuiesc pe același teritoriu și se recunosc, 2.5. În continuare, merită să amintim că după că- în statele polietnice, ca fi ind cetăţeni ai unei puteri derea zidului Kremlinului și după prăbușirea URSS, suverane, care emană de la ei și le exprimă aspiraţii- substantivul naţionalism începe a fi defi nit cu o cono- le. Statul-naţiune a devenit forma de organizare fun- taţie aproape pozitivă, ca în dicţionarele și enciclope- damentală a vieţii politice moderne și contemporane. diile din secolul al XIX-lea: „doctrină politică bazată El a apărut odată cu Restauraţia engleză din 1689 și pe apărare (uneori exagerată) a drepturilor și aspira- s-a afi rmat odată cu Revoluţia americană din 1776 și ţiilor naţionale” [23]; „ideologie și politică derivate Revoluţia franceză din 1789. din conceptul de naţiune, care a contribuit în secole- În secolele XIX şi XX, numeroase mișcări naţio- le XVIII–XX la cristalizarea conștiinţei naţionale și la naliste sunt iniţiate de popoarele înrobite pentru a se formarea naţiunilor și statelor naţionale” [24]; „mișca- elibera de sub tutela străină impusă prin forţă acesto- re naţională în ţările asuprite pentru independenţa nara. În statele europene plurietnice din secolul al XIX- ţională și împotriva imperialismului, colonialismului” lea, naţionalismul cultural, care urmărea să încurajeze [25]; „mișcare politică a indivizilor care au intenţia de studiul limbii și a producţiei literare și artistice din a forma o comunitate naţională în baza relaţiilor (lim- comunităţile etnice, preceda adeseori lupta pentru bă, cultură) care le unesc” [26]; „atitudine care are în anumite revendicări politice. Aspiraţia la libertatea vedere, în primul rând, apărarea drepturilor și aspira- naţională constituie mobilul revoluţiilor de la 1848. ţiilor naţionale (însoţite, în anumite împrejurări, și de Totuși, dacă grecii și alte popoare balcanice (parţial xenofobie) [27]; „1. mișcare politică a oamenilor care românii) au reușit a se elibera de sub dominaţia tur- au conștiinţa constituirii unei comunităţi naţionale că, irlandezii de sub dominaţia britanică, iar italienii în baza unor relaţii tradiţionale (de limbă, de cultu- și germanii au reușit să realizeze unitatea lor politică, ră) care le unesc și care pot dori să constituie un stat principiile dreptului popoarelor de a se organiza în suveran; 2. teorie politică care susţine preponderenţa propriile state naţionale au ajuns să capete un caracter interesului naţional în raport cu interesele claselor și general în Europa după Primul Război Mondial (cehii, ale grupurilor sociale care constituie naţiunea sau în slovacii, românii din Basarabia, Bucovina și Transilva- raport cu alte naţiuni ale comunităţii internaţionale” nia etc.). Totodată, naţionalismul a animat mișcările [28]; „doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exa- de eliberare naţională din imperiile coloniale, care au gerată) a drepturilor și aspiraţiilor naţionale” [29]; „1. condus la lupta pentru independenţă, iar decoloniza- doctrină care revendică pentru o naţiune dreptul de a rea a antrenat, de cele mai multe ori, formarea unor practica o politică dictată de unica consideraţie pentru noi state-naţiuni în lumea a treia. La fi nele anilor 1980, mărirea și puterea sa, ce se fondează pe exaltarea ideii același proces naţionalist ia amploare și unele noi po- de patrie sau de naţiune. 2. mișcare a indivizilor care poare europene care intrau în componenţa unor state au conștiinţa de a constitui o comunitate naţională, în federative (U.R.S.S., Iugoslavia) s-au separat în sta- baza legăturilor etnice, lingvistice, culturale etc., care te independente (Ţările Baltice, Republica Moldova, le unesc” [30]; „1. doctrină care se fondează pe exalta- Ucraina, Bielorusia, Serbia, Croaţia, Muntenegru, Ma- rea ideii de patrie sau de naţiune. 2. mișcare politică a cedonia etc.). indivizilor care sunt pătrunși de conștiinţa de a forma Dacă acest tip de naţionalism are un caracter po- o comunitatea naţională pe baza relaţiilor (limbă, cul- zitiv, progresist, așa cum îl interpretează Mihai Emi- tură) care le unesc” [31]; „2. doctrină fondată pe senti- nescu în publicistica sa, există și un naţionalism reacţi- mente, subordonând toată politica internă a dezvoltă- onar. Acest tip de naţionalism, care tinde a se dezvolta rii puterii naţionale și revendicând dreptul de afi rmare în statele polietnice care s-au unifi cat, de mult timp, în exterior a acestei puteri, fără limitarea suveranităţii numai din punct de vedere politic, se manifestă prin naţionale. 3. doctrină, mișcare politică care revendică revendicarea unor valori tradiţionale (familia, pămân- pentru o naţionalitate dreptul de a forma o naţiune” tul străbun, strămoșii) și a unor valori de natură patri- [32]; „1) sentiment, tendinţă, practică politică baza- otică. Sentimentul naţional se mobilizează de această te pe promovarea ideii naţionale, a dragostei pentru dată pentru a conserva ceea ce constituie grandoarea specifi cul și tradiţiile propriei naţiuni. 2) tendinţă de a

AKADEMOS 2/2018| 99 FILOLOGIE

aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparţine propri- de-a recepta și interpreta lumea și de-a i te consacra. ei naţiuni. 3) exacerbare a interesului propriei naţiuni Tocmai din aceste motive naţionalismul lui Eminescu în detrimentul celorlalte, fapt care conduce la crearea se individualizează prin profunzimea și forma de ma- premiselor izbucnirii unor confl icte interne și inter- nifestare, exprimând aspiraţiile naţiunii române, dar statale” [33] etc. și ale popoarelor lumii, în fi ne, naţionalismul, având 3.0. Așadar, semnifi caţiile substantivelor naţiona- un accentuat caracter creator și dinamic, se realizează lism și naţionalist din publicistica lui Mihai Eminescu în solidarizarea aspiraţiilor individului, care exprimă nu au nimic în comun cu semnifi caţiile ideologi- fi inţa etnică pe care o reprezintă. ce atribuite acestor substantive de către partidele de 3.1. Mai mult decât atât, Mihai Eminescu, fi ind stânga și în special de cel bolșevic, iar culpabilizarea un excelent cunoscător în cele mai variate domenii ale lui Eminescu de extremism naţional este o invenţie a știinţei și un genial publicist avizat în toate domeni- inamicilor poporului român, care procedează în acest ile vieţii sociale, politice, economice și spirituale, era fel din animozitate faţă de geniul lui Mihai Eminescu perfect informat că secolul al XIX-lea era considerat și faţă de profundul lui patriotism în epoca când unii drept secol al naţionalităţilor și, prin urmare, poetul neoapologeţi ai cosmopolitismului, sub masca globa- exprima aspiraţiile de eliberare naţională, de obţinere lizării și multiculturalismului, își doresc dispariţia po- a independenţei naţionale și de constituire a unui stat porului român, a culturii și economiei lui naţionale. unitar în care s-ar concentra toate provinciile populate Din analiza anterioară conchidem cu facilitate că de români. Totodată, poziţia lui Mihai Eminescu faţă publicistica sa nu conţine nici „exagerări naţionalis- de problema naţională urmează să fi e interpretată prin te și accente xenofobe” (cum se exprimă unul dintre prisma ambianţei ideologice, sociale și spirituale a adepţii lui din prezent) și au o semnifi caţie perfect si- timpului său, din care cauză specifi cul naţionalismului milară celei pe care o aveau aceste substantive aproape eminescian este necesar să fi e examinat din perspecti- în toate limbile europene. Cu alte cuvinte, semnifi caţia va și în contextul epocii în care s-a constituit. Astfel, atestată în publicistica lui Mihai Eminescu corespun- fi ind un adept fervent al naţionalismului românesc și de totalmente limbilor din perioada respectivă, adică un apologet ardent al naţiunii române, s-a manifestat explicabilă pentru secolul naţionalismului, secolul simultan și ca un adversar și critic vehement al situaţi- confruntării dintre naţiuni și constituirii statelor na- ei politice, economice, culturale din contemporaneita- ţionale. De altfel, semnifi caţia acestor substantive din tea sa, în care oamenii politici, mulţi intelectuali erau secolul al XIX-lea revine, după căderea zidului Ber- fără credinţă, fără ideal, fără dragoste faţă de naţiune linului și a Imperiului sovietic, în actualitate, probă și fără patriotism. concludentă în această ordine de idei servind exem- Așadar, Mihai Eminescu a fost un exponent al plele de mai sus excerptate din dicţionarele și enciclo- naţionalismului din secolul al XIX-lea și avem toată pediile editate după 1990 atât în statele ex-socialiste, certitudinea că nu este nimic negativ în semnifi caţia cât și în cele occidentale, inclusiv în Rusia. acestui cuvânt, probă supremă servind examinarea În raport cu acuzaţiile de naţionalism formulate la semnifi caţiilor cuvintelor naţionalism şi naţionalist adresa lui Mihai Eminescu, este oportun să prezentăm din publicistica lui. Evident, în secolul al XIX-lea au în continuare distincţia netă, pe care Petre Ţuţea o pro- fost diverse exagerări în modul de interpretare, de punea între naţionalist și patriot: „Patriot poţi să fi i în transpunere în viaţă și de defi nire a naţionalismului mai multe ţări la rând”, întrucât „Azi ești patriot aici, și nu este deloc un secret faptul că aceste exagerări în mâine în Germania, poimâine cine mai știe unde?… raport cu naţionalismul de secolul al XIX-lea sunt ca- Dar ești patriot, căci odată cu cetăţenia pe care ţi-o racteristice, fi e și parţial, naţionalismului din secolul acordă legile oricărei ţări te obligă să fi i patriot. A fi al XX-lea și chiar din secolul al XXI-lea, în pofi da fap- patriot este o datorie cetăţenească. A fi naţionalist este tului că aceste secole sunt diferite, întrucât problema o stare de graţie. Nimeni nu-ţi poate pretinde să fi i na- naţională nu a fost rezolvată defi nitiv în toate statele ţionalist așa cum nu-ţi poate cere să fi i talentat sau ge- lumii, Basarabia, din trecut și din prezent, constituind nial. A fi naţionalist este un noroc, pe care nu-l au prea un exemplu concludent în această ordine de idei. mulţi” [34, p. 186]. În timp ce naţionalismul este un 3.2. Majoritatea dicţionarelor explicative și en- modus vivendi, o stare de spirit care își afl ă manifes- ciclopedice din prezent defi nesc naţiunea, aproape tare în activitatea disciplinată în vederea prosperării univoc, drept comunitate stabilă de oameni, istori- continue a propriei naţiuni, patriotismul este un mo- cește constituită ca stat, care a luat fi inţă pe baza co- dus existentiae în unul sau în mai multe spaţii simul- munităţii de limbă, de teritoriu, de viaţă economică și tan sau alternativ. Astfel, naţionalismul nu este doar de factură psihică, care se manifestă în comunitatea o conduită, dar și un mod de a-ţi trăi viaţa, un mod particularităţilor specifi ce ale culturii. Pornind de la

100 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE ideea că românii sunt singura naţiune eterogenă „în deznaţionalizare și renegaţiune” [3, p. 67]. Așadar, în oceanul panslavismului” [2, p. 167-168], Mihai Emi- concepţia lui Mihai Eminescu, naţiunea este o catego- nescu consideră că noţiunile de „spirit și limbă sunt rie superioară celei de popor reprezentând stadiul su- aproape identice, iar limba și naţionalitatea asemenea” perior de evoluţie a poporului, chintesenţa poporului, [3, p. 66]. Tot în acest context, el pune în relaţie di- ansamblul valorilor materiale și spirituale recunoscute rectă existenţa naţiunii române de existenţa statului și acceptate de comunitatea internaţională și opinează român: „suntem chemaţi a hotărî chestiuni, a căror că „publiciști îndrăzneţi pentru că sunt inconsecvenţi” rezolvare va determina pe de-a pururea soarta naţiei sunt acei „autori fără renume, profesori fără catedre, românești în genere, a statului roman în deosebi” [3, patrioţi fără patrie, apostaţi de alte credinţe, avocaţi p. 262]. Pentru a deveni o naţiune civilizată era nece- fără cauze, ambiţioși cu aspiraţii mai mari decât va- sar ca românii s-o rupă cu trecutul „fi e ca limbă, fi e ca loarea și capacitatea lor, junimea ușoară de ani și de idee, fi e ca mod de-a privi și a cugeta” [2, p. 167-168], cugetări, cu vederi scurte și pretenţii nemărginite” [2, căci atunci „când naţiunea e-n întuneric, ea doarme-n p. 333] și acei farisei care nu au alt interes decât pro- adâncimile geniului și-a puterilor sale neștiute și tace, pria căpătuire. În fi ne, Mihai Eminescu face o distinc- iar când Libertatea, civilizaţiunea plutesc asupră-i, oa- ţie categorică între naţionalismul din statele polietnice menii superiori se ridică spre a-l refl ecta în frunţile lor și din cele monoetnice, în primul caz naţionalismul se și a-l arunca apoi în raze lungi adâncimilor poporului, transformă în „fanatism național” prin vexarea altor astfel încât în sânul mării întregi se face o zi senină, se naţionalităţi86 [3, p. 316]. Eminescu se pronunţa pentru răsfrânge în adâncul ei cerul. Poeţii, fi lozofi i unei na- constituirea naţiunii române moderne, pentru prospe- ţiuni presupun în cântec și cuget înălţimile cerului și-l rarea naţională, condamnând cu vehemenţă situaţia comunică naţiunilor respective” [2, p. 137]. În defi ni- minorităţilor naţionale din Imperiul Austro-Ungar. tiv, „Naţiunile nu sunt decât nuanţele prismatice ale 3.3. Deci, în concepţia lui Mihai Eminescu, naţi- Omenirii, și deosebirea dintre ele e atât de naturală, onalistul este persoana care manifestă o dragoste și o atât de explicabilă cum putem explica din împrejurări pasiune deosebită pentru valorile materiale și spiritu- asemenea diferenţa dintre individ și individ”, iar mi- ale de importanţă majoră în istoria poporului său; per- siunea oamenilor de cultură constă în a face ca toate soana care are un atașament special pentru naţiunea aceste naţiuni „să fi e egal de strălucite, egal de polei- sa, care o ocrotește și o promovează pe plan intern și te, egal de favorizate de Lumina ce le formează și fără pe plan extern. În prezent, semnifi caţia substantivului care ele ar fi pierdute în nimicul neexistenţei, căci în naţionalist a ajuns să aibă un sens restricţionat cu o întunericul nedreptăţii și a barbariei toate naţiunile își conotaţie, preponderent, peiorativă, negativă, iar apa- sunt egale în abrutizare, în îndobitocire, în fanatism, riţia acestei semnifi caţii a fost determinată totalmente în vulgaritate” [2, p. 169]. Vorbind despre eventuali- de ideologia bolșevică de altă dată, de cea europeană tatea alegerii „între domnia austriacă și cea rusească”, de stânga („adept al doctrinei burgheze a naţionalis- Mihai Eminescu formulează o previziune extraordinar mului”) și de perpetuarea acestei semnifi caţii în con- de obiectivă: „Sub cea dintâi evreii ar intra în sate, în știinţa unor persoane care o susţin în continuare, fi e număr mai mare decât astăzi, ţăranii ar deveni servii din interes, fi e din dezinteres sau rătăcire spirituală. lor, moșiile ar fi cumpărate de societăţi de capitaliști, Astăzi, în perioada europenizării și globalizării, naţio- colonizate cu nemţi, iar naţia — redusă la proletariat. naliștii sunt califi caţi drept persoane cu un for interior În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică unilateral, limitat la interesele propriei naţiunii, situ- și stat, ţăranul ar trăi mai bine, însă sub condiţia ca să ație inadmisibilă (în opinia lor) în conjunctura unei se rusifi ce; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar îngheţa lumi multinaţionale și multiculturale (de parcă naţio- mucul condeiului; iară cei mai curajoși ar mări poho- nalismul ar exclude necesitatea altor culturi sau limbi dul na Sibir, fără judecată, prin ordin administrativ — naţionale, adică unitatea în diversitate). Evident, există administratiwnym poriadkom” [3, p. 55]. și forme condamnabile ale naţionalismului: cel șovin, Când vine vorba despre destinul naţiunilor afl ate extremist sau cel ultranaţionalist. sub dominaţie străină, Mihai Eminescu susţine că a Cu toate acestea, să reţinem că naţionalismul este, mai discuta această problemă „sau a crede că frica de în primul rând, conștiinţa apartenenţei la o anumi- ruși ne-ar ademeni să ne facem nemţi sau viceversa, tă naţiune și este absolut fi resc ca orice naţiune să-și sau cum cred ungurii, că de frica acestor doi ne-am manifeste dorinţa de a se afi rma și apăra pământul putea găsi fl ataţi să ne contopim cu naţia maghiară, strămoșesc, limba, istoria, cultura, religia și neamul. toate aceste sunt iluzii de școală; limba și naţionalitatea Totuși, mai mulţi politicieni manifestă agresivitate și românească vor pieri deodată cu românul material, cu suspiciune în raport cu acest cuvânt, atribuindu-i, în stingerea prin moarte și fără urmași a noastră, nu prin mod tendenţios, defi niţiei lui o conotaţie peiorativă:

AKADEMOS 2/2018| 101 FILOLOGIE

naţionalismul ar fi o doctrină burgheză care promo- te Alighieri, Ludovico Ariosto, Giacomo Leopardi – vează iubirea exagerată pentru propria naţiune și ex- la italieni, Sandor Petőfi – la unguri, Taras Șevcenko – primă voinţa claselor asupritoare. Cu alte cuvinte, na- la ucraineni, Aleksandr Pușkin, Serghei Esenin – la ţionalismul este propriu numai burgheziei, iar aceasta, ruși etc.). Prin urmare, este eronată ideea că noţiunea exprimând propriile interese, urmărește să-și păstreze de poet naţional ar fi depășită și că în Europa nu se calitatea de asupritor, în timp ce masele largi ale na- mai face uz de această noţiune. Academicianul Mihai ţiunii sunt excluse din paradigma respectivă. În felul Cimpoi a demonstrat în mai multe studii că noţiunea acesta, se exclude necesitatea dragostei (exagerate) respectivă continuă a fi utilizată cu succes în Franţa, pentru propria naţiune și se invită oamenii să mani- Germania, Italia, Marea Britanie [36]. feste o dragoste mai prudentă, mai ponderată, mai De altfel, dacă în prezent lui Mihai Eminescu i rezonabilă, faţă de propria naţiune, ca în perspectivă se incriminează atașamentul faţă de naţionalism, în oamenii să renunţe la exces și să manifeste dragoste timpul vieţii el era învinuit de cosmopolitism. Astfel, exagerată pentru alte naţiuni, pentru străini în genere pe vremea studiilor la Viena, i se arunca acuzaţia de [35]. Este vorba de o invitaţie de revenire la situaţia de cosmopolit și vândut străinilor. Referindu-se la una până la 1859, când românii erau sub dominaţia stră- dintre adunările Societăţii România Jună, în artico- inilor, situaţie pe care o înfi era cu vehemenţă Mihai lul său din „Columna lui Traian“ (23 august 1871), Eminescu: „Cine-au îndrăgit străinii, / Mâncă-i-ar B. P. Hasdeu îl consideră pe Eminescu cosmopolit. inima câinii, / Mânca-i-ar casa pustia, / Și neamul ne- Ceea ce-i mai interesant e că, după moartea poetului mernicia!”. Tot în acest context, Nicolae Bălcescu de- nostru naţional, deși era ușor să i se cunoască activi- clara în mod imperativ: „Vai de acele naţii, unde un tatea ziaristică întru apărarea cauzei naţionale a ro- mic număr de cetăţeni își întemeiază puterea și ferici- mânilor din Ardeal, din Bucovina sau din îndepărtata rea lor pe robirea gloatelor!” [35]. Macedonie, deși Scrisoarea III ori Doina erau la înde- Ideile aberante ale neocomuniștilor și neosocia- mâna oricui, lui Eminescu încă i se mai aduce acuza- liștilor vin să dezmintă întreaga istorie a umanităţii. ţia de-a fi fost prea puţin naţionalist [37]. Problema Aceștia doresc să răstoarne sistemul de valori naţio- conceptului de naţionalism și interpretarea semantică nale: istoria, limba, tradiţiile, religia, instaurând do- a acestuia sunt în prezent contradictorii și situaţia dată minaţia banului. Noi, românii basarabeni, nu-i putem este tributară ideologiei regimului comunist care a do- condamna pe ruși sau pe ucraineni pentru faptul că își minat statele est-europene, așa încât polemica din cul- iubesc neamul lor mai mult decât pe al nostru, dar îi tura românească asupra acestei probleme a determi- blamăm pe acei ruși și ucraineni care trăiesc 30-60 de nat separarea participanţilor la discuţie, în funcţie de ani în Basarabia și nu cunosc limba română, iar majo- opinia exprimată, în „autohtoniști” şi „europeniști”. ritatea lor blochează însușirea ei, blamează și stigma- Tot acum, mai mulţi sociologi și politologi au depus tizează pe cei care doresc s-o studieze. Aceștia, fi ind eforturi susţinute pentru a identifi ca o soluţie accep- continuatorii și descendenţii imperialismului sovietic, tabilă în raport cu veracitatea dihotomiei naţionalism au pretenţia absurdă de a ne cere să tolerăm noi naţio- bun : rău. Așadar, se cere a se face o distincţie netă în- nalismul lor pe teritoriul nostru naţional, în detrimen- tre „identitatea naţională”, benefi că, legitimă, având ca tul nostru. Acestora noi le putem permite să fi e naţio- scop păstrarea specifi cului naţional, și „naţionalismul” naliști la ei acasă și în această situaţie le vom purta tot antidemocratic, caracterizat prin etnocentrism, xeno- respectul, întrucât „Naţiunea este mai importantă ca fobie agresivă și tendinţă spre etnocraţie [38, p. 103]. Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă; dar Naţiu- Mihai Eminescu, utilizând termenul naţionalism nea odată distrusă, este defi nitiv dispărută”[35]. numai cu semnifi caţia „dragoste pentru propria naţi- 4. În prezent, tot mai insistent se vehiculează ideea une”, era conștient că acest concept poate varia și obţi- că opera lui Mihai Eminescu este depășită, el și opera ne unele semnifi caţii negative și că „pentru lichidarea sa nefi ind decât un „cadavru în debara”, iar cu ideile unui popor..., se începe prin a-i altera, a-i șterge me- sale niciodată „nu vom putea intra în Europa”, ca și moria: îi distrugi cultura, cărţile, religia, istoria și apoi cum poeţii naţionali ai altor popoare europene nu ar vine altcineva care îi va scrie alte cărţi, îi va da altă fi patrioţi și naţionaliști și cu toate acestea popoarele religie, altă cultură, îi va inventa o altă istorie... Între respective continua a-i venera și a-i considera poeţi timp, poporul începe să uite ceea ce este sau ceea ce naţionali (a se vedea Johann Wolfgang von Goethe, a fost iar cei din jur vor uita și mai repede: limba nu Johann Christoph Friedrich Schiller – la germani, Wi- va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai lliam Shakespeare, George Gordon Byron – la englezi, devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturală. François Villon, François Marie Arouet (Voltaire), Al- Noile forme istorice vor aduce elemente și simboluri fred de Musset, Victor Marie Hugo – la francezi, Dan- noi de adoraţie, care le vor îndepărta pe cele originare.

102 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE

Din vechiul start spiritual vor rămâne undeva, la un În felul acesta naţionalismul capătă confi guraţii intole- etaj inferior al cunoașterii, numai câteva cuvinte, ex- rante și antidemocratice, astfel încât unii politicieni sau presii, tradiţii, impresii, fragmente, nume de localităţi, lideri culturali continuă să promoveze un naţionalism munţi și ape, fără un înţeles aparent. Formele vechi xenofob [40]. care, cândva, au ocupat valenţa transcendentalului, 6. În felul acesta viziunea lui Mihai Eminescu vor fi deplasate de formele noi, care vor dicta compo- despre naţiune, naţionalism și naţionalist este deose- nenta și funcţiile «noului popor»” [35]. bit de actuală (inclusiv în Republica Moldova), întru- Așadar, Mihai Eminescu a intuit, prin genialitatea cât românii din afara graniţelor României sunt lipsiţi sa poetică și fi losofi că, eventualele evoluţii semantice de drepturi elementare: studierea istoriei naţionale, ale substantivelor naționalism și naționalist, demon- a limbii române etc., iar interpretările mai vechi sau strând încă o data că „toate-s vechi și nouă toate” și mai noi ale acestor concepte nefi ind decât perversiuni a utilizat termenul naționalist în calitate de sinonim subversive, ideologice și politice. pentru patriotism „concept politic prin care se preco- nizează unirea tuturor românilor într-un singur stat”. BIBLIOGRAFIE 5. În prezent, naţiunea română (inclusiv românii 1. Eminescu M. Opere. Vol. XIII. Publicistică. 1882– basarabeni) depune eforturi uriașe pentru a-și redobân- 1883, 1888–1889. „Timpul”, „România liberă”, „Fântâna di conștiinţa naţională, atât în interior, cât și în exterior, Blanduziei”. București: Editura Academiei Republicii Socia- în cadrul integrării europene, iar naţionalismul româ- liste România, 1985. nesc revine la semnifi caţia clasică a acestui substantiv 2. Eminescu M. Geniu Pustiu. Chișinău: Litera, 1998. de idee etnică și identitară care creează și susţine o na- 3. Eminescu M. Între Scylla și Charybda. Chișinău: Li- ţiune ca un concept de identifi care comună pentru un tera, 1995. grup de oameni. Deși există multe similarităţi, atestăm 4. Eminescu M. Opere. Vol. XI. Publicistică. 17 februa- și anumite diferenţe între noţiunile de patriotism şi nați- rie – 31 decembrie 1880. Timpul. București: Editura Acade- onalism prin referinţa juridică și ideologia politică: naţi- miei Republicii Socialiste România 1984. onalismul se referă la dreptul strămoșesc care defi nește 5. Eminescu M. Opere. Vol. X. Publicistică. 1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880. Timpul. București: Editura comunităţile istorico-lingvistice („neamurile”) și tinde Academiei Republice Socialiste România 1989. a constitui statele pe bază etnică, cu o legislaţie inspira- 6. Șăineanu L. Dicţionar universal al limbii române. tă din jus sanguinis, în timp ce patriotismul se referă la București, 1896. dreptul pământean care defi nește naţiunile prin aparte- 7. Scriban A. Dicţionaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, nenţa la același teritoriu și tinde a defi ni statele pe bază înţelesuri, exemple, citaţiuni, arhaizme, neologizme, pro- teritorială (indiferent de originile și limbile vorbite de vincialisme). Iași: Presa Bună, 1939. populaţie; de exemplu în Elveţia), cu o legislaţie inspi- 8. Eminescu M. Opere. Vol. XII. Publicistică. Timpul. rată din jus sol [39]. Nu are nicio vină Eminescu pentru 1 ianuarie – 31 decembrie 1881. București: Editura Acade- interpretarea eronată, în secolul al XX-lea, a anumitor miei Republicii Socialiste România, 1985. concepte știinţifi ce privind antropologia și ereditatea, 9. Olteanu Elena. Politica lingvistică și construcţia fapt ce a avut drept rezultat apariţia ultranaţionalis- statală în Republica Moldova. //available at www.ipp.md/ public/biblioteca/62/ro/varianta21.07.2003%20Elena%20 mului, manifestat în mișcări de extremă de dreapta (ca Oteanu.doc. fascismul sau nazismul) sau de stânga (ca totalitarismul 10. Problema este examinată detaliat în: V. Bahnaru, Gh. sovietic). Totuși, în această debandadă terminologică și Cojocaru. Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS semasiologică, termenul naţionalism rezistă cu semnifi - Moldovenească (14-15 octombrie 195). Studiu și material. caţia sa profund patriotică „mișcare naţională care pro- Chișinău: Tehnica-Info, 2016, p. 15-60; V. Bahnaru. Calvarul movează o naţiune fără să se opună minorităţilor con- limbii române în Basarabia postbelică. Ch.: Pro Libra, 2017. locuitoare”. Cu alte cuvinte, naţionalismul autentic se 11. Dicţionarul limbii române literare contemporane. opune naţionalismului de tip șovin, xenofob şi antiro- București, 1955–1957. mânesc din anumite ţări (Ucraina, Ungaria, Bulgaria, 12. Dicţionar de neologisme, 1986. Serbia) care își justifi că politica lor antiromânească prin 13. Marcu F. Marele dicționar de neologisme (ediția a faptul că vorbitorii limbii române dinafara României X-a revăzută, augmentata și actualizată). București: Saecu- lum, 2008. nu aparţin naţiunii politice române (adică nu posedă 14. Larousse. Dictionnaire en 1 volume. Dictionnaire cetăţenia română) pentru a implementa ideea (atât la encyclopédique. Paris: Larousse, 1988. oamenii locului, cât și în opinia internaţională) că aceș- 15. Petit R. Dictionnaire alphabétique de la langue tia nu ar aparţine neamului (etniei și sferei culturale și française. Paris, 1990. istorice românești), mergându-se până la negarea fap- 16. Словарь русского языка. Том III. П-Р. Издание tului că au aceleași origini și că vorbesc aceeași limbă. третье, стереотипное. Москва: Русский язык, 1987.

AKADEMOS 2/2018| 103 FILOLOGIE

17. Энциклопедический словарь. 2. К – Праща. 27. Noul dicționar explicativ al limbii romane. Bucu- Москва: Государственное научное издательство „Боль- rești: Litera International, 2002. шая Советская Энциклопедия”, 1954. 28. Dictionnaire français Larousse. Paris: Larousse, 18. Большой энциклопедический словарь. Том 2. 1984. Москва: Советская Энциклопедия, 1991. 29. Dicţionar explicativ al limbii române. București: 19. Ушаков Д. Н. Толковый словарь русского язы- Univers Enciclopedic, 2009. ка в 4 т. Москвa: Государственное издательство ино- 30. Larousse. Dictionnaire de la langue française. Paris, странных и национальных словарей, 1935–1940. 1986. 20. Ожегов С. И., Шведова Н. Ю. Толковый сло- 31. Larousse. Dictionnaire usuel. Paris: Larousse, 1988. варь русского языка. Издание 14-ое, стереотип. Под 32. Petit R. Dictionnaire alphabétique de la langue ред. Н.Ю. Шведовой. Москва: Издательство Советская française. Paris: Robert, 1990. Энциклопедия, 1982. 33. Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române. Chiși- 21. Словарь русского языка. Том II. К-О. Издание nău: Editura Arc și Editura Gunivas, 2007. третье, стереотипное. Москва: Русский язык, 1986. 34. Ţuţea P. Între Dumnezeu și neamul meu. București: 22. Istoria detaliată a cuvântului „naţionalism” a se Fundaţia Anastasia, Editura Arta Grafi că, 1992. vedea în: Grand dictionnaire encyclopédique Larousse, 16 35. Problema este discutată detaliat în: Napoleon Să- volúmes. Paris: Larousse, 2000; Dicţionar enciclopedic. Vol. vescu. Ce înseamnă a fi naţionalist. //ttps://napoleonsa- IV. L-N. București: Editura Enciclopedică, 1993; Энцикло- vescu. wordpress.com/opera-si-autorul/about/ . педический словарь Брокгауза и Ефрона (ЭСБЕ, 1890– 36. Cimpoi M. Discursul (limbajul) politic. În: Via- 1907). СПб.: Издательское дело, Брокгауз-Ефрон, 1907; ţa Basarabiei. Anul 18, nr. 3, 2017 (ediţie nouă), p. 9-15; Большой энциклопедический словарь – универсаль- Mihai Cimpoi. Dicţionar enciclopedic. Ediţia a II-a. Chiși- ный однотомный энциклопедический словарь. Москва: nău: Gunivas, 2018 (în proces de apariţie). Большая Российская энциклопедия, 1991. 37. Săvescu N. Dacologia la M. Eminescu. În: http:// 23. Dicţionar explicativ al limbii române. București: dacia.org/dacianew/blog/all-items/157-dacologia-la-m- Univers Enciclopedic, 1998. eminescu 91=38 24. Dicţionar explicativ al limbii române. București: 38. Balan D. Etnie, etnicitate, naţiune și naţionalism. Univers Enciclopedic, 2009. Câteva precizări terminologice. // Codrul Cosminului, nr. 25. Словарь русского языка. Том II. К-О. Издание 12, 2006, p. 103. третье, стереотипное. Москва: Русский язык, 1986. 39. Gellner E. Nations et Nationalisme. Paris: Payot, 26. Dictionnaire en 1 volume. Dictionnaire encyclo- 1989. pédique. Paris: Larousse, 1988. 40. Durandin Catherine. Istoria Românilor. București: Editura Institutului European, 1998.

Ion Moraru. Iisus – îndurător al suferinței, tehnică mixtă, 53 × 40 cm, 2000.

104 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE

CRITERII DE CLASIFICARE A TERMENILOR: REPERE TEORETICE

Doctorandă Aliona LUCA Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”

CRITERIA OF TERMS CLASSIFICATION: THEORETICAL REFERENCES Summary. Classifi cation is an important method of knowledge, aiming the evaluation and re-evaluation of the research object, arrangement of notions, of diff erent relations, etc. Along with defi nition and division, it is one of the logical operations that contributes to the hierarchy of a system elements. The role of classifi cation is also incontestable in terminology, because only in such a way can be revealed and argued the logical structure of the appropriate the sys- temic character, the diversity of relations between its multiple elements. In the present paper, various approaches have been reviewed on the classifi cation of terms and the criteria on which these classifi cations are based. Classifi cations logically accepted are made depending on the scope and content of the terms. On the basis of the other classifi cations are the features of the content, form, functional, intra- and extralinguistic terms. The actual terminological classifi cation starts from the general / special opposition and includes the following classes of categorial, generally scientifi c, interdisciplinary and narrowly specialized terms. The approaches presented in the article refl ect the diversity and complexity of terms, characteristics that determine more independent research directions: general, semasiological, onomasiological, functional, historical, descriptive, cognitive, textual terminology. Keywords: terms, terminological system, classifi cation, criteria of terms classifi cation.

Rezumat . Clasifi carea constituie o importantă metodă de cunoaștere, ce are drept scop evaluarea și reevaluarea obiectului cercetărilor, ordonarea noțiunilor, a diferitor raporturi etc. Alături de defi niție și diviziune, ea este una dintre operațiile logice, care contribuie la ierarhizarea elementelor unui sistem. Rolul clasifi cării este incontestabil și în terminologie, dat fi ind că anume în acest mod pot fi relevate și argumentate structura logică a domeniului respectiv, caracterul sistemic, diversitatea raporturilor dintre numeroasele lui elemente. În lucrarea de față, au fost trecute în revistă variatele abordări privind clasifi carea termenilor, precum și criteriile pe care se întemeiază acestea. Clasifi cările acceptate în logică se realizează în funcție de sfera și conținutul termenilor. La baza celorlalte clasifi cări se afl ă trăsăturile lor de conținut, de formă, funcționale, intra- și extralingvistice. Clasifi carea terminologică propriu-zisă pornește de la opoziția general/special și include următoarele clase de termeni: categoriali, știinţifi ci generali, interdisciplinari și de strictă specialitate. Abordările prezentate în articol refl ectă diversitatea și complexitatea termenilor, caracteristici care determină mai multe direcții de cercetare independente: terminologia generală, semasiologică, onomasiologică, funcțională, istorică, descriptivă, cognitivă, textuală etc. Cuvinte-cheie: termeni, sistem terminologic, clasifi care, criterii de clasifi care a termenilor.

În orice domeniu științifi c, clasifi carea joacă un Evident, de atunci și până în prezent au fost înregis- rol primordial. Constituind o importantă metodă trați o mulțime de termeni noi: cunoașterea științifi că de cunoaștere, ea se realizează la o anumită etapă de difersifi cându-se continuu, au apărut și domenii ști- dezvoltare a științelor, atunci când apare necesitatea ințifi ce noi, cum ar fi sistemele digitale sau nanoteh- evaluării și reevaluării obiectului cercetărilor, a ierar- nologiile. hizării noțiunilor, a diferitor raporturi etc. Rolul cla- În lucrarea de față ne-am propus să trecem în re- sifi cării este incontestabil și în terminologie, dat fi ind vistă variatele abordări privind clasifi carea termenilor, că anume în acest mod pot fi relevate și argumenta- precum și criteriile care sunt puse la baza acestor cla- te structura logică a domeniului respectiv, caracterul sifi cări. sistemic, diversitatea raporturilor dintre numeroasele În știința logicii, clasifi carea este considerată, ală- lui elemente. Potrivit autorilor Lexiconului tehnic ro- turi de defi niție și diviziune, una dintre operațiile lo- mân (1957–1966), volumul total al termenilor tehnici gice asupra noțiunii. Ea „se bazează pe găsirea unei românești cuprindea la acea etapă 68 500 de termeni diferențe specifi ce, o proprietate care să permită re- descriptori (recomandați), la care se adaugă termeni constituirea genului prin regruparea speciilor din tolerați sau nerecomandați (în general, sinonime sau același gen” [2, p. 37]. Această diferență este numită variante ale celor descriptori) și câteva zeci de mii de criteriu al clasifi cării. Astfel, pornind de la însușirile termeni utilizați în cuprinsul articolelor [1, p. 568]. comune ale obiectelor, acestea sunt grupate în clase tot

AKADEMOS 2/2018| 105 FILOLOGIE

mai generale [3, p. 40]. Prin urmare, scopul oricărei există în realitate – vizi (ce denumesc obiecte sau re- clasifi cări constă în ierarhizarea claselor unui sistem alități inexistente) și nevizi (care denumesc obiecte ce conform anumitor caracteristici esențiale, specifi ce au o existență reală); sau nu acestor obiecte. 3) în funcție de caracterul univoc al stabilirii sfe- Clasifi carea științifi că este defi nită drept „o mo- rei – preciși (cu un conținut exact și o sferă bine stabi- dalitate ordonată de asociere și disociere, precum și lită) și impreciși sau vagi (care nu au un conținut și o de organizare mintală a ideilor, prezentate în creierul sferă stabilite cu exactitate); omului sub formă de noțiuni. Suma tuturor obiecte- 4) după gradul de distribuție a proprietății între lor individuale, ce posedă anumite însușiri, se numeș- membrii clasei – colectivi și distributivi/divizivi. te clasă. Caracteristicile unor obiecte tipice separate După conținut (din punct de vedere intensional): ajută la înțelegerea esenței întregii clase și, clasifi când 1) în funcție de faptul dacă refl ectă obiecte sau în- noțiunile, la îmbinarea lor în sisteme” [4, p. 138, t.n.]. sușirile acestora – concreți și abstracți; Efectuarea corectă a unei clasifi cări presupune 2) după prezența/absența proprietății denotate – respectarea următoarelor reguli: pozitivi și negativi; ▪ toate obiectele supuse clasifi cării trebuie să fi e re- 3) în funcție de gradul de dependență/independen- partizate într-o anumită clasă; ță semantică față de alți termeni – absoluți și relativi; ▪ obiectele nu pot fi repartizate în două sau mai 4) după concordanța logică cu alți termeni și par- multe clase diferite; ticiparea altor termeni la construcția semantică a ter- ▪ asemănările, respectiv însușirile comune pe baza menului – simpli și compuși [2, p. 35-37; 3, p. 27-29; 6, cărora obiectele se repartizează într-o aceeași clasă, tre- p. 39-44; 7, p. 43-45 ș.a.]. buie să fi e mai importante decât deosebirile lor; Pornind de la criteriul extensiunii, între doi ter- ▪ alcătuirea claselor de obiecte pe aceeași treaptă a meni pot fi stabilite raporturi logice de concordanță clasifi cării trebuie să aibă la bază același criteriu – ace- (atunci când termenii au cel puțin un element comun leași însușiri [3, p. 40]. în extensiunea lor – raporturi de identitate, de ordo- Termenii (numiți în logica clasică și noțiuni) se nare și de încrucișare) și raporturi de opoziție (atunci grupează în: 1) termeni categorematici (în special, sub- când cei doi termeni nu au nici un element comun – stantivele și pronumele, care au proprietăți necontex- raporturi de contrarietate și de contradicție) [1, p. 96- tuale, atunci când desemnează obiecte, caracteristici, 104; 7, p. 45-46]. relații, și proprietăți contextuale, determinate de rolu- Cele expuse în rândurile de mai sus refl ectă cla- rile jucate în procesul predicației); 2) semne consigni- sifi carea termenilor din punctul de vedere al logicii. fi cative (verbele și adjectivele, care au capacitatea de Pentru specialiștii în terminologie prezintă însă un in- a se uni cu substantivele și pronumele, având înțeles teres deosebit clasifi cările lingvistice ale termenilor ca eidetic incomplet); 3) termeni sincategorematici (care mijloace lexicale de desemnare a noțiunilor. au numai înțeles operațional). De regulă, termenii Astfel, lingvistul român Paul Miclău, care s-a ocu- sincategorematici sunt considerați a fi de trei feluri: pat de analiza semantică a limbajelor de specialitate, a) elemente care stau, mai ales, lângă subiectul unei clasifi că termenii tehnici și științifi ci în „categorii refe- propoziții (toți, unii, niciunul, afară de, numai); b) ele- rențiale în funcție de clasele de seme (părțile de vorbi- mente care fac legătura dintre subiect și predicat (este, re), iar în interiorul acestora, în funcție de manifestările nu); c) elemente care stau, mai ales, lângă predicat (în ontice (existențiale) sau epistemice (de cunoaștere)”. mod necesar, în mod posibil), precum și conjuncțiile În acest context, autorul distinge cinci categorii esen- (și, sau, dacă) [5, p. 81-82]. Clasifi carea și divizarea se țiale de termeni: numele, adjectivul, verbul, adverbul, referă cu precădere la termenii categorematici. substitutele și elementele de relație. Bunăoară, în ca- Date fi ind diversitatea și instabilitatea termenilor, tegoria numelui, sunt încadrate următoarele clase: criteriile de clasifi care a acestora sunt, de asemenea, a) obiecte sau fenomene, luate în substanțialitatea lor variate. În mod frecvent, aceste elemente sunt clasi- tehnică (lentilă, clor, metabolism, hidrocentrală etc.); fi cate în funcție de sfera și conținutul lor. Sintetizând b) trăsături calitative ale acestora (transparen- opiniile mai multor logicieni [2, 3, 5, 6 ș.a.], preluate și ță, căldură, conductibilitate, fi siune (nucleară) ș.a.); în unele articole cu caracter lingvistic [7 ș.a.], remar- c) trăsături cantitative (înălțime, frecvență, disper- căm următoarele clasifi cări ale termenilor: sie etc.); d) trăsături structurale (coeziune, simetrie); După sferă (din punct de vedere extensional): e) trăsături care se referă la metodologie (inducție, de- 1) în funcție de numărul de obiecte refl ectate – ducție, analiză, sinteză) și f) trăsături care se referă la singulari și generali; teoria științelor (performanță, competență, presupo- 2) în funcție de faptul dacă refl ectă obiecte care ziție), ultimele două încadrând, precum observăm,

106 |AKADEMOS 2/2018 FILOLOGIE noțiuni abstracte. Considerând analiza componen- Astfel, din punctul de vedere al conținutului, se țială drept modelul cel mai potrivit pentru cercetarea disting: semanticii limbajelor speciale, același autor efectu- 1) termeni ai observației (clasele de obiecte reale) ează și o „înfățișare a categoriilor componențiale ale și termeni teoretici (noțiuni abstracte), delimitare fo- semnifi cației din limbajele speciale”: 1) seme care losită mai ales în fi losofi e; se referă la trăsăturile perceptibile studiate cu ajuto- 2) în funcție de domeniul de cunoaștere sau de rul limbajelor specializate (forma, dimensiunea, cu- activitate – științifi ci, tehnici, industriali, economici loarea, duritatea, mirosul, trăsăturile acustice, gustul); etc. (numărul claselor de termeni științifi ci coincide 2) trăsături structurale; 3) trăsături funcționale; cu numărul de științe care există la o anumită etapă a 4) trăsături care țin de tehnica producerii; 5) trăsături progresului științifi c, iar în cadrul fi ecărei clase de ter- care se conturează prin localizarea în timp și în spa- meni din fi zică, chimie etc. se evidențiază atâtea siste- țiu; 6) trăsături clasematice și 7) trăsături epistemice me terminologice, câte teorii independente de descri- [8, p. 68-82]. ere a obiectelor și legităților fi zice, chimice etc. există); Potrivit autorilor C. Manea, D. M. Pruneanu, în 3) în funcție de categoria logică a conceptului defi - funcție de specifi citatea lor, termenii tehnico-științfi ci nit: termeni care denumesc obiecte, procese, trăsături sunt: 1) termeni tehnici de strictă specialitate, folosiți și calități, unități de măsură ș.a.; (și, în cele mai multe cazuri, înțeleși) numai de către Clasifi cările lingvistice ale termenilor se bazează specialiști; 2) termeni de orientare științifi că accesibili pe trăsăturile semantice și structura formală a acestora: vorbitorilor obișnuiți (datorită frecvenței relative în uz 1) în funcție de structura semantică – monose- și analizabilității lor); 3) termeni redefi niți semantic și mantici și polisemantici; preluați de vocabularul uzual. Cel mai clar poate fi ob- 2) în funcție de structura formală – radicali, ter- servată repartizarea acestora pe domenii de activitate: meni derivați, termeni compuși, termeni-sintagme, domenii tehnice, științe matematice, științe ale naturii, abrevieri ș.a.; științe sociale și istorice; științe fi lologice, lingvistică; 3) în funcție de limba-sursă – termeni formați pe arte plastice, muzică, teorie și critică literară [9]. teren propriu (naționali), termeni împrumutați și ter- O altă clasifi care îi aparține lui Silviu Berejan, care meni hibrizi; divizează unitățile terminologice, în funcție de modul 4) în funcție de apartenența la o parte de vorbire de formare și de utilizare a lor, în două clase mari: ter- (criteriul lexico-gramatical) – termeni substantivali, meni de proveniență populară, naționali (apăruți în verbali, adjectivali, adverbiali; exercitarea unor meserii și arte autohtone) și termeni 5) în funcție de aspectul stilistic – termeni norma- de proveniență cultă, științifi că, internaționali (apăruți tivi, profesionalisme și argotisme. ca rezultat al dezvoltării civilizației mondiale). Primii Abordarea sociologică presupune delimitarea ter- au apărut pe cale naturală, fi rească și, împreună cu menilor în următoarele categorii distincte: restul fondului lexical, formează vocabularul speci- 1) în funcție de autor - termeni colectivi și indi- fi c al limbii. Ceilalți sunt reglementați, de obicei, de viduali (orice termen, înainte de a deveni general-ac- specialiști din fi ecare domeniu, fapt ce le conferă un ceptat, a fost creat de un anumit autor; dacă nu a fost caracter pronunțat artifi cial [10, p. 69 ]. acceptat ca termen, el rămâne a fi un ocazionalism); Una dintre cele mai ample și mai complete clasifi - 2) în funcție de sfera de utilizare – termeni uni- cări aparține lingviștilor din Rusia, clasifi care ce are la versali (comuni pentru mai multe domenii conexe), bază divizarea termenilor în funcție de opoziția gene- particulari (specifi ci unui singur domeniu) și concep- ral/special. Astfel, se disting: termeni care denumesc tual-autoricești (specifi ci unei singure abordări sau categorii sau termeni categoriali (materie, spațiu, timp, autor). cantitate, calitate, măsură ș.a.); termeni științifi ci ge- O altă clasifi care a termenilor se bazează pe frec- nerali și tehnici generali, folosiți în diverse domenii vența utilizării acestora în text: termeni cu frecvență ale cunoașterii (de ex. informație, element); termeni sporită, medie și redusă. comuni mai multor domenii, numiți și „interramu- Totodată, pentru fi ecare epocă se creează clasifi - rali” sau interdisciplinari (de ex. metodă), și termeni cări care țin seama de aspectul istorico-lexicologic: speciali (cum ar fi noțiunile din geologie: subdelta, ge- termeni-arhaisme și termeni-neologisme. ochimia petrolului ș.a.). Aceasta reprezintă, în viziunea Din punctul de vedere al caracterului normativ, autorilor, o clasifi care terminologică propriu-zisă. se disting termeni afl ați în proces de standardizare, La baza celorlalte clasifi cări sunt puse diverse tră- termeni supuși standardizării (standardizați), termeni sături ale termenilor: de conținut, de formă, funcțio- respinși în procesul de standardizare (inadmisibili), nale, intra- și extralingvistice. termeni afl ați în proces de sistematizare (recoman-

AKADEMOS 2/2018| 107 FILOLOGIE

dați), termeni admisibili și termeni respinși în proce- te clasifi cări simultan, fapt ce a condus la apariția mai sul de sistematizare [11; 12, p. 88-97; 13, t.n.]. multor direcții de cercetare independente: terminolo- Cât privește evoluția formelor termenilor spe- gia generală, semasiologică, onomasiologică, funcțio- cializați, în literatura lingvistică este menționată și nală, istorică, descriptivă, cognitivă, textuală etc. „variația în timp a condițiilor de impunere, norma- re, codifi care (subl. aut.), în corelație cu factori extra- BIBLIOGRAFIE lingvistici care au făcut ca în epoca actuală acest aspect să ocupe un loc central în terminologie” [14, p. 56]. 1. Sala M. (coord.). Enciclopedia limbii române. Bucu- În altă ordine de idei, menționăm că, în literatura rești: Univers Enciclopedic, 2006, p.587-588. de specialitate, se face distincție între termeni și no- 2. Leordean A. Curs de logică. București: Editura Mili- meni, clasifi care ce ține seama de două criterii: carac- tară, 1992. 198 p. terul noțiunilor și al obiectelor desemnate și scopurile 3. Cucerezan E.S. Elemente de logică. Cluj-Napoca: CORDIAL-LEX, 1995. 104p. desemnării acestora. Potrivit lui S. Berejan, termenii 4. Cуперанская А.В., Подольская Н.В., Васильева sunt cuvinte specializate care au în uz, spre deosebi- Н.В. Общая терминология. Вопросы теории. Изд. 6-е. re de cuvintele obișnuite, granițe riguros conturate de Москва: Либроком, 2012. 248 с. întrebuințare și sensuri riguros determinate în cadrul 5. Stoianovici D., Dima T., Marga A. Logica generală. acestor granițe. Termenii refl ectă deci prin mijloace- București: Editura Didactică și Pedagogică, 1991. 248 p. le limbii noțiuni și obiecte din diverse medii speciale 6. Țurcan G. Logica juridică. Note de curs. Chișinău, ale societății umane. Nomenii sunt cuvinte specializate 2011. 113 p. >on-line@. Disponibil: http://www.academia. care, spre deosebire de termeni, denumesc obiecte (nu edu/8524413/LOGICA_JURIDIC%C4%82_Note_de_curs și noțiuni), iar spre deosebire de cuvintele obișnuite, accesat: 18.02.2018. numai denumesc lucrurile, fără să se refere la conți- 7. Macovei D. Termenii ecologici: clasifi cări și raporturi nutul lor, ci indicând doar clasa de obiecte din care logice. În: Studia Universitatis Moldaviae, 2013, nr. 10 (70), fac parte. Nomenii sunt așadar simple mărci, etichete p. 43-46. 8. Miclău P. Dimensiunea semantică a limbajelor spe- ale obiectelor, care constituie în realitatea ambiantă cializate. În: Coteanu I., Wald L. (red.). Semantică și semi- clase de unități omogene (tipuri de piese tehnice, de otică. București: Editura Științifi că și Enciclopedică, 1981, mărfuri de același fel, de soiuri de plante, de varietăți p. 68-82. de fructe, de specii de animale etc.). În limbă ei re- 9. Manea C., Pruneanu D.M. Unele aspecte ale pătrun- prezintă unități ale planului expresiei, care nu au co- derii termenilor tehnico-științifi ci în limbajul comun [on-li- respondent în planul conținutului, adică nu au sens ne]. Disponibil: http://www.philippide.ro/Romani%20ma- propriu-zis [10, p. 69]. Prin urmare, ansamblul de joritari_2007/19_PRUNEANU.pdf accesat: 13.09.2017. termeni dintr-o anumită limbă sau dintr-un domeniu 10. Berejan S. Includerea termenilor științifi ci și tehnici tehnico-științifi c alcătuiește o terminologie (cuvântul în dicționarele generale. În: Terminologia în România și în dat denumește, după cum se știe, și disciplina lingvis- Republica Moldova. Cluj-Napoca: Imprimeria Atlas-Clusi- tică ce se ocupă de studiul termenilor și al sistemelor um, 2000, p. 69-71. terminologice), iar totalitatea nomenilor poartă denu- 11. Будилева О.Н. Эксплицитная подача метаязы- ка географии // Самарский областной центр новых mirea de nomenclatură. информационных технологий при аэрокосмическом O nomenclatură însă nu poate să apară fără să университете (ЦНИТ СГАУ) [on-line]. 2000. Disponibil: existe o terminologie. Principalele trăsături specifi ce http://cnit.ssau.ru/iatp/work/ budileva/glava_1_1.htm ac- ale nomenclaturilor (care sunt întocmite neapărat de cesat: 27.07.2017. persoane cu o pregătire profesională înaltă) sunt, în 12. Лейчик В.М. Терминоведение: предмет, методы, opinia cercetătoarelor A. V. Superanskaya, N. V. Po- структура. 3-е изд., Москва: Либроком, 2007. 256 с. dolskaya, N. V. Vasilieva, „caracterul artifi cial al for- 13. Литовченко В.И. Классификация и систематиза- mării lor, ordonarea și fi xarea lor obligatorie în scris” ция терминов >on-line@. Disponibil: https://cyberleninka. [15, p. 22, t.n.]. ru/article/v/klassiﬁ katsiya-i-sistematizatsiya-terminov ac- Așadar, clasifi carea are un rol esențial în activitatea cesat: 21.09.2017. terminologică. În bibliografi a de specialitate se atestă 14. Bidu-Vrănceanu A. (coord.). Terminologie și ter- o mare varietate a criteriilor de clasifi care a termeni- minologii. București: Editura Universității din București, 2012. 248 p. lor științifi ci. Abordările prezentate în lucrarea de față 15. Cуперанская А.В., Подольская Н.В., Васильева refl ectă diversitatea și complexitatea termenului ca Н.В. Общая терминология. Терминологическая дея- element lexical, dat fi ind că orice termen, posedând тельность. Изд. 2-е, стереотипное. Москва: Едиториал însușiri și funcții distincte, poate face parte din diferi- УРСС, 2005. 205 с.

108 |AKADEMOS 2/2018 MEDIA ŞI COMUNICARE

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A AUTORILOR ŞI DE SELECTARE A REVISTELOR ŞTIINŢIFICE

Liudmila COSTIN Viorica LUPU Vera SOBEŢCHI Biblioteca Republicană Știinţifi că Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din Moldova

TOOLS FOR IDENTIFICATION OF AUTHORS AND SELECTION OF SCIENTIFIC MAGAZINES Summary. To increase reputation and success in academic activity, researchers pay more attention to scientifi c research promotion. The article presents various tools, that researchers can use in establishing their unique academic identity throughout their academic career (ORCID, ResearcherID, Scopus Author Identifi er), in evaluating and selecting appropriate journals for the publication of manuscripts. To facilitate the identifi cation and use of these tools in research, researchers can benefi t from the support of librarians by obtaining the necessary information and advice. Keywords: tools, promotion, visibility, publication, scientifi c research, scientifi c journals.

Rezumat. Pentru creșterea reputaţiei și a șanselor de reușită în activitatea academică, oamenii de știință acordă o atenţie tot mai mare promovării activităţii de cercetare. În articol se prezintă diverse instrumente, pe care savanții le pot utiliza în stabilirea identităţii profesionale unice pe tot parcursul carierei academice (ORCID, ResearcherID, Scopus Author Identifi er), în evaluarea și selectarea revistelor adecvate pentru publicarea manuscriselor. Pentru facilitarea identifi cării și utilizării în activitatea de cercetare a acestor instrumente cercetătorii pot benefi cia de sprijinul bibliotecarilor prin obţinerea informaţiilor și consultaţiilor necesare. Cuvinte-cheie: instrumente, promovare, vizibilitate, publicare, cercetare știinţifi că, reviste știinţifi ce.

Sistemul de cercetare știinţifi că se afl ă actualmen- Timp de mai multe decenii bibliotecile au jucat un te într-un continuu proces de redefi nire și reafi rmare, rol important în susţinerea cercetării. Ultimii ani au date fi ind condiţiile tehnologice, economice și soci- determinat însă o schimbare majoră în relaţiile dintre ale mereu în schimbare ale erei informaţionale. Cer- cercetători și biblioteci. Evoluţia tehnologică și dispo- cetarea în ansamblu evoluează foarte rapid. Zilnic în nibilitatea resurselor informaţionale on-line au modi- lume se publică o cantitate imensă de informaţii și fi cat modul în care se efectuează cercetările, precum și date. Aspectele-cheie ale mediului de cercetare de as- serviciile pe care bibliotecile academice le oferă comu- tăzi vizează creșterea cererii pentru conţinutul digital, nităţilor de cercetare. dezvoltarea și gestionarea seturilor de date, elaborarea Fiind tot mai solicitate să ajute cercetătorii să ex- standardelor de metadate pentru un acces efi cient la ploateze toate benefi ciile și oportunităţile noului me- informaţii, evoluţiile în comunicaţiile științifi ce, ce- diu, bibliotecile implementează și promovează teh- rinţele fi nanţatorilor privind cercetările internaționale nologii și modele inovative de comunicare știinţifi că. multidisciplinare cu mandate de acces deschis etc. Multe biblioteci reușesc să stabilească legături strânse Implicate în acest proces, instituţiile de cerce- cu cercetătorii, să găsească modalităţi de conectare la tare se văd nevoite să adopte practici şi metode noi nevoile acestora. O bună parte a bibliotecilor univer- de gestionare a informaţiilor în domeniul cercetării, sitare din Republica Moldova s-au aliniat bibliotecilor de promovare şi evaluare a rezultatelor cercetărilor de peste hotare, asimilând diverse practici privind ser- ştiinţifi ce. La rândul lor, oamenii de ştiinţă acordă o viciile bibliometrice, depozitele instituționale, politici- atenţie tot mai sporită promovării activităţii de cerce- le de publicare, drepturile de proprietate intelectuală, tare, utilizând în acest scop o varietate de instrumente colecţiile speciale digitalizate etc. Unele dintre aceste centrate pe refl ectarea rezultatelor, pe conectarea cu iniţiative au fost lansate ca răspuns la necesităţile insti- activitățile altor cercetători, pe antrenarea în discur- tuţionale, altele au apărut ca rezultat al unor proiecte suri academice etc. Se depun eforturi susținute de internaţionale etc. promovare a cercetării în toate fazele procesului de O activitate aparte a bibliotecilor, menită să spri- cercetare: de la etapa de descoperire, prin procese de jine cercetătorii, constituie diseminarea informaţiilor analiză și scriere, până la publicare, diseminare și eva- și oferirea consultanţei privind instrumentele și me- luare. todele de sporire a vizibilităţii cercetărilor știinţifi ce,

AKADEMOS 2/2018| 109 MEDIA ŞI COMUNICARE

strategiile pe care autorii le pot utiliza în alegerea re- urmări activităţile desfășurate într-un anumit domeniu. vistelor în care să-și publice manuscrisele. Sistemul e susținut de o comunitate globală de Pentru creșterea reputaţiei și a șanselor de reușită membri organizaționali: instituții de cercetare, univer- în activitatea academică, cercetătorii trebuie să acţio- sităţi, editori, fi nanțatori, asociații profesionale și alte neze astfel încât rezultatele preocupărilor știinţifi ce ale părți interesate în domeniul comunicării științifi ce. acestora să fi e vizibile, accesibile, utilizate și citate de Până la introducerea ORCID, au existat și alte alţi cercetători. abordări privind dezambiguizarea autorului, elabora- În acelaşi timp, în calitate de autori, cercetătorii te de furnizorii de baze de date. Remarcabile în acest se confruntă cu provocarea continuă de a-şi distinge sens sunt rezultatele obţinute de compania Th omson produsele activităţii proprii de investigațiile științifi ce Reuters, care a lansat sistemul ResearcherID în anul ale altor savanți cu nume similar. Iată de ce stabilirea 2008, și de compania Elsevier, care a dezvoltat siste- identităţii profesionale unice a cercetătorului pe tot par- mul Scopus Author Identifi er. cursul carierei sale academice reprezintă o oportuni- ResearcherID reprezintă un sistem de identifi ca- tate de creștere a vizibilităţii știinţifi ce. Pentru aceasta re a cercetătorilor științifi ci conectat la baza de date este esențial ca rezultatele să fi e identifi cate și atribuite Web of Science, administrată din anul 2016 de com- cu exactitate autorului, instituției, editorului sau fi - pania Clarivate Analytics. Fiecare autor înregistrat nanțatorului corespunzător. în acest sistem are atribuit un număr de identifi care Localizarea tuturor publicaţiilor unui cercetător individual, care este valabil pe întreaga carieră pro- poate fi destul de anevoioasă în cazul în care autorul fesională, indiferent de modifi carea numelui sau de a semnat cu diferite variante ale numelui, și-a modifi - schimbarea apartenenţei instituţionale. cat numele pe parcursul carierei profesionale sau are Acest sistem permite identifi carea corectă a auto- un nume dublu. O soluţie în acest sens ar fi utilizarea rului, crearea unui profi l de autor, gestionarea listelor de unui nume unic de-a lungul întregii activităţi de pu- publicații, identifi carea potențialilor colaboratori, edi- blicare. Problema ambiguității (identifi cării incorecte) tori, recenzenţi în domeniul de interes, adresarea/pri- a numelui autorului în cadrul comunității de cerceta- mirea invitațiilor de colaborare. Cercetătorii pot adă- re poate fi soluţionată prin intermediul sistemelor de uga publicații la profi lurile lor chiar dacă acestea nu identifi care a autorilor, cum ar fi ORCID, Researche- sunt indexate de Web of Science, iar valorile de refe- rID, Scopus Author Identifi er etc., care generează un rință, cum ar fi numărul de citări și indexul h (Hirsch), identifi cator (ID) digital permanent și unic pentru sunt calculate automat doar în baza datelor din Web of fi ecare autor. Acest identifi cator este similar cu identi- Science, fi ind afi șate pe platforma ResearcherID. fi catorii de documente, cum ar fi DOI (Digital Object Scopus Author Identifi er constituie un identifi - Identifi er, pentru identifi carea unică a obiectelor de cator specifi c bazei de date Scopus, având aceleași ca- conţinut în mediul digital), ISSN (International Stan- racteristici de bază ca și ResearchID. Un ID Scopus se dard Serial Number, destinat identifi cării publicaţiilor atribuie doar autorilor care au publicații indexate în periodice), PMID (PubMed ID, pentru identifi carea baza de date Scopus, astfel nu pot fi atașate la profi - documentelor în baza de date PubMed) etc. lul autorului lucrări din alte surse. Spre deosebire de Identifi catorii de autor permit crearea profi lului ORCID și Researcher ID, în Scopus nu este necesară on-line al cercetătorului și asocierea acestuia cu pu- înregistrarea pentru obţinerea unui ID, acesta fi ind blicaţiile sale, asigurând astfel o înregistrare exactă a generat automat. Generarea automată face posibilă rezultatelor știinţifi ce, precum și promovarea publi- atribuirea mai multor identifi catori Scopus pentru un caţiilor știinţifi ce, primirea invitaţiilor de cooperare autor în cazul în care el a semnat cu diferite variante din partea unor oameni de știinţă sau autori cu teme ale numelui. De exemplu, un autor poate apărea în di- de cercetare de interes comun. verse publicaţii cu diferite nume – Marian V.; Marian Sistemul de identifi care ORCID (Open Researcher V. G.; Marian Victor sau Marian Victor G. – sau pot and Contributor Identifi er) funcţionează prin crearea exista doi autori diferiţi care au publicat sub același unui registru central de identifi catori unici ce sunt nume, poate chiar în același domeniu. O altă problemă atribuiţi fi ecărui cercetător în parte. Acesta oferă un în acest context este legată de numele transliterate sau identifi cator digital constant, care distinge un autor transcrise (cum ar fi cele din limbile rusă, ucraineană de orice alt cercetător, realizează legături permanente etc. transcrise cu caractere latine). între autor și rezultatele sale de cercetare/activităţile În scopul administrării publicațiilor și identităţii profesionale. Identifi catorul este utilizat și de către fi - profesionale a unui cercetător, Scopus propune utiliza- nanţatori pentru a raţionaliza solicitările de fi nanţare, rea instrumentului Scopus Author Feedback Wizard. precum și de către organizaţiile de cercetare pentru a Exploatarea efi cientă a acestui instrument necesită

110 |AKADEMOS 2/2018 MEDIA ŞI COMUNICARE furnizarea tuturor variantelor de nume sub care a pu- fi ecare autor să confrunte editorul și revista selectate blicat autorul pentru a grupa toate publicaţiile aces- cu aceste liste înainte de a trimite manuscrisul spre tuia într-un singur profi l. Echipa Scopus soluţionează publicare. Listele lui Jeff rey Beall sunt utilizate și de problema ambiguității numelui autorului în decurs de către bazele de date științifi ce internaționale Scopus și circa patru săptămâni. Web of Science, ca unul dintre instrumentele de de- Informațiile din ResearcherID și Scopus Author ID cizie în ceea ce privește excluderea revistelor false și sunt compatibile cu cele din ORCID. Astfel, este po- pseudoștiinţifi ce. sibilă conectarea sistemelor ResearcherID și Scopus Dintre criteriile generale care ar trebui luate în Author ID la ORCID pentru a utiliza un singur număr considerare la selectarea unei reviste pentru depune- ORCID care ar permite extragerea cu exactitate și efi - rea manuscriselor menţionăm impactul potenţial al ciență a publicațiilor unui autor din Web of Science revistei (vizibilitatea și prestigiul ei), aria de interes a și Scopus și atribuirea lor, în mod automat, la profi lul revistei, indexarea în baze de date, factorul de impact autorului în ORCID. al revistei, durata de timp dintre depunerea și publica- Instrumentele de identifi care contribuie la reali- rea manuscrisului, procesul de recenzare etc. zarea benefi ciilor tehnologiilor de comunicare pentru Impactul potențial al revistei (vizibilitatea și re- cercetătorii din întreaga lume, fi ind deja integrate în putaţia ei). Reputaţia revistei este un semn esenţial al fl uxurile de lucru care alcătuiesc procesul de cercetare. calităţii, care servește atât cititorului, cât și autorului. Pe măsură ce sunt încorporate în practica comunicării Revista trebuie să aibă o reputaţie favorabilă, aceasta științifi ce, aceste instrumente sporesc acuratețea, efi ci- oferind articolelor mai multă valabilitate și credibilita- enţa și fi abilitatea informațiilor de [1, p. 5]. te, iar autorului – mai mulţi cititori, mai multe citări și, Identifi catorii sunt doar câteva dintre instrumen- respectiv, un impact mai mare. Acest lucru este deose- tele care există pentru ameliorarea, promovarea și ex- bit de important pentru autorii ale căror mandate aca- tinderea serviciilor de care depind cercetarea și cerce- demice și posibilități promovare depind de calitatea și tătorii. prestigiul publicaţiilor [2, p. 7]. La diseminarea și asigurarea impactului cercetă- Aria de interes. Obiectivul de cercetare al autorilor știinţifi ce un rol important revine selectării mij- rului urmează să fi e în concordanță cu obiectivele, loacelor de publicare. În condiţiile în care în întreaga scopul şi aria de interes ale revistei-țintă. Trimiterea lume sunt publicate o mulţime de studii știinţifi ce, sunt manuscrisului la o revistă necorespunzătoare este lansate noi reviste săptămânal, se înmulţesc și cazuri- una dintre cele mai frecvente greșeli făcute de autori, le de înșelăciune din partea unor publicaţii, selectarea atât de cercetători novici, cât și de unii experimentaţi. unei reviste relevante în care cercetătorii să-și publice Chiar și rezultatele unei cercetări riguroase și cu im- manuscrisele devine un exerciţiu difi cil și provocator. pact puternic pot fi respinse atunci când tema cerce- Problemele care pot apărea în legătură cu alege- tării nu se potrivește cu sfera de aplicare a revistei, iar rea revistei sunt cauzate, în parte, de lipsa eticii edito- această greșeală risipește timp, bani și motivaţie. riale a așa-ziselor „reviste ştiinţifi ce false” (predatory La identifi carea revistelor potrivite, autorii ar journals). Direcționate exclusiv pe profi t, aceste false urma să se bazeze pe sursele cele mai frecvent utiliza- reviste funcționează prin folosirea de spamuri, titluri te de către cercetători și autori în domeniul de studiu. doar aparent potrivite, promisiuni atrăgătoare privind Dacă subiectul cercetării ţine de o zonă concentrată publicarea rapidă, cu o evaluare colegială și editorială în cadrul unei discipline, de exemplu, se vor selecta mai puţin riguroasă etc., și reprezintă o amenințare tot reviste specializate, dar nu multidisciplinare, cu pro- mai mare pentru integritatea științei și a cunoașterii, fi l larg. Dacă subiectul este de un specifi c îngust, ar fi pentru care încrederea din partea publicului și a so- bine să fi e aleasă o revistă cu publicul-țintă mic, dar cietății este vitală. interesat. Cercetătorii trebuie să fi e preocupați nu atât Cel mai cunoscut adversar al revistelor false este de atragerea unui număr mare de cititori, cât de atra- bibliotecarul american Jeff rey Beall, care a elaborat o gerea cititorilor potriviți. listă a publicaţiilor de acest fel și una a editorilor care Autorii urmează să fi e familiarizaţi, de asemenea, le reprezintă, răspândind această informaţie în comu- cu noutăţile în domeniu, să urmărească evoluţia nitatea științifi că internaţională. Unii cercetători l-au acestuia. Revistele cu impact înalt își doresc să re- acuzat pe Beall că încearcă să discrediteze publicarea fl ecte noile descoperiri, subiectele de interes major în acces deschis, în timp ce alții au criticat include- pentru domeniu și nu vor accepta să publice studi- rea neîntemeiată și iresponsabilă a anumitor editori ile de confi rmare care repetă pur și simplu prima în lista amintită. Cu toate acestea, numeroase insti- sau a doua publicaţie. Autorii urmează să-şi asume tuţii știinţifi ce și mai mulţi cercetători recomandă ca responsabilitatea şi angajamentul de a consuma

AKADEMOS 2/2018| 111 MEDIA ŞI COMUNICARE

permanent ceea ce este publicat în zona lor de interes, o măsură obiectivă de determinare a poziţiei unei re- pe lângă menţinerea cunoştinţelor generale despre viste în ierarhia internaţională. ceea ce a fost publicat. Aceasta creează posibilitatea Factorul de impact, în esență, reprezintă raportul familiarizării constante cu ceea ce este produs şi dintre numărul de citări ale articolelor într-un an şi înţelegerea contextului şi a imaginii generale a numărul total de articole publicate în revistă în ultimii cunoştinţelor produse [3, p. 192]. doi ani precedenţi. Valoarea unui factor de impact Procesul de recenzare (peer review). Procesul de depinde de domeniul revistei, astfel pot fi comparaţi recenzare este un element esențial al publicării, având doar factorii de impact ai revistelor din acelaşi domeniu. în vedere că niciun autor nu poate aborda toate pro- Deși este tentant să prezinţi manuscrisul la revis- blemele potențiale în procesul de scriere a articolului. ta cu cel mai mare factor de impact, cercetătorul tre- Fiecare manuscris prezentat spre publicare și transmis buie să își evalueze obiectiv lucrarea și să determine redacţiei revistei trebuie supus procesului de recenza- dacă este cu adevărat potrivită pentru revista aleasă. re în baza unor principii acceptate la nivel internaţi- În caz contrar, va risca timp și efort pentru a retrimite onal: excelenţă, imparţialitate, transparenţă, efi cienţă, și a adapta manuscrisul conform cerinţelor de publi- confi denţialitate, etica cercetării, responsabilitate pen- care specifi ce altor reviste. Foarte utile în acest sens tru calitatea muncii, evitarea confl ictului de interese. sunt bazele de date, precum Web of Science (Clarivate Evaluarea este efectuată de către un editor, de un co- Analytics) și Scopus (Elsevier), care operează cu in- legiu editorial sau de un grup de experți (colegi) în strumente bibliometrice de măsurare a vizibilităţii și domeniu. performanţei știinţifi ce a revistelor. Journal Citation Revistele științifi ce de înaltă calitate sunt întot- Reports din cadrul resursei Web of Science, de exem- deauna recenzate sau evaluate și numai în cazuri rare plu, oferă informații despre revistele academice cu fac- o lucrare poate să fi e acceptată fără a fi recenzată. În torul de impact ISI. general, recenzenţii oferă autorilor critici constructive O alternativă la factorul de impact este Indicatorul și sfaturi cu privire la modul de îmbunătăţire a lucră- SCImago Journal Rank (SJR), un produs al companiei rilor. Elsevier, ce utilizează datele din baza de date Scopus Durata între depunerea și publicarea manuscri- și oferă un algoritm special pentru a determina cla- sului. Pentru a putea evalua o revistă în baza acestui samentul revistelor și poziţia acestora într-un anumit criteriu este necesară vizualizarea articolelor recent domeniu. publicate în revistă, unde este indicată data depune- Factorul de impact este un indiciu valoros pentru rii și data acceptării articolului. Un alt indiciu relevant autori, dar multe reviste care nu corespund acestui cri- este periodicitatea revistelor (lunară, trimestrială, se- teriu rămân a fi de asemenea importante. Unele publi- mestrială etc.). caţii de acest fel sunt foarte populare în rândul anu- Timpul până la publicarea articolului este, de fapt, mitor cititori sau chiar a unui public mai larg. Astfel, suma timpului de la depunerea inițială până la accep- cititorii reprezintă un indicator important al nivelului tarea fi nală sau respingerea unui articol fi nit și a tim- de impact produs de revistă. Tot în acest scop multe pului de la acceptarea fi nală până la publicarea efecti- reviste publică metrici, cum ar fi statisticile de utilizare vă. Sunt două perioade critice și revistele diferă foarte la nivel de articol. mult în ambele privințe. Merită a fi luate în considerare și unele metode Publicarea rapidă poate accelera diseminarea re- statistice alternative, de exemplu Eigenfactor. Scorul zultatelor de cercetare, dar nu toate revistele publică în Eigenfactor măsoară importanța unei reviste pentru același ritm. Revistele de calitate își rezervă o perioadă comunitatea științifi că și refl ectă cât de frecvent un mai îndelungată (de minimum patru luni) pentru a cercetător accesează în medie conținutul dintr-o re- oferi un răspuns dacă lucrarea a fost trimisă spre eva- vistă. El este infl uențat de dimensiunea revistei, astfel luare. În cazul în care manuscrisul este respins, acest că scorul se dublează atunci când revista se dublează fapt se aduce la cunoștinţa autorului în timp de 4-6 în dimensiune (măsurată după numărul de articole săptămâni de la depunere. publicate pe an). Factorul de impact. O metodă implicită pentru În ultimii ani, relaţia de colaborare dintre oamenii determinarea calităţii și reputaţiei unei reviste rămâne de ştiinţă şi impactul citării documentelor au fost a fi factorul de impact, indice care arată cât de citate frecvent investigate. Majoritatea studiilor arată că cele sunt articolele unei reviste în cadrul altor publicaţii, două variabile sunt strâns legate: o creştere a activităţii refl ectând astfel importanţa revistei în domeniul său. de colaborare (măsurată după numărul de autori, Fiind o modalitate de diferenţiere a revistelor stabilită numărul de afi lităţi și numărul de ţări) este asociată cu și acceptată de editori, factorul de impact rămâne a fi un impact crescut al citării [4, p. 1].

112 |AKADEMOS 2/2018 MEDIA ŞI COMUNICARE

Numărul de autori care contribuie la o lucrare re- Gândește. Verifi că. Trimite spre publicare (Th ink prezintă un factor stabil pozitiv pentru îmbunătăţirea Check Submit) este o campanie globală care îi ajută citărilor. Studiile existente arată că mai mulţi cercetă- pe cercetători să identifi ce reviste de încredere pentru tori care colaborează într-un domeniu produc un im- cercetarea lor și oferă o listă (un set de criterii) de ve- pact mai mare decât un singur autor în ceea ce privește rifi care pe care cercetătorii o pot folosi pentru a evalua numărul de publicaţii și citări. Pentru a demonstra că acreditarea unei reviste sau a unui editor. Abordarea cercetarea în echipă este mai frecvent citată decât cer- în trei etape încurajează cercetătorii să „gândească” cetarea individuală, Stefan Wuchty împreună cu alţi dacă revista în care își depun cercetările este o revistă cercetători au utilizat 19,9 milioane de articole și 2,1 de încredere, să „verifi ce” revista, pentru a se asigu- milioane de brevete, publicate în decurs de 5 decenii ra că este optimă pentru publicarea cercetării lor, și [5, p. 1]. Mulţi specialiști consideră că cercetarea în să „trimită” manuscrisul numai dacă revista respectă colaborare produce, în general, rezultate mai bune și anumite standarde și criterii. Campania a fost realizată mai semnifi cative decât cele realizate de cercetători so- cu sprijinul coaliţiei unor organizaţii internaţionale ca litari. Un studiu recent explică acest aspect, argumen- răspuns la discuţiile despre publicarea înșelătoare în tând că fi ecare cercetător are propriile sale cunoştinţe, reviste false. iar diversitatea membrilor colaboratori ar putea con- Gândește. Verifi că. Participă (Th ink Check At- stitui o resursă suplimentară pentru consolidarea cali- tend) este o iniţiativă cu aceeași structură și model ca tăţii cercetării [6, p. 759]. Colaborarea, așadar, ar putea și campania sus-nominalizată și oferă un set de pași fi un factor determinant pentru obţinerea cercetărilor practici pentru cadrele didactice din întreaga lume de înaltă calitate. care doresc să verifi ce veridicitatea unei conferinţe Există mai multe instrumente disponibile on-line înainte de a prezenta un rezumat sau de a-și anunţa pentru a ajuta cercetătorii în alegerea revistelor. Din- participarea în cadrul acesteia. tre acestea, Elsevier Journal Finder se remarcă prin Membrii comunităţii academice au posibilitatea conceptul inovator elaborat de Elsevier Fingerprint să-și împărtășească cunoștinţele despre aspectele cri- Engine pentru selectarea revistelor editate de com- tice ale revistelor cu acces deschis prin intermediul in- pania Elsevier. Acesta utilizează tehnologii de căutare strumentului Quality Open Access Market (QOAM). inteligentă și vocabulare specifi ce domeniilor de cer- Acesta oferă informaţii ce se referă atât la calitate, cât cetare. Pentru a obține o listă cu cele mai potrivite re- și la preţ. Calitatea este verifi cată prin intermediul a viste pentru un articol anumit, autorii introduc titlul două chestionare validate: un card de bază și un card articolului, un scurt rezumat și selectează domeniul de de evaluare a valorii. Cardul Score Base analizează cercetare necesar. Elsevier Journal Finder raportează transparenţa site-ului unei reviste și este, de obicei, factorul de impact al revistei selectate, viteza medie de completat de personalul bibliotecii, reluând astfel ro- recenzare, rata de acceptare, viteza de publicare și taxa lul lor tradiţional în controlul calităţii revistei, un rol de acces. Alte instrumente ce merită a fi utilizate de care a fost marginalizat în era marilor schimbări [7, către cercetători sunt: p. 166-167]. Cardul Scor de evaluare este o verifi care ▪ Springer Journal Suggester, ce permite identifi ca- a situaţiei reale și poate fi completat numai de autori, rea revistelor potenţiale în cadrul a 2 500 de reviste recenzenţi și editori care au experienţă reală în pro- indexate de bazele de date Springer și BioMedCentral; cesul de publicare a revistei. Combinaţia dintre cele ▪ Journal/Author Name Estimator (JANE), pro- două scoruri reprezintă matricea SWOT a unei revis- iectat pentru selectarea revistelor indexate în baza de te, rezultând patru categorii de reviste: reviste puter- date Medline; nice, reviste slabe, reviste ce reprezintă o ameninţare ▪ Edantz Journal Selector, un instrument gratuit (pentru autori) și reviste care reprezintă o oportunita- pentru selectarea revistelor, susţinut de o companie te (pentru editori). din Hong Kong; Taxele de publicare a revistelor cu acces deschis ▪ IEEE Publication Recommender, dezvoltat de variază astăzi foarte mult: de la gratuit la 3 000 de euro IEEE, cea mai mare organizație profesională din lume și mai mult. Răspunzând succesului editorilor de acces pentru dezvoltarea tehnologiei în benefi ciul omenirii, deschis, cum ar fi PLoS, Copernicus sau BioMedCen- care propune cercetătorilor 170 de reviste și 1 500 de tral, un număr tot mai mare de editori clasici oferă un conferinţe. mod de acces deschis prin așa-numitele reviste hibri- În sprijinul oamenilor de știinţă din întreaga lume de. Uneori, acestea generează venit dublu prin taxarea au fost lansate campanii menite să faciliteze alegerea atât a cititorilor (prin abonamente complete la bibli- revistelor relevante în care aceștia să își publice ma- otecă), cât și a autorilor (prin taxe de publicare com- nuscrisele: plete). Platforma QOAM încearcă să informeze publi-

AKADEMOS 2/2018| 113 MEDIA ŞI COMUNICARE

cul cât mai transparent posibil în privinţa costurilor, Open Access in Context: Connecting Authors, Publications prezentând taxele de publicare citate pe site-ul web al and Workfl ows Using ORCID Identifi ers. In: Publications, revistei (prin intermediul Score Base Card) și preţul vol. 4, issue 4: 30. Available: http://www.mdpi.com/2304- real plătit de către autor (prin intermediul cartelei de 6775/4/4/30 (vizitat 1205.2018). evaluare). QOAM poate indica, de asemenea, reduce- 3. Bornmann, Lutz (2017). Is collaboration among sci- rile pe care autorii le primesc dacă instituţia lor a sta- entists related to the citation impact of papers because their quality increases with collaboration? An analysis based on bilit o licenţă de acces deschis cu un editor. data from F1000 Prime and normalized citation scores. In: Identifi carea celor mai efi ciente modalități de Journal of the Association for Information Science and Te- promovare a cercetării este foarte importantă pentru chnology, vol. 68, Issue 4, p. 1036-1047. creșterea vizibilităţii și impactului maxim al rezultate- 4. van Gerestein D. (2015). Quality Open Access market lor unei investigații științifi ce. Acest exerciţiu implică and other initiatives: a comparative analysis. In: LIBER Qu- inteligenţa și responsabilitatea cercetătorului. Activi- arterly, vol. 24 (4), p. 162-173. DOI: http://doi.org/10.18352/ tățile de promovare trebuie iniţiate nu la etapa de pu- lq.9911 blicare a manuscrisului, ci cu mult înainte, în fazele de 5. Kirchhof Ana Lucia C., Lacerda Maria R. (2012). elaborare a cercetării. În sprijinul oamenilor de știință Challenges and prospects for publishing articles - conside- pot veni bibliotecile, care își vor găsi roluri noi prin ration based on statements from authors and publishers. In: diseminarea informaţiilor actuale cu privire la instru- Texto & Contexto - Enfermagem, vol. 21 (1). DOI: http:// mentele și strategiile de facilitare a publicării și de spo- dx.doi.org/10.1590/S0104-07072012000100021. 6. Liao Ch. H (2011). How to improve research quality? rire a vizibilităţii cercetărilor știinţifi ce. Examining the impacts of collaboration intensity and member diversity in collaboration networks. In: Scientometrics, BIBLIOGRAFIE vol. 86(3), p. 747-761. 1. Abbott H. (2016). How to Choose Where to Publish 7. Wuchty S., Jones B.F., Uzzi B. (2007). Th e increasing Your Work. In: Journal of Orthopaedic & Sports Physical dominance of teams in production of knowledge. In: Sci- Th erapy, vol. 47(1), p. 6-10. 2017. ence, vol. 316, no. 5827, p. 1036-1039. DOI: 10.1126/scien- 2. Brown J., Demeranville T., Meadows Alice (2016). ce.1136099

Ion Moraru. Nepoțelul Dragoș, ulei, panză, 46 × 38 cm, 2017.

114 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE PATRIMONIUL ETNOGRAFIC PRIN PRISMA CELOR 17 OBIECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Doctor în istorie Dorina ONICA Muzeul Național de Etnografi e și Istorie Naturală

THE ETHNOGRAPHIC HERITAGE THROUGH THE PRISM OF THE 17 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOALS Summary. The realities of the contemporary world generate transformations on the structure and functions of the ethnographic heritage in particular, and of the cultural one, in general. For this reason, the communities are determined to think about of new valorisation forms of the heritage, to identify the means, the tools by which, it can contribute to sustainable development. The aim of the article is to carry out an exhaustive analysis of the interdependence between the ethnographic heritage and the new directions of understanding, approach and functionality that can be attributed to it, in the context of the 17 Sustainable Development Goals, established by UN, in the 2030 Agenda. Thus, knowing the diversity of the elements of material and spiritual culture, we can give them many positions to ensure the quality of human habitats, protect the community bearers of heritage, sustain creativity and dialogue between generations, etc. Keywords: ethnographic heritage, sustainability, cultural identity.

Rezumat. Realitățile lumii contemporane generează transformări asupra structurii și funcțiilor patrimoniului etnografi c, în particular, și ale celui cultural, în general, fapt pentru care comunitățile sunt determinate să gândească noi forme de valorizare a patrimoniului, să identifi ce mijloacele, instrumentele prin care acesta poate contribui la dezvoltarea durabilă. Scopul articolului este de a realiza o analiză exhaustivă asupra interdependenței dintre patrimoniul etnografi c și noile direcții de înțelegere, abordare și funcționalitate ce-i pot fi atribuite, în contextul celor 17 Obiective de Dezvol- tare Durabilă, stabilite de către ONU, în Agenda 2030. Astfel, cunoscând diversitatea elementelor de cultură materială și spirituală, le putem conferi multiple poziții prin care să asigurăm calitatea habitatelor umane, să protejăm comunitățile purtătoare de patrimoniu, să susținem creativitatea și dialogul între generații ș.a. Cuvinte-cheie: patrimoniu etnografi c, sustenabilitate, identitate culturală.

Patrimoniul etnografi c, parte componentă a pa- etnic. Acesta se manifestă cu ajutorul unor reacții trimoniului cultural, concentrează în structura și con- culturale și psihologice, rezistențe în fața alterității, sistența sa elementele, formele și fenomenele de cul- prin care colectivitățile etnice își prezervă elementele tură și civilizație populară sau de cultură materială și de cultură materială și spirituală, conferindu-le în spirituală create, moștenite, trăite și transmise între și același timp statutul de mărci identitare, instrumente de către generații purtătoare de patrimoniu. Pe lângă și mijloace de identifi care, promovare și asigurare a funcția majoră ce o deține, cea prin care se articulea- bunăstării. În acest context, se conturează o problemă, ză și se manifestă identitatea etnoculturală, se expri- cea a condiției, funcțiilor patrimoniului într-o lume mă arhetipurile etnice și mărcile identitare, câmpurile ce are nevoie de securitate identitară, de asigurarea valorice și estetice, se refl ectă tradiția în dinamică și unei dezvoltări durabilă pe dimensiune politică, creativitatea umană într-o continuă muncă de expri- economică, socială, culturală și de mediu. mare a originalității și autenticității, în noile cadre ale Respectiv, ne propunem în paginile acestui studiu contemporaneității patrimoniului etnografi c îi sunt să oferim exemple de valorifi care a elementelor patri- caracteristice și alte funcții, sarcini și sfere de impact. moniului etnografi c pentru atingerea celor 17 Obiec- Prin urmare, procesele migraționiste și cele tive ale Dezvoltării Durabile enunțate de Organizația de globalizare culturală provoacă schimbări asu- Națiunilor Unite, în anul 2015. Componentele patri- pra structurii și calității patrimoniului etnografi c moniului etnografi c sunt o resursă pentru comunitate al unei comunități, deoarece pun în mișcare oa- în jurul cărora trebuie să se elaboreze strategii și in- meni și, odată cu ei, culturi și modele culturale, se strumente de dezvoltare durabilă pe toate dimensiuni- reconcep și regândesc însemnele etnoculturale de le, întrucât, privind în sens general, „Patrimoniul cul- către comunități și indivizi. Iar pentru a-și prezerva tural este un concept complex, care evoluează constant identitatea, valoarea în câmpul deschis și dinamic al pe parcursul timpului, combinând dimensiuni istori- culturilor colectivitățile manifestă un tip de mimetism ce, culturale, estetice, simbolice, spirituale, dar de ase-

AKADEMOS 2/2018| 115 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

menea economice, sociale și politice” [1, p. 24]. O ast- durabilă, dar problemele acestuia pentru a genera so- fel de abordare refl ectă trecerea de la partea teoretică luții și a implementa acțiuni prospective. a patrimoniului la partea sa aplicativă, intercorelarea Ab initio, „viziunea de „sustenabilitate” a fost de- științei cu inovația și cultura, oferă soluții pentru ges- fi nită în anul 1980 în trei dimensiuni: sustenabilitate tionarea crizelor identitare și de mentalitate, plierea economică, sustenabilitate socială și sustenabilitatea politicilor și strategiilor culturale ale statului pe nevo- mediului, combinând creșterea economică, dezvolta- ile societății și asigurarea drepturilor patrimoniale ale rea socială și prezervarea mediului” [2]. Ulterior, în cetățenilor. 1987, conceptul de dezvoltare durabilă, conform Ra- O înțelegere exhaustivă a incidenței dintre elemen- portului Brundtland, este defi nit ca „dezvoltarea care tele patrimoniului etnografi c și obiectivele dezvoltării urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a durabile implică realizarea unei analize a istoriografi ei compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și subiectului. Problema privind poziția, funcțiile pa- satisface propriile nevoi” [2]. Mai târziu, sub impactul trimoniului cultural, ale celui etnografi c în contextul noilor procese ale contemporaneității, corespunzătoa- dezvoltării durabile a fost expusă în diverse studii cu re diferitelor sfere ale vieții comunităților, devine tot subiect etnografi c, de teorie și practică a patrimoniu- mai vizibilă problema identităților culturale și nevoia lui1, în legislația națională și internațională cu privire reintegrării culturii din poziția sa de resursă spirituală, la patrimoniu2, în strategii culturale, programe de stat, în paralel în resursă materială economică, chiar strate- proiecte3 ș.a. Pertinentă este sintetizarea, compararea gică. Aceasta, datorită faptului că identitatea și cultura surselor bibliografi ce, pentru a crea un cadru integru merge mână în mână cu starea de bine a comunități- al interrelațiilor dintre elementele culturii materiale și lor, asigură prosperitate și moralitate. culturii spirituale cu obiectivele globale stipulate de Identitatea este refl ectată prin diverse forme de Organizația Națiunilor Unite și prin ea de instituțiile patrimoniu cultural deținute de popoarele lumii: pa- subordonate, UNESCO, ICOM ș.a. Considerăm utilă trimoniu tangibil mobil (bunuri culturale, capodopere o construcție grafi că prin care să identifi căm nu doar de literatură (cărți) și artă etc.) și imobil (clădiri și mo- contribuția patrimoniului etnografi c la dezvoltarea numente, situri arheologice etc.); patrimoniu intangibil 1 Dolghi A. Valorifi carea potențialului culturii tradiționale – (expresii și tradiții orale, meșteșuguri, practici sociale o soluție pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. și rituale, cunoștințe și practici cu referire la natură și În: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXI, 2017, univers, credințe etc.) Această structură a patrimoniu- p. 5-9; Grădinaru N. Componența curativă a textilelor tra- lui cultural coincide cu cea a patrimoniului etnografi c, diționale – suport al tehnicilor de marketing în dezvoltarea însă importantă devine amprenta etnică, autenticita- rurală. În: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXII, tea elementelor de etnocivilizație și etnocultură, teh- 2017, p. 19-23; Bâzgu E., Buzilă V. Identifi carea, cunoaște- nicile, cunoștințele, practicile și credințele populare în rea, salvgardarea, conservarea și promovarea patrimoniului baza cărora au fost create și perpetuate elementele de cultural. În: Patrimoniul cultural al judeţului Tighina. Chi- patrimoniu. Astfel, pe lângă natura sa empirică, patri- șinău, 2003, p. 19; Santova Mila, Pirgova Iveta (editors). moniul etnografi c trece spre sferele etnopsihologiei și Between the Visible and the Invisible. Th e Intangible Cultural etnoaxiologiei unui popor, relevând încadrarea sa în Heritage and the Museum. Sofi a; Prof. Drinov M. Publishing diversitatea culturală a lumii. House of Bulgarian Academy of Sciences, 2018; Cavruc V., Postică Gh. Salvgardarea Patrimoniului Cultural Naţional al În asemenea contexte s-a pus problema Republicii Moldova. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Ino- regândirii conceptului de dezvoltare durabilă, vare, Cultură şi Artă, Nr. 2(17), 2010, p. 38-43 ș.a. redimensionându-i funcțiile și sferele de infl uență. 2 United Nations Environment Programme. Environment, Acest lucru era posibil prin aplicarea unor instrumen- Religion and Culture in the Context of the 2030 Agenda for te care să apropie patrimoniul de oameni și invers, Sustainable Development. Nairobi: UNEP, 2016; United Na- anume printr-o educație patrimonială, prin care co- tions Educational, Scientifi c and Cultural Organization. munitățile să remarce și să înțeleagă că patrimoniul UNESCO moving forward the 2030 Agenda for Sustainable ce-l dețin și pe care trebuie să-l protejeze poate fi o Development. Paris: UNESCO, 2017, ș.a. sursă de existență nu doar în sens spiritual, al păstrării 3 Strategia de Dezvoltare a Culturii „Cultura 2020” (Anexa identității, dar și în sens pragmatic, fi zic, de asigurare nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 271 din 9 aprilie 2014); a creativității umane, susținerii inițiativelor culturale. Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova În acest sens, remarcăm poziția UNESCO, potrivit 2012-2020; Cadrul de Parteneriat ONU - Republica Moldo- va pentru Dezvoltare Durabilă 2018-202; Proiectul „Platfor- căreia: „Dezvoltarea durabilă este înțeleasă în sens ma științifi că națională pentru valorifi carea patrimoniului general ca implicarea științelor naturale și economice, cultural al Republicii Moldova (al Institutului Patrimoniului dar ea este chiar mai profund interesată de cultură, Cultural). de valorile pe care oamenii le posedă și de felul cum

116 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE ei își percep relațiile cu ceilalți. Aceasta răspunde bagajul (consistența) capitalului cultural este ceea la o necesitate imperativă de a ne imagina un nou ce avem noi moștenit de la înaintașii noștri și ceea fundament pentru relațiile dintre oameni (popoare) ce vom transmite generațiilor viitoare” [6, p. 107]. și cu habitatele susținătoare ale vieții umane” [3]. Pornind de la această abordare și ținând cont de alte Într-o astfel de conjunctură, în anul 2015, la Adunarea situații care infl uențează conținuturile actuale ale Generală, Organizația Națiunilor Unite pentru Educa- patrimoniului, precum destructurările de aspect, de ție, Știință și Cultură subliniază rolul culturii în dez- consistență, autenticitate, semantică și funcționali- voltarea durabilă, după ce acest subiect a fost enunțat tate, putem realiza o analiză SWOT a patrimoniului de Organizația Națiunilor Unite în paginile Agendei etnografi c, relevând de pe două poziții punctele for- 2030. Astfel, UNESCO recunoaște următoarele: „cul- te ale acestuia și oportunitățile ce ni le oferă, precum tura este o componentă esențială a dezvoltării umane, și punctele slabe și riscurile la care este supus. De ea reprezintă o sursă a identității, inovației și creativi- asemenea, această analiză se corelează cu obiectivele tății pentru indivizi și comunitate, este un important de dezvoltare durabilă, oferind unele oportunități și factor în incluziunea socială și eradicarea sărăciei, asi- procedee de atingere a lor. gură o creștere economică durabilă și asumarea proce- Analiza pe care am realizat-o asupra patrimo- selor de dezvoltare, [...]recunoaște, de asemenea, im- niului etnografi c, tranzitând aspectele de cercetare, portanța respectului și înțelegerii diversității culturale promovare, salvgardare ale acestuia, ne oferă oportu- din întreaga lume, a colaborării și nu a confruntării, a nitatea să precizăm și demonstrăm mai complex cum încurajării înțelegerii interculturale, a dialogului, as- anume elementele de patrimoniu etnografi c pot fi an- cultarea și învățarea reciprocă și o etică a cetățeniei și corate în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. solidarității globale” [4, p. 2]. Pentru o investigare și evaluare calitativă a patrimo- Conotațiile complexe ale conceptului de dezvol- niului e necesară aplicabilitatea unui sistem metodo- tare durabilă ne determină să regândim și să stabilim logic și de documentare interdisciplinară și transdis- rolul pe care îl joacă patrimoniul etnografi c în ase- ciplinară, deoarece sistemul patrimonial este destul de menea abordare. Acest tip de patrimoniu articulează eterogen din punct de vedere structural. Întrucât „pa- elementele de identitate și originalitate, de creativita- trimoniul este evaluat nu doar ca o afacere intelectu- te umană și modele culturale de locuire, conține un ală, dar (ca un aspect al culturii materiale) are funcții tezaur de cunoștințe ce au valoare de capital cultural instrumentale, simbolice și alte funcții în societate” [5, și intelectual. Astfel, conform teoreticienilor, „cu o p. 8]. Prin urmare, soluțiile și oportunitățile ce le emite serie de instrumente speciale de colectare a informa- sunt corelative cu problemele și necesitățile comunită- țiilor la îndemână, etnografi a pare a fi potrivită ca ții. În acest context, amintim că un rezultat scontat al mod de tratare a problemei pentru a scoate în evi- obiectivului 1.3., din Strategia „Cultura 2020” este ca dență valorile patrimoniului” [5, p. 20], pentru a-l patrimoniul cultural naţional să fi e integrat în proiec- face un suport de susținere a continuității bunurilor tele și programele de dezvoltare naţională și comuni- de cultură materială și a manifestărilor de cultură tară; în politici de mediu și de dezvoltare durabilă [7, spirituală. O astfel de abordare are drept fi nalitate, pe p. 29]. de o parte, protejarea și salvgardarea patrimoniului Instrumentele prin care patrimoniul își asigură material și spiritual, susținerea comunităților purtă- sustenabilitatea și, concomitent, participă la dezvolta- toare de patrimoniu, iar pe de altă parte, perpetuarea durabilă, sunt: cercetarea, inventarierea, protejarea rea coeziunii între generații, transmiterea modelelor și salvgardarea, monitorizarea, promovarea, asigura- morale și culturale. rea prin reactualizare a rolului funcțional, valoric și O fortifi care a seriilor generaționale prin inter- identitar. Acestea converg în viziunea generală expusă mediul cărora patrimoniul etnografi c persistă în timp în Agenda 2030, unde se precizează:„Avem în vedere o este posibilă prin păstrarea principiilor de respect, lume a respectului universal pentru drepturile omului de devotament față de tradiție, empatie patrimonia- și demnității umane, statul de drept, justiția, egalitatea lă și, după unii autori, importantă este echitatea între și nediscriminarea; de respect pentru rasă, etnie și di- indivizi, între cei care transmit și cei care receptează versitate culturală; și o oportunitate egală care să per- patrimoniul. Astfel, „termenul de echitate intergene- mită realizarea deplină a potențialului uman și contri- rațională sau justiția distributivă intertemporală este buirea la prosperitatea comună” [8, p. 4]. Plecând de utilizat pentru a se referi la corectitudinea în distri- pe aceste poziții și completând tabelul 1, încercăm să buția prosperității, utilității sau a resurselor între fi xăm interrelațiile dintre componentele patrimoniu- generații […]. Echitatea intergenerațională poate fi lui etnografi c și obiectivele de dezvoltare durabilă [8, considerată în relație cu capitalul cultural, deoarece p. 14].

AKADEMOS 2/2018| 117 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Tabelul 1 Analiza SWOT a patrimoniului etnografi c Puncte forte 1. Purtătorii vii de patrimoniu sunt o sursă originală de informație etnografi că. 2. Practicarea, în contemporaneitate, a meșteșugurilor tradiționale (olăritul, pietrăritul, lemnăritul, împletitul în fi bre vegetale ș.a.). 3. Existența unui bogat tezaur de date ce trebuie înregistrate în teren și ulterior arhivate digital, incluse în manualele școlare. 4. Patrimoniul etnografi c este furnizor de modele comportamentale, probate în timp și de către generații, bazate pe norme și cutume gândite pentru a menține echilibrul și starea de bine a comunității. 5. Practicarea și prezervarea obiceiurilor din cadrul sărbătorilor de familie, calendaristice. 6. Reactualizarea diferitor elemente de patrimoniu imaterial prin includerea acestora în Lista Reprezentativă UNESCO (Practici asociate zilei de 1 Martie, Obiceiul de Crăciun; Colindatul de ceată bărbătească, Tehnici tradiționale de realizare a scoarței). 7. Posibilități de a patrimonializa sub diferite forme elementele de patrimoniu etnografi c. 8. Muzeifi carea elementelor de civilizație populară rurală. 9. Executarea și persistența ocupațiilor tradiționale într-un cadru constant în timp și loc. 10. Prezența demersurilor asociațiilor obștești, grupurilor de inițiativă, pentru a reactualiza și promova elementele de patrimoniu etnografi c. Oportunități 1. Acordarea statutului de tezaure umane vii unor cetățeni purtători de patrimoniu, inițiativă ce va contribui la recu- noașterea importanței capitalului cultural și intelectual. 2. Redeschiderea și revitalizarea atelierelor meșteșugărești în vechile vetre. În așa mod vom salvgarda meșteșugurile și cunoștințele conexe, le vom transforma în industrii creative ce vor deveni surse de venit pentru meșteșugari și familiile acestora, le vom oferi șanse mai mari de a recepta ucenici pentru a deprinde tehnicile meșteșugărești. 3. Textualizarea datelor deținute de populația rurală pentru a fi incluse în circuitul științifi c va pune la dispoziție un material inedit pentru lucrările de specialitate, va completa arhivele instituțiilor de cercetare, va conferi noutate lucrărilor științifi ce. Elaborarea corpusurilor de documente cu răspunsurile la chestionarele etnografi ce și digitalizarea lor va oferi acces la informație pentru cei interesați. 4. Reactualizarea prin cercetare și practică a rolului și funcțiilor instituțiilor tradiționale pentru a oferi soluții la problemele socioculturale, de identitate, valorice, cu care se confruntă azi comunitatea. 5. Obiceiurile și, ritualurile din cadrul sărbătorilor de familie pot fi momente și mijloace de coeziune și apropiere dintre membrii familiei cu cei plecați peste hotare, asigura durabilitatea și armonia relațiilor de rudenie și vecinătate. Sărbăto- rile calendaristice ar solidariza comunitatea, ar asigura comunicarea și ar reface relațiile dintre generații. 6. Fortifi carea parteneriatelor dintre instituții de stat și comunitate prin educarea și adoptarea unei atitudini civice față de patrimoniu. 7. Gândirea și implementarea proiectelor de stat și neguvernamentale privind patrimonializarea (in situ, video, audio, text) a bunurilor și manifestărilor culturale etnografi ce prin înregistrarea, inventarierea, cercetarea, protejarea acestora. 8. Înfi ințarea muzeelor locale în localitățile rurale, cu includerea lor în circuitul turistic, oferind spații de educație non- formală, de socializare tematică. 9. Valorifi carea resurselor locale pentru asigurarea locurilor de muncă. Perpetuarea și stabilitatea ocupațiilor contribuie la micșorarea indicelui de emigrare, asigură bunăstarea. 10. Aplicarea la nivel local a proiectelor culturale, care să aibă ca scop protejarea și valorifi carea patrimoniului etnografi c, iar benefi ciar să fi e comunitatea locală.

Obiectivul 1, fără sărăcie, prevede eliminarea Prin acestea se consolidează viața economică a sărăciei în toate formele și contextele. În acest sens, micilor gospodării și se oferă premise pentru imple- apreciind patrimoniul intelectual al generațiilor de mentarea inițiativelor individuale de reactualizare a meșteri, prețuind valoarea lucrului uman, precizăm că meșteșugurilor în formatul activităților de artizanat, arta populară (broderiile, țesăturile, ceramica, ciopli- în așa mod încât familiile să-și poată coordona de sine tul în lemn, cioplitul în piatră ș.a.), creată în cadrul stătător câmpul de lucru, asigura un venit și bunăs- atelierelor meșteșugărești, sunt o resursă pentru cre- tare. De asemenea, aceste ateliere ar deveni instituții ativitate, ajută la revitalizarea însemnelor identitare, a informale de profesionalizare, ar ajuta la asimilarea simbolurilor culturale și la crearea locurilor de muncă. cunoștințelor tehnice, la deprinderea competențelor și

118 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Puncte slabe 1. Persoanele purtătoare de patrimoniu sunt la vârsta senectuții. 2. Meșteșugurile nu mai prezintă un domeniu de interes pentru tineri, care ar fi cei mai buni receptori și continuatori ai cunoștințelor și tehnicilor meșteșugărești învățate și asimilate. 3. Meșterii, adepți ai păstrării tradiției în familie, sunt reticenți față de transmiterea cunoștințelor persoanelor din afara ei. 4. Sunt realizate puține campanii de cercetare etnografi că de teren, în cadrul cărora specialiștii ar înregistra informații prețioase și autentice. 5. Decalajul și defragmentarea relațiilor dintre generații alimentează un scepticism în educarea, adoptarea, acceptarea unui câmp valoric, etic. 6. Destructurarea semantică, simbolică a obiceiurilor și ritualurilor sub infl uența globalizării, adoptării de către indivizi a modelelor și practicilor culturale străine, sau atribuirea celor autentice a unor valențe de festivizare, respectate doar „de ochii lumii”. 7. Lipsa unor acțiuni concrete, aplicative de reactualizare, protejare și promovare a elementelor de patrimoniu imaterial cu implicarea tinerei generații. 8. Patrimonializarea deseori este făcută prin festivizare, pe scenă, extrăgând obiceiul, ritualul din contextul lui genetic de manifestare. 9. Lipsa specialiștilor în localitățile rurale, a investițiilor din partea statului, care ar impulsiona inițiativele de organizare a instituțiilor muzeale locale. Bunurile culturale sunt considerate lucruri uzate, depășite, respectiv sunt distruse, aruncate. 10. Numărul mic de specialiști tineri (în patrimoniu, etnografi e, folcloristică), care ar desfășura cercetări de teren. Insufi ciența resurselor fi nanciare și a instrumentelor tehnice necesare înregistrării, stocării, prelucrării și arhivării datelor. 11. Lipsa pieței de desfacere, a suportului juridic și investițional din partea statului în susținerea micilor întreprinzători cu afaceri în valorifi carea terenurilor și a resurselor locale, respectiv aceștia renunță la inițiative și pleacă peste hotare. 12. Accesul defectuos la fi nanțări pentru proiectele culturale. Riscuri 1. Ritmurile de a pierde purtătorii de patrimoniu sunt alarmante, ca urmare a problemelor de ordin economic, politic, social. 2. Resursele locale, materie primă pentru meșteșuguri, devin inaccesibile pentru valorifi care. Sunt puțini meșteri populari și tineri care să preia îndeletnicirea. 3. Specialiștii părăsesc locurile de muncă din cauza salariilor mici. 4. Ritmurile și implicațiile brutale ale noilor modele culturale fac tot mai mult ca comunitatea să se îndepărteze de modelele locale, diminuându-le valoarea. 5. Destructurările semantice, funcționale, de mesaj și utilitate rituală a obiceiurilor, prin conferirea acestora a unui statut de ceremonial profan. 6. Denaturarea sau dispariția elementelor înscrise în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, în așezările incluse, ca urmare a indiferenței, necunoașterii, nesusținerea comunităților. 7. Festivizarea obiceiurilor, tradițiilor, actelor rituale, prin scoaterea lor din context, făcându-le mijloace de loisir. 8. Din cauza că instituțiile de cercetare duc lipsă de o infrastructură tehnică performantă, datele colectate rămân doar la etapa de înregistrare, fără a fi supuse cercetării și digitalizării. 9. Pierderea rapidă a bunurilor etnografi ce ca rezultat al distrugerii lor de către locuitorii satelor pentru că le consideră vechi. Distrugerea locuințelor tradiționale ce ar putea fi sediul muzeelor locale. 10. Noile profesii devin preferențiale și profi tabile. Plecarea tinerilor din sate, care au cunoștințe și aptitudini, pentru a aplica la proiecte culturale și de protejare a patrimoniului local. abilităților, inclusiv prestarea muncii în cadrul lor. Cu mână nemijlocit. Este, s-ar putea spune, într-un sens, referire la artizanat, în Dicționarul de Artă Populară, o revenire activă spre trecut, spre marile valori cultu- autorii precizează că: „Azi se poate vorbi despre o în- rale ale unei tradiții milenare” [9, p. 53]. Astfel, remar- cercare de renaștere a artizanatului și a meșteșugurilor căm unicitatea creativității, esteticii și valorii umane, artistice către care se îndreaptă, din diferite motive, în- ce pot fi considerate surse și forme de manifestare și tre care cel al argumentelor ecologice este unul impor- de asigurare a calității vieții. tant pentru numeroase categorii de oameni. Se poate Un alt aspect, ce trebuie luat în considerare pentru spune că azi popoarele se apleacă cu mare luare-amin- realizarea acestui obiectiv, este accesul și utilizarea re- te spre tot ce poartă pecetea de neimitat a lucrului de surselor locale de calitate. Societatea tradițională, care

AKADEMOS 2/2018| 119 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

avea acces comun la unele resurse economice, natu- perfectă la mediul înconjurător (unitatea cu mediul), rale locale asigura, în trecut, prosperitate familiilor, continuitatea” [10, p. 84]. realitate restricționată astăzi ca urmare a proceselor Este de stringentă actualitate problema reducerii de privatizare, când terenurile (forestiere, acvatice, indicelui mortalității la vârstele tinere și mature, susți- pășunile) intră în proprietate privată, limitând astfel nerea natalității prin adoptarea unei politici demogra- accesul la ele, materia primă pentru meșteșuguri e la fi ce care ar asigura un bilanț natural pozitiv, asigurarea prețuri mari. O bună gestionare a acestor resurse asi- economiei cu forțe de muncă, stoparea migrației, sus- gură o consolidare a relațiilor între membrii comuni- ținerea tinerelor familii. E necesară oferirea accesului tății, oferă șanse egale tuturor în a-și desfășura anumi- populației la serviciile medicale de calitate pentru asi- te activități ce le-ar asigura prosperitate. gurarea sănătății comunității în condițiile unui mediu Obiectivul 2, foamete „zero”, anticipează o era- poluant, și incidența tot mai mare a bolilor incurabile. dicare a foametei, semnifi că securitate alimentară, ali- Practicile tradiționale de medicină și măsurile chib- mente nutritive și promovarea unei agriculturi viabile. zuite de menținere a sănătății, caracteristice comu- Spre exemplu, benefi ciind de o fuziune între cunoș- nității tradiționale, utilizarea materialelor naturale la tințele și metodele tradiționale de cultivare, obținere construcția și amenajarea spațiului locativ pot deveni și păstrare a produselor alimentare și noile tehnologii, repere și oferi soluții diverse societății contemporane. am obține produse ecologice, fapt ce va proteja piața Într-un document elaborat de UNESCO se stipulează, internă de produse importate și producătorul autoh- bunăoară: „cultura contribuie la bunăstarea și asisten- ton. Posibilitățile de creștere a producției agricole ar fi ța medicală de calitate prin practicile tradiționale de rezultatul unei agriculturi sustenabile prin valorifi ca- sănătate” [11, p. 18]. În acest sens, tot mai mult sunt rea resurselor naturale și a terenurilor agricole într-un apreciate și uzitate tratamentele bazate pe combinarea mod rațional și aplicând tehnici inofensive. Pentru a cunoștințelor și practicilor populare de medicină cu oferi relevanță celor afi rmate, aducem drept argument noile tehnologii, de altfel și combinarea inovațiilor ar- obiectivul propus de Adunarea Generală a ONU, de a hitecturale cu cunoștințele tehnice tradiționale în per- „împărtăși benefi ciile rezultate din utilizarea resurse- spectiva asigurării durabilității și calității habitatelor. lor genetice și a cunoștințelor tradiționale asociate...” Educaţie de calitate este al 4-lea obiectiv focusat [8, p. 16]. Sunt importante programele de fi nanțare pe garantarea și promovarea posibilităților de învăţare din partea statului pentru familiile ce dețin terenuri pentru tot parcursul vieții, care, este asigurat, conside- agricole, aceasta ar facilita gospodărirea acestora și răm noi, prin perpetuarea și suportul metodelor tra- asigurarea securității alimentare, iar ulterior garan- diționale de educație și pregătire pentru viață, prin in- tarea pieței de desfacere unde țăranul, fermierul să-și termediul profesionalizării în cadrul diferitor ocupații poată vinde produsele. Binevenite sunt târgurile, wor- și îndeletniciri ale populației locale. Cunoștințele teh- kshop-urile organizate cu scopul de a promova bucă- nice tradiționale de construcție, asimilate de tineri de tăria tradițională, de a învăța tehnicile de preparare a la vârstnici, de la meșteri, prin lucrul în comun, oferea unor bucate locale, înregistra rețete autentice. șansa unei instruiri complexe, necesară astăzi în di- Prin obiectivul 3, sănătate și bunăstare, se urmă- verse domenii, precum restaurarea monumentelor cu rește asigurarea unei vieţi sănătoase și susținerea pros- arhitectură vernaculară, salvgardarea fenomenelor de perității tuturor cetățenilor la orice vârstă. O soluție cultură și artă populară, reconstituirea și modelarea pentru realizarea acestui obiectiv este receptarea de unor relicte etnografi ce. către tânăra generație și specialiști din sistemul me- O educație durabilă, bunăoară, este centrată pe dical modern a practicilor de medicină populară de la pregătirea individului pentru viață, care să facă față cunoscători, cu scopul utilizării lor la asigurarea unei tuturor situațiilor, iar în acest sens societatea tradițio- alternanțe în elaborarea tratamentelor. Adoptarea nală era un adevărat dascăl, formator de personalități unei alimentații diverse, produse proaspete, pregătirea care știau să rostuiască la nivel de generații întregi via- bucatelor acasă, este de asemenea o alternativă pentru ța de om. O educație de calitate implică respect pentru o viață sănătoasă la orice vârstă. Contextul ne deter- diversitate culturală, fapt pentru care utilizarea regi- mină să amintim că: „întregul sistem alimentar tra- onalismelor, dialectelor, denumirile vechi și autentice dițional, care include dobândirea produselor alimen- ale obiectelor, faptelor de cultură spirituală, asigură tare, procedeele tehnice de preparare (hrana zilnică, o educație interculturală, iar în același timp menține de sărbători, sezonieră), consumul hranei, eticheta la identitatea și individualitatea. masă, formează un sistem de valori menite să păstreze Un alt exemplu este faptul că sprijinirea și respec- sănătatea oamenilor. Principalele caracteristici sunt: tarea instituțiilor tradiționale, precum nășia, îmbu- corectitudinea, echilibrul, raționalitatea, raportarea nătățește viața conjugală, contribuie la educarea unui

120 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE câmp valoric sănătos, la constituirea unor familii du- țin bărbaților. Vânătorul, pescarul, apicultorul sunt, rabile. Trebuie să le asigurăm copiilor și tinerilor un de asemenea, roluri masculine. Ei sacrifi că animalele, mediu favorabil de educație în familie, o comunitate fac vinul și țuica. Cele mai multe meșteșuguri: olări- unită și armonioasă, pentru a-i face participativi, să le tul, morăritul, cojocăria, sunt specifi ce bărbaților. Ei apreciem capacitățile, inițiativele și implicarea în dez- sunt zidari, tâmplari, fi erari, pietrari, mineri. Femeile voltarea comunității locale. E importantă o educație nasc, alăptează și îngrijesc copiii, se ocupă de casă, incluzivă pentru toți, o educație pentru patrimoniu în gospodărie, grădină, de animalele din ogradă. Ele relevarea și scoaterea din amnezia socială a valorii sale culeg inul, cânepa și le prelucrează pentru pânză. Țes identitare și culturale, o educație formatoare de cetă- și cos, prelucrează lâna, pentru a îmbrăca atât casa, cât țeni apți de a face față provocărilor contemporaneității. și pe cei ai casei…” [12, p. 282]. O soluție ar fi implicarea tinerilor în diverse forme de Obiectivul 6, Apă curată și sanitaţie, prevede reactualizare a meșteșugurilor, înscenarea obiceiuri- asigurarea și utilizarea rațională a apei și sanitaţie lor și manifestărilor ludice, de pregătire a bucatelor pentru toţi. Drept argument în acest sens oferit de pa- tradiționale, învățarea anumitor dansuri tradiționale, trimoniul etnografi c este utilizarea rațională a apei cu contexte ce vor crea anturaje informale de educație, ajutorul tehnicilor tradiționale de captare a acesteia deprinderi de abilități, acces la cunoașterea și studie- (fântâni, izvoare), fapt care ar asigura populația cu apă rea patrimoniului. O educație echilibrată este însușită curată și calitativă. La care se adaugă posibilitatea uti- prin păstrarea echilibrului procesului de transmitere lizării cunoștințelor și metodelor tradiționale de cură- și receptare a anumitor tipuri de comportament, atitu- țire, depozitare și reutilizare a resurselor de apă. În așa dini și aptitudini, norme sociale, cunoștințe și valori, mod comunitatea contribuie și la atingerea obiectivu- sub auspiciile egale ale tradiției progresiste și moder- lui 14, cel al protejării vieții acvatice, în cazul nostru nității. Educația de calitate este asigurată de relația a resurselor și spațiilor acvatice locale (iazuri, lacuri, dintre generații, informațiile și cunoștințele transmise heleșteie, râuri). Grija și conștiința pentru asigurarea și recepționate, abilitățile formate prin intermediul ac- biodiversității lumii acvatice era cunoscută societății tivităților de muncă în familie, în vecinătate (ex. con- tradiționale, fi ind reglementată atât de practici utilita- strucția anumitor elemente de arhitectură în localitate, re, cât și de cele rituale, proxibiții, credințe și obiceiuri. amenajarea adăposturilor în gospodărie, întrajutora- De asemenea, în așa fel putem atinge obiectivul rea la anumite munci agricole, etc.). 15, de asigurare a vieții terestre, ce implică „prote- Prin obiectivul 5, egalitate de gen, se dorește re- jarea, restabilirea și promovarea utilizării durabile a alizarea egalităţii de gen și implicarea femeilor și a fe- ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădu- telor în viața comunității. În acest context, subliniem rilor, combaterea deșertifi cării, stoparea degradării că importanța respectării rolului ambelor genuri în solului și stoparea pierderilor de biodiversitate” [8, cadrul familiei și comunității va duce la armonizarea p. 14]. În această accepție, remarcăm drept oportună relațiilor de gen, creșterea calității bunurilor culturale gestionarea adecvată a deșeurilor menajere pentru a obținute, respectarea drepturilor omului. Recunoaște- asigura un loc de trai curat, igienic. Este indicată reuti- rea și asigurarea viabilității meșteșugurilor, ocupații- lizarea deșeurilor animaliere la alcătuirea compostului lor tradiționale practicate de bărbați și femei contri- și utilizarea acestuia în scop de îngrășământ natural buie la respectarea drepturilor la inițiativă, implicare. în agricultură, folosirea resturilor vegetale ca nutri- O soluție ar fi reactualizarea, atât cât ne permit reali- ent pentru sol, aplicat odată cu lucrările agricole. Cu tățile, a instituțiilor tradiționale precum hora, ceata de privire la legătura dintre gunoi și cultură, cercetătorul fl ăcăi, șezătoarea, în așa fel ca membrii comunității să Varvara Buzilă opinează astfel: „gunoiul, ori resturile dispună de spații și anturaje în care să le fi e asigurate murdare ale activității vitale: umane, animaliere și ve- socializarea, incluziunea și coeziunea în rândul seme- getale, constituie o prezență inevitabilă în fi ecare cul- nilor de vârstă și gen. tură. Cultura începe atunci când societatea depășește În familia tradițională erau distinctiv partajate situația biologică a gunoiului, reglementează prin in- funcțiile femeii și ale bărbatului în cadrul gospodăriei, terdicții și prescripții acumularea și îndepărtarea lui, în concordanță cu capacitățile fi zice și intelectuale, încât să nu pună în pericol mediul vital” [13, p. 11]. dibăcia, atitudinea și statutul, oferind astfel fi ecărui Dispariția unor specii de plante determină și încetarea membru libertate, rost și prețuire pentru munca sa. unor credințe și obiceiuri, diminuarea tratamentelor Spre exemplu, în lucrarea Familia țărănească în Ro- de medicină populară, fapt care demonstrează legătu- mânia. Un secol de fotografi e, autorii afi rmă rezumativ ra dintre politicile de mediu și cunoștințele populare, că: „agricultura și creșterea animalelor sunt ocupații punte spre protejarea patrimoniului natural și cel spi- care necesită forță și care presupun riscuri. Ele apar- ritual.

AKADEMOS 2/2018| 121 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Obiectivul global 7 de dezvoltare durabilă este o șansă de vânzare a produselor meșteșugărești și mo- energie curată și la preţuri accesibile, care se poate tivează meșteșugarii să le practice pe viitor. În aceeași atinge doar prin utilizarea rațională a energiei elec- situație se afl ă cioplitorii în piatră, în lemn, din moment trice, a resurselor alternative de energie. Or în satul ce există cerere ei își pot desfășura activitatea. Oportu- tradițional, pentru facilitarea muncii, activităților, au nă este promovarea turismului rural și a celui cultural fost gândite și dezvoltate anumite industrii populare care implică angajarea comunității locale în prestarea ce funcționau pe o gamă variată de tipuri de energii. anumitor servicii, respectiv promovarea obiceiurilor și Unele dintre acestea erau focusate pe captarea și uti- sărbătorilor locale, promovarea expresiilor culturale. O lizarea energiei apei și vântului. Astfel morile de vânt, altă soluție ar fi reactualizarea formelor tradiționale de morile de apă, au fost precursoarele instalațiilor eo- împletire a pâinii, prin specializarea anumitor brutării, liene de astăzi, ale hidrocentralelor. Energia de bio- fapt ce ar asigura populația atunci când este necesitate masă atât de promovată și scumpă azi, în gospodăria de aceste producții de panifi cație originale. tradițională era resursa energetică principală pentru Asigurarea unor orașe și comunităţi durabile, asigurarea cu căldură a încăperilor. Respectarea acțiu- obiectivul 11, este posibilă prin păstrarea unui habitat nilor menționate contribuie la atingerea obiectivului armonios, acestea urmând să devină locuri ale memo- global 13, cel al combaterii schimbărilor climatice și riei colective, păstrătoare de patrimoniu, iar durabi- a impactului lor. litatea, calitatea lor este direct proporțională cu cea a Muncă decentă și creștere economică este obiec- patrimoniului. În acest sens, conjugarea unei tradiții tivul 8, prin care se dorește promovarea unei creșteri progresiste [16, p. 221] cu o inovație ar oferi soluții economice la care să contribuie toți membrii comuni- creative pentru administrarea așezărilor, păstrarea au- tății, cărora să le fi e asigurată o muncă decentă. Rețea- tenticității. Durabilitatea este garantată de relațiile de ua funcțională a patrimoniului refl ectă formele prin colaborare între localitățile rurale și cele urbane, prin care elementele acestuia pot asigura și oferi în același sistemul de prestare a serviciilor și produselor. Astfel, timp locuri de muncă, activități sustenabile care ar asi- s-ar genera creșterea veniturilor și asigurarea micilor gura creșterea economică a localităților rurale, dezvol- inițiative în agricultură a familiilor de la sat, vânza- tarea infrastructurii și inițiativelor în mediul rural și, rea produselor alimentare, ecologice familiilor și po- respectiv, angajarea în câmpul muncii a oamenilor în pulației de la orașe. În așa mod realizăm și obiectivul localitățile de reședință. În acest fel, s-ar asigura o po- 12, ce prevede asigurarea unor modele durabile de pulare și dezvoltare uniformă a regiunilor țării, stopa- consum și de producție. Este importantă renunțarea rea proceselor de migrație peste hotare, soluționarea la manifestarea unei atitudini sociale discriminatorii problemelor de ordin social. E necesar să ținem cont față de populația rurală, pentru a încuraja incluziunea de următoarele: „Când patrimoniul cultural devine și participarea. parte a strategiilor de dezvoltare și creștere în ansam- Obiectivul de dezvoltare durabilă 16 este forti- blu, el se dovedește a contribui la revitalizarea econo- fi carea păcii, justiţiei și instituţii efi ciente. Infl uențe- miilor naționale, generează locuri de muncă ecologice, le și transformările negative ale lumii contemporane, stimulează dezvoltarea locală și întreține creativitatea improprii grupurilor culturale, determină apelarea în soluțiile bazate pe natură” [14, p. 18]. În acest sens, la unele instrumente oferite de patrimoniul etnogra- este necesară implementarea proiectelor de fi nanțare fi c pentru a soluționa problemele de ordin local. În pentru susținerea industriilor casnice, reactualizarea societatea tradițională existau instituții sociale bine tehnicilor pierdute prin includerea lor în noile tehno- structurate în baza unor criterii de vârstă, statut social, logii, astfel se asigură perpetuarea patrimoniului, cu- sex, tradiție și cutume, ocupații, menite să reglemen- noștințelor, se oferă creativitate inițiativelor. teze problemele de ordin juridic și social, să asigure Prin urmare, purcedem la atingerea altui obiectiv buna organizare a comunității, respectarea drepturilor global, al 10-lea, privind reducerea inegalităţilor în indivizilor și supravegherea îndeplinirii responsabili- interiorul ţărilor și de la o ţară la alta. În acest caz, tăților. Sesizăm că echitatea, valorile și comportamen- putem opta pe susținerea meșteșugurilor tradiționale tele morale mențin, indiferent de perioadă de timp și ca industrii creative și surse de venit pentru localnici. societate, instituții puternice, serenitate socială, limi- Spre exemplu, este cunoscut faptul că „unii meșteri tează stigmatizarea anumitor grupuri de indivizi. De confecționează mărțișoare pe parcursul întregului an, asemenea, ni se confi rmă accepțiunea că o societate împreună cu familia, comercializându-le în preajma zise consolidează printr-o asociere a noilor forme de lei de 1 martie și în primele zile ale lunii martie” [15, p. manifestare a democrației, politicilor sociale cu mo- 25]. De asemenea, edițiile târgurilor olarilor, bâlciurilor, delele cutumiare și comportamentale pe care le oferă festivalurilor au demonstrat pe parcursul anilor că sunt cultura și gândirea populară. Astfel, vom observa că

122 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

„sistemul de cugetare juridică tradițională sătească, de implementare a proiectelor culturale și consolida relațiile etice care îi stau la bază și instituțiile juridice implicarea comunității locale în aceste inițiative. Par- corespunzătoare sunt concrețiuni social-istorice ale teneriatele vor contribui la o incluziune participativă concepției despre viață și lume. Ale viziunii particu- pentru patrimoniu, la educarea unei empatii cultura- lare despre ideea de dreptate și justiție, despre formele le, la trasarea și dezvoltarea unor noi perspective de materiale și spirituale de creație culturală” [17, p. 269]. analiză a problemelor ce țin de patrimoniul etnografi c, O atare intervenție ne-ar ajuta la gestionarea crizelor respectiv se vor genera soluții. identitare, respectarea drepturilor patrimoniale ale Analiza tangențială efectuată asupra obiectivelor indivizilor, conștientizarea importanței prezervării de dezvoltare durabilă a oferit un exemplu de reva- elementelor purtătoare de patrimoniu, o guvernanță lorizare a patrimoniului etnografi c și un șir de soluții culturală efi cientă. la probleme precum înțelegerea valorii patrimoniului Atingerea obiectivelor, indiferent de difi cultatea pentru identitatea și memoria colectivă, integritatea lor, instrumentele și mijloacele care le implică, pot fi etnoculturală a comunităților, indispensabilitatea păs- realizate prin obiectivul 17, ce prevede parteneriate trării habitatelor umane, respectarea drepturilor omu- pentru realizarea obiectivelor. Astfel sunt necesare lui la diversitate culturală și individualitate, diminua- parteneriate pe orizontală și verticală, între ministe- rea sărăciei și angajarea în câmpul muncii, sănătate și rele de profi l, instituțiile naționale și locale, comuni- educație pentru toți, instituții care să mențină coeziu- tatea locală și fi ecare individ în parte, care ar contri- nea comunităților și susțină democratizarea societății bui la atingerea obiectivelor globale. E indispensabilă prin patrimoniu. În acest fel putem crea o conexitate eliminarea prin colaborare a disparităților de ordin între diversitatea de idei, politicile culturale, valorile legislativ la nivel local și regional, respectând în ace- patrimoniale și inițiativele aplicate și bine diseminate lași timp particularitățile, pentru a facilita procesul în societate.

BIBLIOGRAFIE ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E (accesat la 18.06.2018). 1. Rizzo I., Mignosa A. (editors). Handbook on the Eco- 9. Stoica G., Petrescu P. Dicționar de Artă Populară. Bu- nomics of Cultural Heritage. United Kingdom: Edward El- curești: Editura Enciclopedica, 1997. gar, 2013. 10. Grădinaru N. Cunoștințe și practici de medicină 2. Report of the World Commission on Environment populară din Basarabia. Aspecte istorico-etnografi ce. Chi- and Development: Our Common Future (Brundtland Re- șinău: Notograf-Prim, 2017. port), Geneva, 1987. 11. United Nations Educational, Scientifi c and Cultural 3. United Nations Educational, Scientifi c and Cultural Organization. UNESCO moving forward the 2030 Agenda Organization. Educating for a Sustainable Future A Tran- for Sustainable Development. Paris: UNESCO, 2017. sdisciplinary Vision for Concerted Action, 1997, http:// 12. Belcin Pleșca C., Toader L., Alexa C. Familia țără- www.unesco.org/education/tlsf/mods/theme_a/popups/ nească în România. Un secol de fotografi e. București: Moni- mod01t05s01.html (accesat la 14.06. 2018) torul Ofi cial R. A., 2017. 4. Resolution adopted by the General Assembly on 13. Buzila V. Gunoiul – hotar între cultură și natură. În: 22 December 2015, http://unesdoc.unesco.org/ima- Homo Sapiens și problemele de mediu. Lucrările conferin- ges/0024/002491/249172E.pdf (accesat la 17.05. 2018) ței științifi ce a tineretului studios, 15 noiembrie 2013. Chiși- 5. Mason R. Assessing Values in Conservation Planning: nău: Reclama, 2014, p. 11-16. Methodological Issues and Choices. În: Assessing the Valu- 14. United Nations Environment Programme. Environ- es of Cultural Heritage. Research Report. Los Angeles: Th e ment, Religion and Culture in the Context of the 2030 Getty Conservation Institute, 2002. Agenda for Sustainable Development. Nairobi: UNEP, 2016. 6. Th rosby D. Cultural Capital and Sustainability Con- 15. Rezneac C. Dimensiunile culturale și geografi ce ale cepts in the Economics of Cultural Heritage. În: Research mărțișorului. În: Sub semnul mărțișorului (coord. șt. Varva- Report. Los Angeles: Th e Getty Conservation Institute, 2002. ra Buzila). Chișinău: Bons Offi ces, 2015, p. 23-29. 7. Hotărâre Nr. 271 din 09.04.2014 cu privire la apro- 16. George Em. Marica. Studii sociologice. Studiu intro- barea Strategiei de dezvoltare a culturii „Cultura 2020” și a ductiv, notă asupra ediției, lista principalelor lucrări științi- Planului de acţiuni privind implementarea acesteia. Anexa 1 fi ce și selecția textelor de Gheorghe Cordoș și Traian Rota- la Hotărîrea Guvernului nr. 271 din 9 aprilie 2014. riu. Cuj-Napoca: Fundația Culturală Română, 1997. 8. Resolution adopted by the General Assembly on 25 17. Vulcănescu R. Etnologie juridică. București: Editura September 2015. 70/1. Transforming our world: the 2030 Academiei Republicii Socialiste România, 1970. Agenda for Sustainable Development, http://www.un.org/

AKADEMOS 2/2018| 123 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE CULTURA MUZICALĂ A BASARABIEI DUPĂ UNIRE 19181940

Doctor în studiul artelor și culturologie, profesor universitar Elena MIRONENCO Doctor în studiul artelor, profesor, conferențiar universitar Victoria MELNIC Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice

MUSICAL CULTURE IN BESSARABIA AFTER THE UNIFICATION (1918–1940) Summary. This article is timed to the 100th anniversary of the Unifi cation of Bessarabia with the center in Chisinau and Romania proclaimted on March 27th, 1918. Based on archival materials and the press of that time the article presents a brief overview of the development of all major aspects of musical culture of romanian Bessarabia of the 20 – 30 of the XX century – concert life and perfomance, education and pedagogy, composition and individual portraits of outstanding personalities. Keywords: Unirea, romanian Bessarabia, musical culture, concert life, Musical college, Conservatory „Unirea”, Na- tional Conservatory, Municipal Conservatory, opera company, composers, pianists.

Rezumat. Articolul de față este consacrat aniversării celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, declarată la 27 martie 1918. În baza materialelor de arhivă și din presa timpului, în articol este prezentată o scurtă viziune de ansamblu a evoluției tuturor aspectelor culturii muzicale a Basarabiei interbelice din anii 1920–1930 – viața concertistică și interpretativă, educație și instruire, creația componistică și schițe de portret separate ale unor personalități notorii. Cuvinte-cheie: Unirea, Basarabia în componența României, cultura muzicală, viața concertistică, Colegiul muzical, Conservatorul „Unirea”, Conservatorul Național, Conservatorul Municipal, trupa de operă, compozitori, pianiști.

În istoria culturii muzicale din Republica Moldova rea RSS Moldovenești în componența URSS, au fost perioada interbelică (1918–1940) rămâne a fi până întrerupte orice contacte cu România pentru o perioa- astăzi în mare parte o terra incognita. Ea a fost studia- dă de circa jumătate de secol, până în anii 1990. tă chiar mai puțin decât etapele anterioare. Dacă viața În aceste condiții interpretarea istoriei cultu- muzicală a Chișinăului în anii de până la revoluția bol- rii muzicale a Basarabiei de către savanții sovietici șevică a constituit cel puțin subiectul cărții lui Boris era distorsionată mai întâi de toate în virtutea re- Kotlearov, pe tot parcursul dominației sovietice peri- perelor ideologice ale vremii, dar și din lipsă de in- oada interbelică a fost privată de atenția cercetătorilor, formații. După cum pe bună dreptate menționează de parcă în toți acești 22 de ani aici nu s-ar fi produs S. Țircunova, în sporadicele descrieri ale vieții muzi- nimic demn de interes. cale din Basarabia perioadei interbelice erau accentu- Cauzele acestei stări de lucruri sunt multiple, însă ate doar momentele negative: lipsa subsidiilor pentru principala a fost și rămâne cea geopolitică. Cunoaș- susținerea artei, declinul general al nivelului culturii tem că în perioada vizată Moldova de dincolo (sau de muzicale etc. Din compozitori erau amintiți doar Eu- dincoace) de Prut (depinde de unde privim), anexată gen Coca și Ștefan Neaga, foarte rar apăreau numele în 1812 de Imperiul Rus, a fost divizată în două părți: lui Mihail Bârcă și Veaceslav Bulâciov. Mulți alți mu- teritoriul dintre Prut și Nistru, Basarabia, împreună cu zicieni-interpreți, profesori, a căror activitate a format capitala acesteia, orașul Chișinău, după semnarea de și a determinat realitatea muzicală a Basarabiei nici nu către membrii Sfatului Țării, la 27 martie 1918, a Actu- erau pomeniți, de parcă nici nu ar fi existat vreodată. lui Unirii, a intrat în componența Regatului României, Iar în comparația generală între cultura Moldovei din iar partea dintre Nistru și Bug, cu capitala la Balta și stânga Nistrului și cea a Basarabiei, prioritatea era me- apoi la Tiraspol, cunoscută sub denumirea de Repu- reu de partea cealaltă a Nistrului [1, p. 6]. Într-un ma- blică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, nual din epoca sovietică cu referire la cultura muzicală a fost alipită la Ucraina, una dintre cele mai mari re- din stânga Nistrului se afi rmă că „deja în primii ani ai publici ce formau URSS. După această divizare toate puterii sovietice au fost create toate condițiile pentru legăturile sociale, economice și culturale existente în creșterea bunăstării materiale și nivelului de cultură a regiune au suferit transformări dramatice: Basarabia a maselor muncitoare” [2, p. 303-305]. întrerupt orice raporturi cu Rusia sovietică, iar partea Pentru a exemplifi ca atitudinea muzicologiei so- din stânga Nistrului a fost total izolată de România. vietice ofi ciale față de această perioadă vom reproduce Ulterior, în 1940, după anexarea Basarabiei și forma- un fragment din Programa de studii la disciplina „Isto-

124 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE ria muzicii moldovenești” pentru instituțiile de învăță- reconstituie obiectiv și argumentat evenimentele din mânt superior, editată în anul 1982: „Tema III. Cultura perioada vizată, nefi ind angajați politic sau restricțio- muzicală moldovenească în anii 20-30. 1. Construcția nați ideologic, bazându-se pe documente, mărturii ale culturală și muzicală în RASSM – 1 oră; 2. Viața muzi- contemporanilor, ecouri din presă etc. Începând cu cală în Basarabia în anii de ocupație română-burgheză anul 1990, deja s-a acumulat un număr impresionant de în condițiile luptei poporului muncitor pentru reunire cercetări, iar memorabila aniversare pe care o consem- cu patria sovietică – 1 oră” [3, p. 3]. năm în 2018 – Centenarul Unirii – este un bun prilej de Această negură ideologică ce învăluia faptele și a face unele totaluri și generalizări asupra informațiilor, evenimentele istorice, fi ind impusă de postulatele po- ipotezelor și concluziilor emise de savanții din Repu- litice ale perioadei sovietice, a început să se topească blica Moldova referitor la cultura muzicală basarabeană abia după destrămarea URSS, când Republica Moldova din perioada interbelică. În linii generale, monografi ile, devine un stat independent. La începutul anilor 1990, articolele științifi ce, memoriile publicate după anul 1990 materialele de arhivă și culegerile presei periodice ba- oferă informații despre toate laturile culturii muzicale sarabene din perioada interbelică devin accesibile penale Basarabiei interbelice: viața concertistică și nivelul tru studiere, astfel fi ind posibilă reconstituirea unei artei interpretative; principalele instituții de învățământ imagini veridice a vieții muzicale, evaluarea aportului și profesorii care au activat în ele; creația componistică; muzicienilor timpului, restabilirea adevărului istoric și personalitățile remarcabile ale domeniului. readucerea din neant a unor nume date uitării. Merită să fi e menționat faptul că viața concertis- O sursă prețioasă de informații în acest sens con- tică a Chișinăului a cunoscut o ascensiune la confl u- stituie colecția de ziare care se editau la Chișinău în ența anilor 1910–1920, fi ind comparabilă sub aspectul perioada interbelică atât în limba română, cât și în abundenței și diversității evenimentelor, a calității ar- limba rusă. În ele, fi e prin avize, fi e prin recenzii, au tiștilor cu viața concertistică a unor mari centre cul- fost refl ectate principalele evenimente muzicale ce au turale precum Odessa, Harkovul, Kievul și chiar Mos- avut loc; tot de aici cunoaștem numele muzicienilor cova sau Petersburgul. Acest fapt se datorează într-o locali și ai celor veniți în turnee. Pe lângă presa pe- mare măsură valului de emigrație ce a urmat eveni- riodică, un rol important în reconstituirea peisajului mentelor legate de revoluțiile ruse din 1917. Pentru muzical al Basarabiei interbelice l-au jucat cărțile lui mulți reprezentanți ai elitelor artistice și muzicale ru- Alexandru Boldur Istoria Basarabiei și Muzica în Ba- sești Basarabia a devenit un prim punct de tranzit spre sarabia. Schiţă istorică (București, 1940) devenite ac- Europa. Unii și-au continuat drumul, alții au rămas cesibile și ele doar după anul 1990. aici. Anume așa au ajuns în Basarabia pianistul Ivan Un izvor deosebit de valoros de informații des- Bazilevschi, dirijorul Veaceaslav Bulâciov, scriitorul și pre evenimentele și personalitățile marcante din viața criticul muzical-teatral Leonid Dobronravov. În prima muzicală chișinăuiană în perioada vizată îl constituie decadă după Unire publicul chișinăuian a avut prilejul activitatea istoricului, genealogistului și heraldistului să-i admire pe renumiții bași, soliști ai teatrelor lirice român Gheorghe Bezviconi (1910–1966), care înce- din Moscova și Petersburg Kapiton Zaporojeț, Grigore pând cu anul 1923 editează în limba română revista Melnic, Alexandr Mozjuhin, Grigorii Pirogov și chiar de istorie „Din trecutul nostru” și care ulterior a donat pe regele bașilor – marele Fiodor Șaleapin. Alături de Chișinăului o parte din colecția sa personală, inclusiv ei la Chișinău au concertat primadonele teatrelor im- Descrierea vieții compozitorului Constantin Romanov, periale ruse Elena Ivoni, Anastasia Gvozdețkaia, Maria Amintirile lui Veaceslav Bulâciov și partitura Liturghi- Tobuc-Cerkez, Lidia Kohanskaia, Vera Alexandrova- ei sale, Memoriile Lidiei Lipcovscaia, Mărturiile despre Valerskaia, Elena Voroneț. Pe scenele din oraș au evo- turneul european ale lui Michael de Sikard, programe- luat și renumiții cântăreți de cabaret Alexandr Vertin- le concertelor simfonice din Chișinău (1926–1940) și ski, Piotr Leșcenco, Iza Kremer, Natalia Plevițkaia ș. a. alte materiale nu mai puțin interesante. Cea mai mare Intensitatea vieții concertistice din ținut se datora parte din colecția de documente adunate pe parcur- nu doar artiștilor veniți în turnee, ci și muzicienilor sul vieții Gheorghe Bezviconi a lăsat-o însă prin testa- basarabeni. Școala interpretativă autohtonă a atins ment arhivei din București. un nivel profesionist destul de înalt, care se datora Bogăția și diversitatea informațiilor devenite ac- în mare măsură absolvenților instituțiilor muzicale cesibile odată cu deschiderea arhivelor s-a constituit din Chișinău – Școala muzicală a lui Vasile Gutor și într-un puternic stimulent pentru muzicologii și cul- fostul Colegiu al Societății muzicale imperiale ruse, turologii Moldovei independente, dând start unor noi fondat în anul 1900 și considerat unul dintre cele investigații științifi ce despre cultura muzicală a Basara- mai bune colegii de muzică din Imperiul Rus. Aceș- biei interbelice. În lucrările lor cercetătorii încearcă să tia și-au continuat studiile în cele mai prestigioase

AKADEMOS 2/2018| 125 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

conservatoare din Europa și Rusia, revenind ulterior locale tot din 25 de persoane”). A fost creat un ansam- la baștină și activând în orașul natal. Printre ei se nu- blu, caz rarisim pentru o scenă de provincie. Spre ru- mără: pianistul și compozitorul Constantin Romanov, șinea unor reprezentanți ai lumii artistice, trebuie să absolvent al Conservatorului din Kiev; violonistul recunoaștem că cele mai mari sacrifi cii s-au făcut pen- Iosif Dailis, absolvent al Conservatorului din Gene- tru crearea ansamblului. Acest lucru a dat pâine la sute va; pianiștii Vasilii Popov și Natalia Ilinițkaia care și- de oameni” [4, p. 30]. au făcut studiile la Viena; pianiștii Fridrieh Krebs și Pe parcursul următorilor ani, opera basarabeană Vasilii Seroținski, absolvenți ai Conservatorului din a suferit mai multe reorganizări, în diferite perioa- Leipzig; pianiștii Antonina Stadnițkaia-Andrunachi- de existând diverse trupe: Societatea basarabeană de evici, Zinaida Boldur, Lidia Volskaia, Iulii Guz, Clara operă, Opera basarabeană (condusă de aceeași Bojena Fainștein, cântăreții Lidia Lipcovschi, Maria Zlatova, Belousova și Jean Bobescu), Opera artistică (sub con- Eugenia Lucezarskaia, violonistul Marc Pester, violon- ducerea lui Leonid Dobronravov), Societatea artiștilor celistul Grigorii Iațentkovschi – absolvenți ai Conser- de operă, Opera Națională. La Chișinău au existat, de vatorului din Petersburg; interpretul Jean Athanasiu – asemenea, și câteva studiouri de operă: Opera tinerelor absolvent al Conservatorului din București; pianiștii forțe, Studioul de operă, dramă și balet condus de Nico- Ivan Bazilevschi, Ana Smerecinscaia, cântăreții Ale- lae Nagacevschi, Clasa de Operă a Școlii (Colegiului) xandr Antonovschi, Vasilii Karmilov, Nicolae Naga- de muzică condusă de Vasilii Karmilov. cevschi – absolvenți ai Conservatorului din Moscova. Pe tot parcursul perioadei interbelice la Chișinău Majoritatea cercetătorilor care au scris despre s-au perindat în turnee mai multe companii de operă perioada vizată menționau existența în primii ani de și artiști din România, dar și soliști ai Teatrului guver- după Unire a unei trupe de operă, datând-o cu anul namental din Varșovia. Cu toate că opera basarabeană, 1919 și „vorbind ca despre o trupă particulară a doam- în diversele sale manifestări, a fost o încercare îndrăz- nei Bojena Belousova” [4, p. 27]. După cercetări minu- neață a artiștilor locali, ea, din păcate, nu a avut parte țioase prin arhive, dr. hab. A. Dănilă contrazice aceste de o viață lungă, „nefi ind susținută de subvențiile gu- afi rmații, consemnând în cartea sa Opera basarabeană vernului și supusă impozitelor exagerate”. Activitatea următoarele: „Adevărul e că prima reprezentație a sa însă, chiar și de scurtă durată, a contribuit la îm- operei basarabene a avut loc la 6 august 1918, cu opera bogățirea considerabilă a vieții muzicale din Chișinău. Faust de Ch. Gounod, iar B. Belousova, într-adevăr îi Mai mult, a favorizat, în opinia lui A. Dănilă, „afi r- revine meritul de a reuni artiști cu totul remarcabili: marea teatrelor din Cluj și București, care erau tute- Giacomo Borelli – Faust, Grigore Melnic – Mefi sto, late de guvernul României atât moral, cât și material” Florica Lupu – Margareta, Jean Athanasiu – Valentin, [4, p. 62], deoarece mulți artiști lirici după debutul Sofi a Gorskaia – Marta” [4, p. 27]. Acest spectacol s-a strălucit pe scena din Chișinău au făcut carieră de bucurat de mai multe recenzii elogioase în presa loca- succes în teatrele susmenționate. Soarta lor pe aceste lă care l-a apreciat drept „un eveniment important al scene a fost urmărită și descrisă cu lux de amănunte culturii românești” [4, p. 27]. în teza de doctorat susținută recent de Traian Ichim. Până la sfârșitul anului 1918 au mai fost realizate Trebuie remarcat faptul că atât în animarea vie- câteva montări, inclusiv Rigoletto, Cavaleria rusticana, ții muzicale basarabene, cât și în păstrarea unui nivel fragmente din Traviata ș.a. Însă artiștii basarabeni se înalt de profesionalism al artei muzical-interpretative confruntau cu numeroase difi cultăți de ordin mate- din ținut un rol memorabil l-au jucat muzicienii ro- rial, fi nanciar și organizatoric: lipseau partiturile, nu mâni veniți din importante centre culturale – Iași, Cluj existau știme orchestrale, nu erau sufi cienți orches- și București. Ajutorul lor acordat unui oraș provincial, tranți și coriști. În acest sens foarte elocventă apare cum era tratat pe atunci Chișinăul, a fost consistent, mărturia Bojenei Belousova, care descrie greutățile pe iar faptele istorice servesc în acest sens drept dovezi care trebuiau să le depășească artiștii basarabeni pen- elocvente. La impulsionarea vieții muzicale basara- tru a reuși să prezinte publicului chișinăuian specta- bene a contribuit în mod deosebit genialul violonist, colele de operă: „Nu existau note – ele se scriau (după compozitor și dirijor român George Enescu, care a cum menționează A. Dănilă, în unele cazuri s-a recurs vizitat orașele Chișinău și Bălți în repetate rânduri și chiar la orchestrarea operelor din memorie), nu exista care a manifestat un interes viu față de cultura muzi- orchestră – ea se organiza (din aceeași carte a lui Dăni- cală locală. Concertele sale s-au bucurat de un mare lă afl ăm că „prin eforturile lui J. Bobescu a fost creată succes la publicul basarabean. Relevante în acest sens o orchestră de 25 de persoane”). Nu exista cor – el se sunt mărturisirile muzicologului G. Ciaicovschi-Me- constituia (A. Dănilă menționează că „a fost format reșanu: „Primele concerte la Chișinău George Enescu un cor puternic din participanți ai corurilor bisericești le-a susţinut în calitate de dirijor al orchestrei simfoni-

126 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE ce din Iași în luna martie a anului 1918 în ajunul Unirii toate mijloacele trezirea poporului la viaţa cultura- Basarabiei cu Patria-mamă. Începând cu 24 martie, în lă și artistică, cântând simpatia fraţilor noștri mol- sala Casei Nobilimii au avut loc patru concerte, având doveni și făcându-le tot binele de care au fost pri- programe diverse, dirijate de marele maestru… Con- vaţi atâta vreme” [5, p. 8]. Un merit aparte l-a avut certele i-au avut în calitate de soliști pe pianistul Nicu G. Enescu și în organizarea operei basarabene, el măr- Caravia, care a interpretat Concertul pentru pian și or- turisind într-un interviu dorința sa de a crea la Chiși- chestră de P. Ceaikovski și pe violoncelistul Flor Bre- nău o trupă de operă stabilă [4, p. 26]. vimann, care a evoluat cu Concertul pentru violoncel Pentru G. Enescu, care a fost un adevărat Cetățean și orchestră de Klughardt. Într-un concert dirijat de al Lumii și un Sol al Păcii nu au existat hotare, turneele J. Bobescu, interpretând Concertul pentru vioară și or- sale incluzând atât orașe de pe bătrânul continent, cât chestră de P. Ceaikovski, în calitate de solist apare și și din SUA. El a avut o serie de concerte și în Rusia. G. Enescu” [5, p. 5]. În urma acestor concerte în presa Prima dată a evoluat în calitate de solist-violonist (in- locală au fost publicate mai multe recenzii elogioase. terpretând unul din concertele lui Mozart), precum și În luna aprilie a aceluiași an maestrul a concertat în cea de dirijor (interpretându-și ambele Rapsodii) la la Bălți unde la scurt timp după aceasta a fost înfi ințată Moscova și Petersburg la invitația Societății Muzica- Societatea culturală și de binefacere „George Enescu” le Imperiale Ruse în octombrie 1909. A doua oară el care avea drept scop „răspândirea culturii românești a vizitat Petrogradul la 10 martie 1917, în atmosfera mai întâi în județul Bălți și în celelalte județe înfi ințând alarmantă și nesigură a Primului Război Mondial, îm- fi liale” prin: „a) înfi ințarea de cursuri de limba, istoria, binând scopurile artistice cu cele caritabile, donând în literatura și geografi a țării românești, b) înfi ințarea de benefi ciul Crucii Roșii din Rusia suma de 1 000 de lei biblioteci populare cu cărți de literatură română, c) sus- provenită din onorariile ridicate în urma concertelor. ținerea de publicații românești, gazete, reviste etc., Ultimul său turneu, întreprins deja în Rusia Sovietică, d) înfi ințarea și răspândirea unei biblioteci de popu- a avut loc în mai 1946, în cadrul căruia el a susținut larizare, e) publicațiuni de tablouri istorice naționale trei concerte simfonice la Moscova, producându-se ca și opere de artă națională, h) înfi ințarea de coruri bi- dirijor, solist, dar și de compozitor [7, p. 142-149]. sericești și cântece românești patriotice și populare, Și alți muzicieni români au animat viața muzicală f) înfi ințarea și susținerea unui teatru românesc, j) în- a Basarabiei interbelice. După cum scrie Alexandru fi ințarea de localuri pentru educația sportivă a copiilor, Boldur, „în 1922 apare la Chişinău pentru câteva l) înfi ințarea unei săli de lectură, m) înfi ințarea de școli concerte orchestra simfonică ieşeană, care aproape de dansuri românești” [6, p. 107]. După cum mențio- pe jumătate era compusă din elemente basarabene. În nează pe bună dreptate A. Dănilă, Societatea ,,George 1923 s-a organizat în Chişinău Societatea fi larmonica Enescu” de la Bălți „își propunea o activitate pe măsura sub președinția doctorului A. Coţovschi. În două veri unui minister... Dacă nu mai mult. Astăzi însă, cu mare s-au dat concerte simfonice, dirijate de d-nii A. Cio- regret, nu cunoaștem aproape nimic despre acea Soci- lan, J. Bobescu, M. Bârcă și Spialic” [8, p. 40]. Încă etate” [6, p. 108]. George Enescu s-a mai întors în Ba- un fapt interesant menționat de același A. Boldur: „În sarabia în mai 1923, ulterior în martie 1927, susținând 1925 V. Kormilov a organizat un teatru de operă de împreună cu pianistul Nicu Caravia patru concerte ca- limbă română. O parte din artiști a fost invitată din merale la Chișinău și două concerte la Bălți. Maestrul a Cluj” [8, p. 40]. mai vizitat Basarabia în mai 1932 și în noiembrie 1937. Reconstituirea unui tablou mai mult sau mai puțin Marele muzician român a avut un rol decisiv și în complet al vieții concertistice și a celei muzical-teatrale procesul de edifi care a învățământului muzical din ți- din Basarabia interbelică a fost posibilă grație materi- nut. După prima sa vizită la Chișinău și Bălți, el propu- alelor de arhivă, precum și studiilor semnate de Elvira ne fondarea unui conservator la Chișinău. La 5 aprilie Golubeva [9, p. 3-18], Boris Kotlearov [10], Ecateri- 1918, în ziarului „Ardealul” a fost publicat articolul na Chișca [11] ș.a. În mod special trebuie menționat „O convorbire cu maestrul Enescu”. Împărtășindu-și aportul cercetătorilor G. Ceaicovschi-Mereșanu și A. impresiile după vizita în Basarabia, compozitorul Dănilă, care au publicat studii temeinic documen- menționează: „Școala muzicală de aici (se avea în ve- tate, dezvăluind pagini importante din istoria cul- dere Colegiul de muzică al Societății Imperiale de turii muzicale basarabene. Astfel, în monografi a sa Muzică din Rusia – G.C.) se poate dezvolta într-un Învăţământul muzical din Moldova (de la origini până conservator serios de muzică... Conservatorul ar avea la sfârşitul secolului XX) [12] G. Ciaicovschi-Mereșanu mare însemnătate artistică și naţională... Basarabia, acordă o atenție deosebită instituțiilor de învățământ a mai spus G. Enescu, este pentru noi un giuvaer în muzical și personalităților care activau în domeniu în toate privinţele și datoria noastră este să ajutăm prin perioada interbelică. Pe baza documentelor de arhi-

AKADEMOS 2/2018| 127 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

vă și a materialelor din presa timpului cercetătorul a darea în această instituție se realiza exclusiv în limba reușit să descrie cu lux de amănunte procesul muzi- română. La festivitatea de deschidere a Conservatoru- cal-pedagogic din instituțiile existente în ținut în anii lui Municipal a fost interpretată cantata pentru soliști, 1920–1930. El face, în premieră, analiza activității nu cor și orchestră Români, cântaţi mereu, pe muzică de doar a tuturor instituțiilor specializate, ci și a situației M. Bârcă și versuri de P. Halippa. în domeniul predării disciplinelor muzicale în școlile Toate cele trei conservatoare din Chișinău nu au generale și în gimnaziile basarabene, precum și în in- avut însă statut de instituții de învăţământ superior din stituțiile teologice. Pentru muzicienii profesioniști un care motiv absolvenții lor în mare parte își continu- interes deosebit prezintă informațiile despre cele patru au studiile în străinătate. Pe parcursul existenţei sale, instituții muzicale specializate: Colegiul de muzică al cele trei instituții s-au confruntat cu o criză materială Societății Muzicale Imperiale Ruse, care și-a continuat acută, însă în pofi da tuturor difi cultăților, „conserva- activitatea până în anul 1930, și cele trei conservatoa- toarele din Chișinău au educat un număr considerabil re care au activat la Chișinău. Vom menționa, pentru de muzicieni: pianiști, violoniști, cântărești, compozi- comparație, că pe teritoriul RASSM până în anul 1940 tori. Printre aceștia sunt: compozitorii Eugeniu Coca și a fost deschisă o singură școală muzicală care funcțio- Dumitru Gheorghiţă, compozitorul și cântărețul Ghe- na pe lângă Palatul pionierilor din Tiraspol. orghe Borș, pianistul și compozitorul David Fedov, pi- După cum s-a vorbit anterior, primul conservator anistul Nicolae Radu, muzicologul și violonistul Boris a fost înfi ințat la Chișinău la inițiativa lui G. Enescu. Kotlearov, muzicologul și folcloristul Lidia Axionov, Instituția s-a numit Conservator popular moldovenesc violonistul Iacov Sorocher, cântăreţii Tamara Ciobanu, și a funcționat sub conducerea directoarei Anastasia Eugeniu Ureche, Leonid Boxan” și autorul acestor rân- Dicescu. În 1928, când s-au marcat 10 ani de la Marea duri Gleb Ciaichovschi-Mereșanu [5, p. 10]. Unire, instituția a fost redenumită în Conservatorul Colegiul muzical din Chișinău (conform altor sur- „Unirea”. După cum scrie A. Boldur, „în 1928 s-a făcut se [6, p. 67-69], denumit după 1918 Școala muzicală), încercarea de etatizare, însă nu se știe din ce motive, „care a jucat un rol foarte frumos în trecut, intră acum hotărârea n-a rămas defi nitivă și peste un an s-a re- în perioada sa de decădere. Societatea Muzicală Impe- venit. În schimb, Conservatorul capătă subvenții din rială din Petersburg, în noile condiţiuni politice, desi- partea Statului, foarte însemnate, până la un milion și gur n-a mai putut acorda secţiei sale din Chișinău sub- jumătate de lei pe an” [8, p. 39]. venţii anuale. Era fi resc ca această instituție cu caracter În anul 1925 a fost organizat Conservatorul Na- public să fi e preluată pe seama sa de Statul român, moș- ţional (denumit inițial Academia Națională de mu- tenitor fi resc al tuturor instituțiilor publice din Basara- zică și artă dramatică) sub conducerea directorului bia. Dar aceasta nu s-a întâmplat ” [8, p. 37]. Mult timp și profesorului de canto și armonie Traian Popovici. nici nu s-a știut cu exactitate când anume Colegiul și-a După spusele lui A. Boldur, acest Conservator „n-a sistat activitatea, însă deschiderea arhivelor le-a ajutat jucat nici un rol în viaţa muzicală a provinciei” [8, cercetătorilor să stabilească că în pofi da numeroaselor p. 39]. Însă mai multe fapte istorice și informații cu- defi ciențe de ordin material și social, instituția și-a con- noscute astăzi ne fac să nu fi m întru totul de acord cu tinuat activitatea până în anul 1930 după care colecti- A. Boldur. Conservatorul Național a lucrat după pro- vul ei a fuzionat cu cel al Conservatorului „Unirea”. În gramul Conservatorului din București. Aici au existat toată această perioadă, la cârma Colegiului a stat Vasilii clase de pian, vioară, violoncel, contrabas, fl aut, canto, Karmilov – o personalitate carismatică și un muzician ansamblu cameral, se preda teoria, solfegiul, armonia, talentat care împreună cu întregul colectiv profesoral a contrapunctul și fuga, compoziția, orchestrația, muzi- depus eforturi consistente pentru păstrarea acestei școli ca bisericească orientală, dicțiunea și drama [13]. În considerate cândva una dintre cele mai bune din întrea- anul 1933 conducerea conservatorului a fost preluată ga Rusie. În Arhiva Națională a R. Moldova se păstrează de pianista Antonina Stadnițchi-Andrunachevici care, un set de afi șe ale concertelor simfonice care au avut loc după cum reiese dintr-o cronică publicată în ziarul la Chișinău. Textul de pe una dintre ele servește drept „Besarabskaia pocita”, „se bucura de o mare autoritate mărturie a activității Colegiului în anul 1930. Iată ce pu- în cercurile muzical-pedagogice locale”[14]. tem citi pe acel afi ș: „Sala Eparhială, Colegiul de Muzică În anul 1936 la Chișinău a fost deschis Conserva- din Chișinău, 1 februarie 1930. Concert dedicat cente- torul Municipal. Pentru postul de director al instituției narului de la nașterea marelui compozitor rus Anton a fost recomandat „un fi u talentat al Basarabiei”, Mi- Rubinștein. Participă: Maria Zlatova, Clara Fainștein, hail Bârcă – dirijor, compozitor și profesor. Profesorii, Ivan Bazilevschi, Vasilii Siomin, Grigorii Iașentkovschi conform regulamentului, au fost selectaţi pe criterii și corul sub conducerea lui Alexandru Iacovlev” (ulti- de titluri, de experiență artistică și pedagogică. Pre- mul – bunelul regretatului nostru coleg V. Axionov).

128 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Pe moment, cea mai mare provocare și cea mai mise de radioul din București sub bagheta dirijorului mare difi cultate pentru cercetători o constituie studi- L. Rogalschi și avându-l în calitate de solist pe autor erea creației componistice din Basarabia interbelică. [16, p. 40-46]. Activitatea lui C. Romanov din anii Cauzele sunt pe cât de banale, pe atât de serioase: lipsa 1920, reconstituită pe baza materialelor din arhiva lui contactelor directe de-a lungul deceniilor între cerce- Gr. Bezviconi, a fost prezentată și într-un alt studiu al tătorii din Republica Moldova și compozitorii basara- S. Țircunova [16, p. 40-46]. Din studiu afl ăm că, pe beni, majoritatea dintre care după anexarea Basarabiei lângă cele două concerte pentru pian, în acești ani s-au refugiat în România. Iar după ce s-au deschis ho- C. Romanov – absolvent al Conservatorului din Kiev tarele, după 1990, mulți dintre ei fi e nu mai erau deja la clasa de compoziție a lui R. Glier, a compus o Can- în viață, fi e au pierdut partiturile în timpul pribegiilor tată pentru cor și orchestră, Trio d-moll și Trio A-dur pe drumurile distruse de război. Astfel că până în pre- pentru vioară, violoncel și pian, o sonată pentru vioară zent au fost făcuți doar câțiva pași pe calea reconstitu- și pian, creații vocale și mai multe miniaturi pentru irii creației componistice din perioada respectivă. pian. Toate aceste lucrări se păstrează în Arhiva Națio- Creația clasicilor muzicii naționale, Eugen Coca și nală și așteaptă să fi e cercetate. Ștefan Neaga, s-a bucurat de atenția cercetătorilor încă Un alt participant la acest concert-competiție a din perioada sovietică, existând și câte o mică lucrare fost Ivan Bazilevschi, absolvent al Conservatorului din monografi că dedicată fi ecăruia (autori M. Manuilov și Moscova, discipol și urmaș spiritual al lui Rahmani- A. Sofronov). Numele lor a fost inscripționat pe fron- nov. Bazilevschi a fost titularul clasei de pian de la Con- tispiciul principalelor instituții de învățământ muzi- servatorul „Unirea”, bucurându-se de o mare autoritate cal din Chișinău: Școala muzicală specială purtând printre elevi și colegi. Pe tot parcursul anilor 1920, cât numele lui Coca (după divizarea școlii în două licee s-a afl at la Chișinău (1919–1930), Bazilevschi a desfă- separate unul cu predare în limba română și altul cu șurat o intensă activitate concertistică susținând nume- predare în limba rusă numele lui Coca a fost înlocuit roase concerte atât în calitate de pianist-solist, cât și în cu cel al lui C. Porumbescu și S. Rahmaninov. Astăzi componența unor ansambluri camerale sau ca acom- de E. Coca ne mai amintește doar Concursul interna- paniator al cântăreților, evoluând alături de muzicienii țional pentru tineri interpreți organizat în fi ecare an la locali și de cei străini veniți în turneu. Presa autohtonă Chișinău), iar Colegiul de Muzică (astăzi Centrul de abundă de recenzii elogioase la adresa măiestriei ar- excelență în educație artistică) – cel al lui Șt. Neaga. tistice a lui Bazilevschi, menționându-se tehnica de- În opinia noastră, creația componistică a acestor doi săvârșită și profunzimea tratărilor interpretative [17]. autori urmează a fi reevaluată de pe pozițiile zilei de Anume așa el a fost remarcat de Șaleapin care a venit la azi și cercetată integral, întrucât în perioada sovietică Chișinău fără acompaniator și după concertul susținut lucrările lor scrise până în 1940 au rămas în mare par- împreună cu Bazilevschi l-a invitat pe acesta în 1930 te în afara atenției cercetătorilor. să-i devină acompaniator permanent. Împreună cu Din presa timpului afl ăm că în Basarabia au activat Șaleapin a colindat lumea susținând numeroase con- și alți compozitori. Astfel, ziarul „Basarabia” comunică certe prin Europa, imprimând perlele din repertoriul cititorilor săi despre un eveniment curios – competiția marelui bas pe disc. Din 1933 a fost profesor de pian compozitorilor-pianiști I. Bazilevschi, C. Romanov, la Conservatorul rus din Paris, iar odată cu începutul V. Onofrei și V. Seroținski: „pe 5 iunie 1919 va avea loc războiului a emigrat în SUA unde a murit în 1975. Pe un eveniment inedit nu doar pentru provincia noas- lângă activitatea pedagogică și concertistică, Bazile- tră, ci și pentru capitale, concertul-competiție la care vschi a fost compozitor, autor de muzică bisericească, vor participa patru compozitori, și deoarece toți patru simfonică, camerală, lucrări pentru pian, însă creația sunt și pianiști, fi ecare își va interpreta propriile sale lui rămâne până azi necunoscută. creații”. Pentru a juriza această competiție neobișnuită Moștenirea componistică a lui Vasile Onofrei – cel a fost format un juriu competent președintele căruia de-al treilea participant la concertul-competiție, inclu- a fost cunoscutul pianist Leopold Godovschi, invitat de mai multe piese pentru pian „apreciate şi de presa special cu această ocazie la Chișinău. Din păcate, până locală, … și la Bucureşti” [18, p. 174], drept mărturie în prezent, atât piesele interpretate la respectiva com- în acest sens servind premiul I obţinut în cadrul unui petiție, cât și alte creații semnate de acești compozi- concurs de compoziție desfășurat în 1919. Concertul tori au rămas absolut necunoscute. O singură excepție său pentru pian „se bucura de un mare succes, fi ind constituie Concertele pentru pian semnate de Con- inclus și în repertoriul mai multor pianiști moldoveni” stantin Romanov, introduse în circuitul științifi c de [18, p. 174]. Astfel, V. Onofrei alături de C. Romanov S. Țircunova și Alina Pereteatco care le-au consacrat și poate fi considerat întemeietorul genului de concert un studiu [15]. Ambele lucrări au fost frecvent trans- pentru pian în Basarabia.

AKADEMOS 2/2018| 129 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Ultimul dintre cei patru participanți , V. Seroținski, mitele Concerte istorice ale Corului simfonic. Acest a avut parte de studii muzicale foarte serioase, fi ind colectiv a existat până în anul 1927. Pe tot parcursul inițiat în arta compoziției la Moscova sub îndruma- perioadei date, la Chișinău s-au interpretat numeroa- rea marelui compozitor rus A. Skriabin și ulterior la se capodopere ale muzicii universale: Misa h-moll de Leipzig în clasa lui M. Reger. Din presa timpului cu- Bach, fragmente din oratoriile Samson și Iuda Maca- noaștem că el este autorul unor piese pentru pian ce bei de Haendel, simfonii de Haydn, Mozart, Beetho- „merită un interes deosebit, întrucât el poate fi consi- ven, creații de Schubert, Mendelssohn, Schumann ș.a. derat un compozitor al noii școli” [19, p. 174]. Deja după desfi ințarea Capelei, Bulâciov organizează În contextul studierii creației componistice interpretarea oratoriului Creațiunea de Haydn, a Requ- basarabene trebuie să amintim monografi a lui G. Ceai- iem-ului de Cherubini, cu ocazia comemorării a 100 de covschi-Mereșanu Mihail Bârcă: compozitor și dirijor, ani de la moartea lui Schubert. Pe lângă intensa activita- [20], care conține numeroase exemple muzicale din te interpretativă și pedagogică, se cunoaște că Bulâciov piesele corale și cele vocale de cameră ale compozitoru- a fost și compozitor, a cărui creație, din păcate, este total lui. Elaborarea acestei monografi i s-a datorat corespon- necunoscută. Din articolul Nadejdei Caulea [22, p. 196- denței active între autor și protagonist în urma restabi- 206] afl ăm că în anul 1920 V. Bulâciov a compus canta- lirii legăturilor personale ce au existat cândva și care au ta corală Adevărul pe textul poetului rus Alexei Tolstoi. fost întrerupte pe o perioadă de circa 50 de ani. Recent, la Sankt Petersburg a fost editat vol. XIV al an- Cercetătoarea Elena Nagacevschi a publicat o mo- tologiei muzicii corale ruse, integral alcătuite din creații nografi e despre viața și opera lui Mihail Berezovschi semnate de Bulâciov, în care a fost publicată și aceas- [21]. Personalitatea și aportul acestui preot-compozi- tă cantată [23]. Ediția este însoțită de două CD-uri. În tor în cultura muzicală basarabeană a fost întregită și anul 2014 a fost publicat articolul semnat de Svetlana de studiile recente ale tinerei cercetătoare Hristina Bar- Țircunova, în care este prezentată activitatea multilate- banoi în teza sa de doctorat Creaţia corală bisericească a rală a lui Bulâciov, reconstituită pe baza materialelor din compozitorului Mihail Berezovschi din perspectiva tradi- arhiva lui Gr. Bezviconi [1, p. 5-12], iar Larisa Balaban, ţiilor muzicale ortodoxe susținută cu brio în anul 2016. împreună cu Irina Ciobanu-Suhomlin, au semnat un Au fost puse începuturile studierii activității și crea- studiu dedicat Liturghiei lui Bulâciov [24] compuse la ției componistice ale lui Veaceslav Bulâciov – muzician Chișinău în perioada anilor 1918–1925 (partitura fi ind polivalent care a jucat un rol greu de supraestimat în preluată din aceeași arhivă a lui Bezviconi). Odată cu peisajul muzical basarabean fi ind profesor la Conser- începerea celui de-al Doilea Război Mondial, muzicia- vatorul „Unirea”, dirijor, fondator al Capelei Simfoni- nul, împreună cu familia, s-a refugiat în România. Ul- ce, compozitor, susținând numeroase lecții-concerte timii ani (1951–1959) a trăit la București. Această peri- despre istoria culturii muzicale universale, de la Anti- oadă românească din viața lui urmează a fi descoperită. chitate până la perioada Clasicismului vienez. Născut O prezentare sumară a culturii muzicale din Ba- în 1872 la Piatigorsk, V. Bulâciov a absolvit Conserva- sarabia după Unire conduce spre constatarea eviden- torul din Moscova avându-i ca profesori pe cunoscu- tă a faptului că până în prezent informațiile expuse în ții compozitori ruși Mihail Ipolitov-Ivanov și Serghei literatura de specialitate nu oferă o imagine completă Taneev, ultimul devenindu-i prieten apropiat. În anul a evenimentelor, fenomenelor și proceselor ce s-au de- 1901, Bulâciov înfi ințează la Moscova așa-numita Ca- rulat în perioada vizată, nu sunt sufi ciente nici pentru pelă Simfonică, în ideea simfonismului vocal, deschi- evaluarea obiectivă a aportului muzicienilor interpreți, zând astfel perspective nu doar în utilizarea plenară a compozitori, profesori care și-au desfășurat activitatea contrastelor de diapazon între voci, ci și pentru îmbi- la Chișinău. Astăzi se impune imperativ necesitatea narea timbrurilor corale după modelul instrumentelor unei cercetări exhaustive consacrate studierii acestei orchestrei simfonice. În anul 1918, fugind de represa- perioade importante din istoria noastră. O asemenea liile sovieticilor, Bulâciov ajunge la Chișinău unde va sarcină nu este pe puterea unui singur cercetător, oricât rămâne până în 1940. Aici el s-a manifestat ca un ne- de talentat și motivat ar fi acesta. Noianul faptelor este obosit tribun al artei muzicale, scopul său major fi ind copleșitor și necesită eforturi susținute ale întregii co- înfi ințarea la Chișinău a unei orchestre simfonice și a munități de muzicologi, arhiviști, istorici, culturologi. unui cor după modelul Capelei Simfonice moscovite, În opinia noastră, această sarcină ar putea fi surmon- lucru care i-a reușit. Cu forțele elevilor de la Colegiul tată prin eforturile conjugate ale savanților basarabeni de muzică și ale muzicienilor din oraș, în decembrie împreună cu colegii lor de peste Prut, deoarece o mare 1918, după doar două luni de afl are în oraș, el a prezen- parte dintre materiale ce refl ectă viața Basarabiei inter- tat publicului chișinăuian Requiem-ul de Mozart. Deja belice se păstrează în arhivele din România fi ind mai în anul 1919, în presa locală apar avize despre așa-nu- puțin accesibile pentru cercetătorii chișinăuieni.

130 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

BIBLIOGRAFIE 14. Бессарабская почта, 1933, 2 октября. 15. Циркунова С., Перетятко А. Концерты для фор- 1. Циркунова С. В. Проблемы и перспективы изуче- тепиано с оркестром Константина Романова: общая ния национальной музыки 1920–1930-х годов. În: Stu- характеристика, особенности тематизма, композиции diul Artelor și Culturologie: istorie, teorie, practică. Chiși- и драматургии. În: Anuar ştiinţifi c: muzică, teatru, arte nău, 2014, nr. 3. plastice. 2013. nr. 3. 2. Аксёнова Л. А. Музыка Советской Молдавии. В: 16. Циркунова C. Вклад творческой деятельности История музыки народов СССР, т. 1, 1970. Константина Романова в развитие музыкальной куль- 3. Программа по истории молдавской музыки для туры Бессарабии (20-е годы ХХ века). În: Studiul artelor высших учебных заведений Молдавской ССР. Киши- și culturologie: istorie, teorie, practică. 2014, nr. 2 (22). нёв: Лумина, 1982. Chișinău: Grafema Libris, 2014. 4. Dănilă A. Opera basarabeană. Chișinău: Editura enci- 17. A se vedea ziarele: Бессарабия 1919, 2 iunie, p. 4; clopedică „Gh. Asachi”, 1995. 1919, 5 iunie, p. 3; 1920, 8 octombrie, p. 4; 1920, 20 octom- 5. Ciaicovschi-Mereșanu G. George Enescu și Conser- brie, p. 4; 1923; 15 septembrie, p. 4; 1923, 21 septembrie, vatorul din Chișinău. În: Viaţa muzicală a Basarabiei în se- p. 3; Голос Бессарабии, 1930, 2 aprilie. colul XX (materialele conferinţei). Chișinău, 1993. 18. Gupalova E. Arta interpretativă și pedagogia pianis- 6. Dănilă A. George Enescu în Basarabia (125 de ani de tică în Basarabia (până în anii 40 ai secolului XX). În: Studiul la nașterea celebrului artist). În: Dănilă A. Biobibliografi e. artelor și culturologie: istorie, teorie, practică 2014, nr.1 (21). AȘM, Biblioteca Științifi că (Institut). Secția editorial-po- 19. Ziarul Basarabia. 1919, nr. 47, 2 iunie. Citat după: ligrafi că. Chișinău, 2018, http://enciclopedia.asm.md/ Gupalova E. Arta interpretativă și pedagogia pianistică în wp-content/uploads/A_Danila_2018_Internet-Copie.pdf Basarabia (până în anii 40 ai secolului XX). În: Studiul ar- 7. Котляров Б. Я. Джордже Энеску. Москва, 1970. telor și culturologie: istorie, teorie, practică 2014, nr.1 (21). 8. Boldur A. Muzica în Basarabia. Schiţă istorică. Bucu- 20. Ceaicovschi-Mereșanu G. Mihail Bârcă: compozitor rești, 1940. și dirijor. Chișinău: Știinţa, 1995. 9. Голубева Э. Балетная музыка композиторов Cо- 21. Nagacevschi E. Mihail Berezovschi: dirijor de cor și ветской Молдавии. Кишинёв: Штиинца, 1988; Голубева compozitor. Chișinău: Epigraf, 2002. Э. Бессарабские страницы Шаляпинианы. В: Музыка в 22. Кауля Н. Хронология кантат в творчестве ком- Молдове: вопросы истории и теории. Кишинёв: Шти- позиторов Республики Молдова: начальный этап. În: инца,1991. Anuar știinţifi c: muzică, teatru, arte plastice, 2012, nr. 3 (16). 10. Котляров Б. Из истории музыкальных связей 23. Антология русской светской хоровой музыки a Молдавии, Украины, России. Кишинёв: Штиинца, 1982. cappella XIX — начала XX века. Аудиоприложение на 2 11. Кишка Е. Развитие фортепианного исполни- CD. Выпуск 14. Булычёв, https://compozitor.spb.ru/cata- тельства и педагогики в Молдавии (ХIX – 40-е гг. ХХ log/smeshannyy/antologiya-khorovoy-muzyki-a-cappe- ст.). Автореф. дис… кандидата искусствоведения. lla-vyp-14-bulychyev/ Киев, 1990. 24 с. 24. Balaban L., Suhomlin-Ciobanu I. Un monument unic 12. Ciaicovschi-Mereșanu G. Învăţământul muzical din al artei muzicale din Basarabia: Liturghia sf. Ioan Gură de Moldova (de la origini până la sfârșitul secolului XX). Chi- Aur de V. Bulâcev (considerații preliminare) În: Studiul ar- șinău: Grafema Libris, 2005. 276 p. telor și culturologie: istorie, teorie, practică, nr. 1 (30), 2017. 13. Бессарабское слово, 1927, 3 октября.

Ion Moraru. Portretul lui Felix, Ion Moraru. Portretul Fernandei, cărbune, 40 × 30 cm, 2016. cărbune, 40 × 30 cm, 2016

AKADEMOS 2/2018| 131 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE TRADIȚIA DE NUNTĂ ÎN COMUNITĂȚILE DE BASARABENI DEPORTAȚI ÎN SIBERIA ȘI KAZAHSTAN

Doctor în istorie, conferențiar universitar Ludmila D. COJOCARU Institutul Patrimoniului Cultural

THE WEDDING TRADITION WITHIN THE COMMUNITIES OF BESSARABIANS DEPORTED IN SIBERIA AND THE KAZAKHSTAN Summary. The study analyzes phenomenon of the traditional Romanian wedding in the context of dramatic chang- es of the middle of the 20th century, especially of those produced in the communities of Bessarabians deported by the totalitarian-communist regime of the Moldavian SSR and imposed, between 1941-1956, to stay in the remote regions of the Soviet Union. The use of original sources – oral history documents, illustrative testimonies (photographs, journals, letters), papers from the family archives – and identifying the main narrative themes relevant to the survivors’ memories allowed the author to elucidate the popular customs and representations under the conditions of forced exile. Beyond continuity at the level of wedding practices and attributes of ritualized communication, the functions and role of its main actors, the study brings to the attention of researchers the semantic ruptures and the cultural transformations produced in the nuptial tradition of deported Bessarabians. The prescriptions of the totalitarian-communist regime with re- gard to the marriage of the descendants of the „enemies of people” and the social, cultural and economic circumstances in which the Bessarabian deportees in Siberia and Kazakhstan have aff ected the ethno-cultural roots, at the same time requiring the development of new models and strategies of solidarity, capable of maintaining identity and anchorages in the home tradition. Keywords: wedding tradition, Stalinist deportations, cultural metamorphoses, Moldavian SSR, Siberia, Kazakhstan.

Rezumat. Studiul analizează fenomenul nunții tradiționale românești în contextul transformărilor dramatice de la mijlocul secolului al XX-lea, în mod prioritar al celor produse în comunitățile de basarabeni deportați de către regimul totalitar-comunist din RSS Moldovenească și impuși să se afl e, între anii 1941-1956, în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Valorifi carea surselor inedite – documente de istorie orală, mărturii imagistice (fotografi i, schițe din jurnal, scrisori), acte din arhiva de familie – și identifi carea principalelor tematici narative relevate în memoriile supraviețuitorilor au permis autoarei să elucideze obiceiurile și reprezentările populare în condițiile înstrăinării forțate. Dincolo de conti- nuitățile atestate la nivelul practicilor și recuzitei de nuntă, a funcțiilor și rolului actanților, studiul aduce în atenția cerce- tătorilor rupturile semantice și transformările culturale produse în tradiția nupțială la basarabenii deportați. Prescripțiile regimului totalitar-comunist cu referire la căsătoria descendenților „dușmanilor poporului” și circumstanțele vitrege sub aspect social, cultural și economic în care s-au pomenit deportații basarabeni în Siberia și Kazahstan au afectat legăturile de neam și rădăcinile etno-culturale, impunând totodată elaborarea unor noi modele și strategii de solidaritate, pasibile să întrețină reperele identitare și ancorarea în tradiția de acasă. Cuvinte-cheie: tradiție de nuntă, deportări staliniste, transformări culturale, RSS Moldovenească, Siberia, Kazahstan.

INTRODUCERE [2] cu referință la obiceiurile, recuzita de ritual, func- țiile și rolul actanților în cazul nunților românești în Studiul de față este o primă contribuție la analiza mediul comunităților de deportați. Constatăm că pre- fenomenului nunții tradiționale românești în contex- scripțiile regimului totalitar-comunist privind căsăto- tul transformărilor dramatice de la mijlocul secolului ria descendenților „dușmanilor poporului” și circum- al XX-lea, în mod prioritar caracteristic comunități- stanțele traumatizante sub aspect social, cultural și lor de basarabeni deportați de către regimul totalitar economic în care s-au pomenit locuitorii RSS Moldo- comunist din RSS Moldovenească și siliți, între anii venești, strămutați cu forța în Siberia și Kazahstan, au 1941–1956, să se afl e în regiunile de est ale Uniunii So- avut scopul de a șterge legăturile de neam și rădăcinile vietice. Pornind de la abordările istoriografi ce recente etno-culturale ale acestora [3]. Or, elucidarea variilor privind valoarea documentară a mărturiilor de istorie consecințe ale propagandei sovietice asupra nunții orală [1], studiul valorifi că memoriile supraviețuitori- vine să contribuie la identifi carea și analiza trăirilor, lor celor trei valuri de exilări în masă din Basarabia atitudinilor, strategiilor de solidaritate și comuniune,

132 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE pasibile să întrețină reperele identitare și ancorarea în etnografi c, modele de comunicare cu populația băștina- tradiția de-acasă a basarabenilor deportați. șă, consemnarea formelor de păstrare a tradițiilor și a Considerăm important să consemnăm lipsa unor strategiilor de supraviețuire etno-culturală a basarabe- discuții științifi ce pe marginea acestui subiect, atât în nilor afl ați în exil. istoriografi a sovietică de specialitate, cât și în cea din Mărturiile de istorie orală sunt autentifi cate prin- perioada posttotalitară. În cercetările care s-au efectu- tr-un generos material etnografi c foto-documentar, at la tema patrimoniului cultural imaterial din arealul „hârtiile și fotografi ile de familie ca patrimoniu identi- etnografi c Pruto-nistrean nu s-a articulat importanța tar și simbolic al unei familii exprimă în mod indirect recuperării și valorifi cării memoriilor și mărturiilor de o ordonare a memoriei unei familii” [8]. Cu referință istorie orală ale locuitorilor din RSS Moldovenească de- la practicarea obiceiurilor românești în condițiile de- portați în Siberia și Kazahstan, ca surse de cunoaștere a portării, fotografi ile relevă informații prețioase despre dinamicii obiceiurilor de nuntă și a reprezentărilor po- actanții, recuzita, practicile nupțiale și dinamica aces- pulare în condițiile exilului. La fel, este cert că problema tora într-un mediu cultural vitreg. Or, sentimentul dată de cercetare este marcată până în prezent de „re- de străinie și exil a fost intensifi cat prin noțiunea de gimul tăcerii” [4] și este privată de izvoare arhivistice specpereselency (спецпереселенцы – rus.) sau specpo- care să întrețină documentarea riturilor de trecere de selency (спецпoселенцы – rus.) – în ambele cazuri, un la vârsta copilăriei la cea a fecioriei și, ulterior, la cea a eufemism care ascundea condamnarea „pe vecie” a de- tinerilor căsătoriți, a modelelor de comunicare și com- portaților la muncă silnică cu regim de supraveghere portament în mediul cultural străin sau a informațiilor continuă în regiunile de est ale Uniunii Sovietice [7]. despre cadrele temporale/spațiale de manifestare a sa- Astfel, respectarea unei metodologii complexe de crului, prin urmare rămânând a fi una destul de com- cercetare a memoriei supraviețuitorilor deportărilor plexă și necesită abordări științifi ce pe măsură. staliniste din RSS Moldovenească aduce în atenție articularea clară a subiectului nunții, de rând cu alte ASPECTE METODOLOGICE tematici importante relevate de aceștia. Amintirile lor fac referință la evenimentul nunții ca punct de reper Invocând „funcția primordială a memoriei – aceea în rostuirea lucrurilor și a propriului parcurs de viață de recuperare” [5], investigația respectivă are la bază („ne-am întors în Moldova, în 1956, la scurtă vreme materialul inedit de teren, colectat în cadrul Progra- după nunta fratelui”1). Prin urmare, nunta continuă să mului de Stat „Recuperarea și valorifi carea istorică a rămână a fi evenimentul marcant în constituirea unei memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din biografi i, chiar dacă este vorba de una profund trau- RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, matizată, inclusiv în istoria unei comunități de memo- 1944–1953” [6]. În aspect metodologic, cercetarea rii a victimelor regimului stalinist. prevede studiul documentelor din arhivele de familie și ale celor din arhivele instituționalizate, coroborate NUNTA ÎN COMUNITĂȚILE DE DEPORTAȚI cu sursele de memorialistică, culegerile de documente și publicațiile din presa vremii. Dacă la baștină nunta intra în memoria comu- În ceea ce privește intervievații care au trecut la nității, în special, prin fastul și frumusețea obiceiu- prima persoană prin experiența deportărilor staliniste, rilor, în condițiile deportării aceasta este ancorată alegerea noastră s-a îndreptat în mod preponderent în memoria supraviețuitorilor, în primul rând, prin spre oamenii simpli care nu au avut anterior posibilita- (ne)putința de a respecta rânduiala fi rească a tradi- tea de a-și împărtăși memoriile într-un context public, ției din Basarabia „așa cum e obiceiul la noi”, „cum dar care au manifestat deschidere pentru valorifi carea era înainte”, „așa e după lege”, „ca la moldoveni”, „cum memoriei prin amintiri generoase și mărturii relevan- trebuie”. Consemnăm că în prima parte a afl ării în te [7]. Materialul empiric valorifi cat în acest studiu a deportare, înțelegerea mutuală a tinerilor de a for- fost colectat, între anii 2010–2018, din întreg spațiul ma un cuplu prezenta mai curând o strategie de su- Pruto-nistrean și vizează comunitățile de deportați ba- praviețuire decât element din obiceiurile prenupțiale sarabeni afl ați timp îndelungat în diferite regiuni ale („a fost viață tristă, că dacă nu ești pe teritoriul tău; imperiului sovietic și ulterior reveniți la baștină. Cer- ca tineret, nu te uitai că-i greu, că n-ai casă, dar viața cetarea s-a desfășurat prin metoda interviului aprofun- te grămădește”2), iar blagoslovirea părinților este con- dat semi-directiv, conținând grila de întrebări capabile să arunce lumină dincolo de momentele de intensitate 1 Vasile Fetescu, deportat în 1941 din loc. Chițcanii Vechi, traumatizantă și suferință, intervenind discret în nara- rn. Telenești, în reg. Akmolinsk. țiunea persoanelor cu experiența vieții din deportarea 2 Maria Romanenco (născută, Ciobanu), deportată în 1949 sovietică. Astfel, au fost încurajate amintirile cu caracter din s. Puhăceni, rn. Anenii Noi, în reg. Tjumen.

AKADEMOS 2/2018| 133 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Parascovia și Efi m Rotaru în rolul de nuni mari la o nuntă de basarabeni în reg. Irkutsk, 1955.

semnată ca unica manifestare ritualică de consacrare să reconfi gureze relațiile de rudenie între familiile an- a neofi ților („nu mai făceai nimic din obiceiuri, că nu trenate în evenimentul nunții („ne-a cununat bădița era putință (subl. noastră)…”3). Vasile, fratele mai mare, și de-acum încolo i-am spus Memoriile acestor persoane relevă forma dra- nașul Vasile”7), inclusiv a persoanelor invitate („a fost matic redusă a nunții, marcată doar prin ritualul de un vecer, neamuri nu erau ca să-i inviți, doar cunos- comensualitate în egală măsură delegat prin autori- cuții; a venit doctorul de la spital cu nevastă-sa, niște tatea tradiției să legitimeze starea ulterioară a mirilor colegi și aceștia au fost toți oaspeții la nunta lor”8). Cri- („Cumnata noastră era deportată cu mama ei, bătrâ- teriile general-practicate de alegere a miresei/mirelui, nă. Fratele s-a dus și a cerut-o de la mama ei, apoi precum vârsta, statutul social, apartenența etno-con- au venit la noi. A fi ert mama niște cartofi , am stat la fesională pune în evidență unele aspecte noi, elaborate masă – tata, mama și noi – și asta le-o fost nunta…” 4; în condițiile deportării. Consemnăm astfel că vârsta „Ne-am căsătorit cu actuala soție, Olga, care era tot mirilor era preponderent de 23-27 de ani („în 1956, dintr-o familie de deportaţi. Cu ea, pur și simplu, m-am căsătorit cu Vasile Mârza, aveam 23 de ani, soțul ne-am luat şi atâta tot”5). avea atunci 27 de ani”9), însă respectarea acesteia era După această perioadă de lipsuri maxime, frig as- deseori sub presiunea lipsurilor economice dictate de pru și înfometare cronică a primilor ani de afl are în circumstanțele vieții în exil („târziu se căsătorea lumea deportare, relatările celor care au supraviețuit abundă acolo, era mare sărăcie, nu aveam nici gospodărie, nici în mărturii despre nunta cât mai apropiată de rigorile haine. Fratele mai mic, care era din 1929, s-a însurat tradiției din Basarabia, cu menirea clar articulată de după armată, în 1952. Eu m-am căsătorit la 28 ani. reafi rmare identitară și recuperare a statutului social Ambele surori, la fel, s-au măritat târziu…”10). Acest de către cei deportați: „Tata și mama au vrut să facem fapt determina și încălcarea asumată a unei ordini de după tradiţiile noastre. A fost prima nuntă moldove- vârstă stabilită prin tradiție între frați și surori, când nească acolo, când s-a căsătorit fratele Nică cu Ileana. era vorba de a se desprinde de familia părinților pen- Asta a fost în 1952. Au făcut nuntă după tradiţii! Se tru constituirea propriei gospodării. Or, în condițiile zvonea în tot satul că la moldoveni este nuntă.”6 Chiar când părinții erau arestați și/sau decedați în lagărele dacă era acomodată la condițiile din străinie („am fă- sovietice și așezările speciale pentru deportați, copiii cut masa [Masa Mare] în cămăruța unde trăiam, că mai mari preluau rolurile de părinte pentru frații și su- nu aveam să ne-nșirăm, ca la Țareuca (subl. noastră) – rorile mai mici, inclusiv în ceea ce privește respectarea o bucată de sat!”), aceste practici aveau legitimitatea 7 Ștefan Crigănuță, deportat în 1949 din s. Băcioi în reg. Tju- 3 Ibidem. men. 4 Nadejda Crigănuță (născută, Poiată), deportată în 1949 8 Valentina Ungureanu (născută, Baștan), deportată în 1949 din s. Țipala, rn. Ialoveni, în reg. Tjumen. din s. Coșcodeni, rn. Sângerei, în RSS Burjat-Mongolă.. 5 Nicolae Cozma, deportat în 1949 din s. Cucoara, rn. Ca- 9 Nadejda Mârza (născută Băcescu), deportată în 1949 din hul, în reg. Altai. s. Cogâlniceni, rn. Rezina în țin. Altai. 6 Petru Racu, deportat în 1949 din s. Țaul, rn. Dondușeni, 10 Ana Nedov (născută, Barbânţă), deportată în 1941 din în reg. Tjumen. com. Gotești, rn. Cantemir, în reg. Akmolinsk.

134 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Nina și Simion Lupașcu în ziua nunții lor, loc. Lesnaja Jurga, rn. Jurginsk, reg. Tjumen, 1953. riturilor de trecere și intrarea în rând cu lumea („Eu dar pe Vasile părinții mei l-au vrut, era din Moldova. m-am căsătorit târziu, la 27 de ani. Aveam trei surori și Erau ruși care umblau după mine, dar tata a spus să nu eu aveam grijă de ele, dar dacă te căsătorești – trebuie ne vadă cu nici un rus de mână, nici eu și nici sora.”15 să le lepezi. Ca să nu le lepăd – am stat pană ultima s-a Respectarea obiceiurilor de nuntă, indiferent de măritat.”11). Un alt criteriu de care se ținea cont în ale- circumstanțele în care sunt practicate, sunt percepute gerea mirilor era cel al statutului social, dincolo de pre- exclusiv ca „datini care poartă în ele speranța și pro- caritatea economică în care se afl au aceste familii după misiunea unei vieți împlinite” [9]. Mărturisirile basa- deportarea lor în Siberia și Kazahstan. Proveniența rabenilor deportați în Siberia și Kazahstan fac dovada din gospodari și legătura cu familiile care au probat cinstirii acestei fi losofi i populare de „a fi în rând cu un comportament meritoriu în comunitatea de acasă, lumea”, ceremonialul nupțial fi ind menit să ordoneze până a fi ridicate, era întreținută viu în memoria comu- biografi a unui om: „Acela a fost începutul vieții noas- nității chiar și în noile circumstanțe („Ruștele vroiau să tre. Acela a fost momentul când m-am despărțit de co- se căsătorească cu el, dar Vasile căuta o fată așa... gospo- pilărie și tinerețe și am intrat în viața de matur. Măcar dină, că el tot a fost din oameni. Mama lui era din sat de că am fost deportată, dar tot parcă mă simțeam sub la noi… Ei se nemuiau cu noi, de departe.”12). aripa mamei și a tatei.”16 Apartenența etno-culturală/confesională era de În structura nunții relevată de mărturiile cele mai multe ori parte din motivațiile personale în deportaților basarabeni consemnăm elementele alegerea mirelui/miresei, fi ind circumscrisă experi- centrale din toate etapele ceremonialului: pre-nupțial enței acumulate de generațiile anterioare: „Nu eram (furatul miresei, pețitul), nunta propriu-zisă (cununia, căsătorită. Nu am vrut să mă căsătoresc cu un rus, masa mare) și cele post-nupțiale (obiceiurile de a aveam eu motivele mele… Și apoi – tradițiile noastre! doua zi după nuntă). Practica de a fura mireasa este Nu-mi imaginam cum să vin acasă cu el – noi obiș- determinată, dincolo de penuria economică a primilor nuiam să ne adunăm toată familia – și aici să șadă un ani de afl are în deportare, de deraierea cadrelor de rus, iar eu să stau să-i traduc!? Noi am vorbit tot tim- vârstă a mirilor și avea menirea de a evita refuzul la pul limba română în familie.”13 La fel: „Eram șoferul pețit: „Soțul meu a fost mai mare ca mine cu zece directorului care, printre altele, mi-a spus că «ea [vii- ani, la început toți mă ocărau, ziceau că-i mai mare toarea soție] este din Moldova». Directorul știa că do- decât mine, dar așa a fost de la Dumnezeu și ne-am resc să mă însor cu o fată din Moldova. Mama tot așa căsătorit. Într-o seară, ne-am dus la dansuri și el m-a îmi spunea!”14; „Tata nu vroia pe ruși să-i vadă în ochi, furat mireasă [râde]. M-a furat și m-a dus la mama lui… eu nu vroiam să intru, îmi era frică c-o să mă 11 Alexandru Nastas, deportat în 1941 din com. Văleni, ocărască. La rândul lui, Piotr m-a furat pentru că nu a rn. Vulcănești, în reg. Akmolinsk. vrut să mă ceară de la mama mea, că el era mai mare 12 Nadejda Mârza (născută, Băcescu), deportată în 1949 din s. Cogâlniceni, rn. Rezina, în țin. Altai. 15 Nadejda Mârza (născută, Băcescu), deportată în 1949 din 13 Elena Bliuc (născută, Liulica) deportată în 1949 din com. s. Cogâlniceni, rn. Rezina, în țin. Altai. Sudarca, rn. Dondușeni, în reg. Habarovsk. 16 Lubov Pojoga (născută, Cladico), deportată în 1941 și 14 Vasile Ciobu, născut în loc. Čelkar, reg. Akmolinsk. 1949 din loc. Costuleni, rn. Ungheni, în reg. Kzyl Orda.

AKADEMOS 2/2018| 135 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Iacob și Maria Romanenco, nași de cununie la nunta lui Mifodie și Eugenia Romanenco, reg. Tjumen, 1955.

ca mine și mama nu avea să mă lase.”17 Interlocutoarea pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice și restricțiile din se grăbește să precizeze însă că sora sa, Eudochia, „a partea komendaturii i-au determinat pe basarabenii fost cerută de la mama așa cum era obiceiul”, adică deportați să apeleze la rețelele solidarității de neam prin respectarea tradiției Pețitului. Nadejda Mârza, și la noile modele de comunicare cu băștinașii sau deportată în 1949 din s. Cogâlniceni, rn. Rezina, în cu persoanele deportate de alte etnii pentru a-și pu- ținutul Altai își amintește: „A venit împreună cu mama tea consfi nți nunta prin ritualul de cununie religioasă lui, într-o duminică, pe cal și cu o sticlă de rachiu, și (mergeau în alte localități, încălcând regimul de reșe- m-a cerut de la părinții mei.”18 Rostirea vorbelor „de dință forțată). Iar odată cu intensifi carea propagandei cuviință”, sugerând dorința mirelui de a cere fata în antireligioase, potențialii nași de cununie își asumau căsătorie, și „înțelegerea” din partea părinților mi- riscul de a-și pierde serviciul sau statutul abia dobân- resei, manifestată prin formula de amânare ritualică dit după debarasarea de stigma „dușmani ai poporu- „să ajungem cu sănătate”, „dacă o vrea Dumnezeu, lui”, cel de „om sovietic cu acte în regulă”: „Ne-am om face și nuntă”, întrețin obiceiul în perimetrul de cununat mai târziu, în Kzyl Orda. Nănașul era învă- autoritate al tradiției de nuntă. Liubov Pojoga, depor- țător, nănașa lucra la bancă, ei stăteau cu bunica lor – tată repetat în 1941 și în 1949 în reg. Kzyl Orda, își Vasilisa. Ne-am dus la ei acasă să-i luăm de nănași, amintește: „Dacă m-a pețit? Da’ cum! Când le-o spus dar pe atunci era interzis să te cununi la biserică sau părinților că se însoară, întâi soacră-mea a venit, și să cununi pe cineva. Asta a fost în 1955. Și ne-o refu- Costea [viitorul soț] o venit cu verișorul și cu verișoa- zat. Așa și ne-au zis, că el e învățător și se tem… Trec ra, și o spus că vine, așa cum e obiceiul la noi. Noi am vreo două zile, când mă întâlnesc cu mătușa Vasilisa făcut cuptior, mama a făcut mâncare. Știi, verișorul lui și ea îmi zice: «Iată Valea a zis să veniți numaidecât Costea, el a fost să învețe de popă, dar cu rușii ăștia... la noi!» Eu m-am priceput că s-au mai sfătuit și au și el zice: «Știți la ce-am venit noi azi seara aici?» «Cred luat altă hotărâre. M-am dus iar cu mama la ei și ne- că știm! zice tata.» «Îl avem pe verișorul Costea. Șede au spus că «se prind de nănași.» Așa ne-am luat noi singur, ca un cuc…» Da’ cu niște cuvinte spunea toate nănași. La cununie ne-am dus noaptea, pe ascuns. astea! Am făcut nunta în noiembrie 1954”19. Trei perechi ne-am dus noi atunci la oraș, unde era Cununia și Masa Mare constituie elementele cen- biserică.”20 trale din nuntă, relevă mărturiile persoanelor intervi- În situația când cununia religioasă nu era posi- evate. Nașii de cununie erau aleși tot dintre familiile bilă, memoriile foștilor deportați fac referință la bla- de deportați. Politica de distrugere a locașurilor sfi nte goslovenia părinților și la textul citit din Biblie („nu 17 Maria Sajin (născută, Sârcu), deportată în 1941, din ne-am cununat, ne-au blagoslovit părinții și ne-a ci- 21 s. Strășeni, rn. Călărași, în reg. Kzyl Orda. tit cineva din Biblie” ). Soții Petru și Agafi a Solcan, 18 Nadejda Mârza (născută, Băcescu), deportată în 1949 din 20 s. Cogâlniceni, rn. Rezina, în țin. Altai. Maria Sajin (născută, Sârcu), deportată în 1941, din s. Strășeni, rn. Călărași, în reg. Kzyl Orda. 19 Lubov Pojoga (născută, Cladico), deportată în 1941 și 21 Nadejda Mârza (născută, Băcescu), deportată în 1949 din 1949 din loc. Costuleni, rn. Ungheni, în reg. Kzyl Orda.

136 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Alexandra Gâncul, drușcă de onoare la nunta familiei Mutuseac, loc. Onochoj, RASS Burjat-Mongolă, 1956.

întrebați despre „cum au jucat nunta basarabeană în din varză. S-a servit brajkă și suciok. Brajka se făcea din Siberia de gheață”, pun în evidență rolul administrați- pâine uscată de secară.”23 Parascovia Corobcov, din s. ei locale și cel al organelor de represiune sovietică în Podgoreni, rn. Călărași, deportată repetat, în 1941 și desfășurarea nunții: „Pentru komendatură, am cum- în 1949, în reg. Kzyl Orda, povestește cu mândrie în părat o scrumbie, 1 kg de biscuiți, o sticlă de votcă și voce despre pregătirile pentru masa de nuntă și impre- o farfurie de varză murată, astfel, ne-au permis să ne siile lăsate de acest efort fi nanciar și emoțional printre cununăm” [10]. oaspeții de la nunta sa: „Am făcut nunta în casă, am Pentru a desemna Masa Mare, intervievații apelea- avut vreo 40 de invitați. Am făcut nunta cu deserturi – ză preponderent la denumirea prescurtată – „Masa”, cu tort! Era un evreu, lucra la noi în Konditerskij ceh. dat fi ind numărul redus de oaspeți și conținutul con- Eu, cât am lucrat până la nuntă, am grămădit câte o strâns al acestui obicei central din nunta tradițională copeică, câte o copeică, câte o copeică. M-am dus la românească. În cazuri rare, unele mărturii vorbesc Arkadi, la evreul ista, și am dat comandă de trei torturi! despre durata de trei zile a mesei de nuntă. Soacră-mea nici nu avea închipuire ce înseamnă tort.”24 Mai puțin se opresc intervievații în amintirile lor Despre aspectul inovativ al bucatelor servite oaspeților asupra darurilor de nuntă, care în arealul etnografi c de nuntă, în special pentru nunțile basarabenilor din românesc refl ectă contribuția comunității la afi rmarea condițiile neprielnice ale deportării, menționează și alți tinerei perechi de gospodari. Astfel, Elisaveta Andro- foști deportați: „Am tăiat vițel, am tăiat porc, am avut nic din s. Țareuca, rn. Orhei, își amintește: „Am făcut vinete – mama lui [a viitorului soț] a avut semințe de masa [Masa Mare]… Am primit și daruri de la o bă- vinete din Moldova și a gătit vinete – am făcut răci- trânică: o strachină și două linguri.”22 turi… Nu era dulce la nuntă, cum acum, și am făcut De remarcat aici intensitatea compensatorie a bomboane din cacao cu unt.”25 spectrului de bucate prezente la masa de nuntă în ulti- Consemnările despre obiceiurile de a doua zi după mii ani de afl are a basarabenilor în deportare: „Nu mai nuntă rezumă la vizita părinților miresei la casa unde țin minte ce bucate au fost la nuntă… Sarmale erau, locuiau părinții mirelui, de rând cu o serie de alți oas- asta se făcea numaidecât. Se făcea friptură. Se făcea peți hazardați: „Au venit părinții mei, i-au pus la masă. varză, era turnaps, ca o ridiche la noi, neagră și iute, Veneau și de la lucru de la Vasile, unul peste altul. Tâ- dar turnapsul e mai dulciu, dar avea și iuțeală. Se făcea râiau votca cu lăzile... dar nu au fost scandaluri.”26 briukva, rotundă, galbenă și la gust era tot ca un fel de 23 Valentina Ungureanu (născută, Baștan), deportată în ridiche, era dulce chiar, o mâncam în loc de măr. Se fă- 1949 din s. Coșcodeni, rn. Sângerei, în RSS Burjat-Mongolă. ceau niște salături, erau acolo niște roșii, dar tare acre. 24 Parascovia Corobcov (născută, Mândrilă), deportată re- Mai era varză multă, era bună, dulce și făceau salături petat, în 1941 și în 1949, din s. Podgoreni, rn. Călărași, în reg. Kzyl Orda. s. Cogâlniceni, rn. Rezina, în țin. Altai. 25 Nadejda Mârza (născută, Băcescu), deportată în 1949 din 22 Elizaveta Andronic (născută, Cuzuioc), deportată în 1949 s. Cogâlniceni, rn. Rezina, în țin. Altai. din s. Țareuca, rn. Rezina, în reg. Kurgan. 26 Ibidem.

AKADEMOS 2/2018| 137 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Cunoașterea propriilor tradiții, așa cum putem fapt care poate fi consemnat și prin studierea atentă consemna în unele mărturii de istorie orală, putea a fotografi ilor din arhivele de familie ale celor supuși deveni cheia de integrare și respect în mediul comu- represaliilor de regimul totalitar-comunist. Astfel, nităților de deportați de alte etnii. Astfel, Liubov Po- Ana Horeică, deportată în 1941 din s. Porumbești, rn. joga, după ce a fost deportată repetat în 1949 și fi ind Baimaclia în RASS Burjat-Mongolă, își amintește că invitată într-o comunitate de etnici coreeni ale căror „mireasa avea rochie de mireasă, lungă, nici vorbă să obiceiuri erau cu desăvârșire necunoscute pentru ea, fi e rochia scurtă, avea și coronița cu fl oricele din cea- nu a avut decât să urmeze sfatul mamei sale de a apela ră, era și alb, și roșu, și albastru, așa erau făcute fl orile la propriile modele culturale: „Când au venit să ia mi- de pe ea.”30 Maria Amorțitu din or. Sângerei, deportată reasa, m-au invitat și pe mine. Era mama de-acum cu în 1949 în RASS Burjat-Mongolă, evocă practicile de noi și mama zice: «Știi ce, nu se duce la nuntă cu mâna solidaritate formate între grupul de tinere, acestea îm- goală!» Mama avea trei metri de materie, mi le-a dat prumutând una de la alta singura rochie de mireasă ce pentru mireasă: «Să-i dai la tânără [la mireasă]». Au exista în localitatea unde se afl au de ani buni, cu regim venit vreo trei mașini, atunci nu erau multe mașini, de reședință forțată.31 Elizaveta Andronic își amintește și ne-au plimbat cu mireasa pe ulița centrală. Când că „am fost mireasă cu fl ori de hârtie pe cap!” 32 O se- au dat mireasa jos din mașină, eu am înșirat materia rie de mărturisiri se referă la practica mireselor de a-și ceea și ea a pășit pe materie. Ceilalți, când au văzut, coase rochiile de nuntă la meșterițele deportate la fel au început și ei să aștearnă în calea miresei: își sco- din Basarabia sau din Statele Baltice, care reușiseră să- teau hainele, ca să meargă mireasa pe haine [răde]! Of, și ia cu ele câte o mașină de cusut. Costumul de mire, Doamne!”27 mai ales în primii ani de deportare, putea să se reducă De relevanță în cunoașterea fenomenului de doar la o pereche de pantaloni de culoare închisă și nuntă printre deportații basarabeni sunt consem- o cămașă, sacoul fi ind un adevărat lux („eram așa de nările cu referire la recuzita de nuntă. De mare preț sărac că nu am avut nici surtuk, când am fost mire”33). erau prosoapele moldovenești, care fi e că au fost luate în deportare printre puținele lucruri de preț ce CONCLUZII li s-a permis a fi puse în bagaje în noaptea ridicării, În urma investigațiilor documentare, analizei fi e că erau primite mai târziu prin colete de la rude- surselor edite și inedite, cercetărilor de teren desfășu- le rămase acasă, fi e că erau împrumutate de la caz la rate în perioada menționată, am constatat că tradiția caz printre familiile de deportați când ajungeau să nupțială în spațiul Pruto-nistrean, în perioada admi- aibă „treghi mari” – de rânduit copiii, fi nii, nepoții. nistrației sovietice, s-a afl at sub presiunea sistemului Parascovia Rotaru, deportată în 1949 din s. Pelinia, totalitar-represiv și a restricțiilor ideologice. În pofi da rn. Râșcani, în reg. Irkutsk: „După 1953, când ne-am acestor intemperii, comunitatea tradițională și-a ela- înfi ripat, toate sărbătorile erau cum aici, așa și acolo. borat dintotdeauna strategii de rezistență la emergența Am făcut și nunți, cum și aici. Prosoapele le-am luat unor regimuri restrictive, pasibile să întrețină reperele de aici, am venit cu ele înapoi. Erau prosoapele mele identitare și legătura cu tradiția. de la cununie, că alții n-o luat.”28 Despre covorașul miresei din timpul ritualului de cununie religioasă BIBLIOGRAFIE Liubov Pojoga relatează: „La noi, când se merge la cununie, se calcă pe covoraș. Da’ mama ce-o făcut, că 1. Vultur Smaranda. Istorie trăită, istorie povestită. De- noi nu aveam! A luat o prostire și ne-o dat prostirea: portarea din Bărăgan, 1951-1956. Timișoara: Amarcord, să ne cununăm pe așternut! Iată așa eu m-am cunu- 1997; Cesereanu Ruxandra. Călătorie spre centru infernu- nat pe prostire și cu prescură, și cu bani. Bogdapros- lui. Gulagul în conștiinţa românească. București: Ed. Fun- te! Bogați n-am fost, dar pâine întotdeauna am avut dației Culturale Romane, 1998; Gaston Pineau, Jean-Luis Le pe masă și bani nu am împrumutat de la nimeni o Grand. Les histoires de vie. Paris: Ed. Payot, 2001; Radstone copeică.”29 30 Ana Horeică (născută, Leu), deportată în 1949 din Despre costumul mirilor informațiile datează, la s. Porumbești, rn. Baimaclia, în loc. Hasurta, RASS Burjat- fel, cu perioada ultimilor ani de afl are în deportare, Mongolă. 31 Maria Amorțitu (născută, Dolgan), deportată în 1949 din 27 Lubov Pojoga (născută, Cladico), deportată în 1941 și s. Vladimireuca, rn. Sângerei, în loc. Onochoj, RASS Bur- 1949 din loc. Costuleni, rn. Ungheni, în reg. Kzyl Orda. jat-Mongolă. 28 Parascovia Rotaru, deportată în 1949 din s. Pelinia, 32 Elizaveta Andronic (născută, Cuzuioc), deportată în 1949 rn. Râșcani, în reg. Irkutsk. din s. Țareuca, rn. Rezina în reg. Kurgan. 29 Lubov Pojoga (născută, Cladico), deportată în 1941 și 33 Luncaș Gheorghe, deportat în 1949 din s. Grozești, 1949 din loc. Costuleni, rn. Ungheni, în reg. Kzyl Orda. rn. Nisporeni în reg. Tomsk.

138 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Susannah, Schwarz B. (eds), Memory: Histories, Th eories, tă (1940-1953). Chișinău: Cartier, 2011; Pasat V. Calvarul: Debates. New York: Fordham University Press, 2010. documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldove- 2. Petrencu A., Cojocaru Ludmila D., Pădureac Lidia nești 1940-1950. Moskva: Rosspen, 2006; Cojocaru Gh. E. (editori). Românii în Gulag: memorii, mărturii, documen- Operaţiunea „Sud”: culegere de documente. Chișinău: Bons te. Chișinău: Balacron, vol. I și II, 2014 și 2015; Cojocaru Offi ces, 2010. Ludmila D. (ed.). Arhivele Memoriei. Recuperarea și valori- 4. Radstone Sussanah, Hodkin Katharine. Regimes of fi carea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-co- memory: an introduction. În: Radstone Sussanah, Hodkin munist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Katharine (eds), Regimes of memory. London: Routledge, Memorii, documente, studii de caz. Cercetări realizate în 2003, p. 1-22. localităţile din centrul Republicii Moldova, vol. I, tom 1 și 5. Ricoeur P. Memoria, istoria, uitarea. Timișoara: tom 2. Chișinău: Balacron, 2016-2017; Elena Postică (ed.). Amarcord, 2001, p. 38. Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorifi carea istorică a 6. Programul de Stat „Recuperarea și valorifi carea isto- memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Re- rică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din publica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, do- RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944- cumente, studii de caz. Cercetări realizate în localităţile din 1953”, cu cifrul 15.857.06.02F, coordonat de prof. dr. hab. sudul Republicii Moldova, vol. II, tom 1 și tom 2. Chișinău: Anatol Petrencu. Balacron, 2016; Lidia Pădureac (ed.), Arhivele Memoriei. 7. Cojocaru Ludmila D. Deportările staliniste – traumă Recuperarea și valorifi carea istorică a memoriei victimelor a memoriei românilor basarabeni. În: Românii în Gulag: regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Soci- memorii, mărturii, documente. A. Petrencu et al. (ed.), vol. alistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. I, Chișinău: Ed. Balacron, 2014, p. 319-337. Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Mol- 8. Radosav D. Editorial: O „sensibilitate sudică” a me- dova, vol. III, tom 1 și tom 2. Chișinău: Balacron, 2016-2017. moriei și oralității. În: Anuarul de Istorie Orală, vol. VI, 3. Varta I. Deportările în masă din RSS Moldoveneas- 2005, p. 14. că din 13-16 iunie 1941. Studiu. Documente desecretizate 9. Ciubotaru Silvia. Cuvânt înainte. În: Obiceiuri nupți- din arhivele MAI și SIS ale Republici Moldova. Chișinău: ale din Moldova. Iași: Ed. Universitatea „Al. I. Cuza”, 2009, Litera, 2011; Varta I. Deportările în masă din RSS Moldove- p. 1-11. nească din 5-9 iulie 1949. Studiu. Documente desecretizate 10. Nuntă basarabeană în Siberia. În: Timpul, 7 iulie din arhivele MAI și SIS ale Republicii Moldova. Chișinău: 2013, https://www.timpul.md/articol/nunta-basarabea- Litera, 2011; Pasat V. RSS Moldovenească în epoca stalinis- na-in-siberia-45535.html (accesat 20 martie 2018).

Ion Moraru. Așteptare, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2010.

AKADEMOS 2/2018| 139 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE TRADIȚIA COVOARELOR DIN PERSPECTIVA DINAMISMULUI CULTURAL

Doctor în istorie Ludmila MOISEI Institutul Patrimoniului Cultural

TRADITION CARPETS FROM THE PERSPECTIVE OF CULTURAL DYNAMISM Summary. As everything is aff ected by the time, the carpet tradition is subjected to cultural dynamism, continuity, discontinuity, accommodation or revitalization. The proposed approach aims at revealing the impact of cultural dynamism on the evolution of carpet tradition. The concept of tradition is presented from the perspective of the latest scientifi c and specialized sources. The article outlines the stages of romanian carpets, highlighting their particularities, as well as the actions of continuity of tradition transposed through various cultural manifestations: festivals, fairs, exhibitions, practical workshops attended by the whole community. Therefore, these actions become methods of raising awareness and awareness of the role of carpets in promoting national and cultural identity. Keywords: carpet, cultural identity, festival, fair, cultural dynamism, tradition.

Rezumat. De-a lungul timpului, covoarele tradiționale au fost marcate de fenomenul dinamismului cultural, exprimat prin procese de continuitate, discontinuitate, acomodare sau revitalizare. Demersul propus are drept scop relevarea impactului dinamismului cultural asupra evoluției în timp a tradiției covoarelor. Autoarea prezintă conceptul de tradiție din perspectiva celor mai recente elaborări științifi ce și surse de specialitate, conturează etapele covoristicii moldove- nești, evidențiind particularitățile fi ecărei perioade. O importanță deosebită se acordă acțiunilor de continuitate și de revitalizare a tradiției covoarelor promovate prin diverse manifestări culturale: festivaluri, târguri, expoziții, ateliere practice la care participă întreaga comunitate. Toate acestea exprimă dorința societății de a menține viabilitatea covoarelor ca fi ind unele dintre cele mai desăvârșite elaborări artistice cu rol incontestabil în valorifi carea identității naționale și culturale. Cuvinte-cheie: covor, identitate culturală, festival, târg, dinamism cultural, tradiție.

De-a lungul secolelor, covoarele tradiționale au tradițională românească face parte și arta meșteșu- fost obiectul atenției permanente a călătorilor străini, gărească – prelucrarea artistică a lemnului, pietrei și fi ind abordate în studii istorico-științifi ce din domeni- metalelor, olăritul, împletirea fi brelor vegetale, portul ile etnografi ei, istoriei artei și artei populare. În pofi da popular și, nu în ultimul rând, covorul tradițional – faptului că s-au întreprins un șir de investigații apro- parte componentă a patrimoniului UNESCO. Covo- fundate, arta milenară a țesutului până astăzi rămâne rul, grație multiplelor funcții și semnifi cații, nivelului acoperită de nenumărate enigme în ceea ce privește de artistism și continuitate milenară, alături de măr- originea, forma inedită de manifestare artistică și, mai țișor, colind în ceată bărbăteasca, costum popular ș.a. cu seamă, valoarea sa spirituală. întregește matricea culturală a poporului nostru. În Forța tradiției și viabilitatea acestei arte se expli- acest context, demne de remarcat sunt aprecierile et- că prin vechimea sa multiseculară. Astfel, sub aspect nologului român Tancred Bănățeanu, potrivit căruia, etnocultural, covoarele vechi basarabene fac parte ne- prin importanța sa, ca element de cultură materială, condiționat din marea familie a covoarelor tradiționale cât și prin remarcabila-i frumusețe, covorul poate fi țărănești din spațiul național și cultural românesc. Ele considerat unul dintre genurile majore ale artei româ- constituie desăvârșite creații artistice promotoare de nești în general [1]. valori, mențin legătura de neam, creează liante între Actualmente însă, când umanitatea evoluează generații, ne defi nesc identitatea culturală în marea fa- vertiginos, fi ind marcat de noi paradigme, iar valorile milie a entităților globale. Or actualmente, în contextul tradiționale sunt supuse dinamismului cultural, pre- globalizării, promovarea identităţii culturale reprezintă cum și proceselor de continuitate sau discontinuitate, o strategie prioritară a ţării noastre, iar identitatea ro- se simte tot mai acut necesitatea de a reconsidera co- mânească poate să rămână vie numai prin conservarea vorul tradițional. Logic ar fi să ne întrebăm care este moștenirilor culturale. rolul covoarelor în contemporaneitate, cel de obiecte Pe lângă creațiile populare imateriale (doine, bala- utilitare, de ceremonial, accesorii decorative ale ame- de, basme, legende, proverbe, zicători ș.a.), din cultura najărilor paleo-moderne sau cel de piese muzeistice,

140 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Scoarța Spicul de grâu și coarnele berbecului, sec. XIX, s. Satul Nou, rn. Cimișlia. Colecția MNEIM. demne de admirat? Cum a evoluat tradiția covoarelor rea acesteia sub aspect diacronic și sincronic, adică a și cum este percepută de societate în contextul actual? lua în seamă întregul ansamblu de modifi cări produse Inițial, este de remarcat conceptul de tradiţie, de-a lungul timpului în ce privește materia primă, teh- care reprezintă un construct dual ce poate fi caracte- nicile de vopsire a fi relor de lână, tehnicile de confec- rizat drept fenomen psihosocial, multiplu, dinamic. ţionare a covoarelor, structura motivelor decorative și Conform antropologilor (Henry Glassie, Richard compoziţionale, funcţiile covoarelor, concepţia estetică Handler, Jocelyn Linnekin), această dualitate include a meșteriţelor despre frumos ș.a. Prin urmare, distin- două componente: tradiția-valoare și tradiția-proces gem trei etape ale covoristicii moldovenești, marcate [2; 3; 4; 5; 6; 7;]. Altfel spus, tradiția-valoare presupu- de evoluții și involuții, acomodare sau schimbare [3; 4]. ne continuitatea faptelor culturale în timp, favorizând Etapa întâi și cea mai îndelungată (secolul al XVI- trecutul, un trecut normativ și auroral care oferă mo- II-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea) desem- dele de imitat [8]. Din această perspectivă, urmează a nează constituirea seculară a domeniului şi atingerea fi studiat „doar ceea ce este vechi și sufi cient de bine apogeului artistic, astfel încât covoarele moldovenești conservat” care „tocmai prin aceasta devine obiectul au depășit hotarele țării grație participării la expoziţia unei pietăți recuperatoare” [8, p. 203], având ca scop internaţională de la Paris (1867) [9]. Principala ei per- ilustrarea continuității și funcționalității societăților formanţă constă în cristalizarea ca expresie artistică a tradiționale. covorului moldovenesc și păstrarea particularităţilor Tradiția-proces însă, este un concept temporal axat sale în contextul celorlalte tradiţii europene. Aceste pe diacronie și sincronie [4], diacronia fi ind o dimensi- ţesături au fost înzestrate cu valori estetice decorative une verticală (există o anumită continuitate a formelor și arhetipuri culturale specifi ce ornamenticii, ritmicii culturale transmise în timp care vin dinspre trecut), și armonicii întregii arte populare [10]. Preponderent, iar sincronia o dimensiune orizontală (fenomenele structurile decorative (unitare, fragmentare, monu- culturale sunt trăite și performate, sunt actualizate și mentale) caracteristice covoarelor transmit mesaje adaptate valorilor sociale și culturale contemporane). ideatice bine înțelese de întreaga comunitate. Rele- Într-o mare măsură, sincronia implică și discontinu- vant în acest sense este motivul ornamental „costișăt” itatea, deoarece fi ecare individ impregnează forme- sau „coasta vacii”. Mesajul ideatic pe care îl comportă le culturale cu propria-i experiență, aducându-le, în acest motiv este de ordin semantico-ideatic, invocând mod evident, modifi cări [4; 5; 6; 7]. În acest context, „ideea pământului fertilizat și a deșteptării forțelor considerăm necesar ca tradiția să fi e percepută dintr-o generatoare ale naturii” [11, p. 44]. În paralel cu mo- perspectivă constructivistă, care îmbină tradiția-pro- tivul „costișătului”, în unele piese fi gurează nourul, ces, ce presupune transmiterea faptelor culturale și acesta nefi ind altceva decât simbolul apelor fertile ce- încorporează atât continuitatea, cât și schimbarea, cu rești. În ordine iconografi că, nourul stimulează expre- tradiția-valoare, adică ceea ce este neschimbat în timp. sivitatea decorului, iar ca expresie simbolică sugerează Referindu-ne la tradiția covoarelor din perspectiva ideea că pământul poate deveni fertil doar prin con- dinamismului cultural, considerăm oportună aborda- tactul cu apa [12; 13].

AKADEMOS 2/2018| 141 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

pândirea pe cale comercială a coloranţilor [10; 4; 14]. În consecință, coloritul pastelat al vechilor covoare, obţinut prin vopsirea lânii cu ajutorul coloranţilor de origine naturală, a fost înlocuit cu unul strident, rezultat din vopsirea fi relor de lână cu coloranţi chimici. Totodată, ca urmare a răspândirii albumelor de modele (izvoade), unde se regăsesc scheme de execuţie preponderent naturaliste, vechile motive geometrice sau vegetale stilizate (mai puţin cosmomorfe, antro- pomorfe și zoomorfe) au fost depersonalizate și înlo- cuite treptat cu un decor tot mai naturalist ca realizare. Potrivit cercetătoarei V. Buzilă, în cele mai dese cazuri, aceste reprezentări decorative au alterat concepţia estetică, statornicită de secole, a creatoarei populare, prin împrumuturi hibride și degradări artistice [3]. A treia etapă a început după cel de-al Doilea Răz- boi Mondial și continuă până în prezent. Ca urmare Scoarță Coasta vacii, 1939, s. Palanca, rn. Călărași. a încercărilor de reorganizare a vieţii economice s-a Muzeul „Casa Părintească”. recurs și la organizarea atelierelor meșteșugărești. Pentru transmiterea mesajelor milenare, dar și Respectiv, s-au confruntat cele două tendinţe – pentru redarea ornamentului într-un mod spectaculos, vechiul și noul. Pe de o parte, unii au început să con- accent deosebit se punea pe gama cromatică. Scoarţele știentizeze calităţile covoarelor tradiţionale, apreciin- lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea se disting du-le la justa lor valoare, iar ca urmare „au întreprins prin predominarea culorilor verde-oliv și galben pen- primele măsuri pentru susţinerea tradiţiilor artistice tru fondul câmpului, în care sunt distribuite ornamen- autentice (conservarea modelelor de înaltă ţinută artele alese în nuanţe de cafeniu, alb, galben, roșu închis tistică, etalarea covoarelor la expoziţii regionale și in- sau negru [14]. În astfel de compoziţii valoroase s-au ternaţionale, crearea colecţiilor muzeale și publicarea realizat scoarţele cu reprezentări ale pomului vieţii sau primelor lucrări în care se accentua valoarea cultura- cu alte simboluri, puternic geometrizate, a căror va- lă și artistică a acestor ţesături)” [3, p. 62]. Pe de altă loare documentară și estetică este bine cunoscută. parte însă, deoarece mentalitatea societăţii este mereu Un rol deosebit în practicarea meșteșugului țesu- în schimbare, anumite categorii sociale și-au regăsit tului în această perioadă (secolul al XVIII-lea – prima confortul în stridenţa cromatică și în reprezentările jumătate a secolului al XIX-lea) îl joacă centrele spe- tot mai naturaliste infl uențate de progresul industrial cializate mănăstirești: Mănăstirea Vărzărești (Nispo- și de evoluția preferințelor estetice. reni), Mănăstirea Tabăra (Orhei), Mănăstirile Răciula, În contextul confruntării vechiului cu noul, re- Frumoasa, Hârjauca (Călărași), Mănăstirea Cușelăuca marcăm schimbări, mai ales, în statutul țesătoarei, (Șoldănești) [15]. Pe lângă covoarele moldovenești, în domeniul morfologic și decorativ al ţesăturilor de monahiile confecţionau variate lăicere, scoarţe, păreta- casă, acolo unde fantezia omului s-a manifestat din re, ţoluri, draperii brodate, batiste, feţe de pernă, feţe de plin. Astfel, dacă până la începutul secolului al XX-lea masă, șerveţele etc. Într-un studiu destinat covoarelor ţesutul era o îndeletnicire frecventă la sat și sporadică mănăstirești, cercetătoarea L. Condraticova remarcă la oraș, acum se înregistrează o vertiginoasă restrânge- sub aspect artistic covoarele alese de monahiile de la re și o accentuată specializare a lui [10]. Țesutul casnic Tabăra. Acestea „frapează prin mesajul profund, teh- era practicat cu preponderență de sătencele cu experi- nica de lucru, armonia culorilor, reprezentând o feerie ență în arta țesutului. Ele lucrau la comandă, cu made culori și ornamente, un adevărat imn al măiestriei terialul clientului, dar totodată, menţinându-și parţial și profesionalismului monahiilor” [9, p. 169]. De altfel, statutul de creator prin țeserea categoriilor de piese până în prezent, covoarele mănăstirești reprezintă un și compoziţii decorative cu particularităţi moderne. inestimabil izvor de studiu al artei decorative naţionale, Astfel, din rândul ţesătoarelor s-au evidențiat cele mai posedând o deosebită valoare culturală și istorico-ar- talentate – stăpânind cu desăvârșire tehnicile și fi ind tistică prin ornamentica specifi că, autentică și inedită. înzestrate cu un deosebit simț al frumosului. Următoarea etapă (a doua jumătate a secolului al Dintre meşterii populari specializaţi în arta XIX-lea) este marcată de decadenţa covoristicii mol- decorativă a ţesăturilor de interior, remarcați în cadrul dovenești (discontinuate) – fenomen provocat de răs- cercetărilor de teren și care activează până în prezent,

142 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE continuând tradiția covoarelor, menţionăm: Elena pânza de fabrică, iar sursa de inspiraţie – izvoadele sau Munteanu (Ulmu, Ialoveni), Ecaterina Popescu (Cli- textilele vechi moștenite din generații. Inovaţiile pre- șova Nouă, Orhei), Natalia Crudu (Ciobalaccia, Can- zente, din care se vor alege tradiţiile viitoare, dovedesc temir), Tatiana Popa (Palanca, Călărași), Elena Spinei că ingeniozitatea omului găsește întotdeauna soluţii (Maximovca, Anenii Noi). Actualmente, cele mai cu- corespunzătoare rezolvării cerinţelor interioare, nece- noscute centre meșteșugărești, care revitalizează arta sităţilor și exigenţelor sale. ţesutului îmbinând armonios tradiționalul cu mo- Remarcăm în acest context antrenarea în proce- dernul sunt: Complexul de Meșteșuguri „Arta Rusti- sul de realizare a covoarelor a tapiserilor profesioniști, că” din Clișova Nouă, Orhei – conducător Ecaterina unii având o contribuţie substanţială la conturarea și Popescu; Poieniţa din Tabora, Orhei, condus de Svet- diversifi carea covoristicii (S. Ciokolov, I. Postolachi, lana Brehaniuc; atelierul din Maximovca, Anenii Noi P. Bespoiasnâi, V. Poleakova, M. Saca-Răcilă, E. Rota- condus de meșterul popular Elena Spinei. Demne de ru, C. Golovinova, S. Vrânceanu ș. a. [16]. Arta tapi- menționat sunt fabricile de covoare industriale (S. A. seriei profesioniste în Republica Moldova reprezintă „Floare Carpet” și S. A. „Covoare Ungheni”). Acestea un fenomen artistic relativ nou, cristalizat în perioa- au scopul de a reproduce covoare cu decor autentic, da postbelică pe solul unor frumoase tradiții textile cu motive și cromatică asemănătoare până la identita- multiseculare. Valorifi când o continuitate de tradiții, te cu cele țesute manual. tapiseria încorporează cu virtuozitate atât esenţele Tot în această etapă (a doua jum. a sec. XIX – pre- existenţiale tradiţionale, cât și viziunile estetice mo- zent), schimbarea modului de viaţă, atât la sate, cât derne, având drept sursă de inspirație și reper cultural și în orașe a avut impact și asupra creaţiei populare, vechile țesături tradiționale de interior [16]. Conform soldându-se cu formarea unei alte concepţii privind cercetătorului C. Spânu, tapiserii menționați tindeau organizarea spaţiului de locuit, modul de amenajare, să realizeze lucrări în care se punea accent pe valorifi - menținerea obiceiurilor și datinilor străbune. Ca ur- carea interferențelor estetice dintre motivele decorati- mare, unele categorii de țesături au devenit inutile, iar ve specifi ce artei populare și demersul narativ utilizat altele și-au modifi cat funcţia. Spre exemplu, lăicere- în artele plastice [17]. Exemple elocvente în acest sens le, păretarele, scoarțele, care sunt destinate acoperirii sunt tapiseriile M. Saca-Răcilă Rapsodie moldavă și pereților și obiectelor de mobilier, astăzi le observăm Motiv popular. așternute pe podea. Dacă ar fi să facem trimitere la În tapiseria Motiv popular (1973), autoarea, in- memoria trecutului, atunci conform cercetărilor etno- terpretând inspiraţiile folclorice prin prisma moder- grafi ce de teren, în spațiul rural, covoarele erau per- nă, situează lucrarea la confl uenţele dintre tradiţiile cepute ca parte din sfera sacrului, având legătură cu culturii populare și viziunile artistice moderne [18]. divinitatea (prin mesajele magico-religioase încifra- Compoziţia redă interiorul unei locuinţe ţărănești te). Mai mult ca atât, „se socotea păcat de-a așterne amenajată în stil tradiţional în preajma sărbătorilor covoarele pe jos. Pentru asta existau țolurile cu dungi pascale, fapt confi rmat de prezența pe masă a ouălor colorate (vrâste) [informator Țurcan Eufrosinia, a. n. roşii. Conform cercetătoarei Ana Simac, „interpreta- 1928, com. Cruzești, mun. Chișinău]”. Conform criti- rea acestui subiect în ţesătură este supus unei viziuni cului de artă Gh. Mardare, până la începutul secolului artistice proprii autoarei, materializată într-o tapiserie al XX-lea, în Basarabia puteau fi văzute covoare așter- ce constituie o autentică valoare în tezaurul artei mol- nute pe podea doar în mediul orășenesc, în majorita- dovenești” [16, p. 30]. tea cazurilor acestea fi ind de import, zise persane sau Mai mult ca atât, ornamentul geometric, numit tra- chilimuri, pe care documentele de arhivă le numesc dițional în „costișăt” (pătrate alternante), este întrerupt covoare turcești ori de Țarigrad [12]. de ritmul fi gurilor feminine și de brâiele colorate ale A doua jumătate a secolului al XX-lea se remarcă lăicerului. Motivul romboidal se refl ectă concomitent printr-o schimbare alertă a preferințelor estetice, soci- de pe păretar pe suprafața mesei și pe veșmintele tradi- etatea orientându-se către stilul naturalist, preponde- ționale, asigurând astfel unitatea structurală, armoni- rent fl oral, către motive abstracte și vegetale puternic os combinată cu arhitectura generală. Datorită acestei geometrizate, o cromatica stridentă, preferințe care, pe structurări echilibrate, tapiseria denotă armonie, de o parte, nu se încadrează în tiparele tradiției-valoa- originalitate, expresivitate poetică și atmosferă festivă. re, iar pe de alta, reprezintă elemente de continuitate și Din punct de vedere ornamental, remarcăm motivul acomodare a tradiției. romboidal care îi atribuie tapiseriei un profund conți- Concomitent asistăm la răspândirea diverselor țe- nut simbolic, semnifi când prezența unică și incontesta- sături decorative: mileuri, carpete, tablouri, huse, dra- bilă a soarelui: „...apărut în fl uxul continuu al vrâstelor, perii, goblenuri ș. a. Suportul acestor piese îl constituie rombul instituie în imagine un nou sentiment spațial și

AKADEMOS 2/2018| 143 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

temporal. În acest nucleu stabil, timpul se dispune ci- În aceeași ordine de idei, menționăm Atelierul de clic, permițând excursul în vârsta mitică, și, pe aceeași vopsire a lânii în coloranţi naturali cu genericul „Re- cale, revenirea în actualitate” [19, p. 76]. constituirea unei practici artistice dispărute acum un Un exemplu relevant de interpretare modernă a veac” (august 2014), activitate culturală de amploa- motivelor tradiționale caracteristice covorului popu- re organizată în cadrul Complexului de meșteșuguri lar reprezintă tapiseria Mariei Saca-Răcilă Rapsodie „Artă Rustică”. La lucrările atelierului au participat moldavă [1979]. Inspirată de frumusețea scoarței ba- cercetători știinţifi ci, meșteri ţesători și responsabili sarabene, autoarea a alcătuit-o din șapte fâșii ţesute, de din domeniul culturii, care au experimentat mai multe diferite lungimi, ornamentate cu motive geometrice. plante pentru a colora fi rele de lână ca altădată, după Predominarea motivului romboidal, ca și în tapiseria reţete tradiţionale, revitalizând în acest fel meșteșugul descrisă anterior îi atribuie un profund conţinut sim- vopsirii cu coloranți naturali de origine vegetală. bolic – o prezenţă unică și incontestabilă a soarelui. În Eveniment de amploare în vederea valorifi cării afară de romburi, tapiseria conține diverse variații cro- covorului tradițional, Târgul Național al Covorului matice și decoruri geometrice (vrâste, zimți, costișăt), cu genericul „Covorul Dorului”, are drept scop valo- asemănătoare covorului popular moldovenesc. rifi carea covorului autentic românesc și cel al etniilor Cu toate că sunt ţesături moderne, cu alte carac- conlocuitoare din republică, cunoașterea motivelor teristici decât cele tradiţionale, tapiseriile valorifi că și simbolurilor principale ale covoarelor ca elemente elemente simbolice din folclor, motive vegetale și zo- de identitate culturală. Târgul Național al Covorului omorfe organizate în variate structuri compoziţionale, are la bază trei componente esențiale. Prima compo- în care dialogul formal și cromatic creează efecte ar- nentă se axează pe prezentarea Covorului Tradiţie, monioase de ritm, lumină și mișcare. În acest fel, cu o prin care se urmărește desfășurarea expozițiilor de deosebită sensibilitate se promovează bogatul tezaur al scoarțe vechi basarabene (adunate de prin muzee- artei tradiţionale printr-o remarcabilă simbioză între le raionale și sătești), inclusiv expoziţia Complexu- valorile estetice ale ţesutului popular și valorile esteti- lui de Meșteșuguri „Arta Rustică” din Clișova Nouă, ce ale artei moderne. Orhei. În acest fel se asigură continuitate tradiţiei Așadar, reiterând cele trei etape ale covoristicii ţesutului, retransmiterii tehnicilor de țesere, precum moldovenești, reușim să conturăm traseul covorului și a motivelor ornamentale. în timp, să observăm modul în care covoarele tradi- Tot în cadrul acestei expoziții sunt prezentate ționale s-au transformat sub infl uența factorilor isto- covoarele din patrimoniul muzeului „Casa Părintească” rici, sociali, culturali, economci și psihologici. Drept (Palanca, Călărași) – păstrătorul și promotorul tehnicii rezultat, unele particularități au fost supuse continui- Covorului în bumbi1 în persoana meșterului popular tății, altele discontinuității, unele acomodării, iar altele Tatiana Popa, precum și covoarele fi rmei de producție revitalizării. Respectiv, tot mai frecvent apare întreba- și comerț Grinfor SRL, din orașul Orhei. Conform et- rea, ce facem astăzi ca să păstrăm covorul tradiţional nografului Elena Postolachi, covorul „în bumbi” este în conformitate cu menirea sa inițială? Cum reușim un tip de ţesătură groasă-facturală cu o faţă brodată, să armonizăm tradiția-valoare și tradiția-proces, astfel confecţionat din fi re de lână răsucite pe urzeala groasă încât covorul să rămână a fi o piesă activă în matricea de cânepă sau bumbac din 6-8 fi re răsucite și întinse spirituală a neamului, în contextul în care mai multe pe o ramă. A fost răspândit în zona centrală a Mol- generaţii au lucrat enorm, plăsmuind prin aceste co- dovei (raioanele Călărași, Orhei, Nisporeni, Fălești de voare o irepetabilă gândire artistică și plastică? astăzi), prin secolul al XVIII-lea ajunsese la înfl orire, În contextul dat, menționăm includerea în patri- dar din a doua jumătate a sec. al XIX-lea a început pe- moniul UNESCO a „Tehnicilor tradiționale de rea- rioada de decadență [20]. lizare a scoarței din România și Republica Moldova” 1 Denumirea de „covor în bumbi” provine de la tehnica țe- (1 decembrie 2016) și, odată cu aceasta, inițierea mai sutului „în bumbi”. Nodulul său are forma unui nasture sau multor manifestări culturale: Atelierul de vopsire a lâ- „bumb”, cum i se mai spune în popor. Având centrul fi e- nii în coloranţi naturali cu genericul „Reconstituirea cărei împletituri puțin bombat, covorul în bumbi are efect unei practici artistice dispărute acum un veac” (satul terapeutic. Conform meșteriței țesătoare, Tatiana Popa, mi- Clișova Nouă, Orhei); Târgul Național al covorului siunea primară a covorului în bumbi este cea curativă, fapt pentru care este indicat să mergi pe el cu picioarele goale „Covorul Dorului” (organizat anual în Chișinău, din ori să stai culcat. Potrivit acesteia, covorul în bumbi nu este 2014); Festivalul „Frumos covor basarabean” (organi- un element de decor, asemenea celorlalte covoare moldove- zat anual la Clișova Nouă, Orhei în cadrul Complexu- nești, precum scoarța sau păretarul, dar se pune pe podea, lui de Meșteșuguri „Arta Rustică”); Festivalul Covoru- pentru așa-numita „talpo-terapie” [inf. Tatiana Popa, a. n. lui (s. Mihăileni, Râșcani) ș.a. 1942, Palanca, Călărași].

144 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

A doua componentă are la bază promovarea covo- BIBLIOGRAFIE rului Contemporaneitate. În cadrul Târgului Național al Covorului sunt expuse colecțiile de covoare contem- 1. Bănățeanu Gh. Prolegomene la teoria esteticii artei populare. București: Minerva, 1985. 336 p. porane lucrate industrial, dar având la bază decorul 2. Glassie H. Tradition. În: Th e Journal of American stilizat, motivele fi ind preluate de pe vechile scoarțe Folklore, 1995, vol. 108, nr. 430, www.jstor.org. (accesat basarabene și redate până la identitate, atât cromatic, 14.04.2018). cât și ornamental. Este vorba despre colecția de covoa- 3. Buzilă V. Covoarele produse în sistemul industrial. În: re a S.A. „Covoare Ungheni” și S.A. „Floare Carpet”, Buletinul Științifi c al Muzeului Național de Etnografi e și Is- bazate pe cromatica și stilistica covorului tradiţional. torie Naturală a Moldovei, 2005. Vol. 3 (16), p. 49-66. A treia și ultima componentă presupune prezen- 4. Moisei L. Ornamentul – fenomen artistico-estetic. tarea Covorului prieten/oaspete. Componenta include Chișinău: Pontos, 2017. 229 p. expoziția covoarelor din colecții publice și private ale 5. Mihăilescu V. Tradiția. Rezumat personal, discuții la reprezentanților grupurilor etnice din Republica Mol- Muzeul Țăranului Român, aprilie, București, 2007. 57 p. dova sau din alte țări. Pe parcursul celor patru ediții 6. Nicolau I. Popescu I. Kitschul ca tradiție. În: REF, au fost prezentate covoare din Azerbaidjan, Turcia și Tom 30, nr. 2, 1985, p. 58-62. 7. Pleșu A. Ochiul și lucrurile. Meridiane: București, Bulgaria, țări cu bogate tradiții ale țesutului având si- 1968. 263 p. militudini cu covoarele românești. 8. Iuga A. Valea Izei îmbrăcată țărănește. Târgu Lăpuș: Prin aceste acțiuni de revitalizare a tradiției co- Galaxia Gutenberg, 2011. voarelor are loc reactualizarea faptelor culturale, con- 9. Condraticova L. Valoarea istorico-artistică a veșmin- tinuitatea și transmiterea valorilor tinerei generații. telor bisericești. În: Akademos, 2012, nr.4 (27), p. 165-169. Are loc un proces de fi ltrare a mesajelor culturale care 10. Buzilă V. Dimensiunile axiologice naţionale și mon- provoacă mutarea accentului dinspre trecut, asupra diale ale scoarţei basarabene. În: Akademos, 2014, nr 3 forței prezentului, fapt ce denotă că totul, oricât de (34), p. 164-172. surprinzător ar părea, este creat dintr-un precedent. În 11. Mardare Gh. Manifestări ieratice ale imaginativului totalitatea lor, covoarele constituie o autentică valoare în decorul covoarelor vechi românești din Basarabia. În: culturală, socială și istorico-artistică, fi ind apreciate în Arta ’94. Seria artă plastică, 1994, p. 43-51. toate timpurile. Mai mult ca atât, ele sunt la mare cău- 12. Mardare Gh. Arta covoarelor vechi basarabene. Ma- gia mesajului simbolic. Chișinău: Cartier, 2016, 334 p. tare de către colecționari și fabricile de covoare în ve- 13. Chevalier J., Gheerbrant A. Dicţionar de simboluri. derea preluării aspectelor cromatice și ornamentale. Și Iași: Polirom, 1999. 1072 p. dacă interioarele laice au fost acomodate modernității 14. Șofransky Z. Șofransky V. Cromatica tradițională ro- sau tendințelor paleo-moderne, atunci cele mănăsti- mânească. București: Editura Etnologică, 2012. 454 p. rești (mai ales acolo unde au existat ateliere de țesut) 15. Condraticova L. Covoarele tradiţionale din colec- continuă să fi e amenajate conform normelor tradițio- ţia mănăstirilor moldovenești – parte a patrimoniului na- nale, covorul fi ind reinvestit în cadrul comunităților ţional. În: Patrimoniul bisericesc – recuperarea trecutului. monahale cu aceeași forță a tradiției. Rezumatele conferinţei naţionale din 5 mai 2012. Chișinău, Marcat de perioade cu transformări și decăderi 2012, p. 18-20. artistico-estetice, schimbări de rol și funcții culturale, 16. Simac Ana. Tapiseria contemporană din Republica covorul tradițional a rezistat dinamismului cultural, Moldova. Chișinău: Știința 2001, 159 p. astfel încât în prezent se afl ă în locul binemeritat pe 17. Spânu C. Metamorfoze ale imaginii în artele decorative și aplicate din RSSMoldovenească. Anii 1970-1980. mapamond (UNESCO). Reactualizarea covorului do- Seria Arte vizuale. Vol. XXVI, nr. 1, 2017, p. 103-112. vedește că tradiția acestuia are viabilitate, că societatea 18. Spânu C. Maria Saka Răcilă: Tapiserie. Pictură. Chi- încă apreciază sau este cointeresată de valoarea artis- șinău: Cartea Moldovei, 2006, 56 p. tică a acestor piese. Astfel, covorul rămâne a fi parte 19. Prut C. Calea rătăcită. O privire asupra artei popula- indispensabilă a patrimoniului cultural naţional. De re românești. București: Meridiane, 1991. 284 p. aceea, se cere efort și atitudine în vederea păstrării, 20. Postolachi E. Covorul în bumbi. http://www.patri- valorifi cării și revitalizării acestor piese de unicat, în moniuimaterial.md/ro/pagini/registrul-elementelor-de-pa- special, cu implicarea tinerei generații. trimoniu-cultural-imaterial-tehnici. (accesat 13.07.2018).

AKADEMOS 2/2018| 145 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE MUZEOLOGIE ȘI MUZEALIZARE REFLECȚII CONCEPTUALE

Doctor în istorie, cercetător științifi c I, Gherghina BODA Doctor în istorie, cercetător științifi c III, Dumitru-Cătălin ROGOJANU Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

MUSEOLOGY AND MUSEALISATION – CONCEPTUAL REFLECTIONS Summary. The concept of museology, regarded both broadly and narrowly, knows four connotations, which puts this domain in the etymology sphere, as a study of the museum, as a study of the natural relationship between man and reality, and also as a tendency of appliance to everything that surrounds the museum, representing, at the same time, the metatheory of the operation of these institutions. Its historical path is strongly connected with the concept of musealisation, phenomenon applicable to all objects that entered into the museum, that is to say, in a museum collection. The objects from the museum’s collection are perceived as the foundation of museum activities, these being studied both as elements of the exhibitions and as media or channels of communication; special relationships can be established between them and the audience, of whose substance depends the success or failure of an exhibition in particular, of the museum in general. Keywords: museology, museum object, exhibitions, communication, museal camp.

Rezumat. Termenul de muzeologie, privit atât în sens larg, cât și restrâns, cunoaște patru accepțiuni care plasează acest domeniu în sfera etimologicului, ca studiu al muzeului, ca studiu al relației specifi ce dintre om și realitate, precum și ca tendință de aplicare la tot ce se învecinează cu muzeul, reprezentând în același timp și metateoria funcționării acestor instituții. Parcursul său istoric este strâns împletit cu cel al conceptului de muzealizare, fenomen aplicabil tuturor obiectelor intrate în muzeu, adică într-o colecție muzeală. Obiectele muzealizate sunt percepute ca baza activităților muzeale, acestea fi ind studiate ca elemente ale expozițiilor și ca media sau canale de comunicare, între acestea și publicul vizitator stabilindu-se relații speciale de a căror substanța depinde succesul sau eșecul unei activități expoziționale în special, muzeale, în general. Cuvinte-cheie: muzeologie, obiect muzeal, expoziții, comunicare, câmp muzeal.

O abordare a muzeologiei ca domeniu de cerceta- mai vechi tratat asupra muzeelor cunoscut până astăzi re și a fenomenului de muzealizare nu pot avea loc în aparținându-i medicului din Anvers, Samuel Quic- afara muzeului, acea instituție care de-a lungul tim- cheberg (1529–1567), care prin sistemul său de clasare pului a depozitat o mare parte a producțiilor materi- și etichetare, ca și prin fascinația sa pentru depozita- ale și spirituale ale omenirii, în semn de omagiu adus re, a promovat inventarierea și catalogarea colecțiilor, geniului uman. Din această perspectivă, o incursiu- vădind și anumite preocupări pentru conservare [3, ne în istoria muzeelor ne oferă un parcurs incitant, p. 132]. În 1674 apărea la Kiel lucrarea medicului pornind de la rădăcinile sale antice până în perioada Daniel Johan Major Unvorgreiffl iches Bedencken von modernă. Din acest periplu istoric afl ăm modul de Kunst-und-Naturalien-Kammern insgemein, care sus- apariție și dezvoltare a instituției muzeale, formele și ținea ideile lui Quiccheberg și al cărei text va fi publi- mijloacele practice de colecționare, conservare, expu- cat integral în 1704 de către Michel Bernard Valentini, nere, comunicare și concretizarea acestora în funcții în a doua parte a tratatului Museum Museorum [3, ale muzeului. p. 132-133]. Important însă este faptul că în timp a apărut ne- Termenul de muzeografi e și-a făcut apariția în sec. voia de teoretizare a muzeului ca instituție de cultură al XVIII-lea, în lucrarea comerciantului din Hamburg, depozitară a memoriei colective și a mărturiilor ma- Caspar F. Neickel, Museographia, operă repertorian- teriale și imateriale ale societății. Din această nevo- tă a cabinetelor și bibliotecilor în care autorul oferea ie s-a născut muzeografi a și muzeologia. Inițial, cele sfaturi privitoare la achiziționarea, conservarea și două discipline sau domenii erau încadrate în aceeași clasarea obiectelor, considerat cel mai vechi tratat de sferă, neexistând diferențe între ele, cel mai adesea fi - muzeologie [3, p. 133, 4, p. 53]. Salomon Reinach defi - ind confundate. Odată cu dezvoltarea cabinetelor de nea în 1895 muzeografi a ca „descrierea muzeelor”, pe curiozități din secolele XVI–XVII s-a născut și teo- când Richard Bach, în 1924, o privea ca descrierea sis- ria muzeului care va purta numele de museologie, cel tematică a conţinutului muzeelor, ca și practica sa [3,

146 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE p. 133]. Opusă muzeologiei, muzeografi a desemnează cultural poate „juca un rol social”; muzeul ar fi deschis ansamblul practicilor legate de aceasta. „disciplinelor care nu intră în domeniul său de com- Referitor la termenul de muzeologie, încă de la petenţă tradiţională” (antropologie, socio-economie, apariția sa au avut loc dispute privind sfera de cuprin- tehnologie); muzeele fac „colecţiile lor cât mai accesi- dere, ceea ce a dus la nenumărate defi niții ale aces- bile”; mijloacele de expresie ale muzeului să se adapte- teia. Termenul se regăsește în mai multe limbi și sub ze „astfel încât să stabilească cea mai bună comunicare diverse forme: muséologie (franceză), museology (en- între obiect și vizitator”; un singur grup social sau o gleză), museologia (poloneză), Museologie, Museum- singură disciplină nu pot rezolva problemele care se swissenschaft , Museumskunde (germană), muzeevede- pun în societăţile moderne; muzeul ar trebui integrat nie, obščee muzeevedenie (rusă), museologie (cehă) [3, „în viaţa societăţii” și să joace „un rol decisiv în edu- p. 131], muzeologie (română) ș.a. caţia acestei societăţi” [2, p. 333], schimbări care s-au Etimologic, muzeologia este înțeleasă ca „studiul refl ectat indubitabil și asupra teoriei muzeologice. muzeului”, disciplina care studiază muzeele sau „ști- În anii 1980–1990, această percepţie va fi puternic inţa muzeului” [5, f.p.]. Este o știinţă relativ nouă, a infl uenţată de ICOFOM. Zbýněk Stránský dezvoltă o cărei defi niţie este strâns legată de crearea ICOM-ului nouă teorie și, în lucrarea Museology as a Science (a în 1946, organizaţie non-guvernamentală fără scop thesis) (1980), prezintă muzeologia ca „o disciplină lucrativ afl ată în relaţie formală cu UNESCO, care știinţifi că independentă, specifi că, al cărui obiect de a defi nit muzeul la acea vreme ca pe o instituție care studiu este o atitudine specifi că a omului la realitate, „desemnează toate colecţiile de documente artistice, expresie a sistemelor mnemonice, care s-a concretizat tehnice, știinţifi ce, istorice sau arheologice deschise sub diferite forme muzeale de-a lungul istoriei. Muze- publicului, aici înţelegând grădinile zoologice și bota- ologia are natura unei știinţe sociale, rezultat al disci- nice dar excluzând bibliotecile, excepţie făcând acelea plinelor știinţifi ce documentare și mnemonice și con- care menţin în permanenţă săli de expoziţii”, defi niţia tribuie la comprehensiunea omului în sânul societăţii” aceasta suportând modifi cări de-a lungul timpului, as- [4, p. 56-57]. Interpretările și încercările de cuprindere tăzi muzeul fi ind defi nit ca „o instituţie permanentă în cadrul unei defi niţii a esenţei acestei discipline sunt fără scop lucrativ, în serviciul societăţii și a dezvoltării numeroase, ceea ce a dus la apariţia unui număr în- sale, deschisă publicului, care achiziţionează, conservă, semnat de defi niţii ale muzeologiei. De asemenea, dis- studiază, expune și transmite patrimoniul material și putele privind statutul de știinţă în formare al muzeo- imaterial al umanităţii și al mediului său înconjurător logiei au fost numeroase și vehemente, ceea ce a dus cu cu scopuri de învăţare, educaţie și delectare” [6, f.p.]. timpul la renunţarea la această încadrare, cu atât mai Georges Henri Rivière, personalitate marcantă a lumii mult cu cât nici obiectul, nici metodele nu corespun- muzeelor și a muzeologiei secolului al XX-lea, defi nea deau criteriilor epistemologice ale unei abordări știin- această nouă ştiinţă ca fi ind „O ştiinţă aplicată, ştiinţa ţifi ce specifi ce. Totuși, astăzi unii specialiști consideră muzeului. Ea studiază istoria şi rolul în societate, încă muzeologia ca știinţă a muzeului. formele specifi ce de cercetare şi conservare fi zică, de Așadar, ţinând cont de evoluţia defi niţei muzeo- prezentare, de animaţie şi de difuzare, de organizare logiei, putem concluziona că aceasta a suportat patru şi funcţionare, de arhitectură nouă sau muzealizată, accepţiuni distincte: 1. Tendinţa de a se aplica la tot siturile primite sau selectate, tipologia, deontologia” [7, ce se învecinează cu muzeul; 2. Studiu al muzeului; p. 84]. 3. Studiul muzealităţii sau al unei relaţii specifi ce între Termenul de muzeologie cunoaște o evoluţie no- om și realitate, în care muzeul nu este decât una din tabilă, astfel că în anii 1950 este confi rmat în sens larg, concretizările posibile; 4. Acoperirea unui câmp foarte pentru ca în anii 1960, consideraţi ca o reală „criză a vast de instituţii legate la știinţa documentară intuitivă, muzeului”, ţările estice să considere muzeologia drept și anume muzeele virtuale, în această accepţiune muze- o știinţă în formare care investighează realul, dar și ologia apărând ca o fi lozofi e a muzealului, o metateorie ca o disciplină completă. Perioada anilor 1970–1980 a funcţionării acestor instituţii ca etică a lor [3, p. 131]. coincide cu o înnoire și revigorare a refl ecţiei muze- În contextul actual putem vorbi de un domeniu ologice, îndeosebi în Franţa, de unde se va extinde în extins al muzeologiei, deosebit de activ, care a dat alte ţări, și care va pune bazele unei noi mişcări, „noua naștere unor noi ramuri cum ar fi ecomuzeologia, muzeologie”, plecând de la ideile lui Georges Henri muzeologia socială, muzeologia aplicată, muzeologia Rivière. În cadrul reuniunii de la Santiago de Chile, rupturii, muzeologia generală, muzeologia istorică, desfășurată în perioada 29-31 mai 1972, s-au reven- muzeologia marxist-leninistă, muzeologia specială, dicat schimbări majore care vizau evoluţia muzeului muzeologia teoretică, metamuzeologia, noua muzeo- tradiţional spre unul „integral”, cum ar fi : patrimoniul logie și în strânsă legătura cu aceasta din urmă, he-

AKADEMOS 2/2018| 147 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

ritologia sau patrimonologia. Observăm cum în isto- tată cu o anumită semnifi caţie) sau nuoforă (Friedrich ria scurtă a acestei discipline au avut loc numeroase Waidacher, care se referă la obiectul purtător de sens mutații de ordin teoretic, metodologic, epistemologic și nepurtător de semn) [1, p. 2-3]. Dar indiferent de și gnoseologic, mutații care au lărgit deosebit de mult denumire, obiectul de muzeu se constituie ca parte a aria sa de cuprindere. unei colecții care nu are valoare decât dacă este expusă Strâns legat de muzeografi e și de muzeologie este privirii vizitatorului și supusă gândirii sale critice. Aici fenomenul de muzealizare. Acesta se afl ă în corelaţie trebuie făcută distincţia între obiectul expus (expôt la directă cu obiectul, motiv pentru care vom intra puțin francezi și exhibit la anglo-saxoni) și obiectul rămas în în lumea obiectului cu scopul de a surprinde relațiile depozit, precum și între obiectul real, de obicei tridi- ce se creează între lume reală și obiect, între ruperea mensional, natural sau creat de om (naturalia sau ar- sa de această lumea reală și includerea într-o nouă tefacte și opere de artă) și substitut, Duncam Cameron lume, cea muzeală, ruperea sa de mediul de origine, incluzând în categoria lucrurilor reale și fenomenele decontextualizarea și recontextualizarea, căpătarea de sociale (sociofacte), mentale (mentefacte), precum și noi valori și semnifi cații. Istoria ne demonstrează că fenomenele chimice și fi zice (kinetifacte) [3, p. 336]. nicio cultură nu există fără obiecte, acestea fi ind omni- Dacă până în sec. al XIX-lea muzeul era un loc al prezente și universale. Însă trebuie operată o distincţie contemplației și al învățării elitiste, de atunci înainte, între obiect și lucru, între obiectul cultural și obiectul odată cu deschiderea sa publicului larg, își pierde din natural. Lucrul este considerat produsul uman învestit „aroganţa” olimpiană şi se lasă descoperit de cel care cu utilitate, inserat în concretul vieţii și care întreţine îi trece pragul. Iniţial, vizitatorii formau o categorie o relaţie cu subiectul, pe când obiectul este distanţat de aparte, nu oricine frecventa muzeele, atmosfera şi subiect, este abstract și mort, închis în el, dezinvestind modul de primire adresându-se cu precădere doar ace- relaţionarea. Însă obiectele sunt semnifi cative doar în lora care erau consideraţi potriviţi să contemple și să raport cu individul și societatea, raportul acesta fi ind se bucure de comorile acestora. Secolul al XX-lea, prin dublu, pe de o parte el fi ind determinat de funcţia de schimbările de percepţie, de teoretizare dar mai ales de utilizare a obiectului, pe de altă parte prin valorile care practici muzeale, a modifi cat atât categoriile de public îi sunt atribuite [8, p. 32]. vizitator, cât mai ales activităţile desfășurate de insti- Muzeul este unul din locurile care au privilegiul de tuţiile muzeale, care de acum încolo puneau înaintea a transforma lucrurile în obiecte, adică muzealizează obiectului de muzeu, omul, vizitatorul, necesităţile sale lucrurile care astfel devin obiecte, ceea ce conduce la culturale, satisfacerea acestora, modul de comunicare concluzia că muzeul este una dintre marile autorităţi și de transmitere a informaţiilor cuprinse în obiectele de producere a obiectelor [1, p. 1]. Martin R. Schärer, date, actul de cunoaștere și de educaţie. Acum se naște care defi nește muzealizarea ca și „conservarea valo- „noua muzelogie”, care cercetează cu asiduitate relaţia rilor ideale atașate obiectelor”, consideră că prin acest dintre om și realitate, punând accentul pe vocaţia soci- proces obiectele sunt decontextualizate de funcţia lor ală a muzeului și pe caracterul său interdisciplinar, pe primară, sunt încărcate cu noi valori, apoi integrate modurile sale de expresie și de comunicare reînnoite, în colecţii pentru a fi imediat recontextualizate şi interesul său deplasându-se spre noile tipuri de muzee apoi vizionate într-o expoziţie, astfel că între om şi concepute (ecomuzee, muzee virtuale, cybermuzee). patrimoniul său se dezvoltă o relaţie specifi că [8, Omul este cel căruia i se adresează de acum înainte p. 32]. Muzeul urmărește în principal expunerea obiec- muzeul și în special individului pe teritoriul căruia fi - telor muzealizate privirii vizitatorului, de aceea obiectul inţează muzeul. Acest mediu, în care oamenii trăiesc și trebuie să deţină un mare grad de potenţial de mărturie, mor, este a doua dimensiune în care se înscriu institu- adică o bogăţie de informaţii care să rezume o întreagă ţiile date, motiv pentru care „noile” muzee se pot situa epocă sau cultură, fi ind astfel garanţii obiectivităţii de- într-o mahala (La Casa del Museo, Mexico City, 1973), oarece au intrat într-un ordin simbolic care le conferă o o suburbie (Muzeul Anacostia, Washington, 1967), în- nouă semnifi caţie și o nouă valoare pur muzeală. tr-o zonă industrială în declin (Le ecomuseum, Creu- Obiectele muzealizate au primit diverse denumiri, sot, Franţa, 1974) sau într-o zonă rurală în care fi e nu cum ar fi musealium (termen propus de Zbýněk Strán- există muzee tradiţionale, fi e populaţia nu prezintă ský în 1970, prin care se înţelegea obiectul intrat în interes pentru asemenea instituţii sau în trecutul lor colecţiile unui muzeu alături de alte obiecte, sursă de cultural nu le-au fost adresate vreodată [3, p. 146]. Ast- cunoaștere știinţifi că, mijloc expresiv de comunicare fel, mediul înconjurător devine parte a muzeului, dar și și infl uenţare a conștiinţei personale și sociale), semi- obiect de cercetare și de ocrotire. oforă (Kristoff Pomian care îl înţelege ca pe un obiect Noile tehnologii intră, iniţial cu timiditate, apoi care în locul utilităţii sale de origine primește alta, do- cu îndrăzneală și în mediul muzeal. Acestea contri-

148 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE buie într-o măsură importantă la organizarea ex- sau fi lozofi a muzealului [4, p. 46]. Muzeul contempo- poziţiilor. Pe lângă utilizarea noilor tehnologii sunt ran s-a remodelat după transformările societăţii, încer- uzitate și mijloace specifi ce artelor teatrale, cum ar când prin demersurile sale teoretice, dar mai ales prac- fi scenografi a. De aici și apariţia unui nou termen, tice, să răspundă noilor cerinţe ale consumatorului de expografi a, care a fost propus de André Desvallées cultură care a devenit centrul activităţii muzeale. în 1993 pentru a completa termenul de muzeografi e. Prin expografi e, autorul înţelege „arta de a expune”, BIBLIOGRAFIE adică tot ceea ce înseamnă expunere într-un spaţiu 1. Chaumier S. L’objet de musée, http://www.dijon.fr/ muzeal sau non-muzeal, precum și tehnicile utiliza- appext/mvb/tout-garder-tout-jeter-et-reinventer/objet%20 te, excluzând alte activităţi muzeografi ce, cum ar fi de%20mus%C3%A9e.pdf. conservarea, securitatea etc. [5, f.p.]. Orice expoziţie 2. Desvallées A. Muséologie comme champ disciplinai- folosește obiectele muzeale în cadrul unui program re: trajectoires. În: Ci. Inf., Brasilia, DF, v.42n. 3, set/dez., știinţifi c, expografi a având tocmai rolul de a cerceta 2013, http://revista.ibict.br/ciinf/article/view/1366/1545. limbajul acestora, traducerea lui pentru public într-o 3. Desvallées A, Mairesse F. Sur la muséologie. În: Cul- expresie cât mai fi delă programului știinţifi c muzeal. ture & Musées, nr. 6/2005, http://www.persee.fr/doc/pu- De aici, nu de puţine ori, confundarea expografi ei cu mus_1766-2923_2005_num_6_1_1377. scenografi a. Important rămâne însă, în ambele cazuri, 4. Desvallées A., Mairesse F. (coord.). Concepts clés de faptul că prin expoziţie se favorizează aprehensiunea muséologie, Paris, 2010, http://icom.museum/fi leadmin/ intelectuală a unui program muzeografi c, obiectele user_upload/pdf/Key_Concepts_of_Museology/Museolo- gie_Francais_BD.pdf. fi ind utilizate nu numai datorită criteriilor estetice, ci 5. Gob A. Drougnet Noémie. La muséologie. Histoire, în special criteriilor de depozitare a informaţiilor care, déveoppements, enjeux actuels. Paris, 2014, http://www. puse în contextul potrivit, pot recrea realul, pot infor- armand-colin.com/la-museologie-histoire-developpe- ma, educa, delecta sau relaxa vizitatorul, acestea trans- ments-enjeux-actuels-4e-edition-9782200291181. formându-se astfel într-un dispozitiv media. 6. Statuts de l’ICOM, art.3 §.1, http://archives.icom.mu- Concluzionând, putem afi rma că demersul teoretic seum/defi nition_fr.html. al muzeologiei a cunoscut o ascensiune rapidă, paralelă 7. Rivière G. H. La muséologie. Cours de Muséologie/ cu o evoluţie spectaculoasă a practicilor muzeografi ce Textes et témoignages, Dunad, 1981, http://www.microsi- împreună cu care câmpul muzeal s-a extins conside- llons.org/collection/museologie.pdf. rabil. Din această perspectivă, muzeologia ne apare ca 8. Schärer M. R. La relation homme-objet exposée: ansamblul tentativelor de teoretizare sau de refl ecţie théorie et pratique d’une experience muséologique. În: Pu- critică purtată asupra câmpului muzeal sau ca și etica blic et Musées, nr. 15, 1999, http://www.persee.fr/doc/pu- mus_1164-5385_1999_num_15_1_1132.

Ion Moraru. Compoziție cu ornament moldovenesc - 1, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2011.

AKADEMOS 2/2018| 149 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE FILMUL ISTORICOBIOGRAFIC AL LUI ANATOL CODRU: NOI VALENŢE ESTETICE

Doctor în studiul artelor Dumitru OLĂRESCU Institutul Patrimoniului Cultural

THE HISTORICAL-BIOGRAPHICAL FILM OF ANATOL CODRU: NEW AESTHETIC VALENCES Summary. The author highlights the predilection of the poet and fi lm-maker Anatol Codru towards important personalities from art and national culture and, in particular, towards the forerunners of our past. The researches focus on the repercussions of poetic language on the historical-biographical nonfi ction fi lm. As an argument for this phenomenon there will be used the fi lms: Dimitrie Cantemir, Eminescu, Ion Creangă, Alexandru Plămădeală, Architect Şciusev, Ballad of my friend etc. Keywords: Anatol Codru, poetic language, fi lm language, historical-biographical fi lm, nonfi ction fi lm, fi lm formula.

Rezumat. Autorul evidenţiază predilecţia poetului și cineastului Anatol Codru faţă de personalităţile importante din domeniul artei și culturii naţionale și, în mod special, faţă de înaintașii trecutului nostru. Cercetările sunt axate pe repercusiunile limbajului poetic asupra fi lmului istorico-biografi c de nonfi cţiune. Drept argument pentru acest fenomen vor servi fi lmele: Dimitrie Cantemir, Eminescu, Ion Creangă, Alexandru Plămădeală, Arhitectul Șciusev, Balada prietenului meu ș.a. Cuvinte-cheie: Anatol Codru, limbaj poetic, limbaj cinematografi c, fi lm istorico-biografi c, fi lm de nonfi cţiune, formula fi lmică.

În operele mai multor oameni de ştiinţă, artă şi pan, Grigore Vieru, Gheorghe Vodă, Nicolae Dabija, cultură domină ideea imperativă că necunoscându-ţi Th . Codreanu, Tudor Palladi, Viorel Dinescu, Eugen trecutul ești lipsit de viitor… Doga, Maria Bieșu, Vasile Covrig ș.a., precum și sa- Ideea dată e la nivel de obsesie în creaţia poetică și vanții Vasile Anestiade, Ilie Untilă, Petru Soltan ș. a. cea cinematografi că a lui Anatol Codru, pe care mereu Dedicaţii deosebite semnează Anatol Codru pentru l-au interesat destinele, biografi ile unor personalităţi scriitorii săi îndrăgiţi William Shakespeare şi Ernest importante, fruntași ai spiritualităţii, dar care nicioda- Hemingwai. tă n-a uitat și de omul simplu. Această particularitate a Unele dintre aceste poeme-dedicaţii au fost men- fost remarcată de reputatul critic literar Mihai Cimpoi: ţionate de critica de specialitate. Poemul Meșterul, bu- „În prim-planul reprezentării apare confi gurarea po- năoară, consacrat marelui artist Constantin Brâncuși, etică a plugarilor, pietrarilor, a mai abstracţilor „niș- a fost califi cat de către criticul literar Timofei Roșca te oameni”, a artiștilor cuvântului și culorii (clasici și drept „una dintre cele mai inspirate poezii despre Brân- contemporani: Mihai Eminescu, Grigore Vieru, picto- cuși în poezia românească” [2, p. 50]. În continuare, rul Vasile Covrig – „magul culorii albe”), a fântânari- T. Roșca, avându-l ca model de abordare pe distinsul lor – toţi văzuţi ca întrupări ale Ideii de piatră, ale ideii critic literar Mihai Cimpoi, autor al unor studii de refe- de a fi , ale Mitului personal sau ale ideii de sine” [1, rință (Eminescu, Brâncuși și ideea nesfârșirii. În: Viaţa p. 16]. Românească, anul XCVI, septembrie-octombrie 2009, Astfel, în creaţia poetică a lui Anatol Codru se evi- nr. 9; Brâncuși și poeţii români. În: Metaliteratura, denţiază poemele, lansate de-a lungul vieţii, dedicate vol. 3. Chișinău: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Omului și, în primul rând, personalităților pe care se Creangă”, p. 19) privind „...sincronizările fenomenu- ţine tot ce are neamul nostru mai scump, patrimoniul lui Brâncuși cu marea poezie eminesciană”, încearcă spiritual, conceput într-un mod aparte de poet: „Toa- să mediteze asupra structurii brâncușiene a lirismului te-s cuibare sfi nte, de înţeles veghea și rodul veacului codrian, concluzionând: „Brâncușianismul a devenit, de-acasă, stâlpii aceștia care ţin din părţi bolta și frun- uneori, statutul axiologic și hermeneutic al sublimaţi- tea fraţilor de ţară...” (Letopiseţ). ilor metafi zice pe care le poate atinge arta în genere și De menţionat că poemele consacrate „stâlpilor poezia în particular. [...]. Un exemplu concludent este aceștia” denotă dăruire şi profund har poetic, prin- lirica lui A. Codru, a cărei structură se circumscrie tre protagoniști numărându-se Dosoft ei, Vasile Alec- concepţiei și viziunii brâncușiene într-un fel aparte. sandri, Mihai Eminescu, Nicolae Labiș, Andrei Lu- [...].

150 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Criticul T. Roșca intuiește analogii între opera din în cel de-al doilea rând, printr-o abordare metaforică piatră a lui Brâncuși și mitul pietrei, unul dintre cele cu totul inedită. mai semnifi cative plăzmuite de poetul Codru: „Mitul Potrivit teoriei și practicii artei cinematografi ce pietrei, după cum rezultă din propriile considerente de nonfi cţiune, fi lmul-monografi e, cel istorico-bio- ale poetului și structura poeziei sale, devine la poetul grafi c presupune un studiu cinematografi c cu valen- A. Codru perspectiva cinetică a aventurii sale poeti- ţe cognitive, într-un stil academic. Cu toate acestea ce: „Că-argila-i să nască mereu din argilă,/O pasăre – regizorul Anatol Codru reușește să-și manifeste vi- Nume din Piatră – brâncuși” (Meșterul). ziunea sa profund poetică pe toate fi lierele fi lmului Cu nobila sa temă, cea a Omului, Anatol Codru se (montaj, muzică, comentariu literar), să se apropie de afi rmă la începutul anilor 1970 și în arta cinematogra- protagonistul real prin mijloace și procedee artistice fi că prin genul fi lmului documentar istorico-biogra- specifi ce. „Pentru mine, menţiona el într-un interviu fi c. Exprimarea prin noul limbaj, cel cinematografi c, o TV, metafora constituie nu numai un mijloc de ex- efectuează apelând adesea la limbajul poetic, care de- presie, ci o măsură etică. Schițând un portret, îi caut vine indispensabil tuturor fi lmelor pe care le-a regizat, trăsăturile individuale, dar în același timp și fondul inclusiv ale celor istorico-biografi ce. general-uman, anume din el extrag ceea ce prezintă Pe parcursul evoluţiei artei cinematografi ce, fi lmul factorul personal al eroului. Mă atrag personalitățile istorico-biografi c s-a bucurat de succes graţie faptului integre, capabile să dinamizeze timpul și gândirea, să că, pe lângă valoarea lui estetică și cognitivă, integrea- generalizeze o atitudine. De fapt, purced la descope- ză cele mai diverse aspecte ale realităţii, devenind un rirea eroului abia atunci când îl văd în acțiune, atunci factor important de infl uenţă socială, morală și psi- apare omul de problemă, cum îl numesc, ori de unde hologică. Consumatorul acestor fi lme încearcă să se ar fi el: de la strung, brazdă sau din oricare altă sferă regăsească în eroul biografi c. De aceea din cele mai de activitate. Dar mă apropii de dânsul, desigur, prin vechi timpuri s-a mizat pe rolul educativ al biografi - mijloace artistice, și aici ne reîntoarcem la simbol și ei. Chiar și autorii Bibliei au fost talentaţi biografi sau metaforă: orice metaforă e valabilă numai cu condi- hagiografi . ția să nu contrazică, să nu compromită personajul luat Trăirea cel puțin temporară într-un alter-ego, fi e direct din realitate. Metafora, pentru mine, nu nu- chiar idealizat, condiţionează cele mai benefi ce efecte. mai aprofundează ideea, dar o și sugerează, pornind Probabil, acest fapt face ca la genul respectiv să apeleze de la ea poți constitui un întreg univers artistic. Dar oamenii de artă din cele mai diverse domenii: literatu- metafora trebuie să graviteze precis în jurul nucleului ră, arte plastice, teatru etc. real, luat direct din viață. Ca măsură etică, metafora Filmul istorico-biografi c i-a interesat și pe unii exprimă atitudinea cineastului față de erou. Dacă nu dintre cei mai importanţi cineaști ai genului fi cţiune și participă la acțiune, nu intervine, nu manifestă o ati- nonfi cţiune. Regizorul Serghei Eisenstein, bunăoară, a tudine personală față de temă și erou, documentaristul lansat pe ecranele lumii pânzele cinematografi ce Ale- se condamnă la eșec”. xandr Nevski (1938) și Ivan cel Groaznic (1944). A luc- Cineastul Anatol Codru, cultivând aceste genuri rat asupra scenariilor literare dedicate lui Lev Tolstoi, difi cile, face abatere de la criteriile lor specifi ce, accep- Alexandr Pușkin, Mihail Frunze. Exemple de fi lm isto- tându-le numai la modul relativ și creând concepţia rico-biografi c se conţin în toate cinematografi ile lumii. subiectului destinat explorării cinematografi ce ca un În fi lmografi a autohtonă de fi cţiune şi-au găsit ansamblu de aspecte, cu un bogat și divers fond idea- locul fi lmele dedicate lui Serghei Lazo, Grigore Ko- tic. Extinzând aria de investigaţii, se apropie de subiect tovski, Dimitrie Cantemir, acestea fi ind însă ideolo- relevând, prin limbajul cinematografi c, contextul tim- gizate până la refuz, ca și cele de nonfi cţiune despre pului în care a activat protagonistul, multiplele ade- așa-numiţii „revoluţionari” Pavel Tcacenko, Elena văruri, simfonii de sensuri provenite din literatură, Sârbu, Tamara Kruciok sau Iona Iakir, despre compo- istorie, fi losofi e, estetică și din alte domenii orientate zitorul Ștefan Neaga, academicianul Lev Tarasevici ș.a. spre o deschidere largă, spre o cuprindere aprofundată Pe lângă ideologizarea excesivă, aceste fi lme conțineau a subiectului abordat. diverse stereotipuri în modurile de expresie pe toate În mod fi resc, o monografi e, pe lângă cunoștinţe- componentele sale. le în materia respectivă, necesită o viziune analitică, Pe fundalul fi lmelor respective, Anatol Codru, în- logică, pragmatism, spirit de inducţie și deducţie etc. zestrat cu o profundă viziune poetică și cu un pronun- Oricât ar fi de paradoxal, dar în majoritatea cazurilor ţat spirit analitic, apare ca un răzvrătit. Mai întâi, prin cineastul Anatol Codru a izbutit graţie poetului Anatol alegerea protagoniștilor – personalități de mare valoa- Codru, venind în fi lm prin poezie, printr-o profun- re spirituală din domeniul artei și literaturii naţionale, dă viziune metaforică. Atitudinea sa despre corelaţia

AKADEMOS 2/2018| 151 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

fi lm-poezie Anatol Codru și-a expus-o în același in- să elucideze într-un mod poetic problemele spirituale terviu TV. „...Documentarul, fi ind materia concretă a sau existenţiale, adâncurile fenomenelor analizate, să unui fapt de viaţă, nu poate fi conceput în afara cate- lumineze labirinturile lumii interioare a protagoniș- goriei estetice, în afara imaginii artistice (...), în afara tilor săi din fi lmele Dimitrie Cantemir, Eminescu, Ion discursului poetic și al concepţiei fi gurative (...), care Creangă, Vasile Alecsandri, Alexandru Plămădeală, ţine nu numai de conţinut, dar și de forma, și de plas- Arhitectul Şciusev, Balada prietenului meu. Acest ciclu tica expunerii realităţii. De fapt, același lucru l-aș pu- remarcabil de fi lme, dedicat înaintașilor culturii noas- tea rosti și despre poezie... poezia într-o operă de artă tre naţionale, constituie fi lmografi a de bază a creaţiei și, în special, într-un fi lm documentar, e un produs de cinematografi ce codriene. Anume în aceste fi lme Ana- conștiinţă al adâncurilor. Poezia e fuziunea lirică a unei tol Codru practică o abordare complexă a subiectului, energii de sufl et, acumulate pe seama unor trăiri in- plasând organic protagonistul în contextul timpului, tense a evenimentelor concrete. În literatură și în fi lme face ca cele mai semnifi cative evenimente să treacă poezia are aceeași grupă de sânge: elocinţa gândirii în prin destinul acestuia, urmărind repercusiunile im- imagini...”. În fi lmele sale substanţa poetică fi erbe până pactului cu realitatea și elucidând propria atitudine a atinge gradul de obsesie, iar metaforele par integrate eroului faţă de problemele societăţii respective. Astfel într-un sistem de conexiuni în care mereu se coagu- se desfășoară un proces de dramatizare a realităţii – lează și se topesc, se dezagreghează în multiple sensuri. act difi cil de obţinut cu mijloacele și procedeele fi lmu- Or, cum s-a exprimat inspirat poetul Anatol Cio- lui de nonfi cțiune, dar foarte efi cient în plan emotiv și canu, „Anatol Codru, cineastul, pășește alături de ce- artistic. După o anumită experienţă în acest domeniu lălalt, Anatol Codru, poetul, ambii purtând pe trup regizorul Anatol Codru va menţiona în același inter- veșmintele de inspirată metaforă, dublându-se reci- viu TV că „documentarul nu reproduce copia realită- proc, căutând luminișurile cele tainice ale expresiei ţii, ci anticipează problema unui fapt autentic de via- care să mângâie ochii, să înalţe sufl etul și să ne pună ţă, având ca sursă de afi rmare argumentarea artistică pe gânduri”. [3, p. 148]. a problemei abordate. A concepe documentarul sub Stilul, ritmul fi lmului este dictat de „temperamen- auspiciile constatării fotografi ce e ca și cum a-i gră- tul”, de constituţia creaţiei și activităţii protagonistului, bi procesul descompunerii materiei într-un organism dar și de particularităţile epocii, a contextului, a per- sănătos. Filmul de nonfi cțiune, ca orice operă de artă, ceperii evenimentelor de către protagonist. Regizorul cere de la autori un sufl u de viaţă trăită autentic, emo- este activ, dinamic într-o imagine dominată de tensi- tiv, poetic”. Dacă viziunea poetică a devenit un princi- unea amplifi cată de el însuși prin montaj, prin accente piu artistic al gândirii, atunci și acea abordare comple- în coloana sonoră. Un montaj sacadat, de exemplu, xă a subiectului e trecută prin fi liera poeticului, prin susţinut de o partitură muzicală ritmată aplică regizo- atitudinea refl exivă a cineastului Anatol Codru faţă rul A. Codru la fi lmul Arhitectul Şciusev, prezentând de obiectivele investigate – fapt ce determină fl exibi- protagonistul prin cronică cinematografi că a timpu- litatea pronunţată a apartenenţei genuistice a fi lmelor lui la edifi carea mausoleului lui Lenin pe care-l pro- nominalizate mai sus. iectase sau la reconstrucţia Chișinăului în primii ani Atare lucrări nu pot fi strict categorisite drept fi l- postbelici. me-monografi i și nici istorico-biografi ce, fi ecare din- Un stil baladesc cu aluzii la mitul personal utilizea- tre ele integrând şi calităţi estetice specifi ce fi lmului- ză A. Codru la realizarea fi lmului Balada prietenului eseu, spre exemplu, sau poemului cinematografi c. Și meu, un omagiu tulburător dedicat tânărului cineast, invers. Totuși, fi ecare lucrare își păstrează caracteris- Petru Ungureanu, trecut la cele veșnice (după un grav ticile estetice de bază ale speciei respective de fi lm de accident) în fl oarea vârstei, abia pornit spre lumea nonfi cțiune. Filmul Dimitrie Cantemir, de exemplu, frumosului. Dimensiunea baladescului se sesizează este o minimonografi e cu trăsături ale fi lmului eseu ușor în toate componentele fi lmului: imagine, coloană și ale celui istorico-biografi c. Lungmetrajele Eminescu sonoră (partitură muzicală), comentariul literar. și Ion Creangă atestă particularităţi estetice ale fi lmu- Această importantă diferenţiere de stiluri ale fi l- lui-monografi e cu pronunţate abateri eseistice, ceea melor istorico-biografi ce îl face pe criticul Mihai Cim- ce în opţiunea esteticianului francez Élie Faure, căreia poi să afi rme cu mult temei: „Anatol Codru e dinamic, subscriem, înseamnă „un gen netributar canoanelor, spectral, eruptiv, înverșunat și totodată molcom, bala- deţinând o libertate de mișcare a ideilor și a expresiei desc. Cântecul de leagăn și fuga Bahică fac casă bună care se apropie de cea a metaforei, opţiune cu rezultate în creaţia sa poetică și cinematografi că” [4, p. 145]. strălucite în planul stilisticii” [5, p. 8]. Metafora și simbolurile plăsmuite sau „rupte” din Calităţile estetice de fi lme-eseu caracterizează realitate și exprimate prin limbaj cinematografi c vin peliculele Alexandru Plămădeală, Eu, Nicolai Costen-

152 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE co (cu o serie de accente ale esteticii fi lmului istori- că aprofundează ideea, dar și o sugerează, pornind de co-biografi c) și Balada prietenului meu (dominat de la ea, poţi constitui un întreg univers artistic. Dar me- o stilistică și o stare baladescă). Arhitectul Şciusev e taforele trebuie să graviteze precis în jurul nucleului un fi lm istorico-biografi c, unde activitatea protago- real, luat direct din viaţă. Ca măsură etică, metafora nistului e profund plasată în contextul tumultuos al exprimă atitudinea cineastului faţă de erou. Ea e o timpului, intercalându-se printr-un montaj dinamic condiţie de conștiinţă a artistului. Dacă nu participă la imaginea Omului, Timpului și Creaţiei. Iar peliculele acţiune, nu intervine, nu manifestă o atitudine perso- Vasile Alecsandri posedă toate calităţile unui fi lm ex- nală faţă de temă și erou, documentaristul se condam- perimental. nă la eșec. Documentarul, fi ind materia concretă, nu Reiterăm: sufl ul nou pe care l-au adus aceste fi lme poate fi conceput în afara imaginii artistice, pentru că, în contextul documentarului autohton se datorează în fi ne, documentarul ţine de idee, iar ideea se mate- valenţei poetice și unei viziuni originale asupra ero- rializează datorită unei anumite viziuni artistice” [6]. ului. Cineastul evidenţiază și propria poziţie faţă de Acesta este și crezul poetului regizor Anatol Co- evenimentele și problemele majore ale timpului, care, dru. În fi lmul Alexandru Plămădeală el a căutat ele- ignorând conștient cronologia evenimentelor și a fap- mentele de limbaj cinematografi c ce ar exprima mai telor, creează condiţii optime pentru dezlănţuirea unei profund esenţa operei remarcabilului sculptor, a că- reacţii în lanţ de metafore, evidenţiind mai profund rui viaţă a fost ea însăși o metaforă. Monologul soţiei esenţele. Deși fi lmele istorico-biografi ce, prin natura sculptorului este însoțit de semnele timpurilor: oame- lor exclud poeticul, lăsând mai mult spaţiu materiei nii de zăpadă, crucifi xul asemănător cu ţăranii noştri, cognitive, regizorul creează prin montaj, comentariu nudul ce mai pozează, parcă, şi astăzi în aşteptarea și muzică un context poetic pentru informaţia proza- artistului, mâinile care frământă lutul şi alte detalii ică și amorfă (clădiri, monumente, manuscrise, cărţi convenţionale creează o atmosferă de mister, face să se vechi, materiale iconografi ce), facilitând astfel proce- simtă însuși actul creaţiei propriu-zise, apropiindu-ne sul de asimilare al întregului fi lm, dedicat, spre exem- de lumea în care a trăit și a creat marele artist Ale- plu, destinului dramatic al ilustrului domnitor și mare xandru Plămădeală. Regizorul focalizează cu o deo- iluminist al Moldovei Dimitrie Cantemir. Și în acest sebită subtilitate componentele principale ale fi lmului fi lm, ca și în Alexandru Plămădeală, Arhitectul Şciusev, pentru a evoca geneza creaţiei, conceperea celebrelor Balada prietenului meu, metaforele și simbolurile din sculpturi Ştefan cel Mare, B. P. Hasdeu, Alexe Matee- imagine nu se suprapun pleonastic cu cele din coloana vici, Muncitorul, Disperare ș. a. sonoră, nu se exclud una pe alta, ca în fi lmele altor ci- Procedeele poetice distincte caracterizează fi lmul neaști. Aici metaforele se menţin la aceeași altitudine Balada prietenului meu, acesta transformându-se în- de refl ecţie în întregul fi lm. În cazul unei respectări fi - tr-o metaforă a durerii, un omagiu tulburător adus dele a cronologiei ritmul naraţiunii cinematografi ce ar artistului nerealizat, prietenului nostru – regizorul fi fost prea monoton, cu un montaj de secvenţe amorfe Petru Ungureanu. Într-un mod aparte se coagulează și material iconografi c lipsit de vibraţia interioară. De trăsăturile eroului cu însemnele vremii şi lucrările aceea, regizorul Anatol Codru recurge adesea la con- acestuia, lirismul tensionat-dramatic autentifi cate prin trapunct, la fragmentarea și amalgamarea timpului subtile fi guri de stil. devenit istorie, care, raportat fi ind la prezent, generea- Dat fi ind faptul că în centrul fi lmelor nominalizate ză un ritm, un puls nou, obţinut și prin montaj, căruia se afl ă drama unui destin (pentru a dezvălui tensiu- regizorul îi acordă un caracter asociativ. Anume mon- nea acestei drame regizorul recurge la unele recon- tajul îi permite să fuzioneze imaginile ce condiţionea- stituiri, dar tot prin mijloacele și procedeele fi lmului ză metafora acelui tertium quid (un al treilea ceva), documentar), ele pot fi numite docudrame, în care, obţinut prin „juxtapuneri” imprevizibile de imagini Nașterea, Dragostea, Moartea sunt tratate nu ca no- fi lmice, aidoma combinărilor de cuvinte în poezie. ţiuni abstracte, declarate pur și simplu în naraţiunea Echivalentele cinematografi ce ale metaforei și fi lmică, ci ca niște stări interioare grave, de o fatalitate simbolurilor caracteristice creaţiei sculptorului lumi- imanentă în destinul protagonistului. Regizorul re- nează adâncurile, ne întorc la izvoarele creaţiei pentru curge la confruntarea protagonistului cu ce a avut mai a-i percepe crezul lui artistic și civic, a-i cuprinde zbo- scump pe lume: cartea, natura (Dimitrie Cantemir), rul și căderile. E vorba astfel nu de un cult al metaforei, fi lmul (Balada prietenului meu), obţinând un conţinut pentru care era învinuit regizorul la timpul respectiv, simbolic sau metaforic impresionant… Poezia morţii ci de o modalitate poetică de a vedea și a reconstitui se întâlnește cu poezia sublimului. Evenimentul con- realitatea, fi indcă, după cum menţiona însuși regizo- cret se substituie prin metaforă, evidenţiind esenţa – o rul „…metafora, atât în poezie, cât și în fi lm, nu numai formulă frecventă în fi lmele lui Anatol Codru.

AKADEMOS 2/2018| 153 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Drept exemplu poate servi și imaginea Crucii – metaforice eminesciene. Dar chipul adevărat al lui Emi- simbol al unui destin uman concret, plasată în fi lmul nescu transpare, până la urmă, din textul autorului, din Eu, Nicolai Costenco, dedicat destinului dramatic al cuvinte sau din ineditele lor îngemănări și conjugări. scriitorului Nicolai Costenco, care a fost deportat în Este și cazul mai multor fi lme ale cineaștilor români – „Siberii de gheaţă”, trecând prin groaznice calvaruri Eminescu (regia Jean Petrovici), Manuscrise eminesciene și supravieţuind gratie gândului că avea de spus lumii (regie Alexandru Sârbu), Dacă treci râul Selenei (regi- ceva frumos și esențial. Omul își duce Crucea – acest zor Paul Orza), Eminescu – trudă într-un cuvânt (regie simbol se extinde la proporţiile unei metafore arheti- Laurențiu Damian), Eminescu, Creangă, Veronica (regie pale, care a impus ritmul și atmosfera întregului dis- Octav Minar) ș. a. – dedicate genialului poet a cărui mă- curs cinematografi c. reţie și personalitate mi s-au părut mult prea superioa- Ca o continuare în mod crescendo al ciclului de re pentru orice încercare cinematografi că, gen fi lm de fi lme istorico-biografi ce se impun lungmetrajele Emi- fi cţiune sau de nonfi cţiune. Fiindcă a găsi echivalentul nescu (1991) și Ion Creangă (1999), ce constituie un fi lmic al poeziei sau al metaforei eminesciene e foarte capitol aparte în creaţia cineastului Anatol Codru. difi cil sau, poate, chiar imposibil. Opera eminesciană Obiectivele de investigaţii ale acestor fi lme sunt conţine stări „intraductibile” în alte limbaje artistice. foarte vaste: de la dramatica viaţă a Omului la descifra- După cum a menţionat esteticianul Petre Popescu Go- rea Operei celui care a fost și va rămâne Poetul naţio- gan, „adevăratul dar artistic nu-l copiază pe Eminescu, nal Mihai Eminescu; de la stările afective ale omului de ci creează, eminescianizează”. Există o „stare Eminescu”, creaţie la confi gurarea istoriei zbuciumate a neamului. o stare încă impenetrabilă pentru limbajul cinemato- Regizorul elucidează capacitatea lui Eminescu de grafi c. Filmul lui Anatol Codru nu este o excepție în a asimila valorile culturii universale și geniul său de a acest sens. Cu toate că a lucrat la el cu multă dăruire cânta dragostea cum nimeni n-a mai cântat-o până la și cu mare dragoste, Eminescu a rămas în mare parte el și după dânsul. Atari frumoase idealuri sunt opu- „intraductibil” în limbajul său cinematografi c, prover- se condiţiilor existenţiale ale artistului și atacurilor biala metaforă codriană a cedat, prevalând materialul de desconsiderare a acestuia din partea epigonilor și factologic într-o expunere verbală, cognitiv-didactică, mediocrităţilor timpului. Mesajul se cristalizează în exagerată ca volum. Justifi carea regizorului, de altfel, structurile fi lmului, care prin modalităţile sale audio- pare a fi plauzibilă: „…un principiu al artei fi lmului do- vizuale contribuie la elucidarea contextului sociocul- cumentar e respectarea gramaticii lui, care este însuși tural în care a activat poetul nepereche, dar și la valo- documentul, putinţa lui de a comunica cu lumea din rifi carea nemuritoarei opere eminesciene. perspectiva istoriei. Eu mă bizui pe aceste principii și pe Filmul încearcă să evoce miraculoasa geneză a aceste valenţe ale documentului, precum și pe emoţiile universului poetic eminescian. Sensibilitatea poetică derivate din puterea cognitivă a acestuia”. a autorului conferă rezonanţă echivalentelor audiovi- Neomogen sub aspect stilistic și modest ca ţinu- zuale ale imaginilor eminesciene. Regizorul e mereu tă poetică, fi lmul rămâne a fi primul lungmetraj și cel în căutarea semnifi caţiilor fenomenelor, a esenţei con- mai documentat fi lm dedicat lui Eminescu în cinema- textului ce a favorizat condiţiile de cristalizare a unei tografi a autohtonă. Criticul și istoricul literar Th eodor opere geniale. Codreanu l-a califi cat drept o „...peliculă remarcabi- Reprezentarea cinematografi că a comentariului li- lă care are calitatea de căpătâi de a nu fi romanţioasă, terar cu multiple trimiteri la cei mai distinși eminesco- ceea ce e incredibil când e vorba de Eminescu, banali- logi păstrează un caracter amplu și analitic. Gândirea zat și ucis de cineaști, reporteri, recitatori și actori prin modernă îşi găseşte rezonanţă în opera eminesciană, sentimentalism de prost gust, spre satisfacţia ultimilor formând o simbioză ce conferă profunzime şi luciditate săi denigratori” [7, p. 31]. problematicii şi motivelor venite de la originile creaţiei Primul lungmetraj despre viaţa și opera lui Ion marelui poet. Creangă aparţine tot cineastului A. Codru. Până la O deosebită atenţie regizorul a acordat obiectelor el, marele povestitor humuleștean apărea în fi lme de și locurilor ce ţin de eroul fi lmului. Spectatorul perce- nonfi cţiune oarecum într-un mod simplist, accentu- pe acea alură atinsă de geniu din jurul manuscriselor, ându-se originile sale ţărăneşti, motivele de inspiraţie cărţilor, revistelor și scrisorilor. Îl însoţește pe „magul folclorică a operei sale, caracterul său jovial. Aceste călător” la drumurile sale spre Iași, Ipotești, Odessa, caracteristici transpar și în fi lmul Ion Creangă în regia Cernăuţi, Viena și Berlin. lui Anatol Codru, ele fi ind completate cu alte trăsă- Pe alocuri se simte străduinţa regizorului de a turi, pentru a prezenta un chip cât mai integru al ma- compune imaginea fi lmică la modul sugestiv, încer- relui povestitor: o personalitate complexă, un „Homer când astfel să se apropie măcar aluziv de construcţiile al nostru”, un scriitor de o mare intuiţie artistică și o

154 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE inteligenţă marcantă, un mare cunoscător al eposului BIBLIOGRAFIE balcanic popular și al mitologiei neamului românesc. Acestea au făcut-o pe fi lmologul A.-M. Plămădeală 1. Cimpoi M. Po(i)etica lui Anatol Codru. În: Ana- tol Codru. Mitul personal. Chișinău: Editura Pro Libra, să remarce: „Chipul lui Ion Creangă se dezvăluie pe 2016. ecran într-o dimensiune calitativ nouă, diferită de 2. Roșca T. Anatol Codru: structura brâncușiană a li- cea în care se autoconștientizează autorul. Și această rismului. În: Anatol Codru. Mitul personal. Chișinău: Pro nobilă modestie, animată de sentimentul de admira- Libra, 2016. ţie și veneraţie faţă de prototipul său persistă în fi lm. 3. Ciocanu A. Metafora. În: Anatol Codru. Mitul perso- De fapt, eroul liric al fi lmului este un alter ego ideal nal. Chișinău: Editura Pro Libra, 2016. al autorului, prin intermediul căruia el parcurge toate 4. Cimpoi M. Un poet al ecranului. În: Anatol Codru. revelaţiile și deziluziile, culmile și hăurile în cosmosul Mitul personal. Chișinău: Editura Pro Libra, 2016. creaţiei” [8]. Regizorul ni-l prezintă pe veselul Crean- 5. Faure Élie. Funcţia cinematografului. București: Me- gă într-o ipostază mai puţin cunoscută: deziluzionat, ridiane, 1971. frământat de dramatice probleme existenţiale, respins 6. Codru A. Să-i prindem la piept omului de acţiune de clerul care pe atunci era o forţă impunătoare în so- trandafi rul atitudinii noastre. Interviu de Alexandru Gro- mov în: Tinerimea Moldovei, 6 septembrie 1981 cietate, răpus de pierderea prietenilor săi – Mihai Emi- 7. Codreanu Th . Anatol Codru sau poezia pietrei. În: nescu și Veronica Micle. Anatol Codru. Mitul personal. Chișinău: Editura Pro Libra, Prin intermediul limbajului fi lmic autorul se sin- 2016. cronizează cu Vasile Lovinescu – unul dintre marii 8. Plămădeală A.-M. Un fi lm despre Ion Creangă–între exegeţi ai operei crengiene, în ideea că „paradigmele mister și revelaţie. În: Literatura și arta, 14 iunie 2001. stelare ale basmelor se refl ectă în rădăcinile lor, ca un 9. Lovinescu V. Creangă și Creanga de aur. București: fel de oglindire inversă” [9, p. 8]. Totuși, și în acest fi lm Editura Cartea Românească, 1989. autorul acordă mai mult spaţiu Amintirilor din copilă- 10. Bătrânu N. Tăinuitele luminișuri ale metaforei. În: rie. În viziunea regizorului, protagonistul său anume Anatol Codru. Mitul personal. Chișinău: Pro Libra, 2016. aici se contopeşte cu propria sa operă, tânguind în felul său irepetabil după paradisul pierdut. Şi în fi lmul Ion Creangă, ca și în fi lmul Eminescu, regizorul Anatol Codru s-a confruntat cu dilemă dintre didactic și poetic. Filmele rămân oricum un produs al acestei dileme, până la urmă ele adoptând formula unor fi lme-monografi i poetice. Rolul important pe care l-au avut și îl au protago- niștii acestor fi lme la prosperarea spirituală a neamului i se atribuie într-o anumită măsură și cineastului Anatol Codru, care a contribuit la valorifi carea operei acestora, la conservarea imaginii lor pentru viitor. Publicistul și criticul de artă Nicolae Bătrânu avea să menționeze în acest sens importanţa cognitivă și in- structivă a documentarelor lui Anatol Codru, „mesajul lor de idei, forţa poetică, expresivă a secvenţelor din ele, măiestria artistică și înaltul profesionalism ce l-a caracterizează plenar” [10, p. 107]. Astfel, cineastul Anatol Codru s-a afi rmat drept cel mai important regizor de fi lme istorico-biografi ce din cinematografi a naţională, reușind să inter- fereze și să combine cu succes limbajul poetic cu cel cinematografi c, recurgând la experienţe curajoase. A îmbogăţit fi lmul istorico-biografi c cu noi formule cinematografi ce, cu imprevizibile construcţii metaforice și simbolice, cu frecvente apelări la arhetipurile ancestrale – toate împreună conferind discursului său cinematografi c originalitate și profunzime, precum și Ion Moraru. Datini străbune. Masca 1, o perspectivă spre noi cercetări. tehnică mixtă, 38×26 cm, 2005.

AKADEMOS 2/2018| 155 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE ION MORARU ŞI CROMATICILE SALE DIN MOLDOVA ŞI SUA

Doctor habilitat în studiul artelor Tudor STAVILĂ Institutul Patrimoniului Cultural

ION MORARU AND HIS CHROMATIQUES FROM MOLDOVA AND USA Summary. Painter, drawer, book illustrator and master of watercolor. He was born on 22 April 1950, in Dingeni, Ocnita District. In 1977, he graduated from the Chisinau-based Alexandru Plămădeală Fine Arts College. In 1985, he graduated from the Polygraphic Institute from Moscow, Russia. Since 1977, he has been par- ticipating in various representative exhibitions in Moldova and abroad. He is a member of the Union of Artists of the Republic of Moldova, member of AIAP UNESCO (Paris), Master in Arts, member of the New York Watercolour Society, USA. Ion Moraru has illustrated over 50 books for children and adults. In 2001, Ion Moraru and his family got the statute of permanent resident of USA, section Per- sonality with Extraordinary Ability and got established in New York. He has orga- nized more personal exhibitions in New York, Miami, and Washington DC. He has been awarded the Silver Medal for innovation in the watercolour tech- nique and Diploma of Honour awarded by the Arts Academy in Brussels, Belgium. The works of painter Ion Moraru have been included in the state, museum and private collections in Moldova, Romania, Turkey, Bulgaria, Hungary, USA, Belgium, China, France, Germany, Israel. Keywords: painter, watercolor, portrait, landscape, static nature, Moldova, USA.

Rezumat. Pictor, grafi cian, ilustrator de carte, maestru al acuarelei. S-a născut la 22 aprilie 1950 în comuna Dângeni, Ocniţa. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice „A. Plămădeală” din Chișinău. În 1985 susţine licenţa la Institutul Poligra- fi c din Moscova, Rusia. Din 1977 participă la cele mai reprezentative expoziţii din Moldova și din străinătate. Maestru în Arte, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, al AIAP ( UNESCO, Paris) și al Societăţii Acuareliștilor din New York, SUA, Ion Moraru a ilustrat circa 50 de cărţi pentru copii și maturi. În 2001 pictorul și familia sa devin rezidenţi permanenţi ai SUA, categoria „Personalitate cu talent de excepţie”, cu reședinţă în New York. A vernisat mai multe expoziţii personale în New York, Miami și Washington. A fost distins cu Me- dalia de argint pentru inovație în tehnica acuarelei și Diploma de Onoare de către Academia de Arte din Bruxelles, Belgia. Operele sale se afl ă în colecţiile publice și private din R. Moldova, România, Turcia, Bulgaria, Ungaria, SUA, Belgia, China, Franța, Germania, Israel etc. Cuvinte-cheie: pictor, acuarelă, portret, peisaj, natură statică, Moldova, SUA.

Recent, în aprilie anul curent, la Centrul Expo- Impresionantă a fost nu doar vigoarea talentului ziţional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor demonstrată a câta oară de Ion Moraru, ci și analogia Plastici, s-a deschis expoziţia personală a pictorului pe care a suscitat-o cu viața artistică a Basarabiei in- Ion Moraru, sala fi ind arhiplină de admiratorii creaţi- terbelice. Atunci, ca semn al prețuirii talentului lor, s-a ei sale. Protagonistul expoziției a revenit astfel fulmi- derulat excepționalul fenomen al reședinţelor pictori- nant în patrie, după 15 ani de trai în New York, unde lor basarabeni în ţările europene și americane, unde, s-a stabilit, în 2001, împreună cu familia, cu statut de după Școala de Belle-Arte din Chișinău, ei aveau să-și rezident în SUA, categoria „Personalitate cu talent de continue studiile, devenind parte a proceselor cultura- excepție”. Ca să deschidem o paranteză: la vernisaj, dele din țările gazdă. Astfel că istoria artei franceze sau canul artelor plastice moldovenești, Eleonora Roma- germane e indispensabilă de creaţia lui Moissey Ko- nescu, l-a numit pe Ion Moraru „un model de artist gan, a Belgiei – de cea a Elisabethei Ivanovsky și a Idel pentru tânăra generație de pictori, el străduindu-se Ianchelevici, a Braziliei – de opera lui Samson Flexor, să ridice orice studiu la nivel de tablou. Și-a spus cu- exemple în acest sens fi ind numeroase. vântul în pictură și în Statele Unite ale Americii, la un O situaţie similară se atestă și astăzi (un „deja vu” înalt nivel profesionist”. contemporan). Climatul artistic de pe alte meridiane

156 |AKADEMOS 2/2018 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE se dovedește a fi favorabil plasticienilor care au de- acuarelelor mele este de a dărui optimism, lumină, cis să se afi lieze unei alte culturi și să locuiască în cea dragoste de viaţă și speranţă”. de-a doua lor patrie – Teodor Buzu în Cehia, Dumitru Calea peste ocean a fost precedată de afi rmarea sa Verdianu – în Austria, Iurie Platon, Valeriu Curtu și în România drept unul dintre exponenții emblema- Gheorghe Mardare – în Germania, Ala Rusu, Ștefan tici ai culturii basarabene contemporane. După cum Beiu și Alina Cocieru – în Franţa, Aurelia Nașcu – în avea să constate Negoiţă Lăptoiu în Enciclopedia artiș- SUA, exemplele fi ind continuate de artiștii noștri care tilor români contemporani (Editura „Arc”, București, activează astăzi în Italia, România sau Canada. Afi r- 1996), „…Împrejurări fericite l-au fi xat pe Ion Mora- marea lui Ion Moraru peste ocean este mai mult decât ru, în ultimii ani, într-un stimulativ și fertil contact relevantă în acest sens. cu realităţile geografi ce și spirituale ale ansamblului Născut la 20 aprilie 1950, în comuna Dângeni, românesc. Peregrinări și popasuri pe la vetre mănăs- Ocnița, viitorul pictor absolvește, în 1997, Colegiul de tirești, dialoguri și expoziţii personale în importante Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, centre de cultură din România, alături de participări iar în 1985 susţine licenţa la Institutul Poligrafi c din la prestigioase tabere de creaţie, precum cele de la Moscova. Calica-Tulcea, în contact cu mirifi ca lume a Deltei Maestru în Arte, membru al Uniunii Artisticilor Dunărene sau de la Călușeni, în inima podișului tran- Plastici din Republica Moldova, al Asociaţiei Interna- silvan, l-au familiarizat cu un climat în a cărui albie ţionale a Artiștilor Plastici UNESCO (Paris), al Asoci- s-a înserat armonic și profund, cu argumentele unor ației Acuareliștilor din New York, deținător al Medaliei modalităţi stilistice întemeiate pe sinceritate, prospe- de argint pentru inovație în tehnica acuarelei, precum ţime și forţă emotivă…”. și al Diplomei de Onoare, oferite de Academia de Arte Ion Moraru nu s-a detașat niciodată de baștină, din Bruxelles, sunt doar unele dintre menţiunile cu din contra, interesul pentru tot ce se întâmplă aici i care a fost remarcat pictorul. s-a sensibilizat și amplifi cat. Din New York, a urmă- Ion Moraru și-a reiterat în repetate rânduri prin- rit de-a lungul anilor cu deosebită implicare emotivă cipiile care stau la baza creaţiei sale, declarând ca sursă evoluția artelor plastice moldovenești, admirându-și de inspiraţie natura, amintirile din copilărie, oamenii colegii pentru tenacitatea de a face artă veritabilă în din preajmă, propria experiență a vieții. Impresiile lui condiții deloc propice. „Fiind în SUA, m-am convins sunt ca o paletă cu nuanțe dintre cele mai delicate, ali- o dată în plus că în Moldova avem pictori talentaţi, mentate din călătoriile prin țările și localitățile noi pe profesioniști, care asigură continuitatea în artă, in- care le traversează, renumitele muzee în care neapă- spirându-se din valorile noastre naţionale. Spre bu- rat poposește, întâlnirile cu colegii de breaslă. „Pentru curia iubitorilor de artă apar nume noi, cu viziuni mine pictura înseamnă însăși existenţa, iar mesajul originale și moderne”.

Ion Moraru. Peisaj cu palmieri, acuarelă, 40 × 53 cm, 2008.

AKADEMOS 2/2018| 157 STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE

Ion Moraru. Iarnă în galben, Ion Moraru. Culorile verii, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2006. acuarelă, 40 × 50 cm, 2015. Fiind familiarizat cu mai multe ambianţe artisti- lejul să cunoască autenticele dimensiuni spirituale ale ce, dar mai ales cu cele „moldo-americane”, artistul a poporului nostru. declarat în repetate rânduri că aceste două spaţii cul- Creația lui Ion Moraru s-a bucurat de-a lungul ani- turale – SUA și Republica Moldova – sunt deosebit de lor de o analiză pertinentă din parte experților în ma- benefi ce creației sale. A revenit de fi ecare dată acasă terie de arte plastice de pe ambele maluri ale Prutului: pentru a-și potoli setea de tradiţiile strămoșești, dorul Negoiţă Lăptoiu și Ionuţ Anghelescu (Cluj-Napoca), de meleagul natal și de vechii prieteni. Pe continentul Valentin Ciucă și Radu Negru (Iași), Ion Carp-Fluie- american, a surprins splendorile naturii, imaginea oa- rici (Suceava), Lucian Strochi (Piatra Neamt), Lucia menilor și a urbelor moderne din aceeași perspectivă Purice, Tudor Zbârnea, Vasile Malaneţchi (Chișinău) a deschiderii sufl etești adusă de acasă. „Merg pe starea fi ind doar câteva nume care i-au prezentat operele în sufl etului meu” este afi rmația ce-l caracterizează de- cadrul expoziţiilor personale, punându-i în evidență plin. În consecință, se bucură că expoziţiile și eveni- valențele. mentele pe care le-a organizat contribuie la promova- Cu prilejul vernisajului din 2015 la Piatra Neamț, rea imaginii Republicii Moldova. În ideea că oamenii Lucian Strochi avea să-l caracterizeze pe Ion Moraru, de artă și sportivii sunt cei mai buni ambasadori ai drept un artist care posedă taina „inițierii” în sensul ţărilor de origine, consideră că prin cele peste 20 de cel mai profund al acestui cuvânt. „Artistul se supu- expoziţii desfășurate în SUA americanii au avut pri- ne naturii, convenţiile sunt în general respectate, deși,

Ion Moraru. Portret de fată, ulei, pânză, 50 × 60 cm, 2005.

158 |AKADEMOS 2/2018 Ion Moraru. Freamatul fl orilor, Ion Moraru. Mănăstirea Rudi, acuarelă, 34 × 45 cm, 2003. tehnica mixta, 50 × 60 cm, 2011. în fi ecare tablou, un nor, o rază, o ploaie, o ilumina- realizate pe parcursul a patru decenii, în portrete, pei- re, modifi că această relaţie directă, fi ltrând-o, poten- saje și naturi statice, în ilustrația de carte. ţând-o, scoţând-o din clișee previzibile. El evocă toate Cu un palmares expoziţional de excepţie, a fost cele patru anotimpuri, noaptea și ziua, dimineaţa și admirat de vizitatori la Cluj-Napoca (1993) și la Pa- seara, personajele (puţine), casele, turlele sunt anisto- latul Parlamentului din București (1996), la Bruxelles rice, adică eterne. Iluzia localizării e perfectă: se pot (1997) și Geneva (1998), la World Bank din Washing- recunoaște anume spaţii moldave, de pe Valea Bistriţei ton (2000), la New York (2002) și Miami (2005), aceste sau a Tarcăului, obcini și păduri bucovinene, melea- expoziții fi ind repere ale popularităţii și recunoașterii guri basarabene. În realitate, pictorul lucrează cu câte- meritelor sale. va elemente doar, dar esenţiale și eterne: casa, copacul, Un profesionist prolifi c și polivalent, a acordat cerul, apa, dealul, luna, biserica. Sunt (poate) șapte la dintotdeauna prioritate acuarelei ce domină anturajul număr, fi ecare element având rolul unei note muzica- expoziţiilor sale personale. O tehnică și un gen com- le, iar „șapte” nu trebuie uitat, e cifra iniţierii. Suntem plicat și complex inclusiv prin imposibilitatea de a invitaţi, așadar, la o iniţiere, la o intrare în decor ... pic- modifi ca straturile de culoare așternute deja pe hârtie, torul „ofi ciind” în tăcere, calm și expresiv”. spontaneitatea fi xării culorilor, imprevizibila/ previzi- Interesul artistului pentru tehnicile picturii și gra- bila lina lor explozie, acestea devenind mai opace după fi cii s-au manifestat din plin în acuarelele și uleiurile uscare sau după numeroasele variante ce pot fi aplicate

Ion Moraru. Muza, ulei, pânză, 40 × 55 cm, 2005.

AKADEMOS 2/2018| 159 NOUTĂŢI EDITORIALE

pe suportul hârtiei umede, uscate sau prin îmbinarea Fabule de Alexandru Donici – pentru Muzeul de Lite- ambelor tehnici. ratură din Chișinău, Prinţesa fl uture de Iulia Hasdeu – O sensibilitate coloristică aparte denotă acuarele- pentru Muzeul memorial din Câmpina, Iarna pe uliţă le din ciclurile consacrate: Cetatea Soroca, Peisaj liric de George Coșbuc – pentru Muzeul memorial din sa- moldovenesc, Cu drag de Moldova, Colinele Basarabiei, tul poetului, judeţul Bistriţa-Năsăud. Măști tradiționale, Ornament abstract sau ale peisaje- Calea de creaţie parcursă de pictor dovedește ca- lor incandescente din Florida și Miami. Aceste lucrări, lităţile unui excelent grafi cian, cu un limbaj plastic create într-o manieră spontană și consistentă, demon- individual și sigur, abordând, cu egală dezinvoltură strează virtuozitatea tehnicii și a manierei stilistice sin- și talent, toate tehnicile grafi cii, cultivând atât cari- gulare constituite de-a lungul timpului. Surprinzătoare catura, cât și stampa, cu un desen viguros și expre- este cromatica invadată de galben, roșu, verde și maro siv. Afl at în plină maturitate artistică, trăind într-un care persistă în Miracolul luminii, Rapsodie, Dor de mediu familial și familiar artistic (soţia, Tamara, e Basarabia sau în jocul de nuanțe mai reci, cu gri și al- regizor de teatru și doctor în estetică, iar fi ul, Adrian, bastru, din lucrările intitulate Primăvară, Motiv Etern, este și el un pictor afi rmat), Ion Moraru își realizează Impresii din Delta Dunării și multe altele. visul creatorului, indiferent în ce regiune geografi că Mai puţin cunoscute sunt ilustraţiile de carte ale lui s-ar afl a. Ion Moraru. Cele peste 50 de ediţii realizate de pictor Cu opere în colecţii publice și private din Repu- reprezintă o pagină aparte în activitatea sa. Ilustraţiile blica Moldova, România, Turcia, Bulgaria, Ungaria, la cărțile lui Alexandru Donici, Petre Ispirescu, Iulia SUA, Belgia, China, Franța, Germania și Israel, parti- Hasdeu, la Domnia Arnăutului de Alexandru Hâjdeu, cipând anual, din 1976, la expoziţiile republicane de la Tatăl lui Guguţă când era mic de Spiridon Vangheli, Chișinău și din 1987, la cele internaţionale (Moscova, Mugurașii mugurei de Tudor Palladi, de rând cu nudu- Leipzig etc.), având din 1990 expoziţii și în România rile, chipurile de ţărani, elegantele lucrări în acvaforte, (Iași, București, Câmpina, la Piatra Neamţ), acuarelis- contribuie decisiv la înţelegerea plenară a valorii sale tul Ion Moraru este astăzi un nume reprezentativ al artistice. Multe dintre ilustraţiile sale originale au fost artelor contemporane românești. Imaginile pe care le achiziţionate pentru colecţii muzeale, precum cele la plăsmuiește ne salvează în timp identitatea spirituală.

Ion Moraru. Fata din Florida, ulei, pânză, 53 × 40 cm, 2005.

160 |AKADEMOS 2/2018 IN MEMORIAM

SAVANTUL CARE A ATINS CULMILE ȘTIINȚEI FOLCLORISTICE

Doctor în fi lologie Mariana COCIERU Institutul de Filologie

Ilustrul etnolog Victor Gațac s-a născut la 2 iunie 1933 în familia lui Mihail și Olga Gațac din nordul Moldovei, stabiliți cu traiul în orășelul Lipcani, jud. Hotin (azi în rn. Briceni), localitate cu valoroase tra- diții etnofolclorice, atestată documentar la 17 iunie 1429, pe vremea domniei lui Alexandru Vodă cel Bun. Studiile primare (clasa I-a – școală ucraineană; clasele a II-a–a IV-a – școală românească) și secundare le-a urmat în localitatea de baștină, absolvind Școala medie nr. 1 cu predare în limba rusă în 1950, cu diplomă de excelență. Exponent al generației copiilor basarabeni care au simțit pe viu consecințele dramatice ale războiului, a cunoscut și greutățile perioadei postbe- lice, și anii cumpliți ai foametei și ai totalitarismului Membru corespondent al AȘ a Federației Ruse, opresiv. A fost un copil sârguincios, pasionat de lectu- membru de onoare al AȘM ră și setos de cunoștințe. Victor GAȚAC În 1950 vine la Chișinău, susține examenele de (02.06.1933 – 20.02.2014) admitere la Facultatea de Filologie a Universității de etc. [3]. În anul absolvirii universității debutează și în Stat din capitală, pe care a absolvit-o în 1955 cu ca- calitate de raportor la o conferință a tinerilor cercetă- lifi cativul eminent. Atât colegii de facultate: Nicolae tori fi lologi în or. Odessa. Raievschi, Ion Șpac, Vladimir Beșleagă, Claudia Po- După fi nalizarea studiilor superioare Victor Ga- lercă, Olga Amariei, Gheorghe Suruc, cât și profeso- țac este admis la doctorat (aspirantură, pe atunci) la rii universitari: Vasile Coroban, Nicolae Corlăteanu, Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Petru Mezențev, Tatiana Vasilieva ș. a., au intuit în Academiei de Științe din Moscova. În calitate de con- tânărul student Victor Gațac germenele unui remar- ducători științifi ci la teza de doctorat i-a avut pe con- cabil fi lolog, pasionat deopotrivă de cercetarea diver- sacrații savanți ruși Vladimir I. Cicerov și Dmitri E. selor subiecte ce țin de literatură, lingvistică și cultură Mihalici. Alături i-au fost și alți eminenți oameni de tradițională. Peste câțiva ani acad. Nicolae Corlăteanu știință, cum ar fi : Piotr Bogatâriov, Vladimir Propp, avea să recunoască cu aleasă considerație într-un au- Chiril Cistov, Victor Jirmunski, Boris Putilov. Grație tograf destinat discipolului său: „Mă mândresc mult, sprijinului acestor minți luminate ale etnologiei ruse ca prim îndrumător științifi c al fostului meu student la și a studiilor acestora, tânărul aspirant s-a cizelat ca Universitatea de Stat din Chișinău, Victor Gațac, care om de știință, aducând o contribuție substanțială la tinde și în mare parte a atins culmile științei folcloris- cercetarea poeticii cântecelor epice, considerând-o tice nu numai din sud-estul Europei, ci și din lumea fundamentală pentru investigarea comparativ-isto- întreagă. Cărțile pe care le-a publicat fac față celor mai rică a eposului folcloric haiducesc. Sub conducerea moderne concepții ale folcloristicii mondiale”. lui Vladimir I. Cicerov deprinde metodologia cerce- Fiind student în anul al III-lea, debutează la zia- tărilor de teren: principiile de colectare/înregistrare a rul „Молодёжь Mолдавии” cu articolul Уникальная creațiilor etnofolclorice, descifrarea/pașaportizarea și книга cu referire la Cazania lui Varlaam, articol pri- conservarea acestora, studierea și valorifi carea folclo- lejuit de consemnarea a 310 ani de la editarea pri- rului în corespundere cu noile tendințe științifi ce ale mei cărți românești [1]. În anul următor publică în etnologiei moderne europene. „Советская Молдавия” [2] și-n ziarul Universității După trei ani de studii de doctorat, în 1958, revine de Stat „Сталинец” câteva articole despre scriitorii la Chișinău și este angajat în funcție de cercetător ști- Vasile Alecsandri, Mihail Koțiubinski, Andrei Lupan ințifi c la Sectorul de Folclor al proaspătului Institut de

AKADEMOS 2/2018| 161 IN MEMORIAM

Limbă și Literatură al Filialei Moldovenești a Acade- „A. M. Gorki”, ca mai apoi, în 1966, să fi e desemnat șef miei de Științe a Uniunii Sovietice. În 1959 prelucrează al Sectorului de Studiere a Creației Populare la același literar și publică la Editura „Детгиз” din Moscova pri- institut, funcție pe care o va deține până în anul 2012. ma culegere de povești populare din Basarabia, alcă- În 1976, obține titlul de doctor habilitat în fi lologie cu tuită de Gr. Botezatu, destinată generației în creștere, teza Восточнороманский героический (войницкий) pentru care semnează și un studiu introductiv: Лейся, эпос (Eposul eroic (voinicesc) est-romanic), iar în свет, впереди, тьма, стелись позади: Молдавские anul 1989 – titlul științifi co-didactic de profesor uni- народные сказки. versitar. Din 1988 a activat în calitate de membru al Asemeni multor folcloriști consacrați, abordează colegiului de redacție al revistei „Известия РАН. o direcție importantă î+n activitatea de cercetător al Серия литературы и языка” (Buletinul Academiei creației populare, și anume, efectuarea campaniilor de Științe: Seria Literatură și Limbă), iar din 2000 este de teren. Se știe că în perioada postbelică folcloristi- redactor-șef al acestei publicații. ca basarabeană a cunoscut o revigorare considerabilă Omenia, ingeniozitatea și profesionalismul omu- în vederea consemnării materialelor etnofolclorice pe lui de știință Victor Gațac au fost apreciate de mulți teren pentru constituirea Arhivei de Folclor, inițial a colegi de breaslă, atât din Republica Moldova, cât și Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al Filialei din România, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Letonia, Fin- Moldovenești a Academiei de Științe a Uniunii Sovie- landa, Germania, Japonia, Ungaria etc. Evocatoare tice, iar din 1958 a Institutului de Limbă și Literatură. în acest sens sunt cele peste 300 de publicații (multe Alături de colegii de sector, Victor Gațac participă la dintre ele apărute în diverse țări și limbi), printre care culegerea și sistematizarea constituentelor de patri- câteva monografi i privind folclorul diferitelor popoare moniu cultural imaterial, pledând pentru o cercetare romanice, slave și al minorităților naționale din Sibe- științifi că echidistantă și argumentată cu probe veridi- ria și Extremul Orient: Восточнороманский герои- ce identifi cate pe teren. Referindu-se la prima întâlni- ческий эпос: исследование и тексты (Eposul eroic re cu Victor Gațac, conducător al echipei de cercetare, est-romanic: Studii și texte, 1967); Текстологическое Nicolae Băieșu sublinia un adevăr incontestabil care изучение эпоса (Studiul textologic al eposului, 1971, i-a marcat propriul destin științifi c: „Ne-am cunoscut în colaborare cu A. A. Petrosean); Фольклор и мол- cu mai bine de 50 de ani în urmă – în august 1960, давско-русско-украинские исторические связи (Fol- când eu, fi ind student, am participat la o cercetare clorul și relațiile istorice moldo-ruso-ucrainene, 1975); de teren în câteva sate din rn. Briceni. Conducătorul Фольклор: поэтическая система (Folclorul: sistemul echipei era tânărul folclorist V. Gațac, cu aspirantura poetic, 1977, în colaborare cu A. I. Balandin); Eposul făcută la Moscova. De la dumnealui am înțeles ce este eroic (1983); Фольклорное наследие народов СССР folclorul în sens larg, cum acesta trebuie cules și cerce- и современность (Moștenirea folclorică a popoarelor tat, cum se cuvine să fi e un folclorist adevărat. Atunci URSS și contemporaneitatea, 1984, în colaborare cu S. am decis să devin și eu folclorist. Datorită lui V. Gațac, S. Cibotaru); Устная эпическая традиция во време- în 1961, după absolvirea Universității, am fost primit ни: Историческое исследование поэтики (Tradiția la serviciu în cadrul Sectorului de Folclor al AȘM. Am orală epică în timp: Studiu istoric al poeticii), 1989; fost colegi timp de doi ani. Mi-a fost și mie conducă- Экспериментальная текстология фольклора (на tor științifi c la teza de doctor în fi lologie și consultant славянском и неславянском материале) (Textologia la cea de doctor habilitat. Totdeauna mi-a fost sprijin experimentală a folclorului: în baza materialului slav și ajutor în munca științifi că, dar și model în viața de și non-slav), 1998; în calitate de redactor: Типология toate zilele. Am rămas buni prieteni, deși de mult timp народного эпоса (Tipologia eposului popular), 1975; nu suntem împreună. Sunt mândru că am un aseme- Типология и взаимосвязи фольклора народов СССР: nea prieten și învățător” [4, p. 257-258]. În anul 1960, поэтика и стилистика (Tipologia și relațiile recipro- la Institutul „Maxim Gorki” din Moscova, Victor Ga- ce ale folclorului popoarelor URSS poetica și stilistica), țac susține teza de doctor în fi lologie, specialitatea fol- 1980; Фольклор: поэтика и традиция (Folclorul: po- cloristică: Молдавские и румынские эпические песни etica și tradiția), 1982; Фольклор: образ и поэтиче- о гайдуках и некоторые вопросы их соотношения ское слово в контексте (Folclorul: chipul și cuvântul с южнославянскими (Cântecele epice din Moldova și poetic în context), 1984; Фольклор: проблемы исто- România despre haiduci și unele aspecte ale relației lor ризма (Folclorul: problemele istorismului), 1988. cu slavii de sud). Împreună cu o echipă de folcloriști și etnografi a În 1962 părăsește Chișinăul, stabilindu-se cu tra- inițiat și a ghidat o serie de cercetări de teren în Româ- iul la Moscova. Inițial este angajat în calitate de cer- nia, Bulgaria, Iugoslavia, Macedonia, Ucraina, Rusia cetător științifi c la Institutul de Literatură Universală (Regiunea Iaroslavl, Regiunea Penza, Regiunea Volog-

162 |AKADEMOS 2/2018 IN MEMORIAM da, Republica Altai). Una dintre cele mai importante 1966), destinată cadrelor didactice, studenților ș. a. expediții etnofolclorice de teren a fost realizată cu o Au urmat câteva lucrări, realizate în colaborare sau în echipă de etnologi fi nlandezi în perioada 1997–1999 redacție: Folclor moldovenesc: Studii și materiale (Chi- în Gornâi Altai în vederea înregistrării și cercetării șinău, 1968); Studii și materiale de folclor (Chișinău, complexe a creațiilor epice ale remarcabilului povesti- 1971); Poezia populară moldovenească a obiceiurilor tor-kaichi Alexei Kalkin. de Anul Nou de Nicolae Băieșu (Chișinău, 1972); Po- A participat activ la pregătirea seriilor academi- etica liricii populare moldovenești (cântate) de Sergiu ce Фольклор народов СССР (Folclorul popoarelor Moraru (Chișinău, 1978), Estetica folclorului moldo- URSS), azi, Фольклор народов Европы и Азии (Fol- venesc (Chișinău, 1974), Relații moldo-ruso-ucraine- clorul popoarelor Europei și Asiei) și Эпос народов ne (Studii, materiale, bibliografi e) (Chișinău, 1981), СССР (Eposul popoarelor URSS), din 1992, Эпос Creația populară (Curs teoretic de folclor românesc din народов Евразии (Eposul popoarelor Eurasiei), mem- Basarabia, Transnistria și Bucovina) (Chișinău, 1991) bru al colegiului de redacție, începând cu anul 1971 și ș. a. numărând 26 de volume, ediții îngrijite sub egida Insti- Împreună cu folcloriștii din Basarabia a pus bazele tutului de Literatură Universală „A. M. Gorki”. editării corpusului de folclor în 16 volume – Creația Etnologului îi aparține ideea fondării corpusului populară moldovenească (1975–1983), unde semnea- de publicații Памятники фольклора народов Сиби- ză volumul Eposul eroic (Chișinău, 1983) și altele în ри и Дальнего Востока (Monumente ale folclorului calitate de membru al colegiului de redacție: Poezia popoarelor din Siberia și Orientul Îndepărtat), editat populară a obiceiurilor calendarice (1975) de Nicolae la ora actuală în 34 de volume, fi ind și adjunct al re- Băieșu; Poezia lirică populară (1975) de Ion Ciobanu; dactorului-șef. Corpusul academic, proiectat să apară Legende, tradiții și povestiri orale (1976) de Grigore în 60 de volume, cuprinde remarcabilele sub aspect Botezatu; Balada populară (1976) de Andrei Hâncu; artistic lucrări de creație populară orală. Această serie Povești fantastice (1976) de Grigore Botezatu; Cântece este o nouă ediție fundamentală a monumentelor fol- populare de dragoste (1977) de Efi m Junghietu; Stri- clorice, care nu are analogie în folcloristica rusească, gături, amintiri și scrisori versifi cate (1978) de Efi m cuprinzând creații în peste 30 de limbi. Fiecare volum Junghietu și Sergiu Moraru; Folclorul copiilor (1978) din serie este conceput ca un produs multimedia, care de Nicolae Băieșu; Snoave și anecdote (1979) de Vic- include un articol introductiv, texte în limba de origi- tor Cirimpei; Folclorul obiceiurilor de familie (1979) de ne, traduceri în rusă, comentarii și note la text și tra- Andrei Hâncu și Valentin Zelenciuc; Ghicitori (1980) ducere, un studiu muzicologic, notografi i ale melodi- de Sergiu Moraru; Povești nuvelistice (1980) de Grigo- ilor și comentarii la acestea, un disc de vinil 17,5 cm re Botezatu; Proverbe și zicători (1981) de Efi m Jun- (sau un DVD) cu probe sonore ale lucrărilor selectate. ghietu; Teatru popular (1981) de Gheorghe Spătaru și Publicația marchează o nouă etapă în studiul folcloru- Iulian Filip; Cântece revoluționare și sovietice (1982) de lui popoarelor indigene din Siberia. Editarea comple- Ion Ciobanu și Ion Buruiană. Lucrarea a fost apreciată xă a textelor din acest corpus reprezintă o bază reală în 1991 cu Premiul „Dacia” al Ministerului Culturii al a investigațiilor comparate în studiile de folcloristică, Republicii Moldova. Și realizarea celorlalte serii de fol- lingvistică, etnomuzicologie, precum și o sursă pentru clor: colecția edițiilor zonale și colecția pentru elevi și studierea tradițiilor creației orale a tuturor etniilor din studenți Mărgăritare (în 16 volume), se datorează con- Siberia și Orientul Îndepărtat. Corpusul a avut impact lucrării asidue a etnologului Victor Gațac cu colabora- deosebit asupra comunității academice, astfel că, în torii Sectorului de Folclor al Institutului de Filologie. anul 2002, pentru coordonare și implicare în realizarea E lesne de observat că preocupările științifi ce ale acestui proiect vast etnologului Victor Gațac și întregii savantului Victor Gațac vizează eposul popular ero- echipe editoriale i-a fost decernat Premiul de Stat în ic, cântecul popular istoric, poetica istorică, direcțiile domeniul științei și tehnologiei. esențiale/moderne ale folcloristicii experimentale, as- De remarcat e și contribuția savantului la dez- pectele generale ale textologiei complexe a folclorului voltarea științei despre folclor din Basarabia. Alături cu implicarea tehnologiilor multimedia, abordarea et- de colegii de la Chișinău a participat la elaborarea și nopoetică în studierea tipologiei folclorului, constan- editarea primelor lucrări de sinteză privind istoria fol- tele etnopoetice în creația orală a mai multor popoare, cloristicii, teoria și metodele de cercetare ale creației dinamica tradițiilor folclorice în timp, problemele tra- populare imateriale: Izvor veșnic viu (Chișinău, 1961), ducerii textelor folclorice în alte limbi etc. Schițe de folclor moldovenesc (Chișinău, 1965), succe- Pentru prima dată în folcloristica basarabeană et- date de o crestomație alcătuită din cele mai relevan- nologul Gațac a propus defi nirea și deosebirea concrete texte etnofolclorice Folclor moldovenesc (Chișinău, tă a trei specii folclorice ale cântecului bătrânesc: epo-

AKADEMOS 2/2018| 163 IN MEMORIAM

sul popular eroic, balada și cântecul folcloric istoric, manele lui Druță sunt și „refl ectări folclorice directe”: ca specii unice. Contribuția savantului e una conside- citări de cântece populare, descrieri de obiceiuri, utili- rabilă, deoarece și la ora actuală se observă neglijențe zări ale poveștilor populare. „Dar, scrie V. Gațac, toate din partea unor cercetători cu referire la defi nirea co- aceste elemente nu rămân doar material ilustrativ. Ele rectă a speciilor eposului popular. intră în mod organic în sistemul poetic al romanului și Dezvoltând conceptul de textologie complexă mul- i se supun acestuia. Altfel spus, ele nu mai sunt pur și timedia, etnologul recurge la metoda experimentului simplu un cântec sau o urătură de An Nou, ci o parte a folcloric pentru a pune într-o lumină nouă perceperea textului romanului” [5, p. 171]. gradului de variabilitate a unui tip, elementele lui con- Pornind de la aceste principii de interpretare a stante, necesare pentru elucidarea problemei fi xității constantelor etnofolclorice, V. Gațac extinde proble- unei variante. Insistând ceva mai mult asupra teoriei matizarea și funcționalitatea lor în noul context al li- originale propuse de etnolog, vom înțelege că iniția- teraturii: „Folclorul și literatura sunt ca și cum două torul perspectivei etnopoetice de studiere a tipologiei stări artistice diferite, dacă vreți – două substanțe este- folclorului e de părerea că există o serie de constante tice și două sisteme poetice diverse. Între ele există nu care se manifestă la diferite etape de evoluție a creației numai contacte, continuitate și reciprocitate, ci și opo- populare, fi ind comune și răspândite în folclorul mai ziții estetice și evolutive. Anume aici se afl ă una din multor popoare. Manifestarea constantelor etnopoe- principalele probleme istorico-teoretice ale corelației tice, potrivit autorului, se concentrează în parametrii literaturii cu creația populară” [5, p. 160]. stilistici și narativi ai produsului etnofolcloric sincretic: Una dintre problemele interacțiunii folclorico-li- text literar, muzică, coregrafi e, mimică/gestică, recu- terare care s-a afl at în atenția etnologului vizează con- zită specifi că ș. a. Aceste formule stereotipe și așa-nu- ceptualizarea noțiunii de folclorism. După cum men- mitele locuri comune alcătuiesc modelele verbalizate, ționează prof. Victor Gațac, conceptul dat, atât la noi, constituite la o etapă distinctă în evoluția procesului de cât și peste hotare, este utilizat pentru a denumi orice creare a literaturii populare, și care, în urma cristali- fel de formă netradițională de interpretare a creației zării, sunt transmise mai departe. Alături de modelele populare; având totuși rezerve față de adevărul celor concrete există modele abstracte, virtuale, cu rol de in- expuse, cercetătorul propune foarte întemeiat de a variantă, care se manifestă în fi ecare creație individual. raporta noțiunea de folclorism la prelucrarea artistică Modelele abstracte reprezintă prototipurile sau asistemică a tradițiilor folclorice de către scriitori, com- arhetipurile care în procesul de metaforizare obțin pozitori, artiști plastici, celelalte apelări la folclor fi ind uneori valoare de simbol. Fiecare produs folcloric este numite corespunzător: activitate artistică de amatori, caracterizat de anumite constante sau trăsături speci- tirajare industrială: „artizanat” [6, p. 13]. În acest sens, fi ce, însușite din mediul în care au fost create, având V. M. Gațac observa în mod justifi cat că investigarea și anumite semnifi cații și structurări artistice, dictate relațiilor literaturii cu folclorul aduce, de obicei, în de mentalitatea colectivității și funcția pe care o în- sfera de atenție a cercetătorilor contactele și legături- deplinește. Varianta unui fapt folcloric preia o struc- le nemijlocite – folosirea de către scriitor a imaginilor tură constituită din teme, subiecte, motive, mijloace și subiectelor folclorice, asimilarea unor modalități expresive, între care există o corelare. Constantele re- poetice etc. „Importanța unor astfel de factori este in- spective, având o existență parțial independentă, pot contestabilă, afi rma folcloristul, ceea ce înseamnă că fi interpretate, din perspectiva apartenenței unui „cod investigarea lor pe orizontală și verticală este necesa- folcloric”, drept semne cu sensuri relativ determinate. ră. <...> Dacă nu vom merge mai departe, fenomenul Această interdependență consensuală dintre structură riscă să fi e tratat unilateral: există sau nu există folclo- și constante este dictată de tradiție, dar poate permite rism, e «bine» sau e «rău», atunci când există sau nu și transformări generate de improvizația colportoru- există”, astfel, literatura poate fi corelată cu folclorul nu lui. Prin aceasta se explică principiul varierii creațiilor numai în baza faptului că asimilează cutare sau cutare folclorice. Particularitatea respectivă demonstrează că elemente concrete ale acestuia. Ea, literatura, e legată între categorie, temă și subiect nu există o interdepen- de creația populară și într-o accepție mai largă – ca dență categorică. etapă de continuitate a dezvoltării estetice” [5, p. 158]. Cât privește constantele adaptate de o categorie Grație rezultatelor remarcabile obținute în do- folclorică, acestea obțin prin raportare la contextul meniul folcloristicii experimentale, precum și a con- funcțional semnifi cațiile și trăsăturile categoriei inte- tribuției esențiale aduse valorifi cării și promovării gratoare. Sugestive ni se par, în acest sens, refl ecțiile tezaurului spiritual al poporului, Victor Gațac a fost folcloristului V. Gațac asupra funcțiilor literare ale „ci- apreciat de multe centre etnologice, fi ind invitat să tatelor” folclorice. Cercetătorul evidențiază că în ro- susțină comunicări și rapoarte la diverse foruri știin-

164 |AKADEMOS 2/2018 IN MEMORIAM

țifi ce ale savanților din întreaga lume: Helsinki (Fin- gătură strânsă cu cercetătorii de la Academia de Știin- landa), Washington (SUA), Varșovia (Polonia), Sofi a țe a Moldovei, îndrumând și consultând specialiști în (Bulgaria), Budapesta (Ungaria), București (România), domeniul folcloristicii din Basarabia: Nicolae Băieșu, Beijing (China), Tochio (Japonia), Delli (India) ș. a. Ca Grigore Botezatu, Andrei Hâncu, Gheorghe Spătaru, specialist etnolog de o înaltă ținută științifi că a ocu- Victor Cirimpei, Nadejda Popovici, Grigore Bostan, pat mai multe funcții consultative: din 1991 este ales Sergiu Moraru, Andrei Hropotinschi, Luminița Dru- membru al Comisiei pentru Folclor a instituțiilor de mea, Liuba Cimpoieș, Vitalie Sârf, Lilia Hanganu, Ana învățământ superior din Federația Rusă, din 1996 – Graur, Iulian Filip ș. a. președinte al Consiliului Științifi c pentru Folclor al Etnologul Gațac trece în eternitate la 20 februarie Academiei de Științe a Federației Ruse, vicepreședin- 2014, lăsând în urma sa numeroase studii teoretice și tele Comitetului Național al Slaviștilor din Federația practice, valoroase pentru parcursul științifi c actual Rusă, din 1993 – membru al Asociației Folklore Fe- al folcloristicii din întreaga lume, precum și discipoli llows International (or. Helsinki); din 2000 – membru care să-i continue inovațiile, proiectele și direcțiile de al Departamentului de Istorie și Filologie al Academi- cercetare. ei de Științe a Federației Ruse; „Om Emerit în știință” al Republicii Calmâchia; membru al Colegiului de REFERINȚE BIBLIOGRAFICE redacție al revistei „Demos” (Berlin). Recunoașterea 1. Молодежь Mолдавии. 1953, 1 марта. esențială a meritelor sale la dezvoltarea științei vine 2. Советская Молдавия. 1954, 11 ноября. în anul 2000, atunci când distinsul folclorist V. Gațac 3. Сталинец. 1954, 15 января, 25 июня, 17 ноября. este ales membru corespondent al Academiei de Ști- 4. Băieșu N. Victor Gațac – un folclorist basarabean cu ințe din Federația Rusă, Departamentul de limbă și rezonanță universală. În: Nicolae Băieșu – o viață închinată literatură (folcloristică), și membru de onoare al Aca- valorifi cării folclorului. Omagiu – 80. Chișinău, Profesional demiei de Științe a Moldovei. Cu acest prilej, dr. hab. Service, 2014. Nicolae Băieșu avea să remarce: „Este al doilea fi lolog 5. Gațac V. Romanul și folclorul: (Ion Druță: „Povara (după marele B. P. Hasdeu) originar din Basarabia, care bunătății noastre”). În: Opera lui Ion Druță: Univers artis- a devenit membru corespondent al AȘ din Rusia” [4, tic, spiritual, fi lozofi c (Exegeze critice asupra operei: mono- p. 262]. grafi e colectivă). Coordonator, redactor științifi c: M. Dol- Membrul corespondent Victor Gațac a avut nu- gan. Vol. I. Chișinău: CEP USM, 2004. 6. Гацак В. М. Фольклорное наследие народов СССР – meroși discipoli. Sub conducerea etnologului au fost достояние новой социальной и интернациональной susținute 23 de teze de doctorat și 11 teze de doctor общности. În: Фольклорное наследие народов СССР и habilitat. În același timp nu a încetat să mențină o le- современность. Кишинев: Штиинца, 1984.

Ion Moraru. Ritm de Cucuteni - 3, tehnică mixtă, 40×50 cm, 2011.

AKADEMOS 2/2018| 165 IN MEMORIAM

CONSTANTIN GUDIMA, UN DESCHIZĂTOR DE DRUMURI

Colaborator științifi c coordonator Mircea BAZNAT Institutul de Fizică Aplicată

În luna martie curent, comunitatea științifi că din Moldova a suferit o pierdere grea în persoana regretatului Constantin Gudima, un savant de o valoare ine- stimabilă. Mărturisesc că am avut privilegiul să lucrez cu el pe parcursul ultimilor cinci decenii. Am făcut cunoștință cu Constantin Gudima acum jumătate de veac, în februarie 1968. Pe atunci tocmai fusesem angajat la fi lia- la Institutului de Cercetări Științifi ce în domeniul Fizi- cii Nucleare din Dubna din cadrul Universității de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova pentru a-mi continua studiile universitare. Chiar în primele zile am cunoscut tânăra familie Gudima, pe Constantin și pe consoarta sa, Maria. La Dubna, Constantin Gudima Dr. Constantin GUDIMA își urma studiile postuniversitare. 09.09.1942 – 08.03.2018 Începând cu acea clipă destinele noastre s-au „împletit” în așa mod încât practic toată viața am fost interacțiuni, precum și identifi carea unor noi efecte alături, ambii având ca obiect al cercetării științifi ce fundamentale pe fundalul evenimentelor simulate, același domeniu, ambii fi ind absorbiți de aceleași iar codurile computaționale create au fost utilizate ca preocupări, iar în ultimii 15 ani ambii împărțind chiar bază pentru generatorii de evenimente ale codurilor și același birou. Colaborarea și prietenia dintre noi s-a complexe de transport pentru calculul interacțiunii consolidat și prin relațiile strânse stabilite între fami- radiației cu materia. liile noastre. În anul 1969, după absolvirea studiilor universita- Constantin Ch. Gudima a văzut lumina zilei la re de doctorat la Institutul Unifi cat de Cercetări Nu- 9 septembrie 1942, în satul Bârnova, raionul Ocnița, cleare din Dubna (1965–1968, cu întrerupere pentru Republica Moldova. În 1959 și-a început studiile la executarea serviciului militar în termen), Constantin Facultatea de Fizică și Matematică a Universităţii de Gudima a susținut public teza de doctorat la specia- Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în anul 1964. În litatea „Fizica nucleului atomic și a particulelor ele- toamna aceluiași an și-a urmat specializarea în dome- mentare”. Odată cu obținerea titlului științifi c tânărul niul teoriei nucleului atomic și a particulelor elemen- savant revine la Academia de Științe din Moldova, la tare în cadrul Filialei din Dubna a Universității de Stat Institutului de Fizică Aplicată (IFA), fi ind promovat în „M. V. Lomonosov” din Moscova. funcția de cercetător știinţifi c superior (1971). În 1965, s-a angajat în calitate de laborant la In- În anul 1975 în cadrul IFA a fost înfi ințat Labo- stitutul de Matematică și Centrul de Calcul al Acade- ratorul Teoriei nucleului atomic și a particulelor ele- miei de Științe din Moldova. Activitatea științifi că și-a mentare, al cărui conducător C. Gudima a fost până început-o în cadrul școlii științifi ce a cunoscutului în anul 1993. În acel an, Sectorul de Fizică statistică, savant rus Vladilen Sergheevici Barașenkov. Această condus de academicianul V. Moscalenco, a fuzionat școală a fi zicienilor teoreticieni a întemeiat o nouă cu Laboratorul Teoriei nucleului atomic și al parti- direcție a fi zicii nucleare fundamentale și aplicate – culelor elementare, constituind Laboratorul de Fizică simularea pe calculator a interacțiunii dintre parti- statistică și nucleară al IFA (2011–2015), C. Gudima culele de energie intermediară și nucleele cu nuclee devenind adjunctul lui V. Moscalenco. Din 2015, după atomice și cu ținte macroscopice. Modelele propuse încă o reorganizare-contopire a teoreticienilor IFA, C. au făcut posibilă identifi carea mecanismelor acestor Gudima a activat în calitate de cercetător științifi c co-

166 |AKADEMOS 2/2018 IN MEMORIAM ordonator în Laboratorul de Fizică Teoretică al IFA. Pe utilizate pe larg pentru interpretarea fenomenelor care parcursul întregii sale activități în cadrul Institutului se produc la ciocnirea particulelor elementare și a io- de Fizică Aplicată al Academiei de Științe, s-a dedicat nilor grei cu nucleele atomice la energii intermediare cercetării mecanismelor reacțiilor nucleare la energii și relativiste, precum și în diverse aplicații nucleare. intermediare și relativiste inițiate de particulele ele- Concomitent cu cercetările teoretice din domeniul mentare și ionii grei. reacțiilor nucleare, C. Gudima a participat în proiecte În cei peste 50 de ani de activitate științifi că internaționale, printre care Proiectul Detectorul Mul- prodigioasă, C. Gudima a colaborat cu cercetători de tifuncțional (MPD) pentru Acceleratorul de particule marcă din diverse centre nucleare de renume, precum NICA din Dubna, BM&N (Baryonic Matter and No- cele din Rusia, Franța, Germania și SUA. Aceste cerce- clotron) și „E & T – RAW (Energy and Transmutation tări au fost impulsionate de inițierea în anii 2010–2011 of RadioActive Waste)” din IUCN, Dubna. în FNAL (Fermi National Accelerator Laboratory), Anul 2017, când domnia sa și-a sărbătorit frumo- SUA, a unui proiect mondial de dezvoltare a fi zicii sul jubileu de 75 ani, a fost unul deosebit de fructuos moderne spre Noi Frontiere: bozonul Higgs, parti- pentru el, întrucât a publicat șapte lucrări în reviste in- cule exotice, materia întunecată, supersimetria, extra ternaționale de specialitate, dintre care: două în Phys. dimensiuni, antimateria, plasma Quark-Gluonică. Rev. C. O lucrare scrisă pentru aceeași revistă este pla- Astfel, Constantin Gudima a participat la inițierea sată în arxiv-nucl-th, iar patru au apărut în Euro.Phys. unor cercetări în domeniul utilizării modelelor și Journ. Web of Conferences, ca rapoarte întocmite la codurilor de calcul dezvoltate pentru modelarea conferințe internaționale de referință . fonului pe care pot apărea noi efecte, în particular, Pentru ciclul de lucrări Modele cinetice ale reac- tranzițiile materiei nucleare din faza hadronică în țiilor nucleare CEM (Cascade Exciton Model) și (LA) faza quarq-gluonică, la densități și temperaturi care QGSM ((Los Alamos version) of Quarq-Gluon String depășesc esențial valorile stării normale a materiei Model) – instrument teoretic pentru studierea meca- nucleare. În comun cu cercetătorii din FIAS (Frank- nismelor reacțiilor nucleare, inițiate de particule ele- furt Institute for Advanced Studies), Germania, a fost mentare și ioni grei cu energii intermediare și relativiste studiată formarea hypernulcleelor sau a fragmentelor lui Constantin Gudima a fost desemnat cu Premiul nucleare, prefi gurate de teorie și confi rmate în urma anual 2017 al Institutului de Fizică Aplicată, astfel fi - experimentelor cu ciocniri ale particulelor și ionilor ind remarcate realizările sale deosebite în domeniul grei cu nucleele atomice la energii înalte. de cercetare al fi zicii nucleare. Cu ocazia jubileului de Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în 75 de ani de la naștere și 50 de ani de carieră științifi că peste 300 de articole în reviste internaționale, dintre prodigioasă, dr. Constantin Gudima a fost decorat cu care circa 150 cu factor de impact. Dr. C. Gudima și-a Medalia „Meritul Științifi c”. adus contribuția și la pregătirea a peste 20 de specia- Regretatul nostru coleg a fost o personalitate re- liști în domeniul fi zicii nucleare atât în Institutul de marcabilă, un om de știință de anvergură internațio- Fizică Aplicată, cât și în Institutul Unifi cat de Cerce- nală, un neobosit savant de vocație care și-a desfășurat tări Nucleare din Dubna. Generatoarele de evenimen- activitatea de cercetare până în ultima clipă a vieții. te nucleare (coduri de calcul), elaborate de dr. C. Gu- Numele lui Constantin Gudima va rămâne scris în is- dima, au fost implementate cu succes în Laboratorul toria cercetării din țara noastră ca al unui deschizător Național din Los Alamos și în Laboratorul Național de drumuri pentru cei care-i vor duce mai departe fă- de Acceleratoare Fermi din Batavia, SUA, precum și în clia cunoașterii. Institutul Unifi cat de Cercetări Nucleare din Dubna. Savantul, colegul și bunul nostru prieten Constan- Modelele reacțiilor nucleare propuse și dezvoltate tin Gudima ne lasă drept moștenire un veritabil model de regretatul nostru coleg sunt cunoscute și citate în de demnitate, onestitate, verticalitate, implicare, vizi- reviste de specialitate precum CEM (Cascade Exciton une și devotament neclintit față de valorile cercetării Model) și QGSM (Quark-Gluon String Model), fi ind științifi ce!

AKADEMOS 2/2018| 167 IN MEMORIAM

O SCRIERE NECUNOSCUTĂ A LUI DIMITRIE CANTEMIR

Ștefan ȘUTEU Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, România

Desigur că bibliotecile, arhivele de stat și muzeele nu adăpostesc doar hârțoage în zeci și sute de kilome- tri liniari. Acolo, printre cioburi și relicve de istorie clas(ifi c)ate, printre clipe și extaze din trecut fosilizate, căutătorul atent va descoperi documente extrem de valoroase. Așa se face că istoricii medieviști și neobosi- ții cercetători Andrei și Valentina Eșanu din Chișinău oferă publicului o nouă carte intitulată Dimitrie Can- temir. Cuvânt Panegiricesc de laudă Marelui Muce- nic Dimitrie din Tesalonic (1719). Aceasta conține textul integral bilingv în limba rusă și română – însoțit de facsimile – al unui document afl at în Fondul Epar- hial al Muzeului Istoric de Stat din Moscova, la cota nr. 1011. Manuscrisul este o copie după un original deocamdată pierdut, redactat în limba greacă. Însoțit Dimitrie CANTEMIR. Cuvânt Panegiricesc de laudă de un studiu introductiv extrem de bine argumen- Marelui Mucenic Dimitrie din Tesalonic (1719) / Слово tat (p. 9-35), urmat de textul transcris în limba rusă Панегирическое в похвалу Великомученика Димитрия (p. 37-51), apoi de traducerea sa în română (p. 53- Фессалонитскаго (1719). Ediție îngrijită, studiu 67) și în fi ne, de fotocopiile manuscrisului moscovit introductiv și traducere de Andrei și Valentina Eșanu. (p. 69-82), volumul care conține și note de subsol cu Iași: Editura „Doxologia”, 2017, 82 p. explicații marginale la textul cantemirian, întrunește Difi cultatea care intrigă și se cere soluționată este calitățile unei ediții critice de primă mână, necesară următoarea: dacă titlul are înscris ca autor pe Antioh, cercetătorului moștenirii spirituale a marelui principe fi ul vestitului Inorog („Cuvânt panegiricesc / de lau- moldav. dă [...] / de la / Prealuminatul principe Antioh Can- Textul – spre deosebire de altele din epocă apar- temir...”), totuși există elemente în text care ne fac să ținând genului elogiativ (precum sunt vestitele Pane- punem la îndoială autenticitatea autorului notat în gyriques închinate de Bossuet lui Pavel, Francisc din antet. Citatele biblice din epistolele pauline, evanghe- Assisi, Francisc de Sales etc.) – se focalizează nu atât lii sau profeți, referințele patristice și fi losofi ce la Au- asupra biografi ei, cât a martiriului Sfântului Dimi- gustin, Ieronim, Vasile cel Mare sau Socrate, limbajul trie. Repetarea de șapte ori a îndemnului divin extras frazal șlefuit într-o varietate de sensuri, ne provoacă din Pildele 23:26 – „Dă-mi fi ule, inima ta” – conferă suspiciuni când citim indicația din titlu referitoare la un farmec mistic și complet supliciilor sfântului săr- vârsta autorului afl at „în mersul celui de-al zecelea an bătorit și elogiat de Cantemir. Astfel, prin cele șapte al vârstei sale”. Nu putem face altceva decât să ridicăm îndemnuri care demarchează corpusul textual și soli- probleme care sperăm să fi e soluționate în viitor. Do- cită inima sfântului, Dimitrie „izvorâtorul de mir” este cumentul sapiențial-elogiativ nu are decât 14 pagini și îndemnat să-și dăruiască Divinității trupul, virtuțile, a fost citit în data de 26 octombrie 1719 la Academia coroana princiară, sufl etul, sângele, iubirea și chiar în- slavo-greco-latină din Moscova. Se pare că laudele tunericul mistic în care – anihilându-și dorința de a aduse marelui martir Dimitrie din Tesalonic, în sub- trăi – pășește într-o posibilă noche oscura (cum a nu- strat erau adresate țarului de către autor. mit-o Ioan al Crucii) pentru a-L întâlni pe Mirele ce- Iată însă câteva întrebări la care cei doi editori sa- resc. Astfel martirul, fi ind străpuns de sulițele romane vanți răspund în studiul introductiv intitulat sugestiv pentru a deveni „o cruce vie, [o] cruce suferindă, [o] „De la Dimitrie Vodă Cantemir citire…”: a scris do- cruce însufl ețită”, a ajuns în „îmbrățișarea lui Dumne- cumentul într-adevăr Antioh, un copil de nouă – zece zeu” în slavă. ani? Acesta doar peste șapte ani și-a scris lucrarea de

168 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE debut – Simfonia la Psaltire (1726), lucrare în care ma- Unele elemente de asemănare între Panegiricul dedi- nifestă prea puțină independență și care imită o altă cat lui Petru I și cel dedicat martiriului Dimitrie sunt creație a epocii – Simfonia la Evanghelii a lui Ivan Ilin- izbitoare. Atât în primul, cât și în al doilea nu apare ski. A fost oare Panegiricul redactat de o altă persoa- numele Principelui. Primul conține în titlu numele lui nă din anturajul familiei Cantemir, persoană care i Șerban Cantemir, „în curgerea celui de al șaptelea an l-a încredințat doar spre a fi citit? Cine a fost totuși al vieții sale”; al doilea, numele lui Antioh Cantemir, persoana din același mediu care știa greacă, fi losofi e însoțit de vârsta acestuia: zece ani. (5) Există similitu- morală, teologie patristică, istoria bisericii și teologie dini între câmpurile marginale ale Panegiricului și cele biblică? Or de asemenea cunoștințe avea nevoie even- ale Descrierii Moldovei (dispunerea pe partea stângă). tualul autor care a redactat opusul în cauză. Să fi fost Aceste argumente, cei doi cercetători le aduc în favoa- acesta pedagogul personal al lui Antioh – Ivan Ilin- rea unui răspuns afi rmativ la întrebarea pe care tot ei ski? El nu știa greacă. Atanasie Condoidi – pedagogul o lansase deja de câțiva ani: „Alt Panegiric al lui Dimi- din Constantinopol? Acesta, deși știa teologie și limba trie Cantemir?” greacă, nu mai era pe atunci în preajma familiei Can- Rămâne ca (1) originalul să fi e descoperit, pen- temir. Să fi scris Panegiricul chiar Dimitrie Cantemir, tru a obține argumente pro sau contra acestei teze precum afi rmă Andrei și Valentina Eșanu, urmându-i din suportul material, instrumentele de scris și grafi a pe P. Pecarskii și R.I. Sementcovski? Tot ce-i posibil, manuscrisului, sau, în caz contrar, (2) să fi e stabilite căci complexitatea, profunzimea și erudiția autorului corespondențe între corpusul textului copiat și tradus care a întocmit Panegiricul ne îndreaptă mai curând în limba rusă, cu alte corpusuri cantemiriene scrise în spre Dimitrie Cantemir, așa cum încearcă să demon- această limbă. Difi cultatea difi cultăților însă va apă- streze cei doi îngrijitori ai ediției. rea abia aici: deoarece nu știm cine a tradus din limba (1) Omonimia (Dimitrie-martirul / Dimi- greacă în rusă, nu avem niciun sistem de referință la trie-prințul) promovată prin discursul elogiativ atră- care să raportăm textele cantemiriene rusești cu acest gea atenția asupra principelui moldav, care căuta să mic document copiat. câștige încrederea țarului. (2) Examenul de probitate Conchid, felicitându-i pentru o astfel de lucrare pe morală și de credincioșie față de Dumnezeu al mar- cei doi academicieni (cei doi sunt una!) cu versurile ar- tirului Dimitrie, făcea aluzie la aceleași calități ale ce- gheziene și cu memorabila frază din Cartea de nisip a luilalt Dimitrie, în raport cu țarul. (3) Demersurile de lui Borges: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris / Încet captare a bunăvoinței monarhului rus au început deja gândită, gingaș cumpănită; / Ești ca o fl oare, anume în- cu doi ani înainte, izbindu-se de reticența nobililor din fl orită / Mâinilor mele, care te-au deschis.”; „Mi-a spus suita imperială. Cu o lună înainte de rostirea discursu- că tomul lui se cheamă Cartea de Nisip, pentru că nici lui, Cantemir i-a solicitat țarului o funcție de stat. (4) cartea, nici nisipul n-au început și nici sfârșit.”

Ion Moraru. Ritm de Cucuteni - 2, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2011.

AKADEMOS 2/2018| 169 NOUTĂŢI EDITORIALE

GROTA DURUITOAREA VECHE ŞI ROLUL EI ÎN PALEOLITICUL EUROPEI

Doctor în istorie Alexandru LEVINSCHI Doctor în istorie Nicolai TELNOV Institutul Patrimoniului Cultural

Printre multitudinea de monumente paleolitice, atestate pe teritoriul Europei de Est, un interes aparte prezintă grota Duruitoarea Veche, descoperită de arheologul moldovean Nicolae Chetraru în 1958 și cer- cetată în anii 1958–1960, 1963 și 1973. În procesul de studiere, au fost documentate trei nivele paleolitice cu o mulţime de vestigii din piatră și o faună abundentă de animale preistorice. O atenţie deosebită s-a acordat straturilor inferioare cu unelte din piatră de tip Tayac. Aceste vestigii sunt relativ rare pe teritoriul Europei. Studiul monografi c apărut recent face un anumit bi- lanţ al cercetărilor multianuale ce țin de grota în cauză. Grota se afl ă în nord-vestul Republicii Moldova, în raionul Râșcani, la marginea de est a satului Durui- toarea Veche. Este amplasată în lanţul de roci calcaroa- se toltrice de-a lungul malului stâng al râului Ciugur, Н. К. АНИСЮТКИН, Н. А. КЕТРАРУ, afl uent de stânga al Prutului. Faţă de nivelul actual С. И. КОВАЛЕНКО. Многослойная палеолитическая al râului Prut, grota e situată la înălţimea de 100 m, стоянка в гроте Старые Дуруиторы и место ее corespunzând celei de a cincea terase a văii. Extinderea каменных индустрий в раннем и среднем палеолите ei totală constituie 49 m, cuprinzând trei cavităţi carsti- Европы (Situl paleolitic cu multe niveluri din grota Du- ce (camere) orientate pe direcţia nord-sud, două dintre ruitoarea Veche și locul industriilor de piatră ale paleo- care au deschidere spre vest. Locuitorii grotei preferau liticul inferior și mediu din Europa). Санкт Петербург: Нестор-История, 2017. – 196 с. să trăiască în camera de sud având o cupolă de 8 m înălțime şi o platformă la intrare de 4-5 m lățime. lelalte tipuri de descoperiri. Masivitatea multor piese Descoperitorul și cercetătorul staţiunii, arheo- din stratul III serveau drept temei pentru unii cercetă- logul Nicolae Chetraru, doctor în istorie [1] iniţial a tori să considere straturile inferioare ale grotei ca fi ind atribuit complexele din straturile inferioare ale grotei deteriorate simţitor de procesele naturale. paleoliticului timpuriu, bazându-se preponderent pe Inventarul litic specifi c și neobișnuit al straturilor aspectul extrem de arhaic al uneltelor de piatră. Însă inferioare a provocat d ivergenţe și discuţii. Cei mai niciunul dintre cercetătorii care au studiat materialele de vază specialiști sovietici în problemele paleoliticu- din straturile IV-III nu au fost de acord cu concluziile lui apreciau în mod diferit complexele de unelte litice lui. Toţi insistau asupra paleoliticului mijlociu. Astfel, din straturile inferioare. Astfel, A. Cernych conside- cunoscutul specialist sovietic al paleoliticului V. Gla- ra de la bun început că acesta este un complex mus- dilin [2, p. 104-105], a inclus în lucrarea sa de sinteză terian, specifi cul căruia se manifestă prin prezența industria respectivă ca variantă a „micromusterianu- obiectelor de piatră. Dimpotrivă, P. Boriskovskii și P. lui denticulat”, evidenţiind un tip aparte – „tipul Du- Efi menko erau de părere că e vorba de un complex ruitoarea Veche”. Mulţi dintre specialiștii în domeniul premusterian, în care sunt clar exprimate particulari- paleoliticului care au examinat într-o măsură sau alta tăţile clactoniene. V. Liubin [3, p. 60], indicând asupra materialele din straturile inferioare ale grotei Durui- slabei expresivităţi a uneltelor din straturile inferioa- toarea Veche atrăgeau atenţia asupra abundenţei vizi- re ale grotei Duruitoarea Veche, considera că pentru bile de forme denticulate și cu encoche, ignorând ce- a înţelege complexul în totalitatea sa este necesar de

170 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE utilizat metoda statisticii. N. Praslov și V. Gladilin [2] tipic” și „Evenosian”. Variantele respective se deose- considerau materialele respective ca fi ind musteriene, beau printr-un șir de particularităţi, în primul rând dar care posedă un anumit specifi c. Din păcate, grota prin cantitatea și calitatea racloarelor: numeroase și Duruitoarea Veche, ca sit, așa și a rămas neînţeleasă tipice – în prima variantă; puţine și atipice – în a doua sub aspect științifi c în integritatea sa până în prezent. variantă. El a consemnat următoarele deosebiri dintre Luând în considerare că straturile inferioare ale protocharian și evenosian: primul conține un șir de ra- grotei conţineau o mulţime de resturi faunistice și ini- cloare tipice, printre ele numeroase transversale, inclu- țial, o cantitate comparativ neînsemnată de unelte de siv de tip High Lodge, limase și protolimase; mult mai piatră, N. Chetraru a identifi cat acest complex ca apar- frecvent erau utilizate retușele solziformă şi în trepte, ţinând „musterianului alpic” sau premusterianului. dar sunt puţine cu encoche clactoniene; ponderea Dar cercetările ulterioare ale monumentului au ară- uneltelor în paleoliticul superior de obicei este medie, tat că straturile IV şi III conţin seturi de obiecte litice în timp ce în evenosian ea este destul de înaltă. Sunt „apropiate celor de tip Tayac din perioada așeliană”. numeroase vârfurile de tip Tayac și cioplitele unifacia- Prin forma sa și specifi cul prelucrării, obiectele respec- le (chopper), dar sunt puţine cioplitele bifaciale (chop- tive sunt practic analogice cu materialele din descope- ping-tools) (fi gura 1), de obicei multe în evenosian [9, ririle de la Mersina [1; 4, р. 93-138; 5]. Industriile litice p. 847]. Aceste elaborări au fost luate ca bază. atât ale unui complex, cât și ale celuilalt se caracterizau Este cunoscut că practic toate monumentele da- prin predominarea așchiilor masive de tip Clacton, din tate sigur cu industrii de tip similar, răspândite în Eu- care erau confecţionate numeroasele unelte denticulate ropa, sunt puse în legătură cu perioada Riss sau Riss- și cu encoche, racloare și unelte din prund. Würm, adică ele au existat circa 300-120 de mii de ani Complexe cu particularităţi asemănătoare au fost în urmă. Conform lui Lumley, prima variantă a evolu- descoperite pentru prima dată în Europa de către at în musterianul de tip Quina, iar a doua – în muste- Henri Breuil în prima jumătate a sec. al XX-lea, dar rianul de tip denticulat. Cantitatea mare în complexele constatările sale erau desul de vagi. Complexul a fost straturilor inferioare ale grotei Duruitoarea Veche de identifi cat ca fi ind de tip Tayac și considerat drept o unelte cu encoche, în formă de cioc și denticulate în industrie de tranziţie de la paleoliticul timpuriu la cel cazul predominării tehnologiei clactoniene, este un mijlociu [6]. Din păcate, nu au adus claritate nici în- temei de a vedea analogii, în primul rând, cu eveno- cercările ulterioare de a-i da o defi niţie adecvată. [7, sianul sudului Franţei [5]. Deosebirile au legătură cu p. 1-23; 8]. Ce-i drept, toţi cercetătorii erau mereu una- prezenţa în complexe a unor forme specifi ce, precum nimi în părerea că este vorba de industrii nonlamelare gratoare pe talonare de lovire (butt-end scrapers) și și nonlevallois, în care în calitate de piese brute pentru unelte în formă de cioc de tip Bill-hooks. Formele date unelte predominau așchiile masive de tip Clacton. sunt tipice pentru clactonul Angliei. Având în vedere Mai acceptabile pot fi considerate concluziile cu- acest lucru, suntem predispuși să percepem ca tayac noscutului cercetător francez Henri Lumley. Acesta, totalitatea de industrii litice preponderent premuste- având drept bază materiale arheologice destul de con- riene cu indici foarte scăzuţi de levallois, lame și su- sistente, a concretizat defi niţia Tayacului și l-a subdivi- prafeţe de talonare redresate. În industria de tip taiac zat în două variante – „Protocharantian” sau „Tayacian predomină în mod absolut așchiile masive clactoniene

Foto 1. Unelte de pebble (chopping-tools) din stratul 4. Foto 2. Maxilarul uman din paleoliticul superior.

AKADEMOS 2/2018| 171 NOUTĂŢI EDITORIALE

cu talonare late și teșite, cu bulbi de talonare bombaţi tehnico-tipologici, corespund în mare parte variantei și conuri clare în punctul de lovire. Aceste așchii erau protocharantiene sau chiar celei de tip Taoubach. scoase de pe nuclee faţetate doar la minimum, când Pentru a caracteriza colecţia de descoperiri litice așchierea anterioară devenea suprafaţă de talonare din al doilea strat cultural al grotei Duruitoarea Ve- pentru cea următoare, corespunzând prin aceasta teh- che era important de precizat situaţia sa industrială nologiei clactoniene. În calitate de piese brute pentru și cultural-cronologică, în special în legătură cu des- unelte erau de asemenea utilizate pe larg fragmente coperirea antropologică (fi gura 2). În limitele paleo- şi aşchii de silex naturale adecvate ca proporţii și di- liticului superior, căruia, fără îndoială, îi este atribuit mensiuni, inclusiv formele rare din prund, fapt carac- acest complex, cea mai mare asemănare se atestă cu teristic pentru paleoliticul timpuriu în general. Coefi - industriile gravettoidale. Această interlegătură poate fi cientul comun al masivităţii, căpătat pentru o serie de urmărită pe trei poziţii-cheie. În primul rând, în baza industrii de tip tayac, de obicei este în jur de 30, adică prezenţei în setul de microinventar a pieselor compo- are semnifi caţie maximă. Uneltele sunt reprezentate zite cu marginea tocită și a răspândirii tehnicii tipic prin racloare, în formă de encoche, de cioc și denticu- gravettiene de prelucrare secundară, utilizând retușele late, precum și deseori cu gratoare, în primul rând „cu verticale de trunchiere și cele abrupte ce secţionează bot” (à museau), carene sau rabot. Sunt frecvente cio- piesa-semifabricat pe toată grosimea sau pe cea mai plitele cu prelucrare uni- și bilaterală, precum și unel- mare parte din ea. În al doilea rând, prin prezenţa în tele bifaciale atipice, iar toporașele de mână lipsesc sau cadrul colecţiei din stratul II a nucleelor prismatice ce sunt accidentale. De regulă, aceste industrii au existat dovedesc o tehnică înaltă a cioplitului paralel a lame- la hotarul dintre paleoliticul timpuriu și cel mijlociu. lor și lamelelor de dimensiuni mari și mijlocii, spre În cazul dat tayacul urmează a fi perceput ca deosebire de tehnocomplexele oriniacoidale și szele- un tehnocomplex tipic în percepţia savantului rus toidale, bazate pe utilizarea mai largă a așchiilor. În al M. Anikovich, care, utilizând materialele paleoliticului treilea rând, prin tehnica înaltă de aşchiere burinantă, superior, a propus următoarea defi niţie: „Tehnocom- care asigura producerea burinelor pentru confecţiona- plexul (TK) reprezintă un sistem relativ de procedee rea obiectelor din os-corn. tehnologice generatoare de particularităţi asemănă- Determinarea univocă a statutului cronologic al toare în componenţa setului de unelte, ce apar și func- complexului paleolitic superior nu e posibilă în lipsa ţionează în limite extinse de spaţiu și timp în diferite datelor radiocarbonice și stratigrafi ce ale vestigiilor. forme cultural-istorice, care nu au între ele legături ge- Cu toate acestea, poate fi observată compatibilitatea netice” [10, p. 487-505]. Aceasta ar însemna că TK tayac lui cu cel mai timpuriu set de monumente gravettoi- este divizat corect de către Henri Lumley în două va- dale din regiunea Carpaţi-Nistru, care se manifestă riante – protocharantian (protoquina) și evenosian –, în predominarea lamelor cioplite de dimensiuni mari care nu sunt legate genetic între ele. și mijlocii asupra lamelor mărunte. Pe de altă parte, Complexul original de unelte de piatră din stra- la Duruitoarea Veche nu au fost descoperite vârfuri turile inferioare ale grotei Duruitoarea Veche actual- clasice de tip Molodovo timpuriu și gratoare pe lame mente nu este unicul de acest fel. El poate fi comparat mășcate cu baza ușor ascuţită, cu toate că s-a găsit o cu un grup de monumente din sud-vestul Câmpiei gratoare de dimensiune nu prea mare cu faţetare bila- Ruse și din peninsula Crimeea. Este semnifi cativ fap- terală a capătului de jos. Totuși, asemănarea tipologi- tul că până în anii 1970, alături de grota Duruitoarea că evidentă este observată graţie unor obiecte expre- Veche erau puse complexul de la Mersina și stratul sive, precum vârfurile mărunte cu marginea teșită și inferior al grotei Kiik-Koba, precum și descoperiri- burinele bifaţetate, inclusiv exemplarele polifaţetate. le de la Cruglic în regiunea Niprului. Ulterior, după Asupra vârstei mai târzii a paleoliticului superior de anul 1971, această listă a fost completată cu noile des- la Duruitoarea Veche indică prezenţa în cadrul inven- coperiri din stânga Nistrului, inclusiv stratul inferior tarului litic a racloarelor laterale și aspectul destul de al grotei Ofatinţi, Horobra, Iarova, Șipot 2 și Osipca, dezvoltat al industriei osului (vârfuri de lănci, fl autul, precum și, pe valea râului Răut, descoperirile de la Bo- pandantivele din dinţi de cerb nobil și de vulpe). bulești V. Toate aceste industrii litice într-o măsură sau Este foarte important că în straturile culturale ale alta întrunesc particularităţi caracteristice industriei grotei Duruitoarea Veche, odată cu obiectele din pia- din straturile inferioare ale grotei Duruitoarea Ve- tră s-au păstrat excelent multe oase de animale și chiar che [1; 5; 11, c. 237-258.]. O importanţă deosebită în de păsări din pleistocen. În fauna staţiunii cercetăto- acest sens o au complexele stratifi cate Ofatinţi, Șipot 2 rul A. David a evidenţiat două grupuri de animale: de și Iarova. Astfel de industrii, atestate și în Crimeea vânat și nevânat. În primul grup intră cele cu trom- (Kiik-Koba, Kabazi II), conform ansamblului de indici pă, copitatele, epuridele și rozătoarele mari, precum

172 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE

și răpitoarele mari, preponderent ursul de peșteră. Ele vedere asupra acestei teme, propuse de arheologul serveau ca sursă de hrană pentru oamenii preistorici. N. Anisiutkin, majoritatea cărora erau împărtășite și Drept obiect permanent de vânătoare erau calul, renul de N. Chetraru. La început este prezentată descrierea și cerbul nobil, bizonul, ursul brun, mamutul, precum materialelor celor două straturi superioare cu industrie și marmota de stepă și castorul. În împrejurimile gro- litică, respectiv din eneolitic și paleoliticul superior. tei, după cum s-a constatat, locuiau animale care nu constituiau prada de bază – cerbul gigantic, rinocerul, BIBLIOGRAFIE căprioara, ursul brun, vulpea, lupul, bursucul, iepurele 1. Кетрару Н.А. Памятники эпох палеолита и мезо- de câmp, leul de peșteră și hiena. În șirul speciilor care лита. B: Археологическая карта МССР. Вып. 1. Киши- apăreau din când în când în această regiune urmează нев. 1973. a fi incluse jderul, vulpea polară, măgarul european și 2. Гладилин В.Н. Проблемы палеолита Восточной saigaua. Se poate concluziona că fauna includea speci- Европы. Киев. 1976. ile adaptate pentru existență în diferite forme de relief 3. Любин В.П. К вопросу о методике изучения ниж- și biotopuri. Un interes deosebit prezintă oasele ma- непалеолитических каменных орудий. B: Материалы и mutului de tip timpuriu, care în conformitate cu da- исследования по археологии СССР, 101. Палеолит и не- tele recente este atribuit mamutului hozaric, o specie олит СССР, т. 5, Москва. 1965. mai veche a Mammuthus intermedius [12, p. 145-146]. 4. Chetraru N. Contribuții la cunoașterea paleoliticului Acest fapt poate fi considerat unul dintre cei mai im- inferior în Moldova. În: Anuarul Muzeului Național de Is- portanţi indici de vârstă Riss timpurie a depunerilor torie a Moldovei. II. Chisinău. 1992. 5. Анисюткин Н. К. Мустьерская эпоха на юго-запа- din straturile inferioare ale grotei, care corespunde де Русской равнины. Санкт-Петербург. 2001. intervalului de timp 280-200 de mii de ani în urmă. 6. Breuil H. 1932. Les industries à eclats du paleolithique Datele respective sunt preţioase pentru reconstituirea ancien In: Le Clactonien. I, f. 2. Paris. mediului natural de la sfârșitul pleistocenului mijlociu. 7. Bordes F, Bourgon M. Le complexe Mousterien: Monografi a despre grota Duruitoarea Veche în Mousterien, Levalloisien et Tayacien. In: L’Anthropologie. multe privinţe este bazată pe manuscrisul lui N. Che- 1951, 55. traru, pregătit pentru tipar în 1976, dar rămas nepu- 8. Васильев С. А., Бозински Г., Бредли Б. А., Вишняц- blicat din anumite cauze. Din păcate, la ora actuală nu кий Л. Б., Гиря Е. Ю., Грибченко Ю. Н., Желтова М. Н., s-au păstrat toate materialele lui N. Chetraru, dedica- Тихонов А. Н. Четырехъязычный словарь-справочник te studierii grotei, fapt ce a creat anumite difi cultăţi. по археологии палеолита. Санкт-Петербург. 2007. Printre altele, în legătură cu lipsa în arhiva lui N. Che- 9. Lumley H. Baum Bonne. În: IX Congres. Union In- traru a listei ilustraţiilor, au apărut probleme privind ternationale des Sciences Prehistoriques et Protohistoriqu- es. Membre du Conceil Internanionai de la Philosophie et încadrarea majorităţii dintre ele într-un context con- Sciences Humaines de l’UNESCO, Paris, 1976. cret. Pe un șir de piese de silex din colecţie deseori nu 10. Аникович М. В. 2005. Некоторые методологи- s-a păstrat sau nu este bine vizibil cifrul. Nu am reușit ческие проблемы первобытной археологии и основ- să găsim planurile răspândirii descoperirilor din stra- ные обобщающие понятия: «археологическая эпоха», tul IV, elaborate în anul 1973. «археологическая культура», «технокомплекс», «исто- Evident că un șir de teze expuse în monografi a de рико-культурная область». In: Stratum plus, 2003-2004, faţă au necesitat rectifi care, pornind de la realităţile ac- № 1. Санкт-Петербург, Кишинев, Одесса, Бухарест. tuale. În primul rând, este vorba de precizarea crono- 11. Анисюткин Н.К. 2011. Среднепалеолитическое logiei, precum și a unor probleme de ordin taxonomic, дуруиторо-стинковское единство на юго-западе Рус- inclusiv posibilitatea scoaterii în evidenţă a dezvoltă- ской равнины. In: Stratum-plus, № 1. Санкт-Петербург, rii industriilor litice. Totodată, s-a dovedit a fi destul Кишинев, Одесса, Бухарест. de util să păstrăm o parte considerabilă a textului lui 12. Obada T. 2014. Evidence of contact between Mam- muthus intermedius (Jordan, 1861) and ancient humans N. Chetraru privind istoricul cercetării grotei și îndeo- from Duruitoarea Veche. Republic of Moldova: premili- sebi descrierea inventarului litic în acea formă în care nare data // Scentifi c Annals, School of Geology, Aristitle el era prezent în sursa primară. Multe dintre compar- University of Th essaloniki, Greece. VI International Confe- timentele monografi ei au fost supuse unei prelucrări rence on Mammots and their Relatives, Grevena – Statista. substanţiale sau au fost scrise din nou. Principalele Special. Volume 102. concluzii sunt expuse în conformitate cu punctele de

AKADEMOS 2/2018| 173 NOUTĂŢI EDITORIALE REDESCOPERIREA UNUI MARE GIUVAIERGIU BASARABEAN

Doctor habilitat în istorie, profesor universitar Pavel COCÂRLĂ Universitatea de Stat din Moldova Doctor în studiul artelor, conferențiar universitar Liliana CONDRATICOVA Institutul Patrimoniului Cultural

Dorința omului, necesitatea lui de a se face și a se simți mai frumos pentru a fi remarcat și apreciat corespunzător are tradiții seculare, indiferent de sistemele politice sau factorii social-economici și culturali. Asemenea aspirații, în diferită măsură, și-au găsit refl ectare inclusiv în portul bijuteriilor. De-a lungul timpului, apetitul și gustul pentru obiecte de podoabă făcute din metal nobil și pietre prețioase au crescut. Acest aspect al vieții a fost însă în perioada sovietică neglijat de cercetarea științifi că, fi ind mai puțin valorifi cat. Trecutul pierdut poate fi astăzi, din fericire, recuperat, redescoperind artiștii plastici care au lucrat artistic metalele nobile și pietrele prețioase. În ideea dată, s-au întreprins căutări în arhive, în cataloagele expoziţionale, colecțiile muzeale și cele Liliana CONDRATICOVA. Destinul giuvaiergiului. Alexei private, pentru a identifi ca creaţia artistului plastic Marco. Chișinău: Tipogr.: Notograf Prim, 2017, 176 p. Alexei Marco. Acesta, având o bogată experienţă și cunoștinţe fundamentale în arta prelucrării fi ldeșu- distincte: date privind soarta artistului plastic Alexei lui și a metalelor, desfășurând o fructuoasă activitate Marco (p. 16-21), cu un amplu portret de creație al bi- expoziţională în RSS Moldovenească și peste hotare, jutierului (p. 22-76) și descrierea plasticii miniaturale s-a afl at mult timp în anonimat, nefi ind cunoscut și din fi ldeș, a articolelor de bijuterie, a pieselor lucrate apreciat în mediul artistic și cel științifi c. Doar în anul în aramă forjată și în tehnica emailării artistice. Cea 2011 a fost publicat studiul monografi c Alexei Marco. de-a doua parte integrează amintirile Dariei Grabco Destinul bijutierului din Moldova (Iași: Lumen, 200 p. (Marco), sora mai mică a bijutierului, despre deporta- + il.:), revenindu-se la subiect în 2017 printr-o nouă rea din tragicul an 1949, viața în orașul siberian Tobol- lucrare Destinul giuvaiergiului. Alexei Marco (Chiși- sk, revenirea acasă și încercarea de a se adapta noilor nău: Tipogr.: Notograf Prim, 2017, 176 p.) circumstanțe ale vieții, de a studia pentru a însuși o Totodată, în intenția de a-l readuce pe Alexei Mar- profesie, de a-și întemeia familie (p. 89-128). co în actualitatea valorilor culturale, pentru a aprecia Lucrarea este ilustrată cu imagini și o anexă color rolul și locul creaţiei sale în arta decorativă naționa- care vine să exemplifi ce articolele lucrate de bijutierul lă, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost Alexei Marco (p. 77-88). De asemenea, sub formă de organizată expoziția comemorativă „Alexei Marco. anexe, au fost incluse cele mai relevante fi le din do- Amintiri…” (21 februarie – 19 martie 2018), în premi- sarul plasticianului identifi cat în fondurile Arhivei eră fi ind expuse fi gurine de fi ldeș, podoabe, plachete Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldo- emailate din colecțiile private, din fondurile Muzeului va și dosarul privind deportarea familiei Marco ce se Național de Istorie a Moldovei și ale Muzeului Națio- păstrează în Arhiva Ministerului de Interne al Repu- nal de Artă al Moldovei. blicii Moldova (p. 134-175), oferit cu amabilitate de Astfel, revenirea la creația complexă a bijutierului dr. M. Tașcă. Alexei Marco (prin studiul monografi c și expoziția În așa fel, prin intermediul monografi ei a fost comemorativă) este un omagiu adus celei de-a 25-a scos din anonimat un nume important pentru cul- aniversare de la trecerea sa în eternitate. Monografi a tura națională, care a adus o deosebită contribuție în este prefațată de dr. Mihai Tașcă și cuprinde două părți dezvoltarea artei decorative din RSS Moldovenească și

174 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE

Republica Moldova. Atât monografi a, cât și expoziția membru al Consiliului Artistic al Fondului Plastic al comemorativă desfășurată la MNIM vin cu răspunsuri UAP. Participă la tabăra de creaţie din Palanga (Li- concrete la întrebările legate de activitatea (și prezen- tuania), fi ind desemnat conducător al grupului bi- ța) bijutierilor în RSSM, fi ind creionat un portret de jutierilor din URSS (1 septembrie – 25 octombrie creație al celui mai renumit giuvaiergiu din spațiul ba- 1975 și 25 ianuarie – 20 martie 1977). A participat sarabean. și la taberele de creaţie din Palanga în 5 ianuarie – Artistul plastic Alexei Marco (n. 17.03.1935, 2 martie 1976 și în 28 februarie – 26 aprilie 1980, la s. Sturzeni, jud. Tighina – d. 1.06.1993, Chișinău) ultima urmând să se pregătească de expoziţia trienală și-a început activitatea în atelierul de confecţionare a de bijuterie Jablonec–80, Cehoslovacia (actualmente, obiectelor din fi ldeș „Тобольский косторез” (în care Republica Cehă). a lucrat timp de 11 ani) din orașul rus Tobolsk, unde După 1981, timp de aproape un deceniu, A. Marco a fost deportată familia Marco la 6 iulie 1949. Părin- se dedă creației libere. Participă la expoziţii naţionale, ții săi, Ana și Zaharia Marco, au fost declarați „chia- unionale și internaţionale de artă decorativă, emailare buri”, incriminându-li-se „gospodăria mare și lipsa ser- artistică, elaborează schiţe noi și confecţionează arti- viciului militar în Armata Sovietică”. După revenirea în cole excepționale graţie aptitudinilor artistice și teh- RSSM (1957), părinţilor nu li s-a permis să trăiască în nologice. Lucrările mai ales din perioada tardivă sunt satul de baștină, astfel ei stabilindu-se în satul Lesnoe, de o indubitabilă maturitate profesională. Anume în raionul Tarutino, regiunea Odesa (Ucraina). Conform perioada activităţii libere el a confecționat numeroase deciziei Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești nr. articole de bijuterii, înfruntând zi de zi duritatea pie- 115 din 10 aprilie 1989, familia lui Zahar Pavel Mar- trelor și a metalelor, dar și boala care îl măcina, în fi nal co (1905–1983) și a Anei Fiodor Marco (1907–1990), cedând lupta, la 1 iunie 1993. împreună cu copiii: Alexei (1935–1993), Petru (1931), Examinând creația plasticianului, remarcăm că în Galina (1951), Daria (1941), Gavril (1932) și Vera pofi da formării sale ca bijutier în Tobolsk și Moscova, (1937–1951) au fost reabilitați. A. Marco s-a manifestat prodigios după 1973. Reve- Stabilindu-se la Moscova, A. Marco a urmat stu- nirea la baștină a însemnat pentru Marco o etapă de diile la Institutul Industrial-Tehnologic din Moscova valorifi care a tradiţiilor moldovenești din domeniul (1961–1963), specialitatea Prelucrarea artistică a me- prelucrării artistice a metalelor, de asociere la motive- talului și lemnului. A desfășurat o intensă activitate le ornamentale autohtone și explorare a aptitudinilor didactică la Şcoala de Artă şi Industrie din Abramţevo acumulate la Tobolsk, Moscova și Palanga. Exponent (1963–1966) și în calitate de pictor principal la Biro- al timpului său, A. Marco a executat piese în cores- ul artistic de proiectare din Moscova (1966–1970). În pundere cu tendințele artistice ale anilor 1960–1990, anul 1965 devine membru al Uniunii Artiștilor Plas- cele mai solicitate rămânând a fi colierele, broșele și tici din URSS, fi ind apreciat ca bijutier și șlefuitor al pandantivele. fi ldeșului. De asemenea, își încearcă aptitudinile în Articolele create de Alexei Marco au fost reperto- proiectarea și confecţionarea bijuteriilor din fi ldeș, ar- riate în funcţie de materiile prime și tehnicile de lucru gint, pietre fi ne sau organice. în următoarele categorii: 1) plastica miniaturală, pen- În 1973 A. Marco a revenit în RSS Moldoveneas- tru care folosește fi ldeșul, creând piese de cca 7-10 cm; că. A activat bijutier în cadrul atelierului de giuva- 2) sculptura decorativă de proporţii mici, care include iergerie al Fondului Plastic al UAP din RSSM, a fost piese expresive, realizate din aramă forjată, sculpturi

Broșă Arborele vieții, argint, Brățară Amintire, colecția MNIM. Orujeynaya Palata, Moscova.

AKADEMOS 2/2018| 175 NOUTĂŢI EDITORIALE

metalice de proporţii mici, articole de interior; 3) articole de bijuterie confecţionate din argint, alpaca, pietre preţioase; 4) lucrări realizate în tehnica emailării artistice (plachete decorative, tablouri, detalii emailate ale podoabelor). Categoria de articole de giuvaiergerie, ale căror autor este A. Marco, cuprinde inele, cercei, broșe, bră- ţări, coliere și medalioane, confecţionate atât din argint cu variate inserţii de pietre fi ne și ornamentale, cât și din fi ldeș fosil de Siberia. O sursă valoroasă de inspiraţie reprezintă creaţia populară, salbele moneta- Inel Marina. Inel Daria. Colecție privată. re, cerceii specifi ci portului autohton încă din secolele Colecție privată. XVII–XVIII, în formă de bobiţe de struguri stilizate, tă, în mare parte, pe viticultură și vinifi caţie. Podoaba ornate cu elemente decorative sofi sticate, granule me- posedă de asemenea simboluri și motive geometrice, talice. Articolele denotă infl uenţa peisajului și a por- precum rombul, cercul ca emblemă solară, linii drepte tului tradiţional moldovenesc, relevant în acest sens și intercalate. fi ind setul Moldova (colier și cercei), realizat în stilul Creațiile individuale au fost lucrate în exclusivita- unor salbe monetare răspândite în Basarabia în seco- te pentru persoanele dragi și prieteni. Colierul Daria lul al XIX-lea. este impecabil ca realizare tehnologică și deosebit ca Colierul din setul Moldova reprezintă o salbă mo- idee artistică. Articolul reprezintă un cerc rigid de netară stilizată, confecţionată dintr-o bară metalică metal fi xat pe gât cu ajutorul unei lăcăţele, medalio- integră, răsucită proporţional, oferind impresia unei nul având două inserții de piatră și un motiv ajurat de împletituri decorative. Centrul compoziţiei include fl oare stilizată. Centrul compozițional constituie pia- elemente ornamentale, discuri aplatizate și laminate tra de formă dreptunghiulară puțin asimetrică, un ca- în formă de monede, asociate cu mici inserţii de co- boșon de spineli montat într-un șaton închis. Inserția ral roșu-portocaliu. Mărgelele de coral au mici orifi - de piatră este înconjurată de o compoziție ajurată de cii, prin care este strecurată sârma laminată, pliată în metal, care evocă motivele vrejului de viță-de-vie de forma unei spirale, acordându-i-se forma vrejului de diferite dimensiuni, formând un ornament complex, viţă-de-vie. Simbolurile utilizate sunt frecvent întâlni- amplifi cat prin elementul fi rului torsionat de metal. te pe prosoape naţionale, covoare, broderii artistice, în Încheie compoziția pandantivul – un spineli de ace- decorul pieselor de lemn sau de metal (fântâni, gar- eași culoare, șlefuit pandeloque, încastrat într-o mon- duri, grile metalice), fi ind parte integrantă a culturii tură închisă. autohtone. Colierul dispune de elemente decorative O creație deosebită ca tehnică de executare și mo- în formă de spirală ca simbol al continuităţii vieţii, al tive utilizate este inelul Marina, având un caboșon mișcării, vrejul de viţă-de-vie fi ind elementul naţional perfect rotund, un crisopraz de un verde deschis, sugestiv pentru o regiune, economia căreia este baza- montat într-un șaton închis. Compoziția reprezintă

Colier Daria. Colier Moldova. Colier. Argint, sidef, ametist. Colecție privată. Orujeynaya Palata, Moscova. MNAM.

176 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE o formă alungită, sudată deasupra formei rotunde a (2,2 × 1 × 2,5 cm, masa 2,5 g), Legumicultorul (5,5 × inelului propriu-zis. La un capăt al inelului sunt folo- l × 2,5 cm, masa 2,5 g), Ţăranul cu capra (1988, 5,8 × site șatonul cu inserția de piatră, în partea opusă – o l × 2,5 cm, masa 4 g), Bostan (5 × l × 5 cm, masa 4 g). compoziție sofi sticată de elemente decorative lucrate Subliniem mai ales valoarea pieselor din fi ldeș deprin laminare, forjare, răsucire a fi rului metalic, su- dicate feciorului său, Mircea. Sentimente deosebite de dare a bilelor metalice. Ca decorație, au fost folosite dragoste maternă sunt evocate în sculptura miniatu- motivele explorate deja de Marco în articolele anteri- rală de fi ldeș Maternitate (7,3 × 3,5 × 3,0 cm, colecție oare – frunze și petale de fl ori stilizate, fi rul răsucit de privată). Sculptura o are în centrul compoziţiei pe Ma- metal ce formează aceste petale, motive multispirala- ria, soţia bijutierului, cu feciorul Mircea în braţe. Ex- te ce susțin întreaga construcție, care exprimă moti- presia maternității este una universală, de o adevărată ve fl oristice ținând cont de tinerețea domniței. Inelul madonă cu copilul în braţe, somptuozitatea și căldura Marina, frumos, aparent masiv, dar aerian rămâne o sufl etească a căreia domină lumea și creaţia artistică, lucrare unicat. sculptura inspirând liniște, încredere și speranţă. Alexei Marco s-a remarcat în arta decorativă nați- Într-un consens discret cu sculptura menționa- onală și ca specialist în domeniul executării sculpturi- tă este medalionul Madona (fi ldeș, aramă). Chipul lor decorative de proporţii mici. Piesele sunt utilizate, Maicii Domnului ținându-l în brațe pe Pruncul Iisus, de preferinţă, pentru decorul interiorului, în funcţie lucrate în fi ldeș, este încadrată într-o ramă de aramă de tendinţele artistice în vogă, de predilecțiile utiliza- forjată. Chipurile stilizate ale celor doi, înmărmuriți torilor și consumatorilor pieselor de artă. În această într-o tandră și omenească îmbrățișare, emană vitali- categorie se încadrează sculptura decorativă Moldo- tatea dragostei și devotament. va. Toamnă (1984, colecția MNAM), lucrată din ara- În anul 1992, fi ind deja grav bolnav, meșterul a mă forjată. Sculptura reprezintă o doamnă cu pletele lucrat la placheta de fi ldeș Scoaterea lui Hristos de pe lăsate în vâltoarea vântului, ținând în mâini struguri cruce, ce încununează activitatea sa complexă, dove- și frunze de vie, simbol cunoscut și deseori explorat dind calitatea de a percepe în subtilități sufl etul uman, al Moldovei. Sculptura simbolizează toamna, fi ind emoţiile și sentimentele omului care luptă zi de zi pen- ornată cu variate elemente decorative, care indică la tru a câștiga încă o clipă alături de familia sa. darurile Moldovei. Culoarea metalului folosit – arama În arta decorativă națională Alexei Marco s-a ruginie –, întregește armonios imaginea, sugerând cu- afi rmat mai ales în domeniul emailării cloisonné. Pla- lorile unei adevărate toamne moldovenești. cheta emailată Ţăranii (1988) scoate în prim-plan un Un capitol valoros în creaţia plasticianului grup de țărani (doi bărbați și trei doamne), îmbrăcați A. Marco reprezintă fi gurinele de fi ldeș. Piesele sale în veșminte de gală. Femeile poartă catrințe specifi - din fi ldeș actualmente fac parte din colecţiile muzeis- ce portului țărănesc femeiesc, baticuri, ca simbol al tice ale Federaţiei Rusă, Republicii Moldova și private, căsniciei, tânăra domniță având părul lăsat pe spate, cele mai relevante fi ind sculpturile Urșii jucători, Jocul bărbații sunt înveșmântați în sumane lungi, purtând copiilor, Mistreţul, Bâtlanii, Aurora boreală (incrusta- căciuli de cârlan, un simbol al imaginii moldoveanului re), Pinguinii pe gheaţă (incrustare), Bufniţa (gliptică, în perioada sovietică. Ca fundal pentru compoziția în 6 × 4 cm), Pace (7 × 3,5 × 3,5 cm), Cocoșel cu găinușe cauză a fost folosită imaginea satului – elegante căsuțe

Medalion Madona cu pruncul. Madona cu pruncul. Alexei Marco. Fildeș, argint, colecția MNAM. Fildeș, colecție privată. Autoportet. Fildeș, colecție privată.

AKADEMOS 2/2018| 177 NOUTĂŢI EDITORIALE

țărănești, într-un nivel, albe, curate, cu ușa în centru, iar în vârful stâng de sus putem descifra un soare cu fl ancate din ambele părți cu ferestre mici, cu acope- razele desfăcute. Și acest poanson miniatural denotă rișurile vopsite în cafeniu, completate de verdeața o execuţie tehnologică și artistică impecabilă. De ase- colinelor și câmpiilor întinse drept simbol al bogăției menea, erau marcate plachetele emailate, într-un cerc plaiului natal. De fapt, în lucrările sale A. Marco în- miniatural fi ind incrustate monograma autorului AM cifrează un șir de semne emblematice și alegorii care și ultimele două cifre ale anului când a fost realizată necesită a fi tălmăcite. placheta. Plachetele emailate ale maestrului A. Marco evo- Alexei Marco rămâne a fi exponentul principal că vocația sa deosebită pentru prelucrarea artistică a al unor tehnici de lucru și de decorare a suprafețelor materialului, posedarea profesionistă a tehnicilor de metalice folosite în premieră de bijutierii din RSSM: lucru, originalitatea viziunii artistice. Pornind de la prelucrarea artistică și șlefuirea fi ldeșului, precum și mici plachete emailate cu subiecte simple, cotidiene, el emailarea artistică. Printre tehnicile de lucru uzuale a ajuns la realizarea unor plachete emblematice, pozi- menţionăm turnarea artistică a metalului și forjarea, ția-cheie fi ind dominată de Biserică, Credință, Dum- pentru decorarea suprafețelor metalice a pieselor fi ind nezeu. Lucrările sale în tehnica emailării denotă preg- utilizate fi ligranarea, laminarea, șlefuirea, tot el ocu- nant individualitatea sa artistică, fi ind apreciată înalt pându-se de șlefuirea și fasonarea pietrelor preţioase. de criticii de artă și specialiștii din domeniu. A lucrat mai mult cu argintul, alpaca, alama, pietrele Cât privește activitatea expozițională a plasticie- fi ne, ornamentale și cele organice (coral, chihlimbar, nilor moldoveni, constatăm că și aici Alexei Marco a lapis-lazule, sidef, ametist, crisopraz, agat). înscris o pagină deosebită, fi ind unicul reprezentant Lucrările schiţate și realizate de bijutierul Alexei al RSSM, participant la expozițiile de artă emailie- Marco au o deosebită valoare culturală anume prin ră din Limoges (Franța), precum și, avându-l alături viziunea artistică și designul original ce conferă arti- pe colegul și discipolul său Gheorghe Cojușneanu, la colului un concept defi nitivat, cu posibilităţi ample de expoziția specializată în arta bijuteriei de la Jablonec interpretare a sensurilor simbolice, a semnifi caţiei cu- (Cehoslovacia). lorilor și materialelor utilizate. Majoritatea articolelor Este de remarcat faptul că toate articolele sale A. sale înfrumuseţează astăzi numeroase colecţii private Marco le-a confecţionat după schiţe și design proprii. (Ciobanul cu câinele, Sfântul Gheorghe, Maternitate, Din aceste considerente, piesele de giuvaiergerie deţin Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căuşeni). În poansonul personal al meșterului, fapt ce ridică sem- Muzeul Orujeynaya Palata (Moscova, Federația Rusă) nifi cativ prestanţa lor. Poansonul este format dintr-un se păstrează brăţara Amintire, setul Moldova (colier și cerc miniatural, cu iniţialele frumos caligrafi ate AM, cercei) și câteva piese de fi ldeș. În custodia Muzeului Național de Arte al Moldovei se afl ă plachetele emailate Ştefan cel Mare, Vara, Peisaj de iarnă, medalionul Madona, colierul de sidef și ametist, sculptura de ara- mă forjată Moldova, fi gurine de fi ldeș (Ciobănaş cu capra, Legumicultorul, Toamna), iar în colecţia Muzeului Național de Istorie a Moldovei este depozitată broșa de argint cu genericul simbolic Arborele vieţii. Astăzi, evaluând creația artistului plastici Alexei Marco, conchidem că articolele de bijuterii, piesele de fi ldeș și plachetele emailate, realizate pe parcursul anilor 1960–1990, au avut un impact semnifi cativ asupra artei decorative moldovenești. Ștacheta pe care a ridicat-o în arta giuvaiergeriei sub aspectul desăvâr- șirii tehnicilor de prelucrare artistică a materialelor nobile, cunoașterii proprietăţilor metalelor și pietrelor prețioase, a tendinţelor artistice în domeniul artei bijuteriilor îl caracterizează ca pe un mare și veritabil artist. Alexei Marco a manifestat de-a lungul vieții o admirabilă aspirație spre cunoașterea și căutarea frumosului, studiul monografi c despre viața și creația sa Cub emailat Plai natal, colecție privată. fi ind o dovadă elocventă în acest sens.

178 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE

UN OM AL BIOSFEREI D G POSTOLACHE 75

Născut la 2 mai 1943, în comuna Codreanca (Cobâlca), judeţul Orhei, azi raionul Strășeni. Geobotanist, domeniul de cercetare: geobotanica, fl ora, silvicultura. Doctor habilitat în științe biologice (1997), profesor cer- cetător (2009).

Recent, la Grădina Botanică Naţională „Alexan- ranturii a fost angajat la Grădina Botanică a AȘM în dru Ciubotaru” (Institut) a avut loc o manifestare calitate de colaborator știinţifi c. A lucrat o perioadă științifi că prilejuită de lansarea cărţii Rezervaţia „Pă- (1979–1981) director adjunct pe probleme de știinţă durea Domnescă” și sărbătorirea aniversării a 75-a a al Grădinii Botanice, iar din 1981 până în prezent este profesorului cercetător, doctorului habilitat în știinţe șef al Laboratorului de Geobotanică și Silvicultură. biologice, Gheorghe Postolache, șeful Laboratorului Obiectul studiilor sale este geobotanica, silvicultura și Geobotanică și Silvicultură. fl oristica. A fost conducător a 28 de proiecte știinţifi - Gheorghe Postolache din fragedă copilărie, ca și ce, dintre care 7 proiecte instituționale, 15 proiecte de mulţi alţi conaționali de-ai săi, a avut de suferit de pe grant și 6 proiecte editoriale. urma vremurilor grele de după război. În anul 1959 În perioada 1967–1974, Gh. Postolache a cerce- a absolvit Școala medie din satul natal și a fost înma- tat litiera în circuitul de substanţe și productivitatea triculat la Facultatea de Biologie și Geografi e (speci- biologică, probleme încadrate în Programul „Omul alitatea biologie și chimie) a Institutului Pedagogic și Biosfera”. Cercetările sale s-au soldat cu elaborarea din Tiraspol. La facultate, pe atunci, cursurile teore- conceptului litiera-component al ecosistemelor fo- tice erau însoțite de lucrări de laborator, precum și de restiere. A fost propusă defi niţia și făcută clasifi carea lucrări în câmp efectuate de cunoscuţii botaniști B. acestui component al ecosistemelor forestiere, acestea Matienco, Gh. Simonov ș. a. Aplicațiile practice de te- fi ind refl ectate în monografi a Лесная подстилка в ren în împrejurimile localităților Morozeni (1959) și круговороте веществ (1976), pentru care i s-a acor- Călăraşi (1960) în mare măsură au determinat viitorul dat Premiul Tinerilor Savanţi din Moldova. botanistului Gh. Postolache. În anii 1972–1975, în cadrul proiectului instituţional După absolvirea facultăţii (1964), a lucrat un timp al laboratorului, a cercetat regenerarea naturală a ste- scurt ca profesor la Școala medie din comuna Cuizău- jarului pedunculat, a mesteacănului și a altor specii de ca, Rezina, după care a făcut serviciul militar și iarăși arbori din Nordul Moldovei. El conchide că stejarul a lucrat o perioadă scurtă ca profesor de biologie și pedunculat, edifi catorul pădurilor din Nordul Moldo- chimie în comuna Onești, Strășeni. În februarie 1966 vei, nu are capacitatea de a se regenera natural (prin se- a fost încadrat de către directorul Grădinii Botanice, minţe). Stejarul înfl orește aproape anual, dar fl orile și academicianul A. Ciubotaru, în calitate de laborant în fructele sale sunt afectate de vătămători și temperaturile Laboratorul de Floră și geobotanică la Grădina Botani- scăzute. Mesteacănul în aceste păduri creștea spontan că a Academiei de Știinţe a Moldovei. În 1967–1970 a (unicul loc din Moldova), forma multe seminţe, însă urmat doctorantura la Academia de Știinţe a Moldovei seminţele nu germinau. Aceste specii de arbori nu se sub conducerea m. cor., dr. hab., prof. Tatiana Gheide- regenerează natural, deoarece lipsește numărul necesar man. În 1971 a susţinut teza de doctor în biologie, iar de puiet. Cu toate că s-a abordat problema revitaliză- în 1997 – teza de doctor habilitat în biologie cu tema: rii speciilor respective, mesteacănul în ultimii ani a fost Vegetaţia Republicii Moldova. După terminarea docto- afectat de secete și practic a dispărut din păduri.

AKADEMOS 2/2018| 179 NOUTĂŢI EDITORIALE

În 1980–1985, dr. Gh. Postolache a elaborat sor- arbori, evidenţiate suprafeţele necesare pentru fi ecare timentul de specii de arbori și arbuști pentru crearea localitate din acest spaţiu. În prezent, recomandările perdelelor forestiere pe câmpurile agricole. Folosind sale se implementează în nordul și-n sudul Moldovei conveierul de înfl orire a plantelor pentru atragerea inde către Agenţia de Stat „Moldsilva”. Rezultatele aces- sectelor polenizatoare, pune la dispoziția specialiștilor tor cercetări au fost refl ectate în monografi a Diminu- Recomandări de creare a perdelelor forestiere și oazelor area impactului factorilor pedoclimatici extremali asu- biocenotice în livezi (1985). pra plantelor de cultură (2008). În perioada 1986–1990, Gh. Postolache, în cadrul Vegetaţia Republicii Moldova se studiază mai mult proiectului instituţional, a cercetat vegetaţia din vă- de o sută de ani. Date despre compoziţia fl oristică a ile râurilor. Ca rezultat, a evidenţiat regularităţile de unor suprafeţe cu vegetație spontană au fost publicate formare și de răspândire a comunităţilor vegetale din în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După anii luncile râurilor. Este cunoscut faptul că în anii 1960– 1930, cercetările geobotanice au luat amploare. La 1975 s-au efectuat lucrări hidrotehnice de adâncire sfârșitul secolului trecut se simţea necesitatea unei sin- și îndreptare a albiilor râurilor din Moldova. În acele teze în acest domeniu. În decursul anilor 1975–1995 vremuri au fost desecate locurile băltoase din luncile Gh. Postolache a organizat expediţii în toată Republi- Prutului, Nistrului, Răutului și ale multor râuri mici. ca Moldova care au dat posibilitate de a colecta plante Lucrările respective s-au efectuat fără o oarecare ar- pentru ierbar, de a efectua numeroase relevee ale co- gumentare știinţifi că, de acea a apărut necesitatea de munităţilor vegetale și de a culege astfel un mare volum a determina impactul lor asupra vegetaţiei. Gh. Posto- de informaţie despre vegetaţia Moldovei. În timpul lache avea să constate că prin adâncirea şi îndreptarea acestor expediţii, a cercetat vegetaţia forestieră, cea de albiilor râurilor au loc schimbări esenţiale în regi- stepă, de luncă, vegetaţia acvatică și palustră, evidenţi- mul hidrologic al luncii şi în compoziţia şi structura ind legităţile de formare și de răspândire a asociaţiilor comunităţilor vegetale. În urma coborârii nivelului vegetale, descrise ulterior în monografi a Vegetaţia Re- apelor subterane, comunităţile vegetale spontane sunt publicii Moldova (1995). În baza informaţiei colectate substituite cu comunităţi vegetale bogate în specii de și a legităţilor evidenţiate a elaborat clasifi carea vege- plante ruderale. Noile comunităţi vegetale au o pro- taţiei stepelor și luncilor Republicii Moldova (1995). ductivitate și diversitate mai scăzută decât cele spon- A sistematizat, unifi cat şi generalizat materialul co- tane, iar ca rezultat, comunităţile vegetale degradează. lectat de către autorii precedenţi și datele personale Pentru ameliorarea situaţiei, Gh. Postolache a propus despre asociaţiile vegetale din Moldova, elaborând procedee tehnologice de păstrare a comunităţilor ve- Prodromul Vegetaţiei Moldovei (1995). Tot în baza getale și, în baza unor regularităţi de răspândire a co- materialului colectat, elaborează câteva hărţi: Harta munităţilor vegetale, elaborează Recomandări de îm- vegetaţiei Republicii Moldova (1995, 2001, 2002, sca- pădurire a malurilor bazinelor acvatice. ra 1:1500000); Regionarea geobotanică a Republicii În noiembrie 2000, pădurile de la cele mai mari Moldova (1994, 1995, 2002, scara 1:4000000); Harta. altitudini, mai ales din Podişul Nistrului, au fost afec- Plante rare. (1999, 2002, scara1:1500000); Harta. Plan- tată de chiciură. În baza cercetărilor efectuate împre- te medicinale (2002); Regionarea perdelelor forestiere ună cu P. Rotaru și I. Talmaci, Gh. Postolache elabo- din Republica Moldova (1995). În hărţi a fost inclusă rează Recomandări de ameliorare a stării pădurilor informaţia acumulată în ultimii ani, astfel că acestea afectate de polei în noiembrie 2000. reprezintă o variantă modernizată a predecesorilor În anii 2003–2006 a elaborat proiectul „Elaborarea (T. Săvulescu, T. Gheideman ș. a.). Primele 4 hărţi au procedeelor tehnologice de reconstrucție și creare a fost incluse în Atlasul Republicii Moldova (2002). perdelelor forestiere în scopul reducerii infl uenței ne- În anii 1995–2005, Gh. Postolache a fost coordo- gative a calamităților naturale asupra plantelor de cul- nator naţional în Programul european EUFORGEN. tură în stepa Bălți” efectuat în cadrul Programului de În cadrul acestui program, în anul 1997, iniţiază pro- Stat „Principii și procedee tehnologice de diminuare a iectul „Cercetarea resurselor genetice forestiere în pă- consecinţelor naturale (seceta, îngheţuri etc.) asupra durile de foioase din Sud-Estul Europei”, desfășurat pe plantelor de cultură” (Conducător de program acad. parcursul anilor 1998–2001 împreună cu savanți din S. Toma). În cadrul proiectului, elaborează Carcasa instituţiile de cercetări știinţifi ce din Bulgaria, Italia, forestieră pentru Stepa Bălţi (raioanele Sângerei, Fă- Luxemburg, România și Moldova, proiect realizat în lești, Râșcani, Drochia). Pentru a îmbunătăți calitatea cadrul Programului European EUFORGEN. Proiectul mediului, a propus plantarea a 23 565,6 ha de păduri s-a soldat cu publicarea a 2 monografi i. Împreună cu și 4645,7 ha de perdele forestiere de protecţie, în Ste- savanţi din Bulgaria, România şi Italia elaborează Har- pa Bălţiului. A fost alcătuit sortimentul de specii de ta răspândirii fagului (Fagus sylvatica) în Sud-Estul Eu-

180 |AKADEMOS 2/2018 NOUTĂŢI EDITORIALE ropei; Harta răspândirii gorunului (Quercus petraea) în (2010), Ariile naturale protejate din Moldova. vol. 2, Sud-Estul Europei; Harta răspândirii stejarului pedun- Arborii seculari (2015), Rezervația „Pădurea Dom- culat (Quercus robur) în Sud-Estul Europei. nească” (2017); este coautor la 15 monografi i. Mono- În perioada 2009–2012, este conducător al pro- grafi a Vegetaţia Republicii Moldova (1995) este pe larg iectului „Fortifi carea capacităților instituționale și a folosită de specialiștii de la ministere și departamente, reprezentativității sistemului de arii protejate din Mol- în instituţiile de învăţământ mediu și superior. dova”, fi nanțat de Fondul Global de Mediu (UNDP/ A participat cu rapoarte la conferinţe și simpozi- GEF), care a contribuit la revalidarea sistemului națio- oane știinţifi ce în ţară și peste hotare (Austria, Belarus, nal de arii naturale protejate din Moldova. Bulgaria, Cehia, Elveţia, Estonia, Franţa, Germania, Actualmente, prof., dr. hab. Gheorghe Postolache Norvegia, Portugalia, România, Rusia, Suedia, Ucrai- este coordonator al proiectului editorial „Ariile natu- na, Ungaria și a.). Din 1995 este coordonator naţional rale protejate din Moldova”, editat în 4 volume de către în Programul European EUFORGEN, iar din 2002 – Editura „Știința”. Până în prezent au fost editate volu- participant în Programul European PLANTA mele 1, 2 și 4. Volumul 3 este prezentat la editură. EUROPA. În funcția respectivă, a favorizat stagiile În perioada 1972–2018, pentru conservarea ex situ unor tineri cercetători și participarea lor la conferinţe a unor specii de plante și comunităţi de plante rare, și simpozioane internaţionale. ameninţate de dispariţie în teritoriu, în coautorat, A fost membru al comisiei de experţi din cadrul a elaborată Expoziția „Vegetația Moldovei” din Grădi- Comisiei Superioare de Atestare a Cadrelor din Repu- na Botanică Naţională „Alexandru Ciubotaru”, care blica Moldova, președinte al Seminarului de profi l și al include 12 microexpoziţii forestiere, o microexpozi- Consiliului specializat de susţinere a tezelor de doctor ţie cu vegetaţie de stepă și una cu vegetaţie de luncă. habilitat în biologie (specialitatea 164.01-botanica), A fost mobilizat genofondul a peste 500 de specii de membru al Consiliului știinţifi c al Grădinii Botanice, plante autohtone. Se realizează conservarea ex situ a membru al Consiliului tehnic al Agenţiei de Stat pen- 50 de specii de plante vasculare rare. Rezultatele aces- tru Silvicultură „Moldsilva”. A participat la elaborarea tor lucrări au fost refl ectate în monografi a Expoziția primului Raport Naţional, a Strategiei Naţionale și a „Vegetația Moldovei” din Grădina Botanică a AȘM Planului de Acţiuni în Domeniul Conservării Diver- (2010). sităţii Biologice în Republica Moldova. A participat la Gh. Postolache a elaborat câteva metode noi de elaborarea Strategiei Dezvoltării Durabile a Fondului cercetare: metoda de creare a perdelelor forestiere în Forestier Naţional. livezi (1984, 1985, 1987); metoda de amplasare a re- Prof., dr. hab. Gheorghe Postolache a îndrumat ţelei de suprafeţe permanente în rezervaţii forestiere 7 discipoli pentru susținerea tezelor de doctor în bi- (1994); metoda cercetării diversităţii fl oristice și fi to- ologie și un doctor habilitat în biologie. A activat în cenotice în ariile protejate forestiere (2001); metoda calitate de profesor la Universitatea Agricolă și Uni- de cercetare a arboretelor (2008). versitatea de Stat. A elaborat cursul „Tipologie și sta- A elaborat un șir de recomandări: Noi arii proteja- ţiuni forestiere”. A fost conducător al multor lucrări te de către Stat (1987, 1998); Recomandări de creare a de licenţă. perdelelor forestiere (1987, 1995) (coautor); Recoman- Este laureat al Premiului Tinerilor Savanți în do- dări de creare a plantaţiilor forestiere în zona bazine- meniul științei și tehnicii din Moldova. Pentru reali- lor acvatice (1987); Recomandări și îndrumări privind zarea cercetărilor știinţifi ce fundamentale și aplicative combaterea secetei (1995) (coautor); Recomandări de de excelenţă în domeniul știinţei i s-a conferit titlul conservare a resurselor genetice forestiere de gorun (Qu- onorifi c de „Om Emerit” și Medalia „Dimitrie Cante- ercus petraea) (2000); Recomandări de efectuare a lu- mir” a AȘM. crărilor silvotehnice în pădurile afectate de polei în no- Cu ocazia aniversării a 75-ea, îi exprimăm dom- iembrie 2000 (2001); Recomandări privind ameliorarea nului Gheorghe Postolache deosebit respect și con- stării arborilor seculari din Moldova (2014). sideraţiune, îi adresăm felicitări și îi dorim sănătate, În baza cercetărilor efectuate, a publicat peste 400 realizări în domeniul de cercetare. de lucrări științifi ce în diverse reviste, enciclopedii, culegeri din ţară și străinătate; este autor a 5 mono- Dr. hab., prof. univ. Ion COMANICI grafi i (Лесная подстилка в круговороте веществ Dr. Ion ROȘCA (1976), Vegetația Republicii Moldova (1995); Expozi- Dr. Ștefan LAZU ția „Vegetația Moldovei din Grădina Botanică a AȘM”

AKADEMOS 2/2018| 181 ANIVERSĂRI

IGIENA CA DOMENIU DE CERCETARE ȘI DE REALIZĂRI IMPORTANTE D Ă G FRIPTULEAC 75

Născut la 6 iunie 1943, în comuna Scumpia, Fălești. Medic, domeniul de cercetare: igiena mediului, igiena muncii, ecologia umană, educaţia pentru sănătate. Doctor habilitat în medicină (2001), profesor universitar (2004). S-au scurs ani plini de zbucium, dar și de eveni- redactor științifi c la Redacția principală a Enciclo- mente plăcute, perioade fericite și de importante re- pediei Moldovei. Dispunând de abilități metodice și alizări. Născut la 6 iunie 1943, în comuna Scumpia, didactice valoroase, în anii 1981–1988 îndeplinește Fălești, în perioada războiului, chiar în zona de bom- funcția de șef de studii la Catedra de Igienă generală, bardament, Grigore Friptuleac de mic copil a început unde este implicat cu toată responsabilitatea și strădu- să înțeleagă sensul luptei pentru existență. I-au rămas ința în modernizarea programelor de studii. În acest în memorie până în prezent crâmpeie din perioada răstimp, a avut onoarea să facă parte din echipa dis- foametei, cotrobăirile prin podurile caselor când acti- tinsului profesor universitar, doctor habilitat, Nicolae viștii sovietici le-au luat ultimele rezerve de grâne, dar Testemițanu. și bolile prin care au trecut frații și surorile. În 1988 a fost transferat la Catedra de Igienă a Fa- A absolvit Școala medie de 10 ani din satul natal în cultății Medicină Preventivă. Este ales prin concurs la anul 1959. În perioada 1961–1964 studiază la Școala postul de conferenţiar universitar și i se încredințează de Medicină din Chișinău, absolvind-o cu mențiune. funcția de șef de studii. Din 1993 până în prezent este L-am cunoscut pe Grigore Friptuleac în anul 1964, încadrat prin cumul în calitate de șef al Laboratoru- când a fost înmatriculat la Facultatea de Medicină lui științifi c „Igiena mediului” din cadrul Institutului Preventivă, fi ind ulterior colegi de facultate, apoi de Moldovenesc de Cercetări Științifi ce în domeniul Igi- activitate didactică și științifi ca în cadrul USMF „Ni- enei și Epidemiologiei, mai apoi al Centrului Național colae Testemițanu”. de Sănătate Publică. După absolvirea facultății, în 1970, Grigore Frip- În anii 1995–1999, în virtutea bunului său nume, tuleac se angajează în calitate de asistent universitar la a experienței didactice, științifi ce, manageriale, este Catedra de Igienă generală. Se pasionează de cercetare, numit decan al Facultății de Medicină Preventivă. În abordează profund și multilateral tema sa preferată – această funcție realizează reforme importante în do- „Caracteristica fi ziologo-igienică a lucrărilor din legu- meniul instruirii universitare și postuniversitare, con- micultură în câmp deschis”. Teza de doctorat cu aceeași solidează colectivul facultății pentru acțiuni perfor- temă o susţine cu succes în 1979 la consiliul știinţifi c al mante. În 1999 este ales șef al Catedrei de Igienă, pe Institutului de Igiena Muncii și Boli profesionale din care a condus-o timp de 17 ani. Actualmente activează Kiev, obţinând gradul de doctor în medicină. ca profesor universitar la aceeași catedră. Totodată, a activat prin cumul în calitate de me- În 2001 susține cu succes teza de doctor habili- dic-șef sanitar al staff -ului republican al detașamen- tat cu tema „Evaluarea igienică a factorilor exogeni telor studenţești din Republica Moldova, redactor determinanți în geneza litiazei urinare și elaborarea știinţifi c netitular al Editurii „Cartea Moldovenească”, măsurilor de prevenție a ei”, iar în 2004 obține titlul

182 |AKADEMOS 2/2018 ANIVERSĂRI didactic de profesor universitar. Pe parcursul activită- a 4 doctoranzi și 2 postdoctoranzi. Discipolii săi sunt ții în USMF „Nicolae Testemițanu” a dat dovadă de încadrați în funcții înalte la Serviciul de Supraveghe- cunoștinţe vaste în domeniile igiena mediului, igiena re de Stat a Sănătății Publice, în procesul didactic la muncii, ecologia umană, promovarea sănătăţii și edu- catedră, participă cu demnitate și responsabilitate la caţia pentru sănătate, ține cursuri și lecții practice la instruirea cadrelor medicale. nivel înalt. Colaborează fructuos cu savanţi din ţară și de pes- A elaborat peste 30 de îndrumări metodice. Este te hotare (România, SUA, Germania, Finlanda, Fran- fondator al cursului „Ecologia umană” (1994), iar din ţa, Rusia, Ucraina), precum și cu organizații internați- 2007 – al cursului „Promovarea sănătăţii și educația onale (OMS, ONU, UE, OIM etc.), obținând rezultate pentru sănătate” pentru studenții facultăților de Medi- științifi ce și didactice remarcabile. A realizat mai mul- cină și Stomatologie. A perfectat și a elaborat 8 manu- te proiecte naţionale (instituţionale și din cadrul pro- ale și 4 compendii pentru lucrări practice. gramului de stat) și internaţionale. Profesorul Grigore Friptuleac este un cercetător Profesorul universitar Grigore Friptuleac se bucu- activ și productiv, a elaborat și a publicat circa 450 de ră de autoritate printre studenţi, colaboratorii Univer- lucrări știinţifi ce, inclusiv 8 monografi i și 6 invenţii, sităţii, lucrătorii serviciului practic și știinţifi c de sănă- pentru care a fost menționat la expozițiile internațio- tate publică din țară și de peste hotare. Este membru nale cu 4 medalii de aur, una de argint și una de bronz. de onoare al Societății Științifi ce de Igienă și Sănătate Rezultatele cercetărilor sale le găsim publicate în pre- Publică din România, membru al colegiilor de redac- stigioase reviste, în materialele congreselor și confe- ție a mai multor reviste științifi ce din țară și de pes- rințelor din țară și de peste hotare. Pentru monografi a te hotare. Deține titlul de „Om Emerit” al Republicii Igiena muncii în agricultură, apărută la Editura „Me- Moldova, este decorat cu Medalia „Dimitrie Cante- dicina” (Moscova), la care este coautor, i s-a acordat mir” a AȘM. titlul de Laureat al premiului „F. F. Erisman” al Acade- Cu ocazia aniversării a 75 -a, îi adresăm dragu- miei de Științe Medicale din Federația Rusă. lui nostru coleg cele mai sincere felicitări și urări de Este fondatorul unei direcții științifi ce noi, „Igiena bine, sănătate, energie nesecată, liniște sufl etească, mediului”, pe care o dezvoltă necontenit, realizând o realizări frumoase în continuare, aceeași pasiune și serie de implementări în practică cu suportul Minis- dedicaţie profesională pentru asigurarea sănătăţii terului Sănătăţii și al Guvernului Republicii Moldova. publice. A pregătit 10 doctori în medicină și este coordonator M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l A Ș M Viorel PRISACARI

Ion Moraru. Șoapta fl orilor, tehnică mixtă, 40 × 50 cm, 2015.

AKADEMOS 2/2018| 183