VOLUM I MEMORIU GENERAL PUG Comuna SIHLEA

J/39/1038/1992 CUI : RO2379807 STR. MARE A UNIRII NR. 26A, 620111 – FOCŞANI, VRANCEA, ROMÂNIA; TEL./FAX: 0237/624.879, e-mail: [email protected]

LUCRARE : REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna SIHLEA, jud. VRANCEA

BENEFICIAR : PRIMARIA comunei SIHLEA

PROIECTANT GENERAL: SC ARCOPROIECT SRL FOCSANI

SUBPROIECTANT: SC ARHIPLUS SRL FOCSANI

RESPONSABILITATI

PROIECTANT GENERAL: SC ARCOPROIECT SRL FOCSANI Arhitect urbanist: MÂNDRU FLORIN-sef proiect Th.pr.: ISAC IOAN

SUBPROIECTANT: SC ARHIPLUS SRL FOCSANI Arhitect urbanist: DIMITRIE OLARU-proiectant de specialitate Pr.pr.: BULBOACA ADRIAN-desenat

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

VOLUM I MEMORIU GENERAL PUG comuna SIHLEA

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE

1.1 Date de recunoa tere a P.U.G.

• Denumirea lucr ării : PLAN URBANISTIC GENERAL al comunei SIHLEA • Beneficiar : Consiliul Local al comunei SIHLEA • Proiectant general : S.C. ARCO PROIECT S.R.L. FOC ANI • Subproiectant : SC ARHIPLUS SRL FOCSANI • Nr. Proiect : 3/2015 • Data elabor ării : 2015

1.2. Obiectul P.U.G. Obiectul prezentei documenta ii îl reprezint ă elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Sihlea prin reactualizarea celui elaborat în anul 2001. Documenta ia de urbanism se întocme te în conformitate cu urm ătoarele prevederi legislative în vigoare : 1.2.1. Documente legislative în vigoare in Romania

LEGEA Nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul; HOT ĂRÂREA GUVERNULUI nr. 525/ 1996, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism; LEGEA Nr. 363 / 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea I - Re ele de transport; LEGEA Nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a II-a Apa; LEGEA Nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a - zone protejate; LEGEA Nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a IV-a - Re eaua de localit ă i; LEGEA Nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a V-a - Zone de risc natural; ORDONAN Ă DE URGEN Ă Nr. 142 / 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a VIII-a - zone cu resurse turistice aprobat ă de LEGEA Nr. 190 / 2009; ORDINUL Nr. 21/N /2000 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind elaborarea i aprobarea regulamentelor locale de urbanism" –Indicativ G.M. - 007 – 2000; ORDINUL Nr. 13/N /1999 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare i con inutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99, ORDINUL Nr. 176/N /2000 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare i con inutul-cadru al planului urbanistic zonal" - Indicativ GM-010-2000;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ORDINUL Nr. 37/N /2000 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare i con inutul-cadru al planului urbanistic de detaliu", Indicativ: G M 009 – 2000; ORDINUL Nr. 562 /2003 pentru aprobarea Reglement ării tehnice "Metodologie de elaborare i con inutul-cadru al documenta iilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)"; HOT ĂRÂREA CONSILIUL SUPERIOR AL REGISTRULUI URBANI TILOR DIN ROMÂNIA Nr. 26/ 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semn ătur ă pentru documenta iile de amenajare a teritoriului i de urbanism i a Regulamentului referitor la organizarea i func ionarea Registrului Urbani tilor din România; ORDINUL Nr. 6/139 /2003 privind m ăsuri pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului i amenaj ării teritoriului în scopul asigur ării fluidiz ării traficului i a siguran ei circula iei pe drumurile publice de interes na ional i jude ean; CODUL CIVIL al României; LEGEA Nr. 50 / 1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ii; ORDIN Nr. 839 / 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ii; ORDONANTA DE URGEN ȚĂ nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s ălbatice; LEGEA nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicat ă; LEGEA Nr. 107 /1996 Legea apelor; HOT ĂRÂREA Nr. 584 /2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban; ORDONAN Ă Nr. 43 /1997 republicat ă privind regimul drumurilor; ORDINUL Nr. 47 /1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucr ărilor edilitare, a stâlpilor pentru instala ii i a pomilor în localit ă ile urbane i rurale; ORDINUL Nr. 49 /1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea i realizarea str ăzilor în localit ă ile urbane; ORDINUL Nr. 2 /2006 al Ministrului Mediului si Gospod ăririi Apelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind Avizul de amplasament; HOT ĂHOT ĂRÂREA Nr. 1739 /2006 pentru aprobarea categoriilor de construc ii i amenaj ări care se supun aviz ării i/sau autoriz ării privind securitatea la incendiu; ORDINUL Nr. 119 / 2014 al Ministrului S ănătă ii pentru aprobarea Normelor de igien ă i sănătate public ă privind mediul de via ă al popula iei; ORDONAN Ă DE URGEN Ă Nr. 228 / 2008 pentru modificarea i completarea unor acte normative; HOT ĂRÂREA Nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documenta iilor de urbanism privind zone i sta iuni turistice i a documenta iilor tehnice privind construc ii din domeniul turismului;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

1.2.2. Documente europene în vigoare care sintetizeaz ă experien a privind amenajarea teritoriului i la care România este parte:

Carta european ă a amenaj ării teritoriului – document al Consiliului Europei, adoptat de cea de a 6-a Conferin ă European ă a Mini trilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), care a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983);

Schema de Dezvoltare a Spa iului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spa ial ă echilibratã i durabilã a teritoriului Uniunii Europene - document al Uniunii Europene, adoptatã la Consiliul Informal al Mini trilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ãrile Uniunii Europene – Potsdam, Germania (mai 1999);

Principii directoare pentru o dezvoltare teritorial ă durabil ă a continentului european – document al Consiliului Europei, adoptat la Conferin a European ă a Mini trilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000);

Agenda Teritorial ă European ă - document al COMISIEI EUROPENE (mai 2007); Conven ia european ă a peisajului, adoptat ă la Floren a la 20 octombrie 2000; Al cincilea Program de ac iune pentru mediu ( 1993 ) – o abordare comprehensivă pentru UE, activit ă i în probleme urbane, date comparative i indicatori privind mediul urban i implementarea ini iativelor cuprinse în Agenda Local ă 21; Carta Aalborg ( Charter of European Cities & Towns Towards Sustainability ), aprobat ă de către participan ii la Conferin a European ă cu privire la ora e i a ez ări durabile la Aalborg, Danemarca, 1994 ); Planul de ac iune de la Lisabona, pentru aplicarea Cartei Aalborg din 1994 i a Agendei Locale 21; Raportul ” Ora e Europene Durabile ” ( European Susrainability Cities, Bruselles, 1996 ) Declara ia de la Bremen din 1997 prin care s-au stabilit principiile parteneriatului între sectorul privat i municipalit ă i, privind dezvoltarea durabil ă a ora elor; Dezvoltare Urban ă Durabil ă în Uniunea European ă: Un cadru de ac iune ( 1998 ); Carta European ă a Mo tenirii Arhitecturale ( Charter of the Architectural Heritage ) adoptat ă de Consiliul Europei în octombrie 1975; Planul de Ac iune al Comunit ă ii în domeniul Mo tenirii Culturale ( 1994 ); Art. 151 din Tratatul care stabile te o Comunitate European ă – scopul conserv ării i dezvolt ării mo tenirii culturale comune, cu respectarea diversit ă ii; Art. 6 din Tratatul care stabile te o Comunitate European ă – protec ia mediului ce trebuie integrat ă în toate politicile i activit ă ile comunitare.

1.3. Principalele elemente ale temei program, sunt: • rea ezarea localit ă ilor în vatra lor fireasca, prin includerea în intravilanul existent a tuturor suprafe elor construite situate pe teritoriul administrativ al localit ă ii; • asigurarea în cadrul intravilanului propus a suprafe elor necesare dezvolt ării func iunilor localit ă ii; • scenarii perspective privind activit ă ile economice i de evolu ie a popula iei; • armonizarea interesului public cu interesul privat; • definirea obiectivelor de utilitate publica necesare i asigurarea de amplasamente pentru acestea; • realizarea obiectivelor propuse, în condi iile respect ării dreptului de proprietate; • introducerea m ăsurilor de protec ie a mediului; • instituirea de m ăsuri speciale de protec ie i de reglement ări specifice pentru ansambluri i monumente cu valoare deosebit ă;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

• dezvoltarea echip ării edilitare, în corelare cu cap ăcit ă ile necesare i direc iile de dezvoltare ale localit ă ii; • materializarea programului de dezvoltare a localit ă ii având la baz ă propunerile colectivit ă ii locale; Fa ă de P.U.G.-ul elaborat în anul 2001, în cursul anilor ce au trecut au ap ărut ca necesare cateva modificări i complet ări legate de tipul de folosin ă al unor zone i suprafe elor acestora , atragerea în intravilanul localit ă ii a noi suprafe e de teren, scoaterea din intravilan a unor suprafe țe de teren care nu mai prezint ă interes pentru dezvoltarea actual ă și de perspectiv ă a localitatii. Planul urbanistic general, avizat i aprobat conform legii, devine instrumentul de lucru al Consiliului local, în eliberarea certificatelor de urbanism, autoriza iilor de construire, la fundamentarea solicit ării unor investi ii de la bugetul de stat, în alte activit ă i ale compartimentului tehnic de resort. De asemenea, a ap ărut necesitatea de a prelua în Planul Urbanistic General al comunei Sihlea, prevederile din Planurile de Amenajare a Teritoriului Jude ean i Planurile de Amenajare a Teritoriului Na ional.

1.4. Surse de documentare Pentru elaborarea lucr ării au fost analizate o serie de studii i proiecte ale căror concluzii intervin în enun area propunerilor de amenajare i reglement ărilor pentru comuna Sihlea. Dintre documenta iile cercetate, elaborate anterior PUG-ului, se men ioneaz ă: • Planul de amenajare a teritoriului jude ean (PATJ-Vrancea) din care se poate desprinde pozi ia comunei Sihlea în cadrul jude ului, în special în domeniile căi de comunica ie, poten ial economic i uman, locul în ierarhizarea func ional ă a localit ă ilor jude ului; • Cadastru intravilan, ortofotoplanuri în coordonate STEREO 70, lucr ări topografice de bornare a perimetrului intravilan propus; • Date statistice comunicate de către Direc ia Jude ean ă de Statistică Vrancea; • Proiect de management integrat al de eurilor în judeul Vrancea; • Studiu istoric Datele men ionate în lucrare au ca surse: Direc ia General ă de Statistică i serviciile Consiliului local al comunei Sihlea.

CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. SCURT ISTORIC - EVOLU IE 2.1.1. Prezentare general ă Comuna Sihlea se afla in partea de sud-est a României, la contactul dintre glacisul Rîmnicului si cimpia joasa propriuzisa.In cadrul judetului Vrancea, comuna Sihlea ocupa partea de sud, la limita cu judetul Buzau. Orasele cele mai importante din apropierea comunei sint municipiul Focsani la o distant de 23 Km si orasul Rîmnicul S ărat la o distant de 14 Km. Din punct de vedere administrative, teritoriul comunei este coprins intre localitatile Gugesti si Dumbraveni in partea de nord, localitatatea T ămboiesti la vest, judetul Buzau la sud-vest si comunele Tatarabu si Balesti in patrea de est. Comuna Sihlea este strabatuta de riuri ce au cursuri periodice: riul Slimnic si riul Co acu, colectate de rîul Rîmnicu S ărat. Comuna are in component satele Sihlea, Caiata, Bogza si Voetin. 2.1.2. Istoric-evolutie La sfâr itul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Sihlele , f ăcea parte din plasa Marginea de Sus a jude ului Râmnicu S ărat si era format ă din satele Sihlele i Crângu

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Sihlelor, cu o popula ie de 1130 de locuitori. În comun ă existau o biseric ă datând din 1850 i o coal ă mixt ă cu 119 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai func ionau în aceea i plas ă i comunele Voetin i Bogza. Comuna Voetin avea în unicul s ău sat o popula ie de 850 de locuitori, o biseric ă zidit ă de Asanache Robescu la 1808, i o coal ă. Comuna Bogza avea în satele Bogza, C ăiata i Reteza i, o popula ie de 1791 de locuitori. În comuna Bogza existau o moar ă cu aburi, dou ă biserici (una zidit ă de locuitori în 1854 i alta zidit ă de Teodor Gurjan în 1838) i dou ă coli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemneaz ă comunele în aceea i structur ă, apar inând pl ă ii Pl ăine ti a aceluia i jude . Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900, iar Voetin — 1080. În 1931, satul C ăiata a trecut la comuna Sihlele, care de atunci a luat numele de Sihlea . În 1950, comunele au trecut la raionul Râmnicu S ărat din regiunea Buz ău și apoi (dup ă 1952) din regiunea Ploie ști. În 1968, au fost trecute la jude țul Vrancea, iar comunele Bogza și Voetin au fost defiin țate și satele lor incluse în comuna Sihlea, în componen ța actual ă.

2.1.3. Cl ădiri i monumente istorice Cinci obiective din comuna Sihlea sunt incluse în lista monumentelor istorice din jude ul Vrancea ca monumente de interes local. Dou ă sunt situri arheologice — aezarea eneolitic ă de la „Movila Mic ă” de la C ăiata, apar inând culturii Cucuteni; precum i situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o a ezare fortificat ă din perioada Halstatt i o a ezare medieval ă datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidit ă în 1808) de la Voetin este clasificat ă ca monument de arhitectur ă. Ansamblul memorial i de arhitectur ă Sihleanu-Gr ădi teanu-Ghica din satul Sihlea, datând din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Gr ădi teanu-Ghica (1830), biserica „Sfin ii Împ ăra i Constantin i Elena” (1860–1866) i bustul poetului Alexandru Sihleanu (1914); ansamblul este clasificat ca monument memorial sau funerar. Un al cincilea monument, tot din categoria monumentelor memoriale sau funerare, este monumentul eroilor din Primul R ăzboi Mondial, monument ridicat în 1937 i aflat în curtea colii generale din Voetin. Monumente istorice

Ansamblul memorial i de sat Sihlea; VN-IV-a-B-20944 arhitectur ă Sihleanu- sec. XIX comunaSihlea Gr ădi teanu- Ghica

Castelul Sihleanu-Gr ădi teanu- sat Sihlea; comuna VN-IV-m-B-20944.01 1830 Ghica Sihlea

Biserica Sfin ii Împ ăra i sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.02 1860-1866 Constantin i Elena comunaSihlea

Bustul poetului Alexandru sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.03 1914 Sihleanu comunaSihlea

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Situri arheologice

Aezarea de la Eneolitic, N-I-s-B-06361 sat Căiata; Căiata, punct „Movila Mic ă” Cultura (RAN: 177637.01.01) comunaSihlea „Movila Mic ă” Cucuteni

Situl arheologic VN-I-s-B-06362 de la C ăiata, sat Căiata; La S de sat, punct (RAN: 177637.02) punct „Movila comunaSihlea „Movila Mare” Mare”

sec. XVI, VN-I-m-B-06362.01 sat Căiata ; La S de sat, punct Aezare Epoca (RAN: 177637.02.02) comunaSihlea „Movila Mare” medieval ă

VN-I-m-B-06362.02 Aezare sat Căiata; La S de sat, punct Hallstatt (RAN: 177637.02.01) fortificat ă comunaSihlea „Movila Mare”

Ansamblul memorial Sihleanu-Gradisteanu-Ghica, cod LMI VN-IV-a-B-20944, clasat in LMI prin Ordinul ministrului culturii si cultelor nr.2699/11.12.2008, cuprinde urmatoarele componente:

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

1. Castelul Sihleanu-Gradisteanu-Ghica

monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.01 a fost realizat începând cu anul 1880 si terminat în anul 1886 la initiativa Elenei si a lui Constantin Gradisteanu, avand ca proiectant si consultant pe arhitectul austriac Holtzer. La inceputul sec.XX castelul reflecta etape de constructie ce s-au succedat in timp. Se remarca in special existenta unui turn tip donjon cu creneluri (astazi disparut) cu patru nivele si o platforma in registrul superior avand montat blazonul familiei Ghica, element care face ca obiectivul sa fie asimilat curentelor arhitecturii romantice din Europa. Fotografiile castelului de la inceputul sec.XX infatiseaza o constructie eclectica asupra careia, din 1880 s-au produs modificari continue: extinderi pe lateralele constructiei initiale, amenajari tehnice, terase, sere. Studiile de specialitate au adus noi informatii asupra etapelor diferite de constructie, asupra interventiilor si modificarilor care s-au produs mai ales dupa perioada de dupa nationalizare cand destinatia constructiei a fost complet schimbata, devenind scoala generala, destinatie pe care o pastreaza si astazi. Resedinta de la Sihlea devenita la sf.sec.XIX prin descendenta si casatorie proprietate a familiei Ghica era caracteristica starii sociale a familiei intr-o etapa istorica si se constituie intr- o valoare memoriala si arhitecturala. Proprietatea familiei Gradisteanu-Ghica era inconjurata de un parc impresionant, cu plante exotice pastrate iarna in sere special amenajate. A existat aici si s-a pus in practica la Sihlea la inc.sec.XX problema amenajarii peisagistice, ceea ce reflecta inaltul grad de rafinament al gustului pentru frumos si armonie.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2. Biserica”Sf.Imparati Constantin si Elena”,

monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.02 se incadreaza in ansamblul memorial si de arhitectura initiat de Elena Sihleanu Gradisteanu, mostenitoare unica a tatalui sau dupa decesul acestuia si a fratelui sau poetul Alexandru Sihleanu. In anul 1857 Elena a hotarat construirea unui asezamant de cult, initial o capela a familiei. Cu ajutorul sotului ei, Constantin Gradisteanu a inceput in anul 1860 construirea bisericii Sf.Imparati si Conatantin siElena, o biserica a carui proiect va fi influientat de ideile unui arhitect italian. Biserica a fost sfintita in anul 1866, iar in anul 1877 Elena a adus si a depus in cripta din subsolul bisericii osemintele tatalui sau si ale fratelui sau Alexandru. De retinut este monumentalitatea si frumusetea arhitecturii bisericii care desi include mai multe etape de construire, amenajare si de stiluri (stilul gotic al ferestrelor cu vitralii) este impresionanta si impunatoare.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

3. Bustul poetului Alexandru Sihleanu ,

monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.03 a fost ridicat in anul 1914 la initiativa Elenei Gradisteanu, sora poetului. Evenimentele care au avut loc in perioada anilor 1916-1918 au dus la disparitia bustului, pastrandu-se in schimb postamentul si imprejmuirea. In anul 1994 cu sprijinul DJCCPCN Vrancea, a administratiei locale, a familiei Ghica si a Fundatiei Alexandru Sihleanu a fost comandat un bust din piatra executat de sculptorul Gabriel Taicutu. 2.1.4. Situri arheologice

Aezarea de la Eneolitic, N-I-s-B-06361 sat Căiata; Căiata, punct „Movila Mic ă” Cultura (RAN: 177637.01.01) comunaSihlea „Movila Mic ă” Cucuteni

Situl arheologic VN-I-s-B-06362 de la C ăiata, sat Căiata; La S de sat, punct (RAN: 177637.02) punct „Movila comunaSihlea „Movila Mare” Mare”

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

sec. XVI, VN-I-m-B-06362.01 sat Căiata ; La S de sat, punct Aezare Epoca (RAN: 177637.02.02) comunaSihlea „Movila Mare” medieval ă

VN-I-m-B-06362.02 Aezare sat Căiata; La S de sat, punct Hallstatt (RAN: 177637.02.01) fortificat ă comunaSihlea „Movila Mare”

2.1.5. Via a cotidian ă

Via a cotidian ă reprezint ă o dimensiune indispensabil ă a existen ei umane. Cu toat ă importan a proceselor istorice majore, a evolu iilor politice, sociale, economice, culturale etc, pentru fiecare individ în parte, „marea" istorie se deruleaz ă prin prisma unor necesit ăi cotidiene. Fiecare persoan ă, indiferent de nivelul de instruire, de vârst ă, de sex, de confesiune sau de mediul în care tr ăie te, are o viat ă personal ă, care-i influen eaz ă puternic viziunea asupra lumii. Astfel, via a cotidian ă, care are drept component ă esen ial ă via a privat ă, individual ă, constituie un domeniu necesar în cercet ările istorice, în lipsa căruia, percep ia fenomenelor istorice ar fi nu numai incomplet ă, dar i deformat ă. Studierea vie ii cotidiene a indivizilor dintr-o societate într-o anumit ă perioad ă istorică ne ofer ă posibilitatea de a ne crea o viziune mai clar ă, mai profund ă despre particularit ăile de evolu ie, precum i despre nivelul de cultur ă i civiliza ie al societ ăii respective. Din aceste considerente, cercetarea vie ii cotidiene a indivizilor ne ajut ă s ă întregim tabloul societ ăii din care face parte, precum i să descoperim acele elemente ale vie ii sociale, pe care în mod obi nuit istoricul nu le poate remarca studiind istoria social ă i politica de ansamblu a societ ăii. Studierea vie ii cotidiene în comuna Sihlea, la sfâr itul secolului al XX-lea, este important ă din considerentul, că în aceast ă perioad ă se intensifică procesul de modernizare a localit ă ii.

2.1.6. Popula ia Primii locuitori au venit in aceasta zona dupa anul 1718, fiind oieri din zona Banatului. Partea veche a satului a fost aproape de calea ferata actuala pe actualul loc al AGROMEC Sihlea. La sfirsitul secolului al XIX-lea se inregistra o populatie de 1130 locuitori. In anul 2001 comuna avea o populatie de 4870 locuitori. Comuna Sihlea, conform datelor statistice din anul 2015, are o populatie de 5422 de locuitori..

2.1.7. coala Primele elemente de invatamint scolar au aparut intre anii 1864-1866, cind au venit doi invatatori din Transilvania, care au fost improprietariti la Sihlea. In casele acestora se petrecea procesul de invatare. In anul 1888 este construit un local pentru scoala de catre familia de boieri, proprietarii mosiei Sihlea. Acest local era impartit in doua, scoala de baieti si scoala de fete, fiecare cu cite doua Sali de clasa. In timpul celui de al doilea razboi mondial, decembrie 1916, scola este distrusa partial. In anul 1919, scoala este reparata si repusa in functionare de Serban Ghica, proprietarul mosiei Sihlea. Scoala a functionat pina la cutremurul de pamint din 9-10 noiembrie 1940, cind a fost atit de grav avariata incit nu s-au mai putut tine cursuri in cladire. In 1941 au inceput lucrarile de reparatii la cladirea scolii, acestea fiind terminate in anul 1942. Din 1945 pina in1989, au fost construite mai multe localuri pentru scoli si gradinite in satele comunei. În anul 2003 pe teritoriuc comunei Sihlea functionau urmatoarele unitati de invatamint:

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- Scoala cu clasele I-VIII Sihlea cu 240 elevi si 16 cadre didactice; - Scoala cu clasele I-IV Sihlea cu 14 elevi si un cadru didactic; - Scoala cu clasele I-VIII Caiata cu 77 elevi si 7 cadre didactice; - Scoala cu clasele I-VIII Bogza cu 85 elevi si 7 cadre didactice; - Scoala cu clasele I-VIII Voetin cu 129 elevi si 10 cadre didactice. Invatanintul prescolar este reprezentat cu cite o gradinita in fiecare sat component insumind un numar de 127 de prescolari.

2.1.8. Economia localit ă ii AGRCULTURA Terenurile agricole ocupa o suprafata de 80-90% din suprafata comunei. Padurile restrinse ca suprafata au rol de protectie la vunturi si eroziune iar unitatile lacustre-Balta Voetin-indeplinesc funcii piscicole si turistice. Pe terenurile agricole sunt culturi de cereale si plante tehnice, pepiniere pomicole, vii si pepiniere viticole, pasuni si finete, paduri. Ramura cu o pondere din ce in ce mai mare in productia globala este cresterea animalelor, care are vechi traditii in zona. INDUSTRIE SI SERVICII La nivelul comunei in anul 2003 Functionau 5 mori, masini de daracit, unitati de timplarie, brutarie, un abator, mici unitati de tricotaje si croitorie, ateliere de reparatii utilaje agricole, ateliere de reparatii auto. Cea mai mare unitate industriala este AGROMEC Sihlea, care produce piese de schimb pentru utilaje agricole si care are 33 de angajati. Activitatea mestesugareasca este prezenta cu o sectie de prestari servicii catre populatie cu ateliere de frizerie, cuafura, croitorie, reparatii radio tv, ateliere de tim ălarie si reparatii incaltaminte. Comertul este reprezentat de mici magazine amenajate in locuinte individuale si de minimarket-uri in cladiri individuale realizate pe terenururi private.

2.1.9. Ocupa iile locuitorilor Pina in prima jumatate a secolului al XIX-lea, locuitorii din comuna Sihlea au fost cu totii clacasi pe mosia boiereasca in afara de un numar de 20 de familii de tigani care erau robi la boier. In aceste conditii se poate spune ca taranul nu iubea pamintul, el il muncea numai din nevoia de a se hrani. In 1864 domnitorul AL.I. CUZA, hotaraste prin lege impropritarirea taranilor si dezrobirea tiganilor. In urma acestui eveniment, toti locuitorii devin proprietary de pamint stapinind in total 1663 ha pamint arabil, la care se adauga 71 ha vii si 05 ha livezi. Din intreaga populatie, daca se exclude tiganii inmarea lor majoritate lautari, 95% sint agricultori si numai 5% se ocupa cu activitati de negot sau sint functionari.

2.1.9.1. Agricultura Baza economiei generale in comuna Sihlea a fost sir amine agricultura. Aceasta se deduce din impartirea paminturilor de cultura si din categorisirea locuitorilor ca ocupatie. Terenul arabil ocupa 54% din suprafata terenului comunei Sihlea la care se adauga pasuni si finite 15%, vii si livezi 2% rezultind un total de 71%, teren utilizat pentru agricultura si cresterea animalelor. Printre cerealele care se cultiva in comuna Sihlea primul loc il ocupa porumbul cu 888 ha, adica 40%; urmeaza apoi griul, orzul, paringul, inul, ovazul, floarea soarelui, mazarea, borceagul, lucerna, meiul.ina prim 1930, locul al II-lea dupa porumb il ocupa orzul cu o suprafata cultivate de 616 ha. Pina inprezent, culturile agricole s-au schimbat annual ca pondere a suprafetelor cultivate, dar au ramas baza economica a locuitorilor comunei.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.1.9.2. Cre terea animalelor si pasarilor domestic Din dosarul exproprierilor de la 1864 se constata ca din 150 de capi de familie, numai 8 erau zisi nevolnici si 20 capi de familie tigani robi nu aveau boi, iar vaci numai tiganii robi nu aveau. Comuna sihlea avea la un loc 364 boi si 138 vaci. Mai erau crescute si alte animale precum capre, oi si porci, care impreuna vu vitele asigurau hrana necesara traiului cotidian. Pasarile de curte, in special gaini erau crescute numai pentru nevoile gospodaresti. Incepind de dupa al II.lea razboi mondial si pina in present, aceste activitati au scazut ca pondere. Boii de carausie au disparut in present; unii sateni au continuat sa creasca vaci de lapte, capre si oi.

2.1.9.3. Pomicultura si viticultura Pomicultura si viticultura pe plan local au avut in permanenta o pondere scazuta atit ca suprafete de teren cultivate pecum si din punct de vedere economic; acesta situatie este justificata de faptul ca terenurile agricole din comuna, nu sint propice dezvoltarii acestor culturi.

2.1.9.5. torsul i esutul Din vremuri str ăvechi i la Sihlea femeile se ocupau cu torsul, cusutul, croitul i esutul pieselor vestimentare necesare în gospod ărie, f ără a uita covoarele, tergarele, lenjeriile, cus ăturile i fe ele de mas ă, n ăframele, batistele, toate fiind rezultatul prelucr ării lânei, inului, bumbacului i borangicului.

2.10.Obiceiuri i datini Via a cultural ă a localit ă ii trebuie privit ă nu numai în sensul propriu-zis al culturii dar i în sensul culturii materiale, a tradi iilor, obiceiurilor i datinilor de-a lungul timpului. Cântecul popular, care exprim ă anumite st ări suflete ti ale omului, era în timpul trecut la „mod ă”. El se practica la munca câmpului, la ez ători, la serb ările de sfâr it de an colar; se mai auzea la manifest ările culturale ini iate. Acum, nu se mai practic ă, dar se ascult ă cu pl ăcere la radio sau TV. Dansul popular se practica de regul ă la hor ă, la nun i i la diferite s ărb ători. Cele mai practicate erau : brâul, sârba i hora. În prezent tradi ia frumoas ă de odinioar ă s-a cam pierdut, nefiind suficient de conservata i practicata de tineretul comunei. Hora era o petrecere a tineretului s ătesc unde, într-un loc anume amenajat se dansau, de regul ă, jocuri populare. Hora se organiza duminica i în celelalte zile de s ărbătoare (Pa te, Cr ăciun, Sfin ii Gheorghe, Constantin i Elena, etc.). Tinerii se îmbr ăcau în haine de s ărb ătoare. Un moment important era ie irea la hor ă a fetelor cele mai tinere. Pentru acest eveniment ele se preg ăteau cu totul aparte, pentru ca prin îmbr ăcămintea i priceperea de a juca s ă produc ă o frumoas ă impresie. ez ătoarea. Era o adunare restrâns ă a rudelor, prietenilor i vecinilor, în serile de iarn ă, la care participan ii lucrau i totodat ă petreceau, spunând pove ti, glume, ghicitori. Femeile torceau, f ăceau ciorapi, coseau c ămă i cu modele populare, iar b ărba ii cur ă au boabele de pe tiuletele de porumb. Mersul cu colindul i cu plugul. Acestea erau practicate de copiii i tineretul satului cu ocazia sărb ătorilor de Cr ăciun i Anul Nou. Mersul cu colindul se f ăcea în seara din Ajunul Cr ăciunului, umblându-se de la cas ă la cas ă, cetele de copii sau fl ăcăii cântau colinde, iar gazdele le primeau în u a casei, r ăspl ătindu-i cu mere, nuci. Mersul cu plugul. De regul ă era practicat de fl ăcăi. Plugul, g ătit cu hârtie colorat ă i flori, avea ca simbol urarea de s ănătate i la „mul i ani”. În ajun de Anul Nou, oprindu-se la fiecare cas ă, mai cu seam ă la cele cu fete de m ăritat, unde se z ăbovea mai mult, iar fata era „în centrul” alaiului, iar fl ăcăul care o îndr ăgea, la fel. Acesta îi f ăcea fetei o urare aparte, dându-i de în eles c ă dore te s ă-i fie viitoarea lui nevast ă.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Tradi ii de Pa te. i pentru locuitorii comunei Sihlea Învierea Domnului este cea mai mare sărb ătoare cre tin ă. Pentru ei, Sfintele Pa ti reprezint ă ritualul de purificare sufleteasc ă i rena terea timpului odat ă cu divinitatea. O sumedenie de obiceiuri i practici tradi ionale sărb ătoresc reînvirea naturii. De i în zilele noastre nu mai are aceea i întensitate ca odinioar ă, ritualul este deschis de Duminica Floriilor i se încheie cu Duminica Tomii. Pa tele trebuie s ă găseasc ă, la toti locuitorii, casa în bun ă rânduial ă, curat ă i îngrijit ă. Marea cur ă enie de prim ăvar ă începe înainte de Joia Mare, când se spal ă, se v ăruiesc i zvânt ă pere ii casei. To i s ătenii î i înnoiesc hainele i copiilor li se cump ără înc ălă ri noi. Miercuri, în S ăpt ămâna Mare, se coc bucatele tradi ionale : pasca, colacii i cozonacii care umplu uli ele satului cu mirosul lor i care se sfin esc în Joia Mare (Joia Verde). În aceast ă zi nim ănui nu-i ieste iertat să doarm ă, fiindc ă risc ă s ă r ămân ă puturos, lene , netrebnic pentru tot restul anului. Costumul na ional (popular). Un element de mare frumuse e. În zilele de s ărb ătoare, mai cu seam ă în timpul verii, apari ia s ătenilor, femei i b ărba i, îmbr ăca i în costume na ionale constituia un element de mare mândrie i atrac ie. Casa, elementul cel mai reprezentativ pentru înf ă iarea culturii materiale a „satului”, expresie a modului de via ă a s ătenilor, a gustului i a tradi iilor culturale se deosebe te în mod nuan at de alte locuri . Evoluat ă în decursul timpului de la locuin a monocelular ă (cu o singur ă înc ăpere), la cea cu dou ă camere i cu chiler (tind ă), ea sa transformat mult în ultimele decenii atât ca dimensiune, cât i ca stil. Casa din Sihlea este mare i frumoas ă. Ea se compune din mai multe înc ăperi (buc ătărie, dormitor, sala, camera „mare” – cea mai „g ătit ă” ). Fiecare gospod ărie are grajd, p ătul i gr ădin ă. Gospod ăria este împrejmuit ă de regul ă cu gard din scândur ă. Exteriorul casei are pe fa ad ă elemente decorative i în fa a ei multe flori. Azi, casele care se construiesc, unele, nu numai cu forma dreptunghiular ă, ci p ătrat ă i chiar cu dou ă nivele, de regul ă acoperite cu tabl ă zincat ă, iar interiorul este dotat cu aproape toate elementele de utilitate casnic ă, care nu difer ă mult de „ora ”. 2.1.10. Principiile morale Nivelul de dezvoltare al unei societ ăi este privit i apreciat în strâns ă leg ătur ă cu principiile morale ale acesteia, cu modul de via ă stabilit de către membrii s ăi, cu regulile nescrise, primite din str ămo i i transmise ca mo tenire din genera ie în genera ie. O societate nu poate fi apreciat ă la justa ei valoare, dacă nu-i sunt cunoscute i apreciate valorile i principiile morale dup ă care se conduce; căci doar cunoscându-le, putem eviden ia particularit ăile de evolu ie ale ei într-un anume cadru cronologic, numai astfel, putem explica i justifica anumite ac iuni ale reprezentan ilor ei. Studierea modului de via ă cotidian ă i trasarea unor caracteristici specifice ale mentalit ăii locuitorilor comunei Sihlea nu ar fi complet ă fără a face referin ă la concep iile etice, f ără a include principiile morale dup ă care ace tia se conduceau în via a de zi cu zi. Ca i oricare alt ă societate, cea din Sihlea îi stabilise la sfâr itul secolului al XXlea, regulile de via ă, în mare parte mo tenite de la genera iile anterioare, dar în acela i timp, completate cu noi tr ăsături, ca urmare a contextului social-politic i cultural specific al perioadei. Centrul de gravita ie al dezvolt ării i transmiterii moravurilor era concentrat, în primul rând, în sânul familiei, aici de la na tere, copilul primea de la p ărin i educa ia, pe care mai apoi, avea să se bazeze pe parcursul întregii sale vie i. Urmeaz ă coala, al cărei rol fundamental, în afăra acumul ării cuno tin elor, era de a consolida principiile morale de via ă, ob inute în familie, precum i de a-l ajuta pe individ s ă se încadreaze în societate. Încercările autorit ăilor, dar i a întregii societ ăi, au condus la men inerea num ărului căsătoriilor încheiate, înregistrandu-se o rat ă redus ă a divor urilor. Desigur, la sfâr itul secolului al XX-lea comuna Sihlea se confrunt ă cu o serie de probleme, menite s ă-i afecteze moralitatea, cum ar fi: alcoolul, fumatul, ac iunile de furt, violen ele i altele, care contribuie la degradarea moral ă, spiritual ă a locuitorilor s ăi. În pofida existen ei acestor probleme, precum i a altora de acest gen, societatea din comuna Sihlea, în ansamblul ei, dispune de principii i valori morale s ănătoase. În plus, interven iile

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA nenum ărate ale statului, argumentele Bisericii, educa ia ob inut ă în familie i în coli, contribuie la formarea fizică i moral ă s ănătoas ă a indivizilor s ăi. 2.1.11. Concluzii În perioada men ionat ă, localitatea cunoa te o multitudine de transform ări de ordin social, economic, politic i cultural de amploare. Evenimentele istorice ale perioadei i-au l ăsat amprentele asupra popula iei din comuna Sihlea. Condi iile istorice complexe au influen at, de asemenea, via a cotidian ă a localit ă ii. Elementele de modernizare, înregistrate la sfâr itul secolului al XX-lea, încep s ă pătrund ă în comuna i se resimt în aspectul exterior, precum i în îmbun ătăirea nivelului de trai al locuitorilor s ăi. Aadar, în perioada anilor 1989-2015, via a cotidian ă a locuitorilor comunei Sihlea cunoa te modificări substan iale sub toate aspectele sale primordiale: habitat, venituri i cheltuieli, modalit ăti de divertisment, dar i principii morale, care au avut implicatii profunde în procesul de urbanizare i de modernizare a localit ă ii, dar i asupra întregii societ ăi.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1.Limite geografice Comuna Borde ti se afl ă în sud jude ului Vrancea, între apele Râmnei i Slimnicului, la 23 km de Foc ani i 14 de Râmnicu S ărat. Comuna este deservit ă de Drumul European E 85 pân ă în Dumbr ăveni, de unde incepe drumul national DN2N care trece prin satele Caiata si Bogza, sau Obrejita de unde începe DJ 202E, care trece prin Sihlea si ajunge la Voetin. Comuna se învecinează la nord cu comuna Dumbraveni, nord-est cu comuna Tataranu, la est cu comuna Balesti, la sud-est, sud, si sud – vest cu judetul Buzau, iar la vest cu comuna Tâmboie ti si comuna Obrejita.

2.2.2.Structura geologic ă Teritoriul comunei Sihlea se afla amplasat in marea unitate geomorfologica a Cimpiei Române, in partea de nord-est, in cadrul Câmpiei Râmnicului, care este o câmpie piemontana, acoperita cu depozite leossoide si loess, pe care s-au format predominant molisoluri. Straturile de pietri , loess i nisip (straturile de Cânde ti) dateaz ă din Pleistocenul mediu i superior (2.588.000 - 11.700 a.Chr.), ele fiind acoperite de altele, mai recente. Câmpia Râmnicului, pe zona luata in studio, prezinta o inclinare de la vest la est, cu altitudine de 125 m – 95 m in vest (câmpia mijlocie) si 95 m-50 m in est (câmpia Joasa). Prin geneza, Câmpia Râmnicului apartine ariei depresionare intre oregenul carpatic si platfoma Moesica. Câmpia mijlocie este alcatuita din pietrisuri sub forma de conuri aluvionare si depozite loessoide; câmpia joasa este formata din interfluvii, câmpuri largi, alibi mlastinoase, suprafete de saraturi (la Voetin, lunca pârâului Balanul), cu pânze freatice de adincime. 2.2.3. Seismicitatea

Teritoriul jude ului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ara noastr ă, sau chiar din sud – estul Europei. Activitatea seismic ă din Vrancea î i are originea în existen a pe teritoriul României a trei blocuri rigide - plac ă est - european ă, subplaca moesic ă i subplaca intra - alpin ă ( sectorul transilv ănean ) i a liniamentelor tectonice, cu dimensiuni continentale, care le separ ă. Răspândirea focarelor de cutremure pune în eviden ă existen a a dou ă zone : prima în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80 i 160 km, legat ă de curbura arcului carpatic i, a dou ă, în regiunea de câmpie dintre Râmnicul S ărat, Mără eti i Tecuci, cu cutremure mai pu in adânci.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Seismele cu epicentru în Vrancea au origine tectonic ă, fiind provocate de deplas ările blocurilor scoar ei sau ale p ării superioare a înveli ului în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Despre gradul ridicat de seismicitate din aceast ă zon ă exist ă dovezi documentare înc ă din secolul al XVII – lea. Din datele existente, cele mai devastatoare cutremure s-au înregistrat la 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, în 1829, la 28 ianuarie 1838, 25 mai 1925, care au avut o magnitudine cuprins ă între gradul 7 i 8 i altele mai mici c ătre sfâr itul secolului al XIX – lea. În veacul nostru, cele mai semnificative evenimente de aceast ă natur ă au avut loc la 10 noiembrie 1940 ( care a distrus aproape în întregime ora ul Panciu ), 4 martie 1977, 30 august 1986. Primul cutremur a avut o magnitudine de 7,4 grade, cel de-al doilea cutremur 7,2 grade i cel de-al treilea cutremur 7,0 grade.Epicentrul seismic al României se afl ă în jude ul Vrancea în localitatea Vrâncioaia, unde func ioneaz ă Observatorul Seismologic« Dr. Cornelius Radu» . 2.2.4.Procese geomorfologice, factori atropici Procesul de aluviere împiedic ă dezvoltarea i men inerea normal ă a p ăunilor i plantelor de cultur ă. Apari ia scheletului scade poten ialul de fertilitate. Ac iunea omului a influen at profund procesele geomorfologice din zon ă. Defri area, culturile intensive pe interfluvii a favorizat i intensificat procesul de eroziune a solului. Desfundarea terenului pentru planta ii a amestecat stratul fertil de la suprafa ă cu straturi mai pu in fertile din adâncime, aduse la suprafa ă , facând ca aceste soluri, în cazul culturilor cerealiere să necesite cantit ă i mari de îngr ăăminte chimice. Caracterul continental al climei din aceasta zon ă, favorizeaz ă de asemenea, procese intense de versant.

2.2.5.Relieful Din analiza hartilor geomorfologice, rezulta ca relieful prezinta altitudini cuprinse intre 50 si 125, scaderea valorii are loc de la vest la est. Din acest motiv, relieful apare dispus sub doua trepte, una mai înalta, cuprinsa intre 95 si 125 m, corespunzâd cu cimpia mijlocie a Vrancei si cealalta treapta 95 si 50 m, apartine câmpiei joase. Între râurile Slimnic si Co atcu si pârîul Balanului, interfluirile sint cimpuri întinse cu inclinare foarte usoara spre est. 2.2.6.Hidrografia Reteaua hidrografica a comunei este formata dintr-un singur pârâu cu scurgere permanenta, Slimnicul si o serie de vai cu scurgere intermitenta-pârâul Cotatcu si pârâul B ălanul. Colectorul retelei de ape ce strabate comuna Sihlea este Râmicu S ărat, care aduna in afara localitatii, pe partea stînga pârâul Co atcu (suprafata 109 kmp si lungime 37 km), care izvoraste din Dealu Căpă înii. Pârâul Co atcu este colectorul retelei de ape de pe teritoriul comunei: pârâul Slimnic (suprafata 109 kmp si lungime 31km) pe parte stînga si afluentul Voetin cu balta Voetin din partea dreapta. Pârâul Slimnic izvoraste din plaiul paduros Gurguiata, comuna Slobozia, se indreapta spre sud-est, dea lungul dealului Nuci si Bordesti, trece prin comuna Tîmboiesti si de aici cursul sau devine mai linistit, se indreapta spre est, trece prin OBREJITA, PE LINGA COMUNA Sihlea, face o cotitura spre nord catre satul Bogza, iar de aici se indreapta spre sud-est, trece prin nordul comunei Balesti si se varsa in Lacul Negru. Pârâul Slimnic are o lungime de 45 km. 2.2.7.Condi ii de clim ă Aezarea localit ă ii la est de Carpa ii de Curbur ă face ca în climatul continental s ă se întâlneasc ă unele elemente ale climatului temperat din apus, diminuate îns ă mult de dep ărtarea de ă rmul Atlanticului i de relieful muntos peste care trec masele de aer oceanic elementele caracteristice climatului temperat continental din r ăsărit, acesta din urm ă fiind preponderent.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Temperatura medie anual ă se încadreaz ă în cea general ă la câmpie, de 10 - 11ºC. Regimul termic de iarn ă (media) -1º i -3ºC. În zilele de iarn ă temperatura poate s ă ajung ă sub -20ºC i chiar sub -30ºC. Temperatura medie a regimului termic de var ă este de peste 22ºC, dar în anumite zile poate fi peste 30ºC. Cea mai ridicat ă temperatur ă, care a cuprins i comuna Sihlea, s-a semnalat la 10 august 1951, în localitatea Ion Sion din zona Br ăila, când termometrul a urcat la 44,5ºC. În aceia i zi, în Câmpia Român ă temperatura s-a ridicat pân ă la 39,5ºC. Vânturile. Criv ă ul, rece i uscat, bate dinspre nord – vest, în special iarna, temperatura sc ăzând brusc; Austrul, bate în direc ie opus ă, adic ă dinspre sud – vest, în toate anotimpurile, este uscat, iarna aduce ger, iar vara c ăldur ă i secet ă; B ălt ărelul bate din sud, dinspre peninsula balcanic ă, fiind domol i c ăldu . Precipita iile. Sihlea i împrejurimile sale prime te în medie 640 litri pe metru p ătrat. În timp, cantit ă ile mai mari cad la sfâr itul prim ăverii i începutul verii (mai – iunie). Dar sunt i perioade secetoase. Anul 1946 a fost cel mai secetos, resimindu-se cu mare intensitate i în zona Sihlea, uscarea excesiv ă a solului producând cr ăpături largi pân ă la 10 – 15 cm, natural (plantele) fiind usc ăciune, iar multe fântâni au secat. Genera ia de atunci a tr ăit acest pârjol i foamea acelui an uscat.

2.2.8.Flora i fauna Pajistile de câmpie se intilnesc pe locurile padurilor defrisate si in zonele de silvostepa, la altitudini de 50-200 m. Principalele specii sint Poa pratensis, Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, la care se adauga plante xerofile si mezoxerofile. Aceste pajisti in conditii natural sint foarte slab productive si in consecinta ele au fost transformate in pajisti cultivate. Padurea este alcatuita din specii de stejar brumariu si stejar pufos, alte specii de arbori fiind slab reprezentate. In present padurile se prezinta sob forma de ”petice” cum ar fi Padurea Tigva si Padurea Fasole spre satul Voetin, Padurea Cernica, Padurea Vasuianu si Padurea Coada Vaii, un satul Sihlea, Padurea Crîngul Meiului la nord de satul Bogza si padurea Calugareasca in partea de vest a satului Sihlea. Pă unile sunt alc ătuite atât din plante graminee, cât i din diverse alte specii precum: c ătin ă, măce , porumbar. Plantele medicinale specifice zonei sunt: sulfina, salvia, p ăducelul, talpa gâ tei, mu eelul, p ătlagina, urzica, urzica moart ă, coada oricelului, anghinarea, roini a, păpădia, p ăducelul, traista ciobanului, socul, alb ăstrelele, brusturele, pirul, ienup ărul, tătăneasa, r ăchitanul, ceren elul, m ătasea de porumb, ciubo ica cucului, turi a mare, sun ătoarea, nalba, volbura, intaura, pelinul, cimbrul, hameiul, cicoarea, potbalul, lumân ărica, pl ămân ărica, scaiul vân ăt, coada calului i ovârful. Fauna întâlnit ă în zona acestei comune, este destul de divers ă: mistre ul, lupul, vulpea, căpriorul, ariciul, jderul, veveri a, viezurele, iepurele, popând ăul, dihorul, pisica s ălbatic ă; în urma împ ăduririlor efectuate dup ă 1970, aici întâlnim râsul. În preajma b ălilor, mla tinilor i lacurilor vom g ăsi exemplare de bizam. Cât despre p ăsări, la Borde ti putem vedea mierla, turturica, cucul, sfrânciogul, privighetoarea, găinu a de alun i chiar fazanul.

2.2.9.Resurse naturale Cea mai important ă categorie de teren o constituie terenul arabil ocupat (5874 ha) , teren forestier (916 ha), pasune (1435 ha), fanete (37 ha), vii si livezi (299 ha ) . Suprafa a de pă uni i fâne e constituie o baz ă solid ă pentru dezvoltarea cre terii animalelor.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.2.10. Zone de risc natural Încadrarea UAT Comuna SIHLEA în zonificarea de risc natural conform ligii nr. 575 din 2001, privind planul de amenajare a teritoriului na ional- sec iunea a V-a- Zone de risc natural.

DEFINIREA principalilor termeni utiliza i: Termenii specifici folosi i în lege corespund defini iilor cuprinse în Glosarul interna ional al termenilor de bazã specifici managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA), Geneva, decembrie 1992, DHA/93/96, sub egida O.N.U. Aceastã terminologie a fost adoptatã i în legisla ia ãrilor apar inând Comunitãii Europene. • Risc - estimare matematicã a probabilitã ii producerii de pierderi umane i materiale pe o perioadã de referin ã viitoare i într-o zonã datã pentru un anumit tip de dezastru. • Cutremur - mi care vibratoare a scoar ei terestre, generatã de o ruptur ă brutalã în aceasta, ce poate duce la victime umane i distrugeri materiale. • Inunda ţie - acoperire a terenului cu un strat de apã în stagnare sau în mi care, care, prin mãrime i duratã, poate provoc ă victime umane i distrugeri materiale, ce deregleazã buna desfã urare a activitã ilor social-economice din zona afectatã. • Alunecare de teren - deplasare a rocilor i/sau a masivelor de pãmânt care formeazã versan ii unor mun i sau dealuri, a pantelor unor lucrãri de hidroameliora ii sau a altor lucrãri funciare, ce poate produce victime umane i pagube materiale.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ANEXA nr. 3.

UNIT Ă I ADMINISTRATIV-TERITORIALE, amplasate în zone pentru care intensitatea seismic ă, echivalent ă pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este IX ( exprimat ă în grade MKS): În conformitate cu anexa nr.3 din lege, jude ul Vrancea, are urm ătoarea zonare seismic ă, pentru ora e, municipii si comune: Nr.ctr. Jud. VRANCEA UAT Nr. locuitori Intensitate seismic ă în grade MKS 202 Municipiul FOC ANI 98.581 IX 203 Municipiul ADJUD 20.776 VIII 204 Ora MAR Ă ETI 13.070 VIII 205 Ora ul ODOBE TI 7.985 VIII 206 Ora ul PANCIU 9.834 VIII *** Comuna Sihlea 5422 IX

ANEXA nr. 4 , 4a i 5. UNIT Ă I ADMINISTRATIV-TERITORIALE, afectate de inunda ii: În conformitate cu anexa nr.5. din lege, jude ul Vrancea , are zone de poten ial de producere a inunda iilor pentru o serie de comune ora e i municipii, dar Comuna Sihlea, nu se reg ăse te pe aceast ă list ă. Consider ăm c ă poten ialul de riscuri de inunda ii pe cursuri de râuri, sau pe toren i, este foarte sc ăzut, sau inexistent .

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ANEXA nr. 6. , 6a i 7. UNIT Ă I ADMINISTRATIV-TERITORIALE, afectate de alunec ări de teren În conformitate cu anexa nr.7. din lege, jude ul Vrancea, are zone afectate de poten ial de producere a alunec ărilor de teren, pentru o serie de comune ora e i municipii, dar Comuna Sihlea, nu se reg ăse te pe aceast ă list ă. Consider ăm că poten ialul , de producere a alunec ărilor de teren, este foarte sc ăzut, sau inexistent. 21

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.2.11. Relatii în teritoriu. Comuna Borde ti se afl ă în sud jude ului Vrancea, între apele Râmnei i Slimnicului, la 23 km de Foc ani i 14 de Râmnicu S ărat. Comuna este deservit ă de Drumul European E 85 pân ă în Dumbr ăveni, de unde incepe drumul national DN2N care trece prin satele Caiata si Bogza, sau Obrejita de unde începe DJ 202E, care trece prin Sihlea si ajunge la Voetin. Comuna se învecineaz ă la nord cu comuna Dumbraveni, nord-est cu comuna Tataranu, la est cu comuna Balesti, la sud-est, sud, si sud – vest cu judetul Buzau, iar la vest cu comuna Tâmboie ti si comuna Obrejita.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.3. POTEN IAL ECONOMIC Caracterul economic agrar – cerealier – a fost i este influen at de urm ătorii factori agro- ecologici : relieful (câmpie), clima (temperat ă), apele, solul (face parte din grupa cernoziomurilor) i vegeta ia existent ă în aceast ă zon ă. Trebuie spus, înainte de a ne referi la aspectele concrete ale acestui caracter, c ă i locuitorii comunei Sihlea au preocup ări asem ănătoare oamenilor altor inuturi, care fac agricultur ă, preocup ări venite de-a lungul miilor de ani înc ă din timpuri preistorice, fapt atestat de boabele de cereale bine p ăstrate i g ăsite în s ăpăturile efectuate de speciali ti. Dacii, ai c ăror urma i sunt i locuitorii comunei Sihlea, cuno teau i practicau culturile agricole, cre terea vitelor i alte activitati legate de cultivarea pamantului. În perioadele care au urmat, mai cu seam ă începând cu a doua jum ătate a veacului trecut, când agricultura României ajunsese o mare produc ătoare i exportatoare de grâne pe pia a mondial ă, agricultura comunei Sihlea a cunoscut aceea i evolu ie, de i locuitorii ei, ca de altfel to i ă ranii români, au fost pu i s ă munceasc ă în condi ii vitrege. De-a lungul anilor, p ăstrându- se i în zilele noastre, locuitorii din Sihlea au avut dou ă ocupa ii principale : cultivarea cerealelor (grâu i porumb) i cresterea animalelor. Cultura cerealelor: mergând pe firul istoriei, men ion ăm c ă s ătenii acestei a ez ări au cunoscut condi iile vitrege ale feudalismului, men inându-i timp de secole în stare de iob ăgie sau semi- iob ăgie. Latifundiarul sau boierul era nu numai st ăpânul p ământului, ci i al produselor. Reformele agrare din 1821, 1864 i 1921 men ineau marea proprietate (mo iile), iar ă ranii împropriet ări i din sat au fost repede pu i în situa ia de a-i pierde p ământul. Reforma agrar ă din 1945 continuat ă apoi în 1948 a f ăcut ca s ătenii s ă fie cu adev ărat împropriet ări i, în special familiile care au avut unul sau mai mul i membrii pe front, primind între 2 – 3 hectare. După îns ă aproape 4 decenii de agricultur ă socialist ă, când p ământul a fost lucrat în C.A.P. cu ajutorul sec iei S.M.T., în anul 1990, aceast ă form ă s-a desfiin at, s ătenii reprimind, prin certificat, suprafa a pe care a avut-o înainte de intrarea în C.A.P. Condi iile favorabile pedoclimaterice ale zonei permit cultivarea unor variate cereale, cuprinzând dou ă dintre cele mai pre uite : grâul i porumbul. Cu o foarte mare întrbuin are în alimenta ia uman ă i furajarea animalelor, sub raportul produc iei i suprafe elor cultivate cu grau si porumb, Sihlea se situeaz ă printre principalele localit ă i in cadrul acestor culturi. De regul ă, grâul i porumbul sunt cultivate pe suprafe e relativ egale. În condi iile dezvolt ării crescânde a produc iei marf ă i a extinderii comer ului intern i extern de cereale, în ultimii 50 – 60 ani s-au produs i în activitatea oamenilor din Sihlea anumite schimb ări; a sporit înventarul agricol i s-au înlocuit unele practici vechi în recoltarea i păstrarea cerealelor ; aratul, îns ămân atul i treieratul cu cai a fost înlocuit cu cel mecanic; înmagazinarea cerealelor, care în trecutul îndep ărtat se f ăcea în gropi (arse ori pietruite), treptat s-a înlocuit de hambare, magazii, lease i podurile caselor. Comer ul permanent cu produse agricole a c ăpătat, atât în anii interbelici cât i în cei postbelici, forma de en gros, prin intermediul târgurilor s ăpt ămânale organizate la Râmnicu Sărat i Plaine ti i a negu ă torilor, apoi, mai aproape de zilele noastre, a unor organiza ii comerciale specializate pentru cereale.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.4. POPULA IE – ELEMENTE DEMOGRAFICE I SOCIALE

2.4.1. Num ărul i evolu ia popula iei Popula ia stabil ă - 2015 5326 Popula ia stabil ă - femei -2015 2663 Popula ia stabil ă - barbati 2663

2.4.2. Resursele de munc ă i posibilit ătile de ocupare a acestora Resursa principala de forta de munca este implicata in sectorul agricol privat (ferme si microferme de familie) si reptezinta in medie aproximativ 50% din numarul total de locuitori. Alte domenii: Numar mediu de salariati 114 Din care: Invatamint -cultura 44 Ocrotirea sanatatii 5 Comert 8 Administratie 23 Industrie si prestari servicii 34 Someri inregistrati 118

2.4.3. Invat ămant Unit ă i de înva ă mant - total 1 Numar Sali de clasa si cabinete scolare 37

2.4.4. Cultura i arta Biblioteci - total - num ăr 2

2.4.5. Ocrotirea san ătă ii Medici si medici de familie, farmacisti 3 Personal mediu sanitar 2

2.4.6. Agricultura, Silvicultura, Mediu Suprafa a arabil ă - total - ha 5874 Suprafa a cu livezi i pepiniere pomicole - total - ha 4 Suprafa a cu vii i pepiniere viticole - total - ha 299 Suprafa a p ă unilor - total - ha 1435 Suprafa a fâne elor - total - ha 37 Suprafa a cu terenuri neagricole - total - ha 1488 Suprafa a cu p ăduri i alte terenuri cu vegeta ie forestier ă - total -ha 916 Suprafata ocupata cu ape, balti 151 Suprafa a ocupata de constructii - total - ha 251 Suprafa a ocupat ă cai de comunicatie - total - ha 161

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.4.7. Circula ie i transport Comuna este deservit ă de Drumul European E 85 pân ă în Dumbr ăveni, de unde incepe drumul national DN2N care trece prin satele Caiata si Bogza, sau Obrejita de unde începe DJ 202E, care trece prin Sihlea si ajunge la Voetin.

2.5. INTRAVILAN EXISTENT, ZONE FUNC IONALE

2.5.1. Balanta suprafe elor - Intravilan existent- 609,20 ha

2.5.2. Zone func ionale – caracteristici

1. Zona central ă i alte func uni de interes public - PUG-ul întocmit în anul 2001 nu are instituit ă o zon ă central ă.

2. Zona pentru locuit i func iuni complementare - are o suprafa ă de 140,00 ha i reprezint ă 22,98 % din teritoriul intravilan. Zona de locuit s-a structurat în diverse perioade pe principii diferite, motiv pentru care aceasta are un caracter eterogen. Modul de locuire nu este static, ci se transform ă continuu, implicând atat însum ări cantitative cat i salturi de calitate. Între func iunile principale, locuirea se distinge pe de o parte, datorit ă atributelor sale generatoare ( o asezare omeneasc ă f ără locuin e constitue un nonsens). Teoretic , exploatarea respectivelor suprafe e, se asigur ă prin cl ădiri i amenaj ări destinate numai func iunii de locuire, sau servind mai multe dintre func iuni fundamentale ( de produc ie, de circula ie sau de servire social ă ), între care locuirea ocup ă îns ă pondere major ă. - Locuin ele pe loturi individuale spontan alc ătuite sau pe terenuri lotizate reprezint ă ponderea major ă în zona de locuit. Regimul de în ălime variaz ă de la parter, parter i mansard ă pân ă la parter+etaj . Pe teritoriul localit ă ii sunt zone diferite din punct de vedere a densit ă ii, a dimensiunilor loturilor i ca ocupare i orientare a loturilor.

3. Zona pentru activit ă i economice - unit ă i industriale, agricole, depozitare i servicii - ocupa o suprafata de 8,30 ha, reprezentind 1,36% din teritoriul intravilan.

4. Zona unit ă i agro-zootehnice - ocupa o suprafata de 27,80 ha, reprezentind 4,57% din teritoriul intravilan. 5. Zona institutii si servicii de interes public - ocupa 5,50 Ha, reprezentând 0,90% din teritoriul intravilan.

6. Zona c ăi de comunica ii i transport - ocupa 59,20 Ha, reprezentând 9,72% din teritoriul intravilan. Aceast ă zon ă este reprezentat ă de c ăi rutiere si cai ferate; comuna nu are c ăi de comunica ii,aeriene sau navale.

7. Zona spa ii verzi, sport, agrement - ocupa 3,70 Ha, adic ă 0,61 % din teritoriul intravilan. Zonele verzi sunt constituite preponderant din suprafe e neamenajate coerent i reprezint ă 0,26 mp/ locuitor. În conformitate cu legea nr.24/2007 i cu OUG 114/2007, va trebui dezvoltat ă o suprafa ă de spa ii verzi amenajate,pe cap de locuitor de 26,0mp, care la nivelul comunei ar reprezenta 14,50 ha.

8. Zona construc ii tehnico-edilitare – ocup ă 2,00 Ha, i reprezint ă 0,33 % din teritoriul intravilan.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

9. Zona cimitire – ocup ă 4,00 Ha, i reprezint ă 0,66 % din teritoriul intravilan

10 . Zona destinatie speciala - PUG-ul întocmit în anul 2000 nu are instituit ă o astfel de zon ă.

11. Zona terenuri libere – are o suprafa ă de 355,70 Ha, reprezentând 58,38 % din teritoriul intravilan. Zona este constituit ă din terenuri ocupate cu, ape, p ăsuni, terenuri neproduct , etc.

12.Zona ape - ocup ă 3,00 Ha, i reprezint ă 0,61 % din teritoriul intravilan

13.Zona paduri - PUG-ul întocmit în anul 2001 nu are instituit ă o astfel de zon ă .

14.Zona terenuri neproductive- PUG-ul întocmit în anul 2001 nu are instituit ă o astfel de zon ă.

2.6. ECHIPARE EDILITARA –SITUATIE EXISTENTA

2.6.1. Alimentarea cu ap ă. Comuna Sihlea nu are sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. Apa potabila pentru consum provine de fintini proprii amplasate in gospodariile individuale sau in incintele institutiilor.

2.6.2. Canalizare Localitatea nu dispune de sistem de colectare a apelor uzate. Apele pluviale sunt colectate cu un sistem de rigole amplasate pe marginea drumurilor existente i evacuate în ravenele din zona, sau infiltrate în sol.

2.6.3. Alimentare cu energie electric ă În prezent comuna Bordesti este complet alimentat ă cu energie electric ă. Sistemul de distribu ie este realizat de la re ele aeriene de 20 kv, prin posturi de transformare c ătre re eaua aerian ă de pe drumurile comunale, de la care sunt realizate racorduri c ătre consumatori.

2.6.4. Telefonie Comuna este racordat ă la sistemul de telefonie fix ă a ROMTELECOM SA.

2.6.5. Alimentarea cu gaze naturale Comuna nu are în prezent alimentare cu gaze naturale.

2.6.6. Alimentarea cu c ăldur ă Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu c ăldur ă. Înc ălzirea spa iilor de locuit i a spa iilor publice se face individual, cu sobe sau centrale termice cu combustibil solid- lemn.

2.6.7. Colectarea i gestionarea de eurilor menajere. În prezent colectarea de eurilor menajere se face cu pubele individuale, distribuite în propor ie de 90% în gospod ării i institu ii publice i containere amplasate pe drumurile principale, pentru de euri reciclabile. De eurile menajere sunt colectate de c ătre o firm ă specializat ă, cu care prim ăria are contract de salubrizare i sunt transportate la platforma colectoare . De eurile din dejec ii i compost provenite de la animale, sunt gestionate individual în fiecare gospod ărie i sunt utilizate ca îngr ăă mânt natural pentru terenurile agricole.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

La nivelul comunei, nu exist ă container frigorific de depozitare temporar ă a cadavrelor animale.

2.7. ZONE PROTEJATE

2.7.1. Zone de protectie monumente istorice si situri. Pe teritoriul administrativ al comunei Sihlea sunt amplasate urmatoarele monumente istoric i de arhitectur ă, clasate conform Ordinului Ministrului Culturii i Cultelor Monumente istorice

Ansamblul memorial si de sat Sihlea; VN-IV-a-B-20944 arhitectur ă Sihleanu- sec. XIX comunaSihlea Gr ădi teanu- Ghica

Castelul Sihleanu-Gr ădi teanu- sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.01 1830 Ghica comunaSihlea

Biserica Sfin ii Împ ăra i sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.02 1860-1866 Constantin i Elena comunaSihlea

Bustul poetului Alexandru sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.03 1914 Sihleanu comunaSihlea

Interveniile asupra monumentelor istorice se vor face conform prevederilor Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată în 2006: Interven iile de orice fel asupra monumentelor istorice de împortan a local ă (B) se fac numai pe baza i cu respectarea avizului emis de c ătre Direc ia Jude ean ă Vrancea pentru Cultur ă i Patrîmoniul Cultur ăl Na ional Vrancea – Comisia zonala pentru Monumente; Situri arheologice

Aezarea de la Eneolitic, N-I-s-B-06361 sat Căiata; Căiata, punct „Movila Mic ă” Cultura (RAN: 177637.01.01) comunaSihlea „Movila Mic ă” Cucuteni

Situl arheologic VN-I-s-B-06362 de la C ăiata, sat Căiata; La S de sat, punct (RAN: 177637.02) punct „Movila comunaSihlea „Movila Mare” Mare”

sec. XVI, VN-I-m-B-06362.01 sat Căiata ; La S de sat, punct Aezare Epoca (RAN: 177637.02.02) comunaSihlea „Movila Mare” medieval ă

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

VN-I-m-B-06362.02 Aezare sat Căiata; La S de sat, punct Hallstatt (RAN: 177637.02.01) fortificat ă comunaSihlea „Movila Mare”

2.8. PROTEC IA I CONSERVAREA MEDIULUI . Protec ia i conservarea mediului are un caracter complex ce prive te rela ia dintre cadrul construit i cadrul natural i vizeaz ă trei domenii principale: A - protec ia cadrului vital fa ă de poluarea produs ă de activit ă ile umane; B - protec ia cadrului vital fa ă de elementele din cadrul natural; C - protec ia unor factori naturali sensibili cu valoare de patrimoniu. A - În zona comunei Sihlea nu exist ă surse majore de poluare a mediului natural sau construit. Singurele surse de poluare a aerului sunt sobele i centralele termice din zona de locuit. B - Cadrul construit al comunei Sihlea nu este expus la riscuri naturale sau cu zone unde s-au instituit interdic ii temporare i definitive de construire . C - În apropierea comunei Sihlea sunt amplasate p ăduri de foioase intercalate de zone de ră inoase.

2.9. DISFUNCTIONALIT Ă I - ASPECTE CRITICE În urma analizei situa iei existente au rezultat urm ătoarele disfunc ionalit ă i i aspecte critice. Densitatea în zona cu locuin e în loturi este mic ă cu specific rural. Acest lucru este accentuat de prezen a în gospod ării a animalelor, acestea sunt o surs ă de disconfort urban. Lipse te oferta pentru agrement, divertisment i sport pentru popula ie. Existen a unui mare deficit de spa ii verzi amenajate (existent 3,70 ha,); Perimetrul intravilan al localit ă ii nu ofer ă posbilitatea dezvolt ării de cartiere reziden iale; Necesitatea de introducere în intravilan, a unor suprafe e de teren pe care, administra ia local ă, s ă pun ă în aplicare Planul de Dezvoltare durabil ă a comunei Sihlea.

2.10. NECESIT ĂTI, DEFICITE , OPTIUNI ALE POPULA IEI, PRIORITATI. Principala op iune pentru faza de propuneri i reglement ări va fi definirea sensului evolu iei comunei (în care, în etap ă de ac iune a PUG poate fi realizat ă numai pornirea schimb ării de profil): În perimetrul intravilan existent sunt amplasate constructii cu caracter agrozootehnice, deteriorate i nefunc ionale i care i-au pierdut în timp obiectul de activitate. Majorarea perimetrului intravilan al comunei, în zone cu acces facil, în special adiacent drumurilor principale,unde sunt posibilitati mai ieftine de racord la utilitati. Zonele propuse a fi atrase în intravilan, vor avea functiunea predominanta de locuire i functiuni complementare. Pentru implementarea altor func iuni cu caracter economic, social sau cultural, se vor întocmi documenta ii la nivel de PUZ, legal aprobate.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

CAPITOLUL 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANA - REGLEMENTARI - Analizând Strategia de Dezvoltare Durabil ă a comunei Sihlea, se eviden iaz ă urm ătoarele priorit ă i de dezvoltare durabil ă: Asigurarea cre terii veniturilor pe termen lung; Îmbun ătă irea i dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunica ii i energie; Dezvoltarea resurselor umane, cre terea ratei de ocupare i combaterea excluderii sociale i dezechilibrelor sociale; Conformarea progresiva a standardelor de mediu din Uniunea European ă, pe care România va trebui sa le ating ă în 2017. Reabilitarea i modernizarea drumurilor ( tramei stradale); Reabilitarea, modernizarea i extinderea sistemului de alimentare cu ap ă i canalizare; Reabilitarea i reamenajarea arhitectural ă a zonei centrale a comunei; Construirea de locuin e sociale; Amenajarea de noi spa ii verzi i recreere; Realizarea unui sitem modern de iriga ii al spa iilor verzi;

3.1. ANALIZA SWOT- PROTEC IA MEDIULUI, INFRASTRUCTURA I LOCUIRE, RESURSE UMANE, ECONOMIE, TURISM, S ĂNĂTATE, EDUCA E I CULTUR Ă, SPORT.

3.1.1. Aspecte favorabile - oportunit ă i Sporirea programelor educative privind protec ia mediului i implicarea tot mai activ ă a societ ă ii civile în acest domeniu; Încurajarea agen ilor economici de a investi în echipamente i tehnologii nepoluante i de a apela la surse de energie neconven ionale; Standarde locative bune sub aspectul num ărului de locuin e raportat la num ărul de persoane; Accesarea programelor europene de finan are nerambursabile, precum i a celorlalte programe na ionale i locale de finan are; Derularea unor noi programe de formare i reconversie profesional ă, adresate persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă sau persoanelor expuse riscului de a-i pierde locul de munc ă; Cererea a noi locuri de munc ă prin încurajarea investi iilor private; Tendin a continua de crestere a investi iilor private i în special a investi iilor straine; Pozitie geografic ă favorabil ă dezvoltarii unur produse turistice ; Dezvoltarea accelerata a sistemului sanitar privat; Cresterea interesului pentru cultura i arta, dezvoltarea institu iilor de învatamint, alinierea sistemului educ ătional romanesc la standardele europene; Cresterea interesului pentru sustinerea sportului local i cresterea interesului publicului de a asista la competitii sportive, de a practic ă activitati sportive i de întretinere fizic ă;

3.1.2. Aspecte critice – amenintari Cresterea gradului general de poluare i a efectului de sera; Eroziunea continua a solului; Amenintarea unor specii de flora i fauna specifice; Lipsa fondurilor necesare destinate domeniului conserv ării mediului; Lipsa resurselor necesare între inerii i dezvolt ării infrastructurii ; Raport negativ între popula ia activ ă i cea inactiv ă; Reforma i restructurarea economic ă poate favoriza cresterea somajului; Mediul fiscal i legislativ, care descurajeaza angajarea unor noi investi ii, concurenta exercitata pe piata regional ă i national ă i capacitatea sc ăzuta a agentilor economici de a se adapta la o piata concurential ă unic ă;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Infrastructura sanitara deficitara, servicii medicale i de urgenta precare, lipsa cronic ă a resurselor necesare pentru reabilitarea i dezvoltarea sistemului sanitar; Sc ăderea interesului pentru cultur ă i art ă i lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea sistemului educa ional i a activit ă ilor culturale; Lipsa mai multor baze sportive i a fondurilor destinate activit ă ilor sportive. Optimizarea rela iilor cu teritoriul, vor urm ări obiectivele generale i priorit ă ile de dezvoltare durabil ă a comunei Sihlea cu referire la urm ătoarele aspecte: Valorificarea cadrului natural i a resurselor. Pozitia comunei în re eaua jude ului Vrancea. Organizarea circulatiei i transporturilor. Relatia de vecinatate cu localitatile învecinate.

3.2. EVOLUTIA POPULA IEI Estimarea evolu iei popula iei - Popula ia, în perioada pana in anul 2020, nu va avea o evolu ie ascendent ă, generat ă atât de rata medie anual ă de crestere, cit i datorita lipsei de noi locuri de munc ă . Estimarea resurselor de munc ă Resursele pentru for a de munc ă, vor apare cu prec ădere în sectorul micii industrii i servicii. Aceasta se va realize prin derularea unor programe de formare i reconversie profesional ă, precum i prin con tientizarea importan ei programelor de perfec ionare i formare continu ă a persoanelor angajate în munc ă.

3.3. DEZVOLTAREA ACTIVIT Ă ILOR ECONOMICE

În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General-10— 12 ani se poate aprecia c ă economia localit ă ii se va dezvolta valorificând condi iile favorabile existente i poten ialul natural al comunei.

Activit ă i industriale – nu vor avea o pondere semnificativ ă în dezvoltarea economic ă a comunei, aceasta r ămânând la stadiul de mic ă industrie, nepoluant ă.

Depozitare i de construc ii - se vor moderniza i vor avea o cre tere economic ă func ie de gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a localit ă iii (construc ii de locuin e, dot ări, institu ii, turism, ecipare edilitar ă).

Agricultura –se preconizeaz ă o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea diversificat ă a teritoriului agricol, inclusiv a activit ă ilor ce prezint ă un eventual interes turistic.

Alte activit ă i - pest ări servicii - dezvoltarea prest ărilor de servicii pentru popula ie i pentru viitoarea dezvoltare în domeniul agro-industrial. În m ăsura în care vor ap ărea investitori, pe teritoriul administrativ sunt destule posibilit ă i de amplasare a noi obiective, practic din orice domeniu. Totu i, anumite categorii de obiective s-ar putea amplasa i în extravilan (unit ă i de productie, unit ă i agroindustriale, etc.) bineîn eles numai dup ă scoaterea terenului din circuitul agricol i ob inerea tuturor avizelor i acordurilor necesare.

3.4. DEZVOLTAREA SPA IILOR VERZI PUBLICE În prezent, în perimetrul intravilan al comunei Bordesti este amenajat ă o suprafa ă de 0,61 ha de spa ii verzi amenajate. În conformitate cu legea nr.24/2007 i cu OUG 114/2007, va trebui dezvoltat ă o suprafa ă de spa ii verzi amenajate, pe cap de locuitor de 26,0mp, care la nivelul comunei ar reprezenta 145.000,0 mp, adic ă 14,0 ha. În perimetrul intravilan al comunei Sihlea, a fost introdusa o

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA suprafata de teren de 11,0 ha, pe care exista si o balta, in vederea dezvoltarii unui parc –zona de agrement. Datorita c ăracterului geometriei terenului, acesta se preeaza foarte bine din punct de vedere peisagistic amenajarilor propuse. Pentru împlementarea proiectelor de realizare a investi iilor mai sus descrise, Administratia Public ă Local ă va utiliza fonduri legal constitiute, va accesa fonduri Comunitare sau va utiliza parteneriate public-private. Suprafetele de teren existente, cit si cele atrase in intravilan pentru realizarea de spatii verzi, vor ramine definitiv in aceasta subzona cu functiunea de spatii verzi amenajate publice cu acces nelimitat.

3.5. ORGANIZAREA CIRCULA IEI Organizarea circula iilor rutiere, pietonale i a transportului în comun. Pe drumurile care urmeza a fi reabilitate, se vor realiza circula ii pietonale conform normelor în vigoare.Toate circula iile pietonale, vor respecta coditiile speciale pentru personae cu handicap, reglemntate de lege. Reabilitarea tramei stradale a comunei, va avea în vedere urm ătoarele aspecte tehnice: -realizarea unor platforme rutiere cu l ătîme de 7,00m, echipate cu rigole laterale i asfaltat; -refacerea într-o prima etap ă a platformelor rutiere a tramei stradale din comuna, cu balast de riu compactat. Func ie de posibilitatile financiare, sau prin accesare de fonduri de investi ie, în urmatorii 10-15 ani, se preconizeza asfaltarea intregii tramei stradale. Transport comun în interiorul comunei nu exista. Leg ătura cu alte localitati sau cu municipiul Focsani, resedinta de judet, se realizeaz ă de c ătre operatori autorizati pentru transport în comun, cu autobuze sau microbuze.

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

3.6.1. Alimentarea cu ap ă. Comuna Sihlea are in derulare impreuna cu SC CUP SA Focsani, un proiect (aflat la faza de studiu de fezabilitate) de realizare a unui sistem centralizat de alimentare cu apa pentru localitatea Sihlea, cu posibilitatea alimentarii in viitor si a localitatilor Câiata si Bogza, aflate in ordine la 2,6 km de Sihlea si inca 2,5 km pina la Bogza. Localitatea Voetin, fiind la o distanta de 6,2 km de Sihlea, alimentarea cu apa urmeaza sa se rezolve in mod local. Acest sistem este proiectat sa functioneze ca un tot unitar pentru cele trei localitati din comuna, dar indestitia initiala se refera doar la localitatea Sihlea. Lucrarile din proiet au ca scop captarea apei din sursa subterana, tratarea apelor in statie de tratare, inmagazinarea apei tratate, pomparea apei in reteaua de distributie si realizarea retelei de distributie. Schema tehnologica a sistemului de alimentare cu apa propus cuprinde: • Captarea apei din 5 puturi forate printr-un front de captare nou in satul Sihlea; • Conducta de aductiune -1-de la captare la gospodaria de apa, cu o lungime totala de 1075,0m (De 140 mm, L=655,0m si De 160 mm, L=420m). • Gospod ăria de ap ă in satul Sihlea, care con ine: − un rezervor de 600 mc, suprateran, metalic, − Statia de tratare pentru potabilizare apa bruta si statia clorare pentru dezinfectia apei, cu hipoclorit de sodiu − o statie de pompare pentru reteaua de distributie. • Aductiune 2 spre reteaua de distributie din satul Sihlea, cu De 315mmL=754.0m; • Re eaua de distribu ie ap ă potabil ă, cu alimentare prin pompare, cu o lungime totala de 6117.0m (De 280mm-L=703.0m, De 250mm-L=971.0m si De 110mm-L=4443.0m); • Sistem de producere energie electrica din surse regenerabile, fotovoltaic si eolian (Pmediu hibrid 15-17 kWh) • 13 buc - puncte de monitorizare SCADA.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Cantit ă i propuse ale componentelor infrastructurii Pentru UAT Sihlea, prin aceasta investitie sunt prevazute urmatoarele lucrari: - 5 foraje noi cu H=120m, echipate cu pompe 5*Q=2.5l/s H=80m; - infiintare conducta aductiune PEHD PE100RC PN 10 cu L=1.82, din care : o 754 m - De 315 mm. o 420 m - De 160 mm. o 654 m - De 140 mm. - 1 statie noua de pompare retea Q=32.0 l/s si H=50m ; - 1 rezervor nou de 600mc ; - 1 statie noua de tratare, Q=11 l/s ; - infiintare retea de distributie PEHD PE100 PN 10, 6.117 m din care o 703 m - De 280 mm. o 971 m - De 250 mm. o 4443 m - De 110 mm. - Sistem de producere energie electrica din surse regenerabile, fotovoltaic si eolian (Pmediu hibrid 15-17 kWh) - 13 buc - puncte de monitorizare SCADA. Caracteristici tehnice ale investitii UAT Sihlea Captarea apei Sursa se va asigura printr-o captare subterana care curpinde 5 foraje de adancime cu H=160 m, amplasate la cca 200 m distanta unul de celalalt. Forajele s-au dimensionat pentru Qsursa=11.0 l/s, iar debitul estimat pentru fiecare foraj este Q=2.5 l/s (forajele pot asigura si mai mult, functie de stratificatia locala). Aceste foraje se vor amplasa in zona central-vestica a localitatii si vor fi echipate cu pompe submersibile, care au urmatoarele caracteristici pentru fiecare pompa (inaltimea de pompare asigura cel putin 30 m presiune de lucru in statia de tratare): Pompele au urm ătoarele caracteristici tehnice: - Debit: 3.65 l/s - H total: 85 m - Puterea P1: 5.19 kW - Puterea P2: 4.17 kW - Putere motor: 5.5 kW

Sta ii de pompare Pentru a se realiza presiunea necesara in reteaua de distributie (min 12 m), se prevede o statie de pompare cu grup de pompe booster situata in incinta gospodariei de apa, care va fi echipata cu (2 +1) pompe avand: Debitul curent calculat: 33.4 l/s Debit minim exploatat: 8.334 l/s Debit maxim: 70.84 l/s Debit maxim exploatat: 66.67 l/s În ălimea de pompare rezultat ă pentru pomp ă:47.23 m În ălimea de pompare maxima: 76 m P1 = 21.7 kW

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

P2 = 19.6 kW Pmotor=3x15 kW Pompele vor aspira din rezervorul de 600 mc.

Sta ii de tratare a apei Deoarece conform analizelor de apa subterana din zona, respectiv de la forajul existent la CAP-ul din localitate, au rezultat depasiri semnificative la indicatorii amoniu si fier, pentru tratarea apelor subterane se va prevedea o statie de tratare complexa pentru reducerea concentratiei de amoniu si de fier. Statia de tratare este amplasata in incinta gospodariei de apa aferenta sistemului de apa. Statia de tratare este dimesionata pentru un debit Q=11.0 l/s Tot procesul de tratare pana la intrarea apei in rezervorul de inmagazinare de 600 mc, cuprinde urmatoarele obiecte:

- caminul de debitmetru de la intrarea in gospodaria de apa in care intra conductele de legatura dintre cele 5 foraje; - containerul statia de tratare, care cuprinde in principal - instalatia de preclorare si insuflare oxigen; - filtrele cu nisip si pat catalitic; - filtrele cu carbune activ; - bazin apa spalare filtre; - pavilion de exploatare si statie de clorare, - camin de clorare dotat cu un mixer static (CM) care este ultimul obiect din procesul de tratare pana la intrarea in rezervorul de inmagazinare de 600 mc. In acest camin intra – conducta din containerul propriu-zis al statiei de tratare si conducta de la instalatia de clorare care este amplasata in cadrul pavilionului de exploatare.

Conducte de aductiune Conducta de aductiune apa bruta va face legatura intre cele 5 foraje si gospodaria de apa (statia de tratare) si este impartita pe doua ramuri astfel: - ramura de nord-est cuprinde doua foraje F1 si F2; de la fiecare put porneste cate o conducta PEHD PE100 RC PN10 De 140mm si se unesc la un moment dat, continuand cu conducta PEHD PE100 RC PN10 De 160mm pana aproape de intrarea in gospodaria de apa, unde se uneste cu ramura sud-estica; - ramura de sud-est cuprinde trei foraje F3, F4 si F5; de la fiecare put porneste cate o conducta PEHD PE100 RC PN10 De 140mm, iar puturile F3 si F4 si se unesc la un moment dat, continuand cu conducta PEHD PE100 RC PN10 De 160mm, preia si putul F5 si continua pana aproape de intrarea in gospodaria de apa, unde se uneste cu ramura nord-estica; Astfel conducta de aductiune apa bruta va avea o lungime totala de 1075 m impartita pe diametre: - conducte de legatura de la fiecare put PEHD PE100 RC PN10 De 140 mm, L=655.0 m - conducte de legatura intre puturi PEHD PE100 RC PN10 De 160 mm, L=420.0 m Pe traseul conductelor propuse sunt prevazute dupa caz camine de vane, de aerisire sau golire.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Conducta de aductiune apa tratata Din statia de pompare pleaca o conducta PEHD PE100 RC PN10 De 315mm care se bifurca in: - conducta PEHD PE100 RC PN10 De 315mm, L=754.0m, care alimenteaza partea central-nordica a localitatii; aceasta conducta subtraverseaza o apa prin foraj orizontal si conducta de protectie metalica; - conducta PEHD PE100 RC PN10 De 110mm, L=855.0m, care alimenteaza partea partea sudica a localitatii; Pe traseul conductelor propuse sunt prevazute dupa caz camine de vane, de aerisire sau golire.

Re eaua de distribu ie si rezervoare Rezervor de inmagazinare Rezervorul este amplasat tot in cadrul gospodariei de apa si are rolul de compensare a variatiilor orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu. Volumul rezervorului a rezultat de 600 mc i va inmagazina volumul de consum (291,00 mc) si volumul rezervei intangibile (332,00 mc). Rezervorul de inmagazinare va avea capacitatea de 600 mc, va fi de tip circular si va fi executat dintr-o fundatie de beton armat si o structura metalica, fundatia si structura fiind dimensionate în func ie de caracteristicile terenului, zonarea seismic ă etc. Structura metalica este prevazuta din otel protejat anticoroziv cu sticla prin trifuziune. Materialele de impermeabilizare si finisajele interioare vor trebui sa corespunda din punct de vedere sanitar utilizarii in alimentarea publica cu apa potabila. Rezervorul va fi izolat termic la exterior cu panouri din spuma poliuretanica aplicate pe table protejate anticoroziv ce vor constitui si finisajul exterior. Izolatia termica va trebui sa previn ă riscul de inghet al apei din rezervor la temperaturi exterioare de pana la –30 grade Celsius. Rezervorul se monteaz ă în acelasi amplasament cu statia de tratare, clorare si statia de pompare, intr-o incinta împrejmuit ă, a c ărei suprafa ă se constituie zon ă de protec ie sanitar ă în conformitatea cu prevederile HGR 101/97.

Retea de distributie Reteaua de distributie prevazuta este de tip mixt, respectiv pe unele zone o retea de tip inelar iar pe alte zone, o retea de tip ramificat. Retelele de distributie sunt prevazute din PEHD PE100 PN10 si au diametre cuprinse intre 110 si 280 mm distribuite astfel: - conducte de distributie PEHD PE100 PN10 De 280 mm, L=703.0 m - conducte de distributie PEHD PE100 PN10 De 250 mm, L=971.0 m - conducte de distributie PEHD PE100 PN10 De 110 mm, L=4443.0m Pentru bransarea consumatorilor casnici la reteaua de distributie s-au prevazut bransamente si conducte PEHD De 24/32mm, fiecare bransament avand un camin de bransare cu apometru si o vana de concesie DN 32-63mm. Pe traseul conductelor propuse sunt prevazute dupa caz vane ingropate, camine de vane, de aerisire sau golire. De asemenea, este necesara subtraversarea unui drum judetean prin foraj orizontal si conducta de protectie metalica;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Sistemul SCADA In prezenta investitie s-au prevazut 13 puncte de monitorizare SCADA.

3.6.2. Canalizare menajer ă Administratia local ă are în derulare un proiect de realizare a reelei de canalizare a comunei, in colaborare cu SC CUP SA Focsani, proiect care se afla in faza de avizare a Studiului de Fezabilitate.

Caracteristici tehnice ale investitii aglomerare Sihlea In prezenta investitie se propune realizarea unei retele de canalizare pe strazile principale din localitatea Sihlea, astfel incat pe viitor daca se doreste extinderea retelei de canalizare pe strazile laterale, acestea sa poata fi racordate la reteaua principala de canalizare.

Datorita configuratiei terenului, localitatea a fost impartita pe patru zone de colectare, fiecare zona avand cate o statie de pompare ape uzate locala. Din fiecare statie de pompare porneste cate o conducta de refulare care descarca apele uzate in cel mai apropiat colector gravitational. Avand in vedere aceasta schema hidraulica a retelei de canalizare propusa, in final apele uzate colectate ajung intr-o statie de pompare de transfer, amplasata in nordul localitatii. In aceasta statie de pompare mai ajunge si o conducta de refulare, care aduce apa uzata colectata pe zona localitatilor: Obrejita, Slobozia Bradului, Tamboiesti si partial Bordestii de Jos. La intrarea in fiecare statie de pompare s-a prevazut cate un tocator pentru materii solide. Din statia de pompare de transfer porneste o conducta de refulare, care descarca apele uzate menajere intr-o statia de pompare de pe teritoriul UAT-ului Gugesti, in final ajungand la statia de epurare nou proiectata Gugesti.

Re eaua de ap ă uzat ă Retea de canalizare de tip gravitational in lungime totala de cca. 5572 m - retea de canalizare cu conducte PVC De 250mm, in lungime total de 4802m; - retea de canalizare cu conducte PVC De 300mm, in lungime total de 770m; - pe traseul retelei de canalizare propuse sunt prevazute: trei subtraversari de drum judetean, cinci traversari ape si unsprezece subtraversari de canal/podete; Subtraversarile de drum judetean si rauri se realizeaza cu foraj orizontal si conducta de protectie din otel; - camine de vizitare, schimbare de directie sau rupere de panta, cu diverse adancimi pentru asigurararea pantei corespunzatoare ; - camine si conducte de racord la proprietati care au diferite diametre (PVC De 110 mm si PVC De 160 mm);

Sta iile de pompare a apei uzate si conducte de refulare aferente Statii de pompare locale cu conducte de refulare aferente Pe teritoriul localitatii Sihlea sunt prevazute patru statii de pompare locale, fiecare din SPAU fiind echipata cu 1A+1R pompe submersibile.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Conductele de refulare de la statiile de pompare ape uzate sunt prevazute din conducte PEHD PE100 Pn10, iar pe traseul acestora vor fi dupa caz camine debitmetre, camine de vane, de golire si de aerisire. Astfel au fost prevazute urmatoarele statii de pompare ape uzate locale: - statie de pompare ape uzate 29SPAU1, colecteaza zona de sud-est a localitatii si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=6.0 l/s si Hp= 14.8 m; - conducta de refulare aferenta statiei de pompare 29SPAU1 este prevazuta din PEHD De 125 mm, cu o lungime de cca. 730 m; conducta de refulare traverseaza o albie de rau prin foraj orizontal si conducta de protectie din otel; - statie de pompare ape uzate 29SPAU2, colecteaza zona central-sudica a localitatii si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=12.0 l/s si Hp= 14.7 m; - conducta de refulare aferenta statiei de pompare 29SPAU2 este prevazuta din PEHD De 180 mm, cu o lungime de cca. 1245 m; conducta de refulare traverseaza un drum judetean prin foraj orizontal si conducta de protectie din otel; - statie de pompare ape uzate 29SPAU3, colecteaza zona nord-estica a localitatii si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=2.89 l/s si Hp= 14.8 m; - conducta de refulare aferenta statiei de pompare 29SPAU3 este prevazuta din PEHD De 90 mm, cu o lungime de cca. 776 m; - statie de pompare ape uzate 29SPAU4, aici ajung toate apele uzate colectate si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=29.39 l/s si Hp= 16.4 m; - conducta de refulare aferenta statiei de pompare 29SPAU4 este prevazuta din PEHD De 250 mm, cu o lungime de cca. 694 m; conducta de refulare traverseaza de doua ori un drum judetean prin foraj orizontal si conducta de protectie din otel;

Statii de pompare de transfer cu conducte de refulare aferente Pe teritoriul localitatii Sihlea este prevazuta o statie de pompare de transfer 29SPAU-T1, fiind echipata cu 1A+1R pompe submersibile. Conducte de refulare de la statia de pompare ape uzate sunt prevazute din conducte PEHD PE100 Pn10, iar pe traseul acestora sunt prevazute dupa caz camine debitmetre, camine de vane, de golire si de aerisire. Astfel a fost prevazuta o statie de pompare ape uzate de transfer: - statie de pompare ape uzate 29SPAU-T1, aici ajung atat apele uzate de pe intreg teritoriu al localitatii Sihlea, cat si apele uzate colectate pe zona localitatilor: Obrejita, Slobozia Bradului, Tamboiesti si partial Bordestii de Jos, si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=136.17 l/s si Hp= 7.8 m; - conducta de refulare aferenta statiei de pompare 29SPAU-T1 este prevazuta din PEHD: - De 355 mm, cu o lungime de cca. 1651 m; - De 400 mm, cu o lungime de cca. 2190 m; - De 450 mm, cu o lungime de cca. 3008 m; - conducta de refulare subtraverseaza o apa cu foraj orizontal si conducta de protectie din otel;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

3.6.3. Alimentarea cu energie termic ă i ap ă calda menajer ă. In prezent alimentarea cu energie termic ă i ap ă calda menajer ă este rezolvata individual cu centrale termice proprii, electric sau cu lemne. Avind in vedere tendinta ,tot mai acut manifestata de economsire a resurselor energetice, generat ă atat de aspecte economice dar i de aspecte de protec ie a mediului înconjur ător, in viitor propunem rezolvarea acestui domeniu, prin incur ăjarea popula iei i a agentilor economici, sa foloseasc ă sure energetice neconventionale (solar ă, eoliana, etc).

3.6.4. Alimentare cu energie electric ă. Pentru zonaele introduse in intravilan, se va amplifica capacitatea posturilor de tr ănsformare existente, se vor major ă sectiunile conductoarelor in tronsoane de plecare din posturi, sau se vor amplasa noi posturi de tr ănsformare cu re ele de distribu ieaferente, in baza studiilor facute de furnizorul de energie electric ă. Se va completa , extinde i reabilita (in sensul reducerii consumului energetic) sistemul de iluminat public la toate str ăzile.

3.6.5. Telefonizare.

In comuna Bordesti, instala iile de telecomunicatii existente, sunt amplasate in domeniul public aerian, pe stilpi. Pentru dezvoltarea re elei de telefonie public ă in noile teritorii atr ăse in intravilan, se vor rezerva spa ii, pe domeniul public, pentru amplasarea acestora. Analiza i intocmirea documentatiilor necesare, privind extinderea re elei de telefonie fixa, se va face prin UNIT Ă I specializate apar inând ROMTELECOM.

3.7. COLECTAREA I GESTIONAREA DE EURILOR In conformitate cu proiectul de invastitie Sistem de Management Integrat al De eurilor din jude ul Vrancea , proiect aflat în derulare începind cu anul 2011, se preconizeaz ă urm ătoarele obiective int ă ce trebuie atinse pân ă in anul 2016, valabile i pentru comuna Sihlea: Colectarea de eurilor:

Tipul deseului Zone urbane Zone rur ăle De euri mixte “sistem de colectare” “sistem de colectare” cu containere de mixt, cu pubele de 1,100/240 litri 120 litri i containere de 1100 l De euri biodegradabile Colectare separat ă Nu se realizeaz ă (apartamente) colectare separat ă Compostare Compostare individual ă (case) individual ă De euri din ambalaje: -sticl ă Colectare separat ă Colectare separat ă (containere 1100 l) (containere 1100 l) -hârtie Colectare separat ă Colectare separat ă (containere 1100 l) (containere 1100 l) -plastic i metal Colectare separat ă Colectare separat ă (containere 1100 l) (containere 1100 l) De euri voluminoase i de euri 6 statii de colectare in - speciale apropierea zonelor urbane Colectare cu camioane cu platforma

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

inând cont de reglement ările normative din proiectul director mai sus men ionat, acestea devin obligatorii i pentru Comuna Sihlea

3.7.1. De eurile mixte Se propune introducerea unui sistem mixt de colectare folosind pubele de 120 l pentru popula ie i containere de 1100 l in zonele aglomer ăte centru civic i zone cu institu ii i servicii de interes public cu colectare o data pe saptamana). Pubelele de 120 l, din plastic (europubele), vor fi achizitionate i utilizate de locuitori iar containerele de 1.100 l vor fi achizitionate de Primarie. Containerele vor fi amplasate in puncte de colectare de unde sunt desc ărcate in vehicule compactoare de 10 m 3. Platformele vor fi amplasate pe suprafete betonate de 5,5 mp, cu acces la un drum public. Frecventa de colectare in rur ăl este o data pe saptamana.

3.7.2. De eurile biodegradabile - In zonele rurale se va stimula compostarea individual ă. Administr ătia Public ă Local ă va demara un program de informare a locuitorilor in vederea realizarii compostarii individuale a acestui tip de de euri, pentru obtinerea unor ingr ăsaminte naturale ecologice, utilizata pentru uz propriu sau pentru realizarea unor soluri vegetale ecologice destinate comercializarii.

3.7.3. De eurile din ambalaje Se vor colecta selectiv pe tipuri de de euri: hartie, sticl ă, plastic i metale. Containerele pentru hartie, sticl ă i plastic i metale, vor fi amplasate in grupuri de 4, in centrul de greutate a satelor comunei Sihlea, pe platforme betonate special amenajate in acest sens, cu dimensiuni de aprox. 16,0 mp, cu acces direct la un drum public. Pentru toate de eurile colectate selectiv se propune acela i tip de containere cu capacitatea de 1100 l, gen iglu, cu sistem de ridicare cu maner dublu i golire pe la baza. Pentru desc ărcare este folosit un inc ărc ător hidraulic cu brat, iar containerul se goleste pe la baza in autovehicule de transport.

3.7.4. De eurile stradale Activitatile de cur ătare a str ăzilor i a locurilor publice functioneaza bine i de aceea este de asteptat ca aceste activitati sa fie continuate. Pentru colectarea de eurilor stradale i a celor de pe dotari ap ărtinind domeniului public (piete, scuaruri, spa ii verzi publice plantate, etc) Prim ăria poate infiinta un departament de salubrizare preg ătit i dotat cu ecipamente i utilaje specifice, sau poate apela la contracte de salubrizare cu firme abilitate in domeniu.

3.7.5. De euri din construc ii i demol ări In general cantitatile de de euri din cosntructii sunt valorificate ca materiale de umplutur ă sau la reabilitare ecologic ă sau consolidarea eroziunilor.

3.7.6. De euri provenite din mortalit ă i animale Autoritatea Public ă Local ă, are obligatia, conform legii, sa construiasc ă o platforma de beton, cu dimensiuni planimetrice de minim 2,5mx3,5m, pe un teren ap ărtinind domeniului public sau privat, pe care se va monta un container frigorific, pentru depozitarea tempor ără a cadavrelor de animale. Platforma containerului va fi r ăcordata la Re eaua de alimentare cu energie electric ă, la Re eaua de ap ă i la Re eaua de canalizare.

3.7.7. De eurile voluminoase, DEE-uri i cele periculoase mici – Nu este cazul. In situatia in care vor apare astfel de de euri, se va apela la firma specializata in salubrizare pentru colectare i transport in centre specializate.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

3.7.8.Transportul de eurilor

Transportul de eurilor colectate, se va realiza de c ătre o firma de salubrizare autorizata pe baza unui contr ăct incheiat cu prim ăria. Pentru de euri toxice, mortalitati animale, etc, se vor incheia contracte de transport cu companii specializate i autorizate in domeniu.

3.8. PROTEC IA MEDIULUI Protectia i conservarea mediului are un caracter complex ce prive te relatia dintre cadrul construit i cadrul natural: Cadrul construit al comunei nu este expus la riscuri naturale majore.

3.9.PROIECTAREA I AMPLASAREA CL ĂDIRILOR DE LOCUIT La proiectarea i execu ia locuin elor trebuie s ă fie respecta i urm ătorii parametri sanitari: - suprafa a minim ă a unei camere = 12 mp; - suprafa a minim ă a buc ătăriei = 5 mp; - în ălimea sub plafon = 2,60 m. Înc ăperile principale de locuit i buc ătăriile trebuie prev ăzute cu deschideri directe c ătre aer liber - ui, ferestre, care s ă permit ă ventila ia natur ălă. Iluminatul natural în camerele principale i buc ătărie trebuie s ă permit ă desf ă ur ărea activit ă ilor zilnice f ără a se recurge la lumina artificial ă. Ventila ia natur ălă în buc ătărie, baie i c ămar ă trebuie asigur ătă prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tir ăj natur ăl, i prin p ăstr ărea liber ă a unui spa iu de 1 cm sub u ile interioare. Ghenele tehnice i toboganul de de euri solide se izoleaz ă acustic i se prev ăd cu posibilit ă i de acces pentru cur ă are i decontaminare periodic ă. Sistemul de înc ălzire trebuie s ă asigure temper ătur ă minim ă de 20°C în camerele de locuit, cu diferen e în func ie de destina ia înc ăperii: a) baie i W.C. 22°C; b) camer ă de zi 22°C; c) dormitoare20°C. Amplasarea cl ădirilor destinate locuin elor trebuie s ă asigure însorirea acestora pe o dur ătă de minimum 1½ ore la solsti iul de iarn ă, a înc ăperilor de locuit din cl ădire i din locuin ele învecinate. În cazul în care proiectul de amplasare a cl ădirilor eviden iaz ă c ă distan a dintre cl ădirile învecinate este mai mic ă sau cel pu in egal ă cu în ălimea cl ădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care s ă confirme respectarea prevederii de la aliniatul precedent. Între unit ă ile industriale, obiectivele sau activit ă ile care polueaz ă factorii de mediu sau produc zgomot i vibr ă ii i teritoriile protejate învecinate se vor asigur ă zone de protec ie sanitar ă conform art. 11 din OMS 119/2014. La proiectarea i construc ia blocurilor de locuin e se va ine cont de orientarea camerelor fa ă de punctele cardinale, de vânturile dominante, de curen ii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construc ii înalte, i de însorirea maxim ă din tîmpul verii. Se va realiza izolarea acustic ă a fiec ărei camere fa ă de camerele învecinate din aceea i locuin ă , fa ă de locuin ele învecinate i fa ă de zgomotul produs de instala iile aferente locuin ei, cl ădirii sau spa iilor învecinate cu alt ă destina ie decât cea de locuit. Materialele folosite în construc ia, finisarea i dotarea locuin elor se aleg astfel încât s ă nu polueze aerul interior i s ă asigure izolarea higrotermic ă i acustic ă corespunz ătoare. Orice construc ii, lucr ări sau planta ii se pot face de c ătre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distan e minime de 60 de cm fa ă de linia de hotar, dac ă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât s ă nu se aduc ă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distan a minim ă se poate face prin acordul p ărilor exprîmat printr-un înscris autentic.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Este obligatorie p ăstr ărea unei distan e de cel pu in 2 metri între fondul, îngr ădit sau neîngr ădit, apar inând proprietarului vecin i fereastr ă pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări ce ar fi orientate c ătre acest fond. Fereastr ă pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări nepar ălele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distan ă mai mic ă de un metru. Distan a se calculeaz ă de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fa a zidului în care s-a deschis vederea sau, dup ă caz, pe linia exterioar ă a balconului, pân ă la linia de hotar. Distan a, i în cazul lucr ărilor nepar ălele, se m ăsoar ă tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucr ării de linia de hotar i pân ă la aceast ă linie.

3.10. ÎNFIIN AREA, ÎNCHIDEREA, DESFIIN AREA I REDESCHIDEREA CIMITIRELOR Realizarea i extinderea oric ăror construc ii sau a infrastructurii cimitirului se fac dup ă ob inerea autoriza iei de construire eliberate potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ii, republicat ă, cu modific ările i complet ările ulterioare. Nu este necesar ă ob inerea autoriza iei de construire pentru executarea însemnelor, a bordurilor sau a împrejmuirilor locurilor de înhumare, pentru realizarea de obeliscuri sau a altor lucr ări de artă plastic ă din cimitir. În cazul înfiin ă rii cimitirelor, distan a minim ă admis ă între zonele protejate i gardul care delimiteaz ă cimitirul este de 100 m. Cimitirele se împrejmuiesc cu gard. La cimitirele noi înfiin ate gardul se dubleaz ă cu o perdea de arbori. Între morminte i gardul cimitirului se va asigura o zon ă liber ă de 3 m. La înfiin area cimitirului, proprietarul este obligat s ă asigure: drumurile interioare i aleile, sala de ceremonii funerare, spa iul tehnic care s ă asigure temperatura de până la 15°C, premerg ător ceremoniei funerare, existen a unei surse de ap ă utilizabile, WC-uri, spa iul amenajat corespunz ător pentru depozitarea gunoiului, spa ii verzi, arbu ti, copaci pe marginea drumurilor i aleilor. Înhum ările i reînhum ările se fac numai în cimitirele autorizate sanitar. Dac ă toate locurile de veci din cimitir ori dintr-o parte a acestuia au fost ocupate, iar acest lucru este stabilit printr-o expertiz ă de specialitate, administratorul cimitirului, dup ă ce în prealabil aduce la cuno tin ă public ă prin mijloacele de informare în mas ă aceast ă situa ie, poate declara cimitirul sau partea corespunz ătoare din acesta închis ă. În cazul cimitirelor închise, în care nu se mai fac înmormânt ări, proprietarul este obligat s ă asigure doar WC-uri, spa iul pentru depozitarea gunoiului, spa ii verzi, arbu ti, copaci pe marginea drumurilor i aleilor. Pentru desfiin area cimitirului este necesar ă ob inerea autoriza iei de desfiin are, potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ii, republicat ă, cu modific ările i complet ările ulterioare. Desfiin area i schimbarea destina iei unui cimitir se poate face numai dup ă 30 de ani de la ultima înhumare i dup ă str ămutarea tuturor osemintelor, pentru motive temeinic justificate i cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte i al cultului respectiv. Desfiin area cimitirelor înainte de acest termen se face cu avizul autorit ă ilor de s ănătate public ă jude ene. La extinderea i redeschiderea cimitirului care a fost închis se aplic ă regulile stabilite pentru înfiin area cimitirelor. Organizarea i func ionarea cimitirelor i a crematoriilor se realizeaz ă în condi iile Legii nr. 102 din 8 iulie 2014 privind cimitirele, crematoriile umane i serviciile funerare, ale OMS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien ă i s ănătate public ă privind mediul de via ă al popula iei, ale regulamentului de organizare i func ionare aprobat prin hot ărâre a consiliului local, precum i a regulamentelor de organizare i func ionare proprii cultelor, prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de înhumare i de incinerare.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

3.11. DISTAN E MINIME DE PROTEC IE SANITAR Ă Intre teritoriile protejate i o serie de unit ă i care produc disconfort i riscuri asupra s ănătă ii popula iei sunt stabilite urm ătoarele distante:

- Ferme de cabaline, între 6-20 capete: ...... 50 m - Ferme de cabaline, peste 20 capete: ...... 100 m - Ferme i cresc ătorii de taurine, între 6-50 capete: ...... 50 m - Ferme i cresc ătorii de taurine, între 51-200 capete: ...... 100 m - Ferme i cresc ătorii de taurine, între 201-500 capete: ...... 200 m - Ferme i cresc ătorii de taurine, peste 500 de capete: ...... 500 m - Ferme de p ăsări, între 51-100 de capete: ...... 50 m - Ferme de p ăsări, între 101-5.000 de capete: ...... 500 m - Ferme i cresc ătorii de p ăsări cu peste 5.000 de capete i complexuri avicole industriale: ...... 1.000 m - Ferme de ovine, caprine: ...... 100 m - Ferme de porci, între 7-20 de capete: ...... 100 m - Ferme de porci, între 21-50 de capete:...... 200 m - Ferme de porci, între 51-1.000 de capete: ...... 500 m - Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: ...... 1.000 m - Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ...... 1.500 m - Ferme i cresc ătorii de iepuri între 100 i 5.000 de capete: ...... 100 m - Ferme i cresc ătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: ...... 200 m - Ferme i cresc ătorii de stru i: ...... 500 m - Ferme i cresc ătorii de melci: ...... 50 m - Spitale, clinici veterinare: ...... 30 m - Grajduri de izolare i carantin ă pentru animale: ...... 100 m - Ad ăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ...... 100 m - Abatoare, târguri de animale vii i baze de achizi ie a animalelor: ...... 500 m - Depozite pentru colectarea i p ăstrarea produselor de origine animal ă: ...... 300 m - Platforme pentru depozitarea dejec iilor animale din exploata iile zootehnice, platforme comunale: 500 m - Platforme pentru depozitarea dejec iilor porcine: ...... 1.000 m - Sta ii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ...... 1.000 m - Depozite pentru produse de origine vegetal ă (silozuri de cereale, sta ii de tratare a semin elor) ...... 200 m - Sta ii de epurare a apelor uzate: ...... 300 m - Sta ii de epurare de tip modular (containerizate): ...... 100 m - Sta ii de epurare a apelor uzate industriale: ...... 300 m - Paturi de uscare a n ămolurilor: ...... 300 m - Bazine deschise pentru fermentarea n ămolurilor: ...... 500 m - Depozite controlate de de euri periculoase i nepericuloase: ...... 1.000 m - Incineratoare pentru de euri periculoase i nepericuloase: ...... 500 m - Crematorii umane: ...... 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate: ...... 200 m - Sta ie de preparare mixturi asfaltice, betoane ...... 500 m - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: ...... 50 m - Depozitele de combustibil, fier vechi i ateliere de t ăiat lemne: ...... 50 m - Parcuri eoliene: ...... 1.000 m - Parcuri fotovoltaice: ...... 500 m - Cimitire i incineratoare animale de companie: ...... 200 m - Cimitire umane (în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu ap ă din surs ă proprie) ...... 50 m - Rampe de transfer de euri ...... 200 m.

3.12. INTRAVILAN PROPUS- ZONIFICARE FUNCTIONAL Ă- BILAN TERITORIAL UNIT Ă I TERITORIALE DE REFERIN Ă ( UTR-uri)

3.12.1. ZONIFICAREA FUNC IONAL Ă - a fost stabilit ă ,dup ă cum urmez ă:

C- ZONA CENTRAL Ă- zona multifunc ional ă format ă din func iuni diferen iate, în special făcând parte din categoria institu iilor publice i serviciilor.

C.A. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE 41

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

CA - Is - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

C.P. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE ISp- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CP - Isp1 - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI CA-L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; CP-L1b - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE;

- ZONA SITUAT Ă ÎN AFARA ZONEI CENTRALE - zona multifunc ional ă format ă din func iuni diferen iate, locuin e, institu ii publice, UNIT Ă I agricole, unit ă i prest ări servicii, mic ă industrie.

IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE Isp - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1b - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1d - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1e - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVE CU DESTINATIE SPECIALA L1f - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE CU RESTRICTIE DEFINITIVA DE CONSTRUIRE

A - ZONA DE ACTIVIT ĂI PRODUCTIVE I SERVICII A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

V - ZONA SPA IILOR VERZI V1-SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE V1a- SUBZONA SPA IILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU-

T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

3.12.2. UNIT Ă I TERITORIALE DE REFEINTA ( UTR)

Definirea unei anumite unit ă i teritoriale de referin ă este determinat ă de trei parametri: (1) func iunile dominante admise cu sau f ără condi ion ări; (2) regimul de construire (ocuparea terenului, gr ădul de utilizare a terenului); (3) în ălimea maxim ă admis ă. Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului i deci, este necesar ă încadr ărea terenului în alt ă categorie de UTR. Conform legisla iei în vigoare documenta ia de urbanism poate fi ini iat ă pentru a fi admise derog ări de la reglementarile de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate aprobat conform legii de Consiliul Local, prin care se vor stabili condi iile întocmirii planului urbanistic precum i suprafa a ce urmeaz ă a fi studiat ă i reglementat ă. Pentru toate unit ă ile teritoriale de referin ă se mai adaug ă un criteriu de diferen iere a reglementarilori: respectiv situarea într-o zon ă protejat ă. Unit ă ile teritoriale de referin ă , au fost stabilite astfel:

U.T.R. NR . 1. Acest UTR cuprinde - zona CENTRAL Ă - con inând func iuni i echipamente cu caracter de centralitate i reprezentativitate, polarizatoare ale intersului public la nivel local. Tipuri de zone i subzone func ionale care se întâlnesc:

C.A. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

C.P. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE ISp- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CP - Isp1 - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: CA-L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; CP-L1b - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE;

U.T.R. NR . 2.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Sihlea precum si o serie de trupuri adiacente acestuia.

Tipuri de subzone func ionale care se întâlnesc . IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE Isp - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

A - ZONA DE ACTIVIT Ă I PRODUCTIVE I SERVICII A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

U.T.R. NR . 3.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului CĂIATA precum si o serie de trupuri adiacente acestuia.

Tipuri de subzone func ionale care se întâlnesc IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE Isp - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1b - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1d - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1e - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVE CU DESTINATIE SPECIALA L1f - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE CU RESTRICTIE DEFINITIVA DE CONSTRUIRE

A - ZONA DE ACTIVIT Ă I PRODUCTIVE I SERVICII A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

V - ZONA SPA IILOR VERZI V1-SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE V2- SUBZONA SPA IILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU-

T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

U.T.R. NR . 4.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Bogza precum si o serie de trupuri adiacente acestuia.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

NEPROTEJATE L1e - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVE CU DESTINATIE SPECIALA L1f - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE CU RESTRICTIE DEFINITIVA DE CONSTRUIRE

A - ZONA DE ACTIVIT Ă I PRODUCTIVE I SERVICII A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNALĂ G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

U.T.R. NR . 5.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Voetin precum si o serie de trupuri adiacente acestuia.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

A - ZONA DE ACTIVIT Ă I PRODUCTIVE I SERVICII A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

3.12.3. BILAN UL TERITORIAL AL COMUNEI SIHLEA Ca urmare a acestor interven ii, teritoriul intravilan propus, precum i bilantul zonelor func ionale sunt urm ătoarele:

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

EXISTENT PROPUS SUPRAFA A PROCENT SUPRAFA A PROCENT ZONE FUNC IONALE %din total %din total ha intravilan ha intravilan LOCUIN E I FUNCTIUNI 140,00 22,98 168,00 25,35 COMPLEMENTARE UNIT Ă I INDUSTRIALE I 8,30 1,36 36,10 5,45 DEPOZITE UNIT Ă I AGRO- 27,80 4,57 - - ZOOTEHNICE INSTITU II I SERVICII DE 5,50 0,90 8,25 1,24 INTERES PUBLIC CĂI DE COMUNI CA TII I TRANSPORT total 59,20 9,72 59,20 8,93 din care:

RUTIER 51,50 51,50 -

FEROVIAR 7,70 - 7,70 - AERIAN - - - - NAVAL - - - - SPA II VERZI; SPORT; 3,70 0.61 14,50 2,19 AGREMENT, PROTEC IE CONSTRUC II TEHNICO - 2,00 0,33 6,50 0.98 EDILITARE GOSPOD ĂRIE 4,00 0. 66 1,90 0.29 COMUNALĂ_CÎMITIRE DESTINA IE SPECIALĂ - - - - TERENURI LIBERE 355,70 58,33 365,26 55,12 APE 3,00 0,49 3,00 0,45 PADURI - - - - TERENURI - - - - NEPRODUCTIVE TOTAL 609,20 100 662,71 100 INTRAVILAN

3.13. REGLEMENT ĂRI URBANISTICE

3.13.1. MĂSURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE În intravilanul comunei Sihlea au fost stabilite subzone cu interdic ie temporără sau definitiva de construire. Prin documenta ia de urbanism i amenajare a teritoriului se pot stabili interdic ii definitive sau temporare de construire. Interdic ia definitiv ă de construire se stabileste pentru unul din urm ătoarele motive: a) riscuri naturăle previzibile: inunda ii, alunecări de teren, deformatii de teren cauzate de surpari etc.; b) riscuri tehnologice previzibile: contaminare rădioactiva sau chîmică, pericol de explozie, pericol de incendiu, depa ire a nivelului admisibil de zgomot etc.; c) regulamentul zonei protejate dispune acest lucru.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Interdic ia definitiva de construire poate fi ridicata odat ă cu disparitia cauzei care a determinat stabilirea ei. Interdic ia temporără de construire se stabileste pentru unul din urm ătoarele motive: a) necesitatea elaborării unei documentatii de urbanism in vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectiva; b) necesitatea executarii in zona respectiva a unor lucrări de utilitate publică, de interes national sau local; c) executarea în zona respectiv ă a unor lucrări de utilitate publică (lucrări de îmbun ătă iri funciare i altele asemenea); d) apartenen a la domeniul public a terenurilor cu anumite folosunte: pasuni, islazuri, maluri de ape curgătoare i statatoare. Interdic ia temporără de construire poate fi prelungita cel mult o data pentru acela i motiv, pe termen limitat, dup ă care i i pierde efectul. Interdic ia temporără de construire poate fi ridicata odat ă cu disparitia cauzei care a determinat stabilirea ei. Pentru viitoarele construc ii ce se vor executa in zona trebuiesc rezolvate dou ă probleme: - identificarea de goluri subterăne (beciuri, WC-uri, gropi cu umpluturi, etc.) - existen a p ământului macroporic, sensibil la umezire pentru care construc iile vor fi fundate in conditiile Normativelor in vigoare. Presiunile conventionale de calcul vor fi stabilite pa baza studiilor geotehnice. Adâncimea de fundare se va situa la min. 80 cm sub adâncimea de înghet , conform normelor i normativelor in vigore . Condi iile de fundare se vor stabili pe baza unor cercet ări efectuate pe amplasament.

3.13.2.PERMISIUNI In cadrul interven iilor urbanistice la nivelul zonelor func ionale, se vor urm ări în principal urm ătoarele categorii de lucrări: • construirea pe teren liber; • înlocuirea fondului construit existent necorespunz ător; • modernizarea fondului construit existent cu interven ii in organizarea functională i îmbunatatirea nivelului de echipare edilitară. • conservarea i între inerea construc iilor valoroase fără interven ii spatiale i func ionale. • amenaj ări de spa ii verzi, căi de comunicatii, echipare edilitară, etc. • realizarea i extinderea re elelor edilitare; • dezvoltare economică generală a localit ă ii i cresterea importantei sale in teritoriu.

Autorizarea acestor categorii de interven ii urmeaz ă să se supun ă procedurilor Planului urbanistic general i Regulamentului aferent P.U.G.

In cazul in care Planul urbanistic general i Regulamentul aferent nu oferă date suficiente pentru eliberărea certificatului de urbanism sau a autorizatiei de construire, pentru obiectivele solicitate, prim ăria comunei Bordesti are obligatia elaborării unui Plan urbanistic zonal sau a unui Plan urbanistic de detaliu pentru zona amplasamentelor respective. • Pentru zona CENTRAL Ă i alte zone cu functiuni complexe de interes public, sunt necesare masuri de promovare a lucrărilor i operatiunilor urbanistice care contribuie la organizarea functională i spatială a zonei centrale i anume: • Respectarea amplasamentelor prevazute in cadrul PUG pentru principalele institu ii publice administrătive, culturale, comerciale, locuin e i amenajari aferente; • Modernizarea i reabilitarea construc iilor existente;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

• Pastrărea func iei de locuire prin construirea de noi locuin e, pentru intregirea fronturilor străzilor i completarea fondului construibil existent; • La stabilirea amplasamentelor cl ădirilor de locuit se vor preciza i amplasamentele urm ătoarelor dot ări tehnico-edilitare: a) platforme pentru depozitarea recipientelor de colectare selectiv ă a de eurilor menajere; b) spa ii de joacă pentru copii; c) spa ii amenajate pentru gararea i parcarea autovehiculelor popula iei din zona respectiv ă; În aceste spa ii este interzis ă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum i realizarea activită ilor de reparăii i între inere auto. • Amenajarea complexa functional – arhitectural ă a spa iilor verzi i pietonale; • Modernizarea i amenajarea re elei de drumuri i a zonelor de parcare.

3.13.3.RESTRICTII • Se interzice amplasarea sau realizarea oricărui tip de obiectiv care ar putea modifica negativ parametrii de locuire prin poluarea aerului, poluarea fonică sau estetică. • Se va evita pe cat posibil amplasarea unor construc ii cu caracter provizoriu sau realizate din materiale nedurabile. • Pentru realizarea oricărui alt obiectiv decat locuin ele, în func ie de caracterul acestora, se va solicita de regulă intocmirea unui plan urbanistic zonal. • Pentru zona unit ă ilor industriale i agricole se vor avea in vedere acele lucrări care sa conducă la o mai buna organizare functională a acestora, la îmbunatatirea conlucrării intre obiectivele economice precum i la valorificarea cat mai buna a terenurilor disponibile. In general, se va incercă directionarea realizarii obiectivelor productive (industriale, agricole) sau a celor care pot generă disfunctionalitati in celelalte zone. • Amplasarea noilor obiective se va face numai dup ă intocmirea unui PUZ, insotit in general i de un studiu de împact asupra mediului.

Pentru celelalte zone func ionale (parcuri, sport, gospod ărie comunală etc.) lucrările de construc ii, reamenajare sau reorganizare vor urmari in general completarea i îmbunatatirea functionalitatii, pastrănd caracterul zonei.

3.13.4. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ proiecte prioritare: • Reabilitarea i modernizarea drumurilor, prin refaceri de profile trănsversale i a suprafetelor de uzură; • Reabilitarea, modernizarea i extinderea sistemului de alimentare cu ap ă i canalizare; • Rebilitarea, modernizarea i extinderea iluminatului public; • Reabilitarea i reamenajarea arhitectural ă a zonei centrale ; • Construirea de locuin e sociale, cu respectarea prevederilor ordin 536/1997, capitol 2 Norme de igiena referitoare la zonele de locuit; ; • Amenajarea de noi spa ii verzi i recreere - realizarea standardului de 26,0 mp de spa iu verde public pentru fiecare locuitor ; • Realizarea unui sistem modern de irigatii al spa iilor verzi ;

3.12.5. TIPUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI La nivelul teritoriului administrativ, comuna Bordesti are o suprafa ă de 5354 ha. Din punct de vedere al propriet ă ii aceste terenuri sunt distribuite dup ă cum urmeaz ă:

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

3.12.6. CIRCULA IA TERENURILOR.

Circula ia terenurilor apar inând domeniului public al statului, jude ului sau unitatii administrătiv teritoriale este reglementata de Legea 213 /1998 privind proprietatea publică i regimul juridic al acesteia, pe baza studiilor de oprtunitate, pentru obiectivele prevazute de lege. Trecerea terenurilor din proprietate private in domeniul public sau privat al statului, jude ului sau UNIT Ă Ii administrătiv teritoriale este reglementata de Legea 33/ 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, in baza hotarării de declarare a utilitatii publice.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII - MASURI IN CONTINUARE

Ca o concluzie ce se desprinde din analiza facut ă, constatam că localitatea Bordesti prezinta reale posibilitati de dezvoltare in etap ă urmatoare, atat din punct de vedere economic i social, cat i urbanistic. Urmarind i inbunatatind permanent STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI SIHLEA, din cadrul PLANULUI DE DEZVOLTARE A JUDE ULUI VRANCEA, se creaza posibilitatea ca aceasta comuna sa devina o localitate moderna local i national. De asemenea, sunt necesare o serie de Planuri urbanistice zonale, in special pentru o serie de terenuri amplasate in zonele atrase in intravilan care necesita realizarea de accese carosabile i pietonale, lotizari, parcelări, dotari cu utilitati sub i supraterane i Planuri urbanistice de detaliu, amintite in cadrul acestui P.U.G. i in regulamentul aferent P.U.G.

INTOCMIT VERIFICAT ARH. DIMITRIE OLARU ARH. MANDRU FLORIN

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA VOLUM II

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PUG Comuna SIHLEA - Jude ul VRANCEA

CAPITOL I CONSIDERENTE GENERALE, DIVIZAREA TERITORIULUI PRESCRIPTII GENERALE- Acest regulament local de urbanism (RLU), se aproba prin Hotarirea Consiliului Local al comunei Sihlea, jude ul Vrancea, pe baza avizelor i acordurilor prevazute de lege i devine act de autoritate al Administr ătiei Publice Locale, inpreuna cu Planul Urbanistic General. 1.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Regulamentul local de urbanism, aferent Planului General de Urbanism al comunei Sihlea a fost elaborat având la baza legisla ia specific ă în vigoare precum i Regulamentului General de Urbanism aprobat cu H.G.R 525/1996 republicat ă. • Regulamentul local de urbanism cuprinde principiile urbanistice prin care se stabile te modul în care pot fi ocupate terenurile precum i amplasarea i conformarea construc iilor i amenaj ărilor în acord cu prevederile legale. • Prin aplicarea regulilor generale de urbanism trebuie s ă se asigure concilierea intereselor cet ă eanului cu cele ale colectivit ă ilor, respectiv protec ia propriet ă ii private i ap ărarea interesului public. • Regulamentul local de urbanism ce înso ete Planul Urbanistic General expliciteaz ă i detaliaz ă prevederile cu caracter de reglementare ale P.U.G.

1.2. DOMENIU DE APLICARE Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent,cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea execut ării construc iilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât i în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localit ă ii. Intravilanul este format din suprafe ele de teren destinate contruc iilor i amenaj ărilor de pe teritoriul administr ătiv al comunei Sihlea: localitatea de re edin ă - si satele componente. Intravilanul, aprobat conform legii i figurat în plan ele de reglement ări a Planului Urbanistic General, v-a fi marcat pe teren prin borne, potrivit Legii cadastrului i publicit ă ii imobiliare nr. 7/1996.

1.3. CORELARE CU ALTE DOCUMENTATII În cadrul Regulamentului Local de Urbanism se preiau toate prevederile cuprinse în documenta iile de amenajarea teritoriului aprobate conform legii respectiv Planurile de amenajare a teritoriului na ional (PATN) i prevederile Regulamentului General de Urbanism (RGU). Regulamentul Local de Urbanism este corelat cu prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate sau în curs de aprobare.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

1.4. CONDITII DE APLICARE • Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism i le detaliaz ă. • Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea direct ă cu excep ia derog ărilor i situa iilor speciale în care se împune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în în con inutul prezentului regulament. • În cazul opera iunilor urbanistice importante ca arie, volum de construc ii i complexitate a lucr ărilor de infrastructur ă tehnic ă, prezentul regulament va fi detaliat i adaptat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate i aprobate conform legii, regulamente care vor respecta prevederile RLU aferente PUG în ceea ce prive te indicatorii principali de urbanism, repectiv regimul de înal îme, coeficientul de utilizare al terenului, func iunile admise i regimul de construire. • Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evolu ia legisla iei cu caracter general, precum i cu cea a legisla iei de specialitate, relevante pentru activitatea de urbanism i amenajarea teritoriului.

1.5. DEROG ĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI.

1.5.1. Prin derogare se în elege modificarea condi iilor de construire: func iuni admise, regim de construire, în ălime maxim ă admis ă, distan e minime fa ă de limitele parcelei, POT, CUT.

1.5.2. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în urm ătoarele situatii: - conditii de fundare dificile care justific ă un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul regulament- - descoperirea în urma s ăpăturilor a unor m ărturii arheologice care împun salvarea i protejarea lor; - situarea special ă a parcelei în cadrul comunei într-o zon ă de interes maxim sau cond ionat ă de existen a pe terenurile al ătur ăte a unor cl ădiri care trebuiesc men inute; - dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului ;

1.5.3. În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicit ă o modificare de la prevederile documenta iilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv ă sau dac ă condi iile specifice ale amplasamentului ori natur ă obiectivelor de investi ii o împun, autoritatea public ă local ă are dreptul ca, dup ă caz, prin certificatul de urbanism: a) s ă resping ă cererea în mod justificat; b) s ă solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de c ătre structur ă specializat ă condus ă de arhitectul-ef i aprobat de către prîmarul comunei Sihlea, prin care se stabilesc teritoriul care urmeaz ă s ă fie reglementat prin Planul urbanistic zonal, categoria/categoriile func ional ă/func ionale a/ale dezvolt ării i eventualele servitu i, reglement ări obligatorii sau dot ări de interes public necesare; c) s ă solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.

1.5.4. Modalit ă ile de autorizare în cazul derog ărilor sunt urm ătoarele: - modificarea distan elor fa ă de limitele laterale i posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD, înso ite de ilustrare de arhitectur ă, cu avizul organismelor abilitate precum i, în cazul zonelor protejate, al Direc iei Jude ene pentru Cultur ă, Culte i Patrîmoniul Cultur ăl Na ional, precum i a Agentiei de Protec ie a Mediului sau alte organisme abilitate de lege ; - modificarea uneia dintre condi iile stipulate în PUG privind func iunile admise, regimul de construire, în ălimea maxim ă admis ă, indicatori urbanistici ( CUT, POT) i retragerea cl ădirilor 53

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA fa ă de aliniament este posibil ă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate i aprobate conform legii. În toate celelalte cazuri documenta iile de urbanism se vor supune aprob ării conform legisla iei în vigoare.

1.5.5. Noua documenta ie de urbanism, cuprinzand interventia solicitata (cu EXCEP IA documentatiilor de urbanism care detaliaza prevederile prezentului Plan Urbanistic General i Regulament), poate fi aprobata numai dup ă o perioada de cel pu in 12 luni de la data aprob ării documenta iei de urbanism initiale.

1.6. DIVIZAREA TERITORIULUI IN ZONE, SUBZONE I UNIT Ă I TERITORIALE DE REFERINTA.

1.6.1. Definirea unei anumite unit ă i teritoriale de referin ă este determinat ă de trei parametri: (1) func iunile dominante admise cu sau f ără condi ion ări; (2) regimul de construire (ocuparea terenului, gradul de utilizare a terenului); (3) în ălimea maxim ă admis ă. Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului i deci, este necesar ă încadrarea terenului în alt ă categorie de UTR. - Conform legisla iei în vigoare documenta ia de urbanism poate fi ini iat ă pentru a fi admise derog ări de la prezentul regulament de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate, aprobat conform legii, de consiliul local, prin care se vor stabili condi iile întocmirii planului urbanistic precum i suprafa a ce urmeaz ă a fi studiat ă i reglementat ă.

1.6.2. Pentru toate unit ă ile teritoriale de referin ă se mai adaug ă un criteriu de diferen iere a prevederilor regulamentului: respectiv situarea într-o zon ă protejat ă. Regulamentul cuprinde prevederi cu privire la urm ătoarele zone, subzone i unit ă i teritoriale de referin ă :

C- ZONA CENTRAL Ă- zona multifunc ional ă format ă din func iuni diferen iate, în special făcând parte din categoria institu iilor publice i serviciilor.

C.A. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

C.P. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE ISp- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CP - Isp1 - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE Isp - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

A - ZONA DE ACTIVIT Ă I PRODUCTIVE I SERVICII A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 - SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

1.7. OBSERVATII PRIVIND ALC ĂTUIREA REGULAMENTULUI:

1.7.1. În mod normal, în regulamentele urbanistice din alte ă ri europene, obiectivele de utilitate public ă- construc ii i spa ii plantate i amenajate - nu fac obiectul prevederilor regulamentare deoarece acestea sunt protejate prin lege, au în majoritate ca beneficiar i responsabil aceea i autoritate public ă local ă care elibereaz ă certificatele de urbanism i autoriza iile de construire i deci nu pot face obiectul speculei funciare i imobiliare. Deoarece în ar ă noastr ă, aplicarea practic ă a regulamentelor reîncepe dup ă un hiatus de decenii, s-a considerat necesar ă o protec ie suplîmentar ă a obiectivelor de utilitate public ă i, în consecin ă , acestea fac obiectul unor articole de regulament.

1.7.2. Deoarece Regulamentul Local de Urbanism este un document opozabil în justi ie, structura acestuia a urmat uzan ele în acest domeniu din ă rile cu o îndelungat ă experien a de

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA aplicare, utilizare i reactualizare a unor astfel de regulamente; astfel s-a inut seama de faptul că : (a) prevederile trebuie s ă fie simplu i clar exprimate, f ără posibilitatea de interpretare diferit ă, (b) nu se admit trimiteri de la prevederile care privesc o unitate teritorial ă de referin ă la alta, chiar dac ă apar unele repet ări, (c) în cazul unor situa ii insuficient de clare, documentul scris prevaleaz ă asupra celui grafic.

1.7.3. Prevederile Regulamentului au fost adaptate situa iei de tranzi ie în care au ap ărut sporadic sau înc ă întârzie s ă î i fac ă sîm it ă prezen a a noi tipuri de grup ări de func iuni, motiv pentru care exist ă un grad ridicat de flexibilitate care s ă permita dezvoltarea acestora.

1.7.4. Întrucât o parte împortanta a localit ă ii a fost configur ătă pe baza unor regulamente anterioare, prevederile acestui regulament men in, restituie i interpreteaz ă în raport cu exigen ele actuale, dispozi iile din regulamentele precedente.

1.7.5. În cazul unor particularitati evidente, unele dintre prevederile acestui regulament au prevalat fata de prevederile Regulamentului General de Urbanism.

1.7.6 . Pentru lotiz ările existente, în special pentru cele protejate i pentru cele realizate cu cl ădiri standard cuplate sau izolate, condi iile de construire au fost restituite dup ă m ăsur ătorile din planurile cadastr ăle, pentru a se evita deterior ărea calit ă ii locuirii i a aspectului general al acestor zone datorit ă unor presiuni speculative.

1.7.7. Indicarea grafic ă a unit ă ilor de referin ă , sunt detaliate in planurile REGLEMENTARI- UTR-uri.

CAPITOL II PRESCRIP II SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE I UNIT Ă I TERITORIALE DE REFERINTA.

2.1. ZONE PROTEJATE- REGLEMENTARI-

ART. 1. Pe teritoriul administrativ al comunei Sihlea sunt amplasate urmatoarele monumente istoric i de arhitectur ă, clasate conform Ordinului Ministrului Culturii i Cultelor

Monumente istorice

Ansamblul memorial si de sat Sihlea; VN-IV-a-B-20944 arhitectură Sihleanu- sec. XIX comunaSihlea Gr ădi teanu- Ghica

Castelul Sihleanu-Gr ădi teanu- sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.01 1830 Ghica comunaSihlea

Biserica Sfin ii Împ ăra i sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.02 1860-1866 Constantin i Elena comunaSihlea

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Bustul poetului Alexandru sat Sihlea; VN-IV-m-B-20944.03 1914 Sihleanu comunaSihlea

ART. 2. În sensul Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicat ă în 2006, interven iile ce se efectueaz ă asupra monumentelor istorice sunt:

2.1. toate lucr ările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructur ăre, amenaj ări peisagistice i de punere în valoare, care modific ă substan a sau aspectul monumentelor istorice;

2.2. executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;

2.3. amplasarea definitiv ă sau tempor ără de împrejmuiri, construc ii de protec ie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe i în monumente istorice;

2.4. schimb ări ale func iunii sau destina iei monumentelor istorice, inclusiv schimb ările temporare;

2.5. str ămutarea monumentelor istorice;

2.6. amenaj ări de c ăi de acces, pietonale i carosabile, utilit ă i anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protec ie a monumentelor istorice;

2.7. Autoriza ia de construire, autoriza ia de desfiin are, precum i autoriza iile referitoare la interven iile men ionate mai sus se elibereaz ă numai pe baza i în conformitate cu avizul Direc iei Jude ene Vrancea pentru Cultur ă i Patrimoniul Cultural Na ional Vrancea i /sau avizul Ministerului Culturii – dup ă caz i cu celelalte avize sau acorduri, potrivit dispozi iilor legale în vigoare.

ART. 3. Referitor la imobilele care nu sunt monumente istorice, dar care se afl ă în zona protejat ă:

3.1. Interven iile care se efectueaz ă asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afl ă în zone de protec ie a monumentelor istorice, precum i construc iile noi în zonele de protec ie a monumentelor istorice se autorizeaz ă numai dac ă siguran a i servitutea de vedere a monumentelor din apropiere nu sunt afectate i dac ă se încadreaza în arhitectur ă specific local ă , cu condi ia ob inerii avizului favor ăbil al Direc iei Jude ene Vrancea pentru Cultur ă i Patrîmoniul Cultur ăl Na ional Vrancea i cu celelalte avize, potrivit dispozi iilor legale în vigoare; - În STUDIUL ISTORIC sunt marcate zonele de protec ie a monumentelor istorice.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

3.2. Interven iile care se efectueaz ă asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afl ă în zone protejate, precum i construc iile noi în zonele protejate se autorizeaz ă direct în baza reglement ărilor prev ăzute în prezentul Regulament Local de Urbanism i a prevederilor Regulamentului de Interven ii în Zone Protejate.

3.3. În situatia în care, în tîmpul lucr ărilor se descoper ă vestigii arheologice, beneficiarul i antreprenorul în mod solidar au obliga ia ca în cel mai scurt tîmp s ă aduc ă la cunostin a Direc iei Jude ene Vrancea pentru Cultur ă i Patrîmoniul Cultur ăl Na ional Vrancea.

Situri arheologice

Așezarea de la Eneolitic, N-I-s-B-06361 sat Căiata; Căiata, punct „Movila Mic ă” Cultura (RAN: 177637.01.01) comunaSihlea „Movila Mic ă” Cucuteni

Situl arheologic VN-I-s-B-06362 de la C ăiata, sat Căiata; La S de sat, punct (RAN: 177637.02) punct „Movila comunaSihlea „Movila Mare” Mare”

sec. XVI, VN-I-m-B-06362.01 sat Căiata ; La S de sat, punct Așezare Epoca (RAN: 177637.02.02) comunaSihlea „Movila Mare” medieval ă

VN-I-m-B-06362.02 Așezare sat Căiata; La S de sat, punct Hallstatt (RAN: 177637.02.01) fortificat ă comunaSihlea „Movila Mare”

ART. 4. Interveniile în siturile arheologice reperate sau cu poten ial se vor face conform prevederilor Ordonan ei nr.43 din 30.01.2000 :

4.1. În cazul zonelor cu poten ial arheologic cunoscut i cercetat, regimul de protec ie este reglementat de legisla ia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice i a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultur ăl na ional;

4.2. Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate i instituite conform legii, beneficiaz ă de protec ia acordat ă zonelor protejate, precum i de m ăsurile specifice de protec ie prev ăzute de respectiva ordonan ă ;

4.3. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic eviden iat întâmpl ător (ca urmare a factorilor natur ăli sau a ac iunilor umane, altele decât cercetarea arheologic ă) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercet ării i stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioad ă ce nu poate dep ă i 12 luni, regimul de protec ie pentru bunurile arheologice i zonele cu poten ial arheologic;

4.4. În cazul zonelor cu poten ial arheologic este necesar ă o cercetare arheologic ă în vederea înregistr ării i valorific ării tiin ifice a acestora;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

4.5. Săpătura arheologic ă i activit ă ile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectueaz ă numai pe baza i în conformitate cu autoriza ia emis ă de Ministerul Culturii, în condi iile legii;

4.6. Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar i în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permis ă numai pe baza autoriz ării prealabile emise de Ministerul Culturii;

4.7. Pân ă la desc ărcarea de sarcin ă arheologic ă terenul care face obiectul cercet ării este protejat ca sit arheologic, conform legii;

4.8. Autorizarea lucr ărilor de construire sau desfiin are din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aprob ă numai pe baza i în conformitate cu avizul Ministerului Culturii.

4.9. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic eviden iat întâmpl ător, pân ă la desc ărcarea de sarcin ă arheologic ă, autorizarea de construire se suspend ă sau, dup ă caz, primarul localit ă ii dispune întreruperea oric ărei alte activit ă i, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentr ălizate ale Ministerului Culturii, i se instituie regimul de supraveghere sau s ăpătur ă arheologic ă .

ART. 5. Zone de protec ie avifaunistice Nu este cazul 2.2. ZONE TURISTICE DE AGREMENT- AMENAJ ĂRI Nu este cazul

2.3. ZONE DE SIGURAN Ă I DE PROTEC IE SANITAR Ă -REGLEMENT ĂRI

ART. 6. Autorizarea lucr ărilor de construire în interiorul zonelor de protec ie delimitate conform Ordinului 536/ 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena i a recomandarilor privind mediul de via a al popula iei se face numai pe baza i în conformitate cu avizul Direc iei de S ănătate Public ă.

6.1. Se va solicita avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea i executarea construc iilor de locuin e sau de obiective de utilitate public ă sau privat ă, pentru transformarea, extinderea sau schimbarea destina iei construc iilor sau instala iilor, cât i pentru PUZ-urile necesare conform Reglement ărilor propuse.

6.2. Se vor dimensiona i institui perimetrele de protec ie hidro-geologic ă de protec ie i zonele de protec ie sanitar ă (cu regim sever i de restric ie) la sursele i instala iile de alimentare cu ap ă potabil ă în sistem centralizat existente i propuse (foraje, rezervoare, aduc iuni, instala ii de tratare, re ele de distribu ie) în conformitate cu HGR 930/2005; pentru fântânile publice care capteaz ă ap ă din stratul freatic, zona de protec ie sanitar ă va avea dimensiunile minime de 50 metri în amonte i 20 metri în aval, pe direc ia de curgere a apei subterane.

6.3. Fosele septice vidanjabile i împermeabilizate se vor amplasa la distan ele minime de 3m fa ă de conductele re elei de ap ă potabil ă, 10m fa ă de locuin ele vecine, 20-50m fa ă de sursele locale de ap ă potabil ă (fântâni, pompe de mân ă, izvoare captate etc.).

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

6.4. Se vor asigura zone de protec ie sanitar ă între teritoriile protejate (zone de locuit, zonele de odihn ă, zonele social-culturale etc.) i întreprinderile agricole, agro-zootehnice i industriale sau o serie de unit ă i care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort i unele riscuri sanitare ( cîmitire, sta ie de epur ăre etc.) în conformitate cu OMS 536/1997 publicat în MO 140/1997.

6.5. Amplasarea zonelor destinate industriilor poluante se va face pe baza studiilor de împact de mediu, topografice, hidrometeorologice i dispersie a poluan ilor, astfel încât ace tea s ă nu dep ă easc ă concentr ă iile maxime admise prev ăzute în normative în teritoriile protejate ( zonele de locuit, parcurile, rezerva iile natur ăle, zonele de interes balneoclîmateric, de odihn ă i recreere, institu iile social-culturale i medicale, precum i unit ă ile economice ale c ăror procese tehnologice necesit ă factori de mediu lipsit de împurit ă i).

6.6. Zona de protec ie sanitar ă pentru amplasarea unei eventuale sta ii de epurare va fi de minim 300m fa ă de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezerva iile natur ăle, de odihn ă i recreere, institu iile social-culturale i medicale, precum i unit ăile economice ale căror procese tehnologice necesit ă factori de mediu lipsit de împurit ă i).

6.7. Zona de protec ie sanitar ă pentru depozitele de de euri va fi de minim 1000m fa ă de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, institu iile social-culturale i medicale, precum i unit ă ile economice ale c ăror procese tehnologice necesit ă factori de mediu lipsit de împurit ă i).

6.8. Se interzice construirea în zonele de protec ie a surselor i instala iilor de ap ă potabil ă, a sta iilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înalt ă i medie tensiune etc.

6.9. Se emit autoriza ii de construire în zonele de sigur ănă a surselor i instala iilor de ap ă potabil ă, a sta iilor de epurare, linii de înalt ă i medie tensiune etc. condi ionat de ob inerea unui aviz favor ăbil emis de de in ătorul echipamentului tehnico-edilitar în cauz ă.

ART. 7. Autorizarea lucr ărilor de construire în zona instala iilor i echipamentelor electrice va avea in vedere „Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protec ie i de sigur ănă aferente cap ăcit ă ilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat i completat cu Ordinul ANRE nr.49/29,11,2007) l ă îmea zonei de protec ie i de sigur ănă a liniilor electrice aeriene:

7.1. Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protec ie i de sigur ănă aferente cap ăcit ă ilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat i completat cu Ordinul ANRE nr.49/29,11,2007) l ă îmea zonei de protec ie i de sigur ănă a liniilor electrice aeriene este de : - 24 m pentru LEA 20kV. - 37 m pentru LEA 110 kv - 55 m pentru LEA 220 kv - 75 m pentru LEA 400 kv

7.2. Pentru posturi de tr ănsformare de tip aerian, zona de protec ie este delimitat ă de conturul funda iei stâlpilor i de protec ia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de sec ionare îngr ădite, zona de protec ie este delimitat ă de îngr ădire, pentru posturi de transformare, cabine sec ionate îngr ădite, zona de protec ie este delimitat ă de suprafa a funda iei extins ă cu cîte 0,2 m pe fiecare latur ă; pentru posturi de tr ănsformare amplasate la

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA sol, îngr ădite, zona de sigur ănă este extins ă în spa iu delimitat la distan a de 20 m de la limita zonei de protec ie.

2.4. ZONE CU RISC NATURAL - REGLEMENT ĂRI

ART. 8. La autorizarea lucr ărilor de construire în zone cu risc geotehnic se vor respecta urm ătoarele:

8.1. În zonele cu risc geotehnic se împun interdic ii temporare de construire pîn ă la solu ionarea problemelor geotehnice.

8.2. În zonele cu v ăi umplute (zone cu umpluturi) se poate ridica interdic ia tempor ără de construire i se poate emite autoriza ie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC APROFUNDAT ce se va solicita prin Certificatul de Urbanism, studiu prin care s ă se stabileasc ă dac ă sunt solu ii de fundare pentru fiecare caz în parte, care s ă elimine riscurile pe întreaga perioad ă de exploatare a construc iei.

8.3. Pentru zonele care cuprind terenurile situate în pantă unde stabilitatea terenului este relativ bun ă ( zone cu risc de alunecare), pentru men inerea acesteia în cazul execut ării unei excava ii în versant, se pune problema men inerii echilibrului existent în zon ă. În acest sens se recomand ă urm ătoarele amenajari: - amplasarea de construc ii care s ă profite de panta terenului (construc ii în trepte); - executarea unor lucr ări de sprijinire i consolidare: teras ări, drenuri, taluz ări, ziduri de sprijin, planta ii de arbori cu r ădăcini pivotante etc. - în aceste zone nu se vor executa decap ări (excava ii) f ără sprijiniri; - la amplasarea de noi construc ii se va ine seama de re elele subter ăne i supr ăter ăne existente i, nu în ultîmul rând, de asigur ărea stabilit ă ii construc iilor existente.

8.4. Pentru zonele cu risc geotehnic generate de alunec ări de teren se poate ridica interdic ia temporar ă de construire i se poate emite autoriza ie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC APROFUNDAT solicitat prin Certificat de Urbanism, studiu prin care s ă se stabileasc ă dac ă exist ă solu ii de fundare pentru fiecare caz în parte, solu ii care s ă elîmine riscurile pe întreaga perioad ă de exploatare a construc iei.

8.5. Pentru zonele cu risc de inundatii se poate ridica interdic ia de construire i se poate emite autoriza ie de construire în baza unui STUDIU APROFUNDAT, studiu prin care s ă se stabileasc ă dac ă exist ă solu ii aparare impotriva inundatiilor, solu ii care s ă elîmine riscurile pe întreaga perioad ă de exploatare a construc iei.

2.5. C ĂI DE COMUNICA IE - REGLEMENT ĂRI

SEC IUNEA I :PREVEDERI GENERALE ART.9. Drumurile i str ăzile de pe teritoriul comunei Sihlea vor respecta prevederile legale în vigoare (Ordin nr. 49 din 27.01.1998, STAS10144/2-91 RTC.)

SECTIUNEA II: ACCESE CAROSABILE

ART.10. 10.1. Pentru locuin e unifamiliale i multifamiliale cu acces i lot propriu, se vor asigura accese carosabile pentru locatari, accese pentru colectarea de eurilor menajere i pentru mijloacele de stingere a incendiilor.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

In cazul parcelarii pe dou ă rinduri, accesele la parcelele din spate, se vor realize cu alei de deservire locala,astfel: - alee cu o lungime total ă de 30 m - o banda de circulatie de 3,50 m; - alee cu o lungime maxima de 100 m - dou ă bezi de circulatie, cu trotuar de 1,00 m macar pe o parte i supr ălargire pentru manevr ă de intoarcere la cap ăt.

10.2. Pentru construc ii de turism, vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal i acces tehnic de intretinere. Num ărul acceslor i conformarea lor se va face func ie de categoria i capacitatea obiectivului turistic.

10.3. Pentru cunstructiile comerciale, se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal i aprovizionare. 10.4. Pentru toate categoriile de construc ii, se vor asigura accese pentru interven ii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru tr ăfic greu. In cazul construc iilor ce formeza curti interiore, asigurarea accesului vehiculului de pompieri se va face prin ganguri cu latime minima de 3,00m i inaltîme minima de 3,5m. Aceste pasaje trebuie sa fie libere in permanenta.

SEC IUNEA II : NORME PENTRU DIMENSIONAREA ARTERELOR DE CIRCULA IE ART.11. Drumurile i str ăzile din cadrul localit ă ii se pot clasifica, în raport cu intensitatea tr ăficului i de func iile pe care le îndeplinesc, astfel: - Drumuri i str ăzi care preiau fluxurile de trafic din zonele func ionale i le dirijeaz ă spre drumurile i str ăzile de leg ătur ă sau magistrale. - Drumuri i str ăzi care asigur ă accesul la locuin e i servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. - Trotuarele la drumurile i str ăzile din localitate sunt de regul ă, separate de partea carosabil ă printr-o fî ie liber ă cu o latîme de 1,00m , rezervat ă pentru amplasarea pomilor, a instala iilor subterane, a stîlpilor de iluminat i de telecomunica ii. - Arter ă de circula ie cu traseu înfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00m i va fi prev ăzut ă la cap ătul înfundat cu bucl ă pentru întoarcerea autovehiculeor, cu raza de minim 6,00m.

SEC IUNEA III :DISPOZI II FINALE ART.12. - Drumurile i str ăzile noi propuse în noile enclave cu locuin e individuale vor fi dimensionate cu respectarea prevederilor legale in acest domeniu - Drumurile i str ăzile noi propuse ce leag ă dou ă drumuri sau str ăzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu care au tangen ă , cu condi ia ca parcelarul i fondul construit existent să permit ă acest lucru. Executarea lucr ărilor edilitare ce afecteaz ă suprafa a str ăzilor ( carosabil i trotuar ) se vor aproba doar cu condi ia, ca la terminarea acestora s ă se refac ă sistemul rutier (stratifica ie, grosime stratifica ie i tip de îmbr ăcăminte) identic cu cel existent la începerea lucr ărilor.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.6. PARCAREA AUTOVEHICULELOR – REGLEMENTARI

SEC IUNEA I: PRINCIPII GENERALE ART.13. Prevederile prezentelor reglement ări au caracter normativ privind asigur ărea num ărului minim de locuri de parcare i se vor aplica la elaborarea, avizarea i aprobarea documenta iilor pentru realizarea cl ădirilor i amenaj ărilor pe teritoriul comunei Sjhlea.

ART.14. Sunt prev ăzute reglement ări i pentru construc iile existente pe lotiz ări anterioare intr ării în vigoare a Hot ărârii Guvernului României pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism HG 525/1996, hot ărâre ale c ărei prevedri stau la baza prezentelor reglement ări cu caracter normativ.

SEC IUNEA II : NORME DE PARCARE PE FUNC IUNI URBANISTICE ART.15. Num ărul minim de locuri de parcare necesar realiz ării cl ădirilor i amenaj ărilor pentru autorizare în construc ii noi pe teritoriul comunei Sihlea, se dimensioneaz ă în func ie de destina ia i suprafa a util ă specific ă func iunilor ce se reg ăsesc în cl ădire.

ART.16. Construc ii de locuin e – necesit ă parcaje dispersate la domicilii, garaje individuale, iar în unele cazuri parcaje-garaje în interiorul construc iilor. Parcarea/gararea autoturismelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula iilor publice, asigurându-se num ărul de locuri de parcare func ie de suprafa a construit ă desf ă ur ătă a locuin ei i de tipul de locuire. Num ărul minim de locuri de parcare ce trebuie asigur ăt se stabile te dup ă cum urmeaz ă: 16.1. Subzonele locuin elor unifamiliale cu acces i lot propriu: 16.1.1. Se va asigur ă minim 1 (un) loc de parcare la o locuin ă a c ărei suprafa a construit ă desf ă ur ătă este de maxim 100 mp; 16.1.2. Se vor asigur ă minim 2 (dou ă) locuri de parcare la o locuin ă a c ărei suprafa a construit ă desf ă ur ătă este mai mare de 100mp; 16.2. Subzonele locuin elor semicolective/colective cu acces i lot folosit în comun: 16.2.1. Se va asigur ă minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafa a construit ă desf ă ur ătă de maxim 100mp; 16.2.2. Se vor asigur ă minim 2 (dou ă) locuri de parcare pentru fiecare ap ărtament cu suprafa a construit ă desf ă ur ătă mai mare de 100mp; 16.3. Subzonele locuin elor (colective tip blocuri): 16.3.1. Se va asigur ă minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament;

ART.17. Construc ii cu func iuni de înv ăă mînt ( coli), financiar bancare, birouri, hoteluri (indiferent de categoria de confort), de alimenta ie public ă (restaurant, cafenea, bar etc.) :

17.1. Pentru toate categoriile de construc ii men ionate se va asigur ă minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 60mp ai suprafe ei utile aferente destina iei respective, cu excep ia: - construc iilor de alimenta ie public ă pentru care se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare 8(opt) „locuri de luat masa” din unitatea de alimenta ie public ă; - hotelurilor pentru care se va asigur ă minim 1(un) loc de parcare la 2 (dou ă) locuri de cazare.

17.2. Fa ă de prevederile pct. 17.1. se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru salaria i/vizitatori/aprovizionare. 17.3. Din totalul locurilor de parcare realizate se vor prevedea garaje în procent de 75% din care maxim 25% la sol, atunci cînd condi iile de amplasament permit acest lucru; 63

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART.18. Construc ii cu func iuni comerciale:

18.1 Pentru toate categoriile de spa ii comerciale se va asigura minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 30 mp ai suprafe ei desf ă urate construite 18.2 Fa ă de prevedrile de la pct. 18.1 se va asigur ă suplimentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru salaria i i aprovizionare

ART.19. Construc ii sportive i amenaj ări de agrement

19.1 Pentru toate categoriile de construc ii i amenaj ări sportive sau de agrement vor fi prev ăzute în func ie de capacitatea construc iei: - câte 1(un) loc de parcare la 15 de persoane (public i/sau sportivi) pentru complexuri sportive, s ăli de antrenament, s ăli de competi ii (specializate sau polivalente), locuri de joac ă; - câte 1(un) loc de parcare la 20 de persoane (public i/sau sportivi) pentru stadioane, patinoare, poligoane pentru tir, popic ării etc. - pentru cluburi, discoteci câte 1(un) loc de parcare pentru fiecare 60mp ai suprafe ei utile aferente destina iei respective. 19.2 Fa ă de prevedrile de la pct. 19.1 se va asigur ă suplîmentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru personal/salaria i 19.3 La cele rezultate conform pct. 19.1 i 19.2 se va ad ăuga, în func ie de capacitatea construc iei cîte 1-3 locuri de parcare pentru autocare.

ART. 20. Construc ii cu func iuni industriale (produc ie i depozitare), service-auto / showroom, de s ănătate:

20.1 . Pentru toate categoriile de construc ii men ionate se va sigura minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 100 mp ai suprafe ei desf ă urate construite; 20.2 . Fa ă de prevederile pct.20.1. se va asigura suplimentarea cu 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru salaria i/ vizitatori/ aprovizionare; 20.3 . Din totalul locurilor de parcare necesare maxim 60% vor fi prev ăzute la sol, atunci cînd condi iile amplasamentului permit acest lucru;

ART.21. Construc ii cu func iuni de servicii publice (sp ălătorii auto, vulcaniz ări, sta ii de distribu ie carbur ăni):

21.1. Pentru toate categoriile de construc ii men ionate se va asigur ă minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 30mp ai suprafe ei desf ă urate construite; 21.2. Fa ă de prevederile pct. 21.1. se va asigur ă suplîmentarea cu 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru salaria i/vizitatori/aprovizionare;

SEC IUNEA III : DISPOZI II FINALE

ART.22. Asigurarea num ărului minim de locuri de parcare, rezultat din calcul, este obligatorie pentru ob inerea avizelor necesare eliber ării autoriza iei de construire.

ART.23. Se excepteaz ă de la aplicarea prevederilor anterioare construc iile existente situate în zona CENTRAL Ă pentru care se solicit ă autorizarea lucr ărilor necesare pentru conversie func ional ă.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART.24. Derog ări privind num ărului minim de locuri de parcare prev ăzut în aceste reglement ări cu caracter normativ, pentru construc iile noi, propuse a se realiza, se vor putea face în urma stabilirii de c ătre autorit ă ile publice locale prin HCL a unor taxe b ăne ti, în vederea constituirii unui fond pentru construirea de parcaje publice, pe teritoriul comunei Sihlea.

ART.25. Modul de constituire al fondului pentru construirea de parcaje în construc ii amenajate, procedur ă de plat ă i cuantumul taxei se vor reglementa prin HCL.

ART.26. Se interzice amplasarea de garaje individuale pe terenurile proprietate public ă a comunei Suhlea.

2.7. DREPTUL DE PARCELARE - REGLEMENT ĂRI

SEC IUNEA I: BAZA LEGAL Ă I DEFINIREA UNOR TERMENI ART. 27. Prin parcelare se în elege opera iunea de proiectare urbanistic ă prin care se determin ă divizarea în 4 sau mai multe par i al ătur ăte a uneia sau mai multor propriet ă i funciare distincte, destinate construirii, în scopul de a fi sau nu înstr ăinate prin ced ări, concesion ări sau vânz ări a loturilor rezultate; (art.30 R.G.U) 27.1. Conform alin.6 al art.6 din Legea 50/1991 republicat ă în 2004, modificat ă i completat ă de Legea 401/2003, pentru oper ă iuni notariale privind circula ia imobiliar ă atunci când opera iunile respective au ca obiect împ ăreli ori comas ări de parcele solicitate în scopul realiz ării de lucr ări de construc ii precum i constituirea unei servitu i de trecere cu privire la un imobil , este necesar ă solicitarea unui Certificat de Urbanism; 27.2. Conform alin.3 al art.47 din Legea 350/2001 completat ă i modificat ă prin Legea nr. 289/2006 i prin Ordonan a Guvernului nr. 27/27.08.2008 (publicat ă în Monitorul Oficial al României nr. 628/29.08.2008, intr ăta în vigoare în data de 01.09.2008) elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale este obligatorie în cazul parcel ărilor; 27.3. Se în elege prin parcel ă, suprafa a de teren situat ă într-o unitate administr ătiv-teritorial ă pe un amplasament bine stabilit, având o singur ă categorie de folosin ă i apar inând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune; (Legea 7/1996 și Norme tehnice de introducere a cadastrului general aprobate cu Ordinul MAP 534/2001). 27.4. Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru clădiri pe o parcel ă, constituind un singur trup, este considerat din punct de vedere al autoriz ării construc iilor, ca o parcelare, în sensul celor prev ăzute anterior; 27.5. Proprietarii suprafe elor de teren pe a c ăror întindere se pot construi patru sau mai multe locuin e sau cl ădiri de orice natur ă , respect ănd prevederile prezentului regulament, au dreptul să le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afară de prevederile înscrise în reglementarile legale, dispozi iilor prezentului regulament .

SEC IUNEA II : CONDI II DE REALIZARE A PARCEL ĂRILOR NOI În noile parcel ări sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate str ăzi noi prin prezentul PUG înainte de autorizarea construc iilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care s ă fie redactat pe o ridicare topo actualizat ă, PUZ care v-a reglementa pozi ia exact ă a str ăzilor, racordarea la re elele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor). Este interzis prin aceste PUZ-uri modificarea indicatorilor principali de urbanism prev ăzu i prin prezentul PUG, precum Hmax, CUT, dimensiunile minime ale parcelelor sau a deschiderii minime la strad ă. ART. 28. Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmeaz ă sa fie introdus în intravilan, dac ă: 28.1. Terenul se afl ă în întregime sau în parte într-o zon ă construibil ă;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

28.2. Pentru fiecare por iune de teren se aplic ă prevederile zonei i ale unit ă ilor teritoriale prev ăzute în prezentul regulament; 28.3. Aezarea i natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient i dup ă normele de siguran ă i rezisten ă în vigoare. 28.4. Au trecut mai mult de 12 luni de la aprobarea prezentului PUG.

ART. 29. Pentru a putea ob ine aprobarea parcel ării unui imobil din intravilan proprietarul terenului trebuie s ă solicite în prealabil certificatul de urbanism . Acesta se va ob ine de la Prim ăria comunei Sihlea i prin el autorit ă ile publice locale sunt obligate conform Legii 350/2001 s ă solicite întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal ce se va aproba conform legilor în vigoare i care va sta la baza viitoarei parcel ări reglementând forma, dimensiunile, accesul i echiparea edilitar ă a viitoarelor parcele astfel ob inute.

ART. 30. Sunt interzise parcel ările prin care se ob in mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe str ăzi, unde nu exist ă sau nu sunt prev ăzute re ele de ap ă potabil ă i canalizare pentru evacuarea apelor uzate 30.1. Se poate totu i admite pacelarea acestor terenuri dac ă proprietarul execut ă sau plate te costul execut ării r ăcord ării lucr ărilor edilitare ale parcel ării la acelea ale localit ă ii, conform condi iilor cerute de societ ă ile care administreaz ă re elele publice de alimentare cu ap ă i canalizare în zona respectiv ă, sau de Regia Apele Române i Agen ia de Protectia Mediului; 30.2. Pe str ăzile unde nu exist ă conducte pentru alimentare cu ap ă potabil ă i canalizare i unde nici nu urmeaz ă a se executa de c ătre Prîm ărie sau particulari lucr ări de r ăcordare la re elele localit ă ii, se poate totu i autoriza, cu avizul Agen iei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu Suprafa a minima de 1500 mp. În acest caz trebuie s ă se execute de c ătre parcelator lucr ări locale separate pentru fiecare parcel ă în parte, care s ă asigure alimentarea cu ap ă potabil ă i evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucr ări se va cere în prealabil avizul Regiei Apele Române i al Agen iei de Protec ie a Mediului; 30.3. Dac ă ulterior execut ării parcel ărilor în condi iile de mai sus, se vor înfiin a pe strada respectiv ă canaliz ările necesare - fie de c ătre Prîm ărie, fie de c ătre proprietar/parcelator – ace tia din urma vor putea reduce prin divizare suprafa a parcelelor de 1500 mp , conform prevederilor regulamentare, dar numai dup ă ce vor fi executate racordurile necesare la conductele de ap ă i canal pentru aleile i str ăzile nou create prin parcelare.

SEC IUNEA III : DIMENSIUNILE MINIME i FORMA PARCELELOR NOI ART. 31. Pentru ca o parcel ă s ă poat ă fi autorizat ă trebuie ca parcelele care se creeaz ă s ă aibă suprafa a, deschiderea la strad ă i adâncimea prevazute mai jos; fiecare condi ie de minimum se va considera separat pentru fiecare dimensiune cât i pentru suprafe e, ele trebuind s ă fie respectate simultan. - FRONT LA STRAD Ă de minimum 8,0 m pentru cl ădiri în ituite i respectiv de minimum 12,0 m pentru cl ădiri izolate sau cuplate; - SUPRAFA A minim ă a parcelei de 150 mp pentru cl ădiri în iruite i respectiv de minimum 200 mp pentru cl ădiri amplasate izolat sau cuplate; - ADÂNCIMEA PARCELEI trebuie s ă fie mai mare sau cel pu in egala cu latîmea parcelei

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadreaz ă în prevederile de mai sus.

ART.32. 32.1. La o parcelare cu un num ăr mai mare de 10 loturi, o cincime din num ărul total al loturilor pot beneficia de toler ăna de 25 % pentru suprafa a i numai dac ă configur ă ia terenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului; 32.2. Se admite a ezarea parcelelor pe dou ă rânduri, unele la alinierea str ăzii i altele spre fundul parcelei, dac ă fiecare parcel ă de fund are câte o trecere liber ă, separat ă, spre drumul public, în deplin ă proprietate, cu l ă îmea minim ă de 5 m i cu o adâncîme de max. 30m, din alinierea str ăzii; 32.3. Pe terenurile care se parceleaz ă f ără a se creea str ăzi noi i care au o adâncîme mai mic ă decât minimum prev ăzut de Regulament, se admite o toler ănă de 25 % la adâncime pentru toate parcelele. Pentru suprafa ă se admite de asemenea în acest caz, o toleran ă de 25 % din minimum permis, îns ă numai pentru o cincime din num ărul total al parcelelor create .

SEC IUNEA IV : STR ĂZI I ALEI CAROSABILE ÎN PARCEL ĂRILE NOI ART. 33 33.1. Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie s ă aiba cel pu in o strad ă deschis ă la ambele capete; 33.2. Str ăzile sau aleile vor îndeplini condi ile ar ătate în aliniatele urm ătoare; 33.3. Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim dou ă benzi de circula ie; 33.4. Str ăzile, aleile carosabile (inclusiv fund ăturile) nou create vor respecta profilul transversal prevazut in actele normative ce reglementeaza acest domeniu. 33.5. Pentru a fi construibil ă, o proprietate cu adâncime mare se poate dezmembra în maxim dou ă parcele, una la alinierea str ăzii i alta către fund, cu condi ia ca parcela de fund s ă aib ă un acces carosabil de min. 5 m creat pe teren propriu i cu adâncime de maxim 30m de la alinierea str ăzii; 33.6. Fund ăturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea str ăzii pân ă în cap ătul ei. La partea de cap ăt, fund ătur ă trebuie s ă prezinte o l ărgire de o form ă i cu dimensiunile astfel alese, încât s ă asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei mi cări, înscriindu-se în

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA curbe cu raza exterioar ă de min. 10m. Aceste curbe trebuiesc desenate pe planuri cu razele lor; 33.7. Pe cât e posibil se va evita ca o arter ă de mare circula ie s ă fie întreupt ă prea des de astfel de str ăzi provenite dintr-o parcelare.

ART. 34 34.1. Proiectul de parcelare trebuie s ă prevad ă str ăzi, alei, pie e i treceri spre parcele în condi iile împuse prin prezentul Regulament. Proiectul cu toate aceste suprafe e, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda Prîm ăriei în mod obligatoriu i gr ătuit de către proprietar. 34.2 La parcel ările unor terenuri cu supr ăfa ă mai mare de 50 000 mp –– în afara îndeplinirii celorlalte condi ii de parcelare, trebuie s ă se prevad ă pe lâng ă terenul necesar asigur ării str ăzilor, o supr ăfa ă de teren pentru scopuri publice (comert, coala, biseric ă, terenuri de sport, etc) . Aceast ă suprafa ă va fi de minim 5 % din întinderea total ă a terenului – pentru terenurile cu suprafa ă între 50 000 i 200 000 mp i de min. 7 % pentru terenurile în suprafa ă mai mare de 200 000 mp.

SEC IUNEA V: UNITATEA DE CARACTER ARHITECTURAL A PARCELĂRILOR ART. 35 35.1 Toate cl ădirile ce urmeaz ă a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure propriet ă i sau pe parcele în indiviziune, trebuie s ă fie concepute i executate într-o coeren ă de caracter arhitectural, astfel încât toate cl ădirile s ă apar ă ca un întreg armonios; 35.2 Odat ă cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prev ăzut un num ăr îndestul ător de norme generale dup ă care urmeaz ă a fi realizate construirea grupului de cl ădiri i ambientarea lui cu planta ii i elemente de mobilier urban. 35.3. Amplasarea cl ădirilor pe parcel ă: În cazul p ărilor de imobil f ără valoare cultural ă, identificate i prezentate explicit prin studiile istorice, se poate interveni, inând cont de valoarea cultural ă a zonei învecinate imobilului, prin protec ia, punerea în valoare i conservarea urm ătoarelor elemente caracteristice: − modului de a ezare al cl ădirilor pe parcel ă; − alinierea cl ădirii spre aliniamentul parcelei; − regimului de în ălime al cl ădirilor; − compozi ia de volume a cl ădirilor; − rela iile i distan ele minime dintre cl ădiri indiferent dac ă acestea se afl ă pe aceea i parcel ă sau pe parcele diferite;

35.4. Amplasarea cl ădirilor unele fa ă de altele Amplasarea cl ădirilor destinate locuin elor trebuie s ă asigure însorirea acestora pe o durat ă de minimum 1½ ore la solsti iul de iarn ă, a înc ăperilor de locuit din cl ădire i din locuin ele învecinate. În cazul în care proiectul de amplasare a cl ădirilor eviden iaz ă c ă distan a dintre cl ădirile învecinate este mai mic ă sau cel pu in egal ă cu în ălimea cl ădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care s ă confirme respectarea prevederii de la aliniatul precedent. La proiectarea i construc ia blocurilor de locuin e se va ine cont de orientarea camerelor fa ă de punctele cardinale, de vânturile dominante, de curen ii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construc ii înalte, i de însorirea maxim ă din timpul verii.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

35.5. Vederea asupra propriet ă ii vecinului Orice construc ii, lucr ări sau planta ii se pot face de c ătre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distan e minime de 60 de cm fa ă de linia de hotar, dac ă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât s ă nu se aduc ă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distan a minim ă se poate face prin acordul p ărilor exprimat printr-un înscris autentic. Este obligatorie p ăstrarea unei distan e de cel pu in 2 metri între fondul, îngr ădit sau neîngr ădit, apar inând proprietarului vecin i fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări ce ar fi orientate c ătrea cest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distan ă mai mic ă de un metru. Distan a se calculeaz ă de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fa a zidului în care s-a deschis vederea sau, dup ă caz, pe linia exterioar ă a balconului, pân ă la linia de hotar. Distan a, i încazul lucr ărilor neparalele, se m ăsoar ă tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucr ării de linia de hotar i pân ă la aceast ă linie.

35.6.. Proiectarea si executarea locuin elor La proiectarea i execu ia locuin elor trebuie s ă fie respecta i urm ătorii parametri sanitari: - suprafa a minim ă a unei camere = 12 mp; - suprafa a minim ă a buc ătăriei = 5 mp; - în ălimea sub plafon = 2,60 m. Înc ăperile principale de locuit i buc ătăriile trebuie prev ăzute cu deschideri directe c ătre aer liber - ui, ferestre, care s ă permit ă ventila ia natural ă. Iluminatul natural în camerele principale i buc ătărie trebuie s ă permit ă desf ă urarea activit ă ilor zilnice f ără a se recurge la lumina artificial ă. Ventila ia natural ă în buc ătărie, baie i c ămar ă trebuie asigurat ă prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, i prin p ăstrarea liber ă a unui spa iu de 1 cm sub u ile interioare. Ghenele tehnice i toboganul de de euri solide se izoleaz ă acustic i se prev ăd cu posibilit ă i de acces pentru cur ă are i decontaminare periodic ă. Sistemul de înc ălzire trebuie s ă asigure temperatura minim ă de 20°C în camerele de locuit, cu diferen e în func ie de destina ia înc ăperii: a) baie i W.C. - 22°C; b) camera de zi - 22°C; c) dormitoare - 20°C.

2.8. ZONE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN - REGLEMENT ĂRI

2.8.1. C- ZONA CENTRAL Ă C - ZONA CENTRAL Ă - CON INÂND FUNC IUNI I ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE I REPREZENTATIVITATE, POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL. Fragmentul de zon ă CENTRAL Ă prezent în interiorul comunei Sihlea este caracterizat ă de: concentrarea cea mai compact ă de cl ădiri majorit ă ii institu iilor publice importante. Caracteristica de diversitate i lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfunc ie, în acela i tîmp a devenit un element de particularitate i de farmec al acestei zone. Men inerea acestui caracter face împosibil ă aplicarea unor reglement ări rigide, ceea ce împlic ă ca fiind necesar ă o anumit ă elasticitate a reglement ărilor care trebuiesc aplicate cu creativitate atât de promotorii de investi ii cât i de administr ători. Pentru a face posibile diferen ierile urm ărite prin regulament, zona a fost subâmp ărit ă în urm ătoarele subzone i unit ă i teritoriale de referin ă :

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

C.A. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

C.P. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE ISp- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CP - Isp1 - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

GENERALIT Ă I: CARACTERUL ZONEI Regulamentul urm ăre te p ăstrarea caracterului i particularit ă ilor fiec ăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopul men inerii diversit ă ii i accentu ării prestigiului cultur ăl al zonei centr ăle.

SEC IUNEA I : UTILIZARE FUNC IONAL Ă

- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE CA-Is, CA-L1a - SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE CP - Isp1, CP-L1b

GENERALIT Ă I

Pentru orice noi interven ii vor fi necesare: - CA-Is – elaborarea unor PLANURI URBANISTICE DE DETALIU care s ă ilustreze rezulatul interven iei propuse i s ă propun ă i eventuale interven ii necesare pentru configur ărea unui spa iu cu caracteristicile unui nucleu urban. - CP-Isp1 - Pentru orice noi interven ii ,se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ie al zonei protejate aferente.

SEC IUNEA I :UTILIZARE FUNC IONAL Ă

ART. 36. - UTILIZ ĂRI ADMISE- CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b Se admit func iuni publice reprezentative , sedii ale unor organisme interna ionale i zonal- europene, înv ătământ, asisten a social ă, servicii medicale, str ăzi i pia ete pietonale, planta ii decorative, reclame, mobilier urban i elemente de arta decorativ ă. - se admit func iuni de interes general specifice centrelor comunale: - sedii de companii i firme în construc ii specializate pentru birouri; - servicii financiar-bancare i de asigur ări; - servicii autonome avansate (manageriale, tehnice i profesionale);

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- servicii pentru cercetare-dezvoltare; - servicii de formare-informare; - biblioteci, mediateci; - posta i telecomunica ii - edituri, centre media; - activit ă i asociative diverse; - hoteluri pentru turismul de afaceri i alte spa ii de recep ie; - expozi ii, galerii de art ă; - servicii profesionale, colective i personale, servicii specializate pentru comer i pentru func ionarea zonei centrale, pentru între inere i grupuri sanitare; - restaurante, cofet ării, cafenele, baruri, terase; - centre comerciale, magazine cu plaza interioare, galerii comerciale, comer cu obiecte de art ă; - casino, dancing, cinema; - centre de recreere i sport în spa ii acoperite i descoperite; - mici unit ă i productive manufacturiere i de depozitare mic-gros legate de func ionarea zonei centr ăle; - locuin e cu partiu special avand incluse spa ii pentru profesiuni liberale (arhitect, avocat, notar, medic etc.) ; - parcaje multietajate de descongestionare a circula iei în zona CENTRAL Ă protejat ă - se admit func iuni publice reprezentative de împortan a comunala rezultate în urma procesului de modernizare i descentralizare, institu ii de coordonare i altele similare, sedii ale unor organisme interna ionale i zonale – europene, asisten a social ă servicii medicale, str ăzi i pia ete pietonale, planta ii decorative, reclame, mobilier urban i elemente de art ă decor ătiv ă. CP - Isp1, CP-L1b -este obligatorie obtinerea avizului MCC

ART. 37. - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ION ĂRI

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - se admit cl ădiri cu func iuni care nu permit accesul liber al publicului cu condi ia ca la nivelul parterului i mezaninului frontul spre strada s ă fie destinat unor spa ii accesibile locuitorilor - comer , expozi ii, restaurante, recreere, servicii personale i colective, etc.; - se admit la parterul cl ădirilor cu front la domeniul public func iuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu condi ia ca acestea s ă nu reprezinte mai mult de 30% din frontul str ăzilor i s ă nu se grupeze mai mult de dou ă astfel de cl ădiri; - se admit locuin e la nivelurile superioare ale cl ădirilor având alte func iuni, de preferin ă un partiu special adaptat zonei centrale de afaceri; - se admite conversia în alte func iuni a locuin elor situate în cl ădiri existente cu condi ia men inerii a unei ponderi a locuin elor de minim 30% din totalul ariei construite desf ă ur ăte pe parcela în cauz ă ; - se men in unit ă ile productive actuale cu condi ia s ă nu fie poluant ă, s ă nu prezinte risc tehnologic sau s ă fie incomode prin tr ăficul generat i s ă fie compatibile ca func ionare i aspect cu zona CENTRAL Ă i a ob inerii avizului Agen iei pentru Protec ia Mediului. - se admit construc ii specifice infrastructurii de telecomunica ii dac ă acestea sunt astfel mascate încât nu se percep din circula iile publice. - este obligatorie obtinerea avizului MCC

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

CP - Isp1, CP-L1b – extinderile i schimb ările de profil trebuie s ă fie compatibile cu statutul zonei protejate; - se vor asigura circula ii i pia ete pietonale, precum i scuaruri atractive pentru recreere în cadru urban, în pondere de minim 10% din suprafa a de teren. - se va asigur ă în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor;

ART. 38. - UTILIZ ĂRI INTERZISE

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona CENTRAL Ă prin admiterea neselectiv ă a unor func iuni inferioare statutului acestei zone ;

sunt interzise urm ătoarele tipuri de activit ă i i de lucr ări: - activit ă i productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construc ii provizorii de orice natur ă; - depozitare en gros; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activit ă i care utilizeaz ă pentru depozitare i produc ie terenul vizibil din circula iile publice sau din institu iile publice; - depozit ări de materiale refolosibile; - sta ii de între inere auto; - sp ălătorii chimice; - platforme de precolectare a de eurilor urbane; - lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze amenaj ările din spa iile publice i construc iile de pe parcelele adiacente; - orice lucr ări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea i colectarea apelor meteorice ; - construc ii provizorii de orice natur ă; - dispunerea pe fa ade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile i a antenelor pentru telefonie mobil ă; - cu excep ia telecomunica iilor speciale, se interzice dispunerea de pilone i z ăbreli i (tripozi uni i cu grinzi cu z ăbrele) pe terasele cl ădirilor dac ă acestea nu au caracter tehnic; - dispunerea de panouri de afi aj pe plinurile fa adelor, desfigurând arhitectura cl ădirilor i deteriorând finisajul acestora;

SEC IUNEA II :CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGUR ĂRE A CL ĂDIRILOR.

ART. 39 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI)

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - Pentru a fi construibil ă direct, în baza prezentului regulament o parcel ă trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele condi ii: a) s ă aib ă o supr ăfa ă minim ă de 150 m.; b) s ă aib ă un front la strad ă de: - minimum 6,0 m. în cazul construc iilor în iruite (2 calcane later ăle)

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- minimum 9,0 m. în cazul construc iilor cuplate (un calcan later ăl, o fa ad ă lateral ă) - minimum 12,0 m. în cazul construc iilor izolate (patru fa ade) - O parcel ă poate fi adus ă în condi ii de construibilitate prin asociere cu una dintre parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta (regrupare parcele) - Nu se acord ă autoriza ie de construire locuin e pe parcelele care nu sunt construibile conform prevederilor prezentului articol. Aceea i prevedere se aplic ă parcelelor care devin neconstruibile prin apari ie în urma unei împ ăriri de teren (ie ire din indiviziune, înstr ăinare, mo tenire). Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local poate decide autorizarea unor construc ii cu condi ia elabor ării unui Plan Urbanistic de Detaliu i a unei ilustr ări de arhitectur ă care s ă demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament.

ART. 40. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind, linia de demarca ie între domeniul public i proprietatea privat ă - Racordarea aliniamentelor la intersec iile str ăzilor se va face printr-o linie perpendicular ă pe bisectoarea dintre aliniamente, având lungimea de 12,00 m. pe drumurile existente - Cl ădirile care ad ăpostesc func iuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distan ă de minim 6,00 m. cu condi ia s ă nu lase vizibile calcane ale cl ădirilor obligatoriu de men inut situate pe limitele laterale ale parcelelor - În raport cu caracterul str ăzilor existente cl ădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condi ia s ă nu lase aparente calcane ale cl ădirilor învecinate propuse a fi men inute datorit ă valorii lor arhitectural urbanistice sau de întrebuin are - Retragerile sau ie irile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condi ia s ă se înscrie în tipologia i gabaritele construc iilor existente pe strada respectiv ă, în condi iile p ăstr ării unei distante de min. 4,50 m. fa ă de nivelul terenului i aviz ării documenta iei de c ătre Comisia de Urbanism i Amenajarea Teritoriului - Balcoanele sau bow-windowurile pot dep ă i cu max. 0,90 m. alinierea spre strad ă - Corni ele pot ie i din aliniamentul c ătre strada cu max. 1,20 m. - Amplasarea de garaje i func iuni tehnice în subteran este permis ă pe întreaga suprafa ă a parcelei pân ă la limita propus ă pentru domeniul public cu condi ia asigur ării suprafe elor obligatorii de spa ii verzi cu un strat de p ământ vegetal cu o grosîme de min. 1,50 m.

ART. 41. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE LIMITELE LATER ĂLE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - cl ădirile care ad ăpostesc func iuni de interes general i locuin e i alc ătuiesc fronturi continue prin alipire de calcanele cl ădirilor învecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pân ă la o distan ă de maxim 20,00 m. de la aliniament dup ă care se vor retrage cel pu in fa ă de una din limitele de proprietate putând ajunge astfel pân ă la max. 40,0 m. lungime - cl ădirile se vor amplasa la 5 cm de limita de proprietate atunci când se cupleaz ă cu o cl ădire posibil de realizat pe parcela al ătur ătă sau se alipesc de calcanul unei cl ădiri al ătur ăte protejate sau în stare bun ă i sunt îndeplinite urm ătoarele condi ii:

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

o parcela al ătur ătă este liber ă de construc ii o peretele realizat pe limita de proprietate atunci când r ămâne vizibil din domeniul public va fi tr ătat cu aceea i aten ie i acelea i materiale de finisaj ca i celelalte fa ade. - retragerea fa ă de limita de proprietate va fi egal ă cu jum ătate din în ălimea construc iei propuse sau mai mare, cu urm ătoarele condi ion ări : o atunci când sunt orientate ferestre de la înc ăperi principale retragerea va fi egal ă cu jum ătate din în ălimea construc iilor; o pentru construc iile la care jum ătate de în ălime înseamn ă mai pu in de 3,0 m retragerea va fi de minim 1,0 metri o atunci când sunt orientate ferestre de la dependin e retragerea fa ă de limita de proprietate se poate reduce la minim 3,0 metri cu condiia s ă se asigure însorirea pe o dur ătă de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solsti iul de iarn ă, a tuturor înc ăperilor de locuit. - se interzice construirea pe limita lateral ă a parcelei dac ă aceasta este i linia de separa ie fa ă de o cl ădire public ă dispus ă izolat sau fa ă de o biseric ă ; în acest caz se împune o retragere fa ă de limitele parcelei de min. 4,00 m. - cl ădirile se vor retrage fa ă de limita posterioar ă la o distan ă de cel pu in jum ătate din în ălimea cl ădirii m ăsurate la corni e, dar nu mai pu in de 5,00 m - se interzice construirea pe limita posterioar ă a parcelei, cu excep ia cazului în care exist ă un calcan al unei cl ădiri principale, iar noua construc ie se limiteaz ă la acoperirea acestuia. De asemenea este admis ă a ezarea construc iilor pe limita de fund de proprietate pe parcelele care la data intr ării în vigoare a prezentului regulament au mai pu in de 12 m. adâncîme - balcoanele sau bow-windowurile de fa ad ă, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita lateral ă de proprietate. Ele pot fi prelungite pân ă la limit ă cu acordul notarial al vecinilor, atunci îns ă balcoanele trebuie s ă fie în aceea i linie orizontal ă - pe str ăzile cu distan ă între alinierile fa adelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow- windowuri pe fa adele spre strad ă, numai când dep ă esc alinierea fa adelor cu cel mult 0,30 m. - proiec ia balcoanelor i bow-windowurilor pe fa ada respectiv ă nu trebuie s ă dep ă easc ă 1/3 din suprafa a acesteia. Suprafa a fa adei se consider ă socotind lungimea total ă a fa adei propriet ă ii i în ălimea maxim ă reglementat ă pe strada respectiv ă.

ART. 42. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA Ă DE ALTELE PE ACEEA I PARCEL Ă

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - cl ădirile vor respecta între ele distan e egale cu jum ătate din în ălimea la corni e a celei mai înalte dintre ele - distan a se poate reduce la 1/4 din în ălime, dar nu mai pu in de 1,00 m. numai în cazul în care fa adele prezint ă calcane sau ferestre care nu asigur ă luminarea unor înc ăperi fie de locuit, fie pentru alte activit ă i care necesit ă lumina natur ălă.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 43. - CIRCULA II I ACCESE

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b

- parcela este construibil ă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. lă ime dintr-o circula ie public ă în mod direct sau prin drept de trecere legal ob inut prin una din propriet ă ile învecinate; caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie s ă permit ă interven ia mijloacelor de stingere a incendiilor. Când l ă imea accesului este mai mic ă de 3,5 m. este obligatorie ob inerea avizului I.S.U.; - în cazul fronturilor continue la strad ă, se va asigur ă un acces carosabil în curtea posterioar ă printr-un pasaj dimensionat astfel încât s ă permit ă accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distan a dintre aceste pasaje m ăsur ătă pe aliniament nu va dep ă i 30,00 m; - se pot realiza pasaje i cur i comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul progr ămului de func ionare precum i pentru accese de serviciu; - în toate cazurile este obligatorie asigur ărea accesului în spa iile publice a persoanelor cu handicap sau cu dificult ă i de deplasare.

ART. 44. - STA IONAREA AUTOVEHICULELOR

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - Sta ionarea autovehiculelor necesare func ion ării diferitelor activit ă i se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula iilor publice; - Calculul cap ăcit ă ii de parcare în func ie de obiectiv, modul de amplasare i detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normativele in vigoare. - Pentru str ăzile cu interdic ie pentru tr ăficul auto sau cele cu acces limitat (acces doar pentru river ăni), num ărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii permanen i i pentru autovehiculele din dotarea unit ă ilor riverane. Restul se va asigura în parcajele colective prev ăzute. - În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în zona adiacent ă la o distan ă de maxim 150 metri; - Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cl ădire nou ă sau extindere a suprafe ei utile pentru o cl ădire existent ă. În cazul schimb ării func iunii unei cl ădiri existente se va cere un num ăr de locuri de parcare corespunz ător noii func iuni, diminuat cu num ărul de locuri corespunz ător vechii func iunii, considerate ca existând; - Se recomand ă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol s ă se fac ă în suprafe e dîmensionate i dispuse astfel încât s ă permit ă ulterior, odat ă cu cre terea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supr ăetajate

ART. 45. - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - în ălimea maxim ă admisibil ă este egal ă cu distan a dintre aliniamente; pot fi ad ăugate suplimentar unul sau dou ă niveluri în func ie de volumetria caracteristic ă str ăzii, cu condi ia retr ăgerii acestora în limitele unui arc de cerc cu r ăza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- în cazul r ăcord ării între str ăzi cu l ă imi diferite, cu cl ădiri având regim diferit de în ălime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundar ă pe o lungime de 25,0 metri dac ă strada are 2 fire de circula ie; dac ă diferen a este mai mare de dou ă niveluri, răcordarea se va face în trepte;

ART. 46. - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b

Reguli generale - aspectul cl ădirilor, reclamelor i elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerin elor specifice unei diversit ă i de func iuni i exprim ării prestigiului investitorilor, dar cu condi ia realiz ării unor ansambluri compozi ionale care s ă in ă seama de rolul social al str ăzilor zonei centrale, de caracterul general al zonei i de arhitectur ă cl ădirilor din vecin ătate cu care se afl ă în rela ii de covizibilitate; - aspectul cl ădirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea func iunii i va r ăspunde exigen elor actuale ale arhitecturii europene de „coeren ă ” i ”elegan ă ”; - se va asigura o tr ătare similar ă a tuturor fa adelor aceleia i cl ădiri având în vedere perceperea acestora din cl ădirile înalte; - se va acorda aten ie modului de tratate a acoperi urilor sau teraselor perceptibile într-o perspectiv ă descendent ă din cl ădirile înalte; - se interzice afectarea aspectului arhitectural al cl ădirilor prin dispunerea neadecvat ă a reclamelor pe plinurile fa adelor, parapete, balcoane, etc. - orice construc ie nou ă sau modificare a uneia existente trebuie s ă se înscrie armonios în zon ă, fiind posibil ă i armonia prin contrast. În acest sens la solicitarea Direciei de Urbanism i Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare vor fi avizate de c ătre o comisie tehnic ă de specialitate abilitat ă prin Dispozi ia Primarului comunei Sihlea. - Pentru imobilele înregistr ăte ca având calitate arhitectural ă sunt permise lucr ările de reconversie func ional ă i modific ări interioare cu condi ia p ăstr ării aspectului exterior. - Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu condi ia ca noile construc ii s ă fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural. - Sunt interzise lucr ările de îmbun ătă ire asupra construc iilor incompatibile din punct de vedere func ional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite s ă contribuie la schimbarea cu o func iune compatibil ă cu zona i armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei - Descoperirea în cursul lucr ărilor a unor fr ăgmente de arhitectur ă veche (bol i, sculptur ă, decora ii) necunoscute în momentul autoriz ării trebuie declarat ă imediat emitentului autoriza iei conform prevederilor legale. Lucr ările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite

Reguli particulare pentru comer -Cererile de Certificat de Urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc înso ite de un dosar con inând toate elementele necesare unei bune cunoa teri a st ării actuale a parterului, a contextului sau (fa ada total ă a imobilului i a celor al ăturate) precum i a situa iei sale originale. Este admis ă i recomandat ă reconversia func iunilor de la parterul cl ădirilor cu front la domeniul public în func iuni cu acces public i deschiderea de vitrine spre domeniul public; - Ocuparea circula iilor va fi limitat ă prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenaj ările temporare/sezoniere reduse la simple etalaje mobile în m ăsura în care ele nu incomodeaz ă circula ia pietonal ă;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- Sistemele de protec ie împotriva furtului i de închidere, trebuie s ă fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis.

ART. 47. - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b

Ap ă potabil ă Orice construc ie nou ă de locuit i orice local putând servi pentru munc ă, odihn ă sau agrement, trebuie s ă fie racordat ă la re eaua public ă de distribu ie a apei potabile sau s ă-i aib ă asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul DSP Vrancea

Canalizare menajer ă Racordarea la re eaua de canalizare este obligatorie pentru orice construc ie sau instala ie nou ă.

Canalizare pluvial ă - Amenaj ările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât s ă permit ă scurgerea apelor meteorice spre re eaua public ă colectoare a acestora - Racordarea burlanelor la canalizarea pluvial ă este obligatoriu s ă fie facut ă pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghe ii.

Re ele electrice, telefonice i CATV. Cablurile de alimentare cu energie electric ă destinat ă consumului particular ca i iluminatului public, de asemenea i re elele de telecomunica ii trebuiesc introduse în subteran. În caz de împosibilitate tehnic ă i numai atunci, pot fi dispuse astfel încât s ă urm ăreasc ă liniile de cornisa ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbr ă ale acoperi urilor. Bran amentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse. În caz de împosibilitate tehnic ă major ă, ele trebuiesc plasate la extremit ă ile fa adelor i vopsite în tonul fa adelor pe care se aplic ă.

Salubritate Orice cl ădire de locuit (locuin e individuale sau colective) precum i orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihn ă sau recreere, trebuie s ă fie prev ăzut ă cu amenaj ări pentru colectarea de eurilor menajere în containere.

ART. 48. - SPA II LIBERE I SPA II PLANTATE

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - spa iile neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard ă vor fi înierbate i plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.; - se recomand ă ca pentru îmbun ătă irea microclimatului i pentru protec ia construc iei să se evite împermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circula ii pietonale, terase; - se recomand ă înverzirea teraselor neutilizabile ale cl ădirilor cu în ălime mai mic ă de P+2 niveluri în propor ie de 70%; - parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi înconjur ăte în zon ă cu un gard viu de minim 1,20 metri. Spa iile libere din fa a construc iilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spa iul public chiar i atunci când frontul de cl ădiri este retras de la aliniament i nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare. Spa iul din fa a frontului de construc ii

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare numai dac ă retragerea este mai mare de 11 m i o band ă de cel pu in 5 m paralela cu fa ada este tr ătat ă ca spa iu liber circula iei pietonale sau spa iu plantat - spa iul dintre aliniament (limita dintre proprietate i domeniul public) i alinierea principal ă a cl ădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spa iu verde sau spa iu liber circula iei pietonale - se vor identifica, proteja i p ăstra în tîmpul execut ării construc iilor arborii împortan i existen i având peste 4,00 m. inal îme i diametrul tulpinii peste 15,00 cm. în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schîmb al i 10 arbori în perimetrul unor spa ii plantate publice din apropiere. - în gr ădinile de fa ade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafa a va fi prev ăzut ă cu planta ii înalte.

ART. 49. – ÎMPREJMUIRI

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - împrejmuirile spre strad ă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o înălime de maxim 1,80 m. realizate din fier forjat i cu un soclu de 60 cm placat cu piatr ă sau mozaic - în toate cazurile se va asigura perceperea de c ătre trec ător a fa adei cu vedere la strad ă. Se interzice vopsirea în culori stridente i str ălucitoare a împrejmuirilor - se recomand ă separarea terenurilor echipamentelor publice i bisericilor cu garduri transparente de maxim 1,80 m. în ălime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu - Spa iile comerciale i alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii i pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.

SEC IUNEA III: POSIBILIT Ă I MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI

ART. 50. - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b Procentul de ocupare a terenului în sensul prezentului regulament reprezint ă raportul dintre suprafa a construit ă i suprafa a parcelei Pentru parcelele a c ăror capacitate de ocupare i utilizare a terenului a fost epuizat ă (prin utilizarea la maxim a POT) restul terenului r ămâne neconstruibil chiar i în situa ia înstr ăin ării acestuia sau diviz ării parcelelor POT maxim = 60% cu posibilitatea acoperirii restului cur ii în propor ie de 75% cu cl ădiri pentru activit ă i comerciale, s ăli de spectacole, etc. În mod excep ional, în cazul construc iilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public i de calcane ale unor construc ii existente valoroase sau refac o construc ie valoroas ă disp ărut ă POT poate ajunge pân ă la 100%.

ART. 51. - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CA-Is, CA-L1a CP - Isp1, CP-L1b - Coeficientul de utilizare a terenului în sensul prezentului regulament reprezint ă raportul dintre suprafa a construit ă desf ă urat ă i suprafa a parcelei

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- În calculul suprafe ei construite desf ă urate nu sunt incluse suprafa a garajelor i spa iilor tehnice amplasate în subteran precum i suprafe ele balcoanelor i teraselor deschise precum i a podurilor neutilizabile - În calculul suprafe ei construite desf ă ur ăte nu este considerat ă decât jum ătate din suprafa a ocupat ă la parter de func iunile deschise publicului pe o adâncîme de maxim 20,0 m. de la limita str ăzii - Coeficientul de utilizare a terenului în zona CENTRAL Ă a comunei este de 3,0. Pentru parcelele cu suprafa a mai mic ă de 350 mp. coeficientul de utilizare a terenului se stabile te la max. 2,4 - Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare dar f ără a dep ă i 4,0 dup ă cum urmeaz ă : o cu 0,5 pentru parcelele cu suprafa a mai mare de 1000 mp. o cu 0,5 pentru parcelele situate la intersec ia a dou ă str ăzi (parcelele de col , sau în cazul intersec iei în T parcela situat ă în dreptul str ăzii care nu se mai continu ă) o cu 0,5 pentru terenuri care-i modific ă situa ia juridic ă (asociere sau comasare parcele rezultând o parcel ă cu o suprafa a de min. 700 m.) sau func ional ă (reconversie func ional ă - pentru func iuni existente incompatibile cu zona). - Posibilit ă i de dep ă ire a CUT: o Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public beneficiaz ă de un spor al suprafe ei desf ă urate admise egal cu de 3 ori suprafa a de teren transferat ă spre domeniul public atunci când acest transfer este f ăcut pe baza de act notarial i f ără desp ăgubiri din partea Prim ăriei . o În baza PUZ aprobat conform Legii 50/1991 pentru CUT superioare celor precizate în articolul anterior, dar nu mai mult de CUT = 4,0 o Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permis ă i recomandat ă demolarea construc iilor existente, având un CUT superior celui permis prin prezentul regulament noile construc ii vor putea men ine coeficientul de utilizare a terenului existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului. - Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei UNIT Ă I teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie sa asigure unitatea, coerenta i confortul urban atat ale zonei de studiu, cat i ale teritoriului invecinat. Dac ă modificarea este elaborata pentru zone ale unei UNIT Ă I teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depa i pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singur ă data.

2.8.2. - Is - ZONA PENTRU INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATA IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL - GRUPEAZA FUNC IUNI COMPLEXE DE ÎMPORTAN Ă COMUNALA GENERALIT Ă I Zona con ine nuclee de dezvoltare ale comunei Sihlea, care vor putea conferi un nou prestigiu, o echilibr ăre func ional ă i noi calit ă i estetic-configur ătive, în condi iile unei oferte diversificate i imediat accesibile investitorilor i cuprinde urm ătoarele subzone: Is - subzona institu ii publice i servicii dispersate pe teritoriu în afara zonelor protejate; Isp1 - subzona institu ii publice i servicii dispersate pe teritoriu în zonele protejat Pentru orice noi interven ii vor fi necesare:

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- Is – elaborarea unor PLANURI URBANISTICE DE DETALIU care s ă ilustreze rezulatul interven iei propuse i s ă propun ă i eventuale interven ii necesare pentru configur ărea unui spa iu cu caracteristicile unui nucleu urban. - Isp1 - Pentru orice noi interven ii ,se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ie al zonei protejate aferente.

SEC IUNEA I : UTILIZARE FUNC IONAL Ă ART. 52 - UTILIZ ĂRI ADMISE Is - Isp1 - institu ii i servicii publice , sedii ale unor organisme extrateritoriale; servicii financiar-bancare i de asigur ări, po ta i telecomunica ii, servicii avansate manageriale, tehnice i profesionale (sedii de companii i firme în cl ădiri specializate); cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare, bibliotec ă-mediatec ă; activit ă i asociative diverse; servicii profesionale, colective i personale, hoteluri pentru turismul de afaceri i alte spa ii de receptie, restaurante cofetarii, cafenele, baruri, comer, expozi ii, recreere (casino, dancing, cinema, centre de recreere, sport) în spa ii acoperite i descoperite, s ăli de conferin e, spectacole i sport de diferite cap ăcit ă i cu serviciile anexa, locuin e cu partiu special pentru profesiuni liber ăle, înva ă mânt i de formare continu ă; spital, policlinic ă, dispensar, farmacie i activit ă i conexe serviciilor de s ănătate. ART. 53. - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI IONĂRI Is - extinderile i schimb ările de profil se admit cu condi ia s ă nu incomodeze prin poluare i trafic func iunile învecinate; Isp – extinderile i schimb ările de profil trebuie s ă fie compatibile cu statutul zonei protejate; - se vor asigura circula ii i pia ete pietonale, precum i scuaruri atractive pentru recreere în cadru urban, în pondere de minim 10% din suprafa a de teren. - se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor; ART. 54 - UTILIZ ĂRI INTERZISE Is - Isp1 : - orice alte activit ă i care nu corespund caracterului zonei i prin aceasta prezint ă riscul îndep ărt ării investitorilor interesa i; - activit ă i productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construc ii provizorii de orice natur ă; - depozitare en gros; - depozit ări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a de eurilor urbane; - lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze utilizarea terenurilor învecinate; - orice lucr ări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea i colectarea apelor meteorice - se interzic func iunile incompatibile cu statutul de zona protejat ă; SEC IUNEA II: CONDI II DE AMPLASARE. ECHIPARE I CONFORMARE A CL ĂDIRILOR ART. 55 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI)

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Is - Isp1 : - se vor rezerva terenuri pentru institu ii i servicii publice parcelat în module având suprafa a minim ă de 800 mp. i un front la strad ă de minim 24.0 metri; - se recomand ă men inerea parcel ării caracteristice zonei protejate; ART. 56. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT Is - Isp1 : - serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10 metri sau vor fi dispuse pe aliniament în func ie de caracterul str ăzii, de profilul activit ă ii i de normele existente; - cl ădirile care alc ătuiesc fronturi continue vor avea o adâncîme fa ă de aliniament care nu va dep ă i 20.0 metri (aliniere posterioar ă) - pe zonele protejate se vor intocmi PUZ legal aprobate. - serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care în ălimea maxim ă la cornise nu dep ă ete distan a dintre aliniamente - dac ă în ălimea cl ădirii în planul aliniamentului dep ă ete distan a dintre aliniamente, cl ădirea se va retr ăge de la aliniament cu o distan ă minim ă egal ă cu plusul de în ălime al cl ădirii fa ă de distan a dintre aliniamentele str ăzii, dar nu cu mai pu in de 4.0 metri; - fac excep ie de la aceast ă regul ă numai situa iile de marcare prin plus de în ălime a intersec iilor i întoarcerile i r ăcord ările de în ălime a cl ădirilor pe str ăzile later ăle ; - cl ădirile care alc ătuiesc fronturi continue vor avea o adâncîme fa ă de aliniament care nu va dep ă i 20.0 metri (aliniere posterioar ă) - cl ădirile care alc ătuiesc fronturi continue vor avea o adâncîme fa ă de aliniament care nu va dep ă i 20.0 metri (aliniament posterior). ART. 57 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE LIMITELE LATER ĂLE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR Is - Isp1 : - cl ădirile publice se vor amplasa de regul ă în regim izolat conform PUD sau PUZ legal aprobat. - dispuse pe limitele later ăle ale parcelelor pân ă la o adâncîme de maxim 20.0 fa ă de aliniament; - în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineaz ă numai pe una dintre limitele later ăle cu o cl ădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealalt ă latur ă se învecineaz ă cu o cl ădire retr ăsă de la limita lateral ă a parcelei i având pe fa ad ă lateral ă ferestre, noua cl ădire se va alipi de calcanul existent iar fa ă de limita opus ă se va retrage obligatoriu la o distan ă egal ă cu jumatate din în ălime dar nu mai pu in de 6.0 metri; - cl ădirile se vor retr ăge fa ă de limita posterioar ă a parcelei la o distan ă de cel pu in jum ătate din în ălimea cl ădirii m ăsur ătă la cornise dar nu mai pu in de 6.0 metri; - distan a dintre cl ădirea unei biserici i limitele laterale i posterioar ă ale parcelei este de minim 10.0 metri; - cl ădirile se vor retr ăge de la limitele later ăle la o distan ă egal ă cu 1/3 din în ălime, dar nu cu mai pu in de 5,0 metri;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 58 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA Ă DE ALTELE PE ACEEA I PARCEL Ă Is - Isp1 : - cl ădirile vor respecta între ele distan e egale cu în ălimea la cornise a celei mai înalte dintre ele; - distan a se poate reduce la jum ătate din în ălime dar nu mai pu in de 6.0 metri numai în cazul în care fa adele prezint ă calcane sau ferestre care nu asigur ă luminarea unor înc ăperi fie de locuit, fie pentru alte activit ă i permanente ce necesit ă lumin ă natur ălă; ART. 59 - CIRCULA II I ACCESE Is - Isp1 : - parcela este construibil ă numai dac ă are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circula ie public ă; - în cazul fronturilor continue la strad ă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioar ă printr-un pasaj dîmensionat astfel încât s ă permit ă accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distan a dintre aceste pasaje, m ăsur ătă pe aliniament, nu va dep ă i 30.0 metri. - în toate cazurile este obligatorie asigur ărea accesului în spa iile publice a persoanelor cu handicap sau cu dificult ă i de deplasare.

ART. 60 - STA IONAREA AUTOVEHICULELOR Is - Isp1 : - sta ionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula iilor publice; - Calculul capacit ă ii de parcare în func ie de obiectiv, modul de amplasare i detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normativele legale in vigoare. - locurile de parcare se dimensioneaz ă conform normelor specifice i se dispun în construc ii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 ma ini i vor fi înconjurate cu gard viu de 1.20 m în ălime; - în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distan a de maxim 150 metri.

ART. 61 - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR Is - Isp1 : - în ălimea maxim ă admisibil ă în planul fa adei nu va dep ă i distan a dintre aliniamente; - pot fi ad ăugate suplimentar unul sau dou ă niveluri în func ie de volumetria caracteristic ă str ăzii, cu condi ia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; - se admite ca la intersec ii în ălimea maxim ă s ă fie dep ă it ă cu cel mult dou ă niveluri, retrase în anteriorul unui arc de cerc cu r ăza de 6 metri pe o distan a de maxim 15.0 metri de la intersec ia aliniamentelor.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- pentru asigurarea coeren ei îmaginii cadrului construit, în ălimea cladirilor de pe o strada principal ă cu fronturi continue sau discontinue se va întoarce i pe str ăzile secundare care debu eaz ă în aceasta pe o lungime de 50.0 metri pe str ăzile de 4 fire de circula ie i pe o lungime de 25 metri pe str ăzile cu dou ă fire de circula ie sau mai pu in; în acest spa iu se recomand ă racordarea în trepte a în ă imii cl ădirilor de pe strada considerat ă principal ă cu în ălimea cl ădirilor de pe strada secundar ă dac ă diferen a dintre acestea este mai mare de dou ă niveluri; ART. 62- ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR Is - Isp1 : Reguli generale - aspectul exterior al cl ădirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea func iunii i va ine seama de caracterulgeneral al zonei i de arhitectur ă cl ădirilor din vecinatate cu care se afl ă în rela ii de co-vizibilitate. - aspectul exterior al cl ădirilor va ine seama de caracterulgeneral al zonei i de arhitectur ă cl ădirilor din vecin ătate i a monumentelor de arhitectur ă cu care se afl ă în rela ii de co-vizibilitate. - în vederea autoriz ării vor fi cerute studii suplîmentare de inser ie i interven ie asupra cl ădirilor din zona protejat ă (justific ări gr ăfice, fotomontaj, macheta) ; - se interzic îmita ii stilistice dup ă arhitecturi str ăine zonei, îmita ii de materiale sau utilizarea împroprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau str ălucitoare; Interven ii asupra cl ădirilor existente Is - Isp1 : - vor fi men inute i în func ie de nevoie, restaurate urm ătoarele categorii de imobile: - Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitectural ă sunt permise lucr ările de reconversie func ional ă i modific ări interioare cu condi ia p ăstr ării aspectului exterior. - Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se poate face cu condi ia ca noile construc ii s ă fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural. - Sunt interzise lucr ările de îmbun ătă ire asupra construc iilor incompatibile din punct de vedere func ional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite s ă contribuie la schimbarea cu o func iune compatibil ă cu zona i armonizarea plasticii exterioare cu caracterulzonei - Descoperirea în cursul lucr ărilor a unor fragmente de arhitectur ă veche (bol i, sculptur ă, decor ă ii) necunoscute în momentul autoriz ării trebuie declar ătă imediat emitentului autoriza iei conform prevederilor legale. Lucr ările nu vor putea fi continuate decât în măsur ă în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite. Reguli particulare pentru comer Is - Isp1 : - Cererile de Certificat de Urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc înso ite de un dosar con inând toate elementele necesare unei bune cunoa teri a st ării actuale a parterului, a contextului (fa ada total ă a imobilului i a celor al ăturate) precum i a situa iei sale originale. Este admis ă i recomandat ă reconversia func iunilor de la parterul cl ădirilor cu front la domeniul public în func iuni cu acces public i deschiderea de vitrine spre domeniul public

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- Ocuparea c ăii publice va fi limitat ă prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenaj ările temporare/sezonire reduse la simple etalaje mobile în m ăsura în care ele nu incomodeaz ă circula ia pietonal ă - Sistemele de protec ie împotriva furtului i de închidere, trebuie s ă fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis

ART. 63 - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă Is - Isp1 : Orice construc ie trebuie s ă fie racordat ă la re eaua public ă de distribu ie a apei potabile sau să-i aib ă asigurat necesarul din surs ă proprie, cu avizul DSP Vrancea. Canalizare menajer ă Racordarea la reeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construc ie sau instala ie nou ă. Canalizare pluvial ă Amenaj ările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât s ă permit ă scurgerea apelor meteorice spre re eaua public ă colectoare a acestora. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvial ă este obligatoriu s ă fie f ăcut ă pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghe ii. Re ele electrice, telefonice i CATV Cablurile de alimentare cu energie electric ă destinat ă consumului particular ca i iluminatului public, de asemenea i re elele de telecomunica ii trebuiesc introduse în subteran, în caz de împosibilitate tehnic ă i numai atunci, pot fi dispuse astfel încât sa urm ăreasc ă liniile de corni ă ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbr ă ale acoperi urilor. Bran amentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de împosibilitate tehnic ă major ă, ele trebuiesc plasate la extremit ă ile fa adelor i vopsite în tonul fa adelor pe care se aplic ă. Salubritate Orice cl ădire precum i orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihn ă sau recreere, trebuie să fie prev ăzute cu amenaj ări pentru colectarea de eurilor menajere în containere. ART. 64 – SPA II PLANTATE Is - Isp1 : Spa iile neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard ă vor fi înierbate i plantate cu un arbore la fiecare 100 mp. - se vor identifica, p ăstra i proteja în timpul execut ării construc iilor arborii împortan i existen i având peste 4.0 metri în ălime i diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb al i 10 arbori în perimetrul spa iilor publice plantate din proximitate; - pentru îmbun ătă irea microclimatului i pentru protec ia construc iilor se va evita împermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circula ii pietonale, terase; - parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 ma ini i vor fi înconjuratre cu un gard viu de minim 1.20 metri în ălime; - în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de r ădăcin ă pot m ări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare iar în zonele de versan i se recomand ă speciile care prin tipul de r ădăcini contribuie la stabilizarea pantelor.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 65 – ÎMPREJMUIRI Is - Isp1 : - gardurile spre strad ă vor fi transparente, vor avea în ălimea de maxim 1.80 metri, vor avea un soclu opac de circa 0.40 m., partea superioar ă fiind realizat ă din fier forjat sau plasa metalic ă i vor putea fi dublate de gard viu; - spre trotuare i circula ii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se vor putea prevedea - marcarea apartenen ei spa iului prin diferen e de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc. SEC IUNEA III: POSIBILIT Ă I MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI. Is - Isp1 : ART. 66 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proportie de 100% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru sali cu diferite utiliz ări. - Isp1 – se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ii specific zone protejate aferente. ART. 67 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) Is - Isp1 : Is- pentru func iunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului dar fără a se dep ă i CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp.teren pentru cl ădiri cu 6 i mai multe niveluri i CUT maxim 2,2 pentru cl ădiri cu 3-4- niveluri Isp1 - pentru func iunile publice normele specifice sau tema beneficiarului se vor adapta la caracteristicile zonei protejate, se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ii specific zonei protejate în cauz ă

2.8.3. L - ZONA DE LOCUIT

GENERALIT Ă I: CARACTERUL ZONEI Perimetrul intravilanului comunei Sihlea cuprinde în teritoriul s ău zone cu caracter eminamente rezidential datorate dezvolt ării în tîmp a comunei Aceste zone de locuit pot fi diferen iate pe urm ătoarele categorii: I. Diferen ieri din punct de vedere al gradului de protec ie al acestora: a) zone reziden iale situate în interiorul perimetrului zonei protejate; b) zone reziden iale situate în afara perimetrului zonelor protejate i în care interven ia este menit ă să contribuie la ridicarea valorii arhitectural ambientale a zonei, la constituirea unui caracter i a unei particularit ă i a acesteia. II. Diferen ieri din punct de vedere al tipologiei fondului construit existent: a) zone reziden iale cuprinzând locuin e individuale cu în ălime mic ă, cu parcel ă individual ă : o parcel ări tradi ionale, spontane rezultat al diviz ării în tîmp a unor parcele de mai mari dimensiuni ; o parcel ări planificate, rezultat al unei interven ii pe baz ă de regulament corect pus în aplicare ; III. Diferen ieri din punct de vedere al parcelarului - existent i propus prin viitoare operatiuni urbanistice a) zone reziden iale cu locuin e individuale i colective mici pe parcel ări tradi ionale, spontane

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

b) zone reziden iale cu locuin e individuale pe loturi subdimensionate cu / sau f ără re ele edilitare, în care regulamentul cuprinde prevederi speciale pentru ameliorarea parcel ării i a infrastructurii. Strategia general ă propus ă prin P.U.G. i Regulamentul local referitor la zona de locuit cuprinsă în interiorul comunei Sihlea urm ăre te: 1 – Încurajarea, protejarea i îmbun ătă irea func iei reziden iale în acest perimetru – cu diferen ieri dup ă morfogenez ă, tipologie i grad de protec ie i cu grij ă evit ării segreg ării spa iale i sociale ; 2 - Acceptarea în interiorul zonei reziden iale a func iunilor complementare asociate locuirii i descurajarea amplas ării de func iuni incompatibile cu zona sau care pot determina schimbarea caracterului acesteia ; 3 - Protejarea spa iilor libere existente în zona reziden iala i favorizarea amenaj ării de spa ii verzi, locuri de joac ă pentru copii, spa ii favorizând contactele sociale, nuclee de ambian ă local ă ; 4 - Stabilirea unor indicatori urbanistici i reglement ări care s ă permit ă existen a unor spa ii plantate în interiorul loturilor în zonele cu locuine cu parcel ă individual ă lipsite de spa ii verzi publice amenajate; Pentru a face posibil ă realizarea acestei strategii prin prezentul regulament zona de locuit a fost subîmp ărit ă în urm ătoarele subzone i unit ă i teritoriale de referin ă :

L1 - SUBZONA LOCUIN ELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI:

L1a - locuin e individuale i colective mici, cu maxim p+2 niveluri, situate în afara zonei protejate, pe parcel ări tradi ionale/spontane;

L1b - locuin e individuale i colective mici cu maxim p+2 niveluri situate în interiorul zonei protejate pe parcel ări tradi ionale/spontane;

L1d - subzona locuin e individuale i colective mici cu maxim p+2 niveluri situate în noile extinderi ale perimetrului intravilan in zone neprotejate

L1e - subzona locuin e individuale i colective mici cu maxim p+2 niveluri situate în zone de protectie fata de obiective cu destinatie speciala

L1f - subzona locuin e individuale i colective mici cu maxim p+2 niveluri situate în zone cu restrictie definitiva de construire

L1 - SUBZONA LOCUIN ELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAX. P+2 NIVELURI - GENERALIT Ă I: CARACTERULZONEI

Pentru zonele L1d -autorizarea construc iilor se va face în baza unui P.U.Z. aprobat, conform legislatiei in vigoare;

SEC IUNEA I: UTILIZARE FUNC IONAL Ă

ART.68 - UTILIZ ĂRI ADMISE L1a + L1b - locuin e individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire continuu (în iruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat);

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- functiuni i dotari complementare; - echipamente publice specifice zonei reziden iale; - scuaruri publice.

L1e + L1f - dotari privind infrastructura; - lucrari de reparatii, intretinere

ART. 69. - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ION ĂRI L1a + L1b - se admite mansardarea cl ădirilor existente cu condi ia ca aceasta s ă nu fie o fals ă mansardare ci s ă se înscrie în volumul unui acoperi cu pant ă de 30 gr ăde; suprafa a nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent; - se admit func iuni comerciale, servicii profesionale i mici activit ă i manufacturiere, cu condi ia ca suprafa a acestora s ă nu dep ă easc ă 250 mp ADC, s ă nu genereze transporturi grele, s ă nu atr ăgă mai mult de 5 autoturisme, s ă nu fie poluante, s ă nu aib ă progr ăm prelungit peste orele 22,00 i s ă nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare i produc ie; - func iunile comerciale, serviciile complementare locuirii i activit ă ile manufacturiere cu suprafa a desf ă ur ătă peste 250 mp. se pot admite cu condi ia elabor ării i aprob ării unor documenta ii PUD; - este admis ă amplasarea urm ătoarelor func iuni complementare locuirii: turism, dispensare, cre e, înv ăă mant, culte, sport-între inere; - în zonele de lotiz ări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condi iile de construibilitate i sunt dotate cu re ele edilitare, autorizarea construc iilor se poate face direct în baza prezentului regulament - anexe pentru cre terea animalelor pentru produc ie i subzisten ă cu condi ia obtinerii prealabile a acordului de mediu;

L1b orice interven ii în zona protejat ă se vor aviza în condi iile legii cu respectarea prevedrilor Regulamentului de Interven ii în Zone Protejate -se admite pentru modernizarea dot ării locuin elor cu b ăi i grupuri sanitare, autorizarea extinderii cl ădirii în partea posterioar ă cu o suprafa ă construit ă la sol de maxim 12,0 mp.

L1e orice interven ii în zona protejat ă se va face cu avizul MAPN

L1f se admite pentru modernizarea dot ării locuin elor cu b ăi i grupuri sanitare,

ART. 70 - UTILIZ ĂRI INTERZISE L1a + L1b se interzic urm ătoarele utiliz ări: - func iuni comerciale i servicii profesionale care dep ă esc supraa ă de 250 mp ADC, genereaz ă un trafic împortant de persoane i m ărfuri, au program prelungit dup ă orele 22.00, produc poluare; - activit ă i productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare i produc ie, prin de eurile produse ori prin programul de activitate prelungit dup ă orele 22.00; - realizarea unor false mansarde; - complexe pentru cre terea animalelor in sistem industrial;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- construc ii provizorii; - dispunerea de panouri de afi aj pe plinurile fa adelor, desfigurând arhitectura i deteriorând finisajul acestora; - depozit ări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a de eurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantit ă i mari de substan e inflamabile sau toxice; - activit ă i productive care utilizeaz ă pentru depozitare i produc ie terenul vizibil din circula iile publice; - sta ii de betoane; - lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze amenaj ările din spa iile publice i construc iile de pe parcelele adiacente; - orice lucr ări de terasament care pot s ă provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea i colectarea r ăpid ă a apelor meteorice.

L1e lucrari de construire interzise prin avizul MAPN

L1f lucrari de construire de noi locuinte

SEC IUNEA II: CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGUR ĂRE A CL ĂDIRILOR

ART.71 -CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPR ĂFETE, FORME, DIMENSIUNI ) L1a + L1b, L1f

- Se consider ă construibile direct, în baza prezentului regulament, parcelele care indeplinesc urm ătoarele conditii cumulate:

1)- dimensiuni minime: Regimul Dîmensiune minima în Dîmensiune minima în Dîmensiune minima în de cazul concesionarii subzonele L1a + L1b celelalte subzone construire

Suprafa a Front Suprafa a Front Suprafa a Front mp. m. mp. m. mp. m. In iruit 150 8 150 8 150 8 Cuplat 200 12 150 10 250 10 Izolat 250 12 150 12 350** 12*** **) - pentru L 1e – suprafa a minim ă = 500 mp. ***) - pentru L1e – front minim = 14 m

2) adâncîmea parcelei s ă nu fie mai mic ă decât l ă îmea acesteia, dar nu mai mare decât lă îmea x3. - o parcela poate fi adusa în conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin alipire cu aceasta - pe parcelele neconstruibile, sub 150mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate decide autorizarea unor construc ii cu conditia elabor ării unui Plan Urbanistic de Detaliu insotit de ilustr ăre de arhitectur ă care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 72 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT

- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarca ie între domeniul public i proprietatea privat ă ; L1a - cl ădirile se dispun pe aliniament sau cu retr ăgere de min. 6,00 m, conform tipologiei predominante existente pe str ăda pe care se amplaseaz ă. În cazul în care sunt retr ăse de la aliniament acest lucru este posibil cu condi ia s ă nu lase ap ărente calcane ale cl ădirilor învecinate aflate în stare bun ă sau cu valoare arhitectural urbanistic ă ; - în cazul regimului de construire continuu (în iruit) cl ădirile se dispun fa ă de aliniament : - pe aliniament sau cu respectarea retr ăgerii caracteristice str ăzii respective, cu condi ia s ă nu se lase calcane vizibile; - retr ăs fa ă de aliniament cu minim 5,0 metri în cazul lotiz ărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condi iile de construibilitate i echipare edilitare, iar str ăzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distan ele se pot major ă în cazul protej ării unor arbori sau în cazul alipirii la o cl ădire existent ă situat ă mai retr ăs, pentru a nu se crea noi calcane; - banda de construibilitate a cl ădirilor cu regim de construire continuu nu va dep ă i adâncîmea de 15.0 metri de la alinierea cl ădirilor. - în fâ ia non aedificândi dintre aliniament i linia de retr ăgere a alinierii cl ădirilor nu se permite nici o construc ie cu excep ia împrejmuirilor, aleilor de acces i platformelor de maxim 0,40 metri în ălime fa ă de cota terenului anterioar ă lucr ărilor de terasament. - în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) cl ădirile se dispun fa ă de aliniament: - retr ăs fa ă de aliniament cu minim 5,0 metri - retr ăs fa ă de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotiz ărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condi iile de construibilitate i echipare edilitare, iar str ăzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distan ele se pot major ă în cazul protej ării unor arbori sau în cazul alipirii la o cl ădire existent ă situat ă mai retr ăs, pentru a nu se crea noi calcane; - în fâ ia non aedificândi dintre aliniament i linia de retr ăgere a alinierii cl ădirilor nu se permite nici o construc ie cu excep ia împrejmuirilor, aleilor de acces i platformelor de maxim 0,40 metri în ălime fa ă de cota terenului anterioar ă lucr ărilor de terasament. - ie irile în consola la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condi ia s ă se înscrie în tipologia i gabaritele construc iilor existente pe str ăda respectiv ă, în condi iile p ăstr ării unei distan e verticale de minim 4,50 m fa ă de nivelul terenului amenajat i aviz ării documenta iei de c ătre Compartîmentul de Urbanism i Amenajarea Teritoriului ; - balcoanele sau bow-windowurile pot dep ă i cu max. 0,90 m. alinierea spre strad ă - cornisele pot ie i din alinierea str ăzii cu max 1/10 din l ărgîmea str ăzii i f ără a dep ă i 1,20 m ; - amplasarea de func iuni tehnice în subter ăn este permis ă pe întreaga suprafa ă a parcelei pân ă la limita propus ă pentru domeniul public cu condi ia asigur ării unei suprafe e de min. 25% din suprafa a parcelei cu un str ăt de pamânt vegetal cu o grosîme de min. 2,00 m ; - balcoanele sau bow-windowurile de fa ad ă, deasupra str ăzii, trebuiesc retr ăse cu 1,0 m. de la limita lateral ă de proprietate. Ele pot fi prelungite pân ă la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci îns ă balcoanele trebuie s ă fie în aceea i linie orizontal ă ;

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

L1b - conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zonele Protejate. L1f - Conform Avizului MAPN

ART. 73 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE LIMITELE LATER ĂLE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR L1a + L1b - cl ădirile construite în regim în iruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele învecinate pe o adâncîme de max. 15,0 m. după care se vor retrage cel pu in fa ă de una din limitele de proprietate ; - se interzice construirea pe limita lateral ă a parcelei dac ă aceasta este i linia de separa ie fa ă de o cl ădire cu acces public dispus ă izolat ; - în cazul segment ării în iruirii, spre interspa iu se vor întoarce fa ade care vor fi retrase de la limita propriet ă ii la o distan ă de cel pu in jum ătate din în ălimea la corni ă în punctul cel mai înalt fa ă de teren, dar nu cu mai pu in de 3.0 metri; - cl ădirile construite în regim cuplat: cl ădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cupleaz ă cu o cl ădire posibil de realizat pe parcela alaturat ă sau se alipesc de calcanul unei cl ădiri alaturate protejate sau în stare bun ă i sunt îndeplinite urm ătoarele condi ii: - parcela alaturat ă este liber ă de construc ii - peretele realizat pe limita de proprietate atunci când r ămâne vizibil din domeniul public va fi tratat cu aceea i aten ie i acelea i materiale de finisaj ca i celelalte fa ade - cl ădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul cl ădirii de pe parcela al ăturat ă i se vor retrage fa ă de cealalt ă limit ă la o distan ă de cel pu in jum ătate din în ălimea la corni ă în punctul cel mai înalt fa ă de teren, dar nu cu mai pu in de 3.0 metri; în cazul în care parcela se învecineaz ă pe ambele limite laterale cu cl ădiri retrase fa ă de limita propriet ă ii având fa ade cu ferestre, cl ădirea se va realiza în regim izolat; - cl ădirile izolate se vor retr ăge fa ă de limitele later ăle ale parcelei cu cel pu in jum ătate din în ălimea la corni ă , dar nu cu mai pu in de 3.0 metri; - retragerea fa ă de limita posterioar ă a parcelei va fi egal ă cu jum ătate din în ălimea la corni ă , m ăsur ătă în punctul cel mai înalt fa ă de teren, dar nu mai pu in de 5.0 metri - în cazul loturilor pu in adânci se accept ă construirea cl ădirilor pe latura posterioar ă a parcelei numai în cazul în care pe aceast ă limit ă exist ă deja calcanul unei cl ădiri principale de locuit, iar dosarea respect ă în ălimea i l ă imea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabil ă în cazul unor anexe i garaje; L1a - în cazul loturilor pu in adânci se accepta cuplarea cl ădirlor pe latur ă posterioar ă a parcelei numai în cazul în care pe aceasta limit ă exist ă deja calcanul unei cl ădiri principale de locuit, iar adosarea respect ă în ălimea i l ă imea acestui calcan, prevederea nefiind valabil ă în cazul unor anexe i garaje. De asemenea este admis ă aezarea construc iilor pe limita de fund de proprietate pe parcelele care la data intr ării în vigoare a prezentului regulament au mai pu in de 12,0 m. adâncime. Garajele i alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condi ia s ă nu dep ă easc ă în ălimea gardului c ătre parcelele învecinate (2,20 m.) L1b- se va respecta caracterul esutului urban existent, conform prevederilor Regulamentului de interventie in Zonele Protejate

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 74 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA Ă DE ALTELE PE ACEEA I PARCEL Ă L1a + L1b - distan a minim ă dintre cl ădirile de pe aceea i parcelă va fi egal ă cu în ălimea la corni ă a cl ădirii celei mai înalte pentru fa adele cu camere locuibile; distan a se poate reduce la jum ătate, dar nu la mai pu in de 4.0 metri, dac ă fronturile opuse nu au camere locuibile; Se vor respecta totodat ă prevederile Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate.

ART. 75- CIRCULA II I ACCESE L1a + L1b - Parcela este construibil ă numai dac ă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. lă ime dintr-o circula ie public ă în mod direct sau prin drept de trecere legal ob inut prin una din propriet ă ile învecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie s ă permit ă interven ia mijloacelor de stingere a incendiilor. Când l ă imea accesului este mai mic ă de 3,5 m. este obligatorie ob inerea avizului I.S.U. - în cazul fronturilor continue la strad ă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioar ă printrun pasaj dimensionat astfel încât s ă permit ă accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor, distan a dintre aceste pasaje m ăsurat ă pe aliniament nu va dep ă i 30,00 m. - Num ărul i cofigura ia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr. 4 a Regulamentului General de Urbanism; - Se pot realiza pasaje i cur i comune private accesibile publicului permanent sau numai în tîmpul programului de func ionare precum i pentru accese de serviciu; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spa iile publice a persoanelor handicapate sau cu dificult ă i de deplasare; - Se vor respecta totodat ă prevederile Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate.

ART. 76 - STA IONAREA AUTOVEHICULELOR L1a + L1b - Sta ionarea autovehiculelor necesare locuirii sau celorlalte func iuni admise se va face numai în interiorul parcelei i în afara circula iilor publice în subzon ă; - Calculul capacit ă ii de parcare în func ie de obiectiv, modul de amplasare i detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normativele legale in vigoare. - Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cl ădire nou ă sau extindere a suprafe ei utile pentru o cl ădire existent ă. În cazul schimb ării func iunii unei cl ădiri existente, se va cere un num ăr de locuri de parcare corespunz ător noii func iuni, diminuat cu num ărul de locuri corespunz ător vechii func iuni, considerate ca existând; - Se recomand ă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol s ă se fac ă în suprafe e dimensionate i dispuse astfel încât s ă permit ă ulterior, odat ă cu cre terea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate;

ART. 77 - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR L1a - în ălimea maxim ă a cl ădirilor va fi P+2 ; se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperi ului sau a unui nivel retras, în suprafa ă de maxim 60% din aria construit ă; L1b– conform caracterului zonei protejate i a Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 78 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR L1a - cl ădirile noi sau modific ările/reconstruc iile de cl ădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei i se vor armoniza cu cl ădirile învecinate ca arhitectur ă i finisaje; - se interzice realizarea unor mansarde false; - garajele i anexele vizibile din circula iile publice se vor armoniza ca finisaje i arhitectur ă cu cl ădirea principal ă; - se interzice folosirea azbocimentului i a tablei str ălucitoare de aluminiu pentru acoperirea cl ădirilor, garajelor i anexelor; - se interzice tratarea fatadelor cu culori stridente L1b - orice interven ii în zona protejat ă se vor aviza în condi iile legii.

ART. 79 - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă L1a + L1b - toate cl ădirile noi vor fi racordate la re elele tehnico-edilitare publice; - la cl ădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvial ă va fi făcut ă pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghe ii; - se va asigura în mod special evacuarea rapid ă i captarea apelor meteorice în re eaua de canalizare; - toate noile bran amente pentru electricitate i telefonie vor fi realizate îngropat; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circula iile publice i se recomand ă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV; Se vor respecta totodat ă prevederile Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate.

ART.80 - SPA II LIBERE I SPA II PLANTATE L1a + L1b + L1e +L1f - spa iile libere vizibile din circula iile publice vor fi tratate ca gr ădini de fa ad ă; - spa iile neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard ă vor fi plantate cu gazon i cu un arbore la fiecare 100 mp; - se recomand ă ca pentru îmbun ătă irea microclimatului i pentru protec ia construc iei să se evite împermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese. - minimum 25% din suprafa a parcelei va fi amenajat ă ca spa iu verde. L1b + L1e - Se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate.

ART. 81 – ÎMPREJMUIRI L1a + L1b + L1f - împrejmuirile spre strad ă vor avea în ălimea de maxim 1.50 metri din care un soclu opac de 0.60 i o parte transparent ă dublat ă cu gard viu; - gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu în ălîmi de maxim 2.00 metri. L1b+L1e Se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate.

SEC IUNEA III: POSIBILIT Ă I MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI

ART.82 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.) L1a – POT maxim = 45% L1b POT maxim conform caracterului zonei protejate i a Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate (nu va depasi 45%) 92

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

- în mod excep ional în cazul construc iilor cu func iune diferit ă de locuire care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public i de calcane ale unor construc ii existente valoroase, sau refac o construc ie valoroas ă disparut ă POT nu este limitat putând ajunge pân ă la 100% L1a + L1b - pentru parcelele cu construc ii existente valoroase, care trebuiesc men inute i nu dispun de bai i grupuri sanitare este admis ă realizarea acestora în extinderea cl ădirii existente cu o suprafa a construit ă la sol de max. 12,0 mp. chiar dac ă prin aceasta se dep ă ete POT admis.

ART. 83 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L1a CUT maxim pentru în ălîmi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren CUT maxim pentru în ălîmi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. Teren L1b CUT maxim conform caracterului zonei protejate i a Regulamentului de Interven ie în Zone Protejate L1a + L1b - în cazul mansardelor sau nivelurilor retrase, se admite o dep ă ire a CUT propor ional cu suplimentarea ADC cu maxim 0.6 din AC. Posibilit ă i de dep ă ire a CUT:  Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare dar f ără a dep ă i 3,0 în urm ătoarele situa ii: - cu 0,5 pentru parcelele situate la intersec ia a dou ă str ăzi (parcelele de col , sau în cazul intersec iei în T parcela situat ă în dreptul str ăzii care nu se mai continu ă) - cu 0,5 pentru parcelele din subzona L1a+L1c care-i modific ă situa ia juridic ă (asociere sau comasare parcele rezultând o parcela cu o suprafa ă de min.700 mp.) sau func ional ă (reconversie func ional ă pentru func iuni existente incompatibile cu zona) - cu 0,5 pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circula ie, spre pie e importante sau situate la o distan a mai mic ă de 500 m. de un spa iu public plantat cu o suprafa a de min. 1,0 ha. - proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer c ătre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafeei desf ă urate admise egal cu de 3 ori suprafa a de teren transferat ă spre domeniul public atunci când acest transfer este facut pe baza de act notarial i f ără desp ăgubiri din partea Prim ăriei comunei Sihlea. - pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permis ă i recomandat ă demolarea construc iilor existente având un CUT superior celui permis prin prezentul regulament, noile construc ii vor putea men ine CUT-ul existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului - autorizarea construc iilor pentru situa ii în care este permis ă dep ă irea CUT cu 2,0 vor fi înso ite în mod obligatoriu de ilustrare de arhitectur ă. - Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei UNIT Ă I teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie sa asigure unitatea, coerenta i confortul urban atat ale zonei de studiu, cat i ale teritoriului invecinat. Dac ă modificarea este elaborata pentru zone ale unei UNITĂ I teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depa i pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singur ă data.

2.8.4. A - ZONA DE ACTIVIT Ă I PRODUCTIVE I SERVICII

GENERALITATI : CARACTERULZONEI Zona de activitati productive i servicii se compune din „terenurile ocupate de activită i productive de bunuri (produc ie “concret ă” incluzând toate categoriile de activit ă i industriale conform CAEN) i servicii (produc ie “abstract ă” cuprinzând activit ă i manageriale, comerciale 93

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

i tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distribu ie, expunere i comercializare, la care se adaug ă diverse alte servicii pentru salaria i i clien i, etc.). Din aceast ă zon ă fac parte atât unit ă ile existente care se men in, se afl ă în proces de restructurare presupunând conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribu ie i comercializare, cât i terenurile rezervate pentru viitoare activit ă i productive i servicii. Zona cuprins ă în perimetrul comunei Sihlea se compune din urm ătoarele subzone / unit ă i teritoriale de referin ă :

A1 - subzona unit ă i productive si depozitare situate in zone neprotejate

A2 - subzona unit ă i productive si depozitare situate in zone protejate

SEC IUNEA I: UTILIZAREA FUNC IONAL Ă

ART. 84 - UTILIZ ĂRI ADMISE Pentru toate subzonele de activit ă i sunt admise utiliz ări compatibile cu caracteristicile de func ionare pentru diferitele tipuri de unit ăti; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activit ă ilor i/ sau este necesar ă extinderea unei cl ădiri existente sau ocuparea unor terenuri libere se va elabor ă PUZ de reparcelare/conformare.

ART. 85 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ION ĂRI

A1 - Activit ă ile actuale vor fi permise în continuare cu condi ia diminu ării cu cel pu in 50% a polu ării actuale în termen de 5 ani extinderea sau conversia activit ă ilor actuale va fi permis ă cu condi ia s ă nu agraveze situa ia polu ării. - În cazul conversiei func ionale se recomand ă reabilitarea i adaptarea cl ădirilor abandonate; - În cazul conversiei func ionale se recomand ă identificarea i eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului. - Se admite depozitare comercial ă i comer în S max de 3000 mp ADC (1500 mp suprafa a de vânzare) per unitate i/sau amplasament;

A2 - orice interven ii în zona protejat ă se vor aviza în condi iile legii cu respectarea prevedrilor Regulamentului de Interven ii în Zone Protejate

ART. 86 - UTILIZ ĂRI INTERZISE În toate unit ă ile teritoriale de referin ă ale zonei A se interzice amplasarea oric ărei construc ii pân ă la intocmirea i aprobarea unui PUZ legal aprobat i care sa respecte reglementarile specifice pe zone i subzone func ionale, stipulate in prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PUG comuna Sihlea.

SEC IUNEA II :CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFORMARE A CL ĂDIRILOR.

ART.87- CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI) A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART. 88 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 89 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE LIMITELE LATER ĂLE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 90 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA Ă DE ALTELE PE ACEEA I PARCELA A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 91 - CIRCULA II I ACCESE A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 92 - STA IONAREA AUTOVEHICULELOR A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 93 - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMIS Ă A CL ĂDIRILOR A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 94 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 95 - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 96 - SPA II LIBERE I SPA II PLANTATE A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART. 97 - ÎMPREJMUIRI A1+A2 Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

SEC IUNEA III: POSIBILIT Ă I MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI

ART. 98 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

ART .99 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI - Conform PUZ intocmit i legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ionale di prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.

2.8.5. -V - ZONA SPA IILOR VERZI

GENERALIT Ă I: CARACTERULZONEI Zona cuprinde spa ii verzi publice cu acces nelimitat, spa ii pentru sport i agrement cu acces limitat, spa ii plantate de protec ie. Spa iile verzi prezint ă o serie de particularit ă i i diferen ieri, func ie de: (1) situarea în localitate - spa ii verzi situate în zona semiCENTRAL Ă - spa ii verzi situate la periferie (2) gradul de protec ie - spa ii verzi situate în afara perimetrului de protec ie (3) dimensiuni - spa ii verzi de tip scuar cu suprafe e sub 1,0 ha i care au fost incluse în subzonele mai mari în care se încadreaz ă, dar f ără a-i pierde caracterul de spa iu verde. - spa ii verzi de tip fâ ie plantat ă de înso ire cu suprafa a variabil ă de la caz la caz – asigurând, prin plantare mai consistent ă i amenaj ări ambientale locale, leg ăturile necesare între diferite elemente naturale, pentru ecologizarea i ameliorarea cadrului de via ă . (4) profilul func ional - spa ii verzi de înso ire trasee pietonale - perdele de protec ie (infrastructur ă edilitar ă, c ăi majore de comunica ie, între func iuni par ial incompatibile) - paduri i plantatii forestiere (5) accesibilitatea - spa ii verzi publice cu acces nelimitat - spa ii verzi în incinte private Pentru a face posibile diferen ieri specifice prin regulament, pentru spa ii plantate existente i propuse în interiorul perimetrului, au fost eviden iate urm ătoarele subzone i unit ă i teritoriale de referin ă : V1. - subzona spa iilor verzi publice, cu acces nelimitat - parcuri, gr ădini, scuaruri, precum i planta ii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, situate in zone neprotejate. V1a – subzona spa iilor verzi publice, cu acces nelimitat - parcuri, gr ădini, scuaruri, precum i planta ii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, situate in zone de protectie fata de obiective cu valoare de patrimoniu.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

SEC IUNEA I: UTILIZARE FUNC IONAL Ă

ART. 100 - UTILIZ ĂRI ADMISE V1+V1a - sunt admise numai func iunile de spa iu plantat public constând în : - spa ii plantate; - mobilier urban, amenaj ări pentru joc i odihn ă; - parcaje. - amenaj ări pentru practicarea sportului în spa ii descoperite.

ART. 101 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ION ĂRI V1+V1a - se admite utilizarea pentru agrement cu condi ia ca prin dimensionarea i configurarea spa iilor libere f ără vegeta ie înalt ă s ă nu fie diminuat efectul de ameliorare a climatului local.

ART. 102 - UTILIZ ĂRI INTERZISE V1+V1a - se interzic orice interven ii care contravin legilor i normelor în vigoare. - se interzic orice schimb ări ale func iunilor spa iilor verzi publice i specializate; - se interzice localizarea tonetelor i tarabelor prin decuparea spa iilor plantate adiacente trotuarelor. - se interzice t ăierea arborilor f ără autoriza ia autorit ă ii locale abilitate.

SEC IUNEA II: CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGUR ĂRE A CONSTRUC IILOR

ART.103 – CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI) V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

ART. 104 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

ART.105 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATER ĂLE i POSTERIOARE ALE PARCELELOR. V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

ART.106 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEA I PARCELA V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;

ART. 107 - CIRCULA II i ACCESE V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se va asigur ă accesul din circula iile publice a aleilor ocazional carosabile,.

ART. 108 - STA IONAREA AUTOVEHICOLELOR

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

V1+V1a - parcajele se vor dimensiona i dispune în afara circula iilor publice conform normelor specifice i proiectelor de specialitate legal aprobate.

ART. 109 - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR V1+V1a – cu excep ia instala iilor, în ălimea maxim ă a cl ădirilor nu va dep ă i P + 1 niveluri.

ART. 110 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se recomand ă adecvarea arhitecturii cl ădirilor la caracteruldiferitelor categorii de spa ii plantate.

ART. 111 - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă V1+V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se recomand ă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi utilizate pentru între inerea spa iilor plantate. - noile re ele tehnico-edilitare vor fi obligatoriu amplasate în subteran. - se interzice dispunerea de pilone i z ăbreli i (tripozi uni i cu grinzi cu z ăbrele), antene GSM sau de comunica ii speciale. În situa ii excep ionale se pot aproba amplasarea unor „antene ecologice” (mascate), care ascund elementul func ional i se încadreaz ă în peisajul ambiental al zonei.

ART. 112 - SPA II LIBERE I SPA II PLANTATE V1+V1a – plantaiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spa ii plantate; - toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel pu in un arbore la patru locuri de parcare i vor fi înconjur ăte de un gard viu de 1,20 metri în ălime. - se recomanda, din considerente ecologice i de economisire a cheltuielilor de întretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice i favor ăbile faunei antropofile specifice. - pe zonele cu interdictie tempor ără i definitiva de construire se recomanda inerbarea i plantarea de arbori i arbusti care au menirea de a stabiliza solul

ART. 113 – ÎMPREJMUIRI V1+V1a - se recomanda împrejmuirea gard viu de pân ă la 60 de cm inaltîme. – scuarurile i fâ iile plantate nu vor fi îngr ădite dar vor fi separ ăte de trotuare fie prin par ăpet de 0.60 cm înaltîme, fie prin borduri în lungul c ăror ă, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru împiedic ă poluarea cu pr ăf provocata de scurgerea pamântului pe trotuare.

SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE i UTILIZARE A TERENULUI

ART. 114 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) V1+V1a – POT cu construc ii, circula ii, platforme = maxim 15 %.

ART. 115 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

V1+V1a - CUT maxim 0.2 mp. ADC/ mp. teren.

2.8.6. G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă -CIMITIRE

GENERALIT Ă I: CARACTERULZONEI Zona este alc ătuita din urm ătoarele subzone: G1 - subzona cImitirelor situate in zone neprotejate G1 - subzona cimitirelor situate in zone de protectie fata de obiective cu valoare de patrimoniu

SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNC IONAL Ă ART.116- UTILIZ ĂRI ADMISE G1+ G2 - cimitire i cl ădiri anexa:  cimitire;  capela mortuar ă;  circula ii carosabile;  parcaje;  circula ii pietonale;  planta ii;  pavilion pentru administra ie, depozitare i anexe sanitare.

ART.116- UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ION ĂRI G1+ G2 - se va asigura conform normelor o zon ă de protec ie de 50.0 metri; - se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redus ă a locurilor de veci (minim 7.5mp - 8.0 mp.teren pentru un loc de veci, circula ii carosabile i pietonale civilizate i o pondere mai ridicat ă a vegeta iei potrivit rolului de reculegere i respectului cuvenit.

ART. 117 - UTILIZ ĂRI INTERZISE G1+ G2 - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor i distrugerea vegeta iei din lungul acestora sau din aria perîmetr ălă.

SEC IUNEA II: CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGUR ĂRE A CL ĂDIRILOR.

ART. 118 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI) G1+ G2 – conform normelor în vigoare

ART. 119 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT G1+G2 - Conform normelor specifice i studiilor de specialitate

ART.120 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR G1+ G2 - conform normelor în vigoare i studiilor de specialitate.

ART.121 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA Ă DE ALTELE PE ACEEA I PARCEL Ă G1+ G2 – conform normelor în vigoare i studiilor de specialitate.

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ART.122 - CIRCULA II I ACCESE G1+ G2 - se va asigur ă accesul în incinte numai direct dintr-o circula ie public ă; - se vor asigura circula iile carosabile i pietonale în pondere de circa 15 % din suprafa a total ă a cimitirului;

ART. 123 - STA IONAREA AUTOVEHICOLELOR. G1+ G2 - sta ionarea pentru admiterea în incinta se va asigur ă în afara spa iului circula iei publice; - locurile de parcare vor fi asigurate în afara circula iilor publice; - parcajele se vor asigura în afara circula iei publice i vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare.

ART. 124 - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR G1+ G2 – confrom normelor în vigoare i studiilor de specialitate.

ART. 125 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR G1+ G2 - se va ine seama de caracterulfunc iunii.

ART. 126 - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă G1+ G2 - se vor asigur ă puncte de ap ă din re ea public ă; - se va asigura un spa iu de depozitare a florilor ofilite i a altor de euri; - se va sigura colectarea i evacuarea rapid ă la re eaua public ă de canalizare a apelor meteorice.

ART. 127 - SPA II LIBERE I SPA II PLANTATE G1+ G2 - se vor asigur ă planta ii înalte pe aleile principale i la limita exterioar ă a incintei în propor ie de minim 5 % din suprafa a total ă a cîmitirului.

ART. 138 - ÎMPREJMUIRI G1+ G2 - împrejmuirile spre strad ă vor fi semi - opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret potrivit funciunii, având în ălîmi de maxim 2,00 metri; - se va acorda aten ie modului de tratare arhitectural ă a accesului.

SEC IUNEA III: POSIBILIT Ă I MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI.

ART. 139- PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) G1+ G2 - suprafa a total ă pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp. din care 15 % circula ii carosabile i pietonale, 5 % planta ii i 1 % construc ii.

ART. 130 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). G1+ G2 - CUT = 0,15 mp ADC / mp.teren

100

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

2.8.7. T - ZONA TRANSPORTURILOR

GENERALIT Ă I: CARACTERULZONEI. Intrucât aspectul general al comunei este puternic influen at de îmaginile oferite c ătre principala cale de acces rutier se va acorda o aten ie sporit ă considerentelor estetice în acordarea autoriza iilor de construire in vecinatatea si in subzonele de transporturi. Zona transporturilor se compune din urm ătoarele subzone: T1 – subzona transporturilor rutiere T2 – subzona transporturilor feroviare

SEC IUNEA I : UTILIZARE FUNC IONAL Ă

ART. 131 - UTILIZ ĂRI ADMISE T1 – noi c ăi publice de circula ie - autog ări i alte construc ii i amenaj ări pentru gararea i între inerea mijloacelor de transport rutiere cu tonaj i gabarit admis pe str ăzile din localitate pentru transportul de călători i marf ă, precum i serviciile anexe aferente; parcaje i garaje. - servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunica ii, moteluri, restaurante, destindere; - unit ă i de productie i montaj; T2 - Sta ii de c ălători, de m ărfuri i de triaj cu instala ii, construc ii, depozite i amenaj ări necesare func ion ării serviciilor feroviare; - Servicii publice i de interes general compatibile cu func ionarea serviciilor feroviare; - Amenaj ări, lucr ări de terasamente i infrastructur ă, spa ii necesare func ional i pentru asigurarea securit ă ii transportului feroviar; - Lucr ări de protec ie împotriva polu ării (ziduri antifonice etc.).

ART. 132 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ION ĂRI T1 - Lucr ările, construc iile, amenaj ările amplasate în zonele de protec ie ale drumurilor publice trebuie: - să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare i surse de poluare (sisteme de transport gaze, iei, produse petroliere, energie electric ă i alte lucr ări de acela i gen); - să nu afecteze desf ă ur ărea optim ă a circula iei (capacitate, fluenă , sigur ănă ); - să respecte în extr ăvilan urm ătoarele distan e minime de protec ie de la axul drumului pân ă la marginea exterioar ă a zonei drumului, func ie de categoria acestuia: drumuri na ionale – 24m; drumuri jude ene - 20 m; - Realizarea în zona drumurilor publice a oric ăror construc ii sau instala ii, în orice scop, se face cu respectarea legisla iei în vigoare privind amplasarea i autorizarea execut ării construc iilor i numai cu acordul prealabil al administr ătorului drumului. - Autorizarea lucr ărilor, construc iilor, amenaj ărilor amplasate în zonele de protec ie ale siturilor arheologice reperate sau cu poten ial se vor face conform prevederilor Ordonan ei nr.43 din 30.01.2000 i a Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicat ă în 2006 ; T2 - Construc iile i amenaj ările amplasate în zona de protec ie a infrastructurii feroviare se vor autoriza numai cu avizul R.A. SNCFR i a Ministerului Transporturilor ; Zona de protec ie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, indiferent de proprietar, cu l ă imea de 100 m m ăsurat ă de la limita zonei cadastrale CFR, situat ă de o parte i de alta a c ăii ferate, precum i terenurile destinate sau care servesc sub orice form ă func ion ării acesteia; 101

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Depozitele i anexele C.F. vor respecta m ăsurile i normele admisibile de poluare i de asigurare împotriva riscurilor de incendiu i explozie;

ART. 133 – UTILIZ ĂRI INTERZISE T1 – se interzic orice utiliz ări care afecteaz ă buna fun ionare i diminueaz ă posibilit ă ile ulterioare de modernizare sau extindere.

SEC IUNEA II: CONDI II DE AMPLASARE ECHIPARE I CONFORMARE A CL ĂDIRILOR.

ART.134 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI) T1 - conform studiilor de specialitate.

ARTI. 135 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT

T1 - conform studiilor de specialitate T2 - În zonele de siguran ă i protec ie aferente infrastructurii feroviare publice este interzis ă (conform OUG nr.12/1998) autorizarea urm ătoarelor lucr ări: • construc ii, fie i cu caracter temporar; • depozitarea de materiale sau înfiin area de planta ii care împiedic ă vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare; • orice lucr ări care, prin natura lor, ar putea provoca alunec ări de teren, surp ări sau afectarea stabilit ă ii solului (inclusiv prin tăierea copacilor sau arbu tilor ori extragerea de materiale de construc ii) sau modificarea echilibrului freatic; • depozitarea necorespunz ătoare de materiale, substan e sau de euri care contravin normelor de protec ie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare.

ART.136 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA Ă DE LIMITELE LATER ĂLE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR T1+T2 - conform studiilor de specialitate;

ART. 137 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA Ă DE ALTELE PE ACEEA I PARCEL Ă

T1+T2 - în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice;

ART. 148 - CIRCULA II I ACCESE T1+T2 - conform studiilor de specialitate;

ART. 139 - STA IONAREA AUTOVEHICOLELOR T1 - sta ionarea autovehicolelor se va asigur ă în afara circula iilor publice; - în cazul str ăzilor cu transport în comun i a arterelor de penetrare în localitate sta ionarea autovehicolelor pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spa iului circula iei publice; - în spa iul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salaria ilor i clien ilor; T2 conform studiilor de specialitate;

ART. 140 - ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR T1+T2 - conform studiilor de specialitate.

ART. 141 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 102

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

T1+T2 - conform studiilor de specialitate

ART. 142 - CONDI II DE ECHIPARE EDILITAR Ă

T1+T2 -toate constructiile vor fi r ăcordate la re elele publice de ap ă i canalizare i se va asigura preepur ărea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circula ii i platforme exterioare; în cazul aliment ării cu ap ă din surse proprii se va ob ine acordul autorit ă ii competente.

ART. 143- SPA II LIBERE I SPA II PLANTATE

T1+T2 –în limitele standardelor tehnice de sigur ăna a circula iei, utilizarea spa iilor libere i amenajarea peisagistic ă a planta iilor din aceste subzone, atât în intravilan cât i în extravilan, se subordoneaz ă exigen elor de calitate a îmaginii, fiind “por ile” reprezentative de intrare; - orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circula iile publice, vor fi astfel amenajate încât s ă nu altereze aspectul general al localit ă ii; se interzic depozit ări de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenaj ări de antier abandonate, platforme cu suprafe e deteriorate, men inerea construc iilor abandonate nerecuperabile, terenuri degradate i lipsite de vegeta ie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de de euri etc. - suprafe ele libere din spa iul de retragere fa ă de aliniament vor fi plantate cu arbori în propor ie de minim 40% formând de preferin ă o perdea vegetal ă pe tot frontul incintei; - suprafetele libere neocupate cu circula ii, parcaje i platforme func ionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.

ART. 144 - ÎMPREJMUIRI T1+T2 - împrejmuirile spre strad ă vor fi transparente cu înal imi de maxim 1.80 metri din care un soclu opac de 0.40 m, vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesit ă ii unei protec ii suplimentare se recomand ă dublarea spre interior la 2.50 m distan ă cu un al doilea gard transparent sau de opacitatea necesar ă de 2.20 m în ălime, între cele dou ă garduri fiind planta i dens arbori i arbu ti; - portile de intrare în incinte vor fi retrase fa ă de aliniament pentru a permite sta ionarea vehicolelor înainte de admitarea lor în incinta pentru a nu incomoda circula ia pe drumurile publice de penetr ăre în localitate sau a celor care au transport în comun.

SEC IUNEA III: POSIBILIT Ă I MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI

ART. 145 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) T1+T2 - POT maxim - %- conform studiilor de specialitate

ART. 146 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) T1+T2 – C.U.T. maxim - conform studiilor de specialitate.

EX - TERENURI AGRICOLE AMPLASATE IN EXTRAVILAN

GENERALIT Ă I: CARACTERULZONEI.

ART.147 - Potrivit Legii Nr. 18/1991 –republicat ă, art. 92, alin.1 – “amplasarea construc iilor de orice fel pe terenuri agricole din extr ăvilan de clasa I i a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucr ări de îmbun ătă iri funciare, precum i pe cele plantate cu vii i livezi, parcuri na ionale,

103

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA rezerva ii, monumente, ansambluri arheologice i istorice este interzis ă” .Excep iile sunt prev ăzute la art. 92 alin.2: “ Se excepteaz ă de la prevederile aliniatului precedent construc iile care servesc activit ă ile agricole, cu destina ie militar ă, c ăile fer ăte, osele de împortan ă deosebit ă, linii electrice de înalt ă tensiune, for ărea i echiparea sondelor, lucr ări aferente exploat ării ieiului i gazului, conducte magistr ăle de transport gaze sau petrol, lucr ările de gospod ărire a apelor i realizarea de surse de ap ă“.

ART.148 - Autorizarea execut ării construc iilor i amenaj ărilor pe terenurile agricole din extr ăvilan este permis ă pentru func iunile i în condi iile stabilite de legea 50 /1991 i alte acte normative specifice construc iilor i activita ii agricole

ART. 149 - Autorit ă ile adminsitr ă iei publice locale vor urm ări, la emiterea autoriza iei de construire, gruparea suprafe elor de teren afectate construc iilor, spre a evita prejudicierea activit ă ilor agricole.

CAPITOLUL III DIVIZAREA TERITORIULUI IN UNIT Ă I TERITORIALE DE REFERINTA

C.A. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE IS- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

C.P. SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE ISp- ZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE CP - Isp1 - SUBZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

ART.150. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ii specifice pe zone, subzone i unit ă i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 1.

U.T.R. NR . 2.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Sihlea precum si o serie de trupuri adiacente acestuia.

Tipuri de subzone func ionale care se întâlnesc .

104

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Isp1 - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1b - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1d - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1e - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVE CU DESTINATIE SPECIALA

V1-SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE V1a- SUBZONA SPA IILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU-

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2- SUBZONA TRANSPORTURI FEROVIARE

G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

ART.151. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ii specifice pe zone, subzone i unit ă i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 2.

U.T.R. NR . 3.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Caiata.

Tipuri de subzone func ionale care se întâlnesc Isp1 - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

V1a- SUBZONA SPA IILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU-

A2 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE PROTEJATE

105

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE

G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

ART.152. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ii specifice pe zone, subzone i unit ă i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 2.

U.T.R. NR . 4.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Bogza.

Tipuri de subzone func ionale care se întâlnesc Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI IONALE/SPONTANE; L1d - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1f - SUBZONA LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE CU RESTRICTIE DEFINITIVA DE CONSTRUIRE

A1 - SUBZONA UNIT Ă I PRODUCTIVE SI DEPOZITARE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

V1-SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE

G.1-SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

ART.153. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ii specifice pe zone, subzone i unit ă i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 2.

U.T.R. NR . 5.

Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Voetin precum si o serie de trupuri adiacente acestuia.

Tipuri de subzone func ionale care se întâlnesc

Isp - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE Is - SUBZONAZONA INSTITU II I SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE

L1a - LOCUIN E INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE

106

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE

G.2 -SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE FATA DE OBIECTIVELE CU VALOARE DE PATRIMONIU

ART.154. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ii specifice pe zone, subzone i unit ă i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 3.

INTOCMIT VERIFICAT ARH. DIMITRIE OLARU ARH. MANDRU FLORIN

107

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ANEXA 1. LA RLU Clasificarea utiliz ărilor admise dup ă categorii de func iuni Func iuni administrative Sediul Prim ăriei Municipiului Adjud; Sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor i ale altor organe de specialitate ale administra iei publice centrale; Sediu de partid; Sedii de sindicate, culte, funda ii, organiza ii neguvernamentale, asocia ii, agen ii, regii autonome, etc; Sediu de birouri; Sediu de firm ă sau companie.

Func iuni financiar-bancare Sediu bancar, filial ă; Sedii de societ ă i de asigur ări (de bunuri, de persoane), burse de valori i m ărfuri;

Func iuni comerciale (ter iare) cu caracter intraurban Comer alimentar având suprafa a construit ă desf ă urat ă sub 600 mp; Comer nealimentar având suprafa a construit ă desf ă urat ă sub 600 mp; Mall, Centru comercial de factur ă urban ă; Magazin general amplasat în zona central ă, zon ă reziden ial ă sau într-un centru de cartier; Pia ă agroalimentar ă; Alimenta ie public ă: restaurant, bistro, fast-food, cantin ă, cofet ărie, cafenea, bar, club; Servicii cu acces public: finan e, b ănci, consultan ă , proiectare, design, tip ărire i multiplicare, formare profesional ă, asisten ă tehnic ă i repara ii obiecte de uz casnic, comunica ii, servicii po tale, curierat, agen ii de turism, agen ii imobiliare, între inere corporal ă, manufactur ă fin ă, croitorie, marochin ărie etc.

Func iuni comerciale (ter iare) cu caracter extraurban i servicii tehnice Supermagazin (supermarket, hipermarket); Mall, Centru comercial; Pia ă de vechituri, obor; Depozitare, distribu ie i desfacere produse comerciale; Comer engros; Showroom auto, moto, alte produse; Spa ii pentru târguri i expozi ii; Autoservice, sp ălătorie auto; Sta ie de combustibili; Servicii, alimenta ie public ă; Centru de cercetare i formare profesional ă; Incubator de afaceri; Sediu de birouri; Sediu de firm ă sau companie; Hotel *-*****, Hotel apartament *-*****, Motel *-**, Vil ă **-*****, Pensiune, Hostel, Youth Hostel; Parc de activit ă i.

Func iuni de cult Lăca de cult; Mănăstire.

108

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Func iuni de cultur ă Centru expozi ional, expozi ie, târg; Muzeu; Bibliotec ă, mediatec ă; Club, discotec ă; Sal ă de reuniune; Cazinou; Cas ă de cultur ă; Centru sau complex cultural, centru de congrese, centru de conferin e; Cinematograf, multiplex; Teatru dramatice, de comedie, de revist ă, oper ă, operet ă, de p ăpu i; Sal ă polivalent ă; Circ.

Func iuni de înv ăă mînt Înv ăă mînt pre colar; coal ă primar ă; coal ă gimnazial ă; Liceu; coal ă postliceal ă; coal ă profesional ă; Înv ăă mînt superior; Spa ii de cazare pentru elevi sau studen i.

Func iuni de s ănătate Spital general (, municipal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic); Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagio i, oncologie, urgen ă , reumatologie, clinici particulare); Asisten ă de specialitate (boli cronice, handicapa i, recuper ări func ionale, centre psihiatrice); Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consulta ii/zi]; Dispensar urban (cu 2-4 circumscrip ii independente sau cuplate cu sta ionar, cas ă de na teri, farmacie); Alte unit ă i de s ănătate (centre de recoltare sânge, medicin ă preventiv ă, sta ii de salvare, farmacii); Cre ă sau cre ă special ă; Leag ăn de copii, orfelinat, centru de zi; Azil de b ătrâni; Centru de asisten ă social ă.

Func iuni sportive trand în aer liber; Stadion; Terenuri de sport în aer liber; Spa ii anexe de deservire a dot ărilor sportive; Patinoar artificial; Poligon pentru tir; Popic ărie; Teren de golf, teren de minigolf; Baz ă hipic ă; Sal ă de antrenament pentru diferite sporturi sau sal ă de fitness i între inere corporal ă; Bazin acoperit, baie public ă; Sal ă de competi ii sportive (specializat ă sau polivalent ă); Servicii de între inere corporal ă;

109

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Administra ie, servicii i dot ări de deservire a func iunii de baz ă;

Func iuni de loisir public Loc de joac ă acoperit pentru copii; Dot ări destinate activit ă ilor cultural-educative: muzeu, bibliotec ă, centru cultural, mediatec ă, filarmonic ă, teatru, circ, spa ii i amenaj ări pentru spectacole în aer liber; Terenuri i instala ii de sport cu acces public nelimitat i f ără cl ădiri anexe; Alimenta ie public ă având suprafa a construit ă desf ă urat ă mai mic decât 200 mp; Grupuri sanitare publice.

Func iuni de loisir public cu caracter tematic Gr ădin ă zoologic ă; Gr ădin ă botanic ă; Parc tematic, parc de distrac ii; Loc de joac ă acoperit sau în aer liber; Servicii i dot ări de deservire a func iunii de baz ă.

Func iuni de loisir privat Parcel ări pt. gr ădini de loisir privat (Schrebegarten);

Func iuni de turism cu caracter intraurban Hotel *-*****; Hotel apartament *-*****; Motel *-**; Vil ă **-*****; Pensiune turistic ă categoria urban *-****; Hostel, Youth Hostel. Alimenta ie public ă.

Func iuni de turism cu caracter extraurban Bungalouri *-***; Caban ă categoria *-***; Camping *-****; Sat de vacan ă **-***; Pensiune agro-turistic ă *-***; Tab ără de vacan ă pentru elevi. Alimenta ie public ă.

Func iuni industriale Hal ă de produc ie, prelucrare sau asamblare; Sediu administrativ, spa ii i anexe destinate personalului (exclus locuin e); Depozit, centru de distribu ie; Comercializare materiale de construc ii; Centru de cercetare i formare profesional ă; Incubator de afaceri; Parc de activit ă i; Infrastructur ă i spa ii destinate IMMuri-lor; Baz ă logistic ă, autobaz ă, garaj i atelier de între inere tehnic ă a mijloacelor de transport rutier, terminal de m ărfuri; Instala ii de transfer intermodal de m ărfuri; Colectare i depozitare fier vechi; Colectare, depozitare i valorificare de euri i materiale reciclabile; Autoservice, sp ălătorie auto;

110

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Sedii ale serviciilor comunitare de utilit ă i publice; Sta ie de combustibili cu servicii aferente.

Func iuni aferente infrastructurii de transport public Gar ă de persoane; Autogar ă; Sta ie intermodal ă; Sta ie a trenului urban; Parcaje publice multietajate subterane i/sau supraterane; Parcaje publice de tip park&ride; Depou pentru vehiculele tranportului public; Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimenta ie public ă, comer , informare i eliberare tichete, spa ii de a teptare etc.

Func iuni de gospod ărire comunal ă Sedii ale serviciilor publice de gospod ărire comunal ă; Pia ă agro-alimentar ă, pia ă de vechituri, obor; Cimitir, capele, cl ădiri administrative i anexe ale cimitirului; Crematoriu uman; Ramp ă de de euri; Centru de selectare de euri; Pepinier ă; Depou pentru vehiculele tranportului public; Depou pentru vehiculele serviciilor de salubritate; Ad ăpost pentru animale de cas ă; Cimitir i crematoriu pentru animale de cas ă.

Func iuni aferente echip ării tehnico-edilitare Construc ii i instala ii aferente echip ării tehnico-edilitare; Sediu administrativ al regiei, spa ii i anexe destinate personalului, exclus locuin e.

Unit ă i cu destina ie special ă Unit ă i militare; Unit ă i de protec ie civil ă; Unit ă i de poli ie; Unit ă i de pompieri; Unit ă i ale serviciilor de informa ii;

Func iuni agricole Exploatarea terenurilor în scopul produc iei agricole: cultivarea produselor agricole, livezit, cultivarea vi ei de vie, p ă uni, fâne e, solarii, r ăsadni e; Pepiniere viticole, pepiniere pomicole; Planta ii de hamei i duzi; Cultivarea plantelor cu folosin ă industrial ă sau farmaceutic ă; Amenaj ări piscicole; Construc ii zootehnice, cu respectarea distan elor de protec ie; Sta ie de cercetare agricol ă; Depozitarea produselor agricole; Lucr ări i amenaj ări de îmbun ătă iri funciare; Drumuri de exploatare agricol ă; Anexe destinate personalului, exclus locuin e.

111

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

Locuin e Locuin e individuale (unifamiliale); Locuin e colective (multifamiliale); Garaje i parcaje aferente locuin elor.

Servicii aferente zonelor de locuin e (servicii de proximitate) Comer alimentar; Comer nealimentar; Cabinete medicale individuale, cabinete de medicin ă veterinar ă, cabinete individuale de avocatur ă i asisten ă juridic ă, cabinete individuale de contabilitate, birouri i ateliere de proiectare i design, birouri individuale de consultan ă , ateliere de art ă, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnic ă dentar ă, ateliere individuale de croitorie, tapi erie, rame i tablouri, oglinzi, tâmpl ărie sau alte activit ă i manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel i f ără depozit ări; Saloane de între inere corporal ă: frizerie, coafor, cosmetic ă, masaj, fitness, saun ă, solar; Servicii de deservire a locuirii: cur ăă torie de haine, atelier individual de repara ii înc ălă minte.

Echipamente publice aferente zonelor de locuin e Filial ă a administra iei locale (prim ărie de cartier); Spa iu de întrunire pentru comunitatea locatarilor; Sediu al asocia iilor de proprietari; coal ă primar ă i/sau gimnazial ă; Cre ă , cre ă special ă, gr ădini ă , locuri de joac ă acoperite; Dispensar, centru de medicin ă de familie; Bibliotec ă, mediatec ă, centru cultural; Leag ăn de copii, orfelinat, centru de zi; Azil de b ătrâni, centru de asisten ă pentru vârstnici; Sec ie de poli ie, sediu al poili iei comunitare; Centru de asisten ă social ă; Parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor; Judec ătorie; Teren de sport, parc de cartier, loc de joac ă.

112

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA

ANEXA 2 - DEFINI II ALE UNOR TERMENI UTILIZA I ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI SIHLEA

În prezentul Regulament Local de Urbanism, au fost utiliza i o serie de termeni în plus fa ă de cei con inu i în “Ghidul cuprinzând preciz ări, detalieri i exemplific ări pentru elaborarea regulamentului local de urbanism”, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 80/N/1996, sau a fost nuan at în elesul unor ă dintre ace tia, astfel:

ACTIVIT ĂI TER IARE = activit ă i de servicii de toate categoriile conform Clasific ării Activit ă ilor din Economia Na ional ă - Comisia Na ional ă de Statistic ă, 1992.

ACTIVIT Ă I MANUFACTURIERE = form ă de produc ție industrial ă, bazat ă pe predominarea muncii manuale, pe diviziunea muncii în cadrul atelierului.

ALINIAMENT = linia de demarca ie între domeniul public i proprietatea privat ă. Se utilizeaz ă în reglement ări i aliniamentul “de fund” care stabile te linia pân ă la care pot fi dispuse cl ădirile spre interiorul terenului, în scopul de a se proteja o mai bun ă posibilitate de utilizare a interiorului insulei.

ALINIEREA CL ĂDIRILOR = linia pe care sunt dispuse fa adele cl ădirilor spre strad ă i care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retr ăsă fa ă de acesta, conform prevederilor regulamentului. În cazul retr ăgerii obligatorii a cl ădirilor fa ă de aliniament, interspa iul dintre aliniament i alinierea cl ădirilor este non aedificândi, cu excep ia împrejmuirilor, acceselor i a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri fa ă de cota terenului din situa ia anterioar ă lucr ărilor de terasament.

ANEXE ALE LOCUIN ELOR = cl ădiri de mici dimensiuni realizate pe o parcel ă independent de cl ădirea principal ă, destinate pentru gararea a 1-2 ma ini sau pentru agrement (umbr ăre, pergola acoperite, sere), pentru ad ăpostirea animalelor i produselor agricole pentru subzisten ă sau comercializare;

CENTRU COMERCIAL I DE AFACERI = parte a zonei centr ăle care grupeaz ă cele mai importante servicii manageriale, tehnice i profesionale (grupate în cl ădiri specializate pentru birouri multietajate, dar recomandabil nu peste P+2 niveluri conform celor mai recente studii de marketing), servicii financiar-bancare, servicii profesionale pentru persoane fizice i juridice, po tă i telecomunica ii, agen ii diverse (imobiliare, de turism etc.), edituri, centre media, centre i galerii de art ă, expozi ii,hoteluri, restaurante, comer general, specializat i de lux, servicii colective i personale, activit ă i ale diverselor organiza ii politice, economice, patronale i profesionale, recreere i sport în spa ii acoperite, mici activit ă i productive manufacturiere specializate sau necesare pentru func ionarea altor activit ă i din centrul de afaceri, depozite mic-gros, locuin e cu partiu special, în care sunt incluse spa ii pentru profesiuni liber ăle (birouri de avocatur ă cabinete medicale, birouri de consultan ă financiar - contabil ă etc.), str ăzi i pia ete pietonale, parcaje multietajate. Institu iile i serviciile publice pot fi localizate în centrul de afaceri dar nu particip ă la definirea acestuia, nici func ional, nici ca indici urbanistici utiliza i pentru delimitare (CUT exclusiv pentru comer i servicii - mai mare de 1,0).

COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafa a construit ă desfa ur ătă (suprafa a desf ă ur ătă a tuturor plan eelor) i suprafa a parcelei. Nu se iau în calculul suprafe ei construite desfa ur ăte: suprafa a

113

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA subsolurilor cu înal îmea liber ă de pâna la 1,80 m, suprafa a subsolurilor cu destina ie strict ă pentru gararea autovehiculelor, spa iile tehnice sau spa iile destinate protec iei civile, suprafa a balcoanelor, logiilor, teraselor deschise i neacoperite, teraselor i copertinelor necirculabile, precum i a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incint ă, sc ările exterioare, trotuarele de protec ie; [cf. Ordonan a nr. 27 din 27.08.2008]

COMER – structur ă actual ă a spa iilor comerciale este urm ătoarea: - centre comerciale locale - magazine populare - comer specializat - sta ii – service - alte spa ii comerciale

COMER EN GROS = societ ă i comerciale care se ocup ă cu achizi ionarea, depozitarea, reambalarea i distribuirea m ărfurilor c ătre comercian ii detaili ti.

CONSTRUC II TEMPORARE – construc ii determinate de necesitatea sau poten iabilitatatea desf ă ur ării unor activit ă i temporare generate de anumite evenimente culturale, sportive , educative, de agrement sau activit ă i cu caracter sezonier ( patinoar, terase pentru alimentaie public ă, amenaj ări pentru comer sezonier – Cr ăciun, M ărior, Pa te etc.)

LOCUIN E CU PARTIU SPECIAL = locuin e care includ spa ii pentru profesiuni liber ăle, locuin e deserviciu.

PIA A DE GROS = spa iu amenajat unde produc ătorii locali i i desfac produsele agricole către comercian ii detaili ti.

COMER / DEPOZITE MIC-GROS = filier ă intermediar ă de depozite în care intr ă m ărfuri în ambalaje de comercializare, în cantit ă i reduse i cu rulaj r ăpid pentru aprovizionarea magazinelor, care se localizează în zona CENTRAL Ă, în zona mixt ă i în centrele de cartier; astfel de depozite pot asigur ă i aprovizionarea la domiciliu a clien ilor. I.M.M. = întreprinderi mici i mijlocii compuse din: - unit ă i micro – sub 10 angaja i; - unit ă i mici – între 10 i 100 angaja i; - unit ă i mijlocii – între 100 i 500 angaja i.

DESCHIDERE LA STRAD Ă - distan a/lungimea perpendicularei dintre limitele later ăle măsur ătă în punctul cel mai apropiat de aliniament.

ÎN ĂLIMEA MAXIM Ă A CL ĂDIRILOR - exprim ă în metri i num ăr de niveluri conven ionale (3 m) în ălimea maxim ă admis ă în planul fa adei, m ăsur ătă între teren (în situa ia anterioar ă lucr ărilor de terasament) i corni e sau limita superioar ă a par ăpetului terasei. PARCEL Ă = Conform pct. 16 (glosar de termeni) din Norma tehnic ă din 01.10.2001 pentru introducerea cadastrului general aprobat cu Ordinul 534 a Ministerului Administr ă iei Publice parcela este„ suprafa a de teren situat ă într-o unitate administr ătiv-teritorial ă pe un amplasament bine stabilit, având o singur ă categorie de folosin ă i apar inând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcel ă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscal ă este o por iune a parcelei având aceea i clasificare calitativ ă.”

PERDELE DE PROTEC IE = sunt forma iuni cu vegeta ie forestier ă, înfiin ate prin plantare, cu lungîmi diferite i l ă îmi relativ înguste, amplasate la o anumit ă distan ă unele fa ă de altele

114

PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SIHLEA – JUD. VRANCEA sau fa ă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori d ăun ători. Perdelele de protec ie sunt pentru protec ia terenurilor agricole contr ă factorilor climatici dăun ători i pentru amelior ărea condi iilor clîmaterice din perimetrul ap ărăt, antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune, pentru protec ia c ăilor de comunica ie i de transport, în special împotriva înz ăpezirilor, pentru protec ia digurilor i a malurilor contr ă curen ilor, viiturilor, ghe ii i altele; Perdelele forestiere de protec ie pot fi, dup ă caz, proprietate public ă sau privat ă i constituie bun de interes na ional.Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protec ie se exercit ă în conformitate cu dispozi iile Legii 289/2002.

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - Procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafa a construit ă (amprenta la sol a cl ădirii sau proiec ia pe sol a perimetrului etajelor superiaore) i suprafa a parcelei. Suprafa a construit ă este suprafa a construit ă la nivelul solului, cu excep ia teraselor descoperite ale parterului care dep ă esc planul fa adei, a platformelor, sc ărilor de acces. Proiec ia la sol a balcoanelor a c ăror cot ă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat i a logiilor închise ale etajelor se include în suprafa a construit ă. [cf. Ordonan a nr. 27 din 27.08.2008]

SERVICII I ECHIPAMENTE PUBLICE - serviciile publice care sunt finan ate de la buget, se stabilesc prin norme i sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de echipamente publice se refer ă la serviciile publice structur ăte în re ea la nivel de zona reziden ial ă i de cartier – cre e, dispensare, gr ădini e, coli, licee, biblioteci de cartier etc.

SERVICII DE INTERES GENERAL (SAU SERVICII COMERCIALE) = societ ă i, companii, firme, asocia ii care asigur ă, contr ă cost sau în sistem non-profit, o larg ă gam ă de servicii profesionale, tehnice, sociale, colective sau personale.

115